Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGULAMENT din 27 mai 2013  de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *)    Twitter Facebook
Cautare document

 REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *)

EMITENT: MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 422 bis din 11 iulie 2013
──────────
    *) Aprobat de Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.57/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 422 din 11 iulie 2013.
──────────


    CAP. I
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    Regulamentul de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale stabileşte:
    a) modul de organizare şi conducere a activităţilor în staţionare şi în marş;
    b) îndatoririle membrilor echipajului şi a personalului temporar îmbarcat;
    c) regulile privind cazarea, hrănirea şi respectarea normelor igienico-sanitare pentru personalul îmbarcat;
    d) modalităţile specifice de aplicare la bordul navelor şi ambarcaţiunilor a reglementărilor pe linia protecţiei mediului, a securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi a supravegherii tehnice a instalaţiilor;
    e) executarea practicii şi stagiului de către studenţi şi elevi;
    f) desfăşurarea ceremonialelor militare;
    g) măsurile de asigurare a vitalităţii navelor şi ambarcaţiunilor militare.
    ART. 2
    Navele şi ambarcaţiunile militare din Forţele Navale:
    a) sunt proprietate a statului român, considerate parte a teritoriului naţional şi fac parte din Forţele Armate ale României;
    b) poartă pavilionul naţional;
    c) au la comandă militari, persoane autorizate de structurile competente din Forţele Navale şi Armata României;
    d) beneficiază de imunitate de jurisdicţie totală oriunde s-ar afla şi în nicio împrejurare nu este permis ca autorităţile altor state să efectueze cercetări sau arestări la bord. Orice încercare în acest sens va fi respinsă cu fermitate, la nevoie chiar prin folosirea forţei în condiţiile legii;
    e) sunt concepute şi echipate cu tehnică şi sisteme de armament pentru executarea misiunilor specifice;
    f) dispun de personal îmbarcat conform statului de organizare a navei/listei de echipaj, instruit în vederea îndeplinirii unor acţiuni militare.
    ART. 3
    (1) Pe timpul marşului, respectiv al staţionării, navele şi ambarcaţiunile militare respectă legislaţia naţională şi internaţională asupra dreptului mării, potrivit acordurilor internaţionale adoptate şi ratificate de statul român.
    (2) O navă militară românească care navighează în apele teritoriale ale altui stat trebuie să respecte reglementările de navigaţie şi portuare specifice stabilite de acel stat.
    ART. 4
    Navigaţia navelor militare româneşti prin sectoarele de frontieră fluvială comune cu ale unui alt stat se execută cu respectarea convenţiilor încheiate între statul român şi statul vecin.
    ART. 5
    Când o navă militară românească se află într-un port străin, comandantul navei respectă instrucţiunile şi ordinele primite la plecarea din ţară sau transmise prin reprezentantul autorităţilor române din acea ţară.
    ART. 6
    Navele militare româneşti execută la ordin misiuni de urmărire, inspectare şi reţinere a navelor sau ambarcaţiunilor suspecte.
    ART. 7
    (1) La intrarea în serviciu, navelor militare li se atribuie de către Statul Major al Forţelor Navale un nume şi un număr de bordaj.
    (2) La intrarea în serviciu fiecare navă primeşte în cadru festiv:
    a) pavilionul navei;
    b) numirea navei;
    c) placheta cu deviza navei;
    d) însemnul heraldic propriu/al structurii din care face parte;
    e) ordinul privind rangul şi categoria navei.
    ART. 8
    După categoriile de misiuni pe care le îndeplinesc, navele militare se împart în:
    a) nave de luptă şi anume distrugătoare, fregate, corvete, submarine, nave/vedete purtătoare de artilerie, de torpile şi rachete, vedete maritime, vedete fluviale, vedete blindate, monitoare;
    b) nave de sprijin de luptă şi anume nave dragoare, vânătoare de mine şi puitoare de mine, nave hidrografice, nave de război electronic;
    c) nave de sprijin logistic şi anume remorchere, şalupe, ceamuri, tancuri de combustibil şi de apă, alte nave logistice;
    d) nave speciale şi anume nave de comandament, nave/vedete pentru scafandri, nave de intervenţie rapidă, nave de patrulare;
    e) nave şcoală.
    ART. 9
    Navele militare care prin proiectare, construcţie şi dotare cu armament şi tehnică de luptă sunt destinate să îndeplinească un anumit gen de misiuni, alcătuiesc un tip de nave.
    ART. 10
    Navele de acelaşi tip, care au aceleaşi caracteristici tehnico-tactice şi sunt dotate cu acelaşi armament, constituie o clasă de nave.
    ART. 11
    (1) În funcţie de deplasament, complexitatea armamentului şi tehnicii de luptă, precum şi de misiunile pe care le pot îndeplini, navelor militare li se acordă ranguri de la 1 la 4. Rangul 1 este considerat rangul superior.
    (2) Rangul navelor se stabileşte prin ordin al şefului Statului Major al Forţelor Navale.
    ART. 12
    (1) Structurile militare superioare ierarhic navei sunt:
    a) secţia de nave/grupul de nave;
    b) divizionul;
    c) flotila.
    (2) Comandantul structurilor enumerate la alin. (1) exercită conducerea activităţilor navelor prin locţiitor şi statul major.
    ART. 13
    (1) Navele şi ambarcaţiunile din Forţele Navale aflate în serviciu pot fi în poziţie armată sau dezarmată.
    (2) În sensul prezentului regulament, prin navă militară armată se înţelege nava care este încadrată cu echipaj, este înzestrată cu armament, muniţie, tehnică şi are plinurile necesare îndeplinirii misiunilor specifice.
    (3) Nava militară dezarmată este cea care nu este încadrată cu echipaj, nu este înzestrată cu armament, muniţie, tehnică şi nu are plinurile necesare.
    (4) Trecerea de la o poziţie la alta se face prin ordin al şefului Statului Major al Forţelor Navale.
    ART. 14
    (1) În funcţie de posibilităţile de a îndeplini o misiune, o navă militară aflată în poziţie armată poate fi în stare operaţională sau neoperaţională.
    (2) Criteriile privind starea operaţională a navelor sunt stabilite prin ordin al şefului Statului Major al Forţelor Navale.
    ART. 15
    Sensul unor termeni şi expresii utilizate în prezentul regulament este precizat în anexa nr. 1, iar legenda cu semnele convenţionale în anexa nr. 2.

    CAP. II
    Organizarea navelor

    SECŢIUNEA 1
    Structura organizatorică

    ART. 16
    (1) Pentru a îndeplini cerinţele generale necesare executării misiunilor, structura organizatorică a navei are două componente:
    a) de luptă;
    b) administrativă.
    (2) Cele două componente ale unei nave sunt structurate, prin repartizarea personalului şi tehnicii de la bord, pe servicii de luptă, grupuri/grupe, respectiv posturi de luptă.
    (3) Comanda şi controlul acestor structuri asigură eficacitatea acţiunilor navei pentru îndeplinirea misiunilor.
    (4) Comandantul componentei aeriene răspunde faţă de comandantul navei pentru starea de pregătire pentru luptă a componentei aeriene atunci când la bord se îmbarcă o componentă aeriană.
    ART. 17
    (1) Încadrarea unei nave se face conform statului de organizare.
    (2) Statul de organizare se întocmeşte potrivit tipului, clasei, rangului, înzestrării tehnice şi misiunilor navei, atât pentru starea de pace, cât şi pentru război.
    ART. 18
    Schema organizatorică a navei evidenţiază modul în care sunt organizate la bord serviciile de luptă, grupurile, grupele şi posturile de luptă, precum şi modul de relaţionare între acestea. Structura organizatorică a navei este prezentată în anexa nr. 3.
    ART. 19
    (1) Serviciile de luptă sunt următoarele:
    a) serviciul de luptă operaţii;
    b) serviciul de luptă logistic;
    c) serviciul de luptă electromecanic;
    d) serviciul de luptă senzori şi armamente;
    e) serviciul de luptă aviaţie;
    f) serviciul de luptă scafandri.
    (2) Pentru nave cu misiuni speciale sau în cazuri excepţionale, şeful Statului Major al Forţelor Navale ordonă înfiinţarea unor servicii de luptă specifice sau altă organizare.
    ART. 20
    (1) Fiecare serviciu de luptă este condus de un comandant al serviciului de luptă.
    (2) Pe timpul luptei comandanţii serviciilor de luptă se află în postul de comandă al navei/serviciului de luptă, conform rolurilor navei.
    ART. 21
    (1) Structura organizatorică a serviciilor de luptă, grupurilor, grupelor şi posturilor de luptă este stabilită prin statul de organizare.
    (2) În funcţie de rangul navei, serviciile de luptă sunt structurate pe grupuri, acestea pe grupe şi grupele pe posturi de luptă.
    (3) Pentru fiecare post de luptă se stabileşte o numerotare literală şi numerică.
    (4) Numerotarea posturilor de luptă la navele de suprafaţă se face în cadrul fiecărui serviciu de luptă, în ordine crescătoare, de la prova la pupă, de sus în jos şi de la tribord la babord, numerele fără soţ în tribord, iar cele cu soţ în babord.
    ART. 22
    (1) Subunitatea de bază a navei este postul de luptă, denumit în continuare P.L.
    (2) Comandantul P.L. este cadru militar sau soldat/gradat profesionist.
    ART. 23
    P.L. de aceeaşi specialitate, intră în componenţa aceloraşi grupuri/grupe.
    ART. 24
    Serviciul de luptă operaţii este condus, de regulă, de un ofiţer şi se organizează pe grupuri, astfel:
    a) grupul de luptă navigaţie şi observare;
    b) grupul de luptă antiaeriană;
    c) grupul de luptă la suprafaţă;
    d) grupul de luptă antisubmarin/contra minelor;
    e) grupul de luptă comunicaţii şi informatică;
    f) grupul de luptă război electronic.
    ART. 25
    Serviciul de luptă logistic este organizat pe grupuri/grupe, astfel:
    a) grupul/grupa şef echipaj;
    b) grupul/grupa asigurare tehnico-materială;
    c) grupul/grupa mentenanţă;
    d) grupul/grupa intendenţă;
    e) grupul/grupa apărare chimică, bacteriologică, radiologică şi nucleară - CBRN;
    f) grupul/grupa asigurare medicală.
    ART. 26
    (1) Serviciul de luptă electromecanic este organizat pe grupuri, astfel:
    a) grupul propulsie;
    b) grupul energetic;
    c) grupul instalaţii auxiliare de bord;
    d) grupul vitalitate.
    (2) La submarin, serviciul de luptă electromecanic este organizat astfel:
    a) grupul motoare termice;
    b) grupul automatizări şi instalaţii electrice auxiliare;
    c) grupul instalaţii electrice de forţă şi motoare electrice de propulsie;
    d) grupul vitalitate.
    ART. 27
    Serviciul de luptă senzori şi armamente este organizat pe grupuri/grupe, astfel:
    a) grupul/grupa senzori;
    b) grupul/grupa armament;
    c) grupul/grupa asigurare tehnică cu armament şi muniţie - A.T.A.M.
    ART. 28
    (1) Serviciul de luptă aviaţie devine operaţional şi se exercită atunci când la bord este îmbarcat elicopterul destinat navei.
    (2) Organizarea serviciului de luptă aviaţie este prezentată în anexele nr. 4 şi 5.
    ART. 29
    (1) Serviciul de luptă scafandri este organizat pe grupuri, devine operaţional şi se exercită în funcţie de dotarea şi misiunile navei la care se îmbarcă scafandrii.
    (2) Responsabilităţile şi îndatoririle specifice serviciului de luptă scafandrii de la bordul navei, atunci când acesta se organizează, sunt stabilite prin rolurile navei pentru diferite tipuri de activităţi.
    ART. 30
    Grupa poliţie militară este subordonată direct comandantului secund/ofiţerului secund.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Echipajul navei

    ART. 31
    (1) În sensul prezentului regulament, prin personal îmbarcat permanent se înţelege personalul militar şi civil încadrat în funcţiile prevăzute în statul de organizare al unităţii de nave/navei, potrivit actelor normative în vigoare.
    (2) Echipajul navei este constituit din întregul personal încadrat conform statului de organizare, înscris în registrul cu rolurile navei şi în ordinul de zi pe unitate/ordinul de zi pe navă, denumit în continuare OZU/OZN.
    (3) Echipajul navei răspunde de:
    a) exploatarea navei în siguranţă;
    b) întrebuinţarea armamentului, instalaţiilor şi echipamentelor de la bord;
    c) modul de executare a serviciului de gardă şi cart;
    d) menţinerea vitalităţii navei, armamentului şi tehnicii.
    ART. 32
    (1) Personalul îmbarcat temporar la bordul unei nave militare este orice militar sau civil aflat la bord, altul decât cel prevăzut la art. 31.
    (2) Obligaţiile personalului îmbarcat temporar la bordul navelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 6.
    ART. 33
    Atunci când prin ordinul de acţiune nava trebuie să îmbarce un elicopter la bord, echipajul elicopterului şi personalul tehnic de deservire fac parte din echipajul îmbarcat temporar la bordul navei.
    ART. 34
    (1) Pentru executarea misiunilor, funcţiile vacante din statul de organizare al navei pot fi încadrate temporar cu personal instruit/specializat sau în curs de instruire la bord.
    (2) Atunci când personalul îmbarcat temporar la bordul navei încadrează funcţiile vacante din statul de organizare al navei şi execută la bord activităţi în conformitate cu cerinţele postului respectiv, se consideră că face parte din echipajul navei.
    (3) La submarin, funcţiile vacante din statul de organizare pot fi încadrate numai cu personal ce a parcurs perioada de instruire specifică, a fost verificat şi admis la exploatarea tehnicii de la bord.
    ART. 35
    Persoanele îmbarcate temporar la bordul unei nave militare pot fi:
    a) militari din comandamentele eşaloanelor superioare;
    b) militari din comisiile/echipele de instruire, inspecţii, controale sau evaluare;
    c) personal specializat, care execută misiuni specifice;
    d) studenţi/elevi aflaţi în practică/stagiu;
    e) alte persoane, cetăţeni români sau străini, aprobate, după caz, de comandantul unităţii, marii unităţi sau şeful Statului Major al Forţelor Navale.
    ART. 36
    La sosirea la bord, persoanele îmbarcate temporar sunt prezentate comandantului navei, se înscriu în OZU/OZN şi în jurnalul de bord, specificându-se calitatea lor şi ordinul în baza căruia au fost îmbarcate.
    ART. 37
    (1) Cetăţenii străini îmbarcaţi temporar la bordul unei nave/ambarcaţiuni militare/aeronave aparţinând Forţelor Navale au aceleaşi obligaţii ca şi membrii echipajului cu privire la respectarea regulilor la bord şi vor fi instruiţi în acest sens.
    (2) Vizitarea navelor militare de către cetăţeni străini se aprobă de şeful Statului Major al Forţelor Navale.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Conducerea navei

    ART. 38
    (1) Conducerea navei revine în exclusivitate comandantului acesteia.
    (2) Primul înlocuitor al comandantului navei este comandantul secund/ofiţerul secund.
    (3) Comandantul navei stabileşte prin OZU/OZN al doilea înlocuitor la comandă.
    ART. 39
    Comandanţii eşaloanelor superioare navei, respectiv comandantul de unitate, comandantul marii unităţi sau comandantul grupării de nave - CTF/CTG, îmbarcaţi la bordul navei pot lua comanda acesteia, cu asumarea responsabilităţilor legale ce decurg din aceasta; despre luarea comenzii navei se consemnează obligatoriu în jurnalul de bord.
    ART. 40
    În cazul în care comandantul navei nu mai este în măsură să exercite comanda datorită absenţei temporare de la bord, în cazul afecţiunilor grave de natură fizică care necesită imobilizare la pat sau în caz de deces, primul înlocuitor preia comanda, consemnându-se acest fapt în jurnalul de bord.
    ART. 41
    La navele de rangul 4, înlocuitorul comandantului navei este stabilit de către comandantul unităţii de nave, prin OZU.
    ART. 42
    (1) În rolurile navei se prevăd înlocuitori pentru fiecare funcţie.
    (2) Pentru perioada absenţei de la bord, titularul predă înlocuitorului tehnica şi materialele pe care le are în primire şi îl instruieşte asupra principalelor atribuţii şi responsabilităţi care urmează a fi îndeplinite; preluarea responsabilităţilor unei persoane debarcate temporar se înscrie în OZU.
    (3) O persoană aflată la bord poate îndeplini simultan şi responsabilităţile unei alte funcţii, dar nu mai mult de una, pe o perioadă determinată de timp.
    ART. 43
    La sosirea la bord, persoanele nou numite în funcţii sunt prezentate comandantului navei de către şefii serviciilor de luptă sau în funcţie de situaţie, de către comandantul secund/ofiţerul secund; acestea sunt înscrise în OZU/OZN şi în jurnalul de bord, specificându-se ordinul în baza căruia au fost numite.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Organizarea navei pentru luptă şi pentru activitatea curentă

    ART. 44
    Organizarea navei pentru luptă constă în repartizarea echipajului pe funcţii, stabilirea punctelor de comandă ale navei, serviciilor, grupurilor/grupelor şi a P.L. astfel încât aceasta să permită desfăşurarea acţiunilor navei.
    ART. 45
    Organizarea navei pentru activitatea curentă constă în repartizarea echipajului pe posturi, armamente, instalaţii, mecanisme, compartimente şi sectoare, în scopul întreţinerii şi folosirii acestora conform destinaţiei şi al desfăşurării instrucţiei.
    ART. 46
    (1) Conducerea navei se realizează din centrul de conducere al luptei/CCL sau punctul principal de comandă/PPC.
    (2) În funcţie de rangul navei, se pot organiza CCL de rezervă/PPC de rezervă.
    (3) La bord pot fi organizate puncte de comandă îmbarcate ale eşaloanelor superioare.
    ART. 47
    La alertă, în funcţie de organizarea navei, echipajul execută următoarele:
    a) încadrează punctele de comandă şi P.L. în scopul de a acţiona pentru ducerea acţiunilor militare;
    b) încadrează posturile de acţiune pentru menţinerea vitalităţii navei şi pentru limitarea efectelor acţiunilor adversarului, inclusiv a efectelor armelor de nimicire în masă, fără a fi limitată libertatea de acţiune şi eficienţa întrebuinţării în luptă a navei.
    ART. 48
    Fiecărui membru al echipajului, mai puţin ofiţerilor, i se atribuie o serie de luptă conform prevederilor specificate la punctul nr. 3 din anexa nr. 7.
    ART. 49
    (1) Încadrarea membrilor echipajului în punctele de comandă şi P.L. se realizează potrivit prevederilor din tabelele nominale cu funcţiile de luptă şi repartizarea echipajului pe serii, documente care fac parte din rolurile navei.
    (2) Tabelele nominale prevăzute la alin. (1) se întocmesc potrivit modelelor prezentate în anexa nr. 8.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Rolurile navei

    ART. 50
    Rolurile navei reprezintă documentul organizatoric prin care sunt stabilite responsabilităţile şi modul de executare a acestora de către membrii echipajului pe timpul desfăşurării activităţilor la bordul navei.
    ART. 51
    (1) Rolurile navei se împart în roluri pentru luptă şi roluri pentru activităţi curente.
    (2) La intrarea în serviciu a unei nave, comandantul navei răspunde de întocmirea rolurilor navei.
    (3) Pentru navele de rangul 1, 2 şi 3, rolurile se aprobă de către eşalonul superior.
    (4) Pentru navele de rangul 4, rolurile se întocmesc de statul major şi se aprobă de către comandantul unităţii.
    (5) Responsabilitatea pentru actualizarea rolurilor navei revine comandantului secund/ofiţerului secund.
    ART. 52
    (1) La unităţile de nave în compunerea cărora sunt nave de acelaşi tip se întocmesc roluri identice.
    (2) Comandantul unităţii stabileşte nava care elaborează rolurile; după experimentare, fiecare comandant secund/ofiţer secund redactează rolurile pentru nava proprie în termenul stabilit de comandantul unităţii.
    (3) Rolurile navei se schimbă sau se actualizează, în funcţie de necesităţi, cu aprobarea eşalonului superior.
    ART. 53
    Rolurile pentru luptă sunt următoarele:
    a) rolul pentru starea de pregătire pentru luptă nr. 1;
    b) rolul pentru starea de pregătire pentru luptă nr. 2;
    c) rolul pentru starea de pregătire pentru luptă nr. 3;
    d) rolul pentru starea de pregătire pentru luptă nr. 4;
    e) rolul pentru starea de pregătire pentru luptă nr. 5;
    f) rolul pentru stările de alertă ale elicopterului;
    g) rolul pentru pregătirea navei pentru marş şi luptă;
    h) rolul pentru scoaterea/introducerea elicopterului din/în hangar;
    i) rolul pentru pregătirea elicopterului pentru zbor;
    j) rolul pentru pregătirea elicopterului pentru decolare/apuntare;
    k) rolul pentru pregătirea navei pentru lansarea/recuperarea elicopterului;
    l) rolul pentru intervenţia în cazul prăbuşirii/amerizării forţate a elicopterului;
    m) rolul pentru ajutorarea unei nave sau aeronave avariate pe mare;
    n) rolul de luptă pentru vitalitatea navei;
    o) rolul pentru decontaminarea chimică, bacteriologică, radiologică şi nucleară denumită în continuare CBRN, a personalului şi a navei, executarea controlului chimic, bacteriologic, radiologic şi nuclear al acestora;
    p) rolul pentru îmbarcarea, dispunerea, transportul şi debarcarea subunităţilor de luptă şi a materialelor;
    q) rolul pentru echipa de distrugeri;
    r) rolul de inspecţie la bordul navelor civile;
    s) rolul de protecţie a forţei;
    t) rolul pentru evacuare şi acordarea asistenţei medicale de urgenţă;
    u) alte roluri specifice misiunilor executate de diferite tipuri de nave.
    ART. 54
    Rolurile pentru activităţile curente sunt următoarele:
    a) rolul pentru responsabilităţi, prin care fiecărui membru al echipajului i se repartizează armamentul, instalaţiile, aparatura, încăperile şi compartimentele navei pentru a fi întreţinute;
    b) rolul pentru curăţenia zilnică şi generală;
    c) rolul pentru verificarea funcţionării tehnicii;
    d) rolul pentru manevra navei;
    e) rolul pentru remorcaj;
    f) rolul de pregătire a navei pentru executarea activităţilor cu elicopterul pentru reaprovizionare pe verticală, transport de personal sau materiale;
    g) rolul pentru participarea la salvarea unui submarin avariat;
    h) rolul pentru îmbarcarea/debarcarea muniţiei şi explozivilor;
    i) rolul pentru controlul corpului navei cu scafandri;
    j) rolul pentru îmbarcarea/debarcarea minelor, bombelor antisubmarin, torpilelor, rachetelor;
    k) rolul pentru îmbarcarea combustibilului şi lubrifianţilor, apei, alimentelor, materialelor uşor inflamabile, la cheu şi pe mare sau fluviu;
    l) rolul pentru camuflarea navei;
    m) rolul pentru repartizarea echipajului pe cabine, careuri, cazărmi şi mese;
    n) rolul pentru abandonarea navei şi repartizarea echipajului pe ambarcaţiuni şi mijloace de salvare;
    o) rolul pentru salvarea oamenilor căzuţi în apă;
    p) rolul pentru intervenţie în caz de poluare cu hidrocarburi;
    q) rolul pentru intrarea şi ieşirea navei pe/de pe doc sau în/din ecluză;
    r) rolul pentru controlul şi reducerea câmpurilor fizice ale navei;
    s) rolul pentru manevra greutăţilor la bord;
    t) rolul pentru coborârea/ridicarea ambarcaţiunilor;
    u) rolul pentru întinderea şi strângerea pavoazului şi tendelor navei.
    ART. 55
    În afara rolurilor prevăzute la art. 53 şi art. 54, comandantul navei poate stabili şi alte roluri în funcţie de necesităţile îndeplinirii misiunilor primite.
    ART. 56
    Rolurile sunt documentele de bază care stabilesc organizarea navei pentru diferite activităţi desfăşurate la bord şi cuprind:
    a) schema dispunerii la bord a punctelor de comandă şi a P.L.;
    b) tabelul nominal cu încadrarea numerică a punctelor de comandă şi a P.L.;
    c) tabelul cu încadrarea funcţiilor de luptă şi repartizarea echipajului pe serii;
    d) schema organizării conducerii navei pe timpul luptei;
    e) schema observării vizuale şi radiotehnice;
    f) schema sectoarelor de tragere;
    g) schema dispunerii sectoarelor de decontaminare şi a traseelor de deplasare a echipajului când nava este contaminată;
    h) schema dispunerii mijloacelor şi materialelor de vitalitate;
    i) schema dispunerii compartimentelor etanşe şi mijloacelor de legătură interioare;
    j) schema navei pentru protecţia forţei;
    k) îndatoririle fiecărui membru al echipajului pe timpul luptei;
    l) alte scheme, anexe, tabele şi grafice explicative.
    ART. 57
    (1) Pentru submarine nu se întocmesc decât rolurile necesare dintre cele prevăzute la art. 53 şi art. 54.
    (2) Datorită specificului, pentru submarine se mai prevăd următoarele roluri:
    a) rolul pentru folosirea dispozitivului de marş cu motoarele Diesel în imersiune;
    b) rolul pentru imersiune rapidă;
    c) rolul pentru încărcarea bateriilor de acumulatori, cu mijloacele bordului în port, cu mijloacele bordului pe mare, cu mijloacele de la mal sau de la altă navă;
    d) rolul pentru transport şi debarcare;
    e) rolul pentru staţionarea pe fundul mării;
    f) rolul pentru lucrul personalului pe punte, în libera circulaţie şi în afara bordului.
    (3) La submarine, rolurile pentru stările de pregătire pentru luptă nr. 1 şi nr. 2 se întocmesc separat, pentru situaţiile când submarinele sunt în imersiune şi la suprafaţă.
    ART. 58
    La fiecare navă se constituie "Registrul de roluri", care se păstrează la comandantul secund/ofiţerul secund al navei şi cuprinde toate rolurile specifice navei.
    ART. 59
    La navele de rangul 1 şi 2, precum şi la submarine, comandanţii serviciilor de luptă păstrează în extras rolurile navei.
    ART. 60
    (1) Comandantul secund/ofiţerul secund are obligaţia de a ţine la zi rolurile navei, din punct de vedere al schimbărilor care survin în cadrul echipajului.
    (2) La navele care nu au comandant secund/ofiţer secund, această obligaţie revine comandantului navei.
    ART. 61
    (1) Pe timpul exerciţiilor parţiale sau generale pe navă, comandantul secund/ofiţerul secund verifică viabilitatea rolurilor şi propune modificarea, în funcţie de necesităţi.
    (2) Anual sau când situaţia o impune, o comisie a unităţii analizează modificările rolurilor şi propune comandantului navei/unităţii să aprobe completarea sau modificarea acestora.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Starea de operativitate, de pregătire pentru luptă şi de alertă

    ART. 62
    Starea de operativitate a navei, în sensul prezentului regulament, se referă la aprecierea capacităţii navei de a îndeplini misiuni şi este determinată de următorii factori:
    a) gradul de încadrare cu personal;
    b) nivelul de instruire al echipajului;
    c) starea tehnică de funcţionare a armamentului, instalaţiilor şi aparaturii;
    d) existenţa mijloacelor de salvare individuale şi colective;
    e) asigurarea plinurilor de muniţii, carburanţi-lubrifianţi, piese de schimb, alimente şi apă la navă;
    f) starea psiho-morală şi de sănătate a echipajului.
    ART. 63
    În funcţie de modul de realizare al criteriilor de operativitate, navele pot fi apreciate ca fiind:
    a) nave operative;
    b) nave neoperative.
    ART. 64
    (1) Starea de pregătire pentru luptă reprezintă situaţia în care se află nava şi echipajul la un moment dat pentru îndeplinirea misiunii şi este ordonată de comandantul navei.
    (2) În funcţie de misiunea primită, durata acesteia, natura şi iminenţa ameninţărilor din raionul de acţiune al navei şi de capacitatea de reacţie necesară echipajului şi tehnicii de luptă, comandantul ordonă una din stările de pregătire pentru luptă.
    ART. 65
    (1) Pe baza criteriilor prevăzute la art. 64 alin. (2) sunt stabilite următoarele stări de pregătire pentru luptă, denumite în continuare S.P.L.:
    a) S.P.L. nr. 1;
    b) S.P.L. nr. 2;
    c) S.P.L. nr. 3;
    d) S.P.L. nr. 4;
    e) S.P.L. nr. 5.
    (2) S.P.L. nr. 1, 2, 3 şi 4 se ordonă atunci când nava se află în marş sau staţionare la ancoră/geamandură.
    ART. 66
    (1) S.P.L. nr. 1 este o stare de excepţie ordonată atunci când nava desfăşoară acţiuni militare şi există o ameninţare iminentă în raionul de acţiune al navei.
    (2) Obiectivul S.P.L. nr. 1 este de a întrebuinţa întreaga capacitate operaţională a navei.
    (3) Întregul echipaj se prezintă la posturi şi acţionează pentru îndeplinirea misiunii de luptă ordonate, menţinerea vitalităţii navei şi limitarea efectelor acţiunilor inamicului, pe timpul ducerii acţiunilor militare.
    ART. 67
    (1) S.P.L. nr. 2 se ordonă când nava desfăşoară acţiuni militare şi există posibilitatea de a se confrunta cu o ameninţare în raionul de acţiune al navei.
    (2) Obiectivul S.P.L. nr 2 este de a se asigura cea mai bună capacitate operaţională care poate fi menţinută pentru o perioadă mai mare de timp, cu până la jumătate din echipaj.
    (3) Pe timpul S.P.L. nr. 2 se pune accentul pe componentele de avertizare.
    (4) S.P.L. nr. 2 se ordonă când situaţia din raionul de acţiune presupune realizarea unui grad ridicat de pregătire pentru armamentul, mijloacele tehnice şi cele de apărare CBRN.
    (5) În S.P.L. nr. 2 la navă se execută carturi pe două schimburi, astfel încât aceasta să poată pune în aplicare imediat măsurile pentru respingerea atacurilor prin surprindere.
    ART. 68
    (1) S.P.L. nr. 3 se aplică atunci când există indicii de ameninţare, iar nava se află în raionul de acţiune fără implicare în acţiuni de luptă.
    (2) Obiectivul S.P.L. nr. 3 este de a menţine disponibil armamentul pentru respingerea unei ameninţări neaşteptate şi pentru a permite avertizarea rapidă a echipajului pentru a trece la un grad ridicat de pregătire pentru luptă.
    (3) S.P.L. nr. 3 poate fi menţinută pentru o perioadă nedefinită de timp, echipajul acţionând pe trei schimburi de luptă.
    ART. 69
    (1) S.P.L. nr. 4 se aplică atunci când nu există indicii de ameninţare, iar nava se află în raionul de acţiune, fără implicare în acţiuni de luptă.
    (2) Obiectivul S.P.L. nr. 4 este de a avea toate sistemele operaţionale.
    (3) În S.P.L. nr. 4 se organizează trei schimburi de cart şi funcţionează un număr suficient de senzori, astfel încât nava să poată fi avertizată imediat la apariţia unei ameninţări.
    ART. 70
    (1) S.P.L. nr. 5 se aplică atunci când nava este în port, acostată la cheu, fără a exista indicii de ameninţare.
    (2) Obiectivul S.P.L. nr. 5 este de a se asigura reacţia la orice fel de ameninţare.
    (3) În S.P.L. nr. 5 funcţionează un număr suficient de senzori astfel încât să poată fi făcută avertizarea imediat la apariţia unei ameninţări.
    ART. 71
    (1) Pentru a face faţă ameninţărilor din medii multiple, comandantul navei ordonă stările de alertă ale sistemelor de luptă pentru a permite intrarea navei în luptă, rapid, în mod organizat, cu întreaga capacitate, conform priorităţilor stabilite din timp şi funcţie de iminenţa atacurilor.
    (2) Stările de alertă sunt ordonate pentru fiecare din următoarele medii:
    a) aerian/AAW;
    b) de suprafaţă/ASuW;
    c) sub apă/ASW-MCM.
    ART. 72
    Nivelul stărilor de alertă sunt stabilite într-un cod al culorilor, astfel:
    a) nivelul de ameninţare ALB; atacul este improbabil, nu există o avertizare adecvată;
    b) nivelul de ameninţare GALBEN; atacul este probabil;
    c) nivelul de ameninţare ROŞU; atacul este iminent sau a început.
    ART. 73
    (1) Pentru menţinerea şi verificarea nivelului S.P.L. ordonat, precum şi pentru executarea unor activităţi de pregătire pentru luptă, se desfăşoară exerciţii pe timpul cărora pe navă se aplică regula incidentului simulat/alerta de exerciţiu.
    (2) Pe navă, S.P.L. sau regula incidentului simulat/alerta de exerciţiu se transmit prin staţia de convorbiri interioare, prin sonerie, voce sau prin lumini de semnalizare.
    (3) Semnalele pentru situaţiile menţionate la art. 71 alin. (2) şi art. 73 alin. (2) sunt prevăzute în tabelele din anexa nr. 9.
    ART. 74
    (1) Stările de alertă ale elicopterului organic reprezintă gradul de pregătire al echipajului şi aeronavei pentru executarea unei misiuni şi se materializează prin baremul de decolare.
    (2) Stările de alertă se stabilesc în funcţie de tipul aeronavei, numărul şi nivelul de pregătire al echipajelor.
    (3) În funcţie de situaţia tactică, condiţiile de timp şi mediu, elicopterul se poate afla în alertă pe puntea de zbor sau în hangar.
    ART. 75
    (1) Starea de alertă ale sistemelor de luptă reprezintă gradul de pregătire al acestora pentru întrebuinţare şi exprimă timpul, în minute, în care sunt gata de acţiune.
    (2) Stările de alertă ale sistemelor de luptă sunt ordonate de către ofiţerul cu comanda tactică sau comandantul de navă şi sunt următoarele:
    a) starea de alertă ALB; armamentul indicat în stare de repaus, nu este pregătit de acţiune;
    b) starea de alertă GALBEN; armamentul indicat se află în curs de pregătire pentru acţiune;
    c) starea de alertă ROŞU; armamentul indicat este gata de acţiune.
    ART. 76
    Nivelurile de pregătire de vitalitate reprezintă ansamblul măsurilor organizatorice impuse prin rolul de vitalitate, care au ca scop aducerea imediată a navei şi echipajului la configuraţia optimă de ocupare a P.L. şi operarea corespunzătoare a tehnicii de la bord.
    ART. 77
    Nivelurile de pregătire de vitalitate se ordonă funcţie de:
    a) riscurile producerii de avarii;
    b) probabilitatea atacului inamic;
    c) durata de aducere a navei şi echipajului la starea şi nivelul de pregătire maximă.
    ART. 78
    (1) Nava şi echipajul trebuie să fie pregătite permanent pentru intervenţie în caz de avarii, precum şi pentru prevenirea şi limitarea efectelor acestora.
    (2) Aducerea navei şi echipajului la nivelul de pregătire corespunzător situaţiei de navigaţie sau de luptă, se realizează prin ordonarea nivelului de pregătire pentru vitalitate şi a condiţiilor de etanşeitate, presurizare şi ventilaţie a corpului navei.
    (3) Etanşeitatea la gaze se realizează prin închiderea tuturor uşilor, tambuchiurilor, spiraielor, capacelor de ventilaţie şi utilizarea sistemelor de filtroventilaţie pentru apărare CBRN.
    ART. 79
    Nivelurile de pregătire de vitalitate sunt următoarele:
    a) nivelul de pregătire pentru vitalitate nr. 1 este asociat cu S.P.L. nr. 1 şi reprezintă cel mai complex nivel de pregătire, echipajul se află la P.L., tehnica este pornită în configuraţia de luptă, grupa/grupele de vitalitate se află la post, complet echipate şi gata de intervenţie; comandantul navei poate permite scurte intervale de "relaxare" dedicate hrănirii efectivelor, necesităţilor fiziologice;
    b) nivelul de pregătire pentru vitalitate nr. 2 este asociat cu S.P.L. nr. 2 fiind utilizat pe timpul acţiunilor militare sau pe timpul exerciţiilor, jumătate din echipaj se află la P.L., jumătate se află la recuperare fizică sau activităţi zilnice, tehnica este pregătită pentru exploatare în condiţii de luptă, grupa/grupele de vitalitate nu se află la post şi materialele de vitalitate sunt pregătite de intervenţie;
    c) nivelul de pregătire pentru vitalitate nr. 3 este asociat cu S.P.L. nr. 3, S.P.L. nr. 4 sau S.P.L. nr. 5 şi reprezintă nivelul normal de pregătire atunci când nava se află în marş sau staţionare la cheu, pe timp de pace, echipajul execută carturile de marş sau serviciul de zi în port şi materialele de vitalitate sunt pregătite de intervenţie; pe timpul staţionării în port, serviciul de zi asigură încadrarea completă a grupei/grupelor de vitalitate.
    ART. 80
    Cu aprobarea comandantului navei, ofiţerul/comandantul secund ordonă nivelul de pregătire pentru vitalitate şi condiţia de etanşeitate care se impun, în funcţie de condiţiile de navigaţie şi de cursul acţiunilor militare; atunci când informaţiile nu sunt exacte, ofiţerul/comandantul secund ordonă în mod obligatoriu un nivel de pregătire superior, urmând ca după clarificarea situaţiei să ordone un nivel de pregătire de vitalitate corespunzător situaţiei reale.
    ART. 81
    Dacă situaţia impune, comandantul navei ordonă direct nivelul de pregătire pentru vitalitate şi condiţia de etanşeitate.

    CAP. III
    Îndatoririle şi responsabilităţile personalului îmbarcat

    SECŢIUNEA 1
    Îndatoririle membrilor echipajului

    ART. 82
    Pe lângă îndatoririle generale ale militarilor prevăzute în legislaţia naţională membrii echipajului navei au următoarele îndatoriri specifice:
    a) să apere în orice împrejurare prestigiul, interesele României şi pavilionul navei;
    b) să cunoască, în părţile ce îi privesc, nava, compartimentajul acesteia, caracteristicile tehnico-tactice, calităţile nautice şi manevriere, dotarea cu armament, tehnică, echipamente şi instalaţii, performanţele, limitele operaţionale şi rolurile navei;
    c) să exercite atribuţiile funcţiei pe care este încadrat şi să deservească instalaţiile şi echipamentele pentru care a fost admis;
    d) să se încadreze în programul navei, să se instruiască permanent în vederea perfecţionării cunoştinţelor de specialitate pentru exploatarea şi întreţinerea tehnicii şi armamentului de la bord şi pentru menţinerea vitalităţii navei;
    e) să-şi dezvolte cunoştinţele şi deprinderile marinăreşti, să-şi formeze o bună rezistenţă fizică, stăpânire de sine şi tărie morală pentru a putea suporta privaţiunile activităţilor şi serviciului la bord;
    f) să poarte cu cinste însemnele navei, să fie disciplinat, să manifeste iniţiativă în executarea ordinelor, în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, să contribuie la întărirea ordinii şi disciplinei în rândul echipajului;
    g) să apere proprietatea navei, să nu degradeze şi să nu înstrăineze obiecte din inventarul acesteia, să nu permită nimănui degradarea sau înstrăinarea unor astfel de bunuri;
    h) să informeze imediat pe şeful/comandantul direct sau pe ofiţerul de gardă pe navă despre orice avarie pe care o constată personal sau de care ia cunoştinţă şi care poate afecta vitalitatea navei, armamentului şi tehnicii;
    i) să fie gata de a interveni, fără întârziere, în toate situaţiile ordonate pe navă;
    j) să fie vigilent şi să raporteze imediat şefului/comandantului direct sau ofiţerului de gardă pe navă orice situaţie neobişnuită/suspectă referitoare la navă, armament şi tehnică, echipaj sau alte persoane care vin la bord;
    k) să prevină orice faptă care contravine legilor, regulamentelor militare în vigoare şi să raporteze cât mai repede cu putinţă şefului/comandantului direct sau ofiţerului de gardă pe navă orice contravenţie/infracţiune săvârşită sau posibil a fi săvârşită de către membrii echipajului, la bord sau în afara acestuia.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Responsabilităţile şi îndatoririle comandantului navei

    ART. 83
    În exercitarea responsabilităţilor şi îndatoririlor care îi revin conform prezentului regulament, comandantul navei are obligaţia să respecte următoarea ierarhie:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului structurii din care face parte nava;
    b) se subordonează comandantului grupului/grupării, numai din punct de vedere operativ/tactic pentru situaţia în care pentru o perioadă de timp nava pe care o comandă face parte dintr-o grupare temporar constituită, conform ordinelor/documentelor de transfer al autorităţii emise de către eşalonul competent;
    c) i se subordonează nemijlocit comandantul secund/ofiţerul secund;
    d) i se subordonează nemijlocit pe timpul activării S.P.L. comandanţii serviciilor de luptă;
    e) i se subordonează direct întregul echipaj şi persoanele îmbarcate temporar pe navă cu excepţia şefilor/comandanţilor direcţi;
    f) i se pot subordona, numai din punct de vedere tactic, comandanţii navelor din compunerea grupului/grupării temporar constituit/ă, conform ordinelor/documentelor de transfer al autorităţii emise de către eşalonul competent.
    ART. 84
    Comandantul navei are următoarele responsabilităţi:
    a) să îndeplinească întocmai misiunile navei;
    b) să asigure conducerea în siguranţa navei şi a echipajului în toate împrejurările;
    c) să aducă şi să menţină nava în starea de operativitate stabilită de eşaloanele superioare;
    d) să menţină nivelul de instruire a echipajului corespunzător nivelului de operaţionalizare în care se află nava, conform planificării eşaloanelor superioare;
    e) să asigure conducerea luptei în mediile de luptă şi a activităţilor în situaţiile prevăzute la art. 83 lit. b) şi f);
    f) să asigure condiţiile de desfăşurare a luptei pentru vitalitatea navei;
    g) să urmărească respectarea normelor de protecţie a mediului la bord pentru reducerea impactului acţiunilor navei asupra factorilor de mediu.
    ART. 85
    Comandantul navei are următoarele îndatoriri:
    a) să acţioneze cu fermitate şi profesionalism pentru îndeplinirea misiunilor primite;
    b) să stabilească, să ordone şi să menţină starea de pregătire pentru luptă adecvată, astfel încât nava şi echipajul să reacţioneze optim în orice împrejurare;
    c) să realizeze un nivel de instrucţie al echipajului care să corespundă cerinţelor pentru îndeplinirea misiunilor;
    d) să urmărească în permanenţă respectarea regulilor de navigaţie în siguranţă;
    e) să organizeze şi să conducă direct sau nemijlocit exerciţiile generale/demonstrative pe navă;
    f) să verifice şi să ia măsurile necesare în vederea întreţinerii, păstrării şi exploatării în condiţii de siguranţă a armamentului, muniţiei, explozivilor, tehnicii de luptă şi celorlalte bunuri materiale de la bord;
    g) să coordoneze activitatea comandantului secund/ofiţerului secund şi a comandanţilor serviciilor de luptă pentru întocmirea şi perfecţionarea documentelor referitoare la organizarea pentru luptă şi pentru activitatea curentă a echipajului;
    h) să ia măsuri pentru menţinerea unei bune stări de sănătate a echipajului;
    i) să verifice asigurarea condiţiilor optime de trai la bord şi acordarea drepturilor echipajului;
    j) să formeze personal militar pentru comanda navei, care să fie în măsură să-l înlocuiască atunci când situaţia o impune;
    k) să verifice şi să ia măsuri adecvate referitoare la modul de păstrare, evidenţă şi manipulare a documentelor clasificate;
    l) să controleze modul de desfăşurare a programului şi a serviciului de zi la bordul navei;
    m) să aprecieze şi să evalueze activitatea personalului din subordine potrivit schemei de apreciere şi evaluare elaborată de structura de personal;
    n) să verifice compartimentele navei;
    o) să oficieze acte de stare civilă la bordul navei, potrivit prevederilor legale.
    ART. 86
    (1) Comandantul navei execută personal predarea/primirea funcţiei şi a navei în prezenţa unei comisii a eşalonului superior.
    (2) Pe timpul predării-primirii funcţiei şi a navei, de regulă, este planificată o ieşire pe mare/fluviu pentru evaluarea nivelului de pregătire al echipajului şi a stării de funcţionare a armamentului şi tehnicii de la bord.
    (3) Raportul privind starea serviciilor de luptă şi listele de inventariere a tehnicii de toate categoriile se anexează la actul de predare/primire.
    (4) Comisia eşalonului superior întocmeşte actul de predare/primire a funcţiei de comandant de navă, în conformitate cu reglementările specifice în vigoare.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Responsabilităţile şi îndatoririle comandantului secund/ofiţerului secund

    ART. 87
    În exercitarea responsabilităţilor şi îndatoririlor care îi revin conform prezentului regulament, comandantul secund/ofiţerul secund are obligaţia să respecte următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului navei;
    b) este primul înlocuitor legal al comandantului navei;
    c) i se subordonează direct întregul echipaj;
    d) când situaţia o impune, este înlocuit de către comandantul serviciului de luptă operaţii.
    ART. 88
    Comandantul secund/ofiţerul secund are următoarele responsabilităţi:
    a) să organizeze şi să conducă lupta pentru vitalitatea navei;
    b) să menţină ordinea la bord şi disciplina echipajului;
    c) să organizeze şi să conducă paza şi apărarea navei în marş şi în locul de staţionare;
    d) să asigure condiţiile de trai ale echipajului privind cazarea, hrănirea, echiparea şi igiena;
    e) să întocmească documentele de conducere a navei şi de instruire a echipajului;
    f) să întocmească şi să actualizeze rolurile de luptă şi zilnice ale navei;
    g) să redacteze OZN;
    h) să efectueze instruirea introductiv generală de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de protecţie a mediului la bordul navei.
    ART. 89
    Îndatoririle comandantului secund/ofiţerului secund sunt următoarele:
    a) să urmărească îndeplinirea ordinelor comandantului;
    b) să informeze comandantul navei cu privire la deficienţele sau dificultăţile care afectează capacitatea operaţională sau eficienţa actului de comandă;
    c) să conducă direct sau nemijlocit programul de instrucţie al navei;
    d) să organizeze pregătirea de vitalitate şi desfăşurarea antrenamentelor de vitalitate cu întreg echipajul, în calitate de responsabil direct în acest domeniu;
    e) să coordoneze activităţile ce se desfăşoară pe punţile exterioare privind ancorarea, manevra de acostare/plecare, remorcarea, realimentarea pe mare, manevra ambarcaţiunilor navei şi a greutăţilor, lucrările în arboradă/suprastructură şi în afara bordajului;
    f) să execute controale pe navă, iar la constatarea unor deficienţe să ia măsuri de remediere;
    g) să asigure menţinerea unui moral ridicat şi a unei stări disciplinare corespunzătoare în rândul echipajului;
    h) să urmărească utilizarea eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare la bord;
    i) să actualizeze permanent situaţia de personal şi încadrarea statului navei;
    j) să organizeze şi să conducă instruirea, verificarea şi admiterea personalului pentru executarea serviciului de permanenţă, de gardă şi cart;
    k) să aprecieze/evalueze activitatea ofiţerilor/maiştrilor militari şi să facă propuneri comandantului navei privind evoluţia în carieră a membrilor echipajului;
    l) să planifice şi să urmărească efectuarea/executarea concediilor de odihnă, a serviciilor organizate la bordul navei şi în afara acestuia, pentru întregul echipaj;
    m) să planifice şi să coordoneze programele de recreere şi sport organizate pentru echipaj;
    n) să coordoneze programul de relaţii publice şi primirea vizitatorilor;
    o) să coordoneze executarea programului de mentenanţă al navei;
    p) să urmărească completarea şi actualizarea tuturor documentelor navei.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Responsabilităţile şi îndatoririle comandanţilor serviciilor de luptă

    ART. 90
    În exercitarea responsabilităţilor şi îndatoririlor care le revin conform prezentului regulament, comandanţii serviciilor de luptă au obligaţia să respecte următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului secund/ofiţerului secund;
    b) se subordonează nemijlocit comandantului navei pe timpul activării stărilor de pregătire pentru luptă;
    c) au în subordine nemijlocită comandanţii grupurilor/grupelor de luptă;
    d) au în subordine directă întregul personal al serviciului de luptă.
    ART. 91
    Comandantul serviciului de luptă are următoarele responsabilităţi:
    a) să menţină o bună stare de întreţinere şi funcţionare a armamentului şi tehnicii din înzestrarea serviciului de luptă;
    b) să asigure executarea activităţilor prevăzute de S.P.L. şi stările de alertă ordonate pe navă;
    c) să asigure mentenanţa şi gestionarea, după caz, a armamentului, muniţiei, tehnicii de luptă, echipamentelor şi materialelor repartizate serviciului de luptă;
    d) să asigure întrebuinţarea în luptă a armamentului, aparaturii şi tehnicii din dotarea serviciului de luptă.
    ART. 92
    Comandantul serviciului de luptă are următoarele îndatoriri:
    a) să organizeze şi să conducă întreaga activitate a serviciului de luptă;
    b) să întocmească şi să actualizeze documentele de organizare şi conducere ale serviciului de luptă, de exploatare a armamentului şi a tehnicii;
    c) să stabilească responsabilităţile şi îndatoririle personalului subordonat, prin fişele posturilor;
    d) să efectueze instruirea la locul de muncă şi periodică;
    e) să urmărească respectarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă, de protecţie a mediului şi de prevenire a avariilor la tehnică la locurile de desfăşurare a întregii activităţi a serviciului de luptă;
    f) să controleze zilnic compartimentele, tehnica şi armamentul de care răspunde şi să raporteze despre starea acestora comandantului secund/ofiţerului secund;
    g) să verifice şi să propună măsuri de refacere a plinurilor specifice serviciului de luptă şi de încadrare a consumurilor la nivelul resurselor alocate;
    h) să aprecieze/evalueze activitatea subordonaţilor şi să facă propuneri comandantului navei privind evoluţia în carieră a acestora;
    i) să urmărească îndeplinirea de către subordonaţi a atribuţiilor conform rolurilor de luptă şi zilnice;
    j) să coopereze cu ceilalţi comandanţi ai serviciilor de luptă pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţii a activităţilor la bord;
    k) să supravegheze pregătirea şi dezvoltarea profesională a personalului din cadrul serviciului de luptă;
    l) să asigure un nivel de pregătire corespunzător al personalului şi structurilor din compunerea serviciului de luptă pe timpul activităţilor de instrucţie;
    m) să conducă pregătirea de vitalitate a personalului serviciului de luptă;
    n) să urmărească în permanenţă starea moralului militarilor din subordine şi să se preocupe de menţinerea acestuia la un nivel cât mai ridicat;
    o) să organizeze şi să conducă lucrările de revizii/reparaţii repartizate serviciului său de luptă şi să controleze calitatea executării acestora;
    p) să scoată din funcţiune tehnica şi armamentul care afectează siguranţa sau operativitatea navei, numai cu aprobarea comandantului.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Responsabilităţile şi îndatoririle specifice serviciului de luptă operaţii

    ART. 93
    (1) Pe lângă responsabilităţile care îi revin conform regulamentelor în vigoare şi secţiunii a 4-a din prezentul capitol, comandantul serviciului de luptă operaţii mai are următoarele responsabilităţi specifice:
    a) să consilieze comandantul pentru conducerea luptei;
    b) să planifice şi să organizeze instrucţiei navei.
    (2) Îndatoririle specifice comandantului serviciului de luptă operaţii sunt următoarele:
    a) să organizeze şi să conducă cercetarea la suprafaţă şi aeriană;
    b) să conducă lupta în mediul electronic, aerian şi acustic;
    c) să coordoneze operaţiunile de criptare;
    d) să colecteze, să afişeze şi să analizeze informaţiile obţinute cu ajutorul mijloacelor de cercetare;
    e) să realizeze imaginea recunoscută şi să o redistribuie către P.L./utilizatorii de la bord;
    f) să conducă cercetarea antisubmarin, contra minelor şi pentru detecţia torpilelor lansate;
    g) să colecteze, să interpreteze şi să disemineze informaţiile hidrometeorologice obţinute din raion;
    h) să centralizeze şi să transmită cererile de natură operaţională şi logistică pentru îndeplinirea misiunilor navei;
    i) să obţină aprobările şi instrucţiunile speciale privind manevra şi acţiunile navei în situaţii specifice;
    j) să pregătească documentele pe linie de operaţii, ordinele de acţiune, rapoartele şi dispoziţiile din acest domeniu;
    k) să coordoneze acţiunile de fotografiere;
    l) să păstreze dosarele/materialele cu datele obţinute de la cercetare;
    m) să coordoneze şi să supravegheze activităţile comandanţilor de grupuri din subordine;
    n) să supravegheze operarea corespunzătoare a sistemului de comandă şi control din CCL/PPC.
    ART. 94
    (1) Comandantul grupului de luptă navigaţie şi observare respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă operaţii;
    b) i se subordonează nemijlocit şefii grupelor din subordine;
    c) i se subordonează direct întregul personal al grupului de luptă.
    (2) Responsabilităţile comandantului grupului de luptă navigaţie şi observare sunt următoarele:
    a) să asigure navigaţia în siguranţă;
    b) să asigure pilotajul navei;
    c) să organizeze serviciul timpului la bord;
    d) să organizeze desfăşurarea ceremonialul militar la bord.
    (3) Îndatoririle specifice comandantului grupului de luptă navigaţie şi observare:
    a) să consilieze comandantul navei cu privire la executarea manevrelor de plecare/acostare, de ieşire/intrare din/în port, a trecerilor prin locuri înguste, a marşului şi staţionării la cheu/ancoră şi de ancorare în funcţie de condiţiile meteo;
    b) să execute ordinele referitoare la îndeplinirea responsabilităţilor pe linia navigaţiei primite direct de la comandantul navei;
    c) să informeze comandantul secund/ofiţerul secund şi pe şeful serviciului de luptă operaţii cu privire la principalele decizii luate pe linia navigaţiei;
    d) să execute ordinele ofiţerului principal cu lupta la suprafaţă/antiaeriană/antisubmarin pentru activităţile de luptă aprobate de comandantul navei;
    e) să colaboreze cu comandantul grupului de luptă antisubmarin/contra minelor pentru executarea navigaţiei precise pe timpul dragajului sau a executării minării.
    f) să urmărească starea de funcţionare, păstrarea în siguranţă şi executarea periodică a întreţinerii echipamentelor de navigaţie şi hidrometeorologice;
    g) să informeze comandantul navei cu privire la deficienţele constatate în funcţionarea instalaţiei de guvernare a navei;
    h) să determine corecţiile la aparatura de navigaţie;
    i) să verifice zilnic şi ori de câte ori este necesar, modul de completare a jurnalului de bord şi a documentelor de navigaţie;
    j) să pregătească rapoartele, informările şi înregistrările solicitate, inclusiv a acelora referitoare la funcţionarea compaselor de la bord sau la prognoza hidrometeorologică;
    k) să studieze şi să analizeze din sursele de informare datele cu privire la navigaţia în zona unde aceasta se execută;
    l) să urmărească modul de ţinere a drumului navei şi verificarea adâncimii apei la apropierea navei de coastă sau de zone cu ape mici;
    m) să actualizeze şi să corecteze hărţile, instrucţiunile privind executarea navigaţiei, cărţile farurilor, precum şi alte publicaţii nautice, păstrând înregistrările referitoare la aceste aspecte;
    n) să întocmească graficul luminozităţii şi tabelele de deviaţii.
    ART. 95
    (1) Comandantul grupului de luptă antiaeriană respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă operaţii;
    b) are în subordine directă întregul personal al grupului de luptă antiaeriană;
    c) colaborează cu comandantul grupului de luptă la suprafaţă şi cu comandantul grupului de luptă război electronic.
    (2) La navele unde funcţia de comandant grup de luptă antiaeriană nu este prevăzută în statul de organizare, atribuţiile stabilite în prezentul regulament sunt îndeplinite de către comandantul grupului de luptă la suprafaţă.
    (3) Comandantul grupului de luptă antiaeriană are următoarele responsabilităţi:
    a) să instruiască personalul grupului de luptă antiaeriană pe linia întrebuinţării în luptă a armamentului din dotare şi pentru respingerea acţiunilor de luptă ale mijloacelor aeriene ale inamicului;
    b) să coordoneze cercetarea aeriană.
    (4) Comandantul grupului de luptă antiaeriană are următoarele îndatoriri specifice:
    a) să planifice şi să propună şefului operaţiilor modul de folosire în luptă al senzorilor;
    b) să întocmească planul de control al spaţiului aerian şi ordinul pentru controlul spaţiului aerian;
    c) să planifice, să organizeze, să îndrume şi să coordoneze instruirea militarilor din subordine, utilizarea resurselor, exploatarea tehnicii şi a armamentului, menţinerea ordinii şi disciplinei militare;
    d) să planifice, să coordoneze şi să conducă pregătirea şi verificarea tehnicii pentru folosire în luptă;
    e) să ordone setările sistemelor de luptă conform situaţiilor create;
    f) să colaboreze cu comandantul grupului de luptă comunicaţii şi informatică pentru planificarea comunicaţiilor necesare exercitării comenzii şi controlului;
    g) să urmărească modul de respectare al planului de control al emisiilor, denumit în continuare EMCON, şi să ordone modificările acestuia în funcţie de situaţia creată;
    h) să participe la elaborarea documentelor din domeniul de responsabilitate al postului.
    (5) Dacă nava este desemnată să conducă lupta antiaeriană în cadrul unei grupări navale, în calitate de coordonator al apărării antiaeriene locale, comandantul grupului de luptă antiaeriană are următoarele îndatoriri specifice:
    a) să consilieze comandantul navei asupra tacticilor optime pentru coordonarea apărării antiaeriene a navelor din grupare;
    b) să coordoneze apărarea antiaeriană pentru gruparea navală;
    c) să emită ordine către navele din grupare, să urmărească executarea recunoaşterii şi identificarea ţintelor aeriene;
    d) să pună în aplicare măsurile de apărare antirachetă pentru inducerea în eroare, evitarea şi bruierea rachetelor, precum şi întrebuinţarea armamentului antiaerian pentru distrugerea fizică a rachetelor;
    e) să conducă/propună manevra de evitare a rachetelor de către nava proprie.
    ART. 96
    (1) Comandantul grupului de luptă la suprafaţă respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă operaţii;
    b) are în subordine directă întregul personal al grupului de luptă la suprafaţă;
    c) colaborează cu comandantul grupului de luptă la antiaeriană şi cu comandantul grupului de luptă război electronic.
    (2) Comandantul grupului de luptă la suprafaţă are următoarele responsabilităţi specifice:
    a) să instruiască personalul grupului de luptă la suprafaţă pe linia întrebuinţării în luptă a armamentului din dotare şi pentru respingerea acţiunilor de luptă ale navelor inamicului;
    b) să coordoneze cercetarea navală.
    (3) Comandantul grupului de luptă la suprafaţă are următoarele îndatoriri specifice:
    a) să acţioneze la ordin în calitate de ofiţer coordonator al luptei la suprafaţă;
    b) să planifice şi să propună şefului operaţiilor modul de folosire în luptă al senzorilor;
    c) să planifice, să organizeze, să îndrume şi să coordoneze instruirea militarilor din subordine, utilizarea resurselor, exploatarea tehnicii şi a armamentului, menţinerea ordinii şi disciplinei militare;
    d) să planifice, să coordoneze şi să conducă pregătirea şi verificarea tehnicii pentru folosire în luptă,
    e) să ordone setările sistemelor de luptă conform situaţiilor create;
    f) să colaboreze cu comandantul grupului de luptă comunicaţii şi informatică pentru planificarea comunicaţiilor necesare exercitării comenzii şi controlului;
    g) să urmărească modul de respectare al planului EMCON şi să ordone modificările acestuia în funcţie de situaţia creată;
    h) să participe la elaborarea documentelor din domeniul de responsabilitate al postului.
    (4) Dacă nava este desemnată să conducă lupta la suprafaţă în cadrul unei grupări navale, în calitate de coordonator al apărării navale locale, comandantul grupului de luptă la suprafaţă are următoarele îndatoriri specifice:
    a) să consilieze comandantul navei asupra tacticilor optime pentru coordonarea apărării navelor din grupare;
    b) să coordoneze apărarea navală pentru navele din gruparea navală şi să realizeze imaginea unică recunoscută;
    c) să emită ordine către navele din grupare, să urmărească executarea recunoaşterii şi identificarea ţintelor navale;
    d) să coordoneze activităţile ce se desfăşoară în CCL/PPC pe linia luptei la suprafaţă.
    ART. 97
    (1) Comandantul grupului de luptă antisubmarin/contra minelor respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă operaţii;
    b) are în subordine directă întregul personal al grupului de luptă antisubmarin/contra minelor.
    (2) Responsabilităţile comandantului grupului de luptă antisubmarin/contra minelor sunt următoarele:
    a) să instruiască personalul grupului de luptă antisubmarin/contra minelor pe linia întrebuinţării în luptă a echipamentelor şi armamentului din dotare, precum şi a mentenanţei acestuia;
    b) să coordoneze cercetarea antisubmarin/contra minelor.
    (3) Comandantul grupului de luptă antisubmarin/contra minelor are următoarele îndatoriri specifice:
    a) să execute cercetarea antisubmarin/contra minelor şi atacul antisubmarin;
    b) să planifice, să coordoneze şi să conducă pregătirea şi verificarea tehnicii pentru folosirea în luptă;
    c) să ordone setările echipamentelor şi armamentului din dotare conform situaţiilor create;
    d) să asigure cunoaşterea de către întregul personal din subordine a modului de întrebuinţare a echipamentelor şi armamentului antisubmarin/contra minelor;
    e) să cunoască modul de punere în aplicare a planurilor de atac şi a măsurilor contratorpilă, a modului de întrebuinţare al mijloacelor de comunicaţii sub apă pentru identificarea şi clasificarea submarinelor;
    f) să întocmească planul de control al spaţiului subacvatic şi ordinul pentru controlul spaţiului subacvatic;
    g) să acţioneze la ordin în calitate de ofiţer coordonator al luptei antisubmarin/contra minelor;
    h) să colaboreze cu ofiţerul cu comunicaţiile pentru planificarea comunicaţiilor necesare exercitării comenzii şi controlului în domeniul luptei antisubmarin/contra minelor;
    i) să participe la elaborarea documentelor din domeniul de responsabilitate al postului;
    j) să coordoneze punerea în aplicare a planului cu măsurile de reducere a zgomotelor la bord.
    (4) Dacă nava este desemnată să conducă lupta antisubmarin/contra minelor în cadrul unei grupări navale, în calitate de coordonator al apărării antisubmarin/contra minelor, comandantul grupului de luptă antisubmarin/contra minelor are următoarele îndatoriri specifice:
    a) să consilieze comandantul navei asupra tacticilor optime de întrebuinţare a navelor şi elicopterelor/aeronavelor din grupare pentru coordonarea luptei antisubmarin/contra minelor;
    b) să întocmească planurile de căutare şi atac;
    c) să ordone măsurile contratorpilă şi să pună în aplicare măsurile pentru inducerea în eroare, evitarea şi bruierea torpilelor;
    d) să coordoneze acţiunea mijloacelor antisubmarin, aeriene şi de suprafaţă, avute la dispoziţie;
    e) să stabilească limitele de imersiune şi gamele de frecvenţe pentru sonarele de la bord;
    f) să revizuiască planul EMCON întocmit de ofiţerul cu comanda tactică;
    g) să determine drumul şi viteza submarinului pe timpul atacului, să obţină de la sonar şi de la ceilalţi senzori de la bordul navei informaţii privind submarinul şi să raporteze orice modificare a elementelor de mişcare sau de poziţie ale acestuia;
    h) să ordone şi să asigure utilizarea eficientă a armamentului antisubmarin şi să monitorizeze atacul;
    i) să coordoneze apărarea antisubmarin/contra minelor pentru gruparea navală;
    j) să conducă acţiunile de luptă ale elicopterelor antisubmarin aflate în control operaţional;
    k) să comunice cu submarinele amice prin intermediul instalaţiei de convorbiri sub apă;
    l) să coordoneze înregistrarea informaţiilor pentru analiza ulterioară;
    m) să întocmească documentele necesare executării dragajului minelor marine;
    n) să colaboreze cu comandantul grupului de luptă navigaţie şi observare pentru executarea navigaţiei precise pe timpul dragajului sau a executării minării.
    ART. 98
    (1) Comandantul grupului de luptă comunicaţii şi informatică respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă operaţii;
    b) are în subordine nemijlocită comandanţii grupelor de comunicaţii şi informatică;
    c) are în subordine directă întregul personal al grupului de comunicaţii şi informatică.
    (2) Responsabilităţile comandantului grupului de luptă comunicaţii şi informatică sunt următoarele:
    a) să instruiască personalul din subordine pe linia întrebuinţării în luptă a echipamentelor;
    b) să asigure şi să menţină politicile de securizare a comunicaţiilor care includ securizarea criptologică, transmisiile securizate şi securitatea fizică a echipamentelor de comunicaţii securizate şi a informaţiilor.
    (3) Comandantul grupului de luptă comunicaţii şi informatică are următoarele îndatoriri specifice:
    a) să organizeze şi să realizeze comunicaţiile electronice şi vizuale exterioare şi să urmărească corecta exploatare la bord de către personalul din subordine a echipamentelor şi sistemelor care contribuie la aceasta;
    b) să urmărească corectitudinea executării recepţiei, transmisiei şi distribuirii tuturor mesajelor pe cale electronică sau vizuală;
    c) să verifice corectitudinea evidenţei, controlului şi mânuirii tuturor materialelor distribuite prin sistemele securizate de comunicaţii;
    d) să supravegheze respectarea întocmai a măsurilor privind transmiterea mesajelor în deplină concordanţă cu restricţiile impuse de starea ordonată de EMCON;
    e) să urmărească exploatarea corectă şi executarea mentenanţei preventive a tuturor echipamentelor de comunicaţii externe electronice şi vizuale;
    f) să raporteze comandantului navei şi comandantului serviciului de luptă operaţii, elemente referitoare la gradul de întrebuinţare al echipamentelor de comunicaţii şi orice problemă legată de operarea lor în siguranţă;
    g) să raporteze comandantului secund/ofiţerului secund şi comandantului serviciului de luptă operaţii toate problemele cu caracter administrativ care apar în cadrul grupului pe care îl conduce.
    ART. 99
    (1) Comandantul grupului de luptă război electronic respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă operaţii;
    b) are în subordine nemijlocită comandantul grupului de luptă război electronic;
    c) are în subordonare directă întregul personal al grupului de luptă război electronic.
    (2) Responsabilităţile comandantului grupului de luptă război electronic sunt următoarele:
    a) să supravegheze şi să coordoneze acţiunile de război electronic, atât la nivelul navei, cât şi la nivel grupare navală, în situaţia în care este desemnat coordonator al războiului electronic pe gruparea navală;
    b) să supravegheze instruirea, admiterea şi atribuirea sarcinilor tuturor operatorilor echipamentelor de război electronic, a ofiţerilor de cart din CCL/PPC şi în general, a întregului personal cu responsabilităţi pe linie de război electronic.
    (3) Comandantul grupului de luptă război electronic are următoarele îndatoriri specifice:
    a) să consilieze comandantul navei asupra modului de combatere a ameninţărilor din punct de vedere al războiului electronic;
    b) să elaboreze planul EMCON, la nivelul navei, stabilit în cooperare cu ofiţerii principali cu lupta la suprafaţă şi lupta sub apă;
    c) să supravegheze respectarea planului EMCON pe linia războiului electronic şi să consilieze comandantul navei pe linia securităţii emisiilor;
    d) să pună în aplicare măsurile şi acţiunile stabilite de ofiţerul cu comanda tactică;
    e) să planifice şi să execute antrenamente ale personalului grupului de luptă război electronic pentru menţinerea unui nivel optim de instruire;
    f) să transmită în CCL/PPC ordinele în domeniul războiului electronic cu privire la emisiile forţelor aliate, a celor posibil ostile şi a celor ostile;
    g) să coordoneze şi să supravegheze activitatea întregului personal al grupului de luptă război electronic;
    h) să acţioneze ca direcţional al tuturor aspectelor pe linie de informaţii militare;
    i) să supravegheze managementul frecvenţelor radar pe timpul emisiilor radarelor.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Responsabilităţile şi îndatoririle specifice serviciului de luptă logistic

    ART. 100
    Pe lângă responsabilităţile care îi revin conform regulamentelor în vigoare şi secţiunii a 4-a din prezentul capitol, comandantul serviciului de luptă logistic consiliază comandantul navei privind activitatea pe linie logistică la bord.
    ART. 101
    (1) Îndatoririle specifice comandantului serviciului de luptă logistic sunt următoarele:
    a) să realizeze aprovizionarea, recepţionarea, depozitarea, distribuirea, transferul, evidenţa, întreţinerea tuturor materialelor, echipamentelor;
    b) să coordoneze activităţile grupului/grupei şefului de echipaj;
    c) să coordoneze activităţile grupului/grupei de apărare CBRN;
    d) să coordoneze activităţile grupului/grupei de asigurare tehnico-materială;
    e) să coordoneze activităţile grupului/grupei mentenanţă;
    f) să coordoneze activităţile grupului/grupei de intendenţă;
    g) să coordoneze activităţile grupului/grupei de asigurare medicală;
    h) să înainteze solicitările pentru asigurarea plinurilor de muniţii, combustibil, lubrifianţi, apă, alimente şi piese de schimb conform normelor;
    i) să asigure menţinerea stării de întreţinere a şalupelor, ambarcaţiunilor navei, instalaţiilor de ancorare, instalaţiilor de remorcaj;
    j) să asigure existenţa mijloacelor de salvare individuale şi colective, completarea acestora, precum şi pregătirea echipajului pentru întrebuinţarea lor;
    k) să coordoneze activităţile lucrărilor în arboradă, în afara bordajului şi a curăţeniei navei;
    l) să verifice activităţile desfăşurate în blocul alimentar şi spaţiile de depozitare a alimentelor;
    m) să verifice existentul şi starea calitativă şi cantitativă a materialelor de resortul logisticii;
    n) să întocmească documentele necesare asigurării drepturilor băneşti ale echipajului;
    o) să conducă şi să coordoneze inventarierile periodice ale echipamentelor, armamentului, tehnicii şi aparaturii, inclusiv ale echipamentelor predate în custodie la alte unităţi;
    p) să planifice şi să urmărească executarea lucrărilor de mentenanţă la tehnica de la bordul navei;
    q) să planifice antrenarea personalului cu responsabilităţi în acordarea primului ajutor medical şi de evacuare.
    (2) La navele la care funcţia de comandant serviciu de luptă logistic nu este prevăzută în statul de încadrare, şeful de echipaj îndeplineşte responsabilităţile şi îndatoririle prevăzute pentru această funcţie în prezentul regulament.
    ART. 102
    (1) Şeful de echipaj respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă logistic;
    b) are în subordine directă întregul personal al grupei şef echipaj;
    c) este şeful grupei de realimentare pe mare şi i se subordonează întreg personalul destinat conform rolului.
    (2) Îndatoririle specifice şefului de echipaj sunt următoarele:
    a) să execute recepţionarea, depozitarea, distribuirea, transferul, evidenţa, întreţinerea materialelor necesare piturării şi întreţinerii navei;
    b) să conducă activităţile pentru menţinerea stării de întreţinere şi funcţionare a instalaţiilor de punte;
    c) să conducă activităţile pentru menţinerea aspectului marinăresc al navei;
    d) să verifice existentul şi starea de funcţionare a mijloacelor de salvare individuale şi colective;
    e) să execute instrucţia marinărească a echipajului;
    f) să asigure de starea de întreţinere a arboradei şi greementului.
    ART. 103
    (1) Comandantul grupului/grupei asigurare tehnico-materială respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă logistic;
    b) are în subordine directă întregul personal al grupului/grupei.
    (2) Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei asigurare tehnico-materială sunt următoarele:
    a) să cunoască tehnica şi materialele din dotare, regulile de exploatare, reparare, întreţinere şi depozitare a acestora;
    b) să întocmească la timp cereri de materiale, să asigure aprovizionarea la timp a navei şi să ţină evidenţa cu materiale de resort, luând măsurile necesare pentru primirea şi depozitarea lor;
    c) să întocmească şi să înainteze la timp documentele justificative pentru consumurile de materiale;
    d) să verifice existentul, starea echipamentului şi materialelor aflate în folosinţă şi să raporteze comandantului serviciului de luptă logistic situaţia acestora;
    e) să urmărească respectarea regulilor pentru menţinerea vitalităţii navei în compartimentele repartizate pentru activităţi administrative, precum şi ordinea şi curăţenia în aceste sectoare;
    f) să ia măsuri de păstrare şi folosire a materialelor de resort, conform destinaţiei acestora;
    g) să asigure materialele necesare pentru întreţinerea şi executarea reparaţiilor curente.
    (3) La navele unde funcţia de şef grupă asigurare tehnico-materială nu este prevăzută în statul de organizare, atribuţiile prevăzute în prezentul regulament sunt îndeplinite de şeful de echipaj.
    ART. 104
    (1) Comandantul grupului/grupei mentenanţă respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă logistic;
    b) are în subordine directă întregul personal al grupului/grupei.
    (2) Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei mentenanţă sunt următoarele:
    a) să asigure materialele necesare pentru întreţinerea şi executarea reparaţiilor curente;
    b) să solicite piese de schimb, accesorii şi materiale de întreţinere pentru executarea lucrărilor de mentenanţă;
    c) să întocmească şi să înainteze la timp documentele justificative pentru consumurile de materiale;
    d) să cunoască tehnica din dotare, regulile de exploatare, reparare şi întreţinere;
    e) să execute intervenţii la tehnică şi armament conform solicitărilor pentru asigurarea menţinerii nivelului de operativitate a navei;
    f) să execute la termenele stabilite lucrările de mentenanţă la tehnica de la bordul navei;
    g) să solicite executarea la timp a verificărilor metrologice ale aparatelor de măsură din dotare.
    (3) La navele la care funcţia de şef grupă mentenanţă nu este prevăzută în statul de organizare, atribuţiile şi îndatoririle care îi revin potrivit prezentului regulament sunt îndeplinite de şeful de echipaj sau de un alt cadru militar numit de comandantul navei.
    ART. 105
    (1) Comandantul grupului/grupei intendenţă respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă logistic;
    b) are în subordine directă întregul personal al grupului/grupei.
    (2) Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei intendenţă sunt următoarele:
    a) să asigure cu echipament de instrucţie şi protecţie a echipajului;
    b) să cunoască nomenclatura materialelor şi modul de aplicare a regulilor prevăzute de instrucţiuni privind primirea, conservarea, distribuirea şi evidenţa materialelor şi echipamentelor;
    c) să asigure şi să verifice existenţa şi păstrarea în condiţii de securitate a materialelor şi exactitatea operaţiunilor înscrise în acte şi în evidenţă;
    d) să urmărească depozitarea materialelor conform prevederilor instrucţiunilor în vigoare;
    e) să predea, la termenele stabilite, documentele justificative pentru primiri/distribuţii de materiale;
    f) să pregătească şi să prezinte comisiilor de inventariere materialele din depozit/magazie.
    (3) La navele la care funcţia de şef grup/grupă intendenţă nu este prevăzută în statul de organizare, atribuţiile şi îndatoririle care îi revin potrivit prezentului regulament sunt îndeplinite de şeful de echipaj sau de un alt cadru militar numit de comandantul navei.
    ART. 106
    (1) Comandantul grupului/grupei apărare CBRN respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă logistic;
    b) are în subordine directă personalul grupului/grupei apărare CBRN.
    (2) Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei apărare CBRN sunt următoarele:
    a) să execute pregătirea întregului echipaj privind apărarea CBRN;
    b) să asigure şi să distribuie echipajului mijloacele individuale de apărare CBRN;
    c) să asigure şi să verifice evidenţa, folosirea şi păstrarea corespunzătoare a tehnicii şi materialelor de resort aflate pe navă;
    d) să conducă verificarea periodică a funcţionării aparaturii CBRN de pe navă, precum şi a instalaţiilor fixe de decontaminare şi de protecţie prin perdea de apă;
    e) să ţină evidenţa şi să gestioneze materialele radioactive la bord;
    f) să ia măsuri pentru trimiterea la reparaţii a tehnicii şi materialelor de protecţie chimică şi pentru etalonarea aparaturii.
    (3) La navele la care funcţia de comandant grup/grupă apărare CBRN nu este prevăzută în statul de organizare, atribuţiile şi îndatoririle care îi revin potrivit prezentului regulament sunt îndeplinite de şeful de echipaj sau de un alt cadru militar numit de comandantul navei.
    ART. 107
    (1) Comandantul grupului/grupei asigurare medicală respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă logistic;
    b) are în subordine nemijlocită sanitarul şef;
    c) se subordonează pe linie de specialitate medicului şef al unităţii;
    d) are în subordine directă întregul personal al grupei.
    (2) Îndatoririle specifice comandantului grupei asigurare medicală sunt următoarele:
    a) să urmărească aplicarea la bordul navei a măsurilor igienico-sanitare, respectarea regulilor de igienă individuală, colectivă, de igienă a muncii şi regimul de efort al echipajului;
    b) să raporteze despre starea igienico-sanitară a echipajului, cazurile de îmbolnăviri apărute, internările de la infirmerie şi spital, scutiţii medical şi starea bolnavilor internaţi;
    c) să trimită bolnavii la punctul medical/cabinetul medical al unităţii;
    d) să acorde consultaţii şi să execute zilnic tratamentul ambulatoriu bolnavilor din echipajul navei;
    e) să acorde primul ajutor;
    f) să ţină sub observaţie personalul care are nevoie de supraveghere medicală deosebită;
    g) să execute şedinţe de instrucţie sanitară cu echipajul navei;
    h) să asigure păstrarea, întreţinerea şi folosirea echipamentelor medicale, medicamentelor şi materialelor sanitar-farmaceutice;
    i) să urmărească administrarea corectă a medicamentelor prescrise;
    j) să asigure în permanenţă o trusă de urgenţă;
    k) să acorde asistenţă medicală pe timpul instrucţiei, exerciţiilor, activităţilor sportive şi scăldatului, precum şi pe timpul diferitelor lucrări la bord;
    l) să verifice zilnic, înainte de intrarea în serviciul de permanenţă/gardă şi cart, starea de sănătate a personalului care urmează să intre în serviciu;
    m) să controleze starea igienico-sanitară a blocului alimentar şi să trimită periodic la controlul medical personalul ce-l deserveşte;
    n) să recolteze periodic probe din apa potabilă şi să le trimită la analiză;
    o) să nu permită consumul apei din surse necontrolate medical;
    p) să solicite, la nevoie, executarea dezinsecţiei şi deratizării navei;
    q) să controleze calitatea şi păstrarea alimentelor şi a hranei pregătite pentru echipaj;
    r) să controleze prelevarea probelor de hrană şi păstrarea acestora.
    (3) La navele unde funcţia de comandant grupă asigurare medicală nu este prevăzută în statul de organizare, atribuţiile stabilite în prezentul regulament sunt îndeplinite de către sanitarul şef.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Responsabilităţile şi îndatoririle specifice serviciului de luptă electromecanic

    ART. 108
    (1) Pe lângă responsabilităţile care îi revin conform regulamentelor în vigoare şi secţiunii a 4-a din prezentul capitol, comandantul serviciului de luptă electromecanic consiliază comandantul pentru exploatarea eficientă a posibilităţilor instalaţiilor de propulsie şi auxiliare.
    (2) Îndatoririle specifice comandantului serviciului de luptă electromecanic sunt următoarele:
    a) să ia măsuri pentru menţinerea stării operaţionale a instalaţiilor de propulsie termice sau electrice, de energie electrică, a instalaţiilor electrice de forţă, auxiliare şi automatizări şi a sistemelor de prevenire/control al avariilor;
    b) să supravegheze direct toate lucrările care pot influenţa stabilitatea navei potrivit normelor de exploatare;
    c) să ia măsuri ca toate avariile şi incidentele survenite la navă să fie remediate imediat şi pe cât posibil, cu mijloacele bordului;
    d) să asigure funcţionarea iluminatului, ventilaţiei, condiţionării, încălzirii şi a instalaţiilor destinate răcirii-refrigerării, pentru distribuirea apei pe navă şi producerii aerului comprimat;
    e) să urmărească funcţionarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor, tubulaturilor, echipamentelor electrice şi electronice care nu sunt destinate altui serviciu de luptă;
    f) să verifice starea corpului navei;
    g) să verifice funcţionarea, întreţinerea şi reparaţiile la maşinile şalupelor;
    h) să urmărească îndeplinirea prevederilor din legislaţie privind protecţia mediului;
    i) să verifice modul de executare a mentenanţei instalaţiilor aflate sub linia de plutire, a corpului navei şi a sistemelor de maşini şi electrice;
    j) să verifice modul de completare şi păstrare a jurnalului de maşini;
    k) să raporteze imediat comandantul navei descoperirea petelor de hidrocarburi sau a surselor care poluează;
    l) să coordoneze lucrările de reparaţii şi să solicite reparaţiile la corpul navei sau la instalaţiile ce afectează etanşeitatea navei;
    m) să asigure condiţiile, echipamentele şi personalul necesar pentru reparaţii la corp, în compartimentele maşini, precum şi la alte compartimente, în limita posibilităţilor serviciului de luptă electromecanic;
    n) să asigure funcţionarea şi să urmărească executarea mentenanţei tuturor echipamentelor de protecţie antimagnetică a navei.
    (3) Comandantul serviciului de luptă electromecanic este responsabil pentru securitatea şi sănătatea în muncă a echipajului la navele unde nu sunt funcţii specifice prevăzute în statul de organizare.
    ART. 109
    (1) Comandantul grupului propulsie respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului/ajutorului comandantului serviciului de luptă electromecanic;
    b) are în subordine nemijlocită comandanţii P.L.;
    c) are în subordine directă personalul grupului propulsie.
    (2) Îndatoririle specifice comandantului grupului propulsie sunt următoarele:
    a) să asigure funcţionarea, întreţinerea şi repararea motoarelor principale de propulsie şi a instalaţiilor auxiliare aferente acestora;
    b) să efectueze şi să verifice reglarea parametrilor motoarelor şi a instalaţiilor aferente;
    c) să supravegheze personal exploatarea motoarelor principale pe timpul manevrelor sau în alte situaţii;
    d) să nu permită aprinderea/stingerea focului din căldări fără permisiunea comandantului serviciului de luptă electromecanic;
    e) să păstreze jurnalele de combustibil şi să transmită rapoartele zilnice privind consumul de combustibil şi apă;
    f) să păstreze şi să completeze jurnalul de maşini şi cărţile de exploatare;
    g) să pregătească documentele necesare executării mentenanţei sau a altor operaţiuni, în funcţie de necesităţi.
    ART. 110
    (1) Comandantul grupului energetic/automatizări şi instalaţii electrice auxiliare/instalaţii electrice de forţă şi motoare electrice de propulsie respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului/ajutorului comandantului serviciului de luptă electromecanic;
    b) are în subordine nemijlocită comandanţii P.L.;
    c) are în subordine directă personalul grupului grupului energetic/automatizări şi instalaţii electrice auxiliare/instalaţii electrice de forţă şi motoare electrice de propulsie.
    (2) Comandantul grupului energetic/automatizări şi instalaţii electrice auxiliare/instalaţii electrice de forţă şi motoare electrice de propulsie răspunde de buna funcţionare şi mentenanţa motoarelor electrice de propulsie a instalaţiilor electrice de forţă, a generatoarelor de energie electrică, a acumulatorilor, sistemelor de distribuţie a energiei electrice şi automatizărilor, precum şi a sistemelor şi echipamentelor electrice auxiliare.
    (3) Îndatoririle specifice comandantului grupului energetic/automatizări şi instalaţii electrice auxiliare/instalaţii electrice de forţă şi motoare electrice de propulsie sunt următoarele:
    a) să completeze jurnalele şi cărţile de exploatare a echipamentelor energetice;
    b) să efectueze şi să verifice reglarea parametrilor motoarelor şi instalaţiilor aferente din responsabilitate;
    c) să ia măsuri ca toate avariile şi incidentele de natură electrică survenite la navă să fie remediate imediat şi pe cât posibil cu mijloacele bordului;
    d) să asigure mentenanţa tehnicii şi aparaturii din cadrul grupului;
    e) să pregătească documentele necesare executării mentenanţei sau altor operaţiuni, în funcţie de necesităţi;
    f) să asigure condiţiile tehnice şi personalul necesar pentru deservirea echipamentelor energetice.
    ART. 111
    (1) Comandantul grupului vitalitate/grupului instalaţii auxiliare de bord respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului/ajutorului comandantului serviciului de luptă electromecanic;
    b) are în subordine nemijlocită comandanţii P.L.;
    c) are în subordine directă personalul grupului vitalitate/grupului instalaţii auxiliare de bord.
    (2) Îndatoririle specifice comandantului grupului vitalitate/grupului instalaţii auxiliare de bord sunt următoarele:
    a) să supravegheze etanşarea navei în condiţia ordonată;
    b) să supravegheze desfăşurarea testelor de etanşare în compartimente;
    c) să monitorizeze avariile care includ stabilitatea şi asieta navei;
    d) să pregătească şi să actualizeze listele/schemele controlului avariei şi stabilităţii şi să se asigure că sunt afişate listele de control corecte la compartimente;
    e) să asigure şi să verifice starea completelor de vitalitate;
    f) să execute antrenamente cu echipajul navei în controlul avariilor, lupta cu focul şi apa;
    g) să verifice funcţionarea şi mentenanţa sistemelor de vitalitate şi auxiliare.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Responsabilităţile şi îndatoririle specifice serviciului de luptă senzori şi armamente

    ART. 112
    (1) Pe lângă responsabilităţile care îi revin conform regulamentelor în vigoare şi secţiunii a 4-a din prezentul capitol, comandantul serviciului de luptă senzori şi armamente mai are următoarele responsabilităţi specifice:
    a) să controleze respectarea modului de păstrare în siguranţă a armamentului şi muniţiilor;
    b) să acţioneze în calitate de consilier tehnic al comandantului navei pe timpul ducerii acţiunilor militare.
    (2) Îndatoririle specifice comandantului serviciului de luptă senzori şi armamente sunt următoarele:
    a) să urmărească menţinerea în stare de funcţionare şi în parametri nominali a senzorilor şi armamentului aflate în responsabilite;
    b) să urmărească întreţinerea senzorilor şi armamentului;
    c) să aprobe planul de mentenanţă a senzorilor şi armamentului şi să urmărească desfăşurarea lucrărilor de mentenanţă planificate;
    d) să supravegheze implementarea măsurilor din planul de control al emisiilor;
    e) să formuleze şi să înainteze din timp cererile de materiale şi piese, scule şi accesorii pentru senzorii şi instalaţiile aflate în responsabilitate;
    f) să urmărească întreţinerea, mânuirea, testarea, depozitarea, evidenţa şi întrebuinţarea materialelor explozive, incluzând muniţia de toate felurile, accesoriile pentru muniţie şi materialele pirotehnice;
    g) să urmărească întrebuinţarea corectă, mentenanţa şi reparaţiile sistemelor de luptă la suprafaţă şi sub apă, precum şi a sistemelor de luptă contra minelor, atunci când acestea sunt instalate la bord;
    h) să execte inspecţia periodică a magaziilor de muniţii şi verificarea funcţionării sistemelor de stropire, în conformitate cu documentele în vigoare din acest domeniu;
    i) să urmărească menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de închidere a magaziilor de muniţii;
    j) să asigure protecţia fizică exterioară a navei prin colaborarea cu şeful structurii de securitate, să întocmească planul protecţiei fizice exterioare a navei şi să urmărească punerea acestuia în aplicare.
    ART. 113
    (1) Comandantul grupului/grupei senzori respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă senzori şi armamente;
    b) are în subordine directă întregul personal al grupei.
    (2) Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei senzori sunt următoarele:
    a) să urmărească funcţionarea corectă şi în parametri nominali a tehnicii şi senzorilor de care răspunde direct sau prin subordonaţii săi;
    b) să verifice menţinerea standardelor de întreţinere a tehnicii şi compartimentelor, conform algoritmului de verificare stabilit la nivelul serviciului de luptă;
    c) să elaboreze planul de mentenanţă pentru desfăşurarea lucrărilor de mentenanţă planificate;
    d) să coordoneze modul de executare a mentenanţei şi inspecţiilor periodice;
    e) să raporteze comandantului serviciului de luptă senzori şi armamente despre starea de operativitate a tehnicii şi aparaturii;
    f) să coordoneze remedierea eventualelor defecţiuni ale tehnicii şi aparaturii, conform priorităţilor stabilite de comandant privind continuarea acţiunilor de luptă.
    ART. 114
    (1) Comandantul grupului/grupei armament respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă senzori şi armamente;
    b) are în subordine directă întregul personal al grupului/grupei.
    (2) Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei armament sunt următoarele:
    a) să urmărească funcţionarea corectă şi în parametri nominali a armamentului şi echipamentelor de luptă;
    b) să verifice menţinerea întreţinerii tehnicii şi compartimentelor, conform algoritmului de verificare stabilit la nivelul serviciului de luptă;
    c) să elaboreze planul de mentenanţă pentru tehnica aflată în primire;
    d) să controleze modul de executare a mentenanţei şi al inspecţiilor periodice;
    e) să raporteze comandantului serviciului de luptă senzori şi armamente despre starea de operativitate a armamentului şi a sistemelor de luptă;
    f) să coordoneze remedierea eventualelor defecţiuni ale armamentului şi sistemelor de luptă, conform priorităţilor stabilite de comandant privind continuarea acţiunilor de luptă.
    ART. 115
    (1) Comandantul grupului/grupei asigurare tehnică cu armament şi muniţie respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă senzori şi armamente;
    b) are în subordine directă întregul personalul al grupului/grupei.
    (2) Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei asigurare tehnică cu armament şi muniţii sunt următoarele:
    a) să cunoască tehnica din dotare, armamentul şi muniţiile, regulile de exploatare, reparare, întreţinere şi depozitare a acestora;
    b) să întocmească la timp cereri de asigurare cu muniţii, să asigure aprovizionarea la timp a navei şi să ţină evidenţa cu materiale de resort, luând măsurile necesare pentru primirea şi depozitarea lor;
    c) să întocmească şi să înainteze la timp documentele justificative pentru consumurile de muniţii;
    d) să verifice existentul, starea tehnicii, armamentului şi muniţiilor şi să raporteze comandantului serviciului de luptă senzori şi armamente situaţia acestora;
    e) să urmărească respectarea regulilor pentru menţinerea vitalităţii navei în compartimentele repartizate, precum şi ordinea şi curăţenia în aceste sectoare;
    f) să ia măsuri de păstrare şi folosire a materialelor de resort, conform destinaţiei acestora;
    g) să asigure materialele necesare pentru întreţinerea şi executarea reparaţiilor curente.
    (3) La navele unde funcţia de comandant grup/grupă asigurare tehnică cu armament şi muniţie nu este prevăzută în statul de organizare, atribuţiile prevăzute în prezentul regulament sunt îndeplinite de comandantul grupului/grupei armament.

    SECŢIUNEA a 9-a
    Responsabilităţile şi îndatoririle specifice serviciului de luptă aviaţie

    ART. 116
    (1) În condiţiile prevăzute la art. 28 din prezentul regulament, personalul aeronautic de la bordul navei se subordonează operativ comandantului serviciului de luptă aviaţie şi acţionează pentru planificarea, pregătirea şi desfăşurarea misiunilor de zbor de la bordul fregatei, în conformitate cu procedurile standard de operare şi normele de securitate a zborului.
    (2) Comandantul serviciului de luptă aviaţie are în subordine directă întregul personal al serviciului de luptă aviaţie şi pe timpul desfăşurării activităţilor de zbor are în subordine operativă întregul personal aeronautic de la bordul navei, indiferent de funcţia de bază şi structura unde este încadrat în echipajul navei.
    (3) Comandantul serviciului de luptă aviaţie este unul din piloţii comandanţi; este singurul în măsură să decidă asupra modului şi condiţiilor executării unei misiuni de zbor şi are următoarele îndatoriri specifice:
    a) să organizeze şi să conducă întreaga activitate aeronautică de la bordul navei;
    b) să avizeze programul de zbor, de mentenanţă şi alte activităţi ce urmăresc menţinerea unei stări de operativitate ridicată;
    c) să avizeze programul zilnic al navei în ceea ce priveşte activităţile ce influenţează activitatea de zbor;
    d) să stabilească echipajul care execută misiunea şi să verifice pregătirea acestuia pentru zbor;
    e) să urmărească modul cum sunt completate documentele de planificare şi evidenţă a zborului;
    f) să se asigure că îndeplinirea îndatoririlor generale ale personalului aeronautic sau alte activităţi la care acesta participă la bord nu se suprapun cu activităţile de zbor sau nu le influenţează în mod negativ;
    g) să raporteze comandantului navei despre starea de operativitate a elicopterului, a echipajului, a personalului tehnic şi de asigurare.
    ART. 117
    (1) Comandantul echipei tehnice respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă aviaţie;
    b) are în subordine directă întregul personal tehnic de aviaţie din cadrul serviciului de luptă aviaţie.
    (2) Comandantul echipei tehnice răspunde de:
    a) ordinea interioară în hangar, de materialele şi inventarul elicopterului;
    b) modul de fixare şi asigurare a elicopterului;
    c) planificarea şi executarea operaţiunilor de mentenanţă preventivă şi corectivă, şi de gestionarea şi întreţinerea tuturor echipamentelor de aviaţie, inclusiv a elicopterului.
    (3) Îndatoririle specifice comandantului echipei tehnice sunt următoarele:
    a) să ia în primire la îmbarcare şi să predea la debarcare toate echipamentele, facilităţile şi materialele de aviaţie de la bordul navei;
    b) să verifice funcţionarea echipamentelor şi facilităţilor de aviaţie de la bord şi să răspundă de corecta lor exploatare;
    c) să se asigure că personalul care execută amararea şi manipularea elicopterului este instruit;
    d) să cunoască şi să aplice întocmai procedurile standard;
    e) să avizeze toate lucrările şi intervenţiile pentru recuperarea aeronavei prăbuşite sau amerizate forţat;
    f) să cunoască permanent şi să raporteze comandantului serviciului de luptă aviaţie starea tehnică a elicopterului, resursa de zbor rămasă şi lucrările regulamentare care trebuie executate la bord.
    ART. 118
    (1) Comandantul echipei de conducere şi asigurare pe puntea de zbor respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă aviaţie;
    b) se subordonează operativ, pe timpul executării operaţiunilor de zbor, comandantului navei/şefului operaţiilor;
    c) cooperează cu ofiţerul de cart şi cu controlorul de zbor, respectiv AC/H;
    d) are în subordine întreaga echipă de punte şi îl are ca ajutor pe şeful echipei de amarare.
    (2) Îndatoririle specifice comandantului echipei de conducere şi asigurare pe puntea de zbor sunt următoarele:
    a) să conducă activităţile de pregătire a punţii de zbor şi să asigure dirijarea elicopterului în zona sa de responsabilitate;
    b) să realizeze conducerea în siguranţă a activităţilor desfăşurate pe puntea de zbor în vederea lansării sau recuperării elicopterului;
    c) să coordoneze echipele de intervenţie pe puntea de zbor;
    d) să conducă desfăşurarea tuturor activităţilor pe timpul executării zborului;
    e) să se asigure de primirea tuturor ordinelor şi a informaţiilor de la puntea de comandă şi să le transmită personalului din subordine şi echipajului elicopterului aflat pe punte sau în zbor în zona sa de responsabilitate;
    f) să asigure dirijarea zborului elicopterului aflat în zona sa de responsabilitate, având legătură radio permanentă cu pilotul căruia îi transmite toate informaţiile necesare executării decolării, apropierii şi apuntării;
    g) să asigure dirijarea elicopterului prin semnale, pe puntea de zbor, la decolare, pe timpul apropierii finale şi pe timpul apuntării.
    ART. 119
    (1) Personalul din echipajul navei, care face parte din echipa de punte, este pregătit şi atestat pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice în cadrul echipei de amarare şi manevrare elicopter şi al echipei de intervenţie în caz de incendiu şi prăbuşire.
    (2) Pregătirea şi atestarea personalului prevăzut la alin. (1) se realizează prin cursuri şi convocări periodice la unitatea de elicoptere şi prin antrenamente desfăşurate la bordul navei sub îndrumarea ofiţerului de aviaţie de la bord.

    SECŢIUNEA a 10-a
    Responsabilităţile şi îndatoririle specifice şefului grupei poliţie militară

    ART. 120
    (1) Pe lângă responsabilităţile care îi revin conform regulamentelor în vigoare şi secţiunii a 4-a din prezentul capitol, şeful grupei poliţie militară este comandantul grupei pentru paza şi apărarea navei.
    (2) Şeful grupei poliţie militară respectă următoarele relaţii de subordonare:
    a) se subordonează nemijlocit comandantului secund/ofiţerului secund;
    b) are în subordine directă întregul personal al grupei.
    (3) Îndatoririle specifice şefului grupei poliţie militară sunt următoarele:
    a) să urmărească menţinerea ordinii şi disciplinei pe navă;
    b) să urmărească respectarea legilor, regulamentelor militare, ordinelor şi dispoziţiunilor în baza cărora se desfăşoară activităţile la bordul navelor militare;
    c) să urmărească respectarea ordinelor date de comandantul navei;
    d) să execute cercetarea penală specială la bord;
    e) să ţină evidenţa evenimentelor deosebite, a abaterilor disciplinare săvârşite şi a sancţiunilor aplicate şi să înainteze documentele necesare biroului personal;
    f) să însoţească pe comandantul navei şi pe vizitatorii aflaţi la bord;
    g) să execute, cu aprobarea comandantului secund/ofiţerului secund, controale pe navă;
    h) să prezinte comandantului secund/ofiţerului secund rapoarte cu privire la rezultatele controalelor efectuate pe navă, atât pe timpul staţionării la cheu, cât şi pe timpul ieşirilor pe mare;
    i) să asigure respectarea instrucţiunilor şi reglementărilor cu privire la persoanele care urcă la bord şi nu fac parte din echipajul navei;
    j) să elaboreze planul pentru paza şi apărarea locului de staţionare, precum şi cel de protecţie a forţei;
    k) să aducă la cunoştinţa întregului efectiv regulamentele, ordinele, instrucţiunile şi dispoziţiunile apărute;
    l) să ia măsuri de prevenire a sustragerilor de materiale, în special a armamentului, muniţiilor, materialelor explozive şi toxice;
    m) să instruiească personal militarii care execută serviciul de permanenţă/gardă şi cart;
    n) să urmărească pregătirea la timp şi desfăşurarea în condiţii normale de lucru a tuturor activităţilor cu caracter religios, a prezentărilor de filme de instrucţie şi a altor activităţi cu caracter special.
    ART. 121
    (1) Şeful grupei de poliţie militară este reprezentantul comandantului navei în relaţiile cu comenduirea de garnizoană şi cu structurile de poliţie militară.
    (2) La navele la care funcţia de şef grupă poliţie militară nu este prevăzută în statul de organizare, atribuţiile stabilite în prezentul regulament sunt îndeplinite de către şeful de echipaj sau de un alt cadru militar numit de comandantul de navă.

    SECŢIUNEA a 11-a
    Responsabilităţile şi îndatoririle specifice medicului şef al unităţii

    ART. 122
    Pe lângă responsabilităţile care îi revin conform regulamentelor în vigoare, medicul şef al unităţii răspunde de starea sănătăţii personalului, executarea măsurilor medicale curativo-profilactice şi sanitaro-epidemice.
    ART. 123
    Îndatoririle specifice ale medicului şef al unităţii sunt următoarele:
    a) să acorde ajutor medical de urgenţă;
    b) să acorde consultaţii şi tratamente personalului;
    c) să acorde asistenţă medicală pe timpul instrucţiei, exerciţiilor, activităţilor sportive şi scăldatului, precum şi pe timpul diferitelor lucrări în afara bordului;
    d) să organizeze şi să conducă activitatea întregului personal medical;
    e) să informeze comandantul unităţii/navei despre cazurile de îmbolnăviri depistate şi evoluţia bolii celor internaţi;
    f) să verifice zilnic sau prin personalul sanitar specializat din subordine, starea de sănătate a personalului care urmează să intre în serviciu, iar pentru personalul care intră în serviciu în zilele nelucrătoare, controlul medical se execută în ultima zi lucrătoare a săptămânii;
    g) să urmărească efectuarea periodică a analizelor medicale de către personalul care lucrează permanent în sectorul alimentar;
    h) să interzică consumul apei din surse neautorizate;
    i) să solicite eşaloanelor superioare, la nevoie, executarea dezinsecţiei şi deratizării navei;
    j) să ţină evidenţa bolnavilor dispensarizaţi din unitate;
    k) să întocmească documentele de evidenţă medicală şi situaţiile prevăzute în instrucţiuni;
    l) să execute şedinţe de instrucţie sanitară cu echipajul navei;
    m) să coordoneze desfăşurarea în bune condiţii a controlului medical periodic;
    n) să colaboreze permanent cu medicii specialişti din unităţile sanitare militare şi civile.
    ART. 124
    În situaţiile în care unitatea nu este încadrată cu medic sau acesta lipseşte, atribuţiile stabilite în prezentul regulament sunt îndeplinite de către şeful grupei asigurare medicală/sanitarul şef.

    CAP. IV
    Reguli la bordul navei

    SECŢIUNEA 1
    Reguli privind accesul la bord

    ART. 125
    (1) Accesul la bordul navei se face numai pe schela/scara navei.
    (2) Când nava se află în dană dublă sau în larg, accesul la bord se face prin locurile special amenajate.
    (3) Persoanele care intră şi ies de la bord, indiferent de câte ori fac acest lucru, vor fi înscrise în registrul de schelă.
    ART. 126
    Persoanele care nu fac parte din echipajul navei şi au aprobarea de a intra la bord, vor fi însoţite, atât la intrarea, cât şi la ieşirea de la bord de ofiţerul de gardă pe navă.
    ART. 127
    (1) Accesul persoanelor la bordul navei este permis după ce ofiţerul de gardă pe navă a efectuat controlul documentelor personale; se interzice reţinerea acestor documente de către personalul din serviciul de gardă şi cart.
    (2) Este permis accesul la bordul navei, fără controlul documentelor personale, următoarelor categorii de personal:
    a) persoanelor însoţite de ofiţerii din comandamentul unităţii din care face parte nava, de comandantul navei sau de comandantul secund/ofiţerul secund;
    b) personalului din comandamentul unităţii din care face parte nava;
    c) membrilor echipajului navei.
    (3) Soldaţii şi gradaţii profesionişti, ofiţerii studenţi, studenţii şi elevii din instituţiile de învăţământ ale Forţelor Navale, precum şi personalul îmbarcat temporar când se întorc din învoiri, permisii, concedii, detaşări, spital sau alte situaţii, au acces la bordul navei pe baza documentelor justificative care se prezintă obligatoriu ofiţerului de gardă pe navă.
    (4) În afara orelor de program, accesul membrilor echipajului la bord, mai puţin personalul din serviciul de gardă şi cart, este permis numai cu aprobarea prealabilă a comandantului navei/unităţii.
    ART. 128
    (1) Vizitarea navei cu diferite ocazii şi activităţile de protocol organizate la bord, pe punte sau la interior, se desfăşoară în ziua şi între orele stabilite, numai cu aprobarea comandantului unităţii/navei şi după prelucrarea regulilor de comportare la bord, sănătate şi securitate în muncă, completate cu afişaj în limba română şi engleză şi marcaj vizibil al zonelor/locurilor periculoase pe întreaga navă, atât la interior, cât şi la exterior.
    (2) Vizita pe navă sau părăsirea locului de desfăşurare a protocolului de către personalul din afara bordului, se face numai cu aprobare şi cu un însoţitor numit de comandantul secund/ofiţerul secund pe un itinerar dinainte stabilit.
    ART. 129
    Orice persoană îmbarcată, mai puţin ofiţerii şi persoanele oficiale, la sosirea şi plecarea de la bord, se va supune controlului bagajelor efectuat de personalul din serviciu de permanenţă/gardă şi cart.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Reguli de comportare la bord

    ART. 130
    Pe navă, personalului îmbarcat îi sunt interzise:
    a) staţionarea pe suprastructuri, pe scări, schele, în locuri cu trecere îngustă sau alte locuri interzise prin ordinul comandantului navei;
    b) staţionarea în apropierea cabestanelor, vinciurilor şi instalaţiilor de forţă, pe timpul manevrării parâmelor, ancorelor sau greutăţilor, cu excepţia situaţiilor prevăzute în rolurile navei;
    c) staţionarea rezemat sau aplecat peste balustradă;
    d) punerea sau scoaterea în/din funcţiune a diferitelor instalaţii sau mecanisme pe care nu le deserveşte;
    e) angajarea de discuţii particulare cu personalul aflat în serviciu de gardă/cart pe timpul manevrei de plecare/acostare de la cheu, ancoră, geamandură, pe timpul executării diferitelor lucrări la bord şi pe timpul exerciţiilor;
    f) accesul persoanelor neautorizate în compartimentele cu regim special stabilite prin OZU/OZN;
    g) scăldatul în mare/fluviu fără aprobare şi în afara programului stabilit pe navă;
    h) ieşirea pe punte în altă ţinută decât cea ordonată pe navă;
    i) odihna în alte locuri decât cele stabilite prin rol sau OZN;
    j) practicarea jocurilor de noroc;
    k) părăsirea navei fără aprobare;
    l) introducerea la bord a drogurilor, substanţelor halucinogene, precum şi a materialelor pornografice sau a celor care incită la ură rasială, discriminare şi xenofobie;
    m) introducerea la bord a armelor sau a imitaţiilor acestora;
    n) pescuitul;
    o) hărţuirea sexuală şi relaţiile sexuale.
    ART. 131
    Cu aprobarea comandantului secund/ofiţerului secund, personalului îmbarcat i se permite, cu respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă şi a celor privind protecţia informaţiilor clasificate:
    a) circulaţia pe scările exterioare, pe tangoane sau coborârea în afara bordajului;
    b) urcarea în arboradă sau în ambarcaţiuni;
    c) intrarea în discuţie cu persoanele aflate pe mal, în ambarcaţiuni, pe navele ancorate/acostate sau care trec prin apropiere;
    d) deschiderea hublourilor în timpul marşului sau în staţionare pe timp de noapte;
    e) introducerea sau scoaterea de la navă a diferitelor materiale, documente, aparatură de calcul, suporţi magnetici;
    f) predarea unor alimente personale pentru a fi pregătite la bucătăria navei;
    g) dormitul în alte locuri decât cele stabilite.
    ART. 132
    (1) Persoanelor îmbarcate temporar pe navă li se aduc la cunoştinţă referitoare la regulile de comportare la bord, organizarea serviciului interior, condiţiile de hrănire şi cazare în părţile ce le privesc.
    (2) Personalul care execută lucrări de reparaţii la bordul navei, trebuie să cunoască măsurile de siguranţă la bordul navei şi regulile de securitate şi sănătate în muncă specifice.
    ART. 133
    (1) În activitatea zilnică, de regulă, deplasarea echipajului pe punte se face astfel:
    a) cadrele militare prin bordul tribord;
    b) soldaţii şi gradaţii profesionişti, studenţii şi elevii instituţiilor militare de învăţământ prin bordul babord.
    (2) Când nava este acostată cu bordul babord la cheu, comandantul navei poate schimba bordurile pentru circulaţie.
    (3) Pe timpul alertelor, echipajul se deplasează pe punte către prova prin bordul tribord, iar către pupă prin bordul babord.
    (4) Pe scări, urcarea/coborârea se anunţă prin cuvântul "Urc" sau "Cobor"; prioritate are persoana care urcă.
    ART. 134
    (1) Oricine găseşte pe navă bani, obiecte de valoare, acte de identitate sau alte documente, le predă imediat ofiţerului de gardă/cart pe navă, care este obligat să consemneze acest lucru în jurnalul de bord şi să ia măsuri de identificare a posesorului.
    (2) Când nu se poate stabili posesorul, obiectele se predau comandantului secund/ofiţerului secund.
    ART. 135
    (1) Fumatul pe navă este permis numai în locurile stabilite prin ordinul comandantului navei şi consemnate în OZN/OZU.
    (2) La submarin, fumatul este permis numai când nava este la suprafaţă, în chioşc, sau pe punte, cu aprobarea comandantului navei sau a ofiţerului de cart.
    (3) Fumatul este interzis:
    a) pe timpul activităţilor de instrucţie;
    b) pe timpul inspecţiilor, vizitelor, controalelor, alertelor, exerciţiilor, lucrărilor şi manevrelor;
    c) pe timpul manevrării muniţiei, combustibililor, materialelor explozive şi a celor uşor inflamabile;
    d) în şalupe, în ambarcaţiunile navei aflate lângă navă sau la post.
    ART. 136
    (1) Se interzice introducerea şi consumul băuturilor alcoolice la bordul navei, cu excepţia următoarelor situaţii:
    a) la activităţile de protocol;
    b) pentru întregul echipaj, în cadrul normelor zilnice de hrană şi cu ocazia zilelor festive, sub condiţia consumării băuturilor alcoolice în ziua pentru care au fost alocate.
    (2) Se interzice consumul băuturilor alcoolice de către personalul care este sau care urmează a intra în serviciu de permanenţă/gardă şi cart.
    ART. 137
    (1) Se interzice accesul în compartimentele închise sau în alte încăperi fără aprobarea comandantului secund/ofiţerului secund sau a comandantului serviciului de luptă electromecanic.
    (2) Uşile încăperilor prevăzute la alin. (1) vor fi încuiate permanent.
    ART. 138
    Ţinuta la bord este ordonată de comandantul navei, în funcţie de anotimp, timp şi starea vremii.
    ART. 139
    Spălarea rufelor se face în spălătoria navei sau în alte locuri amenajate, în cadrul programului stabilit de comandantul secund/ofiţerul secund.
    ART. 140
    (1) La bord, rufele se usucă în compartimente special destinate, la mandar sau pe straja tenzilor.
    (2) Este interzisă uscarea rufelor în bucătării, compartimentele maşini, careuri, popote, pe diferite agregate în funcţiune, calorifere sau radiatoare electrice.
    ART. 141
    Călcatul rufelor se face numai în locuri special amenajate, stabilite prin OZN/OZU.
    ART. 142
    Când militarii se prezintă şi dau raportul comandanţilor/şefilor, folosesc în funcţie de situaţie, formulele prevăzute în regulamentele militare generale.
    ART. 143
    (1) În intervalul de timp de la ridicarea şi până la coborârea pavilionului, militarii care intră sau ies de pe navă salută pavilionul navei.
    (2) Salutul pavilionului se execută la capătul superior al schelei sau pe platforma superioară a scării, prin întoarcerea către pavilion.
    ART. 144
    La întâlnirea unui superior pe punţile exterioare, militarii acordă semnele de salut luând poziţia "Drepţi" cu faţa spre axul longitudinal al navei, iar în compartimente, holuri, culoare şi locuri înguste acestuia i se acordă salutul luând poziţia "Drepţi", cu faţa orientată către superior, făcându-i loc de trecere spre partea dinspre axul longitudinal al navei.
    ART. 145
    (1) Personalului îmbarcat temporar la bordul unei nave militare i se aduce la cunoştinţă prevederile prezentului regulament referitoare la regulile de comportare la bord, organizarea serviciului interior, condiţiile de hrănire şi cazare în părţile ce le privesc.
    (2) Personalul îmbarcat temporar la bordul unei nave militare se înscrie în jurnalul de bord şi în OZN, specificându-se pe ce bază şi în ce scop s-a efectuat îmbarcarea.
    (3) În cazul subunităţilor constituite, în jurnalul de bord se înscriu doar gradul, numele şi prenumele comandantului de subunitate şi efectivul de militari îmbarcaţi.
    (4) După sosirea la bord, şeful de echipaj distribuie fiecărei persoane centură/vestă de salvare, arătându-i modul de folosire a acesteia, iar comandantul secund/ofiţerul secund trece persoanele în rolul de abandon al navei, le repartizează pe mijloace de salvare colectivă şi organizează antrenamente cu acestea.
    ART. 146
    (1) Navele militare pot îmbarca, transporta şi debarca/desanta una sau mai multe subunităţi militare constituite în vederea executării misiunilor de luptă sau a desfăşurării activităţilor specifice de instrucţie.
    (2) Subunitatea militară îmbarcată ca desant sau pentru transport se repartizează la bord în conformitate cu rolurile navei.
    (3) Comandantul secund/ofiţerul secund al navei repartizează şi încăperile unde se va depozita armamentul, tehnica de luptă, muniţia şi toate bunurile materiale ale subunităţii îmbarcate.
    (4) Acesta, împreună cu comandantul subunităţii care se îmbarcă stabilesc graficul îmbarcării oamenilor şi materialelor.
    (5) Pentru menţinerea ordinii şi respectarea regulilor la bordul navei, comandantul subunităţii îmbarcate, organizează serviciul interior pe subunitate.
    (6) Atunci când este necesar, comandantul navei poate ordona ca personalul subunităţii îmbarcate să participe la lucrările de întreţinere şi curăţenie pe navă.
    ART. 147
    (1) Personalul îmbarcat temporar la bord este repartizat pe compartimente de locuit de către comandantul secund/ofiţerul secund.
    (2) Cazarea unor personalităţi militare sau civile se execută conform ordinelor date de comandantul navei, iar dacă printre persoanele îmbarcate sunt şi femei, acestora li se repartizează, pe cât posibil, încăperi separate.
    ART. 148
    Toate persoanele îmbarcate temporar se alocă la drepturile de hrană ale echipajului în conformitate cu instrucţiunile în vigoare; repartiţia persoanelor pe careuri/cazărmi şi serii pentru servitul hranei se întocmeşte de către comandantul secund/ofiţerul secund.
    ART. 149
    Personalul îmbarcat temporar are următoarele îndatoriri:
    a) să cunoască şi să aplice regulile de comportare la bord;
    b) să se conformeze ordinelor comandantului navei, comandantului secund/ofiţerului secund şi ofiţerului de gardă/cart;
    c) să respecte programul ordonat pe navă şi să păstreze ordinea şi curăţenia la bord;
    d) să cunoască mijloacele individuale şi colective de salvare şi să participe la exerciţiile organizate pentru folosirea lor;
    e) să participe la instructajul privind securitatea şi sănătatea în muncă, protecţia mediului şi prevenirea incendiilor la bord;
    f) să aibă o atitudine regulamentară faţă de echipajul navei şi să nu-l incomodeze în îndeplinirea atribuţiilor;
    g) să cunoască semnificaţia semnalelor care se dau pe navă şi să acţioneze conform instructajului făcut de către comandantul secund/ofiţerul secund.
    ART. 150
    Soldaţii şi gradaţii profesionişti îmbarcaţi temporar pot fi folosiţi la lucrările bordului, împreună cu tot echipajul, cu aprobarea comandantului secund/ofiţerului secund, iar elevii/studenţii instituţiilor militare de învăţământ cu aprobarea comandantului navei şi avizul conducătorului practicii.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Reguli specifice privind acordarea concediilor, permisiilor, învoirilor şi a timpului pentru recuperarea capacităţii de muncă a personalului îmbarcat

    ART. 151
    (1) Timpul pentru recuperarea capacităţii de muncă a personalului se acordă în perioada imediat următoare terminării ieşirii pe mare/fluviu sau a misiunilor astfel încât să nu afecteze desfăşurarea activităţilor la bord.
    (2) Personalul care participă la ieşiri pe mare/fluviu sau exerciţii beneficiază de zile de recuperare a capacităţii de muncă, după cum urmează:
    a) o zi recuperare pentru fiecare 3 zile neîntrerupte de activitate pe mare/fluviu sau la cheu;
    b) suplimentar, câte o zi recuperare pentru fiecare zi de sărbătoare legală/repaus săptămânal faţă de cele prevăzute la lit. a), dacă acestea au fost cuprinse în perioada desfăşurării activităţilor.
    ART. 152
    (1) Cuantificarea numărului de zile de ieşire pe mare/fluviu se face prin numărarea intervalelor a câte 24 de ore de la momentul ieşirii din port până la intrarea în port.
    (2) Fracţiunile de zile care depăşesc 8 ore, raportate la ora plecării în misiune, se adaugă la cuantificare ca zile întregi.
    (3) Zilele de recuperare vor fi acordate numai pentru una din situaţiile prevăzute la art. 151, art. 153, art. 156, art. 157 şi art. 468 fără a se realiza efectul cumulativ al acestora.
    ART. 153
    (1) Pentru serviciul de gardă şi cart, care se execută pe timpul ieşirilor pe mare/fluviu în cadrul exerciţiilor sau misiunilor şi care nu depăşesc 48 de ore pe săptămână, nu se acordă alte zile de recuperare, în afară de cele prevăzute la art. 151.
    (2) Pentru serviciul de gardă şi cart, care se execută pe timpul staţionării la cheu se acordă zile de recuperare a capacităţii de muncă în conformitate cu prevederile art. 468.
    ART. 154
    Durata efectivă a serviciului de cart poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de serviciu, calculată pe o perioadă maximă de 4 luni calendaristice să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.
    ART. 155
    Dacă pe timpul ieşirilor pe mare/fluviu, durata efectivă a serviciului de cart efectuată pe parcursul a 24 de ore depăşeşte durata programului zilnic al militarilor şi personalului civil din armată, orele efectuate peste această limită se recuperează în zilele lucrătoare de după încheierea misiunii, cu condiţia înscrierii în registrul special destinat precizând ziua şi intervalul orar în care se desfăşoară recuperarea.
    ART. 156
    (1) Pe timpul executării serviciului de navă pentru intervenţie la mare/fluviu şi navă pentru salvare-avarii, cu echipaj permanent la bord, în port sau pe mare/fluviu, se acordă timp pentru recuperarea capacităţii de muncă în condiţiile prevederilor art. 151.
    (2) Personalul care execută serviciul de permanenţă şi de luptă/intervenţie la domiciliu, nu beneficiază de zile de recuperare.
    ART. 157
    Pentru misiunile/marşurile internaţionale zilele de recuperare se acordă conform legislaţiei în vigoare.
    ART. 158
    (1) Când nava se află în alte locuri decât cel de bazare permanentă, plecarea de la bord a personalului îmbarcat se aprobă de către comandantul navei.
    (2) Comandantul navei stabileşte ora plecării, itinerarul de deplasare al mijloacelor de transport, locul de debarcare a învoiţilor, locul şi ora plecării/înapoierii la/de la uscat a ambarcaţiunilor, precum şi serviciile care asigură ordinea, disciplina şi siguranţa pe timpul transportului şi debarcării/îmbarcării învoiţilor.
    ART. 159
    La plecarea în concedii, permisii şi învoiri militarilor li se precizează şi locul unde se vor prezenta în cazul în care nava/unitatea de nave este redislocată.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Revista la bord

    ART. 160
    (1) Revista la bord are ca scop verificarea ordinii interioare, stării de întreţinere, curăţeniei şi aspectului marinăresc al navei, stabilirea gradului de pregătire atins la instrucţia de specialitate, de vitalitate şi marinărească, însuşirea de către militari a rolurilor de luptă zilnice, precum şi a prevederilor prezentului regulament.
    (2) Pe timpul desfăşurării revistei la bord se verifică, de asemenea, aspectul exterior al militarilor, starea echipamentului, armamentului, tehnicii de la bord şi modul de întreţinere al acestora.
    ART. 161
    Revista la bord se execută cel puţin de două ori pe an; intrarea în operativitate a navelor după perioada de reparaţii/andocare se face prin desfăşurarea unei reviste la bord.
    ART. 162
    Revista la bord se mai desfăşoară, de regulă, cu ocazia trecerii la exploatarea de sezon, înaintea diferitelor zile festive, misiunilor internaţionale sau a altor activităţi importante; revista la bord nu se execută în zilele de sâmbătă, duminică sau sărbători legale.
    ART. 163
    Revista la bord se primeşte de către comandantul navei şi/sau şefii lui direcţi; planul desfăşurării revistei la bord se aprobă şi se transmite comandantului navei de către şeful care conduce această activitate cu cel puţin 10 zile înainte.
    ART. 164
    Revista la bord se încheie cu un exerciţiu general pe navă; rezultatul revistei la bord se aduce la cunoştinţa întregului echipaj.
    ART. 165
    (1) Revista la bord se pregăteşte şi se desfăşoară cu întregul echipaj, pe baza unui plan de pregătire detaliat care va conţine sarcinile de pregătire stabilite pentru toţi membrii echipajului, întocmit de comandatul secund/ofiţerul secund al navei şi aprobat de comandantul navei.
    (2) Planul de pregătire a revistei la bord se elaborează pe baza cerinţelor reieşite din planul de desfăşurare primit de la eşalonul care va executa revista la bord, a constatărilor rezultate în urma verificării/inspectării preliminare a stării de întreţinere a navei, în raport cu practica şi spiritul marinăresc, potrivit detaliilor menţionate în anexa nr. 10.
    ART. 166
    Pentru pregătirea revistei la bord comandantul navei poate să folosească orele afectate ca rezervă din repartiţia orelor pe un an de instrucţie, precum şi timpul destinat pentru întreţinerea navei şi a tehnicii.
    ART. 167
    Şeful comisiei care primeşte revista la bord trebuie să fie mai mare sau cel puţin egal în grad cu comandantul navei.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Desfăşurarea activităţilor la bord pe timpul inspecţiilor şi controalelor

    ART. 168
    (1) Inspecţiile şi controalele la unităţile de nave/nave se execută în conformitate cu normele în vigoare, referitoare la organizarea şi executarea inspecţiilor şi controalelor de către eşaloanele care au drept de inspecţie sau de control.
    (2) La sosirea comisiei de inspecţie/control, întregul echipaj al navei trebuie să fie adunat la pupa navei; după prezentarea raportului de către comandantul navei, la ordinul persoanei care conduce inspecţia/controlul ofiţerul de gardă/cart pe navă comandă: "Pregătiţi nava pentru inspecţie/control!".
    (3) Încăperile navei se deschid, se luminează şi se scot capoatele de pe armament, tehnică şi ambarcaţiunile navei; militarii care nu au în primire armament, aparatură şi tehnică, se aliniază în locurile fixate prin ordin sau trec la posturi conform rolului.
    (4) Când nava este pregătită pentru inspecţie/control, comandantul navei raportează persoanei care conduce inspecţia/controlul.
    ART. 169
    (1) Membrii comisiei de inspecţie/control care verifică serviciile de luptă sunt întâmpinaţi de către comandanţii acestora şi dau raportul numai în cazul în care cei care verifică sunt mai mari sau egali în grad.
    (2) Când cel care execută inspecţia/controlul este însoţit de comandantul navei, raportul se dă celui care execută inspecţia numai dacă acesta este mai mare sau egal în grad decât comandantul navei.
    (3) Dacă pe timpul inspecţiei/controlului soseşte un şef care este superior în grad persoanei care conduce inspecţia/controlul, raportul se dă de către comandantul navei, iar cel care execută inspecţia se prezintă.
    (4) Persoana care conduce inspecţia/controlul este însoţită de comandantul navei şi de comandantul/ofiţerul secund.
    ART. 170
    Pe timpul verificării armamentului şi a tehnicii, se interzice echipajului părăsirea posturilor pe care le prezintă pentru inspecţie/control, cu excepţia cazurilor impuse de cerinţele serviciului.
    ART. 171
    La terminarea inspecţiei/controlului, ofiţerul de gardă/cart dă comanda: "Liber de la inspecţie/control"; la această comandă, tehnica se aduce în stare de repaus, se sting luminile, se verifică şi se închid încăperile, iar militarii trec în repaus.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Reguli specifice privind activitatea de securitate şi sănătate în muncă la bord

    ART. 172
    (1) Personalul îmbarcat este obligat să posede cunoştinţe cu privire la lucrul în condiţiile specifice de la bord, astfel încât activităţile să se desfăşoare în siguranţă.
    (2) Pe timpul prezenţei la bord, personalul îmbarcat trebuie să respecte legislaţia specifică în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
    ART. 173
    Obligaţia şi răspunderea stabilirii şi realizării măsurilor de securitate şi sănătate în muncă la bord revine comandantului navei.
    ART. 174
    (1) Organizarea şi conducerea activităţii de instruire pe linia securităţii şi sănătăţii în muncă la bordul navelor militare se consemnează în OZN/OZU menţionându-se nominal, persoanele care efectuează instruirea introductiv generală, instruirea la locul de muncă, instruirea periodică şi durata acestora şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
    (2) Înainte de andocări, reparaţii, lucrări în arboradă sau în afara bordajului, îmbarcări-debarcări de muniţii, rachete, torpile, bombe antisubmarin, mine, trageri de artilerie, lansări de rachete, bombe şi mine, dragaj, lucrări de distrugeri, conducătorii activităţilor dispun în mod obligatoriu instruirea la schimbarea condiţiilor de muncă şi consemnarea efectuării instruirii în OZU/OZN şi în jurnalul de bord.
    (3) Instruirea la schimbarea condiţiilor de muncă se consemnează în fişa individuală de instruire, în care semnează, atât cei instruiţi, cât şi cel care a condus instruirea, iar verificarea însuşirii instruirii se efectuează de către comandantul secund/ofiţerul secund al navei.
    (4) Conducătorii activităţilor prevăzute la alin. (2) trebuie să dea dispoziţii de efectuare a lucrării numai după ce au verificat personal situaţia echipamentului de protecţie folosit şi s-au luat toate măsurile de securitate, referitoare le regulile care trebuie respectate pe tot timpul efectuării acestor lucrări, efectuând o supraveghere tehnică permanentă şi completă.
    (5) Persoanele îmbarcate temporar la bordul navei, pentru completarea echipajului, dacă provin de la nave similare şi de pe funcţii corespunzătoare activităţilor ce urmează să le desfăşoare, sunt instruite de conducătorul locului de muncă la sosirea la bord, iar instruirea se înscrie în fişa individuală de instruire, la rubrica destinată instruirii la schimbarea condiţiilor de muncă.
    (6) Persoanele îmbarcate temporar la bordul navei, altele decât cele menţionate la alin. (5) sunt instruite la urcarea la bord de către comandantul secund/ofiţerul secund cu privire la riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice la bordul navei, prevederile instrucţiunilor proprii, măsurile de acordare a primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.
    (7) Instruirea persoanelor prevăzute la alin. (6) se finalizează prin semnarea fişei colective de instruire, care se va păstra la comandantul navei şi are o valabilitate de 30 de zile calendaristice; o copie a fişei colective de instruire se predă inspectorului cu securitatea şi sănătatea în muncă al unităţii de nave/navei.
    ART. 175
    Toate activităţile de instruire de la bord se consemnează în jurnalul de bord, unde se menţionează numele conducătorului instruirii şi numărul participanţilor.
    ART. 176
    Navele militare se consideră locuri de muncă cu grad ridicat de pericol.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Reguli specifice în cazul decesului la bord

    ART. 177
    (1) În situaţia în care se produce decesul unei persoane aflate la bord în timp ce nava se află pe mare în apele teritoriale, la bord se desfăşoară următoarele activităţi:
    a) comandantul navei ordonă măsuri de izolare a locului decesului, de conservare a probelor şi de anunţare a organului de cercetare competent;
    b) se constată decesul;
    c) toate activităţile desfăşurate se consemnează în jurnalul de bord;
    d) comandantul navei eliberează extras din jurnalul de bord pentru serviciul public comunitar local al persoanelor din locul de debarcare.
    (2) În situaţia în care se produce decesul unei persoane aflate la bord în timp ce nava se află pe mare în afara teritoriului statului român, la bord se desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c); la sosirea în ţară, comandantul navei eliberează extras din jurnalul de bord şi îl transmite prin căpitănia portului de debarcare serviciului public comunitar local de evidenţa persoanelor a sectorului 1 al municipiului Bucureşti.
    ART. 178
    Constatarea decesului unei persoane la bordul navei se face după cum urmează:
    a) de către medicul de la bord care întocmeşte certificatul medical constatator al decesului;
    b) de către un medic din primul port de escală în situaţia în care nu există medic la bord;
    c) de către comandantul navei împreună cu consiliul de bord dacă decesul s-a produs pe o navă pe care nu există medic, iar durata marşului până la primul port de escală este mai mare de 24 de ore, cu consemnarea în jurnalul de bord.
    ART. 179
    În cazul decesului la bord comandantul efectuează cercetări potrivit legii; după sosirea navei în port comandantul navei pune la dispoziţia organelor de cercetare competente probele conservate şi documentele întocmite.
    ART. 180
    (1) De regulă, defunctul trebuie să fie înmormântat la uscat.
    (2) Când depărtarea de primul port de escală este mai mică de 24 de ore, corpul defunctului se păstrează la bord până la intrarea în portul respectiv, unde, imediat după sosire prin mijlocirea organelor consulare, se fac formalităţile pentru debarcarea, trimiterea în ţară sau înmormântarea defunctului.
    (3) În situaţia în care nava se află în marş, iar decesul s-a produs dintr-o boală contagioasă şi/sau depărtarea de primul port de escală este mai mare de 24 de ore şi nu sunt condiţii pentru păstrarea adecvată în camere frigorifice disponibile şi izolate a corpului celui decedat, defunctul se introduce într-un sicriu lestat sau se înveleşte într-o tendă cusută şi lestată, după care se scufundă în mare.
    (4) Coordonatele punctului unde decedatul a fost scufundat se înscriu în jurnalul de bord.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Reguli specifice privind activitatea de protecţie a mediului la bord

    ART. 181
    (1) Personalul îmbarcat este obligat să respecte normele de protecţia mediului şi să ia toate măsurile necesare prevenirii poluării de orice fel.
    (2) Se interzice aruncarea peste bord a oricăror substanţe ori materiale, indiferent de natura acestora.
    ART. 182
    Pe timpul activităţilor desfăşurate la bord, comandantul navei trebuie să ia măsuri de prevenire pentru:
    a) deversarea sau scurgerea accidentală a produselor/reziduurilor petroliere în apele de suprafaţă, sol şi ecosistemele terestre;
    b) depozitarea, deversarea sau împrăştierea deşeurilor periculoase, toxice sau menajere;
    c) poluarea cu metale grele a solului şi a apelor de suprafaţă;
    d) deversarea apelor menajere sau a celor de santină ale navelor maritime/fluviale în apele curgătoare sau în mare;
    e) distrugerea solului ca urmare a folosirii muniţiei de artilerie, a substanţelor explozive sau incendiare, precum şi ca urmare a executării lucrărilor genistice;
    f) distrugerea, tăierea sau incendierea vegetaţiei, pădurilor, arborilor sau arbuştilor;
    g) poluarea datorată emisiei în atmosferă a gazelor cu efect de seră, pe timpul funcţionării tehnicii şi instalaţiilor militare;
    h) poluarea fonică a mediului înconjurător datorată antrenamentelor şi exerciţiilor.
    ART. 183
    (1) Şeful serviciului de luptă logistic răspunde pentru modul de organizare şi desfăşurare a colectării deşeurilor de la bord în conformitate cu reglementările în vigoare.
    (2) Locurile pentru colectarea deşeurilor pe navă se stabilesc prin OZN/OZU.
    ART. 184
    (1) La tancurile maritime şi fluviale, remorcherele maritime de salvare, dragoarele maritime, puitoarele de mine, corvetele, navele purtătoare de rachete, fregatele şi navele de construcţie similară din Forţele Navale se întocmeşte planul de intervenţie în caz de poluare cu hidrocarburi.
    (2) Planul de intervenţie în caz de poluare cu hidrocarburi se aprobă de comandantul eşalonului superior şi este pus în aplicare în situaţii reale sau în cadrul exerciţiilor generale pe navă.
    (3) Pentru intervenţia în caz de poluare cu hidrocarburi, în funcţie de tipul de navă, la bord se asigură materiale absorbante şi de intervenţie stabilite prin reglementări ale eşalonului superior.

    CAP. V
    Cazarea, hrănirea, menţinerea sănătăţii personalului îmbarcat şi a capacităţii de luptă a echipajului navei

    SECŢIUNEA 1
    Repartizarea personalului îmbarcat pe cabine şi cazărmi

    ART. 185
    Nava este structurată constructiv pe compartimente în cadrul cărora se pot afla încăperi de locuit care se împart în cabine, careuri, saloane şi cazărmi şi încăperi cu destinaţie specială.
    ART. 186
    (1) Încăperile de locuit de la bord trebuie să asigure condiţii normale pentru cazarea, hrănirea, menţinerea sănătăţii personalului îmbarcat şi a capacităţii de luptă a echipajului navei.
    (2) Fiecare încăpere de locuit trebuie să aibă un număr de ordine; numerotarea se face de la prova spre pupa, de la tribord la babord şi pe punţi, de sus în jos.
    (3) Fiecare încăpere de locuit are un inventar cu materialele din încăperea respectivă; inventarul se întocmeşte de către gestionarul materialelor.
    (4) Pentru fiecare încăpere de locuit, se numeşte prin OZN un responsabil care ia în primire inventarul şi răspunde de ordinea şi curăţenia din compartiment.
    (5) În încăperile de locuit este interzisă păstrarea materialelor sau obiectelor, altele decât cele destinate pentru salvare, funcţionarea şi vitalitatea navei.
    ART. 187
    (1) Orice persoană îmbarcată la bordul unei nave militare are dreptul la cazare; repartizarea personalului îmbarcat pe cabine şi cazărmi se face în raport cu gradul şi funcţia fiecăruia.
    (2) Planul cu repartizarea încăperilor de locuit se întocmeşte de către comandantul secund/ofiţerul secund şi se aprobă de către comandantul navei.
    (3) Cabina comandantului navei nu se repartizează altor persoane.
    ART. 188
    În cazul în care la navă se află îmbarcat un număr mai mare de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri, aceştia sunt cazaţi şi în compartimente comune sau cazărmi.
    ART. 189
    În timpul îmbarcării pentru practică/stagiu, elevii/studenţii instituţiilor militare de învăţământ sunt repartizaţi, pe cât posibil, în compartimente de locuit separat de membrii echipajului; când condiţiile permit, ofiţerii-studenţi sunt repartizaţi pe cabine.
    ART. 190.
    (1) Soldaţii şi gradaţii profesionişti din echipajul navei sunt repartizaţi pe cabine, careuri şi cazărmi astfel încât să fie cât mai aproape de P.L. pe care le deservesc.
    (2) În timpul staţionării în port, echipajele submarinelor, navelor de rangul 4 şi al navelor speciale mici sunt cazate la cazărmi plutitoare sau în clădiri la cheu.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Careurile şi saloanele navelor

    ART. 191
    (1) Careurile sunt încăperi destinate ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor pentru adunări, convocări de pregătire şi servitul hranei.
    (2) Comandantul navei stabileşte alte activităţi care se pot desfăşura în careuri.
    (3) În situaţia în care la bordul navei nu există decât un careu, acesta este folosit în mod eşalonat, pe categorii de personal.
    ART. 192
    Şef al careului ofiţerilor este comandantul secund/ofiţerul secund, iar şef al careului maiştrilor militari şi subofiţerilor este şeful de echipaj.
    ART. 193
    (1) La navele care au încăperi special destinate pentru comandanţii/şefii de la eşaloanele superioare, în care intră şi un salon, acesta este considerat salonul comandantului superior.
    (2) Comandantul superior stabileşte personalul care desfăşoară activităţi în salon.
    ART. 194
    Pe timpul staţionării în portul de bază, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii care fac parte din echipajele submarinelor, navelor de rangul 4 şi navelor speciale mici, cazaţi la cazărmi plutitoare sau în clădiri la cheu, au destinate şi amenajate spaţii conform regulilor stabilite pentru fiecare categorie în parte.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Reguli de folosire a cabinelor, careurilor, saloanelor şi cazărmilor

    ART. 195
    Persoanelor cărora li s-au repartizat cabine pentru locuit le este interzis:
    a) să ocupe altă cabină decât cea repartizată, fără aprobarea comandantului secund/ofiţerului secund;
    b) să schimbe încuietoarea de la uşă fără a asigura dublura cheii;
    c) să servească hrana în cabină, în afara cazului în care sunt bolnave şi nu se pot deplasa la careu;
    d) să desfăşoare alte activităţi decât cele pentru care este destinată cabina;
    e) să facă modificări în starea de fixaţie.
    ART. 196
    (1) Pe timpul cât în cabină se află una sau mai multe persoane, este interzisă încuierea uşii, atât ziua, cât şi noaptea.
    (2) Amararea obiectelor din fiecare cabină, careu, salon şi cazarmă se execută conform rolurilor navei de către personalul căruia i-a fost repartizată.
    (3) În timpul marşului, antrenamentelor, inspecţiilor şi revistelor la bord, cabinele, careurile, cazărmile şi saloanele nu se încuie.
    (4) Au dreptul de a intra în aceste încăperi numai militarii repartizaţi conform rolului şi persoanele care execută controlul sau inspecţia.
    ART. 197
    (1) Cheile de la cabine se păstrează la persoanele care le ocupă, cu obligaţia ca la plecarea de la bord să le predea ofiţerului de gardă/cart pe navă; dublurile acestor chei se păstrează la şeful de echipaj.
    (2) Deschiderea cabinei în lipsa aceluia care o ocupă se face numai cu aprobarea comandantului secund/ofiţerului secund sau ofiţerului de gardă pe navă.
    ART. 198
    Pentru curăţenia încăperilor se numesc militari din echipaj, conform rolului pentru curăţenia navei.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Cazarea echipajului la cazarma plutitoare

    ART. 199
    Echipajele navelor care se cazează la cazarma plutitoare sunt repartizate pe compartimente conform planului întocmit de către şeful de stat major al unităţii de nave şi aprobat de către comandantul unităţii.
    ART. 200
    (1) Echipajele cazate pe cazarma plutitoare nu sunt cuprinse în rolurile acesteia.
    (2) Folosirea echipajelor pentru întreţinerea cazărmii plutitoare se poate face numai cu aprobarea şefului de stat major al unităţii de nave.
    (3) Echipajele cazate pe cazarma plutitoare întreţin numai compartimentele pe care le utilizează.
    (4) Modul de acţiune a echipajelor cazate la cazarma plutitoare, în caz de incendiu, avarii sau accidente, se stabileşte prin instrucţiuni, elaborate de către comandantul cazărmii plutitoare şi aprobate de şeful de stat major al unităţii de nave.
    ART. 201
    (1) Când echipajele execută acţiuni pe mare/fluviu, comandanţii navelor sunt obligaţi să înştiinţeze comandantul cazărmii plutitoare şi în acelaşi timp să prezinte un tabel cu militarii care rămân la cazarma plutitoare.
    (2) În situaţia în care nu se emit ordine speciale, aceşti militari intră în subordinea comandantului cazărmii plutitoare şi pot fi numiţi la executarea serviciului de manenţă/gardă şi cart şi la întreţinerea navei.
    (3) La plecarea navelor pe mare/fluviu, compartimentele de locuit şi magaziile echipajelor se predau comandantului cazărmii plutitoare.
    (4) Cheile compartimentelor respective se păstrează la ofiţerul de gardă/cart pe cazarma plutitoare/unitatea de nave.
    ART. 202
    (1) Încălzirea compartimentelor se realizează funcţie de condiţiile de temperatură exterioară pentru asigurarea condiţiilor de muncă şi de funcţionare a tehnicii.
    (2) La bordul navei este interzisă folosirea altor surse de încălzire decât a celor prevăzute prin dotarea navei.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Reguli specifice privind hrănirea personalului îmbarcat

    ART. 203
    (1) Personalul îmbarcat primeşte drepturile de hrană conform normelor stabilite prin instrucţiunile în vigoare.
    (2) Comandanţii au obligaţia să asigure o alimentaţie raţională cu preparate pregătite şi servite în condiţii igienice.
    (3) Zilnic, înainte de distribuire, hrana preparată este verificată de medicul/sanitarul navei şi de către ofiţerul de gardă/cart pe navă care avizează documentul de distribuţie a hranei.
    ART. 204
    Timpul pentru servitul mesei se stabileşte prin programul orar al unităţii; intervalul de timp dintre două mese nu trebuie să depăşească 7 ore, dar nici să fie mai mic de 4 ore.
    ART. 205
    (1) Planul meniu săptămânal este întocmit de intendentul navei sau o persoană desemnată de comandant şi este avizat de către şeful serviciului de luptă logistic şi medic/sanitar.
    (2) Comandantul secund/ofiţerul secund aprobă planul meniu săptămânal.
    (3) Comandantul navei aprobă modificările planului meniu şi substituirile de alimente.
    ART. 206
    (1) Cadrele militare servesc masa în careuri.
    (2) Studenţii şi elevii servesc masa, dacă este posibil, separat de soldaţii şi gradaţii profesionişti care fac parte din echipaj.
    (3) Cu aprobarea comandantului navei, studenţii din ultimul an de studiu, pe timpul practicii, pot servi masa la careul ofiţerilor.
    ART. 207
    (1) Seriile de intrat la masă se stabilesc de către comandantul secund/ofiţerul secund al navei.
    (2) Comandantul navei serveşte masa la careu, cu ofiţerii; în această situaţie se respectă următorul protocol:
    a) personalul din prima serie ia loc la masă cu 5-10 minute înainte de ora stabilită;
    b) cu 5 minute înainte de ora fixată pentru servitul mesei se raportează comandantului navei;
    c) ofiţerii încep să servească masa după sosirea comandantului navei la careu;
    d) comandantul navei poate servi masa separat atunci când nava are prevăzut un salon sau dacă este invitat de comandantul superior;
    e) comandantul superior serveşte masa la careu împreună cu comandantul navei şi niciodată înaintea acestuia;
    f) dacă comandantul nu poate veni la masă, el dă aprobarea pentru servitul mesei.
    ART. 208
    La masă, echipajul navei poartă ţinuta stabilită; nu se permite servitul mesei în echipament de protecţie sau de lucru.
    ART. 209
    Soldaţii şi gradaţii profesionişti servesc masa, de regulă, în cazărmi; în sezonul călduros, când nava staţionează la cheu sau la ancoră, dacă starea mării permite, masa se poate servi pe punte, în locuri amenajate.
    ART. 210
    (1) Distribuirea hranei se face în timpul stabilit prin programul orar.
    (2) Militarilor care nu au venit la timp la masă nu li se mai păstrează hrana, cu excepţia celor care se găsesc în serviciul de zi sau la lucrări ordonate, în afara bordului navei, caz în care aceasta se păstrează conform reglementărilor în vigoare.
    (3) Militarilor care lucrează în afara navei, la distanţe mari, li se trimite hrana la locul de lucru; dacă transportul hranei nu este posibil, aceştia primesc la plecarea de la navă, hrană rece.
    (4) Militarii care sunt în serviciu de cart sunt înlocuiţi, pentru a servi masa, de către militarii din schimbul următor.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Respectarea regulilor igienico-sanitare la bord

    ART. 211
    Respectarea regulilor igienico-sanitare pe navă pentru menţinerea sănătăţii, constituie o îndatorire a personalului îmbarcat.
    ART. 212
    Organizarea activităţilor igienico-sanitare revine medicului/sanitarului navei.
    ART. 213
    Spălatul se execută obligatoriu de către întregul personal îmbarcat în timpul prevăzut în programul orar.
    ART. 214
    (1) Baia cu apă caldă se execută obligatoriu de către întregul echipaj al navei, ori de câte ori este nevoie; comandantul secund/ofiţerul secund al navei aprobă programul de îmbăiere, la propunerea medicului/sanitarului navei.
    (2) Personalul din serviciul de zi, din serviciul de luptă electromecanic, bucătării, militarii din grupul/grupa intendenţă şi cei care execută lucrări de reparaţii/revizii şi întreţinere la bord, fac zilnic duş cu apă caldă.
    ART. 215
    Lenjeria de pat se schimbă cel puţin o dată pe săptămână sau mai des când situaţia impune.
    ART. 216
    (1) Când o navă se întoarce dintr-o misiune desfăşurată în afara teritoriului statului român se execută, în mod obligatoriu, examinarea medicală a echipajului conform normelor în vigoare şi, după caz, dezinfecţia şi dezinsecţia.
    (2) Echipajul este supravegheat epidemiologic în conformitate cu normele legale specifice pentru prevenirea bolilor transmisibile sau infecţioase pe teritoriul ţării.
    (3) În caz de boală infecto-contagioasă, se iau măsuri de izolare a navei şi a echipajului şi se declară starea de carantină, în funcţie de caracterul epidemiei şi de gravitatea bolii.
    (4) Starea de carantină se instituie din ordinul eşalonului superior, la propunerea şefului serviciului medical al unităţii de nave.
    (5) Când o navă urmează să desfăşoare misiuni în afara teritoriului statului român, se efectuează în mod obligatoriu acţiuni de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare, în vederea obţinerii Certificatului Internaţional Dezinfecţie Dezinsecţie Deratizare, de la autorităţile sanitare portuare române.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Controalele şi vizitele medicale

    ART. 217
    (1) Activitatea de asistenţă medicală la nivelul navelor/unităţilor de nave se realizează prin cabinete medicale cu sau fără staţionar de către personalul medical de specialitate sau grupul/grupa asigurare medicală.
    (2) Prin personal medical se înţelege:
    a) medic;
    b) subofiţer sanitar/asistent medical;
    c) sanitar; este un soldat şi gradat profesionist, asistent medical sau soldat şi gradat profesionist pregătit în a doua specialitate;
    d) personal paramedical; este personal fără pregătire medicală instruit special la diferite niveluri în acordarea primului ajutor calificat, utilizând echipamente specifice, inclusiv defibrilatoarele semiautomate externe, acţionând în echipe, într-un cadru instituţionalizat.
    ART. 218
    (1) Pentru supravegherea stării de sănătate şi a dezvoltării fizice a militarilor se organizează controlul medical periodic al echipajului.
    (2) Controlul medical periodic al echipajului se efectuează la centrele medicale de specialitate, în baza planificării medicului şef al Forţelor Navale, în conformitate cu legislaţia în vigoare; cu această ocazie, comisia de expertiză medicală stabileşte aptitudinea pentru îmbarcare/scufundare a personalului.
    ART. 219
    La submarine, înaintea ieşirii pe mare, medicul execută în mod obligatoriu controlul medical al întregului echipaj.
    ART. 220
    (1) Medicul/sanitarul navei/unităţii de nave execută asigurarea medicală a activităţilor de scufundare.
    (2) Controlul medical al scafandrilor se execută înaintea fiecărei activităţi de scufundare.
    (3) Medicul poate interzice executarea activităţii de scufundare dacă personalul nu este într-o stare fizico-psihică corespunzătoare.
    ART. 221
    (1) Personalul aeronautic execută controlul medical la Institutul Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială "General doctor aviator Victor Anastasiu" pentru obţinerea aptitudinii medicale de zbor, în conformitate cu baremele medicale în vigoare.
    (2) Pentru personalul aeronautic îmbarcat se execută suplimentar controlul medical pentru obţinerea aptitudinii de îmbarcare.
    (3) Medicul navei execută asigurarea medicală a zborului, atunci când există elicopter la bord.
    (4) Controlul medical al membrilor echipajului elicopterului îmbarcat se execută înaintea fiecărei activităţi de instrucţie planificată şi înaintea fiecărei misiuni de zbor ordonate.
    (5) Medicul poate interzice executarea zborului dacă membrii echipajului nu sunt într-o stare fizico-psihică corespunzătoare.
    ART. 222
    Militarii care se înapoiază din misiuni şi detaşări se prezintă la punctul medical al unităţii de nave pentru control medical, iar dacă este cazul, sunt trataţi.
    ART. 223
    Echipajul navei care urmează să execute misiuni în afara teritoriului statului român efectuează controlul medical înainte de începerea pregătirii misiunii potrivit normelor în vigoare.
    ART. 224
    Când nava se găseşte în locul de bazare permanentă, asistenţa medicală se organizează şi se asigură de către medicul navei/unităţii de nave.
    ART. 225
    (1) Acordarea primului ajutor se execută de către medicul/sanitarul navei.
    (2) Pe timpul executării unor misiuni pe mare/fluviu de către navele care nu sunt încadrate cu personal sanitar, comandantul unităţii de nave solicită eşalonului superior să asigure asistenţă medicală pe toată durata misiunii.
    (3) Dacă situaţia impune, ajutorul medical se acordă şi în cazul când acesta este solicitat de către o navă întâlnită pe mare sau fluviu.
    ART. 226
    (1) Personalul care lucrează permanent la blocul alimentar este supus periodic analizelor medicale specifice, conform normelor în vigoare.
    (2) Rezultatele controalelor medicale specifice se înscriu în carnetul medical al personalului respectiv, iar evidenţa se ţine la cabinetul medical al unităţii.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Apa potabilă la bordul navei

    ART. 227
    (1) Calitatea apei potabile este verificată trimestrial din punct de vedere bacteriologic şi chimic, prin grija medicului/sanitarului navei/unităţii de nave.
    (2) Atât pe timpul refacerii plinurilor, cât şi a păstrării apei potabile, la navă se iau măsuri pentru prevenirea contaminării tancurilor de apă.
    (3) Apa din tancuri se examinează bacteriologic şi chimic, după refacerea plinurilor.
    (4) Apa potabilă se îmbarcă la navă numai cu mijloace special destinate pentru această operaţiune.
    ART. 228
    (1) Mijloacele destinate îmbarcării apei potabile se păstrează curate şi nu se întrebuinţează în alte scopuri.
    (2) Capetele furtunurilor se piturează în culori diferite şi se inscripţionează după caz "Potabilă"/"Sărată".

    SECŢIUNEA a 9-a
    Ventilaţia compartimentelor navei

    ART. 229
    (1) La navă se execută ventilaţia compartimentelor pentru asigurarea condiţiilor de muncă şi de funcţionare a tehnicii.
    (2) Toate compartimentele navei trebuie să aibă din construcţie asigurată o bună ventilaţie naturală sau mixtă în concordanţă cu S.P.L. ordonat pe navă.
    (3) Compartimentele destinate pentru păstrarea muniţiei, substanţelor inflamabile şi staţiile de încărcare acumulatori, trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de ventilaţie separate care să asigure extracţia aerului din compartiment şi evacuarea în zone care să nu producă pericol de incendiu sau explozie.
    ART. 230
    (1) La submarine, atât la suprafaţă cât şi în imersiune, supravegherea concentraţiei de bioxid de carbon, hidrogen şi alte gaze nocive, se execută de către personalul de serviciu din compartimente, sub supravegherea generală a serviciului de cart din postul central.
    (2) Ventilarea compartimentelor, pentru reducerea concentraţiei de bioxid de carbon şi a noxelor, se face la ordinul ofiţerului de cart, atunci când submarinul se află la suprafaţă şi numai cu aprobarea comandantului navei, pe timpul imersiunii.
    (3) Când submarinul se află în imersiune şi nu sunt posibilităţi de ventilare a acestuia prin dispozitivul de funcţionare motor Diesel la imersiune/MDI, sistemul de regenerare a aerului se pune în funcţiune numai la ordinul comandantului navei.
    (4) Pe timpul încărcării bateriilor de acumulatori se supraveghează cu multă atenţie concentraţia de hidrogen, iar ventilarea se execută după reguli speciale.

    SECŢIUNEA a 10-a
    Iluminatul la bordul navei

    ART. 231
    (1) Pe timp de noapte, când nava se află acostată, la bord se iluminează punţile, schela/scara de acces, trecerile şi locurile înguste sau periculoase, tambuchiurile şi posturile de manevră.
    (2) Pe timpul marşului sau staţionării, în exterior funcţionează numai luminile stabilite prin Regulamentul internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare - COLREG şi prin Regulamentul de navigaţie pe Dunăre în sectorul românesc, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 787/2007, cu modificările şi completările ulterioare, - RND.
    ART. 232
    (1) Scările şi culoarele interioare, compartimentele importante pentru vitalitatea navei şi locurile cu pericol de accidente vor fi permanent iluminate.
    (2) Noaptea, pe timpul aplicării măsurilor de camuflare vizuală a navei, scările, punţile exterioare, comanda de marş şi culoarele interioare se prevăd cu corpuri de iluminat cu lumină albastră, iar trecerile din corpul navei spre punţile exterioare trebuie prevăzute cu întrerupător automat.
    ART. 233
    Fiecare compartiment trebuie prevăzut cu sistem de iluminare de avarie.
    ART. 234
    Compartimentele destinate pentru păstrarea muniţiei, substanţelor inflamabile şi staţiile de încărcare acumulatori trebuie prevăzute cu instalaţii de iluminare antiexplozie.

    CAP. VI
    Ambarcaţiuni militare

    SECŢIUNEA 1
    Reguli specifice privind organizarea, conducerea şi exploatarea ambarcaţiunilor militare din Forţele Navale

    ART. 235
    (1) Ambarcaţiunile militare sunt acele mijloace plutitoare de dimensiuni mici, de tipul bărcilor şi şalupelor, cu sau fără echipaj militar permanent, capabile să se deplaseze sub efectul unui mijloc de propulsie respectiv rame, vele, motor, să transporte materiale ori persoane şi nu dispun de facilităţii proprii de cazare şi hrănire.
    (2) Ambarcaţiunile militare se împart în:
    a) ambarcaţiunile navei;
    b) ambarcaţiuni militare cu destinaţie specială;
    c) ambarcaţiuni militare pentru instrucţie marinărească.
    (3) Ambarcaţiunile militare prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c) se pot deplasa independent sau pot fi deplasate cu mijloace navale, aeriene sau terestre înspre/dinspre raioanele de acţiune şi sau de pregătire.
    (4) Ambarcaţiunile militare din Forţele Navale sunt deservite de armament sau echipaj.
    (5) Armamentul/echipajul unei ambarcaţiuni militare cu rame sau vele are în compunere, după caz: un şef de ambarcaţiune, personal pentru tras la rame/manevra velelor, un observator- semnalizator la prova care asigură şi mânuirea căngilor/barbetelor.
    (6) Armamentul/echipajul unei ambarcaţiuni militare cu motor, dacă nu este prevăzut prin statul de organizare sau rolurile navei, are în compunere, după caz: un şef de ambarcaţiune, un navigator/timonier, un electromecanic/motorist, un observator-semnalizator la prova/specialist comunicaţii şi un om la manevra pupa.
    (7) Armamentul/echipajul unei ambarcaţiuni militare se consemnează în OZU/OZN şi jurnalul de bord înainte de plecarea în misiune.
    ART. 236
    (1) Şefii de ambarcaţiuni militare sau a navei se numesc din rândul ofiţerilor, maiştrilor militari sau a gradaţilor în urma absolvirii unei forme specifice de pregătire organizată într-o instituţie autorizată naţional/internaţional, echivalată de autorităţile naţionale competente şi consemnată în OZU/OZN.
    (2) Ambarcaţiunile militare care execută transportul persoanelor ce au dreptul la mărci distinctive şi de comandament, al amiralilor şi generalilor şi sunt comandate de un ofiţer de marină.
    ART. 237
    (1) Fiecărei ambarcaţiuni militare i se repartizează câte un nume/număr de ordine/bordaj prin OZU/OZN.
    (2) Pe oglinda sau pe comanda de navigaţie a ambarcaţiunilor militare, acolo unde este posibil, se piturează pavilioane din "Codul naţional de pavilioane saulă", care reprezintă chemarea ambarcaţiunii militare, sau chemarea generală a tuturor ambarcaţiunilor militare.
    (3) La prova ambarcaţiunilor militare, în ambele borduri, se înscriu pe bordaj numărul sau numele navei de care aparţin şi numărul ambarcaţiunii militare respective.
    ART. 238
    (1) Fiecărei ambarcaţiuni militare i se stabileşte prin datele de construcţie capacitatea de încărcare cu personal sau materiale pentru vreme bună/rea.
    (2) Numărul de persoane care pot fi luate la bord pe timp bun şi pe timp rău, precum şi datele referitoare la capacitatea de încărcare se înscrie pe comanda de navigaţie şi pe oglinda ambarcaţiunilor militare; datele înscrise pe comanda de navigaţie trebuie să fie cunoscute şi respectate cu stricteţe de către şefii de ambarcaţiuni militare.
    ART. 239
    (1) Şeful ambarcaţiunii militare răspunde de materialele din inventarul ambarcaţiunii militare, îmbarcarea personalului şi materialelor, ordinea interioară şi de asigurarea deplasării în siguranţă.
    (2) Personalul care face parte din armamentul/echipajul ambarcaţiunii militare se subordonează şefului acesteia.
    (3) Şeful ambarcaţiunii militare este obligat ca la înapoierea din misiune să informeze persoana care are în primire ambarcaţiunile militare, despre starea tehnică şi defecţiunile constatate şi să o predea cu inventarul complet, în ordine şi curată.
    ART. 240
    (1) Pe timpul conducerii, şeful ambarcaţiunii militare trebuie să respecte cu stricteţe prevederile COLREG/RND, regulile serviciului de radă, precum şi uzanţele portului respectiv.
    (2) Pe timp de noapte, toate ambarcaţiunile militare sunt obligate să poarte luminile prevăzute de COLREG, iar la fluviu, pe cele prevăzute de RND, şi să respecte luminile şi semnele prevăzute pe fluviile sau apele interioare respective.
    (3) Şefii ambarcaţiunilor militare sunt obligaţi să acorde tot ajutorul posibil ambarcaţiunilor naufragiate şi celor în pericol de a se scufunda, cu respectarea strictă a normelor de siguranţă pentru ambarcaţiunea proprie.
    ART. 241
    După plecarea de la navă, cheu, ponton, şeful ambarcaţiunii militare asigură siguranţa navigaţiei şi menţinerea ordinii şi disciplinei în ambarcaţiune.
    ART. 242
    (1) Dacă o ambarcaţiune militară trece pe lângă o navă militară de la care primeşte ordin să se apropie, să acosteze sau observă pavilionul specific de chemare a ambarcaţiunii arborat, şeful ambarcaţiunii execută ordinul primit, cu excepţia cazului în care se transportă un comandant/şef care ordonă continuarea marşului; la primirea acestui ordin, şeful ambarcaţiunii militare comunică navei care l-a chemat, pe cine transportă şi ordinul primit pentru continuarea marşului.
    (2) În situaţia când este chemat la ordin, dar are de îndeplinit o misiune urgentă, şeful ambarcaţiunii militare este obligat să raporteze acest lucru ofiţerului de gardă/cart al navei la care a fost chemat şi să acţioneze mai departe conform ordinelor primite pentru executarea misiunii, iar la înapoierea la bord să raporteze despre aceasta ofiţerului de gardă/cart al navei proprii.
    (3) Ambarcaţiunea militară trimisă la mal şi care este nevoită să aştepte, ancorează în apropierea malului, la adâncimea favorabilă staţionării în siguranţă, iar în caz că este surprinsă de timp nefavorabil, şeful ambarcaţiunii ia măsuri care să pună în siguranţă ambarcaţiunea, echipajul, materialele, armamentul individual şi muniţia.
    ART. 243
    (1) Pentru transportul proviziilor şi materialelor cu ambarcaţiuni militare, şeful ambarcaţiunii urmăreşte stivuirea corectă şi amararea materialelor pentru a nu influenţa stabilitatea ambarcaţiunii.
    (2) Materialele grele trebuie aşezate şi amarate la centrul ambarcaţiunii; materialele sau proviziile se acoperă cu prelate pentru a fi protejate contra valurilor şi ploii.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Ambarcaţiunile navei

    ART. 244
    (1) Ambarcaţiunile navei reprezintă mijloacele plutitoare din dotarea acesteia destinate pentru pregătirea marinărească a echipajelor, salvarea oamenilor căzuţi în apă, cercetarea suprafeţei de apă şi a malurilor şi/sau pentru transport de persoane şi materiale.
    (2) Ambarcaţiunile navei fac parte din mijloacele colective de salvare.
    (3) Ambarcaţiunile la bordul navelor se numerotează de la prova la pupa, numerele impare în tribord, iar cele pare în babord.
    ART. 245
    Plecarea ambarcaţiunilor navei de la bord şi acostarea acestora la navă/cheu este permisă numai cu aprobarea comandantului navei, iar în lipsa acestuia cu aprobarea înlocuitorului legal.
    ART. 246
    (1) Se interzice plecarea de la bord/cheu a unei ambarcaţiuni aparţinând navei care nu îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
    a) personalul care formează armamentul/echipajul ambarcaţiunii navei este complet şi poartă ţinuta şi echipamentul ordonate;
    b) este respectată capacitatea de încărcare;
    c) plinurile de apă, alimente şi combustibil sunt asigurate;
    d) instalaţia de lumini/luminile funcţionează normal, unde este cazul;
    e) mijloacele de navigaţie, de comunicaţii, semnalizare, vitalitate, salvare şi materialele de inventar sunt complete şi dispuse la locul lor;
    f) personalul îmbarcat este instruit privind normele de sănătate şi securitate în muncă specifice.
    (2) Şeful ambarcaţiunii navei este obligat să verifice îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1), înainte de plecarea de la bord/cheu şi să raporteze ofiţerului de cart/gardă pe navă, acesta din urmă consemnând cele raportate în jurnalul de bord.
    (3) Pe timpul marşului în formaţie, şeful ambarcaţiunii navei este obligat să menţină permanent contactul vizual cu celelalte ambarcaţiuni, să observe sectorul în care execută navigaţia şi să menţină distanţa de siguranţă între ambarcaţiuni în funcţie de condiţiile hidro-meteorologice.
    ART. 247
    După coborârea pavilionului la nave, de regulă, ambarcaţiunile navei se ridică la bord; aceeaşi măsură se ia şi pe timpul zilei, atunci când se prognozează vreme rea.
    ART. 248
    (1) Se interzice ridicarea ambarcaţiunilor navei cu personal la bord, cu excepţia personalului de manevră sau a celor răniţi.
    (2) În ambarcaţiunile navei remorcate rămâne numai personalul destinat manevrei, echipat corespunzător, cu excepţia cazului în care starea mării nu permite apropierea de şalupa remorcher pentru luarea la bord a personalului îmbarcat.
    (3) Pe timpul remorcării, ambarcaţiunile navei sunt supravegheate de către personalul de serviciu numit în acest scop de la nava care remorchează.
    ART. 249
    (1) Pe timpul cât ambarcaţiunile navei armate sunt la cheu/ponton/mal, militarilor din compunerea armamentului/echipajului bărcii le este interzisă părăsirea locului de staţionare fără aprobarea şefului ambarcaţiunii.
    (2) În situaţia în care ambarcaţiunile navei sunt legate la tangon sau la pupa navei sau când se pregătesc pentru ridicarea la bord, acestea trebuie să aibă cârmele scoase.
    (3) În situaţia în care ambarcaţiunile cu motor ale navei se află la bord/cheu, cheile de contact se păstrează la ofiţerul de gardă/cart pe navă.
    (4) În situaţia când nava se pregăteşte pentru ieşirea pe mare sau fluviu, şeful de echipaj/şeful ambarcaţiunii navei verifică funcţionarea instalaţiilor pentru lăsarea ambarcaţiunilor la apă şi fixarea acestora pe gruie sau cavaleţi.
    (5) Atunci când este necesar ca militarii din compunerea armamentului/echipajului să se deplaseze pe uscat pentru executarea unor activităţi ordonate, şeful ambarcaţiunii navei numeşte un planton care rămâne în ambarcaţiune pentru paza acesteia.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Ambarcaţiuni militare cu destinaţie specială

    ART. 250
    Ambarcaţiunile militare cu destinaţie specială sunt acele ambarcaţiuni care desfăşoară activităţi independent şi sunt utilizate pentru misiuni specifice în raioanele de acţiune a forţelor.
    ART. 251
    Ambarcaţiunile militare cu destinaţie specială pot fi transportate în raionul de executare a misiunii pe peridocuri sau cu alte mijloace de transport rutier, naval sau aerian.
    ART. 252
    (1) Ambarcaţiunile militare cu destinaţie specială care nu au stat de organizare sunt exploatate de către personal admis la comanda/exploatarea acestora, nominalizat prin OZU.
    (2) Echipajul ambarcaţiunilor militare cu destinaţie specială care au încadrare incompletă, se completează cu personal admis la comanda/exploatarea acestora, nominalizat prin OZU.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Ambarcaţiuni militare pentru instrucţie marinărească

    ART. 253
    Ambarcaţiunile militare pentru instrucţie marinărească reprezintă ambarcaţiunile utilizate pentru pregătirea marinărească a elevilor, studenţilor şi altor categorii de personal, inclusiv în scopuri de agrement.
    ART. 254
    (1) Armamentul/echipajul ambarcaţiunii militare pentru instrucţie marinărească execută pregătirea sub conducerea unui instructor calificat.
    (2) Instrucţia armamentului/echipajului ambarcaţiunii militare constă în conducerea, manevra şi întreţinerea ambarcaţiunii.
    (3) În condiţii hidrometeorologice nefavorabile se evită executarea şedinţelor de pregătire practică pe mare/fluviu a armamentelor/echipajelor ambarcaţiunilor militare pentru instrucţie marinărească prevăzute la alin. (1).

    SECŢIUNEA a 5-a
    Primirea/plecarea ambarcaţiunilor militare la/de la bordul navei

    ART. 255
    (1) Toate ambarcaţiunile militare care se apropie de o navă sunt interogate de către personalul de cart, conform procedurilor în vigoare.
    (2) Şeful ambarcaţiunii militare este obligat să răspundă, în funcţie de persoanele pe care le transportă, astfel:
    a) pentru comandantul unităţii de nave sau şefii direcţi ai acestuia "Marca";
    b) pentru comandantul navei "Denumirea navei";
    c) pentru ceilalţi ofiţeri "Ofiţeri";
    d) pentru maiştrii militari, subofiţeri, gradaţi "Militari la bord".
    (3) Şeful ambarcaţiunii militare care nu intenţionează să acosteze la nava care întreabă, răspunde: "Ambarcaţiune la larg".
    (4) În cazul în care ambarcaţiunea militară nu răspunde somaţiei, şeful de cart/veghea la ancoră raportează ofiţerului de gardă/cart situaţia.
    (5) Ambarcaţiunile militare nu acostează la o navă, ziua sau noaptea, până nu primesc aprobare de la ofiţerul de gardă/cart al navei respective, prin mijloace de semnalizare vizuală sau prin voce, prin care se indică locul de acostare.

    CAP. VII
    Mijloacele de salvare de la bordul navei

    SECŢIUNEA 1
    Organizarea mijloacelor de salvare de la bordul navei

    ART. 256
    Mijloacele de salvare de la bordul unei nave trebuie să respecte prevederile Legii nr. 308/2007 pentru aderarea României la Protocolul din 1978 privind Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (Convenţia SOLAS), adoptat la Londra la 17 februarie 1978, astfel cum acesta a fost modificat prin amendamentele din 1981, respectiv 1988 şi sunt constituite din:
    a) mijloace de salvare individuală;
    b) mijloace de salvare colectivă;
    c) mijloace radio/vizuale de semnalizare pentru distress.
    ART. 257
    (1) Orice persoană îmbarcată la bord este obligată să-şi însuşească modul de folosire a mijloacelor de salvare repartizate şi răspunde de starea de întreţinere şi de existenţa accesoriilor acestora.
    (2) Mijloacele de salvare nu se folosesc în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate.
    ART. 258
    (1) Locurile unde se amplasează la bord mijloacele de salvare sunt stabilite prin construcţia navei.
    (2) În caz de urgenţă, mijloacele de salvare trebuie să fie disponibile imediat.
    (3) Se interzice păstrarea mijloacelor de salvare individuală şi a inventarului ambarcaţiunilor colective de salvare în dulapuri sau compartimente încuiate.
    ART. 259
    Mijloacele radioelectronice şi de semnalizare/distress specifice navelor sunt:
    a) EPIRB, radiobaliza pentru localizarea sinistrelor;
    b) SART, transpondere radar amplasate în fiecare bord pe puntea de comandă, cu posibilităţi de utilizare imediată;
    c) staţii de emisie-recepţie dublu canal 16 VHF, pe puntea de comandă cu posibilităţi de utilizare imediată;
    d) console de comunicaţii cu facilităţi semnalizare distress;
    e) rachete de semnalizare.
    ART. 260
    Pe puntea de comandă a navei sau lângă puntea de comandă se dispun cel puţin 12 rachete de semnalizare pentru salvare, cu paraşută şi lumină roşie, cu posibilităţi de utilizare imediată.
    ART. 261
    Prin rolurile navei, pentru fiecare ambarcaţiune a navei sau mijloc/plută colectivă de salvare se numeşte un şef şi un înlocuitor al acestuia, instruiţi pentru întrebuinţarea ambarcaţiunilor navei şi a instalaţiilor de lansare la apă necesare pentru abandonarea navei de către toate persoanele aflate la bord.
    ART. 262
    (1) Şefii ambarcaţiunilor navei şi mijloacelor de salvare colectivă trebuie:
    a) să fie instruiţi pentru manevra acestora;
    b) să fie nominalizaţi în OZN/OZU şi rolurile navei;
    c) să cunoască regulile şi tehnicile de supravieţuire pe mare;
    d) să aibă o listă cu armamentul/echipajul ambarcaţiunii navei/mijlocului de salvare;
    e) să verifice dacă armamentul/echipajul/personalul îmbarcat de sub comanda sa, îşi cunoaşte îndatoririle ce îi revin;
    f) să prelucreze la nevoie instrucţiunile prevăzute în manual/ghidul de supravieţuire pe mare.
    (2) Principalele atribuţii ale şefilor ambarcaţiunilor navei şi mijloacelor de salvare sunt:
    a) să asigure navigaţia şi menţinerea vitalităţii ambarcaţiunilor navei ori mijloacelor colective de salvare;
    b) să organizeze pe carturi veghea interioară;
    c) să menţină condiţiile de sănătate şi confort a echipajului, în special a celor care au suferit leziuni sau şocuri;
    d) să raţionalizeze consumului de apă şi alimente;
    e) să menţină legăturile cu celelalte nave, mijloace de salvare şi să folosească eficient mijloacele de comunicaţii/semnalizare;
    f) să menţină o disciplină strictă şi o stare ridicată a moralului;
    g) să ţină, dacă este posibil, la zi un jurnal cu evenimentele produse.
    ART. 263
    (1) Conducerea lansării ambarcaţiunilor navei ori a mijloacelor de salvare colectivă revine şefilor acestora.
    (2) Pe timpul exerciţiilor de antrenament la navă se instruiesc toţi membrii din echipaj, inclusiv personalul îmbarcat temporar, pentru a lansa ambarcaţiunile navei/mijloacele de salvare colectivă, în situaţiile în care şefii de ambarcaţiune/mijloc de salvare sau echipă de lansare nu-şi pot exercita atribuţiile.
    ART. 264
    (1) Fiecare membru al echipajului trebuie să participe la un exerciţiu de abandon al navei, cel puţin o dată pe lună, sau în primele 24 de ore de la plecarea navei din port, iar personalul îmbarcat temporar trebuie să fie instruit în privinţa folosirii mijloacelor individuale şi colective de salvare şi a regulilor ce trebuie respectate în caz de urgenţă.
    (2) Dacă pe navă există personal îmbarcat temporar, acesta se repartizează pe mijloacele de salvare colective, iar în situaţia în care acestea sunt insuficiente, comandantul navei solicită eşalonului superior suplimentarea cu mijloacele de salvare necesare.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Mijloacele de salvare individuală

    ART. 265
    (1) Mijloacele de salvare individuală sunt:
    a) vestele individuale de salvare;
    b) colacii de salvare;
    c) costumele hidrotermice de protecţie.
    (2) Vestele individuale de salvare şi costumele hidrotermice de protecţie trebuie asigurate pentru fiecare membru al echipajului, inclusiv pentru personalul îmbarcat temporar la bordul unei nave militare, cu o rezervă de 10%.
    (3) Vestele individuale de salvare de care dispune nava sunt rigide şi gonflabile; cele gonflabile sunt cu declanşare automată la contactul cu apa sau cu declanşare manuală şi se repartizează membrilor echipajului care au sarcini cu risc mare de cădere în apă, pe punţile exterioare.
    ART. 266
    (1) Vestele individuale de salvare se dau în primire, de către şeful de echipaj, fiecărei persoane îmbarcate la bord şi se păstrează permanent la P.L., respectiv, la cabine/cazărmi.
    (2) Colacii de salvare se amplasează la bordul navelor militare în locuri accesibile, în ambele borduri, pe cât posibil pe toate punţile deschise care se extind până la bordajul navei, fără a fi prinşi în dispozitive de fixare permanentă şi cel puţin un colac de salvare va fi amplasat în apropierea pupei navei.
    (3) În fiecare din bordurile navei se va amplasa cel puţin câte un colac de salvare prevăzut cu saulă antigiratorie şi rezistentă la rupere, cu o lungime egală cu dublul înălţimii la care este fixat acesta deasupra liniei de plutire.
    (4) O parte din colacii de salvare sunt dotaţi cu lumină cu autoaprindere.
    (5) În bordurile comenzii de navigaţie se dispun cu prioritate colaci de salvare cu eliberare automată, dotaţi cu lumină cu autoaprindere şi marcator cu fum care se declanşează automat în apă.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Mijloacele de salvare colectivă

    ART. 267
    Navele militare, în funcţie de clasa/tipul, mărimea şi destinaţia lor, sunt echipate cu următoarele categorii de mijloace de salvare colectivă:
    a) ambarcaţiunile navei, cu rame, drezină sau motor;
    b) plute/insule colective de salvare, de diferite capacităţi.
    ART. 268
    (1) În marş şi în staţionare la ancoră, ambarcaţiunile navei sunt fixate de instalaţiile lor de lansare la apă, pe cavaleţi, cu cârmele la post, fără capot şi cu dopurile înşurubate, iar plutele/insulele de salvare trebuie să fie astfel amarate încât să permită eliberarea manuală din dispozitivele lor de fixare.
    (2) Ambarcaţiunile navei se leagă cu barbeta sau cu un braţ fals spre prova navei, astfel ca în momentul lansării la apă să-şi păstreze direcţia paralelă cu axul longitudinal al navei.
    (3) În ambarcaţiunile navei vor exista în permanenţă centuri de salvare pentru numărul de persoane stabilit, materiale de navigaţie şi de semnalizare.
    ART. 269
    Pe containerul plutelor/insulelor colective de salvare sunt evidenţiate: numele fabricantului sau marca de fabricaţie, seria, numele autorităţii care a dat aprobarea şi numărul de persoane pe care îl poate transporta, tipul de raţii de ajutor conţinute, data ultimei revizii, lungimea barbetei, instrucţiuni de lansare, înălţimea maximă de arimare permisă deasupra liniei de plutire.
    ART. 270
    Pe ambarcaţiunile navei sunt inscripţionate cu litere mari, latine vizibile de sus în jos, pe ambele borduri la prova: dimensiunile ambarcaţiunii, numărul de persoane pentru care este autorizată, numele şi portul de înregistrare căruia îi aparţine nava şi numărul ambarcaţiunii.
    ART. 271
    Inventarul de complet al ambarcaţiunilor navei care sunt utilizate pentru salvare colectivă cuprinde mijloace de manevră, salvare, supravieţuire, vitalitate, comunicaţii/ semnalizare, accesorii şi materiale suplimentare.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Verificarea şi întreţinerea mijloacelor de salvare

    ART. 272
    Prin grija comandantului secund/ofiţerului secund, reviziile tuturor mijloacelor de salvare colectivă de la bord se efectuează de către agenţi economici autorizaţi, la termenele specificate în cărţile tehnice ale acestora.
    ART. 273
    (1) Lunar şi înaintea ieşirilor pe mare/fluviu, toate mijloacele de salvare şi dispozitivele de lansare a acestora la apă se inspectează vizual şi se verifică, pentru stabilirea stării tehnice a acestora; constatările se consemnează în jurnalul de bord.
    (2) Motoarele ambarcaţiunilor navei se verifică periodic, cu respectarea specificaţiilor tehnice.
    ART. 274
    (1) Capetele de la curenţii/manevrele care se folosesc la lansarea ambarcaţiunilor navei se inversează la intervale de timp care să nu depăşească 30 de luni.
    (2) Curenţii/manevrele se înlocuiesc dacă se constată deteriorarea acestora sau la intervale de timp care nu depăşesc 5 ani.
    ART. 275
    Reparaţiile şi întreţinerea ambarcaţiunilor navei se execută în conformitate cu instrucţiunile producătorului, iar reparaţiile urgente pot fi efecutate la bordul navei; reparaţiile periodice se execută de către agenţi economici autorizaţi.

    CAP. VIII
    Reguli de operare a elicopterelor la bordul navei

    SECŢIUNEA 1
    Elicopterele şi personalul aeronautic îmbarcat

    ART. 276
    Elicopterele îmbarcate reprezintă sisteme de arme şi senzori, capabile să acţioneze de la bordul navelor cu capabilităţi port-elicopter, mărindu-le considerabil capacitatea de descoperire şi lovire a ţintelor navale de suprafaţă şi submarine.
    ART. 277
    (1) Pentru îmbarcarea şi participarea elicopterelor la operaţii, misiuni şi exerciţii se constituie, în cadrul echipajului navei, serviciul de luptă aviaţie.
    (2) Serviciul de luptă aviaţie este format din personal navigant, personal tehnic şi de asigurare detaşat din unitatea de elicoptere a Forţelor Navale sau alte structuri de aviaţie.
    ART. 278
    (1) Componenţa serviciului de luptă aviaţie este stabilită pentru fiecare perioadă de îmbarcare/misiune în parte în funcţie de condiţiile de operare, durată, misiunile ce trebuie executate, intensitatea acestora şi resursa de elicopter planificată a fi întrebuinţată.
    (2) Decizia privind alcătuirea serviciului de luptă aviaţie aparţine autorităţii care emite ordinul de îmbarcare, la propunerea comandantului navei şi cu avizul comandantului unităţii de elicoptere.
    ART. 279
    Serviciul de luptă aviaţie este încadrat cu personal aeronautic, astfel:
    a) comandantul serviciului de luptă aviaţie;
    b) echipajul elicopterului;
    c) echipa tehnică îmbarcată formată din ingineri şi tehnicieni, specialişti de aviaţie;
    d) grupa meteo.
    ART. 280
    (1) Echipajul elicopterului îmbarcat este constituit din:
    a) pilot comandant;
    b) copilot;
    c) inginer/tehnician de bord;
    d) operator de bord, specialist radio, radiolocaţie, hidrolocaţie, transmitere/achiziţii date şi voce;
    e) salvator ca însoţitor de bord;
    f) medic/paramedic ca însoţitor de bord.
    (2) Echipajul elicopterului se asigură în proporţie de minimum 1,5 echipaje per elicopter.
    (3) În funcţie de caracterul misiunii, echipajul elicopterului are o compunere diferită, anumiţi membri ai echipajului pot îndeplini, dacă deţin calificările necesare, atribuţiile altor funcţii, astfel:
    a) inginerul/tehnicianul de bord poate fi trăgător aerian, operator troliu sau salvator;
    b) operatorul de bord poate fi salvator.
    ART. 281
    Echipa tehnică îmbarcată asigură executarea tuturor operaţiunilor de mentenanţă a elicopterului la bord, pregătirea aeronavei pentru zbor şi alte activităţi specifice zborului fiind alcătuită, de regulă, din:
    a) şeful echipei tehnice şi locţiitor tehnic al comandantului serviciului de luptă aviaţie - un ofiţer, inginer de aviaţie;
    b) doi specialişti celulă şi motoare;
    c) doi specialişti instalaţii electrice şi aparatură de bord;
    d) doi specialişti radioelectronică de bord şi avionică;
    e) doi specialişti armament de bord şi sisteme de salvare;
    f) un specialist aparatură control obiectiv.
    ART. 282
    (1) Echipa de conducere, control şi asigurare a zborului este constituită din personal aparţinând, atât echipajului navei, cât şi serviciului de luptă aviaţie, astfel:
    a) AC/H, trei ofiţeri, maiştri militari sau subofiţeri din echipajul navei care deţin calificări de controlori de trafic aerian radar;
    b) director punte de zbor/FDD, trei ofiţeri, maiştri militari sau subofiţeri din echipajul navei care deţin calificări de controlor de trafic aerian non-radar, numai la navele care sunt echipate cu turn de control al zborului/TWR;
    c) ofiţer cu dirijarea pe puntea de zbor/FDO şi şeful echipei de asigurare pe puntea de zbor, trei ofiţeri, maiştri militari sau subofiţeri din echipajul navei care deţin o calificare de dispecer pentru elicoptere;
    d) un ofiţer meteorolog, din unitatea de elicoptere;
    e) un maistru militar sau subofiţer meteorolog, din unitatea de elicoptere;
    f) grupa de amarare elicopter compusă dintr-un şef de grupă, un maistru militar din echipa tehnică şi patru-şase operatori echipă omogenă sau mixtă, formată din personal din cadrul echipei tehnice şi/sau soldaţi şi gradaţi profesionişti din echipajul navei, conform rolurilor;
    g) grupa de intervenţie şi luptă cu focul compusă din patru-şase soldaţi şi gradaţi profesionişti din echipajul navei;
    h) grupa de alimentare cu combustibil compusă din doi maiştri militari din echipa tehnică şi doi maiştri militari/soldaţi şi gradaţi profesionişti din echipajul navei;
    i) grupa de pliere pale şi manevrare elicopter pe puntea de zbor şi în hangar compusă din şeful echipei tehnice, patru maiştri militari din echipa tehnică şi grupa de amarare elicopter.
    (2) La navele care nu sunt dotate cu un turn de control al zborului, FDO îndeplineşte şi atribuţiile funcţiei FDD, trebuind să deţină şi calificările corespunzătoare.
    (3) Şeful grupei de amarare este şi ajutorul FDO.
    ART. 283
    (1) Personalul aparţinând echipajului navei care intră în compunerea echipei de conducere, control şi asigurare a zborului nu execută cart în perioada desfăşurării activităţilor de zbor şi este pregătit şi atestat în a doua specialitate conform cerinţelor postului pentru care este nominalizat.
    (2) Personalul participant la conducerea, controlul şi asigurarea zborului este atestat anual printr-o convocare de pregătire privind particularităţile operării elicopterului la bordul navei.
    ART. 284
    Personalul serviciului de luptă aviaţie se instruieşte la unitatea de elicoptere; la bordul navei execută acele forme de pregătire specifice misiunilor navei şi întrebuinţării elicopterului îmbarcat.
    ART. 285
    Pe timpul cât nava se află în portul de dislocare permanentă, elicopterul şi personalul care îl însoţeşte este debarcat urmând a participa la programul de instrucţie al unităţii de elicoptere.
    ART. 286
    Pentru asigurarea zborului unor elicoptere ce aparţin altor structuri şi care operează pe puntea de zbor, se constituie echipă de conducere şi asigurare a zborului din personalul echipajului, instruit corespunzător şi atestat.
    ART. 287
    Este interzisă folosirea personalului din echipa de punte la alte activităţi desfăşurate la bordul navei, pe timpul derulării activităţii de zbor, cu excepţia situaţiilor de luptă pentru vitalitatea navei şi numai dacă securitatea zborului nu este pusă în pericol.
    ART. 288
    Pe timpul executării misiunilor, aplicaţiilor şi marşurilor de instrucţie, când la bordul navei se află elicopter operaţional, personalul aeronautic îmbarcat nu execută serviciu de gardă sau cart.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Pregătirea şi îmbarcarea elicopterului

    ART. 289
    Pregătirea pentru îmbarcarea elicopterului este o activitate planificată şi desfăşurată de nava care urmează să primească elicopter la bord şi unitatea de elicoptere, în baza ordinului de îmbarcare.
    ART. 290
    Ordinul de îmbarcare a elicopterului se emite de către comandantul/şeful eşalonului superior unităţii de elicoptere şi navei şi cuprinde:
    a) misiunea navei şi scopul îmbarcării elicopterului;
    b) durata misiunii;
    c) raionul de desfăşurare;
    d) particularităţile executării zborului în raionul de desfăşurare;
    e) zonele interzise zborului;
    f) resursa de elicopter alocată pentru executarea misiunii;
    g) măsurile de asigurare;
    h) demersurile diplomatice întreprinse pentru obţinerea aprobărilor de zbor în spaţiul aerian al statelor riverane, dacă este necesar;
    i) data şi locul îmbarcării personalului şi materialelor;
    j) data şi locul îmbarcării elicopterului;
    k) data şi locul debarcării elicopterului, personalului şi materialelor;
    l) componenţa nominală a serviciului de luptă aviaţie constituit.
    ART. 291
    Pregătirea executată de navă pentru îmbarcarea elicopterului constă în:
    a) parcurgerea unui program de instruire specific, de către personalul din echipajul navei cu atribuţii în executarea activităţilor aeronautice sau altor activităţi care pot influenţa desfăşurarea zborului;
    b) verificarea şi remedierea defecţiunilor constatate la instalaţiile de la hangar şi puntea de zbor;
    c) aprovizionarea cu combustibil de aviaţie;
    d) pregătirea şi repartiţia spaţiilor de cazare, de pregătire, de depozitare loturi piese de schimb şi de lucru destinate personalului detaşamentului elicopterului îmbarcat;
    e) pregătirea şi îmbarcarea elicopterului, personalului aeronautic şi a loturilor de piese de schimb şi accesorii.
    ART. 292
    Îmbarcarea elicopterului şi a detaşamentului special constituit la bordul navei se face cu cel puţin 24 de ore înainte de ieşirea navei din port.
    ART. 293.
    Îmbarcarea elicopterului se face, de regulă, în mare sau în port, când nava se află la cheu, dacă condiţiile de vânt sunt corespunzătoare, iar în apropierea navei nu sunt obstacole şi cel puţin o direcţie este degajată.
    ART. 294
    (1) Şeful echipei tehnice îmbarcate ia în primire hangarul şi instalaţiile destinate operării şi executării mentenanţei la elicoptere.
    (2) Spaţiile şi instalaţiile de la bordul navei destinate asigurării condiţiilor de operare pentru elicoptere sunt puse la dispoziţie în stare de funcţionare, la parametrii standard.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Reguli de operare a elicopterelor la bordul navei

    ART. 295
    (1) Aprobarea executării zborului de la bordul navei este atributul comandantului navei.
    (2) După primirea misiunii şi luarea hotărârii pentru zbor, comandantul serviciului de luptă aviaţie informează, în cadrul briefingului de zbor, personalul aeronautic, cu privire la acţiunile necesare pentru pregătirea şi executarea misiunii sau zborului de instrucţie.
    (3) La briefingul de zbor participă:
    a) comandantul navei şi/sau comandantul secund;
    b) comandanţii serviciilor de luptă;
    c) şeful grupului de luptă navigaţie şi observaţie;
    d) ofiţerul de cart;
    e) medicul;
    f) echipajul elicopterului;
    g) şeful echipei tehnice;
    h) FDD/FDO;
    i) AC/H;
    j) meteorologul.
    ART. 296
    Pe timpul desfăşurării activităţilor de pregătire a elicopterului pentru zbor, pe timpul executării zborului în apropierea navei, apuntării şi pe timpul desfăşurării operaţiunilor post-zbor, personalul de aviaţie îmbarcat şi personalul din echipajul navei cu atribuţii pe linia coordonării şi asigurării zborului se află la P.L.
    ART. 297
    (1) Pe timpul cât la bordul navei se află elicopter şi se desfăşoară activităţi aeronautice, este interzis accesul persoanelor care nu aparţin echipei tehnice sau echipajului elicopterului, în hangar şi pe puntea de zbor, dacă nu sunt însoţite de către şeful echipei tehnice sau inginerul/mecanicul de bord.
    (2) Persoanele care au fost îmbarcate sau urmează să fie debarcate de la bordul elicopterului sunt însoţite pe puntea de zbor de şeful grupei de amarare, cu aprobarea şi la semnalul FDO.
    ART. 298
    Personalul care participă la asigurarea zborului poartă echipament de protecţie adecvat.
    ART. 299
    (1) Pe timpul marşului sau staţionării la ancoră este interzisă menţinerea elicopterului pe puntea de zbor, cu excepţia timpului cât se află într-o stare de alertă ridicată şi pe perioada de timp necesară pregătirii pentru zbor sau executării operaţiunilor post-zbor.
    (2) În mod excepţional, elicopterul poate staţiona pe puntea de zbor şi pentru executarea unor lucrări de mentenanţă atunci când condiţiile meteorologice şi starea mării o permit.
    ART. 300
    (1) Pe timpul staţionării pe puntea de zbor cât şi în hangar, elicopterul trebuie asigurat şi amarat.
    (2) Scoaterea calelor şi a legăturilor înainte de decolare precum şi amararea elicopterului după apuntare se execută numai la semnalul FDO, după ce acesta a primit aprobarea pilotului.
    (3) Grupa de amarare a elicopterului acţionează la ordinele şi conform indicaţiilor FDO.
    ART. 301
    (1) Ofiţerul de cart este obligat să manevreze nava astfel încât să asigure condiţiile necesare operării elicopterului.
    (2) Cererile pilotului elicopterului cu privire la poziţionarea navei sunt formulate pentru asigurarea condiţiilor necesare executării decolării şi apuntării în siguranţă.
    ART. 302
    (1) Este interzisă executarea schimbărilor de drum a navei atunci când elicopterul se află în procedură de apropiere finală, de apuntare, pe puntea de zbor neamarat sau cu motoarele pornite, precum şi pe timpul manevrei de scoatere/introducere din/în hangar.
    (2) Înainte de decolare FDO nu permite scoaterea legăturilor de amarare fără aprobarea punţii de comandă sau dacă comunicaţia cu aceasta este întreruptă.
    (3) Este interzisă, de asemenea, acordarea permisiunii pentru executarea apuntării fără aprobarea controlorului de zbor sau în situaţia în care comunicaţia cu acesta este întreruptă, cu excepţia unor situaţii de urgenţă care reclamă executarea unei apuntări rapide şi numai la solicitarea pilotului.

    CAP. IX
    Marşul şi staţionarea navei

    SECŢIUNEA 1
    Pregătirea navei pentru marş şi luptă

    ART. 303
    Navele ies pe mare sau fluviu în baza ordinului emis de autoritatea competentă; după primirea ordinului, misiunea se înscrie în jurnalul de bord.
    ART. 304
    După primirea şi însuşirea ordinului, comandantul navei aduce la cunoştinţa membrilor echipajului principalele prevederi ale acestuia în părţile ce-i privesc şi ordonă măsuri de pregătire a navei pentru marş şi luptă.
    ART. 305
    (1) Pregătirea navei pentru marş şi luptă se execută în cadrul pregătirii pentru îndeplinirea misiunii, care se desfăşoară într-un interval de timp determinat şi cuprinde 3 etape.
    (2) Prima etapă se desfăşoară în zilele premergătoare executării misiunii şi constă în:
    a) întocmirea documentelor de planificare a misiunii: harta cu marşul preliminar, planul de operaţii al ieşirii pe mare/fluviu;
    b) pregătirea, verificarea şi admiterea tehnicii, armamentului şi personalului pentru îndeplinirea misiunii.
    (3) A doua etapă se desfăşoară cu cel puţin 24 de ore înainte de plecarea în misiune şi constă în:
    a) pregătirea navei la semnalul: "Pregătiţi nava pentru marş şi luptă";
    b) verificarea funcţionării aparaturii şi tehnicii în timpii prevăzuţi în formularul tehnico-tactic şi rolurile navei;
    c) alte activităţi stabilite de comandantul navei.
    (4) A treia etapă începe cu cel puţin o oră înaintea executării manevrei de plecare din locul de staţionare şi în cadrul acesteia se desfăşoară instructajul cu privire la executarea misiunii.
    ART. 306
    (1) Comandantului navei primeşte de la comandantul secund/ofiţerul secund raportul privind stadiul pregătirii navei pentru marş şi luptă, analizează condiţiile hidrometeorologice din momentul manevrei, eventuale restricţii şi limitări care pot influenţa siguranţa navei pe timpul desfăşurării manevrei.
    (2) Comandantul secund/ofiţerul secund prezintă comandantului navei modul în care se va desfăşura manevra de plecare şi raportează situaţia prezenţei echipajului şi a personalului îmbarcat temporar.
    ART. 307
    La pregătirea navei pentru marş, echipajul verifică starea de funcţionare a armamentului, aparaturii şi tehnicii, existenţa şi starea mijloacelor şi materialelor de vitalitate şi salvare, starea compartimentelor, amararea tuturor obiectelor la bord, etanşarea navei; rezultatul acestei verificări se consemnează în jurnalul de bord.
    ART. 308
    (1) Înainte de începerea virării ancorei sau dezlegarea de la geamandură, comandantul navei ordonă semnalul: "La posturile de manevră!".
    (2) Echipajul îşi ocupă posturile de manevră şi execută activităţi, conform rolului pentru manevră.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Ieşirea/intrarea navei din/în port. Plecarea de la ancoră

    ART. 309
    (1) Manevra de plecare/acostare a navei de la/la cheu, geamandură sau ancoră este în responsabilitatea directă a comandantului navei.
    (2) Pe timpul manevrei de ieşire/intrare a navei din/în port, echipajul se află la posturile de manevră, iar grupa de protecţia forţei la P.L., în măsură să respingă atacurile executate prin surprindere asupra navei.
    (3) Pentru evitarea unor situaţii neprevăzute se menţine o ancoră "în gardă", gata de fundarisit, care se pune la post după ieşirea navei din port/radă sau după acostare.
    ART. 310
    (1) Manevra trebuie să fie astfel executată încât să nu stânjenească manevra altor nave care intră sau ies din port.
    (2) Pentru marcarea intenţiilor de manevră şi a acţiunilor navei proprii, în scopul evitării abordajelor, se transmit din timp semnale regulamentare.
    ART. 311
    Navele de rangul 1 şi 2, iar pe vreme rea şi cele de rangul 3, la manevra de plecare de la cheu/acostare sunt asistate, la solicitarea comandanţilor navelor, de remorchere sau şalupe de remorcaj specializate.
    ART. 312
    (1) Navigaţia pe timpul manevrei de intrare/ieşire în/din port se execută cu precizie, folosind toate mijloacele de semnalizare maritimă şi reperele de navigaţie din zonă, mijloacele radiotehnice şi oricare alte mijloace şi informaţii posibile.
    (2) Submarinele au prioritate faţă de navele de suprafaţă la ieşirea/intrarea din/în port.
    ART. 313
    (1) Aprobarea de ieşire/intrare din/în port se solicită eşalonului superior.
    (2) Odată cu solicitarea aprobării eşalonului superior, se înştiinţează şi autorităţile portuare despre executarea manevrei.
    ART. 314
    (1) La intrarea şi ieşirea navei în/din port, ofiţerul de cart pe navă este obligat să indice postului de observare numirea navei şi semnalul de recunoaştere.
    (2) Când pe mare sau fluviu se întâlnesc două nave militare, fiecare îşi indică numirea.
    (3) Regula de indicare a numirii este de la nava de rang mai mic la cea de rang mai mare, de la nava fără marcă la nava cu marcă sau de la marca inferioară la marca superioară, iar dacă navele sunt de acelaşi rang, regula de indicare este funcţie de gradul şi vechimea în grad a comandantului.
    (4) Navele aflate în marş ridică primele numirea faţă de cele staţionate la ancoră, cu excepţia celor care poartă o marcă superioară.
    ART. 315
    La terminarea manevrei de acostare se pune tehnica în stare de repaus, iar la ordinul comandantului navei, se trece la executarea serviciului de gardă şi cart în staţionare şi refacerea capacităţii de luptă.
    ART. 316.
    Pe timpul intrării/ieşirii în/din port, comandantul navei are obligaţia de a respecta cu stricteţe prevederile instrucţiunilor referitoarea la manevra de intrare/ieşire în/din port în vigoare.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Marşul navei

    ART. 317
    (1) Marşul constituie deplasarea unei nave sub acţiunea mijloacelor de propulsie şi guvernare.
    (2) Nava stopată, aflată în derivă, se consideră în marş şi trebuie să respecte toate regulile de navigaţie şi de prevenire a abordajelor.
    ART. 318
    Orice navă poate naviga izolat sau în formaţie; când se navighează în formaţie, elementele de mişcare se stabilesc de către ofiţerul cu controlul tactic.
    ART. 319
    (1) Deplasarea navei se face pe drumul şi cu viteza stabilite de ofiţerul de cart şi/sau de comandantul navei; nimeni nu are dreptul să schimbe drumul şi viteza navei fără comanda ofiţerului de cart/comandantului navei.
    (2) Pentru evitarea coliziunii, eşuării sau a altor pericole, ofiţerul de cart conduce nava executând manevre din timp, hotărât şi în conformitate cu practica marinărească.
    (3) După trecerea sau evitarea pericolului, revine la drumul şi viteza iniţială, raportând comandantului despre manevra executată.
    ART. 320
    Pe timpul marşului, indiferent de zona de navigaţie, se respectă prevederile COLREG/RND, precum şi regulile prevăzute pentru navigaţie pe timpul intrării, trecerii sau ieşirii din zonele de separare a traficului.
    ART. 321
    (1) În marş, comandantul navei poate delega autoritatea privind conducerea navei ofiţerului cu navigaţia/ofiţerului de cart.
    (2) Pe timpul delegării autorităţii, dacă situaţia o impune, comandantul navei preia conducerea navei; predarea/preluarea se consemnează în jurnalul de bord.
    ART. 322
    Când se navighează pe canale, pe fluviu sau în porturi, viteza navei trebuie adaptată pentru a nu produce avarii instalaţiilor sau construcţiilor de la mal, ambarcaţiunilor şi navelor acostate sau aflate în marş.
    ART. 323
    (1) În conducerea navei poate interveni comandantul unităţii de nave sau un comandant superior acestuia, comandantul navei fiind absolvit în acest caz de răspunderea conducerii navei din momentul în care comandantul superior dă nemijlocit prima comandă la cârmă/maşini şi ordonă în mod expres: "Am luat comanda navei".
    (2) Revenirea responsabilităţii asupra comandantului navei se face la comanda "Luaţi comanda navei"; luarea şi predarea comenzii navei se consemnează în jurnalul de bord de către ofiţerul de cart.
    ART. 324
    Nava care navighează izolat, este obligată ca pe întreaga perioadă a marşului să raporteze eşalonului superior, la timpul şi prin procedeele stabilite, elementele de poziţie şi de mişcare.
    ART. 325
    La nava care se află în marş pe mare sau fluviu, se organizează monitorizarea situaţiei hidrometeorologice şi, funcţie de datele de observare proprii şi previziuni, se iau toate măsurile necesare pentru siguranţa navei.
    ART. 326
    (1) În caz de furtună şi alte situaţii deosebite de navigaţie, la iniţiativa comandantului sau la ordinul eşalonului superior, nava se poate adăposti în raioane costiere, în radă sau în port.
    (2) Când nava se află la ancoră, pe vreme rea, comandantul are obligaţia să ordone întărirea măsurilor de siguranţă a navei cu privire la intensificarea observării, verificării permanente a poziţiei navei şi a stării "gata de marş" pentru aparatul propulsor.
    ART. 327
    Ofiţerul cu navigaţia, are obligaţia de a se informa din timp, despre faza şi înălţimea mareei la sosirea în porturile cu variaţii mari ale înălţimii mareei.
    ART. 328
    (1) Când nava este dislocată la distanţă de porturile proprii şi se constată că plinurile de combustibil, apă şi alimente nu asigură deplasarea navei până la cel mai apropiat port românesc, comandantul navei poate solicita ajutor oricărei nave militare sau comerciale româneşti pe care o întâlneşte.
    (2) În cazul în care apa potabilă şi alimentele rămase la bord nu sunt suficiente, comandantul navei poate să raţionalizeze consumurile.
    ART. 329
    (1) Pe timpul remorcajului unei nave pe mare sau pe fluviu, comandantul remorcherului poartă răspunderea pentru siguranţa de navigaţie a navei remorcate.
    (2) De siguranţa la bord pe timpul remorcajului, este responsabil comandantul navei remorcate.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Navigaţia în comun a navelor militare

    ART. 330
    (1) Navigaţia în comun a navelor militare reprezintă deplasarea în acelaşi timp a două sau mai multe nave sub comandă unică şi se executa într-o formaţie sau dispozitiv de marş ordonat.
    (2) Elementele de dispunere în formaţie, precum şi tipul de formaţie sunt stabilite prin instrucţiuni, coduri şi manuale ce se folosesc la instrucţia pe mare, în exerciţii comune cu navele unităţii proprii sau cu navele altor unităţi; elementele de marş se ordonă de către comandantul formaţiei.
    (3) În cadrul unui dispozitiv de marş, funcţie de sarcinile/misiunile stabilite, pot fi adoptate două sau mai multe formaţii de marş, cu elemente de marş comune şi elemente de poziţie constante.
    ART. 331
    (1) Pe timpul marşului în formaţie/dispozitiv, răspunderea pentru executarea în siguranţă a marşului şi pentru îndeplinirea misiunii revine ofiţerului cu controlul tactic, iar pentru activităţile care se desfăşoară la bordul fiecărei nave, comandantului navei.
    (2) Pe timpul marşului, fiecare navă are obligaţia să ţină navigaţia în mod independent, raportând imediat la nava comandant dacă se constată că drumul general al formaţiei/dispozitivului, al navei proprii sau al altei nave din formaţie/dispozitiv duce spre un pericol.
    ART. 332
    Ieşirea/intrarea din/în formaţie/dispozitiv, plecarea de la ancoră sau ancorarea, sectoarele de observare şi de tragere, precum şi starea de pregătire pentru marş şi luptă, se ordonă de către comandantul formaţiei/dispozitivului.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Asistenţa şi salvarea pe mare

    ART. 333
    Acordarea asistenţei şi salvării pe mare se execută în conformitate cu Convenţia internaţională din 1979 privind căutarea şi salvarea pe mare, adoptată de Conferinţa internaţională din 1979 privind căutarea şi salvarea pe mare, organizată de Organizaţia Maritimă Internaţională la Hamburg în perioada 9 - 27 aprilie 1979, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 115/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 31/1999, astfel cum aceasta a fost modificată prin amendametele ulterioare şi Acordul de cooperare privind serviciile de căutare şi salvare pe mare dintre statele riverane Mării Negre, semnat la Ankara la 27 noiembrie 1998, ratificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 182/2000, aprobată prin Legea nr. 107/2001.
    ART. 334
    Navele militare acordă asistenţă şi execută salvarea pe mare după următorul algoritm:
    a) raportează despre mesajul de sinistru recepţionat în reţeaua radio destinată pentru salvare-avarii;
    b) se îndreaptă cu toată viteza către raionul indicat;
    c) retransmite mesajul recepţionat în reţeaua internaţională;
    d) ia măsuri de pregătire a forţelor şi mijloacelor pentru acordarea ajutorului;
    e) ţine legătura permanent cu staţia radio costieră/CRS, pe care o informează permanent asupra modului de desfăşurare a operaţiunilor de căutare şi salvare.
    ART. 335.
    (1) Comandantul unei nave aflată pe mare, care primeşte un semnal de sinistru maritim, din orice sursă, referitor la faptul că o navă, aeronavă sau echipajele acestora se află în pericol, este obligat să se îndrepte cu toată viteza către raionul indicat, informând pe cei aflaţi în pericol, dacă este posibil, despre aceasta.
    (2) În caz de imposibilitate sau în situaţia în care comandantul navei consideră că nu este raţional şi nici necesar să se îndrepte în ajutorul solicitanţilor, înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care nu poate să se îndrepte către raionul indicat pentru acordarea ajutorului.
    ART. 336
    (1) Nava militară care se află cel mai aproape de zona în care a fost transmis semnalul de sinistru maritim devine, de regulă, cu acordul Centrului de Coordonare a Salvării/RCC, din zona respectivă, Coordonatorul Căutării de Suprafaţă/CSS, iar comandantul navei devine Comandantul de la Locul Acţiunii/OSC şi preia conducerea operaţiunii de căutare-salvare.
    (2) Nava ajunsă prima în zonă începe căutarea şi/sau acordarea asistenţei.
    ART. 337
    Comandantul navei este absolvit de obligaţia de a se îndrepta spre nava aflată în pericol dacă are certitudinea, confirmată, că una sau mai multe nave chemate în ajutor au dat curs solicitării sau dacă este informat de către persoanele aflate în pericol sau de către comandantul altei nave care ajunge la aceste persoane la locul sinistrului, că ajutorul nu mai este necesar.
    ART. 338
    (1) În situaţia în care o navă militară este implicată într-o acţiune colectivă de căutare şi salvare, comandantul acesteia este obligat să se conformeze dispoziţiilor date de coordonatorul căutării.
    (2) Asumarea responsabilităţii, numirea unui coordonator al căutării/operaţiunii de salvare sau acordarea primului ajutor se anunţă pe toată formaţia/zona de căutare a forţelor destinate intervenţiei.
    (3) Devierea navei de la drumul iniţial pentru participarea la acţiunile de căutare, asistenţă şi salvare se menţionează în jurnalul de bord.
    ART. 339
    În cazurile în care o navă militară participă alături de alte nave ale companiilor şi societăţilor de navigaţie la acordarea asistenţei şi salvarea unei nave sau a bunurilor şi echipajului acesteia, execută măsurile hotărâte de autoritatea care coordonează toate operaţiunile de salvare.
    ART. 340
    (1) O navă militară este obligată să intervină cu toate mijloacele de care dispune pentru ajutorarea oricărei nave care a suferit un sinistru pe mare.
    (2) În timp de război ajutorul se acordă în funcţie de situaţia conflictuală existentă.
    (3) Pe timpul luptei îndeplinirea misiunii are prioritate absolută.
    ART. 341
    (1) După acordarea ajutorului, comandantul navei înaintează eşalonului superior raportul său, în care precizează următoarele:
    a) locul şi împrejurările care au dus la necesitatea de intervenţie;
    b) starea în care se găsea nava aflată în pericol şi încărcătura transportată;
    c) timpul cât a durat acţiunea de ajutorare şi mijloacele întrebuinţate;
    d) valoarea navei şi a încărcăturii;
    e) numele navei, al comandantului şi portul de înregistrare a acesteia;
    f) pavilionul, portul din care a plecat nava şi cel către care se deplasa;
    g) felul şi cantitatea materialelor întrebuinţate pe timpul acordării ajutorului sau proviziile date; ce acte s-au încheiat pentru plata ulterioară a materialelor consumate şi proviziilor acordate.
    (2) Când nava în ajutorul căreia s-a acţionat s-a scufundat sau când este salvat un echipaj care şi-a părăsit nava, la raport se anexează un tabel cu datele celor salvaţi.
    ART. 342
    Mesajele pentru solicitarea ajutorului în caz de sinistru maritim se transmit folosind aparatura specializată şi geamandurile EPIRB, astfel:
    a) în caz de pericol de scufundare sau om la apă "MAY DAY";
    b) în caz de urgenţă, incendiu sau gaură de apă "PAN PAN";
    c) în celelalte cazuri de periclitare a siguranţei maritime "SECURITE".
    ART. 343
    Comandantul unei nave militare aflată în pericol, după ce a consultat, funcţie de posibilităţi, pe comandanţii navelor care i-au răspuns la apelul de ajutor, are dreptul de a chema acele nave pe care le consideră capabile să-i acorde ajutor.
    ART. 344
    (1) În cazul căderii unui om în apă, în timp de pace, comandantul navei ia toate măsurile pentru căutarea şi salvarea acestuia; părăsirea raionului în care s-a produs evenimentul este permisă numai după ce au fost epuizate toate posibilităţile de căutare şi salvare.
    (2) În timp de război această prevederile alin. (1) nu sunt obligatorii şi se aplică numai în funcţie de situaţie.
    (3) Despre căderea unui om în apă se informează şi navele din zonă.
    ART. 345
    Comandanţii navelor cu scafandri la bord care acţionează în cadrul unui sinistru informează prin toate mijloacele navele participante dacă urmează să desfăşoare activităţi de scufundare.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Coliziuni şi accidente de navigaţie

    ART. 346
    În caz de incendiu la bord, coliziune, eşuare sau avarii grave suferite de nava proprie, comandantul navei şi echipajul sunt obligaţi să ia măsuri pentru salvarea navei, pentru limitarea avariilor şi diminuarea pagubelor; în această situaţie se utilizează toate mijloacele şi materialele de vitalitate şi procedeele de manevră cu nava avariată, pentru salvarea acesteia şi a echipajului.
    ART. 347
    Comandantul navei şi orice altă persoană aflată la bord, care din vina sa cauzează o coliziune, punerea pe uscat a navei cu urmări grave, avarierea gravă a mecanismelor ei vitale sau provoacă un incendiu, răspunde material sau penal potrivit legii.
    ART. 348
    (1) În urma unei coliziuni, dacă starea tehnică permite, orice navă este obligată să acorde asistenţă şi salvare celeilalte nave.
    (2) Părăsirea navei aflată în pericol în locul unde s-a produs coliziunea este interzisă dacă acest lucru nu pune în pericol nava proprie.
    (3) În urma coliziunii, comandanţii celor două nave întocmesc un act care trebuie să conţină următoarele date:
    a) măsurile luate pentru evitarea coliziunii, comenzi date la maşini şi cârmă, semnale;
    b) caracterul coliziunii la ambele nave, cu ce părţi s-au lovit, sub ce unghi şi poziţia după coliziune;
    c) avariile survenite la ambele nave - se vor anexa schiţe şi fotografii;
    d) prezenţa sau absenţa piloţilor pe ambele nave;
    e) alte acte apreciate ca necesare.
    (4) La sosirea navei în port, comandantul navei înaintează eşalonului superior concluziile sale, la care se anexează:
    a) actul de constatare întocmit de comandanţii celor două nave;
    b) rapoartele comandantului serviciului de luptă operaţii şi ofiţerului de cart;
    c) copie după jurnalul de bord şi jurnalul de maşini.
    ART. 349.
    (1) În caz de avarii grave, comandantul navei este obligat să ia măsurile pentru salvarea navei.
    (2) În situaţia în care, cu toate măsurile luate, nava se află în pericol de a se scufunda, comandantul trebuie să încerce să pună nava pe uscat în cel mai apropiat loc.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Abandonarea navei

    ART. 350
    (1) În cazul în care, cu toate măsurile luate, nava se află în pericol de a se scufunda, comandantul navei ordonă abandonarea navei şi conduce operaţiunile de abandonare.
    (2) Nici una dintre persoanele îmbarcate nu are dreptul să înceteze activitatea la bord sau să părăsească nava fără ordinul comandantului navei.
    (3) Abandonarea navei se face în ordinea: bolnavii, femeile şi copiii, personalul îmbarcat temporar, echipajul.
    (4) Comandantul părăseşte nava ultimul, după ce s-a convins că la bord nu au mai rămas alte persoane care pot fi salvate.
    ART. 351
    (1) Comandantul navei este obligat să ia măsuri pentru salvarea pavilionului navei, jurnalelor de bord şi de navigaţie, jurnalelor de maşini, documentelor secrete, ştampilelor, hărţilor şi a fondurilor băneşti.
    (2) Când există pericolul ca documentele salvate să cadă în mâna inamicului, comandantul navei ia măsuri pentru distrugerea acestora.
    (3) Dacă abandonul navei survine în urma luptei, pavilionul navei rămâne arborat la loc vizibil; în funcţie de situaţie, comandantul navei poate ordona părăsirea navei de către o parte sau întregul echipaj.
    ART. 352
    (1) Dacă echipajul navei a fost salvat de o navă străină, comandantul navei trebuie să ia toate măsurile pentru ca militarii echipajului propriu să respecte ordinea stabilită pe nava salvatoare, fără a li se ştirbi demnitatea de cetăţeni ai României şi pentru a asigura păstrarea secretului militar.
    (2) După abandonarea navei comandantul îşi păstrează prerogativele asupra echipajului până la eliberarea sa din funcţie.
    ART. 353
    (1) Echipajul salvat în afara graniţelor României se bucură de imunitate de jurisdicţie.
    (2) Comandantul navei este obligat să ia toate măsurile pentru a aduce cât mai repede posibil echipajul în cel mai apropiat port sau localitate a României.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Staţionarea navei

    ART. 354
    (1) Staţionarea navei la cheu se face în portul de dislocare permanentă şi ocazional în alte porturi sau locuri special amenajate.
    (2) Acolo unde staţionarea este permanentă, fiecare navă are repartizat locul ei de acostare, unde, de regulă, sunt asigurate alimentarea cu energie electrică şi apă, precum şi posibilitatea cuplării la reţeaua telefonică.
    (3) Pe timpul staţionării în portul de dislocare permanentă, nava trebuie să fie acostată numai în locul stabilit; schimbarea locului de acostare se poate face numai cu aprobarea sau pe baza ordinului eşalonului superior.
    ART. 355
    Legarea navei se face la instalaţiile portuare destinate acestui scop; este interzisă legarea navei de instalaţiile care au alte destinaţii.
    ART. 356
    (1) Când o navă manevrează pentru acostare sau plecare de la cheu, echipajele navelor acostate în vecinătate sunt obligate să ajute la manevră; ofiţerul de gardă pe unitate numeşte oameni pentru manevră.
    (2) Ori de câte ori în apropierea navei proprii manevrează o altă navă, ofiţerul de gardă urmăreşte manevra acesteia, dintr-un loc de unde poate fi văzut de pe comanda navei care manevrează.
    ART. 357
    (1) Dacă pe timpul staţionării navei la cheu, ancoră sau geamandură se primeşte ordin de schimbare a locului de staţionare, iar comandantul navei nu este la bord, manevra poate fi executată de comandantul secund/ofiţerul secund, numai dacă acesta a promovat examenul de admitere la comanda navei.
    (2) Comandantul navei nu desemnează pe comandantul secund/ofiţerul secund să execute manevrele de ridicare a navei pe doc/cală şi de coborâre a navei de pe doc/cală, precum şi manevrele de intrare sau de ieşire din ecluză.
    ART. 358
    În cazuri de sinistru, calamitate, de pericol sau de interes general în raza portului, în apele portuare sau în radă, echipajul navei este obligat să intervină respectând prevederile instrucţiunilor întocmite pentru aceste situaţii şi ordinele eşaloanelor superioare.
    ART. 359
    Pe timpul staţionării în port, aspectul exterior şi interior al navei trebuie să corespundă cerinţelor practicii marinăreşti, iar echipajul respectă regulile şi ordinea portuară.
    ART. 360
    (1) Curăţenia danelor de acostare, a cheurilor sau a locurilor de legare a navei la mal revine echipajului.
    (2) Îndepărtarea gunoaielor şi a reziduurilor petroliere din apropierea navei se face cu mijloacele bordului şi ale navelor special destinate în acest scop.
    ART. 361
    (1) Locul de staţionare a navei la ancoră trebuie ales în funcţie de scopul şi durata staţionării, în aşa fel încât să fie adăpostit, să aibă adâncimi corespunzătoare, iar natura fundului să fie favorabilă ancorării; locul respectiv nu trebuie să împiedice intrarea/ieşirea altor nave în/din port sau să incomodeze staţionarea navelor aflate la ancoră în aceeaşi radă.
    (2) Este interzisă staţionarea navei la ancoră în zonele de separare a traficului de navigaţie.
    ART. 362
    (1) În timpul staţionării la ancoră, aparatele electrice de navigaţie, mijloacele tehnice de observare şi semnalizare, precum şi instalaţiile de ancorare, manevră şi guvernare ale navei sunt în stare de funcţionare; instalaţia de propulsie este pregătită pentru punere în funcţiune în timpul stabilit de comandantul navei.
    (2) Mijloacele de salvare, de vitalitate şi de stingere a incendiilor trebuie să fie permanent pregătite pentru a putea fi folosite, atât pentru nevoile navei proprii, cât şi pentru acordarea ajutorului altor nave.
    ART. 363
    (1) Nava aflată în staţionare la ancoră, în radă, surprinsă de furtună, se pregăteşte de marş în timpul cel mai scurt, pentru a intra la adăpost sau a ieşi în larg, în funcţie de împrejurări.
    (2) În cazuri deosebite, când condiţiile hidrometeorologice nu permit virarea ancorei, aceasta se abandonează, după ce, în prealabil, s-a marcat locul cu o baliză şi s-a consemnat poziţia în jurnalul de bord.
    ART. 364
    Pe timpul staţionării navei la ancoră în rada unui port străin, echipajul respectă regulile stabilite pentru rada portului în care staţionează.
    ART. 365
    La fluviu, nava poate să staţioneze:
    a) în portul de dislocare permanentă, la cheu, la ancoră sau cu prova în mal;
    b) în locuri de staţionare neamenajate, la ancoră sau cu prova în mal.
    ART. 366
    Locul de staţionare al navei la fluviu trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    a) să nu stânjenească manevra sau marşul altor nave;
    b) să aibă adâncimi corespunzătoare, ţinând cont şi de variaţia cotei în locul respectiv;
    c) să nu mascheze semnalele de navigaţie;
    d) să nu fie în perimetrul şenalului navigabil;
    e) să respecte, pe cât posibil, locurile recomandate pentru staţionare;
    f) să nu fie în sectoare de treceri grele;
    g) să fie protejat împotriva gheţii şi a valurilor;
    h) să fie, pe cât posibil, în afara sectoarelor cu anafoare sau contracurenţi puternici.
    ART. 367
    Se interzice staţionarea navei:
    a) sub cablurile de înaltă tensiune;
    b) sub poduri;
    c) la intrarea/ieşirea în/din bazine, canale navigabile;
    d) în sectoarele de trecere bacuri;
    e) în aval de locurile unde s-a format un zăpor;
    f) lângă o navă care transportă materiale incendiare, explozive, toxice, radioactive, sau care este în carantină;
    g) în sectorul fluvial al altui stat riveran, fără avizul organelor competente;
    h) în locurile în care, prin natura fundului sau a malurilor, pot produce găuri de apă, avarii la cârme şi elice.
    ART. 368
    Pe timpul sezonului rece, la navă se iau următoarele măsuri:
    a) se îndepărtează gheaţa şi zăpada de pe navă;
    b) se creează şi se menţine în jurul navei un culoar fără gheaţă de minimum 30 cm;
    c) se întind "ţin-te bine" pe punte;
    d) se ridică la post ambarcaţiunile;
    e) pe timpul scurgerii sloiurilor de gheaţă se dublează legăturile cu malul şi se îndepărtează sloiurile dintre nave;
    f) în cazul pericolului de formare a zăpoarelor se schimbă locul de staţionare, prin redislocarea navei în locurile stabilite pentru iernat;
    g) se urmăreşte ca lanţurile ancorelor să nu fie blocate de gheaţă şi se menţin gata de acţiune toate mijloacele de vitalitate.

    CAP. X
    Pavilioane, saluturi şi onoruri militare

    SECŢIUNEA 1
    Pavilionul navei. Ridicarea şi coborârea pavilionului

    ART. 369
    Pavilionul reprezintă drapelul de luptă al navelor militare.
    ART. 370
    Navele militare primesc primul pavilion în cadrul unui ceremonial care se desfăşoară potrivit regulilor prevăzute în anexa nr. 11.
    ART. 371
    (1) Întregul echipaj are obligaţia să apere pavilionul navei.
    (2) Coborârea pavilionului navei în timpul luptei de către comandantul navei, precum şi de către orice altă persoană îmbarcată, în scopul de a servi cauzei inamicului, se pedepseşte conform legilor în vigoare.
    (3) Dacă pe timpul luptei pavilionul navei a fost distrus în locul lui se ridică imediat un pavilion de rezervă.
    (4) Dacă mijlocul de susţinere al pavilionului navei, bastonul pupa sau picul, a fost rupt, pavilionul se va arbora la vergă sau într-un alt loc vizibil.
    ART. 372
    La predarea-primirea funcţiei de comandant de navă se execută predarea- primirea pavilionului după algoritmul activităţilor prevăzute în anexa nr. 12.
    ART. 373
    Pe timpul manevrării, militarii vor acorda respectul cuvenit şi vor proteja pavilionul navei şi geacul, fără ca acestea să atingă puntea.
    ART. 374
    Navele distinse cu ordine ale României primesc pavilionul navei împreună cu panglicile decoraţiilor; când unitatea de nave este distinsă cu ordine, semnul distinctiv este purtat de nava comandant.
    ART. 375
    (1) Toate navele militare care se găsesc în poziţia "armate" arborează pavilionul navei la locul stabilit prin construcţie.
    (2) Pe timpul cât la navele armate pavilionul navei nu este arborat, el se păstrează de către ofiţerul de gardă într-un loc stabilit prin OZN.
    (3) În staţionare la cheu/ancoră, paza şi supravegherea pavilionului navei se încredinţează şefului de cart, iar în marş şi pe timpul luptei, personalului de cart.
    (4) Descrierea şi caracteristicile pavilionului navei sunt prezentate în anexa nr. 13.
    ART. 376
    (1) Numirea navei este formată din patru pavilioane în care primul reprezintă eşalonul superior, al doilea tipul de navă şi celelalte două ultimele cifre ale numărului de bordaj.
    (2) Aceasta este utilizată pentru identificare şi se arborează pentru recunoaştere vizuală la plecarea de la cheu, la intrarea/ieşirea în/din rade/porturi sau pentru confirmarea primirii anumitor semnale.
    ART. 377
    (1) Pavilionul navei se ridică astfel:
    a) la bastonul pupa, la ora 08.00, în zilele lucrătoare, când nava se află în staţionare;
    b) la bastonul pupa, la ora 09.00, în zilele nelucrătoare, când nava se află în staţionare;
    c) la pic, în momentul când ancora este la suprafaţă sau a fost molată ultima legătură de la mal şi când nava se află în marş;
    d) la bastonul pupa, la navele care nu au pic şi se află în marş.
    (2) Toate navele aflate în marş poartă pavilionul navei şi pe timp de noapte.
    ART. 378
    (1) Ceremonialul pentru ridicarea pavilionului navei se execută în prezenţa întregului echipaj aflat la bord, conform algoritmului prezentat în anexa nr. 14.
    (2) În caz de vreme nefavorabilă, pavilionul navei se ridică fără echipaj, cu aprobarea comandantului.
    ART. 379
    (1) Coborârea zilnică a pavilionului navei se execută, de regulă, fără adunarea echipajului, astfel:
    a) la apusul soarelui, când nava se află în staţionare la cheu, ancoră sau geamandură;
    b) în momentul ancorării sau al transmiterii primei legături la mal atunci când ancorarea sau acostarea are loc în intervalul de timp de la apusul soarelui la ora ridicării pavilionului.
    (2) Pe timpul când nava se află în porturi străine, pavilionul navei rămâne arborat şi pe timpul nopţii la fel ca şi pavilionul statului în al cărui port nava militară se află.
    ART. 380
    (1) Ceremonialul de ridicare a pavilionului, geacului şi marelui pavoaz se desfăşoară în cadru solemn cu prilejul următoarelor ocazii:
    a) intrarea navei în serviciu;
    b) Ziua Naţională a României;
    c) Ziua Armatei României;
    d) Ziua Marinei Române;
    e) Ziua Drapelului Naţional;
    f) când nava, unitatea sau marea unitate sunt distinse cu ordine şi medalii;
    g) cu ocazia altor zile de sărbătoare şi evenimente solemne stabilite prin ordinul ministrului apărării naţionale sau al şefului Statului Major al Forţelor Navale.
    (2) La aceste ceremoniale după comanda ofiţerului de gardă/cart: "Pavilionul şi geacul şi marele/micul pavoaz sus", se intonează Imnul Naţional al României, timp în care odată cu pavilionul se ridică marele şi/sau micul pavoaz.
    ART. 381
    (1) În cadrul unităţii de nave, în cadrul unei grupări/grupuri navale aflate în radă comună sau acostate la acelaşi cheu/dană, ridicarea/coborârea pavilionului se execută după nava comandant/directoare.
    (2) În acest caz, nava comandant/directoare foloseşte ca semnal pentru conducerea acestei activităţi pavilionul "Executiv", iar celelalte nave folosesc pavilionul "Zărit", care se manevrează după algoritmul prezentat în anexa nr. 14.
    ART. 382
    În cazul în care nava se află într-un port într-o ţară străină, la ceremonialul de ridicare, respectiv de coborâre a pavilionului şi geacului se intonează imnul ţării gazdă şi după aceea Imnul Naţional al României.
    ART. 383
    (1) Garda destinată ridicării/coborârii pavilionului navei se numeşte numai la navele de rangul 1, 2, 3 şi la nava comandant de la unităţile de nave de rangul 4 şi se compune din 3 - 5 militari, numiţi din rândul personalului de serviciu aflat în schimburile libere.
    (2) Militarilor din garda numită pentru ridicarea pavilionului navei nu li se distribuie muniţie.
    ART. 384
    La scoaterea unei nave militare din serviciu sau la intrarea ei în reparaţii capitale, pavilionul navei nu se mai ridică.
    ART. 385
    (1) Geacul este însemnul distinctiv al navelor militare şi se ridică la bastonul prova odată cu pavilionul navei, numai la navele de rangul 1, 2 şi 3.
    (2) Modelul însemnului prevăzut la alin. (1) este prezentat în anexa nr. 13.
    (3) Când pavilionul navei se coboară în bernă, odată cu acesta se coboară şi geacul.
    ART. 386
    (1) Flamura este un însemn al navelor militare şi semnifică faptul că nava este comandată de un ofiţer de marină.
    (2) La navele cu mai multe catarge, flamura se ridică la mărul celui mai mare catarg, iar la cele cu un singur catarg, la mărul acestuia şi se poartă permanent, ziua şi noaptea, în afară de cazul când la unul dintre catarge este ridicată o marcă distinctivă sau de comandament.
    (3) Modelele flamurilor prevăzute la alin. (1) sunt prezentate în anexa nr. 13.
    (4) Orice navă militară armată şi comandată de un ofiţer de marină cu grad militar, poartă la mărul arborelui mare, flamura navelor militare.
    ART. 387
    (1) Mărcile distinctive sunt însemne care se arborează la nava militară atunci când pe aceasta se află Preşedintele României, primul ministru al Guvernului României, ministrul apărării naţionale sau şeful Statului Major General.
    (2) Modelele mărcilor prevăzute la alin. (1) sunt prezentate în anexa nr. 13.
    (3) Marca distinctivă se arborează numai cu aprobarea persoanei care are drept la această marcă; se ridică la mărul arborelui mare în locul flamurei, atât ziua cât şi noaptea şi se coboară odată cu plecarea acestei persoane de la navă.
    (4) Atunci când se ridică marele sau micul pavoaz, marca distinctivă se va ridica tot la mărul arborelui mare, însă sub drapelul de stat.
    ART. 388
    (1) Mărcile de comandament sunt însemne care se ridică atunci când în unitate sau pe navă se află comandantul unităţii de nave sau alţi comandanţi superiori şi anume: şeful Statului Major al Forţelor Navale, comandantul Flotei, comandantul Flotilei, comandantul marii unităţi de nave sau comandantul unei grupări de nave constituite temporar.
    (2) Modelele mărcilor prevăzute la alin. (1) sunt prezentate în anexa nr. 13.
    ART. 389
    (1) Comandanţii de mari unităţi de uscat din Forţele Navale care au gradul funcţiei de cel puţin contraamiral de flotilă, au dreptul la marcă de comandament.
    (2) Mărcile de comandament rămân ridicate pe tot timpul cât persoanele care au dreptul se află la navă.
    (3) Atunci când se ridică marele/micul pavoaz, mărcile de comandament se menţin ridicate, însă sub drapelul de stat.
    (4) Noaptea, în timp de pace, în radă sau în marş, nava la care se află cel mai mare şef/comandant, în afară de marca de comandament, va purta şi lumina de navă comandant.
    (5) Ori de câte ori se arborează o marcă superioară, marca inferioară se coboară.
    (6) Ceremonialul de predare a mărcii distinctive de comandant de unitate/mare unitate se defăşoară în conformitate cu algoritmul prevăzut în anexa nr. 15.
    (7) La submarine, în staţionare şi când navighează la suprafaţă, se arborează doar pavilionul navei.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Arborarea primului pavilion

    ART. 390
    (1) Înmânarea şi arborarea primului pavilion se execută într-un cadru festiv în prezenţa întregului echipaj şi a unui reprezentant al eşalonului superior.
    (2) Înmânarea pavilionului navelor militare se face în baza ordinului de intrare în serviciu prin care se stabileşte şi ziua în care se sărbătoreşte anual ziua navei; sărbătorirea zilei navei se organizează anual, iar o dată la 5 ani într-un cadru festiv.
    (3) Cu ocazia înmânării primului pavilion nava primeşte şi sigla distinctivă.
    ART. 391
    (1) Atunci când o navă este distinsă cu ordine sau cu medalii, solemnitatea de înmânare a pavilionului care poartă distincţii se execută conform regulilor prevăzute în anexa nr. 11, mai puţin rostirea jurământului.
    (2) Înainte de înmânarea pavilionului, persoana care înmânează distincţia citeşte în faţa echipajului navei decretul/ordinul de acordare a distincţiei şi a brevetului respectiv.
    (3) După ridicarea pavilionului, persoana care înmânează decoraţia felicită echipajul; echipajul răspunde prin "Ura!" prelungit de trei ori.
    ART. 392
    Decoraţia şi brevetul acordate navei se păstrează împreună cu primul pavilion al navei.
    ART. 393
    Când o navă iese din serviciu, primul pavilion, decoraţiile şi brevetele se predau Muzeului Marinei Române.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Modul de folosire a pavilionului şi mărcilor de către ambarcaţiuni

    ART. 394
    (1) Toate ambarcaţiunile aflate în marş poartă pavilionul naţional sau marca distinctivă/de comandament.
    (2) Pavilionul ambarcaţiunii navei se păstrează de ofiţerul de gardă pe navă, la un loc cu celelalte pavilioane.
    (3) Pavilionul ambarcaţiunii navei se predă de către ofiţerul de gardă şefului ambarcaţiunii şi se restituie ofiţerului de gardă când ambarcaţiunea se înapoiază la bord.
    ART. 395
    La ambarcaţiunile navei trimise pentru salvarea unui om căzut în apă, pavilionul se ridică la baston, numai după ce naufragiatul a fost ridicat în ambarcaţiune, iar în situaţia când omul căzut în apă a decedat, pavilionul ambarcaţiunii se arborează în bernă.
    ART. 396
    Ambarcaţiunile militare în care se găsesc persoane cu drept la mărci, poartă aceste însemne la bastonul prova, iar la coborârea persoanelor respective din ambarcaţiuni, mărcile se coboară.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Pavoazul electric, marele şi micul pavoaz

    ART. 397
    (1) Pavoazul electric se aprinde în serile premergătoare şi în serile zilelor prevăzute la art. 380 şi în situaţia când nava se află în vizită cu prilejul unor activităţi de protocol într-un port străin.
    (2) La navele aflate în staţionare, acesta se aprinde/stinge pe timpul nopţii, la orele stabilite.
    ART. 398
    (1) Marele pavoaz se ridică numai în staţionare şi pe timp favorabil, iar cu 30 de minute înainte de plecarea navei în marş, acesta se coboară.
    (2) Marele pavoaz se compune din pavilioanele codului de pavilioane saulă dispuse de la prova spre pupa începând cu acele pavilioane la care predomină culoarea albastru, apoi cele cu culoarea predominantă galben, iar spre porţiunea a treia cu culoarea predominant roşu.
    (3) Pentru acoperirea întregului spaţiu dintre bastonul prova, arboradă şi baston pupa se pot utiliza pavilioane de la mai multe coduri.
    (4) Se evită utilizarea pavilioanelor saulă ce conţin culoarea negru.
    (5) Din marele pavoaz nu fac parte pavilioanele care sunt la fel cu pavilioanele altor ţări sau prin dispunere ar forma cuvinte sau propoziţii.
    (6) Navele ridică marele pavoaz în zilele prevăzute la art. 380 şi când acestea se află în vizită cu prilejul unor activităţi de protocol într-un port străin, situaţie în care nava ridică la vergă drapelul de stat al ţării pe teritoriul căreia se află.
    (7) Marele pavoaz conţine şi micul pavoaz.
    ART. 399
    (1) Când se ridică marele pavoaz, nava comandant/directoare foloseşte ca semnal pentru conducerea acestei activităţi două pavilioane "Executiv", iar celelalte nave folosesc două pavilioane "Zărit".
    (2) Când al doilea pavilion de acelaşi tip lipseşte se poate utiliza primul repetitor.
    ART. 400
    (1) Pe vreme nefavorabilă, atunci când situaţia nu permite ridicarea marelui pavoaz, se ridică numai micul pavoaz.
    (2) Micul pavoaz se compune din geac, drapelul de stat şi pavilionul navei; se poartă, atât în staţionare, cât şi în marş, cu deosebirea că în marş geacul se coboară.
    (3) Geacul reprezintă pavilionul Forţelor Navale şi se ridică la bastonul prova sau la primul arbore dinspre prova.
    (4) Drapelul de stat se ridică la catargul principal, iar pavilionul navei la bastonul pupa.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Întâmpinarea persoanelor oficiale/şefilor care vin la bord

    ART. 401
    Atunci când sosesc la bord Preşedintele României, preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor, prim-ministrul Guvernului României, ministrul apărării naţionale, secretarii de stat ai Ministerului Apărării Naţionale, şeful Statului Major General, secretarul general al Ministerului Apărării Naţionale, şefi de state, preşedinţi de parlamente, prim-miniştri sau şefi de guverne, miniştrii apărării şi şefii statelor majore generale/similari aflaţi în vizite oficiale în România, ambasadori acreditaţi în România, şefi/comandanţi ai categoriilor de forţe ale armatelor străine aflaţi în vizite oficiale în România, amirali, generali, comandanţi direcţi şi ofiţeri care conduc inspecţia/controlul/vizita navei/unităţii de nave, comandantul care îi întâmpină prezintă onorul, raportul şi îi însoţeşte.
    ART. 402
    Pentru persoanele enumerate la art. 401, onorul se prezintă numai titularilor sau înlocuitorilor legali, la intrarea la bordul navelor din Forţele Navale de către comandantul navei şi o gardă formată din ofiţerul de gardă pe navă, şeful de cart şi 3-5 militari în gardă cu armamentul individual; la comanda comandantului de navă, şeful de cart dă onorul cu sifleea, iar ceilalţi militari din gardă salută.
    ART. 403
    Întâmpinarea şi primirea la bord a oficialităţilor străine se face pe baza protocolului stabilit în acest sens.
    ART. 404
    (1) Persoanele prevăzute la art. 401 care sosesc/pleacă la/de la bord în vizită oficială sau în inspecţie/control sunt întâmpinate/conduse şi primesc onorul cu garda şi echipajul navei aliniat pe punte; ceremonialul se execută în conformitate cu algoritmul prezentat în anexa nr. 14.
    (2) Raportul şi onorul cu echipajul la front se acordă numai la prima sosire a acestora la bord, în cursul zilei respective.
    ART. 405
    (1) Sosirea la bord a comandantului de navă şi a şefilor lui se anunţă prin sonerie, folosindu-se următoarele semnale:
    a) pentru comandantul navei 3 sunete lungi;
    b) pentru comandantul unităţii de nave 4 sunete lungi;
    c) pentru toţi şefii comandantului unităţii de nave 5 sunete lungi.
    (2) Semnalele prevăzute la alin. (1) se dau în intervalul de timp de la deşteptare şi până la stingere, ori de câte ori aceste persoane se află în apropierea navei, până la urcarea la bord.
    ART. 406
    (1) Ofiţerul de gardă/cart este obligat să întâmpine la schelă/scară, atât la sosire, cât şi la plecare, pe toţi ofiţerii mai mari sau egali în grad şi să comande "Drepţi", iar şeful de cart să dea onorul cu sifleea.
    (2) Onorul cu sifleea se dă în intervalul de timp de la deşteptare şi până la stingere de către şeful de cart, chiar dacă ofiţerul de gardă/cart, din motive impuse de serviciu, nu se află la schelă sau la scară.
    ART. 407
    Când în apropiere de schelă sau pe scară se află o persoană mai mare în grad/funcţie decât persoana care intră sau iese de la bord, nu se mai comandă "Drepţi" şi nu se mai dă onorul cu sifleea.
    ART. 408
    (1) Ofiţerii care vin la bordul unei nave sunt întâmpinaţi după cum urmează:
    a) superiorii comandantului navei, în grad şi funcţie, de către comandantul navei şi ofiţerul de gardă pe navă;
    b) comandantul navei, de către ofiţerul de gardă pe navă;
    c) comandantul altei nave, de către comandantul navei, dacă cel care vine la bord este egal sau mai mare în grad; dacă este mai mic în grad, atunci întâmpinarea se face de către ofiţerul de gardă pe navă/cart, căruia îi revine obligaţia de a-l conduce la comandant;
    d) ceilalţi ofiţeri sunt întâmpinaţi de către ofiţerul de gardă pe navă iar cei care nu fac parte din echipaj sunt conduşi la persoanele cu care vor să ia legătura.
    (2) În situaţia în care persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), intră la bord de mai multe ori în cursul aceleiaşi zile, sunt întâmpinaţi în acelaşi mod, dar fără să li se mai dea raportul.
    (3) Când ofiţerul de gardă nu se află la schelă, el este chemat de şeful de cart, prin semnal cu soneria şi se prezintă celor mai mari în grad conducându-i la comandantul navei.
    (4) Maiştrii militari şi subofiţerii sunt întâmpinaţi de către şeful de cart, care are obligaţia să raporteze ofiţerului de gardă despre sosirea lor.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Parada navală

    ART. 409
    Parada navală este o activitate care se execută de navele şi ambarcaţiunile militare din Forţele Navale cu ocazia unor evenimente festive.
    ART. 410
    (1) Parada navală se execută cu navele în marş sau staţionare, în port sau la ancoră.
    (2) Parada navală se desfăşoară pe baza unui plan întocmit de eşalonul care organizează această activitate şi care trebuie să prevadă: cine este comandantul paradei, locul şi data desfăşurării, dispozitivul navelor şi ţinuta echipajelor pentru paradă, data şi ora ocupării dispozitivului, programul repetiţiilor şi activităţilor, legăturile şi locul navei comandant.
    ART. 411
    (1) Când parada se execută cu navele în staţionare, echipajele se dispun pe punţi, de-a lungul bordului, după înălţime cu sensul de la prova spre pupa, începând cu ofiţerii, maiştrii militari, subofiţerii şi soldaţii şi gradaţii profesionişti.
    (2) Pe timpul paradei navale, comandantul navei se află pe comandă, în acelaşi bord cu echipajul.
    (3) La navele cu vele, echipajul poate fi dispus la front pe vergi.
    ART. 412
    Algoritmul orientativ de desfăşurare a paradei navale este prezentat în anexa nr. 16.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Saluturi marinăreşti

    ART. 413
    (1) Salutul marinăresc face parte din ceremonialul tradiţional stabilit pe baza obiceiurilor şi a normelor marinăreşti unanim recunoscute pentru primirea navelor, persoanelor oficiale, cu ocazia vizitelor şi pe timpul întâlnirii navelor pe mare sau fluviu.
    (2) Salutul marinăresc reprezintă onorul pe care îl dau navele cu echipajul, cu pavilionul, cu salve de tun sau cu alte mijloace vizuale sau sonore, altor nave, persoanelor oficiale sau în cinstea unei naţiuni străine.
    ART. 414
    (1) Salutul între nave se acordă când acestea se întâlnesc ziua, pe mare, fluviu sau în radă.
    (2) Navele militare se salută reciproc prin trecerea echipajelor la front în bordurile de întâlnire, iar la o distanţă de 1-2 cabluri, se ordonă "Front la tribord/babord".
    (3) Atunci când comandantul navei se află pe comanda de marş, acesta împreună cu ofiţerul de cart ies în bordul de întâlnire şi acordă salutul navei întâlnite, iar în situaţia în care comandantul navei lipseşte din comanda de marş salutul se acordă de către ofiţerul de cart.
    (4) Când se întâlnesc nave militare care navighează sub diferite mărci sau care sunt de ranguri diferite, dar fără mărci, salutul se acordă mai întâi de nava care poartă marca inferioară sau care este de rang mai mic.
    (5) Regula este valabilă şi pe timpul manevrelor de acostare, ancorare, plecare de la cheu sau de la ancoră; nava care este acostată la cheu acordă salutul de către ofiţerul de gardă pe navă.
    (6) Când se întâlnesc nave militare care navighează sub aceleaşi mărci sau nave de acelaşi rang, dar fără mărci, salutul se acordă, pe cât posibil, în acelaşi timp de către ambele nave.
    (7) Semnalul "Front la tribord/babord" se dă cu fluierul de către ofiţerul de cart/gardă sau de către comandantul navei la navele de rangul 4, printr-un sunet lung şi unul scurt, iar "Liber de la front" prin două sunete scurte.
    (8) Pe timp de noapte se aprind luminile de "manevră şi salut" şi nu se dă salutul cu fluierul.
    ART. 415
    În cazul în care navele militare întâlnesc nave comerciale care salută prin coborârea pavilionului, la ordinul ofiţerului de cart li se răspunde la salut printr-o singură coborâre a pavilionului la 1/3 din lungimea saulei şi ridicarea acestuia imediat.
    ART. 416
    Salutul între nave nu se acordă:
    a) de la apusul şi până la răsăritul soarelui;
    b) pe timpul manevrelor de plecare de la ancoră, ancorare, a misiunilor de foc, a alertelor, a exerciţiilor generale pe navă, executării manevrelor de formaţii şi evoluţii;
    c) pe timpul acţiunilor de salvare şi când se asigură manevra altor nave în port;
    d) când se transportă persoane decedate;
    e) când se navighează în condiţii de ceaţă, mare rea sau pe fluviu în zone în care curenţii sunt puternici;
    f) în orice situaţie în care darea salutului ar periclita siguranţa navei.
    ART. 417
    (1) Ambarcaţiunile militare aflate în marş trebuie să se salute reciproc când se găsesc la o distanţă mai mică de 50 m între ele.
    (2) Salutul se previne de către ambarcaţiunea al cărei şef este mai mic în grad, iar la grade egale, salutul trebuie să se acorde pe cât posibil în acelaşi timp.
    ART. 418
    Şefii ambarcaţiunilor militare care pe timpul ridicării/coborârii pavilionului se află în apropiere sunt obligaţi să comande "Drepţi" şi să menţină aparatul propulsor stopat sau ramele în poziţia "Drepţi", pe toată durata ceremonialului.
    ART. 419
    Salutul din ambarcaţiuni militare nu se acordă:
    a) de la apusul şi până la răsăritul soarelui;
    b) pe timpul concursurilor de bărci, a acţiunilor de salvare şi când se asigură manevra navelor în port;
    c) când se transportă bolnavi sau persoane decedate;
    d) când se găsesc pe mare cu vânt puternic şi valuri sau când se navighează pe fluviu în zone cu curent mare;
    e) în orice situaţie în care darea salutului ar periclita siguranţa navigaţiei.
    ART. 420
    (1) Cu ocazia unor zile festive sau a unor vizite oficiale, la ordin, navele militare pot acorda salutul solemn cu artileria de la bord, care constă din 21 de salve, iar pe timpul executării salutului solemn se intonează Imnul Naţional al României.
    (2) Modul de execuţie în detaliu a saluturilor cu salve de tun se stabileşte prin ordin sau precizări ale şefului Statului Major al Forţelor Navale.
    (3) Saluturile cu salve de tun se dau numai de navele armate, de la distanţa de 3 cabluri.
    (4) În marş, salutul cu salve de tun se dă numai pe timp de zi.
    ART. 421
    Navele care ies/intră din/într-un port străin dau salutul cu salve de tun la trecerea prin zona stabilită în protocol.
    ART. 422
    (1) Salutul funebru se dă de către navele militare româneşti la debarcarea defunctului de la bord sau la scufundarea lui în apă conform prevederilor secţiunii a 8-a.
    (2) Salutul funebru prevăzut pentru ofiţeri cu grade inferioare se acordă şi maiştrilor militari, subofiţerilor şi soldaţilor/gradaţilor profesionişti decoraţi cu ordine ale României.
    ART. 423
    Navele armate aflate în probe, cele care participă la exerciţii tactice sau aplicaţii, cât şi cele care se află în porturi în care acest salut este oprit prin regulamentul portului, nu dau salutul cu salve de tun.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Onorul militar la procesiunile funerare la bord

    ART. 424
    Organizarea procesiunii funerare la bordul navei îi revine comandantului navei.
    ART. 425
    (1) Nava pe care se găseşte corpul defunctului coboară pavilionul în bernă; în momentul când corpul se scufundă în mare, când ambarcaţiunea care transportă corpul la mal se îndepărtează la două cabluri de navă, sau când defunctul se scoate direct la mal, pavilionul se ridică la semn.
    (2) În cazul decesului persoanelor care au dreptul la mărci distinctive şi de comandament, mărcile acestora se coboară şi se menţin în bernă, ca şi pavilionul navelor militare.
    (3) În timpul luptei, pavilionul şi mărcile de comandament nu se coboară în bernă.
    ART. 426
    (1) La bord, sicriul cu militarul decedat se instalează la prova pe un postament respectând următoarele reguli:
    a) se acoperă cu pavilionul navei militare, cu culoarea albastră spre capul corpului neînsufleţit;
    b) cascheta/bereta se aşează pe sicriu, la capul defunctului;
    c) în cazul ofiţerilor, stiletul cu lama şi teaca se aşează pe sicriu în forma literei "X";
    d) alături de sicriu, pe o pernă din catifea/astar roşie, se expun ordinele şi medaliile primite, dacă aceste obiecte se găsesc la bord;
    e) pe timpul cât stă la bord, la sicriul defunctului se instalează o gardă de onoare.
    (2) Înainte de coborârea defunctului în mare sau înainte de înmormântarea la uscat se desfăşoară serviciul religios de înmormântare, după care, pavilionul, ordinele, medaliile şi stiletul se strâng şi se predau ulterior familiei.
    ART. 427
    Toate navele militare care staţionează în apropierea unei nave la bordul căreia se află un defunct sau când în apropierea lor, până la o distanţă de două cabluri, trece o navă cu un defunct la bord, coboară pavilionul în bernă şi îl ridică la semn după ce defunctul a fost ridicat de la bord sau după ce nava respectivă, în trecere, s-a depărtat la distanţă de două cabluri.
    ART. 428
    (1) Când defunctul se scufundă în mare sau se scoate de la bordul navei pentru a fi înmormântat pe uscat, muzica militară/staţia de radioamplificare intonează Imnul Naţional al României, iar echipajul adunat pe punte dă onorul.
    (2) Pe timpul procesiunii, comandantul navei ţine o scurtă cuvântare, cu date despre activitatea decedatului.
    ART. 429
    Când corpul neînsufleţit al comandantului marii unităţi sau al unităţii de nave se transportă pe o navă, la bastonul prova al navei care transportă defunctul se ridică în bernă marca acestuia; când nava trece prin apropierea navelor care staţionează în radă la o distanţă mai mică de două cabluri, echipajele acestora se adună la front pe punte.
    ART. 430
    Desfăşurarea înmormântării şi a ceremoniei funerare la uscat va avea loc conform prevederilor regulamentelor militare în vigoare privind ceremonialurile militare.

    SECŢIUNEA a 9-a
    Obiecte cu valoare istorică la navă

    ART. 431
    La navă se păstreză toate obiectele cu valoare istorică care ilustrează meritele navei şi ale echipajului, atât în timp de pace, cât şi în timp de război, pentru a dovedi şi reaminti în permanenţă echipajului evenimentele glorioase şi însemnate din viaţa navei.
    ART. 432
    (1) Obiectele cu valoare istorică ale navei sunt:
    a) primul pavilion sau cel cu care nava a participat la activităţi importante;
    b) distincţiile navei: decoraţii, brevete, scrisori, ordine pe unitate şi cadouri primite de la persoane oficiale cu funcţii de răspundere în stat şi de la eşaloanele superioare;
    c) fotografiile eroilor României care au făcut serviciul militar la navă şi ale militarilor căzuţi în luptă, precum şi ale membrilor echipajului care au săvârşit fapte de eroism;
    d) obiectele de artă, materialele media care ilustrează diferite momente din evenimentele istorice petrecute la navă;
    e) trofeele de luptă.
    (2) Trecerea obiectelor în categoria celor istorice se face prin OZU.
    (3) Din categoria obiectelor cu valoare istorică nu fac parte documentele secrete şi oficiale ale navei, ordinele pe navă, jurnalele de bord şi de navigaţie sau documentele care urmează să fie predate la arhivă.
    ART. 433
    Fiecare navă/unitate de nave înscrie în registrul istoric al navei/unităţii obiectele prevăzute la art. 432 alin. (1), specificând datele referitoare la provenienţa lor şi descriindu-le pe scurt.
    ART. 434
    Răspunderea pentru păstrarea obiectelor cu valoare istorică revine comandantului navei; pentru întreţinerea acestor obiecte se numeşte unul din ofiţerii navei; obiectele învechite sau care se pot deteriora se păstrează în ambalaje speciale, astfel încât să poată fi văzute.
    ART. 435
    În cazul în care păstrarea obiectelor cu valoare istorică la navă nu este posibilă, comandantul marii unităţi poate hotărî să fie predate Muzeului Marinei Române.
    ART. 436
    La ieşirea unei nave din serviciu, obiectele cu valoare istorică se predau la Muzeul Marinei Române sau se transmit navei care va primi aceeaşi denumire.

    CAPITOLUL XI
    Organizarea şi executarea serviciului la bordul navelor

    SECŢIUNEA 1
    Serviciul la bord. Scop şi conţinut

    ART. 437
    Serviciul la bordul navei se execută în scopul:
    a) menţinerii stării de operativitate a navei;
    b) asigurării vitalităţii navei;
    c) asigurării pazei şi securităţii navei;
    d) conducerii activităţilor zilnice;
    e) respectării ordinii interioare la bord;
    f) asigurării funcţionării instalaţiilor, aparaturii şi mecanismelor necesare navei;
    g) executării diferitelor lucrări la navă.
    ART. 438
    (1) Serviciul la bord se execută la toate navele Forţelor Navale din momentul încadrării statului de organizare.
    (2) La bordul navei se execută următoarele categorii de servicii:
    a) serviciul de permanenţă;
    b) serviciul de pază;
    c) serviciul de intervenţie.
    ART. 439
    (1) Categoriile de servicii, personalul şi subunităţile destinate pentru serviciul la bordul navei se precizează de către comandantul navei/unităţii de nave, anual, prin OZU şi ori de câte ori situaţia o cere, în funcţie de tipul, clasa, rangul, starea de pregătire pentru luptă şi încadrarea cu echipaj.
    (2) Prin OZN, comandantul navei va stabili organizarea serviciului la bordul navei, pentru fiecare dintre situaţiile în care se află nava:
    a) în staţionare la cheu în locul de dislocare permanentă;
    b) în staţionare la cheu în porturi străine sau altele decât cel de dislocare permanentă;
    c) în marş/staţionare pe mare/fluviu.
    (3) Fiecare membru al echipajului numit în serviciu, răspunde pentru activitatea sa în postul încredinţat.
    ART. 440
    (1) Serviciul de permanenţă la bordul navei constă în serviciul de gardă şi serviciul de cart cu durata de 24 de ore.
    (2) Serviciul de gardă este destinat pentru conducerea şi îndeplinirea tuturor îndatoririlor legate de activitatea zilnică şi are o durată continuă de 24 de ore.
    (3) Serviciul de cart este destinat pentru conducerea şi îndeplinirea tuturor îndatoririlor legate de activităţile specifice la bord când nava se află în staţionare la cheu, la ancoră sau în marş şi are o durată de 8-12 ore în schimburi de 4-6 ore, în funcţie de tipul, clasa şi misiunile navei.
    (4) Pentru anumite posturi şi în funcţie de condiţiile hidrometeorologice, comandantul navei poate modifica durata unui schimb de cart, consemnând acest lucru în jurnalul de bord.
    ART. 441
    (1) La bordul navei, în locul de dislocare permanentă, în funcţie de rangul acesteia, se stabilesc următoarele servicii de permanenţă:
    a) ofiţer de gardă pe navă;
    b) ajutor al ofiţerului de gardă pe navă;
    c) ofiţer de gardă sub punte;
    d) şef de cart;
    e) curier de cart;
    f) motorist de gardă;
    g) electrician de gardă;
    h) mecanic vitalist de gardă;
    i) bucătar de gardă;
    j) militarul de gardă la bucătărie;
    k) radiotelegrafist de gardă/cart, operator radio/ACT;
    l) observator;
    m) sanitar de gardă;
    n) serviciul de gardă/cart CBRN.
    (2) La bordul submarinului, care este considerat ca denumire în sensul de navă, se execută cartul în postul central şi se stabilesc următoarele servicii de permanenţă:
    a) ofiţer de gardă pe submarin;
    b) ajutorul ofiţerului de gardă pe submarin;
    c) mecanic vitalist de gardă pe submarin;
    d) electrician de gardă pe submarin.
    ART. 442
    (1) Din rândul personalului din serviciul de permanenţă la nivelul navei/secţiei/grupului de nave se constituie grupa de vitalitate care se nominalizează prin OZU/OZN.
    (2) Grupa de vitalitate este condusă de ofiţerul de gardă pe navă/submarin în scopul asigurării vitalităţii navei/secţiei/grupului de nave/submarinului.
    (3) Grupa de vitalitate acţionează pentru:
    a) controlul periodic al compartimentelor navei;
    b) intervenţia în cazul apariţiei incendiilor sau găurilor de apă;
    c) intervenţia în cazul poluării accidentale a mediului, în proximitatea navei/submarinului.
    ART. 443
    La navele de rangul 4, pe timpul staţionării în locurile de staţionare permanentă, serviciul de permanenţă poate fi organizat pe secţia/grupul de nave; în acest caz, se prevăd următoarele servicii:
    a) ofiţer de gardă pe secţia/grupul de nave;
    b) ajutor al ofiţerului de gardă pe secţia/grupul de nave pentru vitalitatea navelor;
    c) şef de cart;
    d) curier de cart;
    e) grupa de vitalitate;
    f) alte servicii în funcţie de situaţie.
    ART. 444
    Tabelul cu posturile serviciului de gardă şi de cart se întocmeşte de către comandantul secund/ofiţerul secund şi se aprobă de către comandantul navei; la întocmirea tabelului trebuie avut în vedere ca numărul persoanelor din serviciul de permanenţă să fie stabilit la strictul necesar şi în nici un caz să nu depăşească 1/3 din efectivul prezent al navei.
    ART. 445
    La bordul navei, în funcţie de rangul acesteia, în situaţia staţionării la cheu în porturi străine sau altele decât cel de dislocare permanentă se execută serviciile prevăzute la art. 441 şi în plus următoarele servicii:
    a) ofiţer de cart;
    b) grupa de pază/poliţie militară;
    c) subunitate de intervenţie/protecţia forţei;
    d) alte servicii în funcţie de situaţie.
    ART. 446
    (1) La bordul navei, în funcţie de rangul acesteia, pe timpul marşului, staţionării la ancoră pe mare/fluviu, se stabilesc următoarele servicii de permanenţă:
    a) ofiţer de cart pe navă;
    b) ajutor al ofiţerului de cart pe navă;
    c) ofiţer de gardă pe navă;
    d) ajutor al ofiţerului de gardă pe navă;
    e) ofiţer de gardă/cart sub punte;
    f) şef de cart;
    g) curier de cart;
    h) observator-semnalizator, electrician aparate de navigaţie, timonier, radiotelegrafist, radiolocatorist, hidrolocatorist, motorist de cart;
    i) electrician de gardă;
    j) mecanic vitalist de gardă;
    k) veghe la ancoră;
    l) bucătar de gardă;
    m) militarul de gardă la bucătărie;
    n) sanitar de gardă;
    o) subunitate de intervenţie/protecţia forţei;
    p) armamentul ambarcaţiunii de serviciu.
    (2) Serviciul de permanenţă pe timpul marşului, staţionării la ancoră pe mare/fluviu, se execută în scopul:
    a) navigaţiei în siguranţă a navei;
    b) asigurării stării de pregătire pentru luptă ordonate;
    c) staţionării pe mare/fluviu în siguranţă.
    (3) Serviciul de gardă şi cart pe mare/fluviu se organizează pentru toată perioada cât nava se află pe mare/fluviu, iar personalul nominalizat în serviciu se consemnează în OZN.
    ART. 447
    Conducerea nemijlocită a personalului serviciului de permanenţă şi răspunderea pentru executarea corectă a serviciului revin ofiţerului de gardă/cart; în cazul când în cadrul serviciului de permanenţă, la navă există ofiţer de cart şi ofiţer de gardă, răspunderea generală pentru conducerea personalului din serviciu revine ofiţerului de cart.
    ART. 448
    (1) Personalul din serviciul de permanenţă la bordul navei poartă banderole, potrivit tipurilor de serviciu executat, ale căror modele sunt prezentate în anexa nr. 17.
    (2) Ofiţerul de gardă pe navă execută serviciul având asupra sa pistol şi un încărcător cu şase cartuşe.
    (3) Celelalte persoane din serviciul de permanenţă nu poartă armament, dar trebuie să fie în măsură să-l ridice în timpul cel mai scurt.
    ART. 449
    (1) Serviciul de pază şi serviciul de intervenţie se organizează de către comandantul navei în situaţii deosebite, dacă este necesar, atunci când nava acostează în porturi sau locuri de staţionare altele decât cele permanente, pentru protecţia şi apărarea personalului, pentru paza navei sau a unor bunuri aflate la cheu, pentru capturarea sau respingerea forţelor/elementelor care pun în pericol nava.
    (2) Organizarea şi executarea acestor servicii se face în conformitate cu prevederile regulamentelor, instrucţiunile în vigoare şi conform cu regulile specifice unităţilor/portului de staţionare temporară, după caz.
    (3) La navele unde există echipă de protecţia forţei, respectiv echipă de inspecţie şi control, prevăzute prin rol, serviciul de pază şi de intervenţie se execută de către acestea.
    (4) Personalul numit în serviciul de pază şi intervenţie se numeşte prin OZN şi va avea asupra sa armamentul stabilit de către comandantul navei.
    ART. 450
    Personalul din serviciul de permanenţă, pază şi intervenţie poate face uz de armă numai în conformitate cu prevederile legale.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Selecţionarea, pregătirea şi numirea personalului de serviciu pe navă/unitate

    ART. 451
    (1) Selecţia personalului destinat executării serviciului la bordul navei se face de către comandantul secund/ofiţerul secund, pentru ofiţerii de gardă pe navă şi de către şeful de stat major pentru ofiţerii de gardă pe unitatea de nave/divizion, cu avizul de specialitate al medicului şi psihologului unităţii/eşalonului superior, la începutul fiecărui an de instrucţie şi ori de câte ori este nevoie şi se înscrie, nominal, în OZN/OZN.
    (2) Personalul selecţionat este pregătit, conform precizărilor comandantului navei/unităţii de nave, verificat şi admis prin ordin de zi pe unitate pentru executarea serviciului.
    (3) Numirea personalului în serviciu se face pe baza planificării lunare întocmită de către comandantul secund/ofiţerul secund, prin OZU/OZN şi se anunţă cu cel puţin 24 de ore înainte; numirea personalului care execută serviciul de gardă şi cart pe mare se face prin OZN, pentru toată perioada executării misiunii şi prima zi după terminarea acesteia.
    (4) Acelaşi personal poate fi numit în serviciu de gardă, de regulă, după 48 de ore de la ieşirea din serviciu.
    ART. 452
    (1) Comandantul navei şi comandantul secund/ofiţerul secund nu execută serviciul la bordul navei.
    (2) Serviciul de cart, în marş şi în staţionare, se execută de către ofiţerii şi maiştrii militari, selecţionaţi şi admişi.
    ART. 453
    Pregătirea personalului pentru serviciul de permanenţă se execută sub conducerea ofiţerului de gardă sau a ajutorului ofiţerului de gardă care urmează să intre în serviciu, în orele stabilite prin programul orar săptămânal.
    ART. 454
    Personalul care urmează a fi admis în serviciul de gardă şi cart pe navă execută o pregătire specifică cu durata de cel puţin 6 ore, sub conducerea unui comandant serviciu de luptă şi se verifică de către comandantul secund/ofiţerul secund.
    ART. 455
    (1) Ţinuta personalului din serviciul de gardă şi cart se stabileşte de către comandantul navei, prin atribuţiile care reglementează fiecare serviciu; în funcţie de anotimp, starea vremii şi condiţiile specifice de îndeplinire a serviciului, ţinuta este: de serviciu, de instrucţie sau de protecţie.
    (2) Pentru protecţia militarilor care efectuează serviciu la exterior, atunci când temperatura aerului este de -5░C sau mai scăzută, precum şi pe timp nefavorabil: ploaie, viscol, ninsoare, comandantul navei ia următoarele măsuri:
    a) asigurarea militarilor cu echipament de protecţie: şube, echipament îmblănit, galoşi, pâslari, foi de cort şi trecerea la portul acestora;
    b) micşorarea duratei de executare a serviciului în post cu 1-2 ore;
    c) distribuirea de ceai cald.
    (3) La temperaturi de +35°C şi mai ridicate, se iau măsuri pentru protecţia militarilor din post, astfel:
    a) micşorarea duratei de executare a serviciului în post cu 1-2 ore;
    b) instalarea tendelor/copertinelor pentru protecţie împotriva razelor solare;
    c) suplimentarea raţiei de apă minerală, conform normelor;
    d) asigurarea condiţiilor de îmbăiere.
    (4) La submarine serviciul de gardă şi cart se execută în ţinută de protecţie.
    ART. 456
    (1) Controlul medical al persoanelor care intră în serviciul de permanenţă se face de către medicul navei/unităţii, iar în lipsa acestuia de către persoana specializată, cu cel mult 60 de minute înainte de intrarea în serviciu; rezultatul controlului se consemnează în registrul de consultaţii, pentru personalul din serviciul de permanenţă.
    (2) Pentru personalul ce intră în serviciul de permanenţă în zilele nelucrătoare, controlul medical se execută în ultima zi lucrătoare a săptămânii de către medicul navei/unităţii, iar în ziua intrării în serviciu, de către sanitarul de serviciu.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Apelul şi schimbarea personalului din serviciul de permanenţă

    ART. 457
    (1) La nave, apelul şi schimbarea întregului personal din serviciul de permanenţă, prevăzut la art. 441 şi art. 445, se face la începerea programului, dimineaţa între orele 07.00 şi 09.00.
    (2) Apelul se execută în scopul verificării ţinutei militarilor, a prezenţei personalului de serviciu, precum şi pentru trecerea acestuia în subordinea noului ofiţer de gardă/cart.
    ART. 458
    (1) Cu o jumătate de oră înainte de ora fixată pentru apelul personalului din serviciul de permanenţă, pe navă se dă comanda: "Serviciul de permanenţă, pregătirea pentru adunare!, se precizează numărul tipului de ţinută, în funcţie de sezon".
    (2) Cu zece minute înainte de ora fixată pentru apelul personalului din serviciu, pe navă se dă comanda: "Serviciul de permanenţă, adunarea pentru apel!".
    (3) Locul de adunare a personalului din serviciu se fixează de către comandantul navei/unităţii de nave.
    ART. 459
    Ofiţerul de gardă/cart verifică prezenţa întregului personal de serviciu, aspectul exterior al militarilor, reaminteşte acele particularităţi ale serviciului pe care le consideră mai importante şi ordonă trecerea schimbului unu la posturi.
    ART. 460
    (1) Militarul care intră în serviciu este obligat ca la primirea postului să verifice existenţa şi integritatea materialelor primite, conform atribuţiilor.
    (2) Dacă pe timpul primirii postului constată nereguli, militarul raportează imediat ofiţerului de gardă/cart.
    (3) Când este necesar sau se ordonă, militarul îmbracă la post îmbrăcămintea de protecţie stabilită.
    ART. 461.
    După primirea serviciului, la sosirea ofiţerului de gardă/cart, militarul din serviciu raportează folosind formula: "Domnule ..., am luat în primire serviciul de gardă/cart. Sunt ...".
    ART. 462
    După ce au verificat predarea şi primirea posturilor, vechiul ofiţer de gardă/cart şi cel nou procedează la predarea şi primirea situaţiei navei/unităţii de nave, a documentelor serviciului de gardă şi cart şi a ordinelor în curs de executare.
    ART. 463
    (1) După predarea-primirea serviciului, vechiul ofiţer de gardă/cart şi cel nou se prezintă comandantului navei şi raportează despre predarea şi primirea serviciului, astfel: "Domnule ..., am predat/am luat în primire serviciul de gardă/cart pe navă".
    (2) În zilele nelucrătoare se prezintă la ofiţerul de gardă pe unitatea de nave/flotilă.
    ART. 464
    (1) Pe timpul zilei, personalul de serviciu din următoarele schimburi se anunţă pentru a intra în serviciu de către şeful de cart, prin comanda: "Personalul de serviciu din schimbul ... pe locul de adunare!"; la acest semnal, care se transmite cu 10 minute înainte de schimbarea posturilor, militarii ce urmează a intra în serviciu se echipează şi se adună pe locul ordonat.
    (2) Schimbarea posturilor se execută sub conducerea ofiţerului de gardă/cart sau a ajutorului acestuia, procedându-se la fel ca la predarea şi primirea posturilor de către personalul din primul schimb.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Timpul pentru odihnă şi pentru recuperare după executarea serviciului de permanenţă

    ART. 465
    În noaptea care precede intrarea în serviciu, personalul numit în serviciul de permanenţă, în conformitate cu prevederile art. 441 şi art. 445 din prezentrul regulament, este scutit de orice alte activităţi, cu excepţia participării la alerta navei.
    ART. 466
    Pe timpul executării serviciului, personalul din permanenţă şi cart se odihneşte astfel:
    a) ofiţerul de gardă pe navă, cel mult 4 ore, prin alternanţă cu ajutorul său;
    b) celelalte persoane din serviciul de cart, conform precizărilor cuprinse în atribuţii.
    ART. 467
    Pe timpul odihnei, personalul din serviciul de gardă îşi poate scoate încălţămintea şi vestonul/scurta.
    ART. 468
    (1) Cadrelor militare şi soldaţilor/gradaţilor profesionişti care intră/ies în/din serviciu în zile lucrătoare, li se acordă recuperare în ziua în care ies din serviciu.
    (2) Cei care intră în serviciu în zile lucrătoare, execută serviciul 24 de ore continuu şi ies din serviciu în zile nelucrătoare sau de sărbători legale li se acordă recuperare în prima zi lucrătoare după ieşirea din serviciu.
    (3) Cei care intră în serviciu, ies din serviciu în zile nelucrătoare şi de sărbători legale şi execută serviciul 24 de ore continuu, beneficiază de două zile recuperare în primele zile lucrătoare după ieşirea din serviciu.
    (4) Cei care intră în serviciu în zile nelucrătoare şi de sărbători legale, execută serviciul 24 de ore continuu şi ies din serviciu în zile lucrătoare, beneficiază de două zile recuperare, în primele zile lucrătoare după ieşirea din serviciu.
    (5) În cazuri deosebite, cu aprobarea comandantului navei/unităţii, personalul care iese din serviciu poate executa alte sarcini, situaţie în care se precizează, prin OZU, data recuperării.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Îndatoririle generale ale personalului din serviciul de permanenţă

    ART. 469
    Personalul din serviciul de gardă şi cart nu are dreptul să cedeze sau să încredinţeze altei persoane executarea îndatoririlor ce-i revin, fără aprobarea ofiţerului de gardă/cart pe navă.
    ART. 470
    Ofiţerul de gardă trebuie să controleze pe timpul nopţii cel puţin de două ori personalul din serviciul de gardă/cart.
    ART. 471
    Pe timpul zilei, personalul serviciului de cart care nu se află în post execută programul ordonat de către comandantul navei.
    ART. 472
    Pe timpul alertelor şi exerciţiilor, personalul serviciului de permanenţă execută atribuţiile conform rolului pentru luptă.
    ART. 473
    Personalul care se află în serviciul de gardă şi cart în post, se subordonează numai ofiţerului de gardă/cart şi nu primeşte alte sarcini care l-ar împiedica să-şi îndeplinească îndatoririle de serviciu.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Ofiţerul de cart pe navă

    ART. 474
    (1) Ofiţerul de cart pe navă este persoana căreia comandantul navei îi încredinţează siguranţa manevrei navei pe timpul marşului şi în staţionare.
    (2) În îndeplinirea îndatoririlor sale, ofiţerul de cart este subordonat comandantului navei.
    ART. 475
    (1) În marş, ofiţerul de cart se va găsi tot timpul pe comanda de marş, fiindu-i interzis să-şi părăsească postul fără aprobare.
    (2) Când nava staţionează la ancoră, ofiţerul de cart poate părăsi comanda de marş pentru a executa controale privind îndeplinirea atribuţiilor de către personalul din serviciu şi modul de executare a programului ordonat.
    ART. 476
    În situaţii deosebite, care impun prezenţa comandantului navei pe comandă, ofiţerul de cart este obligat să-l cheme.
    ART. 477
    Când nava este atacată prin surprindere sau în caz de pericol iminent, ofiţerul de cart este obligat să acţioneze din proprie iniţiativă, raportând în timpul cel mai scurt comandantului navei.
    ART. 478
    Atât în marş, cât şi pe timpul staţionării la ancoră, ofiţerul de cart va avea la post binoclu, ceas, fluier, electromegafon, pistol de semnalizare, cartuşe de semnalizare, instrumente de lucru pe hartă.
    ART. 479
    Ofiţerul de cart are următoarele obligaţii:
    a) să asigure navigaţia şi staţionarea în siguranţă a navei;
    b) să urmărească completarea jurnalelor de bord şi de navigaţie;
    c) să urmărească îndeplinirea atribuţiilor de către personalul din serviciu;
    d) să asigure executarea observării vizuale şi radiotehnice, precum şi transmiterea şi recepţionarea la timp a semnalelor;
    e) să asigure transmiterea semnalelor de recunoaştere;
    f) să transmită ordinele comandantului navei şi semnalele de alertă ordonate;
    g) să cunoască întrebuinţarea aparaturii şi a instalaţiilor din comandă;
    h) să cunoască în orice moment starea mijloacelor de salvare;
    i) să se asigure de buna funcţionare a luminilor de navigaţie şi a instalaţiei de semnalizare acustică pe timp de vizibilitate redusă;
    j) să urmărească permanent situaţia hidrometeorologică;
    k) să ia măsuri pentru darea salutului navelor militare pe care le întâlneşte.
    ART. 480
    La intrarea în serviciu, ofiţerul de cart este obligat să se informeze de la vechiul ofiţer de cart despre:
    a) starea de pregătire pentru luptă ordonată;
    b) punctul şi elementele de marş ale navei referitoare la drum şi număr de rotaţii la maşini;
    c) formaţia, locul în formaţie şi elementele formaţiei la navigaţia în formaţie;
    d) semnalele de recunoaştere;
    e) mecanismele şi instalaţiile în funcţiune;
    f) starea şi regimul de lucru al mijloacelor tehnice de observare;
    g) situaţia hidrometeorologică;
    h) regulile de port şi de radă;
    i) starea de pregătire a mijloacelor de salvare;
    j) starea mijloacelor de protecţie CBRN;
    k) locul unde se găsesc comandantul şi comandantul secund/ofiţerul secund;
    l) ordinele şi dispoziţiile în curs de executare;
    m) activităţile de instrucţie, exerciţiile şi lucrările care se execută la navă.
    ART. 481
    În mapa cu documentele ofiţerului de cart se găsesc:
    a) jurnalul de bord şi jurnalul de navigaţie, de bază şi de rezervă;
    b) instrucţiunile ofiţerului de cart;
    c) regulamentul organizării şi desfăşurării activităţii la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale;
    d) regulamentul internaţional pentru prevenirea abordajelor pe mare/regulamentul de navigaţie pe Dunăre;
    e) documente de conducere în secret;
    f) carnetul cu însemnări;
    g) situaţia plinurilor navei;
    h) planificarea serviciului de cart şi de gardă;
    i) semnalele de recunoaştere în vigoare;
    j) instrucţiuni privind semnalele internaţionale folosite în caz de naufragiu şi semnalele internaţionale folosite de forţele care participă la operaţiunile de salvare;
    k) texte standard, de comunicaţii, în limba engleză, pentru coordonarea acţiunilor desfăşurate cu nave din flotele altor ţări, pe mare;
    l) abrevierile radio folosite pentru coordonarea operaţiunilor de căutare şi salvare pe mare;
    m) alte documente, în funcţie de situaţie şi de nevoi.
    ART. 482
    Îndatoririle ofiţerului de cart pe timpul marşului din momentul luării în primire a serviciului de cart în marş sunt:
    a) să menţină nava la drumul şi viteza ordonate;
    b) să menţină locul în formaţie atunci când se navighează în formaţie;
    c) să folosească corect luminile de navigaţie şi instalaţiile de semnalizare acustică;
    d) să ordone obturarea şi camuflarea navei;
    e) să utilizeze mijloacele radiotehnice şi vizuale pentru descoperirea pericolelor de navigaţie şi să execute manevra navei pentru evitarea acestora.
    ART. 483
    Când comandantul navei sau comandantul secund/ofiţerul secund lipsesc de pe comandă, ofiţerul de cart răspunde de:
    a) transmiterea semnalului de alertă, în cazul atacului prin surprindere;
    b) evitarea atacurilor executate prin surprindere asupra navei;
    c) prevenirea abordajelor;
    d) salvarea oamenilor căzuţi în apă.
    ART. 484
    Ofiţerul de cart este obligat:
    a) să ţină la zi navigaţia şi să determine periodic punctul navei;
    b) să menţină drumul, viteza şi locul ordonat în formaţie;
    c) să completeze jurnalul de navigaţie;
    d) să urmărească executarea întocmai de către timonier a ordinelor date;
    e) să ordone semnalizatorului de cart să transmită semnalele respective în timpul schimbărilor de viteză, de drum, ca şi pe timpul întoarcerilor şi ieşirilor din formaţie;
    f) să ordone observatorilor executarea unui control permanent asupra bunei funcţionări a luminilor de navigaţie;
    g) să sesizeze pericolele de coliziune la întâlnirea cu alte nave şi să ia măsuri de evitare a acestora conform prevederilor COLREG/RND;
    h) să prevină din timp punctul de comandă al serviciului electromecanic despre manevrele de acostare şi ancorare, despre navigaţia prin locuri înguste sau cu pericole de navigaţie;
    i) să raporteze imediat comandantului navei şi să informeze ofiţerul cu navigaţia despre schimbările de situaţie sau ale condiţiilor de navigaţie, care ar putea influenţa siguranţa navei sau îndeplinirea misiunii primite.
    ART. 485
    În cazul în care siguranţa navei este ameninţată, ofiţerul de cart are dreptul să schimbe drumul şi viteza fără permisiunea comandantului navei.
    ART. 486
    Îndatoririle ofiţerului de cart pe timpul staţionării la ancoră/geamandură sunt următoarele:
    a) să asigure siguranţa marşului navei;
    b) să menţină S.P.L. ordonată;
    c) să respecte regulile portuare şi de radă;
    d) să urmărească executarea programului ordonat pe navă.
    ART. 487
    La luarea în primire a serviciului de cart în staţionare la ancoră sau geamandură, ofiţerul de cart primeşte de la predecesorul său următoarele date:
    a) punctul navei şi procedeul prin care a fost determinat;
    b) starea de pregătire a navei pentru luptă;
    c) adâncimea apei, natura fundului, curenţii;
    d) lungimea lanţului la apă/parâmele date la geamandură;
    e) starea de pregătire pentru fundarisire a celei de-a doua ancore;
    f) situaţia hidrometeorologică şi prognoza;
    g) formaţia navelor care staţionează la ancoră şi locul navei comandant în formaţie;
    h) ordinele primite şi în curs de executare;
    i) ambarcaţiunile plecate de la navă şi cele care se află lângă navă;
    j) situaţia prezenţei personalului la bord;
    k) locul unde se află comandantul şi comandantul secund/ofiţerul secund.
    ART. 488
    Ofiţerul de cart este obligat:
    a) să urmărească situaţia hidrometeorologică, să măsoare forţa vântului din oră în oră, când este cazul mai des şi să ia măsuri pentru vreme rea;
    b) să urmărească dacă ancora derapează;
    c) să urmărească mişcările de nave şi ambarcaţiuni în radă şi să ia măsuri în cazul apropierilor periculoase;
    d) să pregătească, la ordinul comandantului, echipajul pentru manevră, în vederea primirii navelor şi ambarcaţiunilor care vin la acostare, indicând acestora bordul de acostare;
    e) să completeze jurnalul de bord şi de navigaţie;
    f) să execute ordinele şi semnalele transmise de nava comandant şi să le consemneze în jurnalul de bord;
    g) să asigure menţinerea observării vizuale şi radiotehnice, iar pe timp de ceaţă să ordone transmiterea semnalelor conform COLREG/RND;
    h) să cunoască toate lucrările ce se execută de către echipaj în afara bordului şi în arboradă;
    i) să acorde salutul şi să răspundă la salutul navelor şi ambarcaţiunilor care trec prin apropiere.
    ART. 489
    Cu o jumătate de oră înaintea ridicării pavilionului, ofiţerul de cart raportează comandantului secund/ofiţerului secund următoarele:
    a) starea timpului;
    b) mişcarea navelor de luptă în radă în timpul nopţii;
    c) absenţii şi întârziaţii din învoiri, permisii, concedii;
    d) ordinele primite, executate sau în curs de executare.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Ofiţerul de gardă pe navă

    ART. 490
    Serviciul de ofiţer de gardă pe navă se execută de toţi ofiţerii şi maiştrii militari de marină admişi prin OZU la executarea serviciului.
    ART. 491
    (1) Ofiţerul de gardă pe navă se subordonează comandantului navei, iar în problemele serviciului interior, ofiţerului de gardă pe unitatea de nave.
    (2) Ofiţerului de gardă pe navă i se subordonează personalul serviciului de gardă şi cart de la navă, precum şi militarii din serviciul de pază şi intervenţie.
    ART. 492
    Ofiţerul de gardă este obligat să cunoască bine nava şi să ştie să conducă lupta pentru vitalitatea ei.
    ART. 493
    (1) Înainte de schimbarea serviciului pe navă, ofiţerul de gardă primeşte de la predecesorul său situaţia referitoare la:
    a) armamentul şi muniţia de infanterie de la uz şi de la stoc;
    b) starea de pregătire în vederea luptei şi starea gata de marş a navei;
    c) documentele pentru organizarea şi conducerea serviciului;
    d) starea ancorelor şi a legăturilor navei;
    e) plinurile de combustibil, lubrifianţi şi apă;
    f) programul zilei, lucrările şi categoriile de pregătire care sunt în curs de executare;
    g) locul unde se găseşte comandantul navei, comandantul secund/ofiţerul secund;
    h) ordinele în curs de executare sau pentru următoarele 24 de ore;
    i) mecanismele în funcţiune;
    j) starea tambuchiurilor, a porţilor etanşe şi a hublourilor;
    k) situaţia ambarcaţiunilor;
    l) ţinuta ordonată pentru echipaj;
    m) situaţia de efective, precum şi persoanele străine aflate la bord.
    (2) Pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, ofiţerul de gardă pe navă primeşte de la comandantul navei dispoziţii referitoare la desfăşurarea programului zilnic, a exerciţiilor, a categoriilor de pregătire, a lucrărilor planificate, precum şi a activităţilor suplimentare de la navă sau de la uscat.
    ART. 494
    (1) Ofiţerului de gardă pe navă îi este destinată o încăpere specială; la navele unde nu este posibil acest lucru, locul destinat ofiţerului de gardă se precizează prin OZU.
    (2) Ofiţerul de gardă pe navă ţine la zi jurnalul de bord, urmăreşte completarea la timp a celorlalte documente referitoare la serviciul interior pe navă şi ordonă transmiterea semnalelor pentru conducerea activităţilor prevăzute în tabelele din anexa nr. 9.
    ART. 495
    În încăperea ofiţerului de gardă pe navă trebuie să se găsească:
    a) sinopticul cu principalele activităţi ale ofiţerului de gardă;
    b) programul orar săptămânal;
    c) schema sectoarelor de curăţenie;
    d) tabelul cu semnalele care se dau pe navă;
    e) tabelul cu telefoane utile;
    f) graficul luminozităţii;
    g) planul navei în secţiune longitudinală şi transversală, cu schema compartimentelor şi porţilor etanşe, instalaţiilor de drenaj şi stins incendiu;
    h) planul dispunerii mijloacelor de vitalitate la bord.
    ART. 496
    (1) Încăperea ofiţerului de gardă pe navă se doteză cu:
    a) dulap metalic pentru păstrarea documentelor;
    b) tablou cu cheile de la încăperile navei;
    c) aparatură audio-video;
    d) telefon, lanternă, ceas, barometru şi termometru;
    e) mijloace de transmitere a semnalelor pe navă.
    (2) Pe lângă dotările prevăzute la alin. (1) comandantul navei/unităţii de nave poate aproba dotări suplimentare care ajută la îndeplinirea misiunilor şi la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.
    ART. 497
    (1) În mapa cu documentele ofiţerului de gardă se găsesc următoarele:
    a) organizarea serviciului de gardă şi cart;
    b) îndatoririle întregului personal din serviciul de gardă şi cart;
    c) starea tehnică a navei şi plinurile de combustibil şi de materiale, în procente;
    d) un exemplar din prezentul regulament;
    e) regulamentele generale;
    f) jurnalul de bord;
    g) registrul cu rapoarte;
    h) registrul predare/primire a serviciului;
    i) caietul cu ordine pe navă;
    j) situaţia de efective şi răspândirile personalului;
    k) extras din planul înştiinţării şi aducerii personalului la navă;
    l) extras din planul cu organizarea apărării navei, în locul de staţionare.
    (2) La ordin se introduc în mapa cu documentele ofiţerului de gardă şi alte documente.
    ART. 498
    Ofiţerul de gardă pe navă răspunde de:
    a) respectarea măsurilor de menţinere a securităţii navei şi de prevenire a avariilor;
    b) conducerea şi controlul desfăşurării activităţilor la bord, conform programului orar săptămânal;
    c) schimbarea personalului din serviciul la bordul navei şi verificarea îndeplinirii îndatoririlor la posturi de către personalul din serviciu, cel puţin o dată în cursul zilei şi de două ori în cursul nopţii;
    d) evidenţa intrărilor şi ieşirilor de la bord;
    e) distribuirea alimentelor conform notei de distribuţie, prepararea şi servirea hranei;
    f) controlul compartimentelor navei, după terminarea programului şi plecarea echipajului de la bord;
    g) integritatea închizătorilor şi a sigiliilor de la magaziile de armament şi muniţii, precum şi de la alte compartimente nominalizate prin OZN;
    h) protecţia mediului în locul de staţionare;
    i) păstrarea în siguranţă şi distribuirea la ordin a armamentului şi muniţiei de infanterie de la uz.
    ART. 499
    (1) Ofiţerul de gardă pe navă are obligaţia să raporteze imediat comandantului navei şi ofiţerului de gardă pe unitate problemele importante legate de siguranţa navei sau alte evenimente deosebite.
    (2) Ofiţerul de gardă pe navă întâmpină şi însoţeşte pe comandantul navei şi comandantul secund/ofiţerul secund la sosirea şi la plecarea la/de la bord.
    (3) La primirea stării de alertă, execută activităţile prevăzute în sinoptice.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Ofiţerul de gardă pe submarin

    ART. 500
    (1) Serviciul de ofiţer de gardă pe submarin se organizează pe timpul cât submarinul se află acostat la cheu.
    (2) Ofiţerul de gardă pe submarin se numeşte din rândul ofiţerilor şi maiştrilor militari de la submarin, pregătiţi şi admişi la executare prin OZU.
    ART. 501
    Serviciul de ofiţer de gardă pe submarin se organizează pentru:
    a) menţinerea la submarin a stării de pregătire pentru luptă şi de marş ordonate;
    b) conducerea activităţii de alarmare a submarinului;
    c) asigurarea vitalităţii submarinului;
    d) conducerea activităţilor zilnice la submarin, menţinerea ordinii interioare şi executarea lucrărilor ordonate.
    ART. 502
    (1) Ofiţerul de gardă pe submarin este subordonat nemijlocit comandantului submarinului sau înlocuitorului acestuia; pe linia executării serviciului se subordonează ofiţerului de serviciu al eşalonului superior.
    (2) Ofiţerul de gardă pe submarin are în subordine:
    a) ajutorul ofiţerului de gardă pe submarin;
    b) electricianul de gardă;
    c) mecanicul-vitalist de gardă.
    ART. 503
    Până la intrarea în serviciul de zi ofiţerul de gardă pe submarin execută următoarele activităţi:
    a) conduce pregătirea personalului din serviciul de zi la submarin, verifică cunoaşterea atribuţiunilor, a modului de acţiune în caz de avarii sau la alarmă şi folosirea completului individual de salvare;
    b) execută apelul serviciilor conform sinopticului activităţilor.
    ART. 504
    La intrarea în serviciul de zi, ofiţerul de gardă pe submarin, primeşte de la predecesorul său:
    a) pavilionul şi geacul submarinului;
    b) documentele pentru organizarea şi conducerea serviciului de zi;
    c) programul zilei şi al săptămânii în curs, lucrările şi ordinele care se execută sau care sunt în curs de executare.
    ART. 505
    Ofiţerul de gardă pe submarin primeşte de la personalul numit în serviciul de gardă pe submarin următoarele informaţii:
    a) starea de pregătire în vederea luptei şi starea gata de marş a submarinului;
    b) starea şi încărcarea submarinului;
    c) plinurile submarinului;
    d) locurile în care se găsesc comandantul submarinului şi comandantul secund;
    e) ordinele comandantului submarinului, comandantului secund în curs de executare sau pentru următoarele 24 de ore;
    f) ţinuta ordonată pe submarin;
    g) legăturile submarinului la mal;
    h) personalul absent de la submarin, precum şi persoanele străine aflate la bord;
    i) semnalele şi indicativele aflate în vigoare;
    j) unghiurile de bandă şi de asietă;
    k) pescajul submarinului;
    l) etanşeitatea submarinului;
    m) datele bateriei de acumulatori;
    n) rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice;
    o) starea sistemului de drenaj, imersare-emersare, aer de înaltă presiune;
    p) existenţa şi starea de pregătire a instalaţiilor de stins incendiul, a celorlalte mijloace şi materiale de vitalitate;
    q) curăţenia santinelor şi a încăperilor de la bord.
    ART. 506
    Ofiţerul de gardă pe submarin trebuie să verifice personal:
    a) poziţia închis a purjelor şi valvulelor Kingston ale tancurilor principale de balast şi ale tancului de rapidă imersiune;
    b) poziţia închis a valvulelor Kingston de la circuitul de răcire al motoarelor Diesel;
    c) poziţia închis a valvulelor de drenaj ale ecluzelor şi santinelor, ale sistemelor pentru aruncarea gunoiului şi pentru lansarea contramăsurilor;
    d) poziţia închis a tuturor deschiderilor din corpul rezistent pe unde este posibilă pătrunderea apei în submarin;
    e) concentraţia de hidrogen în încăperile bateriei;
    f) etanşeitatea submarinului prin crearea vacuumului.
    ART. 507
    Ofiţerul de gardă pe submarin răspunde de:
    a) nescufundabilitatea submarinului şi lupta contra incendiilor;
    b) îndeplinirea îndatoririlor de către personalul din serviciul de gardă şi cart;
    c) starea mecanismelor şi monitorizarea lor corectă de către personalul din serviciul de gardă şi cart pe submarin;
    d) respectarea regulilor de intrare la bordul submarinului;
    e) înscrierea rapoartelor primite de la personalul de serviciu din subordine care se referă la schimbarea serviciului, manipulări de armament şi muniţie, ambarcare/debarcare de C.L., alimente sau alte greutăţi, sosiri/plecări de tehnică la/de la bord;
    f) menţinerea legăturilor cu ofiţerul de serviciu al eşalonului superior.
    ART. 508
    Pe timpul executării serviciului ofiţerul de gardă pe submarin este obligat:
    a) să raporteze comandantului submarinului despre luarea în primire a serviciului, evenimentele petrecute, ordine şi activităţi în curs de executare, nereguli constatate la luarea în primire;
    b) să verifice periodic, alternând cu ajutorul său, starea submarinului, îndeplinirea atribuţiunilor de către personalul din serviciul de gardă şi cart;
    c) să execute cel puţin două antrenamente pe linia luptei pentru menţinerea vitalităţii submarinului din care unul pe timpul nopţii;
    d) să controleze ventilarea corectă şi la timp a bateriilor de acumulatori şi compartimentelor, precum şi măsurarea concentraţiilor de hidrogen şi oxigen;
    e) să asigure nescufundabilitatea submarinului, siguranţa staţionării şi să conducă nemijlocit acţiunea personalului de serviciu în lupta pentru vitalitate până la sosirea comandantului, comandantului secund sau şefului mecanic;
    f) să urmărească personal unghiurile de bandă, asietă, pescajul şi starea legăturilor la mal;
    g) să ia în primire compartimentele submarinului de la şefii de compartimente înaintea plecării echipajului de la bord, iar de la comandantul secund şi şeful mecanic, starea submarinului şi a mijloacelor de vitalitate, precum şi numărul secţiilor de încălzire conectate;
    h) să raporteze comandantului şi comandantului secund la sosirea la bord despre evenimentele petrecute în timpul nopţii;
    i) să nu permită personalului de serviciu să înceteze sau să încredinţeze altei persoane îndatoririle specifice serviciului executat.

    SECŢIUNEA a 9-a
    Ajutorul ofiţerului de gardă pe navă

    ART. 509
    Ajutorul ofiţerului de gardă pe navă se subordonează ofiţerului de gardă pe navă şi execută ordinele acestuia.
    ART. 510
    Ajutorul ofiţerului de gardă are următoarele obligaţii:
    a) să adune pentru apel personalul care intră în serviciul de zi şi să verifice ţinuta acestuia;
    b) să întâmpine şi dea raportul ofiţerului de gardă pe navă;
    c) să controleze la intrarea în serviciu ordinea interioară pe punte şi în compartimente şi să raporteze ofiţerului de gardă pe navă constatările;
    d) să verifice situaţia porţilor etanşe, a hublourilor şi a compartimentelor stabilite a fi închise;
    e) să participe la desfăşurarea programului zilnic;
    f) să urmărească executarea de către echipaj a activităţilor conform semnalelor ordonate pe navă;
    g) să verifice executarea atribuţiilor de către personalul din serviciul de gardă şi cart.

    SECŢIUNEA a 10-a
    Ajutorul ofiţerului de gardă pe submarin

    ART. 511
    Ajutorul ofiţerului de gardă pe submarin este subordonat nemijlocit ofiţerului de gardă pe submarin şi este numit din rândul maiştrilor militari admişi la executarea serviciului prin OZU.
    ART. 512
    Serviciul de ajutor al ofiţerului de gardă pe submarin se organizează pentru:
    a) conducerea nemijlocită a acţiunilor personalului din serviciul de gardă şi cart pentru localizarea şi lupta cu avaria în compartimentele submarinului, pe suprastructură sau cheu;
    b) menţinerea curăţeniei la bordul submarinului în afara orelor de program;
    c) conducerea nemijlocită a curăţeniei la bordul submarinului în afara orelor de program.
    ART. 513
    La intrarea în serviciu ajutorul ofiţerului de gardă pe submarin ia în primire:
    a) starea curăţeniei submarinului în compartimente, magazii şi cambuze, încăperi de locuit, libera circulaţie şi punte;
    b) starea de funcţionare a instalaţiilor, existenţa la posturi şi starea de funcţionare a mijloacelor şi materialelor de vitalitate, conform opiselor din fiecare compartiment;
    c) tabloul de chei;
    d) starea legăturilor telefonice.
    ART. 514
    Pe timpul executării serviciului ajutorul ofiţerului de gardă pe submarin este obligat:
    a) să raporteze ofiţerului de gardă pe submarin despre luarea în primire a serviciului şi neregulile constatate;
    b) să conducă nemijlocit acţiunile personalului din serviciul de gardă şi cart pentru localizarea şi lupta cu avaria în compartimentele submarinului, pe punte, în chioşc, libera circulaţie sau pe cheu în conformitate cu instrucţiunile specifice şi particularităţile luptei pentru vitalitate cu forţele serviciului de gardă şi cart;
    c) să preia atribuţiunile şi să înlocuiască ofiţerul de gardă pe submarin ori de câte ori acesta părăseşte submarinul;
    d) să cunoască în permanenţă unde se află personalul din serviciul de gardă şi cart, iar în caz de avarie, să îl alerteze în cel mai scurt timp;
    e) să raporteze ofiţerului de gardă pe submarin şi şefului mecanic constatarea unor deficienţe în funcţionarea tehnicii sau a instalaţiilor, mijloacelor şi materialelor de vitalitate şi să ia măsuri pentru remedierea acestora.
    ART. 515
    (1) Ajutorul ofiţerului de gardă pe submarin execută cart în post central.
    (2) Ajutorul ofiţerului de gardă preia atribuţiunile ofiţerului de gardă pe submarin în carturile libere şi pe timpul absenţei acestuia de la bord.
    (3) Ajutorul ofiţerului de gardă pe submarin nu părăseşte submarinul decât cu aprobarea ofiţerului de gardă pe submarin.

    SECŢIUNEA a 11-a
    Electricianul de gardă

    ART. 516
    Electricianul de gardă se numeşte dintre militarii electricieni şi se subordonează ofiţerului de gardă pe navă.
    ART. 517
    Pe timpul serviciului, electricianul de gardă nu participă la programul zilnic.
    ART. 518
    Electricianul de gardă răspunde de:
    a) funcţionarea corectă a tuturor surselor de energie electrică de la bord;
    b) alimentarea cu energie electrică în parametrii tehnici şi variante de curent, curent continuu sau curent alternativ, admise a instalaţiilor şi tehnicii de la bord;
    c) menţinerea în stare de eficienţă a întregului echipament electric din compunerea instalaţiilor electrice.
    ART. 519
    Obligaţiile electricianului de gardă sunt:
    a) să cunoască instrucţiunile de exploatare a tuturor instalaţiilor electrice de la bord;
    b) să exploateze corect sursele de energie electrică de la bord sau de la mal;
    c) să execute lucrările zilnice de întreţinere a echipamentului din compunerea instalaţiilor electrice în conformitate cu instrucţiunile în vigoare;
    d) să prevină producerea avariilor ce se pot ivi pe timpul întrebuinţării echipamentelor electrice de la bord şi să remedieze defecţiunile apărute pe timpul funcţionării acestora;
    e) să cunoască modul de întrebuinţare a materialelor şi instalaţiilor electrice, în caz de incendiu sau gaură de apă;
    f) să urmărească folosirea lămpilor portative cu tensiune joasă, de 12 V sau de 24 V, pe timpul executării diferitelor lucrări de întreţinere sau reparaţii la bord şi asigurarea bunei funcţionări a acestora.
    ART. 520
    Electricianul de gardă este obligat să respecte întocmai normele de securitate şi sănătate a muncii pe timpul exploatării şi al reparării aparatelor şi instalaţiilor electrice, să cunoască şi să aplice măsurile care se iau în caz de electrocutare.
    ART. 521
    Pe timpul stărilor de alertă, electricianul de gardă acţionează conform rolurilor.

    SECŢIUNEA a 12-a
    Ofiţerul de gardă/cart sub punte şi mecanicul vitalist de gardă/cart

    ART. 522
    Mecanicul vitalist de gardă/cart se numeşte dintre militarii electromecanici şi se subordonează ajutorului ofiţerului de gardă/cart sub punte/PCM, acolo unde există, sau ofiţerului de gardă/cart pe navă.
    ART. 523
    Ofiţerul de gardă/cart sub punte/mecanicul vitalist de gardă/cart răspunde de:
    a) executarea întocmai a ordinelor date de comandantul serviciului de luptă electromecanic pentru menţinerea navei în asietă dreaptă, în staţionare şi pe timpul marşului;
    b) menţinerea aparatelor de propulsie în starea de pregătire pentru luptă ordonată;
    c) asigurarea cu combustibil şi apă potabilă a bucătăriilor;
    d) asigurarea cu apă a instalaţiilor sanitare;
    e) închiderea porţilor etanşe, a tambuchiurilor, hublourilor şi a deschiderilor pe navă, conform programului ordonat;
    f) asigurarea ventilaţiei în compartimente;
    g) existenţa, întreţinerea şi funcţionarea materialelor şi mijloacelor de vitalitate din înzestrarea navei;
    h) funcţionarea în parametri a caldarinei, a instalaţiei frigorifice şi a celei de aer condiţionat;
    i) menţinerea temperaturii ordonate în compartimentele navei;
    j) completarea plinurilor de apă potabilă;
    k) aplicarea măsurilor pentru prevenirea incendiilor pe timpul şi după executarea lucrărilor cu flacără deschisă.
    ART. 524
    Obligaţiile ofiţerului de gardă/cart sub punte/mecanicului vitalist de gardă/cart sunt:
    a) să cunoască şi să respecte prevederile regulamentelor, instrucţiunilor, dispoziţiunilor, precizărilor şi ordinelor care reglementează activităţile care se desfăşoară la bord pentru menţinerea vitalităţii navei;
    b) să cunoască compartimentajului navei, dispunerea la bord a materialelor şi mijloacelor de vitalitate şi a modului de acţiune în caz de apariţie a unor situaţii care periclitează siguranţa navei;
    c) să cunoască situaţia plinurilor de apă, combustibili şi lubrifianţi;
    d) să asigure funcţionarea instalaţiilor mecanice şi a motoarelor principale şi auxiliare, conform ordinului şefului serviciului de luptă electromecanic;
    e) să asigure funcţionarea instalaţiilor din bucătărie şi a instalaţiilor sanitare;
    f) să menţină în continuă stare de funcţionare vinciurile, cabestanele şi instalaţiile pentru manevre curente;
    g) să cunoască şi să deservească instalaţiile de îmbarcat şi debarcat combustibili, lubrifianţi, apă, precum şi instalaţiile de umplere şi de golire a compartimentelor;
    h) să cunoască şi să exploateze instalaţiile fixe şi mobile pentru combaterea incendiilor şi găurilor de apă şi să folosească corect materialele de vitalitate;
    i) să controleze santinele navei;
    j) să controleze amănunţit compartimentele navei după terminarea programului, în special acelea în care s-au executat lucrări de reparaţii;
    k) să execute controalele, după graficul stabilit, în compartimentele navei şi la instalaţii;
    l) să respecte programul de funcţionare a instalaţiilor de încălzire ale navei.
    ART. 525
    Pe timpul exploatării instalaţiilor, ofiţerul de gardă/cart sub punte sau mecanicul vitalist de gardă/cart este obligat să urmărească respectarea întocmai a normelor de securitate şi sănătate în muncă.
    ART. 526
    Pe timpul stărilor de alertă, ofiţerul de gardă/cart sub punte/mecanicul vitalist de gardă/cart acţionează conform rolurilor.

    SECŢIUNEA a 13-a
    Mecanicul vitalist de gardă pe submarin

    ART. 527
    (1) Mecanicul vitalist de gardă pe submarin se numeşte pe timpul staţionării submarinului la cheu, din rândul personalului grupului vitalitate sau motoare termice, admis la executarea serviciului prin OZU.
    (2) Mecanicul vitalist de gardă pe submarin se subordonează ofiţerului de gardă pe submarin şi ajutorului acestuia.
    ART. 528
    Mecanicul vitalist de gardă pe submarin răspunde de starea de funcţionare a sistemelor drenaj-golire, de stins incendiul, hidraulic, de imersare-emersare, capacele de vizită ale tancurilor, sistemele de apă potabilă şi de mare, ape reziduale, WC, materialele de vitalitate din compartimente, maşinile frigorifice, sistemul de salvare-avarii, măştile izolante pentru respirat în fum.
    ART. 529
    La luarea în primire a serviciului mecanicul vitalist de gardă este obligat să verifice:
    a) unghiurile de bandă, asietă şi pescajul submarinului;
    b) etanşeitatea submarinului, a pereţilor şi a porţilor etanşe;
    c) poziţia ÎNCHIS a ecluzelor şi a altor deschideri în corpul rezistent, plinurile de apă potabilă, lichid hidraulic, apa în tancurile de asietă şi plinurile de ulei;
    d) starea de funcţionare a mijloacelor de golire prin pornirea magistralei principale de golire;
    e) santinele, curate, uscate şi iluminate, fără să prezinte scurgeri;
    f) rezerva de aer de înaltă presiune şi magistrala de aer, cuplarea corectă a grupurilor la consum;
    g) starea de funcţionare a sistemelor de stins incendiu şi a stingătoarelor portabile;
    h) existenţa şi starea mijloacelor de salvare-avarii;
    i) lipsa oricăror obiecte pe mecanisme şi instalaţii;
    j) existenţa aparatelor individuale de salvare şi dispunerea lor conform instrucţiunilor specifice.
    ART. 530
    (1) Pe timpul executării serviciului mecanicul vitalist de gardă pe submarin este obligat:
    a) să întreţină curăţenia şi ordinea în santine şi ecluze;
    b) să menţină temperatura ordonată în tancurile de ulei;
    c) să verifice periodic şi să se convingă de lipsa apei în spaţiile de răcire a motoarelor şi la tubulatura de gaze în cazul în care temperatura exterioară scade sub 5░C;
    d) să cunoască numărul tancului aflat la consum;
    e) să verifice etanşeitatea instalaţiilor submarinului;
    f) să urmărească presiunea în sistemul de aer al submarinului, sistemele de stins incendiu şi sistemul hidraulic;
    g) să menţină în stare de funcţionare mijloacele de golire şi drenaj;
    h) să raporteze ofiţerului de gardă pe submarin plinurile submarinului.
    (2) Mecanicul vitalist de gardă pe submarin poate părăsi bordul submarinului numai cu aprobarea ofiţerului de gardă pe submarin.

    SECŢIUNEA a 14-a
    Electricianul de gardă pe submarin

    ART. 531
    (1) Electricianul de gardă pe submarin se numeşte pe timpul staţionării submarinului la cheu, din rândul personalului grupului automatizări şi instalaţii energetice auxiliare sau grupului instalaţii energetice de forţă şi motoare electrice de propulsie, admis la executarea serviciului prin OZU.
    (2) Electricianul de gardă pe submarin este subordonat ofiţerului de gardă pe submarin şi ajutorului acestuia.
    ART. 532
    După apelul serviciilor şi prezentarea la bord, electricianul de gardă pe submarin este obligat:
    a) să verifice starea instalaţiei energetice a submarinului, a încăperilor bateriei, a sistemului care asigură ventilarea submarinului şi a gazelor bateriei în atmosferă;
    b) să verifice aşezarea şi starea cablurilor de alimentare cu energie electrică de la mal;
    c) să măsoare rezistenţa de izolaţie a bateriei, reţelelor de curent continuu şi alternativ;
    d) să verifice starea analizatoarelor de gaz şi a bateriei;
    e) să verifice tabloul de comandă al mecanismelor sistemului de ventilaţie şi curăţare a aerului din baterie, ventilatoarele de introducere-refulare;
    f) să verifice instalaţia electrică a pompelor sistemelor hidraulice, pompelor de golire şi drenaj şi a electroventilatoarelor principale;
    g) să controleze iluminarea de avarie, luminile de drum şi ancoră, iluminarea chioşcului, schelei şi luminatoarelor pupa;
    h) să ia în primire trusa electricianului de gardă, aparatura de măsură, ordinea şi curăţenia în compartimentele bateriei de acumulatori.
    ART. 533
    Pe timpul executării serviciului, electricianul de gardă pe submarin este obligat:
    a) să deservească sistemul energetic al submarinului în conformitate cu instrucţiunile de exploatare;
    b) să menţină în stare de funcţionare instalaţia electrică ce asigură vitalitatea submarinului, mijloacele de propulsie, de ventilare a bateriei şi instalaţiile de comandă a sistemului energetic al submarinului;
    c) să controleze corectitudinea deservirii instalaţiei electrice de către personalul din serviciul de gardă, graficul şi regimul de ventilaţie a bateriei şi rezistenţei de izolaţie;
    d) să execute măsurarea concentraţiei de oxigen şi hidrogen din baterie cu ajutorul analizoarelor de gaz portabile;
    e) să execute măsurătorile la bateria de acumulatori;
    f) să menţină ordinea şi curăţenia în compartimentele bateriei de acumulatori, în lipsa echipajului;
    g) să raporteze imediat ofiţerului de gardă pe submarin micşorarea rezistenţei de izolaţie a reţelei de forţă de la mal şi sub conducerea acestuia, să ia măsuri pentru depistarea porţiunii de circuit cu izolaţia scăzută;
    h) să decupleze automatele de alimentare de la mal dacă se întrerupe alimentarea cu energie de la mal. Să raporteze despre aceasta ofiţerului de gardă pe submarin şi sub conducerea acestuia să ia măsuri pentru alimentarea cu energie a submarinului;
    i) să cupleze încălzirea la motoarele de propulsie şi la generatoare pe timp de iarnă sau la ordin;
    j) să verifice şi să menţină consumurile de energie în parametrii normali;
    k) să verifice funcţionarea ventilatorului staţionar, a ventilatoarelor principale şi să urmărească funcţionarea corectă a redresorului de la mal.

    SECŢIUNEA a 15-a
    Cartul în postul central

    ART. 534
    (1) Serviciul de cart în postul central se execută pe timpul staţionării submarinului la cheu, de către ajutorul ofiţerului de gardă pe submarin, mecanicul vitalist de gardă pe submarin şi electricianul de gardă pe submarin.
    (2) Personalul prevăzut la alin. (1) aflat în serviciul de cart în postul central se află în permanenţă la post; părăsirea postului se aprobă de către ofiţerul de gardă pe submarin.
    ART. 535
    Înainte de intrarea în serviciu, cartul în postul central inspectează submarinul şi verifică:
    a) unghiurile de bandă şi asietă;
    b) presiunea în tancurile de balast auxiliare;
    c) existenţa mirosurilor de materiale inflamabile;
    d) deschiderile din corpul rezistent şi lipsa apei în corpul rezistent;
    e) starea şi iluminarea santinelor, încăperilor bateriei, ecluzelor şi tuburilor lanstorpilă;
    f) existenţa presiunii şi starea de funcţionare a sistemelor de stins incendiul;
    g) starea de funcţionare a sistemului hidraulic;
    h) corectitudinea pregătirii instalaţiei pentru ventilarea bateriei;
    i) integritatea lacătelor şi sigiliilor la încăperile şi mecanismele cu regim special;
    j) starea sistemului de aer de înaltă presiune, purjare de avarie, de golire şi drenaj şi a instalaţiei energetice a navei;
    k) valoarea rezistenţei de izolaţie;
    l) închiderea tablourilor electrice şi a cutiilor aparatelor electronice.
    ART. 536
    După intrarea în serviciu, la fiecare 30 de minute, cartul în postul central este obligat:
    a) să inspecteze submarinul;
    b) să verifice încăperile bateriei şi compartimentele submarinului;
    c) să controleze concentraţiile de hidrogen în încăperile bateriei şi nivelul de oxigen în toate compartimentele submarinului, când la bord se află torpile cu oxigen;
    d) să noteze în jurnalul cartului în postul central oprirea ventilatoarelor care lucrează cu încălzitorul de aer şi să verifice oprirea încălzitoarelor;
    e) să transmită toate ordinele şi comenzile date în postul central;
    f) să completeze jurnalul cartului în postul central.

    SECŢIUNEA a 16-a
    Armamentul ambarcaţiunii de serviciu/salvare

    ART. 537
    Armamentul ambarcaţiunii de serviciu/salvare este subordonat nemijlocit ofiţerului de gardă şi acţionează la ordinul acestuia.
    ART. 538
    (1) După intrarea în serviciu, şeful ambarcaţiunii de serviciu/salvare este obligat să verifice inventarul ambarcaţiunii, să precizeze dispunerea militarilor în ambarcaţiune, să le explice îndatoririle şi să stabilească semnalele de adunare.
    (2) În timpul zilei, cu aprobarea ofiţerului de gardă, şeful ambarcaţiunii de serviciu/salvare execută exerciţii de armare cu personalul de serviciu.
    ART. 539
    Şeful ambarcaţiunii de serviciu/salvare trebuie să cunoască manevra de lăsare/ridicare a ambarcaţiunii la/de la apă şi modul de acţiune în situaţiile cerute de nevoile de manevră sau de salvare.
    ART. 540
    Când se transmite semnalul "Om la apă" sau "Lăsarea ambarcaţiunii de serviciu/salvare la apă", şeful ambarcaţiunii adună armamentul, armează ambarcaţiunea şi acţionează conform misiunii primite.
    ART. 541
    (1) În caz de "Om la apă", după plecarea ambarcaţiunii de la bord, şeful ambarcaţiunii de serviciu/salvare, ghidându-se după direcţia indicată de la navă, se îndreaptă cu toată viteza şi pe drumul cel mai scurt către locul respectiv.
    (2) În momentul ridicării în ambarcaţiune a omului căzut în apă, pavilionul se ridică la pupa dacă omul a fost salvat sau în bernă dacă cel recuperat este decedat.

    SECŢIUNEA a 17-a
    Militarul de gardă la bucătărie

    ART. 542
    Militarul de gardă la bucătărie se numeşte din rândul maiştrilor militari, subofiţerilor sau soldaţilor şi gradaţilor profesionişti; acesta se subordonează ofiţerului de gardă pe navă/unitate.
    ART. 543
    Militarul de gardă la bucătărie este obligat:
    a) să cunoască numărul de militari înscrişi la drepturi de hrană, pe categorii de militari şi pe popote, careuri, cazărmi;
    b) să asiste la primirea alimentelor de la depozit, urmărind cântărirea lor exactă, precum şi calitatea acestora;
    c) să supravegheze păstrarea şi prelucrarea alimentelor;
    d) să urmărească introducerea în cazan a tuturor alimentelor, conform notelor de distribuţie;
    e) să asiste la împărţirea proporţională a hranei pe popote, careuri, cazărmi;
    f) să urmărească respectarea regulilor de igienă pe timpul prelucrării alimentelor;
    g) să permită accesul în bucătărie numai persoanelor care au acest drept;
    h) să urmărească executarea la timp a curăţeniei în blocul alimentar şi menţinerea acesteia;
    i) să oprească hrana militarilor absenţi de la masă, dar nu mai mult de 2 ore vara şi 3 ore iarna;
    j) să urmărească respectarea normelor de pază contra incendiilor şi a celor de securitate şi sănătate în muncă;
    k) să urmărească luarea probelor de hrană şi păstrarea corespunzătoare a acestora.

    SECŢIUNEA a 18-a
    Bucătarul de gardă

    ART. 544
    Bucătarul de gardă se numeşte din rândul maiştrilor militari, subofiţerilor sau soldaţilor şi gradaţilor profesionişti încadraţi ca bucătari; acesta se subordonează militarului de gardă pe bucătărie/ofiţerului de gardă pe navă.
    ART. 545
    Bucătarul de gardă are următoarele obligaţii:
    a) să cunoască numărul de militari înscrişi la drepturi;
    b) să primească alimentele de la depozit/cambuză, conform notei de distribuţie;
    c) să transporte alimentele şi să le păstreze în blocul alimentar în condiţii de igienă;
    d) să prelucreze corespunzător alimentele şi să le introducă integral în preparare sau în consum;
    e) să prepare hrana de calitate conform planului meniu săptămânal;
    f) să execute la timp şi să menţină curăţenia în blocul alimentar;
    g) să permită accesul în bucătărie numai persoanelor care au acest drept;
    h) să distribuie proporţional hrana pe popote, careuri, cazărmi;
    i) să respecte normele de pază contra incendiilor şi a celor de securitate şi sănătate în muncă;
    j) să ia probele de hrană din fiecare fel de mâncare şi să le păstreze în condiţii corespunzătoare;
    k) să se prezinte la controalele medicale periodice.

    SECŢIUNEA a 19-a
    Sanitarul de gardă

    ART. 546
    Sanitarul de gardă se numeşte din rândul subofiţerilor sau soldaţilor şi gradaţilor profesionişti încadraţi ca sanitari; acesta se subordonează ofiţerului de gardă pe navă/unitatea de nave.
    ART. 547
    Sanitarul de gardă este obligat:
    a) să asigure asistenţa medicală a personalului din serviciul de gardă şi cart;
    b) să urmărească respectarea regulilor igienico-sanitare în blocul alimentar şi în compartimentele navei;
    c) să ia măsuri pentru prevenirea intoxicaţiilor şi îmbolnăvirilor;
    d) să controleze calitatea şi modul de păstrare a alimentelor, a hranei preparate şi a probelor de mâncare, iar înainte de a fi distribuită militarilor să avizeze calitatea hranei;
    e) să acorde primul ajutor în caz de îmbolnăviri sau accidente; la nevoie propune trimiterea militarilor la spital şi îi însoţeşte;
    f) să urmărească asigurarea unei temperaturi optime în încăperile de lucru şi de odihnă;
    g) să facă tratamentele indicate de medic;
    h) să urmărească respectarea de către bolnavi a tratamentului prescris;
    i) să execute controlul medical pentru personalul care intră în serviciul de gardă şi cart în zilele nelucrătoare.

    SECŢIUNEA a 20-a
    Şeful de cart

    ART. 548
    Şeful de cart se numeşte din rândul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti şi se subordonează ofiţerului de gardă.
    ART. 549
    Şeful de cart răspunde de:
    a) accesul pe navă al militarilor sau al persoanelor civile care nu fac parte din echipaj;
    b) scoaterea sau introducerea de la/la bord a diferitelor materiale numai cu aprobarea ofiţerului de gardă/cart;
    c) transmiterea cu repeziciune şi corect a semnalelor ordonate de ofiţerul de gardă sau de ajutorul acestuia;
    d) supravegherea legăturilor la mal, a schelei/scării, a tangoanelor şi a ambarcaţiunilor lăsate la apă;
    e) evidenţa strictă a personalului care intră sau iese de la bord;
    f) anunţarea la timp a carturilor cu clopotul;
    g) menţinerea ordinii la schelă/scară.
    ART. 550
    Postul şefului de cart, în staţionarea în port, este la schelă şi, după caz, în staţionare la ancoră/geamandură şi în marş, în locul stabilit de comandant.
    ART. 551
    (1) Şeful de cart are următoarele obligaţii:
    a) să acţioneze pentru paza pavilionului navei şi a postului încredinţat;
    b) să permită accesul pe navă persoanelor care nu fac parte din echipaj, numai cu aprobarea ofiţerului de gardă/cart;
    c) să urmărească ca scoaterea sau introducerea de la/la bord a materialelor şi obiectelor să se facă numai cu aprobarea ofiţerului de gardă/cart;
    d) să înscrie în registrul de schelă toate persoanele care intră/ies de la bord şi să menţină ordinea la schelă şi în jurul ei;
    e) să acorde onorul cu sifleea tuturor ofiţerilor care intră sau ies de la bordul navei conform semnalelor prevăzute în anexa nr. 18;
    f) să nu părăsească postul fără aprobarea ofiţerului de gardă/cart;
    g) să raporteze ofiţerului de gardă/cart, prin curierul de cart sau telefonic, sosirea sau plecarea de la bord a comandantului şi a comandantului secund/ofiţerului secund;
    h) să transmită prin sonerie semnalele pentru conducerea programului zilnic, precum şi cele ordonate de ofiţerul de gardă/cart;
    i) să supravegheze starea parâmelor de legare, a schelei/scării de bord, gruielor, tangoanelor şi ambarcaţiunilor lăsate la apă;
    j) să verifice existenţa la postul său a materialelor de salvare: colac de salvare, bandulă, cange şi să manevreze aceste materiale în caz de "Om la apă";
    k) să supravegheze funcţionarea luminilor de ancoră de la prova şi pupa;
    l) să controleze camuflarea luminilor pe punte la semnalul "Camuflarea navei";
    m) să permită apropierea de navă a ambarcaţiunilor numai după ce acestea au fost somate şi recunoscute;
    n) să raporteze ofiţerului de gardă/cart despre manevra altor nave din apropiere;
    o) să înştiinţeze echipajul despre venirea comandantului navei şi superiorilor acestuia prin semnale cu soneria.
    (2) La alertă, şeful de cart ocupă postul conform rolului pentru luptă.

    SECŢIUNEA a 21-a
    Curierul de cart

    ART. 552
    Curierul de cart se numeşte din rândul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti şi se subordonează şefului de cart.
    ART. 553
    (1) Curierul de cart are următoarele obligaţii:
    a) să execute ordinele şefului de cart;
    b) să menţină curăţenia în sectorul schelei pe punte, pe cheu şi pe apă şi să ajute pe şeful de cart în îndeplinirea la post a îndatoririlor de pază şi supraveghere;
    c) să anunţe la timp carturile cu clopotul; înainte de a bate clopotul este obligat să anunţe cu voce tare "Atenţie la clopot";
    d) să repete semnalele şi ordinele transmise de şeful de cart, prin siflee şi cu vocea, în acele locuri ale navei în care nu sunt instalate mijloace tehnice;
    e) la ordinul şefului de cart, ajută la manevră navele/ambarcaţiunile care manevrează în apropiere.
    (2) La alertă, curierul de cart îşi ocupă locul conform rolului pentru luptă.

    SECŢIUNEA a 22-a
    Veghea la ancoră

    ART. 554
    (1) Obligaţiile militarului care execută serviciul de veghe la ancoră sunt următoarele:
    a) să observe lanţul ancorei şi să raporteze dacă ancora derapează;
    b) să supravegheze instalaţia de ancorare, să sesizeze defecţiunile care se ivesc la stopele lanţurilor de ancoră;
    c) să execute observare în sectorul de responsabilitate şi să raporteze despre apropierea navelor sau ambarcaţiunilor, precum şi despre manevra navelor vecine.
    (2) Pe vreme rea, veghea la ancoră execută serviciul echipat cu centura/vesta de salvare.
    ART. 555
    Observatorul-semnalizator, electricianul aparate de navigaţie, timonierul, radiotelegrafistul, radiolocatoristul, hidrolocatoristul şi motoristul de cart îşi îndeplinesc atribuţiile pe baza instrucţiunilor întocmite de comandanţii serviciilor de luptă şi în conformitate cu rolurile navei.

    CAP. XII
    Îndatoririle personalului de serviciu pe unitatea de nave

    SECŢIUNEA 1
    Ofiţerul de gardă pe unitatea de nave

    ART. 556
    (1) Serviciul de ofiţer de gardă pe unitatea de nave se execută de toate cadrele militare nominalizate, selecţionate şi admise prin OZU.
    (2) Comandantul unităţii, locţiitorul acestuia, şeful de stat major, şeful logisticii, medicul şef sunt exceptaţi de la executarea serviciului de ofiţer de gardă pe unitatea de nave.
    ART. 557
    (1) Ofiţerul de gardă pe unitatea de nave se subordonează comandantului/locţiitorului şi şefului de stat major al unităţii de nave, iar pe linie de serviciu ofiţerului de serviciu al eşalonului superior; ofiţerului de gardă pe unitatea de nave i se subordonează întregul personal din serviciul de zi din unitatea de nave.
    (2) Ofiţerul de gardă pe unitatea de nave răspunde de executarea serviciului interior din unitate, de menţinerea ordinii interioare şi desfăşurarea activităţilor în timpul şi în afara programului de instrucţie; pe timpul executării serviciului, în afara orelor de program, ofiţerul de gardă pe unitatea de nave îl reprezintă pe comandant, asigurând continuitatea conducerii programului în unitate.
    ART. 558
    (1) Înainte de schimbarea serviciului pe unitatea de nave, ofiţerul de gardă primeşte de la predecesorul său situaţia referitoare la:
    a) armamentul şi muniţia de infanterie;
    b) stările de pregătire în vederea luptei şi stările gata de marş ale navelor;
    c) dislocarea şi starea tehnică a navelor;
    d) documentele pentru organizarea şi conducerea serviciului;
    e) locul unde se găseşte comandantul unităţii de nave şi locţiitorii săi;
    f) ordinele comandantului unităţii de nave pentru următoarele 24 de ore;
    g) ţinuta ordonată în unitate;
    h) situaţia de efective, precum şi persoanele străine aflate în unitate;
    i) programul zilei, lucrările şi categoriile de pregătire care sunt în curs de executare.
    (2) Pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, ofiţerul de gardă pe unitatea de nave primeşte de la comandant/şeful de stat major dispoziţii referitoare la desfăşurarea programului zilnic, a exerciţiilor, a categoriilor de pregătire, a lucrărilor planificate, precum şi a activităţilor suplimentare de la nave sau de la uscat.
    ART. 559
    (1) Ofiţerului de gardă pe unitatea de nave i se stabileşte de către comandantul unităţii o încăpere specială, pe o navă, cazarmă plutitoare sau într-o clădire.
    (2) Ofiţerul de gardă pe unitatea de nave completează la timp documentele referitoare la serviciul pe unitatea de nave şi ordonă transmiterea semnalelor pentru conducerea activităţilor conform tabelelor prevăzute la anexa nr. 9.
    ART. 560
    (1) În încăperea ofiţerului de gardă pe unitatea de nave trebuie să se găsească:
    a) masă, scaun, cuşetă/canapea cu lenjeria necesară şi cuier;
    b) dulap pentru chei şi mape;
    c) fişet pentru documente;
    d) rastel pentru armament şi fişet metalic pentru muniţie;
    e) harta României şi schema garnizoanei cu împrejurimile sale;
    f) telefon, lanternă, ceas, termometru exterior şi aparatură audio-vizuală.
    (2) Orice dotare suplimentară, care ajută la îndeplinirea misiunilor şi la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, este admisă, cu aprobarea comandantului unităţii de nave.
    ART. 561
    La ofiţerul de gardă pe unitatea de nave se găsesc, în principiu, următoarele documente, repartizate pe mape:
    a) organizarea serviciului de gardă, cart şi intervenţie pe unitatea de nave;
    b) îndatoririle întregului personal din serviciul de gardă, cart şi intervenţie pe unitatea de nave;
    c) registrul pentru predarea-primirea serviciului;
    d) un exemplar din prezentul regulament;
    e) regulamentele generale;
    f) registrul pentru rapoartele ofiţerilor de gardă;
    g) extrase din diferite documente operative;
    h) atribuţiile ofiţerului de gardă pe unitatea de nave şi a ajutorului acestuia;
    i) tabel cu adresele ofiţerilor, maiştrilor militari, subofiţerilor, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, personalului civil, schema cu modul de anunţare şi aducere a acestora în unitate;
    j) cartea de telefon cu abonaţii oraşului şi tabel cu numerele de telefon ale comenduirii garnizoanei, organului local al Ministerului Afacerilor Interne, organului de transporturi militare, iar pentru unităţile care sunt dispuse într-un judeţ limitrof frontierei de stat şi cele ale unităţii de Poliţie de Frontieră;
    k) registrul pentru note telefonice;
    l) mersul trenurilor de călători;
    m) registrul pentru notarea problemelor de serviciu;
    n) tabel cu starea operaţională a navelor;
    o) proceduri operaţionale/sinoptice la alertă;
    p) tabele cu situaţia de răspândiri;
    q) extras al planul unic de pază şi apărare al portului militar;
    r) planul de apărare împotriva incendiilor;
    s) schema cu repartizarea sectoarelor exterioare pentru curăţenie;
    t) programul orar al unităţii şi programul de instrucţie al unităţii de nave pe săptămâna în curs;
    u) graficul luminozităţii pe luna în curs;
    v) registrul pentru predarea-primirea cutiilor cu chei şi mapelor;
    w) registrul unic de controale;
    x) sisteme informatice de comunicaţii cu baze de date de raportare, informare, alertare.
    ART. 562
    Ofiţerul de gardă pe unitatea de nave trebuie în permanenţă să cunoască:
    a) starea de operativitate a navelor;
    b) starea de pregătire pentru marş a navelor;
    c) activităţile care se desfăşoară în unitate, ordinele comandantului unităţii de nave pentru următoarele 24 de ore;
    d) ordinele care nu s-au executat sau sunt în curs de executare;
    e) îndatoririle sale şi activităţile unităţii de nave în toate stările de alertă;
    f) organizarea şi starea de funcţionare a mijloacelor radioelectronice;
    g) activităţile din planul de instrucţie;
    h) modul de lucru cu documentele clasificate;
    i) situaţia subunităţii de intervenţie, a curierilor şi grupelor de vitalitate;
    j) situaţia nominală a răspândirilor pentru cei aflaţi în concedii, permisii, detaşări, misiuni, spital şi a celor care urmează să se înapoieze în unitate în timpul serviciului său;
    k) incidentele, avariile, evenimentele deosebite şi abaterile grave care eventual s-au produs la nave;
    l) unde se află comandantul unităţii şi locţiitorii săi şi modalităţile de anunţare operativă;
    m) modul de lucru cu aplicaţiile informatice specifice serviciului pe unitate de nave.
    ART. 563
    Ofiţerul de gardă pe unitate răspunde de:
    a) respectarea măsurilor de menţinere a securităţii şi de prevenire a avariilor;
    b) conducerea şi controlul desfăşurării activităţilor în unitate, conform programului orar săptămânal;
    c) schimbarea personalului din serviciul interior şi verificarea îndeplinirii îndatoririlor la posturi de către personalul din serviciu, cel puţin o dată în cursul zilei şi de două ori în cursul nopţii;
    d) respectarea orarului zilnic la nave;
    e) integritatea sigiliilor de la magaziile de muniţii, încăperile cu regim special, încăperile dispuse la mal sau pe navele bază, cazărmi, pontoane plutitoare; rezultatele acestor verificări sunt consemnate în registrul pentru rapoarte;
    f) organizarea activităţilor de după-amiază potrivit programului şi orarului zilnic, iar a activităţilor din zilele de sărbătoare conform ordinelor comandantului;
    g) punerea în aplicare a documentelor existente în acest sens la ofiţerul de gardă pe unitatea de nave, la primirea unor indicative;
    h) prelucrarea soldaţilor, gradaţilor profesionişti, elevilor şi studenţilor aflaţi în practică sau stagiu, care sunt învoiţi sau pleacă în permisii, concedii, misiuni, privind regulile de comportament şi a restricţiilor impuse în garnizoană;
    i) transmiterea la timp, la nave, a informaţiilor despre situaţia hidrometeorologică, prognozelor meteo şi de radiolocaţie;
    j) menţinerea ordinii şi curăţeniei pe nave şi pe sectoarele exterioare ale unităţii;
    k) respectarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă de către cei care execută lucrări periculoase în afara programului de instrucţie, verificând ca aceştia să fie asiguraţi cu materialele de protecţie necesare şi să aibă instructajul efectuat;
    l) păstrarea corespondenţei secrete sosită în unitate prin curieri, în afara orelor de program, până la sosirea şefului compartimentului documente clasificate;
    m) distribuirea cadrelor militare din comandamentul unităţii a armamentului individual şi a muniţiei şi predarea acestora la timp, după terminarea misiunii;
    n) păstrarea armamentului şi muniţiei delegaţilor sosiţi din alte unităţi;
    o) calitatea hranei; în caz că are îndoieli în privinţa calităţii hranei, cheamă medicul şef al unităţii de nave şi raportează imediat comandantului unităţii de nave în situaţia în care hrănirea se face centralizat pe unitate;
    p) actualizarea situaţiilor din aplicaţiile informatice specifice serviciului.
    ART. 564
    Ofiţerul de gardă pe unitate consemnează în registrul de rapoarte toate deficienţele constatate la executarea serviciului de către personalul numit în acest scop, încălcări ale ordinii interioare săvârşite în unitate; registrul se prezintă zilnic comandantului unităţii, la prezentarea pentru schimbarea serviciului.
    ART. 565
    (1) La sosirea în unitate a unui superior al comandantului unităţii sau a unui ofiţer cu delegaţie de control emisă de eşaloanele superioare, ofiţerul de gardă îi dă raportul, îl legitimează şi raportează imediat comandantului unităţii de nave sau înlocuitorului acestuia.
    (2) Când persoana sosită este întâmpinată sau însoţită de comandantul unităţii, ofiţerul de gardă nu mai dă raportul, ci numai se prezintă.
    ART. 566
    Dacă echipajele unităţii de nave sunt cazate la uscat, ofiţerul de gardă pe unitatea de nave are următoarele atribuţiuni:
    a) urmăreşte modul de executare a serviciului de către personalul de serviciu de la nave şi de la uscat;
    b) controlează de cel puţin de două ori în cursul zilei şi de două ori în cursul nopţii, îndeplinirea îndatoririlor de serviciu ale personalului din serviciul de zi;
    c) urmăreşte respectarea ordinii interioare la nave şi la clădirile de la uscat;
    d) la producerea unor avarii la bordul navelor sau la izbucnirea unui incendiu în incinta cazărmii, aplică măsurile ce se impun şi raportează eşaloanelor superioare.
    ART. 567
    Ofiţerul de gardă pe unitatea de nave poate planifica, pe timpul nopţii, toţi ofiţerii de gardă de la nave, pe schimburi de responsabilitate; durata în timp a schimburilor este stabilită în funcţie de numărul ofiţerilor de gardă de la navele existente în unitate.
    ART. 568
    (1) Persoanele străine de unitate care solicită accesul în unitate în afara orelor de program sunt legitimate numai de către ofiţerul de gardă pe unitate; dacă persoana sosită este mai mare în grad, ofiţerul de serviciu o legitimează după ce în prealabil s-a prezentat acesteia.
    (2) Ofiţerul de gardă pe unitate se informează asupra scopului sosirii şi ia măsurile corespunzătoare.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Ajutorul ofiţerului de gardă pe unitatea de nave

    ART. 569
    (1) Serviciul de ajutor al ofiţerului de gardă pe unitatea de nave se instituie la unităţile de nave care necesită organizarea acestuia.
    (2) Ajutorul ofiţerului de gardă pe unitatea de nave se numeşte din rândul maiştrilor militari electromecanici de la nave şi se subordonează ofiţerului de gardă pe unitatea de nave.
    (3) Ajutorului ofiţerului de gardă pe unitatea de nave i se subordonează personalul de serviciu pentru vitalitate de la nave.
    (4) Serviciul de ajutor al ofiţerului de gardă pe unitatea de nave se organizează pentru supravegherea aplicării tuturor măsurilor ce se referă la vitalitatea navelor şi pentru asigurarea intervenţiei operative, în caz de incendiu sau gaură de apă la orice navă.
    ART. 570
    Ajutorul ofiţerului de gardă pe unitatea de nave are următoarele îndatoriri:
    a) să cunoască principalele îndatoriri ale ofiţerului de gardă pe unitatea de nave, pentru a-l înlocui la nevoie;
    b) să cunoască compartimentajul navelor, dispunerea mijloacelor de vitalitate şi folosirea tuturor mijloacelor de vitalitate de la nave;
    c) să verifice prezenţa militarilor din grupele de vitalitate, să nu permită plecarea acestora de la bord şi să execute, pe timpul serviciului, cel puţin un antrenament cu grupele de vitalitate;
    d) să verifice poziţia cheilor de acţionare a valvulelor de inundare;
    e) să urmărească folosirea corectă a lămpilor electrice portative pe timpul executării diferitelor lucrări de întreţinere sau reparaţii;
    f) să ia măsuri pentru prevenirea poluării apei cu reziduuri petroliere sau materiale de orice altă natură;
    g) să controleze respectarea graficului de funcţionare a caldarinelor;
    h) să urmărească respectarea cu stricteţe a consumului de energie electrică şi combustibil şi încadrarea în cotele stabilite;
    i) să verifice ca fumatul să se execute în locurile ordonate, iar depozitarea cârpelor sau a altor materiale îmbibate cu produse petroliere să se facă pe cheu, în locurile special destinate pentru aceasta.
    ART. 571
    Ajutorul ofiţerului de gardă pe unitatea de nave primeşte de la predecesorul său documentele şi informaţiile referitoare la:
    a) starea de pregătire în vederea luptei şi de marş ordonată pentru mijloacele de propulsie, agregatele, instalaţiile şi mijloacele de vitalitate;
    b) starea de funcţionare a tehnicii deservite de personalul de serviciu, lucrările în curs de executare la acestea;
    c) situaţia plinurilor de combustibil, apă şi lubrifianţi.
    ART. 572
    Modelele de banderole pentru personalul din serviciul de permanenţă pe unitatea de nave sunt prezentate în anexa nr. 17.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Subunitatea de intervenţie

    ART. 573
    (1) Subunitatea de intervenţie este destinată pentru întărirea pazei, când acest lucru este impus de situaţie şi pentru intervenţii urgente în caz de atac, dezastre, incendiu, accident ecologic sau alte evenimente deosebite în sectorul de responsabilitate al unităţii şi se subordonează ofiţerului de gardă pe unitate.
    (2) Numărul membrilor subunităţii de intervenţie se stabileşte în raport cu importanţa, amplasarea, mărimea obiectivului, variantele de acţiune şi alte condiţii specifice.
    (3) Subunitatea de intervenţie se constituie şi acţionează conform prevederilor "Planului unic de pază şi apărare al portului militar" şi precizărilor ofiţerului de gardă pe unitate.
    (4) Subunitatea de intervenţie este organizată şi dotată cu armament conform reglementărilor specifice.
    (5) Muniţia se asigură conform normelor în vigoare, se păstrează la ofiţerul de gardă pe unitate, în lăzi sigilate sau la magazia unei nave şi se distribuie comandantului/înlocuitorului subunităţii de intervenţie, la ordinul ofiţerului de gardă pe unitate.
    (6) Subunitatea de intervenţie execută programul de instrucţie în apropierea locului de staţionare a unităţii.
    (7) Pe timpul nopţii, militarii din subunitatea de intervenţie se odihnesc, de regulă, dezechipaţi, la navele unde sunt cazaţi.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Subunitatea de intervenţie cu scafandri

    ART. 574
    (1) Serviciul de subunitate de intervenţie cu scafandri se organizează în scopul intervenţiei operative cu scafandri la obiectivele economice, precum şi la navele şi aeronavele aflate în pericol, care au nevoie de intervenţie a scafandrilor; subunitatea se numeşte din rândul ofiţerilor, maiştrilor militari, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, personalului civil contractual, scafandrilor şi se subordonează ofiţerului de gardă pe unitate.
    (2) Serviciul se execută la domiciliu sau în unitate, în conformitate cu precizările eşaloanelor superioare.
    (3) Durata serviciului este de 24 de ore sau în situaţii de intervenţie, până la terminarea misiunii.
    (4) Militarii subunităţii vor participa la activităţile de instruire din subunităţile din care fac parte, cu excepţia activităţilor din afara unităţii.
    (5) Ordinul pentru executarea misiunii poate fi dat de şeful Statului Major al Forţelor Navale sau comandantul marii unităţi, direct sau prin ofiţerul de serviciu.
    (6) Subunitatea de intervenţie cu scafandri se compune dintr-un comandant de subunitate şi minimum trei scafandri.
    ART. 575
    La intrarea în serviciu, comandantul subunităţii de intervenţie cu scafandri are următoarele obligaţii:
    a) să cunoască compunerea subunităţii şi nava de intervenţie cu scafandri conform ordinului de zi pe unitate;
    b) să prezinte scafandrii la vizita medicală;
    c) să execute pregătirea personalului din serviciu;
    d) să verifice starea tehnică a echipamentului şi aparaturii din dotarea grupei;
    e) să verifice existenţa stocului de alimente şi de hrană rece;
    f) să se prezinte împreună cu vechiul comandant de subunitate la ofiţerul desemnat de comandantul unităţii, pentru schimbare.
    ART. 576
    (1) Pe timpul executării misiunii, comandantul grupei de intervenţie cu scafandri are următoarele obligaţii:
    a) să solicite la primirea misiunii, informaţii cu privire la locul executării scufundării şi suprafaţa aproximativă de lucru, adâncimea probabilă la locul executării scufundării, scopul executării scufundării, mijloacele de asigurare a transportului grupei, personalul medical care asigură asistenţa pentru scufundări mai mari de 20 m;
    b) să ordone îmbarcarea materialelor, echipamentului, tehnicii şi documentelor necesare îndeplinirii misiunii;
    c) să raporteze ofiţerului de gardă pe unitatea de nave ce materiale au fost îmbarcate;
    d) să ia legătura cu persoana de contact la ajungerea la locul pentru desfăşurarea activităţii activitatea;
    e) să solicite asigurarea legăturii cu unitatea, pentru a raporta despre sosirea grupei la locul desfăşurării activităţii;
    f) să se informeze cu privire la scopul activităţii de scufundare şi execută organizarea scufundării;
    g) să raporteze zilnic la unitate stadiul executării misiunii sau terminarea acesteia.
    (2) Pe timpul executării activităţilor de scufundare, comandantul grupei de intervenţie cu scafandri este direct răspunzător de respectarea normelor de scufundare.
    (3) Pe durata misiunii, grupa de intervenţie cu scafandri execută activităţile specifice în vederea menţinerii stării de operativitate a echipamentului şi tehnicii.
    (4) La întoarcerea din misiune, comandantul grupei de intervenţie cu scafandri întocmeşte raportul privind îndeplinirea misiunii.

    CAP. XIII
    Practica şi stagiul elevilor şi studenţilor la unităţile de nave

    SECŢIUNEA 1
    Organizarea şi desfăşurarea practicii şi a stagiului elevilor şi studenţilor

    ART. 577
    Practica şi stagiul elevilor/studenţilor se desfăşoară la bordul navelor şcoală sau navelor special destinate aflate în procesul de instrucţie, în conformitate cu programele/planurile de practică/stagiu ale instituţiei de învăţământ şi planurile de instrucţie ale navelor.
    ART. 578
    (1) În funcţie de grad şi an de studii, elevii şi studenţii se repartizează la bord ca dubluri în rolurile navei, pentru îndeplinirea atribuţiunilor specifice funcţiilor de ofiţer, maistru militar, soldat sau gradat profesionist, conform obiectivelor de practică/stagiu.
    (2) Din momentul sosirii la bord pentru practică sau stagiu personalul instituţiilor militare de învăţământ, se subordonează comandantului navei.
    (3) Elevii şi studenţii îmbarcaţi pentru stagiu sau practică execută serviciul la bordul navei corespunzător funcţiilor pe care sunt repartizaţi cu aprobarea comandantului navei, în urma unui examen de admitere la executarea serviciului de gardă şi cart.
    ART. 579
    La navele aflate în procesul de instrucţie, elevii şi studenţii se subordonează nemijlocit comandanţilor serviciilor de luptă la care au fost repartizaţi şi iau parte la toate activităţile ce se execută la bord.
    ART. 580
    Instituţiile militare de învăţământ întocmesc pentru practica şi stagiul elevilor şi studenţilor, programele analitice pe specializări, iar acestea se transmit unităţilor de nave.
    ART. 581
    Comandantul navei/unităţii trimite în termen de 10 zile după terminarea practicii/stagiului către instituţiile militare de învăţământ o informare privind modul de desfăşurare a practicii/stagiului elevilor şi studenţilor la bordul navelor, date despre comportarea elevilor/studenţilor, concluzii şi propuneri.
    ART. 582
    Întreruperea practicii/stagiului elevilor/studenţilor la bordul navelor se face cu aprobarea comandantului instituţiei de învăţământ.
    ART. 583
    Modificările planului de organizare şi desfăşurare a practicii/stagiului se fac numai cu aprobarea comandanţilor care le-au aprobat.
    ART. 584
    Practica/stagiul elevilor/studenţilor cuprinde următoarele module:
    a) securitatea şi sănătatea în muncă şi apărarea împotriva incendiilor;
    b) cunoaşterea navei şi a organizării de luptă;
    c) vitalitatea navei;
    d) rolurile pentru luptă şi pentru activităţile curente ale navei;
    e) atribuţiile serviciului de gardă şi cart;
    f) pregătirea de specialitate privind elemente de exploatare, întreţinere şi întrebuinţare în luptă.
    ART. 585
    Practica/stagiul elevilor/studenţilor la bordul navelor urmăreşte:
    a) punerea în practică la tehnica din dotarea navei, a cunoştinţelor teoretice acumulate pentru formarea şi dezvoltarea deprinderilor şi priceperilor conform specialităţii;
    b) însuşirea şi aplicarea atribuţiilor serviciilor de gardă şi cart;
    c) aplicarea standardelor şi procedurilor NATO acceptate de către Forţele Navale;
    d) dezvoltarea flexibilităţii şi capacităţii de adaptare la schimbările tehnologice şi organizaţionale;
    e) dezvoltarea responsabilităţii individuale, a lucrului în echipă şi realizarea coeziunii echipajului.
    ART. 586
    Obligaţiile elevilor/studenţilor pe timpul practicii/stagiului sunt următoarele:
    a) să respecte cu stricteţe normele de securitate şi sănătate în muncă, apărare împotriva incendiilor, precum şi prevederile din prezentul regulament;
    b) să-şi formeze deprinderile în utilizarea instalaţiilor şi mecanismelor de punte;
    c) să-şi formeze şi să-şi perfecţioneze deprinderile în conducerea ambarcaţiunilor militare cu rame, vele şi motor;
    d) să-şi formeze şi să-şi perfecţioneze deprinderile în executarea şi conducerea activităţilor ordonate pe timpul manevrei navei;
    e) să-şi perfecţioneze deprinderile în întreţinerea tehnicii de la bordul navelor;
    f) să-şi perfecţioneze deprinderile în ducerea luptei pentru vitalitatea navei;
    g) să-şi însuşească rolurile navei;
    h) să-şi însuşească prevederile regulamentelor privind salvarea vieţii umane pe mare, metodele şi procedeele de supravieţuire pe mare şi regulile impuse de protecţia mediului;
    i) să-şi perfecţioneze deprinderile în folosirea mijloacelor de salvare individuale şi colective de la bord;
    j) să-şi însuşească tehnica de la bord potrivit specialităţii;
    k) să completeze corect documentele/jurnalele de la bordul navei;
    l) să-şi îndeplinească regulamentar atribuţiile pe timpul executării serviciilor de gardă şi de cart la bordul navei;
    m) să-şi completeze caietele de practică.
    ART. 587
    Obligaţiile navei/unităţii cu privire la practica/stagiul elevilor/studenţilor sunt următoarele:
    a) să asigure condiţiile pentru buna desfăşurare a practicii şi stagiului elevilor şi studenţilor;
    b) să organizeze primirea elevilor şi studenţilor, să-i repartizeze pe nave şi să asigure condiţiile necesare îndeplinirii obiectivelor practicii;
    c) să asigure instruirea în domeniile securităţii şi sănătăţii în muncă şi apărare împotriva incendiilor;
    d) să asigure participarea elevilor şi studenţilor la activităţile de instruire, de specialitate, cultural-educative şi gospodăreşti;
    e) să numească prin OZU cadre militare care să coordoneze, îndrume şi să supravegheze activitatea elevilor/studenţilor;
    f) să sprijine activitatea cadrelor desemnate să îndrume practica/stagiul elevilor/studenţilor;
    g) să organizeze zilnic, în afara orelor de program, studiul individual al elevilor/studenţilor în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în programele analitice.
    ART. 588
    Practica/stagiul elevilor/studenţilor la bordul navelor are următoarele obiective generale:
    a) perfecţionarea competenţelor şi capacităţilor necesare în organizarea şi conducerea activităţilor de instrucţie şi educaţie ale personalului din subordine;
    b) organizarea, coordonarea şi executarea lucrărilor de exploatare, întreţinere şi reparare a tehnicii cu mijloacele bordului;
    c) perfecţionarea deprinderilor privind executarea serviciului de gardă/cart;
    d) perfecţionarea deprinderilor în exploatarea şi întreţinerea tehnicii de specialitate;
    e) perfecţionarea deprinderilor în executarea atribuţiilor pentru prima funcţie.
    ART. 589
    Obligaţiile comandantului navei/unităţii cu privire la stagiul elevilor şi studenţilor:
    a) să încadreze elevul/studentul, prin OZU/OZN, într-o funcţie, ca dublură, conform specialităţii;
    b) să numească prin OZU cadre militare care să coordoneze, îndrume şi să supravegheze activitatea elevilor/studenţilor;
    c) să urmărească executarea instructajului privind securitatea şi sănătatea în muncă şi apărarea împotriva incendiilor;
    d) să asigure programul zilnic, cazarea şi hrănirea în regim de cadru militar a elevului sau studentului;
    e) să asigure participarea elevilor şi studenţilor la toate activităţile organizate la bordul navei;
    f) să anunţe instituţia militară de învăţământ de eventualele probleme privind elevii şi studenţii referitoare la internări în spital sau abateri disciplinare;
    g) să sprijine activitatea cadrelor instituţiei militare de învăţământ desemnate să îndrume stagiul elevilor şi studenţilor;
    h) să întocmească caracterizarea privind activitatea elevilor şi studenţilor pe durata practicii/stagiului şi să o expedieze către instituţia militară de învăţământ în termen de 5 zile de la terminarea practicii/stagiului.
    ART. 590
    În penultima zi a perioadei de practică/stagiu la nave, elevii şi studenţii susţin o verificare din care să rezulte, sub formă de calificativ, îndeplinirea obiectivelor de stagiu; rezultatele vor fi consemnate în fişa de apreciere profesională.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Atribuţiile cadrelor responsabile de desfăşurarea practicii/stagiului la bordul navelor

    ART. 591
    Pentru conducerea şi desfăşurarea practicii şi stagiului la bordul navelor, instituţiile militare de învăţământ stabilesc următoarele cadre cu atribuţii specifice astfel:
    a) îndrumător de practică/stagiu;
    b) comandantul subunităţii de elevi/studenţi.
    ART. 592
    Atribuţiile îndrumătorului de practică/stagiu:
    a) să urmărească respectarea de către elevi şi studenţi a normelor de securitate şi sănătate în muncă şi apărare împotriva incendiilor pe toată durata practicii/stagiului;
    b) să răspundă de asigurarea condiţiilor necesare îndeplinirii integrale a scopurilor şi obiectivelor stabilite pentru fiecare disciplină din programele analitice;
    c) să conducă nemijlocit şedinţele de specialitate la disciplinele prevăzute prin planul de învăţământ;
    d) să conducă nemijlocit şedinţele de activităţi practice pentru cunoaşterea navei, compartimentajului, instalaţiilor de punte, aparaturii de navigaţie, armamentului şi tehnicii de luptă, cu sprijinul specialiştilor de la bord;
    e) să conducă nemijlocit şedinţele de activităţi practice pentru formarea şi consolidarea deprinderilor marinăreşti, executarea lucrărilor de matelotaj, folosirea şi întreţinerea ambarcaţiunilor militare cu rame şi vele;
    f) să consemneze în caietul îndrumătorului de practică şedinţele desfăşurate şi cuantumul orelor aferente;
    g) să solicite comandantului navei cadre de specialitate de la bord pentru conducerea unor activităţi de însuşire a tehnicii şi armamentului, specific navei;
    h) să organizeze echipele de lucru pentru activităţile care se execută cu nava;
    i) să asigure participarea echipelor de elevi şi studenţi la lucrările de întreţinere a navei, tehnicii de luptă şi armamentului;
    j) să execute săptămânal, controale privind modul de completare a caietelor de practică de către elevi şi studenţi şi să stabilească măsurile ce se impun;
    k) să facă parte din comisiile pentru organizarea şi desfăşurarea colocviului/examenului de practică/stagiu pe linia specialităţii sale;
    l) să întocmească chestionarele pentru examinarea elevilor/studenţilor la colocviul/examenul de practică/stagiu.
    ART. 593
    (1) Îndrumătorul de practică/stagiu întocmeşte un dosar al practicii/stagiului care cuprinde:
    a) atribuţiile;
    b) tabele nominale cu elevii/studenţii;
    c) programele analitice ale disciplinelor ce se parcurg la bordul navei;
    d) tabel cu evidenţa logisticii didactice;
    e) condicile de clasă.
    (2) Acest dosar va fi trimis unităţilor cu cel puţin 10 zile înainte de începerea practicii/stagiului.
    ART. 594
    Responsabilităţile comandantului subunităţilor de elevi/studenţi:
    a) întocmeşte proiectele de OZU pentru alocări la drepturi ale elevilor/studenţilor;
    b) prezintă propunerile pentru acordarea învoirilor şi permisiilor;
    c) completează legitimaţiile de învoire;
    d) propune comandantului secund/ofiţerului secund intrarea în serviciu a elevilor/studenţilor;
    e) asigură necesarul de materiale pentru elevi/studenţi, conform ordinelor şi normelor stabilite;
    f) solicită asigurarea mijloacelor de transport pentru efectivele care pleacă la practică/stagiu;
    g) verifică prezenţa elevilor/studenţilor la practică/stagiu şi raportează conducerii instituţiei de învăţământ despre situaţiile deosebite;
    h) asigură ordinea, disciplina militară şi încadrarea zilnică în program a subunităţii de elevi/studenţi.

    CAP. XIV
    Nave militare româneşti în misiuni în afara teritoriului statului român

    ART. 595
    (1) Misiunea internaţională a unei nave militare se execută în conformitate cu Ordinul de operaţii emis de către autoritatea competentă.
    (2) Transferul de autoritate se efectuează potrivit legii.
    (3) Structurile din cadrul Forţelor Navale Române, pe timpul îndeplinirii misiunilor în afara teritoriului statului român, pot avea sub control operaţional şi tactic unităţi sau subunităţi ale forţelor armate străine.
    ART. 596
    Comandantul navei răspunde de întreaga activitate a participanţilor la misiune pe toată durata acesteia.
    ART. 597
    Pentru executarea misiunii în afara teritoriului statului român se întocmeşte planul general al misiuni care conţine şi mandatul.
    ART. 598
    (1) Înainte de plecarea în misiune în afara teritoriului statului român, medicul şef al unităţii de nave ridică de la autoritatea sanitară a portului certificatul de sănătate al navei/navelor.
    (2) După caz, membrii echipajului se vaccinează, eliberându-li-se carnete individuale în care vor fi consemnate datele efectuării vaccinului şi termenele de valabilitate.
    ART. 599
    În porturile străine, orice membru al echipajului este dator să raporteze superiorilor săi eventualele evenimente despre care a luat cunoştinţă, care ar fi de natură să dăuneze intereselor statului român, să pericliteze prezenţa sau misiunea încredinţată navei.
    ART. 600
    (1) În afara teritoriului naţional, comandantul navei admite îmbarcarea persoanelor, dacă planul misiunii prevede aceasta.
    (2) Comandantul navei are în vedere ca persoanele îmbarcate la cerere să nu afecteze îndeplinirea misiunii.
    (3) Comandantul navei ia măsuri ca pasagerii îmbarcaţi să se conformeze prescripţiilor vamale, de poliţie şi sanitare.
    (4) Orice îmbarcare şi debarcare de pasageri se consemnează în jurnalul de bord.
    (5) Pe timpul cât sunt cazaţi la bord, pasagerii sunt alocaţi la drepturi de hrană, potrivit prevederilor legale.
    ART. 601
    (1) În apele şi porturile străine, navele militare româneşti reprezintă Forţele Navale ale Armatei României.
    (2) Comandanţii navelor şi echipajele sunt obligaţi să aibă un comportament regulamentar, să nu săvârşească fapte care pun în pericol misiunea sau aduc atingere prestigiului ţării străine în care se află şi să respecte obiceiurile, tradiţiile, religia şi aşezămintele culturale din ţara vizitată.
    ART. 602
    (1) Pe timpul cât navele militare intră, staţionează, traversează apele teritoriale ale altui stat sau se află în portul statului respectiv arborează pavilionul statului respectiv la verga catargului principal.
    (2) Pentru navele aflate în marş, pavilionul naţional se ridică la pic pe catargul principal, iar atunci când nu este posibil, la verga cea mai înaltă în bordul babord.
    ART. 603
    Într-un port străin, comandantul navei se adresează comandantului grupării, autorităţilor diplomatice româneşti, iar în lipsa acestora, autorităţilor locale, pentru a obţine informaţiile de care are nevoie pentru îndeplinirea misiunii sale.
    ART. 604
    În porturile de staţionare străine se interzice debarcarea militarilor care poartă asupra lor armament şi muniţie cu excepţia situaţiilor specificate prin regulile de angajare.
    ART. 605
    (1) În porturile străine unde nava staţionează pe timpul misiunii, comandantul navei poate acorda învoiri membrilor echipajului.
    (2) Persoanelor învoite li se aduc la cunoştinţă uzanţele şi particularităţile portului de staţionare de către comandantul secund/ofiţerul secund.
    ART. 606
    (1) În situaţia în care un membru din echipaj trebuie internat într-o unitate medicală, comandantul navei stabileşte cu comandantul grupării, autorităţile diplomatice româneşti, iar în lipsa acestora, autorităţile locale, locul şi posibilităţile de spitalizare.
    (2) Când spitalizarea se prelungeşte peste data plecării navei din port, comandantul navei, pe baza aprobării eşalonului superior, stabileşte modul de înapoiere în ţară a bolnavului.
    (3) Pe timpul desfăşurării misiunii internaţionale, pentru situaţii deosebite, evacuarea medicală a personalului se poate efectua cu mijloace de transport adecvate în porturile/navele stabilite prin planul misiunii.
    ART. 607
    (1) Pe timpul misiunii, cât timp nava staţionează în porturi străine, în situaţiile în care siguranţa unor cetăţeni români este ameninţată de un pericol imediat, comandantul navei asigură protecţia acestora la bordul navei, în măsura posibilităţilor.
    (2) Când situaţia locală este de aşa natură încât viaţa refugiaţilor nu mai este ameninţată sau interesele misiunii o reclamă, refugiaţii pot fi debarcaţi.
    ART. 608
    Pentru soluţionarea unor situaţii neprevăzute pe timpul misiunii internaţionale, comandantul navei raportează eşaloanelor superioare, pentru a primi ordinele necesare soluţionării situaţiei ivite.
    ART. 609
    La încheierea misiunii, comandantul navei întocmeşte un raport privind executarea acesteia adresat şefului Statului Major al Forţelor Navale.

    CAP. XV
    Exploatarea şi întreţinerea navei

    SECŢIUNEA 1
    Reguli specifice pentru exploatarea navei

    ART. 610
    Tehnica, armamentul şi compartimentele navei se repartizează personalului pentru a fi menţinute în ordine şi în stare de funcţionare, conform rolului de responsabilităţi.
    ART. 611
    (1) Răspunderea asupra armamentului şi a tehnicii unui serviciu de luptă revine comandantului serviciului de luptă.
    (2) Comandantului serviciului de luptă repartizează cu acte justificative armamentul, tehnica şi bunurile materiale de la serviciul de luptă comandanţilor grupurilor/grupelor şi P.L.
    ART. 612
    Întreţinerea, folosirea şi repararea armamentului şi tehnicii se fac în strictă conformitate cu documentaţia tehnică în vigoare.
    ART. 613
    În cazul în care anumite materiale din evidenţa unui serviciu de luptă urmează să fie folosite de alte servicii de luptă, predarea-primirea se face în baza documentelor justificative.
    ART. 614
    La fiecare P.L. se precizează locurile unde se păstrează toate bunurile materiale de la acel post, precum şi personalul care răspunde de acestea.
    ART. 615
    (1) Personalul care are în primire tehnică, armament sau materiale, răspunde de păstrarea, întreţinerea şi exploatarea acestora.
    (2) Obligaţiile personalului prevăzut la alin. (1) sunt:
    a) să verifice periodic existenţa tehnicii, armamentului şi materialelor;
    b) să cunoască în detaliu caracteristicile şi regulile de întrebuinţare, precum şi să menţină tehnica, armamentul şi materialele curate şi în stare de funcţionare;
    c) să exploateze tehnica şi armamentul în conformitate cu instrucţiunile tehnice, să prevenă şi să înlăture defectele constatate;
    d) să verifice, prin probe de funcţionare, reparaţiile executate.
    ART. 616
    Pentru prevenirea avariilor şi pentru buna funcţionare a armamentului şi tehnicii, personalul care le are în primire este obligat să execute:
    a) pregătirea pentru pornire/funcţionare, conform instrucţiunilor;
    b) aplicarea instrucţiunilor de exploatare pe timpul funcţionării/exploatării;
    c) remedierea defecţiunilor constatate şi raportarea acestora.
    ART. 617
    Pentru armamentul şi tehnica în funcţiune, se afişează instrucţiuni de exploatare, referitoare la pregătirea pentru pornire, exploatarea pe timpul funcţionării şi oprirea.
    ART. 618
    (1) Fiecare compartiment este în responsabilitatea unui şef care răspunde de:
    a) starea de etanşeitate a uşilor, tambuchiurilor, deschiderilor, hublourilor, obturatoarelor, şi a capacelor sabordurilor;
    b) ordinea şi curăţenia interioară;
    c) ventilarea la timp a compartimentului;
    d) cablurile electrice şi armăturile acestora;
    e) respectarea regulilor de prevenire a incendiilor şi a pătrunderii apei în compartimente;
    f) existenţa la posturile de luptă a materialelor de vitalitate şi buna funcţionare a acestora.
    (2) Elementele prevăzute la alin. (1) sunt verificate zilnic, după terminarea programului de lucru sau a şedinţelor de pregătire şi sunt raportate şefilor nemijlociţi.
    ART. 619
    (1) Persoanele care nu fac parte din echipajul navei şi care execută lucrări în diferite compartimente sunt însoţite de persoane nominalizate din echipaj pe toată durata executării lucrărilor.
    (2) La terminarea lucrărilor, compartimentele se verifică de către şefii acestora, iar neregulile constatate se raportează imediat pe cale ierarhică.
    ART. 620
    Pentru menţinerea capacităţii de luptă a navei, echipajul este obligat să execute periodic verificarea funcţionării tehnicii şi armamentului, întreţinerea acestora, revizia, andocarea şi demagnetizarea navei, conform planificării efectuate de eşaloanele superioare.
    ART. 621
    Verificarea funcţionării tehnicii şi armamentului se execută în timpul fixat prin programul orar şi în cadrul pregătirii navei pentru marş şi luptă; aceste activităţi sunt conduse direct de către comandanţii de servicii de luptă sub supravegherea comandantului secund/ofiţerului secund.
    ART. 622
    (1) La verificarea funcţionării tehnicii şi armamentului participă întregul echipaj.
    (2) Tehnica şi armamentul aflate în primirea militarilor care execută serviciul de gardă/cart sau care nu sunt prezenţi la navă, se verifică de către înlocuitorii acestora sau de către militarii numiţi de comandantul serviciului de luptă.
    (3) Verificarea tehnicii şi armamentului se execută conform regulilor şi instrucţiunilor tehnice.
    (4) Verificarea tehnicii şi armamentului se execută numai de către personalul admis la exploatarea lor; personalul care a fost admis la exploatarea tehnicii execută verificarea funcţionării acesteia sub conducerea şefilor nemijlociţi.
    ART. 623
    (1) Rezultatele verificării funcţionării tehnicii şi armamentului se raportează comandantului secund/ofiţerului secund care le înscrie în registrul de verificare a funcţionării tehnicii şi armamentului şi le prezintă comandantului navei.
    (2) După terminarea verificării funcţionării tehnicii şi armamentului, acestea se aduc în stare de repaus.
    ART. 624
    Defecţiunile constatate se remediază cu mijloacele bordului, conform deciziei comandantului navei; defecţiunile care nu se pot remedia cu mijloacele bordului, se raportează ierarhic până la comandamentul marii unităţi de nave.
    ART. 625
    (1) După înapoierea navei din marş, comandantul navei acordă timpul necesar pentru întreţinerea tehnicii şi a navei.
    (2) Se interzice plecarea cadrelor de la bordul navei înainte de punerea tehnicii şi armamentului în stare de repaus, precum şi a celor a căror tehnică prezintă defecţiuni care pot fi remediate cu mijloacele bordului, în perioade scurte de timp.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Întreţinerea tehnicii şi curăţenia navei

    ART. 626
    (1) Pentru menţinerea în permanentă stare de funcţionare a armamentului şi tehnicii din dotarea navei, a aspectului marinăresc şi curăţeniei corespunzătoare cerinţelor igienico-sanitare, prin programul orar se afectează timp pentru întreţinerea tehnicii şi curăţenia navei, zilnic şi săptămânal.
    (2) Persoanele care sunt stabilite să conducă întreţinerea şi curăţenia răspund de calitatea şi de executarea la timp a acestora.
    (3) Rolul de întreţinere şi curăţenie va prevede repartizarea echipajului pentru întreţinerea tehnicii, armamentului şi curăţenia tuturor punţilor, suprastructurilor, bordajului şi compartimentelor.
    ART. 627
    La întreţinerea tehnicii şi la curăţenia zilnică se execută:
    a) întreţinerea şi curăţenia navei, armamentului, agregatelor şi instalaţiilor de la bordul navei;
    b) îndepărtarea apei, zăpezii de pe punţi, a prafului şi umezelii de pe mecanisme, aparate şi instalaţii;
    c) aerisirea/ventilarea compartimentelor;
    d) măturarea şi spălarea locurilor murdare;
    e) aşezarea materialelor în ordine, în compartimente şi magazii;
    f) verificarea plinurilor de ulei, combustibil, aer şi apă în tancurile de serviciu, în butelii şi în agregatele respective;
    g) verificarea existentului, în starea de fixaţie, a componentelor agregatelor;
    h) controale tehnice zilnice ale aparaturii şi punerea acesteia în funcţiune, în conformitate cu instrucţiunile de exploatare.
    ART. 628
    La întreţinerea tehnicii şi la curăţenia săptămânală se execută activităţile prevăzute la întreţinerea tehnicii şi la curăţenia zilnică şi în plus:
    a) întreţinerea tehnicii şi armamentului care solicită un volum mai mare de lucrări şi care nu au putut fi executate în cursul săptămânii;
    b) executarea controalelor tehnice săptămânale ale agregatelor şi instalaţiilor, în conformitate cu instrucţiunile de exploatare;
    c) spălarea eşalonată a tuturor încăperilor navei: pereţi, plafoane şi punţi interioare;
    d) spălarea punţilor exterioare, bordajului, coşurilor, arborilor şi ambarcaţiunilor;
    e) scoaterea la aerisire a cazarmamentului, a echipamentului şi a obiectelor personale ale echipajului;
    f) dezinfecţia şi dezinsecţia profilactică a cambuzelor, bucătăriilor, spălătoarelor, băilor, closetelor;
    g) curăţenia şi întreţinerea santinelor şi a locurilor greu accesibile.
    ART. 629
    În timpul marşului, curăţenia navei se execută conform ordinelor comandantului secund/ofiţerului secund.
    ART. 630
    Comandantul secund/ofiţerul secund conduce programul de întreţinere şi curăţenie, conform rolului.
    ART. 631
    (1) La terminarea întreţinerii şi curăţeniei săptămânale, comandantul secund/ofiţerul secund inspectează nava şi raportează comandantului navei.
    (2) Comandantul navei execută personal inspecţia când consideră necesar.
    ART. 632
    În compartimentele care nu necesită curăţenia zilnică, curăţenia se face periodic, cu echipe special numite, sub supravegherea responsabililor de compartimente.
    ART. 633
    (1) La intrarea navelor în serviciu sau la ieşirea din reparaţii anuale şi capitale se execută curăţenia amănunţită a tuturor compartimentelor navei.
    (2) Cu această ocazie se execută instructajul specific de securitate şi sănătate în muncă.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Revizia, andocarea şi demagnetizarea navei

    ART. 634
    (1) Pe timpul reviziei, echipajul navei execută verificări şi intervenţii tehnice cu mijloacele, materialele şi piesele de schimb de la bord, astfel încât nava/tehnica să fie repusă în stare de funcţionare în 24 de ore.
    (2) Pentru lucrările cu grad de complexitate ridicat se poate solicita sprijinul secţiilor de reparaţii.
    ART. 635
    Comandanţii serviciilor de luptă sunt responsabili de respectarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă, a măsurilor de vitalitate a navei, a instrucţiunilor tehnice şi normelor care precizează modul de executare a lucrărilor.
    ART. 636
    (1) Planul de revizii se întocmeşte de comandantul secund/ofiţerul secund al navei, având la bază propunerile comandanţilor serviciilor de luptă şi este aprobat de către comandantul navei.
    (2) Durata reviziilor este de 3-5 zile, în funcţie de clasa navei şi complexitatea tehnicii, perioadă în care nava/tehnica este scoasă din eficienţă parţial sau total; perioada dintre două revizii nu trebuie să depăşească 30 de zile.
    (3) Verificarea finală a lucrărilor de revizii se realizează prin punerea în funcţiune a tehnicii şi armamentului, executându-se toate activităţile ce se impun la pregătirea navei pentru marş şi luptă.
    ART. 637
    Andocarea navelor se execută, de regulă, în perioada de refacere folosindu-se docuri plutitoare, docuri uscate sau cale.
    ART. 638
    Comandantul navei şi şeful docului/calei răspund de executarea manevrelor de ridicare şi coborâre de pe doc/cală.
    ART. 639
    (1) Comandantul navei ia legătura cu factorii de decizie ai şantierului privind lucrările ce se vor executa la corpul navei de către şantier, în scopul colaborării, folosirii la maximum a timpului disponibil şi a scurtării timpului de staţionare pe doc/cală.
    (2) Comandantul navei este obligat să organizeze activitatea echipajului în vederea efectuării tuturor lucrărilor necesare cu mijloacele bordului şi care nu se pot executa cu nava la apă.
    (3) Comandantul navei, comandantul secund/ofiţerul secund şi comandanţii serviciilor de luptă supraveghează şi îndrumă în permanenţă executarea lucrărilor de către echipaj şi urmăresc respectarea tehnologiei de piturare, consumul raţional de materiale şi efectuarea unor lucrări de calitate.
    ART. 640
    (1) Demagnetizarea navei are ca principal scop reducerea câmpului magnetic al navei în limitele nepericuloase pentru protecţia navelor de luptă.
    (2) Demagnetizarea navei se execută anual sau ori de câte ori se constată depăşirea valorilor admise ale câmpului magnetic.
    ART. 641
    Demagnetizarea navelor se execută în poligoane special amenajate, dotate cu instalaţii specializate care măsoară valorile câmpului magnetic al navei.
    ART. 642
    (1) Pe timpul demagnetizării se reduce numărul membrilor echipajului aflat la bordul navei, precum şi decuplarea circuitelor care prin inducţie pot genera incendii.
    (2) Este obligatorie pornirea instalaţiilor de demagnetizare de la bordul navei la plecarea din port şi corectarea câmpului magnetic pe baza diagramei rezultate în urma demagnetizării navei în poligon.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Întreţinerea cheurilor, danelor de acostare şi bazinelor portuare

    ART. 643
    (1) Cheurile, danele de acostare şi bazinele portului se menţin în ordine şi curăţenie, după cum urmează:
    a) danele de acostare şi cheurile sunt curăţate permanent de gunoi, în special de cel inflamabil, iar bazinele de produse petroliere;
    b) danele sunt asigurate cu containere de depozitare a gunoiului, pe categorii conform prevederilor legale în vigoare; containerele se amplasează la o distanţă minimă de 200 metri de locul de staţionare permanentă a navelor;
    c) îmbarcarea/debarcarea carburanţilor şi lubrifianţilor de către nave se execută luându-se toate măsurile de preîntâmpinare a scurgerii acestora şi de prevenirea şi stingerea incendiilor;
    d) pe cheuri şi dane se amenajează locuri speciale pentru fumat.
    (2) Transportul gunoiului în afara portului, întreţinerea drumului de acces, menţinerea mijloacelor de stingere a incendiilor în bună stare şi iluminatul danelor sunt sarcina autorităţilor de întreţinere portuară ale bazelor logistice.
    ART. 644
    (1) Se interzice navelor să evacueze în bazinele portuare ape reziduale şi produse petroliere.
    (2) În cazul apariţiei produselor petroliere pe suprafaţa acvatoriului comandantul portului militar ia măsuri de colectare a acestora cu nave specializate aparţinând bazelor logistice sau a autorităţilor de întreţinere portuară.
    ART. 645
    Curăţarea cheurilor, danelor de acostare şi bazinelor portuare sunt în responsabilitatea echipajelor navelor acostate la danele respective; întreţinerea cheurilor, danelor de acostare şi bazinelor se stabileşte prin ordinul comandantului portului militar.
    ART. 646
    (1) În locul de dislocare permanentă a navei, instalaţiile de legare, de alimentare cu energie electrică, apă şi legătură telefonică se dau în primire de către unitatea de întreţinere portuară.
    (2) În cazul constatării defecţiunilor în funcţionare a instalaţiilor de pe cheuri şi dane se anunţă autorităţile de întreţinere portuară, singurele în măsură să remedieze defecţiunile semnalate.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Supravegherea tehnică în funcţionare a instalaţiilor de la bord

    ART. 647
    (1) Supravegherea tehnică în exploatere a instalaţiilor de la bord reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse la bord pentru respectarea cerinţelor producătorului privind punerea în funcţiune, întreţinerea, revizia, repararea şi exploatarea instalaţiilor în scopul prevenirii avariilor, accidentelor de muncă şi accidentelor ecologice.
    (2) Răspunderea pentru desfăşurarea activităţii de supraveghere tehnică a instalaţiilor de la bord revine comandantului navei, prin responsabilul cu supravegherea tehnică.
    (3) La navele unde nu există în statul de organizare responsabil cu supravegherea tehnică, comandantul navei numeşte prin OZN/OZU un responsabil cu supravegherea tehnică.
    (4) Responsabilul cu supravegherea tehnică se numeşte din rândul cadrelor militare cu pregătire de bază tehnică.
    ART. 648
    (1) Instruirea responsabililor cu supravegherea tehnică a instalaţiilor, se face de către Statul Major al Forţelor Navale, în cadrul unor şedinţe de instruire de 3-4 zile, organizate o dată la doi ani.
    (2) Responsabilul cu supravegherea tehnică are obligaţia să supravegheze ca exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor să fie efectuate în conformitate cu cerinţele producătorului.
    (3) Responsabilul cu supravegherea tehnică are următoarele atribuţii:
    a) să identifice toate instalaţiile/echipamentele de pe navă/unitatea de nave şi să ţină evidenţa acestora; categoriile de instalaţii şi documentele de evidenţă a acestora se stabilesc prin precizări ale şefului Statului Major al Forţelor Navale;
    b) să ia măsurile necesare şi să se asigure că instalaţia este utilizată în condiţii de siguranţă, prin efectuarea reviziilor, reparaţiilor şi întreţinerii de către persoane autorizate, conform instrucţiunilor tehnice ale acestora;
    c) să se asigure că utilizarea instalaţiei se face numai de către personalul de deservire autorizat/admis/instruit intern, în conformitate cu prevederile instrucţiunilor de exploatare ale instalaţiilor;
    d) să instruiască şi să examineze anual personalul de deservire, în conformitate cu prevederile instrucţiunilor de exploatare ale instalaţiilor şi prevederile legale în vigoare;
    e) să asigure existenţa la fiecare loc de muncă a instrucţiunilor tehnice specifice pentru utilizarea în condiţii normale a instalaţiei şi a documentelor cuprinzând măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi şi dereglări ale instalaţiei;
    f) să propună în scris comandantului navei/unităţii planul de verificări tehnice în utilizare aferent anului următor, în vederea stabilirii condiţiilor de pregătire a instalaţiilor;
    g) să urmărească pregătirea instalaţiilor pentru verificări tehnice în utilizare;
    h) să urmărească eliminarea neconformităţilor constatate cu ocazia efectuării verificărilor tehnice în utilizare;
    i) să anunţe de îndată responsabilul cu supravegherea tehnică a eşalonului superior despre producerea unor avarii sau accidente la instalaţiile pe care le au în evidenţă şi să asigure oprirea acestora din funcţiune şi, dacă este posibil, izolarea acestora în vederea cercetării;
    j) să solicite în scris comandantului navei/unităţii oprirea instalaţiilor din cauza defecţiunilor apărute ori ca urmare a necesităţii efectuării unor lucrări de întreţinere, verificare, revizii, înlocuiri de piese sau reparaţii capitale;
    k) să participe la cercetarea avariilor sau accidentelor produse la instalaţiile pe care le are în evidenţă, în vederea furnizării tuturor informaţiilor organelor de cercetare a evenimentelor.
    ART. 649
    (1) La macaralele, bigile şi gruiele de la bord se inscripţionează pe braţ sarcina de ridicare şi data expirării termenului scadent al verificării tehnice.
    (2) Buteliile, materialele de vitalitate şi tubulaturile de la bord se inscripţionează conform prevederilor anexelor nr. 19, 20, 21.
    (3) Instalaţiile şi materialele prevăzute la alin. (1) şi (2) se manevrează de personalul admis şi consemnat în OZN/OZU.
    ART. 650
    Pe timpul executării lucrărilor sau controlului la opera vie a navelor cu scafandri, se respectă prevederile reglementărilor în vigoare.
    ART. 651
    Fiecare persoană care are în primire şi/sau deserveşte o instalaţie de la bord, răspunde pentru modul de întreţinere şi exploatare în condiţii de siguranţă a acesteia.
    ART. 652
    (1) Instalaţiile nou montate se dau în exploatare după obţinerea autorizaţiei de funcţionare eliberată de unitatea producătoare sau cea împuternicită de aceasta.
    (2) Instalaţiile reparate se dau în exploatare după executarea verificării tehnice în utilizare.
    ART. 653
    (1) Verificarea tehnică în utilizare a instalaţiilor se execută de o comisie condusă de locţiitorul tehnic/şeful logisticii al unităţii de nave, compusă din responsabilul cu supravegherea tehnică, comandantul serviciului de luptă electromecanic şi cel puţin un cunoscător/utilizator al instalaţiei.
    (2) Verificarea tehnică oficială/periodică se execută în conformitate cu instrucţiunile date de producător, iar acolo unde acestea nu există, pe baza procedurilor întocmite de eşalonul superior.
    (3) Rezultatul verificării se înscrie în cartea tehnică/de exploatare a instalaţiei.
    ART. 654
    (1) Instalaţiile care au termenul scadent depăşit, nu sunt întreţinute sau sunt defecte se interzic la funcţionare pe bază de proces-verbal, înscris în OZN/OZU.
    (2) În procesul-verbal sunt menţionate clar motivele interzicerii şi măsurile de remediere propuse, iar o copie a procesului-verbal de interzicere la funcţionare se înaintează la eşalonul superior.
    ART. 655
    (1) Autorizarea/admiterea personalului de deservire se face de către comisia tehnică pe linia securităţii şi sănătăţii în muncă, potrivit prevederilor actelor normative în vigoare.
    (2) Instruirea personalului de deservire se face anual de către responsabilul cu supravegherea tehnică şi se consemnează în OZN/OZU.
    ART. 656
    Se interzice exploatarea instalaţiilor de la bord de alte persoane decât cele care nu au fost admise/autorizate.

    CAP. XVI
    Reparaţiile navei

    ART. 657
    (1) După caracterul, durata şi volumul lucrărilor, formele principale de reparaţii planificate ale navelor, tehnicii şi armamentului sunt:
    a) reparaţia curentă;
    b) revizia tehnică lunară;
    c) reparaţia medie;
    d) reparaţia capitală;
    e) andocarea sau ridicarea pe cală.
    (2) În afara reparaţiilor prevăzute la alin. (1), în situaţii deosebite, se execută reparaţii de avarii.
    ART. 658
    (1) Revizia tehnică reprezintă ansamblul lucrărilor executate planificat, în conformitate cu instrucţiunile de exploatare şi planul anual de mentenanţă, pentru menţinerea în funcţiune a navelor, tehnicii şi echipamentelor din înzestrare, în scopul eliminării uzurilor normale sau efectelor îmbătrânirii ca urmare a funcţionării sau depozitării pe o perioadă de timp şi readucerii acestora la parametrii optimi de funcţionare, fără executarea reparaţiilor medii sau capitale.
    (2) Reviziile se execută lunar de către echipaj, pentru toată tehnica de la bord, conform rolului de responsabilităţi şi planificării înscrise în jurnalul verificării funcţionării aparaturii şi tehnicii sau planul de mentenanţă.
    (3) La lucrările de revizii participă formaţiunile de mentenanţă proprii din cadrul atelierelor de bord şi/sau din cadrul bazei logistice.
    (4) Materialele şi piesele de schimb necesare executării reviziilor se asigură potrivit normelor de consum sau lotului de piese de schimb şi accesorii/P.S.A.
    (5) Completarea lotului de bord P.S.A. este în responsabilitatea serviciului logistic al unităţii.

    ART. 659
    (1) Reparaţia curentă reprezintă ansamblul operaţiunilor executate planificat, în scopul remedierii defecţiunilor apărute pe timpul exploatării sau ca urmare a uzurii normale şi constă în verificarea, înlocuirea sau repararea unor ansambluri principale, care impun demontarea parţială a tehnicii.
    (2) Reparaţia curentă se execută de regulă cu mijloacele bazelor şi secţiilor logistice.
    (3) Reparaţia curentă poate fi executată cu agenţi economici specializaţi la navele care necesită un volum de lucrări de complexitate sporită.
    (4) În cadrul reparaţiilor curente la nave, se verifică şi se repară, în procentaj variabil, aproximativ 25% din agregatele şi instalaţiile acestora, perioada de reparaţii având o durată cuprinsă între două săptămâni şi o lună, conform planificării pe anul în curs.
    ART. 660
    (1) Reparaţia medie are ca scop refacerea stării de eficienţă a navelor şi tehnicii prin reparaţii de mai mare amploare, constând în înlocuiri sau reparări/recondiţionări de subansamble, reglaje necesare restabilirii parametrilor iniţiali de funcţionare.
    (2) În cadrul reparaţiilor medii se verifică şi se repară în procentaj variabil, aproximativ 50% din corpul navei, armamentul, tehnica, instalaţiile şi agregatele navei, perioada de reparaţii având o durată de până la patru luni.
    (3) Reparaţiile medii se execută cu mijloacele productive proprii şi/sau cu agenţi economici specializaţi, conform planificării pe anul în curs.
    ART. 661
    (1) Reparaţia capitală se execută în şantiere navale cu agenţi economici şi are ca scop refacerea resursei de funcţionare a navelor şi tehnicii, cuprinzând ansamblul operaţiunilor de demontare completă a tehnicii, controlul amănunţit al stării corpului şi suprastructurii navei, tuturor subansamblurilor, înlocuirea sau repararea celor defecte, precum şi efectuarea reglajelor necesare restabilirii parametrilor funcţionali, în conformitate cu condiţiile tehnice de reparaţii şi cu instrucţiunile de deservire şi exploatare.
    (2) Cu această ocazie, de regulă, se execută şi lucrări de modernizare, precum şi înlocuirea tablei corodate a corpului navei.
    ART. 662
    (1) Andocarea sau ridicarea pe cală a navelor se execută planificat şi cuprinde ansamblul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii necesare la opera vie, ansamblul liniilor axiale, elicele şi instalaţiile aferente, cârme, instalaţiile de ridicare/coborâre a vibratorilor staţiilor de hidrolocaţie şi sondelor, prizele de fund, instalaţiile de ancorare, protecţiile anodice şi alte situaţii care implică necesitatea ridicării navei pe doc/cală.
    (2) Lucrările enumerate la alin. (1), se execută în cadrul andocării navei şi se înscriu în formularul tehnico-tactic al acesteia.
    ART. 663
    (1) Elementele pe baza cărora se planifică intrarea navei în reparaţie sunt:
    a) timpul scurs de la ultima reparaţie;
    b) timpul de la intrarea în funcţiune;
    c) numărul orelor de marş;
    d) starea tehnică a navei.
    (2) Reparaţiile curente, medii şi capitale se planifică şi se aprobă la nivelul Statului Major al Forţelor Navale.
    ART. 664
    Nevoile de reparaţii se prevăd în listele de lucrări întocmite la bordul navei şi se înaintează spre aprobare eşaloanelor superioare.
    ART. 665
    În funcţie de situaţie, înainte de intrarea în reparaţii capitale, nava se scoate din operativitate şi se dezarmează.
    ART. 666
    (1) Pe timpul reparaţiilor se întocmeşte un program săptămânal special.
    (2) Programul este întocmit în concordanţă cu dispoziţiile în vigoare şi cu programul de lucru al şantierului sau secţiei de reparaţii, pentru a se asigura executarea de către echipaj a lucrărilor repartizate şi urmărirea modului de executare a reparaţiilor efectuate.
    (3) Personalul care are în primire armament şi tehnică este obligat să cunoască în orice moment stadiul lucrărilor.
    ART. 667
    Se interzice scoaterea de la bord a echipajelor navelor aflate în revizie, pe doc şi în reparaţii pentru a participa la alte activităţi de instrucţie, inspecţii şi controale, fără aprobarea eşalonului superior.
    ART. 668
    (1) Pe timpul reparaţiilor, comandantul navei, comandantul secund/ofiţerul secund şi comandanţii serviciilor de luptă sunt obligaţi să urmărească:
    a) numirea prin OZU/OZN a comisiei de supraveghere şi recepţie a lucrărilor de reparaţii;
    b) efectuarea tuturor lucrărilor prevăzute în lista de reparaţii;
    c) respectarea termenelor şi execuţia de calitate a lucrărilor;
    d) respectarea instrucţiunilor şi a regulilor pentru montarea şi demontarea armamentului şi a tehnicii;
    e) respectarea regulilor de securitate şi sănătate a muncii şi protecţie a mediului;
    f) evitarea supraîncărcării navei, respectarea măsurilor de vitalitate;
    g) menţinerea curăţeniei pe navă, pe sectoarele de lucru şi întreţinerea tehnicii a cărei reparaţie s-a terminat sau la care nu se execută reparaţii.
    (2) În afară de prevederile alin. (1), comandanţii serviciilor de luptă sunt obligaţi să predea pentru reparat şi să ia în primire, după reparaţii, armamentul şi tehnica, pe baza documentelor specifice.
    ART. 669
    (1) Comandantul navei nu are dreptul să dea dispoziţii pentru efectuarea unor transformări sau pentru montarea unor instalaţii noi, fără aprobarea eşaloanelor superioare şi nici să permită efectuarea unor modificări, indiferent de natura lor.
    (2) Comandantul navei este obligat să raporteze ierarhic schimbările pe care doreşte să le facă la bord.
    ART. 670
    Lucrările de modificări şi modernizări faţă de proiectele iniţiale ale navelor pot fi făcute numai în cazuri bine justificate, pe baza aprobării autorităţii de proiectare, înainte de definitivarea listelor de lucrări şi de intrarea navei în reparaţie.
    ART. 671
    (1) Recepţia lucrărilor de reparaţii se execută de comisii de recepţie, numite prin ordin al şefului Statului Major al Forţelor Navale.
    (2) Comisiile execută recepţia conform procedurilor şi prevederilor documentaţiei tehnice, care au stat la baza reparaţiilor.
    ART. 672
    Se interzice recepţionarea lucrărilor de reparaţii nefinalizate sau necorespunzătoare.
    ART. 673
    Pentru instruirea echipajului în vederea atingerii nivelului de operativitate, la terminarea reparaţiilor se acordă de către eşalonul superior o perioadă de timp corespunzătoare rangului navei, pentru punerea în funcţiune a tehnicii, organizarea serviciului şi desfăşurarea instrucţiei.
    ART. 674
    (1) Datele tehnico-tactice obţinute după reparaţie şi datele asupra modernizării navei se înscriu în formularul tehnico-tactic de către comandantul navei şi se raportează pe cale ierarhică la Statul Major al Forţelor Navale.
    (2) Datele rezultate pe timpul exploatării armamentului şi tehnicii se înscriu în documentele de evidenţă şi exploatare de către comandanţii serviciilor de luptă şi se verifică de către comandantul navei şi reprezentanţii statului major al unităţii de nave.
    (3) La intrarea navei în operativitate sau la ieşirea acesteia din reparaţii capitale, comandantul navei este obligat să se asigure că are documentaţia completă şi actualizată pentru cunoaşterea, exploatarea şi întreţinerea armamentului şi tehnicii de la bord.

    CAP. XVII
    Vitalitatea navei

    SECŢIUNEA 1
    Organizarea luptei pentru menţinerea vitalităţii navei

    ART. 675
    Menţinerea vitalităţii navei este o obligaţie fundamentală a fiecărui membru al echipajului.
    ART. 676
    (1) Lupta pentru menţinerea vitalităţii navei constă în organizarea şi conducerea echipajului pentru menţinerea calităţilor nautice şi manevriere ale navei, asigurarea funcţionării armamentului, echipamentelor şi tehnicii de luptă, precum şi pentru prevenirea şi controlul avariilor produse de foc sau inundaţii la bord.
    (2) Orice membru al echipajului care observă pătrunderea apei în interiorul navei sau izbucnirea unui incendiu, este obligat să raporteze imediat "Gaură de apă/incendiu în compartimentul ... la coasta nr. ..." prin toate mijloacele posibile şi să acţioneze pentru astuparea găurii de apă sau stingerea incendiului.
    ART. 677
    În scopul organizării şi conducerii luptei pentru vitalitatea navei, la bord se întocmesc următoarele documente:
    a) schema organizării conducerii luptei pentru vitalitatea navei;
    b) rolul pentru vitalitatea navei;
    c) scheme cu rezolvarea cazurilor tipice legate de pierderea stabilităţii şi rezervei de flotabilitate a navei;
    d) planşeta de avarii cu simbolurile de marcare la scara 1:100 pentru marcarea incidentelor apărute;
    e) schema instalaţiei energetice;
    f) documentar cu informaţii despre stabilitatea şi nescufundabilitatea navei;
    g) instrucţiuni privind organizarea, misiunile şi atribuţiile grupei de vitalitate;
    h) dosar cu antrenamente pentru grupa de vitalitate.
    ART. 678
    (1) Responsabilitatea pentru conducerea luptei pentru vitalitatea navei revine comandantului secund/ofiţerului secund al navei.
    (2) Comandantul secund/ofiţerul secund organizează şi răspunde de pregătirea echipajului pentru menţinerea vitalităţii navei; acesta verifică periodic existenţa şi starea mijloacelor şi materialelor de vitalitate.
    ART. 679
    Pe timpul staţionării navei la cheu, pe doc sau cală, în afara orelor de program, lupta pentru menţinerea vitalităţii navei este condusă de ofiţerul de gardă pe navă/unitate.
    ART. 680
    Comandantul serviciului de luptă electromecanic conduce şi coordonează pregătirea grupelor de vitalitate şi antrenamentele echipajului în lupta împotriva găurilor de apă şi a incendiilor.
    ART. 681
    Comandantul serviciului de luptă electromecanic răspunde de:
    a) menţinerea în bună stare a corpului navei, uşilor, tambuchiurilor, capacelor, hublourilor, bocaporţilor şi spiraielor etanşe;
    b) existenţa şi funcţionarea sistemelor, instalaţiilor, mecanismelor şi mijloacelor de luptă pentru vitalitate;
    c) existenţa şi actualizarea documentaţiei referitoare la flotabilitatea şi stabilitatea navei.
    ART. 682
    Atunci când o avarie reduce temporar posibilităţile tehnico-tactice ale navei şi afectează desfăşurarea luptei, comandantul serviciului de luptă electromecanic raportează comandantului navei situaţia şi propune măsurile ce se impun; în situaţii extreme, acţionează independent, purtând întreaga răspundere pentru măsurile luate.
    ART. 683
    (1) Comandanţii serviciilor de luptă şi comandanţii de grupuri şi grupe răspund de starea compartimentelor pe care le au în responsabilitate: starea pereţilor etanşi, presetupelor de etanşare, porţilor etanşe, tambuchiurilor, capacelor de vizită şi hublourilor, de funcţionarea mijloacelor de luptă pentru vitalitate şi a celor de întreţinere a instalaţiilor navei aflate în aceste compartimente.
    (2) Personalul care are în primire compartimente de locuit, răspunde de starea acestora şi de funcţionarea mijloacelor de vitalitate care se găsesc în ele.
    (3) Comandanţii grupelor de vitalitate răspund de funcţionarea mijloacelor de vitalitate care se găsesc în compartimentele de folosinţă comună şi pe punte.
    (4) Comandanţii P.L. răspund de funcţionarea mijloacelor de vitalitate care se află la posturile lor de luptă.
    ART. 684
    (1) Comandanţii serviciilor de luptă, grupuri/grupe şi P.L., trebuie să cunoască amănunţit dispunerea şi construcţia compartimentelor în care se găsesc posturile de comandă şi posturile lor de luptă, precum şi a compartimentelor alăturate.
    (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să ştie să folosească toate mijloacele de legătură şi mijloacele de vitalitate pe care le au la dispoziţie şi sunt obligaţi să controleze sistematic starea pereţilor şi a porţilor etanşe, a tambuchiurilor, capacelor de vizită, hublourilor, gurilor de ventilaţie, precum şi a materialelor de salvare-avarii care se găsesc la posturile de comandă şi la posturile de luptă.
    ART. 685
    (1) Pe timpul staţionării la cheu, în unitate, la bord se asigură permanent prezenţa grupei de vitalitate.
    (2) Pe timpul staţionării la cheu a navelor de rangul 3 şi 4, grupa de vitalitate se organizează pe unitate/secţie/grup.
    (3) Grupa de vitalitate se compune dintr-un număr variabil de militari pregătiţi pentru lupta împotriva găurilor de apă şi a incendiilor.
    ART. 686
    (1) Lupta pentru menţinerea vitalităţii navei în compartimentele în care nu se găsesc posturi de comandă sau P.L. este asigurată de grupele de vitalitate.
    (2) Dacă este necesar, la ordinul comandantului secund/ofiţerului secund, o parte din echipajul navei poate fi folosit pentru a participa la limitarea avariilor care prezintă pericolul cel mai mare.
    ART. 687
    (1) La navele de rangul 1, 2 şi 3 se organizează grupe de vitalitate pentru acordarea ajutorului navelor avariate.
    (2) Asigurarea cu mijloace de luptă pentru vitalitate, îndatoririle grupelor de vitalitate, precum şi organizarea debarcării lor la nava avariată se stabilesc prin rolul pentru ajutorarea unei nave avariate.
    (3) Comandantul grupei de vitalitate sosit la nava avariată trece în subordinea comandantului acesteia.
    ART. 688
    (1) Orice navă trebuie să fie înzestrată cu materiale şi mijloace de vitalitate conform normelor de înzestrare.
    (2) Se interzice folosirea în alte scopuri a materialelor şi mijloacelor de vitalitate.
    (3) În cazul în care materialele şi mijloacele de vitalitate sunt uzate sau consumate, ele se înlocuiesc sau se completează imediat.
    ART. 689
    (1) Comandantul navei numeşte la bord comisii care verifică lunar şi ori de câte ori este necesar, starea corpului navei, a pereţilor şi porţilor etanşe, tambuchiurilor, intrărilor, materialelor şi mijloacelor de vitalitate.
    (2) La navele de rangul 4, comisia prevăzută la alin. (1) se stabileşte pe unitatea de nave/secţie/grup.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Măsuri pentru asigurarea flotabilităţii şi stabilităţii navei

    ART. 690
    (1) La intrarea în serviciu, fiecărei nave trebuie să i se asigure documentaţia referitoare la menţinerea flotabilităţii, stabilităţii şi nescufundabilităţii.
    (2) Această documentaţie este asigurată de proiectantul navei şi se actualizează după reparaţii sau modernizări, în cazul în care se impune acest lucru.
    ART. 691
    (1) Fiecărui compartiment i se dă o denumire şi se numerotează.
    (2) Pe toate uşile, porţile etanşe, tambuchiurile compartimentelor, la exterior, se afişează denumirea compartimentului, numărul acestuia şi schiţa cu particularităţile compartimentului respectiv:
    a) compartimentele adiacente;
    b) tabloul electric de unde se deconectează consumatorii din compartimentul respectiv;
    c) dispunerea mijloacelor şi materialelor de vitalitate;
    d) materialele aflate în compartiment care pot întreţine incendiul.
    ART. 692
    La bord, intrările în compartimentele se inscripţionează conform condiţiilor de etanşeitate prevăzute în rolurile navei.
    ART. 693
    (1) Intrările în magaziile de muniţie şi în încăperile pentru păstrarea combustibilului uşor inflamabil vor fi permanent închise şi sigilate.
    (2) Intrările în aceste magazii se deschid în următoarele cazuri:
    a) pe timpul alertelor, pentru lucrări, precum şi pentru verificarea încăperilor de către gestionari şi persoanele cu drept de control;
    b) pentru îmbarcarea şi debarcarea muniţiei sau pentru distribuirea ei în timpul alertelor;
    c) pentru aerisirea şi răcirea magaziilor.
    ART. 694
    (1) În situaţii deosebite, incendiu, gaură de apă, creşterea bruscă a temperaturii interioare sau alte situaţii care pun în pericol siguranţa sau vitalitatea navei, magaziile de muniţii pot fi deschise şi de către ofiţerul de gardă pe navă.
    (2) Ofiţerul de gardă raportează de îndată comandantului navei şi consemnează în jurnalul de bord situaţiile prevăzute la alin. (1).
    ART. 695
    (1) La semnalul "Pregătiţi nava pentru marş şi luptă" şi pe timpul marşului, toate hublourile se închid şi se obturează.
    (2) Când nava staţionează la ancoră, geamandură sau cheu, unele hublouri din compartimentele de locuit aflate deasupra punţii principale pot rămâne deschise numai cu aprobarea ofiţerului de gardă/cart.
    (3) Când o încăpere se încuie, hublourile acesteia se închid.
    ART. 696
    Personalul din serviciul de gardă/cart pe navă este obligat să supravegheze permanent deschiderea sau închiderea porţilor etanşe, a tambuchiurilor, a capacelor de vizită şi a hublourilor.
    ART. 697
    (1) Pe fiecare navă se asigură în orice moment accesul în compartimentele încuiate.
    (2) La toate compartimentele navei există cel puţin două rânduri de chei; primul rând de chei se păstrează la ofiţerul de gardă pe navă, în cutii sigilate sau panou, iar al doilea la şeful de echipaj, cu excepţia cheilor de la magaziile de armament, muniţii şi încăperi cu regim special care se păstrează în casa de fier, la comandantul navei.
    (3) Cheile au ataşate etichete cu numărul şi denumirea compartimentelor.
    ART. 698
    (1) Cheile tubulare ale valvulelor de inundare şi de stropire a magaziilor de muniţii se piturează cu roşu şi se păstrează la posturile de inundare, pe panouri speciale.
    (2) La manetele de acţionare a valvulelor de inundare şi stropire a magaziilor de muniţie se pun siguranţe, care să nu permită desfacerea lor întâmplătoare.
    (3) Se interzice folosirea cheilor tubulare ale valvulelor de inundare şi de stropire a magaziilor de muniţii în afara destinaţiei lor.
    ART. 699
    (1) Pentru a uşura identificarea şi utilizarea instalaţiilor şi mijloacelor de vitalitate, tubulaturile, valvulele, buteliile, gurile de incendiu, uneltele pentru combaterea incendiilor şi materialele pentru astuparea găurilor de apă se piturează în culorile precizate în tabelele din anexele nr. 19, 20, 21 sau se etichetează.
    (2) Găurirea şi practicarea de deschideri în pereţi, punţi şi porţi etanşe este strict interzisă; numai comandantul navei poate aproba acest lucru în cazul unor avarii sau deteriorări, dacă această măsură este necesară pentru salvarea oamenilor.
    ART. 700
    Corpul navei, pereţii etanşi, instalaţiile, santinele, transmisiile valvulelor, trombele de ventilaţie etanşe, tambuchiurile şi capacele de vizită cu garnituri de cauciuc se întreţin permanent.
    ART. 701
    (1) Toate lucrările în legătură cu deschiderile din bordajul navei se execută sub supravegherea comandantului serviciului de luptă electromecanic.
    (2) Înainte de începerea acestor lucrări şi pe timpul executării lor, se iau următoarele măsuri:
    a) aducerea lângă deschiderea respectivă a materialelor de vitalitate necesare;
    b) menţinerea gata de funcţionare a tuturor mijloacelor de golire a compartimentului;
    c) stabilirea modului în care să se asigure etanşarea compartimentului în caz de pericol;
    d) instalarea serviciului de planton pe timpul cât se întrerupe lucrul;
    e) astuparea tubulaturilor demontate cu flanşe oarbe.
    (3) La terminarea programului de lucru, comandantul serviciului de luptă electromecanic verifică etanşarea tuturor deschiderilor din bordajul navei, la care s-au executat lucrări.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Măsuri împotriva incendiilor la bord

    ART. 702
    (1) Folosirea flăcărilor deschise pentru executarea diferitelor lucrări pe navă se face numai cu aprobarea comandantului serviciului de luptă electromecanic, care eliberează în acest scop un certificat de lucru cu flacără deschisă.
    (2) Este strict interzisă deplasarea cu flacără deschisă şi folosirea ei ca sursă de iluminat.
    ART. 703
    În magaziile de muniţii sunt strict interzise:
    a) intrarea cu chibrituri, brichete şi flacără deschisă;
    b) folosirea de maşini electrice şi aparate de încălzit;
    c) păstrarea carburanţilor, lubrifianţilor şi a altor materiale inflamabile.
    ART. 704
    Iluminatul magaziilor de muniţii se face numai cu instalaţiile electrice existente din construcţia navei, utilizându-se lămpi antiexplozive, cu sistem de comutare dispus în afara magaziei.
    ART. 705
    Magaziile de muniţii se piturează cu vopsele ignifuge şi sunt prevăzute cu instalaţii de stropire, inundare şi drenaj, precum şi cu mijloace de stins incendiul.
    ART. 706
    Când se îmbarcă/debarcă muniţie, grupa de vitalitate se află la posturi, în măsură să intervină imediat, iar nava în starea de pregătire ordonată de comandant.
    ART. 707
    (1) Pe timpul îmbarcării şi debarcării muniţiei, personalul lucrează cu atenţie pentru a preveni căderea sau lovirea acesteia.
    (2) Dacă puntea nu este acoperită cu material antiderapant, pe navă se întind covoare pentru prevenirea alunecării personalului care transportă muniţia.
    ART. 708
    Înainte de urcarea navei pe doc/cală, materialele uşor inflamabile, carburanţii şi muniţia se debarcă.
    ART. 709
    (1) În caz de incendiu, stropirea/inundarea magaziilor de muniţie se face cu aprobarea comandantului navei sau a ofiţerului de gardă pe navă.
    (2) La producerea unui incendiu se pune în funcţiune instalaţia de stropire a magaziei, iar dacă această măsură nu este eficientă, pentru lichidarea incendiului sau pentru prevenirea pericolului de explozie, se inundă magazia.
    (3) Înainte de stropirea sau inundarea magaziei se iau măsuri imediate de evacuare a personalului.
    ART. 710
    Temperatura din tancurile de combustibil nu trebuie să depăşească +50°C, iar din tancurile sau recipientele pentru produsele uşor inflamabile +25°C.
    ART. 711
    (1) Materialele inflamabile se păstrează în ambalaje speciale, închise etanş, în locurile fixate prin ordin de zi pe navă, bine aerisite şi departe de sursele de foc.
    (2) Petrolul sau benzina vărsate accidental pe punţi/compartimente se şterg imediat cu câlţi sau stupă, iar încăperea respectivă se aeriseşte.
    (3) Se interzice folosirea petrolului, a benzinei, a spirtului şi a altor materiale uşor inflamabile pentru ştergerea punţilor şi a mobilierului.
    (4) În compartimentele în care se execută piturare se iau măsuri de ventilare şi se interzice intrarea cu flacără deschisă până la aerisirea completă.
    ART. 712
    (1) La îmbarcarea carburanţilor şi lubrifianţilor, la bord se interzice fumatul, utilizarea flăcărilor deschise, funcţionarea unor categorii de tehnică ce ar putea produce scântei şi în general se interzic orice alte activităţi care ar putea constitui surse de declanşare a incendiului.
    (2) Pe timpul acestei activităţi, instalaţiile şi materialele de stins incendiu trebuie să fie pregătite pentru intervenţie imediată, iar la catarg se ridică pavilionul "B" din Codul internaţional de semnale.
    ART. 713
    Pentru a preveni incendiile la navă, se interzice:
    a) păstrarea materialelor uşor inflamabile în afara locurilor special destinate prin OZN/OZU;
    b) lăsarea aparatelor electrice de încălzire pornite, la ieşirea din încăperile de locuit sau de serviciu;
    c) păstrarea la navă a materialelor de curăţenie îmbibate în ulei, petrol şi alte substanţe, a carburanţilor şi a lubrifianţilor în vase descoperite şi a pânzei de vele proaspăt piturată, împăturită, în locuri puţin ventilate;
    d) în compartimentele cu temperaturi ridicate nu se păstrează materiale uşor inflamabile.
    ART. 714
    Pentru prevenirea izbucnirii incendiilor în locurile de staţionare, se iau următoarele măsuri:
    a) se interzice evacuarea combustibililor, a uleiului şi a altor materiale inflamabile în afara bordului;
    b) stupa, cârpele şi câlţii îmbibaţi cu ulei, benzină, petrol sau alte substanţe, gunoaiele, precum şi alte materiale inflamabile se înlătură de pe nave, transportându-se la mal în locurile stabilite şi amenajate.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Asigurarea vitalităţii armamentului şi tehnicii

    ART. 715
    (1) Conducerea luptei pentru vitalitatea armamentului şi tehnicii se asigură de către comandanţii serviciilor de luptă.
    (2) Când se constată deteriorări la armament sau la tehnică, ajutorii comandanţilor serviciilor de luptă şi comandanţii posturilor de luptă iau măsuri pentru remedierea lor.
    ART. 716
    Fiecare navă se dotează cu documentaţia necesară pentru folosirea tehnicii în diferite stări de pregătire, pentru înlăturarea celor mai frecvente incidente.
    ART. 717
    Pentru înlăturarea rapidă a deficienţelor survenite la armament şi la tehnică, cât şi pentru înlocuirea pieselor uzate, fiecare navă se dotează cu stocul de piese de schimb stabilit prin norme.

    CAP. XVIII
    Dispoziţii finale

    ART. 718
    Anexele nr. 1 - 21 fac parte integrantă din prezentul regulament.

    ANEXA 1
    la regulament

    GLOSAR

    1. ABREVIERI

AC/H Controlor de zbor aeronave/elicoptere
AMC Aparat de măsură şi control
ASIE Activităţi standard de instruire şi evaluare
CBRN Chimic, bacteriologic, radiologic şi nuclear
COLREG Regulamentul internaţional pentru prevenirea abordajelor pe mare
CCL Centrul de conducere a luptei
CTF Comandantul grupării de forţe
CTG Comandantul grupului de nave
CRS Staţie radio costieră
CSS Coordonatorul căutării de suprafaţă
DATUM Ultima poziţie cunoscută sau estimată a navei/submarinului sau a
          unui contact suspectat a fi navă/submarin după ce contactul cu ţinta
          respectivă a fost pierdut
EMCON Plan de control al emisiilor
EPIRB Radiobaliză pentru localizarea sinistrelor
FDD Directorul punţii de zbor
FDO Ofiţer cu dirijarea operaţiunilor pe puntea de zbor
IAMSAR Manualul de căutare şi salvare maritimă
INMAS Institutul Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială
MDI Motor pentru deplasare în imersiune
MU/U Mare unitate/unitate
NATO/ATP Procedurile tactice NATO/Publicaţii Tactice
NATO OGN Ofiţer de gardă pe navă
OSC Comandantul de la locul acţiunii
OTC Ofiţerul cu comanda tactică
OZN Ordin de zi pe navă
OZU Ordin de zi pe unitate
PC Punct de comandă
PCM Punct de comandă maşini
PL Post de luptă
PPC Punctul principal de comandă
PC Rz Punctul de comandă de rezervă
PSA Piese de schimb şi accesorii
RCC Centrul de coordonare a salvării
RND Regulamentul de Navigaţie pe Dunăre
SART Transponder radar
SL Serviciul de luptă
SOLAS Convenţia privind salvarea vieţii umane pe mare
STCW Standarde de brevetare şi siguranţa navigaţiei
TWR Turn control pentru conducerea apuntării/decolării elicopterului
VHF Frecvenţă foarte înaltă


    2. TERMENI ŞI DEFINIŢII

┌────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────┐
│Amararea obiectelor │Acţiunea echipajului de a imobiliza obiectele sau │
│ │instalaţiile de la bord, fie legându-le sau │
│ │aşezându-le în locaşuri speciale ori pe suporţi de │
│ │forma literelor U şi V, numiţi cavaleţi, fie │
│ │blocându-le cu stope sau boţuri. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Armamentul unei │Totalitatea personalului desemnat să deservească o │
│ambarcaţiuni │ambarcaţiune. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Atestat în conducerea şi│Persoană calificată conform legislaţiei în vigoare, │
│manevra ambarcaţiunilor │pentru conducerea şi manevrarea ambarcaţiunilor. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Camuflarea navei │Reprezintă totalitatea măsurilor pentru reducerea │
│ │posibilităţilor de observare vizuală a navei. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Chemarea ambarcaţiunii │Pavilion de saulă prin care se ordonă înapoierea │
│ │unei ambarcaţiuni la bord. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Cheson │Cutie de lemn sau din metal, folosită pentru lucrări│
│ │subacvatice sau pentru a repara bordajul sub linia │
│ │de plutire, fără a ridica nava pe doc sau cală. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Chemarea generală a │Pavilion de saulă prin care se ordonă înapoierea │
│tuturor ambarcaţiunilor │tuturor ambarcaţiunilor plecate de la bord. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Clasificarea contactelor│Etapă premergătoare luptei prin care se realizează │
│aeriene, de suprafaţă şi│identificarea şi determinarea caracteristicilor │
│submarine │contactului radar/de hidrolocaţie şi se stabileşte │
│ │apartenenţa amic/inamic şi tipul ţintei. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Comanda tactică │Reprezintă autoritatea delegată unui comandant de a │
│ │atribui sarcini unor forţe pentru îndeplinirea │
│ │misiunilor precizate de o autoritate superioară şi │
│ │include responsabilitatea de a executa sarcinile │
│ │care ţin de misiune. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Componenta aeriană │Reprezintă aeronava/elicopterul aflat în dotarea/ │
│ │sprijinul navei pentru executarea misiunilor │
│ │specifice. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Control operaţional │Reprezintă autoritatea delegată unui comandant │
│ │pentru: │
│ │a) a conduce forţele din subordine, astfel încât să │
│ │poată îndeplini misiunile şi sarcinile specifice, │
│ │care sunt, de regulă, limitate de scop, timp şi │
│ │locaţie; │
│ │b) a angaja unităţile respective; │
│ │c) a păstra sau delega controlul tactic al acestor │
│ │unităţi încredinţate. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Demagnetizarea navei │Operaţiunea prin care se reduce câmpul magnetic │
│ │propriu al unei nave. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Dizlocare permanentă │Reprezintă locaţia stabilită prin ordin al │
│ │eşalonului superior în care nava/grupul de nave îşi │
│ │desfăşoară activitatea curentă. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Dizlocare temporară │Reprezintă locaţia stabilită prin ordin al │
│ │eşalonului superior, pe o perioadă determinată, alta│
│ │decât cea de dislocare permanentă, în care nava/ │
│ │grupul de nave se află pentru executarea unor │
│ │misiuni sau pentru lucrări de întreţinere şi │
│ │reparaţii. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Distress │Mesaj internaţional de transmitere vizuală, auditivă│
│ │sau radio a semnalului pentru solicitarea ajutorului│
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Executiv │Pavilion indicând momentul în care trebuie executat │
│ │un semnal "Moment E" şi care coincide, în general, │
│ │cu coborârea unui semnal cu pavilioane sau cu │
│ │coborârea unui pavilion special. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Flacără deschisă │Flăcările produse de aparate de sudură electrică şi │
│ │autogenă, lămpi cu benzină şi feştile, etc. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Flamura │Este un însemn al navelor militare şi semnifică │
│ │faptul că nava este comandată de un ofiţer. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Geac │Este pavilionul şi însemnul distinctiv al navelor │
│ │militare. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Lucru în arboradă │Lucrul deasupra punţii, pe catarge, vergi sau │
│ │greement. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│May Day │Mesaj pentru solicitarea ajutorului în caz de │
│ │sinistru maritim, folosind aparatura specializată şi│
│ │geamandurile EPIRB în caz de pericol de scufundare │
│ │sau om la apă. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Marele pavoaz │Se compune din micul pavoaz şi din pavilioanele │
│ │saulă din codul internaţional, care se înverghează │
│ │pe culori şi se ridică între bastoanele prova, pupa │
│ │şi catarge, astfel încât în sectorul din prova să │
│ │predomine pavilioanele de culoare albastră, la │
│ │centru cele de culoare galbenă, iar la pupa cele de │
│ │culoare roşie. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Marcă distinctivă │Este un însemn care se arborează la nava militară │
│ │atunci când pe aceasta se află Preşedintele │
│ │României, prim-ministrul Guvernului, ministrul │
│ │apărării naţionale sau şeful Statului Major General.│
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Marcă de comandament │Este un însemn care se arborează atunci când în │
│ │unitate sau pe navă se află comandantul unităţii/ │
│ │unităţii de nave sau alţi comandanţi superiori. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Navă comandant │Navă pe care comandantul unei grupări/grup şi-a │
│ │arborat marca de comandament. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Navă directoare │Navă în raport cu care celelalte nave menţin │
│ │formaţia ordonată. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Navă militară armată │Nava militară care este încadrată cu echipaj, este │
│ │înzestrată cu armament şi tehnică şi are plinurile │
│ │necesare îndeplinirii misiunilor specifice. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Navă militară dezarmată │Nava militară căreia i s-au debarcat echipajul, │
│ │armamentul şi plinirile de muniţii, combustibilii, │
│ │lubrifianţii, piesele de schimb, alimentele şi apa. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Nescufundabilitate │Este capacitatea navei de a pluti şi de a-şi menţine│
│ │stabilitatea în situaţia când unul sau mai multe │
│ │compartimente au fost inundate cu apă în urma │
│ │producerii unor avarii la corpul navei. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Pan Pan │Mesaj pentru solicitarea ajutorului în caz de │
│ │urgenţă, incendiu sau gaură de apă, folosind │
│ │aparatura specializată şi geamandurile EPIRB în caz │
│ │de "urgenţă", incendiu sau gaură de apă. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Paradă navală │Festivitate care se organizează cu prilejul │
│ │sărbătorilor naţionale, de Ziua Marinei, cu ocazia │
│ │unor vizite oficiale etc., când navele staţionate în│
│ │port, în radă sau cele care se deplasează în │
│ │formaţie de paradă sunt trecute în revistă. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Pavilionul navei │Este drapelul de luptă al navelor militare/drapelul │
│ │de stat şi este simbolul onoarei, vitejiei şi │
│ │gloriei militare. Se arborează la catarg sau la │
│ │bastonul pupa. Navele militare arborează la catarg │
│ │şi pavilionul statului prin ale cărui ape │
│ │teritoriale navigă sau staţionează. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Pavoazul electric │Este o instalaţie cu becuri, care se desfăşoară la │
│ │nave între bastoanele prova, pupa, catarge, pe │
│ │contururile suprastructurilor şi/sau bordajului. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Pituri │Vopsele sau lacuri folosite pentru protejarea │
│ │suprafeţelor sau obiectelor de la bord, fie │
│ │împotriva oxidării sau putrezirii, fie împotriva │
│ │depunerii florei acvatice, care ar forma "barba │
│ │navei" şi ar micşora viteza de navigaţie. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Rangul navei │Ierarhizare a navelor în funcţie de deplasament, │
│ │complexitatea armamentului, a tehnicii de luptă, a │
│ │misiunilor pe care le pot îndeplini şi determinată │
│ │de gradul funcţiei de comandă. │
├────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│Zărit │Pavilion cu semnificaţia "Am zărit sau am înţeles │
│ │semnalul dumneavoastră"; în Codul internaţional de │
│ │semnale este o flamură cu dungi verticale albe şi │
│ │roşii, denumită şi flamura sau caracteristica │
│ │codului. │
└────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────┘



    ANEXA 2
    la regulament

                              SEMNE CONVENŢIONALE*)
                                  - legendă -

──────────
    *) Notă CTCE:
    Imaginile reprezentând semnele convenţionale se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 bis din 11 iulie 2013 la paginile 177-178 (a se vedea imaginea asociată).
──────────


    ANEXA 3
    la regulament

                        STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A NAVEI


                            ┌──────────────────────────────┐
                            │ COMANDANTUL NAVEI │
                            └──────────────┬───────────────┘
                                           │
                                           v
                            ┌──────────────────────────────┐
                            │COMANDANT SECUND/OFIŢER SECUND│
                            └──────────────┬───────────────┘
                                           │
                                           v
       ┌──────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────┐
       │ │ │ │ │ │
       v v v v v v
┌─────────────┐┌─────────────┐┌──────────────┐┌──────────────┐┌──────────────┐┌────────┐
│ COMANDANTUL ││ COMANDANTUL ││ COMANDANTUL ││ COMANDANTUL ││ COMANDANTUL ││ ŞEFUL │
│ SERVICIULUI ││ SERVICIULUI ││ SERVICIULUI ││SERVICIULUI DE││SERVICIULUI DE││ GRUPEI │
│ DE LUPTĂ ││ DE LUPTĂ ││ DE LUPTĂ ││LUPTĂ SENZORI ││ DE LUPTĂ ││POLIŢIE │
│ OPERAŢII ││ LOGISTIC ││ELECTROMECANIC││ ŞI ARMAMENTE ││ AVIANŢIE ││MILITARĂ│
└─────────────┘└─────────────┘└──────────────┘└──────────────┘└──────────────┘└────────┘


    1. SERVICIUL DE LUPTĂ OPERAŢII - SL-I


                              ┌─────────────────────────────────────────┐
                              │COMANDANTUL SERVICIULUI DE LUPTĂ OPERAŢII│
                              └───────────────────┬─────────────────────┘
                                                  │
                                                  v
       ┌────────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────────┐
       │ │ │ │ │ │
       v v v v v v
┌──────────────┐┌──────────────┐┌──────────────┐┌──────────────┐┌──────────────┐┌──────────────┐
│ŞEFUL GRUPULUI││ŞEFUL GRUPULUI││ŞEFUL GRUPULUI││ŞEFUL GRUPULUI││ŞEFUL GRUPULUI││ŞEFUL GRUPULUI│
│ DE LUPTĂ ││ DE LUPTĂ ││ DE LUPTĂ ││ DE LUPTĂ ││ DE LUPTĂ ││ DE RĂZBOI │
│ NAVIGAŢIE ŞI ││ ANTIAERIANĂ ││ LA SUPRAFAŢĂ ││ANTISUBMARIN/ ││COMUNICAŢII ŞI││ ELECTRONIC │
│ OBSERVAŢIE │└──────────────┘└──────────────┘│CONTRA MINELOR││ INFORMATICĂ │└──────────────┘
└──────────────┘ └──────────────┘└──────────────┘


    2. SERVICIUL DE LUPTĂ LOGISTIC - SL-II


                                 ┌─────────────────────────────────────────┐
                                 │COMANDANTUL SERVICIULUI DE LUPTĂ LOGISTIC│
                                 └───────────────────┬─────────────────────┘
                                                     │
                                                     v
       ┌───────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┐
       │ │ │ │ │ │
       v v v v v v
┌───────────────┐┌─────────────────┐┌───────────────┐┌───────────────┐┌───────────────┐┌───────────────┐
│ŞEFUL GRUPULUI/││ ŞEFUL GRUPULUI/ ││ŞEFUL GRUPULUI/││ŞEFUL GRUPULUI/││ŞEFUL GRUPULUI/││ŞEFUL GRUPULUI/│
│ GRUPEI ││ GRUPEI ││ GRUPEI ││ GRUPEI ││ GRUPEI ││ GRUPEI │
│ ŞEF ECHIPAJ ││ ASIGURARE ││ MENTENANŢĂ ││ INTENDENŢĂ ││ LUPTĂ APĂRARE ││ ASIGURARE │
└───────────────┘│TEHNICO-MATERIALĂ│└───────────────┘└───────────────┘│ CBRN ││ MEDICALĂ │
                 └─────────────────┘ └───────────────┘└───────────────┘


    3. SERVICIUL DE LUPTĂ ELECTROMECANIC - SL-III

           ┌───────────────────────────────────────────────┐
           │COMANDANTUL SERVICIULUI DE LUPTĂ ELECTROMECANIC│
           └──────────────────────┬────────────────────────┘
                                  │
                                  v
       ┌────────────────┬──────────────────┬────────────────┐
       │ │ │ │
       v v v v
┌──────────────┐┌──────────────┐┌────────────────────┐┌──────────────┐
│ŞEFUL GRUPULUI││ŞEFUL GRUPULUI││ ŞEFUL GRUPULUI ││ŞEFUL GRUPULUI│
│ PROPULSIE ││ ENERGETIC ││INSTALAŢII AUXILIARE││ VITALITATE │
└──────────────┘└──────────────┘│ DE BORD │└──────────────┘
                                └────────────────────┘


    4. SERVICIUL DE LUPTĂ SENZORI ŞI ARMAMENTE - SL-IV

      ┌─────────────────────────────────────────────┐
      │ COMANDANTUL SERVICIULUI DE LUPTĂ SENZORI ŞI │
      │ ARMAMENTE │
      └──────────────────────┬──────────────────────┘
                             │
                             v
       ┌───────────────────┬───────────────────┐
       │ │ │
       v v v
┌───────────────┐┌─────────────────┐┌─────────────────────┐
│ŞEFUL GRUPULUI/││ ŞEFUL GRUPULUI/ ││ŞEFUL GRUPULUI/GRUPEI│
│ GRUPEI ││ GRUPEI ││ASIGURARE TEHNICĂ CU │
│ SENZORI ││ ARMAMENT ││ ARMAMENT ŞI MUNIŢII │
└───────────────┘└─────────────────┘└─────────────────────┘


    5. SERVICIUL DE LUPTĂ AVIAŢIE - SL-V

  ┌─────────────────────────────────────────────┐
  │ COMANDANTUL SERVICIULUI DE LUPTĂ AVIAŢIE │
  └──────────────────────┬──────────────────────┘
                         │
                         v
       ┌──────────────┬───────────────────┐
       │ │ │
       v v v
┌─────────────┐┌─────────────┐┌──────────────────────┐
│COMANDANTUL ││ŞEFUL ECHIPEI││ ŞEFUL ECHIPEI DE │
│ECHIPAJULUI ││ TEHNICE ││CONDUCERE ŞI ASIGURARE│
│ELICOPTERULUI│└─────────────┘│ PE PUNTEA DE ZBOR │
└─────────────┘ └──────────────────────┘



    ANEXA 4
    la regulament

    ORGANIZAREA SERVICIULUI DE LUPTĂ AVIAŢIE CÂND LA BORD SE AFLĂ ELICOPTER


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ COMANDANTUL SECUND/OFIŢERUL SECUND ├──┐
└────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┘ │
┌────────────────────────────────────┴──────────────────────────────┐ │
│DETAŞAMENTUL ELICOPTERULUI ÎMBARCAT ŞI PERSONAL DIN ECHIPAJUL NAVEI│ │┌─────────────────────┐
│ │ ││ŞEF SERVICIU DE LUPTĂ│
│Echipaj elicopter: │ ││ OPERAŢII │
│ Pilot comandant - şef detaşament; │ │└─────┬───────────────┘
│ Copilot - locţiitor pentru operaţii aeriene; │ │ │
│ Mecanic de bord şi operator troliu; │ │ │
│ Operator radar/link şi salvator; │ │ │
│ Operator sonar şi salvator. ├──────┐ │ │
│ │┌─────┴────┴──────┴──┐
│Echipă tehnică îmbarcată: ││OFIŢERUL DE AVIAŢIE │
│ Şef echipă tehnică - locţiitor tehnic; ││ DE LA BORD │
│ Specialist celulă - motor; ││(şi ofiţer cu ├─┐
│ Specialist instalaţii electrice şi aparate de bord; ││securitatea zborului│ │
│ Specialist FC NAV - aparatură control foc şi navigaţie; │└──────────┬─────────┘ │
│ Specialist radio; │ │ │
│ Specialist armament. │ v │
│ ┌┴──────────────────────┐│
│Echipa de punte: │Controlorii de zbor - 2││
│ FDD - un pilot/un ofiţer/maistru militar cu calificare de │ maiştri militari din ├┘
│ controlor de trafic aerian numai la navele care sunt│ echipaj │
│ echpate cu turn de conducere a zborului; └┬──────────────────────┘
│ FDO - un maistru militar din echipa tehnică; │
│ Grupa de amarare elicopter: │
│ - şef grupă amarare - un maistru militar din │
│ tehnică; │
│ - 4-6 militari - din echipajul navei │
│ Grupa antiincediu şi antiprăbuşire; │
│ Grupa de vitalitate a navei; │
│ Grupa alimentare cu combustibil - 2 maiştri militari din │
│ echipa tehnică. │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    Notă:
    Numărul piloţilor şi al specialiştilor din echipa tehnică este stabilit pentru fiecare perioadă de îmbarcare în parte în funcţie de durată, intensitatea şi misiunile ce trebuie executate.
    FDD şi FDO pot fi cumulate la navele care nu deţin turn control.

    ANEXA 5
    la regulament

             ORGANIZAREA SERVICIULUI DE LUPTĂ AVIAŢIE CÂND LA BORD
                              NU SE AFLĂ ELICOPTER
                - numai pentru activităţi cu elicopter străin -


┌──────────────────────────────────────────────────────────┐
│ COMANDANTUL SECUND/OFIŢERUL SECUND │
└─────────────────────────────┬────────────────────────────┘
                              │
                              v ┌─────────────────────┐
                   ┌────────────────────┐ │ŞEF SERVICIU DE LUPTĂ│
                   │OFIŢERUL DE AVIAŢIE │ │ OPERAŢII │
                   │ DE LA BORD │ └──────────┬──────────┘
                   │(şi ofiţer cu ├────────────────────────────┐ │
                   │securitatea zborului│ │ │
                   └──────────┬─────────┘ │ │
                              │ │ │
                              v │ │
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │
│Echipa de punte: │ │ │
│ FDD - numai la navele care sunt echipate cu turn de │ │ │
│ conducere a zborului; │ │ │
│ echpate cu turn de conducere a zborului; │ │ │
│ FDO; │ │ │
│ Grupa de amarare elicopter: │ │ │
│ - şef grupă amarare - un maistru militar din echipajul│ │ │
│ navei; │ │ │
│ - 4-6 militari - din echipajul navei │ │ │
│ Grupa antiincediu şi antiprăbuşire; │ │ │
│ Grupa alimentare cu combustibil - 2 maiştri militari din │ │ │
│ echipajul navei. │ │ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────┘ │ │
                                                                     v v
                                                         ┌───────────────────────┐
                                                         │Controlorii de zbor - 2│
                                                         │ maiştri militari din │
                                                         │ echipaj │
                                                         └───────────────────────┘


    Notă:
    Când nu execută activităţi cu caracter aeronautic, ofiţerul de aviaţie detaşat la bordul navei se subordonează comandantului secund şi execută serviciul de cart, dacă a absolvit Academia Navală şi este admis la executarea serviciului.
    FDD şi FDO pot fi cumulate la navele care nu deţin turn control.


    ANEXA 6
    la regulament

    OBLIGAŢIILE PERSONALULUI ÎMBARCAT TEMPORAR LA BORDUL NAVELOR MILITARE

    1. GENERALITĂŢI
    1. Persoanele îmbarcate temporar la bordul unei nave militare se înscriu în jurnalul de bord şi în ordinul de zi pe navă, specificându-se pe ce bază şi în ce scop s-a efectuat îmbarcarea. În cazul subunităţilor constituite, în jurnalul de bord se înscriu doar gradul, numele şi prenumele comandantului de subunitate şi efectivul de militari îmbarcaţi.
    2. Persoanelor îmbarcate temporar la bord, mai puţin ofiţerilor de marină, li se aduc la cunoştinţă prevederile acelor articole şi capitole din prezentul regulament privitoare la regulile de comportare la bord, serviciul de zi, condiţiile de hrănire şi cazare.
    3. După sosirea la bord, şeful de echipaj distribuie fiecărei persoane centură/vestă de salvare, arătându-i modul de folosire a acesteia.
    4. Comandantul secund/ofiţerul secund îi trece în rolul de abandonare a navei, îi repartizează pe mijloacele de salvare colectivă şi organizează 1-2 antrenamente cu aceştia.
    5. La submarine, este interzisă îmbarcarea temporară a persoanelor cărora nu li se poate asigura echipamentul individual de salvare şi nu sunt instruite pentru utilizarea lui.
    6. Orice ofiţer de marină care se află temporar pe o navă al cărei comandant îi este inferior în funcţie şi grad, dacă constată acţiuni nejuste în conducerea navei sau echipajului, este obligat să dea indicaţiile necesare. Aceste indicaţii se scriu în jurnalul de bord.
    7. În situaţia în care apar neînţelegeri între persoanele îmbarcate temporar şi echipaj, care afectează viaţa la bordul navei şi activităţile de pregătire, ele sunt rezolvate de comandantul secund/ofiţerul secund al navei, care este obligat să raporteze comandantului navei despre acestea şi măsurile luate.
    8. Persoanele îmbarcate temporar la bordul navei sunt repartizate pe compartimente de locuit de către comandantul second/ofiţerul secund, fără ca acest lucru să stingherească activitatea echipajului navei.
    9. Ofiţerii şi persoanele civile se repartizează pe cabine şi careuri după grad şi funcţie, iar ceilalţi militari, inclusiv elevii, în cazărmi.
    10. Cazarea unor personalităţi militare sau civile se execută după ordinele date de comandantul navei. Dacă printre persoanele îmbarcate sunt şi femei, acestora li se repartizează încăperi separate.
    11. Toate persoanele îmbarcate la bord se alocă la drepturile de hrană ale navei în conformitate cu instrucţiunile în vigoare; cadrele militare şi persoanele civile servesc masa la careurile navei conform repartiţiei făcute de comandantul secund/ofiţerul secund, iar elevii şi soldaţii şi gradaţii profesionişti cazaţi în cazărmi, servesc masa în locurile stabilite pentru echipaj.
    12. Persoanele îmbarcate temporar la bordul unei nave militare au următoarele obligaţii:
    a) să cunoască şi să aplice regulile de comportare la bord;
    b) să se conformeze ordinelor comandantului navei, comandantului secund/ofiţerului secund şi ofiţerului de gardă/cart;
    c) să respecte programul ordonat pe navă;
    d) să păstreze ordinea şi curăţenia la bord;
    e) să nu degradeze mobilierul, instalaţiile şi obiectele de inventar din cabinele, careurile şi cazărmile în care sunt cazaţi;
    f) să cunoască mijloacele individuale şi colective de salvare şi să participe la exerciţiile organizate pentru folosirea lor;
    g) să participe la instructajul pe linia protecţiei muncii, a prevenirii incendiilor şi accidentelor la bord;
    h) să aibă o atitudine politicoasă faţă de echipajul navei şi să nu deranjeze în mod inutil personalul din serviciul de zi;
    i) să cunoască semnificaţia semnalelor ce se dau pe navă şi să se conformeze acestora;
    j) să nu pună în funcţiune sau să manevreze instalaţiile şi mecanismele navei.
    13. Soldaţii şi gradaţii profesionişti îmbarcaţi temporar pot fi folosiţi la lucrările cu tot echipajul, la ordinul comandantului secund/ofiţerului secund, iar elevii instituţiilor de învăţământ numai cu acordul şefului practicii.
    14. Nici o persoană îmbarcată temporar pe navă nu are voie să coboare de la bord fără aprobarea/înştiinţarea ofiţerului de gardă/cart, iar la înapoierea la navă trebuie să-l informeze.

    2. SUBUNITĂŢI MILITARE
    1. La navele militare se pot îmbarca, transporta şi debarca/desanta una sau mai multe subunităţi militare constituite.
    2. Subunitatea militară îmbarcată ca desant sau pentru transport se repartizează la bord în conformitate cu rolurile pentru îmbarcarea şi debarcarea desantului sau se împarte pe compartimente pe baza unui plan întocmit de comandantul secund/ofiţerul secund şi aprobat de comandantul navei. Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii subunităţii militare se împart după posibilităţi, pe cabine, în funcţie de grad; ceilalţi militari se cazează la fel ca şi soldaţii şi gradaţii profesionişti ai navei, pe cât posibil în încăperi special repartizate.
    3. Înainte de cazarea subunităţilor militare în încăperile ce li s-au repartizat, se va executa curăţenia amănunţită a acestora şi se va pregăti o încăpere pentru bolnavi şi răniţi.
    4. Odată cu repartizarea încăperilor destinate personalului subunităţii militare, comandantul secund/ofiţerul secund al navei repartizează şi locul unde se va depozita armamentul, tehnica de luptă, muniţia şi toate bunurile materiale ale subunităţii militare îmbarcate.
    5. Ordinea îmbarcării oamenilor şi materialelor se stabileşte de către comandantul secund/ofiţerul secund împreună cu comandantul subunităţii care se îmbarcă.
    6. Pe timpul cât se află la bord subunitatea militară, comandantul acesteia urmăreşte respectarea regulilor la bordul navei de către întregul efectiv din subordinea sa.
    7. Pentru menţinerea ordinii şi respectarea regulilor la bordul navei, comandantul subunităţii îmbarcate organizează un serviciu de zi special pe subunitate.
    8. În situaţia în care militarii din cadrul subunităţilor îmbarcate nu respectă programul şi regulile stabilite la bord, comandantul navei va cere comandantului subunităţii să ia măsurile ce se impun şi să-i sancţioneze pe vinovaţi.
    9. Atunci când este necesar, comandantul navei poate ordona ca personalul subunităţii îmbarcate să participe la lucrările de pe navă.
    10. Înainte de a ieşi pe mare/fluviu, trupele transportate vor executa exerciţii şi antrenamente pentru folosirea mijloacelor de salvare individuale şi colective, pentru folosirea mijloacelor şi instalaţiilor de vitalitate din compartimentele pe care le ocupă şi pentru participarea la respingerea atacurilor prin surprindere asupra navei. Pe timpul marşului, trupele îmbarcate vor executa antrenamente pentru menţinerea deprinderilor şi a condiţiei fizice în vederea îndeplinirii misiunii încredinţate, sub comanda şefilor lor, cu aprobarea comandantului navei.
    11. Personalul unităţii militare primeşte hrană la bord ca şi echipajul navei sau se gospodăreşte singur. Modul de hrănire se stabileşte de către comandantul unităţii de nave care rezolvă în prealabil această problemă, de comun acord cu comandantul unităţii din care fac parte trupele îmbarcate.

    3. PASAGERII
    1. Rămânerea la navă a unor pasageri mai mult de 24 de ore şi debarcarea acestora se consemnează în OZN.
    2. Dacă nava este în compunerea unei unităţi, pentru a îmbarca un pasager în apele teritoriale proprii, comandantul navei trebuie să primească ordin sau aprobare de la comandantul marii unităţi.
    3. În situaţii excepţionale, comandantul navei are dreptul să primească pasageri la bord pe răspunderea sa, dar este obligat să raporteze despre aceasta pe cale ierarhică, imediat ce este posibil.
    4. Primirea pasagerilor care nu fac parte din efectivele Forţelor Navale sau din Armata României este permisă numai:
    a) în caz de salvare de la înec, de avarii sau dezastru, atât pe mare/fluviu, cât şi pe uscat, indiferent cărui stat îi aparţin cetăţenii respectivi;
    b) cetăţenilor români, aflaţi în alte state, când situaţia din statul respectiv le pune viaţa în pericol, iar nava militară se află în apele acelui stat;
    c) pe timpul navigaţiei în apele teritoriale, dacă luarea pasagerilor la bord se face pe baza unui ordin al şefului direct al comandantului navei.
    5. Pasagerii salvaţi de la înec sau de la dezastru trebuie să fie debarcaţi la uscat şi predaţi oficialităţilor locale imediat ce situaţia permite.
    6. Nu este permis nici unui militar să-şi ia la bord familia pentru a locui sau a naviga împreună cu ea.
    7. Cu ocazia unor zile festive sau în situaţii excepţionale, se poate organiza transportul familiilor pe mare, cu nave militare, cu aprobarea şefului Statului Major al Forţelor Navale.
    8. Primirea la bordul navei a fiecărui pasager trebuie să fie înscrisă în jurnalul de bord, specificându-se identitatea, când, unde, pe ce bază a fost primit, precum şi data, ora şi locul unde a fost îmbarcat/debarcat.
    9. Dacă pe navă se îmbarcă pasager o personalitate militară sau civilă, amiral, general sau orice ofiţer mai mare în grad şi funcţie decât comandantul navei, acesta este obligat să-l informeze despre activitatea de la bord şi asupra condiţiilor în care se execută navigaţia.


    ANEXA 7
    la regulament

    MARCAREA POSTURILOR DE COMANDĂ, A POSTURILOR DE LUPTĂ ŞI SEMNIFICAŢIA SERIEI DE LUPTĂ

    1. POSTURI DE COMANDĂ

──────────
    *) Notă CTCE:
    Imaginea reprezentând "Posturi de comandă" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 11 iulie 2013 la pagina 188 (a se vedea imaginea asociată).
──────────


    2. POSTURI DE LUPTĂ
──────────
    *) Notă CTCE:
    Imaginea reprezentând "Posturi de luptă" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 11 iulie 2013 la pagina 188 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    3. SEMNIFICAŢIA SERIEI DE LUPTĂ

    Seria de luptă se compune din cifre şi litere cu ajutorul cărora se identifică fiecare membru al echipajului în cadrul serviciului de luptă/grupului/grupei/postului/schimbului unde este repartizat.
    La submarine, seria de luptă indică şi compartimentul în care se află punctul de comandă sau postul de luptă.
    În funcţie de organizarea navei, pot fi adoptate şi alte metode de repartizare a membrilor echipajului pe posturi şi schimburi.
    Seria de luptă se compune din:
    a) prima parte este formată dintr-o cifră sau literă/grup de litere care arată serviciul/grupul de luptă;
    b) partea a doua, formată din una sau două cifre indică numărul postului de luptă din cadrul serviciului de luptă;
    c) partea a treia, formată din una sau două cifre arată schimbul de luptă şi ordinea intrării în serviciu. Cifrele impare indică schimbul 1, iar cifrele pare indică schimbul 2.
    Personalului îmbarcat temporar i se atribuie o serie de luptă care are cifra "zero" în faţa cifrei care semnifică serviciul/grupul de luptă.
    1-2-3 Militarul face parte din serviciul de luptă operaţii, postul de luptă nr. 2, schimbul de luptă nr. 3;
    Ch-1-1 Militarul face parte din grupul apărare CBRN, postul de luptă nr. 1, schimbul de luptă nr. 1;
    03-2-3 Militar îmbarcat temporar la bord aflat în serviciul de luptă electromecanic, postul de luptă nr. 2, schimbul de luptă nr. 3.

    Notă:
    Dimensiunile inscripţiilor pe navă sunt:
    a) diametrul interior al cercului este de 18 cm;
    b) mărimea literelor şi a cifrelor este de 6/4 cm;
    c) grosimea cercului, a literelor şi a cifrelor este de 1 cm.
    Toţi militarii navei, mai puţin ofiţerii care poartă ecuson nominal, vor purta la ţinuta de bord un ecuson cu seria de luptă înscrisă cu cifre/litere negre pe fond alb:
    a) dimensiunile ecusonului sunt de 100/20 mm;
    b) dimensiunile cifrelor/literelor sunt de 15/10 mm.
    Pasagerii vor purta un ecuson din material plastic de culoare albastră pe care se află inscripţia "PASAGER" cu litere albe:
    a) dimensiunile ecusonului sunt de 70/20 mm;
    b) dimensiunile literelor sunt de 10/6 mm.
    La submarine nu se utilizează marcarea şi inscripţionarea posturilor de comandă şi a posturilor de luptă.

    ANEXA 8
    la regulament

                                 ROLURILE NAVEI

                                   - Modele -

    1. TABEL CU ÎNCADRAREA NUMERICĂ A POSTURILOR DE COMANDĂ ŞI POSTURILOR DE LUPTĂ


┌─────────────────────────────────────────────────┬─────────┬──────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬─────┐
│ Denumirea posturilor de comandă şi │Denumirea│ Locul unde se află │ ÎNCADRAREA │Total│
│ posturilor de luptă │ după │ amplasat pe navă ├───────┬────────┬───────┬───────┬───────┤ │
│ │ schemă │ │Ofiţeri│Maiştri │Sub- │Gradaţi│Soldaţi│ │
│ │ │ │ │militari│ofiţeri│ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│Punctul de comandă al navei │ PC │Pe comanda de marş │ 2 │ 1 │ - │ 1 │ 3 │ 7 │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│Punctul de comandă al serviciului de luptă │ PC │Centrul de conducere a │ 1 │ 1 │ - │ 1 │ - │ 3 │
│operaţii │ I │luptei │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│Postul de luptă nr. 1 din serviciul de luptă │ PL - 1 │Punctul de conducere a │ - │ 1 │ - │ 1 │ 1 │ 3 │
│logistic │---------│luptei pentru vitalitate │ │ │ │ │ │ │
│ │ II │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│Punctul de comandă din serviciul de luptă │ PC │În compartiment PC maşini │ 1 │ 2 │ - │ 4 │ 8 │ 15 │
│electromecanic │ ------ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ III │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│Postul de luptă nr. 2 din serviciul de luptă │ PL - 2 │În compartiment agregate │ - │ 1 │ - │ 1 │ 2 │ 4 │
│electromecanic │ ------ │electrice │ │ │ │ │ │ │
│ │ III │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────┴─────────┴──────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ TOTAL │ 4 │ 6 │ - │ 8 │ 14 │ 32 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┴────────┴───────┴───────┴───────┴─────┘


    2. TABEL NOMINAL CU ÎNCADRAREA FUNCŢIILOR ŞI REPARTIZAREA ECHIPAJULUI PE SERII

┌────┬───────────────────────┬───────────────────┬──────────┬────────┬──────┐
│Nr. │Denumirea funcţiei după│Numele şi prenumele│ Gradul │ Seria │ Obs. │
│crt.│ statul de organizare │ │ │de luptă│ │
├────┼───────────────────────┼───────────────────┼──────────┼────────┼──────┤
│1. │Comandantul navei │Ionescu Gheorghe │Cpt. cdor │ - │ │
├────┼───────────────────────┼───────────────────┼──────────┼────────┼──────┤
│2. │Comandantul secund/ │Georgescu Eugen │Lt. cdor │ - │ │
│ │ofiţerul secund │ │ │ │ │
└────┴───────────────────────┴───────────────────┴──────────┴────────┴──────┘

                     SERVICIUL DE LUPTĂ OPERAŢII
┌────┬───────────────────────┬───────────────────┬──────────┬────────┬──────┐
│3. │Şef al operaţiilor │Popescu Ion │Lt. cdor. │ - │ │
├────┼───────────────────────┼───────────────────┼──────────┼────────┼──────┤
│4. │Ofiţerul cu lupta │Ionescu Adrian │Lt. cdor. │ - │ │
│ │antiaeriană │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────┼───────────────────┼──────────┼────────┼──────┤
│5. │Ofiţerul cu lupta la │Stoian Paul │Lt. cdor. │ - │ │
│ │suprafaţă │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────┼───────────────────┼──────────┼────────┼──────┤
│6. │Ofiţerul cu lupta │Dincă Marin │Lt. cdor. │ - │ │
│ │antisubmarin │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────┼───────────────────┼──────────┼────────┼──────┤
│7. │Ofiţer cu navigaţia │Stan Ion │Lt. cdor. │ - │ │
├────┼───────────────────────┼───────────────────┼──────────┼────────┼──────┤
│8. │Ofiţer de cart (şi cu │Popescu Gheorghe │Cpt. │ - │ │
│ │comunicaţiile) │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────┼───────────────────┼──────────┼────────┼──────┤
│9. │Ofiţer de cart (şi cu │Racoviţa Ion │Cpt. │ - │ │
│ │războiul electronic) │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────┼───────────────────┼──────────┼────────┼──────┤
│10. │Ofiţer de cart (şi cu │Georgescu │Cpt. │ - │ │
│ │tradiţiile militare) │Constantin │ │ │ │
└────┴───────────────────────┴───────────────────┴──────────┴────────┴──────┘


    3. ROLURI DE LUPTĂ

┌───┬────────────┬────────┬─────┬──────────┬──────────┐
│PC │Funcţia după│Funcţia │Seria│Îndatoriri│Înlocuitor│
│sau│ statul de │de luptă│ │ │ (seria) │
│PL │ organizare │ │ │ │ │
├───┼────────────┼────────┼─────┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
└───┴────────────┴────────┴─────┴──────────┴──────────┘


    4. ROLURI ZILNICE

┌───────────────────┬─────┬──────────┬──────────────────────┬──────────┐
│Funcţia după statul│Seria│Îndatoriri│ Locul unde se │Înlocuitor│
│ de organizare │ │ │desfăşoară activitatea│ (seria) │
├───────────────────┼─────┼──────────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │
└───────────────────┴─────┴──────────┴──────────────────────┴──────────┘


    ANEXA 9
    la regulament

    TABELUL SEMNALELOR DE LUPTĂ ŞI PENTRU SERVICIUL ZILNIC

    a) Semnale de luptă


┌────┬─────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬───────────┐
│ │ │ Semnalul cu soneria │ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────┬───────────┤ │
│ │ │ │ Durata în │ │
│Nr. │ Denumirea semnalului │ Compunerea semnalului │ secunde │De câte ori│
│crt.│ │ ├─────┬─────┤ se repetă │
│ │ │ │Sunet│Sunet│ │
│ │ │ │lung │scurt│ │
├────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────┬───────────────┼─────┼─────┼───────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │
├────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────┼─────┼─────┼───────────┤
│ 1. │Alertă │Un sunet lung │ ─────────── │ 15│ -│O dată │
├────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────┼─────┼─────┼───────────┤
│ 2. │Alertă de instrucţie │Două sunete scurte, un sunet │ ─ ─ ─────── │ 15│ 1│O dată │
│ │ │lung │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────┼─────┼─────┼───────────┤
│ 3. │Alertă de avarii │Sunete scurte, timp de 20 de │─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─│ -│ 1│O dată │
│ │ │secunde │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────┼─────┼─────┼───────────┤
│ 4. │Alertă chimică │Un sunet lung, trei sunete │ ─────── ─ ─ ─ │ 3│ 1│De şase ori│
│ │ │scurte │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────┼─────┼─────┼───────────┤
│ 5. │Alertă aeriană │Un sunet lung, două sunete │ ─────── ─ ─ │ 3│ 1│De şase ori│
│ │ │scurte │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────┼───────────────┼─────┼─────┼───────────┤
│ 6. │Alertă antisubmarin │Două sunete lungi, un sunet │────── ────── ─│ 3│ 1│De şase ori│
│ │ │scurt │ │ │ │ │
└────┴─────────────────────────────┴─────────────────────────────┴───────────────┴─────┴─────┴───────────┘


    b) Semnale pentru serviciul zilnic


┌────┬─────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬───────────┐
│ │ │ Semnalul cu soneria │ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────┬───────────┤ │
│ │ │ │ Durata în │ │
│Nr. │ Denumirea semnalului │ Compunerea semnalului │ secunde │De câte ori│
│crt.│ │ ├─────┬─────┤ se repetă │
│ │ │ │Sunet│Sunet│ │
│ │ │ │lung │scurt│ │
├────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────┬────&#