Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGULAMENT din 24 ianuarie 2021  pentru zbor al aviaţiei militare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 REGULAMENT din 24 ianuarie 2021 pentru zbor al aviaţiei militare

EMITENT: Ministerul Apărării Naţionale
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 148 din 12 februarie 2021
──────────
    Aprobat prin ORDINUL nr. M.18 din 24 ianuarie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 148 din 12 februarie 2021.
──────────
    CAP. I
    Dispoziţii generale
    SECŢIUNEA 1
    Domeniul de aplicare
    ART. 1
    (1) Regulamentul pentru zbor al aviaţiei militare stabileşte cadrul normativ şi regulile generale care se aplică activităţilor aeronautice militare.
    (2) Activităţilor aeronautice militare cu aeronave de stat româneşti în spaţiul aerian naţional şi pe teritoriul României sau pe timpul zborurilor internaţionale, dincolo de frontierele României şi activităţilor aeronautice cu aeronave de stat străine în spaţiul aerian naţional şi pe teritoriul României, li se aplică prevederile acestui regulament în măsura în care acestea nu sunt incompatibile sau nu contravin cadrului normativ al statului respectiv, situaţie în care se aplică normativul cel mai restrictiv.

    ART. 2
    Activităţile aeronautice militare în spaţiul aerian naţional şi pe teritoriul României sau pe timpul zborurilor internaţionale, dincolo de frontierele României, sunt reglementate prin prezentul regulament, Legea nr. 35/1990 privind Statutul personalului aeronautic din aviaţia militară a României, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian, reglementările Uniunii Europene aplicabile, tratatele internaţionale la care România este parte şi, după caz, Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, la care România a aderat prin Decretul nr. 194/1965, cu amendamentele ulterioare, precum şi prin alte acte normative în materie.

    ART. 3
    (1) Sensul unor termeni şi expresii, precum şi abrevierile utilizate în prezentul regulament sunt prevăzute în anexa nr. 1.
    (2) Termenii accident, activităţi aeronautice militare, activităţi aeronautice conexe, administrator al aerodromului, aerodrom, aeronavă, aeronave de stat, aeronave fără pilot la bord, agent aeronautic, căutare şi salvare, certificare, certificat de identitate, certificat de înmatriculare, certificat de navigabilitate, certificat de tip, document de certificare, eveniment de aviaţie, misiune, navigabilitate, operare în câmp vizual direct, operator al aeronavei, regiune de informare a zborurilor, reglementări europene, reglementări specifice, rute internaţionale, securitatea aviaţiei, servicii militare de supraveghere şi control utilizare spaţiu aerian, servitute aeronautică, siguranţa, spaţiu aerian restricţionat, spaţiu aerian segregat, supervizarea siguranţei, standarde şi practici recomandate emise de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale, tehnică aeronautică, tehnică aeronautică de stat, trafic aerian, trafic aerian operaţional, zbor de căutare-salvare, zbor internaţional, zbor de intervenţie în situaţii de urgenţă, zbor special, zbor umanitar, zbor VFR, zone dens populate, zonă de interes militar, zonă de protecţie acustică, zone supuse servituţilor aeronautice au înţelesul prevăzut în Legea nr. 21/2020. Termenii managementul traficului aerian, rută, serviciu de alarmare, serviciu de control al traficului aerian, serviciu de informare a zborurilor, serviciu de navigaţie aeriană, serviciu de trafic aerian şi trafic aerian general au înţelesul prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 10 martie 2004 de stabilire a cadrului pentru crearea Cerului unic european (regulament-cadru), cu modificările şi completările ulterioare. Termenii incident, incident grav şi investigaţia privind siguranţa au înţelesul prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind investigarea şi prevenirea accidentelor şi incidentelor survenite în aviaţia civilă şi de abrogare a Directivei 94/56/CE, cu modificările ulterioare.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Competenţe şi atribuţii
    ART. 4
    Pentru exercitarea competenţelor stabilite prin Legea nr. 21/2020, Ministerul Apărării Naţionale, denumit în continuare MApN, deleagă în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale şi de autoritate aeronautică de stat unele atribuţii specifice către Statul Major al Forţelor Aeriene, denumit în continuare SMFA, în calitate de Autoritate Aeronautică Militară Naţională, denumită în continuare AAMN.

    ART. 5
    AAMN are următoarele atribuţii:
    a) elaborează reglementări specifice privind cadrul normativ şi instituţional pentru desfăşurarea activităţilor aeronautice militare cu aeronave de stat;
    b) elaborează reglementări specifice privind organizarea spaţiului aerian naţional în colaborare cu organele specializate ale Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi asigură serviciile militare de supraveghere şi control al utilizării spaţiului aerian naţional;
    c) elaborează reglementări specifice pentru certificarea personalului aeronautic militar, a tehnicii aeronautice de stat, a infrastructurii şi a agenţilor aeronautici care desfăşoară activităţi aeronautice militare;
    d) elaborează reglementări specifice privind raportarea şi investigarea evenimentelor de aviaţie militare;
    e) elaborează reglementări specifice privind siguranţa şi securitatea activităţilor aeronautice militare;
    f) elaborează reglementări specifice privind acţiunile de căutare-salvare pentru aeronavele de stat.


    SECŢIUNEA a 3-a
    Sistemul de reglementare
    ART. 6
    Prezentul regulament stă la baza următoarelor reglementări privind activităţile aeronautice militare:
    a) manuale din domeniul aeronautic militar şi reglementări aeronautice militare, denumite în continuare RAM, emise de către AAMN;
    b) proceduri aeronautice militare, denumite în continuare PAM, emise de către AAMN, pentru punerea în aplicare a actelor normative, actelor normative specifice sau RAM;
    c) precizări aeronautice militare, pentru punerea în aplicare a actelor normative, actelor normative specifice sau RAM;
    d) publicaţii aeronautice militare;
    e) programe-cadru de instrucţie în zbor, denumite în continuare PCIZ, programe de instruire sau documente similare;
    f) proceduri de operare standard, denumite în continuare SOP.


    ART. 7
    Activităţile care se desfăşoară în cadrul procesului de elaborare şi emitere a RAM emise de AAMN sunt următoarele:
    a) structura iniţiatoare transmite şefului AAMN solicitarea de emitere a reglementării; această solicitare va fi avizată de structurile de specialitate cu responsabilităţi în implementarea şi aplicarea prevederilor respectivei reglementări şi de către directorul structurii executive a AAMN;
    b) şeful AAMN nominalizează structura desemnată cu elaborarea dacă constată necesitatea elaborării reglementării;
    c) structura desemnată cu elaborarea RAM stabileşte colectivul de elaborare, proiectul de cuprins al reglementării, planul de activitate al colectivului de elaborare, termenele şi responsabilităţile fiecărui membru în parte;
    d) la terminarea procesului de elaborare, structura desemnată înaintează raport de aprobare către şeful AAMN, cu avizele consultative ale structurilor implicate în implementarea prevederilor respectivei reglementări şi avizul structurii juridice/AAMN;
    e) în situaţia în care prevederile reglementării sunt aplicabile şi unei instituţii sau structuri din afara MApN, se va solicita un aviz consultativ şi de la respectiva instituţie/structură înainte de emiterea reglementării.


    ART. 8
    PAM:
    a) sunt emise pe baza actelor normative, actelor normative specifice sau a RAM;
    b) nu pot depăşi limitele competenţei instituite de reglementarea pe baza căreia au fost emise şi nici nu pot contraveni principiilor şi dispoziţiilor acesteia;
    c) furnizează instrucţiuni detaliate cu privire la modalitatea în care se realizează conformarea cu prevederile reglementărilor specifice sau RAM;
    d) sunt secrete de stat, secrete de serviciu sau neclasificate, în funcţie de informaţiile deţinute, şi pot fi obligatorii pentru toţi agenţii aeronautici sau doar pentru o parte dintre aceştia;
    e) descriu procese sau activităţi aeronautice militare privind planificarea, organizarea, conducerea, controlul-evaluarea, pregătirea, executarea şi analiza activităţilor aeronautice militare şi activităţilor aeronautice militare conexe, operarea aeronavelor de stat în spaţiul aerian naţional şi pe teritoriul României sau pe timpul zborurilor internaţionale, dincolo de frontierele României.


    ART. 9
    Precizările aeronautice militare:
    a) sunt emise pe baza actelor normative, a actelor normative specifice sau RAM;
    b) nu pot depăşi limitele competenţei instituite de reglementarea pe baza căreia au fost emise şi nici nu pot contraveni principiilor şi dispoziţiilor acesteia;
    c) clarifică anumite aspecte referitoare la aplicarea reglementărilor în vigoare;
    d) au un caracter urgent de emitere pentru reglementarea unui domeniu nereglementat sau au un caracter temporar sau limitat ca domeniu de reglementare până la emiterea unei reglementări specifice, RAM sau PAM, în funcţie de situaţie.


    ART. 10
    Publicaţiile aeronautice militare sunt:
    a) publicaţia de informare aeronautică militară, denumită în continuare MIL AIP;
    b) notificări pentru aviatori - Notice to Airmen, denumite în continuare NOTAM;
    c) circularele de aeronautică militară, denumite în continuare CAM;
    d) buletinele de informare, denumite în continuare BI;
    e) circulare de siguranţă aeronautică.


    ART. 11
    (1) În exercitarea funcţiei de supervizare a siguranţei aeronautice în aviaţia militară şi pentru asigurarea aplicării corecte a reglementărilor aeronautice militare, AAMN emite CAM ori de câte ori consideră necesar.
    (2) CAM conţin material explicativ şi de îndrumare referitor la cerinţele reglementărilor, procedurilor aplicabile şi mijloacelor de conformare acceptate.

    ART. 12
    Cerinţele privind formatul şi procesul de elaborare şi emitere a RAM, PAM şi publicaţiilor aeronautice militare se stabilesc de către AAMN, printr-o PAM.

    ART. 13
    (1) Atunci când se pretează tipului de operaţiune sau de privilegii, pregătirea personalului aeronautic militar trebuie realizată printr-o/un formă/program/curs de pregătire care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    a) să existe o programă analitică pentru fiecare formă/program/curs de pregătire;
    b) să includă atât cunoştinţe teoretice, cât şi instruire practică, inclusiv pregătire sintetică/pregătire la simulator, dacă este cazul.

    (2) Cerinţele/Criteriile minime de selecţie şi programele minime de pregătire a personalului aeronautic militar sunt stabilite prin RAM.
    (3) Personalul aeronavigant din MApN se instruieşte conform prevederilor PCIZ sau documentelor similare care sunt aprobate de şeful AAMN.
    (4) Personalul navigant din afara MApN se instruieşte conform prevederilor PCIZ sau documentelor similare care sunt aprobate de şeful instituţiei sau al structurii care deţine tipul respectiv de aeronavă cu avizul structurii desemnate de şeful AAMN.
    (5) Personalul aeronautic nenavigant de sol se instruieşte conform prevederilor programelor de instruire aplicabile în funcţie de categoria de personal.

    ART. 14
    Difuzarea reglementărilor şi publicaţiilor aeronautice se face de către emitent tuturor instituţiilor şi structurilor care desfăşoară sau participă la activităţi aeronautice militare sau activităţi aeronautice militare conexe.

    CAP. II
    Personalul aeronautic militar
    SECŢIUNEA 1
    Admiterea personalului aeronautic militar la executarea activităţilor aeronautice militare
    ART. 15
    (1) Admiterea personalului aeronautic la activităţi aeronautice militare se face prin ordin al şefului AAMN în baza documentelor de brevetare/certificare sau atestare a:
    a) calificării şi specialităţii militare a personalului pe categoria, tipul şi varianta de tehnică aeronautică, cu excepţia personalului care parcurge cursuri de pregătire iniţială;
    b) aptitudinii medicale;
    c) nivelului de pregătire de luptă şi profesională a personalului aeronautic militar.

    (2) Nu este admis la executarea activităţilor aeronautice militare personalul aflat în oricare din următoarele situaţii:
    a) expirarea perioadei de valabilitate, suspendarea, retragerea sau revocarea documentelor de atestare a calificărilor şi autorizărilor;
    b) expirarea perioadei de valabilitate a certificatului de aptitudine medico-aeronautică;
    c) inaptitudinea medicală temporară;
    d) inaptitudinea medicală permanentă.

    (3) Nu este admis la executarea activităţilor aeronautice militare personalul aeronautic care prezintă modificări ale stării de sănătate ce pot pune în pericol siguranţa acestor activităţi.
    (4) Nu este admis la executarea activităţilor aeronautice militare personalul aeronautic aflat sub influenţa băuturilor alcoolice sau sub influenţa unor substanţe psihoactive.

    ART. 16
    (1) Rezultatele examenelor teoretice şi evaluărilor practice de atestare a calificărilor şi specializărilor, ale celor de obţinere ori menţinere a titlurilor de clasificare şi specializare, ale cursurilor de pregătire iniţială, ale cursurilor de pregătire periodică, precum şi rezultatele expertizei medicale şi psihologice se consemnează în ordinul de zi pe unitate/similar, denumit în continuare OZU.
    (2) În OZU se consemnează, de asemenea, începerea şi terminarea cursurilor de pregătire iniţială ori periodică, rezultatele examenelor/verificărilor de promovare a acestora şi trecerea la o categorie superioară de pregătire.
    (3) Rezultatele examenelor teoretice şi practice de atestare ale calificărilor şi specializărilor, ale celor de obţinere ori menţinere a titlurilor de clasificare şi specializare, ale cursurilor de pregătire iniţială, ale cursurilor de pregătire periodică, precum şi rezultatele expertizei medicale şi psihologice se consemnează şi în documentele de evidenţă individuală a activităţilor aeronautice militare.
    (4) Suspendarea, retragerea sau revocarea documentelor de atestare a calificărilor, specializărilor şi a titlurilor de clasificare:
    a) este atributul şefului AAMN şi se face prin ordin emis de acesta pentru personalul aeronautic militar care desfăşoară activităţi aeronautice militare;
    b) se face la propunerea comandantului/şefului unităţii militare, instituţiei/structurii în care este încadrat personalul;
    c) se aduce la cunoştinţă în mod direct persoanei în cauză şi se consemnează în OZU.


    ART. 17
    Trecerea personalului navigant pe o altă categorie, un alt tip sau variantă de aeronavă se aprobă de către şeful AAMN la solicitarea comandantului/şefului unităţii militare, instituţiei/structurii în care personalul îşi desfăşoară activitatea. Criteriile de selecţionare şi admitere la zbor pe un nou tip/variantă de aeronavă se stabilesc prin RAM.

    ART. 18
    (1) Anual, personalul navigant şi operatorii de aeronave fără pilot sunt evaluaţi sau examinaţi în zbor/pe timpul activităţilor practice de zbor.
    (2) Numărul minim de evaluări sau examinări în zbor, stabilit în funcţie de nivelul de pregătire, pentru fiecare tip de aeronavă în parte este reglementat prin RAM.
    (3) Evaluarea/Examinarea în zbor a personalului navigant, pentru toate categoriile de pregătire, se face de instructori de zbor cu calificare corespunzătoare pentru tipul de aeronavă/variantă, condiţiile de timp şi meteorologice în care se execută misiunea, în conformitate cu PCIZ şi normele de apreciere specifice.
    (4) Evaluarea operatorilor de aeronave fără pilot se face de către instructori cu calificare corespunzătoare pe tipul de aeronavă/variantă în cadrul activităţilor practice de zbor.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Aptitudinea medicală
    ART. 19
    (1) Aptitudinea medicală presupune ca personalul aeronautic militar să nu sufere de nicio boală sau handicap care să îl împiedice să execute activităţi aeronautice militare.
    (2) Acordarea, confirmarea sau retragerea aptitudinii medicale a personalului aeronautic militar se face de către Institutul Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială „General doctor aviator Victor Anastasiu“, denumit în continuare INMAS, în calitate de agent aeronautic certificat care are ca obiect de activitate selecţia, evaluarea, testarea sau expertizarea medicală şi psihologică a personalului aeronautic militar, în urma expertizei medicale conform reglementărilor în vigoare. Medicul-şef al unităţii unde este încadrat personalul aeronautic primeşte o copie a rezultatului examinărilor medico-psihologice şi ţine evidenţa acestora.
    (3) Personalului aeronautic militar îi este interzisă executarea activităţilor aeronautice militare până la obţinerea rezultatelor expertizei medicale la care a fost planificat.
    (4) Personalul aeronautic militar are obligaţia să se prezinte pentru menţinerea/obţinerea aptitudinii medicale în conformitate cu prevederile valabilităţii menţionate pe certificatul medical sau la ordinul comandantului/şefului unităţii militare, instituţiei sau structurii în care este încadrat.
    (5) Aptitudinea medicală a personalului aeronautic militar se certifică prin:
    a) certificatele medicale emise în urma desfăşurării de expertize medicale periodice sau controale medicale intercurente efectuate de către INMAS;
    b) evaluări medicale efectuate de către medicul unităţii/medicul de serviciu la zbor, conform unei RAM emise de către AAMN;
    c) formularul de evaluare iniţială a stării de sănătate prevăzut în anexa nr. 2.

    (6) Formularul de evaluare iniţială a stării de sănătate prevăzut la alin. (5) lit. c) se completează de către tot personalul aeronautic militar încadrat în unitatea militară/similar în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, respectiv în termen de 30 de zile de la data încadrării pe funcţia de personal aeronautic militar.
    (7) În cazul desfăşurării unor activităţi aeronautice militare în cadrul NATO, se recunosc valabilitatea şi data expirării valabilităţii menţionate pe certificatul medical al personalului aeronautic străin, emis în ţara de origine, în baza aprobării şefului AAMN, cu avizul INMAS, pe timpul procesului de planificare a acestei activităţi.
    (8) În cazuri deosebite, personalul aeronautic care depăşeşte termenul stabilit pentru efectuarea expertizei medicale poate desfăşura activităţi aeronautice militare cu aprobarea şefului AAMN, după obţinerea avizului de la INMAS, comunicată în scris comandantului unităţii militare/similar, la solicitarea acestuia, pentru o perioadă de maximum 30 de zile.

    ART. 20
    (1) Personalul aeronautic militar îşi exercită toate drepturile conferite de certificatul medical în limita lui de valabilitate, cu respectarea eventualelor restricţii sau limitări stabilite de către INMAS, atât timp cât nu apar modificări în starea lui de sănătate.
    (2) Personalul aeronautic militar este obligat să comunice imediat medicului unităţii/medicului de serviciu la zbor orice modificare a stării de sănătate.
    (3) Personalului aeronautic militar îi este interzis consumul de medicamente, suplimente nutritive sau alte substanţe care pot afecta capacitatea de a desfăşura activităţi aeronautice militare, cu excepţia cazurilor în care acestea sunt recomandate sau avizate de medicul unităţii/medicul de serviciu la zbor.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Personalul navigant de aviaţie
    ART. 21
    Personalul navigant poate îndeplini la bordul aeronavelor o funcţie corespunzătoare cu nivelul de instruire, calificările şi specialităţilor pe care le deţine.

    ART. 22
    Pilotul are următoarele responsabilităţi:
    a) să cunoască caracteristicile tehnico-tactice ale aeronavei pe care zboară şi să respecte normele de exploatare ale acesteia la sol şi în zbor;
    b) să cunoască şi să aplice toate prevederile reglementărilor referitoare la executarea zborului în spaţiul aerian al României, precum şi regulile pentru executarea zborurilor internaţionale;
    c) să cunoască regulile, procedeele şi acţiunile de salvare - paraşutare, catapultare, supravieţuire, în toate condiţiile de timp, stare a vremii şi teren, executând antrenamente în acest sens;
    d) să cunoască şi să respecte prevederile normelor de exploatare ale aerodromului şi ale poligonului de tragere utilizat;
    e) să execute întocmai ordinele primite de la unităţile de conducere, dirijare şi control al traficului aerian, cu excepţia cazurilor în care astfel de ordine afectează siguranţa zborului sau a pasagerilor, acţiunile pe care urmează să le efectueze în aceste cazuri fiind raportate unităţilor de conducere, dirijare şi control al traficului aerian;
    f) să îşi perfecţioneze cunoştinţele şi deprinderile în executarea zborului şi pentru întrebuinţarea în luptă a aeronavei;
    g) să cunoască procedurile operaţionale, gestionarea resurselor, să planifice combustibilul pentru zbor, să cunoască şi să evalueze corect condiţiile meteorologice în care se execută zborul;
    h) să execute controlul aeronavei înaintea fiecărei misiuni de zbor;
    i) să execute misiuni de zbor numai dacă agregatele, instalaţiile şi aparatura de la bordul aeronavei funcţionează normal, cu excepţia cazului în care aeronava este operată în conformitate cu lista minimă cu echipamente - Minimum Equipment List, denumită în continuare MEL, sau Master Minimum Equipment List, denumită în continuare MMEL;
    j) să cunoască în permanenţă poziţia aeronavei, să aibă cunoştinţe de navigaţie şi să aplice procedurile aferente folosind inclusiv repere vizuale şi mijloace de radionavigaţie;
    k) să consemneze în fişa aeronavei constatările cu privire la funcţionarea acesteia;
    l) să cunoască procedurile normale şi de urgenţă, inclusiv simularea unor defecţiuni ale echipamentelor aeronavei;
    m) să consemneze corect datele în documentele de evidenţă personală a zborului.


    ART. 23
    Când la bordul aeronavei se află două sau mai multe persoane cu atribuţii pentru operarea aeronavei sau a echipamentelor acesteia, acestea constituie un echipaj.

    ART. 24
    Echipajul este condus de un pilot comandant, denumit în continuare PC, numit din rândul piloţilor cu nivelul de instruire în zbor corespunzător misiunii pe care o execută. PC este desemnat pentru fiecare misiune de către comandantul escadrilei/similar sau de către comandantul unităţii militare de aviaţie.

    ART. 25
    (1) PC este şef al întregului personal aflat la bord, are autoritatea finală de a decide în legătură cu aeronava pe timpul cât este în funcţie, răspunde nemijlocit de pregătirea şi executarea misiunii de zbor şi are următoarele responsabilităţi:
    a) să dispună măsurile necesare pentru executarea zborului în bune condiţii, pentru respectarea regulilor specifice misiunii şi pentru menţinerea disciplinei în rândul membrilor echipajului;
    b) să verifice starea tehnică a aeronavei şi a echipamentelor de bord, starea psihofizică şi nivelul de pregătire al membrilor echipajului, cantitatea de combustibil, existenţa documentelor care trebuie să fie păstrate la bord şi să nu treacă la executarea zborului dacă a constatat nereguli, cu excepţia cazului în care în MEL sau MMEL se prevede o derogare în acest sens;
    c) să cunoască şi să informeze pasagerii despre amplasarea şi folosirea echipamentelor de urgenţă, despre modul de evacuare a aeronavei în cazul apariţiei unei situaţii de urgenţă sau aterizare forţată şi despre restricţiile de folosire a dispozitivelor electronice portabile;
    d) să dispună măsurile necesare pentru salvarea pasagerilor, echipajului, încărcăturii şi aeronavei în caz de pericol.

    (2) În situaţia producerii unui eveniment de aviaţie, PC continuă să îşi îndeplinească îndatoririle, până când autoritatea în drept îl eliberează de atribuţiile ce îi revin în legătură cu misiunea şi aeronava de stat încredinţată.
    (3) În timpul executării misiunilor de zbor, PC poate stabili atribuţii pentru membrii echipajului, dar nu poate delega responsabilităţile care îi revin. În cazul în care acesta este împiedicat din orice cauză, în cursul zborului sau la sol, să îşi îndeplinească atribuţiile, în lipsa desemnării prealabile a unei alte persoane pentru a-l înlocui, atribuţiile de PC se preiau de unul din ceilalţi piloţi din echipaj, în ordinea stabilită prin PAM.
    (4) În timpul escalelor sau al oricăror alte aterizări pe durata misiunii, răspunderea PC cu privire la pasageri încetează după coborârea persoanelor îmbarcate, iar cu privire la încărcătură încetează în momentul debarcării întregului echipaj şi predării aeronavei persoanelor abilitate în acest sens sau după debarcarea încărcăturii de la bord. Responsabilitatea PC este angajată din nou în momentul reluării în primire a aeronavei de stat.

    ART. 26
    Copilotul, denumit în continuare CP, membru al echipajului, este subordonat PC, are obligaţiile generale prevăzute pentru pilot la art. 22 şi alte atribuţii la bord specifice postului de pilotaj pe care îl ocupă, având un nivel de instruire în zbor corespunzător misiunii/exerciţiului de executat şi condiţiilor de executare a zborului şi care în situaţii deosebite poate înlocui PC în zbor, dacă acesta intră în incapacitate psihică sau fizică de a-şi îndeplini atribuţiile. Toate manevrele pe care urmează să le execute la bordul aeronavei le raportează PC.

    ART. 27
    Navigatorul de bord este subordonat PC şi este obligat:
    a) să cunoască caracteristicile tehnico-tactice ale aeronavei;
    b) să exploateze corect aparatura de navigaţie, bombardament, de paraşutare/delestare şi aerofotografiere de la bord;
    c) să cunoască regulile de zbor în spaţiul aerian al României şi în afara graniţelor;
    d) să determine cu precizie poziţia actuală şi viitoare a aeronavei;
    e) să efectueze rapid şi precis calculele de navigaţie, de bombardament, de aerofotografiere aeriană şi de paraşutare/delestare;
    f) să cunoască în orice moment cantitatea de combustibil rămasă la bordul aeronavei, durata de zbor până la aterizare şi autonomia de zbor a aeronavei;
    g) să întocmească toate documentele de navigaţie necesare îndeplinirii misiunii;
    h) să cunoască modul de executare a zborului, situaţia terestră şi aeriană şi să aprecieze corect condiţiile meteorologice;
    i) să cunoască raionul/zona de paraşutare/delestare;
    j) să fie în măsură să menţină legătura bilaterală sigură cu unităţile de trafic aerian în dirijarea cărora se află;
    k) să îşi perfecţioneze permanent cunoştinţele şi deprinderile practice necesare îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin la bordul aeronavei.


    ART. 28
    Tehnicianul/Inginerul de bord şi/sau specialistul cu încărcarea şi centrajul, pe timpul executării misiunii, sunt/este subordonaţi/subordonat PC, răspund/răspunde de pregătirea pentru zbor a aeronavei şi sunt/este obligaţi/obligat:
    a) să cunoască caracteristicile tehnico-tactice ale aeronavei pe care zboară, construcţia, funcţionarea şi regulile de exploatare ale tuturor instalaţiilor acesteia;
    b) să participe la pregătirea aeronavei pe care zboară şi să raporteze ierarhic defecţiunile şi neregulile constatate pentru a se lua măsuri în vederea înlăturării lor;
    c) să cunoască în orice moment resursa aeronavei, motoarelor, elicelor şi agregatelor;
    d) să supravegheze şi să participe la încărcarea corectă a aeronavei, în limitele de centraj şi de greutate stabilite, asigurând dispunerea şi fixarea corectă a încărcăturii la bord;
    e) să controleze funcţionarea motoarelor, instalaţiilor şi agregatelor la sol şi în timpul zborului;
    f) să raporteze PC neregulile constatate şi să ia măsurile necesare pentru remedierea eventualelor defecţiuni;
    g) să execute toate manevrele la ordinul PC sau cu aprobarea acestuia şi să raporteze de executarea lor;
    h) să îşi perfecţioneze permanent cunoştinţele profesionale şi deprinderile tehnice;
    i) în misiuni independente, să execute pregătirea pentru zbor a aeronavei.


    ART. 29
    Ceilalţi membri ai echipajului execută sarcinile ce le revin la bordul aeronavei, în conformitate cu atribuţiile funcţiei/postului în echipaj şi deciziile PC.

    ART. 30
    (1) Instructorul de zbor se numeşte din rândul personalului navigant, pe categorii/specialităţi de personal navigant, care deţine calificarea necesară şi este desemnat să participe la formarea şi dezvoltarea profesională a personalului aflat în pregătire. Instructorul de zbor asigură instruirea personalului aflat în pregătire, corespunzător obiectivelor şi planului de instruire în zbor al acestuia.
    (2) Criteriile de selecţionare, formare, atestare, suspendare sau retragere a calificării de instructor sunt stabilite prin RAM emise de AAMN.
    (3) Instructorul de zbor răspunde atât de modul de desfăşurare a activităţilor la bordul aeronavei de către personalul aflat în pregătire sau evaluat/examinat, cât şi de prevenirea agravării greşelilor acestuia.
    (4) Instructorul de zbor poate face parte din echipajul aeronavei sau poate executa misiunea din altă aeronavă, în formaţie cu pilotul instruit.

    ART. 31
    Evaluatorii, examinatorii, evaluatorii superiori de la bordul aeronavei se numesc din rândul personalului navigant care deţine calificarea de instructor de zbor şi este desemnat să participe la evaluările sau examinările piloţilor sau ale echipajelor. Pe timpul desfăşurării evaluărilor sau a examinărilor evaluatorii, examinatorii sau evaluatorii superiori execută activităţi aeronautice militare în calitate de instructor de zbor.

    ART. 32
    (1) Pe timpul misiunilor care au ca scop transportul aerian de personal şi materiale, la bordul aeronavelor de stat de transport se poate desemna un comandant de aeronavă, denumit în continuare CA.
    (2) Personalul care poate fi desemnat în funcţia de CA trebuie să deţină titlul de pilot militar clasa I, să deţină calificarea de instructor de zbor şi să fie încadrat într-o funcţie de comandă de nivel superior funcţiei în care este încadrat PC.
    (3) Pe timpul exerciţiilor desfăşurate pe teritoriul naţional, executate în comun cu aeronave aparţinând altor state, pot fi desemnaţi în funcţia de CA la bordul aeronavelor străine piloţi sau navigatori de bord cu atribuţii de monitorizare şi coordonare privind respectarea procedurilor şi reglementărilor naţionale, precum şi a documentelor de planificare a exerciţiilor.
    (4) Obligaţiile pentru executarea misiunii se împart între CA şi PC, după cum urmează:
    a) PC răspunde, de la începerea şi până la terminarea misiunii de zbor, de pilotarea aeronavei, putând lua orice măsuri pentru desfăşurarea zborului în condiţii de siguranţă;
    b) CA răspunde de executarea misiunii de zbor în bune condiţii, pentru toate celelalte aspecte care nu privesc conducerea tehnică şi operarea în siguranţă a aeronavei, fără a avea dreptul de a interveni în pilotarea sau exploatarea aeronavei.


    CAP. III
    Aeronavele de stat
    SECŢIUNEA 1
    Clasificarea aeronavelor de stat
    ART. 33
    Clasificarea pe tipuri şi categorii a aeronavelor de stat este prevăzută în anexa nr. 3.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Înmatricularea, admiterea la zbor şi certificarea aeronavelor de stat
    ART. 34
    (1) O aeronavă de stat poate opera în spaţiul aerian naţional numai dacă deţine un certificat de înmatriculare.
    (2) Cerinţele specifice privind înmatricularea aeronavelor de stat, emiterea certificatelor de înmatriculare, însemnele de înmatriculare a aeronavelor de stat, precum şi stabilirea categoriilor sau tipurilor de aeronave de stat care pot fi utilizate fără să deţină certificat de înmatriculare se stabilesc prin RAM emise de AAMN.

    ART. 35
    (1) Prin înscrierea în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor de stat din România şi emiterea certificatului de înmatriculare, aeronava respectivă capătă naţionalitatea română.
    (2) Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor de stat din România este gestionat de către AAMN şi nu este public.

    ART. 36
    Aeronavele de stat, motoarele şi elicele acestora trebuie să deţină un certificat de tip, care să acopere produsul complet, inclusiv toate piesele şi echipamentele instalate pe acesta. Cerinţele specifice privind certificarea de tip, emiterea certificatelor de tip, precum şi stabilirea categoriilor sau tipurilor de aeronave de stat care pot fi utilizate fără să deţină aceste certificate se stabilesc prin RAM emise de AAMN.

    ART. 37
    (1) O aeronavă de stat poate fi operată numai în situaţia în care are eliberat şi este valid un certificat de navigabilitate sau un document echivalent de navigabilitate corespunzător pentru acea aeronavă.
    (2) Cerinţele specifice pentru certificarea navigabilităţii, tipul documentelor de certificare a navigabilităţii, emiterea certificatelor de navigabilitate, precum şi stabilirea categoriilor sau tipurilor de aeronave de stat care pot fi utilizate fără să deţină asemenea certificate se stabilesc prin RAM emise de AAMN.
    (3) Pentru aeronavele de stat de transport, certificatul de navigabilitate sau documentul echivalent de navigabilitate trebuie să se afle în permanenţă la bordul aeronavei. Pentru celelalte tipuri de aeronave de stat, certificatul de navigabilitate se păstrează împreună cu documentaţia de exploatare a aeronavei.
    (4) Pentru aeronava fără pilot la bord, certificatul de navigabilitate sau documentul echivalent trebuie să se afle în permanenţă asupra persoanei care asigură controlul acesteia la distanţă.

    ART. 38
    Fiecare paraşută utilizată de personalul aeronautic militar în spaţiul aerian naţional trebuie să deţină un document de admisibilitate la salt. Tipul documentelor de admisibilitate la salt, cerinţele de emitere a acestor documente şi stabilirea categoriilor de paraşute care pot fi utilizate fără să deţină un document de admisibilitate la salt se stabilesc prin RAM emise de AAMN.

    ART. 39
    AAMN poate recunoaşte sau valida certificatele, licenţele, aprobările sau alte documente echivalente, eliberate de către alte autorităţi aeronautice, produselor, pieselor, echipamentelor, personalului şi organizaţiilor din domeniul aeronautic, conform RAM emisă de AAMN.

    ART. 40
    Admiterea la zbor a aeronavelor de stat se face numai dacă acestea sunt disponibile din punct de vedere tehnic, au fost pregătite pentru zbor şi dacă unitatea, în dotarea căreia se află, dispune de următoarele documente:
    a) certificatul de înmatriculare;
    b) certificatul de navigabilitate sau un document de certificare echivalent;
    c) livretele aeronavei şi ale motorului/motoarelor;
    d) instrucţiunile de exploatare şi manualele de pilotaj;
    e) instrucţiunile de mentenanţă.


    ART. 41
    (1) Agenţilor aeronautici care fac obiectul certificării şi supravegherii continue de către AAMN li se eliberează o autorizare de către AAMN. Această autorizare se eliberează la cerere, atunci când agentul aeronautic a demonstrat că respectă reglementările specifice. Respectiva autorizare precizează privilegiile acordate agentului aeronautic şi domeniul acoperit de autorizare.
    (2) Autorizările prevăzute la alin. (1) pot fi limitate, suspendate sau revocate atunci când titularul nu mai respectă reglementările specifice şi procedurile pentru eliberarea şi menţinerea unei astfel de autorizări.
    (3) În concordanţă cu tipul de activitate, autorizările pentru agenţii aeronautici se eliberează când sunt îndeplinite următoarele condiţii:
    a) agentul aeronautic dispune de toate mijloacele necesare pentru realizarea activităţilor din domeniul său de activitate;
    b) în concordanţă cu tipul de activitate desfăşurată şi cu dimensiunea agentului aeronautic, acesta trebuie să instituie şi să menţină un sistem de management care să asigure respectarea reglementărilor specifice, să gestioneze riscurile în materie de siguranţă şi să urmărească îmbunătăţirea continuă a acestui sistem;
    c) agentul aeronautic încheie acorduri cu alte organizaţii relevante, după caz, în scopul de a asigura respectarea neîntreruptă a reglementărilor specifice;
    d) agentul aeronautic instituie un sistem de raportare a evenimentelor în cadrul sistemului de management prevăzut la lit. b) şi în cadrul acordurilor prevăzute la lit. c), pentru a contribui la atingerea obiectivului de îmbunătăţire continuă a siguranţei.

    (4) Mijloace prevăzute la alin. (3) lit. a) includ, dar nu se limitează la: facilităţi, personal, echipamente, instrumente şi materiale, documentarea sarcinilor, a responsabilităţilor şi a procedurilor, accesul la datele relevante şi evidenţa documentelor.
    (5) Condiţiile prevăzute la alin. (3) lit. c) şi d) nu se aplică în cazul agenţilor aeronautici care se ocupă cu pregătirea personalului aeronautic militar.
    (6) Cerinţele tehnice şi procedurile administrative detaliate privind autorizarea agenţilor aeronautici se stabilesc prin RAM.

    ART. 42
    Toate aeronavele de stat care operează în spaţiul aerian naţional trebuie să deţină la bord un dispozitiv funcţional care să se activeze în caz de urgenţă. Cerinţele privind înregistrarea şi gestionarea dispozitivelor de localizare în caz de urgenţă, precum şi stabilirea categoriilor sau tipurilor de aeronave de stat care pot opera fără a deţine un dispozitiv de localizare în caz de urgenţă se stabilesc prin RAM emise de AAMN.

    ART. 43
    Orice aeronavă de stat care efectuează un zbor în spaţiul aerian naţional trebuie să aibă la bord dispozitive/echipamente de identificare a poziţiei aeronavei în zbor. Cerinţele privind înregistrarea şi gestionarea dispozitivelor/echipamentelor de identificare a poziţiei aeronavelor în zbor, precum şi stabilirea categoriilor sau tipurilor de aeronave de stat care pot opera în spaţiul aerian naţional fără a deţine un dispozitiv/echipament de identificare a poziţiei aeronavei în zbor se stabilesc prin RAM emise de AAMN.

    ART. 44
    Agentul aeronautic care operează aeronava de stat poartă întreaga responsabilitate pentru asigurarea navigabilităţii aeronavei şi are obligaţia de a o retrage de la zbor de îndată ce vreuna din condiţiile în care a fost eliberat certificatul de navigabilitate nu mai este îndeplinită.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Accesul la bordul aeronavelor de stat şi transportul personalului şi materialelor
    ART. 45
    (1) Accesul la bordul aeronavelor de stat aparţinând MApN şi transportul persoanelor şi materialelor se aprobă de către:
    a) şeful Statului Major al Apărării, pentru cetăţenii străini şi materialele transportate în folosul lor, pentru transportul de personal, echipamente şi materiale în şi din străinătate şi pentru personalul, echipamentele şi materialele operatorilor economici, asociaţiilor şi fundaţiilor, transportate în baza unor contracte;
    b) şefii statelor majore ale categoriilor de forţe, denumite în continuare SMCFA, care deţin aeronave de stat, pentru militarii străini în cadrul exerciţiilor sau aplicaţiilor şi pentru cetăţenii români, militari sau civili şi materialele transportate în folosul acestora;
    c) comandantul Componentei Operaţionale Aeriene, denumită în continuare COA, pentru persoanele aflate în pericol, rănite sau bolnave, în baza solicitărilor primite;
    d) comandanţii unităţilor care deţin aeronave de stat în organigramă sau le primesc temporar sub comandă tactică sau control tactic, pentru personalul din subordine, echipamentele şi materialele din dotarea unităţii şi pentru persoanele aflate în pericol, rănite sau bolnave, în baza solicitărilor primite, cu informarea ulterioară a comandantului COA.

    (2) Pentru aeronavele de stat aparţinând altor instituţii sau structuri din afara MApN, accesul la bord şi transportul persoanelor şi materialelor se aprobă şi se execută în conformitate cu reglementările interne emise de comandanţii/şefii acestor instituţii sau structuri.
    (3) În toate situaţiile de urgenţă, când este pusă în pericol viaţa sau integritatea corporală a unei persoane, PC poate permite accesul la bordul aeronavelor al persoanelor aflate în pericol, cu informarea ulterioară a unităţii de control al traficului aerian - Air Traffic Control, denumit în continuare ATC, cu care este în legătură.
    (4) PC este autoritatea finală de decizie privind accesul la bordul aeronavei, în funcţie de numărul locurilor disponibile, capacitatea de transport şi de performanţele aeronavei în condiţiile concrete din zona în care operează. De asemenea, PC decide continuarea misiunii sau întreruperea acesteia, pentru a asigura salvarea vieţilor omeneşti.

    ART. 46
    Sunt interzise următoarele activităţi:
    a) transportul de persoane la bordul aeronavelor prevăzute cu scaune de catapultare, dacă acestea nu au fost instruite asupra modului de utilizare a mijloacelor de salvare şi asupra particularităţilor zborului la mare altitudine;
    b) transportul pasagerilor la bordul aeronavelor care execută zboruri tehnice, cu excepţia specialiştilor în verificarea aeronavelor sau produselor de aviaţie în zbor, cu atribuţii în determinarea şi consemnarea parametrilor de funcţionare a acestora;
    c) intervenţia în deciziile şi acţiunile echipajului a oricărei persoane de la bord care nu are calitatea de membru al acestuia.


    ART. 47
    Pe timpul activităţilor în comun cu aeronave de stat străine, solicitarea sau acceptarea invitaţiei privind accesul la bordul aeronavelor de stat străine şi transportul personalului militar şi civil şi materialelor se aprobă de către şeful SMCFA, şeful instituţiei sau al structurii căreia îi aparţine personalul.

    CAP. IV
    Aerodromuri militare
    ART. 48
    Înfiinţarea, funcţionarea şi publicarea terenurilor de zbor, altele decât cele certificate, pentru desfăşurarea activităţilor aeronautice militare se efectuează în conformitate cu RAM emise de AAMN, prin care se stabilesc cerinţele tehnice specifice, operaţionale, de siguranţă şi securitate a aviaţiei militare, precum şi de protecţie a mediului.

    ART. 49
    În cadrul terenurilor de zbor sunt incluse aerodromurile, heliporturile, platformele de decolare-aterizare, terenurile de decolare-aterizare, tronsoanele de autostradă special construite şi hidroscalele.

    ART. 50
    Cerinţele privind caracteristicile, compunerea, dispunerea şi regimul de funcţionare a mijloacelor specifice fiecărei categorii de piste/direcţii se stabilesc conform legislaţiei în vigoare.

    ART. 51
    Baremele meteorologice minime admise pe categorii de aeronave, pentru operare, sunt stabilite prin RAM ale şefului AAMN, în funcţie de categoria pistei de decolare/aterizare, dotarea cu mijloace terestre de navigaţie aeriană şi obstacolele din zona terenului de zbor.

    ART. 52
    (1) Zborul aeronavelor de stat sub baremele minime meteorologice stabilite este permis pentru executarea zborurilor de luptă, umanitare, de căutare-salvare, de intervenţie în situaţii de urgenţă şi speciale.
    (2) Decolarea aeronavelor de transport, de pe aerodromuri civile sau militare, sub baremele minime meteorologice stabilite pentru aterizare, este permisă dacă valoarea vizibilităţii în lungul pistei - Runway Visual Range, denumită în continuare RVR, este mai mare decât RVR minimă admisă la decolare, publicată în AIP sau în RAM emise de AAMN, în condiţiile existenţei unui aerodrom de rezervă la decolare, la o distanţă de maximum o oră de zbor la viteza de croazieră, pentru aeronavele cu două motoare sau la o distanţă de maximum două ore de zbor la viteza de croazieră, pentru aeronavele cu mai mult de două motoare, având condiţii stabile peste baremele minime meteorologice de aterizare.

    ART. 53
    Terenurile de zbor pot fi utilizate numai după certificarea lor de către AAMN în cazul aerodromurilor şi tronsoanelor de autostradă. Pentru terenurile de zbor, altele decât cele certificate, se respectă RAM emise de AAMN.

    ART. 54
    (1) Aerodromurile şi tronsoanele de autostradă se utilizează în conformitate cu prevederile normelor de exploatare întocmite şi actualizate permanent de unitatea de aviaţie utilizatoare şi aprobate de şeful AAMN.
    (2) Terenurile de decolare-aterizare şi hidroscalele se admit la exploatare după ce au aprobarea şefului AAMN şi sunt publicate într-o publicaţie militară de informare aeronautică.

    ART. 55
    Terenurile de decolare-aterizare trebuie să fie dimensionate, amenajate şi dotate astfel încât să asigure desfăşurarea activităţilor aeronautice militare în condiţii de siguranţă.

    ART. 56
    Aerodromurile şi tronsoanele de autostradă cuprind următoarele elemente de infrastructură:
    a) pistele/platformele/suprafeţele pentru decolare-aterizare;
    b) căile de rulaj;
    c) acostamentele şi zonele de siguranţă;
    d) platformele, locurile şi zonele de staţionare şi dispersare;
    e) spaţiile special amenajate pentru activităţile de comandă-control, întreţinere tehnică a aeronavelor şi pentru adăpostirea tehnicii şi personalului;
    f) amplasamentul mijloacelor de comunicaţii şi de navigaţie aeriană.


    ART. 57
    Direcţiile de aterizare, pistele de decolare-aterizare, căile de rulaj şi platformele de staţionare, zonele de luare a contactului la aterizare şi obstacolele de pe aerodrom se marchează şi se balizează conform normelor şi standardelor în vigoare.

    ART. 58
    Sistemul de comunicaţii se realizează şi mijloacele de comunicaţii se dispun în conformitate cu reglementările în vigoare.

    ART. 59
    Folosirea în comun a aerodromurilor şi tronsoanelor de autostradă de către unităţi sau subunităţi de aviaţie din cadrul MApN şi alţi operatori aerieni de stat sau civili se face în baza unui protocol de colaborare militar-militar sau civil-militar pentru fiecare aerodrom, aprobat de către şeful AAMN şi autoritatea căreia îi este subordonat operatorul aerian.

    ART. 60
    O aeronavă civilă poate opera pe un aerodrom militar numai pe baza unui protocol încheiat în formă scrisă între operatorul aeronavei şi administratorul aerodromului militar.

    CAP. V
    Zborul aeronavelor
    SECŢIUNEA 1
    Definirea şi clasificarea zborurilor aeronavelor de stat
    ART. 61
    Misiunea de zbor reprezintă întreaga activitate a pilotului/echipajului desfăşurată de la luarea în primire a aeronavei până la predarea acesteia sau până când autoritatea în drept eliberează PC de atribuţiile ce îi revin în legătură cu misiunea şi aeronava de stat încredinţată.

    ART. 62
    Timpul de zbor reprezintă:
    a) durata deplasărilor executate pe suprafaţa căilor de rulaj prin autopropulsie în scopul executării misiunii de zbor cumulată cu timpul de evoluţie al aeronavei în aer, pentru aeronavele cu aripă fixă;
    b) durata cuprinsă între momentul începerii rotirii rotorului portant până la oprirea acestuia, pentru aeronavele cu aripă rotativă.


    ART. 63
    Zborul aeronavelor de stat se clasifică după scopul acestuia, teritoriul survolat, înălţimea şi viteza de zbor, timpul şi condiţiile meteorologice în care se execută, gradul de utilizare a informaţiilor furnizate de echipamentele de la bordul aeronavelor pentru determinarea poziţiei sau a traiectului aeronavei în spaţiu, numărul aeronavelor, mediul şi relieful survolat şi prevederile standardelor de instrucţie.

    ART. 64
    (1) În funcţie de scop, zborul aeronavelor de stat este:
    a) de instrucţie;
    b) de luptă;
    c) de executare a misiunilor specifice reale;
    d) tehnic;
    e) demonstrativ;
    f) umanitar;
    g) de căutare-salvare;
    h) de intervenţie în situaţii de urgenţă;
    i) special;
    j) alte zboruri.

    (2) Zborul de instrucţie este zborul executat conform PCIZ, în vederea perfecţionării nivelului de pregătire în zbor şi pentru obţinerea şi menţinerea calificărilor necesare personalului navigant/operator UAV.
    (3) Zborul de luptă este o misiune reală de luptă executată în timp de pace, criză sau război.
    (4) Zborul de executare a misiunilor specifice reale se execută independent sau în sprijinul/cooperare altor/cu alte structuri de stat, pe timp de pace sau de criză, în scopul asigurării securităţii naţionale, ordinii şi siguranţei publice, pe timpul participării la aplicaţii/antrenamente specifice structurilor sau instituţiilor care deţin aeronave de stat, inclusiv pentru aerofotogrammetrie sau pentru calibrarea radarelor şi a mijloacelor terestre de navigaţie aeriană.
    (5) Zborul tehnic se execută în scopul determinării parametrilor de funcţionare ai aeronavei sau produselor de aviaţie, certificării caracteristicilor tehnico-tactice de zbor ale aeronavelor de stat şi a instalaţiilor de bord sau acroşate, precum şi a muniţiilor în conformitate cu RAM aplicabile.
    (6) Zborul demonstrativ este zborul care se execută pentru a arăta performanţele de zbor, caracteristicile aeronavelor şi îndemânarea piloţilor/echipajelor în cadrul demonstraţiilor şi survolurilor aeriene, aplicaţiilor şi exerciţiilor demonstrative.

    ART. 65
    În funcţie de teritoriul survolat, zborul se clasifică în:
    a) zbor intern, zborul executat fără depăşirea frontierei de stat;
    b) zbor internaţional, zborul executat cu depăşirea frontierei de stat.


    ART. 66
    După înălţime, zborul se clasifică în:
    a) zbor razant între 0 şi 100 m pentru aeronave cu aripă fixă, respectiv între 0 şi 50 m pentru aeronave cu aripă rotativă;
    b) zbor la înălţimi mici, zborul executat între 101 m şi 1.000 m pentru aeronave cu aripă fixă, respectiv între 51 m şi 200 m pentru aeronave cu aripă rotativă;
    c) zbor la înălţimi medii, zborul executat între 1.001 m şi 4.000 m, pentru aeronave cu aripă fixă, respectiv între 201 m şi 2.500 m pentru aeronave cu aripă rotativă;
    d) zbor la înălţimi mari, zborul executat între 4.001 m şi 10.000 m pentru aeronave cu aripă fixă, respectiv la înălţimi mai mari de 2.500 m până la plafonul practic pentru aeronave cu aripă rotativă;
    e) zbor stratosferic, zborul executat între 10.000 m şi 35.000 m.


    ART. 67
    În funcţie de viteză, zborul se clasifică în:
    a) zbor cu viteză mică, zborul executat cu viteză până la 0,4 Mach;
    b) zbor cu viteză subsonică, zborul executat cu viteză între 0,4 şi 0,9 Mach;
    c) zbor cu viteză transsonică, zborul executat cu viteză între 0,9 şi 1,1 Mach;
    d) zbor cu viteză supersonică, zborul executat cu viteză între 1,1 şi 5 Mach;
    e) zbor cu viteză hipersonică, zborul executat cu viteză peste 5 Mach.


    ART. 68
    În funcţie de timpul de executare, zborul se clasifică în:
    a) zbor de zi, zborul executat între răsăritul şi apusul soarelui;
    b) zbor de noapte, zborul executat între momentul apusului şi momentul răsăritului soarelui;
    c) zbor mixt, zborul începe ziua şi se termină noaptea sau începe noaptea şi se termină ziua.


    ART. 69
    Planificarea, organizarea şi executarea tuturor zborurilor se fac folosind ora timpului universal coordonat - Universal Time Coordinated, denumit în continuare UTC, cu excepţia misiunilor din cadrul serviciului de luptă pentru care reglementările în vigoare prevăd utilizarea orei locale.

    ART. 70
    În funcţie de regulile folosite şi de gradul de utilizare a informaţiilor furnizate de echipamentele de la bordul aeronavelor pentru determinarea poziţiei sau a traiectului aeronavei în spaţiu, zborul se clasifică în:
    a) zbor cu respectarea regulilor de zbor la vedere - Visual Flight Rules, denumite în continuare VFR, când determinarea poziţiei aeronavei în spaţiu şi controlul evoluţiei acesteia se realizează vizual de către echipajul acesteia în raport cu solul;
    b) zbor cu respectarea regulilor de zbor instrumental - Instrumental Flight Rules, denumite în continuare IFR, când determinarea poziţiei aeronavei în spaţiu şi controlul evoluţiei acesteia se realizează cu ajutorul echipamentelor de bord şi de sol.


    ART. 71
    După condiţiile meteorologice în care se desfăşoară, zborul se clasifică în:
    a) zbor în condiţii meteorologice pentru zborul la vedere - Visual Meteorological Conditions, denumite în continuare VMC, asimilat zborului de zi sau de noapte în condiţii meteorologice normale;
    b) zbor în condiţii meteorologice pentru zborul instrumental - Instrument Meteorological Conditions, denumite în continuare IMC, asimilat zborului de zi sau de noapte în condiţii meteorologice grele.


    ART. 72
    După numărul aeronavelor care participă la misiune, zborul este:
    a) individual;
    b) în formaţie.


    ART. 73
    (1) În funcţie de mediul în care se execută, zborul poate fi:
    a) deasupra uscatului;
    b) deasupra întinderilor de apă.

    (2) Zborul deasupra uscatului poate fi:
    a) zbor deasupra regiunilor de şes cu cote care nu depăşesc 500 m;
    b) zbor deasupra regiunilor de deal cu cote cuprinse între 500 m şi 800 m;
    c) zbor deasupra regiunilor muntoase cu cote care depăşesc 800 m.


    ART. 74
    În funcţie de prevederile standardelor de instrucţie şi a personalului navigant necesar la bordul aeronavei, zborul poate fi:
    a) cu un singur pilot;
    b) în echipaj - cu unul sau doi piloţi, plus alţi membri ai echipajului, în funcţie de caracteristicile constructive ale aeronavei şi/sau misiunea de zbor;
    c) fără pilot la bordul aeronavei din compunerea sistemelor de aeronave fără pilot la bord, denumite în continuare UAS.


    ART. 75
    În funcţie de scopul zborului, privind instruirea sau menţinerea antrenamentului, acesta poate fi:
    a) zbor în dublă comandă, care se execută asistat de instructorul de zbor în scop de instrucţie/şcoală sau de evaluare. Instructorul de zbor poate fi: în aceeaşi aeronavă şi zborul se va considera zbor în echipaj sau în altă aeronavă, în formaţie cu pilotul instruit;
    b) zbor în simplă comandă, care se execută cu un singur pilot sau cu copilot.


    SECŢIUNEA a 2-a
    Restricţii privind utilizarea echipamentelor electronice şi transportul încărcăturilor periculoase la bordul aeronavelor de stat
    ART. 76
    PC nu permite niciunei persoane să utilizeze la bordul aeronavelor de stat dispozitive electronice portabile, care pot afecta negativ performanţele sistemelor şi echipamentelor aeronavei, şi ia toate măsurile necesare în acest scop.

    ART. 77
    Transportul bunurilor periculoase pe calea aerului se desfăşoară în conformitate cu prevederile anexei nr. 18 la Convenţia de la Chicago.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Reguli generale de zbor
    ART. 78
    (1) Înălţimea minimă de zbor deasupra nivelului solului - Above Ground Level, denumit în continuare AGL, este de 300 de metri.
    (2) De la prevederile alin. (1) fac excepţie:
    a) zborurile de luptă, zborurile de executare a misiunilor specifice reale, zborurile umanitare, zborurile de căutare-salvare, zborurile de intervenţie în situaţii de urgenţă, zborurile speciale şi executarea procedurilor de decolare/aterizare pe/de pe aerodromuri certificate;
    b) zborurile pentru care există o autorizare specială emisă de AAMN;
    c) zborul elicopterelor, pentru care înălţimea este de 100 de metri faţă de orice obstacol fix situat pe o rază de 600 de metri faţă de poziţia aeronavei;
    d) zborurile de instrucţie pentru executarea aterizărilor forţate în zone rezervate şi activate prin cererile de zbor sau exerciţiilor de apropiere pentru aterizare în zonele de control de aerodrom ori în zone rezervate şi activate prin cererile de zbor;
    e) zborurile la înălţime mică şi zborurile razant, în zone rezervate/segregate sau pe traiectele din ţară autorizate şi activate prin cererile de zbor, în cadrul activităţii de zbor, în conformitate cu precizările din programele/manualele de instrucţie în zbor şi al antrenamentelor/exerciţiilor;
    f) zborurile aeronavelor care prin construcţie nu pot zbura la această înălţime;
    g) paraşutările de personal şi materiale, cu deschidere automată, conform manualelor de cunoaştere şi utilizare a tehnicii de paraşutare.


    ART. 79
    Zborul deasupra zonelor dens populate sau deasupra adunărilor de oameni organizate în aer liber se execută cu respectarea prevederilor Legii nr. 21/2020 şi a reglementărilor subsecvente acesteia.

    ART. 80
    Survolul zonelor de control de aerodrom este permis la o înălţime de minimum 600 m faţă de sol sau 300 m peste înălţimea turului de pistă, în interiorul unui perimetru situat, astfel:
    a) la 5 km faţă de axul pistei, când zborul se execută paralel cu axul pistei;
    b) la 7 km faţă de pragul pistei, când zborul se execută perpendicular pe axul pistei.


    ART. 81
    Rezerva minimă de combustibil pentru un zbor trebuie să fie suficientă pentru a permite aeronavelor să zboare până la destinaţie şi, la nevoie, până la aerodromul de rezervă şi să execute procedura de apropiere, aterizarea şi rulajul până la locul de oprire a motoarelor/platforma de staţionare.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Reguli de zbor la vedere
    ART. 82
    În cazul zborului VFR, piloţii sunt direct responsabili de menţinerea distanţelor sau intervalelor dintre aeronava proprie şi alte aeronave şi de asigurarea condiţiilor care să le permită o rezervă suficientă de spaţiu şi timp pentru a vedea şi evita alte aeronave din trafic, precum şi pentru a evita obstacolele de la sol, pe timp de zi sau noapte.

    ART. 83
    (1) În cazul în care se întâlnesc condiţii meteorologice sub limitele minime corespunzătoare VFR, pilotul continuă zborul în zona cu condiţii meteorologice ce permit zborul la vedere şi iniţiază acţiuni de trecere la zborul IFR.
    (2) În cazul în care se întâlnesc condiţii meteorologice sub limitele minime corespunzătoare VFR, pilotul/operatorul aeronavelor fără pilot la bord, denumite în continuare UAV, ale căror caracteristici constructive nu au posibilitatea de zbor IFR, readuce UAV la sol cât mai curând posibil, din proprie iniţiativă.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Reguli de zbor instrumental
    ART. 84
    Zborul în IMC, cu caracteristici inferioare condiţiilor meteorologice minime pentru zborul la vedere, zborul în spaţiul aerian clasă A, zborul pe căile aeriene sub controlul unităţilor ATC civile, zborul la viteze supersonice, zborul în stratosferă sau zborul cu cabina acoperită se execută obligatoriu după IFR.

    ART. 85
    Se consideră zbor în IMC zborul executat în cel puţin una din condiţiile meteorologice stabilite prin RAM emise de AAMN.

    ART. 86
    Trecerea de la zborul IFR la zborul VFR se face la iniţiativa pilotului, care comunică unităţii ATC această schimbare.

    ART. 87
    Pentru executarea unui zbor cu furnizarea serviciilor civile de navigaţie aeriană este necesară o calificare profesională validă pentru acest tip de zbor.

    ART. 88
    Personalul navigant este admis la zborul în IMC, în simplă comandă/de antrenament, numai după executarea zborului instrumental de evaluare/examinare şi obţinerea calificativului prevăzut în PCIZ.

    ART. 89
    Aeronavele sunt admise la executarea zborului instrumental în conformitate cu RAM emise de AAMN.

    ART. 90
    Se pot utiliza planuri de zbor după IFR, până la un punct de pe ruta de zbor sau un punct dintr-o procedură de apropiere cunoscută, de la care se anticipează existenţa VMC, de unde zborul poate fi continuat după VFR.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Reguli privind zborul aeronavelor fără pilot la bord
    ART. 91
    Zborul UAV se execută ca trafic aerian general - General Air Traffic, denumit în continuare GAT, sau trafic aerian operaţional - Operational Air Traffic, denumit în continuare OAT, respectându-se cu stricteţe regulile de zbor corespunzătoare spaţiului aerian în care se execută misiunea.

    ART. 92
    Operarea UAV se face în conformitate cu manualele de operare în zbor ale producătorilor şi/sau cu SOP, elaborate conform specificului fiecărui tip de UAV în parte avizate de structura desemnată de AAMN.

    ART. 93
    În funcţie de clasa şi metodele de lansare/decolare şi recuperare/aterizare, UAS pot fi utilizate şi în zone sau terenuri de zbor sumar amenajate conform instrucţiunilor furnizate de producător, care nu necesită certificarea lor de către AAMN.

    ART. 94
    Clasificarea UAV şi caracteristicile generale aferente platformelor aeriene sunt prevăzute în tabelul din anexa nr. 3.

    ART. 95
    (1) UAV de unică folosinţă, precum şi UAV care au ca unică utilizare cea de traseu de ţintă pentru tragerile sol-aer/antiaeriene sau aer-aer în sectoare restricţionate ale poligoanelor de tragere se exceptează de la regulile privind zborul aeronavelor de stat, cu respectarea PAM emise de şeful AAMN.
    (2) UAV prevăzute la alin. (1) nu se certifică şi nu se înmatriculează ca aeronave de stat.
    (3) UAV prevăzute la alin. (1) se utilizează doar în interiorul limitelor orizontale şi verticale ale zonei periculoase de spaţiu aerian corespunzătoare poligonului, rezervată prin NOTAM.

    ART. 96
    Zborul UAV în spaţiul aerian naţional trebuie să respecte condiţiile, restricţiile şi limitările tehnico-operaţionale, inclusiv de masă, stabilite pentru astfel de zboruri prin RAM emise de AAMN.

    CAP. VI
    Regulile privind situaţii particulare ale zborului
    SECŢIUNEA 1
    Reguli privind zborul în formaţie
    ART. 97
    (1) Formaţia este gruparea de două sau mai multe aeronave, din aceeaşi categorie, care execută zborul întrunit în vederea îndeplinirii unei misiuni comune, cu menţinerea legăturii vizuale sau prin intermediul senzorilor de la bordul aeronavelor, şi care se găseşte sub controlul unei agenţii de dirijare ca o singură aeronavă.
    (2) Denumirea formaţiei este dată, de regulă, de numărul aeronavelor din compunere:
    a) celulă, pentru 2 aeronave;
    b) patrulă, pentru 3-6 aeronave;
    c) escadrilă, pentru 9-18 aeronave.

    (3) Grupele/Pachetele cu destinaţie tactică pot include un număr variabil de aeronave.

    ART. 98
    (1) Dispozitivul reprezintă modul de dispunere a aeronavelor în formaţie care le permite executarea în siguranţă a manevrelor necesare îndeplinirii misiunilor.
    (2) Elementele dispozitivului unei formaţii sunt:
    a) intervalul, care reprezintă spaţiul dintre aeronave sau formaţii, măsurat în plan orizontal, perpendicular pe direcţia de zbor;
    b) distanţa, care reprezintă spaţiul dintre aeronave sau formaţii, măsurat pe direcţia de zbor;
    c) plasarea, care reprezintă diferenţa de înălţime dintre aeronave sau formaţii şi care poate fi subplasare sau supraplasare.

    (3) Eşalonarea unei formaţii reprezintă modul de dispunere a coechipierilor faţă de capul formaţiei şi care poate fi eşalonare pe stânga, eşalonare pe dreapta sau în coloană.

    ART. 99
    În funcţie de distanţa dintre aeronave, dispozitivele de zbor pot fi:
    a) strânse, cu eşalonări sub 50 m;
    b) largi, cu eşalonări între 51 şi 2000 m, cu legătură vizuală;
    c) dispersate, cu eşalonări peste 2000 m, cu sau fără legătură vizuală.


    ART. 100
    Configuraţia dispozitivului unei formaţii de aeronave în zbor se stabileşte în conformitate cu procedurile de operare şi manualele de zbor şi este corelată cu cerinţele operaţionale.

    ART. 101
    Piloţii din cadrul formaţiei sunt:
    a) lider de formaţie, care reprezintă pilotul comandant desemnat pentru conducerea în zbor a tuturor piloţilor/echipajelor aeronavelor care compun formaţia şi poartă răspunderea pentru executarea cu succes a misiunii încredinţate;
    b) cap de formaţie, care reprezintă pilotul comandant desemnat pentru a zbura în partea frontală a formaţiei şi care poartă răspunderea pentru menţinerea dispozitivului cu alte formaţii şi pentru precizia şi siguranţa zborului;
    c) coechipieri, care reprezintă piloţii comandanţi ai celorlalte aeronave din cadrul formaţiei şi poartă răspunderea deconflictării faţă de capul de formaţie şi faţă de alte aeronave din aceeaşi formaţie.


    ART. 102
    Regulile privind zborul tactic în formaţie sunt precizate în PCIZ şi în PAM. Specificaţii suplimentare privind executarea zborului tactic în formaţie se pot face şi de către comandanţii/şefii care conduc activităţile respective.

    ART. 103
    În cazul zborului în formaţii mixte de aeronave, cu cel puţin două tipuri de aeronave, piloţii execută înainte de zbor un briefing detaliat care cuprinde toate aspectele zborului în formaţie, particularităţile aeronavelor participante, limitările şi riscurile ce afectează zborul, procedurile de apropiere şi intrare în formaţie, eşalonarea şi deconflictarea aeronavelor în cadrul formaţiei.

    ART. 104
    (1) Formaţiile constituite din aeronave de stat româneşti şi aeronave civile sau aeronave de stat străine se numesc formaţii combinate.
    (2) În cazul zborurilor în formaţii combinate în spaţiul aerian naţional, liderul de formaţie este întotdeauna un pilot militar român stabilit prin documentele de planificare a misiunii de zbor.

    ART. 105
    (1) În cazul în care există nevoia constituirii unei formaţii neplanificate, unitatea ATC comunică cine este liderul formaţiei neplanificate, procedeul, dispozitivul, aliniamentul, direcţia, altitudinea şi timpul pentru constituirea formaţiei. Aceste informaţii se retransmit în clar de către coechipieri şi de către liderul formaţiei către unitatea ATC.
    (2) În cazul în care unitatea ATC nu comunică informaţiile prevăzute la alin. (1), liderul de formaţie este declarat pilotul din aeronava care nu are o situaţie specială la bord, urmând ca aceasta să fie luată la cunoştinţă de către celelalte echipaje. În acest caz, informaţiile de la alin. (1) se comunică de către liderul de formaţie şi repetate de coechipieri.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Reguli privind zborul cu realimentare în aer
    ART. 106
    Planificarea, organizarea, conducerea şi desfăşurarea zborului cu realimentare în aer se desfăşoară în baza prevederilor actelor normative specifice care implementează acordurile de standardizare NATO aplicabile.

    ART. 107
    Zborul cu realimentare în aer se execută în zonele rezervate în acest scop sau pe traiectele aprobate.

    ART. 108
    Condiţiile aplicabile piloţilor pentru zborul cu realimentare în aer sunt stabilite în conformitate cu reglementările aplicabile pentru astfel de misiuni.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Regulile privind zborul de noapte
    ART. 109
    Aeronavele de stat româneşti pot zbura noaptea după reguli VFR sau IFR, în funcţie de dotarea aeronavei, de spaţiul aerian folosit şi condiţiile meteorologice în care se execută zborul.

    ART. 110
    Piloţii sunt admişi la executarea zborului de noapte în simplă comandă sau de antrenament, în calitate de pilot comandant sau copilot, numai după ce au fost calificaţi pentru zborul instrumental, în conformitate cu prevederile manualelor/programelor de instruire în zbor.

    ART. 111
    Sunt admise la zborul de noapte numai aeronavele echipate cu instalaţii de iluminare interioară şi exterioară corespunzătoare, cu excepţia UAV pentru care este necesară numai instalaţie de iluminare exterioară.

    ART. 112
    (1) Aeronavele se admit la zborul de noapte numai cu sistemul de iluminare de poziţie în stare normală de funcţionare.
    (2) Folosirea iluminării de poziţie este obligatorie pe timpul zborului de noapte, când nu se folosesc dispozitive de vedere pe timp de noapte - Night Vision Devices, denumite în continuare NVD.

    ART. 113
    Decolarea şi aterizarea aeronavelor noaptea se admit de pe terenurile de zbor certificate pentru exploatarea de noapte sau de pe alte terenuri în situaţia folosirii NVD, cu excepţia UAV în condiţiile stabilite prin RAM de AAMN.

    ART. 114
    Verificarea aeronavelor, mijloacelor de asigurare, precum şi dispunerea mijloacelor pentru asigurarea zborului de noapte se realizează numai în condiţii de iluminare adecvată pentru executarea activităţilor.

    ART. 115
    Tractarea şi rulajul aeronavelor pe timpul nopţii se execută cu lămpile de poziţie în funcţiune sau cu semnalizarea luminoasă la capetele planurilor.

    ART. 116
    (1) Iluminarea pistei/platformei/punţii de zbor/terenului de decolare-aterizare pentru executarea aterizării se realizează cu proiectoare, cu farurile de bord ale aeronavelor sau cu instalaţii de balizare.
    (2) Aprinderea proiectoarelor de aterizare se execută la cererea pilotului/echipajului şi/sau la comanda unităţii ATC şi se sting după aterizare.

    ART. 117
    În cazul executării procedurii de ratare a aterizării, proiectoarele se sting numai după ce aeronava a atins înălţimea de siguranţă.

    ART. 118
    Zborul de noapte se execută sub control radar, exceptând zborul elicopterelor şi avioanelor de categoria a IV-a, pentru care se admite numai legătură radio bilaterală permanentă cu unitatea ATC.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Regulile privind zborul la înălţimi mari, în stratosferă şi cu viteză supersonică
    ART. 119
    (1) Zborul la înălţimi mari şi în stratosferă se execută numai cu aeronave special proiectate, care asigură pilotului/echipajului condiţiile necesare pentru supravieţuire şi menţinerea capacităţii de pilotaj corespunzătoare.
    (2) Este interzis zborul la viteze supersonice, la înălţimi mai mici de 10.000 m, cu excepţia zborului aeronavelor de stat române sau ale statelor aliate, executate pentru îndeplinirea misiunilor de luptă.

    ART. 120
    Piloţii sunt admişi la zborul în stratosferă după ce şi-au însuşit tehnica pilotajului instrumental pe aeronavele pe care se instruiesc.

    ART. 121
    Pentru executarea zborului în stratosferă sau cu viteză supersonică, piloţii/echipajele trebuie să fie echipaţi/echipate conform prevederilor manualelor de instrucţie şi instrucţiunilor de exploatare ale aeronavelor.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Reguli privind zborul la înălţimi mici sau zborul razant
    ART. 122
    (1) Zborul la înălţimi mici şi zborul razant se execută în zone rezervate sau pe traiecte aprobate în acest scop.
    (2) Pe timpul executării zborului la înălţimi mici şi zborului razant, în spaţiul aerian unde nu se poate asigura legătura radio bilaterală permanentă, legătura radio cu unitatea ATC se realizează la punctele sau momentele stabilite pentru raport sau prin intermediul altei aeronave care este sub controlul aceleiaşi unităţi ATC.

    ART. 123
    Zonele rezervate sau traiectele destinate zborului la înălţimi mici sau zborului razant sunt stabilite şi autorizate astfel încât să se asigure evitarea zonelor dens populate sau a adunărilor de oameni organizate în aer liber.

    ART. 124
    Admiterea piloţilor la zborul la înălţimi mici şi la zborul razant se execută în conformitate cu prevederile PCIZ.

    ART. 125
    La planificarea zborurilor razante, comandanţii şi piloţii trebuie să ia în considerare inclusiv situaţia ornitologică, obstacolarea din zona respectivă şi condiţiile de iluminare/vizibilitate.

    ART. 126
    Zborul razant cu formaţia se execută numai cu supraplasarea coechipierilor.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Reguli privind zborul elicopterelor
    ART. 127
    Pornirea rotorului/rotoarelor elicopterului se face numai atunci când la bord se găseşte echipajul minim prevăzut în manualul de zbor.

    ART. 128
    Rulajul elicopterului la sol este permis numai când suprafaţa terenului este netedă şi solul tare. Dacă suprafaţa terenului este accidentată, cu permisiunea controlorului de trafic aerian de la terenul de zbor respectiv, se execută rulaj aerian la înălţimea de siguranţă.

    ART. 129
    În cadrul misiunilor planificate, decolarea şi aterizarea de pe/pe terenul/suprafaţa de apă altul/alta decât un aerodrom certificat, unde nu există o unitate ATC, se execută la aprecierea şi decizia PC.

    ART. 130
    Decolarea sau aterizarea de pe/pe locurile de staţionare se permite numai dacă acestea sunt degajate şi curate, iar distanţa între elicoptere, măsurată între centrele rotoarelor portante, este de minimum două diametre ale rotorului portant cel mai mare.

    ART. 131
    Aterizarea pe o platformă sau un teren necunoscut se execută conform instrucţiunilor specifice, cu respectarea măsurilor de siguranţă aeriană.

    ART. 132
    Aterizarea/Decolarea elicopterelor pe/de pe terenuri de decolare-aterizare înconjurate de obstacole, cum ar fi arbori, construcţii sau reţele electrice, se execută numai la o greutate totală a aeronavei care să asigure zborul staţionar fără efect de sol şi executarea procedurilor de urgenţă în cazul opririi necomandate a unui motor.

    ART. 133
    Aterizarea/Decolarea elicopterelor pe/de pe terenul/suprafaţa de apă, altul/alta decât un teren de zbor certificat, se face:
    a) dacă misiunea de zbor a fost autorizată astfel şi locul ales asigură executarea în siguranţă a manevrei pentru aterizare/decolare;
    b) în cazul apariţiei unor situaţii de urgenţă la bord;
    c) preventiv, dacă aparatele de bord indică o funcţionare anormală sau elemente neobişnuite ale elicopterului, fără a aştepta confirmarea defecţiunii;
    d) în cazul în care evoluţia situaţiei meteorologice pune în pericol siguranţa zborului.


    ART. 134
    În cazul necesităţii executării unei aterizări de urgenţă în afara unui teren de zbor, PC raportează unităţii ATC sub controlul căreia se află, direct, prin intermediul unei aeronave aflate în zbor sau prin intermediul mijloacelor publice de comunicaţii, indicând: locul şi ora aterizării, cauzele aterizării de urgenţă, necesităţile de ajutor, situaţia pasagerilor, echipajului şi a elicopterului.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Reguli privind zborul deasupra întinderilor de apă
    ART. 135
    (1) Pentru executarea zborului deasupra mării sunt admişi/admise piloţii/echipajele care au obţinut calificativul prevăzut în PCIZ la evaluarea executării zborului instrumental.
    (2) Atunci când se execută activităţi de zbor deasupra întinderilor de apă, PC va executa o analiză de risc luând în considerare cel puţin următorii factori: gradul de agitaţie al apei, curentul la suprafaţa apei, temperatura apei, temperatura aerului, distanţa faţă de uscat necesară pentru a executa o aterizare de urgenţă şi disponibilitatea autorităţilor responsabile pentru a interveni cu mijloace de intervenţie pentru căutare-salvare.

    ART. 136
    Se admit la executarea zborului deasupra mării numai piloţii/echipajele şi aeronavele echipate corespunzător pentru aceasta. Este obligatorie purtarea costumului de protecţie termică, în funcţie de temperatura apei mării şi distanţa faţă de ţărm, conform reglementărilor în vigoare, cu excepţia aeronavelor cu aripă fixă multimotor.

    ART. 137
    Înainte de executarea zborului deasupra mării cu aeronave de transport, PC face instruirea pasagerilor privind modul de acţiune în caz de amerizare forţată şi folosirea mijloacelor de salvare individuale şi colective de la bordul aeronavei.

    ART. 138
    (1) Pentru elicopterele bimotoare, fiecare membru al echipajului, precum şi pasagerii transportaţi trebuie să poarte costum de protecţie termică şi vestă de salvare, atunci când efectuează operaţiuni de zbor la o distanţă faţă de ţărm echivalentă cu mai mult de 10 minute de zbor la viteză de croazieră.
    (2) Aceeaşi reglementare se aplică atunci când rapoartele meteorologice, respectiv previziunile disponibile indică o temperatură a apei mai mică de 15 grade Celsius pe timpul zborului sau când timpul estimat necesar salvării depăşeşte timpul estimat de supravieţuire.

    ART. 139
    În situaţia în care cerinţele operaţionale o permit, înălţimile de zbor deasupra întinderilor de apă se stabilesc astfel încât să se asigure legătura radio bilaterală permanentă, precum şi timpul necesar pentru punerea în stare de operativitate a mijloacelor de salvare de la bord.

    ART. 140
    La ieşirea deasupra întinderilor de apă, PC este obligat să verifice starea echipamentelor de flotabilitate şi să informeze unitatea ATC, sub al cărei control se găseşte altitudinea planificată, despre numărul de persoane la bord şi autonomia, dacă nu au fost prevăzute în planul de zbor.

    ART. 141
    (1) Zborurile deasupra mării se execută numai dacă este asigurat serviciul de căutare şi salvare cu elicoptere sau nave.
    (2) Zborurile la distanţă maximă deasupra întinderilor de apă sunt autorizate numai dacă timpul de intervenţie al mijloacelor de salvare aflate la dispoziţie este mai mic decât timpul de supravieţuire în apă al echipajului şi pasagerilor, în cazul amerizării forţate, pentru elicoptere şi aeronave cu aripă fixă monomotor.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Reguli privind zborul de la bordul navelor cu capabilităţi port-elicopter
    ART. 142
    Atunci când elicopterul este îmbarcat pentru o perioadă determinată, în vederea executării unui program de instrucţie sau participării la o misiune sau operaţie de lungă durată, la bordul navei cu capabilităţi port-elicopter se constituie serviciul de luptă aviaţie, elicopterul îmbarcat având statut de aeronavă organică. Toate activităţile de pregătire a zborului, de conducere şi de control al spaţiului aerian, decolările, apuntările, refacerea capacităţii de zbor şi de luptă, asigurarea zborului şi mentenanţa se execută la bord cu personalul de specialitate încadrat în serviciul de luptă aviaţie, cu sprijinul personalului de conducere, unitatea ATC şi de asigurare din echipajul navei.

    ART. 143
    Componenţa serviciului de luptă aviaţie este stabilită pentru fiecare perioadă de îmbarcare/misiune în parte în funcţie de condiţiile de operare, durata şi intensitatea acestora şi resursa de elicopter planificată a fi întrebuinţată în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare.

    SECŢIUNEA a 9-a
    Regulile privind executarea altor zboruri
    ART. 144
    Misiunile de paraşutare se execută cu respectarea prevederilor prezentului regulament, a PCIZ, a programelor-cadru de instrucţie a paraşutării, a regulamentelor, a manualelor pentru instrucţia de paraşutare şi a manualelor de zbor ale aeronavelor.

    ART. 145
    (1) Misiunile aerofotogrammetrice, magnetometrice, de prospectare geologică, de verificare a sistemelor terestre de navigaţie aeriană şi de calibrare a radarelor terestre se execută pe baza planurilor aprobate de şeful SMCFA, instituţiei sau structurii care deţine aeronava. Aceste misiuni se execută numai în zone rezervate de spaţiu aerian, în condiţiile existenţei legăturii radio bilaterale permanente cu unitatea ATC în a cărei zonă de responsabilitate se desfăşoară şi a unor condiţii meteorologice care asigură îndeplinirea obiectivelor stabilite.
    (2) În zonele rezervate de spaţiu aerian în care se execută aceste misiuni, accesul celorlalte aeronave de stat este permis numai pe traiecte şi la înălţimi care asigură siguranţa zborului, fără a perturba misiunea respectivă.

    ART. 146
    Zborurile executate în folosul operatorilor economici se desfăşoară pe baza convenţiilor şi contractelor încheiate de către MApN/ministerele sau instituţiile care deţin aeronave de stat cu beneficiarii acestor zboruri.

    CAP. VII
    Managementul activităţii de zbor
    ART. 147
    (1) Managementul activităţii de zbor cuprinde ansamblul de măsuri şi acţiuni pentru planificarea, organizarea, conducerea, controlul, evaluarea şi evidenţa activităţii de zbor, în scopul îndeplinirii obiectivelor şi misiunilor stabilite în condiţii de siguranţă aeronautică.
    (2) Detalierea aspectelor privind managementul activităţii de zbor se face prin precizări, RAM şi PAM, emise de către AAMN.

    ART. 148
    (1) Planificarea activităţii de zbor cuprinde totalitatea activităţilor desfăşurate pentru stabilirea perioadei de executare, stabilirea aeronavelor, echipajelor şi a misiunilor de zbor, în conformitate cu sarcinile structurii şi obiectivele de îndeplinit, precum şi pentru transmiterea cererilor de zbor, de survol şi de alocare a spaţiului aerian restricţionat.
    (2) Planificarea activităţii de zbor este atributul locţiitorului comandantului unităţii/subunităţii de aviaţie sau similar şi se execută cu sprijinul centrului de operaţii aeriene, comandantului grupului operaţional, instructorului şef zbor şi comandanţilor/şefilor structurilor din subordine sau similar.

    ART. 149
    (1) Organizarea activităţii de zbor cuprinde totalitatea măsurilor privind nominalizarea personalului şi a mijloacelor de conducere, asigurare şi sprijin logistic.
    (2) Organizarea activităţii de zbor este responsabilitatea şefului de stat major/similar şi se execută cu sprijinul comandantului grupului sprijin al unităţii care administrează terenul de zbor.

    ART. 150
    Conducerea activităţii de zbor presupune comanda, controlul şi coordonarea zborului şi se exercită de către comandanţii de la fiecare eşalon, prin personalul cu funcţii de conducere cu competenţe privind activitatea de zbor, structurile de comandă şi control/unităţile ATC subordonate.

    ART. 151
    Controlul şi evaluarea activităţii de zbor se exercită de către comandanţii de la fiecare eşalon, prin personalul cu funcţii de conducere cu competenţe privind activitatea de zbor şi de către instructorii şefi de zbor din SMFA.

    ART. 152
    Evidenţa activităţii de zbor presupune prelucrarea detaliată a datelor după desfăşurarea activităţii de zbor, confruntarea informaţiilor şi consemnarea datelor esenţiale în documentele de evidenţă centralizată şi individuale, precum şi în documentaţiile tehnice ale aeronavelor şi echipamentelor şi raportarea ierarhică a situaţiilor privind orele de zbor executate şi consumurile de resursă înregistrate.

    CAP. VIII
    Servicii specializate de asigurare şi sprijin al activităţii de zbor
    SECŢIUNEA 1
    Formele de asigurare şi sprijin al activităţii de zbor
    ART. 153
    (1) Serviciile specializate de asigurare şi sprijin al activităţii de zbor cuprind totalitatea activităţilor specifice de realizare a condiţiilor şi resurselor informaţionale, umane, tehnice şi materiale necesare pentru desfăşurarea misiunilor de zbor în condiţii de siguranţă aeronautică. Acestea cuprind:
    a) asigurarea de navigaţie;
    b) asigurarea de comunicaţii, informatică, sisteme terestre de navigaţie aeriană;
    c) asigurarea meteorologică;
    d) asigurarea de paraşutare şi salvare;
    e) asigurarea sprijinului informaţional cu date radar;
    f) asigurarea controlului obiectiv;
    g) asigurarea ornitologică şi a faunei;
    h) sprijinul de geniu/EOD;
    i) asigurarea medicală;
    j) sprijinul logistic;
    k) asigurarea managementului traficului aerian al aeronavelor de stat.

    (2) Responsabilităţile privind organizarea, desfăşurarea, executarea şi asigurarea activităţilor de zbor desfăşurate în comun de unităţi aparţinând Forţelor Aeriene cu alte structuri din MApN sau din sistemul naţional de apărare ordine publică şi securitate naţională se stabilesc prin protocol de colaborare.
    (3) Comandantul unităţii de aviaţie care administrează aerodromul este autoritatea care conduce activitatea de zbor desfăşurată în comun de mai multe structuri de aviaţie.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Asigurarea de navigaţie a zborului
    ART. 154
    Asigurarea de navigaţie a zborului reprezintă ansamblul de măsuri ce se iau de către personalul cu atribuţii de conducere a zborului şi de către piloţi/echipaje/operatori UAV în scopul desfăşurării cu precizie a navigaţiei aeriene pe timpul executării misiunilor şi cuprinde:
    a) punerea la dispoziţia personalului aeronavigant, a navigatorilor de sol şi a unităţilor ATC a informaţiilor, documentaţiei, materialelor şi aparaturii necesare pentru executarea zborului şi controlul traficului aerian operaţional;
    b) precizarea sistemelor terestre de navigaţie aeriană ce vor fi folosite pentru activitatea de zbor respectivă;
    c) indicarea procedurilor pentru coordonarea şi transferul controlului traficului aerian;
    d) precizarea procedurilor de îndepărtare de aerodrom, de adunare/rupere a formaţiilor şi de apropiere pentru aterizare;
    e) precizarea traiectelor, zonelor de lucru alocate pentru îndeplinirea misiunilor de zbor;
    f) pregătirea echipamentelor de navigaţie aeriană de la bordul aeronavelor, încărcarea şi verificarea hărţilor digitale;
    g) verificarea personalului navigant asupra cunoaşterii şi încărcării la bord a datelor de lucru ale sistemelor terestre de navigaţie aeriană şi asupra modului de folosire a acestora;
    h) monitorizarea personalului navigant şi a navigatorilor de sol pe timpul pregătirii şi executării misiunilor de zbor privind folosirea mijloacelor terestre de navigaţie şi aterizare, a procedurilor de control, precum şi a modalităţilor de efectuare a coordonării traficului aerian operaţional cu cel general;
    i) verificarea şi transmiterea orei exacte UTC.


    SECŢIUNEA a 3-a
    Asigurarea de comunicaţii, informatică şi sisteme terestre de navigaţie aeriană
    ART. 155
    Furnizarea serviciului specializat de asigurare de comunicaţii, informatică şi sisteme terestre de navigaţie aeriană constituie ansamblul de măsuri ce se iau pentru funcţionarea corespunzătoare a mijloacelor specifice în scopul transmiterii comenzilor, rapoartelor şi informaţiilor pentru conducerea zborului şi asigurarea suportului terestru al navigaţiei aeriene. Acesta cuprinde:
    a) informarea personalului navigant şi a unităţilor ATC privind starea de funcţionare, caracteristicile de lucru şi procedurile de întrebuinţare a mijloacelor de comunicaţii şi informatică, precum şi a sistemelor terestre de navigaţie aeriană;
    b) pregătirea mijloacelor terestre pentru comunicaţii sol-sol şi sol-aer, a mijloacelor informatice şi a sistemelor terestre de navigaţie aeriană, a personalului care exploatează aceste mijloace, precum şi verificarea lor înainte de începerea zborului;
    c) monitorizarea funcţionării sistemelor de comunicaţii, informatice şi terestre de navigaţie aeriană, trecerea pe mijloacele de rezervă în cazul defectării celor de bază, precum şi înlocuirea celor defecte, în cel mai scurt timp, cu mijloace din rezerva aflată la dispoziţie;
    d) asigurarea alimentării cu energie electrică a mijloacelor de comunicaţii, informatice şi terestre de navigaţie aeriană de la surse alternative proprii, în caz de avarie a reţelei electrice de bază;
    e) asigurarea unei rezerve de mijloace de comunicaţii, informatică şi terestre de navigaţie aeriană necesar a fi folosite în cazul defectării celor de bază;
    f) executarea la timp şi în întregime a lucrărilor de mentenanţă a sistemelor de comunicaţii, informatice şi terestre de navigaţie aeriană.


    ART. 156
    Asigurarea de comunicaţii, informatică şi sisteme terestre de navigaţie aeriană se execută în conformitate cu dispoziţiile specifice elaborate de AAMN şi precizările zilnice ale COA.

    ART. 157
    Zborul unei aeronave este permis numai cu asigurarea înregistrării convorbirilor radio între aceasta şi unitatea ATC.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Asigurarea meteorologică a zborului
    ART. 158
    Furnizarea serviciului specializat de asigurare meteorologică a zborului se execută în scopul cunoaşterii permanente a condiţiilor meteorologice reale şi prognozate în zonele de responsabilitate şi de interes, precum şi informării comandanţilor, personalului cu atribuţii în planificarea, organizarea şi conducerea zborului, structurilor de control al traficului aerian şi al misiunilor de zbor şi a personalului aeronavigant asupra evoluţiei şi modificării acestora, pentru desfăşurarea activităţilor aeronautice militare în deplină siguranţă faţă de condiţiile atmosferice de risc reprezentate de fenomenele meteorologice periculoase.

    ART. 159
    (1) Furnizarea serviciului specializat de asigurare meteorologică a zborului la terenul de zbor de bază este responsabilitatea personalului meteorologic din turele operative desfăşurate în cadrul structurilor meteorologice aeronautice militare permanente/similare, în baza calificărilor/autorizărilor specifice deţinute şi se execută sub coordonarea şefilor turelor operative din cadrul structurilor meteorologice aeronautice militare/similare care îndeplinesc rol de centre militare de prognoză/similare.
    (2) Furnizarea serviciului specializat de asigurare meteorologică a zborului pe alte terenuri de zbor decât cel de bază, care se desfăşoară în spaţiul aerian naţional, este responsabilitatea personalului meteorologic nominalizat în cadrul structurilor meteorologice aeronautice militare temporare/similare, în baza calificărilor/autorizărilor specifice deţinute şi se execută sub coordonarea şefilor turelor operative din structurile meteorologice aeronautice militare permanente/ similare de care aparţin.
    (3) Furnizarea serviciului specializat de asigurare meteorologică a zborului pe alte terenuri de zbor decât cel de bază, care se desfăşoară în afara spaţiului aerian naţional, este responsabilitatea personalului meteorologic nominalizat în cadrul structurilor meteorologice aeronautice militare temporare/ similare, în baza calificărilor/autorizărilor specifice deţinute.

    ART. 160
    Furnizarea serviciului specializat de asigurare meteorologică a zborului se execută în baza reglementărilor specifice naţionale, în acord cu recomandările, standardele şi practicile Organizaţiei Meteorologice Mondiale, denumită în continuare WMO, Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile, denumită în continuare ICAO, şi NATO şi cuprinde:
    a) monitorizarea şi observarea permanentă a stării vremii la terenul de zbor;
    b) executarea observaţiilor, măsurătorilor şi determinărilor meteorologice în zona terenului de zbor;
    c) colectarea/achiziţionarea, validarea, prelucrarea, transmiterea şi arhivarea datelor, informaţiilor şi produselor meteorologice;
    d) întocmirea lucrărilor meteorologice, efectuarea analizei aerosinoptice şi elaborarea prognozelor aeronautice şi avertizărilor de aerodrom;
    e) informarea meteorologică a comandanţilor, personalului cu atribuţii în planificarea, organizarea şi conducerea zborului, structurilor de control al traficului aerian şi al misiunilor de zbor şi a personalului aeronavigant.


    ART. 161
    Comandanţii marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor care desfăşoară activităţi de zbor iau decizia de executare a acestora, în funcţie de condiţiile meteorologice reale şi prognozate de către ofiţerul meteorolog pentru zonele de responsabilitate şi de interes, având în vedere complexitatea misiunilor planificate, nivelul pregătirii personalului aeronavigant şi baremele minime/maxime meteorologice admise pentru operarea aeronavelor.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Asigurarea de paraşutare şi salvare a zborului
    ART. 162
    (1) Asigurarea de paraşutare şi salvare a zborului constă în pregătirea şi verificarea mijloacelor şi echipamentelor de paraşutare, salvare şi supravieţuire, precum şi în pregătirea personalului aeronautic pentru întreţinerea, exploatarea şi întrebuinţarea acestora.
    (2) Mijloacele şi echipamentele de paraşutare, salvare, supravieţuire şi frânare includ, dar fără a se rezuma la, următoarele: paraşute de salvare, veste de salvare, aparate de respiraţie de urgenţă, truse de supravieţuire, echipamente destinate intervenţiei pentru căutare, salvare şi evacuare, bărci/plute de salvare, costume de protecţie termică pentru zborul deasupra întinderilor de apă, paraşute de frânare.

    ART. 163
    Asigurarea de paraşutare şi salvare cuprinde:
    a) echiparea corespunzătoare a aeronavelor cu mijloacele şi echipamente de paraşutare, salvare, supravieţuire şi frânare;
    b) executarea lucrărilor de mentenanţă la mijloacele şi echipamentele de paraşutare, salvare, supravieţuire şi frânare din dotare;
    c) pregătirea mijloacelor şi echipamentelor de paraşutare, salvare, supravieţuire şi frânare pentru întrebuinţare şi executarea controalelor la aceste mijloace, inclusiv pe timpul pregătirii şi desfăşurării activităţii de zbor;
    d) pregătirea teoretică şi practică a personalului navigant în scopul salvării vieţii în situaţii de urgenţă la bord constând în: cunoaşterea şi întrebuinţarea corectă a mijloacelor şi echipamentelor de paraşutare, salvare, supravieţuire şi frânare de la bordul aeronavelor; cunoaşterea procedurilor de salvare, supravieţuire şi recuperare după catapultare, paraşutare, aterizare forţată sau amerizare şi executarea antrenamentelor periodice de paraşutare stabilite prin ordin al şefului AAMN;
    e) pregătirea personalului responsabil cu executarea lucrărilor de mentenanţă şi cu pregătirea mijloacelor şi echipamentelor de paraşutare, salvare, supravieţuire şi frânare;
    f) pregătirea la sol şi în zbor a operatorilor căutare salvare-evacuare privind procedurile de intervenţie pentru salvarea şi recuperarea personalului catapultat, paraşutat, aterizat forţat sau amerizat.


    ART. 164
    Conducerea asigurării de paraşutare şi salvare revine instructorului cu paraşutajul şi mijloacele de salvare al eşalonului respectiv, care coordonează pe linie de specialitate şi personalul tehnic responsabil cu mentenanţa şi pregătirea mijloacelor şi echipamentelor de paraşutare, salvare, supravieţuire şi frânare din cadrul structurilor de întreţinere şi exploatare a acestora.

    ART. 165
    Pentru fiecare activitate de zbor, instructorul cu paraşutajul şi mijloacele de salvare răspunde de asigurarea de paraşutare şi salvare.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Asigurarea sprijinului informaţional cu date radar
    ART. 166
    (1) Asigurarea sprijinului informaţional cu date radar a activităţii de zbor reprezintă totalitatea măsurilor şi acţiunilor prin care se culeg, se centralizează, se prelucrează, se stochează şi se diseminează informaţiile radar în scopul furnizării serviciilor de supraveghere şi control al traficului aerian.
    (2) Radarele din unităţile de cercetare şi supraveghere prin radiolocaţie întrebuinţate pentru asigurarea sprijinului informaţional cu date radar au ca misiune furnizarea datelor de radiolocaţie pentru îndeplinirea misiunilor de zbor executate de aeronavele de stat.
    (3) Din categoria personalului care execută activităţi de asigurare a sprijinului informaţional cu date radar pentru furnizarea serviciilor de supraveghere şi control al traficului aerian face parte personalul de radiolocaţie care planifică, organizează, conduce sau execută activităţi specifice conform atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiilor încadrate.
    (4) Asigurarea sprijinului informaţional cu date radar reprezintă o activitate specifică a marilor unităţi de cercetare, supraveghere şi recunoaştere, denumite în continuare MU CSR, a unităţilor de cercetare, supraveghere prin radiolocaţie şi avertizare timpurie, denumite în continuare U.CSRAT, şi a subunităţilor de radiolocaţie, denumite în continuare Sub.Rdlc, pentru asigurarea informaţiilor necesare activităţilor de zbor executate cu aeronave de stat.

    ART. 167
    Structurile care asigură sprijinul informaţional cu date radar a activităţii de zbor furnizează informaţiile primare şi secundare de radiolocaţie, necesare supravegherii şi controlului traficului aerian.

    ART. 168
    (1) Asigurarea sprijinului informaţional cu date radar a activităţii de zbor a unităţilor de aviaţie se execută în mod centralizat prin transmiterea de către MU CSR a imaginii aeriene integrate la COA pentru realizarea imaginii aeriene recunoscute.
    (2) Asigurarea sprijinului informaţional cu date radar a activităţii de zbor a unităţilor de aviaţie se poate executa şi în mod descentralizat de către U.CSRAT prin transmiterea imaginii aeriene locale, nemijlocit, către unităţile ATC ale unităţilor de aviaţie.
    (3) Subunităţile de radiolocaţie pot executa nemijlocit sprijin informaţional şi asigurarea cu date radar a activităţii de zbor, prin transmiterea informaţiilor de radiolocaţie necesare sau prin punerea la dispoziţia unităţilor ATC ale unităţilor de aviaţie a echipamentelor de afişare a situaţiei aeriene de la radarele digitale, analogice sau analog-digitizate, în funcţie de specificul fiecărui radar.

    ART. 169
    Asigurarea sprijinului informaţional cu date radar a activităţii de zbor se organizează în scopul punerii la dispoziţia unităţilor ATC, în timp real, în volum complet şi cu precizia asigurată de radare, a datelor de radiolocaţie necesare pentru:
    a) cunoaşterea în permanenţă a situaţiei aeriene din spaţiul aerian naţional, dar şi din spaţiul aerian adiacent celui naţional, în limitele posibilităţilor radarelor;
    b) controlul traficului aerian în spaţiul aerian naţional;
    c) controlul executării misiunilor de către aeronavele de stat.


    ART. 170
    Detalierea modului în care MU CSR, U.CSRAT şi Sub. Rdlc asigură sprijinul informaţional cu date radar, precum şi atribuţiile personalului se va face în manualele specifice de sprijin informaţional cu date radar, în manualele de întrebuinţare ale MU CSR, U.CSRAT şi Sub. Rdlc şi în SOP.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Asigurarea controlului obiectiv
    ART. 171
    Asigurarea controlului obiectiv constă în ansamblul de măsuri pentru crearea condiţiilor de înregistrare, prelucrare şi analiză a informaţiilor furnizate de echipamentele de înregistrare a parametrilor de zbor de la bordul aeronavelor şi ale mijloacelor ATC şi de control al interceptării.

    ART. 172
    Prelucrarea informaţiilor de la mijloacele de înregistrare se face astfel:
    a) pe timpul refacerii capacităţii de zbor între misiuni/ieşiri, de către specialiştii grupelor/formaţiilor/formaţiunilor/atelierelor mentenanţă linie care exploatează sistemele de înregistrare a parametrilor de zbor pentru aeronavele care sunt dotate cu sisteme de înregistrare a parametrilor de zbor şi care permit evaluarea calitativă a parametrilor de zbor;
    b) pentru toate categoriile de pregătire, altele faţă de cea prevăzută la lit. a), de către specialiştii grupelor/formaţiilor/ formaţiunilor/atelierelor mentenanţă linie care exploatează sistemele de înregistrare a parametrilor de zbor;
    c) după terminarea zborului, pentru toate mijloacele de control al traficului aerian şi sistemele terestre de asigurare a navigaţiei aeriene.


    ART. 173
    Specialiştii grupelor/formaţiilor/formaţiunilor/ atelierelor mentenanţă linie care asigură prelucrarea informaţiilor de la mijloacele de înregistrare sunt obligaţi să raporteze imediat responsabililor cu siguranţa aeronautică apariţia defecţiunilor la aeronave sau a comportamentelor anormale ale sistemelor/ instalaţiilor semnalate de senzori şi/sau ca urmare a depăşirilor parametrilor specificaţi în manualele de exploatare/zbor şi să consemneze în fişa de zbor/carnetul de lucru constatările făcute.

    ART. 174
    (1) Şeful grupei/formaţiei/formaţiunii/atelierului de control obiectiv este obligat să verifice pe bază de semnătură consemnările specialiştilor în fişa de zbor/carnetul de lucru al aeronavei şi să raporteze ierarhic despre acestea.
    (2) Şeful grupei/formaţiei/formaţiunii/atelierului de control obiectiv, la ordin, prezintă informări cu privire la activitatea de zbor, pe baza parametrilor analizaţi cu mijloacele de care dispune controlul obiectiv.
    (3) Aeronavele semnalate cu defecţiuni se opresc de la zbor până la remedierea acestora, cu excepţia cazului când aeronava este operată în conformitate cu cerinţele prevăzute în MEL sau MMEL.
    (4) Hotărârea privind continuarea zborului sau oprirea de la zbor pentru ziua respectivă a piloţilor care au comis greşeli grave de pilotaj sau abateri de la misiune se ia de către comandantul unităţii de aviaţie/similar, după analizarea tehnicii de pilotaj făcută de responsabilul cu siguranţa aeronautică, pe baza informaţiilor primite de la controlul obiectiv.

    ART. 175
    (1) Înregistrările mijloacelor de control obiectiv pentru zborurile în care nu s-au produs evenimente de aviaţie se păstrează 12 luni.
    (2) Înregistrările zborurilor sau ale funcţionării tehnicii de aviaţie pentru situaţiile producerii unui eveniment de aviaţie se păstrează conform hotărârii comisiilor de cercetare/investigaţii.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Asigurarea ornitologică şi de faună
    ART. 176
    Asigurarea ornitologică şi de faună este responsabilitatea persoanei/structurii delegate de către fiecare structură care desfăşoară activităţi aeronautice militare şi constă în identificarea, stabilirea şi luarea tuturor măsurilor pentru desfăşurarea activităţilor aeronautice la sol şi în zbor în deplină siguranţă.

    ART. 177
    Asigurarea ornitologică şi de faună constă în prevenirea coliziunii aeronavelor cu păsările/animalele, prin:
    a) desfăşurarea activităţilor de culegere, prelucrare şi transmitere a datelor cu privire la existenţa păsărilor/animalelor pe aerodrom şi migraţia/deplasarea acestora;
    b) combaterea păsărilor folosind mijloace specifice, luminoase, acustice şi pirotehnice şi prin distrugerea florei care atrage anumite rase de păsări periculoase zborului;
    c) supravegherea şi îndepărtarea păsărilor/animalelor de pe suprafaţa de manevră aeroportuară cu folosirea procedeelor şi mijloacelor adecvate;
    d) informarea oportună a unităţilor ATC despre existenţa sau iminenţa apariţiei păsărilor/animalelor pe suprafaţa de manevră;
    e) luarea măsurilor de reducere a pericolului generat de păsări şi animale din zonele adiacente suprafeţelor aeroportuare şi a zonelor de siguranţă.


    ART. 178
    Asigurarea ornitologică şi de faună a activităţii de zbor se execută conform prevederilor reglementărilor în vigoare, normelor specifice stabilite de către AAMN şi programelor de prevenire a daunelor provocate de obiecte străine - Foreign Object Damage, denumite în continuare FOD, şi a coliziunii cu animalele/păsările elaborate la nivelul fiecărei structuri de aviaţie.

    SECŢIUNEA a 9-a
    Sprijinul de geniu/EOD
    ART. 179
    Sprijinul de geniu şi de neutralizare sau de distrugere a mecanismelor explozive neexplodate - Explozive Ordonance Disposal, denumit în continuare EOD, cuprinde totalitatea măsurilor întreprinse pentru pregătirea suprafeţelor de mişcare aeroportuare, a terenului de zbor şi a zonelor de siguranţă, a echipamentelor, materialelor şi tehnicii de geniu necesare desfăşurării zborului.

    ART. 180
    Sprijinul de geniu/EOD se realizează prin:
    a) organizarea şi executarea cercetării de geniu;
    b) executarea întregii game de lucrări genistice pentru menţinerea în permanentă stare de operativitate a suprafeţelor de mişcare aeroportuară şi a zonelor de siguranţă;
    c) executarea, întreţinerea şi menţinerea în stare corespunzătoare a marcajelor specifice suprafeţelor de mişcare aeroportuară;
    d) amenajarea locurilor de staţionare şi adăpostire a personalului şi mijloacelor care participă la activitatea de zbor;
    e) amenajarea, refacerea şi întreţinerea drumurilor şi căilor de acces în cadrul bazei aeriene;
    f) stabilirea şi pregătirea personalului, tehnicii şi materialelor de geniu necesare desfăşurării activităţii de zbor;
    g) aplicarea măsurilor de mascare şi protecţie genistică specifice;
    h) participarea la restabilirea funcţiilor terenului de zbor în urma producerii unui eveniment de aviaţie;
    i) evaluarea suprafeţelor de mişcare aeroportuară prin executarea determinărilor tehnice pentru stabilirea numărului de clasificare a pavimentului - Pavement Clasification Number, denumit în continuare PCN, a indicelui de degradare - Pavement Condition Index, denumit în continuare PCI, şi a coeficientului de frânare - pentru piste din beton de ciment şi California Bearing Ratio, denumit în continuare CBR - pentru piste naturale;
    j) intervenţia EOD în scopul eliminării unei ameninţări imediate, de natură explozivă, prin recuperarea sau aplicarea procedurilor pentru punerea în stare sigură şi/sau dezasamblarea sau distrugerea muniţiei sau a oricărui material periculos aflate într-o aeronavă militară implicată într-un eveniment de aviaţie.


    ART. 181
    Pe timpul activităţii de zbor sunt interzise lucrările de amenajare genistică pe suprafeţele de mişcare aeroportuare şi în zonele de siguranţă.

    ART. 182
    Sprijinul de geniu/EOD a activităţii de zbor se execută conform prevederilor ordinelor, regulamentelor şi manualelor în vigoare, normelor specifice stabilite de către AAMN şi programelor de prevenire FOD elaborate la nivelul fiecărei unităţi de aviaţie.

    SECŢIUNEA a 10-a
    Asigurarea medicală a zborului
    ART. 183
    Asigurarea medicală a zborului constă în verificarea stării sănătăţii şi acordarea asistenţei medicale personalului aeronautic pe timpul pregătirii şi executării zborului, în scopul menţinerii capacităţii de muncă necesare îndeplinirii misiunilor în condiţii de siguranţă.

    ART. 184
    Asigurarea medicală a zborului este în responsabilitatea medicului şef al unităţii de aviaţie/similar şi cuprinde:
    a) controlul stării sănătăţii personalului navigant planificat la activitatea de zbor;
    b) verificarea regimului de lucru, de odihnă şi de alimentaţie a personalului navigant înainte de activitatea de zbor;
    c) monitorizarea stării de sănătate a personalului navigant şi tehnic-ingineresc pe timpul executării activităţii de zbor şi acordarea primului ajutor în caz de necesitate;
    d) urmărirea asigurării timpului de odihnă necesar personalului navigant în vederea executării misiunilor de zbor în siguranţă;
    e) supravegherea exploatării corecte a echipamentului special de către personalul navigant;
    f) controlul calităţii oxigenului folosit de personalul navigant;
    g) urmărirea creşterii rezistenţei fizice a personalului navigant prin desfăşurarea antrenamentelor speciale, corespunzătoare eforturilor la care acesta este supus în timpul zborului;
    h) stabilirea, împreună cu ofiţerul cu pregătirea fizică, a unor programe individuale de pregătire fizică pentru personalul aeronautic care nu se încadrează în baremele stabilite;
    i) supravegherea executării acestora, dacă este cazul chiar prin oprire temporară de la activitatea profesională;
    j) studierea şi stabilirea cauzelor de natură psihomedicală care pot periclita siguranţa zborului;
    k) asigurarea de asistenţă medicală pentru personalul care participă la activitatea de zbor.


    ART. 185
    (1) Medicul de serviciu la zbor opreşte temporar de la desfăşurarea activităţilor aeronautice militare personalul care la examenul medical preliminar prezintă o condiţie medicală incompatibilă cu desfăşurarea acestor activităţi.
    (2) Admiterea la activităţi aeronautice militare urmare la o oprire temporară din motive medicale se face după efectuarea unui examen medical de către un medic cu atestat de medicină aeronautică sau după efectuarea unei expertize medicale de către INMAS, în funcţie de situaţie.
    (3) Medicul de serviciu la zbor raportează ierarhic asupra situaţiei de oprire temporară de la activităţi aeronautice militare, consemnează în registrul de consultaţii şi transmite un raport medical în acest sens până la nivelul AAMN, în funcţie de situaţie.

    SECŢIUNEA a 11-a
    Sprijinul logistic al zborului
    ART. 186
    Sprijinul logistic al zborului reprezintă totalitatea activităţilor specifice desfăşurate de elementele de logistică ale bazei aeriene şi escadrilei de aviaţie/similar pentru asigurarea materialelor şi serviciilor necesare pentru desfăşurarea activităţii de zbor.

    ART. 187
    Sprijinul logistic al zborului cuprinde: mentenanţa tehnicii de aviaţie de nivel luptă specific logisticii operaţionale şi intermediar, aprovizionarea cu carburanţi, lubrifianţi muniţii, gaze comprimate şi lichide speciale, serviciile de tractare şi parcare a aeronavelor, transportul personalului şi asigurarea condiţiilor de trai ale personalului, precum şi asigurarea utilajelor şi autospecialelor necesare deservirii tehnicii de aviaţie.

    ART. 188
    (1) Mentenanţa tehnicii de aviaţie de nivel luptă specifică logisticii operaţionale, desfăşurată în cadrul activităţii de zbor, se execută la nivelul escadrilei de aviaţie/similar de către echipajul tehnic al aeronavei şi atelierele specializate pentru pregătirea aeronavelor pentru zbor şi pentru refacerea capacităţii acestora după executarea misiunilor de zbor.
    (2) Mentenanţa la UAS din clasa I, categoriile micro şi mini poate fi realizată de operatorii UAV în conformitate cu instrucţiunile de exploatare a echipamentului militar dacă:
    a) documentaţia tehnică furnizată de producător prevede acest lucru;
    b) operatorul UAV deţine o diplomă/certificat/atestat care îi conferă dreptul să execute astfel de activităţi;
    c) complexitatea activităţilor nu impune o calificare de personal tehnic-ingineresc de aviaţie.

    (3) Principalele operaţiuni desfăşurate în cadrul acesteia sunt: testarea, diagnoza, întreţinerea şi executarea unor reparaţii de mică amploare.
    (4) În cadrul mentenanţei tehnicii de aviaţie de nivel luptă specific logisticii operaţionale se desfăşoară următoarele activităţi:
    a) se stabilesc aeronavele şi mijloacele de deservire participante la zbor şi se pregătesc din punct de vedere tehnic conform reglementărilor în vigoare;
    b) se stabilesc şi se instruiesc echipele tehnice şi dispecerii de sol;
    c) se urmăreşte comportarea aeronavelor pe timpul desfăşurării activităţii de zbor;
    d) se stabilesc mijloacele de protecţie împotriva incendiilor şi modalităţile de depanare, intervenţie şi evacuare, în caz de necesitate, a aeronavelor cu defecţiuni sau avariate;
    e) se desfăşoară activităţi de alimentare, manevrare, degivrare, încărcare/descărcare, tractare şi dirijare a aeronavelor, în conformitate cu reglementările în vigoare, în scopul prevenirii evenimentelor de aviaţie produse la sol;
    f) se verifică aeronavele din punct de vedere tehnic înainte de intrarea pe pistă;
    g) se prelucrează informaţiile colectate de la mijloacele de control obiectiv de la bordul aeronavelor.

    (5) Refacerea capacităţii de luptă se execută obligatoriu după refacerea capacităţii de zbor dacă urmează să se execute misiuni de luptă sau trageri.

    ART. 189
    Pentru exploatarea în zbor se admit numai aeronavele pregătite pentru zbor care au o rezervă de resursă corespunzătoare normelor tehnice şi la care s-a executat pregătirea pentru zbor în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare.

    ART. 190
    Defecţiunile constatate de către personalul tehnic sau navigant pe timpul pregătirii şi desfăşurării zborului se consemnează obligatoriu în documentele aeronavei. Remedierea defecţiunilor în cadrul mentenanţei de nivel luptă specific logisticii operaţionale, în scopul readmiterii aeronavelor la zborul respectiv, se execută numai ziua, iar continuarea zborului cu acestea se admite numai în cazul în care nu este necesară verificarea lor în zbor.

    ART. 191
    Aeronavele care sunt dotate cu armament de bord se asigură cu muniţie, conform reglementărilor în vigoare.

    ART. 192
    Pentru fiecare activitate de zbor cu avioanele prevăzute cu sistem de frânare cu cârlig de acroşare, personalul de specialitate care operează sistemul de frânare aeronave în caz de urgenţă instalat pe pista de decolare/aterizare este subordonat managerului de aerodrom şi unităţii ATC.

    ART. 193
    (1) Aeronavele, motoarele, elicele, echipamentele şi sistemele aeronavelor se verifică/controlează atât pe timpul zilei, cât şi pe timpul nopţii. Verificarea/Controlul înaintea executării zborului pe timpul nopţii se execută numai dacă sunt asigurate condiţiile de iluminare care să permită lucrul în siguranţă la aeronave, în hangar sau la locul de dispunere/pe poziţia de mentenanţă.
    (2) Iluminatul interior sau exterior trebuie corect dimensionat şi realizat, inclusiv reflexia luminii din pardoseală, sub aeronavă. Condiţiile de iluminare corespunzătoare şi zonele de lucru pe timp de noapte, care permit lucrul în siguranţă la aeronave, se stabilesc de către o comisie tehnică a unităţii. Zonele de lucru care permit executarea mentenanţei la aeronave pe timp de noapte se nominalizează în OZU/similar.
    (3) Verificarea şi dispunerea mijloacelor pentru asigurarea zborului de noapte se realizează cu respectarea normelor tehnice de exploatare şi a normelor de siguranţă a activităţilor aeronautice militare în zone iluminate.

    SECŢIUNEA a 12-a
    Asigurarea managementului traficului aerian al aeronavelor de stat
    ART. 194
    Asigurarea managementului traficului aerian al aeronavelor de stat reprezintă totalitatea măsurilor, acţiunilor şi procedurilor necesare pentru furnizarea serviciilor militare de trafic aerian şi gestionarea fluxurilor militare de trafic aerian în scopul asigurării fluenţei traficului aerian, siguranţei zborului şi eficienţei misiunilor aeronavelor de stat.

    ART. 195
    Managementul traficului aerian al aeronavelor de stat este asigurat prin structuri, personal, echipamente şi proceduri certificate.

    ART. 196
    Asigurarea managementului traficului aerian pentru aeronavele de stat se face în conformitate cu autorizările, competenţele şi limitările consemnate în certificatele de atestare a calificărilor şi autorizărilor, în certificatele de atestare a aptitudinii medicale, precum şi titlurile de clasificare şi specializare deţinute de navigatorii de sol.

    ART. 197
    Furnizarea serviciilor de trafic aerian pentru aeronavele de stat presupune asigurarea serviciului militar de informare, serviciului militar de alarmare, serviciului militar consultativ şi serviciului militar de control al traficului aerian.

    ART. 198
    Managementul spaţiului aerian asigură alocarea volumelor de spaţiu aerian necesare zborului aeronavelor de stat prin coordonarea procedurală a alocării spaţiului aerian.

    ART. 199
    Gestionarea fluxurilor militare de trafic aerian asigură planificarea/programarea zborului aeronavelor de stat în scopul fluidizării traficului aerian prin coordonarea procedurală a fluxurilor de trafic aerian.

    ART. 200
    Furnizarea serviciului militar de control al traficului aerian presupune asigurarea, după caz, a cel puţin unuia dintre următoarele servicii: serviciul militar de control de aerodrom, serviciul militar de control de apropiere, serviciul militar de control regional, serviciul de control tactic radar pentru interceptare, serviciul de control tactic procedural pe poziţii înaintate, serviciul de control tactic radar de la bordul navelor sau serviciul de control tactic procedural pe puntea de zbor.

    ART. 201
    Pentru executarea transferului controlului aeronavelor de stat între unităţile de control al traficului aerian, precum şi pentru coordonarea zborului aeronavelor de stat cu traficul adiacent sau cu activităţile altor utilizatori de spaţiu aerian se asigură servicii radar sau procedurale de coordonare a traficului aerian.

    ART. 202
    Asigurarea serviciului militar de control al traficului aerian se face în limitele posibilităţilor tehnice ale mijloacelor de supraveghere a spaţiului aerian şi ale mijloacelor terestre pentru comunicaţii sol-sol şi sol-aer.

    ART. 203
    Zborul oricărei aeronave de stat se execută numai după asigurarea măsurilor privind gestionarea fluxurilor militare de trafic aerian prin planificarea/programarea zborului acestora.

    ART. 204
    Zborul oricărei aeronave de stat care necesită alocare de spaţiu aerian se execută numai după asigurarea managementului spaţiului aerian prin alocarea volumelor de spaţiu aerian necesare îndeplinirii misiunilor.

    ART. 205
    Decolarea/Aterizarea oricărei aeronave de stat de pe/pe un aerodrom militar certificat este permisă numai după asigurarea serviciului militar de control de aerodrom şi a serviciului militar de coordonare a traficului aerian.

    ART. 206
    Zborul oricărei aeronave de stat cu aripă fixă, atunci când la aerodromul de decolare sau la aerodromul de destinaţie sunt condiţii meteorologice pentru zborul după instrumente, se execută numai după asigurarea serviciului de control de apropiere şi a serviciului de coordonare radar a traficului aerian la aerodrom.

    ART. 207
    Zborurile tehnice ale aeronavelor de stat în zone rezervate de spaţiu aerian se execută numai după asigurarea serviciului militar de control al traficului aerian şi a serviciului militar de coordonare radar a traficului aerian.

    ART. 208
    Zborul aeronavelor de stat în zonele periculoase de spaţiu aerian utilizate în mod exclusiv sau în comun cu alţi utilizatori de spaţiu aerian, pentru misiuni de trageri sau bombardament aerian, se execută numai după asigurarea, în aceste zone, a serviciului de control tactic procedural pe poziţii înaintate.

    ART. 209
    În zonele periculoase de spaţiu aerian rezervate pentru misiuni de paraşutare, desantare ori delestare de materiale, zborul aeronavelor de stat, altele decât cele ale operatorului care a făcut rezervarea, se execută numai după asigurarea, în aceste zone, a serviciului de control tactic procedural pe poziţii înaintate.

    ART. 210
    Apuntarea aeronavelor de stat sau decolarea acestora de la bordul navelor se execută numai cu asigurarea serviciului de control tactic radar de la bordul navelor şi a serviciului de control tactic procedural pe puntea de zbor.

    ART. 211
    Misiunile de poliţie aeriană, reale sau de antrenament, se execută numai cu asigurarea serviciului militar de control de aerodrom, a serviciului militar de control de apropiere, a serviciului de control tactic radar pentru interceptare, precum şi a serviciului militar de coordonare a traficului aerian.

    CAP. IX
    Siguranţa aeronautică
    ART. 212
    Siguranţa aeronautică reprezintă starea în care riscurile asociate activităţilor aeronautice militare, în legătură directă cu operarea aeronavelor sau în sprijinul operării aeronavelor, sunt reduse şi controlate la un nivel acceptabil.

    ART. 213
    Activităţile specifice de siguranţă aeronautică au ca scop principal prevenirea evenimentelor de aviaţie, pe timpul desfăşurării activităţilor aeronautice militare, având la bază cunoaşterea şi aplicarea obligatorie de către întregul personal aeronautic a prevederilor reglementărilor privind desfăşurarea activităţilor aeronautice militare, a măsurilor de siguranţă aeronautică, precum şi a mecanismelor managementului riscului.

    ART. 214
    Siguranţa aeronautică este domeniul de responsabilitate al comandanţilor/şefilor şi al personalului care desfăşoară activităţi aeronautice militare, care au obligaţia de a aplica şi de a corecta permanent acest sistem complex, pentru a reduce riscurile asociate activităţilor desfăşurate, iar în situaţia în care nu este posibil, să limiteze efectele manifestării riscurilor.

    ART. 215
    Fiecare agent aeronautic care execută activităţi aeronautice militare prevede în statul de organizare o structură/funcţie responsabilă cu siguranţa aeronautică.

    ART. 216
    Structurile de siguranţă aeronautică se subordonează direct comandanţilor/şefilor, sunt încadrate cu personal aeronautic cu pregătire în domeniul siguranţei aeronautice şi au competenţe şi atribuţii funcţionale stabilite prin fişele de post care trebuie să fie în acord cu prevederile reglementărilor specifice şi ale RAM emise de către AAMN.

    ART. 217
    Structura de siguranţă aeronautică emite recomandări de siguranţă în conformitate cu pericolele/ ameninţările identificate în baza analizelor de siguranţă aeronautică, a raportărilor sau informărilor de siguranţă aeronautică periodice sau speciale, voluntare sau obligatorii, a rapoartelor în urma desfăşurării investigării privind siguranţa.

    ART. 218
    (1) Structurile de siguranţă aeronautică, constituite la diferitele eşaloane ierarhice, au rolul de a desfăşura activităţi de conducere, coordonare, analiză şi supraveghere a acţiunilor/activităţilor de implementare a măsurilor de siguranţă aeronautică, de diseminare a recomandărilor de siguranţă, precum şi de consiliere a comandantului/şefului structurii respective pentru elaborarea deciziilor acestuia privind activităţile ce contribuie la îndeplinirea misiunilor de zbor la parametrii planificaţi, cu asigurarea unui nivel corespunzător de siguranţă aeronautică.
    (2) Aceste structuri au obligaţia de a disemina/prelucra recomandările de siguranţă aeronautică emise de AAMN, precum şi de a instrui întregul personal aeronautic, pe linie de siguranţă aeronautică.

    ART. 219
    Principala responsabilitate a comandanţilor/şefilor structurilor care desfăşoară activităţi aeronautice militare este menţinerea unui nivel acceptat al riscului în cadrul sistemului aeronautic prin derularea continuă a proceselor specifice dedicate identificării pericolelor potenţiale şi aplicării măsurilor pentru reducerea şi controlul riscului de producere a evenimentelor de aviaţie şi/sau limitarea efectelor acestora, pentru a permite îndeplinirea misiunilor, conservarea resurselor umane şi materiale şi menţinerea capabilităţilor operaţionale. Prioritatea în desfăşurarea activităţilor aeronautice militare este evitarea pierderii de vieţi omeneşti şi/sau vătămării persoanelor.

    ART. 220
    (1) În scopul desfăşurării în condiţii de siguranţă a activităţilor aeronautice militare şi a procesului de selecţie/instruire a personalului navigant/operatorilor aeronavelor fără pilot, în cadrul unităţilor din SMCFA, instituţiile sau structurile care deţin aeronave de stat şi în instituţiile militare de învăţământ care desfăşoară astfel de activităţi, se constituie Consiliul de metodică şi siguranţă aeronautică, denumit în continuare CMSA, ca organ consultativ al comandanţilor/şefilor acestora.
    (2) Activitatea, componenţa, atribuţiile şi principalele elemente monitorizate şi analizate de CMSA se stabilesc prin PAM a AAMN.

    ART. 221
    (1) În urma şedinţelor de lucru ale CMSA, secretarul CMSA propune, prin raport de siguranţă aeronautică adresat comandantului/şefului SMCFA, instituţiei sau structurii care deţine aeronave de stat, măsuri/recomandări de siguranţă aeronautică şi/sau elemente de metodică de instruire. Comandanţii/Şefii aprobă raportul de siguranţă, precum şi modul de implementare a propunerilor prin ordine şi dispoziţii, conform competenţelor.
    (2) În vederea stabilirii măsurilor de siguranţă şi/sau susţinerii implementării acestora, comandanţii/şefii pot solicita sprijin prin raport adresat şefului AAMN.

    ART. 222
    (1) Pentru creşterea nivelului general de pregătire de specialitate în domeniul siguranţei, a nivelului culturii de siguranţă aeronautică, precum şi pentru însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor de siguranţă aeronautică se planifică, se organizează şi se desfăşoară activităţi de pregătire în domeniul siguranţei aeronautice pentru toate categoriile de personal care desfăşoară activităţi aeronautice militare.
    (2) Pregătirea iniţială şi cea periodică de siguranţă aeronautică în marile unităţi şi unităţi de aviaţie/similar se desfăşoară în baza programelor de siguranţă aeronautică.

    ART. 223
    Investigaţiile privind siguranţa au ca unic scop prevenirea repetării unor evenimente similare, sunt independente, distincte de orice proceduri judiciare sau administrative şi nu urmăresc în niciun caz stabilirea gradului de vinovăţie, culpei sau a răspunderii individuale.

    ART. 224
    Raportarea şi investigarea evenimentelor produse pe timpul desfăşurării activităţilor aeronautice militare se fac în conformitate cu reglementările specifice. Structurile sau instituţiile deţinătoare de aeronave de stat/paraşute sunt obligate să raporteze AAMN evenimentele de aviaţie, precum şi orice eveniment cu risc semnificativ pentru siguranţa aviaţiei militare şi să respecte prevederile privind raportarea, colectarea, stocarea, protecţia, schimbul, diseminarea şi analiza informaţiilor relevante privind siguranţa aeronautică, în scopul prevenirii evenimentelor de aviaţie.

    ART. 225
    Pentru prevenirea evenimentelor de aviaţie, AAMN, SMCFA, instituţiile sau structurile care deţin aeronave de stat pot emite măsuri/recomandări de siguranţă aeronautică în orice stadiu al unei investigaţii privind siguranţa. Recomandarea de siguranţă trebuie să fie clară, concisă şi aplicabilă şi să nu creeze prezumţia de vinovăţie sau răspundere pentru un eveniment de aviaţie.

    ART. 226
    SMCFA, instituţiile sau structurile care deţin aeronave de stat sunt obligate să implementeze măsurile transmise de AAMN pentru prevenirea evenimentelor de aviaţie, reieşite din analiza evenimentelor de aviaţie, din documentele primite de la eşaloanele superioare şi din studii de caz sau analize proprii.

    ART. 227
    Activităţile de analiză, evaluare, monitorizare şi supervizare privind siguranţa aeronautică au drept scop fundamental consolidarea şi îmbunătăţirea nivelului de siguranţă pe timpul desfăşurării activităţilor aeronautice militare prin identificarea riscurilor asociate activităţilor aeronautice militare şi stabilirea măsurilor de control al acestora.

    ART. 228
    Activităţile de analiză, evaluare şi monitorizare în domeniul siguranţei aeronautice se desfăşoară în baza procedurilor stabilite de AAMN, ale şefilor SMCFA, instituţiilor sau structurilor care deţin aeronave de stat sau care desfăşoară activităţi aeronautice militare.

    CAP. X
    Participarea la expoziţii statice, survoluri şi demonstraţii aeriene
    SECŢIUNEA 1
    Reguli generale
    ART. 229
    (1) Participarea aeronavelor de stat la expoziţii statice, survoluri şi demonstraţii aeriene contribuie la promovarea imaginii aviaţiei militare a României şi reprezintă o activitate importantă care necesită pregătire şi măsuri speciale.
    (2) Şeful SMCFA, instituţiei sau structurii care deţine aeronave de stat aprobă planurile de participare la expoziţii statice, survoluri şi demonstraţii aeriene.

    ART. 230
    Pentru toate zborurile organizate în afara teritoriului naţional, echipajele sunt obligate să se conformeze prevederilor reglementărilor naţionale şi ale reglementărilor aeronautice ale ţării gazdă, prevalând cea mai restrictivă dintre acestea.

    ART. 231
    Survolul reprezintă zborul aeronavelor de stat, în cadrul unor ceremonii militare organizate potrivit reglementărilor de desfăşurare a onorurilor şi ceremoniilor militare, în vigoare, cu respectarea condiţiilor aplicabile zborurilor deasupra zonelor dens populate, prevăzute în Codul aerian.

    ART. 232
    Expoziţia statică reprezintă prezentarea la sol a aeronavelor de stat, a echipamentelor şi/sau a muniţiilor aferente acestora, în prezenţa publicului.

    ART. 233
    Pentru pregătirea şi desfăşurarea demonstraţiilor aeriene cu aeronave de stat, şeful SMCFA, instituţiei sau structurii care deţine aeronave de stat are următoarele atribuţii:
    a) răspunde cererii de participare, iar în cazul unui răspuns pozitiv precizează forţele şi mijloacele, precum şi perioada în care acestea participă la activitate;
    b) stabileşte modalitatea de prezentare a aeronavelor şi nivelul de acces al publicului;
    c) desemnează unitatea/unităţile care participă cu personal şi aeronave şi aprobă planul evoluţiilor, pe variante, în funcţie de condiţiile meteorologice, pentru fiecare tip de aeronavă ce participă la activitate;
    d) stabileşte criteriile de selecţionare a personalului participant, în funcţie de complexitatea activităţii şi a evoluţiilor aeriene;
    e) evaluează piloţii selecţionaţi pentru participarea la activitate privind nivelul de calificare şi antrenament pentru executarea evoluţiilor stabilite;
    f) asigură suportul logistic necesar pentru executarea misiunii, în cazul în care sunt depăşite posibilităţile unităţii implicate în activitate.


    ART. 234
    La activităţile care presupun prezentarea muniţiilor sau elementelor acroşate, cum ar fi rezervoare suplimentare, containere, casete, bombe sau rachete, sunt folosite doar muniţii inerte sau de exerciţiu care, împreună cu dispozitivele de largare pirotehnică aferente, vor fi asigurate conform normelor tehnice în vigoare.

    ART. 235
    Dacă activitatea nu presupune prezentarea muniţiilor, atunci se detaşează toate elementele de pe pilonii de acroşare sau rampele de lansare ale aeronavelor. Armamentul intern se asigură conform normelor tehnice în vigoare.

    ART. 236
    Pentru promovarea imaginii aviaţiei militare a României în ţară şi străinătate pot fi înfiinţate formaţiuni speciale destinate executării demonstraţiilor aeriene.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Participarea aeronavelor la expoziţiile statice
    ART. 237
    Şeful SMCFA, al instituţiei sau al structurii care deţine aeronave de stat stabileşte nivelul de acces al publicului la bordul aeronavelor.

    ART. 238
    În situaţia în care accesul publicului la aeronave este interzis, organizatorul activităţii dispune măsuri necesare pentru împrejmuirea aeronavelor cu un cordon de siguranţă pentru a limita apropierea publicului.

    ART. 239
    În situaţia în care accesul publicului la aeronave este permis, iar cabina este închisă, se dispun următoarele măsuri:
    a) împrejmuirea aeronavei cu un cordon de siguranţă pentru a controla accesul publicului la aeronavă;
    b) asigurarea prezenţei unui membru al delegaţiei lângă aeronavă pe timpul vizionării acesteia de către public;
    c) acoperirea prizelor de admisie, ajutajelor şi tuburilor Pitot cu capace ori huse, după caz, în scopul prevenirii deteriorării aeronavei de către corpuri străine;
    d) asigurarea cupolelor, uşilor, trapelor, scărilor de acces şi altor elemente ce pot constitui un pericol pentru public.


    ART. 240
    Un membru al echipajului sau personalul tehnic calificat pe tipul de aeronavă verifică aplicarea măsurilor de siguranţă prevăzute la art. 239, iar în cazul în care nu sunt asigurate, acesta are autoritatea de a limita sau interzice accesul publicului.

    ART. 241
    (1) În situaţia în care accesul publicului la aeronave este permis, iar cabina este deschisă, se dispun următoarele măsuri suplimentare:
    a) decuplarea şi/sau asigurarea tuturor surselor de energie de la bord, a dispozitivelor pirotehnice, pneumatice, hidraulice de la bord şi de sol;
    b) înlăturarea tuturor echipamentelor cu caracter clasificat de la bordul aeronavei sau acoperirea acestora pentru a preveni observarea lor de către public;
    c) asigurarea prezenţei unui membru al echipajului în cabină, care, înainte de părăsirea cabinei, verifică poziţia tuturor contactelor şi organelor de comandă.

    (2) Dacă nu pot fi îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1), aeronava este expusă publicului cu cabina închisă sau este interzis accesul publicului.
    (3) Trapele de acces sau de evacuare ale echipajului care pot prezenta pericol pentru public se blochează cu benzi de interzicere a accesului, iar trapele blocate se supraveghează permanent de către un membru al echipajului aeronavei. În cazul în care aceste cerinţe nu pot fi respectate, trapele respective se închid şi se zăvorăsc.

    ART. 242
    Selecţionarea echipajelor participante la expoziţii şi demonstraţii se face în funcţie de abilităţile de comunicare şi nivelul acestora de cunoaştere a echipamentelor expuse. La toate întrebările publicului legate de aeronave şi modul de conducere a acestora, membrii echipajelor răspund în limita mandatului de participare la activitate.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Organizarea survolurilor şi a demonstraţiilor aeriene
    ART. 243
    Şeful AAMN stabileşte proceduri şi instrucţiuni generale de organizare a demonstraţiilor aeriene şi survolurilor în vederea reducerii riscurilor asociate operării aeronavelor la un nivel acceptabil.

    ART. 244
    Condiţiile meteorologice minime pentru executarea survolurilor sau a zborurilor demonstrative sunt stabilite de către şeful SMCFA, instituţiei sau structurii care deţine aeronave de stat.

    ART. 245
    Zborul aeronavelor participante la activitate deasupra zonelor destinate spectatorilor este strict interzis.

    ART. 246
    Toate demonstraţiile aeriene în care au loc paraşutări, opriri sau reporniri ale motorului în zbor, lansări de capcane termice şi dipoli, împrăştierea fumului colorat se planifică şi se execută astfel încât să se prevină căderea vreunui obiect sau substanţe asupra publicului spectator.

    ART. 247
    (1) În afara zonelor dens populate, survolurile se execută la o înălţime minimă de 50 de metri deasupra solului.
    (2) Pentru survolurile executate deasupra unor zone dens populate, înălţimea minimă este de 300 de metri deasupra oricărui obstacol aflat la o distanţă de 600 de metri lateral faţă de traiectoria aeronavei.
    (3) Zborurile de survol al aeronavelor de stat, deasupra zonelor dens populate, poate fi autorizat la înălţimi de minimum 50 de metri deasupra solului, în baza unei aprobări speciale emise de AAMN.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Siguranţa aeronautică privind participarea la misiuni de prezentare la sol şi în zbor a tehnicii din dotare
    ART. 248
    Siguranţa aeronautică este o responsabilitate individuală a întregului personal care participă la planificarea, organizarea, pregătirea, executarea, conducerea şi analiza prezentării la sol şi în zbor a tehnicii din dotare.

    ART. 249
    Este obligatorie elaborarea/respectarea unui plan de evitare a publicului în eventualitatea apariţiei unei greşeli de pilotaj sau a unor defecţiuni tehnice la aeronave.

    ART. 250
    Este obligatorie elaborarea/respectarea măsurilor specifice de siguranţă pentru participarea la acest tip de misiune.

    CAP. XI
    Sancţiuni şi desemnarea inspectorilor aeronautici
    SECŢIUNEA 1
    Sancţiuni
    ART. 251
    (1) Necunoaşterea, încălcarea repetată sau premeditată ori abaterile de la prevederilor regulamentelor, normelor, PAM şi RAM sau neraportarea abaterilor, incompetenţa profesională, precum şi producerea unor evenimente de aviaţie din vină proprie atrag răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz.
    (2) Orice încălcare a prevederilor prezentului regulament, a celorlalte acte normative specifice care reglementează activităţile aeronautice militare, PAM şi RAM aprobate se raportează ierarhic în maximum 24 de ore, telefonic, prin fax sau electronic, după caz, până la şeful AAMN.
    (3) Greşelile/Erorile făcute în procesul de instruire, de către personalul implicat în activităţi aeronautice militare, pe timpul îndeplinirii atribuţiilor funcţionale, nu se pedepsesc. Investigaţia trebuie să determine cauzele apariţiei greşelii/erorii şi factorii favorizanţi, iar autorităţile de decizie să găsească soluţii şi să adopte măsuri pentru ca respectivele greşeli/erori să nu fie repetate.

    ART. 252
    (1) Comandanţii/Şefii unităţilor militare/similar numesc comisii de cercetare a faptelor săvârşite sau comisii de investigaţie a evenimentelor în domeniul activităţilor aeronautice, denumite în continuare comisii de cercetare.
    (2) Modul de constituire şi activităţile desfăşurate de comisiile prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin RAM.
    (3) Cercetarea executată de comisiile prevăzute la alin. (1) trebuie să determine cauzele şi factorii favorizanţi şi să propună măsuri pentru prevenirea acestora în viitor, iar atunci când se constată fapte sancţionate de legile şi reglementările în vigoare să fie aduse la cunoştinţa comandanţilor/şefilor unităţilor militare/similar.
    (4) Raportul cuprinzând concluziile comisiilor de cercetare se înaintează ierarhic până la şeful AAMN.
    (5) Atunci când au luat cunoştinţă despre producerea unei fapte de natură penală sau a unei fapte contravenţionale în legătură cu executarea activităţilor aeronautice ori există suspiciunea acestora, comandanţii/şefii unităţilor militare/similar sunt obligaţi să sesizeze organele competente pentru începerea cercetării penale sau pentru constatarea şi aplicarea sancţiunilor.
    (6) Şeful AAMN poate dispune următoarele sancţiuni administrative personalului:
    a) suspendarea documentelor de atestare a calificărilor şi specialităţilor pentru o perioadă de maximum 30 de zile calendaristice;
    b) retragerea dreptului la prima de clasificare sau specializare corespunzător titlului deţinut, pe o perioadă de 3-12 luni;
    c) retragerea titlului de clasificare sau specializare deţinut;
    d) retragerea calităţii de personal aeronautic.

    (7) Tipul şi durata sancţiunii se stabilesc, în raport cu gravitatea consecinţelor, după următoarele criterii:
    a) împrejurările şi modul de săvârşire a faptelor ori de producere a evenimentului;
    b) starea de pericol creată de săvârşirea faptelor ori de producerea evenimentului;
    c) natura şi gravitatea rezultatului produs sau ale altor consecinţe ale faptelor ori evenimentului;
    d) natura şi frecvenţa abaterilor de la reglementările aeronautice săvârşite anterior producerii faptelor ori evenimentului;
    e) conduita personalului cercetat după săvârşirea faptelor ori producerea evenimentului şi pe parcursul cercetării;
    f) nivelul de instruire deţinut la momentul producerii faptei ori evenimentului, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.


    ART. 253
    (1) Şeful AAMN deleagă competenţa privind dispunerea sancţiunii suspendării de la executarea activităţilor aeronautice următorilor:
    a) instructorului de zbor pentru personalul instruit, pentru o zi sau misiunea următoare;
    b) comandantului de subunitate/similar pentru personalul din subordine, pentru o perioadă de până la 5 zile lucrătoare;
    c) comandantului unităţii de aviaţie/similar pentru personalul din subordine, pentru o perioadă de până la 10 zile lucrătoare;
    d) locţiitorilor pentru resurse ai şefilor SMCFA deţinătoare de aeronave de stat pentru personalul tehnic-ingineresc de aviaţie, pentru o perioadă de până la 10 zile lucrătoare;
    e) locţiitorilor şi locţiitorilor pentru operaţii şi instrucţie ai şefilor categoriilor de forţe ale armatei, instituţiilor sau structurilor deţinătoare de aeronave de stat pentru personalul navigant şi nenavigant, cu excepţia personalului tehnic-ingineresc, pentru o perioadă de până la 10 zile lucrătoare;
    f) şefului SMCFA, instituţiei sau structurii care deţine aeronave de stat pentru personalul din subordine, pentru o perioadă de până la 15 zile lucrătoare.

    (2) Perioada de suspendare prevăzută la alin. (1) este destinată pregătirii teoretice de specialitate, punându-se accent pe domeniile în care au fost constatate deficienţe, fără ca personalul să piardă drepturile care decurg din deţinerea calităţii de personal aeronautic.
    (3) La sfârşitul perioadelor de suspendare mai mari de 5 zile lucrătoare, personalul aeronautic susţine un examen, teoretic şi/sau practic, în faţa unei comisii numite de autoritatea care a ordonat suspendarea. În funcţie de rezultatele obţinute, şeful comisiei propune reluarea activităţii, prelungirea perioadei de suspendare sau înaintarea propunerii de retragere a documentelor de atestare a calificărilor şi specialităţilor.

    ART. 254
    Propunerile pentru retragerea documentelor de atestare a calificărilor şi specialităţilor, retragerea titlului de clasificare sau specializare ori retragerea calităţii de personal aeronautic se fac de către comandantul/şeful unităţii unde este încadrat personalul sancţionat sau de către comisia de cercetare şi se înaintează ierarhic, spre aprobare, şefului AAMN.

    ART. 255
    (1) Personalul aeronavigant apt medical şi psihologic are obligaţia de a executa, pe parcursul unui an calendaristic, cel puţin o activitate aeronautică practică de instrucţie în zbor care poate constitui proba practică din cadrul examenului de revalidare/reînnoire a calificării de tip/variantă. Este exceptat pentru un singur an calendaristic de la această obligaţie personalul aeronavigant aflat în misiune temporară/misiune permanentă/curs timp de cel puţin 6 luni consecutive.
    (2) Neexecutarea activităţii de instrucţie în zbor, aşa cum este menţionată la alin. (1), constituie abatere gravă de la reglementările aeronautice.
    (3) Neexecutarea activităţii de instrucţie în zbor, aşa cum este menţionată la alin. (1), timp de doi ani consecutivi poate avea drept consecinţă retragerea calităţii de personal aeronavigant.
    (4) Constatarea neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se face de către comandantul/şeful unităţilor, structurilor şi instituţiilor care au în încadrare personal aeronavigant prin proces-verbal transmis în 48 de ore de la constatare către locţiitorul pentru operaţii şi instrucţie din SMFA.
    (5) Constatarea neexecutării activităţii de instrucţie în zbor, aşa cum este prevăzută la alin. (1), timp de doi ani consecutivi, se face de către comandantul/şeful unităţii, structurii sau instituţiei care are încadrat personal aeronavigant şi este transmisă în 48 de ore de la constatare către locţiitorul pentru operaţii şi instrucţie din SMFA care propune spre analiza şefului AAMN retragerea calităţii de personal aeronavigant şi către structura executivă a AAMN pentru neadmiterea la examinare până la decizia şefului AAMN referitoare la retragerea calităţii de personal aeronavigant.
    (6) Constatarea neexecutării activităţii de instrucţie în zbor, aşa cum este prevăzută la alin. (1), timp de doi ani consecutivi, se poate face şi de către comisia de certificare a calificărilor, prin proces-verbal transmis în 48 de ore de la constatare către locţiitorul pentru operaţii şi instrucţie din SMFA care poate propune spre analiza şefului AAMN retragerea calităţii de personal aeronavigant.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Desemnarea inspectorilor aeronautici
    ART. 256
    În scopul asigurării supervizării siguranţei zborului în aviaţia militară, AAMN efectuează, prin inspectorii aeronautici pentru supervizarea siguranţei zborului, activităţi specifice de inspecţie şi/sau audit la agenţii aeronautici care desfăşoară activităţi aeronautice militare.

    ART. 257
    Inspectorii aeronautici pentru supervizarea siguranţei zborului efectuează activităţile de inspecţie şi/sau audit în domeniul supervizării siguranţei zborului pentru:
    a) personalul aeronautic care desfăşoară activităţi aeronautice militare şi centrele de pregătire ale acestuia;
    b) operaţiunile aeriene militare;
    c) aeronavele de stat înmatriculate în România, agenţii aeronautici din domeniul navigabilităţii aeronavelor de stat şi procesele conexe acestuia;
    d) furnizorii de servicii de navigaţie aeriană pentru aviaţia militară şi tehnica aeronautică aferentă;
    e) aerodromurile militare şi tehnica aeronautică aferentă;
    f) aeronavele de stat din ţări terţe care utilizează aerodromurile militare din România şi echipajele acestor aeronave, dacă există acorduri cu statele respective.


    ART. 258
    (1) Nominalizarea unui inspector aeronautic pentru supervizarea siguranţei zborului se face prin decizie a şefului AAMN, în condiţiile îndeplinirii cerinţelor stabilite prin RAM a AAMN.
    (2) Pentru fiecare inspector aeronautic pentru supervizarea siguranţei zborului nominalizat, AAMN emite o împuternicire care conţine: numele titularului, numărul împuternicirii, domeniul de competenţă conform alin. (1) şi zonele de acces. Împuternicirea este nominală, netransmisibilă şi trebuie să fie utilizată numai în interes de serviciu. Formatul împuternicirii este stabilit prin RAM a AAMN.
    (3) Evidenţa inspectorilor aeronautici pentru supervizarea siguranţei zborului şi a împuternicirilor emise conform alin. (2) se realizează prin înscrierea acestora în Registrul unic al AAMN de evidenţă a inspectorilor aeronautici pentru supervizarea siguranţei zborului, document gestionat de AAMN conform unei RAM elaborate în acest sens.

    ART. 259
    (1) Pe toată durata efectuării activităţilor de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia militară, inspectorii aeronautici pentru supervizarea siguranţei zborului au următoarele obligaţii şi competenţe:
    a) să respecte prevederile legale aplicabile activităţilor aeronautice militare pentru care sunt împuterniciţi;
    b) să verifice şi/sau să evalueze, în limitele competenţelor acordate, conformarea agenţilor aeronautici şi a personalului aeronautic care desfăşoară activităţi aeronautice militare la prevederile reglementărilor aeronautice militare aplicabile;
    c) să utilizeze principii, proceduri şi tehnici de inspecţie şi audit aplicabile activităţilor supuse supervizării;
    d) să asigure informarea operativă şi corectă, conform RAM a AAMN, cu privire la neconformităţile constatate în cadrul activităţilor supuse supervizării;
    e) să întocmească rapoartele de inspecţie/audit specifice şi să asigure difuzarea şi păstrarea corespunzătoare a acestora;
    f) să asigure confidenţialitatea şi securitatea datelor şi informaţiilor la care au acces în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
    g) să respecte limitele de competenţă şi de acces stabilite prin împuternicirea acordată.

    (2) Inspectorii aeronautici aplică imediat măsurile prevăzute de legislaţia şi reglementările aeronautice militare în cazul constatării abaterilor de la prevederile acestora, dacă prin continuarea activităţii/activităţilor respective se pune în pericol siguranţa zborului, cum ar fi:
    a) suspendarea temporară a activităţii specifice a agenţilor aeronautici sau a personalului aeronautic inspectat, inclusiv măsura opririi de la zbor a unei aeronave şi/sau a membrilor echipajului acesteia până la remedierea corespunzătoare a deficienţelor constatate;
    b) suspendarea sau limitarea privilegiilor/drepturilor asociate licenţelor/calificărilor/autorizărilor în cazul personalului aeronautic licenţiat de AAMN;
    c) impunerea de condiţii, limitări sau restricţii activităţilor agenţilor aeronautici până la remedierea corespunzătoare a deficienţelor constatate.


    ART. 260
    (1) Agenţii aeronautici care desfăşoară activităţi aeronautice militare sunt obligaţi să asigure inspectorilor aeronautici pentru supervizarea siguranţei zborului, posesori ai împuternicirii nominale prevăzute la art. 258 alin. (2), următoarele:
    a) accesul nerestricţionat în cadrul organizaţiilor lor, la sediile şi spaţiile administrative, în zonele operaţionale care trebuie inspectate, precum şi accesul la bordul aeronavelor, în cazul efectuării unor inspecţii la platformă sau în zbor, indiferent de regimul de proprietate al acestora, conform zonelor de acces menţionate în împuternicire şi cu respectarea reglementărilor în vigoare privind securitatea aeronautică;
    b) accesul la toate documentele/informaţiile solicitate de inspectorii aeronautici pentru realizarea scopului inspecţiei/ auditului şi furnizarea de copii la cererea acestora.

    (2) Măsurile dispuse de către inspectorii aeronautici pentru supervizarea siguranţei zborului prevăzute la art. 259 alin. (2) sunt obligatorii pentru toţi agenţii aeronautici care desfăşoară activităţi aeronautice militare.
    (3) Nerespectarea prevederilor alin. (1) şi (2) de către un agent aeronautic sau de către personalul care desfăşoară activităţi aeronautice militare poate atrage, după caz, suspendarea sau restricţionarea de către AAMN a documentelor de certificare deţinute de acesta, amendă contravenţională ori sesizarea organului de urmărire penală, conform legii.
    (4) Administratorii aerodromurilor militare şi furnizorii militari de servicii de navigaţie aeriană din România au obligaţia de a colabora cu inspectorii aeronautici pentru supervizarea siguranţei zborului, pentru punerea în practică a măsurilor dispuse de către aceştia în conformitate cu prevederile art. 259 alin. (2).

    ART. 261
    (1) Inspectorii aeronautici pentru supervizarea siguranţei zborului sunt împuterniciţi ca agenţi constatatori pentru constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 126 lit. d), e), p) şi q) din Legea 21/2020, precum şi pentru aplicarea amenzilor aferente, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1) se fac pe baza procesului-verbal de constatare a contravenţiilor şi aplicare a amenzilor, ale cărui model şi conţinut sunt prevăzute în RAM a AAMN.

    CAP. XII
    Dispoziţii finale
    ART. 262
    Reglementările emise în aplicarea prevederilor prezentului regulament sunt obligatorii pentru personalul care desfăşoară activităţi aeronautice militare şi/sau activităţi aeronautice militare conexe.

    ART. 263
    Unităţile/Structurile care nu au prevăzute în statele de organizare funcţiile nominalizate cu responsabilităţi în prezentul regulament ori care nu au încadrate respectivele funcţii desemnează pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice persoane încadrate pe funcţii care pot fi asimilate acestora, cu respectarea calificărilor şi competenţelor necesare. Nominalizarea persoanelor se consemnează în OZU/similar, iar fişa postului corespunzătoare funcţiei asimilate se completează cu noile responsabilităţi.

    ART. 264
    (1) În stare de alertă sau în situaţii de forţă majoră, şeful AAMN poate prelungi valabilitatea: brevetelor/certificatelor personalului aeronautic, certificatelor de înmatriculare şi navigabilitate ale aeronavelor de stat, documentelor de certificare a aerodromurilor militare şi a agenţilor aeronautici. Şeful AAMN poate prelungi valabilitatea certificatelor de aptitudine medicală cu avizul INMAS.
    (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) activităţile aeronautice militare se desfăşoară conform reglementărilor emise pentru aceste situaţii, potrivit legii.

    ART. 265
    La instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu, precum şi la declararea stării de mobilizare sau de război, aplicarea prevederilor prezentului regulament se poate suspenda, în parte sau în întregime, activităţile aeronautice militare urmând a se desfăşura conform normelor emise în aceste situaţii, potrivit legii.

    ART. 266
    Până la intrarea în vigoare a reglementărilor subsecvente prevăzute de prezentul regulament se aplică prevederile reglementărilor emise în temeiul „F.A./Av.-1, Regulamentul pentru zbor al aviaţiei militare“, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.177/2005 şi a altor reglementări aplicabile anterioare, în măsura în care nu contravin prevederilor prezentului regulament şi Legii nr. 21/2020.

    ART. 267
    Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul regulament.

    ANEXA 1

    la regulament
    GLOSAR
    1. Termeni şi definiţii
    California Bearing Ratio/CBR este o unitate de măsură pentru clasificarea şi evaluarea rezistenţei suprafeţelor flexibile.
    Hidroscala reprezintă o suprafaţă de apă şi elementele de infrastructură adiacente care permit decolarea şi amerizarea aeronavelor special echipate.
    Heliportul este terenul de zbor special amenajat şi dotat pentru asigurarea şi desfăşurarea activităţii de zbor cu elicopterele.
    Indicele de degradare - Pavement Condition Index/PCI reprezintă o valoare numerică a stării de degradare a îmbrăcămintei din beton de ciment aeroportuare ce are valori cuprinse între 0 (distrusă) şi 100 (excelentă). Indicele de degradare reprezintă măsura stării suprafeţei îmbrăcămintei din beton de ciment aeroportuare determinată pe baza releveului defecţiunilor efectuat în mod cât mai detaliat.
    Numărul de clasificare a pavimentului - Pavement Clasification Number/PCN exprimă capacitatea relativă a unei structuri aeroportuare de a suporta încărcări, pentru încărcări pe fiecare roată cu presiunea de umflare de 1,25 MPa.
    Platforma de decolare-aterizare/Puntea de zbor este o suprafaţă cu dimensiuni reduse, destinată exclusiv aeronavelor cu decolare şi aterizare verticală.
    Terenul de decolare-aterizare este suprafaţa de uscat sumar amenajată care permite decolarea şi aterizarea, în anumite condiţii de timp şi meteorologice, a aeronavelor cu decolare şi aterizare scurtă sau pe verticală.
    Tronsonul de autostradă/şosea este suprafaţa de carosabil special construită astfel încât, cu amenajări minime, să permită decolarea, aterizarea şi staţionarea aeronavelor de stat.

    2. Abrevieri

┌─────────┬──────────────┬──────────────┐
│Abrevieri│Limba engleză │Limba română │
│/Acronime│ │ │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │Autoritate │
│AAMN │ │Aeronautică │
│ │ │Militară │
│ │ │Naţională │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │Above ground │deasupra │
│AGL │level │nivelului │
│ │ │solului/apei │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │publicaţia de │
│AIP │ │informare │
│ │ │aeronautică │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │Air Traffic │control al │
│ATC │Control │traficului │
│ │ │aerian │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│BI │ │buletine de │
│ │ │informare │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│CA │ │comandant de │
│ │ │aeronavă │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │circularele de│
│CAM │ │aeronautică │
│ │ │militară │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │Consiliul de │
│CMSA │ │metodică şi │
│ │ │siguranţă │
│ │ │aeronautică │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │Componenta │
│COA │ │operaţională │
│ │ │aeriană │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│CP │ │copilotul │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │neutralizarea │
│ │Explozive │sau │
│EOD │Ordonance │distrugerea │
│ │Disposal │mecanismelor │
│ │ │explozive │
│ │ │neexplodate │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │daune │
│FOD │Foreign Object│provocate de │
│ │Damage │obiecte │
│ │ │străine │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│GAT │General Air │trafic aerian │
│ │Traffic │general │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │Organizaţia │
│ICAO │ │Internaţională│
│ │ │a Aviaţiei │
│ │ │Civile │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│IFR │Instrumental │reguli de zbor│
│ │Flight Rules │instrumental │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │Instrumental │condiţii │
│IMC │Meteorological│meteorologice │
│ │Conditions │pentru zborul │
│ │ │instrumental │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │Institutul │
│ │ │Naţional de │
│ │ │Medicină │
│ │ │Aeronautică şi│
│INMAS │ │Spaţială │
│ │ │„General │
│ │ │doctor aviator│
│ │ │Victor │
│ │ │Anastasiu“ │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│MEL │Minimum │lista minimă │
│ │Equipment List│cu echipamente│
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │Master Minimum│lista master │
│MMEL │Equipment List│minimă cu │
│ │ │echipamente │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │publicaţia de │
│MIL AIP │ │informare │
│ │ │aeronautică │
│ │ │militară │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │mari unităţi │
│ │ │de cercetare, │
│MU CSR │ │supraveghere │
│ │ │şi │
│ │ │recunoaştere │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │Notice to │notificări │
│NOTAM │Airmen │pentru │
│ │ │aviatori │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │Night Vision │dispozitive de│
│NVD │Devices │vedere pe timp│
│ │ │de noapte │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│OAT │Operational │trafic aerian │
│ │Air Trafic │operaţional │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│OZU │ │ordinul de zi │
│ │ │pe unitate │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │proceduri │
│PAM │ │aeronautice │
│ │ │militare │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│PC │ │pilot │
│ │ │comandant │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │program-cadru │
│PCIZ │ │de instrucţie │
│ │ │în zbor │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │reglementări │
│RAM │ │aeronautice │
│ │ │militare │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │Runway Visual │vizibilitatea │
│RVR │Range │în lungul │
│ │ │pistei │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │Standard/ │procedurile de│
│SOP │Standing │operare │
│ │operating │standard │
│ │procedures │ │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │statul major │
│SMCFA │ │al categoriei │
│ │ │de forţe a │
│ │ │armatei │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │Statul Major │
│SMFA │ │al Forţelor │
│ │ │Aeriene │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│Sub.Rdlc │ │subunităţi de │
│ │ │radiolocaţie │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│UAV │Unmanned │aeronavă fără │
│ │aerial vehicle│pilot la bord │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │Unmanned │sistem de │
│UAS │aircraft │aeronave fără │
│ │system │pilot la bord │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │unităţi de │
│ │ │cercetare, │
│ │ │supraveghere │
│U.CSRAT │ │prin │
│ │ │radiolocaţie │
│ │ │şi avertizare │
│ │ │timpurie │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │Universal Time│timpul │
│UTC │Coordinated │universal │
│ │ │coordonat │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│VFR │Visual Flight │reguli de zbor│
│ │Rules │la vedere │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │Visual │condiţii │
│VMC │Meteorological│meteorologice │
│ │Conditions │pentru zborul │
│ │ │la vedere │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │World │Organizaţia │
│WMO │Meteorological│Meteorologică │
│ │Organization │Mondială │
└─────────┴──────────────┴──────────────┘




    ANEXA 2

    la regulament
    FORMULARUL DE EVALUARE INIŢIALĂ A STĂRII DE SĂNĂTATE
    (se completează în întregime şi cu majuscule)
    FIŞĂ MEDICALĂ CONFIDENŢIALĂ
 (a se vedea imaginea asociată)
    *) Anexa nr. 2 la regulament este reprodusă în facsimil.

    ANEXA 3

    la regulament
    Clasificarea aeronavelor de stat
    1. După modul de realizare a portanţei, aeronavele de stat sunt clasificate astfel:
    a) aeronave cu aripi fixe, denumite în continuare avioane;
    b) aeronave cu aripi rotative: elicoptere, girocoptere, convertoplane.

    2. După caracterul misiunilor, aeronavele de stat sunt clasificate astfel: de vânătoare, de vânătoare-bombardament, de bombardament, de atac, ISR, de cercetare, de transport, de sprijin, speciale, multirol, de instrucţie/şcoală.
    3. În funcţie de numărul motoarelor, aeronavele de stat sunt:
    a) monomotoare;
    b) multimotoare.

    4. După tipul sistemului de propulsie, aeronavele de stat sunt:
    a) aeronave cu motoare cu piston;
    b) aeronave turboreactoare;
    c) aeronave turbopropulsoare;
    d) aeronave cu motoare electrice;
    e) aeronave cu motorizare hibridă.

    5. În funcţie de viteza maximă, avioanele de stat pot fi:
    a) subsonice, avioane care au viteza maximă mai mică decât 0,9 mach;
    b) transsonice, avioane care au viteza maximă cuprinsă între 0,9 şi 1,1 mach;
    c) supersonice, avioane care au viteza maximă cuprinsă între 1,1 şi 5 mach;
    d) hipersonice, avioane care au viteza maximă mai mare de 5 mach.

    6. În funcţie de viteza de apropiere pe panta de aterizare, avioanele sunt clasificate astfel:
    a) de categoria A, la care viteza de apropiere este sub 170 km/h (91 kts);
    b) de categoria B, la care viteza de apropiere este cuprinsă între 170 şi 225 km/h (91-120 kts);
    c) de categoria C, la care viteza de apropiere este cuprinsă între 225 şi 260 km/h (121-140 kts);
    d) de categoria D, la care viteza de apropiere este cuprinsă între 260 şi 310 km/h (141-165 kts);
    e) de categoria E, la care viteza de apropiere este peste 310 km/h (166 kts).

    7. (1) În funcţie de greutatea maximă admisă la decolare, avioanele sunt clasificate astfel:
    a) de categoria I, peste 30 tone;
    b) de categoria a II-a, cuprinsă între 30 şi 16 tone;
    c) de categoria a III-a, cuprinsă între 16 şi 5,7 tone;
    d) de categoria a IV-a, sub 5,7 tone.

    (2) Avioanele de categoria I se împart la rândul lor în:
    a) grupa A, cuprinsă între 30 şi 50 tone;
    b) grupa B, cuprinsă între 50 şi 80 tone;
    c) grupa C, peste 80 tone.


    8. În funcţie de greutatea maximă admisă la decolare, elicopterele sunt clasificate astfel:
    a) de categoria I, peste 10 tone;
    b) de categoria a II-a, între 10 şi 5 tone;
    c) de categoria a III-a, între 5 şi 2 tone;
    d) de categoria a IV-a, sub 2 tone.

    9. După modul de pilotare, aeronavele sunt clasificate astfel:
    a) cu pilot sau echipaj la bord, respectiv aeronave monoloc sau multiloc;
    b) fără pilot la bord.

    10. Aeronavele fără pilot la bord sunt clasificate astfel:

┌────────┬─────────┬───────────┬───────────────┐
│ │ │Altitudinea│Raza potenţială│
│Clasa │Categoria│potenţială │de │
│ │ │de operare │comandă-control│
│ │ │(în „feet“)│km │
├────────┼─────────┼───────────┼───────────────┤
│ │Lovire/ │65.000 │Nelimitată │
│ │Luptă │ │(BLOS) │
│Clasa ├─────────┼───────────┼───────────────┤
│III │HALE │65.000 │Nelimitată │
│(peste │ │ │(BLOS) │
│600 kg) ├─────────┼───────────┼───────────────┤
│ │MALE │45.000 │Nelimitată │
│ │ │ │(BLOS) │
├────────┼─────────┼───────────┼───────────────┤
│Clasa II│TUAS/ │ │200 km │
│(150-600│Tactic │18.000 │(LOS) │
│kg) │ │ │ │
├────────┼─────────┼───────────┼───────────────┤
│ │Mici │ │50 km │
│ │(peste 15│5.000 │(LOS) │
│ │kg) │ │ │
│ ├─────────┼───────────┼───────────────┤
│ │Mini │ │Până la 25 km │
│Clasa I │(sub 15 │3.000 │(LOS) │
│(sub 150│kg) │ │ │
│kg) ├─────────┼───────────┼───────────────┤
│ │Micro │ │ │
│ │(energie │ │ │
│ │sub 66 │200 │Până la 5 km │
│ │Jouli/ │ │(LOS) │
│ │0,02 │ │ │
│ │watt-oră)│ │ │
└────────┴─────────┴───────────┴───────────────┘



    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016