Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
REGULAMENT - CADRU din 15 iunie 2004 de organizare si functionare a serviciilor publice de administrare a domeniului public si privat de interes local
CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Prezentul regulament-cadru stabileşte cadrul juridic unitar şi condiţiile în care se desfãşoarã activitatea de administrare a domeniului public şi privat în judeţe, oraşe şi comune, în conformitate cu principiile şi reglementãrile prevãzute în Cartea şi Convenţia europeanã pentru protecţia mediului şi dezvoltare durabilã Recomandarea 1.130/1990 a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei, în <>Legea serviciilor publice de gospodãrie comunalã nr. 326/2001 , cu modificãrile ulterioare, în <>Ordonanţa Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 3/2003 , şi în <>Ordonanţa Guvernului nr. 21/2002 privind gospodãrirea localitãţilor urbane şi rurale, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 515/2002 . ART. 2 Serviciul public de administrare a domeniului public se desfãşoarã sub autoritatea administraţiei publice locale care controleazã gestionarea serviciului, urmãreşte realizarea strategiilor în domeniul serviciilor de administrare a domeniului public şi privat pe plan local şi prin colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, pe plan naţional. ART. 3 (1) Prevederile prezentului regulament-cadru se aplicã serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat, denumite în continuare servicii de administrare a domeniului public şi privat, din localitãţile unde sunt organizate astfel de servicii, precum şi la proiectarea, executarea, recepţionarea, exploatarea şi întreţinerea bunurilor mobile şi imobile aparţinând domeniului public şi privat al unitãţilor administrativ-teritoriale. (2) Condiţiile tehnice şi indicatorii de performanţã prevãzuţi în prezentul regulament-cadru au caracter minimal. Consiliile locale, consiliile judeţene, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, pot aproba şi alţi indicatori de performanţã sau alte condiţii tehnice pentru serviciile de administrare a domeniului public şi privat, pe baza unor studii de specialitate.
CAP. II Definiţii ART. 4 Pentru definirea obiectului prezentului regulament-cadru se folosesc urmãtorii termeni: a) activitãţi edilitar-gospodãreşti - ansamblul acţiunilor de utilitate şi interes public local sau judeţean, desfãşurate din iniţiativa şi sub organizarea autoritãţilor administraţiei publice locale, prin care se asigurã, într-o concepţie unitarã şi coerentã, buna gospodãrire şi modernizarea localitãţilor, dezvoltarea durabilã a acestora şi a infrastructurii edilitarurbane, precum şi condiţii normale de muncã, de viaţã şi de locuit pentru comunitãţile locale; b) domeniul privat al unitãţilor administrativ-teritoriale totalitatea bunurilor mobile şi imobile intrate în proprietatea unitãţilor administrativ-teritoriale prin modalitãţile prevãzute de lege şi care nu fac parte din domeniul public al acestora; c) domeniul public al unitãţilor administrativ-teritoriale totalitatea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea publicã a unitãţilor administrativ-teritoriale, care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public local ori judeţean şi care nu au fost declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional; d) infrastructura edilitar-urbanã - ansamblul bunurilor mobile şi imobile dobândite potrivit legii, constând în clãdiri, construcţii şi instalaţii tehnologice, echipamente funcţionale, dotãri specifice şi mobilier urban, inclusiv terenurile aferente, destinate desfãşurãrii unor activitãţi edilitargospodãreşti; infrastructura edilitar-urbanã face parte din domeniul public sau privat al unitãţilor administrativteritoriale şi este supusã regimului juridic al proprietãţii publice sau private, potrivit legii; e) mobilier stradal - aparate de joacã pentru copii, panouri de prezentare, coşuri de gunoi, mese de şah, mese de ping-pong, popice, bãnci, garduri metalice pentru protecţia spaţiilor verzi; f) servicii de administrare a domeniului public şi privat totalitatea acţiunilor şi activitãţilor edilitar-gospodãreşti prin care se asigurã administrarea, gestionarea şi exploatarea bunurilor din domeniul public şi privat al unitãţilor administrativ-teritoriale, altele decât cele date, potrivit legii, în administrarea altor servicii publice locale.
CAP. III Organizarea şi gestiunea serviciilor de administrare a domeniului public şi privat Organizarea şi funcţionarea serviciilor de administrare a domeniului public şi privat ART. 5 Înfiinţarea, organizarea, coordonarea şi reglementarea serviciilor de administrare a domeniului public şi privat constituie obligaţia exclusivã a autoritãţilor administraţiei publice locale, iar monitorizarea şi controlul funcţionãrii şi gestionãrii acestora intrã în atribuţiile şi responsabilitatea exclusivã ale acestor autoritãţi. ART. 6 (1) Administrarea şi exploatarea domeniului public şi privat al unitãţilor administrativ-teritoriale se vor face prin înfiinţarea şi organizarea unor compartimente distincte, specializate în cadrul aparatelor proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor, consiliilor judeţene, consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã caz. (2) Compartimentele prevãzute la alin. (1) vor fi dimensionate în funcţie de mãrimea unitãţilor administrativteritoriale şi vor fi încadrate cu specialişti în domeniul tehnic, financiar-contabil, administrativ şi juridic. ART. 7 La elaborarea şi aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a serviciilor de administrare a domeniului public şi privat se vor avea în vedere respectarea şi îndeplinirea principiilor înscrise în <>Ordonanţa Guvernului nr. 71/2002 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 3/2003 . ART. 8 Funcţionarea serviciilor de administrare a domeniului public şi privat se va face în condiţii de transparenţã prin consultarea cu utilizatorii şi asociaţiile lor reprezentative, precum şi cu sindicatele şi patronatele şi vor asigura un nivel calitativ ridicat. ART. 9 Activitãţile edilitar-gospodãreşti specifice serviciilor de administrare a domeniului public şi privat vor asigura: a) satisfacerea cerinţelor şi nevoilor de utilitate publicã ale comunitãţilor locale; b) continuitatea serviciului; c) ridicarea continuã a standardelor şi a indicatorilor de performanţã ai serviciilor prestate; d) dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii edilitarurbane a unitãţilor administrativ-teritoriale; e) protecţia şi conservarea mediului natural şi construit; f) menţinerea condiţiilor sanitare în conformitate cu normele de igienã şi sãnãtate publicã. ART. 10 (1) Serviciile de administrare a domeniului public şi privat prestate/furnizate trebuie sã îndeplineascã la nivelul beneficiarilor indicatorii de performanţã aprobaţi de consiliile locale, consiliile judeţene, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti sau de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, prin regulamentele proprii ale serviciilor de administrare a domeniului public şi privat. (2) Indicatorii de performanţã aprobaţi de consiliile locale, consiliile judeţene, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti sau de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, vor respecta cadrul general stabilit în acest scop în prezentul regulament-cadru. Gestiunea serviciilor de administrare a domeniului public şi privat ART. 11 Gestiunea serviciilor de administrare a domeniului public şi privat se organizeazã la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor sau al asociaţiilor intercomunale dupã criteriul raport cost-calitate optim pentru serviciile furnizate/prestate şi ţinându-se cont de mãrimea, gradul de dezvoltare şi de particularitãţile economico-sociale ale localitãţilor, de starea infrastructurii edilitar-urbane a unitãţilor administrativ-teritoriale, de posibilitãţile de dezvoltare. ART. 12 (1) Gestiunea serviciilor de administrare a domeniului public şi privat se realizeazã prin urmãtoarele modalitãţi: a) gestiune directã; b) gestiune indirectã. (2) Alegerea formei de gestiune a serviciilor de administrare a domeniului public şi privat se face prin hotãrâre a consiliilor locale, a consiliilor judeţene, a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, în funcţie de specificul, volumul şi natura bunurilor proprietate publicã şi privatã, de numãrul şi natura localitãţilor componente ale asociaţiilor intercomunale şi de interesele locale şi de perspectivã ale unitãţilor administrativ-teritoriale. ART. 13 (1) În sistemul gestiunii directe desfãşurarea activitãţilor specifice serviciilor de administrare a domeniului public şi privat se va realiza pe baza unui regulament de organizare şi funcţionare aprobat de consiliile locale, consiliile judeţene sau de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz. Regulamentul de organizare şi funcţionare propriu va fi elaborat în conformitate cu prevederile prezentului regulament-cadru. (2) Gestiunea directã se realizeazã prin compartimente specializate, organizate în cadrul aparatului propriu al consiliului local, consiliului judeţean sau al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, ori prin serviciile publice organizate în subordinea consiliilor locale, consiliilor judeţene sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. ART. 14 (1) În cazul gestiunii indirecte, desfãşurarea activitãţilor specifice serviciilor de administrare a domeniului public şi privat se va realiza prin încredinţarea parţialã sau totalã a realizãrii serviciilor de administrare a domeniului public şi privat cãtre unul sau mai mulţi operatori. (2) Încredinţarea serviciului de administrare a domeniului public şi privat se va face prin licitaţie publicã în baza unui contract de delegare a gestiunii. (3) Operatorii furnizori/prestatori prin intermediul cãrora se desfãşoarã gestiunea indirectã a serviciilor de administrare a domeniului public şi privat vor fi operatori atestaţi.
CAP. IV Realizarea serviciilor de administrare a domeniului public şi privat ART. 15 Serviciile de administrare a domeniului public şi privat se realizeazã prin organizarea şi desfãşurarea la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi al municipiului Bucureşti a activitãţilor edilitar-gospodãreşti specifice domeniilor componente ale acestor servicii.
SECŢIUNEA 1 Asigurarea condiţiilor sanitare pe domeniul public şi privat Curãţarea strãzilor, drumurilor şi aleilor ART. 16 (1) Curãţarea strãzilor, drumurilor şi aleilor se va realiza cu respectarea legislaţiei în domeniul salubrizãrii localitãţilor. (2) Prestarea acestui serviciu se realizeazã prin: a) mãturarea manualã sau mecanicã a strãzilor, drumurilor şi aleilor, în zona de autorizare a operatorului, cu frecvenţele stabilite; b) rãzuitul rigolei pe o porţiune de 0,75 m lângã bordurã spre axul median al strãzii, adunarea materialelor rezultate de la mãturat şi a celorlalte obiecte aruncate inclusiv animale moarte - şi încãrcarea lor în mijloacele de transport. (3) Întreţinerea curãţeniei diurne a strãzilor se efectueazã în tot timpul anului, pe toatã durata zilei-luminã, printr-un complex de lucrãri, în scopul pãstrãrii unui aspect salubru al domeniului public, cuprinzând mãturatul stradal, al spaţiilor verzi stradale, al parcurilor, parcãrilor, colectarea şi îndepãrtarea obiectelor aruncate pe jos sau în coşurile de gunoi. (4) Spãlatul suprafeţelor strãzilor se va realiza cu un furtun racordat la o cisternã sau un hidrant, dupã executarea mãturatului şi când temperatura exterioarã este de minimum 5°C. (5) Stropitul strãzilor se va realiza prin dispersia apei pe întreaga suprafaţã a carosabilului în scopul împiedicãrii formãrii prafului şi al creãrii unui grad de confort şi igienã citadinã ridicat. Stropitul strãzilor se va realiza cu utilaje specializate şi se va evita influenţarea circulaţiei pietonale, stropirea clãdirilor, vitrinelor sau a altor dotãri. (6) Rãzuitul rigolelor este o lucrare ce se va executa în timpul anului, dupã ploile torenţiale şi ori de câte ori este considerat necesar. Rãzuitul rigolelor constã în îndepãrtarea noroiului, nisipului şi prafului pe o porţiune de 0,75 m de la bordurã spre axul median al strãzii. Materialele rezultate vor fi încãrcate şi transportate, fiind interzisã aruncarea lor pe trotuare sau pe spaţii verzi. (7) Transportul deşeurilor depozitate în locuri nepermise constã în evacuarea acestora în termen de 60 de zile de la intrarea operatorului pe zona de autorizare ce îi aparţine, precum şi intervenţia promptã, ori de câte ori apar astfel de deşeuri. Serviciul public de ecarisaj ART. 17 (1) Serviciul public de ecarisaj se realizeazã prin instituirea de norme privind transportul, îngrijirea şi exterminarea animalelor fãrã stãpân, care prezintã un grad ridicat de pericol social. (2) Serviciul public de ecarisaj va asigura protecţia câinilor conform principiilor europene de protejare a animalelor, concomitent cu protecţia cetãţenilor din unitatea administrativ-teritorialã în care funcţioneazã. (3) Serviciul public de ecarisaj va realiza urmãtoarele: a) strângerea câinilor fãrã stãpân, pe baza reclamaţiilor scrise ale persoanelor fizice sau juridice; b) eliberarea animalelor contra unei taxe sau cu scutire de taxã pentru organizaţiile de protecţie a animalelor; c) îngrijirea câinilor, deparazitarea, vaccinarea, sterilizarea şi înregistrarea lor într-o evidenţã unicã; d) reîntoarcerea câinilor în zona de unde au fost prinşi, la cererea colectivitãţii/grupului local, care îşi va asuma în scris rãspunderea pentru ocrotirea câinilor trataţi; e) eutanasierea câinilor bolnavi de cãtre pesonal specializat al serviciului public de ecarisaj; f) asigurarea adãposturilor temporare pentru câini, cu avizul serviciului de specialitate sanitar-veterinar. (4) Conform normelor europene, câinii sunt consideraţi animale comunitare, în acest sens fiind interzise: a) omorârea câinilor în afara instituţiilor specializate; b) prinderea şi maltratarea câinilor; c) organizarea luptelor cu câini. (5) Contravaloarea prestaţiilor efectuate prin serviciul public de ecarisaj se va achita astfel: a) persoanele fizice vor achita tarifele stabilite de serviciul public de ecarisaj; b) pentru efectuarea operaţiunilor de deparazitare, vaccinare, sterilizare la cererea clienţilor, aceştia vor achita tarifele propuse de serviciul public de ecarisaj şi aprobate de consiliul local; c) pentru asigurarea adãpostirii temporare a câinilor va fi achitatã contravaloarea hranei şi a chiriei pentru adãpost. (6) Autoritãţile administraţiei publice locale vor coopera cu autoritãţile administraţiei publice centrale care utilizeazã câini în diverse scopuri - pazã, salvare de vieţi omeneşti Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Asociaţia Vânãtorilor şi Pescarilor Sportivi. Dezinsecţia şi deratizarea ART. 18 (1) Combaterea insectelor dãunãtoare din zonele de agrement, parcurile, grãdinile publice şi spaţiile verzi intravilane se va face utilizându-se substanţe insecticide indicate de organele de specialitate. (2) Programul de dezinsecţie, avizat de autoritatea localã de sãnãtate publicã, va fi stabilit şi organizat de autoritãţile administraţiei publice locale împreunã cu operatorul serviciului şi va fi adus la cunoştinţã opiniei publice prin mass-media. (3) Operatorii care presteazã serviciul de dezinsecţie trebuie sã fie atestaţi de cãtre autoritatea localã de sãnãtate publicã. (4) În acţiunile de combatere a insectelor şi rozãtoarelor se vor respecta instrucţiunile de utilizare a pesticidelor şi reglementãrile legale în vigoare. ART. 19 Consiliile locale, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi agenţii economici vor organiza şi vor desfãşura, cu avizul autoritãţilor locale de sãnãtate publicã, activitãţi de dezinsecţie, deratizare şi salubrizare şi vor aduce la cunoştinţã cetãţenilor mãsurile întreprinse în acest scop. ART. 20 (1) Activitãţile de deratizare, dezinsecţie şi salubrizare a locuinţelor, a sediilor instituţiilor publice, a spaţiilor comerciale, a depozitelor, a unitãţilor industriale şi a altor spaţii publice vor fi realizate de operatorii de servicii de deratizare, dezinsecţie şi salubrizare, cu respectarea reglementãrilor legale în vigoare. (2) Acţiunile de combatere a insectelor şi rozãtoarelor, efectuate de cãtre servicii specializate, se realizeazã numai cu produse pesticide, conform reglementãrilor legale în vigoare. (3) Produsele care se încadreazã în grupele I şi a II-a de toxicitate pot fi utilizate numai de operatori calificaţi şi atestaţi de autoritatea localã de sãnãtate publicã. (4) Tratamentele cu pesticide din grupele I şi a II-a de toxicitate pot fi efectuate în gospodãriile individuale, numai în afara spaţiilor de locuit, de cãtre operatori atestaţi. Curãţarea şi salubrizarea lacurilor ART. 21 Curãţarea şi salubrizarea lacurilor, asanarea, desecarea şi amenajarea terenurilor mlãştinoase din perimetrul localitãţilor se realizeazã şi se gestioneazã prin intermediul unor operatori specializaţi şi atestaţi în condiţiile legii. Organizarea şi funcţionarea cimitirelor ART. 22 (1) Autoritãţile administraţiei publice locale rãspund de organizarea, administrarea şi coordonarea activitãţii cimitirelor aflate în subordinea acestora. (2) Serviciile necesare colectivitãţilor locale sunt asigurate în sistem privat de cãtre unitãţile parohiale, iar în sistem public prin cimitirele de stat/locale. (3) Organizarea şi funcţionarea cimitirelor umane şi a crematoriilor de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale se realizeazã prin: a) elaborarea unui regulament de funcţionare, aprobat prin hotãrâre a consiliului local, prin care se instituie reguli generale pentru serviciile de înhumare şi incinerare; b) atribuirea locurilor de înhumare prin concesiune pe termen limitat de 7 ani sau pe termen nelimitat, dar cu respectarea condiţiei ca locul sã fie îngrijit; c) realizarea construcţiilor funerare numai cu autorizarea consiliului local; d) plata unor taxe şi tarife cãtre bugetul local. (4) Infrastructura cimitirelor constând în platforme, drumuri de acces, alimentare cu apã, clãdirea administraţiei cimitirului sau a crematoriului este în sarcina autoritãţilor administraţiei publice locale. (5) Serviciul va fi prestat în regie proprie sau prin delegarea gestiunii serviciului unui operator autorizat. (6) Prestarea serviciului în modalitãţile prevãzute la alin. (5) va fi realizatã respectându-se urmãtoarele: a) aplicarea şi respectarea regulamentului aprobat de consiliul local; b) corectitudinea concesionãrilor şi a atribuirii locurilor de 7 ani; c) asigurarea pazei şi ordinii în perimetrul cimitirului sau al crematoriului; d) asigurarea prestaţiilor necesare înhumãrii sau incinerãrii; e) întreţinerea aleilor, clãdirilor, instalaţiilor, împrejmuirilor; f) asigurarea menţinerii apei freatice la adâncimi mai mari de 2 m. (7) Autoritãţile administraţiei publice locale vor elabora norme specifice cu privire la transport, depunere, înhumare, deshumare, în care vor prevedea: a) obligativitatea ca înhumarea persoanelor decedate sã se facã numai pe baza adeverinţei eliberate de oficiul stãrii civile care a înregistrat decesul; b) posibilitatea de a se face cercetãri doar pe baza autorizaţiei parchetului sau a altui organism judiciar şi a reglementãrilor sanitare în vigoare; c) posibilitatea înhumãrii celor decedaţi în alte localitãţi numai pe baza avizului sanitar pentru transport de cadavre umane eliberat de autoritatea localã de sãnãtate publicã. (8) Locurile de înhumare vor fi numerotate şi grupate în figuri geometrice, între acestea urmând sã fie amenajate cãile de acces necesare. (9) Administraţia cimitirului va retrage dreptul de folosinţã a locurilor de înhumare şi îi va înştiinţa în scris pe titularii dreptului de folosinţã în urmãtoarele cazuri: a) la expirarea duratei de folosinţã; b) când titularul dreptului de folosinţã renunţã la acest drept în favoarea administraţiei cimitirului; c) în cazul în care titularului i se atribuie un alt loc de înhumare; d) în caz de pãrãsire sau de menţinere în stare de neîngrijire pe o perioadã mai mare de 2 ani a locurilor de înhumare şi a lucrãrilor funerare. (10) Titularii dreptului de folosinţã a locurilor de înhumare au obligaţia de amenajare şi întreţinere a acestor locuri şi a lucrãrilor funerare aferente existente, asigurându-le un aspect cât mai îngrijit. (11) Lucrãrile funerare care se pot executa sunt: a) însemne, borduri sau împrejmuiri pentru locurile de înhumare atribuite în folosinţã pentru o perioadã de 7 ani; b) lucrãri subterane - cripte - şi lucrãri supraterane lespezi, obeliscuri, alte lucrãri de artã plasticã - pentru locurile de înhumare atribuite pe o perioadã mai mare de 7 ani. (12) Lucrãrile publice prevãzute la alin. (11) se vor realiza doar dupã obţinerea autorizaţiei de construire, în termen de maximum 2 ani de la eliberarea acesteia. (13) Executarea şi repararea lucrãrilor funerare vor fi asigurate de administraţia cimitirelor care va organiza în acest scop formaţii de lucru specializate. (14) Lucrãrile prevãzute la alin. (11) vor putea fi executate şi de titularii dreptului de folosinţã a locurilor de înhumare sau de membrii familiei acestora dacã au o calificare corespunzãtoare profilului acestor lucrãri. (15) Înainte de înhumare persoanele decedate vor putea fi depuse în sãlile de ceremonii funerare numai pe baza certificatului de îmbãlsãmare. (16) În sãlile de ceremonii funerare nu vor putea fi depuse persoane decedate din cauza unor boli contagioase. (17) În locurile de înhumare neamenajate cu cripte, înhumarea se va face la o adâncime de minimum 2 m şi numai pentru o singurã persoanã. (18) Deshumãrile şi reînhumãrile se fac de administraţiile cimitirelor, în prezenţa familiei persoanei decedate sau a unui reprezentant al acesteia şi a administratorului cimitirului, cu respectarea normelor sanitare antiepidemice. (19) Crematoriile din subordinea administraţiilor cimitirelor vor realiza urmãtoarele: a) executarea operaţiunilor premergãtoare incinerãrii; b) incinerarea cadavrelor umane; c) depozitarea şi conservarea urnelor cu cenuşã; d) alte operaţii specifice incinerãrii cadavrelor. (20) Urnele vor fi identificate cu etichete pe care se vor înscrie datele de identificare a persoanelor incinerate. (21) Urnele vor fi pãstrate în crematoriu 45 de zile dupã care vor fi depuse în nişa comunã a crematoriului, dacã în acest interval familia defunctului nu a luat nici o hotãrâre. (22) Nişele vor fi atribuite în folosinţã de administraţiile cimitirelor, pe duratã determinatã sau nedeterminatã, cu plata tarifelor impuse de administraţia cimitirului. (23) Autoritãţile administraţiei publice locale pot aproba incinerarea gratuitã şi depunerea urnei în nişa comunã a crematoriului pentru persoanele lipsite de posibilitatea de a plãti tarifele legale. (24) Administraţiile cimitirelor vor asigura întreaga gamã de servicii, lucrãri şi obiecte necesare ceremoniilor funerare, precum şi alte servicii şi lucrãri de amenajare şi întreţinere a locurilor de înhumare şi a nişelor pentru pãstrarea urnelor, astfel ca cerinţele populaţiei în cazul decesului unei persoane sã poatã fi satisfãcute într-un singur loc cu operativitate şi în condiţii corespunzãtoare. (25) Prestarea serviciilor funerare se va face pe baza solicitãrilor celor interesaţi, cu plata tarifelor şi preţurilor stabilite conform legislaţiei în vigoare. (26) Mormintele şi operele comemorative de rãzboi, mormintele oamenilor de ştiinţã, culturã şi artã, aflate în cimitirele administrate de autoritãţile administraţiei publice locale, sunt îngrijite şi întreţinute de administraţiile cimitirelor. (27) Administraţiile cimitirelor rãspund de îngrijirea şi paza cimitirelor şi crematoriilor, revenindu-le obligaţia sã întreţinã în bunã stare camerele de depunere şi de ceremonii funerare, împrejmuirile, cãile de acces, spaţiile verzi, instalaţiile de alimentare cu apã, energie electricã, canalizare şi alte dotãri.
SECŢIUNEA a 2-a Administrarea drumurilor şi a strãzilor Administrarea şi întreţinerea drumurilor ART. 23 (1) Autoritãţile administraţiei publice vor asigura administrarea drumurilor dupã cum urmeazã: a) autoritãţile administraţiei publice centrale, pentru drumurile naţionale; b) autoritãţile administraţiei publice judeţene, pentru drumurile judeţene; c) autoritãţile administraţiei publice locale, pentru drumurile orãşeneşti şi comunale. (2) Realizarea obligaţiilor administraţiei publice locale în domeniul administrãrii şi întreţinerii drumurilor şi strãzilor pentru a satisface interesul general de transport va asigura: a) creşterea capacitãţii de preluare a traficului; b) îmbunãtãţirea condiţiilor de deplasare pentru vehicule; c) creşterea gradului de siguranţã a participanţilor la traficul pe drumurile publice; d) reducerea cheltuielilor de transport în funcţie de calitatea carosabilului. (3) Autoritãţile administraţiei publice centrale, judeţene şi locale vor stabili un program unitar care sã conducã la îndeplinirea tuturor cerinţelor conducãtorilor auto şi pietonilor participanţi la trafic, program ce va cuprinde mãsuri pentru: a) reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces în localitãţi; b) modernizarea intersecţiilor, podurilor, pasajelor şi traversãrilor subterane/supraterane; c) reparaţii capitale, realizarea de covoare asfaltice, asigurarea necesarului de mijloace de producţie pentru producerea mixturilor asfaltice, asigurarea cu mijloace de execuţie, efectuarea lucrãrilor aferente infrastructurii edilitare; d) creşterea gradului de siguranţã a circulaţiei prin dotarea cu mijloace de semnalizare perfecţionate şi de dirijare automatã a traficului; e) realizarea arterelor pentru preluarea traficului greu din interiorul oraşelor; f) sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radial; g) executarea lucrãrilor de construire, modernizare şi întreţinere a strãzilor şi a drumurilor numai pe baza planurilor şi documentaţiilor de urbanism, studiilor de circulaţie şi de trafic, cu respectarea procedurilor tehnice de execuţie pentru: 1. execuţia îmbrãcãminţilor din pavaje de piatrã brutã; 2. repararea îmbrãcãminţilor asfaltice; 3. execuţia fundaţiilor din piatrã spartã într-un singur strat; 4. execuţia lucrãrilor de încadrare a îmbrãcãminţilor; 5. montarea bordurilor din beton pe fundaţie de beton; 6. turnarea prin aşternere mecanicã a covoarelor asfaltice subţiri din mortar bituminos preparat la cald; 7. amenajarea domeniului public pentru evenimente deosebite; 8. amenajarea şi întreţinerea parcãrilor; 9. executarea stratului rutier din materiale granulare stabilizate cu ciment; 10. execuţia stratului de fundaţie din agregate în amestecuri optimale; 11. întreţinerea şi repararea drumurilor publice; 12. executarea straturilor bituminoase cilindrate din mixturi asfaltice; h) realizarea planurilor cadastrale, cu materializarea pe planuri a infrastructurii tehnico-edilitare aferente; i) coordonarea operatorilor de servicii publice de gospodãrie comunalã la efectuarea lucrãrilor de orice naturã la infrastructura tehnico-edilitarã a localitãţilor. (4) Autoritãţile administraţiei publice locale împreunã cu Poliţia Rutierã vor reglementa circulaţia, parcarea, staţionarea şi oprirea pe strãzi a autovehiculelor. (5) În funcţie de intensitatea traficului, drumurile publice vor fi prevãzute cu staţii amenajate în afara fluxului circulaţiei pentru oprirea mijloacelor de transport în comun. Semnalizarea unitarã şi amenajarea acestora se asigurã de cãtre consiliile locale în intravilan şi de cãtre consiliile judeţene în extravilan, indiferent de categoria drumurilor. (6) La propunerea autoritãţilor locale de sãnãtate publicã privind reducerea poluãrii mediului înconjurãtor cu trafic intens, autoritãţile administraţiei publice locale stabilesc mãsurile ce se impun în vederea protejãrii sãnãtãţii populaţiei. Amenajarea şi întreţinerea parcãrilor ART. 24 (1) Amenajarea, întreţinerea şi exploatarea locurilor de parcare se vor realiza conform hotãrârilor autoritãţilor administraţiei publice locale, stabilirea amplasamentelor fãcându-se împreunã cu Poliţia Rutierã. (2) Parcarea reprezintã acel spaţiu destinat în mod special staţionãrii vehiculelor, semnalizat prin indicatoare şi marcaje care îl delimiteazã de partea carosabilã a drumului. (3) În parcãrile de reşedinţã, care sunt situate la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de locatari, se va atribui câte un loc de parcare pentru fiecare apartament. Dacã numãrul cererilor depãşeşte suprafaţa disponibilã, se vor organiza licitaţii la care tariful de bazã este reprezentat de preţul de pornire. Autoritãţile administraţiei publice vor identifica împreunã cu asociaţiile de proprietari spaţiile aflate la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor, care pot fi amenajate ca parcãri de reşedinţã. (4) Parcãrile publice sau private, cu platã, vor fi amenajate de persoanele juridice care le au în exploatare. Parcãrile publice sau private, fãrã platã, vor fi întreţinute de serviciul de administrare a strãzilor. (5) Parcãrile vor fi utilizate contra cost, pe bazã de tichet de parcare pe perioade limitate sau pe bazã de abonament/autorizaţie pe perioade nelimitate. (6) Abonamentele şi autorizaţiile vor fi expuse la loc vizibil în interiorul mijlocului auto. (7) Eliberarea abonamentelor şi autorizaţiilor de parcare se va face pe baza buletinului/cãrţii de identitate şi doar dupã ce se va verifica dacã solicitantul nu deţine garaj amplasat pe domeniul public. (8) Abonamentele lunare, trimestriale, semestriale, anuale se vor elibera pe perioade stabilite de cãtre persoana juridicã care le exploateazã, aceasta stabilind şi datele şi limitele de valabilitate a acestora. (9) Parcãrile de reşedinţã vor fi amenajate, exploatate şi întreţinute de serviciile de administrare a domeniului public care vor stabili şi parcãrile pentru care sunt valabile abonamentele pe care le elibereazã. (10) Se vor atribui gratuit locuri de parcare pentru mijloacele auto aparţinând serviciilor de intervenţie, cum ar fi poliţie, pompieri, ambulanţã, intervenţie, gaze. (11) Locurile de parcare aflate la o distanţã mai micã de 50 m de unitãţile hoteliere, complexe comerciale, sãli de spectacole, baze sportive vor fi atribuite acestora prin închiriere. (12) Parcarea autovehiculelor pe cãile de circulaţie este permisã numai cu avizul organelor de reglementare a circulaţiei rutiere şi în condiţiile stabilite împreunã cu autoritatea administraţiei publice locale. Spaţiile în care se permite parcarea vor fi identificate prin marcaje speciale. Sumele încasate drept taxe pentru parcare vor fi vãrsate la bugetul local.
SECŢIUNEA a 3-a Administrarea domeniului public şi privat Amenajarea, întreţinerea şi înfrumuseţarea zonelor verzi ART. 25 (1) Amenajarea, întreţinerea şi înfrumuseţarea zonelor verzi, parcurilor, grãdinilor publice şi a locurilor de joacã pentru copii sunt în responsabilitatea autoritãţilor administraţiei publice locale. (2) Sub denumirea de spaţii verzi, în sensul prezentului regulament-cadru, se înţelege parcurile şi grãdinile publice, zonele de agrement aferente localitãţilor, scuarurile dintre ansamblurile de clãdiri, precum şi spaţiile aferente altor imobile aparţinând instituţiilor şi agenţilor economici. (3) Autoritãţile administraţiei publice locale vor asigura serviciul de întreţinere a spaţiilor verzi, astfel încât acestea sã îşi îndeplineascã funcţiile pentru care au fost create: a) funcţia ecologicã, prin care se va realiza climatul normal, combaterea poluãrii fonice şi a aerului, ameliorarea compoziţiei chimice a solului şi a aerului; b) funcţia de utilitate publicã, prin care se vor asigura activitãţile sportive, odihna, agrementul şi jocurile de copii; c) funcţia complementarã, prin care se va asigura funcţionarea normalã a comerţului, alimentaţiei publice, educaţiei şi învãţãmântului. (4) Autoritãţile administraţiei publice vor stabili prin proiectele şi studiile urbanistice necesarul de spaţii verzi, precum şi destinaţia acestora. (5) Autoritãţile administraţiei publice locale vor amenaja zone de agrement - lacuri, pãduri -, cu asigurarea şi respectarea urmãtoarelor condiţii: a) o suprafaţã de 13-15 ha spaţiu verde, la o distanţã de maximum 25 km, pentru localitãţile cu un numãr de locuitori sub 20.000; b) o suprafaţã de 15-17 ha spaţiu verde, la o distanţã de maximum 30 km, pentru localitãţile cu un numãr de locuitori sub 100.000; c) o suprafaţã de 40 ha spaţiu verde, la o distanţã de maximum 40 km, pentru localitãţile cu un numãr de locuitori peste 100.000. (6) În zonele de agrement autoritãţile administraţiei publice locale vor interzice amplasarea: a) întreprinderilor care prin activitatea lor produc zgomote, vibraţii sau impurificã apa, aerul, solul; b) unitãţilor agrozootehnice; c) unitãţilor de transporturi; d) staţiilor de epurare a apelor uzate şi a depozitelor controlate de deşeuri solide. (7) În cadrul amenajãrii şi dotãrii zonelor de agrement se vor asigura: a) instalaţii de alimentare cu apã potabilã; b) WC-uri publice şi locuri pentru colectarea deşeurilor; c) colectarea şi îndepãrtarea apelor uzate prin instalaţiile de canalizare locale sau zonale ale cãror construcţie şi exploatare sã evite poluarea factorilor de mediu. (8) Pentru parcurile şi grãdinile publice suprafeţele normale ale acestora vor fi asigurate în funcţie de zona geograficã, clima şi de tradiţia zonei. (9) La amplasarea şi amenajarea parcurilor şi grãdinilor publice, autoritãţile administraţiei publice locale vor urmãri urmãtoarele obiective: a) deplasarea pânã la un parc sau grãdinã publicã sã se realizeze în maximum 15 minute, utilizându-se mijloacele de transport în comun; b) asigurarea unei suprafeţe verzi de minimum 5 m 2 /locuitor şi de maximum 15 mp /locuitor. (10) Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi se vor face respectându-se şi aplicându-se urmãtoarele etape: a) etapa de proiectare, impusã prin documentaţiile de urbanism, în care se realizeazã studiul spaţiilor verzi şi se stabilesc soluţiile de detaliu necesare executãrii acestor spaţii; b) etapa de realizare a spaţiilor verzi, care se va face în regie proprie sau prin intermediul unor agenţi economici de stat ori privaţi specializaţi. Încredinţarea realizãrii spaţiilor verzi agenţilor economici de stat sau privaţi se va face în urma procedurii de licitaţie; c) etapa de exploatare a spaţiilor verzi, care se va face prin lucrãri de întreţinere, reparaţii, restaurãri, modernizãri şi paza spaţiilor verzi; d) etapa de producţie, care se va realiza prin bazele de producere a materialului dendrologic şi floricol. ART. 26 (1) Activitatea de amenajare a spaţiilor verzi se va realiza conform procedurilor tehnice de execuţie din prezentul regulament-cadru. (2) Realizarea activitãţii de amenajare a spaţiilor verzi va fi condiţionatã de existenţa la punctul/punctele de lucru, la începerea lucrãrilor, a urmãtoarelor documente: a) ordin de lucru; b) documentaţia tehnicã de execuţie; c) instrucţiuni de lucru, fişe tehnologice, proceduri tehnice de execuţie aplicabile, aprobate; d) certificate de calitate, declaraţii de conformitate pentru materialele aprovizionate ce urmeazã a fi puse în operã; e) înregistrãri doveditoare cã materialele neconforme sunt ţinute sub control; f) asigurarea la punctul de lucru, prin grija şefului de punct de lucru, a materialelor necesare execuţiei, utilajelor şi utilitãţilor aferente execuţiei; g) asigurarea cu personal executant instruit şi testat privind cunoaşterea procedurilor tehnice de execuţie, detaliile de execuţie şi instrucţiunile aplicabile. (3) Procesul tehnologic cuprinde urmãtoarele etape: a) pregãtirea terenului: a.1) degajarea terenului prin strângerea cu mâna, sapa şi grebla, în grãmezi, a diferitelor materiale existente la suprafaţã sau puţin îngropate; a.2) curãţarea terenului, prin sãpare cu sapa la adâncimea de 5 cm, de iarbã şi buruieni şi transportul acestora cu roaba la marginea zonei de lucru; a.3) defrişãri şi tãieri sau doborâri de arbori, operaţiuni care se aplicã numai în ipoteza întâlnirii acestora în ansamblul lucrãrilor de amenajare a peluzelor gazonate; a.4) extragerea pãmântului vegetal se realizeazã prin sãparea şi aruncarea pãmântului în depozit sau vehicul, îndepãrtarea rãdãcinilor, pietrelor şi a altor corpuri strãine; a.5) mobilizarea solului în vederea asigurãrii prizei cu stratul vegetal, nivelarea şi finisarea suprafeţelor dupã mobilizarea solului; sãparea şi întoarcerea pãmântului, cu sfãrâmarea sumarã a bulgãrilor, nivelarea şi mãrunţirea bulgãrilor cu sapa şi grebla, finisarea prin greblarea repetatã la metru pãtrat de suprafaţã mobilizatã, împrãştierea pãmântului cu lopata şi sfãrâmarea sumarã a bulgãrilor; a.6) însãmânţarea gazonului se va face dupã aşternerea pãmântului vegetal şi mãrunţirea finã a acestuia; b) însãmânţarea gazonului cuprinde transportul în interiorul zonei de lucru, semãnarea prin împrãştierea cu mâna, îngropatul cu grebla de grãdinã şi tasarea solului semãnat cu tãvãlugul de grãdinã; c) udatul terenului cu furtunul cuprinde întinderea furtunului şi racordarea la gura de apã, udarea şi manevrarea furtunului în timpul udãrii şi strângerea furtunului; d) întreţinerea peluzelor gazonate se realizeazã prin: d.1) cosirea manualã a gazonului şi strângerea în grãmezi, cu grebla, în zona de lucru; d.2) plivirea buruienilor de pe peluze şi depozitarea lor la marginea zonei de lucru, în grãmezi; d.3) cãratul buruienilor; e) rectificarea marginilor la peluze prin tãierea cu cazmaua a marginilor peluzei şi strângerea şi transportul materialului rezultat. (4) Resursele principale utilizate în vederea amenajãrii spaţiilor verzi sunt: a) resurse materiale - seminţe de plante, îngrãşãminte organice, apã; b) resurse umane - muncitori de deservire, peisagist, personal necalificat; c) utilaje - mijloace de transport, autocisternã cu dispozitiv de stropit. ART. 27 (1) Activitatea de amenajare a spaţiilor verzi cu flori şi arbuşti se va realiza conform procedurilor tehnice din prezentul regulament-cadru. (2) Domeniul public cu destinaţia "spaţii verzi" va avea specificat pe planul cadastral structura geologicã a solului. (3) Materialul dendrologic şi floricol utilizat va fi compatibil cu structura geologicã a solului în care se planteazã. (4) Activitãţile de amenajare şi extindere a spaţiilor verzi din diferitele zone ale aceleiaşi localitãţi vor fi coordonate în scopul evitãrii monotoniei peisagistice şi funcţionale. (5) Realizarea activitãţii de amenajare a spaţiilor verzi cu flori şi arbuşti va fi condiţionatã de îndeplinirea la începerea lucrãrilor a condiţiilor prevãzute la art. 26 alin. (2). (6) Etapele de lucru vor fi cele menţionate la art. 26 alin. (3) pct. a.1)-a.5). (7) Pentru realizarea lucrãrilor de plantare a arbuştilor ornamentali în spaţiile verzi, se executã urmãtoarele operaţiuni: 1. sãparea manualã a gropilor de diferite dimensiuni, cu pãstrarea structurii solului şi separarea stratului de pãmânt vegetal; 2. plantarea arbuştilor ornamentali: a) extragerea arbuştilor cu sau fãrã balot de pãmânt la rãdãcinã se realizeazã prin sãparea şanţului circular în jurul balotului, curãţarea şi tãierea rãdãcinilor, finisarea şi ambalarea balotului, învelirea coroanei cu rogojini legate cu sfoarã, protejarea bazei tulpinii prin înfãşurarea cu pânzã de sac; b) fixarea arbuştilor în camion, stropirea cu apã a coroanei şi transportul în zona de lucru, la locul de plantare; c) mocirlitul rãdãcinilor; d) aşezarea balotului în groapã; e) scoaterea ambalajului; f) astuparea cu pãmânt a gropilor de plantare; g) baterea pãmântului; h) executarea farfuriilor sau muşuroaielor; i) executarea primului udat; j) fasonarea coroanei. (8) Lucrãrile de plantãri de flori şi plante perene se vor realiza astfel: 1. plantãri de flori: a) transportul ghivecelor cu flori în interiorul zonei de lucru; b) sãparea gropilor pentru plantare; c) plantarea, udarea şi acoperirea cu pãmânt; 2. plantarea plantelor perene: a) sãparea în jurul plantei pentru formarea balotului; b) înfãşurarea balotului cu hârtie groasã şi legarea cu sârmã; c) sãparea gropilor pentru plantare; d) transportul în interiorul zonei de lucru; e) plantarea; f) udarea. (9) Lucrãrile de întreţinere obligatorii care se vor executa sunt: 1. udarea plantaţiilor: a) desfãşurarea, cuplarea şi strângerea furtunului de apã la gura de apã; b) udatul propriu-zis; 2. plivirea buruienilor: a) extragerea manualã a buruienilor cu unelte de plivit; b) depozitarea buruienilor la marginea zonei de lucru, în grãmezi; c) cãratul buruienilor; 3. lucrãri de combatere a bolilor şi dãunãtorilor în plantaţii: a) mãrunţirea şi prepararea amestecului de substanţe chimice pentru combatere şi umplerea aparatului; b) executarea stropirii sau prãfuirii prin acţionare manualã. (10) Resursele principale utilizate în vederea amenajãrii spaţiilor verzi cu arbuşti şi flori sunt: 1. resurse materiale: a) rãsaduri de flori; b) plante perene; c) puieţi de arbuşti; d) îngrãşãminte organice; e) împletiturã de sârmã; f) pânzã de sac; g) apã. 2. resurse umane: a) muncitori pentru deservire; b) peisagist; 3. utilaje: a) mijloace de transport; b) autocisternã cu dispozitiv de stropit. ART. 28 (1) Amenajarea spaţiilor verzi cu arbori şi arbuşti se va realiza conform procedurii tehnice din prezentul regulament-cadru. (2) Realizarea activitãţii de amenajare a spaţiilor verzi cu arbori şi arbuşti va fi condiţionatã de îndeplinirea la începerea lucrãrilor a condiţiilor prevãzute la art. 26 alin. (2). (3) Lucrãrile de plantare propriu-zisã a arborilor şi arbuştilor ornamentali în spaţii verzi se va realiza astfel: 1. sãparea manualã a gropilor de diferite dimensiuni şi a şanţului pentru gard viu, cu pãstrarea structurii solului şi separarea stratului de pãmânt vegetal; 2. plantarea arborilor şi arbuştilor: a) sãparea şanţului în jurul balotului; b) curãţarea şi tãierea rãdãcinilor; c) învelirea coroanei cu rogojini legate cu sfoarã; d) protejarea bazei tulpinii prin înfãşurarea cu pânzã de sac; e) fixarea în autovehicul şi stropirea coroanei cu apã; f) transportul în interiorul zonei de lucru pânã la locul de plantare; g) mocirlitul rãdãcinilor; h) aşezarea balotului în groapã; i) scoaterea ambalajului; j) astuparea cu pãmânt a gropilor de plantare; k) baterea pãmântului; l) executarea farfuriilor sau a muşuroaielor; m) primul udat; n) fasonatul coroanei. (4) Plantarea gardului viu se va realiza astfel: 1. executarea şanţului pentru plantat; 2. scoaterea puieţilor din depozit; 3. transportul puieţilor la locul de plantare şi repartizarea lor pe lungimea şanţului; 4. fasonatul şi mocirlitul; 5. plantatul puieţilor şi primul udat. (5) Lucrãrile de protejare a plantaţiilor care se vor executa sunt: 1. udarea plantaţiilor: a) desfãşurarea, cuplarea şi strângerea furtunului la gura de apã; b) udatul propriu-zis; 2. învelirea trunchiului cu funii din trestie cu apãrãtori. (6) În plantaţii lucrãrile de combatere a bolilor şi dãunãtorilor se vor executa astfel: a) mãrunţirea şi prepararea amestecului de substanţe chimice pentru combatere şi umplerea aparatului; b) executarea stropirii sau prãfuirii prin acţionare manualã. (7) Lucrãrile de întreţinere sau tãierile de corecţie se vor realiza astfel: 1. tãierea ramurilor cu foarfeca sau ferãstrãul în vederea formãrii coroanei; 2. netezirea tãieturilor cu cosorul; 3. evacuarea ramurilor tãiate la marginea zonei de lucru; 4. strângerea resturilor rezultate în urma tãierii şi îndepãrtarea lor din zona de lucru. (8) Resursele principale utilizate în vederea amenajãrii spaţiilor verzi cu arbori şi arbuşti sunt: 1. resurse materiale: a) arbori de foioase şi rãşinoase; b) plante perene; c) puieţi de arbuşti; d) îngrãşãminte organice; e) împletiturã de sârmã; f) pânzã de sac; g) apã; 2. resurse umane: a) muncitori deservire; b) peisagist; c) personal necalificat; 3. utilaje: a) mijloace de transport; b) autocisternã cu dispozitiv de transport. ART. 29 (1) Activitatea de producere a materialului dendrologic şi floricol necesar amenajãrii, decorãrii şi înfrumuseţãrii zonelor verzi adiacente tramei stradale şi a locurilor de agrement se va realiza conform procedurilor tehnice din prezentul regulament-cadru. (2) Realizarea activitãţii de producere a materialului dendrologic şi floricol este condiţionatã de existenţa la punctul de lucru a urmãtoarelor documente: a) documentaţia de execuţie; b) instrucţiunile de lucru şi fişele tehnologice; c) certificatele de calitate şi declaraţiile de conformitate pentru materialele aprovizionate ce urmeazã a fi puse în operã; d) dovezile faptului cã materialele neconforme sunt ţinute sub control; e) asigurarea la punctul de lucru, prin grija şefului de punct de lucru, a materialelor necesare execuţiei; f) asigurarea cu personal executant instruit şi testat privind prevederile din procedura tehnicã. (3) Materialele floricole (anuale, bianuale, perene) şi materialele dendrologice (arbuşti de foioase, arbuşti de rãşinoase) se vor produce în sere şi pepiniere. (4) Materialul sãditor de calitate, reprezentat de plante care sã dezvolte în totalitate, la locul de plantare, caracterele genetice proprii solului, se va realiza prin respectarea tuturor cerinţelor tehnologice de producere a sortimentului de flori, arbuşti şi arbori. (5) Plantele anuale de grãdinã se vor obţine prin semãnare directã în teren pentru cele ce nu suportã transplantarea sau prin producerea de rãsaduri pentru speciile cu pretenţii mari faţã de cãldurã. (6) Înmulţirea culturilor floricole se va realiza prin utilizarea de seminţe a cãror calitate sã fie garantatã prin certificatele de calitate emise de producãtorul acestora. (7) Timpul optim de semãnare a florilor anuale se va stabili în funcţie de specie, de condiţiile climaterice ale zonei, de data când se doreşte vânzarea sau plantarea în aer liber şi de spaţiul de încolţire de care se dispune. (8) Rãsadurile se vor produce prin semãnarea în lãdiţe sau direct în pãmânt aşezat în rãsadniţe ori solarii. (9) Înmulţirea materialului sãditor la florile perene se va face prin divizarea tufei, drajoni, marcotaj, rizomi, bulbi şi tuberobulbi. (10) Producerea arborilor şi arbuştilor ornamentali se va realiza pe cale generativã şi vegetativã. (11) La producerea materialului dendro-floricol se vor asigura şi se vor respecta normele de protecţie a muncii şi de stingere a incendiilor, specifice acestor activitãţi. Montarea mobilierului stradal ART. 30 (1) Activitatea de realizare a lucrãrilor de montare a mobilierului stradal se va realiza conform procedurilor tehnice de execuţie din prezentul regulament-cadru. (2) Realizarea lucrãrilor de montare a mobilierului stradal va fi condiţionatã de existenţa la punctele de lucru, la începerea lucrãrilor, a urmãtoarelor documente: a) documentaţia tehnicã de execuţie; b) instrucţiunile de lucru, fişele tehnologice, planurile tehnice de execuţie aprobate; c) certificatele de calitate, declaraţiile de conformitate pentru materialele aprovizionate ce urmeazã a fi montate; d) înregistrãrile doveditoare cã materialele neconforme sunt ţinute sub control; e) asigurarea la punctul de lucru a materialelor necesare execuţiei, sculelor şi dispozitivelor de verificat, utilajelor şi utilitãţilor aferente execuţiei; f) asigurarea cu personal executant instruit şi testat în ceea ce priveşte procedura de lucru, detaliile de execuţie şi instrucţiunile de aplicare; g) preluarea frontului de lucru. (3) Lucrãrile de montaj al mobilierului stradal vor cuprinde urmãtoarele etape, realizarea fãcându-se în urmãtoarea succesiune: a) pregãtirea terenului, care constã în degajarea diverselor materiale, curãţarea terenului, îndepãrtarea rãdãcinilor şi trunchiurilor de arbori; b) încãrcarea în mijloace auto şi transportul la locul de montaj ale mobilierului stradal; c) realizarea, prin sãpãturã manualã sau spargere de betoane, a fundaţiilor pentru montarea mobilierului stradal; d) prepararea betonului de fundaţie; e) montarea obiectelor la cotã şi fixarea lor provizorie; f) turnarea betonului în fundaţii; g) grunduirea şi vopsirea mobilierului stradal; h) recepţionarea lucrãrilor. (4) Lucrãrile de montare a mobilierului stradal se vor realiza respectându-se documentaţiile de execuţie. Toate neconformitãţile de pe teren vor fi aduse la cunoştinţã proiectantului spre rezolvarea problemelor ivite. (5) Verificarea calitãţii lucrãrilor se desfãşoarã pe tot parcursul execuţiei. Rezultatele recepţiilor, preliminarã şi definitivã, vor fi anexate la dosarul obiectivului. Organizarea pieţelor, târgurilor şi bâlciurilor ART. 31 Exercitarea formelor specifice de comerţ pe domeniul public şi privat se va face cu respectarea normelor legale. ART. 32 (1) În scopul desfãşurãrii activitãţilor de comerţ în zonele publice, autoritãţile administraţiei publice locale vor organiza pieţe şi vor amenaja perimetre teritoriale delimitate, afectate acestui scop. (2) Tipurile de pieţe care vor putea fi organizate în zonele publice sunt: a) pieţele agroalimentare, care sunt ansambluri sau numai locuri special amenajate şi organizate pentru aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare şi care se amplaseazã de obicei în zonele din mediul urban, funcţionând dupã un program zilnic de douã-trei ori pe sãptãmânã sau sãptãmânal, cu asigurarea spaţiilor pentru producãtori în condiţii optime; b) târgurile publice, care sunt destinate vânzãriicumpãrãrii de produse agricole, agroalimentare, agroindustriale sau industriale; c) oboarele destinate vânzãrii-cumpãrãrii animalelor, care se organizeazã în mediul rural şi în mod excepţional la periferia localitãţilor urbane; d) bâlciurile, care reprezintã combinaţii între una dintre formele de piaţã menţionate la lit. a), b) şi c), având ca scop prestarea de servicii comerciale şi desfãşurarea de activitãţi distractive pentru populaţie. (3) Autoritãţile administraţiei publice locale vor amplasa, vor realiza şi vor organiza pieţele, respectând urmãtoarele condiţii: a) încadrarea pieţelor din punct de vedere constructiv în planul urbanistic general; b) realizarea unui acces facil al populaţiei spre şi în piaţã; c) asigurarea legãturilor cu arterele principale de penetraţie din zonele de producţie; d) asigurarea de spaţiu suficient pentru desfãşurarea întregii activitãţi specifice pieţelor; e) asigurarea locurilor de parcare pentru autovehicule, cu semnalizãrile corespunzãtoare. (4) Pieţele vor funcţiona pe baza autorizaţiei de funcţionare eliberate de primar. (5) Autorizaţia de funcţionare va fi eliberatã doar dupã obţinerea avizelor legale: certificat de urbanism, autorizaţie de construcţie, avizul autoritãţii locale de sãnãtate publicã, avizul poliţiei, al centrului judeţean de metrologie şi al agenţiei teritoriale pentru protecţia mediului, al inspectoratelor teritoriale de prevenire a incendiilor, avize pentru utilitãţi. (6) Administraţia pieţei va fi organizatã în oraşele în care existã şi funcţioneazã un numãr de cel puţin 5 pieţe agroalimentare. În localitãţile în care aceastã condiţie nu este îndeplinitã, autoritatea pieţei va fi denumitã "responsabil al pieţei". (7) Funcţionarea târgurilor, bâlciurilor şi oboarelor va fi supravegheatã de cãtre primarul localitãţii pe al cãrei teritoriu sunt organizate acestea. (8) Pieţele vor fi dotate cu toate serviciile care faciliteazã desfãşurarea activitãţii în condiţii optime, conform legilor în vigoare, dimensionate în funcţie de numãrul locurilor de vânzare şi de tipul de piaţã. (9) În oboare şi în pieţe mixte, în plus faţã de prevederile alin. (8), se vor asigura spaţii special amenajate pentru animalele suspecte de a fi bolnave şi containere ermetice, din oţel, pentru animalele moarte. (10) Salubrizarea pieţelor se va face zilnic şi ori de câte ori este nevoie. (11) Boxele din hale, magazinele, unitãţile prestatoare de servicii din incinta pieţei pot fi date în administrare privatã, prin licitaţie publicã, pe bazã de contract conform legii. (12) Programul pieţei va fi stabilit şi va fi afişat vizibil în perimetrul administrativ al pieţei. (13) Orice utilizator al pieţei va afişa datele de identificare a mãrfurilor, a preţurilor şi a tarifelor practicate, la loc vizibil şi pentru fiecare produs/serviciu comercializat. (14) Activitãţile de comerţ şi de prestãri de servicii în perimetrul pieţelor se vor desfãşura numai în spaţiile afectate fiecãrui comerciant/prestator de servicii, fiind interzise vânzãrile şi prestãrile de servicii pe suprafaţa cãilor de circulaţie sau în parcãri. (15) Regulamentul propriu de funcţionare al pieţelor va fi afişat în perimetrul biroului administrativ al pieţei. Amenajarea şi întreţinerea locurilor de agrement, ştrandurilor, lacurilor şi bãlţilor ART. 33 (1) În exercitarea atribuţiilor ce le revin, autoritãţile administraţiei publice locale vor întreţine şi vor exploata locurile de agrement şi ştrandurile, lacurile şi bãlţile din raza teritorial-administrativã aflatã sub incidenţa lor. (2) Autoritãţile administraţiei publice locale vor asigura furnizarea cãtre populaţie a serviciilor publice de agrement concomitent cu asigurarea activitãţilor de deservire, transport, repararea utilajelor şi clãdirilor din patrimoniu. (3) Autoritãţile administraţiei publice locale urmãresc realizarea conform reglementãrilor legale în vigoare a activitãţilor de exploatare a ştrandurilor, pentru asigurarea: a) bunei funcţionãri a ştrandurilor prin dotarea şi completarea plajelor cu nisip, curãţarea şi afânarea lor zilnicã; b) dotãrii incintelor cu bãnci de grãdinã şi coşuri de gunoi; c) cabinelor de duşuri şi grupurilor sanitare; d) dotãrii cu bazine speciale pentru adulţi şi pentru copii; e) verificãrii adâncimii apei din bazine pentru a se elimina pericolul de înec; f) numãrului necesar de bãrci de salvare prevãzute cu colaci de salvare; g) pregãtirii pentru iarnã a ştrandurilor; h) curãţãrii zilnice a bazinelor de înot de plutitori şi schimbãrii apei de cel puţin douã ori pe sãptãmânã în cazul alimentãrii de la reţeaua de apã potabilã. (4) Pentru asigurarea activitãţii de exploatare a lacurilor se urmãreşte: a) umplerea lacurilor din sursele de apã disponibile; b) primenirea apei din lacuri în scopul evitãrii fenomenului de înflorire a vegetaţiei subacvatice; c) paza şi securitatea barajelor şi desecãrilor prin agenţi hidrotehnici special angajaţi; d) înlãturarea plutitorilor şi întreţinerea în stare de funcţionalitate a grãtarelor din faţa stãvilarelor; e) buna funcţionalitate a stãvilarelor; f) verificarea periodicã a lacurilor cu descãrcare tip sifon; g) menţinerea, pe timpul iernii, a nivelului apei sub cel al pereurilor sau al construcţiilor hidrotehnice, pentru evitarea deteriorãrii acestora datoritã fenomenului de îngheţ; h) întreţinerea luciului apei, curãţarea acesteia de plutitori, îndepãrtarea vegetaţiei subacvatice; i) existenţa posturilor de prim ajutor; j) posibilitatea de a participa la acţiuni de salvare a persoanelor aflate în pericol de înec; k) exploatarea şi întreţinerea patinoarelor formate pe lacurile din dotare; l) îndeplinirea formalitãţilor legale privind navigarea ambarcaţiunilor, îmbarcarea personalului navigant şi folosirea acestuia doar conform calificãrii pe care o posedã; m) dotarea ambarcaţiunilor conform normelor specifice în vigoare; n) existenţa ambarcaţiunilor pentru realizarea activitãţii de agrement nautic; o) expertizarea navelor la termenele prevãzute de lege; p) repararea ambarcaţiunilor din dotare; q) paza patrimoniului din dotare. (5) Autoritãţile administraţiei publice vor amenaja ştranduri pe malurile râurilor, lacurilor sau ale mãrii, asigurându-se respectarea urmãtoarelor condiţii: a) în amonte de ştrand sã nu existe deversãri de ape uzate care sã influenţeze calitatea apei din zona ştrandului; b) la locul îmbãierii apa ştrandului va fi feritã de riscul poluãrii prin instituirea zonelor de protecţie sanitarã; c) pentru adâncimi pânã la 1,20 m panta de adâncime va fi uniformã, respectând proporţia 1:10, iar pentru adâncimi mai mari, proporţia 1:3; d) în zonele de scãldat trebuie sã se asigure minimum 2,5 mp luciu de apã/persoanã pentru o adâncime a apei de 1,20 m şi cel puţin 6,25 mp luciu de apã pentru o adâncime a apei mai mare de 1,20 m. (6) Supravegherea, inspecţia sanitarã şi controlul calitãţii apei din zonele naturale utilizate pentru îmbãiere se fac de autoritãţile responsabile, potrivit prevederilor legale. Administrarea şi exploatarea bãilor şi a WC-urilor publice ART. 34 (1) Administrarea şi exploatarea bãilor şi a WC-urilor publice se vor realiza cu respectarea legislaţiei în vigoare specifice unitãţilor în care se presteazã servicii pentru populaţie, denumite în continuare unitãţi. (2) Unitãţile vor fi racordate la sistemele publice de alimentare cu apã potabilã sau la surse proprii de apã care sã corespundã condiţiilor de calitate pentru apã potabilã şi vor fi dotate cu instalaţii interioare de alimentare cu apã şi de canalizare, conform normativelor în vigoare. (3) Unitãţile vor fi racordate la sistemele publice de canalizare a apelor uzate; în cazul în care nu existã sistemul public de canalizare, unitãţile îşi vor prevedea instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate astfel încât sã nu polueze solul, apele sau aerul. (4) Instalaţiile interioare de distribuţie a apei potabile şi de evacuare a apelor uzate, sifoanele de pardosealã şi obiectele sanitare vor fi menţinute în permanentã stare de funcţionare, luându-se toate mãsurile necesare în acest sens. (5) Dezinsecţia profilacticã se va efectua periodic; intervalul maxim între douã dezinsecţii va fi de 3 luni. (6) Deratizarea profilacticã se va efectua periodic, la intervale de maximum 6 luni. (7) Între operaţiunile periodice se vor aplica proceduri de dezinsecţie şi deratizare curente, de întreţinere, în funcţie de prezenţa vectorilor. (8) Numãrul maxim de persoane care vor utiliza simultan baia nu va depãşi capacitatea proiectatã şi autorizatã sanitar. Suprafaţa încãperilor cu cãzi individuale va fi de minimum 6 mp , iar cabina de duş va avea minimum 4 mp . (9) WC-urile publice au dotarea specificã prevãzutã în normele de proiectare. Administrarea şi exploatarea spaţiilor publicitare ART. 35 (1) Autoritãţile administraţiei publice locale vor organiza în cadrul serviciilor publice de gospodãrie comunalã compartimente specializate pentru organizarea şi exploatarea locurilor publice de afişaj şi reclame, în care va fi angrenat personal din cadrul serviciilor de administrare a domeniului public. (2) Amplasarea afişelor şi reclamelor publicitare se va realiza pe baza autorizaţiei eliberate de autoritãţile administraţiei publice. (3) Pe domeniul public sau în locurile vizibile de pe domeniul public se pot realiza urmãtoarele tipuri de publicitate: a) publicitate neluminoasã: publicitate care se face prin afişe sau panouri publicitare, inscripţii pe material textil; b) publicitate luminoasã: publicitate realizatã prin corpuri luminoase, afişe sau panouri luminate printr-o sursã de luminã amplasatã astfel încât sã asigure iluminarea afişului, panoului ori corpului publicitar; c) publicitate pe vehicule: publicitate realizatã prin lipirea de afişe, montarea de panouri sau vopsirea vehiculelor în scopuri publicitare; d) firme: inscripţii amplasate pe imobile, avertizând asupra activitãţii care se desfãşoarã în imobil; e) panouri indicatoare: inscripţii amplasate pe imobile sau pe suporturi independente care avertizeazã apropierea de o zonã sau de un imobil unde se desfãşoarã o activitate determinatã; f) publicitate temporarã: publicitate realizatã cu ocazia unor evenimente, manifestaţii culturale sau sportive; g) publicitate de avertizare: panouri sau alte mijloace de atragere a atenţiei, prin care se semnaleazã lucrãrile publice efectuate. Condiţii de amplasare a afişelor şi panourilor publicitare ART. 36 (1) Autoritãţile administraţiei publice locale au obligaţia de a prevedea în cadrul planurilor de urbanism spaţii speciale amplasate pe domeniul public, destinate exclusiv sau şi activitãţii de publicitate. (2) Publicitatea prin afişe şi reclame se face în locuri speciale prevãzute de autoritãţile administraţiei publice, amenajate sau neamenajate. Instituirea zonelor şi locurilor în care se face publicitate se stabileşte prin hotãrâre a consiliului local. (3) Instalarea afişelor şi reclamelor este interzisã: a) pe imobilele declarate monumente istorice sau protejate prin hotãrâre a consiliului local; b) în locurile declarate rezervaţii naturale; c) în parcurile din interiorul localitãţilor; d) în toate celelalte locuri în care s-a interzis publicitatea prin hotãrâre a consiliului local; e) în zonele de protecţie instituite în jurul monumentelor istorice; f) în zonele cu regim special de pazã şi supraveghere; g) pe arborii plantaţi în interiorul localitãţilor. (4) Sunt exceptate de la prevederile alin. (3) afişele şi obiectele de publicitate destinate punerii în valoare a zonelor de interes public. Aceastã publicitate se face numai cu avizul autoritãţilor administraţiei publice locale, prin hotãrâre a consiliului local. (5) În cadrul zonelor de rezervaţii naturale şi la o distanţã mai micã de 100 m în câmpul de vizibilitate al monumentelor istorice, se pot crea zone restrânse de publicitate, dacã au ca scop punerea în valoare a acestora. Firme ART. 37 (1) Firmele se amplaseazã pe faţada spaţiului pe care îl defineşte, în locuri special prevãzute sau care sunt posibile din punct de vedere arhitectural şi constructiv. (2) Pe clãdirile de locuit având spaţii comerciale sau alte destinaţii, situate la parter, parter şi mezanin, firmele se vor amplasa numai pe faţadele corespunzãtoare acestor spaţii. În cazul clãdirilor de locuit prevãzute cu parapet plin şi continuu la balconul etajului I, se acceptã amplasarea firmelor pe acesta numai cu acordul proprietarilor şi locatarilor. (3) Firmele pentru activitãţi ce se desfãşoarã temporar într-un apartament de bloc se vor amplasa, numai cu acordul proprietarilor, în zona accesului la scara respectivã sau la nivelul parterului, dacã activitatea se desfãşoarã la parter. (4) Firmele amplasate în consolã (perpendicular pe faţadã) se vor monta la înãlţimea minimã de 2,50 m de la nivelul trotuarului. Faţã de planul faţadei (limita de proprietate a terenului) firmele vor putea ieşi în consolã maximum 1,20 m, dar pãstrând o distanţã de minimum 1,00 m faţã de planul vertical ce trece prin bordura carosabilului sau faţã de aliniamentul arborilor, dacã aceştia existã, pentru obiecte situate la mai puţin de 6,00 m înãlţime. (5) Copertinele pe care se inscripţioneazã o firmã vor fi amplasate ridicate de la nivelul trotuarului minimum 2,50 m şi vor ieşi din planul faţadei maximum 1,20 m-1,50 m; ele vor pãstra o distanţã de minimum 1,00 m faţã de planul vertical ce trece prin bordura carosabilului sau faţã de aliniamentul arborilor, dacã aceştia existã. (6) În cazul clãdirilor prevãzute cu o incintã împrejmuitã, firmele pot fi amplasate pe aliniamentul stradal paralel sau perpendicular faţã de acesta; distanţa faţã de elementele împrejmuirii va fi de minimum 15 cm. Afişe şi panouri neluminate ART. 38 (1) Reclama amplasatã pe faţada unui spaţiu comercial va fi tratatã diferenţiat faţã de firmã prin culoare, formã sau dimensiune. (2) Se pot amplasa reclame (de mari dimensiuni) pe calcanele sau faţadele şi pe terasele ori acoperişurile clãdirilor proprietatea persoanelor fizice sau juridice numai cu acordul proprietarilor. (3) Beneficiarul reclamei este responsabil, conform legii, de siguranţa în exploatare a construcţiei (atât a reclamei, cât şi a clãdirii pe care aceasta se amplaseazã). (4) Reclamele amplasate pe calcan (faţadã) sau terasã (acoperiş) se vor dimensiona în funcţie de elementele arhitecturale ale construcţiei. Reclamele amplasate pe terase (acoperişuri) nu vor depãşi înãlţimea de 3,00 m la construcţiile care au înãlţimea faţadei pânã la 15,00 m şi vor fi de maximum 1/5 din înãlţimea faţadei, dar nu mai mult de 6,00 m, în cazul construcţiilor mai înalte de 15,00 m. (5) Se interzice amplasarea reclamelor pe: a) clãdirile ce adãpostesc sedii ale autoritãţilor publice; b) gardurile cimitirelor, lãcaşurilor de cult şi grãdinilor publice; c) copaci. (6) Se admite amplasarea de reclame publicitare pe clãdirile instituţiilor de învãţãmânt, de culturã sau altele asemenea numai dacã reclama are legãturã cu obiectul de activitate al instituţiei. (7) Se interzice amplasarea şi inscripţionarea de reclame: a) pe pasaje rutiere subterane şi supraterane; b) pe stâlpi ce susţin semnalizãri rutiere sau de circulaţie; c) pe carosabil; d) în curbe cu vizibilitate redusã şi în zone de conflict cu evenimente rutiere deosebite. (8) În zonele cu semnalizare rutierã şi în apropierea intersecţiilor nu se vor folosi în alcãtuirea panourilor publicitare forma şi dimensiunile indicatoarelor rutiere, precum şi culorile în combinaţii specifice semnalizãrilor rutiere. (9) Pe trotuar se pot amplasa lângã clãdire panouri mobile (pliante) autoportante, cu dimensiuni 0,50 x 0,90 m, numai în cazul trotuarelor cu o lãţime mai mare de 5,00 m. (10) Publicitatea neluminoasã este interzis a se amplasa pe suporturile existente care nu au fost destinate publicitãţii, cum sunt: a) monumente ale naturii, arbori, stâlpi de telecomunicaţii, electricitate, instalaţii de iluminat public, instalaţii de semaforizare; b) pereţii locuinţelor şi instituţiilor publice; c) garduri care nu sunt oarbe. (11) Publicitatea neluminoasã este interzisã direct pe sol sau pe suporturi speciale în parcurile publice, în zonele verzi ale localitãţilor, în zonele împãdurite care constituie zone de agrement şi în localitãţile cu mai puţin de 10.000 locuitori, precum şi în zonele urbane vizibile de pe autostradã sau de pe un drum de legãturã. (12) Suprafaţa panoului de publicitate amplasat pe un perete nu trebuie sã depãşeascã dimensiunea peretelui cu mai mult de 25 cm. Panourile amplasate pe împrejmuirile şi palisadele şantierelor pot depãşi înãlţimea acestora cu cel mult o treime din înãlţimea panoului publicitar. Dimensiunea maximã a panourilor de publicitate se stabileşte de autoritãţile administraţiei publice locale prin hotãrâre a consiliului local. (13) Se interzice amplasarea reclamelor sonore şi luminoase care pot tulbura liniştea publicã. (14) În pieţe urbane amplasarea panourilor publicitare se va face în baza unui proiect urbanistic avizat şi aprobat conform legii. (15) La expirarea perioadei de utilizare a panourilor de publicitate, afişaj, expunere, beneficiarul va proceda la eliberarea acestora conform clauzelor înscrise în autorizaţie. (16) Autoritãţile administraţiei publice locale vor urmãri respectarea de cãtre beneficiar a termenelor de utilizare/eliberare a spaţiilor pentru publicitate, conform clauzelor prevãzute în autorizaţia de utilizare. Panouri luminoase ART. 39 (1) Firmele luminoase amplasate la mai puţin de 30 m de semnalizãrile rutiere nu vor folosi culorile specifice acestora şi nici luminã intermitentã. (2) Conectarea firmelor şi panourilor publicitare la reţeaua de iluminat public se face numai pe bazã de contract cu deţinãtorii şi furnizorii autorizaţi. (3) În cazul reclamelor iluminate, reflectoarele se vor amplasa astfel încât sã asigure o iluminare uniformã şi sã nu deranjeze traficul auto şi pietonal, fiind mascate de elemente ale construcţiei sau reclamei. Partea cea mai coborâtã va fi de minimum 3,00 m de la nivelul trotuarului. (4) Publicitatea luminoasã este interzisã în localitãţile cu mai puţin de 2.000 de locuitori. (5) Panourile luminate sau luminoase nu se pot amplasa în dreptul ferestrelor clãdirilor şi nu pot depãşi suprafaţa pereţilor pe care se amplaseazã. Publicitate pe autovehicule ART. 40 (1) Suprafaţa de publicitate amplasatã pe un vehicul nu va depãşi 16 mp. (2) Staţionarea vehiculelor publicitare pe drumurile publice sau în locurile vizibile dinspre acestea este interzisã. (3) Vehiculele special echipate pentru publicitate nu vor circula în convoi mai mare de douã maşini şi cu o vitezã mai mare decât jumãtate din viteza admisibilã pe tronsonul de stradã. (4) Vehiculele special echipate pentru publicitate vor putea fi puse în circulaţie doar dupã achitarea taxelor de publicitate la serviciul specializat din cadrul primãriei. (5) Circulaţia convoaielor este permisã numai cu ocazia manifestãrilor speciale, cu avizul autoritãţilor locale. Acest aviz are valabilitatea de o zi. Tãbliţe indicatoare şi de orientare ART. 41 (1) Tãbliţele indicatoare permanente nu trebuie sã depãşeascã dimensiunea de 1,50 m x 1,00 m şi nu se poate amplasa un numãr mai mare de 4 tãbliţe cu acelaşi subiect în preajma monumentelor istorice sau când avertizeazã asupra unor activitãţi utile în deplasare (hoteluri, restaurante, hanuri, parcãri, pensiuni, unitãţi comerciale). La mai puţin de 100 m de monumentele istorice pot fi amplasate douã tãbliţe indicatoare. (2) Pentru semnalarea serviciilor de urgenţã sau a serviciilor necesare în deplasare (ateliere auto, vulcanizare, fabricare sau vânzare de produse) se pot amplasa douã tãbliţe. Obligaţiile autoritãţilor administraţiei publice locale ART. 42 (1) Autoritãţile administraţiei publice locale au obligaţia de a prevedea în cadrul planurilor de urbanism spaţii speciale amplasate pe domeniul public, destinate exclusiv sau şi activitãţii de publicitate. (2) Autoritãţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura accesul nediscriminatoriu la utilizarea locurilor stabilite prin planurile de urbanism tuturor celor care desfãşoarã activitate de publicitate şi reclamã. (3) Atribuirea spaţiilor de publicitate se face anual, prin organizarea de licitaţii potrivit reglementãrilor legale în vigoare. (4) Autoritãţile locale vor stabili prin regulament aprobat de consiliul local taxele şi tarifele datorate pentru spaţiile de publicitate, cu respectarea cuantumului minim stabilit prin reglementãrile legale în vigoare. Obligaţiile operatorilor de publicitate ART. 43 (1) Întreţinerea şi repararea panourilor şi reclamelor publicitare cade în sarcina operatorilor care au în folosinţã spaţiile de publicitate. Etalarea de afişe şi reclame care prezintã deteriorãri evidente şi creeazã un aspect necorespunzãtor al spaţiilor de publicitate poate duce la suspendarea contractului de folosire a spaţiului publicitar atribuit. (2) Operatorii de publicitate au obligaţia achitãrii taxei de folosire a spaţiului publicitar începând cu data atribuirii contractului. Avizare şi autorizare ART. 44 (1) La eliberarea autorizaţiilor, autoritãţile administraţiei publice locale vor respecta urmãtoarele reglementãri legale: a) autorizaţia pentru reclamã se va elibera pe baza existenţei autorizaţiei de construcţie a imobilului pe care se va amplasa reclama; b) eliberarea autorizaţiilor pentru amplasarea reclamelor pe clãdirile-monument cu valoare arhitecturalã sau ambientalã se va face numai cu avizul Direcţiei monumentelor istorice şi muzee din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor; c) eliberarea autorizaţiilor pentru amplasarea reclamelor pe faţade, terase, acoperişuri se va face pe baza existenţei acordului scris al proprietarului; d) eliberarea autorizaţiilor pentru amplasarea reclamelor la sol se va face cu existenţa dovezii cã se respectã normele privind circulaţia rutierã; e) amplasarea reclamelor pe terenurile virane aflate pe domeniul public al primãriei se va realiza doar pe baza achitãrii unei taxe; f) bannerele se vor amplasa la o înãlţime de minimum 5 m faţã de sol pentru a nu împiedica vizibilitatea semnelor de circulaţie şi vor fi ancorate de stâlpii stradali numai cu avizul deţinãtorului acestora; g) nu se va aproba amplasarea bannerelor de-a lungul trotuarelor pentru a nu se împiedica vizibilitatea construcţiilor valoroase din punct de vedere arhitectural. (2) Sunt interzise executarea şi montarea firmelor şi reclamelor fãrã obţinerea în prealabil a autorizaţiei de construire eliberate în conformitate cu prevederile <>art. 3 lit. g) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi a <>Ordinului ministrului lucrãrilor publice şi amenajãrii teritoriului nr. 91/1991 pentru aprobarea formularelor, a procedurilor de autorizare şi a conţinutului documentaţiilor prevãzute de <>Legea nr. 50/1991 . (3) Nu se elibereazã autorizaţie de construire pentru firme şi reclame ce urmeazã sã se amplaseze pe construcţii neautorizate sau pe construcţii la care au fost fãcute intervenţii neautorizate conform legii. (4) Documentaţiile pe baza cãrora se vor emite autorizaţii de construire vor fi întocmite de cãtre proiectanţi (persoane fizice sau juridice) care au autorizaţie de proiectare sau activitate de proiectare pe statut. (5) Amplasarea reclamelor pe terenurile virane aflate pe domeniul public al primãriei se va realiza doar pe baza achitãrii unei taxe. Metodologia de avizare şi autorizare ART. 45 Documentaţia cuprinzând grafica şi amplasarea firmelor şi reclamelor se depune în vederea avizãrii la serviciul de specialitate din cadrul autoritãţii administraţiei publice locale. ART. 46 Certificatul de urbanism se elibereazã de cãtre serviciul de specialitate din cadrul autoritãţii administraţiei publice locale, pe baza regulamentului local pentru alcãtuirea şi amplasarea firmelor şi reclamelor publicitare şi a documentaţiei tehnice întocmite conform legii. ART. 47 Autorizaţia de construire se elibereazã pe baza regulamentului local pentru alcãtuirea şi amplasarea firmelor şi reclamelor publicitare, a certificatului de urbanism, a avizelor solicitate şi a documentaţiei de execuţie şi cu achitarea taxelor conform legii. Asanarea şi amenajarea terenurilor mlãştinoase din perimetrul localitãţilor ART. 48 (1) Asanarea şi amenajarea terenurilor mlãştinoase din perimetrul localitãţilor se fac pe baza prevederilor planului de urbanism general al localitãţii. (2) Pe baza amenajãrilor de acest tip vor sta studii de specialitate şi proiecte de execuţie, întocmite, prin grija autoritãţii locale competente, de cãtre un proiectant autorizat. (3) Studiile de specialitate vor ţine cont de mãrimea zonelor mlãştinoase, de cauza apariţiei acestora, indicând soluţiile tehnice cele mai adecvate pentru eliminarea şi îndepãrtarea apei în exces, inclusiv destinaţia terenurilor asanate dupã executarea lucrãrilor prevãzute în studii. (4) Autoritatea administraţiei publice locale competentã va urmãri asigurarea fondurilor pentru realizarea studiilor şi a investiţiilor ce rezultã din proiectele întocmite pe baza studiilor. (5) Autoritatea administraţiei publice locale competentã va hotãrî modul de gestionare şi de exploatare şi întreţinere a construcţiilor şi instalaţiilor care asigurã asanarea perimetrelor mlãştinoase, inclusiv mãsurile de valorificare a terenurilor rezultate. (6) Întrucât mãsurile de exploatare şi de întreţinere a construcţiilor şi instalaţiilor de asanare şi desecare a terenurilor mlãştinoase depind de condiţiile locale şi de soluţiile tehnice stabilite de elaboratorii studiilor şi proiectelor de specialitate, autoritãţile administraţiei publice locale vor preciza şi vor include aceste mãsuri în regulamentele proprii de organizare, funcţionare şi exploatare a serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local. Amenajarea cursurilor de apã ce traverseazã localitãţile ART. 49 (1) Amenajarea cursurilor de apã ce traverseazã localitãţile, prin lucrãri de îndiguire, dirijare şi asigurare a scurgerii apei, se face pe baza prevederilor planului de urbanism general al localitãţii. (2) La baza amenajãrilor de acest tip vor sta prevederile planurilor generale de amenajare a bazinului hidrografic de care aparţine cursul de apã ce face obiectul amenajãrii, plan ce se întocmeşte prin grija autoritãţilor de gospodãrire a apelor competente, precum şi un studiu de specialitate şi un proiect de execuţie întocmite prin grija autoritãţii publice locale competente, din care sã rezulte mãsurile concrete care se iau în interiorul sau în extravilanul localitãţii pentru a pune în aplicare mãsurile rezultate din aceste documente. (3) În cazul în care mãsurile rezultate implicã mai multe comunitãţi locale distincte, studiile de specialitate şi proiectele de execuţie se realizeazã prin grija autoritãţii administraţiei publice judeţene sau centrale, dupã caz. (4) Autoritãţile administraţiei publice locale judeţene sau a municipiului Bucureşti, dupã caz, vor urmãri asigurarea fondurilor pentru realizarea studiilor şi a investiţiilor necesare ce rezultã din proiectele de execuţie întocmite pe baza studiilor. (5) Studiile şi proiectele de execuţie vor evidenţia construcţiile şi instalaţiile necesare pentru amenajarea cursului de apã, inclusiv eventualele folosinţe suplimentare ale cursului de apã ce face obiectul amenajãrii sau al terenurilor ce pot fi valorificate în urma realizãrii amenajãrii cursului de apã menţionat. (6) Autoritatea administraţiei publice locale, judeţene sau a municipiului Bucureşti, dupã caz, va hotãrî modul de gestionare, de exploatare şi de întreţinere a construcţiilor şi instalaţiilor care asigurã amenajarea cursurilor de apã ce traverseazã localitatea/localitãţile. (7) Întrucât mãsurile de exploatare şi de întreţinere a construcţiilor şi instalaţiilor de amenajare a cursurilor de apã ce traverseazã localitatea/localitãţile depind de condiţiile locale şi de soluţiile tehnice stabilite de elaboratorii studiilor şi proiectelor de specialitate, autoritãţile administraţiei publice locale, prevãzute la alin. (4), vor preciza şi include aceste mãsuri în regulamentele proprii de organizare, funcţionare şi exploatare a serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local.
SECŢIUNEA a 4-a Asigurarea iluminatului public ART. 50 (1) Autoritãţile administraţiei publice locale vor înfiinţa, vor organiza, vor exploata şi vor întreţine reţelele de iluminat public stradal şi a iluminatului public pentru punerea în valoare a edificiilor publice, monumentelor arhitecturale şi de artã, a spaţiilor publice şi peisagistice. (2) Serviciile de iluminat public se vor realiza pe toate cãile de circulaţie publicã din localitãţile urbane şi rurale, cu respectarea principiilor ce guverneazã organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodãrie comunalã. (3) Serviciile de iluminat public vor respecta şi vor îndeplini, la nivelul comunitãţilor locale, în întregul lor, indicatorii de performanţã aprobaţi prin hotãrâri ale consiliilor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor sau ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, pe baza indicatorilor de performanţã din Regulamentulcadru de funcţionare a serviciilor de iluminat public. (4) Organizarea iluminatului public stradal şi ornamental al localitãţilor în condiţii de eficienţã şi siguranţã este de competenţa autoritãţilor administraţiei publice locale şi se va realiza ţinându-se seama, cu prioritate, de necesitãţile comunitãţilor locale, de starea tehnicã şi eficienţa sistemelor de iluminat public existente, precum şi de standardele minimale privind iluminatul public, prevãzute de normele interne şi ale Uniunii Europene în acest domeniu. (5) Aprobarea strategiilor de dezvoltare/înfiinţare a serviciilor de iluminat public şi a programelor de dezvoltare a infrastructurii aferente, a regulamentelor şi normelor locale de organizare şi funcţionare a serviciilor, a criteriilor şi procedurilor de monitorizare şi control al gestiunii serviciilor de iluminat public constituie atribuţia exclusivã a consiliilor locale sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã caz.
CAP. V Drepturile şi obligaţiile autoritãţilor administraţiei publice locale, ale operatorilor şi beneficiarilor de servicii de administrare a domeniului public şi privat
SECŢIUNEA 1 Drepturile şi obligaţiile autoritãţilor administraţiei publice locale ART. 51 Autoritãţile administraţiei publice locale acţioneazã în numele şi în interesul comunitãţilor locale pe care le reprezintã şi rãspund faţã de acestea pentru: a) modul în care gestioneazã şi administreazã infrastructura edilitar-urbanã a unitãţilor administrativteritoriale; b) modul în care organizeazã, coordoneazã şi controleazã serviciile de administrare a domeniului public şi privat. ART. 52 Autoritãţile administraţiei publice locale au urmãtoarele atribuţii: a) stabilirea strategiilor de dezvoltare şi funcţionare a serviciilor de administrare a domeniului public şi privat; b) luarea iniţiativelor şi adoptarea hotãrârilor privitoare la serviciile de administrare a domeniului public şi privat; c) exercitarea competenţelor şi responsabilitãţilor ce le revin potrivit legislaţiei în vigoare, referitoare la serviciile de administrare a domeniului public şi privat. ART. 53 Autoritãţile administraţiei publice locale au în raport cu operatorii urmãtoarele drepturi: a) sã verifice, sã solicite refundamentarea şi sã aprobe structura, nivelurile şi ajustãrile preţurilor şi tarifelor propuse de operatorul serviciilor de administrare a domeniului public şi privat; b) sã sancţioneze operatorul în cazul în care acesta nu respectã indicatorii de performanţã şi parametrii de eficienţã la care s-a angajat prin contractul de delegare a gestiunii, cu excepţia situaţiilor care nu se datoreazã operatorului de serviciu. ART. 54 Autoritãţile administraţiei publice locale au urmãtoarele obligaţii: a) sã asigure un mediu de afaceri concurenţial şi transparent şi sã asigure un tratament egal tuturor operaţiunilor; b) sã asigure publicitatea şi accesul liber la informaţiile publice privind pregãtirea ofertelor şi participarea la licitaţii; c) sã elaboreze şi sã aprobe documentele necesare organizãrii şi desfãşurãrii procedurilor de delegare a gestiunii serviciilor de administrare a domeniului public şi privat; d) sã aducã la cunoştinţa publicã, în condiţiile legii, hotãrârile şi dispoziţiile al cãror obiect îl constituie serviciile de administrare a domeniului public şi privat; e) sã atribuie contractele de delegare a gestiunii serviciilor de administrare a domeniului public şi privat, în conformitate cu procedurile legale; f) sã respecte şi sã îndeplineascã obligaţiile asumate prin contractele de delegare a gestiunii; g) sã achite contravaloarea prestaţiilor efectuate de operator, conform clauzelor contractuale; h) sã pãstreze confidenţialitatea, în condiţiile legii, a informaţiilor cu privire la activitatea operatorilor, altele decât cele publice.
SECŢIUNEA a 2-a Drepturile şi obligaţiile operatorului ART. 55 (1) Drepturile operatorilor serviciilor de administrare a domeniului public şi privat se înscriu în caietele de sarcini, în regulamentele serviciilor de administrare a domeniului public şi privat şi în contractele de delegare a gestiunii, urmãrindu-se asigurarea şi menţinerea echilibrului contractual pe toatã durata de derulare a acestora. (2) Operatorii serviciilor de administrare a domeniului public şi privat, indiferent de forma de organizare şi/sau de forma de proprietate, au calitatea de autoritate contractantã şi au obligaţia de a efectua achiziţii publice potrivit reglementãrilor legale în vigoare. ART. 56 Operatorii furnizori/prestatori ai serviciilor de administrare a domeniului public şi privat au urmãtoarele drepturi: a) sã încaseze contravaloarea serviciilor prestate, corespunzãtor cantitãţii şi calitãţii acestora; b) sã propunã autoritãţilor administraţiei publice locale ajustarea periodicã a preţurilor şi a tarifelor, în funcţie de influenţele intervenite în costurile de operare; c) sã sisteze furnizarea/prestarea serviciilor de administrare a domeniului public şi privat cãtre utilizatorii care nu şi-au achitat contravaloarea facturilor, inclusiv majorãrile de întârziere, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data expirãrii termenului de platã. Reluarea furnizãrii/prestãrii serviciilor se va face în termen de maximum 3 zile lucrãtoare de la efectuarea plãţii, cheltuielile aferente suspendãrii, respectiv reluãrii furnizãrii/prestãrii, fiind suportate de utilizator. ART. 57 Operatorii furnizori/prestatori ai serviciilor de administrare a domeniului public şi privat au faţã de utilizatori urmãtoarele obligaţii: a) sã presteze servicii utilizatorilor cu care au încheiat contracte de furnizare/prestare a serviciului, în conformitate cu clauzele prevãzute în contract; b) sã deserveascã toţi utilizatorii din aria de acoperire; c) sã respecte indicatorii de performanţã stabiliţi de autoritãţile administraţiei publice locale în caietele de sarcini sau în contractele de delegare a gestiunii; d) sã furnizeze autoritãţilor administraţiei publice locale informaţiile solicitate şi sã asigure accesul la toate informaţiile necesare verificãrii şi evaluãrii funcţionãrii şi dezvoltãrii serviciilor, în conformitate cu clauzele contractului de delegare a gestiunii şi prevederile legale în vigoare; e) sã punã în aplicare metode performante de management, care sã conducã la reducerea costurilor de operare, inclusiv prin aplicarea procedurilor concurenţiale prevãzute de normele legale în vigoare pentru achiziţiile publice de lucrãri, bunuri şi servicii; f) sã asigure finanţarea pregãtirii şi perfecţionãrii profesionale a propriilor salariaţi.
SECŢIUNEA a 3-a Drepturile şi obligaţiile utilizatorilor ART. 58 Utilizatorii serviciilor de administrare a domeniului public şi privat au urmãtoarele drepturi: a) acces neîngrãdit la informaţiile publice privind serviciile de administrare a domeniului public şi privat; b) garantarea accesului şi dreptului de a beneficia de serviciile de administrare a domeniului public şi privat din aria de acoperire a operatorului; c) de a beneficia de prevederile hotãrârilor şi deciziilor cu privire la serviciile de administrare a domeniului public şi privat; d) de a contesta, în condiţiile legale, prevederile adoptate de consiliul local prin hotãrâri proprii. ART. 59 Utilizatorii serviciilor de administrare a domeniului public şi privat au urmãtoarele obligaţii: a) sã respecte clauzele contractului de furnizare/prestare şi sã îşi achite obligaţiile de platã în conformitate cu prevederile acestora; b) sã achite sumele reprezentând contravaloarea serviciilor facturate, în termen de 30 de zile calendaristice de la data emiterii facturii; c) sã plãteascã dobânzi şi penalitãţi de întârziere egale cu cele stabilite pentru neplata obligaţiilor faţã de bugetul de stat, în cazul în care contravin precizãrilor de la lit. b); d) sã respecte prevederile regulamentelor serviciilor de administrare a domeniului public şi privat, în caz contrar fiind pasibili de a fi penalizaţi sau, în anumite cazuri, sã li se sisteze serviciul prestat.
CAP. VI Finanţarea serviciilor de administrare a domeniului public şi privat ART. 60 (1) În funcţie de natura activitãţii, serviciile de administrare a domeniului public şi privat pot fi servicii care desfãşoarã activitãţi de naturã economicã şi care se autofinanţeazã sau servicii care desfãşoarã activitãţi de naturã instituţional-administrativã ori socialã şi care sunt finanţate prin alocaţii bugetare. (2) Finanţarea cheltuielilor curente de funcţionare şi exploatare ale serviciilor de administrare a domeniului public şi privat se asigurã astfel: a) din veniturile proprii ale operatorilor sau din bugetele locale ale unitãţilor administrativ-teritoriale, dupã caz, dacã serviciile de administrare a domeniului public şi privat sunt gestionate direct de autoritãţile administraţiei publice locale; b) din bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor, dacã serviciile de administrare a domeniului public şi privat sunt organizate şi se realizeazã prin delegare de gestiune. (3) În cazul finanţãrii potrivit alin. (2) lit. b), în funcţie de natura şi de specificul activitãţii edilitar-gospodãreşti desfãşurate/prestate şi de modul de organizare şi subordonare al operatorului, se pot acorda în completare subvenţii de la bugetele locale. ART. 61 Cheltuielile curente pentru asigurarea funcţionãrii propriu-zise a serviciilor de administrare a domeniului public şi privat şi efectuãrii/prestãrii activitãţilor edilitar-gospodãreşti specifice acestora, respectiv pentru întreţinerea, reabilitarea şi exploatarea infrastructurii edilitar-urbane aferente, se asigurã prin încasarea de la utilizatori, pe baza tarifelor, preţurilor sau taxelor legal aprobate, a unor sume reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate/prestate sau prin subvenţii de la bugetul local, cu respectarea urmãtoarelor condiţii: a) organizarea şi desfãşurarea pe principii şi criterii comerciale şi concurenţiale a activitãţii prestate; b) protejarea autonomiei financiare a operatorilor; c) reflectarea costului efectiv al furnizãrii/prestãrii serviciilor de administrare a domeniului public şi privat în structura şi nivelul tarifelor, ale preţului biletelor sau ale taxelor locale practicate; d) ajustarea periodicã a preţurilor, tarifelor şi taxelor; e) recuperarea integralã a cheltuielilor prin tarife, preţul biletelor sau prin taxele locale; f) acoperirea prin tarife, preţul biletelor şi prin taxele locale cel puţin a sumelor investite şi a cheltuielilor curente de funcţionare şi de întreţinere a serviciilor de administrare a domeniului public şi privat; g) calcularea, înregistrarea şi recuperarea uzurii fizice şi morale a mijloacelor fixe specifice infrastructurii edilitar-urbane aferente acestor servicii prin preţ, tarif sau taxã în cazul gestiunii directe şi prin redevenţã în cazul gestiunii delegate. ART. 62 (1) Finanţarea şi realizarea investiţiilor aferente serviciilor de administrare a domeniului public şi privat se fac cu respectarea legislaţiei în vigoare privind iniţierea, fundamentarea, promovarea şi aprobarea investiţiilor publice, a legislaţiei privind achiziţiile publice de lucrãri, bunuri şi servicii şi cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la calitatea şi disciplina în construcţii, urbanism şi amenajarea teritoriului. (2) Finanţarea lucrãrilor de investiţii se asigurã din urmãtoarele surse: a) subvenţii de la bugetul local, în funcţie de natura şi de modul de organizare şi funcţionare a serviciului de administrare a domeniului public şi privat; b) credite bancare, interne sau externe, garantate de autoritãţile administraţiei publice locale sau de Guvern; c) sprijin nerambursabil obţinut prin aranjamente bilaterale sau multilaterale; d) taxe speciale instituite în condiţiile legii; e) participarea capitalului privat în cadrul unor contracte de parteneriat public-privat; f) transferuri de la bugetul de stat cãtre bugetele locale pentru obiectivele incluse în cadrul unor programe de investiţii realizate cu sprijin financiar extern, la a cãror finanţare participã şi Guvernul; g) venituri proprii ale operatorului; h) alte surse constituite potrivit legii. ART. 63 (1) În cazul gestiunii delegate contractele vor prevedea sarcinile concrete ce revin, pe de o parte, autoritãţilor administraţiei publice locale şi, pe de altã parte, operatorilor în ceea ce priveşte finanţarea şi realizarea obiectivelor, respectiv ale programelor de investiţii. (2) Investiţiile pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitar-urbane care se realizeazã din fonduri proprii ale operatorilor rãmân în proprietatea acestora pe toatã durata contractului de delegare a gestiunii, dacã la încheierea contractului nu s-a convenit altfel, şi se vor amortiza de cãtre operator pe durata contractului; în contractul de delegare a gestiunii se va preciza modul de repartiţie a bunurilor realizate la încetarea din orice cauzã a contractului.
CAP. VII Preţuri, tarife şi taxe ART. 64 (1) Nivelul preţurilor şi/sau al tarifelor pentru plata serviciilor de administrare a domeniului public şi privat se fundamenteazã pe baza costurilor de producţie şi exploatare, a costurilor de întreţinere şi reparaţii, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, a ratelor pentru restituirea creditelor, a dobânzilor aferente împrumuturilor contractate, a obligaţiilor ce derivã din contractul de delegare a gestiunii şi include o cotã pentru crearea resurselor necesare dezvoltãrii şi modernizãrii infrastructurii edilitarurbane, precum şi profitul operatorului. (2) Aprobarea preţurilor şi/sau a tarifelor se face de cãtre consiliile locale, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi/sau Consiliul General al Muncipiului Bucureşti, dupã caz, cu avizul autoritãţilor de reglementare locale. (3) Cuantumul şi regimul taxelor locale se stabilesc anual prin hotãrâri ale consiliilor locale, consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliilor judeţene şi/sau ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (4) Structura şi nivelul preţurilor, tarifelor şi taxelor vor fi stabilite astfel încât: a) sã acopere costul efectiv al furnizãrii/prestãrii serviciilor de administrare a domeniului public şi privat; b) sã acopere cel puţin sumele investite şi cheltuielile curente de întreţinere şi exploatare; c) sã descurajeze consumul excesiv şi risipa; d) sã încurajeze exploatarea eficientã a serviciilor de administrare a domeniului public şi privat şi protecţia mediului; e) sã încurajeze investiţiile de capital; f) sã respecte autonomia financiarã a operatorului. (5) Metodologia de fundamentare a nivelului preţurilor şi tarifelor, precum şi cea de aprobare a acestora se vor stabili de consiliul local. ART. 65 (1) Aplicarea de cãtre operatori a preţurilor şi tarifelor avizate şi aprobate conform art. 64 alin. (2) este obligatorie. (2) Preţurile şi tarifele avizate trebuie sã respecte urmãtoarele cerinţe: a) asigurarea furnizãrii/prestãrii serviciilor de administrare a domeniului public şi privat la nivelurile de calitate şi la indicatorii de performanţã stabiliţi de consiliile locale prin caietele de sarcini, regulamentele serviciilor şi prin contractele de delegare a gestiunii, dupã caz; b) realizarea unui raport calitate/cost cât mai bun pentru serviciile de administrare a domeniului public şi privat furnizate/prestate pe perioada angajatã şi asigurarea unui echilibru între riscurile şi beneficiile asumate de pãrţile contractante; c) asigurarea exploatãrii şi întreţinerii eficiente a bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al unitãţilor administrativ-teritoriale, afectate serviciilor de administrare a domeniului public şi privat. ART. 66 (1) În cazul organizãrii şi funcţionãrii serviciilor de administrare a domeniului public şi privat în modalitatea gestiunii delegate, autoritãţile administraţiei publice locale pot aproba finanţarea dezvoltãrii acestor servicii din bugetele locale numai dacã din studiile tehnicoeconomice realizate de organisme independente rezultã cã majoritatea utilizatorilor nu poate suporta majorarea tarifelor şi/sau a preţurilor corespunzãtor dezvoltãrilor propuse. (2) Pentru menţinerea echilibrului contractual orice alocaţie bugetarã pentru dezvoltarea serviciilor de administrare a domeniului public şi privat şi/sau a infrastructurii edilitar-urbane aferente va putea fi aprobatã de consiliile locale şi de consiliile judeţene numai dacã determinã o reducere, corespunzãtor alocaţiei acordate, a tarifului/preţului şi/sau o creştere a calitãţii serviciilor, inclusiv prin reducerea timpului de punere în funcţiune a acestora.
CAP. VIII Rãspunderi şi sancţiuni ART. 67 (1) Încãlcarea dispoziţiilor prezentului regulament-cadru atrage rãspunderea disciplinarã, civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz. (2) Autoritãţile administraţiei publice locale au dreptul sã sancţioneze operatorul prestator de servicii de administrare a domeniului public şi privat în cazul în care acesta nu furnizeazã/nu presteazã serviciile de administrare a domeniului public şi privat la nivelul indicatorilor de calitate şi de eficienţã stabiliţi în contractul de delegare, prin: a) aplicarea unor penalizãri corespunzãtoare prejudiciilor aduse utilizatorilor, suficient de mari pentru a determina operatorul sã remedieze deficienţele constatate. Penalizãrile vor fi definite în contractul de delegare a gestiunii sau în regulamentele serviciilor de administrare a domeniului public şi privat; b) revocarea hotãrârii prin care s-a aprobat delegarea de gestiune şi rezilierea contractului de delegare a gestiunii dacã timp de 6 luni de la încheierea acestuia se constatã încãlcarea repetatã a obligaţiilor contractuale. (3) Sancţiunile aplicate potrivit alin. (2) se comunicã autoritãţii naţionale de reglementare. (4) În situaţiile prevãzute la alin. (2) lit. b) autoritãţile administraţiei publice locale pot solicita autoritãţii naţionale de reglementare anularea licenţei de operare.
CAP. IX Dispoziţii finale ART. 68 Regulamentele serviciilor de administrare a domeniului public şi privat vor fi supuse aprobãrii consiliilor locale, consiliilor judeţene, respectiv Consiliului Local al Municipiului Bucureşti, şi vor intra în vigoare la 30 de zile de la aprobarea lor de cãtre acestea.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
