Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
REGULAMENT din 3 iulie 1923 pentru precizarea si lamurirea pretuirii si platii pamanturilor expropriate, cum si plata loturilor celor improprietariti in Basarabia
ART. 1 Plata preţului cuvenit proprietarilor expropriati se va face în titluri de renta amortizabila în 50 ani şi purtãtoare de dobanda de 5 la suta. Pentru fracţiunile sub 100 lei plata se va face în numerar. Valoarea nominalã este socotitã la plata drept valoare realã. Plata exproprierii pentru toate persoanele morale publice (zemtve, Stat, judeţ, comuna), se face în renta perpetua purtãtoare de dobanda de 5 la suta, iar pentru celelalte persoane morale, inclusiv epitropia Sf. Spiridon, în renta amortizabila. ART. 2 Pentru datoriile cuvenite bãncile rusesti, aflãtoare astãzi în lichidarea Statului roman, nu se va consemna renta. ART. 3 Pentru hotãrârile de expropriere rãmase definitive şi pentru a cãror publicare s-a intervenit la "Monitorul Oficial", plata se va face astfel: 80 la suta din valoare imediat, iar restul de 20 la suta dupã ce masuratoarea cadastrului va rãmâne definitiva. Pana atunci, pentru acest rest, Statul plãteşte semestrial la 1 Mai şi 1 Noembrie al fiecãrui an, o dobanda de 5 la suta pe an. ART. 4 Statul se libereazã valabil prin simplul fapt al consemnarii preţului la Casa de depuneri şi consemnaţiuni. Pentru mosiile ipotecate bãncilor rusesti, Statul va consemna preţul ce se plãteşte în renta, astfel cum se va fixa prin ordonanta preşedintelui tribunalului situaţiunii imobilului, cu citarea pãrţilor. În asemenea cazuri Statul va inainta recipisele preşedintelui tribunalului, care printr-o noua ordonanta va da cuvenitã autorizaţiune celor în drept pentru ridicarea dela Casa de depuneri a valorilor consemnate. ART. 5 Prin consemnarea preţului, terenul expropriat devine liber de orice obligaţiuni şi orice sarcini reale ce ar exista asupra lui. Toţi cei ce au sau pretind drepturi de orice fel asupra partei de pãmânt expropriata nu le pot exercita decât asupra preţului consemnat la Casa de depuneri. ART. 6 Renta cuvenitã pentru plata datoriilor cãtre bãncile rusesti va fi reţinutã de Stat, care va achitã creanţele bãncilor creditoare în ruble, socotind cursul rublei egal cu un leu, asa cum s-a decis prin jurnalul consiliului de miniştri No. 1.756 din 18 Iulie 1921, cu ocazia lichidãrii bãncilor Statului rus, nobilimii şi taranesti. ART. 7 Diviziunea, radierea, restrangerea creanţei şi tabloul de ordinea creditorilor se fixeazã în camera de consiliu de preşedintele tribunalului situaţiei imobilului dupã cererea debitorilor sau creditorului şi cu citarea pãrţilor, care din oficiu va ordonã cu privire la terenul expropriat, radierea tuturor sarcinilor şi urmãririlor de orice fel, sau reducerea lor, facerea de menţiuni în registre şi închiderea oricãror dosare relative la aceste urmãriri şi încetarea lor de fapt. Executarea creanţelor ipotecare sau privilegiate este suspendatã pana la consemnarea preţului. ART. 8 Nu se pot infiinta în mâinile Statului sau "Casei Noastre", cesiuni, popriri şi sechestre de orice natura asupra preţului. Statul şi "Casa Noastrã" nu va tine seama de acele cari se va ordonã, iar acele înfiinţate se vor considera ca neexistente. Se pot face însã popriri în mâinile grefierului tribunalului dupã consemnarea preţului şi chiar înainte de sumele ce proprietarul ar avea sa primeascã ca preţ al partii expropriate. ART. 9 Orice acţiune de revendicare sau orice alta acţiune de orice natura privitoare la pãmântul expropriat, se va valorifica, din moment ce exproprierea a rãmas definitiva, numai asupra preţului acestui pãmânt şi anume în proporţia în care preţul înlocuieşte pãmântul expropriat. Acţiunile introduse în justiţie vor continua având drept obiect preţul sau partea din preţ care înlocuieşte pãmântul expropriat, iar acţiunile neintroduse încã în justiţie vor avea dela început drept obiect preţul pãmântului expropriat. ART. 10 În caz când proprietatea este ipotecata, creanţele ipotecare, prin derogare dela lege sau convenţiune, rãmân de drept desfiinţate asupra porţiunii expropriate, iar drepturilor creditorilor ipotecari, se exercita numai asupra preţului în renta consemnat la Casa de depuneri şi consemnaţiuni. Ele continua însã a subsista proporţional asupra partii ipotecate rãmasã expropriatului şi în condiţiunile actului de ipoteca. Partea proporţionalã din creanta ipotecarã care revine creditorului pentru partea expropriata se declara exigibilã. Ea se va plati din renta consemnatã, socotitã valoare nominalã drept o valoare realã. Din ziua de 27 Noembrie 1918, în legatura cu art. 2 din lege, creditorul nu va avea drept sa ia decât un procent de 6 la suta, urmând a se scade din capitalul împrumutat suma încasatã de creditor în plus ca procent. Tot în renta socotitã astfel se vor achitã de debitori orice dobânzi datorite pana în ziua consemnarii. În cazul exproprierii terenurilor persoanelor morale publice (Stat, judeţe, comune), valoarea creanţelor ipotecare şi privilegiate se va consemna în renta amortizabila, diferenţa urmând a se consemna în renta perpetua. ART. 11 Creditorii ipotecari, cari la cererea proprietarului, în loc de a primi renta consemnatã ce li s-ar cuveni, ar consimţi ca intreaga lor creanta sa rãmânã asigurata în restul proprietãţii neexpropriata şi în acelaşi timp ar prelungi termenul de exigibilitate cu 10 ani dela expirare şi cu dobanda de 5 la suta pe an, vor putea primi la exigibilitate plata creanţei în numerar. ART. 12 Consilierul agricol al judeţului va inainta tribunalului un tablou de toate mosiile expropriate din judeţ, în care se va arata: numele mosiei, al proprietarului şi orice alte indicatiuni. Preşedintele tribunalului va îngriji sa alcatuiasca dosare separate pentru fiecare moşie, la care se va alãturã tot ce se referã la aceasta moşie, ca sarcini, urmãriri, acţiuni, drepturi, întâmpinãri, etc. Primul notar sub controlul preşedintelui tribunalului, va cerceta registrele şi alcãtui liste de sarcini pentru fiecare moşie. În acest scop, se vor putea cere lãmuriri debitorului şi creditorilor. Orice parte interesanta este în drept sa arate preşedintelui tribunalului intampinarile sale, cari vor fi luate în considerare la liberarea preţului. ART. 13 Dacã nu exista nici o sarcina sau împiedicare legalã, preşedintele tribunalului va dispune printr-o ordonanta liberarea preţului. ART. 14 Dacã exista vreo acţiune în revendicare sau de alta natura introdusã în justiţie asupra pãmântului expropriat şi nici o alta împiedicare ori sarcina, tribunalul cercetand seriozitatea acţiunii, va dispune ca sa se retie din preţ o suma care dupã aprecierea sa ar putea acoperi pretenţiile reclamantului. Când partea nu înfãţişeazã nici un titlu va fi obligatorie depunerea unei cauţiuni de un sfert din valoarea reclamata. În celelalte cazuri depunerea cauţiunii e lãsatã la aprecierea tribunalului. Acţiunile în revendicare sau oricare altele privitoare la imobilul expropriat cari au ca obiect preţul, vor continua sa fie judecate de instanţele cari le-ar fi judecat dacã nu intervenea exproprierea şi dupã aceleaşi norme. Numai dupã ce au fost judecate în chip definitiv, cel în drept va putea cere partea din preţ, care reprezintã echivalentul imobilului, la instanta unde se afla depus preţul. Pana atunci, existenta unor asemenea acţiuni indrituesc numai mãsura de conservare din articolul precedent la instanta unde se afla depus preţul. ART. 15 Dacã asupra imobilului expropriat exista sarcini, urmãriri etc., cari se exercita asupra preţului, pentru liberare se va proceda conform dispoziţiilor prevãzute în art. 7. ART. 16 Dacã asupra acestui imobil exista diferite drepturi, ca uzufruct sau altele de orice natura, preţul corespunzãtor va rãmâne consemnat la Casa de depuneri iar titularii acestor drepturi se vor adresa instanţelor competente, cari vor decide asupra întrebuinţãrii acestor fonduri, conform dreptului comun. ART. 17 Toate chestiunile privitoare la plata preţului şi lichidarea sarcinilor sau în legatura cu aceasta vor fi rezolvate de preşedintele tribunalului cu citarea pãrţilor. Judecarea tuturor acestor chestiuni se face în camera de consiliu de urgenta, cu precãdere şi fãrã autorizaţie. ART. 18 Toate aceste chestiuni sunt de competinţa tribunalului unde este situat imobilul. ART. 19 Când plata preţului pentru terenul expropriat se face în doua fracţiuni, dispoziţiunile prevãzute în art. 5 şi urmãtoarele de mai sus se aplica de îndatã mai intaiu asupra cotei consemnatã de 80 la suta din preţ şi în urma asupra restului de 20 la suta când va fi consemnat. ART. 20 Proprietarii expropriati primind sub forma de arenda, despãgubirea cuvenitã pana la 30 Aprilie 1923, plata preţului se socoteşte facuta pe ziua de 1 Mai 1923, astfel ca renta va purta cupoanele de 1 Mai 1923. Pe mãsura ce sentinţele rãmân definitive se vor îndeplini formalitãţile pentru consemnarea preţului în condiţiunile mai sus arãtate. ART. 21 Socoteala dobânzilor pentru creditori se va face pe ziua emiterii ordonanţei prezidenţiale. ART. 22 Din banii adunaţi din rãscumpãrarea proprietãţilor ce au aparţinut haznalei, udelurilor şi mãnãstirilor din strãinãtate, se va alcãtui un fond special al cãrui venit va fi întrebuinţat la întreţinerea şcolilor de agricultura indicate în anexa art. 44. În acest scop se va emite renta perpetua iar Casa de depuneri, va pune la dispoziţia ministerului de agricultura pentru şcolile prevãzute la anexa art. 44. ART. 23 De îndatã ce s-a fãcut improprietarirea şi satenii au fost puşi în posesia loturilor, ei nu vor mai plati arenda dacã preţul pãmântului expropriat a fost fixat, ci anuitatea preţului, care va fi devizat în rate semestriale calculate pe baza unei dobânzi de 5 la suta pe an şi amortisment dupã tabela. Dobanda de întârziere va fi de 6 la suta pe an. ART. 24 Plata pãmântului pentru toate vânzãrile se face în principiu în momentul intrãrii în posesie. Acelora cari nu vor fi în mãsura sa plãteascã în întregime pãmântul primit, se va acorda un termen de plata în rate pana la 20 ani, cu conditiunea de a vãrsa înainte cel puţin 20 la suta din preţ. Încasarea sumelor datorite se urmãreşte conform legilor ce sunt sau vor fi în vigoare pentru urmãrirea veniturilor Statului, în baza rolurilor ce se vor trimite administraţiilor financiare. ART. 25 Din ratele ce se vor plati de cumpãrãtori, partea reprezentând dobanda banilor se va înscrie în veniturile generale ale Statului. În ce priveşte plãţile anticipate, avansurile din preţ şi cota de amortisment cuprinsã în rate, ele vor fi consemnate prin îngrijirea administraţiilor financiare, la Casa de depuneri şi consemnaţiuni, în contul şi la dispoziţia Casei centrale a împroprietãririi, direcţiunea creditului ipotecar spre a forma "Fondul pentru amortizarea exproprierilor fãcute pentru cauza de utilitate nationala". ART. 26 Casa centrala a împroprietãririi va vãrsa din acest fond în fiecare an ministerului de finanţe, spre a fi încasate la Stat, sumele prevãzute pentru amortizarea anuala prin tragere la sorţi a titlurilor de renta amortizabila emise pentru plata exproprierilor. Disponibilul din fondul consemnat va fi întrebuinţat de Casa centrala a împroprietãririi deasemenea la amortizarea prin tragere la sorţi a titlurilor de renta amortizabila, emise pentru plata pãmântului expropriat în plus şi peste cota anuala înscrisã pentru amortizare.
──────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
