Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
REGULAMENT din 12 iunie 2012 de ordine interioara in Administratia Nationala a Penitenciarelor
ART. 1 Prezentul regulament stabileşte normele de ordine interioarã, principiile şi regulile privind desfãşurarea activitãţilor structurilor organizatorice ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, denumitã în continuare administraţie, precum şi relaţiile organizatorice dintre acestea, în scopul realizãrii funcţiilor de previziune, planificare, organizare, coordonare şi control, potrivit prevederilor legale în vigoare. ART. 2 (1) Structura organizatoricã a administraţiei este stabilitã prin ordin al ministrului justiţiei. (2) Structurile din componenţa administraţiei, denumite în continuare structuri, au competenţa, în domeniile lor de activitate, de a îndruma, coordona, controla şi rãspunde de îndeplinirea atribuţiilor, conform prevederilor actelor normative în vigoare. ART. 3 Domeniile de competenţã ale structurilor sunt prevãzute în regulamentul de organizare şi funcţionare al administraţiei. ART. 4 (1) Personalul structurilor este compus din funcţionari publici cu statut special şi personal civil. (2) Personalul structurilor se supune prevederilor legale care îi reglementeazã activitatea. ART. 5 (1) Prezentul regulament se aplicã tuturor categoriilor de personal din structuri, precum şi personalului delegat/detaşat de la alte instituţii, elevilor şi studenţilor care desfãşoarã activitãţi de practicã în structuri şi, în pãrţile care le privesc, tuturor persoanelor care au acces în incinta acestora. (2) Dispoziţiile prezentului regulament se completeazã cu prevederile actelor normative în vigoare.
CAP. II Principiile privind desfãşurarea activitãţilor în cadrul administraţiei
ART. 6 Pentru realizarea obiectivelor şi atribuţiilor ce îi revin, administraţia colaboreazã cu instituţiile publice de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã, cu alte instituţii ale statului, precum şi cu asociaţii şi organizaţii neguvernamentale. ART. 7 Principiile care stau la baza activitãţii administraţiei sunt: a) legalitatea - în exercitarea atribuţiilor, personalul structurilor este obligat sã respecte legea, precum şi drepturile şi libertãţile constituţionale ale persoanelor; b) nediscriminarea şi echidistanţa - în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul structurilor este obligat sã aplice prevederile legale în mod nediferenţiat, fãrã discriminãri pe criterii de etnie, rasã, limbã, naţionalitate, sex, apartenenţã sindicalã şi religie, acţionând cu imparţialitate şi într-o manierã echitabilã; c) disponibilitatea - reprezintã obligaţia personalului structurilor de a acţiona pentru soluţionarea problemelor de serviciu repartizate de şeful ierarhic, contribuind permanent la îmbunãtãţirea calitãţii şi eficienţei activitãţii unitãţii din care face parte; d) prioritatea interesului public - în îndeplinirea atribuţiilor funcţionale, personalul structurilor este obligat sã respecte şi sã promoveze atributul ce fundamenteazã activitatea administraţiei; e) profesionalismul - obligaţia personalului structurilor de a cunoaşte şi de a aplica corect şi responsabil, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prevederile actelor normative în vigoare cu incidenţã asupra domeniilor în care îşi desfãşoarã activitatea, precum şi de a-şi dezvolta în mod continuu, prin dobândirea de cunoştinţe, abilitãţile profesionale, în vederea obţinerii şi menţinerii unui standard înalt de calitate a muncii specifice; f) confidenţialitatea - reprezintã obligaţia personalului structurilor de a garanta securitatea datelor şi a informaţiilor obţinute în exercitarea autoritãţii conferite de lege.
CAP. III Sistemul de relaţii al administraţiei
ART. 8 Principalele relaţii la nivelul administraţiei sunt relaţiile de autoritate, relaţiile de cooperare/colaborare, relaţiile publice şi relaţiile cu publicul. ART. 9 Relaţiile de autoritate, la nivelul administraţiei, pot fi ierarhice, funcţionale şi de coordonare. ART. 10 (1) Relaţiile ierarhice se stabilesc pe linie de subordonare nemijlocitã între nivelurile ierarhice ale administraţiei, între acestea şi eşaloanele subordonate, precum şi între funcţiile de conducere şi cele de execuţie. (2) Relaţia ierarhica funcţioneazã, cu caracter temporar, şi în situaţia constituirii organelor colective de lucru, analizã şi decizie. ART. 11 (1) Autoritatea funcţionalã reprezintã competenţa acordatã unei structuri/persoane de a dispune mãsuri obligatorii faţã de celelalte structuri/persoane care concurã la îndeplinirea obiectivelor stabilite. (2) Relaţiile funcţionale se stabilesc între douã sau mai multe structuri sau între structurile administraţiei şi instituţiile şi structurile aflate în subordinea/coordonarea administraţiei, dintre care una are asupra celeilalte/celorlalte autoritate funcţionalã, derivatã din domeniul de responsabilitate al acesteia. ART. 12 (1) Relaţiile de cooperare instituţionalã se stabilesc între structuri sau între structuri şi instituţiile/structurile aflate în subordinea/coordonarea administraţiei. (2) Relaţiile de colaborare interinstituţionalã/cu societatea civilã se stabilesc, dupã caz, între administraţie şi alte instituţii publice, asociaţii şi organizaţii neguvernamentale, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice. ART. 13 (1) Relaţiile publice sunt gestionate, la nivelul administraţiei, de structura de informare şi relaţii publice, cu respectarea interesului public. (2) Relaţiile publice se realizeazã prin comunicarea internã, prin comunicarea cu cetãţenii, prin comunicarea externã, prin comunicarea internaţionalã, prin gestionarea crizelor mediatice şi a imaginii publice a administraţiei. (3) În situaţiile în care reprezentanţii mass-mediei solicitã personalului administraţiei precizãri, declaraţii, interviuri, acesta are obligaţia de a-i îndruma cãtre structura de specialitate. ART. 14 (1) Organizarea şi desfãşurarea comunicãrii interne revin şefilor de structuri şi se realizeazã cu toate categoriile de personal, în conformitate cu obiectivele prioritare stabilite şi cu nevoile de informare ale personalului. Comunicarea internã este o componentã a conducerii, având drept scop informarea celor interesaţi asupra deciziilor. (2) Comunicarea externã urmãreşte promovarea sistematicã, prin presa scrisã şi audiovizualã, a unor date şi informaţii publice referitoare la activitatea administraţiei. (3) Comunicarea internaţionalã are drept scop promovarea sistematicã, prin presa scrisã şi audiovizualã internaţionalã, a datelor publice referitoare la activitatea administraţiei. ART. 15 Relaţiile cu publicul la nivelul administraţiei şi al structurilor sale asigurã relaţionarea instituţiei cu cetãţenii şi cu organizaţiile legal constituite, prin activitãţi de primire, înregistrare, repartizare şi soluţionare a petiţiilor adresate conducerii administraţiei, precum şi prin organizarea activitãţii de primire a cetãţenilor în audienţã.
CAP. IV Procesul managerial în cadrul administraţiei
Secţiunea 1 Dispoziţii generale ART. 16 (1) În sensul prezentului regulament, procesul managerial reprezintã ansamblul de activitãţi prin care personalul de conducere/managerii planificã, organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea subordonaţilor lor, în scopul realizãrii obiectivelor generale şi specifice, în condiţii de eficienţã şi de responsabilitate profesionalã. (2) Funcţiile procesului managerial în structurile administraţiei sunt: a) planificarea, organizarea şi coordonarea activitãţilor; b) coordonarea structurii şi stimularea personalului; c) controlul activitãţilor; d) evidenţa şi urmãrirea executãrii dispoziţiilor; e) monitorizarea performanţelor; f) identificarea riscurilor; g) separarea atribuţiilor; h) asigurarea continuitãţii activitãţii; i) asigurarea accesului la resurse; j) autoevaluarea.
Secţiunea a 2-a Planificarea, organizarea, coordonarea şi evaluarea activitãţilor structurilor ART. 17 (1) Planificarea, având ca principale instrumente de cunoaştere diagnoza şi prognoza, reprezintã alegerea sarcinilor care trebuie îndeplinite pentru realizarea obiectivelor propuse, prezentarea modului în care trebuie îndeplinite sarcinile şi precizarea momentului în care trebuie îndeplinite. (2) Etapele planificãrii sunt: a) identificarea şi stabilirea obiectivelor; b) formularea variantelor de acţiune, pe baza rezultatelor diagnozelor şi prognozelor; c) stabilirea prioritãţilor; d) stabilirea etapelor acţiunii planificate; e) normarea acţiunii corespunzãtor etapelor; f) programarea acţiunii; g) alocarea resurselor. ART. 18 Stabilirea şi structurarea activitãţilor pentru îndeplinirea obiectivelor/misiunilor de cãtre structurile administraţiei se concretizeazã în: a) documente de planificare strategicã; b) documente de planificare operaţionalã. ART. 19 Planurile unice prevãd, în mod expres, necesarul de fonduri pentru finanţare, pe activitãţi şi perioade de timp. ART. 20 Planificarea activitãţilor ce urmeazã a fi desfãşurate se realizeazã în limita fondurilor alocate prin bugetul aprobat. ART. 21 Organizarea şi conducerea structurilor sunt activitãţi coordonate, dupã caz, de directorul general sau directorii generali adjuncţi. ART. 22 Organizarea activitãţilor presupune stabilirea nivelurilor ierarhice, responsabilitãţilor şi/sau sarcinilor fiecãrei structuri. ART. 23 Pentru eficientizarea sistemului informaţional/decizional, creşterea operativitãţii în îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor curente, evitarea omisiunilor şi/sau distorsionãrii deciziilor ori a perturbãrii fluxului de transmitere a datelor şi informaţiilor, se respectã nivelurile ierarhice, de la cel superior la cel inferior. ART. 24 Activitãţile şi sarcinile ce revin structurilor se stabilesc corespunzãtor funcţiilor şi nivelurilor ierarhice şi se materializeazã în: a) dispoziţii ale directorului general, necesare îndeplinirii atribuţiilor; b) dispoziţia zilnicã a şefului structurii, document emis cu privire la organizarea şi desfãşurarea activitãţilor curente; c) dispoziţiile şefilor structurilor, necesare reglementãrii unor activitãţi punctuale în cadrul acestora, obligatorii pentru personalul din subordine. ART. 25 (1) Activitãţile planificate, în a cãror rezolvare sunt implicate mai multe structuri, se organizeazã de cãtre şeful primei structuri cu competenţã de soluţionare, denumitã în continuare structurã titularã, şi sunt coordonate, dupã caz, de directorul general/directorul general adjunct care coordoneazã structura titularã sau de persoana desemnatã de acesta. (2) Structura titularã poate colabora şi cu alte structurii dacã este atins domeniul de activitate al acestora, cu informarea din timp a structurilor respective. (3) Structurile solicitate contribuie la activitatea iniţiatã de structura titularã şi preiau din responsabilitãţile acesteia, potrivit competenţelor pe care le au în domeniul respectiv. (4) Desfãşurarea activitãţilor neplanificate, în a cãror rezolvare sunt implicate mai multe structuri, se asigurã prin grija şefului structurii titulare şi sub coordonarea, dupã caz, a directorului general, respectiv a directorului general adjunct care coordoneazã structura titularã. ART. 26 (1) Coordonarea îndeplinirii sarcinilor se executã de cãtre şefii structurilor implicate, prin informare reciprocã. (2) Informarea reciprocã şi colaborarea dintre structuri se desfãşoarã, în principal, prin: a) discuţii/convorbiri/consultãri; b) stabilirea procedurilor de lucru şi a colectivelor; c) schimb de materiale/documente/informaţii şi date; d) clarificarea/eliminarea punctelor de vedere divergente; e) analiza rezultatelor parţiale şi finale. ART. 27 (1) Pentru problemele ample, a cãror soluţionare necesitã o colaborare intensã şi directã între mai mulţi specialişti ai unor domenii, pot fi constituite temporar, prin decizie, grupuri de lucru pe domenii de activitate, programe sau proiecte. (2) Constituirea grupului de lucru nu afecteazã responsabilitatea structurilor în ceea ce priveşte atribuţiile ce le revin. ART. 28 (1) La constituirea unui grup de lucru se stabilesc: denumirea, compunerea, mandatul, autoritatea şi competenţele, persoana desemnatã coordonator, tipul relaţiilor de lucru, modul de lucru, durata de funcţionare, locul de desfãşurare a activitãţii, finalitatea activitãţii. (2) În compunerea grupurilor de lucru trebuie sã se regãseascã personal a cãrui competenţã face obiectul soluţionãrii problemei, desemnat de cãtre şefii de structuri. (3) Personalul desemnat trebuie sã aibã competenţa şi experienţa necesare pentru rezolvarea problemei stabilite şi sã poatã gestiona date şi informaţii specifice. (4) Conducerea grupului de lucru revine unei persoane din cadrul structurii titulare. ART. 29 La fiecare structurã, organizarea, coordonarea activitãţilor şi analiza eficienţei îndeplinirii sarcinilor se realizeazã dupã cum urmeazã: a) şefii structurilor organizeazã sãptãmânal activitatea pentru intervalul urmãtor, în cadrul şedinţelor de lucru. Problemele dezbãtute şi mãsurile stabilite în aceste şedinţe se pot consemna în registrul cu procese-verbale ale şedinţelor de lucru, de regulã prin grija structurii de secretariat; b) şefii organizeazã activitatea pentru propria structurã, de regulã, dupã stabilirea prioritãţilor de cãtre şeful ierarhic; c) activitãţile individuale se organizeazã, zilnic, la începutul programului, pentru ziua curentã, sau la sfârşitul programului, pentru ziua urmãtoare; d) structurile care organizeazã şi desfãşoarã inspecţii şi controale, precum şi alte acţiuni complexe, care angajeazã mai multe forţe, îşi detaliazã activitãţile, de regulã, în ultima sãptãmânã a fiecãrei luni, pentru luna urmãtoare. ART. 30 (1) Comisiile pe domenii de activitate se constituie prin decizie a directorului general sau a înlocuitorului legal al acestuia şi funcţioneazã pe baza dispoziţiilor acestuia. Din comisii pot face parte reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale reprezentative. (2) Comisiile se constituie numai pentru rezolvarea problemelor deosebit de importante şi complexe, care excedeazã competenţelor/atribuţiilor unei structuri. ART. 31 Constituirea comisiilor se face cu respectarea urmãtoarelor reguli: a) problematica sã fie limitatã temporar şi corespunzãtor din punctul de vedere al complexitãţii, astfel încât sã se evite depãşirea competenţelor membrilor comisiei; b) selecţia specialiştilor sã vizeze, dupã caz, şi cuprinderea domeniilor conexe celui în a cãrui sferã se aflã problema de rezolvat; c) eliberarea, totalã sau parţialã, a membrilor comisiei de obligaţiile de serviciu curente sau cel puţin acordarea de prioritate colaborãrii în cadrul comisiei faţã de celelalte activitãţi; d) participarea fiecãrui membru la rezolvarea problemelor în ansamblu; e) obligaţia tuturor structurilor de a sprijini activitatea comisiei, prin punerea la dispoziţie a documentelor şi datelor solicitate; f) obligaţia preşedintelui comisiei de a prezenta rezultatele, nemijlocit, conducerii administraţiei; g) asigurarea spaţiilor de lucru şi a sprijinului logistic necesar. ART. 32 Verificarea semestrialã şi anualã a pregãtirii continue a personalului din structuri, precum şi evidenţa rezultatelor se desfãşoarã/se ţine potrivit prevederilor legale în vigoare. ART. 33 Evaluarea rezultatelor activitãţilor desfãşurate de structuri se realizeazã, pe niveluri ierarhice şi pe domenii de responsabilitate, prin verificare, control, analize, comparaţii şi observare personalã. ART. 34 Bilanţul anual al administraţiei este precedat de bilanţurile anuale ale structurilor.
Secţiunea a 3-a Conducerea şi mecanismul decizional ART. 35 (1) Conducerea administraţiei se exercitã de cãtre directorul general. (2) În absenţa directorului general, conducerea administraţiei se exercitã de cãtre persoana desemnatã de cãtre acesta, prin decizie. (3) Directorul general rãspunde de întreaga activitate a administraţiei şi reprezintã administraţia în raporturile cu celelalte autoritãţi publice, cu persoanele juridice şi fizice din ţarã şi din strãinãtate, precum şi în justiţie. (4) Directorii generali adjuncţi rãspund de organizarea şi conducerea activitãţii structurilor coordonate, potrivit atribuţiilor şi competenţelor stabilite de directorul general. ART. 36 Structurile organizeazã, coordoneazã, controleazã, îndrumã, sprijinã şi monitorizeazã, potrivit competenţelor în domeniul de activitate, modul de aplicare a prevederilor legale de cãtre unitãţile subordonate administraţiei. ART. 37 (1) În sensul prezentului regulament conducerea reprezintã ansamblul activitãţilor prin care persoanele cu funcţii de conducere asigurã coordonarea activitãţii personalului subordonat, în sensul şi cu scopul realizãrii obiectivelor stabilite la nivelul administraţiei. (2) Cerinţele conducerii constau în: cunoaşterea situaţiei existente în domeniul de competenţã; identificarea formelor, metodelor, tehnicilor, procedeelor, procedurilor şi mijloacelor optime de acţiune; identificarea modalitãţilor optime de motivare a personalului. (3) Metoda de conducere este maniera prin care persoanele cu funcţii de conducere desfãşoarã procesul de conducere, transformând, prin decizii, informaţiile în acţiuni, în scopul creşterii eficienţei/operativitãţii acţiunilor, în vederea îndeplinirii atribuţiilor din competenţã. ART. 38 Dispoziţia şefului ierarhic, ca esenţã a atributului de conducere, trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii: a) sã fie legalã; b) sa fie emisã în baza unei autoritãţi instituţionale; c) sã fie emisã în timp optim; d) sã asigure condiţiile care fac posibilã executarea ei. ART. 39 (1) Fundamentarea deciziilor conducerii administraţiei se realizeazã în scris de cãtre şefii structurilor, potrivit competenţelor şi domeniilor de responsabilitate, cu respectarea principiilor de eficienţã şi eficacitate a actului decizional. (2) În funcţie de problematica abordatã, procesul de fundamentare a deciziilor presupune şi consultarea unitãţilor subordonate administraţiei, a organizaţiilor sindicale reprezentative, a asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale, a altor persoane juridice, precum şi a persoanelor fizice, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 40 Fundamentarea deciziilor şefilor de structuri se realizeazã de cãtre subordonaţi, precum şi de cãtre grupurile de lucru anume desemnate, potrivit competenţelor şi domeniilor de responsabilitate. ART. 41 Persoanele cu funcţii de conducere pot atribui temporar, prin delegare de competenţã, îndeplinirea atribuţiilor ce le revin unor persoane subordonate ierarhic. ART. 42 Controlul îndeplinirii prevederilor prezentului regulament se realizeazã, dupã caz, de cãtre persoanele cu funcţii de conducere, fiecare pentru componenta pe care o coordoneazã, respectiv de cãtre structurile cu atribuţii şi competenţe de control, potrivit reglementãrilor legale în vigoare.
Secţiunea a 4-a Evidenţa, pãstrarea şi manipularea deciziilor, precum şi a protocoalelor de cooperare/colaborare ART. 43 (1) La nivelul structurii secretariat şi registraturã generalã se constituie registre pe suport hârtie şi/sau registre electronice, ce au drept scop evidenţa şi pãstrarea deciziilor comune emise de directorul general. (2) Evidenţa deciziilor cu caracter normativ emise de directorul general se realizeazã de structura juridicã, prin publicarea în Monitorul Oficial al României. (3) Evidenţa deciziilor de gestiune a resurselor umane se realizeazã de structura resurse umane. (4) Evidenţa deciziilor pe linie de management organizatoric se realizeazã de structura iniţiatoare. (5) Difuzarea deciziilor directorului general se realizeazã de cãtre structura iniţiatoare, prin structura secretariat şi registraturã generalã. (6) Protocoalele de colaborare interinstituţionalã se pãstreazã la structurile iniţiatoare, iar un exemplar la structura secretariat şi registraturã generalã. (7) Evidenţa acordurilor colective şi a contractelor colective de muncã încheiate la nivelul administraţiei se realizeazã de structura juridicã.
CAP. V Desfãşurarea activitãţilor în structurile administraţiei
Secţiunea 1 Programul de lucru ART. 44 (1) Programul de lucru în structurile administraţiei se desfãşoarã în intervalul orar 8,00-16,00. (2) Prin excepţie, pentru desfãşurarea unor activitãţi temporare cu caracter specific, se poate organiza programul de lucru în alt interval orar, cu obligaţia de a se asigura corespunzãtor compensarea cu timp liber. (3) Programul de lucru al structurilor care desfãşoarã activitãţi cu publicul se stabileşte de cãtre conducãtorul administraţiei, în raport cu amploarea activitãţii, asigurându-i-se personalului respectarea programului de lucru legal şi repartizarea corespunzãtoare a volumului de muncã. (4) Programul de lucru al personalului care executã serviciu operativ 24 din 24 de ore se stabileşte prin dispoziţie a directorului general. (5) Stabilirea programului de lucru se face cu avizul consultativ al organizaţiilor sindicale reprezentative. ART. 45 (1) În situaţii de urgenţã personalul este obligat, potrivit prevederilor legale în vigoare, sã se prezinte de îndatã la unitate. (2) În situaţia prevãzutã la alin. (1), personalul acţioneazã potrivit atribuţiilor stabilite de legislaţia în vigoare şi în baza planurilor de creştere a capacitãţii operaţionale/intervenţie/ alertare/anunţare, dupã caz, elaborate la nivelul administraţiei. ART. 46 (1) Şeful administraţiei poate dispune reducerea programului de lucru în perioadele cu temperaturi extreme şi în alte condiţii prevãzute de actele normative în vigoare. (2) Programul de lucru pentru personalul detaşat se stabileşte de cãtre şeful structurii unde acesta este detaşat. (3) Personalul delegat îşi desfãşoarã activitatea conform programului de lucru al structurii la care este delegat. ART. 47 (1) În situaţii neprevãzute, care impun desfãşurarea de activitãţi peste durata programului de lucru, şeful structurii dispune în scris, cu justificarea temeinicã a hotãrârii sale şi în condiţiile prevãzute de prevederile legale în vigoare, efectuarea de ore suplimentare. (2) Sarcinile care presupun desfãşurarea de activitãţi dupã încheierea programului de lucru şi cele care necesitã chemarea personalului la serviciu, de la domiciliu, din timpul liber al acestuia, se îndeplinesc în condiţiile alin. (1), cu respectarea prevederilor art. 44 alin. (2). ART. 48 (1) Orele de serviciu prestate de personal peste durata programului de lucru se considerã ore suplimentare şi se plãtesc sau se compenseazã cu timp liber corespunzãtor, conform dispoziţiilor legale în vigoare. (2) Orele de serviciu prestate de personal în zilele libere sau pe timpul sãrbãtorilor legale stabilite potrivit legii, în afara programului de lucru, se considerã ore suplimentare şi se plãtesc sau se compenseazã cu timp liber corespunzãtor, conform dispoziţiilor legale în vigoare. ART. 49 (1) Personalul care, din motive întemeiate, întârzie sau absenteazã de la serviciu este obligat sã anunţe imediat şeful nemijlocit. (2) Personalul poate pãrãsi locul de muncã, în timpul programului, în situaţii temeinic justificate, numai cu acordul şefului nemijlocit, în condiţiile prevãzute de dispoziţiile în vigoare. ART. 50 (1) Personalul aflat în timpul liber, dupã efectuarea serviciului, nu participã la executarea şedinţelor de tragere cu armamentul din dotare, la activitãţile de pregãtire fizicã, la analize profesionale sau la orice alte activitãţi, exceptând situaţiile în care neparticiparea la aceste activitãţi ar face imposibilã evaluarea acestuia. (2) Pentru participarea la astfel de activitãţi din timpul liber, personalului i se acordã compensarea în mod corespunzãtor, cu timp liber sau cu plata orelor suplimentare, conform legislaţiei în vigoare. (3) Munca de noapte se presteazã de cãtre personal în limitele şi cu acordarea drepturilor compensatorii prevãzute de lege.
Secţiunea a 2-a Reguli privind asigurarea spaţiilor administraţiei, în afara programului de lucru ART. 51 (1) La terminarea programului de lucru, uşile încãperilor se încuie, iar, în condiţiile în care se deţin documente clasificate, uşile se încuie şi se sigileazã. (2) Un rând de chei de la uşile încãperilor se pãstreazã la panoul instalat în acest sens la dispeceratul unitãţii. ART. 52 În afara orelor de program, accesul în spaţiile structurilor se face numai cu aprobarea conducerii unitãţii.
Secţiunea a 3-a Circuitul documentelor la nivelul administraţiei ART. 53 (1) Primirea, sortarea, înregistrarea, repartizarea şi expedierea corespondenţei adresate administraţiei se realizeazã de structura secretariat şi registraturã generalã. (2) La nivelul celorlalte structuri, persoanele desemnate de şeful nemijlocit sunt responsabile de soluţionarea corespondenţei adresate administraţiei, în funcţie de competenţã. (3) Circuitul corespondenţei interne şi externe a administraţiei se asigurã prin aplicaţia informatizatã de evidenţã a documentelor. (4) Toate structurile administraţiei sunt responsabile de clasarea şi arhivarea corespondenţei, conform Nomenclatorului dosarelor şi termenelor de pãstrare a documentelor create în activitatea administraţiei. (5) Multiplicarea documentelor şi urmãrirea termenelor de soluţionare constituie atribute ale fiecãrei structuri din componenţa administraţiei şi se realizeazã potrivit prevederilor în vigoare. (6) Formatul şi modalitatea de transmitere a corespondenţei se fac potrivit prevederilor în vigoare. ART. 54 Atunci când documentele adresate administraţiei conţin informaţii clasificate, acestea se gestioneazã de cãtre structura informaţii clasificate, cu respectarea prevederilor în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate.
Secţiunea a 4-a Ţinuta personalului ART. 55 (1) În sediul administraţiei, în timpul programului de lucru, personalul îşi desfãşoarã activitatea în uniformã sau în ţinutã civilã, în condiţiile stabilite prin reglementãrile interne în vigoare. (2) Ţinuta personalului trebuie sã fie decentã. (3) Administraţia are obligaţia asigurãrii unei ţinute de serviciu complete. ART. 56 Pentru evenimentele oficiale ale administraţiei, ţinuta se stabileşte de cãtre persoana care conduce organizarea evenimentului.
Secţiunea a 5-a Concedii şi învoiri ART. 57 Acordarea concediilor şi învoirilor personalului se realizeazã potrivit prevederilor legale în vigoare. ART. 58 Evidenţa prezenţei personalului se ţine la secretariatul fiecãrei structuri, iar mişcãrile zilnice ale personalului se consemneazã în decizia zilnicã.
CAP. VI Accesul şi paza în administraţie
ART. 59 Accesul persoanelor în administraţie se organizeazã şi se desfãşoarã potrivit prevederilor legale în vigoare. ART. 60 (1) Structura de resurse umane asigurã gestionarea documentelor de legitimare a personalului administraţiei. (2) Direcţia siguranţa deţinerii şi regim penitenciar coordoneazã activitatea personalului care asigurã paza, accesul, supravegherea video şi intervenţia la sediul administraţiei. (3) Cartelele individuale de acces în sediul administraţiei se elibereazã prin grija personalului care deserveşte structura IT a administraţiei.
CAP. VII Mãsurile de protecţie privind informaţiile clasificate, securitatea şi sãnãtatea în muncã, apãrarea împotriva incendiilor, protecţia mediului şi regulile privind fumatul în administraţie
Secţiunea 1 Mãsuri de protecţie privind informaţiile clasificate ART. 61 În administraţie accesul la informaţii clasificate este permis în condiţiile prevãzute de legislaţia din domeniu, cu respectarea principiului necesitãţii de a cunoaşte. ART. 62 Evidenţa, întocmirea, pãstrarea, procesarea, multiplicarea, transportul, transmiterea, distrugerea şi mãsurile de protecţie a informaţiilor clasificate, la nivelul administraţiei, se realizeazã în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare.
Secţiunea a 2-a Reguli privind securitatea şi sãnãtatea în muncã în administraţie ART. 63 (1) Şefii structurilor administraţiei au obligaţia de a asigura aplicarea normelor privind securitatea şi sãnãtatea personalului în toate aspectele legate de muncã. (2) În cadrul responsabilitãţilor pe care le au, şefii structurilor administraţiei au obligaţia sã ia mãsurile necesare/sã solicite luarea mãsurilor necesare, potrivit competenţelor, pentru: a) asigurarea securitãţii şi protecţia sãnãtãţii personalului; b) prevenirea riscurilor profesionale; c) informarea şi instruirea personalului; d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securitãţii şi sãnãtãţii în muncã. ART. 64 Şefii structurilor administraţiei au obligaţia de a comunica de îndatã structurii de securitate şi sãnãtate în muncã orice accident suferit de personalul din subordine, atât la locul de muncã şi/sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, cât şi în timpul deplasãrii la/de la domiciliu, precum şi situaţiile de persoane date dispãrute şi intoxicaţiile acute profesionale. ART. 65 Fiecare persoanã din cadrul structurilor administraţiei trebuie sã îşi desfãşoare activitatea în conformitate cu pregãtirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea conducãtorilor administraţiei, astfel încât sã nu expunã la pericol de accidentare ori de îmbolnãvire profesionalã nici propria persoanã, nici alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale, în timpul procesului de muncã. ART. 66 Personalul structurilor are urmãtoarele obligaţii: a) sã utilizeze, conform prevederilor legale, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport etc.; b) sã utilizeze, conform prevederilor legale, echipamentul individual de protecţie din dotare, pe care, dupã utilizare, sã îl depunã la locul destinat pentru pãstrare; c) sã nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlãturarea arbitrarã a dispozitivelor de securitate instalate pe aparaturã, unelte, instalaţii tehnice şi clãdire şi sã le utilizeze corect; d) sã comunice imediat şefului unitãţii şi/sau lucrãtorilor desemnaţi orice situaţie de muncã pentru care existã motive întemeiate sã fie consideratã un pericol pentru securitatea şi sãnãtatea personalului, precum şi orice deficienţã a sistemelor de protecţie; e) sã aducã de îndatã la cunoştinţa conducãtorului locului de muncã şi/sau a şefului unitãţii accidentele de muncã suferite de sine ori de altul, atât la locul de muncã şi/sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, cât şi în timpul deplasãrii la/de la domiciliu; f) sã coopereze cu şeful unitãţii şi/sau cu lucrãtorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilã realizarea oricãror mãsuri ori cerinţe dispuse de cãtre inspectorii de muncã şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sãnãtãţii şi securitãţii lucrãtorilor; g) sã coopereze, atât timp cât este necesar, cu şeful unitãţii şi/sau cu lucrãtorii desemnaţi, pentru a permite acestuia/acestora sã se asigure cã mediul de muncã şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fãrã riscuri pentru securitate şi sãnãtate, în domeniul sãu de activitate; h) sã îşi însuşeascã şi sã respecte prevederile legislaţiei din domeniul securitãţii şi sãnãtãţii în muncã şi mãsurile de aplicare a acestora.
Secţiunea a 3-a Apãrarea împotriva incendiilor la nivelul administraţiei ART. 67 Şefii structurilor administraţiei rãspund pentru asigurarea mãsurilor de apãrare împotriva incendiilor, de prevenire şi stingere, pentru spaţiile şi bunurile materiale pe care le administreazã. ART. 68 Pe linia apãrãrii împotriva incendiilor, şeful administraţiei are urmãtoarele atribuţii: a) verificã, prin persoana desemnatã, modul în care sunt respectate mãsurile privind activitãţile de apãrare împotriva incendiilor, instalaţiile şi materialele de stins incendii, precum şi pregãtirea pentru intervenţie a personalului; b) dispune efectuarea de cercetãri, potrivit regulilor stabilite în reglementãrile de specialitate, privind împrejurãrile şi cauzele care au provocat incendii; c) stabileşte modul de efectuare a instructajului de prevenire şi stingere a incendiilor, conform normelor în vigoare; d) organizeazã activitãţi de anunţare şi alarmare în caz de incendiu. ART. 69 Activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor se organizeazã de cãtre persoana desemnatã astfel: a) organizeazã activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor, potrivit normelor în vigoare, în toate încãperile administraţiei; b) urmãreşte, prin personalul desemnat, modul de amplasare a materialelor de stins incendii şi verificã starea tehnicã, întreţinerea şi funcţionarea acestora; c) interzice efectuarea lucrãrilor cu foc deschis în alte locuri decât cele stabilite şi amenajate în acest scop; d) organizeazã activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor; e) afişeazã la loc vizibil documentele aferente şi urmãreşte prelucrarea şi însuşirea lor de cãtre întregul personal al administraţiei; f) asigurã marcarea locurilor periculoase cu indicatoare avertizoare, conform reglementãrilor legale în vigoare; g) asigurã materialele de prevenire şi stingere a incendiilor, potrivit normelor de dotare; i) verificã periodic, cel puţin o datã pe trimestru, starea de întreţinere a tuturor materialelor, dispozitivelor, instalaţiilor şi utilajelor de stins incendii şi ia mãsuri de remediere a neajunsurilor constatate; j) organizeazã şi asigurã desfãşurarea corespunzãtoare a lucrãrilor cu foc deschis; k) asigurã pãstrarea şi depozitarea corespunzãtoare a materialelor periculoase. ART. 70 Personalul structurilor rãspunde de cunoaşterea şi respectarea regulilor şi mãsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor şi are urmãtoarele obligaţii: a) sã cunoascã şi sã aplice normele de apãrare împotriva incendiilor; b) sã respecte regulile privind fumatul instituite în spaţiile unitãţii aparatului central, precum şi pe cele referitoare la executarea lucrãrilor cu pericol de incendiu: sudura, folosirea aparatelor electrice de încãlzire şi altele asemenea; c) sã controleze, la începerea şi încheierea programului, locurile de muncã, în vederea depistãrii şi înlãturãrii cauzelor generatoare de incendii; d) sã cunoascã modul de funcţionare şi sã nu deterioreze mijloacele de protecţie împotriva incendiilor; e) sã anunţe imediat orice incendiu sau început de incendiu declanşat; f) sã participe la stingerea incendiilor, evacuarea oamenilor şi a documentelor importante, înlãturarea efectelor incendiilor sau dezastrelor, potrivit planurilor de evacuare în caz de incendiu; g) sã participe la instructajele de prevenire şi stingere a incendiilor; h) sã nu intervinã în afara atribuţiilor de serviciu pentru remedierea unor defecţiuni la instalaţia de iluminat şi de forţã: schimbarea siguranţelor, mutarea sau instalarea lãmpilor, întrerupãtoarelor, prizelor etc.; i) sã nu cureţe pardoselile şi mobilierul cu substanţe inflamabile; j) sã se asigure cã resturile de la ţigãri, din coşurile dispuse în locurile amenajate pentru fumat, sã fie stinse şi, pe cât posibil, acestea sã nu vinã în contact cu materiale combustibile sau inflamabile; k) sã nu blocheze cãile de acces şi de evacuare, hidranţii, sursele de apã, stingãtoarele, tablourile electrice, total sau parţial, definitiv sau temporar, cu materiale, chiar dacã sunt incombustibile; l) sã nu utilizeze pentru încãlzire radiatoare, aparate de aer condiţionat, aeroterme şi altele asemenea, cu excepţia celor aflate în inventarul de gestiune al administraţiei; m) sã nu distrugã prin ardere, decât în locuri special amenajate, deşeuri, reziduuri, gunoaie şi alte materiale combustibile.
Secţiunea a 4-a Mãsuri de protecţie antiseismicã în administraţie ART. 71 Şefii structurilor rãspund de: a) verificarea şi analizarea periodicã a dispunerii mobilierului din încãperi, pentru evitarea blocãrii ieşirilor şi cãilor de acces - holuri, scãri, în caz de seism; b) verificarea periodicã a stãrii de fixaţie din încãperi - mobilier, hãrţi, planşe, cuier, rafturi, lustre etc. şi executarea lucrãrilor necesare pentru fixarea acestora; c) pregãtirea şi antrenarea personalului cu privire la modul de acţiune (protecţie şi intervenţie) la producerea unui seism major. ART. 72 Activitãţile de protecţie antiseismicã se organizeazã de Direcţia economico-administrativã prin: a) evaluarea nivelului de protecţie a clãdirilor în care sunt dispuse structurile administraţiei; b) planificarea inspectãrii de urgenţã postseism a clãdirilor; c) intervenţii de consolidare a clãdirilor; d) cunoaşterea punctelor de întrerupere (oprire) a instalaţiilor de alimentare cu apã, gaze şi energie electricã şi stabilirea personalului pentru executarea acestor operaţiuni. ART. 73 Personalului structurilor i se recomandã sã respecte urmãtoarele reguli de protecţie antiseismicã la locul de muncã: a) sã îşi însuşeascã cunoştinţe necesare supravieţuirii în caz de seism; b) sã evite aglomerarea spaţiilor cu piese de mobilier sau cu echipamente tehnice şi/sau casnice; amplasarea pieselor de mobilier sau a echipamentelor tehnice şi/sau casnice trebuie sã se facã astfel încât sã nu se afle în vecinãtatea ieşirilor din încãperi, pentru a nu bloca prin deplasarea lor accesul în caz de seism; c) sã fixeze aparatura astfel încât racordurile sã nu sufere deteriorãri în caz de seism; d) sã poziţioneze obiectele fragile/valoroase într-un loc mai jos şi sigur; e) sã amplaseze chimicalele/combustibilii în dulapuri asigurate/fixate împotriva rãsturnãrii, în încãperi în care nu se lucreazã şi în care nu existã pericol de contaminare/incendiu; f) sã asigure, prin fixarea de pereţi, mobilierul înalt sau instabil. ART. 74 Pe timpul producerii seismului, întregului personal al administraţiei i se recomandã sã respecte urmãtoarele reguli de comportare raţionalã, de protecţie individualã şi de grup: a) sã rãmânã în încãpere, departe de ferestre, şi sã se protejeze sub o grindã, toc de uşã solid, sub un birou/masã suficient de rezistent/rezistentã sau, cunoscând în prealabil elementele de construcţie rezistente, sã acţioneze în consecinţã; b) dacã este posibil, sã închidã potenţialele surse de incendii sau sã acţioneze în acest sens imediat dupã încetarea seismului; c) sã nu pãrãseascã încãperea, sã nu sarã pe ferestre, sã nu utilizeze scãrile şi nici ascensoarele şi, dacã este posibil, sã deschidã spre exterior uşa încãperii, spre a preveni blocarea acesteia, în perspectiva evacuãrii dupã încetarea mişcãrii seismice; d) sã nu alerge în stradã; e) dacã se aflã în afara unei clãdiri, sã se deplaseze cu calm cât mai departe de aceasta, spre un loc deschis şi sigur, ferinduse de eventualele cãderi de tencuialã, cãrãmizi, geamuri, coşuri, parapete, ornamente; f) în situaţia în care a fost surprins de cãderi de tencuialã, mobilier etc., sã îşi asigure supravieţuirea în primul rând prin protejarea cu mâinile a capului, dar şi prin alte metode, în funcţie de situaţie. ART. 75 Ulterior producerii seismului, se recomandã ca întreg personalul sã respecte urmãtoarele reguli de comportare: a) sã nu pãrãseascã imediat spaţiul, camera, clãdirea în care a fost surprins de seism, acordând primul ajutor persoanelor rãnite şi calmând persoanele speriate sau panicate; b) sã utilizeze telefoanele exclusiv pentru apeluri de urgenţã, spre a nu bloca circuitele sau reţelele telefonice; c) dacã s-a declanşat un incendiu, sã acţioneze prin forţe proprii pentru stingerea acestuia; d) sã verifice instalaţiile electrice şi/sau, dupã caz, de apã, gaze, canal şi, vizual, starea clãdirii în interior; în cazul constatãrii de avarii, sã anunţe unitatea pentru intervenţie şi sã nu utilizeze foc deschis; e) sã iasã cu calm şi prudenţã din clãdire, fãrã a lua cu sine lucruri inutile, verificând în prealabil starea scãrii şi a cãii de ieşire, spre a nu se expune la pericole; f) pentru orice eventualitate la ieşirea din încãpere/clãdire se recomandã protejarea capului cu o cascã de protecţie, iar, în lipsa acesteia, cu un taburet, o carte mai groasã, o geantã etc.; g) dacã întâlneşte uşi blocate, sã acţioneze cu calm pentru deblocarea acestora; dacã uşile respective sunt prevãzute cu vitraj, sã procedeze la spargerea geamului utilizând un scaun sau orice obiect la îndemânã; h) dacã sesizeazã blocarea unor persoane în ascensor, sã acţioneze pentru calmarea acestora şi sã solicite ajutor de la personalul autorizat; i) sã acorde ajutor echipelor de intervenţie/salvare; j) sã urmeze recomandãrile de acţiune ale structurilor specializate, difuzate de posturile naţionale de radio şi televiziune; k) la evacuare, sã acorde prioritate rãniţilor, femeilor şi persoanelor în vârstã. ART. 76 Persoanelor surprinse sub dãrâmãturi li se recomandã ca, adaptat la situaţie, sã respecte urmãtoarele reguli generale: a) sã rãmânã calme şi sã încerce deblocarea cãilor de acces şi/sau eliberarea proprie sau a altor persoane de sub dãrâmãturi/mobilier; b) sã îi calmeze pe cei din preajmã şi sã nu permitã propagarea reacţiilor specifice panicii; c) sã îşi semnaleze prezenţa prin lovirea în conducte sau în pereţi, la intervale regulate de timp; d) dupã stabilirea contactului verbal cu salvatorii, sã solicite acestora primul ajutor şi sã le furnizeze pe cât posibil datele solicitate; e) sã nu se preocupe de durata acţiunii de salvare, conservându-şi şi canalizându-şi energia pentru a face faţã situaţiei.
Secţiunea a 5-a Protecţia mediului în administraţie ART. 77 Îndrumarea şi controlul activitãţilor de protecţie a mediului în cadrul administraţiei se realizeazã de cãtre structura proprie de specialitate. ART. 78 La nivelul structurilor, şeful acestora rãspunde de realizarea activitãţilor de protecţie a mediului în spaţiile repartizate acesteia.
Secţiunea a 6-a Reguli privind fumatul în administraţie ART. 79 (1) Fumatul este interzis în spaţiile publice închise aflate în administraţie. (2) Fumatul este permis numai în spaţii special amenajate, delimitate, cu respectarea urmãtoarelor condiţii obligatorii: a) sã fie dotate cu sisteme de ventilaţie funcţionale, care sã asigure evacuarea fumului de tutun; b) sã fie dotate cu scrumiere şi extinctoare şi sã fie amenajate în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind prevenirea şi stingerea incendiilor; c) sã fie marcate la loc vizibil cu unul dintre urmãtoarele indicatoare: "Loc pentru fumat", "Spaţiu pentru fumat", "În acest spaţiu fumatul este permis". ART. 80 Şefii structurilor au obligaţia de a dispune mãsurile necesare, în cadrul structurilor proprii, pentru afişarea la loc vizibil a simbolurilor care interzic fumatul.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
