Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 REGULAMENT din 3 decembrie 2018 de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGULAMENT din 3 decembrie 2018  de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii    Twitter Facebook
Cautare document

 REGULAMENT din 3 decembrie 2018 de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii

EMITENT: Consiliul Superior al Magistraturii
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1044 din 10 decembrie 2018
──────────
    Aprobat prin Hotărârea nr. 1.073 din 3 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1044 din 10 decembrie 2018.
──────────
    CAP. I
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    (1) Consiliul Superior al Magistraturii, denumit în continuare Consiliu, este un organ constituţional.
    (2) Consiliul face parte din autoritatea judecătorească.
    (3) Consiliul este garantul independenţei justiţiei.

    ART. 2
    Consiliul este independent şi se supune în activitatea sa numai legii.

    ART. 3
    Consiliul are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.

    ART. 4
    (1) Consiliul apără judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenţei sau imparţialităţii acestora în înfăptuirea justiţiei ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea.
    (2) Consiliul apără reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor.

    ART. 5
    (1) Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.
    (2) Atribuţiile Plenului şi ale secţiilor referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor se exercită cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale regulamentelor adoptate în aplicarea acestor acte normative.

    ART. 6
    Consiliul întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor-asistenţi, în condiţiile legii.

    ART. 7
    Consiliul coordonează activitatea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri.

    ART. 8
    Membrii Consiliului răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului.

    CAP. II
    Structura Consiliului
    ART. 9
    (1) Consiliul este alcătuit din 19 membri, care compun Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, denumit în continuare Plen.
    (2) Din Consiliu fac parte:
    a) 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor;
    b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat;
    c) 3 membri de drept, respectiv: preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reprezentant al puterii judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ministrul justiţiei.

    (3) Magistraţii prevăzuţi la alin. (2) lit. a) compun cele două secţii ale Consiliului, una pentru judecători şi una pentru procurori.
    (4) Secţia pentru judecători este alcătuită din:
    a) 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    b) 3 judecători de la curţile de apel, inclusiv Curtea Militară de Apel;
    c) 2 judecători de la tribunale, inclusiv tribunale specializate şi tribunale militare;
    d) 2 judecători de la judecătorii.

    (5) Secţia pentru procurori este alcătuită din:
    a) un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Direcţia Naţională Anticorupţie sau de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
    b) un procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel, inclusiv Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel;
    c) 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale, tribunale specializate şi tribunale militare;
    d) un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii.


    CAP. III
    Conducerea Consiliului
    ART. 10
    (1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi pentru un mandat de un an. Mandatul preşedintelui nu poate fi reînnoit.
    (2) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului fac parte din secţii diferite.
    (3) Pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte pot candida doar membrii judecători şi procurori prevăzuţi la art. 9 alin. (2) lit. a).
    (4) Membrii judecători şi procurori care doresc să candideze pentru funcţiile de preşedinte, respectiv vicepreşedinte îşi depun candidaturile, însoţite de un proiect privind obiectivele urmărite, în Secţia pentru judecători, respectiv în Secţia pentru procurori.
    (5) Secţiile corespunzătoare ale Consiliului analizează şi dezbat candidaturile depuse şi desemnează candidaţii pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte. Hotărârea se ia în prezenţa a cel puţin 2/3 din membrii secţiei, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
    (6) Pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte candidează un judecător şi un procuror desemnaţi de Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori, în condiţiile alin. (5).
    (7) Preşedintele şi vicepreşedintele sunt aleşi de Plen dintre candidaţii desemnaţi potrivit alin. (5) şi (6), în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
    (8) Preşedintele Consiliului are următoarele atribuţii principale:
    a) reprezintă Consiliul în relaţiile interne şi internaţionale;
    b) coordonează activitatea Consiliului şi repartizează lucrările pentru Plen şi secţii;
    c) prezidează lucrările Plenului, cu excepţia cazului în care la lucrări participă Preşedintele României;
    d) propune Plenului măsurile necesare pentru ocuparea locurilor devenite vacante, ca urmare a încetării calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului;
    e) semnează actele emise de Consiliu;
    f) sesizează Curtea Constituţională în vederea soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice;
    g) desemnează membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultaţi pentru elaborarea unor proiecte de acte normative, la propunerea Plenului;
    h) prezintă în şedinţa publică a Plenului raportul asupra activităţii Consiliului, care se transmite instanţelor şi parchetelor şi se dă publicităţii;
    i) prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României, până la data de 15 februarie a anului următor, raportul anual privind starea justiţiei şi raportul anual privind activitatea Consiliului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului;
    j) are calitatea de ordonator principal de credite, care poate fi delegată vicepreşedintelui, secretarului general, secretarului general adjunct sau directorului economic;
    k) stabileşte atribuţiile secretarului general adjunct, la propunerea secretarului general al Consiliului;
    l) coordonează activitatea Compartimentului de audit public intern;
    m) coordonează activitatea Biroului de informare publică şi relaţii cu mass-media.

    (9) Preşedintele Consiliului îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege, de regulamente şi de Plen.
    (10) Preşedintele Consiliului stabileşte atribuţiile vicepreşedintelui, având în vedere dispoziţiile alin. (1), (8) şi (9). Vicepreşedintele Consiliului coordonează activitatea Compartimentului de documente clasificate.
    (11) În lipsa preşedintelui Consiliului, atribuţiile prevăzute la alin. (8) şi (9) se exercită de vicepreşedinte.

    ART. 11
    În caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte sau de vicepreşedinte se aplică procedura prevăzută la art. 10 alin. (4)-(7).

    CAP. IV
    Funcţionarea şi atribuţiile Consiliului
    SECŢIUNEA 1
    Constituirea Consiliului
    ART. 12
    (1) În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârilor Senatului privind validarea judecătorilor şi procurorilor aleşi ca membri ai Consiliului şi, respectiv, alegerea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă membrii Consiliului în şedinţa de constituire.
    (2) În şedinţa de constituire prezidată de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt aleşi preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului.

    ART. 13
    (1) Consiliul funcţionează ca organ cu activitate permanentă.
    (2) Membrii Consiliului desfăşoară activitate permanentă şi nenormată şi nu exercită activitatea de judecător sau procuror, cu excepţia membrilor de drept.
    (3) Perioada în care judecătorul sau procurorul este membru al Consiliului constituie vechime în aceste funcţii.

    ART. 14
    Plenul şi secţiile Consiliului emit hotărâri, iar preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului emit decizii, potrivit dispoziţiilor legale şi regulamentare.

    ART. 15
    Hotărârile Consiliului se iau în Plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor care le revin acestora.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii
§ 1. Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
    ART. 16
    (1) Plenul are următoarele atribuţii:
    1. apără independenţa autorităţii judecătoreşti în ansamblul său, în condiţiile art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile art. 40 alin. (3)-(5) şi (7) se aplică în mod corespunzător;
    2. numeşte şi revocă inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, în condiţiile legii;
    3. propune Preşedintelui României conferirea de distincţii pentru judecători şi procurori, în condiţiile legii;
    4. aprobă procedura de evaluare/reevaluare psihologică, modalitatea de constituire a comisiilor de evaluare psihologică, plata membrilor acestora şi desfăşurarea programului de consiliere psihologică, în condiţiile art. 42^1 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    5. la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, aprobă data şi locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, stabileşte tematica pentru acest concurs şi aprobă Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică şi Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie, emite avize şi adoptă regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
    6. numeşte comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de contestaţii pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
    7. aprobă programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi tematica activităţilor de formare profesională continuă, organizate de curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea;
    8. numeşte şi revocă directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii şi desemnează judecătorii şi procurorii care vor face parte din Consiliul ştiinţific al acestuia, în condiţiile legii;
    9. aprobă structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al acestuia;
    10. la propunerea Consiliului de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri, stabileşte numărul anual de cursanţi ai acesteia, aprobă data şi locul pentru organizarea concursului de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri, stabileşte tematica pentru acest concurs şi aprobă programele de formare iniţială şi continuă a grefierilor, emite avize şi adoptă regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
    11. numeşte şi revocă directorul şi directorii adjuncţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri, desemnează judecătorii şi procurorii membri în Consiliul de conducere şi numeşte personalul de instruire al acestei şcoli;
    12. organizează şi validează concursul pentru numirea procurorului şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi concursul pentru numirea procurorilor din cadrul acestei secţii;
    13. numeşte şi revocă procurorul-şef, procurorul-şef adjunct şi ceilalţi procurori din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie;
    14. convoacă adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;
    15. aprobă lista localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor, cu avizul conform al ministrului justiţiei, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
    16. elaborează propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;
    17. emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor;
    18. adoptă Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi celelalte regulamente şi hotărâri date în competenţa Plenului prin Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin alte legi;
    19. adoptă, împreună cu Ministerul Apărării Naţionale, regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari;
    20. asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de internet a Consiliului a Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, a Codului deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi a regulamentelor pe care le adoptă;
    21. avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti;
    22. avizează proiectele de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul justiţiei, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
    23. sesizează ministrului justiţiei necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei;
    24. aprobă raportul privind starea justiţiei şi raportul privind activitatea proprie şi asigură publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului;
    25. soluţionează contestaţiile formulate de inspectorii judiciari nemulţumiţi de calificativul acordat la evaluarea activităţii profesionale;
    26. aprobă sau dispune completarea ori refacerea raportului de audit extern independent al Inspecţiei Judiciare;
    27. numeşte şi revocă secretarul general, secretarul general adjunct şi personalul cu funcţii de conducere din aparatul propriu al Consiliului;
    28. dispune revocarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Consiliului, în condiţiile art. 55 alin. (10) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    29. organizează procedura de alegere a membrilor Consiliului şi soluţionează contestaţiile referitoare la legalitatea procedurilor de desemnare şi de alegere a judecătorilor şi procurorilor ca membri ai Consiliului;
    30. stabileşte numărul de posturi necesar funcţionării aparatului propriu al Consiliului, în limitele bugetului;
    31. stabileşte structura compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului şi modul de organizare a activităţii acestora.

    (2) Plenul exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulamente.

§ 2. Desfăşurarea lucrărilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
    ART. 17
    (1) Lucrările Plenului se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri şi sunt prezidate de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte. În lipsa preşedintelui şi a vicepreşedintelui, Plenul alege un preşedinte de şedinţă dintre judecători sau procurori, cu votul majorităţii celor prezenţi.
    (2) Preşedintele României prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului la care participă.
    (3) Reprezentanţii societăţii civile participă, cu drept de vot, la lucrările Plenului.
    (4) Reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor pot participa la lucrările Plenului, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la iniţiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului. În situaţia în care participă la şedinţă, reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor sunt obligaţi să respecte regulile de desfăşurare în bune condiţii a acesteia. Reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor nu participă la deliberări şi la şedinţele Plenului care nu sunt publice.
    (5) Hotărârile Plenului se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi care nu s-au abţinut.
    (6) Preşedintele, vicepreşedintele sau, după caz, preşedintele de şedinţă semnează hotărârile şi celelalte acte emise de Plen.

    ART. 18
    Membrii îşi pot exprima în mod valabil votul în Plen cu condiţia participării la dezbaterile pe marginea punctului supus procedurii de vot.

    ART. 19
    (1) În caz de paritate de voturi, dezbaterile şi procedura de vot se reiau în aceeaşi zi, dacă este posibil.
    (2) În cazul în care după reluarea procedurii de vot nu se poate adopta o hotărâre, punctul va fi înscris pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Plenului, cu respectarea termenului de soluţionare prevăzut de lege, dacă este cazul.

    ART. 20
    (1) Declaraţiile de abţinere a unor membri se înregistrează înaintea dezbaterii punctului de pe ordinea de zi în legătură cu care se formulează cererea de abţinere.
    (2) Abţinerea unora dintre membri semnifică neparticiparea acestora la vot, neputând fi echivalată cu un vot pozitiv sau negativ.

    ART. 21
    (1) În cazul votării unor candidaturi, numărul maxim de voturi favorabile ce poate fi exprimat de fiecare membru va fi cel mult egal cu numărul locurilor pentru care se candidează.
    (2) Buletinele de vot care conţin un număr mai mare de voturi favorabile decât numărul locurilor pentru care se candidează sunt declarate nule.
    (3) Dacă numărul candidaturilor care au întrunit votul majorităţii membrilor prezenţi este mai mare decât numărul locurilor pentru care se candidează, departajarea candidaţilor se face, în limita locurilor pentru care se candidează, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute.
    (4) În situaţia prevăzută la alin. (3), dacă mai multe candidaturi au obţinut acelaşi număr de voturi cu ultima candidatură care se încadrează în limita locurilor pentru care se candidează, procedura de votare se reia în cadrul aceleiaşi şedinţe pentru candidaturile cu acelaşi număr de voturi. Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.

    ART. 22
    (1) Consiliul se întruneşte în Plen ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a majorităţii membrilor Plenului.
    (2) Ordinea de zi a lucrărilor Plenului se aprobă de către Plen, la propunerea preşedintelui sau, după caz, a vicepreşedintelui Consiliului.
    (3) Proiectul ordinii de zi şi proiectele de hotărâri cu caracter normativ ce se supun votului Plenului se publică cu 3 zile înainte pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Dispoziţiile art. 31 alin. (2) teza a doua se aplică în mod corespunzător. Pentru punctele suplimentate pe ordinea de zi, procedura de transparenţă se aplică în mod corespunzător.
    (4) Lucrările Plenului Consiliului sunt, de regulă, publice. Plenul hotărăşte, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice.
    (5) În vederea asigurării transparenţei, şedinţele Plenului se desfăşoară în condiţii de publicitate, astfel:
    a) şedinţele publice se transmit în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Consiliului, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a Consiliului;
    b) hotărârile Consiliului adoptate în Plen, cu caracter normativ, se supun în mod corespunzător prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată;
    c) în finalul hotărârilor adoptate de Plen se vor menţiona, fără a afecta secretul votului, numărul de voturi „pentru“, numărul de voturi „împotrivă“, numărul de voturi „abţinere“ şi numărul de voturi „nule“, după caz.

    (6) Hotărârile Plenului se iau prin vot direct şi secret şi se motivează.
    (7) Hotărârile Plenului se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile Plenului privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor se publică în termen de 10 zile de la redactare.
    (8) Hotărârile adoptate în Plen se redactează, de regulă, de persoane din cadrul compartimentului care a întocmit lucrarea ce a stat la baza hotărârii, în termen de 30 de zile de la pronunţare; hotărârile pot fi repartizate spre redactare şi compartimentului care asigură activitatea de secretariat a Consiliului. Hotărârile Plenului privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile şi se comunică de îndată.
    (9) Erorile sau omisiunile materiale vădite cuprinse în hotărârile Plenului sau în ordinea de zi soluţionată pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere, din dispoziţia preşedintelui de şedinţă, pe baza procesului-verbal întocmit de Serviciul sinteze şi pregătirea lucrărilor Consiliului Superior al Magistraturii.

    ART. 23
    (1) În vederea asigurării transparenţei decizionale în procedura de elaborare a proiectelor de hotărâri prevăzute la art. 22 alin. (5) lit. b), Consiliul publică un anunţ referitor la acest demers pe pagina proprie de internet, într-o secţiune specială, afişează anunţul la sediul Consiliului într-un spaţiu accesibil publicului şi dispune transmiterea acestuia către mass-media centrală, în condiţiile prevăzute de lege.
    (2) Prin decizie a preşedintelui Consiliului se desemnează o persoană din cadrul aparatului propriu, responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă. Aceasta primeşte propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de hotărâre propus şi le consemnează într-un registru, menţionând data primirii, persoana şi datele de contact de la care s-a primit propunerea, opinia sau recomandarea.
    (3) În cazurile prevăzute de lege, persoana desemnată potrivit alin. (2) întreprinde măsurile necesare pentru organizarea şi desfăşurarea întâlnirilor în care se dezbat public proiectele de hotărâri.
    (4) Dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 52/2003, republicată, se aplică în mod corespunzător.

    ART. 24
    (1) Activitatea de secretariat a Consiliului este asigurată de Serviciul sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii.
    (2) Lucrările Plenului se înregistrează şi se consemnează într-un proces-verbal, întocmit de persoana desemnată din cadrul serviciului prevăzut la alin. (1) şi semnat de secretarul general, secretarul general adjunct sau înlocuitorul acestora.

    ART. 25
    (1) Hotărârile Plenului privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    (2) Contestaţia se depune la Consiliu. Contestaţia formulată de judecătorul sau procurorul vizat de hotărârea prevăzută la alin. (1) suspendă executarea măsurii dispuse cu privire la cariera şi drepturile acestuia.
    (3) Contestaţia şi hotărârea atacată, împreună cu dosarul cauzei, se transmit de îndată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    (4) Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia prevăzută la alin. (1) este definitivă.

    ART. 26
    (1) În exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 16 alin. (1) pct. 25, Plenul soluţionează contestaţiile formulate de inspectorii judiciari împotriva calificativelor acordate de comisia de evaluare a activităţii profesionale, în termen de 30 de zile de la primirea acestora.
    (2) În soluţionarea contestaţiei, Plenul poate cere inspectorului-şef orice informaţii pe care le consideră necesare, iar citarea inspectorului judiciar pentru a fi audiat este obligatorie.
    (3) În urma soluţionării contestaţiei, Plenul poate hotărî menţinerea aceluiaşi calificativ sau acordarea unui calificativ superior.
    (4) Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de îndată inspectorului judiciar.
    (5) Hotărârea Plenului poate fi atacată cu recurs la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul suspendă executarea.
    (6) Hotărârea definitivă se transmite compartimentului competent al Consiliului, în vederea includerii sale în dosarul profesional.

§ 3. Comisiile de lucru ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
    ART. 27
    (1) Pentru exercitarea atribuţiilor Plenului, în cadrul Consiliului se organizează comisii de lucru.
    (2) Comisiile au rol de structuri pregătitoare de specialitate pentru Plen.
    (3) Numărul, denumirea, componenţa nominală, domeniul de activitate şi atribuţiile comisiilor se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului.

    ART. 28
    (1) Comisiile sunt formate din membri ai Consiliului.
    (2) La stabilirea componenţei nominale a comisiilor se ţine cont de statutul membrilor Consiliului şi de atribuţiile pe care le exercită, în scopul asigurării echilibrului funcţional.

    ART. 29
    La lucrările comisiilor participă, cu caracter permanent, reprezentanţi ai compartimentelor de specialitate din aparatul propriu al Consiliului, ale căror atribuţii sunt în conexiune cu specificul activităţii fiecărei comisii, desemnaţi prin dispoziţie a secretarului general.

    ART. 30
    La lucrările comisiilor pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai instanţelor şi parchetelor, ai Inspecţiei Judiciare, ai Institutului Naţional al Magistraturii, ai Şcolii Naţionale de Grefieri şi ai Ministerului Justiţiei, judecători şi procurori, alţi membri ai personalului instanţelor şi parchetelor, reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor sau orice altă persoană a cărei prezenţă este utilă.

    ART. 31
    (1) Comisiile de lucru au, în principal, următoarele atribuţii:
    a) analizează şi propun spre soluţionare punctele înscrise pe ordinea de zi a Plenului, cu excepţia celor privind cariera judecătorilor şi procurorilor;
    b) înaintează proiecte de hotărâri ce se supun includerii pe ordinea de zi şi aprobării în Plen, cu excepţia celor cu caracter individual privind cariera judecătorilor şi procurorilor;
    c) analizează solicitările venite din partea membrilor Consiliului, a asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, a organizaţiilor societăţii civile, a altor autorităţi şi instituţii publice în domeniul de activitate al Consiliului şi stabilesc priorităţi de activitate tematică;
    d) alte atribuţii stabilite prin lege, regulament sau prin hotărârea prevăzută la art. 27 alin. (3).

    (2) În situaţia în care în cadrul comisiilor există puncte de vedere divergente şi nu se poate adopta proiectul de hotărâre prin consens, se va proceda la vot. În acest caz, pe ordinea de zi a şedinţei Plenului vor fi înscrise proiecte alternative de hotărâre cu privire la respectivele puncte de pe ordinea de zi, cu menţionarea opiniei majoritare şi a opiniei/opiniilor minoritare exprimate în comisii, după caz.

    ART. 32
    Cu excepţia situaţiilor în care legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctele de vedere referitoare la proiectele de acte normative se transmit autorităţii solicitante după analizarea lor în comisia de specialitate.

    ART. 33
    (1) Plenul Consiliului stabileşte anual coordonatorul fiecărei comisii, la propunerea membrilor acesteia.
    (2) Un membru al Consiliului poate coordona o singură comisie.
    (3) Coordonatorul comisiei îndeplineşte următoarele atribuţii:
    a) convoacă şedinţele comisiei;
    b) stabileşte ordinea de zi a şedinţelor;
    c) conduce şedinţele comisiei;
    d) verifică şi semnează minutele întocmite de către secretarul comisiei;
    e) dispune transmiterea minutelor către secretarul general şi publicarea lor pe pagina de internet a Consiliului.

    (4) Coordonatorul îndeplineşte orice alte atribuţii necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii comisiei.
    (5) În absenţa coordonatorului, lucrările comisiei sunt conduse de unul dintre membrii acesteia, desemnat de membrii prezenţi.

    ART. 34
    Lucrările de secretariat ale comisiilor sunt realizate de persoane desemnate de către secretarul general din cadrul compartimentelor de specialitate ale Consiliului, în raport cu specificul fiecărei comisii.

    ART. 35
    (1) În cadrul comisiilor se pot constitui, prin hotărâre a membrilor acestora, grupuri de lucru pentru realizarea unor obiective.
    (2) Comisia este informată periodic în legătură cu activităţile desfăşurate, potrivit alin. (1), formulând propuneri către Plenul Consiliului.

    ART. 36
    Comisiile sunt sesizate, de regulă, de către conducerea Consiliului sau secretarul general. De asemenea, ele se pot sesiza din oficiu.

    ART. 37
    (1) Şedinţele comisiilor sunt, de regulă, nepublice. Membrii comisiei pot decide cazurile în care şedinţa este publică.
    (2) Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută.

    ART. 38
    (1) Comisiile examinează documentele primare, notele întocmite de către compartimentele de specialitate, studiile de drept comparat realizate la solicitarea lor, precum şi orice alte documente relevante.
    (2) Membrii aflaţi în imposibilitate de a participa la lucrările comisiei pot transmite opiniile lor asupra problemelor supuse dezbaterii, în termen util, coordonatorului comisiei.
    (3) Persoanele invitate la lucrările comisiilor pot să îşi exprime, în orice modalitate, opinia asupra problemelor supuse dezbaterii.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Secţia pentru judecători
§ 1. Atribuţiile Secţiei pentru judecători
    ART. 39
    (1) Secţia pentru judecători are următoarele atribuţii:
    1. propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor;
    2. numeşte judecătorii stagiari pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
    3. eliberează din funcţie judecătorii stagiari;
    4. numeşte şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
    5. numeşte, suspendă şi revocă din funcţii de conducere judecătorii, în condiţiile legii şi ale regulamentului;
    6. dispune promovarea judecătorilor în funcţii de execuţie;
    7. dispune delegarea şi detaşarea judecătorilor, în condiţiile legii;
    8. aprobă transferul judecătorilor;
    9. analizează îndeplinirea condiţiilor legale de către judecătorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alţi jurişti care au fost admişi la concursul de intrare în magistratură, de către judecătorii înscrişi la concursul de promovare şi de către judecătorii propuşi pentru numirea în funcţii de conducere;
    10. desemnează membrii comisiilor de evaluare, în cazurile prevăzute de lege;
    11. soluţionează contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor, constituite în condiţiile legii;
    12. dispune suspendarea din funcţie a judecătorilor sau, după caz, interzicerea provizorie a exercitării anumitor atribuţii de către aceştia, în condiţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    13. stabileşte, în fiecare an, numărul de cursanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii pentru judecători, în funcţie de posturile de judecători vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate;
    14. organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, examenul de capacitate al judecătorilor, numeşte comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor;
    15. organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, concursurile pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor;
    16. aprobă, anual, numărul de locuri pentru promovarea pe loc a judecătorilor şi organizează şi validează concursul de promovare a judecătorilor în funcţii de execuţie;
    17. apără judecătorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea judecătorilor, precum şi împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea;
    18. apără reputaţia profesională a judecătorilor;
    19. acordă avizul cu privire la sesizările privind apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său;
    20. ia măsuri pentru soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor;
    21. soluţionează opoziţiile formulate împotriva hotărârilor colegiilor de conducere ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi curţilor de apel, prevăzute la art. 7 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    22. desemnează candidaţii pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ai Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile art. 24 din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    23. dispune revocarea din funcţia de membru ales, judecător, al Consiliului Superior al Magistraturii în situaţiile prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    24. îndeplineşte atribuţiile referitoare la procedura de revocare a membrilor aleşi, judecători, ai Consiliului, prevăzute la art. 55 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    25. convoacă adunările generale ale judecătorilor, în condiţiile legii;
    26. avizează proiectul de hotărâre a Guvernului privind numărul maxim de posturi pentru instanţe, inclusiv pentru instanţele militare;
    27. emite avizul conform pentru majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii;
    28. aprobă numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la art. 134^1 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru fiecare instanţă, la propunerea ordonatorilor de credite;
    29. aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea secţiilor curţilor de apel, ale instanţelor din circumscripţiile acestora, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecătoreşti şi circumscripţiilor acestora, în condiţiile legii;
    30. stabileşte categoriile de procese sau de cereri care se soluţionează în municipiul Bucureşti numai de anumite instanţe, cu respectarea competenţei materiale prevăzute de lege;
    31. la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, stabileşte numărul vicepreşedinţilor curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate, precum şi judecătoriile la care funcţionează un vicepreşedinte;
    32. adoptă Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, precum şi celelalte regulamente şi hotărâri date în competenţa Secţiei pentru judecători.

    (2) Secţia pentru judecători îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.

    ART. 40
    (1) Secţia pentru judecători are dreptul, respectiv obligaţia corelativă de a se sesiza din oficiu pentru a apăra judecătorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea judecătorilor, precum şi împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Secţia pentru judecători apără reputaţia profesională a judecătorilor.
    (2) Judecătorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului.
    (3) Plenul, Secţia pentru judecători, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului, din oficiu sau la sesizarea judecătorului, sesizează Inspecţia Judiciară pentru efectuarea de verificări, în vederea apărării independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor.
    (4) În urma efectuării verificărilor, Inspecţia Judiciară întocmeşte un raport, care, înainte de a fi prezentat Secţiei pentru judecători, se comunică judecătorului vizat, pentru a lua cunoştinţă de material şi, eventual, pentru a formula obiecţii.
    (5) Judecătorul în legătură cu care se efectuează verificările este invitat să participe la şedinţa Secţiei pentru judecători în cadrul căreia se discută raportul întocmit de Inspecţia Judiciară.
    (6) În situaţiile în care este afectată independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională a unui judecător, Secţia pentru judecători dispune măsurile care se impun şi asigură publicarea acestora pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.
    (7) La solicitarea judecătorului vizat, comunicatul publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii va fi afişat la instituţia unde acesta îşi desfăşoară activitatea şi/sau publicat pe site-ul acestei instituţii.
    (8) În cazul în care judecătorul renunţă la cererea formulată potrivit alin. (2), lucrarea este soluţionată pe cale administrativă de preşedintele Secţiei pentru judecători, care ia act de renunţare şi dispune închiderea lucrării.

    ART. 41
    (1) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor pentru motivul prevăzut la art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară. În cazul în care propunerea de revocare este formulată de adunarea generală sau, după caz, de către preşedintele instanţei, Secţia pentru judecători o trimite Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea verificărilor.
    (2) În urma verificărilor efectuate la instanţă, Inspecţia Judiciară întocmeşte un raport pe care îl prezintă Secţiei pentru judecători.
    (3) După primirea raportului, preşedintele Secţiei pentru judecători fixează un termen pentru dezbaterea acestuia, dispunând citarea judecătorului cu funcţie de conducere şi comunicarea raportului, în vederea luării la cunoştinţă şi, eventual, pentru a formula obiecţii.
    (4) Judecătorul are dreptul să solicite administrarea probei cu înscrisuri în apărare.
    (5) La termenul fixat, Secţia pentru judecători dezbate raportul şi eventualele obiecţii formulate de judecătorul cu funcţie de conducere. Dacă apreciază necesar, secţia poate decide completarea raportului Inspecţiei Judiciare cu privire la aspectele sesizate în cuprinsul propunerii de revocare sau întocmirea unui nou raport.
    (6) În situaţia în care se constată exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale, Secţia pentru judecători dispune revocarea judecătorului din funcţia de conducere.
    (7) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) lit. a) şi c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Direcţia resurse umane şi organizare, cu citarea judecătorului cu funcţie de conducere.
    (8) Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de îndată judecătorului revocat din funcţia de conducere.
    (9) Hotărârea Secţiei pentru judecători poate fi atacată la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun.
    (10) Până la finalizarea procedurii de revocare din funcţia de conducere, Secţia pentru judecători poate dispune suspendarea judecătorului din funcţia de conducere.
    (11) Hotărârea prin care se dispune suspendarea din funcţia de conducere se motivează în termen de 5 zile de la pronunţare şi poate fi atacată cu contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.

    ART. 42
    (1) Secţia pentru judecători a Consiliului numeşte, promovează şi eliberează din funcţie magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.
    (2) Secţia pentru judecători adoptă Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Regulamentul privind promovarea în funcţia de prim-magistrat-asistent şi magistrat-asistent-şef la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    ART. 43
    (1) Secţia pentru judecători soluţionează contestaţiile formulate de judecători împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare a activităţii profesionale, în termen de 30 de zile de la primirea acestora.
    (2) În urma soluţionării contestaţiei, secţia poate hotărî menţinerea aceluiaşi calificativ sau acordarea unui calificativ superior.
    (3) Hotărârea se comunică judecătorului care a formulat contestaţia, în termen de 5 zile de la redactare.
    (4) Hotărârea secţiei poate fi atacată cu recurs la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea curţii de apel este definitivă.
    (5) Hotărârea definitivă se transmite compartimentului competent al Consiliului, în vederea includerii sale în dosarul profesional.

    ART. 44
    (1) Judecătorii şi magistraţii-asistenţi pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi la domiciliu sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători.
    (2) În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii şi magistraţii-asistenţi pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, potrivit legii, Consiliul fiind informat de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia.
    (3) Secţia pentru judecători se pronunţă de îndată după primirea sesizării.

§ 2. Desfăşurarea lucrărilor Secţiei pentru judecători
    ART. 45
    (1) Lucrările Secţiei pentru judecători sunt legal constituite în prezenţa majorităţii membrilor acesteia şi sunt prezidate de preşedintele secţiei. În lipsa acestuia, şedinţa este prezidată de unul dintre membrii secţiei, ales cu votul majorităţii celor prezenţi.
    (2) La lucrările Secţiei pentru judecători participă preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ministrul justiţiei.
    (3) Dispoziţiile art. 17 alin. (4)-(6), art. 18, 19, 20 şi 21 se aplică în mod corespunzător şi în cazul lucrărilor Secţiei pentru judecători.

    ART. 46
    În procedura disciplinară în faţa Secţiei pentru judecători, cazurile de abţinere şi procedura de soluţionare a acestora sunt cele prevăzute de Codul de procedură civilă.

    ART. 47
    (1) Secţia pentru judecători se întruneşte ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui sau a majorităţii membrilor secţiei.
    (2) Ordinea de zi a lucrărilor Secţiei pentru judecători se aprobă de către aceasta, la propunerea preşedintelui secţiei.
    (3) Publicarea proiectului ordinii de zi şi a proiectelor de hotărâri cu caracter normativ ce se supun votului Secţiei pentru judecători se realizează în condiţiile art. 22 alin. (3), care se aplică în mod corespunzător. În ordinea de zi publicată nu se includ cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători ori magistraţi-asistenţi.
    (4) Lucrările Secţiei pentru judecători sunt, de regulă, publice. Secţia hotărăşte, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice. Şedinţele secţiei în care se soluţionează cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători ori magistraţi-asistenţi nu sunt publice. Dispoziţiile art. 22 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.
    (5) Dispoziţiile art. 23 referitoare la transparenţa decizională se aplică în mod corespunzător şi în cazul hotărârilor Secţiei pentru judecători cu caracter normativ.
    (6) În situaţiile în care Secţia pentru judecători îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare, precum şi la soluţionarea cererilor privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători ori magistraţi-asistenţi, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ministrul justiţiei nu au drept de vot.
    (7) Hotărârile Secţiei pentru judecători prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară, prin care s-a dispus suspendarea ori s-a respins cererea de suspendare din funcţie a judecătorului cercetat disciplinar ori, după caz, hotărârile prin care se dispune cu privire la suspendarea din funcţie sau interzicerea provizorie a exercitării unor atribuţii în temeiul art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se redactează de Biroul grefa secţiilor, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare.
    (8) Hotărârile Secţiei pentru judecători prin care au fost soluţionate cererile de încuviinţare a percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu se redactează de Biroul grefa secţiilor în ziua în care au fost adoptate.
    (9) Dispoziţiile art. 22 alin. (6)-(9) şi ale art. 24 se aplică în mod corespunzător.

    ART. 48
    Dacă legea nu prevede altfel, hotărârile Secţiei pentru judecători pot fi atacate la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun.

    ART. 49
    Cererile având ca obiect încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestului la domiciliu sau arestării preventive a judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi se înregistrează într-un registru special nepublic, ţinut de Biroul grefa secţiilor, care va include: numărul curent, organul care a formulat cererea, termenul acordat pentru soluţionarea cererii, numărul hotărârii şi soluţia dispusă de Secţia pentru judecători şi data comunicării acesteia către parchetul sau instanţa care a solicitat încuviinţarea, după caz.

    ART. 50
    (1) Hotărârile prin care Secţia pentru judecători soluţionează cererile prevăzute la art. 49 primesc numere separate, ce vor conţine şi indicativul Np, şi vor cuprinde, în principal, următoarele elemente:
    a) descrierea faptei pentru care s-a început urmărirea penală şi încadrarea juridică a acesteia;
    b) motivele pentru care s-a solicitat încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestului la domiciliu sau arestării preventive a judecătorului ori magistratului-asistent;
    c) considerentele pentru care s-a admis sau s-a respins cererea;
    d) temeiul de drept al soluţionării cererii de încuviinţare.

    (2) Hotărârile prevăzute la alin. (1) se tehnoredactează de îndată de Biroul grefa secţiilor şi se comunică organului care a formulat cererea. Aceste hotărâri nu se publică.

    ART. 51
    (1) Registrul prevăzut la art. 49 şi dosarele având ca obiect cereri de încuviinţare a percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu al judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi se arhivează de Biroul grefa secţiilor.
    (2) Dosarul de încuviinţare şi anexele acestuia nu pot fi consultate şi copiate. De asemenea, informaţiile în legătură cu documentele conţinute de acestea nu pot fi comunicate.
    (3) Parchetul va comunica de îndată Consiliului că a fost efectuată percheziţia sau, după caz, că a fost luată măsura reţinerii.
    (4) După judecarea propunerii de arestare preventivă sau a celei privind arestul la domiciliu, preşedintele completului de judecată comunică de îndată Consiliului soluţia adoptată.

§ 3. Comisiile de lucru ale Secţiei pentru judecători
    ART. 52
    (1) Pentru exercitarea atribuţiilor Secţiei pentru judecători, în cadrul Consiliului se organizează comisii de lucru. Acestea au rol de structuri pregătitoare de specialitate pentru secţie.
    (2) Numărul, denumirea, componenţa nominală, domeniul de activitate şi atribuţiile comisiilor se stabilesc prin hotărâre a Secţiei pentru judecători.

    ART. 53
    (1) Comisiile sunt formate din membri ai Secţiei pentru judecători. La lucrările comisiilor pot participa şi membrii aleşi ai Consiliului, reprezentanţi ai societăţii civile.
    (2) Dispoziţiile art. 28 alin. (2), art. 29 şi 30 se aplică în mod corespunzător.

    ART. 54
    Comisiile de lucru au, în principal, următoarele atribuţii:
    a) analizează şi propun spre soluţionare punctele înscrise pe ordinea de zi a Secţiei pentru judecători, cu excepţia celor în materie disciplinară şi a celor privind cariera judecătorilor;
    b) înaintează proiecte de hotărâri ce se supun includerii pe ordinea de zi şi aprobării în Secţia pentru judecători, cu excepţia celor în materie disciplinară şi a celor cu caracter individual privind cariera judecătorilor;
    c) analizează solicitările venite din partea membrilor Consiliului, a asociaţiilor profesionale, a organizaţiilor societăţii civile, a altor autorităţi şi instituţii publice în domeniul de activitate al Consiliului şi stabilesc priorităţi de activitate tematică;
    d) alte atribuţii stabilite prin lege, regulament sau prin hotărârea prevăzută la art. 52 alin. (2).


    ART. 55
    (1) Secţia pentru judecători stabileşte anual coordonatorul fiecărei comisii, la propunerea membrilor acesteia.
    (2) Dispoziţiile art. 33 alin. (2)-(5) şi ale art. 34-38 se aplică în mod corespunzător.

§ 4. Activitatea Secţiei pentru judecători în materia răspunderii disciplinare şi în materia încălcării normelor de conduită
    ART. 56
    (1) Consiliul îndeplineşte, prin Secţia de judecători, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor pentru faptele prevăzute la art. 99 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Secţia pentru judecători are rolul de instanţă disciplinară şi pentru magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    ART. 57
    Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători şi magistraţi-asistenţi se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar.

    ART. 58
    (1) După primirea sesizării în vederea soluţionării acţiunii disciplinare, preşedintele Secţiei pentru judecători fixează termenul de judecată şi dispune citarea judecătorului, căruia i se comunică, în copie, acţiunea disciplinară, precum şi a Inspecţiei Judiciare.
    (2) Primul termen de judecată va fi stabilit astfel încât de la data primirii citaţiei judecătorul cercetat disciplinar să aibă la dispoziţie cel puţin 15 zile pentru a-şi pregăti apărarea.
    (3) Acţiunea disciplinară este susţinută în faţa secţiilor de către unul dintre inspectorii judiciari care a exercitat-o şi, numai în caz de imposibilitate a tuturor inspectorilor judiciari care au exercitat acţiunea, de către un inspector judiciar desemnat de inspectorul-şef.
    (4) Judecătorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului cercetat la judecarea acţiunii nu împiedică desfăşurarea în continuare a judecăţii.

    ART. 59
    (1) În cursul judecării acţiunii disciplinare, părţile au dreptul să ia cunoştinţă de toate actele dosarului şi pot solicita administrarea de probe.
    (2) În zilele stabilite pentru judecată, Biroul grefa secţiilor pune la dispoziţia părţilor dosarul cauzei, pentru studiu, cu cel puţin 30 de minute înainte de începerea şedinţei.
    (3) Secţia pentru judecători va putea dispune chiar din oficiu administrarea oricăror probe necesare soluţionării acţiunii disciplinare, care vor fi puse în discuţia părţilor.

    ART. 60
    (1) Pe durata procedurii disciplinare, Secţia pentru judecători, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei. Măsura suspendării poate fi reevaluată oricând pe durata judecării acţiunii disciplinare până la pronunţarea hotărârii de către secţia corespunzătoare.
    (2) Preşedintele secţiei dispune citarea Inspecţiei Judiciare şi, dacă nu este prezent, a judecătorului vizat, căruia i se comunică, în copie, propunerea inspectorului judiciar de suspendare din funcţie. În cazul suspendării din oficiu, dacă judecătorul vizat nu este prezent, preşedintele secţiei dispune citarea acestuia cu menţiunea că urmează a fi pusă în discuţie suspendarea din funcţie.
    (3) Cererea se soluţionează de urgenţă. Dispoziţiile art. 58 alin. (1), (3) şi (4) şi ale art. 59 se aplică în mod corespunzător.

    ART. 61
    (1) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii faţă de care se exercită acţiunea disciplinară nu participă la lucrările Secţiei pentru judecători în care se judecă această acţiune.
    (2) Membrii secţiei Consiliului deliberează în secret asupra acţiunii disciplinare.
    (3) Secţia Consiliului, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de judecător şi cu circumstanţele personale ale acestuia.
    (4) Secţia pentru judecători soluţionează acţiunea disciplinară printr-o hotărâre care cuprinde, în principal, următoarele:
    a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;
    b) temeiul de drept al aplicării sancţiunii;
    c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de judecător;
    d) sancţiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia;
    e) calea de atac şi termenul în care hotărârea poate fi atacată;
    f) instanţa competentă să judece calea de atac.

    (5) Dispoziţiile alin. (4) se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă privind cuprinsul hotărârii.
    (6) Hotărârea se semnează de judecătorul care a prezidat lucrările Secţiei pentru judecători, precum şi de membrii secţiei care au participat la soluţionarea acţiunii disciplinare.

    ART. 62
    (1) Hotărârile Secţiei pentru judecători prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează de către Biroul grefa secţiilor, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare, şi se comunică, de îndată, în scris, judecătorului vizat, precum şi Inspecţiei Judiciare. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului, prin intermediul Biroului grefa secţiilor.
    (2) Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sancţionat ori, după caz, de Inspecţia Judiciară.
    (3) Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancţionat disciplinar.
    (4) Recursul declarat împotriva hotărârii prevăzute la alin. (1) se depune la preşedintele Consiliului, care dispune înregistrarea acestuia şi transmiterea, împreună cu dosarul cauzei, de îndată, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (5) Recursul suspendă executarea hotărârii secţiei de aplicare a sancţiunii disciplinare.
    (6) Hotărârea prin care se soluţionează recursul prevăzut la alin. (2) este definitivă.
    (7) În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător, hotărârea definitivă se transmite Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie.
    (8) În perioada cuprinsă între data pronunţării hotărârii secţiei corespunzătoare de excludere din magistratură şi data eliberării din funcţie, judecătorul este suspendat din funcţie.

    ART. 63
    (1) Hotărârile rămase definitive se comunică, prin grija Biroului grefa secţiilor, judecătorului, precum şi Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, conform legii. Hotărârile definitive anonimizate se publică în aplicaţia EMAP.
    (2) Hotărârile prin care s-a dispus aplicarea vreuneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b)-d^1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se comunică, după caz, şi preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau preşedintelui curţii de apel în a cărei circumscripţie funcţionează instanţa la care îşi desfăşoară activitatea judecătorul sancţionat, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, potrivit atribuţiilor ce le revin.
    (3) În cazul aplicării sancţiunii mutării disciplinare, hotărârea definitivă se comunică şi preşedintelui curţii de apel în a cărei circumscripţie funcţionează instanţa la care s-a dispus mutarea disciplinară a judecătorului sancţionat.
    (4) În cazul aplicării sancţiunii retrogradării în grad profesional, hotărârea definitivă se comunică şi preşedintelui curţii de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care urmează să funcţioneze judecătorul sancţionat.
    (5) Pentru evidenţa activităţii secţiei în materie disciplinară se întocmesc şi se păstrează:
    a) opisul alfabetic, în care se trec numele şi prenumele sau, după caz, denumirea părţilor din dosar, precum şi numărul dosarului;
    b) registrul de dosare având ca obiect acţiuni disciplinare, în care se menţionează, pentru fiecare dosar trecut în ordinea numerică: primul termen de judecată şi termenele ulterioare; circuitul dosarului; numărul şi data hotărârii secţiei, soluţia pe scurt; data declarării căii de atac, data trimiterii dosarului la instanţă, soluţia pronunţată de instanţă, comunicările făcute, date privind punerea în executare a sancţiunii disciplinare aplicate;
    c) condica şedinţelor secţiilor în materie disciplinară, în care se trec dosarele din fiecare şedinţă, noul termen de judecată în caz de amânare a judecăţii, hotărârea pronunţată şi numărul acesteia.


    ART. 64
    (1) Sesizările privind încălcarea de către judecători a normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor înregistrate la Consiliu se transmit de preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului Inspecţiei Judiciare, în termen de 5 zile de la înregistrare, în vederea realizării de verificări.
    (2) În cursul verificării, judecătorul în cauză are dreptul de a fi ascultat şi de a formula apărările pe care le consideră necesare.
    (3) Rezultatul verificărilor se consemnează într-un raport, care se înaintează Secţiei pentru judecători.
    (4) Secţia soluţionează şi sesizările prin care inspectorii judiciari constată, în urma efectuării de verificări cu privire la activitatea necorespunzătoare a unui judecător, că exercitarea acţiunii disciplinare nu se justifică, dar există indicii privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
    (5) După primirea raportului prevăzut la alin. (3) sau, după caz, a sesizării prevăzute la alin. (4), preşedintele Secţiei pentru judecători fixează de îndată termenul pentru soluţionarea sesizării.
    (6) La termenul stabilit, dacă se constată că nu există indicii privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, secţia dispune, prin hotărâre, respingerea sesizării.
    (7) Dacă se constată că ar putea exista indicii privind încălcarea normelor de conduită, secţia acordă un alt termen pentru soluţionare şi dispune încunoştinţarea judecătorului, căruia i se comunică, în copie, actul de sesizare şi raportul întocmit de Inspecţia Judiciară.
    (8) Încunoştinţarea judecătorului se face cu cel puţin 15 zile înaintea termenului stabilit conform alin. (7).
    (9) Judecătorul are dreptul de a fi ascultat şi poate fi asistat sau reprezentat de un avocat, judecător sau procuror.
    (10) Judecătorul ori, după caz, avocatul acestuia are dreptul să ia cunoştinţă de toate actele dosarului şi poate solicita administrarea de probe în apărare.
    (11) Secţia pentru judecători poate dispune, din oficiu, administrarea oricăror probe necesare soluţionării sesizării.

    ART. 65
    (1) Membrii Secţiei pentru judecători deliberează în secret asupra sesizării. Dacă sesizarea este întemeiată, secţia constată, prin hotărâre, încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
    (2) Dacă sesizarea nu este întemeiată, secţia o respinge prin hotărâre.
    (3) Constatarea încălcării normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor poate fi făcută numai dacă secţia a fost sesizată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii acesteia.
    (4) Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunţare, de către Biroul grefa secţiilor, şi se comunică de îndată judecătorului şi Inspecţiei Judiciare.
    (5) Hotărârea Secţiei pentru judecători poate fi atacată la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun.
    (6) După ce hotărârea secţiei a rămas definitivă, Biroul grefa secţiilor îi comunică, în scris, persoanei care a formulat sesizarea cu privire la conduita judecătorului modul în care a fost soluţionată sesizarea.
    (7) Hotărârea secţiei prin care se constată încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, rămasă definitivă, se depune la dosarul profesional al judecătorului.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Secţia pentru procurori
§ 1. Atribuţiile Secţiei pentru procurori
    ART. 66
    (1) Secţia pentru procurori are următoarele atribuţii:
    1. propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a procurorilor;
    2. numeşte procurorii stagiari pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
    3. eliberează din funcţie procurorii stagiari;
    4. la propunerea ministrului justiţiei, înaintează Preşedintelui României propunerea pentru numirea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţilor acestuia, procurorilor şefi de secţie ai acestor parchete, procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a adjuncţilor acestuia;
    5. avizează propunerea ministrului justiţiei de numire şi revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a adjuncţilor acestuia, a procurorilor şefi de secţie ai acestor parchete, a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a adjuncţilor acestuia;
    6. numeşte, suspendă şi revocă din funcţii de conducere procurorii, în condiţiile legii şi ale regulamentului;
    7. dispune promovarea procurorilor în funcţii de execuţie;
    8. dispune delegarea şi detaşarea procurorilor, în condiţiile legii;
    9. aprobă transferul procurorilor;
    10. analizează îndeplinirea condiţiilor legale de către procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alţi jurişti care au fost admişi la concursul de intrare în magistratură, de către procurorii înscrişi la concursul de promovare şi de către procurorii propuşi pentru numirea în funcţii de conducere;
    11. desemnează membrii comisiilor de evaluare, în cazurile prevăzute de lege;
    12. soluţionează contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare a activităţii profesionale a procurorilor, constituite în condiţiile legii;
    13. dispune suspendarea din funcţie a procurorilor sau, după caz, interzicerea provizorie a exercitării anumitor atribuţii de către aceştia, în condiţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    14. stabileşte, în fiecare an, numărul de cursanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii pentru procurori, în funcţie de posturile de procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate;
    15. organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, examenul de capacitate al procurorilor, numeşte comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor;
    16. organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, concursurile pentru numirea în funcţii de conducere a procurorilor;
    17. aprobă, anual, numărul de locuri pentru promovarea pe loc a procurorilor şi organizează şi validează concursul de promovare a procurorilor în funcţii de execuţie;
    18. apără procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care le-ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa în dispunerea soluţiilor, în conformitate cu Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea;
    19. apără reputaţia profesională a procurorilor;
    20. acordă avizul cu privire la sesizările privind apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său;
    21. ia măsuri pentru soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a procurorilor;
    22. soluţionează opoziţiile formulate împotriva hotărârilor colegiilor de conducere ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetelor de pe lângă curţile de apel, prevăzute la art. 7 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    23. desemnează candidaţii pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile art. 24 din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    24. dispune revocarea din funcţia de membru ales, procuror, al Consiliului Superior al Magistraturii în situaţiile prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    25. îndeplineşte atribuţiile referitoare la procedura de revocare a membrilor aleşi, procurori, ai Consiliului, prevăzute la art. 55 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    26. convoacă adunările generale ale procurorilor, în condiţiile legii;
    27. avizează proiectul de hotărâre a Guvernului privind numărul maxim de posturi pentru parchete, inclusiv pentru parchetele militare;
    28. emite avizul conform pentru majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru parchete;
    29. aprobă numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la art. 134^1 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru fiecare parchet, la propunerea ordonatorilor de credite;
    30. aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism de înfiinţare şi desfiinţare a secţiilor în cadrul parchetelor;
    31. la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aprobă numărul adjuncţilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale, precum şi parchetele de pe lângă judecătorii unde prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi;
    32. avizează, la solicitarea procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, revocarea procurorilor numiţi în cadrul acestor direcţii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b)-e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    33. soluţionează contestaţiile formulate de procurori, în condiţiile art. 64 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    34. adoptă Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Regulamentul de organizare şi funcţionare al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi celelalte regulamente şi hotărâri date în competenţa Secţiei pentru procurori.

    (2) Secţia pentru procurori îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
    (3) Dispoziţiile art. 40, 41, 43 şi 44 se aplică în mod corespunzător.

§ 2. Desfăşurarea lucrărilor Secţiei pentru procurori
    ART. 67
    (1) Lucrările Secţiei pentru procurori sunt legal constituite în prezenţa majorităţii membrilor acesteia şi sunt prezidate de preşedintele secţiei. În lipsa acestuia, şedinţa este prezidată de unul dintre membrii secţiei, ales cu votul majorităţii celor prezenţi.
    (2) La lucrările Secţiei pentru procurori participă procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ministrul justiţiei.
    (3) Dispoziţiile art. 17 alin. (4)-(6), art. 18, 19, 20, 21 şi ale art. 46-51 se aplică în mod corespunzător şi în cazul lucrărilor Secţiei pentru procurori.

§ 3. Comisiile de lucru ale Secţiei pentru procurori
    ART. 68
    (1) Pentru exercitarea atribuţiilor Secţiei pentru procurori, în cadrul Consiliului se organizează comisii de lucru. Acestea au rol de structuri pregătitoare de specialitate pentru secţie.
    (2) Numărul, denumirea, componenţa nominală, domeniul de activitate şi atribuţiile comisiilor se stabilesc prin hotărâre a Secţiei pentru procurori.

    ART. 69
    (1) Comisiile sunt formate din membri ai Secţiei pentru procurori. La lucrările comisiilor pot participa şi membrii aleşi ai Consiliului, reprezentanţi ai societăţii civile.
    (2) Dispoziţiile art. 28 alin. (2), art. 29, 30, 54 şi ale art. 55 se aplică în mod corespunzător şi în cazul comisiilor de lucru constituite de Secţia pentru procurori.

§ 4. Activitatea Secţiei pentru procurori în materia răspunderii disciplinare şi în materia încălcării normelor de conduită
    ART. 70
    (1) Consiliul îndeplineşte, prin Secţia pentru procurori, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a procurorilor pentru faptele prevăzute la art. 99 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Dispoziţiile art. 56-62 se aplică în mod corespunzător şi în cazul activităţii Secţiei pentru procurori în materia răspunderii disciplinare.

    ART. 71
    (1) Hotărârile rămase definitive se comunică, prin grija Biroului grefa secţiilor, procurorului, precum şi Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, conform legii. Hotărârile definitive anonimizate se publică în aplicaţia EMAP.
    (2) Hotărârile prin care s-a dispus aplicarea vreuneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b)-d^1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se comunică, după caz, şi procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei circumscripţie funcţionează parchetul la care îşi desfăşoară activitatea procurorul sancţionat, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, potrivit atribuţiilor ce le revin.
    (3) Hotărârile definitive prin care s-a dispus aplicarea vreuneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b)-e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, faţă de procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se comunică procurorului şef al direcţiei corespunzătoare, pentru a dispune în conformitate cu dispoziţiile art. 79^1 alin. (9) şi, respectiv, art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (4) În cazul aplicării sancţiunii mutării disciplinare, hotărârea definitivă se comunică şi procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei circumscripţie funcţionează parchetul la care s-a dispus mutarea disciplinară a procurorului sancţionat.
    (5) În cazul aplicării sancţiunii retrogradării în grad profesional, hotărârea definitivă se comunică şi procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei circumscripţie se află parchetul la care urmează să funcţioneze procurorul sancţionat.
    (6) Dispoziţiile art. 63 alin. (5) se aplică în mod corespunzător şi pentru evidenţa activităţii Secţiei pentru procurori în materie disciplinară.

    ART. 72
    Dispoziţiile art. 64 şi 65 se aplică în mod corespunzător şi în cazul activităţii Secţiei pentru procurori în materia încălcării normelor de conduită de către procurori.

    CAP. V
    Statutul membrilor Consiliului
    ART. 73
    (1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfăşoară activitate permanentă şi nenormată şi au calitatea de demnitar. Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
    (2) Activitatea nenormată a membrilor presupune îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulament, prin pregătirea şi participarea la toate activităţile desfăşurate de Consiliu, fără a fi condiţionată de un program de lucru fix.

    ART. 74
    (1) În structura Consiliului funcţionează şi cabinete ale demnitarilor, în subordinea membrilor aleşi, judecători, procurori şi reprezentanţi ai societăţii civile.
    (2) Activitatea cabinetului demnitarului este coordonată de directorul de cabinet, care răspunde în acest sens în faţa membrului în subordinea căruia este organizat cabinetul.
    (3) Numărul de posturi şi structura cabinetului demnitarului se stabilesc prin decizia preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 32/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
    (4) Pe funcţiile de specialitate juridică din cadrul cabinetului demnitarului pot fi detaşaţi şi magistraţi, la solicitarea membrului în subordinea căruia este organizat cabinetul.
    (5) Personalul contractual din cadrul cabinetului demnitarului îşi poate desfăşura activitatea în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în condiţiile legii, pe durata mandatului demnitarului.

    ART. 75
    (1) Calitatea de membru al Consiliului încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcţie, nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului, nerespectarea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni, precum şi prin deces.
    (2) În cazul încetării calităţii de membru al Consiliului înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege.
    (3) Până la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecătorul sau procurorul care a obţinut numărul următor de voturi în cadrul alegerilor desfăşurate potrivit art. 8 sau art. 13 ori, după caz, art. 19 din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (4) În cazul prevăzut la alin. (1), persoana aleasă pentru ocuparea locului vacant îşi exercită calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru restul de mandat rămas până la expirarea termenului de 6 ani.

    ART. 76
    Calitatea de membru al Consiliului se suspendă de drept în situaţia în care a intervenit suspendarea din funcţia de judecător sau procuror pentru motivele prevăzute la art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 77
    (1) Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se poate dispune oricând în timpul mandatului, în următoarele cazuri:
    a) persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;
    b) persoanei în cauză i-a fost aplicată o sancţiune disciplinară din cele prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, iar măsura a rămas definitivă;
    c) secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat, pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară, că persoana în cauză nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod necorespunzător, în mod grav, repetat şi nejustificat, atribuţiile prevăzute de lege.

    (2) Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii constată incidenţa uneia dintre ipotezele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), la sesizarea majorităţii judecătorilor care compun Secţia pentru judecători sau, după caz, a majorităţii procurorilor care compun Secţia pentru procurori, precum şi la sesizarea unei adunări generale.
    (3) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c), solicitarea de revocare poate fi iniţiată de cel puţin 2/3 din numărul adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită. Solicitarea se transmite secţiei corespunzătoare a Consiliului.
    (4) Solicitarea prevăzută la alin. (3) trebuie să cuprindă indicarea concretă a atribuţiei prevăzute de lege pe care persoana în cauză nu şi-a îndeplinit-o sau şi-a îndeplinit-o în mod necorespunzător, în mod grav, repetat şi nejustificat, precum şi a motivelor din care rezultă această situaţie. Solicitarea este inadmisibilă atunci când vizează modul în care membrul ales şi-a exercitat dreptul de vot, mandatul membrului ales nefiind imperativ.
    (5) După primirea solicitării prevăzute la alin. (3), secţia corespunzătoare dispune efectuarea verificărilor necesare de către Inspecţia Judiciară. Verificările se efectuează în termen de cel mult 90 de zile de la data sesizării Inspecţiei Judiciare. Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificărilor dacă există motive întemeiate care justifică această măsură. Dispoziţiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
    (6) Raportul întocmit de Inspecţia Judiciară se transmite secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care îl comunică judecătorului sau procurorului vizat.
    (7) Judecătorul sau procurorul vizat poate formula obiecţii împotriva raportului prevăzut la alin. (6) în termen de 30 de zile de la comunicare. Obiecţiile se comunică Inspecţiei Judiciare, care are obligaţia de a le analiza şi răspunde în termen de cel mult 30 de zile de la comunicare, putând menţine sau modifica raportul iniţial.
    (8) Raportul definitiv se comunică adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită.
    (9) În vederea dezbaterii raportului, secţia corespunzătoare a Consiliului convoacă toate adunările generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul a cărui revocare se solicită, stabilind o singură dată şi o oră pentru desfăşurarea acestora.
    (10) Membrul Consiliului vizat de revocare se poate adresa judecătorilor sau procurorilor în vederea susţinerii propriului punct de vedere, în orice mod, până la data adunărilor generale.
    (11) Adunările generale ale instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului a cărui revocare se solicită sunt legal constituite în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul total al judecătorilor sau procurorilor. Hotărârile adunărilor generale se adoptă cu votul a cel puţin 2/3 din numărul total al judecătorilor sau procurorilor.
    (12) Dacă 2/3 din numărul voturilor valabil exprimate de judecătorii sau procurorii întruniţi în adunările generale ale instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului vizat de procedură sunt în sensul menţinerii solicitării de revocare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii ia act de hotărârile adunărilor generale.
    (13) Dispoziţiile alin. (1)-(12) se aplică în mod corespunzător şi în cazul revocării membrilor aleşi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (14) Revocarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte, în caz de neîndeplinire sau îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor prevăzute la art. 24 alin. (3) lit. a)-g) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se propune de o treime din numărul membrilor Consiliului şi se dispune prin votul majorităţii Plenului Consiliului, în prezenţa a cel puţin 2/3 dintre membrii săi. Hotărârea Plenului se redactează în cel mult 20 de zile şi se comunică de îndată.
    (15) Hotărârea de revocare poate fi atacată cu contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Contestaţia se judecă în complet format din 3 judecători. Introducerea contestaţiei suspendă de drept executarea hotărârii. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este definitivă.

    ART. 78
    (1) Membrii Consiliului care au calitatea de judecător sau procuror răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.
    (2) Orice persoană poate sesiza Consiliul în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a membrilor Consiliului care au calitatea de judecător sau procuror, încălcarea obligaţiilor profesionale ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.
    (3) Secţiile Consiliului îndeplinesc rolul de instanţe de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a membrilor Consiliului care au calitatea de judecător sau procuror pentru faptele prevăzute la art. 99 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (4) Dispoziţiile art. 45-49 din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

    CAP. VI
    Aparatul propriu al Consiliului
    ART. 79
    (1) Consiliul dispune de un aparat propriu.
    (2) Aparatul propriu al Consiliului este organizat în direcţii, servicii şi birouri şi este condus de un secretar general. În cadrul aparatului propriu funcţionează şi cabinetele demnitarilor.

    ART. 80
    (1) Secretarul general este numit de Plen, de regulă, dintre judecătorii care au cel puţin 8 ani vechime în magistratură.
    (2) Secretarul general al Consiliului este ajutat de un secretar general adjunct, numit de Plen, de regulă, dintre procurorii care au vechimea prevăzută la alin. (1).
    (3) Secretarul general şi secretarul general adjunct primesc câte o indemnizaţie lunară stabilită în condiţiile legii.

    ART. 81
    (1) Sub autoritatea preşedintelui şi a vicepreşedintelui Consiliului, secretarul general coordonează şi asigură buna funcţionare a compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului, sens în care:
    a) asigură colaborarea cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, cu Ministerul Justiţiei, cu Institutul Naţional al Magistraturii, cu Şcoala Naţională de Grefieri, cu Inspecţia Judiciară, cu alte instituţii şi autorităţi, în condiţiile legii;
    b) asigură comunicarea hotărârilor Plenului şi secţiilor Consiliului;
    c) asigură legătura dintre conducerea Consiliului şi compartimentele din aparatul tehnic administrativ;
    d) asigură redactarea şi comunicarea ordinii de zi a şedinţelor Consiliului şi redactarea proceselor-verbale de şedinţă;
    e) asigură ţinerea în registre speciale a evidenţei lucrărilor, precum şi arhivarea dosarelor;
    f) coordonează elaborarea programelor privind activitatea Consiliului şi controlează modul de realizare a acestora;
    g) transmite Ministerului Justiţiei propunerile cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei, în condiţiile art. 38 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    h) coordonează elaborarea rapoartelor şi sintezelor privind activitatea Consiliului;
    i) participă la şedinţele Plenului, iar la şedinţele secţiilor Consiliului poate participa şi prin delegare;
    j) asigură pregătirea lucrărilor pentru şedinţele Plenului şi ale secţiilor Consiliului şi verifică realizarea măsurilor stabilite;
    k) asigură transmiterea avizului către iniţiatori, în cazul proiectelor de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti şi al oricăror altor proiecte de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul justiţiei, în cazurile prevăzute de lege, în condiţiile art. 38 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    l) asigură publicarea anuală în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului a raportului privind starea justiţiei şi a raportului privind activitatea Consiliului, adoptate de Plen în temeiul art. 38 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    m) supune dezbaterii şi aprobării Plenului proiectul de buget al Consiliului;
    n) coordonează activitatea de redactare şi editare a Buletinului Oficial al Consiliului;
    o) numeşte, eliberează din funcţie, aplică sancţiunile disciplinare şi exercită orice alte atribuţii privind personalul cu funcţii de execuţie din aparatul propriu al Consiliului, în condiţiile legii;
    p) face propuneri Plenului de numire şi eliberare din funcţie în legătură cu personalul cu funcţii de conducere;
    q) prezintă preşedintelui Consiliului proiectul protocolului ce urmează a fi încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne pentru paza sediului Consiliului, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestuia, pentru supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în acest sediu;
    r) prezintă preşedintelui Consiliului proiectul protocolului ce urmează a fi încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor aleşi membri ai Consiliului;
    s) desemnează persoanele din cadrul aparatului propriu care urmează să exercite atribuţiile prevăzute de art. 6 şi 7 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare.

    (2) Secretarul general îndeplineşte orice alte atribuţii încredinţate de Plen, preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului.

    ART. 82
    În realizarea atribuţiilor sale, secretarul general emite dispoziţii, potrivit prevederilor legale şi prezentului regulament.

    ART. 83
    Atribuţiile secretarului general adjunct se stabilesc de preşedintele Consiliului, la propunerea secretarului general.

    ART. 84
    Secretarul general adjunct este înlocuitorul de drept al secretarului general.

    ART. 85
    Conducerea compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului se asigură de directori, directori adjuncţi, şefi de servicii şi şefi de birouri, care organizează, coordonează, îndrumă şi răspund de activitatea compartimentului pe care îl conduc şi asigură buna colaborare cu alte compartimente. În cadrul aparatului propriu al Consiliului funcţionează judecători şi procurori detaşaţi, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, funcţionari publici, personal contractual, precum şi personal auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor, detaşat.

    ART. 86
    (1) Conducătorii compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului au următoarele atribuţii comune:
    a) verifică şi răspund de lucrările efectuate în cadrul compartimentelor pe care le conduc;
    b) verifică modul în care personalul din subordine îşi îndeplineşte îndatoririle profesionale şi de serviciu şi propun secretarului general, în condiţiile legii, stimularea persoanelor cu activitate meritorie, măsurile corespunzătoare pentru prevenirea săvârşirii de abateri disciplinare şi iniţierea procedurii de aplicare a sancţiunilor disciplinare persoanelor care comit astfel de abateri;
    c) răspund de repartizarea echilibrată a sarcinilor personalului din subordine, sens în care înaintează Direcţiei resurse umane şi organizare propuneri privind întocmirea fişei postului pentru fiecare persoană din cadrul compartimentului;
    d) urmăresc şi răspund de elaborarea corespunzătoare şi la termenele stabilite a lucrărilor repartizate de conducerea Consiliului sau de secretarul general;
    e) repartizează personalului din subordine lucrările primite de la conducerea Consiliului sau de la secretarul general;
    f) evaluează activitatea profesională a personalului din subordine;
    g) urmăresc păstrarea confidenţialităţii de către personalul din subordine cu privire la lucrările efectuate şi răspund de păstrarea integrităţii fizice a lucrărilor din cadrul compartimentului pe care îl conduc.

    (2) Conducătorii compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege sau prin regulamente, precum şi de conducerea Consiliului sau de secretarul general.

    ART. 87
    Structura compartimentelor aparatului propriu al Consiliului şi modul de organizare a activităţii acestora se stabilesc de Plen.

    ART. 88
    Atribuţiile funcţiilor din cadrul aparatului propriu al Consiliului sunt prevăzute în fişele posturilor.

    ART. 89
    (1) Din aparatul propriu al Consiliului fac parte:
    1. Direcţia resurse umane şi organizare, alcătuită din:
    a) Serviciul resurse umane pentru instanţele judecătoreşti;
    b) Serviciul resurse umane pentru parchete;
    c) Biroul formare profesională;
    d) Biroul concursuri;

    2. Direcţia economică şi administrativ, alcătuită din:
    a) Serviciul salarizare şi buget;
    b) Serviciul administrativ şi aprovizionare;
    c) Compartimentul contabilitate;

    3. Direcţia legislaţie, documentare şi contencios, alcătuită din:
    a) Serviciul legislaţie şi documentare;
    b) Serviciul contencios;

    4. Direcţia afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe, alcătuită din:
    a) Serviciul afaceri europene şi relaţii internaţionale;
    b) Serviciul programe europene şi internaţionale;

    5. Serviciul sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii;
    6. Biroul grefa secţiilor;
    7. Serviciul de relaţii cu publicul, registratură, secretariat şi arhivă, alcătuit din:
    a) Biroul relaţii cu publicul;
    b) Compartimentul registratură, secretariat şi arhivă;

    8. Serviciul informatică şi statistică judiciară, în cadrul căruia funcţionează Biroul informatică;
    9. Compartimentul de audit public intern;
    10. Biroul de informare publică şi relaţii cu mass-media;
    11. Compartimentul de psihologie a personalului;
    12. Compartimentul de documente clasificate;
    13. Biroul de achiziţii publice şi protocol;
    14. cabinetele demnitarilor, în subordinea membrilor aleşi ai Consiliului.

    (2) La nivelul serviciilor se pot înfiinţa şi alte compartimente, în condiţiile prevăzute de lege şi regulament.

    ART. 90
    (1) În subordinea preşedintelui Consiliului funcţionează:
    a) Compartimentul de audit public intern;
    b) Biroul de informare publică şi relaţii cu mass-media;
    c) Compartimentul de psihologie a personalului.

    (2) În subordinea vicepreşedintelui Consiliului funcţionează Compartimentul de documente clasificate.
    (3) În subordinea ordonatorului principal de credite funcţionează Biroul de achiziţii publice şi protocol, care constituie compartimentul specializat în atribuirea contractelor de achiziţii publice.

    ART. 91
    (1) Direcţia resurse umane şi organizare asigură cadrul organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării activităţii Consiliului, instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri.
    (2) Direcţia resurse umane şi organizare evaluează, în condiţiile legii, modul de organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi propune conducerii Consiliului măsurile corespunzătoare pentru asigurarea funcţionării eficiente a acestora.
    (3) Serviciul resurse umane pentru instanţele judecătoreşti are următoarele atribuţii:
    1. în domeniul resurselor umane:
    a) efectuează lucrările referitoare la numirea şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi şi, dacă este cazul, pe cele privind menţinerea în activitate;
    b) efectuează lucrările referitoare la numirea, suspendarea şi revocarea din funcţii de conducere a judecătorilor, precum şi pe cele referitoare la numirea şi revocarea din funcţii de conducere a magistraţilor-asistenţi;
    c) efectuează lucrările referitoare la promovarea în funcţii superioare de execuţie a judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi;
    d) efectuează lucrările referitoare la numirea în funcţie a judecătorilor stagiari pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
    e) efectuează lucrările referitoare la eliberarea din funcţie a judecătorilor stagiari;
    f) efectuează lucrările privind transferul judecătorilor;
    g) efectuează lucrările privind suspendarea din funcţie a judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi şi, dacă este cazul, pe cele privind interzicerea provizorie a exercitării unor atribuţii;
    h) efectuează lucrările referitoare la conferirea de distincţii pentru judecători, potrivit legii;
    i) întocmeşte lucrările referitoare la detaşarea judecătorilor în cadrul instanţelor judecătoreşti, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia, la solicitarea acestor instituţii, precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau în organizaţii internaţionale, în condiţiile legii;
    j) efectuează lucrările referitoare la delegarea judecătorilor;
    k) ţine evidenţa funcţiilor de execuţie sau de conducere vacante şi a celor ocupate de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la celelalte instanţe judecătoreşti;
    l) efectuează lucrările necesare publicării şi afişării funcţiilor vacante de judecător;
    m) centralizează candidaturile depuse pentru ocuparea funcţiilor de conducere la instanţele judecătoreşti, a funcţiilor de judecător şi a funcţiilor de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi întocmeşte lucrările necesare secţiei în vederea propunerii de numire în funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    n) efectuează lucrări privind acordarea unor drepturi judecătorilor;
    o) întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi, cu asigurarea confidenţialităţii datelor cuprinse în acestea;
    p) efectuează lucrările necesare privind încadrarea, promovarea în funcţie, precum şi încetarea activităţii pentru personalul aparatului propriu al Consiliului;
    q) întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale personalului aparatului propriu al Consiliului, cu asigurarea confidenţialităţii datelor cuprinse în acestea;
    r) ţine evidenţa posturilor vacante din aparatul propriu al Consiliului;
    s) întocmeşte fişele de post pentru întreg personalul din aparatul propriu al Consiliului, la propunerea conducătorilor de compartimente;
    ş) întocmeşte actele administrative de stabilire sau modificare a drepturilor salariale de competenţa ordonatorului principal de credite;
    t) întocmeşte lucrările necesare pentru soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor administrative de stabilire sau modificare a drepturilor salariale de competenţa ordonatorului principal de credite;
    ţ) exercită, prin intermediul persoanelor desemnate de secretarul general al Consiliului, atribuţiile prevăzute la art. 6 şi 7 din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare, în privinţa membrilor Consiliului, judecătorilor, asistenţilor judiciari, magistraţilor-asistenţi, precum şi a personalului din cadrul aparatului propriu;
    u) ţine evidenţa declaraţiilor date de judecători, magistraţii-asistenţi şi personalul aparatului propriu al Consiliului, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) şi art. 6 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru personalul aparatului propriu al Consiliului ţine şi evidenţa declaraţiilor prevăzute de art. 7 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    v) efectuează lucrările privind plângerile prealabile formulate împotriva hotărârilor Secţiei pentru judecători de către judecătorii vizaţi de acestea;

    2. în domeniul organizării instanţelor:
    a) examinează propunerile privind înfiinţarea sau desfiinţarea de instanţe judecătoreşti, inclusiv instanţe militare;
    b) examinează propunerile privind înfiinţarea de secţii la nivelul curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor;
    c) examinează solicitările privind înfiinţarea de sedii secundare ale instanţelor judecătoreşti;
    d) fundamentează hotărârea Plenului Consiliului privind lista localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor;
    e) întocmeşte lucrările privind categoriile de procese sau de cereri care se soluţionează în municipiul Bucureşti numai de anumite instanţe, cu respectarea competenţei materiale prevăzute de lege;
    f) fundamentează avizul Secţiei pentru judecători pentru stabilirea numărului maxim de posturi pentru instanţe, inclusiv pentru instanţele militare;
    g) fundamentează avizul Secţiei pentru judecători pentru stabilirea numărului maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    h) urmăreşte permanent echilibrarea statelor de funcţii cu volumul de activitate al instanţelor judecătoreşti şi, când este cazul, face propuneri pentru redistribuirea unor posturi între instanţe, inclusiv între instanţele militare, întocmind lucrările necesare;
    i) fundamentează avizul Secţiei pentru judecători pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi la instanţele judecătoreşti, inclusiv la instanţele militare;
    j) ţine evidenţa posturilor de personal auxiliar de specialitate de la instanţele judecătoreşti;
    k) întocmeşte lucrările privind structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii şi ale Şcolii Naţionale de Grefieri, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, respectiv a Consiliului de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri;
    l) întocmeşte lucrările necesare şi face propuneri privind stabilirea numărului vicepreşedinţilor curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate, precum şi a judecătoriilor la care funcţionează un vicepreşedinte, la propunerea preşedinţilor curţilor de apel.


    (4) Serviciul resurse umane pentru parchete are următoarele atribuţii:
    a) efectuează lucrările referitoare la numirea, eliberarea din funcţie ori, dacă este cazul, menţinerea în activitate a procurorilor;
    b) efectuează lucrările referitoare la numirea, suspendarea şi revocarea din funcţii de conducere a procurorilor;
    c) întocmeşte lucrările necesare emiterii avizului pentru persoanele propuse de ministrul justiţiei în vederea numirii şi revocării din funcţie a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a prim-adjunctului şi a adjunctului acestuia, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a adjuncţilor acestuia, a procurorilor şefi de secţie din cadrul acestora, precum şi a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a adjunctului acestuia;
    d) întocmeşte lucrările necesare emiterii avizului de către Secţia pentru procurori pentru revocarea procurorilor numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
    e) efectuează lucrările referitoare la promovarea în funcţii superioare de execuţie a procurorilor;
    f) efectuează lucrările referitoare la numirea în funcţie a procurorilor stagiari pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
    g) efectuează lucrările referitoare la eliberarea din funcţie a procurorilor stagiari;
    h) efectuează lucrările privind transferul procurorilor;
    i) efectuează lucrările privind suspendarea din funcţie şi, dacă este cazul, pe cele privind interzicerea provizorie a exercitării unor atribuţii de către procurori;
    j) efectuează lucrările referitoare la conferirea de distincţii pentru procurori, potrivit legii;
    k) întocmeşte lucrările referitoare la detaşarea procurorilor în cadrul parchetelor, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Ministerul Justiţiei şi unităţile subordonate acestuia, la solicitarea acestor instituţii, precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau în organizaţii internaţionale, în condiţiile legii;
    l) ţine evidenţa funcţiilor de execuţie şi de conducere vacante şi a celor ocupate de la parchete;
    m) efectuează lucrările necesare publicării şi afişării funcţiilor vacante de procuror;
    n) centralizează candidaturile depuse pentru ocuparea funcţiilor de conducere vacante de la parchete;
    o) efectuează lucrări privind acordarea unor drepturi procurorilor;
    p) întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale procurorilor, cu asigurarea confidenţialităţii datelor cuprinse în acestea;
    q) efectuează lucrările privind plângerile prealabile formulate împotriva hotărârilor Secţiei pentru procurori de către procurorii vizaţi de acestea;
    r) exercită, prin intermediul persoanelor desemnate de secretarul general al Consiliului, atribuţiile prevăzute de art. 6 şi 7 din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare, în privinţa procurorilor;
    s) ţine evidenţa declaraţiilor date de procurori în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) şi art. 6 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    ş) examinează propunerile privind înfiinţarea sau desfiinţarea de parchete, inclusiv parchete militare;
    t) examinează solicitările privind înfiinţarea de sedii secundare ale parchetelor;
    ţ) fundamentează avizul Secţiei pentru procurori pentru stabilirea numărului maxim de posturi pentru parchete, inclusiv pentru parchetele militare;
    u) urmăreşte permanent echilibrarea statelor de funcţii cu volumul de activitate al parchetelor şi, când este cazul, face propuneri pentru redistribuirea unor posturi între parchete, inclusiv între parchetele militare, întocmind lucrările necesare;
    v) fundamentează avizul Secţiei pentru procurori pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi la parchete, inclusiv la parchetele militare;
    w) ţine evidenţa posturilor de personal auxiliar de specialitate de la parchete;
    x) întocmeşte lucrările necesare şi formulează propuneri privind numărul adjuncţilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale şi judecătorii, unde prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    (5) Lucrările prevăzute la alin. (3) pct. 1 lit. g) şi cele prevăzute la alin. (4) lit. i) se întocmesc de îndată şi se transmit de urgenţă secţiei corespunzătoare.
    (6) Compartimentele din cadrul Direcţiei resurse umane şi organizare întocmesc lucrările prevăzute la alin. (3) pct. 1 lit. a) teza a doua, lit. b), e) şi lit. m) teza finală, precum şi pe cele prevăzute la alin. (4) lit. a) teza a doua, lit. b), c) şi g), în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării lucrării.
    (7) Secţia analizează lucrările în termen de 30 de zile de la data întocmirii lor.

    ART. 92
    Dosarele profesionale ale judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor-asistenţi cuprind:
    a) fişa în care se consemnează evoluţia carierei de judecător, procuror sau magistrat-asistent, de la intrarea în profesie până la încetarea funcţiei;
    b) cererea de numire în funcţie;
    c) actele de stare civilă (în copie);
    d) actele de studii (în copie);
    e) curriculum vitae;
    f) copii de pe carnetul de muncă şi alte acte doveditoare ale vechimii;
    g) certificatul de cazier judiciar şi certificatul de cazier fiscal, depuse în condiţiile legii;
    h) adeverinţe medicale, potrivit legii, precum şi rezultatele testelor psihologice, unde este cazul;
    i) documentele privind verificarea bunei reputaţii;
    j) declaraţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi alte declaraţii date de judecători şi procurori în temeiul unor legi speciale, care se păstrează de Consiliu;
    k) documentele din care reies rezultatele obţinute la concursul de admitere în profesie, la examenul de capacitate, la alte examene şi concursuri privind cariera de magistrat sau magistrat-asistent;
    l) lucrările scrise susţinute la examenele şi concursurile privind cariera de magistrat sau magistrat-asistent;
    m) certificatul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, dacă este cazul, alte diplome şi certificate privind studiile relevante pentru cariera de magistrat sau magistrat-asistent;
    n) ordinele, dispoziţiile, deciziile şi hotărârile privind numirea, delegarea, detaşarea, transferul, promovarea, suspendarea şi încetarea din funcţie;
    o) evaluările activităţii profesionale a judecătorului, procurorului sau magistratului-asistent;
    p) hotărârile irevocabile sau, după caz, hotărârile definitive privind aplicarea sancţiunilor disciplinare, precum şi celelalte hotărâri privind cariera şi drepturile judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor-asistenţi;
    q) actele încheiate ca urmare a verificărilor efectuate, prin care s-a reţinut o conduită necorespunzătoare;
    r) rezultatele verificărilor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi, după caz, ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării cu privire la declaraţiile prevăzute la art. 6 şi 7 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    s) procesul-verbal în care s-a consemnat depunerea jurământului, conform art. 34 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    ş) orice alte înscrisuri care privesc cariera judecătorilor, procurorilor sau magistraţilor-asistenţi.


    ART. 93
    (1) Datele din dosarele profesionale ale judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor-asistenţi sunt confidenţiale.
    (2) Judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent are dreptul să îşi consulte propriul dosar profesional.

    ART. 94
    Biroul formare profesională are următoarele atribuţii:
    a) efectuează lucrările necesare pentru stabilirea numărului anual de auditori de justiţie ai Institutului Naţional al Magistraturii şi a numărului de locuri pentru concursul de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri;
    b) realizează, împreună cu reprezentanţii Institutului Naţional al Magistraturii şi ai Şcolii Naţionale de Grefieri, repartizarea absolvenţilor acestor instituţii pe posturile vacante disponibile;
    c) efectuează repartizarea pe posturile de judecători şi procurori, conform legii, a judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari care au promovat examenul de capacitate;
    d) întocmeşte lucrările privitoare la asigurarea bunei desfăşurări a activităţii de formare şi perfecţionare profesională a judecătorilor şi procurorilor, organizată de Institutul Naţional al Magistraturii;
    e) întocmeşte lucrări pentru Plen şi secţii privitoare la activitatea de formare iniţială a auditorilor de justiţie, organizată de Institutul Naţional al Magistraturii;
    f) elaborează programul de stagiu al personalului stagiar asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;
    g) întocmeşte lucrări pentru Plen şi secţii privitoare la activitatea de formare iniţială a personalului auxiliar de specialitate, organizată de Şcoala Naţională de Grefieri;
    h) efectuează lucrările privind exercitarea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul evaluării profesionale a judecătorilor şi procurorilor şi asigură secretariatul comisiilor de evaluare a activităţii judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituite în cadrul Consiliului;
    i) efectuează lucrările în vederea soluţionării contestaţiilor privind calificativele acordate judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor-asistenţi de către comisiile de evaluare a activităţii profesionale;
    j) efectuează lucrările privind desemnarea membrilor Consiliului în comisiile de evaluare, în condiţiile legii;
    k) întocmeşte lucrările privind numirea şi revocarea directorului şi a directorilor adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii şi ai Şcolii Naţionale de Grefieri;
    l) întocmeşte lucrările privind desemnarea judecătorilor şi a procurorilor care vor face parte din Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, respectiv din Consiliul de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri;
    m) organizează, sub coordonarea secretarului general, activităţile de formare profesională a personalului aparatului tehnic administrativ al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate.


    ART. 95
    Biroul concursuri are următoarele atribuţii:
    a) efectuează lucrările necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor organizatorice ce revin Consiliului în legătură cu stabilirea numărului anual de cursanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii şi organizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii;
    b) efectuează lucrările necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor organizatorice ce revin Consiliului în legătură cu organizarea concursului de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri;
    c) efectuează lucrările necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin Consiliului în legătură cu organizarea concursurilor de admitere în magistratură;
    d) efectuează verificări privind îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie de către candidaţii declaraţi admişi la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, la concursul de admitere în magistratură, la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului;
    e) efectuează lucrările necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin Consiliului în legătură cu organizarea examenelor de capacitate ale judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor;
    f) efectuează lucrările necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin Consiliului în legătură cu organizarea concursurilor de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie vacante sau pe loc;
    g) efectuează lucrările necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin Consiliului în legătură cu organizarea concursurilor sau examenelor pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor;
    h) efectuează lucrările necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin Consiliului în legătură cu organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pentru promovarea în funcţia de prim-magistrat-asistent şi de magistrat-asistent-şef la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    i) efectuează lucrările necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin Consiliului în legătură cu organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante de grefier la instanţele judecătoreşti şi la parchetele de pe lângă acestea;
    j) efectuează lucrările necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin Consiliului în legătură cu organizarea concursurilor de numire a procurorilor în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie;
    k) organizează concursuri sau, după caz, examene pentru ocuparea posturilor vacante de execuţie din aparatul propriu al Consiliului;
    l) alte atribuţii vizând organizarea concursurilor ce intră în competenţa Consiliului, potrivit legii.


    ART. 96
    (1) Directorul Direcţiei resurse umane şi organizare sau persoana desemnată de acesta reprezintă direcţia în cadrul Consiliului de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri.
    (2) Directorul Direcţiei resurse umane şi organizare este ajutat de un director adjunct, care îndeplineşte atribuţiile stabilite de secretarul general al Consiliului, la propunerea directorului direcţiei.

    ART. 97
    (1) Direcţia economică şi administrativ exercită, prin Serviciul salarizare şi buget, în ceea ce priveşte salarizarea şi drepturile de personal, următoarele atribuţii:
    a) întocmeşte statele de funcţii şi statele de personal pentru Consiliu, împreună cu Direcţia resurse umane şi organizare;
    b) urmăreşte angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor de personal pentru aparatul propriu al Consiliului, potrivit legii;
    c) urmăreşte, împreună cu Direcţia resurse umane şi organizare, aplicarea legislaţiei în domeniul drepturilor de personal: salarii, indemnizaţii, sporuri, grade, trepte, salariu de merit şi altele, pentru Consiliu;
    d) avizează, împreună cu Direcţia resurse umane şi organizare şi cu Direcţia legislaţie, documentare şi contencios, încadrările şi modificările de încadrări, echivalările de funcţii şi specialităţi pentru Consiliu;
    e) elaborează, împreună cu Direcţia resurse umane şi organizare, criteriile pentru acordarea premiilor trimestriale şi anuale pe categorii de personal;
    f) calculează drepturile de personal (salarii, indemnizaţii, concedii de odihnă şi alte drepturi, cum ar fi premii şi stimulente) pentru personalul din aparatul propriu al Consiliului;
    g) stabileşte şi asigură efectuarea plăţii în termen a obligaţiilor faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondul pentru şomaj şi fondul asigurărilor sociale de sănătate;
    h) analizează proiectul de buget al Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri şi formulează propuneri corespunzătoare;
    i) fundamentează avizul conform al Consiliului pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor, prin verificarea încadrării solicitărilor ordonatorilor secundari de credite în proiectele de buget ale ordonatorilor principali de credite, cu fundamentările corespunzătoare pe categorii de cheltuieli;
    j) întocmeşte lunar situaţia privind monitorizarea cheltuielilor de personal finanţate de la bugetul de stat şi din venituri proprii pentru Consiliu şi unităţile aflate în coordonare şi o transmite, potrivit legii, Ministerului Finanţelor Publice;
    k) întocmeşte Declaraţia informativă privind impozitul reţinut la sursă şi câştigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit;
    l) întocmeşte dările de seamă statistice lunare privind indicatorii de muncă şi salarii pentru Consiliu şi asigură transmiterea acestora, conform legii, la Institutul Naţional de Statistică;
    m) emite puncte de vedere în probleme de salarizare şi drepturi de personal, la solicitarea compartimentelor din cadrul Consiliului;
    n) asigură întocmirea şi depunerea Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate;
    o) exercită atribuţii specifice corelate cu programele finanţate din fonduri europene şi internaţionale, la solicitarea Direcţiei afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe.

    (2) Serviciul salarizare şi buget are, în ceea ce priveşte bugetul, următoarele atribuţii:
    a) angajează, alături de ordonatorul de credite, utilizarea creditelor bugetare în limita bugetului aprobat;
    b) fundamentează, pe baza propunerilor compartimentelor din cadrul Consiliului şi ale unităţilor aflate în coordonare, necesarul anual de credite, elaborează proiectul de buget al Consiliului şi se ocupă de obţinerea avizului consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;
    c) asigură fondurile necesare pentru deplasările personalului Consiliului în ţară şi în străinătate, ţine evidenţa operativă a acestora şi verifică deconturile, urmăreşte încadrarea în cheltuielile aprobate prin buget;
    d) exercită, potrivit legii, controlul financiar preventiv asupra tuturor operaţiunilor şi documentelor din care derivă drepturi sau obligaţii patrimoniale;
    e) analizează şi supune spre aprobare ordonatorului principal de credite propunerile cu persoanele desemnate de către ordonatorii terţiari de credite pentru acordarea vizei de control financiar preventiv propriu;
    f) întocmeşte situaţia centralizatoare a tuturor operaţiunilor supuse vizei de control financiar preventiv propriu la nivelul ordonatorilor terţiari de credite şi asigură transmiterea trimestrială a acestora la Ministerul Finanţelor Publice.

    (3) Compartimentul contabilitate exercită, sub conducerea directorului direcţiei, următoarele atribuţii:
    a) propune repartizarea indicatorilor financiari şi urmăreşte realizarea lor pe capitole bugetare şi pe categorii de cheltuieli, potrivit legii;
    b) gestionează şi utilizează veniturile proprii, aprobate potrivit legii;
    c) organizează activitatea casieriei, în conformitate cu prevederile legale; ia măsuri pentru efectuarea tuturor plăţilor în numerar, precum şi pentru efectuarea operaţiunilor curente cu Direcţia de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti şi cu unitatea bancară competentă pentru operaţiuni de plăţi externe;
    d) asigură organizarea evidenţei contabile în cadrul Consiliului, îndrumă şi coordonează această activitate la ordonatorii terţiari de credite, centralizează situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale ordonatorilor terţiari de credite şi asigură transmiterea acestora la Ministerul Finanţelor Publice la termenele stabilite potrivit reglementărilor legale;
    e) organizează şi efectuează operaţiunile prevăzute de lege privind evidenţa contabilă a patrimoniului aflat în gestiunea responsabilului de bunuri din cadrul Serviciului administrativ şi aprovizionare;
    f) înregistrează notele contabile, ţine evidenţa conturilor sintetice şi analitice şi întocmeşte balanţele de verificare lunare;
    g) asigură evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale;
    h) întocmeşte situaţia trimestrială privind execuţia cheltuielilor bugetare angajate pentru aparatul propriu al Consiliului;
    i) centralizează situaţia trimestrială privind execuţia bugetară aprobată ordonatorilor din subordine şi asigură transmiterea acesteia la Ministerul Finanţelor Publice;
    j) exercită atribuţii specifice corelate cu programele finanţate din fonduri europene şi internaţionale, la solicitarea Direcţiei afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe.


    ART. 98
    Serviciul administrativ şi aprovizionare are următoarele atribuţii:
    a) face propuneri pentru buget referitoare la cheltuielile de întreţinere, cheltuielile materiale şi de capital pentru activitatea Consiliului;
    b) administrează întregul patrimoniu al Consiliului;
    c) ţine evidenţa operativă a mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar;
    d) ţine evidenţa bunurilor din patrimoniul Consiliului;
    e) întocmeşte anual listele de inventar al bunurilor, pe camere şi pe persoane;
    f) propune spre încheiere şi urmăreşte executarea în bune condiţii a contractelor de întreţinere şi servicii pentru apă, canalizare, gaze, electricitate, telefoane, lifturi, faxuri, copiatoare, maşini de scris, maşini de calcul şi alte bunuri sau servicii;
    g) asigură aprovizionarea cu bunuri materiale, rechizite şi mijloace tehnice necesare desfăşurării activităţii Consiliului şi se preocupă de confecţionarea legitimaţiilor de serviciu, diplomelor, atestatelor şi a altor documente;
    h) asigură recepţia, evidenţa şi distribuirea pe bază de fişe a tuturor bunurilor şi materialelor ce sunt achiziţionate pentru activitatea proprie a Consiliului;
    i) asigură transportul de persoane şi mărfuri, întreţinerea şi exploatarea în condiţii bune şi de siguranţă a autoturismelor din dotarea Consiliului;
    j) emite foile de parcurs zilnic pentru fiecare autoturism din dotarea Consiliului;
    k) întocmeşte fişa activităţii zilnice pentru parcul auto;
    l) întocmeşte situaţia privind consumul de carburanţi din cursul lunii pentru fiecare autoturism şi o depune la Serviciul salarizare şi buget la sfârşitul lunii;
    m) verifică, în prima zi a lunii, stocul de carburanţi pentru fiecare autoturism, consemnând stocul existent într-un proces-verbal;
    n) asigură reparaţiile curente, întreţinerea, curăţenia şi administrarea sediului Consiliului, precum şi pe cele capitale şi pe cele ale tuturor imobilelor aflate în administrare;
    o) coordonează activităţile de reparaţii capitale şi curente la unităţile aflate în coordonarea Consiliului;
    p) întocmeşte lista bunurilor din patrimoniul Consiliului, propuse pentru casare;
    q) verifică activitatea magazionerului cu privire la modul de gestionare a materialelor intrate şi ieşite din magazie şi la modul de depozitare a acestora;
    r) întocmeşte planul pentru deszăpezire, combaterea fenomenelor meteorologice periculoase şi paza contra incendiilor şi se preocupă de aplicarea lor;
    s) asigură, împreună cu trupele de jandarmi, securitatea şi paza sediului propriu;
    ş) asigură decontarea la timp a tuturor cheltuielilor efectuate zilnic pe linie de administraţie şi aprovizionare;
    t) asigură însuşirea şi aplicarea normelor de protecţie a muncii de către personalul Consiliului;
    ţ) întocmeşte planul de evacuare a personalului şi bunurilor materiale din Consiliu în caz de calamităţi şi catastrofe sau pe timp de război;
    u) face anual propuneri de buget pentru înzestrarea cu materialele necesare a formaţiunilor de apărare civilă în timp de pace şi război;
    v) participă, prin reprezentantul său, la pregătirea şi convocările organizate de comandamentul de apărare civilă; execută, conform planului de evacuare, exerciţii de alarmare a personalului şi exercită orice alte atribuţii privind apărarea civilă, precum şi atribuţii specifice corelate cu programele finanţate din fonduri europene şi internaţionale, la solicitarea Direcţiei afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe.


    ART. 99
    Direcţia economică şi administrativ este condusă de un director, ajutat de un director adjunct, care îndeplineşte atribuţiile stabilite de secretarul general al Consiliului, la propunerea directorului direcţiei.

    ART. 100
    (1) Direcţia legislaţie, documentare şi contencios exercită prin Serviciul legislaţie şi documentare următoarele atribuţii:
    1. în materie de legislaţie:
    a) elaborează puncte de vedere privind avizarea proiectelor de acte normative;
    b) întocmeşte sau participă, după caz, la elaborarea proiectelor de regulamente şi a altor reglementări a căror aprobare ori iniţiativă intră în competenţa Consiliului;
    c) întocmeşte studii referitoare la necesitatea elaborării sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei, precum şi pe probleme de drept ivite în aplicarea legislaţiei;
    d) elaborează puncte de vedere privind avizarea proiectelor de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul justiţiei, în cazurile prevăzute de lege;
    e) sesizează secretarul general al Consiliului cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei;
    f) formulează puncte de vedere pe probleme juridice controversate, la solicitarea compartimentelor Consiliului, a Ministerului Justiţiei sau a instanţelor judecătoreşti şi parchetelor;

    2. în materie de documentare:
    a) asigură păstrarea colecţiei Monitorul Oficial al României, Partea I, şi completarea acestei colecţii pe măsura apariţiei de noi acte normative;
    b) ia măsuri pentru cunoaşterea şi procurarea, în limita fondurilor alocate sau prin schimburi, donaţii etc., a lucrărilor şi revistelor de specialitate din ţară şi din străinătate;
    c) ia măsurile necesare şi asigură păstrarea în bune condiţii a fondului de cărţi şi reviste de specialitate din gestiunea Bibliotecii Consiliului;
    d) sprijină conducerile compartimentelor în constituirea unor puncte proprii de informare;
    e) asigură funcţionarea Bibliotecii Consiliului;
    f) asigură selectarea deciziilor Curţii Constituţionale prin care au fost admise excepţiile de neconstituţionalitate, precum şi a deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţate în soluţionarea recursurilor în interesul legii.


    (2) Serviciul contencios are următoarele atribuţii:
    a) avizează din punctul de vedere al legalităţii orice măsură de natură să angajeze răspunderea patrimonială a ordonatorului principal de credite şi, dacă este cazul, formulează puncte de vedere pe aceste aspecte;
    b) formulează puncte de vedere referitoare la procedurile care vizează plata unor sume de bani de către Consiliu sau recuperarea unor sume de bani de către Consiliu, precum şi la aspectele referitoare la salarizarea personalului, dacă aceste aspecte sunt controversate;
    c) avizează din punct de vedere al legalităţii orice măsură care ar putea aduce atingere drepturilor Consiliului;
    d) avizează contractele încheiate de Consiliu în calitate de ordonator principal de credite, referatul de necesitate care se întocmeşte în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările ulterioare, strategia de contractare privind achiziţia de servicii, precum şi contractele de achiziţie publică/acordul-cadru;
    e) avizează, la solicitarea unităţilor aflate în coordonarea Consiliului, contractele încheiate de acestea;
    f) întocmeşte lucrările referitoare la plângerile prealabile formulate împotriva hotărârilor secţiilor de către alte persoane decât judecătorii sau procurorii vizaţi de acestea şi la cele formulate împotriva hotărârilor Plenului Consiliului;
    g) reprezintă Consiliul şi apără drepturile şi interesele acestuia în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţii, formulând în acest sens acţiuni, cereri, întâmpinări şi alte lucrări;
    h) comunică Direcţiei resurse umane şi organizare extrase de pe hotărârile judecătoreşti privind cariera şi drepturile judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor-asistenţi, în maximum 5 zile de la pronunţare, precum şi hotărârile, după redactare, în vederea ducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse în legătură cu executarea acestora;
    i) avizează dispoziţiile secretarului general referitoare la numire, promovare, eliberarea din funcţie şi sancţionare disciplinară pentru personalul de execuţie din aparatul propriu al Consiliului;
    j) întocmeşte calendarul estimativ privind alegerea membrilor Consiliului judecători şi procurori şi îndeplineşte orice alte măsuri în legătură cu procedura alegerii, dispuse de secretarul general.


    ART. 101
    Direcţia legislaţie, documentare şi contencios este condusă de un director, ajutat de un director adjunct. Directorul adjunct coordonează activitatea Serviciului contencios şi îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de secretarul general al Consiliului, la propunerea directorului direcţiei.

    ART. 102
    (1) Direcţia afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe exercită atribuţii privind afacerile juridice europene şi internaţionale în domeniul de competenţă al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea Consiliului, în beneficiul întregului sistem judiciar.
    (2) Misiunea fundamentală a Direcţiei afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe este de a sprijini Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului, comisiile de lucru ale Consiliului, membrii Consiliului, aparatul propriu şi instituţiile aflate în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi instanţele judecătoreşti şi Ministerul Public în îndeplinirea atribuţiilor ce intră în competenţa acestora privind relaţia cu organizaţiile şi organismele internaţionale şi instituţiile Uniunii Europene, implementarea şi formularea proiectelor cu finanţare europeană sau externă, cooperarea juridică şi judiciară internaţională, precum şi de a contribui la formarea profesională a magistraţilor în domeniul dreptului Uniunii Europene şi al dreptului internaţional.
    (3) Prin conducerea direcţiei şi Serviciul afaceri europene şi relaţii internaţionale, Direcţia afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe îndeplineşte următoarele atribuţii:
    a) asigură relaţia cu instituţiile şi organismele Uniunii Europene pe domeniile specifice de activitate ale Consiliului Superior al Magistraturii;
    b) participă la dezvoltarea relaţiilor stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii cu Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul Europei, alte organizaţii şi organisme internaţionale, precum şi cu misiunile diplomatice ale statelor membre ale acestor organizaţii, acreditate la Bucureşti;
    c) monitorizează îndeplinirea obligaţiilor care decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene, precum şi a obligaţiilor internaţionale asumate prin tratate la care România este parte, în domeniul de competenţă al Consiliului Superior al Magistraturii;
    d) centralizează datele statistice primite de la instanţe şi parchete, în vederea întocmirii unor rapoarte de progres adresate instituţiilor Uniunii Europene sau unor organizaţii internaţionale;
    e) dezvoltă relaţiile bilaterale ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Institutului Naţional al Magistraturii şi ale Şcolii Naţionale de Grefieri cu structuri similare din alte ţări şi organizează schimburi de experienţă pentru judecători, procurori, personalul auxiliar de la instanţe şi parchete, precum şi pentru personalul din cadrul aparatului tehnic al Consiliului Superior al Magistraturii;
    f) asigură secretariatul tehnic al participării Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul activităţilor Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare (ENCJ/RECJ);
    g) participă la dezvoltarea colaborării Consiliului Superior al Magistraturii cu organisme şi structuri ale Uniunii Europene în domeniul justiţiei, precum Eurojust şi reţelele judiciare europene, şi, după caz, asigură reprezentarea la reuniuni ale acestora;
    h) participă la dezvoltarea colaborării Consiliului Superior al Magistraturii cu comitetele şi comisiile Consiliului Europei în domeniul justiţiei şi, după caz, asigură reprezentarea la reuniuni ale acestora;
    i) organizează conferinţe şi seminare pe probleme de reformă a justiţiei, cu participare internaţională;
    j) elaborează lucrări pentru pregătirea participării preşedintelui, vicepreşedintelui, membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, secretarului general, secretarului general adjunct şi personalului din aparatul propriu al Consiliului la reuniuni şi vizite internaţionale sau întâlniri cu reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, pentru pregătirea vizitelor şi reuniunilor internaţionale pe care preşedintele Consiliului le găzduieşte şi elaborează răspunsurile la solicitările organismelor şi structurilor Uniunii Europene, ale organizaţiilor internaţionale, ale agentului guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi ale altor instituţii din ţară şi străinătate, în domeniul său de competenţă;
    k) elaborează materiale de promovare a imaginii Consiliului Superior al Magistraturii în alte state;
    l) elaborează studii de drept comparat;
    m) elaborează note privind propunerile de misiuni temporare în străinătate ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale personalului din aparatul tehnic, precum şi ale judecătorilor şi procurorilor şi ale reprezentanţilor instituţiilor aflate în coordonarea Consiliului; pentru judecători şi procurori, verifică existenţa acordului de participare al instanţei sau parchetului în care funcţionează, precum şi, dacă este cazul, datele deţinute de Institutul Naţional al Magistraturii cu privire la participările anterioare ale respectivului judecător sau procuror la misiuni temporare în străinătate, în vederea avizării propunerilor privind deplasările în străinătate de către preşedintele secţiei corespunzătoare a Consiliului;
    n) asigură reprezentarea la reuniuni internaţionale şi în cadrul Uniunii Europene, în domeniul său de competenţă;
    o) asigură secretariatul tehnic al comisiei de specialitate a Consiliului;
    p) colaborează cu Direcţia legislaţie, documentare şi contencios în procesul de avizare a unor acte normative cu elemente de extraneitate sau vizând cooperarea juridică şi judiciară internaţională, precum şi în formularea unor opinii sau avize ale Consiliului în domenii interesând dreptul Uniunii Europene sau dreptul internaţional;
    q) ia măsuri pentru asigurarea traducerii unor materiale necesare desfăşurării activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui, vicepreşedintelui, secţiilor, comisiilor, membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, secretarului general, secretarului general adjunct, direcţiilor şi a celorlalte compartimente din aparatul propriu;
    r) ia măsuri pentru organizarea activităţilor internaţionale sau cu caracter festiv ale Consiliului, cu sprijinul Biroului de achiziţii publice şi protocol;
    s) îndeplineşte orice alte atribuţii în domeniul său de competenţă, potrivit legii şi în baza unei decizii a Plenului Consiliului.

    (4) Prin conducerea direcţiei şi Serviciul programe europene şi internaţionale, Direcţia afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe îndeplineşte următoarele atribuţii:
    a) asigură derularea programelor finanţate de Banca Mondială şi de alţi donori europeni şi internaţionali, care au ca beneficiari Consiliul, sistemul judiciar sau instituţiile aflate în coordonarea Consiliului;
    b) identifică şi elaborează propuneri de proiecte de finanţare din fonduri europene şi din alte fonduri internaţionale, după consultarea conducerii instituţiei, precum şi a celorlalte direcţii/structuri de specialitate din instituţie şi a reprezentanţilor sistemului judiciar, după caz, în calitate de potenţiali beneficiari ai proiectelor respective, în baza Protocolului de colaborare dintre Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea consolidării activităţilor de atragere a fondurilor europene şi internaţionale;
    c) întreprinde demersurile de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii pe care le presupune un exerciţiu de programare, în vederea asigurării eligibilităţii proiectelor propuse (completarea sau modificarea fişei de proiect, redimensionarea bugetului solicitat); în acest scop conlucrează cu direcţiile/structurile potenţial beneficiare, precum şi cu instituţiile coordonatoare, după caz (Ministerul Justiţiei, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Finanţelor Publice, alte ministere şi instituţii publice cu atribuţii în materie);
    d) propune şi, ulterior aprobării, coordonează procedurile de lucru pentru implementarea unui proiect finanţat din fonduri europene sau internaţionale, precum: stabilirea grupurilor de lucru pentru implementarea fiecărui proiect, derularea activităţii acestora, stabilirea întâlnirilor de lucru cu beneficiarii - reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii şi ai instituţiilor aflate în coordonarea sa, reprezentanţi ai instanţelor şi parchetelor, ai altor instituţii ale sistemului judiciar, colaborarea permanentă cu consultanţii selectaţi pentru a implementa proiectul respectiv etc.;
    e) colaborează cu structurile de specialitate din cadrul Ministerului Fondurilor Europene în vederea organizării selecţiilor, a licitaţiilor, a întocmirii răspunsului Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv a participării Consiliului Superior al Magistraturii şi a sistemului judiciar român la elaborarea unor oferte pentru diferitele programe de finanţare din fonduri europene;
    f) supraveghează în permanenţă îndeplinirea de către contractor a obligaţiilor asumate în conformitate cu caietul de sarcini/termenii de referinţă, după caz;
    g) supervizează facturile remise de contractori, în vederea efectuării plăţilor, după atestarea realităţii serviciilor menţionate în facturi de către direcţiile/structurile beneficiare;
    h) coordonează şi monitorizează implementarea programelor şi proiectelor; în acest scop păstrează, în scris şi în format electronic, după caz, evidenţa privind obiectivele, desfăşurarea şi rezultatele programelor derulate;
    i) ţine evidenţa generală a repartizării şi utilizării bunurilor achiziţionate din fonduri europene şi internaţionale, rambursabile sau nerambursabile, conform destinaţiei şi scopului prevăzute în program;
    j) întocmeşte documentele de raportare periodică privind stadiul implementării programelor, rapoartele de monitorizare şi evaluare a proiectelor, conform procedurilor aplicabile proiectelor implementate din fonduri europene şi internaţionale; în acest scop colaborează cu coordonatorii programelor şi cu beneficiarii direcţi;
    k) asigură schimbul de informaţii privind aspectele tehnice ale implementării programelor cu direcţiile implicate din cadrul Comisiei Europene şi cu structurile de specialitate din cadrul Ministerului Fondurilor Europene şi din Ministerul Justiţiei, cu experţii Băncii Mondiale şi cu reprezentanţii altor donori europeni şi internaţionali;
    l) asigură legătura dintre Consiliu, ca autoritate de implementare, şi instituţiile relevante, pentru programele finanţate din fonduri europene şi internaţionale, care au fost implementate, sunt în curs de implementare sau urmează să fie implementate;
    m) asigură legătura cu celelalte instituţii beneficiare ale asistenţei şi participă la reuniunile interinstituţionale în probleme de interes comun pentru programele finanţate din fonduri europene şi internaţionale;
    n) participă la reuniunile internaţionale cu relevanţă pentru obiectul de activitate al serviciului;
    o) asigură participarea la întâlnirile la nivelul conducerii şi membrilor Consiliului legate de programele finanţate din fonduri europene şi internaţionale;
    p) colaborează cu Serviciul contencios în elaborarea cererilor şi apărărilor în litigiile având ca obiect proiecte de finanţare din fonduri europene şi din alte fonduri internaţionale sau programe finanţate de Banca Mondială şi de alţi donori europeni şi internaţionali, care au ca beneficiari Consiliul Superior al Magistraturii, sistemul judiciar sau instituţiile aflate în coordonarea Consiliului;
    q) îndeplineşte orice alte atribuţii care pot rezulta din necesitatea derulării în bune condiţii a proiectelor şi pentru asigurarea absorbţiei fondurilor alocate.


    ART. 103
    Serviciul sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii exercită următoarele atribuţii:
    a) asigură pregătirea lucrărilor şedinţelor şi secretariatul Plenului şi al secţiilor Consiliului, cu excepţia celor date în atribuţia altor compartimente;
    b) elaborează proiectul ordinii de zi şi al ordinii de zi soluţionate pentru fiecare şedinţă a Plenului şi a secţiilor Consiliului, pe care le prezintă preşedintelui sau, în lipsa acestuia, vicepreşedintelui spre aprobare şi le publică pe pagina de internet a Consiliului;
    c) asigură redactarea şi publicarea hotărârilor adoptate de Plen şi de secţii pe pagina de internet a Consiliului, atunci când este nominalizat în ordinea de zi soluţionată;
    d) întocmeşte şi comunică răspunsurile la cererile şi plângerile adresate Consiliului, care au fost analizate în şedinţele Plenului sau ale secţiilor, atunci când este nominalizat în ordinea de zi soluţionată a şedinţelor;
    e) asigură redactarea proceselor-verbale de şedinţă;
    f) răspunde, împreună cu Direcţia resurse umane şi organizare, de înaintarea, în cel mult 20 de zile, Preşedintelui României a hotărârilor privind propunerile de numire în funcţia de judecător sau procuror şi de eliberare din funcţia de judecător sau procuror, în vederea emiterii decretului de numire, respectiv de eliberare din funcţie;
    g) înaintează, împreună cu Direcţia resurse umane şi organizare, în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate, Preşedintelui României hotărârea Consiliului privind propunerile de numire în funcţie a judecătorilor şi procurorilor declaraţi reuşiţi la examenul de capacitate;
    h) asigură arhivarea evidenţei lucrărilor Plenului şi ale secţiilor;
    i) întocmeşte statistici cu privire la activitatea Plenului şi a secţiilor;
    j) participă la elaborarea raportului anual privind activitatea Consiliului;
    k) pune la dispoziţie colegiului redacţional al Buletinului Oficial al Consiliului hotărârile în vederea publicării;
    l) colaborează cu Biroul informatică în vederea conceperii de programe care să permită exploatarea bazei de date privind activitatea Consiliului.


    ART. 104
    (1) Biroul grefa secţiilor are următoarele atribuţii:
    a) asigură activitatea de secretariat al şedinţelor secţiilor Consiliului în materie disciplinară şi urmăreşte soluţiile pronunţate în cauzele în care a fost exercitată calea de atac;
    b) redactează hotărârile secţiilor Consiliului prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare;
    c) comunică de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului, precum şi Inspecţiei Judiciare hotărârile secţiilor Consiliului prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară; ia măsuri, împreună cu Direcţia resurse umane şi organizare, pentru punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti în materie disciplinară, inclusiv pe baza comunicărilor făcute de Inspecţia Judiciară; transmite hotărârile definitive anonimizate în vederea publicării în aplicaţia EMAP;
    d) asigură, în condiţii de confidenţialitate, activitatea de secretariat al şedinţelor secţiilor Consiliului în care se soluţionează cererile de avizare a percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători şi magistraţi-asistenţi, respectiv procurori;
    e) redactează, în ziua în care au fost adoptate, hotărârile secţiilor Consiliului prin care s-au soluţionat cererile prevăzute la lit. d);
    f) asigură activitatea de secretariat al şedinţelor secţiilor Consiliului şi redactează hotărârile secţiilor Consiliului prin care s-au soluţionat sesizările privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor;
    g) asigură activitatea de secretariat al şedinţelor secţiilor Consiliului în materia sesizărilor având ca obiect suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor ori interzicerea provizorie a exercitării unor atribuţii şi redactează hotărârile pronunţate;
    h) redactează orice alte hotărâri sau lucrări repartizate de către secretarul general sau de către secretarul general adjunct;
    i) formulează puncte de vedere cu privire la problemele juridice ivite în procedurile pentru care asigură activitatea de secretariat.

    (2) Pentru evidenţierea cauzelor în care secţiile au dispus suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor sau interzicerea provizorie a exercitării unor atribuţii, Biroul grefa secţiilor ţine un registru cu următoarele rubrici: numărul curent, numele judecătorului/procurorului, titularul solicitării, temeiul suspendării ori al interzicerii provizorii a exercitării unor atribuţii, soluţia dispusă de secţia corespunzătoare a Consiliului şi data comunicării acesteia, alte menţiuni.
    (3) Biroul grefa secţiilor întocmeşte şi păstrează şi Registrul general, în care se trec, în ordinea înregistrării, toate sesizările privind încălcările Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

    ART. 105
    (1) Serviciul de relaţii cu publicul, registratură, secretariat şi arhivă exercită, prin Biroul relaţii cu publicul, următoarele atribuţii:
    a) primeşte, înregistrează, soluţionează petiţiile şi expediază răspunsurile către petiţionari;
    b) întocmeşte raportul semestrial privind activitatea de soluţionare a petiţiilor;
    c) ţine audienţe şi colaborează cu celelalte compartimente în vederea rezolvării problemelor ridicate de petenţi.

    (2) Compartimentul registratură, secretariat şi arhivă exercită, sub conducerea şefului serviciului, următoarele atribuţii:
    a) primeşte, înregistrează şi distribuie corespondenţa Consiliului;
    b) asigură secretariatul pentru preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului;
    c) asigură secretariatul pentru secretarul general şi secretarul general adjunct;
    d) preia arhiva de la compartimentele din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii pe bază de proces-verbal;
    e) gestionează arhiva preluată;
    f) ţine registrul de evidenţă curentă de intrare-ieşire a documentelor depozitate în arhivă;
    g) păstrează nomenclatorul arhivistic;
    h) participă la selecţionarea documentelor de arhivă şi ţine evidenţa lucrărilor de selecţionare;
    i) întocmeşte corespondenţa cu Arhivele Naţionale şi ţine evidenţa acesteia.


    ART. 106
    (1) Serviciul informatică şi statistică judiciară are următoarele atribuţii:
    a) efectuează ori participă la efectuarea unor sinteze privind activitatea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, propunând măsurile ce se impun;
    b) propune spre aprobare Plenului Consiliului Superior al Magistraturii formularele cuprinzând indicatorii statistici referitori la activitatea desfăşurată de instanţele judecătoreşti şi de parchete, precum şi ghidul de completare a formularelor sau interfeţelor statistice;
    c) elaborează puncte de vedere referitoare la funcţionarea modulului de statistică judiciară cuprins în aplicaţia ECRIS;
    d) sintetizează, sistematizează şi interpretează datele statistice privitoare la activitatea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor;
    e) urmăreşte volumul de activitate al instanţelor şi sesizează Secţiei pentru judecători dezechilibrele referitoare la volumul de activitate al acestora;
    f) organizează şi îndrumă activitatea de statistică judiciară la instanţele judecătoreşti şi organizează arhivarea datelor statistice;
    g) colaborează cu instanţele, parchetele de pe lângă acestea şi Ministerul Justiţiei în vederea bunei administrări şi a îmbunătăţirii permanente a modulului de statistică judiciară cuprins în aplicaţia ECRIS şi a celorlalte aplicaţii de statistică judiciară;
    h) asigură comunicarea datelor statistice Institutului Naţional de Statistică, cu care ţine legătura permanent;
    i) formulează propuneri de modificare a reglementărilor în domeniul statisticii judiciare;
    j) formulează propuneri de îmbunătăţire a modulului de statistică judiciară din oficiu sau la solicitarea instanţelor, parchetelor sau Consiliului;
    k) acordă sprijin de specialitate în dezvoltarea programelor prioritare ale Consiliului.

    (2) În cadrul Serviciului informatică şi statistică judiciară funcţionează Biroul informatică, care are următoarele atribuţii:
    a) participă la punerea în practică şi la actualizarea strategiei de informatizare a sistemului judiciar, în concordanţă cu dezvoltarea tehnologiei informaţiei şi cu sarcinile care revin Consiliului, potrivit legii;
    b) colaborează cu compartimentele din cadrul Consiliului pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi revin;
    c) aplică tehnici şi metode noi de exploatare, administrare şi întreţinere a produselor şi serviciilor informatice, în vederea dezvoltării unui sistem informatic juridic eficient;
    d) elaborează norme, proceduri de utilizare, protecţie şi securitate şi coordonează administrarea şi exploatarea eficientă, sigură şi securizată a produselor şi serviciilor informatice;
    e) proiectează şi elaborează specificaţiile tehnice şi propune spre achiziţionare aplicaţii informatice şi baze de date, implementează şi coordonează exploatarea acestora în sistemul informatic al Consiliului;
    f) ţine evidenţa specifică a dotării cu produse şi servicii informatice în cadrul Consiliului (locaţie, echipamente, utilizatori, licenţe, versiuni ale sistemelor de operare şi ale aplicaţiilor informatice etc.);
    g) face propuneri în vederea stabilirii obiectivelor de investiţii privind produsele şi serviciile informatice, în conformitate cu strategia de informatizare a sistemului judiciar;
    h) participă la elaborarea specificaţiilor tehnice din cadrul documentaţiei de achiziţie şi la evaluarea tehnică a ofertelor în procedurile de achiziţionare de produse şi servicii informatice pentru sistemul informatic al Consiliului;
    i) participă la recepţionarea produselor şi serviciilor achiziţionate şi la derularea contractelor de achiziţie a produselor şi serviciilor informatice pentru sistemul informatic al Consiliului;
    j) asigură legătura cu unităţile de service şi reprezintă instituţia în relaţiile cu acestea, atât pentru produsele şi serviciile gestionate de Consiliu, cât şi pentru produsele şi serviciile externalizate (service pentru imprimante, faxuri, copiatoare, service pentru administrarea unor aplicaţii utilizate în cadrul Consiliului), pentru menţinerea în stare de funcţionare a produselor şi serviciilor informatice din sistemul informatic al Consiliului;
    k) asigură asistenţă tehnică de specialitate pentru eficientizarea exploatării produselor şi serviciilor informatice în cadrul Consiliului;
    l) intervine operativ, împreună cu unităţile de service, şi ţine evidenţa intervenţiilor acestora pentru a asigura funcţionarea permanentă a produselor şi serviciilor informatice din cadrul Consiliului;
    m) asigură asistenţa tehnică pentru publicarea pe pagina de internet a Consiliului şi în aplicaţia EMAP a informaţiilor şi a documentelor a căror publicare este prevăzută de lege sau de regulamente, inclusiv a celor vizând asigurarea transparenţei decizionale, elaborate de diverse compartimente ale Consiliului şi aprobate spre publicare de conducerea Consiliului;
    n) exercită atribuţii specifice corelate cu programele finanţate din fonduri europene şi internaţionale, la solicitarea Direcţiei afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe;
    o) desfăşoară activităţi privind operaţionalizarea Sistemului informatic unic de management (SMIS) al fondurilor comunitare;
    p) realizează înregistrarea şedinţelor Plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, postarea acestora pe site, precum şi arhivarea lor;
    q) realizează aplicaţii informatice.


    ART. 107
    (1) Compartimentul de audit public intern reprezintă Compartimentul de specialitate care exercită, în condiţiile legii, auditul intern asupra activităţilor desfăşurate în cadrul Consiliului, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri.
    (2) Compartimentul de audit public intern este constituit potrivit legii.
    (3) Conducătorul Compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit.
    (4) Sfera auditului public intern cuprinde toate activităţile desfăşurate în cadrul entităţilor publice pentru îndeplinirea obiectivelor acestora, inclusiv evaluarea sistemului de control managerial.

    ART. 108
    (1) Atribuţiile Compartimentului de audit public intern sunt:
    a) elaborează norme metodologice specifice Consiliului, cu avizul Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern (U.C.A.A.P.I.);
    b) elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă de 3 ani, şi, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern;
    c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
    d) informează U.C.A.A.P.I. despre recomandările neînsuşite de conducerea Consiliului, precum şi despre consecinţele acestora;
    e) transmite U.C.A.A.P.I., la solicitarea acesteia, rapoarte periodice privind constatările, concluziile şi recomandările rezultate din activităţile de audit;
    f) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;
    g) raportează imediat preşedintelui Consiliului iregularităţile sau posibilele prejudicii identificate în realizarea misiunilor de audit public intern şi îndeplineşte măsurile stabilite de acesta.

    (2) Compartimentul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:
    a) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de Consiliu şi entităţile publice aflate în coordonare din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă;
    b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;
    c) administrarea patrimoniului, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului;
    d) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
    e) alocarea creditelor bugetare;
    f) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
    g) sistemul de luare a deciziilor;
    h) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
    i) sistemele informatice.


    ART. 109
    (1) Biroul de informare publică şi relaţii cu mass-media este organizat şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar şi mass-media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 582/2012*), cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE(Regulamentul general privind protecţia datelor).    *) Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 582/2012 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    (2) Activitatea de relaţii publice şi comunicare se desfăşoară pe baza unei strategii de comunicare aprobate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
    (3) Biroul de informare publică şi relaţii cu mass-media este condus de un şef birou, care este şi purtătorul de cuvânt al instituţiei, şi are următoarele atribuţii:
    a) răspunde la sesizările şi cererile formulate în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, în legătură cu propria activitate;
    b) informează preşedintele Consiliului cu privire la aspectele semnificative ce vizează justiţia, difuzate prin mass-media, şi comunică presei punctele de vedere oficiale;
    c) îndeplineşte, potrivit legii, activităţile de informare publică;
    d) întocmeşte şi actualizează anual Buletinul informativ privind liberul acces la informaţiile publice, potrivit legii;
    e) realizează informarea publicului asupra activităţii Consiliului, publicarea pe site a acestor informaţii, actualizarea acestora, inclusiv prin menţionarea soluţiilor instanţelor judecătoreşti referitoare la actele Consiliului, şi răspunde presei în numele instituţiei, prin purtătorul de cuvânt;
    f) realizează informarea şi documentarea cu privire la activitatea judiciară din care ar putea rezulta date şi informaţii de interes public;
    g) monitorizează articolele din presa centrală şi, cu sprijinul birourilor de informare publică ale instanţelor şi parchetelor, pe cele din presa locală, cu privire la reflectarea activităţii Consiliului, a instanţelor sau parchetelor, şi întocmeşte zilnic revista presei şi sinteza presei;
    h) efectuează sau participă la elaborarea unor studii, evaluări, lucrări de sinteză privind reflectarea activităţii Consiliului în mass-media;
    i) elaborează prognoze privind aspectele din activitatea Consiliului ce urmează să fie reflectate în mass-media;
    j) realizează orice alte activităţi de relaţii publice şi comunicare prevăzute de Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar şi mass-media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 582/2012, cu modificările şi completările ulterioare, sau dispuse de preşedintele Consiliului.

    (4) Purtătorul de cuvânt al Consiliului poate fi un judecător sau un procuror ori un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau un specialist în comunicare. Purtătorul de cuvânt este numit de preşedinte, cu consultarea celorlalţi membri ai Consiliului.
    (5) Purtătorul de cuvânt al Consiliului coordonează activitatea purtătorilor de cuvânt de la instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea, în scopul utilizării aceloraşi bune practici în activitatea de relaţii publice şi comunicare a întregului sistem judiciar.
    (6) Judecătorii, procurorii şi celelalte categorii de personal din cadrul aparatului propriu al Consiliului vor furniza purtătorului de cuvânt, în timp util, din oficiu sau la cererea acestuia, informaţiile de interes public.
    (7) Purtătorul de cuvânt îndeplineşte activitatea de relaţii publice. În acest sens, purtătorul de cuvânt exercită următoarele atribuţii:
    a) identifică, primeşte şi selectează informaţiile din interiorul instituţiei, defineşte sferele de interes, evaluează şi selectează informaţiile utile pentru Consiliu şi sistemul judiciar care prezintă interes pentru opinia publică;
    b) pregăteşte materialele necesare pentru informarea presei - concepe şi redactează notele de presă, comunicatele de presă, dosarele de presă şi textele eventualelor declaraţii de presă;
    c) asigură completarea comunicatelor de presă privind soluţiile instanţelor judecătoreşti referitoare la actele Consiliului;
    d) organizează şi participă la manifestările pentru presă - concepe comunicatele de invitaţie la conferinţa de presă şi organizează evenimentul propriu-zis (conferinţă, briefing, seminar de presă, voiaj de presă, vizite de presă etc.);
    e) menţine o legătură permanentă cu jurnaliştii, având întâlniri periodice cu aceştia pentru a asigura un flux informaţional constant reprezentanţilor presei şi pentru a menţine interesul acestora faţă de activitatea instituţiei pe care o reprezintă, dar şi pentru a asigura informarea corectă şi promptă a opiniei publice;
    f) mediază contacte între conducerea instituţiei şi jurnaliştii care solicită interviuri sau declaraţii pentru o mai bună documentare a subiectului.

    (8) În cazurile în care presa relatează stări de fapt care afectează reputaţia, independenţa sau imparţialitatea magistraţilor, purtătorul de cuvânt îl informează de îndată pe preşedintele Consiliului.
    (9) Toate lucrările legate de mass-media reprezintă urgenţe şi se rezolvă telefonic sau în scris, chiar şi în afara orelor de program. Informaţiile de interes public sunt furnizate reprezentanţilor mass-mediei prin purtătorul de cuvânt.
    (10) În cazul lipsei purtătorului de cuvânt din sediul instituţiei, preşedintele Consiliului va desemna un alt magistrat care să îl înlocuiască.
    (11) Jurnaliştii se pot adresa purtătorului de cuvânt în toate problemele care privesc activitatea Consiliului, problemele principiale care privesc activitatea instanţelor şi parchetelor, precum şi în cele care privesc sistemul judiciar.
    (12) Purtătorul de cuvânt al Consiliului furnizează informaţii reprezentanţilor mass-mediei cu privire la cariera judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii.

    ART. 110
    (1) Compartimentul de psihologie a personalului este constituit potrivit Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare.
    (2) Psihologii încadraţi la nivelul Consiliului sunt specializaţi în domeniul de competenţă „psihologia muncii şi organizaţională“ şi exercită, în principal, următoarele atribuţii:
    a) participă în comisiile de testare psihologică pentru candidaţii la concursurile organizate de Consiliu, în condiţiile legii şi ale regulamentelor;
    b) participă la evaluarea psihologică periodică a judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului şi Institutului Naţional al Magistraturii, în condiţiile legii şi ale hotărârii Plenului prevăzute la art. 42^1 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) realizează, la cerere, consilierea psihologică a judecătorilor şi a procurorilor, precum şi a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, potrivit legii;
    d) desfăşoară lucrări de cercetare în domeniul psihodiagnozei şi psihologiei resurselor umane;
    e) asigură asistenţa psihologică a personalului Consiliului pentru facilitarea acomodării cu cerinţele specifice unui anumit post şi a integrării noilor angajaţi în colectivul de lucru;
    f) mediază conflictele interpersonale care afectează calitatea relaţiilor de muncă, în vederea diminuării sau rezolvării acestora;
    g) elaborează programele de dezvoltare organizaţională;
    h) asigură pregătirea motivaţională şi aptitudinală a resurselor umane - antrenarea motivaţiei intrinseci, capacităţii de memorare, capacităţii de autocontrol, abilităţilor comunicaţionale şi optimizarea atenţiei;
    i) îndeplinesc atribuţiile corespunzătoare sferei de competenţă privind sănătatea şi securitatea în muncă;
    j) asigură sprijin psihologilor de la curţile de apel;
    k) îndeplinesc orice alte sarcini stabilite de Plen, secţii sau conducerea Consiliului, în sfera de competenţă.


    ART. 111
    (1) Compartimentul de documente clasificate reprezintă compartimentul de specialitate care asigură evidenţa, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea şi multiplicarea informaţiilor clasificate.
    (2) Compartimentul de documente clasificate este constituit potrivit Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare.
    (3) Compartimentul de documente clasificate funcţionează în subordinea vicepreşedintelui Consiliului.
    (4) Activitatea Compartimentului de documente clasificate este coordonată de şeful structurii de securitate, în condiţiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu modificările şi completările ulterioare.
    (5) Compartimentul de documente clasificate exercită, în principal, următoarele atribuţii:
    a) predă şi primeşte corespondenţa clasificată;
    b) asigură evidenţa materialelor şi a documentelor care conţin informaţii clasificate;
    c) prelucrează şi procesează materialele şi documentele care conţin informaţii clasificate;
    d) păstrează şi manipulează materialele şi documentele care conţin informaţii clasificate;
    e) asigură păstrarea registrului de evidenţă a autorizaţiilor acordate personalului;
    f) asigură păstrarea registrelor de evidenţă a informaţiilor strict secrete de importanţă deosebită, strict secrete şi secrete, a informaţiilor secrete de serviciu, a registrului unic de evidenţă a registrelor, condicilor, borderourilor şi caietelor pentru informaţii clasificate, a condicii de predare-primire a informaţiilor clasificate;
    g) realizează operaţiunile de multiplicare a informaţiilor clasificate;
    h) asigură arhivarea sau distrugerea documentelor ori a materialelor care conţin informaţii clasificate, în condiţiile legii.


    ART. 112
    (1) Biroul de achiziţii publice şi protocol are următoarele atribuţii:
    a) elaborează programul anual al achiziţiilor publice, pe baza necesităţilor şi priorităţilor comunicate de celelalte compartimente din cadrul Consiliului;
    b) verifică, înainte de iniţiere, dacă procedurile de achiziţie publică se regăsesc în programul anual al achiziţiilor publice şi identifică fondurile necesare derulării contractelor de achiziţie publică;
    c) elaborează documentaţia de atribuire;
    d) transmite spre publicare anunţurile de intenţie şi de participare sau, după caz, invitaţiile de participare;
    e) asigură punerea la dispoziţia operatorilor economici a documentaţiei de atribuire, primeşte solicitările de clarificări de la operatorii economici şi transmite răspunsurile la acestea;
    f) deschide ofertele depuse şi, după caz, alte documente care însoţesc oferta;
    g) verifică îndeplinirea criteriilor de calificare de către ofertanţi/candidaţi, în cazul în care acestea au fost solicitate prin documentaţia de atribuire;
    h) realizează selecţia/preselecţia candidaţilor, dacă este cazul;
    i) realizează dialogul cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv;
    j) realizează negocierile cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurilor de negociere;
    k) verifică propunerile tehnice prezentate de ofertanţi din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerinţelor minime din caietul de sarcini sau din documentaţia descriptivă;
    l) verifică propunerile financiare prezentate de ofertanţi din punctul de vedere al încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv;
    m) stabileşte ofertele inacceptabile sau neconforme şi motivele care stau la baza încadrării ofertelor respective în această categorie;
    n) stabileşte ofertele admisibile;
    o) aplică criteriul de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentaţia de atribuire, stabileşte oferta/ofertele câştigătoare sau, după caz, formulează propunerea de anulare a procedurii de atribuire în cazuri justificate şi elaborează raportul procedurii de atribuire;
    p) transmite către ofertanţi comunicarea privind rezultatul procedurii de atribuire;
    q) redactează contractul de achiziţie publică;
    r) transmite spre publicare anunţurile de atribuire;
    s) constituie şi păstrează dosarul achiziţiei publice;
    ş) îndeplineşte lucrările legate de atribuirea contractelor de achiziţie publică exceptate de la aplicarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare;
    t) îndeplineşte orice alte atribuţii conferite de Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de alte acte normative în domeniu;
    ţ) urmăreşte şi asigură realizarea în bune condiţii a deplasărilor membrilor şi personalului Consiliului în ţară şi în străinătate;
    u) urmăreşte şi asigură realizarea unor condiţii corespunzătoare pentru delegaţiile străine invitate de Consiliu, cu sprijinul Direcţiei afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe;
    v) asigură realizarea activităţilor de protocol pentru şedinţele, întrunirile şi alte activităţi de lucru ale Consiliului;
    w) sprijină celelalte compartimente ale aparatului Consiliului în organizarea unor manifestări internaţionale şi interne;
    x) răspunde de completarea şi actualizarea formularelor de integritate aferente procedurilor de achiziţie publică, în conformitate cu prevederile Legii nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică.

    (2) Îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. f)-o) se realizează prin comisiile de evaluare a ofertelor. Comisiile de evaluare se nominalizează, de regulă, din cadrul Biroului de achiziţii publice şi protocol, la propunerea şefului de birou, prin dispoziţia ordonatorului principal de credite.
    (3) Activitatea Biroului de achiziţii publice şi protocol este coordonată de şeful de birou, care avizează toate lucrările elaborate în cadrul biroului, cu excepţia celor întocmite în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. f)-o). Celelalte compartimente ale Consiliului au obligaţia de a sprijini activitatea acestui compartiment, în funcţie de specificul documentaţiei de atribuire şi de complexitatea problemelor care urmează să fie rezolvate în contextul aplicării procedurii de atribuire.

    CAP. VII
    Personalul din cadrul aparatului propriu al Consiliului
    ART. 113
    (1) În cadrul aparatului propriu al Consiliului îşi desfăşoară activitatea următoarele categorii de personal:
    a) personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor;
    b) funcţionari publici;
    c) personal contractual.

    (2) Judecătorii, procurorii, precum şi personalul auxiliar de specialitate de la instanţele judecătoreşti şi de la parchetele de pe lângă acestea pot fi detaşaţi în cadrul aparatului propriu al Consiliului, în condiţiile legii.

    SECŢIUNEA 1
    Personalul de specialitate juridică
    ART. 114
    (1) Personalul de specialitate juridică de conducere şi de execuţie din cadrul Consiliului, indiferent de vechime, este asimilat judecătorilor şi procurorilor pe durata îndeplinirii funcţiei.
    (2) Dispoziţiile privind drepturile şi îndatoririle prevăzute de lege pentru judecători şi procurori se aplică în mod corespunzător şi personalului menţionat la alin. (1).
    (3) Salarizarea şi celelalte drepturi ale personalului de specialitate juridică de execuţie şi de conducere, asimilat judecătorilor şi procurorilor, din cadrul Consiliului, sunt prevăzute de lege.
    (4) Admiterea pe posturile de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii se face prin concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. Posturile respective se evidenţiază separat.

    ART. 115
    (1) Funcţiile de specialitate juridică din aparatul propriu al Consiliului pot fi ocupate de judecători şi procurori prin detaşare, în condiţiile legii.
    (2) Pe perioada detaşării în cadrul Consiliului, judecătorii şi procurorii îşi păstrează statutul de judecător sau de procuror.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Personalul contractual
    ART. 116
    Ocuparea posturilor de personal contractual din cadrul aparatului propriu al Consiliului se face în conformitate cu dispoziţiile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 32/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, ale Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice.

    ART. 117
    Promovarea personalului contractual se face în conformitate cu prevederile Regulamentului privind promovarea personalului contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri şi Inspecţiei Judiciare, aprobat prin decizie a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Funcţionarii publici
    ART. 118
    (1) Funcţionarii publici din cadrul Consiliului îşi desfăşoară activitatea în temeiul Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Ocuparea posturilor pentru personalul prevăzut la alin. (1) se face prin concurs sau examen organizat în condiţiile legii.

    ART. 119
    Funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului sunt asimilaţi, ca rang şi salarizare, personalului corespunzător din cadrul Parlamentului, beneficiind în mod corespunzător de drepturile acestuia.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Numirea şi delegarea în funcţii de conducere în cadrul aparatului propriu al Consiliului
    ART. 120
    Personalul de conducere din aparatul propriu al Consiliului este numit de Plen.

    ART. 121
    (1) Funcţiile de conducere de specialitate juridică din aparatul propriu al Consiliului pot fi ocupate de personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul Consiliului, cu o vechime în specialitate de cel puţin 4 ani, care nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani.
    (2) Funcţiile prevăzute la alin. (1) pot fi ocupate şi de judecători sau procurori detaşaţi, în condiţiile legii.

    ART. 122
    (1) Funcţiile de conducere vacante prevăzute la art. 121 se publică pe pagina de internet a Consiliului.
    (2) Cererile pentru ocuparea funcţiilor de conducere prevăzute la alin. (1) se depun la sediul Consiliului, în termen de 15 zile de la data afişării anunţului privind declanşarea procedurii de ocupare, însoţite de un curriculum vitae şi de înscrisurile care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 121, precum şi de orice alte documente considerate relevante de către candidat.
    (3) În termen de 10 zile de la expirarea termenului pentru depunerea cererilor, Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului întocmeşte un referat privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 121 de către candidaţi, pe care îl înaintează, de îndată, Plenului, împreună cu dosarul candidatului.
    (4) În vederea numirii în funcţie, candidaţii susţin un interviu în faţa Plenului. Candidatul declarat admis la interviu va fi numit în funcţia de conducere prin hotărârea Plenului.
    (5) Numirea candidatului declarat admis la interviu se face pe o durată de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condiţiile prevăzute la alin. (4).

    ART. 123
    (1) Numirea şi eliberarea din funcţiile publice de conducere, precum şi exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere se dispun în condiţiile Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Dispoziţiile art. 120 se aplică în mod corespunzător.

    ART. 124
    (1) Funcţiile de conducere din cadrul aparatului propriu al Consiliului în care poate fi numit personalul contractual se ocupă în condiţiile legale aplicabile acestei categorii de personal.
    (2) Dispoziţiile art. 120 se aplică în mod corespunzător.

    ART. 125
    (1) Preşedintele Consiliului poate dispune delegarea în funcţii de conducere de specialitate juridică în cadrul aparatului propriu, la propunerea secretarului general şi cu acordul persoanei în cauză, pe o perioadă de maximum 3 luni.
    (2) În cazul în care funcţia de conducere cu privire la care s-a dispus delegarea conform alin. (1) nu s-a ocupat prin numire, Plenul poate dispune prelungirea delegării, la propunerea preşedintelui, cu recomandarea secretarului general şi cu acordul persoanei în cauză, pe o perioadă de maximum 3 luni.
    (3) În cazul prevăzut la alin. (1), încetarea delegării anterior termenului pentru care a fost acordată se dispune de preşedinte, din oficiu sau la propunerea secretarului general, pentru motivele prevăzute la art. 127.
    (4) În cazul prevăzut la alin. (2), încetarea delegării se dispune de Plen, la propunerea preşedintelui, cu recomandarea secretarului general, pentru motivele prevăzute la art. 127.
    (5) Delegarea încetează de drept la împlinirea termenelor pe care a fost dispusă ori la ocuparea funcţiei prin numire. Delegarea încetează şi la cererea persoanei în cauză.
    (6) Delegarea pe posturi de conducere temporar vacante se dispune în condiţiile prezentului articol, ea putând fi prelungită din 3 în 3 luni, până la întoarcerea pe post a titularului.

    ART. 126
    Dispoziţiile art. 125 se aplică în mod corespunzător şi în cazul exercitării cu caracter temporar a unei funcţii de conducere de către personalul contractual din cadrul Consiliului.

    ART. 127
    (1) Revocarea din funcţiile de conducere de specialitate juridică ocupate prin numire se dispune de Plen, la propunerea secretarului general sau din oficiu, pentru următoarele motive:
    a) în cazul în care persoanele respective nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere;
    b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale;
    c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.

    (2) La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, gestionarea informaţiilor şi repartizarea sarcinilor în cadrul compartimentului.
    (3) La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu personalul din cadrul compartimentului condus, cu celelalte compartimente din cadrul Consiliului, cu membrii Consiliului, cu persoane din cadrul instanţelor şi parchetelor ori al altor instituţii cu care intră în contact în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
    (4) La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de prezentul regulament.
    (5) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă.

    ART. 128
    Personalul contractual care ocupă funcţii de conducere poate fi eliberat din aceste funcţii în condiţiile art. 127, care se aplică în mod corespunzător.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Evaluarea personalului din aparatul propriu al Consiliului
    ART. 129
    (1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, personalul din aparatul propriu al Consiliului este supus, periodic, unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare. În cazul personalului numit în funcţii de conducere, evaluarea se face şi asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.
    (2) Evaluarea personalului contractual se face în conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalului contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, aprobat prin decizie a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

    ART. 130
    Indicatorii de evaluare, stabiliţi pe baza criteriilor menţionate la art. 129, pentru fiecare categorie de personal, se aprobă de Consiliu.

    ART. 131
    (1) Evaluarea personalului de specialitate juridică din cadrul aparatului propriu al Consiliului se face în condiţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a acestei categorii de personal.
    (2) Evaluarea funcţionarilor publici se face anual, potrivit dispoziţiilor legale privind aceste categorii de personal.

    ART. 132
    (1) Evaluarea funcţionarilor publici care ocupă funcţii de execuţie, precum şi a personalului auxiliar detaşat se face de şeful ierarhic şi se contrasemnează de şeful evaluatorului.
    (2) Evaluarea directorilor, precum şi a şefilor de servicii şi de birouri independente, cu excepţia celor subordonaţi direct preşedintelui sau Plenului, se face de secretarul general.
    (3) Evaluarea şefilor de servicii şi de birouri independente, subordonaţi direct preşedintelui sau Plenului, se face de către preşedinte.
    (4) Evaluarea celuilalt personal cu funcţii de conducere se face de către şeful ierarhic superior şi se contrasemnează de secretarul general.
    (5) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale se poate acorda unul dintre calificativele: „foarte bine“, „bine“, „satisfăcător“ sau „nesatisfăcător“.
    (6) Dacă în perioada pentru care se face evaluarea personalul din cadrul aparatului a fost sancţionat disciplinar prin hotărâre irevocabilă, se acordă calificativul imediat inferior celui care rezultă din evaluare.
    (7) Personalul de execuţie nemulţumit de calificativul acordat poate face contestaţie la secretarul general, iar personalul de conducere, la Plen, în termen de 30 de zile de la data comunicării. Contestaţia se soluţionează în termen de 60 de zile de la înregistrare.
    (8) Calificativul acordat de secretarul general sau de Plen este definitiv.

    ART. 133
    Funcţionarii publici şi personalul contractual care în urma evaluării primesc calificativul „nesatisfăcător“ sunt eliberaţi din funcţie pentru incapacitate profesională.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Răspunderea disciplinară a personalului din aparatul propriu
    ART. 134
    (1) Personalul contractual din aparatul propriu răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu.
    (2) Sunt abateri disciplinare:
    a) absenţele nemotivate de la serviciu, precum şi încălcarea dispoziţiilor referitoare la respectarea programului de lucru;
    b) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
    c) refuzul nejustificat de a îndeplini îndatoririle prevăzute de lege, de regulamente sau pe cele stabilite de conducerea Consiliului;
    d) nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;
    e) neglijenţă gravă sau neglijenţe repetate în rezolvarea lucrărilor;
    f) manifestările care aduc atingere demnităţii sau probităţii profesionale;
    g) încălcarea interdicţiilor şi incompatibilităţilor prevăzute de lege;
    h) intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane altfel decât în limita cadrului legal.


    ART. 135
    Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica în raport cu gravitatea abaterilor sunt:
    a) avertismentul scris;
    b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
    c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
    d) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.


    ART. 136
    (1) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 135 se aplică de Plen pentru persoanele cu funcţii de conducere şi de secretarul general pentru personalul cu funcţii de execuţie.
    (2) În cazul în care există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, preşedintele Consiliului sau, după caz, secretarul general dispune cercetarea prealabilă şi desemnează persoana împuternicită în acest scop.
    (3) În vederea desfăşurării cercetării prealabile, persoana desemnată convoacă persoana cercetată pentru a fi audiată, care are dreptul să îşi formuleze şi să îşi susţină apărările.
    (4) Rezultatul cercetării prealabile se consemnează într-un raport în care se propune, după caz, aplicarea sancţiunii disciplinare sau clasarea cauzei dacă abaterea nu se confirmă.
    (5) Hotărârea sau, după caz, dispoziţia prin care s-a aplicat sancţiunea disciplinară se comunică celui în cauză în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării. Hotărârea sau, după caz, dispoziţia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.
    (6) Dispoziţiile prezentului articol se completează cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 137
    În cazul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din aparatul propriu, stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum şi a procedurii de cercetare şi aplicare a sancţiunilor disciplinare se face prin ordin al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

    ART. 138
    Funcţionarii publici pot fi sancţionaţi în condiţiile Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    CAP. VIII
    Dispoziţii finale
    ART. 139
    Dispoziţiile prezentului regulament privind evaluarea şi răspunderea disciplinară a personalului din aparatul propriu al Consiliului se aplică în mod corespunzător şi personalului Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi personalului Şcolii Naţionale de Grefieri.

    ART. 140
    Ştergerea de pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii a informaţiilor ce conţin date cu caracter personal referitoare la concursurile şi examenele organizate de Consiliu se realizează din dispoziţia preşedintelui Consiliului, după împlinirea termenului de un an de la validarea rezultatelor examenului/concursului. Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE(Regulamentul general privind protecţia datelor) se aplică în mod corespunzător.


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016