Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGULAMENT din 23 ianuarie 2003  de aplicare a   Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

REGULAMENT din 23 ianuarie 2003 de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 58 din 31 ianuarie 2003
CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
Participanţii la trafic sunt obligaţi sa respecte regulile de circulaţie şi semnificatia mijloacelor de semnalizare, precum şi celelalte dispoziţii din prezentul regulament. Aceştia trebuie sa se comporte pe drumul public astfel încât sa nu constituie un pericol sau un obstacol pentru circulaţia rutiera.
ART. 2
(1) Administratorul drumului public este obligat sa asigure viabilitatea acestuia, sa aplice, sa instaleze, sa întreţinã şi sa ţinã evidenta mijloacelor de semnalizare rutiera şi a echipamentelor destinate siguranţei circulaţiei.
(2) Administratorul drumului public trebuie sa realizeze amenajãri rutiere în scopul determinãrii pietonilor şi conducãtorilor de vehicule sa respecte semnificatia semnalizarii rutiere.
(3) Aplicarea şi instalarea mijlocelor de semnalizare rutiera, a echipamentelor şi amenajãrilor rutiere destinate siguranţei circulaţiei se efectueazã numai cu acordul poliţiei.
ART. 3
(1) Se interzice închiderea sau crearea de restrictii pentru circulaţia vehiculelor ori a pietonilor, depozitarea sau lãsarea de materiale ori obiecte pe partea carosabilã a drumurilor publice, pe trotuare, precum şi în parcari amenajate şi semnalizate corespunzãtor.
(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), închiderea circulaţiei, executarea de lucrãri ori instituirea de restrictii pe drumul public se face de cãtre administratorul acestuia numai cu acordul poliţiei, conform normelor metodologice comune elaborate de Ministerul de Interne şi de Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
(3) Executantul de lucrãri în zona drumului public este obligat sa realizeze amenajãri rutiere care sa permitã derularea în siguranta a circulaţiei, iar atunci când acestea se efectueazã pe trotuar, sa construiascã pasaje pentru pietoni, separate de partea carosabilã şi protejate corespunzãtor.
(4) La terminarea lucrãrilor, executantul este obligat sa aducã drumul la starea iniţialã, iar administratorul drumului public sa verifice şi sa receptioneze lucrãrile numai dacã acestea corespund normelor de calitate prevãzute de lege şi avizelor obţinute anterior începerii lucrãrilor.
ART. 4
(1) Administratorul drumului public trebuie sa ia mãsuri de inlaturare imediata a cauzelor evenimentelor rutiere datorate configuraţiei, stãrii sau dotãrii tehnice necorespunzãtoare a acestuia.
(2) În cazul producerii unor evenimente rutiere, administratorul drumului public este obligat sa îl degajeze, sa curete şi sa readuca drumul la starea iniţialã.
ART. 5
(1) La intersectia unui drum public cu o cale feratã, administratorul caii ferate trebuie sa asigure planeitatea trecerii la nivel, iar împreunã cu administratorul drumului public, sa stabileascã, sa instaleze şi sa întreţinã mijloacele de semnalizare a acesteia, potrivit competentelor, cu acordul poliţiei.
(2) La trecerea la nivel cu calea feratã, administratorul cãilor ferate şi cel al drumului public, împreunã cu deţinãtorii terenurilor invecinate sunt obligaţi sa înlãture obstacolele şi sa interzicã amplasarea de panouri, afişe, instalaţii, precum şi construcţii care ar diminua vizibilitatea din locul unde conducãtorul de vehicul este obligat sa opreascã.
(3) Dacã la trecerea la nivel cu calea feratã fãrã bariere nu se pot asigura condiţiile prevãzute la alin. (2), administratorul drumului public împreunã cu cel al caii ferate, cu acordul poliţiei, iau mãsuri, dupã caz, pentru:
a) instalarea de bariere manuale sau dispozitive automate, în ordinea urgenţei stabilite de aceste autoritãţi;
b) desfiinţarea trecerii cu devierea circulaţiei rutiere pe alta trecere la nivel cu calea feratã invecinata, cu vizibilitate asigurata sau prevãzutã cu bariera manualã;
c) separarea fluxurilor de circulaţie rutiera, respectiv feroviara, prin construirea unor pasaje subterane sau aeriene.
ART. 6
(1) Traseele şi staţiile mijloacelor de transport public de persoane se stabilesc conform reglementãrilor în vigoare.
(2) Administratorul drumului public trebuie sa realizeze amenajãri rutiere, în afarã partii carosabile, destinate statiilor pentru oprirea autobuzelor şi troleibuzelor.
(3) Staţiile mijloacelor de transport public de persoane, cu excepţia celor pentru tramvaie, se amenajeaza, în condiţiile prevãzute la alin. (2), la cel puţin 50 m de coltul intersectiei, dupã traversarea acesteia.
(4) Dacã în localitãţi traseele autobuzelor trec peste calea feratã la acelaşi nivel, în ambele pãrţi înainte de trecere trebuie sa existe staţii de oprire la cel puţin 50 m de aceasta.
(5) Staţiile mijloacelor de transport public de persoane în regim de taxi se stabilesc de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale şi administratorii drumurilor, cu acordul poliţiei.
ART. 7
Se interzice organizarea de mitinguri, manifestãri sau de orice alte activitãţi culturale, sportive ori comerciale pe drumurile publice fãrã acordul poliţiei şi avizul administratorului drumului public.
ART. 8
(1) Inspectoratul General al Poliţiei Romane, consiliile judeţene, consiliile locale şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin structurile specializate, organizeazã acţiuni permanente de popularizare şi cunoaştere a regulilor de circulaţie.
(2) Poliţia informeazã şi face recomandãri cu privire la circulaţia pe drumurile publice, nemijlocit ori prin mass-media.

CAP. 2
Vehiculele

SECŢIUNEA 1
Starea tehnica a vehiculelor şi controlul acesteia

ART. 9
(1) Pentru a circula pe drumurile publice, autovehiculele, remorcile şi tramvaiele trebuie sa fie în buna stare de funcţionare şi sa îndeplineascã condiţiile tehnice stabilite de autoritatea competenta din Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
(2) Pentru a fi înregistrate, vehiculele aparţinând Ministerului de Interne sau Ministerului Apãrãrii Naţionale trebuie sa îndeplineascã condiţiile tehnice stabilite prin norme metodologice elaborate de aceste ministere, cu avizul Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
ART. 10
(1) Pentru a putea fi menţinute în circulaţie, autovehiculele, remorcile şi tramvaiele se inspecteaza periodic din punct de vedere tehnic, în condiţiile stabilite prin norme metodologice ale Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
(2) Se inspecteaza din punct de vedere tehnic, înainte de a fi repuse în circulaţie, autovehiculele, remorcile şi tramvaiele cãrora le-au fost efectuate reparaţii capitale şi cele care, în urma unor evenimente, au avut avarii grave la mecanismul de direcţie, instalatia de franare sau la structura de rezistenta a caroseriei ori a sasiului.
ART. 11
Inspecţia tehnica se efectueazã în staţii autorizate de cãtre autoritatea competenta din Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, iar termenul pana la care trebuie efectuatã urmãtoarea inspecţie tehnica se consemneazã în anexa certificatului de înmatriculare sau înregistrare, în funcţie de categoria vehiculului, potrivit legii.
ART. 12
(1) Autovehiculele care transporta incarcaturi periculoase trebuie sa îndeplineascã condiţiile tehnice şi de agreare, stabilite prin Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mãrfurilor periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin <>Legea nr. 31/1994 .
(2) Conducãtorii autovehiculelor prevãzute la alin. (1) trebuie sa posede atestat profesional specific transportului pe care-l efectueazã.

§1. Condiţiile minime de iluminare, semnalizare luminoasa şi avertizare sonora pe care trebuie sa le îndeplineascã autovehiculele, tramvaiele şi remorcile

ART. 13
Autovehiculele, remorcile şi tramvaiele trebuie sa fie dotate, prin construcţie, cu instalaţii de iluminare, semnalizare şi avertizare sonora, omologate, care sa corespundã condiţiilor tehnice stabilite de Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
ART. 14
Se interzic montarea la autovehicul, remorca sau tramvai a luminilor de alta culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare, altele decât cele omologate, precum şi circulaţia pe drumurile publice atunci când acestea sunt defecte sau lipsesc.
ART. 15
Semnalele şi mijloacele speciale de avertizare luminoasa şi sonora pot fi utilizate numai atunci când autovehiculul pe care acestea sunt montate se deplaseaza în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenta.
ART. 16
Se interzice deţinerea în autovehicul, montarea pe acesta sau folosirea în circulaţia pe drumurile publice a mijloacelor tehnice de detectare a prezentei aparatelor radar şi a dispozitivelor antiradar.

§2. Condiţiile tehnice minime de iluminare, semnalizare luminoasa şi avertizare sonora pe care trebuie sa le îndeplineascã bicicletele, ciclomotoarele, vehiculele cu tracţiune animala şi cele trase sau impinse cu mana

ART. 17
În circulaţia pe drumurile publice, bicicleta fãrã motor trebuie:
a) sa fie prevãzutã cu dispozitiv de franare eficace;
b) sa fie dotatã cu mijloc de avertizare sonora; se interzic echiparea şi folosirea unui mijloc de avertizare sonora specific autovehiculelor;
c) sa fie echipata în fata cu lumina de culoare alba sau galbena, iar în spate cu lumina de culoare roşie şi cu cel puţin un element reflectorizant, vizibil, de aceeaşi culoare.
ART. 18
În circulaţia pe drumurile publice, ciclomotorul trebuie:
a) sa fie prevãzut cu instalatie de franare eficace;
b) sa fie dotat cu mijloc de avertizare sonora;
c) sa fie echipat cu instalatie de evacuare a gazelor de ardere care sa respecte normele de poluare fonica şi de protecţie a mediului;
d) sa fie prevãzut în fata cu lumini de culoare alba sau galbena, iar în spate cu lumina şi un dispozitiv reflectorizant de culoare roşie.
ART. 19
(1) Vehiculul cu tracţiune animala trebuie sa fie dotat în fata cu doi catadioptri de culoare alba, iar în spate cu doi catadioptri de culoare roşie, omologati, montati cat mai aproape de marginile exterioare ale vehiculului.
(2) Atunci când ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa, ori în alte condiţii meteorologice care reduc vizibilitatea, precum şi pe timpul nopţii vehiculul cu tracţiune animala trebuie sa fie dotat în plus, în partea laterala stanga cu o lumina de culoare alba sau galbena.
(3) Mijloacele de semnalizare prevãzute la alin. (1) şi (2) trebuie menţinute curate şi intacte, iar vizibilitatea lor sa nu fie obturata de elementele constructive ale vehiculului sau de incarcatura transportatã.
(4) Conducãtorul vehiculului cu tracţiune animala trebuie sa aplice pe harnasamentul animalului tragator materiale reflectorizante pentru ca acesta sa fie observat cu usurinta de cãtre ceilalţi participanţi la trafic.
ART. 20
Vehiculul tras sau impins cu mana trebuie sa fie prevãzut, în fata şi în spate, cu un dispozitiv reflectorizant omologat, de culoare alba, respectiv roşie.
ART. 21
(1) Controlul stãrii tehnice a vehiculelor se efectueazã de cãtre poliţie, împreunã cu specialişti din instituţiile abilitate de legislaţia în vigoare.
(2) Modul de organizare şi efectuare a controlului se stabileşte prin ordin comun al ministrului de interne şi al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor şi locuinţei.

SECŢIUNEA a 2-a
Înmatricularea, înregistrarea şi radierea din circulaţie a vehiculelor

ART. 22
(1) Deţinãtorii de vehicule sunt obligaţi sa le inmatriculeze sau sa le înregistreze, dupã caz, înainte de a le pune în circulaţie şi sa solicite radierea lor din evidenta, potrivit prezentului regulament.
(2) Deţinãtorii de autovehicule înmatriculate trebuie sa monteze pe acestea placutele cu numerele de înmatriculare.
(3) Deţinãtorii de vehicule înregistrate trebuie sa monteze pe acestea placutele cu numerele de înregistrare sau sa înscrie aceste numere pe vehicule.

§1. Înmatricularea autovehiculelor şi remorcilor

ART. 23
(1) Vehiculele fabricate în ţara sau, dupã caz, importate, care, prin construcţie, pot circula cu o viteza mai mare de 6 km/h, trebuie sa fie omologate pentru a circula pe drumurile publice.
(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) categoriile de vehicule stabilite de autoritatea competenta.
ART. 24
Se înmatriculeazã numai autovehiculele şi remorcile omologate, potrivit legii, de cãtre Regia Autonomã "Registrul Auto Roman".
ART. 25
Omologarea pentru circulaţie atesta ca autovehiculul, remorca sau tramvaiul corespunde normelor tehnice de securitate a traficului şi de protecţie a mediului înconjurãtor, prevãzute de lege, precum şi destinaţiei acestora.
ART. 26
(1) În urma omologãrii pentru circulaţie a autovehiculului sau remorcii, deţinãtorului i se elibereazã cartea de identitate a vehiculului.
(2) Caracteristicile constructive sau de folosinta ale vehiculului omologat pentru circulaţie nu pot fi modificate decât în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 27
(1) Autovehiculele şi remorcile pot fi certificate din punct de vedere al autenticitatii de cãtre Regia Autonomã "Registrul Auto Roman", care elibereazã în acest sens certificate de autenticitate.
(2) Certificarea autenticitatii unui vehicul atesta ca acesta nu prezintã modificãri ale elementelor de identificare atribuite de constructor şi ca documentele vehiculului eliberate de autoritãţile strãine sunt autentice. Optional, certificarea pentru autenticitate poate atesta şi faptul ca vehiculul nu este reclamat ca fiind furat în ţara sau strãinãtate, la data solicitãrii, potrivit bazelor de date la care Regia Autonomã "Registrul Auto Roman" are acces.
ART. 28
(1) Autovehiculul sau remorca ce nu pot fi identificate din cauza lipsei, alterarii sau distrugerii elementelor de identificare poansonate sau stantate de constructor ori autovehiculul sau remorca asamblate din piese ce nu pot fi identificate sau cele pentru care nu se poate stabili identitatea unuia sau mai multor deţinãtori ori proprietari succesivi nu pot fi omologate în vederea admiterii în circulaţia pe drumurile publice. Se excepteazã autovehiculul şi remorca pentru care poliţia poate stabili provenienta legalã a acestuia.
(2) Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei împreunã cu Ministerul de Interne stabilesc, pe baza de protocol, categoriile de vehicule pentru care este obligatorie certificarea autenticitatii, înainte de înmatriculare, precum şi extinderea sau restrangerea acestor categorii.
(3) Autovehiculele şi remorcile reclamate ca fiind furate în România sau în strãinãtate şi date în urmãrire de Inspectoratul General al Poliţiei Romane nu se înmatriculeazã.
(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) autovehiculele şi remorcile pentru care organul de urmãrire penalã a emis o dispoziţie prin care se permite înmatricularea pana la finalizarea cercetãrilor, caz în care în certificatul de înmatriculare şi în cartea de identitate a vehiculului se înscrie menţiunea "Autovehicul declarat furat din (ţara) la data de ... .".
(5) Circulaţia vehiculelor prevãzute la alin. (4) este permisã doar pe teritoriul României.
ART. 29
Autoritatea competenta pentru înmatricularea şi radierea autovehiculelor şi remorcilor este Direcţia Generalã de Evidenta Informatizata a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structurile teritoriale de specialitate.
ART. 30
(1) Autovehiculul şi remorca se înmatriculeazã, permanent, temporar sau pentru probe, la autoritatea competenta în raza cãreia proprietarul îşi are domiciliul sau sediul, pentru persoanele romane, ori resedinta sau domiciliul în cazul cetãţenilor strãini.
(2) La cererea persoanei juridice, autovehiculul sau remorca se poate inmatricula la autoritatea competenta în raza cãreia persoana juridicã are reprezentante, filiale, sucursale, puncte de lucru ori unitãţi subordonate.
(3) Autovehiculele aparţinând Ministerului Apãrãrii Naţionale sau Ministerului de Interne, înregistrate în sistem propriu, pot fi înmatriculate şi la autoritatea competenta.
ART. 31
(1) Persoana care deţine autovehicule sau remorci înmatriculate în alte state şi are sau îşi stabileşte domiciliul ori resedinta în România este obligatã sa le inmatriculeze în termen de 90 de zile de la data intrãrii în ţara a acestora sau de la data stabilirii domiciliului ori reşedinţei proprietarului în România.
(2) Orice vehicul înmatriculat în strãinãtate care nu este în proprietatea unei persoane cu domiciliul, resedinta sau sediul în România, dar se afla în folosinta cu orice titlu a unei astfel de persoane, poate circula în România o singura perioada de maximum 120 de zile de la intrarea în ţara.
(3) În cazul nerespectãrii dispoziţiilor de la alin. (1) şi (2), dupã expirarea termenelor, pe lângã sancţiunea contravenţionalã, poliţia va retine certificatul şi placutele cu numerele de înmatriculare strãine, care vor fi remise autoritãţilor emitente.
ART. 32
La înmatriculare, autovehiculului sau remorcii i se atribuie placute cu un singur numãr de înmatriculare, cu excepţia cazurilor autorizate de Ministerul de Interne.
ART. 33
(1) Înmatricularea autovehiculului şi a remorcii se face pe baza urmãtoarelor documente:
a) cererea solicitantului, care cuprinde şi declaraţia acestuia, pe proprie rãspundere, cu privire la modul de intrare în proprietatea sa a vehiculului;
b) fişa de înmatriculare, semnatã, dupã caz, de actualul şi de fostul proprietar, cu vizele care atesta plata taxei pentru mijloacele mecanice de transport;
c) cartea de identitate a vehiculului, prevãzutã cu elementele de secretizare aplicate de Regia Autonomã "Registrul Auto Roman", în original şi în copie;
d) actul de proprietate al autovehiculului sau remorcii, în original şi în copie;
e) actul de identitate al solicitantului, în original şi în copie;
f) dovada de efectuare a inspecţiei tehnice periodice, în termenul de valabilitate, cu excepţia autovehiculelor noi, la prima înmatriculare;
g) copia documentului de asigurare pentru cazuri de rãspundere civilã, ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul României;
h) dovada de efectuare a formalitãţilor vamale de import definitiv (pentru înmatricularea permanenta) sau temporar (pentru înmatricularea temporarã), în cazul autovehiculelor şi al remorcilor dobândite din strãinãtate;
i) dovada de plata a taxei de înmatriculare;
j) dovada de plata a contravalorii certificatului de înmatriculare;
k) dovada de plata a contravalorii placutelor cu numere de înmatriculare;
l) dovada de identificare a vehiculului, eliberata de Regia Autonomã "Registrul Auto Roman", cu excepţia vehiculelor aflate la prima înmatriculare, sau certificatul de autenticitate al vehiculului, dupã caz.
(2) Documentele originale prevãzute la alin. (1) lit. d) şi e) se restituie pe loc, dupã confruntarea cu copiile acestora.
(3) În cazul autovehiculului şi remorcii de provenienta strãinã care nu sunt comercializate de agenţi economici autorizaţi şi care se înmatriculeazã pentru prima data în România, se solicita, pe lângã documentele prevãzute la alin. (1), documentele de înmatriculare eliberate de autoritãţile strãine, în original. În cazul existenţei unor indicii cu privire la falsificarea sau contrafacerea acestor acte, se vor efectua verificãri prin structurile specializate ale poliţiei, timp în care solicitantului i se pot atribui succesiv mai multe autorizaţii provizorii de circulaţie.
(4) Persoana juridicã care solicita înmatricularea trebuie sa depunã, pe lângã documentele prevãzute la alin. (1), şi acte care sa ateste dobândirea personalitãţii juridice, denumirea, sediul şi reprezentantul legal.
ART. 34
Autovehiculele şi remorcile aparţinând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi membrilor acestora, precum şi altor organizaţii şi persoane strãine cu statut diplomatic, care îşi desfãşoarã activitatea în România, se înmatriculeazã, la cererea celor interesaţi, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, pe baza aceloraşi documente prevãzute la art. 33, cu excepţia taxei de înmatriculare şi a dovezii de plata a taxei asupra mijloacelor mecanice de transport dacã, pe baza de reciprocitate, se acorda scutiri pentru acestea.
ART. 35
(1) Se înmatriculeazã temporar autovehiculele şi remorcile care:
a) urmeazã sa fie scoase definitiv din România;
b) sunt importate în regim temporar, potrivit legii;
c) sunt de provenienta strãinã, comercializate în România în sistem leasing.
(2) Pentru cazurile prevãzute la alin. (1) lit. a), înmatricularea temporarã se efectueazã pentru o perioada ce nu poate depãşi termenul de valabilitate al asigurãrii internaţionale (cartea verde), iar pentru cazurile prevãzute la alin. (1) lit. b), perioada de înmatriculare temporarã nu poate depãşi sfârşitul anului în curs, dacã solicitarea a fost facuta în primele 9 luni ale anului respectiv, ori sfârşitul anului urmãtor, dacã solicitarea a fost facuta în ultimele 3 luni ale anului în curs.
(3) Pentru autovehiculele şi remorcile care se introduc în România printr-o operaţiune de leasing extern sau pentru cele prevãzute la alin. (1) lit. c), durata de înmatriculare temporarã se atribuie pana la expirarea contractului de leasing, fãrã a se depãşi termenul limita stabilit pentru importul temporar.
ART. 36
Pentru fiecare autovehicul sau remorca înmatriculatã se elibereazã un certificat de înmatriculare. Forma şi conţinutul acestuia se stabilesc de cãtre autoritatea competenta.
ART. 37
În cazul schimbãrii oricãror date referitoare la proprietar ori la vehicul, înscrise în certificatul de înmatriculare, titularul acestuia este obligat sa solicite autoritãţii emitente eliberarea unui nou astfel de document, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a survenit aceasta modificare.
ART. 38
(1) Autoritatea competenta autorizeaza provizoriu circulaţia autovehiculelor şi a remorcilor neinmatriculate, pentru o perioada de cel mult 30 de zile, în vederea efectuãrii formalitãţilor premergãtoare înmatriculãrii. În cazuri bine întemeiate, se pot atribui succesiv mai multe astfel de autorizaţii pentru acelaşi vehicul.
(2) Autorizaţia provizorie de circulaţie da dreptul titularului acesteia de a circula numai pe teritoriul României.
ART. 39
(1) Autoritatea competenta înmatriculeazã pentru probe autovehicule şi remorci:
a) care efectueazã probe în vederea omologãrii, precum şi a autosasiurilor care efectueazã deplasãri de la unitãţile constructoare la cele care le caroseaza, la solicitarea persoanelor juridice care au ca obiect de activitate fabricarea, asamblarea, carosarea sau încercarea autovehiculelor sau a remorcilor;
b) care se comercializeazã, în vederea probelor solicitate de clienţi, la cererea persoanelor juridice care deţin spaţiu special amenajat pentru expunerea vehiculelor şi au un volum mediu de vânzãri de cel puţin 5 autovehicule sau remorci într-un interval de o luna.
(2) Certificatele de înmatriculare pentru probe sunt valabile cel mult un an de la data eliberãrii.
(3) Autovehiculele care participa la concursuri automobilistice pe teritoriul României pot fi autorizate provizoriu pentru circulaţie, pe o perioada de cel mult 30 de zile şi numai pe traseele menţionate în autorizaţie.
(4) Se interzic transportul comercial de bunuri şi persoane cu autovehicule şi remorci care circula în baza înmatriculãrii pentru probe, folosirea acestor certificate pentru autovehicule şi remorci de provenienta strãinã pentru care nu au fost efectuate formalitãţile vamale în România, precum şi circulaţia vehiculelor prevãzute la alin. 1 lit. b), în afarã judeţului sau a municipiului Bucureşti, în raza cãruia îşi are sediul titularul certificatului de înmatriculare pentru probe.
ART. 40
Se interzice circulaţia pe drum a autovehiculelor sau remorcilor dacã:
a) termenul prevãzut pentru înmatricularea provizorie, pentru probe sau temporarã a expirat;
b) dovada inlocuitoare a certificatului de înmatriculare reţinut potrivit legii este fãrã drept de circulaţie sau cu durata dreptului de circulaţie expiratã.

§2. Înregistrarea vehiculelor

ART. 41
(1) Tramvaiele, troleibuzele, maşinile autopropulsate pentru lucrãri, maşinile agricole sau forestiere, vehiculele cu tracţiune animala, precum şi cele pentru care nu exista obligaţia înmatriculãrii se înregistreazã la consiliile locale, potrivit reglementãrilor emise de acestea.
(2) O data cu înregistrarea vehiculelor prevãzute la alin. (1), se emite certificatul şi se atribuie un numãr de înregistrare compus din denumirea localitãţii sau abrevierea denumirii localitãţii şi un numãr de ordine.
(3) Consiliile locale stabilesc traseele de circulaţie ale vehiculelor prevãzute la alin. (1).
ART. 42
Se interzic circulaţia pe drumul public a vehiculelor neinregistrate ori care nu poarta numãrul de înregistrare, precum şi circulaţia acestora pe alte trasee decât cele stabilite.

§3. Numerele de înmatriculare sau de înregistrare, cele provizorii şi de probe

ART. 43
(1) La înmatriculare, fiecãrui autovehicul sau fiecãrei remorci i se atribuie un numãr de înmatriculare compus din indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti, numãrul de ordine şi o combinatie de trei litere.
(2) Numãrul de înmatriculare al autovehiculelor şi remorcilor prevãzute la art. 34 este compus din indicativul CD, CO sau TC, dupã caz, şi numãrul de ordine.
(3) În cazul numãrului de înmatriculare temporarã, la indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi numãrul de ordine se adauga luna şi anul în care expira valabilitatea înmatriculãrii.
(4) La autorizarea provizorie a circulaţiei autovehiculului sau remorcii se atribuie un numãr compus din indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi numãrul de ordine.
(5) La înmatricularea pentru probe a autovehiculului sau a remorcii se atribuie un numãr compus din indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti, numãrul de ordine şi înscrisul "PROBE".
(6) La data înmatriculãrii, înregistrãrii sau autorizãrii pentru circulaţie se elibereazã şi placutele cu numãrul atribuit.
ART. 44
(1) Numãrul de înmatriculare, cel provizoriu şi de probe se aplica pe placute metalice, având fondul alb reflectorizant şi înscrisul cu litere majuscule şi cifre arabe, în relief.
(2) Placutele se fixeazã la partea din fata şi din spate a autovehiculului, iar la motocicleta, motoreta şi remorca, numai la partea din spate, în locurile special destinate.
(3) Pe placuta din spate se aplica ecusonul care atesta efectuarea inspecţiei tehnice periodice.
ART. 45
Indicativele judeţelor şi al municipiului Bucureşti, alcãtuirea numerelor de ordine, formele, dimensiunile, culorile fondului placilor şi ale înscrisurilor aplicate, precum şi condiţiile de calitate sunt stabilite prin standard de stat, potrivit legii.
ART. 46
Numerele de înregistrare, forma şi dimensiunile placutelor cu numere de înregistrare pentru vehiculele aparţinând Ministerului Apãrãrii Naţionale sau Ministerului de Interne se stabilesc şi se atribuie de aceste instituţii.

§4. Radierea din circulaţie a vehiculelor

ART. 47
(1) Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligaţi sa solicite radierea din evidenta a acestora, în termen de 30 de zile, în urmãtoarele cazuri:
a) la trecerea vehiculului în proprietatea altei persoane;
b) la schimbarea domiciliului sau sediului în raza de competenta a altei unitãţi administrativ-teritoriale decât aceea unde vehiculul este înmatriculat sau înregistrat;
c) la scoaterea definitiva din România a autovehiculului sau remorcii;
d) când vehiculul a devenit impropriu din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumul public şi dacã fac dovada ca acesta este dezmembrat de un agent economic autorizat potrivit legii.
(2) În cazul furtului, radierea din circulaţie se efectueazã dupã 90 de zile de la data înregistrãrii plângerii, la solicitarea proprietarului.
(3) Vehiculul indisponibilizat prin instituirea unui sechestru asigurator se radiaza în baza ordonanţei motivate a procurorului sau a încheierii instanţei de judecata.
(4) Proprietarul vehiculului poate solicita radierea acestuia dacã nu mai doreşte sa-l pãstreze în circulaţie, cu condiţia depozitarii lui în alte spaţii decât cele aparţinând domeniului public.
(5) Se radiaza din oficiu vehiculul abandonat ori fãrã stãpân, în condiţiile prevãzute de lege, precum şi vehiculul care a aparţinut unei persoane juridice desfiinţate şi pentru care nu s-a achitat impozitul asupra mijloacelor mecanice de transport pe o perioada mai mare de 3 ani.
(6) Radierea se comunica în termen de 30 de zile, de cãtre autoritatea care a efectuat-o, administraţiei financiare competente, potrivit legii.
ART. 48
Radierea se face pe baza depunerii certificatului şi placutelor cu numere de înmatriculare, a cãrţii de identitate a autovehiculului, a fisei de înmatriculare cu viza administraţiei financiare competente, precum şi a documentelor care atesta faptul ca a intervenit una dintre situaţiile prevãzute la art. 47 alin. (1)-(5).

SECŢIUNEA a 3-a
Obligaţiile deţinãtorilor de vehicule

ART. 49
Deţinãtorii de vehicule sunt obligaţi sa comunice, la cererea poliţiei, identitatea persoanelor cãrora le-au încredinţat vehiculele pentru a fi conduse pe drumurile publice, în cazul în care aceste persoane au sãvârşit infracţiuni sau au comis contravenţii.
ART. 50
(1) Proprietarul de autovehicul sau remorca, cu domiciliul, sediul sau resedinta în România, este obligat:
a) sa declare autoritãţii emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare, în cel mult 48 de ore de la constatare;
b) sa solicite Regiei Autonome "Monitorul Oficial" publicarea pierderii, furtului sau distrugerii certificatului de înmatriculare;
c) sa solicite eliberarea unui nou document în locul celui furat, pierdut sau distrus;
d) sa depunã imediat, la autoritatea emitenta, originalul certificatului de înmatriculare, dacã, dupã obţinerea duplicatului, a reintrat în posesia acestuia;
e) sa prezinte vehiculul pentru a fi supus inspecţiei tehnice la termenul şi în condiţiile prevãzute de lege.
(2) Persoanele juridice deţinãtoare de vehicule au, pe lângã cele prevãzute la alin. (1), şi urmãtoarele obligaţii:
a) sa verifice starea tehnica a vehiculelor, sa facã menţiuni despre aceasta în foaia de parcurs sau ordinul de serviciu şi sa nu permitã ieşirea în circulaţie a celor care nu îndeplinesc condiţiile tehnice;
b) sa elibereze foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care pleacã în cursa;
c) sa nu permitã conducerea vehiculului de cãtre persoane care nu poseda permis de conducere corespunzãtor sau atestat profesional;
d) sa nu permitã conducãtorilor de vehicule sa plece în cursa sub influenta bãuturilor alcoolice, a substanţelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora ori într-o stare accentuata de oboseala;
e) sa ţinã seama de observaţiile fãcute de politisti sau de conducãtorii de vehicule în foaia de parcurs;
f) sa anunţe imediat poliţia despre orice accident sãvârşit de conducãtorii de vehicule proprii;
g) sa instaleze la intrãrile şi ieşirile din garaje şi depouri indicatoare de prevenire;
h) sa verifice respectarea timpilor de repaus şi de odihna, precum şi a regimului legal de viteza, prin citirea înregistrãrilor aparatelor prevãzute la art. 259;
i) sa asigure prin mijloace proprii testarea anuala a calificãrii conducãtorilor de autovehicule în scopul însuşirii corecte şi al respectãrii de cãtre aceştia a dispoziţiilor legale ce reglementeazã circulaţia pe drumurile publice.
ART. 51
(1) Deţinãtorii de autovehicule pot monta pe acestea sisteme antifurt.
(2) Se interzice montarea pe autovehicule a sistemelor antifurt sonore care se declanseaza la trecerea, în imediata apropiere, a altui vehicul. Durata semnalului nu trebuie sa fie mai mare de un minut, iar intensitatea acestuia nu trebuie sa depãşeascã pragul fonic prevãzut în reglementãrile legale în vigoare.

CAP. 3
Conducãtorii de vehicule

SECŢIUNEA 1
Permisul de conducere

ART. 52
Conducãtorii de autovehicule şi tramvaie trebuie sa posede permis de conducere corespunzãtor categoriei din care face parte vehiculul condus.
ART. 53
Permisul de conducere se elibereazã pentru una sau mai multe dintre urmãtoarele categorii şi subcategorii de vehicule:
a) CATEGORIA A: motocicleta cu sau fãrã atas;
b) CATEGORIA B:
1. autovehiculul a cãrui masa totalã maxima autorizata nu depãşeşte 3.500 kg şi al cãrui numãr de locuri pe scaune, în afarã conducatorului, nu este mai mare de 8;
2. ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B şi o remorca a carei masa totalã maxima autorizata nu depãşeşte 750 kg;
3. ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B şi o remorca a carei masa totalã maxima autorizata nu depãşeşte 3.500 kg, iar masa totalã maxima autorizata a remorcii nu depãşeşte masa proprie a autovehiculului tragator;
c) CATEGORIA BE: ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B şi o remorca a carei masa totalã maxima autorizata depãşeşte 750 kg, iar masa totalã maxima autorizata a întregului ansamblu depãşeşte 3.500 kg;
d) CATEGORIA C:
1. autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cãrui masa totalã maxima autorizata este mai mare de 3.500 kg;
2. ansamblul format dintr-un autovehicul din categoria C şi o remorca a carei masa totalã maxima autorizata nu depãşeşte 750 kg;
e) CATEGORIA CE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul tragator din categoria C şi o remorca a carei masa totalã maxima autorizata este mai mare de 750 kg;
f) CATEGORIA D: autovehiculul destinat transportului de persoane având mai mult de 8 locuri pe scaune, în afarã locului conducatorului. Autovehiculului din aceasta categorie i se poate ataşa o remorca a carei masa totalã maxima autorizata nu depãşeşte 750 kg;
g) CATEGORIA DE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul tragator din categoria D şi o remorca a carei masa totalã maxima autorizata este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie sa fie destinatã transportului de persoane;
h) CATEGORIA Tr: tractor şi masina autopropulsata pentru lucrãri;
i) CATEGORIA Tb: troleibuz;
j) CATEGORIA Tv: tramvai;
k) SUBCATEGORIA A1: motocicleta uşoarã cu o capacitate care nu depãşeşte 125 cmc şi o putere care nu depãşeşte 11 kW;
l) SUBCATEGORIA B1: autovehiculul cu trei sau patru roti având masa proprie peste 400 kg, dar nu mai mare de 550 kg, şi echipat cu un motor cu ardere interna cu capacitate cilindrica mai mare de 45 cmc sau cu orice alt motor cu o putere echivalenta ori cu viteza prin construcţie mai mare de 50 km/h;
m) SUBCATEGORIA C1: autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cãrui masa totalã maxima autorizata este de peste 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg. Autovehiculului din aceasta categorie i se poate ataşa o remorca a carei masa totalã maxima autorizata nu depãşeşte 750 kg;
n) SUBCATEGORIA C1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul tragator din subcategoria C1 şi o remorca a carei masa totalã maxima autorizata este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totalã maxima autorizata a ansamblului sa nu depãşeascã 12.000 kg, iar masa totalã maxima autorizata a remorcii sa nu depãşeascã masa proprie a autovehiculului tragator;
o) SUBCATEGORIA D1:
1. autovehiculul destinat transportului de persoane având cel puţin 9 locuri pe scaune, dar nu mai mult de 16, în afarã locului conducatorului;
2. ansamblul de vehicule format dintr-un autovehicul tragator din subcategoria D1 şi o remorca a carei masa totalã maxima autorizata nu depãşeşte 750 kg;
p) SUBCATEGORIA D1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul tragator din subcategoria D1 şi o remorca a carei masa totalã maxima autorizata este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totalã maxima autorizata a ansamblului sa nu depãşeascã 12.000 kg, iar masa totalã maxima autorizata a remorcii sa nu depãşeascã masa proprie a autovehiculului tragator. Remorca nu trebuie sa fie destinatã transportului de persoane.
ART. 54
(1) Permisul de conducere se obţine pe baza de examen.
(2) Examenul pentru obţinerea permisului de conducere se susţine la poliţia specializatã din Inspectoratul General al Poliţiei Romane şi structurile sale teritoriale.
ART. 55
(1) Persoana care solicita examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) sa aibã varsta de cel puţin 16 ani împliniţi, pentru subcategoriile A1 şi B1;
b) sa aibã varsta de cel puţin 18 ani împliniţi, pentru categoriile A, B, BE, Tr, C şi CE, precum şi pentru subcategoriile C1 şi C1E;
c) sa aibã varsta de cel puţin 21 de ani împliniţi, pentru categoriile D, DE, Tb şi Tv, precum şi subcategoriile D1 şi D1E;
d) sa fie apta din punct de vedere medical şi psihologic pentru conducerea autovehiculelor din categoriile şi subcategoriile pentru care solicita examinarea;
e) sa facã dovada absolvirii, cel puţin, a cursurilor primare;
f) sa facã dovada ca îndeplineşte condiţiile prevãzute de <>art. 24 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, denumita în continuare ordonanta de urgenta.
(2) Posesorul permisului de conducere pentru categoria A are dreptul sa conducã o motocicleta cu o putere care depãşeşte 25 kW sau un raport putere/greutate care depãşeşte 0,16 kW/kg ori o motocicleta cu atas cu un raport putere/greutate care depãşeşte 0,16 kW/kg, numai dacã are o experienta de minimum 2 ani pe o motocicleta cu specificaţii tehnice inferioare sau dacã persoana are 21 de ani şi promoveazã un test specific de cunoştinţe şi comportament.
(3) Membrii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare se pot prezenta la examen în vederea obţinerii permisului de conducere în condiţiile stabilite prin protocol de Ministerul de Interne şi Ministerul Afacerilor Externe.
ART. 56
(1) Persoana care solicita prezentarea la examen în vederea obţinerii permisului de conducere trebuie sa facã dovada ca a absolvit cursurile unei şcoli de pregãtire a conducãtorilor de autovehicule, organizate, potrivit legii, pentru categoriile sau subcategoriile pentru care solicita examinarea.
(2) Pregãtirea candidaţilor care solicita obţinerea permisului de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile A, A1, B, B1 şi BE poate fi efectuatã şi de cãtre instructori auto independenţi.
ART. 57
Pentru admiterea prezentãrii la examen persoana care solicita examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere trebuie sa depunã urmãtoarele documente:
a) cererea-tip;
b) fişa de şcolarizare;
c) fişa medicalã şi avizul psihologic;
d) certificatul de cazier judiciar;
e) copia actului de identitate;
f) copia actului de studii care sa ateste îndeplinirea condiţiei prevãzute la art. 55 alin. (1) lit. e);
g) chitanţa de plata a taxei de examinare.
ART. 58
(1) Examenul pentru obţinerea permisului de conducere consta în:
a) proba teoreticã, de cunoaştere a legislaţiei rutiere, a tehnicilor de acordare a primului ajutor medical şi a noţiunilor elementare de mecanicã auto;
b) proba de conducere a autovehiculului în traseu, corespunzãtoare categoriei de permis solicitat, cu excepţia categoriei A şi subcategoriei A1 pentru care se verifica numai indemanarea în conducere în poligoane special amenajate.
(2) Persoana cu handicap fizic poate susţine examenul pentru obţinerea permisului de conducere pentru categoriile A şi/sau B dacã autovehiculul utilizat la examinare este adaptat infirmitãţii acesteia.
ART. 59
(1) Rezultatul examinãrii se consemneazã prin calificativul "admis" sau "respins". Persoana care nu promoveazã oricare dintre probe este declarata "respins".
(2) În cazul în care se constata ca o persoana a fost declarata "admis" prin încãlcarea dispoziţiilor legale sau prin mijloace frauduloase, permisul de conducere se anuleazã de şefii structurilor prevãzute la art. 101 alin. (1) din ordonanta de urgenta.
(3) Persoana care, deşi admisã la proba teoreticã, nu se prezintã în termen de 90 de zile pentru susţinerea probei practice este declarata "respins".
(4) Persoana declarata "respins" poate susţine un nou examen numai dupã o perioada de cel puţin 15 zile, dar nu mai târziu de un an de la absolvirea şcolii, în caz contrar urmând sa efectueze un nou curs de pregãtire.
ART. 60
(1) Permisul de conducere se elibereazã de cãtre Direcţia Generalã de Evidenta Informatizata a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structura centrala şi cele teritoriale de specialitate.
(2) Forma şi conţinutul permisului de conducere se stabilesc de cãtre autoritatea prevãzutã la alin. (1).
(3) Permisul de conducere este valabil pe o perioada de 10 ani de la data eliberãrii, inclusiv cel cu valabilitate de 5 ani, emis anterior anului 1998.
(4) La expirarea perioadei de valabilitate, acesta va fi preschimbat, fãrã susţinerea unui nou examen.
ART. 61
(1) Posesorul unui permis de conducere valabil numai pentru categoria Tr - tractor - are dreptul sa conducã şi un ansamblu de vehicule format dintr-un tractor şi una sau doua remorci.
(2) Posesorul permisului de conducere valabil pentru una dintre categoriile B, C sau CE are dreptul sa conducã şi vehicule din categoria Tr - tractor.
(3) Posesorul unui permis de conducere valabil pentru categoriile D sau DE are dreptul sa conducã şi vehicule din categoria Tb - troleibuz.
(4) Posesorii permiselor de conducere valabile pentru categoriile Tr, Tv sau Tb pot conduce vehicule din aceste categorii doar pe teritoriul României.
ART. 62
(1) Persoana care solicita examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile C şi D trebuie sa facã dovada ca poseda permis de conducere valabil pentru categoria B.
(2) Persoana care solicita examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile BE, CE şi DE trebuie sa fi obţinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoriile B, C şi, respectiv, D.
ART. 63
(1) Permisul de conducere valabil pentru o categorie da dreptul de a conduce şi autovehiculele din subcategoria pe care aceasta o include.
(2) Permisul de conducere valabil pentru categoriile CE sau DE este valabil şi pentru conducerea ansamblului de vehicule din categoria BE, dacã titularul acestuia poseda categoria B.
(3) Permisul de conducere valabil pentru categoria CE este valabil şi pentru categoria DE, dacã titularul acestuia poseda categoria D.
(4) Permisul de conducere valabil pentru subcategoria C1E este valabil şi pentru subcategoria D1E, dacã titularul acestuia poseda subcategoria D1.
ART. 64
(1) Organizarea şi defasurarea cursurilor de pregãtire a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere se fac potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei împreunã cu Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi Ministerul de Interne, în baza programei de învãţãmânt a unitãţilor care le organizeazã, elaborata de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi avizatã de Ministerul de Interne.
(2) Organizarea şi desfãşurarea, în cadrul instituţiilor din sistemul de apãrare, ordine publica şi siguranta nationala, a cursurilor de pregãtire a personalului propriu pentru obţinerea permisului de conducere se autorizeaza de cãtre aceste instituţii.
(3) Autorizarea ca profesor de legislaţie şi/sau instructor de conducere auto a personalului din cadrul instituţiilor prevãzute la alin. (2) se face de cãtre acestea, în baza normelor metodologice elaborate de Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei împreunã cu Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi Ministerul de Interne.
ART. 65
(1) Autovehiculele destinate învãţãrii conducerii, cu excepţia motocicletelor, vor fi dotate cu dubla comanda pentru frana şi ambreiaj.
(2) Autovehiculele prevãzute la alin. (1) vor fi echipate cu o caseta având inscripţia "Şcoala", cu dimensiunile şi caracteristicile prevãzute în actele normative în vigoare. Fac excepţie autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele, care vor avea inscripţia "Şcoala" aplicat pe pãrţile laterale, în fata şi în spate.
ART. 66
(1) Conducerea pe drumurile publice a autovehiculelor prevãzute la art. 65 de cãtre persoanele care urmeazã un curs de pregãtire practica pentru obţinerea permisului de conducere este permisã numai sub supravegherea instructorilor auto autorizaţi, care rãspund pentru încãlcarea regulilor de circulaţie de cãtre acestea.
(2) Pregãtirea practica a persoanelor pentru obţinerea permisului de conducere se face numai pe trasee stabilite de poliţie.
ART. 67
(1) În termen de 30 zile de la schimbarea oricãror date înscrise în permisul de conducere sau la expirarea termenului de valabilitate al acestuia, titularul este obligat sa solicite eliberarea unui nou permis de conducere.
(2) Titularii permiselor de conducere eliberate de alte state, care îşi stabilesc domiciliul sau resedinta în România, sunt obligaţi sa solicite autoritãţii competente preschimbarea acestora, în termen de 90 de zile, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
(3) Posesorii permiselor de conducere obţinute în alte state, care nu pot fi preschimbate în condiţiile prevãzute la alin. (2), pot susţine examen pentru obţinerea permisului de conducere, fãrã efectuarea cursurilor de pregãtire teoreticã şi practica.
ART. 68
Titularul permisului de conducere trebuie sa declare pierderea, furtul sau distrugerea acestui document autoritãţii emitente, în cel mult 48 de ore de la constatare, şi sa solicite publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi eliberarea unui nou permis de conducere.
ART. 69
Permisul de conducere al conducatorului auto decedat se preda de cãtre persoana care îl deţine, în termen de 30 de zile, autoritãţii emitente.
ART. 70
Evidenta conducãtorilor de autovehicule şi tramvaie se tine la Direcţia Generalã de Evidenta Informatizata a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structura centrala şi cele teritoriale de specialitate.

SECŢIUNEA a II-a
Atestatul profesional

ART. 71
(1) Atestatul profesional este documentul care da dreptul posesorului permisului de conducere, angajat pe baza de contract, sa conducã autovehicule destinate transportului public de mãrfuri sau persoane.
(2) Atestatul profesional se elibereazã de cãtre Autoritatea Rutiera Romana în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor şi locuinţei.
ART. 72
Atestatul profesional se elibereazã conducatorului de autovehicul care efectueazã:
a) transport de mãrfuri cu vehicule cu masa maxima autorizata mai mare de 7,5 tone, în trafic intern şi/sau internaţional;
b) transport public de persoane în trafic intern şi/sau internaţional;
c) transport de produse sau substanţe periculoase;
d) transport cu autovehicule cu mase şi/sau gabarite depasite.
ART. 73
Atestatul profesional se suspenda sau se anuleazã de cãtre autoritatea care l-a eliberat, în cazul în care titularul a sãvârşit abateri grave sau repetate de la reglementãrile specifice privind transportul rutier şi protecţia mediului.
ART. 74
Titularul permisului de conducere valabil pentru una sau mai multe categorii de autovehicule nu poate efectua transport public de mãrfuri sau persoane fãrã a avea atestat profesional valabil pentru tipul de activitate pe care o executa.

CAP. 4
Semnalizarea rutiera

ART. 75
Semnalizarea rutiera se realizeazã prin semnale luminoase, indicatoare şi marcaje, precum şi prin alte mijloace prevãzute în prezentul regulament.
ART. 76
(1) Persoanele care folosesc drumurile publice trebuie sa se conformeze semnificatiei semnalelor luminoase, indicatoarelor, marcajelor, precum şi semnalelor agenţilor care dirijeaza circulaţia şi ale conducãtorilor de vehicule.
(2) Ordinea de prioritate între regulile de circulaţie, diferitele tipuri de mijloace de semnalizare rutiera şi semnalele agentului care dirijeaza circulaţia este urmãtoarea:
a) semnalele speciale de avertizare luminoasa şi/sau sonora;
b) semnalele politistului;
c) semnalizarea temporarã care modifica regimul normal de desfãşurare a circulaţiei;
d) semnalele luminoase;
e) indicatoarele;
f) marcajele;
g) regulile de circulaţie.
ART. 77
(1) Mijloacele de semnalizare rutiera şi echipamentele destinate siguranţei circulaţiei se instaleaza şi/sau se aplica de administratorul drumului public, cu acordul poliţiei.
(2) Semnificatia, precum şi dimensiunile mijloacelor de semnalizare rutiera, forma, simbolul, culoarea şi condiţiile de execuţie, amplasarea, instalarea şi aplicarea acestora sunt stabilite prin standarde de stat.

SECŢIUNEA 1
Semnalele luminoase

§1. Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor

ART. 78
(1) Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit, emise succesiv, continuu sau intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor.
(2) Dupã numãrul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt:
a) cu un corp de iluminat, cu lumina intermitenta de avertizare;
b) cu doua corpuri de iluminat, pentru pietoni şi biciclisti;
c) cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule;
d) cu patru sau mai multe corpuri de iluminat, pentru tramvaie.
(3) Semafoarele se monteaza în axul vertical al stalpului sau pe consola, pe portal ori suspendate pe cabluri, succesiunea culorilor lentilelor, de sus în jos, fiind urmãtoarea:
a) la semaforul cu trei culori ordinea semnalelor este: roşu, galben, verde;
b) la semaforul cu doua culori ordinea semnalelor este: roşu, verde;
c) la semaforul pentru tramvaie sunt dispuse trei pe orizontala la partea superioarã şi unul la partea inferioarã, toate cu lumina alba.
ART. 79
(1) Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulaţiei în intersectii se instaleaza obligatoriu înainte de intersectie, astfel încât sa fie vizibile de la o distanta de cel puţin 50 m. Acestea pot fi repetate în mijlocul, deasupra ori de cealaltã parte a intersectiei.
(2) Semnificatia semnalelor luminoase pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor este valabilã pe intreaga latime a partii carosabile deschise circulaţiei conducãtorilor cãrora li se adreseazã. Pe drumurile cu doua sau mai multe benzi pe sens, pentru direcţii diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele se pot instala deasupra uneia sau unora dintre benzi, caz în care semnificatia semnalelor luminoase se limiteazã la banda sau benzile astfel semnalizate.
ART. 80
Semnalele roşu, galben şi verde pot fi în forma de sageti de aceeaşi culoare, pe fond negru. În acest caz interdicţia sau permisiunea de trecere impusa de semnalul luminos este limitatã la direcţia sau direcţiile indicate prin aceste sageti. Aceeaşi semnificatie o au şi sagetile aplicate pe panourile adiţionale ce însoţesc, la partea inferioarã, semafoarele. Sageata pentru mersul înainte are varful în sus.
ART. 81
(1) Semafoarele pentru tramvaie au forma de caseta cu patru corpuri de iluminat de culoare alba şi trebuie însoţite de panouri cu semne adiţionale.
(2) Semnalul de libera trecere pentru tramvaie este dat de combinatia luminoasa a lampii inferioare cu una dintre cele trei lampi situate la partea superioarã pentru indicarea direcţiei.
(3) Semnalul de interzicere a trecerii tramvaiului este dat de iluminarea concomitenta a celor trei lumini din partea superioarã a casetei.
ART. 82
(1) Semnalul verde permite trecerea.
(2) Se interzice intrarea într-o intersectie chiar dacã semnalul luminos ori un indicator de prioritate permite, dacã din cauza aglomerarii circulaţiei conducãtorul de vehicul risca sa rãmânã imobilizat, stanjenind sau impiedicand desfãşurarea traficului.
(3) Când semaforul este însoţit de una sau mai multe lampi care emit lumina intermitenta de culoare verde sub forma uneia sau unor sageti pe fond negru cãtre dreapta, acestea permit trecerea numai în direcţia indicatã, oricare ar fi în acel moment semnalul în funcţiune al semaforului.
(4) În cazurile prevãzute la alin. (3), conducãtorii vehiculelor sunt obligaţi sa acorde prioritate de trecere participanţilor la trafic cu care se intersecteazã şi circula conform semnificatiei culorii semaforului care li se adreseazã.
ART. 83
(1) Semnalul roşu interzice trecerea.
(2) La semnalul roşu vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, dupã caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacã semaforul este instalat deasupra ori de cealaltã parte a intersectiei, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea partii carosabile a drumului ce urmeazã a fi intersectat.
(3) Atunci când semnalul roşu funcţioneazã concomitent cu cel galben, acesta anunta apariţia semnalului verde.
ART. 84
(1) Când semnalul galben apare dupã semnalul verde, conducãtorul vehiculului care se apropie de intersectie nu trebuie sa treacã de locurile prevãzute la art. 83 alin. (2), cu excepţia situaţiei în care, la apariţia semnalului, se afla atât de aproape de acele locuri, încât nu ar mai putea opri vehiculul în condiţii de siguranta.
(2) Semnalul galben intermitent permite trecerea, cu respectarea semnalizarii rutiere şi a regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc.
(3) Aceeaşi semnificatie o are şi semnalul galben intermitent al unei lampi instalate într-un loc periculos.
ART. 85
În intersectii dirijarea circulaţiei tramvaielor se poate realiza şi prin semafoare având semnale luminoase de culoare alba, corelate cu semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei celorlalte vehicule.
ART. 86
Semnalul luminos destinat numai dirijarii circulaţiei bicicletelor are în câmpul sau imaginea unei biciclete de culoare roşie, respectiv verde pe fond negru. Aceeaşi destinaţie o are şi semnalul luminos al unui semafor însoţit de un panou adiţional pe care figureazã o bicicleta.
ART. 87
(1) Când deasupra benzilor, delimitate prin marcaje longitudinale, sunt instalate dispozitive care emit semnale roşii şi verzi, acestea sunt destinate semnalizarii benzilor cu circulaţie reversibila. Semnalul roşu, având forma a doua bare înclinate şi incrucisate, interzice accesul vehiculelor pe banda deasupra cãreia se gãseşte, iar semnalul verde, de forma unei sageti cu varful în jos, permite intrarea vehiculelor şi circulaţia pe acea banda.
(2) Semnalul luminos intermediar care anunta schimbarea semnalului verde în cazul benzilor cu circulaţie reversibila are forma unei sau unor sageti de culoare galbena ori alba cu varful orientat în diagonala cãtre în jos, spre dreapta. Acest semnal anunta ca banda deasupra cãreia se afla este pe punctul de a fi închisã circulaţiei conducãtorilor cãrora li se adreseazã şi ca aceştia sunt obligaţi sa se deplaseze pe banda sau benzile indicate de sageti.
ART. 88
Conducãtorul vehiculului care intra într-o intersectie la culoarea verde a semaforului este obligat sa respecte şi semnificatia indicatoarelor instalate în interiorul acesteia.
ART. 89
(1) Autovehiculele prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanta de urgenta, când se deplaseaza în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care impun urgenta, pot circula prin intersectii, chiar dacã semnalele luminoase ale semaforului interzic trecerea sau dacã indicatoarele existente obliga la acordarea prioritatii ori interzic accesul.
(2) Conducãtorii autovehiculelor prevãzute la alin. (1) sunt obligaţi sa foloseascã din timp mijloacele de avertizare sonora şi luminoasa.

§ 2. Semnalele luminoase pentru pietoni

ART. 90
(1) Semnalele luminoase pentru pietoni sunt de culoare verde şi roşie. Acestea funcţioneazã corelat cu semnalele pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor.
(2) Semnalul verde poate avea în câmpul sau imaginea unui pieton în mers, iar cel roşu, imaginea unui pieton oprit.
(3) Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însoţite de semnale acustice pentru a asigura traversarea drumului de cãtre nevãzãtori.
(4) Pe sectoarele de drum unde valorile de trafic permit, administratorul drumului public, cu avizul poliţiei, poate amplasa în zona marcajului trecerii pentru pietoni semafoare sau panouri speciale cu comanda manualã a cererii de verde, care se poate face direct de cãtre pietoni.
ART. 91
(1) Semnalul verde permite trecerea.
(2) Când semnalul verde începe sa funcţioneze intermitent inseama ca timpul afectat traversarii drumului este în curs de epuizare şi urmeazã semnalul roşu.
ART. 92
(1) Semnalul roşu interzice pietonilor sa se angajeze pe partea carosabilã.
(2) Pietonul surprins în timpul traversarii de semnalul roşu trebuie sa grabeasca trecerea, iar dacã drumul este prevãzut cu un refugiu sau spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, sa aştepte pe acesta apariţia semnalului verde.

§ 3. Alte semnale luminoase

ART. 93
În cazul semaforizarii corelate, în lungul unui traseu pot fi instalate dispozitive de cronometrare a timpului aferent culorii, precum şi dispozitive luminoase care sa arate participanţilor la trafic timpii stabiliţi prin programul de semaforizare, iar pentru conducãtorii de autovehicule şi viteza de deplasare.
ART. 94
Semaforul de avertizare se instaleaza la ieşirea din intersectie şi este constituit dintr-un corp de iluminat cu lumina galbena intermitenta. Acesta poate avea în câmpul sau imaginea unui pieton în mişcare, de culoare galbena pe fond negru.
ART. 95
Pentru semnalizarea şi dirijarea circulaţiei pe sectoarele de drumuri, cu excepţia autostrazilor, unde se executa lucrãri pe partea carosabilã, se pot instala temporar semafoare mobile, cu obligaţia presemnalizarii vizibile a acestora de la o distanta de cel puţin 150 m.

SECŢIUNEA a 2-a
Indicatoarele

ART. 96
(1) Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:
a) de avertizare;
b) de reglementare, care pot fi:
1. de prioritate;
2. de interzicere sau restrictie;
3. de obligare;
c) de orientare şi informare.
(2) Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale.
ART. 97
(1) Indicatoarele se instaleaza, de regula, pe partea dreapta a sensului de mers. În cazul în care condiţiile locale impiedica observarea din timp a indicatoarelor de cãtre conducãtorii cãrora li se adreseazã, ele se pot instala ori repeta pe partea stanga, în zona mediana a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, deasupra partii carosabile sau de cealaltã parte a intersectiei, în loc vizibil pentru toţi participanţii la trafic.
(2) Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale conţinând inscripţii sau simboluri care le precizeazã, completeazã ori limiteazã semnificatia.
(3) Semnele adiţionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacã înţelegerea semnificatiei acestora nu este afectatã.
(4) Pentru a fi vizibile pe timp de noapte, indicatoarele trebuie sa fie reflectorizante, luminoase ori iluminate.
ART. 98
(1) Semnificatia unui indicator este valabilã pe intreaga latime a partii carosabile deschise circulaţiei conducãtorilor cãrora li se adreseazã.
(2) Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificatia lor este valabilã numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate.
(3) Semnificatia indicatoarelor de avertizare începe din dreptul locului sau sectorului periculos pe care îl semnalizeaza şi înceteazã imediat dupã acesta.
(4) Semnificatia indicatoarelor de interzicere sau restrictie începe sau este aplicabilã din dreptul acestor indicatoare. În lipsa unei semnalizari care sa precizeze lungimea sectorului pe care se aplica reglementarea ori a unor indicatoare care sa anunţe sfârşitul interdicţiei sau al restrictiei, semnificatia acestor indicatoare înceteazã în intersectia cea mai apropiatã. Când indicatoarele de interzicere sau restrictie sunt instalate împreunã cu indicatorul ce anunta intrarea într-o localitate, semnificatia lor este valabilã pe drumul respectiv, cu excepţia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.
ART. 99
Pentru informaţii, avertizari sau reguli de circulaţie aplicabile temporar, se folosesc aceleaşi indicatoare ca în semnalizarea permanenta, însã simbolurile vor fi aplicate pe fond galben.

SECŢIUNEA a 3-a
Marcajele

ART. 100
(1) Marcajele servesc la organizarea circulaţiei, avertizarea sau îndrumarea participanţilor la trafic. Acestea pot fi folosite singure sau împreunã cu alte mijloace de semnalizare rutiera pe care le completeazã, le intaresc sau le precizeazã semnificatia.
(2) Marcajele aplicate pe drumurile publice neiluminate trebuie sa fie reflectorizante sau însoţite de dispozitive reflectorizante, atunci când se adreseazã conducãtorilor vehiculelor aflate în mişcare.
ART. 101
Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
a) longitudinale, care pot fi:
1. de separare a sensurilor de circulaţie;
2. de delimitare a benzilor de circulaţie;
3. de delimitare a partii carosabile;
b) transversale, care pot fi:
1. de oprire;
2. de cedare a trecerii;
3. de traversare pentru pietoni;
4. de traversare pentru biciclisti;
c) alte marcaje, care pot fi:
1. diverse:
1.1. de ghidare;
1.2. pentru spaţii inguste;
1.3. pentru spaţii interzise;
1.4. pentru interzicerea stationarii;
1.5. pentru staţii de autobuze, troleibuze, taximetre;
1.6. pentru locurile de parcare;
2. laterale:
2.1. pe lucrãri de arta (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin etc.);
2.2. pe parapete;
2.3. pe stâlpi şi copaci aflaţi pe platforma drumului;
2.4. pe borduri.
ART. 102
(1) Administratorul drumului public este obligat sa aplice marcaje cu linii continue sau discontinue, dupã caz, atât pentru separarea sensurilor şi benzilor de circulaţie, cat şi pentru delimitarea partii carosabile.
(2) Marcajul longitudinal format dintr-o linie continua simpla sau dubla interzice trecerea cu vehiculul peste el. Dacã o asemenea linie separa sensurile de circulaţie, se interzice trecerea pe partea opusã sensului de mers.
(3) Marcajul format dintr-o linie continua aplicatã pe bordura trotuarului sau la marginea partii carosabile interzice stationarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Când o asemenea linie însoţeşte un indicator de interzicere a stationarii, aceasta precizeazã lungimea sectorului de drum pe care este valabilã interzicerea.
(4) Banda delimitata printr-un marcaj longitudinal format din linii continue, pe care este aplicat şi un marcaj simbolizand o anumitã categorie sau anumite categorii de vehicule, delimiteaza banda rezervatã circulaţiei acelei sau acelor categorii de vehicule.
ART. 103
Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinua simpla sau dubla permite trecerea peste acesta, dacã manevra impune acest lucru.
ART. 104
(1) Linia discontinua simpla este destinatã:
a) delimitãrii benzilor în vederea ordonarii circulaţiei, caz în care intervalul dintre segmentele de linie este considerabil mai mare decât lungimea acestora;
b) anunţãrii apropierii de o linie continua şi a interdicţiei impuse de aceasta sau apropierea de un alt loc ce prezintã un risc particular, cazuri în care intervalul dintre segmentele de linie este considerabil mai mic decât lungimea lor.
(2) Linia discontinua dubla este destinatã delimitãrii uneia sau mai multor benzi cu circulaţie reversibila. Pe asemenea benzi marcajul este însoţit de dispozitivele luminoase speciale prevãzute la art. 87 alin. (1) şi (2).
(3) Marcajul longitudinal format dintr-o linie continua şi una discontinua alãturate are pentru conducãtorul de vehicul semnificatia liniei celei mai apropiate în sensul de mers. Aceasta dispoziţie nu-l impiedica pe cel care a efectuat o depasire sa-şi reia locul pe sensul de mers.
(4) Nu sunt considerate marcaje longitudinale liniile continue sau discontinue care delimiteaza marginile partii carosabile sau care, unite cu liniile transversale, delimiteaza locurile de stationare.
ART. 105
(1) Marcajul transversal constând dintr-o linie continua, aplicatã pe lãţimea uneia sau mai multor benzi, indica linia înaintea cãreia vehiculul trebuie oprit la intalnirea indicatorului "Oprire". Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica linia de oprire impusa printr-un semnal luminos, printr-o comanda a agentului care dirijeaza circulaţia, de prezenta unei treceri la nivel cu o cale feratã, cu o linie de tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. Înaintea marcajului ce însoţeşte indicatorul "Oprire" se poate aplica pe partea carosabilã inscripţia "STOP".
(2) Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinua, aplicatã pe lãţimea uneia sau mai multor benzi, indica linia care nu trebuie depãşitã atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabilã un marcaj sub forma de triunghi având o latura paralela cu linia discontinua, iar varful îndreptat spre vehiculul care se apropie.
(3) Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indica locul pe unde pietonii trebuie sa traverseze drumul. Aceste linii au lãţimea mai mare decât a oricãror alte marcaje.
(4) Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic fata de axul drumului, indica locul destinat traversarii partii carosabile de cãtre biciclisti.
ART. 106
(1) Marcajele, cum sunt: sagetile, inscripţiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificatia indicatoarelor sau pentru a da participanţilor la trafic indicaţii care nu le pot fi furnizate, în mod adecvat, prin indicatoare.
(2) Marcajul sub forma unei sau unor sageti, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obliga la urmarea direcţiei sau direcţiilor astfel indicate. Sageata de repliere care este oblica fata de axul drumului, aplicatã pe o banda sau intercalata într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizeaza obligaţia ca vehiculul care nu se afla pe banda indicatã de sageata sa fie condus pe acea banda.
(3) Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifica interzicerea stationarii vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completatã cu înscrisul "BUS" sau "TAXI" poate fi folositã pentru semnalizarea statiilor de autobuze şi troleibuze, respectiv de taximetre.
(4) Marcajul aplicat în afarã benzilor, format din linii paralele, inconjurate sau nu cu o linie de contur, delimiteaza spaţiul interzis circulaţiei.
(5) Marcajele se pot aplica şi pe ziduri de sprijin, parapete de protecţie sau alte amenajãri rutiere laterale drumului, pentru a le face mai vizibile conducãtorilor de vehicule.
(6) Marcajele sunt de regula de culoare alba, cu excepţia celor ce se aplica pe elementele laterale drumului care sunt de culoare alba, neagra sau galbena şi neagra, precum şi a celor provizorii, folosite la organizarea circulaţiei în zona lucrãrilor, care sunt de culoare galbena. În zonele unde stationarea vehiculelor este limitatã în timp, marcajele pot fi şi de alte culori.

SECŢIUNEA a 4-a
Semnalizarea trecerilor la nivel cu calea feratã

ART. 107
(1) La trecerea la nivel cu calea feratã semnalul luminos pentru anunţarea apropierii trenurilor este compus din doua lumini roşii care funcţioneazã intermitent alternativ. În cazul trecerii la nivel prevãzute cu bariere sau semibariere, acest semnal anunta coborârea acestora.
(2) Semnalul luminos pentru anunţarea apropierii trenurilor trebuie sa fie însoţit de un semnal sonor de avertizare. Pe drumurile de pãmânt, cu circulaţie de vehicule redusã, şi pe cararile pentru pietoni poate fi folosit doar un semnal sonor de avertizare.
(3) În timpul cat semnalul cu lumini roşii prevãzut la alin. (1) este stins, trebuie sa funcţioneze permanent un semnal cu lumina intermitenta de culoare alba, având cadenta lenta, care semnifica permisiunea de a trece.
(4) Lampile cu lumini roşii şi albe sunt montate pe acelaşi suport şi îndreptate în aceeaşi direcţie. Acestea se amplaseaza de fiecare parte a caii ferate, pe partea dreapta în sensul de mers, iar când condiţiile de vizibilitate impun, şi pe partea stanga, pe un refugiu în mijlocul partii carosabile ori deasupra acesteia.
ART. 108
La apropierea trenurilor semnalul luminos cu lumini roşii şi cel sonor trebuie sa între în funcţiune, în mod automat, concomitent cu stingerea semnalului de culoare alba şi sa rãmânã în funcţiune pana la trecerea acestora.
ART. 109
Apropierea de o trecere la nivel cu calea feratã se semnalizeaza cu indicatoare cu aceasta semnificatie instalate succesiv la 150, 100 şi 50 m de calea feratã.
ART. 110
(1) Apropierea de o trecere la nivel cu calea feratã curenta fãrã bariere se semnalizeaza, dupã caz, cu indicatoarele "Trecere la nivel cu calea feratã simpla, fãrã bariere" sau "Trecere la nivel cu calea feratã dubla, fãrã bariere", însoţite de indicatorul "Oprire". Semnalizarea luminoasa la trecerea la nivel cu calea feratã este însoţitã, în toate cazurile, de unul dintre indicatoarele "Trecere la nivel cu calea feratã simpla, fãrã bariere" sau "Trecere la nivel cu calea feratã dubla, fãrã bariere".
(2) La trecerea la nivel cu o cale feratã industriala se instaleaza indicatorul "Alte pericole", însoţit de un panou adiţional ce conţine imaginea unei locomotive, iar circulaţia se dirijeaza de un agent de cale feratã.
(3) Barierele şi semibarierele sunt marcate cu benzi alternante de culoare roşie şi alba şi pot fi prevãzute, la mijloc, cu un disc roşu. Pe drumurile neiluminate benzile trebuie sa fie reflectorizante, iar pe timp de noapte barierele şi semibarierele trebuie sa fie iluminate ori prevãzute cu dispozitive cu lumina roşie.
(4) Porţile de gabarit instalate înaintea unei treceri la nivel cu o cale feratã electrificata, destinate sa interzicã accesul vehiculelor a cãror incarcatura depãşeşte în înãlţime limita de siguranta admisã, sunt marcate cu benzi alternante de culoare galbena şi neagra. Pe stâlpii de sustinere ai portilor de gabarit se instaleaza indicatoare rutiere prin care se precizeazã înãlţimea maxima de trecere admisã.
(5) Indicatoarele, barierele şi semibarierele trebuie sa fie echipate cu dispozitive reflectorizante, omologate.

SECŢIUNEA a 5-a
Semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului şi a lucrãrilor

ART. 111
(1) Limitele laterale ale platformei drumului se semnalizeaza prin stâlpi laterali de delimitare sau prin parapete dotate cu dispozitive reflectorizante de culoare roşie şi alba ori galbena, omologate. Dispozitivele roşii trebuie sa fie vizibile numai pe partea dreapta a drumului, în sensul de mers. Materialele din care acestea sunt confectionate nu trebuie sa fie dure.
(2) Dispozitivele reflectorizante pentru semnalizarea limitelor platformei drumului se pot monta şi pe parapetele de protecţie, pereţii tunelelor, zidurile de sprijin sau pe alte amenajãri rutiere ori instalaţii laterale drumului.
ART. 112
(1) Semnalizarea sectoarelor de drum public pe care se executa lucrãri este obligatorie, are semnificatia interzicerii circulaţiei în zona afectatã de lucrãri şi scopul de a asigura desfãşurarea în condiţii corespunzãtoare a circulaţiei pe sectorul de drum rãmas neafectat sau devierea acesteia pe variante ocolitoare, dupã caz.
(2) Limitele sectoarelor afectate de lucrãri trebuie semnalizate vizibil cu panouri, bariere, stâlpi de delimitare, conuri sau alte mijloace fluorescent-reflectorizante. Dacã aceste mijloace nu sunt reflectorizante, ele trebuie însoţite pe timp de noapte de lumini de culoare galbena, iar când lucrarea afecteazã axul drumului, luminile pot fi de culoare alba sau galbena.
(3) Pentru organizarea circulaţiei pe sectoarele de drum public aflate în lucru se instaleaza indicatoare şi balize reflectorizante sau, dupã caz, amenajãri rutiere tip "limitatoare de viteza" şi se aplica marcaje, corespunzãtor situaţiei create. Dacã este cazul, dirijarea circulaţiei se realizeazã prin semnale luminoase ori semnale ale lucrãtorului de drumuri desemnat şi special instruit.
ART. 113
(1) Semnalizarea instituitã pe sectoarele de drum pe care se executa lucrãri trebuie intretinuta şi modificatã corespunzãtor evoluţiei acestora. La terminarea lucrãrilor executantul trebuie sa asigure, concomitent cu repararea sectorului de drum public afectat, şi refacerea semnalizarii iniţiale sau modificarea ei, potrivit noilor condiţii de circulaţie.
(2) Persoanele care executa lucrãri de orice natura pe partea carosabilã a drumului public sunt obligate sa poarte echipament de protecţie-avertizare fluorescent şi reflectorizant, de culoare galbena sau portocalie, pentru a fi observate cu usurinta de participanţii la trafic.
ART. 114
Condiţiile privind închiderea circulaţiei ori instituirea de restrictii ca urmare a lucrãrilor ce afecteazã drumul public, precum şi modul de semnalizare corespunzãtor poziţiei şi suprafeţei de drum afectate se stabilesc prin norme de aplicare şi standarde, dupã caz, potrivit reglementãrilor specifice sectorului de drum.
ART. 115
Nici o lucrare care afecteazã drumul public nu poate fi începutã sau, dupã caz, continuatã dacã executantul acesteia nu are autorizarea administratorului drumului şi acordul poliţiei, nu a realizat semnalizarea corespunzãtoare, termenul aprobat a fost depãşit ori lucrarea se executa în alte condiţii decât cele stabilite în autorizaţie.

SECŢIUNEA a 6-a
Semnalele politistilor şi ale altor persoane care dirijeaza circulaţia

ART. 116
(1) Semnalele politistului care dirijeaza circulaţia au urmãtoarele semnificatii:
a) bratul ridicat vertical semnifica "atentie, oprire" pentru toţi participanţii la trafic care se apropie, cu excepţia conducãtorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în condiţii de siguranta. Dacã semnalul este dat într-o intersectie, aceasta nu impune oprirea conducãtorilor de vehicule care se afla deja angajaţi în traversare;
b) bratul sau bratele intinse orizontal semnifica "oprire" pentru toţi participanţii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circula din direcţia sau direcţiile intersectate de bratul sau bratele intinse. Dupã ce a dat acest semnal, politistul poate cobori bratul sau bratele, poziţia sa însemnând, de asemenea, "oprire" pentru participanţii la trafic care vin din fata ori din spate;
c) balansarea cu bratul, pe verticala, a unui dispozitiv cu lumina roşie ori a bastonului reflectorizant pe timp de noapte semnifica "oprire" pentru participanţii la trafic, spre care este îndreptat;
d) balansarea pe verticala a bratului semnifica reducerea vitezei;
e) rotirea vioaie a bratului semnifica mãrirea vitezei şi grabirea traversarii drumului de cãtre pietoni.
(2) Politistul care dirijeaza circulaţia poate face semn cu bratul ca vehiculul sa avanseze, sa depãşeascã, sa treacã prin fata ori prin spatele sau, sa îl ocoleasca prin partea sa stanga sau dreapta, iar pietonii sa traverseze drumul ori sa se opreascã.
(3) La efectuarea comenzilor prevãzute la alin. (1) şi (2), politistul poate folosi şi fluierul.
ART. 117
(1) Oprirea conducãtorilor de vehicule şi a pietonilor este obligatorie şi la semnalele date de:
a) agenţii de cale feratã, la trecerile la nivel;
b) lucrãtorii de drumuri, în zona lucrãrilor pe partea carosabilã;
c) conducãtorii coloanelor de militari sau ai grupurilor organizate de pietoni;
d) membrii patrulelor şcolare de circulaţie, la trecerile pentru pietoni din apropierea şcolilor.
(2) Conducãtorii de vehicule sunt obligaţi sa opreascã şi la semnalul nevazatorilor, dat prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traverseaza strada.
ART. 118
(1) Persoanele prevãzute la art. 116 alin. (1) şi art. 117 alin. (1), care dirijeaza circulaţia ori care adreseazã semnale de oprire participanţilor la trafic, trebuie sa fie echipate şi plasate astfel încât sa poatã fi observate şi recunoscute cu usurinta de cãtre participanţii la trafic.
(2) Semnalele persoanelor prevãzute la alin (1) primeaza atât fata de semnificatia mijloacelor de semnalizare, cat şi fata de regulile de circulaţie. Aceste semnale se executa pe timpul zilei cu bratul sau cu bastonul reflectorizant, iar pe timpul nopţii numai cu un dispozitiv cu lumina roşie sau cu bastonul reflectorizant.

SECŢIUNEA a 7-a
Semnalele autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritara şi obligaţiile celorlalţi participanţi la trafic

ART. 119
(1) Autovehiculele prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanta de urgenta au regim de circulaţie prioritara atunci când conducãtorii acestora se deplaseaza în acţiuni de intervenţie sau misiuni care au caracter de urgenta şi pun în funcţiune mijloacele speciale de avertizare luminoasa şi sonora. Mijloacele de avertizare luminoasa şi sonora pot fi folosite şi separat, în funcţie de natura misiunii.
(2) Autovehiculele care formeazã o coloana, însoţite de un autovehicul cu regim prioritar, trebuie sa aibã în funcţiune luminile de intalnire.
(3) Se interzice folosirea de cãtre conducãtorul unuia dintre autovehiculele prevãzute la alin. (1) a semnalelor luminoase şi sonore de prioritate în alte cazuri decât cele justificate de urgenta intervenţiei sau misiunii lor.
(4) Autovehiculele cu regim de circulaţie prioritara ce se deplaseaza în condiţiile prevãzute la alin. (1) nu se supun restrictiilor de viteza. La intrarea în intersectii conducãtorii acestora sunt obligaţi sa circule cu atentie şi sa ia toate mãsurile pentru prevenirea accidentelor.
ART. 120
(1) La apropierea autovehiculelor cu însemnele poliţiei şi ale pompierilor, aflate în misiune, care au în funcţiune semnalele luminoase de culoare roşie şi albastra şi, respectiv, roşie, concomitent cu cele sonore, conducãtorii celorlalte vehicule sunt obligaţi sa opreascã de îndatã în afarã partii carosabile sau, când nu este posibil, cat mai aproape de partea din dreapta a partii carosabile şi sa permitã trecerea acestora.
(2) La apropierea de autovehicule cu regim de circulaţie prioritara, care au în funcţiune semnalele luminoase de culoare albastra, concomitent cu cele sonore, conducãtorii celorlalte vehicule sunt obligaţi sa reducã viteza, sa elibereze banda pe care se deplaseaza autovehiculul prioritar ori sa circule cat mai aproape de bordura sau acostament, iar la intersectii, sa le acorde prioritate de trecere.
(3) Conducãtorii de autovehicule care se apropie de o coloana cu regim de circulaţie prioritara pot depãşi coloana dacã li se semnalizeaza aceasta manevra de cãtre conducãtorul coloanei. Se interzice altor conducatori de autovehicule sa se intercaleze sau sa se ataseze unei coloane cu regim de circulaţie prioritara.
ART. 121
Oprirea unui autovehicul de cãtre un poliţist aflat într-un autovehicul cu regim prioritar se face şi prin punerea în funcţiune a dispozitivelor luminoase cu mesaje variabile sau cu bratul. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce. Conducãtorul de autovehicul cãruia i s-a adresat semnalul este obligat sa punã în funcţiune de îndatã luminile de direcţie din dreapta şi sa opreascã în afarã partii carosabile sau, dacã aceasta nu este posibil, cat mai aproape de bordura sau acostament.
ART. 122
(1) Coloanele oficiale se însoţesc de echipaje ale poliţiei, în condiţiile stabilite prin instrucţiuni emise de ministrul de interne.
(2) Coloanele cu specific militar ale Ministerului Apãrãrii Naţionale se însoţesc de echipaje de control al circulaţiei care aparţin acestui minister.
ART. 123
Transporturile agabaritice sau speciale pot fi însoţite de echipaje ale poliţiei numai cu aprobarea Inspectoratului General al Poliţiei Romane.

CAP. 5
Reguli de circulaţie

SECŢIUNEA 1
Reguli generale

ART. 124
Vehiculele se conduc pe partea dreapta a drumului public, în direcţia de mers, cu excepţia celor trase sau impinse cu mana, care circula pe partea stanga.
ART. 125
(1) Se interzic participanţilor la trafic aruncarea, lãsarea şi abandonarea de obiecte, materiale sau substanţe, precum şi crearea de obstacole pe drumul public.
(2) Persoana care nu a putut evita crearea unui obstacol pe drumul public este obligatã sa îl înlãture şi, dacã nu este posibil, sa îi semnalizeze prezenta şi sa anunţe imediat administratorul drumului public şi cea mai apropiatã unitate de poliţie ori primul poliţist intalnit.
(3) Obligaţia de anuntare a poliţiei revine şi participanţilor la trafic care au sesizat existenta pe drum a unui obstacol sau a oricãrei alte situaţii periculoase pentru fluenta şi siguranta circulaţiei.
ART. 126
(1) Conducãtorii şi pasagerii autovehiculelor, care ocupa locuri prevãzute prin construcţie cu centuri de siguranta, sunt obligaţi sa le poarte în timpul circulaţiei pe drumurile publice, atât în localitãţi, cat şi în afarã acestora.
(2) Copiii cu varsta sub 12 ani sau cu înãlţimea sub 150 cm trebuie sa poarte centuri de siguranta adaptate greutatii şi dimensiunilor lor, iar cei cu varsta sub 3 ani se transporta numai în dispozitive de reţinere omologate.
(3) Se excepteazã de la obligaţia de a purta centura de siguranta, în interiorul localitãţilor:
a) conducãtorii autovehiculelor prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanta de urgenta;
b) conducãtorii de autoturisme pe timpul executãrii manevrei de mers înapoi;
c) femeile în stare vizibila de graviditate;
d) conducãtorii de autoturisme care executa servicii de transport public de persoane, în regim de taxi;
e) instructorii auto în timpul orelor de pregãtire a cursanţilor.
(4) În cazul în care în autovehicul exista atât locuri dotate cu centuri de siguranta, cat şi locuri fãrã astfel de dispozitive, se ocupa de preferinta locurile dotate cu centuri de siguranta.
ART. 127
(1) Conducãtorii şi pasagerii motocicletelor şi ciclomotoarelor sunt obligaţi sa poarte în timpul circulaţiei pe drumurile publice casti de protecţie omologate.
(2) Se interzice transportul pe autovehiculele prevãzute la alin. (1) a mai multe persoane decât locurile stabilite prin construcţie şi al obiectelor voluminoase.
(3) Copiii în varsta de pana la 7 ani, dacã sunt ţinuţi în brate, precum şi cei de pana la 14 ani se transporta numai în atasul motocicletelor.
ART. 128
Conducãtorilor de autovehicule, ciclomotoare şi tramvaie le este interzisã folosirea telefoanelor mobile atunci când aceştia se afla în timpul mersului, cu excepţia celor prevãzute cu dispozitive de tip "mâini libere".

SECŢIUNEA a 2-a
Utilizarea partii carosabile

ART. 129
Conducãtorii sunt obligaţi sa conducã vehiculele cat mai aproape de marginea din dreapta partii carosabile.
ART. 130
Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, pãrţile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru ciclomotoare, biciclete şi celelalte vehicule fãrã motor, acestea pot fi conduse şi pe acostament în sensul de mers, dacã circulaţia se poate face fãrã pericol.
ART. 131
(1) În cazul în care drumul are doua sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele vor fi conduse pe banda situata lângã acostament sau bordura. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stanga, dacã banda de circulaţie utilizata este ocupatã, cu obligaţia de a reveni pe banda din dreapta atunci când acest lucru este posibil.
(2) Pe pãrţile carosabile cu circulaţie în ambele sensuri şi care au cel puţin trei benzi, vehiculele nu trebuie sa fie conduse pe banda situata la marginea din stanga partii carosabile în sensul de mers, dacã printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel.
ART. 132
Vehiculele grele, lente sau agabaritice ori cele care se deplaseaza cu viteza redusã trebuie conduse numai pe banda de lângã acostament sau bordura, dacã în sensul de mers nu este amenajatã o banda destinatã acestora.
ART. 133
Pe drumul public cu cel mult doua benzi pe sens şi cu o a treia banda pe care este amplasata linia tramvaiului lângã axul drumului, conducãtorii de vehicule pot folosi aceasta banda, cu obligaţia sa lase libera calea tramvaiului, la apropierea acestuia.
ART. 134
Vehiculele din serviciile de transport public de persoane se conduc pe banda rezervatã acestora, dacã o astfel de banda exista şi este semnalizata ca atare. Pe aceeaşi banda pot circula şi autovehiculele prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanta de urgenta.

SECŢIUNEA a 3-a
Reguli pentru circulaţia vehiculelor

§ 1. Poziţii în timpul mersului

ART. 135
(1) Pe drumurile publice pe care sunt aplicate marcaje, conducãtorilor de vehicule le este interzisã trecerea peste linia continua, simpla sau dubla, şi peste marcajul pentru spaţii interzise.
(2) Marcajul discontinuu delimiteaza benzile, putându-se trece peste el numai atunci când conducãtorii de vehicule schimba banda de circulaţie, direcţia de deplasare ori când s-au angajat în depasire. Aceste manevre se vor executa numai dupã ce aceştia au semnalizat şi s-au asigurat ca nu pericliteazã siguranta celorlalţi participanţi la trafic care îi urmeazã sau îi preceda sau circula din sens opus.
(3) Obligaţiile prevãzute la alin. (2) revin conducãtorilor de vehicule şi atunci când pe drumul public nu sunt aplicate marcaje.
(4) În cazul în care sensul de circulaţie este separat de o linie continua şi una discontinua, conducãtorii de vehicule sunt obligaţi sa respecte semnificatia liniei celei mai apropiate de vehicul în direcţia de deplasare.
ART. 136
(1) Pe un drum public prevãzut cu minimum trei benzi pe sens, când conducãtorii a doua autovehicule circula în aceeaşi direcţie, dar pe banzi diferite şi intenţioneazã sa se înscrie pe banda libera dintre ei, cel care circula pe banda din dreapta este obligat sa permitã celui care vine din stanga sa ocupe acea banda.
(2) Pe drumul public cu mai multe benzi, conducãtorii de autovehicule care circula pe o banda care se sfârşeşte, pentru a continua deplasarea pe banda din stanga trebuie sa permitã trecerea vehiculelor care circula pe acea banda.
ART. 137
(1) La intersectiile cu marcaje, conducãtorii de vehicule trebuie sa se încadreze pe benzile corespunzãtoare direcţiei de mers voite, cu cel puţin 50 m înainte de intersectie şi sunt obligaţi sa respecte semnificatia indicatoarelor şi marcajelor pentru semnalizarea direcţiei de mers.
(2) La intersectiile fãrã marcaje, conducãtorii vehiculelor ocupa în mers, cu cel puţin 50 m înainte de intersectie, urmãtoarele poziţii:
a) rândul din dreapta, cei care vor sa schimbe direcţia de mers spre dreapta;
b) rândul din stanga, cei care vor sa schimbe direcţia de mers spre stanga;
c) oricare dintre randuri, cei care vor sa meargã înainte.
(3) Dacã în intersectie circula şi tramvaie, iar spaţiul dintre sina din dreapta şi trotuar nu permite circulaţia pe doua randuri, toţi conducãtorii de vehicule, indiferent de direcţia de deplasare, vor circula pe un singur rând, lãsând liber traseul tramvaiului.
(4) În cazul în care tramvaiul este oprit într-o statie fãrã refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie sa opreascã în ordinea sosirii, în spatele acestuia, şi sa-şi reia deplasarea numai dupã ce uşile tramvaiului au fost închise.
ART. 138
Schimbarea direcţiei de mers prin virare la dreapta sau la stanga este interzisã în locurile unde sunt instalate indicatoare cu aceasta semnificatie.
ART. 139
Dacã în apropierea unei intersectii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obliga sa se circule într-o anumitã direcţie, vehiculele trebuie sa fie conduse numai în direcţia sau direcţiile indicate.
ART. 140
Se interzice circulaţia participanţilor la trafic pe sectoarele de drum public la începutul cãrora sunt instalate indicatoare cu aceasta semnificatie.

§ 2. Semnalele conducãtorilor de vehicule

ART. 141
Conducãtorii de vehicule semnalizeaza cu mijloacele de avertizare sonora, luminoasa sau cu bratul, ori de câte ori este necesar, pentru evitarea unui pericol imediat.
ART. 142
(1) Mijloacele de avertizare sonora trebuie folosite de la o distanta de cel puţin 25 m fata de cei cãrora li se adreseazã, pe o durata de timp care sa asigure perceperea semnalului şi fãrã sa-i determine pe aceştia la manevre ce pot pune în pericol siguranta circulaţiei.
(2) Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonora nu poate fi folositã în zonele de acţiune a indicatorului "Claxonarea interzisã", cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 141.
(3) Se excepteazã de la alin. (2) autovehiculele prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanta de urgenta.
ART. 143
(1) Conducãtorii de vehicule sunt obligaţi ca de la lãsarea serii şi pana în zorii zilei, ziua când ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa, ori în alte condiţii care reduc vizibilitatea pe drumul public, precum şi în tuneluri, sa foloseascã instalatia de iluminare a vehiculului astfel:
a) luminile de poziţie sau de stationare, în timpul opririi pe partea carosabilã în afarã localitãţilor;
b) luminile de intalnire sau de drum, în mers, atât în localitãţi, cat şi în afarã acestora, dupã gradul de iluminare a drumului public, iar când ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa, ori în alte condiţii care reduc vizibilitatea pe drum, şi luminile de ceata.
(2) La apropierea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducãtorii acestora sunt obligaţi ca de la o distanta de cel puţin 200 m sa foloseascã luminile de intalnire concomitent cu reducerea vitezei.
(3) Semnalizarea prin schimbarea luminilor de intalnire cu cele de drum se foloseşte pe timp de noapte la intersectiile care nu sunt dirijate prin semnale luminoase sau de cãtre politisti, precum şi în condiţii de vizibilitate redusã.
ART. 144
Sunt obligaţi sa foloseascã ziua, permanent, luminile de intalnire:
a) conducãtorii motocicletelor şi ciclomotoarelor;
b) conducãtorii autovehiculelor care însoţesc coloane militare sau cortegii, transporta grupuri organizate de persoane şi cele care tracteaza alte vehicule sau care transporta mãrfuri şi produse periculoase.
ART. 145
(1) Conducãtorii de vehicule sunt obligaţi sa semnalizeze schimbarea direcţiei de deplasare, depãşirea, oprirea şi punerea în mişcare.
(2) Intenţia conducãtorilor de autovehicule de a schimba direcţia de mers, depãşirea şi oprirea se semnalizeaza prin punerea în funcţiune a luminii intermitente a semnalizatoarelor cu cel puţin 50 m în localitãţi şi 100 m în afarã localitãţilor, înainte de efectuarea manevrelor.
(3) Oprirea autovehiculelor pe partea carosabilã se semnalizeaza cu lumina roşie din spate.
ART. 146
Conducãtorii vehiculelor cu doua roti, precum şi ai celor cu tracţiune animala ori ai celor trase sau impinse cu mana semnalizeaza intenţia lor de a schimba direcţia de deplasare sau de a depãşi, cu bratul intins orizontal, cu cel puţin 25 m înainte de efectuarea manevrelor. Oprirea acestor vehicule se semnalizeaza prin balansarea bratului drept în plan vertical.
ART. 147
(1) Luminile de avarie se folosesc când vehiculul a rãmas în pana ori a fost avariat şi nu poate fi deplasat imediat în afarã partii carosabile.
(2) Luminile de avarie se utilizeazã şi în orice alte împrejurãri în care vehiculul imobilizat pe drumul public sau care se deplaseaza foarte lent constituie el însuşi un pericol pentru ceilalţi participanţi la trafic.
(3) Conducãtorii de autovehicule trebuie sa punã în funcţiune luminile de avarie, în mod succesiv, în ordinea opririi şi în cazul în care aceasta manevra este impusa de blocarea circulaţiei pe sensul de mers.
ART. 148
Se interzice deţinerea în autovehicule, montarea pe acestea sau folosirea în circulaţia pe drumurile publice a semnalelor speciale de avertizare luminoasa şi sonora, cu excepţia autovehiculelor prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanta de urgenta.

§ 3. Depãşirea

ART. 149
(1) Depãşirea vehiculelor se face numai pe partea stanga, în sensul de mers, cu excepţia celor ai cãror conducatori au semnalizat şi s-au încadrat corespunzãtor schimbãrii direcţiei de deplasare spre stanga şi a tramvaielor, care se depãşesc pe partea dreapta.
(2) Tramvaiele aflate în mers pot fi depasite şi pe partea stanga atunci când drumul public este cu sens unic sau când între sina din dreapta şi marginea drumului nu exista spaţiu suficient pentru depasire.
ART. 150
Conducãtorul de vehicul care efectueazã depãşirea este obligat:
a) sa se asigure ca cel care îl urmeazã sau îl preceda nu a semnalizat intenţia începerii unei manevre similare şi ca poate depãşi fãrã a pune în pericol sau stanjeni circulaţia din sens opus;
b) sa semnalizeze intenţia de efectuare a depãşirii;
c) sa pãstreze în timpul depãşirii o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depãşit;
d) sa reintre pe banda de circulaţie iniţialã dupã ce s-a asigurat ca poate efectua aceasta manevra în condiţii de siguranta pentru vehiculul depãşit şi pentru ceilalţi participanţi la trafic.
ART. 151
Conducãtorul de vehicul care urmeazã sa fie depãşit este obligat:
a) sa nu mãreascã viteza de deplasare;
b) sa circule cat mai aproape de marginea din dreapta a partii carosabile.
ART. 152
(1) Se interzice depãşirea vehiculelor:
a) în intersectii cu circulaţia nedirijata prin mijloace de semnalizare rutiera ori de cãtre politisti;
b) în apropierea varfurilor de rampa, când vizibilitatea este redusã sub 50 m;
c) în curbe şi în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusã sub 50 m;
d) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri şi în tuneluri. Prin excepţie, pot fi depasite în aceste locuri vehiculele cu tracţiune animala, motocicletele, ciclomotoarele şi bicicletele, dacã lungimea segmentului de vizibilitate a drumului este mai mare de 20 m, iar lãţimea drumului, de cel puţin 7 m;
e) pe treceri pentru pietoni semnalizate prin indicatoare şi marcaje;
f) pe treceri la nivel cu calea feratã curenta şi la mai puţin de 50 m de acestea;
g) în staţii de tramvai, atunci când acesta este oprit, iar statia nu este prevãzutã cu refugiu pentru pietoni;
h) în zona de acţiune a indicatorului "Depãşirea interzisã";
i) când pentru efectuarea manevrei se trece efectiv peste marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculele circula pe contrasens;
j) în situaţia când din sens opus se apropie un alt vehicul al cãrui conducãtor este obligat sa efectueze manevre de evitare pentru a nu intra în coliziune;
k) în locul unde s-a format o coloana de vehicule în asteptare, dacã prin aceasta se intra pe sensul opus de circulaţie.
(2) Se interzice depãşirea coloanei oficiale asigurate, înainte şi în urma, cu echipaje ale poliţiei.

§ 4. Trecerea pe lângã vehiculele care circula din sens opus

ART. 153
(1) La intalnirea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducãtorii acestora sunt obligaţi sa circule cat mai aproape de marginea din dreapta a partii carosabile, în sensul lor de mers.
(2) Dacã mersul înainte este obturat de un obstacol sau de prezenta altor participanţi la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, conducãtorul vehiculului este obligat sa reducã viteza şi, la nevoie, sa opreascã pentru a permite trecerea vehiculelor care circula din sens opus.
(3) Pe drumurile publice inguste, unde trecerea vehiculelor care circula din sensuri opuse, unele pe lângã altele, este imposibila sau periculoasa, conducãtorii acestora se vor conformã semnalizarii existente.
(4) Pe drumurile publice cu declivitati pronunţate, unde trecerea vehiculelor care circula din sensuri opuse, unele pe lângã altele, este imposibila sau periculoasa, cele care coboarã sunt obligate sa opreascã pentru a permite trecerea vehiculelor care urca.
(5) În cazurile prevãzute la alin. (3) şi (4), dacã unul dintre vehicule trebuie sa execute o manevra de mers înapoi, ansamblul de vehicule trece înaintea oricãrui alt vehicul, vehiculul greu înaintea celui uşor, iar autobuzul înaintea autovehiculului de transport mãrfuri.
(6) La vehiculele de aceeaşi categorie, obligaţia de a efectua o manevra de mers înapoi revine conducatorului care coboarã, cu excepţia cazului când este mai uşor şi exista condiţii pentru conducãtorul care urca sa execute aceasta manevra, mai ales atunci când se afla aproape de un refugiu.

§ 5. Viteza şi distanta între vehicule

ART. 154
(1) Conducãtorii de vehicule sunt obligaţi sa respecte viteza maxima admisã pe sectorul de drum pe care circula şi pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum şi cea impusa prin mijloacele de semnalizare.
(2) Nerespectarea regimului de viteza stabilit potrivit prezentului regulament se constata de cãtre politisti, cu mijloace tehnice certificate, în condiţiile legii.
ART. 155
(1) Limita maxima de viteza în localitãţi este de 50 km/h.
(2) Pe anumite sectoare de drum din interiorul localitãţilor, administratorul drumului poate stabili pentru autoturisme şi limite de viteza superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteza mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu acordul poliţiei.
(3) Pe anumite sectoare de drum din interiorul municipiilor şi oraşelor, ţinând seama de împrejurãri şi de intensitatea circulaţiei, administratorul drumului, cu acordul poliţiei, poate stabili şi limite de viteza inferioare, dar nu mai puţin de 30 km/h.
(4) Limitele maxime de viteza, în afarã localitãţilor, sunt:
a) pe autostrazi, 130 km/h;
b) pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E), 100 km/h;
c) pe celelalte categorii de drumuri, 90 km/h.
ART. 156
Vitezele maxime admise în afarã localitãţilor pentru categoriile de autovehicule prevãzute la art. 53 sunt:
a) 130 km/h pe autostrazi, 100 km/h pe drumurile expres sau naţionale europene (E) şi 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria A şi B;
b) 110 km/h pe autostrazi, 90 km/h pe drumurile expres sau naţionale europene (E) şi 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria C, D şi D1;
c) 90 km/h pe autostrazi, 80 km/h pe drumurile expres sau naţionale europene (E) şi 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile B1 şi C1;
d) 50 km/h, pentru tractoare şi ciclomotoare.
ART. 157
(1) Se interzice conducãtorilor de vehicule sa circule cu viteza sub limita minima admisã, sa reducã brusc viteza ori sa efectueze o oprire neasteptata, fãrã motiv întemeiat.
(2) Conducãtorul de vehicul este obligat, în funcţie de viteza cu care circula, sa pãstreze o distanta de siguranta fata de vehiculul ce-l preceda, pentru a putea evita o coliziune în cazul când conducãtorul acestuia reduce brusc viteza sau opreşte în mod neasteptat.
ART. 158
Conducãtorul de vehicul este obligat sa reducã viteza, dacã prevede un pericol, în urmãtoarele situaţii:
a) la trecerea prin intersectiile cu circulaţie nedirijata;
b) pe poduri, sub poduri sau în tuneluri;
c) în curbe periculoase sau lipsite de vizibilitate;
d) la trecerile la nivel cu calea feratã;
e) la trecerea pe lângã grupuri şi coloane, indiferent dacã acestea se afla în mers sau stationeaza;
f) la trecerea pe lângã animale;
g) în perimetrul pieţelor aglomerate;
h) atunci când circula din direcţie opusã tramvaielor, troleibuzelor sau autobuzelor oprite în staţii, pe drumurile cu o singura banda pe sens;
i) la depãşirea troleibuzelor şi autobuzelor oprite în staţii, precum şi a tramvaielor aflate în staţii prevãzute cu refugiu;
j) pe timp de ceata, ploaie torentiala sau ninsoare abundenta;
k) pe drumuri cu denivelari, semnalizate ca atare, precum şi pe cele acoperite cu polei, zapada, mazga sau piatra cubica umeda;
l) în zona de acţiune a indicatoarelor de avertizare "Copii" sau "Animale";
m) la trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare sau marcaje;
n) la schimbarea direcţiei de mers prin viraje;
o) atunci când autovehiculul care circula înaintea sa semnalizeaza intenţia de a schimba banda de circulaţie sau direcţia de deplasare.
ART. 159
Administratorul drumului public, cu acordul poliţiei, este obligat ca în locurile prevãzute la art. 158 sa instaleze indicatoare de avertizare şi sa ia mãsuri pentru realizarea de amenajãri rutiere care sa determine conducãtorii de vehicule sa reducã viteza de deplasare.

§ 6. Reguli referitoare la manevre în timpul mersului

ART. 160
(1) Conducãtorul de vehicul care intenţioneazã sa porneascã de pe loc sau sa opreascã, sa întoarcã, sa iasa dintr-un rând de vehicule stationate sau sa între într-un asemenea rând, sa vireze spre dreapta sau spre stanga pentru schimbarea benzii ori direcţiei de deplasare sau sa meargã înapoi este obligat sa efectueze aceste manevre numai dupã ce a semnalizat şi s-a asigurat ca o poate face fãrã a pune în pericol participanţii la trafic care îl urmeazã, îl preceda ori cu care urmeazã sa se intalneasca, ţinând seama de poziţia, direcţia şi viteza acestora.
(2) Semnalul dat trebuie menţinut pe intreaga durata a manevrei şi oprit de îndatã ce aceasta a fost efectuatã.
(3) În situaţiile în care exista benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea direcţiei de deplasare se face prin stanga, iar dacã exista un marcaj de ghidare, cu respectarea semnificatiei acestuia.
(4) Schimbarea direcţiei de mers spre stanga, în cazul autovehiculelor care intra într-o intersectie circulând pe acelaşi drum în aliniament, dar din sensuri opuse, se efectueazã prin stanga centrului intersectiei, fãrã intersectarea traiectoriei acestora.
(5) Amenajãrile rutiere sau obstacolele din zona mediana a partii carosabile se ocolesc prin partea dreapta.
ART. 161
Conducãtorul de vehicul care constata ca vehiculele care circula înaintea lui semnalizeaza intenţia de a schimba banda de circulaţie sau direcţia de deplasare este obligat sa asigure condiţiile pentru realizarea acestor manevre în deplina siguranta.
ART. 162
La apropierea de o statie de troleibuz sau autobuz prevãzutã cu alveola, din care conducãtorul unui astfel de vehicul semnalizeaza intenţia de a ieşi, conducãtorul de autovehicul care circula pe banda de lângã acostament sau bordura este obligat sa reducã viteza şi, la nevoie, sa opreascã pentru a-i permite reintrarea în trafic.
ART. 163
Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celãlalt prin manevra înainte şi înapoi sau prin viraj, conducãtorul acestuia este obligat sa semnalizeze şi sa se asigure ca din fata, din spate sau din lateral nu circula în acel moment nici un vehicul.
ART. 164
Se interzice întoarcerea vehiculului:
a) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia "Întoarcerea interzisã";
b) pe trecerile pentru pietoni;
c) în curbe şi alte locuri unde vizibilitatea este redusã sub 50 m;
d) în apropierea varfurilor de rampa sau la mai puţin de 50 m de o parte şi de alta a acesteia;
e) în locurile unde soliditatea drumului nu permite;
f) pe poduri, sub poduri, în tuneluri, pe viaducte şi pasaje denivelate;
g) pe trecerile la nivel cu calea feratã sau la mai puţin de 50 m de acestea;
h) pe drumurile cu sens unic;
i) în locurile unde oprirea este interzisã, cu excepţia intersectiilor.
ART. 165
(1) Se interzice mersul înapoi cu vehiculul:
a) în cazurile prevãzute la art. 164, cu excepţia lit. h);
b) pe o distanta mai mare de 50 m;
c) la ieşirea din garaje şi curţi ori alte spaţii laterale drumului.
(2) În cazul în care vizibilitatea în spate este împiedicatã, vehiculul poate fi manevrat înapoi numai atunci când conducãtorul acestuia este dirijat de persoane aflate în afarã vehiculului.
(3) Mersul înapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile speciale din dotare. Se recomanda dotarea autovehiculelor şi cu dispozitive sonore pentru semnalizarea acestei manevre.

§ 7. Intersectii şi obligaţia de a ceda trecerea

ART. 166
(1) Când doua vehicule se apropie simultan de o intersectie, venind de pe drumuri publice pe care nu sunt instalate indicatoare de prioritate, vehiculele care vin dinspre dreapta au prioritate de trecere.
(2) Are prioritate şi vehiculul care circula pe un drum public pe care este instalat indicatorul cu semnificatia "Drum cu prioritate" ori "Prioritate fata de circulaţia din sens invers" sau care se apropie de o intersectie unde este instalat indicatorul cu semnificatia "Intersectie cu un drum fãrã prioritate".
(3) Au prioritate de trecere autovehiculele prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanta de urgenta, precum şi tramvaiele în mişcare, cu respectarea celorlalte dispoziţii din prezentul regulament.
(4) Când doua vehicule urmeazã sa se intalneasca într-o intersectie dirijata prin indicatoare, venind de pe doua drumuri publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeaşi semnificatie, vehiculul care vine din dreapta are prioritate.
ART. 167
Nu are prioritate de trecere:
a) vehiculul care intra pe un drum public venind de pe un drum lateral, de categorie inferioarã;
b) vehiculul care intra într-o intersectie venind de pe un drum public pe care nu este instalat vreun indicator de prioritate, fata de vehiculele care circula dinspre dreapta;
c) vehiculul care circula pe un drum public pe care este instalat unul din indicatoarele cu semnificatia "Cedeazã trecerea" sau "Oprire";
d) vehiculul care intalneste indicatorul "Prioritate pentru circulaţia din sens invers";
e) vehiculul care intra într-o intersectie cu circulaţie în sens giratoriu fata de cel care circula în interiorul acesteia;
f) vehiculul care coboarã o panta fata de vehiculul care urca;
g) vehiculul care se pune în mişcare sau care iese din garaj, curte, gang fata de vehiculul care circula pe drumul public, indiferent de direcţia de deplasare. Se excepteazã autovehiculul din serviciile de transport public de persoane care se pune în mişcare din staţiile prevãzute cu alveole;
h) vehiculul care executa virajul spre stanga fata de cel care circula din sens opus, inclusiv atunci când circulaţia în intersectie este dirijata prin semnale luminoase;
i) tramvaiul care efectueazã virajul spre stanga fata de vehiculele care circula din sens opus, dacã semnalizarea rutiera din acea zona nu stabileşte o alta regula;
j) vehiculul care efectueazã un viraj spre stanga sau spre dreapta şi se intersecteazã cu un biciclist care circula pe o pista pentru biciclete, semnalizata ca atare.

§ 8. Trecerea la nivel cu calea feratã

ART. 168
(1) La trecerea la nivel cu calea feratã curenta, conducãtorul de vehicul este obligat sa circule cu viteza redusã şi sa se asigure ca din stanga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar.
(2) La traversarea caii ferate, pietonii sunt obligaţi sa se asigure ca din stanga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar.
ART. 169
(1) Conducãtorul de vehicul poate traversa calea feratã curenta prevãzutã cu bariere sau semibariere, dacã acestea sunt ridicate şi semnalele luminoase şi sonore nu funcţioneazã, iar semnalul cu lumina alba intermitenta cu cadenta lenta este în funcţiune.
(2) Când circulaţia la trecerea la nivel cu calea feratã curenta este dirijata de agenţi de cale feratã, conducãtorul de vehicul trebuie sa respecte semnalele acestora.
ART. 170
(1) Conducãtorul de vehicul este obligat sa opreascã atunci când:
a) barierele sau semibarierele sunt coborate, în curs de coborare sau ridicare;
b) semnalul cu lumini roşii şi/sau semnalul sonor sunt în funcţiune;
c) intalneste indicatorul "Trecerea la nivel cu calea feratã simpla, fãrã bariere", "Trecerea la nivel cu calea feratã dubla, fãrã bariere" sau "Oprire".
(2) Vehiculele trebuie sa opreascã, în ordinea sosirii, în dreptul indicatoarelor prevãzute la alin. (1) lit. c) sau, dupã caz, înaintea marcajului pentru oprire, în locul în care exista vizibilitate maxima asupra caii ferate ori înaintea barierelor sau semibarierelor, când acestea sunt închise, în curs de coborare sau ridicare.
ART. 171
(1) În cazul imobilizarii unui vehicul pe calea feratã, conducãtorul acestuia este obligat sa scoatã imediat pasagerii din vehicul şi sa elibereze platforma caii ferate, iar când nu este posibil, sa semnalizeze prezenta vehiculului cu orice mijloc adecvat.
(2) Participanţii la trafic, care se gãsesc în apropierea locului unde un vehicul a rãmas imobilizat pe calea feratã, sunt obligaţi sa acorde sprijin pentru scoaterea acestuia sau, când nu este posibil, pentru semnalizarea prezentei lui.
(3) Conducatorului de vehicul îi este interzis sa treacã sau sa ocoleasca porţile de gabarit instalate înaintea cãilor ferate electrificate, dacã înãlţimea sau incarcatura vehiculului atinge ori depãşeşte partea superioarã a portii.
ART. 172
(1) La intersectarea unui drum public cu o cale feratã industriala, accesul vehiculelor feroviare se face numai dupã semnalizarea corespunzãtoare şi din timp de cãtre cel puţin un agent de cale feratã.
(2) În cazul prevãzut la alin. (1), conducãtorii de vehicule sunt obligaţi sa se conformeze numai semnificatiei semnalelor agenţilor de cale feratã.

§ 9. Oprirea, stationarea şi parcarea

ART. 173
(1) În localitãţi vehiculele oprite sau stationate voluntar pe partea carosabilã trebuie aşezate cat mai aproape de marginea din dreapta a sensului de mers, paralel cu trotuarul sau cu axul drumului, pe un singur rând, dacã printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fãrã atas, ciclomotoarele şi bicicletele pot fi oprite sau stationate cel mult doua, una lângã alta.
(2) Pe drumurile cu sens unic, oprirea sau stationarea voluntara a vehiculelor este permisã şi pe partea stanga, dacã rãmâne libera cel puţin o banda de circulaţie.
(3) În afarã localitãţilor oprirea sau stationarea voluntara a vehiculelor se face în afarã partii carosabile, iar atunci când nu este posibil, cat mai aproape de marginea din dreapta drumului, paralel cu axul acestuia.
ART. 174
Se interzice oprirea voluntara a vehiculelor:
a) în zona de acţiune a indicatorului "Oprirea interzisã" şi a marcajului cu semnificatia de interzicere a opririi;
b) la o distanta mai mica de 50 m de o trecere la nivel cu calea feratã;
c) pe poduri, pe şi sub pasaje denivelate, pe viaducte şi în tuneluri;
d) în curbe şi în alte locuri cu vizibilitate redusã sub 50 m;
e) în locul unde este instalat indicatorul "Trecere pentru pietoni" sau pe marcajele de traversare pentru pietoni ori la mai puţin de 25 m înainte şi dupã acestea;
f) în intersectii, inclusiv cele cu sens giratoriu, precum şi în zona de preselecţie unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanta mai mica de 5 m de coltul intersectiei;
g) la mai puţin de 25 m de indicatorul statiei pentru mijloacele de transport public de persoane;
h) în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilã, dacã prin aceasta se stanjeneste circulaţia a doua vehicule venind din sensuri opuse, precum şi în dreptul marcajului continuu, în cazul în care conducãtorii celorlalte vehicule care circula în acelaşi sens ar fi obligaţi, din aceasta cauza, sa treacã peste acest marcaj;
i) pe sectoarele de drum unde este instalat indicatorul cu semnificatia "Depãşirea interzisã";
j) în dreptul unui indicator sau semnal luminos, dacã prin aceasta se impiedica observarea lor;
k) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificatia "Drum ingustat", "Prioritate pentru circulaţia din sens invers" sau "Prioritate fata de circulaţia din sens invers";
l) pe pistele obligatorii pentru pietoni şi/sau biciclisti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare;
m) pe platforma caii ferate sau de tramvai ori în apropierea acestora, dacã circulaţia vehiculelor pe sine ar putea fi stanjenita sau împiedicatã;
n) pe autostrazi, pe drumurile expres şi pe cele naţionale europene (E).
ART. 175
Se interzice stationarea voluntara a vehiculelor:
a) în toate cazurile în care este interzisã oprirea voluntara;
b) în zona de acţiune a indicatorului cu semnificatia "Stationarea interzisã" şi a marcajului cu semnificatia de interzicere a stationarii;
c) pe drumurile publice cu o latime mai mica de 6 m;
d) în dreptul cãilor de acces care deservesc proprietãţile alãturate drumurilor publice;
e) pe partea carosabilã a drumurilor naţionale. În cazul în care nu este posibila scoaterea vehiculelor în afarã partii carosabile, acestea vor stationa cat mai aproape de marginea drumului;
f) în pante şi în rampe;
g) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia "Stationare alternanta", în alta zi sau perioada decât cea permisã, sau indicatorul cu semnificatia "Zona de stationare cu durata limitatã" peste durata stabilitã.
ART. 176
(1) Orice vehicul care stationeaza pe timp de noapte pe partea carosabilã a unui drum public, acolo unde stationarea este permisã, trebuie sa fie semnalizat cu lanterne de poziţie, dacã locul de stationare nu este iluminat.
(2) Se interzice stationarea pe drumurile publice în timpul nopţii a tractoarelor, maşinilor şi utilajelor agricole, remorcilor, vehiculelor cu tracţiune animala ori a celor trase sau impinse cu mana.
ART. 177
(1) Se interzice oprirea sau stationarea pe trotuare. Autoritatea competenta poate permite oprirea sau stationarea, parţial sau total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar în lipsa acestuia, numai dacã rãmâne liber cel puţin un culoar de minimum 1,5 m latime înspre marginea opusã partii carosabile, pentru circulaţia pietonilor.
(2) Sunt exceptate de la prevederile art. 174 şi 175 autovehiculele prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanta de urgenta.
ART. 178
(1) Se interzice conducatorului de autovehicul şi pasagerilor ca în timpul opririi sau stationarii sa deschidã sau sa lase deschise uşile acestuia ori sa coboare fãrã sa se asigure ca nu creeazã un pericol pentru circulaţie.
(2) Conducãtorul care stationeaza cu autovehiculul trebuie sa opreascã motorul, sa introducã maneta într-o treapta de viteza ori în treapta de parcare, sa punã în funcţiune dispozitivele de franare, de stationare şi antifurt şi sa incuie uşile.
(3) Conducãtorul care stationeaza cu autovehiculul în panta sau în rampa, în afarã obligaţiilor prevãzute la alin. (1), trebuie sa bracheze rotile spre trotuar sau spre un obstacol aflat la marginea drumului.
ART. 179
Parcarea vehiculelor este permisã numai în locurile special destinate acestui scop, semnalizate prin indicatoare sau marcaje. În aceste locuri vehiculele vor trebui aşezate unul lângã altul, conducãtorii lor având obligaţia sa respecte şi celelalte reguli stabilite pentru stationare.

§ 10. Alte obligaţii şi interdicţii pentru conducãtorii de autovehicule şi tramvaie

ART. 180
Conducãtorul de autovehicul sau tramvai este obligat:
1. Sa aibã asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare şi, dupã caz, atestatul profesional, precum şi celelalte documente prevãzute de legislaţia în vigoare.
2. Sa circule numai pe sectoarele de drum pe care îi este permis accesul şi sa respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate admise de autoritatea competenta pentru autovehiculele conduse.
3. Sa verifice funcţionarea sistemului de lumini şi semnalizare, a instalaţiei de climatizare, sa menţinã permanent curate parbrizul, luneta şi geamurile laterale ale autovehiculului, precum şi placutele cu numãrul de înmatriculare sau înregistrare ale autovehiculului şi remorcii.
4. Sa aibã în autovehicul trusa medicalã de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante şi stingator de incendiu omologate.
5. Sa transporte poliţiştii, la cererea acestora, pentru luarea de mãsuri legale ce nu suferã amânare şi nu pot fi aduse la îndeplinire altfel.
6. Sa opreascã imediat autovehiculul la semnalele regulamentare ale politistilor de frontiera, aflaţi în zona de competenta.
7. Sa acorde prioritate pietonilor angajaţi în traversarea drumurilor publice, pe trecerile marcate sau semnalizate cu indicator. Atunci când drumul este prevãzut cu cel puţin doua benzi de circulaţie pe sens, conducãtorul de autovehicul sau tramvaie trebuie sa acorde prioritate de trecere pietonilor angajaţi în traversare pe sensul lui de mers.
8. Sa sesizeze cea mai apropiatã unitate de poliţie imediat ce ia cunostinta despre existenta, pe drumul public pe care a circulat, a obstacolelor sau surparilor de natura a pune în pericol siguranta circulaţiei.
9. Sa inmaneze, la cerere, politistului documentele prevãzute la pct. 1, precum şi cele referitoare la bunurile transportate.
Certificatele de înregistrare ale autovehiculelor aparţinând Ministerului Apãrãrii Naţionale şi documentele referitoare la natura şi greutatea bunurilor transportate cu aceste autovehicule sunt exceptate de la controlul politistilor.
10. Sa se prezinte în termen la unitatea de poliţie care l-a invitat, pentru soluţionarea oricãrei probleme legate de calitatea de conducãtor de autovehicul sau de deţinãtor de vehicul înmatriculat sau înregistrat.
11. Sa permitã controlul stãrii tehnice a vehiculului, precum şi al bunurilor transportate, în condiţiile legii.
12. Sa conducã în asa fel încât sa nu stropeasca pe ceilalţi participanţi la trafic.
13. Sa opreascã motorul şi sa semnalizeze autovehiculul imobilizat în pasaje subterane sau tuneluri.
14. Sa ia toate mãsurile pentru înlãturarea defectiunilor survenite pe parcursul deplasarii, atunci când autovehiculul nu mai îndeplineşte condiţiile tehnice, iar dacã nu le poate remedia pe loc, sa se deplaseze la cea mai apropiatã unitate de depanare, cu o viteza care sa îi asigure evitarea oricãrui accident.
15. Sa ajute la scoaterea de pe partea carosabilã sau la deplasarea lângã bordura sau acostament a autovehiculului rãmas în pana sau avariat într-un accident.
16. Sa dea intaietate, la alimentarea cu combustibil, autovehiculelor prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanta de urgenta.
17. Sa se prezinte la verificarea medicalã sau psihologicã la solicitarea poliţiei ori periodic, potrivit legii.
18. Sa aplice pe parbrizul şi pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit pentru conducãtorii de autovehicule incepatori, dacã are o vechime în conducere sub 1 an.
ART. 181
Se interzice conducatorului de autovehicul sau tramvai:
1. Sa conducã autovehiculul sau tramvaiul dupã ce a consumat bãuturi alcoolice, produse sau substanţe stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora, precum şi în cazul în care este bolnav, rãnit sau într-o stare avansatã de oboseala, de natura a pune în pericol siguranta circulaţiei.
2. Sa transporte în autovehicul sau tramvai mai multe persoane decât numãrul de locuri stabilite în certificatul de înmatriculare sau înregistrare.
3. Sa transporte persoane în stare de ebrietate pe motocicleta sau în cabina ori în caroseria autovehiculului destinat transportului de mãrfuri.
4. Sa transporte persoane în caroseria autobasculantei, pe autocisterna, pe platforma, deasupra încãrcãturii, pe pãrţile laterale ale caroseriei, sau persoane care stau în picioare în caroseria autocamionului, pe scãri şi în remorca, cu excepţia celei special amenajate pentru transportul persoanelor.
5. Sa transporte copii în varsta de pana la 12 ani pe scaunul din fata al autovehiculului, chiar dacã sunt ţinuţi în brate de persoane majore.
6. Sa transporte în şi pe autoturism obiecte a cãror lungime sau latime depãşeşte, împreunã cu incarcatura, dimensiunile acestuia.
7. Sa deschidã uşile autovehiculului sau tramvaiului în timpul mersului, sa porneascã de pe loc cu uşile deschise.
8. Sa aibã în timpul mersului preocupãri de natura a-i distrage în mod periculos atenţia ori sa foloseascã instalaţii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea în siguranta, a lui şi a celorlalţi participanţi la trafic.
9. Sa între pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roti sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabilã ori din care cad sau se scurg produse, substanţe sau materiale ce pot pune în pericol siguranta circulaţiei.
10. Sa aplice pe parbriz, luneta sau pe geamurile laterale afişe, reclame publicitare sau înscrisuri de natura a conferi libera trecere, acces sau prioritate în circulaţia pe drumurile publice, cu excepţia autovehiculelor aparţinând medicilor avizaţi de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei şi a celor destinate transportului copiilor şi persoanelor cu handicap, care vor avea aplicate în coltul din stanga jos al parbrizului semnul distinctiv stabilit de acest minister.
11. Sa aibã aplicate folii sau accesorii pe parbrize, luneta ori pe geamurile laterale ce restrang sau estompeaza vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cat şi din exterior, ori sa împiedice sau sa diminueze eficacitatea dispozitivelor de iluminare şi semnalizare luminoasa ori citirea numãrului de înmatriculare.
12. Sa lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comanda.
13. Sa foloseascã în mod abuziv mijloacele de avertizare sonora.
14. Sa circule cu autovehiculul cu masa totalã maxima autorizata mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu zapada, gheaţa sau polei, fãrã a avea montate pe roti lanturi sau alte echipamente antiderapante omologate, în perioadele şi pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor şi locuinţei.
15. Sa circule având montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevãzute în certificatul de înmatriculare ori care prezintã taieturi sau rupturi ale cordului sau sunt uzate peste limita admisã.
16. Sa foloseascã un autovehicul care emana noxe peste limita legalã admisã ori al cãrui zgomot în mers sau stationare depãşeşte pragul fonic prevãzut de lege.
17. Sa circule cu autovehiculul având placutele cu numerele de înmatriculare deteriorate ori neconforme cu standardul.
18. Sa sãvârşeascã acte sau gesturi obscene, sa profereze injurii, sa adreseze expresii jignitoare sau vulgare, sa ameninte cu acte de violenta pe ceilalţi participanţi la trafic, de natura sa provoace indignarea ori sa lezeze demnitatea şi onoarea acestora.
19. Sa circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei.

§ 11. Transportul de mãrfuri şi persoane

ART. 182
(1) Varsta minima a conducatorului de vehicule angajat în transportul de mãrfuri este dupã cum urmeazã:
a) 18 ani, pentru vehicule sau ansambluri de vehicule, având masa maxima totalã autorizata de pana la 7,5 tone;
b) 21 de ani pentru alte vehicule sau 18 ani dacã persoana în cauza deţine un atestat profesional care sa confirme ca a absolvit un curs de calificare pentru conducãtorii de vehicule destinate transportului rutier de mãrfuri.
(2) Conducãtorul de vehicul angajat în transportul public de persoane trebuie sa aibã cel puţin 21 de ani împliniţi. În cazul în care conducãtorul de vehicul angajat în transportul public de persoane circula pe rute care depãşesc 50 de km trebuie sa îndeplineascã în plus şi una din urmãtoarele condiţii:
a) sa fi condus cel puţin un an vehicule cu masa totalã maxima autorizata mai mare de 3,5 tone, destinate transportului de mãrfuri;
b) sa fi condus cel puţin un an vehicule destinate transportului public de persoane pe rute ce nu depãşesc 50 de km, dacã autoritatea competenta considera experienta astfel dobandita ca fiind suficienta;
c) sa detina un atestat profesional care sa confirme ca a absolvit un curs de calificare pentru conducãtorii de vehicule utilizate în transportul public de persoane.
(3) Conducãtorul vehiculului care efectueazã transport de mãrfuri sau public de persoane trebuie sa respecte, pe lângã condiţiile prevãzute în prezentul regulament, timpii de conducere, de repaus şi de odihna stabiliţi prin reglementãrile interne şi internaţionale în vigoare.
ART. 183
(1) Incarcatura unui autovehicul trebuie sa fie asezata şi, la nevoie, astfel fixatã încât:
a) sa nu punã în pericol persoane ori sa nu cauzeze daune proprietãţii publice sau private;
b) sa nu stânjeneascã vizibilitatea conducatorului sau sa pericliteze stabilitatea ori conducerea vehiculului;
c) sa nu fie tarata, sa nu se scurgã ori sa nu cada pe drum;
d) sa nu mascheze dispozitivele de semnalizare, catadioptrii şi placutele cu numerele de înmatriculare sau înregistrare, iar în cazul vehiculelor fãrã motor, semnalele fãcute cu bratele de conducãtorul acestora;
e) sa nu provoace zgomot care sa jeneze conducãtorul, participanţii la trafic ori sa sperie animalele şi sa nu producã praf sau mirosuri pestilentiale.
(2) Lanţurile, cablurile, prelatele şi alte accesorii ce servesc la asigurarea sau protecţia încãrcãturii trebuie sa o fixeze cat mai bine de vehicul şi sa nu constituie, ele însele, un pericol pentru siguranta circulaţiei.
(3) Incarcatura care consta în materiale sau produse ce se pot imprastia în timpul mersului trebuie acoperitã cu o prelata. Când incarcatura consta în obiecte mari ori grele, aceasta trebuie fixatã pentru a nu se deplasa, pe timpul transportului şi a nu depãşi gabaritul vehiculului.
ART. 184
Conducãtorul autovehiculului şi tramvaiului care efectueazã transport public de persoane este obligat:
a) sa opreascã pentru urcarea sau coborârea pasagerilor numai în staţiile semnalizate ca atare, cu excepţia transportului public de persoane în regim de taxi;
b) sa deschidã uşile numai dupã ce autovehiculul a fost oprit în statie;
c) sa inchida uşile numai dupã ce pasagerii au coborat ori au urcat;
d) sa repuna în mişcare autovehiculul sau tramvaiul din statie dupã ce a semnalizat intenţia şi s-a asigurat ca poate efectua, în siguranta, aceasta manevra.
ART. 185
Se interzice cãlãtorilor:
a) sa urce, sa coboare, sa ţinã deschise ori sa forteze deschiderea uşilor în timpul mersului autovehiculului;
b) sa calatoreasca pe scãri sau pe pãrţile exterioare ale caroseriei unui autovehicul;
c) sa arunce din autovehicul orice fel de obiecte sau substanţe.

§ 12. Remorcarea

ART. 186
(1) Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singura remorca. Se excepteazã autotractorul care poate tracta doua remorci, precum şi autovehiculele amenajate pentru formarea unui autotren de transport persoane în localitãţile turistice, cu condiţia ca acesta sa nu fie mai lung de 25 m şi sa nu circule cu viteza mai mare de 25 km/h.
(2) Autobuzul poate tracta numai o remorca pentru bagaje.
(3) Motocicleta fãrã atas, precum şi bicicleta pot tracta o remorca uşoarã având o singura axa.
ART. 187
Cuplarea unui vehicul cu una sau doua remorci, pentru formarea unui ansamblu de vehicule, se poate efectua numai dacã:
a) elementele care compun dispozitivul de cuplare sunt omologate şi compatibile;
b) ansamblul de vehicule poate realiza raza minima de virare a autovehiculului tragator;
c) dimensiunile ansamblului de vehicule nu depãşesc limitele prevãzute de lege;
d) elementele de cuplare ale echipamentelor de franare şi de iluminare şi semnalizare luminoasa sunt compatibile;
e) caroseriile vehiculelor care compun ansamblul de vehicule nu se ating la trecerea peste denivelari, la efectuarea virajelor sau la schimbarea direcţiei de mers.
ART. 188
(1) În cazul rãmânerii în pana a autovehiculelor ori remorcilor, conducãtorii acestora sunt obligaţi sa le scoatã imediat în afarã partii carosabile sau, dacã nu este posibil, sa le deplaseze lângã bordura ori acostament, asezandu-le paralel cu axul drumului şi luând mãsuri pentru remedierea defectiunilor sau, dupã caz, de remorcare.
(2) Autovehiculele sau remorcile cu defectiuni la sistemul de iluminare şi semnalizare luminoasa nu pot fi conduse sau remorcate, pe timpul nopţii sau în condiţii de vizibilitate redusã, fãrã sa aibã în funcţiune, obligatoriu pe partea stanga, în fata, o lumina de intalnire şi, în spate, una de poziţie.
ART. 189
(1) Dacã autovehiculele ori remorcile imobilizate pe partea carosabilã a drumului nu pot fi deplasate, conducãtorii acestora sunt obligaţi sa punã în funcţiune luminile de avarie şi sa instaleze triunghiul de presemnalizare.
(2) Triunghiul de presemnalizare se instaleaza în spatele vehiculului şi pe aceeaşi banda, la o distanta de cel puţin 30 m de acesta, astfel încât sa poatã fi vãzut de conducãtorii care se apropie. În localitãţi, atunci când circulaţia este intensa, triunghiul de presemnalizare se poate aseza la o distanta mai mica sau chiar pe vehicul, astfel încât, şi în aceasta situaţie, sa poatã fi observat din spate.
(3) Dacã vehiculul nu este dotat cu lumini de avarie sau acestea sunt defecte, conducãtorul poate folosi, pe timpul nopţii ori în condiţii de vizibilitate redusã, o lampa portativa cu lumina galbena intermitenta, care se instaleaza la partea din spate a vehiculului.
(4) Se interzice folosirea triunghiului de presemnalizare sau a luminilor de avarie în mod nejustificat sau pentru a simula o ramanere în pana în locurile unde oprirea ori stationarea sunt interzise.
(5) În cazul caderii din vehicule, pe partea carosabilã, a unei pãrţi din incarcatura care constituie un obstacol ce nu poate fi înlãturat imediat, conducãtorul este obligat sa-l semnalizeze cu unul din mijloacele prevãzute la alin. (1)-(3).
ART. 190
(1) Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea urmãtoarelor reguli:
a) conducãtorii autovehiculelor tragator şi, respectiv, remorcat, trebuie sa posede permise de conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule;
b) autovehiculul tragator sa nu remorcheze un autovehicul mai greu decât masa lui proprie, cu excepţia cazului când remorcarea se efectueazã de cãtre un autovehicul destinat special depanarii;
c) remorcarea trebuie sa se realizeze prin intermediul unei bare metalice în lungime de cel mult 4 m. Autoturismul al cãrui echipament de franare nu este defect poate fi remorcat cu o legatura flexibila omologata, în lungime de 3-5 m. Bara sau legatura flexibila trebuie fixatã la elementul de remorcare cu care este prevãzut autovehiculul tragator;
d) conducãtorul autovehiculului remorcat este obligat sa semnalizeze corespunzãtor semnalelor efectuate de conducãtorul autovehiculului tragator. Atunci când sistemul de iluminare şi semnalizare nu funcţioneazã, este interzisã remorcarea acestuia pe timpul nopţii şi în condiţii de vizibilitate redusã, iar ziua poate fi remorcat dacã pe partea din spate are aplicatã inscripţia "Fãrã semnalizare", precum şi indicatorul "Alte pericole".
(2) Dacã remorcarea se realizeazã prin suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platforma de remorcare a partii din fata a autovehiculului remorcat, atunci în acesta nu trebuie sa se afle nici o persoana.
(3) Se interzice remorcarea unui autovehicul cu doua roti cu sau fãrã atas, a autovehiculului al cãrui sistem de direcţie nu funcţioneazã sau care nu este înmatriculat ori înregistrat sau când drumul este acoperit cu polei, gheaţa sau zapada. Se interzice şi remorcarea a doua sau mai multe autovehicule, a carutelor, a vehiculelor care în mod normal sunt trase sau impinse cu mana ori a utilajelor agricole.
(4) Conducãtorul poate impinge sau tracta, cu propriul autovehicul, în situaţii deosebite, pe distanţe scurte, un alt automobil pentru a-i pune motorul în funcţiune sau pentru a efectua scurte manevre, fãrã a pune în pericol siguranta deplasarii celorlalţi participanţi la trafic.

§ 13. Zona rezidentiala şi pietonala

ART. 191
(1) În zona rezidentiala, semnalizata ca atare, pietonii pot folosi toatã lãţimea partii carosabile, iar jocul copiilor este permis.
(2) Conducãtorii de vehicule sunt obligaţi sa circule cu o viteza maxima de 20 km/h, sa nu staţioneze sau sa parcheze vehiculul în afarã spaţiilor anume destinate şi semnalizate ca atare, sa nu stânjeneascã sau sa împiedice circulaţia pietonilor chiar dacã, în acest scop, trebuie sa opreascã.
ART. 192
În zona pietonala, semnalizata ca atare, conducãtorul poate intra numai dacã locuieşte în zona sau presteazã servicii publice "din poarta în poarta" şi nu are alta posibilitate de acces. Acesta este obligat sa circule cu viteza maxima de 5 km/h, sa nu stânjeneascã sau sa împiedice circulaţia pietonilor şi, dacã este necesar, sa opreascã.
ART. 193
La ieşirea din zonele prevãzute la art. 191 şi 192, conducãtorii de vehicule sunt obligaţi sa acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersecteazã.

SECŢIUNEA a 4-a
Reguli pentru alţi participanţi la trafic

§ 1. Circulaţia bicicletelor

ART. 194
(1) Bicicletele şi, respectiv, ciclomotoarele trebuie sa fie conduse pe drumul public numai pe un singur rând.
(2) Dacã pe direcţia de deplasare exista o pista pentru biciclete, semnalizata ca atare, conducãtorii vehiculelor prevãzute la alin. (1) sunt obligaţi sa circule numai pe aceasta pista.
(3) Copiii care nu au împlinit varsta de 14 ani pot conduce biciclete numai pe drumurile cu circulaţie redusã.
(4) Persoana care conduce ciclomotoare pe drumurile publice trebuie sa aibã varsta de cel puţin 16 ani împliniţi.
(5) Se recomanda ca, în circulaţia pe drumurile publice, biciclistul sa poarte casca de protecţie omologata.
ART. 195
Se interzice conducãtorilor vehiculelor prevãzute la art. 194:
a) sa circule pe sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul având semnificatia "Accesul interzis bicicletelor";
b) sa invete sa conducã biciclete sau ciclomotoare pe drumurile intens circulate;
c) sa circule fãrã a tine cel puţin o mana pe ghidon şi ambele picioare pe pedale;
d) sa circule în paralel, în afarã competiţiilor sportive organizate;
e) sa circule în timp ce se afla sub influenta bãuturilor alcoolice;
f) sa se ţinã de un vehicul aflat în mers ori sa fie remorcat de un alt vehicul sau impins ori tras de o persoana aflatã într-un vehicul;
g) sa transporte o alta persoana, cu excepţia copilului pana la 7 ani şi numai dacã vehiculul are montat în fata un suport special;
h) sa circule pe partea carosabilã în aceeaşi direcţie de mers, când exista o cale laterala, o poteca sau un acostament practicabil, ce pot fi folosite;
i) sa transporte sau sa traga orice fel de obiecte care, prin volumul ori greutatea lor, stanjenesc sau pericliteazã conducerea vehiculului ori circulaţia celorlalţi participanţi la trafic;
j) sa circule pe trotuare ori pe aleile din parcuri sau grãdini publice, cu excepţia cazurilor când nu stanjenesc circulaţia pietonilor;
k) sa circule pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusã, fãrã sa îndeplineascã condiţiile prevãzute la art. 17 şi 18;
l) sa circule atunci când partea carosabilã este acoperitã cu polei, gheaţa sau zapada.

§ 2. Insotirea animalelor

ART. 196
Animalele de povara, de tracţiune ori de calarie, precum şi alte animale izolate sau în turma trebuie sa aibã un insotitor în varsta de cel puţin 14 ani împliniţi, care sa nu aibã afecţiuni de natura sa îi diminueze capacitatile psihomotorii.
ART. 197
(1) Animalele de povara, de tracţiune ori de calarie, precum şi animalele în turma nu pot fi conduse pe autostrazi, pe drumurile naţionale, în municipii şi oraşe, precum şi pe drumurile la începutul cãrora exista indicatoare care le interzic accesul, cu excepţia animalelor de calarie aparţinând poliţiei şi jandarmeriei.
(2) În cazurile prevãzute la alin. (1), administratorul drumului public este obligat sa amenajeze drumuri laterale destinate circulaţiei acestora, potrivit competentelor stabilite prin lege.
(3) Dacã turmele sau grupurile mai mici de animale nu pot fi conduse decât pe trasee în care se includ şi drumuri modernizate, acestea trebuie transportate în vehicule special amenajate.
(4) Animalele pot fi conduse şi pe drumurile publice, altele decât cele prevãzute la alin. (1) şi (3), dacã în sensul de mers nu exista o alta cale care poate fi folositã.
(5) Atunci când sunt conduse pe drumul public, animalele şi insotitorii acestora trebuie sa circule pe acostamentul din partea stanga a drumului, în sensul de mers, iar când acesta nu exista, cat mai aproape de marginea din stanga a partii carosabile.
ART. 198
Persoana prevãzutã la art. 196 este obligatã:
a) sa ia mãsurile necesare ca, pe timpul deplasarii pe drum, animalele sa nu împiedice circulaţia celorlalţi participanţi la trafic;
b) sa fractioneze turma în grupuri compacte şi de dimensiuni reduse, lãsând între ele intervale suficient de mari pentru a permite depãşirea lor de cãtre ceilalţi participanţi la trafic;
c) sa nu lase nesupravegheate animalele;
d) sa asigure traversarea drumurilor naţionale numai prin locurile special amenajate;
e) sa poarte, pe timpul nopţii sau în orice alte situaţii când vizibilitatea este redusã, un dispozitiv cu lumina vizibila din ambele direcţii;
f) sa nu organizeze şi sa nu participe la intreceri cu animale, pe drumurile publice.

§ 3. Circulaţia vehiculelor cu tracţiune animala şi a celor trase sau impinse cu mana

ART. 199
Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculul cu tracţiune animala trebuie sa îndeplineascã condiţiile prevãzute la art. 19, sa fie înregistrat şi sa aibã un conducãtor în varsta de cel puţin 16 ani împliniţi, care sa nu aibã afecţiuni de natura sa îi diminueze capacitatile psihomotorii.
ART. 200
(1) Vehiculul cu tracţiune animala nu poate fi condus pe autostrazi, drumuri naţionale, în municipii, precum şi pe drumurile la începutul cãrora exista indicatoare care îi interzic accesul.
(2) În cazurile prevãzute la alin. (1), administratorul drumului public este obligat sa amenajeze drumuri laterale destinate circulaţiei vehiculelor cu tracţiune animala, potrivit competentelor stabilite prin lege.
ART. 201
Conducãtorul vehiculului cu tracţiune animala este obligat:
a) sa cunoascã şi sa respecte semnificatia semnalelor, indicatoarelor şi marcajelor rutiere;
b) sa conducã animalele astfel încât acestea sa nu constituie un pericol pentru el şi ceilalţi participanţi la trafic;
c) sa opreascã sau sa staţioneze numai pe acostament, iar în lipsa acestuia, în afarã partii carosabile. Pe timpul opririi sau stationarii, animalele trebuie sa fie legate astfel încât acestea sa nu poatã intra pe partea carosabilã.
ART. 202
(1) Se interzice conducatorului vehiculului cu tracţiune animala:
a) sa circule fãrã sa aibã asupra lui actul de identitate, certificatul de înregistrare, iar pe vehicul aplicatã placuta cu numãrul de înregistrare;
b) sa conducã în timp ce se gãseşte sub influenta bãuturilor alcoolice;
c) sa schimbe direcţia de mers fãrã a semnaliza cu bratul şi a se asigura ca din fata sau din spate nu circula vehicule cãrora le poate pune în pericol siguranta deplasarii;
d) sa circule pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusã, fãrã ca vehiculul sa aibã în fata un dispozitiv cu lumina alba sau galbena şi în spate un dispozitiv cu lumina roşie, amplasate pe partea laterala stanga, ori un dispozitiv cu lumina vizibila din ambele direcţii;
e) sa pãrãseascã vehiculul sau animalele ori sa doarma în timpul mersului;
f) sa transporte obiecte care depãşesc în lungime, latime sau înãlţime vehiculul, dacã incarcatura nu este semnalizata ziua cu un stegulet de culoare roşie, iar noaptea sau în condiţii de vizibilitate redusã cu un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, montat în partea din spate a încãrcãturii;
g) sa circule cu animale ce însoţesc vehiculul, dacã acestea nu sunt legate la partea din spate a vehiculului sau cat mai aproape de partea dreapta a acestuia;
h) sa între cu vehiculul murdar de noroi pe drumurile modernizate sau pietruite;
i) sa transporte în vehicule persoane aflate în picioare;
j) sa abandoneze vehiculul pe drumurile publice.
(2) Conducãtorul de trasura care efectueazã transport public de persoane este obligat sa circule în condiţiile stabilite în licenta de autoritatea competenta.
ART. 203
Conducerea pe drumurile publice a vehiculelor trase sau impinse cu mana se face, de regula, pe trotuare sau acostament, iar în lipsa acestora, numai pe partea stanga a drumului şi nu poate fi încredinţatã minorilor care nu au împlinit varsta de 14 ani şi nici celor care au afecţiuni de natura sa le diminueze capacitatile psihomotorii.
ART. 204
Se interzice conducatorului vehiculului tras sau impins cu mana:
a) sa circule pe autostrazi;
b) sa circule pe drumurile naţionale, atunci când în afarã partii carosabile exista spaţiu pentru circulaţia acestora sau drumuri laterale;
c) sa circule, pe timp de noapte ori ziua când vizibilitatea este redusã, pe partea stanga a drumului fãrã sa aibã asupra sa o sursa de lumina vizibila din ambele direcţii;
d) sa traverseze drumurile publice prin alte locuri decât cele prevãzute pentru pietoni.

§ 4. Circulaţia pietonilor

ART. 205
(1) Pietonii trebuie sa circule numai pe trotuare sau pe pistele special amenajate.
(2) În afarã localitãţilor, pietonul trebuie sa circule pe potecile laterale sau acostamentele drumurilor publice, iar în lipsa acestora, cat mai aproape de marginea din stanga partii carosabile, în sensul lui de mers.
(3) Traversarea drumului public de cãtre pieton se face perpendicular pe axul acestuia, numai prin locurile marcate ori/şi semnalizate cu indicatoare, iar în localitãţi, în lipsa acestora, pe la coltul strazii, dupã ce s-a asigurat ca o poate face în siguranta pentru el şi ceilalţi participanţi la trafic.
(4) Dispoziţiile referitoare la pietoni se aplica şi persoanelor care imping sau trag un vehicul pentru copii, bolnavi ori infirmi, celor care se deplaseaza pe lângã o bicicleta sau ciclomotor şi persoanelor cu handicap locomotor care se deplaseaza într-un scaun rulant acţionat de ei înşişi ori care circula cu viteza redusã, precum şi celor care folosesc patine sau alte dispozitive cu rotile.
ART. 206
Se recomanda ca, pe timp de noapte, pietonul care circula pe partea carosabilã a drumului sa poarte, aplicate pe îmbrãcãminte, accesorii reflectorizante sau sa poarte o sursa de lumina vizibila din ambele sensuri.
ART. 207
Se interzice pietonilor:
a) sa circule pe autostrazi;
b) sa circule pe partea carosabilã a drumului public dacã exista amenajãri rutiere destinate circulaţiei acestora;
c) sa traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise ori prin locurile permise, în fuga şi/sau fãrã sa se asigure;
d) sa prelungeascã timpul de traversare a drumului public, sa întârzie ori sa se opreascã fãrã motiv;
e) sa ocupe partea carosabilã în scopul împiedicãrii circulaţiei;
f) sa se angajeze în traversarea drumului public atunci când se apropie un autovehicul dintre cele prevãzute la art. 32 alin. (1) din ordonanta de urgenta.
ART. 208
(1) Persoanele care se deplaseaza pe drumul public în grupuri organizate şi coloanele militare trebuie sa circule grupate câte doua sau, dupã caz, câte trei, pe partea stanga a partii carosabile, în sensul lor de mers.
(2) Persoanele care formeazã un cortegiu sunt obligate sa circule pe partea dreapta a drumului, ocupand cel mult o banda de circulaţie, în sensul lor de mers.
ART. 209
Conducãtorii grupurilor organizate care se deplaseaza pe partea carosabilã a drumului sunt obligaţi:
a) sa formeze coloana din cel mult doua persoane în rând, cu excepţia manifestatiilor sau a defilarilor;
b) sa asigure semnalizarea prezentei pe drum a grupului, ziua, în randurile din fata şi din spate cu stegulete roşii, iar noaptea sau ziua când vizibilitatea este redusã, cu o sursa de lumina alba sau galbena, purtata de o persoana aflatã în partea din dreapta fata a grupului, şi o sursa de lumina roşie, purtata de o persoana aflatã în partea din dreapta spate, vizibila din spatele grupului, sau o sursa de lumina galbena vizibila din ambele direcţii, purtata de o persoana aflatã în flancul din dreapta grupului;
c) sa fractioneze grupul, dacã mãrimea acestuia impiedica depãşirea lui de cãtre vehiculele care circula din fata ori traversarea în siguranta a unei cai ferate;
d) sa supravegheze permanent deplasarea coloanei, pentru a nu stanjeni circulaţia vehiculelor;
e) sa nu admitã mersul în cadenta la trecerea peste poduri.

SECŢIUNEA a 5-a
Circulaţia pe autostrazi

ART. 210
(1) Se interzice pe autostrazi circulaţia autovehiculelor cu gabarite sau mase depasite, cu excepţia celor autorizate, tractoarelor şi maşinilor autopropulsate, precum şi a vehiculelor care, prin construcţie sau din alte cauze, nu pot depãşi viteza de 50 km/h.
(2) De asemenea, pe autostrazi sunt interzise invatarea conducerii unui vehicul, incercarile prototipurilor de autovehicule, manifestatiile, defilarile, caravanele publicitare, antrenamentele şi competitiile sportive de orice fel, precum şi cortegiile.
ART. 211
(1) Conducãtorii de autovehicule care intra pe autostrazi folosind banda de intrare (de accelerare) trebuie sa cedeze trecerea autovehiculelor care circula pe prima banda a autostrazilor şi sa nu stânjeneascã în nici un fel circulaţia acestora.
(2) Conducãtorii care urmeazã sa pãrãseascã autostrada sunt obligaţi sa semnalizeze din timp şi sa se angajeze pe banda de ieşire (de decelerare).
ART. 212
Circulaţia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de mãrfuri se desfãşoarã numai pe banda din partea dreapta a autostrazii.
ART. 213
(1) Pe autostrazi se interzice:
a) circulaţia pe banda de urgenta;
b) abandonarea autovehiculelor;
c) remorcarea autovehiculelor rãmase în pana dincolo de cea mai apropiatã ieşire de pe autostrada ori intrarea pe autostrada cu un autovehicul remorcat;
d) efectuarea manevrei de întoarcere sau mers înapoi ori intrarea în zona mediana, inclusiv pe racordurile dintre cele doua pãrţi carosabile;
e) stationarea ori parcarea autovehiculelor în alte locuri decât cele special amenajate şi semnalizate prin indicatoare. În cazul imobilizarii fortuite, conducãtorii sunt obligaţi sa scoatã autovehiculele pe banda de urgenta, iar dacã nu o pot face, sa le semnalizeze imediat prezenta.
(2) Deplasarea şi imobilizarea voluntara pe banda de urgenta sunt permise autovehiculelor prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanta de urgenta numai în cazurile când circulaţia pe celelalte benzi este blocata.

CAP. 6
Circulaţia autovehiculelor cu mase şi/sau gabarite depasite ori care transporta mãrfuri sau produse periculoase

§ 1. Circulaţia autovehiculelor cu mase şi/sau gabarite depasite

ART. 214
Autovehiculul care, prin construcţie sau datoritã încãrcãturii transportate, depãşeşte masa şi/sau gabaritul prevãzute de normele legale, poate circula pe drumul public numai în baza autorizaţiei speciale emise de administratorul acestuia.
ART. 215
(1) Autovehiculul care depãşeşte masa şi/sau gabaritul trebuie echipat cu urmãtoarele dispozitive suplimentare de semnalizare:
a) o placuta de identificare reflectorizanta, având fondul alb şi chenarul roşu, montata la partea din stanga fata;
b) un marcaj reflectorizant aplicat la partea din spate a autovehiculului sau încãrcãturii, cat mai aproape de marginile laterale, format din benzi alternante albe şi roşii, descendente cãtre exterior, dacã lãţimea autovehiculului depãşeşte 2,5 m;
c) unul sau mai multe dispozitive speciale de avertizare luminoasa de culoare galbena, montate astfel încât lumina emisã de acestea sa fie vizibila din fata, din spate şi din ambele pãrţi laterale, precum şi catadioptri de culoare galbena montati pe pãrţile laterale la distanta de 1,5 m între ei;
d) lumini montate pe pãrţile laterale extreme ale încãrcãturii ori vehiculului care depãşeşte lãţimea de 2,5 m, care trebuie sa funcţioneze concomitent cu luminile de poziţie, precum şi un catadioptru.
(2) Pe autostrazi autovehiculul care, cu sau fãrã incarcatura, depãşeşte lãţimea de 3,5 m trebuie urmat de un autovehicul de însoţire. Pe celelalte drumuri publice autovehiculul cu lãţimea între 3,5 m şi 5 m trebuie însoţit în fata de un autovehicul, iar cel cu lãţimea mai mare de 5 m, de doua autovehicule care sa circule unul în fata şi celãlalt în spate. Autovehiculul de însoţire trebuie sa fie echipat cu un dispozitiv special de avertizare şi sa aibã montata, în funcţie de locul ocupat la însoţire, la partea din fata sau din spate, placuta de identificare prevãzutã la alin. (1) lit. a).
(3) Conducãtorul autovehiculului cu masa şi/sau gabaritul depasite, precum şi conducãtorii autovehiculelor de însoţire sunt obligaţi sa punã şi sa menţinã în funcţiune semnalele speciale de avertizare cu lumina galbena prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. c) din ordonanta de urgenta, pe toatã perioada deplasarii pe drumul public.
ART. 216
Este interzisã circulaţia autovehiculelor cu mase şi/sau gabarite depasite:
a) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoare de interzicere, restrictie sau limitare a accesului acestora, dacã vehiculul sau ansamblul de vehicule atinge ori depãşeşte lãţimea, înãlţimea, lungimea sau masa în sarcina admise;
b) când vizibilitatea este redusã sau partea carosabilã este acoperitã cu polei, gheaţa sau zapada.

§ 2. Transportul mãrfurilor sau produselor periculoase

ART. 217
Autovehiculul care transporta mãrfuri sau produse periculoase trebuie sa îndeplineascã condiţiile tehnice şi de agreare stabilite prin Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mãrfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin <>Legea nr. 31/1994 .
ART. 218
Transportul mãrfurilor sau produselor periculoase se efectueazã numai pe traseele stabilite de autoritatea competenta şi se comunica poliţiei din localitãţile pe raza cãrora se deruleazã transportul.
ART. 219
(1) Mãrfurile şi produsele periculoase se transporta numai cu autovehicule special amenajate, purtând semne distinctive de identificare şi în condiţiile stabilite prin normele legale în vigoare.
(2) Mãrfurile şi produsele prevãzute la alin. (1) pot fi însoţite pe tot parcursul de persoane care sa cunoascã bine caracteristicile acestora, iar conducãtorul trebuie sa aibã asupra sa documentele de transport prevãzute de lege şi sa cunoascã normele referitoare la transportul şi la manipularea încãrcãturii.
(3) În cabina autovehiculului care transporta mãrfuri sau produse periculoase pot fi transportate numai persoanele autorizate.
(4) Dacã din cauza deteriorarii ambalajului sau din alte cauze marfa ori produsul periculos se imprastie pe drum, conducãtorul este obligat sa opreascã imediat, sa ia mãsuri de avertizare a celorlalţi conducatori care circula pe drumul public şi a persoanelor din jur, sa semnalizeze pericolul cu mijloacele pe care le are la indemana şi sa anunţe administratorul drumului sau cea mai apropiatã unitate de poliţie.
ART. 220
Se interzice conducatorului de autovehicul care transporta mãrfuri sau produse periculoase:
a) sa provoace socuri autovehiculului în mers;
b) sa fumeze în timpul mersului ori sa aprinda foc la oprire sau stationare, la o distanta mai mica de 50 m de autovehicul;
c) sa lase autovehiculul şi incarcatura fãrã supravegherea sa, a insotitorului ori a unei alte persoane calificate;
d) sa remorcheze un vehicul rãmas în pana;
e) sa urmeze alte trasee sau sa staţioneze în alte locuri decât cele stabilite, precum şi pe partea carosabilã a drumului pe timp de noapte;
f) sa transporte alte incarcaturi care, prin natura lor, ar putea determina o sporire a pericolului;
g) sa permitã prezenta în autovehicul a altor persoane, cu excepţia celuilalt conducãtor, a insotitorilor sau a celor care incarca ori descarca mãrfurile sau produsele transportate;
h) sa între pe sectoarele de drum pe care îi este interzis accesul;
i) sa pãstreze în autovehicul rezerve de combustibil în ambalaje care nu sunt special confectionate în acest scop.

CAP. 7
Obligaţii în caz de accident

ART. 221
Accidentul de circulaţie este evenimentul care îndeplineşte cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori şi-a avut originea într-un asemenea loc;
b) a avut ca urmare decesul, ranirea uneia sau a mai multor persoane ori cel puţin un vehicul a fost avariat sau au rezultat alte pagube materiale;
c) în eveniment a fost implicat cel puţin un vehicul în mişcare.
ART. 222
(1) Conducãtorul vehiculului implicat într-un accident de circulaţie de pe urma cãruia a rezultat moartea sau vãtãmarea integritãţii corporale ori a sãnãtãţii unei persoane sau în orice alt accident de circulaţie care, prin urmãri, constituie o fapta prevãzutã de legea penalã este obligat:
a) sa opreascã, sa anunţe imediat poliţia, sa nu modifice sau sa stearga urmele accidentului şi sa nu pãrãseascã locul faptei;
b) sa nu schimbe poziţia vehiculelor ori a obiectelor rãmase la locul faptei şi care provin din accident decât atât cat se impune pentru evitarea agravarii consecinţelor accidentului;
c) sa transporte rãniţii la cea mai apropiatã unitate sanitarã, în lipsa altor mijloace de transport, dupã care sa revinã imediat la locul accidentului. Conducãtorul care a transportat rãniţii trebuie sa se legitimeze şi sa comunice numãrul de înmatriculare al vehiculului unitãţii sanitare;
d) sa nu consume bãuturi alcoolice, substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, dupã producerea evenimentului, pana la testarea concentratiei alcoolului în aerul expirat şi/sau recoltarea probelor biologice.
(2) Unitatea sanitarã la care a fost transportatã persoana ranita într-un accident de circulaţie este obligatã sa anunţe de îndatã poliţia despre accident.
(3) Conducãtorilor de vehicule implicaţi în accidente de circulaţie li se recolteaza în mod obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau consumului de substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare şi aceştia se trimit pentru examinare medicalã la o unitate sanitarã autorizata.
(4) Victimelor accidentelor de circulaţie li se recolteaza în mod obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau consumului de substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.
(5) Dacã în accident a fost angajat un autovehicul dintre cele prevãzute la art. 81 alin. (2) lit. a) din ordonanta de urgenta, conducãtorul acestuia este obligat sa anunţe de îndatã unitatea de poliţie pe raza cãreia s-a produs accidentul, urmând ca dupã terminarea misiunii sa se prezinte la sediul acesteia în vederea întocmirii actelor de constatare.
(6) Orice persoana care este implicata sau are cunostinta despre producerea unui accident de circulaţie soldat cu moartea sau vãtãmarea integritãţii corporale ori a sãnãtãţii uneia sau mai multor persoane, precum şi atunci când în eveniment este implicat un vehicul care transporta mãrfuri sau produse periculoase, este obligatã sa anunţe de îndatã poliţia apelând numãrul unic pentru urgente 112 şi sa transporte persoanele accidentate la cea mai apropiatã unitate sanitarã, numai dacã prin aceasta nu se agraveazã starea de sãnãtate a victimelor.
ART. 223
(1) Conducãtorii implicaţi în accidente în urma cãrora au rezultat numai pagube materiale şi care nu constituie fapte prevãzute de legea penalã sunt obligaţi:
a) sa scoatã imediat vehiculele în afarã partii carosabile ori, dacã nu este posibil şi nici nu pot sa îşi continue circulaţia, sa le deplaseze cat mai aproape de bordura sau acostament, semnalizandu-le prezenta;
b) sa anunţe imediat unitatea de poliţie competenta pe raza cãreia s-a produs evenimentul;
c) sa se prezinte la unitatea de poliţie competenta pe raza cãreia s-a produs accidentul, în termenul comunicat de aceasta, care nu poate depãşi 48 de ore de la producerea accidentului, pentru întocmirea documentelor de constatare, care se elibereazã numai în baza declaraţiilor scrise ale celor implicaţi;
d) sa solicite unitãţii de poliţie competente eliberarea autorizaţiei de reparatie.
(2) Obligaţia prevãzutã la alin. (1) lit. d) revine şi deţinãtorilor de vehicule avariate în alte împrejurãri decât în circulaţia pe drumurile publice.

CAP. 8
Circulaţia în trafic internaţional

ART. 224
(1) Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în România care circula în trafic internaţional trebuie sa aibã la partea din spate simbolul "RO" de forma ovala, cu dimensiunile de 175/115 mm, şi scrisul de culoare neagra pe fond alb, cu dimensiunile de 80/10 mm, plasat în mijlocul simbolului oval.
(2) Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în strãinãtate care circula în România trebuie sa poarte în partea din spate simbolul statului în care sunt înmatriculate.
(3) Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în alte state pot circula pe drumurile publice din România dacã îndeplinesc condiţiile cerute pentru a fi admise în circulaţia internationala numai pentru perioada de valabilitate a asigurãrii de rãspundere civilã (carte verde).
ART. 225
(1) Permisul de conducere eliberat de autoritãţile romane este valabil în circulaţia internationala pe teritoriul statelor care au aderat la Convenţia asupra circulaţiei rutiere, încheiatã la Viena la 8 noiembrie 1968 şi ratificatã de România.
(2) Pentru a circula pe teritoriul statelor care nu au aderat la convenţia prevãzutã la alin. (1), posesorii permiselor de conducere eliberate de autoritãţile romane trebuie sa aibã şi un permis de conducere internaţional, eliberat de Automobil Clubul Roman.
(3) Persoanele care domiciliazã în alte state, venite temporar în România, pot conduce autovehicule pe drumurile publice dacã poseda permis valabil, eliberat de autoritatea competenta din statul respectiv, dupã modelul stabilit în convenţia prevãzutã la alin. (1), sau a cãrui valabilitate este recunoscuta pe baza de reciprocitate.
(4) Persoanele care domiciliazã în alte state, venite temporar în România, care poseda permise de conducere eliberate de autoritãţile statelor care nu sunt semnatare ale convenţiei prevãzute la alin. (1), pot conduce autovehicule numai dacã permisele naţionale valabile sunt însoţite de permise de conducere internaţionale valabile, eliberate de asociaţii afiliate la Federaţia Internationala a Automobilului ori la Alianta Internationala de Turism.

CAP. 9
Sancţiuni contravenţionale.
Amenzi contravenţionale şi puncte de penalizare

ART. 226
Constituie contravenţie şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) nerespectarea prevederilor art. 20, art. 22 alin. (2) şi (3), art. 44 alin. (1) şi (2), art. 50 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi g), art. 68, art. 92, art. 102 alin. (3), art. 113 alin. (2), art. 126 alin. (1) şi (2), art. 127 alin. (3), art. 133, art. 142 alin. (1) şi (2), art. 144, art. 146, art. 147, art. 153 alin. (1), (2) şi (4)-(6), art. 160, art. 161, art. 171 alin. (1) şi (2), art. 178, art. 180 pct. 1-5, 12, 15, 16 şi 18, art. 181 pct. 5, 12 şi 14, art. 184, art. 185, art. 197 alin. (3) şi (4), art. 198, art. 204, art. 205, art. 207-209 şi art. 212, cu avertisment sau cu amenda de la 500.000 lei la 700.000 lei;
b) nerespectarea prevederilor art. 17-19, art. 42, art. 50 alin. (2) lit. e), art. 51 alin. (2), art. 65 alin. (2), art. 66 alin. (2), art. 82 alin. (2), art. 84 alin. (1), art. 87 alin. (2), art. 106 alin. (2)-(4), art. 117 alin. (1) lit. c) şi d), art. 125, art. 127 alin. (2), art. 130-132, art. 134, art 135 alin. (2) teza a 2-a şi alin. (3), art. 136, art. 137 alin. (1)-(3), art. 138-140, art. 143 alin. (1) şi (3), art. 145, art. 154 alin. (1), art. 157, art. 158, art. 163, art. 164, art. 165, art. 173, art. 176 alin. (1), art. 179, art. 180 pct. 8, 10, 11 şi 14, art. 181 pct. 2, 3, 7, 8, 9, 13, 17 şi 19, art. 188, art. 189, art. 190 alin. (1) lit. b)-d) şi alin. (2)-(4), art. 191 alin. (2), art. 192, art. 194 alin. (1), (2) şi (4), art. 195, art. 197 alin. (5), art. 200-202, art. 211 şi art. 215, cu avertisment sau cu amenda de la 600.000 lei la 800.000 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 65 alin. (1), art. 67 alin. (2), art. 82 alin. (3), art. 87 alin. (1), art. 88, art. 117 alin. (2), art. 127 alin. (1), art. 128, art. 135 alin. (4), art. 137 alin. (4), art. 162, art. 174, art. 177 alin. (1), art. 180 pct. 6, 9, 13 şi 17, art. 181 pct. 4, 6, 10, 11, 15, 16 şi 18, art. 183, art. 187, art. 197 alin. (1), art. 210, art. 213, art. 214 şi art. 216, cu amenda de la 700.000 lei la 1.000.000 lei;
d) nerespectarea prevederilor art. 14, art. 40 lit. b), art. 49, art. 50 alin. (2) lit. h), art. 74, art. 83 alin. (2), art. 119 alin. (3), art. 120 alin. (2), art. 143 alin. (2), art. 175, art. 180 pct. 7 şi art. 222 alin. (1), (2), (5) şi (6), cu amenda de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei;
e) nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1), art. 31 alin. (1) şi (2), art. 37, art. 39 alin. (4), art. 47 alin. (1), art. 50 alin. (2) lit. a), c), f) şi i), art. 67 alin. (1), art. 117 alin. (1) lit. a) şi b), art. 120 alin. (1), art. 135 alin. (1), art. 167, art. 170 alin. (2), art. 171 alin. (3), art. 176 alin. (2), art. 193 şi art. 223, cu amenda de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei;
f) nerespectarea prevederilor art. 7, art. 50 alin. (2) lit. d), art. 55 alin. (2), art. 120 alin. (3), art. 121, art. 149-152, art. 170 alin. (1) şi art. 172 alin. (2), cu amenda de la 2.000.000 lei la 8.000.000 lei.
ART. 227
(1) Sãvârşirea de cãtre conducãtorii de autovehicule şi tramvaie a contravenţiilor prevãzute în prezentul regulament sau în ordonanta de urgenta atrage, pe lângã sancţiunea amenzii, şi aplicarea unui numãr de puncte de penalizare, dupã cum urmeazã:
a) pentru fiecare dintre contravenţiile prevãzute la art. 226 lit. c), 2 puncte de penalizare;
b) pentru fiecare dintre contravenţiile prevãzute la art. 226 lit. d) din prezentul regulament şi pentru cea de la art. 91 lit. c) din ordonanta de urgenta, 3 puncte de penalizare;
c) pentru fiecare dintre contravenţiile prevãzute la art. 226 lit. e) din prezentul regulament şi cea de la art. 90 lit. c) din ordonanta de urgenta, 4 puncte de penalizare;
d) pentru fiecare dintre contravenţiile prevãzute la art. 226 lit. f), 6 puncte de penalizare, cu excepţia contravenţiei sãvârşite prin încãlcarea prevederilor art. 7.
(2) Suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce atrage anularea punctelor de penalizare cumulate pana la data sãvârşirii faptei pentru care s-a dispus sancţiunea contravenţionalã complementara.
ART. 228
(1) Neîndeplinirea de cãtre administratorii drumurilor publice ori de cãtre executantii de lucrãri pe acestea şi, dupã caz, de cãtre administratorii cãilor ferate a obligaţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor art. 5, art. 30 alin. (3), (4) şi (5), art. 33 alin. (1) şi (2), art. 48 alin. (2), art. 51 şi art. 65 alin. (2) din ordonanta de urgenta şi ale art. 2, art. 3 alin. (2), (3) şi (4), art. 4, art. 5, art. 6, art. 41 alin. (3), art. 97 alin. (1) şi (4), art. 100 alin. (2), art. 108-110, art. 111 alin. (1), art. 113 alin. (1), art. 115, art. 155 alin. (2), art. 159, art. 172 alin. (1) şi art. 197 alin. (2) din prezentul regulament constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei.
(2) Cu amenda prevãzutã la alin. (1) se sancţioneazã şi deţinerea în autovehicule, montarea pe acestea sau folosirea în circulaţia pe drumurile publice a mijloacelor speciale de avertizare luminoasa sau sonora, cu excepţia autovehiculelor prevãzute la art. 32 alin. (1) din ordonanta de urgenta, precum şi a mijloacelor tehnice de detectare a aparatelor radar sau a dispozitivelor antiradar.
ART. 229
(1) Contravenţiilor prevãzute la <>art. 226 şi 228 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Contravenientul poate achitã, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de contravenţie ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia, jumãtate din minimul amenzii prevãzute la art. 226 şi 228, agentul constatator fãcând menţiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.

CAP. 10
Sancţiuni contravenţionale complementare

SECŢIUNEA 1
Reţinerea permisului de conducere, a atestatului profesional, a certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau a placutelor cu numerele de înmatriculare

§ 1. Reţinerea permisului de conducere

ART. 230
Permisul de conducere se retine în urmãtoarele situaţii:
a) când titularul a cumulat cel puţin 15 puncte de penalizare într-un an;
b) când titularul a cumulat cel puţin 10 puncte de penalizare în decurs de 6 luni de la data expirãrii duratei de suspendare;
c) când titularul se afla în una dintre situaţiile prevãzute la art. 77, art. 78 alin. (2), art. 79 alin. (1), (3) şi (4) şi la art. 81 alin. (1) din ordonanta de urgenta;
d) când titularul acestuia a sãvârşit una dintre infracţiunile prevãzute la art. 178 sau 184 din Codul penal, dacã acestea au fost comise ca urmare a nerespectãrii dispoziţiilor legale privind circulaţia pe drumurile publice;
e) când prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitiva impotriva titularului acestuia s-a dispus interzicerea drepturilor prevãzute de art. 64 lit. c) ori art. 112 lit. c) din Codul penal;
f) când fapta conducatorului de autovehicul sau tramvai a fost urmãritã ca infracţiune prevãzutã de ordonanta de urgenta, iar procurorul sau instanta de judecata a dispus înlocuirea rãspunderii penale cu una dintre sancţiunile cu caracter administrativ prevãzute la art. 91 din Codul penal;
g) deţinãtorul nu a preschimbat permisul de conducere, emis anterior datei de 1 decembrie 1996, cu ultimul model aflat în uz;
h) la schimbarea numelui ori a domiciliului titularului;
i) când titularul a fost declarat inapt pentru a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice de cãtre o instituţie medicalã autorizata;
j) când prezintã modificãri, ştersãturi, adaugari ori se afla, în mod nejustificat, asupra altei persoane;
k) când este deteriorat;
l) când titularul a sãvârşit una dintre contravenţiile prevãzute la art. 231.
ART. 231
(1) Permisul de conducere se retine de cãtre poliţie o data cu constatarea faptei, potrivit art. 98 lit. d) din ordonanta de urgenta, în urmãtoarele cazuri:
a) conducerea unui autovehicul sau tramvai sub influenta bãuturilor alcoolice sau a substanţelor ori produselor stupefiante sau medicamentelor cu efecte similare acestora, dacã este constatatã, potrivit legii, cu mijloace tehnice certificate;
b) conducerea vehiculului cu defectiuni tehnice grave la sistemul de franare sau la mecanismul de direcţie, dacã sunt constatate de poliţie împreunã cu specialiştii instituţiilor abilitate;
c) depãşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatatã, potrivit legii, cu mijloace tehnice certificate;
d) nerespectarea regulilor de trecere la nivel cu calea feratã prevãzute la art. 170 alin. (1) lit. a) şi b) din prezentul regulament;
e) nerespectarea semnalelor politistilor la trecerea coloanelor oficiale sau intercalarea ori atasarea la o astfel de coloana;
f) neoprirea la semnalul regulamentar al politistului, în scopul sustragerii de la control, dacã a fost necesarã urmãrirea pentru oprire;
g) nerespectarea semnificatiei culorii roşii a semaforului, a regulilor privind prioritatea de trecere ori a celor de depasire, dacã prin aceasta s-a produs un accident.
h) neanuntarea şi/sau neprezentarea la unitatea de poliţie competenta, în 48 de ore de la implicarea într-un accident, dacã acesta a avut ca urmare pagube materiale.
(2) O data cu reţinerea permisului de conducere, titularului i se elibereazã o dovada inlocuitoare cu drept de circulaţie pentru o perioada de 15 zile, cu excepţia cazurilor prevãzute la alin. (1) lit. a), b), e), f) şi h), când aceasta se elibereazã fãrã drept de circulaţie.
ART. 232
(1) În cazul producerii unui accident de circulaţie în urma cãruia a rezultat uciderea sau vãtãmarea grava a integritãţii corporale ori sãnãtãţii uneia sau mai multor persoane sau distrugerea unuia sau mai multor vehicule, permisul de conducere se retine o data cu constatarea faptei, titularului acestuia eliberandu-i-se o dovada inlocuitoare fãrã drept de circulaţie, dacã din primele cercetãri rezulta ca evenimentul s-a produs din cauza nerespectãrii de cãtre acesta a unei reguli de circulaţie.
(2) Permisul de conducere nu se retine în cazurile prevãzute la alin. (1), dacã din primele cercetãri rezulta ca titularul acestuia nu a încãlcat nici o regula de circulaţie.
(3) În cazurile prevãzute de art. 81 alin. (1) din ordonanta de urgenta permisul de conducere se retine de cãtre poliţie o data cu identificarea autorului, iar în situaţia în care impotriva titularului s-a luat mãsura de siguranta prevãzutã la art. 112 lit. c) din Codul penal ori pedeapsa complementara prevãzutã la art. 64 lit. c) din Codul penal, pe data luãrii la cunostinta despre hotãrâre de cãtre poliţie conducatorului de autovehicule i se elibereazã dovada inlocuitoare fãrã drept de circulaţie.
ART. 233
(1) În situaţia sãvârşirii unor fapte ce întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni la regimul circulaţiei care atrag sancţiunea contravenţionalã complementara de anulare a permisului de conducere, cu excepţia celor prevãzute la art. 77 alin. (2) şi (3), art. 78 alin. (3), art. 79 alin. (1) şi (4), art. 81 alin. (1), art. 82 alin. (1) şi la art. 84 alin. (3) din ordonanta de urgenta, politistul retine permisul de conducere, eliberand titularului o dovada inlocuitoare cu drept de circulaţie pentru 15 zile.
(2) Prelungirea dreptului de circulaţie se face de cãtre şeful poliţiei specializate, din 30 în 30 de zile, în baza unui document eliberat de procurorul care efectueazã urmãrirea penalã sau de cel care exercita supravegherea cercetãrii penale, pana la rãmânerea definitiva a hotãrârii judecãtoreşti, iar în cursul judecaţii, de cãtre instanta sesizatã cu judecarea cauzei.
ART. 234
Dovada inlocuitoare a permisului de conducere se elibereazã cu drept de circulaţie pentru o perioada de 15 zile şi în situaţiile prevãzute la art. 230 lit. g), h) şi k).
ART. 235
Conducatorului de autovehicul sau tramvai care a încãlcat o regula de circulaţie pentru care se dispune sancţiunea contravenţionalã complementara de reţinere a permisului de conducere în vederea suspendãrii exercitãrii dreptului de a conduce şi care prezintã la control dovada inlocuitoare a acestuia pentru o fapta sãvârşitã anterior, aflatã în termenul de valabilitate, i se retine dovada prezentatã şi i se elibereazã o noua dovada, cu valabilitate pana la 15 zile, fãrã a se depãşi însã termenul de valabilitate al primei dovezi.

§ 2. Reţinerea atestatului profesional

ART. 236
(1) Atestatul profesional se retine atunci când se constata faptul ca valabilitatea acestuia a expirat.
(2) Reţinerea atestatului profesional se dispune de cãtre agentul constatator şi se trimite autoritãţii care l-a eliberat.
(3) Reţinerea atestatului se consemneazã în procesulverbal de constatare a contravenţiei.

§ 3. Reţinerea certificatului de înmatriculare sau înregistrare

ART. 237
(1) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare al autovehiculelor şi tramvaielor se retine în urmãtoarele situaţii:
a) inspecţia tehnica periodicã a expirat;
b) în autovehicul este instalat un mijloc tehnic de detectare a prezentei aparatelor radar sau dispozitiv antiradar;
c) autovehiculul are montate mijloace speciale de avertizare luminoasa şi sonora, cu încãlcarea prevederilor legale;
d) nerespectarea regulilor referitoare la transportul produselor periculoase;
e) avariile existente la autovehicul nu au fost reparate în termenul prevãzut la art. 181 pct. 19;
f) dispozitivele de iluminare şi semnalizare luminoase, mijloacele fluorescent-reflectorizante, prevãzute în normele tehnice în vigoare, sunt defecte sau lipsa, farurile nu sunt reglate sau sunt montate alte dispozitive decât cele omologate;
g) sistemele de franare sunt defecte;
h) mecanismul de direcţie prezintã uzuri peste limitele admise;
i) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevãzute în cartea de identitate a autovehiculului, prezintã taieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita legal admisã;
j) zgomotul în mers sau stationare depãşeşte limita legal admisã pentru tipul respectiv de vehicul;
k) motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise;
l) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintã uzuri pronunţate ori nu sunt compatibile, fiind de natura sa provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului;
m) autovehiculul are montate dispozitive sau accesorii neomologate de autoritatea competenta;
n) autovehiculul are aplicate pe parbriz, luneta sau geamurile laterale afişe, reclame publicitare sau înscrisuri de natura a conferi libera trecere, acces sau prioritate în circulaţia pe drumurile publice;
o) autovehiculul are aplicate folii sau accesorii pe parbriz, luneta ori geamurile laterale, care restrang sau estompeaza vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cat şi din exterior, sau care impiedica ori diminueazã eficacitatea dispozitivelor de iluminare şi semnalizare luminoasa ori citirea numãrului de înmatriculare;
p) autovehiculul prezintã scurgeri de carburant sau lubrifiant;
r) placutele cu numerele de înmatriculare sau înregistrare nu sunt conforme cu standardul sau au aplicate dispozitive de iluminare, altele decât cele omologate;
s) datele din certificatul de înmatriculare sau înregistrare nu concorda cu caracteristicile tehnice ale vehiculului;
t) vehiculul nu a fost radiat din circulaţie în condiţiile prezentului regulament, caz în care se reţin şi placutele cu numerele de înmatriculare. Acestea se remit titularului certificatului de înmatriculare;
u) deţinãtorul nu face dovada încheierii asigurãrii auto de rãspundere civilã;
v) în cazul nerespectãrii prevederilor art. 39 alin. (4);
w) deţinãtorul nu a preschimbat certificatul de înmatriculare, emis anterior datei de 1 ianuarie 1998, cu ultimul model aflat în uz.
(2) În situaţiile prevãzute la alin. (1) certificatul de înmatriculare nu se retine dacã conducãtorul autovehiculului sau tramvaiului remediaza pe loc deficientele constatate, caz în care se aplica numai sancţiunea contravenţionalã.
(3) În situaţiile prevãzute la alin. (1) lit. b)-e), g), h), p), r), t) şi u), în locul certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se elibereazã dovada inlocuitoare fãrã drept de circulaţie.
ART. 238
Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare se restituie deţinãtorului vehiculului la încetarea motivului pentru care documentul a fost reţinut.
ART. 239
Când conducãtorul este depistat în trafic conducand un vehicul având dovada inlocuitoare a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare fãrã valabilitate sau cu valabilitatea expiratã, politistul aplica şi mãsura reţinerii placutelor cu numerele de înmatriculare sau înregistrare, pana la încetarea motivului pentru care documentul a fost retras.
ART. 240
(1) Pentru cazurile prevãzute la art. 237 lit. d) politistul ia mãsuri pentru parcarea autovehiculului în cel mai apropiat spaţiu amenajat, retinand certificatul de înmatriculare şi plãcile cu numãrul de înmatriculare sau înregistrare.
(2) În cazurile prevãzute la alin. (1) politistul este obligat sa anunţe de îndatã unitatea de poliţie din care face parte pentru a se stabili, împreunã cu unitãţile de pompieri şi de apãrare civilã, destinaţia finala pentru parcarea autovehiculului.

SECŢIUNEA a 2-a
Suspendarea dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie

ART. 241
(1) Suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie se aproba, în cazurile prevãzute de art. 230 lit. a) şi b), de cãtre autoritãţile prevãzute la art. 88 alin. (4) din ordonanta de urgenta, în raza cãrora domiciliazã titularul permisului, iar în cele prevãzute la art. 230 lit. f) şi art. 231 alin. (1), de cãtre aceleaşi autoritãţi pe raza cãrora contravenientul a sãvârşit fapta, la propunerea politistului care a constatat contravenţia.
(2) În cazul concursului de contravenţii care atrag şi puncte de penalizare, suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie se stabileşte dupã cum urmeazã:
a) pe o perioada de 30 de zile, dacã punctele prevãzute pentru fiecare contravenţie, insumate cu punctele din evidenta, totalizeazã 15 puncte;
b) pe o perioada de 60 de zile, dacã punctele prevãzute pentru fiecare contravenţie, insumate cu punctele din evidenta, totalizeazã între 16 şi 20 de puncte;
c) pe o perioada de 90 de zile, dacã punctele prevãzute pentru fiecare contravenţie, insumate cu punctele din evidenta, totalizeazã peste 20 de puncte.
(3) În cazul în care impotriva titularului permisului de conducere s-a hotãrât suspendarea dreptului de a conduce, de cãtre o autoritate strãinã competenta, pentru o fapta sãvârşitã pe teritoriul altui stat, în condiţiile stabilite prin Convenţia europeanã cu privire la efectele internaţionale ale interzicerii exercitãrii dreptului de a conduce un vehicul cu motor, adoptatã la Bruxelles la 3 iunie 1976, ratificatã de România prin <>Legea nr. 126/1997 , şeful direcţiei de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Romane aproba suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce.
(4) Perioada de suspendare a exercitãrii dreptului de a conduce, prevãzutã la alin. (3), nu poate depãşi 90 de zile.
ART. 242
Perioadele de suspendare pot fi reduse, dar nu mai puţin de 30 de zile, dacã titularul permisului absolvã un curs de siguranta rutiera organizat de o şcoala de conducatori de autovehicule autorizata, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 94 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din ordonanta de urgenta, precum şi în situaţia când fapta a fost urmãritã ca infracţiune, iar procurorul sau instanta de judecata a dispus înlocuirea rãspunderii penale cu una dintre sancţiunile cu caracter administrativ prevãzute la art. 91 din Codul penal, cu condiţia sa nu mai fi beneficiat de o astfel de mãsura în ultimii 3 ani.

SECŢIUNEA a 3-a
Restituirea permisului de conducere

ART. 243
Permisul de conducere se restituie titularului, la cererea acestuia, când a intervenit una dintre situaţiile prevãzute de art. 100 din ordonanta de urgenta.
ART. 244
Permisul de conducere se restituie titularului de cãtre autoritatea competenta pe raza cãreia îşi are domiciliul sau resedinta, în cazul strãinilor, când perioada de suspendare a exercitãrii dreptului de a conduce a expirat. În aceasta situaţie titularul permisului de conducere intra în posesia documentului prezentând dovada inlocuitoare a acestuia, în original, precum şi actul de identitate.
ART. 245
(1) Permisul de conducere se restituie titularului de cãtre autoritatea competenta care a reţinut documentul:
a) când, în condiţiile art. 88 alin. (4) din ordonanta de urgenta, s-a hotãrât ca exercitarea dreptului de a conduce nu se suspenda;
b) la încetarea mãsurii de siguranta prevãzute la art. 112 lit. c) din Codul penal;
c) în baza ordonanţei procurorului prin care s-a dispus neinceperea urmãririi penale, scoaterea de sub urmãrirea penalã sau încetarea urmãririi penale;
d) la data rãmânerii definitive a hotãrârii judecãtoreşti prin care s-a dispus achitarea;
e) la încetarea motivelor pentru care s-a dispus retragerea documentului.
(2) În cazurile prevãzute la alin. (1) cererea de restituire a permisului de conducere trebuie sa fie însoţitã de documente care sa ateste una dintre situaţiile pentru care se restituie documentul, de dovada inlocuitoare a acestuia şi de actul de identitate al solicitantului.
(3) Permisul de conducere se restituie şi în cazul în care contravenientul a exercitat calea de atac impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei în condiţiile prevãzute de lege, iar instanta de judecata nu a soluţionat cauza ori hotãrârea judecãtoreascã a rãmas definitiva dupã 1 an de zile de la introducerea plângerii, situaţii în care intervine termenul de prescripţie a executãrii sancţiunii.

SECŢIUNEA a 4-a
Anularea permisului de conducere

ART. 246
(1) Anularea permisului de conducere se dispune de cãtre autoritãţile prevãzute la art. 101 alin. (1) din ordonanta de urgenta, pe raza cãrora s-a petrecut fapta sau de cãtre aceleaşi autoritãţi, pentru faptele constatate de poliţiştii din subordine, în baza hotãrârii judecãtoreşti rãmase definitiva pentru sãvârşirea infracţiunilor prevãzute la art. 101 alin. (1) din ordonanta de urgenta, precum şi în cazul prevãzut în alin. (2) din acelaşi act normativ.
(2) Anularea permisului de conducere se dispune de cãtre direcţia poliţiei specializate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Romane, în cazul în care impotriva titularului acestuia s-a hotãrât o astfel de mãsura de cãtre o autoritate strãinã competenta, pentru o fapta sãvârşitã pe teritoriul altui stat, în condiţiile stabilite prin convenţia prevãzutã la art. 241 alin. (3).
ART. 247
(1) Persoana al carei permis de conducere a fost anulat va fi încunoştinţatã în scris despre mãsura luatã, în termen de cel mult 5 zile de la luarea hotãrârii.
(2) Impotriva hotãrârii de anulare a permisului de conducere se poate introduce acţiune în justiţie, în contenciosul administrativ, potrivit legii.
ART. 248
Hotãrârea asupra anulãrii se înscrie în evidentele Direcţiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structura teritorialã de specialitate care a eliberat permisul de conducere.

SECŢIUNEA a 5-a
Obţinerea unui nou permis de conducere

ART. 249
Persoana al carei permis de conducere a fost anulat se poate prezenta la examen pentru obţinerea unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior, dacã îndeplineşte condiţiile prevãzute la art. 103 din ordonanta de urgenta.
ART. 250
Dosarul de examinare trebuie sa cuprindã, pe lângã documentele prevãzute la art. 57:
a) cererea de prezentare la examen pentru obţinerea unui nou permis de conducere în locul celui anulat;
b) copia hotãrârii judecãtoreşti rãmase definitiva;
c) dovada ca a absolvit un curs de legislaţie rutiera şi conduita preventivã organizat de o şcoala de conducatori de autovehicule autorizata.

SECŢIUNEA a 6-a
Confiscarea bunurilor destinate ori folosite la sãvârşirea contravenţiilor

ART. 251
(1) Confiscarea bunurilor destinate ori folosite la sãvârşirea contravenţiilor se dispune de cãtre politisti, prin acelaşi proces-verbal de constatare a contravenţiei, o data cu aplicarea sancţiunii amenzii.
(2) Sunt supuse confiscãrii:
a) mijloacele speciale de avertizare luminoasa şi sonora deţinute, montate şi folosite pe alte autovehicule decât cele prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2)-(4) din ordonanta de urgenta;
b) mijloacele tehnice de detectare a prezentei aparatelor radar şi a dispozitivelor antiradar.

SECŢIUNEA a 7-a
Imobilizarea vehiculului

ART. 252
Imobilizarea unui vehicul consta în scoaterea acestuia în afarã partii carosabile, pe acostament sau cat mai aproape de marginea drumului, ca urmare a sãvârşirii de cãtre conducãtorul acestuia a unei fapte prevãzute la art. 104 alin. (1) din ordonanta de urgenta şi punerea acestuia în imposibilitate de mişcare de cãtre persoanele autorizate, conform normelor legale, prin folosirea unor dispozitive tehnice sau alte mijloace de reţinere.
ART. 253
(1) Imobilizarea vehiculelor se dispune prin proces-verbal de cãtre poliţist.
(2) Imobilizarea nu se dispune atunci când vehiculul poate fi repus în circulaţie de cãtre un alt conducãtor calificat indicat de persoana vinovata sau de cãtre proprietar, precum şi atunci când cauzele care impuneau luarea acestei mãsuri au fost inlaturate pe loc.
(3) Efectele imobilizarii înceteazã în momentul în care au fost inlaturate motivele care au dus la luarea acestei mãsuri şi se dispune de cãtre agentul constatator sau şeful acestuia.
ART. 254
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre politisti, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de cãtre poliţiştii de frontiera.
(2) Constatarea contravenţiilor se poate face şi fãrã oprirea contravenientului, precum şi în lipsa acestuia, dacã sãvârşirea contravenţiilor este probatã cu un mijloc tehnic certificat, potrivit legii, din dotarea poliţiei.
(3) Contravenientul poate achitã, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia, jumãtate din minimul amenzii prevãzute la art. 226 şi 228, la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C.-S.A. sau la Trezoreria Ministerului Finanţelor Publice, agentul constatator fãcând menţiune despre aceasta în procesul-verbal.

CAP. 11
Dispoziţii finale şi tranzitorii

ART. 255
Sistemul cu puncte penalizatoare se pune în aplicare în termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentului regulament.
ART. 256
În desfãşurarea activitãţilor de prevenire a accidentelor, poliţia poate solicita sprijinul unor conducatori de autovehicule care consimt sa participe voluntar la acestea, conform legii.
ART. 257
Cu ocazia preschimbarii permiselor de conducere emise anterior datei de 1 decembrie 1995 cu cele model nou, echivalarea dintre vechile şi noile categorii se face dupã cum urmeazã:
a) categoria G cu categoria A;
b) categoria A cu categoria A;
c) categoria B cu categoria B;
d) categoria C cu categoria C;
e) categoria D cu categoria D;
f) categoriile C, E şi/sau C + E cu categoria CE;
g) categoriile B, C, E şi/sau B + E şi C + E cu categoriile BE şi CE;
h) categoriile C, D, E şi/sau C + E şi D + E cu categoriile CE şi DE;
i) categoriile B, C, D, E şi/sau B + E, C + E şi D + E cu categoriile BE, CE şi DE;
j) categoria F cu categoria Tr;
k) categoria H cu categoria Tb;
l) categoria I cu categoria Tv.
ART. 258
(1) Poliţia asigura insotirea coloanelor oficiale cu echipaje specializate potrivit competentei.
(2) Se însoţesc cu echipaje ale poliţiei demnitari romani sau oficialitati strãine cu funcţii similare acestora, dupã cum urmeazã:
a) preşedintele României;
b) preşedintele Senatului;
c) preşedintele Camerei Deputaţilor;
d) primul-ministru al Guvernului.
(3) În situaţii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenta, pot beneficia de insotirea cu echipaje de poliţie şi miniştrii din Guvernul României sau omologi din strãinãtate aflaţi în vizita oficialã în România, precum şi şefii misiunilor diplomatice, cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare.
(4) Beneficiazã de însoţire şi candidaţii la funcţia de Preşedinte al României, pe timpul campaniei electorale, dupã validarea candidaturii, numai pe raza localitãţilor unde au loc activitãţile electorale.
(5) Concursurile organizate pe drumurile publice, autorizate potrivit legii, care presupun restrictionarea circulaţiei pe anumite sectoare, precum şi transporturile agabaritice sau speciale vor fi însoţite numai cu aprobarea Inspectoratului General al Poliţiei Romane, în funcţie de disponibilitati, contra cost, potrivit tarifelor stabilite de normele legale.
(6) Beneficiazã de însoţire cu echipaje de poliţie foştii presedinti ai României, în condiţiile legii.
ART. 259
Societãţile deţinãtoare de autovehicule care efectueazã transport public de persoane sau de mãrfuri sunt obligate sa le doteze cu aparate de control al timpilor de odihna şi al vitezei de deplasare, omologate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ART. 260
(1) În toate unitãţile de învãţãmânt, curs primar şi gimnazial, se vor preda elevilor sãptãmânal şi respectiv lunar, pe parcursul anului şcolar, lecţii de circulaţie rutiera.
(2) Poliţiştii din structura abilitata a Ministerului de Interne vor sprijini şi indruma cadrele didactice din unitãţile de învãţãmânt în desfãşurarea acestei activitãţi.
ART. 261
La data organizãrii, potrivit legii, a serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor, atribuţiile prevãzute de prezentul regulament pentru Direcţia Generalã de Evidenta Informatizata a Persoanei din Ministerul de Interne se exercita, dupã caz, de cãtre acestea.
ART. 262
În sensul prezentului regulament, termenii de mai jos au urmãtorul înţeles:
1. viabilitatea drumului - starea tehnica corespunzãtoare a partii carosabile, constând în practicabilitatea permanenta a acesteia potrivit reglementãrilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor şi existenta amenajãrilor rutiere şi a mijloacelor de semnalizare, care sa asigure fluenta şi siguranta circulaţiei;
2. amenajare rutiera - orice construcţie amplasata pe partea carosabilã sau în zona acesteia, destinatã reglementãrii circulaţiei rutiere;
3. declivitate - inclinarea unui drum pe o porţiune uniforma fata de axa orizontala;
4. urgenta - situaţia de criza sau de pericol potenţial major care necesita deplasarea imediata pentru prevenirea producerii unor evenimente cu consecinţe negative, pentru salvarea de vieţi omeneşti sau a integritãţii unor bunuri ori pentru limitarea distrugerii mediului înconjurãtor;
5. coloana cu regim prioritar - o grupare de doua sau mai multe autovehicule, însoţite de unul sau mai multe autovehicule cu regim de circulaţie prioritar.

ANEXA 2

NOTA C.T.C.E. PIATRA NEAMT
--------------------------
Reprezentarea grafica a indicatoarelor rutiere se gãseşte la pag. 35-80 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 58/31.01.2003 (vedeti imaginile asociate actului).
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016