Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. I Definirea şi clasificarea organizatorilor de jocuri de noroc şi jocurilor de noroc ART. 1 Organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi pronosticurilor sportive constituie monopol de stat în condiţiile legii. ART. 2 Organizarea oricărui joc de noroc implica, în general, existenta următoarelor elemente: joc, miza, mijloace, organizator şi participant. ART. 3 Prin joc de noroc se înţelege procedura de atribuire a unor cistiguri de orice fel, în funcţie de anumite elemente aleatorii - indiferent de modul producerii acestora -, cu perceperea anticipata a unor taxe de participare. ART. 4 Prin organizator de jocuri de noroc se înţelege orice persoana fizica sau juridică, înregistrată legal în România şi autorizata sa exploateze jocuri de noroc, potrivit prevederilor prezentului regulament-cadru. ART. 5 Prin participant la joc se înţelege orice persoana fizica, care doreşte şi are dreptul legal de participare la joc. Participarea la joc presupune adeziunea fără limite sau rezerve la toate prevederile regulamentului jocului respectiv. ART. 6 Jocurile de noroc pot fi exploatate numai pe baza de licenţa, în condiţiile prezentului regulament-cadru. ART. 7 Jocurile de noroc ce pot fi exploatate se clasifica după cum urmează: a) jocuri cu cistiguri generate de elemente aleatorii, organizate folosind maşini, utilaje, montaje şi instalaţii manuale, mecanice, electrice, electromagnetice, electronice, automate, digitale, videoelectronice, videomecanice, videoautomate şi altele care se încadrează în aceasta categorie; b) jocuri cu cistiguri generate de elemente aleatorii, desfăşurate la mese obişnuite sau speciale (tip cazinou), folosind bile, cărţi, însemne, zaruri sau oricare alte obiecte sau forme fizice de participare şi desfăşurare de jocuri de noroc, ca de exemplu: ruleta americana, ruleta franceza, black-jack, poker de orice fel, baccara, chemin de fer, redgo, punto banco, table, canasta, pinacle, 66, pasiente, grade au coeur, belota, 21 şi altele de acest fel; c) jocuri de tip bingo şi keno în sali de joc; d) pronosticuri (pariuri) sportive, dacă evenimentele aleatorii constau în rezultatele unor intreceri sportive de orice fel, pariuri de orice fel; e) loterii, jocuri de tip bingo şi keno, cu transmisie prin reţelele de televiziune, când evenimentele aleatorii constau în rezultatele unor extrageri de numere, de litere sau de alte simboluri, indiferent de caracteristicile dispozitivelor mecanice, electronice, digitale sau video, utilizate pentru generarea acestora sau pentru efectuarea extragerilor (cupe, urne, roti şi alte asemenea mijloace); se includ în aceasta categorie toate genurile de tombole, precum şi jocurile interactive, transmise în direct de posturile de televiziune (pentru partea ce reprezintă joc de noroc). ART. 8 Jocurile de noroc se pot organiza cu sau fără participarea directa a jucatorilor, indiferent de mijloacele tehnice utilizate. În măsura în care vor aparea şi alte tipuri de jocuri de noroc, caracterizate prin atribuirea de cistiguri în funcţie de factori aleatorii, de hazard, acestea vor intra sub incidenta obligativitatii de obţinere a licenţelor legale. ART. 9 Nu sunt considerate jocuri de noroc şi sunt permise fără autorizare următoarele tipuri de jocuri: a) tombolele organizate în şcoli, în grădiniţe sau în alte colectivităţi şi care au un caracter distractiv şi nonprofit pentru organizatori; b) jocurile de tip distractiv, exploatate prin intermediul unor maşini, aparate, dispozitive de orice fel şi care nu presupun cistiguri bazate pe elemente aleatorii, având ca scop testarea forţei, inteligentei şi dexteritatii participantului; c) jocurile organizate de diferiţi agenţi economici, ale căror premii se finanţează din profitul net obţinut anterior din activităţile productive, în scopul stimulării acestora, şi care nu presupun taxe de participare pentru jucători. Pentru a nu fi considerate jocuri de noroc, la jocurile prevăzute la lit. a), b) şi c) se interzice comercializarea sau transferul, sub orice forma, al unor bilete de tip loteristic de orice fel, cu sau fără preţ, sau al oricăror simboluri asimilate acestora, inclusiv atasarea si/sau vânzarea lor împreună cu alte bunuri sau valori. În caz contrar, sunt considerate jocuri de noroc, iar exploatarea acestora se face pe baza de licenţa. ART. 10 Jocurile exploatate prin intermediul unor mecanisme, instalaţii de orice fel, ale căror cistiguri presupun concomitent atât dexteritatea sau abilitatea jucatorului, cât şi hazardul, sunt considerate jocuri de noroc şi intra sub incidenta prevederilor prezentului regulament-cadru (exemplu: jocurile tip Atlantic Pucher, Niagara şi altele care funcţionează pe un principiu asemănător). ART. 11 Nu sunt permise şi nu pot fi autorizate sa fie organizate şi sa funcţioneze jocurile de noroc, indiferent de denumire, prin care se acumulează fonduri băneşti sau alte valori materiale în cadrul unor asociaţii ori al altor forme organizate, cu promisiunea realizării unui cistig prin multiplicarea sumelor depuse numai pe baza sperantei de creştere a numărului de depunatori într-un interval propus de organizatori şi acceptat de depunatori, la data depunerii cererii ori/si a sumelor de bani. De asemenea, nu sunt permise şi nu pot fi autorizate jocurile de tip alba-neagra, care se bazează pe dexteritatea organizatorului, a minuitorului mijloacelor de joc (cărţi de joc, cauciucuri cu timbre, capace cu boabe de cereale, capace cu bila etc). CAP. II Autorizarea jocurilor de noroc ART. 12 Activitatea de autorizare a jocurilor de noroc se realizează prin intermediul Comisiei de coordonare, avizare şi atestare a jocurilor de noroc, comisie interdepartamentala, denumita în continuare comisie. Aceasta comişi îşi desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului Finanţelor, conform regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia, cuprins în anexa nr. 1 la prezentul regulament-cadru. Componenta comisiei este cuprinsă în anexa nr. 2 la prezentul regulament-cadru. ART. 13 Documentele necesare care se depun la comisie, în vederea obţinerii licenţei, sunt prezentate în anexa nr. 3 la prezentul regulament-cadru. ART. 14 Acordarea licenţei pentru exploatarea jocurilor de noroc reprezintă dreptul pe care statul îl acorda unor persoane juridice sau fizice de a organiza şi exploata jocuri de noroc, în condiţiile respectării prevederilor prezentului regulament-cadru şi a legislaţiei în vigoare. Acordarea licenţei este certificată prin completarea şi eliberarea unui formular special tipărit prin grija Ministerului Finanţelor, intitulat Licenţa pentru exploatarea jocurilor de noroc. Licenţa pentru exploatarea jocurilor de noroc va fi semnată de preşedintele comisiei sau, în lipsa acestuia, de locţiitorul sau de drept. Licenţa va fi însoţită de o anexa, în care vor fi specificate obiectivele autorizate (maşinile, utilajele, instalaţiile avizate şi spaţiile atestate în care vor fi amplasate acestea). Anexa face parte integrantă din licenţa şi va fi semnată de şeful secretariatului tehnic. ART. 15 Activitatea de autorizare a jocurilor de noroc impune atât avizarea maşinilor, instalaţiilor, dispozitivelor şi meselor de joc de noroc, cât şi atestarea spaţiului în care se va desfăşura activitatea, precum şi a personalului şi a regulamentelor interne. ART. 16 Comisia va putea autoriza funcţionarea unor maşini, instalaţii, dispozitive sau mese de jocuri de noroc numai pe baza unei dovezi de verificare tehnica prin care sa se ateste buna funcţionare a acestora. Dovada verificării tehnice va fi prezentată de către organizatorul de jocuri de noroc, cu ocazia autorizării, şi va fi eliberata de către firme specializate în domeniu, abilitate de către comisie. În dovada de verificare tehnica vor fi precizate datele de identificare a masinii (documentul de provenienta, seria de fabricaţie, producătorul, tipul masinii, anul fabricaţiei, proprietarul), caracteristicile tehnice (modul de funcţionare, tensiunea de alimentare, gradul de electrosecuritate, procentul de cistiguri din totalul rulajului încasărilor, dat), indexurile contoarelor electromecanice, înainte şi după verificare, modalitatea de sigilare şi componentele sigilate. În cazul instalaţiilor de bingo sau al meselor speciale cu bila, tip ruleta, dovada de verificare tehnica va fi adaptată corespunzător acestora. Pentru maşinile din import (noi sau utilizate), dovada de verificare tehnica va fi extinsă şi cu referiri la încadrarea acestora în standardele tehnice în vigoare în România, privind construcţia, condiţiile de securitate ale utilizatorului, marcarea, instalarea şi alte condiţii tehnice. Agenţii economici abilitaţi sa elibereze dovezi de verificare tehnica pot acorda serii la aparate, conform registrului propriu de atribuire de serii. Cu ocazia efectuării verificării tehnice, verificatorul va întocmi un proces-verbal în care vor fi consemnate toate datele referitoare la aceasta operaţiune tehnica şi în care se va menţiona dacă este asigurata corecta funcţionare şi desfăşurare a jocului. Procesele-verbale de verificare, precum şi dovada de verificare tehnica ce va fi eliberata organizatorului de jocuri de noroc vor fi semnate atât de către verificator, cât şi de către beneficiar. ART. 17 Jocurile de noroc pot fi organizate numai în spaţii corespunzătoare amenajate pentru desfăşurarea unor astfel de activităţi. Spaţiul în care se desfăşoară aceste activităţi poate fi în proprietate, închiriat sau dobândit sub o alta forma legală (pe baza de contract de colaborare, asociere în participaţiune şi altele). În cazul unor contracte de colaborare sau asociere în participaţiune, încheiate de către utilizatorii de aparatura specifica jocurilor de noroc cu deţinătorii de spaţiu, organizatori de jocuri de noroc sunt considerate persoanele fizice sau juridice care exercita cu forme legale dreptul de proprietate sau de folosinţa asupra aparaturii respective. Întreaga responsabilitate în fata legii privind corecta desfăşurare a activităţii de exploatare a aparaturii şi a sălii de joc revine deţinătorilor cu orice titlu ai acestei aparaturi, care au fost autorizaţi în condiţiile prezentului regulament-cadru. ART. 18 Veniturile obţinute de agenţii economici din închirierea spaţiului de joc sunt considerate venituri din chirii, iar veniturile obţinute de agenţii economici ce au pus la dispoziţia deţinătorilor de aparatura specifica spaţiul de joc, pe baza de contract de colaborare sau de asociere în participatiuni, sunt considerate venituri din activitatea de jocuri de noroc. Aceşti agenţi economici vor avea precizată, în obiectul de activitate, activitatea "jocuri de noroc". Profitul realizat de contribuabilii care obţin venituri din activitatea de jocuri de noroc se impozitează conform legii. ART. 19 Contractele încheiate de organizatorii de jocuri de noroc cu deţinătorii legali ai spaţiului de joc vor conţine, obligatoriu, următoarele date: - data încheierii contractului; - data intrării în vigoare a contractului; - durata contractului sau data la care acesta îşi pierde valabilitatea; - adresa spaţiului în care se organizează activitatea; - obligaţiile părţilor contractante; - numărul, tipul şi seria maşinilor ce vor fi amplasate în spaţiul respectiv; - cota de participare la veniturile nete încasate sau la profitul sau pierderea înregistrate de asociaţi, în cazul contractelor de colaborare sau de asociere în participaţiune, care, pentru organizatorul de jocuri de noroc, nu va fi mai mica de 51%; - cuantumul chiriei datorate, în cazul contractelor de închiriere. ART. 20 Autorizarea activităţilor de jocuri de noroc este valabilă pe o perioada de un an, perioada ce curge de la data şedinţei comisiei în care s-a acordat autorizarea. După aceasta perioada, agenţii economici pot solicita reautorizarea acestor activităţi, în condiţiile prezentului regulament-cadru. ART. 21 Solicitantii de licenţa trebuie sa îndeplinească, în prealabil, formalităţile de autorizare a desfăşurării de activităţi ca persoane fizice sau, după caz, de constituire a persoanelor juridice, potrivit legii. ART. 22 Pentru eliberarea documentelor de licentiere se vor percepe următoarele tarife de licenţa: - 1.250.000 lei pentru fiecare masina electronica cu cistiguri; - 1.800.000 lei pentru fiecare masa de joc de noroc; - 26.000.000 lei pentru o sala de bingo, keno; - 15% din încasările estimate la data autorizării, pe baza unui studiu tehnico-economic de eficienta, prezentat de agentul economic pentru activităţile de tip loteristic, pronosticuri (pariuri) sportive, pariuri de orice fel, jocuri de tip bingo, keno, transmise direct, din sălile autorizate, prin reţele de televiziune sau instalaţii asimilate acestora, precum şi jocurile interactive (partea ce reprezintă jocuri de noroc). În situaţia schimbării locului de exploatare a maşinilor şi instalaţiilor de jocuri de noroc se va proceda la reautorizarea acestora, cu perceperea nivelului integral al tarifelor de licenţa precizate mai sus. Nivelul tarifelor de licenţa prevăzute în prezentul regulament-cadru a fost actualizat conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 31/1996 şi ale art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/1996. Tarifele percepute pentru avizarea jocurilor de noroc se fac venit la bugetul de stat. ART. 23 După autorizarea unui agent economic în cadrul şedinţei comisiei, tariful de licenţa perceput, contul destinatarului tarifului, precum şi alte date necesare efectuării plăţii vor fi transmise în scris acestuia, de către secretariatul tehnic al comisiei, în termen de 5 zile lucrătoare de la data şedinţei. În situaţia în care agentul economic nu achită tariful de licenţa în termen de 30 de zile calendaristice de la data expedierii înştiinţării de plata, autorizarea este nulă şi nu se mai eliberează licenţa. Organizarea de jocuri de noroc înainte de intrarea în posesia documentelor de licentiere constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii. ART. 24 Nu se acorda licenţa de funcţionare în următoarele situaţii: a) administratorul si/sau organizatorul de jocuri de noroc nu a împlinit vârsta de 23 de ani; b) organizatorul de jocuri de noroc nu deţine spaţiu stabil sau acesta nu este corespunzător activităţii respective, neincadrindu-se în prevederile prezentului regulament-cadru, precum şi în normele legale privind amplasarea, dotările, condiţiile igienico-sanitare şi de prevenire şi stingere a incendiilor; c) spaţiul deţinut este situat în incinta unor aşezăminte de învăţământ, cultura, arta, sănătate, cu caracter social, de culte religioase şi altele asemenea, precum şi în zone cu circulaţie intensa: pasaje pietonale, staţii de transport în comun, spaţii excesiv de aglomerate. În mod excepţional se admite organizarea de jocuri de noroc în spaţiile anexe, excedentare, ale unor cinematografe, sali de spectacole, sali de sport, case de cultura şi altele de acest fel, cu condiţia sa se asigure intrare separată pentru jucători şi fără a se deranja, în vreun fel, celelalte activităţi; d) organizatorul de jocuri de noroc are în dotare maşini, instalaţii, dispozitive executate artizanal de către acesta sau de către alta persoana sau societate comercială neautorizata, sau care prezintă grad avansat de uzura fizica sau morala; e) administratorii şi directorii executivi ai societăţii comerciale care solicita autorizarea au suferit condamnări pentru infracţiunea de înşelăciune, furt, bancruta frauduloasă, fals şi uz de fals, evaziune fiscală, contrabanda sau o alta infracţiune ce a avut ca rezultat pierderea drepturilor civile şi politice, sau au fost în mod repetat sancţionaţi contravenţional în legătura cu nerespectarea unor prevederi legale referitoare la jocurile de noroc; f) organizatorul de jocuri de noroc este funcţionar public sau ocupa o alta funcţie ce-l face incompatibil cu funcţia de gestionar sau administrator. ART. 25 Licentele acordate până la publicarea prezentului regulament-cadru rămân în vigoare, în spaţiile autorizate, până la expirarea ultimei autorizari acordate. Agenţii economici autorizaţi înaintea publicării în Monitorul Oficial al României a prezentului regulament-cadru vor lua măsurile care se impun privind încadrarea în prevederile acestuia, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare, cu excepţia reglementărilor prevăzute la art. 30 alin. 3 şi la art. 70. Nerespectarea acestei prevederi conduce la suspendarea temporară a licenţei de funcţionare. ART. 26 Exploatarea jocurilor de noroc în valuta se face cu aprobarea Băncii Naţionale a României, pe baza licenţei pentru exploatarea jocurilor de noroc. CAP. III Activităţi de jocuri de noroc A. Jocuri cu cistiguri generate de elemente aleatorii, folosind maşini, utilaje, instalaţii mecanice, electrice, electronice, videoautomate şi altele asemenea ART. 27 Toate maşinile, utilajele, instalaţiile mecanice, electrice, electronice, videoautomate şi alte jocuri cu cistiguri generate de elemente aleatorii vor fi produse de către societăţi comerciale specializate în domeniu şi vor avea aplicate plăcute de identificare individuale, marcate durabil, în care vor fi precizate: tipul aparatului, producătorul, seria şi anul de fabricaţie. ART. 28 Orice intervenţie la maşinile, utilajele şi instalaţiile prevăzute la art. 27 va fi stipulată într-un proces-verbal, semnat atât de către depanator, verificator, cât şi de către organizator, în care vor fi precizate următoarele elemente: piesele înlocuite, provenienta şi calitatea pieselor noi, durata de nefunctionare a masinii, starea sigiliilor, indexurile contoarelor, înainte şi după efectuarea depanarilor, modul de funcţionare a masinii după intervenţie, sigiliile aplicate şi altele. Intervenţiile la contoarele electromecanice se efectuează numai de către specialişti reprezentind societăţi comerciale abilitate de comisie sa execute asemenea operaţiuni. Aceştia au obligaţia de a sesiza, de îndată, în scris, comisia în legătura cu constatarea unor intervenţii sau manopere de natura frauduloasă asupra contoarelor sau programelor de joc ale aparatelor, nerespectarea acestei prevederi ducind la retragerea abilitarii. ART. 29 Toate tipurile şi categoriile de maşini de jocuri de noroc vor avea în dotare contoare electromecanice (obligatoriu) şi electronice (optional), care vor înregistra atât încasările, cât şi premiile efectuate. Evidenta contabila va fi ţinuta pe baza indexurilor contoarelor electromecanice. Contoarele electromecanice vor fi marcate prin etichetare: credit, debit. ART. 30 Contoarele electromecanice vor fi prezentate, obligatoriu, spre citire şi verificare, organelor de control. Dacă din motive de securitate si/sau de construcţie accesul nu este posibil permanent, organizatorul va adopta varianta montarii unui al doilea rind de contoare electromecanice, legate în paralel cu cele existente iniţial, în locuri accesibile citirii şi verificării lor. În acest caz, înainte de sigilare, contoarele suplimentare vor fi aliniate la indexurile contoarelor existente, lucru menţionat în procesul-verbal de intervenţie. Se vor menţiona şi indexurile contoarelor înainte şi după intervenţie. Maşinile cu cistiguri deja autorizate, care nu au expuse permanent la vedere contoarele electromecanice, vor fi adaptate conform prevederilor acestui articol, în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament-cadru. ART. 31 Maşinile cu cistiguri pot fi amplasate în sali de joc, corespunzător amenajate, în baruri, restaurante, centre de primire turistica (cu avizul Ministerului Turismului) şi altele de acest gen. Nu pot fi autorizate asemenea maşini în cofetarii, patiserii, pizzerii sau în alte asemenea unităţi de alimentaţie publica, în care ponderea consumatorilor este reprezentată de minori. ART. 32 Sălile de joc în care sunt amplasate mai mult de 10 maşini cu cistiguri vor fi prevăzute cu grupuri sanitare. Sălile de joc nu pot fi autorizate dacă organizatorul, respectiv deţinătorul legal al spaţiului de joc, nu a obţinut, în prealabil, avizul brigazii locale de pompieri si, respectiv, avizul direcţiei sanitare locale. ART. 33 Organizarea efectivă a activităţii se va face în conformitate cu regulamentul de ordine interioară al sălii de joc, în care vor fi precizate minimum următoarele date: - partea contractantă care răspunde de buna întreţinere a maşinilor de joc, a sălii, de păstrare a ordinii şi liniştii; - partea contractantă care răspunde de respectarea programului de joc, de securitatea maşinilor şi a înregistrărilor contabile primare; - modul de ţinere a evidentei contabile, modalitatea efectuării decontării veniturilor şi cheltuielilor aferente acestora, între organizatorul de jocuri şi deţinătorul spaţiului de joc; - sarcinile şi atribuţiile personalului sălii. ART. 34 Se interzice cu desăvârşire introducerea de credite pentru jucători, pe datorie sau contra unor obiecte lăsate în gaj. ART. 35 Evidenta primara a veniturilor se tine zilnic, la sfârşitul programului, pe fiecare masina în parte, pe formularul prezentat în anexa nr. 4 la prezentul regulament-cadru. Formularele, astfel completate, vor fi cuprinse într-un registru special, numerotat, legat şi stampilat de organul local al Ministerului Finanţelor. Înscrierile se vor face cu pasta de pix, citeţ, fiind interzise ştersăturile sau modificările. Eventualele greşeli pot fi corectate prin tăierea numărului greşit şi înscrierea numărului corect deasupra acestuia, sub semnătura persoanei care a completat formularul. ART. 36 Comisia nu va autoriza unui agent economic mai puţin de 5 maşini electronice cu cistiguri, la prima solicitare a acestuia. ART. 37 În situaţia autorizării sau reautorizarii unor maşini electronice cu cistiguri, datorată schimbării spaţiului de joc, vor fi întocmite procese-verbale de scoatere şi punere în funcţiune a acestor maşini, după caz, în care vor fi menţionate următoarele date: data întocmirii procesului-verbal, tipul, seria, anul de fabricaţie şi indexurile contoarelor electromecanice ale maşinilor. Procesele-verbale vor fi semnate de către organizatorul de joc şi de către deţinătorul, sub orice forma legală, al spaţiului de joc. B. Activităţi de tip cazinou ART. 38 Jocurile cu cistiguri generate de sansa, de tip cazinou, se desfăşoară între participanţi şi organizatori, precum şi direct între participanţi. Activitatea se desfăşoară la mese speciale, folosind bile, cărţi sau zaruri, iar complementar, maşini videoautomate, electromecanice sau electronice. ART. 39 Pentru jocurile de noroc la care evenimentele aleatorii se produc prin intermediul zarurilor, acestea vor fi amestecate şi lansate dintr-o cupa sau urna, fiind interzisă manevrarea lor cu mina. Zarurile vor fi confecţionate din materiale care sa aibă duritatea necesară impusa de suprafaţa de joc (oase, materiale plastice, ebonita, fildes, metal), vor avea laturile perfect egale (între 20-25 mm), sigla sau denumirea cazinoului, inscriptionata pe una dintre fete, şi sa fie perfect echilibrate. Pentru controlul echilibrarii zarurilor, sălile de cazinou vor avea în dotare aparate de tip "Balancing Galiper". Se va respecta condiţia ca suma punctelor înscrise pe fetele opuse ale unui zar sa fie egala cu cifra 7. ART. 40 Dotarea minimala pe care trebuie sa o posede un cazinou pentru a putea obţine licenţa de funcţionare este de 10 mese speciale de joc, dintre care cel puţin 4 mese speciale cu bila (rulete). ART. 41 Cazinourile vor putea fi amplasate în hoteluri (cu avizul Ministerului Turismului), în clădiri separate, în cinematografe dezafectate, în alte amplasamente care sa permită respectarea unor condiţii minime, cum ar fi: sa nu deranjeze alte activităţi învecinate, sa se asigure liniştea necesară bunei desfăşurări a activităţii, sa aibă intrare separată, sa permită amenajarea unor încăperi conexe, strict necesare activităţii (grupuri sanitare, bar, garderoba, camera de odihna pentru personal şi altele). Se interzice autorizarea cazinourilor în clădiri cu destinaţia de locuinţe. ART. 42 Cazinourile vor avea o dotare tehnica de baza (inclusiv cărţi de joc şi zaruri) şi complementara, la nivelul normelor internaţionale. Rotile ruletelor vor fi produse de firme recunoscute în domeniu. Mesele vor avea în dotare cutii cu dubla incuietoare, care, în afară programului, vor sta deschise pe mesele de joc. Rotile ruletelor vor fi prevăzute cu număr de serie, original sau atribuit de verificatorul tehnic, pereche pentru cuva şi rotor. Tot în afară programului, rotile ruletelor vor fi protejate cu un capac care sa permită incuierea sau sigilarea acestora. ART. 43 Sălile de joc vor fi amenajate de asa maniera, încât sa se creeze o ambianta placuta pentru jucători. Pardoselile vor fi mochetate, iluminatul electric va fi suficient de puternic, dar astfel montat încât sa nu deranjeze pe jucători. Sălile vor beneficia, în mod obligatoriu, de instalatie de condiţionare a aerului, de putere corespunzătoare dimensiunii acestora. În incinta cazinoului, precum şi la uşile de evacuare, vor fi montate lampi care sa între în funcţiune, la tensiune redusă, în momentul unei avarii la circuitul de baza. Aceste lampi au menirea de a asigura protejarea jucatorilor, a personalului sălii, precum şi a valorilor, în situaţii de necesitate, constituind circuitul electric de siguranţa. Autorizarea activităţii de cazinou, precum şi organizarea unei astfel de activităţi vor fi cu desăvârşire interzise fără existenta şi buna funcţionare a circuitului electric de siguranţa. ART. 44 Organizatorul activităţii de tip cazinou va înfiinţa, înainte de autorizarea activităţii, un fond de garanţie, disponibil în orice moment într-un cont la Banca Naţionala a României, la o valoare fixa de 5.000 $ (sau echivalentul în lei, la cursul oficial de schimb al zilei), pentru fiecare masa de joc. ART. 45 Cazinourile pot constitui depozite în lei sau în valuta ale clienţilor, în beneficiul acestora, cu avizul prealabil al Băncii Naţionale a României. Aceste depozite vor fi păstrate în seifuri special amenajate, iar procedura de primire-predare, pe baza de documente utilizate în regim special, va fi total separată de fluxurile financiare şi de înregistrările contabile ale cazinourilor. ART. 46 În toate cazinourile, întreaga activitate din sălile de joc, casierie şi recepţie trebuie supravegheată, în mod obligatoriu, prin circuit închis de televiziune, şi înregistrată video, pe toată durata programului. Înregistrările video respective vor fi ţinute, pe mesele de joc şi pe zile, şi vor fi păstrate, în condiţii de securitate, cel puţin 10 zile. Ele pot fi controlate sau ridicate de către organele de control ale poliţiei şi ale Ministerului Finanţelor, în vederea efectuării unor verificări. Camerele de luat vederi vor fi amplasate astfel încât sa se asigure receptionarea unor imagini clare şi utile, atât la mesele de joc, cât şi la celelalte puncte de lucru. Imaginile de la mesele de joc trebuie sa cuprindă întregul caroiaj al mesei, precum şi roata ruletei şi vor avea o fidelitate care sa permită vizionarea unor detalii şi anume: culoarea jetoanelor şi valoarea bancnotelor, aşezarea jetoanelor pe caroiajul mesei, numărul de jetoane pe coloana. Imaginile de la casierie trebuie sa permită vizionarea miinilor casierului, aşezate pe ghiseu, culoarea, numărul şi valoarea jetoanelor şi bancnotelor, iar imaginile de la recepţie vor permite vizionarea, integrala sau bust, a persoanelor care patrund în incinta cazinoului. Casieria şi recepţia vor fi permanent supravegheate cu ajutorul unor camere de luat vederi fixe, imaginea acestor puncte de lucru urmând a fi captata, permanent, pe monitoare. Urmărirea în direct şi înregistrarea activităţii din cazinou vor fi efectuate în sistem color, cu excepţia recepţiei, ale carei imagini pot fi alb-negru. Optional, agenţii economici mai pot dota camera tehnica şi cu dispozitive şi instalaţii, cum ar fi: dispozitiv de apropiere a imaginii captate, dispozitive de comanda a camerelor de luat vederi mobile, aparate de fotografiat, înregistrări audio şi altele. ART. 47 În cazul în care cazinoul are în dotare peste 25 de maşini electronice cu cistiguri, sala respectiva va fi supravegheată prin circuit închis TV (cu imagini de ansamblu ale maşinilor), realizindu-se şi înregistrarea video respectiva. Urmărirea activităţii din sala cu maşini electronice cu cistiguri se va face, de asemenea, în sistem color. ART. 48 Numărarea bacsisului colectat de la mese, precum şi închiderea meselor vor fi urmărite în direct şi înregistrate în sistem video. ART. 49 Organizarea activităţii în cazinou (dotarea meselor, verificarea dotării, întreruperea temporară a activităţii la mese, închiderea meselor, numărarea bacsisului, înregistrarea stocului de jetoane) se va face conform regulamentului de ordine interioară al cazinoului. ART. 50 În organizarea şi derularea jocurilor de tip cazinou, unităţile organizatoare vor folosi numai jetoane pentru care vor asigura o gestiune stricta privind provenienta, înregistrarea, circulaţia şi casarea acestora, stabilită prin instrucţiunile interne ale cazinoului. Aceeaşi evidenta va fi ţinuta şi în cazul cărţilor de joc şi al zarurilor. Jetoanele valorice pot fi cumpărate sau restituite la casierie sau la mesele de joc, în lei sau în alte mijloace de plata autorizate de Banca Naţionala a României. ART. 51 Unităţile organizatoare vor prevedea, prin regulamentul de ordine interioară al cazinoului, toate detaliile privind organizarea, numărul meselor şi al maşinilor, numărul personalului angajat, condiţiile de angajare, specializarea, orele de lucru, programul de funcţionare a salilor, organizarea evidentelor contabile, modalitatea de admitere a clienţilor, condiţiile de supraveghere şi de securitate şi altele. ART. 52 Se interzice lucrătorilor din sala sa transporte jetoane sau bani, în numerar, în incinta cazinoului, în alte condiţii decât cele stabilite prin regulamentul de ordine interioară al cazinoului. ART. 53 Este interzisă orice procedura, directa sau indirecta, care sa aibă ca finalitate împrumutarea jucatorilor cazinoului cu bani. ART. 54 Bacsisurile oferite de jucători salariaţilor şi împărţite acestora de conducerea societăţii comerciale sub forma de stimulente materiale vor fi impozitate conform legii. Bacsisurile vor fi evidenţiate separat în contabilitate. ART. 55 Personalul din sălile de joc (pit-boss, crupieri, inspectori de masa, casieri, ospatari) trebuie sa poarte în timpul serviciului numai îmbrăcăminte fără buzunare. ART. 56 Evidenta accesului jucatorilor în incinta cazinoului se va face cu ajutorul unui calculator electronic. Datele de identificare vor fi transcrise de pe documentele legale de identificare, astfel: - pentru cetăţenii străini: pasaportul, cartea de identitate diplomatică sau consulară, legitimaţia provizorie; - pentru cetăţenii romani: buletinul de identitate sau alte acte eliberate de organele de poliţie, care poarta o fotografie şi semnătura titularului. ART. 57 Listele cu persoanele care, prin decizii interne ale cazinourilor, au fost declarate indezirabile şi cărora li s-a interzis accesul în cazinou vor fi comunicate, de îndată, organelor de poliţie. ART. 58 Administraţia cazinoului are obligaţia organizării şi conducerii contabilităţii conform prevederilor legislaţiei româneşti în materie. Formularele de evidenta zilnica, tipizate, redactate în limba romana, nu trebuie sa prezinte spaţii goale, ştersături şi modificări. ART. 59 Personalul de execuţie din cazinouri (de la directori, inclusiv, în jos) va fi format prin şcolarizare în ţara sau poate fi angajat din străinătate, cu permis de munca pentru cetăţenii străini, eliberat în condiţiile legii. În ultimul caz, angajările vor fi avizate de comisie, pe baza unei caracterizari date de managerul unităţii de la ultimul loc de munca. Pentru angajaţii cetăţeni străini, conducerea fiecărui cazinou va informa comisia, în termen de 10 zile, despre transferul sau desfacerea contractului de munca, cu precizarea motivelor care au stat la baza acestor măsuri. ART. 60 Sub sancţionarea desfacerii contractului individual de munca, accesul crupierilor în orice alt cazinou din ţara este interzis. Aceeaşi sancţiune se aplica şi persoanei sau persoanelor care au facilitat accesul în cazinou al crupierului în cauza, cu buna ştiinţa, sau au cunoscut aceasta situaţie şi nu au sesizat conducerea cazinoului respectiv. ART. 61 Acordarea licenţei de exploatare se va face în urma deplasării la fata locului a unei echipe de specialişti, formată din reprezentanţi ai comisiei, experţi ai secretariatului tehnic al comisiei şi reprezentanţi ai organelor locale ale Ministerului Finanţelor şi ale poliţiei, în număr de cel puţin cinci persoane, care va întocmi o nota de constatare privind îndeplinirea condiţiilor de autorizare prevăzute de prezentul regulament-cadru. Nota de constatare va fi semnată de către toţi membrii echipei, precum şi de reprezentantul agentului economic verificat, şi va fi înaintată comisiei. C. Jocuri de tip bingo şi keno, în sali de joc ART. 62 Prin sala de joc bingo se înţelege o încăpere corespunzătoare amenajată, care are în dotare un complex de dispozitive, instalaţii, maşini, echipamente, a căror funcţionare se interconditioneaza, rezultind un tot unitar de tip loteristic, caracterizat prin extrageri şi premieri succesive, rapid realizate prin intermediul unui circuit închis de televiziune. ART. 63 O sala de bingo va avea în mod obligatoriu următoarele dispozitive şi echipamente: - un aparat de extragere aleatorie a numerelor (turbosuflanta cu serpentina); - unul sau mai multe panouri cu afişaj luminos, comandate electronic, prin intermediul cărora vor fi afişate principalele date de joc: premiul de linie, premiul de bingo, premiul de bingo acumulat, fondul de rezerva, preţul cartonului, intervalul de serie vândut, numărul de cartoane vândute, bila maxima, numărul de bile extrase; - unul sau mai multe panouri cu afişaj luminos, printr-un număr variabil de monitoare Tv color, prin intermediul cărora vor fi afişate principalele date de joc, numerele extrase, precum şi cartoanele câştigătoare. Se face precizarea ca numărul panourilor cu lampi electrice, precum şi numărul monitoarelor vor fi impuse de necesitatea accesului jucatorilor la informaţiile de joc, din orice punct al sălii, indiferent de configuraţia şi dimensiunea acesteia; - un calculator electronic coordonator de joc, pentru gestiunea contabila a jocului, prevăzut cu un monitor de control, şi una sau mai multe imprimante (dintre care una de format A4); - alte dispozitive şi accesorii specifice jocului de bingo (tastatura, intrerupatoare, instalaţii audio şi altele). Optional, pot fi racordate la instalatia de baza calculatoare electronice de joc, în beneficiul jucatorilor, de tip "mini-bings". ART. 64 Pentru a fi autorizate, sălile de bingo trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii de baza: - sa aibă intrare separată şi sa nu deranjeze alte activităţi; - sa fie corespunzător amenajate, astfel încât sa se asigure condiţii civilizate de joc, (iluminat electric corespunzător, sistem de ventilaţie a aerului, corespunzător dimensionat pentru sala umpluta la capacitatea maxima, mobilier adecvat, grupuri sanitare civilizate, pardoseli mochetate total sau parţial, în funcţie de caracteristicile acestora, instalatie de sonorizare care sa asigure o auditie optima, uniforme pentru personal); - sa fie dotate cu circuit electric de siguranţa, la tensiune redusă, care sa asigure un iluminat ce va permite protejarea jucatorilor, a personalului şi valorilor, în cazuri de necesitate; - sa aibă obţinute, în prealabil, toate avizele şi acordurile legal prevăzute (P.S.I., sanitar şi altele impuse de situaţii specifice); - întreaga aparatura din dotare sa funcţioneze corespunzător. ART. 65 Sălile de bingo nu pot fi autorizate în următoarele situaţii: a) calculatorul electronic manifesta unele deficiente de programare sau este neperformant, în sensul ca: permite desfăşurarea jocului în condiţiile pierderii parţiale sau totale a memoriei, în situaţia unei întreruperi a alimentării cu energie electrica; permite desfăşurarea jocului în situaţia scoaterii din circuit a imprimantei sau a suportului de date (hirtia de imprimanta). Organizarea jocului cu asemenea deficiente conduce la suspendarea temporară sau la anularea licenţei de funcţionare; b) în incinta unor imobile care au amplasate locuinţe deasupra ori dedesubtul sălii de joc; c) în grădinile de vara, terasele restaurantelor, dacă nu sunt acoperite integral şi nu sunt situate la o distanta de cel puţin 35 m de blocuri de locuinţa, hoteluri sau alte clădiri cu caracter social sau public; d) în incinta unor centre de primire turistica, fără avizul Ministerului Turismului; e) aparatul de extragere aleatorie a numerelor cu turbosuflanta nu este dotat cu serpentina de stocare a bilelor; f) comenzile echipamentului de joc nu sunt efectuate prin intermediul calculatorului. ART. 66 Procentul de premiere din totalul rulajului încasărilor va fi de minimum 65% şi de maximum 80%, pe fiecare joc obişnuit în parte, cu excepţia jocurilor la care se acorda premii speciale, când va fi respectat doar procentul minim. Procentul de premiere va fi detaliat de către fiecare organizator de jocuri de noroc în parte, prin prevederile regulamentului de joc, care va fi aprobat de către comisie. Acest procent este compus din suma procentelor ce reprezintă premiile obişnuite (premiu de linie, premiu de bingo, premiu de bingo acumulat) şi diferenţa de până la limita maxima stabilită de organizator, care reprezintă fondul de rezerva ce va putea fi folosit la acordarea premiilor speciale şi la reconstituirea, opţională, a premiului de bingo acumulat, în cazul în care acesta a fost acordat. Premiul de bingo acumulat, constituit din încasări într-un procent stabilit de organizator sau din fondul de rezerva, se acorda jucatorului câştigător integral la bila maxima afişată pe panoul de date. Se interzice acordarea parţială a acestuia, în cote fixe, precum şi acordarea unor premii speciale din premiul de bingo acumulat. Premiile speciale acordate jucatorilor se constituie numai din fondul de rezerva, acumulat la jocurile anterioare. Se precizează ca premiile obişnuite şi fondul de rezerva vor fi afişate permanent pe panoul cu datele generale de joc. ART. 67 Cartoanele folosite la jocul de bingo vor fi achiziţionate numai de la agenţii economici abilitaţi de către comisie cu producerea şi comercializarea acestora şi vor fi gestionate conform normelor pentru formulare tipizate cu regim special. ART. 68 Întreaga gestiune a jocurilor va fi evidenţiată pe hirtia imprimantei calculatorului, unde vor fi precizate, obligatoriu, următoarele date: enumerarea cronologică a jocurilor organizate, data şi ora începerii jocului, ora sfirsitului jocului, preţul cartoanelor vîndute, numărul cartoanelor vândute, intervalul de serie vândut, premiul de linie, premiul de bingo, premiul de bingo acumulat, fondul de rezerva, biletele extrase, bila maxima, numărul cartonului câştigător atât la linie, cât şi la bingo, validarea jocului. La sfârşitul fiecărei zile de joc, calculatorul va opera sinteza jocurilor, numărul de jocuri executate, sumele încasate, valoarea premiilor acordate şi alte date sintetice. După aceasta sinteza, hirtia de imprimanta va fi barata, urmând ca situaţia zilei sa fie însuşită şi semnată de responsabilul de joc şi de întregul personal existent în sala în momentul închiderii programului, dar nu mai puţin de cinci persoane. Fiecare dintre cei cinci sau mai mulţi angajaţi îşi va înscrie personal numele, ora semnării, funcţia, urmate de semnătura. Ordinea înscrierii va fi data de ierarhia funcţiilor deţinute. Aceasta procedura se va efectua imediat după terminarea ultimului joc şi după redarea sintezei zilei de către calculator. ART. 69 Hirtia de imprimanta cu datele de joc constituie baza întocmirii unui document contabil şi se păstrează ca atare, împreună cu acesta, conform normelor legale. ART. 70 În termen de doua luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentului regulament-cadru, comisia va abilita, în baza unor criterii specifice, ce vor fi aduse la cunoştinţa, celor interesaţi, un număr de agenţi economici specializaţi în domeniu, care vor produce, vor comercializa şi vor instala programele de joc ce urmează a fi admise în sălile de joc bingo, iar în termen de 8 luni de la aceeaşi data, toţi agenţii economici organizatori de sali de joc bingo sunt obligaţi sa treacă la utilizarea acestor programe. ART. 71 Agenţii economici abilitaţi în condiţiile art. 70 vor depune la comisie, în plic sigilat, un suport magnetic de date, conţinând programul-martor, precum şi alte date ce vor fi stabilite de către comisie. Întreaga documentaţie care a stat la baza abilitarii constituie instrument de lucru la dispoziţia organelor de control. ART. 72 Acordarea licenţei pentru exploatarea jocurilor de noroc se va face în urma deplasării la fata locului a unei echipe de specialişti formată din reprezentanţi ai comisiei, experţi ai secretariatului tehnic al comisiei şi din reprezentanţi ai organelor locale ale Ministerului Finanţelor şi ale poliţiei, în număr de cel puţin cinci persoane, care vor întocmi o nota de constatare privind îndeplinirea condiţiilor de autorizare prevăzute de prezentul regulament-cadru. Nota de constatare va fi semnată de către toţi membrii echipei, precum şi de reprezentantul agentului economic verificat şi va fi înaintată comisiei. D. Pronosticuri (pariuri) sportive, pariuri de orice fel, loterii, tombole, jocuri de bingo, keno, transmise prin reţele de televiziune sau prin mijloace de transmisie asimilate, jocuri interactive (partea de joc de noroc). ART. 73 Pot fi autorizate activităţi de tip pronosticuri (pariuri) sportive, pariuri de orice fel, loterii, tombole, jocuri de bingo, keno, transmise prin reţelele de televiziune sau prin mijloace de transmisie asimilate, jocuri interactive (partea de joc de noroc), în condiţiile prezentului regulament-cadru. ART. 74 Tariful de licenţa aferent activităţilor mai sus amintite se calculează aplicând un procent de 15% la încasările estimate la data autorizării, obţinute din vânzarea biletelor loteristice, conform unui studiu tehnico-economic de eficienta, prezentat de agentul economic, care va conţine, în esenţa, următoarele date: totalul încasărilor (numărul biletelor loteristice vândute, valoarea unui bilet, valoarea totală), totalul cheltuielilor (din care: pe elemente principale de cheltuieli), profitul brut. Studiul de eficienta va fi întocmit pe o perioada de un an. ART. 75 La aceste categorii de jocuri se va percepe anticipat, la momentul autorizării, tariful de licenţa rezultat din studiul de eficienta. La aceasta categorie de jocuri de noroc nu vor fi autorizaţi agenţii economici din al căror studiu de eficienta rezulta un tarif de licenţa mai mic de 150 milioane lei. ART. 76 În cazul în care, în timpul execuţiei se înregistrează abateri în plus de la cuantumul încasărilor prevăzute în studiul de eficienta, suma reprezentind tariful de licenţa se va regulariza în termen de 10 zile lucrătoare de la sfârşitul fiecărui trimestru, cu excepţia trimestrului IV, când aceasta regularizare se va face în termen de 10 zile lucrătoare de la depunerea bilanţului contabil. ART. 77 Organizatorii de astfel de activităţi vor elabora regulamente de joc şi regulamente de ordine interioară, în care vor fi precizate toate datele principale privind organizarea activităţii în cauza: numărul de angajaţi, sistemul de salarizare, procentul de cistiguri din totalul încasărilor, sistemul de triere şi de omologare a cistigurilor, sistemul de plata a cistigurilor, sistemul de control şi de securitate şi alte elemente definitorii ale activităţii respective. Regulamentele de joc şi de ordine interioară vor fi aprobate de adunarea generală a acţionarilor sau a asociaţilor din respectivele societăţi comerciale. ART. 78 Procentul de cistiguri din totalul încasărilor va fi de: - minimum 50% pentru loterii, pronosticuri (pariuri) sportive, pariuri de orice fel; - 60% pentru activitatea jocurilor de bingo, keno, transmise prin reţele de televiziune sau prin mijloace de transmisie asimilate, şi pentru jocuri interactive (pentru partea de jocuri de noroc). ART. 79 Biletele de loterii, pronosticuri (pariuri) sportive, bingo sau keno, cu transmisie prin reţelele de televiziune sau mijloace de transmisie asimilate, vor fi tipizate şi vor fi produse şi comercializate de către agenţi economici abilitaţi în acest scop de către comisie. ART. 80 Tragerile la sorţi sau extragerile de numere câştigătoare se vor face la date prestabilite, în sali publice şi sub directa supraveghere a unor comisii din care vor face parte, obligatoriu, câte un reprezentant al Ministerului Finanţelor şi al poliţiei. ART. 81 În cazul organizării de pronosticuri (pariuri) sportive, nu se acorda autorizaţie de funcţionare persoanelor fizice sau juridice care au, în mod direct sau prin interpusi, legătura cu activitatea sportiva. ART. 82 Jocurile de tip bingo, transmise prin reţelele locale de televiziune, se vor organiza în sali bingo deja autorizate, transmisia se va face în direct, iar biletele aferente acestor jocuri vor fi vândute numai la casieria sălii respective. Evidenta contabila a acestor jocuri se va tine separat de cea a jocurilor obişnuite, în sali. La aceste jocuri, cistigurile vor fi afişate la comanda calculatorului de joc. Tot în direct vor fi transmise, prin reţelele de televiziune, şi jocurile interactive. CAP. IV Drepturile şi obligaţiile organizatorilor de jocuri de noroc ART. 83 Toţi organizatorii de jocuri de noroc pot organiza şi exploata aceste activităţi în condiţiile şi cu respectarea prezentului regulament-cadru. Regia Autonomă "Loteria Naţionala" este unicul organizator, pe întreg teritoriul tarii, al jocurilor de noroc: loto, expres, pronosport, loz în plic şi "instant lottery" (confor obiectului sau de activitate). Regia Autonomă "Loteria Naţionala" poate organiza, singura sau în asociere cu alte persoane juridice, jocuri de noroc, altele decât cele prevăzute în alineatul precedent, numai pe baza de licenţa obţinută în conformitate cu prevederile prezentului regulament-cadru. ART. 84 Activităţile pentru care s-a obţinut licenţa de exploatare pot fi extinse prin autorizarea majorării numărului de mese de joc sau de maşini deţinute şi prin organizarea altor categorii de jocuri de noroc. În ambele situaţii, vor fi prezentate documentaţii corespunzătoare şi vor fi plătite tarifele de licenţa aferente, conform prevederilor prezentului regulament-cadru. În aceste cazuri licenţa pentru exploatarea jocurilor de noroc, asa cum este definită la art. 14, este valabilă până la expirarea ultimei autorizari. ART. 85 Organizatorii de jocuri de noroc au următoarele obligaţii: a) sa întreţină utilajele din dotare în condiţii corespunzătoare, în scopul menţinerii normelor şi parametrilor de funcţionare existenţi în cărţile tehnice şi în regulamentele de desfăşurare a jocurilor aprobate de comisie; b) sa asigure securitatea utilajelor şi a accesoriilor (ceasuri, contoare, indicatoare, afisaje electrice, instalatie de alimentare cu energie electrica), inclusiv a sigiliilor aplicate de societatea comercială verificatoare; c) sa ţină zilnic, la sala de joc, o evidenta completa, calara şi detaliată a încasărilor realizate pe fiecare sala, dispozitiv, masina sau masa de joc, precum şi a premiilor (cistigurilor) acordate, inclusiv evidentele cerute de prezentul regulament-cadru sau de alte acte normative în vigoare (în limba romana); d) după obţinerea licenţei pentru exploatarea jocurilor de noroc, sa comunice, în scris, acest lucru, în termen de 10 zile, organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor şi ale poliţiei, pentru a fi luaţi în evidenţă; e) sa asigure desfăşurarea civilizata a jocurilor şi respectarea ordinii şi liniştii publice; f) sa nu permită accesul persoanelor în stare de ebrietate sau cu intenţia vădită de a perturba ordinea, liniştea şi buna desfăşurare a jocurilor; g) sa prezinte toate documentele cu date financiar-contabile, regulamentele de organizare a jocurilor, cărţile tehnice ale maşinilor sau alte documente solicitate de către organele de control prevăzute de lege; h) sa asigure funcţionarea instalaţiilor şi a salilor de joc la nivelul existent în momentul autorizării; i) sa informeze comisia, în termen de 10 zile, despre schimbarea sediului agentului economic, cesionarea de acţiuni sau părţi sociale, schimbarea acţionarilor, asociaţilor, administratorilor şi directorilor; j) sa nu permită accesul minorilor în sălile de joc şi sa nu instaleze jocuri distractive, de amuzament sau similare, în sălile de jocuri de noroc; k) sa nu participe şi sa nu permită participarea propriilor salariaţi, direct sau prin interpusi, la jocurile organizate în sălile de joc aparţinând societăţii comerciale pe care o administrează sau ai căror proprietari sunt; l) sa afişeze în limba romana, la loc vizibil, valoarea mizelor, a impulsurilor, procentul de premiere din totalul rulajului încasărilor, regulamentele de joc, precum şi licenţa pentru exploatarea jocurilor de noroc; m) sa ţină, în permanenta, la casieria sălii şi sa pună la dispoziţia jucatorilor caietul de reclamaţii şi sesizări, care va fi numerotat, snuruit şi sigilat prin stampilare de către organele locale de poliţie şi ale administraţiei financiare din raza teritorială a sălii de joc; n) sa nu practice jocuri de noroc cu mese de joc sau maşini autorizate, în afară sălii autorizate, nici în imediata ei vecinătate: pe trotuare, pieţe publice, cheiuri, plaje şi alte locuri neamenajate; o) întregul personal, operator de jocuri, sa fie angajat numai cu avizul prealabil al organului de poliţie. Avizarea angajării administratorilor, directorilor şi personalului, operator de jocuri, care lucrează în sălile de cazinou sau organizează activităţi de pronosticuri (pariuri) sportive, loterii, tombole, pariuri de orice fel, se face de către Inspectoratul General al Poliţiei din Ministerul de Interne; p) sa ţină un caiet special, numerotat, snuruit şi stampilat de organul local de poliţie, în care fiecare angajat, care are acces în sala de jocuri sau la casieria unităţii, sa consemneze zilnic banii personali, la intrarea şi la ieşirea din serviciu; r) sa ţină un registru unic de control, numerotat, snuruit şi stampilat de organul local al Ministerului Finanţelor; s) sa urmărească ca fiecare angajat cu atribuţii în sălile de joc sa poarte obligatoriu, la loc vizibil, un ecuson cu numele şi funcţia deţinuta; t) sa menţină disponibil, în orice moment, fondul de garanţie prevăzut la art. 44 (pentru activităţile de tip cazinou); u) sa întocmească procese-verbale de scoatere şi punere în funcţiune a maşinilor electronice cu cistiguri, conform reglementărilor stipulate la art. 37; v) sa nu schimbe programul calculatorului jocului de bingo fără aprobarea comisiei; z) sa comunice organului local al administraţiei financiare programul de funcţionare, care va fi afişat. CAP. V Contravenţii şi sancţiuni ART. 86 Organizarea şi exploatarea fără licenţa a jocurilor de noroc constituie infracţiune şi se pedepseşte conform prevederilor Legii privind regimul monopolului de stat nr. 31/1996. ART. 87 Constituie contravenţii la regimul exploatării jocurilor de noroc următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, sa fie considerate infracţiuni: a) vânzarea şi distribuirea fără forme legale a maşinilor, meselor şi instalaţiilor de jocuri de noroc; b) practicarea unor procente de cistiguri din încasări mai mici decât cele legale; c) lipsa plăcutelor de identificare individuală a maşinilor şi meselor de joc sau modificarea acestora; d) nerespectarea obligaţiilor ce revin organizatorilor de jocuri de noroc, prevăzute la art. 85; e) exploatarea jocurilor de noroc prin instalaţii neverificate anual din punct de vedere tehnic; f) nerespectarea prevederilor art. 25 alin. 2, ale art. 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 39, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 57, 58, 59, 67, 68, 69, 77, 79, 80 şi 82; g) nerespectarea condiţiilor avute în vedere la autorizare şi prevăzute în nota de constatare întocmită pentru obţinerea licenţei, pe întreaga perioada de funcţionare. Contravenţiile prevăzute la acest articol se sancţionează cu amenda între 500.000 lei - 1.000.000 lei, cu excepţia celor constatate la organizatorii de jocuri de tip cazinou, care se sancţionează cu amenda între 800.000 lei - 1.000.000 lei. ART. 88 Contravenţiile prevăzute la art. 87 pot fi însoţite de măsura suspendării temporare a licenţei pentru exploatarea jocurilor de noroc, care se propune de către organul constatator. Sumele aflate în joc sau rezultate din fapte ce constituie infracţiune sau, după caz, contravenţie, se confisca şi se fac venit la bugetul de stat. ART. 89 Contravenţiile se constata şi sancţiunile se aplica de către organele de control ale Ministerului Finanţelor şi ale poliţiei. Comisarii Garzii financiare, inspectorii Direcţiei generale a controlului financiar de stat din Ministerul Finanţelor şi ofiţerii de poliţie cu drept de control asupra evidentei financiar-contabile, modului de funcţionare a jocurilor, de admitere a jucatorilor în incinta, precum şi altor aspecte legate de modul de desfăşurare a activităţii privind jocurile de noroc, stabilite prin prezentul regulament-cadru. Accesul organelor de control în incinta cazinourilor şi a salilor de joc este permisă în orice moment şi se face pe baza legitimaţiei de serviciu sau a unui act emis în acest scop. ART. 90 Contravenţiilor prevăzute la art. 87 le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 12/1994, aprobată şi modificată prin Legea nr. 65/1994. CAP. VI Dispoziţii finale ART. 91 Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul regulament-cadru. ART. 92 Prezentul regulament-cadru intra în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României. ANEXA 1 REGULAMENT privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de coordonare, avizare şi atestare a jocurilor de noroc I. Prevederi generale ART. 1 Potrivit prevederilor regulamentului-cadru, autorizarea jocurilor de noroc se realizează prin intermediul Comisiei de coordonare, avizare şi atestare a jocurilor de noroc, comisie interdepartamentala, denumita în continuare comisie. ART. 2 Comisia îşi desfăşoară activitatea în sediul Ministerului Finanţelor, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5, Bucureşti. ART. 3 Activitatea curenta a comisiei se realizează prin intermediul unui colectiv de lucru format din specialişti în domeniu, denumit secretariatul tehnic al comisiei. Numărul, organizarea, structura, nivelul de salarizare, drepturile şi obligaţiile specialiştilor care fac parte din secretariatul tehnic al comisiei vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor. ART. 4 Comisia îşi poate desfăşura activitatea şi poate lua hotărâri cu jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi. Hotărârile comisiei sunt obligatorii pentru toţi agenţii economici, persoane fizice sau juridice, care desfăşoară jocuri de noroc pe teritoriul României. Hotărârile comisiei pot fi făcute publice prin intermediul mass-media sau al unui avizier ce va funcţiona la sediul secretariatului tehnic al comisiei. II. Scopul, atribuţiile şi obiectul de activitate al comisiei ART. 5 Scopul principal al comisiei este de a asigura o desfăşurare normală, coerenta şi sub un strict control a jocurilor de noroc din România. Principiul fundamental al activităţii comisiei este imbinarea intereselor celor trei părţi implicate: jucator, agent economic organizator de jocuri de noroc şi stat. ART. 6 Obiectivele principale ale comisiei sunt: a) coordonarea desfăşurării jocurilor de noroc pe întreg teritoriul tarii, pe principiul respectării legalităţii; b) autorizarea exploatării jocurilor de noroc de către agenţi economici (persoane fizice sau juridice, romane), înregistraţi conform legislaţiei româneşti; c) analizarea îndeplinirii condiţiilor de organizare, a conţinutului şi modului de desfăşurare a jocurilor de noroc; d) analizarea documentaţiilor depuse de solicitantii de licenţa pentru exploatarea jocurilor de noroc şi eliberarea, în consecinţa, a documentului în cauza; e) verificarea periodică sau ori de câte ori este nevoie, prin organele de control specializate ale Ministerului Finanţelor (inclusiv salariaţii secretariatului tehnic al comisiei) şi ale poliţiei, a respectării prevederilor legale privind organizarea, autorizarea şi exploatarea jocurilor de noroc; f) suspendarea temporară (până la 6 luni) sau anularea valabilităţii licenţei pentru exploatarea jocurilor de noroc, în cazul în care nu au fost respectate condiţiile privind organizarea, autorizarea şi exploatarea activităţilor de jocuri de noroc; g) evidenţierea stricta a autorizării jocurilor de noroc, pe agenţi economici, pe şedinţe de avizare, categorii de activitate sau alte forme de natura sa asigure o gestiune corecta şi precisa a activităţii de jocuri de noroc, inclusiv a suspendării sau anulării licenţelor pentru exploatarea jocurilor de noroc, precum şi a altor măsuri şi hotărâri dispuse de comisie; h) abilitarea unor agenţi economici cu capital de stat sau privat, privind prestarea unor servicii sau realizarea unor activităţi complementare jocurilor de noroc, în scopul asigurării creşterii securităţii jocurilor. Contravaloarea acestor servicii sau a produselor executate va fi achitată de agenţii economici beneficiari. III. Organizarea şedinţelor de lucru ale comisiei ART. 7 Comisia se întruneşte o data pe luna sau ori de câte ori este nevoie şi va fi convocată de preşedintele acesteia, din proprie initiativa, sau la propunerea şefului secretariatului tehnic al comisiei. ART. 8 Secretariatul tehnic al comisiei va pune la dispoziţia membrilor comisiei, cu cel puţin doua zile înainte, ordinea de zi şi întreaga documentaţie ce va fi analizata în cadrul şedinţei. Documentaţia consta in: - solicitarile, în vederea autorizării, susţinute de actele necesare, conform anexei nr. 2 la regulamentul-cadru; - sesizările primite de la organele de control ale Ministerului Finanţelor şi ale poliţiei; - sesizări din partea agenţilor economici şi altele. Documentaţia va fi analizata la sediul secretariatului tehnic al comisiei de către specialiştii împuterniciţi de membrii titulari ai comisiei. ART. 9 Întreaga documentaţie analizata şi ordonată de către secretariatul tehnic va fi prezentată în plenul comisiei. Fiecare documentaţie va fi prezentată printr-o nota semnată de şeful secretariatului tehnic al comisiei. ART. 10 Comisia va autoriza fiecare joc de noroc în parte (pe sali de jocuri şi dispozitive de joc), precum şi extinderea autorizării jocurilor de noroc, cu respectarea condiţiilor tehnice de autorizare şi depunerea documentaţiei necesare. ART. 11 Hotărârile luate de către comisie vor fi validate prin semnarea de către toţi membrii prezenţi a procesului-verbal în care sunt menţionate acestea. Secretariatul tehnic al comisiei completează licentele pentru exploatarea jocurilor de noroc, pe care le înaintează preşedintelui comisiei sau, în lipsa acestuia, înlocuitorului sau, spre semnare. ART. 12 La şedinţele comisiei participa şeful secretariatului tehnic al comisiei şi un expert din cadrul aceluiaşi compartiment, care va consemna într-un registru de procese-verbale aspectele analizate şi toate hotărârile adoptate în cadrul şedinţei. IV. Dispoziţii finale ART. 13 Membrii comisiei şi ai secretariatului tehnic al acesteia nu au dreptul de a participa ca organizatori, asociaţi sau angajaţi la unităţile care practica jocuri de noroc, asa cum au fost ele definite în regulamentul-cadru. ART. 14 Hotărârile comisiei sunt definitive şi obligatorii pentru organizatorii de jocuri de noroc la care se referă. ANEXA 2 COMISIA DE COORDONARE, AVIZARE ŞI ATESTARE A JOCURILOR DE NOROC Comisia de coordonare, avizare şi atestare a jocurilor de noroc are următoarea competenţă: 1. Ministerul Finanţelor: - ministru de stat, ministrul finanţelor, preşedinte; - secretar de stat, coordonatorul veniturilor statului, membru, locţiitorul de drept al preşedintelui; - director general - Direcţia generală a impozitelor indirecte, membru; - comisar general - Garda financiară, membru. 2. Ministerul de Interne: - şeful Inspectoratului General al Poliţiei, membru. 3. Ministerul Turismului: - secretar de stat, membru. 4. Ministerul Industriei şi Comerţului: - secretar de stat, membru. ANEXA 3 LISTA documentelor necesare autorizării jocurilor de noroc În vederea autorizării jocurilor de noroc, solicitantii vor înainta comisiei un dosar conţinând următoarele documente: 1. Adresa prin care se solicita comisiei acordarea licenţei pentru exploatarea jocurilor de noroc (se vor nominaliza aceste jocuri, seriile de fabricaţie ale maşinilor şi meselor de joc, precum şi spaţiile în care urmează a fi amplasate acestea), precum şi opisul documentelor prezentate la dosar. Adresa va fi redactată şi dactilografiata în limba romana şi va fi semnată de către administratorul sau directorul agentului economic, conţinând sediul agentului economic, cu numărul de telefon, şi având aplicată ştampila acestuia. 2. Statutul societăţii comerciale (autorizaţia de funcţionare), care sa aibă precizată în obiectul de activitate activitatea de "joc de noroc". 3. Contractul de societate, după caz. 4. Certificatul de înmatriculare la Oficiul Registrului comerţului. 5. Cod fiscal. 6. Dovada varsarii capitalului social subscris, în condiţiile legii. 7. O descriere amănunţită a activităţii, inclusiv schita spaţiilor de joc, cu locul de amplasare a meselor de joc. 8. Regulamentul de funcţionare a jocului, în care va fi precizat obligatoriu procentul acordat pentru cistiguri din totalul rulajului încasărilor. 9. Declaraţie pe propria răspundere, privind experienţa în domeniul organizării activităţii de jocuri de noroc, însuşirea legislaţiei specifice, legalitatea fondurilor investite, capacitatea financiară care sa permită organizarea activităţii, sancţiunile primite în legătura cu organizarea anterioară a unor activităţi de jocuri de noroc. 10. Cazierele judiciare ale administratorilor şi directorilor executivi. 11. Actele privind dreptul de proprietate sau de folosinţa a spaţiului de joc. 12. Studiul tehnico-economic de eficienta, întocmit pentru perioada autorizării, privind următoarele jocuri: loterii, pronosticuri (pariuri) sportive, pariuri de orice fel, tombole, bingo şi keno, transmise prin reţelele locale de televiziune, jocuri interactive. 13. Regulamentul de ordine interioară privind organizarea şi desfăşurarea activităţii, în care vor fi precizate detaliat: sarcinile şi atribuţiile personalului, sistemul de evidenta financiar-contabila, modul de asigurare a securităţii documentelor, a valorilor şi altele de acest fel. 14. Dovada de verificare tehnica a maşinilor, instalaţiilor şi meselor de joc, eliberata de societăţi comerciale specializate în domeniu, abilitate de către comisie. 15. Dovada functionalitatii spaţiului de joc, ce va fi eliberata de organele judeţene ale Ministerului Finanţelor, şi nota de constatare întocmită de reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi ai poliţiei, în care se va consemna modul de respectare a prevederilor regulamentului-cadru. Dovada va fi eliberata agentului economic în termen de 15 zile de la solicitarea acestuia şi se referă la activitatea de jocuri de noroc, organizată cu maşini electronice cu cistiguri. 16. O fotografie, format 9/12 cm, a tipului de aparat. 17. Documentele de provenienta legală a maşinilor, instalaţiilor şi meselor de joc. 18. Dovada constituirii fondului de garanţie prevăzut la art. 44 din regulamentul-cadru. ANEXA 4
- Organizator: Societatea Comercială ...................
- Deţinătorul spaţiului: Societatea Comercială...............
- Data: ..................
SITUAŢIA ZILNICA A VENITURILOR
┌────┬─────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┬────────┬─────────┐
│ │ │ Indexul │ Indexul │ │ │ │
│Nr. │ Seria │ contoarelor │ contoarelor │ Diferenţa │Valoarea│ Valoarea│
│crt.│ masinii │ la început │ la sfârşit │ │ impul- │ - lei - │
│ │ ├───────┬──────┼───────┬──────┼───────┬──────┤ sului │ │
│ │ │intrari│iesiri│intrari│iesiri│intrari│iesiri│ │ │
├────┼─────────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │col.4- │col.5-│ │col. 6 x │
│ │ │ │ │ │ │ col.2 │ col.3│ │ col. 8 │
├────┼─────────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼────────┼─────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │
├────┼─────────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼────────┼─────────┤
│ 1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼────────┼─────────┤
│ 2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼────────┼─────────┤
│ 3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼────────┼─────────┤
│ 4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼────────┼─────────┤
│ 5. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼────────┼─────────┤
│ │ TOTAL: │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────┴───────┴──────┴───────┴──────┴───────┴──────┴────────┴─────────┘
Total lei ....., din care: - organizatorul .............. % = ....... lei
- deţinătorul spaţiului ...... % = ....... lei.
Întocmit,
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
