Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
REGULAMENT din 26 august 2004 de organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului - ICPA Bucuresti
ART. 1 (1) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti, denumit în continuare institut naţional, este persoanã juridicã românã în subordinea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale şi în coordonarea ştiinţificã a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti". (2) Institutul naţional funcţioneazã pe bazã de gestiune economicã şi autonomie financiarã, calculeazã amortismente şi conduce evidenţa contabilã în regim economic în condiţiile legii şi îşi desfãşoarã activitatea în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţificã şi dezvoltarea tehnologicã, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 324/2003 , ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 637/2003 pentru aprobarea regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, precum şi ale prezentului regulament. ART. 2 Structura organizatoricã a institutului naţional se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotãrârii de înfiinţare a institutului naţional.
CAP. II Scopul şi obiectul de activitate
ART. 3 Institutul naţional este înfiinţat în scopul desfãşurãrii activitãţii de cercetare ştiinţificã şi dezvoltare tehnologicã în domeniul pedologiei, agrochimiei şi protecţiei mediului, aplicarea strategiei naţionale privind cercetarea, monitorizarea şi prestarea serviciilor în vederea gestionãrii cantitative şi calitative a resurselor pedosferei; realizarea unor programe de cercetare ştiinţificã şi dezvoltare tehnologicã în domeniul pedologiei, agrochimiei şi protecţiei mediului, prin participarea la elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului şi la realizarea, cu prioritate, a obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice de profil din Programul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare. ART. 4 Obiectul de activitate al institutului naţional cuprinde, în principal: A. Activitãţi de cercetare-dezvoltare: a) în cadrul Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare; b) alte activitãţi de cercetare ştiinţificã şi dezvoltare tehnologicã; c) pentru realizarea planurilor sectoriale şi a programelor-nucleu; d) în cadrul programelor internaţionale de cercetaredezvoltare şi inovare. În cadrul activitãţilor de cercetare-dezvoltare institutul naţional efectueazã cercetãri fundamentale şi aplicative, de interes public şi interes naţional, singur sau, dupã caz, în colaborare cu alte institute, în principal, privind: 1. caracterizarea şi cuantificarea resurselor naturale şi a mediului înconjurãtor, prin: a) caracterizarea complexã şi cuantificarea capitalului natural aferent solului de pe întregul teritoriu al ţãrii; b) clasificarea solurilor; c) cercetãri privind principalele procese pedologice; modelarea genezei solurilor; d) cercetãri mineralogice vizând tipurile de sol, precum şi de îngrãşãminte, în vederea fundamentãrii mãsurilor de protecţie şi conservare a fertilitãţii solului; e) cercetãri micromorfologice privind formarea şi evoluţia unor însuşiri ale solului; f) aplicarea şi extinderea modelelor de simulare pentru creşterea plantelor, pentru transferul de masã şi energie în sistemul agricol; g) elaborarea unor parametri şi indici pentru aprecierea gradului de încãrcare a solului cu poluanţi anorganici şi organici, precum şi modul de funcţionare a acestora în funcţie de tipul şi de subtipul de sol; h) evaluarea nivelului de acumulare a poluanţilor în culturi cerealiere, legume şi fructe etc. din zonele poluate cu emisii industriale sau ca rezultat al aplicãrii de tehnologii agricole intensive; i) stabilirea unor relaţii între fondul pedogeochimic şi apariţia de dereglãri la plante şi animale; j) dezvoltarea de modele de simulare a poluãrii asociatã solului, integrate în sisteme informatice geografice şi utilizând modele digitale de teren; k) cercetãri privind procesele agrofizice din stratul afectat de lucrãrile solului, referitoare la compactarea solului, formarea crustei, calitatea patului germinativ; l) estimarea traficabilitãţii, lucrabilitãţii solului şi consumului de carburant; m) metode indirecte pentru estimarea funcţiilor de pedotransfer cu ajutorul datelor standard de cartare a solului; n) aplicarea metodelor şi teoriilor avansate la descrierea solurilor şi a peisajului; o) evaluarea potenţialului terenului pentru producţii agricole în regim neirigat şi irigat; p) evaluarea vulnerabilitãţii solului la eroziune şi la alte degradãri şi elaborarea de mãsuri de prevenire, combatere şi refacere; q) cercetãri pedogeochimice asupra principalelor tipuri de sol; r) cercetãri de geomedicinã cu privire specialã la arealele endemice, indemne şi poluate; s) cercetãri privind abundenţa şi circuitul elementelor chimice în sistemul rocã-sol-plantã-apã-animal-om; t) cercetãri de agriculturã ecologicã şi calitatea produselor agricole; 2. inventarierea şi monitoringul resurselor naturale şi mediului înconjurãtor, prin: a) inventarierea şi actualizarea profilelor de sol de pe teritoriul ţãrii; b) hãrţi de bazã cu solurile României la diferite scãri; c) hãrţi de evaluare/bonitare a terenurilor din România la diferite scãri şi date de caracterizare corespunzãtoare; d) hãrţi tematice de sol privind teritoriul României, referitoare la eroziune, exces de umiditate, salinitate şi sodicitate, poluare, pretabilitatea terenurilor la diferite folosinţe şi mãsuri tehnologice şi alte asemenea procese pedologice; e) monitoringul naţional al calitãţii solurilor în cadrul reţelei regulate transeuropene; f) monitoringul anual al principalelor calitãţi ale solurilor, la nivel judeţean şi naţional; g) monitoringul capitalului natural specific solului şi sisteme de audit; h) caracteristicile pedogeochimice ale unor teritorii de interes; i) harta microzonelor pedoclimatice, a ecoregiunilor şi altor structuri pedogeoclimatice; j) hãrţi pedogeochimice şi biogeochimice la diferite scãri; k) elaborarea de documentaţii pentru înfiinţarea de rezervaţii naturale pentru diferite tipuri de sol în marile unitãţi pedoclimatice; 3. nutriţia plantelor şi fertilizarea solului, prin: a) optimizarea fertilitãţii solului şi nutriţiei minerale a plantelor prin aplicarea de îngrãşãminte şi amendamente; b) caracterizarea evoluţiei agrochimice a solului sub influenţa diferitelor metode de fertilizare şi de agrotehnicã; c) perfecţionarea tehnologiilor de fertilizare folosite în cadrul unor sisteme de producţie durabilã; d) cercetãri pentru formularea, testarea şi promovarea unor noi îngrãşãminte complexe foliare; e) stabilirea de cãi şi metode neconvenţionale de fertilizare a culturilor agricole, pentru prevenirea disipãrii substanţelor nutritive în mediul înconjurãtor; f) bilanţul elementelor nutritive în fermele agricole; g) caracterizarea agrochimicã şi stabilirea eficienţei agronomice şi ecologice a unor surse reziduale secundare cu valoare fertilizantã; h) fertilizarea culturilor în diferite sisteme de agriculturã; i) diagnosticarea asistatã de calculator a dereglãrilor de nutriţie a plantelor; j) elaborarea şi perfecţionarea metodologiei de analizã agrochimicã a solului şi plantei, inclusiv prin armonizarea acesteia cu standardele ISO şi CEN; k) cercetãri pentru aprofundarea cunoştinţelor şi elaborarea unui sistem de diagnostic foliar adaptat condiţiilor pedoclimatice şi sortimentului de culturi din ţara noastrã; l) stabilirea normelor de conţinut ale studiilor de caracterizare agrochimicã a solului pentru toate categoriile de beneficiari agricoli şi silvici, în funcţie de mãrimea exploataţiei; m) organizarea şi monitorizarea unei reţele naţionale de încercãri interlaboratoare pentru controlul calitãţii în analiza agrochimicã a solului şi plantelor; n) elaborarea de algoritmi matematici de folosire integratã a amendamentelor şi îngrãşãmintelor, pentru dimensionarea corectã şi optimizarea complexã a soluţiilor de fertilizare şi amendare a solurilor agricole; o) cercetãri privind efectele negative ale folosirii necorespunzãtoare a îngrãşãmintelor; recomandãri de bunã practicã agricolã pentru prevenirea poluãrii mediului, în special cu nitraţi; 4. managementul durabil al solului şi terenurilor; poluarea solului; refacerea şi reconstrucţia ecologicã a terenurilor afectate de poluare; schimbãri globale; dezvoltare ruralã, prin: a) elaborarea de metodologii pentru evaluarea folosirii durabile a resurselor de sol şi teren; b) evaluarea calitãţii solului şi stabilirea mãsurilor pentru protecţia, conservarea şi ameliorarea sa; c) poluarea solului - în relaţie cu poluarea aerului, vegetaţiei, apei potabile şi apei freatice - şi consecinţe asupra sãnãtãţii omului şi animalelor; d) caracterizarea pedologicã în scopul restructurãrii folosinţelor agricole, a comasãrii terenurilor şi a conservãrii resurselor la diferite niveluri, sat, judeţ şi ţarã; e) evaluarea/bonitarea terenurilor în contextul agriculturii private şi economiei de piaţã; furnizarea de informaţii necesare reformei agrare şi pentru planificarea folosinţei durabile a terenurilor; f) recomandãri tehnologice pentru irigaţii, drenaje, lucrãrile solului şi pentru prevenirea şi combaterea eroziunii, sãrãturãrii şi compactãrii solurilor; g) refacerea/ameliorarea ecologicã a solurilor poluate cu petrol, metale grele, pesticide şi alte asemenea substanţe poluante sau potenţial poluante, prin diferite mijloace, inclusiv prin metode microbiologice; evaluarea comportãrii poluanţilor în sistemul sol-plantã şi stabilirea unor mãsuri de prevenire, limitare şi combatere a efectelor nocive ale poluanţilor; evaluarea modificãrilor chimice şi biochimice în sistemul sol-plantã sub influenţa unor factori poluanţi; h) refacerea/ameliorarea ecologicã a terenurilor degradate şi a terenurilor cu deponii rezultate din minerit şi din alte activitãţi umane; i) refacerea ecologicã a terenurilor afectate de emisiile de la termocentrale, fixarea şi recultivarea haldelor de cenuşã provenite de la acestea; j) evaluarea agresivitãţii solului asupra staţiilor şi liniilor de distribuţie a energiei electrice, a cablurilor telefonice, a conductelor de apã, petrol şi alte elemente de infrastructurã; k) microbiologia solului; evoluţia microflorei în diferite condiţii pedologice; l) monitorizarea efectului indus de calamitãţi naturale, cum ar fi: seceta, inundaţiile şi alte asemenea fenomene, în vederea caracterizãrii vulnerabilitãţii unitãţilor de teren; m) dezvoltarea unor sisteme de agriculturã adaptate la condiţiile de sol şi climã; n) studiul efectului schimbãrilor climatice globale asupra agroecosistemelor prin predicţii la diferite scãri de timp şi spaţiu; o) elaborarea de modele specifice de simulare şi optimizare; 5. managementul deşeurilor agricole, urbane şi industriale, prin: a) utilizarea în agriculturã a apelor uzate şi a gunoiului, rezultate din zootehnie; b) utilizarea agricolã a compostului obţinut din deşeurile menajere urbane; c) utilizarea agricolã a nãmolurilor orãşeneşti; d) posibilitãţi de utilizare în agriculturã a diferitelor deşeuri industriale; 6. utilizarea tehnologiei informaţiei în pedologie, agrochimie şi protecţia ecologicã a solului, prin: a) baze de date privind resursele de sol/teren şi mediul înconjurãtor necesare pentru proiectare, implementare şi exploatare; b) sisteme informatice geografice pentru managementul durabil al resurselor de sol/teren şi de mediu; prelucrarea datelor spaţiale, inclusiv a celor de teledetecţie; c) elaborarea şi aplicarea de modele de simulare a proceselor de sol, creşterea plantelor, transfer de masã şi energie în sistemele agricole şi forestiere; d) aplicarea şi dezvoltarea de modele numerice de teren integrate cu modele de simulare; e) sisteme-expert şi sisteme-suport de decizie pentru evaluarea şi managementul durabil al terenurilor, planificarea utilizãrii terenurilor, recomandãri tehnologice, sensitivitatea terenurilor la diferiţi factori de stres, precum şi managementul integrat al fermelor agricole; f) sisteme computerizate de evaluare a proprietãţilor agrofizice ale solurilor şi a cerinţelor pentru sistemele de lucrare a solului; g) sisteme computerizate pentru optimizarea fertilizãrii solului/plantelor; h) sisteme computerizate de diagnozã a deficienţelor de nutriţie a plantelor şi pentru recomandãri de prevenire şi combatere a acestora; i) programe de calculator pentru balanţa nutrienţilor într-o fermã agricolã; j) sisteme computerizate de caracterizare a evoluţiei agrochimice a solurilor sub influenţa diferitelor practici de fertilizare şi de management al culturilor; k) elaborarea asistatã de calculator a tehnologiilor pentru culturile agricole; l) baze de date ale microorganismelor; 7. standarde şi metodologii privind resursele naturale şi mediul înconjurãtor, prin: a) sistemul naţional de clasificare a solurilor; b) metodologii de evaluare/bonitare a terenurilor; c) metodologii de elaborare a studiilor pedologice cartare pedologicã - şi a sistemelor naţionale pentru hãrţile de bazã ale solurilor la diferite scãri şi hãrţi tematice de sol; d) sisteme de clasificare interpretativã a solurilor/terenurilor pentru irigaţii, drenaje artificiale, prevenirea şi combaterea eroziunii solului, lucrãrile solului, folosinţele agricole, inclusiv pomiculturã, viticulturã, legumiculturã, pãşuni şi fâneţe, vulnerabilitatea solurilor la contaminarea fizicã şi chimicã, vulnerabilitatea solului la calamitãţi naturale, cum sunt: secetã, inundaţii şi alte asemenea fenomene; e) sisteme de clasificare ecologicã a solurilor; f) metodologii de efectuare a studiilor agrochimice; g) standarde pentru analiza agrochimicã şi agrofizicã a solului şi plantei; h) standarde pentru limite de poluare a solului; 8. cercetare aplicativã şi dezvoltare tehnologicã pentru soluţionarea problemelor complexe din domeniul gestiunii agroecosistemelor şi dezvoltãrii rurale; 9. studii de impact şi bilanţuri de mediu în baza atestatelor eliberate conform legislaţiei în vigoare; 10. proiectare tehnologicã în domeniul reţelelor de monitorizare a calitãţii solului; 11. executã orice alte cercetãri în domeniul sãu de activitate. B. Activitãţi conexe activitãţii de cercetare-dezvoltare Activitãţi conexe activitãţii de cercetare-dezvoltare, desfãşurate în domeniul propriu de activitate, cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale şi cu avizul autoritãţii de stat pentru cercetare-dezvoltare şi, dupã caz, cu autorizarea instituţiilor abilitate, constând în: a) participare la elaborarea strategiei domeniului; b) formare şi specializare profesionalã, şi anume: 1. îndrumarea tehnicã a oficiilor judeţene de pedologie şi agrochimie; 2. cursuri intensive de duratã scurtã şi medie pentru personalul care activeazã în domeniu, aparţinând unitãţilor altor ministere sau firme private; 3. organizarea de manifestaţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale; 4. organizarea şi/sau participarea la centre educaţionale cu profil de pedologie, agrochimie şi protecţia ecologicã a solului, atât cu personal, cât şi cu dotãri; 5. pregãtire profesionalã, în cooperare cu instituţii de învãţãmânt de profil, la nivel universitar, postuniversitar şi doctorat; c) consultanţã şi asistenţã de specialitate; d) editare şi tipãrire a publicaţiilor şi hãrţilor de specialitate; e) prestãri de servicii; f) participare la realizarea transferului tehnologic; g) execuţie de unicate şi serii mici, în cadrul activitãţii de microproducţie; h) activitãţi de comerţ interior şi de import-export aferente obiectului sãu de activitate, în condiţiile legii; i) activitãţi operaţionale în domeniu: 1. monitorizarea integratã de fond şi de impact a stãrii de calitate a solului şi activitate de dispecerat; 2. culegerea şi centralizarea datelor specifice de sol şi teren din teritoriu, bãnci de date; 3. organizarea, perfecţionarea şi conducerea unei reţele naţionale de testare a îngrãşãmintelor noi; elaborarea documentaţiei de omologare a acestora şi stabilirea condiţiilor de piaţã a îngrãşãmintelor din producţia internã şi din import, conform legislaţiei în vigoare; 4. elaborarea sintezelor anuale şi a Raportului naţional anual privind starea calitãţii solurilor din România; 5. participare la armonizarea legislativã în domeniul protecţiei resurselor de sol cu cea a Uniunii Europene; 6. monitorizarea aplicãrii prevederilor convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte şi asistenţã tehnicã acordatã autoritãţilor centrale în domeniile de competenţã. ART. 5 În cadrul obiectului sãu de activitate, institutul naţional poate colabora şi la realizarea unor activitãţi de cercetare-dezvoltare privind domeniile strategice şi de apãrare naţionalã sau poate desfãşura şi alte activitãţi conexe, cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale şi cu avizul autoritãţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.
CAP. III Patrimoniul
ART. 6 Activul patrimonial total al institutului naţional, stabilit pe baza bilanţului contabil încheiat la data de 31 decembrie 2003 şi care se actualizeazã potrivit reglementãrilor legale, este de 14.274.172 mii lei. ART. 7 Activul şi pasivul Institutului de Cercetãri pentru Pedologie şi Agrochimie Bucureşti se preia pe bazã de protocol de predare-preluare de cãtre institutul naţional. ART. 8 (1) Institutul naţional administreazã cu diligenţa unui bun proprietar bunuri proprietate publicã şi privatã a statului, precum şi bunuri proprii dobândite în condiţiile legii sau realizate din venituri proprii. Bunurile proprietate publicã şi privatã a statului administrate de institutul naţional, precum şi bunurile proprii dobândite în condiţiile legii sau realizate din venituri proprii sunt specificate în anexele nr. 2 şi 3 la hotãrâre şi se înregistreazã distinct în patrimoniul institutului naţional. (2) Rezultatele cercetãrilor obţinute în baza derulãrii unui contract finanţat din fonduri publice aparţin institutului naţional, în calitate de persoanã juridicã executantã, şi ordonatorului principal de credite, în egalã mãsurã, dacã prin contract nu s-a prevãzut altfel. Administrarea, înregistrarea în evidenţa contabilã a institutului naţional, precum şi înstrãinarea, închirierea sau concesionarea şi casarea rezultatelor cercetãrilor obţinute în baza derulãrii unui contract finanţat din fonduri publice se fac potrivit <>Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 324/2003 , şi <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã. (3) În exercitarea drepturilor sale, institutul naţional posedã şi foloseşte bunurile aflate în patrimoniul sãu şi, dupã caz, dispune de acestea în condiţiile legii, în scopul realizãrii obiectului sãu de activitate. (4) Institutul naţional poate realiza servicii sau activitãţi de microproducţie prin asociere în participaţiune, în scopul stimulãrii valorificãrii rezultatelor cercetãrii, cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale şi a autoritãţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. (5) Patrimoniul institutului naţional poate fi modificat conform prevederilor legale în vigoare.
CAP. IV Structura organizatoricã şi funcţionalã
ART. 9 (1) Institutul naţional poate avea în structurã subunitãţi cu sau fãrã personalitate juridicã, departamente, secţii, laboratoare necesare realizãrii obiectului sãu de activitate. (2) Structura organizatoricã a institutului naţional se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotãrârii de înfiinţare a acestuia, şi cuprinde, pe lângã structura organizatoricã prevãzutã la alin. (1), şi urmãtoarele compartimente: compartimentul juridic, compartimentul de marketing, compartimentul financiarcontabil, de audit şi control financiar, compartimentul de diseminare a informaţiei şi compartimentul relaţii publice şi mass-media. (3) În funcţie de specificul activitãţii, prin decizie a directorului general, cu aprobarea consiliului de administraţie, se pot organiza colective specializate ori colective interdisciplinare proprii sau în colaborare cu alte unitãţi din ţarã şi din strãinãtate.
CAP. V Organele de conducere ale institutului naţional
ART. 10 Conducerea institutului naţional este asiguratã de cãtre: a) consiliul de administraţie; b) comitetul de direcţie; c) directorul general. ART. 11 Orientarea şi coordonarea activitãţii tehnicoştiinţifice din institutul naţional sunt asigurate de consiliul ştiinţific. ART. 12 Relaţiile dintre subunitãţile aflate în structura institutului naţional, precum şi relaţiile acestora cu terţii sunt stabilite de directorul general, care poate acorda împuterniciri de reprezentare în numele institutului naţional, cu avizul consiliului de administraţie. a) Consiliul de administraţie ART. 13 (1) Consiliul de administraţie al institutului naţional este format din 9 membri, cetãţeni români, numiţi prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale, cu avizul autoritãţii de stat pentru cercetaredezvoltare, la propunerea conducerii autoritãţii de la care aceştia provin, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit o singurã datã. (2) Din consiliul de administraţie fac parte în mod obligatoriu: a) directorul general al institutului naţional, care este şi preşedintele consiliului de administraţie; b) preşedintele consiliului ştiinţific al institutului naţional; c) un reprezentant al autoritãţii de stat pentru cercetare-dezvoltare; d) un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice; e) un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei; f) un reprezentant al Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale. (3) Ceilalţi membri ai consiliului de administraţie vor fi specialişti din domeniu, propuşi de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale. (4) Revocarea membrilor consiliului de administraţie se face de acelaşi organ care a fãcut numirea, în caz de abateri sau de nerespectare a îndatoririlor ce le revin. ART. 14 (1) Membrii consiliului de administraţie îşi pãstreazã calitatea de angajat la instituţia sau unitatea de la care provin, precum şi toate drepturile şi obligaţiile ce derivã din aceastã calitate. (2) Pentru activitatea desfãşuratã în calitate de membri ai consiliului de administraţie, aceştia beneficiazã de o indemnizaţie lunarã stabilitã de consiliul de administraţie, care nu poate depãşi 20% din salariul de bazã al directorului general al institutului naţional. (3) Persoanele numite ca membri ai consiliului de administraţie nu pot face parte din mai mult de douã consilii de administraţie ale institutelor naţionale şi nu pot participa în aceeaşi calitate la alte unitãţi cu care institutul naţional are relaţii contractuale sau interese concurente. (4) Sunt incompatibili cu calitatea de membru al consiliului de administraţie cei care, personal ori soţul (soţia), copiii sau rudele pânã la gradul al doilea inclusiv, sunt în acelaşi timp patroni ori asociaţi la alte unitãţi cu acelaşi profil sau cu care institutul naţional se aflã în relaţii comerciale directe. ART. 15 (1) Consiliul de administraţie are, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) aprobã, la propunerea consiliului ştiinţific, strategia şi programele concrete de dezvoltare a institutului naţional, de introducere a unor tehnologii de vârf şi de modernizare a celor existente, în concordanţã cu strategia generalã a domeniului propriu de activitate; b) propune modificarea structurii organizatorice şi funcţionale a institutului naţional, înfiinţarea, desfiinţarea şi comasarea de subunitãţi din structura acestuia; c) analizeazã şi avizeazã proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, care se depune la Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale în vederea aprobãrii conform reglementãrilor legale; d) analizeazã şi avizeazã situaţiile financiare anuale, pe care le supune spre aprobare Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, şi aprobã raportul de gestiune asupra activitãţii desfãşurate de institutul naţional în anul precedent; e) analizeazã realizarea criteriilor de performanţã şi raportarea trimestrialã privind activitatea realizatã de institutul naţional şi aprobã mãsuri pentru desfãşurarea acesteia în condiţii de echilibru al bugetului de venituri şi cheltuieli; f) analizeazã, aprobã sau, dupã caz, propune spre aprobare, potrivit prevederilor legale, investiţiile care urmeazã a fi realizate de institutul naţional; g) propune spre aprobare majorarea sau diminuarea patrimoniului, precum şi concesionarea sau închirierea unor bunuri din patrimoniul institutului naţional, în condiţiile legii; h) aprobã valorificarea bunurilor proprii dobândite, cu respectarea prevederilor legale; i) aprobã volumul creditelor bancare prevãzute la art. 37 şi stabileşte modul de rambursare a acestora; j) aprobã utilizarea disponibilitãţilor în valutã; k) aprobã mandatul pentru negocierea contractului colectiv de muncã; l) aprobã criteriile şi comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul institutului naţional. (2) Consiliul de administraţie exercitã orice alte atribuţii, potrivit prevederilor legale. ART. 16 Consiliul de administraţie îşi desfãşoarã activitatea pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare, avizat de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale. Acesta hotãrãşte în problemele privind activitatea institutului naţional, cu excepţia celor care, potrivit legii, sunt date în competenţa altor organe. ART. 17 (1) Consiliul de administraţie se întruneşte de regulã o datã pe lunã sau ori de câte ori interesele institutului naţional o cer, la convocarea preşedintelui sau la solicitarea unei treimi din numãrul membrilor consiliului de administraţie. În lipsa preşedintelui, consiliul de administraţie va fi convocat de vicepreşedintele acestuia. (2) Dezbaterile consiliului de administraţie sunt conduse de preşedintele consiliului, iar în lipsa acestuia, de cãtre vicepreşedintele ales de membrii acestuia. ART. 18 (1) Consiliul de administraţie îşi desfãşoarã activitatea în prezenţa a cel puţin douã treimi din numãrul membrilor sãi. Dacã nu este îndeplinitã aceastã condiţie, şedinţa consiliului de administraţie se poate reprograma într-un interval de cel mult 15 zile, având aceeaşi ordine de zi. (2) Hotãrârile consiliului de administraţie se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, dar nu mai puţin de jumãtate plus unul din numãrul total al membrilor. ART. 19 La şedinţele consiliului de administraţie participã, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul naţional sau un reprezentant al salariaţilor, în cazul în care aceştia nu sunt constituiţi în sindicat. ART. 20 Pentru luarea unor decizii vizând probleme complexe, consiliul de administraţie poate atrage în activitatea de analizã consilieri şi consultanţi din diferite sectoare de activitate. Activitatea acestora va fi remuneratã conform prevederilor legale. ART. 21 (1) Membrii consiliului de administraţie sunt rãspunzãtori, în condiţiile legii, pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin şi rãspund solidar pentru gestionarea patrimoniului institutului naţional. (2) Membrii consiliului de administraţie care nu respectã prevederile art. 14 alin. (3) şi (4) rãspund, potrivit legii, pentru daunele cauzate institutului naţional ca urmare a acestui fapt. ART. 22 În primul trimestru al fiecãrui an, consiliul de administraţie prezintã Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale un raport asupra activitãţii desfãşurate în anul precedent şi asupra programului de activitate pentru anul în curs. ART. 23 Secretariatul consiliului de administraţie este asigurat de institutul naţional. Atribuţiile secretariatului sunt prevãzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie. b) Comitetul de direcţie ART. 24 (1) Conducerea operativã a institutului naţional este asiguratã de un comitet de direcţie compus din directorul general şi conducãtorii principalelor compartimente din structura organizatoricã a institutului naţional. (2) La şedinţele comitetului de direcţie participã, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul naţional sau un reprezentant al salariaţilor, în cazul în care aceştia nu sunt constituiţi în sindicat. ART. 25 (1) Comitetul de direcţie exercitã atribuţii şi are rãspunderi în limita competenţelor propuse de directorul general şi aprobate de consiliul de administraţie. (2) Comitetul de direcţie stabileşte acţiunile concrete necesare pentru realizarea obiectivelor rezultate din: a) strategia programelor de dezvoltare a institutului naţional; b) programul anual de cercetare-dezvoltare; c) bugetul de venituri şi cheltuieli; d) programul de investiţii; e) sistemul de asigurare a calitãţii; f) alte obligaţii. ART. 26 Comitetul de direcţie se întruneşte decadal sau ori de câte ori interesele institutului naţional o impun. ART. 27 (1) La nivelul subunitãţilor din institutul naţional se organizeazã şi funcţioneazã comitetul de conducere, care îşi desfãşoarã activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare şi funcţionare aprobat de consiliul de administraţie al institutului naţional şi este prezidat de directorul subunitãţii respective. (2) Comitetul de conducere exercitã atribuţii şi are rãspunderi în limita competenţelor stabilite de directorul general al institutului naţional şi aprobate de consiliul de administraţie. c) Directorul general ART. 28 (1) Activitatea curentã a institutului naţional este condusã de directorul general, numit pentru o perioadã de 4 ani, pe baza rezultatelor concursului de selecţie organizat conform metodologiei elaborate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. La expirarea acestui termen, în funcţie de performanţele realizate, numirea directorului general poate fi prelungitã pentru o perioadã de cel mult 4 ani. (2) Numirea şi eliberarea din funcţie a directorului general se fac prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale, conform reglementãrilor legale în vigoare. ART. 29 Directorul general are, în principal, urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) reprezintã, personal sau prin delegat, interesele institutului naţional în relaţie cu celelalte organe, organizaţii şi agenţi economici, precum şi cu persoane fizice din ţarã şi din strãinãtate; b) stabileşte atribuţiile, competenţele şi relaţiile la nivelul subunitãţilor şi departamentelor institutului naţional, precum şi relaţiile acestora cu terţii, cu avizul consiliului de administraţie; c) propune consiliului de administraţie modificarea structurii organizatorice şi funcţionale a institutului naţional; d) numeşte directorii şi conducãtorii compartimentelor din structura organizatoricã a institutului naţional, în urma concursului organizat pe baza criteriilor propuse de comitetul de direcţie, şi îi revocã, dupã caz, cu avizul consiliului de administraţie; e) angajeazã şi concediazã personalul institutului naţional, conform prevederilor legale şi ale contractului colectiv de muncã; f) asigurã negocierea contractului colectiv de muncã la nivelul institutului naţional şi a salariilor personalului acestuia, prin comitetul de direcţie; aprobã salariile rezultate din negocierea directã; g) rãspunde de administrarea întregului patrimoniu, cu respectarea prevederilor legale; h) adoptã mãsuri şi urmãreşte realizarea operaţiunilor de comerţ interior şi de import-export, prin compartimentele proprii specializate; i) analizeazã lunar stadiul valorificãrii rezultatelor cercetãrii, inclusiv activitatea compartimentului de marketing; j) are atribuţii şi rãspunderi similare unui ordonator de credite pentru sumele alocate institutului naţional de la bugetul de stat; k) poate delega, în condiţiile legii, o parte din atribuţiile sale celorlalte persoane din conducerea institutului naţional; l) exercitã orice alte atribuţii ce îi sunt delegate de consiliul de administraţie. ART. 30 Organele de conducere ale institutului naţional vor îndeplini şi alte atribuţii stabilite prin actele normative în vigoare. Consiliul ştiinţific ART. 31 (1) Consiliul ştiinţific este format din 5 membri, reprezentând principalele compartimente din cadrul institutului naţional care desfãşoarã activitãţi de cercetare-dezvoltare. (2) Consiliul ştiinţific este alcãtuit din cercetãtori cu realizãri deosebite în domeniu, salariaţi ai institutului naţional, aleşi pe 4 ani prin vot secret de cãtre cadrele cu studii superioare din institutul naţional. (3) Din consiliul ştiinţific fac parte, de drept, directorul general şi directorul ştiinţific ai institutului naţional. (4) Consiliul ştiinţific este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte, aleşi prin vot secret de cãtre membrii consiliului ştiinţific. (5) Consiliul ştiinţific se organizeazã şi funcţioneazã în conformitate cu regulamentul propriu, aprobat de consiliul de administraţie. ART. 32 Atribuţiile principale ale consiliului ştiinţific sunt urmãtoarele: a) participã la elaborarea strategiei de dezvoltare a activitãţii de cercetare-dezvoltare a domeniului şi la elaborarea planurilor proprii de cercetare-dezvoltare; b) analizeazã, avizeazã şi urmãreşte realizarea lucrãrilor de cercetare ştiinţificã; c) propune spre aprobare consiliului de administraţie programul anual de cercetare-dezvoltare şi inovare al institutului naţional; d) avizeazã hotãrârile consiliului de administraţie care implicã politica de cercetare a institutului naţional şi a ramurii; e) propune mãsuri pentru perfecţionarea profesionalã, încadrarea personalului de cercetare în grade profesionale; f) organizeazã şi coordoneazã desfãşurarea manifestãrilor cu caracter ştiinţific; g) avizeazã acţiunile de cooperare, interne şi internaţionale, cu scop ştiinţific; h) avizeazã acordarea de burse de studii şi stagii de perfecţionare în ţarã şi în strãinãtate.
CAP. VI Bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia acestuia. Relaţii financiare
ART. 33 (1) Institutul naţional întocmeşte anual bugetul de venituri şi cheltuieli, potrivit normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. (2) Bugetul de venituri şi cheltuieli se aprobã de cãtre Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, în condiţiile legii. ART. 34 (1) Veniturile şi cheltuielile institutului naţional se stabilesc prin buget pentru fiecare exerciţiu financiar. (2) Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte pe baza indicatorilor de performanţã stabiliţi de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale şi se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei. ART. 35 (1) Salariile individuale ale personalului se stabilesc prin negociere, conform reglementãrilor legale şi prevederilor contractului colectiv de muncã, în limita fondului total destinat plãţii salariilor, prevãzut în bugetul de venituri şi cheltuieli stabilit, potrivit legii. (2) Salariul de bazã al directorului general se stabileşte prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale, potrivit reglementãrilor legale în vigoare. ART. 36 (1) Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situaţia în care în cursul unui an resursele financiare ale institutului naţional nu sunt suficiente, acesta poate contracta credite cu bãncile, în valoare de cel mult 20% din veniturile brute, în termeni reali, realizate în anul precedent. (2) Contractarea de credite peste plafonul stabilit se face cu aprobarea ministerului coordonator, pe baza avizului prealabil al Ministerului Finanţelor Publice. ART. 37 (1) Institutul naţional hotãrãşte cu privire la investiţiile ce urmeazã sã fie realizate, potrivit obiectului sãu de activitate, finanţarea efectuându-se din surse proprii şi din credite bancare, precum şi din surse bugetare, prin ministerul coordonator, potrivit legii. (2) Ministerul coordonator va cuprinde în bugetul sãu de venituri şi cheltuieli fondurile necesare realizãrii unor investiţii, dotãri, achiziţionãrii de aparaturã, echipamente şi instalaţii pentru institutul naţional. (3) Execuţia investiţiilor prevãzute la alin. (1) şi (2) se adjudecã potrivit legii. ART. 38 (1) Operaţiunile de încasãri şi plãţi ale institutului naţional se efectueazã prin conturi deschise la bãnci comerciale cu sediul în România. (2) Institutul naţional poate efectua operaţiuni de încasãri şi plãţi în lei şi în valutã, prin casieria proprie, cu respectarea nivelului plafonului de casã şi a normativelor de disciplinã financiar-valutarã stabilite prin actele normative în vigoare. (3) Institutul naţional poate efectua operaţiuni de comerţ exterior, aferente obiectului sãu de activitate, potrivit legii. Operaţiunile de încasãri şi plãţi cu strãinãtatea se vor efectua prin conturi bancare deschise la unitãţile bancare specializate, cu sediul în România. ART. 39 Institutul naţional îşi va organiza auditul intern şi controlul financiar preventiv propriu şi auditul financiar, potrivit legii.
CAP. VII Reglementarea litigiilor
ART. 40 Litigiile institutului naţional cu persoane fizice sau juridice, nesoluţionate pe cale amiabilã, sunt supuse spre rezolvare instanţelor de judecatã române de drept comun.
CAP. VIII Dispoziţii finale
ART. 41 Statutul de institut naţional se reînnoieşte periodic prin reacreditare, care are loc într-un interval de maximum 5 ani, sau la modificarea obiectului de activitate al institutului naţional.
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
