Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGULAMENT din 4 noiembrie 2010  privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati (aprobat prin Hotararea plenului Curtii de Conturi nr. 130/2010, conform prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, republicata)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

REGULAMENT din 4 noiembrie 2010 privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati (aprobat prin Hotararea plenului Curtii de Conturi nr. 130/2010, conform prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, republicata)

EMITENT: CURTEA DE CONTURI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 832 din 13 decembrie 2010

    CAP. I
    Dispoziţii generale

    1. În temeiul prevederilor <>art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã*1), plenul Curţii de Conturi aprobã prezentul regulament.
--------
    *1) În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009.

    2. Curtea de Conturi este organizatã şi funcţioneazã în baza dispoziţiilor <>art. 140 din Constituţia României, republicatã, şi ale Legii nr. 94/1992, republicatã, denumitã în continuare lege.
    3. Curtea de Conturi exercitã funcţia de control asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând Parlamentului şi, respectiv, autoritãţilor publice deliberative ale unitãţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalitãţii, regularitãţii, economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii.
    Totodatã, Curtea de Conturi poate înainta Parlamentului sau, prin camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, autoritãţilor publice deliberative ale unitãţilor administrativ-teritoriale rapoarte pe domeniile în care este competentã, ori de câte ori considerã necesar.
    4. Prezentul regulament stabileşte urmãtoarele:
    a) modul de organizare a activitãţilor specifice Curţii de Conturi;
    b) modul în care se realizeazã atribuţiile, competenţele şi obiectivele de control şi audit public extern, inclusiv cele de evaluare a activitãţii de control şi de audit intern ale entitãţilor care intrã în competenţa de verificare a Curţii de Conturi;
    c) modul în care se efectueazã valorificarea constatãrilor cuprinse în actele încheiate de cãtre auditorii publici externi ca urmare a finalizãrii acţiunilor de control/audit public extern;
    d) procedura de verificare a modului de ducere la îndeplinire de cãtre entitãţile verificate a mãsurilor dispuse de Curtea de Conturi şi evaluarea impactului acestor mãsuri în activitatea acestor entitãţi;
    e) procedura privind asigurarea şi controlul calitãţii în activitãţile desfãşurate în cadrul Curţii de Conturi;
    f) modul de organizare şi de efectuare a auditului public extern de cãtre Autoritatea de Audit asupra utilizãrii fondurilor comunitare nerambursabile şi a cofinanţãrii naţionale aferente.
    5. În înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
    - audit public extern - activitatea specificã realizatã de Curtea de Conturi în baza standardelor proprii de audit şi a prezentului regulament. Auditul public extern cuprinde, în principal, auditul financiar şi auditul performanţei;
    - audit financiar - activitatea prin care se urmãreşte dacã situaţiile financiare sunt complete, reale şi conforme cu legile şi reglementãrile în vigoare, furnizându-se în acest sens o opinie.
    Obiectivul general al auditului financiar la instituţiile publice este acela de a obţine asigurarea cã:
    a) modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de cãtre entitatea verificatã sunt în concordanţã cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevãzute în actele normative prin care a fost înfiinţatã entitatea şi respectã principiile legalitãţii, regularitãţii, economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii;
    b) situaţiile financiare auditate sunt întocmite de cãtre entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiarã aplicabil în România, respectã principiile legalitãţii şi regularitãţii şi oferã o imagine fidelã a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfãşuratã de entitatea respectivã;
    - audit al performanţei - evaluarea independentã a modului în care o entitate, un program, un proiect, un proces, o activitate sau o operaţiune funcţioneazã din punctele de vedere ale eficienţei, economicitãţii şi eficacitãţii;
    - auditor public extern - persoana angajatã în cadrul Curţii de Conturi care efectueazã activitãţi specifice de control şi audit public extern;
    - autoritate publicã - denumire genericã ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţialã, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autoritãţi publice, autoritãţile administrative autonome, autoritãţile administraţiei publice locale şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul lor de finanţare;
    - control - activitatea specificã efectuatã de Curtea de Conturi în baza programului anual de activitate aprobat de plen, prin care se verificã şi se urmãreşte dacã modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de cãtre entitatea controlatã sunt în concordanţã cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevãzute în actele normative prin care a fost înfiinţatã entitatea şi dacã acestea respectã principiile legalitãţii, regularitãţii, economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii;
    - document de lucru - suportul material pe care auditorul public extern consemneazã obiectivele de control/audit, probele care trebuie colectate pentru atingerea acestor obiective, procedurile de audit utilizate pentru obţinerea probelor suficiente şi adecvate, observaţiile, constatãrile, descrierile, evaluãrile şi concluziile pe care le-a formulat în legãturã cu domeniul verificat;
    - economicitate - caracteristicã atribuitã situaţiei în care se obţine minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activitãţi, cu menţinerea calitãţii corespunzãtoare a acestor rezultate;
    - eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activitãţi şi relaţia dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activitãţii respective;
    - eficienţã - maximizarea rezultatelor unei activitãţi în relaţie cu resursele utilizate;
    - eşantionarea - metoda de selectare a elementelor cuprinse într-o categorie de operaţiuni economice ce urmeazã a fi verificatã, astfel încât toate elementele din categoria respectivã sã aibã şanse egale de a fi selectate, iar concluziile sã poatã fi extinse asupra întregii categorii de operaţiuni economice;
    - fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, dupã caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale cãror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigurã din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autoritãţile administraţiei publice locale, împrumuturi interne contractate de autoritãţile administraţiei publice locale, precum şi din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale;
    - frauda - orice acţiune sau omisiune intenţionatã în legãturã cu:
    a) utilizarea sau prezentarea de declaraţii ori documente false, incorecte sau incomplete, care au ca efect alocarea/dobândirea, respectiv utilizarea nepotrivitã sau incorectã a fondurilor publice;
    b) necomunicarea unei informaţii prin încãlcarea unei obligaţii specifice, având acelaşi efect la care s-a fãcut referire la lit. a);
    - legalitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile şi care sunt în vigoare la data efectuãrii acesteia;
    - misiune de audit - acţiunea de audit financiar sau de audit al performanţei aprobatã a se desfãşura la o entitate publicã, conform programului anual de activitate a Curţii de Conturi, şi care se finalizeazã cu un raport de audit;
    - ordonator de credite - persoana împuternicitã prin lege sau prin delegare, potrivit legii, sã dispunã şi sã aprobe acţiuni cu efect financiar asupra fondurilor publice sau a patrimoniului public şi privat al statului/unitãţilor administrativ-teritoriale, indiferent de natura acestora;
    - opinie de audit - concluzia auditorului public extern care se exprimã în scris asupra situaţiilor financiare şi/sau a programului ori activitãţii auditate, în legãturã cu realitatea, fidelitatea şi conformitatea acestora cu reglementãrile aplicabile domeniului;
    - patrimoniu - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economicã ce aparţin statului, unitãţilor administrativ-teritoriale sau entitãţilor publice ale acestora, dobândite ori asumate cu orice titlu, precum şi bunurile la care se referã aceste drepturi. Patrimoniul include atât patrimoniul public, cât şi patrimoniul privat al statului, al unitãţilor administrativ-teritoriale şi al entitãţilor publice;
    - patrimoniu public - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului, ale unitãţilor administrativ-teritoriale sau ale entitãţilor publice ale acestora, dobândite ori asumate cu orice titlu. Drepturile şi obligaţiile statului şi ale unitãţilor administrativ-teritoriale se referã exclusiv la bunurile din sectorul public;
    - prag de semnificaţie - nivelul, mãrimea şi importanţa unei sume sau informaţii, peste care auditorul public extern considerã cã rezultatele auditului financiar efectuat pot afecta deciziile utilizatorilor situaţiilor financiare. Pragul de semnificaţie mai este cunoscut în practicã şi sub denumirea de nivel al materialitãţii;
    - prejudiciu - pierdere provocatã patrimoniului public sau privat al statului, al unei unitãţi administrativ-teritoriale sau al unei entitãţi publice a acestora, ca urmare a acţiunii ori inacţiunii contrare legii a unei persoane cu atribuţii în administrarea patrimoniului, care este declanşatã de fapta ilicitã a acesteia şi care urmeazã sã fie reparatã integral prin acoperirea pagubei, precum şi a beneficiilor nerealizate (dobânzi, penalitãţi). În timpul acţiunilor de control/audit, auditorii publici externi estimeazã valoarea erorii/abaterii constatate, urmând ca întinderea prejudiciului sã fie stabilitã de conducerea entitãţii verificate, potrivit prevederilor art. 33 alin. (3) din lege;
    - program anual de activitate - documentul aprobat de cãtre plen prin care se programeazã activitãţile specifice ale Curţii de Conturi, respectiv control, audit financiar şi auditul performanţei, în baza cãruia auditorii publici externi îşi desfãşoarã anual activitatea;
    - proceduri de audit - metodele şi tehnicile utilizate de auditorii publici externi, necesare formulãrii, dupã caz, a constatãrilor, opiniilor, concluziilor şi recomandãrilor. În categoria procedurilor de audit intrã: teste ale controalelor şi proceduri de fond;
    - proceduri de fond - proceduri de audit efectuate de cãtre auditorul public extern pentru a obţine probe de audit suficiente şi adecvate în scopul detectãrii deficienţelor semnificative din activitatea entitãţii verificate, reflectatã în situaţiile financiare întocmite, precum şi al reducerii riscului de audit la un nivel acceptabil. Procedurile de fond cuprind: proceduri analitice şi teste de detaliu;
    - proceduri analitice - activitatea de analizã a informaţiilor, realizatã prin studierea datelor financiare şi nefinanciare, prin analiza indicatorilor şi a tendinţelor semnificative ale acestora, inclusiv investigarea fluctuaţiilor şi a relaţiilor care sunt inconsecvente faţã de alte informaţii relevante sau care se abat de la valorile aşteptate;
    - regularitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaţiuni din care face parte;
    - riscul de audit - riscul ca auditorul public extern sã exprime o opinie de audit care nu este adecvatã;
    - riscul de control - riscul ca o eroare/abatere semnificativã sã se producã fãrã a fi prevenitã, detectatã sau corectatã în timp util de cãtre sistemul de control intern şi sistemul contabil ale entitãţii verificate;
    - riscul inerent - susceptibilitatea ca o categorie de operaţiuni economice sã conţinã erori/abateri semnificative, fie individual, fie cumulate cu erorile/abaterile altor categorii de operaţiuni economice, presupunând, printre altele, cã în entitatea verificatã nu existã/nu sunt implementate controale interne;
    - riscul de nedetectare - probabilitatea ca procedurile aplicate de auditorii publici externi sã nu detecteze deficienţele care existã într-o categorie de operaţiuni economice şi care pot fi semnificative în mod individual sau atunci când sunt cumulate cu deficienţe din alte categorii de operaţiuni economice;
    - scepticism profesional - o atitudine care include o gândire dubitativã şi o evaluare criticã a probelor de audit;
    - standarde de audit - setul de concepte, principii directoare, proceduri şi metode pe baza cãrora auditorul public extern determinã ansamblul etapelor şi procedurilor de verificare, care sã permitã atingerea obiectivului fixat;
    - standarde proprii de audit ale Curţii de Conturi - definesc principiile de bazã şi stabilesc un cadru unitar de aplicare a procedurilor şi a metodelor utilizate în desfãşurarea activitãţilor specifice ale Curţii de Conturi, cu scopul de a asigura calitatea activitãţii;
    - teste ale controalelor - testele efectuate de auditorii publici externi cu scopul de a obţine probe de audit privind modul de funcţionare a sistemului contabil şi a celui de control intern ale entitãţii verificate, având în vedere:
    a) proiectarea acestor sisteme conform prevederilor legale, pentru a putea preveni, detecta şi corecta erorile/abaterile semnificative;
    b) funcţionarea eficientã a sistemelor pe toatã perioada verificatã, în vederea evaluãrii mãsurii în care auditorii publici externi se pot baza pe aceste sisteme;
    - teste de detaliu - proceduri pe care un auditor public extern le efectueazã asupra unor operaţiuni ale entitãţii realizate în perioada verificatã şi care iau forma unor tehnici specifice de obţinere a probelor de audit, cum ar fi:
    a) inspecţia - examinarea registrelor de contabilitate pentru a identifica dacã datele înregistrate în acestea corespund cu cele existente în documentele justificative în condiţiile respectãrii prevederilor legale, în cazul cheltuielilor, începând de la faza de angajare a cheltuielilor şi pânã la plata efectivã a acestora, iar în cazul veniturilor, începând de la stabilirea acestora şi pânã la încasarea lor;
    - în cazul activelor corporale, presupune verificarea existenţei faptice a acestora, a modului de gestionare şi chiar a respectãrii specificaţiilor tehnice aplicabile (de exemplu, în cazul examinãrii unui activ, cum ar fi un drum sau o clãdire, dacã existã indicii privind nerespectarea specificaţiilor de construcţie aplicabile, se poate verifica inclusiv dacã acestea sunt îndeplinite, solicitându-se în acest scop efectuarea unei expertize tehnice, conform prevederilor pct. 20);
    - în cazul obiectivelor prevãzute în actul de înfiinţare al entitãţii, presupune verificarea dacã entitatea a luat deciziile corecte sau şi-a îndeplinit atribuţiile în concordanţã cu aceste obiective.
    În vederea verificãrii elementelor patrimoniale şi a realitãţii efectuãrii unor categorii de cheltuieli, inspecţia se efectueazã şi pe teren. În acest caz, auditorii publici externi pot solicita entitãţii verificate constituirea unei comisii, din care, pe lângã membrii echipei de control/audit, pot face parte reprezentanţii entitãţii verificate, precum şi experţi pe domenii, din afara entitãţii, dacã este cazul;
    b) confirmarea - primirea unui rãspuns scris de la o persoanã fizicã sau juridicã, independentã de entitatea supusã verificãrii, pentru a stabili acurateţea informaţiilor furnizate de entitatea verificatã ori pentru a corobora informaţiile conţinute în înregistrãrile contabile ale acesteia cu cele primite de la sursele externe;
    c) intervievarea/investigarea - procedura de audit ce vine în completarea altor proceduri utilizate şi care constã în obţinerea de date şi informaţii de la persoanele abilitate din interiorul şi din exteriorul entitãţii verificate, în scopul de a obţine probe de audit suficiente şi adecvate;
    d) observarea - urmãrirea activitãţilor, proceselor sau a procedurilor interne realizate de cãtre persoane din cadrul entitãţii verificate;
    e) recalcularea - verificarea acurateţei calculelor aritmetice din documentele justificative şi din înregistrãrile contabile, prin reluarea calculelor;
    f) reefectuarea - aplicarea de cãtre auditorul public extern, în mod independent, a procedurilor sau controalelor care au fost efectuate de cãtre entitatea verificatã în cadrul controlului intern.

    SECŢIUNEA 1
    Competenţe, activitãţi specifice şi alte atribuţii ale Curţii de Conturi

    6. Curtea de Conturi îşi desfãşoarã activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispoziţiile prevãzute în Constituţie şi în legea sa de organizare şi funcţionare şi reprezintã România, în calitate de instituţie supremã de audit, în organizaţiile internaţionale ale acestor instituţii.
    7. În baza legii, Curtea de Conturi este singura competentã sã certifice acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile de execuţie verificate, prevãzute la art. 26 din lege, asigurându-se cã:
    a) modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de cãtre entitatea verificatã sunt în concordanţã cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevãzute în actele normative prin care a fost înfiinţatã entitatea verificatã şi respectã principiile legalitãţii, regularitãţii, economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii;
    b) situaţiile financiare auditate sunt întocmite de cãtre entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiarã aplicabil în România, respectã principiile legalitãţii şi regularitãţii şi oferã o imagine fidelã a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfãşuratã de entitatea respectivã.
    Asupra datelor înscrise în conturile de execuţie nicio altã autoritate nu se poate pronunţa decât provizoriu.
    8. Controalele Curţii de Conturi se iniţiazã din oficiu şi nu pot fi oprite decât de Parlament şi numai în cazul depãşirii competenţelor stabilite prin lege.
    9. Hotãrârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea unor controale, în limitele competenţelor sale, sunt obligatorii. Nicio altã autoritate publicã, persoanã fizicã sau juridicã nu o mai poate obliga.
    10. Hotãrârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului vor fi prezentate plenului Curţii de Conturi, în vederea introducerii acţiunilor solicitate în programul anual de activitate.
    11. La finalizarea acţiunilor de verificare menţionate la pct. 10, Curtea de Conturi întocmeşte rapoarte care vor fi transmise imediat Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz, iar valorificarea constatãrilor înscrise în actele de control respective se va face în conformitate cu procedurile specifice Curţii de Conturi. Rapoartele transmise cãtre Parlament vor include şi punctul de vedere al entitãţii verificate, precum şi motivaţia legalã a neînsuşirii acestuia de cãtre Curtea de Conturi.
    12. În cadrul competenţelor prevãzute la art. 21 din lege, Curtea de Conturi îşi desfãşoarã atribuţiile specifice asupra urmãtoarelor domenii, prevãzute în cuprinsul art. 22 din lege:
    a) formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurãrilor sociale de stat şi ale bugetelor unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete;
    b) constituirea şi utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general consolidat;
    c) formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe;
    d) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale;
    e) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de cãtre autoritãţile administrative autonome, de cãtre instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de cãtre organismele autonome de asigurãri sociale ale statului;
    f) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale de cãtre instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societãţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publicã;
    g) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunãtãţirea calitãţii condiţiilor de viaţã şi de muncã;
    h) alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competenţa Curţii de Conturi.
    13. Principalele activitãţi specifice ale Curţii de Conturi sunt cele de control şi de audit public extern. Auditul public extern cuprinde, în principal, auditul financiar şi auditul performanţei.
    14. Controlul se desfãşoarã, în baza tematicilor specifice elaborate de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi, la:
    a) instituţiile publice prevãzute la art. 23 şi art. 25 alin. (1) din lege, pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, dupã caz;
    b) alte persoane prevãzute la art. 23 (altele decât instituţiile publice), art. 24 şi art. 29 alin. (2) şi (3) din lege.
    Controlul se poate efectua şi ca urmare a unor informaţii apãrute în mass-media, a unor sesizãri primite de Curtea de Conturi de la diverse persoane juridice şi fizice sau din alte surse.
    Pentru rezolvarea unor sesizãri, Curtea de Conturi poate dispune altor entitãţi abilitate prin lege sã efectueze verificarea aspectelor semnalate.
    15. Auditul financiar se exercitã în baza prevederilor art. 26 din lege, potrivit programului anual de activitate, asupra conturilor de execuţie ale bugetului general consolidat întocmite pentru exerciţiul financiar încheiat, în vederea obţinerii asigurãrii cã:
    a) modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de cãtre entitatea verificatã sunt în concordanţã cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevãzute în actele normative prin care a fost înfiinţatã entitatea verificatã şi respectã principiile legalitãţii, regularitãţii, economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii;
    b) situaţiile financiare auditate sunt întocmite de cãtre entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiarã aplicabil în România, respectã principiile legalitãţii şi regularitãţii şi oferã o imagine fidelã a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfãşuratã de entitatea respectivã.
    16. Conform prevederilor art. 27 din lege, Curtea de Conturi are competenţa sã stabileascã limitele valorice minime de la care conturile prevãzute la art. 26 din lege sunt supuse auditãrii în fiecare exerciţiu bugetar, astfel încât, în termenul legal de prescripţie sã se asigure verificarea tuturor conturilor. Aceste valori se stabilesc de plenul Curţii de Conturi înainte de aprobarea programului anual de activitate.
    17. Curtea de Conturi efectueazã, potrivit prevederilor art. 28 din lege, auditul performanţei utilizãrii resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, în baza programului sãu de activitate, atât la finalul, cât şi pe parcursul desfãşurãrii proiectelor, programelor, proceselor sau activitãţilor supuse verificãrii.
    18. Potrivit prevederilor art. 21 alin. (1) din lege, Curtea de Conturi prezintã Parlamentului şi autoritãţilor publice deliberative ale unitãţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea fondurilor publice în conformitate cu principiile legalitãţii, regularitãţii, eficienţei, economicitãţii şi eficacitãţii. În consecinţã, auditorii publici externi au obligativitatea verificãrii acestor aspecte/obiective în cadrul oricãrui tip de activitate specificã prevãzutã la pct. 13, respectiv control, audit financiar sau audit al performanţei.
    19. Activitãţile specifice de control, audit financiar şi audit al performanţei se realizeazã pe baza procedurilor de audit cuprinse în prezentul regulament şi în standardele proprii de audit, elaborate şi aprobate de Curtea de Conturi.
    Standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi sunt elaborate în concordanţã cu standardele de audit internaţionale general acceptate.
    20. Dacã pe parcursul desfãşurãrii acţiunilor de control şi audit public extern ale Curţii de Conturi se considerã cã sunt necesare cunoştinţe şi experienţã specialã în alte domenii decât cel financiar-contabil şi de audit, se poate apela la serviciile unui expert în domeniul respectiv, conform prevederilor cuprinse în standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi.
    În acest scop, auditorii publici externi trebuie sã întocmeascã o notã, în care sã formuleze propunerea pentru apelarea la serviciile unui expert şi sã motiveze necesitatea acestor servicii pentru fundamentarea constatãrilor rezultate în urma acţiunilor de verificare. Aceastã notã va fi înregistratã la registratura Curţii de Conturi/camerei de conturi, dupã care va fi supusã analizei conducerii structurii de specialitate care realizeazã acţiunea de verificare. Conducerea departamentului/camerei de conturi va aviza nota întocmitã de auditorii publici externi dacã apreciazã necesitatea şi eficienţa serviciilor de expertizã (raportul favorabil dintre valoarea estimatã a erorilor/abaterilor/prejudiciilor şi costurile serviciilor furnizate de expert). Nota avizatã va fi înaintatã conducerii executive a Curţii de Conturi pentru aprobare, însoţitã de adresa prin care se solicitã aprobarea apelãrii la serviciile unui expert.
    Dupã aprobarea de cãtre conducerea executivã a Curţii de Conturi a solicitãrii formulate, în conformitate cu procedura internã a Curţii de Conturi, se va proceda la:
    a) desemnarea expertului;
    b) verificarea modului de îndeplinire de cãtre expert a condiţiilor de competenţã (certificarea profesionalã, autorizarea sa de cãtre un organism profesional şi experienţa profesionalã) şi de obiectivitate;
    c) stabilirea modalitãţii de platã de cãtre Curtea de Conturi a contravalorii serviciilor prestate de cãtre expert;
    d) stabilirea condiţiilor şi termenelor de predare a expertizei solicitate.
    21. Conform prevederilor art. 41 din lege, Curtea de Conturi avizeazã:
    a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, proiectul bugetului de stat şi proiectele de lege în domeniul finanţelor şi al contabilitãţii publice sau prin aplicarea cãrora ar rezulta o diminuare a veniturilor ori o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetarã;
    b) înfiinţarea de cãtre Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor.
    22. Potrivit prevederilor art. 42 din lege, Curtea de Conturi mai are şi urmãtoarele atribuţii, respectiv:
    a) sã evalueze activitatea de control financiar propriu şi de audit intern a persoanelor juridice controlate, prevãzute la art. 23 din lege;
    b) sã solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancarã ale Bãncii Naţionale a României, verificarea cu prioritate a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale;
    c) sã cearã şi sã utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control şi audit, rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancarã;
    d) sã cearã unor instituţii specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, sã efectueze verificãri de specialitate care sã contribuie la clarificarea unor constatãri;
    e) sã dezvolte colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul persoanelor juridice, în vederea asigurãrii complementaritãţii şi a creşterii eficienţei activitãţii de audit.
    De asemenea, autoritãţile publice cu atribuţii de control sau de supraveghere prudenţialã în alte domenii au obligaţia sã efectueze cu prioritate verificãri specifice, la solicitarea Curţii de Conturi.
    23. În cazul constatãrii de cãtre auditorii publici externi a unor abateri care, potrivit reglementãrilor legale, constituie contravenţii, ale cãror constatare şi sancţionare intrã în competenţa altor autoritãţi/instituţii publice decât Curtea de Conturi, se va proceda astfel:
    a) auditorii publici externi vor informa conducerea departamentului/camerei de conturi în legãturã cu abaterea constatatã, printr-o notã în care se vor consemna urmãtoarele: abaterea constatatã, actul normativ care prevede sancţiunea contravenţionalã pentru abaterea respectivã; autoritatea împuternicitã/abilitatã de lege sã aplice sancţiunea şi propunerea de sesizare a autoritãţii abilitate de lege sã aplice sancţiunea contravenţionalã;
    b) în timpul acţiunii de verificare se va transmite operativ o adresã cãtre autoritatea abilitatã de lege sã constate contravenţia şi sã aplice sancţiunea contravenţionalã, prin care se aduce la cunoştinţã abaterea constatatã de Curtea de Conturi şi se solicitã efectuarea unei verificãri în vederea luãrii de mãsuri sancţionatorii, dacã aceastã abatere este în termenul legal de prescripţie. Adresa va fi semnatã de şeful departamentului/directorul camerei de conturi, iar în cuprinsul acesteia se va menţiona faptul cã solicitarea este formulatã în baza prevederilor <>art. 42 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 94/1992, republicatã, iar neîndeplinirea acestei solicitãri se sancţioneazã potrivit prevederilor art. 62 lit. b) din aceeaşi lege.
    Totodatã, se va solicita acestei autoritãţi ca într-un termen stabilit sã informeze structura Curţii de Conturi cu privire la mãsurile dispuse;
    c) în raportul întocmit de auditorii publici externi ai Curţii de Conturi se vor preciza urmãtoarele elemente obligatorii:
      (i) abaterea constatatã;
      (ii) actul normativ care prevede sancţiune contravenţionalã pentru abaterea respectivã;
      (iii) autoritatea împuternicitã/abilitatã de lege sã aplice sancţiunea;
      (iv) mãsura luatã de Curtea de Conturi în timpul verificãrii, respectiv de sesizare a autoritãţii abilitate de lege sã aplice sancţiunea contravenţionalã;
      (v) sancţiunea contravenţionalã aplicatã de cãtre autoritatea abilitatã pânã la data încheierii acţiunii de verificare, dacã este cazul;
      (vi) neaplicarea sancţiunii contravenţionale de cãtre autoritatea abilitatã, ca urmare a solicitãrii Curţii de Conturi, dacã este cazul.
    24. Dacã autoritãţile abilitate de lege nu au luat mãsuri pentru efectuarea verificãrii şi aplicarea de sancţiuni, ca urmare a adresei de solicitare a Curţii de Conturi prezentate la pct. 23, Curtea de Conturi va proceda la includerea acestor autoritãţi în programul de activitate pe anul în curs în vederea verificãrii. Cu aceastã ocazie se verificã şi cauzele neaducerii la îndeplinire a solicitãrii Curţii de Conturi şi se va proceda la sancţionarea contravenţionalã a persoanelor din vina cãrora nu au fost aduse la îndeplinire mãsurile dispuse de Curtea de Conturi, în baza prevederilor art. 62 lit. b) din lege, aşa cum se menţioneazã la pct. 138 din prezentul regulament.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Programul anual de activitate

    25. Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului propriu de activitate, astfel cum este prevãzut în art. 3 alin. (1) din lege.
    26. Acţiunile specifice de control, audit financiar şi audit al performanţei din cadrul competenţelor atribuite Curţii de Conturi se desfãşoarã pe baza programului anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi.
    Acţiunile se aduc la cunoştinţa entitãţilor ce urmeazã a fi verificate, astfel cum se precizeazã la art. 30 din lege.
    27. Întocmirea, modificarea şi urmãrirea realizãrii programului anual de activitate a instituţiei se efectueazã potrivit metodologiei aprobate de plenul Curţii de Conturi.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Obligaţiile entitãţilor publice care intrã în competenţa de verificare a Curţii de Conturi, precum şi ale altor persoane fizice sau juridice deţinãtoare de acte ori documente

    28. Potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din lege, Curtea de Conturi are acces neîngrãdit la acte, documente şi informaţii necesare exercitãrii atribuţiilor sale. Entitãţile care intrã în competenţa de verificare a Curţii de Conturi sunt obligate sã transmitã/sã punã la dispoziţie toate aceste acte, documente şi informaţii solicitate în scris sau verbal, la termenele şi în structura stabilite de conducerea structurii de specialitate şi de cãtre auditorii publici externi.
    La solicitarea auditorilor publici externi, conform prevederilor art. 5 alin. (3) din lege, persoanele fizice sau juridice deţinãtoare de acte ori documente sunt obligate sã le punã la dispoziţia acestora.
    29. Actele, documentele şi informaţiile, solicitate în scris sau verbal, pot fi predate/preluate pe bazã de proces-verbal de predare-primire încheiat între persoanele care le-au predat şi cele care le-au primit.
    30. Acţiunile de control şi audit public extern ale Curţii de Conturi se desfãşoarã, de regulã, la sediul entitãţilor supuse verificãrii.
    Acţiunile de control şi audit public extern se pot desfãşura şi la sediul structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi, conform prevederilor pct. 64-67.
    31. Entitãţile supuse verificãrii poartã întreaga rãspundere pentru acţiunile lor şi nu pot fi absolvite de aceastã rãspundere prin invocarea rapoartelor Curţii de Conturi, aşa cum se prevede la art. 5 alin. (5) din lege.
    32. Cu privire la controlul/auditul public extern efectuat de Curtea de Conturi, conducerea entitãţii supuse verificãrii rãspunde, potrivit legii, pentru:
    a) pregãtirea şi prezentarea integralã şi la termenul solicitat a situaţiilor financiare, în concordanţã cu reglementãrile legale în vigoare, precum şi a tuturor actelor, documentelor şi a informaţiilor solicitate, în structura stabilitã de Curtea de Conturi. Situaţiile solicitate entitãţii verificate vor fi întocmite de aceasta în conţinutul şi în forma cerute de Curtea de Conturi şi vor fi semnate de cei care le-au întocmit şi de reprezentanţii legali ai entitãţii, iar actele şi documentele vor fi prezentate în original;
    b) asigurarea accesului în incinta entitãţii al auditorilor publici externi;
    c) asigurarea unor spaţii de lucru adecvate, precum şi a unor echipamente (birouri, calculatoare etc.) necesare bunei desfãşurãri a activitãţii de control/audit public extern;
    d) ducerea la îndeplinire a mãsurilor de remediere a deficienţelor constatate de cãtre auditorii publici externi în urma acţiunilor de verificare efectuate şi preîntâmpinarea producerii unor asemenea deficienţe în viitor, condiţie a realizãrii unei bune gestiuni financiare;
    e) stabilirea întinderii prejudiciului (dacã este cazul) şi dispunerea mãsurilor pentru recuperarea acestuia, potrivit prevederilor art. 33 alin. (3) din lege;
    f) ducerea la îndeplinire a celorlalte mãsuri dispuse în procesul de valorificare a constatãrilor Curţii de Conturi (suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de sãvârşirea unor fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate);
    g) comunicarea modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizie la termenele stabilite de Curtea de Conturi.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Obligaţiile conducerii structurilor de specialitate şi ale auditorilor publici externi ai Curţii de Conturi

    33. Conducerea structurii de specialitate, respectiv directorul direcţiei din cadrul departamentului/camerei de conturi, directorul adjunct al camerei de conturi şi şeful de serviciu, înainte de data prevãzutã pentru începerea acţiunii de verificare, organizeazã o întâlnire cu auditorii publici externi desemnaţi pentru efectuarea acţiunii, în vederea dezbaterii şi analizãrii unor probleme referitoare la:
    a) obiectivele acţiunii de verificare;
    b) legislaţia aplicabilã domeniului supus verificãrii;
    c) evaluarea zonelor de risc pentru entitatea supusã verificãrii, ţinând cont de acţiunile anterioare efectuate la aceasta, de informaţiile apãrute în mass-media etc.
    Scopul întâlnirii este instruirea auditorilor publici externi de cãtre conducerea structurii de specialitate, în vederea asigurãrii calitãţii acţiunii ce urmeazã a se efectua. Problemele dezbãtute şi analizate cu ocazia acestei întâlniri vor fi consemnate într-o notã semnatã de cãtre persoana/persoanele care a/au efectuat instruirea şi de cãtre auditorii publici externi pentru luare la cunoştinţã. Nota va fi întocmitã în douã exemplare, dintre care unul va rãmâne la conducerea structurii de specialitate, iar celãlalt exemplar va fi dat echipei de control/audit şi va face parte din dosarul curent al acţiunii de verificare, constituind o probã a asigurãrii calitãţii acţiunii ce urmeazã a se efectua.
    34. Pe parcursul acţiunii de verificare, persoanele menţionate la punctul anterior efectueazã analize periodice (sãptãmânal, decadal etc.) cu echipa de control/audit, la sediul entitãţii verificate sau la cel al Curţii de Conturi, având ca scop inventarierea şi clarificarea problemelor apãrute cu ocazia verificãrii, precum şi abordarea unitarã la nivelul structurii de specialitate a deficienţelor de aceeaşi naturã.
    Departamentul de specialitate care coordoneazã acţiunile de verificare în teritoriu va organiza pe parcursul fiecãrei acţiuni videoconferinţe cu camerele de conturi pentru a cunoaşte stadiul desfãşurãrii acestora, precum şi principalele constatãri identificate de auditorii publici externi. Cu aceastã ocazie se vor lua mãsuri de tratare unitarã a constatãrilor. Totodatã, se va asigura diseminarea bunelor practici la nivelul tuturor structurilor de specialitate.
    35. În cadrul acţiunilor pe care le efectueazã, auditorii publici externi trebuie sã respecte prevederile Codului de conduitã eticã aprobat de plenul Curţii de Conturi şi sã asigure îndeplinirea urmãtoarelor obiective:
    a) credibilitatea informaţiilor şi a Curţii de Conturi ca instituţie;
    b) profesionalism;
    c) calitatea activitãţii de control/audit public extern;
    d) obţinerea încrederii entitãţilor controlate/auditate;
    e) consolidarea stãrii de legalitate în activitatea entitãţilor verificate.
    Totodatã, auditorii publici externi trebuie sã respecte urmãtoarele principii fundamentale:
    a) supremaţia Constituţiei şi a legii;
    b) independenţa;
    c) integritatea;
    d) obiectivitatea;
    e) competenţa profesionalã;
    f) confidenţialitatea;
    g) conduita profesionalã, constând în respectarea urmãtoarelor cerinţe etice:
      (i) moralitate în relaţiile cu persoanele cu care vin în contact în activitatea de control/audit public extern desfãşuratã;
      (ii) respect şi consideraţie în toate situaţiile, atât faţã de şefii ierarhici, cât şi faţã de celelalte persoane cu care intrã în contact;
      (iii) imparţialitate în activitatea desfãşuratã. În acest sens, dupã utilizarea informaţiilor obţinute de la entitatea controlatã/auditatã, auditorii publici externi îşi vor formula constatãrile şi concluziile într-o manierã imparţialã;
      (iv) rigurozitate şi perseverenţã în examinarea aspectelor controlate/auditate şi în obţinerea informaţiilor. Dovezile supuse examinãrii, constatãrile, concluziile, recomandãrile formulate trebuie sã fie complete, clare şi veridice. În cazul în care entitatea controlatã/auditatã nu este cooperantã în furnizarea actelor, informaţiilor şi documentelor necesare pentru stabilirea constatãrilor şi concluziilor, auditorul public extern trebuie sã fie perseverent şi consecvent în solicitãrile sale, iar în cazul în care actele, informaţiile şi documentele solicitate nu se obţin, sã aplice procedurile prevãzute de lege;
      (v) scepticism profesional în analiza actelor, documentelor şi informaţiilor furnizate de entitatea controlatã/auditatã;
      (vi) responsabilitate profesionalã şi comportamentalã în raport cu întreaga activitate desfãşuratã;
      (vii) obligativitatea de a consemna în actele întocmite în urma acţiunilor de verificare fraudele constatate ca urmare a aplicãrii procedurilor de audit şi a exercitãrii raţionamentului profesional pe parcursul desfãşurãrii acestor acţiuni, în vederea înştiinţãrii autoritãţilor abilitate.
    În acelaşi timp, membrii echipei de control/audit vor informa conducerea structurii de specialitate care efectueazã verificarea în legãturã cu ameninţãrile, violenţele sau faptele de ultraj comise împotriva lor sau cu comportamentul neadecvat al reprezentanţilor entitãţii verificate, dacã este cazul, pentru a fi iniţiate mãsuri ferme în vederea protejãrii auditorilor publici externi.

    CAP. II
    Organizarea şi efectuarea controlului, actele care se întocmesc cu ocazia controlului, precum şi valorificarea constatãrilor înscrise în aceste acte

    SECŢIUNEA 1
    Atribuţiile, competenţele şi obiectivele controlului Curţii de Conturi

    36. În temeiul prevederilor art. 1 alin. (1) din lege, domeniile care intrã în competenţa de control a Curţii de Conturi sunt redate, în principal, la art. 22 din lege, prevederi care se referã la:
    a) modul de formare şi utilizare a resurselor bugetelor componente ale bugetului general consolidat pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, dupã caz;
    b) formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale;
    c) utilizarea alocaţiilor pentru diversele forme de sprijin financiar acordat de stat sau de unitãţile administrativ-teritoriale;
    d) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale de cãtre instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societãţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publicã;
    e) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunãtãţirea calitãţii condiţiilor de viaţã şi de muncã;
    f) alte domenii stabilite, potrivit legii, în competenţa Curţii de Conturi.
    37. Potrivit prevederilor art. 29 alin. (2) din lege, Curtea de Conturi exercitã controlul şi la autoritãţile cu atribuţii în domeniul privatizãrii, iar în baza prevederilor art. 37 din lege, efectueazã controale atât pe parcursul execuţiei bugetare, cât şi pentru perioadele expirate, dupã caz, la persoanele prevãzute la art. 23 şi 24 din lege.
    38. În baza hotãrârilor Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, Curtea de Conturi efectueazã şi alte controale, în limita competenţelor sale, privind modul de gestionare a resurselor publice, potrivit prevederilor art. 4 alin. (2) din lege.
    39. Curtea de Conturi, în baza legii sale de organizare şi funcţionare, precum şi a altor prevederi legale, exercitã, pe baza programului anual de activitate şi a tematicilor specifice, funcţia de control la:
    a) instituţiile publice care intrã, potrivit legii, în competenţa de control a Curţii de Conturi, în cazul verificãrilor pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, dupã caz;
    b) entitãţile aflate în raporturi de subordonare, coordonare, aflate sub autoritatea sau care funcţioneazã pe lângã instituţiile publice verificate, respectiv regii autonome, companii şi societãţi naţionale, societãţi comerciale la care statul, unitãţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure ori împreunã, integral sau mai mult de jumãtate din capitalul social;
    c) Banca Naţionalã a României;
    d) organismele autonome de asigurãri sociale sau de altã naturã care gestioneazã bunuri, valori ori fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru;
    e) autoritãţile cu atribuţii în domeniul privatizãrii, unde controlul se face cu privire la:
      (i) respectarea de cãtre autoritãţile cu atribuţii în domeniul privatizãrii a metodelor şi procedurilor de privatizare prevãzute de lege;
      (ii) modul în care s-a asigurat respectarea clauzelor stabilite prin contractele de privatizare;
      (iii) respectarea dispoziţiilor legale privind modul de administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare rezultate din acţiunile de privatizare;
    f) persoanele fizice şi juridice, indiferent de forma de proprietate, care:
      (i) beneficiazã de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unitãţilor administrativ-teritoriale, a altor instituţii publice;
      (ii) administreazã, în temeiul unui contract de concesiune ori de închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unitãţilor administrativ-teritoriale;
      (iii) administreazã şi/sau utilizeazã fonduri publice. La aceste entitãţi verificãrile se efectueazã numai în legãturã cu legalitatea administrãrii şi/sau utilizãrii acestor fonduri;
    g) entitãţile la care s-a dispus de cãtre Camera Deputaţilor şi/sau Senat verificarea modului de gestionare a resurselor publice.
    40. Prin verificãrile sale la entitãţile şi persoanele prevãzute la pct. 39, Curtea de Conturi urmãreşte, conform prevederilor legale, urmãtoarele obiective:
    a) exactitatea şi realitatea datelor reflectate în situaţiile financiare;
    b) modul de stabilire, evidenţiere şi urmãrire a încasãrii veniturilor bugetului general consolidat;
    c) evaluarea sistemelor de management şi control intern (inclusiv audit intern) la entitãţile verificate (inclusiv autoritãţile cu sarcini privind urmãrirea obligaţiilor financiare ale persoanelor juridice sau fizice cãtre bugete ori cãtre alte fonduri publice stabilite prin lege), a modului de implementare a acestora şi legãtura de cauzalitate între rezultatele acestei evaluãri şi deficienţele constatate de cãtre Curtea de Conturi în activitatea entitãţii respective;
    d) calitatea gestiunii economico-financiare în legãturã cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevãzute în actele de înfiinţare ale entitãţii verificate:
    d1) efectuarea inventarierii şi a evaluãrii tuturor elementelor patrimoniale (toate bunurile aparţinând domeniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, aflate în administrarea entitãţii verificate), înregistrarea în evidenţa contabilã a rezultatelor obţinute în urma acestor operaţiuni, precum şi înregistrarea în evidenţele cadastrale şi de publicitate imobiliarã; asigurarea integritãţii bunurilor patrimoniale;
    d2) constituirea şi utilizarea fondurilor pentru desfãşurarea de activitãţi conform scopului, obiectivelor şi atribuţiilor entitãţii;
    d3) legalitatea angajãrii, lichidãrii, ordonanţãrii şi plãţii cheltuielilor din fonduri publice.
    În cazul contractelor de achiziţii publice, auditorii publici externi vor urmãri, în principal, respectarea urmãtoarelor obiective:
    d3.1) planificarea achiziţiilor publice:
      (i) elaborarea programului anual de achiziţii publice ţinând cont de principiul bunei gestiuni financiare (respectarea principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate) şi includerea în acesta doar a acelor bunuri, lucrãri, servicii sau obiective de investiţii care au legãturã cu obiectul de activitate al entitãţii;
      (ii) identificarea şi evaluarea potenţialelor riscuri implicate în derularea procedurii de achiziţie publicã, generate de constrângeri de timp şi/sau de naturã tehnicã;
      (iii) întocmirea notelor privind determinarea valorii estimate a bunurilor, lucrãrilor şi serviciilor ce urmeazã a fi achiziţionate;
      (iv) întocmirea programului anual al achiziţiilor publice în structura legal aprobatã;
      (v) alegerea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publicã;
      (vi) obţinerea aprobãrilor necesare pentru declanşarea procedurii de achiziţie publicã (existenţa bugetului de venituri şi cheltuieli şi a programului de investiţii legal aprobate);
    d3.2) iniţierea şi lansarea procedurii de achiziţie publicã:
      (i) publicarea anunţului de intenţie;
      (ii) numirea comisiei de evaluare a ofertelor;
      (iii) întocmirea documentaţiei de atribuire: fişa de date a achiziţiei publice; caietul de sarcini sau, dupã caz, documentaţia descriptivã şi identificarea includerii în acestea a unor condiţii abuzive sau restrictive care sã conducã la limitarea numãrului de ofertanţi; formularele necesare prezentãrii ofertei; formularul de contract ce se încheie;
      (iv) publicarea anunţului de participare, care va face cunoscutã şi procedura de achiziţie publicã pe care autoritatea contractantã intenţioneazã sã o utilizeze, iar în cazul procedurii simplificate, solicitarea în mod direct de oferte de la potenţialii furnizori;
    d3.3) derularea procedurii de achiziţie publicã:
      (i) depunerea garanţiei de participare a ofertanţilor;
      (ii) evaluarea ofertelor;
      (iii) întocmirea procesului-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor;
      (iv) stabilirea rezultatului aplicãrii procedurii de achiziţie publicã şi întocmirea raportului procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publicã;
      (v) comunicarea rezultatului evaluãrii ofertelor tuturor ofertanţilor, în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire;
    d3.4) finalizarea procedurii de achiziţie publicã:
      (i) încheierea contractului de achiziţie publicã, dupã parcurgerea procedurii aferente contestaţiilor, cu includerea clauzelor obligatorii aşa cum au fost prevãzute în documentaţia de atribuire, precum şi în concordanţã cu propunerea tehnicã şi financiarã a ofertei declarate câştigãtoare şi cu prevederile caietului de sarcini;
      (ii) returnarea garanţiilor de participare celorlalţi ofertanţi;
      (iii) întocmirea şi prezentarea la viza de control financiar preventiv propriu a proiectului de angajament legal;
      (iv) publicarea anunţului de atribuire a contractului de achiziţie publicã;
    d3.5) administrarea contractului de achiziţie publicã:
      (i) obţinerea tuturor documentelor justificative pentru efectuarea plãţilor;
      (ii) constituirea şi înregistrarea garanţiilor de bunã execuţie;
      (iii) prezentarea la viza de control financiar preventiv propriu a ordonanţãrii la platã, inclusiv a documentelor justificative;
      (iv) efectuarea plãţilor în conformitate cu graficul de plãţi şi armonizarea acestui grafic cu graficul de derulare a contractului;
      (v) analiza negocierilor în ceea ce priveşte: extinderea termenului prevãzut în contract; modificarea specificaţiilor tehnicoeconomice dupã atribuirea contractului; acceptarea creşterilor de preţ, dacã a fost cazul;
      (vi) respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractul de achiziţie publicã referitoare la cantitatea şi calitatea bunurilor livrate/lucrãrilor executate/serviciilor prestate sau la termenele stabilite;
      (vii) identificarea situaţiilor de acceptare la platã a unor bunuri nelivrate, lucrãri nefinalizate sau a unor servicii neprestate, cu excepţia avansurilor prevãzute în contractele de achiziţie publicã şi în limita prevederilor legale;
      (viii) modul de justificare pânã la sfârşitul anului a avansurilor acordate furnizorilor prin bunuri primite/lucrãri executate/servicii prestate;
      (ix) existenţa documentelor care atestã recepţia bunurilor livrate/lucrãrilor executate sau confirmarea prestãrii serviciilor prevãzute în contractul de achiziţie publicã şi evidenţierea intrãrii acestora în patrimoniu;
      (x) efectuarea recepţiei lucrãrilor executate în funcţie de stadiul acestora;
      (xi) îndeplinirea de cãtre furnizor a obligaţiilor contractuale în perioada de garanţie;
      (xii) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrãri de investiţii publice;
      (xiii) verificarea realitãţii executãrii lucrãrilor decontate;
      (xiv) întocmirea dosarului achiziţiei publice;
      (xv) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrãri de investiţii publice;
    d4) acordarea şi utilizarea conform destinaţiilor stabilite a alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor, precum şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale;
    d5) încheierea şi derularea contractelor de împrumuturi care constituie datoria publicã, utilizarea acestor împrumuturi, rambursarea ratelor scadente, plata dobânzilor, precum şi a comisioanelor şi penalitãţilor aferente;
    d6) obligaţiile statului şi ale unitãţilor administrativ-teritoriale;
    d7) vânzarea şi/sau scoaterea din funcţiune a activelor corporale, închirierea şi concesionarea de bunuri proprietate publicã şi privatã a statului şi a unitãţilor administrativ-teritoriale şi asocierile în participaţiune;
    d8) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunãtãţirea calitãţii condiţiilor de viaţã şi de muncã;
    d9) respectarea principiilor economicitãţii, eficacitãţii şi eficienţei în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi în utilizarea fondurilor publice;
    e) alte obiective, în limita competenţelor legale.
    41. În îndeplinirea atribuţiilor de control pe care le conferã legea, Curtea de Conturi mai are şi urmãtoarele competenţe, potrivit prevederilor art. 42 din lege:
    a) sã solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancarã ale Bãncii Naţionale a României, verificarea cu prioritate a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale;
    b) sã cearã şi sã utilizeze rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancarã;
    c) sã cearã unor instituţii specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, sã efectueze verificãri de specialitate care sã contribuie la clarificarea unor constatãri.
    De asemenea, autoritãţile publice de control sau de supraveghere prudenţialã în alte domenii au obligaţia sã efectueze cu prioritate verificãri specifice, la solicitarea Curţii de Conturi.
    În acest scop, auditorii publici externi vor întocmi o notã cuprinzând propunerea de solicitare cãtre anumite instituţii specializate ale statului sã efectueze cu prioritate unele verificãri de specialitate, precum şi motivarea necesitãţii acestor verificãri pentru fundamentarea constatãrilor rezultate în urma acţiunilor de verificare. Aceastã notã va fi înregistratã la registratura Curţii de Conturi/camerei de conturi, dupã care va fi analizatã de cãtre conducerea structurii de specialitate care realizeazã acţiunea de verificare. Conducerea departamentului/camerei de conturi va aproba nota întocmitã de auditorii publici externi dacã apreciazã cã verificãrile solicitate sunt necesare.
    Şeful de departament/Directorul camerei de conturi va transmite instituţiei specializate a statului o adresã de solicitare, în care se precizeazã urmãtoarele: obiectivele de control, perioada de verificare şi termenul de predare a actului de control la structura Curţii de Conturi care a solicitat verificarea respectivã. Actul întocmit la solicitarea Curţii de Conturi constituie anexã la raportul de control întocmit de auditorii publici externi.
    Solicitarea se face şi în cazul auditului financiar şi al auditului performanţei.
    În aceste condiţii, acţiunea de control de la nivelul structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi se poate suspenda, dacã este cazul, urmând a fi reluatã în momentul primirii actelor întocmite de cãtre respectivele instituţii.
    Procedura de suspendare a acţiunii de control este cea prevãzutã în metodologia de elaborare, modificare şi urmãrire a realizãrii programului de activitate a Curţii de Conturi, respectiv cu aprobarea plenului în cazul în care perioada de suspendare este mai mare de 10 zile lucrãtoare sau este depãşitã durata maximã de efectuare a controlului, prevãzutã în aceeaşi metodologie.
    Nerespectarea prevederilor lit. a)-c) de cãtre instituţiile respective se sancţioneazã potrivit prevederilor art. 62 lit. b) din lege.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Organizarea şi efectuarea controlului

    42. Activitatea de control se desfãşoarã conform programului anual de activitate aprobat de plenul Curţii de Conturi şi tematicilor specifice elaborate de cãtre structurile de specialitate, pe categorii de persoane juridice, pe domenii sau pe sectoare de activitate, în conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite instituţiei prin lege.
    Tematicile de control întocmite de cãtre departamentele de specialitate pentru acţiunile pe care le coordoneazã în teritoriu vor fi transmise camerelor de conturi cu cel puţin 20 de zile calendaristice înainte de perioada aprobatã pentru efectuarea verificãrii.

    Notificarea entitãţii

    43. Entitãţile incluse în programul anual de activitate aprobat de plen sunt notificate asupra controlului care urmeazã sã se efectueze de cãtre structurile de specialitate ale Curţii de Conturi, cu excepţia verificãrii modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse de Curtea de Conturi, aşa cum se prevede la pct. 230.
    Adresa de notificare, al cãrei model este prevãzut în anexa nr. 1, se întocmeşte în douã exemplare şi se semneazã de şeful de departament/directorul camerei de conturi. Un exemplar al adresei de notificare se reţine de cãtre departamentul de specialitate/camera de conturi şi se ataşeazã la dosarul curent al acţiunii de verificare, iar celãlalt exemplar se transmite entitãţii ce urmeazã a fi verificatã, de regulã, cu cel mult 15 zile calendaristice înainte de începerea controlului.
    Odatã cu transmiterea notificãrii se solicitã şi pregãtirea de cãtre entitate, pânã la data începerii acţiunii de verificare, a unor acte, documente şi informaţii necesare pentru auditorii publici externi, prevãzute în anexa nr. 26 şi în machetele nr. 1-5, în structura stabilitã de cãtre Curtea de Conturi.
    În cazul în care actele, documentele şi informaţiile necesare nu vor fi puse la dispoziţia echipei de control a Curţii de Conturi la termenele şi în structura stabilite de conducerea departamentului/camerei de conturi şi ulterior de echipa de control, vor fi aplicate prevederile art. 62 şi 63 din lege.
    În cazul acţiunilor de documentare, notificarea se face cu cel puţin douã zile calendaristice înainte de data începerii acestor acţiuni.

    Desemnarea auditorilor publici externi

    44. Auditorii publici externi care urmeazã sã efectueze controlul sunt propuşi de cãtre directorii direcţiilor din cadrul departamentelor/directorii adjuncţi ai camerelor de conturi şi aprobaţi de cãtre şefii de departament sau de cãtre directorii camerelor de conturi.
    Propunerile vor fi formulate astfel încât sã se asigure rotaţia auditorilor publici externi, ei neputând efectua mai mult de douã verificãri consecutive la aceeaşi entitate.
    45. În cazuri justificate, la propunerea şefului de departament care coordoneazã o acţiune în teritoriu, la nivelul unei camere de conturi se pot constitui şi echipe de control formate din:
    a) auditori publici externi atât din aparatul central, cât şi de la camera de conturi respectivã; sau/şi
    b) auditori publici externi de la alte structuri de specialitate decât camera de conturi care are competenţa teritorialã de verificare a entitãţii respective.
    De asemenea, dacã pe parcursul efectuãrii unei acţiuni de control de cãtre auditori publici externi de la camerele de conturi se obţin de cãtre departamentul coordonator al acţiunii de verificare informaţii privind existenţa unor deficienţe grave în activitatea entitãţii verificate, în vederea asigurãrii finalizãrii acţiunii de verificare în condiţii de calitate, şeful departamentului respectiv va putea dispune constituirea unei echipe de control, în condiţiile prevãzute la alineatul precedent, care sã sprijine activitatea desfãşuratã de echipa de control iniţial constituitã.
    46. Propunerile prezentate la pct. 45 privind componenţa echipelor de control vor fi aprobate de cãtre plenul Curţii de Conturi, iar valorificarea constatãrilor înscrise în actele întocmite de echipele de control respective se va face de cãtre departamentul coordonator al acţiunii.
    47. Verificarea modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizie pentru înlãturarea deficienţelor constatate de echipele prezentate la pct. 45 se poate realiza fie de cãtre departamentul coordonator al acţiunii, fie de cãtre camera de conturi în a cãrei competenţã intrã entitatea, prin delegare. În acest din urmã caz, acţiunea de verificare se va face pe baza delegãrii emise de cãtre şeful departamentului de specialitate.
    48. Directorii din cadrul departamentelor/Directorii adjuncţi ai camerelor de conturi propun pentru fiecare acţiune de control atât durata de efectuare a acesteia, cât şi numãrul de auditori publici externi care formeazã echipa de control, ţinând cont de volumul de activitate al entitãţii supuse verificãrii şi de complexitatea acţiunii de verificare.
    49. În cazul în care echipa de control este formatã din cel puţin 2 sau mai mulţi auditori publici externi, unul dintre aceştia este desemnat şef de echipã, el având şi sarcina de a repartiza obiectivele de control pe fiecare membru al echipei, de a urmãri şi coordona întreaga acţiune, precum şi de a îndeplini toate celelalte sarcini prezentate la capitolul de asigurare a calitãţii în activitatea de control.

    Emiterea delegaţiei pentru efectuarea controlului

    50. Pentru efectuarea unor acţiuni de documentare, precum şi a acţiunilor de control şi a celor de verificare a modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizie la entitãţile nominalizate în programul anual de activitate, şefii departamentelor de specialitate/directorii camerelor de conturi emit delegaţii al cãror model este prevãzut în anexele nr. 2.1, 2.2 şi, respectiv, 2.3.
    Delegaţia se emite pentru fiecare auditor public extern, iar în cazul în care acesta este şi şef de echipã, acest lucru se precizeazã în delegaţie.
    Dacã pe parcursul desfãşurãrii acţiunii de verificare este necesar fie ca obiectivele de control sã fie completate în funcţie de constatãrile echipei de control, fie ca perioada supusã verificãrii sã fie modificatã, se va emite o nouã delegaţie care va cuprinde noile obiective şi/sau noul termen de finalizare a acestei acţiuni.
    51. Fiecare delegaţie precizeazã în mod explicit: numele, prenumele şi funcţia deţinutã de persoana delegatã, structura de specialitate a Curţii de Conturi din care face parte, numãrul legitimaţiei de serviciu, denumirea acţiunii de verificare, entitatea nominalizatã pentru verificare, perioada supusã verificãrii, obiectivele principale ale acţiunii de verificare, precum şi perioada de desfãşurare a verificãrii.
    În delegaţiile emise pentru acţiunile de control se vor mai consemna şi urmãtoarele:
    a) faptul cã pe lângã obiectivele de control stabilite se vor verifica şi realitatea lucrãrilor de investiţii, dacã astfel de lucrãri au fost efectuate, precum şi eficienţa, economicitatea şi eficacitatea cu care entitatea a utilizat fondurile publice şi a administrat patrimoniul public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale;
    b) extinderea automatã a perioadei supuse verificãrii în cazul constatãrii unor deficienţe a cãror remediere ulterioarã nu mai este posibilã şi care pot avea caracter de continuitate (de exemplu: nerespectarea prevederilor legale privind întocmirea programului anual de achiziţii publice ori privind inventarierea patrimoniului, neevidenţierea unor bunuri în patrimoniu etc.) sau a unor deficienţe care provin din perioada anterioarã celei supuse verificãrii şi care pot sau nu continua pânã la zi, deficienţe care se referã la:
      (i) nestabilirea, neevidenţierea şi neîncasarea la termen a drepturilor de creanţã cuvenite entitãţii şi bugetelor publice (clienţi, dividende, impozite, taxe, contribuţii etc.);
      (ii) încãlcarea prevederilor legale referitoare la lichidarea, ordonanţarea şi plata unor cheltuieli bugetare care au fost angajate în perioada anterioarã celei supuse verificãrii;
    c) accesul neîngrãdit al auditorului public extern la toate actele, documentele şi informaţiile necesare exercitãrii atribuţiilor sale şi obligaţia persoanelor juridice şi fizice supuse controlului Curţii de Conturi de a le pune la dispoziţia acestuia, potrivit prevederilor <>art. 5 din Legea nr. 94/1992, republicatã, la termenele şi în structura stabilitã de acesta, în caz contrar urmând a fi aplicate prevederile art. 62 şi 63 din lege;
    d) numãrul şi data autorizaţiei de acces la informaţii clasificate secrete de stat, nivelul strict secret, deţinutã de auditorul public extern care efectueazã controlul la urmãtoarele entitãţi: Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii Externe, precum şi la entitãţile din subordinea acestora.
    Dupã finalizarea acţiunii, aceste delegaţii se ataşeazã la dosarul curent.
    52. Auditorilor publici externi le este interzisã efectuarea unor acţiuni de documentare şi verificare fãrã a deţine delegaţie şi fãrã sã fie notificatã în prealabil entitatea la care urmeazã a fi efectuatã aceastã acţiune. Excepţie de la aceastã regulã constituie acţiunea de control privind modul de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse de cãtre Curtea de Conturi, când nu este necesarã notificarea, aşa cum se precizeazã la pct. 43 şi 230, fiind însã obligatorie deţinerea delegaţiei.
    53. În cazul în care acţiunea de control are ca obiectiv verificarea aspectelor semnalate în sesizãri/petiţii privind încãlcarea legii de cãtre persoane cu funcţii de conducere sau de execuţie din cadrul entitãţilor aflate în competenţa Curţii de Conturi, conducerea structurii de specialitate are obligaţia sã asigure protecţia datelor de identitate ale persoanelor care au trimis aceste sesizãri/petiţii, în conformitate cu prevederile legii privind protecţia personalului din autoritãţile publice, instituţiile publice şi din alte unitãţi care semnaleazã încãlcãri ale legii, precum şi ale Regulamentului privind modul de organizare şi desfãşurare a activitãţii de soluţionare a petiţiilor adresate Curţii de Conturi, aprobat de plen.
    În vederea realizãrii acestor acţiuni de control, şefii de departament/directorii camerelor de conturi vor parcurge urmãtoarele etape:
    a) includerea entitãţii respective în programul de activitate al structurii de specialitate din cadrul Curţii de Conturi, conform metodologiei de elaborare, modificare şi urmãrire a realizãrii programului de activitate a Curţii de Conturi, aprobatã de cãtre plen, dacã se considerã necesar şi existã fond de timp disponibil, în situaţia în care aceastã entitate nu este prevãzutã a fi verificatã în anul în curs;
    b) selectarea de cãtre conducerea structurii de specialitate numai a acelor informaţii din cuprinsul sesizãrii/petiţiei care fac referire la aspecte ce intrã în competenţa de verificare a Curţii de Conturi, fãrã datele de identificare ale petiţionarului, precum şi întocmirea unei tematici de control care sã conţinã obiectivele de verificat;
    c) desemnarea auditorilor publici externi pentru efectuarea verificãrii obiectivelor din tematica de control.

    Organizarea acţiunilor de control

    54. În baza programului anual de activitate a Curţii de Conturi aprobat de plen, la data prevãzutã pentru începerea acţiunii are loc şedinţa de prezentare a echipei de control la entitate.
    În cadrul discuţiei cu managementul entitãţii verificate, la care pot participa şi conducãtorii structurilor din cadrul Curţii de Conturi, se prezintã tema acţiunii şi se stabilesc persoanele de contact, logistica, precum şi alte detalii necesare pentru realizarea în bune condiţii a respectivei acţiuni de control.
    55. Dupã şedinţa de prezentare se va proceda la predarea de cãtre entitatea verificatã şi, respectiv, primirea de cãtre echipa de control a actelor, documentelor şi informaţiilor solicitate prin adresa de notificare.
    56. La entitãţile care ţin registrul unic de control, auditorii publici externi au obligaţia de a consemna în acesta, atât înaintea începerii, cât şi dupã finalizarea verificãrii, elementele prevãzute în legea privind registrul unic de control, respectiv: numele şi prenumele persoanelor împuternicite a efectua controlul, numãrul legitimaţiei de control, numãrul şi data delegaţiei, tema controlului, perioada efectuãrii acţiunii de control şi cea supusã verificãrii, precum şi numãrul şi data actului de control întocmit.
    La finalul actelor de control întocmite de auditorii publici externi se va menţiona numãrul din registrul unic de control la care s-a înregistrat acţiunea respectivã.
    57. Echipa de auditori publici externi desemnatã pentru efectuarea acţiunii îşi planificã activitatea de control astfel încât sã se realizeze o armonizare adecvatã între: obiectivele de control, probele care trebuie colectate pentru atingerea acestor obiective, procedurile de audit prin care urmeazã sã se obţinã probe suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatãrilor şi concluziilor controlului.
    58. Planificarea activitãţii de control presupune întocmirea de cãtre auditorii publici externi a unui plan de control. Acesta se avizeazã de cãtre directorul direcţiei din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi şi se aprobã de cãtre şeful departamentului/directorul camerei de conturi, ocazie cu care se verificã şi repartizarea de cãtre şeful de echipã, dacã este cazul, a obiectivelor de control pe fiecare auditor public extern din cadrul echipei.
    Planul de control cuprinde, în principal, urmãtoarele: entitatea verificatã; obiectivele controlului, menţionate în tematica (programul detaliat) transmisã de departamentul de specialitate; perioada supusã verificãrii; şeful de echipã nominalizat, dacã este cazul; auditorii publici externi desemnaţi sã efectueze controlul; repartizarea obiectivelor de control pe fiecare auditor public extern; perioada de efectuare a controlului; alte aspecte.
    59. Pe parcursul desfãşurãrii acţiunii de control, dacã intervin modificãri în premisele şi condiţiile avute în vedere la întocmirea planului de control, acesta poate fi modificat şi completat de cãtre membrii echipei, cu aprobarea conducerii structurilor de specialitate.
    60. În vederea elaborãrii planului de control şi efectuãrii unui control eficient, la începutul fiecãrei acţiuni auditorii publici externi trebuie sã se documenteze temeinic asupra urmãtoarelor aspecte, dupã caz:
    a) natura activitãţii entitãţii controlate şi domeniul din care face parte. Pentru aceasta se culeg date şi informaţii privind cadrul legal aplicabil, mediul de control şi condiţiile în care entitatea controlatã îşi desfãşoarã activitatea;
    b) categoriile de operaţiuni economice efectuate de cãtre entitatea controlatã;
    c) sistemul contabil, sistemul de control intern şi sistemul IT din cadrul entitãţii;
    d) rapoartele întocmite anterior perioadei controlului de cãtre auditorii interni, auditorii publici externi şi alte organe de control; modul de îndeplinire a mãsurilor dispuse în urma acţiunilor de verificare; modul în care au fost implementate recomandãrile organelor cu atribuţii de control şi impactul acestora asupra activitãţii entitãţii;
    e) informaţiile privind statutul, regulamentele interne, contractele economice ale entitãţii verificate etc.
    61. Obiectivele de control prevãzute în programul detaliat trebuie sã fie verificate în mod obligatoriu de cãtre auditorii publici externi. În cazul în care anumite obiective de control prevãzute în tematicã (programul detaliat) nu sunt specifice entitãţii verificate, acest lucru se va consemna în nota unilateralã menţionatã la pct. 123 lit. a) şi b).
    62. Dacã pe parcursul acţiunii de verificare auditorii publici externi constatã cã obiectivele de control prevãzute în tematicã (programul detaliat) nu acoperã toate situaţiile specifice/deficienţele identificate, planul de control se completeazã cu orice alte obiective considerate semnificative şi necesare.
    Planul de control actualizat va fi avizat de cãtre directorul direcţiei/directorul adjunct al camerei de conturi şi va fi supus aprobãrii de cãtre şeful departamentului/directorul camerei de conturi.
    Propunerile de îmbunãtãţire cu noile obiective a conţinutului tematicii (programul detaliat) sunt aduse la cunoştinţa departamentelor de specialitate care coordoneazã acţiunile de control, pentru a fi transmise în timp util şi celorlalte camere de conturi.
    63. Auditorii publici externi au obligaţia de a examina ultimul act încheiat de Curtea de Conturi la entitatea respectivã, inclusiv cel privind modul de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizie în cadrul procesului de valorificare, şi de a consemna despre aceste informaţii în actul ce urmeazã a fi întocmit. În acest act se va consemna şi rezultatul evaluãrii impactului acestor mãsuri dispuse de Curtea de Conturi asupra activitãţii entitãţii.
    De asemenea, auditorii publici externi au obligaţia de a solicita şi de a examina actele întocmite de cãtre alte organe de control la entitatea supusã verificãrii.
    64. Acţiunea de control se efectueazã, de regulã, la sediul entitãţii verificate, dar poate avea loc şi la sediul Curţii de Conturi sau al camerei de conturi, aşa cum s-a precizat la pct. 30. Acest lucru se stabileşte de cãtre şeful departamentului/directorul camerei de conturi, la propunerea motivatã a auditorilor publici externi.
    65. În cazul în care controlul se efectueazã la sediul Curţii de Conturi sau al camerei de conturi, conducerea structurii de specialitate va transmite conducerii entitãţii ce urmeazã a fi verificatã o scrisoare, în care se menţioneazã actele, informaţiile şi documentele referitoare la obiectivele supuse verificãrii, necesare pentru realizarea acţiunii, precum şi termenul maxim pânã la care acestea trebuie puse la dispoziţia echipei de control, în original.
    66. Dacã acţiunea de verificare se efectueazã la sediul structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi, pentru actele, documentele şi informaţiile solicitate prin scrisoarea prevãzutã la pct. 65 sau, ulterior, pe parcursul desfãşurãrii acţiunii, aduse la sediul acestor structuri de cãtre reprezentanţii entitãţii verificate, pe cheltuiala acesteia, se încheie proces-verbal de predare-primire. Actele şi documentele predate de entitatea verificatã vor fi îndosariate şi numerotate. Fiecare dosar va include la începutul acestuia cuprinsul actelor şi documentelor conţinute. Atât în momentul primirii, cât şi la sfârşitul acţiunii de control, când respectivele acte şi documente se restituie, se va întocmi proces-verbal de predare-primire, care va fi semnat de cãtre echipa de control şi reprezentanţii entitãţii verificate.
    67. Auditorii publici externi sunt obligaţi sã asigure integritatea şi securitatea actelor şi documentelor care le-au fost furnizate pe bazã de proces-verbal de predare-primire de cãtre entitatea verificatã.
    68. Prevederile pct. 62-67 se aplicã şi în cazul misiunilor de audit financiar şi audit al performanţei.

    Proceduri de audit folosite pentru realizarea acţiunilor de control

    69. Conform prevederilor art. 1 alin. (2) din lege, controlul Curţii de Conturi se efectueazã prin proceduri de audit.
    Procedurile de audit utilizate pentru realizarea unei acţiuni de control se selecteazã în funcţie de specificul activitãţii entitãţii controlate şi de obiectivele de control stabilite.
    Auditorii publici externi utilizeazã urmãtoarele proceduri de audit:
    a) teste ale controalelor;
    b) proceduri de fond.
    Atunci când auditorii publici externi au indicii cã ar exista fapte care conduc la apariţia unor deficienţe semnificative, aceştia trebuie sã extindã procedurile de audit folosite pentru realizarea acţiunii de control, în scopul confirmãrii sau infirmãrii dubiilor.
    70. Teste ale controalelor sunt efectuate cu scopul de a obţine probe privind modul de funcţionare a sistemului contabil şi a celui de control intern ale entitãţii controlate, în vederea evaluãrii mãsurii în care auditorii publici externi se pot baza pe aceste sisteme. Testele de control urmãresc atât modul de proiectare a acestor sisteme în conformitate cu prevederile legale, pentru a putea preveni, detecta şi corecta erorile semnificative, cât şi modul de funcţionare a sistemelor pe toatã perioada verificatã.
    71. Procedurile de fond reprezintã procedurile de audit efectuate de auditorii publici externi pentru a obţine probe suficiente şi adecvate, în scopul detectãrii deficienţelor semnificative din activitatea entitãţii verificate, reflectatã în situaţiile financiare întocmite.
    De asemenea, prin procedurile de fond auditorii publici externi stabilesc dacã toate categoriile de operaţiuni economice verificate sunt în conformitate cu legislaţia şi reglementãrile în vigoare şi respectã principiile de economicitate, eficienţã şi eficacitate.
    72. Procedurile de fond sunt de douã tipuri: proceduri analitice şi teste de detaliu.
    73. Procedurile analitice reprezintã o activitate de analizã a informaţiilor, realizatã prin studierea datelor financiare şi nefinanciare, prin analiza indicatorilor şi a tendinţelor semnificative ale acestora, inclusiv investigarea fluctuaţiilor şi a relaţiilor care sunt inconsecvente faţã de alte informaţii relevante sau care se abat de la valorile aşteptate. Aceste proceduri ajutã auditorii publici externi sã evalueze dacã anumite informaţii din situaţiile financiare sunt rezonabile şi oferã indicii cu privire la posibile erori/abateri de la legalitate şi regularitate, precum şi cu privire la modul de respectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate.
    Procedurile analitice pot fi aplicate datelor din situaţiile financiare consolidate, situaţiile financiare ale structurilor componente ale entitãţii verificate, precum şi celor privind activitatea proprie, în cazul entitãţilor ai cãror conducãtori au calitatea de ordonatori principali sau secundari de credite.
    Procedurile analitice se aplicã, de obicei, datelor exprimate sub formã numericã şi presupun: calcule, analize ale proporţiilor, tendinţe şi fluctuaţii ale informaţiilor etc.
    Tehnicile specifice utilizate de echipa de control ca proceduri analitice sunt cele menţionate la pct. 330.
    Analiza datelor şi informaţiilor reprezintã o cercetare obiectivã, cantitativã şi calitativã, pentru identificarea factorilor de influenţã a întregului proces sau fenomen economic analizat.
    Auditorii publici externi analizeazã datele şi informaţiile colectate prin utilizarea procedurilor analitice (cantitative şi calitative) prezentate în mod detaliat la pct. 330, respectiv:
    a) analiza comparativã (benchmarking);
    b) analiza nivelului de îndeplinire a scopului, obiectivelor şi atribuţiilor prevãzute de actele normative de înfiinţare şi organizare a activitãţii entitãţii controlate;
    c) analiza cost-eficacitate.
    Pe lângã procedurile analitice de mai sus, se mai poate utiliza şi analiza cost-beneficiu, care se realizeazã prin studiul relaţiilor dintre costurile realizate şi beneficiile obţinute în mod obişnuit, exprimate în unitãţi monetare. Scopul analizei cost-beneficiu este sã evalueze dacã veniturile înregistrate de entitate sunt mai mari decât costurile şi ating nivelul planificat şi permite auditorilor publici externi sã stabileascã eficienţa economicã a activitãţii entitãţii.
    74. Testele de detaliu sunt proceduri de fond pe care un auditor public extern le efectueazã asupra unor operaţiuni economice ale entitãţii pentru perioada verificatã şi care iau forma unor tehnici specifice de obţinere a probelor.
    Cele mai utilizate metode şi tehnici de colectare a probelor, atunci când se aplicã testele de detaliu, sunt: inspecţia, confirmarea, intervievarea, observarea, recalcularea şi reefectuarea, prezentate în mod detaliat la pct. 332.
    Metodele şi tehnicile de colectare a probelor prezentate la acest punct nu sunt limitative.
    75. În vederea verificãrii obiectivelor stabilite în cadrul acţiunii de control programate, auditorii publici externi vor alege, pe baza raţionamentului profesional şi a circumstanţelor în care se realizeazã controlul, metodele de selectare a elementelor din cadrul categoriilor de operaţiuni economice, care urmeazã a fi testate. Metodele de selectare care pot fi utilizate sunt urmãtoarele:
    a) verificarea integralã a elementelor componente ale categoriei de operaţiuni economice;
    b) verificarea unor elemente specifice din cadrul categoriei de operaţiuni economice;
    c) eşantionarea.
    76. Eşantionarea presupune aplicarea de cãtre auditorii publici externi a procedurilor şi tehnicilor de audit numai asupra unei pãrţi a elementelor categoriei de operaţiuni economice, astfel încât, dupã analizarea probelor selectate, concluziile sã poatã fi extinse asupra întregii categorii de operaţiuni economice. Caracteristicile pe care trebuie sã le îndeplineascã eşantionul, precum şi metodele prin care acesta poate fi selectat sunt prevãzute la pct. 312 şi 313.
    77. Procedurile şi tehnicile de audit aplicate de cãtre auditorii publici externi în cadrul acţiunii de control în vederea obţinerii de probe suficiente şi adecvate, prezentate la pct. 70-74, vor fi consemnate în documentele de lucru. Auditorii publici externi vor consemna în documentele de lucru şi constatãrile, concluziile şi recomandãrile formulate în urma acţiunii de control.
    La elaborarea/întocmirea documentelor de lucru se va ţine seama de cerinţele prevãzute la pct. 337. Conţinutul documentelor de lucru este precizat la pct. 338.
    78. Documentele de lucru, revizuite potrivit prevederilor pct. 451, precum şi celelalte informaţii relevante pentru acţiunea de control vor fi organizate în:
    a) dosare curente;
    b) dosare permanente.
    Conţinutul dosarului curent este prezentat în anexa nr. 3.
    În dosarul permanent se vor cuprinde toate informaţiile şi documentele care sunt relevante şi de interes permanent pentru acţiunile de verificare viitoare. Acest dosar va fi actualizat cu informaţii la zi.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Tipuri de acte care se întocmesc cu ocazia controlului şi conţinutul acestora

    Tipuri de acte care se întocmesc cu ocazia controlului

    79. În cazul controalelor efectuate pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, la autoritãţile publice, precum şi la celelalte persoane prevãzute la art. 23, 24 şi la art. 29 alin. (2) şi (3) din lege, se întocmesc urmãtoarele tipuri de acte:
    A. Acte de control:
    A1) raport de control;
    A2) notã unilateralã.
    B. Alte tipuri de acte, care constituie anexe ale raportului de control:
    B1) notã de constatare;
    B2) notã privind propunerea de solicitare a serviciilor unui expert;
    B3) notã privind propunerea de solicitare cãtre anumite instituţii specializate ale statului sã efectueze cu prioritate unele verificãri de specialitate;
    B4) proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor;
    B5) proces-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute la <>art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicatã;
    B6) proces-verbal de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalitãţilor prevãzute la <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã;
    B7) notã de conciliere.

    A1. Raportul de control
    Aspecte generale

    80. Raportul de control se întocmeşte în baza prevederilor art. 32 alin. (2) din lege şi în acesta se vor consemna numai erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate, faptele pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale, precum şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, constatate de cãtre auditorii publici externi în urma acţiunii de control efectuate la entitatea supusã verificãrii. Constatãrile vor fi prezentate în raportul de control în ordinea obiectivelor din programul detaliat (tematica).
    81. Obiectivele de control din cadrul programului detaliat (tematica) la care nu s-au constatat deficienţe de cãtre auditorii publici externi în urma acţiunii de verificare efectuate vor fi consemnate într-o notã unilateralã, care face parte din dosarul curent, în care se prezintã în detaliu obiectivele verificate, dimensiunea şi conţinutul eşantioanelor selectate, precum şi alte elemente considerate necesare pentru susţinerea concluziilor.
    82. În cadrul oricãrui tip de acţiune de control, cu excepţia celei de verificare a modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse de Curtea de Conturi ca urmare a unei verificãri anterioare, pe lângã deficienţele constatate, auditorii publici externi au obligaţia de a consemna în secţiuni distincte ale raportului de control urmãtoarele:
    a) constatãrile, concluziile şi recomandãrile cu privire la:
      (i) evaluarea de cãtre auditorii publici externi a activitãţilor de control şi audit intern ale entitãţii verificate, pe baza tuturor informaţiilor cuprinse la cap. VI;
      (ii) inventarierea şi evaluarea bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, aflate în administrarea entitãţii verificate;
      (iii) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunãtãţirea calitãţii condiţiilor de viaţã şi de muncã, dacã este cazul;
      (iv) respectarea principiilor economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi în utilizarea fondurilor publice;
      (v) prezentarea sinteticã a constatãrilor rezultate în urma acţiunilor de verificare efectuate la entitãţile subordonate, dacã este cazul;
    b) carenţele, inadvertenţele sau imperfecţiunile cadrului legislativ identificate cu ocazia controlului, care au favorizat apariţia deficienţelor consemnate în actul de control. Prin cadru legislativ se înţelege: legile, ordonanţele şi hotãrârile Guvernului, ordinele miniştrilor, deciziile, hotãrârile consiliilor locale şi alte acte normative emise de persoanele abilitate.
    Aceste secţiuni ale rapoartelor de control, întocmite de structurile de specialitate la entitãţile verificate, chiar dacã nu conţin erori/abateri de la legalitate şi regularitate, vor fi introduse în mod distinct în aplicaţia INFOPAC pentru a fi centralizate şi analizate la nivelul Curţii de Conturi, în vederea elaborãrii de cãtre departamentele de specialitate a unor rapoarte speciale ce vor fi înaintate Parlamentului şi Guvernului.
    83. În condiţiile în care la aceeaşi entitate se desfãşoarã concomitent mai multe acţiuni de control diferite, respectiv: acţiunea de control curentã, verificarea aspectelor semnalate prin sesizãrile primite la nivelul structurilor de specialitate sau verificarea modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse de cãtre Curtea de Conturi ca urmare a acţiunilor de verificare anterioare, se va întocmi un singur raport de control şi/sau o notã unilateralã.
    Deficienţele constatate pentru fiecare acţiune în parte vor fi cuprinse în raportul de control în secţiuni distincte.
    84. Tot un singur raport de control şi/sau notã unilateralã se va/vor întocmi şi în cazul în care entitatea verificatã de Curtea de Conturi este supusã operaţiunii de divizare în timpul acţiunii de control, iar raportul de control întocmit în acest caz trebuie sã fie semnat de cãtre conducãtorii entitãţii din perioada supusã verificãrii.

    Conţinutul raportului de control

    85. În raportul de control se înscriu în mod obligatoriu urmãtoarele date şi informaţii:
    a) numele şi prenumele auditorilor publici externi care efectueazã controlul;
    b) structura de specialitate care efectueazã controlul;
    c) numãrul şi data delegaţiilor de control;
    d) perioada în care s-a efectuat controlul;
    e) denumirea acţiunii de control;
    f) perioada supusã controlului;
    g) denumirea şi adresa entitãţii controlate;
    h) codul unic de înregistrare/numãrul de înregistrare la registrul comerţului al entitãţii controlate;
    i) ordonatorii de credite/conducãtorii entitãţii controlate, ceilalţi reprezentanţi legali ai entitãţii controlate, precum şi alte persoane din conducerea compartimentelor economice, financiare şi contabile, dupã caz, în perioada supusã verificãrii şi în timpul controlului, cu precizarea intervalelor de timp în care aceştia au asigurat conducerea;
    j) prezentarea succintã a entitãţii supuse verificãrii, respectiv: scopul, obiectivele şi atribuţiile prevãzute în actele normative în baza cãrora aceasta funcţioneazã, modul de organizare şi funcţionare a entitãţii, principalele date din bilanţ şi contul de execuţie, analiza evoluţiei indicatorilor economico-financiari care caracterizeazã activitatea entitãţii etc., precum şi sinteza constatãrilor rezultate în urma acţiunii de control efectuate la entitate;
    k) detalierea constatãrilor rezultate în urma acţiunii de control efectuate, reprezentând erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate, faptele pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale, precum şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, precum şi concluziile auditorilor publici externi;
    l) prezentarea sinteticã a constatãrilor rezultate în urma acţiunilor de control efectuate la entitãţile subordonate, dacã este cazul;
    m) punctul de vedere al conducerii entitãţii cu privire la constatãrile rezultate în urma acţiunii de verificare şi motivele neînsuşirii acestuia de cãtre echipa de control;
    n) mãsurile luate în timpul controlului de conducerea entitãţii pentru înlãturarea deficienţelor constatate de echipa de control;
    o) concluziile generale şi recomandãrile formulate de auditorii publici externi;
    p) numãrul de exemplare în care se întocmeşte raportul de control;
    q) numãrul de înregistrare în registrul unic de control al entitãţii şi la registratura generalã a acesteia;
    r) semnãturile auditorilor publici externi şi ale reprezentanţilor legali ai entitãţii.
    86. Constatãrile rezultate în urma acţiunii de control vor fi prezentate în ordinea obiectivelor din programul detaliat (tematica), actualizat în condiţiile pct. 62 de cãtre structurile de specialitate ale Curţii de Conturi (departamente de control/audit sau camere de conturi, dupã caz) şi cu precizarea obiectivelor la care acestea au fost consemnate.
    Pentru fiecare constatare se vor consemna în mod obligatoriu urmãtoarele elemente:
    1. descrierea detaliatã, cât mai completã şi în clar a erorii/abaterii de la legalitate şi regularitate, a faptei pentru care existã indicii cã a fost sãvârşitã cu încãlcarea legii penale sau a cazului de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice ori în administrarea patrimoniului, pe bazã de date, documente şi alte dovezi relevante, precum şi a cauzelor şi împrejurãrilor care au condus la apariţia deficienţei respective.
    Auditorii publici externi vor consemna, acolo unde este cazul, şi faptul cã aceste deficienţe s-au datorat:
    a) neorganizãrii, nefuncţionãrii sau funcţionãrii defectuoase a formelor de control intern şi audit intern;
    b) exercitãrii unei activitãţi necorespunzãtoare de cãtre managementul entitãţii;
    c) pregãtirii profesionale neadecvate a personalului entitãţii, lipsei de experienţã a acestuia;
    d) carenţelor, inadvertenţelor şi imperfecţiunilor cadrului legislativ;
    e) altor cauze identificate de echipa de control.
    2. actul normativ încãlcat, cu indicarea articolului, literei şi a conţinutului acestuia. În situaţia în care într-un raport de control se impune citarea de mai multe ori a conţinutului unui articol dintr-un act normativ, acesta va fi redat în detaliu o singurã datã, urmând ca pentru restul constatãrilor sã se menţioneze doar denumirea actului normativ şi articolul încãlcat, cu trimitere la secţiunea, punctul, pagina şi alineatul din actul de control unde se regãseşte citat textul respectiv, pentru a nu se mãri în mod nejustificat numãrul de pagini al raportului de control.
    3. valoarea estimativã a erorii/abaterii constatate, ce se determinã pe bazã de date, documente şi alte probe relevante (valoarea tuturor deficienţelor consemnate în raportul de control va fi estimatã pânã la zi);
    4. consecinţele economico-financiare, sociale etc. ale erorii/abaterii de la legalitate şi regularitate, ale faptei pentru care existã indicii cã a fost sãvârşitã cu încãlcarea legii penale sau ale cazurilor de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate;
    5. persoanele cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat deficienţe, cu descrierea atribuţiilor prevãzute în fişa postului şi/sau în celelalte norme şi regulamente interne, sinteza explicaţiilor şi punctul de vedere al acestora faţã de deficienţele constatate, exprimate în nota de relaţii (care este prezentatã la pct. 101), precum şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici externi în cazul neluãrii în considerare a justificãrilor prezentate de aceste persoane;
    6. faptele care constituie contravenţie, a cãror constatare intrã în competenţa Curţii de Conturi, persoanele rãspunzãtoare de faptele contravenţionale şi sancţiunile contravenţionale aplicate prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor (întocmit în conformitate cu prevederile pct. 128);
    7. mãsurile luate de cãtre entitatea verificatã în timpul controlului;
    8. punctele de vedere ale conducerii entitãţii verificate faţã de problemele rãmase în divergenţã în urma procesului de conciliere şi motivaţia auditorilor publici externi pentru neînsuşirea acestor puncte de vedere;
    9. recomandãrile auditorilor publici externi cu privire la mãsurile concrete ce se impun a fi luate, în vederea înlãturãrii deficienţelor consemnate în raportul de control (erori/abateri constatate, fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale, precum şi nerespectarea principiilor economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în administrarea patrimoniului şi în utilizarea fondurilor publice). Aceste recomandãri vor sta la baza formulãrii mãsurilor ce urmeazã a fi dispuse de şeful structurii de specialitate prin decizia emisã în procesul de valorificare a constatãrilor. În decizie pot fi formulate şi alte mãsuri în afara celor recomandate şi consemnate în raportul de control de cãtre auditorii publici externi, în vederea înlãturãrii deficienţelor constatate la nivelul entitãţii.
    87. Raportul de control, al cãrui model şi conţinut este prezentat în anexa nr. 4, se semneazã de cãtre auditorii publici externi care au efectuat verificarea şi de cãtre reprezentanţii legali ai entitãţii controlate.

    Modul de întocmire a raportului de control

    88. În cazul constatãrii de erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat ori nu producerea unor prejudicii, de fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale sau unor cazuri de nerespectare a principiilor economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii, acestea vor fi expuse clar şi concis în raportul de control şi vor fi susţinute de probe relevante.
    89. Prezentarea deficienţelor consemnate în raportul de control se face în ordinea obiectivelor de control prevãzute în programul detaliat al acţiunii (tematica), iar în cadrul acestora, în mod sistematizat, pe naturi de abateri, cu nominalizarea celor mai concludente exemple, celelalte cazuri fiind menţionate în situaţiile anexe la raport.
    90. Raportul de control încheiat de auditorii publici externi va fi însoţit de acte, documente, situaţii, tabele, precum şi note de relaţii necesare susţinerii constatãrilor. La actul de control se vor ataşa numai acele situaţii întocmite de reprezentanţii entitãţii controlate sau elaborate de cãtre auditorii publici externi, precum şi copii ale actelor sau documentelor care sunt relevante pentru susţinerea şi probarea deficienţelor consemnate. Copiile actelor şi documentelor anexate vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de persoanele care le-au furnizat sau de cãtre conducerea entitãţii. Celelalte acte şi documente pe care auditorii publici externi le considerã necesare, certificate pentru conformitate cu originalul de cãtre persoanele mai sus menţionate, le vor include în dosarul permanent al entitãţii respective.
    91. Tabelele şi situaţiile anexate la raportul de control se semneazã de cãtre echipa de control, de reprezentanţii legali ai entitãţii controlate şi de persoanele din cadrul entitãţii care le-au întocmit.
    92. În situaţia în care auditorii publici externi constatã producerea unor fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale, la raportul de control se anexeazã, tot în copie, actele şi documentele relevante care au stat la baza constatãrilor, certificate pentru conformitate de cãtre conducerea entitãţii verificate.
    93. Fiecare paginã a raportului de control se semneazã de cãtre toţi membrii echipei, în josul paginii, în partea dreaptã, pentru a asigura securitatea informaţiilor prezentate în conţinutul acestui raport şi pentru a proteja constatãrile consemnate în act împotriva unor intervenţii destinate a schimba sau deturna sensul şi acurateţea acestora.
    94. Auditorii publici externi întocmesc raport de control şi în cazuri speciale, respectiv în cazul acţiunilor de control, prevãzute în programul anual de activitate, efectuate la sucursalele, filialele ori alte subunitãţi fãrã personalitate juridicã ale unor operatori economici (regii autonome, companii naţionale, societãţi naţionale şi societãţi comerciale la care statul, unitãţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure ori împreunã, integral sau mai mult de jumãtate din capitalul social).
    În aceste cazuri, deficienţele se consemneazã în raportul de control indiferent dacã acestea sunt în responsabilitatea sucursalei, filialei, subunitãţii sau a entitãţii ierarhic superioare şi chiar dacã se impune continuarea verificãrii de cãtre departamentul de specialitate la nivelul entitãţii superioare.
    95. Dacã pe parcursul desfãşurãrii acţiunii de control la aceste sucursale, filiale sau alte subunitãţi prezentate anterior, se constatã deficienţe datorate acţiunii ori inacţiunii entitãţii ierarhic superioare sau a altor entitãţi, camerele de conturi întocmesc o notã de constatare care va fi înaintatã departamentului de specialitate, pentru a lua cunoştinţã despre aceste deficienţe şi a dispune mãsurile ce se impun la nivelul entitãţii ierarhic superioare.
    În conţinutul raportului de control întocmit de cãtre structura teritorialã se va menţiona despre notele de constatare transmise la sediul central.
    96. Constatãrile din raportul de control întocmit la entitãţi care reprezintã sucursale, filiale sau subunitãţi fãrã personalitate juridicã prevãzute la pct. 94 şi 95 vor fi valorificate la nivelul camerei de conturi care a efectuat controlul sau la nivelul departamentului coordonator al acţiunii, potrivit competenţelor fiecãrei structuri de specialitate a Curţii de Conturi, precum şi ţinând cont de competenţele decizionale ale acestor entitãţi verificate.
    97. Pe parcursul desfãşurãrii oricãrei acţiuni de control, membrii echipei de control trebuie sã discute şi sã analizeze constatãrile cu persoanele implicate în activitãţile supuse verificãrii, precum şi cu conducerea entitãţii controlate, în vederea elucidãrii cauzelor şi împrejurãrilor care au condus la producerea deficienţelor constatate, precum şi a consecinţelor economico-financiare şi sociale ale acestor deficienţe asupra activitãţii entitãţii.
    98. Proiectul raportului de control se prezintã conducerii entitãţii verificate cu adresã de înaintare înregistratã la registratura entitãţii şi se analizeazã împreunã cu conducerea entitãţii, într-o singurã întâlnire, organizatã la o datã stabilitã de comun acord. Cu acest prilej se încearcã clarificarea eventualelor divergenţe între constatãrile auditorilor publici externi şi punctele de vedere ale reprezentanţilor entitãţii verificate. La aceastã întâlnire este recomandabil sã participe şi conducerea structurii de control/audit respective.
    Rezultatul analizei proiectului raportului de control se consemneazã într-o notã de conciliere semnatã bilateral. În nota de conciliere se menţioneazã şi faptul cã prin semnarea acesteia de cãtre conducerea entitãţii verificate se certificã restituirea tuturor actelor şi documentelor puse la dispoziţie echipei de control.
    În situaţia în care conducerea entitãţii verificate refuzã sã participe la întâlnirea stabilitã cu echipa de control ori refuzã sã semneze nota de conciliere întocmitã în urma întâlnirii, acest fapt se va menţiona în raportul de control.
    99. În situaţia în care dupã conciliere se menţin divergenţe, auditorii publici externi prezintã în raportul de control punctul de vedere al conducerii/reprezentanţilor entitãţii verificate şi explicã motivaţia neînsuşirii acestuia.
    100. Redactarea formei finale a raportului de control se realizeazã ţinând cont şi de:
    a) eventualele probe noi prezentate de cãtre conducerea/reprezentanţii legali ai entitãţii verificate;
    b) punctul de vedere al conducerii/reprezentanţilor legali ai entitãţii verificate asupra constatãrilor auditorilor publici externi;
    c) precizãrile/recomandãrile departamentului de specialitate pentru acţiunile coordonate în teritoriu.
    101. Pe parcursul desfãşurãrii acţiunii de control, în vederea clarificãrii împrejurãrilor şi a cauzelor care au condus la apariţia deficienţelor, auditorii publici externi solicitã notã de relaţii, al cãrei model este prevãzut în anexa nr. 5.
    În aceastã notã de relaţii se descriu constatãrile în legãturã cu care se solicitã informaţii, se formuleazã întrebãri pentru clarificarea împrejurãrilor şi a cauzelor care au condus la apariţia deficienţelor şi se stabileşte termenul pânã la care trebuie prezentate rãspunsurile însoţite de actele şi documentele care probeazã aceste rãspunsuri. Nota de relaţii se înregistreazã la registratura entitãţii controlate. În situaţia în care o persoanã refuzã sã rãspundã la întrebãrile formulate în nota de relaţii, auditorii publici externi vor menţiona despre acest lucru în raportul de control.
    Nota de relaţii se solicitã persoanelor cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat deficienţele, precum şi altor persoane fizice sau juridice care deţin date şi informaţii în legãturã cu aceste deficienţe. Atât în relaţia cu reprezentanţii legali ai entitãţii, cu personalul acesteia, cât şi cu cei din afara entitãţii, auditorii publici externi sunt obligaţi sã adopte o atitudine constructivã şi un comportament care sã nu prejudicieze imaginea Curţii de Conturi, aşa cum se prevede în Codul de conduitã eticã şi profesionalã a personalului Curţii de Conturi, aprobat de plen.
    102. Persoanele cãrora le sunt adresate notele de relaţii sunt obligate sã prezinte orice informaţii, acte sau documente relevante pentru susţinerea rãspunsurilor la întrebãrile din notele de relaţii.
    103. La redactarea raportului de control vor fi avute în vedere şi explicaţiile date de persoanele cu atribuţii în domeniile în care s-au constatat deficienţe. Conţinutul acestora va fi redat în mod succint în raportul de control. În cazul neluãrii în considerare a justificãrilor prezentate de aceste persoane, în raportul de control se va consemna şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici externi faţã de rãspunsurile date.
    104. Nota de relaţii poate fi solicitatã în orice etapã a controlului, în aceasta fiind formulate întrebãri precise, care sã conducã la clarificarea împrejurãrilor în care s-au produs deficienţele reţinute de membrii echipei de control.
    105. Nota de relaţii se solicitã şi persoanelor cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat deficienţe, care la data controlului nu mai sunt angajate la entitatea controlatã, inclusiv persoanelor care au asigurat conducerea entitãţii în perioada supusã verificãrii şi care la data controlului nu mai au aceastã calitate. Aceste note de relaţii se obţin cu sprijinul şi prin intermediul entitãţii verificate.
    106. În situaţia în care auditorii publici externi trebuie sã solicite nota de relaţii unor persoane care îndeplinesc funcţia de conducãtor al unui organ central de specialitate al administraţiei publice centrale, de conducãtor al unei autoritãţi publice centrale de specialitate cu caracter autonom sau de secretar de stat, aceastã solicitare se va transmite prin intermediul departamentului de specialitate, însoţitã de o adresã de înaintare semnatã de şeful de departament.
    În acelaşi mod se va proceda şi în cazul persoanelor care la data efectuãrii verificãrii nu mai au calitatea de angajat/conducãtor al entitãţii verificate, fiind numite sau alese în funcţii de demnitate publicã.

    Extinderea perioadei supuse verificãrii

    107. În situaţia în care se constatã erori/abateri de la legalitate şi regularitate şi/sau fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale, care provin din exerciţiile financiare anterioare perioadei verificate şi care pot sau nu continua pânã la zi, controlul se poate extinde şi asupra acestora.
    108. În cazul prevãzut la pct. 107, auditorii publici externi întocmesc o notã în care vor formula propunerea de extindere a perioadei supuse verificãrii, pe care o înregistreazã la registratura structurii de specialitate din care fac parte. Directorul direcţiei din cadrul departamentului/directorul camerei de conturi va analiza nota întocmitã de echipa de control şi va solicita avizul şefului departamentului coordonator al acţiunii, în situaţia în care nu este depãşitã durata maximã de timp prevãzutã în Metodologia de elaborare, modificare şi urmãrire a realizãrii programului de activitate a Curţii de Conturi pentru tipul de acţiune respectiv. Aceastã procedurã de extindere a perioadei supuse verificãrii constituie o excepţie de la prevederile privind modificarea programului de activitate aprobatã prin metodologia menţionatã anterior.
    109. Prin excepţie de la prevederile pct. 108, în scopul remedierii deficienţelor care pot avea caracter de continuitate, este obligatorie extinderea perioadei supuse verificãrii, fãrã a mai fi necesarã obţinerea avizului şefului departamentului coordonator al acţiunii, dacã pe parcursul acţiunii de control se constatã abateri financiar-contabile a cãror remediere ulterioarã nu mai este posibilã (de exemplu: nerespectarea prevederilor legale privind întocmirea programului anual de achiziţii publice ori privind efectuarea inventarierii patrimoniului, neevidenţierea unor bunuri în patrimoniu etc.) sau care se referã la:
    a) nestabilirea, neevidenţierea şi neîncasarea la termen a drepturilor de creanţã cuvenite entitãţii şi bugetelor publice (clienţi, dividende, impozite, taxe, contribuţii etc.);
    b) încãlcarea prevederilor legale referitoare la lichidarea, ordonanţarea şi plata unor cheltuieli bugetare care au fost angajate în perioade anterioare celei supuse verificãrii.

    Numãrul de exemplare în care se întocmeşte raportul de control

    110. Numãrul de exemplare în care se întocmeşte raportul de control se stabileşte în funcţie de modul de valorificare a constatãrilor consemnate în acesta.
    111. Toate exemplarele raportului de control trebuie sã conţinã pe fiecare paginã semnãtura în original a auditorilor publici externi, iar la finalul acestora sã prezinte şi semnãturile în original ale reprezentanţilor legali ai entitãţii controlate.
    112. Raportul de control împreunã cu toate anexele sale se numeroteazã pe fiecare paginã, începând de la ultima paginã din dosar şi pânã la prima paginã, dupã coperta cu titlul. Pe contracopertã, echipa de control va face menţiunea: "prezentul dosar conţine un numãr de.... (în cifre şi litere) pagini numerotate de la 1 la...., data şi semnãturile auditorilor publici externi."
    113. Numãrul de exemplare în care a fost întocmit raportul de control se consemneazã la finalul acestuia. Tot la final, se menţioneazã numãrul de pagini al raportului de control, precum şi faptul cã prin semnarea acestuia de cãtre reprezentanţii legali ai entitãţii verificate se certificã restituirea tuturor actelor şi documentelor puse la dispoziţie echipei de control.

    Înregistrarea şi semnarea raportului de control

    114. Toate exemplarele raportului de control, împreunã cu anexele lor, se depun/se transmit entitãţii verificate însoţite de o adresã de înaintare, al cãrei model este prezentat în anexa nr. 6, semnatã de auditorii publici externi care au efectuat controlul, prin care se stabileşte şi termenul pentru semnare şi restituire cãtre echipa de control a acestora, mai puţin exemplarul care rãmâne la dispoziţia entitãţii.
    În cazul în care auditorii publici externi apreciazã cã existã riscul nerestituirii de cãtre conducerea entitãţii verificate a raportului de control, se va asigura întocmirea în prealabil a unui exemplar suplimentar, care rãmâne la sediul structurii de specialitate care a efectuat verificarea, pentru a fi valorificat potrivit prevederilor pct. 119.
    115. În adresa de înaintare se menţioneazã dreptul conducãtorului entitãţii verificate de a formula şi de a depune/de a transmite obiecţiuni la constatãrile din raportul de control, în termenul-limitã de 15 zile calendaristice de la data înregistrãrii la entitate sau de la data confirmãrii de primire a acestuia, structura Curţii de Conturi şi sediul social al acesteia unde se depun/se transmit eventualele obiecţiuni, precum şi faptul cã obiecţiunile nu vor fi luate în considerare dupã expirarea termenului respectiv.
    116. Raportul de control se înregistreazã la registratura entitãţii verificate şi în registrul unic de control al acesteia. Echipa de control consemneazã pe prima şi pe ultima paginã a raportului de control numãrul de înregistrare al acestui act de la registratura entitãţii verificate, iar la finalul raportului de control se consemneazã şi numãrul de înregistrare în registrul unic de control al entitãţii verificate.
    117. Termenul pentru semnarea şi restituirea raportului de control de cãtre reprezentanţii legali ai entitãţii verificate este de pânã la 5 zile calendaristice de la data înregistrãrii actului la registratura entitãţii sau de la data confirmãrii de primire a acestuia, când raportul se transmite prin poştã.
    118. Pânã la expirarea termenului stabilit de structurile de specialitate, reprezentanţii legali ai entitãţii verificate au obligaţia sã restituie Curţii de Conturi/camerei de conturi toate exemplarele din raportul de control înaintat spre semnare, cu excepţia celui care rãmâne la entitate. Exemplarele restituite se depun de entitate la registratura Curţii de Conturi/camerei de conturi, în funcţie de structura care a efectuat verificarea.
    Restituirea raportului de control, semnat sau nesemnat, se face în cadrul aceluiaşi termen stabilit prin adresa de înaintare.
    Nerespectarea obligaţiei de restituire cãtre structura de specialitate a Curţii de Conturi, la data stabilitã de aceasta, a tuturor exemplarelor raportului de control înaintat spre semnare, cu excepţia celui care rãmâne la entitatea verificatã, indiferent dacã au fost sau nu semnate, se sancţioneazã potrivit prevederilor art. 63 din lege.
    119. În situaţia în care entitatea verificatã nu respectã termenul de maximum 5 zile calendaristice prevãzut la pct. 117 pentru semnarea raportului de control, acesta se considerã "refuzat sã fie semnat" şi se procedeazã la valorificarea lui, potrivit prevederilor de la pct. 162.
    Prin adresa de înaintare cu care se depune/se transmite raportul de control spre semnare se aduce la cunoştinţa entitãţii faptul cã actul va fi valorificat chiar în ipoteza în care acesta este nesemnat de cãtre reprezentanţii legali ai entitãţii verificate.

    Depunerea obiecţiunilor la raportul de control

    120. Conducãtorul entitãţii verificate poate face obiecţiuni la constatãrile înscrise în raportul de control.
    Obiecţiunile trebuie transmise/depuse la structura Curţii de Conturi care a efectuat controlul, în termen de 15 zile calendaristice de la data înregistrãrii raportului de control la entitatea verificatã sau de la data confirmãrii de primire a acestuia, când raportul de control a fost transmis prin poştã.
    121. Termenul de 15 zile calendaristice pentru depunerea obiecţiunilor nu cuprinde ziua înregistrãrii raportului de control şi nici ziua depunerii/expedierii obiecţiunilor.
    Termenul care se sfârşeşte într-o zi de sãrbãtoare legalã sau când serviciul este suspendat se va prelungi pânã la sfârşitul primei zile de lucru urmãtoare.
    122. În cazul în care obiecţiunile se depun/se expediazã dupã expirarea termenului de 15 zile calendaristice de la data înregistrãrii raportului de control la registratura entitãţii controlate sau de la data confirmãrii de primire a acestuia, obiecţiunile nu vor fi avute în vedere la valorificarea constatãrilor. Acest fapt se va comunica entitãţii verificate.

    A2. Nota unilateralã

    123. Nota unilateralã se întocmeşte în urmãtoarele cazuri:
    a) când la niciun obiectiv de control din cadrul programului detaliat (tematica) stabilit iniţial sau actualizat pe parcursul acţiunii de control, dacã a fost cazul, nu au fost consemnate erori/abateri de la legalitate şi regularitate, fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale şi nici cazuri de nerespectare a principiilor economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii;
    b) doar pentru obiectivele de control din cadrul programului detaliat (tematica), stabilit iniţial sau actualizat pe parcursul acţiunii de control, dacã a fost cazul, la care nu au fost consemnate erori/abateri de la legalitate şi regularitate, fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale şi nici cazuri de nerespectare a principiilor economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii;
    c) în situaţia în care se verificã modul de aducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizie de Curtea de Conturi şi se constatã cã mãsurile au fost aduse la îndeplinire în totalitate, iar entitatea controlatã a stabilit întinderea prejudiciilor şi acestea au fost recuperate;
    d) în situaţia efectuãrii acţiunii de documentare la entitãţile care intrã în competenţa de verificare a Curţii de Conturi, acţiune dispusã de conducerea structurii de specialitate.
    În situaţiile prevãzute la lit. a), c) şi d) actele şi documentele puse la dispoziţia auditorilor publici externi vor fi restituite entitãţii verificate pe bazã de proces-verbal de predare-primire.
    124. Nota unilateralã se semneazã numai de cãtre auditorii publici externi care au efectuat verificarea.
    Nota unilateralã prevãzutã la pct. 123 lit. a) prezintã toate obiectivele de control prevãzute în tematicã şi la care nu s-au constatat deficienţe şi se înregistreazã la entitatea verificatã în registrul unic de control.
    Nota unilateralã prevãzutã la pct. 123 lit. b) nu se lasã entitãţii verificate, se ataşeazã raportului de control care se depune la structura de specialitate care a efectuat verificarea şi face parte din dosarul curent al acţiunii de verificare. Prin aceasta se justificã verificarea tuturor obiectivelor din tematicã de cãtre auditorii publici externi.
    Nota unilateralã prevãzutã la pct. 123 lit. c) se înregistreazã la entitatea verificatã în registrul unic de control, iar în cuprinsul acesteia se consemneazã în mod detaliat efectele pe care le-au avut în activitatea entitãţii mãsurile dispuse prin decizie de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi.
    Nota unilateralã prevãzutã la pct. 123 lit. d) se înregistreazã la entitatea verificatã în registrul unic de control, iar în cuprinsul acesteia se consemneazã constatãrile rezultate în urma acţiunii de documentare.

    B1. Nota de constatare

    125. Nota de constatare se întocmeşte de cãtre auditorii publici externi în urmãtoarele cazuri:
    a) când se constatã erori/abateri ca urmare a controlului efectuat, pentru clarificarea cãrora se impune continuarea verificãrii la altã entitate şi/sau de cãtre alte structuri ale Curţii de Conturi.
    Exemplificãm în acest sens acţiunile de control desfãşurate la instituţii publice ori sucursalele, filialele sau alte subunitãţi fãrã personalitate juridicã ale unor operatori economici (regii autonome, companii naţionale, societãţi naţionale şi societãţi comerciale la care statul, unitãţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure ori împreunã, integral sau mai mult de jumãtate din capitalul social), când este necesar sã se întocmeascã note de constatare pentru deficienţele consemnate la aceste instituţii publice/subunitãţi, dar care s-au produs din vina entitãţii ierarhic superioare sau a altor entitãţi.
    b) când se impune efectuarea unor verificãri încrucişate şi la alte entitãţi decât cea la care s-a dispus iniţial controlul, în scopul instrumentãrii şi fundamentãrii unor constatãri;
    c) când se constatã la o entitate supusã controlului erori/abateri a cãror reconstituire ulterioarã nu mai este posibilã. În aceastã situaţie, nota de constatare se întocmeşte şi se semneazã în momentul identificãrii deficienţelor respective. În cazul în care se refuzã semnarea acestei note de cãtre reprezentanţii entitãţii verificate, aceasta poate fi semnatã de 1-2 martori sau, în lipsa acestora, se va face menţiunea "refuzã sã semneze".
    d) când se efectueazã controlul la ordonatorii principali sau secundari de credite şi se constatã deficienţe în legãturã cu activitatea desfãşuratã la ordonatorii de credite ierarhic inferiori, urmare a solicitãrii de acte, documente şi informaţii de la aceştia, deşi nu au fost incluşi în programul anual de activitate.
    126. În nota de constatare se consemneazã situaţia de fapt, precum şi, dacã este cazul, mãsurile luate operativ de entitate pentru remedierea erorilor/abaterilor identificate de cãtre echipa de control.
    Forma şi structura notei de constatare se adapteazã modelului raportului de control.
    127. Nota de constatare constituie anexã la raportul de control şi se semneazã de cãtre auditorii publici externi, precum şi de cãtre:
    a) reprezentanţii legali ai entitãţii controlate (în cazurile prevãzute la lit. a) şi b) de la pct. 125);
    b) de alte persoane în prezenţa cãrora s-a efectuat constatarea (în cazul prevãzut la lit. c) de la pct. 125);
    c) conducerea entitãţii la care s-a constatat deficienţa (în cazul prevãzut la lit. d) de la pct. 125).

    B2. Nota privind propunerea de solicitare a serviciilor unui expert este menţionatã la pct. 20.

    B3. Nota privind propunerea de solicitare cãtre anumite instituţii specializate ale statului sã efectueze cu prioritate unele verificãri de specialitate este menţionatã la pct. 41.

    B4. Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor

    128. Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se încheie de cãtre auditorii publici externi în cazul în care în raportul de control sunt consemnate fapte prevãzute de lege ca fiind contravenţii, a cãror constatare şi sancţionare intrã în competenţa Curţii de Conturi*2).
----------
    *2) Exemplificãm, în acest sens, cu <>Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, <>Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi <>Legea responsabilitãţii fiscal-bugetare nr. 69/2010.

    Modelul de proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor este prevãzut în anexa nr. 7.
    129. Dacã o persoanã juridicã sau o persoanã fizicã a sãvârşit mai multe contravenţii constatate în acelaşi timp, echipa de control încheie un singur proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.
    Cumulul sancţiunilor contravenţionale aplicate nu poate depãşi dublul maximului amenzii prevãzute pentru contravenţia cea mai gravã.
    130. În momentul încheierii procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, auditorii publici externi sunt obligaţi sã aducã la cunoştinţa contravenientului dreptul de a face obiecţiuni.
    Aceste obiecţiuni sunt consemnate distinct în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor la rubrica "Alte menţiuni", sub sancţiunea nulitãţii acestuia.
    131. Lipsa menţiunilor prezentate în cele ce urmeazã atrage nulitatea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor:
    a) numele, prenumele şi funcţia persoanelor care încheie procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor;
    b) numele şi prenumele, funcţia, codul numeric personal şi datele privind domiciliul contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii, codului unic de înregistrare/numãrului de înregistrare la registrul comerţului şi a sediului acesteia;
    c) fapta sãvârşitã şi data comiterii acesteia;
    d) consemnarea distinctã în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor a obiecţiilor la rubrica "Alte menţiuni";
    e) semnãtura auditorilor publici externi.
    132. Contravenientul este obligat sã prezinte echipei de control, la cerere, actul de identitate ori documentele în baza cãrora se fac menţiunile prevãzute la pct. 131.
    133. Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se întocmeşte în 3 exemplare şi se semneazã pe fiecare paginã de cãtre auditorii publici externi desemnaţi sã efectueze controlul şi de cãtre contravenient. Un exemplar al acestui act se înmâneazã contravenientului, care va semna de primire.
    În cazul în care contravenientul nu se aflã de faţã, refuzã sau nu poate sã semneze, auditorii publici externi vor face menţiune despre aceste împrejurãri, care trebuie sã fie confirmate de cel puţin un martor. În acest caz, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnãtura acestuia.
    În lipsa unui martor, auditorii publici externi vor preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor în acest mod.
    134. În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deşi prezent, refuzã sã semneze procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, comunicarea acestuia se face de cãtre echipa de control în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data încheierii. Comunicarea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se face prin poştã, cu confirmare de primire la domiciliul sau la sediul contravenientului.
    135. În procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se va face menţiunea cã împotriva acestuia se poate face plângere în termen de 15 zile calendaristice de la data comunicãrii. Plângerea însoţitã de procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor şi de documentele care au stat la baza încheierii acestuia se depun la judecãtoria în a cãrei circumscripţie a fost sãvârşitã contravenţia. Plângerea suspendã executarea.
    Departamentul Juridic va asigura reprezentarea în instanţã a Curţii de Conturi.
    136. În procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se va menţiona şi faptul cã dacã acesta nu a fost atacat în termenul legal constituie titlu executoriu, fãrã vreo altã formalitate.
    137. Structura de specialitate din care fac parte auditorii publici externi care au încheiat procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor îl transmite spre executare organelor fiscale abilitate, conform prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    Plata amenzii se face la organul fiscal al autoritãţii publice locale pe raza cãreia are domiciliul/sediul contravenientul.

    B5. Procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute la <>art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicatã

    138. Procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute la <>art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicatã, al cãrui model este prezentat în anexa nr. 8, se întocmeşte în urmãtoarele cazuri:
    a) nerespectarea de cãtre entitatea verificatã a obligaţiei de a prezenta Curţii de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce urmeazã a fi controlate;
    b) neefectuarea de cãtre organele de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancarã ale Bãncii Naţionale a României, precum şi alte instituţii specializate ale statului a verificãrilor solicitate de Curtea de Conturi, contrar prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b) şi d) din lege;
    c) nepunerea la dispoziţia Curţii de Conturi de cãtre entitatea verificatã a rapoartelor celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancarã, contrar prevederilor art. 42 alin. (1) lit. c) din lege;
    d) nesuspendarea din funcţie, în baza deciziei emise de Curtea de Conturi, a persoanelor acuzate de sãvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate.
    139. În procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute la <>art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicatã, auditorii publici externi prezintã în mod obligatoriu abaterile constatate la entitatea controlatã, cu descrierea detaliatã, cât mai completã şi în clar a acestor abateri prevãzute la pct. 138.
    140. Pentru fiecare faptã ce constituie abatere în conformitate cu prevederile legii, se prezintã amenda civilã cu care se sancţioneazã, respectiv:
    a) salariul pe 1-3 luni al persoanei din vina cãreia s-a produs întârzierea prezentãrii la termenele stabilite a conturilor ce urmau a fi verificate;
    b) salariul pe 2-5 luni al persoanei din vina cãreia nu au fost aduse la îndeplinire mãsurile dispuse în temeiul prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b)-d) şi ale <>art. 45 din Legea nr. 94/1992, republicatã.
    141. Auditorii publici externi vor menţiona în procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute la <>art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicatã, sub sancţiunea nulitãţii acestuia, urmãtoarele:
    a) numele, prenumele şi funcţia persoanelor care încheie procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute la <>art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicatã;
    b) numele, prenumele, funcţia, codul numeric personal şi datele privind domiciliul pentru persoana desemnatã efectiv sã îndeplineascã obligaţia de a prezenta conturile ce urmau a fi verificate sau sã realizeze mãsurile care au fost dispuse de cãtre Curtea de Conturi în temeiul prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b)-d) şi ale art. 45 din lege şi din vina cãreia s-a produs întârzierea ori nu au fost aduse la îndeplinire mãsurile stabilite;
    c) fapta sãvârşitã şi data comiterii acesteia;
    d) consemnarea distinctã a obiecţiunilor contravenientului;
    e) semnãtura auditorilor publici externi.
    142. Dupã consemnarea persoanei cãreia i se aplicã amenda civilã, auditorii publici externi menţioneazã cuantumul amenzii şi perioada pentru care aceasta se aplicã.
    143. Conducerea entitãţii verificate şi persoanele rãspunzãtoare pentru abaterile constatate de Curtea de Conturi trebuie sã prezinte punctele lor de vedere cu privire la aceste abateri, iar auditorii publici externi au obligaţia de a-şi motiva poziţia faţã de aceste puncte de vedere.
    144. În cazul în care persoana rãspunzãtoare pentru abaterile constatate de cãtre Curtea de Conturi nu este prezentã sau, deşi prezentã, refuzã sã semneze procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute la <>art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicatã, comunicarea acestuia se face de cãtre auditorii publici externi în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data încheierii actului respectiv.
    Comunicarea acestui act se face prin poştã, cu confirmare de primire la domiciliul contravenientului.
    145. Auditorii publici externi vor menţiona în procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute la <>art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicatã, posibilitatea contestãrii acestuia la judecãtoria în a cãrei circumscripţie a fost sãvârşitã abaterea, în termen de 15 zile calendaristice de la primirea comunicãrii acestui act de control, precum şi faptul cã eventuala contestaţie formulatã suspendã executarea.
    În procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute la <>art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicatã, se va face menţiunea cã dacã nu este atacat în termenul legal acesta constituie titlu executoriu, fãrã vreo altã formalitate.
    146. Procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute la <>art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicatã, se semneazã pe fiecare paginã de cãtre echipa de control care l-a încheiat, conducerea entitãţii controlate şi persoana rãspunzãtoare pentru abaterile constatate.
    147. La finalul procesului-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute la <>art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicatã, se menţioneazã numãrul de înregistrare al acestuia la entitatea controlatã, numãrul de exemplare în care a fost întocmit şi persoanele cãrora le-au fost lãsate aceste exemplare.
    148. Structura de specialitate din care fac parte auditorii publici externi care au încheiat procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute la <>art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicatã, îl transmite spre executare organelor fiscale competente.
    Plata amenzii civile se face la organul fiscal competent.

    B6. Procesul-verbal de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalitãţilor prevãzute la <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã

    149. Procesul-verbal de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalitãţilor prevãzute la <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã (model prezentat în anexa nr. 9), se întocmeşte în cazul netransmiterii de cãtre entitate a actelor, documentelor şi informaţiilor solicitate, la termenele şi în structura stabilite de Curtea de Conturi, precum şi în cazul neasigurãrii accesului auditorilor publici externi în sediile acestora.
    150. În procesul-verbal de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalitãţilor prevãzute la <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã, auditorii publici externi prezintã în mod obligatoriu abaterile constatate la entitatea controlatã, cu descrierea detaliatã, cât mai completã şi în clar a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) din lege.
    151. Faptele ce constituie încãlcarea obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) din lege se penalizeazã cu 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere, conform prevederilor art. 63 din lege.
    152. Auditorii publici externi vor menţiona în procesul-verbal de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalitãţilor prevãzute la <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã, sub sancţiunea nulitãţii, urmãtoarele:
    a) numele, prenumele şi funcţia persoanelor care încheie procesul-verbal de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalitãţilor prevãzute la <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã;
    b) numele, prenumele, funcţia, codul numeric personal şi datele privind domiciliul pentru persoana desemnatã efectiv sã îndeplineascã obligaţiile dispuse de Curtea de Conturi şi din vina cãreia s-a produs întârzierea;
    c) fapta sãvârşitã (neasigurarea accesului auditorilor publici externi în sediul entitãţii verificate; neprezentarea actelor, documentelor şi informaţiilor solicitate la termenele şi în structura stabilite de Curtea de Conturi) şi data comiterii acesteia;
    d) consemnarea distinctã a obiecţiilor contravenientului;
    e) semnãtura auditorilor publici externi.
    153. Dupã consemnarea persoanei rãspunzãtoare cãreia i se aplicã penalitãţi, auditorii publici externi menţioneazã în actul de control cuantumul total al penalitãţilor de întârziere aferent numãrului total de zile de întârziere.
    154. În procesul-verbal de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalitãţilor prevãzute la <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã, se vor consemna punctele de vedere ale conducerii entitãţii verificate şi ale persoanei rãspunzãtoare pentru încãlcarea obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) din lege cu privire la abaterile constatate, precum şi poziţia motivatã a auditorilor publici externi faţã de aceste puncte de vedere.
    155. În cazul în care persoana rãspunzãtoare pentru abaterile constatate de Curtea de Conturi nu este prezentã sau, deşi prezentã, refuzã sã semneze procesul-verbal, comunicarea actului cãtre aceastã persoanã se face de cãtre auditorii publici externi în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data încheierii procesului-verbal de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalitãţilor prevãzute la <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã.
    Comunicarea acestui act de control se face prin poştã cu confirmare de primire la domiciliul contravenientului.
    156. Auditorii publici externi vor menţiona în procesul-verbal de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalitãţilor prevãzute la <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã, posibilitatea contestãrii acestuia la judecãtoria în a cãrei circumscripţie a fost sãvârşitã abaterea, în termen de 15 zile calendaristice de la primirea comunicãrii acestui act de control, precum şi faptul cã eventuala contestaţie formulatã suspendã executarea.
    În procesul-verbal de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalitãţilor prevãzute la <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã, se va consemna şi faptul cã, dacã acesta nu a fost atacat în termenul legal, constituie titlu executoriu, fãrã vreo altã formalitate.
    157. Procesul-verbal de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la <>art. 5 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, republicatã, şi de aplicare a penalitãţilor prevãzute la art. 63 din lege, se semneazã pe fiecare paginã de cãtre echipa de control care l-a încheiat, conducerea entitãţii controlate şi persoana rãspunzãtoare pentru abaterile constatate.
    158. La finalul procesului-verbal de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalitãţilor prevãzute la <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã, se menţioneazã numãrul de înregistrare al acestuia la entitatea controlatã, numãrul de exemplare în care a fost întocmit şi persoanele cãrora le-au fost lãsate aceste exemplare.
    159. Structura de specialitate din care fac parte auditorii publici externi care au încheiat procesul-verbal de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalitãţilor prevãzute la <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã, îl transmite spre executare organelor fiscale competente.
    Plata penalitãţilor de întârziere se face la organul fiscal competent.

    B7. Nota de conciliere este menţionatã la pct. 98.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Valorificarea constatãrilor înscrise în actele întocmite cu ocazia controlului

    Evidenţa la nivelul structurilor de specialitate a actelor întocmite cu ocazia controlului

    160. Actele de control (raportul de control şi/sau nota unilateralã) întocmite ca urmare a acţiunilor de verificare efectuate la entitãţile aflate în competenţã, precum şi celelalte acte care se întocmesc cu ocazia controlului se depun şi se înregistreazã în evidenţa structurii care a realizat controlul, respectiv la registratura Curţii de Conturi/camerei de conturi, cel mai târziu la expirarea termenului pentru restituirea acestora de cãtre entitatea controlatã.
    161. Actele întocmite cu ocazia controlului se înregistreazã în registrul de intrãri/ieşiri de la nivelul structurii de specialitate respective, în Registrul special privind evidenţa actelor întocmite şi modul de valorificare a constatãrilor consemnate în acestea, al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 10, cât şi în aplicaţia INFOPAC.

    Valorificarea constatãrilor înscrise în raportul de control

    162. În procesul de semnare de cãtre reprezentanţii legali ai entitãţii controlate, raportul de control întocmit de auditorii publici externi ai Curţii de Conturi se poate afla în urmãtoarele situaţii:
    a) semnat fãrã obiecţii - caz în care se începe procedura de valorificare a constatãrilor consemnate în raportul de control dupã împlinirea termenului de depunere a obiecţiilor;
    b) semnat cu obiecţii - caz în care valorificarea constatãrilor înscrise în raportul de control se face dupã primirea obiecţiilor. Termenul de transmitere/depunere a obiecţiilor la structura Curţii de Conturi care a efectuat controlul este de 15 zile calendaristice de la data înregistrãrii raportului de control la entitatea verificatã sau de la data confirmãrii de primire a acestuia, când raportul de control a fost transmis prin poştã. În termen de maximum 7 zile calendaristice de la data înregistrãrii obiecţiilor la structura de specialitate care a efectuat controlul, auditorii publici externi întocmesc o notã conţinând poziţia motivatã legal referitoare la obiecţiile în cauzã, act care se ataşeazã la raportul de control întocmit. Valorificarea constatãrilor înscrise în raportul de control se face în conformitate cu prevederile pct. 164 alin. (2), în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data înregistrãrii actului de control la registratura entitãţii verificate sau de la data confirmãrii de primire a acestuia, când raportul de control a fost transmis prin poştã;
    c) refuzat sã fie semnat - în acest caz, dupã expirarea termenului de restituire a exemplarelor raportului de control lãsate la entitate în vederea semnãrii, auditorii publici externi vor consemna la rubrica "semnãturile reprezentanţilor legali ai entitãţii controlate" din exemplarul aflat în posesia lor faptul cã respectivul act de control nu a fost restituit şi, implicit, semnat şi vor proceda la înregistrarea acestuia la structura de specialitate care a efectuat controlul. Dupã expirarea celor 15 zile calendaristice de la data înregistrãrii raportului de control la entitatea verificatã sau de la data confirmãrii de primire a acestuia, când raportul de control a fost transmis prin poştã, termen în care conducãtorul entitãţii verificate are dreptul de a depune obiecţii, structurile de specialitate ale Curţii de Conturi încep procedura de valorificare a constatãrilor înscrise în actul de control.
    În concluzie, raportul de control întocmit de auditorii publici externi, indiferent de modul cum a fost semnat (cu sau fãrã obiecţii) ori cã s-a aflat în situaţia de a fi refuzat sã fie semnat, este supus procesului de valorificare a constatãrilor consemnate în acesta dupã împlinirea termenului de depunere a obiecţiilor, respectiv 15 zile calendaristice de la data înregistrãrii raportului la registratura entitãţii controlate sau de la data confirmãrii de primire a acestuia, când raportul de control a fost transmis prin poştã.
    163. Raportul de control (în care au fost consemnate erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu producerea unor prejudicii, fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale şi/sau cazuri de nerespectare a principiilor economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în utilizarea fondurilor publice şi/sau în administrarea patrimoniului) conţine şi recomandãrile formulate de auditorii publici externi ai Curţii de Conturi cu privire la mãsurile ce urmeazã a fi luate de conducerea entitãţii verificate pentru remedierea deficienţelor constatate. Aceste recomandãri se referã la:
    a) suspendarea aplicãrii mãsurilor care contravin reglementãrilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal;
    b) înlãturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilã sau fiscalã controlatã;
    c) stabilirea întinderii prejudiciului şi luarea mãsurilor pentru recuperarea acestuia.
    Pe lângã recomandãrile formulate în raportul de control cu privire la mãsurile ce urmeazã a fi luate de conducerea entitãţii verificate, auditorii publici externi vor formula, potrivit legii, şi alte recomandãri, dacã acest lucru se impune. În acest scop, în termen de maximum 7 zile calendaristice de la data înregistrãrii obiecţiilor la structura de specialitate care a efectuat controlul, auditorii publici externi vor întocmi o notã cu propuneri de valorificare, în care vor înscrie celelalte mãsuri prevãzute de lege, necuprinse în raportul de control, respectiv:
    1. blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constatã utilizarea nelegalã ori ineficientã a acestora;
    2. sesizarea organelor de urmãrire penalã şi informarea entitãţii controlate în legãturã cu aceastã sesizare, în situaţia în care s-a constatat existenţa unor fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale, care au determinat sau nu producerea de prejudicii;
    3. suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de sãvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate;
    4. alte recomandãri pe care le considerã necesare pentru remedierea deficienţelor constatate.
    Aceastã notã cu propuneri de valorificare va fi înregistratã la registratura structurii de specialitate care a efectuat controlul.
    164. Raportul de control, împreunã cu anexele sale, nota conţinând poziţia motivatã legal referitoare la obiecţiile depuse de conducãtorul entitãţii controlate, menţionatã la pct. 162 lit. b), precum şi nota cu propuneri de valorificare se repartizeazã de cãtre şeful de departament directorului din cadrul departamentului şi, respectiv, de cãtre directorul camerei de conturi directorului adjunct al camerei de conturi, pentru a fi analizate de cãtre aceştia şi a se întocmi proiectele documentelor de valorificare.
    În termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data înregistrãrii actului de control la entitatea verificatã sau de la data confirmãrii de primire a acestuia, când raportul de control a fost transmis prin poştã, directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi, dupã caz, întocmeşte:
    1. nota de evaluare a raportului de control şi/sau notei unilaterale, potrivit prevederilor pct. 447;
    2. proiectele documentelor de valorificare, respectiv:
    a) proiectul deciziei;
    b) proiectele adreselor, dupã caz, cãtre departamentul coordonator al acţiunii, în cazul în care în raportul de control s-au consemnat:
      (i) fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale;
      (ii) fapte cauzatoare de prejudicii importante sau abateri grave cu caracter financiar.
    Aceste proiecte de adrese se transmit departamentului coordonator al acţiunii în vederea sesizãrii de cãtre acesta a organelor de urmãrire penalã şi, respectiv, a aplicãrii procedurii de suspendare din funcţie, dacã este cazul, aspecte prevãzute la pct. 240-249 şi, respectiv, pct. 197-203.
    Raportul de control încheiat de cãtre auditorii publici externi, împreunã cu cele douã note mai sus menţionate şi proiectele documentelor de valorificare, se înainteazã şefului de departament/directorului camerei de conturi.
    165. În cazul în care acţiunea de control a fost dispusã şi coordonatã de un departament de specialitate din cadrul Curţii de Conturi, şeful acestei structuri poate solicita camerelor de conturi transmiterea rapoartelor de control şi a notelor de evaluare a acestor acte, întocmite de cãtre directorul adjunct al camerei de conturi în conformitate cu prevederile pct. 447.
    Dacã în urma analizei unui raport de control şi a notei de evaluare se constatã cã actul de control nu a fost bine întocmit şi fundamentat, erorile/abaterile consemnate se dovedesc a fi neîntemeiate pe dispoziţiile legale menţionate în acesta sau au avut la bazã interpretãri eronate ale reglementãrilor în vigoare, şeful departamentului coordonator al acţiunii poate propune plenului restituirea raportului de control pentru completare ori chiar reefectuarea acţiunii de verificare de cãtre o echipã de la sediul central al Curţii de Conturi sau o echipã formatã din auditori publici externi de la alte structuri decât camera de conturi care are competenţa teritorialã de verificare a entitãţii respective.
    166. Dacã la reefectuarea acţiunii, în condiţiile pct. 165, se constatã deficienţe grave în cadrul eşantioanelor verificate de auditorii publici externi, altele decât deficienţele consemnate în actul de control, şeful departamentului coordonator al acţiunii poate propune plenului aplicarea de sancţiuni disciplinare directorului camerei de conturi, directorului adjunct al camerei de conturi, şefului de serviciu, precum şi auditorilor publici externi care au realizat acţiunea de control programatã.
    167. Procedura de modificare a programului anual de activitate în condiţiile prevãzute la pct. 165 este cea reglementatã în Metodologia de elaborare, modificare şi urmãrire a realizãrii programului de activitate a Curţii de Conturi, aprobatã de plen.

    Valorificarea constatãrilor înscrise în nota de constatare

    168. Nota de constatare întocmitã în baza prevederilor pct. 125 lit. a)-d) constituie anexã a raportului de control, potrivit prevederilor pct. 127. Constatãrile înscrise în nota de constatare se preiau în raportul de control şi se valorificã astfel:
    a) în cazul în care se constatã erori/abateri pentru clarificarea cãrora se impune continuarea controlului la altã entitate şi/sau de cãtre alte structuri ale Curţii de Conturi, un exemplar al notei de constatare se transmite structurii de specialitate care va efectua controlul la entitatea respectivã;
    b) în cazul în care se impune efectuarea unor verificãri încrucişate şi la alte entitãţi decât cea la care s-a dispus iniţial controlul, în scopul instrumentãrii şi fundamentãrii unor constatãri, un exemplar al notei de constatare se transmite structurii de specialitate care va efectua controlul la entitãţile respective;
    c) în cazul în care se constatã erori/abateri a cãror reconstituire ulterioarã nu mai este posibilã, constatãrile înscrise în nota de constatare vor fi preluate în raportul de control şi se valorificã prin decizie care se transmite conducãtorului entitãţii verificate;
    d) în cazul în care se efectueazã controlul la ordonatorii de credite principali sau secundari, iar ca urmare a solicitãrii de acte, documente şi informaţii de la ordonatorii de credite ierarhic inferiori se constatã deficienţe în legãturã cu activitatea desfãşuratã de aceştia, deşi nu au fost incluşi în programul anual de activitate, constatãrile înscrise în nota de constatare vor fi preluate în raportul de control şi se valorificã prin decizie care se transmite ordonatorului de credite principal/secundar verificat.
    169. Prin excepţie de la prevederile pct. 168, în cazul în care s-au constatat deficienţe la sucursalele, filialele sau alte subunitãţi fãrã personalitate juridicã ale unor operatori economici (regii autonome, companii naţionale, societãţi naţionale şi societãţi comerciale la care statul, unitãţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure sau împreunã, integral ori mai mult de jumãtate din capitalul social), la care s-au efectuat acţiuni de control, iar aceste deficienţe s-au produs din vina entitãţii ierarhic superioare sau a altor entitãţi, nota de constatare întocmitã la nivelul camerelor de conturi se va transmite departamentului coordonator al acţiunii, conform prevederilor pct. 95, iar constatãrile din raportul de control întocmit la aceste subunitãţi se valorificã potrivit prevederilor pct. 96.

    Valorificarea notei unilaterale

    170. Nota unilateralã întocmitã în baza prevederilor pct. 123 lit. a) şi c), respectiv când:
    1. nu au fost constatate deficienţe la niciun obiectiv de control din cadrul programului detaliat (tematica);
    2. au fost aduse la îndeplinire integral mãsurile dispuse entitãţii verificate de cãtre Curtea de Conturi,
    se repartizeazã, în vederea analizei, de cãtre şeful departamentului de specialitate cãtre directorul din cadrul acestuia şi, respectiv, de cãtre directorul camerei de conturi cãtre directorul adjunct. În termen de 7 zile calendaristice de la data înregistrãrii notei unilaterale, persoanele menţionate anterior întocmesc o notã de evaluare a actului de control, în condiţiile prevãzute la pct. 447.
    Nota unilateralã întocmitã în baza prevederilor pct. 123 lit. b), respectiv când nu au fost constatate deficienţe la o parte din obiectivele de control din cadrul programului detaliat (tematica), împreunã cu raportul de control întocmit şi anexele acestuia, se repartizeazã, în vederea analizei, de cãtre şeful departamentului de specialitate cãtre directorul din cadrul acestuia şi, respectiv, de cãtre directorul camerei de conturi cãtre directorul adjunct. În termen de 7 zile calendaristice de la data înregistrãrii notei unilaterale şi a raportului de control, persoanele menţionate anterior întocmesc o notã de evaluare a celor douã acte de control, în condiţiile prevãzute la pct. 447.
    Nota unilateralã întocmitã în baza prevederilor pct. 123 lit. d), respectiv în cazul efectuãrii acţiunii de documentare, se repartizeazã, în vederea analizei, de cãtre şeful departamentului de specialitate cãtre directorul din cadrul acestuia şi, respectiv, de cãtre directorul camerei de conturi cãtre directorul adjunct.
    În urma evaluãrii constatãrilor consemnate în nota unilateralã se stabileşte includerea sau nu a respectivei entitãţi în programul de activitate a structurii de specialitate care a efectuat documentarea. În cazul în care acţiunea de documentare a fost dispusã de cãtre un departament de specialitate, nota unilateralã i se va trimite acestuia.

    Mãsurile dispuse de cãtre Curtea de Conturi pentru valorificarea constatãrilor din actele întocmite cu ocazia controlului

    171. Pentru valorificarea constatãrilor înscrise în raportul de control şi, respectiv, în nota de constatare prevãzutã la pct. 125 lit. a)-d), care constituie anexã a raportului de control, Curtea de Conturi poate dispune/solicita:
    a) potrivit prevederilor art. 43 din lege:
    a.1) suspendarea aplicãrii mãsurilor care contravin reglementãrilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal;
    a.2) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constatã utilizarea nelegalã ori ineficientã a acestora;
    a.3) înlãturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilã sau fiscalã controlatã;
    b) potrivit prevederilor art. 33 alin. (3) şi (4) din lege:
    b.1) comunicarea cãtre conducerea entitãţii controlate a existenţei unor erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea unor prejudicii şi dispunerea cãtre aceasta sã stabileascã întinderea prejudiciului şi sã ia mãsuri pentru recuperarea acestuia;
    b.2) sesizarea organelor de urmãrire penalã şi informarea entitãţii controlate în legãturã cu aceastã sesizare, în situaţia în care se constatã, în urma controlului Curţii de Conturi, existenţa unor fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale, care au determinat sau nu producerea de prejudicii.
    Sesizarea organelor de urmãrire penalã se face numai de cãtre şeful departamentului de control/audit coordonator al acţiunii pentru entitãţile aparţinând administraţiei publice centrale şi, respectiv, şeful departamentului de coordonare a verificãrii bugetelor unitãţilor administrativ-teritoriale pentru toate entitãţile din administraţia publicã localã, dupã aprobarea plenului. În vederea sesizãrii organelor de urmãrire penalã, şefii departamentelor de specialitate (control/audit) vor solicita punctul de vedere al Departamentului juridic, aşa cum se menţioneazã la pct. 243;
    c) potrivit prevederilor art. 45 din lege, suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de sãvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate.
    Cererea de suspendare a acestor persoane este formulatã de şeful departamentului de control/audit coordonator al acţiunii, aşa cum este reglementat la pct. 197-203.
    172. În cazul în care auditorilor publici externi nu li se permite accesul în entitate, fie pentru efectuarea acţiunii de verificare, fie pentru a se încheia actul de control, sau li se furnizeazã acestora informaţii pentru care existã indicii cã ar putea fi nereale, departamentele de specialitate (control/audit) în a cãror competenţã intrã domeniul respectiv vor putea dispune şi urmãtoarele mãsuri de valorificare:
    a) informarea Parlamentului, Guvernului, organului ierarhic superior al entitãţii verificate sau autoritãţilor publice deliberative ale unitãţilor administrativ-teritoriale, dupã caz, pentru a lua mãsurile legale corespunzãtoare în legãturã cu persoanele rãspunzãtoare de refuzul de a permite accesul în entitate al auditorilor publici externi ai Curţii de Conturi sau de furnizarea unor informaţii pentru care existã indicii cã ar putea fi nereale;
    b) informarea Ministerului Finanţelor Publice despre existenţa pericolului utilizãrii nelegale a fondurilor publice de cãtre entitatea care refuzã accesul în sediul sãu al reprezentanţilor Curţii de Conturi sau care furnizeazã informaţii pentru care existã indicii cã ar putea fi nereale. În acest caz, se solicitã Ministerului Finanţelor Publice sã dispunã mãsurile legale care intrã în competenţa acestuia;
    c) sesizarea organelor de urmãrire penalã de cãtre şeful departamentului de control/audit coordonator al acţiunii de verificare, în cazul furnizãrii de cãtre o entitate supusã verificãrii Curţii de Conturi a unor informaţii pentru care existã indicii cã ar putea fi nereale. Pentru aceasta se va solicita un punct de vedere Departamentului juridic, dupã care se va supune spre aprobare plenului acţiunea de sesizare a organelor de urmãrire penalã.
    173. Pentru punerea în aplicare de cãtre departamentele de specialitate (control/audit) a mãsurilor de valorificare prezentate la pct. 172, este necesar ca directorii camerelor de conturi sã transmitã imediat cãtre aceste departamente o adresã prin care informeazã cu privire la situaţiile constatate cu ocazia acţiunilor de control efectuate la entitãţile aflate în competenţa lor.

    Decizia

    174. Pentru aplicarea mãsurilor de valorificare prevãzute la:
    a) pct. 171 lit. a), respectiv:
    1. suspendarea aplicãrii mãsurilor care contravin reglementãrilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal;
    2. blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constatã utilizarea nelegalã ori ineficientã a acestora;
    3. înlãturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilã sau fiscalã controlatã;
    b) pct. 171 lit. b), respectiv comunicarea cãtre conducerea entitãţii controlate a existenţei unor erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea unor prejudicii şi dispunerea cãtre aceasta sã stabileascã întinderea prejudiciului şi sã ia mãsuri pentru recuperarea acestuia;
    c) pct. 171 lit. c), respectiv suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de sãvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate, potrivit prevederilor art. 45 din lege,
    se emite decizia al cãrei model este prevãzut în anexa nr. 11 şi în care sunt menţionate şi termenele pânã la care entitatea verificatã trebuie sã comunice conducãtorului structurii de specialitate care a emis decizia modul de aducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse.
    175. Decizia se emite astfel şi în cazul în care faptele pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale au determinat producerea unor prejudicii, întrucât conducerea entitãţii verificate are obligaţia stabilirii întinderii prejudiciului şi a dispunerii mãsurilor pentru recuperarea acestuia şi în aceastã situaţie.
    176. De asemenea, se emite decizie şi în cazul în care, în timpul controlului, conducerea entitãţii verificate a luat mãsuri de stabilire a întinderii prejudiciului şi de recuperare a acestuia, întrucât nu existã certitudinea cã s-a efectuat extinderea verificãrilor la nivelul întregii categorii de operaţiuni economice în care s-a constatat abaterea cauzatoare de prejudicii ori cã s-a stabilit integral cuantumul prejudiciului.
    177. În situaţia în care, în intervalul de timp cuprins între data începerii acţiunii de control şi data emiterii deciziei, entitatea verificatã se reorganizeazã prin restructurare, fuziune, desfiinţare sau altã formã de reorganizare, în baza unor acte normative, cu predarea unei pãrţi a patrimoniului, decizia se emite pentru entitatea/entitãţile care preia/preiau activitãţile la care se referã mãsurile dispuse prin decizie, chiar în condiţiile în care aceastã entitate nu este aceeaşi cu cea la care s-a desfãşurat acţiunea de control.
    178. În situaţia în care mãsurile dispuse prin decizie se referã atât la activitãţi desfãşurate de entitatea verificatã, cât şi la activitãţi ce se transmit altei/altor entitãţi ca urmare a restructurãrii, fuziunii, desfiinţãrii sau altor forme de reorganizare, se emit decizii pentru fiecare entitate care are în atribuţii activitãţile pentru care se dispun mãsuri.
    179. În cazul în care entitatea cãreia i-au fost dispuse mãsuri pentru remedierea deficienţelor constatate se reorganizeazã prin restructurare, fuziune, desfiinţare sau altã formã de reorganizare, în baza unor acte normative, înainte de aducerea la îndeplinire a acestor mãsuri şi nu au fost semnate protocoale de predare/primire între toate entitãţile apãrute ca urmare a reorganizãrii, structurile de specialitate ale Curţii de Conturi vor transmite decizia fiecãrei entitãţi, cu noi termene de aducere la îndeplinire a mãsurilor. De asemenea, dacã se impune, se poate decide ca entitãţile respective sã fie incluse în programul de activitate a Curţii de Conturi, pentru a fi supuse controlului în perioada imediat urmãtoare.
    180. Proiectul deciziei se întocmeşte de cãtre directorul direcţiei din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi, aşa cum s-a precizat la pct. 164. Acest proiect este examinat de cãtre şeful de departament sau de cãtre directorul camerei de conturi, care, dupã caz, îl completeazã, modificã, semneazã şi remite spre executare conducerii entitãţii verificate.
    Prin excepţie de la prevederile alineatului precedent, în cazul entitãţilor finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi al entitãţilor finanţate din venituri proprii, aflate în subordinea comunelor, decizia cuprinzând mãsurile pentru remedierea deficienţelor constatate va fi întocmitã şi semnatã de directorul adjunct al camerei de conturi.
    Decizia este însoţitã de o adresã de înaintare, al cãrei model este prevãzut în anexa nr. 12, şi se transmite prin poştã, cu confirmare de primire.
    181. În decizie se înscriu concret:
    a) erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat al statului/unitãţilor administrativ-teritoriale, constatate în urma acţiunilor de verificare ale Curţii de Conturi;
    b) mãsurile pe care entitatea verificatã sau alte entitãţi implicate (cele prevãzute la pct. 177-179) trebuie sã le aducã la îndeplinire în vederea înlãturãrii deficienţelor constatate de echipa de control, pentru stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea mãsurilor pentru recuperarea acestuia sau pentru creşterea economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în utilizarea fondurilor publice ori în administrarea patrimoniului;
    c) termenele pânã la care conducãtorul entitãţii verificate trebuie sã comunice conducãtorului structurii de specialitate care a emis decizia modul de aducere la îndeplinire a fiecãrei mãsuri dispuse.
    Totodatã, prin decizie se poate cere entitãţii verificate şi luarea unor mãsuri pentru suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de sãvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate de Curtea de Conturi, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate. În acest caz, în decizie se va consemna şi faptul cã neaducerea la îndeplinire a acestei mãsuri dispuse de Curtea de Conturi constituie abatere şi se sancţioneazã potrivit prevederilor art. 62 lit. b) din lege.
    Aceastã procedurã de suspendare din funcţie este reglementatã la pct. 197-203.
    În situaţia în care prin decizie s-a dispus conducerii entitãţii verificate sã stabileascã întinderea prejudiciului şi sã ia mãsuri pentru recuperarea acestuia, în aceasta se va înscrie în mod obligatoriu şi urmãtoarea precizare: "Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi a neurmãririi de cãtre conducere a mãsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, conform prevederilor <>art. 64 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã."
    În decizie se va consemna şi faptul cã, pe lângã mãsurile dispuse prin aceasta, conducãtorul entitãţii verificate va putea dispune şi orice alte mãsuri pe care le considerã necesare pentru remedierea deficienţelor constatate de Curtea de Conturi în urma acţiunii de verificare.
    182. În situaţia în care în actul de control a fost consemnatã existenţa unor erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea unor prejudicii, precum şi a unor cazuri de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, pentru care se face rãspunzãtor în mod direct conducãtorul entitãţii verificate şi care impun suspendarea din funcţie a acestuia, şeful departamentului de control/audit coordonator al acţiunii cere celor în drept suspendarea conducãtorului entitãţii, potrivit legii.
    183. Decizia cuprinzând mãsurile pentru stabilirea întinderii prejudiciilor şi recuperarea acestora, pentru înlãturarea deficienţelor care nu au determinat producerea de prejudicii sau pentru creşterea economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în utilizarea fondurilor publice ori în administrarea patrimoniului va fi adusã la cunoştinţa şi a organului ierarhic superior în subordinea cãruia se aflã entitatea verificatã sau a organului de conducere colectivã care aprobã, coordoneazã şi controleazã activitatea entitãţii verificate. Organismele mai sus menţionate vor urmãri în cadrul atribuţiilor care le revin, dupã caz, modul de aducere la îndeplinire a mãsurilor în cauzã.
    184. Decizia emisã de structurile Curţii de Conturi va fi transmisã organismelor prevãzute la pct. 183, astfel:
    a) de cãtre departamentul de specialitate, pentru entitãţile aparţinând administraţiei publice centrale;
    b) de cãtre directorul camerei de conturi, pentru entitãţile din administraţia publicã localã.
    Pentru aceasta, camerele de conturi vor remite departamentului coordonator al acţiunii decizia întocmitã pentru entitãţile de pe plan local aparţinând administraţiei publice centrale, în termen de 7 zile calendaristice de la emiterea acesteia.
    185. Deciziile emise pentru entitãţile din administraţia publicã centralã vor fi transmise spre analizã organului ierarhic superior sau organului de conducere colectivã de cãtre departamentele de specialitate pe mãsurã ce vor fi comunicate de cãtre camerele de conturi şi vor fi însoţite de o adresã, semnatã de şeful departamentului respectiv.
    În cazul ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, decizia emisã la nivelul camerelor de conturi se transmite spre analizã consiliului judeţean/consiliului local municipal, orãşenesc, comunal, dupã caz, însoţitã de un exemplar din raportul de control şi de o adresã semnatã de directorul camerei de conturi.
    186. În cazul în care acţiunile de verificare vizeazã anul bugetar în care se efectueazã controlul, prin decizie se pot bloca fondurile bugetare sau speciale, dar numai în cuantumul sumei constatate ca fiind utilizatã nelegal ori ineficient şi numai pentru perioada de timp cuprinsã între data încheierii raportului de control şi data pânã la care se aduc la îndeplinire mãsurile dispuse pentru remedierea deficienţelor constatate de cãtre auditorii publici externi ai Curţii de Conturi.
    Procedura de blocare a fondurilor bugetare şi speciale este reglementatã la pct. 189-196.
    187. În decizia emisã de conducãtorul structurii de specialitate se va menţiona cã analiza eventualei contestaţii formulate de conducãtorul entitãţii verificate se va face de cãtre comisiile de soluţionare a contestaţiilor constituite în conformitate cu prevederile pct. 213. În continuare, comisia de soluţionare a contestaţiilor poate fi întâlnitã şi sub denumirea de comisie.
    188. Deciziile emise de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi se înregistreazã în Registrul special prevãzut în anexa nr. 10 şi în aplicaţia INFOPAC (pentru informaţiile şi datele cuprinse la pct. 238), în vederea asigurãrii urmãririi modului de aducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse, a evaluãrii impactului acestora şi a calitãţii mãsurilor respective.

    Procedura de blocare a fondurilor bugetare sau speciale

    189. Potrivit prevederilor art. 43 lit. b) din lege, în cazul în care auditorii publici externi constatã, cu ocazia verificãrii ce vizeazã anul bugetar în care se efectueazã controlul, utilizarea nelegalã sau ineficientã de cãtre entitate a fondurilor bugetare ori speciale, aceştia pot propune şi blocarea acestor fonduri.
    Aceastã operaţiune de blocare se dispune prin decizie emisã de şeful de departament/directorul camerei de conturi şi se efectueazã, pânã la termenul stabilit de Curtea de Conturi, de cãtre organele abilitate care au fost înştiinţate sã întreprindã mãsurile necesare de blocare a fondurilor bugetare sau speciale.
    190. În funcţie de tipul entitãţii la care se constatã aceastã utilizare nelegalã sau ineficientã a fondurilor, mãsura de blocare a fondurilor bugetare ori speciale va fi comunicatã astfel:
    a) în cazul entitãţilor finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetul asigurãrilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate şi din venituri proprii, prin înştiinţarea ordonatorului principal de credite în subordonarea sau coordonarea cãruia se aflã, precum şi a Ministerului Finanţelor Publice;
    b) în cazul entitãţilor publice autonome finanţate integral din venituri proprii, prin înştiinţarea Ministerului Finanţelor Publice;
    c) în cazul altor entitãţi aflate în competenţa de control a Curţii de Conturi, exclusiv Banca Naţionalã a României, prin înştiinţarea ordonatorului principal de credite prin bugetul cãruia primeşte sume de la bugetele publice şi a Ministerului Finanţelor Publice;
    d) în cazul entitãţilor finanţate din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti, finanţate din venituri proprii şi subvenţii din bugetele locale, finanţate integral din venituri proprii, prin înştiinţarea ordonatorului principal de credite şi a direcţiei generale a finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti.
    191. La entitãţile prevãzute la pct. 190 lit. a)-c) poate fi blocat orice fond bugetar sau special, în cuantumul sumei constatate ca fiind utilizatã nelegal ori ineficient.
    192. Categoriile de fonduri care pot fi blocate la entitãţile din administraţia publicã localã prevãzute la pct. 190 lit. d) sunt urmãtoarele:
    a) pentru entitãţile finanţate din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti, se blocheazã sumele defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru echilibrarea bugetelor locale, indiferent de provenienţa resurselor din care sunt acoperite creditele bugetare care fac obiectul abaterii constatate;
    b) pentru entitãţile finanţate din venituri proprii şi subvenţii din bugetele locale, se blocheazã sumele care provin din subvenţii de la bugetul local;
    c) pentru entitãţile din administraţia publicã localã finanţate integral din venituri proprii, se blocheazã sumele aferente acţiunii/operaţiunii la care s-au constatat abateri.
    193. Înştiinţarea organelor abilitate, respectiv ordonatorul principal de credite, Ministerul Finanţelor Publice, precum şi direcţia generalã a finanţelor publice judeţeanã sau a municipiului Bucureşti, dupã caz, trebuie sã cuprindã, printre alte date şi informaţii, urmãtoarele: deficienţele constatate de auditorii publici externi ai Curţii de Conturi; cauzele înregistrãrii acestora; mãsura dispusã prin decizie; cuantumul sumei ce se blocheazã; perioada de timp pentru care se blocheazã suma în cauzã; termenul pânã la care aceste organe abilitate trebuie sã aducã la îndeplinire mãsura dispusã şi termenul pânã la care trebuie sã comunice Curţii de Conturi modul de aducere la îndeplinire a mãsurii dispuse.
    Prin înştiinţarea transmisã se va comunica şi faptul cã neaducerea la îndeplinire a mãsurii dispuse de Curtea de Conturi prin structurile sale de specialitate constituie abatere şi se sancţioneazã potrivit prevederilor art. 62 lit. b) din lege.
    194. Aceastã înştiinţare se face direct de cãtre departamentul sau camera de conturi care a efectuat controlul şi a dispus blocarea fondurilor bugetare ori speciale (conform modelului din anexa nr. 13).
    În cazul în care organele abilitate menţionate la pct. 190 nu au comunicat departamentului/camerei de conturi modul de ducere la îndeplinire a mãsurii dispuse, acestea vor fi incluse în programul anual de activitate pentru a fi verificate şi a se lua mãsurile legale.
    195. Entitãţile verificate cãrora li s-a aplicat mãsura blocãrii fondurilor bugetare sau speciale vor comunica la data prevãzutã în decizie, în scris, structurii Curţii de Conturi care a dispus blocarea fondurilor respective modul de aducere la îndeplinire a mãsurilor pentru remedierea deficienţelor constatate.
    196. Dupã primirea comunicãrii referitoare la remedierea deficienţelor care au generat mãsura de blocare, structura de specialitate a Curţii de Conturi care a efectuat controlul va verifica la sediul entitãţii dacã cele semnalate de aceasta se confirmã, în maximum 7 zile calendaristice de la înregistrarea înştiinţãrii.
    Dacã deficienţele au fost remediate, Curtea de Conturi va înştiinţa concomitent, în scris, în termen de 7 zile calendaristice, conducerea entitãţii verificate, ordonatorul principal de credite în subordinea sau coordonarea cãruia se aflã entitatea, Ministerul Finanţelor Publice, precum şi direcţia generalã a finanţelor publice judeţeanã şi a municipiului Bucureşti, dupã caz, cã fondurile bugetare ori speciale se deblocheazã.
    În cazul în care entitatea verificatã nu a remediat integral deficienţele care au generat mãsura blocãrii, fondurile bugetare sau speciale rãmân în continuare blocate pânã la remedierea deficienţelor, iar pentru deblocarea lor ulterioarã se va relua procedura descrisã mai sus.

    Procedura de suspendare din funcţie prevãzutã la art. 45 din lege

    197. Potrivit prevederilor art. 45 din lege, în cazul în care Curtea de Conturi, în urma controalelor efectuate, constatã sãvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, conducerea structurii de specialitate care a efectuat verificarea poate propune suspendarea din funcţie a:
    a) persoanelor acuzate de sãvârşirea acestor fapte cauzatoare de prejudicii importante, a unor abateri grave cu caracter financiar, inclusiv din cauza nerespectãrii principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate;
    b) conducãtorului entitãţii verificate, rãspunzãtor în mod direct de fapte cauzatoare de prejudicii importante, de abateri grave cu caracter financiar, inclusiv din cauza nerespectãrii principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, aşa cum se prevede la pct. 182.
    198. În vederea aplicãrii procedurii de suspendare din funcţie, în conformitate cu prevederile art. 45 din lege, camerele de conturi vor transmite departamentului coordonator al acţiunii, în termen de 10 zile calendaristice de la expirarea termenului de depunere a obiecţiilor la constatãrile înscrise în raportul de control, o adresã prin care se propune suspendarea din funcţie a persoanelor în cauzã. La aceastã adresã, în care se vor descrie detaliat deficienţele consemnate în actul de control, se vor anexa toate documentele necesare pentru susţinerea constatãrilor.
    199. Departamentele de specialitate care coordoneazã acţiunile de verificare vor proceda dupã cum urmeazã:
    a) analizeazã propunerile formulate de directorul direcţiei/directorul camerei de conturi de suspendare din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de sãvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, inclusiv din cauza nerespectãrii principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, constatate în urma acţiunilor de verificare efectuate, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate;
    b) solicitã punctul de vedere al Departamentului juridic, care va fi transmis în 7 zile calendaristice;
    c) supun spre aprobare plenului emiterea deciziei prin care se solicitã suspendarea din funcţie a persoanelor în cauzã.
    Decizia cuprinzând cererea de suspendare din funcţie este emisã de şeful departamentului de control/audit coordonator al acţiunii.
    200. Decizia emisã, cuprinzând cererea de suspendare, precum şi termenul pânã la care trebuie sã se comunice Curţii de Conturi modul de ducere la îndeplinire a mãsurii dispuse va fi transmisã de cãtre şeful departamentului de control/audit coordonator al acţiunii urmãtoarelor instituţii şi persoane, în funcţie de calitatea pe care o au persoanele pentru care se solicitã suspendarea din funcţie, şi anume:
    a) Parlamentului României, atunci când persoana care face obiectul cererii este conducãtorul unei autoritãţi centrale autonome, aflatã sub control parlamentar;
    b) primului-ministru, atunci când persoana care face obiectul cererii este un ministru, secretar de stat, un conducãtor al altui organ central de specialitate al administraţiei publice centrale sau al altei structuri cu personalitate juridicã din subordinea Guvernului ori un prefect;
    c) ministrului, atunci când persoana care face obiectul cererii deţine o funcţie de conducere sau de execuţie în cadrul acelui minister;
    d) ministrului sau conducãtorului unui organ central de specialitate din subordinea unui minister, atunci când persoana care face obiectul cererii este şeful unui serviciu public deconcentrat dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti;
    e) conducãtorului autoritãţii publice centrale de specialitate cu caracter autonom, atunci când cel care face obiectul cererii este o persoanã care exercitã o funcţie de demnitate publicã, un funcţionar public cu atribuţii de conducere sau orice altã persoanã cu funcţie de conducere din cadrul autoritãţii centrale de specialitate autonome;
    f) prefectului, atunci când persoana care face obiectul cererii este un funcţionar public cu atribuţii de conducere/personal contractual cu funcţii de conducere din cadrul unei prefecturi;
    g) consiliului judeţean, atunci când persoana care face obiectul cererii este conducãtor al unei instituţii sau al unor servicii publice de interes judeţean;
    h) preşedintelui consiliului judeţean, atunci când persoana care face obiectul cererii face parte din aparatul de specialitate al consiliului judeţean;
    i) primarului, atunci când persoana care face obiectul cererii face parte din aparatul de specialitate al primãriei.
    În decizie se va consemna şi faptul cã neaducerea la îndeplinire a mãsurilor dispuse de Curtea de Conturi constituie abatere şi se sancţioneazã potrivit prevederilor art. 62 lit. b) din lege.
    201. În situaţiile în care persoanele pentru care se solicitã suspendarea din funcţie nu se regãsesc în enumerarea anterioarã, decizia se adreseazã conducãtorului autoritãţii, al instituţiei publice sau oricãrei alte persoane juridice care face parte din categoria entitãţilor publice supuse verificãrii Curţii de Conturi şi care are competenţa de a numi în funcţie şi de a modifica, a suspenda sau a dispune încetarea raportului de muncã/de serviciu.
    202. Decizia cuprinzând cererea de suspendare din funcţie va fi comunicatã de cãtre şeful departamentului coordonator al acţiunii atât conducerii entitãţii verificate, cât şi camerei de conturi.
    203. În cazul camerelor de conturi, în vederea valorificãrii celorlalte constatãri consemnate în actul de control întocmit la aceeaşi entitate verificatã la care s-a solicitat suspendarea din funcţie a unor persoane, directorul camerei de conturi va emite o altã decizie care va cuprinde mãsurile dispuse pentru remedierea deficienţelor constatate.
    În aceste condiţii, la nivelul unei entitãţi verificate de auditorii publici externi ai camerelor de conturi, în cadrul aceleiaşi acţiuni, pot fi emise 2 (douã) decizii, respectiv una de cãtre şeful departamentului de specialitate şi una de cãtre directorul/directorul adjunct al camerei de conturi.

    Procedura şi termenul de contestare a deciziei

    204. Împotriva mãsurilor dispuse prin decizie, în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii acesteia, conducãtorul entitãţii verificate poate depune/transmite contestaţie la structura Curţii de Conturi care a emis decizia.
    205. În cazul în care contestaţia este depusã la altã structurã a Curţii de Conturi decât cea care a emis decizia, contestaţia se considerã valabilã dacã a fost introdusã în termen. În aceastã situaţie, contestaţia este redirecţionatã de cãtre structura care a primit contestaţia cãtre structura emitentã a deciziei.
    206. Termenul de 15 zile calendaristice pentru contestarea deciziei nu cuprinde ziua primirii deciziei şi nici ziua depunerii/expedierii contestaţiei, iar când acest termen se sfârşeşte într-o zi de sãrbãtoare legalã sau când serviciul este suspendat se va prelungi pânã la sfârşitul primei zile de lucru urmãtoare. Prin data primirii deciziei se înţelege data confirmãrii de primire a acesteia, menţionatã pe documentul de transmitere a deciziei.
    207. În cazul deciziei emise de departamentul de specialitate pentru suspendarea din funcţie a unor persoane, ca urmare a acţiunilor de control efectuate de camerele de conturi, contestaţiile vor fi transmise în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii acesteia la structura care a emis decizia, respectiv la departamentul coordonator al acţiunii, conform prevederilor pct. 204. Procedura de analizã şi soluţionare a contestaţiei este cea prevãzutã la pct. 211-226.
    208. Nedepunerea contestaţiei în termen atrage decãderea, cu excepţia cazului în care conducãtorul entitãţii verificate dovedeşte cã a fost împiedicat printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa. În acest caz, contestaţia se va depune în termen de 15 zile calendaristice de la încetarea "împiedicãrii", cu prezentarea motivelor care au determinat aceastã situaţie. Decãderea se constatã de comisia de soluţionare a contestaţiilor, constituitã conform prevederilor pct. 213.
    209. Contestaţia trimisã prin poştã se socoteşte în termen dacã a fost predatã recomandat la oficiul poştal în termenul prevãzut la pct. 206.
    210. Contestaţia suspendã obligaţia executãrii deciziei pânã la soluţionarea ei de cãtre comisia de soluţionare a contestaţiilor. Executarea mãsurilor devine obligatorie de la data comunicãrii încheierii formulate de comisia de soluţionare a contestaţiilor, prin care se respinge integral sau parţial contestaţia. Prin data comunicãrii încheierii se înţelege data confirmãrii de primire a acesteia, menţionatã pe documentul de transmitere a încheierii.

    Analiza şi soluţionarea contestaţiei la decizie

    211. În cazul contestaţiei formulate de conducãtorul entitãţii verificate cu privire la mãsurile dispuse prin decizia emisã de structurile Curţii de Conturi se procedeazã astfel:
    a) atunci când decizia a fost emisã de cãtre şeful departamentului de specialitate pentru valorificarea constatãrilor din actele întocmite la nivelul acestei structuri, precum şi pentru solicitarea suspendãrii din funcţie a persoanelor în cauzã, în baza prevederilor art. 45 din lege, contestaţia se remite de cãtre acesta directorului din cadrul departamentului respectiv, care, în termen de 7 zile calendaristice, examineazã temeinicia contestaţiei formulate şi întocmeşte o notã cu punctul sãu de vedere referitor la argumentele prezentate în contestaţie;
    b) atunci când decizia a fost emisã pentru entitãţile verificate de camerele de conturi, contestaţia se remite de cãtre directorul camerei de conturi cãtre directorul adjunct pentru a fi analizatã, care, în termen de 7 zile calendaristice, întocmeşte o notã cu punctul sãu de vedere referitor la argumentele prezentate în contestaţie.
    212. În cazul contestaţiilor formulate la deciziile emise pentru:
    a) entitãţile aparţinând administraţiei publice centrale, nota întocmitã de directorul din cadrul departamentului se aprobã de cãtre şeful de departament;
    b) entitãţile de pe plan local aparţinând administraţiei publice centrale (respectiv deconcentratele) şi locale, nota întocmitã de directorul adjunct al camerei de conturi se aprobã de cãtre directorul camerei de conturi.
    Nota aprobatã de şeful departamentului/directorul camerei de conturi împreunã cu contestaţia formulatã de conducãtorul entitãţii verificate, decizia emisã şi raportul de control (inclusiv anexele acestuia) se transmit comisiei de soluţionare a contestaţiilor, constituitã conform prevederilor pct. 213.
    În vederea analizei şi soluţionãrii contestaţiei, camerele de conturi transmit departamentului care coordoneazã domeniul ce a fãcut obiectul verificãrii documentele sus-menţionate, pentru toate entitãţile ai cãror conducãtori au formulat contestaţii la deciziile emise, cu excepţia entitãţilor finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi a entitãţilor finanţate din venituri proprii, aflate în subordinea comunelor.
    213. Contestaţiile formulate împotriva deciziilor emise de structurile Curţii de Conturi sunt examinate de comisii de soluţionare a contestaţiilor, alcãtuite astfel:
    a) consilierul care coordoneazã departamentul în a cãrui competenţã intrã entitatea verificatã şi alţi 2 consilieri de conturi, desemnaţi de cãtre vicepreşedintele coordonator al departamentului care a efectuat acţiunea, dintre consilierii de conturi cu atribuţii de control/audit, pentru deciziile emise de cãtre departamentele de specialitate;
    b) consilierul de conturi care coordoneazã domeniul ce a fãcut obiectul verificãrii, un alt consilier de conturi (desemnat de cãtre unul dintre vicepreşedinţi) şi directorul din cadrul departamentului în a cãrui competenţã intrã entitatea respectivã, pentru deciziile emise la nivelul camerelor de conturi în cazul entitãţilor aparţinând administraţiei publice centrale şi locale, cu excepţia entitãţilor finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi a entitãţilor finanţate din venituri proprii, aflate în subordinea comunelor.
    În acest caz, la şedinţa comisiei poate participa, în calitate de invitat, şi directorul camerei de conturi care a efectuat verificarea, dacã se considerã necesar de cãtre comisie;
    c) directorul camerei de conturi şi 2 auditori publici externi, alţii decât cei care au efectuat verificarea, în cazul deciziilor emise pentru entitãţile finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi pentru entitãţile finanţate din venituri proprii, aflate în subordinea comunelor.
    214. În vederea constituirii comisiei de soluţionare a contestaţiilor, imediat ce s-a primit contestaţia se va proceda dupã cum urmeazã:
    a) şeful departamentului care coordoneazã acţiunea de verificare propune vicepreşedintelui coordonator al departamentului membrii comisiei, pentru deciziile contestate emise de cãtre departamentele de specialitate şi de cãtre camerele de conturi, cu excepţia celor emise pentru entitãţile finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi entitãţile finanţate din venituri proprii, aflate în subordinea comunelor;
    b) directorul adjunct al camerei de conturi propune directorului camerei de conturi membrii comisiei, pentru deciziile contestate emise entitãţilor finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi entitãţile finanţate din venituri proprii, aflate în subordinea comunelor.
    Propunerea se va face printr-o adresã al cãrei model este prevãzut în anexa nr. 14.
    În cazul Departamentului de coordonare a verificãrii bugetelor unitãţilor administrativ-teritoriale, comunicarea adresei se va face cãtre vicepreşedintele în a cãrui competenţã de coordonare se aflã consilierul de conturi care este propus a face parte din comisie.
    Dupã aprobarea propunerilor privind membrii comisiei, adresa va fi remisã de cãtre vicepreşedintele coordonator/directorul camerei de conturi cãtre şeful departamentului de specialitate/directorul adjunct al camerei de conturi, care o va anexa la procesul-verbal al şedinţei de analizã şi soluţionare a contestaţiei.
    215. Adresa prin care s-a stabilit componenţa comisiei de soluţionare a contestaţiilor prevãzutã la pct. 213 lit. a)-c) va face parte integrantã din dosarul curent al acţiunii de verificare (raportul de control, notele întocmite referitoare la actul de control, decizia, contestaţia la decizie, nota cu punctul de vedere referitor la argumentele prezentate în contestaţie, procesul-verbal al şedinţei de analizã şi soluţionare a contestaţiei, încheierea etc.).
    216. Componenţa unei comisii de soluţionare a contestaţiilor poate fi modificatã de cãtre vicepreşedintele coordonator al departamentului care a efectuat/a coordonat verificarea sau de cãtre directorul camerei de conturi în cazuri justificate, cum ar fi situaţiile în care un membru al acesteia se aflã în concediu medical, delegaţie etc.
    217. La şedinţa comisiei de soluţionare a contestaţiilor pot fi invitaţi, dacã se considerã necesar, membri ai echipei de control, reprezentanţi ai entitãţii verificate şi/sau alte persoane, dacã este cazul, care pot da explicaţii ori pot depune acte şi documente suplimentare pentru susţinerea contestaţiei. Reprezentanţii entitãţii pot fi asistaţi de avocat.
    218. Comisiile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva deciziilor emise de structurile Curţii de Conturi vor examina aceste contestaţii în termen de maximum 45 de zile calendaristice de la data înregistrãrii acestora la departamentul care coordoneazã domeniul ce a fãcut obiectul verificãrii sau camera de conturi care a efectuat controlul.
    219. Comisia de soluţionare a contestaţiilor examineazã contestaţia împreunã cu celelalte documente şi emite o încheiere, al cãrei model este prevãzut în anexa nr. 15, prin care se poate dispune:
    a) admiterea totalã sau parţialã a contestaţiei;
    b) respingerea acesteia.
    220. În situaţia în care se constatã, cu prilejul analizei şi soluţionãrii contestaţiei, cã raportul de control nu a fost întocmit corect, cã unele dintre mãsurile dispuse prin decizie au fost determinate de constatãri neîntemeiate pe dispoziţiile legale menţionate în actul de control sau au avut la bazã interpretãri eronate ale reglementãrilor în vigoare, comisia de soluţionare a contestaţiilor poate suspenda soluţionarea contestaţiei şi dispune reverificarea aspectelor ori operaţiunilor neclare consemnate în raportul de control. Totodatã, comisia poate propune chiar constituirea unei alte echipe de control, care sã reverifice aspectele neclare cuprinse în raportul de control.
    În situaţia în care în urma reverificãrii aspectelor neclare se constatã cã deficienţele consemnate în actul de control sunt greşite sau neîntemeiate pe dispoziţiile legale menţionate în acest act, comisia de soluţionare a contestaţiilor prevãzutã la pct. 213 lit. a) şi b) poate propune plenului Curţii de Conturi sancţionarea directorului din cadrul departamentului/directorului camerei de conturi, directorului adjunct al camerei de conturi şi a şefului de serviciu care au coordonat şi au monitorizat acţiunea de control respectivã, inclusiv a auditorilor publici externi desemnaţi pentru efectuarea acesteia.
    221. Fiecare şedinţã a comisiei de soluţionare a contestaţiilor va avea un secretar, care nu este membru al comisiei, dar este numit de cãtre membrii comisiei din cadrul structurii care a efectuat/a coordonat acţiunea. Acest secretar întocmeşte proiectul de încheiere a şedinţei comisiei de soluţionare a contestaţiei, precum şi proiectul procesului-verbal al şedinţei.
    222. În procesul-verbal al şedinţei se consemneazã participarea şi a altor persoane decât membrii acestei comisii (respectiv reprezentanţi ai entitãţii verificate sau alte persoane, dacã este cazul).
    Totodatã, în procesul-verbal al şedinţei se menţioneazã, în sintezã, explicaţiile auditorilor publici externi participanţi la şedinţã, dezbaterile şi discuţiile care au avut loc, precum şi actele şi documentele suplimentare depuse în vederea susţinerii contestaţiei. Acest proces-verbal se semneazã de cãtre membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi de secretarul de şedinţã.
    223. Încheierile pronunţate de comisiile de soluţionare a contestaţiilor, redactate de cãtre secretarul de şedinţã, se motiveazã în mod obligatoriu, iar motivarea trebuie sã conţinã, potrivit prevederilor Hotãrârii Plenului Curţii de Conturi nr. 144/2009, urmãtoarele:
    a) motive de fapt, şi anume:
      (i) prezentarea argumentelor şi a raţionamentelor care au determinat comisia de soluţionare a contestaţiilor sã admitã total sau parţial contestaţia ori sã o respingã;
      (ii) redarea fiecãrei mãsuri contestate şi a probelor/documentelor care au stat la baza dispunerii mãsurii respective;
      (iii) motivele contestaţiei formulate de conducãtorul entitãţii verificate;
      (iv) documentele depuse de acesta în vederea susţinerii contestaţiei;
      (v) motivele pentru care documentele depuse de conducãtorul entitãţii verificate au fost acceptate sau, dimpotrivã, nu au fost avute în vedere de comisie, întrucât nu erau relevante;
    b) motive de drept - precizarea prevederilor legale pe care comisia de soluţionare a contestaţiilor le-a avut în vedere şi pe care se întemeiazã soluţia datã, în sensul admiterii totale sau parţiale a contestaţiei ori respingerii acesteia;
    c) precizarea cãii de atac, respectiv sesizarea, printr-o cerere de chemare în judecatã, a instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea, în tot sau în parte, a încheierii, în condiţiile legii contenciosului administrativ;
    d) termenul de exercitare a cãii de atac, respectiv 15 zile calendaristice de la data confirmãrii de primire a încheierii transmise prin poştã;
    e) instanţa competentã - reclamantul (conducãtorul entitãţii verificate) se poate adresa secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul curţii de apel în a cãrei razã teritorialã se aflã sediul entitãţii verificate.
    224. Dacã un membru al comisiei de soluţionare a contestaţiei are un alt punct de vedere faţã de ceilalţi membri ai comisiei, acest lucru va fi menţionat în procesul-verbal al şedinţei, iar opinia separatã şi motivarea acesteia se anexeazã la încheiere şi se semneazã de cãtre persoana care a formulat-o.
    225. Încheierea emisã de comisia de soluţionare a contestaţiilor, motivatã aşa cum s-a menţionat la pct. 223, se comunicã atât entitãţii cãreia i-au fost dispuse mãsuri prin decizie, cât şi structurii de specialitate care a emis aceastã decizie, în termen de 5 zile calendaristice de la emitere.
    Un exemplar al încheierii motivate, împreunã cu decizia şi contestaţia la aceasta, se remite Departamentului juridic, în cazul în care comisia a respins total sau parţial contestaţia, în vederea reprezentãrii Curţii de Conturi în eventualele litigii. În acest scop, Departamentul juridic poate solicita raportul de control structurii de specialitate care a efectuat verificarea.
    226. Încheierea emisã de comisie va primi numãr de înregistrare de la cabinetul vicepreşedintelui coordonator al departamentului în a cãrui competenţã intrã domeniul ce a fãcut obiectul verificãrii, de la cabinetul şefului Departamentului de coordonare a verificãrii bugetelor unitãţilor administrativ-teritoriale pentru deciziile emise în cazul entitãţilor aparţinând administraţiei publice locale, exclusiv entitãţile finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi cele finanţate din venituri proprii, aflate în subordinea comunelor, sau de la cabinetul directorului camerei de conturi, pentru entitãţile finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi cele finanţate din venituri proprii, aflate în subordinea comunelor, dupã caz.
    Încheierile emise de comisiile de soluţionare a contestaţiilor vor fi înregistrate în registrul special privind evidenţa actelor întocmite şi modul de valorificare a constatãrilor consemnate în acestea şi în aplicaţia INFOPAC.

    Sesizarea instanţei de contencios administrativ

    227. Împotriva încheierii emise de comisia de soluţionare a contestaţiilor prevãzutã la pct. 213 conducãtorul entitãţii verificate poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentã, în termen de 15 zile calendaristice de la data confirmãrii de primire a încheierii, în condiţiile legii contenciosului administrativ.
    228. Competenţa de soluţionare a sesizãrii formulate de conducãtorul entitãţii verificate împotriva încheierii emise de Comisia de soluţionare a contestaţiilor aparţine secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul curţii de apel în a cãrei razã teritorialã se aflã sediul entitãţii verificate, în condiţiile legii contenciosului administrativ.
    229. Cauzele aflate pe rolul instanţelor la data publicãrii prezentului regulament în Monitorul Oficial al României, Partea I, vor continua sã se judece potrivit regulamentului aplicabil în momentul sesizãrii instanţei.

    Verificarea modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizii

    230. Verificarea modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizii se realizeazã de cãtre auditori publici externi din cadrul structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi care au participat la acţiunea de verificare, de regulã în 30 de zile calendaristice de la termenul cel mai îndepãrtat din decizie, fãrã o notificare prealabilã.
    231. Pentru realizarea acţiunii de verificare a modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizii, în programul anual de activitate aprobat de plenul Curţii de Conturi se poate aloca, la propunerea structurilor de specialitate, şi un fond de timp mai mare de 7 zile calendaristice decât cel prevãzut în Metodologia de elaborare, modificare şi urmãrire a realizãrii programului de activitate a Curţii de Conturi.
    Alocarea unui fond de timp mai mare pentru efectuarea acestui tip de acţiune de control se face în funcţie de complexitatea activitãţii entitãţii şi de volumul documentelor ce trebuie verificate.
    232. În cazul în care timpul necesar pentru verificarea modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizie este de maximum 7 zile calendaristice, nu mai este necesarã aprobarea conducerii executive, respectiv a plenului, pentru cuprinderea acestei acţiuni în program pe parcursul anului, la nivelul structurilor de specialitate.
    233. În vederea verificãrii modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizii, conducãtorii structurilor Curţii de Conturi emit delegaţii, conform prevederilor pct. 50. Modelul delegaţiei este prevãzut în anexa nr. 2.3.

    Acte întocmite în urma verificãrii modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizii

    234. Verificarea modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizii se finalizeazã astfel:
    a) în situaţia în care mãsurile privind remedierea erorilor/abaterilor de la legalitate şi regularitate au fost duse la îndeplinire în totalitate, au fost luate mãsuri pentru îmbunãtãţirea economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, iar prejudiciile au fost stabilite de entitatea verificatã ca întindere şi au fost recuperate, se întocmeşte notã unilateralã.
    În aceastã notã unilateralã se consemneazã situaţia constatatã, inclusiv detalierea efectelor produse în activitatea entitãţii de mãsurile dispuse de structurile Curţii de Conturi;
    b) în cazul în care nu s-a acţionat pentru suspendarea aplicãrii mãsurilor care contravin reglementãrilor legale din domeniul financiar-contabil şi fiscal, nu s-au blocat fondurile bugetare sau speciale în urma constatãrii utilizãrii nelegale ori ineficiente a acestora, nu au fost înlãturate erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate, altele decât cele cauzatoare de prejudicii, şi/sau nu au fost luate mãsuri pentru îmbunãtãţirea economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, se încheie raport de control, care urmeazã procedura de valorificare stabilitã la pct. 163-167 şi 171-229, urmând a se emite de cãtre şeful departamentului/directorul camerei de conturi o nouã decizie cuprinzând mãsurile care se impun.
    În baza raportului de control întocmit în conformitate cu prevederile prezentului regulament, se sesizeazã şi organul ierarhic superior al entitãţii controlate, aşa cum este prevãzut la pct. 183-185, solicitându-se acestuia prin scrisoare sã ia mãsuri care sã asigure ducerea la îndeplinire de cãtre entitatea aflatã în subordine a mãsurilor dispuse de Curtea de Conturi.
    Autoritãţile sesizate în acest caz pentru a lua mãsurile ce se impun sunt urmãtoarele:
      (i) consiliul local/consiliul judeţean, în cazul autoritãţilor publice locale;
      (ii) consiliul de administraţie şi adunarea generalã a acţionarilor, în cazul operatorilor economici (regii autonome, societãţi comerciale la care statul, unitãţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure sau împreunã, integral sau mai mult de jumãtate din capitalul social);
      (iii) organul ierarhic superior în subordinea cãruia se aflã celelalte categorii de entitãţi verificate.
    În cazul în care entitatea verificatã continuã sã nu ducã la îndeplinire mãsurile dispuse prin decizie de cãtre structurile de specialitate, şeful departamentului coordonator al acţiunii de control informeazã pe cale ierarhicã ministerul, alte instituţii şi Guvernul, în calitate de organ executiv, precum şi Parlamentul, în calitate de organ legislativ;
    c) în cazul în care conducerea entitãţii verificate nu a recuperat prejudiciul, se încheie raport de control şi se procedeazã în felul urmãtor:
      (i) dacã se constatã faptul cã nerecuperarea prejudiciului s-a datorat nedispunerii şi neurmãririi de cãtre conducerea entitãţii a mãsurilor dispuse de şeful departamentului/directorul camerei de conturi, se urmeazã procedura de sesizare a organelor de urmãrire penalã consemnatã la pct. 240-249, pentru a se aplica prevederile art. 64 din lege;
      (ii) dacã se constatã faptul cã, deşi au fost dispuse şi urmãrite de cãtre conducerea entitãţii mãsurile cuprinse în decizie, prejudiciul nu a fost corect stabilit ca întindere şi/sau nu a fost recuperat, procedura de valorificare a raportului de control care se întocmeşte este cea stabilitã la pct. 163-167 şi 171-229, urmând a se emite de cãtre şeful departamentului/directorul camerei de conturi o nouã decizie cuprinzând mãsurile care se impun.
    235. În condiţiile în care conducãtorul entitãţii verificate prezintã în scris pânã la termenul stabilit prin decizie argumente temeinice care justificã neaducerea la îndeplinire a mãsurilor, acesta poate solicita prelungirea termenului stabilit în decizie.
    236. Conducerea structurii care a efectuat verificarea va delega un auditor public extern pentru verificarea realitãţii argumentelor invocate de conducerea entitãţii în susţinerea solicitãrii de prelungire a termenului stabilit în decizie. Dacã aceste argumente se confirmã, şeful de departament/directorul camerei de conturi poate acorda un alt termen pentru realizarea mãsurilor dispuse, termen care se comunicã entitãţii printr-o adresã separatã, la finalul noului termen reluându-se procedura de verificare.
    237. Actele de control întocmite în urma acţiunii de verificare a modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizii vor face referire la:
    1. modul de implementare sau nu a mãsurilor stabilite de cãtre Curtea de Conturi;
    2. descrierea impactului estimat de structurile Curţii de Conturi pentru mãsurile dispuse în ceea ce priveşte:
    a) îmbunãtãţirea managementului pentru realizarea obiectivelor entitãţii;
    b) îmbunãtãţirea activitãţii entitãţii verificate, din punctul de vedere al evidenţei financiar-contabile, fiscale, al sistemului informaţional, al resurselor umane etc.;
    c) obţinerea unor rezultate economico-financiare mai bune, reducerea cheltuielilor, creşterea economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în utilizarea fondurilor publice şi/sau în administrarea patrimoniului etc.;
    3. gradul de implementare a mãsurilor dispuse de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi;
    4. impactul efectiv al mãsurilor luate de entitate asupra activitãţii acesteia;
    5. prezentarea mãsurilor neimplementate de cãtre entitate, cu precizarea cauzelor care au determinat neimplementarea fiecãrei mãsuri;
    6. în cazul în care au fost dispuse mãsuri pentru stabilirea întinderii prejudiciului, se va menţiona atât valoarea estimatã a erorii/abaterii în urma acţiunii de control a Curţii de Conturi, cât şi prejudiciul stabilit de conducerea entitãţii verificate;
    7. mãsurile stabilite în plus de cãtre entitate faţã de cele dispuse prin decizie, în vederea înlãturãrii deficienţelor constatate de cãtre Curtea de Conturi.
    238. Actele întocmite cu ocazia valorificãrii constatãrilor rezultate în urma acţiunii de verificare şi actele de control întocmite în urma acţiunii de verificare a modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizii vor fi înregistrate la registratura structurii de specialitate a Curţii de Conturi care a efectuat verificarea sub acelaşi numãr cu actele întocmite în urma acţiunii de verificare.
    La nivelul structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi se instituie, cu ajutorul aplicaţiei informatice INFOPAC, un sistem de evidenţã şi monitorizare atât a modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizii, cât şi a evaluãrii impactului acestora asupra activitãţii entitãţii şi a calitãţii mãsurilor respective.
    Informaţiile ce urmeazã a fi completate de cãtre structurile de specialitate ale Curţii de Conturi în aplicaţia INFOPAC, care vor fi preluate din actele întocmite în urma acţiunii de verificare a modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizii, se referã la:
    1. erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale constatate în urma acţiunilor de verificare ale Curţii de Conturi, prezentate în mod sintetic;
    2. prezentarea în detaliu a mãsurilor dispuse;
    3. termenul stabilit pentru ducerea la îndeplinire a acestor mãsuri;
    4. descrierea impactului estimat de structurile Curţii de Conturi pentru mãsurile dispuse în ceea ce priveşte:
    a) îmbunãtãţirea managementului pentru realizarea obiectivelor entitãţii;
    b) îmbunãtãţirea activitãţii entitãţii verificate, din punctul de vedere al evidenţei financiar-contabile, fiscale, al sistemului informaţional, al resurselor umane etc.;
    c) obţinerea unor rezultate economico-financiare mai bune, reducerea cheltuielilor, creşterea economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în utilizarea fondurilor publice şi/sau în administrarea patrimoniului etc.;
    5. numãrul de înregistrare şi data fiecãrei adrese transmise, dacã este cazul, conducãtorului entitãţii verificate, prin care se revine la solicitarea dispusã prin decizie de a se comunica structurii de specialitate care a efectuat verificarea despre mãsurile luate pentru remedierea deficienţelor/recuperarea prejudiciilor;
    6. numãrul de înregistrare şi data fiecãrei adrese prin care conducãtorul entitãţii verificate a comunicat despre modul de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizie;
    7. prezentarea în mod detaliat a modului de aducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizie;
    8. data efectuãrii acţiunii de verificare a modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse;
    9. gradul de implementare a mãsurilor dispuse de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi;
    10. prezentarea mãsurilor neimplementate de cãtre entitate, cu precizarea cauzelor care au determinat neimplementarea fiecãrei mãsuri;
    11. în cazul în care au fost dispuse mãsuri pentru stabilirea întinderii prejudiciului, se va menţiona atât valoarea estimatã a erorii/abaterii în urma acţiunii de control a Curţii de Conturi, cât şi prejudiciul stabilit de conducerea entitãţii verificate;
    12. evaluarea impactului mãsurilor dispuse prin decizie asupra activitãţii entitãţii verificate;
    13. mãsurile dispuse prin decizie, care au fost anulate ca urmare a acceptãrii contestaţiei de cãtre Comisia de soluţionare a contestaţiilor;
    14. mãsurile stabilite în plus de cãtre entitate faţã de cele dispuse prin decizie, în vederea înlãturãrii deficienţelor constatate de cãtre Curtea de Conturi.
    Toate aceste informaţii furnizate prin aplicaţia informaticã INFOPAC vor fi analizate permanent de cãtre conducerile structurilor de specialitate respective, iar, pe baza acestora, şefii departamentelor de specialitate vor întocmi sinteze, rapoarte şi note ce vor fi supuse analizei plenului Curţii de Conturi.

    Acte întocmite în cazul neducerii la îndeplinire a mãsurilor dispuse în baza prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b)-d), precum şi ale art. 45 din lege

    239. În cazul în care, la solicitarea Curţii de Conturi:
    a) nu s-a efectuat verificarea cu prioritate a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale, de cãtre organele de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancarã, ale Bãncii Naţionale a României;
    b) nu au fost puse la dispoziţie rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancarã;
    c) nu s-au efectuat de cãtre instituţiile specializate ale statului verificãrile de specialitate solicitate în vederea clarificãrii unor constatãri;
    d) nu s-a dispus suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de sãvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controlului efectuat, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate, se întocmeşte proces-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile, prevãzute la art. 62 lit. a) şi b) din lege.
    Procedura de întocmire a procesului-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile, prevãzute la art. 62 lit. a) şi b) din lege, şi cãile de atac al acestuia sunt prevãzute la pct. 138-148.

    Sesizarea organelor de urmãrire penalã competente

    240. Sesizarea organelor de urmãrire penalã competente se va efectua, potrivit prevederilor art. 33 alin. (4) şi art. 64 din lege, de cãtre conducãtorul departamentului de specialitate (control/audit) coordonator al acţiunii, atât în cazul actelor de control încheiate la nivel central, cât şi al celor întocmite la nivelul camerelor de conturi.
    241. În procesul de valorificare a constatãrilor înscrise în actele de control, organele de urmãrire penalã competente vor fi sesizate în urmãtoarele cazuri:
    a) în raportul de control întocmit de auditorii publici externi s-a consemnat existenţa unor fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale;
    b) conducerea entitãţii verificate nu a dispus şi nu a urmãrit recuperarea prejudiciului;
    c) în actele de control întocmite de auditorii publici externi s-a consemnat furnizarea de cãtre entitatea verificatã a unor informaţii pentru care existã indicii cã ar putea fi nereale.
    242. În situaţia consemnãrii în raportul de control a unor fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale sau a faptei de nerecuperare a prejudiciului, ca urmare a nedispunerii şi a neurmãririi de cãtre conducerea entitãţii a mãsurilor dispuse de Curtea de Conturi, directorul camerei de conturi va transmite, în termen de 10 zile calendaristice de la expirarea termenului de depunere a obiecţiilor, o adresã cãtre departamentul de specialitate (control/audit) coordonator al acţiunii.
    În aceastã adresã vor fi descrise în mod detaliat deficienţele consemnate în actul de control încheiat la entitatea verificatã, anexându-se toate documentele care susţin respectivele constatãri.
    243. În vederea sesizãrii organelor de urmãrire penalã, departamentul de specialitate (control/audit) coordonator al acţiunii solicitã un punct de vedere de la Departamentul juridic referitor la încadrarea sau nu a faptelor consemnate în raportul de control în categoria celor de naturã penalã, atât pentru acţiunile proprii, cât şi pentru cele coordonate în teritoriu, dupã care proiectul de sesizare va fi supus spre aprobare plenului. Departamentul juridic emite punctul sãu de vedere în termen de 7 zile calendaristice de la primirea solicitãrii.
    244. Departamentul de specialitate (control/audit) va informa structura teritorialã cu privire la sesizarea organelor de urmãrire penalã pentru faptele consemnate în raportul de control, dupã aprobarea plenului Curţii de Conturi.
    245. Dacã acţiunea de control a fost efectuatã de cãtre departamentul de specialitate (control/audit), şeful acestei structuri analizeazã conţinutul raportului de control, al proiectului adresei de sesizare întocmit de directorul din cadrul departamentului şi definitiveazã aceastã adresã, pe care o transmite organului de urmãrire penalã competent, dupã obţinerea punctului de vedere al Departamentului juridic şi a aprobãrii plenului Curţii de Conturi.
    246. În cazul acţiunilor de control realizate de cãtre camerele de conturi, şeful departamentului de specialitate (control/audit) coordonator al acestei acţiuni analizeazã adresa întocmitã de directorul structurii teritoriale, cuprinzând faptele consemnate, inclusiv documentele care susţin aceste constatãri, în vederea elaborãrii adresei de sesizare a organelor de urmãrire penalã competente.
    În acest caz, sesizarea organelor de urmãrire penalã competente se va face sub semnãtura şefului departamentului de specialitate (control/audit) coordonator al acţiunii, conform prevederilor art. 33 alin. (4) din lege, şi numai dupã obţinerea punctului de vedere al Departamentului juridic şi a aprobãrii plenului Curţii de Conturi.
    Sesizarea de cãtre şeful departamentului de specialitate (control/audit) a organelor de urmãrire penalã competente pentru actele întocmite de cãtre auditorii publici externi ai camerelor de conturi se va face conform competenţei teritoriale a organelor de urmãrire penalã respective.
    247. Concomitent cu demararea procedurii de sesizare a organelor de urmãrire penalã competente, la nivelul structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi se face valorificarea constatãrilor şi prin decizie, potrivit prevederilor pct. 175.
    248. Dacã entitatea verificatã furnizeazã auditorilor publici externi din cadrul camerelor de conturi informaţii pentru care existã indicii cã ar putea fi nereale, directorii acestor structuri vor transmite departamentului de specialitate coordonator al acţiunii o adresã ce parcurge aceeaşi procedurã ca şi în cazul faptelor pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale.
    249. Despre mãsura luatã privind sesizarea organelor de urmãrire penalã competente, departamentul de specialitate informeazã în scris atât conducerea entitãţii verificate, cât şi conducerea camerei de conturi, în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (4) din lege.

    CAP. III
    Organizarea şi efectuarea auditului financiar, întocmirea raportului de audit financiar şi valorificarea constatãrilor înscrise în acesta

    SECŢIUNEA 1
    Atribuţiile şi competenţele Curţii de Conturi privind auditul financiar

    250. În baza prevederilor art. 21 alin. (3), art. 29 şi ale art. 42 alin. (1) din lege, Curtea de Conturi exercitã activitatea de audit financiar asupra conturilor anuale de execuţie ale bugetului public consolidat, urmãrind, în principal:
    a) exactitatea şi realitatea situaţiilor financiare, aşa cum sunt stabilite în reglementãrile contabile în vigoare;
    b) evaluarea sistemelor de management şi control la autoritãţile cu sarcini privind urmãrirea obligaţiilor financiare cãtre bugete sau cãtre alte fonduri publice stabilite prin lege ale persoanelor juridice sau fizice;
    c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinaţiei stabilite;
    d) calitatea gestiunii economico-financiare;
    e) economicitatea, eficacitatea şi eficienţa utilizãrii fondurilor publice;
    f) evaluarea activitãţii de control financiar propriu şi de audit intern a entitãţilor verificate.
    Totodatã, potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din lege, auditul financiar se exercitã de cãtre Curtea de Conturi cu respectarea standardelor proprii de audit, care au fost elaborate având în vedere:
    1. standardele de audit ale Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI);
    2. liniile directoare europene pentru implementarea standardelor de audit ale INTOSAI;
    3. standardele de audit ale Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC);
    4. aplicarea celor mai bune practici de audit.
    251. Situaţiile financiare supuse auditului financiar cuprind:
    1. bilanţul;
    2. contul de rezultat patrimonial;
    3. situaţia fluxurilor de trezorerie;
    4. situaţia modificãrilor în structura activelor/capitalurilor;
    5. anexele la situaţiile financiare, care includ politici contabile şi note explicative;
    6. conturile de execuţie bugetarã.
    252. În cazul în care Curtea de Conturi participã la realizarea unor misiuni de audit financiar în colaborare cu alte instituţii supreme de audit similare, aceste misiuni se realizeazã numai în conformitate cu standardele de audit internaţionale general acceptate.
    253. Curtea de Conturi efectueazã auditul financiar, conform prevederilor art. 26 din lege, asupra urmãtoarelor conturi anuale de execuţie:
    a) contul general anual de execuţie a bugetului de stat;
    b) contul anual de execuţie a bugetului asigurãrilor sociale de stat;
    c) conturile anuale de execuţie a fondurilor speciale;
    d) conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, al municipiului Bucureşti, ale judeţelor, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale municipiilor, ale oraşelor şi comunelor;
    e) contul anual de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului;
    f) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice autonome;
    g) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, de la bugetul asigurãrilor sociale de stat, de la bugetele locale şi de la bugetele fondurilor speciale, dupã caz;
    h) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
    i) contul general anual al datoriei publice a statului;
    j) conturile anuale de execuţie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;
    k) alte conturi de execuţie a unor bugete prevãzute de lege.
    254. În cadrul competenţelor sale, Curtea de Conturi efectueazã audit financiar la urmãtoarele categorii de entitãţi publice:
    a) statul şi unitãţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome;
    b) organismele autonome de asigurãri sociale sau de altã naturã, care gestioneazã bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care, prin lege sau prin statutele lor, se prevede acest lucru.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Obiectivele auditului financiar şi certificarea conturilor

    255. Obiectivul general al auditului financiar la instituţiile publice este acela de a obţine asigurarea cã:
    a) modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de cãtre entitatea verificatã sunt în concordanţã cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevãzute în actele normative prin care a fost înfiinţatã entitatea verificatã şi respectã principiile legalitãţii, regularitãţii, economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii;
    b) situaţiile financiare auditate sunt întocmite de cãtre entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiarã aplicabil în România, respectã principiile legalitãţii şi regularitãţii şi oferã o imagine fidelã a poziţiei financiare, a performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfãşuratã de entitatea respectivã.
    256. Situaţiile financiare anuale, stabilite potrivit legii, sunt documentele oficiale de prezentare a situaţiei economico-financiare a entitãţii supuse auditului financiar, care trebuie sã ofere o imagine fidelã a poziţiei financiare, a performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfãşuratã de entitatea respectivã.
    257. Conducerea entitãţii auditate rãspunde pentru:
    a) elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu;
    b) angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate şi aprobate şi numai în legãturã cu activitatea instituţiei publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale;
    c) realizarea veniturilor;
    d) angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
    e) integritatea bunurilor încredinţate instituţiei;
    f) organizarea şi ţinerea la zi a contabilitãţii, prezentarea la termen a situaţiilor financiare privind situaţia patrimoniului aflat în administrare şi privind execuţia bugetarã; selectarea şi aplicarea politicilor contabile adecvate;
    g) întocmirea şi prezentarea fidelã a situaţiilor financiare în conformitate cu cadrul de raportare financiarã aplicabil acestora;
    h) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrãri de investiţii publice;
    i) organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;
    j) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale;
    k) organizarea, implementarea şi menţinerea unui sistem de control intern corespunzãtor pentru întocmirea şi prezentarea corectã şi fidelã a situaţiilor financiare;
    l) monitorizarea performanţelor financiare şi nefinanciare ale entitãţilor aflate în coordonare;
    m) îndeplinirea altor atribuţii prevãzute de dispoziţiile legale în vigoare.
    258. Responsabilitatea auditorilor publici externi este aceea de a planifica şi efectua auditul financiar astfel încât sã se obţinã o asigurare rezonabilã privind existenţa sau absenţa unor erori/abateri semnificative în activitatea desfãşuratã de entitate şi reflectatã în situaţiile financiare.
    Responsabilitatea auditorilor publici externi cu privire la misiunea de audit financiar presupune urmãtoarele:
    a) efectuarea misiunii de audit financiar în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale standardelor de audit ale Curţii de Conturi;
    b) planificarea şi desfãşurarea misiunii de audit pentru certificarea acurateţei şi veridicitãţii datelor din situaţiile financiare verificate, în condiţiile obţinerii unei asigurãri rezonabile cu privire la îndeplinirea obiectivului general al auditului financiar, prevãzut la pct. 255;
    c) ca probele de audit obţinute sã ofere o bazã rezonabilã pentru susţinerea constatãrilor, concluziilor, recomandãrilor şi opiniei formulate de auditorii publici externi;
    d) efectuarea misiunii în conformitate cu standardele de audit ale Curţii de Conturi sau cu standardele internaţionale de audit, în cazul în care Curtea de Conturi a participat la misiuni internaţionale.
    259. În auditarea conturilor anuale de execuţie bugetarã, Curtea de Conturi urmãreşte verificarea cu privire la:
    a) elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu, precum şi autorizarea, legalitatea şi necesitatea modificãrilor aduse prevederilor iniţiale ale bugetelor publice. În cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, urmãtoarele:
    a1) elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu;
    a2) legalitatea, necesitatea şi oportunitatea modificãrilor aduse prevederilor iniţiale ale bugetelor;
    a3) efectuarea virãrilor de credite bugetare pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare;
    a4) organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;
    b) exactitatea şi realitatea datelor reflectate în situaţiile financiare. În cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, urmãtoarele:
    b1) organizarea şi conducerea contabilitãţii în conformitate cu prevederile legale;
    b2) înregistrarea veniturilor şi a cheltuielilor pe structura clasificaţiei bugetare;
    b3) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale;
    b4) concordanţa datelor înregistrate în evidenţa tehnicooperativã cu cele din evidenţa financiar-contabilã şi cu cele preluate în balanţele de verificare şi înscrise în situaţiile financiare;
    b5) reflectarea realã şi exactã a operaţiunilor financiar-contabile în bilanţurile contabile şi conturile anuale de execuţie bugetarã;
    b6) încheierea exerciţiului bugetar;
    b7) prezentarea la termen a situaţiilor financiare privind situaţia patrimoniului aflat în administrare şi privind execuţia bugetarã; selectarea şi aplicarea politicilor contabile adecvate;
    c) organizarea, implementarea şi menţinerea sistemelor de management şi control intern (inclusiv audit intern) la entitãţile auditate (inclusiv autoritãţile cu sarcini privind urmãrirea obligaţiilor financiare ale persoanelor juridice sau fizice cãtre bugete sau cãtre alte fonduri publice stabilite prin lege) şi stabilirea legãturii de cauzalitate dintre rezultatele acestei verificãri şi deficienţele constatate de cãtre Curtea de Conturi în activitatea entitãţii respective;
    d) modul de stabilire, evidenţiere şi urmãrire a încasãrii veniturilor bugetului general consolidat, în cuantumul şi la termenele prevãzute de lege, precum şi identificarea cauzelor care au determinat nerealizarea acestora;
    e) calitatea gestiunii economico-financiare. În cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, urmãtoarele:
    e1) efectuarea inventarierii şi a reevaluãrii tuturor elementelor patrimoniale la termenul prevãzut de lege, înregistrarea în evidenţa contabilã a rezultatelor acestora, precum şi înregistrarea în evidenţele cadastrale şi de publicitate imobiliarã; asigurarea integritãţii bunurilor patrimoniale;
    e2) modul de aplicare a prevederilor legii privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia, precum şi a reglementãrilor privind inventarierea bunurilor din domeniul public al statului;
    e3) constituirea şi utilizarea fondurilor pentru desfãşurarea de activitãţi conform scopului, obiectivelor şi atribuţiilor prevãzute în actele normative prin care a fost înfiinţatã entitatea;
    e4) angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare conform reglementãrilor legale şi în concordanţã cu prevederile legii bugetare şi cu destinaţia stabilitã. În cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, urmãtoarele:
      (i) angajarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate şi numai în legãturã cu activitatea instituţiei publice respective;
      (ii) efectuarea cheltuielilor în conformitate cu legislaţia care le reglementeazã, cu încadrarea în limita angajamentelor asumate, cu aprobarea ordonatorului de credite, cu avizul compartimentelor de specialitate şi viza pentru controlul financiar preventiv propriu;
      (iii) existenţa documentelor justificative, întocmite conform legii, care atestã exactitatea şi realitatea sumelor datorate;
      (iv) efectuarea plãţilor în structura prevãzutã de clasificaţia bugetarã, în limita creditelor bugetare aprobate şi a angajamentelor legale;
      (v) în cazul cheltuielilor de personal, auditorii publici externi vor mai urmãri şi respectarea urmãtoarelor obiective:
      (v1) concordanţa politicilor şi acordurilor salariale cu principiile responsabilitãţii fiscale, regulile fiscale, precum şi cu obiectivele şi limitele din strategia fiscal-bugetarã;
      (v2) modul de fundamentare a organigramei şi a numãrului de posturi;
      (v3) modul de stabilire a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor şi a altor drepturi acordate funcţionarilor publici, personalului contractual, persoanelor cu funcţii de conducere şi personalului care ocupã funcţii de demnitate publicã;
      (v4) modul de stabilire şi virare la bugetul statului a impozitului pe venit, precum şi a contribuţiilor datorate de angajaţi şi de angajatori la bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, bugetul fondului de şomaj;
      (vi) în cazul contractelor de achiziţii publice, auditorii publici externi vor mai urmãri şi obiectivele prevãzute la pct. 40 lit. d3).
    e5) acordarea şi utilizarea conform destinaţiilor stabilite a alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor, precum şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale. În cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, urmãtoarele:
      (i) înscrierea obiectivelor de investiţii în continuare şi a celor noi în programul anual de achiziţii publice şi în programul anual de investiţii publice, pe baza documentaţiilor tehnico-economice aprobate;
      (ii) organizarea şi desfãşurarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publicã, încheierea şi administrarea contractelor, conform prevederilor pct. 40 lit. d3);
      (iii) evidenţa angajamentelor din care derivã obligaţii de platã;
      (iv) angajarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate, numai în legãturã cu activitatea instituţiei publice respective şi pentru obiectivele cuprinse în lista de investiţii;
      (v) modul de întocmire a notelor de fundamentare privind solicitarea alocaţiilor, subvenţiilor şi a celorlalte forme de sprijin financiar;
    e6) formarea şi gestionarea datoriei publice, situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe, contractarea împrumuturilor, rambursarea ratelor scadente ale acestora şi plata dobânzilor aferente. În cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, urmãtoarele:
      (i) formarea şi gestionarea datoriei publice;
      (ii) garantarea împrumuturilor;
      (iii) încadrarea în limitele şi condiţiile aprobate prin acte a acordurilor (contractelor) de împrumut;
      (iv) încheierea acordurilor (contractelor) de împrumut şi respectarea clauzelor contractuale;
      (v) rambursarea ratelor scadente, plata dobânzilor aferente şi plata comisioanelor, cu respectarea termenelor din acordul de împrumut şi a condiţiilor stabilite prin dispoziţiile legale ce garanteazã împrumuturile respective;
    e7) obligaţiile statului şi ale unitãţilor administrativ-teritoriale. În cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, urmãtoarele:
      (i) înregistrarea în contabilitate şi plata obligaţiilor pe baza documentelor justificative legal aprobate şi avizate pentru control financiar preventiv propriu;
      (ii) efectuarea vãrsãmintelor şi a contribuţiilor cãtre bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat şi celelalte bugete publice, în cuantumul şi la termenele legale;
    e8) vânzarea şi/sau scoaterea din funcţiune a activelor corporale, concesionarea sau închirierea de bunuri proprietate publicã şi privatã a statului şi a unitãţilor administrativ-teritoriale, concesionarea de servicii cu caracter public şi asocierile în participaţiune. În cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, urmãtoarele:
      (i) efectuarea în conformitate cu prevederile legale a operaţiunilor de vânzare şi/sau scoatere din funcţiune a activelor corporale, a operaţiunilor de concesionare şi/sau închiriere de bunuri proprietate publicã şi privatã, a celor de concesionare de servicii cu caracter public, precum şi a celor de asociere în participaţiune;
      (ii) organizarea licitaţiilor, încheierea contractelor în conformitate cu prevederile legale şi urmãrirea de cãtre locator a respectãrii clauzelor contractuale;
    e9) respectarea de cãtre entitatea auditatã a principiilor economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale;
    f) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunãtãţirea calitãţii condiţiilor de viaţã şi de muncã;
    g) identificarea eventualelor carenţe, inadvertenţe sau imperfecţiuni legislative;
    h) alte obiective în limita competenţelor stabilite de lege.
    Obiectivele prezentate mai sus şi urmãrite de auditorii publici externi în cadrul misiunilor de audit financiar nu au un caracter limitativ, existând posibilitatea completãrii lor pe parcursul misiunii cu orice alte obiective, potrivit competenţelor legale.
    260. În cazul efectuãrii acţiunilor de audit financiar la ordonatorii principali/secundari de credite vor fi supuse auditãrii şi transferurile de fonduri publice cãtre entitãţile din subordinea acestora, sub aspectul fundamentãrii şi justificãrii sumelor solicitate, al monitorizãrii şi controlului utilizãrii acestor fonduri în condiţii de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţã şi eficacitate. În timpul misiunii de audit financiar, auditorii publici externi solicitã de la entitãţile din subordinea ordonatorilor de credite auditaţi, chiar dacã acestea nu au fost cuprinse în programul anual de activitate a Curţii de Conturi, furnizarea de acte, documente şi informaţii necesare pentru justificarea modului de fundamentare şi utilizare a fondurilor publice de care au beneficiat.
    Dacã cu aceastã ocazie auditorii publici externi constatã deficienţe în utilizarea creditelor bugetare de cãtre entitãţile din subordinea ordonatorului de credite verificat, acestea se consemneazã într-o notã de constatare, care se semneazã de echipa de audit şi de reprezentanţii entitãţii subordonate, precum şi în procesul-verbal de constatare şi în raportul de audit financiar încheiate la nivelul entitãţii auditate.
    De asemenea, dacã se considerã necesar, ca urmare a existenţei indiciilor de fraudã sau de utilizare nelegalã a fondurilor publice, auditorii publici externi pot propune conducerii structurilor de specialitate demararea procedurii pentru includerea acestor entitãţi subordonate în programul anual de activitate.

    Certificarea conturilor

    261. Curtea de Conturi certificã, conform prevederilor legii, acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile anuale de execuţie bugetarã auditate.
    262. Certificarea contului anual de execuţie bugetarã nu constituie temei pentru exonerarea de rãspundere juridicã a entitãţii auditate, în conformitate cu prevederile art. 34 din lege.
    263. Pentru motive bine întemeiate, în termen de un an de la data la care s-a certificat contul anual de execuţie bugetarã, procedura examinãrii contului poate fi redeschisã numai cu aprobarea plenului Curţii de Conturi.
    264. Situaţiile financiare supuse auditului financiar de cãtre auditorii publici externi trebuie sã îndeplineascã condiţiile prevãzute de lege pentru a face posibilã auditarea lor.
    265. În cazul în care situaţiile financiare prezentate nu întrunesc condiţiile care sã facã posibilã auditarea lor, auditorii publici externi le restituie titularilor acestora, potrivit prevederilor art. 32 alin. (3) din lege, consemnând aceastã situaţie într-un proces-verbal de constatare. În procesul-verbal de constatare se vor înscrie în mod obligatoriu urmãtoarele:
    a) imposibilitatea efectuãrii de cãtre auditorii publici externi a misiunii de audit financiar, deoarece situaţiile financiare prezentate nu întrunesc condiţiile care sã facã posibilã auditarea lor;
    b) actele normative încãlcate;
    c) consecinţele economico-financiare;
    d) persoanele cu atribuţii în legãturã cu întocmirea situaţiilor financiare;
    e) punctul de vedere al conducerii entitãţii auditate, responsabilã, potrivit legii finanţelor publice, pentru întocmirea şi prezentarea fidelã a situaţiilor financiare în conformitate cu cadrul de raportare financiarã aplicabil acestora;
    f) recomandarea auditorilor publici externi cu privire la completarea sau refacerea situaţiilor financiare şi termenul pentru refacerea sau completarea acestora.
    Procedura de întocmire a procesului-verbal de constatare este similarã cu cea prevãzutã la pct. 85-93 şi 97-106.
    266. Mãsura de refacere sau completare a situaţiilor financiare se dispune de cãtre Curtea de Conturi prin decizie. Procedurile de întocmire a deciziei şi cele de contestare a acesteia de cãtre entitatea auditatã sunt similare cu cele prevãzute la pct. 174-188 şi 204-229.
    În aceastã situaţie, acţiunea de audit financiar se suspendã pânã la refacerea/completarea situaţiilor financiare, cu aprobarea plenului, conform prevederilor din Metodologia de elaborare, modificare şi urmãrire a realizãrii programului de activitate a Curţii de Conturi. Acest fapt se aduce la cunoştinţa entitãţii auditate.
    267. Dacã titularii situaţiilor financiare nu se conformeazã mãsurii prevãzute la pct. 266, completarea sau refacerea situaţiilor financiare se face pe cheltuiala lor de cãtre un expert contabil numit de Curtea de Conturi, în condiţiile prevãzute la pct. 20.
    268. În vederea numirii expertului, şeful de departament sau, dupã caz, directorul camerei de conturi solicitã în scris Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR)/de la nivel teritorial nominalizarea unor experţi în vederea completãrii/refacerii situaţiilor financiare la entitatea auditatã.
    269. Dupã primirea nominalizãrii de la CECCAR/de la nivel teritorial, şeful de departament/directorul camerei de conturi transmite o scrisoare ordonatorului de credite respectiv, prin care îi comunicã decizia de numire a expertului, numele şi prenumele expertului numit, precum şi obligativitatea, conform prevederilor art. 32 alin. (3) din lege, de a încheia contract pentru completarea/refacerea situaţiilor financiare. Prin scrisoare se stabileşte şi termenul pânã la care ordonatorul de credite este obligat sã încheie contractul cu expertul nominalizat.
    270. Nerespectarea de cãtre entitate a dispoziţiilor Curţii de Conturi pentru încheierea contractului cu expertul nominalizat de CECCAR în vederea completãrii sau refacerii situaţiilor financiare şi, pe cale de consecinţã, neprezentarea acestora în termenele stabilite constituie abateri şi se sancţioneazã cu amendã civilã, potrivit prevederilor art. 62 lit. a) din lege.
    271. Abaterile menţionate la pct. 270 vor fi consemnate de auditorii publici externi în procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute la art. 62 lit. a) şi b) din lege, menţionându-se punctele de vedere ale conducerii entitãţii şi ale persoanelor care au fost desemnate sã realizeze mãsurile respective.
    272. Procedura de întocmire a procesului-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute la art. 62 lit. a) şi b) din lege şi cãile de atac sunt cele prevãzute la pct. 138-148.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Organizarea misiunii de audit financiar

    273. Misiunile de audit financiar se efectueazã conform programului anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi.
    274. Entitãţile incluse în programul anual de activitate trebuie notificate asupra misiunii de audit financiar ce se efectueazã de cãtre structurile Curţii de Conturi. Notificarea se face printr-o adresã înaintatã entitãţii auditate, al cãrei model este prezentat în anexa nr. 16.
    Adresa de notificare se întocmeşte în douã exemplare şi este semnatã de cãtre şeful departamentului/directorul camerei de conturi. Un exemplar al adresei se reţine de cãtre departamentul de specialitate/camera de conturi, iar celãlalt se transmite entitãţii cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de începerea misiunii de audit financiar.
    Prin adresa de notificare se vor solicita entitãţii auditate urmãtoarele:
    a) pregãtirea actelor, documentelor şi informaţiilor necesare efectuãrii misiunii de audit financiar, prevãzute într-o listã anexã la adresa de notificare, în structura stabilitã de Curtea de Conturi;
    b) o declaraţie din partea conducerii entitãţii auditate, ce cuprinde aserţiunile acesteia cu privire la situaţiile financiare şi activitatea desfãşuratã, conform modelului prevãzut în anexa nr. 17.
    Prin adresa de notificare se pot solicita ordonatorului principal sau secundar de credite şi furnizarea de acte, documente, informaţii care justificã transferurile de fonduri publice cãtre entitãţile din subordinea acestora, atât sub aspectul fundamentãrii, cât şi cel al justificãrii acestor sume din punctul de vedere al legalitãţii, regularitãţii, economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii.
    275. Actele, documentele, informaţiile, precum şi declaraţia conducerii solicitate prin adresa de notificare vor fi prezentate echipei de audit de cãtre reprezentanţii entitãţii auditate la data începerii acţiunii.
    Tot în aceastã adresã de notificare se va preciza şi faptul cã nepunerea la dispoziţia Curţii de Conturi a actelor, documentelor, informaţiilor şi a declaraţiei solicitate la termenele şi în structura stabilitã constituie abateri şi se sancţioneazã potrivit prevederilor art. 62 şi 63 din lege.
    Modelul listei actelor, documentelor şi informaţiilor solicitate, conţinutul şi forma de prezentare a acestora sunt prevãzute în anexa nr. 26 şi machetele nr. 1-5, acestea putând fi completate şi adaptate de cãtre structurile de specialitate ale Curţii de Conturi în funcţie de specificul activitãţii entitãţii auditate.
    276. Desemnarea auditorilor publici externi care urmeazã sã realizeze auditul financiar şi emiterea delegaţiei pentru misiunea de audit urmeazã o procedurã similarã cu cea prevãzutã la pct. 44-53. Modelul delegaţiei emise pentru misiunea de audit financiar este prezentat în anexa nr. 18.
    În conţinutul delegaţiei se va face precizarea cã în cazul în care în urma misiunii de audit financiar se vor constata erori/abateri de la legalitate şi regularitate, fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale şi/sau cazuri de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, se va întocmi proces-verbal de constatare, anexã la raportul de audit financiar, prin care aceste deficienţe vor fi aduse la cunoştinţa entitãţii auditate.
    277. Dupã ce a fost desemnatã echipa de audit pentru efectuarea misiunii de audit financiar, conducerea structurilor de specialitate va asigura pregãtirea acesteia, conform prevederilor pct. 33, urmând ca pe parcursul derulãrii respectivei acţiuni sã se organizeze analize periodice şi o supraveghere permanentã a auditorilor publici externi în vederea asigurãrii unei calitãţi corespunzãtoare a activitãţii desfãşurate la nivelul Curţii de Conturi, aşa cum s-a menţionat la pct. 34.
    278. În vederea atingerii obiectivelor auditului financiar, echipa de audit trebuie sã îşi planifice activitatea în scopul cunoaşterii activitãţii entitãţii auditate, a identificãrii categoriilor de operaţiuni economice care vor fi auditate şi a procedurilor de audit ce urmeazã a fi utilizate. În situaţia în care pe parcursul misiunii de audit financiar structurile de control/audit ale Curţii de Conturi solicitã unor instituţii specializate ale statului efectuarea de verificãri de specialitate, în vederea clarificãrii unor constatãri, se procedeazã conform prevederilor pct. 41.
    279. În mod excepţional, misiunea de audit financiar sau unele faze/activitãţi ale acesteia se pot realiza la sediul Curţii de Conturi sau al camerei de conturi, caz în care se aplicã procedura stabilitã la pct. 64-67.
    280. În momentul începerii acţiunii de audit financiar se organizeazã o întâlnire cu conducerea entitãţii auditate sau cu alte persoane desemnate de aceasta. În cadrul întâlnirii se prezintã tema, obiectivele, calendarul auditului financiar şi se preiau de cãtre echipa de audit actele, documentele, informaţiile şi declaraţia conducerii entitãţii auditate, solicitate prin adresa de notificare.
    Cu aceastã ocazie se precizeazã, de asemenea, şi faptul cã, în conformitate cu prevederile art. 5 din lege, entitãţile auditate sunt obligate sã asigure spaţii de lucru adecvate şi accesul logistic corespunzãtor, iar pe parcursul efectuãrii misiunii de audit sã transmitã orice alte acte, documente şi informaţii solicitate, la termenele şi în structura stabilite de echipa de audit.
    Conducãtorii structurilor de specialitate din cadrul Curţii de Conturi pot participa la întâlnirea de la entitatea auditatã, în vederea prezentãrii echipei de audit.
    281. Înainte de a începe acţiunea de audit financiar, auditorii publici externi au obligativitatea consemnãrii în registrul unic de control al entitãţii elementele prevãzute în legea privind registrul unic de control, aşa cum se prevede la pct. 56.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Etapele auditului financiar

    282. Etapele auditului financiar sunt: planificarea, execuţia, raportarea şi revizuirea, primele 3 etape fiind parcurse de auditorii publici externi desemnaţi sã efectueze misiunea de audit financiar, iar ultima etapã fiind realizatã de cãtre conducerea structurilor de specialitate din cadrul Curţii de Conturi pe parcursul întregii misiuni.

    A. Planificarea auditului financiar

    283. Prin planificarea auditului financiar, auditorii publici externi cautã sã se asigure cã vor realiza un audit de calitate, respectând totodatã şi bugetul de timp repartizat misiunii.
    284. La începutul etapei de planificare a auditului financiar se vor defini obiectivele prevãzute la pct. 259, în concordanţã cu specificul activitãţii entitãţii auditate.
    285. Planificarea auditului financiar presupune parcurgerea de cãtre echipa de audit a urmãtoarelor faze:
    a) înţelegerea activitãţii entitãţii auditate;
    b) evaluarea sistemului de control intern al entitãţii;
    c) identificarea şi evaluarea riscurilor în cadrul entitãţii;
    d) determinarea pragului de semnificaţie (materialitatea);
    e) determinarea categoriilor de operaţiuni economice ce urmeazã a fi auditate;
    f) stabilirea metodelor de selectare din cadrul categoriilor de operaţiuni economice a elementelor în vederea testãrii acestora;
    g) abordarea auditului financiar;
    h) elaborarea de cãtre auditorii publici externi a planului de audit financiar.

    a) Înţelegerea activitãţii entitãţii auditate

    286. În faza de înţelegere a activitãţii entitãţii auditate, echipa de audit trebuie sã obţinã informaţii cu privire la:
    1. prezentarea generalã, respectiv:
      (i) contextul economico-social în care funcţioneazã entitatea;
      (ii) cadrul legal care reglementeazã funcţionarea entitãţii;
      (iii) structura organizatoricã şi relaţiile funcţionale ale entitãţii auditate;
      (iv) obiectivele, funcţiile şi atribuţiile entitãţii auditate şi factorii interni şi externi care pot influenţa realizarea acestora;
      (v) analiza de ansamblu a situaţiilor financiare ale entitãţii auditate (evoluţia activelor şi pasivelor bilanţiere, rectificãrile bugetare, veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare realizate de entitate în comparaţie cu prevederile bugetare şi perioadele anterioare etc.);
      (vi) sistemul contabil şi înţelegerea sistemului informatic ale entitãţii auditate;
    2. rapoartele de audit intern şi extern şi alte acte de control existente la nivelul entitãţii, precum şi modul în care au fost implementate recomandãrile prevãzute în acestea;
    3. sursele potenţiale de date şi informaţii, în vederea obţinerii probelor care vor susţine opinia de audit.
    În cadrul acestei faze auditorii publici externi vor consulta şi dosarul permanent constituit la nivelul structurii de specialitate a Curţii de Conturi pentru fiecare entitate verificatã în perioada precedentã, dacã este cazul.

    b) Evaluarea sistemului de control intern al entitãţii

    287. În aceastã fazã a etapei de planificare auditorii publici externi trebuie sã evalueze nivelul de încredere pe care îl pot atribui sistemului de control intern al entitãţii auditate, pentru a stabili procedurile de audit ce urmeazã a fi utilizate pe parcursul întregii misiuni de audit financiar.
    288. Controlul intern reprezintã ansamblul politicilor, procedurilor şi structurilor organizatorice concepute şi implementate de cãtre managementul şi personalul entitãţii publice, în vederea furnizãrii unei asigurãri rezonabile pentru:
    a) respectarea actelor normative în vigoare şi a politicilor şi deciziilor managementului;
    b) atingerea scopului şi a obiectivelor stabilite prin actele de înfiinţare ale entitãţii publice într-un mod economic, eficient şi eficace;
    c) utilizarea resurselor materiale, financiare şi umane potrivit scopului declarat şi obiectivelor entitãţii publice;
    d) protejarea bunurilor patrimoniale şi a informaţiilor;
    e) prevenirea, depistarea şi corectarea risipei, fraudei, erorilor şi gestionãrii deficitare;
    f) dezvoltarea şi întreţinerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare şi comunicare a datelor şi informaţiilor financiare şi nefinanciare;
    g) asigurarea calitãţii documentelor financiar-contabile şi producerea în timp util de situaţii financiare care conţin date exacte şi reale, referitoare la segmentul financiar şi de management.
    Rezultã cã acest control este conceput şi implementat pentru a aborda riscurile identificate care impieteazã asupra realizãrii oricãruia dintre aceste obiective şi a sprijini persoanele care gestioneazã fonduri publice sau patrimoniul public şi/sau privat al statului/unitãţilor administrativ-teritoriale sã realizeze o bunã gestiune financiarã prin asigurarea legalitãţii, regularitãţii, economicitãţii, eficacitãţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului.
    Controlul intern este un proces desfãşurat de cãtre toţi angajaţii unei entitãţi publice, coordonat de cãtre conducãtorii tuturor compartimentelor prin procedurile operaţionale de lucru şi se aflã în responsabilitatea managerului, care trebuie sã îl implementeze şi sã îl monitorizeze.
    289. Obiectivul principal urmãrit de auditorii publici externi în aceastã fazã îl reprezintã evaluarea capacitãţii sistemului de control intern de a preveni, detecta şi corecta erorile/abaterile semnificative care pot sã aparã în cadrul activitãţii desfãşurate de entitatea supusã auditului. Aceasta presupune evaluarea de cãtre echipa de audit a modului în care sistemul de control intern a fost conceput şi stabilirea mãsurii în care este implementat.
    290. Pentru evaluarea sistemului de control intern, auditorii publici externi examineazã, în conformitate cu prevederile cap. VI, urmãtoarele:
    a) mediul de control intern al entitãţii;
    b) performanţa şi managementul riscului (procesul de evaluare a riscului de cãtre entitate);
    c) sistemul de informare şi comunicare existent în cadrul entitãţii;
    d) activitãţile de control realizate la nivelul entitãţii şi monitorizarea acestora;
    e) auditarea şi evaluarea.
    291. La evaluarea sistemului de control intern, auditorii publici externi vor lua în considerare, de asemenea, rezultatele activitãţii compartimentului de audit intern al entitãţii auditate, verificând însã dacã informaţiile dobândite sunt credibile şi utile în acţiunea de audit financiar.
    292. Informaţiile colectate de auditorii publici externi în urma evaluãrii sistemului de control intern vor fi utilizate ca probe de audit menite sã susţinã evaluarea riscurilor din cadrul entitãţii. Constatãrile şi concluziile rezultate ca urmare a evaluãrii sistemului de control intern, precum şi recomandãrile formulate de auditorii publici externi cu privire la mãsurile pe care entitatea trebuie sã le ia pentru îmbunãtãţirea controlului intern vor fi cuprinse într-un capitol distinct al raportului de audit, aşa cum se precizeazã la pct. 341 lit. f).
    293. Probele de audit pentru înţelegerea activitãţii entitãţii auditate şi cele pentru evaluarea sistemului de control intern al acesteia se obţin atât din etapa de documentare a misiunii de audit financiar, cât şi din informaţiile, actele, documentele, rãspunsurile la chestionare şi declaraţia conducerii entitãţii auditate, furnizate de aceasta la începutul misiunii de audit, ca urmare a solicitãrii lor prin adresa de notificare, precum şi pe parcursul acestor faze ale etapei de planificare a auditului financiar.

    c) Identificarea şi evaluarea riscurilor în cadrul entitãţii

    294. Auditorii publici externi estimeazã potenţialele deficienţe ce pot sã aparã în activitatea entitãţii şi în situaţiile financiare, ţinând cont de urmãtoarele:
    a) erorile/abaterile constatate cu ocazia verificãrilor efectuate în anii precedenţi de organele cu atribuţii în acest sens;
    b) rezultatele evaluãrii sistemului de control intern;
    c) raţionamentul profesional.
    295. Auditorii publici externi trebuie sã identifice şi sã evalueze riscurile la nivelul entitãţii auditate pentru fiecare categorie de operaţiuni economice supusã auditului.
    Evaluarea riscurilor şi stabilirea pragului de semnificaţie determinã, în principal, volumul activitãţii de audit financiar, respectiv:
    a) dimensiunea şi conţinutul eşantioanelor selectate din cadrul categoriilor de operaţiuni economice care vor fi auditate;
    b) procedurile de audit selectate, care vor fi orientate în special cãtre zonele cu potenţial mai ridicat de risc.
    Dimensiunea eşantionului selectat pentru a fi auditat este direct proporţionalã cu nivelul de risc stabilit în urma evaluãrii, care poate fi scãzut, mediu sau ridicat.
    296. Având în vedere faptul cã auditul financiar oferã o asigurare rezonabilã, dar nu şi absolutã asupra existenţei sau absenţei unor erori/abateri semnificative în activitatea desfãşuratã de entitate şi reflectatã în situaţiile financiare, apare inevitabil riscul de audit, care are douã componente principale:
    a) riscul de denaturare semnificativã;
    b) riscul de nedetectare.
    297. Riscul de denaturare semnificativã reprezintã riscul ca situaţiile financiare sã fie semnificativ denaturate anterior realizãrii auditului de cãtre structurile de specialitate ale Curţii de Conturi şi se stabileşte în urma evaluãrii riscului inerent şi a riscului de control.
    Riscul inerent reprezintã susceptibilitatea ca o categorie de operaţiuni economice sã conţinã erori/abateri semnificative, fie individual, fie cumulate cu erorile/abaterile altor categorii de operaţiuni economice, presupunând, printre altele, cã în entitatea verificatã nu existã/nu sunt implementate controale interne.
    Riscul de control reprezintã riscul ca o eroare/abatere semnificativã sã se producã fãrã a fi prevenitã, detectatã sau corectatã în timp util de cãtre sistemul de control intern şi sistemul contabil al entitãţii auditate.
    298. Riscul de nedetectare reprezintã probabilitatea ca procedurile aplicate de auditorii publici externi sã nu detecteze deficienţele care existã într-o categorie de operaţiuni economice şi care pot fi semnificative în mod individual sau atunci când sunt cumulate cu denaturãri din alte categorii de operaţiuni economice.
    299. Identificarea şi evaluarea riscurilor vor avea la bazã concluziile formulate de echipa de audit în urma parcurgerii fazelor anterioare din etapa de planificare, precum şi rãspunsurile primite de la entitatea auditatã la întrebãrile formulate de auditorii publici externi prin chestionarele transmise cu ocazia notificãrii entitãţii cu privire la acţiunea de audit financiar.
    În evaluarea riscurilor vor putea fi utilizate şi alte proceduri de audit, cum ar fi: teste de control, proceduri analitice, teste de detaliu obţinute prin diverse tehnici: observarea, inspecţia etc.
    300. În efectuarea auditului financiar, auditorii publici externi trebuie sã manifeste scepticism profesional deoarece pot constata cazuri de nelegalitate şi neconformitate care pot indica existenţa fraudei.

    d) Determinarea pragului de semnificaţie (materialitatea)

    301. Auditorii publici externi trebuie sã determine pragul de semnificaţie pentru stabilirea procedurilor de audit pe care le vor efectua şi a dimensiunii şi conţinutului eşantioanelor din cadrul categoriilor de operaţiuni economice care vor fi auditate.
    Pragul de semnificaţie poate fi stabilit în funcţie de:
    a) valoare - respectiv nivelul valoric al erorilor/abaterilor acceptabile în situaţiile financiare, astfel încât utilizatorii sã nu fie afectaţi în deciziile pe care le iau pe baza analizei acestor situaţii;
    b) naturã - corespunde aprecierii situaţiei în care, indiferent de nivelul valoric al erorii/abaterii constatate, aceastã deficienţã trebuie sã fie dezvãluitã datoritã naturii sale (de exemplu, frauda);
    c) context - corespunde aprecierii anumitor erori/abateri ca fiind semnificative nu neapãrat prin mãrimea sau natura lor, ci prin contextul şi impactul pe care îl au acestea (de exemplu, o abatere cu caracter financiar-contabil care conduce la modificarea semnificativã a datelor prezentate în situaţiile financiare: transformarea deficitului în excedent, solduri negative ale creanţelor bugetare ca urmare a neevidenţierii unor obligaţii de platã ale contribuabililor).
    302. La determinarea pragului de semnificaţie (sau materialitate, cum mai este cunoscut în literatura de specialitate), auditorii publici externi trebuie sã ţinã cont atât de cadrul legislativ în vigoare, de cerinţele altor reglementãri relevante care ar putea influenţa acest nivel, cât şi de considerente legate de categoriile de operaţiuni economice, soldurile conturilor, prezentãrile de informaţii şi relaţiile existente între acestea.
    303. Prin exercitarea raţionamentului profesional, echipa de audit stabileşte un singur prag de semnificaţie, exprimat sub forma unei valori numerice, obţinutã prin aplicarea unui procent cuprins între 0,5% şi 2% la valoarea totalã fie a cheltuielilor, fie a veniturilor sau a activelor entitãţii, în funcţie de specificul activitãţii desfãşurate de entitatea auditatã.
    304. Atunci când stabilesc nivelul materialitãţii, auditorii publici externi trebuie sã aibã în vedere cã între acesta şi riscul de audit existã o relaţie invers proporţionalã, fapt ce va influenţa volumul şi natura procedurilor de audit care vor fi aplicate în etapa de execuţie.

    e) Determinarea categoriilor de operaţiuni economice ce urmeazã a fi auditate

    305. Pe baza raţionamentului profesional, auditorii publici externi vor selecta din situaţiile financiare ale entitãţii acele categorii de operaţiuni economice care vor fi supuse auditãrii, astfel încât sã fie urmãrite atât obiectivul general al auditului financiar, cât şi obiectivele menţionate la pct. 259.
    306. Categoriile de operaţiuni economice tipice pentru auditarea situaţiilor financiare ale unei entitãţi pot fi: cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunuri şi servicii, cheltuielile de capital, cheltuielile cu dobânzile, cheltuielile cu asistenţa socialã, transferurile, subvenţiile, veniturile etc. În cazul bilanţului, categoriile de operaţiuni privesc: activele corporale fixe, stocurile, debitorii, creditorii, împrumuturile, alte obligaţii, plãţile anticipate etc. Selectarea categoriilor de operaţiuni economice va fi efectuatã de auditorii publici externi în vederea identificãrii pentru fiecare dintre acestea a procedurilor de audit ce vor fi utilizate în etapa de execuţie.
    307. La determinarea categoriilor de operaţiuni economice auditorii publici externi trebuie sã aibã în vedere:
    a) specificul entitãţii auditate;
    b) cerinţele de înregistrare contabilã şi de raportare financiarã ale entitãţii auditate;
    c) operaţiunile semnificative din punct de vedere valoric;
    d) rezultatele evaluãrii riscului asociat diferitelor tipuri de operaţiuni.

    f) Stabilirea metodelor de selectare din cadrul categoriilor de operaţiuni economice a elementelor în vederea testãrii acestora

    308. În aceastã fazã a etapei de planificare a auditului, auditorii publici externi trebuie sã determine metodele de selectare din cadrul categoriilor de operaţiuni economice a elementelor care vor fi testate efectiv în etapa de execuţie a auditului financiar.
    Pe baza raţionamentului profesional auditorii publici externi pot opta pentru una dintre urmãtoarele metode:
    1. selectarea tuturor elementelor din categoria de operaţiuni economice în vederea testãrii;
    2. selectarea unor elemente specifice din categoria de operaţiuni economice în vederea testãrii;
    3. utilizarea eşantionãrii ca metodã de obţinere a probelor de audit.
    309. Selectarea tuturor elementelor din cadrul unei categorii de operaţiuni economice se utilizeazã în cazul în care auditorii publici externi stabilesc cã cea mai adecvatã metodã de testare este sã examineze integral elementele care alcãtuiesc categoria de operaţiuni respectivã, şi anume în cazul în care:
    a) categoria de operaţiuni economice este constituitã dintr-un numãr mic de elemente cu valoare mare;
    b) sistemul de evidenţã tehnico-operativã şi financiar-contabilã din cadrul entitãţii auditate face ca examinarea integralã a operaţiunilor economice sã fie eficientã din punctul de vedere al timpului afectat acţiunii de audit;
    c) alte metode de selectare a elementelor din cadrul categoriei de operaţiuni economice nu oferã suficiente probe de audit adecvate pentru formularea unor concluzii.
    310. Selectarea unor elemente specifice din categoria de operaţiuni economice pentru obţinerea probelor de audit de cãtre auditorii publici externi constã în alegerea unor anumite elemente dintr-o categorie de operaţiuni ale entitãţii, pe baza:
    a) informaţiilor şi documentelor din dosarul permanent sau obţinute în etapa de planificare a auditului despre entitatea auditatã, inclusiv din mijloace mass-media;
    b) riscurilor pe care le-au identificat şi evaluat auditorii publici externi pe parcursul etapei de planificare;
    c) caracteristicilor elementelor din categoria de operaţiuni economice care urmeazã a fi testate.
    311. Selecţia elementelor specifice din cadrul categoriei de operaţiuni economice poate sã includã:
    a) elemente cu valoare sau importanţã mare. În aceastã situaţie se vor testa întotdeauna toate operaţiunile economice care depãşesc pragul de semnificaţie (al materialitãţii) sau acele operaţiuni economice ale entitãţii care, deşi ca valoare se situeazã sub pragul de semnificaţie, sunt de valoare foarte mare sau pot genera suspiciuni de apariţie a erorilor/abaterilor sau fraudei;
    b) toate elementele peste o anumitã valoare;
    c) toate acele operaţiuni economice, indiferent de valoare, care, dupã pãrerea auditorilor publici externi, comportã un risc special.
    312. În cazul utilizãrii eşantionãrii ca metodã de obţinere a probelor de audit, auditorii publici externi vor aplica procedurile de audit numai asupra operaţiunilor economice incluse în eşantion, astfel încât, dupã analizarea elementelor selectate, concluziile sã poatã fi extinse asupra întregii categorii de operaţiuni economice din care a fost ales eşantionul.
    Eşantionul selectat trebuie sã fie reprezentativ şi sã aibã un numãr suficient de elemente pentru a formula concluzii realiste despre întreaga categorie de operaţiuni auditate. Eşantionul reprezentativ este acel eşantion în care caracteristicile elementelor testate sunt aproximativ identice caracteristicilor specifice tuturor elementelor din categoria de operaţiuni economice verificate.
    Eşantionul poate fi selectat atât prin metode statistice, cât şi prin metode nestatistice.
    Metoda de eşantionare statisticã foloseşte teoria probabilitãţilor pentru determinarea mãrimii eşantionului, oferind posibilitatea obţinerii unor concluzii pertinente valabile pentru toate elementele componente ale categoriei de operaţiuni economice supuse verificãrii. Metodele statistice cele mai frecvent utilizate sunt: selecţia aleatorie şi selecţia sistematicã.
    În cazul eşantionãrii nestatistice, selectarea elementelor din cadrul categoriei de operaţiuni economice verificate are la bazã raţionamentul profesional al auditorilor publici externi.
    313. Pentru îndeplinirea acestor cerinţe, categoria de operaţiuni economice supuse eşantionãrii trebuie sã îndeplineascã cumulativ urmãtoarele caracteristici:
    a) sã fie adecvatã obiectivului urmãrit prin misiunea de audit financiar;
    b) sã fie completã, ceea ce presupune ca în categoria de operaţiuni economice respectivã sã fie incluse toate elementele relevante aferente perioadei pentru care se realizeazã selecţia.
    În vederea realizãrii unei analize mai detaliate a elementelor care formeazã eşantionul, auditorii publici externi pot stratifica o categorie de operaţiuni, prin divizarea acesteia în subcategorii distincte, pe baza anumitor caracteristici care le definesc (de exemplu, divizarea categoriei "venituri" în subcategorii, dupã tipul acestora: venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital etc.).
    314. În cazul utilizãrii eşantionãrii ca metodã de selectare a elementelor din categoriile de operaţiuni economice care vor fi testate, rezultatele activitãţii auditorilor publici externi pot fi afectate de riscul de eşantionare, care poate conduce fie la eforturi suplimentare datoritã efectuãrii unui numãr prea mare de teste de detaliu, fie la formularea unei opinii de audit incorecte, datoritã alegerii unui eşantion care nu este reprezentativ.
    Riscul de eşantionare este un element al riscului de nedetectare.
    Tot un element al riscului de nedetectare este şi riscul de neeşantionare, respectiv posibilitatea ca auditorii publici externi sã poatã ajunge la o concluzie eronatã din orice motiv care nu are legãturã cu mãrimea eşantionului (de exemplu, auditorii publici externi ar putea utiliza proceduri de audit neadecvate sau pot interpreta greşit probele).

    g) Abordarea auditului financiar

    315. În aceastã fazã a planificãrii echipa de audit stabileşte procedurile de audit pe care le va aplica în etapa de execuţie a auditului financiar, în scopul atingerii obiectivelor propuse. În acest sens, auditorii publici externi trebuie sã planifice cea mai adecvatã combinaţie între teste ale controalelor şi proceduri de fond, în vederea obţinerii de probe de audit suficiente şi adecvate.
    316. Combinaţia dintre volumul de teste ale controalelor şi cel al procedurilor de fond, pe care le vor utiliza auditorii publici externi în vederea obţinerii de probe de audit, este cunoscutã în practica internaţionalã sub denumirea de abordare a auditului şi poate fi de douã tipuri:
    a) abordare bazatã pe sisteme;
    b) abordare bazatã pe teste de detaliu.
    317. Dacã în urma evaluãrii sistemelor contabil şi de control intern se ajunge la concluzia cã sistemele funcţioneazã în mod eficient şi auditorii publici externi se pot baza pe acestea, ei vor utiliza în misiunea de audit "abordarea bazatã pe sisteme".
    Aceasta presupune cã echipa de audit va realiza mai mult teste ale controalelor şi va utiliza mai puţine proceduri de fond (teste de detaliu).
    Teste ale controalelor sunt efectuate cu scopul de a obţine probe de audit privind modul de funcţionare a sistemului contabil şi a celui de control intern ale entitãţii auditate, începând cu proiectarea acestor sisteme pentru a putea preveni, detecta şi corecta erorile/abaterile şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului şi continuând cu modul de funcţionare a acestora pe toatã perioada auditatã.
    318. În cadrul abordãrii bazate pe sisteme, auditorii publici trebuie sã parcurgã urmãtoarele etape:
    a) identificarea şi evaluarea în profunzime a controalelor-cheie existente la nivelul entitãţii auditate şi stabilirea mãsurii în care auditorii publici externi se pot baza pe respectivele controale, presupunând cã acestea opereazã efectiv;
    b) testarea pentru conformitate a controalelor-cheie pentru a stabili dacã ele au funcţionat în entitate şi funcţionarea lor a fost eficientã pe tot parcursul perioadei supuse auditãrii;
    c) testarea în detaliu a unor operaţiuni efectuate în entitatea auditatã pentru a determina dacã, indiferent de sistemul de control al acesteia, situaţiile financiare sunt complete şi întocmite cu acurateţe, precum şi dacã operaţiunile respective au fost legale şi reale, iar criteriile de economicitate, eficienţã şi eficacitate au fost respectate.
    319. Abordarea bazatã pe teste de detaliu se alege în situaţia în care evaluarea sistemelor contabil şi de control intern a pus în evidenţã faptul cã acestea au o serie de puncte slabe/carenţe şi auditorii publici externi ai Curţii de Conturi nu se pot baza pe controalele interne implementate în cadrul entitãţii auditate, ceea ce determinã aplicarea unui numãr mai ridicat de teste de detaliu în vederea atingerii obiectivelor auditului financiar.
    La stabilirea modalitãţii de abordare a auditului, auditorii publici externi vor ţine seama şi de identificarea şi analiza zonelor de risc ce au incidenţã semnificativã asupra activitãţii entitãţii şi implicit asupra situaţiilor financiare auditate.

    h) Elaborarea de cãtre auditorii publici externi a planului de audit financiar

    320. Pe baza informaţiilor obţinute pe parcursul tuturor fazelor anterioare din cadrul etapei de planificare, echipa de audit va întocmi planul de audit financiar, prin care se stabilesc obiectivele auditului financiar şi modul în care acestea vor fi îndeplinite, precum şi detalierea procedurilor de audit ce urmeazã a fi realizate de membrii echipei în etapa de execuţie a acestuia.
    321. Planul de audit financiar va conţine în mod sintetic informaţii privind:
    a) cadrul general al auditului, respectiv: obiectivele auditului, exerciţiul bugetar auditat, componenţa echipei de audit, repartizarea activitãţilor de audit ce urmeazã a fi realizate de fiecare membru al echipei, fondul de timp alocat pe activitãţi şi persoane;
    b) date despre entitatea auditatã: prezentarea generalã a domeniului de activitate al entitãţii auditate, a scopului, funcţiilor, obiectivelor şi atribuţiilor acesteia, a situaţiilor financiare şi a cadrului legal aplicabil;
    c) reprezentanţii entitãţii auditate atât în perioada supusã auditului, cât şi în perioada efectuãrii misiunii de audit;
    d) înţelegerea şi evaluarea sistemelor contabil şi de control intern;
    e) identificarea şi evaluarea riscurilor şi precizarea zonelor cu risc ridicat de apariţie a erorilor/abaterilor sau a fraudei în cadrul entitãţii auditate;
    f) stabilirea pragului de semnificaţie, care va sta la baza formulãrii opiniei de audit;
    g) abordarea auditului financiar, respectiv prezentarea procedurilor de audit ce se vor aplica de cãtre auditorii publici externi;
    h) alte aspecte pe care auditorii publici externi le considerã necesare pentru realizarea auditului, cum ar fi: utilizarea experienţei corespunzãtoare a membrilor echipei pentru zonele cu risc ridicat; programul întâlnirilor de lucru cu entitatea auditatã; existenţa tehnologiei informaţionale în cadrul entitãţii etc.
    322. Planul de audit financiar întocmit de echipã se avizeazã de cãtre directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi şi se aprobã de cãtre consilierul de conturi/directorul camerei de conturi, înainte de începerea etapei de execuţie a auditului financiar.
    Planul de audit financiar trebuie modificat, avizat şi aprobat şi pe parcursul executãrii auditului, dacã apar informaţii noi care modificã premisele şi condiţiile avute în vedere la elaborarea planului de audit financiar iniţial.

    B. Execuţia auditului financiar

    323. În cadrul etapei de execuţie a auditului financiar, auditorii publici externi realizeazã urmãtoarele activitãţi:
    a) stabilesc elementele care trebuie extrase din categoria de operaţiuni economice supusã analizei (conţinutul eşantionului);
    b) identificã şi aplicã proceduri de audit pentru obţinerea probelor de audit necesare realizãrii misiunii de audit;
    c) extrapoleazã valoarea erorilor/abaterilor constatate la nivelul întregii categorii de operaţiuni economice auditate, dacã procedurile de audit au fost aplicate asupra unui eşantion;
    d) însumeazã valorile erorilor/abaterilor extrapolate şi le comparã cu pragul de semnificaţie;
    e) întocmesc documente de lucru pentru a-şi susţine raportul de audit şi, respectiv, opinia de audit pe care o vor formula.
    324. Probele de audit, respectiv actele, documentele şi informaţiile obţinute, sunt utilizate pentru a demonstra dacã managementul şi personalul entitãţii auditate au acţionat în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu principiile stabilite prin regulamentele, procedurile, politicile şi standardele adoptate şi dacã au folosit resursele în mod economic, eficient şi eficace, dupã caz.
    Probele de audit pe care le obţin auditorii publici externi trebuie sã fie suficiente şi adecvate pentru a putea susţine constatãrile şi concluziile formulate de echipa de audit, recomandãrile formulate pentru înlãturarea deficienţelor constatate şi îmbunãtãţirea activitãţii entitãţii auditate, precum şi opinia de audit.
    Gradul de suficienţã al probelor de audit (cantitatea probelor de audit necesare) este determinat de auditorii publici externi în funcţie de nivelul de risc evaluat în legãturã cu categoria de operaţiuni economice auditatã (cu cât este mai ridicat nivelul de risc, cu atât creşte cantitatea de probe de audit necesarã susţinerii constatãrilor şi concluziilor) şi în funcţie de calitatea acestor probe (cu cât probele de audit au o calitate mai bunã, cu atât sunt necesare mai puţine probe pentru susţinerea constatãrilor şi concluziilor).
    Gradul de adecvare al probelor de audit (calitatea probelor de audit) este stabilit de auditorii publici externi ţinând cont de relevanţa şi de gradul de încredere al acestora pentru susţinerea constatãrilor şi concluziilor auditului financiar. Gradul de încredere al probelor de audit depinde de sursa şi natura acestora, precum şi de circumstanţele în care au fost obţinute.
    Gradul de suficienţã şi cel de adecvare al probelor de audit sunt stabilite de cãtre auditorii publici externi pe baza raţionamentului profesional.
    325. În vederea obţinerii probelor de audit, auditorii publici externi trebuie sã evalueze aserţiuni de audit, reprezentând "afirmaţii" ale conducerii entitãţii auditate, care este responsabilã pentru prezentarea fidelã în situaţiile financiare ale tuturor operaţiunilor efectuate de aceasta, în condiţii de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţã şi eficacitate.
    326. Aserţiunile analizate de auditorii publici externi sunt urmãtoarele:
    a) acurateţea - respectiv dacã toate operaţiunile economice sunt înregistrate în situaţiile financiare la valoarea corectã;
    b) evaluarea - respectiv dacã activele şi pasivele deţinute de entitate sunt evaluate conform reglementãrilor legale în vigoare;
    c) exhaustivitatea - respectiv dacã toate operaţiunile economice au fost înregistrate în registrele contabile;
    d) existenţa - respectiv dacã activele şi pasivele înregistrate existã la data întocmirii situaţiilor financiare;
    e) prezentarea - respectiv dacã toate operaţiunile economice sunt înregistrate potrivit planului de conturi, clasificaţiei bugetare şi sursei de finanţare şi sunt corect descrise;
    f) proprietatea - respectiv dacã activele şi pasivele înregistrate în bilanţul contabil aparţin entitãţii;
    g) realitatea - respectiv dacã toate operaţiunile economice înregistrate sunt reale, sunt înregistrate în exerciţiul financiar la care se referã şi potrivit clasificaţiei bugetare;
    h) regularitatea - respectiv dacã toate operaţiunile economice respectã sub toate aspectele ansamblul principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaţiuni din care fac parte, inclusiv principiile de economicitate, eficienţã şi eficacitate.
    Cu privire la categoriile de operaţiuni economice supuse auditului, prezentate în contul de rezultat patrimonial, în conturile de execuţie ale cheltuielilor şi în contul de execuţie al veniturilor, se vor analiza urmãtoarele aserţiuni: acurateţea, exhaustivitatea, prezentarea, realitatea şi regularitatea.
    Referitor la soldurile conturilor la sfârşitul perioadei, prezentate în bilanţul contabil, se vor analiza urmãtoarele aserţiuni: evaluarea, exhaustivitatea, existenţa, prezentarea şi proprietatea.
    Referitor la datele înscrise în anexele la bilanţul contabil, se vor analiza urmãtoarele aserţiuni: acurateţea, evaluarea, exhaustivitatea, existenţa, prezentarea şi proprietatea.
    327. Pentru obţinerea de probe de audit pe baza cãrora sã prezinte constatãrile, sã formuleze concluziile, recomandãrile şi opinia de audit, auditorii publici externi trebuie sã aplice în etapa de execuţie a misiunii de audit financiar proceduri şi tehnici de audit, respectiv:
    a) teste ale controalelor;
    b) proceduri de fond.
    328. Echipa de audit va aplica în etapa de execuţie proceduri de fond, care sunt de douã tipuri:
    b1) proceduri analitice;
    b2) teste de detaliu,
    în scopul detectãrii erorilor/abaterilor din activitatea entitãţii, reflectate în situaţiile financiare, şi a reducerii riscului de audit la un nivel acceptabil.
    329. În vederea identificãrii modificãrilor intervenite în activitãţile şi operaţiunile economice ale entitãţii, care pot afecta situaţiile financiare ale acesteia, auditorii publici externi utilizeazã proceduri analitice pentru analiza informaţiilor financiare şi nefinanciare.
    Aceastã analizã constã în compararea indicatorilor existenţi la nivelul entitãţii şi a tendinţelor semnificative ale acestora pe o anumitã perioadã, inclusiv investigarea fluctuaţiilor şi a relaţiilor care sunt inconsecvente faţã de alte informaţii relevante de care dispune echipa de audit sau care se abat de la valorile previzionate de auditorii publici externi.
    Procedurile analitice se aplicã, de obicei, datelor exprimate sub formã numericã şi presupun: calcule, analize ale proporţiilor, tendinţe şi fluctuaţii ale informaţiilor etc.
    Procedurile analitice atrag atenţia auditorilor publici externi asupra aspectelor specifice care necesitã o examinare deosebitã, se pot aplica atât datelor din situaţiile financiare consolidate, cât şi celor din situaţiile financiare ale structurilor subordonate entitãţii auditate şi oferã indicii cu privire la posibile erori/abateri de la legalitate şi regularitate, precum şi cu privire la modul de respectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat al statului/unitãţilor administrativ-teritoriale aflat în administrarea entitãţilor auditate.
    330. Tehnicile specifice utilizate de echipa de audit ca proceduri analitice includ:
    1. studierea schimbãrilor intervenite în situaţiile financiare faţã de perioadele contabile anterioare celei de raportare;
    2. analiza evoluţiei indicatorilor care au stat la baza modului de fundamentare a bugetului de venituri şi cheltuieli;
    3. analiza gradului de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli definitiv aprobat;
    4. studierea corelaţiilor dintre diferite posturi bilanţiere;
    5. studiul legãturilor dintre informaţiile financiare şi cele nefinanciare, care pot confirma cunoştinţele pe care auditorii publici externi le-au dobândit deja sau le pot atrage atenţia asupra unor cifre neobişnuite ori neprevãzute în situaţiile financiare, referitoare la anumite operaţiuni economice efectuate de entitate.
    Analiza datelor şi informaţiilor reprezintã o cercetare obiectivã, cantitativã şi calitativã, pentru identificarea factorilor de influenţã a întregului proces sau fenomen economic analizat.
    Auditorii publici externi analizeazã datele şi informaţiile colectate prin utilizarea urmãtoarelor proceduri analitice (cantitative şi calitative):
    a) analiza comparativã (Benchmarking) - reprezintã un proces de comparare a metodelor, proceselor, procedurilor specifice entitãţii verificate cu cele ale altor entitãţi sau standarde aplicabile în domeniul de activitate.
    Analizele comparative sunt, în mod obişnuit, utilizate pentru:
      (i) identificarea unor cãi de îmbunãtãţire a economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii utilizãrii fondurilor publice şi administrãrii patrimoniului public şi privat;
      (ii) examinarea evoluţiei tendinţelor;
      (iii) creşterea credibilitãţii recomandãrilor formulate în raportul întocmit în urma acţiunii de verificare;
    b) analiza nivelului de îndeplinire a scopului, obiectivelor şi atribuţiilor prevãzute de actele normative de înfiinţare şi organizare a activitãţii entitãţii verificate - se utilizeazã, în principal, pentru a determina dacã scopul, obiectivele şi atribuţiile stabilite au fost atinse, precum şi pentru a identifica acei factori care au condus la nerealizarea sau realizarea parţialã a acestora. Orice abatere de la derularea în bune condiţii a activitãţii entitãţii verificate poate fi stabilitã prin raportarea rezultatelor şi impacturilor efective la scopul, obiectivele şi atribuţiile prestabilite;
    c) analiza cost-eficacitate - se efectueazã asupra relaţiilor dintre costurile activitãţii şi rezultatele exprimate în costuri pe unitatea de rezultat obţinut. Analiza cost-eficacitate se concentreazã asupra identificãrii celor mai avantajoase mijloace de atingere a obiectivelor definite în condiţiile unui nivel maxim de cheltuieli alocate.
    331. Prin testele de detaliu efectuate asupra unor operaţiuni ale entitãţii pentru perioada auditatã, echipa de audit testeazã detaliile acestor operaţiuni economice, în scopul obţinerii de probe de audit, pentru a formula concluzii privind caracterul real, exact, legal şi complet al acestor operaţiuni.
    Astfel, pentru confirmarea caracterului real al operaţiunilor economice ale entitãţii auditate sunt efectuate teste pentru a pune în evidenţã realizarea efectivã a acestora, verificând în acest scop dacã aceste operaţiuni înregistrate în evidenţele tehnico-operativã şi financiar-contabilã au la bazã documente justificative, întocmite în conformitate cu prevederile legale.
    În ceea ce priveşte verificarea exactitãţii operaţiunilor economice aceasta presupune refacerea de cãtre echipa de audit a calculelor pentru toate operaţiunile selectate, confruntarea acestora cu datele înscrise în documentele justificative şi compararea lor cu înregistrãrile din evidenţa tehnico-operativã şi financiar-contabilã. De asemenea, pentru confirmarea exactitãţii, se verificã înregistrarea în evidenţã a operaţiunilor economice, conform planului de conturi general aplicabil entitãţii auditate.
    În ceea ce priveşte caracterul legalitãţii operaţiunilor economice, auditorii publici externi verificã dacã acestea respectã toate prevederile legale care le sunt aplicabile şi care sunt în vigoare la data efectuãrii acestora.
    Pentru confirmarea caracterului complet al operaţiunilor economice, auditorii publici externi verificã dacã toate documentele justificative au fost înregistrate în evidenţele tehnico-operativã şi financiar-contabilã.
    332. Testele de detaliu pot lua forma unor tehnici specifice de obţinere a probelor de audit, cum ar fi:
    a) inspecţia - constã în examinarea registrelor de contabilitate pentru a identifica dacã datele înregistrate în acestea corespund cu cele existente în documentele justificative în condiţiile respectãrii prevederilor legale, în cazul cheltuielilor începând de la faza de angajare a cheltuielilor şi pânã la plata efectivã a acestora, iar în cazul veniturilor, începând de la stabilirea acestora şi pânã la încasarea lor.
    În cazul activelor corporale inspecţia presupune verificarea existenţei faptice a acestora, a modului de gestionare şi chiar a îndeplinirii specificaţiilor tehnice aplicabile (de exemplu, în cazul examinãrii unui activ, cum ar fi un drum sau o clãdire, dacã existã indicii privind nerespectarea specificaţiilor de construcţie aplicabile, se poate verifica inclusiv dacã acestea sunt îndeplinite, solicitându-se în acest scop efectuarea unei expertize tehnice, conform prevederilor pct. 20).
    În cazul obiectivelor prevãzute în actul de înfiinţare al entitãţii, inspecţia presupune verificarea dacã entitatea a luat deciziile corecte sau şi-a îndeplinit atribuţiile în concordanţã cu aceste obiective.
    Auditorii publici externi apreciazã nivelul de încredere al oricãrui document inspectat şi au în vedere riscul de fraudã şi posibilitatea ca un document inspectat sã nu fie autentic ori sã conţinã date nereale.
    Cu prilejul inspecţiei auditorii publici externi pot solicita furnizarea de diferite informaţii sau documente şi de la persoane din afara entitãţii verificate sau pot solicita unor instituţii specializate ale statului efectuarea unor verificãri de specialitate.
    În vederea verificãrii elementelor patrimoniale şi a realitãţii efectuãrii unor categorii de cheltuieli, inspecţia se efectueazã şi pe teren. În acest caz, auditorii publici externi pot solicita entitãţii verificate constituirea unei comisii, din care, pe lângã membrii echipei de audit, pot face parte reprezentanţii entitãţii verificate, precum şi experţi pe domenii, din afara entitãţii, dacã este cazul.
    Pentru realizarea acestei activitãţi de inspecţie, auditorii publici externi pot sã examineze, fãrã a fi limitative, informaţiile referitoare la planificarea strategicã şi operaţionalã a entitãţilor verificate, la controalele interne dispuse de cãtre conducerea entitãţii verificate, precum şi informaţiile cuprinse în urmãtoarele documente:
      (i) stenogramele sau procesele-verbale ale şedinţelor conducerii executive, precum şi ale organelor deliberative;
      (ii) reclamaţiile şi contestaţiile primite de entitate, precum şi modul de soluţionare a acestora;
      (iii) rapoartele de activitate ale entitãţilor auditate şi ale unitãţilor subordonate acestora;
      (iv) rapoartele întocmite în urma acţiunilor de audit public extern sau de control precedente;
      (v) rapoartele de audit intern;
    b) observarea - presupune urmãrirea activitãţilor, proceselor sau a procedurilor interne realizate de cãtre persoane din cadrul entitãţii verificate;
    c) investigarea/intervievarea - este o procedurã de audit ce vine în completarea altor proceduri utilizate şi care constã în obţinerea de date şi informaţii de la persoanele abilitate din interiorul şi din exteriorul entitãţii verificate, în scopul de a obţine probe de audit suficiente şi adecvate. Aceastã procedurã de audit presupune întocmirea de chestionare, care reprezintã o listã de întrebãri la care se cer rãspunsuri în formã scrisã, în vederea obţinerii datelor şi informaţiilor necesare realizãrii obiectivelor acţiunii de verificare. La finalul chestionarului se adreseazã întrebarea deschisã "Mai aveţi ceva de adãugat în completarea celor spuse?";
    d) confirmarea - constã în primirea unui rãspuns scris de la o persoanã fizicã sau juridicã, independentã de entitatea supusã verificãrii, pentru a stabili acurateţea informaţiilor furnizate de entitatea verificatã ori pentru a corobora informaţiile conţinute în înregistrãrile contabile ale acesteia cu cele primite de la sursele externe;
    e) recalcularea - presupune verificarea acurateţei calculelor aritmetice din documentele justificative şi din înregistrãrile contabile, prin reluarea calculelor;
    f) reefectuarea - presupune aplicarea de cãtre auditorul public extern, în mod independent, a procedurilor sau controalelor care au fost efectuate de cãtre entitatea verificatã în cadrul controlului intern. De exemplu, dacã selecţia ofertelor dintr-un proces de licitaţie este dependentã de îndeplinirea anumitor criterii, procesul de selectare a ofertelor ar putea fi reefectuat pentru a testa dacã a fost aleasã oferta corectã. În cazul în care apar probleme de naturã tehnicã, pot fi implicaţi experţi, aşa cum s-a precizat la pct. 20.
    333. Procedurile şi tehnicile de audit pot fi aplicate asupra tuturor elementelor din categoria de operaţiuni economice (în literatura de specialitate se mai foloseşte şi noţiunea "populaţie"), asupra unor elemente specifice sau asupra unor eşantioane extrase din populaţia totalã, în funcţie de raţionamentul profesional al auditorilor publici externi.
    334. Procedurile şi tehnicile de audit aplicate de cãtre auditorii publici externi în vederea obţinerii de probe de audit suficiente şi adecvate, care sã poatã susţine constatãrile, concluziile, recomandãrile, precum şi raportul şi opinia de audit, vor fi consemnate în documente de lucru conţinute de dosarele de audit.
    335. În vederea emiterii opiniei de audit, echipa de audit va proceda la totalizarea valorilor erorilor/abaterilor extrapolate şi la compararea acestei valori totale cu pragul de semnificaţie.
    336. Extrapolarea la nivelul întregii populaţii (categorie de operaţiuni economice) a valorii erorii/abaterii constatate cu ocazia aplicãrii procedurilor de audit asupra elementelor din eşantionul selectat se va face prin înmulţirea ratei erorilor/abaterilor cu valoarea întregii populaţii. Rata erorilor/abaterilor se calculeazã ca raport între valoarea totalã a erorilor/abaterilor constatate şi valoarea totalã a eşantionului verificat. Erorile/Abaterile vor fi extrapolate doar cu condiţia ca acestea sã fie materiale prin valoare.
    337. La elaborarea/întocmirea documentelor de lucru se va ţine seama cã acestea trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerinţe:
    a) sã fie corecte şi complete pentru a susţine constatãrile, concluziile şi recomandãrile formulate de cãtre auditorii publici externi;
    b) sã fie clare şi inteligibile;
    c) sã fie lizibile;
    d) informaţiile conţinute trebuie sã fie reduse la aspectele relevante şi utile obiectivelor auditului, în corelaţie cu pragul de semnificaţie stabilit.
    338. Documentele de lucru întocmite de auditorii publici externi în etapele de planificare şi de execuţie a auditului financiar vor include, în principal, urmãtoarele informaţii: titlul documentului; structura la nivelul cãreia se efectueazã acţiunea de verificare; numele şi prenumele auditorului public extern care întocmeşte documentul respectiv; denumirea acţiunii de verificare; data şi scopul întocmirii documentului; dimensiunea şi conţinutul eşantionului selectat din cadrul fiecãrei categorii de operaţiuni economice verificate în vederea atingerii obiectivelor acţiunii de verificare; procedurile de audit aplicate; observaţiile, descrierile, aprecierile, evaluãrile, constatãrile, concluziile şi recomandãrile pe care le-au formulat auditorii publici externi cu privire la acţiunea de verificare efectuatã; sursa şi deţinãtorul informaţiei; indexul documentului de lucru şi trimiteri încrucişate la referinţele de lucru; persoana care a efectuat revizuirea. Toate aceste documente de lucru pot fi prezentate sub forma înscrisurilor pe suport hârtie, pe film, pe medii de înregistrare electronice etc.

    C. Raportarea

    Raportul de audit financiar

    339. Conform prevederilor art. 32 alin. (2) din lege, auditorii publici externi desemnaţi sã auditeze conturile anuale de execuţie bugetarã întocmesc pentru fiecare misiune de audit un raport de audit financiar, în care prezintã constatãrile, concluziile şi recomandãrile cu privire la:
    a) modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, dacã sunt în concordanţã cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevãzute în actele normative prin care a fost înfiinţatã entitatea verificatã şi dacã se respectã principiile legalitãţii, regularitãţii, economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii;
    b) situaţiile financiare auditate, dacã sunt întocmite în conformitate cu cadrul de raportare financiarã aplicabil în România, respectã principiile legalitãţii şi regularitãţii şi oferã o imagine fidelã a poziţiei financiare, a performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfãşuratã de entitatea respectivã, exprimându-şi în acest sens o opinie.
    340. Raportul de audit financiar întocmit de cãtre auditorii publici externi, al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 19, trebuie sã cuprindã, în mod obligatoriu, urmãtoarele elemente:
    a) titlul, localitatea şi data întocmirii raportului de audit financiar;
    b) partea introductivã:
    b1) membrii echipei de audit, structura de specialitate din care fac parte;
    b2) numãrul şi data delegaţiei de audit;
    b3) entitatea auditatã şi adresa acesteia;
    b4) perioada de efectuare a misiunii de audit;
    b5) perioada cuprinsã în auditul financiar;
    b6) menţiunea cã misiunea de audit financiar a fost efectuatã în conformitate cu standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi, elaborate în baza standardelor internaţionale de audit;
    b7) reprezentanţii legali ai entitãţii auditate;
    b8) responsabilitatea auditorilor publici externi;
    b9) responsabilitatea conducerii entitãţii auditate;
    c) situaţiile financiare auditate;
    d) obiectivele auditului financiar;
    e) prezentarea generalã a entitãţii auditate şi a cadrului legal aplicabil acesteia;
    f) metodologia de audit aplicatã;
    g) sinteza constatãrilor şi concluziilor auditului financiar cu privire la:
    g1) respectarea principiilor de legalitate şi regularitate în administrarea patrimoniului, în execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli şi în întocmirea situaţiilor financiare anuale;
    g2) sistemul de control intern;
    g3) inventarierea şi evaluarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, aflat în administrarea entitãţii auditate;
    g4) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunãtãţirea calitãţii condiţiilor de viaţã şi de muncã, dacã este cazul;
    g5) respectarea principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului;
    g6) carenţele, inadvertenţele sau imperfecţiunile cadrului legislativ identificate;
    h) prezentarea sinteticã a constatãrilor rezultate în urma acţiunilor de verificare efectuate la entitãţile subordonate, dacã este cazul;
    i) punctul de vedere al conducerii entitãţii auditate cu privire la constatãrile auditului financiar, precum şi motivaţia neînsuşirii acestuia, dacã este cazul;
    j) mãsurile luate de entitate în timpul misiunii de audit financiar;
    k) concluziile generale rezultate în urma auditului financiar şi recomandãrile echipei de audit cu privire la mãsurile ce urmeazã a fi luate pentru înlãturarea deficienţelor constatate în timpul misiunii de audit financiar;
    l) opinia auditorilor publici externi;
    m) propuneri privind îmbunãtãţirea cadrului legislativ;
    n) semnãturile auditorilor publici externi;
    o) anexe.
    341. La întocmirea raportului de audit financiar se vor avea în vedere şi urmãtoarele:
    a) Titlul raportului de audit financiar este precedat de antet, care cuprinde structura de specialitate care efectueazã misiunea de audit, în coltul din stânga sus al paginii.
    b) Partea introductivã a raportului de audit financiar cuprinde şi:
      (i) responsabilitatea auditorilor publici externi, care este cea prevãzutã la pct. 258;
      (ii) responsabilitatea conducerii entitãţii auditate, care este cea prevãzutã la pct. 257 şi în declaraţia prezentatã de aceasta la începutul acţiunii de audit financiar.
    c) Obiectivele auditului la care vor face referire auditorii publici externi sunt cele prevãzute la pct. 259.
    d) Prezentarea generalã a entitãţii auditate şi a cadrului legal aplicabil acesteia se va face în mod succint şi se va referi la:
      (i) contextul instituţional;
      (ii) descrierea activitãţii, a scopului, obiectivelor şi atribuţiilor prevãzute în actele normative de înfiinţare ale entitãţii auditate, modul de organizare şi funcţionare a acesteia, precizarea bugetului total alocat entitãţii auditate, precum şi a cheltuielilor aferente perioadei auditate;
      (iii) indicatorii care caracterizeazã activitatea entitãţii (stabiliţi de departamentul de specialitate care coordoneazã acţiunea de verificare) - aceştia se vor introduce şi centraliza în aplicaţia INFOPAC pentru a se efectua analiza lor la nivel naţional, pe domenii de activitate, în vederea formulãrii unor concluzii şi a unor recomandãri pentru îmbunãtãţirea activitãţii în domeniul auditat;
      (iv) modul de organizare a sistemului contabil;
      (v) modul de organizare şi implementare a sistemului de control intern;
      (vi) evaluarea riscurilor.
    e) Metodologia de audit aplicatã pe parcursul desfãşurãrii misiunii de audit financiar, secţiune care conţine informaţii referitoare la modul în care:
      (i) a fost stabilit pragul de semnificaţie (nivelul materialitãţii);
      (ii) au fost determinaţi factorii care au influenţat desfãşurarea auditului financiar sau care au generat schimbãri semnificative de orice naturã în entitatea auditatã pe parcursul perioadei auditate;
      (iii) auditorii publici externi s-au confruntat cu dificultãţi tehnice şi procedurale, dacã este cazul, ca de exemplu: lipsa înregistrãrilor contabile, neprezentarea documentelor justificative, lipsa de colaborare a conducerii şi a celorlalţi reprezentanţi ai entitãţii cu echipa de audit etc.;
      (iv) au fost identificate categoriile de operaţiuni economice auditate şi au fost utilizate procedurile de audit;
      (v) au fost obţinute şi examinate probele de audit ce susţin constatãrile înscrise în raportul de audit financiar.
    f) Sinteza constatãrilor şi concluziilor auditului financiar vor fi prezentate în ordinea obiectivelor principale ale misiunii de audit financiar, prevãzute la pct. 259.
    Auditorii publici externi vor prezenta în mod succint în raportul de audit urmãtoarele elemente:
      (i) erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate, faptele pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului constatate în timpul misiunii de audit financiar, în ordinea obiectivelor prevãzute la pct. 259;
      (ii) valoarea estimativã a erorilor/abaterilor constatate;
      (iii) descrierea cauzelor şi împrejurãrilor care au condus la apariţia deficienţelor constatate;
      (iv) efectul, respectiv consecinţele economico-financiare, sociale etc. generate de deficienţele constatate;
      (v) concluziile echipei de audit.
    Erorile/Abaterile de la legalitate şi regularitate, faptele pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale constatate la entitatea auditatã, precum şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului vor fi prezentate detaliat în procesul-verbal de constatare întocmit în urma misiunii de audit financiar, act care constituie anexã la raportul de audit financiar. În raportul de audit financiar se face trimitere la capitolele şi punctele din procesul-verbal de constatare unde se regãsesc prezentate respectivele deficienţe.
    În raportul de audit financiar vor fi prezentate în secţiuni distincte:
    A. constatãrile auditorilor publici externi cu privire la:
    1. respectarea principiilor de legalitate şi regularitate în administrarea patrimoniului, în execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli şi în întocmirea situaţiilor financiare anuale;
    2. evaluarea sistemului de control intern al entitãţii;
    3. inventarierea şi evaluarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, aflat în administrarea entitãţii auditate;
    4. constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunãtãţirea calitãţii condiţiilor de viaţã şi de muncã;
    5. respectarea principiilor economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale şi în execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, în concordanţã cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevãzute în actele normative prin care a fost înfiinţatã entitatea auditatã. Aceastã analizã se face chiar dacã nu s-a constatat încãlcarea vreunei prevederi legale şi vor fi formulate recomandãri în situaţia în care se apreciazã cã existã potenţial pentru îmbunãtãţiri semnificative în activitatea entitãţii auditate;
    6. carenţele, inadvertenţele sau imperfecţiunile cadrului legislativ identificate cu ocazia misiunii de audit financiar;
    B. constatãrile rezultate în urma acţiunilor de verificare efectuate la entitãţile subordonate, dacã este cazul (o prezentare sinteticã).
    Pe baza constatãrilor consemnate în raportul de audit financiar, auditorii publici externi îşi formuleazã concluziile.
    În vederea emiterii opiniei de audit, echipa de audit va proceda la extrapolarea la nivelul întregii populaţii (categorie de operaţiuni economice) a valorii erorilor/abaterilor constatate cu ocazia aplicãrii procedurilor de audit asupra elementelor din eşantionul selectat, la însumarea acestor valori extrapolate şi la compararea valorii totale cu pragul de semnificaţie.
    g) În raportul de audit financiar se vor prezenta şi punctul de vedere al entitãţii cu privire la constatãrile consemnate, precum şi motivaţia neînsuşirii acestuia de cãtre auditorii publici externi, dacã este cazul.
    h) În raportul de audit financiar se vor prezenta şi mãsurile luate în mod operativ de conducerea entitãţii în timpul misiunii de audit financiar pentru înlãturarea deficienţelor constatate de Curtea de Conturi.
    i) Constatãrile şi concluziile consemnate în raportul de audit financiar reprezintã baza pentru formularea recomandãrilor de cãtre auditorii publici externi cu privire la:
    i1) mãsurile ce urmeazã a fi luate de conducerea entitãţii auditate în vederea înlãturãrii erorilor/abaterilor de la legalitate şi regularitate constatate în timpul misiunii de audit financiar;
    i2) mãsurile ce urmeazã a fi luate de conducerea entitãţii auditate în vederea înlãturãrii deficienţelor constatate din:
    1. evaluarea sistemului de control intern al entitãţii;
    2. inventarierea şi evaluarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, aflat în administrarea entitãţii auditate;
    3. constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunãtãţirea calitãţii condiţiilor de viaţã şi de muncã;
    4. evaluarea respectãrii principiilor economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale şi în execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, în concordanţã cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevãzute în actele normative prin care a fost înfiinţatã entitatea auditatã, în situaţia în care se apreciazã cã existã potenţial pentru îmbunãtãţiri semnificative, chiar dacã nu s-a constatat încãlcarea vreunei prevederi legale;
    i3) modificarea cadrului legislativ.
    Recomandãrile formulate, potrivit legii, de cãtre auditorii publici externi în raportul de audit financiar, cu privire la mãsurile ce urmeazã a fi luate, vor sta la baza mãsurilor ce vor fi dispuse de şeful structurii care a efectuat acţiunea de audit.
    Pe lângã recomandãrile formulate în raportul de audit financiar cu privire la mãsurile ce urmeazã a fi luate de conducerea entitãţii verificate, auditorii publici externi vor formula, potrivit legii, şi alte recomandãri, dacã acest lucru se impune. În acest scop, auditorii publici externi vor întocmi o notã cu propuneri de valorificare, în condiţiile prevãzute la pct. 163, în care vor înscrie celelalte mãsuri prevãzute de lege, necuprinse în raportul de audit financiar, respectiv:
    i4) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constatã utilizarea nelegalã sau ineficientã a acestora;
    i5) sesizarea organelor de urmãrire penalã şi informarea entitãţii auditate în legãturã cu aceastã sesizare, în situaţia în care s-a constatat existenţa unor fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale, care au determinat sau nu producerea de prejudicii;
    i6) suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de sãvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma verificãrilor efectuate, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate.
    j) Ca parte a raportului de audit financiar, opinia auditorilor publici externi constã într-o prezentare clarã şi explicitã a poziţiei echipei de audit cu privire la:
    j1) modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de cãtre entitatea verificatã, dacã sunt în concordanţã cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevãzute în actele normative prin care a fost înfiinţatã entitatea şi dacã respectã principiile legalitãţii, regularitãţii, economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii;
    j2) situaţiile financiare auditate, dacã sunt întocmite de cãtre entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiarã aplicabil în România, dacã respectã principiile legalitãţii şi regularitãţii şi dacã oferã o imagine fidelã a poziţiei financiare, a performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfãşuratã de entitatea respectivã.
    342. Tipurile de opinie care pot fi exprimate de auditorii publici externi în raportul de audit financiar sunt urmãtoarele:
    a) opinie fãrã rezerve;
    b) opinie fãrã rezerve cu paragraf de evidenţiere a unui aspect;
    c) opinie cu rezerve prin limitarea sferei de aplicare a auditului;
    d) opinie adversã;
    e) imposibilitatea exprimãrii unei opinii.
    343. La exprimarea opiniei de audit în urma misiunii de audit financiar, auditorii publici externi vor avea în vedere atât compararea sumei erorilor/abaterilor constatate extrapolate la nivelul întregii populaţii (categoriei de operaţiuni economice) cu pragul de semnificaţie stabilit în etapa de planificare a auditului, cât şi propriul raţionament profesional.
    Constatãrile de la ordonatorii de credite secundari şi terţiari, prezentate în mod sintetic într-un capitol distinct al raportului de audit şi al procesului-verbal de constatare întocmite la nivelul ordonatorului principal ori secundar de credite, vor fi avute în vedere la exprimarea opiniei, ţinând cont de faptul cã ordonatorul principal sau secundar de credite, dupã caz, are atribuţii de coordonare, îndrumare, supraveghere şi control al activitãţii entitãţilor subordonate.
    344. Opinia fãrã rezerve, cunoscutã şi ca opinia favorabilã, este exprimatã de cãtre auditorii publici externi atunci când în urma misiunii de audit financiar se constatã atât pentru entitatea auditatã, cât şi pentru entitãţile subordonate acesteia şi verificate (ca urmare a includerii acestora în programul anual de activitate şi ca urmare a prezentãrii echipei de audit a actelor, documentelor şi informaţiilor ce le-au fost solicitate), dacã este cazul, urmãtoarele:
    a) modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de cãtre entitatea verificatã (inclusiv entitãţile subordonate acesteia şi verificate) sunt în concordanţã cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevãzute în actele normative prin care a fost înfiinţatã entitatea verificatã şi respectã principiile legalitãţii, regularitãţii, eficienţei, eficacitãţii şi economicitãţii;
    b) situaţiile financiare auditate sunt întocmite în conformitate cu cadrul de raportare financiarã aplicabil în România, respectã principiile legalitãţii şi regularitãţii şi oferã o imagine realã şi fidelã a operaţiunilor economice efectuate de cãtre entitate, a poziţiei financiare, a performanţei şi modificãrilor poziţiei financiare ale acesteia.
    Şeful structurii de specialitate din cadrul Curţii de Conturi care a efectuat auditarea conturilor emite un certificat de conformitate, al cãrui model este prezentat în anexa nr. 20, doar în cazul în care se exprimã opinie fãrã rezerve.
    345. În cazul în care în raportul de audit financiar a fost exprimatã opinie fãrã rezerve, se procedeazã astfel:
    a) la nivelul departamentului de specialitate din cadrul Curţii de Conturi şeful departamentului repartizeazã raportul de audit financiar directorului din cadrul acestei structuri, în vederea întocmirii proiectului certificatului de conformitate;
    b) la nivelul camerelor de conturi, în vederea întocmirii proiectului certificatului de conformitate, directorul camerei de conturi repartizeazã raportul de audit financiar directorului adjunct al camerei de conturi.
    346. În cazul anulãrii în totalitate de cãtre Comisia de soluţionare a contestaţiilor/instanţa de judecatã competentã a mãsurilor dispuse prin decizia emisã ca urmare a valorificãrii constatãrilor consemnate în raportul de audit financiar (detaliate în procesul-verbal de constatare), structurile Curţii de Conturi nu vor dispune emiterea certificatului de conformitate.
    347. Opinia fãrã rezerve cu paragraf de evidenţiere a unui aspect, cunoscutã şi ca opinia favorabilã cu paragraf de evidenţiere a unui aspect, este exprimatã atunci când auditorii publici externi concluzioneazã cã:
    a) sunt îndeplinite condiţiile prevãzute la pct. 344 şi cã acestea nu sunt semnificativ afectate de existenţa unor evenimente ce nu sunt sub controlul direct al entitãţii auditate (adoptarea unor politici economice, financiare, contabile, fiscale din dispoziţia ordonatorului de credite ierarhic superior, dar care intrã în contradicţie cu prevederile legale sau alte reglementãri în vigoare; nesiguranţã cu privire la deznodãmântul viitor al unui litigiu);
    b) valoarea cumulatã a erorilor/abaterilor de la legalitate şi regularitate, extrapolate la nivelul întregii populaţii auditate, constatate atât la entitatea auditatã, cât şi la entitãţile din subordine, se situeazã sub pragul de semnificaţie.
    În acest caz, în raportul de audit financiar, dupã paragraful în care se formuleazã opinia de audit, se va introduce un paragraf de evidenţiere a erorii/abaterii constatate şi consemnate în mod detaliat în procesul-verbal de constatare, anexã la raportul de audit financiar.
    348. Opinia cu rezerve se emite de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi în cazul limitãrii sferei de aplicabilitate a auditului financiar, respectiv al imposibilitãţii aplicãrii de cãtre auditorii publici externi a procedurilor de audit considerate ca fiind necesare, deoarece entitatea auditatã şi/sau entitãţile subordonate acesteia nu furnizeazã toate actele, documentele şi informaţiile deţinute. În aceastã situaţie, auditorii publici externi încearcã sã aplice proceduri de audit alternative rezonabile pentru a obţine probe de audit suficiente şi adecvate, din surse externe, dacã acestea existã.
    În cazul opiniei cu rezerve, în raportul de audit financiar se adaugã un paragraf distinct, ce precedã opinia, paragraf prin care auditorii publici externi prezintã în mod explicit în ce a constat limitarea ariei de aplicabilitate a auditului financiar.
    La exprimarea opiniei de audit se va ţine cont şi de natura şi contextul în care au apãrut deficienţele respective, precum şi de modul în care acestea influenţeazã/afecteazã situaţiile financiare ale entitãţii auditate.
    349. Opinia adversã este exprimatã de cãtre auditorii publici externi atunci când se constatã la entitatea verificatã (inclusiv la entitãţile subordonate acesteia) una sau mai multe dintre urmãtoarele situaţii:
    a) modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli:
    a1) nu sunt în concordanţã cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevãzute în actele normative prin care a fost înfiinţatã entitatea; şi/sau
    a2) nu respectã principiile legalitãţii, regularitãţii, economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii, concluzie formulatã în cazul în care valoarea cumulatã a erorilor/abaterilor de la legalitate şi regularitate constatate şi extrapolate la nivelul populaţiilor auditate se situeazã peste pragul de semnificaţie;
    b) au fost constatate fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale;
    c) situaţiile financiare auditate nu sunt întocmite în conformitate cu cadrul de raportare financiarã aplicabil în România şi/sau nu oferã o imagine realã şi fidelã a poziţiei financiare, a performanţei şi/sau a modificãrilor poziţiei financiare ale acesteia.
    În cazul emiterii de cãtre auditorii publici externi a unei opinii adverse, în raportul de audit financiar se vor prezenta cu claritate toate motivele care au determinat formularea acestei opinii.
    350. Imposibilitatea exprimãrii unei opinii se declarã în cazul în care auditorii publici externi nu sunt în mãsurã sã formuleze o opinie, întrucât nu au reuşit sã obţinã probe de audit suficiente şi adecvate care sã o susţinã din urmãtoarele motive:
    a) entitatea auditatã nu a permis accesul echipei de audit în sediul sãu;
    b) entitatea auditatã şi/sau entitãţile subordonate acesteia nu a/au furnizat echipei de audit actele, documentele şi informaţiile solicitate şi nu a existat posibilitatea aplicãrii de proceduri de audit alternative rezonabile, pentru obţinerea de probe de audit suficiente şi adecvate, din surse externe.
    351. Raportul de audit financiar este un document unilateral, fiind semnat numai de cãtre auditorii publici externi.
    352. În condiţiile în care la o entitate cuprinsã în programul anual de activitate a Curţii de Conturi se realizeazã o misiune de audit financiar, la aceasta se va putea proceda în mod concomitent şi la:
    a) verificarea aspectelor sesizate prin petiţii adresate structurilor Curţii de Conturi, indiferent de perioada din care provin aceste aspecte;
    b) verificarea modului de îndeplinire a mãsurilor dispuse de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi, ca urmare a efectuãrii acţiunilor anterioare.
    În acest caz, se va întocmi un singur raport de audit financiar, care va avea anexat procesul-verbal de constatare, în care se vor consemna toate erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate, faptele pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale şi/sau cazurile de nerespectare a principiilor economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, constatate ca urmare a acestor tipuri de verificãri.
    Deficienţele constatate pentru fiecare acţiune în parte vor fi consemnate în raportul de audit în secţiuni distincte.
    În situaţia în care se verificã aspectele sesizate prin petiţiile adresate structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi, se vor respecta prevederile pct. 53 referitor la obligativitatea asigurãrii protecţiei datelor de identificare a persoanelor care au transmis aceste petiţii.
    353. În situaţia în care se constatã deficienţe care provin din perioada anterioarã celei supuse auditãrii sau care pot continua pânã la zi, se procedeazã conform prevederilor pct. 107-109.

    Alte tipuri de acte ce pot fi întocmite cu ocazia misiunii de audit financiar

    354. În situaţia în care s-au constatat erori/abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat sau nu producerea unor prejudicii, fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale şi/sau cazuri de nerespectare a principiilor economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, se pot întocmi urmãtoarele tipuri de acte:
    a) proces-verbal de constatare - procedura de întocmire şi valorificare a constatãrilor consemnate în acest tip de act este similarã cu cea prevãzutã pentru raportul de control, menţionatã la pct. 80-122 şi la pct. 162-249;
    b) nota de constatare, pentru situaţiile prevãzute la pct. 125 - procedura de întocmire şi valorificare este cea prezentatã la pct. 168-169;
    c) nota de conciliere cu privire la clarificarea eventualelor divergenţe între constatãrile auditorilor publici externi şi punctul de vedere al reprezentanţilor legali ai entitãţii auditate;
    d) proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor - procedura de întocmire şi valorificare a constatãrilor consemnate în acest tip de act este cea prevãzutã la pct. 128-137;
    e) proces-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute la <>art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicatã - procedura de întocmire şi valorificare a constatãrilor consemnate în acest tip de act este cea prevãzutã la pct. 138-148;
    f) proces-verbal de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalitãţilor prevãzute la <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã - procedura de întocmire şi valorificare a constatãrilor consemnate în acest tip de act este cea prevãzutã la pct. 149-159.
    Toate aceste acte vor constitui anexã la raportul de audit financiar.
    Dacã în urma auditãrii se constatã erori/abateri pentru care reglementãrile legale prevãd sancţiuni contravenţionale, dar a cãror aplicare intrã în competenţa altor autoritãţi/instituţii publice decât Curtea de Conturi, se va proceda conform prevederilor pct. 23-24.
    355. Erorile/Abaterile, faptele pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale şi/sau cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, constatate cu ocazia efectuãrii auditului financiar, sunt prezentate sintetic în raportul de audit financiar (fãcându-se trimitere la capitolele şi punctele unde se regãsesc în procesul-verbal de constatare) şi în mod detaliat în celelalte acte întocmite, anexe la acesta, prezentate la pct. 354.
    356. Dacã în cadrul misiunii de audit financiar se desfãşoarã mai multe tipuri de acţiuni, aşa cum este prevãzut la pct. 352, se va întocmi un singur proces-verbal de constatare pentru toate deficienţele constatate.
    357. Procesul-verbal de constatare este un act bilateral şi se semneazã de cãtre auditorii publici externi care au efectuat misiunea de audit financiar şi reprezentanţii legali ai entitãţii auditate. Conţinutul acestuia este similar cu cel al raportului de control, mai puţin paragraful referitor la prezentarea entitãţii, care este cuprins în raportul de audit financiar.
    Modul de întocmire a procesului-verbal de constatare, asigurarea securitãţii informaţiilor prezentate în acesta şi anexele care îl însoţesc, precum şi procedura de clarificare şi de valorificare a deficienţelor constatate cu ocazia auditului financiar se realizeazã în aceleaşi condiţii cu cele pentru raportul de control, prevãzute la pct. 80-122 şi pct. 162-249.

    Înregistrarea şi semnarea actelor întocmite în urma misiunii de audit financiar

    358. Numãrul necesar de exemplare ale raportului de audit financiar se stabileşte în funcţie de numãrul destinatarilor, astfel încât unul sã rãmânã la sediul structurii de specialitate a Curţii de Conturi. Numãrul exemplarelor întocmite se consemneazã la finalul raportului.
    Un exemplar al raportului de audit financiar, împreunã cu anexele sale, precum şi celelalte exemplare ale procesului-verbal de constatare, înregistrate la registratura entitãţii auditate şi în registrul unic de control al acesteia, se transmit entitãţii auditate însoţite de o adresã de înaintare semnatã de auditorii publici externi care au efectuat misiunea de audit financiar. În adresa de înaintare se va preciza faptul cã procesul-verbal de constatare, anexã la raportul de audit financiar, este transmis pentru a fi semnat de reprezentanţii legali ai entitãţii auditate în termen de 5 zile calendaristice de la data înregistrãrii acestuia la entitate sau de la data confirmãrii de primire.
    359. Numãrul de exemplare în care va fi întocmit procesul-verbal de constatare, înregistrarea şi semnarea acestuia, precum şi depunerea obiecţiunilor la constatãrile din raportul de audit financiar, detaliate în procesul-verbal de constatare anexat acestuia, urmãresc procedura prevãzutã la pct. 110-122.
    360. Raportul de audit financiar se depune şi se înregistreazã la registratura structurii Curţii de Conturi care a efectuat auditul, sub acelaşi numãr ca şi anexele sale, întocmite dacã este cazul. Actele încheiate ca urmare a misiunii de audit financiar se evidenţiazã în registrul de intrãri-ieşiri de la nivelul structurii de specialitate respective, în Registrul special privind evidenţa actelor încheiate şi modul de valorificare a constatãrilor consemnate în acestea, al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 10, şi în aplicaţia INFOPAC.
    361. Dacã în urma misiunilor de audit financiar efectuate de camerele de conturi la ordonatorii de credite se constatã erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu producerea unor prejudicii, fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale şi/sau cazuri de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea fondurilor publice, aceste deficienţe consemnate în actele încheiate se transmit în sintezã departamentului coordonator al acţiunii de audit şi Departamentului de coordonare a verificãrii bugetelor unitãţilor administrativ-teritoriale al Curţii de Conturi, la termenele stabilite de cãtre aceste departamente.
    362. Departamentele coordonatoare ale acţiunilor de audit financiar pot transmite comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului, organelor puterii executive (ordonatori de credite, Guvern etc.), altor pãrţi interesate, dupã aprobarea plenului Curţii de Conturi, rapoarte de specialitate conţinând constatãrile cuprinse în rapoartele de audit financiar întocmite de cãtre auditorii publici externi din cadrul structurilor Curţii de Conturi.
    De asemenea, un exemplar al raportului de audit financiar întocmit la nivelul ordonatorilor principali de credite ai unitãţilor administrativ-teritoriale va fi transmis spre analizã organelor deliberative ale administraţiei publice locale, împreunã cu decizia conţinând mãsurile pe care ordonatorul de credite trebuie sã le ia pentru înlãturarea deficienţelor constatate de Curtea de Conturi.
    363. În situaţia în care pe parcursul acţiunii de audit financiar se constatã erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu producerea unor prejudicii, fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale şi/sau cazuri de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, aceste constatãri, prezentate în mod sintetic într-un capitol distinct al raportului de audit financiar, vor fi valorificate prin emiterea unei decizii de cãtre şeful de departament/directorul camerei de conturi. Decizia va conţine mãsurile dispuse pentru intrarea în legalitate şi pentru îmbunãtãţirea economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în activitatea entitãţii, conform procedurii prevãzute la pct. 171-172.
    364. Procedura depunerii obiecţiunilor, de valorificare a constatãrilor respective şi de urmãrire a modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor recomandate prin decizie este similarã cu procedura prevãzutã la cap. II.
    Actele întocmite cu ocazia valorificãrii constatãrilor rezultate în urma acţiunii de audit financiar şi actele întocmite în urma acţiunii de verificare a modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizii (proces-verbal de constatare şi/sau notã unilateralã) vor fi înregistrate la registratura structurii de specialitate a Curţii de Conturi care a efectuat acţiunea de audit financiar sub acelaşi numãr cu actele întocmite în urma acţiunii de audit financiar.

    D. Revizuirea

    365. Revizuirea documentelor întocmite de auditorii publici externi în cadrul acţiunii de audit financiar se realizeazã aşa cum se precizeazã la capitolul privind asigurarea şi controlul calitãţii.
    366. Documentele de lucru şi celelalte informaţii relevante pentru misiunea de audit financiar vor fi organizate în dosare de audit, care pot fi:
    a) dosare curente;
    b) dosare permanente.
    Conţinutul dosarului curent este prezentat în anexa nr. 21.
    Dosarul permanent va cuprinde toate informaţiile şi documentele care sunt relevante şi de interes permanent pentru acţiunile de verificare viitoare. Acest dosar va fi actualizat cu informaţii la zi.

    CAP. IV
    Organizarea şi efectuarea auditului performanţei, întocmirea actelor şi valorificarea constatãrilor cuprinse în rapoartele de audit al performanţei

    SECŢIUNEA 1
    Atribuţiile Curţii de Conturi în efectuarea auditului performanţei

    367. Atribuţiile Curţii de Conturi privind efectuarea auditului performanţei sunt prevãzute la art. 21 alin. (2) şi art. 28 din lege. Conform acestor prevederi, Curtea de Conturi exercitã auditul asupra gestiunii bugetului general consolidat, precum şi asupra oricãror fonduri publice, efectuând o evaluare independentã asupra economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii cu care o entitate publicã, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizeazã resursele publice alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.
    Prin constatãrile şi recomandãrile formulate cu acest prilej se urmãreşte diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizãrii resurselor şi îndeplinirii obiectivelor propuse la nivelul programului/proiectului/procesului/activitãţii sau entitãţii auditat/auditate.
    368. Auditul performanţei se poate efectua atât la finalul, cât şi pe parcursul desfãşurãrii proiectelor, programelor, proceselor sau activitãţilor pe care o entitate trebuie sã le realizeze.
    369. Acţiunea de audit al performanţei se desfãşoarã în conformitate cu metodologia stabilitã prin prezentul regulament, prin standardele de audit proprii elaborate pe baza standardelor de audit INTOSAI şi a celor mai bune practici în domeniu, precum şi pe baza raţionamentului profesional al auditorilor publici externi.
    370. Auditul performanţei permite Curţii de Conturi sã furnizeze Parlamentului, Guvernului, entitãţilor auditate, instituţiilor interesate şi contribuabililor rapoarte privind modul de folosire a fondurilor publice, care includ şi recomandãrile formulate de Curtea de Conturi pentru creşterea economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în utilizarea acestora.
    De altfel, Curtea de Conturi programeazã desfãşurarea acţiunilor de audit al performanţei în domenii cu risc ridicat, unde se poate aduce un plus de valoare pentru creşterea economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în utilizarea fondurilor publice.
    371. Auditul performanţei poate sã abordeze orientarea spre rezultate, ceea ce presupune evaluarea dacã obiectivele stabilite au fost atinse, sau sã abordeze orientarea spre verificarea şi analiza cauzelor apariţiei unor disfuncţii apãrute în cadrul unui program/proiect/proces sau unei activitãţi la nivelul unei entitãţi ori o combinaţie a celor douã abordãri.
    Aceste abordãri în cadrul auditului performanţei nu exclud verificarea conformitãţii cu legislaţia şi reglementãrile în vigoare.
    372. Auditul performanţei evalueazã un program/proiect/ proces/activitate urmãrind:
    a) evaluarea economiilor realizate în gestionarea fondurilor alocate pentru realizarea unui program/proiect/proces/activitãţi auditat/auditate, respectiv stabilirea mãsurii în care prin principiile şi practicile de management se asigurã minimizarea costului resurselor alocate, fãrã a se compromite realizarea în bune condiţii a obiectivelor;
    b) eficienţa utilizãrii resurselor umane, materiale, financiare, inclusiv examinarea sistemelor de informare asupra indicatorilor de performanţã, a sistemului de control intern şi procedurile urmate de entitãţile auditate, respectiv maximizarea rezultatelor unui program/proiect/proces/activitãţi în relaţie cu resursele utilizate şi stabilirea raportului dintre rezultatele obţinute şi costul resurselor utilizate în vederea obţinerii acestora;
    c) eficacitatea utilizãrii fondurilor publice, respectiv stabilirea gradului de îndeplinire a obiectivelor declarate ale unui program/proiect/proces/activitãţi, precum şi compararea impactului efectiv realizat cu impactul dorit.
    Mãsurarea performanţei prin prisma celor "3E" - economicitate, eficienţã, eficacitate - constituie o necesitate pentru conducerea entitãţii de la toate nivelurile, pentru a avea o imagine clarã asupra performanţei programului/proiectului/ procesului/activitãţii.
    Auditul performanţei nu presupune în mod obligatoriu analizarea concomitentã a celor "3E" - economicitate, eficienţã şi eficacitate.
    373. Cu ocazia desfãşurãrii acţiunilor de audit al performanţei, auditorii publici externi vor evalua sistemul de control intern şi vor verifica în mod obligatoriu şi respectarea prevederilor legale cu privire la inventarierea şi evaluarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, aflat în administrarea entitãţii auditate. Constatãrile şi concluziile rezultate din aceastã verificare vor fi consemnate în mod sintetic în secţiuni distincte ale raportului de audit al performanţei, iar auditorii publici externi vor formula recomandãri privind mãsurile pe care entitatea trebuie sã le ia pentru înlãturarea deficienţelor constatate. O prezentare detaliatã a acestor constatãri, concluzii şi recomandãri va fi consemnatã în procesul-verbal de constatare.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Organizarea şi efectuarea auditului performanţei

    374. Structura de specialitate care efectueazã acţiunea de audit al performanţei înştiinţeazã prin adresa de notificare, al cãrei model este prezentat în anexa nr. 22, entitãţile incluse în programul de activitate aprobat de plenul Curţii de Conturi asupra misiunii de audit ce urmeazã a se realiza la acestea.
    Procedura de întocmire şi transmitere a adresei de notificare, însoţitã de lista actelor, documentelor şi informaţiilor necesare desfãşurãrii acţiunii de audit al performanţei (anexa nr. 26, machetele nr. 1-5, precum şi machete şi chestionare referitoare la programul/proiectul/procesul/activitatea ce urmeazã a fi auditate), desemnarea auditorilor publici externi pentru efectuarea auditului performanţei, emiterea delegaţiilor pentru misiunea de audit al performanţei, precum şi înregistrarea acţiunii în "registrul unic de control" sunt similare cu procedurile descrise la cap. II. Modelul delegaţiei emise pentru misiunea de audit al performanţei este prezentat în anexa nr. 23.
    De asemenea, sunt valabile şi prevederile din cap. I secţiunea a 4-a cu privire la obligaţiile conducerii structurilor de specialitate şi ale auditorilor publici externi ai Curţii de Conturi.

    Etapele auditului performanţei

    375. Pentru efectuarea auditului performanţei, auditorii publici externi parcurg urmãtoarele etape: planificarea, execuţia, raportarea şi revizuirea.

    A. Planificarea misiunii de audit al performanţei

    376. Planificarea unei misiuni de audit al performanţei presupune urmãtoarele faze de planificare:
    1. planificarea strategicã, care constã în selectarea temelor şi a entitãţilor ce vor fi supuse auditului performanţei şi este cea prevãzutã în metodologia de elaborare, modificare şi urmãrire a realizãrii programului de activitate a Curţii de Conturi, aprobatã de plen;
    2. planificarea operaţionalã, care constã în parcurgerea urmãtoarelor faze:
    a) documentarea în auditul performanţei;
    b) identificarea şi evaluarea riscurilor în auditul performanţei şi a impactului potenţial al acestora;
    c) stabilirea criteriilor de audit care se vor utiliza şi a surselor acestora;
    d) formularea şi revizuirea obiectivelor specifice ale auditului performanţei, precum şi a întrebãrilor la care trebuie sã rãspundã acest audit;
    e) stabilirea metodologiei de audit care va fi utilizatã pentru obţinerea probelor de audit;
    f) elaborarea planului de audit al performanţei.

    a) Documentarea în auditul performanţei

    377. Documentarea în auditul performanţei începe printr-o şedinţã de deschidere la entitatea auditatã, la care pot sã participe şeful departamentului/directorul din cadrul departamentului sau directorul/directorul adjunct al camerei de conturi, dupã caz, echipa de audit şi conducerea entitãţii auditate.
    În cadrul şedinţei de deschidere se prezintã echipa de audit, tema şi obiectivele auditului, se stabilesc persoanele de contact, precum şi alte detalii necesare realizãrii auditului performanţei şi se clarificã aspectele legate de asigurarea unor spaţii de lucru adecvate şi a accesului logistic corespunzãtor.
    Dupã şedinţa de prezentare se va proceda la predarea de cãtre entitatea auditatã şi primirea de cãtre echipa de audit a actelor, documentelor şi informaţiilor solicitate prin adresa de notificare.
    378. În activitatea de documentare, auditorii publici externi trebuie sã colecteze, în principal, informaţii relevante şi de încredere referitoare la:
      (i) strategia guvernamentalã privind domeniul auditat;
      (ii) cadrul legislativ care reglementeazã activitatea entitãţii auditate şi analiza eventualelor modificãri legislative intervenite pe parcursul perioadei auditate;
      (iii) mediul extern în care opereazã entitatea auditatã;
      (iv) obiectivele şi activitãţile entitãţii auditate;
      (v) organizarea entitãţii auditate, respectiv organigrama şi responsabilitãţile managementului, regulamente interne, sistemul de control intern (conform procedurii stabilite la cap. VI) etc.;
      (vi) rapoartele întocmite de entitatea auditatã;
      (vii) veniturile şi cheltuielile entitãţii auditate;
      (viii) constatãrile din actele de control întocmite la entitatea auditatã de organele specializate ale statului şi alte informaţii relevante pentru acţiunea de audit al performanţei în vederea cunoaşterii atât a principalelor probleme identificate de autoritãţile care au verificat entitatea, cât şi a modului de soluţionare a deficienţelor detectate.
    379. Pentru obţinerea acestor informaţii auditorii publici externi folosesc, în principal, procedura de examinare a actelor, documentelor şi informaţiilor furnizate de cãtre entitatea auditatã, inclusiv cele solicitate de conducerile structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi prin adresa de notificare a acţiunii de audit al performanţei, precum şi studierea literaturii de specialitate sau organizarea unor grupuri de dezbatere.
    380. Grupul de dezbatere este o procedurã utilizatã în auditul performanţei şi constã în colectarea de opinii şi idei de la persoane de specialitate din cadrul entitãţii auditate şi din afara acesteia, respectiv: cadre universitare, cercetãtori, membri ai unor organizaţii profesionale, care au legãturã cu domeniul auditat. Scopul principal al organizãrii grupurilor de dezbatere este acela de a culege informaţii preliminare care pot fi testate în etapa de execuţie a auditului performanţei prin interviuri sau observãri. Informaţiile obţinute urmãresc identificarea unor obstacole în realizarea indicatorilor de performanţã ai programului/proiectului/procesului/activitãţii auditat/auditate.
    Auditorul public extern responsabil cu organizarea grupului de dezbatere întocmeşte o listã cu principalele probleme care vor fi analizate, pe care o comunicã membrilor acestui grup înainte de data stabilitã pentru desfãşurarea şedinţei de lucru. Rezultatele şedinţei de dezbatere vor fi consemnate într-un document de lucru.

    b) Identificarea şi evaluarea riscurilor în auditul performanţei şi a impactului potenţial al acestora

    381. Auditorii publici externi trebuie sã identifice şi sã evalueze riscurile în auditul performanţei întrucât existã posibilitatea producerii unor evenimente cu efecte negative în organizarea şi funcţionarea entitãţii auditate.
    Riscurile pentru buna gestiune financiarã, adicã riscurile de neîndeplinire a obiectivelor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, pot fi inerente prin natura lor (risc inerent) şi/sau pot fi influenţate de deficienţele existente în organizarea şi desfãşurarea controlului intern (risc de control).
    Identificarea riscurilor specifice programelor, proiectelor, proceselor, activitãţilor şi entitãţii auditate îi va ajuta pe auditorii publici externi la selectarea procedurilor de audit, care vor fi orientate, în special, cãtre zonele cu potenţial ridicat de risc.
    382. Stabilirea şi evaluarea riscurilor se realizeazã, în principal, prin exercitarea raţionamentului profesional al auditorilor publici externi şi ca urmare a evaluãrii sistemului de control intern, în conformitate cu procedura descrisã la cap. VI.
    Riscurile identificate de auditorii publici externi trebuie sã fie descrise într-un mod coerent şi vor fi incluse în "Lista riscurilor identificate şi evaluarea acestora", al cãrei model este prezentat în anexa nr. 24. Descrierea riscului trebuie sã includã informaţii privind cauzele şi consecinţele posibile ale acestuia (impactul) asupra gradului de îndeplinire a obiectivelor programului, proiectului, procesului, activitãţii sau entitãţii auditat/auditate.
    383. În contextul unui audit al performanţei, evaluarea riscurilor implicã analiza riscurilor critice (semnificative şi relevante) pentru îndeplinirea obiectivelor legate de economicitate, eficienţã şi eficacitate, care constituie astfel un punct de plecare pentru elaborarea întrebãrilor la care trebuie sã rãspundã auditul performanţei şi stabilirea ariei de cuprindere a acestuia.

    c) Stabilirea criteriilor de audit care se vor utiliza şi a surselor acestora

    384. Criteriile de audit reprezintã termenii de referinţã identificaţi de auditorii publici externi, respectiv standardele faţã de care este apreciatã atingerea performanţei, adicã se comparã ceea ce este cu ceea ce ar fi trebuit sã fie.
    Criteriile de audit sunt alese de auditorii publici externi prin exercitarea raţionamentului lor profesional şi trebuie sã fie cuprinzãtoare, obiective, relevante, rezonabile, accesibile şi flexibile pentru a corespunde obiectivelor auditului performanţei.
    385. Criteriile de audit pot fi selectate utilizând una dintre urmãtoarele surse:
      (i) legislaţie, ghiduri, reglementãri şi criterii de performanţã stabilite şi aplicabile programului, proiectului, procesului sau activitãţii auditat(e);
      (ii) standarde generale, standarde pe domenii şi indicatori relevanţi;
      (iii) referinţe obţinute prin comparare cu cea mai bunã practicã în domeniul auditat;
      (iv) referinţe obţinute prin analizarea evoluţiei în timp a unor indicatori privind realizarea performanţei programului, proiectului, procesului sau activitãţii auditat(e);
      (v) criterii utilizate în audituri similare, efectuate de cãtre alte instituţii supreme de audit;
      (vi) criterii obţinute prin valorificarea experienţei unor experţi, specialişti, profesori universitari, academicieni etc.
    386. Criteriile de audit pot fi diferite de la un audit la altul, în funcţie de specificul programului, proiectului, procesului sau activitãţii auditat/auditate.

    d) Formularea şi revizuirea obiectivelor specifice ale auditului performanţei, precum şi a întrebãrilor la care trebuie sã rãspundã acest audit

    387. Dupã parcurgerea fazelor de documentare, de identificare şi evaluare a riscurilor, precum şi a celei de stabilire a criteriilor de audit care se vor utiliza, auditorii publici externi trebuie sã realizeze:
      (i) definitivarea obiectivelor specifice ale acţiunii de audit al performanţei;
      (ii) formularea întrebãrilor la care trebuie sã rãspundã auditul în vederea îndeplinirii obiectivelor specifice ale auditului performanţei în domeniul supus auditãrii.
    Întrebãrile trebuie sã fie formulate de cãtre auditorii publici externi în mod obiectiv, raţional şi în legãturã cu obiectivele auditului performanţei, pentru a se putea colecta probe de audit suficiente şi adecvate.
    Întrebãrile formulate pot fi principale şi secundare. Întrebãrile principale trebuie sã fie limitate ca numãr şi pot fi divizate în întrebãri secundare, care, la rândul lor, pot fi detaliate prin alte întrebãri.
    Formularea întrebãrilor de audit trebuie sã se realizeze într-o succesiune logicã şi într-o ordine structuratã. În procesul de formulare şi divizare a întrebãrilor, acestea devin tot mai specifice, iar ultimul nivel al întrebãrilor rezultate din întrebãrile secundare formeazã baza surselor probelor de audit. Întrebãrile obţinute de la fiecare nivel trebuie sã fie diferite unele de celelalte, dar împreunã sã acopere principalele aspecte ale întrebãrii de la nivelul imediat superior.
    388. Întrebãrile la care trebuie sã rãspundã auditul performanţei vor fi cuprinse într-o listã, care reprezintã un inventar al tuturor obiectivelor specifice ce trebuie evaluate în cadrul procesului de audit al performanţei. Aceastã procedurã îi ajutã pe auditorii publici externi sã nu piardã din vedere aspectele pe care trebuie sã le atingã auditul, conform planului de audit al performanţei.

    e) Stabilirea metodologiei de audit care va fi utilizatã pentru obţinerea probelor de audit

    389. În aceastã fazã a planificãrii auditului performanţei, auditorii publici externi trebuie sã identifice:
      (i) natura, sursele şi valabilitatea probelor de audit care pot fi obţinute, luând în considerare şi factori cum ar fi: valabilitatea altor rapoarte de audit, studiile efectuate în legãturã cu programul/procesul/ proiectul/activitatea auditat/auditatã şi costurile obţinerii probelor de audit etc.
      (ii) procedurile de audit ce se vor utiliza pentru obţinerea probelor de audit.
    390. Probele de audit reprezintã acele acte, documente şi informaţii obţinute de cãtre auditorii publici externi, prin utilizarea procedurilor de audit specifice auditului performanţei, pentru susţinerea constatãrilor, concluziilor şi recomandãrilor cuprinse în rapoartele de audit al performanţei.
    Pentru obţinerea de date şi informaţii cât mai corecte se pot utiliza urmãtoarele metode: studii, interviuri, observaţii şi analize ale documentelor scrise. Alegerea acestor metode se sprijinã pe pregãtirea profesionalã individualã şi pe raţionamentul profesional al membrilor echipei de audit şi trebuie sã se ghideze dupã obiectivele specifice ale auditului performanţei şi dupã întrebãrile la care trebuie sã se rãspundã.
    Probele obţinute, de fapt "ceea ce este", sunt evaluate de auditorii publici externi pe baza criteriilor de audit definite în prealabil, respectiv comparate cu "ceea ce ar fi trebuit sã fie", iar rezultatele evaluãrilor reprezintã constatãrile auditului performanţei. Din analiza acestor probe de audit trebuie sã rezulte cauzele şi efectele constatãrilor echipei de audit.
    391. Auditorii publici externi trebuie sã obţinã probe suficiente şi adecvate pentru a rãspunde la întrebãrile formulate de echipa de audit şi pentru a susţine constatãrile şi concluziile rezultate în urma auditului performanţei. Alegerea criteriilor pe baza cãrora auditorii publici externi determinã dacã probele de audit sunt suficiente şi adecvate are în vedere:
      (i) scopul în care vor fi utilizate probele de audit;
      (ii) semnificaţia constatãrilor auditului performanţei;
      (iii) nivelul de încredere şi gradul de independenţã a surselor probelor de audit;
      (iv) costul obţinerii unor probe de audit suplimentare în raport cu posibilele avantaje pe care acestea le oferã în susţinerea constatãrilor şi a concluziilor;
      (v) riscul pe care îl implicã formularea unor constatãri incorecte sau a unor concluzii eronate.
    Probele de audit utilizate de auditorii publici externi sunt cele obţinute direct de ei şi cele furnizate de entitatea auditatã sau de terţe pãrţi.
    Gradul de suficienţã al probelor de audit (cantitatea probelor de audit necesare) este determinat de auditorii publici externi în funcţie de nivelul de risc evaluat în legãturã cu programul/proiectul/procesul/activitatea auditat/auditatã (cu cât este mai ridicat nivelul de risc, cu atât creşte cantitatea de probe de audit necesarã susţinerii constatãrilor şi concluziilor) şi în funcţie de calitatea acestor probe (cu cât probele de audit au o calitate mai bunã, cu atât sunt necesare mai puţine probe pentru susţinerea constatãrilor şi concluziilor).
    Gradul de adecvare al probelor de audit (calitatea probelor de audit necesare) este stabilit de auditorii publici externi ţinând cont de relevanţa şi de gradul de încredere al acestora pentru susţinerea constatãrilor şi concluziilor auditului performanţei. Gradul de încredere al probelor de audit depinde de sursa şi natura acestora, precum şi de circumstanţele în care au fost obţinute.
    Gradul de suficienţã şi cel de adecvare al probelor de audit este stabilit de cãtre auditorii publici externi pe baza raţionamentului profesional.
    392. În cadrul auditului performanţei, probele de audit, respectiv actele, documentele şi informaţiile obţinute, sunt utilizate pentru a demonstra dacã managementul şi personalul entitãţii auditate au acţionat în conformitate cu principiile stabilite prin procedurile, politicile şi standardele adoptate şi dacã au folosit resursele în mod economic, eficient şi eficace, dupã caz.
    393. În funcţie de natura lor, se deosebesc urmãtoarele tipuri de probe de audit:
    1. probele fizice, care se obţin prin observarea directã (la faţa locului) şi se prezintã sub formã de fotografii, diagrame, grafice şi alte forme şi reprezentãri. Dacã proba de audit obţinutã prin observarea directã a unei anumite situaţii/împrejurãri prezintã riscul unei interpretãri eronate în legãturã cu obiectivele auditului, atunci aceasta va fi coroboratã cu alte probe, pentru a-i conferi credibilitate;
    2. probele verbale, care constituie rãspunsuri la interviuri, sondaje etc. Probele verbale reprezintã pentru auditorii publici externi surse importante de informaţii care sunt folosite în procesul de audit. De regulã, acestea sunt obţinute de la angajaţii entitãţii, beneficiarii programului/procesului/proiectului/ activitãţii auditat/auditate sau de la alte persoane care au legãturã cu acesta/aceasta;
    3. probele documentare, care reprezintã acele probe obţinute sub formã de acte şi/sau documente, cum ar fi: scrisori sau memorandumuri primite de entitatea auditatã, diferite contracte, rapoarte, scrisori de confirmare din partea unor terţi etc. Totodatã, se colecteazã probe şi din documentele interne (prezentate de entitate), respectiv din documente tehnicooperative, documente financiar-contabile, corespondenţã, bugete, rapoarte interne, sinteze statistice ale activitãţii desfãşurate de entitate, politici şi proceduri interne, rãspunsuri primite la chestionare etc.
    Prin probele documentare se asigurã:
      (i) surse de informare în toate etapele auditului performanţei;
      (ii) rãspunsuri din partea entitãţii auditate sau din partea terţilor la eventuale întrebãri ale auditului performanţei;
      (iii) confirmarea constatãrilor, concluziilor şi recomandãrilor auditorilor publici externi;
      (iv) sporirea eficienţei şi eficacitãţii acţiunii de audit al performanţei;
    4. probele analitice, care se obţin ca urmare a verificãrii, interpretãrii şi analizãrii datelor rezultate din activitãţi legate de implementarea unui program/proiect/proces/activitãţi de cãtre entitatea auditatã. Analizele presupun, în principal, estimãri ale indicatorilor şi tendinţelor obţinute de la entitatea auditatã sau din alte surse. Aceşti indicatori şi/sau tendinţe se comparã cu criteriile de audit identificate de echipa de audit, respectiv cu indicatorii înscrişi în standardele aplicabile în domeniu sau cu anumite repere tehnice (acolo unde este cazul). Probele analitice, de regulã, sunt numerice, de tipul indicatorilor, dar pot fi şi nonnumerice, de tipul modului de soluţionare a contestaţiilor din cadrul unei entitãţi.
    394. Procedurile de audit utilizate în auditul performanţei sunt:
    1. proceduri de audit utilizate pentru obţinerea probelor de audit, respectiv: observarea directã, examinarea documentelor, rezumatele, interviurile şi chestionarele;
    2. proceduri analitice de audit, cantitative şi calitative, utilizate pentru analiza probelor de audit, prin care se explicã ceea ce s-a constatat şi se stabileşte legãtura dintre cauzã şi efect. Aceastã categorie cuprinde: analiza comparativã (benchmarking), analiza "înainte şi dupã", analiza nivelului de îndeplinire a obiectivelor, analiza cost-beneficiu, analiza cost-eficacitate etc.
    395. Observarea directã presupune urmãrirea de cãtre auditorii publici externi a diferitelor activitãţi, procese sau a procedurilor interne realizate de cãtre persoane din cadrul entitãţii auditate pentru obţinerea de probe de audit. Observarea directã este o procedurã de audit care se utilizeazã, atunci când este consideratã oportunã, pentru verificarea unora dintre obiectivele specifice stabilite anterior de echipa de audit. La solicitarea auditorilor publici externi, entitatea auditatã are obligaţia de a desemna reprezentanţi care sã-i însoţeascã, atunci când aceştia efectueazã observãri directe.
    396. Examinarea documentelor reprezintã procedura de audit utilizatã pentru obţinerea probelor de audit prin care auditorii publici externi analizeazã:
      (i) informaţiile conţinute de documentele existente la entitãţi, cum ar fi cele menţionate la pct. 332 paragraful 7, precum şi de alte documente justificative, tehnico-operative şi financiar-contabile;
      (ii) regularitatea operaţiunilor economice reflectate în aceste documente.
    Auditorii publici externi apreciazã nivelul de încredere al oricãrui document examinat şi au în vedere riscul de fraudã, precum şi posibilitatea ca un document examinat sã nu fie autentic. Cu prilejul examinãrii documentelor auditorii publici externi pot solicita furnizarea de diferite informaţii sau documente şi de la persoane din afara entitãţii auditate sau efectuarea unor verificãri de specialitate de cãtre instituţii specializate ale statului.
    397. Rezumatele reprezintã procedura de audit utilizatã pentru obţinerea probelor de audit, care constã în întocmirea de sinteze ale datelor şi informaţiilor rezultate în urma studierii literaturii de specialitate referitoare la derularea programului/proiectului/procesului/activitãţii auditat/auditate.
    398. Interviurile reprezintã o procedurã de audit ce vine în completarea altor proceduri utilizate pentru obţinerea de probe de audit şi constã în obţinerea de date şi informaţii de la persoanele abilitate din interiorul şi din exteriorul entitãţii auditate, în scopul de a obţine probe de audit suficiente şi adecvate.
    Interviurile pot fi:
      (i) nestructurate, care au un caracter interactiv;
      (ii) structurate, care se desfãşoarã pe baza unei liste de întrebãri.
    Interviurile se pot realiza cu o persoanã sau cu mai multe persoane în acelaşi timp, telefonic ori prin poştã, inclusiv prin vizite la locul de muncã.
    399. Chestionarele reprezintã procedura de audit utilizatã pentru obţinerea probelor de audit care constã în întocmirea unei liste de întrebãri la care se cer rãspunsuri în formã scrisã, în vederea obţinerii unor date şi informaţii în legãturã cu programul/proiectul/procesul/activitatea auditat/auditatã. La finalul acestora se adreseazã întrebarea deschisã "Mai aveţi ceva de adãugat în completarea celor spuse?".
    400. Analiza comparativã (benchmarking) reprezintã o procedurã de audit utilizatã de auditorii publici externi pentru analiza probelor de audit constând într-un proces de comparare a metodelor, proceselor, procedurilor specifice entitãţii auditate cu cele ale altor entitãţi care se încadreazã în aceeaşi clasã de performanţã.
    Analizele comparative sunt, în mod obişnuit, utilizate pentru:
      (i) examinarea evoluţiei tendinţelor;
      (ii) identificarea unor cãi de îmbunãtãţire a performanţelor, de creştere a economicitãţii în utilizarea fondurilor publice;
      (iii) creşterea credibilitãţii recomandãrilor formulate în urma acţiunii de audit al performanţei.
    401. Analiza "înainte şi dupã" reprezintã o procedurã de audit utilizatã de auditorii publici externi pentru analiza probelor de audit şi constã în compararea situaţiei existente înaintea demarãrii programului/proiectului/procesului/activitãţii ce face obiectul auditului performanţei cu situaţia rezultatã dupã implementarea acestuia/acesteia. Impactul este estimat prin compararea indicatorilor performanţei aferenţi celor douã etape.
    402. Analiza nivelului de îndeplinire a obiectivelor reprezintã o procedurã de audit utilizatã de auditorii publici externi pentru analiza probelor de audit şi se utilizeazã în principal pentru a determina dacã obiectivele stabilite au fost atinse, precum şi pentru a identifica acei factori care au condus la nerealizarea sau realizarea parţialã a acestora. Orice abatere de la derularea în bune condiţii a programului/proiectului/procesului/activitãţii poate fi stabilitã prin raportarea rezultatelor şi impacturilor efective la obiectivele şi cerinţele prestabilite.
    403. Analiza cost-beneficiu reprezintã o procedurã de audit utilizatã de auditorii publici externi pentru analiza probelor de audit, care se realizeazã prin studiul relaţiilor dintre costurile aferente programului/proiectului/procesului/activitãţii auditat/auditate şi beneficiile obţinute de acestea în mod obişnuit. Procedura permite auditorilor publici externi sã stabileascã eficienţa economicã a programului/proiectului/ procesului/activitãţii auditat/auditate. Scopul analizei costbeneficiu este sã evalueze dacã veniturile realizate prin implementarea programului/proiectului/procesului/activitãţii sunt mai mari decât costurile aferente implementãrii acestora şi sã identifice cãi de creştere a eficienţei în utilizarea fondurilor publice. Aceastã analizã se realizeazã prin exprimarea costurilor şi beneficiilor în unitãţi monetare. Scopul analizei cost-beneficiu este sã evalueze dacã veniturile înregistrate de entitate sunt mai mari decât costurile şi ating nivelul planificat.
    404. Analiza cost-eficacitate reprezintã o procedurã de audit utilizatã de auditorii publici externi pentru analiza probelor de audit şi se efectueazã asupra relaţiilor dintre costurile programului/proiectului/procesului/activitãţii şi rezultatele exprimate în costuri pe unitatea de rezultat obţinut. Analiza se realizeazã, de obicei, prin exprimarea componentelor în unitãţi fizice. Analiza cost-eficacitate poate sã identifice cãi de creştere a eficacitãţii în utilizarea fondurilor publice, respectiv mijloace de atingere a obiectivelor definite în condiţiile unui nivel maxim de cheltuieli alocate.

    f) Elaborarea planului de audit al performanţei

    405. Planul de audit al performanţei este un document al echipei de audit şi cuprinde:
    1. obiectivul general şi obiectivele specifice ale programului/ proiectului/procesului/activitãţii auditat/auditate;
    2. înţelegerea entitãţii, a mediului în care aceasta îşi desfãşoarã activitatea;
    3. evaluarea sistemului de control intern, conform procedurii stabilite la cap. VI;
    4. lista riscurilor identificate, din care riscurile critice pentru îndeplinirea obiectivelor legate de economicitate, eficienţã şi eficacitate;
    5. criteriile de audit stabilite;
    6. formularea întrebãrilor la care trebuie sã rãspundã auditul performanţei;
    7. procedurile de audit prin care se obţin probele de audit;
    8. repartizarea sarcinilor pe fiecare membru al echipei de audit şi timpul necesar pentru îndeplinirea fiecãrei sarcini de audit.
    Planul de audit al performanţei poate fi modificat şi completat pe parcursul desfãşurãrii misiunii de audit de cãtre membrii echipei, cu aprobarea conducerii structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi, în situaţia în care intervin modificãri în premisele şi condiţiile avute în vedere la întocmirea planului iniţial. Acesta se avizeazã de cãtre directorul din cadrul departamentului de specialitate/directorul adjunct al camerei de conturi şi se aprobã de cãtre şeful de departament/directorul camerei de conturi.

    B. Execuţia auditului performanţei

    406. Etapa de execuţie constã în parcurgerea urmãtoarelor faze:
      (i) utilizarea procedurilor de audit prevãzute în planul de audit al performanţei, în scopul de a obţine probe de audit în legãturã cu programul/procesul/proiectul/ activitatea auditat/auditatã;
      (ii) sintetizarea, analiza şi interpretarea probelor de audit în vederea susţinerii constatãrilor şi a formulãrii concluziilor şi recomandãrilor ca urmare a misiunii de audit al performanţei.
    407. Auditorii publici externi trebuie sã obţinã probe de audit suficiente şi adecvate pentru a-şi susţine constatãrile şi concluziile în legãturã cu tema auditatã.
    Aceştia identificã, colecteazã şi analizeazã probe de audit cu privire la:
      (i) programul/procesul/proiectul/activitatea auditat/auditatã;
      (ii) gradul de realizare a obiectivelor cuprinse în planul de audit al performanţei;
      (iii) percepţiile sau opiniile beneficiarilor programului/procesului/proiectului/activitãţii auditat/auditate, dacã este cazul.
    408. În cazul auditului performanţei se poate folosi eşantionarea ca metodã de obţinere a probelor de audit, metodã care constã în aplicarea procedurilor de audit numai asupra elementelor eşantionului, astfel încât, dupã analizarea elementelor selectate, concluziile sã poatã fi extinse asupra întregului program/proces/proiect/activitãţi auditat/auditate. Cu cât este mai riguroasã aplicarea eşantionãrii, cu atât este posibilã obţinerea unei certitudini mai mari pentru a trage concluziile privind respectarea criteriilor de audit, precizate în prealabil. Alegerea metodei de eşantionare (statisticã sau nestatisticã) se va face prin exercitarea raţionamentului profesional al auditorilor publici externi.
    409. Auditorii publici externi analizeazã dacã probele de audit sunt sau nu suficiente şi adecvate, iar în caz contrar ei trebuie sã acţioneze pentru obţinerea unor probe suplimentare care sã fie colectate din surse diferite.
    410. Probele de audit sunt sintetizate, analizate şi interpretate pe mãsurã ce se obţin.
    Sintetizarea datelor şi informaţiilor presupune:
      (i) organizarea lor sub formã de tabele, care conţin date statistice, rezultate ale observaţiilor, rãspunsuri la întrebãrile chestionarelor; sau
      (ii) clasificarea lor dupã natura sau conţinutul (codificarea) rezultatelor examinãrii documentelor, notiţelor din timpul interviurilor şi a rãspunsurilor la întrebãrile din chestionare.
    Auditorii publici externi trebuie sã efectueze o evaluare a probelor de audit codificate şi sintetizate pentru a stabili dacã sunt suficiente şi adecvate.
    411. Auditorii publici externi trebuie sã analizeze datele şi informaţiile pentru a explica ceea ce s-a constatat, precum şi pentru a stabili legãtura dintre cauzã şi efect, prin utilizarea urmãtoarelor proceduri de audit (proceduri analitice cantitative şi calitative), prezentate în detaliu la pct. 400-404: analiza comparativã; analiza "înainte şi dupã"; analiza nivelului de îndeplinire a obiectivelor; analiza cost-beneficiu şi analiza costeficacitate.
    412. Pe baza datelor şi informaţiilor colectate pe parcursul misiunii de audit şi a criteriilor de audit identificate, auditorii publici externi trebuie sã evalueze în mod obiectiv performanţa realã a programului/proiectului/procesului/activitãţii entitãţii auditat/auditate. Constatãrile auditului performanţei trebuie prezentate într-o ordine logicã şi în mod clar, sã fie susţinute de probele de audit colectate şi sã ofere rãspunsuri cu privire la obiectivele specifice ale auditului performanţei.
    413. Auditorii publici externi interpreteazã rezultatele obţinute şi prezintã constatãrile printr-un procedeu care presupune luarea în considerare a 4 elemente esenţiale:
    1. criteriul: Ce ar trebui sã fie? - criteriul poate fi stipulat în legi sau reglementãri ori în acord cu cele mai bune practici în domeniu şi, în general, reprezintã ceea ce este prevãzut a se realiza prin programul/proiectul/procesul/activitatea auditat/auditatã;
    2. condiţia: Ce este?, respectiv situaţia programului/ proiectului/procesului/activitãţii şi rezultatele obţinute pânã în prezent;
    3. cauza: respectiv, identificarea cauzelor pentru neaplicarea principiilor economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în cazul programului/proiectului/procesului/activitãţii entitãţii auditat/auditate, care stau la baza formulãrii recomandãrilor privind mãsurile ce urmeazã a fi luate de entitate în vederea îmbunãtãţirii performanţei domeniului auditat;
    4. efectul: respectiv, rezultatul funcţionãrii necorespunzãtoare a programului/proiectului/procesului/activitãţii auditat/auditate şi care este o consecinţã a cauzei. Auditorii publici externi identificã şi analizeazã efectele cele mai importante.
    Concluziile auditului performanţei în legãturã cu gradul de realizare a obiectivelor specifice ale programului/proiectului/ procesului/activitãţii auditat/auditate sunt prezentate de auditorii publici externi pe baza constatãrilor şi stau la baza formulãrii recomandãrilor cu privire la mãsurile ce urmeazã a fi luate de entitate pentru îmbunãtãţirea economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii domeniului auditat. În acest sens, se pot consulta experţi, specialişti şi chiar cercetãtori sau se pot efectua comparaţii şi analize privind cauza şi efectul. Recomandãrile vor fi argumentate în mod logic, pornind de la cauzele constatãrilor auditului performanţei.
    414. Auditorii publici externi trebuie sã comunice cu entitatea auditatã pe parcursul desfãşurãrii misiunii de audit prin organizarea de întâlniri periodice. Comunicarea se va realiza printr-un dialog activ, deschis şi constructiv.
    415. Documentaţia întocmitã în etapele de planificare şi în cea de execuţie a auditului performanţei trebuie sã fie realizatã astfel încât sã permitã oricãrui alt auditor public extern, care nu a avut nicio legãturã anterioarã cu misiunea respectivã, sã stabileascã şi sã înţeleagã probele de audit care sprijinã constatãrile şi concluziile echipei de audit care a realizat misiunea.
    Documentaţia în auditul performanţei trebuie sã conţinã:
    1. principalele decizii luate de auditorii publici externi şi mãsura în care acestea au influenţat examinarea/evaluarea probelor de audit;
    2. documentele care probeazã comunicarea cu entitatea auditatã (interviurile, minutele încheiate cu ocazia întâlnirilor avute, chestionarele etc.);
    3. principalele probe de audit şi procedurile de audit utilizate (metodologia utilizatã, tehnicile de analizã a datelor, paşii urmaţi în formularea constatãrilor etc.);
    4. documentele de lucru întocmite de membrii echipei de audit în care se consemneazã constatãrile şi concluziile care vor sta la baza fundamentãrii recomandãrilor.
    416. Dacã auditorii publici externi intenţioneazã sã se bazeze pe datele şi informaţiile rezultate în urma întâlnirilor cu reprezentanţii entitãţii auditate, aceştia trebuie sã întocmeascã minute, care vor fi folosite ca probe de audit. Auditorii publici externi trebuie sã informeze entitatea auditatã cu privire la faptul cã minutele respective pot fi utilizate ca probe de audit. De asemenea, aceştia trebuie sã facã trimiteri încrucişate la alte documente de audit pentru a îndruma corect persoana care realizeazã analiza, interpretarea datelor şi informaţiilor din documentele de lucru, precum şi revizuirea acestora.
    417. Atât în etapa de planificare, cât şi în cea de execuţie a auditului performanţei, auditorii publici externi trebuie sã întocmeascã documente de lucru pentru a-şi susţine constatãrile, concluziile şi recomandãrile.
    418. La elaborarea/întocmirea documentelor de lucru se va ţine seama de cerinţele prevãzute la pct. 337, adaptate la specificul acţiunii de audit al performanţei efectuate. Conţinutul documentelor de lucru este precizat la pct. 338.

    C. Raportarea

    419. Auditorii publici externi întocmesc pentru fiecare misiune de audit un raport de audit al performanţei, ce cuprinde urmãtoarele elemente:
    a) titlul raportului de audit al performanţei şi introducerea;
    Titlul este precedat de antet, care cuprinde structura de specialitate care efectueazã misiunea de audit, în colţul din stânga sus al paginii.
    Titlul trebuie sã redea cu claritate denumirea acţiunii de audit al performanţei, a entitãţii auditate, precum şi perioada supusã misiunii de audit al performanţei.
    În continuare, în introducerea raportului de audit al performanţei vor fi prezentate urmãtoarele:
      (i) numele şi prenumele auditorilor publici externi care efectueazã acţiunea de audit al performanţei;
      (ii) structura de specialitate din care fac parte auditorii publici externi care efectueazã acţiunea de audit al performanţei;
      (iii) numãrul şi data delegaţiilor pentru efectuarea acţiunii de audit al performanţei;
      (iv) perioada în care s-a efectuat acţiunea de audit al performanţei;
      (v) denumirea acţiunii de audit al performanţei;
      (vi) perioada supusã acţiunii de audit al performanţei;
      (vii) denumirea şi adresa entitãţii verificate;
      (viii) codul unic de înregistrare/numãrul de înregistrare la registrul comerţului al entitãţii auditate;
      (ix) ordonatorii de credite/conducãtorii entitãţii verificate, ceilalţi reprezentanţi legali ai entitãţii verificate, precum şi alte persoane din conducerea compartimentelor economice, financiare şi contabile, dupã caz, în perioada supusã verificãrii şi în timpul acţiunii de audit al performanţei, cu precizarea intervalelor de timp în care aceştia au asigurat conducerea;
      (x) menţiunea cã misiunea de audit al performanţei a fost efectuatã în conformitate cu standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi, elaborate în baza standardelor internaţionale de audit;
    b) prezentarea urmãtoarelor date:
      (i) scopul, obiectivele şi atribuţiile prevãzute în actele normative în baza cãrora funcţioneazã entitatea;
      (ii) modul de organizare şi funcţionare a respectivei entitãţi;
      (iii) principalele date din bilanţ şi contul de execuţie;
      (iv) analiza evoluţiei indicatorilor economico-financiari care caracterizeazã activitatea entitãţii;
      (v) obiectivul general şi obiectivele specifice ale programului/proiectului/procesului/activitãţii auditat/ auditate, precum şi analiza perspectivei din punctul de vedere al economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii;
      (vi) sinteza principalelor constatãri şi concluzii rezultate în urma misiunii de audit al performanţei;
    c) prezentarea sinteticã a contextului în care se desfãşoarã programul/proiectul/procesul/activitatea auditat/auditatã, inclusiv a cadrului instituţional;
    d) prezentarea criteriilor de audit utilizate pentru evaluarea performanţei;
    e) descrierea metodologiei de audit, respectiv a procedurilor de audit utilizate pentru colectarea, analizarea şi interpretarea probelor de audit, cu precizarea surselor acestora;
    f) constatãrile şi concluziile referitoare la realizarea obiectivelor specifice programului/proiectului/procesului/ activitãţii auditat/auditate, precum şi cele referitoare la evaluarea sistemului de control intern şi la inventarierea şi evaluarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale aflat în administrarea entitãţii verificate;
    g) punctul de vedere al conducerii entitãţii auditate cu privire la constatãrile auditului performanţei şi motivaţia neînsuşirii acestuia de cãtre echipa de audit;
    h) mãsurile luate de conducerea entitãţii în timpul misiunii de audit al performanţei;
    i) concluziile generale şi recomandãrile formulate de auditorii publici externi în urma misiunii de audit al performanţei;
    j) propunerile de îmbunãtãţire a cadrului legislativ care reglementeazã domeniul auditat;
    k) semnãturile membrilor echipei de audit care au întocmit raportul de audit al performanţei.
    420. Raportul de audit al performanţei trebuie sã prezinte relaţia dintre obiectivele specifice programului/proiectului/ procesului/activitãţii auditat/auditate, criteriile de audit utilizate pentru evaluarea performanţei, constatãrile şi concluziile auditului.
    Recomandãrile cuprinse în raportul de audit al performanţei:
      (i) se fac numai dacã auditorii publici externi au identificat remedii posibile şi eficiente pentru disfuncţionalitãţile constatate;
      (ii) nu trebuie sã detalieze modul de implementare, aceasta fiind o responsabilitate a managementului entitãţii auditate.
    421. Raportul de audit al performanţei trebuie sã fie obiectiv şi corect, sã cuprindã toate constatãrile relevante, inclusiv cele pozitive, sã fie constructiv şi sã prezinte concluziile şi recomandãrile formulate de echipa de audit.
    422. În situaţia în care pe parcursul acţiunii de audit al performanţei se constatã:
    a) erori/abateri de la legalitate şi regularitate;
    b) fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale;
    c) nerealizarea obiectivelor propuse de entitate în legãturã cu programul/proiectul/procesul/activitatea auditat/auditatã datoritã nerespectãrii principiilor economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat al statului/unitãţilor administrativ-teritoriale,
se întocmesc proces-verbal de constatare, precum şi celelalte tipuri de acte prevãzute la pct. 354, aceste acte constituind anexe la raportul de audit al performanţei.
    423. Procedura de modificare a obiectivelor ce urmeazã a fi verificate în cadrul acţiunii de audit al performanţei, de întocmire a actelor ce constituie anexã la raportul de audit al performanţei, extinderea perioadei supuse auditãrii, asigurarea protecţiei actelor întocmite şi a identitãţii persoanelor care au transmis petiţii, înregistrarea şi semnarea acestor acte, depunerea obiecţiunilor, precum şi valorificarea constatãrilor consemnate în respectivele acte este similarã cu cea reglementatã la cap. II.
    424. Pentru punerea de acord cu entitatea auditatã a proiectului raportului de audit al performanţei are loc concilierea, ce constã într-o dezbatere între echipa de audit şi conducerea entitãţii auditate cu privire la constatãrile rezultate în urma misiunii de audit al performanţei.
    Proiectul raportului de audit al performanţei, inclusiv anexele acestuia se transmit entitãţii auditate, însoţit de o adresã de înaintare semnatã de membrii echipei de audit, în care se precizeazã data la care va avea loc concilierea.
    Alãturi de echipa de audit, la conciliere poate participa şi conducerea departamentului/camerei de conturi.
    425. În situaţia în care existã diferenţe de opinii între auditorii publici externi şi conducerea entitãţii auditate cu privire la conţinutul proiectului raportului de audit al performanţei, care nu pot fi soluţionate cu ocazia concilierii, echipa de audit prezintã în raportul de audit al performanţei punctul de vedere al entitãţii auditate şi explicã cu claritate motivele care au stat la baza neînsuşirii acestuia.
    Dupã discuţiile purtate cu entitatea auditatã, auditorii publici externi pot modifica proiectul raportului de audit al performanţei, dacã entitatea auditatã aduce probe de audit noi care sã justifice modificarea constatãrilor.
    În situaţia în care conducerea entitãţii verificate refuzã sã participe la întâlnirea stabilitã cu echipa de audit ori refuzã sã semneze nota de conciliere întocmitã în urma întâlnirii, acest fapt se va menţiona în raportul de audit al performanţei.
    Recomandãrile formulate de auditorii publici externi în urma acţiunii de audit al performanţei şi consemnate în actele întocmite vor putea fi îmbunãtãţite de conducerea structurii de specialitate în a cãrei competenţã de verificare intrã domeniul respectiv.
    426. Raportul de audit al performanţei este semnat doar de cãtre auditorii publici externi care au efectuat auditul.
    Un exemplar al raportului de audit al performanţei, împreunã cu anexele sale, precum şi celelalte exemplare ale procesuluiverbal de constatare, înregistrate la registratura entitãţii auditate şi în registrul unic de control al acesteia, se transmit entitãţii auditate însoţite de o adresã de înaintare semnatã de auditorii publici externi care au efectuat misiunea de audit al performanţei. În adresa de înaintare se va preciza faptul cã procesul-verbal de constatare, anexã la raportul de audit al performanţei, este transmis pentru a fi semnat de reprezentanţii legali ai entitãţii auditate în termen de 5 zile calendaristice de la data înregistrãrii acestuia la entitate sau de la data confirmãrii de primire.
    427. Numãrul necesar de exemplare ale raportului de audit al performanţei, inclusiv anexele acestuia, se consemneazã la finalul raportului şi se stabileşte în funcţie de numãrul destinatarilor acestuia, astfel încât un exemplar sã rãmânã la sediul Curţii de Conturi şi un exemplar sã fie transmis spre analizã şi organului ierarhic superior în subordinea cãruia se aflã entitatea sau organului de conducere colectivã care aprobã, coordoneazã şi controleazã activitatea entitãţii auditate sau consiliului judeţean/consiliului local, dupã caz. Împreunã cu raportul de audit al performanţei şi anexele la acesta, la aceste organisme va fi transmisã şi decizia emisã pentru valorificarea constatãrilor din acest act.
    428. Raportul de audit al performanţei însoţit de toate celelalte tipuri de acte, dacã este cazul, înregistrate la entitatea auditatã vor fi evidenţiate în registrul de intrãri-ieşiri de la nivelul structurilor de specialitate respective, în Registrul special privind evidenţa actelor întocmite şi modul de valorificare a constatãrilor consemnate în acestea, al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 10 şi în aplicaţia INFOPAC. Raportul de audit al performanţei se înregistreazã la structura de specialitate sub acelaşi numãr ca şi anexele sale, dacã este cazul.
    429. Raportul de audit al performanţei sau o sintezã a principalelor constatãri, concluzii şi recomandãri ale acestuia pot fi transmise, dupã caz, şi instituţiilor publice interesate, Guvernului, comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului, prin intermediul departamentului în a cãrui competenţã de verificare intrã domeniul respectiv.
    430. În situaţia în care acţiunea de audit al performanţei este coordonatã de cãtre un departament de specialitate, aspectele semnificative cuprinse în rapoartele de audit al performanţei întocmite la nivelul camerelor de conturi vor fi incluse în raportul de audit al performanţei întocmit la nivelul departamentului coordonator, ce va fi transmis utilizatorilor.
    431. Numãrul de exemplare în care va fi întocmit procesul-verbal de constatare, înregistrarea şi semnarea acestuia, precum şi depunerea obiecţiunilor la constatãrile din raportul de audit al performanţei, detaliate în procesul-verbal de constatare anexat acestuia, urmãresc procedura prevãzutã la pct. 110-122.
    432. Recomandãrile formulate de auditorii publici externi vor sta la baza formulãrii mãsurilor din decizie.
    Valorificarea constatãrilor consemnate în raportul de audit al performanţei şi în anexele la acesta se face prin emiterea unei decizii de cãtre şeful de departament/directorul camerei de conturi, potrivit competenţelor stabilite prin prezentul regulament. Decizia va conţine mãsurile dispuse de Curtea de Conturi pentru intrarea în legalitate, conform procedurii prevãzute la pct. 171, precum şi pentru creşterea performanţelor programului/proiectului/procesului auditat sau activitãţii auditate.
    Procedura de valorificare a constatãrilor respective, precum şi cea de urmãrire a modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizie şi de evaluare a impactului avut de aceste mãsuri asupra proiectului/programului/procesului auditat sau activitãţii auditate este similarã cu procedura prevãzutã la cap. II.

    D. Revizuirea

    433. Revizuirea documentelor întocmite de auditorii publici externi în cadrul acţiunii de audit al performanţei se realizeazã aşa cum se precizeazã la capitolul privind asigurarea şi controlul calitãţii în activitatea Curţii de Conturi, din prezentul regulament.
    434. Documentele de lucru şi celelalte informaţii relevante pentru misiunea de audit al performanţei vor fi organizate în dosare de audit, care pot fi:
    - dosare curente;
    - dosare permanente.
    Conţinutul dosarului curent este prezentat în anexa nr. 25.
    Dosarul permanent va cuprinde toate informaţiile şi documentele care sunt relevante şi de interes permanent pentru acţiunile de verificare viitoare. Acest dosar va fi actualizat cu informaţii la zi.

    CAP. V
    Asigurarea şi controlul calitãţii în activitãţile specifice Curţii de Conturi

    435. Controlul calitãţii este un proces continuu de identificare şi administrare a activitãţilor necesare pentru realizarea obiectivelor Curţii de Conturi în condiţii de economicitate, eficienţã şi eficacitate.
    436. Curtea de Conturi trebuie sã asigure calitatea în activitatea de control şi audit public extern pe care o desfãşoarã personalul de specialitate, atât pe parcursul desfãşurãrii acestor activitãţi, cât şi dupã finalizarea acestora.
    Controlul calitãţii trebuie asigurat în fiecare etapã a activitãţii specifice exercitate de Curtea de Conturi, respectiv:
    a) elaborarea planului multianual şi a programului anual de activitate;
    b) organizarea acţiunilor de control şi de audit public extern;
    c) planificarea, execuţia şi raportarea rezultatelor acţiunilor de verificare;
    d) valorificarea constatãrilor consemnate în actele întocmite de cãtre auditorii publici externi;
    e) verificarea modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizii;
    f) evaluarea impactului acestor mãsuri asupra activitãţii entitãţilor verificate;
    g) elaborarea raportului public anual şi a celorlalte rapoarte speciale pe domenii de activitate.
    Controlul calitãţii în Curtea de Conturi necesitã o înţelegere clarã a responsabilitãţilor pe care le are fiecare persoanã implicatã în activitatea de elaborare a planului multianual, a programului anual de activitate şi a raportului public anual, precum şi în cea de control şi de audit public extern.
    437. Calitatea este gradul în care o serie de caracteristici inerente ale unui control/audit public extern rãspund cerinţelor cadrului legal în baza cãruia îşi desfãşoarã activitatea Curtea de Conturi. Cu privire la activitatea Curţii de Conturi, aceste caracteristici sunt:
    a) semnificaţia - importanţa domeniului şi a entitãţilor supuse verificãrii, a temelor abordate, amploarea constatãrilor rezultate din verificãrile efectuate de Curtea de Conturi şi efectele acestora asupra utilizatorilor, respectiv Parlamentul, consiliile locale, mass-media, publicul larg;
    b) fidelitatea - mãsura în care rapoartele de control/audit şi celelalte acte întocmite în procesul de valorificare a constatãrilor rezultate în urma acţiunilor de verificare efectuate prezintã în mod fidel şi corect situaţia activitãţii desfãşurate şi raportate de entitãţile verificate, iar constatãrile, concluziile, recomandãrile şi opiniile exprimate de auditorii publici externi sunt susţinute de probe de audit suficiente şi adecvate;
    c) obiectivitatea - acţiunea de verificare a fost efectuatã în mod obiectiv şi corect, iar auditorii publici externi îşi fundamenteazã constatãrile şi concluziile ca urmare a unei analize juste a probelor de audit obţinute;
    d) amploarea - planul de control/audit şi modul de realizare a acţiunilor de verificare acoperã integral obiectivele prevãzute pentru acţiunea respectivã;
    e) operativitatea - rezultatele acţiunilor de control/audit sunt comunicate în timp util conducerii entitãţilor verificate de cãtre Curtea de Conturi, în vederea luãrii de cãtre acestea a mãsurilor pentru înlãturarea deficienţelor constatate şi îmbunãtãţirea performanţei activitãţii entitãţilor;
    f) claritatea - conţinutul rapoartelor de control/audit este prezentat în mod clar şi concis. Aceasta implicã asigurarea cã obiectivele, constatãrile, concluziile, recomandãrile şi opiniile formulate de auditorii publici externi pot fi înţelese de cãtre factorii de conducere şi utilizatorii rapoartelor de control/audit;
    g) eficienţa şi eficacitatea - respectiv dacã resursele folosite de Curtea de Conturi în efectuarea verificãrilor la entitãţile care intrã în competenţa sa au fost justificate în raport cu rezultatele obţinute, iar aceste rezultate au avut impactul pozitiv urmãrit.
    438. Asigurarea calitãţii reprezintã activitatea desfãşuratã de Curtea de Conturi pentru a se asigura cã:
    a) se efectueazã acţiunile de control/misiunile de audit public extern impuse de lege şi cele solicitate de cele douã camere ale Parlamentului;
    b) sunt selectate domeniile şi entitãţile cu risc ridicat;
    c) perioadele şi duratele de efectuare a acţiunilor de verificare pe tipuri de acţiuni şi entitãţi sunt stabilite astfel încât sã se asigure întocmirea raportului public anual în termenul prevãzut de lege;
    d) persoanele desemnate sã efectueze acţiunile de control/audit nu se aflã într-o situaţie de incompatibilitate care sã le împiedice sã îşi desfãşoare activitatea în mod competent şi obiectiv;
    e) acţiunile de verificare au fost organizate, planificate, efectuate şi raportate în mod corespunzãtor;
    f) valorificarea constatãrilor consemnate în rapoartele întocmite s-a fãcut cu respectarea prevederilor legale şi a prezentului regulament;
    g) reprezentarea instituţiei în instanţã pentru cauzele în care Curtea de Conturi este parte se face în mod corespunzãtor;
    h) s-a efectuat verificarea modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse de Curtea de Conturi, precum şi evaluarea impactului acestor mãsuri asupra activitãţii entitãţilor verificate;
    i) sunt identificate modalitãţi de creştere a calitãţii acţiunilor de verificare;
    j) raportul public anual a avut impact asupra utilizatorilor sãi.
    439. În urmãrirea obiectivului de asigurare a calitãţii, Curtea de Conturi îşi stabileşte proceduri care sã conducã la creşterea calitãţii activitãţilor desfãşurate de aceasta şi asigurã punerea lor în practicã.
    440. Asigurarea şi controlul calitãţii în activitãţile specifice ale Curţii de Conturi se realizeazã în douã etape:
    a) etapa I se realizeazã pe parcursul desfãşurãrii activitãţilor specifice la nivelul departamentelor de specialitate şi al camerelor de conturi;
    b) etapa a II-a se desfãşoarã dupã finalizarea activitãţilor specifice, la nivelul compartimentului de evaluare a calitãţii activitãţilor specifice Curţii de Conturi.
    441. În etapa I, respectiv la nivelul fiecãrei structuri de specialitate (departamente şi camere de conturi), asigurarea şi controlul calitãţii în activitatea de control şi audit public extern se realizeazã pe parcursul întregului proces de elaborare şi de efectuare a programului de control/audit, care începe cu selectarea acţiunilor şi entitãţilor pentru verificare, informarea şi îndrumarea adecvatã şi la timp a auditorilor publici externi desemnaţi sã efectueze acţiunea şi se finalizeazã cu evaluarea impactului avut de mãsurile dispuse prin decizii asupra entitãţilor verificate.
    442. Curtea de Conturi trebuie sã se asigure cã în luarea deciziilor privind domeniul, entitãţile supuse verificãrii, temele abordate, precum şi în ceea ce priveşte stabilirea perioadelor şi duratelor de efectuare a acţiunilor de verificare pe tipuri de acţiuni şi entitãţi, se acordã atenţia corespunzãtoare urmãtoarelor aspecte:
    a) obligativitatea efectuãrii acţiunilor de verificare stabilite prin legea de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi şi a celor dispuse de cele douã camere ale Parlamentului;
    b) verificarea tuturor conturilor în termenul legal de prescripţie;
    c) necesitatea de revizuire a planului multianual şi a programului anual de activitate ca reacţie la schimbarea circumstanţelor iniţiale în care acestea au fost elaborate;
    d) selectarea şi programarea acţiunilor de verificare, luând în considerare şi constatãrile din rapoartele privind desfãşurarea şi realizarea programului de audit intern transmise de entitãţile aflate în competenţa de verificare a Curţii de Conturi, precum şi a altor informaţii obţinute din diverse surse;
    e) evaluarea riscurilor legate de obiectivele şi domeniile verificate, precum şi importanţa acestora;
    f) resursele financiare şi umane de care dispune Curtea de Conturi;
    g) alocarea unei cote de minimum 60% din capacitatea efectivã de verificare a fiecãrei camere de conturi pentru efectuarea acţiunilor de control/audit public extern la unitãţile administrativ-teritoriale, cu excepţia Camerei de Conturi a Municipiului Bucureşti, unde cota este de 30%.
    443. La desemnarea de cãtre conducerile structurilor de specialitate a persoanelor care vor face parte din echipa de control/audit se va asigura cã nu existã conflicte de interese sau alţi factori care ar putea împiedica vreo persoanã implicatã în activitatea de control/audit sã îşi îndeplineascã în mod competent şi obiectiv sarcinile repartizate. În acest scop, înainte de începerea acţiunii de verificare fiecare membru al echipei de control/audit va semna o "Declaraţie de independenţã", conform prevederilor Codului de conduitã eticã şi profesionalã a personalului Curţii de Conturi, care va constitui anexã la dosarul curent al acţiunii de verificare.
    444. În etapa de planificare a acţiunilor de verificare, Curtea de Conturi trebuie sã se asigure de realizarea urmãtoarelor activitãţi:
    a) instruirea membrilor echipei de control/audit: înainte de data prevãzutã pentru începerea acţiunii de verificare, conducerea structurii de specialitate, respectiv directorul direcţiei din cadrul departamentului/camerei de conturi, directorul adjunct al camerei de conturi şi şeful de serviciu, trebuie sã dezbatã şi sã analizeze cu auditorii publici externi desemnaţi pentru efectuarea acţiunii probleme referitoare la:
      (i) obiectivele acţiunii de verificare;
      (ii) legislaţia aplicabilã domeniului supus verificãrii;
      (iii) evaluarea zonelor de risc pentru entitatea supusã verificãrii, ţinând cont de acţiunile efectuate în perioada anterioarã la aceasta, informaţiile apãrute în mass-media, constatãrile din rapoartele transmise de entitate Curţii de Conturi privind desfãşurarea şi realizarea programului de audit intern etc.
    Problemele dezbãtute şi analizate cu ocazia instruirii vor fi consemnate într-o notã din care sã rezulte cã s-a efectuat instruirea şi care va fi semnatã de cãtre persoana/persoanele care a/au efectuat instruirea şi de cãtre membrii echipei de control/audit pentru luare la cunoştinţã. Nota va fi întocmitã în douã exemplare, dintre care unul va rãmâne la conducerea structurii de specialitate, iar celãlalt exemplar va fi dat echipei de control/audit şi va face parte din dosarul curent al acţiunii de verificare, constituind o probã a asigurãrii calitãţii în aceastã etapã.
    Totodatã, auditorii publici externi au obligaţia de a se documenta cu privire la acţiunea de control/audit pe care urmeazã sã o efectueze studiind, în acest sens, legislaţia aplicabilã domeniului supus verificãrii, precum şi dosarul permanent al entitãţii;
    b) întocmirea de cãtre echipa de control/audit a documentelor de lucru şi a planului de control/audit în conformitate cu prevederile prezentului regulament, revizuirea, respectiv avizarea şi aprobarea acestora, dupã caz, de cãtre persoanele abilitate;
    c) repartizarea pe fiecare auditor public extern implicat în acţiunea de control/audit a obiectivelor cuprinse în planul de control/audit, în funcţie de competenţele necesare pentru realizarea sarcinilor repartizate.
    445. În etapa de execuţie a acţiunilor de verificare, conducerea structurii de specialitate din cadrul Curţii de Conturi trebuie sã se asigure cã:
    a) toţi membrii echipei de control/audit înţeleg sarcinile care le-au fost repartizate prin planul de control/audit;
    b) se realizeazã o bunã colaborare şi un schimb de informaţii între membrii echipei de control/audit, precum şi o informare operativã a conducerii structurii de specialitate din care aceştia fac parte cu privire la deficienţele identificate, pentru a se realiza o corectã fundamentare a acestora, ţinându-se cont de experienţa profesionalã a fiecãruia;
    c) acţiunea de control/audit se efectueazã în conformitate cu planul de control/audit aprobat, cu modificãrile ulterioare;
    d) monitorizeazã adecvat auditorii publici externi implicaţi în acţiunea de control/audit, în vederea asigurãrii cã sarcinile sunt îndeplinite cu obiectivitate şi cã se menţine scepticismul profesional pe parcursul acţiunii de verificare;
    e) efectueazã periodic analize cu echipa de control/audit pentru inventarierea şi clarificarea problemelor apãrute;
    f) analiza şi revizuirea documentelor de lucru întocmite de echipa de control/audit în aceastã etapã a fost efectuatã de cãtre şeful de echipã sau şeful de serviciu, dupã caz;
    g) constatãrile rezultate în urma acţiunii de verificare sunt descrise în mod obiectiv, corect şi complet;
    h) probele de audit sunt suficiente şi adecvate pentru a susţine constatãrile, concluziile şi recomandãrile;
    i) în documentele de lucru sunt menţionate urmãtoarele: categoria de operaţiuni economice, dimensiunea şi conţinutul eşantionului selectat, dacã este cazul, procedurile de audit aplicate, toate constatãrile, concluziile şi recomandãrile;
    j) s-au solicitat serviciile unor experţi, dacã pe parcursul desfãşurãrii acţiunilor de control şi audit ale Curţii de Conturi se considerã cã sunt necesare cunoştinţe şi experienţã specialã în alte domenii decât cel financiar-contabil şi de audit;
    k) s-a solicitat punctul de vedere al Comisiei pentru aplicarea unitarã a prevederilor legale aplicabile în activitatea Curţii de Conturi pentru clarificarea unor aspecte identificate pe parcursul desfãşurãrii acţiunilor de verificare.
    446. În etapa de raportare a rezultatelor acţiunilor de verificare conducerea structurii de specialitate din cadrul Curţii de Conturi trebuie sã se asigure cã:
    a) rapoartele de control/audit şi anexele acestora sunt clare, punctuale, constructive şi obiective;
    b) toate constatãrile şi concluziile sunt susţinute de probe de audit suficiente şi adecvate;
    c) s-a efectuat concilierea cu conducerea entitãţii controlate/auditate în vederea clarificãrii constatãrilor;
    d) punctele de vedere ale persoanelor controlate/auditate cu privire la constatãrile rãmase în divergenţã şi motivarea neacceptãrii lor de cãtre auditorii publici externi sunt menţionate în raportul de control/audit;
    e) raportul de control/audit şi procesul-verbal de constatare, precum şi celelalte acte întocmite sunt analizate cu atenţie pentru verificarea conformitãţii cu prevederile prezentului regulament;
    f) au fost respectate prevederile legale în cazul identificãrii unor fraude;
    g) au fost respectate termenele de finalizare a acţiunilor de control/audit public extern prevãzute în programul anual de activitate;
    h) în cazul auditului performanţei în raportul de audit se prezintã toate constatãrile relevante, inclusiv cele pozitive.
    447. În etapa de valorificare a constatãrilor rezultate în urma acţiunilor de control/audit efectuate şi de verificare a modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse, conducerea structurii de specialitate din cadrul Curţii de Conturi trebuie sã se asigure cã:
    a) a fost întocmitã nota conţinând poziţia motivatã legal referitoare la obiecţiunile la constatãri formulate de conducãtorul entitãţii verificate;
    b) a fost întocmitã nota de evaluare a raportului de control/audit (împreunã cu anexele la acesta) şi/sau nota unilateralã, care trebuie sã conţinã, în principal, referiri cu privire la:
      (i) modul de acoperire a obiectivelor cuprinse în programul detaliat al acţiunii de control/audit;
      (ii) modul de redactare a actelor întocmite în urma acţiunilor de control/audit, în ceea ce priveşte prezentarea acestora, precum şi respectarea prevederilor cuprinse în regulament;
      (iii) recomandãrile formulate de auditorii publici externi în vederea remedierii deficienţelor constatate şi consemnate în raportul de control/audit;
    Prin nota de evaluare întocmitã de cãtre directorul direcţiei/directorul adjunct al camerei de conturi şi aprobatã de cãtre şeful de departament/directorul camerei de conturi, care se ataşeazã la dosarul curent al acţiunii, se va evalua atât acţiunea de verificare efectuatã, cât şi fiecare membru al echipei de control/audit, în funcţie de contribuţia adusã la realizarea acţiunii respective şi pe baza indicatorilor de performanţã elaboraţi la nivelul Curţii de Conturi şi aprobaţi de plen. Indicatorii de performanţã reprezintã instrumente de mãsurare a modului în care au fost îndeplinite obiectivele, atribuţiile şi competenţele legale ale Curţii de Conturi, precum şi a modului de respectare a principiilor economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în utilizarea resurselor de care dispune instituţia. Nota de evaluare se va aduce la cunoştinţa echipei de control/audit. Periodic (lunar) se vor organiza întâlniri cu toţi auditorii publici externi din cadrul structurilor de specialitate pentru a se prezenta rapoartele de control/audit/notele unilaterale evaluate în luna precedentã şi aspectele care necesitã îmbunãtãţire în activitatea de control/audit.
    Rezultatele evaluãrii activitãţii desfãşurate de fiecare auditor public extern vor fi avute în vedere la sfârşitul anului la evaluarea performanţelor profesionale individuale ale personalului de specialitate, aşa cum s-a reglementat în procedura de evaluare stabilitã la nivelul Curţii de Conturi;
    c) s-au parcurs toate etapele legate de emiterea deciziei cuprinzând mãsurile dispuse entitãţii verificate;
    d) mãsurile dispuse prin decizie conduc la înlãturarea deficienţelor consemnate şi la creşterea performanţei activitãţii entitãţii;
    e) s-a transmis departamentului de specialitate adresa cuprinzând faptele pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale şi adresa pentru suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de sãvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma acţiunilor de control sau audit efectuate, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate;
    f) au fost sesizate organele de urmãrire penalã, dupã obţinerea aprobãrii plenului;
    g) au fost înştiinţate şi organele ierarhic superioare sau autoritãţile publice deliberative ale unitãţilor administrativteritoriale, dupã caz, cu privire la deficienţele constatate la unitãţile subordonate;
    h) a fost analizatã contestaţia la decizie şi motivatã adecvat încheierea formulatã de Comisia de soluţionare a contestaţiilor;
    i) s-au dispus acţiuni de verificare a modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizie de cãtre Curtea de Conturi;
    j) s-a fãcut evaluarea impactului asupra activitãţii entitãţilor verificate a mãsurilor dispuse de Curtea de Conturi şi dacã acestea au contribuit la îmbunãtãţirea performanţei activitãţii entitãţii;
    k) s-a procedat potrivit legii şi prezentului regulament în cazul în care entitatea nu a dus la îndeplinire mãsurile dispuse prin decizie pentru eliminarea deficienţelor constatate de Curtea de Conturi, respectiv: sesizarea organelor de urmãrire penalã în cazul nerecuperãrii prejudiciului ca urmare a nedispunerii şi neurmãririi de cãtre conducerea entitãţii a mãsurilor din decizia Curţii de Conturi şi/sau înştiinţarea organelor ierarhic superioare în cazul în care entitatea verificatã nu a luat mãsuri pentru înlãturarea/corectarea celorlalte deficienţe constatate.
    De asemenea, în etapa de valorificare a constatãrilor rezultate în urma acţiunilor efectuate, conducerea Departamentului juridic din cadrul Curţii de Conturi trebuie sã se asigure cã reprezentarea în faţa instanţelor de judecatã este corespunzãtoare. În acest sens, Departamentul juridic colaboreazã cu structurile de specialitate pentru o bunã fundamentare a acţiunilor în instanţã, inclusiv prin solicitarea punctului de vedere faţã de constatãrile din rapoartele de control/audit.
    448. Departamentul juridic din cadrul instituţiei trebuie sã prezinte plenului rapoarte periodice (trimestrial) cu privire la:
    a) numãrul de întâmpinãri formulate împotriva încheierilor emise de comisiile de soluţionare a contestaţiilor, pentru care au fost sesizate instanţele de contencios administrativ competente;
    b) hotãrârile instanţelor de judecatã rãmase definitive;
    c) numãrul şi ponderea cazurilor în instanţã (din total cauze) pe care Curtea de Conturi le-a pierdut şi motivaţia datã de completul de judecatã în fiecare caz;
    d) cazurile în care organele de urmãrire penalã au dispus neînceperea urmãririi penale, din totalul cazurilor de sesizare a acestor organe de cãtre şefii departamentelor de control/audit;
    e) cazurile de începere a urmãririi penale dispuse de organele de urmãrire penalã.
    În vederea îmbunãtãţirii cadrului metodologic de desfãşurare a activitãţilor specifice Curţii de Conturi şi pentru asigurarea transparenţei, Departamentul juridic trebuie sã informeze lunar structurile de specialitate cu privire la:
      (i) întâmpinãrile depuse la instanţele de contencios administrativ competente împotriva încheierilor formulate de comisiile de soluţionare a contestaţiilor la deciziile emise în procesul de valorificare a constatãrilor din rapoartele întocmite de auditorii publici de la structura de specialitate respectivã;
      (ii) hotãrârile instanţelor de judecatã rãmase definitive, inclusiv motivaţia datã de completul de judecatã în fiecare caz.
    Pe baza informaţiilor pe care Departamentul juridic trebuie sã le transmitã periodic, şefii structurilor de specialitate din cadrul Curţii de Conturi au obligaţia urmãririi parcursului actelor aflate în instanţã.
    449. În vederea asigurãrii calitãţii activitãţilor specifice ale Curţii de Conturi, departamentele de specialitate vor selecta principalele constatãri consemnate în rapoartele de control/audit întocmite ca urmare a acţiunilor de verificare coordonate de acestea şi vor informa periodic camerele de conturi pentru stabilirea unei abordãri unitare a acestor constatãri şi în vederea perfecţionãrii profesionale a auditorilor publici externi.
    450. Curtea de Conturi trebuie sã analizeze şi sã revizuiascã periodic (anual) modul de elaborare a rapoartelor care urmeazã a fi înaintate Parlamentului, Guvernului, autoritãţilor publice deliberative ale unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi altor utilizatori, reprezentând: raportul public anual, rapoartele speciale pe domenii de activitate şi raportul privind evaluarea impactului mãsurilor dispuse de Curtea de Conturi asupra activitãţilor entitãţilor verificate şi dacã acestea au contribuit la îmbunãtãţirea performanţelor activitãţilor acestor entitãţi.
    451. Asigurarea şi controlul calitãţii în activitatea de control/audit în prima etapã sunt realizate de cãtre auditorii publici externi, şefii de echipã, şefii de birou, şefii de serviciu, directorii/directorii adjuncţi şi consilierii de conturi, în funcţie de nivelul de competenţã al fiecãruia, astfel:
    a) auditorii publici externi au, în principal, urmãtoarele obligaţii:
    1. sã respecte programul de activitate;
    2. sã se documenteze cu privire la acţiunea de control/audit pe care urmeazã sã o efectueze, studiind în acest sens legislaţia aplicabilã domeniului supus verificãrii, precum şi dosarul permanent al entitãţii;
    3. sã aibã o bunã colaborare şi sã facã schimb de informaţii cu ceilalţi membri ai echipei de control/audit şi sã informeze în mod operativ conducerea structurii de specialitate din care aceştia fac parte cu privire la deficienţele identificate, pentru a se realiza o corectã fundamentare a acestora, ţinându-se cont de experienţa profesionalã a fiecãruia;
    4. sã îşi îndeplineascã sarcinile cu obiectivitate, sã îşi menţinã scepticismul profesional pe parcursul acţiunii de verificare şi sã respecte şi celelalte prevederi ale Codului de conduitã eticã;
    5. sã efectueze acţiunea de control/audit în conformitate cu planul de control/audit aprobat (cu modificãrile ulterioare ) şi cu respectarea prevederilor prezentului regulament, ale standardelor, regulamentelor şi ale celorlalte norme interne adoptate de Curtea de Conturi;
    6. sã întocmeascã nota privind solicitarea serviciilor unor experţi şi nota cuprinzând propunerea de a se solicita unor instituţii specializate efectuarea de verificãri de specialitate, dacã este cazul;
    7. sã respecte prevederile legale în cazul identificãrii unor fraude;
    8. sã obţinã probe de audit suficiente şi adecvate pentru a susţine constatãrile, concluziile şi recomandãrile;
    9. sã efectueze concilierea cu conducerea entitãţii controlate/auditate în vederea clarificãrii constatãrilor şi sã menţioneze în raportul de control/audit punctele de vedere ale persoanelor controlate/auditate cu privire la constatãrile rãmase în divergenţã şi motivarea neacceptãrii lor;
    10. sã consemneze în rapoartele de control/audit deficienţele constatate în urma acţiunilor de verificare în mod obiectiv, corect şi complet;
    11. sã întocmeascã nota conţinând poziţia motivatã legal referitoare la obiecţiunile formulate de conducãtorul entitãţii verificate, dacã este cazul, precum şi nota cu propuneri de valorificare a constatãrilor, cuprinzând alte recomandãri decât cele consemnate în rapoartele de control/audit;
    b) şeful de serviciu şi şeful de birou trebuie sã se asigure, în principal, cã:
    1. auditorii publici externi respectã programul de activitate şi prevederile Codului etic al profesiei aprobat de plenul Curţii de Conturi;
    2. echipele de control/audit sunt instruite corespunzãtor;
    3. şefii echipelor de control/audit poartã responsabilitatea managementului zilnic al acţiunii de verificare, a supravegherii personalului, precum şi a repartizãrii obiectivelor de verificare pe fiecare membru;
    4. echipele de control/audit au elaborat şi au implementat corect planurile de control sau audit, iar toţi membrii echipelor au înţeles sarcinile care le-au fost repartizate prin aceste planuri;
    5. echipele de control/audit efectueazã acţiunile în concordanţã cu standardele, regulamentele şi celelalte norme interne adoptate de Curtea de Conturi;
    6. au fost analizate actele încheiate în urma acţiunilor de verificare anterioare la entitatea verificatã;
    7. se realizeazã o bunã colaborare şi schimb de informaţii între membrii echipei de control/audit, precum şi o informare operativã a conducerii structurii de specialitate din care aceştia fac parte cu privire la deficienţele identificate, pentru a se realiza o corectã fundamentare a acestora, ţinându-se cont de experienţa profesionalã a fiecãruia;
    8. monitorizeazã adecvat auditorii publici externi implicaţi în acţiunile de control/audit, în vederea asigurãrii cã sarcinile sunt îndeplinite cu obiectivitate şi cã se menţine scepticismul profesional pe parcursul acţiunii de verificare;
    9. efectueazã periodic analize cu echipele de control/audit pentru inventarierea şi clarificarea problemelor apãrute;
    10. documentele de lucru pe care la revizuieşte sunt întocmite în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi sunt însoţite de probe de audit suficiente şi adecvate, care se regãsesc în documentaţia misiunii respective, în scopul susţinerii constatãrilor şi concluziilor;
    11. raţionamentele profesionale utilizate în cadrul activitãţii specifice sunt rezonabile;
    12. deficienţele entitãţilor verificate au fost în mod corect identificate şi documentate;
    13. rapoartele de control/audit şi anexele la acestea sunt clare, punctuale, constructive şi obiective;
    14. s-a efectuat concilierea cu conducerea entitãţii controlate/auditate în vederea clarificãrii constatãrilor, iar punctele de vedere ale persoanelor controlate/auditate cu privire la constatãrile rãmase în divergenţã şi motivarea neacceptãrii lor de cãtre auditorii publici externi sunt menţionate în raportul de control/audit.
    Revizuirea documentelor de lucru se realizeazã de cãtre şeful de serviciu sau şeful de birou prin semnarea acestora, într-un spaţiu marcat în antetul documentului de lucru, cu specificarea numelui, prenumelui, funcţiei, semnãturii şi datei.
    La camerele de conturi judeţene atribuţiile şefului de serviciu cu privire la asigurarea calitãţii acţiunilor de verificare vor fi îndeplinite de cãtre şefii de echipã;
    c) directorul de la nivelul departamentului de specialitate şi directorul adjunct de la nivelul camerei de conturi teritoriale, dupã caz, trebuie sã se asigure, în principal, cã:
    1. auditorii publici externi respectã programul de activitate şi prevederile Codului etic al profesiei aprobat de plenul Curţii de Conturi;
    2. echipele de control/audit sunt instruite corespunzãtor;
    3. şeful de serviciu, şeful de birou şi/sau şeful de echipã au repartizat judicios sarcinile şi au îndrumat membrii echipei în vederea realizãrii obiectivelor stabilite în cadrul acţiunii de verificare;
    4. şeful de serviciu, şeful de birou şi/sau şeful de echipã au revizuit în mod corespunzãtor documentele de lucru;
    5. acţiunile de verificare sunt realizate în conformitate cu standardele de audit ale Curţii de Conturi, cu regulamentele şi reglementãrile legale şi cu celelalte norme interne adoptate de Curtea de Conturi;
    6. planurile de control şi de audit sunt corect întocmite şi respectate;
    7. se realizeazã o bunã colaborare şi un schimb de informaţii între membrii echipei de control/audit, precum şi o informare operativã a conducerii structurii de specialitate din care aceştia fac parte cu privire la deficienţele identificate, pentru a se realiza o corectã fundamentare a acestora, ţinându-se cont de experienţa profesionalã a fiecãruia;
    8. monitorizeazã adecvat auditorii publici externi implicaţi în acţiunile de control/audit, în vederea asigurãrii cã sarcinile sunt îndeplinite cu obiectivitate şi cã se menţine scepticismul profesional pe parcursul acţiunii de verificare;
    9. efectueazã periodic analize cu echipele de control/audit pentru inventarierea şi clarificarea problemelor apãrute;
    10. probele de audit obţinute în urma verificãrii sunt suficiente şi adecvate pentru susţinerea tuturor constatãrilor şi formularea concluziilor cuprinse în documentele de lucru;
    11. auditorii publici externi au verificat toate obiectivele stabilite (generale, specifice etc.);
    12. rapoartele de control/audit şi anexele la acestea sunt clare, punctuale, constructive şi obiective;
    13. s-au efectuat concilierile cu conducerile entitãţilor controlate/auditate în vederea clarificãrii constatãrilor;
    14. punctele de vedere ale persoanelor controlate/auditate cu privire la constatãrile rãmase în divergenţã şi motivarea neacceptãrii lor de cãtre auditorii publici externi sunt menţionate în rapoartele de control/audit;
    15. actele întocmite în urma acţiunilor de verificare, procedura de valorificare a constatãrilor consemnate în acestea şi procedura de urmãrire a modului de îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizie respectã prevederile prezentului regulament.
    Directorul direcţiei din cadrul departamentului de specialitate şi directorul adjunct la nivelul camerei de conturi teritoriale trebuie sã avizeze planul de control/audit şi sã constate dacã rapoartele de control/audit şi celelalte acte întocmite de cãtre auditorii publici externi includ constatãrile, concluziile, recomandãrile şi, dupã caz, opinia de audit corespunzãtoare.
    Planul de control/audit se semneazã cu menţiunea "Avizat" înscrisã pe prima paginã, în colţul din dreapta sus;
    d) consilierul de conturi la nivelul departamentului de specialitate şi directorul la nivelul camerei de conturi teritoriale, dupã caz, trebuie sã se asigure, în principal, de urmãtoarele:
    1. selectarea domeniilor şi entitãţilor cu risc ridicat, a acţiunilor de control/audit public extern impuse de lege şi a celor solicitate de cele douã camere ale Parlamentului în vederea elaborãrii planului multianual şi a programului anual de activitate;
    2. stabilirea perioadelor şi duratelor de efectuare a acţiunilor de verificare pe tipuri de acţiuni şi entitãţi, astfel încât sã se asigure întocmirea raportului public anual în termenul prevãzut de lege;
    3. programarea acţiunilor de verificare, astfel încât toţi ordonatorii de credite bugetare sã fie verificaţi în termenul legal de prescripţie;
    4. selectarea şi programarea acţiunilor de verificare luând în considerare şi constatãrile din rapoartele privind desfãşurarea şi realizarea programului de audit intern transmise de entitãţile aflate în competenţa de verificare a Curţii de Conturi, precum şi a altor informaţii obţinute din diverse surse;
    5. alocarea unei cote de minimum 60% din capacitatea efectivã de verificare a fiecãrei camere de conturi pentru efectuarea acţiunilor de control/audit public extern la unitãţile administrativ-teritoriale, cu excepţia Camerei de Conturi a Municipiului Bucureşti, unde cota este de 30%;
    6. revizuirea planului multianual şi a programului anual de activitate ca reacţie la schimbarea circumstanţelor iniţiale în care acestea au fost elaborate;
    7. desemnarea persoanelor pentru efectuarea acţiunilor de control/audit, astfel încât acestea sã nu se afle într-o situaţie de incompatibilitate care sã le împiedice sã îşi desfãşoare activitatea în mod competent şi obiectiv;
    8. instruirea corespunzãtoare a echipelor de control/audit;
    9. respectarea de cãtre auditorii publici externi a programului de activitate şi a prevederilor Codului etic al profesiei aprobat de plenul Curţii de Conturi;
    10. întocmirea corectã şi respectarea planurilor de control/audit;
    11. stabilirea procedurilor de audit corespunzãtoare;
    12. obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatãrilor, concluziilor şi recomandãrilor rezultate în urma acţiunii de verificare;
    13. solicitarea serviciilor unor experţi, dacã pe parcursul desfãşurãrii acţiunilor de control şi audit ale Curţii de Conturi se considerã cã sunt necesare cunoştinţe şi experienţã specialã în alte domenii decât cel financiar-contabil şi de audit;
    14. solicitarea punctului de vedere al Comisiei pentru aplicarea unitarã a prevederilor legale aplicabile în activitatea Curţii de Conturi pentru clarificarea unor aspecte identificate pe parcursul desfãşurãrii acţiunilor de verificare;
    15. stabilirea datei la care prima variantã a actelor întocmite se doreşte a fi finalizatã pentru a fi luatã în discuţie;
    16. soluţionarea divergenţelor care pot sã aparã pe parcursul desfãşurãrii acţiunilor de verificare;
    17. rapoartele de control/audit şi anexele la acestea sunt clare, punctuale, constructive şi obiective;
    18. efectuarea acţiunilor de verificare, de valorificare a constatãrilor consemnate în actele întocmite şi de urmãrire a modului de îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizie în conformitate cu prevederile prezentului regulament;
    19. respectarea prevederilor legale în cazul identificãrii unor fraude;
    20. urmãrirea modului de respectare de cãtre conducãtorii entitãţilor verificate a obligaţiei de a comunica la termenele stabilite prin decizie despre ducerea la îndeplinire a mãsurilor ce le-au fost dispuse;
    21. colaborarea cu Departamentul juridic în vederea bunei fundamentãri a acţiunilor în instanţã;
    22. urmãrirea parcursului actelor aflate în instanţã, pe baza informaţiilor transmise periodic de cãtre Departamentul juridic;
    23. identificarea unor modalitãţi de îmbunãtãţire a calitãţii acţiunilor de verificare;
    24. evaluarea impactului mãsurilor dispuse prin decizii asupra activitãţii entitãţilor verificate.
    Şeful departamentului de specialitate/directorul camerei de conturi trebuie sã aprobe planul de control/audit, precum şi nota de evaluare întocmitã de cãtre directorul direcţiei/directorul adjunct al camerei de conturi, cu privire la rapoartele de control/audit şi celelalte acte întocmite la entitãţile verificate, asigurându-se dacã acestea sunt redactate obiectiv, clar, corect, echilibrat şi argumentat. Planul de control/audit se semneazã cu menţiunea "Aprobat" înscrisã pe prima paginã, în colţul din dreapta, sus.
    452. Etapa a II-a de asigurare şi control al calitãţii în activitatea de control/audit se desfãşoarã dupã finalizarea activitãţilor specifice de cãtre compartimentul de evaluare a calitãţii activitãţilor specifice Curţii de Conturi. Aceastã etapã constã în efectuarea urmãtoarelor activitãţi:
    a) examinarea rapoartelor de control/audit, a anexelor la acestea şi a documentelor de lucru întocmite de auditorii publici externi;
    b) analizarea şi evaluarea modului de respectare a prevederilor prezentului regulament cu privire la procedurile specifice utilizate în etapele de planificare, execuţie, raportare, valorificare a constatãrilor din actele întocmite, urmãrire a modului de îndeplinire de cãtre entitãţile verificate a mãsurilor dispuse de Curtea de Conturi prin decizie, precum şi a impactului acestor mãsuri asupra activitãţii entitãţii;
    c) identificarea cãilor de îmbunãtãţire a procedurilor de audit, a normelor şi regulamentelor interne ale Curţii de Conturi, a programului de pregãtire profesionalã a auditorilor publici externi, precum şi a managementului structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi.
    453. Procedura de evaluare a activitãţii desfãşuratã de auditorii publici externi, precum şi a modului de asigurare a calitãţii în prima etapã trebuie sã includã analize ale unor acţiuni de control/audit din cadrul celor efectuate de structurile Curţii de Conturi şi, respectiv, a rapoartelor de control/audit (inclusiv anexele la acestea), precum şi a documentelor de lucru aferente întocmite. Aceste analize trebuie efectuate de auditori publici externi care nu sunt implicaţi direct în activitãţi de control/audit.
    Prin aceste proceduri de evaluare, Curtea de Conturi analizeazã eficienţa şi eficacitatea normelor interne pentru:
    a) a confirma cã procesele de asigurare a calitãţii au funcţionat satisfãcãtor;
    b) a asigura calitatea rapoartelor de control/audit întocmite de cãtre auditorii publici externi;
    c) a asigura îmbunãtãţirea activitãţii de control/audit la nivelul tuturor structurilor de specialitate şi evitarea punctelor slabe în activitatea viitoare.
    Pe baza acestor evaluãri, compartimentul de specialitate întocmeşte rapoarte periodice (semestriale) cãtre conducerea executivã a Curţii de Conturi şi plen, urmând ca, dupã aprobare, aceste rapoarte sã fie distribuite întregului personal al Curţii de Conturi ca material de instruire pentru promovarea bunei practici. Aceste rapoarte conţin principalele constatãri, concluzii şi recomandãri cuprinse în rapoartele de asigurare a calitãţii, întocmite pentru fiecare structurã de specialitate a Curţii de Conturi verificatã.
    454. Rapoartele de asigurare a calitãţii, întocmite cu privire la activitãţile specifice desfãşurate de o structurã de specialitate a Curţii de Conturi, trebuie sã fie echilibrate, sã ia în calcul dificultãţile şi constrângerile întâmpinate de auditorii publici externi care au desfãşurat controlul/auditul; sã conţinã punctul de vedere al auditorilor publici externi care au efectuat acţiunile de control/audit, precum şi cel al conducerii structurilor de specialitate din care aceştia fac parte; sã se ocupe doar de problemele semnificative, sã includã recomandãri de îmbunãtãţire a activitãţii şi sã nu reflecte numai lipsurile de performanţã existente. Echipa de analizã trebuie sã înregistreze şi cazurile de practicã pozitivã identificate pe parcursul analizei, aşa cum se procedeazã şi în cazul auditului performanţei.
    455. Scopul analizei efectuate în a II-a etapã de asigurare şi control al calitãţii este acela de identificare a cãilor de îmbunãtãţire a eficienţei şi/sau a eficacitãţii activitãţilor specifice desfãşurate de Curtea de Conturi.
    Prin examinarea efectuatã de compartimentul de specialitate se urmãreşte:
    a) modul în care conducerile structurilor de specialitate se asigurã de atingerea obiectivelor Curţii de Conturi, de respectarea prevederilor legale, a standardelor proprii, a regulamentelor şi celorlalte norme interne, precum şi de utilizarea resurselor umane;
    b) efectuarea planificãrii şi execuţiei acţiunilor de verificare pe baza cunoaşterii şi bunei înţelegeri a activitãţii entitãţii;
    c) dacã documentarea a fost efectuatã corespunzãtor şi complet, iar dosarul curent conţine toate documentele, datele şi informaţiile necesare;
    d) dacã obiectivele verificãrii au fost atinse şi impactul rezultatelor acesteia a fost cel aşteptat;
    e) evaluarea corespunzãtoare a probelor de audit colectate şi stabilirea corectã a constatãrilor, concluziilor şi recomandãrilor de cãtre auditorii publici externi;
    f) dacã au fost respectate termenele de efectuare a verificãrilor şi cele privind întocmirea actelor;
    g) dacã au fost respectate cerinţele privind confidenţialitatea şi securitatea datelor şi a informaţiilor furnizate de entitatea auditatã;
    h) întocmirea raportului de control sau audit în conformitate cu prevederile prezentului regulament;
    i) dacã s-a urmãrit valorificarea constatãrilor înscrise în actele întocmite, inclusiv parcursul acestora la instanţele de judecatã;
    j) dacã s-au respectat prevederile prezentului regulament privind asigurarea calitãţii activitãţilor specifice Curţii de Conturi în prima etapã a acestui proces.
    456. În raportul privind asigurarea calitãţii în activitatea de control/audit vor fi prezentate sintetic:
    a) punctele slabe (deficienţele) identificate în activitatea de control şi audit, care ar putea fi determinate de:
      (i) calitatea managementului şi atitudinea acestuia faţã de îndeplinirea obiectivelor structurii de control/audit pe care o conduce;
      (ii) aplicarea incorectã sau incompletã a procedurilor de audit ale Curţii de Conturi, precum şi a normelor şi regulamentelor interne;
      (iii) insuficienta pregãtire profesionalã a membrilor echipelor de control/audit;
      (iv) impactul necorespunzãtor al rezultatelor unor acţiuni de control sau audit;
    b) mãsurile luate de conducerea structurii de specialitate pentru realizarea obiectivelor;
    c) procedurile utilizate pentru realizarea la termen a acţiunilor de control/audit şi valorificarea constatãrilor din actele întocmite, pânã la urmãrirea impactului mãsurilor dispuse prin decizii asupra activitãţii entitãţilor verificate;
    d) exemplele de bunã practicã pentru a fi aplicate în viitor în cadrul acţiunilor efectuate de cãtre structurile de specialitate ale Curţii de Conturi etc.
    De asemenea, raportul va trebui sã conţinã sugestii şi recomandãri cu privire la:
    1. îmbunãtãţirea permanentã a procedurilor de audit ale Curţii de Conturi şi a normelor şi regulamentelor interne, ca urmare a constatãrii unor situaţii în care acestea s-au dovedit a fi ineficiente şi/sau neaplicabile;
    2. elaborarea unui program de pregãtire profesionalã orientat pe nevoile rezultate din examinãrile efectuate;
    3. perfecţionarea managementului la nivelul tuturor structurilor Curţii de Conturi.

    CAP. VI
    Evaluarea activitãţilor de control şi de audit intern ale entitãţilor verificate

    457. Conform prevederilor art. 42 alin. (1) din lege, Curtea de Conturi are atribuţia de a evalua activitatea de control financiar propriu şi de audit intern a persoanelor juridice care intrã în competenţa sa de verificare.
    Responsabilitatea instituirii controlului intern/controlului managerial se aflã în sarcina conducãtorului entitãţii publice, iar realizarea acestuia se face la toate nivele ierarhice din cadrul entitãţii, potrivit competenţelor şi atribuţiilor de serviciu ale fiecãrui angajat.
    Exercitarea funcţiei de control intern nu este repartizatã exclusiv unui compartiment specializat de control sau unei persoane din cadrul entitãţii. Controlul intern este un proces implementat în întreaga entitate, în cadrul cãruia fiecare persoanã, de la conducãtor la ultimul angajat, este responsabilã sã efectueze un anumit tip de control asupra propriilor activitãţi, procesul fiind coordonat de cãtre conducãtorii tuturor compartimentelor prin procedurile operaţionale de lucru şi se aflã în responsabilitatea managerului, care trebuie sã îl monitorizeze.
    458. În etapa de planificare a acţiunii de verificare, auditorii publici externi trebuie sã evalueze nivelul de încredere pe care îl pot atribui sistemului de control intern al entitãţii verificate, pentru a stabili:
    a) dacã acesta funcţioneazã eficient;
    b) dacã este capabil sã preîntâmpine şi sã corecteze:
      (i) utilizarea nelegalã şi nerespectarea principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice;
      (ii) gestionarea necorespunzãtoare a patrimoniului public şi privat al statului/unitãţilor administrativteritoriale;
    c) procedurile de audit ce se vor utiliza pe parcursul întregii acţiuni de audit/control.
    Aceasta presupune evaluarea de cãtre echipa de control/audit a modului în care sistemul de control intern a fost conceput/organizat şi stabilirea mãsurii în care acesta este implementat/funcţioneazã.
    459. Auditorii publici externi trebuie sã verifice dacã au fost parcurse etapele de organizare şi implementare ale sistemului de control intern în cadrul entitãţii, respectiv urmãtoarele:
    1. constituirea, prin ordin/decizie emis(ã) de conducãtorul entitãţii, a unei comisii aflate în coordonarea acestuia, având atribuţii de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologicã pentru implementarea controlului intern. Auditorii publici externi vor verifica urmãtoarele documente:
    a) actul administrativ prin care s-a aprobat constituirea comisiei;
    b) documentul care atestã modificãrile actului administrativ;
    c) documentul din care reiese modul de organizare şi de lucru al comisiei;
    2. elaborarea programului de dezvoltare a sistemului de control intern (planul de management), pe fiecare compartiment din entitate, ţinând cont de particularitãţile cadrului legal, organizaţional, de personal, de finanţare şi de alte elemente specifice, precum şi de standardele de control intern. Auditorii publici externi vor examina:
    a) actul administrativ care a aprobat/actualizat programul, stadiul elaborãrii/actualizãrii programului şi stadiul realizãrii etapelor acestuia;
    b) includerea în programul de dezvoltare a sistemului de control intern a urmãtoarelor obiective ale controlului intern:
      (i) obiectivele generale, volumul şi complexitatea activitãţilor ce trebuie realizate şi eşalonarea lor în timp, responsabilitãţile ce revin fiecãrui angajat, precum şi resursele necesare îndeplinirii acestora;
      (ii) obiectivele globale, stabilite în concordanţã cu obiectul de activitate şi atribuţiile specifice ale entitãţii;
      (iii) obiectivele derivate, stabilite pentru fiecare compartiment în funcţie de activitãţile specifice desfãşurate de acestea;
      (iv) obiectivele individuale, care sunt atribuite fiecãrui angajat;
    c) lista privind numãrul de activitãţi desfãşurate în entitate, din care se vor preciza acele activitãţi care sunt procedurale;
    d) lista procedurilor operaţionale elaborate şi în curs de elaborare;
    e) lista indicatorilor de rezultate şi de eficienţã pentru fiecare activitate;
    3. întocmirea de cãtre comisia constituitã de rapoarte trimestriale privind urmãrirea îndeplinirii programului de dezvoltare a sistemului de control intern;
    4. stabilirea în cadrul programului de dezvoltare a sistemului de control intern a acţiunilor de pregãtire profesionalã, atât pentru persoanele cu funcţii de conducere, cât şi pentru cele de execuţie;
    5. identificarea şi evaluarea sistematicã a riscurilor privind activitãţile/operaţiunile ce trebuie desfãşurate de toate compartimentele entitãţii şi monitorizarea acestora în vederea stabilirii controalelor interne corespunzãtoare;
    6. elaborarea procedurilor operaţionale de lucru pe fluxuri, procese sau activitãţi;
    7. identificarea instrumentelor de control intern (procedeu, mijloc sau acţiune stabilite şi implementate pentru menţinerea unui bun control asupra funcţionãrii entitãţii în ansamblul ei);
    8. respectarea cerinţelor generale şi specifice de control intern în cadrul entitãţii verificate, prevãzute de normele legale în vigoare.
    460. Pentru a evalua riscurile în activitatea entitãţii verificate, auditorii publici externi trebuie sã aplice urmãtoarele proceduri de audit:
    a) investigarea conducerii şi a altor persoane din cadrul entitãţii;
    b) proceduri analitice, pentru a stabili dacã au intervenit schimbãri care pot afecta relevanţa informaţiilor cuprinse în dosarul permanent al entitãţii verificate, cu privire la: structura organizatoricã, activitatea şi controalele interne ale entitãţii;
    c) observarea aplicãrii controalelor specifice şi inspecţia documentelor şi a rapoartelor.
    Pentru identificarea riscurilor de denaturare semnificativã, auditorii publici externi pot aplica şi alte proceduri de audit, cum ar fi: obţinerea de informaţii din surse externe, din acte de control întocmite anterior de cãtre organisme cu atribuţii în acest sens etc.
    461. Auditorii publici externi trebuie sã evalueze sistemele de control intern din entitatea supusã verificãrii în raport cu standardele de management/control intern pentru entitãţile publice. În acest scop, trebuie sã verifice dacã standardele de control intern au fost implementate de entitate în toate departamentele/compartimentele acesteia în strânsã legãturã cu cele 5 componente ale controlului intern, respectiv:
    a) mediul de control intern al entitãţii, care include problemele legate de organizare, managementul resurselor umane, eticã, deontologie şi integritate;
    b) performanţa şi managementul riscului, care include identificarea riscurilor relevante pentru întreaga activitate din entitate, evaluarea acestora şi luarea mãsurilor de înlãturare a riscurilor;
    c) sistemul de informare şi comunicare existent în cadrul entitãţii, care cuprinde:
      (i) sistemele de informare a managementului;
      (ii) sistemele de raportare a neregulilor;
      (iii) sistemele de primire, trimitere şi arhivare a corespondenţei;
    d) activitãţile de control realizate la nivelul entitãţii şi monitorizarea acestora, care ajutã la asigurarea realizãrii obiectivelor entitãţii şi la reducerea riscurilor ce pot sã aparã în activitatea entitãţii;
    e) auditarea şi evaluarea, respectiv organizarea unui compartiment de audit intern care sã evalueze sistemul de control intern.
    462. Auditorii publici externi utilizeazã raţionamentul profesional pentru a determina gradul necesar de cunoaştere a entitãţii şi a mediului sãu, pentru a evalua riscurile în activitatea entitãţii, reflectate în situaţiile financiare, precum şi pentru a stabili şi aplica procedurile de audit necesare obţinerii probelor de audit.
    463. Pentru a evalua modul de organizare a mediului de control intern şi pentru a stabili dacã acesta a fost implementat, auditorii publici externi trebuie sã înţeleagã modul în care conducerea entitãţii a creat şi implementat controale adecvate pentru a preveni şi detecta fraudele şi erorile în entitate.
    Auditorii publici externi trebuie sã îşi menţinã scepticismul profesional pe parcursul acţiunii de verificare şi sã fie atenţi la informaţiile care indicã posibila apariţie a unei denaturãri semnificative datorate fraudei sau unei erori/abateri şi de a proceda în consecinţã, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.
    464. Auditorii publici externi stabilesc dacã au fost implementate controalele de prevenire şi detectare a fraudelor şi erorilor în entitate, verificând dacã managementul a elaborat şi implementat un cod de conduitã şi dacã acesta acţioneazã într-o manierã care sprijinã respectarea prevederilor codului.
    465. Probele de audit relevante pentru evaluarea modului de organizare şi implementare a mediului de control intern vor fi obţinute printr-o combinaţie de proceduri de audit (investigaţia, observaţia sau inspecţia documentelor).
    466. La evaluarea performanţei şi managementului riscului din entitate, auditorii publici externi trebuie sã verifice dacã la nivelul entitãţii:
    a) se analizeazã în fiecare an riscurile legate de desfãşurarea activitãţilor proprii entitãţii;
    b) se elaboreazã planuri pentru limitarea consecinţelor apariţiei acestor riscuri;
    c) au fost numite persoane responsabile cu aplicarea acestor planuri;
    d) existã un registru al riscurilor în care se înglobeazã riscurile identificate în toate compartimentele entitãţii şi persoanele responsabile pentru elaborarea şi actualizarea acestuia.
    467. În evaluarea sistemului de informare şi comunicare al entitãţii verificate, auditorii publici externi trebuie sã analizeze, în principal, urmãtoarele:
    a) sistemul de generare a informaţiilor în cadrul entitãţii;
    b) stabilirea unui sistem eficient de comunicare internã şi externã;
    c) existenţa unui sistem de raportare adecvat privind: realizarea obiectivelor entitãţii; semnalarea eventualelor nereguli; modul de pãstrare şi arhivare a documentelor existente la nivelul acesteia etc.;
    d) dacã echipamentele tehnice, programele informatice, personalul angajat, procedurile şi datele necesare pentru a iniţia, înregistra, procesa şi raporta operaţiunile economice contribuie la realizarea obiectivelor entitãţii.
    468. Auditorii publici externi trebuie sã stabileascã mãsura în care IT-ul asigurã creşterea eficienţei controlului intern al entitãţii, respectiv dacã acesta permite:
    a) procesarea unui volum mare de tranzacţii sau date;
    b) asigurarea obţinerii în mod operativ a unor informaţii exacte;
    c) facilitarea unor analize complexe a informaţiilor;
    d) monitorizarea performanţelor activitãţii entitãţii şi a politicilor şi procedurilor sale;
    e) realizarea unei segregãri a sarcinilor prin implementarea controalelor de securitate în aplicaţii, baze de date şi sisteme de operare.
    469. Auditorii publici externi trebuie sã analizeze activitãţile de control realizate în cadrul entitãţii, care se aplicã la nivelul tuturor compartimentelor şi în toate domeniile de activitate. Activitãţile de control pot fi de prevenire şi/sau de detectare, printre care se pot enumera, în principal, urmãtoarele: autorizarea, analize ale performanţelor, activitãţile de control ale sistemelor informaţionale, controalele privind accesul la resurse şi documente, separarea sarcinilor şi a responsabilitãţilor, controlul preventiv, inventarierea etc.
    Auditorii publici externi trebuie sã aibã în vedere faptul cã mãsura în care controalele interne pot preveni sustragerea de bunuri este relevantã pentru credibilitatea situaţiilor financiare şi va influenţa în mod implicit activitatea de control/audit a Curţii de Conturi.
    470. Auditorii publici externi trebuie sã cunoascã controalele interne relevante din cadrul entitãţii şi sã identifice modul în care acestea previn, detecteazã şi corecteazã denaturãrile semnificative din categoriile de operaţiuni economice sau ale altor informaţii prezentate în situaţiile financiare, precum şi ale aserţiunilor aferente acestora.
    De asemenea, auditorii publici externi trebuie sã verifice dacã existã o strânsã legãturã între controalele interne, pe de o parte, şi obiectivele entitãţii, activitatea desfãşuratã de entitate şi raportarea financiarã, pe de altã parte, în vederea asigurãrii conformitãţii acestora cu prevederile legale, precum şi cu principiile de economicitate, eficienţã şi eficacitate.
    471. Procedurile de audit utilizate de auditorii publici externi pentru evaluarea modului de organizare şi implementare a controalelor interne relevante în cadrul entitãţii pot include: chestionarea personalului acesteia, observarea aplicãrii controalelor specifice, inspectarea documentelor şi a rapoartelor, precum şi urmãrirea efectuãrii operaţiunilor economice.
    472. Se va verifica dacã la nivelul entitãţii au fost implementate controale interne pentru protejarea datelor şi a activelor împotriva utilizãrii excesive, a sustragerii acestora ori a achiziţiilor sau vânzãrii neautorizate. Aceste controale interne pot include:
    a) controale de protejare, cum ar fi: utilizarea controalelor de acces (parole, carduri de acces), care limiteazã accesul la date, la programele care proceseazã operaţiuni economice;
    b) controale de prevenire a achiziţiilor sau vânzãrii neautorizate, a sustragerii sau utilizãrii excesive a bunurilor etc.
    473. În evaluarea activitãţii de monitorizare de cãtre conducere a controalelor, auditorii publici externi vor avea în vedere dacã aceastã activitate se efectueazã aşa cum a fost proiectatã şi dacã au fost efectuate modificãri corespunzãtoare în funcţie de schimbarea condiţiilor iniţiale. În situaţia în care conducerea entitãţii verificate nu a reacţionat în mod corespunzãtor prin implementarea unor controale asupra riscurilor semnificative, auditorii publici externi pot concluziona cã existã o deficienţã semnificativã în controlul intern al entitãţii.
    474. La evaluarea sistemului de control intern, auditorii publici externi vor lua în considerare, de asemenea, rezultatele activitãţii compartimentului de audit intern al entitãţii, verificând însã dacã informaţiile furnizate de acesta sunt credibile şi utile în acţiunea de control/audit a Curţii de Conturi.
    475. Pentru evaluarea modului de funcţionare a sistemului de control intern, auditorii publici externi vor efectua teste ale controalelor-cheie din cadrul sistemului de control intern, a cãror funcţionare eficientã trebuie sã garanteze îndeplinirea urmãtoarelor obiective:
      (i) prevenirea sau descoperirea erorilor şi protecţia patrimoniului entitãţii (verificarea contabilitãţii şi a fiabilitãţii acesteia);
      (ii) conformitatea operaţiunilor efectuate de entitate cu reglementãrile legale, regulamentele şi celelalte norme interne.
    De asemenea, se vor evalua calitatea sistemului de control în ansamblul sãu, dacã este/nu este adecvatã şi nivelul de încredere care se poate acorda acestui sistem de cãtre auditorul public extern.
    476. Prin testarea controalelor interne auditorii publici externi trebuie sã obţinã confirmarea cu privire la modul în care au funcţionat aceste controale. Auditorii publici externi trebuie sã hotãrascã, prin exercitarea raţionamentului profesional, numãrul de operaţiuni care trebuie verificate, astfel încât sã deţinã suficiente probe pentru evaluarea funcţionãrii satisfãcãtoare a activitãţilor de control existente în cadrul entitãţii. Aceştia trebuie sã concentreze testele pe care le efectueazã asupra acelor activitãţi de control care reduc riscurile şi care au fost identificate în etapa de evaluare a riscului.
    477. În urma evaluãrii sistemului de control intern din entitate, auditorii publici externi concluzioneazã dacã acesta a fost proiectat conform cerinţelor legale, acordând calificative (foarte bine, bine, satisfãcãtor, nesatisfãcãtor).
    La stabilirea nivelului de încredere al auditorilor publici externi în sistemul de control intern al entitãţii se utilizeazã informaţiile cuprinse în anexa nr. 27, care prezintã rezultatele evaluãrii acestui sistem şi modul de funcţionare al acestuia.
    478. Probele de audit pentru evaluarea sistemului de control intern al entitãţii verificate se vor obţine de cãtre auditorii publici externi atât în etapa de planificare a acţiunii de verificare, cât şi încã din etapa de documentare a acţiunii de verificare, din rãspunsurile la chestionarele înaintate conducerii entitãţii (anexa nr. 26 şi machetele nr. 4 şi 5), precum şi din informaţiile, actele, documentele furnizate de conducerea entitãţii verificate la începutul acţiunii, ca urmare a solicitãrii lor prin adresa de notificare.
    479. Informaţiile obţinute de auditorii publici externi în urma evaluãrii sistemului de control intern vor fi utilizate ca probe de audit menite sã susţinã evaluarea riscurilor din cadrul entitãţii. Toate aceste informaţii privind evaluarea sistemului de control intern vor fi cuprinse într-o secţiune distinctã a raportului de control şi de audit, aşa cum se precizeazã la capitolele respective din prezentul regulament.
    480. Concluziile formulate de auditorii publici externi cu privire la modul de organizare şi funcţionare a sistemului de control intern din fiecare entitate, precum şi calificativele şi nivelurile de încredere acordate acestor sisteme se vor încãrca în aplicaţia INFOPAC pentru a se putea centraliza pe structuri de specialitate şi pe tipuri de entitãţi şi de acţiuni de control/audit.
    481. Persoanele juridice care intrã în competenţa de verificare a Curţii de Conturi sunt obligate, potrivit prevederilor art. 42 alin. (2) din lege, sã îi transmitã acesteia, pânã la sfârşitul trimestrului I, pentru anul precedent, raportul privind desfãşurarea şi realizarea programului de audit intern.
    Raportarea se face pe baza raportului-cadru difuzat de cãtre Unitatea centralã de armonizare pentru auditul public intern din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în calitate de responsabil cu coordonarea şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii de credite.
    482. Dupã elaborare, un exemplar din raportul-cadru privind desfãşurarea şi realizarea programului de audit intern, aprobat de cãtre conducãtorul entitãţii publice, se transmite la Curtea de Conturi, anual, pânã la 31 martie, dupã cum urmeazã:
    a) entitãţile publice de la nivel central, ordonatorii principali de credite ai bugetului general consolidat transmit rapoartele de activitate la sediul central al Curţii de Conturi;
    b) entitãţile publice care au calitatea de ordonatori secundari sau terţiari de credite transmit rapoartele la camerele de conturi, în concordanţã cu principiul teritorialitãţii;
    c) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, precum şi celelalte entitãţi publice de nivel local transmit rapoartele la camerele de conturi, în concordanţã cu principiul teritorialitãţii.
    483. Dupã înregistrarea la sediul central şi la sediile structurilor teritoriale ale Curţii de Conturi, rapoartele-cadru privind auditul intern se repartizeazã dupã cum urmeazã:
    a) la sediul central al Curţii de Conturi, rapoartele se transmit şefilor departamentelor care coordoneazã activitatea de control/audit la entitãţile respective, pentru a fi analizate şi anexate la dosarul permanent al entitãţii;
    b) la sediile structurilor teritoriale, rapoartele se repartizeazã directorilor adjuncţi, pentru a fi analizate şi anexate la dosarele permanente ale entitãţii.
    Fiecare structurã de specialitate va întocmi o sintezã a constatãrilor rezultate din analiza rapoartelor-cadru privind auditul intern, dupã cum urmeazã:
    1. departamentele de specialitate vor întocmi câte o sintezã pentru fiecare ordonator principal de credite din administraţia publicã centralã aflat în competenţa de verificare;
    2. camerele de conturi vor întocmi o sintezã în care vor fi prezentate în secţiuni distincte principalele constatãri privind auditul intern pe urmãtoarele categorii de entitãţi:
      (i) fiecare ordonator principal de credite al administraţiei publice locale, care va include şi constatãrile de la entitãţile din subordine;
      (ii) cele aparţinând administraţiei publice centrale (deconcentratele), grupate în funcţie de ordonatorul principal de credite cãruia îi sunt subordonate sau care le are în coordonare.
    Sintezele întocmite de structurile de specialitate vor fi transmise spre centralizare Departamentului de coordonare, care va întocmi anual un raport special destinat Parlamentului cu privire la activitatea de audit intern desfãşuratã de entitãţile care intrã în competenţa de verificare a Curţii de Conturi.
    484. Rapoartele-cadru transmise structurilor centrale şi teritoriale ale Curţii de Conturi constituie surse de informaţii pentru auditorii publici externi în exercitarea atribuţiilor de control/audit, precum şi criterii de selectare a entitãţilor ce urmeazã a fi incluse în acţiunile de verificare ale Curţii de Conturi în perioada urmãtoare.
    485. În temeiul prevederilor art. 42 alin. (3) din lege, Curtea de Conturi dezvoltã colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul persoanelor juridice, care intrã în sfera ei de competenţã, în vederea asigurãrii complementaritãţii şi a creşterii eficienţei activitãţii de control/audit pentru:
    a) evitarea suprapunerii perioadelor în care se desfãşoarã acţiunile de verificare şi cele de audit intern la entitãţi;
    b) stabilirea acţiunilor de verificare care sunt de interes pentru Curtea de Conturi, a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare, având în vedere respectarea principiului ca acestea sã fie, de regulã, ulterioare misiunilor de audit intern;
    c) furnizarea de informaţii cãtre Curtea de Conturi de cãtre entitãţile publice care intrã în competenţa sa de verificare, inclusiv acele informaţii privind elaborarea programelor de audit intern anuale sau multianuale, precum şi asigurarea unei comunicãri eficiente.
    486. Auditorii publici externi efectueazã acţiuni de evaluare a activitãţilor desfãşurate de Unitatea Centralã de Armonizare pentru Auditul Public Intern şi Unitatea Centralã de Armonizare a Sistemelor de Management Financiar şi Control. În cazul acestora se întocmeşte raport de evaluare şi se fac recomandãri.

    CAP. VII
    Organizarea şi efectuarea auditului public extern de cãtre Autoritatea de Audit asupra fondurilor comunitare nerambursabile şi a cofinanţãrii naţionale aferente

    SECŢIUNEA 1
    Atribuţii şi competenţe

    487. Autoritatea de Audit efectueazã audit public extern, în conformitate cu legislaţia naţionalã şi comunitarã, asupra fondurilor prevãzute la art. 12 din lege. Autoritatea de Audit raporteazã Comisiei Europene asupra modului de utilizare a fondurilor comunitare nerambursabile, prevãzute la art. 12 din lege, iar principalele constatãri şi recomandãri rezultate în urma auditurilor efectuate sunt incluse în raportul public anual al Curţii de Conturi.
    488. Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operaţional faţã de Curtea de Conturi şi faţã de celelalte autoritãţi responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, fiind singura autoritate naţionalã competentã sã efectueze audit public extern, în conformitate cu legislaţia comunitarã şi naţionalã. În teritoriu, Autoritatea de Audit are structuri regionale organizate în judeţele în care îşi desfãşoarã activitatea agenţii, autoritãţi de management şi/sau organismele intermediare care gestioneazã fondurile comunitare.
    489. Principalele atribuţii ale Autoritãţii de Audit sunt urmãtoarele:
    a) evaluarea conformitãţii sistemelor de management şi control pentru programele operaţionale cofinanţate prin instrumentele structurale şi prin Fondul European pentru Pescuit cu prevederile legale comunitare;
    b) verificarea, pe bazã de eşantion reprezentativ, a cheltuielilor declarate de autoritãţile responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevãzute la art. 12 din lege;
    c) raportarea anualã privind compatibilitatea sistemelor de management şi control ale autoritãţilor responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevãzute la art. 12 din lege, referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operaţiunilor cu reglementãrile comunitare;
    d) verificarea existenţei şi corectitudinii elementului de cofinanţare naţional;
    e) eliberarea certificatelor de audit privind conturile anuale ale agenţiilor de plãţi, precum şi pentru contul euro SAPARD, în ceea ce priveşte integralitatea, acurateţea şi veridicitatea acestor conturi;
    f) emiterea opiniei asupra declaraţiei de asigurare emise de agenţiile de plãţi pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã;
    g) emiterea declaraţiilor de închidere, însoţite de rapoarte de audit, pentru fiecare program sau mãsurã finanţatã din fondurile prevãzute la art. 12 din lege, dupã caz;
    h) urmãrirea respectãrii criteriilor de acreditare a autoritãţilor responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, destinate agriculturii şi dezvoltãrii rurale, pe toatã perioada de implementare tehnicã şi financiarã a acestora;
    i) urmãrirea modului de implementare de cãtre entitãţile auditate a recomandãrilor formulate ca urmare a acţiunilor de audit efectuate de Autoritatea de Audit.
    490. Pentru fondurile comunitare nerambursabile destinate susţinerii agriculturii şi dezvoltãrii rurale, Autoritatea de Audit îndeplineşte rolul de organism de certificare.
    491. Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi are atribuţii şi proceduri de lucru proprii. Regulile şi procedurile privind activitatea specificã în ceea ce priveşte auditul fondurilor prevãzute la art. 12 din lege respectã cerinţele Comisiei Europene şi se aprobã de cãtre preşedintele acesteia.
    492. În îndeplinirea atribuţiilor sale, Autoritatea de Audit este competentã sã cearã şi sã utilizeze rapoartele altor organisme cu atribuţii de control, audit şi inspecţie bancarã.
    493. În îndeplinirea atribuţiilor sale, Autoritatea de Audit are dreptul, potrivit art. 42 alin. (1) lit. b), c) şi d) din lege:
    a) sã solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancarã ale Bãncii Naţionale a României, verificarea cu prioritate a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale;
    b) sã cearã şi sã utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control şi de audit, rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancarã;
    c) sã cearã unor instituţii specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, sã efectueze verificãri de specialitate care sã contribuie la clarificarea unor constatãri.
    494. Entitãţile auditate sunt obligate, potrivit legii, sã punã la dispoziţia auditorilor publici externi rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancarã.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Sfera şi obiectivele auditului

    495. Domeniile care intrã în competenţa Autoritãţii de Audit sunt prevãzute la art. 12 din lege, respectiv fondurile nerambursabile de preaderare acordate României de Uniunea Europeanã, fondurile postaderare şi alte fonduri nerambursabile, astfel:
    a) fondurile nerambursabile de preaderare acordate României prin programele PHARE, ISPA şi SAPARD;
    b) fondurile nerambursabile postaderare: Fondul European de Dezvoltare Regionalã, Fondul Social European, Fondul de Coeziune destinat mediului şi infrastructurii, Fondul European de Garantare în Agriculturã, Fondul European pentru Agriculturã şi Dezvoltare Ruralã, Fondul European pentru Pescuit;
    c) alte categorii de fonduri decât cele prevãzute la art. 12 din lege, urmând ca reglementãrile care vizeazã fondurile respective sã prevadã şi asigurarea resurselor necesare acestei activitãţi.
    496. În cadrul auditului public extern privind fondurile comunitare prevãzute la art. 12 din lege, Autoritatea de Audit asigurã verificarea existenţei şi corectitudinii utilizãrii elementului de cofinanţare naţionalã.
    497. Autoritatea de Audit efectueazã audit public extern la toate entitãţile care gestioneazã, certificã, implementeazã şi/sau beneficiazã de fonduri comunitare nerambursabile, indiferent de forma de proprietate şi/sau de natura juridicã a acestora.
    498. Autoritatea de Audit are acces neîngrãdit la acte, documente şi informaţii necesare exercitãrii atribuţiilor sale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deţinãtoare.
    499. Autoritãţile competente cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare sunt obligate, potrivit art. 5 alin. (2) din lege, sã transmitã, la solicitarea scrisã a Autoritãţii de Audit, actele, documentele şi informaţiile la termenele şi în structura stabilite de Autoritatea de Audit şi sã asigure accesul în sediile acestora.
    500. Încãlcarea obligaţiei prevãzute la art. 5 alin. (2) din lege reprezintã limitarea ariei de audit, putând conduce la o opinie cu rezerve sau la imposibilitatea exprimãrii unei opinii.
    501. Constatarea abaterilor care au drept consecinţã limitarea ariei de audit se face de cãtre auditorii publici externi şi se consemneazã în rapoartele de audit.
    502. În conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare, Autoritatea de Audit efectueazã urmãtoarele tipuri de audit: audit de conformitate, audit de sistem, audit al operaţiunilor şi audit la finalizarea proiectului/programului:
    a) obiectivul auditului de conformitate este obţinerea unei asigurãri rezonabile cã sistemele de management şi control stabilite pentru implementarea programelor operaţionale cofinanţate prin instrumente structurale şi prin Fondul European pentru Pescuit sau prin alte instrumente financiare din bugetul Comunitãţii Europene sunt instituite conform principiilor regulamentelor comunitare;
    b) obiectivul auditului de sistem este obţinerea unei asigurãri rezonabile cã sistemele de management şi control funcţioneazã eficace pentru a preveni erorile şi neregulile şi cã, în cazul apariţiei acestora, sistemul este capabil sã le detecteze şi sã le corecteze;
    c) obiectivul auditului operaţiunilor este obţinerea unei asigurãri rezonabile cã declaraţiile de cheltuieli transmise Comisiei Europene sunt exacte, iar tranzacţiile aferente sunt conforme cu normele comunitare şi naţionale aplicabile;
    d) obiectivul auditului la încheierea parţialã/finalã a proiectului/programului este obţinerea unei asigurãri rezonabile cã proiectul/programul a fost implementat în conformitate cu cerinţele regulamentelor comunitare în baza cãrora se emite declaraţia de încheiere parţialã/finalã.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Desfãşurarea activitãţii de audit

    503. Acţiunile de audit se desfãşoarã în baza strategiilor de audit şi a programului anual de activitate, aprobate de preşedintele Autoritãţii de Audit şi transmise, dupã caz, Comisiei Europene.
    504. Declanşarea acţiunii de audit constã în notificarea entitãţii ce urmeazã sã fie auditatã, printr-o scrisoare al cãrei model este prevãzut în anexa nr. 28.
    505. Desfãşurarea acţiunii de audit se face cu respectarea urmãtoarelor etape: planificare, execuţie şi raportare, dupã cum urmeazã:
    a) planificarea constã în stabilirea obiectivelor de audit, cunoaşterea şi înţelegerea activitãţii entitãţii auditate, efectuarea analizei de risc, stabilirea materialitãţii, utilizarea muncii altor auditori şi experţi, dacã este cazul, eşantionarea, elaborarea, revizuirea, avizarea şi aprobarea planului de audit, însoţit de programele de audit, listele de verificare, chestionare şi alte instrumente de lucru;
    b) execuţia auditului constã în efectuarea testelor de control, a procedurilor de fond, aplicarea tehnicilor de audit şi obţinerea probelor de audit;
    c) raportarea constã în elaborarea proiectului raportului de audit, parcurgerea procedurii de conciliere, definitivarea constatãrilor, recomandãrilor şi concluziilor auditului/opiniei de audit, dupã caz.
    506. Pentru fiecare acţiune de audit se întocmeşte un raport de audit scris. Raportul de audit include, de regulã, urmãtoarele secţiuni:
    a) introducere, cuprinzând obiectivele şi scopul auditului, baza legalã a auditului, prezentarea pe scurt a entitãţilor şi a sistemului de management şi control auditat, perioada auditatã;
    b) sumarul executiv, cuprinzând cele mai importante constatãri şi recomandãri şi concluzia generalã a auditului;
    c) metodologia de audit, cuprinzând standardele utilizate în activitatea de audit, instrumentele de lucru utilizate, identificarea eşantionului şi a metodei de eşantionare, activitatea de audit efectuatã;
    d) constatãri, cuprinzând detalierea pe fiecare autoritate a naturii abaterilor şi neregulilor identificate în funcţie de tipul auditului efectuat, slãbiciunile identificate în sistemul de management şi control şi impactul acestora, natura erorilor constatate, eventualele corecţii financiare, operaţiunile care pot fi afectate de erorile sistemice pentru care trebuie sã fie extinse investigaţiile şi altele;
    e) concluzii şi recomandãri, cuprinzând rezultatele auditului şi mãsurile necesare a fi luate de entitãţile auditate;
    f) rãspunsul entitãţilor auditate, informaţiile suplimentare furnizate şi programul propus pentru implementarea recomandãrilor;
    g) concluzia generalã/opinia exprimatã în raport cu rezultatele auditului.
    507. Înainte de finalizarea raportului de audit are loc procedura de conciliere cu entitãţile auditate.
    a) Procedura de conciliere reprezintã o etapã în procesul de audit, de clarificare a unor constatãri şi/sau recomandãri, în care reprezentanţii entitãţii auditate prezintã, dupã caz, auditorilor date şi documente suplimentare.
    b) Proiectul raportului de audit este transmis entitãţilor auditate însoţit de o scrisoare semnatã de preşedintele Autoritãţii de Audit, prin care se solicitã în cadrul unui termen stabilit ca entitãţile auditate sã comunice punctul lor de vedere cu privire la constatãrile cuprinse în proiectul raportului de audit, mãsurile propuse pentru remedierea deficienţelor constatate şi perioada de implementare a acestora.
    c) În cazul în care entitãţile auditate nu transmit punctul lor de vedere în cadrul termenului stabilit, proiectul de raport se considerã însuşit, iar în raportul final de audit se vor menţiona aceste fapte.
    d) Termenul prevãzut la lit. b) este de maximum 15 zile calendaristice şi se stabileşte/comunicã pentru fiecare raport de audit. În cadrul acestui termen pot fi organizate întâlniri de lucru între reprezentanţii Autoritãţii de Audit şi entitãţile auditate.
    508. În situaţia în care existã diferenţe de opinii între auditorii publici externi şi conducerea entitãţii auditate, care nu pot fi rezolvate cu ocazia procedurii de conciliere, auditorii publici externi prezintã în raportul final de audit punctul de vedere al entitãţii auditate şi explicã motivaţiile care au stat la baza nesoluţionãrii acestora.
    509. Numãrul de exemplare ale raportului de audit se stabileşte în funcţie de numãrul destinatarilor acestuia, astfel încât unul sã rãmânã la sediul Autoritãţii de Audit. Rapoartele de audit se înregistreazã la sediul Autoritãţii de Audit. Un exemplar din raportul de audit împreunã cu documentaţia completã a misiunii de audit se pãstreazã şi se arhiveazã conform regulilor comunitare şi naţionale. Informaţiile cuprinse în rapoartele de audit devin publice odatã cu publicarea raportului public anual al Curţii de Conturi.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Valorificarea rapoartelor de audit

    510. În vederea valorificãrii constatãrilor, Autoritatea de Audit transmite entitãţilor auditate şi, dupã caz, altor organisme interesate câte un exemplar al raportului de audit.
    511. Atunci când în rapoartele de audit sunt consemnate nereguli, Autoritatea de Audit solicitã autoritãţilor competente sã ia mãsuri de înlãturare a acestora, iar acestea din urmã sunt obligate sã le ducã la îndeplinire.
    512. Atunci când în rapoartele de audit sunt consemnate constatãri determinate de nerespectarea reglementãrilor comunitare şi/sau naţionale, Autoritatea de Audit poate aplica, dupã caz, corecţii financiare sau mãsuri care sã asigure înlãturarea neregulilor/recuperarea cheltuielilor nejustificate, dupã cum urmeazã:
    1. corecţii financiare, în cazul:
    a) nerespectãrii regimului achiziţiilor publice;
    b) abaterilor de sistem - atunci când existã deficienţe/nereguli ce caracterizeazã întregul sistem de management şi control al programului operaţional, stabilite sau constatate de auditorii publici externi şi care ar putea avea consecinţe asupra cheltuielilor ce se fac din fondurile care finanţeazã un program operaţional.
    2. întreruperea plãţilor/suspendarea plãţilor pânã la remedierea/înlãturarea deficienţelor de sistem.
    3. recuperarea cheltuielilor, în cazul plãţilor fãrã documente legale, care nu exprimã realitatea şi care au avut consecinţe cu privire la executarea lucrãrilor, conformitatea cu termenii de referinţã, nerespectarea caietelor de sarcini, ofertelor, contractelor şi/sau documentaţiei tehnice de proiectare şi de execuţie etc.
    513. Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare, sesizate de Autoritatea de Audit prin rapoartele sale, sunt obligate sã comunice acesteia rezultatul propriilor verificãri efectuate.
    514. În situaţia în care, pe parcursul misiunilor sale, Autoritatea de Audit descoperã indicii de posibile fraude, acestea sunt comunicate pentru soluţionare, în condiţiile legii, organelor competente.
    515. a) Potrivit regulamentelor comunitare, Autoritatea de Audit este obligatã sã urmãreascã modul în care sunt implementate de cãtre entitãţile auditate recomandãrile consemnate în rapoartele sale de audit. În acest sens, Autoritatea de Audit monitorizeazã modul de implementare a recomandãrilor pe baza calendarului de implementare stabilit în raportul de audit.
    b) Trimestrial, entitãţile responsabile cu implementarea recomandãrilor formulate de cãtre Autoritatea de Audit îi comunicã acesteia stadiul implementãrii.
    516. Verificarea modului în care au fost implementate recomandãrile se face pe teren, dacã este cazul, dupã un interval de timp stabilit de la caz la caz, în funcţie de natura activitãţii şi recomandãrile cuprinse în raportul de audit. Rezultatele acestor verificãri se consemneazã de cãtre echipa de audit într-un raport de urmãrire a modului de implementare a recomandãrilor (follow-up). Modul de implementare a recomandãrilor formulate în rapoartele de audit se poate verifica şi cu ocazia unei noi misiuni de audit.
    517. a) Pentru întocmirea de cãtre Autoritatea de Audit a raportului anual de control ce se înainteazã Comisiei Europene pânã la data de 31 decembrie a fiecãrui an, entitãţile auditate sunt obligate sã comunice Autoritãţii de Audit, trimestrial, modul în care au fost implementate recomandãrile formulate în cadrul raportului de audit. Pentru trimestrul IV, comunicarea modului în care au fost implementate recomandãrile formulate în cadrul raportului de audit se face pânã la 30 noiembrie.
    b) Ori de câte ori recomandãrile Autoritãţii de Audit nu sunt implementate sau sunt implementate parţial, conducerea autoritãţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare va transmite şi probele/documentele, precum şi motivele care au dus la neîndeplinirea recomandãrilor Autoritãţii de Audit.
    c) În situaţiile menţionate la lit. b) Autoritatea de Audit va proceda, în cadrul misiunilor de urmãrire a implementãrii recomandãrilor, la analiza probelor/documentelor, precum şi a motivelor prezentate, astfel încât sã se asigure cã datele şi documentele privind obţinerea şi utilizarea fondurilor comunitare, respectiv a fondurilor publice aferente acestora, au fost reale şi corecte. În mod corespunzãtor, propriile constatãri vor putea fi menţinute, reconsiderate sau revizuite, dupã caz.
    518. Pe baza raportului de audit, în aplicarea prevederilor art. 43 din lege, la propunerea direcţiei de specialitate şi cu avizul vicepreşedintelui coordonator, preşedintele Autoritãţii de Audit poate emite o decizie prin care se stabileşte, dupã caz:
    a) suspendarea aplicãrii mãsurilor care contravin reglementãrilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal;
    b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constatã utilizarea nelegalã sau ineficientã a acestora;
    c) înlãturarea neregulilor constatate în activitatea financiarcontabilã sau fiscalã controlatã.
    519. Modelul deciziei prevãzute la pct. 518 se regãseşte în anexa nr. 29.
    520. Decizia emisã de Autoritatea de Audit se transmite autoritãţii competente pentru aplicarea mãsurilor prevãzute în aceasta.
    521. Decizia poate fi contestatã, în condiţiile legii, în termen de 15 zile calendaristice la Secţia de contencios administrativ a curţii de apel menţionatã în decizie.
    522. Mãsurile luate ca urmare a aplicãrii prevederilor art. 43 din lege înceteazã atunci când Autoritatea de Audit, pe baza propriilor verificãri şi a documentelor puse la dispoziţie de entitatea auditatã, constatã şi comunicã acesteia cã neregulile care au condus la emiterea deciziei au fost înlãturate.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Abateri şi sancţiuni

    523. Nerespectarea obligaţiilor prevãzute la art. 42 alin. (1) lit. b), c) şi d) şi ale art. 45 din lege constituie abatere şi se sancţioneazã cu amendã civilã egalã cu salariul cuvenit de la douã pânã la 5 luni al persoanei din vina cãreia nu au fost duse la îndeplinire mãsurile stabilite.
    524. Abaterile de la prevederile art. 42 alin. (1) lit. b), c) şi d) şi ale art. 45 din lege se constatã de auditorii publici externi prin proces-verbal de constatare, al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 30 sau, dupã caz, în anexa nr. 31, iar sancţiunea se stabileşte prin decizie aprobatã de preşedintele Autoritãţii de Audit, conform modelului prevãzut în anexa nr. 32.
    525. Procesul-verbal de constatare se înainteazã direcţiei de specialitate din cadrul Autoritãţii de Audit. Directorul direcţiei de specialitate întocmeşte proiectul de decizie şi cu avizul vicepreşedintelui coordonator îl prezintã spre aprobare preşedintelui Autoritãţii de Audit.
    526. La nivelul Autoritãţii de Audit, evidenţa rapoartelor de audit, a proceselor-verbale de constatare şi a deciziilor emise de cãtre preşedintele Autoritãţii de Audit, în sensul valorificãrii constatãrilor, se ţine dupã o metodologie proprie.
    527. În decizie se menţioneazã obligatoriu: numele şi prenumele persoanei sancţionate, adresa de domiciliu a acesteia, numãrul şi data procesului-verbal de constatare încheiat de auditorul public extern, cãile de atac şi perioada de timp în care prevederile deciziei pot fi contestate.
    528. Decizia Autoritãţii de Audit, prin care a fost stabilitã amenda civilã, se transmite persoanei care a fost sancţionatã, la adresa de domiciliu a acesteia.
    529. Decizia poate fi contestatã, în condiţiile legii, în termen de 15 zile calendaristice la Secţia de contencios administrativ a curţii de apel menţionate în decizie.
    530. Contestaţia nu suspendã executarea deciziei.
    531. Deciziile prin care au fost stabilite amenzi civile se transmit organelor judeţene/al municipiului Bucureşti de executare fiscalã ale Ministerului Finanţelor Publice, în vederea urmãririi şi încasãrii în condiţiile legii.
    532. În situaţia în care Autoritatea de Audit a constatat abateri grave cu caracter financiar sau fapte cauzatoare de prejudicii importante, consemnate în rapoartele sale de audit, poate cere, în temeiul prevederilor art. 45 din lege, suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de sãvârşirea acestora, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care au fost implicate. Cererea de suspendare se semneazã de cãtre preşedintele Autoritãţii de Audit.
    533. Cererea de suspendare se iniţiazã în cadrul direcţiei care a constatat abateri grave cu caracter financiar, se avizeazã de cãtre vicepreşedinte şi se semneazã de cãtre preşedintele Autoritãţii de Audit.
    534. Cererea de suspendare semnatã de cãtre preşedintele Autoritãţii de Audit se transmite autoritãţii competente în luarea mãsurii de suspendare din funcţie a persoanei vizate. Modelul cererii de suspendare este prevãzut în anexa nr. 33.
    535. a) În situaţia în care Autoritatea de Audit a constatat cã autoritãţile competente în gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nu au asigurat implementarea recomandãrilor care vizeazã recuperarea prejudiciilor ce afecteazã bugetul comunitar şi naţional va proceda la sesizarea organelor de urmãrire penalã pentru aplicarea prevederilor art. 64 din lege.
    b) Sesizarea prevãzutã la lit. a) se iniţiazã de cãtre direcţia de specialitate, cu avizul vicepreşedintelui coordonator, şi constã în formularea unei scrisori, semnatã de preşedintele Autoritãţii de Audit, cãtre organele de urmãrire penalã, la care se anexeazã raportul de audit sau extras din acesta cu privire la prejudiciile ce afecteazã bugetul comunitar şi naţional, însoţit de probe, dovezi, documente de lucru, dupã caz, care atestã existenţa prejudiciilor şi lipsa mãsurilor pentru recuperarea acestora.

    CAP. VIII
    Dispoziţii finale

    536. În exercitarea funcţiilor sale, în situaţia în care auditorii publici externi iau cunoştinţã de informaţii care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, aceştia sunt obligaţi sã respecte caracterul lor şi sã facã cunoscute aceste informaţii numai autoritãţilor îndreptãţite, aşa cum prevede art. 5 alin. (7) din lege. Obligativitatea confidenţialitãţii se respectã atât pe parcursul, cât şi dupã finalizarea acţiunii de control/audit.
    537. Actele întocmite şi/sau emise de structurile Curţii de Conturi au caracter public numai dupã încheierea procedurilor de valorificare prevãzute în prezentul regulament.
    538. Anexele nr. 1-33 fac parte integrantã din prezentul regulament.
    539. Acţiunile de control/audit care la data intrãrii în vigoare a prezentului regulament se aflã în stadiu de execuţie sau de valorificare a constatãrilor vor fi finalizate în conformitate cu prevederile regulamentului aplicabil în momentul începerii acestor acţiuni.
    540. În aplicarea prezentului regulament Curtea de Conturi poate emite precizãri, cu aprobarea plenului Curţii de Conturi.


    ANEXA 1
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi ....................
    Adresa .............................................
    Nr. de înregistrare ........./ziua ...../luna ...../anul ...


                   Cãtre ....................................
                              (pãrţile interesate)

    Stimate(ã) ..............................................................
    Conform Programului de activitate a Curţii de Conturi pe anul ..........., aprobat prin Hotãrârea plenului nr. ......./......, vã comunicãm cã în perioada ............. urmeazã sã efectuãm o acţiune de ..................... cu tema ...................... la ...(numele entitãţii care va fi supusã verificãrii).... .
    În scopul efectuãrii în condiţii optime a activitãţii de control/documentare şi în conformitate cu prevederile <>art. 5 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, vã rugãm sã puneţi la dispoziţia auditorilor publici externi actele, documentele şi informaţiile ce vã vor fi solicitate, precum şi sã asiguraţi un spaţiu adecvat şi logistica necesarã pe perioada desfãşurãrii acţiunii.
    În vederea eficientizãrii acţiunii de control/documentare şi implicit a reducerii timpului de efectuare a acestei acţiuni la entitatea dumneavoastrã, vã rugãm sã pregãtiţi şi respectiv sã furnizaţi/înmânaţi la data prezentãrii echipei de control actele, documentele şi informaţiile prevãzute în lista anexatã*), în structura stabilitã de Curtea de Conturi.
---------
    *) Conform pct. 43 din regulament, lista anexatã cuprinde actele, documentele şi informaţiile prevãzute în anexa nr. 26 şi în machetele nr. 1-5 la regulament.

    În cazul în care actele, documentele şi informaţiile necesare nu vor fi puse la dispoziţia echipei de control a Curţii de Conturi la termenele şi în structura stabilite de conducerea departamentului/camerei de conturi şi ulterior de cãtre echipa de control, vor fi aplicate prevederile <>art. 62 şi 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã.

            Cu stimã,
          .............


    Semnãtura (şefului departamentului/
     directorului camerei de conturi)
    ................................


     ANEXA 2.1
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi ................
    Adresa .............................................
    Numãr de înregistrare ......../ziua ...../luna ...../anul .....


                                   DELEGAŢIE

    În baza prevederilor art. 140 din Constituţia României, republicatã, şi ale <>art. 1 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, conform cãrora Curtea de Conturi exercitã controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, domnul/doamna ........................, auditor public extern/auditor public extern în calitate de şef de echipã, din cadrul Departamentului/Camerei de Conturi ............. din Curtea de Conturi, posesor/posesoare al/a legitimaţiei nr. ........., este împuternicit/împuternicitã sã efectueze/sã efectueze şi sã coordoneze acţiunea de documentare cu privire la ...(denumirea acţiunii de documentare).... la entitatea ................
    În cadrul obiectivului general prevãzut în reglementãrile mai sus menţionate, în acţiunea de documentare vor fi urmãrite, în principal, urmãtoarele obiective: ...(Se vor prezenta în detaliu principalele obiective urmãrite.)........ .
    Verificarea se va desfãşura în perioada ...................., iar perioada pentru care se face documentarea este .........................
    Obiectivele acţiunii de documentare şi perioada supusã documentãrii, menţionate mai sus, se pot completa în funcţie de constatãrile rezultate pe parcursul acţiunii.
    Auditorul public extern are acces neîngrãdit la toate actele, documentele şi informaţiile necesare exercitãrii atribuţiilor sale, iar persoanele juridice şi fizice supuse verificãrii Curţii de Conturi sunt obligate sã le punã la dispoziţia acestuia, potrivit prevederilor <>art. 5 din Legea nr. 94/1992, republicatã.
    În cazul în care aceste acte, documente şi informaţii necesare nu vor fi puse la dispoziţia auditorului public extern la termenele şi în structura stabilitã de acesta, vor fi aplicate prevederile <>art. 62 şi 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã.
    Auditorul public extern posedã autorizaţie de acces la informaţii clasificate secret de stat, nivelul strict secret nr. ...... din data de ................. . (Fraza va fi inclusã numai în cazul urmãtoarelor entitãţi: Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii Externe, precum şi entitãţile din subordinea acestora.).

                    Şeful departamentului/
                 Directorul camerei de conturi,
              ....................................


     ANEXA 2.2
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi ............................
    Adresa .............................................
    Numãr de înregistrare ......../ziua ...../luna ...../anul ......


                                   DELEGAŢIE

    În baza prevederilor art. 140 din Constituţia României, republicatã, şi ale <>art. 1 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, conform cãrora Curtea de Conturi exercitã controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, domnul/doamna ........................., auditor public extern/auditor public extern în calitate de şef de echipã, din cadrul Departamentului/Camerei de Conturi ............. din Curtea de Conturi, posesor/posesoare al/a legitimaţiei nr. ........., este împuternicit/împuternicitã sã efectueze/sã efectueze şi sã coordoneze, verificarea .....(denumirea acţiunii de control)...... la entitatea ................................ .
    În cadrul obiectivului general prevãzut în reglementãrile mai sus menţionate, în acţiunea de verificare vor fi urmãrite, în principal, urmãtoarele obiective: ....(Se vor prezenta în detaliu principalele obiective urmãrite.).... .
    Pe lângã obiectivele de mai sus se vor verifica şi realitatea lucrãrilor de investiţii, dacã astfel de lucrãri au fost efectuate, precum şi economicitatea, eficienţa şi eficacitatea cu care entitatea a utilizat fondurile publice şi a administrat patrimoniul public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale.
    Verificarea se va desfãşura în perioada ................................., iar perioada supusã controlului este ................................. .
    Obiectivele de control şi perioada supusã verificãrii, menţionate mai sus, se pot completa în funcţie de constatãrile rezultate pe parcursul acţiunii de control.
    Auditorul public extern are acces neîngrãdit la toate actele, documentele şi informaţiile necesare exercitãrii atribuţiilor sale, iar persoanele juridice şi fizice supuse verificãrii Curţii de Conturi sunt obligate sã le punã la dispoziţia acestuia, potrivit prevederilor <>art. 5 din Legea nr. 94/1992, republicatã.
    În cazul în care aceste acte, documente şi informaţii necesare nu vor fi puse la dispoziţia auditorului public extern la termenele şi în structura stabilite de acesta, vor fi aplicate prevederile <>art. 62 şi 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã.
    Auditorul public extern posedã autorizaţie de acces la informaţii clasificate secret de stat, nivelul strict secret nr. .......... din data de ..................... . (Fraza va fi inclusã numai în cazul urmãtoarelor entitãţi: Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii Externe, precum şi entitãţile din subordinea acestora.).
    Perioada supusã verificãrii se extinde în cazul constatãrii unor deficienţe a cãror remediere ulterioarã nu mai este posibilã, dar care pot avea caracter de continuitate (de exemplu, nerespectarea prevederilor legale privind întocmirea programului anual de achiziţii publice ori privind inventarierea patrimoniului, neevidenţierea unor bunuri în patrimoniu etc.), sau a unor deficienţe care provin din perioada anterioarã celei supuse verificãrii şi care se referã la:
    a) nestabilirea, neevidenţierea şi neîncasarea la termen a drepturilor de creanţã cuvenite entitãţii şi bugetelor publice (clienţi, dividende, impozite, taxe, contribuţii etc.);
    b) încãlcarea prevederilor legale referitoare la lichidarea, ordonanţarea şi plata unor cheltuieli bugetare care au fost angajate în perioada anterioarã celei supuse verificãrii.

                  Şeful departamenului/
              Directorul camerei de conturi,
              ..............................


     ANEXA 2.3
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi ....................
    Adresa .............................................
    Numãr de înregistrare ......../ziua ...../luna ...../anul...


                                   DELEGAŢIE

    În baza prevederilor art. 140 din Constituţia României, republicatã, şi ale <>art. 1 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, conform cãrora Curtea de Conturi exercitã controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, domnul/doamna .................................., auditor public extern/auditor public extern în calitate de şef de echipã, din cadrul Departamentului/Camerei de Conturi ................ din Curtea de Conturi, posesor/posesoare al/a legitimaţiei nr. ........., este împuternicit/împuternicitã sã efectueze/sã efectueze şi sã coordoneze acţiunea de verificare a modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin Decizia nr. .... din data de ......, emisã de consilierul de conturi/directorul Camerei de Conturi ............... la entitatea ........................ .
    Verificarea se va desfãşura în perioada ....................... .
    Auditorul public extern are acces neîngrãdit la toate actele, documentele şi informaţiile necesare exercitãrii atribuţiilor sale, iar persoanele juridice şi fizice supuse verificãrii Curţii de Conturi sunt obligate sã le punã la dispoziţia acestuia, potrivit prevederilor <>art. 5 din Legea nr. 94/1992, republicatã.
    În cazul în care aceste acte, documente şi informaţii necesare nu vor fi puse la dispoziţia auditorului public extern la termenele şi în structura stabilite de acesta, vor fi aplicate prevederile <>art. 62 şi 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã.
    Auditorul public extern posedã autorizaţie de acces la informaţii clasificate secret de stat, nivelul strict secret, nr. ...... din data de .................... . (Fraza va fi inclusã numai în cazul urmãtoarelor entitãţi: Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii Externe, precum şi entitãţile din subordinea acestora.).

                   Şeful departamenului/
              Directorul camerei de conturi,
             ................................


    ANEXA 3
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi ....................

                              CONŢINUTUL
       dosarului curent întocmit în urma acţiunilor de control

    1. Programul de control detaliat (tematica)
    2. Adresa de notificare
    3. Nota întocmitã cu ocazia instruirii
    4. Delegaţiile
    5. Planul de control
    6. Raportul de control, cu anexele acestuia, respectiv:
    a) situaţii, tabele;
    b) notele de relaţii;
    c) actele, documentele şi informaţiile obţinute în cadrul acţiunii curente, care susţin constatãrile, concluziile şi recomandãrile auditorilor publici externi;
    d) nota cuprinzând propunerea de extindere a perioadei supuse verificãrii, dacã este cazul;
    e) nota privind propunerea de solicitare a serviciilor unui expert, dacã este cazul;
    f) nota privind propunerea de solicitare cãtre anumite instituţii specializate ale statului sã efectueze cu prioritate unele verificãri de specialitate, dacã este cazul;
    g) nota/notele de constatare, dacã este cazul;
    h) procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, dacã este cazul;
    i) procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute la <>art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, dacã este cazul;
    j) procesul-verbal de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalitãţilor prevãzute la <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã, dacã este cazul;
    k) nota de conciliere.
    7. Nota unilateralã
    8. Alte acte, documente şi informaţii obţinute în cadrul acţiunii curente, care susţin constatãrile, concluziile şi recomandãrile auditorilor publici externi
    9. Documentele de lucru întocmite
    10. Obiecţiile formulate la constatãrile consemnate în raportul de control, dacã este cazul
    11. Actele întocmite în procesul de valorificare a constatãrilor:
    a) nota conţinând poziţia motivatã legal referitoare la obiecţii, dacã este cazul;
    b) nota privind mãsurile propuse de auditorii publici externi, altele decât cele recomandate în raportul de control (blocarea fondurilor bugetare sau speciale; suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de sãvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma verificãrii, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate; sesizarea organelor de urmãrire penalã), dacã este cazul;
    c) decizia emisã de şeful de departament/directorul camerei de conturi;
    d) adresele şefului de departament/directorului camerei de conturi, inclusiv cele prin care se solicitã blocarea fondurilor bugetare sau speciale; suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de sãvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma verificãrii, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate; sesizarea organelor de urmãrire penalã, dacã este cazul;
    e) contestaţia formulatã de conducãtorul entitãţii verificate, referitoare la mãsurile dispuse prin decizie, dacã este cazul;
    f) nota întocmitã de directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi, cuprinzând punctul de vedere referitor la contestaţia formulatã de conducãtorul entitãţii verificate împotriva mãsurilor din decizie, dacã este cazul;
    g) încheierea emisã de comisia de soluţionare a contestaţiilor, dacã este cazul;
    h) informarea Departamentului juridic privind întâmpinarea depusã la instanţa de contencios administrativ competentã împotriva încheierii formulate de comisia de soluţionare a contestaţiei la decizia emisã în procesul de valorificare a constatãrilor din raportul de control, dacã este cazul;
    i) nota unilateralã şi/sau raportul de control întocmite cu ocazia verificãrii modului de aducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizie
    12. Nota de evaluare a raportului de control şi/sau a notei unilaterale


    ANEXA 4
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi .......................

                               RAPORT DE CONTROL

             Localitatea ....., ziua .... luna .... anul ......

    Subsemnatul/Subsemnaţii, ....................................., având funcţia de auditor/auditori public/publici extern/externi în cadrul ....(denumirea structurii de control)....., în temeiul <>Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, şi al Delegaţiei nr. ......... din data de .............., am efectuat în perioada ................... controlul ...(denumirea acţiunii).......... la ....(denumirea entitãţii verificate, numãrul de înregistrare la registrul comerţului sau codul unic de înregistrare).... din ...(localitatea şi adresa completã)..... pentru perioada ...(perioada supusã controlului)....... .

    În perioada supusã verificãrii şi în timpul controlului, conducerea executivã, precum şi conducerea compartimentelor economice, financiare şi contabile, dupã caz, ale entitãţii verificate au fost asigurate de .....(Se vor înscrie, pe perioade, numele, prenumele şi funcţia persoanelor care au asigurat conducerea executivã şi a compartimentelor respective în perioada supusã verificãrii şi în timpul controlului.).... .
    Conţinut:
    1. prezentarea succintã a entitãţii, respectiv: scopul, obiectivele şi atribuţiile prevãzute în actele normative în baza cãrora funcţioneazã aceasta, modul de organizare şi funcţionare a entitãţii, principalele date din bilanţ şi contul de execuţie, analiza evoluţiei principalilor indicatori economico-financiari care caracterizeazã activitatea entitãţii etc., precum şi sinteza constatãrilor rezultate în urma acţiunii de control efectuate la entitatea respectivã;
    2. constatãrile rezultate în urma acţiunii de control efectuate.
    Pentru fiecare constatare din actul de control se consemneazã în mod obligatoriu urmãtoarele elemente:
    a) descrierea detaliatã, cât mai completã şi în clar a erorii/abaterii de la legalitate şi regularitate constatate, a faptei sãvârşite pentru care existã indicii cã a fost înfãptuitã cu încãlcarea legii penale şi/sau a cazului de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, pe bazã de date, documente şi alte dovezi relevante, precum şi a cauzelor şi împrejurãrilor care au condus la apariţia acestor deficienţe.
    De asemenea, se va consemna, acolo unde este cazul, şi faptul cã deficienţele constatate s-au datorat:
      (i) neorganizãrii, nefuncţionãrii sau funcţionãrii defectuoase a formelor de control intern şi de audit intern;
      (ii) exercitãrii unei activitãţi necorespunzãtoare de cãtre managementul entitãţii;
      (iii) pregãtirii profesionale neadecvate a personalului entitãţii;
      (iv) lipsei de experienţã a personalului;
      (v) carenţelor, inadvertenţelor şi imperfecţiunilor cadrului legislativ;
    b) actul normativ încãlcat, cu indicarea articolului, literei şi a conţinutului acesteia;
    c) valoarea estimativã a erorii/abaterii constatate, care se determinã pe bazã de date, documente şi alte probe relevante;
    d) consecinţele economico-financiare, sociale etc. ale erorii/abaterii de la legalitate şi regularitate, ale faptei pentru care existã indicii cã a fost sãvârşitã cu încãlcarea legii penale şi/sau ale cazului de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului;
    e) persoanele cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat deficienţele, cu descrierea atribuţiilor prevãzute în fişa postului şi/sau în celelalte norme şi regulamente interne, sinteza explicaţiilor şi punctul de vedere al acestora faţã de deficienţele constatate, exprimate în nota de relaţii, precum şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici externi în cazul neluãrii în considerare a justificãrilor prezentate de aceste persoane;
    f) faptele care constituie contravenţie, a cãror constatare intrã în competenţa Curţii de Conturi, persoanele rãspunzãtoare de faptele contravenţionale constatate şi sancţiunile contravenţionale aplicate prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor întocmit în conformitate cu prevederile pct. 128-137 din regulament;
    g) mãsurile luate de cãtre entitatea verificatã în timpul controlului;
    h) punctul de vedere al conducerii entitãţii verificate faţã de problemele rãmase în divergenţã în urma procesului de conciliere şi motivaţia auditorilor publici externi pentru neînsuşirea acestui punct de vedere;
    i) recomandãrile auditorilor publici externi cu privire la mãsurile concrete ce se impun a fi luate, în vederea înlãturãrii erorii/abaterii constatate, a faptei pentru care existã indicii cã a fost sãvârşitã cu încãlcarea legii penale şi/sau pentru creşterea economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, consemnate în actul de control, recomandãri care vor sta la baza formulãrii mãsurilor ce urmeazã a fi dispuse prin decizie de cãtre şeful structurii de specialitate respective.
    3. În raportul de control se vor mai consemna, în secţiuni distincte, şi urmãtoarele:
    a) constatãrile, concluziile şi recomandãrile cu privire la:
      (i) evaluarea de cãtre auditorii publici externi a sistemului de control şi audit intern al entitãţii verificate, pe baza tuturor informaţiilor cuprinse la cap. VI din regulament;
      (ii) inventarierea şi evaluarea bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativteritoriale aflate în administrarea entitãţii verificate;
      (iii) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunãtãţirea calitãţii condiţiilor de viaţã şi de muncã;
      (iv) respectarea principiilor economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi în utilizarea fondurilor publice;
    b) carenţele, inadvertenţele sau imperfecţiunile cadrului legislativ identificate cu ocazia controlului;
    c) prezentarea sinteticã a constatãrilor rezultate în urma acţiunilor de verificare efectuate la entitãţile subordonate, dacã este cazul.
    4. Tot în secţiuni distincte vor fi prezentate şi constatãrile rezultate în urma fiecãrui tip de acţiune de control, aşa cum se precizeazã la pct. 83 şi 84 din regulament.
    5. Punctul de vedere al conducerii entitãţii cu privire la constatãrile rezultate în urma acţiunii de verificare şi motivele neînsuşirii acestuia de cãtre echipa de control.
    6. Mãsurile luate în timpul controlului de conducerea entitãţii pentru înlãturarea deficienţelor constatate de echipa de control.
    7. Concluziile generale şi recomandãrile formulate de auditorii publici externi
    Prezentul raport de control, care conţine împreunã cu anexele un nr. de ....... pagini, a fost întocmit în ....... exemplare şi a fost înregistrat sub nr. .......... din .......... la entitatea controlatã şi la nr. .... din data de .............. în registrul unic de control. Din acestea un exemplar se lasã entitãţii verificate, iar....... exemplare se vor restitui echipei de control în termen de 5 zile calendaristice de la data înregistrãrii acestora la entitatea verificatã sau de la data confirmãrii lor de primire.
    Prin semnarea raportului de control se recunoaşte restituirea tuturor actelor şi documentelor puse la dispoziţie auditorilor publici externi.
    Împotriva prezentului raport de control pot fi formulate obiecţii de cãtre conducãtorul entitãţii în termen de 15 zile calendaristice de la data înregistrãrii actului la entitatea verificatã sau de la data confirmãrii de primire a acestuia.

        Echipa de control,
    Auditori publici externi:
       Numele şi prenumele
       ....................
            Semnãtura
       ...................

                               Reprezentanţii legali ai
                                 entitãţii controlate,
                             Numele şi prenumele, funcţia
                                ....................
                                      Semnãtura
                                 ...................

    NOTE:
    1. În cazul întocmirii unei note de constatare ce a fost transmisã departamentului de specialitate ca urmare a acţiunii de control efectuate la sucursale, filiale sau alte subunitãţi fãrã personalitate juridicã ale unor operatori economici, se va consemna despre acest lucru în raportul de control.
    2. În situaţia în care o persoanã refuzã sã rãspundã la întrebãrile formulate în nota de relaţii, auditorii publici externi vor consemna despre acest lucru în raportul de control.


    ANEXA 5
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi .................

                               NOTĂ DE RELAŢII*)

    Solicitate domnului/doamnei ........................., domiciliat/domiciliatã în ......................., str. ......................... nr. ..., posesor/posesoare al/a BI/CI seria ..... nr. ................, CNP ............................., încadrat/încadratã la ...(instituţia publicã, regia autonomã, societatea comercialã, bancarã etc.).... în funcţia de ..............................., în perioada ...(perioada controlatã)..... , în temeiul prevederilor <>art. 5 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã.
    Aspectele în legãturã cu care vi se solicitã relaţii se referã la urmãtoarele:
    1. descrierea deficienţei constatate:
    1. întrebare (Se vor formula întrebãri menite sã clarifice cauzele şi împrejurãrile în care au fost produse aspectele constatate.): .........
    2. descrierea deficienţei constatate:
    2. întrebare: ........
    .................................................
    n. întrebare: Mai aveţi ceva de adãugat?
    Vã rugãm sã prezentaţi orice documente sau acte justificative care sã probeze afirmaţiile fãcute. De asemenea, puteţi prezenta şi alte informaţii considerate de dumneavoastrã necesare clarificãrii împrejurãrilor în care s-au produs deficienţele constatate.
    Auditorul public extern va preciza data pânã la care trebuie prezentatã nota de relaţii.
-----------
    *) Persoana cãreia i s-au solicitat relaţii prezintã în scris, sub semnãturã, rãspunsurile la întrebãrile formulate în nota de relaţii.

               Data:
         .................

                                Auditor public extern,
                                 Numele şi prenumele
                                ......................
                                      Semnãtura
                                .....................


    ANEXA 6
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi ............................

                        Cãtre .........................

    Stimate(ã) .................................................................
    Vã transmitem alãturat un numãr de ........ exemplare din raportul de control nr. .......... din data de ......................., încheiat în urma acţiunii de verificare ............................................ pe care Curtea de Conturi (structura de specialitate) a efectuat-o în perioada ................................. la entitatea pe care o reprezentaţi.
    Termenul pentru semnarea şi restituirea a ..... exemplare din raportul de control este de ........ zile calendaristice de la data înregistrãrii acestuia la registratura entitãţii sau de la data confirmãrii de primire când raportul se transmite prin poştã.
    Precizãm cã în cazul în care nu respectaţi termenul prevãzut mai sus pentru semnarea raportului de control acesta se considerã "refuzat sã fie semnat" şi se procedeazã la valorificarea lui potrivit normelor Curţii de Conturi.
    La constatãrile înscrise în prezentul raport de control pot fi formulate obiecţiuni de cãtre conducãtorul entitãţii şi depuse/transmise la sediul nostru din str. ........................, nr. ....... în termen de 15 zile calendaristice de la data înregistrãrii actului la entitatea dumneavoastrã sau de la data confirmãrii de primire a acestuia, în conformitate cu prevederile <>art. 35 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, şi ale pct. 122 din Regulamentul privind organizarea şi desfãşurarea activitãţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activitãţi, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010.
    Dacã obiecţiile se depuns/se transmit dupã expirarea acestui termen, acestea nu vor mai fi avute în vedere la valorificarea constatãrilor.

                               Echipa de control,
                           Auditori publici externi:
                          Numele şi prenumele, funcţia
                           .........................
                                   Semnãtura
                           .........................


    ANEXA 7
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departament/Camera de Conturi ..................

                                PROCES - VERBAL
                   de constatare şi sancţionare a contravenţiilor

          încheiat astãzi ..., luna .... anul ..., ora ....,
          în localitatea ......, judeţul/sectorul ...........

    Subsemnatul/Subsemnaţii, ...................., având funcţia/funcţiile de ................. la ....................., în baza legitimaţiei de serviciu nr. ................. şi a delegaţiei de control nr. .................., în temeiul dispoziţiilor <>Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, ca urmare a verificãrii ....................................... efectuate în perioada ...................... la ....(denumirea entitãţii verificate, cod de înregistrare fiscalã)...., din ...(localitatea şi adresa completã)..., în ziua ....... luna ........... anul ............, ora ..........., am constatat urmãtoarele:
    I. În urma examinãrii ...................... au fost constatate urmãtoarele fapte:
    1. ...................................................................
    2. ...................................................................
    II. Faptele de mai sus constituie contravenţii prevãzute la:
    1. art. ..... alin. ..... lit. ..... din ....................................;
    2. art. ..... alin. ..... lit. ..... din ....................................;
    3. art. ..... alin. ..... lit. ..... din ....................................
    III. De sãvârşirea acestor fapte se face vinovat contravenientul:
    a) Persoana juridicã (denumirea) ......................................., cod unic de înregistrare ..................., cu sediul în localitatea ..................., bd./str. ............................ nr. ....., bl. ...., sc....., et. ....., ap. ...., judeţul/sectorul .............., reprezentatã de ...................................., în calitate de ......................., cu CNP ..........., cu domiciliul în localitatea ....................., bd./str. ................... nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., judeţul/sectorul ..................., nãscut/nãscutã la data de .........., în localitatea ...................., judeţul/sectorul ......, legitimat/legitimatã cu BI/CI/paşaport seria ..... nr. ........., emis/emisã de ..................... la data de ...................
    b) Persoana fizicã (numele, prenumele): .................................., nãscut/nãscutã la data de ............ în localitatea ..........................., judeţul ................., CNP ................., domiciliat/domiciliatã în oraşul (comuna) ........................, bd./str. ............................... nr. ...., bl. ....., sc. ....., et. ...., ap. ...., judeţul/sectorul ............, legitimat/legitimatã cu BI/CI/paşaport seria ........ nr. ....., emis/emisã de ........................ la data de .............., funcţia .................., locul de muncã .......................................................
    IV. Fapta/Faptele prevãzutã/prevãzute în actul/actele normativ/normative se sancţioneazã conform:
    1. art. ..... alin. ..... lit. ...... din ................., cu amendã de la ....................... lei la ........................ lei;
    2. art. ..... alin. ..... lit. ...... din ................., cu amendã de la ....................... lei la ........................ lei;
    3. art. ..... alin. ..... lit. ...... din ................., cu amendã de la ....................... lei la ........................ lei,
    stabilindu-se cuantumul amenzii pentru fapta/faptele de la pct. ......:
    1. în sumã de ..................... (................................) lei;
    2. în sumã de ..................... (................................) lei;
    3. în sumã de ..................... (................................) lei;
    suma totalã fiind de .............. (................................) lei.
    V. Alte menţiuni:
    La cererea contravenientului, s-au formulat urmãtoarele obiecţii:
    ......................................................................
    În conformitate cu prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, împotriva prezentului proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se poate face plângere în termen de 15 zile calendaristice de la data comunicãrii la judecãtoria în a cãrei circumscripţie a fost sãvârşitã contravenţia. Plângerea suspendã executarea.
    Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor neatacat în termenul legal constituie titlu executoriu fãrã vreo altã formalitate.
    Prezentul proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor a fost încheiat în 3 (trei) exemplare.

    Echipa de control/audit, Primit Martor(i),
                                       ------
                                   Contravenient, ............
                                  ............... ............

    Auditori publici externi:
    Numele, prenumele şi funcţia
     ........................
            Semnãtura
        .................


    ANEXA 8
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi ......................

                       PROCES - VERBAL DE CONSTATARE
            a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute
         la <>art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicatã

          Localitatea ........, ziua .... luna ....... anul .......

    Subsemnatul/Subsemnaţii, ...................., având funcţia de auditor(i) public(i) extern(i) în cadrul ...(denumirea structurii de control)......, în temeiul prevederilor <>Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, şi al Delegaţiei nr. ........., am efectuat/am solicitat în perioada ............ acţiunea de/...(denumirea acţiunii şi perioada supusã verificãrii/ce s-a solicitat entitãţii).... la ...(denumirea entitãţii verificate, cod de înregistrare fiscalã)...., cu sediul în ....(localitatea şi adresa completã)... .
    În timpul verificãrii, conducerea entitãţii verificate/la care s-a solicitat efectuarea unor verificãri de specialitate în temeiul prevederilor art. 42 din lege a fost asiguratã de ...(Se vor înscrie numele, prenumele şi funcţia persoanelor care au asigurat conducerea în timpul acţiunii de verificare.)........... .
    I. Ca urmare a acţiunii de verificare efectuate, în temeiul prevederilor <>art. 65 din Legea nr. 94/1992, republicatã, au fost constatate urmãtoarele fapte:
    1. nerespectarea obligaţiei de a prezenta Curţii de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce urmeazã a fi verificate ...(Se prezintã în mod concret şi explicit faptele.).......;
    2. neîndeplinirea mãsurilor dispuse în temeiul prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b)-d) sau ale <>art. 45 din Legea nr. 94/1992, republicatã, ...(Se prezintã în mod concret şi explicit faptele.)... .
    II. Fapta/Faptele constituie abatere/abateri în conformitate cu dispoziţiile <>art. 62 lit. a) sau b) din Legea nr. 94/1992, republicatã, şi se sancţioneazã cu amendã civilã egalã cu salariul pe 1-3 luni al persoanei din vina cãreia s-a produs întârzierea sau, dupã caz, cu amendã civilã egalã cu salariul de la douã pânã la 5 luni al persoanei din vina cãreia nu au fost aduse la îndeplinire mãsurile stabilite.
    III. Persoana rãspunzãtoare pentru abaterile constatate (persoana desemnatã efectiv sã îndeplineascã obligaţia sau sã realizeze mãsurile dispuse de auditorii publici externi şi din vina cãreia/cãrora s-a produs întârzierea sau nu au fost aduse la îndeplinire mãsurile stabilite): ...(Se precizeazã numele şi prenumele.)...., nãscut(ã) la data de .............. în localitatea ..........................., judeţul ....................., CNP ................, domiciliat(ã) în oraşul (comuna) ...................., bd./str. ..................... nr. ...., bl. ..., sc. ....., et. ...., ap. ...., judeţul/sectorul .............., legitimat(ã) cu BI/CI/paşaport seria ........ nr. ................., emis(ã) de ...................... la data de .............., funcţia ...................., locul de muncã ...........................
    IV. Se aplicã amendã civilã egalã cu salariul de ................ lei, pe ...(Se specificã pe câte luni.).... luni, în cuantum total de ........ lei, persoanei rãspunzãtoare ...(Se nominalizeazã persoana rãspunzãtoare de la pct. III.)...... .
    V. Punctele de vedere ale conducerii entitãţii verificate şi ale persoanei rãspunzãtoare faţã de abaterile constatate:
    .................................................................
    .................................................................
    VI. Poziţia motivatã a auditorilor publici externi cu privire la punctele de vedere ale conducerii entitãţii verificate sau ale persoanei rãspunzãtoare:
    ................................................................
    ................................................................
    VII. Împotriva prezentului proces-verbal de constatare a abaterilor se poate formula contestaţie la judecãtoria în a cãrei circumscripţie a fost sãvârşitã abaterea, în termen de 15 zile calendaristice de la primirea comunicãrii acestui proces-verbal. Contestaţia formulatã suspendã executarea.
    Procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute la <>art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicatã, neatacat în termenul legal constituie titlu executoriu fãrã vreo altã formalitate.
    Prezentul act va fi transmis spre executare organelor fiscale competente.
    Prezentul proces-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute la <>art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicatã, a fost întocmit în .......... exemplare şi a fost înregistrat sub nr. ......... din data de ......... la entitatea verificatã, din care un exemplar a fost lãsat acesteia, un exemplar a fost comunicat persoanei rãspunzãtoare, iar un exemplar a fost luat de echipa de control/audit.

   Echipa de control/audit, Reprezentanţii legali Primit
                                ai entitãţii verificate, ------
                                                              Persoana
                                                            rãspunzãtoare
                                                          pentru abaterile
                                                             constatate,

    Auditori publici externi: Numele, prenumele Numele, prenumele
    Numele, prenumele şi funcţia şi funcţia şi funcţia
        ............. ................ ................
          Semnãtura Semnãtura Semnãtura
        ............. .......... .............


    ANEXA 9
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi ............

                                PROCES - VERBAL
               de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute
               la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalitãţilor
            prevãzute la <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã

            Localitatea ........, ziua .... luna ....... anul .......

    Subsemnatul/Subsemnaţii, ...................., având funcţia de auditor public extern în cadrul ...(denumirea structurii de control)...., în temeiul prevederilor <>Legii nr. 94/1992, republicatã, şi al Delegaţiei nr. .........., am efectuat în perioada ....(denumirea acţiunii de documentare sau de control/audit)..... la ...(denumirea entitãţii verificate, cod de înregistrare fiscalã)..., cu sediul în ...(localitatea şi adresa completã)... .
    În timpul acţiunii de verificare (documentare sau de control/audit), conducerea entitãţii a fost asiguratã de ...(Se înscriu numele, prenumele şi funcţia persoanelor care au asigurat conducerea în timpul acţiunii de verificare.)..... .
    I. Ca urmare a acţiunii de verificare efectuate, în temeiul dispoziţiilor <>art. 65 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, au fost constatate urmãtoarele fapte: ....(Se prezintã în mod concret şi explicit faptele.).... .
    II. Fapta/Faptele constituie o încãlcare a obligaţiilor prevãzute la <>art. 5 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, republicatã.
    În conformitate cu prevederile <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã, abaterea se penalizeazã cu 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere.
    III. Persoana rãspunzãtoare (persoana care nu a permis accesul auditorilor publici externi în sediul entitãţii verificate sau care a fost desemnatã efectiv sã îndeplineascã obligaţia dispusã de auditorii publici externi şi din vina cãreia s-a produs întârzierea): ....(Se precizeazã numele şi prenumele.)..., nãscut(ã) la data de .................................. în localitatea ...................., judeţul ..............., CNP .............., domiciliat(ã) în oraşul (comuna) ..........................., bd./str. .................... nr. ...., bl. ..., sc. ....., et. ...., ap. ...., judeţul/sectorul .............., legitimat(ã) cu BI/CI/paşaport seria ........ nr. .............., emis(ã) de ................... la data de ..........., funcţia ...................., locul de muncã .........................
    IV. Se aplicã penalitãţi în cuantum total de ........ lei, pentru ...(Se precizeazã suma şi numãrul de zile de întârziere.).... zile de întârziere, persoanei rãspunzãtoare ....(Se nominalizeazã persoana rãspunzãtoare de la pct. III.)...... .
    V. Punctele de vedere ale conducerii entitãţii verificate şi ale persoanei rãspunzãtoare faţã de constatãrile auditorilor publici externi:
    ................................................................
    ................................................................
    VI. Poziţia motivatã a auditorilor publici externi cu privire la punctele de vedere ale conducerii entitãţii verificate sau ale persoanei rãspunzãtoare:
    ................................................................
    ................................................................
    VII. Împotriva prezentului proces-verbal de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalitãţilor prevãzute de <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã, se poate formula contestaţie la judecãtoria în a cãrei circumscripţie a fost sãvârşitã abaterea, în termen de 15 zile calendaristice de la primirea comunicãrii prezentului proces-verbal de constatare. Contestaţia suspendã executarea.
    Procesul-verbal de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalitãţilor prevãzute de <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã, neatacat în termenul legal constituie titlu executoriu fãrã vreo altã formalitate.
    Prezentul act va fi transmis spre executare organelor fiscale competente.
    Prezentul proces-verbal de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalitãţilor prevãzute la <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã, a fost întocmit în ...... exemplare şi a fost înregistrat sub nr. ......... din data de ......... la entitatea verificatã, din care un exemplar a fost lãsat acesteia, un exemplar a fost comunicat persoanei rãspunzãtoare, iar ....... exemplare au fost luate de echipa de control/audit.

   Echipa de control/audit, Reprezentanţii legali Primit
                                ai entitãţii verificate, ------
                                                              Persoana
                                                            rãspunzãtoare

     Auditori publici externi: Numele, prenumele Numele, prenumele
    Numele, prenumele şi funcţia şi funcţia şi funcţia
         ............. ................ .................
           Semnãtura Semnãtura Semnãtura
         ............. .......... .............


    ANEXA 10
la regulament

                               REGISTRU SPECIAL*)
                  privind evidenţa actelor întocmite de cãtre
                   Curtea de Conturi şi modul de valorificare
                     a constatãrilor consemnate în acestea

--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Tabelul se gaseşte în Monitorul Oficial al RomÂniei, Partea I, Nr. 832 din 13 decembrie 2010, la pag. 79 (a se vedea imaginea asociatã).


    ANEXA 11
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi ........................

                                    DECIZIA
                               nr. ......../anul

    Având în vedere prevederile <>Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, şi ale Regulamentului privind organizarea şi desfãşurarea activitãţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activitãţi, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010,
    examinând deficienţele consemnate în ...(raportul de control/audit)... nr. ..........., încheiat în urma acţiunii de verificare ........... efectuate la ...(entitatea verificatã)........,

                                  SE CONSTATĂ:

    Se vor înscrie în mod sintetic şi concret erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, dupã cum urmeazã:
    1. ............................................................
    2. ............................................................
    ...............................................................
    n. ............................................................
    Pentru înlãturarea acestor deficienţe, în baza prevederilor <>Legii nr. 94/1992, republicatã, şi ale Regulamentului privind organizarea şi desfãşurarea activitãţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activitãţi, aprobat prin <>Hotãrârea plenului Curţii de Conturi nr. 130/2010 şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010, şeful de departament/directorul camerei de conturi
    I. Potrivit prevederilor <>art. 43 din Legea nr. 94/1992, republicatã, şi ale pct. 174 din regulamentul sus-menţionat,

                                    DECIDE:

    Aplicarea urmãtoarelor mãsuri:
    1. Suspendarea în temeiul prevederilor art. 43 lit. a) din lege a urmãtoarelor mãsuri care contravin reglementãrilor legale în domeniul financiar, contabil şi fiscal:
    a) .............................................................
    b) .............................................................
    c) .............................................................
    ................................................................
    n) .............................................................
    2. Blocarea în temeiul prevederilor art. 43 lit. b) din lege a urmãtoarelor fonduri bugetare sau speciale:
    a) .............................................................
    b) .............................................................
    c) .............................................................
    ................................................................
    n) .............................................................
    3. Înlãturarea conform prevederilor art. 43 lit. c) din lege a neregulilor în activitatea financiar-contabilã şi/sau fiscalã controlatã, astfel:
    a) .............................................................
    b) .............................................................
    c) .............................................................
    ................................................................
    n) .............................................................
    (Pentru fiecare constatare se vor înscrie în mod concret mãsurile ce urmeazã a fi duse la îndeplinire de cãtre entitatea verificatã, precum şi termenul de realizare al acestora - ziua/luna/anul).
    II. Potrivit prevederilor <>art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, republicatã, şi ale pct. 174 din regulamentul sus-menţionat,

                                    DECIDE:

    Aplicarea urmãtoarelor mãsuri pentru stabilirea întinderii prejudiciilor şi recuperarea acestora:
    1. ............................................................
    2. ............................................................
    3. ............................................................
    ...............................................................
    n. ............................................................
    (Pentru fiecare constatare se vor înscrie în mod concret mãsurile ce urmeazã a fi duse la îndeplinire de cãtre entitatea verificatã, precum şi termenul de realizare a acestora - ziua/luna/anul.)
    Pe lângã mãsurile prezentate mai sus, vã rugãm sã dispuneţi şi orice alte mãsuri pe care le consideraţi necesare pentru remedierea deficienţelor constatate de Curtea de Conturi în urma acţiunii de verificare.
    Despre mãsurile luate şi rezultatele obţinute ne veţi comunica la termenele prevãzute pentru realizarea acestor mãsuri.
    III. Totodatã, în baza prevederilor <>art. 45 din Legea nr. 94/1992, republicatã, şi ale pct. 174 din regulamentul sus-menţionat, şeful de departament

                                     CERE:

    Suspendarea din funcţie a domnului/doamnei ........., acuzat(ã) de sãvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante prezentate la pct. .... din prezenta decizie/raportul de control/audit nr. ... din data de ..... şi/sau a unor abateri grave cu caracter financiar menţionate la pct. ..... de mai sus, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care este implicat(ã).
    Despre mãsura luatã ne veţi comunica pânã cel târziu la data de ..............
    În cazul neîndeplinirii acestei mãsuri dispuse în temeiul prevederilor <>art. 45 din Legea nr. 94/1992, republicatã, se aplicã amendã civilã potrivit prevederilor <>art. 62 lit. b) din Legea nr. 94/1992, republicatã.
    În termen de 15 zile calendaristice de la comunicarea deciziei, conducãtorul entitãţii verificate poate depune/transmite contestaţie la ....(Se menţioneazã departamentul şi adresa.).... .
    Contestaţia suspendã obligaţia executãrii mãsurilor dispuse prin prezenta decizie pânã la soluţionarea acesteia de cãtre Comisia de soluţionare a contestaţiilor, conform prevederilor pct. 210 din regulamentul mai sus menţionat.
    La expirarea termenelor stabilite prin decizie pentru ducerea la îndeplinire a mãsurilor dispuse, structura de specialitate poate efectua verificarea, fãrã o notificare prealabilã.
    Analiza eventualei contestaţii se face de cãtre Comisia de soluţionare a contestaţiilor constituitã la nivelul Curţii de Conturi, în conformitate cu prevederile pct. 213 din regulamentul menţionat mai sus.

                         Semnãtura (clar şi olograf)
                    ....................................

         Şeful departamenului/Directorul camerei de
      conturi/Directorul adjunct al camerei de conturi,
       ..............................................

    Data emiterii
    .................

    NOTE:
    1. Pct. III din decizie se întocmeşte numai la nivelul departamentelor de specialitate, atât pentru acţiunile proprii, cât şi pentru cele coordonate în teritoriu.
    2. În situaţia în care prin aceastã decizie s-a dispus conducerii entitãţii verificate sã stabileascã întinderea prejudiciului şi sã ia mãsuri pentru recuperarea acestuia, se va înscrie în mod obligatoriu urmãtoarea precizare: "Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi a neurmãririi de cãtre conducere a mãsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, conform prevederilor <>art. 64 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã."


    ANEXA 12
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi .......................
    Numãr de înregistrare ......./ziua ..../luna ....../anul ......

    Entitatea ..........................
    Doamnei/Domnului ....................

    În temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, şi ale pct. 180 din Regulamentul privind organizarea şi desfãşurarea activitãţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activitãţi, aprobat prin <>Hotãrârea plenului Curţii de Conturi nr. 130/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din data de 13 decembrie 2010, vã transmitem alãturat, pentru a asigura punerea în execuţie, Decizia nr. .../ ziua ....../luna ............/anul ..... privind înlãturarea deficienţelor constatate şi consemnate în raportul de control/audit nr. ....../ ziua ....../luna ......../anul ....., încheiat în urma acţiunii de verificare a .........(denumirea acţiunii)...... .
    Soluţionarea eventualei contestaţii la decizie se va face de cãtre Comisia de soluţionare a contestaţiilor constituitã la nivelul Curţii de Conturi, potrivit prevederilor pct. 213 din regulamentul mai sus menţionat.


    Şeful departamentului/Directorul camerei de conturi/Directorul
                   adjunct al camerei de conturi,
          ......................................................


    ANEXA 13
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi .......................
    Adresa .............................................
    Numãr de înregistrare ......../ziua ...../luna ...../anul ......

    Cãtre: Ordonatorul principal de credite
           Ministerul Finanţelor Publice
           Direcţia Generalã a Finanţelor Publice a Judeţului ...../a Municipiului Bucureşti

    În baza prevederilor <>art. 43 lit. b) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, şi ale pct. 186 din Regulamentul privind organizarea şi desfãşurarea activitãţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activitãţi, aprobat prin <>Hotãrârea plenului Curţii de Conturi nr. 130/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din data de 13 decembrie 2010, vã informãm asupra aplicãrii de cãtre Curtea de Conturi, departamentul/camera de conturi a mãsurii de blocare a fondurilor bugetare/speciale ale ........(denumirea entitãţii)........... în cuantum de ................... lei.
    Mãsura a fost dispusã ca urmare a acţiunii de verificare .......(denumirea acţiunii de verificare)........, desfãşuratã la ..........(entitatea verificatã)........, unde s-au constatat urmãtoarele deficienţe, pentru care se aplicã mãsura blocãrii:

    1. .............................................................
    2. .............................................................
    3. .............................................................
    4. .............................................................
    .............................................................
    Cauzele producerii deficienţelor pentru care se aplicã mãsura blocãrii:
    - .............................................................
    - .............................................................
    - .............................................................
    ..............................................................
    Mãsurile dispuse de Curtea de Conturi pentru înlãturarea acestor deficienţe:
    - .............................................................
    - .............................................................
    - .............................................................
    .............................................................

    Vã rugãm ca în termen de .... zile calendaristice de la data primirii prezentei înştiinţãri sã luaţi mãsura de a bloca suma de ............ lei din bugetul entitãţii ........., în perioada cuprinsã între data de ..... şi pânã la data ducerii la îndeplinire de cãtre entitate a mãsurilor dispuse de Curtea de Conturi.
    În situaţia în care în urma verificãrilor efectuate de Curtea de Conturi se va constata cã entitatea a remediat deficienţele care au condus la dispunerea blocãrii fondurilor, vã vom comunica aceastã stare de fapt pentru ca fondurile sã fie deblocate.
    Despre modul de ducere la îndeplinire a mãsurii de blocare a fondurilor vã rugãm sã ne comunicaţi în termen de ..... zile calendaristice de la data primirii prezentei înştiinţãri.
    În cazul neîndeplinirii mãsurii de blocare a fondurilor în legãturã cu care aţi fost înştiinţaţi prin prezenta, dispuse în temeiul prevederilor <>art. 43 lit. b) din Legea nr. 94/1992, republicatã, se aplicã amendã civilã potrivit prevederilor <>art. 62 lit. b) din Legea nr. 94/1992, republicatã.

         Şeful departamentului/Directorul camerei de conturi,
           ............................................


    ANEXA 14
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi .......................
    Numãr de înregistrare ......../ziua ...../luna ...../anul ......

                                                        Aprobat
                                                     Vicepreşedinte/
                                              Director camerã de conturi

                     Doamnei/Domnului vicepreşedinte
             Doamnei/Domnului director al camerei de conturi

    Prin Scrisoarea nr. ..... din data de ............ s-a primit contestaţia la Decizia nr. ........ din data de .........., emisã de Departamentul/Camera de Conturi ............ la raportul de control/audit ........., întocmit în urma acţiunii de verificare .............., efectuatã la entitatea ............. în perioada ........... .
    În baza prevederilor pct. 214 din Regulamentul privind organizarea şi desfãşurarea activitãţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activitãţi, aprobat prin <>Hotãrârea plenului Curţii de Conturi nr. 130/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010, vã propunem membrii Comisiei de soluţionare a acestei contestaţii:
    a) pentru deciziile emise de cãtre departamentele de specialitate:
    1. ................., consilier de conturi coordonator al acţiunii;
    2. ...................., consilier de conturi;
    3. ...................., consilier de conturi.
    b) pentru deciziile emise de camerele de conturi în cazul entitãţilor aparţinând administraţiei publice centrale şi locale, cu excepţia entitãţilor finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi a entitãţilor finanţate din venituri proprii aflate în subordinea comunelor:
    1. .................., consilier de conturi coordonator al acţiunii;
    2. .................., consilier de conturi;
    3. .................., directorul din cadrul departamentului în a cãrui competenţã intrã entitatea.
    c) pentru deciziile emise de camerele de conturi în cazul entitãţilor finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi a entitãţilor finanţate din venituri proprii, aflate în subordinea comunelor:
    1. ...................................., directorul camerei de conturi;
    2. ...................................., un auditor public extern, altul decât cei care au efectuat verificarea;
    3. ...................................., un auditor public extern, altul decât cei care au efectuat verificarea.


             Consilier de conturi/Directorul adjunct
                       al camerei de conturi,
               ...................................


    ANEXA 15
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi .......................

                          ÎNCHEIERE Nr. ........
                         din ..................
                             (ziua, luna, anul)

    În baza prevederilor <>Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, şi ale Regulamentului privind organizarea şi desfãşurarea activitãţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activitãţi, aprobat prin <>Hotãrârea plenului Curţii de Conturi nr. 130/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010, Comisia de soluţionare a contestaţiilor constituitã din:
    a) pentru deciziile emise de cãtre departamentele de specialitate:
    1. ........, consilier de conturi care coordoneazã departamentul care a efectuat verificarea;
    2. ........., consilier de conturi (desemnat de vicepreşedintele coordonator);
    3. ........., consilier de conturi (desemnat de vicepreşedintele coordonator).
    b) pentru deciziile emise de camerele de conturi în cazul entitãţilor aparţinând administraţiei publice centrale şi locale, cu excepţia entitãţilor finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi a entitãţilor finanţate din venituri proprii aflate în subordinea comunelor:
    1. ........., consilierul de conturi care coordoneazã domeniul care a fãcut obiectul verificãrii;
    2. ........., consilier de conturi (desemnat de cãtre unul dintre vicepreşedinţi);
    3. ........., directorul din cadrul departamentului în a cãrui competenţã intrã entitatea respectivã.
    c) pentru deciziile emise de camerele de conturi în cazul entitãţilor finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi a entitãţilor finanţate din venituri proprii aflate în subordinea comunelor:
    1. ........., directorul camerei de conturi;
    2. ........., auditor public extern, altul decât cei care au efectuat verificarea;
    3. ........., auditor public extern, altul decât cei care au efectuat verificarea.
    Examinând contestaţia înregistratã la Curtea de Conturi/camera de conturi sub nr. ........, formulatã de .........(conducãtorul entitãţii)........ la Decizia nr. ......., emisã de cãtre structura din cadrul Curţii de Conturi ............., ca urmare a acţiunii de control/audit .........(denumirea acţiunii)........ efectuate la aceastã entitate în perioada ............,

                           DISPUNE:

    admiterea totalã/admiterea parţialã/respingerea contestaţiei.

    Observaţie:
    În cazul admiterii parţiale a contestaţiei, se va preciza concret mãsura din Decizia nr. ......, care se dispune a fi anulatã.
    Admiterea totalã/Admiterea parţialã/Respingerea contestaţiei se motiveazã în mod obligatoriu, iar motivarea trebuie sã conţinã elementele prevãzute la pct. 223 din acelaşi regulament, respectiv motive de fapt, motive de drept şi termenul de exercitare.
    Împotriva hotãrârii formulate prin prezenta încheiere de cãtre Comisia de soluţionare a contestaţiilor, conducãtorul entitãţii verificate poate sesiza secţia de contencios administrativ şi fiscal din cadrul curţii de apel în a cãrei razã teritorialã se aflã sediul entitãţii verificate, în termen de 15 zile calendaristice de la data confirmãrii de primire a încheierii transmise prin poştã.

      Emisã în şedinţã astãzi, .................
                               (ziua, luna, anul)

                                                  Întocmit
                                             Secretar de şedinţã,
                                         ...........................

      Comisia de soluţionare a contestaţiilor
      .........................................
      .........................................
      .........................................

    NOTE:
    1. Cu ocazia şedinţei Comisiei de soluţionare a contestaţiilor, în vederea emiterii încheierii, secretarul de şedinţã întocmeşte un proces-verbal al şedinţei, în care se va consemna participarea şi a altor persoane decât membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor (respectiv ......., membrii ai echipei de control, reprezentanţi ai entitãţii verificate sau alte persoane). Totodatã, în procesul-verbal se vor menţiona, în sintezã, explicaţiile auditorilor publici externi participanţi la şedinţã, dezbaterile care au avut loc, precum şi actele şi documentele suplimentare depuse în vederea susţinerii contestaţiei.
    2. Opinia separatã şi motivarea acesteia se anexeazã la prezenta încheiere şi se semneazã de cãtre persoana care a formulat-o.


    ANEXA 16
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi .......................
    Adresa .............................................
    Numãr de înregistrare ......../ziua ...../luna ...../anul .....


                         Cãtre ...........................
                                  (pãrţile interesate)

    Stimate(ã) .........................,
    Conform Programului de activitate a Curţii de Conturi pe anul ..........., aprobat prin Hotãrârea plenului nr. ......./..........., vã comunicãm cã în perioada ............. urmeazã sã efectuãm o misiune de audit financiar la .......(numele entitãţii ce va fi supusã verificãrii)....... .
    În scopul efectuãrii în condiţii optime a activitãţii de verificare şi în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1), (2) şi (4) şi ale <>art. 32 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, vã rugãm sã puneţi la dispoziţia auditorilor publici externi actele, documentele şi informaţiile ce vã vor fi solicitate pe parcursul desfãşurãrii misiunii de audit financiar, precum şi sã asiguraţi un spaţiu adecvat şi logistica necesarã pe perioada desfãşurãrii acţiunii.
    În vederea eficientizãrii activitãţii de audit şi implicit de reducere a timpului de efectuare a acestei acţiuni la entitatea dumneavoastrã, vã rugãm sã pregãtiţi şi, respectiv, sã furnizaţi/sã înmânaţi, la data prezentãrii echipei de audit, urmãtoarele:
    1. actele, documentele şi informaţiile necesare efectuãrii misiunii de audit financiar, prevãzute în lista anexatã (anexa nr. 26), în structura stabilitã de cãtre Curtea de Conturi (machetele nr. 1-5);
    2. declaraţia din partea conducerii entitãţii, care cuprinde aserţiunile dumneavoastrã cu privire la situaţiile financiare şi activitatea desfãşuratã, conform modelului anexat.
    În cazul în care actele, documentele şi informaţiile necesare, precum şi declaraţia din partea conducerii entitãţii nu vor fi puse la dispoziţia Curţii de Conturi la termenele şi în structura stabilite de cãtre conducerea departamentului/camerei de conturi şi ulterior de cãtre echipa de audit, vor fi aplicate prevederile <>art. 62 şi 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã.


         Cu stimã,
        ............

          Data
      .............

            Semnãtura (şefului departamentului/
              directorului camerei de conturi)
           .....................................

    NOTĂ:
    Prin adresa de notificare se poate solicita ordonatorului principal sau secundar de credite şi furnizarea de acte, documente, informaţii care justificã transferurile de fonduri publice cãtre entitãţile din subordinea acestora, atât sub aspectul fundamentãrii, cât şi cel al justificãrii acestor sume din punctul de vedere al legalitãţii, regularitãţii, economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii.


    ANEXA 17
la regulament

                    DECLARAŢIA CONDUCERII ENTITĂŢII
                      .........................

    Subsemnaţii, ...................., având funcţiile de ................, în calitate de reprezentanţi legali ai .......(denumirea entitãţii)....... , cu sediul în .......(adresa)......... , având CUI nr. ............, la solicitarea Departamentului/Camerei de Conturi ........., facem urmãtoarele precizãri .......... în legãturã cu contul de execuţie bugetarã încheiat la data de 31.12.201X:
    a) ne asumãm responsabilitatea cã modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului/al unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli sunt în concordanţã cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevãzute în actele normative prin care a fost înfiinţatã entitatea şi respectã principiile legalitãţii, regularitãţii, economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii;
    b) de asemenea, ne asumãm responsabilitatea pentru prezentarea situaţiilor financiare în conformitate cu cadrul legal de raportare financiarã aplicabil în România şi cu respectarea principiilor legalitãţii şi regularitãţii, situaţiile financiare oferind o imagine realã şi fidelã a poziţiei financiare, a performanţei şi/sau a modificãrilor poziţiei financiare ale entitãţii.
    În acest sens, arãtãm urmãtoarele:
    1. elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu s-a fãcut în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
    2. angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor s-au fãcut în limita creditelor bugetare repartizate şi aprobate şi numai în legãturã cu activitatea instituţiei publice pe care o conducem şi cu respectarea dispoziţiilor legale;
    3. veniturile au fost realizate integral şi la termenele legale, cu excepţia ....................;
    4. angajarea şi utilizarea creditelor bugetare s-au fãcut pe baza bunei gestiuni financiare;
    5. am asigurat integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conducem;
    6. contabilitatea a fost organizatã şi ţinutã la zi şi a asigurat prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei bugetare; au fost selectate şi aplicate politicile contabile adecvate;
    7. situaţiile financiare au fost întocmite în conformitate cu cadrul de raportare financiarã aplicabil acestora;
    8. a fost organizat sistemul de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrãri de investiţii publice;
    9. a fost organizatã evidenţa programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;
    10. a fost organizatã şi ţinutã la zi evidenţa patrimoniului, conform prevederilor legale;
    11. a fost organizat, implementat şi menţinut un sistem de control intern corespunzãtor pentru întocmirea şi prezentarea corectã şi fidelã a situaţiilor financiare;
    12. se monitorizeazã performanţele financiare şi nefinanciare ale entitãţilor aflate în coordonare.
    Având la bazã datele şi informaţiile pe care le deţinem, activitãţile desfãşurate de noi şi ceilalţi salariaţi, deciziile dispuse în legãturã cu administrarea patrimoniului şi utilizarea fondurilor publice la nivelul instituţiei noastre, precum şi aplicarea principiului bunei-credinţe în tot ceea ce am întreprins în cursul exerciţiului financiar 201X, confirmãm şi urmãtoarele aserţiuni sau declaraţii:
    1. nu au existat neregularitãţi care sã implice conducerea ori angajaţii cu un rol important în sistemul contabil şi în sistemul de control intern sau care ar fi putut avea efect asupra situaţiilor financiare;
    2. v-am pus la dispoziţie la data începerii misiunii de audit financiar actele, documentele şi informaţiile solicitate de dumneavoastrã prin adresa de notificare nr. ........ din data ....... şi vã vom pune la dispoziţie pe parcursul acţiunii de audit financiar orice alte acte, documente şi informaţii pe care le veţi considera necesare bunei desfãşurãri a activitãţii dumneavoastrã;
    3. confirmãm caracterul complet al informaţiilor prezentate în situaţiile financiare;
    4. entitatea a respectat toate prevederile contractuale care ar putea avea efect asupra situaţiilor financiare în eventualitatea neconformitãţii;
    5. nu a existat nicio neconformitate cu cerinţele autoritãţilor de reglementare care ar fi putut avea efect asupra situaţiilor financiare în eventualitatea neconformitãţii;
    6. am înregistrat sau am prezentat, dupã caz, toate datoriile şi am prezentat în nota ............ la situaţiile financiare toate garanţiile pe care noi le-am acordat terţilor;
    7. nu existã evenimente ulterioare datei de 31.12.201X care sã necesite ajustarea sau prezentarea în situaţiile financiare ori în notele la acestea;
    8. nu avem alte contracte de împrumut decât cele prezentate în situaţiile financiare;
    9. am înregistrat şi am prezentat corect şi la justa valoare în situaţiile financiare bunurile aparţinând patrimoniului public şi privat al statului/al unitãţilor administrativ-teritoriale, aflate în administrarea entitãţii pe care o reprezentãm, precum şi participarea la constituirea capitalului social al entitãţilor cu care s-a intrat în parteneriat public-privat şi a dividendelor cuvenite din aceste asocieri;
    10. nu existã deficienţe în conceperea/proiectarea sau operarea/funcţionarea controalelor interne, care ar putea afecta îndeplinirea atribuţiilor entitãţii;
    11. ne însuşim responsabilitatea pentru conceperea şi implementarea unor proceduri şi controale care sã previnã şi sã detecteze frauda;
    12. nu am identificat şi nu avem nicio suspiciune privind existenţa unor fraude la nivelul entitãţii care sã afecteze entitatea şi care sã fie legatã de:
    a) management;
    b) angajaţii care au un rol important în controlul intern;
    c) alţii, care prin fraudã ar determina un impact financiar asupra conturilor de execuţie bugetarã;
    13. suntem de acord cu constatãrile compartimentului de audit intern şi am luat în considerare recomandãrile lui în determinarea impactului financiar al acestora şi al informaţiilor conexe acestora; nu am emis decizii care sã vinã în contradicţie cu cele constatate de auditul intern sau care sã impieteze independenţa şi obiectivitatea celor ce lucreazã în compartimentul de audit intern.


                          Conducerea entitãţii
                 ..........................................
                 (numele, prenumele, funcţia şi semnãtura)

    NOTĂ:
    Aceastã declaraţie nu trebuie sã aibã un conţinut standard, acesta având posibilitatea de a fi adaptat în funcţie de specificul entitãţii.
    Solicitarea declaraţiilor conducerii privind o varietate de probleme poate servi la determinarea modului de abordare a auditului financiar de cãtre echipa de audit, care trebuie sã fie conştientã de limitãrile declaraţiilor conducerii ca probe de audit.


    ANEXA 18
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi ....................
    Adresa .....................................
    Numãr de înregistrare ......../ziua ...../luna ...../anul .....


                            DELEGAŢIE

    În baza prevederilor art. 140 din Constituţia României, republicatã, şi ale <>art. 1 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, conform cãrora Curtea de Conturi exercitã controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, domnul/ doamna ............., auditor public extern/auditor public extern în calitate de şef de echipã, din cadrul Departamentului/Camerei de Conturi ............ din Curtea de Conturi, posesor/posesoare al/a legitimaţiei nr. ............, este împuternicit(ã) sã efectueze/sã efectueze şi sã coordoneze misiunea de audit financiar la entitatea ............ .
    Obiectivul general al auditului financiar este acela de a obţine asigurarea cã:
    a) modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de cãtre ........(denumirea entitãţii)........ sunt în concordanţã cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevãzute în actele normative prin care a fost înfiinţatã entitatea verificatã şi respectã principiile legalitãţii, regularitãţii, economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii;
    b) situaţiile financiare auditate sunt întocmite de cãtre .............(denumirea entitãţii)....... în conformitate cu cadrul de raportare financiarã aplicabil în România, respectã principiile legalitãţii şi regularitãţii şi oferã o imagine fidelã a poziţiei financiare, a performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfãşuratã de entitatea auditatã.
    Principalele obiective urmãrite în auditarea conturilor anuale de execuţie bugetarã sunt cele prevãzute la pct. 259 din Regulamentul privind organizarea şi desfãşurarea activitãţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activitãţi, aprobat prin <>Hotãrârea plenului Curţii de Conturi nr. 130/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010.
    Cu ocazia acestei misiuni de audit financiar se va verifica şi realitatea lucrãrilor de investiţii, dacã astfel de lucrãri au fost efectuate.
    Misiunea de audit financiar se va desfãşura în perioada ..........., iar perioada supusã auditului este ......... .
    Obiectivele urmãrite cu ocazia acţiunii de audit financiar şi perioada supusã auditãrii, menţionate mai sus, se pot completa în funcţie de constatãrile rezultate pe parcursul acestei misiuni.
    Auditorul public extern are acces neîngrãdit la toate actele, documentele şi informaţiile necesare exercitãrii atribuţiilor sale, iar persoanele juridice şi fizice supuse verificãrii Curţii de Conturi sunt obligate sã le punã la dispoziţia acestuia, potrivit prevederilor <>art. 5 din Legea nr. 94/1992, republicatã.
    De asemenea, auditorii publici externi pot solicita ordonatorului principal/secundar de credite, precum şi entitãţilor aflate în subordinea acestuia furnizarea de acte, documente şi informaţii care justificã transferurile de fonduri publice cãtre entitãţile din subordinea entitãţii verificate, atât sub aspectul fundamentãrii, cât şi cel al justificãrii acestor sume din punctul de vedere al legalitãţii, regularitãţii, economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii.
    În cazul în care aceste acte, documente şi informaţii necesare nu vor fi puse la dispoziţia auditorului public extern, la termenele şi în structura stabilite de acesta, vor fi aplicate prevederile <>art. 62 şi 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã.
    Auditorul public extern posedã autorizaţie de acces la informaţii clasificate secret de stat, nivelul strict secret nr. ............. din data de .............. . (Fraza va fi inclusã numai în cazul urmãtoarelor entitãţi: Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii Externe, precum şi entitãţile din subordinea acestora.)
    Perioada supusã auditãrii se extinde în cazul constatãrii unor deficienţe a cãror remediere ulterioarã nu mai este posibilã, dar care pot avea caracter de continuitate (de exemplu: nerespectarea prevederilor legale privind întocmirea programului anual de achiziţii publice ori privind inventarierea patrimoniului, neevidenţierea unor bunuri în patrimoniu etc.), sau a unor deficienţe care provin din perioada anterioarã celei supuse auditãrii şi care se referã la:
    a) nestabilirea, neevidenţierea şi neîncasarea la termen a drepturilor de creanţã cuvenite entitãţii şi bugetelor publice (clienţi, dividende, impozite, taxe, contribuţii etc.);
    b) încãlcarea prevederilor legale referitoare la lichidarea, ordonanţarea şi plata unor cheltuieli bugetare care au fost angajate în perioada anterioarã celei supuse verificãrii.
    În cazul în care auditorul public extern va constata erori/abateri de la legalitate şi regularitate, fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale şi/sau cazuri de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi/sau în administrarea patrimoniului, se va întocmi proces-verbal de constatare, care constituie anexã la raportul de audit financiar.


       Şeful departamentului/Directorul camerei de conturi,
        .................................................


    ANEXA 19
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi .......................


                   RAPORT DE AUDIT FINANCIAR
       Localitatea ........., ziua ...... luna ..... anul .......

    Subsemnatul/Subsemnaţii,................, având funcţia de auditor(i) public(i) extern(i) în cadrul ..........(denumirea structurii de control/audit)..........., în temeiul <>Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, şi al delegaţiei nr. .............. din data de ..................., am efectuat în perioada ..................... misiunea de audit financiar la ...........(denumirea entitãţii verificate, codul unic de înregistrare)......... din ..........(localitatea şi adresa completã)........ pentru anul ........... .
    În exerciţiul bugetar supus auditãrii şi în timpul misiunii de audit financiar, conducerea executivã, precum şi conducerile compartimentelor economice, financiare şi contabile, dupã caz, ale entitãţii auditate au fost asigurate de ...........(Se vor înscrie, pe perioade, numele, prenumele şi funcţia persoanelor care au asigurat conducerea executivã şi conducerile compartimentelor respective.).............. .
    Misiunea de audit financiar a fost efectuatã în conformitate cu standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi, elaborate în baza standardelor internaţionale de audit.
    Conţinut:
    1. responsabilitatea auditorilor publici externi;
    2. responsabilitatea conducerii entitãţii auditate;
    3. situaţiile financiare auditate;
    4. obiectivele auditului financiar;
    5. prezentarea generalã a entitãţii auditate şi a cadrului legal aplicabil acesteia - se va face în mod succint şi se va referi la:
    a) contextul instituţional;
    b) descrierea activitãţii, a scopului, obiectivelor şi atribuţiilor prevãzute în actele normative de înfiinţare ale entitãţii auditate, modul de organizare şi funcţionare al acesteia, precizarea bugetului total alocat entitãţii auditate, precum şi a cheltuielilor aferente perioadei auditate;
    c) indicatorii care caracterizeazã activitatea entitãţii (stabiliţi de departamentul de specialitate care coordoneazã acţiunea de verificare) - aceştia se vor introduce şi centraliza în aplicaţia INFOPAC pentru a se efectua analiza lor la nivel naţional, pe domenii de activitate, în vederea formulãrii unor concluzii şi a unor recomandãri pentru îmbunãtãţirea activitãţii în domeniul auditat;
    d) modul de organizare a sistemului contabil;
    e) modul de organizare şi implementare a sistemului de control intern;
    f) evaluarea riscurilor;
    6. metodologia de audit aplicatã pe parcursul desfãşurãrii misiunii de audit financiar, secţiune care conţine informaţii referitoare la modul în care:
    a) a fost stabilit pragul de semnificaţie (nivelul materialitãţii);
    b) au fost determinaţi factorii care au influenţat desfãşurarea auditului financiar sau care au generat schimbãri semnificative de orice naturã în entitatea auditatã pe parcursul perioadei auditate;
    c) auditorii publici externi s-au confruntat cu dificultãţi tehnice şi procedurale, dacã este cazul, ca de exemplu: lipsa înregistrãrilor contabile, neprezentarea documentelor justificative, lipsa de colaborare a conducerii şi a celorlalţi reprezentanţi ai entitãţii cu echipa de audit etc.;
    d) au fost identificate categoriile de operaţiuni economice auditate şi au fost utilizate procedurile de audit;
    e) au fost obţinute şi examinate probele de audit ce susţin constatãrile înscrise în raportul de audit financiar;
    7. sinteza constatãrilor şi concluziilor auditului financiar cu privire la:
    a) respectarea principiilor de legalitate şi regularitate în administrarea patrimoniului, în execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli şi în întocmirea situaţiilor financiare anuale;
    b) sistemul de control intern;
    c) inventarierea şi evaluarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, aflat în administrarea entitãţii auditate;
    d) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunãtãţirea calitãţii condiţiilor de viaţã şi de muncã, dacã este cazul;
    e) respectarea principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului;
    f) carenţele, inadvertenţele sau imperfecţiunile cadrului legislativ identificate;
    8. constatãrile şi concluziile rezultate în urma fiecãrui alt tip de acţiune de verificare, aşa cum se precizeazã la pct. 352 din regulament.
    Pentru constatãrile menţionate la pct. 7 şi 8 din raportul de audit financiar, auditorii publici externi vor prezenta în mod succint urmãtoarele elemente:
    a) erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate, faptele pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului constatate în timpul misiunii de audit financiar, în ordinea obiectivelor prevãzute la pct. 259 din regulament;
    b) valoarea estimativã a erorilor/abaterilor constatate;
    c) descrierea cauzelor şi împrejurãrilor care au condus la apariţia deficienţelor constatate;
    d) efectul, respectiv consecinţele economico-financiare, sociale etc. generate de deficienţele constatate;
    e) concluziile echipei de audit.
    În raportul de audit financiar se face trimitere la capitolele şi punctele din procesul-verbal de constatare şi notele de constatare unde se regãsesc prezentate respectivele deficienţe;
    9. prezentarea sinteticã a constatãrilor rezultate în urma acţiunilor de verificare efectuate la entitãţile subordonate, dacã este cazul;
    10. punctul de vedere al conducerii entitãţii auditate cu privire la constatãrile rezultate în urma auditului financiar, precum şi motivaţia neînsuşirii acestuia de cãtre Curtea de Conturi, dacã este cazul;
    11. mãsurile luate de entitate în timpul misiunii de audit financiar pentru înlãturarea deficienţelor constatate de Curtea de Conturi;
    12. concluziile generale rezultate în urma misiunii de audit financiar şi recomandãrile echipei de audit cu privire la mãsurile ce urmeazã a fi luate pentru înlãturarea deficienţelor constatate în timpul misiunii de audit financiar:
    a) mãsurile ce urmeazã a fi luate de conducerea entitãţii auditate în vederea înlãturãrii erorilor/abaterilor de la legalitate şi regularitate, cauzatoare sau necauzatoare de prejudicii, constatate în timpul misiunii de audit financiar;
    b) mãsurile ce urmeazã a fi luate de conducerea entitãţii auditate în vederea înlãturãrii deficienţelor constatate din:
      (i) evaluarea sistemului de control intern al entitãţii;
      (ii) inventarierea şi evaluarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, aflat în administrarea entitãţii auditate;
      (iii) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunãtãţirea calitãţii condiţiilor de viaţã şi de muncã;
      (iv) evaluarea respectãrii principiilor economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale şi în execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, în concordanţã cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevãzute în actele normative prin care a fost înfiinţatã entitatea auditatã, în situaţia în care se apreciazã cã existã potenţial pentru îmbunãtãţiri semnificative, chiar dacã nu s-a constatat încãlcarea vreunei prevederi legale;
    13. propuneri privind îmbunãtãţirea cadrului legislativ;
    14. opinia auditorilor publici externi, la formularea cãreia se va ţine cont de valoarea tuturor erorilor/abaterilor constatate cu ocazia misiunii de audit la entitatea verificatã şi a celor constatate la entitãţile din subordinea acesteia, extrapolate la nivelul întregii populaţii (categorie de operaţiuni economice), care se comparã cu nivelul de materialitate ales, ţinând cont şi de natura erorilor/abaterilor şi de contextul în care s-au produs acestea.
    Prezentul raport de audit financiar, care conţine împreunã cu anexele sale un nr. de ....... pagini, a fost întocmit în ....... exemplare şi a fost înregistrat sub nr. ........... din .......... la entitatea auditatã, iar în registrul unic de control la nr. ......... din data de ............ . Un exemplar al raportului de audit financiar (împreunã cu anexele sale) se lasã entitãţii auditate. ...... exemplare ale procesului-verbal de constatare sunt lãsate entitãţii verificate pentru a fi semnate şi restituite echipei de audit în termen de 5 zile calendaristice de la data înregistrãrii la entitatea auditatã sau de la data confirmãrii de primire a acestora.
    Împotriva prezentului raport de audit financiar conducãtorul entitãţii poate formula obiecţiuni în termen de 15 zile calendaristice de la data înregistrãrii actului la entitatea verificatã sau de la data confirmãrii de primire a acestuia.

    Echipa de audit,
    Auditori publici externi:
    Numele şi prenumele/Semnãtura
    .............................
    .............................

    NOTE:
    1. În cazul întocmirii unei note de constatare ce a fost transmisã departamentului de specialitate ca urmare a acţiunii de verificare efectuate la instituţii publice ori la sucursale, filiale sau alte subunitãţi fãrã personalitate juridicã ale unor operatori economici, se va consemna despre acest lucru în raportul de audit financiar.
    2. În situaţia în care o persoanã refuzã sã rãspundã la întrebãrile formulate în nota de relaţii, auditorii publici externi vor consemna despre acest lucru în raportul de audit financiar.


    ANEXA 20
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi .......................
    Numãr de înregistrare ..........ziua ...../luna ...../anul .....


                        CERTIFICAT DE CONFORMITATE

    În baza prevederilor <>art. 33 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã,
    se ia act de faptul cã în urma efectuãrii, în temeiul prevederilor <>art. 26 din Legea nr. 94/1992, republicatã, a misiunii de audit financiar la .........(Se menţioneazã entitatea auditatã.)........ , în raportul de audit financiar a fost formulatã o opinie fãrã rezerve, întrucât:
    a) modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de cãtre entitatea verificatã (inclusiv entitãţile subordonate acesteia şi verificate) sunt în concordanţã cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevãzute în actele normative prin care a fost înfiinţatã entitatea verificatã şi respectã principiile legalitãţii, regularitãţii, economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii;
    b) situaţiile financiare auditate sunt întocmite de cãtre entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiarã aplicabil în România, respectã principiile legalitãţii şi regularitãţii şi oferã o imagine realã şi fidelã a operaţiunilor economice efectuate de cãtre entitate, a poziţiei financiare, a performanţei şi modificãrilor poziţiei financiare ale acesteia.
    Se certificã conformitatea contului de execuţie pe anul ......., încheiat de ...............(Se menţioneazã entitatea auditatã.)........... .

    Conform prevederilor <>art. 34 din Legea nr. 94/1992, republicatã, certificarea contului de execuţie nu constituie temei pentru exonerarea de rãspundere juridicã.


      Şeful departamentului/Directorul camerei de conturi,
           ............................................


    ANEXA 21
la regulament


    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi ....................


                              CONŢINUTUL
      dosarului curent întocmit în urma misiunii de audit financiar

    1. adresa de notificare;
    2. nota întocmitã cu ocazia instruirii;
    3. delegaţiile;
    4. planul de audit financiar;
    5. raportul de audit financiar, cu anexele acestuia:
    a) procesul-verbal de constatare, cu anexele acestuia, respectiv:
      (i) situaţii, tabele;
      (ii) notele de relaţii;
      (iii) actele, documentele şi informaţiile obţinute în cadrul acţiunii curente, care susţin constatãrile, concluziile şi recomandãrile auditorilor publici externi;
      (iv) nota cuprinzând propunerea de extindere a perioadei supuse verificãrii, dacã este cazul;
      (v) nota privind propunerea de solicitare a serviciilor unui expert, dacã este cazul;
      (vi) nota privind propunerea de solicitare cãtre anumite instituţii specializate ale statului sã efectueze cu prioritate unele verificãri de specialitate, dacã este cazul;
    b) nota/notele de constatare întocmitã/întocmite, dacã este cazul;
    c) procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, dacã este cazul;
    d) procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute la <>art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, dacã este cazul;
    e) procesul-verbal de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin (2) şi de aplicare a penalitãţilor prevãzute la <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã, dacã este cazul;
    f) nota de conciliere;
    g) alte acte, documente şi informaţii obţinute în cadrul acţiunii curente, care susţin constatãrile, concluziile şi recomandãrile auditorilor publici externi;
    6. documentele de lucru întocmite;
    7. obiecţiile formulate la constatãrile consemnate în raportul de audit financiar şi în procesul-verbal de constatare, dacã este cazul;
    8. actele întocmite în procesul de valorificare a constatãrilor:
    a) nota conţinând poziţia motivatã legal referitoare la obiecţii, dacã este cazul;
    b) nota privind mãsurile propuse de auditorii publici externi, altele decât cele recomandate în raportul de audit financiar (blocarea fondurilor bugetare sau speciale; suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de sãvârşirea unor fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma verificãrii, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate; sesizarea organelor de urmãrire penalã), dacã este cazul;
    c) decizia emisã de şeful de departament/directorul camerei de conturi;
    d) adresele şefului de departament/directorului camerei de conturi, inclusiv cele prin care se solicitã: blocarea fondurilor bugetare sau speciale; suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de sãvârşirea unor fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma verificãrii, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate; sesizarea organelor de urmãrire penalã, dacã este cazul;
    e) contestaţia formulatã de conducãtorul entitãţii verificate referitor la mãsurile dispuse prin decizie, dacã este cazul;
    f) nota întocmitã de directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi, cuprinzând punctul de vedere referitor la contestaţia formulatã de conducãtorul entitãţii verificate împotriva mãsurilor prevãzute în decizie, dacã este cazul;
    g) încheierea emisã de comisia de soluţionare a contestaţiilor;
    h) informarea departamentului juridic privind întâmpinarea depusã la instanţa de contencios administrativ competentã împotriva încheierii formulate de comisia de soluţionare a contestaţiei la decizia emisã în procesul de valorificare a constatãrilor din raportul de audit financiar, dacã este cazul;
    i) nota unilateralã şi/sau procesul-verbal de constatare întocmite cu ocazia verificãrii modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizie;
    9. nota de evaluare a raportului de audit financiar.


    ANEXA 22
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi ....................
    Adresa .............................................
    Numãr de înregistrare ....../ziua ...../luna ...../anul .....


                         Cãtre ..........................
                               (pãrţile interesate)

    Stimate(ã) ................................................,
    Conform Programului de activitate a Curţii de Conturi pe anul ..........., aprobat prin Hotãrârea plenului nr. ......./.............., vã comunicãm faptul cã în perioada ............ urmeazã sã efectuãm o acţiune de ........... cu tema ......... la ..........(numele entitãţii ce va fi supusã verificãrii)........... .
    În scopul efectuãrii în condiţii optime a acţiunii de audit al performanţei şi în conformitate cu prevederile <>art. 5 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, vã rugãm sã puneţi la dispoziţia auditorilor publici externi actele, documentele şi informaţiile ce vã vor fi solicitate, precum şi sã asiguraţi un spaţiu adecvat şi logistica necesarã pe perioada desfãşurãrii acţiunii.
    În vederea eficientizãrii acţiunii de audit al performanţei şi implicit a reducerii timpului de efectuare a acestei acţiuni la entitatea dumneavoastrã, vã rugãm sã pregãtiţi şi, respectiv, sã furnizaţi/înmânaţi la data prezentãrii echipei de audit actele, documentele şi informaţiile prevãzute în lista anexatã, în structura stabilitã de Curtea de Conturi.
    În cazul în care actele, documentele şi informaţiile necesare nu vor fi puse la dispoziţia echipei de audit a Curţii de Conturi la termenele şi în structura stabilitã de conducerea departamentului/camerei de conturi şi ulterior de cãtre echipa de audit, vor fi aplicate prevederile <>art. 62 şi 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã.


        Cu stimã,

        Semnãtura (şefului departamentului/
          directorului camerei de conturi)
       ....................................


    ANEXA 23
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi .........................
    Adresa .............................................
    Numãr de înregistrare ......../ziua ...../luna ...../anul ......

                                DELEGAŢIE

    În baza prevederilor art. 140 din Constituţia României, republicatã, şi ale <>art. 1 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, conform cãrora Curtea de Conturi exercitã controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, domnul/doamna ................, auditor public extern/auditor public extern în calitate de şef de echipã, din cadrul Departamentului/Camerei de Conturi ............. din Curtea de Conturi, posesor/posesoare al/a legitimaţiei nr. ........., este împuternicit(ã) sã efectueze/sã efectueze şi sã coordoneze misiunea de audit al performanţei cu tema ........... la entitatea .............. .
    Principalele obiective urmãrite în cadrul acţiunii de audit al performanţei sunt urmãtoarele: ............ .
    Cu ocazia acestei misiuni de audit al performanţei se va verifica şi realitatea lucrãrilor de investiţii, dacã astfel de lucrãri au fost efectuate.
    Misiunea de audit al performanţei se va desfãşura în perioada .............., iar perioada supusã auditului este ............. .
    Obiectivele urmãrite cu ocazia acţiunii de audit al performanţei şi perioada supusã auditãrii, menţionate mai sus, se pot completa în funcţie de constatãrile rezultate pe parcursul acestei misiuni.
    Auditorul public extern are acces neîngrãdit la toate actele, documentele şi informaţiile necesare exercitãrii atribuţiilor sale, iar persoanele juridice şi fizice supuse verificãrii Curţii de Conturi sunt obligate sã le punã la dispoziţia acestuia, potrivit prevederilor <>art. 5 din Legea nr. 94/1992, republicatã.
    În cazul în care aceste acte, documente şi informaţii necesare nu vor fi puse la dispoziţia auditorului public extern la termenele şi în structura stabilitã de acesta, vor fi aplicate prevederile <>art. 62 şi 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã.
    Auditorul public extern posedã autorizaţie de acces la informaţii clasificate secret de stat, nivelul strict secret, nr. ...... din data de ........... (Fraza va fi inclusã numai în cazul urmãtoarelor entitãţi: Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii Externe, precum şi entitãţile din subordinea acestora.).
    Perioada supusã auditãrii se extinde în cazul constatãrii unor deficienţe a cãror remediere ulterioarã nu mai este posibilã, dar care pot avea caracter de continuitate (de exemplu: nerespectarea prevederilor legale privind întocmirea programului anual de achiziţii publice ori privind inventarierea patrimoniului, neevidenţierea unor bunuri în patrimoniu etc.) sau a unor deficienţe care provin din perioada anterioarã celei supuse auditãrii şi care se referã la:
    a) nestabilirea, neevidenţierea şi neîncasarea la termen a drepturilor de creanţã cuvenite entitãţii şi bugetelor publice (clienţi, dividende, impozite, taxe, contribuţii etc.);
    b) încãlcarea prevederilor legale referitoare la lichidarea, ordonanţarea şi plata unor cheltuieli bugetare care au fost angajate în perioada anterioarã celei supuse verificãrii.
    În cazul în care auditorul public extern va constata erori/abateri de la legalitate şi regularitate, fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale şi/sau cazuri de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţã şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi/sau în administrarea patrimoniului, se va întocmi proces-verbal de constatare, care constituie anexã la raportul de audit al performanţei.


   Şeful departamentului/Directorul camerei de conturi,
   ...................................................


    ANEXA 24
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi .......................


                              LISTA
          riscurilor identificate şi evaluarea acestora


┌────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────┬──────────┐
│Domeniul/Obiectivul/│Descrierea riscului - cauza,│ Risc critic │ │
│Activitatea/Procesul│ problema, impactul, │(semnificativ │Observaţii│
│ │ dupã caz │ şi relevant) │ │
│ │ │ Da/Nu │ │
├────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤
├────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤
├────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤
├────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤
├────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤
├────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤
├────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤
├────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤
├────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤
├────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤
├────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤
├────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤
├────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤
├────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤
└────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────┴──────────┘




    ANEXA 25
la regulament


    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi ....................


                              CONŢINUTUL
             dosarului curent întocmit în urma acţiunilor
                      de audit al performanţei

    1. adresa de notificare;
    2. nota întocmitã cu ocazia instruirii;
    3. delegaţiile;
    4. planul de audit al performanţei;
    5. raportul de audit al performanţei, cu anexele acestuia:
    a) lista riscurilor identificate şi evaluarea acestora;
    b) procesul-verbal de constatare, cu anexele acestuia, respectiv:
      (i) situaţii, tabele;
      (ii) notele de relaţii;
      (iii) actele, documentele şi informaţiile obţinute în cadrul acţiunii curente, care susţin constatãrile, concluziile şi recomandãrile auditorilor publici externi;
      (iv) nota cuprinzând propunerea de extindere a perioadei supuse verificãrii, dacã este cazul;
      (v) nota privind propunerea de solicitare a serviciilor unui expert, dacã este cazul;
      (vi) nota privind propunerea de solicitare cãtre anumite instituţii specializate ale statului sã efectueze cu prioritate unele verificãri de specialitate, dacã este cazul;
    c) nota/notele de constatare, întocmitã/întocmite, dacã este cazul;
    d) procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, dacã este cazul;
    e) procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevãzute la <>art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, dacã este cazul;
    f) procesul-verbal de constatare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalitãţilor prevãzute la <>art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicatã, dacã este cazul;
    g) nota de conciliere;
    h) alte acte, documente şi informaţii obţinute în cadrul acţiunii curente, care susţin constatãrile, concluziile şi recomandãrile auditorilor publici externi;
    6. documentele de lucru întocmite;
    7. minutele încheiate cu ocazia întâlnirilor avute cu reprezentanţii entitãţii auditate;
    8. obiecţiile formulate la constatãrile consemnate în raportul de audit al performanţei şi în procesul-verbal de constatare, dacã este cazul;
    9. actele întocmite în procesul de valorificare a constatãrilor:
    a) nota conţinând poziţia motivatã legal referitoare la obiecţii, dacã este cazul;
    b) nota privind mãsurile propuse de auditorii publici externi, altele decât cele recomandate în raportul de audit al performanţei (blocarea fondurilor bugetare sau speciale; suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de sãvârşirea unor fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma verificãrii, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate; sesizarea organelor de urmãrire penalã), dacã este cazul;
    c) decizia emisã de şeful de departament/directorul camerei de conturi;
    d) adresele şefului de departament/directorului camerei de conturi, inclusiv cele prin care se solicitã: blocarea fondurilor bugetare sau speciale; suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de sãvârşirea unor fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma verificãrii, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate; sesizarea organelor de urmãrire penalã, dacã este cazul;
    e) contestaţia formulatã de conducãtorul entitãţii verificate referitor la mãsurile dispuse prin decizie, dacã este cazul;
    f) nota întocmitã de directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi cuprinzând punctul de vedere referitor la contestaţia formulatã de conducãtorul entitãţii verificate împotriva mãsurilor prevãzute în decizie, dacã este cazul;
    g) încheierea emisã de comisia de soluţionare a contestaţiilor;
    h) informarea departamentului juridic privind întâmpinarea depusã la instanţa de contencios administrativ competentã împotriva încheierii formulate de comisia de soluţionare a contestaţiei la decizia emisã în procesul de valorificare a constatãrilor din raportul de audit al performanţei, dacã este cazul;
    i) nota unilateralã şi/sau procesul-verbal de constatare întocmite cu ocazia verificãrii modului de ducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizie;
    10. nota de evaluare a raportului de audit al performanţei.


    ANEXA 26
la regulament

    CURTEA DE CONTURI
    Departamentul/Camera de Conturi ....................


                                    LISTA
       actelor, documentelor şi informaţiilor necesare efectuãrii
              controlului/auditului financiar/auditului
                       performanţei/documentãrii


┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Acte, documente şi informaţii │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Actele normative de constituire a entitãţii/statutul, registre cu procese-│
│verbale ale adunãrii generale a acţionarilor/consiliului de administraţie/ │
│consiliului local │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Rapoartele de activitate/dispoziţiile/ordinele conducerii ....... pentru │
│anii ..................... │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Deciziile emise de ordonatorul de credite în perioada ............. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Registrele cuprinzând procesele-verbale de şedinţã, precum şi hotãrârile: │
│adunãrii generale a acţionarilor, consiliului de administraţie, consiliului │
│local, dupã caz │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Procesele-verbale ale şedinţelor Consiliului director pentru perioada │
│ ....................... │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6. Controalele dispuse de conducere, reclamaţii, contestaţii şi modul de │
│soluţionare a acestora │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7. Contractele de împrumut şi cele de garanţie imobiliarã prin care a fost │
│grevat de sarcini patrimoniul unitãţii │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8. Contractele de achiziţie publicã şi actele adiţionale la acestea, │
│încheiate în anul 201X şi anterior, pe baza cãrora s-au efectuat plãţi în │
│anul 201X │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│9. Organigrama entitãţii la data de 31 decembrie 201X │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│10. Statul de funcţii şi statul de personal valabile în perioada .........; │
│numãrul mediu lunar de angajaţi în perioada ............................ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11. Lista cuprinzând numele şi adresele avocaţilor, juriştilor sau ale altor │
│consultanţi externi cu care colaboraţi │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│12. Rapoartele auditorilor interni pentru perioada ........... - în prezent, │
│dacã este cazul │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│13. Lista litigiilor în curs semnatã de cãtre departamentul juridic şi care │
│sã cuprindã detalii privind: natura litigiilor, o scurtã descriere, pãrţile │
│implicate, calitatea entitãţii (pârâtã sau reclamantã), stadiul în care se │
│aflã litigiul, termenul dosarului, suma la care se referã, estimarea │
│rezultatului litigiilor │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│14. Fişele de cont sintetice şi analitice aferente anilor ............ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│15. Dosarul de inventariere a patrimoniului public şi privat al statului/ │
│unitãţii administrativ-teritoriale, întocmit cu ocazia inventarului efectuat │
│în anul ..... (decizia/ordinul de inventariere, listele de inventariere, │
│procesele-verbale ale comisiei centrale de inventariere etc.), şi documentele│
│de valorificare a acestuia │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│16. Actele de control întocmite de organe cu atribuţii de control în perioada│
│.................................. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Situaţii financiare │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Balanţa de verificare la data de 31 decembrie 201X pentru perioada 1 │
│ianuarie - 31 decembrie 201X, situaţiile financiare întocmite la aceastã datã│
│şi contul de execuţie centralizat pe toate sursele de finanţare │
│(macheta nr. .......) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Trezorerie │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Situaţia conturilor deschise la bãnci, în lei şi în valutã; situaţia │
│trebuie sã cuprindã: banca, numãrul de cont, suma în lei, suma în valutã la │
│data de 31 decembrie 201X │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Contractele de împrumut pe termen scurt, de overdraft, pe termen mediu sau│
│lung şi de leasing încheiate pentru perioada ......., cu informaţii despre │
│modul de garantare a acestor împrumuturi, precum şi actele adiţionale │
│aferente contractelor anterioare, dacã este cazul │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Registrele de casã la data de 31 decembrie 201X; ultima filã la data de │
│31 decembrie 201X, precum şi prima filã de la începutul anului urmãtor │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Ordinele de cumpãrare valutã valabile la data de 31 decembrie 201X, │
│dacã este cazul │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Detalii privind orice fel de restricţii asupra disponibilitãţilor bãneşti,│
│dacã este cazul │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Clienţi şi conturi asimilate │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Situaţia clienţilor la data de 31 decembrie 201X, dupã vechimea creanţelor│
│pentru fiecare client în parte, precum şi calculul provizioanelor, │
│dacã este cazul │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Situaţia veniturilor înregistrate în avans la data de 31 decembrie 201X │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Situaţia avansurilor acordate angajaţilor şi rãmase nedecontate la data │
│de 31 decembrie 201X │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Situaţia provizioanelor pentru clienţi incerţi la 31 decembrie 201X: tabel│
│de mişcare pentru perioada cuprinsã între 31 decembrie 201X-2 şi 31 decembrie│
│201X, cuprinzând şi explicaţii privind modul de calcul al provizioanelor, │
│dacã este cazul │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Jurnalul de vânzãri pentru anul 201X │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Imobilizãri corporale şi necorporale │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Registrul mijloacelor fixe la data de 31 decembrie 201X │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Situaţia imobilizãrilor corporale vândute şi a celor casate (sau a │
│ieşirilor de orice fel) în perioada ................., cuprinzând detalii │
│privind: valoarea de intrare, durata de amortizare, amortizarea cumulatã la │
│data ieşirii din patrimoniu, amortizarea pentru anul 201X, preţul de vânzare │
│(dacã este cazul), data ieşirii şi modul de ieşire (casare/vânzare/transfer) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Situaţia ajustãrilor pentru deprecierea sau pierderea de valoare a │
│mijloacelor fixe │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Situaţia mijloacelor fixe neutilizate (dacã este cazul) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Situaţia mijloacelor fixe aprobate pentru casare la data de │
│31 decembrie 201X │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6. Situaţia imobilizãrilor în curs în perioada ................ (de precizat │
│dacã existã investiţii în curs ce nu vor mai fi realizate) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7. Componenţa subvenţiilor pentru investiţii la data de 31 decembrie 201X, │
│dacã este cazul │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8. Lista obiectivelor de investiţii pe anul ........ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Stocuri │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Structura dupã vechime a stocurilor la data de 31 decembrie 201X şi lista │
│stocurilor propuse pentru casare/deteriorate la data de 31 decembrie 201X │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Calculul costului de producţie la data de 31 decembrie 201X, │
│dacã este cazul │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Explicaţii şi detalii privind modul de calcul al ajustãrilor pentru │
│stocuri depreciate calitativ sau cu mişcare lentã/fãrã mişcare, │
│dacã este cazul │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Situaţia tuturor stocurilor la terţi la data de 31 decembrie 201X şi │
│documentele justificative │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Situaţia stocurilor fãrã mişcare, cu mişcare lentã sau depreciate la data │
│de 31 decembrie 201X │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6. Poliţele de asigurare încheiate pentru anul 201X │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Furnizori şi conturi asimilate, datorii │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Balanţa analiticã a furnizorilor la data de 31 decembrie 201X │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Situaţia avansurilor cãtre furnizori la data de 31 decembrie 201X │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Jurnalele de achiziţie pentru perioada ........ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Datorii şi creanţe cu bugetele publice │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Procesele-verbale, alte documente şi înştiinţãri primite din partea │
│autoritãţilor fiscale, aferente perioadei ....... │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Deconturile privind TVA pentru perioada ........ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Declaraţiile privind impozitele şi taxele datorate bugetelor locale │
│pentru anul financiar ........., precum şi modul de calcul al acestora │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Declaraţia privind impozitul pe venit, dacã este cazul │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Situaţii privind plata obligaţiilor unitãţii reprezentând contribuţia │
│unitãţii şi a angajatului la asigurãrile sociale, la şomaj, la sãnãtate, la │
│fondul pentru persoanele cu handicap, precum şi la celelalte fonduri speciale│
│pentru perioada ......... │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6. Situaţia creanţelor prescrise la data de 3 decembrie 201X │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Salarii │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Contractul/Acordul colectiv de muncã şi actele sale adiţionale valabile │
│în perioada ......... │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Situaţia privind concediile de odihnã neefectuate la data de 31 decembrie │
│201X şi concediile medicale plãtite în perioada ....... │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Situaţia privind primele şi bonusurile în bani şi în naturã acordate │
│în perioada ......... │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Statele de platã şi centralizatoarele de salarii pe perioada ......... │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Venituri în avans, capitaluri şi rezerve │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Fundamentarea şi utilizarea alocaţiilor bugetare şi a creditelor │
│nerambursabile │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Venituri înregistrate în avans în perioada ......... │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Capitaluri şi rezerve │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Structura capitalurilor şi a rezervelor la data de 31 decembrie 201X şi │
│corespondenţa acestor conturi de pasiv cu conturile corespunzãtoare de activ;│
│evoluţia conturilor de capitaluri şi rezerve în perioada ...... │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Venituri şi cheltuieli │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Documentaţia care a stat la baza elaborãrii bugetului de venituri şi │
│cheltuieli pentru anul ........ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Situaţia privind rectificãrile bugetului de venituri şi cheltuieli în │
│anul ...... şi documentaţia care a stat la baza acestor modificãri │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Fişele de cont pentru venituri şi cele pentru cheltuieli pentru perioada │
│........... │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Situaţia achiziţiilor publice în anul ...., conform modelului anexat │
│(macheta nr. 1) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Situaţia realizãrii bugetului de venituri şi cheltuieli definitiv aprobat │
│pe anul ...... │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Chestionare │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Chestionar pentru evaluarea sistemului contabil, conform modelului anexat │
│(macheta nr. 2) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Chestionar pentru evaluarea sistemului IT, conform modelului anexat │
│(macheta nr. 3) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Chestionar pentru evaluarea sistemului de control intern, conform │
│modelului anexat (macheta nr. 4) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Chestionar pentru evaluarea auditului intern, conform modelului anexat │
│(macheta nr. 5) │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Menţionãm cã lista de mai sus nu este completã, iar pe mãsura verificãrii acestor informaţii de cãtre echipa de control/audit este posibil sã fie solicitate unele clarificãri sau alte acte/documente/informaţii suplimentare.


     Consilier de conturi/Directorul camerei de conturi,
    ...................................................


    NOTĂ:
    Conţinutul listei de mai sus va fi adaptat şi completat de conducerea structurii de specialitate, selectându-se doar acele acte, documente şi informaţii care sunt specifice entitãţii care urmeazã a fi notificatã. Se va evita solicitarea tuturor actelor, documentelor şi informaţiilor cuprinse în listã fãrã a se ţine cont de specificul entitãţii care urmeazã sã fie verificatã.
    Conţinutul machetelor nr. 1-5 poate fi completat, forma prezentã reprezentând un minim obligatoriu.


    MACHETA Nr. 1

    Denumirea entitãţii

                                 SITUAŢIE
              privind achiziţiile publice în anul 201X

--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Tabelul se gãseşte în Monitorul Oficial al Românie, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010, la pagina 96 (a se vedea imaginea asociatã)


    MACHETA Nr. 2

    Denumirea entitãţii .....

                            CHESTIONAR
               pentru evaluarea sistemului contabil


┌────┬──────────────────────────────────────────────────┬───────┬─────────────┐
│Nr. │ │ │Explicaţii/ │
│crt.│ Evaluarea sistemului contabil │Rãspuns│Documentul │
│ │ │ │care probeazã│
│ │ │ │ afirmaţia │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────────┤
│ 1.│Existã organizat în cadrul entitãţii compartiment │ │ │
│ │de contabilitate? │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────────┤
│ 2.│Contabilitatea este condusã de cãtre o firmã │ │ │
│ │specializatã? │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────────┤
│ 3.│Personalul cu atribuţii financiar-contabile │ │ │
│ │cunoaşte sarcinile/responsabilitãţile? │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────────┤
│ 4.│Au fost supuse aprobãrii ordonatorului de credite │ │ │
│ │numai proiectele de operaţiuni care respectau │ │ │
│ │cerinţele de legalitate, regularitate şi care │ │ │
│ │poartã viza de control financiar preventiv │ │ │
│ │propriu? │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────────┤
│ 5.│Care sunt operaţiunile supuse controlului │ │ │
│ │financiar preventiv propriu? │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────────┤
│ 6.│Proiectele de operaţiuni prezentate la controlul │ │ │
│ │financiar preventiv propriu au fost însoţite de │ │ │
│ │documente justificative certificate în privinţa │ │ │
│ │realitãţii, regularitãţii şi legalitãţii prin │ │ │
│ │semnãturã de cãtre conducãtorul compartimentului │ │ │
│ │de specialitate care a iniţiat operaţiunea? │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────────┤
│ 7.│Au fost efectuate operaţiuni patrimoniale ca │ │ │
│ │urmare a dispoziţiei ordonatorului de credite, │ │ │
│ │fãrã sã existe viza de control financiar preventiv│ │ │
│ │propriu? │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────────┤
│ 8.│Existã o evidenţã distinctã a proiectelor de │ │ │
│ │operaţiuni refuzate la viza de control financiar │ │ │
│ │preventiv propriu? │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────────┤
│ 9.│În cazul operaţiunilor efectuate fãrã viza de │ │ │
│ │control financiar preventiv propriu, ca urmare a │ │ │
│ │dispoziţiei exprese a ordonatorului de credite, │ │ │
│ │persoana desemnatã sã efectueze controlul │ │ │
│ │financiar preventiv propriu a informat în scris │ │ │
│ │Ministerul Finanţelor Publice şi, dupã caz, │ │ │
│ │organul ierarhic superior? │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────────┤
│ 10.│Operaţiunile efectuate pe rãspunderea │ │ │
│ │ordonatorului de credite au fost înregistrate în │ │ │
│ │conturi în afara bilanţului? │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────────┤