Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGULAMENT din 6 octombrie 2011  de inspectie a unitatilor de invatamant preuniversitar    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

REGULAMENT din 6 octombrie 2011 de inspectie a unitatilor de invatamant preuniversitar

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 24 octombrie 2011

    CAP. I
    Concept, tipuri şi niveluri ale inspecţiei unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar

    SECŢIUNEA 1
    Conceptul de instituţii de educaţie. Conceptul de sistem naţional de învãţãmânt preuniversitar
    ART. 1
    Prezentul regulament reglementeazã modul de organizare şi desfãşurare a inspecţiei şcolare în sistemul de învãţãmânt preuniversitar.
    ART. 2
    Instituţiile de educaţie sunt unitãţile care asigurã servicii de instruire, precum şi servicii asociate educaţiei. Instituţiile de educaţie se clasificã în instituţii de instruire (unitãţi de învãţãmânt preuniversitar şi instituţii de învãţãmânt superior/universitãţi) şi instituţii de educaţie care sprijinã instruirea prin servicii specializate.
    ART. 3
    În conformitate cu prevederile legale în vigoare, sistemul naţional de învãţãmânt preuniversitar este constituit din ansamblul unitãţilor de învãţãmânt de stat, particulare şi confesionale autorizate/acreditate, fiind organizat pe niveluri, forme de învãţãmânt şi, dupã caz, filiere şi profiluri.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Inspecţia unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar. Taxonomia inspecţiei unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar. Definiţii. Niveluri
    ART. 4
    Inspecţia unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar reprezintã evaluarea oficialã de cãtre instituţiile abilitate prin lege (Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului - MECTS sau inspectoratele şcolare, dupã caz) a realizãrii scopurilor şi obiectivelor proprii diferitelor categorii de unitãţi de învãţãmânt, aşa cum sunt acestea definite prin legislaţia în vigoare.
    ART. 5
    Dupã conţinutul/obiectul principal al inspecţiei se disting 3 tipuri fundamentale de inspecţie a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar: inspecţia şcolarã generalã a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar, inspecţia tematicã şi inspecţia de specialitate.
    ART. 6
    (1) Inspecţia şcolarã generalã a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar reprezintã o activitate de evaluare generalã a performanţelor diferitelor categorii de unitãţi de învãţãmânt, prin raportare explicitã la politicile educaţionale, scopurile şi obiectivele dezirabile propuse sau la standardele asumate în funcţionarea acestora.
    (2) Pentru sistemul naţional de învãţãmânt preuniversitar, inspecţia şcolarã generalã a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar reprezintã forma specificã a inspecţiei de evaluare instituţionalã a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar. Obiectul principal al inspecţiei şcolare generale a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar îl reprezintã întreaga activitate a unitãţii de învãţãmânt preuniversitar, în calitate de furnizor direct de servicii educaţionale.
    (3) O formã specialã de evaluare instituţionalã a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar, diferitã de inspecţia şcolarã generalã a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar, o reprezintã evaluarea instituţionalã în vederea autorizãrii, acreditãrii şi evaluãrii periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, realizatã de Agenţia Românã de Asigurare a Calitãţii în Învãţãmântul Preuniversitar (ARACIP).
    (4) În cadrul sistemului educaţional, alte forme de evaluare instituţionalã pot viza diferite categorii de instituţii de educaţie, altele decât unitãţile de învãţãmânt preuniversitar, spre exemplu, inspecţia de evaluare a activitãţii inspectoratelor şcolare sau inspecţia de evaluare a unitãţilor conexe din subordinea inspectoratelor şcolare/MECTS.
    ART. 7
    (1) Inspecţia tematicã reprezintã o activitate de evaluare sau control a/al unui domeniu/mai multor domenii particular(e) al/ale activitãţii unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar sau a/al personalului care deserveşte aceste instituţii, în principal, a/al activitãţii cadrelor didactice. În cadrul acestui tip de inspecţie se realizeazã inclusiv activitãţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate.
    (2) Obiectul principal al inspecţiei tematice îl reprezintã o secvenţã particularã/un aspect a/al activitãţii unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar sau a/al activitãţii personalului acestora, în special a/al activitãţii cadrelor didactice care deservesc aceste instituţii.
    (3) Inspecţia tematicã poate include: activitatea de control al respectãrii legislaţiei şcolare, inspecţia evaluãrii activitãţilor de formare şi perfecţionare, inspecţia activitãţilor educative/extracurriculare, inspecţia de evaluare a calitãţii managementului unitãţilor de învãţãmânt, inspecţia activitãţii profesorului-diriginte, a activitãţii de orientare şcolarã şi profesionalã, activitatea de analizã şi rezolvare a scrisorilor, sesizãrilor şi reclamaţiilor, inspecţia în vederea evaluãrii pregãtirii începutului anului şcolar, completarea documentelor şcolare, realizarea planului de şcolarizare etc.
    ART. 8
    (1) Inspecţia de specialitate reprezintã o activitate de evaluare a competenţelor profesionale/activitãţii profesionale ale/a cadrelor didactice la nivelul disciplinei/disciplinelor de studiu sau activitãţilor educaţionale pe care acestea le susţin. Inspecţia de specialitate vizeazã, în mod direct, calitatea activitãţilor didactice în raport cu beneficiarii primari ai educaţiei, respectiv antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii.
    (2) Obiectul principal al inspecţiei de specialitate îl reprezintã activitatea didacticã a educatorilor, institutorilor/învãţãtorilor, profesorilor, profesorilor pentru învãţãmântul primar, profesorilor pentru învãţãmântul preşcolar, maiştrilor instructori.
    (3) Inspecţia de specialitate include: inspecţia de specialitate curentã, inspecţia de specialitate realizatã în vederea obţinerii definitivãrii în învãţãmânt, inspecţia de specialitate realizatã în vederea obţinerii gradelor didactice II şi I (inspecţie şcolarã specialã), orice altã formã de evaluare, control şi consiliere a activitãţii cadrului didactic în domeniul de specialitate în care este încadrat.
    ART. 9
    În funcţie de instituţia care realizeazã activitatea de evaluare, consiliere şi control extern, inspecţia unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar se poate realiza de cãtre:
    a) MECTS;
    b) inspectoratele şcolare.

    CAP. II
    Inspecţia unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar

    SECŢIUNEA 1
    Inspecţia şcolarã generalã a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar. Aspecte generale
    ART. 10
    Prezentul regulament asigurã caracterul unitar al inspecţiei şcolare generale la nivel naţional şi stabileşte scopurile inspecţiei, personalul abilitat sã facã inspecţia şi modul de realizare concretã a inspecţiei. Prezentul regulament va fi folosit în cadrul inspecţiilor şcolare generale realizate în unitãţile de învãţãmânt de stat, particulare şi confesionale autorizate/acreditate.
    ART. 11
    Scopul inspecţiei şcolare generale îl constituie:
    a) evaluarea şi monitorizarea activitãţii unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar, concretizatã prin furnizarea cãtre cei în drept a rapoartelor de inspecţie;
    b) îmbunãtãţirea rezultatelor şcolare prin evaluarea conformitãţii funcţionãrii şi dezvoltãrii unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar cu legislaţia privind învãţãmântul în vigoare, cu politicile, strategiile şi proiectele naţionale în domeniul educaţiei şi cu nevoile individuale, comunitare, regionale şi naţionale în domeniul educaţiei;
    c) consilierea şi sprijinirea unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar şi a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic pentru îmbunãtãţirea propriei activitãţi.
    ART. 12
    Inspecţia şcolarã generalã se realizeazã de cãtre MECTS şi inspectoratele şcolare judeţene (ISJ)/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), în toate unitãţile de învãţãmânt preuniversitar care formeazã sistemul naţional de învãţãmânt, vizând aspectele şi ariile tematice nominalizate în prezentul regulament.
    ART. 13
    Unitãţile de învãţãmânt preuniversitar care urmeazã sã fie inspectate vor fi stabilite de ISJ/ISMB, în urma diagnozei locale, sau de MECTS, în cazul unor prioritãţi/obiective naţionale specifice.
    ART. 14
    Perioada dintre douã inspecţii şcolare generale ale unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar va fi stabilitã în urma unor constatãri şi analize fundamentate, luate la nivelul ISJ/ISMB sau la nivelul MECTS.
    ART. 15
    Inspectorii vor face aprecieri asupra urmãtoarelor 7 arii tematice/domenii:
    a) managementul şcolar, managementul calitãţii, dezvoltarea instituţionalã, eficienţa atragerii şi folosirii resurselor (umane, financiare, materiale şi informaţionale), respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor;
    b) modul de aplicare a curriculumului naţional, dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare localã, calitatea activitãţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar;
    c) activitatea personalului didactic (proiectare, predareînvãţare, evaluare, reglare/remediere, diferenţiere a demersului educaţional);
    d) nivelul performanţelor realizate de elevi în învãţare raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare);
    e) modul în care unitatea de învãţãmânt sprijinã şi încurajeazã dezvoltarea personalã a elevilor şi motivaţia acestora în învãţare (consiliere, orientare şcolarã, asistenţã individualizatã), respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalitãţii de şanse;
    f) relaţiile unitãţii de învãţãmânt cu pãrinţii şi cu comunitatea localã;
    g) atitudinea elevilor faţã de educaţia pe care le-o furnizeazã unitatea de învãţãmânt.
    ART. 16
    Ariile tematice/Domeniile inspectate, sursele de informare consultate şi criteriile folosite de inspectori atunci când realizeazã o inspecţie şcolarã generalã sunt prezentate în cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind inspecţia şcolarã generalã a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar, prevãzutã în anexa nr. 1.
    ART. 17
    (1) Lista unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar în care urmeazã sã se desfãşoare inspecţia şcolarã generalã împreunã cu perioadele din graficul de activitãţi semestriale ale ISJ/ISMB alocate acestui tip de inspecţie sunt propuse de cãtre inspectorul şcolar general adjunct coordonator al Compartimentului curriculum şi controlul asigurãrii calitãţii şi avizate în consiliul de administraţie al ISJ/ISMB la începutul fiecãrui semestru.
    (2) La nivelul MECTS, lista unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar în care urmeazã sã se desfãşoare inspecţia şcolarã generalã şi graficul activitãţilor de inspecţie se realizeazã la nivelul direcţiei generale/direcţiei de profil, respectiv Direcţia generalã educaţie şi învãţare pe tot parcursul vieţii - Direcţia inspecţie şcolarã, fiind înaintate spre aprobare secretarului de stat pentru învãţãmântul preuniversitar.
    ART. 18
    Dimensiunea echipei de inspectori şi disciplinele inspectate vor fi stabilite în funcţie de mãrimea şi complexitatea unitãţii de învãţãmânt (numãr de elevi, numãr de structuri arondate unei unitãţi cu personalitate juridicã, distribuţia geograficã). Inspecţia şcolarã generalã este realizatã, de regulã, de o echipã formatã din 2 pânã la 8 inspectori şi va fi condusã de un coordonator numit dintre aceştia. Echipa va cuprinde inspectori care au competenţele necesare pentru a inspecta un eşantion format din cel puţin 6 discipline incluse în curriculum. În şcolile cu limba de predare a unei minoritãţi naţionale, echipa de inspectori va fi însoţitã de inspectorul de minoritãţi/de specialitate pentru limba maghiarã, germanã, romani etc., respectiv de metodişti vorbitori ai limbilor minoritãţilor.
    ART. 19
    Durata inspecţiei şcolare generale este de 1-2 sãptãmâni, în funcţie de mãrimea şi complexitatea activitãţilor educaţionale ale unitãţii de învãţãmânt preuniversitar inspectate.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Inspecţia şcolarã generalã a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar: activitatea de preinspecţie
    ART. 20
    Inspectorul coordonator al echipei realizeazã urmãtoarele activitãţi preparatoare pentru inspecţie:
    a) informeazã unitatea de învãţãmânt preuniversitar care va fi inspectatã şi stabileşte împreunã cu directorul modul în care vor fi predate documentele instituţiei, precum şi data-limitã la care va face cunoscut personalului rezultatul inspecţiei;
    b) prezintã unitãţii de învãţãmânt lista cu documentele solicitate, formularele care trebuie completate şi stabileşte împreunã cu directorul unitãţii de învãţãmânt data-limitã pânã la care toate documentele vor fi pregãtite;
    c) stabileşte responsabilitãţile ce revin fiecãrui membru al echipei, raportate la ariile tematice/domeniile inspectate. Stabilirea responsabilitãţilor se va realiza dupã consultarea membrilor echipei de inspecţie. Inspectorul coordonator va furniza unitãţii de învãţãmânt preuniversitar lista cu numele şi responsabilitãţile membrilor echipei, durata inspecţiei, disciplinele şi aspectele ce vor fi inspectate, precum şi eşantioanele reprezentative pentru aplicarea chestionarelor grupurilor-ţintã (elevi, cadre didactice, pãrinţi etc.) şi colectarea datelor. Unitatea de învãţãmânt va fi informatã dacã apar schimbãri în componenţa echipei de inspectori;
    d) viziteazã unitatea de învãţãmânt înainte de inspecţie pentru a discuta cu directorul aspectele inspecţiei, pentru a explica personalului modalitatea de efectuare a inspecţiei şi pentru a rãspunde la întrebãrile puse de acesta. Inspectorul coordonator explicã modul în care va fi analizatã documentaţia şi cum va fi folositã de cãtre echipã;
    e) în urma vizitei în unitatea de învãţãmânt, poate solicita centrului judeţean de resurse şi asistenţã educaţionalã (CJRAE)/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţã Educaţionalã (CMBRAE) elaborarea chestionarelor pentru grupurile-ţintã, particularizat, în funcţie de specificul şi problemele-cheie identificate în unitatea de învãţãmânt care va fi inspectatã.
    ART. 21
    Pentru inspecţia realizatã de ISJ/ISMB, în cazuri temeinic justificate, unitatea de învãţãmânt va putea solicita schimbarea perioadei de inspecţie sau datele/orele de desfãşurare a unor activitãţi specifice (din activitatea de preinspecţie, de inspecţie şi de postinspecţie), adresându-se în scris consiliului de administraţie al ISJ/ISMB. În cuprinsul solicitãrii, unitatea de învãţãmânt preuniversitar va propune perioade/date noi pentru desfãşurarea activitãţilor respective. Planul modificat de inspecţie devine efectiv în momentul aprobãrii lui de cãtre consiliul de administraţie al ISJ/ISMB.
    ART. 22
    Inspectorul coordonator al echipei solicitã conducãtorului unitãţii de învãţãmânt preuniversitar documentele necesare pregãtirii activitãţii de inspecţie, cu cel puţin 7 zile înainte de începerea inspecţiei. Directorul instituţiei de educaţie pregãteşte documentele solicitate şi le pune la dispoziţia echipei de inspecţie.
    ART. 23
    Inspectorul coordonator şi membrii echipei stabilesc programul inspecţiei în aşa fel încât sã se colecteze un eşantion suficient de date, sã aibã ocazia sã discute despre situaţia constatatã şi sã emitã aprecieri ca echipã.
    ART. 24
    Înainte de inspecţie, inspectorul coordonator al echipei colecteazã urmãtoarele date şi informaţii:
    a) o prezentare scrisã de director asupra activitãţii unitãţii de învãţãmânt (maximum douã pagini), care va cuprinde informaţii asupra situaţiei socioeconomice a zonei, elevilor/copiilor, managementului instituţiei de educaţie, managementului resurselor financiare, încadrãrii cu personal, materialului didactic, clãdirilor, curriculumului şi planurilor de dezvoltare ale instituţiei de educaţie;
    b) un formular cu date statistice privind unitatea de învãţãmânt, completat de cãtre director;
    c) rezultatele obţinute de elevi la examenele naţionale şi testele naţionale în ultimii 3 ani, comparativ cu media la nivel judeţean şi naţional;
    d) raportul de evaluare internã al unitãţii de învãţãmânt preuniversitar;
    e) documentele unitãţii de învãţãmânt privind încadrarea personalului angajat şi managementul general;
    f) documentele privind politica unitãţii de învãţãmânt;
    g) cel mai recent raport de inspecţie şcolarã generalã;
    h) orarul unitãţii de învãţãmânt în perioada inspecţiei (pentru clase şi pentru cadrele didactice);
    i) orice altã informaţie pe care personalul instituţiei de educaţie doreşte sã o furnizeze inspectorilor.
    ART. 25
    Dupã colectarea acestor date de cãtre inspectorul coordonator, documentele vor fi analizate şi vor fi comunicate celorlalţi membri ai echipei de inspecţie. Dosarul activitãţii de preinspecţie este confidenţial şi poate fi utilizat numai de inspectori.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Inspecţia şcolarã generalã a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar: desfãşurarea inspecţiei
    ART. 26
    Inspecţia şcolarã generalã va fi deschisã de cãtre coordonatorul echipei de inspectori. Coordonatorul anunţã consiliului profesoral domeniile şi activitãţile care vor fi inspectate de cãtre membrii echipei de inspectori.
    ART. 27
    Inspectorul coordonator al echipei are urmãtoarele atribuţii:
    a) reprezintã instituţia din care provine, ISJ/ISMB sau MECTS, şi echipa de inspectori în relaţiile cu unitatea de învãţãmânt inspectatã;
    b) supravegheazã şi monitorizeazã derularea inspecţiei şcolare generale;
    c) analizeazã şi soluţioneazã, împreunã cu directorul unitãţii de învãţãmânt inspectate, orice neconcordanţã sau problemã ivitã în legãturã cu organizarea şi desfãşurarea inspecţiei;
    d) organizeazã şi conduce întâlnirile cu reprezentanţii pãrinţilor, ai elevilor, cu personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic şi cu reprezentanţii comunitãţii locale;
    e) coordoneazã colectarea documentelor întocmite de membrii echipei sau de personalul unitãţii de învãţãmânt inspectate;
    f) coordoneazã elaborarea, aplicarea, colectarea şi prelucrarea chestionarelor pentru elevi, pãrinţi şi cadrele didactice privind activitatea şcolarã şi extraşcolarã a unitãţii de învãţãmânt inspectate;
    g) organizeazã întâlniri de lucru cu membrii echipei de inspectori, în scopul emiterii de judecãţi comune;
    h) stabileşte datele la care se desfãşoarã întâlnirile pentru prezentarea rapoartelor verbale de inspecţie pe discipline (catedre/comisii) şi pe aspecte (consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt);
    i) deruleazã activitãţile care îi revin, în conformitate cu responsabilitãţile specifice stabilite pentru fiecare membru al echipei şi întocmeşte documentaţia necesarã;
    j) pe baza documentelor şi analizelor realizate de membrii echipei, pe care le centralizeazã, elaboreazã raportul final al inspecţiei şcolare generale.
    ART. 28
    Inspecţia şcolarã generalã se va desfãşura dupã programul stabilit, de comun acord, cu conducerea unitãţii de învãţãmânt. În cadrul inspecţiei şcolare generale pot fi realizate urmãtoarele activitãţi:
    a) observarea activitãţilor desfãşurate la clasã prin inspecţie/asistenţã la lecţii şi a altor activitãţi desfãşurate în spaţiile şcolare. Aproximativ 60% din timpul general de desfãşurare a inspecţiei va fi alocat observãrii/asistãrii diferitelor activitãţi educaţionale de la nivelul unitãţii de învãţãmânt inspectate;
    b) discuţii cu directorul/directorii unitãţii de învãţãmânt preuniversitar, cu membrii consiliului de administraţie, ai consiliului profesoral şi ai diferitelor comisii constituite la nivelul unitãţilor de învãţãmânt, între care cei ai comisiei de evaluare şi asigurare a calitãţii, ai comisiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar etc.;
    c) discuţii cu cadrele didactice, cadrele didactice auxiliare şi cu personalul nedidactic. Aproximativ 20% din timpul general de desfãşurare a inspecţiei va fi alocat discuţiilor şi consilierii managerilor şi cadrelor didactice din unitatea de învãţãmânt inspectatã;
    d) întâlniri, inclusiv informale, cu reprezentanţii pãrinţilor şi ai elevilor;
    e) întâlniri cu reprezentanţi ai autoritãţii administraţiei publice locale şi cu alţi reprezentanţi ai comunitãţii locale;
    f) aplicarea de chestionare;
    g) analiza documentelor.
    ART. 29
    În timpul inspecţiei, inspectorii vor colecta informaţii prin analizarea documentelor şcolare, evaluând utilitatea şi eficienţa utilizãrii lor. Din categoria acestor documente fac parte:
    a) planul de dezvoltare instituţionalã (PDI)/planul de acţiune al instituţiei de educaţie (PAS);
    b) raportul anual de evaluare internã (RAEI)/raportul de autoevaluare (RA);
    c) rapoartele scrise ale evaluãrilor externe şi ale inspecţiilor din ultimii 3 ani;
    d) cataloagele, registrele matricole;
    e) condica profesorilor;
    f) planurile operaţionale ale diferitelor comisii constituite la nivelul unitãţii de învãţãmânt;
    g) documentele catedrelor/comisiilor metodice;
    h) portofoliile profesorilor;
    i) caietele elevilor, documentele care vizeazã rezultatele la examene şi teste, portofolii ale elevilor;
    j) alte documente relevante pentru politica instituţiei de educaţie şi procedurile specifice elaborate;
    k) orice fel de documente/informaţii scrise distribuite pãrinţilor;
    l) documentele şedinţelor consiliului de administraţie, planul financiar al instituţiei de educaţie şi orice alt document considerat necesar.
    ART. 30
    Inspectorii vor inspecta/asista toate cadrele didactice din unitatea de învãţãmânt, astfel încât fiecare cadru didactic sã fie observat la cel puţin o lecţie şi, în final, sã rezulte un eşantion reprezentativ pentru specificul unitãţii de învãţãmânt respective. Cadrele didactice au obligaţia sã primeascã inspectorul pentru observarea lecţiei, conform orarului anunţat. Când observã o lecţie, inspectorii nu au dreptul sã intervinã pentru a întrerupe activitatea cadrelor didactice, evitând sã distragã atenţia elevilor. Inspectorii vor discuta cu profesorii şi cu elevii despre activitatea lor în afara orelor de clasã. Aspectele urmãrite prin activitatea de observare sunt urmãtoarele:
    a) relaţia profesor-elev şi aplicarea sistematicã a strategiilor didactice centrate pe elevi;
    b) utilizarea achiziţiilor anterioare de învãţare ale elevilor;
    c) concordanţa dintre strategiile didactice utilizate şi caracteristicile grupurilor de elevi;
    d) individualizarea sarcinilor şi a situaţiilor de învãţare în funcţie de nevoile identificate;
    e) caracterul interdisciplinar şi transdisciplinar - legãturi cu alte discipline de studiu, în cadrul aceleiaşi arii, şi legãturi cu discipline din arii curriculare diferite;
    f) modul de selecţie şi utilizare a auxiliarelor curriculare în funcţie de specificul unitãţii de învãţãmânt preuniversitar şi de achiziţiile anterioare de învãţare ale educabililor;
    g) dezvoltarea capacitãţii elevilor de a învãţa din experienţã şi din practicã;
    h) modul de rãspuns al cadrului didactic la cererile elevilor sau ale pãrinţilor privind acordarea de sprijin individual în învãţare;
    i) includerea, dacã este cazul, în cadrul activitãţilor de predare-învãţare-evaluare a elementelor specifice ale minoritãţilor etnice, religioase sau de altã naturã existente în instituţia de educaţie;
    j) utilizarea formelor de evaluare formativã şi sumativã a rezultatelor învãţãrii;
    k) respectarea recomandãrilor de igienã şcolarã privind echilibrul dintre activitatea şcolarã a elevului şi celelalte tipuri de activitãţi specifice vârstei (inclusiv în privinţa temelor pentru acasã);
    l) respectarea drepturilor şi îndatoririlor cadrelor didactice şi ale elevilor în cadrul proceselor de predare-învãţare-evaluare;
    m) utilizarea autoevaluãrii şi interevaluãrii elevilor în activitãţile de învãţare;
    n) prezentarea produselor activitãţii elevilor în sãlile de clasã/grupã şi în celelalte spaţii ale unitãţii de învãţãmânt preuniversitar;
    o) caracterul obiectiv al evaluãrii formative şi sumative.
    ART. 31
    (1) În timpul inspecţiei, inspectorul coordonator al echipei organizeazã întâlniri cu beneficiarii direcţi şi indirecţi ai educaţiei furnizate de unitatea şcolarã. La aceste întâlniri vor fi prezenţi 2-3 inspectori, în funcţie de aria tematicã de responsabilitate, pentru a informa beneficiarii/partenerii (pãrinţi, elevi, personal, reprezentanţi ai comunitãţii) în legãturã cu procesul de inspecţie şi pentru a afla opiniile lor în privinţa unitãţii de învãţãmânt.
    (2) Inspectorii iau cunoştinţã de opiniile participanţilor, comunicându-le faptul cã opiniile lor despre instituţia de educaţie sunt numai o parte din datele ce vor fi colectate. Inspectorii administreazã chestionare pentru a afla pãrerile participanţilor (pãrinţi, elevi, personal, reprezentanţi ai comunitãţii) despre activitatea unitãţii de învãţãmânt. Inspectorii vor valorifica ocaziile formale şi informale pentru a discuta cu aceştia.
    (3) Discuţiile le vor permite inspectorilor sã aprecieze calitatea managementului, politicile şi planurile unitãţii de învãţãmânt, precum şi modul în care acestea sunt puse în practicã. Inspectorii vor evalua dacã personalul acţioneazã ca o echipã şi contribuie la crearea unui etos pozitiv al unitãţii de învãţãmânt preuniversitar.
    ART. 32
    (1) Echipa de inspectori îşi planificã o şedinţã înainte de începerea inspecţiei şi analizeazã documentaţia colectatã în perioada de preinspecţie. De asemenea, aceştia se întâlnesc periodic în timpul inspecţiei, pentru a analiza ceea ce au constatat, pentru a ajunge la aprecieri comune în privinţa unitãţii de învãţãmânt şi a activitãţilor pe care le vor inspecta în continuare.
    (2) În cadrul şedinţei vor fi analizate urmãtoarele documente:
    a) RAEI;
    b) rezultatele evaluãrilor externe şi inspecţiilor din ultimii 3 ani;
    c) proiectul de dezvoltare instituţionalã/planul de acţiune al unitãţii de învãţãmânt, împreunã cu planurile operaţionale/de implementare pe anul în curs;
    d) documentele consiliului de administraţie;
    e) planul managerial;
    f) documentele care sã ateste monitorizarea şi controlul activitãţii metodice din partea conducerii unitãţii de învãţãmânt (planul de asistenţe la ore, fişele de asistenţã la ore etc.);
    g) portofoliile catedrelor/comisiilor metodice;
    h) portofoliile cadrelor didactice - inclusiv rezultatele evaluãrilor;
    i) portofoliile elevilor;
    j) documente referitoare la participarea cadrelor didactice la programe şi activitãţi de dezvoltare profesionalã;
    k) raportul de analizã al activitãţii din anul şcolar/semestrul precedent;
    l) organigrama unitãţii de învãţãmânt;
    m) raportãrile statistice obligatorii (SC);
    n) orarul instituţiei de educaţie/schemele orare ale claselor;
    o) programele activitãţilor extracurriculare;
    p) instrumente de monitorizare şi evaluare internã specifice unitãţii de învãţãmânt;
    q) documente privind progresul în dotarea cu echipamente, materiale, manuale, auxiliarele curriculare, biblioteca/centrul de documentare şi informare (CDI);
    r) documentele şcolare prevãzute de lege;
    s) alte documente (proiecte/programe europene, naţionale, judeţene şi locale).

    SECŢIUNEA a 4-a
    Inspecţia şcolarã generalã a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar: activitatea de postinspecţie
    ART. 33
    În urma derulãrii activitãţilor de inspecţie, vor fi prezentate urmãtoarele rapoarte:
    1. rapoartele verbale parţiale. Acestea sintetizeazã rezultatele şi concluziile preliminare ale inspecţiei, sunt prezentate de cãtre fiecare inspector, la finalul fiecãrei activitãţi desfãşurate. Acestea vor fi furnizate comisiilor/catedrelor metodice/membrilor consiliului de administraţie, cadrelor didactice inspectate, precum şi reprezentanţilor elevilor şi ai pãrinţilor, în funcţie de aria tematicã şi disciplina inspectatã;
    2. raportul verbal general. În perioada imediat urmãtoare încheierii inspecţiei, dar nu mai târziu de 4 zile de la finalizarea sa, inspectorul coordonator va furniza un raport verbal general, în cadrul unei întâlniri/şedinţe la care vor fi prezenţi directorul/directorii, şefii de catedre, membrii consiliului de administraţie şi profesorii inspectaţi. Raportul este confidenţial, în sensul cã participanţii la întâlnire/şedinţã nu vor discuta despre acesta în afara unitãţii de învãţãmânt inspectate;
    3. rapoartele verbale parţiale şi raportul verbal general vor prezenta, în mod concis, punctele tari ale unitãţii de învãţãmânt şi aspectele care trebuie ameliorate. Aprecierile inspectorilor trebuie sã fie respectate şi nu vor fi modificate decât dacã directorul sau personalul unitãţii de învãţãmânt va demonstra cã aceste aprecieri nu sunt conforme cu realitatea. Rapoartele verbale oferã posibilitatea unor discuţii în privinţa aspectelor care este necesar sã fie remediate;
    4. rapoartele scrise individuale ale inspecţiei şcolare generale. Acestea reprezintã rapoartele individuale ale membrilor echipei de inspectori, realizate pentru fiecare arie tematicã/domeniu, precum şi pentru fiecare disciplinã inspectatã. Rapoartele scrise individuale ale membrilor echipei de inspectori, ale cãror modele sunt prevãzute în anexa nr. 2, sunt predate inspectorului coordonator;
    5. raportul scris final al inspecţiei şcolare generale.
    ART. 34
    (1) Raportul scris final va fi redactat de inspectorul coordonator al echipei. El trebuie sã fie în concordanţã cu rapoartele verbale şi rapoartele scrise individuale ale membrilor echipei. Raportul scris final, al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 3, trebuie sã respecte criteriile de inspecţie şi forma stabilite şi va acoperi toate domeniile indicate în regulament şi în metodologia de aplicare a acestuia. Raportul este evaluativ, fiind structurat în douã pãrţi: raportul pe arii tematice şi raportul pe discipline; echipa de inspecţie acordã calificative fiecãrei arii tematice/domeniu, respectiv fiecãrei discipline inspectate. Managerii şi personalul unitãţii de învãţãmânt trebuie sã poatã identifica în raport, pe baza recomandãrilor realizate, prioritãţile pe care le vor avea în vedere în planul de îmbunãtãţire.
    (2) Raportul scris final va fi semnat de cãtre inspectorul coordonator al echipei şi va fi prezentat de cãtre acesta consiliului de administraţie al unitãţii de învãţãmânt în termen de cel mult 3 sãptãmâni de la finalizarea activitãţii de inspecţie. O copie a raportului scris final va fi înaintatã inspectorului general şi, la cerere, MECTS.
    (3) Raportul scris final va fi însoţit de un rezumat al acestuia. Pe baza raportului scris final, rezumatul va include în formã sinteticã constatãri/aprecieri, recomandãri şi calificativele acordate, pentru fiecare arie/tematicã şi fiecare disciplinã inspectatã. Rezumatul va fi prezentat de cãtre directorul unitãţii de învãţãmânt consiliului profesoral în cadrul unei şedinţe în care vor fi invitaţi reprezentanţii pãrinţilor, reprezentanţii elevilor, precum şi ai personalului didactic auxiliar şi ai personalului nedidactic. Rezumatul raportului scris final al inspecţiei şcolare generale elaborat conform modelului prevãzut în anexa nr. 4 conţine numai informaţii de interes public şi poate fi consultat, la cerere, şi de instituţiile autoritãţilor publice locale cu atribuţii în domeniul educaţional.
    (4) Dacã inspecţia este realizatã de cãtre MECTS, copii ale raportului scris final vor putea fi transmise, la cerere: ISJ/ISMB de unde provine unitatea şcolarã inspectatã, secretarului de stat pentru învãţãmântul preuniversitar, ministrului educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului.
    ART. 35
    (1) Raportul scris final al inspecţiei şcolare generale reprezintã documentul oficial referitor la rezultatele inspecţiei. Acest raport se înregistreazã atât la ISJ/ISMB, dupã ce a fost avizat de cãtre inspectorul şcolar general adjunct coordonator al Compartimentului curriculum şi controlul asigurãrii calitãţii, cât şi la unitatea de învãţãmânt preuniversitar inspectatã. Cu aceastã ocazie, în registrul de inspecţii al unitãţii de învãţãmânt inspectate se încheie un proces-verbal la care raportul general este anexat.
    (2) Raportul scris final al inspecţiei trebuie sã precizeze:
    a) denumirea unitãţii de învãţãmânt şi perioada în care s-a desfãşurat inspecţia;
    b) componenţa echipei de inspecţie, cu menţionarea responsabilitãţii fiecãrui membru al echipei (aspect şi discipline inspectate);
    c) obiectivele inspecţiei;
    d) descrierea pe scurt a contextului în care funcţioneazã instituţia de educaţie (demografic, geografic, economic, social, cultural etc.);
    e) datele generale statistice privind unitatea şcolarã - inclusiv indicatorii relevanţi din Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie (SNIE);
    f) activitãţile desfãşurate pe parcursul inspecţiei;
    g) constatãrile rezultate din aplicarea instrumentelor de inspecţie şi din colectarea eşantionului de date, precum şi aprecierile şi recomandãrile inspectorilor pentru ariile tematice/domeniile evaluate, precum şi calificativul acordat, respectiv unul dintre calificativele: bine (B), acceptabil (A), slab (S);
    h) constatãrile, aprecierile, recomandãrile specifice fiecãrei discipline, precum şi calificativul acordat pe disciplinã, respectiv unul dintre calificativele bine: (B), acceptabil (A), slab (S).
    ART. 36
    (1) În termen de douã sãptãmâni de la primirea raportului scris final al inspecţiei şcolare generale, unitatea de învãţãmânt va elabora un plan de îmbunãtãţire a activitãţii, ţinând cont de recomandãrile fãcute în raport, şi îl va trimite spre aprobare inspectorului coordonator. În raport cu aspectele/domeniile vizate, planul de îmbunãtãţire a activitãţii va include: obiective, activitãţi/acţiuni/mãsuri, termene/perioade concrete de realizare, desemnarea responsabililor, indicatori de mãsurare a realizãrii obiectivelor propuse, fiind asumat de consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt preuniversitar inspectate. În termen de cel mult o sãptãmânã de la primirea planului de îmbunãtãţire a activitãţii inspectorul coordonator poate face observaţii în legãturã cu acesta, observaţii de care unitatea de învãţãmânt are obligaţia sã ţinã cont. Dupã aprobare, unitatea de învãţãmânt va începe aplicarea primelor activitãţi/acţiuni/mãsuri din cadrul planului, respectând termenele/perioadele de realizare a acestora.
    (2) Planul de îmbunãtãţire a activitãţii, aprobat de cãtre inspectorul coordonator, va fi ataşat dosarului de inspecţie. Instituţia care a realizat inspecţia şcolarã generalã va urmãri aplicarea planului de îmbunãtãţire a activitãţii prin inspecţia de revenire. Inspecţia de revenire are un caracter obligatoriu şi va fi realizatã la o datã/perioadã stabilitã de cãtre instituţia care a efectuat inspecţia şcolarã generalã a respectivei unitãţii de învãţãmânt. Cu cel puţin o sãptãmânã înainte de efectuarea inspecţiei de revenire, unitatea de învãţãmânt vizatã va fi informatã în legãturã cu data/perioada în care se va realiza aceastã inspecţie.
    (3) Dacã în urma inspecţiei de revenire se constatã neîndeplinirea obiectivelor asumate în cadrul planului de îmbunãtãţire, instituţia care a realizat inspecţia şcolarã generalã iniţialã şi, respectiv, inspecţia de revenire poate sesiza ARACIP, în vederea demarãrii de cãtre aceastã instituţie a procedurilor de evaluare instituţionalã specifice.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Inspecţia de specialitate. Scop, obiective, tipuri, etape
    ART. 37
    Inspecţia de specialitate reprezintã o activitate complexã de evaluare a competenţelor profesionale/activitãţii profesionale ale/a cadrelor didactice la nivelul disciplinei/ disciplinelor de studiu sau activitãţilor educaţionale pe care acestea le susţin. Inspecţia de specialitate vizeazã, în mod direct, calitatea activitãţilor didactice în raport cu beneficiarii primari ai educaţiei, respectiv antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii.
    ART. 38
    Obiectul principal al inspecţiei de specialitate îl reprezintã activitatea profesionalã a diferitelor categorii de cadre didactice.
    ART. 39
    Scopul inspecţiei de specialitate îl constituie evaluarea şi/sau monitorizarea activitãţii didactice, în mod fundamental a activitãţii de proiectare, predare-învãţareevaluare, prin raportare la sistemul de competenţe al profesiei didactice, consilierea cadrelor didactice în legãturã cu activitatea lor profesionalã şi posibilitãţile de dezvoltare profesionalã şi evoluţie în carierã.
    ART. 40
    Principalele obiective urmãrite în cadrul inspecţiei de specialitate sunt:
    a) evaluarea competenţelor cadrului didactic inspectat de a elabora, pe baza unei lecturi personalizate a programei şcolare, planificãrile calendaristice şi proiectele unitãţilor de învãţare;
    b) consilierea cadrului didactic inspectat în legãturã cu realizarea activitãţilor de planificare şi proiectare didacticã;
    c) evaluarea capacitãţii cadrului didactic inspectat de a proiecta şi utiliza strategii didactice corespunzãtoare învãţãmântului modern bazat pe competenţe;
    d) consilierea cadrului didactic inspectat în legãturã cu proiectarea şi utilizarea unor strategii didactice corespunzãtoare învãţãmântului modern bazat pe competenţe;
    e) evaluarea capacitãţii cadrului didactic inspectat de a integra Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi lecţiile din cadrul Platformei de eLearning (AEL) în activitatea didacticã;
    f) consilierea cadrului didactic inspectat în legãturã cu integrarea TIC şi a lecţiilor AEL în activitatea didacticã;
    g) evaluarea competenţelor cadrului didactic inspectat de a utiliza metodele de învãţare diferenţiatã;
    h) consilierea cadrului didactic inspectat în legãturã cu utilizarea unor metode de învãţare diferenţiatã;
    i) evaluarea capacitãţii cadrului didactic inspectat de a integra elementele de evaluare în cadrul activitãţilor de predare-învãţare;
    j) consilierea cadrului didactic inspectat în legãturã cu integrarea elementelor de evaluare în cadrul activitãţilor de predare-învãţare;
    k) consilierea cadrelor didactice în vederea diversificãrii ofertei curriculare de cursuri opţionale;
    l) consilierea cadrelor didactice în legãturã cu posibilitãţile de dezvoltare profesionalã şi evoluţie în carierã.
    ART. 41
    Tipurile de inspecţie de specialitate sunt:
    a) inspecţia de specialitate curentã;
    b) inspecţia de specialitate realizatã în vederea obţinerii definitivãrii în învãţãmânt;
    c) inspecţia de specialitate realizatã în vederea obţinerii gradelor didactice II şi I sau inspecţia şcolarã specialã;
    d) orice altã formã de evaluare/control/consiliere a activitãţii cadrului didactic în domeniul de specialitate în care este încadrat, realizatã de inspectorii de specialitate la nivelul MECTS sau ISJ/ISMB. Spre exemplu, inspecţia de specialitate realizatã în vederea verificãrii unor aspecte particulare ale activitãţii didactice (modul de aplicare a curriculumului naţional, modul de realizare a evaluãrii curente etc.), sau inspecţia de specialitate realizatã în vederea verificãrii unor aspecte ale activitãţii cadrelor didactice, semnalate în cadrul unor memorii, petiţii, reclamaţii.
    ART. 42
    Tematica inspecţiilor de specialitate se stabileşte în baza prioritãţilor MECTS/ISJ/ISMB sau la solicitarea unitãţilor de învãţãmânt.
    ART. 43
    Inspecţia de specialitate poate fi realizatã şi ca urmare a existenţei unor reclamaţii, sesizãri, petiţii privind activitatea unor cadre didactice, fie la solicitarea unitãţilor de învãţãmânt, fie ca urmare a autosesizãrii instituţiilor abilitate sã realizeze inspecţia de specialitate, respectiv MECTS şi ISJ/ISMB. Cadrele didactice nu pot refuza realizarea inspecţiei de specialitate, cu excepţia situaţiilor în care, din cauze obiective, probate cu acte doveditoare, acestea nu îşi pot desfãşura activitãţile profesionale curente.
    ART. 44
    La nivelul ISJ/ISMB graficul unic al inspecţiei este aprobat în consiliul de administraţie al ISJ/ISMB şi este fãcut public.
    ART. 45
    Etapele inspecţiei de specialitate sunt urmãtoarele:
    a) planificarea inspecţiei;
    b) organizarea inspecţiei;
    c) realizarea unor convorbiri preliminare pentru orientarea în context (cu persoanele abilitate pentru evaluarea competenţelor profesionale ale cadrului didactic, respectiv cu cadrul didactic);
    d) asistenţele la ore şi completarea fişei de observare a lecţiei, al cãrei model este prevãzut în anexa nr. 5;
    e) autoevaluarea cadrului didactic inspectat;
    f) analiza activitãţii şi consilierea cadrului didactic inspectat;
    g) redactarea raportului scris de inspecţie şi consemnarea acestuia în registrul de inspecţii al unitãţii de învãţãmânt preuniversitar.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Inspecţia tematicã. Scop, obiective, tipuri, etape
    ART. 46
    Obiectul principal al inspecţiei tematice îl reprezintã o secvenţã particularã/un aspect a/al activitãţii unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar sau a/al activitãţii personalului acestora, în special a/al activitãţii cadrelor didactice care deservesc aceste instituţii.
    ART. 47
    Inspecţia tematicã este o formã de evaluare, consiliere şi control, precum şi un mijloc eficient prin intermediul cãruia se obţin date şi informaţii necesare soluţionãrii unor probleme ale sistemului de educaţie şi întocmirii unor baze de date, studii, analize diagnostice şi prognoze pe termen scurt pe probleme manageriale, de reţea şcolarã, referitoare la domenii sau aspecte particulare ale predãrii-învãţãrii-evaluãrii uneia ori mai multor discipline de studiu, la cunoaşterea şi respectarea legislaţiei şcolare în vigoare, realizarea componentei evaluative, realizarea execuţiei bugetare, pentru verificarea aplicãrii unor schimbãri la nivel de sistem (curriculare, metodologice, evaluative etc.) sau la activitatea compartimentelor funcţionale ale unitãţii de învãţãmânt preuniversitar.
    ART. 48
    Scopul inspecţiei tematice îl constituie colectarea şi analizarea informaţiilor în vederea valorificãrii aspectelor pozitive şi a soluţionãrii unor probleme ale sistemului de educaţie. În cadrul acestui tip de inspecţie se realizeazã inclusiv activitãţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate.
    ART. 49
    Obiectivele inspecţiei tematice se stabilesc, în mod concret, în concordanţã cu temele vizate.
    ART. 50
    (1) Inspecţia tematicã include consilierea/ monitorizarea/evaluarea pe domenii şi aspecte diferite, între care:
    a) respectarea legislaţiei şcolare;
    b) completarea documentelor şcolare şi a actelor de studii;
    c) calitatea managementului instituţiilor de educaţie;
    d) calitatea managementului inspectoratelor şcolare sau a managementului unitãţilor conexe;
    e) activitatea de pregãtire metodico-ştiinţificã sau, prin extensie, evaluarea tuturor activitãţilor de formare şi perfecţionare;
    f) activitatea profesorului-diriginte, activitatea de orientare şcolarã şi profesionalã;
    g) activitãţile de educaţie, complementare procesului de învãţãmânt (mentorat, şcoala dupã şcoalã, învãţare pe tot parcursul vieţii);
    h) activitatea diferitelor comisii instituite;
    i) activitatea profesorului documentarist din CDI;
    j) realizarea planului de şcolarizare;
    k) pregãtirea începutului/sfârşitului de an şcolar;
    l) selecţia resursei umane;
    m) activitatea de analizã şi rezolvare a scrisorilor, sesizãrilor şi reclamaţiilor;
    n) gradul de utilizare a resurselor materiale;
    o) alte teme de interes educaţional.
    (2) Tematica de inspecţie se va stabili anual/semestrial, în funcţie de prioritãţile MECTS şi ale ISJ/ISMB.
    ART. 51
    (1) Etapele inspecţiei tematice sunt urmãtoarele:
    a) planificarea inspecţiei;
    b) organizarea inspecţiei;
    c) colectarea, analizarea şi interpretarea datelor;
    d) formularea concluziilor şi consilierea persoanelor responsabile pentru domeniul/activitatea inspectatã.
    (2) Consemnarea rezultatelor inspecţiei tematice se face în registrul de inspecţii al instituţiei de educaţie sub forma unui raport scris/proces-verbal/notã de control, conform modelului prevãzut în anexa nr. 6.
    ART. 52
    Concluziile inspecţiei tematice sunt formulate prin raportare la obiectivele propuse. Acestea conţin:
    a) constatãri;
    b) aprecieri;
    c) recomandãri adresate membrilor consiliului de administraţie, directorului/directorilor instituţiei de educaţie, responsabililor compartimentelor funcţionale, cadrelor didactice, responsabililor şi membrilor diferitelor comisii etc.
    ART. 53
    Concluziile inspecţiei tematice sunt valorificate în:
    a) materialele de analizã ale instituţiei care a iniţiat controlul tematic;
    b) date statistice judeţene, regionale sau naţionale referitoare la aspecte ale sistemului de învãţãmânt;
    c) studii;
    d) informãri;
    e) analize diagnostice;
    f) prognoze;
    g) decizii luate la nivelul MECTS sau al ISJ/ISMB.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Sistemul de asigurare a calitãţii inspecţiei la nivelul ISJ/ISMB
    ART. 54
    Managementul calitãţii inspecţiei şcolare constã în crearea unor sisteme şi proceduri prin care se asigurã calitatea inspecţiei, acest aspect fiind monitorizat, evaluat şi îmbunãtãţit periodic, dupã caz. Aceste proceduri se referã la:
    a) planificarea/proiectarea activitãţii de inspecţie şcolarã;
    b) desfãşurarea activitãţilor de inspecţie planificate/ proiectate;
    c) evaluarea activitãţii instituţiilor de educaţie şi/sau a persoanelor inspectate în funcţie de tipurile de inspecţie şi obiectivele stabilite la nivelul ISJ/ISMB;
    d) valorificarea activitãţii de inspecţie prin acţiuni de îmbunãtãţire a calitãţii (inclusiv corective şi preventive) atât la nivelul instituţiilor de educaţie/persoanelor inspectate, cât şi al activitãţii inspectoratului şcolar (ca instituţie) şi al activitãţii fiecãrui inspector.
    ART. 55
    Valorificarea rezultatelor inspecţiilor prin acţiuni de îmbunãtãţire (corective şi preventive) cuprinde:
    a) planificarea, realizarea şi evaluarea activitãţii de monitorizare a implementãrii planurilor de îmbunãtãţire ale instituţiilor de educaţie inspectate;
    b) fundamentarea planului anual de inspecţie al ISJ/ISMB pentru toate tipurile de inspecţie, pornind de la rezultatele inspecţiilor din anul şcolar anterior;
    c) monitorizarea adecvãrii implementãrii şi eficienţei activitãţilor din planul de îmbunãtãţire elaborat de instituţia de educaţie şi a concordanţei acestora cu rezultatele din rapoartele anuale de evaluare internã, cu rapoartele de inspecţie şi cu rapoartele de evaluare externã realizate de cãtre ARACIP;
    d) utilizarea rezultatelor inspecţiilor (de toate tipurile) din anul şcolar anterior pentru elaborarea programelor de dezvoltare instituţionalã şi de dezvoltare profesionalã de la nivelul ISJ/ISMB.
    ART. 56
    Managementul calitãţii inspecţiei la nivelul ISJ/ISMB pune accent pe autoevaluare, ca element reglator al propriei activitãţi, şi considerã evaluarea externã (realizatã de MECTS sau de alte instituţii) ca un element de adecvare a autoevaluãrii în raport cu situaţia realã.
    ART. 57
    Managementul calitãţii inspecţiei la nivelul ISJ/ISMB se bazeazã pe dovezi materiale care aparţin urmãtoarelor tipuri de date/documente/informaţii:
    a) reglementãri legale;
    b) politici naţionale în domeniul educaţiei şi al protecţiei copilului şi de tineret;
    c) planuri şi proceduri specifice, rapoarte de inspecţie (toate tipurile);
    d) date statistice referitoare la indicatorii şi standardele de calitate;
    e) date statistice referitoare la indicatorii din cadrul SNIE şi la alţi indicatori naţionali şi europeni;
    f) rezultatele sondajelor de opinie, articole şi reportaje din mass-media;
    g) reclamaţii, sesizãri, propuneri adresate ISJ/ISMB şi rezoluţiile privind rezolvarea acestora (inclusiv acţiuni în instanţã în care una dintre pãrţi este inspectoratul şcolar şi/sau o instituţie de educaţie din subordine);
    h) proiecte, parteneriate şi afilieri naţionale şi internaţionale.
    ART. 58
    Indicatorii de calitate de la nivelul planificãrii activitãţilor de inspecţie sunt:
    a) adecvarea documentelor de planificare la funcţiile şi obiectivele inspecţiei stabilite prin regulamentul specific;
    b) adecvarea documentelor de planificare la politicile şi strategiile naţionale din domeniul educaţiei;
    c) corelaţia dintre obiectivele din planurile individuale de inspecţie şi obiectivele planului de inspecţie stabilit la nivelul ISJ/ISMB;
    d) adecvarea resurselor alocate pentru realizarea inspecţiei (financiare, umane, informaţionale etc.).
    ART. 59
    Indicatorii de calitate de la nivelul realizãrii activitãţilor de inspecţie sunt:
    a) realizarea activitãţilor planificate;
    b) respectarea termenelor planificate;
    c) utilizarea eficientã a resurselor alocate.
    ART. 60
    Indicatorii de calitate de la nivelul evaluãrii activitãţilor de inspecţie sunt:
    a) obţinerea rezultatelor stabilite (rapoarte de inspecţie);
    b) atingerea indicatorilor de ieşire şi de rezultat stabiliţi;
    c) încadrarea în bugetul aprobat;
    d) folosirea eficientã a resurselor alocate;
    e) creşterea nivelului de satisfacţie a beneficiarilor faţã de modul de evaluare a activitãţii educaţionale, în general, şi faţã de modul de evaluare a activitãţii prin inspecţie, în special.
    ART. 61
    Indicatorii de calitate de la nivelul valorificãrii activitãţilor de inspecţie sunt:
    a) eficacitatea intervenţiilor de reglare/remediere a problemelor/situaţiilor apãrute pe parcursul desfãşurãrii activitãţilor;
    b) revizuirea planificãrii activitãţii, cu încadrarea în calendarul şi bugetul aprobate;
    c) identificarea operativã a situaţiilor în care este nevoie de intervenţia din partea altor instituţii sau autoritãţi ale statului şi notificarea acestora;
    d) creşterea nivelului de satisfacţie a beneficiarilor faţã de îmbunãtãţirea calitãţii activitãţii educaţionale, în general, şi faţã de îmbunãtãţirea calitãţii activitãţii de inspecţie, în special.

    CAP. III
    Competenţele şi codul de conduitã al inspectorilor

    ART. 62
    Competenţele profesionale necesare unui bun inspector sunt:
    a) sã fie capabil sã evalueze eficienţa strategiilor didactice alese de cadrul didactic la clasã, precum şi alte activitãţi care se desfãşoarã în instituţia de educaţie;
    b) sã fie capabil sã acţioneze ca expert în educaţie care acordã consultanţã instituţiei de educaţie în procesul de dezvoltare instituţionalã şi care dã exemple de bunã practicã;
    c) sã fie capabil sã emitã judecãţi de valoare în ceea ce priveşte propunerea recomandãrilor şi mãsurilor care decurg din rezultatele inspecţiei.
    ART. 63
    Inspectorii au dreptul de a intra în orice instituţie de educaţie în vederea îndeplinirii sarcinilor profesionale. Indiferent de tipul de inspecţie pe care îl realizeazã în cadrul instituţiilor de educaţie, inspectorii vor respecta urmãtoarele prevederi:
    a) vor acţiona în unitãţile de învãţãmânt, respectând normele prezentului regulament;
    b) vor respecta personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic din unitatea şcolarã inspectatã;
    c) vor respecta elevii în calitate de participanţi la procesul educaţional;
    d) vor comunica deschis, asigurând în acelaşi timp confidenţialitatea datelor care se referã la unitatea şcolarã şi la personalul ei;
    e) vor evalua obiectiv personalul unitãţii şcolare;
    f) se vor asigura cã datele şi probele sunt colectate în mod corespunzãtor şi sunt analizate corect;
    g) vor fi flexibili în evaluãri şi în aplicarea procedurilor de inspecţie, pentru a se putea adapta situaţiilor concrete întâlnite.
    ART. 64
    Inspectorii vor acţiona în şcoli dupã cum urmeazã:
    a) vor avea în vedere faptul cã, deşi au dreptul de a intra în instituţia de educaţie, nu trebuie sã perturbe desfãşurarea normalã a procesului educaţional;
    b) vor ţine cont de faptul cã rolul inspecţiei este unul de evaluare şi de sprijin/consiliere, şi nu unul de control excesiv birocratic;
    c) nu îşi vor folosi funcţia în scopul obţinerii de profituri personale;
    d) vor avea în vedere faptul cã personalul instituţiei de educaţie este alcãtuit din profesionişti, pe care îi vor trata ca atare. În acest sens, le vor comunica celor inspectaţi obiectivele urmãrite, procedurile de inspecţie aplicate şi criteriile de apreciere folosite;
    e) vor avea o discuţie preliminarã cu personalul didactic referitoare la activitatea care va fi inspectatã, în urma cãreia îşi vor expune cât mai echilibrat opiniile asupra celor observate;
    f) nu vor interveni în timpul lecţiei decât dacã observã cã profesorul pune în pericol viaţa, sãnãtatea elevilor, a lui sau a asistenţei; nu vor solicita personalului didactic date, informaţii sau lucruri nerelevante;
    g) vor discuta cele observate la clasã mai întâi cu profesorii respectivi şi, ulterior, şi cu alte persoane implicate în procesul educaţional.
    ART. 65
    Inspectorii vor respecta personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic din unitatea şcolarã inspectatã:
    a) se vor asigura cã personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic au înţeles scopul inspecţiei;
    b) vor realiza consilierea profesionalã a personalul didactic şi vor evita declanşarea vreunui incident.
    ART. 66
    Inspectorii vor respecta elevii în calitate de participanţi la procesul educaţional:
    a) se vor asigura cã elevii au înţeles scopul inspecţiei şi modul în care sunt implicaţi. Inspectorii trebuie sã dialogheze formal şi informal cu elevi de diferite vârste şi grade de pregãtire şi sã îi asculte cu atenţie pe cei care doresc sã îşi expunã opiniile în legãturã cu şcoala;
    b) se vor comporta ca nişte profesionişti cu elevii şi vor evita declanşarea vreunui incident. Inspectorii vor acţiona întotdeauna spre binele şi siguranţa elevilor.
    ART. 67
    Inspectorii vor comunica deschis, asigurând în acelaşi timp confidenţialitatea datelor care se referã la unitatea şcolarã şi la personalul ei:
    a) vor dialoga cu pãrinţii, cu personalul, cu membrii consiliului de administraţie, sponsorii etc., pentru a-i face sã înţeleagã scopul inspecţiei şi modul în care aceştia vor fi implicaţi în acest proces;
    b) vor prezenta personalului didactic un raport verbal asupra rezultatelor inspecţiei, pentru a cunoaşte opiniile şi comentariile acestuia, înainte de a trece la redactarea raportului final de inspecţie. Atât raportul verbal, cât şi cel scris vor cuprinde, în esenţã, aceleaşi aprecieri, vor evita limbajul extrem de specializat şi nu vor lãsa loc ambiguitãţilor;
    c) vor asigura confidenţialitatea informaţiilor primite privind unitatea şcolarã, elevii şi personalul.
    ART. 68
    Inspectorii vor evalua obiectiv personalul unitãţii şcolare:
    a) îşi vor baza aprecierile pe criteriile stabilite la nivel naţional, pe datele şi probele colectate, bazându-se pe surse sigure şi neechivoce;
    b) vor evalua obiectiv personalul instituţiei de educaţie. Cadrele didactice au obligaţia de a accepta evaluarea şi consilierea inspectorului. Prezenţa la lecţii a inspectorului nu se considerã perturbare a activitãţii didactice.
    ART. 69
    Inspectorii se vor asigura cã datele şi probele sunt colectate în mod corespunzãtor şi sunt analizate corect:
    a) vor colecta date şi vor identifica aspectele care trebuie inspectate, aşa cum reies acestea din documentele şi din activitatea unitãţii de învãţãmânt;
    b) vor colecta date în urma analizei documentelor instituţiei de educaţie, a discuţiilor cu pãrinţii, profesorii şi elevii şi dupã observarea diferitelor activitãţi educaţionale care au loc în şcoalã, inclusiv observarea lecţiilor şi a comportamentului elevilor, a modului în care directorul şi angajaţii îşi îndeplinesc responsabilitãţile. Inspectorii pot aplica chestionare adresate elevilor, conform anexei nr. 7, pãrinţilor, conform anexei nr. 8, şi personalului didactic, conform anexei nr. 9;
    c) vor folosi şi datele care provin de la nivel judeţean sau de la MECTS.
    ART. 70
    Inspectorii vor fi flexibili în evaluãri şi în aplicarea procedurilor de inspecţie, pentru a se putea adapta situaţiilor concrete întâlnite:
    a) inspectorii vor evalua calitatea educaţiei furnizate şi mãsura în care elevii au atins sau nu standardele naţionale (curriculare şi de evaluare);
    b) inspectorii vor face deosebire între chestiunile minore şi cele majore, între aspectele pozitive şi cele negative şi vor elabora raportul fãrã teamã sau pãrtinire.
    ART. 71
    Anexele nr. 1-9 fac parte integrantã din prezentul regulament.


    ANEXA 1
    --------
la regulament
-------------
                                  METODOLOGIE
                  de aplicare a prevederilor privind inspecţia
           şcolarã generalã a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar

    Inspectorii vor ţine cont în activitatea de inspecţie cã, deşi vor fi evaluate separat, ariile tematice/domeniile inspectate formeazã un sistem care reflectã ansamblul activitãţii unitãţilor de învãţãmânt. Inspectorii trebuie sã emitã aprecieri şi nu simple descrieri a ceea ce se întâmplã în unitãţile de învãţãmânt.
    Pentru Fişa de observare a lecţiei (anexa nr. 5 la regulament), inspectorii vor folosi o scalã cu 4 nivele de performanţã, acordând pentru fiecare lecţie asistatã/observatã unul dintre cele 4 calificative: foarte bine (FB); bine (B); acceptabil (A); slab (S).
    Descriptorii de performanţã pentru ariile tematice/domeniile inspectate descriu nivelurile de calitate bine (B), acceptabil (A), slab (S), fiind incluse pentru a fi un ghid pentru inspectori şi şcoli, facilitând interpretarea criteriilor şi acordarea calificativelor generale pe arie tematicã/domeniu.
    Echipa de inspectori acordã calificative generale pentru fiecare arie tematicã/domeniu inspectat - bine (B), acceptabil (A), slab (S) -, precum şi pentru fiecare disciplinã de studiu inspectatã - bine (B), acceptabil (A), slab (S).
    În acordarea calificativelor generale pentru fiecare disciplinã de studiu se vor avea în vedere atât calificativele acordate în urma activitãţii de asistenţã/observare a lecţiei, cât şi raportarea la criteriile şi descriptorii de performanţã precizate/precizaţi pentru ariile tematice/domeniile incluse în cadrul prezentei metodologii. În mod special, în acordarea calificativelor generale pentru fiecare disciplinã de studiu se vor avea în vedere criteriile şi descriptorii de performanţã pentru ariile tematice/domeniile:
    - activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învãţare, evaluare, reglare/remediere, diferenţiere a demersului educaţional);
    - nivelul performanţelor realizate de elevi în învãţare raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare).
    Ariile tematice/Domeniile inspectate, sursele de informare consultate şi criteriile folosite de inspectori atunci când realizeazã o inspecţie şcolarã generalã sunt urmãtoarele:
    1. Managementul şcolar, managementul asigurãrii calitãţii, dezvoltarea instituţionalã, eficienţa atragerii şi folosirii resurselor (umane, financiare, materiale şi informaţionale), respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor
    Scopurile
    Evaluarea eficacitãţii managementului conducerii unitãţii de învãţãmânt şi a responsabililor/coordonatorilor corespunzãtori diferitelor niveluri din structura de management. Evaluarea capacitãţii instituţiei de educaţie de a-şi administra eficient resursele umane şi materiale. Evaluarea mãsurii în care unitatea şcolarã are cunoştinţã de legislaţia în vigoare în ceea ce priveşte drepturile elevilor şi eficacitatea cu care o aplicã.
    Sursele de informare consultate
    a) cel mai recent raport extern asupra unitãţii de învãţãmânt;
    b) documentele manageriale, Raportul anual de evaluare (RAE);
    c) procesele-verbale de la şedinţele consiliului profesoral şi ale consiliului de administraţie;
    d) schemele orare ale unitãţilor de învãţãmânt şi orarul cadrelor didactice;
    e) politicile şi procedurile;
    f) graficul activitãţilor extracurriculare;
    g) fişele posturilor;
    h) informaţii statistice cerute de inspector;
    i) bugetul instituţiei de educaţie şi planul financiar;
    j) discuţii cu personalul de la diferite niveluri din cadrul structurii manageriale;
    k) discuţii cu elevii şi cu personalul;
    l) regulamentul de ordine interioarã;
    m) reglementãrile care privesc situaţia copiilor;
    n) dosarele cu actele şi documentele elevilor;
    o) sancţiuni aplicate elevilor;
    p) codul de conduitã sau normele care reglementeazã relaţiile dintre cadrele didactice şi elevi şi dintre personalul didactic auxiliar şi administrativ şi elevi;
    q) mãsurile pe care le-a luat instituţia de educaţie pentru sãnãtatea şi siguranţa elevilor, de exemplu, în laboratoare, pe terenul sau în sala de sport;
    r) reglementãri privind însoţirea elevilor în timpul vizitelor în afara instituţiei de educaţie;
    s) orice alte reglementãri şi proceduri care se referã la protecţia copilului;
    t) proceduri şi reglementãri care se referã la cazarea elevilor;
    u) discuţii cu pãrinţii şi cu reprezentanţii organizaţiilor care sprijinã unitatea de învãţãmânt.
    Criteriile
    Direcţia de dezvoltare a unitãţii de învãţãmânt preuniversitar este bine stabilitã?
    (I) Inspectorii vor analiza scopurile, politicile, procedurile şi planurile de dezvoltare (PDI/PAS) ale instituţiei de educaţie pentru a stabili dacã direcţia de dezvoltare este bunã.
    (II) Se va aprecia dacã personalul şi comunitatea şcolarã înţeleg planurile de dezvoltare (PDI/PAS) ale instituţiei de educaţie şi le pun în practicã.
    (III) Inspectorii vor evalua dacã directorul şi ceilalţi manageri asigurã o conducere corespunzãtoare.
    Sunt elaborate politicile şi procedurile astfel încât instituţia de educaţie sã îşi atingã scopurile?
    (I) Inspectorii vor aprecia dacã au fost stabilite politici şi proceduri corespunzãtoare.
    (II) Se va acorda atenţie modului în care politicile şi procedurile au fost formulate, arãtându-se cine a fost implicat şi cât timp.
    (III) Inspectorii vor aprecia dacã politicile şi procedurile sunt înţelese de comunitatea şcolarã şi dacã sunt puse în practicã aşa cum trebuie.
    Sunt folosite eficient resursele instituţiei de educaţie (bani, personal, materiale, echipamente)?
    (I) Inspectorii vor analiza bugetul unitãţii de învãţãmânt pentru a constata dacã este cheltuit cum trebuie şi dacã se exercitã un control eficace.
    (II) Evaluarea are în vedere modul de folosire a resurselor, cãutând rãspunsuri la urmãtoarele întrebãri:
    Are unitatea de învãţãmânt suficient personal didactic calificat?
    Existã suficient personal nedidactic?
    Pregãtirea personalului didactic asigurã realizarea unei activitãţi eficiente?
    Are unitatea de învãţãmânt suficiente spaţii de cazare şi masã la standarde corespunzãtoare?
    Are unitatea de învãţãmânt suficiente resurse educaţionale pentru a-şi realiza curriculumul?
    Are unitatea şcolarã reglementãri şi proceduri adecvate pentru protecţia copilului?
    (I) Inspectorii vor evalua dacã unitatea şcolarã are proceduri bune şi dacã sunt puse în practicã în mod corespunzãtor.
    (II) Inspectorii se vor informa asupra unor cazuri de abuzuri asupra copiilor şi vor evalua modul în care au fost rezolvate.
    (III) Vor fi evaluate relaţiile pe care le are unitatea şcolarã cu serviciile locale care rãspund de copii.
    Are unitatea şcolarã proceduri şi reglementãri corespunzãtoare în ceea ce priveşte protecţia muncii?
    (I) Se va face o evaluare a normelor de siguranţã din laboratoare şi a echipamentului care asigurã protecţia elevilor.
    (II) Vor fi evaluate calitatea şi eficacitatea mãsurilor care se iau în caz de urgenţã.
    (III) Inspectorii vor verifica dacã elevii şi personalul cunosc normele de protecţie a muncii.
    Sunt condiţiile de cazare corespunzãtoare?
    (I) Vor fi apreciate condiţiile de cazare şi de masã.
    (II) Inspectorii vor aprecia dacã personalul are grijã de elevi.
    (III) Se va aprecia dacã elevii se simt protejaţi şi sunt în siguranţã.
    Descriptori
    Bine
    Echipa managerialã a unitãţii de învãţãmânt stabileşte politicile de dezvoltare în acord cu strategiile educaţionale generale, selecteazã cele mai potrivite metode de aplicare a acestora şi defineşte clar modalitãţile de aplicare.
    Consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt utilizeazã eficient resursele financiare pentru menţinerea şi dezvoltarea resurselor materiale şi umane.
    Deciziile consiliului de administraţie sunt în acord cu obiectivele strategice ale unitãţii de învãţãmânt şi cu legislaţia generalã şi specificã în vigoare.
    Directorul se intereseazã permanent de trasarea şi menţinerea unei direcţii bune de dezvoltare, coopereazã în mod eficient cu consiliul de administraţie şi cu personalul didactic, acceptând un dialog constructiv.
    Echipa managerialã a instituţiei de educaţie monitorizeazã accesul la formarea continuã a resurselor umane, este interesatã permanent de formarea continuã a profesorilor, încurajeazã folosirea unor metode adecvate şi iniţiativele ce vizeazã ajustarea curriculumului.
    Managerii unitãţii de învãţãmânt monitorizeazã soluţionarea punctelor slabe identificate şi menţionate de cãtre comisia de asigurare şi evaluare a calitãţii în raportul specific, raportându-se la standardele naţionale de acreditare.
    Echipa managerialã supervizeazã starea clãdirilor, inclusiv cantina, şi sprijinã biblioteca/CDI în achiziţionarea fondului de carte, asigurându-se cã toate acestea permit elevilor o învãţare eficientã.
    Echipa managerialã a unitãţii de învãţãmânt consultã în permanenţã comunitatea localã şi pãrinţii şi anticipeazã soluţii pentru a satisface în mare mãsurã aşteptãrile acestora.
    Resursele financiare, materiale şi umane sunt subordonate procesului de învãţare, asigurând accesul egal la educaţie de calitate şi încurajând performanţele elevilor.
    Responsabilii de catedre/comisii/compartimente lucreazã conform obiectivelor stabilite în PDI/PAS şi raporteazã periodic îndeplinirea acestora. Managerii de la toate nivelurile au un stil de muncã eficient şi îşi conduc bine echipele.
    Nu sunt înregistrate reclamaţii şi sesizãri nesoluţionate la adresa echipei manageriale.
    Şcoala respectã legislaţia şi regulamentele privind curriculumul, evaluarea, finanţarea, drepturile elevilor şi protecţia acestora.
    Şcoala are sisteme şi proceduri de monitorizare şi evaluare a modului în care sunt respectate cerinţele legale, în special cele ce privesc protecţia muncii. Aceste aspecte sunt în atenţia conducerii şcolii, cãreia îi revine responsabilitatea de a le analiza şi de a le revizui.
    Şcoala are politici, proceduri şi regulamente adecvate referitoare la protecţia muncii. Legile şi regulamentele sunt expuse în locuri vizibile. Şcoala se asigurã cã personalul şi elevii cunosc aceste legi şi regulamente.
    Acceptabil
    Şcoala îşi defineşte propriile scopuri şi politici, dar metodele de realizare a acestora nu sunt clar stabilite. Planurile de dezvoltare sunt stabilite, dar monitorizarea implementãrii cu succes a acestora este intermitentã şi superficialã.
    Echipa managerialã coopereazã cu consiliul de administraţie şi cu personalul didactic şi creeazã relaţii de muncã satisfãcãtoare.
    Directorul utilizeazã resursele financiare în conformitate cu cerinţele legale. El sprijinã formarea continuã a profesorilor, dar nu existã un plan general şi lasã pe seama fiecãruia perfecţionarea profesionalã.
    Echipa managerialã are o viziune satisfãcãtoare asupra a ceea ce se întâmplã în şcoalã şi sprijinã personalul didactic şi personalul didactic auxiliar, fãrã a-l conduce însã ca echipã spre atingerea scopurilor. Şcoala este curatã şi este într-o stare satisfãcãtoare.
    Directorul coopereazã în mod formal cu pãrinţii şi cu reprezentanţii comunitãţii locale.
    Şcoala respectã legislaţia şi regulamentele la un nivel satisfãcãtor. Ea are sisteme corespunzãtoare de monitorizare şi evaluare a procedurilor. Acestea sunt discutate din când în când în consiliul şcolii şi sunt revizuite ocazional.
    Regulamentele sunt expuse în locuri nu prea vizibile şi se face prea puţin pentru aducerea lor la cunoştinţa elevilor şi a personalului.
    Protecţia elevilor este asiguratã satisfãcãtor.
    Slab
    Şcoala nu îşi stabileşte propriile politici şi scopuri, directorul manifestã un interes scãzut în ceea ce priveşte dezvoltarea unitãţii de învãţãmânt şi nu implicã consiliul de administraţie în luarea deciziilor.
    Directorul nu respectã legile şi regulamentele şi nu utilizeazã în mod corespunzãtor resursele financiare.
    Directorul nu sprijinã formarea continuã a profesorilor şi în anumite cazuri chiar o obstrucţioneazã.
    Starea clãdirilor este neglijatã, fapt care duce la deteriorarea condiţiilor de lucru. Echipa managerialã nu este interesatã de sporirea fondului de carte al bibliotecii/CDI. Directorul nu coopereazã bine cu pãrinţii şi cu reprezentanţii comunitãţii locale şi uneori este chiar în conflict cu ei.
    Şcoala nu respectã legile şi regulamentele. Ea foloseşte sisteme şi proceduri neverificate pentru a constata dacã au fost îndeplinite condiţiile legale. Elevii sunt expuşi la riscuri în privinţa sãnãtãţii. Cazarea şi masa sunt necorespunzãtoare.
    Conducerea nu acordã atenţie suficientã stãrii în care se aflã şcoala şi pericolelor la care sunt expuşi elevii şi personalul.
    Personalul care se ocupã cu curãţenia nu îşi face datoria.
    2. Modul de aplicare a curriculumului naţional, dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare localã şi calitatea activitãţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar
    Scopurile
    Se va verifica respectarea prevederilor legale referitoare la aplicarea la nivelul unitãţii de învãţãmânt a curriculumului naţional. Se va evalua calitatea curriculumului aplicat în unitatea de învãţãmânt, dacã acesta respectã curriculumul naţional, calitatea şi diversitatea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare localã, precum şi calitatea, diversitatea şi eficienţa activitãţilor extracurriculare. De asemenea, se va evalua dacã numãrul şi calitatea celorlalte activitãţi care sprijinã curriculumul sunt corespunzãtoare.
    Sursele de informare consultate:
    a) curriculumul unitãţii de învãţãmânt raportat la curriculumul naţional;
    b) documentele curriculare ale cadrelor didactice;
    c) planul managerial al unitãţii de învãţãmânt;
    d) planificãrile şi proiectele didactice pentru fiecare disciplinã;
    e) dosarele catedrelor şi comisiilor metodice;
    f) strategiile de evaluare;
    g) documente referitoare la activitãţile extracurriculare;
    h) portofoliile educaţionale ale elevilor.
    Criteriile
    Este curriculumul unitãţii de învãţãmânt în concordanţã cu cel naţional?
    (I) Inspectorii vor analiza criteriile folosite de instituţia de educaţie la stabilirea curriculumului.
    (II) Se va verifica dacã sunt respectate planurile-cadru în vigoare, avându-se în vedere inclusiv prevederile referitoare la relaţia dintre disciplinele de trunchi comun (disciplinele obligatorii) şi disciplinele din cadrul curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare localã (disciplinele opţionale).
    (III) Se va analiza curriculumul la decizia şcolii/în dezvoltare localã pentru a se vedea dacã au fost consultaţi pãrinţii, membrii comunitãţii locale şi profesorii. Se va aprecia dacã curriculumul contribuie la dezvoltarea personalã a elevilor.
    Este planificarea curriculumului bine structuratã şi eficace?
    (I) Se vor avea în vedere procesul de planificare (cine este implicat, când şi în ce mãsurã), precum şi calitatea planificãrii.
    (II) Inspectorii vor evalua în ce mãsurã curriculumul la decizia şcolii/în dezvoltare localã furnizat elevilor care au diferite vârste, aptitudini, deprinderi, capacitãţi intelectuale şi interese este potrivit şi dacã este permanent revãzut pentru a asigura atingerea standardelor de cãtre elevi.
    (III) De asemenea, va fi apreciat modul în care curriculumul la decizia şcolii/în dezvoltare localã furnizat ţine cont de experienţa anterioarã a elevilor.
    Sunt testele şi evaluãrile în concordantã cu curriculumul instituţiei de educaţie şi sunt ele folosite pentru a înlesni planificarea curriculumului?
    (I) Este necesar sã se analizeze modul în care se realizeazã evaluarea.
    (II) Inspectorii vor sta de vorbã cu profesorii şi elevii şi vor analiza strategiile de evaluare. Pe baza analizei unui set de evaluãri, inspectorii vor aprecia dacã modul în care se realizeazã evaluarea este corespunzãtor unui învãţãmânt centrat pe competenţe.
    (III) Inspectorii vor analiza portofoliile educaţionale ale elevilor.
    Are unitatea de învãţãmânt o ofertã de activitãţi, proiecte sau programe extracurriculare adecvatã nevoilor propriilor elevi?
    (I) Inspectorii vor aprecia calitatea ofertei de activitãţi, proiecte sau programe extracurriculare.
    (II) Inspectorii vor determina mãsura în care aceastã ofertã corespunde nevoilor elevilor, este complementarã şi îmbunãtãţeşte oferta curricularã realizatã prin curriculum naţional.
    Descriptori
    Bine
    Şcoala furnizeazã elevilor un curriculum echilibrat, armonizând oferta pentru disciplinele obligatorii şi disciplinele din cadrul curriculumului la decizia şcolii (CDŞ)/în dezvoltare localã (CDL) - disciplinele opţionale -, la nivelul tuturor ariilor curriculare.
    Şcoala stabileşte CDŞ/CDL prin consultarea reprezentanţilor comunitãţii, pãrinţilor şi elevilor.
    CDŞ/CDL este bine elaborat în concordanţã cu vârsta elevilor şi cu atingerea standardelor educaţionale de cãtre aceştia, precum şi cu asigurarea de şanse egale în educaţie.
    Şcoala foloseşte schemele orare astfel încât curriculumul este implementat eficient, curriculumul este evaluat şi dezvoltat permanent pentru a se asigura cã sunt luate în considerare nevoile tuturor grupurilor de interese şi cã se rãspunde punctual şi eficient tuturor nevoilor de învãţare identificate în instituţia de educaţie.
    Cadrele didactice îşi elaboreazã documentele de proiectare, evaluare, reglare/remediere/dezvoltare corect şi eficient şi lucreazã în concordanţã cu cerinţele curriculumului.
    Şcoala organizeazã activitãţi extracurriculare eficiente al cãror conţinut este complementar şi îmbunãtãţeşte oferta curricularã realizatã prin curriculumul naţional.
    Profesorii îşi elaboreazã planificãri de calitate, corespunzãtoare unui curriculum bazat pe competenţe şi în concordanţã cu reglementãrile în vigoare.
    Acceptabil
    Şcoala furnizeazã elevilor un curriculum echilibrat, armonizând oferta pentru disciplinele obligatorii şi disciplinele din cadrul CDŞ/CDL (disciplinele opţionale).
    CDŞ/CDL se bazeazã pe resursele umane şi materiale ale instituţiei de educaţie, deşi consultarea reprezentanţilor pãrinţilor şi ai comunitãţii locale este limitatã.
    Elaborarea CDŞ/CDL ia în considerare experienţa anterioarã a unitãţii de învãţãmânt. Schemele orare sunt satisfãcãtoare şi implementeazã curriculumul stabilit. Curriculumul este evaluat în mod ocazional ca proces şi existã o planificare deficientã pe termen lung.
    Unele cadre didactice nu au planificãri adecvate.
    Existã activitãţi extracurriculare, dar contribuţia acestora la dezvoltarea ofertei curriculare nu este complet exploatatã.
    Slab
    Curriculumul unitãţii de învãţãmânt nu este echilibrat, nu ia în considerare cerinţele, dorinţele, aspiraţiile sau capacitãţile elevilor.
    Prevederile planurilor-cadru în vigoare nu sunt respectate integral.
    Reprezentanţii pãrinţilor şi ai comunitãţii locale sunt consultaţi doar sporadic. CDŞ/CDL este stabilit mai mult ca rãspuns la cerinţele profesorilor fãrã sã implice celelalte pãrţi.
    CDŞ/CDL este elaborat aleatoriu.
    Schemele orare sunt stabilite luând în considerare norma profesorilor şi sunt mai mult în concordanţã cu interesele acestora decât cu ale elevilor.
    Planificãrile profesorilor sunt slabe şi strategiile şi obiectivele pe care ei le adoptã eşueazã în a satisface exigenţele curriculumului naţional.
    Curriculumul nu furnizeazã o educaţie satisfãcãtoare pentru elevi şi nu este îmbunãtãţit cu o gamã largã de activitãţi extracurriculare.
    3. Activitatea personalului didactic (proiectare, predareînvãţareevaluare, reglare/remediere, diferenţiere a demersului educaţional)
    Scopurile
    Se evalueazã activitatea de specialitate a personalului didactic în unitatea de învãţãmânt. De asemenea va fi evaluatã eficienţa muncii fiecãrui cadru didactic. Se va evalua calitatea activitãţii didactice referitoare la procesul de predare-învãţare-evaluare pentru fiecare disciplinã în parte.
    Sursele de informare consultate:
    a) documente: strategii şi planuri, planificãri, proiecte ale unitãţilor de învãţare, instrumente specifice de proiectare şi evaluare din portofoliul profesorului, proceduri specifice de reglare/remediere/dezvoltare a demersului didactic, tipologia auxiliarelor curriculare originale create de profesori, caietele de notiţe ale elevilor, caietele de teme ale elevilor, evaluãri, teste, cataloagele, dovezi ale progresului fãcut de elevi (dosare, caiete), lucrãri ale elevilor/proiecte expuse în instituţia de educaţie;
    b) discuţii cu directorii, şefii de catedrã, profesorii, elevii şi pãrinţii;
    c) observarea lecţiei;
    d) portofoliile educaţionale ale elevilor.
    Criteriile
    Este corespunzãtor proiectul unitãţii de învãţare elaborat de cadrele didactice?
    (I) Inspectorii vor observa dacã profesorul respectã programa şcolarã, planificarea calendaristicã, demersul didactic proiectat şi dacã îşi ia mãsuri pentru a se asigura cã elevii lucreazã ceea ce a planificat, respectiv dacã profesorul se asigurã de înţelegerea şi operarea cu noile cunoştinţe. De exemplu, specificitatea şi gradul de adecvare al obiectivelor/ competenţelor la nivelul claselor/grupelor şi relaţia lor cu cerinţele curriculare.
    (II) Inspectorii vor evalua planificarea resurselor folosite în cadrul lecţiei, inclusiv resursele TIC, strategiile folosite etc.
    Stãpâneşte cadrul didactic disciplina pe care o predã?
    Inspectorii vor avea la dispoziţie informaţii privind calificarea, experienţa şi cursurile de formare urmate de cadrul didactic. Prin analiza proiectãrii didactice, a conţinutului acesteia şi a calitãţii rãspunsurilor date de elevi, inspectorii vor evalua pregãtirea profesionalã a cadrelor didactice.
    Folosesc cadrele didactice strategii didactice corespunzãtoare?
    Inspectorii vor evalua eficacitatea strategiilor didactice, a metodelor, stilurilor şi creativitãţii profesorului. De asemenea, va fi evaluat modul în care profesorul pune întrebãri, explicã şi organizeazã elevii. Creativitatea profesorului este un aspect care îi va ajuta pe inspectori sã facã deosebirea dintre o predare bunã şi una obişnuitã.
    Folosesc cadrele didactice resursele în mod corespunzãtor?
    (I) Inspectorii vor analiza proiectele didactice elaborate de profesor. Inspectorii vor evalua calitatea şi eficacitatea cu care sunt folosite diferitele categorii de resurse educaţionale pentru a spori cunoaşterea, înţelegerea şi deprinderile elevilor. Resursele includ nu doar cãrţi, material didactic şi echipamente, ci şi timpul şi cadrul/locul în care se desfãşoarã lecţia. Se va urmãri modul de integrare a TIC (lecţii AEL, utilizarea de platforme educaţionale, alte resurse de tip internet) în activitatea didacticã curentã.
    (II) Este important sã se aibã în vedere modul în care profesorul organizeazã cadrul/locul în care se desfãşoarã lecţia şi în ce mãsurã acest lucru îi ajutã/stânjeneşte pe elevi în procesul de învãţare.
    (III) De asemenea, va fi evaluat modul în care foloseşte profesorul timpul avut la dispoziţie.
    Este managementul clasei corespunzãtor?
    (I) Inspectorii vor evalua modul în care conduce profesorul activitatea. De asemenea, va fi evaluatã relaţia profesor-elevi, în special în ceea ce priveşte stimularea creativitãţii şi motivarea elevilor.
    (II) Inspectorii vor analiza modul în care au fost împãrţiţi elevii în grupuri, în funcţie de capacitãţi.
    (III) Inspectorii vor evalua în ce mãsurã strategiile folosite de profesor şi relaţiile de lucru stabilite de el contribuie la dezvoltarea personalã a elevilor. De exemplu, se va aprecia dacã li se acordã elevilor responsabilitãţi.
    Îi evalueazã cadrul didactic pe elevi în aşa fel încât sã stimuleze învãţarea eficientã?
    (I) Se vor face aprecieri asupra evaluãrii formative şi sumative, precum şi asupra modului în care aceasta a fost folositã în sprijinul lecţiei.
    (II) Inspectorii vor aprecia cât de corect îi evalueazã profesorul pe elevi şi cum foloseşte informaţiile pe care le are pentru a le da o muncã cu un grad de dificultate adecvat.
    (III) Inspectorii vor analiza şi vor face aprecieri referitoare la portofoliile educaţionale ale elevilor.
    (IV) Va fi apreciat modul în care profesorul planificã sprijinul pentru elevii care au un ritm mai lent sau pentru cei care au dificultãţi de învãţare.
    (V) Se va acorda atenţie modului în care profesorul foloseşte autoevaluarea şi interevaluarea realizate de cãtre elevi ca mijloc pentru îmbunãtãţirea învãţãrii.
    Care este impactul cursurilor de formare la care au participat profesorii asupra ameliorãrii demersului didactic?
    (I) Inspectorii vor asista la lecţii ale cadrelor didactice care au participat în anul şcolar precedent la cursuri/programe de formare continuã.
    (II) Inspectorii vor formula constatãri, aprecieri şi recomandãri referitoare la formarea continuã a cadrelor didactice inspectate, apreciind eficienţa acestor activitãţi şi nevoile viitoare de formare.
    Ce fel de teme pentru acasã propune profesorul?
    Inspectorii vor analiza tema pentru acasã pentru a constata dacã este stimulativã şi dacã înlesneşte procesul de învãţare.
    Are profesorul vreun mijloc de evaluare a reuşitei lecţiei?
    Inspectorii vor analiza proiectele didactice ale profesorilor pentru a constata dacã existã strategii şi metode pentru evaluarea lecţiei. De asemenea, inspectorii discutã cu profesorul pentru a afla cum a intenţionat acesta sã mãsoare eficienţa lecţiei şi ce va întreprinde în urma aflãrii rezultatelor.
    Descriptori
    Bine
    Profesorii au documente de planificare şi proiectare/evaluare/reglare/remediere/dezvoltare corect întocmite şi funcţionale, în concordanţã cu curriculumul naţional şi local, adaptând creativ programele şcolare astfel încât sã contribuie în mare mãsurã la dezvoltarea personalã a elevilor şi la succesul lor în învãţare.
    Profesorii planificã, organizeazã, desfãşoarã şi evalueazã activitãţi diferenţiate de învãţare în care valorificã eficient nivelul diferit de cunoaştere şi înţelegere la care se aflã elevii.
    Profesorii utilizeazã strategii didactice moderne care îmbinã eficient o mare varietate de metode, forme de activitate (individualã, pe grupe, frontalã), mijloace didactice centrate pe nevoile şi interesele specifice ale elevilor şi integreazã eficient resursele TIC în activitãţile cu elevii.
    Elevii apreciazã modul în care profesorii organizeazã lecţiile şi existã o foarte bunã şi eficientã comunicare profesor - elev.
    Sunt utilizate forme şi metode diferite de evaluare, notarea este ritmicã, obiectivã şi furnizeazã informaţii despre modul în care elevii îşi îmbogãţesc învãţarea şi îşi dezvoltã competenţele specifice (capacitãţile şi abilitãţile - în cazul învãţãmântului primar şi preprimar). Temele pentru acasã sunt bine concepute, contribuie la învãţare, sunt evaluate şi permit dezvoltarea creativitãţii şi competenţelor elevilor.
    Acceptabil
    Profesorii au documente de planificare ce conţin cerinţele curriculumului local şi naţional.
    Strategiile didactice folosite sunt satisfãcãtoare şi în concordanţã cu cerinţele fiecãrei discipline, resursele TIC sunt utilizate în mod formal şi/sau foarte rar.
    Profesorii noteazã elevii sistematic, deşi ei furnizeazã rareori comentarii detaliate, care sã îi ajute pe elevi în îmbunãtãţirea activitãţii.
    Orele se desfãşoarã în mod corespunzãtor, în condiţii bune.
    Temele pentru acasã sunt bine elaborate şi notate, dar rareori sunt creative.
    Slab
    Profesorii îşi planificã şi proiecteazã sporadic activitãţile didactice, iar atunci când fac acest lucru nu îndeplinesc cerinţele curriculumului naţional şi local.
    Strategiile de predare folosite nu sunt în concordanţã cu cerinţele disciplinelor sau ale resurselor disponibile, iar resursele TIC nu sunt utilizate.
    Nu se dau teme sau dacã se face acest lucru, nu sunt folositoare.
    Evaluarea şi notarea elevilor nu sunt sistematice.
    Managementul clasei este slab şi comportamentul necorespunzãtor al elevilor nu este corectat.
    4. Nivelul performanţelor realizate de elevi în învãţare raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare)
    Scopurile
    Inspectorii vor evalua ce ştiu, ce înţeleg şi ce pot face elevii în diferite situaţii de învãţare formale sau nonformale. Se va evalua nivelul performanţelor realizate de elevi raportat la standardele educaţionale naţionale şi se vor prezenta rapoarte complete asupra tuturor disciplinelor care sunt inspectate.
    Sursele de informare consultate:
    a) rezultatele elevilor la examene şi teste;
    b) rezultatele elevilor la clasã conform evaluãrii interne;
    c) discuţii cu elevii;
    d) caietele de teme şi de notiţe ale elevilor;
    e) interviuri formale şi informale cu elevii (eşantion corect stabilit);
    f) discuţii cu profesorii;
    g) lucrãri ale elevilor;
    h) rezultatele la concursuri şi activitãţi extracurriculare;
    i) portofoliile educaţionale ale elevilor;
    j) date colectate prin observarea lecţiilor.
    Criteriile
    Cât de mult se apropie performanţele elevilor de standardele educaţionale corespunzãtoare pentru vârsta lor la disciplinele curriculare? Cât de bine se prezintã elevii la examenele şi testele naţionale şi internaţionale? Existã diferenţe majore între rezultatele obţinute la evaluãrile interne şi externe? (acelaşi elev la diferite discipline)
    (I) Inspectorii vor stabili gradul de atingere a standardelor de cãtre elevi, analizând întregul spectru de date amintite mai sus. O mare importanţã o vor avea discuţiile cu elevii, întâlnirile cu grupe mici de elevi şi care pot oferi informaţii complementare datelor statistice.
    (II) Inspectorii vor stabili cât de bine citesc şi scriu elevii în limba românã şi în limba maternã, precum şi mãsura în care acestea îi ajutã sau le creeazã un handicap la studiul celorlalte discipline.
    (III) Inspectorii vor evalua rãspunsurile verbale date de elevi, capacitatea lor de a formula idei, de a pune întrebãri, de a rãspunde la întrebãri şi de a discuta diferite subiecte. Inspectorii vor evalua deprinderea elevilor de a asculta, de a citi şi de a extrage ceea ce este important din ceea ce au auzit şi modul în care folosesc informaţiile selectate în construirea noilor cunoştinţe şi în soluţionarea situaţiilor-problemã contextuale.
    (IV) Inspectorii vor evalua modul în care opereazã elevii cu cifrele, dacã au deprinderi de calcul şi de gândire logicã.
    (V) Inspectorii vor evalua cunoştinţele elevilor despre naturã şi societate, despre impactul omului asupra mediului, despre cele mai importante elemente ale cunoaşterii din domeniul ştiinţific, social, artistic şi tehnic. De asemenea, inspectorii vor aprecia competenţele practic-aplicative ale elevilor, în mod particular, dacã aceştia aplicã ceea ce au învãţat pentru a rezolva exerciţii şi probleme specifice fiecãrei discipline de studiu.
    (VI) Inspectorii vor evalua în ce mãsurã elevii cu aptitudini foarte diferite ajung la nivele corespunzãtoare de performanţã.
    (VII) Inspectorii vor evalua şi vor face comentarii asupra progresului fãcut de elevi pe termen scurt, de exemplu, în timpul observãrii unei lecţii; pe termen lung (pe parcursul mai multor lecţii sau pe parcursul unui semestru).
    Descriptori
    Bine
    Elevii demonstreazã un nivel înalt al utilizãrii cunoştinţelor, deprinderilor şi aptitudinilor în situaţii de învãţare diverse, cu grad înalt de complexitate, ei reuşesc sã realizeze cu uşurinţã şi siguranţã conexiuni interdisciplinare, formuleazã întrebãri, identificã probleme sau situaţii-problemã contextuale pe care le analizeazã din perspective diferite şi le soluţioneazã aplicând eficient cele învãţate.
    Elevii demonstreazã şi exerseazã, în situaţii diverse de învãţare, competenţele generale stabilite în programele şcolare la toate disciplinele de studiu.
    Elevii citesc şi scriu bine în limba românã şi în limba maternã, având deprinderi bune care le înlesnesc studiul celorlalte discipline.
    Ei au aptitudini bine definite în ceea ce priveşte ascultarea şi capacitãţi în ceea ce priveşte exprimarea unor idei şi capacitatea de analizã, sintezã şi esenţializare.
    Elevii au deprinderi, talente şi abilitãţi pe care le folosesc eficient în cursul procesului de învãţare.
    Ei sunt în stare sã foloseascã eficient ceea ce au achiziţionat în cursul lecţiilor anterioare şi progreseazã corespunzãtor.
    Elevii rãspund bine la activitãţile individuale de grup şi frontale propuse de cadrele didactice, la sarcinile de lucru propuse în cadrul metodelor activ-participative, pot ordona şi prelucra informaţii, investiga, cerceta şi elabora proiecte.
    Elevii au rezultate bune la examenele şi testele naţionale, precum şi la competiţiile naţionale şi internaţionale.
    Acceptabil
    Elevii citesc şi scriu la un standard corespunzãtor în limba românã şi în limba maternã şi au deprinderi acceptabile care îi ajutã sã lucreze corespunzãtor la celelalte discipline.
    Ei au deprinderea de a asculta şi de a rãspunde la întrebãri şi au capacitatea de a pune întrebãri şi de a exprima idei la un nivel superficial.
    Ei au nevoie de o îndrumare continuã pentru a fi capabili sã îşi foloseascã deprinderile în ceea ce priveşte achiziţionarea de cunoştinţe noi.
    Elevii au cunoştinţe din domeniul curriculumului naţional, dar au dificultãţi în a le integra într-un corp coerent de cunoştinţe şi opereazã de puţine ori cu ele.
    Majoritatea elevilor pot folosi ceea ce au achiziţionat în timpul lecţiilor anterioare la un nivel satisfãcãtor.
    Progresul pe care îl fac nu e deosebit, învãţarea este preponderent bazatã pe memorizare, rãspund la un nivel satisfãcãtor la sarcinile de învãţare implicate de activitãţile individuale de grup şi frontale şi la metodele activ-participative.
    Elevii au rezultate satisfãcãtoare la examenele şi testele naţionale şi la competiţiile naţionale.
    Slab
    Elevii pot cu greu sã scrie şi sã citeascã în limba românã şi în limba maternã şi înţeleg cu dificultate ceea ce scriu şi citesc. Ei nu au deprinderea de a asculta atent şi concentrat şi nu sunt interesaţi sã rãspundã la întrebãri.
    Atunci când rãspund, aceştia nu dovedesc cunoştinţe corespunzãtoare. Elevii nu au deprinderea de a folosi eficient noile cunoştinţe. Ei au o înţelegere superficialã a lucrurilor pe care le învaţã şi nu sunt capabili sã le integreze într-un corp coerent de cunoştinţe. Mulţi dintre ei nu ating un nivel acceptabil de performanţã.
    Elevii au rezultate slabe la examenele şi testele naţionale şi la competiţiile naţionale.
    5. Modul în care unitatea de învãţãmânt sprijinã şi încurajeazã dezvoltarea personalã a elevilor şi motivaţia acestora în învãţare (consiliere, orientare şcolarã, asistenţã individualizatã), respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalitãţii de şanse
    Scopurile
    Se va evalua dacã unitatea de învãţãmânt acordã elevilor sprijin şi îndrumare corespunzãtoare şi dacã face ceea ce este necesar pentru dezvoltarea lor personalã. O atenţie deosebitã este acordatã procedurilor şi sistemelor prin intermediul cãrora unitatea de învãţãmânt oferã elevilor sprijin şi consiliere. Se stabileşte dacã progresele pe care le realizeazã elevii sunt monitorizate şi dacã unitatea de învãţãmânt furnizeazã consiliere în domeniul carierei pentru elevi pe tot parcursul şcolaritãţii şi în special în anii terminali. Inspectorii evalueazã dacã instituţia de educaţie oferã sprijin elevilor pentru ca aceştia sã devinã mai încrezãtori în ei înşişi şi sã fie conştienţi de ceea ce li se întâmplã, ajutându-i sã se maturizeze ca adulţi echilibraţi şi buni cetãţeni. De asemenea, inspectorii verificã în ce mãsurã sunt cunoscute, aplicate şi respectate principiile educaţiei inclusive şi dacã egalitatea de şanse funcţioneazã în mod real.
    Sursele de informare consultate:
    a) planurile operaţionale şi procedurile specifice unitãţii de învãţãmânt;
    b) regulamentul de ordine interioarã;
    c) documente ale comisiei de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar de la nivelul unitãţii de învãţãmânt;
    d) situaţia elevilor dupã absolvire;
    e) discuţii cu profesorii şi elevii;
    f) activitãţile care se desfãşoarã cu clasa şi în instituţia de educaţie, care ar putea furniza indicii dacã aceasta le acordã elevilor responsabilitãţi şi le dã ocazia sã ia decizii;
    g) documente care sã ateste existenţa consiliului elevilor sau a oricãrei alte forme de reprezentare a elevilor în conducerea instituţiei de educaţie;
    h) orice documente de uz intern, cum ar fi: codul de conduitã a elevilor, indicaţii pentru personal asupra modului în care sã trateze elevii etc.;
    i) documente care sã ateste modul în care percep pãrinţii instituţia de educaţie;
    j) documente care sã ateste consultarea elevilor cu privire la modul în care curriculumul înlesneşte sau nu dezvoltarea personalã a elevilor;
    k) documente care sã ateste existenţa resurselor extracurriculare care sã fie folosite pentru lãrgirea experienţei elevilor, înţelegerea şi stimularea dezvoltãrii lor ca persoane.
    Criteriile
    Existã reglementãri care ajutã la menţinerea ordinii în unitatea de învãţãmânt, la conservarea patrimoniului acesteia şi care le dau elevilor sentimentul de deplinã siguranţã?
    (I) Inspectorii vor evalua reglementãrile instituţiei de educaţie care se referã la relaţiile dintre elevi şi dintre elevi şi personal. Inspectorii vor stabili dacã unitatea de învãţãmânt a elaborat Planul operaţional minimal privind reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar şi vor evalua realizarea obiectivelor propuse în cadrul acestui document. Inspectorii vor aprecia dacã elevii se simt în siguranţã în instituţia de educaţie pe toatã durata programului şcolar.
    (II) Inspectorii vor aprecia atmosfera din unitatea de învãţãmânt pentru a putea sã îşi dea seama dacã aceasta este propice sau nu desfãşurãrii activitãţilor educaţionale, dacã existã o atmosferã care îi ajutã pe elevi sã capete încredere în ei înşişi şi în personal. De exemplu, ce mãsuri ia instituţia de educaţie dacã unii elevi sunt deranjaţi de alţii.
    (III) Inspectorii vor aprecia dacã relaţiile dintre personal şi elevi sunt bune şi dacã elevii pot obţine sprijin atunci când au nevoie.
    Prin politicile, strategia şi planurile operaţionale proprii furnizeazã unitatea de învãţãmânt consultanţã elevilor, le acordã posibilitatea de a lua decizii şi îi sprijinã atunci când îşi hotãrãsc viitorul?
    (I) Evaluarea va avea în vedere politicile şi strategiile prin care instituţia de educaţie asigurã sprijin şi consiliere pentru elevi şi pãrinţi, de exemplu: consiliere şi orientare şcolarã şi profesionalã.
    (II) Inspectorii vor evalua condiţiile asigurate elevilor pentru a învãţa cum sã ia decizii şi cum sã aleagã între mai multe opţiuni.
    Se preocupã unitatea de învãţãmânt sã îi ajute pe elevi sã cultive acele valori şi atitudini benefice pentru societate?
    (I) Inspectorii vor evalua modul în care unitatea de învãţãmânt formeazã şi dezvoltã spiritul civic al elevilor.
    (II) Inspectorii vor evalua modul în care elevii sunt ajutaţi sã se ghideze dupã un cod etic care are în vedere propriile lor drepturi, precum şi drepturile celorlalţi.
    (III) Inspectorii vor evalua modul în care instituţia de educaţie îi învaţã pe elevi sã se poarte civilizat, sã se raporteze unul la celãlalt ca membri egali ai comunitãţii şi sã contribuie la binele celorlalţi. Se vor avea în vedere existenţa şi evaluarea participãrii elevilor în cadrul unor programe, proiecte, activitãţi de tipul serviciilor în beneficiul comunitãţii sau diferite activitãţi de voluntariat.
    (IV) Inspectorii stabilesc dacã unitatea de învãţãmânt ia în consideraţie aspectele menţionate mai sus şi dacã relaţiile dintre personal şi elevi sunt corecte.
    Li se acordã elevilor responsabilitãţi?
    (I) Inspectorii vor evalua mãsura în care unitatea de învãţãmânt are politici, practici şi structuri destinate sã îi ajute pe elevi sã îşi asume anumite responsabilitãţi. De exemplu, dacã elevii mai mari îi ajutã pe cei mai mici decât ei sau dacã elevii îi ajutã pe profesori, asumându-şi responsabilitatea pentru anumite aspecte din viaţa unitãţii de învãţãmânt.
    (II) Inspectorii vor observa dacã elevii joacã vreun rol în viaţa unitãţii de învãţãmânt, de exemplu, în ocazii oficiale. Inspectorii vor evalua dacã elevilor li se oferã posibilitatea de a-şi asuma responsabilitatea în ceea ce priveşte studiul şi colaborarea cu alţi elevi.
    Are unitatea de învãţãmânt un program de activitãţi extracurriculare? Este acesta particularizat conform specificului instituţiei de educaţie, intereselor şi nevoilor elevilor?
    (I) Inspectorii vor urmãri activitãţile extracurriculare programate şi procentul de elevi care participã la ele. De o mare importanţã este calitatea experienţelor trãite şi mãsura în care ele contribuie la dezvoltarea personalã a elevilor. De exemplu, inspectorii vor evalua în ce mãsurã activitatea unitãţii de învãţãmânt se desfãşoarã astfel încât sã îi ajute pe elevi sã îşi însuşeascã ideile de corectitudine şi respect, atât pentru învingãtori, cât şi pentru învinşi, atunci când elevii sunt angrenaţi în diverse competiţii (sport, concursuri).
    (II) Inspectorii vor evalua valoarea formativã a unor activitãţi extracurriculare, precum vizitele la muzee, teatre etc.
    Descriptori
    Bine
    În şcoalã existã un cod de conduitã pentru întregul personal şi pentru elevi, cod de conduitã care îi încurajeazã sã adopte un comportament civilizat în toate împrejurãrile.
    Curriculumul cuprinde elemente care sprijinã dezvoltarea personalã a elevilor şi care reflectã nevoile, interesele şi dorinţele elevilor, pãrinţilor şi comunitãţii.
    Activitatea comisiei de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar de la nivelul unitãţii de învãţãmânt este corespunzãtoare. Obiectivele propuse în cadrul Planului operaţional minimal privind reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar sunt realizate.
    Unitatea de învãţãmânt are un dosar personal al fiecãrui elev şi îl completeazã ritmic cu informaţii relevante pentru dezvoltarea personalã a acestuia.
    Dupã absolvire instituţia de educaţie are o bazã de date completã care conţine informaţii despre evoluţia şcolarã a absolvenţilor, precum şi despre integrarea lor socialã.
    Strategiile educaţionale faciliteazã un nivel înalt de implicare a elevilor în ceea ce reprezintã o contribuţie pozitivã la dezvoltarea personalã. Unitatea de învãţãmânt consiliazã şi comunicã eficient cu elevii şi pãrinţii.
    Acceptabil
    În unitatea de învãţãmânt existã un cod de conduitã pentru profesori şi elevi.
    Curriculumul cuprinde câteva elemente care înlesnesc dezvoltarea personalã a elevilor.
    Activitatea comisiei de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar de la nivelul unitãţii de învãţãmânt este satisfãcãtoare. Obiectivele propuse în cadrul Planului operaţional minimal privind reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar sunt atinse doar parţial.
    Instituţia de educaţie are dosare personale ale elevilor, le ţine la zi, dar nu prea le foloseşte.
    Integrarea socialã a elevilor nu este urmãritã regulat. Strategiile educaţionale folosite în cadrul activitãţilor curriculare şi extracurriculare sunt corespunzãtoare, dar nu îi ajutã pe elevi sã îşi asume rãspunderea.
    Elevilor li se oferã consiliere, dar ea este formalã.
    Slab
    În şcoalã existã un cod de conduitã pentru profesori şi elevi, dar multe cazuri de indisciplinã rãmân nerezolvate.
    Curriculumul nu ţine cont de nevoile elevilor, se pune accent pe predarea frontalã şi elevilor nu li se acordã şansa de a-şi asuma responsabilitãţi în cadrul lecţiilor şi al altor domenii.
    Nu existã o comisie de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar sau activitatea acestei comisii de la nivelul unitãţii de învãţãmânt este pur formalã. Obiectivele propuse în cadrul Planului operaţional minimal privind reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar nu sunt realizate.
    Instituţia de educaţie neglijeazã urmãrirea modului în care evolueazã elevii.
    6. Relaţiile unitãţii de învãţãmânt cu pãrinţii şi cu comunitatea localã
    Scopurile
    Aprecierea modului în care instituţia de educaţie încurajeazã pãrinţii sã se implice în educaţia copiilor şi modul în care ea utilizeazã contribuţiile pãrinţilor. Evaluarea modului în care se realizeazã schimbul de informaţii între pãrinţi şi unitatea de învãţãmânt. Se va aprecia în ce mãsurã rãspund pãrinţii la cerinţele instituţiei de educaţie.
    Se va evalua în ce mãsurã rãspunde unitatea de învãţãmânt la nevoile comunitãţii locale şi modul în care foloseşte ea resursele oferite de comunitatea localã.
    Sursele de informare consultate:
    a) planul managerial al unitãţii de învãţãmânt preuniversitar;
    b) documentele instituţiei de educaţie care se referã la relaţiile cu pãrinţii;
    c) informaţii recente furnizate de comitetul de pãrinţi;
    d) carnetele de note ale elevilor;
    e) orice documente care se referã la contactele avute de profesori cu pãrinţii;
    f) mãsurile disciplinare luate împotriva anumitor elevi;
    g) materialele informative trimise de unitatea de învãţãmânt preuniversitar pãrinţilor;
    h) discuţii cu directorul şi cu alte persoane implicate în relaţia cu pãrinţii;
    i) discuţii cu pãrinţii, inclusiv cu pãrinţii care sunt membri ai consiliului de administraţie al unitãţii de învãţãmânt;
    j) orice informaţie privind legãturile instituţiei de educaţie cu comunitatea;
    k) CDŞ/CDL, pentru a sesiza orice aspect care priveşte legãtura acestora cu comunitatea localã;
    l) orice alte documente, cum ar fi: fotografii, articole din ziare care dovedesc legãturile cu comunitatea;
    m) interviuri cu reprezentanţi ai comunitãţii locale şi discuţii cu reprezentantul/reprezentanţii primarului şi reprezentantul/ reprezentanţii consiliului local care sunt membri ai consiliului de administraţie al unitãţii de învãţãmânt.
    Criteriile
    Cât de eficient comunicã unitatea de învãţãmânt preuniversitar cu pãrinţii?
    (I) Inspectorii vor trebui sã afle cât de frecvent comunicã instituţia de educaţie cu pãrinţii şi în ce formã.
    (II) Informaţii despre acest aspect vor fi colectate atât de la pãrinţi, cât şi din evidenţele unitãţii de învãţãmânt. Inspectorii vor aprecia calitatea informaţiei şi modul în care aceasta îi ajutã pe pãrinţi sã contribuie eficient la educaţia propriilor copii.
    (III) Se va acorda atenţie modului în care rãspunde instituţia de educaţie la reclamaţiile şi sugestiile venite din partea pãrinţilor.
    (IV) Inspectorii vor evalua calitatea rapoartelor trimise de instituţia de educaţie pãrinţilor, în care se fac referiri la progresul copiilor şi la standardele pe care le-au atins.
    Sunt pãrinţii implicaţi în managementul unitãţii de învãţãmânt?
    (I) Inspectorii vor evalua eficienţa acţiunilor comitetelor de pãrinţi şi gradul de implicare a reprezentanţilor pãrinţilor care sunt membri ai consiliului de administraţie în managementul unitãţii de învãţãmânt.
    (II) Evaluarea mãsurii în care activitatea pãrinţilor contribuie la educaţia copiilor.
    (III) Se va aprecia dacã documentele comitetelor de pãrinţi reflectã interesul real al acestora faţã de problemele unitãţii de învãţãmânt.
    (IV) Se va evalua contribuţia pãrinţilor la sporirea resurselor unitãţii de învãţãmânt.
    Furnizeazã instituţia de educaţie programe de educaţie pentru pãrinţi?
    Se va avea în vedere sprijinul pe care instituţia de educaţie îl acordã pãrinţilor. Inspectorul va evalua dacã instituţia de educaţie îi ajutã pe pãrinţi sã înţeleagã ce fac copiii în timpul activitãţilor educaţionale. Aceasta ar putea însemna, de exemplu: şedinţe cu pãrinţii la care se discutã probleme de curriculum.
    Ce face instituţia de educaţie pentru a îmbunãtãţi legãturile cu comunitatea?
    (I) Vor fi evaluate planurile instituţiei de educaţie în ceea ce priveşte implicarea comunitãţii locale în munca ei şi cât de bine au fost îndeplinite aceste planuri.
    (II) Se va acorda atenţie eforturilor pe care instituţia de educaţie le face pentru a ajuta comunitatea localã, de exemplu: participarea elevilor la programe, proiecte, activitãţi de tipul serviciilor în beneficiul comunitãţii sau diferite activitãţi de voluntariat cu caracter social.
    (III) Metodele folosite de instituţia de educaţie pentru a implica membrii comunitãţii locale în munca ei prin participarea la activitãţile diferitor comitete. Se va aprecia gradul de implicare a reprezentanţilor primarului şi consiliul local, membri ai consiliului de administraţie, în managementul unitãţii de învãţãmânt.
    Foloseşte instituţia de educaţie în folosul elevilor serviciile oferite de comunitatea localã?
    (I) Inspectorii vor observa în ce mãsurã serviciile locale, cum ar fi poliţia, pompierii, oficiul de muncã şi protecţie socialã etc., sunt folosite pentru a-i ajuta pe elevi sã înţeleagã mai bine comunitatea în care trãiesc. Va fi evaluat nivelul implicãrii acestor servicii în lãrgirea experienţei educaţionale a elevilor şi a activitãţii curriculare.
    (II) Se va evalua modul în care unitatea de învãţãmânt foloseşte legãturile cu aceste servicii pentru ca elevii sã primeascã sfaturi privind cariera pe care o vor urma dupã terminarea instituţiei de educaţie.
    (III) Inspectorii vor avea în vedere cât de eficient foloseşte unitatea de învãţãmânt mass-media pentru a-şi face publicitate şi pentru a obţine sprijin.
    Cum foloseşte unitatea de învãţãmânt legãturile ei cu diverse organizaţii locale pentru a completa educaţia elevilor?
    (I) Inspectorii vor evalua ajutoarele financiare obţinute de instituţia de educaţie.
    (II) Se va evalua modul în care instituţia de educaţie a obţinut resurse din partea comunitãţii locale şi dacã le-a folosit în interesul elevilor.
    (III) Inspectorii vor observa în ce mãsurã alţi membri ai comunitãţii locale decât cei reprezentaţi în consiliul de administraţie sunt implicaţi în conducerea şi administrarea unitãţii de învãţãmânt.
    Foloseşte unitatea de învãţãmânt spre beneficiul elevilor facilitãţile pe care i le pune la dispoziţie comunitatea localã?
    (I) Va fi evaluat modul în care foloseşte unitatea de învãţãmânt muzeele, teatrele, bibliotecile etc. care existã pe plan local.
    (II) Se va evalua modul în care elevii reflectã activitãţile din comunitatea localã în activitãţile şi lucrãrile şcolare realizate, de exemplu, elaborând lucrãri despre activitatea economicã, socialã sau culturalã localã.
    Cât de mult îi încurajeazã unitatea de învãţãmânt pe elevi sã respecte mediul?
    Se va evalua modul în care se realizeazã educaţia pentru mediu.
    În ce mãsurã serveşte instituţia de educaţie nevoilor comunitãţii locale?
    (I) Inspectorii vor evalua în ce mãsurã instituţia de educaţie a avut în vedere nevoile locale. De exemplu, dacã existã legãturi cu comunitatea care sã îi îngãduie elevului sã sesizeze ce şanse i se oferã pentru propria carierã şi propriul parcurs profesional dupã ce va absolvi cursurile unitãţii de învãţãmânt.
    (II) Se va aprecia dacã facilitãţile unitãţii de învãţãmânt sunt puse la dispoziţia comunitãţii locale. De exemplu, dacã cei implicaţi în diverse activitãţi pe plan local pot utiliza facilitãţile oferite de unitatea de învãţãmânt.
    (III) Inspectorii vor analiza şi vor evalua activitãţile desfãşurate de unitatea de învãţãmânt şi comunitate în beneficiul elevilor.
    Descriptori
    Bine
    Şcoala asigurã o comunicare coerentã şi eficientã cu pãrinţii. Şcoala rãspunde prompt şi transparent sugestiilor şi propunerilor pãrinţilor; îi încurajeazã sã îşi aducã contribuţia la oferta curricularã (spre exemplu, la alegerea CDŞ) şi la planurile de dezvoltare a unitãţii de învãţãmânt.
    Pãrinţii primesc în mod regulat rapoarte scrise care vizeazã progresul/dificultãţile elevilor în activitãţile şcolare.
    Pãrinţii sunt organizaţi în comitete/asociaţii şi identificã resursele financiare necesare modernizãrii bazei materiale şi/sau activitãţilor extracurriculare.
    Unitatea de învãţãmânt a selectat strategii clare de colaborare cu comunitatea localã şi a definit clar metodele de aplicare a acestora.
    CDŞ/CDL şi activitãţile extracurriculare se armonizeazã cu aşteptãrile de naturã economicã, socialã, culturalã ale comunitãţii locale.
    Consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt ia decizii în acord cu nevoile şi aspiraţiile beneficiarilor secundari şi terţiari ai educaţiei. Instituţia de educaţie îşi proiecteazã oferta educaţionalã în acord cu oportunitãţile oferite de comunitate.
    Unitatea de învãţãmânt se implicã în parteneriate cu instituţiile şi organizaţiile locale (publice sau private, guvernamentale sau neguvernamentale).
    Nu sunt înregistrate reclamaţii şi sesizãri ale comunitãţii nesoluţionate.
    Activitatea reprezentanţilor pãrinţilor şi ai autoritãţilor locale în consiliul de administraţie este eficientã şi responsabilã.
    Acceptabil
    Şcoala menţine un nivel acceptabil de comunicare cu pãrinţii. Existã rapoarte scrise despre fiecare elev, care sunt trimise pãrinţilor, dar acestea nu sunt suficient de detaliate şi nu permit pãrinţilor sã sesizeze care sunt nevoile copiilor.
    Informaţiile despre activitãţile şcolii sunt furnizate fãrã sã se ţinã cont dacã sunt utile sau nu.
    Pãrinţii sunt consiliaţi, dar adesea ei sunt cei care au iniţiativa dacã vor sã afle care sunt rezultatele copiilor, precum şi potenţialul acestora.
    Şcoala admite parteneriatul cu familia, dar acesta nu este la fel de eficient ca în cazul unei şcoli bune. În general, şcoala este receptivã la sugestiile şi propunerile pãrinţilor. Şcoala nu foloseşte în mod sistematic resursele materiale, financiare şi umane oferite de cãtre pãrinţi.
    Şcoala are prevãzute în planul managerial câteva referinţe la parteneriatul cu comunitatea localã. Ea discutã curriculumul local cu reprezentanţii comunitãţii locale. Şcoala face eforturi satisfãcãtoare de a strânge fonduri în scopul de a-şi spori resursele, deşi fondurile nu sunt îndestulãtoare. Ea uzeazã de instituţiile culturale în mod satisfãcãtor pentru a îmbunãtãţi educaţia elevilor şi apeleazã din când în când la serviciile din cadrul comunitãţii pentru acordarea de consiliere elevilor. Niciuna dintre aceste activitãţi nu este planificatã în mod sistematic. Informaţiile privind oportunitãţile ce vizeazã cariera sunt bune, dar contactele locale nu sunt exploatate în totalitate.
    Activitatea reprezentanţilor pãrinţilor şi ai autoritãţilor locale în consiliul de administraţie este puţin eficientã şi responsabilã.
    Slab
    Unitatea de învãţãmânt comunicã rar cu pãrinţii. Şcoala trimite sporadic pãrinţilor rapoarte asupra activitãţii şi progresului elevilor.
    Ea nu reuşeşte sã stabileascã un parteneriat cu familia şi nu considerã ca fiind important acest lucru.
    Sugestiile şi propunerile pãrinţilor sunt adesea neglijate. Şcoala face puţin pentru a obţine sprijin material, financiar şi uman din partea pãrinţilor.
    Planul managerial nu conţine referinţe clare privitoare la parteneriatul cu comunitatea localã. Curriculumul şcolar nu reflectã contextul social şi economic al zonei în care este situatã unitatea de învãţãmânt.
    Elevilor nu le sunt furnizate informaţii decât sporadic sau deloc în privinţa oportunitãţilor ce vizeazã cariera la nivel local.
    Activitatea şcolii nu este promovatã în comunitate şi nu se manifestã interes pentru colectarea de fonduri din sponsorizãri.
    Şcoala nu se foloseşte decât sporadic de serviciile locale pentru a cultiva experienţa educaţionalã a elevilor.
    Activitatea reprezentanţilor pãrinţilor şi ai autoritãţilor locale în consiliul de administraţie este pur formalã sau inexistentã.
    7. Atitudinea elevilor faţã de educaţia pe care le-o furnizeazã unitatea de învãţãmânt
    Scopurile
    Evaluarea atitudinii elevilor faţã de învãţãturã, faţã de comunitatea şcolarã şi faţã de tot ceea ce le furnizeazã instituţia de educaţie, pentru a decide dacã ei contribuie pozitiv la procesul de învãţare.
    Sursele de informare consultate:
    a) statistici privind frecvenţa, comportamentul şi notele elevilor;
    b) rezultatele la testãrile stabilite de unitatea şcoalã, la testele naţionale şi la concursuri;
    c) participarea elevilor la activitãţile facultative;
    d) discuţii cu profesorii, elevii, pãrinţii şi personalul instituţiei de educaţie;
    e) observarea comportamentului elevilor în clasã şi în afara clasei, atitudinea lor faţã de învãţãturã şi relaţiile dintre ei.
    Criteriile
    Care este atitudinea elevilor faţã de învãţãturã?
    (I) Inspectorii vor aprecia interesul elevilor faţã de activitãţile în care sunt angrenaţi şi cât de mult îşi doresc sã progreseze.
    (II) Se va aprecia dacã elevii sunt mulţumiţi de curriculum şi de modul în care le este furnizat acesta. De exemplu, prin discuţii cu elevii.
    (III) Inspectorii vor aprecia cât de mult se implicã elevii în timpul activitãţilor, dacã doresc sã îşi asume responsabilitãţi în ceea ce priveşte învãţãtura şi dacã manifestã curiozitate faţã de lucrurile noi care le sunt prezentate.
    (IV) Se va aprecia dorinţa elevilor de a-şi lãrgi orizontul cunoaşterii prin perseverenţã şi concentrare.
    (V) Vor fi cercetate şi evaluate motivele pentru care elevilor le place sau nu le place şcoala.
    (VI) Inspectorii vor evalua rezultatele elevilor şi capacitatea lor de a folosi metode şi tehnici de învãţare, de exemplu, cãutarea, ordonarea şi prelucrarea informaţiilor, cercetarea, rezolvarea de probleme şi elaborarea de proiecte.
    Cum se comportã elevii?
    (I) Va fi evaluat comportamentul elevilor în clasã şi în instituţia de educaţie.
    (II) Inspectorii vor aprecia respectul arãtat profesorilor şi colegilor.
    (III) Inspectorii vor aprecia dacã comportamentul elevilor îi ajutã în procesul de învãţare.
    Ce fel de etos are instituţia de educaţie şi cum contribuie elevii la pãstrarea lui?
    (I) Se va aprecia modul în care reacţioneazã elevii la ceea ce le oferã instituţia de educaţie şi felul în care ei contribuie la atmosfera din şcoalã.
    (II) Va fi apreciatã contribuţia elevilor la crearea unui climat pozitiv de învãţare în unitatea de învãţãmânt şi grija pe care o aratã pentru echipamente, materiale, mobilier. De exemplu, mâzgãlirea pereţilor instituţiei de educaţie şi alte pagube produse de elevi vor fi avute în vedere de inspectori.
    Descriptori
    Bine
    Elevii sunt interesaţi de activitãţile organizate de profesori şi se implicã cu responsabilitate şi plãcere în realizarea sarcinilor. Ei se strãduiesc sã rãspundã corect şi de multe ori reuşesc; le cer colegilor şi profesorilor sugestii, cautã informaţii, îşi fac temele în mod regulat şi sunt capabili sã realizeze proiecte individual sau în echipã. Elevii participã activ la cursuri şi se strãduiesc sã progreseze.
    Ei participã în numãr mare la activitãţile extracurriculare şi cu anumite ocazii ei înşişi organizeazã astfel de activitãţi.
    Consiliul elevilor este activ şi desfãşoarã activitãţi, programe şi proiecte implicând un numãr mare de elevi.
    Elevii se comportã civilizat, protejeazã resursele instituţiei de educaţie şi îşi amenajeazã clasele. Ei îşi îndeplinesc responsabilitãţile.
    Acceptabil
    Elevii au o atitudine corespunzãtoare faţã de învãţãturã şi rãspund în mod satisfãcãtor cerinţelor profesorilor.
    Ei sunt interesaţi de activitatea din şcoalã, deşi fac destul de puţin din ceea ce li se cere sã facã.
    Elevii rãspund acceptabil la întrebãrile profesorilor, dar nu dau semne de curiozitate şi nu îşi pun întrebãri.
    Elevii manifestã un interes scãzut şi au doar rareori iniţiative.
    Când aleg disciplinele opţionale se bazeazã pe sfatul celor din jur şi nu pe propria judecatã.
    La activitãţile extracurriculare participã un numãr mic de elevi (mai puţin de 50%).
    Consiliul elevilor propune activitãţi, programe şi proiecte, fãrã a reuşi sã implice un numãr mare de elevi.
    În general, comportamentul lor este corect. Ei sunt disciplinaţi şi respectã regulamentele şcolare.
    Slab
    Elevii nu manifestã interes în legãturã cu propria educaţie.
    Ei nu sunt interesaţi de propria dezvoltare şi nu participã la luarea deciziilor, cum ar fi alegerea disciplinelor opţionale.
    La activitãţile extracurriculare participã foarte puţini elevi.
    Consiliul elevilor are doar o prezenţã formalã, fãrã a propune activitãţi, programe şi proiecte educaţionale.
    Elevii au un comportament violent unul faţã de celãlalt, nu îi respectã pe profesori şi pãrinţi, distrug mobilierul unitãţii de învãţãmânt şi scriu pe pereţi.
    Atmosfera din şcoalã este încordatã.


    ANEXA 2
    -------
la regulament
--------------

            RAPORT SCRIS INDIVIDUAL AL INSPECŢIEI ŞCOLARE GENERALE
                                   - model -

    Raport scris individual pe arie tematicã/domeniu
    Aria tematicã/Domeniul: .........................................................................................................

    Inspector: ........ Calificativ .............


 ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │Pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare │
 │a prevederilor privind inspecţia şcolarã generalã a unitãţilor de învãţãmânt│
 │preuniversitar │
 ├────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┤
 │Constatãri/Aprecieri: │Recomandãri: │
 │ │ │
 │ │ │
 │ │ │
 │ │ │
 │ │ │
 │ │ │
 │ │ │
 │ │ │
 │ │ │
 └────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    Raport scris individual pe discipline
    Disciplina: ..................................................................................................................

    Inspector: .............. Calificativ ...................


 ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │Pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare │
 │a prevederilor privind inspecţia şcolarã generalã a unitãţilor de învãţãmânt│
 │preuniversitar şi a criteriilor de evaluare din fişa de observare a lecţiei │
 ├────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┤
 │Constatãri/Aprecieri: │Recomandãri: │
 │ │ │
 │ │ │
 │ │ │
 │ │ │
 │ │ │
 │ │ │
 │ │ │
 │ │ │
 │ │ │
 └────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    ANEXA 3
    -------
la regulament
-------------

                 RAPORT SCRIS FINAL AL INSPECŢIEI ŞCOLARE GENERALE
                                   - model -

    1. Denumirea unitãţii de învãţãmânt preuniversitar ..........................................................
    2. Perioada inspecţiei ......................................................................................
    3. Echipa de inspecţie:
    Coordonatorul echipei de inspecţie ..........................................................................


 ┌─────┬────────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────┐
 │Nr. │Numele şi prenumele │Aria tematicã/ │Disciplina/Aria curricularã│
 │crt. │inspectorului │Domeniul inspectat │inspectatã │
 ├─────┼────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────┤
 │ │ │ │ │
 ├─────┼────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────┤
 │ │ │ │ │
 ├─────┼────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────┤
 │ │ │ │ │
 ├─────┼────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────┤
 │ │ │ │ │
 ├─────┼────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────┤
 │ │ │ │ │
 ├─────┼────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────┤
 │ │ │ │ │
 └─────┴────────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────┘



    4. Obiectivele inspecţiei:
    5. Descrierea sinteticã a contextului în care funcţioneazã instituţia de educaţie (demografic, geografic, economic, social, cultural etc.):
    6. Date generale statistice privind unitatea de învãţãmânt preuniversitar:
    7. Activitãţile desfãşurate pe parcursul inspecţiei:
    8. Constatãri/Aprecieri şi recomandãri pentru fiecare arie tematicã/domeniu:


 ┌────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────────┐
 │Nr. │ Aria tematicã/Domeniul şi │ Constatãri/Aprecieri │Recomandãri│
 │crt.│ calificativul acordat │ │ │
 ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────┤
 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │
 ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────┤
 │ 1.│Managementul şcolar, managementul │ │ │
 │ │calitãţii, dezvoltarea instituţio- │ │ │
 │ │nalã, eficienţa atragerii şi folosi-│ │ │
 │ │rii resurselor (umane, financiare, │ │ │
 │ │materiale şi informaţionale), res- │ │ │
 │ │pectarea legislaţiei în vigoare şi a│ │ │
 │ │regulamentelor │ │ │
 │ │Calificativul acordat: │ │ │
 ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────┤
 │ 2.│Modul de aplicare a curriculumului │ │ │
 │ │naţional, dezvoltarea şi aplicarea │ │ │
 │ │curriculumului la decizia şcolii/în │ │ │
 │ │dezvoltare localã şi calitatea acti-│ │ │
 │ │vitãţilor extracurriculare realizate│ │ │
 │ │de personalul didactic şi unele ca- │ │ │
 │ │tegorii de personal didactic │ │ │
 │ │auxiliar │ │ │
 │ │Calificativul acordat: │ │ │
 ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────┤
 │ 3.│Activitatea personalului didactic │ │ │
 │ │(proiectare, predareînvãţare, evalu-│ │ │
 │ │are, reglare/remediere, diferenţiere│ │ │
 │ │a demersului educaţional) │ │ │
 │ │Calificativul acordat: │ │ │
 ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────┤
 │ 4.│Nivelul performanţelor realizate de │ │ │
 │ │elevi în învãţare, raportat la stan-│ │ │
 │ │dardele educaţionale naţionale │ │ │
 │ │(curriculare şi de evaluare) │ │ │
 │ │Calificativul acordat: │ │ │
 ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────┤
 │ 5.│Modul în care unitatea de învãţãmânt│ │ │
 │ │sprijinã şi încurajeazã dezvoltarea │ │ │
 │ │personalã a elevilor şi motivaţia │ │ │
 │ │acestora în învãţare (consiliere, │ │ │
 │ │orientare şcolarã, asistenţã indivi-│ │ │
 │ │dualizatã) respectând principiile │ │ │
 │ │educaţiei incluzive şi asigurarea │ │ │
 │ │egalitãţii de şanse │ │ │
 │ │Calificativul acordat: │ │ │
 ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────┤
 │ 6.│Relaţiile unitãţii de învãţãmânt cu │ │ │
 │ │pãrinţii şi cu comunitatea localã │ │ │
 │ │Calificativul acordat: │ │ │
 ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────┤
 │ 7.│Atitudinea elevilor faţã de educaţia│ │ │
 │ │pe care le-o furnizeazã unitatea de │ │ │
 │ │învãţãmânt │ │ │
 │ │Calificativul acordat: │ │ │
 └────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────┘



    NOTĂ:
    Constatãrile/aprecierile şi calificativele pentru fiecare arie tematicã/domeniu se realizeazã/se acordã pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a regulamentului de inspecţie şcolarã generalã a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar.

    9. Constatãri/aprecieri şi recomandãri pentru fiecare disciplinã inspectatã:


 ┌────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────────┐
 │Nr. │ Disciplina şi calificativul │ Constatãri/Aprecieri │Recomandãri│
 │crt.│ acordat │ │ │
 ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────┤
 │ │Aria Curricularã ............... │ │ │
 │ │ │ │ │
 │ │Disciplina ................... │ │ │
 │ │ │ │ │
 │ │Calificativ: ................. │ │ │
 │ │ │ │ │
 │ │Disciplina .................... │ │ │
 │ │ │ │ │
 │ │Calificativ: ................ │ │ │
 ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────┤
 │ │Aria curricularã ............... │ │ │
 │ │ │ │ │
 │ │Disciplina ................... │ │ │
 │ │ │ │ │
 │ │Calificativ: ................. │ │ │
 │ │ │ │ │
 │ │Disciplina .................... │ │ │
 │ │ │ │ │
 │ │Calificativ: ................ │ │ │
 └────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────┘




    Inspector coordonator
    Numele şi prenumele .......
    Semnãtura .........
    Data:

    NOTĂ: Constatãrile/aprecierile şi calificativele pentru fiecare disciplinã se realizeazã/se acordã pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a regulamentului de inspecţie şcolarã generalã a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar şi a criteriilor de evaluare din cadrul fişei de observare a lecţiei.

    ANEXA 4
    -------
la regulament
-------------

        Rezumatul raportului scris final al inspecţiei şcolare generale
                                   - model -

    1. Denumirea unitãţii de învãţãmânt preuniversitar ....................................................................................
    2. Perioada inspecţiei ................................................................................................................
    3. Echipa de inspecţie:
    Coordonatorul echipei de inspecţie ....................................................................................................


 ┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬─────────────┐
 │Aria tematicã/Domeniul şi calificativul │Constatãri/Aprecieri │ Recomandãri │
 │ acordat │ │ │
 ├────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┤
 │1. │ │ │
 ├────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┤
 │2. │ │ │
 ├────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┤
 │3. │ │ │
 ├────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┤
 │4. │ │ │
 ├────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┤
 │5. │ │ │
 ├────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┤
 │6. │ │ │
 ├────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┤
 │7. │ │ │
 └────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴─────────────┘

 ┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬─────────────┐
 │ Disciplina şi calificativul acordat │ Constatãri/Aprecieri │ Recomandãri │
 ├────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┤
 │Aria Curricularã ............... │ │ │
 │ │ │ │
 │Disciplina ................... │ │ │
 │ │ │ │
 │Calificativ: ................. │ │ │
 │ │ │ │
 │Disciplina .................... │ │ │
 │ │ │ │
 │Calificativ: ................ │ │ │
 ├────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┤
 │Aria curricularã ............... │ │ │
 │ │ │ │
 │Disciplina ................... │ │ │
 │ │ │ │
 │Calificativ: ................. │ │ │
 │ │ │ │
 │Disciplina .................... │ │ │
 │ │ │ │
 │Calificativ: ................ │ │ │
 └────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴─────────────┘



    Inspector coordonator
    Numele şi prenumele ........
    Semnãtura ...........
    Data:

    ANEXA 5
    -------
la regulament
-------------

                         Fişa de observare a lecţiei
                                  - model -

    Unitatea de învãţãmânt: ..............................................................................................................
    Data: ..........................
    Numele şi funcţia cadrului didactic inspectat/asistat: ...............................................................................
    Specialitatea: .......................................................................................................................
    Clasa: ............................... Numãrul de elevi prezenţi şi numãrul de elevi absenţi: ........................................
    Disciplina/disciplinele la care se realizeazã inspecţia/asistenţa: ...................................................................
    Unitatea de învãţare/unitãţile de învãţare: ..........................................................................................
    Tema lecţiei/temele lecţiilor: .......................................................................................................
    Tipul lecţiei/tipurile lecţiilor: ....................................................................................................
    Tipul inspecţiei: ....................................................................................................................
    Numele inspectorului/metodistului: ...................................................................................................



 ┌──────────────┬──────────────────────────────────────┬─────────────────────┬───────────┐
 │ Aspect │ Criterii de evaluare │ Constatãri/Aprecieri│Recomandãri│
 ├──────────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────┤
 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │
 ├──────────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────┤
 │Evaluarea │Planificarea şi proiectarea activitã- │ │ │
 │activitãţii │ţii didactice │ │ │
 │cadrului │- Planificarea activitãţii didactice │ │ │
 │didactic │- Proiectarea activitãţii didactice │ │ │
 │ │- Corelarea elementelor proiectãrii │ │ │
 │ │didactice │ │ │
 │ │- Tipul, calitatea şi diversitatea │ │ │
 │ │strategiilor şi metodelor didactice │ │ │
 │ │incluse în cadrul proiectãrii acti- │ │ │
 │ │vitãţilor didactice de predare- │ │ │
 │ │învãţare-evaluare │ │ │
 │ │- Elemente de creativitate în selecta-│ │ │
 │ │rea strategiilor şi metodelor │ │ │
 │ │didactice │ │ │
 │ │- Elemente de tratare diferenţiatã a │ │ │
 │ │elevilor, incluse în cadrul proiectã- │ │ │
 │ │rii didactice, în special a elemen- │ │ │
 │ │telor care vizeazã elevii cu nevoi │ │ │
 │ │speciale │ │ │
 │ │Desfãşurarea activitãţii didactice │ │ │
 │ │- Concordanţa activitãţii didactice │ │ │
 │ │realizate cu planificarea şi proiec- │ │ │
 │ │tarea didacticã propusã │ │ │
 │ │- Cunoaşterea conţinuturilor discipli-│ │ │
 │ │nei │ │ │
 │ │- Corectitudinea ştiinţificã a conţi- │ │ │
 │ │nuturilor transmise │ │ │
 │ │- Organizarea informaţiilor transmise │ │ │
 │ │- Claritatea explicaţiilor │ │ │
 │ │- Strategia didacticã realizatã: │ │ │
 │ │- metode şi procedee utilizate │ │ │
 │ │- activitãţi de învãţare │ │ │
 │ │- forme de organizare a activitãţilor │ │ │
 │ │elevilor │ │ │
 │ │- mijloace de învãţãmânt │ │ │
 │ │- Respectarea particularitãţilor cla- │ │ │
 │ │sei de elevi (ritm de lucru, accesi- │ │ │
 │ │bilizarea conţinuturilor, predarea │ │ │
 │ │diferenţiatã, sarcini suplimentare) │ │ │
 │ │- Integrarea elementelor de evaluare │ │ │
 │ │în cadrul strategiei didactice (tipuri│ │ │
 │ │de evaluare, metode) │ │ │
 │ │- Conducerea activitãţii didactice │ │ │
 │ │(stil de conducere, crearea motivaţiei│ │ │
 │ │necesare, încurajarea elevilor şi sti-│ │ │
 │ │mularea interesului pentru studiu, │ │ │
 │ │dozarea sarcinilor, comunicarea cu │ │ │
 │ │elevii) │ │ │
 │ │- Tema pentru acasã ( modul de utili- │ │ │
 │ │zare, volum, individualizare) │ │ │
 ├──────────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────┤
 │Evaluarea │Atitudinea faţã de învãţare │ │ │
 │activitãţii │- Atitudinea şi responsabilitatea ele-│ │ │
 │elevilor │vilor faţã de rezolvarea sarcinilor de│ │ │
 │ │lucru din clasã şi a sarcinilor de │ │ │
 │ │lucru pentru acasã │ │ │
 │ │- Relaţiile elevilor cu profesorul, │ │ │
 │ │colaborarea cu acesta în procesul de │ │ │
 │ │învãţare │ │ │
 │ │- Relaţiile elevilor cu colegii, cola-│ │ │
 │ │borarea cu aceştia în procesul de │ │ │
 │ │învãţare │ │ │
 │ │Competenţele dobândite de elevi │ │ │
 │ │- Competenţele şi nivelul competenţe- │ │ │
 │ │lor specifice disciplinei demonstrate │ │ │
 │ │de elevi (cunoştinţe, deprinderi, ati-│ │ │
 │ │tudini) │ │ │
 │ │- Gradul de utilizare a cunoştinţelor,│ │ │
 │ │deprinderilor şi atitudinilor în con- │ │ │
 │ │texte noi de învãţare │ │ │
 │ │- Progresul realizat de elevi în │ │ │
 │ │timpul lecţiei │ │ │
 ├──────────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────┤
 │Alte componen-│Mediul educaţional │ │ │
 │te şi observa-│- Locul de desfãşurare la unitatea de │ │ │
 │ţii │învãţãmânt a lecţiei │ │ │
 │ │- Dispunerea mobilierului în funcţie │ │ │
 │ │de activitate │ │ │
 │ │- Dotarea, resursele materiale şi │ │ │
 │ │auxiliarele curriculare utilizate în │ │ │
 │ │lecţie │ │ │
 │ │- Expunerea materialelor/lucrãrilor │ │ │
 │ │elevilor │ │ │
 │ │- Atmosfera generalã în clasã │ │ │
 │ │Alte observaţii │ │ │
 └──────────────┴──────────────────────────────────────┴─────────────────────┴───────────┘



    Numele şi prenumele persoanei care realizeazã inspecţia/asistenţa
    .............................................................................................

    Semnãtura .........................

    NOTĂ: Fiecare orã de inspecţie/asistenţã a lecţiei se evalueazã acordându-se în mod corespunzãtor unul din calificativele: foarte bine (FB); bine (B); acceptabil (A); slab (S). În cazul în care se realizeazã mai mult decât o orã de inspecţie/asistenţã se vor menţiona, dupã caz, toate disciplinele la care se realizeazã inspecţia/asistenţa, unitãţile de învãţare, temele lecţiilor şi tipurile de lecţie vizate.

    ANEXA 6
    -------
la regulament
-------------

    INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI ................./INSPECTORATUL ŞCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
    Nr. de înregistrare: .................

                   RAPORT ÎNCHEIAT ÎN URMA INSPECŢIEI TEMATICE
                                   - model -

    Unitatea de învãţãmânt/instituţia de educaţie: ...........................................................................................
    Tematica inspecţiei: .....................................................................................................................
    ..........................................................................................................................................
    ..........................................................................................................................................
    ..........................................................................................................................................
    ..........................................................................................................................................
    Perioada de desfãşurare: ............... Inspector/Inspectori: ...........................................................................
    Obiectivele inspecţiei: ..................................................................................................................
    ..........................................................................................................................................
    Metode şi procedee de documentare, control, îndrumare, evaluare: .........................................................................
    ..........................................................................................................................................

    Constatãri şi aprecieri pentru obiectivele urmãrite:


 ┌──────────────────────┬───────────────────┬───────────────────────┐
 │ Obiectivul urmãrit │ Aspecte pozitive │ Aspecte de îmbunãtãţit│
 ├──────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
 │ │ │ │
 │ │ │ │
 │ │ │ │
 ├──────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
 │ │ │ │
 │ │ │ │
 │ │ │ │
 └──────────────────────┴───────────────────┴───────────────────────┘



    Data întocmirii raportului: .............................

    Inspector,
    .........................

    Sunt/Nu sunt de acord cu aspectele menţionate în raport*1).
                           Director,
                    .......................
-------------
    *1) Vor fi menţionate aspectele pentru care s-a exprimat dezacordul.

    ANEXA 7
    -------
la regulament
-------------

    Rãspunsurile la acest chestionar au caracter confidenţial.

                           CHESTIONAR PENTRU ELEVI
                                   - model -

    Îţi place cum se desfãşoarã orele de curs în şcoala ta?
    a) Da
    b) Nu
    Motiveazã rãspunsul tãu!
    ..............................................................................................................................................................................................
    Ai participat, în cursul acestui an şcolar, în afara orarului obişnuit al clasei, la ore în care ai primit un sprijin suplimentar la învãţãturã?
    a) Da
    b) Nu
    c) Nu a fost cazul
    d) Dacã da, la ce discipline?
    ..............................................................................................................................................................................................
    Ai participat la concursuri şcolare în acest an şcolar?
    a) Da
    b) Nu
    c) Dacã da, precizeazã disciplina sau denumirea concursului şi etapa maximã de participare (pe şcoalã, pe judeţ, naţionalã, internaţionalã)
    ..............................................................................................................................................................................................
    Ai participat, în cursul acestui an şcolar, la ore de pregãtire suplimentarã în vederea participãrii la concursurile şcolare?
    a) Da
    b) Nu
    Ai manuale pentru toate disciplinele? Dacã nu, ce manuale îţi lipsesc?
    ...............................................................................................................................................................................................
    Cum te înţelegi cu colegul/colega de bancã? Dar cu ceilalţi colegi?
    ..............................................................................................................................................................................................
    Care este activitatea care îţi place cel mai mult la şcoalã? De ce?
    ..............................................................................................................................................................................................
    Dirigintele clasei v-a prezentat/informat în legãturã cu:
    [] prevederile regulamentului intern al şcolii (elaborat de şcoalã)
    [] drepturile şi îndatoririle pe care le ai ca elev
    [] sancţiunile care se aplicã elevilor
    [] orarul clasei
    [] activitãţile extraşcolare organizate de şcoalã
    [] semnele de identificare şcolarã (uniformã, insignã etc.)
    Poţi alege unul sau mai multe rãspunsuri.
    Care sunt disciplinele opţionale pe care le studiezi la clasã? ...............................................................................
    ..............................................................................................................................................................................................
    Ai fost consultat în alegerea acestor discipline opţionale?
    a) Da
    b) Nu
    Pãrinţii tãi au fost consultaţi în alegerea acestor discipline opţionale?
    a) Da
    b) Nu
    c) Nu ştiu
    Ai carnet de elev?
    a) Da
    b) Nu
    Dacã ai carnet de elev, este completat cu notele/mediile pe care le-ai obţinut?
    a) Da
    b) Nu
    c) Parţial completat
    Au primit pãrinţii tãi, acasã, vreo adresã/scrisoare de la şcoalã ?
    a) Da
    b) Nu
    c) Nu ştiu
    În caz afirmativ, conţinutul adresei/scrisorii se referea la:
    a) numãrul de absenţe pe care le-ai avut
    b) felicitãri pentru rezultatele foarte bune pe care le-ai avut la învãţãturã
    c) invitaţie la şedinţa cu pãrinţii
    d) altele: ..................................................................................................................
    Poţi alege unul sau mai multe rãspunsuri.
    Pãrinţii tãi vin la şcoalã:
    [] o datã pe semestru
    [] o datã pe lunã
    [] o datã pe sãptãmânã
    [] la şedinţele cu pãrinţii
    [] la solicitarea dirigintelui
    [] din propria iniţiativã
    alt rãspuns ............................................................................................................
    Poţi alege unul sau mai multe rãspunsuri.
    Pãrinţii tãi au participat la activitãţi organizate de şcoalã? Dacã da, în ce a constat participarea pãrinţilor? Dã un exemplu de astfel de activitate.
    ..............................................................................................................................................................................................
    Cum apreciezi relaţia ta cu dirigintele clasei?
    ..............................................................................................................................................................................................
    Dar cu ceilalţi profesori ?
    ..............................................................................................................................................................................................
    Îţi place cum aratã sala/sãlile de clasã, laboratoarele din şcoalã?
    a) Da
    b) Nu
    Motiveazã rãspunsul tãu! ..........................................................................................................................
    ..............................................................................................................................................................................................
    Ai contribuit tu sau pãrinţii tãi la îmbunãtãţirea condiţiilor din clasã/laborator sau la confecţionarea de material didactic?
    Dacã da, dã un exemplu de astfel de activitate.
    ..............................................................................................................................................................................................
    Ce ai vrea sã se îmbunãtãţeascã în şcoalã?
    a) comportamentul cadrelor didactice faţã de tine
    b) baza materialã a clasei/şcolii
    c) colaborarea cu dirigintele clasei
    d) altele: ...........................................................................................
    Poţi alege unul sau mai multe rãspunsuri.
    Ai participat la vreo acţiune organizatã de şcoalã ? Dacã da, dã un exemplu de astfel de activitate!
    ..............................................................................................................................................................................................
    Ce alte activitãţi ţi-ar plãcea sã se organizeze în şcoalã?
    ..............................................................................................................................................................................................
    Şcoala în care înveţi este implicatã în proiecte naţionale sau internaţionale ?
    a) Da
    b) Nu
    c) Nu ştiu
    În caz afirmativ, precizeazã titlul/domeniul proiectului!
    ..............................................................................................................................................................................................
    Transmite un mesaj şcolii tale sau persoanelor din şcoalã!
    ..............................................................................................................................................................................................
    Îţi mulţumim pentru colaborare!

    (Acest chestionar se poate modifica/reduce/adapta la specificul unitãţii de învãţãmânt.)

    ANEXA 8
    -------
la regulament
-------------

                          CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢI*)
                                  - model -
-----------
    *) Rãspunsurile la acest chestionar au caracter confidenţial.

    Cunoaşteţi numele învãţãtorului/dirigintelui clasei în care învaţã fiul/fiica dvs., precum şi disciplina pe care acesta o predã?
    a) cunosc şi numele, şi disciplina
    b) cunosc doar numele
    c) cunosc doar disciplina
    d) nu cunosc nici numele, nici disciplina
    În ce mod aţi luat legãtura cu dirigintele clasei?
    a) participare la şedinţe cu pãrinţii
    b) întâlniri individuale
    c) în calitate de membru al comitetului de pãrinţi al clasei
    d) o altã modalitate (spre exemplu, prin e-mail)
    Puteţi alege unul sau mai multe rãspunsuri.
    Precizaţi motivele pentru care aţi luat legãtura cu dirigintele clasei?
    a) la solicitarea dirigintelui clasei
    b) pentru a urmãri evoluţia copilului dvs.
    c) pentru a participa la organizarea de evenimente şcolare (serbãri etc.)
    d) îmbunãtãţirea condiţiilor de studiu pentru elevii clasei (reparaţii, confecţionarea de materiale didactice etc.)
    e) alte motive (precizaţi):
    ..............................................................................................................................................................................................
    Puteţi alege unul sau mai multe rãspunsuri.
    În cadrul întâlnirilor cu dirigintele clasei, acesta v-a prezentat/informat cu privire la:
    a) prevederile regulamentului intern (elaborat de şcoalã)
    b) absenţele copilului dvs.
    c) potenţialele situaţii de corigenţã, de amânare a încheierii situaţiei şcolare, de aplicare a unor sancţiuni disciplinare copilului dvs.
    d) altele (precizaţi) .............................................................................................................................
    Puteţi alege unul sau mai multe rãspunsuri.
    Aţi primit acasã adrese/scrisori de la şcoalã?
    a) Da
    b) Nu
    c) În caz afirmativ, care a fost motivul?
    ...................................................................................................................................................
    Care este frecvenţa cu care aţi luat legãtura cu dirigintele clasei?
    a) semestrial
    b) lunar
    c) sãptãmânal
    d) altã frecvenţã (precizaţi) ...................................................................
    Faceţi parte din comitetul de pãrinţi al clasei ? Dacã da, ce probleme aţi discutat/rezolvat împreunã cu dirigintele clasei?
    ..............................................................................................................................................................................................
    Copilul dvs. are carnet de note ?
    a) Da
    b) Nu
    c) Nu ştiu
    În caz afirmativ, este completat cu notele şi mediile obţinute de copilul dvs.?
    a) Da
    b) Nu
    c) Nu ştiu
    Cum apreciaţi starea de disciplinã şi comportamentul elevilor din clasa în care învaţã copilul dvs.?
    ..............................................................................................................................................................................................
    Vã place cum aratã şcoala în care învaţã copilul dvs.?
    a) Da
    b) Nu
    c) Nu ştiu
    Motivaţi rãspunsul dvs.!
    ..............................................................................................................................................................................................
    Cum apreciaţi atitudinea dirigintelui, a cadrelor didactice faţã de copilul dvs. şi faţã de dvs.?
    ..............................................................................................................................................................................................
    Şcoala în care învaţã copilul dvs. este implicatã în proiecte naţionale sau internaţionale?
    a) Da
    b) Nu
    c) Nu ştiu
    În caz afirmativ, precizaţi titlul/domeniul proiectului!
    ..............................................................................................................................................................................................
    Dupã pãrerea dvs., în şcoalã se acordã importanţã sporitã:
    a) educaţiei
    b) activitãţilor extracurriculare
    c) învãţãrii centrate pe elev
    d) modernizãrii metodelor de lucru cu elevii
    e) dezvoltãrii culturii organizaţionale
    f) modernizãrii managementului şcolar
    g) asigurãrii unor condiţii de lucru potrivite
    h) realizãrii unui învãţãmânt de calitate
    Puteţi alege unul sau mai multe rãspunsuri, dar nu mai multe de 3!
    A participat copilul dvs., în cursul acestui an şcolar, la ore de sprijin la învãţãturã, desfãşurate în afara orarului obişnuit al clasei?
    a) Da
    b) Nu
    c) Nu a fost cazul
    Dacã da, la ce discipline? ....................................................................................................................
    A participat copilul dvs. la concursuri şcolare în acest an şcolar?
    a) Da
    b) Nu
    Dacã da, precizaţi disciplina sau denumirea concursului şi etapa maximã de participare atinsã (pe şcoalã, pe judeţ, naţionalã)!
    ...........................................................................................................................................................................................
    A participat copilul dvs., în cursul acestui an şcolar, la ore de pregãtire suplimentarã în vederea participãrii la concursurile şcolare?
    a) Da, în cadrul orelor organizate de şcoalã
    b) Nu
    c) Da, prin pregãtire cu profesor meditator acasã
    Aţi vrea sã se îmbunãtãţeascã:
    a) comportamentul cadrelor didactice faţã de copilul dvs.
    b) baza materialã a clasei/şcolii
    c) colaborarea cu dirigintele clasei
    d) altele ..................................................................................
    Puteţi alege unul sau mai multe rãspunsuri (prin încercuirea rãspunsului/rãspunsurilor).
    Aţi contribuit la îmbunãtãţirea condiţiilor din clasã/laborator sau la confecţionarea de material didactic ? Dacã da, daţi un exemplu de astfel de activitate!
    ..............................................................................................................................................................................................
    Aţi participat la activitãţi organizate de şcoalã ? Dacã da, în ce a constat participarea dvs.? Daţi un exemplu de astfel de activitate!
    ..............................................................................................................................................................................................
    Ce activitate/activitãţi şcolare preferã copilul dvs.?
    ..............................................................................................................................................................................................
    Orice alte comentarii personale:
    ..............................................................................................................................................................................................
    Vã mulţumim pentru colaborare!

    (Acest chestionar se poate modifica/reduce/adapta la specificul unitãţii de învãţãmânt.)

    ANEXA 9
    -------
la regulament
--------------

                                 CHESTIONAR
                         pentru personalul didactic*)
                                  - model -
------------
    *) Rãspunsurile la acest chestionar au caracter confidenţial.

    În scopul diagnosticãrii procesului instituţional din şcoala dvs., a stabilirii unor repere de sprijin şi dezvoltare, vã rugãm sã exprimaţi, punctual, pãrerea dumneavoastrã asupra urmãtoarelor chestiuni:
    1. Aveţi contract individual de muncã? DA NU
    2. Aveţi o fişã a postului? DA NU
    3. Fişa postului cuprinde îndatoriri care derivã din sarcini conexe procesului de învãţãmânt (diriginte, şef de catedrã, profesor de serviciu, responsabil al altor activitãţi etc.)?
    DA NU
    4. Aveţi contribuţii la planul de dezvoltare a şcolii?
    DA NU
    Dacã aveţi asemenea contribuţii, menţionaţi succint în ce constau acestea!
    5. Vã aduceţi contribuţia la deciziile care se iau în şcoalã?
    DA NU
    Vã rugãm sã detaliaţi comentarii sau propuneri privind modul de luare a deciziilor în şcoalã!
    6. Existã metode şi criterii clare de evaluare a activitãţii pe care o desfãşuraţi în şcoalã?
    DA NU
    7. Aveţi observaţii/propuneri referitoare la îmbunãtãţirea activitãţii educaţionale din şcoalã?
    DA NU
    Dacã aveţi observaţii/propuneri, vã rugãm sã le detaliaţi!
    8. Care sunt criteriile pe baza cãrora evaluaţi eficienţa propriei activitãţi didactice?
    9. Cum asiguraţi resursele materiale necesare unui învãţãmânt interactiv?
    10. Ce metode folosiţi pentru evaluarea progresului elevilor pe parcursul învãţãrii?
    Sumative: ..............................................................................................................................
    Formative: .............................................................................................................................
    11. Cum reglaţi procesul didactic ca o consecinţã a evaluãrilor?
    12. Ce metode se folosesc în unitatea de învãţãmânt pentru evaluarea nevoilor şcolii, a punctelor slabe ale procesului de învãţãmânt?
    13. Ce propuneri aveţi în legãturã cu dezvoltarea şcolii?
    14. Sunteţi mulţumit de modul în care se apreciazã rezultatele muncii dumneavoastrã de cãtre conducerea unitãţii şcolare?
    DA NU
    15. Aprecierile vã motiveazã în dezvoltarea profesionalã proprie?
    DA NU
    16. Vã place sã lucraţi în aceastã şcoalã?
    DA NU
    17. Orice alte comentarii personale:
    ..............................................................................................................................................................................................
    Vã mulţumim pentru colaborare!

    (Acest chestionar se poate modifica/reduce/adapta la specificul instituţiei de educaţie.)

                                      ----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016