Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin ORDINUL nr. 3.008 din 8 ianuarie 2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 28 ianuariie 2026.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Prezentul regulament-cadru reglementează organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar liceal, filiera vocaţională, profilul pedagogic.
(2) Învăţământul preuniversitar liceal, filiera vocaţională, profilul pedagogic are o durată de 4 ani şi se organizează numai la forma de învăţământ cu frecvenţă zi.
(3) Învăţământul preuniversitar liceal, filiera vocaţională, profilul pedagogic se organizează în colegii pedagogice sau licee pedagogice, precum şi în alte unităţi de învăţământ de nivel liceal.
ART. 2
(1) Unităţile de învăţământ în care se organizează învăţământ vocaţional pedagogic sunt unităţi de învăţământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învăţare-evaluare şi practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaţionale, profilul pedagogic, respectiv: educaţie timpurie, pedagogia învăţământului primar, pedagogia generală, pedagogia educaţiei nonformale şi mediere şcolară.
(2) Pentru desfăşurarea practicii pedagogice, în unităţile de învăţământ liceal vocaţional pedagogic sau pe lângă acestea se organizează structuri/unităţi de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi de aplicaţie, conform prevederilor legale în vigoare.
(3) Unităţile de învăţământ liceal vocaţional pedagogic funcţionează şi ca unităţi de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi de aplicaţie pentru stagiile de practică pedagogică din programele de masterat didactic sau din alte programe de formare relevante pentru domeniul educaţiei.
ART. 3
Prin absolvirea cu diplomă a specializărilor din cadrul filierei vocaţionale, profilul pedagogic, menţionate la art. 2 alin. (1), se consideră îndeplinite condiţiile de formare psihopedagogică şi de calificare necesare ocupării funcţiilor didactice de educator/educatoare, învăţător/învăţătoare cu statut de debutant suplinitor, respectiv a funcţiilor didactice auxiliare de pedagog şcolar, instructor de educaţie extraşcolară şi de mediator şcolar.
ART. 4
Unităţile de învăţământ liceal vocaţional pedagogic organizează programe de formare psihopedagogică şi examenele pentru evoluţia în cariera didactică pentru maiştri-instructori şi antrenori.
CAP. II
Organizarea învăţământului preuniversitar liceal, filiera vocaţională, profilul pedagogic
ART. 5
(1) Colegiile şi liceele pedagogice sunt unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care pot şcolariza copii şi elevi la următoarele niveluri ale învăţământului preuniversitar: antepreşcolar, preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi postliceal.
(2) În unităţile de învăţământ preuniversitar liceal, filiera vocaţională, profilul pedagogic se pot şcolariza elevi şi în alte filiere, profiluri şi specializări, diferite de cele specifice profilului pedagogic, cu respectarea condiţiilor impuse de organizarea procesului instructiv-educativ în cadrul profilului pedagogic şi cu respectarea principiului asumării filierei, în sensul de a şcolariza minimum 2/3 dintre elevi corespunzător filierei, inclusiv în structurile arondate.
(3) La colegiile şi liceele pedagogice numărul de clase cu profil pedagogic este de minimum două clase pe an de studiu.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pentru situaţii bine justificate, colegiile şi liceele pedagogice pot şcolariza mai puţin de 2/3 dintre elevi corespunzător filierei vocaţionale, profilul pedagogic.
(5) Pentru specializările din cadrul filierei vocaţionale, profilul pedagogic, şcolarizarea se realizează începând cu clasa a IX-a.
(6) Formarea iniţială a elevilor de la profilul pedagogic se asigură prin pregătirea teoretică, realizată conform planurilor-cadru de învăţământ specifice filierei vocaţionale, profilul pedagogic, precum şi prin pregătirea practică de specialitate.
(7) La absolvirea clasei a XII-a, elevii de la filiera vocaţională, profilul pedagogic, susţin examenul de certificare a calificării profesionale şi, opţional, examenul de atestare pentru predarea unei limbi moderne la învăţământul primar, conform reglementărilor specifice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
ART. 6
În scopul organizării şi desfăşurării procesului instructiv-educativ în cadrul profilului pedagogic, în colegiile şi liceele pedagogice sau pe lângă acestea funcţionează grupe/clase de aplicaţie pentru activităţile practice pedagogice, în conformitate cu Regulamentul de organizare şi desfăşurare a pregătirii practice de specialitate la clasele din filiera vocaţională, profilul pedagogic, prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul regulament-cadru.
ART. 7
(1) Grupele/Clasele la care se organizează şi se desfăşoară activităţile de practică pedagogică constituie structuri ale unităţii de învăţământ, denumite unităţi de educaţie timpurie de aplicaţie şi/sau unităţi de învăţământ de aplicaţie de nivel primar.
(2) Unităţile de educaţie timpurie de aplicaţie şi/sau unităţile de învăţământ de aplicaţie de nivel primar beneficiază de finanţare în vederea acordării sporului de practică pedagogică, conform prevederilor art. 14 din anexa nr. 1 la prezentul regulament-cadru.
(3) În situaţia în care colegiile şi liceele pedagogice nu şcolarizează un număr suficient de grupe şi/sau clase de aplicaţie, pentru a asigura organizarea şi desfăşurarea practicii pedagogice, aceasta se poate organiza şi desfăşura şi în alte unităţi de învăţământ aparţinând reţelei şcolare, pe baza unui protocol de colaborare încheiat între unitatea de învăţământ preuniversitar liceal, filiera vocaţională, profilul pedagogic şi creşa/grădiniţa unităţile de învăţământ cu nivel primar, cu avizul inspectoratului şcolar.
ART. 8
(1) Liceelor şi colegiilor pedagogice nu li se alocă circumscripţii şcolare.
(2) Înscrierea copiilor şi a elevilor la grupele şi la clasele de educaţie timpurie şi învăţământ primar organizate în cadrul liceelor şi colegiilor pedagogice se face conform prevederilor metodologiilor-cadru de înscriere în clasa pregătitoare şi în educaţia timpurie, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
ART. 9
(1) La nivel liceal, în cadrul filierei vocaţionale, pentru profilul pedagogic, unităţile de învăţământ care funcţionează ca licee/colegii pedagogice asigură şcolarizarea elevilor la următoarele specializări:
a) educaţie timpurie;
b) pedagogia învăţământului primar;
c) pedagogie generală;
d) pedagogia educaţiei nonformale;
e) mediere şcolară.
(2) Planurile-cadru şi programele şcolare după care studiază elevii înscrişi la profilul pedagogic sunt specifice specializării.
ART. 10
(1) În învăţământul preuniversitar liceal, filiera vocaţională, profilul pedagogic, elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice. Structura şi conţinutul probelor de aptitudini pentru admiterea în învăţământul vocaţional pedagogic sunt prezentate în anexa nr. 2 la prezentul regulament-cadru.
(2) Pentru admiterea în învăţământul liceal, filiera vocaţională, profilul pedagogic, pentru anul şcolar 2026-2027, structura şi conţinutul probelor de aptitudini sunt cele prevăzute în anexa nr. 3 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 6.060/2025 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal pentru anul şcolar 2026-2027, astfel:
a) probele menţionate la lit. A de la profilul pedagogic din anexa nr. 3 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 6.060/2025 se aplică pentru specializările educaţie timpurie, pedagogia învăţământului primar şi pedagogie generală;
b) probele menţionate la lit. B de la profilul pedagogic din anexa nr. 3 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 6.060/2025 se aplică pentru specializarea pedagogia educaţiei nonformale;
c) probele menţionate la lit. C de la profilul pedagogic din anexa nr. 3 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 6.060/2025 se aplică pentru specializarea mediere şcolară.
(3) În situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice cu prezenţă fizică a elevilor în unităţile de învăţământ, Ministerul Educaţiei şi Cercetării decide cu privire la modalitatea de admitere în clasa a IX-a la specializările din cadrul profilului pedagogic.
ART. 11
(1) Elevii de la filiera vocaţională, profilul pedagogic, care nu obţin la sfârşitul anului şcolar media de minimum 8 (opt) la purtare şi medii anuale de minimum 6 (şase) la disciplinele limba şi literatura română/limba şi literatura maternă, matematică/aritmetică, la disciplinele psihopedagogice din cadrul curriculumului specific, inclusiv la practica pedagogică, nu mai pot continua studiile la acest profil.
(2) Elevii aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (1) se vor transfera în anul şcolar următor la alte filiere/profiluri/specializări din cadrul colegiului/liceului pedagogic în care sunt înmatriculaţi sau din cadrul altor unităţi de învăţământ, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
ART. 12
(1) Transferul elevilor în cadrul profilului preuniversitar pedagogic se realizează în condiţiile prezentului regulament-cadru, după cum urmează:
a) în cadrul aceleiaşi specializări elevii se pot transfera până la începutul clasei a XII-a;
b) de la o specializare a profilului pedagogic la alta elevii se pot transfera până la finalizarea clasei a X-a, cu condiţia promovării examenelor de diferenţe şi cu condiţia ca media generală la sfârşitul anului şcolar în care se transferă să fie cel puţin egală cu cea a ultimei medii din clasa la care se transferă.
(2) La clasele cu profil pedagogic se pot transfera elevi de la alte licee/profiluri numai până la începutul clasei a X-a, cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) elevul a fost admis la probele de aptitudini la care acesta a participat în anul în care a susţinut examenul de evaluare naţională;
b) media de admitere să fie cel puţin egală cu cea a ultimei medii din clasa la care se transferă;
c) să aibă media 10 la purtare.
ART. 13
(1) Evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale dobândite de elevii claselor a XII-a din învăţământul vocaţional pedagogic dă dreptul absolvenţilor care promovează examenul de certificare a calificării să obţină certificatul de calificare nivelul 4, însoţit de suplimentul descriptiv în format Europass.
(2) Pentru obţinerea atestatului de predare a unei limbi străine, absolvenţii colegiilor şi liceelor pedagogice trebuie să promoveze examenul specific, organizat conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
CAP. III
Conducerea unităţilor de învăţământ liceal vocaţional pedagogic
ART. 14
(1) Condiţiile generale privind conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar liceal, filiera vocaţională, profilul pedagogic sunt cele prevăzute de legislaţia generală aplicabilă domeniului.
(2) La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar liceal, filiera vocaţională, profilul pedagogic se constituie comisii şi structuri specifice activităţilor organizate şi desfăşurate la specializările profilului pedagogic.
(3) În situaţia în care unităţile de învăţământ preuniversitar liceal, filiera vocaţională, profilul pedagogic funcţionează ca şcoli de aplicaţie pentru stagiile de practică pedagogică din programele de masterat didactic sau din programele de studii de pregătire psihopedagogică universitară, directorul unităţii de învăţământ încheie parteneriate şi contracte cu instituţiile de învăţământ universitar şi organizează, la nivelul unităţii de învăţământ, selecţia şi repartizarea profesorilor îndrumători/ metodişti.
ART. 15
Conducerile colegiilor/liceelor pedagogice care la data intrării în vigoare a prezentului regulament-cadru nu au grupe/clase de aplicaţie proprii vor face demersurile necesare pentru înfiinţarea acestora în intervalul următorului ciclu de învăţământ.
ART. 16
Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice domeniului pedagogic, pentru elaborarea şi aplicarea unor proiecte de cercetare în domeniul ştiinţelor educaţiei şi pentru alte activităţi de tip academic sau ştiinţific, unităţile de învăţământ preuniversitar liceal, filiera vocaţională, profilul pedagogic colaborează cu asociaţii sau fundaţii cu activitate în domeniul educaţional, cu instituţii de învăţământ universitar naţionale şi internaţionale, cu institute de cercetare şi cu instituţii din domeniul cultural.
CAP. IV
Dispoziţii finale
ART. 17
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul regulament-cadru.
ANEXA 1
la regulamentul-cadru
REGULAMENT
de organizare şi desfăşurare a pregătirii practice de specialitate
(practică pedagogică) la clasele din filiera vocaţională, profilul pedagogic
ART. 1
Prezentul regulament stabileşte condiţiile de organizare şi desfăşurare a pregătirii practice de specialitate, denumită în continuare practică pedagogică, la clasele din filiera vocaţională, profilul pedagogic.
ART. 2
Colegiile şi liceele pedagogice asigură organizarea şi desfăşurarea practicii pedagogice de specialitate la toate specializările profilului pedagogic, potrivit reglementărilor legale în domeniu.
ART. 3
(1) Practica pedagogică se organizează şi se desfăşoară conform planurilor-cadru şi programelor şcolare specifice, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(2) Pentru desfăşurarea practicii pedagogice, în unităţile de învăţământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic sau pe lângă acestea se organizează structuri/unităţi de învăţământ de aplicaţie, denumite şcoli/grădiniţe/creşe de aplicaţie.
ART. 4
(1) Şcolile/Grădiniţele/Creşele de aplicaţie sunt grupe/clase/structuri din liceele/colegiile pedagogice şi/sau din alte tipuri de unităţi de învăţământ care au capacitatea de a asigura organizarea şi desfăşurarea practicii pedagogice.
(2) Criteriile de selecţie a şcolilor/grădiniţelor/creşelor de aplicaţie, altele decât cele integrate în structura liceelor/colegiilor pedagogice la data aprobării prezentului regulament, sunt cele prevăzute în Metodologia-cadru privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi de aplicaţie, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.063/2025.
(3) În cadrul fiecărei şcoli/grădiniţe/creşe de aplicaţie, potrivit reglementărilor metodologice specifice domeniului formării iniţiale a cadrelor didactice, va fi selectat un număr adecvat de cadre didactice de nivel antepreşcolar, preşcolar şi primar, precum şi de profesori îndrumători şi coordonatori de practică pedagogică, în aşa fel încât să se asigure organizarea şi desfăşurarea tuturor activităţilor de practică pedagogică şi a tipurilor de activităţi adiacente acesteia.
ART. 5
(1) În sensul prezentului regulament, se definesc următoarele forme de organizare şi desfăşurare a practicii pedagogice:
a) curentă - este forma de practică pedagogică organizată săptămânal, desfăşurată sub îndrumarea profesorului coordonator de practică pedagogică de la liceul/colegiul pedagogic pentru clasele a IX-a şi a X-a, care efectuează practică observativă, şi sub îndrumarea profesorului coordonator de practică pedagogică şi a profesorilor îndrumători de practică de la liceul/colegiul pedagogic, precum şi a cadrelor didactice de la grupele/clasele/comunităţile la care au fost repartizaţi elevi din clasele a XI-a şi a XII-a, care efectuează practică pedagogică de predare şi evaluare;
b) comasată - este forma de organizare a practicii pedagogice derulată compact, anual, în ciclul superior al liceului, pe parcursul a două săptămâni şcolare în clasele a XI-a şi a XIIa;
c) individuală - este forma de organizare a practicii pedagogice la decizia şcolii, cu rol remedial, recuperatoriu şi de suport pedagogic, efectuată pe durata programului şcolar al unei zile, sub îndrumarea profesorului coordonator de practică de la colegiul/liceul pedagogic şi a cadrului didactic de la grupa/clasa din şcoala/grădiniţa/creşa de aplicaţie, de câte un elev al claselor a XI-a care îşi recuperează orele de practică pedagogică sau se află în procesul de optimizare a activităţii sale la practica pedagogică, în baza unui proiect/plan aprobat şi monitorizat de către coordonatorul de practică şi de către profesorul metodist.
(2) Practica pedagogică curentă se desfăşoară la nivelul claselor a IX-a - a XII-a, pe grupe de 4-6 elevi repartizaţi la o clasă din învăţământul primar, respectiv la o grupă de copii din învăţământul preşcolar, şi pe grupe de 2-4 elevi repartizaţi la o grupă de copii din învăţământul antepreşcolar.
(3) Numărul orelor de practică curentă este prevăzut în documentele curriculare (planurile-cadru) în vigoare.
(4) Practica pedagogică comasată presupune participarea elevului practicant la organizarea şi desfăşurarea tuturor activităţilor didactice din orarul grupelor/claselor din şcoala/grădiniţa/creşa de aplicaţie sau din unităţile şcolare partenere, sub îndrumarea directă a cadrului didactic din şcoala/grădiniţa/creşa de aplicaţie/din unitatea parteneră, pe parcursul întregii perioade de practică comasată, conform specializării.
(5) În clasa a XI-a, practica de tip comasat presupune şi asumă participarea elevului practicant la activitatea didactică şcolară şi extraşcolară, în calitate de asistent şi suport pentru cadrul didactic de la clasă/grupă, şi susţinerea unor activităţi de predare, după caz, iar la clasa a XII-a practica comasată constă în predarea şi asumarea tuturor activităţilor planificate pentru săptămâna respectivă, elevul fiind asistat de cadrul didactic titular al clasei.
(6) Organizarea, desfăşurarea şi evaluarea practicii pedagogice comasate se fac de către profesorul coordonator de practică pedagogică de la clasă, în baza unui protocol încheiat între liceul/colegiul pedagogic şi şcoala/grădiniţa/creşa unde are loc practica, protocol aprobat de conducerea liceului/colegiului pedagogic de la care provin elevii practicanţi.
(7) Practica pedagogică comasată se organizează, de regulă, în a doua parte a anului şcolar.
(8) În clasa a XII-a, prima săptămână de practică pedagogică de tip comasat se recomandă a fi planificată şi desfăşurată în prima săptămână de şcoală la clasele pregătitoare, pentru elevii de la specializarea pedagogia învăţământului primar, şi la grupele mici din învăţământul preşcolar şi grupele mici, mijlocii şi mari din învăţământul antepreşcolar, pentru elevii de la specializarea educaţie timpurie.
(9) În situaţii speciale, la solicitarea conducerii liceului/colegiului pedagogic sau a inspectoratului şcolar, elevii planificaţi la practica individuală pot fi repartizaţi de către profesorul coordonator de practică pedagogică pentru a sprijini cadrele didactice de la grupele/clasele la care sunt înscrişi elevi cu cerinţe educaţionale speciale sau pentru a suplini cadre didactice de la grupele/clasele din învăţământul antepreşcolar, preşcolar şi primar, cu condiţia ca elevul din clasa a XII-a să fie major.
ART. 6
(1) Elevii din clasele a IX-a şi a X-a, filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializările educaţie timpurie şi pedagogia învăţământului primar, efectuează în cadrul practicii pedagogice curente activităţi de asistenţă, observare şi analiză ghidată de către profesorul coordonator de practică a activităţilor/lecţiilor la creşa/grădiniţa sau şcoala de aplicaţie la care sunt repartizaţi, activităţi urmate de reflecţie şi studiu individual al bibliografiei pedagogice şi metodice recomandate.
(2) Elevii din ciclul inferior al liceului, filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializările pedagogie generală, pedagogia educaţiei nonformale şi mediere şcolară, efectuează în cadrul practicii pedagogice curente activităţi de asistenţă, specifice specializării, de documentare şi analiză ghidată de către profesorul coordonator de practică a activităţilor observate la instituţia sau entitatea organizaţională la care au fost repartizaţi, care pot fi şcoli, palate şi cluburi ale copiilor, şcoala din spital, activităţi urmate de reflecţie şi studiu individual recomandat.
(3) Elevii din clasele a XI-a şi a XII-a, filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializările educaţie timpurie şi pedagogia învăţământului primar, efectuează în cadrul practicii pedagogice curente activităţi specifice specializării, de instruire practică, de proiectare, organizare, predare şi autoevaluare a activităţilor/ lecţiilor planificate şi repartizate de către profesorul coordonator de practică pedagogică şi de către cadrul didactic de la grupa/clasa la care au fost repartizaţi, sub coordonarea şi evaluarea profesorului îndrumător de practică pedagogică.
(4) Elevii din clasele a XI-a şi a XII-a, filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializările pedagogie generală, pedagogia educaţiei nonformale şi mediere şcolară, efectuează în cadrul practicii pedagogice curente activităţi de proiectare, organizare, desfăşurare şi autoevaluare a activităţilor planificate şi repartizate de către profesorul coordonator de practică pedagogică şi cadrul didactic/specialistul de la instituţia sau entitatea organizaţională la care au fost repartizaţi, sub coordonarea şi evaluarea profesorului îndrumător de practică pedagogică.
(5) Condiţiile şi reglementările specifice privind ţinuta şi comportamentul elevilor practicanţi pe perioada practicii pedagogice sunt adaptate condiţiilor şi cerinţelor specifice din regulamentele interne ale liceului/colegiului pedagogic şi ale şcolilor şi instituţiilor la care elevii efectuează practica pedagogică de observare, de predare, individuală sau comasată.
ART. 7
Planificarea şi repartizarea activităţilor de practică pedagogică, potrivit formelor de organizare prevăzute la art. 5 şi 6, sunt de competenţa coordonatorilor de practică pedagogică şi se realizează în baza unor decizii interne ale conducerilor colegiilor şi liceelor pedagogice.
ART. 8
Pentru specializarea educaţie timpurie practica pedagogică se planifică, se organizează şi se desfăşoară pentru fiecare grupă de practică constituită în intervale egale, atât la grupe din creşe, cât şi la grupe de la grădiniţele de aplicaţie.
ART. 9
(1) Cadrele didactice implicate în organizarea şi desfăşurarea pregătirii practice de specialitate sunt:
a) cadrele didactice de la grupele din creşele, grădiniţele şi clasele de învăţământ primar ale creşelor, grădiniţelor şi şcolilor de aplicaţie, precum şi cadrele didactice/specialiştii din palatele şi cluburile copiilor, încadrate la grupa/clasa/cercul/activitatea în cadrul căreia/căruia se organizează şi se desfăşoară practica pedagogică a elevilor de la profilul vocaţional pedagogic;
b) profesorii îndrumători de practică pedagogică - profesori de la liceele/colegiile pedagogice care predau disciplinele la care se organizează şi se efectuează practica pedagogică, în conformitate cu prevederile curriculumului liceal pentru filiera respectivă, precum şi cu reglementările în domeniul activităţilor extraşcolare şi ale medierii şcolare;
c) profesorii coordonatori de practică pedagogică - profesorii de pedagogie care organizează şi coordonează practica pedagogică la clasele de învăţământ liceal cu profil pedagogic.
(2) În situaţia în care profesorul/profesorii de pedagogie nu poate/nu pot asigura coordonarea practicii pedagogice la toate clasele profilului vocaţional pedagogic, aceasta poate fi atribuită profesorului/profesorilor de psihologie sau altor cadre didactice încadrate la liceul/colegiul pedagogic, cadre didactice care fac dovada că sunt absolvenţi cu diplomă de studii universitare de lungă durată sau masterat în specialitate.
(3) La specializările pedagogia educaţiei nonformale şi mediere şcolară coordonatori de practică pedagogică pot fi numiţi şi dintre profesorii titulari de alte specializări, dacă aceştia fac dovada unor formări continue recunoscute în domeniul acestor specializări.
(4) În perioada ocupării funcţiilor de conducere, îndrumare şi control, cadrele didactice nu pot primi atribuţii de coordonator de practică pedagogică.
ART. 10
(1) Cadrele didactice de la grupele/clasele la care se desfăşoară practica pedagogică, profesorii îndrumători şi coordonatorii de practică sunt numiţi la începutul fiecărui an şcolar, prin decizie a directorului liceului/colegiului pedagogic, dintre cadrele didactice de prestigiu pedagogic cu normă de bază, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: sunt cadre didactice încadrate la liceu/colegiu, au cel puţin gradul didactic II şi abilităţi pedagogice recunoscute şi apreciate la nivel de şcoală şi comunitate educaţională.
(2) În mod excepţional, în situaţii în care nu există suficiente cadre didactice care să îndeplinească cerinţele menţionate la alin. (1), directorul liceului/colegiului pedagogic poate solicita inspectoratului şcolar detaşarea unor profesori de la alte unităţi de învăţământ, cadre didactice care îndeplinesc condiţiile cerute, sau poate numi profesori fără gradul II.
ART. 11
Orele de practică pedagogică pot fi atribuite şi plătite şi în regim de plată cu ora, peste norma didactică de predare de bază. Plata cu ora se calculează şi se plăteşte conform reglementărilor legale în vigoare.
ART. 12
Numirea cadrelor didactice de la grupele/clasele la care se desfăşoară practică pedagogică la creşele/ grădiniţele/clasele primare care nu aparţin/nu sunt structuri ale colegiilor/liceelor pedagogice se face de către conducerile unităţilor respective, cu consultarea profesorilor coordonatori de practică pedagogică şi a conducerii liceului/colegiului pedagogic cu care aceştia au semnate parteneriate pentru organizarea şi desfăşurarea practicii pedagogice.
ART. 13
(1) Cadrele didactice de la grupele/clasele la care se desfăşoară practică pedagogică au următoarele atribuţii:
a) susţin activităţi/lecţii demonstrative pentru grupele de elevi repartizate la practică;
b) oferă consultanţă şi consiliere metodică elevilor aflaţi în practică observativă;
c) oferă informaţii şi consultanţă metodică pentru proiectarea şi desfăşurarea activităţilor/lecţiilor de către elevii ciclului superior al liceului repartizaţi la practică pedagogică la grupa/clasa la care sunt încadraţi;
d) sprijină elevii practicanţi, la solicitarea acestora, în elaborarea proiectelor de activitate/de lecţie care urmează să fie susţinute de către elevii repartizaţi în practică la grupa/clasa pe care o conduc;
e) asistă, optimizează sau notează, după caz, activităţile/ lecţiile planificate la grupa/clasa pe care o conduc, în conformitate cu graficul elaborat de profesorul coordonator de practică pedagogică;
f) semnalează profesorului coordonator de practică pedagogică şi profesorului metodist problemele/situaţiile care ar putea afecta buna desfăşurare a practicii pedagogice, implicându-se alături de aceştia în optimizarea organizării şi desfăşurării practicii pedagogice la grupa/clasa pe care o conduc.
(2) Profesorii îndrumători au următoarele atribuţii:
a) predau şi valorifică pedagogic didactica disciplinei la clasa la care sunt repartizaţi pentru îndrumarea practicii pedagogice;
b) pot susţine activităţi şi lecţii demonstrative pentru grupele de elevi repartizate la practică pedagogică;
c) oferă informaţii şi consultanţă metodică de specialitate pentru proiectarea, desfăşurarea şi evaluarea/autoevaluarea activităţilor/lecţiilor susţinute de către elevii practicanţi;
d) verifică şi corectează proiectele de activitate/lecţie ce urmează să fie susţinute de către elevii din clasa la care au fost încadraţi;
e) organizează întâlniri de feedback, analiză şi reflecţie a activităţilor asistate;
f) asistă, evaluează şi notează prestaţia elevilor la activităţile/lecţiile susţinute de elevii de la clasa de practică la care au fost repartizaţi/încadraţi, conform graficului elaborat de profesorul coordonator de practică pedagogică;
g) oferă feedback fiecărui elev, în baza asistenţei la activitatea/lecţia acestuia, a observaţiilor din fişa de asistenţă şi de evaluare şi a îndrumărilor oferite anterior susţinerii activităţii/lecţiei;
h) completează la fiecare activitate/oră de practică pedagogică fişa-tip de observare şi evaluare a lecţiei/activităţii, punând-o la dispoziţia coordonatorului de practică pedagogică de la grupă/clasă pentru a fi integrată şi valorificată în portofoliul de practică pedagogică al clasei şi al elevului practicant;
i) colaborează activ cu profesorii coordonatori de practică pedagogică şi cu cadrele didactice de la grupele/clasele la care se desfăşoară practica pedagogică;
j) manifestă interes şi preocupare constantă pentru perfecţionare şi formare continuă de calitate în specialitate şi în metodica şi pedagogia specialităţii.
(3) Profesorii coordonatori de practică pedagogică au următoarele atribuţii în domeniul coordonării practicii pedagogice a cadrelor didactice de la grupele/clasele la care se desfăşoară practica pedagogică şi a profesorilor îndrumători de practică pedagogică:
a) organizează şi coordonează desfăşurarea practicii pedagogice curente, comasate şi individuale a elevilor de la clasele de practică pedagogică ce le-au fost repartizate de către conducerea liceului/colegiului pedagogic;
b) propun conducerii liceului/colegiului pedagogic cadrele didactice la grupele/clasele cărora se va desfăşura practica pedagogică observativă şi de predare, precum şi profesorii îndrumători de practică pedagogică pentru clasele pe care le coordonează;
c) organizează grupele de elevi practicanţi şi le repartizează la grupele/clasele creşei/grădiniţei sau şcolii primare de aplicaţie, conform prevederilor prezentului regulament;
d) elaborează graficul susţinerii lecţiilor/activităţilor de către elevii practicanţi din ciclul superior al liceului şi îl aduc la cunoştinţa acestora, a cadrelor didactice de la grupele/clasele la care se desfăşoară practica pedagogică şi a profesorilor îndrumători de practică pedagogică repartizaţi la aceste clase de practică pedagogică;
e) elaborează graficul consultaţiilor metodice pentru elevii practicanţi şi monitorizează desfăşurarea, calitatea şi eficienţa acestora;
f) asigură legătura şi comunicarea optimă dintre colegiul/liceul pedagogic, cadrele didactice de la grupele/clasele la care se desfăşoară practica pedagogică, profesorii îndrumători de practică pedagogică şi şcoala/grădiniţa/creşa de aplicaţie/instituţia parteneră;
g) coordonează constituirea, completarea, valorificarea şi evaluarea portofoliilor de practică pedagogică ale elevilor de la clasele de practică pedagogică pe care le coordonează;
h) preiau la sfârşitul activităţilor de practică de predare fişele de asistenţă şi notare de la profesorii îndrumători de practică pedagogică şi asigură consemnarea/trecerea notelor în catalogul clasei la rubrica de practică pedagogică;
i) monitorizează şi optimizează activitatea cadrelor didactice de la grupele/clasele la care se desfăşoară practica pedagogică şi a profesorilor îndrumători de la clasele de elevi practicanţi pe care le coordonează.
(4) Profesorii coordonatori de practică pedagogică au următoarele atribuţii în ceea ce priveşte proiectarea, desfăşurarea şi analiza activităţilor didactice asistate sau susţinute de elevii de la clasele de practică pedagogică pe care le coordonează:
a) planifică, organizează, monitorizează şi evaluează participarea şi implicarea elevilor la activităţile de practică pedagogică observativă, comasată şi individuală;
b) analizează, din perspectivă psihopedagogică, împreună cu elevii, lecţiile demonstrative ale cadrelor didactice de la grupele/clasele de aplicaţie şi/sau din unităţile partenere;
c) oferă informaţii şi consultanţă pedagogică pentru proiectarea, desfăşurarea şi evaluarea/autoevaluarea activităţilor/lecţiilor susţinute de către elevii practicanţi;
d) organizează întâlniri de feedback, analiză şi reflecţie a activităţilor asistate;
e) avizează proiectele de activitate/lecţie ce urmează să fie susţinute de către elevii din clasele de practică pedagogică pe care le coordonează;
f) participă selectiv la evaluarea lecţiilor susţinute de elevi în cadrul practicii pedagogice curente;
g) participă, alături de profesorul îndrumător de practică şi de cadrul didactic de la grupa/clasa la care se desfăşoară practica pedagogică, la observarea, analiza şi evaluarea activităţilor/lecţiilor finale susţinute de către elevii practicanţi din clasa a XII-a;
h) asigură şi coordonează completarea, valorificarea pedagogică şi păstrarea pe durata legală a portofoliului de practică pedagogică al elevilor de la clasele de practică pe care le coordonează, în format fizic sau electronic.
ART. 14
(1) Cadrele didactice de la grupele/clasele la care se desfăşoară practica pedagogică, precum şi cadrele didactice desemnate să organizeze, să coordoneze şi să evalueze practica pedagogică a elevilor de la profilul vocaţional pedagogic, în cadrul normei/postului de bază, beneficiază, în funcţie de timpul efectiv lucrat pentru practica pedagogică, de un spor de practică pedagogică cuprins între 10 şi 25%, aplicabil la salariul de bază, în raport cu timpul efectiv lucrat aferent practicii pedagogice.
(2) Acordarea sporului de practică pentru cadrele didactice de la grupele/clasele la care se desfăşoară practica pedagogică se realizează după cum urmează:
a) 10% pentru o zi de practică la creşă/grădiniţă sau la unităţi de învăţământ de nivel primar pe săptămână, pentru efectuarea de minimum 4-5 ore;
b) 15% pentru două sau mai multe zile de practică la creşă/grădiniţă sau la unităţi de învăţământ primar pe săptămână, pentru efectuarea de minimum 8 ore.
(3) Acordarea sporului de practică pentru profesorii îndrumători de practică pedagogică/metodişti se realizează după cum urmează:
a) 10% pentru 2-4 ore de practică pedagogică pe săptămână;
b) 15% pentru 5-6 ore de practică pedagogică pe săptămână;
c) 20% pentru 7-8 ore de practică pedagogică pe săptămână.
(4) Acordarea sporului de practică profesorilor coordonatori de practică pedagogică, pentru organizarea, coordonarea şi evaluarea practicii pedagogice observative, se realizează după cum urmează:
a) 10% pentru 8 ore de practică pedagogică observativă pe săptămână;
b) 15% pentru 9-11 ore de practică pedagogică pe săptămână;
c) 20% pentru 12-14 ore de practică pedagogică observativă pe săptămână.
(5) Acordarea sporului de practică profesorilor coordonatori de practică pedagogică, pentru organizarea şi coordonarea practicii pedagogice de predare, se realizează după cum urmează:
a) 10% pentru o clasă în coordonare;
b) 18% pentru două clase în coordonare;
c) 25% pentru trei clase în coordonare.
ART. 15
Plata sporului de practică pedagogică pentru educatoarele de la creşe/grădiniţe şi învăţătorii/învăţătoarele de la clasele primare care nu aparţin/nu sunt structuri ale colegiilor/liceelor pedagogice se face de către unitatea de învăţământ la care aceştia sunt angajaţi, în baza deciziei inspectorului şcolar general şi a acordului de parteneriat încheiat cu liceul/colegiul pedagogic de la care provin elevii practicanţi.
ART. 16
Un cadru didactic nu poate avea simultan calitatea de coordonator de practică pedagogică şi/sau de profesor îndrumător/cadru didactic al grupei/clasei la care se desfăşoară practica pedagogică şi nu poate cumula mai multe sporuri de practică pedagogică.
ART. 17
Cadrele didactice desemnate să conducă practica elevilor în calitate de profesori coordonatori şi/sau profesori îndrumători de practică pedagogică, precum şi cadrele didactice de la grupele din creşe, grădiniţe şi clasele de nivel primar la care se organizează şi se desfăşoară practica pedagogică a elevilor de la profilul vocaţional pedagogic sunt de drept şi metodişti ai inspectoratului şcolar la disciplina/specializarea la care sunt încadrate pentru practica pedagogică.
ART. 18
În situaţii speciale, independente de unităţile de învăţământ preuniversitar pedagogic, în care activităţile educaţionale nu se pot desfăşura cu prezenţă fizică (faţă în faţă), practica pedagogică se adaptează cerinţelor şi cadrului normativ specifice acestor situaţii.
ANEXA 2
la regulamentul-cadru
STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL
probelor de aptitudini pentru admiterea în
învăţământul vocaţional pedagogic
ART. 1
(1) Evaluarea/Examinarea aptitudinilor elevilor care doresc să urmeze cursurile unei specializări din cadrul profilului pedagogic se realizează prin probe de aptitudini specifice.
(2) Admiterea elevilor în învăţământul liceal, filiera vocaţională, profilul pedagogic se face în urma unui proces de testare a aptitudinilor specifice.
ART. 2
Structura probelor de aptitudini pentru admiterea în învăţământul liceal, filiera vocaţională, profilul pedagogic, este următoarea:
A. Pentru specializările educaţie timpurie, pedagogia învăţământului primar şi pedagogie generală:
1. Interviul
Interviul constă în:
a) lectura la prima vedere a unui fragment de text beletristic sau ştiinţific (text oferit/stabilit de membrii comisiei) - se evaluează abilităţile de citire corectă, cursivă, cu intonaţie corespunzătoare, acurateţea citirii şi dicţia, respectiv pronunţarea corectă şi clară a sunetelor şi cuvintelor;
b) conversaţie cu membrii comisiei pe marginea textului citit sau pe o temă din universul preocupărilor şcolare ale candidatului pentru verificarea capacităţii de receptare/înţelegere a întrebărilor, a capacităţii de argumentare şi de susţinere a ideilor prezentate.
2. Proba de aptitudini muzicale
Proba de aptitudini muzicale constă în verificarea aptitudinilor interpretative şi a auzului muzical ale candidatului prin:
a) intonarea unui cântec dintr-un repertoriu de cântece învăţate în clasele a V-a - a VIII-a;
b) reproducerea unor scurte motive ritmico-melodice (2-4 măsuri) prezentate de comisie.
Aptitudinile evaluate sunt: auzul muzical, simţul ritmic, memoria muzicală, calităţile vocale.
3. Proba de aptitudini fizice
Proba de aptitudini fizice constă în verificarea aptitudinilor fizice prin:
a) reproducerea, după model, a 2-3 exerciţii de influenţare selectivă a aparatului locomotor;
b) 3-4 elemente de gimnastică acrobatică din programa claselor a V-a - a VIII-a, executate izolat;
c) alergare 600 m - fără cerinţă de timp (cu efort moderat).
Aptitudinile investigate sunt: memoria motrică şi coordonarea, motricitatea, starea funcţională a coloanei vertebrale, funcţionarea normală a sistemului locomotor şi cardiorespirator.
4. Proba de aptitudini artistico-plastice
Proba de aptitudini artistico-plastice constă în realizarea unei naturi statice cu două sau trei obiecte, tema plastică fiind propusă de comisie.
Aptitudinile investigate sunt: receptarea culorilor şi a proporţiilor dintre obiecte şi încadrarea echilibrată a formelor plastice într-un spaţiu dat.
B. Pentru specializarea pedagogia educaţiei nonformale
1. Proba de investigare a capacităţii de comunicare şi a dicţiei evaluează capacitatea de comunicare, capacitatea de argumentare, pronunţia.
Evaluarea se face prin următoarele forme: lectura unui fragment de text dialogat; conversaţie pe o temă la alegerea candidatului.
Comisia de evaluare este formată dintr-un profesor de pedagogie şi un profesor de limba şi literatura română/limba şi literatura maternă.
2. Proba de aptitudini muzicale şi de coordonare motrică evaluează auzul muzical, simţul ritmic, memoria muzicală, calităţile vocale şi condiţiile generale fizice şi de mişcare.
Verificarea se face prin următoarele forme:
- intonarea unui cântec ales şi pregătit de candidat;
– reproducerea unor fragmente ritmico-melodice după modele date de comisie;
– realizarea unor exerciţii de mişcare la comanda profesorului examinator.
Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de muzică şi un profesor de educaţie fizică.
C. Pentru specializarea mediere şcolară:
1. Proba de evaluare a dicţiei verifică aptitudinile specifice prin citirea/pronunţarea corectă şi cu intonaţie a unui fragment de text literar/nonliterar propus de comisie.
Aptitudinile evaluate sunt: citirea cursivă şi conştientă, pronunţia cuvintelor în general şi a cuvintelor cu aglomerări de consoane în special, expresivitatea citirii.
2. Proba de evaluare a capacităţii de comunicare/Interviul constă într-o conversaţie pe o temă dată între candidat şi comisia de evaluare.
Se evaluează capacitatea de a înţelege şi de a argumenta a candidatului şi receptivitatea în relaţia cu partenerul de discuţie.
Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de pedagogie şi un profesor de limba si literatura română/limba şi literatura maternă.
ART. 3
(1) În funcţie de numărul de candidaţi şi de numărul comisiilor de evaluare, programarea şi desfăşurarea probelor de aptitudini se fac pe intervale orare şi pe zile.
(2) Distribuirea probelor de aptitudini se face în minimum două zile.
ART. 4
(1) Pentru fiecare probă de aptitudini comisia este alcătuită din doi profesori de specialitate, de regulă un profesor care predă la nivel gimnazial şi un profesor care predă la liceu, din cadrul liceului/colegiului pedagogic sau din unităţile/clasele de aplicaţie.
(2) Pentru candidaţii de la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, comisia este alcătuită din profesori de specialitate care predau în limba minorităţii respective.
ART. 5
(1) Rezultatul fiecărei probe se apreciază cu „ADMIS“ sau „RESPINS“.
(2) Respingerea unui candidat la o probă de aptitudini nu dă dreptul candidatului de a se prezenta la probele următoare, candidatul fiind declarat „RESPINS“ la probele de aptitudini.
(3) La probele de aptitudini nu se admit contestaţii.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
