Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 749 din 2 iunie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 582 din 9 iunie 2021.────────── I. Obiectul, domeniul de aplicare şi condiţiile de utilizare ale normativului NP 022-2021 I.1. Obiect 1.1.1. Prezentul normativ se aplică la proiectarea, execuţia şi exploatarea clădirilor cu funcţiune de creşă, prevăzute a se realiza pe teritoriul naţional al României. 1.1.2. Creşa este un serviciu integrat, în care funcţiunea de educaţie, cea medicală, cea socială şi cea de nutriţie sunt asigurate pentru toţi copiii cu vârsta de până la 3 ani inclusiv. 1.1.3. Prezentul normativ stabileşte prevederi tehnice şi condiţii minime de calitate pe care trebuie să le asigure clădirile creşelor pe întreaga durată de existenţă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. I.2. Domeniu de aplicare şi condiţii de utilizare 1.2.1. Prevederile prezentului normativ vor fi utilizate la elaborarea notelor conceptuale şi a temelor de proiectare, la proiectarea, verificarea şi execuţia clădirilor noi şi extinderilor, precum şi la modernizarea, reamenajarea, refuncţionalizarea, reabilitarea, consolidarea sau repararea clădirilor existente din mediul urban sau rural. 1.2.2. Creşele se vor încadra în categoria de importanţă normală (C). II. Cadru general 2.1. Creşele sunt structuri care oferă servicii sociale specializate pentru creşterea, îngrijirea şi educarea timpurie a copiilor în vârstă de până la 3 ani, organizate în conformitate cu actele normative în vigoare emise de Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, indiferent de natura fondurilor de finanţare ale investiţiei sau de forma de proprietate. 2.2. Executarea construcţiilor creşelor se autorizează de către administraţia locală în temeiul Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de natura fondurilor din care se finanţează acestea. 2.3. Execuţia construcţiilor creşelor şi exploatarea lor se vor face în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 2.4. Documentaţiile tehnice se supun verificării în ceea ce priveşte respectarea cerinţelor de calitate (conform prevederilor Legii nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), a normelor şi prescripţiilor tehnice în vigoare la data întocmirii. Verificarea documentaţiilor tehnice se face numai de către verificatorii atestaţi conform Regulamentului privind verificarea şi expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, precum şi verificarea calităţii lucrărilor executate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995, cu modificările ulterioare. 2.5. Pentru cazurile în care tema de proiectare nu se poate încadra în anumite prevederi ale prezentului normativ, investitorul sau proiectantul va prezenta fundamentarea noii propuneri, în vederea obţinerii tuturor avizelor din partea autorităţilor. III. Condiţii funcţionale pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor III.1. Date generale 3.1.1. Creşele se înfiinţează, se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile Legii nr. 263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, cu modificările şi completările ulterioare. 3.1.2. Numărul copiilor dintr-o grupă, numărul adulţilor care deservesc creşa, precum şi minimele funcţiunii obligatorii sunt definite de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.252/2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară şi ale Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.456/2020 pentru aprobarea Normelor de igienă din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor. 3.1.3. În ceea ce priveşte criteriile de igienă trebuie respectate prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.456/2020, care reglementează igiena unităţilor de învăţământ antepreşcolar şi preşcolar, criterii ce vor fi implementate prin soluţii funcţionale şi tehnologice care să reducă la minimum riscurile de contaminare pe care le comportă aglomerarea în aceleaşi spaţii a copiilor care frecventează creşa. 3.1.4. Spaţiile trebuie accesibilizate în conformitate cu prevederile reglementării tehnice „Normativ privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-2012 - Revizuire NP 051/2000“, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 189/2013. 3.1.5. Pentru fiecare din activităţi se vor concepe spaţiile, instalaţiile şi dotările specifice, necesare unei funcţionări optime, obligatoriu fiind ca toate spaţiile să permită accesul facil al persoanelor cu dizabilităţi, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. 3.1.6. La proiectarea clădirilor cu funcţiuni de creşe se va ţine seama şi de prevederile Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, referitoare la obligaţia ca acestea să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, prin realizarea unei anvelope a clădirii corespunzătoare, prevederea unor sisteme tehnice performante, precum şi prin acoperirea necesarului de energie cu energie din surse regenerabile în proporţie de minimum 30%. Nivelul necesarului de energie pentru clădiri cu funcţiunea de creşă al căror consum de energie este aproape egal cu zero se consideră corespunzător clădirilor destinate sistemului de sănătate. III.2. Criteriile funcţionale - urbanistice privind amplasarea clădirilor cu funcţiunea de creşă III.2.1. Amplasare 3.2.1.1. Creşele se vor amplasa în cadrul intravilanului localităţii, având acces la mijloacele de transport în comun, cu asigurarea a două căi de acces prevăzute pentru asigurarea evacuării de urgenţă, în caz de calamităţi (cutremure puternice, incendii, alunecări de teren etc.). Cele două căi de evacuare pot fi amplasate pe aceeaşi latură a terenului sau pe laturi diferite, în funcţie de particularităţile terenului. 3.2.1.2. Amplasarea clădirilor pentru creşe se va face în aşa fel încât valoarea maximă a nivelului de zgomot exterior (la 2,00 m de faţada clădirii) să fie de 50 dB (A). În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor asigura prin proiect măsuri de protecţie acustică la clădire, pe calea de propagare şi/sau la sursă. Valoarea maximă a nivelului de zgomot la limita incintei în care sunt amplasate clădirile pentru creşe este de 75 dB (A). 3.2.1.3. Nu se amplasează creşele pe terenuri care prezintă următoarele pericole: - risc de inundaţii, viituri, avalanşe; – risc de alunecare sau eroziune de orice fel; – risc de surpare a terenului învecinat; – emisii radioactive, degajări de gaze poluante; – izvoare de apă; – vecinătăţi cu pericol de explozie sau avarii periculoase; – vecinătăţi cu surse poluante peste pragurile admise (zgomot, noxe etc.); – vecinătăţi cu pericol de prăbuşire (risc I sau II seismic), ce ar bloca total căile de acces pe o rază de minimum 200 m; vecinătăţile se vor încadra în min. risc seismic III. De asemenea, vor fi respectate prevederile Metodologiei pentru stabilirea distanţelor adecvate faţă de sursele potenţiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase în activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism, aprobată prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, al viceprim-ministrului, ministrul mediului, şi al ministrului afacerilor interne nr. 3.710/1.212/99/2017. III.2.2. Dimensionarea şi forma terenului 3.2.2.1. Suprafaţa terenului necesar amplasării creşelor este dependentă de mărimea şi/sau capacitatea obiectivului şi anexelor necesare, de dispunerea lor în teren şi organizarea spaţială. 3.2.2.2. Caracteristicile terenului necesar unei creşe se vor conforma prevederilor regulamentelor locale de urbanism. 3.2.2.3. Se vor executa studii topografice şi geotehnice, precum şi orice alte studii de specialitate necesare, în funcţie de specificul amplasamentului. În cazul în care localitatea este reprezentată pe harta cu radiaţii mari de radon, se vor efectua şi măsurători pentru stabilirea concentraţiei de radon înainte de emiterea autorizaţiei de construire. 3.2.2.4. Amplasamentul trebuie să permită organizarea incintei în principalele zone funcţionale, astfel: - zona ocupată de construcţie (Ac); – zona ocupată de spaţiul de joacă (nisipar, gazon); – zona ocupată de spaţiul tehnico-gospodăresc; – zonă alei, parcaje; – zonă verde. 3.2.2.5. Prin zonificarea incintei se urmăreşte separarea spaţiilor în care se desfăşoară activităţi educative de cele în care se desfăşoară funcţiuni tehnico-utilitare şi gospodăreşti. Accesurile pentru aprovizionare vor fi separate în mod obligatoriu de circuitele nucleului pentru copii şi de cele administrative. 3.2.2.6. Principalele zone ce se delimitează în cadrul incintei sunt: a) zona publică (acces pentru copiii însoţiţi de aparţinători): - exterior: partea incintei de la accesul în incintă până la accesurile principale în clădire; – interior: filtrul, spaţiul multifuncţional şi circulaţiile care fac legătura dintre aceste spaţii; în această zonă au acces utilizatorii (copiii) împreună cu aparţinătorii şi personalul care îngrijeşte copiii; b) zona nucleului pentru copii, care cuprinde funcţiunile necesare desfăşurării activităţilor copiilor - educaţie, joacă, odihnă, hrană; c) zona de servicii, ce adăposteşte serviciile gospodăreşti şi serviciile tehnico-utilitare, creată prin gruparea accesurilor, circulaţiilor şi platformelor aferente clădirii; d) zona de joacă, ce cuprinde nisiparul, gazonul pentru joacă în aer liber, bazinul cu apă (dimensionat corespunzător vârstei utilizatorilor) sau orice alt spaţiu care îmbunătăţeşte calitatea acestei zone, precum şi alei pentru plimbarea cu căruciorul a sugarilor; e) zona de protecţie, ce cuprinde spaţiile plantate de protecţie a microclimatului şi alte zone restricţionate pentru protecţia unor funcţiuni (puţuri apă, zonă pentru creşterea animalelor etc.). III.2.3. Orientarea clădirilor pe teren 3.2.3.1. Accesul exterior va cuprinde următoarele elemente: a) trasee pietonale continue între intrarea în clădire şi reţeaua de trotuare din afara incintei; b) dacă circulaţiile pietonale din cadrul incintei intersectează accesul auto (aprovizionarea), vor fi prevăzute treceri pentru pietoni, cu limitatoare de viteză pentru maşini înaintea respectivelor treceri; c) vor fi asigurate spaţii destinate parcării pe termen scurt a automobilelor aparţinătorilor, inclusiv un spaţiu rezervat persoanelor cu dizabilităţi; d) vor fi asigurate locuri de parcare destinate personalului creşei, în măsura în care particularităţile amplasamentului permit acest lucru. 3.2.3.2. Amplasarea creşelor se va face de preferinţă cu orientarea optimă S-E (pentru dormitoare, camera de joacă), asigurându-se un timp normat de însorire în toate cele patru anotimpuri ale anului şi un nivel de iluminare naturală conform prevederilor. 3.2.3.3. Durata de însorire pentru orice încăpere din nucleul de copii, într-o zi de referinţă (21 februarie sau 21 octombrie), trebuie să fie de minimum 2 ore. Unghiul de incidenţă vertical al razelor solare directe, în ziua de referinţă, trebuie să fie de minimum 6º. NOTĂ: Unghiul de incidenţă vertical al radiaţiei solare directe reprezintă unghiul razelor solare faţă de un plan orizontal care trece prin rama de la baza suprafeţei vitrate a peretelui de faţadă. Unghiul de incidenţă orizontal al razelor solare, în ziua de referinţă, trebuie să fie de minimum 20º. NOTĂ: Unghiul de incidenţă orizontal al radiaţiei solare directe reprezintă unghiul razelor solare faţă de planul în care se află suprafaţa vitrată a peretelui de faţadă. 3.2.3.4. Propunerea de poziţionare a clădirii, în mod special nucleul pentru copii, va fi susţinută de un studiu de însorire. 3.2.3.5. Se admite orientarea N pentru serviciile administrative, medicale şi tehnico-gospodăreşti. III.2.4. Distanţele dintre clădiri 3.2.4.1. Creşele se vor amplasa faţă de clădirile vecine conform reglementărilor urbanistice în vigoare. Se recomandă amplasarea creşelor astfel încât perceperea mediului înconjurător să se facă în condiţii optime. 3.2.4.2. Trebuie respectate următoarele condiţii: - amplasarea clădirilor să asigure condiţiile de însorire necesare; – clădirile să nu se influenţeze reciproc din punct de vedere acustic; – la amplasarea clădirilor trebuie respectate şi distanţele de siguranţă stabilite de reglementarea tehnică indicativ P118. III.3. Tipuri de creşe 3.3.1. Tipurile de clădiri pentru creşe sunt următoarele: - clădiri individuale dedicate/creşe independente; – creşe grupate în aceeaşi incintă cu o unitate de învăţământ preşcolar cu program prelungit; – creşe amplasate în cadrul altor clădiri, precum clădiri de birouri, locuinţe colective. Nu se admite amplasarea creşelor în clădiri cu funcţiuni industriale, poluante, cu nivel ridicat de zgomot. Pentru clădirile existente se va solicita expertiza tehnică privind evaluarea riscului seismic, conform prevederilor reglementării tehnice indicativ P100-3. Regimul maxim de înălţime pentru primele două tipuri de clădiri este de subsol + parter + 1 etaj. La etaj sunt admise numai funcţiuni de tip administrativ sau tehnico-gospodăreşti, obligatoriu cu acces separat pentru personal. 3.3.2. În cazul creşelor amplasate în cadrul clădirilor cu alte funcţiuni, acestea vor îndeplini următoarele condiţii: - creşa va fi amplasată la nivelul parterului; – se va asigura flux separat de evacuare pentru creşă; – vor fi îndeplinite toate prevederile privind organizarea funcţională specifică creşelor descrise în prezenta reglementare tehnică şi în actele normative în vigoare. III.4. Organizarea spaţial-funcţională a creşelor 3.4.1. Organizarea spaţial-funcţională a creşelor se face în funcţie de categoriile de utilizatori, tipurile de activităţi, aparatura şi echipamentele utilizate, precum şi de criteriile de igienă. 3.4.2. Principalele categorii de utilizatori sunt: - copiii cu vârsta de până la 3 ani (inclusiv); – personalul educaţional; – personalul medical; – personalul tehnico-gospodăresc, administrativ; – aparţinători ai copiilor. 3.4.3. Pentru fiecare categorie de utilizatori trebuie asigurate: - spaţii necesare; – condiţii adecvate de microclimat şi igienă; – protecţia corespunzătoare faţă de diversele riscuri specifice la care sunt expuşi pe timpul staţionării sau desfăşurării de activităţi în incinta şi clădirea creşei; – acces diferenţiat şi controlat. 3.4.4. Categoriile de utilizatori ale căror cerinţe privind funcţionalitatea, calitatea şi siguranţa construcţiilor şi instalaţiilor trebuie soluţionate cu prioritate sunt în ordine: - copiii (nu se pot evacua singuri în caz de incendiu); – personalul educaţional; – personalul medical; – personalul tehnico-gospodăresc, administrativ. III.5. Schema funcţională a creşelor 3.5.1. Principalele spaţii necesare pentru a constitui o clădire cu funcţiunea de creşă sunt următoarele: - spaţii de acces - vestibul; – filtru; – vestiar; – izolator; – cabinet medical; – nucleu grupă copii - vestiar copii, cameră de joacă, dormitor, grup sanitar; – spaţiu de joacă în aer liber; – spaţiu multifuncţional; – spaţiu administrativ; – spaţiu tehnico-gospodăresc. 3.5.2. Schemele funcţionale*) de mai jos exemplifică separarea accesurilor şi circuitelor pentru categoriile de utilizatori. Dispunerea spaţiilor trebuie să respecte în oricare dintre tipurile de creşe fluxurile exemplificate în schemele funcţionale. Nu se acceptă comasarea accesurilor de utilizatori sau intersecţia fluxurilor. *) Schemele funcţionale sunt reproduse în facsimil. SCHEMA FUNCŢIONALĂ 1 (a se vedea imaginea asociată) SCHEMA FUNCŢIONALĂ 2 (a se vedea imaginea asociată) SCHEMA FUNCŢIONALĂ 3 DORMITOR (a se vedea imaginea asociată) SCHEMA FUNCŢIONALĂ 4 SUPRAFAŢA MINIMĂ 25 M^2 (a se vedea imaginea asociată) III.6. Principalele grupe funcţionale ce intră în alcătuirea creşelor 3.6.1. Alcătuirea în detaliu a grupelor şi sectoarelor de activităţi şi modul de asamblare a acestora diferă în funcţie de specificul spaţiului şi obiectivele urmărite din punct de vedere educaţional. 3.6.2. De regulă, creşa cuprinde patru categorii de spaţii: - încăperi proprii fiecărei grupe de copii; – încăperi comune folosite temporar de copii; – încăperi destinate personalului de educaţie şi îngrijire, medical, respectiv administrativ; – încăperi pentru bucătărie/spălătorie; – încăperi cu destinaţie tehnică. 3.6.3. Lista compartimentelor funcţionale pentru creşe cuprinde: 3.6.3.A. - spaţiu acces: - hol - aşteptare (min. 0,5 mp/pers. - arie utilă); – barieră - filtru [min. 2,5 mp/pers. - arie utilă (Au), se va considera pentru un total de 15 persoane]; – izolare + grup sanitar (min. 20 mp - Au); – zonă depozit pentru cărucioare (min. 10 mp - Au). 3.6.3.B. - nucleu grupă copii: - cameră de joacă (suprafaţa utilă se va calcula în funcţie de prevederile prezentului normativ referitoare la volumul minim de aer necesar/copil); – dormitor dimensionat în funcţie de numărul copiilor din grupă - maximum 10 copii (suprafaţa utilă se va calcula în funcţie de prevederile prezentului normativ referitoare la volumul minim de aer necesar/copil, dar min. 4 mp/copil); – spaţiu pentru luat masa - se va prevedea opţional, numai la grupele mari - 3 ani, în cazul în care spaţiul permite (min. 20 mp - Au); – lavoar, duş + vidoar oliţe, schimb scutece, WC (min. 25 mp - Au); – spaţiu multifuncţional care face parte din zona publică şi este destinat activităţilor care nu se pot desfăşura în camera de joacă a grupelor. Acesta va cuprinde suprafeţe de joacă, de gimnastică, poveşti etc. (min. 70 mp - Au); – depozitări de mobilier, jucării. 3.6.3.B1. Spaţiul multifuncţional poate fi folosit şi ca spaţiu stimulare-recuperare în perioadele în care aici nu se desfăşoară alte activităţi; pentru creşele care se construiesc, înălţimea liberă a spaţiului multifuncţional trebuie să fie de minimum 3,00 m, în vederea asigurării volumului de aer de minimum 8 mc/copil, dar nu mai puţin de 2,5 mp/copil prezent în sală. 3.6.3.C. - spaţii administrative: - birou conducere (min. 18 mp - Au); – birou administraţie (min. 16 mp - Au); – cabinet medical (min. 16 mp - Au); – spaţiu de întâlnire cu aparţinătorii (min. 20 mp - Au); – vestiare pentru personalul de educaţie şi îngrijire, medical, administrativ, respectiv tehnico-gospodăresc (min. 20 mp - Au); – grup sanitar personal (min. 10 mp - Au); – opţional: spaţiu stimulare-recuperare (min. 50 mp - Au); 3.6.3.D. - spaţiu tehnico-gospodăresc: - depozitări pentru produse consumabile, lenjerii; – depozitări temporare pentru alimente; – bucătărie, preparări, oficiu de distribuţie; – biberonerie (adiacent oficiului de distribuţie); – spaţii de gestionare a rufelor şi lenjeriei; – spălătorie şi cameră de sterilizare; – spaţii tehnice pentru utilităţi, dimensionate în funcţie de capacitatea creşei. 3.6.3.D1. Spaţiile administrative şi cele tehnico-gospodăreşti pot fi amplasate şi în clădiri vecine, cu alte funcţiuni, iar o parte din serviciile pe care le deservesc pot fi externalizate. 3.6.3.D2. În cazul externalizării preparării hranei şi spălării rufelor, se vor asigura recipiente corespunzătoare pentru transportul hranei şi încăperi anexe pentru depozitarea şi spălarea veselei, pentru încălzirea mâncării şi încăperi pentru colectarea rufelor murdare şi depozitarea rufelor curate; 3.6.3.E. spaţii exterioare: a) spaţiul de joacă în aer liber se organizează: - la nivelul terenului pentru toţi copiii; – pe terasa construcţiilor - parter, conform pct. 3.6.3.E2; b) platformă de colectare selectivă a deşeurilor, amplasată la minimum 10 m distanţă de clădire, descoperită şi îngrădită; c) spaţii plantate; d) alei pietonale şi carosabile. 3.6.3.E1. Suprafaţa de teren neconstruit, destinat activităţilor în aer liber, va fi de minimum 10 mp/copil pentru construcţiile noi. Pentru intervenţiile asupra construcţiilor existente cu funcţiunea de creşă, spaţiul de joacă se va dimensiona corespunzător numărului maxim de copii din grupe (organizate astfel încât să utilizeze suprafaţa alternativ), dar nu mai puţin de 5 mp/copil. 3.6.3.E2. În condiţiile în care spaţiul destinat creşei este de dimensiuni reduse, se poate amenaja spaţiul de joacă pe terasa construcţiilor-parter, pentru copii între 1-3 ani, respectând prevederile speciale privind securitatea la incendiu şi siguranţă în exploatare şi cu respectarea condiţiilor stipulate la pct. 3.9.6 din prezentul normativ. 3.6.3.E3. În cazul în care se amenajează spaţii de joacă pe terasa clădirii cu regim de înălţime parter, acesta se poate realiza doar peste construcţii având funcţiunea de cameră de joacă, sală de mese sau dormitoare copii, spaţiul fiind utilizat exclusiv pentru copiii din grupa de vârstă 1-3 ani. În proiectarea terasei se va adopta o soluţie tehnică care să permită finisajului să nu prezinte diferenţe de nivel pe întreaga suprafaţă şi se vor respecta prevederile reglementării tehnice „Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente“, indicativ GP 120. III.7. Criterii de amplasare a grupelor funcţionale în cadrul creşelor şi organizarea circuitelor 3.7.1. Mărimea fiecărei grupe din cadrul creşei, necesarul de suprafaţă, de echipamente, şi modul de organizare al acestora se stabilesc prin tema de proiectare, pentru fiecare creşă în parte, în concordanţă cu prevederile din prezentul normativ pentru suprafeţe şi volume minime. 3.7.2. Cerinţele şi prevederile specifice creşelor sunt următoarele: a) traseele interioare, pe care circulă utilizatorul (copilul), trebuie să fie cât mai scurte, bine dimensionate pentru a permite atât deplasarea pedestră, cât şi deplasarea cu căruciorul; fluxul trebuie să fie continuu, fără strangulări sau staţionări impuse; coridoarele pe care circulă copiii nu vor fi utilizate pentru transportul şi manipularea materialelor sau produselor nocive şi nu vor traversa zonele destinate altor activităţi; b) spaţiile în care vor staţiona copiii vor fi protejate faţă de curenţi reci, insolaţie, noxe, riscuri de accidentare sau contaminare corespunzător cu vulnerabilitatea acestora faţă de agresiunile externe; c) spaţiile în care se desfăşoară activităţi medicale vor fi concepute astfel încât să ofere condiţii optime de lucru, la nivelul exigenţelor impuse de responsabilitatea actului medical; d) pentru fiecare grupă se vor asigura condiţii de amplasare conform cerinţelor de igienă. III.8. Criterii funcţionale ale grupelor în alcătuirea creşelor 3.8.1. Mărimea grupelor se stabileşte conform prevederilor actelor normative specificate la pct. 3.1.2 din prezentul normativ. În componenţa unei grupe intră următoarele categorii de spaţii: I. spaţii de care beneficiază fiecare grupă: a) camera de joacă; b) spaţii de odihnă - dormitor; c) grup sanitar; d) vestiar de grupă; e) depozitare de mobilier, jucării; II. spaţii comune: a) sală multifuncţională; b) opţional: sală de mese. 3.8.2. Spaţiile aferente grupei sunt următoarele: 3.8.2.A. Spaţiul-dormitor: - finisajele vor fi: - pardoseala - suprafaţă uşor lavabilă, caldă, nerugoasă şi neabrazivă; finisajele alese pentru pardoseală nu trebuie să producă praf sau scame prin erodare; îmbinările sau rosturile de montaj nu trebuie să conducă la agăţare sau împiedicare; nu trebuie să reţină praful; coeficientul de conductibilitate termică şi electrică să aibă o valoare redusă; – pereţi - suprafeţe uşor lavabile, antibacteriene; – tavan - suprafeţe antibacteriene; – spaţiul de odihnă trebuie să fie o încăpere separată cu posibilitate de supraveghere; – capacitatea optimă (numărul de paturi) este echivalentă cu numărul copiilor din grupă - maximum 10 copii; – volumul de aer asigurat pentru fiecare copil va fi de minimum 8 mc, iar înălţimea minimă a încăperii de 2,55 m, iar în cazul în care înălţimea încăperii este mai mare, se vor considera min. 4 mp/copil; – microclimatul din dormitoare va avea o temperatură de 22-24°C şi o viteză a curenţilor de aer de 0,1-0,3 m/s; – raportul dintre suprafaţa ferestrelor şi suprafaţa pardoselii va fi de 1/6-1/8; – mobilierul dormitoarelor trebuie să satisfacă în principal necesitatea de odihnă, de depozitare a lucrurilor personale şi a celor de întreţinere corporală; nu sunt acceptate soluţiile cu paturi suprapuse; – orientare favorabilă: S, S-E; – în situaţii excepţionale, camera de joacă şi spaţiul de odihnă se pot cumula într-o singură încăpere, respectându-se cerinţele cele mai defavorabile dintre cele două. 3.8.2.B. Camera de joacă/Camera de luat masa este o încăpere unde se dezvoltă mai multe activităţi ale copilului (servirea mesei, joacă, desen, poveşti etc.). - finisajele vor fi: - pardoseala - suprafaţă uşor lavabilă, caldă, nerugoasă şi neabrazivă; finisajele alese pentru pardoseală nu trebuie să producă praf sau scame prin erodare; îmbinările sau rosturile de montaj nu trebuie să conducă la agăţare sau împiedicare; nu trebuie să reţină praful; coeficientul de conductibilitate termică şi electrică să aibă o valoare redusă; – pereţi - suprafeţe uşor lavabile, antibacteriene; – tavan - suprafeţe antibacteriene. – suprafaţă de minimum 2,5 mp/copil şi un volum de aer pentru fiecare copil de minimum de 8 mc; – camera trebuie să aibă posibilităţi de adaptare în vederea completării cu mobilier adecvat; – încăperea va avea ieşire directă către exterior; – microclimatul din sala de grupă va avea o temperatură de 22-24°C şi o viteză a curenţilor de aer de 0,1-0,3 m/s; – raportul dintre suprafaţa ferestrelor şi suprafaţa pardoselii va fi de 1/4-1/5; – spaţiul poate conţine echipamente care să stimuleze explorarea, dezvoltarea motorie a copiilor şi care să acomodeze spaţiul de joacă, masă etc.; – corelarea proiectării mobilierului cu măsurile copilului trebuie să răspundă la câteva caracteristici proprii dezvoltării corporale a copiilor de la câteva luni la 3 ani, acestea fiind: – modificarea continuă a dimensiunilor (între 1 an şi 3 ani, talia copilului creşte cu aprox. 30 cm); – posibilitatea uşoară de deformare a coloanei dacă nu se asigură cerinţele anatomofuncţionale necesare dezvoltării normale a sistemului osos şi muscular; – suprasolicitarea copilului în adaptarea la mediu; – mobilierul necesar într-o încăpere multifuncţională este: – masa creşă 0,60 (1,20) x 0,53 m, cu h = 0,42 (0,44) m; – scaun creşă = 0,24 (0,26) x 0,17 (0,19) m, h = 0,18 (0,21) m; – ţarc colectiv cu elemente de închidere verticale (3-4 copii) = 1,20 (1,80) x 1,20 m, cu h = 0,85 (0,00) m; – dulap etajeră jucării = 0,38 x 1,00 (1,15) m, cu h = 0,90 (1,20) m; – tablă de desenat cu banchetă 0,22 (0,38) x 1,00 (1,25), cu h = 1,15 (1,20) m; – cuburi multifuncţionale = 0,38 x 0,28 (0,46) m cu h = 0,21 (0,55) m sau 0,45 x 0,45 m cu h = 0,28 m; – depozit de jucării; – orientare recomandată: S, E, V; – mobilierul nu va prezenta colţuri, va fi realizat din materiale care nu întreţin arderea, nu emit noxe şi va fixat pe perete în cazul în care îndeplineşte funcţiunea de depozitare; – mobilierul va fi proiectat astfel încât copiii să nu poată să se caţăre pe acesta. 3.8.2.C. Dotările sanitare aferente trebuie să cuprindă dotare sanitară minimă: - 1 corp WC + 1 lavoar la 2-3 copii (pentru 9 luni-2 ani); – o cădiţă la 10 copii; – aceste obiecte sanitare vor avea dimensiunile şi vor fi poziţionate potrivit taliei copilului de creşă; – spaţiul rezervat WC-urilor pentru copii (fără uşi) are dimensiunea minimă de 0,90 x 1,20 m; – masă de înfăşat cu masă şi lavoar pentru curăţare (cadă foarte mică); – bazinul pentru dezinfectarea oliţelor este amplasat în încăperea vidoarului, lângă o cabină cu corp de WC prevăzut cu un robinet dublu. 3.8.3. Spaţiile comune sunt filtrul şi coridoarele cu următoarele compartimente: 3.8.3.A. Spaţiul destinat filtrului are rolul de a asigura examinarea medicală, epidemiologică şi prelevarea temperaturii copiilor: - mobilierul este alcătuit dintr-o măsuţă de examinare; – are legătură directă cu: – vestiarul; – camera de izolare (cu grup sanitar propriu pentru copil); – cabinetul medical; – dimensionarea se face conform pct. 3.6.3.A; – spaţiul de triere a copiilor poate fi creat în zona filtru, în apropierea camerei de izolare. 3.8.3.B. Vestiarul copiilor are următoarele caracteristici: - este amplasat în apropierea spaţiilor de odihnă; – mobilierul este format din dulapuri-vestiar ce vor avea dimensiuni corelate cu cele ale copiilor şi vor fi colorate pastelat şi din banchete de max. 25 cm lăţime, ce se vor amplasa în faţa vestiarelor; – înălţimea de montare a unui cuier va fi de maximum 1,00 m, iar poliţa pentru căciuliţă şi ghiozdan la max. 1,05 m; – dulapurile şi cuierele vor fi securizate antiseismic. 3.8.3.C. Spaţiul destinat asistenţei medicale este format din următoarele camere: - cabinet medical - amplasat lângă filtru şi spaţiul destinat izolării; – camera izolare cu grup sanitar propriu destinat copilului. 3.8.3.D. Spaţiul destinat deservirii utilizatorilor este format din: - oficiul alimentar + anexe; – biberonerie. 3.8.3.E. Circulaţia se desfăşoară în felul următor: - accesul trebuie să fie distinct pentru copii şi pentru personalul educativ, medical şi auxiliar; – scările şi rampele vor fi realizate conform prevederilor reglementării tehnice „Normativ privind criteriile de performanţă specifice rampelor şi scărilor pentru circulaţia pietonală în construcţii“, indicativ NP-063-02, aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.994/2002; – transportul hranei nu trebuie să se intersecteze cu transportul rufelor murdare; – se vor prevedea, după caz, diverse tehnici igienice de transport al deşeurilor (containere închise, din metal sau plastic, ore fixe de transport). 3.8.3.F. Spaţiile administrative vor fi calculate în funcţie de capacitatea creşei (numărul de copii), fiind alcătuite din: a) compartiment conducere medicală şi educaţională, compus din birouri şi secretariat (se amplasează în apropierea intrării principale); b) birouri pentru administraţie; c) spaţiu odihnă, vestiare, grup sanitar. 3.8.3.G. Spaţiile administrative pot fi amplasate şi la etaj conform pct. 3.3.1. 3.8.4. Spaţiile tehnico-gospodăreşti sunt alcătuite din bucătărie, spălătorie şi spaţii destinate activităţilor gospodăreşti. În cazul în care spaţiul creşei nu permite amenajarea bucătăriei şi/sau spălătoriei, se aplică prevederile de la pct. 3.6.3.D1 din prezentul normativ. 3.8.4.A. Spaţiul destinat activităţilor gospodăreşti este alcătuit din: - camera de spălare-sterilizare oliţe şi alte obiecte; – boxa de colectare rufe murdare; – boxa de lenjerie curată; – camera personalului auxiliar cu atribuţii în întreţinerea spaţiului interior; – camera personalului auxiliar cu atribuţii în întreţinerea spaţiului exterior. 3.8.4.B. Bucătăria este spaţiul în care se prepară alimentele centralizat pentru copiii din grupele unei creşe şi se dimensionează în consecinţă. În alcătuirea acesteia se va include un spaţiu pentru copii sugari (0-1 an) care se va numi biberonerie şi care va avea intrare separată de restul bucătăriei; spaţiul biberoneriei se dimensionează ţinând seama de echipare; alcătuirea acesteia urmăreşte următorul flux tehnologic: - primirea, spălarea şi sterilizarea biberoanelor; – prepararea alimentelor; – anexe pentru depozitare. Alcătuirea bucătăriei va cuprinde următoarele sectoare: - recepţie şi depozitare alimente şi produse neprelucrate; – spaţiul pentru prelucrări primare; – spaţiul pentru preparări finale; – oficiu de distribuţie; – anexe pentru personal (vestiare, WC, duşuri etc.). Bucătăria va avea 3 accesuri: - intrare alimente nepreparate; – intrare personal bucătărie; – intrare personal care preia hrana şi circuit de evacuare a deşeurilor alimentare. 3.8.4.C. Spălătoria: fluxul tehnologic al spălătoriei trebuie să fie continuu şi va cuprinde: a) primire şi triere rufe murdare; b) dezinfecţia rufelor, care se poate face într-o încăpere separată sau direct în utilajul mecanizat de spălare; c) spălarea mecanizată; d) uscarea şi călcarea rufelor se fac într-un spaţiu distinct de cel pentru spălare; e) reparaţii, depozitare rufe şi eliberare rufe curate; f) anexe personal propriu spălătoriei (vestiar, grup sanitar şi duş, spaţiu de odihnă). 3.8.5. Condiţiile de rezolvare a uşilor cuprind: - pe traseele de circulaţie a copiilor, uşile vor fi vizibile, vor avea sisteme de acţionare simple, fără risc de blocare, nu vor avea praguri; – prin modul de amplasare sau sensul de deschidere, uşile nu vor limita sau împiedica circulaţia, nu se vor ciocni între ele la deschiderea consecutivă; – se recomandă utilizarea foilor de uşă cu geam stratificat, securizat, pe traseele de circulaţie; – uşile amplasate pe căile de evacuare şi adiacent acestora sau cele care închid spaţii cu pericol de incendiu sau explozie vor respecta prevederile din Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor - Indicativ P118-1/1999, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 27/1999, publicat în Buletinul Construcţiilor; – uşile ce despart spaţiile în care se găsesc copii de spaţiile tehnico-gospodăreşti vor avea prevăzute sisteme de etanşare, acces securizat şi vor purta marcaje de interzicere a accesului; – înălţimea golurilor uşilor curente nu va fi mai mică de 2,10 m; – lăţimea liberă a uşilor va fi de: • min. 0,80 m - la grupurile sanitare;* • min. 1,00 m - la dormitor, camera de joacă, cameră izolare, cabinet medical, administraţie etc.* * La căile de evacuare, dimensiunile uşilor se vor stabili conform Normativului P118. 3.8.6. Condiţiile de rezolvare a pereţilor coridoarelor cuprind: - pereţii laterali ai căilor de circulaţie vor fi plani, netezi (fără asperităţi şi profile ornamentale); nu vor prezenta muchii tăioase sau alte surse de rănire; – se vor evita soluţiile constructive care induc deplanări (grinzi secundare, stâlpi şi sâmburi de beton armat ieşiţi din planul pereţilor); – suprafeţele vitrate (uşi, ferestre, pereţi) vor fi rezolvate plin până la înălţimea de 1,00 m (din materiale rezistente la lovire). III.9. Prevederi privind securitatea la incendiu a spaţiilor cu funcţiunea de creşă 3.9.1. Spaţiile cu funcţiunea de creşă se proiectează şi se realizează în conformitate cu prezentul normativ. În condiţiile în care prezentele norme nu reglementează criterii de performanţă pentru anumite elemente de construcţii sau spaţii din interiorul creşelor, la proiectare şi execuţie trebuie respectate prevederile specifice clădirilor de sănătate şi cele generale din reglementarea tehnică indicativ P118. 3.9.2. Amplasarea centralelor termice trebuie făcută având în vedere următoarele considerente: a) centralele termice murale nu se amplasează pe circulaţii şi pe căile de evacuare a utilizatorilor, în condiţiile stabilite pentru acest tip de centrale de Ghidul de proiectare, execuţie şi exploatarea centralelor termice mici, indicativ GP 051; b) pentru centralele termice cu capacitatea mai mică de 0,3 MW trebuie respectate prevederile Ghidului de proiectare, execuţie şi exploatarea centralelor termice mici, indicativ GP 051-2000, şi cele ale Normativului P118; c) pentru centralele termice cu capacitatea mai mare de 0,3 MW trebuie respectate prevederile reglementării tehnice „Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală, revizuire şi comasare normativele I 13-2002 şi I 13/1-2002“, indicativ I 13-2015, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 845/2015, şi cele ale reglementării tehnice indicativ P118. 3.9.3. Trebuie prevăzut sistem de control al fumului pentru următoarele spaţii din interiorul creşelor: a) spaţii în care densitatea de sarcină termică depăşeşte 420 MJ/mp; b) depozite cu suprafaţa mai mare de 36 mp; c) căi de evacuare fără iluminare şi ventilaţie naturală. 3.9.4. Capacitatea de evacuare a unui flux este de 50 de persoane. Lăţimea căilor de evacuare determinată prin calcul, conform reglementării tehnice indicativ P118, se majorează cu 50% şi trebuie să fie de minimum 1,2 m. 3.9.5. Clădirile cu funcţiunea de creşă trebuie să îndeplinească cerinţele de încadrare în gradul I sau II de rezistenţă la foc. Lungimea maximă a căilor de evacuare este de 20 m în două direcţii şi 10 m într-o direcţie. 3.9.6. Spaţiul de joacă poate fi amenajat pe terasa construcţiilor-parter, pentru copii între 1-3 ani, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii: a) clădirea prezintă un regim de înălţime – parter şi înălţimea maximă la care poate să se situeze cota de călcare a terasei nu depăşeşte 4,00 m (măsurată de la cota terenului amenajat); b) suprafaţa terasei este de minimum 200 m^2 şi maximum 800 m^2; c) suprafaţa terasei este acoperită de gazon şi arbori mici sau arbuşti în proporţie de 70% din suprafaţă; d) perimetral sunt montaţi pereţi din plexiglas sau sticlă stratificată securizată de 2,00 m înălţime; e) la fiecare 10 m sunt amplasate scări de evacuare exterioară adosate la clădire, deschise şi acoperite, conformate în concordanţă cu prevederile reglementărilor tehnice privind securitatea la incendiu referitoare la respectarea fluxurilor de evacuare pentru funcţiunea de creşă - maximum 50 de persoane/flux. În loc de scări de evacuare se vor monta tobogane de evacuare din material incombustibil şi inoxidabil care vor fi folosite doar pentru evacuare şi care vor fi menţinute în stare perfectă de funcţionare prin întreţinere şi controale periodice. Toboganele pentru evacuare sunt amplasate pe cel puţin două laturi ale terasei în aşa fel încât, în nicio direcţie, să nu se depăşească distanţa de fugă de 20 m în două direcţii diferite. Pardoseala de sub tobogane va fi de tip flexibil pentru a evita accidentările la coborâre; f) la amplasarea toboganelor trebuie respectate cerinţele de amplasare a scărilor exterioare deschise din reglementarea tehnică indicativ P 118; g) sunt folosite doar materiale incombustibile sau care nu întreţin flacăra la mobilierul folosit pentru amenajarea locurilor de joacă, a zonelor acoperite pentru asigurarea umbrei, locurilor de şezut; h) accesul pe terasă se va face prin case de scară din interiorul clădirii; i) se prevede un stingător cu performanţa minimă de stingere 21A la fiecare 200 mp de terasă, amplasat în locuri protejate de razele directe ale soarelui sau de îngheţ. 3.9.7. Se va asigura accesul autospecialelor de stingere a incendiilor pe cel puţin două laturi ale clădirii care adăposteşte creşa şi, obligatoriu, pe latura sau laturile cu tobogane de evacuare de la spaţiul de joacă amenajat pe terasa construcţiilor-parter. 3.9.8. În construcţia cu funcţiunea de creşă trebuie utilizate numai materiale de construcţii şi piese de mobilier încadrate în criteriile de emisii de fum s0, respectiv d1 pentru picături. 3.9.9. Trecerile instalaţiilor prin pereţi rezistenţi la foc se protejează cu elemente RF, conform prevederilor reglementării tehnice indicativ P118. III.10. Protecţia împotriva zgomotului a spaţiilor cu funcţiunea de creşă 3.10.1. La proiectarea spaţiilor cu funcţiunea de creşă vor fi luate toate măsurile necesare pentru asigurarea protecţiei acustice a spaţiilor interioare, în conformitate cu prevederile reglementării tehnice indicativ C125. 3.10.2. Vor fi avute în vedere respectarea limitelor admisibile ale nivelurilor de zgomot în spaţiile interioare, respectarea parametrilor minimi de izolare acustică a elementelor de construcţii şi limitarea valorilor duratei de reverberaţie. III.11. Echiparea cu instalaţii a spaţiilor cu funcţiunea de creşă 3.11.1. Prevederile prezentului normativ se completează cu prevederile normative privind instalaţiile aferente clădirilor în care pot fi organizate şi instalaţiile de detecţie, semnalizare şi stingere a incendiilor. 3.11.2. Proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale se vor face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. III.12.1. Instalaţii interioare de alimentare cu apă şi canalizare 3.12.1.1. Instalaţiile trebuie să menţină potabilitatea apei în limitele parametrilor prevăzuţi în legislaţia de specialitate în vigoare. Se va asigura alimentarea cu apă potabilă la toate punctele de consum. 3.12.1.2. Modul de soluţionare generală a instalaţiilor va avea în vedere amplasarea grupată a consumatorilor şi modularea poziţionării coloanelor pentru a restrânge zonele traversate de conducte şi a oferi o flexibilitate pentru reamenajări ulterioare ale spaţiilor. 3.12.1.3. Toate trecerile conductelor prin pereţi şi planşee se vor etanşa pentru a nu permite trecerea insectelor şi rozătoarelor. Se vor prevedea piese de trecere etanşă RF, conform prevederilor reglementării tehnice indicativ P 118. 3.12.1.4. Toate străpungerile/trecerile conductelor prin pereţii şi planşeele exterioare (care fac parte din anvelopa termică a clădirii) se vor etanşa pentru a se asigura un nivel de permeabilitate la aer a anvelopei clădirii cât mai redus. Apa rece 3.12.1.5. Necesarul de apă potabilă se va stabili în funcţie de toate utilizările necesare, considerând necesarul specific de apă [l/unitate consum şi zi], indicat de legislaţia tehnică în vigoare, şi de numărul şi tipul unităţilor de consum. 3.12.1.6. Instalaţiile de apă rece trebuie să asigure alimentarea tuturor punctelor de consum cu apă potabilă: obiecte sanitare curente, obiecte şi dotări speciale, utilaje, hidranţi, robinete portfurtun, recipiente etc. 3.12.1.7. Pentru asigurarea continuă a necesarului de apă, creşele vor fi dotate cu rezervoare de acumulare. Se recomandă să se asigure o rezervă de consum pentru o zi, în zonele în care există pericolul întreruperii alimentării cu apă (în mod special, în zonele rurale). Rezervoarele vor fi amplasate în circuitul general al apei, astfel încât aceasta să fie în permanenţă proaspătă. Instalaţiile vor fi astfel alcătuite încât să nu permită stagnarea apei şi impurificarea ei cu microorganisme. 3.12.1.8. La localizarea reţelelor de apă rece se vor lua în considerare reţelele existente, precum şi dezvoltarea de perspectivă. 3.12.1.9. Pozarea reţelelor de apă rece se va face subteran, cu respectarea următoarelor reglementări tehnice: - „Normativ privind fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile la umezire (proiectare, execuţie, exploatare)“, indicativ NP125:2010, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2.688/2010; – „Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor sanitare aferente clădirilor. (Revizuire şi comasare normativele I9-1994 şi I9/1-1996)“, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 818/2015; – „Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor. Indicativ NP 133-2013“, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 2.901/2013; – Standardul „Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare“, indicativ SR 8591. 3.12.1.10. Coloanele de alimentare şi conductele de legătură între acestea şi obiectele sanitare vor respecta legislaţia în vigoare privind comercializarea produselor pentru construcţii în contact cu apa potabilă. 3.12.1.11. Conductele de apă rece se vor izola, dacă poziţionarea lor se face în vecinătatea unor surse sau spaţii calde. Nu se admit îmbinări ale acestora în pardoseală. Apă caldă, distribuţie şi recirculare 3.12.1.12. Apa caldă de consum se furnizează în creşă la toate obiectele sanitare şi utilaje care funcţionează cu apă caldă, pentru cerinţe igienice, tehnologice şi medicale sau pentru asigurarea unui grad sporit de confort şi igienă. 3.12.1.13. Temperatura de preparare a apei calde de consum va fi de maximum 60ºC. Temperatura de furnizare a apei calde de consum, la punctele de consum pentru copii, se va situa în intervalul 43-46ºC; se recomandă utilizarea de vane de amestec termostatice. Din condiţii de evitare a Legionella se va automatiza instalaţia de preparare a apei calde de consum în aşa fel încât o oră pe zi temperatura apei în rezervoarele de acumulare să fie între 60-65ºC. 3.12.1.14. Se va prevedea recircularea apei calde, atât pe trasee orizontale de distribuţie, cât şi pe coloane. 3.12.1.15. Conductele de alimentare cu apă caldă menajeră şi cele de recirculare se vor monta pe trasee paralele şi, de obicei, împreună cu cele de apă rece, în ghene de instalaţii. 3.12.1.16. Pentru conductele de apă caldă de consum sunt valabile toate prevederile referitoare la conductele de apă rece (mod de alcătuire, materiale de execuţie, izolaţie). Instalaţii de detectare, alarmare, semnalizare şi stingere a incendiilor 3.12.1.17. Clădirile sau spaţiile cu funcţiunea de creşă se echipează cu instalaţii de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu cu acoperire totală, proiectate şi executate potrivit prevederilor reglementării tehnice „Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a III-a - Instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare“, indicativ P 118/3-2015, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 364/2015, cu modificările ulterioare. 3.12.1.18. Instalaţiile de stingere a incendiilor se prevăd având în vedere cerinţele reglementării tehnice „Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a II-a - Instalaţii de stingere“, indicativ P 118/2-2013, aprobată prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 2.463/2013, cu modificările şi completările ulterioare, stabilite pentru clădirile cu funcţiunea de supraveghere, îngrijire ori cazare/adăpostire a copiilor preşcolari. Canalizare menajeră şi pluvială 3.12.1.19. Instalaţia interioară de canalizare menajeră preia apele uzate provenite de la toate punctele de consum de apă rece şi caldă din creşă, precum şi pe cele deversate accidental pe pardoseală. 3.12.1.20. Sistemul de canalizare exterioară din amplasamentul creşei se va alege corespunzător sistemului de canalizare publică, iar amplasarea şi coordonarea se vor face conform standardului indicativ SR 8591 faţă de alte reţele. 3.12.1.21. Apele uzate evacuate la canalizare vor respecta prevederile reglementării tehnice „Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare“, indicativ NTPA-002/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările şi completările ulterioare. 3.12.1.22. Sistemul de canalizare exterioară ales poate fi: - unitar - o singură reţea, atât pentru transportul apelor uzate menajere, cât şi al celor pluviale; – separativ - două reţele independente, pentru apele uzate menajere şi pentru ape pluviale; – sistem mixt - cu porţiuni în sistem unitar şi porţiuni în sistem separativ, având evacuări spre emisar, separate sau comune. 3.12.1.23. Este obligatoriu ca evacuarea apelor uzate de la spălătorie şi bucătărie să se facă prin reţele interioare separate de restul reţelei de canalizare menajeră, până la staţiile de tratare a acestor ape (separatoare de spumă, nisip, nămoluri şi grăsimi), premergătoare deversării în canalele colectoare din incintă. 3.12.1.24. Colectoarele principale se montează în subsolul tehnic, cu pante corespunzătoare diametrelor, îngropate în canale sub pardoseală, amplasate pe trasee în afara spaţiilor în care se desfăşoară activităţi specifice. La montarea în canale se vor prevedea capace pentru vizitare în dreptul zonelor de schimbare a direcţiilor şi a celor de racord cu coloanele principale. 3.12.1.25. Coloanele se vor monta mascate, în ghene, dar obligatoriu cu posibilităţi de acces la piesele de curăţare. 3.12.1.26. Conductele de legătură de la obiectele sanitare sau utilaje la coloane se vor monta îngropat în zidărie sau planşeu; cele montate pe plafonul încăperilor se vor masca prin plafoane suspendate. 3.12.1.27. Colectoarele principale şi coloanele vor fi executate din tuburi şi piese de legătură din materiale care respectă legislaţia în vigoare privind comercializarea produselor pentru construcţii în contact cu apa potabilă. 3.12.1.28. Aerisirea coloanelor se face prin prelungirea, peste nivelul terasei sau acoperişului, a coloanelor de scurgere, cu max. 0,50 m şi prevăzute cu căciuli de ventilaţie sau prin supape de ventilaţie/aeratoare care pot fi amplasate în spaţiul interior al clădirii. 3.12.1.29. Alegerea tipului de receptor de terasă se face în funcţie de felul terasei (circulabilă sau necirculabilă) şi de alcătuirea ei (structura şi dimensiunile straturilor componente, tipul de hidroizolaţie). 3.12.1.30. Poziţionarea coloanelor se face în aşa fel încât să nu traverseze spaţii cu funcţiuni care necesită condiţii severe de igienă şi aşezare. Dotarea pentru spălătorii şi bucătarii 3.12.1.31. În cazul unei spălătorii mecanice proprii, echiparea cu instalaţii specifice se face ţinând seama de fluxul tehnologic general: predări rufe murdare, înmuiere, spălare, centrifugare (stoarcere) uscare, călcare, predare rufe curate, reparaţii. 3.12.1.32. Dotările şi utilajele principale din spălătorie sunt: - maşini de spălat, racordate la apă rece, caldă şi canalizare; – uscătoare pentru rufe; – grupuri de piese pentru călcat. 3.12.1.33. Numărul utilajelor de acelaşi fel va fi determinant, ţinânduse seama de productivitatea utilajului, numărul de schimburi în care se lucrează, cantitatea de rufe murdare ce urmează a fi spălata. Alegerea tipurilor de utilaje se va face având în vedere şi energia disponibilă. 3.12.1.34. Prepararea hranei pentru copii se va face într-un bloc alimentar propriu, echipat cu instalaţii, obiecte sanitare şi utilaje adecvate cerinţelor fluxului tehnologic, amplasate corespunzător modului de organizare a spaţiilor. 3.12.1.35. Zona de depozitare va fi prevăzută cu camere frigorifice distincte pentru legume şi fructe proaspete, carne crudă sau semipreparate. 3.12.1.36. Zona „preparărilor“, unde se face prelucrarea primară a materialelor - curăţare, spălare, tocare etc., va fi echipată cu spălătoare, mese, roboţi prelucrare, frigidere etc. 3.12.1.37. Zona de servicii auxiliare - spălare vase de bucătărie va fi echipată cu spălător de vase şi rastele pentru uscare şi prevăzută cu alimentare cu apă rece-caldă. 3.12.1.38. Bucătăria caldă va fi echipată cu: - maşini de gătit, cuptoare etc., alimentate cu gaz sau electric; – roboţi universali de bucătărie (alimentaţi cu energie electrică); – mese pentru prelucrări de alimente de diferite tipuri şi mărimi cu blat de inox; – spălătoare racordate la instalaţia de apă caldă, rece şi canalizare. 3.12.1.39. La alegerea tipului de utilaje se vor avea în vedere: - agenţii disponibili (energie electrică, gaze naturale); – diversificarea hranei preparate. III.12.2. Instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare exterioară Alimentare cu apă şi instalaţii de gospodărire a apei 3.12.2.1. Alimentarea cu apă se face de regulă de la reţeaua publică din zonă. Calitatea apei va trebui să corespundă prevederilor Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Standardului „Apă potabilă“, indicativ STAS 1342. 3.12.2.2. Se interzice folosirea apei nepotabile în creşe. 3.12.2.3. Se recomandă, din motive de siguranţă în consum, ca racordarea la reţeaua publică să se facă prin două conducte de racord (branşamente). 3.12.2.4. Pe aceste branşamente, în căminele de apometru, se vor monta ventile de reţinere pentru a permite circulaţia apei numai într-un singur sens (de la reţeaua publică către creşă). 3.12.2.5. Pentru a se asigura în permanenţă debitele şi presiunile necesare funcţionării optime a instalaţiilor de alimentare cu apă se vor prevedea staţii de ridicare a presiunii (de pompare), în funcţie de condiţiile de furnizare a apei, stabilite prin avizul societăţii de distribuţie a apei. 3.12.2.6. Pentru reţelele exterioare de alimentare cu apă se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice indicativ I 9, respectiv indicativ NP 133. 3.12.2.7. În terenurile macroporice sau cu ape agresive se vor prevedea măsurile de execuţie şi protecţie indicate de normativele în vigoare. 3.12.2.8. Alimentarea cu apă caldă de consum se face centralizat de la centrala termică sau punctul termic propriu; se recomandă utilizarea de sisteme cu surse regenerabile de energie. 3.12.2.9. Pentru menţinerea unei temperaturi constante a apei calde de consum, precum şi pentru evitarea risipei de apă, în punctul termic se vor prevedea pompe pentru recircularea apei calde de consum. 3.12.2.10. Conducta de alimentare cu apă caldă de consum şi conducta de recirculare se vor executa din materiale care respectă legislaţia în vigoare privind comercializarea produselor pentru construcţii în contact cu apa potabilă. Nu se admit îmbinări ale acestora în pardoseală. 3.12.2.11. În cazul în care punctul termic se află amplasat la o distanţă mai mare de creşă, conductele se vor termoizola pentru a se reduce pierderile termice. Canalizare exterioară 3.12.2.12. Apele uzate evacuate din creşă sunt: - menajere obişnuite (de la grupurile sanitare); – menajere cu nisip, pământ şi grăsimi, spumă (de la bucătărie şi spălătorie); – pluviale. 3.12.2.13. Acestea, colectate prin reţele interioare separate, se evacuează în reţeaua de canalizare a incintei, după tratarea prealabilă a celor care nu corespund prevederilor reglementării tehnice indicativ NTPA-002. 3.12.2.14. În cazul absenţei în zonă a unor sisteme publice de canalizare se acceptă utilizarea instalaţiilor proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, astfel încât să nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului. Se vor aplica prevederile reglementărilor tehnice indicativ NP 133, NTPA-001 şi ale normelor conexe. Se acceptă utilizarea bazinelor etanşe vidanjabile în cazurile în care nu este posibilă racordarea la canalizare. 3.12.2.15. Sistemele de preepurare ale diverselor categorii de ape uzate, prealabil deversării lor în canalizarea generală a incintei, trebuie aplicate apelor uzate cu nisip, pământ şi grăsimi care vor fi trecute mai întâi prin separatoare. De asemenea, vor fi necesare separatoare de hidrocarburi pentru zonele cu parcare exterioară amenajată, conform normelor tehnice în vigoare. III.13. Instalaţii termice şi ventilaţii 3.13.1. Proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor de încălzire se realizează cu respectarea condiţiilor prevăzute în reglementarea tehnică „Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală“ indicativ I-13. 3.13.2. Proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţilor de ventilare şi climatizare se realizează cu respectarea condiţiilor prevăzute în reglementarea tehnică „Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare“, indicativ I5-2000, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1.659/2011. Instalaţii termice - condiţii specifice 3.13.3. Instalaţiile de încălzire au sarcina asigurării, în încăperile creşei, a nivelului de temperatură recomandată pentru destinaţiile funcţionale ale respectivelor spaţii. Astfel, în perioada rece, se vor asigura următoarele temperaturi interioare: • dormitoare copii: 22-24ºC; • camera joacă: 22ºC; • spaţii de circulaţie copii: 22ºC; • primire - filtru: 21ºC; • vestiar: 24ºC; • cabinet medical: 24ºC; • grup sanitar (WC şi spălător): 24ºC; • spaţiu multifuncţional + gimnastică: 21ºC; • depozit de materiale didactice - jucării: 20ºC; • director - primire părinţi: 20ºC; • spaţii preparare hrană (oficii): 20ºC; • anexe: 18ºC. 3.13.4. Pentru perioada caldă se vor lua măsuri de limitare a temperaturii interioare la maximum 26ºC în toate spaţiile care necesită astfel de condiţii. 3.13.5. Nu se acceptă utilizarea unor sisteme descentralizate de climatizare a clădirilor. 3.13.6. În cazul în care se utilizează sisteme cu detentă directă se va realiza verificarea concentraţiei de refrigerant care se acumulează în încăpere în caz de avarie, iar în cazul în care limita maximă poate fi depăşită, se va prevedea un sistem de alarmare care va include senzori de refrigerant. 3.13.7. În funcţie de modul de preparare a agentului termic, se pot utiliza următoarele surse de încălzire la nivelul încăperilor: - pardoseli/pereţi/plafoane radiante; – ventiloconvectoare; – grinzi de răcire; – corpuri statice. Corpurile de încălzire (corpuri statice, ventiloconvectoarele) necesită protecţie, mascare pentru eliminarea pericolului de accidentare a copiilor (mascarea armăturilor, eliminarea muchiilor ascuţite). 3.13.8. Se va acorda atenţie deosebită asigurării confortului termic, în special pentru spaţiile educaţionale. Se recomandă utilizarea încălzirii în pardoseală, respectiv răcirea radiantă, prin pereţi/plafon. 3.13.9. În cazul plafoanelor radiante utilizate pentru răcire se va avea în vedere asigurarea unor temperaturi adecvate ale agentului termic astfel încât să nu se producă efectul de condensare pe suprafaţă. 3.13.10. În cazul utilizării ventiloconvectoarelor se va avea în vedere, la selecţia acestora, atât nivelul maxim de zgomot permis în încăpere (max. 35 dB), cât şi viteza maximă a curenţilor de aer în perioada de iarnă/vară (maximum 0,2 m/s - vezi condiţii specifice pentru ventilare). 3.13.11. Utilizarea radiatoarelor nu este recomandată în alte spaţii decât cele tehnice/administrative; în cazul în care se decide necesitatea acestora, în proiectare se va avea obligatoriu în vedere funcţionarea la temperatură redusă a agentului termic furnizat de sursă. 3.13.12. Sistemele de încălzire (corpuri statice, încălzire radiantă de temperatură redusă, sisteme cu convecţie forţată) vor acoperi necesarul de încălzire integral sau vor fi dimensionate pentru funcţionare complementar cu sistemele centralizate de ventilare şi, după caz, climatizare. 3.13.13. Toate sistemele de încălzire/climatizare vor fi astfel concepute încât să se asigure posibilitatea reglării individuale în fiecare încăpere. Toate comenzile locale vor fi integrate într-un sistem centralizat de monitorizare şi reglare automată. Acest sistem va avea posibilitatea minimă de a regla temperatura interioară, în funcţie de cerinţa utilizatorului, de condiţiile exterioare şi prin programarea orară. 3.13.14. Sursele de încălzire de tipul pompă de căldură geotermală pot fi utilizate cu demonstrarea în prealabil a menţinerii echilibrului termic la nivelul forajelor, în limite rezonabile, pe perioada unui an. 3.13.15. Utilizarea pompelor de căldură aer-apă ca surse pentru sisteme de încălzire cu corpuri statice nu este recomandată. 3.13.16. Dacă prin studiul de conformare specific clădirilor cu consum de energie aproape de zero este permisă utilizarea centralelor termice pe gaz, acestea vor fi cu funcţionare în regim de condensare pe toată perioada de funcţionare (limitarea temperaturii de tur a agentului termic la valoarea de 50ºC). 3.13.17. În cazul utilizării sistemelor de răcire se va urmări implementarea recuperării energiei termice evacuate în exterior pe perioada de vară, ca aport pentru prerăcirea debitului de aer proaspăt. 3.13.18. Echipamentele utilizate la producerea agentului termic vor fi amplasate într-o încăpere proprie, independentă de oricare alte funcţiuni, care să nu se învecineze cu nucleul copiilor. Spaţiul respectiv trebuie să fie separat de încăperile alăturate prin pereţi sau planşee cu rezistenţă mecanică corespunzătoare, uşi necombustibile, izolate fonic, în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. 3.13.19. În spaţiile în care este permis accesul copiilor, toate conductele de distribuţie pentru agent termic vor fi izolate termic şi protejate mecanic, în vederea protecţiei copiilor; se recomandă montajul îngropat sau aparent, dar mascat. 3.13.20. Indiferent de sursa de încălzire, temperatura maximă admisibilă a agentului termic este de 70ºC. Instalaţii de ventilare 3.13.21. Este obligatorie asigurarea unei ventilări mecanice controlate pentru creşe. 3.13.22. Pentru toate clădirile în care se asigură ventilare mecanică, sunt obligatorii sisteme de recuperare a căldurii din aerul evacuat. 3.13.23. Categoria de calitate a aerului interior necesar a fi asigurată la creşe este IDA 1 - calitate ridicată a aerului interior (conform prevederilor reglementării tehnice indicativ I 5). Va fi respectată raţia minimă de ventilare pentru creşe şi grădiniţe de 3,5 l/s/mp sau 7l/s/pers. (12,6 mc/h/mp sau 25 mc/h/pers.), conform prevederilor standardului indicativ SR EN 16798. 3.13.24. În cazul utilizării instalaţiilor de ventilare mecanică, se vor utiliza trepte de filtrare în conformitate cu calitatea aerului exterior; nivelul minim de filtrare înainte de refulare spre spaţiile deservite va fi minimum F8 (recomandat F9). 3.13.25. În funcţie de temperatura aerului interior, valorile vitezei curenţilor de aer în planul de lucru nu vor depăşi următoarele limite:
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Temperatura locală a │Valoarea │
│aerului Ta (ºC) │recomandată (m/ │
│ │s) │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Ta = 20 │v ≤ 0,13 │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Ta = 21 │v ≤ 0,14 │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Ta = 22 │v ≤ 0,15 │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Ta = 24 │v ≤ 0,17 │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Ta = 26 │v ≤ 0,20 │
└─────────────────────┴────────────────┘
3.13.26. Pentru toalete/grupuri sanitare se va asigura, în mod obligatoriu, evacuarea mecanică a aerului viciat. Debitele utilizate vor fi în conformitate cu prevederile reglementării tehnice indicativ I 5:
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Destinaţie │Valoare │
│ │recomandată│
├──────────────────────────┼───────────┤
│Toaletă/grup sanitar - pe │ │
│încăpere (mc/h) - pe arie │36 7,2 │
│pardoseală (mc/h şi mp) │ │
└──────────────────────────┴───────────┘
3.13.27. Pentru toate clădirile proiectate se impune asigurarea calităţii aerului prin concentraţii maxime admisibile de substanţe poluante, astfel: - radon (220 şi/sau 222) (din sol sau din materiale de construcţii) - max. 40 Rq/mc/an; – monoxid de carbon (din aer, scăpări gaze, combustie incompletă etc.) - max. 2 mg/mc; – dioxid de carbon (din expiraţie, combustie) - max. 0,08 g/mc; – pulberi în suspensie (din materiale de construcţii) - max. 2 mg/mc. 3.13.28. Se vor utiliza materiale de construcţii sau obiecte de mobilier ce nu conţin formaldehidă. 3.13.29. Toate tubulaturile de ventilare se vor executa din materiale incombustibile. 3.13.30. Pentru clădirile echipate cu bucătării pentru preparări calde, se vor respecta, prin asimilare, condiţiile impuse în cap. 8.7 din reglementarea tehnică indicativ I 5. 3.13.31. Orice hotă de ventilare prevăzută pentru maşinile de gătit se va realiza din materiale incombustibile şi va fi echipată cu: - filtre de grăsimi montate la un unghi care să permită scurgerea grăsimilor; – cadru de montaj pentru filtre realizat din profile metalice; – întărituri pentru rigidizarea hotelor; – jgheaburi liniare montate în zonele cele mai joase ale filtrelor; – jgheab perimetral pentru preluarea condensului şi a depunerilor de grăsime; – racord pentru tubulatura circulară; – urechi de prindere pentru suspendarea hotei de elementele structurale. 3.13.32. Tubulatura de evacuare aferentă hotelor de la bucătarii va fi montată cu pantă de 2% pentru colectarea grăsimilor. În zonele cele mai joase ale tubulaturii vor fi prevăzute puncte de scurgere pentru grăsimile acumulate. Pe tubulatură vor fi prevăzute uşi de vizitare la ramificaţii, schimbări de direcţie sau în linie dreaptă la o distanţă de maximum 1,5 m. Această tubulatură trebuie realizată de o asemenea manieră pentru a se asigura dispersia mirosurilor fără a afecta vecinătăţile. 3.13.33. Ventilatoarele de evacuare vor fi rezistente la foc conform reglementărilor tehnice în vigoare, vor fi demontabile pentru curăţarea depunerilor de grăsimi şi vor fi montate cu racorduri flexibile pentru a preveni transmiterea vibraţiilor. Totodată, acestea vor fi prevăzute cu motor extern. 3.13.34. Vor fi introduse, conform prevederilor reglementării tehnice indicativ P 118, clapete RF, cu monitorizare centralizată, prin montare pe tubulaturile de ventilare la trecerea acestora prin pereţi. 3.13.35. În spaţiile educaţionale se vor monta senzori de dioxid de carbon conectaţi la sistemul de ventilare interioară, astfel încât, în funcţie de valorile înregistrate, să permită pornirea/oprirea ventilaţiei. 3.13.36. Toate străpungerile/trecerile conductelor de apă, de agent termic şi tubulaturile de evacuare a aerului, respectiv de introducere a aerului exterior prin pereţii şi planşeele exterioare (care fac parte din anvelopa termică a clădirii) se vor etanşa pentru a se asigura un nivel de permeabilitate la aer a anvelopei clădirii cât mai redus. III.14. Instalaţii electrice 3.14.1. Se vor respecta prevederile reglementării tehnice „Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I 7-2011“, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2.741/2011, şi ultima versiune a standardelor la care acesta face referire. 3.14.2. Se vor respecta prevederile standardului „Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5-51: Alegerea şi montarea echipamentelor electrice. Reguli generale“, indicativ SR HD 60364-5-51. 3.14.3. Sistemele de iluminat se vor completa reciproc cu utilizarea iluminatului natural pentru a oferi cele mai bune performanţe vizuale. 3.14.4. La realizarea sistemelor de iluminat se vor respecta prevederile standardului „Lumină şi iluminat. Iluminatul locurilor de muncă. Partea 1: Locuri de muncă interioare“, indicativ SR EN 12464-1. 3.14.5. În încăperile prevăzute ca spaţii pentru dormit se vor utiliza şi sisteme de iluminat indirect, ca măsură de evitare a fenomenelor de tip orbire directă. 3.14.6. La realizarea sistemelor de iluminat de siguranţă se vor respecta prevederile standardului Aplicaţii ale iluminatului. Iluminat de urgenţă, indicativ SR EN 1838. 3.14.7. Pentru cazurile în care programul de funcţionare prevede utilizarea spaţiilor de dormit şi pe timpul nopţii vor fi prevăzute sisteme de iluminat pentru supraveghere, astfel încât să asigure în zona patului o iluminare de 5 Ix. Corpurile de iluminat pentru supraveghere trebuie să fie amplasate astfel încât să nu deranjeze copiii în somn. 3.14.8. În toate categoriile de încăperi se prevăd prize bipolare cu contact de protecţie pentru uz general. În camerele de joacă sau în spaţiile multifuncţionale prizele vor avea sistem de protecţie dedicată pentru copii, grad de protecţie minim IP3X şi vor fi montate pe pereţi la peste 1,5 m înălţime. 3.14.9. Cablurile de energie se prevăd obligatoriu cu conductoare din cupru. 3.14.10. În scopul asigurării condiţiilor de evacuare în caz de incendiu se va utiliza o echipare cu instalaţii executate cu materiale de întârziere la propagarea flăcării, cu emisie redusă de fum şi fără halogeni. 3.14.11. În plus, în camerele de joacă sau în spaţiile multifuncţionale sistemele de pozare (tuburi etc.) pentru distribuţia electrică interioară vor fi realizate din materiale care să asigure protecţia ocupanţilor împotriva propagării undelor electrice şi electromagnetice, prin neutralizarea a cel puţin 90% din câmpurile aferente acestor unde potenţial dăunătoare pentru sănătate. 3.14.12. Instalaţiile electrice de curenţi slabi se vor executa în acord cu prevederile reglementării tehnice „Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor interioare de curenţi slabi aferente clădirilor civile şi de producţie“, indicativ I 18/1. 3.14.13. Se recomandă interzicerea utilizării reţelelor de tip Wi-Fi, pentru a proteja copiii mici de efectele negative ale undelor (radiaţiei) electromagnetice. 3.14.14. În scopul asigurării siguranţei obiectivelor şi al protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viaţa, integritatea fizică sau sănătatea se vor utiliza prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 3.14.15. Vor fi respectate prevederile reglementării tehnice indicativ P118/3. 3.14.16. Distanţa maximă de parcurs din orice punct al clădirii până la cel mai apropiat declanşator de alarmă nu va depăşi 15 m, având în vedere inabilitatea copiilor de a se evacua singuri. 3.14.17. Alimentarea cu energie electrică pe sursa de bază se va realiza în conformitate cu exigenţele furnizorului de servicii, în baza soluţiilor tehnice oferite de acesta. Se recomandă ca la alegerea sursei de bază durata maximă de întrerupere să nu depăşească 4 ore. 3.14.18. Protecţia construcţiei împotriva trăsnetului se prevede în mod obligatoriu conform prevederilor reglementării tehnice „Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I 7-2011“, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2.741/2011. 3.14.19. Toate străpungerile/trecerile de cabluri şi conducte de protecţie a cablurilor electrice prin pereţii şi planşeele exterioare (care fac parte din anvelopa termică a clădirii) se vor etanşa pentru a se asigura un nivel de permeabilitate la aer a anvelopei clădirii cât mai redus. IV. Cerinţe de sustenabilitate 4.1. Se vor prevedea sisteme de umbrire exterioare, pentru a se evita atât efectul de strălucire produs de razele solare, cât şi supraîncălzirea spaţiilor interioare. 4.2. Finisajele trebuie să aibă emisii reduse de compuşi organici volatili (COV). Se vor realiza teste de calitate a aerului după mobilare, dar înainte de ocupare, care să certifice următoarele valori maxime permise (în cazul depăşirii, trebuie remediate defectele şi refăcute testele): a) concentraţia de COV (medie la 8 ore) nu depăşeşte 300 µg/mc; b) determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul creşelor se va realiza conform prevederilor Ordinului preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 185/2019 privind aprobarea Metodologiei pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă, în vederea proiectării şi implementării unor lucrări şi soluţii de remediere. 4.3. Pentru prevenirea şi controlul pătrunderii radonului în clădirile ce urmează a fi construite, precum şi pentru remedierea în clădirile existente se vor lua în considerare următoarele: a) determinarea concentraţiei de radon în aerul din interior prin măsurări de depistare şi/sau control, potrivit Ordinului preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 185/2019 privind aprobarea Metodologiei pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă. Măsurătorile de depistare şi/sau de control pentru concentraţia de radon în aerul interior vor fi realizate de laboratoare din România desemnate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare; b) realizarea măsurărilor de control necesare pentru proiectarea adecvată a măsurilor de remediere prin măsurători standardizate pentru identificarea surselor şi căilor de acces ale radonului în clădire; c) proiectarea şi implementarea unor lucrări şi soluţii de remediere, după caz, în vederea reducerii concentraţiei de radon sub nivelul de referinţă la valori cât mai mici posibil, conform normelor şi reglementărilor în vigoare: realizarea unor lucrări specifice de renovare şi instalarea de soluţii adecvate de remediere, conform anexei nr. 9 la Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 185/2019. 4.4. Se va asigura cel puţin un dozator de apă potabilă conectat la reţea pentru fiecare 50 de utilizatori, acesta fiind amplasat într-un spaţiu uşor accesibil. 4.5. În toate încăperile cu activităţi educaţionale şi de repaus, circuitele de lumină (In = 10 A) şi prize (In = 16 A) vor fi prevăzute cu protecţie împotriva defectului de arc electric (AFDD). 4.6. Sistemele de iluminat interior şi exterior vor fi proiectate în baza conceptului de iluminat centrat pe fiinţa umană (Human Centric Lighting, abr. HCL). 4.7. Eficacitatea luminoasă a surselor de lumină/ledurilor şi modulelor cu leduri ce echipează corpurile de iluminat interior va fi de minimum 100 de lumeni/Watt, luând în considerare şi puterea echipamentului electric anex (balasturi electronice, surse de alimentare etc.). Se vor alege corpuri cu surse de iluminat ce asigură un grad de redare a culorii de minimum 0,94. 4.8. Iluminatul interior va fi controlat separat pentru fiecare zonă în parte. Sistemele de control pot fi manuale sau/şi automate. 4.9. Iluminatul din holuri, coridoare, grupuri sanitare, spaţii tehnice şi alte spaţii care nu au ocupare permanentă va fi acţionat de teleruptoare comandate de senzori de prezenţă şi/sau mişcare. 4.10. Eficacitatea luminoasă a surselor de lumină/ledurilor şi modulelor cu leduri ce echipează corpurile de iluminat exterior va fi de minimum 130 de lumeni/Watt, luând în considerare şi puterea echipamentului electric anex (balasturi electronice, surse de alimentare etc.). Acţionarea sistemului de iluminat exterior se face prin teleruptoare (contactoare) comandate de un ceas astronomic dispus în tabloul electric. 4.11. Se va acorda o atenţie deosebită vegetaţiei plantate în spaţiile exterioare şi interioare. Elementele de vegetaţie existente vor fi pe cât posibil protejate, inclusiv în timpul construcţiei. Împrejmuirea va fi folosită ca suport pentru plante căţărătoare sau dublată de gard viu. 4.12. Dacă speciile de plante alese impun folosirea aspersoarelor, acţionarea acestora va fi comandată de senzori de ploaie ce transmit comanda regulatorului sistemului. Plantele/Arbuştii vor fi alese/aleşi astfel încât să nu provoace alergii/iritaţii. 4.13. Se recomandă folosirea de pavaje permeabile. 4.14. Va fi prevăzut spaţiu pentru colectarea selectivă a deşeurilor, pentru minimum 5 tipuri de deşeuri: municipale, lemn şi carton, sticlă şi plastic, metale, respectiv deşeuri compostabile. În spaţiul destinat colectării deşeurilor va exista o sursă de apă şi un sistem de colectare a apei (canalizare, rigole etc.) pentru a permite curăţarea acestui spaţiu. Spaţiul platformei pentru colectarea deşeurilor va fi îngrădit şi poziţionat la o distanţă de minimum 10 m faţă de clădire. 4.15. Pentru asigurarea conformării cu cerinţele nZEB, în cazurile justificate tehnic, energia electrică se va obţine parţial şi prin utilizarea surselor locale/proprii (de tip panouri fotovoltaice, microturbine eoliene etc.). V. Exploatarea construcţiilor care adăpostesc funcţiunea de creşă 5.1. Respectarea instrucţiunilor, regulilor şi normelor de exploatare Personalul administrativ, personalul educativ, de îngrijire, medical şi tehnico-gospodăresc vor fi instruiţi şi sunt obligaţi să respecte următoarele norme de exploatare: - norme de prevenire şi stingere a incendiilor; – norme de utilizare a instalaţiilor de apă rece şi caldă, a instalaţiilor de încălzire, a instalaţiilor de gaze şi a instalaţiilor electrice; – norme de igienă şi sănătate pentru copii şi personal, referitoare la activitatea zilnică, la pregătirea şi servirea mesei, la spălatul rufelor, la curăţenia interioară şi exterioară. 5.2. Orice defecţiune constatată la instalaţii, în special la instalaţiile de gaze şi la instalaţiile electrice, va fi anunţată imediat serviciilor de specialitate ale furnizorilor şi se vor lua măsuri de interzicere a accesului copiilor şi personalului în zonele în care se situează instalaţiile cu defecţiuni. 5.3. Obligaţia urmăririi comportării în timp a construcţiei 5.3.1. Conform prevederilor Legii nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face pe toată durata de existenţă a acestora şi cuprinde toate activităţile necesare în vederea menţinerii cerinţelor fundamentale de calitate. 5.3.2. Există obligaţia verificării comportării conform programului elaborat de proiectant, precum şi după orice eveniment deosebit (cutremur, inundaţie, ploi torenţiale, căderi masive de zăpadă, supraîncărcări accidentale cu materiale, explozii, incendii etc.). 5.3.3. Urmărirea curentă se face la următoarele categorii de lucrări, analizându-se: - situaţia terenului de fundare (tasare, umezire avansată, alunecare etc); – defectele şi degradările structurii de rezistenţă (fisuri, crăpături, coroziunea elementelor metalice, flambajul unor elemente comprimate, putrezirea elementelor din lemn); – deplasările şi deformaţiile orizontale, verticale sau înclinările, respectiv rotirile elementelor de construcţie nestructurale; – desprinderile de trotuare, socluri, apariţia de rosturi, crăpături în cadrul finisajelor; – defectele şi degradările izolaţiilor (termoizolaţii, hidroizolaţii etc.); – apariţia condensului, ciupercilor, mucegaiului etc.; – înfundarea scurgerilor la burlane, jgheaburi, canale etc. 5.4. Există obligaţia planificării şi programării lucrărilor de întreţinere, de reparaţii curente, de reparaţii capitale şi consolidări (dacă este cazul) pentru menţinerea cerinţelor fundamentale de calitate aplicabile construcţiilor. VI. Acte normative conexe şi standarde aplicabile 6.1. Prevederile prezentei reglementări tehnice sunt aplicabile numai împreună cu prevederile actelor normative conexe în vigoare. 6.2. Se utilizează ediţiile în vigoare ale reglementărilor tehnice şi ale standardelor aplicabile. 6.3. Lista actualizată a reglementărilor tehnice din domeniul construcţiilor poate fi accesată pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. 6.4. Lista actualizată a standardelor aplicabile în vigoare poate fi accesată pe site-ul Organismului Naţional de Standardizare - ASRO. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
