Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
REGULAMENT din 25 octombrie 2004 de ordine interioara a parchetelor
ART. 1 (1) Ministerul Public este parte componentã a autoritãţii judecãtoreşti, iar atribuţiile sale sunt prevãzute în Constituţia României, republicatã, în <>Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã şi în alte legi. (2) În activitatea judiciarã Ministerul Public reprezintã interesele generale ale societãţii şi apãrã ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertãţile cetãţenilor. (3) Ministerul Public îşi exercitã atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii. ART. 2 (1) Structura şi organizarea Ministerului Public sunt prevãzute în <>Legea nr. 304/2004 . (2) Din Ministerul Public fac parte: Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, parchetele de pe lângã curţile de apel, parchetele de pe lângã tribunale, parchetele de pe lângã tribunalele pentru minori şi familie, parchetele de pe lângã judecãtorii, parchetele militare. (3) Parchetele militare sunt organizate dupã cum urmeazã: Parchetul Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel; Parchetul Militar de pe lângã Tribunalul Militar Teritorial; parchetele militare de pe lângã tribunalele militare.
TITLUL II Ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public
ART. 3 (1) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţioneazã cu procurori, personal auxiliar de specialitate şi personalul economic şi administrativ. (2) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are urmãtoarea structurã ierarhicã: - procuror general; - prim-adjunct al procurorului general; - adjunct al procurorului general; - procuror consilier al procurorului general; - procuror şef secţie; - procuror şef adjunct secţie; - procuror inspector şef; - procuror inspector; - procuror şef serviciu; - procuror şef birou; - procuror. (3) Parchetul de pe lângã curtea de apel are urmãtoarea structurã ierarhicã: - procuror general; - procuror general adjunct; - procuror şef secţie; - procuror inspector; - procuror şef serviciu; - procuror. (4) Parchetul de pe lângã tribunal are urmãtoarea structurã ierarhicã: - prim-procuror; - prim-procuror adjunct; - procuror şef secţie; - procuror şef birou; - procuror. (5) Parchetul de pe lângã judecãtorie are urmãtoarea structurã ierarhicã: - prim-procuror; - prim-procuror adjunct; - procuror şef secţie, dupã caz; - procuror. (6) Dispoziţiile alin. (3)-(5) se aplicã în mod corespunzãtor şi parchetelor militare. (7) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducãtorului parchetului respectiv. (8) Conducãtorul fiecãrui parchet este subordonat conducãtorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie. (9) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercitã controlul asupra tuturor procurorilor din subordine, direct sau prin procurori inspectori. (10) Personalul auxiliar de specialitate şi personalul economic şi administrativ se subordoneazã conducãtorului parchetului.
TITLUL III Organizarea şi funcţionarea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
CAP. I Conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
ART. 4 (1) În cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţioneazã 9 secţii, douã servicii independente şi douã birouri independente. (2) Serviciile şi birourile independente sunt în coordonarea directã a procurorului general. (3) Secţiile sunt formate din servicii, care pot avea în componenţã birouri. (4) Secţiile sunt conduse de procurori-şefi, ajutaţi de un adjunct, cu excepţia Secţiei relaţii cu publicul, secretariat general, economico-financiarã şi administrativã, unde procurorul şef secţie este ajutat de un manager economic. (5) Serviciile şi birourile sunt conduse de procurori-şefi, iar atribuţiile serviciilor se realizeazã prin birouri din structura acestora. (6) Secţiile, serviciile şi birourile sunt organizate ierarhic. Procurorii din cadrul fiecãruia dintre aceste compartimente sunt subordonaţi procurorului şef de secţie, de serviciu sau de birou, dupã caz. Procurorul şef birou este subordonat procurorului şef serviciu, care, la rândul sãu, este subordonat procurorului şef secţie şi adjuncţilor acestuia. ART. 5 Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct şi 3 procurori consilieri. ART. 6 (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are urmãtoarele atribuţii: - conduce şi coordoneazã activitatea parchetelor din subordine; - este ordonator principal de credite; - reprezintã Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autoritãţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţarã sau din strãinãtate; - exercitã direct sau prin procurori inspectori controlul asupra tuturor parchetelor; - participã la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite şi la orice complet al acesteia când considerã necesar; - desemneazã dintre procurorii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe procurorii care participã la şedinţele Curţii Constituţionale; - emite ordine cu caracter intern; - convoacã Adunarea generalã a procurorilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; - convoacã şi prezideazã şedinţele Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; - repartizeazã procurorii din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe secţii, servicii şi birouri; - coordoneazã Parchetul Naţional Anticorupţie de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; - confirmã rechizitoriile emise de procurorii şefi secţie în cadrul activitãţii de urmãrire penalã şi rezolvã plângerile împotriva soluţiilor dispuse de cãtre aceştia; - soluţioneazã conflictele de competenţã potrivit legii; - promoveazã cãile de atac în condiţiile legii; - conduce poliţia judiciarã; - dispune delegarea procurorilor în interesul serviciului, potrivit legii; - încadreazã personalul auxiliar de specialitate, economic şi administrativ; - acordã premii personalului din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; - exercitã atribuţii de coordonare şi control al administrãrii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; - coordoneazã elaborarea proiectului de buget anual al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; - analizeazã anual volumul de activitate al parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, ia mãsuri pentru suplimentarea sau reducerea numãrului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii; - propune ministrului justiţiei aprobarea Regulamentului de ordine interioarã al parchetelor, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii; - conduce Compartimentul de informare şi relaţii publice; - propune Consiliului Superior al Magistraturii menţinerea în funcţie a procurorilor care au împlinit vârsta de pensionare, cu avizul consultativ al colegiului de conducere; - îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege. (2) Procurorul general reprezintã Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autoritãţi şi instituţii publice, cu organizaţiile neguvernamentale, cu orice persoane juridice şi fizice din ţarã şi din strãinãtate, precum şi în relaţiile internaţionale. ART. 7 (1) Prim-adjunctul procurorului general şi adjunctul procurorului general acţioneazã pentru ducerea la îndeplinire a ordinelor şi mãsurilor dispuse de procurorul general, coordoneazã, controleazã şi îndrumã activitatea secţiilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a celorlalte parchete. (2) Repartizarea sarcinilor între prim-adjunctul procurorului general şi adjunctul procurorului general este stabilitã prin ordinul procurorului general. (3) În perioada absenţei procurorului general, prim-adjunctul procurorului general îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în aceastã calitate, iar în cazul absenţei acestuia, atribuţiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general. ART. 8 Prim-adjunctul procurorului general şi adjunctul procurorului general au urmãtoarele atribuţii: - exercitã atribuţiile procurorului general în absenţa acestuia; - îndeplinesc sarcinile trasate de procurorul general. ART. 9 Procurorii consilieri ai procurorului general exercitã, din dispoziţia acestuia, urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã sau participã la realizarea unor studii, evaluãri, sinteze şi alte lucrãri privind activitatea Ministerului Public; b) examineazã şi propun soluţii în probleme privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Public; c) asistã la audienţe şi propun soluţii pentru rezolvarea problemelor, informând asupra posibilitãţilor de rezolvare, colaborând în acest scop cu structurile subordonate Ministerului Public; d) examineazã temeinicia şi legalitatea unor soluţii date în dosarele de urmãrire penalã şi întocmesc proiectele actelor procedurale care se impun, pe care le prezintã procurorului general pentru a dispune; e) examineazã temeinicia şi legalitatea unor soluţii date de Secţia judiciarã penalã şi de Secţia parchetelor militare şi îşi prezintã opinia procurorului general pentru a dispune; f) examineazã proiecte de acte normative ori note de studiu şi fac propuneri sau observaţii asupra cuprinsului acestora; g) participã la şedinţele comisiilor Parlamentului, cu prilejul dezbaterii unor proiecte de acte normative, în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Public; h) coordoneazã şi prezideazã, prin rotaţie, şedinţele Consiliului ştiinţific al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
CAP. II Secţia de combatere a criminalitãţii organizate, actelor de terorism şi antidrog
SECŢIUNEA 1 Conducerea, structura şi atribuţiile secţiei
ART. 10 (1) Secţia de combatere a criminalitãţii organizate, actelor de terorism şi antidrog îndeplineşte atribuţiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legãturã cu activitatea de urmãrire penalã în cauzele de criminalitate organizatã şi de terorism şi în alte cauze date în competenţa sa, potrivit legii. (2) Secţia este condusã de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef adjunct secţie. (3) Procurorul şef secţie are urmãtoarele atribuţii: a) conduce, controleazã şi îndrumã activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, dupã caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mãsurile care se impun; b) repartizeazã procurorilor din subordine, spre soluţionare, dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrãri înregistrate în secţie; c) examineazã temeinicia şi legalitatea mãsurilor procesuale luate şi a soluţiilor dispuse de procurorii din subordine; d) examineazã soluţiile şi celelalte mãsuri procesuale luate de procurorii din subordine; e) analizeazã legalitatea şi temeinicia mãsurilor preventive luate de procurori sau a propunerilor adresate instanţelor de judecatã pentru luarea unor astfel de mãsuri împotriva unor învinuiţi sau inculpaţi, în cauze în care ulterior s-au adoptat mãsuri de netrimitere în judecatã; f) participã la adunãrile generale ale procurorilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la şedinţele Colegiului de conducere al acestuia; g) soluţioneazã conflictele de competenţã, conform art. 45 alin. 6 din Codul de procedurã penalã; h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute în actele normative sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (4) Atribuţiile procurorului şef adjunct secţie sunt urmãtoarele: a) soluţioneazã lucrãrile repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) în lipsa procurorului şef secţie, exercitã atribuţiile ce îi revin; c) exercitã orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (5) Secţia de combatere a criminalitãţii organizate, actelor de terorism şi antidrog are urmãtoarea structurã: A. Serviciul de combatere a criminalitãţii organizate şi a unor fapte de corupţie: a) Biroul de combatere a traficului de fiinţe umane; b) Biroul de combatere a traficului cu autovehicule furate, traficului cu materiale explozive şi radioactive; c) Biroul de combatere a unor fapte de corupţie; B. Serviciul de combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri: a) Biroul de combatere a traficului intern şi consumului ilicit de droguri; b) Biroul de combatere a traficului transfrontalier, laboratoare şi culturi de droguri; C. Serviciul de combatere a criminalitãţii informatice: a) Biroul pentru combaterea fraudelor informatice; b) Biroul de asistenţã juridicã internaţionalã, de centralizare, analizare şi valorificare a datelor; D. Serviciul de combatere a macrocriminalitãţii economico-financiare: a) Biroul de combatere a macrocriminalitãţii financiar-bancare şi a spãlãrii banilor; b) Biroul de combatere a finanţãrii terorismului; E. Serviciul de combatere a terorismului: a) Biroul de combatere a atentatelor, catastrofelor şi dezastrelor; b) Biroul de combatere a faptelor de terorism.
SECŢIUNEA a 2-a Serviciul de combatere a criminalitãţii organizate şi a unor fapte de corupţie
ART. 11 Serviciul de combatere a criminalitãţii organizate şi a unor fapte de corupţie are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cazurile prevãzute în art. 29 pct. 1 din Codul de procedurã penalã şi în cauze care au ca obiect infracţiuni de criminalitate organizatã, infracţiuni privind traficul de fiinţe umane, traficul cu autovehicule furate, traficul cu materiale explozive şi radioactive şi unele infracţiuni de corupţie, potrivit legii, cu excepţia celor de competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie şi a parchetelor militare; b) efectueazã urmãrirea penalã în alte cauze, dacã au ca obiect infracţiuni de criminalitate organizatã, cu excepţia celor de competenţa parchetelor militare, potrivit legii; c) conduce şi controleazã activitãţile procesuale efectuate de organele de poliţie judiciarã şi de organele de cercetare speciale în cauzele privind infracţiunile prevãzute la lit. a) şi b); d) coordoneazã activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalitãţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângã curţile de apel şi din birourile de combatere a criminalitãţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângã tribunale, care efectueazã urmãrirea penalã în cauzele de corupţie şi criminalitate organizatã, potrivit legii; e) analizeazã cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale faţã de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv în cauze având ca obiect infracţiuni de corupţie şi criminalitate organizatã, în înţelesul legii, şi propune mãsuri corespunzãtoare pentru perfecţionarea activitãţii.
SECŢIUNEA a 3-a Serviciul de combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri
ART. 12 Serviciul de combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cazurile prevãzute în art. 29 pct. 1 din Codul de procedurã penalã şi în cauze având ca obiect infracţiuni privind traficul şi consumul ilicit de droguri, potrivit legii, prin Biroul de combatere a traficului intern şi consumului ilicit de droguri şi prin Biroul de combatere a traficului transfrontalier, laboratoare şi culturi de droguri; b) conduce şi controleazã activitãţile procesuale efectuate de organele de cercetare penalã centrale în cauzele privind infracţiunile prevãzute la lit. a); c) coordoneazã activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalitãţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângã curţile de apel şi din birourile de combatere a criminalitãţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângã tribunale, care efectueazã urmãrirea penalã în cauze având ca obiect infracţiuni privind traficul şi consumul ilicit de droguri şi precursori; d) verificã periodic actele şi lucrãrile cauzelor prevãzute la lit. b), în care nu s-a început urmãrirea penalã, dând îndrumãrile necesare soluţionãrii legale a acestora şi dispunând începerea urmãririi penale, dacã existã temeiuri cu privire la sãvârşirea unei infracţiuni; e) analizeazã cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale faţã de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv în cauze având ca obiect infracţiuni privind traficul şi consumul ilicit de droguri şi propune mãsuri corespunzãtoare pentru perfecţionarea activitãţii.
SECŢIUNEA a 4-a Serviciul de combatere a criminalitãţii informatice
ART. 13 Biroul pentru combaterea fraudelor informatice exercitã urmãtoarele atribuţii: a) exercitã supravegherea activitãţii de urmãrire penalã efectuate de organele de cercetare centrale ale poliţiei judiciare şi de organele de cercetare speciale în cauze având ca obiect infracţiuni de criminalitate informaticã, potrivit legii; b) conduce şi controleazã activitãţile procesuale efectuate de organele de poliţie judiciarã şi de organele de cercetare speciale în cauzele privind infracţiunile prevãzute la lit. a); c) coordoneazã activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalitãţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângã curţile de apel şi din birourile de combatere a criminalitãţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângã tribunale, care efectueazã sau supravegheazã activitatea de urmãrire penalã în cauze având ca obiect infracţiuni de criminalitate informaticã, în înţelesul legii. ART. 14 Biroul de asistenţã juridicã internaţionalã, de centralizare, analizare şi valorificare a datelor exercitã urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã baza de date în domeniul faptelor de criminalitate informaticã; b) efectueazã operaţiuni de centralizare, analizare şi valorificare a datelor şi informaţiilor privind criminalitatea informaticã, la nivel naţional; c) elaboreazã studii referitoare la cauzele care genereazã şi la condiţiile care favorizeazã criminalitatea informaticã şi face propuneri în vederea eliminãrii acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei penale în acest domeniu; d) îndrumã activitatea de centralizare, analizare şi valorificare a datelor privind criminalitatea informaticã, desfãşuratã de serviciile şi de birourile teritoriale de combatere a corupţiei şi criminalitãţii organizate; e) în realizarea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-c), colaboreazã direct cu structuri similare, româneşti şi strãine, prin schimburi reciproce de informaţii şi orice alte acte de asistenţã judiciarã internaţionalã de acest fel; f) exercitã atribuţiile prevãzute de art. 62 alin. (2) lit. a)-c) şi urmãtoarele din cartea I titlul III "Prevenirea şi combaterea criminalitãţii informatice" <>cap. 5 din Legea nr. 161/2003 . ART. 15 În afara atribuţiilor prevãzute la art. 14 lit. f), Biroul de asistenţã juridicã internaţionalã, de centralizare, analizare şi valorificare a datelor asigurã asistenţa judiciarã internaţionalã, potrivit <>Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciarã internaţionalã în materie penalã, în cauze privind infracţiunile de competenţa sa, cooperând direct, în acest scop, cu autoritãţile strãine competente, precum şi cu alte structuri din cadrul parchetelor şi cu autoritãţile şi instituţiile publice româneşti cu atribuţii în domeniu.
SECŢIUNEA a 5-a Serviciul de combatere a macrocriminalitãţii economico-financiare
ART. 16 Serviciul de combatere a macrocriminalitãţii economico-financiare are în structurã Biroul de combatere a macrocriminalitãţii financiar-bancare şi a spãlãrii banilor şi Biroul de combatere a finanţãrii terorismului. ART. 17 Biroul de combatere a macrocriminalitãţii financiar-bancare şi a spãlãrii banilor are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cazurile prevãzute în art. 29 pct. 1 din Codul de procedurã penalã şi în cauzele care au ca obiect infracţiuni sãvârşite în legãturã cu desfãşurarea jocurilor de noroc, infracţiuni de criminalitate organizatã ce prezintã ramificaţii în circumscripţia mai multor curţi de apel, infracţiuni sãvârşite de grupuri de interes economic, în înţelesul legii, infracţiuni privind producerea şi orice alte operaţiuni cu grupe de produse, infracţiunile bancare şi unele cauze cu impact economic şi social major, cu excepţia celor de competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie şi a parchetelor militare; b) efectueazã urmãrirea penalã în alte cauze, dacã au ca obiect infracţiuni de criminalitate organizatã, în înţelesul legii, cu excepţia celor de competenţa parchetelor militare; c) conduce şi controleazã activitãţile procesuale efectuate de organele de poliţie judiciarã şi de organele de cercetare speciale în cauzele privind infracţiunile prevãzute la lit. a) şi b); d) coordoneazã activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalitãţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângã curţile de apel şi din birourile de combatere a criminalitãţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângã tribunale, care efectueazã urmãrirea penalã în cauzele de criminalitate organizatã prevãzute la lit. a) şi b), potrivit legii; e) analizeazã cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale faţã de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv în cauze având ca obiect infracţiunile prevãzute la lit. a) şi b) şi propune mãsuri corespunzãtoare pentru perfecţionarea activitãţii; f) în domeniul combaterii spãlãrii banilor îndeplineşte în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute la art. 14 şi 16, în cauze privind spãlarea banilor, precum şi orice alte atribuţii stabilite de lege sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 18 Biroul de combatere a finanţãrii terorismului are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele care au ca obiect infracţiuni de criminalitate organizatã, infracţiuni sãvârşite de grupuri de interes economic, infracţiuni bancare, sãvârşite în legãturã cu activitatea de finanţare a actelor de terorism, în înţelesul legii, cu excepţia celor de competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie şi a parchetelor militare; b) efectueazã urmãrirea penalã în alte cauze, dacã au ca obiect infracţiuni de criminalitate organizatã, în înţelesul legii, cu excepţia celor de competenţa parchetelor militare; c) conduce şi controleazã activitãţile procesuale efectuate de organele de poliţie judiciarã şi de organele de cercetare speciale în cauzele privind infracţiunile prevãzute la lit. a) şi b); d) coordoneazã activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalitãţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângã curţile de apel şi din birourile de combatere a criminalitãţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângã tribunale, care efectueazã urmãrirea penalã în cauzele de criminalitate organizatã prevãzute la lit. a) şi b), potrivit legii; e) analizeazã cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale faţã de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv în cauze având ca obiect infracţiunile prevãzute la lit. a) şi b) şi propune mãsuri corespunzãtoare pentru perfecţionarea activitãţii.
SECŢIUNEA a 6-a Serviciul de combatere a terorismului
ART. 19 Serviciul de combatere a terorismului îşi exercitã atribuţiile prin Biroul de combatere a atentatelor, catastrofelor şi dezastrelor şi prin Biroul de combatere a faptelor de terorism. ART. 20 Biroul de combatere a atentatelor, catastrofelor şi dezastrelor îndeplineşte, în activitatea de prevenire şi combatere a actelor de terorism, urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele care au ca obiect infracţiuni sãvârşite în legãturã cu activitatea de prevenire şi combatere a actelor de terorism, în înţelesul legii, precum şi a catastrofelor şi dezastrelor, cu excepţia cauzelor de competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie şi a parchetelor militare; b) conduce şi controleazã activitãţile procesuale efectuate de organele de poliţie judiciarã şi de organele de cercetare speciale în cauzele privind infracţiunile prevãzute la lit. a); c) coordoneazã activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalitãţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângã curţile de apel şi din birourile de combatere a criminalitãţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângã tribunale, care efectueazã urmãrirea penalã în cauzele prevãzute la lit. a), potrivit legii; d) analizeazã cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale faţã de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv în cauze având ca obiect infracţiunile prevãzute la lit. a) şi propune mãsuri corespunzãtoare pentru perfecţionarea activitãţii; e) coopereazã direct, în condiţiile legii, cu autoritãţi strãine având atribuţii similare, în cauze de competenţa sa; f) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 21 Biroul de combatere a faptelor de terorism îndeplineşte în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute la art. 20, în cauze privind sãvârşirea de acte de terorism.
CAP. III Secţia de urmãrire penalã şi criminalisticã
SECŢIUNEA 1 Conducerea, structura şi atribuţiile secţiei
ART. 22 (1) Secţia de urmãrire penalã şi criminalisticã îndeplineşte atribuţiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legãturã cu activitatea de urmãrire penalã, îndrumarea şi coordonarea activitãţii de urmãrire penalã, precum şi activitatea de criminalisticã, potrivit legii. (2) Secţia este condusã de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef adjunct secţie. (3) Procurorul şef secţie are urmãtoarele atribuţii: a) conduce, controleazã şi îndrumã activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, dupã caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mãsurile care se impun; b) repartizeazã procurorilor din subordine, spre soluţionare, dosarele penale, plângerile şi alte lucrãri înregistrate în secţie; c) examineazã temeinicia şi legalitatea mãsurilor procesuale luate şi a soluţiilor dispuse de procurorii din secţie; d) confirmã rechizitoriile întocmite de procurorii din secţie; e) examineazã soluţiile şi celelalte mãsuri procesuale luate de procurorii din secţie; f) analizeazã legalitatea şi temeinicia mãsurilor preventive luate de procurori sau a propunerilor adresate instanţelor de judecatã pentru luarea unor astfel de mãsuri împotriva unor învinuiţi sau inculpaţi, în cauze în care ulterior s-au adoptat mãsuri de netrimitere în judecatã; g) soluţioneazã conflictele de competenţã, potrivit legii; h) exercitã atribuţiile specifice calitãţii de membru al Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; i) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 23 Procurorul şef adjunct secţie are urmãtoarele atribuţii: a) în lipsa procurorului şef secţie, exercitã atribuţiile acestuia; b) soluţioneazã lucrãrile repartizate de procurorul şef secţie şi de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) exercitã alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 24 Secţia de urmãrire penalã şi criminalisticã are urmãtoarea structurã: A. Serviciul de urmãrire penalã: a) Biroul de anchete speciale magistraţi şi poliţişti; b) Biroul de anchete speciale demnitari; B. Serviciul de supraveghere a cercetãrilor: a) Biroul pentru combaterea criminalitãţii economico-financiare; b) Biroul pentru combaterea infracţiunilor, altele decât cele economico-financiare; C. Serviciul de îndrumare şi coordonare a activitãţii de urmãrire penalã: a) Biroul de îndrumare şi control al activitãţii de urmãrire penalã; b) Biroul de prelucrare şi centralizare a datelor; D. Serviciul de criminalisticã: a) Biroul de tacticã şi metodicã criminalisticã; b) Biroul de tehnicã criminalisticã.
SECŢIUNEA a 2-a Serviciul de urmãrire penalã
ART. 25 Biroul de anchete speciale magistraţi şi poliţişti are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele privind infracţiunile sãvârşite de magistraţi şi poliţişti, potrivit legii; b) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege sau dispuse de procurorul şef secţie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 26 Biroul de anchete speciale demnitari are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cauze privind infracţiunile sãvârşite de demnitari, potrivit legii; b) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege sau dispuse de procurorul şef secţie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA a 3-a Serviciul de supraveghere a cercetãrilor
ART. 27 Biroul pentru combaterea criminalitãţii economico-financiare are urmãtoarele atribuţii: a) exercitã supravegherea activitãţii organelor de cercetare penalã centrale în cauze privind infracţiuni economico-financiare, potrivit legii; b) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege sau dispuse de procurorul şef secţie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 28 Biroul pentru combaterea infracţiunilor, altele decât cele economico-financiare, exercitã în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute la art. 27, în cauzele privind alte infracţiuni decât cele economico-financiare.
SECŢIUNEA a 4-a Serviciul de îndrumare şi coordonare a activitãţii de urmãrire penalã
ART. 29 Serviciul de îndrumare şi coordonare a activitãţii de urmãrire penalã are urmãtoarele atribuţii: a) îndrumã procurorii de la parchetele de pe lângã instanţele de judecatã, care efectueazã activitãţi de urmãrire penalã şi supraveghere a cercetãrilor penale; b) soluţioneazã conflictele de competenţã, precum şi orice alte incidente legate de conflicte de competenţã materialã şi dupã calitatea persoanei, potrivit legii; c) examineazã plângerile împotriva mãsurilor luate sau actelor efectuate de procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curţile de apel, precum şi plângerile împotriva mãsurilor sau actelor efectuate de procurori şi care sunt supuse controlului ierarhic, altele decât cele prevãzute de art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, în condiţiile art. 278 din acelaşi cod; d) soluţioneazã cererile privind recuzarea procurorilor de la parchetele de pe lângã curţile de apel, în condiţiile legii; e) analizeazã cererile şi întocmeşte lucrãrile necesare în vederea solicitãrii încuviinţãrii percheziţiei ori reţinerii judecãtorilor, procurorilor şi magistraţilor-asistenţi, în condiţiile <>art. 100 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 , precum şi cele referitoare la cercetarea şi trimiterea în judecatã a notarilor şi executorilor judecãtoreşti, în condiţiile legii; f) centralizeazã şi analizeazã datele şi informaţiile rezultate în urma acţiunilor de îndrumare şi coordonare, cele privind evenimente prin care s-au produs distrugeri sau degradãri de bunuri cu consecinţe deosebit de grave sau care au avut ca urmare un dezastru, alte asemenea situaţii stabilite prin ordine ale procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; g) întocmeşte analiza activitãţii secţiei şi evoluţia indicatorilor statistici; h) analizeazã cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale faţã de învinuiţi sau inculpaţi reţinuţi preventiv sau faţã de care s-au fãcut propuneri de arestare preventivã şi propune mãsuri corespunzãtoare.
SECŢIUNEA a 5-a Serviciul de criminalisticã
ART. 30 Biroul de tacticã şi metodicã criminalisticã are urmãtoarele atribuţii: a) asigurã difuzarea cãtre parchete, în scopul documentãrii, a lucrãrilor elaborate pe plan intern şi în alte state cu privire la metodele şi mijloacele tehnice, a regulilor şi procedeelor tactice criminalistice necesare descoperirii, cercetãrii şi prevenirii diferitelor categorii de infracţiuni; b) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele repartizate de procurorul şef secţie; c) participã la instrumentarea unor cauze penale complexe, care implicã aplicarea metodelor ştiinţifice şi a mijloacelor tehnice criminalistice; acordã sprijin sub aspect tehnic, tactic şi metodologic procurorilor care desfãşoarã activitatea de urmãrire penalã proprie în cauze cu un grad mare de complexitate, în vederea eficientizãrii şi dinamizãrii activitãţii de urmãrire penalã; d) îndrumã procurorii criminalişti de la celelalte parchete în rezolvarea cauzelor având ca obiect infracţiuni contra vieţii şi alte infracţiuni grave cu autori neidentificaţi; e) pentru cunoaşterea cauzelor cu autori neidentificaţi privind infracţiuni sãvârşite cu intenţie care au avut ca urmare moartea unei persoane, organizeazã evidenţa centralizatã a cauzelor privind infracţiuni contra vieţii cu autori neidentificaţi; f) participã la instruirea periodicã a procurorilor stagiari şi a celor care efectueazã urmãrirea penalã în probleme de tehnicã, tacticã şi metodicã criminalisticã, potrivit programului de perfecţionare profesionalã elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii şi aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. ART. 31 Biroul de tehnicã criminalisticã are urmãtoarele atribuţii: a) asigurã efectuarea lucrãrilor criminalistice de laborator; b) elaboreazã lucrãri de analizã vizând aspecte de ordin tehnic, tactic şi metodologic privind folosirea de cãtre procurori a mijloacelor criminalistice şi propune mãsuri pentru valorificarea acestora; c) elaboreazã lucrãri de tacticã, metodicã şi tehnicã criminalisticã şi ia mãsuri pentru cunoaşterea şi valorificarea acestora de cãtre procurori; d) asigurã dotarea cabinetelor şi a laboratoarelor de criminalisticã ale parchetelor; e) asigurã folosirea mijloacelor tehnice şi a metodelor tactice criminalistice de cãtre procurori. ART. 32 Procurorul şef serviciu are urmãtoarele atribuţii: - organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; - repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului şi îl îndrumã în vederea soluţionãrii corecte şi în termen a acestora; - soluţioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat; - îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia conducerii secţiei. ART. 33 Procurorul şef birou are urmãtoarele atribuţii: - organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; - repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului şi îl îndrumã în vederea soluţionãrii corecte şi în termen a acestora; - soluţioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat; - îndeplineşte orice sarcini din dispoziţia procurorului şef serviciu sau a conducerii secţiei.
CAP. IV Secţia judiciarã penalã
SECŢIUNEA 1 Conducerea, structura şi atribuţiile secţiei
ART. 34 (1) Secţia judiciarã penalã îndeplineşte atribuţiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legãturã cu activitatea judiciarã penalã. (2) Secţia judiciarã penalã este condusã de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef adjunct secţie. (3) Procurorul şef secţie are urmãtoarele atribuţii: a) conduce, controleazã şi îndrumã activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, dupã caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mãsurile care se impun; b) organizeazã şi programeazã participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţionalã, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) îndrumã pregãtirea procurorilor pentru şedinţele de judecatã; d) asigurã analizarea soluţiilor pronunţate de instanţele de judecatã, în vederea exercitãrii cãilor de atac, potrivit legii; e) face propuneri pentru valorificarea datelor rezultate din cauzele judecate; f) analizeazã cazurile de aplicare neunitarã a unor dispoziţii legale în practica instanţelor de judecatã şi informeazã conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; g) examineazã lucrãrile întocmite de procurorii din secţie; h) ia mãsuri de examinare a temeiniciei şi legalitãţii hotãrârilor judecãtoreşti rãmase definitive, în vederea exercitãrii cãilor extraordinare de atac; i) participã la judecarea cauzelor complexe; j) întocmeşte semestrial analiza activitãţii judiciare în cauzele penale; k) rezolvã sesizãrile şi reclamaţiile în legãturã cu activitatea judiciarã penalã; l) îndeplineşte alte atribuţii prevãzute de lege sau dispuse de procurorul general. ART. 35 Procurorul şef adjunct secţie are urmãtoarele atribuţii: a) exercitã, în lipsa procurorului şef secţie, atribuţiile acestuia; b) soluţioneazã lucrãrile repartizate de procurorul şef secţie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) participã la judecarea cauzelor complexe; d) îndeplineşte alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 36 Secţia judiciarã penalã are urmãtoarea structurã: A. Serviciul pentru coordonarea activitãţii judiciare penale: a) Biroul penal I; b) Biroul penal II; c) Biroul penal III; B. Serviciul pentru recursuri penale în interesul legii: a) Biroul penal I; b) Biroul penal II; C. Biroul procurorilor de şedinţã pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţionalã.
SECŢIUNEA a 2-a Serviciul pentru coordonarea activitãţii judiciare penale
ART. 37 Serviciul pentru coordonarea activitãţii judiciare penale are urmãtoarele atribuţii: a) examineazã, din oficiu, la propunerea parchetelor, la cererea ministrului justiţiei, la cererea petiţionarilor, hotãrârile judecãtoreşti definitive, pronunţate în cauze penale, în vederea exercitãrii cãilor de atac, potrivit legii; b) examineazã cererile de reducere a termenului de reabilitare, formulate de persoanele interesate, şi face propuneri corespunzãtoare, potrivit legii; c) îndrumã procurorii de la parchetele de pe lângã celelalte instanţe în activitatea desfãşuratã de aceştia în activitatea judiciarã penalã; d) analizeazã cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv, în care instanţele judecãtoreşti au pronunţat hotãrâri definitive de achitare sau de restituire, şi ia mãsuri corespunzãtoare.
SECŢIUNEA a 3-a Serviciul pentru recursuri penale în interesul legii
ART. 38 Serviciul pentru recursuri penale în interesul legii are urmãtoarele atribuţii: a) analizeazã chestiunile de drept care au primit o soluţionare diferitã din partea instanţelor judecãtoreşti; b) examineazã, din oficiu, la propunerea parchetelor, la cererea ministrului justiţiei sau la cererea petiţionarilor, hotãrârile judecãtoreşti definitive pronunţate în cauze penale, în vederea declarãrii recursului în interesul legii; c) propune introducerea recursului în interesul legii; d) exercitã coordonarea şi îndrumarea procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângã celelalte instanţe.
SECŢIUNEA a 4-a Biroul procurorilor de şedinţã pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţionalã
ART. 39 Biroul procurorilor de şedinţã pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţionalã are urmãtoarele atribuţii: a) asigurã pregãtirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale, conform legii; b) asigurã exercitarea cãilor de atac prevãzute de lege împotriva hotãrârilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) asigurã participarea procurorului la soluţionarea de cãtre Curtea Constituţionalã a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele penale; d) evidenţiazã problemele controversate de aplicare a legii penale, ivite cu ocazia judecãrii cauzelor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Curtea Constituţionalã; e) propune promovarea recursului în interesul legii, în cazurile în care constatã aplicarea neunitarã a unor dispoziţii legale. ART. 40 Procurorul şef serviciu are urmãtoarele atribuţii: - organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; - repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului şi îl îndrumã în vederea soluţionãrii corecte şi în termen a acestora; - soluţioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat; - îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia conducerii secţiei. ART. 41 Procurorul şef birou are urmãtoarele atribuţii: - organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; - repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului şi îl îndrumã în vederea soluţionãrii corecte şi în termen a acestora; - soluţioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat; - îndeplineşte orice sarcini din dispoziţia procurorului şef serviciu sau a conducerii secţiei.
CAP. V Secţia judiciarã civilã
SECŢIUNEA 1 Conducerea, structura şi atribuţiile secţiei
ART. 42 (1) Secţia judiciarã civilã îndeplineşte atribuţiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legãturã cu activitatea judiciarã civilã. (2) Secţia judiciarã civilã este condusã de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef adjunct secţie. (3) Procurorul şef secţie are urmãtoarele atribuţii: a) conduce, controleazã şi îndrumã activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, dupã caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mãsurile care se impun; b) organizeazã şi programeazã participarea procurorilor la judecarea cauzelor civile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţionalã, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) îndrumã pregãtirea procurorilor pentru şedinţele de judecatã; d) asigurã analizarea soluţiilor pronunţate de instanţele de judecatã, în vederea exercitãrii cãilor de atac, potrivit legii; e) face propuneri pentru valorificarea datelor rezultate din cauzele judecate; f) analizeazã cazurile de aplicare neunitarã a unor dispoziţii legale în practica instanţelor de judecatã şi informeazã conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; g) examineazã lucrãrile întocmite de procurorii din secţie; h) ia mãsuri de examinare a temeiniciei şi legalitãţii hotãrârilor judecãtoreşti rãmase definitive, în vederea exercitãrii cãilor extraordinare de atac, potrivit legii; i) participã la judecarea cauzelor în situaţiile prevãzute de lege sau din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; j) întocmeşte semestrial analiza activitãţii judiciare în cauzele civile; k) rezolvã sesizãrile şi reclamaţiile în legãturã cu activitatea judiciarã civilã; l) îndeplineşte alte atribuţii prevãzute de lege sau dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 43 Procurorul şef adjunct secţie are urmãtoarele atribuţii: a) exercitã, în lipsa procurorului şef secţie, atribuţiile acestuia; b) soluţioneazã lucrãrile repartizate de procurorul şef secţie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) participã la judecarea cauzelor civile, potrivit legii; d) îndeplineşte alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 44 Secţia judiciarã civilã are urmãtoarea structurã: A. Serviciul pentru coordonarea activitãţii judiciare civile: a) Biroul civil I; b) Biroul civil II; B. Serviciul pentru recursuri civile în interesul legii: a) Biroul civil I; b) Biroul civil II; C. Biroul procurorilor de şedinţã pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţionalã.
SECŢIUNEA a 2-a Serviciul pentru coordonarea activitãţii judiciare civile
ART. 45 Serviciul pentru coordonarea activitãţii judiciare civile are urmãtoarele atribuţii: a) exercitã îndrumarea procurorilor de la parchetele din subordine în activitatea desfãşuratã de aceştia în procesul civil, sub urmãtoarele aspecte: 1. participarea procurorilor la judecarea cauzelor civile în cazurile prevãzute de lege sau de ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 2. exercitarea cãilor de atac în cauzele civile în care participarea procurorilor este obligatorie potrivit legii sau prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 3. exercitarea acţiunii civile de cãtre procurori în condiţiile <>art. 45 din Codul de procedurã civilã şi ale Legii nr. 304/2004 ; 4. exercitarea cãilor extraordinare de atac: revizuirea şi contestaţia în anulare; 5. respectarea ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind cauzele civile având ca obiect drepturi bãneşti solicitate în baza prevederilor art. 504 din Codul de procedurã penalã; b) analizeazã sesizãrile de drept în materie civilã adresate secţiilor din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetelor de pe lângã celelalte instanţe; c) asigurã informarea parchetelor de pe lângã instanţe prin referate periodice asupra problemelor de drept soluţionate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea asigurãrii unei practici unitare.
SECŢIUNEA a 3-a Serviciul pentru recursuri civile în interesul legii
ART. 46 Serviciul pentru recursuri civile în interesul legii are urmãtoarele atribuţii: a) examineazã, din oficiu, la propunerea parchetelor sau la cererea ministrului justiţiei, hotãrârile judecãtoreşti irevocabile, pronunţate în cauze civile, în vederea exercitãrii cãilor de atac potrivit legii; b) propune introducerea recursului în interesul legii; c) exercitã coordonarea şi îndrumarea procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângã celelalte instanţe.
SECŢIUNEA a 4-a Biroul procurorilor de şedinţã pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţionalã
ART. 47 Biroul procurorilor de şedinţã pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţionalã are urmãtoarele atribuţii: a) asigurã pregãtirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor civile, conform legii; b) asigurã exercitarea cãilor de atac prevãzute de lege împotriva hotãrârilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) asigurã participarea procurorului la soluţionarea de cãtre Curtea Constituţionalã a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele civile; d) evidenţiazã problemele controversate de aplicare a legii civile, ivite cu ocazia judecãrii cauzelor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Curtea Constituţionalã; e) propune promovarea recursului în interesul legii, în cazurile în care constatã aplicarea neunitarã a unor dispoziţii legale. ART. 48 Procurorul şef serviciu are urmãtoarele atribuţii: - organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; - repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului şi îl îndrumã în vederea soluţionãrii corecte şi în termen a acestora; - soluţioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat; - îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia conducerii secţiei. ART. 49 Procurorul şef birou are urmãtoarele atribuţii: - organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; - repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului şi îl îndrumã în vederea soluţionãrii corecte şi în termen a acestora; - soluţioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat; - îndeplineşte orice sarcini din dispoziţia procurorului şef serviciu sau a conducerii secţiei.
CAP. VI Secţia parchetelor militare
SECŢIUNEA 1 Conducerea, structura şi atribuţiile secţiei
ART. 50 (1) Secţia parchetelor militare îndeplineşte atribuţiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legãturã cu activitatea de urmãrire penalã şi cu activitatea judiciarã în cauze de competenţa instanţelor militare, precum şi în cele de competenţa Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, învestite prin rechizitorii întocmite de procurorii militari. (2) Secţia parchetelor militare este condusã de procurorul militar şef secţie, ajutat de procurorul militar şef adjunct secţie. (3) Procurorul militar şef secţie are urmãtoarele atribuţii: a) conduce, controleazã şi îndrumã activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, dupã caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mãsurile care se impun; b) repartizeazã procurorilor din subordine, spre soluţionare, dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrãri înregistrate în secţie; c) examineazã temeinicia şi legalitatea mãsurilor procesuale luate şi a soluţiilor dispuse de procurorii din secţie; d) confirmã rechizitoriile întocmite de procurorii din secţie; e) examineazã soluţiile şi celelalte mãsuri procesuale luate de procurorii din secţie; f) analizeazã legalitatea şi temeinicia mãsurilor preventive luate de procurori sau a propunerilor adresate instanţelor de judecatã pentru luarea unor astfel de mãsuri împotriva unor învinuiţi sau inculpaţi, în cauze în care ulterior s-au adoptat mãsuri de netrimitere în judecatã; g) comunicã Serviciului de inspecţie rezultatul verificãrilor efectuate în legãturã cu soluţiile date de procurori; h) participã la adunãrile generale ale procurorilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la şedinţele Colegiului de conducere al acestuia; i) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; (4) Procurorul militar şef adjunct secţie are urmãtoarele atribuţii: a) în lipsa procurorului militar şef secţie, exercitã atribuţiile ce îi revin; b) soluţioneazã lucrãrile repartizate de procurorul militar şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) exercitã orice alte atribuţii dispuse de procurorul militar şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 51 (1) Secţia parchetelor militare are urmãtoarea structurã: A. Serviciul de urmãrire penalã; B. Serviciul judiciar; C. Serviciul de control, organizare şi personal; D. Serviciul economico-financiar şi administrativ. a) Biroul de informaticã şi financiar-salarizare; b) Biroul de asigurare logisticã, protocol şi administrativ. (2) Serviciul de urmãrire penalã şi Serviciul judiciar sunt conduse de procurori militari şefi serviciu, Serviciul de control, organizare şi personal este condus de un procuror militar inspector şef serviciu, iar Serviciul economico-financiar şi administrativ, de un şef serviciu.
SECŢIUNEA a 2-a Serviciul de urmãrire penalã
ART. 52 Serviciul de urmãrire penalã are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cazurile prevãzute de art. 29 pct. 1 lit. d) şi f) din Codul de procedurã penalã, dacã infracţiunile au fost sãvârşite de magistraţi militari, şi în alte cazuri prevãzute de lege; b) supravegheazã activitatea de cercetare penalã efectuatã de organele centrale ale Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor în cauzele de competenţa instanţelor militare; c) examineazã plângerile împotriva mãsurilor luate şi actelor de urmãrire penalã efectuate de procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel şi propune mãsuri corespunzãtoare; d) întocmeşte lucrãrile în legãturã cu cererile de extrãdare, precum şi cele referitoare la comisii rogatorii internaţionale, potrivit legii; e) examineazã cauzele privind conflictele de competenţã; f) îndrumã procurorii de la parchetele militare, care efectueazã activitãţi de urmãrire penalã şi supraveghere a cercetãrilor penale; g) asigurã folosirea eficientã a mijloacelor tehnice criminalistice şi îndrumã în acest sens procurorii de la parchetele militare; h) organizeazã activitatea de cercetare criminologicã, precum şi de valorificare a rezultatelor cercetãrii cauzelor care genereazã şi a condiţiilor care favorizeazã criminalitatea; i) analizeazã cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale faţã de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv şi propune mãsuri corespunzãtoare.
SECŢIUNEA a 3-a Serviciul judiciar
ART. 53 Serviciul judiciar are urmãtoarele atribuţii: a) asigurã şi urmãreşte pregãtirea şi participarea procurorilor militari la judecarea de cãtre Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cauzelor penale în care a fost învestitã prin rechizitorii emise de procurorii militari; b) exercitã cãile de atac, conform legii, împotriva hotãrârilor pronunţate de Secţia penalã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cauze în care au fost puse concluzii de cãtre procurorii militari; c) examineazã hotãrârile judecãtoreşti definitive, pronunţate în cauze penale, în vederea exercitãrii cãilor extraordinare de atac, potrivit legii; d) propune introducerea recursului în interesul legii, conform Codului de procedurã penalã; e) îndrumã procurorii militari de la parchetele militare în activitatea judiciarã, potrivit legii; f) analizeazã cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv în care instanţele judecãtoreşti au pronunţat hotãrâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror, precum şi cazurile în care s-a dispus, prin hotãrâri definitive, punerea în libertate a unor inculpaţi trimişi în judecatã în stare de arestare preventivã şi prezintã propuneri.
SECŢIUNEA a 4-a Serviciul de control, organizare şi personal
ART. 54 Serviciul de control, organizare şi personal exercitã urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã controlul tematic şi de fond asupra activitãţii desfãşurate de parchetele militare; b) întocmeşte proiectele de ordin privind stabilirea drepturilor salariale şi a altor drepturi cuvenite procurorilor militari şi personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu; c) redacteazã proiectele de ordin privind delegarea unor procurori militari, precum şi lucrãrile pentru Ministerul Apãrãrii Naţionale referitoare la acordarea gradelor, avansarea în grad, acordarea de distincţii militare, treceri în rezervã şi pensionarea procurorilor militari şi a personalului militar auxiliar, precum şi propunerile de promovare, tansferare sau eliberare din funcţie a unor procurori militari, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii; d) întocmeşte proiectele contractelor de muncã ale personalului auxiliar de specialitate şi examineazã îndeplinirea condiţiilor legale pentru acordarea de grade şi trepte; e) redacteazã proiectele ordinelor de modificare a drepturilor salariale, potrivit legii; f) examineazã contestaţiile procurorilor militari şi ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor salariale şi propune mãsuri; g) organizeazã examenele şi concursurile pentru încadrarea şi promovarea personalului auxiliar de specialitate al Secţiei parchetelor militare.
SECŢIUNEA a 5-a Serviciul economico-financiar şi administrativ
ART. 55 Biroul de informaticã şi financiar-salarizare are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã analize economice şi face propuneri pentru întocmirea capitolului din bugetul de venituri şi cheltuieli referitor la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare; b) asigurã plata integralã şi la timp a soldelor, salariilor şi a celorlalte drepturi bãneşti cuvenite personalului Secţiei parchetelor militare, precum şi al parchetelor militare; c) în colaborare cu Serviciul de control, organizare şi personal, stabileşte drepturile de personal şi întocmeşte statele de platã, precum şi proiectele de ordine de zi pentru alocarea sau, dupã caz, scoaterea de la drepturile bãneşti a personalului; d) centralizeazã statele de platã a soldelor, salariilor şi a altor drepturi bãneşti şi efectueazã reţinerile cãtre bugetul de stat şi bugetul asigurãrilor sociale de stat, precum şi a contribuţiei pentru pensia suplimentarã, ajutorul de şomaj şi altele, întocmind documentele necesare virãrii acestora, în cotele şi la termenele stabilite; e) întocmeşte şi depune documentele privind cheltuielile de personal; f) calculeazã, reţine şi depune garanţiile pentru gestionari; g) întocmeşte documentaţia necesarã calculãrii pensiilor; h) asigurã condiţiile de pãstrare în deplinã securitate a banilor şi a altor valori, de transport al acestora, precum şi de realizare a operaţiunilor de casã la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare; i) întocmeşte actele justificative de platã a cheltuielilor de delegare şi transport; j) executã lucrãri privind acordarea avansului pentru mãrci poştale, taxe poştale, expertize, deplasãri, cheltuieli cu utilitãţile şi altele asemenea; k) organizeazã evidenţa operaţiunilor economico-financiare ale Secţiei parchetelor militare şi ale parchetelor militare, efectueazã controlul privind modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la patrimoniul unitãţii şi asigurã informaţiile necesare cu privire la executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi gospodãrirea mijloacelor financiare şi materiale; l) organizeazã, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi dispoziţiilor Direcţiei financiare din Ministerul Apãrãrii Naţionale, contabilitatea în partidã dublã a activitãţii economico-financiare şi de planificare, desfãşuratã la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare; m) efectueazã activitãţile de inventariere a patrimoniului; n) urmãreşte realizarea decontãrilor cu debitorii şi creditorii; o) întocmeşte şi depune darea de seamã contabilã şi raportul explicativ; p) realizeazã documentaţia necesarã obţinerii resurselor financiare necesare pentru funcţionarea corespunzãtoare a Secţiei parchetelor militare, precum şi a parchetelor militare; r) urmãreşte emiterea notelor de recepţie privind bunurile achiziţionate; s) stabileşte necesarul de carburanţi şi lubrifianţi, precum şi programul de întreţinere a tehnicii auto din dotare; t) urmãreşte întocmirea formelor legale de scoatere din inventar a bunurilor degradate, distruse sau transferate, precum şi de lichidare a mijloacelor fixe scoase din uz. ART. 56 Biroul de asigurare logisticã, protocol şi administrativ are urmãtoarele atribuţii: a) întocmeşte proiectele planurilor de investiţii, de reparaţii capitale şi curente, precum şi documentaţiile tehnice aferente; b) pregãteşte documentaţia necesarã pentru achiziţiile de bunuri şi prestãrile de servicii; c) verificã realitatea consumurilor, precum şi cantitãţile de materiale din facturile transmise pentru decontare şi executã recepţia bunurilor achiziţionate şi a serviciilor prestate; d) rãspunde de realizarea mãsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor; e) asigurã necesarul de mijloace fixe, obiecte de inventar şi alte materiale necesare desfãşurãrii activitãţii Secţiei parchetelor militare şi a parchetelor militare; f) stabileşte necesarul de rechizite, materiale şi alte bunuri destinate desfãşurãrii activitãţii Secţiei parchetelor militare şi a parchetelor militare; g) asigurã legãtura cu instituţiile publice şi cu societãţile comerciale ce deservesc parchetele militare. ART. 57 Procurorul şef serviciu are urmãtoarele atribuţii: - organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; - repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului şi îl îndrumã în vederea soluţionãrii corecte şi în termen a acestora; - soluţioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat; - îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia conducerii secţiei. ART. 58 Procurorul şef birou are urmãtoarele atribuţii: - organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; - repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului şi îl îndrumã în vederea soluţionãrii corecte şi în termen a acestora; - soluţioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat; - îndeplineşte orice sarcini din dispoziţia procurorului şef serviciu sau a conducerii secţiei.
CAP. VII Secţia de analizã, studii, probleme ale minorilor, evidenţã, perfecţionare profesionalã şi informaticã
SECŢIUNEA 1 Conducerea, structura şi atribuţiile secţiei
ART. 59 (1) Secţia de analizã, studii, probleme ale minorilor, evidenţã, perfecţionare profesionalã şi informaticã asigurã îndeplinirea atribuţiilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind activitatea de analizã, studii şi documentare juridicã, de cunoaştere a cauzelor care genereazã şi a condiţiilor care favorizeazã criminalitatea, precum şi de centralizare şi prelucrare a datelor statistice, structura şi organizarea parchetelor, aplicarea unitarã a legilor de cãtre procurori, delegarea procurorilor, numirea şi angajarea celorlalte categorii de personal, precum şi promovarea, detaşarea ori încetarea raporturilor de muncã a acestora, protecţia minorilor, pregãtirea şi perfecţionarea profesionalã a personalului, cu excepţia magistraţilor, conducerea şi coordonarea profesionalã a personalului de specialitate informaticã din cadrul Ministerului Public. (2) Secţia este condusã de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef adjunct secţie. (3) Procurorul şef secţie are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea întregului personal din secţie, luând sau, dupã caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mãsurile ce se impun; b) repartizeazã personalului din secţie lucrãrile şi îl îndrumã în vederea soluţionãrii acestora; c) colaboreazã cu ceilalţi procurori şefi secţie din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la selecţionarea, încadrarea, evaluarea şi perfecţionarea profesionalã a personalului, cu excepţia magistraţilor; d) ţine legãtura cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici, precum şi cu alte instituţii publice, în vederea realizãrii sarcinilor privind organizarea concursurilor, selecţionarea, încadrarea, promovarea şi acordarea unor drepturi personalului din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia magistraţilor; e) îndeplineşte orice alte atribuţii din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (4) Procurorul şef adjunct secţie are urmãtoarele atribuţii: a) exercitã, în lipsa sau din dispoziţia procurorului şef secţie, atribuţiile acestuia; b) soluţioneazã lucrãrile repartizate de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (5) Secţia de analizã, studii, probleme ale minorilor, evidenţã, perfecţionare profesionalã şi informaticã are urmãtoarea structurã: A. Serviciul de analizã, studii şi documentare, criminologie şi statisticã: a) Biroul de analizã şi studii; b) Biroul de documentare; c) Biroul de criminologie; d) Biroul de statisticã judiciarã; B. Serviciul de evidenţã şi organizare: a) Biroul de resurse umane; b) Biroul de evidenţã şi organizare; C. Serviciul pentru prevenirea delincvenţei juvenile şi ocrotirea drepturilor minorilor: a) Biroul pentru prevenirea delincvenţei juvenile şi ocrotirea minorilor fãptuitori şi victime; b) Biroul pentru strategie şi implementare privind programele de prevenire şi combatere a delincvenţei juvenile; D. Serviciul operaţional de coordonare şi implementare a metodologiilor de urmãrire penalã: a) Biroul operaţional de coordonare şi implementare a metodologiilor de urmãrire penalã; b) Biroul de coordonare a activitãţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectualã; E. Serviciul pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiei: a) Biroul de analizã şi proiectare sisteme informatice; b) Biroul de exploatare şi întreţinere resurse.
SECŢIUNEA a 2-a Serviciul de analizã, studii şi documentare, criminologie şi statisticã
ART. 60 Biroul de analizã şi studii exercitã urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã studii în legãturã cu problemele de drept ridicate de parchete; b) examineazã actele normative nou-adoptate şi prezintã motivat cazuri de necorelãri cu legislaţia în vigoare, în vederea sesizãrii autoritãţilor competente; c) efectueazã analize privind activitatea desfãşuratã de Ministerul Public şi întocmeşte proiecte de ordine cu caracter normativ; d) studiazã modul de aplicare a legii în domeniile de competenţa Ministerului Public, în special cazurile de aplicare greşitã sau neunitarã a unor dispoziţii legale, şi prezintã propuneri procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; e) elaboreazã lucrãri cu caracter teoretic şi practic şi acordã sprijinul ştiinţific necesar celorlalte secţii din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, serviciilor şi parchetelor în activitatea de pregãtire şi perfecţionare profesionalã a procurorilor şi a celorlalte categorii de personal; f) editeazã, trimestrial, revista "Pro-Lege" şi asigurã difuzarea acesteia la toate parchetele şi instituţiile interesate, din ţarã şi din strãinãtate; g) colaboreazã cu Secţia de cooperare internaţionalã, integrare europeanã, informare publicã şi relaţii cu presa pentru cunoaşterea legislaţiei şi sistemelor de drept ale altor state şi întocmeşte lucrãri de sintezã privind rolul, atribuţiile şi evoluţia Ministerului Public; h) participã la elaborarea ori la dezbaterea proiectelor de acte normative de cãtre autoritãţile publice; i) participã, prin procurorul şef al Serviciului de analizã, studii şi documentare, criminologie şi statisticã, ca membru de drept, la şedinţele Consiliului ştiinţific al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; j) asigurã participarea, fãrã drept de vot, prin procurorii din cadrul Secţiei de analizã, studii, probleme ale minorilor, evidenţã, perfecţionare profesionalã şi informaticã, care au întocmit note de studiu, la şedinţele Consiliului ştiinţific al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; k) întocmeşte lucrãrile de secretariat ale Consiliului ştiinţific al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; l) asigurã ducerea la îndeplinire a mãsurilor luate în şedinţele Consiliului ştiinţific al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind probleme de drept ridicate şi pe cele stabilite de conducerea Ministerului Public în legãturã cu valorificarea acestora; m) solicitã secţiilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celorlalte parchete din teritoriu copii ale unor soluţii în vederea întocmirii unor baze de date pe diverse materii: penal, procesual penal, civil, procesual civil, în vederea valorificãrii. ART. 61 Biroul de documentare are urmãtoarele atribuţii: a) administreazã fondul documentar al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi coopereazã în vederea dezvoltãrii acestuia cu alte compartimente similare din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţionalã, Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Consiliul Legislativ; b) identificã lucrãrile nou-apãrute, ţinând legãtura cu Biblioteca Academiei, Biblioteca Centralã de Stat, Biblioteca Centralã Universitarã, bibliotecile facultãţilor de drept şi a Institutului de Cercetãri Juridice, cu editurile şi cu alte instituţii de profil, şi propune achiziţionarea acestora; c) distribuie secţiilor şi parchetelor jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Constituţionale şi a curţilor internaţionale; d) asigurã evidenţa computerizatã a fondului documentar, a legislaţiei şi jurisprudenţei şi oferã informaţiile necesare documentãrii procurorilor, precum şi personalului auxiliar; e) sprijinã cabinetele de documentare ale parchetelor în organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a activitãţii, se preocupã de dotarea acestora cu materiale juridice şi propune mãsuri pentru perfecţionarea activitãţii lor; f) organizeazã întocmirea de culegeri de acte normative, repertorii, broşuri, buletine informative şi altele, pentru documentarea juridicã a procurorilor; g) îndrumã şi coordoneazã activitatea de documentare juridicã a parchetelor; h) ţine computerizat evidenţa la zi a legislaţiei României şi a ordinelor procurorului general, a altor acte normative de interes general. ART. 62 Biroul de criminologie are urmãtoarele atribuţii: a) centralizeazã, prelucreazã şi arhiveazã informaţiile şi datele statistice privind activitatea infracţionalã; b) efectueazã studii privind cauzele care genereazã şi condiţiile care favorizeazã infracţiunile împotriva vieţii, infracţiunile de corupţie, criminalitatea organizatã şi alte categorii de infracţiuni şi prezintã ministrului justiţiei şi conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie concluziile cercetãrilor efectuate, precum şi propuneri privind eliminarea cauzelor criminalitãţii şi de perfecţionare a legislaţiei penale; c) îndrumã activitatea colectivelor de cercetare criminologicã din cadrul parchetelor de pe lângã curţile de apel şi tribunale; d) asigurã publicarea lucrãrilor cu caracter criminologic, întocmite de procurori, în Revista de criminologie, de criminalisticã şi penologie şi faciliteazã comunicarea celor mai valoroase lucrãri Institutului de Cercetãri Juridice al Academiei Române şi instituţiilor de profil din ţarã şi din strãinãtate; e) asigurã informaţiile, datele şi materialele necesare conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi altor reprezentanţi ai Ministerului Public, în vederea participãrii acestora la reuniunile organizate de organismele O.N.U., Consiliul Europei şi de alte organizaţii şi instituţii internaţionale şi naţionale; f) în realizarea atribuţiilor sale, colaboreazã direct cu Institutul Naţional de Criminologie din structura Ministerului Justiţiei şi cu orice alte structuri cu atribuţii criminologice, prin schimb reciproc de informaţii, organizarea de studii, cercetãri şi manifestãri ştiinţifice comune, precum şi prin orice alte activitãţi specifice. ART. 63 Biroul de statisticã judiciarã are urmãtoarele atribuţii: a) stabileşte, în colaborare cu alte compartimente din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, beneficiare ale datelor statistice, indicatorii statistici privind fenomenul infracţional şi activitatea parchetelor şi propune instituirea, modificarea sau desfiinţarea unor formulare statistice; b) centralizeazã datele din formularele statistice şi controleazã exactitatea acestora; c) îndrumã activitatea de statisticã judiciarã a parchetelor de pe lângã curţile de apel, tribunale, tribunalele pentru minori şi familie şi judecãtorii; d) asigurã documentarea personalului Ministerului Public în domeniul statisticii judiciare şi furnizeazã datele statistice solicitate de secţiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; e) furnizeazã date Institutului Naţional de Statisticã, cu care pãstreazã legãtura permanent. La solicitarea autoritãţilor sau a instituţiilor publice naţionale ori a altor organisme interne şi internaţionale interesate, pune la dispoziţie acestora date statistice privind starea criminalitãţii şi activitatea parchetelor, cu aprobarea conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; f) organizeazã arhivarea documentelor privind datele statistice, potrivit legii.
SECŢIUNEA a 3-a Serviciul de evidenţã şi organizare
ART. 64 Biroul de resurse umane are urmãtoarele atribuţii: a) realizeazã şi prezintã procurorului general proiectele de ordine de delegare a procurorilor şi personalului auxiliar din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) întocmeşte şi înainteazã Consiliului Superior al Magistraturii actele necesare în vederea menţinerii în funcţie a magistraţilor procurori, dupã împlinirea vârstei de pensionare, precum şi reîncadrarea în funcţie dupã împlinirea acestei vârste, pentru procurorii de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) întocmeşte documentaţia necesarã în vederea suspendãrii din funcţie a procurorilor de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; d) organizeazã examenele şi concursurile pentru încadrarea şi promovarea personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; e) întocmeşte proiectele ordinelor de numire, promovare, detaşare, trecere în alte sectoare de activitate, de transfer sau de eliberare din funcţie a funcţionarilor publici, a personalului contractual şi a personalului auxiliar de specialitate din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; f) întocmeşte proiectele contractelor individuale de muncã ale personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi examineazã îndeplinirea condiţiilor legale pentru acordarea de trepte şi grade; g) efectueazã cercetãri prealabile, exercitã, stabileşte şi propune aplicarea unor sancţiuni administrative personalului auxiliar de specialitate şi personalului contractual din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asigurã documentaţia privind eliberarea acestora din funcţie; h) întocmeşte şi prezintã procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie proiectele ordinelor de stabilire a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale procurorilor de la toate parchetele, precum şi ale personalului auxiliar încadrat la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; i) examineazã contestaţiile procurorilor şi ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor salariale şi luarea altor mãsuri administrative; j) calculeazã drepturile bãneşti cuvenite procurorilor şi personalului auxiliar de specialitate ca urmare a majorãrilor intervenite, concediilor medicale, suspendãrii activitãţii, pensionãrii, recalculãrii pensiilor, acordãrii salariilor de merit; k) acordã asistenţã de specialitate parchetelor de pe lângã curţile de apel şi parchetelor de pe lângã tribunale cu privire la evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici; l) asigurã gestionarea bazei de date cu privire la stabilirea drepturilor salariale şi ia mãsuri în vederea organizãrii şi dezvoltãrii carierei funcţionarilor publici; m) soluţioneazã contestaţiile conform <>Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici; n) centralizeazã propunerile privind modificarea structurii aparatului Ministerului Public, a statelor de personal şi de funcţii şi întocmeşte documentaţia în vederea aprobãrii acestora de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii. ART. 65 Biroul de evidenţã şi organizare are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã şi ţine evidenţa procurorilor şi a personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu de la toate parchetele, precum şi a modificãrilor intervenite ulterior; b) ţine evidenţa financiarã a tuturor posturilor de procurori, de personal auxiliar de specialitate, contractual şi de funcţionari publici, avizãri funcţii publice, fişe ale postului, transfer; c) ţine evidenţa şi opereazã ordinele procurorilor generali ai parchetelor de pe lângã curţile de apel privind personalul auxiliar de specialitate, contractual şi funcţionarii publici din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; d) întocmeşte şi depune la organele de stat competente dosarele de pensionare, precum şi documentaţia cerutã de lege privind alte probleme legate de pensionare; e) ţine evidenţa militarã a rezerviştilor şi întocmeşte lucrãrile de mobilizare la locul de muncã; f) întocmeşte, completeazã, pãstreazã şi ţine evidenţa carnetelor de muncã ale procurorilor şi personalului de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi le calculeazã vechimea în muncã; g) întocmeşte rapoartele anuale cu privire la gestiunea funcţiei şi a funcţionarilor publici; h) participã în comisiile de concurs şi în comisiile de soluţionare a contestaţiilor privind funcţionarii publici, stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; i) participã la fundamentarea proiectului bugetului de cheltuieli al Ministerului Public; j) arhiveazã, pãstreazã, selecţioneazã şi eliminã documentele, potrivit Nomenclatorului arhivistic; k) organizeazã efectuarea examenului medical prevãzut de lege de cãtre candidaţi, precum şi a controlului medical periodic prevãzut de Ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 5 din 20 ianuarie 2003, pentru personalul Ministerului Public; l) întocmeşte legitimaţiile de serviciu.
SECŢIUNEA a 4-a Serviciul pentru prevenirea delincvenţei juvenile şi ocrotirea drepturilor minorilor
ART. 66 Biroul pentru prevenirea delincvenţei juvenile şi ocrotirea minorilor fãptuitori şi victime are urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã note de studii cu privire la problemele controversate din practica judiciarã privind cauzele cu minori; b) evidenţiazã eventualele necorelãri cu legislaţia în vigoare, referitoare la minori; c) demareazã programe de pregãtire şi perfecţionare proprii, specifice Ministerului Public, în conformitate cu programele Institutului Naţional al Magistraturii; d) evidenţiazã mãsurile de ocrotire luate faţã de minorii neinfractori şi întocmeşte evidenţa cauzelor în care sunt implicaţi minori; e) elaboreazã mãsuri şi strategii care sã vizeze îmbunãtãţirea activitãţii parchetelor de pe lângã tribunalele specializate pentru minori şi familie; f) participã la toate acţiunile organizate de Ministerul Justiţiei, inclusiv la întâlnirile grupului de lucru constituit în vederea coordonãrii activitãţii privind instanţele pentru minori; g) realizeazã lucrãri cu caracter teoretic şi practic de informare cu privire la funcţionarea mecanismului de investigare a cauzelor cu minori, victime şi infractori, precum şi cu privire la serviciile de asistenţã socialã şi psihologicã oferite de instituţiile guvernamentale; h) realizeazã manuale de îndrumare practicã a poliţiştilor, procurorilor, judecãtorilor şi a lucrãtorilor sociali implicaţi în sistemul justiţiei pentru minori; i) colaboreazã cu serviciile sociale specializate în protecţia drepturilor şi intereselor minorilor, pentru o mai bunã funcţionare a activitãţii parchetelor, respectiv a tribunalelor pentru minori, prin încheierea de protocoale şi acorduri de colaborare şi cooperare; j) elaboreazã propuneri în scopul îmbunãtãţirii actelor normative aplicabile în domeniu, în vederea creãrii unor norme de drept substanţial şi procesual specifice minorilor, derogatorii de la dreptul comun; k) evidenţiazã trimestrial încãlcarea drepturilor minorilor la instanţe şi parchete; l) ţine şi publicã periodic jurisprudenţa în cauzele cu minori; m) colaboreazã direct cu Biroul de criminologie, cu Institutul Naţional de Criminologie din structura Ministerului Justiţiei şi cu orice alte structuri cu atribuţii criminologice, prin schimb reciproc de informaţii, organizarea de studii, cercetãri şi manifestãri ştiinţifice comune, precum şi prin orice alte activitãţi reciproc avantajoase; n) identificã mijloacele legale prin care Ministerul Public apãrã drepturile şi interesele minorilor, exercitã controlul asupra modului în care parchetele îşi îndeplinesc atribuţiile în acest domeniu şi informeazã conducerea secţiei asupra lipsurilor constatate; o) colaboreazã cu celelalte autoritãţi ale statului în aplicarea prevederilor legale privind adopţiile, ocrotirea pãrinteascã şi ocrotirea copiilor aflaţi în dificultate. ART. 67 Biroul pentru strategie şi implementare privind programele de prevenire şi combatere a delincvenţei juvenile exercitã urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã studii privind cauzele şi particularitãţile delincvenţei juvenile, precum şi ale violenţei în familie şi formuleazã propuneri concrete pentru elaborarea de metode şi strategii în vederea combaterii acestor fenomene; b) colaboreazã cu organizaţiile neguvernamentale acreditate în domeniu, cu instituţiile şi serviciile implicate în protecţia drepturilor şi intereselor minorilor, în vederea elaborãrii unor propuneri şi strategii comune de apãrare a drepturilor şi intereselor minorilor; c) elaboreazã propuneri în vederea îmbunãtãţirii actelor normative aplicabile în domeniu.
SECŢIUNEA a 5-a Serviciul operaţional de coordonare şi implementare a metodologiilor de urmãrire penalã - Centrul operaţional naţional
ART. 68 Biroul operaţional de coordonare şi implementare a metodologiilor de urmãrire penalã are urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã metodologia privind activitatea de urmãrire penalã în cauze complexe privind criminalitatea organizatã şi terorismul; b) organizeazã şi administreazã baza de date privind criminalitatea organizatã şi terorismul; c) desfãşoarã activitãţi specifice de pregãtire a procurorilor şi potrivit programelor Institutului Naţional al Magistraturii. ART. 69 Biroul de coordonare a activitãţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectualã are urmãtoarele atribuţii: a) examineazã soluţiile de achitare şi restituire, precum şi soluţiile de netrimitere în judecatã, pe baza informãrilor parchetelor, şi întocmeşte analize periodice pronunţate în aceastã materie; b) ţine evidenţa jurisprudenţei şi întocmeşte trimestrial un buletin al jurisprudenţei, pe care îl pune la dispoziţie Serviciului de analizã, studii şi documentare, criminologie şi statisticã, pentru a fi adus la cunoştinţã secţiilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celorlalte parchete; c) întocmeşte evaluarea semestrialã şi anualã a stãrii infracţionale în domeniul drepturilor de proprietate intelectualã şi industrialã, în vederea identificãrii şi eliminãrii deficienţelor privind cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei în domeniul drepturilor de proprietate intelectualã, materialele întocmite în acest sens urmând a fi transmise parchetelor din ţarã; d) efectueazã analize criminologice ale fenomenelor de contrafacere şi piraterie, în colaborare cu Biroul de criminologie, pentru identificarea factorilor care genereazã faptele de încãlcare a drepturilor de proprietate intelectualã, în scopul prevenirii criminalitãţii în domeniu.
SECŢIUNEA a 6-a Serviciul pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiei
ART. 70 Serviciul pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiei conduce şi coordoneazã profesional personalul de specialitate informaticã din cadrul Ministerului Public şi îşi exercitã atribuţiile prin Biroul de analizã şi proiectare sisteme informatice şi Biroul de exploatare şi întreţinere resurse. ART. 71 Biroul de analizã şi proiectare sisteme informatice are urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã activitatea de informaticã la nivelul Ministerului Public; b) coordoneazã proiectele şi contractele privind activitatea de informaticã în care este implicat Ministerul Public; c) coordoneazã aspectele legate de cariera specialiştilor IT (recrutare, promovare, instruire, specializare) la nivelul Ministerului Public; d) realizeazã proiectele informatice ce vizeazã informatizarea Ministerului Public (analizã, proiectare, realizare, implementare); e) administreazã bazele de date; f) elaboreazã planul de mentenanţã a bazelor de date, asigurând salvarea sau restaurarea datelor în caz de incident ori de dezastru; g) realizeazã şi întreţine pagina de Internet a Ministerului Public, pe care o actualizeazã lunar. ART. 72 Biroul de exploatare şi întreţinere resurse are urmãtoarele atribuţii: a) realizeazã şi administreazã reţelele de calculatoare; b) asigurã service hardware şi software pentru echipamentele din dotare; c) monitorizeazã strategia de dezvoltare a infrastructurii IT la nivelul Ministerului Public; d) participã la realizarea caietelor de sarcini, în vederea achiziţionãrii de produse informatice (hardware şi software); e) participã la recepţionarea sistemelor de calcul achiziţionate de Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; f) instruieşte personalul în utilizarea software-ului de aplicaţie (ECRIS, Lex etc.); g) instaleazã, configureazã şi administreazã sistemele de operare utilizate în Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Windows 9.x/2000/XP/2000 Server, Linux etc.); h) instaleazã şi configureazã serverele, staţiile de lucru, imprimantele, echipamentele din reţelele locale structurate (HUB-uri, switch-uri, modemuri, routere); i) configureazã, întreţine şi monitorizeazã sistemul de comunicaţii de date al Ministerului Public (WAN); j) realizeazã şi întreţine sistemul de mesagerie al Ministerului Public, prin WAN-ul existent; k) asigurã suport tehnic specialiştilor IT din unitãţile Ministerului Public: deplasãri, control şi intervenţii de la distanţã, service pack-uri; l) participã la evenimentele IT importante: seminarii, simpozioane, prezentãri; m) realizeazã activitãţi de autoperfecţionare permanentã. ART. 73 Procurorul şef serviciu are urmãtoarele atribuţii: - organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; - repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului şi îl îndrumã în vederea soluţionãrii corecte şi în termen a acestora; - soluţioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat; - îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia conducerii secţiei. ART. 74 Procurorul şef birou are urmãtoarele atribuţii: - organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; - repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului şi îl îndrumã în vederea soluţionãrii corecte şi în termen a acestora; - soluţioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat; - îndeplineşte orice sarcini din dispoziţia procurorului şef serviciu sau a conducerii secţiei.
CAP. VIII Secţia de cooperare internaţionalã, integrare europeanã, informare publicã şi relaţii cu presa
SECŢIUNEA 1 Conducerea, structura şi atribuţiile secţiei
ART. 75 (1) Secţia de cooperare internaţionalã, integrare europeanã, informare publicã şi relaţii cu presa exercitã atribuţiile care revin Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în activitatea de informare publicã şi în raporturile cu mass-media, realizeazã activitãţile legate de relaţiile externe ale Ministerului Public, în special cele privind asistenţa judiciarã internaţionalã, precum şi cele de protocol. (2) Secţia este condusã de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef adjunct secţie. (3) Procurorul şef secţie are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea personalului din secţie; b) repartizeazã lucrãri personalului secţiei şi îl îndrumã în vederea rezolvãrii lor; c) asigurã informarea operativã a procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la reflectarea în documentele organizaţiilor şi organismelor internaţionale a situaţiei stãrii infracţionale din România şi a acţiunilor de combatere a acesteia; d) participã la elaborarea şi soluţionarea lucrãrilor complexe sau de importanţã deosebitã, date în competenţa secţiei; e) îndeplineşte orice alte atribuţii din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (4) Procurorul şef adjunct secţie are urmãtoarele atribuţii: a) exercitã, în lipsa procurorului şef secţie, atribuţiile acestuia; b) soluţioneazã lucrãrile repartizate de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 76 Secţia de cooperare internaţionalã, integrare europeanã, informare publicã şi relaţii cu presa are urmãtoarea structurã: A. Serviciul de cooperare internaţionalã: a) Biroul de cooperare şi programe internaţionale; b) Biroul de asistenţã judiciarã internaţionalã; B. Serviciul de informare publicã, relaţii cu presa şi protocol: a) Biroul de informare publicã; b) Biroul relaţii cu presa; c) Biroul de protocol. Biroul de protocol este condus de un şef birou.
SECŢIUNEA a 2-a Serviciul de cooperare internaţionalã
ART. 77 Biroul de cooperare şi programe internaţionale îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) întocmeşte şi supune spre aprobare programul de cooperare dintre Ministerul Public şi instituţiile similare din strãinãtate ori organismele internaţionale; pregãteşte, în vederea negocierii şi semnãrii, proiectele protocoalelor de cooperare dintre Ministerul Public şi instituţiile similare din alte state; urmãreşte modul de realizare a acordurilor şi protocoalelor în vigoare; se îngrijeşte de redactarea lucrãrilor care vizeazã cooperarea Ministerului Public cu organismele internaţionale şi asigurã participarea reprezentanţilor parchetelor la conferinţele, simpozioanele, întrunirile şi la alte asemenea manifestãri în care se dezbat probleme specifice activitãţii acestora; urmãreşte întocmirea de rapoarte şi informãri în legãturã cu vizitele efectuate în strãinãtate de reprezentanţii Ministerului Public, pe care le prezintã conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; reţine cele mai importante probleme, aspecte şi concluzii desprinse din vizitele în strãinãtate ale reprezentanţilor Ministerului Public şi propune mãsuri pentru valorificarea lor în revistele de specialitate; b) întocmeşte periodic informãri şi studii în legãturã cu reglementãrile din legislaţia statelor europene şi a altor state privind instituţia "Ministerului Public" şi face propuneri în vederea armonizãrii legislaţiei interne cu reglementãrile internaţionale; c) urmãreşte modul de participare a procurorilor la stagii de pregãtire organizate în strãinãtate; d) efectueazã traducerea unor materiale adresate Ministerului Public; e) ţine evidenţa procurorilor care cunosc limbi strãine şi care pot fi folosiţi în activitãţile organizate de Ministerul Public; f) asigurã legãturile cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi cu misiunile diplomatice şi consulatele strãine acreditate în România, în realizarea unor atribuţii ale parchetelor; g) sprijinã activitatea de primire în audienţã de cãtre conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a diplomaţilor ori a reprezentanţilor organismelor internaţionale şi urmãreşte transmiterea în timp util a rãspunsurilor; din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, îi primeşte în audienţã pe membrii corpului diplomatic şi consular strãin din România, precum şi pe reprezentanţii organismelor internaţionale şi redacteazã proiectele de rãspunsuri scrise solicitate de aceştia; h) ţine evidenţa programelor de asistenţã oferite de Uniunea Europeanã şi de alte instituţii internaţionale sau naţionale şi asigurã gestionarea eficientã a acestora, precum şi întocmirea rapoartelor sau a rãspunsurilor la termenele stabilite; i) rãspunde de organizarea unor activitãţi (conferinţe, seminarii, simpozioane etc.) cu caracter internaţional ce se desfãşoarã în România şi care intereseazã Ministerul Public; j) pregãteşte şi furnizeazã informaţiile juridice solicitate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în România; asigurã rezolvarea cererilor autoritãţilor, instituţiilor, organismelor sau ale altor persoane strãine prin care se solicitã Ministerului Public acte, date sau informaţii care urmeazã sã fie utilizate în alte ţãri; k) îndeplineşte atribuţiile de legãturã cu "Eurojust". ART. 78 Biroul de asistenţã judiciarã internaţionalã are urmãtoarele atribuţii: a) rãspunde de efectuarea lucrãrilor şi de îndeplinirea obligaţiilor ce revin Ministerului Public în domeniul asistenţei judiciare internaţionale, în conformitate cu <>Legea nr. 302/2004 şi cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte; b) ţine evidenţa convenţiilor în care este stipulat principiul reciprocitãţii în acest domeniu; c) întocmeşte şi rãspunde de documentele şi formalitãţile necesare soluţionãrii tururor cererilor de asistenţã judiciarã internaţionalã, în materie de extrãdare activã şi pasivã, privind transferul de proceduri în materie penalã, solicitate de autoritãţile competente, româneşti şi strãine, a cererilor privind comisiile rogatorii internaţionale, precum şi privind comunicarea altor acte procedurale, formulate de autoritãţile române şi strãine, privind cererile de arestare provizorie, în cazul cererilor de extrãdare activã, precum şi referitoare la preluarea activitãţii de urmãrire penalã; d) îndeplineşte funcţia de magistrat de legãturã cu instituţiile similare din alte ţãri.
SECŢIUNEA a 3-a Serviciul de informare publicã, relaţii cu presa şi protocol
ART. 79 Biroul de informare publicã are urmãtoarele atribuţii: a) realizeazã activitãţi de informare publicã periodicã asupra evoluţiei cercetãrilor penale în diferite cauze, cu aprobarea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) ţine legãtura permanentã cu procurorii consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu procurorii şefi secţii şi cu conducãtorii parchetelor din teritoriu, pentru obţinerea de informaţii necesare reflectãrii obiective a activitãţii procurorilor; c) asigurã materialele necesare prezentãrii pe Internet a activitãţii Ministerului Public; d) îndeplineşte, potrivit legii, activitãţile de informare publicã; e) întocmeşte şi actualizeazã anual, pânã la data de 31 ianuarie a anului urmãtor, buletinul informativ, potrivit <>Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public; f) centralizeazã rapoartele întocmite de parchete şi le transmite Ministerului Informaţiilor Publice. ART. 80 Biroul relaţii cu presa îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) mijloceşte şi faciliteazã relaţiile reprezentanţilor Ministerului Public cu cei ai mass-media; b) prezintã procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori adjuncţilor sãi cererile de interviuri ale reprezentanţilor mass-media; c) organizeazã conferinţe de presã ale procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi adjuncţilor sãi; d) rãspunde de acreditarea reprezentanţilor mass-media pe lângã Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi organizeazã modalitãţile practice de transmitere a informaţiilor privind activitatea Ministerului Public; e) furnizeazã ziariştilor orice informaţie de interes public; f) acordã acreditarea ziariştilor şi a reprezentanţilor mass-media; g) asigurã difuzarea de comunicate, informãri de presã, organizarea de conferinţe de presã, interviuri sau briefinguri; h) difuzeazã ziariştilor dosare de presã legate de evenimente sau de activitãţi ale Ministerului Public; i) refuzã sau retrage acreditarea unui ziarist; motivele refuzului sau ale retragerii acreditãrii pot privi numai sãvârşirea de fapte care împiedicã desfãşurarea normalã a activitãţii Ministerului Public şi nu opiniile exprimate în presã de respectivul ziarist; j) asigurã organismului de presã, în cazul retragerii acreditãrii unui ziarist, obţinerea acreditãrii pentru un alt ziarist; k) realizeazã activitãţi de informare asupra evoluţiei cercetãrilor penale în diferite cauze şi furnizeazã, cu aprobarea conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, datele şi informaţiile noi; l) ţine legãtura permanentã cu procurorii consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu procurorii şefi secţie şi cu conducãtorii parchetelor din teritoriu, pentru obţinerea de informaţii veridice, necesare reflectãrii corecte şi obiective a activitãţii procurorului de cãtre mass-media; m) îndeplineşte oficiul de purtãtor de cuvânt al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; n) întocmeşte proiectele comunicatelor de presã şi le difuzeazã operativ mass-media, dupã aprobarea lor de cãtre procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; o) monitorizeazã informaţiile difuzate de mass-media locale şi naţionale şi identificã ştirile care au un impact negativ asupra activitãţii şi imaginii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau procurorilor din cadrul acestuia, verificã veridicitatea informaţiilor şi asigurã, dupã caz, informarea corectã a opiniei publice sau exprimã poziţia Ministerului Public faţã de problemele semnalate. ART. 81 Biroul de protocol exercitã urmãtoarele atribuţii: a) asigurã primirea de cãtre conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a delegaţiilor strãine care viziteazã România, la invitaţia Ministerului Public sau a altor instituţii, şi ia mãsurile necesare pentru asigurarea de interpreţi (traducãtori); b) organizeazã protocolul delegaţiilor stãine aflate în România la invitaţia Ministerului Public; c) asigurã formalitãţile la plecarea în strãinãtate a reprezentanţilor Ministerului Public; d) pãstreazã legãtura cu reprezentanţii instituţiilor române competente şi asigurã accesul autoturismelor Ministerului Public în locurile de parcare restrictivã. ART. 82 Procurorul şef serviciu are urmãtoarele atribuţii: - organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; - repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului şi îl îndrumã în vederea soluţionãrii corecte şi în termen a acestora; - soluţioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat; - îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia conducerii secţiei. ART. 83 Procurorul şef birou are urmãtoarele atribuţii: - organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; - repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului şi îl îndrumã în vederea soluţionãrii corecte şi în termen a acestora; - soluţioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat; - îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia procurorului şef serviciu sau a conducerii secţiei.
CAP. IX Secţia relaţii cu publicul, secretariat general, economico-financiarã şi administrativã
SECŢIUNEA 1 Conducerea, structura şi atribuţiile secţiei
ART. 84 Secţia relaţii cu publicul, secretariat general, economico-financiarã şi administrativã îndeplineşte atribuţiile ce revin Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legãturã cu activitatea de primire în audienţã, rezolvarea cererilor, plângerilor şi sesizãrilor, organizarea evidenţei şi circulaţiei corespondenţei, a arhivei, asigurarea Secretariatului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asigurarea condiţiilor materiale şi a fondurilor necesare desfãşurãrii activitãţii parchetelor, precum şi rezolvarea problemelor economico-administrative ale Ministerului Public. ART. 85 (1) Secţia este condusã de un procuror şef secţie, ajutat de un manager economic. (2) Procurorul şef secţie are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea personalului din secţie; b) repartizeazã lucrãrile personalului secţiei şi desemneazã grefierii cu atribuţii privind primirea şi înregistrarea corespondenţei; c) examineazã corespondenţa şi lucrãrile primite şi le repartizeazã compartimentelor din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, dispune trimiterea acestora spre soluţionare instituţiilor competente potrivit legii, înştiinţând petiţionarii; d) organizeazã activitatea de primire în audienţã a cetãţenilor şi, dupã caz, acordã audienţã petiţionarilor; e) aduce la cunoştinţã conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie problemele deosebite care apar în timpul audienţelor; f) coordoneazã şi îndrumã activitatea Departamentului economico-financiar; g) îndeplineşte orice alte sarcini şi lucrãri repartizate de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; h) în lipsa procurorului şef secţie, coordonarea activitãţii procurorilor se realizeazã de cãtre procurorul şef al Serviciului relaţii cu publicul şi secretariatul general. (3) Managerul economic are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea Departamentului economico-financiar; b) soluţioneazã lucrãrile repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) în lipsa procurorului şef secţie, exercitã atribuţiile ce îi revin acestuia numai cu privire la Departamentul economico-financiar; d) exercitã orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 86 (1) Secţia relaţii cu publicul, secretariat general, economico-financiarã şi administrativã are urmãtoarea structurã: A. Serviciul relaţii cu publicul şi secretariatul general; B. Departamentul economico-financiar; acesta este condus de managerul economic, care este subordonat procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, coordonat de procurorul şef secţie şi este ajutat de un director economic şi de un director tehnic; aceastã structurã executã sarcinile specifice privind activitatea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi atribuţiile legale privind execuţia bugetarã, aprovizionarea tehnico-materialã şi activitatea de investiţii pentru celelalte parchete şi are în componenţã urmãtoarele servicii: a) Serviciul financiar, contabilitate şi salarizare; b) Serviciul buget, control financiar preventiv şi angajamente bugetare; c) Serviciul investiţii, reparaţii, achiziţii publice şi protecţia muncii; d) Serviciul administrativ şi gestiuni. (2) Serviciile sunt conduse de şefi serviciu, cu excepţia Serviciului relaţii cu publicul şi secretariatul general, care este condus de un procuror şef serviciu.
SECŢIUNEA a 2-a Serviciul relaţii cu publicul şi secretariatul general
ART. 87 Serviciul relaţii cu publicul şi secretariatul general îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, programeazã şi realizeazã activitãţile de primire în audienţã a cetãţenilor la procuroriii şefi secţie sau la procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori la adjuncţii acestuia; b) aduce la cunoştinţã procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv procurorilor şefi secţie, problemele deosebite în cadrul audienţelor; c) examineazã şi repartizeazã secţiilor şi serviciilor din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi celorlalte parchete corespondenţa de competenţa lor şi transmite celorlalte autoritãţi şi instituţii publice lucrãrile de competenţa acestora, potrivit legii, înştiinţând petiţionarii; d) realizeazã funcţia de registraturã generalã, înregistreazã corespondenţa adresatã procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adjuncţilor sãi şi secţiilor; e) organizeazã şi coordoneazã activitatea de primire, înregistrare, repartizare, circulaţie şi pãstrare a lucrãrilor din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; f) realizeazã activitãţile de arhivã, potrivit legii.
SECŢIUNEA a 3-a Departamentul economico-financiar
ART. 88 Serviciul financiar, contabilitate şi salarizare are urmãtoarele atribuţii: 1. în ceea ce priveşte operaţiunile de trezorerie: a) urmãreşte şi rãspunde de execuţia plãţilor de orice fel din fondurile bugetare ori extrabugetare; b) întocmeşte documentele de platã pentru operaţiunile financiare, potrivit reglementãrilor, şi vireazã sumele cuvenite; c) urmãreşte decontarea sumelor încasate pe carduri; d) efectueazã ridicãrile şi depunerile de numerar în conturile proprii; e) verificã operaţiunile consemnate de Trezoreria Statului în extrasele de cont; f) urmãreşte încasarea cotelor-pãrţi ale cheltuielilor comune din imobilul deţinut; g) efectueazã plata drepturilor bãneşti ale salariaţilor şi rãspunde pentru corecta întocmire a formelor de platã; h) verificã şi înregistreazã în contabilitate documentele care stau la baza operaţiunilor de încasare şi plãţi cuprinse în registrul de casã; i) urmãreşte corectitudinea încasãrilor şi efectuãrii decontãrilor cu alţi ordonatori de credite; j) urmãreşte efectuarea decontãrilor cu persoanele fizice şi juridice; k) ţine evidenţa încasãrilor şi plãţilor prin casã, precum şi a celorlalte bunuri şi valori; l) îndeplineşte orice alte atribuţii de naturã financiarã prevãzute de lege; 2. în ceea ce priveşte obligaţiile fiscale: a) rãspunde de îndeplinirea obligaţiilor fiscale referitoare la taxe şi impozite şi de contribuţia la fondurile speciale, aferente drepturilor salariale; b) întocmeşte şi depune lunar declaraţiile privind îndeplinirea obligaţiilor de naturã fiscalã, potrivit legii, şi rãspunde pentru corecta întocmire a acestora; c) rãspunde de execuţia de casã a bugetului aprobat de ordonatorul principal de credite pentru activitatea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; d) verificã deconturile de cheltuieli în lei sau în valutã şi le supune aprobãrii conducerii secţiei; 3. în ceea ce priveşte relaţia cu salariaţii: a) întocmeşte documentele pentru plata drepturilor salariale şi a altor drepturi care decurg din raporturile de muncã; b) întocmeşte şi depune fişele fiscale prevãzute de lege; c) calculeazã drepturile bãneşti cuvenite salariaţilor, pe baza notelor, deciziilor şi a fişelor de prezenţã primite de la Compartimentul de resurse umane şi formare profesionalã, în vederea achitãrii acestora la datele stabilite prin contractul colectiv de muncã sau prin reglementãrile legale în domeniu; d) elibereazã adeverinţele solicitate de salariaţi.
SECŢIUNEA a 4-a Serviciul buget, control financiar preventiv şi angajamente bugetare
ART. 89 Serviciul buget, control financiar preventiv şi angajamente bugetare exercitã urmãtoarele atribuţii: 1. în ceea ce priveşte înregistrãrile în contabilitate: a) asigurã aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea şi conducerea contabilitãţii şi urmãreşte reflectarea în evidenţa contabilã a întregului proces al executãrii bugetului de venituri şi cheltuieli, înregistrând cronologic şi sistematic toate operaţiunile privind patrimoniul unitãţii; b) înregistreazã cronologic în contabilitate operaţiunile patrimoniale, cu respectarea succesiunii documentelor justificative, dupã data de întocmire sau de intrare în instituţie, şi sistematic în conturile sintetice şi analitice, cu ajutorul Registrului-jurnal; c) ţine evidenţa angajamentelor bugetare şi legale; d) verificã documentele şi efectueazã contabilizarea salariilor şi a decontãrilor cu personalul, precum şi a celor privind asigurãrile de sãnãtate. 2. în ceea ce priveşte inventarierea patrimoniului: a) rãspunde de organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de valorificarea rezultatelor acesteia; b) inventariazã patrimoniul, care cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv, şi asigurã înregistrarea acestora în Registrul-inventar, grupate în funcţie de natura lor, conform posturilor din bilanţul contabil şi potrivit normelor legale; c) inventariazã bunurile aparţinând altor persoane fizice sau juridice, aflate temporar în pãstrare ori în custodie sau pentru alte scopuri în incintã; d) înregistreazã în contabilitate, ca plusuri sau minusuri, diferenţele dintre soldurile scriptice corespunzãtoare bunurilor respective şi stocurile constatate cu ocazia inventarierii, dupã efectuarea în prealabil a compensãrilor admise, numai în cazurile în care existã riscul de confuzie între acestea pentru aceeaşi perioadã de gestiune; 3. în ceea ce priveşte evaluarea elementelor patrimoniale, cu ocazia inventarierii anuale: a) evalueazã la valoarea contabilã bunurile de natura imobilizãrilor, stocurile şi celelalte bunuri, la preţurile la care acestea au fost înregistrate în contabilitate la intrarea în patrimoniu; b) întocmeşte situaţia bunurilor depreciate şi fãrã mişcare şi înainteazã propuneri pentru valorificarea lor; c) stabileşte creanţele şi obligaţiile incerte şi în litigiu şi propune mãsurile corespunzãtoare pentru lichidarea lor; d) evalueazã la valoarea lor nominalã creanţele şi obligaţiile faţã de terţi; e) evalueazã la valoarea de utilitate fiecare element din bunurile depreciate, în funcţie de utilitatea bunului în instituţie şi de preţul pieţei; f) evalueazã la valoarea de utilitate creanţele şi obligaţiile incerte şi în litigiu, stabilitã în funcţie de valoarea lor posibil de încasat, respectiv de platã; g) evalueazã la cursul în vigoare creanţele, obligaţiile, precum şi disponibilitãţile în devize; 4. în ceea ce priveşte situaţiile lunare, trimestriale şi anuale: a) rãspunde de întocmirea dãrilor de seamã contabile, potrivit normelor emise de Ministerul Finanţelor Publice; b) stabileşte totalul sumelor debitoare şi creditoare, precum şi soldul final al fiecãrui cont; c) întocmeşte balanţa de verificare, asigurând egalitatea dintre totalul sumelor debitoare şi creditoare şi totalul soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor; d) verificã şi centralizeazã balanţele lunare de verificare analiticã; e) întocmeşte situaţia financiarã anualã, inclusiv situaţia patrimoniului şi a rezultatelor obţinute, respectiv a activelor şi pasivelor, precum şi a cheltuielilor, veniturilor şi excedentului sau deficitului; 5. în ceea ce priveşte activitatea de analizã economicã: a) întocmeşte pentru managerul economic informãri şi analize privind situaţia principalilor indicatori economico-financiari şi de eficienţã (lunar şi anual); b) întocmeşte situaţia operativã a încasãrilor din extrasele conturilor de trezorerie şi din registrul de casã; c) întocmeşte note, informãri şi analize dispuse de conducerea instituţiei; d) asigurã aplicarea legislaţiei în acest domeniu şi aduce la cunoştinţã conducerii apariţia unor situaţii financiare neprevãzute; 6. în ceea ce priveşte controlul financiar preventiv propriu (CFPP), din care derivã drepturi sau obligaţii patrimoniale pentru instituţie faţã de persoane fizice sau juridice, acesta se exercitã de cãtre persoana împuternicitã, avizatã de Ministerul Finanţelor Publice, prin viza de control financiar preventiv propriu asupra documentelor stabilite prin cadrul specific instituţiei. Verificarea constã în analiza sistematicã a operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv propriu din punct de vedere al legislaţiei, reglementãrii şi al încadrãrii în limitele prevederilor bugetare stabilite. ART. 90 Serviciul buget, control financiar preventiv şi angajamente bugetare exercitã, de asemenea, urmãtoarele atribuţii: a) primeşte şi analizeazã propunerile ordonatorilor terţiari şi secundari de credite din Ministerul Public şi întocmeşte proiectul de buget şi notele de fundamentare; b) repartizeazã anual, trimestrial şi lunar, pe ordonatori de credite subordonaţi, indicatorii financiari aprobaţi prin legea bugetului de stat pe anul respectiv şi propune spre aprobare managerului economic proiectele de buget ale ordonatorilor de credite, dupã care le comunicã în termen acestora; c) deschide lunar credite, efectueazã repartizãri şi retrageri de credite, precum şi virãri între articole pe trimestre de credite, începând cu semestrul II; d) întocmeşte documentaţia de fundamentare a propunerilor de participare anualã a bugetului de venituri şi cheltuieli al Ministerului Public; e) întocmeşte situaţiile privind execuţia de casã a bugetului; f) centralizeazã situaţiile financiare ale ordonatorilor de credite subordonaţi şi întocmeşte situaţia financiarã centralizatã pe care o depune la Ministerul Finanţelor Publice; g) întocmeşte lunar monitorizarea cheltuielilor de personal, materiale şi de capital; h) asigurã evidenţa operaţiunilor privind mijloacele extrabugetare; i) întocmeşte rapoartele de analizã economicã pe bazã de bilanţ şi propune mãsuri pentru îmbunãtãţirea activitãţii financiar-contabile.
SECŢIUNEA a 5-a Serviciul investiţii, reparaţii, achiziţii publice şi protecţia muncii
ART. 91 Serviciul investiţii, reparaţii, achiziţii publice şi protecţia muncii are urmãtoarele atribuţii: a) participã la achiziţionarea echipamentelor necesare Ministerului Public, oferind asistenţã tehnicã; b) întocmeşte proiectul planului de investiţii, în funcţie de obiectivele stabilite, defalcat pe trimestre şi pe luni, şi urmãreşte realizarea acestuia dupã aprobare; c) participã la efectuarea de prospectãri de teren şi de releveuri în scopul alegerii amplasamentelor pentru investiţiile imobiliare, atunci când este cazul; d) participã la selectarea ofertelor potenţialilor proiectanţi, executori de investiţii şi furnizori, cu ocazia licitaţiilor şi selecţiilor de oferte ocazionate; e) urmãreşte asigurarea studiilor tehnico-economice pentru investiţiile planificate; f) analizeazã periodic stadiul lucrãrilor şi propune mãsuri de încadrare în termen; g) asigurã îndrumarea şi supravegherea tehnicã în realizarea investiţiilor şi întocmeşte situaţiile periodice privind stadiul de realizare a acestora; h) asigurã gestionarea documentaţiei tehnico-economice pentru lucrãrile de investiţii; i) încheie cu organele de specialitate procesele-verbale de recepţie şi urmãreşte funcţionarea investiţiei în perioada de probã şi de garanţie; j) fundamenteazã necesarul de credite bugetare pentru investiţii, în vederea elaborãrii proiectului anual de buget pentru Ministerul Public; k) întocmeşte, supune aprobãrii şi transmite ordonatorilor terţiari de credite listele obiectivelor de investiţii aprobate prin legea bugetului de stat; l) verificã documentaţia tehnico-economicã privind lucrãrile de investiţii, de reparaţii curente şi capitale la parchete, precum şi la sediile instanţelor unde funcţioneazã parchete şi le avizeazã potrivit legii; m) ţine la zi evidenţa lucrãrilor aflate în derulare şi a celor ce urmeazã a fi începute; n) asigurã obţinerea avizelor şi a aprobãrilor necesare de la autoritãţile competente, pentru efectuarea lucrãrilor de investiţii şi reparaţii; o) controleazã pe teren lucrãrile în derulare, efectuând mãsurãtori, sondaje şi orice alte verificãri, şi propune mãsuri corespunzãtoare pentru eliminarea neregulilor constatate; p) efectueazã lucrãrile de întreţinere a clãdirii, a instalaţiilor, precum şi a întregii baze logistice a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; r) controleazã funcţionarea utilajelor, a staţiilor de hidrofor şi a celor de joasã tensiune, a instalaţiilor termice, electrice şi sanitare. ART. 92 De asemenea, Serviciul investiţii, reparaţii, achiziţii publice şi protecţia muncii exercitã urmãtoarele atribuţii: a) analizeazã propunerile ordonatorilor terţiari de credite din Ministerul Public şi întocmeşte proiectul de buget şi notele de fundamentare, potrivit legii; b) întocmeşte lucrãrile de repartizare, pe trimestre şi pe ordonatori de credite, a indicatorilor financiari aprobaţi prin legea bugetului de stat şi propune spre aprobare proiectele de buget ale ordonatorilor de credite; c) rezolvã problemele apãrute în legãturã cu operaţiunile privind deschiderea de credite; d) realizeazã documentaţia de fundamentare a propunerilor de rectificare a bugetului de venituri şi cheltuieli al Ministerului Public; e) întocmeşte situaţiile privind execuţia de casã a bugetului de venituri şi cheltuieli; f) centralizeazã dãrile de seamã contabile ale Ministerului Public şi întocmeşte bilanţul centralizat; g) centralizeazã nevoile de aprovizionare ale instituţiei ori bunurile necesare desfãşurãrii activitãţii şi întocmeşte Programul anual de activitãţi publice; h) organizeazã procedurile legale de achiziţii publice; i) întocmeşte angajamentele bugetare şi legale pentru achiziţiile publice organizate, pe care le supune aprobãrii ordonatorului de credite (managerului economic), dupã obţinerea vizei de control financiar preventiv; j) întocmeşte rapoartele legale privind procedurile de achiziţii desfãşurate; k) urmãreşte executarea întocmai şi la timp a contractelor; l) asigurã respectarea normelor de pazã contra incendiilor şi a celor de protecţie a muncii; întocmeşte planurile de pazã contra incendiilor şi de înlãturare a efectelor fenomenelor naturale periculoase; m) propune luarea mãsurilor pentru protecţia muncii, precum şi de prevenire şi stingere a incendiilor şi asigurã cunoaşterea şi aplicarea acestora de cãtre personalul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA a 6-a Serviciul administrativ şi gestiuni
ART. 93 Serviciul administrativ şi gestiuni îşi desfãşoarã activitatea în baza legislaţiei în vigoare privitoare la finanţele publice, achiziţiile publice de produse, servicii şi lucrãri şi exercitã urmãtoarele atribuţii: a) administreazã şi gestioneazã bunurile mobile şi imobile din patrimoniul propriu, indiferent de titlul cu care sunt deţinute; b) organizeazã gestionarea mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar, a mãrfurilor, a materialelor şi pieselor de schimb, a carburanţilor, lubrifianţilor şi a altor valori materiale aflate în dotare şi asigurã înscrierea numerelor de inventar pe mijloacele fixe; c) urmãreşte folosirea sau exploatarea bunurilor din dotare pentru satisfacerea nevoilor instituţiei, potrivit destinaţiei acestora; d) organizeazã şi controleazã modul de ţinere a evidenţei operative de cãtre gestionari şi ia mãsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor legale de gestionare; e) organizeazã întreţinerea şi efectuarea reparaţiilor pentru clãdiri, dotãri şi alte active din patrimoniul instituţiei, în regie proprie sau cu terţi; f) urmãreşte încheierea şi derularea contractelor de întreţinere-reparaţii (service) pentru utilajele şi instalaţiile din dotare, confirmând îndeplinirea obligaţiilor în vederea efectuãrii plãţii; g) negociazã, propune şi urmãreşte executarea în bune condiţii a contractelor de prestãri de servicii încheiate; h) participã la acţiunile de inventariere a bunurilor şi valorilor pe care le gestioneazã şi formuleazã propuneri de noi dotãri cu mijloace fixe şi obiecte de inventar pentru asigurarea echipamentului de lucru necesar, precum şi cu alte bunuri; i) face propuneri de casare a bunurilor din dotare la comisiile de inventariere, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, şi asigurã valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea bunurilor, pentru care se obţine aprobare; j) asigurã condiţii corespunzãtoare de lucru pentru salariaţi; k) organizeazã activitãţile prevãzute la lit. a)-i), pentru care are dotãri şi personal, iar pentru alte activitãţi necesare propune încheierea de contracte de prestãri de servicii cu terţi şi urmãreşte realizarea acestora, confirmând plata; l) depoziteazã şi distribuie mãrfurile, piesele de schimb şi carburanţii, pe care le preia în gestiune şi le elibereazã pe baza bonurilor de consum; m) organizeazã activitatea de exploatare a parcului auto propriu, asigurând condiţiile de garare şi urmãrirea consumului de carburanţi şi de lubrifianţi, cu încadrarea în normele de consum, şi întocmeşte evidenţa operativã; n) organizeazã gestionarea arhivei aferente activitãţii proprii şi asigurã condiţiile de pãstrare, potrivit termenelor prevãzute în Nomenclatorul arhivistic; o) acordã viza "Bun de platã". ART. 94 De asemenea, Serviciul administrativ şi gestiuni exercitã urmãtoarele atribuţii: a) face propuneri privind proiectul de buget, referitoare la cheltuielile de întreţinere, materiale şi de capital pentru Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) organizeazã şi asigurã achiziţionarea bunurilor necesare activitãţii, potrivit legii; c) asigurã transportul de persoane şi de materiale, precum şi întreţinerea şi exploatarea autoturismelor din dotarea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; d) emite foile de parcurs; e) întocmeşte fişa activitãţii zilnice pentru parcul auto, precum şi situaţia privind consumul de carburanţi din cursul lunii, pentru fiecare autoturism, pe care o depune la Serviciul financiar, contabilitate şi salarizare, dãri de seamã contabile şi analize economice, la sfârşitul lunii; f) verificã, în prima zi a lunii, stocul de carburanţi pentru fiecare autoturism şi consemneazã stocul existent într-un proces-verbal; g) asigurã reparaţiile curente, întreţinerea, curãţenia şi administrarea sediului Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; h) întocmeşte anual, pe camere, listele privind inventarierea bunurilor, iar periodic, referatele pentru procurarea de materiale şi obiecte de inventar, pe baza solicitãrilor compartimentelor de resort ori din oficiu; i) conduce evidenţa gestionarã a patrimoniului Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; j) asigurã, împreunã cu trupele de jandarmi, securitatea şi paza sediului Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; k) orice alte atribuţii dispuse de managerul economic. ART. 95 Şeful serviciului are urmãtoarele atribuţii: - organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; - repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului şi îl îndrumã în vederea soluţionãrii corecte şi în termen a acestora; - soluţioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special cele cu un grad de complexitate ridicat; - îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia conducerii secţiei. ART. 96 Şeful biroului are urmãtoarele atribuţii: - organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; - repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului şi îl îndrumã în vederea soluţionãrii corecte şi în termen a acestora; - soluţioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special cele cu un grad de complexitate ridicat; - îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia procurorului şef serviciu sau a conducerii secţiei.
CAP. X Secţia de inspecţie
SECŢIUNEA 1 Conducerea, structura şi atribuţiile secţiei
ART. 97 Secţia de inspecţie îndeplineşte atribuţiile care revin Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legãturã cu controlul asupra activitãţii procurorilor din cadrul Ministerului Public, care se realizeazã potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 98 (1) Secţia este condusã de un procuror şef secţie ajutat de un procuror şef adjunct secţie. (2) Procurorul şef secţie are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã anual controlul de fond asupra activitãţii secţiilor din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a parchetelor de pe lângã curţile de apel; b) organizeazã efectuarea controalelor tematice la secţiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la parchetele de pe lângã curţile de apel, dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) analizeazã concluziile controalelor de fond şi tematice efectuate la secţiile din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prezintã procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sinteze asupra constatãrilor şi propuneri de mãsuri pentru îmbunãtãţirea activitãţii; d) analizeazã concluziile controalelor de fond şi tematice efectuate de procurorii inspectori de la parchetele de pe lângã curţile de apel şi valorificã constatãrile; e) exercitã îndrumarea metodologicã a procurorilor inspectori de la parchetele de pe lângã curţile de apel; f) întocmeşte, împreunã cu Secţia de analizã, studii, probleme ale minorilor, evidenţã, perfecţionare profesionalã şi informaticã, analize semestriale şi anuale; g) exercitã orice alte atribuţii delegate de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de ministrul justiţiei, potrivit legii. (3) Procurorul şef adjunct secţie are urmãtoarele atribuţii: a) în lipsa procurorului şef secţie, exercitã atribuţiile acestuia; b) soluţioneazã lucrãrile repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) exercitã orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 99 (1) Activitatea de control se realizeazã potrivit dispoziţiilor cuprinse în ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind desfãşurarea controlului ierarhic. (2) Secţia de inspecţie are urmãtoarea structurã: A. Serviciul de inspecţie; B. Serviciul de planificare şi metodologie a inspecţiei. (3) Serviciul de inspecţie este coordonat de un procuror inspector şef.
SECŢIUNEA a 2-a Serviciul de inspecţie
ART. 100 Serviciul de inspecţie are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã controlul de fond asupra activitãţii secţiilor din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a parchetelor de pe lângã curţile de apel, conform planificãrii; b) efectueazã controale tematice la secţiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la parchetele de pe lângã curţile de apel, dispuse de procurorul general; c) analizeazã concluziile controalelor de fond şi tematice, efectuate de procurorii inspectori de la parchetele de pe lângã curţile de apel, şi propune procurorului şef secţie modalitãţile de valorificare a constatãrilor; d) efectueazã cercetãri prealabile disciplinare dispuse de Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru procurorii din cadrul acestui parchet; e) exercitã orice alte atribuţii delegate de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de ministrul justiţiei, potrivit legii.
SECŢIUNEA a 3-a Serviciul de planificare şi metodologie a inspecţiei
ART. 101 Serviciul de planificare şi metodologie a inspecţiei are urmãtoarele atribuţii: a) exercitã îndrumarea metodologicã a procurorilor inspectori de la parchetele de pe lângã curţile de apel; b) efectueazã planificarea şi organizarea metodologicã a activitãţilor de control; c) exercitã orice alte atribuţii dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau delegate de ministrul justiţiei, potrivit legii. ART. 102 Procurorul inspector şef are urmãtoarele atribuţii: - îndrumã şi coordoneazã activitatea procurorilor inspectori din cadrul serviciului; - întocmeşte planurile semestriale de controale tematice ale serviciului, pe care le prezintã spre confirmare procurorului şef secţie; - verificã materialele întocmite de procurorii inspectori în urma controalelor sau verificãrilor efectuate şi le prezintã procurorului şef secţie cu propuneri de mãsuri; - îndeplineşte orice alte sarcini ce rezultã din ordinele procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 103 Procurorul inspector are urmãtoarele atribuţii: - efectueazã controale tematice, pe baza programelor aprobate de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele de pe lângã curţile de apel, tribunale şi judecãtorii, precum şi la secţiile din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; - sesizeazã Secţia de urmãrire penalã şi criminalisticã în cazul în care, cu prilejul activitãţilor de control, de verificare a unor materiale informative sau sesizãri, constatã sãvârşirea de cãtre procurori a unor fapte penale; - efectueazã cercetãrile prealabile disciplinare dispuse de Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; - analizeazã concluziile controalelor efectuate de procurorii inspectori de la parchetele de pe lângã curţile de apel şi prezintã propuneri pentru adoptarea de mãsuri corespunzãtoare; - exercitã îndrumarea metodologicã a procurorilor inspectori de la parchetele de pe lângã curţile de apel; - în cadrul acţiunilor de control, identificã cazurile de aplicare neunitarã a legii ori greutãţile în aplicarea unor dispoziţii legale şi face propuneri privind modul de rezolvare a acestora; - reţine şi propune spre generalizare cele mai bune metode de îndeplinire a sarcinilor; - exercitã orice alte atribuţii dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit legii; - exercitã orice alte sarcini şi lucrãri în legãturã cu serviciul, repartizate de şefii ierarhici.
CAP. XI Serviciul pentru implementarea şi derularea programelor PHARE, a celor finanţate de la bugetul statului sau de organizaţii neguvernamentale
ART. 104 (1) Serviciul pentru implementarea şi derularea programelor PHARE, a celor finanţate de la bugetul statului sau de organizaţii neguvernamentale este unitatea de implementare a programelor de acest fel la nivelul Ministerului Public şi exercitã urmãtoarele funcţii: a) de coordonare a activitãţilor prin care se realizeazã implementarea din punct de vedere tehnic a programelor; b) de management tehnic al proiectelor şi contractelor aferente, în baza fondurilor transferate de Fondul Naţional conform acordurilor de finanţare; c) de raportare cãtre Ministerul Integrãrii Europene a datelor şi informaţiilor solicitate, în calitate de coordonator naţional al asistenţei, şi pentru asigurarea funcţionãrii Sistemului informatic unic de monitorizare şi evaluare a programelor de asistenţã financiarã, precum şi de raportare cãtre Fondul Naţional, agenţiile de implementare şi Comisia Europeanã a documentelor prevãzute de procedurile PHARE. (2) În vederea implementãrii corespunzãtoare a programelor în termenele prevãzute, Serviciul pentru implementarea şi derularea programelor PHARE, a celor finanţate de la bugetul statului sau de organizaţii neguvernamentale are urmãtoarele atribuţii: a) identificã şi elaboreazã propuneri de proiecte de finanţare din fonduri PHARE pe baza prioritãţilor din Parteneriatul pentru aderare şi din alte documente programatice, în conformitate cu strategia de programare a asistenţei financiare nerambursabile, stabilitã de Ministerul Integrãrii Europene, dupã consultarea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi a secţiilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a celorlalte parchete şi structurilor de specialitate ale acestora, potenţiali beneficiari ai asistenţei; b) întreprinde toate demersurile pe care le presupune exerciţiul de programare, în vederea asigurãrii eligibilitãţii proiectelor propuse: completarea sau modificarea fişei de proiect, redimensionarea bugetului solicitat; în acest scop conlucreazã cu direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Integrãrii Europene; c) întocmeşte documentele subsecvente aprobãrii fişei de proiect pentru derularea efectivã a programului (termeni de referinţã, specificaţii tehnice, convenţii de înfrãţire), cu sprijinul structurilor de specialitate, unde este cazul; d) îndeplineşte sarcinile ce îi revin pentru organizarea licitaţiilor, evaluarea ofertelor, selectarea contractorului, negocierea şi încheierea contractului, în colaborare cu agenţia de implementare; e) supravegheazã în permanenţã îndeplinirea de cãtre contractor a obligaţiilor asumate în conformitate cu termenii de referinţã; f) atestã realitatea serviciilor menţionate în facturile remise de contractori, în vederea efectuãrii plãţii de cãtre agenţia de implementare; g) planificã şi rãspunde de organizarea în condiţii optime a activitãţilor aprobate prin program, inclusiv în situaţiile în care derularea efectivã a programelor este în sarcina beneficiarilor asistenţei: secţiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele ori structurile de specialitate ale acestora sau din alte instituţii; h) coordoneazã şi monitorizeazã implementarea programelor; în acest scop pãstreazã evidenţa privind obiectivele, desfãşurarea şi rezultatele programelor derulate; i) ţine evidenţa repartizãrii şi utilizãrii bunurilor achiziţionate din fondurile PHARE, conform destinaţiei şi scopului prevãzute în program; j) întocmeşte documentele de raportare periodicã privind stadiul implementãrii programelor, rapoartele de monitorizare şi evaluare a proiectelor, conform procedurilor PHARE; în acest scop beneficiazã de sprijinul beneficiarilor direcţi, dacã este cazul; k) asigurã schimbul de informaţii privind aspectele tehnice ale implementãrii programelor cu direcţiile implicate din cadrul Comisiei Europene, Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, Ministerul Integrãrii Europene, Fondul Naţional şi cu agenţiile de implementare; l) asigurã legãtura dintre Ministerul Public, în calitate de autoritate de implementare, şi Ministerul Integrãrii Europene pentru programele PHARE pe care le implementeazã; m) asigurã legãtura cu celelalte instituţii beneficiare ale asistenţei şi participã la reuniunile interinstituţionale în probleme de interes comun pentru asistenţa PHARE; n) participã la reuniunile internaţionale cu relevanţã pentru obiectul de activitate al serviciului; o) asigurã participarea la întâlnirile la nivelul conducerii Ministerului Public, legate de activitatea de asistenţã financiarã PHARE; p) îndeplineşte orice alte atribuţii care pot rezulta din necesitatea derulãrii în bune condiţii a proiectelor şi pentru asigurarea absorbţiei fondurilor alocate.
CAP. XII Biroul informaţiilor clasificate - Structura de securitate a Ministerului Public
ART. 105 Biroul informaţiilor clasificate este organizat şi funcţioneazã potrivit ordinelor nr. 101/2002 şi nr. 75/2003 ale procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia de cãtre Ministerul Public a informaţiilor clasificate, precum şi în baza <>hotãrârii Guvernului nr. 585/2002 şi <>hotãrârii Guvernului nr. 781/2002 .
CAP. XIII Biroul juridic
ART. 106 Biroul juridic asigurã apãrarea drepturilor şi intereselor legitime ale Ministerului Public - Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu Constituţia şi cu legile în vigoare, şi are urmãtoarele atribuţii: a) redacteazã acţiuni, întâmpinãri, cereri de chemare în garanţie, cereri de intervenţie, cereri reconvenţionale, cereri de suspendare, contestaţii la executare, motive de apel sau de rercurs, concluzii scrise, referate, note etc.; b) exercitã, dacã este cazul, cãile de atac legale şi ia orice alte mãsuri necesare pentru apãrarea intereselor legitime ale instituţiei; c) reprezintã interesele instituţiei în faţa instanţelor judecãtoreşti; d) asigurã asistenţã de specialitate juridicã în lucrãrile cu caracter juridic ale instituţiei şi coordoneazã aceastã activitate şi la parchetele din subordine; e) colaboreazã la întocmirea actelor specifice instituţiei, vizând activitatea proprie; f) îndeplineşte funcţia de membru al comisiei de disciplinã a funcţionarilor publici; g) avizeazã pentru legalitate actele juridice pe care le încheie instituţia; h) urmãreşte rezolvarea lucrãrilor ce îi sunt repartizate, la termen şi în condiţii de bunã calitate; i) în permanenţã se informeazã despre toate actele normative specifice activitãţii sale; j) sãptãmânal, lunar şi anual, dupã caz, prezintã conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie volumul de activitate şi orice relaţii care îi sunt solicitate din domeniul sãu de activitate; k) pentru activitatea desfãşuratã rãspunde direct procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi adjunctului acestuia.
CAP. XIV Serviciul de audit intern
ART. 107 (1) Serviciul de audit intern îşi desfãşoarã activitatea potrivit prevederilor <>art. 9 şi 10 din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, ale <>Ordinului ministrului finanţelor nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activitãţii de audit public intern, precum şi ale Normelor metodologice nr. 68/C3/2003 ale Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind organizarea şi funcţionarea auditului public intern la Ministerul Public. (2) Serviciul de audit intern este condus de un şef serviciu, care este subordonat direct procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Serviciul de audit intern organizeazã evidenţa unitãţilor auditate şi a problemelor ce trebuie urmãrite pentru remedierea deficienţelor şi este însãrcinat sã efectueze, în condiţiile legii, controlul de gestiune la toate parchetele. În cadrul acţiunilor de control se va verifica respectarea normelor legale cu privire la: a) existenţa, integritatea, pãstrarea şi paza bunurilor deţinute cu orice titlu; b) utilizarea valorilor materiale de orice fel, casarea şi declasarea bunurilor materiale; c) efectuarea, în numerar sau prin cont, a încasãrilor şi plãţilor de orice naturã, inclusiv a salariilor şi reţinerilor din salariu, precum şi a altor obligaţii faţã de personal; d) întocmirea şi circulaţia documentelor primare, tehnico-operative şi contabile, precum şi realitatea datelor înscrise în acestea. ART. 108 (1) Atribuţiile principale ale Serviciului de audit intern sunt urmãtoarele: a) elaboreazã norme metodologice specifice dupã care îşi desfãşoarã activitatea şi elaboreazã planul anual de audit public intern pe care îl supune aprobãrii procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau al parchetului de pe lângã curtea de apel ori, dupã caz, prim-procurorului parchetului de pe lângã tribunal; b) examineazã legalitatea, regularitatea şi conformitatea operaţiunilor, identificã erorile, risipa, gestiunea defectuoasã şi fraudele şi propune mãsuri şi soluţii pentru recuperarea pagubelor, precum şi pentru sancţionarea celor vinovaţi, dupã caz; c) supravegheazã regularitatea sistemelor de fundamentare a deciziei, precum şi activitãţile de planificare, programare, organizare, coordonare, urmãrire şi control al îndeplinirii deciziilor; d) evalueazã economicitatea, eficacitatea şi eficienţa cu care sistemele de conducere şi de execuţie existente în parchetele de pe lângã curţile de apel şi tribunale, precum şi în Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie utilizeazã resursele financiare, umane şi materiale, pentru îndeplinirea obiectivelor şi obţinerea rezultatelor stabilite; e) identificã slãbiciunile sistemelor de conducere şi de control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme şi propune mãsuri pentru corectarea acestora, precum şi pentru diminuarea riscurilor, dupã caz; f) întocmeşte proiectul planului anual de audit; g) verificã modul de organizare şi desfãşurare a activitãţii de control preventiv; h) realizeazã lucrãri de arhivare a actelor privind activitatea de audit intern conform legislaţiei în vigoare. (2) Serviciul de audit intern auditeazã cel puţin o datã la 3 ani toate parchetele, prin sondaj, în raport cu volumul, valoarea şi natura bunurilor. (3) Activitatea de control se desfãşoarã pe baza planului de audit anual aprobat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (4) Serviciul de audit intern propune procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, conducãtorilor parchetelor verificate tragerea la rãspundere, în limitele atribuţiilor ce le revin, a persoanelor vinovate de neregulile constatate. ART. 109 Şeful Serviciului de audit intern are urmãtoarele atribuţii: - organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; - repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului şi îl îndrumã în vederea soluţionãrii corecte şi în termen a acestora; - soluţioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special pe cele cu un grad de complexitate ridicat; - îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia conducerii secţiei. ART. 110 Auditorul public intern se subordoneazã şefului Serviciului de audit intern şi are urmãtoarele atribuţii: - verificã modul de angajare a cheltuielilor bugetare; - verificã bilanţul contabil; - verificã inventarierea patrimoniului şi modul de efectuare a achiziţiilor publice; - întocmeşte raportul de audit public intern; - exercitã alte atribuţii potrivit legii.
TITLUL IV Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângã curţile de apel
CAP. I Conducerea şi structura parchetelor de pe lângã curţile de apel
ART. 111 (1) Parchetele de pe lângã curţile de apel sunt conduse de procurori generali, ajutaţi de unul sau, dupã caz, doi procurori generali adjuncţi, conform numãrului stabilit prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) La Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti procurorul general este ajutat de 3 adjuncţi. (3) Procurorul general adjunct ori, dupã caz, procurorii generali adjuncţi acţioneazã pentru ducerea la îndeplinire a mãsurilor dispuse de procurorul general, coordonând şi controlând activitatea secţiilor ori a altor compartimente ale parchetului, repartizate de acesta. (4) Procurorul general îl desemneazã pe unul dintre procurorii generali adjuncţi pentru a-l înlocui de drept în perioada absenţei sale. (5) Unde existã un singur procuror general adjunct, acesta este înlocuitorul de drept al procurorului general. (6) Procurorul general poate delega dreptul de semnãturã numai procurorului general adjunct sau, dupã caz, procurorilor generali adjuncţi. ART. 112 Procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel are urmãtoarele atribuţii: 1. conduce şi coordoneazã activitatea de îndeplinire a sarcinilor ce revin parchetului potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 2. îl desemneazã pe unul dintre adjuncţii sãi la conducerea Biroului informaţiilor clasificate; 3. conduce Compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemneazã un purtãtor de cuvânt; 4. organizeazã împreunã cu procurorul şef secţie activitatea de urmãrire penalã proprie, precum şi pe cea desfãşuratã de cãtre parchetele de pe lângã tribunale şi judecãtorii; 5. organizeazã periodic conferinţe de presã; 6. repartizeazã procurorii pe secţii, servicii şi alte compartimente din cadrul parchetului; 7. elaboreazã semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângã curtea de apel, asigurã şi urmãreşte realizarea integralã a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevãzute; 8. asigurã corelarea programelor de activitate ale parchetelor din circumscripţie: aprobã, când este cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a unor obiective; 9. asigurã organizarea judicioasã a muncii şi utilizarea raţionalã a resurselor umane şi materiale; 10. ia mãsuri pentru stabilirea unei metodologii unitare de lucru a activitãţii proprii şi a activitãţii celorlalte parchete din circumscripţii; 11. reprezintã parchetul în relaţiile de serviciu cu alte instituţii, organisme şi organizaţii de acelaşi nivel de competenţã, precum şi în relaţiile cu mass-media; 12. asigurã funcţionarea sistemului informaţional potrivit metodologiei stabilite prin ordin al procurorului general; 13. asigurã controlul şi rãspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 14. examineazã trimestrial datele statistice şi operative, în ansamblu şi pe compartimente de muncã; semestrial, analizeazã cu toţi procurorii rezultatele muncii în toate compartimentele, stabilind mãsurile necesare înlãturãrii lipsurilor; 15. organizeazã, coordoneazã şi exercitã controlul la secţii şi servicii din cadrul parchetului de pe lângã curtea de apel şi al celorlalte parchete din circumscripţie, potrivit legii; 16. avizeazã referatul de evaluare a activitãţii procurorului stagiar, în vederea susţinerii examenului de capacitate; 17. avizeazã transferarea şi propune delegarea procurorilor la un alt parchet; 18. asigurã încadrarea personalului auxiliar, administrativ şi de serviciu la parchetul de pe lângã curtea de apel şi la parchetele din circumscripţie; 19. urmãreşte şi controleazã modul în care procurorii şi ceilalţi salariaţi îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu, potrivit legii; 20. ia mãsuri pentru respectarea codului deontologic al magistraţilor; 21. organizeazã supravegherea activitãţii de cercetare penalã efectuate de procurorii din cadrul parchetului de pe lângã curtea de apel şi de procurorii de la parchetele din circumscripţie; 22. ia mãsuri pentru buna organizare şi funcţionare a cabinetelor şi laboratoarelor de criminalisticã, potrivit ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 23. dispune mãsurile care se impun pentru desfãşurarea activitãţii judiciare în condiţii bune, potrivit legii; 24. participã la analiza soluţiilor pronunţate de curtea de apel; 25. organizeazã primirea în audienţã a cetãţenilor, precum şi activitatea de rezolvare a sesizãrilor, reclamaţiilor şi plângerilor; 26. asigurã conlucrarea secţiilor, serviciilor şi celorlalte compartimente de activitate de la parchetele din circumscripţie; 27. ia mãsuri pentru dotarea parchetelor cu cele necesare bunei desfãşurãri a activitãţii şi pentru aplicarea normelor de protecţie a muncii, de pazã a imobilelor şi de pazã contra incendiilor; 28. exercitã controlul asupra activitãţii grefei şi administrativ-gospodãreşti, potrivit ordinului procurorului general; 29. desemneazã, potrivit legii, procurorul care autorizeazã investigatorii şi colaboratorii sub acoperire; 30. exercitã orice alte atribuţii ce îi revin potrivit legii şi ordinelor procurorului general. ART. 113 Atribuţiile adjunctului procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel sunt urmãtoarele: 1. duce la îndeplinire ordinele şi dispoziţiile procurorului general, coordonând şi controlând activitatea secţiilor, serviciilor şi a altor compartimente, conform repartizãrii dispuse prin ordin de procurorul general; 2. soluţioneazã dosarele şi lucrãrile repartizate de procurorul general; 3. înlocuieşte de drept procurorul general pe perioada absenţei temporare a acestuia, în cazul în care a fost desemnat sã exercite atribuţiile care îi revin în aceastã calitate; 4. conduce Biroul informaţiilor clasificate potrivit legii; 5. prezintã spre aprobare procurorului general obiectivele şi activitãţile care urmeazã a fi incluse în programul de activitate semestrial; 6. organizeazã participarea procurorilor de la parchetele de pe lângã curtea de apel la şedinţele de judecatã; 7. organizeazã participarea procurorilor de la parchetul de pe lângã curtea de apel la judecarea de fond, apel şi recurs a cauzelor penale şi civile şi urmãreşte pregãtirea procurorilor pentru şedinţele de judecatã; 8. organizeazã şedinţele sãptãmânale de analizã a soluţiilor şi rãspunde de examinarea temeiniciei şi legalitãţii hotãrârilor judecãtoreşti, de acţionarea cu apel, recurs şi formularea de propuneri pentru recurs în anulare; 9. asigurã studierea şi rezolvarea problemelor de drept din activitatea parchetelor şi propune primului-procuror tematici pentru învãţãmântul profesional sau pentru simpozioanele organizate de parchet; participã şi sprijinã activitatea de perfecţionare profesionalã şi de instruire a procurorilor stagiari; 10. asigurã studierea practicii instanţelor de judecatã şi organizeazã sesizarea cazurilor de aplicare neunitarã a unor dispoziţii legale, acţionând, dupã caz, cu propuneri pentru recurs în interesul legii; 11. rãspunde de activitatea de documentare juridicã şi urmãrerşte dotarea şi funcţionarea în bune condiţii a cabinetelor de documentare; 12. exercitã controlul operativ curent asupra lucrãrilor efectuate în cadrul compartimentelor de care rãspunde; 13. participã în instanţã la judecarea cauzelor penale şi civile complexe sau din dispoziţia procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel; 14. participã la întocmirea lucrãrilor de analizã şi la efectuarea unor studii la nivelul parchetului de pe lângã curtea de apel; analizeazã, când este cazul, activitatea secţiei judiciare; 15. primeşte cetãţenii în audienţã potrivit regulamentului stabilit şi rezolvã sesizãrile, reclamaţiile şi plângerile repartizate; 16. rãspunde de activitatea de grefã, contabilitate şi administrativã, urmãrind îndeplinirea sarcinilor ce revin acestor compartimente, potrivit ordinului procurorului general; 17. îndeplineşte orice alte atribuţii şi lucrãri în legãturã cu serviciul, repartizate de procurorul general. ART. 114 (1) Structura parchetelor de pe lângã curţile de apel este urmãtoarea: A. Secţia de urmãrire penalã; B. Secţia judiciarã; C. Secţia pentru minori şi familie; D. Compartimentul procurori inspectori; E. Serviciul de combatere a criminalitãţii organizate şi antidrog. (2) La Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti funcţioneazã Secţia de supraveghere a urmãririi penale, iar la parchetele de pe lângã curţile de apel Constanţa şi Galaţi, Secţia maritimã şi fluvialã. (3) Secţiile şi serviciile sunt conduse de procurori-şefi.
CAP. II Secţia de urmãrire penalã
ART. 115 Secţia de urmãrire penalã îndeplineşte atribuţiile parchetului de pe lângã curtea de apel în legãturã cu activitatea de urmãrire penalã. ART. 116 Secţia de urmãrire penalã exercitã urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele prevãzute de Codul de procedurã penalã şi de alte legi; b) exercitã supravegherea activitãţii de cercetare penalã efectuate de organele de cercetare penalã, potrivit legii; c) asigurã folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmãrire penalã şi îndrumã procurorii criminalişti de la parchetele subordonate; d) organizeazã activitatea de cercetare criminologicã şi de valorificare a rezultatelor acesteia în legãturã cu cauzele care genereazã şi condiţiile care favorizeazã sãvârşirea de infracţiuni; e) soluţioneazã plângerile împotriva mãsurilor şi actelor de urmãrire penalã şi rezolvã conflictele de competenţã între procurori, potrivit legii; f) analizeazã cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale faţã de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv şi propune mãsuri corespunzãtoare.
CAP. III Secţia de supraveghere a urmãririi penale
ART. 117 Secţia de supraveghere a urmãririi penale a Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti exercitã în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute la art. 116 lit. b), c), d), e) şi f).
CAP. IV Secţia maritimã şi fluvialã
ART. 118 La parchetele de pe lângã curţile de apel Constanţa şi Galaţi funcţioneazã secţii maritime şi fluviale, care îndeplinesc în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute în cap. III din titlul III cu privire la cauzele penale care se judecã în primã instanţã de secţiile maritime şi fluviale ale curţilor de apel.
CAP. V Secţia judiciarã
ART. 119 (1) Secţia judiciarã îndeplineşte atribuţiile parchetului de pe lângã curtea de apel în legãturã cu activitatea judiciarã: a) asigurã şi urmãreşte pregãtirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile, în cazurile prevãzute de lege; b) exercitã cãile de atac împotriva hotãrârilor pronunţate de curtea de apel, potrivit legii; c) identificã cazurile de aplicare neunitarã a legii şi face propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii; d) analizeazã cauzele în care instanţele judecãtoreşti au pronunţat hotãrâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror şi prezintã propuneri corespunzãtoare. (2) La Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucureşti funcţioneazã o secţie judiciarã penalã şi o secţie judiciarã civilã, care exercitã în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute la alin. (1) lit. a)-d).
CAP. VI Secţia pentru minori şi familie
ART. 120 Secţia pentru minori şi familie îndeplineşte atribuţiile parchetului de pe lângã curtea de apel în cauzele privind minori, prevãzute de lege.
CAP. VII Compartimentul procurori inspectori
ART. 121 Activitatea de control se realizeazã potrivit legii şi ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 122 Compartimentul procurori inspectori exercitã urmãtoarele atribuţii: a) întocmeşte proiectele programelor de control la parchetele din circumscripţia teritorialã a parchetului de pe lângã curtea de apel şi le prezintã spre aprobare procurorului general, urmãrindu-se ca fiecare parchet sã fie supus controlului de fond cel puţin o datã la 2 ani; b) prezintã procurorului general tematici speciale de control la parchetele din circumscripţia teritorialã; c) efectueazã acţiunile de control programate; d) efectueazã, în condiţiile legii, cercetarea prealabilã în vederea exercitãrii acţiunii disciplinare; e) exercitã alte atribuţii dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii, de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel, de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori de ministrul justiţiei, potrivit legii.
CAP. VIII Serviciul de combatere a criminalitãţii organizate şi antidrog
ART. 123 Serviciul de combatere a criminalitãţii organizate şi antidrog are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele prevãzute la art. 28^1 pct. 1 lit. b) şi c) din Codul de procedurã penalã, dacã au ca obiect infracţiuni de criminalitate organizatã, trafic de droguri, trafic de persoane, spãlare de bani, date în competenţa sa potrivit legii; b) efectueazã urmãrirea penalã în celelalte cauze date prin lege în competenţa parchetului de pe lângã curtea de apel, dacã au ca obiect infracţiuni de criminalitate organizatã, în înţelesul legii, şi trafic de droguri; c) conduce şi controleazã activitãţile procesuale efectuate de organele de poliţie judiciarã în cauzele privind infracţiunile prevãzute la lit. a) şi b); d) exercitã supravegherea activitãţii de urmãrire penalã efectuate de organele de poliţie judiciarã în cauze având ca obiect infracţiuni asociate criminalitãţii organizate, în înţelesul legii, care se judecã în primã instanţã de curtea de apel; e) ţine evidenţa cauzelor prevãzute la lit. d), în care s-a dispus începerea urmãririi penale, şi urmãreşte soluţionarea operativã şi temeinicã a acestora.
TITLUL V Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângã tribunale
CAP. I Conducerea şi structura parchetelor de pe lângã tribunale
ART. 124 (1) Parchetele de pe lângã tribunale sunt conduse de prim-procurori, ajutaţi de unul sau, dupã caz, doi prim-procurori adjuncţi, în funcţie de volumul de activitate. (2) La Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucureşti prim-procurorul este ajutat de 3 prim-procurori adjuncţi. (3) Prim-procurorul adjunct ori, dupã caz, prim-procurorii adjuncţi acţioneazã pentru ducerea la îndeplinire a mãsurilor dispuse de prim-procuror, coordonând şi controlând activitatea secţiilor ori a altor compartimente ale parchetului, repartizate de acesta. (4) Prim-procurorul îl desemneazã pe unul dintre prim-procurorii adjuncţi pentru a-l înlocui de drept în perioada absenţei sale. În cazul existenţei unui singur prim-procuror adjunct, acesta este înlocuitorul de drept al prim-procurorului. (5) Prim-procurorul poate delega dreptul de semnãturã numai prim-procurorului adjunct sau, dupã caz, prim-procurorilor adjuncţi. ART. 125 (1) Structura parchetelor de pe lângã tribunale este urmãtoarea: A. Secţia de urmãrire penalã; B. Secţia judiciarã; C. Biroul de combatere a criminalitãţii organizate şi antidrog. (2) La Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucureşti funcţioneazã, de asemenea, Secţia de supraveghere a urmãririi penale, iar la parchetele de pe lângã tribunalele Constanţa şi Galaţi, Secţia maritimã şi fluvialã. (3) Secţiile şi birourile sunt conduse de procurori-şefi.
CAP. II Secţia de urmãrie penalã
ART. 126 Secţia de urmãrire penalã îndeplineşte atribuţiile parchetului de pe lângã tribunal în legãturã cu activitatea de urmãrire penalã. ART. 127 Secţia de urmãrire penalã exercitã urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele prevãzute de Codul de procedurã penalã şi de alte legi; b) exercitã supravegherea activitãţii de urmãrire penalã efectuate de organele de cercetare penalã în cauze care se judecã în primã instanţã de tribunal; c) asigurã folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmãrire penalã şi îndrumã procurorii criminalişti de la parchetele subordonate; d) soluţioneazã plângerile împotriva mãsurilor şi actelor de urmãrire penalã şi rezolvã conflictele de competenţã între procurori, potrivit legii; e) urmãreşte modul de apãrare a drepturilor şi intereselor minorilor, precum şi ale persoanelor puse sub interdicţie de organele şi instituţiile judeţene.
CAP. III Secţia de supraveghere a urmãririi penale
ART. 128 Secţia de supraveghere a urmãririi penale a Parchetului de pe lângã Tribunalul Bucureşti realizeazã în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute la art. 117 lit. b), d) şi e).
CAP. IV Secţia maritimã şi fluvialã
ART. 129 Secţiile maritime şi fluviale ale parchetelor de pe lângã tribunalele Constanţa şi Galaţi îndeplinesc în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute în cap. II din titlul IV cu privire la cauzele penale care se judecã în primã instanţã de secţiile maritime şi fluviale ale tribunalelor.
CAP. V Secţia judiciarã
ART. 130 (1) Secţia judiciarã îndeplineşte atribuţiile parchetului de pe lângã tribunal în legãturã cu activitatea judiciarã: a) asigurã şi urmãreşte pregãtirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile, în cazurile prevãzute de lege; b) exercitã cãile de atac împotriva hotãrârilor pronunţate de tribunal; c) identificã cazurile de aplicare neunitarã a legii şi face propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii. (2) La Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucureşti existã o secţie judiciarã penalã şi o secţie judiciarã civilã, care exercitã în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute la alin. (1) lit. a)-c), în cauzele civile.
CAP. VI Biroul de combatere a criminalitãţii organizate şi antidrog
ART. 131 Biroul de combatere a criminalitãţii organizate şi antidrog îndeplineşte competenţa parchetelor de pe lângã tribunal în cauzele de criminalitate organizatã şi trafic de droguri şi are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele date prin lege în competenţa parchetelor de pe lângã tribunal, cã au ca obiect infracţiuni de criminalitate organizatã sau asociate acestora, trafic de persoane, trafic de droguri, spãlare de bani, potrivit legii; b) conduce şi controleazã activitãţile procesuale efectuate de poliţia judiciarã în cauzele privind infracţiunile prevãzute la lit. a); c) exercitã supravegherea activitãţii de urmãrire penalã efectuate de organele de cercetare penalã ale poliţiei judiciare în cauze având ca obiect infracţiuni asociate criminalitãţii organizate, de competenţa parchetelor de pe lângã tribunale, potrivit legii.
CAP. VII Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângã tribunalele pentru minori şi familie
ART. 132 (1) Parchetele de pe lângã tribunalele pentru minori şi familie sunt organizate şi funcţioneazã potrivit dispoziţiilor <>art. 41 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã. (2) Parchetele de pe lângã tribunalele pentru minori şi familie exercitã în mod corespunzãtor atribuţiile parchetelor de pe lângã tribunale şi judecãtorii în cauzele cu minori. ART. 133 Procurorul şef birou are urmãtoarele atribuţii: - organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; - repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului şi îl îndrumã în vederea soluţionãrii corecte şi în termen a acestora; - soluţioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special pe cele cu un grad de complexitate ridicat; - îndeplineşte orice sarcini din dispoziţia procurorului şef serviciu sau a conducerii secţiei.
TITLUL VI Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângã judecãtorii
CAP. I Conducerea şi structura parchetelor de pe lângã judecãtorii
ART. 134 (1) Parchetele de pe lângã judecãtorii sunt conduse de prim-procurori, ajutaţi, în cazul unitãţilor mari, de prim-procurori adjuncţi. (2) Prim-procurorul ajunct acţioneazã pentru ducerea la îndeplinire a mãsurilor dispuse de prim-procuror, coordonând şi controlând activitatea compartimentelor parchetului, repartizate de acesta. (3) În perioada absenţei prim-procurorului, înlocuitorul sãu de drept este prim-procurorul adjunct. În cazul în care nu existã funcţia de prim-procuror adjunct, pe perioada absenţei prim-procurorului parchetului de pe lângã judecãtorie, la propunerea acestuia, prim-procurorul parchetului de pe lângã tribunal va desemna, în scris, un înlocuitor, ale cãrui acte procedurale vor fi confirmate de procurorul ierarhic superior. (4) Prim-procurorul poate delega dreptul de semnãturã numai prim-procurorului adjunct. ART. 135 (1) La parchetele de pe lângã judecãtoriile Constanţa şi Galaţi funcţioneazã Secţia maritimã şi fluvialã, care îndeplineşte în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute în cap. II cu privire la cauzele penale care se judecã în primã instanţã de secţia maritimã şi fluvialã a judecãtoriei. (2) Secţia maritimã şi fluvialã este condusã de un procuror-şef.
CAP. II Atribuţiile parchetelor de pe lângã judecãtorii
ART. 136 Parchetele de pe lângã judecãtorii exercitã urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã, potrivit legii, urmãrirea penalã în cauzele care se judecã în primã instanţã de judecãtorie; b) exercitã supravegherea activitãţii de urmãrire penalã efectuate de organele de cercetare penalã în cauzele care se judecã în primã instanţã de judecãtorie; c) ţine evidenţa cauzelor prevãzute la lit. b), în care s-a dispus începerea urmãririi penale, şi urmãreşte soluţionarea operativã şi temeinicã a acestora; d) verificã periodic actele şi lucrãrile cauzelor prevãzute la lit. b), în care nu s-a început urmãrirea penalã, dând îndrumãrile necesare soluţionãrii legale a acestora şi dispunând începerea urmãririi penale, dacã existã temeiuri cu privire la sãvârşirea unei infracţiuni; e) asigurã folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmãrire penalã şi organizeazã activitatea de cunoaştere a cauzelor care genereazã şi a condiţiilor care favorizeazã sãvârşirea de infracţiuni; f) soluţioneazã plângerile împotriva mãsurilor şi actelor de urmãrire penalã şi rezolvã conflictele de competenţã între organele de cercetare penalã, potrivit legii; g) urmãreşte modul de apãrare a drepturilor şi intereselor minorilor, precum şi a persoanelor puse sub interdicţie, de instituţiile şi organele locale; h) exercitã acţiunea civilã în cazurile prevãzute de lege; i) asigurã şi urmãreşte pregãtirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile, în cazurile prevãzute de lege; j) exercitã cãile de atac împotriva hotãrârilor pronunţate de judecãtorie; k) examineazã, din oficiu, la cererea persoanelor interesate ori din dispoziţia organelor ierarhic superioare, hotãrârile judecãtoreşti definitive şi, dupã caz, irevocabile şi face propuneri pentru atacarea lor cu recurs, potrivit legii; l) realizeazã activitãţile prevãzute de lege ori de alte acte normative privind pregãtirea procurorilor stagiari, precum şi cele de perfecţionare profesionalã a personalului.
TITLUL VII Organizarea şi funcţionarea parchetelor militare
CAP. I Conducerea şi structura parchetelor militare
ART. 137 (1) Parchetul Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel este condus de procurorul general militar, ajutat de procurorul general militar adjunct, iar Parchetul Militar de pe lângã Tribunalul Militar Teritorial şi parchetele militare de pe lângã tribunalele militare sunt conduse de prim-procurori militari, ajutaţi de prim-procurori militari adjuncţi. (2) Prevederile art. 112, 113 şi 124 se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 138 (1) Structura Parchetului Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel este urmãtoarea: A. Compartimentul procurori militari inspectori; B. Secţia de urmãrire penalã şi anticorupţie; C. Secţia judiciarã. (2) Parchetul Militar de pe lângã Tribunalul Militar Teritorial are urmãtoarea structurã: A. Secţia de urmãrire penalã şi anticorupţie; B. Secţia judiciarã. (3) Secţiile sunt conduse de procurori militari şefi.
CAP. II Atribuţiile parchetelor militare
ART. 139 Parchetele militare îndeplinesc în mod corespunzãtor, în raport cu activitãţile specifice şi competenţa materialã stabilitã de lege pentru aceste autoritãţi publice, atribuţiile prevãzute pentru parchete. Astfel, Compartimentul procurori militari inspectori al Parchetului Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel exercitã în mod corespunzãtor activitãţile prevãzute la art. 121 şi 122, Secţia de urmãrire penalã şi anticorupţie şi Secţia judiciarã ale aceluiaşi parchet, pe cele menţionate la art. 115-119, Secţia de urmãrire penalã şi anticorupţie şi Secţia judiciarã ale Parchetului Militar de pe lângã Tribunalul Militar Teritorial, pe cele prevãzute la art. 126-128, respectiv art. 130, iar parchetele militare de pe lângã tribunalele militare, pe cele prevãzute la art. 136, conform legii.
TITLUL VIII Colegiile de conducere şi adunãrile generale ale procurorilor
CAP. I Colegiile de conducere
ART. 140 (1) În cadrul parchetelor funcţioneazã colegii de conducere care hotãrãsc cu privire la problemele generale de conducere ale parchetelor. (2) În cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţioneazã Colegiul de conducere, care hotãrãşte asupra problemelor generale de conducere din Ministerul Public, exercitã acţiunea disciplinarã, în condiţiile legii, desemneazã procurorul inspector în vederea efectuãrii cercetãrii prealabile şi persoana care susţine acţiunea disciplinarã în faţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, se constituie în comitet electoral în vederea desemnãrii candidaţilor şi alegerii reprezentanţilor procurorilor în Consiliul Superior al Magistraturii, avizeazã menţinerea în funcţie a procurorilor dupã împlinirea vârstei de pensionare, pânã la vârsta de 68 de ani. (3) Colegiul de conducere din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercitã acţiunea disciplinarã pentru procurorul general, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, pentru procurorii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi pentru procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curţile de apel. (4) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângã curţile de apel exercitã acţiunea disciplinarã pentru procurorii din cadrul parchetelor de pe lângã curţile de apel şi al parchetelor din circumscripţia acestora. (5) În cazul exercitãrii acţiunii disciplinare, la lucrãrile colegiului de conducere nu participã procurorul desemnat sã efectueze cercetarea prealabilã şi nici procurorul împotriva cãruia se exercitã acţiunea disciplinarã. (6) Colegiul de conducere îşi desfãşoarã activitatea în şedinţe care se convoacã de procurorul general ori, dupã caz, de prim-procurorul parchetului, ori de câte ori este necesar. (7) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numãr impar de membri. (8) Secretariatul şedinţelor este asigurat de un procuror desemnat. (9) Hotãrârile colegiului de conducere se iau cu votul majoritãţii membrilor. (10) La Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la parchetele de pe lângã curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participã şi managerul economic al parchetului, cu vot consultativ. (11) În funcţie de problemele supuse dezbaterii la şedinţele colegiilor de conducere ale Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ale parchetelor de pe lângã curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, pot fi invitate şi persoane cu funcţii de conducere de la parchetele din circumscripţia acestora. ART. 141 Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general, prim-adjunctul, adjunctul şi consilierii acestuia, procurorii şefi de secţie, procurorul inspector şef şi 5 procurori desemnaţi în adunarea generalã a procurorilor. ART. 142 Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângã curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate şi judecãtorii au urmãtoarea componenţã: a) la parchetele de pe lângã curţile de apel: procurorul general, adjuncţii acestuia, procurorii inspectori şi procurorii şefi de secţii, precum şi 1-2 procurori aleşi în adunarea generalã a procurorilor; b) la parchetele de pe lângã tribunale şi tribunale specializate: prim-procurorul, prim-procurorii adjuncţi şi procurorii şefi de secţii, precum şi 1-2 procurori aleşi în adunarea generalã a procurorilor; c) la parchetele de pe lângã judecãtorii: prim-procurorul, prim-procurorul adjunct şi procurorii şefi de secţie maritimã şi fluvialã, precum şi 1-2 procurori aleşi în adunarea generalã.
CAP. II Adunãrile generale ale procurorilor
ART. 143 (1) Adunarea generalã a procurorilor este compusã din toţi procurorii în funcţie ai parchetului, inclusiv procurorii stagiari, precum şi cei delegaţi sau detaşaţi de la alte parchete. (2) Adunarea generalã a procurorilor are urmãtoarele atribuţii: a) dezbate activitatea anualã desfãşuratã de parchete; b) alege, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii; c) dezbate probleme de drept; d) analizeazã proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii; e) formuleazã puncte de vedere, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii; f) alege, în condiţiile legii, membri din rândul procurorilor în colegiul de conducere; g) îndeplineşte alte atribuţii prevãzute de lege sau de regulamente. (3) Adunarea generalã a procurorilor este legal constituitã în prezenţa majoritãţii procurorilor în funcţie, cu excepţia situaţiei în care se aleg membrii Consiliului Superior al Magistraturii, când este necesarã prezenţa a cel puţin douã treimi din numãrul procurorilor în funcţie. (4) Adunarea generalã a procurorilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacã şi este prezidatã de cãtre procurorul general, anual sau ori de câte ori este necesar. În lipsa procurorului general, adunarea generalã este prezidatã de prim-adjunctul ori de adjunctul acestuia. (5) Adunarea generalã a procurorilor parchetelor de pe lângã curţile de apel, tribunale, tribunale specializate ori judecãtorii este prezidatã de conducãtorul parchetului, iar în lipsa acestuia, de unul dintre adjuncţii sãi. (6) Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generalã a procurorilor este prezidatã de procurorul cu cea mai mare vechime în magistraturã, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, şi este convocatã de preşedintele Comitetului electoral. (7) Hotãrârile adunãrilor generale ale procurorilor se iau cu votul majoritãţii membrilor, cu excepţiile prevãzute de lege. (8) Secretariatul şedinţelor este asigurat de un procuror desemnat. (9) Adunãrile generale ale procurorilor parchetelor de pe lângã curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecãtorii se convoacã dupã cum urmeazã: a) adunarea generalã a procurorilor parchetului de pe lângã curtea de apel şi adunarea generalã a procurorilor din circumscripţia acestuia, de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel; b) adunarea generalã a procurorilor parchetului de pe lângã tribunal şi adunarea generalã a procurorilor din circumscripţia acestuia, de prim-procurorul parchetului de pe lângã tribunal; c) adunarea generalã a procurorilor parchetului de pe lângã tribunalul specializat, de prim-procurorul acestui parchet; d) adunarea generalã a procurorilor parchetului de pe lângã judecãtorie, de prim-procurorul acestui parchet. ART. 144 Hotãrârile adunãrilor generale ale procurorilor se consemneazã într-un registru special ţinut la fiecare parchet.
TITLUL IX Compartimentele auxiliare ale parchetelor
CAP. I Dispoziţii generale
ART. 145 (1) Personalul auxiliar al parchetelor este organizat şi funcţioneazã potrivit prevederilor <>Legii nr. 304/2004 (titlul VI - art. 106-110) şi ale prezentului regulament. (2) Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu al parchetelor se numeşte, de asemenea, în condiţiile prevãzute de Legea privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi parchetelor, cu excepţia managerilor economici, care sunt numiţi în condiţiile <>art. 114 din Legea nr. 304/2004 . ART. 146 În cuprinsul prezentului titlu, noţiunea conducãtorii parchetelor este folositã în înţelesul de prim-procurorii parchetelor de pe lângã judecãtorii şi tribunale, procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curţile de apel şi procurorii şefi de secţie din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar Secţia relaţii cu publicul, secretariat general, economico-financiarã şi administrativã din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va fi denumitã în continuare Secţia administrativã. ART. 147 (1) Personalul auxiliar este repartizat pe compartimente de activitate de conducãtorii parchetelor, potrivit volumului de sarcini care le revin în exercitarea atribuţiilor prevãzute de lege. (2) La parchetele unde datoritã schemei reduse de personal nu este posibilã organizarea unor compartimente distincte de registraturã, arhivã şi bibliotecã, atribuţiile acestora vor fi exercitate de grefieri, sub controlul conducãtorului parchetului. (3) Compartimentele auxiliare ale parchetelor şi secţiilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt coordonate din punct de vedere metodologic de cãtre Secţia administrativã. (4) Secţia administrativã asigurã, printr-un sistem unitar de relaţii funcţionale, desfãşurarea în cadrul acestui parchet a întregii activitãţi de grefã şi administrativ-gospodãreşti, precum şi dotarea secţiilor cu mijloacele logistice necesare. ART. 148 (1) Grefa, registratura şi arhiva efectueazã operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondenţei, îndosarierea actelor, pãstrarea registrelor, precum şi orice alte lucrãri necesare bunei desfãşurãri a activitãţii parchetelor. (2) Lucrãrile privind numirea în funcţie, traseul profesional şi eliberarea din funcţie a personalului auxiliar se efectueazã de economiştii din cadrul parchetelor de pe lângã curţile de apel. Tot aceştia vor completa şi vor pãstra carnetele de muncã, respectiv registrele generale de evidenţã a salariaţilor ale întregului personal din parchetul de pe lângã curtea de apel şi din parchetele din subordine. (3) Statele de platã a salariilor se întocmesc de economişti sau de prim-grefieri ori de grefierii-şefi, dupã caz, ori de alţi salariaţi desemnaţi de conducãtorii parchetelor. (4) Departamentul economico-financiar şi administrativ are ca atribuţii principale efectuarea operaţiunilor financiar-contabile, controlul financiar intern, evidenţa lucrãrilor, asigurarea condiţiilor materiale pentru desfãşurarea activitãţii parchetelor şi gospodãrirea localurilor. (5) Serviciul de documentare ţine evidenţa legislaţiei, a jurisprudenţei, precum şi gestiunea bibliotecii. ART. 149 (1) Atribuţiile fiecãrui salariat din compartimentele auxiliare sunt cuprinse în fişa postului, întocmitã de conducãtorul parchetului în care este încadrat salariatul în cauzã, pe baza fişei-cadru a postului aprobatã de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Pentru salariaţii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fişa postului este întocmitã în aceleaşi condiţii de procurorul şef al secţiei în care aceştia sunt încadraţi. (3) Prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor fi aprobate fişele-cadru ale postului pentru toate funcţiile din compartimentele auxiliare, prevãzute în statele de funcţii. (4) Fişa postului se comunicã tuturor salariaţilor sub luare de semnãturã, în ziua în care îşi încep activitatea. Conducãtorii parchetelor vor lua mãsuri sã li se comunice fişa postului salariaţilor cãrora nu li s-a fãcut aceastã comunicare pânã la intrarea în vigoare a prezentului regulament. (5) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va aproba prin ordin fişele-cadru ale postului pentru toate funcţiile din compartimentele auxiliare, prevãzute în statele de funcţii. ART. 150 (1) Personalul auxiliar de specialitate este subordonat ierarhic prim-grefierului sau grefierului-şef, dupã caz, precum şi conducãtorului parchetului, respectiv procurorului şef secţie. (2) Personalul auxiliar este obligat sã respecte programul de lucru, sã efectueze lucrãrile în termenele stabilite, sã îndeplineascã toate îndatoririle ce îi revin potrivit legilor şi regulamentelor. (3) Salariaţii trebuie sã adopte în relaţiile de serviciu şi în societate o conduitã demnã, sã respecte persoanele cu care vin în contact, indiferent de funcţia acestora, şi sã pretindã sã fie respectaţi. Se interzice salariaţilor din compartimentele auxiliare ale parchetelor sã cearã sau sã primeascã, cu orice titlu, bani ori alte foloase de la pãrţile din dosarele instrumentate de procurori, de la martori ori de la alte persoane cu care intrã în contact în calitate oficialã. (4) Drepturile şi obligaţiile salariaţilor din compartimentele auxiliare ale parchetelor şi ale angajatorului în legãturã cu încheierea, executarea, modificarea şi încetarea raporturilor de muncã, regulile privind protecţia, igiena şi securitatea în muncã în cadrul unitãţii, regulile concrete privind disciplina muncii în unitate, abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile, procedura disciplinarã, precum şi celelalte categorii de dispoziţii prevãzute în Codul muncii sunt stabilite prin Regulamentul intern, aprobat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit legii. ART. 151 Personalul compartimentelor auxiliare are obligaţia sã pãstreze secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea informaţiilor obţinute în cursul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu şi care nu sunt accesibile publicului. ART. 152 Personalul auxiliar este obligat sã urmeze formele de pregãtire profesionalã stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit legii.
CAP. II Mijloacele folosite de unitãţile Ministerului Public pentru evidenţa lucrãrilor
SECŢIUNEA 1 Registre şi condici
ART. 153 Toate parchetele vor ţine urmãtoarele registre şi condici: 1. Registrul pentru evidenţa ordinelor şi dispoziţiilor cu caracter normativ ale ministrului justiţiei şi procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (R-1); 2. Registrul de evidenţã a activitãţii de urmãrire penalã şi de supraveghere a acesteia (R-2); 3. Registrul de evidenţã a persoanelor arestate, a sesizãrilor privind efectuarea percheziţiilor şi a sesizãrilor privind autorizarea interceptãrilor şi înregistrãrilor convorbirilor (R-3); 4. Registrul de evidenţã a valorilor şi corpurilor delicte (R-4); 5. Registrul pentru evidenţa şi punerea în executare a cheltuielilor judiciare şi a sancţiunilor aplicate potrivit art. 18^1 şi 91 din Codul penal (R-5); 6. Registrul de evidenţã a activitãţii de apel şi de recurs (R-6); 7. Registrul de evidenţã a infirmãrilor, redeschiderilor şi restituirilor (R-30); 8. Registrul de inventar al bibliotecii (R-10); 9. Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei (R-13); 10. Registrul de intrare-ieşire a documentelor secrete (R-14); 11. Registrul opis alfabetic pentru identificarea lucrãrilor (R-15); 12. Registrul de evidenţã curentã a intrãrilor-ieşirilor documentelor din arhivã (R-16); 13. Registrul pentru evidenţa sigiliilor şi ştampilelor (R-17); 14. Registrul de audienţã (R-18); 15. Registrul de evidenţã a cererilor, reclamaţiilor, sesizãrilor, plângerilor şi memoriilor adresate parchetului (R-19); 16. Registrul numerelor de inventar (R-20); 17. Registrul de formulare cu regim special (R-27); 18. Registrul privind evidenţa salariaţilor care au avut acces în unitate ori au plecat, dupã terminarea programului de lucru (R-28); 19. Registrul privind evidenţa persoanelor care au acces în unitate (R-29); 20. Registrul de evidenţã pentru înregistrarea cererilor şi rãspunsurilor privind accesul la informaţiile publice (R-9); 21. Registrul de control (R-31). În acest registru se vor înscrie constatãrile şi mãsurile dispuse de cãtre persoanele care efectueazã controlul, menţionându-se numãrul şi data actului de control; 22. Condica activitãţii de urmãrire penalã (C-1); 23. Condica de evidenţã a cauzelor cu autori neidentificaţi (C-2); 24. Condica pentru evidenţa folosirii materialelor de criminalisticã (C-3); 25. Condica pentru evidenţa lucrãrilor procurorilor (C-4); 26. Condica pentru evidenţa lucrãrilor procurorilor - activitatea judiciarã (C-5); 27. Condica de prezenţã (C-6); 28. Condica de corespondenţã (C-7); 29. Condica de evidenţã a persoanelor primite în audienţã (C-8). ART. 154 Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va ţine şi urmãtoarele registre şi condici: 1. Registrul pentru evidenţa recursurilor în anulare declarate - penale (R-7); 2. Registrul pentru evidenţa recursurilor în anulare declarate - civile (R-8); 3. Registrul opis alfabetic pentru evidenţa personalului auxiliar/procurorilor (R-11); 4. Registrul pentru evidenţa legitimaţiilor de serviciu (R-12); 5. Registrul de comenzi la tipografie (R-21); 6. Registrul de evidenţã a parcului auto (R-22); 7. Registrul de mişcare a autovehiculelor (R-23); 8. Registrul de evidenţã a accidentelor de circulaţie (R-24). ART. 155 (1) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetele de pe lângã tribunale şi curţile de apel vor mai ţine: 1. Registrul de casã (R-25); 2. Registrul pentru evidenţa ordinelor de platã (R-26). (2) Parchetele de pe lângã curţile de apel vor ţine şi Registrul pentru evidenţa legitimaţiilor de serviciu (R-12), precum şi registrele prevãzute la pct. 6 şi 7 ale art. 154. ART. 156 (1) În toate compartimentele de activitate se vor folosi numai evidenţele primare aprobate prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind nomenclatoarele arhivistice. (2) Forma şi conţinutul/rubricile registrelor, condicilor şi ale celorlalte imprimate folosite în activitatea parchetelor se stabilesc, de asemenea, în condiţiile prevãzute la alin. (1). (3) Propunerile de instituire a altor instrumente de evidenţã şi de modificare a unor rubrici din formularele de evidenţã existente se vor transmite pe care ierarhicã Secţiei de analizã, studii, probleme ale minorilor, evidenţã, perfecţionare profesionalã şi informaticã din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, denumitã în continuare Secţia de analizã.
SECŢIUNEA a 2-a Formulare statistice
ART. 157 (1) Evidenţa statisticã a activitãţii Ministerului Public se ţine pe urmãtoarele formulare: 1. Formular P1 (centralizator şi desfãşurãtor) privind activitatea de urmãrire penalã efectuatã de procuror; 2. Formular P2 (centralizator şi desfãşurãtor) privind activitatea de supraveghere a cercetãrilor penale; 3. Formular P3 (centralizator şi desfãşurãtor) cuprinzând douã pãrţi: - partea I - privind inculpaţii trimişi în judecatã pentru infracţiuni prin care s-au produs pagube pe domenii de activitate; - partea a II-a - privind pagubele produse de inculpaţii trimişi în judecatã pentru unele infracţiuni, pe domenii de activitate; 4. Formular P4 (centralizator şi desfãşurãtor) privind activitatea de urmãrire penalã în cauzele cu minori şi tineri între 18 şi 20 de ani inclusiv; 5. Formular P5 (centralizator şi desfãşurãtor) privind activitatea de rezolvare a sesizãrilor, reclamaţiilor, cererilor şi memoriilor şi de primire a cetãţenilor în audienţã; 6. Formular P6 (centralizator şi desfãşurãtor) privind activitatea judiciarã în cauzele penale şi civile a parchetelor de pe lângã judecãtorii, tribunale şi curţi de apel; 7. Formular P7 (centralizator şi desfãşurãtor) privind activitatea judiciarã în cauzele penale şi civile a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care se completeazã numai de secţiile din acest parchet; 8. Formular P8: indicatorii principali privind activitãţile de urmãrire penalã şi supravegherea cercetãrilor (P1/P2), judiciarã - penalã şi civilã, soluţionarea sesizãrilor, reclamaţiilor, cererilor şi memoriilor. Formularul este centralizat şi se întocmeşte dupã P1 şi P2 (separat pentru fiecare), pe trimestrul I şi trimestrele I-III. (2) Pe lângã aceste formulare statistice se mai întocmesc şi urmãtoarele anexe: a) anexa de corelare la formularul P2 privind propunerile organelor de cercetare penalã şi soluţiile dispuse de procuror (centralizator şi desfãşurãtor); b) anexa criminologicã la P1 şi P2 (centralizator şi desfãşurãtor), cu douã pãrţi: partea I - conţinând date privind persoana inculpaţilor trimişi în judecatã şi partea a II-a - privind victimele unor infracţiuni; c) anexa de corelare la formularele P2 şi P3 - prejudicii (centralizator şi desfãşurãtor); d) anexa la formularul P8 (centralizator P1 şi separat P2). ART. 158 (1) Termenele în care se completeazã formularele statistice şi modul de centralizare, stocare computerizatã şi de prelucrare a datelor sunt reglementate prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind sistemul informaţional al Ministerului Public. (2) Formatul şi conţinutul registrelor, condicilor şi ale formularelor statistice se stabilesc, de asemenea, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind nomenclatoarele arhivistice.
CAP. III Atribuţiile personalului auxiliar de specialitate
ART. 159 (1) Toate parchetele au în structurã urmãtoarele compartimente auxiliare de specialitate: a) registratura; b) grefa; c) arhiva; d) biroul de informare şi relaţii publice; e) biblioteca. (2) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetele de pe lângã curţile de apel au, de asemenea, în structurã un compartiment de documentare şi un compartiment de informaticã juridicã. (3) Compartimentele de informaticã juridicã se pot organiza şi în structura parchetelor de pe lângã tribunale, tribunale specializate şi judecãtorii. (4) Biroul de informare şi relaţii publice asigurã legãturile parchetului cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masã, în vederea garantãrii transparenţei activitãţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege. (5) Biroul de informare şi relaţii publice este condus de un procuror desemnat de conducãtorul parchetului, care poate îndeplini şi rolul de purtãtor de cuvânt. (6) La parchetele de pe lângã judecãtorii, personalul auxiliar este organizat într-o structurã nedivizatã, în cadrul grefei, potrivit statului de funcţiuni aprobat în condiţiile legii. (7) La parchetele de pe lângã tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel, personalul care asigurã atribuţiile de grefã, registraturã şi arhivã este organizat în cadrul grefei, iar personalul de specialitate este organizat în cadrul compartimentului economico-administrativ. ART. 160 (1) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curţile de apel stabilesc prin ordine de serviciu, anual şi ori de câte ori este necesar în funcţie de schimbãrile intervenite, dupã consultarea prim-procurorilor de la parchetele din subordine: a) componenţa nominalã a compartimentelor auxiliare ale parchetelor; b) salariatul care coordoneazã compartimentul respectiv; c) procurorii care îndrumã şi controleazã activitatea acestor compartimente. (2) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii parchetelor la care funcţioneazã. (3) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de conducãtorul parchetului. (4) La parchetele de pe lângã curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, compartimentele în care îşi desfãşoarã activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile Parchetului Naţional Anticorupţie şi la parchetele de pe lângã judecãtorii, de grefieri-şefi. (5) Personalul de specialitate informaticã va fi subordonat din punct de vedere administrativ conducãtorului parchetului din care face parte şi din punct de vedere profesional Serviciului pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiei din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (6) Grefierii care participã la efectuarea actelor de urmãrire penalã sunt obligaţi sã efectueze toate consemnãrile despre desfãşurarea acestora şi sã îndeplineascã orice alte însãrcinãri din dispoziţia şi sub controlul procurorului. (7) În vederea informatizãrii activitãţii parchetelor, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie ia mãsuri pentru dotarea tehnicã corespunzãtoare a acestora. (8) Numãrul informaticienilor se stabileşte de cãtre conducãtorul parchetului. ART. 161 Personalul auxiliar de specialitate din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizat în urmãtoarele compartimente: a) Secţia administrativã, având structura prevãzutã la art. 86; b) în cadrul celorlalte secţii funcţioneazã, ca servicii nedivizate, câte o grefã, având şi atribuţii de arhivã şi registraturã; c) Biroul de informare publicã şi Biroul relaţii cu presa din cadrul Secţiei de cooperare internaţionalã, integrare europeanã, informare publicã şi relaţii cu presa; d) biblioteca funcţioneazã în cadrul Secţiei de analizã - Serviciul de analizã, studii şi documentare, criminologie şi statisticã; e) statisticienii şi personalul de specialitate informaticã funcţioneazã în cadrul Biroului de statisticã judiciarã, respectiv al Serviciului pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiei din structura Secţiei de analizã; f) personalul tehnic din Serviciul de criminalisticã funcţioneazã în cadrul Secţiei de urmãrire penalã şi criminalisticã.
SECŢIUNEA a 2-a Organizarea şi funcţionarea compartimentelor de informare şi relaţii publice din Ministerul Public
ART. 162 (1) Activitatea de informare şi relaţii publice se realizeazã dupã cum urmeazã: a) la nivelul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de cãtre Biroul de informare publicã şi Biroul relaţii cu presa din cadrul Secţiei de cooperare internaţionalã, integrare europeanã, informare publicã şi relaţii cu presa; b) la nivelul parchetelor de pe lângã curţile de apel, Curtea Militarã de Apel, tribunale şi Tribunalul Militar Teritorial, de cãtre compartimentele de informare şi relaţii publice; c) la nivelul parchetelor de pe lângã judecãtorii şi tribunale militare, de cãtre procurorul desemnat pentru realizarea atribuţiilor în acest domeniu. (2) Structurile şi procurorul desemnat, prevãzuţi la alin. (1), se aflã în subordinea directã a conducãtorului parchetului care, în funcţie de situaţie, poate dispune coordonarea acestora de cãtre unul dintre adjuncţii sãi. (3) Compartimentele de informare şi relaţii publice ale parchetelor de pe lângã curţile de apel, tribunale şi Tribunalul Militar Teritorial sunt constituite din 1-2 procurori, 1 grefier sau grefier-dactilograf şi, dupã caz, 1 analist programator. (4) Stabilirea numãrului şi desemnarea persoanelor în compartimentele de informare şi relaţii publice, respectiv desemnarea procurorului cu atribuţii de informare şi relaţii publice, se fac de cãtre conducãtorul parchetului în care urmeazã sã funcţioneze, prin dispoziţie scrisã. (5) De asemenea, prin dispoziţie scrisã, conducãtorul parchetului va desemna un purtãtor de cuvânt din rândul procurorilor care îşi desfãşoarã activitatea în compartimentele de informare şi relaţii publice sau realizeazã atribuţii în acest domeniu. ART. 163 Biroul de informare publicã şi Biroul relaţii cu presa ale Secţiei de cooperare internaţionalã, integrare europeanã, informare publicã şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, compartimentele de informare şi relaţii publice ale parchetelor de pe lângã curţile de apel, Curtea Militarã de Apel, tribunale, Tribunalul Militar Teritorial şi procurorul desemnat pentru realizarea atribuţiilor de informare şi relaţii publice de cãtre parchetul de pe lângã judecãtorie ori Parchetul Militar de pe lângã Tribunalul Militar aduc la îndeplinire sarcinile ce le revin şi îşi desfãşoarã activitatea potrivit dispoziţiilor <>Legii nr. 544/2001 şi ale Normelor metodologice de aplicare a <>Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 123/2002 , precum şi ale prezentului regulament. ART. 164 (1) Pentru accesul publicului la informaţiile de interes public prevãzute la <>art. 5 din Legea nr. 544/2001 , conducãtorii parchetelor de pe lângã curţile de apel, Curtea Militarã de Apel, tribunale, Tribunalul Militar Teritorial, judecãtorii şi tribunalele militare vor organiza puncte de informare-documentare în cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice. (2) La Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se organizeazã punctul de informare-documentare în cadrul Biroului de informare publicã al Secţiei de cooperare internaţionalã, integrare europeanã, informare publicã şi relaţii cu presa. ART. 165 Activitatea de informare şi relaţii publice se desfãşoarã pe toatã perioada programului zilnic de lucru al parchetului, iar în ziua de joi (lucrãtoare) programul de funcţionare se prelungeşte cu douã ore. ART. 166 Pentru analiza reclamaţiilor administrative ale persoanelor vizând nerespectarea prevederilor <>Legii nr. 544/2001 şi ale normelor metodologice aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 123/2002 , conducãtorul parchetului va constitui, prin dispoziţie scrisã, o comisie de analizã privind încãlcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public, formatã din 2 procurori cu experienţã corespunzãtoare. Comisia va duce la îndeplinire, în mod corespunzãtor, obligaţiile prevãzute în art. 35 alin. (2) din normele metodologice aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 123/2002 . ART. 167 Conducãtorii parchetelor vor organiza periodic, de regulã o datã pe lunã sau ori de cãte ori se impune, conferinţe de presã, pentru aducerea la cunoştinţã a informaţiilor de interes public, fiind obligaţi sã rãspundã la orice informaţii de acest fel. ART. 168 (1) Compartimentele de informare şi relaţii publice ale parchetelor de pe lângã curţile de apel, Curtea Militarã de Apel, tribunale şi Tribunalul Militar Teritorial, precum şi procurorii desemnaţi pentru realizarea atribuţiilor în acest domeniu la parchetele de pe lângã judecãtorii şi tribunalele militare îndeplinesc în mod corespunzãtor sarcinile prevãzute la art. 79 şi 80. (2) În vederea realizãrii atribuţiilor specifice, purtãtorul de cuvânt al parchetului are dreptul de a consulta orice document sau dosar aflat la parchet, având obligaţia de a respecta secretul de serviciu şi de a proteja informaţiile confidenţiale de care ia cunoştinţã. Conducãtorii parchetelor vor asigura mijloacele necesare îndeplinirii atribuţiilor specifice. (3) Dreptul la liberul acces la informaţii privind activitatea judiciarã poate fi restrâns, în condiţiile legii, atunci când aceasta se face în interesul moralitãţii, al ordinii publice ori al securitãţii naţionale sau când interesele minorilor ori protecţia vieţii private a pãrţilor în proces o impun sau în mãsura consideratã absolut necesarã de cãtre conducãtorul parchetului atunci când, în împrejurãri speciale, publicitatea ar fi de naturã sã aducã atingere intereselor justiţiei.
SECŢIUNEA a 3-a Compartimentele de grefã, registraturã şi arhivã
ART. 169 Compartimentele auxiliare de la toate parchetele, care desfãşoarã activitatea de grefã, registraturã şi arhivã, efectueazã urmãtoarele operaţiuni: a) completarea formularelor statistice, centralizarea şi stocarea computerizatã a datelor statistice, potrivit Ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind sistemul informaţional al Ministerului Public; b) evidenţa, selectarea, pãstrarea, mişcarea şi casarea, în condiţiile legii, a documentelor deţinute în arhivã; c) folosirea, pãstrarea şi evidenţa ştampilelor, sigiliilor, imprimatelor, rechizitelor şi a altor materiale din dotare; d) calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat şi evidenţa punerii în executare a ordonanţelor prin care s-au dispus plata de cheltuieli judiciare şi amenzi administrative sau judiciare; e) evidenţa, depozitarea, pãstrarea, mişcarea şi conservarea corpurilor delicte; la parchetele de pe lângã tribunale şi parchetele care au sediul comun cu acestea, operaţiunile descrise vor fi efectuate de tehnicianul criminalist al parchetului de pe lângã tribunal; f) dactilografierea lucrãrilor întocmite în cadrul sectoarelor de activitate; g) realizarea sarcinilor administrative şi gospodãreşti necesare bunei desfãşurãri a activitãţii parchetelor; h) alte sarcini stabilite de conducãtorii parchetelor în baza legii şi a ordinelor organelor ierarhic superioare. ART. 170 (1) Întreaga activitate de grefã, registraturã şi arhivã se desfãşoarã la sediul parchetului, în încãperi anume destinate. (2) Sunt interzise scoaterea lucrãrilor din sediul parchetului, consultarea sau copierea lucrãrilor de cãtre persoane din afara instituţiei, efectuarea lucrãrilor de grefã, registraturã şi arhivã de cãtre persoane din afara acestor compartimente, precum şi accesul persoanelor strãine la registrele şi documentele deţinute de parchete, fãrã aprobarea conducãtorului parchetului. ART. 171 (1) Lipsa unor dosare sau acte aflate în evidenţa procurorilor ori a compartimentelor auxiliare ale parchetelor va fi adusã de îndatã la cunoştinţã prim-procurorului sau procurorului general al parchetului, care va lua mãsuri de recuperare sau de reconstituire a lucrãrilor. (2) În toate cazurile se vor stabili responsabilitãţile, comunicându-se despre aceasta, pe cale ierarhicã, Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
CAP. IV Organizarea şi atribuţiile personalului auxiliar de specialitate. Dispoziţii generale
ART. 172 (1) Personalul auxiliar de specialitate este format din grefieri şefi cabinet, grefieri şefi secţie, grefieri şefi serviciu, grefieri, grefieri-dactilografi, arhivari-registratori şi agenţi procedurali. (2) Personalul auxiliar de specialitate este subordonat ierarhic conducerii compartimentelor de activitate din care face parte.
SECŢIUNEA 1 Atribuţiile grefierilor şefi cabinet
ART. 173 Grefierii şefi cabinet funcţioneazã la cabinetele procurorului general, procurorilor generali adjuncţi şi procurorilor consilieri şi au urmãtoarele atribuţii: a) primesc corespondenţa adresatã procurorului general, procurorilor generali adjuncţi sau, dupã caz, procurorilor consilieri; b) verificã şi prezintã corespondenţa procurorului general, procurorilor generali adjuncţi sau, dupã caz, procurorilor consilieri; c) efectueazã operaţiuni de înregistrare, completare şi scãdere a lucrãrilor primite la cabinet; d) transmit de îndatã pe condica de expediţie, conform rezoluţiei procurorului general, procurorilor generali adjuncţi sau, dupã caz, a procurorilor consilieri, lucrãrile la secţii, servicii, birouri şi la alte compartimente din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; e) ţin evidenţa lucrãrilor cu termene de soluţionare stabilite de procurorul general, procurorii generali adjuncţi sau, dupã caz, de procurorii consilieri şi îi informeazã cu privire la respectarea acestor termene; f) dupã semnarea lucrãrilor de procurorul general, procurorii generali adjuncţi sau, dupã caz, de procurorii consilieri, iau mãsuri pentru expedierea de îndatã a acestora; g) arhiveazã lucrãrile soluţionate, dupã ce au fost scãzute în registrul de la cabinet; h) din dispoziţia procurorului general, procurorilor generali adjuncţi sau, dupã caz, a procurorilor consilieri, dactilografiazã lucrãrile repartizate; i) asigurã evidenţa, folosirea şi pãstrarea în condiţii corespunzãtoare a ştampilelor, sigiliilor şi a imprimatelor existente la cabinet; j) pãstreazã secretul de serviciu şi respectã confidenţialitatea lucrãrilor efectuate la cabinet; k) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de procurorul general, procurorii generali adjuncţi sau, dupã caz, de procurorii consilieri.
SECŢIUNEA a 2-a Atribuţiile grefierilor şefi secţie şi ale grefierilor şefi serviciu
ART. 174 Grefierii şefi secţie şi grefierii şefi serviciu îndeplinesc urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã şi coordoneazã personalul auxiliar de specialitate din subordine şi propun procurorului şef secţie sau, dupã caz, procurorului şef serviciu mãsuri de îmbunãtãţire a activitãţii acestuia; b) primesc corespondenţa adresatã secţiei sau serviciului, o verificã şi o prezintã procurorului şef secţie sau, dupã caz, procurorului şef serviciu; c) conform rezoluţiei procurorului şef secţie sau, dupã caz, procurorului şef serviciu, predau lucrãrile repartizate personalului, pe condicã de lucrãri, pe bazã de semnãturã; d) din dispoziţia procurorului şef secţie sau, dupã caz, a procurorului şef serviciu, înregistreazã lucrãrile în registrele secţiei sau ale serviciului; e) ţin la zi evidenţa lucrãrilor cu termene de soluţionare şi informeazã procurorul şef secţie sau, dupã caz, procurorul şef serviciu asupra respectãrii acestora; f) certificã, la sfârşitul anului calendaristic, închiderea registrelor existente în grefã, consemnând numãrul înregistrãrilor şi numãrul filelor folosite; g) asigurã culegerea şi înregistrarea la timp a datelor statistice, ţinând la zi evidenţele primare şi desfãşurãtoarele statistice tipizate; h) verificã corespondenţa pregãtitã pentru expediere, luând mãsuri de efectuare a acestor operaţiuni de îndatã; i) verificã modul de respectare a dispoziţiilor privind activitatea de primire, înregistrare, expediere şi arhivare a lucrãrilor de cãtre personalul din subordine; j) se preocupã de utilizarea eficientã şi pãstrarea în condiţii optime a registrelor, condicilor, imprimatelor şi a altor materiale existente în grefa secţiei şi a serviciului; k) verificã necesarul de registre, condici, imprimate, aparaturã, mobilier sau de alte materiale pentru secţie sau serviciu şi propun procurorului şef secţie sau, dupã caz, procurorului şef serviciu dotarea corespunzãtoare cu astfel de bunuri; l) repartizeazã personalului auxiliar de specialitate din subordine lucrãrile pentru dactilografiere; m) verificã şi predau la arhivã lucrãrile cu termen expirat, conform Nomenclatorului arhivistic; n) asigurã evidenţa, folosirea şi pãstrarea ştampilelor şi a sigiliilor secţiei sau serviciului, conform prevederilor legale; o) ţin la zi evidenţa personalului la locul de muncã, completând condica de prezenţã, şi iau mãsuri pentru întocmirea foii lunare de prezenţã, în vederea plãţii drepturilor salariale; p) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau, dupã caz, de procurorul şef serviciu.
SECŢIUNEA a 3-a Atribuţiile grefierilor şi ale grefierilor-dactilografi
ART. 175 Grefierii şi grefierii-dactilografi au urmãtoarele atribuţii: a) primesc de la grefierul şef secţie sau de la grefierul şef serviciu lucrãrile repartizate prin rezoluţie de procurorul şef secţie ori de procurorul şef serviciu şi le înregistreazã în registrele secţiei sau ale serviciului; b) înregistreazã lucrãrile în registrul intrare-ieşire, în registrul de urmãrire penalã şi supraveghere a urmãririi penale, în registrul de arestaţi, în registrul de valori şi corpuri delicte, în registrul de plângeri, sesizãri, cereri, memorii, reclamaţii, în registrul secret de serviciu, în registrul pentru punerea în executare a sancţiunilor administrative aplicate în temeiul art. 18^1 din Codul penal, în opisul alfabetic, precum şi în alte evidenţe; c) rãspund de exactitatea datelor înscrise în registre, pe care le completeazã zilnic, conform rubricaţiei; d) scad lucrãrile soluţionate în registre şi, dupã caz, iau mãsuri de expediere sau arhivare a acestora; e) dactilografiazã lucrãrile repartizate de grefierul şef secţie sau grefierul şef serviciu; f) întreţin în condiţii corespunzãtoare calculatorul sau maşina de scris; g) pãstreazã secretul profesional şi confidenţialitatea lucrãrilor; h) exercitã orice alte atribuţii dispuse de grefierul şef secţie sau de grefierul şef serviciu ori de procurorul şef secţie sau procurorul şef serviciu.
CAP. V Primirea, înregistrarea şi circulaţia lucrãrilor
SECŢIUNEA 1 Reguli generale pentru parchetele teritoriale şi reguli comune
ART. 176 (1) Corespondenţa adresatã unitãţilor teritoriale ale Ministerului Public se primeşte de primul-grefier ori de grefierul-şef sau de alt grefier desemnat de conducãtorul parchetului. (2) La primirea corespondenţei se verificã dacã menţiunile de pe plicuri corespund cu conţinutul acestora şi dacã existã toate anexele enumerate în corespondenţã. Lipsurile ori nepotrivirile dintre menţiunile de pe plicuri şi conţinutul acestora se aduc la cunoştinţã expeditorilor, cãrora li se va cere, în scris sau verbal, sã completeze corespondenţa ori sã dea lãmuririle necesare în legãturã cu cele constatate. (3) Sesizãrile penale, precum şi celelalte plângeri, cereri, sesizãri şi memorii ale cetãţenilor, depuse de aceştia direct la parchet, vor purta menţiunea de primire aplicatã de procurorul de serviciu, precum şi numãrul de înregistrare în condica C-8. (4) Conducãtorul parchetului poate dispune ca întreaga corespondenţã sau numai o parte din aceasta sã îi fie prezentatã nedesfãcutã. ART. 177 (1) Corespondenţa primitã direct sau de la alte parchete se sorteazã de primul-grefier sau de grefierul-şef potrivit nomenclatoarelor arhivistice în vigoare şi se identificã lucrãrile anterioare, în cazul în care corespondenţa nou-primitã are legãturã cu aceste lucrãri. (2) Întreaga corespondenţã se prezintã spre examinare prim-procurorului sau procurorului general al parchetului, care repartizeazã lucrãrile procurorilor sau altor salariaţi din subordine ori dispune trimiterea lor, când este cazul, instituţiilor competente, potrivit legii, sã le rezolve. (3) Sortarea corespondenţei de cãtre primul-grefier sau de grefierul-şef, prezentarea acesteia spre examinare conducãtorului parchetului şi repartizarea lucrãrilor spre rezolvare se fac, de regulã, în ziua primirii corespondenţei sau cel târziu a doua zi. ART. 178 (1) Dupã examinarea şi repartizarea corespondenţei, conducãtorul parchetului restituie grefei lucrãrile în vederea înregistrãrii, predãrii ori expedierii acestora, potrivit rezoluţiei. (2) În cazul în care din cuprinsul unor scrisori nu rezultã cu claritate obiectul cererilor, plângerilor ori al sesizãrilor adresate parchetului, conducãtorul parchetului va dispune procurorului sau salariatului cãruia i-a repartizat lucrarea spre soluţionare sã cearã petiţionarului sã facã precizãrile necesare în scris, telefonic sau direct, prin chemare la parchet, dupã caz. ART. 179 Plângerile şi sesizãrile prin care se reclamã fapte cu caracter penal, precum şi dosarele primite de la organele de cercetare penalã, în care au fost sesizate direct acestea, se înregistreazã în ordine cronologicã în Registrul de evidenţã a activitãţii de urmãrire penalã şi de supraveghere a acesteia (R-2). Numãrul de înregistrare va fi însoţit de indicativul "P" (penal). ART. 180 Primirea, evidenţa, întocmirea şi toate celelalte operaţiuni privind lucrãrile care conţin informaţii clasificate secret de stat sau de serviciu se efectueazã potrivit dispoziţiilor ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia de cãtre Ministerul Public a informaţiilor clasificate şi privind protecţia secretului de stat şi de serviciu. ART. 181 (1) Cererile, reclamaţiile, sesizãrile şi memoriile se înregistreazã în registrul R-19, dându-se numere de înregistrare fãrã soţ. (2) Toate celelalte categorii de corespondenţã se înregistreazã în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei curente (R-13), dându-se cronologic numere cu soţ şi indicativele corespunzãtoare din Nomenclatorul arhivistic. ART. 182 (1) Lucrãrile efectuate din oficiu se înregistreazã potrivit dispoziţiilor cuprinse în art. 153-155, în raport cu conţinutul lor. (2) La parchetele care au secţii maritime şi fluviale, în registrul R-2 şi pe lucrãrile penale privind acest sector se va menţiona indicativul PMF (penal-maritim-fluvial). (3) Când pe parcursul soluţionãrii sau dupã definitivarea lor unele lucrãri înregistrate iniţial conform regulilor stabilite în art. 153-155 îşi schimbã caracterul, acestea se reînregistreazã potrivit noii încadrãri. ART. 183 (1) Înregistrarea lucrãrilor se face în sistem partidã, în sensul cã toate revenirile şi lucrãrile intermediare, solicitãrile şi primirile de dosare sau de referate şi orice date în legãturã cu lucrarea de bazã se înscriu în mod obligatoriu la numãrul de înregistrare iniţial, astfel încât corespondenţa care se referã la lucrãri anterioare sã nu primeascã numere noi de înregistrare. (2) Prim-grefierii au obligaţia sã urmãreascã dacã lucrãrile repartizate de conducãtorul parchetului au fost efectuate în termenele stabilite de acesta şi sã îl informeze de îndatã cu privire la existenţa unor lucrãri nerezolvate. ART. 184 (1) Dupã efectuarea operaţiilor de înregistrare a corespondenţei, lucrãrile se predau celor cãrora le-au fost repartizate, sub semnãturã în registrul de evidenţã a acestora. (2) Lucrãrile efectuate se predau de procurori şi de ceilalţi salariaţi prim-grefierului ori grefierului-şef sau înlocuitorului acestuia, de asemenea, sub semnãturã în condica C-4 sau C-5. (3) Prim-grefierul sau grefierul-şef va face personal menţiunile corespunzãtoare de scãdere a lucrãrilor şi de închidere a poziţiilor în registre. (4) Circulaţia lucrãrilor între grefã şi procurorii sau personalul auxiliar cãrora li s-au repartizat spre soluţionare va fi evidenţiatã, de asemenea, în registrele în care sunt înscrise lucrãrile respective, cu menţionarea datelor de predare-primire. ART. 185 (1) Corespondenţa cu autoritãţile strãine, cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare din ţara noastrã, cu reprezentanţele strãine, cu organizaţiile şi organismele internaţionale care îşi desfãşoarã activitatea în România are loc în condiţiile legii, direct sau prin intermediul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În al doilea caz, parchetele vor înainta corespondenţa la Secţia de cooperare internaţionalã, integrare europeanã, informare publicã şi relaţii cu presa - Biroul de asistenţã judiciarã internaţionalã din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Comunicarea actelor procedurale cãtre strãini, persoane fizice sau juridice, cu domiciliul sau cu reşedinţa în România ori cu domiciliul în strãinãtate, dar care se aflã temporar în România, se va face direct, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament. (3) Comunicãrile prevãzute la alin. (2) se vor face dupã traducerea actelor, la parchetele de pe lângã curţile de apel sau, dupã caz, în limba pe care aceste persoane o înţeleg sau în limba oficialã a statului resortisant, la organul prevãzut la alin. (1). (4) Corespondenţa într-o limbã strãinã, primitã de la alte persoane şi instituţii decât cele menţionate la alin. (1), se traduce în limba românã prin grija parchetelor de pe lângã curţile de apel. În acest scop, dupã primirea unei asemenea corespondenţe, prim-procurorul parchetului destinatar o va înainta procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel din circumscripţia cãruia îşi desfãşoarã activitatea, iar acesta va dispune, în condiţiile legii, traducerea corespondenţei. Textul tradus se transmite parchetului solicitant de cãtre prim-grefierul parchetului de pe lângã curtea de apel. (5) Corespondenţa într-o limbã strãinã adresatã Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se traduce prin grija Secţiei administrative. ART. 186 (1) Pentru lucrãrile rezolvate, dupã efectuarea menţiunilor de scãdere şi de închidere, corespondenţa se expediazã destinatarilor. (2) În corespondenţa expediatã se vor menţiona numele parchetului, numãrul de înregistrare, precum şi numerele de înregistrare ale lucrãrilor conexate. (3) Prim-grefierul sau grefierul-şef va urmãri ca actele de procedurã şi celelalte categorii de corespondenţã expediatã sã poarte semnãtura celor în drept, sã fie ştampilate şi sã fie însoţite de anexele la care se referã. ART. 187 (1) Toate comunicãrile, indiferent dacã se adreseazã unor persoane fizice sau unor persoane juridice, se fac prin scrisori recomandate şi se predau pãrţii cu borderou. În cazul comunicãrilor care nu privesc soluţiile adoptate în cauzele de competenţa parchetelor, acestea se pot face prin scrisori simple care se predau, pe bazã de semnãturã, la oficiile poştale. (2) Când destinatarul are sediul, domiciliul sau reşedinţa în aceeaşi localitate în care îşi are sediul parchetul, corespondenţa i se poate transmite şi prin curier, sub luare de semnãturã în condica C-7. ART. 188 (1) Înregistrarea corespondenţei pentru fiecare an începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. (2) Registrele se numeroteazã, iar pe copertele acestora se înscriu: denumirea registrului, anul, numãrul iniţial şi ultimul numãr de înregistrare. La sfârşitul anului sau la închiderea unui volum din registru se certificã de cãtre primul-grefier sau grefierul-şef numãrul înregistrãrilor şi numãrul filelor folosite. ART. 189 Nu se admit ştersãturi în registre şi condici. Eventualele menţiuni eronate se bareazã printr-o linie trasatã cu cernealã şi se rescriu fie în cuprinsul aceleiaşi rubrici, fie în urmãtorul rând liber din registru. Rectificarea va fi certificatã, pe marginea filei din registru sau din condicã, prin semnãtura conducãtorului parchetului sau a procurorului desemnat sã controleze activitatea grefei. ART. 190 (1) Dosarele întocmite separat pentru fiecare lucrare se pãstreazã timp de un an la grefa parchetului, dupã care se depun la arhivã. (2) Aranjarea actelor se face de procurorul care rezolvã lucrarea, iar numerotarea şi cusutul dosarelor, precum şi parafarea acestora se fac de primul-grefier sau de grefierul-şef ori de un alt grefier desemnat de conducãtorul parchetului. ART. 191 (1) Activitatea de primire, înregistrare şi circulaţie a lucrãrilor este controlatã trimestrial de adjunctul conducãtorului parchetului sau de un alt procuror desemnat de conducãtorul parchetului, care va întocmi o informare cu privire la neregulile constatate şi va lua mãsurile de înlãturare a acestora sau va propune organelor ierarhic superioare luarea mãsurilor care se impun. (2) Semestrial şi ori de câte ori este cazul, procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel va organiza, prin procurorii inspectori, controlul funcţionãrii serviciilor de grefã la parchetele din subordine şi va analiza situaţia poziţiilor neînchise din registre şi condici, precum şi a eventualelor lucrãri nesoluţionate sau pierdute, luând, dacã este cazul, mãsurile de tragere la rãspundere a celor vinovaţi.
SECŢIUNEA a 2-a Reguli speciale privind primirea, înregistrarea şi circulaţia lucrãrilor la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
ART. 192 (1) Corespondenţa adresatã Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia lucrãrilor cu caracter secret, se primeşte de personalul desemnat de procurorul-şef al Secţiei administrative. (2) Corespondenţa primitã la registratura generalã se înregistreazã în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi se transmite prin rezoluţie a procurorului-şef al Secţiei administrative. (3) În cazul în care la compartimentele de grefã ale secţiilor se primeşte direct corespondenţa, grefierii-şefi o vor transmite spre înregistrare la Secţia administrativã. (4) Corespondenţa primitã la Secţia administrativã, referitoare la lucrãri anterioare sau la lucrãri solicitate de secţii, se predã de îndatã, dupã înregistrarea în partida respectivã, la serviciile de grefã ale secţiilor unde se aflã lucrarea de bazã. ART. 193 (1) Corespondenţa expediatã de persoane fizice sau persoane juridice neoficiale, adresatã procurorului general sau adjuncţilor acestuia cu menţiunea "personal" sau "confidenţial" se primeşte de un grefier anume desemnat, care predã plicurile, nedeschise, procurorului-şef al Secţiei administrative. Acesta deschide plicurile, examineazã conţinutul corespondenţei şi o prezintã celor cãrora le este adresatã, dacã, în raport cu conţinutul, apreciazã cã trebuie sã fie cunoscutã de aceştia. (2) Corespondenţa adresatã procurorului general cu menţiunea "personal" sau "confidenţial", primitã de la instituţii sau organisme oficiale, va fi predatã, nedesfãcutã, direct la cabinetul sãu. ART. 194 Se va prezenta procurorului general, indiferent de modul în care a fost adresatã, corespondenţa privind: a) comportarea personalului din unitãţile Ministerului Public în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în societate; b) scrisorile prin care se sesizeazã cã s-au fãcut reveniri repetate la memorii depuse anterior şi nu s-a primit rãspuns; c) încãlcarea ordinii de drept de cãtre alte autoritãţi ale statului; d) alte lucrãri care, prin conţinutul lor deosebit, impun informarea procurorului general. ART. 195 Dupã examinarea de cãtre procurorul general sau de adjuncţii sãi a corespondenţei, şefii de cabinete reţin şi înregistreazã lucrãrile care se pãstreazã în evidenţã la cabinete, iar restul corespondenţei se predã Secţiei administrative pentru a fi înregistratã şi transmisã compartimentelor de resort sau pentru a fi trimisã altor autoritãţi publice competente, potrivit legii. ART. 196 La registratura generalã grefierii anume desemnaţi vor înregistra corespondenţa dupã cum urmeazã: a) corespondenţa care are ca obiect plângeri, denunţuri şi alte sesizãri penale, comunicãri de evenimente şi alte date privind activitatea parchetelor, comunicãri de situaţii statistice sau alte situaţii, lucrãri periodice, analize, propuneri, lucrãri în legãturã cu activitatea economico-administrativã, corespondenţa oficialã primitã de la diferite autoritãţi publice, precum şi corespondenţa obişnuitã se înregistreazã în ordine cronologicã în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei (R-13) şi va primi numere cu soţ; b) propunerile, sesizãrile, reclamaţiile, cererile, plângerile şi memoriile, altele decât cele penale, ale persoanelor fizice sau juridice se înregistreazã în registrul de evidenţã a acestora (R-19), dându-se numere de înregistrare fãrã soţ. ART. 197 Lucrãrile care urmeazã sã fie trimise spre rezolvare la douã sau mai multe secţii se multiplicã, dupã caz, integral sau parţial şi se predau acestora potrivit rezoluţiei de repartizare. ART. 198 (1) Lucrãrile care se reţin la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înregistreazã de cãtre şefii de cabinete în registrul de intrare-ieşire la corespondenţa obişnuitã. Pe aceste lucrãri se aplicã ştampila de înregistrare, cu menţiunea cabinetului respectiv, iar în registru şi pe lucrare, în dreptul numãrului de înregistrare, se menţioneazã indicativul "C" (cabinet) şi numãrul acestuia, dupã cum urmeazã: "C1" pentru cabinetul procurorului general, "C2" pentru cabinetul prim-adjunctului procurorului general şi "C3" pentru cabinetul adjunctului procurorului general. (2) Dupã înregistrare lucrãrile se predau spre rezolvare potrivit rezoluţiei, sub semnãturã. (3) Documentele ce conţin informaţii secrete de stat şi secrete de serviciu se înregistreazã la serviciul informaţiilor clasificate, potrivit dispoziţiilor <>hotãrârii Guvernului nr. 585/2002 şi <>hotãrârii Guvernului nr. 781/2002 şi ale ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 101/2002 şi nr. 75/2003. ART. 199 (1) Corespondenţa primitã de secţii de la Secţia administrativã se selecteazã de grefierii-şefi ai secţiilor şi se identificã lucrãrile anterioare, în cazul în care corespondenţa nou-primitã are legãturã sau se referã la astfel de lucrãri. (2) Întreaga corespondenţã se prezintã spre examinare procurorului şef de secţie, care repartizeazã apoi lucrãrile personalului competent sã le rezolve. (3) Corespondenţa primitã de procurorii şefi de secţii în condiţiile prevãzute de art. 166 se repartizeazã şi se predã, dupã examinare, grefierilor-şefi ai secţiilor, pentru a fi înregistratã şi transmisã spre soluţionare, sau se predã, când este cazul, conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, spre informare. ART. 200 (1) Înregistrarea corespondenţei la secţii, dupã examinarea şi repartizarea acesteia de cãtre procurorii-şefi, se face dupã cum urmeazã: a) corespondenţa care are ca obiect categoriile cuprinse la art. 193, cu excepţia plângerilor, denunţurilor şi sesizãrilor penale, se înregistreazã potrivit prevederilor aceluiaşi text. Dupã înscrierea numãrului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit nomenclatorului indicator (exemplu: nr. 10/IV/1999); b) propunerile, sesizãrile, reclamaţiile, cererile, pângerile şi memoriile persoanelor fizice şi juridice se înregistreazã în registrul de evidenţã a acestora. Dupã înscrierea numãrului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit Nomenclatorului indicator; c) plângerile, denunţurile şi celelalte sesizãri penale, precum şi dosarele de la organele de cercetare penalã în care plângerile şi denunţurile au fost fãcute direct acestora se înregistreazã în ordine cronologicã în Registrul de evidenţã a activitãţii de urmãrire penalã şi de supraveghere a acesteia. Dupã înscrierea numãrului de înregistrare, se va menţiona, în registru şi pe lucrare, indicativul "P" (penal). Repartizarea pe dosare potrivit Nomenclatorului indicator, în vederea arhivãrii, se face dupã soluţionare; d) lucrãrile efectuate din oficiu se înregistreazã potrivit prevederilor lit. a)-c), în raport cu conţinutul lor. (2) Când pe parcursul soluţionãrii sau dupã soluţionare unele lucrãri înregistrate iniţial potrivit prevederilor alin. (1) lit. a) şi d) îşi schimbã caracterul, acestea se reînregistreazã potrivit noii repartizãri. ART. 201 În scopul identificãrii cu uşurinţã a lucrãrilor şi dosarelor, înregistrarea lucrãrilor din categoria celor prevãzute la art. 196 lit. a) şi b) şi art. 200 alin. (1) lit. b) şi c) se va face şi în registrul opis alfabetic.
SECŢIUNEA a 3-a Completarea formularelor statistice, centralizarea şi stocarea computerizatã a datelor
ART. 202 (1) Completarea formularelor statistice se efectueazã de primul-grefier ori de grefierul-şef sau de un alt grefier desemnat prin ordin al conducãtorului parchetului, potrivit Ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind sistemul informaţional al Ministerului Public. (2) Completarea formularelor statistice desfãşurãtoare se va face pe baza datelor înregistrate în evidenţele parchetului, prevãzute în cap. II secţiunea a 2-a din prezentul titlu. ART. 203 Conducãtorii parchetelor sau procurorii desemnaţi de aceştia vor veghea ca înregistrãrile în documentele de evidenţã şi completarea desfãşurãtoarelor statistice sã fie actualizate. ART. 204 Toate formularele statistice vor fi semnate de conducãtorul parchetului şi de primul-grefier sau de grefierul-şef, iar centralizatoarele vor fi verificate de un procuror inspector, desemnat prin ordin al procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel. ART. 205 La Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie formularele statistice se completeazã de grefierii şefi ai secţiilor şi se semneazã de procurorii şefi de secţie. Verificarea formularelor statistice completate va fi fãcutã de un procuror inspector desemnat de procurorul general. ART. 206 Pe mãsura dezvoltãrii informatizãrii sistemului computerizat de stocare a informaţiilor, datele statistice vor fi introduse şi în calculatoarele din dotarea parchetelor. ART. 207 Activitatea de completare a formularelor statistice şi de centralizare şi gestionare a datelor statistice a parchetelor este îndrumatã metodologic de Biroul de statisticã judiciarã din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA a 4-a Evidenţa, selectarea, mişcarea şi casarea în condiţiile legii a documentelor pãstrate în arhivã
ART. 208 (1) Documentele de arhivã pãstrate de compartimentele de grefã ale parchetelor timp de un an se depun la arhivã pe baza inventarelor întocmite, cu menţionarea termenelor de pãstrare, potrivit Nomenclatorului arhivistic prevãzut în anexa nr. 1 la <>Legea nr. 16/1996 . (2) Înainte de predarea la arhivã se verificã fiecare document şi se scot din dosare actele oficiale emise de alte autoritãţi (diplome, certificate de studii, acte de stare civilã, acte de proprietate, carnete de muncã etc.), acestea urmând sã fie restituite, sub semnãturã, celor îndreptãţiţi şi reţinându-se copii certificate sub semnãturã de persoana care a restituit actul. (3) La Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarele se pãstreazã în arhivele secţiilor timp de un an, dupã care se predau la arhiva generalã, unde se pãstreazã pe perioadele de timp prevãzute de dispoziţiile legale. (4) Arhivarea şi pãstrarea lucrãrilor înregistrate şi reţinute la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia lucrãrilor ce conţin informaţii secrete de stat, se fac de cãtre şefii de cabinete. ART. 209 (1) În vederea trecerii la arhivã, documentele existente în fiecare dosar se aşazã în ordine cronologicã, se numeroteazã şi se cos sau se leagã în coperte de carton, în aşa fel încât sã se asigure citirea completã a textelor, a datelor calendaristice şi a rezoluţiilor. Din dosar se îndepãrteazã agrafele, clemele, acele şi filele nescrise. (2) Pe coperta dosarului se menţioneazã denumirea parchetului şi a compartimentului de activitate, indicativul din nomenclatorul statistic, termenul de pãstrare, problema la care se referã, numãrul de file şi numãrul ordinului, potrivit anexei nr. 4 la <>Legea nr. 16/1996 . (3) Pe o filã adãugatã la sfârşitul dosarului sau pe prima paginã rãmasã nescrisã a registrelor şi condicilor, salariatul care gestioneazã arhiva menţioneazã: "prezentul dosar (registru, condicã etc.) conţine ... file" (în cifre şi litere), aplicã ştampila rotundã şi semneazã. ART. 210 Pentru dosarele cu termen de pãstrare permanent, inventarul se întocmeşte în 4 exemplare, iar pentru cele cu termen de pãstrare temporar, în 3 exemplare. Din fiecare inventar, câte un exemplar rãmâne la grefierul şef al unitãţii, iar celelalte se pãstreazã în arhivã împreunã cu dosarele. ART. 211 Pentru registre, condici şi alte documente preconstituite se întocmeşte un inventar separat, pe termene de pãstrare. ART. 212 Salariatul care rãspunde de arhivã este obligat sã ţinã evidenţa inventarelor pentru documentele intrate în arhivã şi a mişcãrii documentelor, completând rubricile din Registrul de evidenţã a intrãrilor-ieşirilor unitãţilor arhivistice, potrivit modelului din anexa nr. 4 la <>Legea nr. 16/1996 . ART. 213 La primirea documentelor în arhivã se verificã dacã inventarul este întocmit corespunzãtor şi dacã îndeplineşte condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 16/1996 şi de prezentul regulament. ART. 214 Documentele se pãstreazã în arhivã pe compartimente de activitate, pe termene de pãstrare şi în ordinea cronologicã a numerelor de înregistrare a dosarelor. Documentele cu termen de pãstrare permanent se pãstreazã separat de cele cu termene temporare. ART. 215 (1) Grefierii cu atribuţii de arhivar şi arhivarii-registratori sunt gestionarii documentelor arhivate şi ai informaţiilor cuprinse în aceste documente. Aceştia rãspund în condiţiile legii şi în limita atribuţiilor pe care le au de conservarea arhivei şi de pãstrarea confidenţialitãţii informaţiilor cuprinse în arhivã. (2) În unitãţile care nu au încadraţi arhivari-registratori atribuţiile specifice sunt îndeplinite de primul-grefier sau de grefierul-şef. (3) Persoanele menţionate la alin. (1) îndeplinesc sarcinile înscrise în instrucţiunile în vigoare privind predarea documentelor în arhivã, pãstrarea, selecţionarea şi eliminarea acestora, precum şi cele prevãzute în fişa postului. ART. 216 (1) Conducãtorii parchetelor şi, respectiv, procurorul-şef al Secţiei administrative din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot desemna, dacã apreciazã cã este necesar, cu acordul grefierului-şef, respectiv primului-grefier sau, dupã caz, al arhivarului-registrator, alţi grefieri care sã îndeplineascã sarcini în legãturã cu arhiva, alãturi de grefierul-şef sau de primul-grefier ori de arhivarul-registrator. (2) De asemenea, persoanele menţionate la alin. (1) verificã anual şi ori de câte ori considerã necesar modul în care sunt îndeplinite de cãtre personalul din subordine sarcinile care rezultã din normele în legãturã cu conservarea şi gestionarea arhivelor. ART. 217 (1) Eliberarea de dosare şi de documente din dosarele arhivate, obţinerea de copii de pe aceste documente, precum şi consultarea lor se realizeazã numai pe baza aprobãrii scrise a conducãtorului unitãţii care deţine arhiva. (2) Consultarea documentelor depozitate în arhiva generalã a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi eliberarea acestora se fac numai cu aprobarea procurorului-şef al Secţiei administrative. (3) La cererea persoanelor îndreptãţite, conducãtorul parchetului, respectiv procurorul-şef al Secţiei administrative, poate aproba restituirea cãtre acestea de documente din arhivã sau poate dispune încredinţarea de documente altor organe ale statului sau altor unitãţi din Ministerul Public. Documentul restituit sau încredinţat se înlocuieşte în arhivã cu o copie conformã. (4) Eliberarea documentelor originale se consemneazã în registrul de depozit. (5) Toate consultãrile lucrãrilor din arhivã, precum şi eliberarea de copii se evidenţiazã într-un registru ţinut în grija grefierului arhivar. Acest registru va fi cuprins în inventar şi va avea termen de pãstrare permanent. ART. 218 (1) Documentele de arhivã al cãror termen de pãstrare stabilit în Nomenclatorul arhivistic a expirat se prezintã comisiei de selecţionare constituite potrivit <>art. 11 din Legea nr. 16/1996 . (2) Comisia de selecţionare este compusã din preşedinte, secretar şi un numãr impar de membri numiţi de conducãtorul parchetului din rândul procurorilor şi al grefierilor. (3) La Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie membrii comisiei de selecţionare sunt desemnaţi prin ordin al procurorului general, la propunerea procurorului-şef al Secţiei administrative. (4) Preşedintele comisiei de selecţionare va fi numit din rândul procurorilor. (5) Salariatul care rãspunde de arhivã va fi numit secretar al comisiei de selecţionare. Acesta are obligaţia sã pregãteascã din timp materialul arhivistic pe care urmeazã sã-l prezinte comisiei de selecţionare, sã prezinte explicaţiile necesare în legãturã cu selecţionarea arhivei şi sã ducã la îndeplinire hotãrârile comisiei de selecţionare. ART. 219 Dupã expirarea termenului de pãstrare, la cererea secretarului comisiei de selecţionare, preşedintele convoacã comisia. Aceasta verificã dacã documentele înscrise în inventar au fost bine încadrate în termenele de pãstrare şi avizeazã eliminarea lor, putând sã prelungeascã termenul de pãstrare a unor lucrãri, dacã este cazul. ART. 220 În cazurile în care comisia de selecţionare constatã cã s-au produs greşeli în stabilirea termenelor de pãstrare, va face rectificãrile necesare în inventar. Dacã este cazul, se întocmesc inventare separate care se anexeazã la inventarul iniţial. ART. 221 (1) Inventarele dosarelor stabilite de comisia de selecţionare pentru a fi înlãturate din arhivã ca nefolositoare, însoţite de procesul-verbal întocmit potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 5 la <>Legea nr. 16/1996 şi aprobat de prim-procurorul sau de procurorul general al parchetului, se înainteazã spre confirmare filialei judeţene a Arhivelor Naţionale. (2) Dupã primirea confirmãrii, documentele stabilite sã fie înlãturate ca nefolositoare se predau unitãţilor de colectare a deşeurilor, în condiţiile legii. ART. 222 (1) Selecţionarea altor documente care nu au fost constituite potrivit Nomenclatorului arhivistic se face dupã ce acestea au fost puse în ordine şi inventariate. Comisia de selecţionare examineazã documentele şi stabileşte, dupã caz, pãstrarea sau înlãturarea lor ca nefolositoare. (2) Pentru documentele ce se propun a fi înlãturate din arhivã se întocmeşte proces-verbal conform modelului din anexa nr. 5 la <>Legea nr. 16/1996 , menţinându-se anii în care au fost create documentele, compartimentele de activitate în care au fost create şi numãrul curent al dosarelor din inventar. ART. 223 Documentele care nu au termen de pãstrare prevãzut în Nomenclatorul arhivistic se înlãturã pe baza unui proces-verbal în care se menţioneazã categoria de documente, numãrul acestora şi anii extremi, fãcându-se menţiuni despre lipsa lor de valoare documentarã şi practicã. ART. 224 Documentele rãmase dupã selecţionare se predau filialei judeţene a Arhivelor Naţionale, la termenele şi în condiţiile prevãzute în <>Legea nr. 16/1996 . O datã cu predarea se depun şi douã exemplare ale inventarului definitiv. ART. 225 La selecţionarea arhivei se va avea în vedere sã fie identificate şi reţinute toate documentele care au importanţã istoricã, documentarã şi cele a cãror utilitate practicã nu a încetat. ART. 226 (1) Sigiliile şi ştampilele scoase din uz, confecţionate din metal, care au stemã şi denumirea completã a parchetelor, pãstrate în arhivã, se depun la filialele judeţene ale Arhivelor Naţionale, într-un singur exemplar, iar celelalte exemplare, precum şi sigiliile şi ştampilele de cauciuc scoase din uz se depun la Secţia administrativã din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Sigiliile şi ştampilele se iau în evidenţã într-un registru separat, potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 4 la <>Legea nr. 16/1996 . ART. 227 (1) Conducãtorii parchetelor sunt obligaţi sã urmãreascã pãstrarea în condiţii corespunzãtoare a documentelor şi sã ia mãsuri care sã împiedice degradarea, distrugerea sau sustragerea acestora. De asemenea, sunt obligaţi sã asigure dotarea camerelor de depozitare a arhivei cu mijloace adecvate de pãstrare a documentelor şi de prevenire a incendiilor. (2) Se interzic introducerea şi pãstrarea în camerele de depozitare a arhivei a materialelor inflamabile, explozive sau toxice ori a altor materiale instabile sau perisabile. ART. 228 Secţia administrativã din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercitã controlul şi îndrumarea activitãţilor ce se desfãşoarã în legãturã cu arhiva la unitãţile locale.
SECŢIUNEA a 5-a Folosirea, pãstrarea şi evidenţa ştampilelor, sigiliilor, imprimatelor şi a altor materiale din dotare
ART. 229 Parchetele vor folosi sigilii, ştampile şi imprimate ale cãror dimensiuni, formã şi conţinut se stabilesc prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit legii. ART. 230 Firmele parchetelor se vor confecţiona prin grija compartimentelor economico-administrative din cadrul parchetelor de pe lângã tribunale, respectiv a Secţiei administrative, şi vor avea conţinutul, dimensiunile, forma şi culoarea stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 231 (1) Sigiliile şi ştampilele se înregistreazã în Registrul pentru evidenţa sigiliilor şi ştampilelor (R-17). (2) Se interzice scoaterea sigiliilor şi a ştampilelor din incinta parchetului. (3) Sigiliile şi ştampilele se pãstreazã în dulapuri metalice, rãspunderea pentru integritatea lor revenind grefierilor-şefi ai parchetelor. ART. 232 În caz de pierdere sau de sustragere a unei ştampile sau a unui sigiliu, evenimentul va fi raportat de îndatã, în scris, procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel şi procurorului-şef al Secţiei administrative din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iniţiindu-se, dacã este cazul, procedura de tragere la rãspundere disciplinarã a persoanei vinovate şi luându-se mãsurile necesare de înlocuire a bunului. ART. 233 Stocurile de imprimate din fiecare parchet vor fi gestionate de administrator sau, dupã caz, de grefierul şef, de primul-grefier sau de un alt grefier desemnat de conducãtorul parchetului. ART. 234 Conducãtorii parchetelor vor supraveghea activitatea personalului din subordine, astfel încât sã se evite folosirea imprimatelor în afara unitãţilor de alte persoane sau în alte scopuri decât cele prevãzute de lege. ART. 235 Imprimatele scoase din uz se inventariazã de comisia de selecţionare a documentelor şi se predau, în condiţiile legii, unitãţilor de colectare a deşeurilor.
SECŢIUNEA a 6-a Calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat şi evidenţa punerii în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus plata de cheltuieli judiciare şi amenzi administrative
ART. 236 (1) Grefierii-şefi şi prim-grefierii, sub îndrumarea procurorilor care efectueazã urmãrirea penalã sau supravegherea acesteia, vor asigura, potrivit dispoziţiilor Codului de procedurã penalã, recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat cu ocazia efectuãrii urmãririi penale şi punerea în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus sancţiunea administrativã a amenzii, prevãzutã de art. 91 lit. c) din Codul penal. (2) Evidenţa cheltuielilor judiciare şi a amenzilor administrative se ţine în registrul R-5. ART. 237 La stabilirea cheltuielilor judiciare se vor avea în vedere cheltuielile fãcute de organul de urmãrire penalã şi de alte organe pentru: a) chemarea prin serviciile poştale, telefon, telex sau fax a pãrţilor din proces, a martorilor, experţilor, interpreţilor şi a altor persoane; b) plata, în cazurile şi în condiţiile prevãzute de art. 190 din Codul de procedurã penalã, a sumelor de bani cuvenite martorilor, experţilor şi interpreţilor; c) efectuarea constatãrilor tehnico-ştiinţifice şi a expertizelor medico-legale sau de altã specialitate; d) ridicarea şi conservarea mijloacelor materiale de probã, inclusiv costul filmelor, copertelor, dischetelor, substanţelor chimice folosite, al ambalajelor, al transportului la locul de depozitare etc. e) efectuarea fotografiilor judiciare şi a înregistrãrilor audio-video; f) deplasãrile efectuate în interesul rezolvãrii cauzelor: costul cazãrii, al diurnei, al transportului; g) plata onorariilor apãrãtorilor din oficiu; h) hârtia, imprimatele şi alte materiale ce compun dosarele penale; i) orice alte lucrãri efectuate în desfãşurarea urmãririi penale, care au necesitat plãţi din fondurile bugetare. ART. 238 Calcularea cheltuielilor judiciare se va face, în fiecare cauzã soluţionatã de procuror, pe baza urmãtoarelor documente justificative: a) actele întocmite de organele care au efectuat lucrãri dispuse de organul de urmãrire penalã, în care sunt menţionate, în condiţiile prevãzute prin dispoziţiile legale, costurile lucrãrilor; b) actele în baza cãrora martorii, experţii şi interpreţii justificã, în condiţiile prevãzute de lege, cheltuielile fãcute; c) actele emise de cabinetele de avocaţi, în care se menţioneazã onorariile ce se plãtesc apãrãtorilor din oficiu; d) nota de cheltuieli întocmitã de grefierul-şef, sub îndrumarea procurorului care a efectuat urmãrirea penalã sau supravegherea urmãririi penale, privind cheltuielile fãcute de parchet în cursul urmãririi penale, pentru corespondenţã, chemãrile prin telefon, telex sau fax, deplasãri, consumuri de materiale etc. ART. 239 În cauzele în care urmãrirea penalã a fost efectuatã de organe de cercetare penalã, la stabilirea cheltuielilor se ţine seama de sumele menţionate de aceste organe în referatele cu propuneri de soluţionare a cauzelor, la care se adaugã, dacã este cazul, cheltuielile efectuate de parchet. ART. 240 Cheltuielile judiciare se stabilesc de procuror prin ordonanţa de încetare a urmãririi penale sau de scoatere de sub urmãrirea penalã, potrivit art. 245 din Codul de procedurã penalã şi art. 249 alin. 2 din acelaşi cod. ART. 241 Punerea în executare a ordonanţei prin care s-au stabilit cheltuieli judiciare ori s-a aplicat amenda prevãzutã de art. 91 lit. c) din Codul penal se face de cãtre procuror, potrivit dispoziţiilor art. 249^1 alineatul ultim, art. 442 şi 443 din Codul penal. ART. 242 (1) Conducãtorii parchetelor vor controla, direct sau prin procurori desemnaţi, evidenţa şi modul de punere în executare a ordonanţelor prin care s-au stabilit amenzi sau cheltuieli judiciare. (2) Secţia administrativã din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va urmãri, cu ocazia controalelor economice efectuate, modul în care se pun în executare ordonanţele prin care s-a dispus aplicarea de amenzi sau obligarea la cheltuieli judiciare şi va propune mãsurile de înlãturare a neregulilor constatate. ART. 243 (1) Evidenţa corpurilor delicte, precum şi a celorlalte mijloace de probã ridicate de procuror şi care nu pot fi ataşate la dosar se asigurã de parchete prin tehnicienii criminalişti sau, dupã caz, prin grefierii anume desemnaţi de conducãtorii parchetelor; aceştia semneazã de luarea în primire a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probã, le înregistreazã în Registrul de evidenţã a valorilor şi corpurilor delicte (R-4) şi rãspund de securitatea depozitãrii, precum şi de buna pãstrare şi conservare a acestora. (2) Primirea obiectelor se face pe bazã de proces-verbal, în care se vor specifica elementele şi caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea. (3) În Registrul de evidenţã a valorilor şi corpurilor delicte (R-4) se va face descrierea amãnunţitã a obiectelor primite, arãtându-se starea calitativã, materialul din care sunt confecţionate, dimensiunile, greutatea, marca de fabricã, seria, culoarea, precum şi orice alte elemente de identificare, pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de înlocuire. În acelaşi sens se va proceda la înregistrarea video a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probã prevãzute în alineatele precedente. Suportul material al înregistrãrii video se înregistreazã separat în Registrul de evidenţã a valorilor şi corpurilor delicte (R-4). ART. 244 Pentru depozitarea în condiţii de securitate şi bunã conservare a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probã, la parchete se amenajeazã încãperi speciale şi se procurã case de fier şi dulapuri metalice anume destinate. ART. 245 (1) Obiectele de valoare mare se vor ţine în casa de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale. Fiecare obiect va avea ataşatã o etichetã pe care se vor nota numãrul dosarului şi poziţia din Registrul de evidenţã a valorilor şi corpurilor delicte (R-4). (2) Obiectele cu volum mic se ambaleazã în plicuri pe care se vor nota datele de identificare. ART. 246 (1) Metalele sau pietrele preţioase ori obiectele confecţionate din acestea şi mijloacele de platã strãine se depun la cea mai apropiatã instituţie bancarã competentã. (2) Titlurile de valoare interne, obiectele de artã sau de muzeu şi colecţiile de valoare se predau spre pãstrare instituţiilor de specialitate. (3) Obiectele prevãzute la alin. (1) şi (2) se predau în termen de 48 de ore de la ridicare. Dacã obiectele sunt strict necesare urmãririi penale, depunerea se face ulterior, dar nu mai târziu de 48 de ore de la rezolvarea cauzei de cãtre procuror, dupã terminarea urmãririi penale. (4) Sumele de bani ridicate de procuror în cursul urmãririi penale de la deţinãtori se consemneazã la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. pe numele celui de la care s-au ridicat şi la dispoziţia organului judiciar. (5) La camera de corpuri delicte se pãstreazã în evidenţã xerocopii de pe recipisele de consemnare a sumelor de bani la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. şi actele de depunere a valorilor la instituţiile de specialitate, iar recipisele în original se depun la dosar. ART. 247 (1) Bunurile perisabile se predau de urgenţã, în condiţiile legii, unitãţilor comerciale, potrivit profilului activitãţii acestora, în vederea valorificãrii. (2) Sumele de bani rezultate din valorificare se consemneazã la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A., dupã caz, pe numele învinuitului, inculpatului sau pãrţilor responsabile civilmente şi la dispoziţia organului judiciar care a dispus ridicarea bunurilor. ART. 248 Armele de foc, muniţiile şi materialele explozive, radioactive, toxice sau stupefiante care sunt mijloace materiale de probã se predau cu proces-verbal organelor de poliţie din localitatea unde îşi are sediul parchetul. ART. 249 (1) În cazurile în care se dispune trimiterea în judecatã, corpurile delicte şi celelalte mijloace materiale de probã se predau instanţei de judecatã o datã cu dosarul cauzei, fãcându-se menţiune despre aceasta în rechizitoriu. În adresa de trimitere a dosarului se enumerã şi se descriu obiectele respective cu datele din procesul-verbal de primire şi depunere la camera de corpuri delicte a parchetului sau poliţiei. (2) Predarea la instanţã a dosarului, împreunã cu corpurile delicte şi celelalte mijloace materiale de probã ori cu documentele de depunere a corpurilor delicte, la instituţii de specialitate, la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. sau la bãnci se face sub luare de semnãturã în condica C-7, cu menţiunea expresã a primirii atât a dosarului, cât şi a corpurilor delicte, dupã care se opereazã scãderea în Registrul de evidenţã a valorilor şi corpurilor delicte (R-4). ART. 250 (1) Dacã se dispune confiscarea specialã potrivit art. 118 din Codul penal, un exemplar al actului procurorului sau un extras împreunã cu obiectele confiscate se trimit executorului judecãtoresc, în vederea valorificãrii lor în condiţiile legii. Predarea şi primirea obiectelor şi scoaterea din evidenţã se fac în condiţiile prevãzute la art. 246. (2) În cazul confiscãrii mijloacelor de platã strãine, a titlurilor de valoare interne, a obiectelor de artã sau de muzeu, a metalelor sau pietrelor preţioase ori a obiectelor confecţionate din acestea, precum şi a colecţiilor de valoare, soluţia dispusã se comunicã şi instituţiilor de specialitate la care acestea au fost depuse. (3) Pentru sumele de bani ridicate de la fãptuitori sau pentru cele obţinute din valorificarea bunurilor perisabile, mãsura confiscãrii se comunicã şi unitãţii C.E.C. la care acestea au fost depuse. (4) Confiscarea muniţiei şi a materialelor explozive, radioactive, toxice sau stupefiante se comunicã organelor de poliţie la care acestea au fost depuse, pentru a se proceda la valorificarea lor în condiţiile legii. (5) Mãsura confiscãrii se comunicã în toate cazurile organelor financiare teritoriale, pentru a se urmãri virarea la bugetul de stat a sumelor realizate din valorificarea corpurilor delicte. ART. 251 Mãsura distrugerii unor obiecte confiscate, dispusã prin ordonanţã, se executã dupã respingerea cãilor de atac împotriva soluţiei sau dupã trecerea unui an de la data ordonanţei, prin mijloace adecvate, de cãtre o comisie desemnatã de conducãtorul parchetului, din care fac parte: procurorul care a dispus confiscarea sau, în lipsa acestuia, un alt procuror, grefierul-şef şi tehnicianul criminalist sau, dupã caz, grefierul care are în primire corpurile delicte. Cu privire la distrugerea corpurilor delicte se întocmeşte un proces-verbal semnat de membrii comisiei, care se ataşeazã la dosarul cauzei, iar operaţiunea se menţioneazã în Registrul de evidenţã a valorilor şi corpurilor delicte (R-4). ART. 252 Secţia administrativã, respectiv Serviciul de audit intern din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu ocazia acţiunilor de control financiar, va verifica modul în care sunt respectate prevederile legale în activitatea de evidenţã şi de gestionare a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace materiale de probã. ART. 253 Se interzice folosirea sub orice formã a obiectelor care constituie mijloace materiale de probã în alte scopuri decât cele prevãzute de lege sau dobândirea acestora cu ocazia valorificãrii lor.
SECŢIUNEA a 7-a Dactilografierea lucrãrilor întocmite în cadrul sectoarelor de activitate
ART. 254 Grefierii-şefi sau, dupã caz, prim-grefierii asigurã dactilografierea la timp şi în condiţii de calitate a lucrãrilor efectuate în cadrul activitãţii parchetelor. ART. 255 În funcţie de volumul de activitate din fiecare parchet, una sau mai multe dactilografe sau grefiere-dactilografe şi grefiere, în funcţie de volumul de activitate, pot fi anume desemnate sã dactilografieze şi lucrãrile efectuate în cadrul procedurilor judiciare (declaraţiile învinuiţilor şi inculpaţilor, ale martorilor, precum şi alte acte procedurale). ART. 256 (1) Lucrãrile vor fi dactilografiate numai cu ajutorul mijloacelor tehnice din dotarea parchetelor. (2) Lucrãrile dactilografiate, inclusiv conceptele, se restituie de dactilografe grefierilor-şefi, zilnic, la sfârşitul programului de lucru, sau, cel mai târziu, a doua zi, la începutul programului de lucru. (3) Grefierii-şefi au obligaţia sã predea de îndatã lucrãrile dactilografiate celor care le-au întocmit, evidenţiindu-se şi verificându-se activitatea zilnicã a fiecãrei dactilografe. ART. 257 (1) Dactilografele au obligaţia sã întreţinã mijloacele tehnice din dotare în bune condiţii şi sã ia mãsurile adecvate pentru siguranţa acestora, atât în timpul, cât şi în afara programului de lucru. (2) Lucrãrile dactilografiate vor conţine în subsolul textului ultimei file iniţialele persoanei care le-a redactat şi numãrul de file dactilografiate. ART. 258 (1) Se interzic dactilografierea altor lucrãri decât a celor efectuate în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, precum şi folosirea mijloacelor tehnice din dotarea parchetelor de cãtre alte persoane decât dactilografele care le au în primire, cu excepţia grefierilor-şefi sau prim-grefierilor, dupã caz. (2) Este de asemenea interzisã dactilografierea actelor procedurale referitoare la soluţiile adoptate de procurori, precum şi a altor lucrãri importante (motivãrile cãilor de atac exercitate etc.) fãrã concepte.
SECŢIUNEA a 8-a Realizarea sarcinilor administrative şi gospodãreşti inerente funcţionãrii parchetelor
ART. 259 (1) Managerii economici sau administratorii ori, la parchetele la care asemenea funcţii nu existã, prim-grefierii vor coordona activitatea personalului auxiliar de serviciu, asigurând îndeplinirea de cãtre acesta a atribuţiilor privind paza şi curãţenia localurilor parchetelor. (2) Persoanele prevãzute la alin. (1) vor asigura, de asemenea, buna funcţionare a instalaţiilor şi a aparaturii din dotarea parchetelor (maşini de scris, computere, frigidere, radiouri, televizoare, autoturisme etc.), precum şi materialele (rechizite, carburanţi etc.) necesare funcţionãrii parchetelor. (3) Administratorii vor îndeplini aceste atribuţii şi pentru celelalte parchete aflate în acelaşi sediu cu parchetul de pe lângã tribunal, dupã caz. ART. 260 La parchetele care, potrivit schemei de organizare, nu au economişti, întocmirea statelor de platã a salariilor şi plata acestora se vor face de grefierul-şef, de prim-grefier sau de un alt grefier desemnat de prim-procuror.
SECŢIUNEA a 9-a Scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe, precum şi declasarea ori casarea unor bunuri materiale aparţinând Ministerului Public
ART. 261 Scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe, precum şi declasarea ori casarea unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe, aparţinând Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor de pe lângã curţile de apel, parchetelor de pe lângã tribunale şi parchetelor de pe lângã judecãtorii, se vor face cu respectarea reglementãrilor prevãzute de lege pentru instituţiile publice, precum şi a prevederilor din prezenta secţiune. ART. 262 Scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe se aprobã de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în calitatea sa de ordonator principal de credite. ART. 263 (1) Propunerile pentru scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe se fac de cãtre o comisie constituitã din 5 membri, dupã cum urmeazã: a) pentru bunurile aparţinând parchetelor de pe lângã judecãtorii, tribunale şi curţi de apel, comisia este constituitã din: 1. procurorul general adjunct al parchetului de pe lângã curtea de apel - preşedinte; 2. prim-procurorul parchetului de pe lângã tribunal; 3. contabilul-şef al parchetului de pe lângã tribunal; 4. administratorul parchetului de pe lângã tribunal; 5. un expert economist; b) pentru bunurile aparţinând Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, comisia este constituitã din: 1. adjunctul şefului Secţiei administrative - preşedinte; 2. şeful Serviciul investiţii, reparaţii, achiziţii publice şi protecţia muncii; 3. şeful Serviciului financiar, contabilitate şi salarizare; 4. şeful Serviciului administrativ, protocol şi gestiuni; 5. referentul cu evidenţa mijloacelor fixe. (2) Lucrãrile documentare ale comisiilor se asigurã de un secretar, desemnat de preşedinte dintre membrii acestora. ART. 264 (1) Documentaţia privind propunerile pentru scoaterea din funcţiune va cuprinde: a) lista mijloacelor fixe propuse a fi scoase din funcţiune; b) procesul-verbal al comisiei; c) nota privind starea tehnicã a mijloacelor fixe propuse a fi scoase din funcţiune; d) orice alte acte de constatare care sã susţinã scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe. (2) Propunerile de casare a cãrţilor şi a publicaţiilor care fac parte din fondul bibliotecar vor fi însoţite de acte de expertizare. ART. 265 (1) Propunerile de casare a mijloacelor fixe care se supun aprobãrii procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se avizeazã de comisia formatã din: a) adjunctul procurorului general - preşedinte; b) procurorul-şef al Secţiei administrative; c) contabilul-şef al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; d) şeful Serviciului investiţii, reparaţii, achiziţii publice şi protecţia muncii; e) şeful Serviciului buget, control financiar preventiv şi angajamente bugetare. (2) Comisia de avizare va analiza documentaţia şi va întocmi nota de propuneri, care va fi supusã aprobãrii procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Dupã aprobare, lista mijloacelor fixe se restituie parchetelor în cauzã de cãtre Secţia administrativã. ART. 266 (1) Declasarea şi casarea unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe, aparţinând parchetului de pe lângã curtea de apel se aprobã de cãtre procurorul general al acestuia, iar pentru parchetele de pe lângã tribunale şi judecãtorii se aprobã de cãtre prim-procurorul parchetului de pe lângã tribunal, în calitatea de ordonator secundar, respectiv terţiar, de credite, la propunerea unei comisii numite prin decizie de cãtre acesta. (2) La Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie propunerile de declasare şi casare a acestor bunuri se vor face de comisia numitã în acest scop. ART. 267 Valorificarea bunurilor scoase din funcţiune se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind procedurile de transmitere fãrã platã şi de valorificare a bunurilor aparţinând instituţiilor publice.
SECŢIUNEA a 10-a Evidenţa, folosirea şi întreţinerea mijloacelor de transport auto din dotare
ART. 268 (1) Evidenţa autovehiculelor se organizeazã şi se ţine de toate parchetele în Registrul de evidenţã a parcului auto (R-22), în care se consemneazã datele privind numãrul de înmatriculare, felul, marca, tipul şi celelalte date prevãzute în formularul tipizat. (2) Departamentele economico-financiare şi administrative ale parchetelor vor întocmi dosare separate pentru fiecare autovehicul, conţinând actele privitoare la provenienţa autovehiculului, evidenţa reparaţiilor şi în care se vor mai consemna numãrul de kilometri parcurşi şi cantitatea de carburanţi consumatã în fiecare lunã, verificând datele înscrise în foile de parcurs şi propunând luarea mãsurilor necesare pentru respectarea legii. ART. 269 (1) Sculele, accesoriile şi celelalte obiecte existente în dotarea autovehiculelor fac parte din dotarea acestora. (2) Predarea şi primirea autovehiculelor se fac numai în baza actului de predare-primire a mijlocului de transport, cu indicarea datelor prevãzute în formularul tipizat. (3) Lucrãrile de întreţinere, unele reparaţii curente şi reviziile periodice ale autovehiculelor se efectueazã de cãtre şoferi, iar reviziile tehnice şi reparaţiile curente care nu pot fi efectuate de şoferi, precum şi reparaţiile capitale se executã numai în cadrul unitãţilor de specialitate. ART. 270 Aprovizionarea cu materiale şi piese de schimb pentru parcul auto al unitãţilor Ministerului Public se face, la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de cãtre compartimentul de resort al Departamentului economico-financiar, iar la celelalte parchete, de cãtre departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor de pe lângã curţile de apel şi tribunale. ART. 271 (1) Piesele de schimb şi alte materiale auto procurate se introduc în magazie şi se elibereazã numai pe baza documentelor întocmite în condiţiile legii. (2) Piesele vechi, dupã înlocuirea lor, se predau la magazia fiecãrei unitãţi, urmând sã fie valorificate sau, dupã caz, distruse în condiţiile legii. ART. 272 (1) La ieşirea autovehiculelor din garaj, şoferii sunt obligaţi sã verifice starea tehnicã a acestora şi sã ia mãsurile ce se impun pentru remedierea defecţiunilor. (2) Autoturismele se folosesc numai în interes de serviciu, cu aprobarea prealabilã a conducãtorului parchetului. (3) Şoferii au obligaţia sã completeze corect foile de parcurs, prin înscrierea orelor de plecare şi de sosire, a locurilor de deplasare şi a numãrului de kilometri parcurşi, iar beneficiarii trebuie sã confirme cursele efectuate, dacã datele înscrise sunt reale. ART. 273 (1) La întoarcerea din cursã şoferii predau foile de parcurs grefierului-şef, în aceeaşi zi sau cel mai târziu în ziua urmãtoare. (2) La terminarea curselor se interzice şoferilor sã gareze autovehiculele în alte locuri decât garajul unitãţii, fãrã aprobarea conducãtorului parchetului. ART. 274 Autovehiculele vor fi conduse exclusiv de şoferii parchetelor. Se interzice şoferilor sã încredinţeze altor persoane spre conducere autovehiculele din dotare. ART. 275 (1) Autovehiculele parchetelor pot folosi, în condiţiile legii şi cu aprobarea organelor competente, mijloace de semnalizare sonore şi luminoase atunci când se deplaseazã în misiune şi pot fi echipate cu aparatura necesarã activitãţii de criminalisticã, precum şi cu mijloace de radiocomunicaţii. (2) Folosirea mijloacelor de semnalizare sonore şi luminoase este stabilitã prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 276 Orice accidentare a autovehiculelor din dotarea parchetelor se înregistreazã în Registrul de evidenţã a accidentelor de circulaţie (R-24) şi se comunicã în scris, de îndatã, sub semnãtura conducãtorului parchetului, Departamentului economico-financiar din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 277 (1) Autovehiculele vor fi folosite cu respectarea cotelor de carburanţi repartizate. (2) În afara orelor de program, autovehiculele pot fi folosite pentru rezolvarea sarcinilor de serviciu urgente şi temeinic justificate. ART. 278 Administratorii sau, dupã caz, grefierii-şefi vor completa fişele activitãţii zilnice (FAZ) cu datele prevãzute în formularele tipizate. De asemenea, aceştia au obligaţia sã întocmeascã urmãtoarele lucrãri: a) situaţiile consumului de carburanţi şi lubrifianţi pentru fiecare autovehicul, urmãrind respectarea normelor de consum specific; b) fişele de rulaj ale anvelopelor, inclusiv ale roţilor de rezervã, cu numãrul de kilometri parcurşi, corectaţi în luna respectivã; c) anexele la fişele individuale ale autovehiculelor, cu numãrul kilometrilor efectivi şi echivalenţi parcurşi de autovehicule în cursul fiecãrei luni. ART. 279 Şoferii rãspund nemijlocit de funcţionarea în condiţii de siguranţã a instalaţiilor şi utilajelor din garaje, precum şi a autovehiculelor pe care le au în primire. În acest scop şoferii au urmãtoarele obligaţii: a) sã cunoascã temeinic caracteristicile constructive şi funcţionale ale instalaţiilor, utilajelor şi autovehiculelor cu care lucreazã şi sã aplice întocmai normele de funcţionare şi întreţinere a acestora, de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor; b) sã foloseascã şi sã pãstreze în bune condiţii, potrivit regulilor stabilite, echipamentul de protecţie şi dispozitivele de siguranţã; c) sã se prezinte la serviciu în deplinã capacitate de muncã, pentru a putea executa în bune condiţii sarcinile ce le revin.
SECŢIUNEA a 11-a Departamentele economico-financiare şi administrative
ART. 280 (1) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor de pe lângã curţile de apel şi tribunale are urmãtoarele atribuţii în domeniul financiar-contabil: a) efectueazã lucrãrile pentru evaluarea şi fundamentarea bugetului anual de venituri şi cheltuieli şi pentru deschiderea de credite lunare; b) repartizeazã creditele deschise pe articole şi alineate pentru toate parchetele din raza parchetului de pe lângã tribunal şi pentru parchetul de pe lângã curtea de apel, atunci când este cazul, urmãrind încadrarea cheltuielilor în limitele stabilite; c) organizeazã şi efectueazã operaţiunile contabile privind evidenţa patrimoniului, activitatea de administrare şi inventariere a acestuia, casarea şi declasarea mijloacelor fixe şi a altor bunuri materiale; d) asigurã evidenţa contabilã pentru activitatea desfãşuratã de parchete şi întocmirea dãrilor de seamã contabile trimestriale şi anuale; e) efectueazã lucrãrile legate de statele de funcţii, transformãrile şi transferãrile de posturi şi aplicarea modificãrilor intervenite în privinţa salariului şi a celorlalte drepturi bãneşti; f) efectueazã calculul şi plata salariilor, a cheltuielilor de delegare şi detaşare, a avansurilor spre decontare, a garanţiilor gestionare şi altele, urmãrind justificarea şi decontarea lor la termen; g) urmãreşte execuţia şi decontarea lucrãrilor de investiţii şi reparaţii capitale sau curente, pe baza situaţiilor de lucrãri prezentate de constructori; h) executã orice alte sarcini prevãzute de lege sau date prin ordinele organelor ierarhic superioare. (2) Departamentele economico-financiare şi administrative ale parchetelor de pe lângã curţile de apel ţin în toate cazurile evidenţa mişcãrilor de personal şi a carnetelor de muncã, respectiv registrele generale de evidenţã a salariaţilor, pe care le completeazã şi le pãstreazã; de asemenea, acestea întocmesc, completeazã şi pãstreazã dosarele de pensionare ale procurorilor şi personalului auxiliar. ART. 281 Managerul economic are urmãtoarele atribuţii principale: a) conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al parchetului în cadrul cãruia funcţioneazã, coordoneazã şi rãspunde de activitatea personalului din subordine; b) repartizeazã personalului economic-administrativ sarcini concrete specifice compartimentului de resort; c) vegheazã la respectarea normelor de disciplinã din acest sector; d) rãspunde pentru gestiunea economico-financiarã a parchetelor fãrã personalitate juridicã din circumscripţia parchetului în cadrul cãruia funcţioneazã; e) îndeplineşte, pe baza delegãrii primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevãzute de lege; f) rãspunde de utilizarea creditelor bugetare şi de realizarea veniturilor, de folosirea cu eficienţã a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredinţate parchetului, de organizarea şi ţinerea la zi a contabilitãţii şi de prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare; g) coordoneazã activitatea de administrare a sediilor parchetelor şi ia mãsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfãşurãrii corespunzãtoare a activitãţii parchetelor; h) ia mãsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrãrile de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmãreşte şi rãspunde de realizarea acestora; i) organizeazã ţinerea evidenţei tuturor imobilelor aflate în proprietatea sau în administrarea parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora; j) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de şefii ierarhici în aplicarea prevederilor legale. ART. 282 Managerii economici, informaticienii şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilã şi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevãzute de <>Legea nr. 188/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 283 Conducãtorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici. ART. 284 Contabilul-şef îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) exercitã controlul financiar preventiv asupra operaţiunilor din care se nasc drepturi sau prin care se asumã obligaţii patrimoniale pentru parchete, precum şi asupra utilizãrii creditelor primite de la bugetul de stat; b) alocã şi distribuie fondurile necesare desfãşurãrii activitãţii parchetelor; c) urmãreşte respectarea dispoziţiilor legale privind plata salariilor şi recuperarea sumelor încasate necuvenit de personalul parchetelor; d) controleazã operaţiunile patrimoniale, exactitatea operaţiunilor contabile şi financiare din activitatea curentã, precum şi modul de efectuare a inventarelor; e) comunicã conducerii instituţiei date şi informaţii privind necesarul de credite, execuţia bugetarã, întocmirea balanţelor financiare, a dãrilor de seamã contabile şi alte situaţii solicitate în mod expres; f) verificã situaţia lucrãrilor privind investiţiile, reparaţiile curente şi capitale efectuate, în vederea înscrierii acestora în limitele indicatorilor aprobaţi; g) executã, în limitele funcţiei sale, şi alte atribuţii prevãzute în actele normative sau conferite de şefii ierarhici în baza acestora. ART. 285 Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetului de pe lângã tribunal are urmãtoarele atribuţii în domeniul administrativ: a) asigurã aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodãresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau cu alte bunuri necesare desfãşurãrii optime a activitãţii parchetelor; b) ia mãsurile necesare pentru întreţinerea şi funcţionarea clãdirilor şi a tuturor dotãrilor acestora (instalaţii tehnico-sanitare etc.); c) asigurã aprovizionarea cu carburanţi, lubrifianţi şi piese de schimb pentru autoturismele din dotarea parchetelor şi urmãreşte decontarea consumurilor; d) rãspunde pentru asigurarea ordinii şi curãţeniei, precum şi pentru paza bunurilor în sediile parchetelor; e) ia mãsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlãturarea sau limitarea consecinţelor unor dezastre sau calamitãţi; f) executã orice alte asemenea sarcini date de conducãtorul parchetului. ART. 286 Administratorul are urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã activitatea de gospodãrire a localurilor, asigurând condiţiile materiale pentru desfãşurarea activitãţii parchetelor; b) gestioneazã bunurile aflate în patrimoniul parchetelor; c) executã, în limitele funcţiei sale, şi alte sarcini date de şefii ierarhici. ART. 287 Activitatea economico-financiarã şi administrativã din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este realizatã de Departamentul economico-financiar din cadrul Secţiei administrative.
SECŢIUNEA a 12-a Biblioteca
ART. 288 Biblioteca este organizatã, la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cadrul Secţiei de analizã - Serviciul de analizã, studii şi documentare, criminologie şi statisticã, iar la celelalte parchete, în cadrul grefei. ART. 289 Persoana care rãspunde de bibliotecã este numitã prin ordin al procurorului şef secţie, respectiv al conducãtorului parchetului, exclusiv din rândul grefierilor. ART. 290 (1) Fondul documentar din biblioteci se organizeazã pe urmãtoarele grupe: - grupa I - legislaţie (Buletinul Oficial, Monitorul Oficial, colecţii de acte normative de aplicare generalã, repertorii legislative, alte publicaţii cuprinzând acte normative); - grupa II - drept penal, drept procesual penal, criminalisticã, criminologie, medicinã legalã (coduri de legislaţie, jurisprudenţã, cãrţi şi reviste); - grupa III - drept civil, drept procesual civil, dreptul familiei, legislaţie locativã; - grupa IV - drept administrativ, drept constituţional, organizare judecãtoreascã, legislaţia notarialã, exercitarea avocaturii, legislaţia privind timbrul judiciar şi taxele de timbru, jurisdicţia Curţii Constituţionale, contenciosul administrativ, drept comunitar; - grupa V - drept comercial, drept financiar, drept bancar, alte lucrãri privind legislaţia economicã, sistemele de control economico-financiar, jurisdicţia financiarã, jurisdicţia comercialã; - grupa VI - dreptul muncii; - grupa VII - drept internaţional public şi privat, drept maritim şi fluvial, legislaţia privind transporturile pe calea aerului, convenţii internaţionale; - grupa VIII - dicţionare; - grupa IX - colecţii de reviste, colecţii ale publicaţiilor Ministerului Public, colecţii de ziare; - grupa X - lucrãri din alte domenii de activitate (filosofie, economie, sociologie etc.) de interes pentru activitatea Ministerului Public. (2) În cadrul grupelor se constituie subgrupe componente, în raport cu specificul publicaţiilor. (3) Colecţiile de legi şi alte acte normative se aşazã în ordine cronologicã. (4) Publicaţiile juridice periodice se pãstreazã separat, pe ani şi vechime numericã. (5) Monitorul Oficial se pãstreazã în bibliorafturi şi se leagã în volume la sfârşitul anului. ART. 291 Încadrarea fondului documentar în grupele prevãzute la art. 290 se face de grefierul însãrcinat cu gestiunea bibliotecii, sub controlul procurorului şef secţie, respectiv al conducãtorului parchetului. ART. 292 Fondul documentar din biblioteci se pãstreazã în încãperi separate, iar acolo unde nu este posibil, în alte încãperi accesibile procurorilor şi personalului auxiliar.
TITLUL X Dispoziţii finale
ART. 293 Dispoziţiile privind atribuţiile parchetelor, cuprinse în prezentul regulament, se completeazã cu cele prevãzute în legi şi în alte acte normative în legãturã cu activitatea Ministerului Public. ART. 294 Pânã la înfiinţarea tribunalelor pentru minori şi familie, atribuţiile parchetelor de pe lângã tribunalele pentru minori şi familie vor fi exercitate de parchetele de pe lângã tribunale sau judecãtorii, potrivit competenţei materiale a acestora. ART. 295 Dispoziţiile privind managerii economici ai parchetelor se aplicã începând cu data de 1 ianuarie 2005. Pânã la aceastã datã atribuţiile managerilor economici vor fi exercitate de directorii economici. ART. 296 La intrarea în vigoare a prezentului regulament îşi înceteazã aplicabilitatea dispoziţiile contrare din Ordinul ministrului justiţiei nr. 3.765/C/2003 pentru aprobarea structurii şi organizãrii aparatului Ministerului Public, precum şi a statelor de personal şi de funcţii ale acestuia, precum şi urmãtoarele ordine ale procurorului general: 1. Ordinul nr. 16 din 2 aprilie 1997 privind activitatea de grefã; 2. Ordinul nr. 57 din 23 octombrie 1998 privind componenţa Colegiului Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiţie; 3. Ordinul nr. 83 din 11 decembrie 2000 privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea Ministerului Public, astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 69 din 3 septembrie 2002; 4. Ordinul nr. 36 din 22 mai 2001 privind scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe, precum şi declasarea ori casarea unor bunuri materiale aparţinând Ministerului Public, cu excepţia anexei; 5. Ordinul nr. 103 bis din 10 decembrie 2001 privind Centrul de pregãtire continuã a procurorilor; 6. Ordinul nr. 16 din 25 martie 2002 cu privire la accesul la documentele şi informaţiile arhivate; 7. Ordinul nr. 42 din 7 iunie 2002 privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea compartimentelor de informare şi relaţii publice din Ministerul Public; 8. Ordinul nr. 68 din 28 august 2002 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Parchetului Naţional Anticorupţie; 9. Ordinul nr. 4 din 12 ianuarie 2004 privind conducerea, structura şi atribuţiile Secţiei de îndrumare şi control; 10. dispoziţiile contrare cuprinse în ordinele procurorului general nr. 8/1983, nr. 9/1983, nr. 103/2001 şi orice alte dispoziţii contrare. ART. 297 Prezentul regulament se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
