Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: REGULAMENT din 27 noiembrie 2025 privind examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

REGULAMENT din 27 noiembrie 2025 privind examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii

EMITENT: Consiliul Superior al Magistraturii
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1125 bis din 5 decembrie 2025

Comenteaza legea

──────────
    Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 160 din 27 noiembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1125 din 5 decembrie 2025.
──────────
    CAP. I
    Dispoziţii generale
    ART. 1
        După ultimul an de formare la Institutul Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un test psihologic. Auditorii de justiţie care au obţinut calificativul "apt" la testul psihologic susţin examenul de absolvire, care constă în probe teoretice şi practice, prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror.

    CAP. II
    Testul psihologic
    ART. 2
    (1) Testul psihologic se susţine în faţa unei comisii alcătuite din 3 psihologi, care notează candidatul cu calificativul "apt" sau "inapt". Psihologii sunt numiţi prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, din rândul psihologilor din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Inspecţiei Judiciare, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel, parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi, dacă este cazul, din rândul psihologilor înscrişi în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, atestaţi în condiţiile legii.
    (2) În funcţie de numărul auditorilor de justiţie, se pot constitui mai multe comisii de testare psihologică, în condiţiile alin. (1).
    (3) Contestaţiile împotriva calificativului "inapt" acordat la testul psihologic se soluţionează de comisia de reexaminare psihologică, alcătuită din 5 psihologi, desemnaţi potrivit alin. (1), cu o altă componenţă decât comisia anterioară.
    (4) Comisiile prevăzute la alin. (1) şi (3) sunt conduse de câte un preşedinte, desemnat dintre membrii acestora, prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. În situaţia prevăzută la alin. (2), este desemnat un preşedinte comun pentru toate comisiile de testare psihologică.
    (5) În comisiile prevăzute la alin. (1) - (3) sunt numiţi şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, pe acei membri care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiei respective. În cazul în care, din motive întemeiate, preşedintele unei comisii nu îşi poate exercita atribuţiile, înlocuirea acestuia se dispune de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
    (6) Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior. Consimţământul pentru desemnarea în comisie se consideră dat atât pentru calitatea de membru titular, cât şi pentru calitatea de membru supleant.
    (7) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul auditorilor de justiţie. Nu pot face parte din aceeaşi comisie sau din comisii diferite persoanele care sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv. Toţi membrii comisiilor completează declaraţii pe propria răspundere în acest sens.
    (8) Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (7) se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligaţia să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei, în vederea înlocuirii sale. Situaţiile de incompatibilitate a preşedintelui comisiei sunt soluţionate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
    (9) Contractele de participare în comisiile prevăzute la alin. (1) - (3), prin care se stabilesc modalităţile de plată şi atribuţiile ce le revin membrilor, potrivit dispoziţiilor prezentului regulament, se încheie între aceştia şi Institutul Naţional al Magistraturii.

    ART. 3
    (1) Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu.
    (2) Testarea psihologică se realizează în baza Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea testării psihologice, prevăzută în Anexa la prezentul Regulament.
    (3) În vederea testării psihologice şi a soluţionării contestaţiilor, comisia de testare psihologică şi comisia de reexaminare psihologică au acces la raportul întocmit ca urmare a testării psihologice realizate la admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii.
    (4) Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui auditor de justiţie, precum şi calificativul "apt" sau "inapt".
    (5) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui auditor de justiţie îi este atribuit un cod alcătuit dintr-o literă şi 4 cifre. Calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii.
    (6) Împotriva calificativului "inapt" candidaţii pot face contestaţii, în termen de 24 de ore de la publicarea rezultatelor. Contestaţiile se transmit Institutului Naţional al Magistraturii în modalitatea indicată în anunţul publicat pe pagina de internet a Institutului şi se soluţionează de comisia prevăzută la art. 2 alin. (3).
    (7) Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris şi susţinerea unui nou interviu.
    (8) Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică în urma soluţionării contestaţiei este definitiv şi se publică în condiţiile alin. (5).

    ART. 4
    (1) Pot susţine examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii doar auditorii de justiţie care au obţinut calificativul "apt" potrivit art. 3 alin. (4) sau (8).
    (2) Pentru auditorii de justiţie care au obţinut calificativul "inapt" la testul psihologic, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii constată încetată calitatea de auditor de justiţie.
    (3) Auditorii care au obţinut calificativul "inapt" nu sunt obligaţi la restituirea indemnizaţiilor de auditor primite şi a cheltuielilor de formare.

    CAP. III
    Organizarea şi desfăşurarea examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii
    ART. 5
    (1) Examenul de absolvire constă în susţinerea unei probe scrise, constând în elaborarea a trei lucrări scrise la următoarele discipline:
    a) drept civil şi drept procesual civil;
    b) drept penal şi drept procesual penal;
    c) etică şi organizare judiciară.

    (2) Data examenului se propune de Institutul Naţional al Magistraturii şi se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, odată cu aprobarea programului de formare iniţială. Calendarul de desfăşurare, tematica şi bibliografia examenului se propun de Institutul Naţional al Magistraturii şi se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 60 de zile înainte de data examenului de absolvire.

    ART. 6
    (1) Comisia de organizare a examenului este numită de directorul Institutului Naţional al Magistraturii. Nu pot fi numite în comisia de organizare persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor.
    (2) Comisia de organizare a examenului coordonează organizarea şi desfăşurarea examenului şi se compune din:
    a) preşedinte: directorul adjunct al Institutului Naţional al Magistraturii, responsabil cu formarea profesională iniţială, sau seful Departamentului de formare profesională iniţială al Institutului Naţional al Magistraturii;
    b) vicepreşedinte: seful Departamentului de formare profesională iniţială al Institutului Naţional al Magistraturii sau o altă persoană din cadrul acestui departament;
    c) membri: personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Institutului, precum şi personal de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii.

    (3) Responsabilii de sală şi supraveghetorii, precum şi alte persoane care desfăşoară activitate pentru buna organizare a examenului sunt desemnaţi de preşedintele comisiei de organizare a examenului.

    ART. 7
    (1) Comisia de organizare a examenului are, în principal, următoarele atribuţii:
    1. verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la examen, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc şi a celor care nu îndeplinesc aceste condiţii;
    2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea examenului, identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de examen şi procurarea necesarului de rechizite, asigurarea pazei necesare pentru păstrarea ordinii la centrele de examen, asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, după caz, pentru membrii comisiilor;
    3. asigură paza subiectelor şi a lucrărilor scrise, la sediul comisiei, şi ia măsuri pentru păstrarea ordinii publice la centrul de desfăşurare a examenului;
    4. instruieşte, cu cel puţin 24 de ore înaintea datei examenului, persoanele care asigură supravegherea în sălile de examen - responsabili de sală şi supraveghetori;
    5. preia, de la oricare dintre membrii comisiei de elaborare a subiectelor, subiectele şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate;
    6. păstrează în deplină siguranţă subiectele şi baremele de evaluare şi notare;
    7. după efectuarea tragerii la sorţi a variantei de subiecte pentru proba scrisă de către un reprezentant desemnat de candidaţi, coordonează multiplicarea subiectelor, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală;
    8. distribuie candidaţilor subiectele multiplicate;
    9. repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, dispune afişarea listelor respective cu cel puţin 24 de ore înainte de fiecare probă, pe uşile sălilor în care se desfăşoară probele, şi ia măsuri pentru publicarea acestor liste pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii în acelaşi termen;
    10. afişează baremul de evaluare şi notare la centrul de examen după încheierea fiecărei probe şi asigură publicarea acestuia pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii;
    11. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care se desfăşoară probele de examen să nu pătrundă persoane străine neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;
    12. informează de îndată conducerea Institutului Naţional al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea sau desecretizarea unui subiect;
    13. calculează mediile generale şi întocmeşte listele cu rezultatele examenului;
    14. asigură afişarea la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi publicarea pe pagina de internet a Institutului a rezultatelor examenului.

    (2) Comisia de organizare a examenului exercită orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a examenului de absolvire.

    ART. 8
    (1) Preşedintele comisiei de organizare a examenului ia măsurile necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la art. 7.
    (2) În acest scop, preşedintele comisiei de organizare a examenului stabileşte atribuţiile pentru vicepreşedinte şi membrii comisiei şi soluţionează situaţiile de incompatibilitate a membrilor comisiei pe care o conduce. Desemnarea unei alte persoane în locul membrului incompatibil se realizează doar dacă este necesar. Situaţiile de incompatibilitate a preşedintelui comisiei de organizare sunt soluţionate de directorul Institutului Naţional al Magistraturii.

    ART. 9
    (1) Comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare şi cea de soluţionare a contestaţiilor se numesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea directorului Institutului Naţional al Magistraturii, cu avizul consultativ al Consiliului Ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii. În cadrul fiecărei comisii se numesc, distinct, subcomisii pentru disciplinele drept civil şi drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal, respectiv etică şi organizare judiciară.
    (2) Dispoziţiile art. 2 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
    (3) Numirea membrilor comisiilor se face cu cel puţin 14 zile înainte de data desfăşurării examenului.
    (4) Nu pot fi numite în comisiile prevăzute la alin. (1) persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. O persoană poate face parte dintr-o singură comisie. Din aceeaşi comisie sau din comisii diferite nu pot face parte soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv. Toţi membrii comisiilor completează declaraţii pe propria răspundere în acest sens.
    (5) Nu pot face parte din comisiile prevăzute la alin. (1) membrii Consiliului Superior al Magistraturii sau persoane din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii ori a Institutului Naţional al Magistraturii.
    (6) Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (4) şi (5) se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligaţia să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei din care face parte, în vederea înlocuirii sale. Situaţiile de incompatibilitate a preşedintelui comisiei sunt soluţionate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

    ART. 10
    (1) Fiecare comisie numită potrivit art. 9 alin. (1) este alcătuită din judecători, procurori şi formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii, specializaţi în disciplinele de examen, şi are câte un preşedinte desemnat prin hotărârea de numire a comisiei.
    (2) Preşedintele comisiei de elaborare a subiectelor veghează la respectarea regulilor enumerate la art. 11 pct. 1 şi coordonează activitatea membrilor din cadrul comisiei. Preşedinţii comisiilor de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor instruiesc corectorii şi coordonează activitatea membrilor din cadrul comisiilor pe care le conduc.
    (3) În componenţa comisiilor se numesc şi membri supleanţi pentru fiecare subcomisie, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor de examen, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiei respective.
    (4) Modalităţile de plată şi atribuţiile ce le revin membrilor comisiilor prevăzute la alin. (1), potrivit dispoziţiilor prezentului regulament, se stabilesc prin contracte de participare încheiate între aceştia şi Institutul Naţional al Magistraturii.
    (5) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare a examenului şi se păstrează alături de celelalte documente de examen.

    ART. 11
        Comisia de elaborare a subiectelor are, în principal, următoarele atribuţii:
    1. elaborarea, prin subcomisiile corespunzătoare, a subiectelor de examen, cu respectarea următoarelor reguli:
    a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia publicate de Institutul Naţional al Magistraturii;
    b) să evidenţieze operaţiile gândirii - analiză, sinteză, generalizare - în trăsături ale procesului de gândire, cum ar fi flexibilitatea, dimensiunea critică;
    c) să fie formulate astfel încât tratarea lor să angajeze cât mai multe posibilităţi de analiză, de sinteză şi de generalizare din partea candidaţilor;
    d) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;
    e) să se evite repetarea subiectelor de la examenele anterioare;
    f) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat pentru desfăşurarea probei de examen;
    g) să indice pentru fiecare subiect atât punctajul prevăzut în barem, cât şi timpul recomandat pentru rezolvare;
    h) să se evite, pe cât posibil, subiectele ce conţin probleme controversate în doctrină şi în practică sau, în cazul unor astfel de situaţii, să se puncteze toate soluţiile a căror corectitudine poate fi argumentată logic şi coerent din punct de vedere legal;
    i) să se pună accent în notarea lucrărilor pe motivarea soluţiei alese de candidat; în barem pot să fie punctate modalităţi alternative de motivare a soluţiei alese de candidat;

    2. elaborarea, prin subcomisiile corespunzătoare, a câte 2 variante de subiecte pentru fiecare dintre grupele de discipline prevăzute la art. 5 alin. (1), dintre care se va alege, prin tragere la sorţi, o variantă de subiecte, precum şi elaborarea baremelor de evaluare şi notare şi a ghidurilor de corectare;
    3. predarea către comisia de organizare a examenului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probei, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi notare, pe probe de examen, în plicuri distincte, închise şi sigilate;
    4. predarea către comisia de corectare, cel târziu la momentul începerii corectării lucrărilor, a ghidurilor de corectare.

    ART. 12
        Comisia de corectare, prin subcomisiile corespunzătoare, evaluează şi notează lucrările conform baremelor definitive de evaluare şi notare şi ghidurilor de corectare.

    ART. 13
    (1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor, prin subcomisiile corespunzătoare, soluţionează contestaţiile la barem, precum şi contestaţiile împotriva rezultatelor obţinute la probele de examen, prin reevaluarea şi notarea lucrărilor ale căror note iniţiale au fost contestate, conform baremelor de evaluare şi notare definitive şi ghidurilor de corectare.
    (2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor examinează contestaţiile la barem cu consultarea subcomisiilor corespunzătoare de elaborare a subiectelor şi sub coordonarea preşedintelui comisiei de soluţionare a contestaţiilor.
    (3) În cazul în care comisia de soluţionare a contestaţiilor respinge toate contestaţiile la barem, baremele iniţiale de evaluare şi notare devin definitive.
    (4) În cazul în care membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor apreciază că una sau mai multe contestaţii la barem sunt întemeiate, comisia elaborează baremele definitive.

    ART. 14
    (1) Pe durata desfăşurării probelor este permisă consultarea legislaţiei indicate în bibliografie, cu excepţia celei comentate şi adnotate.
    (2) Timpul necesar pentru rezolvarea subiectelor pentru fiecare probă de examen este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor către toţi candidaţii.
    (3) Accesul candidaţilor în sălile de examen este permis pe baza unui act de identitate, până la ora stabilită de comisia de organizare a examenului, cel mai târziu până la momentul deschiderii plicurilor în care se află subiectele de examen multiplicate pentru fiecare sală de examen.
    (4) În vederea elaborării lucrărilor scrise, candidaţii folosesc numai cerneală sau pix cu pastă de culoare neagră.
    (5) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Fiecare candidat primeşte o teză de examen tipizată, pe care îşi scrie cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date, precum şi coli pentru ciorne. Colţul tezei de examen va fi lipit la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală au semnat în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată.
    (6) Din momentul deschiderii plicurilor în care se află subiectele de examen multiplicate pentru fiecare sală de examen niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează pentru predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului pierd dreptul de a mai susţine proba respectivă.
    (7) Pe toată durata desfăşurării probei este interzisă părăsirea sălii de examen de către candidaţi. În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el trebuie să fie însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de examen.
    (8) Pe parcursul desfăşurării probei, membrii comisiei de organizare a examenului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări acestora şi baremului de evaluare şi notare. Comisia de elaborare a subiectelor poate transmite candidaţilor precizări privind eventuale erori materiale constatate în redactarea subiectelor.
    (9) Candidaţii care doresc că corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. În cazul în care unii dintre candidaţi, din diferite motive - corectări numeroase şi greşeli care ar putea fi interpretate drept semn distinctiv -, doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte teze de examen tipizate. Tezele folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele "Anulat", se semnează de supraveghetor şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.
    (10) Fiecare candidat primeşte atâtea teze tipizate şi coli pentru ciorne câte îi sunt necesare.
    (11) Pe măsură ce îşi finalizează lucrările, candidaţii pot preda lucrările sub semnătură, înainte de expirarea timpului de examen.
    (12) La expirarea timpului acordat, candidaţii predau lucrările sub semnătură în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit potrivit alin. (2). Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.
    (13) Toţi candidaţii semnează, la momentul predării lucrărilor, în catalogul de sală.
    (14) Preşedintele ori vicepreşedintele comisiei de organizare a examenului preia lucrările sub semnătură de la supraveghetori.
    (15) Se interzice candidaţilor să deţină pe timpul desfăşurării probei orice mijloace de comunicare sau de transmitere de date, inclusiv telefoane mobile, precum şi orice surse de informare care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1).
    (16) Frauda dovedită atrage eliminarea din examen. Se consideră fraudă şi depăşirea timpului de examen, stabilit potrivit alin. (2), înscrierea numelui candidatului pe teza de examen în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării, precum şi nerespectarea dispoziţiilor alin. (15). În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea "Fraudă". Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare a examenului şi candidatului respectiv.

    ART. 15
    (1) Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrul de examen, după încheierea fiecăreia dintre probele scrise, şi se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii.
    (2) În termen de 3 zile de la afişare, candidaţii pot face contestaţii la barem. Contestaţiile se transmit Institutului Naţional al Magistraturii în modalitatea indicată în anunţul publicat pe pagina a internet a Institutului şi se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la stabilirea baremului definitiv.
    (3) Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii şi este definitiv.
    (4) Corectarea lucrărilor se face de către comisia de corectare. Fiecare lucrare se corectează separat de către 2 membri ai subcomisiei corespunzătoare de corectare, pentru fiecare dintre disciplinele de examen, pe baza baremelor definitive de evaluare şi notare şi ghidurilor de corectare.
    (5) Fiecare lucrare scrisă se notează cu note de la 0 la 10, cu două zecimale, fără rotunjire.
    (6) Notarea se înregistrează în borderoul de notare, separat de către fiecare corector, semnat de către aceştia pe fiecare pagină. Nota finală la fiecare lucrare o reprezintă media celor două note acordate, calculată cu două zecimale, fără rotunjire. Dacă între notele acordate diferenţa este mai mare de un punct, nota finală va fi stabilită de cei 2 corectori şi un arbitru desemnat de către preşedintele comisiei de corectare, prin tragere la sorţi, dintre ceilalţi membri ai subcomisiei de corectare, în funcţie de disciplinele de examen la care se susţine fiecare lucrare scrisă. Nota dată la reevaluare se stabileşte prin mediere sau, în caz de dezacord, ca medie aritmetică a notelor acordate în cadrul arbitrajului de către cei 3 membri ai comisiei şi se consemnează într-un borderou de notare distinct, sub semnătura acestora. Nota finală se trece pe lucrare, în rubrica specială a foii de examen, cu cerneală neagră, sub semnătură, de către comisia de organizare a examenului. Colţul lucrării nu se desigilează pe durata corectării. După ce toate lucrările scrise au fost corectate şi notate, iar notele înscrise pe lucrări, acestea se deschid, iar notele se înregistrează în borderourile de examen.
    (7) Nota finală este media cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la fiecare dintre lucrările scrise.
    (8) Rezultatele examenului de absolvire se înscriu într-un tabel care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Institutului.
    (9) Rezultatele pot fi contestate în termen de 48 de ore de la afişare. Contestaţiile se transmit Institutului Naţional al Magistraturii în modalitatea indicată în anunţul publicat pe pagina a internet a Institutului.
    (10) Comisia de soluţionare a contestaţiilor, prin subcomisiile corespunzătoare, reevaluează lucrările ale căror note iniţiale au fost contestate şi acordă note conform baremelor definitive de evaluare şi notare şi ghidurilor de corectare.
    (11) Fiecare lucrare a cărei notă iniţială a fost contestată se recorectează de către 2 membri ai subcomisiei corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor, pentru fiecare dintre disciplinele de examen. În cazul în care se constată o diferenţă mai mare de un punct între notele celor 2 corectori şi cel puţin una dintre note este de minimum 5 sau dacă diferenţa dintre mediile stabilite de comisia de corectare şi de comisia de soluţionare a contestaţiilor este mai mare de 1,5 puncte, în favoarea candidatului, nota finală va fi stabilită de cei 2 corectori şi un arbitru, desemnat de către preşedintele comisiei de soluţionare a contestaţiilor, prin tragere la sorţi, dintre ceilalţi membri ai subcomisiei de soluţionare a contestaţiilor, în funcţie de disciplinele de examen la care se susţine fiecare lucrare scrisă. Nota finală se stabileşte prin mediere sau, în caz de dezacord, ca medie aritmetică a notelor acordate în cadrul arbitrajului de către cei 3 membri ai comisiei şi se consemnează într-un borderou de notare distinct, sub semnătura acestora.
    (12) Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.
    (13) Rezultatele finale ale examenului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Institutului.
    (14) Pentru promovarea examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii candidatul trebuie să obţină media generală de minimum 7 şi cel puţin nota 5 la fiecare dintre lucrările scrise.
    (15) Absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii li se eliberează un atestat care certifică absolvirea Institutului, promoţia şi media generală obţinută.

    ART. 16
    (1) În cazul în care un auditor de justiţie nu promovează examenul de absolvire în prima sesiune, acesta are dreptul să participe la următoarea sesiune organizată potrivit prezentului regulament.
    (2) În cazul prevăzut la alin. (1), precum şi în cazul în care auditorul de justiţie nu a susţinut examenul de absolvire în prima sesiune, acesta nu beneficiază de indemnizaţie de auditor şi de alte drepturi ale auditorilor până la promovarea examenului.
    (3) Absenţa nejustificată sau nepromovarea examenului la a doua sesiune atrage pierderea dreptului de a fi numit judecător stagiar sau procuror stagiar. Persoana aflată în această situaţie este obligată să restituie indemnizaţiile de auditor primite şi cheltuielile de formare.

    ART. 17
     Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii optează pentru profesia de judecător sau de procuror pe baza mediei generale, calculată cu 3 zecimale, obţinută pe baza mediilor de la sfârşitul fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii. La egalitate de medii au prioritate, în următoarea ordine, candidaţii care au obţinut: nota finală mai mare la examenul de absolvire, media mai mare a anilor de formare la Institutul Naţional al Magistraturii, nota finală mai mare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, vechimea mai mare în funcţiile prevăzute la art. 63 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 18
    (1) Anterior numirii lor ca judecători sau procurori stagiari, absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt verificaţi sub aspectul îndeplinirii cerinţei de a avea o bună reputaţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 5 şi ale art. 41 din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se fac de către comisia de organizare a examenului, cu respectarea legislaţiei în vigoare referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
    (3) În termen de 10 zile de la susţinerea ultimei probe a examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie au obligaţia de a depune la Institutul Naţional al Magistraturii următoarele documente:
    a) adeverinţe eliberate de primării şi/sau, după caz, de administraţiile financiare de la domiciliile avute în perioada în care au avut calitatea de auditor de justiţie, din care să rezulte, dacă este cazul, natura şi tipul contravenţiilor comise şi sancţiunile contravenţionale aplicate în această perioadă;
    b) certificatul de cazier judiciar;
    c) declaraţia pe propria răspundere privind precizarea domiciliului avut în perioada în care au avut calitatea de auditor de justiţie;
    d) orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante pentru verificarea îndeplinirii cerinţei de bună reputaţie.

    (4) Institutul Naţional al Magistraturii verifică documentele prevăzute la alin. (3). Constituie obiect al verificării privind buna reputaţie, în condiţiile alin. (7), şi datele cuprinse în dosarul profesional al auditorilor de justiţie, întocmit pe durata urmării cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv eventualele sancţiuni disciplinare aplicate în această perioadă, pentru care nu a intervenit radierea.
    (5) Rezultatele verificărilor prevăzute la alin. (4) se consemnează în cuprinsul unui raport unic cu privire la toţi absolvenţii, care se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii. În cazul în care se constată că, în privinţa unuia sau mai multor candidaţi, se conturează indicii că aceştia nu s-ar bucura de o bună reputaţie, raportul cuprinde motivele pentru care se apreciază că nu este îndeplinită condiţia bunei reputaţii, constând în analiza faptelor persoanei în cauză şi aplicarea criteriilor prevăzute de lege situaţiei de fapt reţinute.
    (6) Pe baza acestui raport, Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie.
    (7) Pentru stabilirea condiţiei bunei reputaţii sunt analizate:
    a) faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale în perioada în care au avut calitatea de auditor de justiţie;
    b) faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni disciplinare pe durata urmării cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, pentru care nu a intervenit radierea.

    (8) Nu se bucură de o bună reputaţie persoana care a fost sancţionată contravenţional sau disciplinar în perioada în care a avut calitatea de auditor de justiţie, pentru fapte în raport cu care numirea acesteia în funcţia de judecător stagiar sau procuror stagiar nu ar fi conformă cu onoarea şi probitatea specifice acestor funcţii sau ar aduce atingere prestigiului justiţiei, la stabilirea bunei reputaţii avându-se în vedere următoarele criterii:
    a) gravitatea faptei, astfel cum rezultă din natura acesteia şi din împrejurările în care a fost săvârşită, din forma şi gradul de vinovăţie, precum şi din sancţiunea aplicată;
    b) conduita persoanei înainte şi după săvârşirea faptei, care relevă perseverenţa în săvârşirea unor fapte de natura celor prevăzute la alin. (7), sancţionate ca atare.

    (9) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care nu se bucură de o bună reputaţie nu pot fi numiţi ca judecători stagiari sau procurori stagiari şi sunt obligaţi să restituie indemnizaţiile de auditor de justiţie primite şi cheltuielile de formare.

    ART. 19
        Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care se bucură de bună reputaţie sunt numiţi de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în funcţiile de judecători stagiari sau de procurori stagiari, după caz, cu luarea în considerare a opţiunii pentru profesie făcute conform art. 17 şi în funcţie de opţiunea exprimată pentru posturi, pe baza mediei generale, calculată cu 3 zecimale, obţinută pe baza mediilor de la sfârşitul fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii. La egalitate de medii au prioritate, în următoarea ordine, candidaţii care au obţinut: nota finală mai mare la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, media mai mare a anilor de formare la Institutul Naţional al Magistraturii, nota finală mai mare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, vechimea mai mare în funcţiile prevăzute la art. 63 din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 20
        Lucrările de examen ale auditorilor de justiţie care au promovat examenul de absolvire se păstrează, în original, la mapele profesionale ale acestora.

    CAP. IV
    Dispoziţii finale
    ART. 21
     Termenele prevăzute de prezentul regulament se calculează potrivit dispoziţiilor art. 181 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    ANEXA

        la Regulamentul privind examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii METODOLOGIE
                privind organizarea şi desfăşurarea testării psihologice
                    în vederea susţinerii examenului de absolvire a
                         Institutului Naţional al Magistraturii
        Scopul metodologiei constă în asigurarea unui cadru unitar de desfăşurare a procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologică.
     Activitatea de psihologie de la nivelul Institutului Naţional al Magistraturii este organizată potrivit Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările şi completările ulterioare.
     Prestarea serviciilor psihologice de către psihologii desemnaţi să realizeze testarea, respectiv reexaminarea psihologică este condiţionată de deţinerea atestatului de liberă practică în specialitatea "psihologia muncii şi organizaţionalâ", treapta de specializare cel puţin "autonom", eliberat în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, precum şi de dreptul de a desfăşura activităţile prevăzute de dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 213/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
     Datele şi informaţiile cu semnificaţie psihologică colectate în cadrul procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologică vor fi prelucrate în conformitate cu Regulamentul UE nr. 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE.
        Rezultatele obţinute de către candidaţii examinaţi în cadrul procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologică vor fi raportate la acelaşi set de criterii, stabilite în conformitate cu dispoziţiile din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 131/2023 privind aprobarea profilurilor psihoprofesionale ale profesiei de judecător, respectiv procuror.
        În vederea testării psihologice şi a soluţionării contestaţiilor, comisia de testare psihologică şi comisia de reexaminare psihologică au acces la raportul întocmit ca urmare a testării psihologice realizate la admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii.
        Criteriile utilizate în cadrul testării, respectiv reexaminării psihologice, precum şi standardele de admitere sunt următoarele:
    A. Criterii privind aptitudinile cognitive


┌───────────┬──────┬────┬─────┬───┬──────┐
│Dimensiuni │Foarte│    │     │   │Foarte│
│evaluate / │slab  │Slab│Mediu│Bun│bun   │
│Scor       │      │    │     │   │      │
├───────────┼──────┼────┼─────┼───┼──────┤
│ACV1       │      │    │     │   │      │
├───────────┼──────┼────┼─────┼───┼──────┤
│ACV2       │      │    │     │   │      │
├───────────┼──────┼────┼─────┼───┼──────┤
│ACV3       │      │    │     │   │      │
├───────────┼──────┼────┼─────┼───┼──────┤
│ACV4       │      │    │     │   │      │
├───────────┼──────┼────┼─────┼───┼──────┤
│ACP1       │      │    │     │   │      │
├───────────┼──────┼────┼─────┼───┼──────┤
│ACP2       │      │    │     │   │      │
├───────────┼──────┼────┼─────┼───┼──────┤
│ACP3       │      │    │     │   │      │
├───────────┼──────┼────┼─────┼───┼──────┤
│ACP4       │      │    │     │   │      │
├───────────┼──────┼────┼─────┼───┼──────┤
│ACP5       │      │    │     │   │      │
├───────────┴──────┴────┴─────┴───┴──────┤
│Rezultatele evaluării aptitudinii       │
│cognitive generale (ACG)                │
├───────────┬──────┬────┬─────┬───┬──────┤
│           │      │    │     │   │      │
│Calificativ├──────┴────┼─────┴───┴──────┤
│           │Inapt      │Apt             │
└───────────┴───────────┴────────────────┘

B. Criterii privind profilul de personalitate


┌──────────────┬──────┬────┬─────┬─────┬──────┐
│              │Foarte│Slab│Mediu│Bun  │Foarte│
│Criterii /    │slab  │S:  │M: A3│B: A2│bun   │
│Scor          │FS: A5│A4  │     │     │FB: A1│
│              ├──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│              │1-3   │4-6 │7-9  │10-12│13-15 │
├──────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│Capacitatea de│      │    │     │     │      │
│luare a       │      │    │     │     │      │
│deciziilor    │      │    │     │     │      │
├──────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│Capacitatea de│      │    │     │     │      │
│asumare a     │      │    │     │     │      │
│răspunderii   │      │    │     │     │      │
├──────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│Capacitatea de│      │    │     │     │      │
│a manifesta   │      │    │     │     │      │
│abilităţi     │      │    │     │     │      │
│interpersonale│      │    │     │     │      │
│şi de lucru în│      │    │     │     │      │
│echipă        │      │    │     │     │      │
├──────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│Capacitatea de│      │    │     │     │      │
│a manifesta   │      │    │     │     │      │
│echilibru şi  │      │    │     │     │      │
│rezistenţă la │      │    │     │     │      │
│stres         │      │    │     │     │      │
├──────────────┴──────┴────┴─────┴─────┴──────┤
│Rezultatele evaluării criteriilor privind    │
│profilul de personalitate                    │
├──────────────┬──────┬────┬─────┬─────┬──────┤
│              │      │    │     │     │      │
│Calificativ   ├──────┴────┴─────┼─────┴──────┤
│              │Inapt            │Apt         │
└──────────────┴─────────────────┴────────────┘

        În cazul în care la evaluarea aptitudinii cognitive generale (ACG) sau la evaluarea criteriilor privind profilul de personalitate candidatul nu întruneşte standardul minim acceptat, urmează a fi declarat INAPT.
        Evaluarea criteriilor/constructelor cognitive se realizează exclusiv prin raportarea scorului obţinut de candidat la etalonul recomandat de producătorul instrumentelor psihologice utilizate.
     În cazul criteriilor privind profilul de personalitate, evaluarea are în vedere integrarea informaţiilor cu semnificaţie psihologică obţinute cu ajutorul testului scris şi interviului. Pentru fiecare categorie de criterii prevăzute la lit. B se acordă maximum 15 puncte. Calificativul reprezintă media aritmetică a notelor acordate la fiecare criteriu privind profilul de personalitate.
        În selectarea metodelor şi tehnicilor de evaluare psihologică se vor avea în vedere caracterul standardizat al acestora, precum şi corespondenţa constructelor psihologice măsurate cu criteriile stabilite prin prezenta metodologie.
        Compartimentul de psihologie a personalului, structură de specialitate înregistrată în Registrul structurilor de psihologie conform avizului de funcţionare nr. 18/2023 eliberat de Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România, asigură coordonarea metodologică a psihologilor desemnaţi să realizeze testarea, respectiv reexaminarea psihologică prin punerea la dispoziţia acestora, a metodelor şi tehnicilor de evaluare standardizate.
     Tehnicile şi metodele de evaluare standardizate sunt avizate de către comisia de metodologie din cadrul Colegiului Psihologilor din România, utilizarea acestora de către psihologii desemnaţi să realizeze testarea, respectiv reexaminarea psihologică fiind condiţionată de respectarea licenţei de utilizare, manualului tehnic, precum şi a principiilor prevăzute de dispoziţiile art. 3 din Hotărârea Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2006 privind constituirea, declararea, înregistrarea şi funcţionarea cabinetelor individuale, cabinetelor asociate, societăţilor civile profesionale de psihologie, precum şi exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în sectorul public sau privat, în regim salarial, cu modificările ulterioare.
        Tehnicile şi metodele de evaluare standardizate vor fi utilizate de către psihologii desemnaţi doar în scopul îndeplinirii activităţilor specifice în cadrul procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologică a candidaţilor, fiind interzisă înstrăinarea, fotocopierea, stocarea sau divulgarea informaţiilor, datelor, documentelor sau a oricăror altor materiale folosite/primite pe parcursul îndeplinirii atribuţiilor specifice.
        Testul psihologic se susţine în faţa unei comisii alcătuite din trei psihologi, numiţi prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din rândul specialiştilor din cadrul
        Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel, parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi, dacă este cazul, din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, care deţin atestat de liberă practică autonom, în specialitatea psihologia muncii şi organizaţională, dobândit în condiţiile legii.
        În funcţie de numărul auditorilor de justiţie, se pot constitui mai multe comisii de testare psihologică. În funcţie de numărul candidaţilor, aceştia vor putea fi repartizaţi pe grupe, urmând ca fiecare grupă să susţină testarea psihologică în faţa a câte trei psihologi.
        În structurarea unei sesiuni de testare psihologică se va avea în vedere ca metodele şi tehnicile propuse să respecte următoarele cerinţe de aplicare şi de timp efectiv de lucru:
        ● testare scrisă: colectiv, timp de lucru de minim 3 ore.
        ● interviu: individual, timp de lucru de 30 minute/candidat.

        Aplicarea testelor scrise se va face după completarea consimţământului informat şi realizarea instructajului. Instructajul se va realiza pentru fiecare test din bateria de evaluare, conform manualului tehnic, cu respectarea succesiunii de aplicare.
        Accesul la susţinerea testului scris şi a interviului este condiţionat de prezentarea unui act de identitate valabil şi semnarea de către candidat a tabelului de prezenţă.
        Interviul în cadrul procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologică va fi unul de tip standardizat, dar cu o structură care să ofere oportunitatea candidaţilor de a-şi demonstra abilităţile, condus de către psihologii examinatori într-un cadru formal, conform ghidului de interviu.
    Interviul se desfăşoară pe baza rezultatelor obţinute la testul scris şi are drept scop culegerea de informaţii legate de conduite şi experienţe concrete, relevante în raport cu criteriile evaluate, acestea fiind apreciate din perspectiva capacităţii persoanei de a-şi controla comportamentul într-o manieră care să asigure adaptarea eficientă la solicitările profesionale.
        Cerinţele pentru care psihologul examinator trebuie să ia o decizie cu privire la nivelul de dezvoltare în cadrul interviului sunt:
    1. Capacitatea de luare a deciziilor;
    2. Capacitatea de asumare a răspunderii;
    3. Capacitatea de a manifesta abilităţi interpersonale şi de lucru în echipă;
    4. Capacitatea de a manifesta echilibru şi rezistenţă la stres.

        Având în vedere asigurarea unui standard unitar de evaluare a calităţii răspunsurilor, în cadrul interviului se vor utiliza grile de evaluare cu ancore comportamentale în 5 trepte, unde 1 reprezintă un nivel foarte slab de dezvoltare al cerinţei evaluate, iar 5 reprezintă un nivel foarte bun de dezvoltare a cerinţei evaluate.
        Concluziile rezultate în urma susţinerii testului scris şi a interviului vor fi consemnate de către psihologul examinator, pentru fiecare candidat, în raportul de evaluare psihocomportamentală.
    Raportul de evaluare psihocomportamentală va avea o structură standardizată şi va cuprinde, pentru fiecare dintre criteriile stabilite, informaţii relevante despre persoana evaluată rezultate ca urmare a coroborării informaţiilor cu semnificaţie psihologică obţinute în urma susţinerii testului scris şi interviului, precum şi calificativul "Apt" sau " Inapt".
        Raportul de evaluare psihocomportamentală va conţine pe ultima pagină parafa psihologului examinator.
        În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă şi patru cifre. Calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii.
        Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 24 ore de la publicarea rezultatelor, contestaţii care se transmit Institutului Naţional al Magistraturii în modalitatea indicată în anunţul publicat pe pagina de internet a Institutului.
        Contestaţiile se soluţionează de comisia de reexaminare psihologică, formată din cinci psihologi, desemnaţi în mod similar celui prevăzut la testarea psihologică, alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial. Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris aplicat iniţial, aplicarea unui nou test scris şi susţinerea unui nou interviu. Calificativul "apt" obţinut la evaluarea aptitudinii cognitive generale (ACG) sau la evaluarea criteriilor privind profilul de personalitate în cadrul testării psihologice iniţiale se păstrează şi în etapa reexaminării psihologice. Cerinţele privind desfăşurarea testării scrise, interviului şi întocmirea raportului de evaluare psihocomportamentală se aplică în mod corespunzător.
        Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv şi se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii.
        Compartimentul de psihologie a personalului asigură centralizarea şi arhivarea documentelor utilizate în cadrul procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologică.

                                         ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, REGULAMENT din 27 noiembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ REGULAMENT din 27 noiembrie 2025 privind examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii

Comentarii

Atentie, Juristi!

REGULAMENT din 27 noiembrie 2025 privind examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii