Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobat prin Ordinul nr. 96 din 18 octombrie 2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 96 din 25 octombrie 2017.────────── CAP. I Scop ART. 1 (1) Regulamentul de organizare a activităţii de mentenanţă, denumit în continuare Regulament, stabileşte obiectivele, responsabilităţile şi cerinţele pentru desfăşurarea activităţii de mentenanţă de către titularii de licenţă din sectorul energiei electrice şi termice şi defineşte conţinutul unui program de asigurare a mentenanţei. (2) Regulamentul prezintă principiile de încadrare a activităţilor desfăşurate de titularii de licenţă în categoriile de activităţi de mentenanţă. (3) Prevederile Regulamentului reprezintă criterii de acceptare pentru activitatea de mentenanţă, în cadrul analizelor şi controalelor de verificare a conformităţii activităţii de mentenanţă cu prevederile Programului de asigurare a mentenanţei al titularilor de licenţă care, potrivit legii, aplică tarife reglementate aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei. (4) Evaluarea performanţelor tehnice şi financiare ale titularilor de licenţă în activitatea de mentenanţă se realizează pe baza datelor şi informaţiilor obţinute prin aplicarea Regulamentului pentru realizarea Programului de asigurare a mentenanţei. CAP. II Domeniu de aplicare ART. 2 Operatorii economici, titulari de licenţă acordată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei din sectorul energiei electrice şi termice, au obligaţia de a respecta şi de a aplica prevederile prezentului regulament la asigurarea mentenanţei structurilor, instalaţiilor, sistemelor şi componentelor acestora aflate în gestiunea acestora. ART. 3 Prevederile Regulamentului se aplică următoarelor componente ale activităţii de mentenanţă: a) organizarea, planificarea şi coordonarea activităţilor de mentenanţă, inclusiv stabilirea periodicităţii şi priorităţilor în promovarea acestora; b) gestionarea dotărilor, echipamentelor, uneltelor, pieselor, materialelor şi serviciilor utilizate în activitatea de mentenanţă; c) alegerea şi implementarea tipurilor de mentenanţă; d) evaluarea şi analizarea rezultatelor activităţii de mentenanţă; e) controlul costurilor activităţii de mentenanţă. ART. 4 (1) Programele, planurile, regulamentele, procedurile şi instrucţiunile stabilite în fiecare dintre componentele activităţii de mentenanţă precizate la art. 3 fac parte integrantă din Programul de asigurare a mentenanţei propriu fiecărui titular de licenţă. (2) Documentele prevăzute la alin. (1), împreună cu înregistrările privind îndeplinirea criteriilor de performanţă asociate activităţii de mentenanţă de către fiecare titular de licenţă, fac dovada că au fost stabilite măsuri adecvate în fiecare dintre cele 5 componente ale activităţii de mentenanţă prevăzute la art. 3, astfel încât să fie asigurate siguranţa în funcţionare şi disponibilitatea structurilor, instalaţiilor, sistemelor şi componentelor acestora, menţinerea în funcţionare şi extinderea duratei de viaţă a acestora, contribuind astfel la asigurarea continuităţii şi calităţii alimentării cu energie electrică şi/sau termică. ART. 5 Titularii de licenţă trebuie să precizeze în specificaţiile tehnice din cadrul documentaţiilor întocmite pentru elaborarea şi prezentarea ofertelor de achiziţii publice obligaţia respectării de către contractant a criteriilor de acceptare pentru activitatea de mentenanţă prevăzute în Regulament, respectiv în Programul de asigurare a mentenanţei aplicat de către titularul de licenţă. CAP. III Definiţii şi abrevieri ART. 6 (1) Abrevierile utilizate în cadrul prezentului regulament au următoarele semnificaţii: ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei; PAM - Program de asigurare a mentenanţei; SISC - structuri, instalaţii (sisteme), ansambluri, subansambluri, echipamente şi componente ale capacităţilor din sectorul energiei electrice şi termice, aflate în gestiunea titularilor de licenţă, încadrate în categoria mijloacelor fixe, pentru care se aplică PAM. (2) În sensul prezentului regulament, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii: a) agrement tehnic - apreciere tehnică favorabilă, concretizată într-un document scris, asupra aptitudinii de utilizare, în conformitate cu cerinţele legale în vigoare, a materialelor, pieselor, subansamblurilor, utilajelor, echipamentelor, instalaţiilor tehnologice industriale noi sau procedeelor tehnologice de montaj pentru care nu există şi nu pot fi încă elaborate standarde naţionale sau alte reglementări tehnice oficiale (normative, standarde de ramură, proiecte-tip aprobate etc.); b) baze de proiectare - cerinţe esenţiale (funcţie, parametri importanţi, condiţii la interfaţa cu alte instalaţii/sisteme, consideraţii privind protecţia mediului, standarde aplicabile etc.) formulate pentru proiectarea SISC; c) contract de resurse - contract prin care un operator economic furnizor de servicii se angajează să pună la dispoziţia unui operator economic având calitatea de utilizator mijloacele considerate necesare pentru desfăşurarea unor activităţi, fără să existe obligaţia de a dovedi îndeplinirea unui obiectiv stabilit, cuantificat. Mijloacele oferite pot fi: materiale (piese, utilaje, dotări), bunuri intelectuale (programe de calcul) sau resurse umane; d) contract de rezultate - contract prin care un operator economic furnizor de servicii se angajează să realizeze, pentru un operator economic având calitatea de utilizator, o prestaţie definită prin unul sau mai multe obiective cuantificate şi să producă probele îndeplinirii acestor obiective, în condiţiile date. În astfel de contracte pot fi impuse condiţii referitoare la: restricţii privind desfăşurarea exploatării, durata permisă pentru desfăşurarea lucrărilor, costurile asociate, restricţii de mediu etc.; e) examinare - activitate de supraveghere prin care se fac observaţii vizuale prin tehnici nedistructive; f) exploatare - ansamblu de operaţii (manevre) executate pentru asigurarea adaptării continue la cerere a producerii, transportului, distribuţiei şi furnizării de energie electrică şi/sau termică, în condiţii corespunzătoare tehnico-economice şi de siguranţă; g) înlocuire echivalentă - schimbare care afectează exploatarea unei instalaţii sau a unui echipament prin instalarea unei componente diferite de componenta originală, dar care îndeplineşte cerinţele de proiect, inclusiv pe cele privind interfaţa cu restul instalaţiei; h) înlocuire standard - schimbare în urma căreia în locul unei componente originale uzate se utilizează o componentă nouă, identică cu cea iniţială; i) intervenţie accidentală - ansamblul lucrărilor de mentenanţă corectivă efectuate în regim de urgenţă, minim necesare pentru repunerea în funcţiune în cel mai scurt timp posibil a SISC scoase din funcţiune ca urmare a unor incidente şi deranjamente. În cazul în care prin intervenţie accidentală nu se poate realiza remedierea defectului în soluţie definitivă, se realizează o reparaţie provizorie, iar remedierea în soluţie definitivă se realizează prin programarea cu prioritate a lucrărilor de reparaţie de mentenanţă corectivă necesare; j) mentenanţă - ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută asupra SISC după punerea în funcţiune şi care sunt efectuate pentru menţinerea sau restabilirea stării tehnice necesare îndeplinirii funcţiilor pentru care au fost proiectate; k) mentenanţă bazată pe fiabilitate - ansamblu de acţiuni şi măsuri realizate cu scopul de a stabili programul şi conţinutul lucrărilor de mentenanţă preventivă ce trebuie executate pentru a menţine şi eventual restabili, atunci când este necesar, starea tehnică a SISC, utilizând analize ale modurilor de defectare, analize de siguranţă, analize funcţionale, analize de criticitate etc.; l) mentenanţă predictivă - ansamblu al lucrărilor de mentenanţă preventivă prin care se monitorizează, se stabileşte tendinţa de evoluţie şi se analizează parametrii caracteristici de performanţă sau proprietăţile SISC care dau indicii privind reducerea performanţelor sau apariţia iminentă a defectelor; m) modernizare - ansamblu de lucrări prin care, fără a interveni asupra tehnologiilor utilizate în cadrul SISC, se înlocuiesc elementele uzate moral şi/sau fizic cu elemente noi, cu performanţe superioare, sau se adaugă elemente cu scopul de a creşte performanţele şi rentabilitatea SISC peste nivelul iniţial prevăzut în proiectul aprobat. Lucrările de modernizare nu reprezintă lucrări de mentenanţă deoarece, spre deosebire de acestea, asigură obţinerea de venituri suplimentare substanţiale faţă de cele realizate cu mijloacele fixe iniţiale, reduc substanţial cheltuielile de operare-mentenanţă şi conduc la majorarea valorilor contabile ale mijloacelor fixe; n) modificare - schimbare efectuată asupra SISC, care implică sau rezultă din modificarea proiectului şi/sau a bazei de proiectare aprobate; o) Program de asigurare a mentenanţei - ansamblul măsurilor organizatorice, responsabilităţilor, procedurilor şi resurselor prin care se pun în practică strategia şi obiectivele generale de mentenanţă a SISC; p) reabilitare - ansamblu de lucrări complexe de mentenanţă efectuate asupra SISC prin care, fără modificarea tehnologiei iniţiale, se restabileşte starea tehnică şi de eficienţă a acestora la un nivel apropiat de cel avut la începutul duratei de viaţă; q) reparaţie - lucrare de mentenanţă prin care se elimină un anumit defect produs sau iminent al SISC, în scopul aducerii acestora la starea normală de funcţionare. Reparaţia nu are o periodicitate prestabilită şi se realizează atunci când este necesar, în funcţie de starea tehnică a SISC. Reparaţiile pot fi neplanificate, cu caracter accidental, realizate în regim de urgenţă în cadrul activităţii de mentenanţă corectivă sau pot fi planificate în cadrul activităţii de mentenanţă preventivă în urma constatării unor degradări iminente a stării tehnice a SISC, pentru a preveni o întrerupere accidentală a funcţionării acestora; r) reparaţie accidentală - ansamblul lucrărilor de mentenanţă corectivă de complexitate mărită, efectuate în regim de urgenţă pentru eliminarea defectelor şi restabilirea stării tehnice iniţiale a SISC; reparaţia accidentală se execută pentru repunerea în funcţiune a SISC scoase din funcţiune ca urmare a unor incidente şi deranjamente sau pentru a preveni în regim de urgenţă producerea iminentă a unui defect; s) reparaţie majoră - reparaţie care afectează structura (de exemplu, reparaţiile prin sudare care afectează incinte sub presiune sau structura metalică a unei instalaţii de ridicat) sau caracteristicile funcţionale ale unei instalaţii sau care conduce la schimbarea concepţiei iniţiale a componentelor acesteia; ş) reparaţie minoră - reparaţie care nu afectează structura sau caracteristicile funcţionale ale unei instalaţii şi care nu schimbă concepţia iniţială a componentelor acesteia; t) reparaţie provizorie - reparaţie efectuată în situaţii de urgenţă, în soluţie provizorie, folosind metode adecvate şi acceptabile de lucru pentru asigurarea integrităţii SISC şi pentru eliminarea riscurilor de accidentare a personalului. În cel mai scurt timp posibil, soluţia provizorie se îndepărtează şi se efectuează reparaţia în soluţie definitivă, prin care se restabileşte starea tehnică iniţială a SISC; ţ) retehnologizare - ansamblu de lucrări de înlocuire/modificare a unor tehnologii existente uzate moral şi/sau fizic, utilizate în cadrul SISC, cu tehnologii bazate pe concepţii tehnice de dată recentă, în scopul creşterii producţiei, reducerii consumurilor specifice, scăderii cheltuielilor de exploatare şi întreţinere, schimbării combustibililor sau a tehnologiilor de ardere, reducerii emisiilor poluante etc. Retehnologizarea conduce la creşterea performanţelor SISC peste nivelul lor iniţial prevăzut în proiect. Lucrările de retehnologizare nu constituie lucrări de mentenanţă întrucât presupun un volum important de lucrări de modificare cu scop de modernizare aplicate SISC prin înlocuirea unor porţiuni mari din acestea sau/şi prin adăugarea unor componente. Retehnologizarea majorează valoarea de înregistrare contabilă a mijloacelor fixe şi prelungeşte durata de viaţă a acestora; u) suport logistic - ansamblul mijloacelor organizaţionale, materiale (piese de schimb şi utilaje) şi al celor de natură intelectuală (documentaţii tehnice şi programe de calcul) necesar, în condiţii date, pentru mentenanţa SISC, corespunzător strategiei şi obiectivelor stabilite pentru activitatea de mentenanţă; v) suport tehnic - lucrări de proiectare, examinări cu caracter special, planificare/programare şi alte lucrări similare executate pentru a sprijini lucrările de mentenanţă. Activităţile-suport tehnic includ şi urmărirea comportării în exploatare a SISC, optimizarea programului de mentenanţă predictivă, elaborarea procedurilor şi instrucţiunilor tehnologice de întreţinere, analiză şi interpretare a rezultatelor testelor şi măsurătorilor specifice lucrărilor de mentenanţă predictivă, elaborarea strategiilor şi planurilor de mentenanţă pe termen lung a SISC. CAP. IV Clasificarea lucrărilor de mentenanţă ART. 7 Lucrările de mentenanţă se clasifică în funcţie de amploare în următoarele categorii: a) lucrări de mentenanţă minoră, constând în lucrări curente şi/sau lucrări minore realizate în scopul obţinerii de informaţii privind starea tehnică a SISC, inclusiv acţiuni de menţinere sau restabilire a stării tehnice a SISC, care nu necesită utilizarea uneltelor sau necesită utilizarea de unelte uzuale, portabile, şi care se pot executa de către personalul propriu titularului de licenţă sau cu terţi. Gestionarea lucrărilor de mentenanţă minoră se poate face prin sisteme simplificate, cu un grad redus de formalizare. Lucrările de mentenanţă minoră pot fi: (i) lucrări curente - lucrări de mentenanţă care se execută imediat ce s-a identificat necesitatea lor, fără să fie necesar un document prin care acestea să fie iniţiate şi fără să fie necesară o aprobare formală; (ii) lucrări minore - lucrări de mentenanţă care se execută în baza unei cereri formale, dar care nu necesită instrucţiuni detaliate de lucru sau controale speciale şi nu au impact asupra activităţii de exploatare sau a resurselor şi a termenelor angajate pentru alte lucrări; b) lucrări de mentenanţă majoră, constând în lucrări de amploare, programate, stabilite pe bază de documentaţii tehnico-economice, care constau în reabilitarea şi/sau restabilirea condiţiilor normale de funcţionare a SISC care prezintă o comportare necorespunzătoare şi/sau fenomene de degradare. Sunt lucrări care necesită dotare tehnică specializată şi personal calificat. ART. 8 După nivelul de complexitate, necesarul de unelte/utilaje şi nivelul de calificare al executantului, lucrările de mentenanţă se încadrează în: a) lucrări de mentenanţă de nivel 1, care constau în lucrări şi operaţii simple, de volum redus, necesare pentru menţinerea unor subansambluri şi elemente componente ale acestora întro stare corespunzătoare din punct de vedere tehnic, în scopul prevenirii unor uzuri premature, deteriorări sau accidente. Aceste lucrări se execută conform instrucţiunilor furnizorilor de echipamente, regulamentelor şi instrucţiunilor tehnice de exploatare şi mentenanţă. Lucrările de monitorizare şi testare, precum şi alte tehnici de determinare a stării SISC se încadrează de asemenea ca lucrări de nivel 1. Lucrările de mentenanţă de nivelul 1 se execută de regulă fără întreruperea funcţionării SISC. Lucrările care necesită întreruperea funcţionării se efectuează după obţinerea aprobării din partea autorităţii care are comanda operativă asupra desfăşurării procesului tehnologic; b) lucrări de mentenanţă de nivel 2, care constau în lucrări considerate critice pentru funcţionarea normală a SISC, înaintea apariţiei necesităţii de executare a lucrărilor de nivelul 3. Aceste lucrări presupun de regulă întreruperea funcţionării, o demontare parţială a SISC şi executarea reparaţiilor. În această categorie de lucrări se includ operaţii de mentenanţă preventivă şi corectivă din categoria examinări, reparaţii minore şi/sau înlocuiri (de regulă, înlocuiri standard) amănunţite şi sistematice; c) lucrări de mentenanţă de nivel 3, care constau în ansamblul de lucrări executate în vederea restabilirii stării tehnice iniţiale a SISC, prin înlocuirea şi repararea componentelor uzate. Aceste lucrări presupun utilizarea unor tehnici/tehnologii speciale şi personal adecvat, demontarea parţială sau completă a SISC, executarea reparaţiilor pentru eliminarea defectelor constatate şi înlocuirea componentelor îmbătrânite, chiar dacă acestea mai sunt în stare de funcţionare; d) lucrări de mentenanţă de nivel 4, care constau în ansamblul de lucrări complexe (reabilitare, reparaţii de cel mai înalt grad de complexitate) efectuate asupra unor SISC prin care, fără modificarea tehnologiei iniţiale, se restabileşte starea tehnică şi de eficienţă a acestora la un nivel apropiat de cel avut la începutul duratei de viaţă. ART. 9 În funcţie de planificare lucrările de mentenanţă se clasifică în următoarele categorii: a) lucrări de mentenanţă preventivă, constând în lucrări de mentenanţă planificate, cu caracter profilactic, executate pentru prevenirea defectelor, respectiv pentru reducerea probabilităţii de defectare sau degradare a SISC; b) lucrări de mentenanţă corectivă, constând în lucrări de mentenanţă neplanificate, care se execută după defectare sau după o întrerupere voită, pentru evitarea producerii unui defect a cărui apariţie este iminentă, în scopul readucerii SISC în starea necesară pentru a-şi putea îndeplini funcţiile pentru care au fost proiectate. ART. 10 În funcţie de criteriul de planificare lucrările de mentenanţă se clasifică în: a) lucrări de mentenanţă bazată pe timp, constând în activităţi periodice de supraveghere, control vizual, inspecţii tehnice, revizii tehnice, realizate prin planificare la intervale predeterminate de timp, indiferent de starea tehnică constatată a SISC, în vederea menţinerii sau restabilirii performanţelor SISC; b) lucrări de mentenanţă bazată pe stare, constând în activităţi de determinare/prognozare prin diferite procedee a stării tehnice a SISC şi în lucrări de menţinere/restabilire a performanţelor acestora, care rezultă ca necesare. ART. 11 Starea tehnică a SISC se monitorizează în cadrul activităţilor de exploatare şi mentenanţă, pe bază de informaţii înregistrate şi sistematizate în baze de date care oferă pentru fiecare SISC imaginea stării sale tehnice: a) reale, atunci când culegerea informaţiilor se face prin metode de supraveghere; b) probabile (prognozate), atunci când se utilizează tehnici evoluate de analiză, specifice mentenanţei predictive şi mentenanţei bazate pe fiabilitate. ART. 12 (1) Clasificarea lucrărilor de mentenanţă şi termenii definiţi la capitolul III se utilizează la gruparea lucrărilor de mentenanţă în scopul raţionalizării procesului de gestionare a activităţii de mentenanţă de către titularii de licenţă la realizarea PAM. (2) Alegerea unei metode de clasificare trebuie să fie adecvată specificului de activitate a titularului de licenţă şi trebuie să faciliteze procesul de organizare, planificare, gestionare, realizare, evaluare, analizare şi recepţionare a lucrărilor de mentenanţă. (3) În anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul regulament, se prezintă un model recomandat de clasificare a lucrărilor de mentenanţă. CAP. V Lucrări de mentenanţă preventivă ART. 13 Lucrările de mentenanţă preventivă constau în lucrări care se efectuează la intervale de timp predeterminate, în vederea prevenirii defectării unor elemente componente ale SISC sau pentru reducerea probabilităţii de evoluţie în timp a unor defecţiuni ale acestora. ART. 14 Lucrările de mentenanţă preventivă au scopul de a preveni întreruperile în funcţionarea SISC şi de a asigura realizarea duratei de viaţă a SISC, în condiţiile unor strategii de mentenanţă preventivă justificate atât din punct de vedere tehnic, cât şi din punct de vedere economic. ART. 15 În categoria lucrărilor de mentenanţă preventivă se includ: a) lucrări de supraveghere a SISC şi controale în instalaţii efectuate prin personalul operativ (control de rond); b) controale periodice în instalaţii, în afara celor efectuate prin intermediul personalului operativ prevăzut la lit. a), pentru constatarea stării tehnice a SISC şi pentru prevenirea incidentelor şi deranjamentelor; controalele periodice furnizează şi informaţii necesare pentru pregătirea lucrărilor de revizie tehnică şi reparaţii; c) revizii tehnice, care constau în lucrări ce se execută periodic în scopul asigurării continuităţii în funcţionarea SISC prin: verificări, curăţări, reglaje, măsurători şi încercări, eliminarea unor defecţiuni prin înlocuirea unor piese şi subansamble uzate. Reviziile tehnice au şi scopul de constatare a stării tehnice a SISC în vederea programării reparaţiilor. În cazul în care la revizia tehnică se constată defecţiuni care nu pot fi remediate în durata programată, în care SISC sunt indisponibile şi nu este posibilă transformarea reviziei tehnice în lucrare de reparaţie de nivel 3, cu documentarea stării şi efectuarea prelungirii retragerii SISC din exploatare în timp util, se execută lucrările necesare eliminării defecţiunilor constatate, cu încadrarea acestora ca lucrări de mentenanţă corectivă; d) lucrări de reparaţii majore, care constau în lucrări cu volum mare, având ca scop restabilirea stării tehnice iniţiale a SISC, prin înlocuirea elementelor defecte sau uzate. ART. 16 (1) În vederea stabilirii necesarului de lucrări de menţinere/restabilire a performanţelor SISC se execută în mod periodic sau continuu activităţi de supraveghere a SISC, cu scopul obţinerii de informaţii cu privire la starea tehnică a acestora. (2) Activitatea de supraveghere se poate executa fie cu personal de mentenanţă şi de exploatare propriu titularului de licenţă, fie cu terţi. (3) Activitatea de supraveghere se execută pentru urmărirea încadrării în parametrii caracteristici de funcţionare a SISC, prevăzuţi în norme tehnice sau în caietele de sarcini. Valorile observate se compară cu valorile înregistrate la punerea în funcţiune şi, la depăşirea unui nivel prescris aferent funcţionării în siguranţă, se execută lucrări de menţinere/restabilire sau se întrerupe funcţionarea SISC. (4) Supravegherea constă într-o combinaţie de activităţi programate de monitorizare, testare şi examinare, realizate, după caz, de către personalul de exploatare sau de către personalul de mentenanţă, cu suportul personalului din compartimentele tehnice. Supravegherea include următoarele acţiuni: a) monitorizarea, care constă în activitatea de supraveghere executată de către personalul de exploatare şi de către personalul de mentenanţă, prin care sunt urmăriţi parametrii de funcţionare a SISC: (i) personalul de exploatare trebuie instruit să recunoască anomaliile în funcţionarea SISC şi să întreprindă primele măsuri cu caracter corectiv; (ii) monitorizarea realizată de către personalul de exploatare are loc de la distanţă, din camera de comandă, prin urmărirea indicatoarelor şi înregistratoarelor, sau pe teren, prin observaţii vizuale, acustice şi prin citirea aparaturii locale, realizate cu ocazia inspecţiilor şi controalelor/verificărilor; (iii) de regulă, personalul de exploatare urmăreşte ca limitele de atenţionare (alarmare) sau de declanşare (protecţie) a SISC să nu fie depăşite; (iv) complementar monitorizării executate de către personalul de exploatare, personalul specializat în probleme de mentenanţă trebuie să acorde atenţie deosebită tuturor parametrilor care depăşesc valorile normate; (v) operaţiunile de monitorizare (de rutină) executate de către personalul de exploatare se programează/gestionează distinct de restul operaţiilor de monitorizare la care participă şi alte compartimente (mentenanţă, tehnic) şi care se execută la intervale de timp mai mari; b) testarea, care constă în activitatea de supraveghere prin care se întreprind acţiunile necesare pentru a stabili dacă SISC funcţionează în limitele admise sau dacă sunt pregătite să îşi îndeplinească la cerere funcţia, în conformitate cu cerinţele tehnice: (i) testarea se execută de către personalul de exploatare, pregătirea şi suportul tehnic fiind asigurate de către personalul din compartimentele tehnice; (ii) testarea include teste funcţionale prin care se demonstrează capacitatea SISC (în special a celor aflate în rezervă) de a-şi îndeplini funcţia la nivelul proiectat, teste ale sistemelor de măsură şi control-protecţie, efectuate în scopul verificării setărilor acestora, precum şi alte teste; c) examinarea, care constă în activitatea de supraveghere care se realizează vizual, pe suprafeţele interne sau externe ale SISC: (i) examinarea se poate completa cu tehnici de examinare nedistructivă, net superioare, pentru detectarea defectelor interne în structuri metalice masive; (ii) examinarea se execută de către personalul de mentenanţă sau alt personal tehnic specializat, pe baza specificaţiilor şi a suportului tehnic asigurat de către personalul din compartimentul tehnic. ART. 17 Periodicitatea execuţiei lucrărilor de mentenanţă preventivă (planificată) are în vedere durata normală de funcţionare a SISC, gradul de uzură a SISC şi importanţa acestora în funcţionarea instalaţiilor. CAP. VI Lucrări de mentenanţă preventivă minoră ART. 18 (1) Mentenanţa preventivă minoră constă în acţiuni planificate, de mică amploare, care includ activităţi de supraveghere, control vizual, control periodic, inspecţii şi revizii tehnice, precum şi de restabilire a condiţiilor de funcţionare a SISC. (2) Mentenanţa preventivă minoră constă în lucrări/servicii curente, care nu necesită unelte sau necesită unelte uzuale, portabile, şi care pot fi efectuate de personalul de exploatare sau de mentenanţă propriu titularilor de licenţă sau de terţi. (3) Mentenanţa preventivă minoră este constituită din lucrări de mentenanţă de nivel 1 şi 2, respectiv: a) activităţi de supraveghere, control vizual (rond), control periodic, inspecţii tehnice, reprezentând lucrări de mentenanţă de nivel 1, ce constau în: - controale periodice, monitorizare, probe funcţionale ale SISC etc.; – acţiuni de supraveghere periodică a SISC, prin care se obţin informaţii privind starea tehnică a acestora; – verificarea îndeplinirii condiţiilor necesare funcţionării normale a SISC; – stabilirea necesarului de lucrări pentru menţinerea/ restabilirea performanţelor SISC, inclusiv executarea unor lucrări de întreţinere curentă; b) revizii tehnice, care constau în lucrări de mică amploare, reprezentând lucrări de mentenanţă de nivel 2, ce constau în: - servicii de verificare şi asigurare a funcţionării corecte a SISC; – investigarea stării tehnice a SISC; – lucrări minore (demontare de subansambluri în vederea verificării stării tehnice) care, de regulă, se efectuează periodic; c) lucrări speciale din cadrul lucrărilor de mentenanţă de nivel 1 sau 2, bazate pe tehnologii speciale şi realizate cu personal calificat, precum: lucrări de termoviziune, lucrări ce utilizează tehnologii de lucru sub tensiune, măsurători şi verificări speciale, inspecţii aeriene multispectrale. Inspecţiile aeriene multispectrale constau în servicii de verificare periodică a SISC prin tehnici speciale de filmare şi înregistrare în cel puţin două dintre spectrele vizibil, infraroşu şi ultraviolet, prin care se obţin informaţii privind starea tehnică, se verifică îndeplinirea condiţiilor necesare funcţionării normale şi se stabileşte necesarul de lucrări în vederea restabilirii performanţelor acestora. ART. 19 (1) În general, mentenanţa preventivă minoră este bazată pe timp şi se ajustează în funcţie de stare. (2) Mentenanţa preventivă minoră bazată pe timp reprezintă ansamblul de lucrări/servicii periodice executate/prestate indiferent de starea tehnică a SISC, prin care se menţin/restabilesc performanţele acestora. (3) Lucrările de mentenanţă preventivă minoră bazată pe timp sunt lucrări de supraveghere, control vizual, control periodic, inspecţii tehnice, revizii tehnice. (4) Lucrările de mentenanţă preventivă minoră bazată pe timp se planifică în funcţie de categoria şi caracteristicile tehnice ale SISC, la intervale predeterminate de timp, stabilite fie pe baza informaţiilor din cărţile tehnice, manualele de utilizare sau a documentaţiilor obţinute de la fabricanţii/furnizorii SISC, fie pe baza experienţei de exploatare specifice. (5) În funcţie de starea tehnică a SISC frecvenţa acţiunilor de mentenanţă preventivă minoră poate creşte (termenele prestabilite de realizare a lucrărilor se devansează). ART. 20 (1) Mentenanţa preventivă minoră bazată pe stare include activităţi de determinare/prognozare a stării tehnice a SISC, realizate pe baza informaţiilor obţinute prin supraveghere, control vizual, control periodic, inspecţii tehnice, inspecţii aeriene multispectrale, revizii tehnice sau prin analize specifice mentenanţei bazate pe fiabilitate sau mentenanţei predictive. (2) Mentenanţa preventivă minoră bazată pe stare constă în culegerea unui volum relevant de informaţii cu privire la starea tehnică reală a SISC, prin metode care să implice cât mai puţine dezasamblări, respectiv cât mai puţine întreruperi în funcţionarea acestora şi în refacerea potenţialului de fiabilitate şi de performanţă a SISC atunci când informaţiile culese cu privire la starea tehnică a acestora indică necesitatea unor lucrări de menţinere/restabilire cu scopul de a preveni apariţia defectelor. (3) Mentenanţa preventivă minoră se bazează pe documentaţia tehnică în vigoare, elaborată de furnizorul SISC sau de institute de specialitate, şi pe experienţa din exploatare. (4) Lucrările de mentenanţă preventivă minoră se planifică la intervale de timp determinate, care ţin seama de caracterul specific, tehnologia, condiţiile de exploatare şi de importanţa SISC. ART. 21 În funcţie de vechimea şi tehnologia SISC, se pot defini: - mentenanţă preventivă minoră „nominală“, care se aplică echipamentelor noi, cu tehnologii moderne, la intervale mai mari de timp (frecvenţă scăzută); – mentenanţă preventivă minoră „întărită“, care se aplică echipamentelor vechi, cu tehnologii învechite, la intervale de timp mai mici (frecvenţă mare). CAP. VII Lucrări de mentenanţă preventivă majoră ART. 22 (1) Mentenanţa preventivă majoră constă în reparaţii majore, de amploare, programate, care includ lucrări de reabilitare, respectiv restabilire a condiţiilor normale de funcţionare a SISC. (2) Lucrările de mentenanţă preventivă majoră se programează în funcţie de starea tehnică a SISC şi se pot executa la faţa locului sau în ateliere specializate. (3) Lucrările de mentenanţă preventivă majoră pot fi executate de către personalul propriu al titularului de licenţă sau al terţilor, în special în cazul unor lucrări care necesită personal specializat. (4) Mentenanţa preventivă majoră este constituită din: a) lucrări de mentenanţă de nivel 3, constând în lucrări care se execută de regulă la faţa locului şi constau în repararea sau înlocuirea anumitor piese şi subansamble din componenţa SISC uzate, cu fiabilitate scăzută; b) lucrări de mentenanţă de nivel 4, constând în lucrări complexe cu caracter general asupra SISC, care constau în reparaţii şi lucrări de înlocuire parţială sau integrală a pieselor sau subansamblelor care intră în componenţa SISC, fără modificarea tehnologiei iniţiale şi cu readucerea SISC la starea tehnică apropiată de cea iniţială. (5) Mentenanţa preventivă majoră realizată la ansamblurile funcţionale se fundamentează, se planifică şi se programează pe bază de stare şi pe bază pe fiabilitate. ART. 23 Mentenanţa preventivă majoră realizată la categoriile de instalaţii/echipamente, altele decât ansamblurile funcţionale (de exemplu, clădiri, construcţii, rezervoare, conducte, împrejmuiri etc.), se planifică pe bază de timp şi stare, în funcţie de rezultatele inspecţiilor tehnice periodice şi de experienţa de exploatare. CAP. VIII Lucrări de mentenanţă predictivă ART. 24 (1) Lucrările de mentenanţă predictivă constau în diagnosticarea şi monitorizarea SISC în scopul depistării unor defecţiuni în fază incipientă, pentru reducerea probabilităţii de evoluţie a acestora în timp şi pentru evitarea avarierii SISC. (2) Diagnosticarea şi monitorizarea SISC se realizează cu aparatură modernă de monitorizare (termoviziune, cromatografie etc.), care transmite informaţii în mod continuu sau la anumite intervale, pe baza cărora se stabilesc lucrările necesare pentru eliminarea deficienţelor constatate, precum şi gradul de urgenţă a acestora. (3) Mentenanţa predictivă include următoarele activităţi, fără a se limita la acestea: a) analiza vibraţiilor, analize spectrale, urmărirea temperaturii lagărelor, urmărirea impurităţilor metalice din uleiurile de ungere (ferografie), monitorizarea echipamentelor cu elemente rotative; b) observaţii în spectrul infraroşu (termografie) asupra echipamentelor care emit căldură (motoare, întreruptoare, dulapuri electrice, zone izolate termic, aparataj electric din posturi de transformare, staţii electrice, linii electrice aeriene etc.), pentru detectarea zonelor defecte; c) înregistrarea curbei efortului de deplasare pentru monitorizarea integrităţii mecanice în cazul armăturilor acţionate cu motor; d) utilizarea sistemelor acustice pentru detectarea regimurilor de funcţionare anormale. CAP. IX Lucrări de mentenanţă bazată pe fiabilitate ART. 25 (1) Mentenanţa bazată pe fiabilitate constă într-un ansamblu de acţiuni şi măsuri realizate cu scopul de a stabili programul şi conţinutul lucrărilor de mentenanţă preventivă ce trebuie executate pentru a menţine şi eventual restabili, atunci când este necesar, starea tehnică a SISC, pe bază de analize ale modului de defectare, analize de siguranţă, analize funcţionale de criticitate, analize de risc etc., care iau în considerare comportarea în exploatare, starea tehnică, importanţa şi nivelul solicitărilor SISC. (2) Stabilirea priorităţii acţiunilor de mentenanţă preventivă bazată pe fiabilitate se realizează pe baza probabilităţii de defectare a SISC cuantificată în funcţie de frecvenţa şi durata indisponibilităţilor, evoluţia parametrilor şi caracteristicilor de funcţionare, istoricul mentenanţei, costuri privind mentenanţa şi importanţa acestora. (3) La stabilirea unui program de mentenanţă bazată pe fiabilitate este necesară parcurgerea următoarelor etape: a) identificarea SISC a căror nefuncţionare sau funcţionare necorespunzătoare este critică (din punctul de vedere al producţiei de energie, al siguranţei în funcţionare sau al costurilor mentenanţei corective); această etapă implică analiza modurilor de defectare şi a efectelor acestora pentru fiecare SISC; pentru obiectivele nucleare se realizează şi analize de securitate; b) stabilirea cauzelor ce pot conduce la nefuncţionarea sau funcţionarea necorespunzătoare a SISC critice, ceea ce implică detalierea modurilor şi a cauzelor de defectare până la un nivel relevant pentru activităţile de mentenanţă; metodele utilizate la identificarea cauzelor probabile de nefuncţionare sau funcţionare necorespunzătoare pot fi analizele funcţionale, arborii de defectare sau alte metode de analiză de fiabilitate; c) stabilirea lucrărilor de mentenanţă preventivă care pot preîntâmpina apariţia cauzelor identificate în etapa precedentă; la alegerea lucrărilor de mentenanţă trebuie considerate atât cele simple, cât şi cele complexe, care implică utilizarea de scule/utilaje speciale, personal înalt calificat şi conduc la costuri importante; d) stabilirea unui sistem de colectare şi analizare a datelor rezultate din aplicarea programului de mentenanţă bazată pe fiabilitate, care se tratează statistic pentru a obţine indicatorii de fiabilitate. CAP. X Lucrări de mentenanţă corectivă ART. 26 (1) Mentenanţa corectivă constă în lucrări care se efectuează după defectarea SISC, în scopul readucerii acestora în starea de a-şi putea îndeplini funcţiile pentru care au fost proiectate, sau după o întrerupere voită a funcţionării acestora, atunci când este iminentă producerea unui defect. (2) Lucrările de mentenanţă corectivă sunt lucrări de intervenţie accidentală, reparaţie accidentală cu caracter neplanificat sau reparaţii planificate pentru remedierea în soluţie definitivă a SISC în urma unei reparaţii provizorii şi pot rezulta în urma mentenanţei preventive. (3) Lucrările de mentenanţă corectivă pot cuprinde, în funcţie de tipul şi complexitatea defecţiunilor, oricare dintre operaţiile care se execută în cadrul celorlalte tipuri de mentenanţă, inclusiv activităţi de identificare, remediere şi înregistrare a cauzelor respectivelor defecţiuni. (4) Mentenanţa corectivă constă în următoarele activităţi: a) diagnoza defectărilor, prin intermediul căreia, pe baza informaţiilor rezultate în urma examinărilor, verificărilor şi/sau testelor, se identifică prin procese deductive cauzele probabile ale defectării; b) reparaţii realizate prin înlocuiri sau prin alte lucrări de restabilire a stării de funcţionare; c) reparaţii provizorii, prin executarea de lucrări în situaţii în care este ameninţată viaţa persoanelor sau integritatea SISC. Volumul unor astfel de lucrări nu trebuie să depăşească, de regulă, 1% din costul total al lucrărilor. CAP. XI Lucrări de modificare a SISC ART. 27 (1) Lucrările de modificare a SISC pot fi lucrări care: a) combină elemente de mentenanţă corectivă menite să restabilească starea de funcţionare a SISC după apariţia unui defect cu elemente de mentenanţă preventivă destinate să evite reapariţia defectului; b) pot comporta tehnici specifice activităţilor de construcţii-montaj alături de tehnici curente în activităţi de mentenanţă; c) se pot realiza cu scopul de a menţine sau restabili performanţele şi fiabilitatea SISC la nivelul iniţial, dar, în anumite cazuri, pot fi iniţiate şi pentru a obţine îmbunătăţirea acestora peste nivelul stabilit prin proiect. (2) Considerarea modificărilor drept o categorie de lucrări de mentenanţă preventivă este motivată de similitudinea caracteristicilor lucrărilor de modificare cu cele ale lucrărilor de mentenanţă preventivă (acţiuni planificate de menţinere/restabilire a performanţelor şi/sau fiabilităţii SISC, efectuate după punerea în funcţiune a acestora). (3) Includerea lucrărilor de modificare în categoria lucrărilor de mentenanţă implică realizarea unei analize a costurilor şi a riscului ca rezultatele scontate să nu fie obţinute sau ca modificarea să implice efecte secundare nedorite. (4) Utilizarea în cadrul lucrărilor de mentenanţă a unor materiale sau componente diferite ca tip, mărime sau compoziţie poate fi clasificată ca lucrare de modificare. (5) Modificările asociate lucrărilor de retehnologizare sau de modernizare nu sunt lucrări de mentenanţă deoarece conduc la creşterea performanţelor SISC peste nivelul lor iniţial precizat în proiectul aprobat. (6) Modificarea majoră reprezintă modificarea care afectează bazele de proiectare sau implică costuri care depăşesc limita stabilită pentru bugetul de exploatare/mentenanţă aprobat. (7) Modificarea minoră reprezintă modificarea care nu afectează bazele de proiectare şi implică costuri care se încadrează în limita stabilită pentru bugetul de exploatare/mentenanţă aprobat. O modificare minoră nu implică, de regulă, un efort de proiectare multidisciplinar. O modificare minoră care implică costuri evaluate mai mari decât limita stabilită va fi tratată ca o modificare majoră. CAP. XII Obiectivele activităţii de mentenanţă ART. 28 Activităţile de mentenanţă a SISC se stabilesc astfel încât: a) să contribuie la realizarea nivelului de siguranţă în exploatare a SISC în concordanţă cu obiectivele de fiabilitate, disponibilitate, securitate şi operare a acestora pe bază de costuri eficiente; b) să se asigure protecţia personalului de exploatare, de mentenanţă, a populaţiei şi a mediului în conformitate cu prevederile legale în domeniu; c) să se asigure periodic culegerea datelor necesare pentru evaluarea stării tehnice a SISC, astfel încât să se permită detectarea din timp a deteriorărilor sau stărilor care pot afecta performanţele tehnice de funcţionare şi/sau siguranţa SISC, aplicând cu prioritate programe de supraveghere şi mentenanţă predictivă; d) să fie realizate în baza unui PAM întocmit în conformitate cu prevederile din Regulament, care să asigure că SISC îşi îndeplinesc funcţiile pe toată durata de viaţă; e) responsabilitatea pentru elaborarea, aplicarea şi administrarea PAM să revină exclusiv titularilor de licenţă. ART. 29 Obiectivele activităţilor de mentenanţă constau în: a) întocmirea unui PAM eficient, bazat pe costuri justificate prin rezultatele obţinute şi care să reflecte obiectivele titularilor de licenţă privind exploatarea SISC, siguranţa în funcţionare şi fiabilitatea acestora, protecţia muncii şi a mediului, precum şi aspectele prevăzute la art. 28; b) aplicarea prevederilor PAM corelat cu importanţa pe care fiecare SISC o are pentru siguranţa exploatării, securitatea personalului, protejarea mediului sau pentru îndeplinirea altor cerinţe specifice; c) crearea unui sistem de evaluare a rezultatelor aplicării şi a eficienţei PAM; d) definirea clară a responsabilităţilor, pe niveluri ierarhice, în realizarea lucrărilor de menetenanţă, precum şi alocarea corespunzătoare a acestora; e) asigurarea la timp a resurselor (suport tehnic, suport logistic, fonduri, forţă de muncă) necesare realizării PAM; f) asigurarea evaluării şi măsurării stării tehnice a SISC prin aplicarea unor programe adecvate; g) identificarea situaţiilor în care cerinţele programelor de mentenanţă sau criteriile interne de performanţă prescrise pentru lucrările de mentenanţă nu sunt respectate, în vederea urmăririi şi dispunerii soluţionării acestora; h) respectarea cadrului legal general şi a cerinţelor specifice emise de ANRE în alocarea bugetelor şi contabilizarea activităţilor de mentenanţă. Bugetele alocate se justifică pe baza acţiunilor/cerinţelor de mentenanţă, iar cheltuielile de mentenanţă se asociază fiecărei activităţi specifice desfăşurate, asigurând condiţiile necesare pentru raportarea acestora către ANRE în conformitate cu prevederile art. 36. CAP. XIII Responsabilităţile titularilor de licenţă în organizarea activităţii de mentenanţă ART. 30 Titularii de licenţă acordată de ANRE au responsabilitatea de a aplica prevederile Regulamentului astfel încât mentenanţa SISC să se desfăşoare pe baza unui PAM corespunzător strategiei şi obiectivelor stabilite pe termen scurt şi pe termen lung. ART. 31 Responsabilităţile titularilor de licenţă privitoare la organizarea activităţii de mentenanţă sunt: a) stabilirea şi actualizarea strategiei şi obiectivelor care stau la baza desfăşurării activităţilor de mentenanţă; b) îndrumarea/instruirea personalului desemnat pentru conceperea, elaborarea şi implementarea PAM; c) pregătirea PAM în conformitate cu cerinţele Regulamentului şi implementarea acestuia pentru toate activităţile de mentenanţă; d) adaptarea sistemului financiar-contabil pentru a reflecta în mod corespunzător structura PAM adoptat şi desfăşurarea instruirii necesare pentru aplicarea instrucţiunilor privind întocmirea evidenţelor contabile şi fundamentarea bugetului pentru activităţile de mentenanţă, în mod unitar; e) stabilirea bugetului, urmărirea şi raportarea cheltuielilor pentru activităţile de mentenanţă; f) asigurarea că, în contractele încheiate cu un furnizor de servicii de mentenanţă, se prevăd clauze privind respectarea prevederilor PAM aplicat de titularul de licenţă; g) urmărirea, revizuirea, analiza eficienţei şi controlul aplicării efective a PAM; h) întocmirea rapoartelor privind starea tehnică a SISC; i) crearea şi menţinerea unor baze de date cu privire la starea tehnică a SISC (date constructive şi funcţionale, cerinţe tehnologice de mentenanţă, dispoziţii de lucru, istoric, rezultate inspecţii etc.); j) asigurarea resurselor necesare pentru menţinerea SISC în conformitate cu strategia şi obiectivele stabilite şi reducerea lucrărilor de mentenanţă restante la un nivel controlabil; k) gestionarea şi întocmirea situaţiilor privitoare la executarea lucrărilor de mentenanţă; l) urmărirea, evaluarea şi raportarea datelor cu privire la performanţele realizate în activitatea de mentenanţă; m) furnizarea datelor privind bugetul şi cheltuielile de mentenanţă; n) elaborarea, emiterea şi actualizarea normelor, procedurilor şi instrucţiunilor specifice unor activităţi şi/sau unor domenii proprii mentenanţei. ART. 32 (1) Titularii de licenţă alocă responsabilităţile privind elaborarea şi implementarea PAM unor compartimente/entităţi diferite de cele care au responsabilităţi de natura celor prezentate la art. 31 lit. a), b), g), h), i) şi k). (2) Responsabilităţile de la art. 31 lit. a) se atribuie la nivelul conducerii centrale a titularilor de licenţă, iar responsabilităţile de la art. 31 lit. c) la nivelul structurilor organizatorice teritoriale, după caz. CAP. XIV Principii de elaborare a PAM ART. 33 (1) Titularii de licenţă întocmesc şi aplică un PAM care să asigure că activităţile de mentenanţă realizate conduc la păstrarea sau restabilirea disponibilităţii, performanţelor, fiabilităţii şi siguranţei în exploatare a SISC. (2) PAM se dezvoltă pe baza strategiei generale şi a obiectivelor stabilite la nivelul fiecărui titular de licenţă. ART. 34 (1) PAM au grade diferite de complexitate în funcţie de natura SISC şi de obiectivele de mentenanţă adoptate de fiecare titular de licenţă. (2) PAM se adresează cu prioritate acelor SISC care asigură o funcţionare a capacităţii energetice în condiţii de siguranţă şi de securitate, pentru a stabili dacă au loc procese de deteriorare şi pentru a identifica şi trata corespunzător problemele de uzură fizică şi morală care periclitează performanţele, siguranţa sau păstrarea în bună stare a acestora. (3) Conţinutul PAM se structurează pe 5 capitole, în cadrul cărora se detaliază componentele activităţii de mentenanţă prevăzute la art. 3. (4) Pentru domeniile sau cerinţele prevăzute în Regulament, care nu se includ în PAM, titularul de licenţă trebuie să prezinte justificări scrise, acestea fiind parte componentă a documentelor PAM. ART. 35 PAM propriu fiecărui titular de licenţă cuprinde prevederi referitoare la: a) identificarea SISC cărora li se aplică PAM şi includerea lor într-o listă detaliată, utilizată la alegerea şi programarea lucrărilor de mentenanţă (centralizatorul SISC inclus în PAM). Cerinţele privind PAM se aplică diferenţiat, în concordanţă cu rolul şi importanţa pe care fiecare SISC îl are în funcţionare, în securitatea personalului şi a mediului, cu gradul de risc implicat şi cu istoria particulară de mentenanţă a acestora; b) sistemul prin care activităţile de mentenanţă sunt planificate, programate şi coordonate; c) alocarea responsabilităţilor şi a autorităţii pe fiecare nivel ierarhic în cadrul organizaţiilor implicate în asigurarea şi/sau desfăşurarea activităţilor de mentenanţă şi descrierea relaţiilor la interfaţa cu alte compartimente/entităţi organizatorice: exploatare, inginerie, managementul calităţii etc.; d) sistemele de gestiune prin intermediul cărora se păstrează controlul asupra activităţilor de mentenanţă, se urmăreşte şi se măsoară eficienţa PAM şi se colectează datele relevante din teren pentru modificarea acestuia; e) măsurile prin care se identifică, se evaluează şi se corectează eventualele probleme de natură constructivă sau funcţională apărute la SISC; f) indicatorii şi criteriile folosite pentru aprecierea rezultatelor activităţilor de mentenanţă asupra SISC, precum şi performanţele personalului de mentenanţă. CAP. XV Dispoziţii finale ART. 36 La întocmirea şi aplicarea PAM propriu, operatorul de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie concesionari din sectorul energiei electrice respectă conţinutul prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul regulament. ART. 37 (1) În anul anterior începerii unei perioade de reglementare, operatorul de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie concesionari din sectorul energiei electrice au obligaţia de a transmite la ANRE, odată cu furnizarea datelor de fundamentare a tarifelor reglementate, PAM cu defalcarea valorică pentru fiecare an al perioadei de reglementare şi pentru fiecare categorie de lucrări de mentenanţă preventivă şi corectivă. (2) Operatorul de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie concesionari din sectorul energiei electrice au obligaţia de a transmite la ANRE situaţia realizării programului anual de mentenanţă, în formatul şi la termenul prevăzute în Metodologia de întocmire a Raportului anual de către titularii de licenţe din sectorul energiei electrice şi termice, aprobată prin ordin al preşedintelui ANRE. (3) În cazul în care gradul de realizare a lucrărilor de mentenanţă preventivă este mai mic de 90% din valoarea planificată, operatorii prevăzuţi la alin. (2) prezintă analiza cauzelor şi a efectelor nerealizării integrale a acesteia asupra stării tehnice a SISC, la termenul prevăzut la alin. (2). ANEXA 1 la regulament Model de încadrare pe categorii de lucrări de mentenanţă
┌──────────┬─────┬──────────────┬───────────┐
│Tip │ │Mentenanţă │Mentenanţă │
│mentenanţă│Nivel│preventivă │corectivă │
│ │ │(MP) │(MC) │
├──────────┼─────┼──────────────┼───────────┤
│ │ │Lucrări │ │
│ │ │operative │ │
│ │ │(LO): │ │
│ │ │- supraveghere│ │
│ │ │(S); │ │
│ │ │- monitorizare│ │
│ │ │(SM); │ │
│ │ │- testare │ │
│ │ │(ST); │Reparaţii │
│ │ │- examinare │cu │
│ │ │(SE); │înlocuiri │
│ │ │- control │de │
│ │LN1 │vizual (rond) │subansamble│
│ │ │(CV); │sau piese │
│ │ │- lucrări │Intervenţii│
│ │ │minore (LM). │accidentale│
│ │ │- Controale │(IA) │
│ │ │periodice/ │ │
│ │ │Inspecţii │ │
│ │ │tehnice (CP/ │ │
│ │ │IT) │ │
│ │ │(Mentenanţă │ │
│ │ │bazată pe timp│ │
│ │ │şi ajustată în│ │
│Mentenanţă│ │funcţie de │ │
│minoră │ │stare) │ │
│ ├─────┼──────────────┼───────────┤
│ │ │Revizii │ │
│ │ │tehnice (RT) │ │
│ │ │Lucrări │ │
│ │ │curente (LC) │ │
│ │ │Lucrări de │ │
│ │ │reparaţii │ │
│ │ │minore (LRM) │ │
│ │ │Lucrări │Reparaţii │
│ │ │speciale (LS):│cu │
│ │ │- inspecţii │înlocuiri │
│ │ │aeriene │de │
│ │LN2 │multispectrale│echipamente│
│ │ │- IMS; │Intervenţii│
│ │ │- lucrări prin│şi │
│ │ │tehnologii │reparaţii │
│ │ │LST; │accidentale│
│ │ │- măsurători │(IA/RA) │
│ │ │şi verificări │ │
│ │ │speciale. │ │
│ │ │(Mentenanţă │ │
│ │ │bazată pe timp│ │
│ │ │şi ajustată în│ │
│ │ │funcţie de │ │
│ │ │stare) │ │
├──────────┼─────┼──────────────┼───────────┤
│ │ │Reparaţii (R) │ │
│ │ │(Mentenanţă │Reparaţii │
│ │LN3 │bazată pe │accidentale│
│ │ │stare/ │(RA) │
│Mentenanţă│ │fiabilitate) │ │
│majoră ├─────┼──────────────┼───────────┤
│ │ │Reparaţii (R) │ │
│ │ │Mentenanţă │ │
│ │LN4 │bazată pe │- │
│ │ │stare/ │ │
│ │ │fiabilitate) │ │
└──────────┴─────┴──────────────┴───────────┘
ANEXA 2 la regulament Conţinutul programului de asigurare a mentenanţei CAP. I Organizarea, planificarea, programarea şi coordonarea activităţii de mentenanţă SECŢIUNEA 1 Organizarea activităţii de mentenanţă 1.1. Organizarea, implementarea şi controlul eficient al activităţii de mentenanţă impun, din partea conducerii titularului de licenţă, acţiuni privind: (i) stabilirea obiectivelor generale, precum şi a unor obiective specifice care trebuie atinse în cadrul activităţilor de mentenanţă Obiectivele generale stabilite trebuie să stimuleze creşterea performanţelor în activitatea de mentenanţă, să servească pentru măsurarea eficacităţii de ansamblu a mentenanţei şi să vizeze: a) reducerea efortului de mentenanţă cerut în perioadele de opriri planificate printr-o corectă planificare a lucrărilor şi executarea lor în timp util; b) reducerea numărului de opriri neplanificate; c) reducerea erorilor de execuţie; d) reducerea timpilor de oprire a instalaţiilor şi echipamentelor; e) reducerea numărului de refaceri de activităţi; f) supravegherea corespunzătoare a funcţionării SISC şi executarea la timp a altor activităţi de mentenanţă preventivă; g) gestionarea volumului de activităţi restante în vederea reducerii lui. În plus, în cazul instalaţiilor nucleare, obiectivele trebuie să vizeze: a) reducerea intervenţiilor neplanificate la sistemele implicate în securitatea nucleară; b) asigurarea controlului şi reducerii zonelor contaminate în limitele administrative asumate; c) evitarea expunerii la radiaţii peste limitele administrative asumate. Obiectivele stabilite trebuie documentate (manuale, proceduri etc.) şi comunicate întregului personal de mentenanţă. Activitatea de mentenanţă trebuie să se desfăşoare astfel încât aceste obiective să fie atinse. (ii) stabilirea strategiei şi a măsurilor de implementare însoţite de gestionarea efectivă a activităţilor de mentenanţă Elaborarea strategiei presupune: a) stabilirea unei organizări clare, cu linii de autoritate şi responsabilităţi bine definite. Indiferent de tipul de contract încheiat pentru achiziţionarea de servicii de mentenanţă de la un terţ (contract de resurse sau contract de rezultate), titularul de licenţă are obligaţia de a asigura controlul şi supravegherea execuţiei lucrărilor. Serviciile prestate de terţi în cadrul unor contracte de rezultate vor îndeplini criterii de performanţă bine definite; aceste criterii nu vor diferi de cele practicate de titularul de licenţă atunci când se execută aceleaşi lucrări prin propriul compartiment de mentenanţă; b) determinarea cerinţelor de comunicare şi stabilirea relaţiilor şi necesităţilor de coordonare a activităţilor la interfaţa cu celelalte compartimente; c) planificarea şi programarea activităţilor pe termen lung. Pentru a realiza implementarea şi gestionarea (administrarea) corespunzătoare a activităţii de mentenanţă este necesar ca: a) PAM şi criteriile de performanţă ale activităţii să fie documentate, reflectând obiectivele stabilite de către conducere şi să fie comunicate personalului de mentenanţă; b) să se asigure suficiente resurse care să permită îndeplinirea sarcinilor alocate, inclusiv cele pentru pregătirea personalului; c) să se urmărească îndeaproape de către conducere şi să se evalueze performanţele în activitatea de mentenanţă prin observare directă şi prin intermediul rapoartelor scrise; d) să existe un sistem prin care personalul de supraveghere a lucrărilor şi cel din subordinea sa să fie responsabilizat pentru performanţele înregistrate; (iii) stabilirea măsurilor necesare pentru selectarea şi pregătirea unui număr suficient de personal profesionist de conducere, de supraveghere şi de execuţie, bine pregătit pentru a realiza activităţile de mentenanţă cerute Politica de personal aplicată trebuie să asigure: a) formarea şi menţinerea cunoştinţelor şi a specializărilor necesare personalului în desfăşurarea activităţilor de mentenanţă, pe bază de programe de pregătire şi calificare. Programele trebuie să includă şi pregătirea prin participarea directă la lucrări; b) atestarea calificării personalului desemnat pentru o anumită activitate numai după o examinare făcută de către conducerea compartimentului de mentenanţă; c) calificarea pentru lucrările pe care urmează să le desfăşoare personalul pus la dispoziţie de o unitate exterioară în cadrul unui contract de servicii de mentenanţă, precum şi personalul angajat pe perioadă determinată. 1.2. Compartimentul de mentenanţă trebuie să utilizeze un sistem eficient prin care să asigure planificarea, programarea şi coordonarea activităţilor de mentenanţă. Acest sistem trebuie să asigure realizarea activităţilor în timp util, creşterea eficienţei mentenanţei şi să conducă la creşterea disponibilităţii SISC. În cazul obiectivelor nucleare acest sistem trebuie să conducă şi la reducerea expunerii la radiaţii. SECŢIUNEA a 2-a Planificarea şi programarea activităţilor de mentenanţă 1.3. Planificarea şi programarea activităţilor de mentenanţă presupun: a) stabilirea priorităţilor astfel încât să fie reflectată importanţa lucrărilor pentru securitatea şi fiabilitatea exploatării SISC; b) identificarea resurselor şi a pregătirilor necesare pentru executarea lucrărilor; c) minimizarea impactului pe care lucrările de mentenanţă îl au pe durata executării lor asupra exploatării SISC. 1.4. Compartimentul de mentenanţă trebuie să prezinte anual, într-un plan de mentenanţă, necesarul total de activităţi de mentenanţă şi lista principalelor acţiuni/proiecte de mentenanţă planificate. De asemenea, planul va prezenta sumar şi activităţile dedicate satisfacerii cerinţelor de mentenanţă pe termen lung (mai mult de 3 ani). 1.5. În planificarea şi programarea activităţilor de mentenanţă se utilizează un sistem formalizat de planificare şi estimare a activităţilor, care va identifica: suportul logistic şi tehnic, autorizările ce trebuie acordate, punctele de control şi, în funcţie de acestea, se stabilesc volumul total al activităţilor şi eşalonarea sarcinilor şi a paşilor necesari finalizării. Pentru scopurile planificării, lucrările de mentenanţă se încadrează pe niveluri. Titularii de licenţă pot stabili, în cadrul unui nivel, detalieri/încadrări suplimentare pentru lucrările pe care le execută, dar întotdeauna este obligatorie precizarea nivelului în care acestea se încadrează. 1.6. Programarea acţiunilor de mentenanţă, inclusiv a celor de modificări în SISC, trebuie efectuată astfel încât acestea să se poată desfăşura într-o succesiune corespunzătoare, cu eficienţă şi în intervalul de timp prescris. Programul întocmit pentru activităţile de mentenanţă care se desfăşoară în timpul opririlor planificate trebuie să permită finalizarea şi verificarea acestora şi să furnizeze conducerii titularului de licenţă informaţiile necesare gestionării ansamblului activităţilor din acest interval. 1.7. Existenţa mai multor grupuri care desfăşoară activităţi de mentenanţă, precum şi faptul că multe dintre acestea se desfăşoară la SISC aflate în funcţiune sau în apropierea acestora fac necesară coordonarea activităţilor. SECŢIUNEA a 3-a Coordonarea activităţilor de mentenanţă 1.8. Coordonarea activităţilor de mentenanţă se asigură prin: a) obţinerea permisiunii pentru desfăşurarea activităţilor atât din partea compartimentelor din cadrul obiectivului, cum ar fi permisul de lucru cu foc, permisul de lucru în mediu radioactiv, permisul de acces în spaţii închise, permisul de lucru sub tensiune etc., precum şi obţinerea acceptului organizaţiilor externe implicate, de exemplu acceptul operatorului de sistem pentru scoaterea din funcţiune a capacităţilor de producere a energiei electrice sau a celor de transport în scopul efectuării activităţii de mentenanţă; b) validarea programării activităţilor în cadrul unor întâlniri la care participă reprezentanţi din fiecare disciplină de mentenanţă şi din compartimentele implicate: exploatare, protecţia muncii, controlul calităţii, protecţie la radiaţii etc. CAP. II Gestionarea dotărilor, echipamentelor, sculelor, pieselor, materialelor şi a serviciilor utilizate SECŢIUNEA 1 Dotări, echipamente şi scule 2.1. (1) Dotările, echipamentele şi sculele folosite în cadrul activităţii de mentenanţă sunt supuse periodic unor verificări pentru a aprecia capacitatea lor de a răspunde cerinţelor de întreţinere a capacităţilor energetice, precum şi celor de pregătire a personalului de mentenanţă. Aceste verificări urmăresc să asigure atât eficienţa şi calitatea activităţilor desfăşurate, cât şi condiţii de siguranţă la locurile de muncă. (2) Pe lângă verificările executate conform alin. (1), la obiectivele nucleare se va urmări în plus şi utilizarea eficientă a spaţiilor prin coordonarea realizării şi utilizării facilităţilor provizorii destinate controlului radioactivităţii efluenţilor gazoşi şi al contaminării în timpul activităţilor executate în perioada opririlor planificate. Se vor folosi facilităţi de decontaminare pentru a reduce volumul de deşeuri radioactive solide şi contaminarea sculelor şi a echipamentelor reutilizabile. 2.2. Laboratoarele de analize şi de încercări care fac parte din organizarea compartimentelor de mentenanţă vor fi acreditate în conformitate cu legislaţia în vigoare. SECŢIUNEA a 2-a Procurarea pieselor, materialelor şi serviciilor 2.3. Obiectivul programelor de procurare a pieselor, a materialelor şi a serviciilor utilizate în desfăşurarea activităţilor de mentenanţă constă în asigurarea disponibilităţii acestora în momentul la care ele sunt necesare. Realizarea acestui obiectiv presupune iniţierea la timp a procesului de procurare şi urmărirea aspectelor esenţiale ale procesului. SECŢIUNEA a 3-a Controlul echipamentelor, al pieselor şi al materialelor 2.4. Pentru recepţionarea, inspectarea, manipularea, depozitarea, regăsirea şi eliberarea echipamentelor, pieselor şi materialelor necesare în activitatea de mentenanţă trebuie să existe şi să se aplice principii şi proceduri prin care să se acopere activităţile desfăşurate între momentul primirii acestora şi momentul instalării lor. La obiectivele nucleare aceste activităţi trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele aplicabile ale programului de management al calităţii. 2.5. Sistemul de control al echipamentelor, pieselor şi materialelor include măsurile necesare pentru a preveni utilizarea acelora pentru care nu există: a) un agrement tehnic; b) certificate de calitate emise de către un organism de certificare acreditat sau buletine de încercări eliberate de laboratoare de încercări acreditate. SECŢIUNEA a 4-a Verificarea metrologică/Etalonarea aparatelor de măsurat 2.6. Titularul de licenţă instituie un program de gestionare, verificare metrologică/etalonare şi testare a aparatelor de măsurat utilizate pentru a asigura disponibilitatea dotărilor, sculelor şi echipamentelor necesare pentru întreţinerea, repararea şi etalonarea echipamentelor şi instrumentelor montate la nivelul SISC. În categoria aparatelor de măsurat şi testare se includ toate sculele, etaloanele, instrumentele, dispozitivele sau sistemele utilizate pentru a examina, testa, etalona, măsura sau detecta defectele SISC, în scopul obţinerii datelor necesare verificării conformităţii unui instrument sau unui echipament cu un set de cerinţe precizat. CAP. III Alegerea şi implementarea tipurilor de mentenanţă SECŢIUNEA 1 Alegerea tipurilor de mentenanţă 3.1. Menţinerea/Restabilirea performanţelor SISC se realizează, atât în cazul mentenanţei preventive (bazată pe timp sau bazată pe stare), cât şi în cazul mentenanţei corective, printr-o gamă largă de lucrări care includ, pe lângă operaţii simple de întreţinere (de exemplu, ungere, completarea volumului unor fluide), şi lucrări cu grade diferite de complexitate din categoria reglajelor, etalonărilor, înlocuirilor, reparaţiilor sau modificărilor. 3.2. (1) Alegerea tipurilor de mentenanţă care urmează să fie aplicate se efectuează urmărind asigurarea unui echilibru corespunzător între activităţile de mentenanţă corectivă şi cele de mentenanţă preventivă astfel încât starea tehnică a SISC să fie corect identificată, evaluată şi corectată, durata de viaţă a SISC să fie realizată/optimizată şi programele de mentenanţă aplicate să fie eficiente din punctul de vedere al cheltuielilor implicate. (2) Costurile asociate mentenanţei preventive trebuie să fie acoperite de câştigul de fiabilitate/disponibilitate al capacităţii energetice şi de cel rezultat din reducerea volumului de mentenanţă corectivă. (3) În găsirea unui echilibru corespunzător între tipurile de mentenanţă trebuie considerate şi posibilităţile extreme aflate la îndemână, şi anume: a) volum nul pentru activităţile de mentenanţă preventivă; se acceptă ca SISC a căror defectare nu poate afecta negativ funcţionarea capacităţii energetice să funcţioneze până la defectare; b) volum important de mentenanţă preventivă, atunci când defectarea SISC conduce la limitări în siguranţa sau fiabilitatea exploatării sau la opriri neplanificate. Scopul mentenanţei preventive este de a elimina sau minimiza numărul acestor opriri. 3.3. În PAM se prezintă alegerea tipurilor de mentenanţă, făcută în conformitate cu orientările generale şi obiectivele conducerii titularului de licenţă, şi se stabilesc măsurile necesare implementării acesteia. Aceste măsuri presupun: stabilirea şi aplicarea programelor de supraveghere şi de inspecţii periodice, de mentenanţă predictivă, de mentenanţă bazată pe fiabilitate, după caz, de reparaţii şi modificări, desfăşurarea activităţilor pe bază de proceduri şi documente de execuţie, folosirea unor sisteme de gestionare a activităţilor, de verificare a rezultatelor mentenanţei înainte de revenirea în exploatare, înregistrarea şi prelucrarea istoricului lucrărilor de mentenanţă. SECŢIUNEA a 2-a Starea tehnică generală a SISC 3.4. Principalul obiectiv al evaluării stării tehnice generale a SISC este depistarea din timp a unor probleme potenţiale, cu scopul de a preveni deteriorările, influenţele negative asupra SISC amplasate în vecinătate sau apariţia defectelor. În acest scop, este necesar ca starea tehnică generală a SISC, precum şi deficienţele privind menţinerea stării de ordine şi de curăţenie necesare unei funcţionări sigure a acestora să fie cunoscute. 3.5. (1) Identificarea stării tehnice generale şi a deficienţelor privind menţinerea stării de ordine şi de curăţenie necesare unei funcţionări sigure a SISC trebuie făcută printr-un program de inspecţii periodice ce pot include de la vizite curente în instalaţii făcute de către conducerea obiectivului energetic până la inspecţii multidisciplinare, atunci când acestea devin necesare în baza concluziilor rezultate în urma unei vizite curente. (2) Programul de inspecţii periodice trebuie să prevadă: a) criteriile de performanţă stabilite pentru starea tehnică generală a SISC şi pentru starea de ordine şi de curăţenie necesară unei funcţionări sigure a SISC; criteriile trebuie comunicate întregului personal; b) programul de instruire privitor la tehnicile de inspecţie; c) participarea la inspecţiile periodice a conducerii titularului de licenţă şi a personalului de supraveghere a lucrărilor de mentenanţă; d) desemnarea unui coordonator al inspecţiilor periodice care să urmărească realizarea programului de inspecţii, să colecteze rezultatele acestora de la persoanele care au efectuat inspecţiile şi să stabilească mijloace de evaluare a eficienţei acestui program; e) definirea zonelor care trebuie inspectate; de regulă, nu trebuie omisă nicio zonă a capacităţii energetice; f) asigurarea procedurilor, instrucţiunilor necesare în care să se prevadă responsabilităţile şi măsurile necesare pentru implementarea programului de inspecţii periodice; g) modul de raportare a deficienţelor constatate. (3) Programul inspecţiilor periodice se poate include în programul de mentenanţă preventivă. Coordonatorul inspecţiilor periodice sau o altă persoană desemnată trebuie să revadă periodic rapoartele de inspecţie şi starea tehnică reală a SISC pentru a stabili dacă sunt necesare schimbări ale programului în vederea eficientizării lui. 3.6. (1) Cerinţele privind starea tehnică generală şi starea de ordine şi de curăţenie necesare unei funcţionări sigure a SISC trebuie stabilite şi comunicate întregului personal de mentenanţă. (2) Deficienţele identificate şi care nu au fost deja incluse în sistemul uzual de gestionare a activităţilor de mentenanţă sau în alt sistem de acţiuni corective se centralizează; personalul desemnat pentru soluţionarea lor raportează periodic rezultatele acţiunilor întreprinse şi urmăreşte deficienţele până la soluţionarea lor. SECŢIUNEA a 3-a Supravegherea stării tehnice generale a SISC 3.7. (1) La stabilirea corectă şi la optimizarea costurilor aferente unui program de mentenanţă bazată pe stare un rol esenţial îl au activităţile prin care se culeg informaţiile şi se estimează starea tehnică a SISC. (2) Activităţile prevăzute la alin. (1) se gestionează distinct faţă de alte activităţi de mentenanţă astfel încât să se poată evalua eficienţa lor în reducerea volumului de activităţi de menţinere/restabilire a performanţelor şi de mentenanţă corectivă. 3.8. (1) Prin posibilităţile pe care le oferă pentru cunoaşterea stării tehnice reale a SISC şi pentru optimizarea volumului de mentenanţă pe baza reducerii numărului de activităţi executate sistematic, supravegherea este considerată, prin prisma Regulamentului, o componentă esenţială a unui PAM. (2) Titularii de licenţă din sectorul energiei electrice şi termice vor stabili programe de supraveghere a SISC, precizând responsabilităţile ce revin personalului de exploatare şi celui de mentenanţă în realizarea acestora. SECŢIUNEA a 4-a Lucrări de menţinere/restabilire a performanţelor 3.9. Stabilirea lucrărilor prin care SISC se menţin sau se readuc într-o stare tehnică corespunzătoare îndeplinirii funcţiilor lor se face fie pe baza stării tehnice reale a SISC determinate prin supraveghere, fie pe baza stării tehnice probabile a SISC, estimate prin mijloacele mentenanţei predictive/mentenanţei bazate pe fiabilitate sau la anumite intervale de timp. 3.10. PAM trebuie să prevadă măsurile necesare astfel încât: a) prin lucrări de mentenanţă corectivă să se asigure realizarea unor reparaţii de calitate şi că performanţele SISC defecte sau care funcţionează defectuos sunt restabilite la timp; b) reparaţiile provizorii să fie gestionate prin procese distincte, suplimentare sistemului uzual de gestionare a lucrărilor de mentenanţă, astfel încât după executarea lor să fie urmărite până la înlocuirea lor cu reparaţii definitive. Înaintea executării reparaţiilor provizorii se evaluează impactul pe care acestea îl au asupra personalului şi siguranţei SISC, iar în cazul obiectivelor nucleare, şi asupra securităţii nucleare; c) lucrările de menţinere/restabilire a performanţelor stabilite prin programe de mentenanţă preventivă să fie executate înainte de defectarea SISC, urmărind maximizarea duratei de viaţă utilă a acestora, în condiţiile menţinerii costurilor în limite rezonabile. SECŢIUNEA a 5-a Modificări 3.11. În general, măsurile prevăzute în PAM pentru realizarea modificărilor trebuie să fie aceleaşi ca şi pentru celelalte activităţi de mentenanţă. 3.12. Prin faptul că afectează proiectul, modificările care pot fi considerate lucrări de mentenanţă se gestionează prin procese distincte, suplimentare sistemului uzual de gestionare a lucrărilor de mentenanţă (fig. 1 şi 2). Sistemul de gestionare a modificărilor trebuie să asigure că: a) personalul de mentenanţă şi de exploatare este informat de efectele modificărilor înainte de a planifica/executa activităţi de mentenanţă în noua configuraţie; b) schimbările necesare, în urma modificărilor, la desene, proceduri, liste de piese de schimb şi la documentaţia de fabricaţie se realizează înainte ca SISC să fie repuse în funcţiune şi înainte de a fi necesară executarea activităţilor de mentenanţă. SECŢIUNEA a 6-a Proceduri şi documente de execuţie 3.13. (1) Activităţile de mentenanţă se execută pe bază de proceduri şi documente de execuţie specifice. (2) Procedurile prevăzute la alin. (1) definesc obiectivele lucrărilor, stabilesc nivelurile de performanţă dorite şi definesc responsabilităţile. (3) Procesul de pregătire, verificare, aprobare şi revizie a procedurilor trebuie să fie formalizat pentru a permite o urmărire şi evidenţă corespunzătoare. 3.14. Nu se elaborează proceduri/instrucţiuni de execuţie bazate pe procedee tehnologice pentru care nu există o recunoaştere printr-un standard, normativ, proiect-tip sau agrement tehnic. 3.15. (1) Cerinţele privind respectarea indicaţiilor date cu privire la execuţia lucrărilor trebuie să fie formulate clar şi incluse în proceduri specifice sau în ghiduri cu caracter general, fiind comunicate fiecărui executant. (2) La echipamentele importante pentru siguranţa funcţionării instalaţiilor, atunci când activitatea poate produce fenomene tranzitorii periculoase sau oprirea capacităţilor, sau, în cazul obiectivelor nucleare, la sisteme implicate în securitatea nucleară, respectarea cerinţelor se impune strict, pas cu pas; în alte cazuri se poate solicita doar respectarea intenţiei documentului. SECŢIUNEA a 7-a Gestionarea activităţilor 3.16. Identificarea, iniţierea, planificarea, aprobarea, programarea, coordonarea, execuţia şi verificarea execuţiei activităţilor de mentenanţă trebuie să facă obiectul unui sistem de gestionare a activităţilor care să asigure că mentenanţa se realizează la timp, cu eficienţă corespunzătoare şi conduce la creşterea disponibilităţii SISC. 3.17. (1) Sistemul de gestionare a lucrărilor de mentenanţă trebuie să fie bine definit din punctul de vedere al activităţilor ce trebuie efectuate, indiferent dacă acestea au caracter repetitiv sau se execută o singură dată. (2) Sistemul trebuie să asigure că activităţile sunt identificate, înregistrate, planificate şi programate, executate, verificate, acceptate şi documentate într-o manieră uşor de urmărit. (3) Sistemul trebuie să fie descris/controlat prin proceduri/instrucţiuni adecvate. 3.18. (1) Cel mai uzual sistem de gestionare a lucrărilor de mentenanţă este cel al cererii/comenzii de lucrări prin care se identifică în mod clar activităţile necesare şi se dau instrucţiuni pentru executarea acestora. (2) Cu sistemul prevăzut la alin. (1) se pot gestiona atât activităţile de mentenanţă preventivă şi corectivă, cât şi punerea în operă a modificărilor. (3) Sistemele de gestionare/aprobare/control pentru activităţile de mentenanţă sunt prezentate în figura 2. (4) Gestionarea corectă şi eficientă a lucrărilor iniţiate prin cererea/comanda de lucrare presupune: a) analizarea documentaţiei de execuţie şi permiterea începerii lucrărilor numai dacă documentaţia a fost verificată şi avizată de personal de specialitate atestat; b) pregătirea zonei de lucru şi a tuturor sculelor indicate în procedura de lucru, precum şi rezervarea echipamentului greu necesar; c) diagnosticarea făcută pentru a identifica deteriorările observate în cursul demontării şi căutarea cauzelor posibile; d) verificarea metodelor de lucru şi calităţii lucrărilor pe parcursul executării lor. Cauzele care au generat o execuţie necorespunzătoare trebuie identificate şi corectate. Practicile de execuţie care trebuie verificate includ: modul de aplicare a procedurilor de lucru, în special a celor care impun o respectare pas cu pas; protejarea SISC dezasamblate; utilizarea corectă a sculelor şi păstrarea lor; gestionarea materialelor şi substanţelor chimice utilizate; curăţenia şi ordinea la locul de muncă; evoluţia lucrărilor şi timpul consumat; utilizarea rapoartelor de lucru la încheierea lucrărilor; respectarea instrucţiunilor de protecţie a muncii. La obiectivele nucleare se vor verifica şi respectarea instrucţiunilor de protecţie la radiaţii şi minimizarea zonelor contaminate. Verificările se execută de către personalul cu atribuţii de supraveghere, începând cu maiştrii; e) testarea postmentenanţă (recalificarea) făcută pentru a convinge că SISC sunt apte din nou să îşi îndeplinească funcţiile; f) acceptarea/recepţia lucrărilor executate în baza cererii/comenzii de lucrare înainte de repunerea în funcţiune. 3.19. Sistemul de gestionare a lucrărilor de mentenanţă trebuie să fie adaptat caracteristicilor diferitelor categorii de lucrări, astfel: a) (1) Lucrările curente şi lucrările minore care se încadrează în categoria lucrărilor de mentenanţă minoră se pot gestiona/aproba/controla printr-un sistem simplificat, în concordanţă cu caracteristicile acestor lucrări. (2) Lucrările care nu pot fi clasificate în categoria lucrărilor de mentenanţă minoră se gestionează aplicând în mod riguros cerinţele impuse iniţial pentru aceste lucrări. (3) Lucrările încadrate în categoria lucrărilor de mentenanţă minoră nu trebuie să afecteze/implice: - integritatea componentelor; – înlocuiri de materiale; – dezasamblarea totală sau parţială a componentelor; – sudura la incinte sub presiune (supuse reglementărilor ISCIR); – scoaterea din funcţiune; – testări postmentenanţă. (4) La obiectivele nucleare lucrările care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (3), dar se referă la componente din sisteme implicate în securitatea nucleară sau care au calificare la mediu sau seismică, nu pot fi clasificate ca lucrări de mentenanţă minoră. (5) Lucrările de mentenanţă minoră se execută bazat exclusiv pe cunoştinţele individuale ale executantului, odată ce aceste cunoştinţe au fost evaluate şi recunoscute. Astfel de cunoştinţe, încadrate în practica industrială curentă (normală), sunt considerate: - strângerea sau înlocuirea unor fitinguri demontabile; – înlocuirile de garnituri sau şuruburi; – efectuarea unor teste standard (rezistenţa izolaţiei, măsurarea tensiunii etc.); – înlocuirile de siguranţe fuzibile sau de lămpi; – ungerea echipamentelor; – îndepărtarea urmelor de coroziune de pe suprafeţe; – curăţarea filetelor prin mijloace mecanice; – executarea lipiturilor. b) (1) În cadrul mentenanţei preventive pentru lucrările de mentenanţă bazată pe timp se recomandă utilizarea de sisteme de gestionare adecvate, astfel încât iniţierea sarcinilor/lucrărilor să se facă automat, executarea lor fiind urmărită în continuare prin sistemul de cerere/comandă de lucrări. (2) Sistemele de iniţiere automată a sarcinilor pot gestiona lucrările care se repetă: - la intervale mici de timp, de exemplu mai mici de două săptămâni (programul sarcinilor de rutină); – la intervale mai mari de timp, de exemplu două săptămâni sau mai mult (programul sarcinilor periodice). (3) Programele prevăzute la alin. (2) sunt obligatorii atunci când siguranţa funcţionării SISC poate fi afectată sau când pierderile create prin neexecutarea la timp a anumitor lucrări de mentenanţă pot fi importante. 3.20. (1) Volumul de lucrări restante se monitorizează astfel încât să se asigure că SISC se menţin într-o stare tehnică corespunzătoare pentru a-şi putea îndeplini funcţiunile. (2) Volumul de lucrări restante se estimează prin numărul de [om\'b7ore] şi cel de cereri/comenzi de lucrare de executat. (3) Volumul de lucrări restante se reduce în ordinea priorităţii şi a importanţei lucrărilor. SECŢIUNEA a 8-a Verificarea rezultatelor 3.21. (1) Pentru a verifica faptul că SISC supuse unor lucrări de mentenanţă îşi vor îndeplini, la revenirea în exploatare, funcţiile pentru care au fost proiectate se efectuează probe şi încercări postmentenanţă. (2) Volumul şi natura probelor/încercărilor postmentenanţă trebuie să fie în concordanţă cu lucrările de mentenanţă efectuate, precum şi cu importanţa SISC pentru siguranţa şi fiabilitatea ansamblului instalaţiei. (3) Probele/Încercările postmentenanţă se efectuează, de regulă, după lucrările de mentenanţă corectivă, dar pot fi necesare şi după unele lucrări de mentenanţă preventivă. 3.22. (1) Probele/Încercările postmentenanţă se stabilesc în baza unui program de măsuri care trebuie să permită urmărirea efectuării acestora şi faptul că, la încheierea lor, rezultatele sunt înregistrate în istoricul lucrărilor de mentenanţă. (2) Programul prevăzut la alin. (1) stabileşte responsabilităţile fiecărui compartiment implicat, echipamentele necesare, tipul şi extinderea testelor, procedurile aplicabile, criteriile de acceptare, verificarea testelor şi cerinţele de înregistrare a rezultatelor. Acest program poate fi simplu, cum ar fi probele de etanşeitate la presiunea de lucru pentru robinete cu acţionare manuală, sau complex, de exemplu teste detaliate de performanţă la un motor Diesel, la un turboagregat sau hidroagregat sau la alte utilaje complexe. 3.23. (1) Acceptarea/Recepţia lucrărilor de mentenanţă se face de către personalul de exploatare după analizarea rezultatelor testelor sau inspecţiilor postmentenanţă prin raportare la lucrările executate, precum şi după constatarea îndeplinirii prevederilor legale aplicabile privind controlul calităţii acestor lucrări. (2) Experienţa câştigată pe parcursul efectuării lucrărilor de mentenanţă şi în urma analizării rezultatelor de către compartimentele de suport tehnic, managementul calităţii, iar, în cazul obiectivelor nucleare, şi de cel responsabil cu radioprotecţia se comunică compartimentelor de planificare şi programare a lucrărilor de mentenanţă, precum şi personalului de mentenanţă, pentru a evidenţia activităţile realizate corespunzător şi pe cele ce trebuie îmbunătăţite. SECŢIUNEA a 9-a Istoricul lucrărilor de mentenanţă 3.24. (1) Istoricul lucrărilor de mentenanţă şi informaţiile referitoare la mentenanţă obţinute de la fabricanţii de echipamente trebuie gestionate printr-un program adecvat astfel încât să poată servi ca bază la planificarea lucrărilor de mentenanţă şi în analizarea evoluţiei şi tendinţelor performanţelor SISC. (2) În acest program se includ SISC care necesită o atenţie specială datorită valorii lor ca mijloace fixe, valorii cheltuielilor pentru mentenanţă şi/sau impactului asupra siguranţei sau operabilităţii instalaţiilor. 3.25. (1) Programul prevăzut la art. 3.24 trebuie să definească datele care se colectează şi modul de înregistrare şi utilizare a acestora. (2) Înregistrările istoricului lucrărilor de mentenanţă trebuie să fie accesibile personalului de planificare şi de supraveghere a lucrărilor de mentenanţă, precum şi personalului tehnic din compartimentele de mentenanţă şi de suport tehnic. (3) Obiectivul unui program privind istoricul lucrărilor de mentenanţă este de a facilita regăsirea rapidă a informaţiilor cu privire la lucrările de mentenanţă, performanţele şi documentele de referinţă asociate SISC. (4) Sistemele de gestionare/aprobare/control pentru activităţile de mentenanţă pot fi utilizate în colectarea informaţiilor prevăzute la alin. (3). (5) Programul trebuie: a) să identifice clar (prin date ce se regăsesc pe placa de identificare, manualul de întreţinere aplicabil, codul pieselor de schimb etc.) acele SISC pentru care sunt necesare înregistrarea şi păstrarea datelor istorice; b) să definească tipul datelor (înregistrări din programele de mentenanţă corectivă şi/sau preventivă, documentaţia de modificare, date de la probele de punere în funcţiune, date de etalonare, proceduri şi desene necesare, informaţii privind piesele de schimb etc.) care trebuie colectate şi înregistrate pentru a putea fi utilizate în analizele preconizate; c) să identifice compartimentul responsabil pentru colectarea şi păstrarea datelor istorice. (6) Datele privind istoricul lucrărilor de mentenanţă pot fi utilizate la: a) analizele de defect (date-suport pentru analizarea defectelor şi evoluţiei acestora); b) evaluarea activităţii de mentenanţă (furnizarea informaţiilor cu privire la refacerea unor lucrări executate necorespunzător pentru a stabili măsuri de îmbunătăţire a PAM); c) programele de mentenanţă preventivă (date pentru a identifica şi justifica schimbări în aceste programe); d) programarea opririlor planificate (date utile pentru planificarea următoarei opriri); e) pregătirea bugetului (bază pentru determinarea necesităţilor viitoare de lucrări de mentenanţă şi pentru justificarea cheltuielilor); f) analizarea posibilităţilor de extindere a duratei de viaţă a SISC, respectiv a capacităţii energetice. CAP. IV Evaluarea şi analiza rezultatelor activităţilor de mentenanţă SECŢIUNEA 1 Evaluarea activităţilor de mentenanţă 4.1. Evaluarea şi analiza activităţilor de mentenanţă trebuie făcute pe baza unui program care trebuie să prevadă: determinarea cauzelor primare ale problemelor apărute, analizarea periodică a rezultatelor pentru a stabili eficienţa lucrărilor, măsurarea performanţelor pentru a stabili îmbunătăţirile necesare, gradul de implicare a conducerii titularului de licenţă la aplicarea acestor îmbunătăţiri, observarea practicilor de lucru ale personalului, identificarea şi urmărirea cheltuielilor pentru controlul eficienţei economice. SECŢIUNEA a 2-a Analiza cauzelor primare 4.2. (1) Titularul de licenţă stabileşte şi utilizează o metodă de analiză sistematică prin care se determină şi corectează cauzele primare ale problemelor aferente SISC apărute ca urmare a evenimentelor neplanificate şi a incidentelor. (2) Analiza prevăzută la alin. (1) se referă la: a) colectarea informaţiilor. Se utilizează atât informaţiile iniţiale referitoare la incidente (registre/înregistrări din activitatea de exploatare, rapoarte de la calculatoarele de proces, rapoartele personalului), cât şi date suplimentare (informaţii obţinute prin diagnoză, proceduri de exploatare, recomandările de mentenanţă ale fabricanţilor, date privind pregătirea personalului, istoria mentenanţei etc.); b) analizarea evenimentelor, pentru a face o reconstituire a acestora şi pentru a identifica şi clasifica cauzele care au generat incidentele în: cauze de natură umană (comunicare, interfaţa om-maşină, programarea lucrărilor, practici de lucru, pregătire, lipsa alocării responsabilităţilor etc.) sau cauze ce ţin de echipamente (analiza proiectului şi a configuraţiei corespunzătoare acestuia, specificaţiile tehnice, fabricaţie, mentenanţă/testare, cauze externe etc.); c) stabilirea cauzelor primare prin metode adecvate de analizare, pornind de la cauzele efective sau probabile identificate conform prevederilor lit. b). 4.3. Pe baza analizei cauzelor primare prevăzute la art. 4.2, titularul de licenţă: a) stabileşte planul de remediere şi urmăreşte realizarea acestuia; b) urmăreşte comportarea în exploatare a SISC pe o durată suficientă de timp pentru a obţine certitudinea că a avut loc eliminarea cauzei/cauzelor care a/au generat incidente; c) tratează corespunzător acţiunile de remediere prin care problemele identificate şi corectate la un SISC se generalizează prin aplicare şi la celelalte SISC. SECŢIUNEA a 3-a Analize periodice 4.4. Conducerea titularului de licenţă/obiectivului energetic şi/sau conducerea compartimentului de mentenanţă trebuie să întocmească şi să utilizeze proceduri standard, metodologii şi sisteme de revizuire şi de analizare a eficienţei PAM. SECŢIUNEA a 4-a Măsurarea şi îmbunătăţirea performanţelor 4.5. Conducerea titularului de licenţă/obiectivului energetic trebuie să stabilească şi să utilizeze indicatori cantitativi de măsurare a performanţelor şi eficienţei activităţii de mentenanţă, în vederea stabilirii de măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia. Exemple de astfel de indicatori pot fi: creşterea volumului de lucrări de întreţinere şi de reparaţii restante, cheltuielile cu reparaţii şi mentenanţa corectivă, cheltuieli cu mentenanţa efectuată în condiţii de urgenţă, cheltuieli de întreţinere şi de reparaţii pentru clădiri. 4.6. Rezultatele verificărilor postmentenanţă şi rezultatele activităţilor de supraveghere pot fi, de asemenea, utilizate drept indicatori pentru îmbunătăţirea activităţii de mentenanţă în zonele care necesită atenţie sporită. SECŢIUNEA a 5-a Implicarea conducerii compartimentului de mentenanţă a titularului de licenţă 4.7. (1) Conducerea compartimentului de mentenanţă trebuie să se implice în exploatarea şi mentenanţa capacităţii energetice, astfel încât să fie suficient de bine informată cu privire la aspectele tehnice şi condiţiile de funcţionare existente. (2) Culegerea informaţiilor privind starea SISC trebuie realizată prin vizite frecvente în instalaţie, observarea personalului de execuţie în timpul lucrului, inspectarea, urmărirea şi testarea SISC. 4.8. Conducerea compartimentului de mentenanţă stabileşte şi urmăreşte acţiunile corective necesare aplicate SISC şi revizuieşte periodic elementele PAM prin evaluarea: a) stării obiectivului şi practicilor personalului de mentenanţă; b) activităţii de pregătire a personalului de mentenanţă; c) activităţilor de procurare a pieselor, materialelor şi a serviciilor. SECŢIUNEA a 6-a Acţiuni corective 4.9. (1) Titularul de licenţă organizează examinări interne şi externe ale activităţii de mentenanţă. (2) Pe baza evaluării rezultatelor examinărilor prevăzute la alin. (1), titularul de licenţă stabileşte modificările necesare aferente procedurilor aplicabile sau modului de organizare a activităţii de mentenanţă, care să conducă la îmbunătăţiri şi/sau la eliminarea activităţilor neesenţiale, redundante sau ineficiente din punctul de vedere al costurilor implicate. (3) Examinările pot fi sub formă de inspecţii, audituri, investigaţii pe tipuri de probleme, autoexaminări. CAP. V Controlul costurilor activităţilor de mentenanţă SECŢIUNEA 1 Costurile activităţilor de mentenanţă 5.1. (1) Costurile activităţilor de mentenanţă, în special costurile directe ale acestor activităţi, constituie un indicator important în evaluarea din punct de vedere economic a mentenanţei. (2) Cunoaşterea şi compararea costurilor se pot utiliza la clasificarea pe criterii economice a diferitelor strategii de mentenanţă preventivă şi la alegerea celei mai favorabile, considerând şi raportul în care aceste costuri se află faţă de costurile evitate sau amânate prin aplicarea fiecărei strategii. 5.2. (1) Datele referitoare la costurile mentenanţei se pot utiliza pentru identificarea domeniilor cu costuri mari, unde sunt posibile reduceri. (2) Reducerea costurilor pentru mentenanţa capacităţilor energetice nucleare are o semnificaţie particulară. Obiectivul principal al societăţilor care deţin capacităţi energetice nucleare este de a asigura fiabilitatea SISC conform cerinţelor de securitate nucleară, indiferent de costurile implicate; numai după asigurarea îndeplinirii acestei condiţii se poate lua în considerare un program de reducere a costurilor, care va fi aplicat dacă, după considerarea atentă a tuturor implicaţiilor, se constată că acesta nu periclitează în niciun fel respectarea cerinţelor de securitate nucleară. SECŢIUNEA a 2-a Norme de timp 5.3. Pentru efectuarea activităţilor de mentenanţă planificate se stabileşte necesarul de ore de lucru în funcţie de condiţiile tehnice şi organizatorice concrete, specifice fiecărui titular de licenţă, pentru a permite evaluarea cheltuielilor, stabilirea unui program raţional de execuţie a lucrărilor şi măsurarea productivităţii. SECŢIUNEA a 3-a Identificarea şi controlul costurilor 5.4. (1) Titularul de licenţă trebuie să asigure un sistem prin care cheltuielile efectuate cu mentenanţa să fie cât mai precis individualizate, astfel încât să se poată face uşor o corelare între volumul planificat de activităţi şi fondurile alocate şi să se permită raportarea acestora în conformitate cu cerinţele reglementărilor în vigoare. (2) Prin intermediul sistemului prevăzut la alin. (1), conducerea compartimentului de mentenanţă şi personalul care supraveghează direct executanţii urmăresc cheltuielile aferente activităţii de mentenanţă pentru a evita depăşirea valorilor estimate/aprobate şi pentru a identifica tendinţele nefavorabile în evoluţia acestora. 5.5. Costurile activităţilor de mentenanţă se includ ca o componentă de cost a tarifului aprobat de către autoritatea competentă pentru activitatea/serviciul desfăşurat în sectorul energiei electrice şi termice, în măsura în care se poate demonstra că acestea au fost necesare pentru a menţine performanţele la nivelul standardelor. 5.6. Titularul de licenţă se asigură că evidenţele contabile vor fi ţinute astfel încât să fie posibilă raportarea cheltuielilor efectuate în cadrul activităţii de mentenanţă în conformitate cu cerinţele reglementărilor în vigoare. 5.7. (1) În costurile activităţilor de mentenanţă se includ, pe lângă costurile directe, şi: a) costurile aferente: administrării compartimentului de mentenanţă; sculelor şi utilajelor necesare executării activităţilor; exploatării şi întreţinerii facilităţilor de mentenanţă; pregătirii personalului în vederea autorizării/calificării; urmăririi şi evaluării stadiului lucrărilor, precum şi pentru alte activităţi similare; b) costurile indirecte asociate activităţilor de mentenanţă, incluzând: planificarea şi programarea; depozitarea materialelor; etalonarea, întreţinerea, repararea şi stocarea echipamentelor utilizate la verificarea sau execuţia lucrărilor etc. (2) Sistemul financiar-contabil adoptat de către titularii de licenţă se poate baza pe un grad mai ridicat de detaliere în urmărirea cheltuielilor cu activitatea de mentenanţă, în condiţiile respectării cerinţelor prezentului articol. 5.8. (1) Bugetul alocat activităţilor de mentenanţă trebuie justificat pe tipuri de activităţi (proiecte), pe date istorice sau prin alte metode recunoscute, care să furnizeze informaţii credibile cu privire la resursele necesare pentru a menţine SISC într-o stare tehnică corespunzătoare. (2) La stabilirea bugetului alocat activităţii de mentenanţă titularul de licenţă trebuie să ia în considerare necesarul de resurse pentru a satisface toate programele dezvoltate de compartimentul care desfăşoară aceste activităţi pe baza cerinţelor generale din Regulament şi cu respectarea reglementărilor legale specifice domeniului. Figura 1 - Determinarea sistemelor de gestionare a mentenanţei şi a modificărilor (a se vedea imaginea asociată) Figura 2 - Sistemul de gestionare a lucrărilor de mentenanţă (a se vedea imaginea asociată) -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
