Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGLEMENTARE din 21 septembrie 2020  aeronautică civilă română RACR-AIS Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 REGLEMENTARE din 21 septembrie 2020 aeronautică civilă română RACR-AIS "Serviciul de informare aeronautică", ediţia 4/2020

EMITENT: Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1016 din 2 noiembrie 2020
──────────
    Aprobată prin ORDINUL nr. 1.785 din 21 septembrie 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.016 din 2 noiembrie 2020.
──────────

    PREAMBUL
    (1) Activitatea aeronautică civilă pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional este reglementată prin Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian, prin actele normative interne din domeniu, legislaţia europeană relevantă, precum şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, ale altor convenţii şi acorduri internaţionale la care România este parte.
    (2) Reglementările aeronautice civile şi civil-militare române sunt elaborate, emise sau adoptate în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi europene în vigoare, precum şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, cu standardele şi practicile recomandate în anexele la aceasta, precum şi cu prevederile convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte.
    (3) În conformitate cu prevederile Codului aerian civil şi în scopul reglementării domeniului aviaţiei civile, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC), în calitatea sa de autoritate de stat, asigură direct ori prin delegare de competenţă unor organisme tehnice specializate, instituţii publice sau, după caz, societăţi comerciale autorizate elaborarea şi punerea în aplicare a reglementărilor aeronautice corespunzătoare, care au caracter obligatoriu pentru toţi participanţii la activităţile aeronautice civile şi conexe.
    (4) În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.185/2006 privind desemnarea Regiei Autonome „Autoritatea Aeronautică Civilă Română“ ca autoritate naţională de supervizare, organism tehnic specializat pentru îndeplinirea funcţiei de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă, la nivel naţional, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, denumită în continuare AACR, în calitatea sa de autoritate naţională de supervizare, exercită toate competenţele ce revin, conform Legii nr. 21/2020 privind Codul aerian, organismului tehnic specializat desemnat pentru îndeplinirea funcţiei de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă, precum şi elaborarea proiectelor de reglementări aeronautice specifice domeniilor în care deţine competenţe şi supravegherea punerii în aplicare a acestora.
    (5) RACR-AIS, ediţia 4/2020, asigură transpunerea în cadrul reglementat naţional a standardelor şi practicilor recomandate prevăzute în anexa 15 la Convenţia de la Chicago, „Serviciul de informare aeronautică“. RACR-AIS, asociată cu utilizarea şi aplicarea prevederilor documentului OACI Procedures for Air Navigation Services - Aeronautical Information Management, PANS-AIM (Document OACI 10066), denumit în continuare Document OACI 10066, şi a indicaţiilor conţinute în Aeronautical Information Services Manual (Document OACI 8126), denumit în continuare Document OACI 8126, reglementează stabilirea, organizarea şi funcţionarea serviciilor de informare aeronautică şi a unităţilor operaţionale aferente acestor servicii.
    (6) Prezenta reglementare se aplică în vederea stabilirii în România, precum şi în alte teritorii şi în spaţiile aeriene de deasupra mării libere care sunt asimilate spaţiului aerian naţional din punctul de vedere al navigaţiei aeriene, după caz, a serviciului de informare aeronautică şi a unităţilor specifice acestui serviciu, necesare pentru asigurarea informării aeronautice, astfel încât traficul aerian să se desfăşoare în siguranţă, regularizat şi eficient.
    (7) Scopul serviciului de informare aeronautică este de a asigura fluxul de date aeronautice şi de informaţii aeronautice necesare siguranţei, regularităţii şi eficienţei sistemului de management al traficului aerian.
    Rolul şi importanţa datelor aeronautice şi ale informaţiilor aeronautice a crescut semnificativ odată cu implementarea conceptului RNAV, a navigaţiei bazate pe performanţă (PBN), a sistemelor de navigaţie de la bord bazate pe computere, a comunicaţiei bazate pe performanţă (PBC), a supravegherii bazate pe performanţă (PBS), a sistemelor data link şi a comunicaţiilor voce prin satelit (SATVOICE).

    (8) Prevederile conţinute în prezenta reglementare se aplică tuturor persoanelor fizice şi juridice, române sau străine, care culeg şi prelucrează date aeronautice şi informaţii aeronautice, elaborează şi distribuie produse de informare aeronautică, participă la furnizarea serviciilor de informare aeronautică în Regiunea de Informare a Zborurilor Bucureşti (FIR Bucureşti) sau care desfăşoară activităţi în sprijinul acestor servicii, cu îndeplinirea tuturor cerinţelor, cu precădere a celor de siguranţă şi calitate, aplicabile datelor aeronautice şi informaţiilor aeronautice, precum şi a cerinţelor de uniformizare şi armonizare stabilite la nivel internaţional.
    CAP. I
    Generalităţi
    1.1. Definiţii
    Termenii utilizaţi în prezenta reglementare au următoarele semnificaţii:
    1. actualitatea datelor/data timeliness - gradul de încredere că datele sunt aplicabile perioadei de utilizare prevăzute;
    2. acurateţea datelor/data accuracy - conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012 de stabilire a regulilor comune ale aerului şi a dispoziţiilor operaţionale privind serviciile şi procedurile din navigaţia aeriană şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1.035/2011 şi Regulamentelor (CE) nr. 1.265/2007, (CE) nr. 1.794/2006, (CE) nr. 730/2006,(CE) nr. 1.033/2006 şi (UE) nr. 255/2010, art. 2 „Definiţii“, denumit în continuare Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012;
    3. adresă de acces/logon address - un cod specificat folosit pentru accesul prin data link la o unitate ATS;
    4. aerodrom/aerodrome - conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2 „Definiţii“;
    5. aeroport internaţional/international airport - orice aeroport desemnat de către România, pe teritoriul său, în calitate de stat contractant la Convenţia de la Chicago, ca aeroport de intrare şi plecare pentru traficul aerian internaţional şi la care sunt asigurate formalităţile de vamă, graniţă, sănătate publică, control şi carantină veterinară şi fitosanitară, precum şi alte facilităţi;
    6. AIRAC/AIRAC - acronim utilizat internaţional (Aeronautical Information Regulation and Control/Regularizarea şi controlul distribuirii informaţiilor aeronautice) prin care se înţelege un sistem care are ca scop notificarea din timp, pe baza unor date calendaristice comune de intrare în vigoare, a circumstanţelor ce necesită modificări semnificative în practicile operaţionale;
    7. altitudinea minimă pe rută (MEA)/minimum en-route altitude - altitudinea pe un segment de rută la care se asigură recepţionarea facilităţilor de navigaţie relevante şi a comunicaţiilor ATS în condiţii adecvate, care este conformă cu structura spaţiului aerian şi care asigură înălţimea necesară de trecere peste obstacole în condiţii de siguranţă;
    8. altitudine minimă de trecere a obstacolelor (MOCA)/minimum obstacle clearence altitude - altitudinea minimă pentru un segment de rută definit care asigură trecerea peste obstacole în condiţii de siguranţă;
    9. amendament AIP/AIP ammendment - modificări permanente aduse informaţiilor conţinute în AIP;
    10. aplicaţie/application - termen specific prin care se face referire la manipularea şi prelucrarea datelor în sprijinul cerinţelor utilizatorului (ISO 19104*);
    11. aranjamente pentru tranzitul direct/direct transit arrangements - aranjamente speciale aprobate de autorităţile publice implicate prin care traficul aflat în escală de scurtă durată în tranzitarea unui stat contractant poate rămâne sub controlul lor direct;
    12. asamblare/assemble - procesul de reunire într-o bază de date a informaţiilor aeronautice provenind din mai multe surse, stabilind astfel o bază comună pentru prelucrări ulterioare;
    NOTĂ: Faza de asamblare include verificarea datelor şi asigurarea corectării erorilor sau omisiunilor identificate.

    13. ASHTAM/ASHTAM - o serie specială NOTAM prin care se notifică, printr-un format specific, schimbări în activitatea unui vulcan, o erupţie vulcanică şi/sau formarea unui nor de cenuşă vulcanică semnificativ pentru operarea aeronavelor;
    14. asigurarea calităţii/quality assurance - parte a managementului calităţii concentrată pe asigurarea încrederii că cerinţele referitoare la calitate vor fi îndeplinite (ISO 9000*);
    15. atributul unui element/feature attribute - caracteristica unei entităţi (ISO 19101*);
    NOTĂ:Atributul unei entităţi are asociat un nume, un tip de date şi un domeniu de valori.

    16. baza de date cartografice de aerodrom/aerodrome mapping database (AMDB) - date cartografice de aerodrom, organizate şi aranjate ca un set de date structurat;
    17. biroul NOTAM internaţional (NOF)/international NOTAM office (NOF) - biroul desemnat în România pentru realizarea schimbului de mesaje NOTAM la nivel internaţional;
    18. buletin de informare înaintea zborului (PIB)/preflight information bulletin (PIB) - prezentare a informaţiilor NOTAM în vigoare cu semnificaţie operaţională, pregătită înaintea zborului;
    19. calendar/calendar - sistem de referinţă temporală discret care furnizează baza în scopul definirii poziţiei în timp cu o rezoluţie de o (una) zi (ISO 19108*);
    20. calendarul gregorian/Gregorian calendar - calendarul aflat în utilizare generală. A fost introdus în 1582, pentru a defini un an care aproximează mai bine anul tropical decât calendarul iulian (ISO 19108);
    NOTĂ: În calendarul gregorian, anii obişnuiţi au 365 de zile şi anii bisecţi au 366 de zile şi sunt împărţiţi în douăsprezece luni consecutive.

    21. calitate/quality - măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplineşte cerinţele (ISO 9000*);
    NOTA 1: Termenul „calitate“ poate fi utilizat cu adjective cum ar fi slabă, bună sau excelentă.
    NOTA 2: „Intrinsec“ ca opus la „atribuit“ reprezintă ceva ce există ca o caracteristică permanentă.

    22. calitatea datelor/data quality - un anumit grad sau nivel de încredere că datele furnizate îndeplinesc cerinţele utilizatorului acestora în ceea ce priveşte acurateţea, rezoluţia şi integritatea (sau nivel de asigurare echivalent) trasabilitate, actualitate, integralitate şi format;
    23. cerinţă/requirement - nevoie sau aşteptare care este declarată, în general implicită sau obligatorie (ISO 9000);
    NOTA 1: „În general implicit“ are înţelesul că aceasta reprezintă o practică internă sau obişnuită pentru organizaţie, pentru clienţii acesteia şi pentru alte părţi interesate, la care nevoia sau aşteptarea luate în considerare este implicită.
    NOTA 2: Pentru a desemna un tip specific de cerinţe, ca, de exemplu, cerinţe pentru produs, cerinţe ale managementului calităţii, cerinţe ale clientului, poate fi utilizat un calificativ.
    NOTA 3: O cerinţă specificată este una care este declarată, de exemplu, într-un document.
    NOTA 4: Cerinţele pot fi generate de diferite părţi interesate.

    24. circulară de informare aeronautică (AIC)/aeronautical information circular (AIC) - o notificare ce conţine informaţii care nu fac obiectul emiterii unui NOTAM sau includerii în AIP, dar care are legătură cu siguranţa zborului, navigaţia aeriană ori cu aspecte tehnice, administrative sau legale;
    25. clasificarea integrităţii (cu referire la datele aeronautice)/ integrity classification (aeronautical data) - clasificarea se bazează pe riscul potenţial care rezultă din folosirea datelor aeronautice corupte. Datele aeronautice se clasifică astfel:
    a) date aeronautice de rutină: există o foarte mică probabilitate ca prin utilizarea unor date de rutină corupte zborul şi aterizarea în continuă siguranţă a unei aeronave să fie expuse unui risc sever, cu potenţial de catastrofă;
    b) date aeronautice esenţiale: există o mică probabilitate ca prin utilizarea unor date esenţiale corupte zborul şi aterizarea în continuă siguranţă a unei aeronave să fie expuse unui risc sever, cu potenţial de catastrofă; şi
    c) date aeronautice critice: există o mare probabilitate ca prin utilizarea unor date critice corupte zborul şi aterizarea în continuă siguranţă a unei aeronave să fie expuse unui risc sever, cu potenţial de catastrofă;

    26. comunicaţii bazate pe performanţă/performance-based communication (PBC) - comunicaţii bazate pe specificaţii de performanţă aplicate furnizării serviciilor de trafic aerian;
    NOTĂ: O specificaţie RCP include cerinţe privind performanţa comunicaţiei care sunt alocate componentelor unui sistem, referitoare la comunicaţia ce trebuie asigurată şi timpul de tranzacţie asociat, continuitate, disponibilitate, integritate, siguranţă şi funcţionalitate, necesare pentru operaţiunea propusă în contextul unui concept concret de spaţiu aerian.

    27. comunicaţii controlor-pilot prin data link (CPDLC)/ controller-pilot data link communications (CPLDC) - conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2 „Definiţii“;
    28. contract supraveghere automată dependentă (ADS-C)/ automatic dependent surveillance - contract (ADS-C) - conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2 „Definiţii“;
    29. controlul calităţii/quality control - parte a managementului calităţii concentrată pe îndeplinirea cerinţelor referitoare la calitate (ISO 9000*);
    30. date aeronautice/aeronautical data - o reprezentare a faptelor, conceptelor sau instrucţiunilor aeronautice într-un mod formalizat, adecvat comunicării, interpretării sau procesării;
    31. date cartografice de aerodrom/aerodrome mapping data (AMD) - date colectate în scopul obţinerii informaţiilor cartografice specifice unui aerodrom;
    NOTĂ: Datele cartografice de aerodrom sunt colectate în scopul îmbunătăţirii cunoaşterii de către utilizatori a situaţiei de pe aerodrom, operaţiunilor de deplasare pe suprafaţa aerodromului, instruirii, elaborării hărţilor şi planificării.

    32. declinaţia magnetică a staţiei/station declination - diferenţa unghiulară de aliniere între radialul zero al unui VOR şi direcţia nord adevărat, determinată la momentul calibrării staţiei VOR;
    33. distanţa între două puncte de cotă/post spacing - distanţa liniară sau unghiulară între două puncte de cotă adiacente;
    34. distanţă geodezică/geodesic distance - cea mai scurtă distanţă între două puncte pe o suprafaţă elipsoidală definită matematic;
    35. emisiune (radio) de supraveghere automată dependentă (ADS-B)/automatic dependent surveillance - broadcast (ADSB) - conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2 „Definiţii“;
    36. emisiune VOLMET/VOLMET broadcast - furnizare METAR, SPECI, TAF şi SIGMET prin intermediul transmisiilor continue şi repetitive prin voce;
    37. element/feature - o abstractizare a unui fenomen din lumea reală (ISO 19101*);
    38. etapă de rută/route stage - o rută sau o porţiune de rută pe care se zboară fără vreo aterizare intermediară;
    39. formatul datelor/data format - o structură de elemente de date, înregistrări şi fişiere aranjate astfel încât să îndeplinească standardele, specificaţiile sau cerinţele de calitate a datelor;
    40. geoid/geoid - suprafaţa echipotenţială a câmpului gravitaţional al Pământului care coincide cu nivelul mediu al mării neperturbate (MSL) extins în mod neîntrerupt pe sub continente;
    NOTĂ: Geoidul este neregulat ca suprafaţă datorită perturbaţiilor gravitaţionale locale (valuri, salinitate, curenţi etc.), iar direcţia forţei gravitaţionale este perpendiculară pe geoid în fiecare punct al său.

    41. hartă aeronautică/aeronautical chart - o reprezentare a unei porţiuni a Pământului, a planimetriei şi reliefului acestuia, concepută special pentru a îndeplini cerinţele navigaţiei aeriene;
    42. heliport/heliport - un aerodrom sau o zonă definită pe o construcţie destinată a fi utilizată, parţial sau în întregime, pentru sosirea, plecarea şi rularea la sol a elicopterelor;
    43. integralitatea datelor/data completeness - gradul de încredere că sunt furnizate toate datele necesare scopului propus;
    44. integritatea datelor/data integrity - grad de asigurare că o dată aeronautică şi valoarea ei nu au fost pierdute sau alterate din momentul când data respectivă a fost creată sau modificată în mod autorizat;
    45. informaţii aeronautice/aeronautical information - informaţii rezultate din asamblarea, analizarea şi formatarea datelor aeronautice;
    46. înălţime/height - conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2 „Definiţii“;
    47. înălţime elipsoidică (înălţime geodezică)/ellipsoid height (geodetic height) - înălţimea faţă de elipsoidul de referinţă, măsurată pe perpediculara la suprafaţa elipsoidului prin punctul considerat;
    48. înălţime ortometrică/orthometric height - înălţimea unui punct faţă de geoid, prezentată în general ca înălţime faţă de nivelul mediu al mării (MSL);
    49. înveliş terestru/canopy - suprafaţa terestră (bare earth) la care se adaugă înălţimea vegetaţiei;
    50. managementul calităţii/quality management - activităţi coordonate pentru a orienta şi controla o organizaţie în ceea ce priveşte calitatea (ISO 9000*);
    51. managementul informaţiilor aeronautice/aeronautical information management (AIM) - managementul dinamic şi integrat al informaţiilor aeronautice prin furnizarea şi schimbul de date aeronautice digitale de calitate, în colaborare cu toate părţile implicate;
    52. managementul traficului aerian/air traffic management (ATM) - managementul integrat, dinamic al traficului aerian şi al spaţiului aerian (inclusiv serviciile de trafic aerian, managementul spaţiului aerian şi managementul fluxului traficului aerian), în siguranţă, economic şi eficient, prin asigurarea de facilităţi şi servicii permanente şi uniforme în colaborare cu toate părţile şi cu implicarea funcţiilor de la bord şi de la sol;
    53. metadata/metadata - date despre date (ISO 19115*). O descriere structurată a conţinutului, calităţii, condiţiei sau a altor caracteristici ale datelor;
    54. model numeric al cotei (DEM)/digital elevation model (DEM) - reprezentarea suprafeţei terenului prin valori continue ale cotelor în toate punctele de intersecţie ale unei grile (grid) definite, raportate la un sistem de referinţă comun;
    NOTĂ: Modelul numeric al terenului (digital terrain model, DTM) este uneori referit ca DEM.

    55. navigaţie bazată pe cerinţe de performanţă/performance-based navigation PBN - navigaţie de suprafaţă (RNAV) bazată pe cerinţele de performanţă pentru aeronavele care operează pe o rută ATS, într-o procedură de apropiere instrumentală sau într-un spaţiu desemnat;
    NOTĂ: Cerinţele de performanţă sunt exprimate prin specificaţii de navigaţie (specificaţii RNAV, specificaţii RNP), în termeni de acurateţe, integritate, continuitate, disponibilitate şi funcţionalitate necesare pentru operarea propusă în contextul unui anumit concept de spaţiu aerian.

    56. nivel de încredere/confidence level - probabilitatea ca valoarea reală a unui parametru să fie într-un interval bine definit, în jurul valorii sale estimate. De obicei, intervalul este referit ca acurateţea estimării;
    57. NOTAM/NOTAM - abreviere cu utilizare internaţională („Notice to Airmen“) care semnifică un mesaj de notificare, distribuit prin mijloace de telecomunicaţii, care conţine informaţii despre apariţia, starea sau modificarea oricărui/oricărei mijloc, serviciu, proceduri sau pericol, informaţii a căror cunoaştere în timp util este esenţială personalului implicat în operaţiunile de zbor;
    58. obstacol/obstacle - conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2 „Definiţii“;
    59. ondulaţia geoidului/geoid undulation - distanţa geoidului deasupra (pozitivă) sau dedesubtul (negativă) elipsoidului matematic de referinţă;
    NOTĂ: În ceea ce priveşte elipsoidul definit de Sistemul geodezic global - 1984 (WGS-84), ondulaţia geoidică WGS84 într-un punct dat reprezintă diferenţa dintre înălţimea elipsoidică WGS-4 şi înălţimea ortometrică în punctul respectiv.

    60. operaţiune asupra unui element/feature operation - operaţiune ce poate fi efectuată pe oricare element al unui anume tip de entitate (ISO 19110*);
    61. originare (de date aeronautice sau informaţii aeronautice)/origination (aeronautical data or aeronautical information) - crearea valorilor asociate datelor sau informaţiilor noi sau modificarea valorilor datelor sau informaţiilor existente;
    62. originator (de date aeronautice sau informaţii aeronautice)/originator (aeronautical data or aeronautical information) - o entitate responsabilă de generarea de date sau informaţii şi/sau de la care organizaţia AIS primeşte date aeronautice şi informaţii aeronautice;
    63. planimetrie/culture - toate tipurile de construcţii realizate de om pe suprafaţa Pământului, cum sunt oraşele, căile ferate, canalele;
    64. portretizare/portrayal - prezentarea informaţiilor către oameni (ISO 19117*);
    65. poziţie (geografică)/position (geographical) - set de coordonate (latitudine şi longitudine) stabilite faţă de elipsoidul matematic de referinţă, care definesc poziţia unui punct pe suprafaţa Pământului;
    66. precizie/precision - cea mai mică diferenţă care poate fi stabilită clar între valorile unor măsurători repetate;
    NOTĂ: Când se referă la măsurători geodezice, precizia constituie un grad de rafinare în îndeplinirea unei operaţiuni sau un grad de perfecţiune în ceea ce priveşte mijloacele şi metodele folosite în efectuarea măsurătorilor.

    67. principiile factorilor umani/human factors principles - principii care se aplică proiectării, certificării, pregătirii, operării şi întreţinerii în domeniul aeronautic şi care urmăresc realizarea unei interfeţe sigure între om şi alte componente ale sistemului prin considerarea în mod adecvat a performanţelor umane;
    68. produs de informare aeronautică/aeronautical information product - date aeronautice şi informaţii aeronautice furnizate fie sub forma seturilor de date digitale, fie prezentate standardizat pe hârtie sau pe un suport electronic. Produsele de informare aeronautică cuprind: publicaţia de informare aeronautică (AIP), inclusiv amendamente şi suplimente; circulare de informare aeronautică; hărţi aeronautice; NOTAM; seturi de date digitale;
    NOTĂ: Produsele de informare aeronautică au ca scop principal satisfacerea cerinţelor internaţionale privind schimbul de informaţii aeronautice.

    69. produs de date/data product - set de date sau serii de seturi de date care se conformează unei anumite specificaţii de produs de date (ISO 19131*);
    70. publicaţia de informare aeronautică (AIP)/aeronautical information publication (AIP) - conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2 „Definiţii“;
    71. punct de referinţă/datum - conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2 „Definiţii“;
    72. relaţia dintre elemente/feature relationship - relaţia care asigură legătura dintre stările specifice ale unui anumit tip de elemente cu stările aceluiaşi tip de elemente sau a unui tip de elemente diferit (ISO 19101*);
    73. rezoluţia datelor/data resolution - un număr de unităţi sau cifre în care se exprimă şi se utilizează o valoare măsurată sau calculată;
    74. RNAV (navigaţie RNAV)/area navigation (RNAV) - conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2 „Definiţii“;
    75. serviciul aeronautic fix (AFS)/aeronautical fix service - un serviciu de telecomunicaţii între puncte fixe stabilite, furnizat în principal pentru siguranţa navigaţiei aeriene şi pentru funcţionarea cu regularitate, eficienţă şi în mod economic a serviciilor aeriene;
    76. serviciul de informare aeronautică (AIS)/aeronautical information service (AIS) - un serviciu stabilit în cadrul unei zone de acoperire definite, responsabil pentru furnizarea datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice necesare siguranţei, regularităţii şi eficienţei navigaţiei aeriene;
    77. serviciu de informare automată pentru zona terminală (ATIS)/automatic terminal information service - conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2 „Definiţii“;
    78. serviciu de radionavigaţie/radio navigation service - conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2 „Definiţii“;
    79. serviciu de supraveghere ATS/ATS surveillance service - termen utilizat pentru a indica serviciul furnizat direct prin sistemul de supraveghere ATS;
    80. serii de seturi de date/data set series - o colecţie de seturi de date care au aceleaşi specificaţii de produs (ISO 19115*);
    81. set de date/data set - o colecţie identificabilă de date (ISO 19101*);
    82. sistem geodezic de referinţă/geodetic datum - un set minim de parametri necesar pentru a defini locaţia şi orientarea sistemului de referinţă local în raport cu sistemul global de referinţă;
    83. sistem de supraveghere ATS/ATS surveillance system - termen generic referitor la echipamentele ADS-B, PSR, SSR sau orice alt sistem la sol comparabil care permite identificarea aeronavei;
    NOTĂ: Un sistem comparabil dispus la sol este acela pentru care s-a demonstrat prin evaluare comparativă sau prin alte metode că are un nivel al siguranţei şi al performanţei egal sau mai bun decât radarul de supraveghere secundar/SSR monopuls;

    84. SNOWTAM^1/SNOWTAM^1 - serie specială de mesaje NOTAM, prin care se notifică, prin intermediul unui format specific, prezenţa sau îndepărtarea condiţiilor periculoase datorate zăpezii, gheţii, zloatei („slush“) sau bălţilor („standing water“) asociate cu zăpada, zloata sau gheaţa pe suprafaţa de mişcare;
    ^1 Se aplică până la 4 noiembrie 2020.

    85. SNOWTAM^2/SNOWTAM^2 - o serie specială de mesaje NOTAM prezentată într-un format standard care furnizează un raport privind starea suprafeţei prin notificarea prezenţei sau încetării condiţiilor periculoase datorate zăpezii, gheţii, zloatei („slush“), chiciurii sau bălţilor („standing water“) sau apei asociate cu zăpadă, zloată, gheaţă sau chiciură pe suprafaţa de mişcare;
    ^2 Se aplică de la 5 noiembrie 2020.

    86. specificaţia unui produs de date/data product specification - descriere detaliată a unui set de date sau a unei serii de seturi de date, împreună cu informaţii suplimentare care vor permite crearea setului sau seriei, furnizarea ei către şi folosirea sa de către o terţă parte (ISO 19131*);
    87. specificaţie de navigaţie/navigation specification - un set de cerinţe privind aeronava şi echipajul necesar pentru a sprijini desfăşurarea operaţiunilor de navigaţie aeriană bazate pe performanţă într-un spaţiu aerian definit. Există două feluri de specificaţii de navigaţie:
    a) specificaţie privind performanţa de navigaţie cerută/required navigation performance (RNP) specification - o specificaţie de navigaţie bazată pe navigaţie RNAV, care include cerinţele de monitorizare şi alertare în ceea ce priveşte performanţa şi care este indicată prin prefixul RNP, de exemplu, RNP 4, RNP APCH;
    b) specificaţie RNAV/area navigation (RNAV) specification - o specificaţie de navigaţie bazată pe navigaţia RNAV, care nu include cerinţele de monitorizare şi alertare în ceea ce priveşte performanţa şi care este indicată prin prefixul RNAV, de exemplu, RNAV 5, RNAV 1;
    NOTĂ: Documentul OACI 9613, Manualul de navigaţie bazată pe performanţă, volumul II, conţine îndrumări detaliate referitoare la specificaţiile de navigaţie.


    88. specificaţie privind performanţa de comunicaţie cerută (RCP)/required communication performance (RCP) specification - un set de cerinţe cu privire la furnizarea serviciilor de trafic aerian şi echipamentele de la sol aferente, capabilitatea aeronavei şi operaţiunile necesare pentru a sprijini comunicaţiile bazate pe performanţă;
    89. specificaţie (RSP) privind performanţa de supraveghere cerută/required surveillance performance (RSP) specification - un set de cerinţe cu privire la furnizarea serviciilor de trafic aerian şi echipamentele de la sol aferente, capabilitatea aeronavei şi operaţiunile necesare pentru a sprijini supravegherea bazată pe performanţă;
    90. suprafaţă de colectare a datelor de obstaculare/ teren/obstacle/terrain data collection surface - o suprafaţă definită, destinată colectării datelor de obstaculare/teren;
    91. suprafaţa de manevră/manoeuvring area - conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2 „Definiţii“;
    92. suprafaţa de mişcare/movement area - conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2 „Definiţii“;
    93. suprafaţa terestră/bare earth - suprafaţa Pământului care cuprinde ape, gheaţă şi zăpadă permanentă, excluzând vegetaţia şi obiectele artificiale;
    94. supliment AIP/AIP supplement - modificări temporare aduse informaţiilor conţinute în AIP, care sunt publicate prin intermediul unor pagini speciale;
    95. supraveghere bazată pe performanţă/performance-based surveillance (PBS) - supraveghere bazată pe specificaţii de performanţă aplicate furnizării de servicii de trafic aerian;
    NOTĂ: O specificaţie privind performanţa de supraveghere cerută (RSP) include cerinţe privind performanţa supravegherii care sunt alocate componentelor unui sistem referitoare la supravegherea ce trebuie asigurată şi durata asociată furnizării datelor, continuitate, disponibilitate, integritate, acurateţea datelor de supraveghere, siguranţă şi funcţionalitate, necesare pentru operaţiunea propusă în contextul unui concept concret de spaţiu aerian.

    96. teren/terrain - suprafaţa Pământului care conţine elemente produse în mod natural cum ar fi munţi, dealuri, lanţuri muntoase, lacuri, gheţari şi suprafeţe cu zăpadă permanentă, fiind exceptate obstacolele;
    97. tip de element/feature type - clasă de fenomene din lumea reală, având proprietăţi comune (ISO 19110). Într-un catalog de entităţi, tipul entităţii reprezintă nivelul de clasificare de bază;
    98. trasabilitate/traceability - capacitatea de a reconstitui istoricul, aplicarea sau localizarea elementelor a ceea ce este luat în considerare (ISO 9000*);
    NOTĂ: Atunci când se are în vedere un produs, trasabilitatea se poate referi la: originea materialelor şi a componentelor, istoricul procesării, distribuirea şi localizarea produsului după livrare.

    99. următorul utilizator/next intended user - entitatea care primeşte date aeronautice sau informaţii aeronautice de la furnizorul de servicii de informare aeronautică;
    100. validare/validation - confirmare prin furnizarea de dovezi obiective că datele îndeplinesc cerinţele aplicaţiei specificate sau utilizării căreia îi sunt destinate (ISO 9000*);
    101. verificare/verification - confirmare, prin furnizarea de dovezi obiective, că au fost îndeplinite cerinţele specificate (ISO 9000*^3);
    NOTĂ: Termenul „verificat“ este utilizat pentru a desemna starea corespunzătoare.
    ^3 ISO Standard
    8601 - Data elements and interchange formats - Information interchange - Representation of dates and times
    9000 - Quality Management Systems - Fundamentals and Vocabulary
    19101 - Geographic information - Reference model
    19104 - Geographic information - Terminology
    19108 - Geographic information - Temporal schema
    19109 - Geographic information - Rules for application schema
    19110 - Geographic information - Feature cataloguing schema
    19115 - Geographic information - Metadata
    19117 - Geographic information - Portrayal
    19131 - Geographic information - Data product specification


    102. Verificare redundantă ciclică (CRC)/Cyclic Redundancy Check (CRC) - algoritm matematic care se aplică expresiei în format digital a unei date şi care furnizează un anumit nivel de încredere că data respectivă nu s-a pierdut sau nu a fost alterată;
    103. VOLMET/VOLMET - informarea meteorologică pentru aeronava în zbor;
    104. VOLMET prin data-link (D-VOLMET)/Data-link (DVOLMET) - furnizare de rapoarte meteorologice de aerodrom de rutină (METAR) şi rapoarte meteorologice speciale de aerodrom (SPECI), prognoze de aerodrom (TAF), SIGMET, rapoarte speciale din zbor şi, dacă este cazul, AIRMET prin data-link;
    105. zonă interzisă/prohibited area - conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2 „Definiţii“;
    106. zonă periculoasă/danger area - conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2 „Definiţii“;
    107. zonă restricţionată/restricted area - conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2 „Definiţii“;
    108. zonă de apărare aeriană cu identificare/air defence identification zone (ADIZ) - spaţiu aerian special desemnat, având dimensiuni definite, în interiorul căruia aeronavele trebuie să se conformeze procedurilor speciale de identificare şi/sau de raportare, suplimentar celor specifice serviciilor de trafic aerian.


    1.2. Sisteme de referinţă comune pentru navigaţia aeriană
    1.2.1. Sistemul de referinţă orizontal
    1.2.1.1. Sistemul geodezic global - 1984 (WGS-84) trebuie să fie utilizat ca sistem de referinţă (geodezic) orizontal pentru navigaţia aeriană internă şi internaţională. Coordonatele aeronautice geografice care se publică (indicând latitudinea şi longitudinea) trebuie exprimate în termenii Sistemului de referinţă geodezic global - 1984 (WGS-84).
    NOTĂ: Materialul de îndrumare referitor la WGS-84 este conţinut în Reglementarea aeronautică civilă română privind măsurarea punctelor de interes aeronautic în Sistemul geodezic global (WGS-84), RACR-WGS-84, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.042/2019, denumită în continuare RACR-WGS-84/2020.

    1.2.1.2. În aplicaţiile geodezice specifice şi în unele aplicaţii pentru navigaţia aeriană, modificările temporale în mişcarea plăcilor tectonice, precum şi efectele mareelor asupra scoarţei terestre (flux-reflux) pot fi modelate/simulate şi estimate. De asemenea, în setul de coordonate absolute ale staţiei trebuie să fie inclusă epoca măsurătorii.
    NOTA 1: Cadrul de referinţă WGS-84 (G873) este din 1997.0, în timp ce cea mai recentă actualizare a cadrului de referinţă modernizat WGS-84 (G1150) este din 2001.0. G indică faptul că obţinerea coordonatelor se face prin tehnici ale sistemului global de poziţionare (GPS) şi numărul care urmează după G indică săptămâna în care au fost implementate aceste coordonate în procesul corect de estimare a efemeridelor conform Agenţiei Naţionale de Informaţii Geospaţiale a Statelor Unite ale Americii [National Geospatial Intelligence Agency’s (NGA’s)].
    NOTA 2: Setul de coordonate geodezice ale staţiilor de monitorizare GPS distribuite permanent pentru cea mai recentă realizare a cadrului de referinţă WGS-84 [WGS-84 (G1150)] se regăseşte în RACR-WGS-84/2020. Pentru fiecare staţie de monitorizare GPS permanentă, acurateţea unei poziţii individuale estimate în WGS-84 (G1150) este de circa 1 cm (1σ).
    NOTA 3: Un alt sistem global de coordonate terestre de precizie este Sistemul terestru de referinţă [Terrestrial reference system (ITRS)] al Serviciului Internaţional de Rotaţie a Pământului (International Earth Rotation Service (IERS) şi realizarea Sistemului terestru de referinţă (ITRS) este cadrul terestru de referinţă IERS (ITRF). Îndrumări referitoare la ITRS se găsesc în Documentul OACI 9674, anexa C. Cea mai recentă realizare a WGS-84 (G1150) este raportată la ITRF 2000. WGS84 (G1150) este compatibil cu ITRF 2000 şi, practic, diferenţa dintre aceste sisteme este scara globală de unu la doi centimetri, adică WGS-84 (G1150) şi ITRF 2000 sunt absolut identice.


    1.2.2. Sistemul de referinţă vertical
    1.2.2.1. Sistemul de referinţă vertical utilizat pentru navigaţia aeriană este nivelul mediu al mării (MSL).
    NOTA 1: La nivel global, geoidul aproximează cel mai îndeaproape MSL. El este definit ca suprafaţa echipotenţială a câmpului gravitaţional al Pământului care coincide cu nivelul mediu al mării neperturbate extins în mod neîntrerupt sub continente.
    NOTA 2: Înălţimile raportate la gravitaţie sunt numite înălţimi ortometrice, în timp ce distanţele verticale ale punctelor deasupra elipsoidului sunt numite înălţimi elipsoidale.

    1.2.2.2. Modelul gravitaţional al Pământului - 1996 (EGM96) trebuie utilizat ca model gravitaţional global pentru navigaţia aeriană.
    1.2.2.3. În acele poziţii geografice pentru care acurateţea EGM-96 nu îndeplineşte cerinţele de acurateţe pentru cotă şi ondulaţia geoidului pe baza datelor EGM-96, trebuie să se dezvolte şi să se utilizeze modele de geoid la nivel regional, naţional sau local, conţinând date ale câmpului gravitaţional de înaltă rezoluţie (unde scurte). Atunci când se utilizează un model de geoid, altul decât EGM-96, trebuie ca în AIP să se publice o descriere a modelului utilizat, inclusiv parametrii necesari pentru transformarea înălţimilor între model şi EGM-96.
    NOTĂ: Specificaţiile care trebuie utilizate în determinarea şi publicarea (în termeni de acurateţe a lucrului în teren şi integritate a datelor) cotei şi ondulaţiei geoidului în poziţii specifice la aerodromuri/heliporturi sunt prezentate în Documentul OACI 10066, appendice 1.


    1.2.3. Sistemul de referinţă temporală
    1.2.3.1. În cadrul aviaţiei civile se utilizează ca sistem de referinţă temporală calendarul gregorian şi timpul universal coordonat (UTC).
    NOTA 1: O valoare în domeniul timpului constituie o poziţie temporală (în timp) măsurată relativ la un sistem de referinţă temporal.
    NOTA 2: Timpul universal coordonat (UTC) este o scală a timpului, menţinută de Biroul Internaţional al Orei (Bureau International de l’Heure, BIH) şi de către IERS şi formează baza unei diseminări coordonate a frecvenţelor standard şi semnalelor de timp.
    NOTA 3: Material de îndrumare privind UTC se găseşte în Proceduri şi instrucţiuni de aviaţie civilă, Partea „Unităţi de măsură“, ediţia 1/2009.
    NOTA 4: Standardul ISO 8601* specifică utilizarea calendarului gregorian şi a formatului 24 de ore pentru ora locală sau UTC în schimburile de informaţii, în timp ce standardul ISO 19108* precizează calendarul gregorian şi ora UTC ca sistem de referinţă temporală principal pentru a fi utilizat împreună cu informaţiile geografice.

    1.2.3.2. În cazul în care pentru anumite aplicaţii se utilizează un sistem de referinţă temporală diferit, catalogul elementelor sau metadatelor asociat cu o schemă de aplicare sau un set de date, după caz, trebuie să includă fie o descriere a acelui sistem, fie o menţiune despre un document care descrie respectivul sistem de referinţă temporală.
    NOTĂ: Standardul ISO 19108*, anexa D, descrie anumite aspecte despre calendare care ar putea fi considerate în asemenea descrieri.



    1.3. Specificaţii diverse
    1.3.1. Produsele de informare aeronautică cu distribuţie internaţională trebuie să conţină şi versiunea în limba engleză pentru acele părţi exprimate prin text în clar.
    1.3.2. Denumirile poziţiilor se scriu conform utilizării locale, transcrise, când este necesar, în alfabetul ISO-BASIC Latin.
    1.3.3. Unităţile de măsură folosite în originarea, procesarea şi distribuirea datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice trebuie să fie în conformitate cu Proceduri şi instrucţiuni de aviaţie civilă, partea „Unităţi de măsură“, ediţia 1/2009.
    1.3.4. Abrevierile specifice OACI trebuie utilizate în produsele de informare aeronautică atunci când ele sunt adecvate scopului, iar utilizarea lor facilitează distribuţia datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice.

    CAP. II
    Roluri şi responsabilităţi
    2.1. Responsabilităţile generale ale furnizorului AIS
    2.1.1. Furnizorul de servicii de informare aeronautică (AIS) asigură furnizarea serviciului de informare aeronautică în spaţiul aerian naţional, precum şi în spaţiul aerian pentru care România este responsabilă pentru furnizarea serviciilor de trafic aerian. Furnizorul AIS trebuie să deţină certificat eliberat de o autoritate naţională de supervizare din Uniunea Europeană.
    2.1.2. Furnizorul AIS asigură furnizarea datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice pentru întreg teritoriul naţional şi acele zone situate în afara teritoriului naţional pentru care România este responsabilă pentru furnizarea serviciilor de trafic aerian.
    2.1.3. Furnizorul AIS poartă răspunderea pentru datele aeronautice şi informaţiile aeronautice furnizate conform 2.1.2. Datele aeronautice şi informaţiile aeronautice furnizate pentru şi în numele statului român vor indica în mod explicit că sunt furnizate sub autoritatea statului, indiferent de forma în care sunt furnizate.
    2.1.4. Furnizorul AIS se asigură că datele aeronautice şi informaţiile aeronautice îndeplinesc cerinţele de calitate prevăzute în pct. 3.2.
    2.1.5. Furnizorul AIS trebuie să încheie aranjamente oficiale cu originatorii de date aeronautice şi informaţii aeronautice cu privire la furnizarea completă şi la timp a datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice.

    2.2. Responsabilităţile specifice şi funcţiile furnizorului AIS
    2.2.1. Furnizorul AIS trebuie să ia măsurile necesare pentru ca datele aeronautice şi informaţiile aeronautice necesare pentru siguranţa, regularitatea şi eficienţa navigaţiei aeriene să fie disponibile în forma adecvată cerinţelor operaţionale ale comunităţii ATM, inclusiv ale:
    a) celor implicaţi în operaţiuni de zbor, echipajelor, compartimentelor de planificare a zborurilor şi simulatoarelor de zbor; şi
    b) unităţilor serviciilor de trafic aerian responsabile pentru furnizarea serviciului de informare a zborurilor şi serviciilor responsabile cu furnizarea serviciului de informare înaintea zborului.
    NOTĂ: Descrierea comunităţii ATM este conţinută în Documentul OACI Global Air Traffic Management Operational Concept (Document OACI 9854).


    2.2.2. Furnizorul AIS trebuie să primească, să coleze sau să asambleze, să editeze, să formateze, să publice/arhiveze şi să distribuie datele aeronautice şi informaţiile aeronautice referitoare la teritoriul României, precum şi la acele zone din marea liberă pentru care România este responsabilă pentru furnizarea serviciilor de trafic aerian. Datele aeronautice şi informaţiile aeronautice trebuie furnizate sub forma produselor de informare aeronautică.
    NOTĂ: Serviciul de informare aeronautică poate fi originator de date aeronautice şi informaţii aeronautice.

    2.2.3. Acolo unde serviciul de informare aeronautică nu este furnizat în mod continuu 24 de ore din 24, acesta trebuie să fie asigurat pe întreaga perioadă de timp în care o aeronavă se află în zbor în zona de responsabilitate a serviciului de informare aeronautică, la aceasta adăugându-se cel puţin 2 ore înainte şi după această perioadă. De asemenea, serviciul de informare aeronautică trebuie să fie furnizat şi pe alte perioade de timp, aşa cum este solicitat de operatorii de aerodrom sau de alte organizaţii de la sol.
    2.2.4. Suplimentar, furnizorul AIS trebuie să obţină datele aeronautice şi informaţiile aeronautice necesare furnizării serviciului de informare înaintea zborului şi să răspundă necesităţilor de informare în timpul zborului. Aceste informaţii pot proveni:
    a) de la serviciile de informare aeronautică ale altor state;
    b) de la alte surse autorizate să emită astfel de informaţii, dacă sunt disponibile.
    NOTĂ: O astfel de sursă constituie subiectul prevederilor din secţiunea 5.6.


    2.2.5. Furnizorul AIS trebuie să se asigure că datele aeronautice şi informaţiile aeronautice obţinute în condiţiile prevederii pct. 2.2.4 lit. a), atunci când sunt distribuite, trebuie să fie identificate în mod clar ca fiind emise sub autoritatea statului de origine.
    2.2.6. Furnizorul AIS trebuie să se asigure că datele aeronautice şi informaţiile aeronautice obţinute în condiţiile prevederii pct. 2.2.4 lit. b), în caz că este posibil, sunt verificate înaintea distribuirii, iar dacă nu pot fi verificate, trebuie identificate ca atare atunci când sunt distribuite.
    2.2.7. Furnizorul AIS trebuie să pună la dispoziţia serviciilor de informare aeronautică ale altor state, cu promptitudine, orice informaţii aeronautice şi date aeronautice necesare pentru siguranţa, regularitatea sau eficienţa navigaţiei aeriene, pentru a permite acestora să se conformeze prevederilor pct. 2.2.1.

    2.3. Schimbul de date aeronautice şi informaţii aeronautice
    2.3.1. În România toate elementele produselor de informare aeronautică furnizate de alte state trebuie să fie adresate Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), care este calificată pentru a răspunde cererilor de date aeronautice şi informaţii aeronautice furnizate de alte state.
    2.3.2. Între acele părţi care furnizează date aeronautice şi informaţii aeronautice în numele statelor şi utilizatorii acestora trebuie să fie stabilite acorduri formale cu privire la furnizarea serviciului de informare aeronautică.
    NOTĂ: Material de îndrumare cu privire la acordurile formale este conţinut în Documentul OACI 8126.

    2.3.3. În cazul în care este desemnat mai mult de un singur birou NOTAM Internaţional, trebuie stabilite care sunt responsabilităţile şi zona acoperită de fiecare dintre acestea.
    2.3.4. Furnizorul AIS trebuie să ia măsurile necesare pentru îndeplinirea cerinţelor operaţionale pentru emiterea şi primirea mesajelor NOTAM distribuite prin sistemele de telecomunicaţii.
    2.3.5. Furnizorul AIS, atunci când este posibil, trebuie să stabilească cu furnizorii AIS din alte state contacte directe în scopul facilitării schimbului internaţional de informaţii aeronautice şi date aeronautice.
    2.3.6. Cu excepţia celor prevăzute la pct. 2.3.8, la solicitarea furnizorului AIS al unui alt stat contractant la Convenţia de la Chicago, furnizorul AIS din România trebuie să pună la dispoziţie o copie pentru fiecare dintre următoarele produse de informare aeronautică (atunci când este posibil), într-un mod agreat în comun, fără plată, chiar dacă furnizorul AIS în cauză este o agenţie nonguvernamentală:
    a) publicaţia de informare aeronautică (AIP), inclusiv amendamente şi suplimente;
    b) circulare de informare aeronautică (AIC);
    c) NOTAM; şi
    d) hărţi aeronautice.

    2.3.7. Furnizorul AIS transmite mai multe copii ale elementelor produselor de informare aeronautică şi ale altor documente de navigaţie aeriană, inclusiv acelea care conţin reglementări şi legislaţie de navigaţie aeriană, numai în baza unor acorduri bilaterale încheiate între România ca stat contractant la Convenţia de la Chicago şi entităţile solicitante.
    2.3.8. Atunci când datele aeronautice şi informaţiile aeronautice sunt furnizate sub forma seturilor de date digitale pentru a fi utilizate de serviciul AIS, ele trebuie să fie furnizate în baza acordului încheiat între statele contractante la Convenţia de la Chicago în cauză.
    NOTĂ: Intenţia este ca statele să poată accesa datele în scopurile specificate la pct. 2.2.4.

    2.3.9. Obţinerea datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice, inclusiv elemente ale produselor de informare aeronautică, dar şi alte documente de navigaţie aeriană, inclusiv reglementări şi legislaţie de navigaţie aeriană, de către alte state decât cele care sunt contractante la Convenţia de la Chicago, precum şi de alte entităţi, ar trebui să facă obiectul unor acorduri separate între statele şi entităţile participante.
    2.3.10. Pentru furnizarea seturilor de date se vor utiliza modele de schimb de date aeronautice şi informaţii aeronautice interoperabile la nivel mondial.
    NOTA 1: Specificaţii privind datele aeronautice interoperabile la nivel mondial şi modelele de schimb al informaţiilor aeronautice sunt incluse în Documentul OACI 10066.
    NOTA 2: Material de îndrumare privind datele aeronautice interoperabile la nivel mondial şi modelele de schimb al informaţiilor aeronautice este conţinut în Documentul OACI 8126.


    2.4. Dreptul de autor
    NOTĂ: Dreptul de autor asupra produselor serviciilor de informare aeronautică elaborate potrivit prezentei reglementări este reglementat de legislaţia şi reglementările naţionale aplicabile, în măsura în care este necesară protejarea produselor respective prin prisma recuperării investiţiilor şi a costurilor aferente, precum şi în scopul asigurării unui control mai bun asupra utilizării lor.
    2.4.1. Orice produs de informare aeronautică protejat prin drept de autor în România şi care este furnizat altui stat potrivit prevederilor pct. 2.3 poate fi pus la dispoziţia unei terţe părţi numai cu condiţia ca acesteia să i se aducă la cunoştinţă faptul că produsul respectiv este protejat prin drept de autor şi dacă produsul este identificat în mod corespunzător ca fiind protejat prin drept de autor.
    2.4.2. Când datele aeronautice şi informaţiile aeronautice sunt furnizate unui stat în conformitate cu prevederile pct. 2.3.8, statul care le primeşte nu trebuie să furnizeze aceste seturi de date digitale unei terţe părţi fără consimţământul statului furnizor.

    2.5. Recuperarea costurilor
    2.5.1. Furnizorul AIS trebuie să se asigure că recuperarea costurilor aferente serviciului de informare aeronautică se face potrivit prevederilor legale aplicabile tarifelor percepute pentru serviciile de navigaţie aeriană, în conformitate cu tratatele internaţionale la care România este parte, cu respectarea principiilor din Documentul OACI 9082 „ICAO’s Policies on Charges for Airports and Air Navigation Services“.
    2.5.2. Când costurile aferente serviciului de informare aeronautică sunt recuperate prin intermediul tarifelor percepute pentru serviciile aeroportuare, respectiv serviciile de navigaţie aeriană, tariful stabilit pentru livrarea unui produs AIS către un client poate fi stabilit în funcţie de costurile de tipărire a copiilor sau de prelucrare a datelor electronice şi costurile de distribuţie.

    CAP. III
    Managementul informaţiilor aeronautice
    3.1. Cerinţe privind managementul informaţiilor
    Furnizorul AIS trebuie să deţină procesele şi resursele corespunzătoare necesare managementului informaţiilor, pentru a asigura în cadrul sistemului de management al traficului aerian (ATM) colectarea la timp, procesarea, păstrarea, integrarea, schimbul şi distribuţia datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice care respectă cerinţele de calitate.

    3.2. Specificaţii privind calitatea datelor
    3.2.1. Acurateţea datelor
    Furnizorul AIS şi originatorii de date aeronautice trebuie să se asigure că gradul de acurateţe a datelor aeronautice este în concordanţă cu utilizarea dorită.
    NOTĂ: Specificaţiile privind gradul de acurateţe (inclusiv nivelul de încredere) a datelor aeronautice sunt conţinute în Documentul OACI 10066, apendice 1.

    3.2.2. Rezoluţia datelor
    Furnizorul AIS şi originatorii de date aeronautice trebuie să se asigure că rezoluţia datelor aeronautice este proporţională cu acurateţea datelor reale.
    NOTA 1: Specificaţiile privind rezoluţia datelor aeronautice sunt conţinute în Documentul OACI 10066, apendice 1.
    NOTA 2: Rezoluţia datelor conţinute în baza de date poate fi aceeaşi sau mai bună decât rezoluţia publicată.

    3.2.3. Integritatea datelor
    3.2.3.1. Furnizorul AIS şi originatorii trebuie să se asigure că integritatea datelor aeronautice este păstrată pe parcursul întregului proces de prelucrare a acestora, de la măsurare/originare până la distribuirea către utilizatorul următor.
    NOTĂ: Specificaţiile cu privire la clasificarea integrităţii datelor aeronautice sunt cuprinse în Documentul OACI 10066, apendice 1.

    3.2.3.2. Având în vedere clasificarea integrităţii datelor aeronautice, furnizorul AIS şi originatorii de date aeronautice sau informaţii aeronautice trebuie să dezvolte şi să pună în aplicare proceduri de lucru documentate care să asigure:
    a) pentru datele de rutină: evitarea coruperii datelor pe timpul procesării lor;
    b) pentru datele esenţiale: că nu se produce coruperea datelor în niciuna dintre etapele întregului proces, putând fi incluse procese suplimentare după cum este necesar pentru a aborda riscurile potenţiale în arhitectura întregului sistem în vederea asigurării integrităţii datelor la acest nivel; şi
    c) pentru datele critice: că nu se produce coruperea datelor în niciuna dintre etapele întregului proces şi acesta include proceduri suplimentare de asigurare a integrităţii, pentru reducerea totală a efectelor erorilor identificate, printr-o analiză detaliată a arhitecturii întregului sistem, ca riscuri potenţiale asupra integrităţii datelor.


    3.2.4. Trasabilitatea datelor
    Furnizorul AIS şi originatorii de date aeronautice sau informaţii aeronautice trebuie să asigure trasabilitatea datelor aeronautice şi menţinerea acesteia pe toată durata utilizării lor.

    3.2.5. Actualitatea datelor
    Furnizorul AIS şi originatorii de date aeronautice sau informaţii aeronautice trebuie să asigure actualitatea datelor aeronautice prin includerea limitelor perioadei efective a elementelor de date.
    NOTA 1: Aceste limite trebuie asociate cu elemente individuale de date sau cu seturi de date.
    NOTA 2: Dacă perioada efectivă este definită pentru un set de date, aceasta va ţine cont de datele efective ale tuturor elementelor individuale de date.

    3.2.6. Integralitatea datelor
    Furnizorul AIS şi originatorii de date aeronautice sau informaţii aeronautice trebuie să asigure integralitatea datelor aeronautice pentru a putea fi utilizate conform scopului dorit.

    3.2.7. Formatul datelor
    Formatul datelor aeronautice furnizate trebuie să fie corespunzător pentru a asigura interpretarea lor în concordanţă cu intenţia de utilizare.


    3.3. Validarea şi verificarea datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice
    3.3.1. Înaintea transmiterii către furnizorul AIS, originatorii de date aeronautice şi/sau informaţii aeronautice trebuie să verifice cu minuţiozitate materialele care vor fi parte a produsului de informare aeronautică, pentru a se asigura în acest fel că toate informaţiile necesare au fost incluse şi că acestea sunt corecte până la nivel de detaliu.
    3.3.2. Furnizorul AIS trebuie să stabilească proceduri de verificare şi validare prin care să se asigure că la primirea datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice cerinţele de calitate sunt îndeplinite.

    3.4. Detectarea erorilor datelor
    3.4.1. Furnizorul AIS şi originatorii de date aeronautice şi/sau informaţii aeronautice trebuie să utilizeze tehnici de detectare a erorilor datelor digitale pe timpul transmiterii şi/sau stocării datelor aeronautice şi a seturilor de date digitale.
    3.4.2. Furnizorul AIS şi originatorii de date aeronautice şi/sau informaţii aeronautice trebuie să utilizeze tehnici de detectare a erorilor datelor digitale pentru a menţine nivelele de integritate specificate la pct. 3.2.3.
    NOTĂ: Specificaţii detaliate privind tehnicile de detectare a erorilor datelor digitale sunt cuprinse în Documentul OACI 10066.


    3.5. Utilizarea automatizării
    3.5.1. Furnizorul AIS trebuie să utilizeze automatizarea pentru a asigura calitate, eficienţă şi un raport cost-eficienţă bun pentru furnizarea serviciului de informare aeronautică.
    NOTĂ: Material de îndrumare privind dezvoltarea bazelor de date şi stabilirea serviciilor de schimb de date este cuprins în Documentul OACI 8126.

    3.5.2. Furnizorul AIS trebuie să acorde atenţie integrităţii datelor aeronautice şi informaţiilor aeronautice atunci când sunt implementate procese automatizate, precum şi măsurilor de reducere a riscurilor atunci când acestea sunt identificate.
    NOTĂ: Procesele automatizate pot introduce riscuri care pot altera integritatea datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice, atunci când apar comportamente neaşteptate ale sistemelor.

    3.5.3. Furnizorul AIS trebuie să se asigure că, pentru a îndeplini cerinţele de calitate a datelor, automatizarea trebuie:
    a) să permită schimbul de date aeronautice digitale între părţile implicate în circuitul de procesare a datelor;
    b) să utilizeze modele de schimb al informaţiilor şi modele de schimb al datelor, proiectate să fie interoperabile la nivel mondial.


    3.6. Sistemul de management al calităţii
    3.6.1. Furnizorul AIS trebuie să implementeze şi să menţină sisteme de management al calităţii care să cuprindă toate funcţiile pe care le exercită un serviciu de informare aeronautică, aşa cum sunt precizate la pct. 2.2. Funcţionarea unor astfel de sisteme de management al calităţii trebuie să fie demonstrată pentru fiecare etapă a proceselor implementate.
    3.6.2. Managementul calităţii trebuie să se aplice întregului parcurs al datelor aeronautice, de la originare până la distribuirea către următorul utilizator, luându-se în considerare intenţia de utilizare a acestora.
    3.6.3. Sistemul de management al calităţii stabilit în conformitate cu cerinţele pct. 3.6.1 trebuie să corespundă standardelor de asigurare a calităţii din seria ISO 9000 şi să fie certificat de o organizaţie de certificare acreditată.
    3.6.4. În cadrul implementării unui sistem de management al calităţii la nivelul organizaţiei trebuie identificate competenţele şi cunoştinţele asociate, aptitudinile şi abilităţile necesare pentru fiecare funcţie, iar personalul desemnat pentru a exercita aceste funcţii trebuie să fie instruit corespunzător. Trebuie să existe proceduri pentru a asigura că personalul deţine competenţele necesare îndeplinirii sarcinilor specifice atribuite. Trebuie păstrate înregistrări corespunzătoare astfel încât calificările personalului să poată fi confirmate. Trebuie să fie efectuate evaluări iniţiale şi periodice prin care personalul să demonstreze că deţine competenţele cerute. Trebuie folosită evaluarea periodică a competenţei personalului ca mijloc de identificare şi corectare a deficienţelor privind cunoştinţele, aptitudinile şi abilităţile necesare.
    3.6.5. Fiecare sistem de management al calităţii trebuie să includă politicile, procesele şi procedurile necesare, inclusiv pe cele privind utilizarea metadatelor, pentru a se asigura şi verifica trasabilitatea datelor aeronautice pe întregul lor parcurs, astfel încât anomaliile sau erorile detectate în timpul utilizării să fie identificate după cauza principală, să fie corectate şi comunicate utilizatorilor afectaţi.
    3.6.6. Sistemul de management al calităţii implementat trebuie să asigure utilizatorilor convingerea şi încrederea că datele aeronautice şi informaţiile aeronautice distribuite îndeplinesc cerinţele privind calitatea datelor aeronautice.
    3.6.7. Furnizorul AIS trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a monitoriza conformarea cu cerinţele sistemului de management al calităţii implementat în cadrul organizaţiei sale.
    3.6.8. Demonstrarea conformării sistemului de management al calităţii implementat de către furnizorul AIS se face prin audit. Dacă sunt identificate neconformităţi, furnizorul AIS va iniţia fără întârziere acţiuni de corectare a cauzelor. Toate observaţiile auditului, precum şi acţiunile de remediere trebuie argumentate şi documentate corespunzător.

    3.7. Cerinţe privind factorii umani
    3.7.1. Organizarea serviciilor de informare aeronautică, precum şi proiectarea, conţinutul, prelucrarea şi distribuţia datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice trebuie să ia în considerare principiile factorilor umani care facilitează utilizarea optimă a acestora.
    3.7.2. O atenţie deosebită trebuie se fie acordată integrităţii informaţiilor în cazul în care are loc interacţiunea umană şi sunt necesare măsuri de reducere a riscurilor, atunci când acestea sunt identificate.
    NOTĂ: Reducerea riscurilor poate fi realizată prin proiectarea sistemelor, prin procedurile operaţionale sau prin îmbunătăţiri aduse mediului operaţional.


    CAP. IV
    Domeniul de aplicare a datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice
    NOTĂ: Domeniul de aplicare a datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice asigură îndeplinirea cerinţei minime de a sprijini serviciile şi produsele de informare aeronautică, bazele de date aeronautice de navigaţie, aplicaţiile de navigaţie aeriană şi sistemele de management al traficului aerian (ATM).
    4.1. Domeniul de aplicare a datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice
    4.1.1. Datele aeronautice şi informaţiile aeronautice primite şi gestionate de furnizorul AIS trebuie să includă, cel puţin, următoarele subdomenii:
    a) reglementări naţionale, reguli şi proceduri;
    b) aerodromuri şi heliporturi;
    c) spaţiul aerian;
    d) rute ATS;
    e) proceduri de zbor instrumental;
    f) mijloace/sisteme de radionavigaţie;
    g) obstacole;
    h) teren; şi
    i) informaţii geografice.
    NOTA 1: Specificaţii detaliate cu privire la conţinutul fiecărui subdomeniu sunt cuprinse în Documentul OACI 10066, apendice 1.
    NOTA 2: Datele aeronautice şi informaţiile aeronautice din fiecare subdomeniu pot fi originate de una sau mai multe organizaţii sau autorităţi.


    4.1.2. Determinarea şi raportarea datelor aeronautice trebuie să fie în conformitate cu acurateţea şi clasificarea integrităţii cerute pentru a îndeplini nevoile utilizatorului final al datelor aeronautice.
    NOTĂ: Specificaţii privind acurateţea şi clasificarea integrităţii datelor aeronautice sunt cuprinse în Documentul OACI 10066, apendice 1.


    4.2. Metadata
    4.2.1. Furnizorul AIS şi originatorii de date aeronautice sau informaţii aeronautice trebuie să asigure colectarea metadatelor pentru procesele privind datele aeronautice şi punctele de schimb utilizate în transferul seturilor de date.
    4.2.2. Furnizorul AIS şi originatorii de date aeronautice sau informaţii aeronautice trebuie să asigure colectarea metadatelor pe tot parcursul informaţiilor aeronautice, de la originare până la distribuţia către următorul utilizator.
    NOTĂ: Specificaţii detaliate privind metadatele sunt conţinute în Documentul OACI 10066.


    CAP. V
    Servicii şi produse de informare aeronautică
    5.1. Generalităţi
    5.1.1. Furnizorul AIS trebuie să furnizeze informaţiile aeronautice sub forma produselor de informare aeronautică şi a serviciilor asociate acestora.
    NOTĂ: Specificaţiile privind nivelul rezoluţiei datelor aeronautice furnizate pentru fiecare produs de informare aeronautică sunt cuprinse în Documentul OACI 10066, apendice 1.

    5.1.2. Atunci când datele aeronautice şi informaţiile aeronautice sunt furnizate în mai multe formate, furnizorul AIS trebuie să implementeze procese care să asigure consecvenţa datelor şi informaţiilor între formate.

    5.2. Informaţiile aeronautice în formă standardizată
    5.2.1. Informaţiile aeronautice furnizate într-o formă standardizată trebuie să includă publicaţia de informare aeronautică (AIP), amendamentele AIP, suplimentele AIP, AIC, NOTAM şi hărţile aeronautice.
    NOTA 1: Specificaţii detaliate privind AIP, amendamentele AIP, suplimentele AIP, AIC şi NOTAM sunt cuprinse în Documentul OACI 10066.
    NOTA 2: Situaţiile în care seturile de date digitale pot înlocui elemente corespunzătoare ale formatului standardizat sunt detaliate în Documentul 10066.
    5.2.1.1. AIP, amendamentele AIP, suplimentele AIP şi AIC trebuie furnizate pe hârtie şi/sau sub forma unui document electronic.
    5.2.1.2. Atunci când AIP, amendamentul AIP, suplimentul AIP şi AIC sunt furnizate sub forma unui document electronic (eAIP), trebuie să fie permise atât afişarea (vizualizarea) pe dispozitive electronice, cât şi tipărirea.

    5.2.2. Publicaţia de Informare aeronautică
    NOTA 1: Publicaţia de informare aeronautică (AIP) este destinată în principal pentru îndeplinirea cerinţelor internaţionale de schimb de informaţii aeronautice cu caracter de durată, esenţiale pentru navigaţia aeriană.
    NOTA 2: Publicaţia de informare aeronautică constituie sursa de bază pentru informaţii aeronautice cu caracter permanent, precum şi pentru modificări având caracter temporar, dar de lungă durată.
    AIP trebuie să includă:
    a) o declaraţie a autorităţii competente din România care este responsabilă pentru facilităţile de navigaţie aeriană, serviciile sau procedurile descrise în AIP;
    b) condiţiile generale în care serviciile şi facilităţile sunt disponibile pentru traficul aerian internaţional;
    c) o listă a diferenţelor semnificative dintre reglementările şi practicile naţionale faţă de standardele, procedurile şi practicile recomandate ale OACI, publicată într-o formă care să permită oricărui utilizator să diferenţieze uşor între cerinţele statului român şi cele corespunzătoare OACI;
    d) opţiunea României pentru fiecare dintre cazurile semnificative în care este furnizat un curs de acţiune alternativ de către standardele, procedurile şi practicile recomandate ale OACI.


    5.2.3. Suplimentul AIP
    Lista de control al suplimentelor AIP în vigoare trebuie emisă în mod regulat.
    NOTĂ: Specificaţii detaliate privind frecvenţa furnizării listelor de control al suplimentelor AIP în vigoare sunt cuprinse în Documentul OACI 10066.

    5.2.4. Circulare de informare aeronautică (AIC)
    5.2.4.1. O circulară de informare aeronautică trebuie iniţiată şi emisă atunci când se doreşte realizarea informării privind:
    a) o planificare pe termen lung referitoare la modificări majore ale legislaţiei, reglementărilor, procedurilor sau facilităţilor;
    b) informaţii cu caracter exclusiv explicativ sau de îndrumare, care pot afecta siguranţa zborului;
    c) informaţii sau notificări cu caracter explicativ sau de îndrumare, referitoare la aspecte tehnice, legislative sau administrative.

    5.2.4.2. O circulară de informare aeronautică nu trebuie să fie folosită pentru informaţii care fac obiectul includerii în AIP sau NOTAM.
    5.2.4.3. Valabilitatea circularelor de informare aeronautică în vigoare trebuie revăzută cel puţin odată pe an.
    5.2.4.4. O listă de control al circularelor de informare aeronautică în vigoare se publică în mod regulat.
    NOTĂ: Specificaţii detaliate privind frecvenţa publicării listelor de control a AIC în vigoare sunt cuprinse în Documentul OACI 10066.


    5.2.5. Hărţi aeronautice
    NOTĂ: Reglementarea aeronautică civilă română RACR-HA „Hărţi aeronautice“, ediţia 3/2015, stabileşte cerinţele specifice pentru fiecare tip de hartă.
    5.2.5.1. Hărţile aeronautice enumerate mai jos, în măsura în care sunt disponibile pentru aeroporturile şi heliporturile deschise traficului internaţional, trebuie să facă parte din AIP sau pot fi distribuite separat către destinatarii AIP:
    a) harta de aerodrom/heliport (aerodrome/heliport chart) - OACI;
    b) harta de mişcare pe suprafaţa aerodromului (aerodrome ground movement chart) - OACI;
    c) harta de obstacole de aerodrom (aerodrome obstacle chart) - OACI tip A;
    d) harta de obstacole de aerodrom (aerodrome obstacle chart) - OACI tip B (când este disponibilă);
    e) harta de teren şi obstacole de aerodrom - OACI (aerodrome terrain and obstacle chart - OACI) (în format electronic);
    f) harta poziţiilor de parcare a aeronavelor (aerodrome parking/docking chart) - OACI;
    g) harta zonei (area chart) - OACI;
    h) harta cu altitudinile minime de supraveghere ATC (ATC surveillance minimum altitude chart) - OACI;
    i) harta de apropiere după instrumente (instrument approach chart) - OACI;
    j) harta terenului pentru apropieri de precizie (precision approach terrain chart) - OACI;
    k) harta de sosire standard - după instrumente (STAR) (standard arrival chart - Instrument/STAR) - OACI;
    l) harta de plecare standard - după instrumente (SID) (standard departure chart - Instrument/SID) - OACI;
    m) harta de apropiere la vedere (visual approach chart) - OACI.
    NOTĂ: O zonă de pagină/buzunar poate fi folosită în AIP pentru a include harta de teren şi obstacole de aerodrom - OACI (electronică) pe un suport electronic corespunzător.

    5.2.5.2. Hărţile de rută - OACI, în măsura în care sunt disponibile, trebuie să facă parte din AIP sau pot fi distribuite separat către destinatarii AIP.
    5.2.5.3. Hărţile aeronautice enumerate mai jos, în măsura în care sunt disponibile, trebuie furnizate ca produse de informare aeronautică:
    a) harta aeronautică a lumii - OACI 1: 1 000 000;
    b) harta aeronautică - OACI 1: 500 000;
    c) harta de navigaţie aeronautică - OACI scară mică; şi
    d) harta pentru trasarea traiectului de zbor/plotting chart - hartă OACI.

    5.2.5.4. Hărţile aeronautice electronice trebuie să fie furnizate luându-se în considerare baza de date digitală şi utilizarea sistemelor de informaţii geografice.
    5.2.5.5. Rezoluţia de publicare pe hartă a datelor aeronautice trebuie să fie cea specificată pentru tipul de hartă respectiv.
    NOTĂ: Specificaţii privind rezoluţia pentru datele aeronautice publicate pe hărţi sunt cuprinse în Documentul OACI 10066, apendice 1.


    5.2.6. NOTAM
    NOTĂ: Specificaţii detaliate privind NOTAM, inclusiv formatele pentru SNOWTAM şi ASHTAM, sunt cuprinse în Documentul OACI 10066.
    O listă de control al mesajelor NOTAM în vigoare trebuie publicată periodic.
    NOTĂ: Specificaţii detaliate privind frecvenţa publicării listei de control al mesajelor NOTAM în vigoare sunt cuprinse în Documentul OACI 10066.


    5.3. Seturi de date digitale
    5.3.1. Generalităţi
    5.3.1.1. Datele digitale trebuie să fie sub forma seturilor de date, astfel:
    a) set de date AIP;
    b) set de date de teren;
    c) set de date de obstaculare;
    d) set de date cartografice de aerodrom; şi
    e) set de date privind procedurile de zbor instrumental.
    NOTĂ: Specificaţii detaliate privind conţinutul seturilor de date digitale sunt cuprinse în Documentul OACI 10066.

    5.3.1.2. Fiecare set de date trebuie să fie furnizat utilizatorului următor, însoţit, cel puţin, de setul minim de metadate care să asigure trasabilitatea acestuia.
    NOTĂ: Specificaţii detaliate privind metadatele sunt cuprinse în Documentul OACI 10066.

    5.3.1.3. O listă a seturilor de date în vigoare trebuie furnizată periodic.

    5.3.2. Set de date AIP
    5.3.2.1. Un set de date AIP trebuie furnizat astfel încât să acopere domeniul informaţiilor aeronautice, aşa cum sunt furnizate în AIP.
    5.3.2.2. Atunci când nu este posibil să fie furnizat un set complet de date AIP, vor fi furnizate subseturile de date disponibile.
    5.3.2.3. Setul de date AIP trebuie să conţină reprezentarea digitală a informaţiilor aeronautice cu caracter de durată (informaţii permanente şi modificări temporare de lungă durată) esenţiale pentru navigaţia aeriană.

    5.3.3. Seturi de date de teren şi obstaculare
    NOTA 1: Cerinţele numerice privind seturile de date de teren şi obstaculare sunt cuprinse în Documentul OACI 10066, apendice 1 şi apendice 8.
    NOTA 2: Cerinţele privind suprafeţele de colectare a datelor de teren şi obstaculare sunt cuprinse în Documentul OACI 10066, apendice 1 şi apendice 8.
    5.3.3.1. Zonele de acoperire pentru seturile de date de teren şi obstaculare sunt următoarele:
    1. zona 1: întregul teritoriu al FIR Bucureşti;
    2. zona 2: în vecinătatea unui aerodrom, se împarte astfel:
    a) zona 2a: o suprafaţă dreptunghiulară în jurul unei piste care cuprinde banda pistei, precum şi prelungirile degajate ale pistei, dacă acestea există;
    NOTĂ: Pentru dimensiunile benzii pistei vedeţi RACR-AD-PETA „Proiectarea şi exploatarea tehnică a aerodromurilor“, ediţia 2/2015, capitolul 3, şi Certification Specifications and Guidance Material for Aerodromes Design, ediţia 4, CS ADR-DSN.B.155, CS ADR-DSN.B.160.

    b) zona 2b: o suprafaţă care se extinde de la capetele zonei 2a în direcţia de decolare/plecare, având o lungime de 10 km şi o divergenţă de 15% pe fiecare latură;
    c) zona 2c: o suprafaţă care se extinde în afara limitelor zonei 2a şi zonei 2b la o distanţă nu mai mare de 10 km faţă de limitele zonei 2a; şi
    d) zona 2d: o suprafaţă în afara zonelor 2a, 2b şi 2c care se extinde până la o distanţă de 45 km faţă de punctul de referinţă al aerodromului sau până la limitele regiunii de control terminal (TMA), oricare este mai aproape;

    3. zona 3: o suprafaţă care mărgineşte suprafaţa de mişcare a unui aerodrom şi care se extinde orizontal de la laturile pistei până la 90 m faţă de axul acesteia şi până la 50 m faţă de laturile altor suprafeţe componente ale suprafeţei de mişcare; şi
    4. zona 4: o suprafaţă care se extinde pe o lungime de până la 900 m faţă de pragul pistei şi o lăţime de 60 m stânga-dreapta faţă de axul prelungit al pistei în direcţia de apropiere pe o pistă, pentru apropiere de precizie categoria II sau III.

    5.3.3.2. Atunci când terenul aflat la o distanţă mai mare de 900 m (3.000 ft) faţă de pragul pistei este muntos sau de înălţime semnificativă, lungimea zonei 4 poate fi extinsă până la o distanţă faţă de pragul pistei care nu depăşeşte 2.000 m (6.500 ft).
    5.3.3.3. Seturi de date de teren
    5.3.3.3.1. Seturile de date de teren trebuie să conţină reprezentarea digitală a suprafeţei terenului sub forma valorilor continue ale cotelor terenului în toate punctele de intersecţie ale unei grile (grid) definite şi referite în raport cu un sistem de referinţă (datum) comun.
    5.3.3.3.2. Datele de teren trebuie asigurate pentru zona 1.
    5.3.3.3.3. În cazul aerodromurilor utilizate cu regularitate de aviaţia civilă internaţională, datele de teren trebuie asigurate pentru:
    a) zona 2a;
    b) suprafaţa traiectoriei de zbor la decolare;
    c) o zonă delimitată de limitele laterale ale suprafeţelor de limitare a obstacolelor ale aerodromului.

    5.3.3.3.4. În cazul aerodromurilor utilizate cu regularitate de aviaţia civilă internaţională trebuie asigurate date de teren suplimentare pentru zona 2, astfel:
    a) într-o zonă determinată de o rază de 10 km faţă de punctul de referinţă al aerodromului (ARP); şi
    b) într-o zonă situată între limita de 10 km şi limita TMA sau cea determinată de o rază de 45 km faţă de punctul de referinţă al aerodromului (oricare este cea mai mică dintre cele două), atunci când terenul străpunge suprafaţa orizontală de colectare a datelor de teren situată la 120 m deasupra celei mai mici cote a pistei.

    5.3.3.3.5. În cazul aerodromurilor adiacente unde se suprapun zonele de acoperire, pentru a asigura că datele pentru acelaşi teren sunt corecte, trebuie încheiate acorduri între părţile implicate pentru coordonarea furnizării datelor de teren.
    5.3.3.3.6. În cazul aerodromurilor situate în apropierea frontierei de stat se pot încheia protocoale între furnizorul AIS din România şi cel din statul vecin pentru schimbul de date de teren.
    5.3.3.3.7. În cazul aerodromurilor utilizate cu regularitate de aviaţia civilă internaţională trebuie furnizate date de teren pentru zona 3. Aceste date sunt puse la dispoziţia furnizorului AIS de către operatorii de aerodrom.
    5.3.3.3.8. În cazul aerodromurilor utilizate cu regularitate de aviaţia civilă internaţională trebuie furnizate date de teren pentru zona 4, pentru toate pistele unde se desfăşoară operaţiuni de apropiere de precizie categoria II sau categoria III şi pentru situaţiile în care operatorii aerieni solicită informaţii detaliate de teren în vederea evaluării efectului terenului în determinarea înălţimii de decizie prin utilizarea radioaltimetrului. Datele sunt puse la dispoziţia furnizorului AIS de către operatorii de aerodrom.
    5.3.3.3.9. În cazul în care sunt colectate date de teren suplimentare, pentru a satisface alte cerinţe aeronautice, seturile de date de teren pot fi extinse pentru a include aceste date suplimentare.

    5.3.3.4. Seturi de date de obstaculare
    5.3.3.4.1. Seturile de date de obstaculare trebuie să cuprindă reprezentarea digitală a dimensiunilor pe verticală şi pe orizontală ale obstacolelor.
    5.3.3.4.2. Datele de obstaculare nu trebuie să fie incluse în seturile de date de teren.
    5.3.3.4.3. Datele de obstaculare trebuie să fie furnizate pentru obstacolele din zona 1 a căror înălţime faţă de sol este de 100 m sau mai mare.
    5.3.3.4.4. În cazul aerodromurilor utilizate cu regularitate de aviaţia civilă internaţională trebuie furnizate datele de obstaculare pentru toate obstacolele situate în cuprinsul zonei 2, care sunt evaluate ca fiind un pericol pentru navigaţia aeriană.
    5.3.3.4.5. La aerodromurile utilizate în mod regulat de aviaţia civilă internaţională, operatorii de aerodrom furnizează AIS date de obstaculare, după cum urmează:
    a) în cazul zonei 2a, pentru acele obstacole care penetrează o suprafaţă de colectare a datelor de obstaculare care este o zonă dreptunghiulară în jurul unei piste, care cuprinde banda pistei şi prelungirea degajată, dacă există. Suprafaţa de colectare a zonei 2a trebuie să aibă o înălţime de 3 m deasupra celei mai apropiate cote a pistei măsurate de-a lungul axului pistei, iar pentru acele porţiuni referitoare la prelungirea degajată, dacă există, la cota celui mai apropiat capăt al pistei;
    b) pentru obstacolele din suprafaţa traiectoriei de zbor la decolare care penetrează o suprafaţă plană cu înclinare de 1,2 procente şi care are origine comună cu suprafaţa pantei de zbor la decolare; şi
    c) pentru obstacolele care străpung suprafeţele de limitare a obstacolelor/OLS ale aerodromului.
    NOTĂ: Suprafeţele traiectoriei de zbor la decolare sunt specificate în RACR-HA „Hărţi aeronautice“, ediţia 3/2015, art. 3.8 alin. 3.8.2.
    Suprafeţele aerodromului de limitare a obstacolelor sunt specificate în RACR-AD-PETA „Proiectarea şi exploatarea tehnică a aerodromurilor“, ediţia 2/2015, capitolul 4, şi în Certification Specifications and Guidance Material for Aerodromes Design, ediţia 4, capitolul H şi capitolul J.

    5.3.3.4.6. Furnizorul AIS trebuie ca la aerodromurile utilizate în mod regulat de aviaţia civilă internaţională să publice datele de obstaculare pentru zonele 2b, 2c şi 2d, pentru obstacolele care penetrează suprafeţele relevante, în măsura în care sunt disponibile, astfel:
    a) zona 2b: o suprafaţă care se extinde de la capetele zonei 2a în direcţia de decolare/plecare, având o lungime de 10 km şi o divergenţă de 15% pe fiecare latură. Suprafaţa de colectare a datelor de obstaculare în cazul zonei 2b are o înclinaţie de 1,2% şi se extinde de la capetele zonei 2a de la cota capătului pistei în direcţia de decolare/plecare, pe o lungime de 10 km şi având o evazare de 15% pe fiecare latură;
    b) zona 2c: o suprafaţă care se extinde în afara limitelor zonei 2a şi zonei 2b la o distanţă nu mai mare de 10 km faţă de limitele zonei 2a. Suprafaţa de colectare a datelor de obstaculare în cazul zonei 2c are o înclinaţie de 1,2% care se extinde în afara zonei 2a şi zonei 2b la o distanţă nu mai mare de 10 km faţă de marginile zonei 2a. Cota iniţială a zonei 2c este cota punctului aparţinând zonei 2a de la care aceasta începe; şi
    c) zona 2d: o suprafaţă în afara zonelor 2a, 2b şi 2c care se extinde până la o distanţă de 45 de km faţă de punctul de referinţă al aerodromului sau până la limitele regiunii de control terminal, oricare este mai aproape. Suprafaţa de colectare a datelor de obstaculare în cazul zonei 2d are o înălţime de 100 m deasupra solului.
    Datele pentru obstacolele din zona 2b mai mici de 3 m faţă de sol şi pentru obstacolele din zona 2c mai mici de 15 m faţă de sol nu este necesar să fie colectate.

    5.3.3.4.7. În cazul aerodromurilor adiacente unde se suprapun zonele de acoperire, pentru ca furnizarea datelor de obstaculare să se facă într-un mod coordonat, trebuie încheiate protocoale de colaborare între părţi, asigurându-se în acest fel corectitudinea datelor.
    5.3.3.4.8. În cazul aerodromurilor situate în apropierea frontierei de stat se pot încheia protocoale între furnizorul AIS din România şi cel din statul vecin pentru schimbul de date de obstaculare.
    5.3.3.4.9. Furnizorul AIS trebuie ca la aerodromurile utilizate în mod regulat de aviaţia civilă internaţională să furnizeze datele de obstaculare pentru zona 3, în măsura în care acestea sunt disponibile, pentru obstacolele care penetrează suprafaţa relevantă de colectare a datelor care se întinde la o jumătate de metru (0,5 m) deasupra planului orizontal care trece prin cel mai apropiat punct situat pe suprafaţa de mişcare a aerodromului. Datele sunt puse la dispoziţia furnizorului AIS de către operatorii de aerodrom.
    5.3.3.4.10. În cazul aerodromurilor utilizate cu regularitate de aviaţia civilă internaţională, furnizorul AIS trebuie să furnizeze date de obstaculare pentru zona 4, pentru toate pistele unde se desfăşoară operaţiuni de apropiere de precizie categoria II sau categoria III. Aceste date sunt puse la dispoziţia furnizorului AIS de către operatorul de aerodrom.
    5.3.3.4.11. În cazul în care sunt colectate date de obstaculare suplimentare, pentru a satisface alte cerinţe aeronautice, seturile de date de obstaculare pot fi extinse pentru a include aceste date suplimentare.


    5.3.4. Seturi de date cartografice de aerodrom
    5.3.4.1. Seturile de date cartografice de aerodrom trebuie să cuprindă reprezentarea digitală a elementelor de aerodrom.
    NOTĂ: Elementele componente ale aerodromului cuprind atribute şi aspecte geometrice care sunt definite ca puncte, linii sau poligoane. Exemplele pot include pragurile pistelor, liniile de orientare pe căile de rulaj şi zonele de parcare.

    5.3.4.2. Furnizorul AIS trebuie ca la aerodromurile utilizate în mod regulat de aviaţia civilă internaţională să furnizeze seturi de date cartografice de aerodrom, în măsura în care acestea sunt disponibile. Seturile de date cartografice de aerodrom sunt puse la dispoziţia furnizorului AIS de către operatorul de aerodrom.

    5.3.5. Seturi de date pentru procedurile de zbor instrumental
    5.3.5.1. Seturile de date pentru procedurile de zbor instrumental trebuie să cuprindă reprezentarea digitală a procedurilor de zbor instrumental.
    5.3.5.2. Furnizorul AIS trebuie ca la aerodromurile utilizate în mod regulat de aviaţia civilă internaţională să furnizeze seturile de date pentru procedurile de zbor instrumental, în măsura în care acestea sunt disponibile.


    5.4. Servicii de distribuire
    5.4.1. Generalităţi
    5.4.1.1. Produsele de informare aeronautică trebuie distribuite către utilizatorii autorizaţi care le solicită.
    5.4.1.2. AIP, amendamentele AIP, suplimentele AIP şi AIC trebuie puse la dispoziţie prin mijloacele cele mai rapide.
    5.4.1.3. Reţelele de comunicare globală, cum ar fi internet, pot fi utilizate, atunci când este posibil, în furnizarea produselor de informare aeronautică.

    5.4.2. Distribuirea mesajelor NOTAM
    5.4.2.1. Mesajele NOTAM se distribuie pe bază de solicitare.
    5.4.2.2. Mesajele NOTAM trebuie pregătite în conformitate cu prevederile aplicabile ale procedurilor OACI pentru comunicaţii.
    5.4.2.3. În măsura posibilităţilor, mesajele NOTAM se transmit prin serviciul fix aeronautic (AFS).
    5.4.2.4. Atunci când un NOTAM este transmis prin alte mijloace decât serviciul fix aeronautic (AFS), textul său trebuie precedat de un grup de 6 cifre care indică data şi ora la care mesajul a fost emis şi de identificarea emitentului. Biroul NOTAM internaţional trebuie să stabilească mesajele NOTAM care fac obiectul distribuţiei internaţionale.
    5.4.2.5. Schimbul internaţional de mesaje NOTAM trebuie să se facă numai în baza înţelegerilor reciproce dintre birourile NOTAM internaţionale implicate şi între birourile NOTAM şi unităţile multinaţionale de procesare a mesajelor NOTAM.
    5.4.2.6. Biroul NOTAM internaţional trebuie, pe baza solicitării, să asigure distribuirea şi a altor serii NOTAM decât cele distribuite internaţional.
    5.4.2.7. Listele selective de distribuţie pot fi folosite atunci când este posibil.
    NOTĂ: În Documentul OACI 8126 este inclus material de îndrumare cu privire la listele selective de distribuţie.



    5.5. Serviciul de informare înainte de zbor
    5.5.1. Pentru orice aerodrom/heliport deschis traficului aerian internaţional, informaţiile aeronautice cu privire la etapele de rută care îşi au originea la aerodromul/heliportul respectiv trebuie puse la dispoziţia personalului cu responsabilităţi în operaţiunile de zbor, inclusiv a echipajelor şi serviciilor responsabile pentru informarea înaintea zborurilor.
    5.5.2. Informaţiile aeronautice furnizate în scopul planificării şi pregătirii înaintea zborului trebuie să includă informaţii importante operaţional obţinute din elementele produselor de informare aeronautică.
    NOTA 1: Elementele produselor de informare aeronautică pot fi limitate la publicaţiile naţionale şi, atunci când este convenabil din punct de vedere practic, la documentaţiile statelor învecinate, cu condiţia să existe o bibliotecă completă de informaţii aeronautice, disponibilă într-o locaţie centrală, precum şi mijloace de comunicaţie directă cu biblioteca respectivă.
    NOTA 2: O listă recapitulativă a mesajelor NOTAM în vigoare, care au semnificaţie operaţională, şi a altor informaţii cu caracter de urgenţă poate fi pusă la dispoziţia echipajelor sub formă de text în clar, ca buletin de informare înaintea zborului (PIB, Pre-flight Information Bulletin). Documentul OACI 8126 conţine îndrumări în ceea ce priveşte pregătirea PIB.


    5.6. Serviciul de informare după zbor
    5.6.1. Pentru orice aerodrom/heliport deschis traficului aerian internaţional trebuie stabilite modalităţi pentru a primi de la echipaje informaţii cu privire la starea şi operarea facilităţilor pentru navigaţia aeriană sau a serviciilor.
    5.6.2. Modalităţile menţionate la pct. 5.6.1 trebuie să asigure că aceste informaţii sunt puse la dispoziţia furnizorului de servicii de informare aeronautică pentru a fi distribuite după cum o impun circumstanţele.
    5.6.3. Pentru orice aerodrom/heliport deschis traficului aerian internaţional trebuie stabilite modalităţi pentru a primi de la echipaje informaţii privind prezenţa pericolelor reprezentate de vietăţile sălbatice.
    5.6.4. Informaţiile privind prezenţa periculoasă pentru siguranţa zborului a vietăţilor sălbatice trebuie puse la dispoziţia serviciilor de informare aeronautică, pentru distribuirea lor după cum o impun circumstanţele.
    NOTĂ: Vezi RACR-AD-PETA „Proiectarea şi exploatarea tehnică a aerodromurilor“, ediţia 2/2015, capitolul 9, articolul 9.4, şi Regulamentul (UE) nr. 139/2014 al Comisiei de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la aerodromuri în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului, art. 10 alin. 1 lit. b, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 139/2014.


    CAP. VI
    Actualizarea informaţiilor aeronautice
    6.1. Specificaţii generale
    Datele aeronautice şi informaţiile aeronautice trebuie menţinute actualizate.

    6.2. Regularizarea şi controlul informării aeronautice (AIRAC)
    6.2.1. Informaţiile privitoare la următoarele circumstanţe trebuie distribuite în conformitate cu sistemul reglementat (AIRAC) potrivit căruia introducerea, retragerea sau modificarea semnificativă a acestor informaţii se face numai la anumite date calendaristice potrivit unei serii de date efective comune, stabilite la intervale de 28 de zile, inclusiv 8 noiembrie 2018:
    a) limitele (orizontale şi verticale), reglementări şi proceduri aplicabile:
    1. regiunii de informare a zborurilor;
    2. regiunilor de control;
    3. zonelor de control;
    4. regiunilor consultative;
    5. rutelor ATS;
    6. zonelor permanente periculoase, interzise şi restricţionate (inclusiv tipul şi perioada activităţii atunci când sunt cunoscute) şi zonelor de apărare aeriană cu identificare (ADIZ);
    7. regiunilor sau rutelor permanente sau porţiuni din acestea unde există posibilitatea interceptării;

    b) poziţii, frecvenţe, indicative, identificatori, disfuncţionalităţi şi perioade de mentenanţă cunoscute a mijloacelor de radionavigaţie şi a echipamentelor de comunicaţii şi supraveghere;
    c) proceduri de apropiere şi aşteptare, proceduri de sosire şi plecare, proceduri de reducere a zgomotului, precum şi alte proceduri ATS relevante;
    d) nivele de tranziţie, altitudini de tranziţie şi altitudini minime de sector;
    e) facilităţi meteorologice, inclusiv emisiile, şi proceduri meteorologice;
    f) piste şi prelungiri de oprire;
    g) căi de rulare şi platforme;
    h) proceduri de operare la sol ale aerodromului (inclusiv proceduri de operare în condiţii de vizibilitate redusă);
    i) luminile pistei şi de apropiere; şi
    j) minimele de operare ale aerodromului, dacă sunt publicate.

    6.2.2. Informaţiile care se publică la o dată de ciclu AIRAC nu trebuie modificate cel puţin 28 de zile după data lor efectivă, în afara cazului în care circumstanţele notificate au un caracter temporar cu o durată mai mică decât un ciclu AIRAC.
    6.2.3. Informaţiile aeronautice furnizate conform sistemului AIRAC trebuie puse la dispoziţie de serviciul de informare aeronautică responsabil, astfel încât să ajungă la destinatari cu cel puţin 28 de zile înainte de data AIRAC efectivă.
    NOTĂ: Informaţiile aeronautice care se furnizează în sistemul AIRAC trebuie puse la dispoziţie de unitatea serviciului de informare aeronautică cu cel puţin 42 de zile în avans faţă de data efectivă, cu obiectivul de a ajunge la destinatari cu cel puţin 28 de zile înainte de data efectivă.

    6.2.4. Atunci când nu se publică informaţii aeronautice la o dată AIRAC, trebuie iniţiată şi distribuită o notificare conţinând acronimul „NIL“, nu mai târziu decât un ciclu înaintea datei efective AIRAC în cauză.
    6.2.5. Nu trebuie utilizate alte date efective în afara datelor AIRAC pentru introducerea unor modificări planificate, semnificative operaţional, care necesită activităţi de cartografiere şi/sau de actualizare a bazelor de date de navigaţie.
    6.2.6. Sistemul reglementat AIRAC trebuie utilizat pentru distribuirea informaţiilor referitoare la introducerea, retragerea sau modificări semnificative planificate la:
    a) poziţia, înălţimea şi luminile obstacolelor de navigaţie;
    b) orele de serviciu pentru: aerodromuri, facilităţi şi servicii;
    c) autorităţile vamale, de imigrare şi medicale;
    d) zonele periculoase, interzise şi restricţionate cu caracter temporar, precum şi pericolele pentru navigaţie, zonele de exerciţii militare şi deplasarea aeronavelor în număr mare; şi
    e) zonele/regiunile sau rutele temporare sau porţiuni din acestea, unde există posibilitatea interceptării.

    6.2.7. În cazul planificării unor modificări majore şi atunci când se doreşte şi este posibilă notificarea în avans, furnizorul AIS trebuie să distribuie informaţiile astfel încât acestea să ajungă la destinatari cu cel puţin 56 de zile în avans faţă de data efectivă. Această prevedere ar trebui aplicată în cazul introducerii unor modificări majore planificate referitoare la circumstanţele prezentate mai jos, precum şi în cazul altor modificări majore, dacă se consideră necesar:
    a) aerodromuri nou-înfiinţate destinate operaţiunilor IFR internaţionale;
    b) piste noi pentru operaţiuni IFR, puse în serviciu la aerodromurile internaţionale;
    c) proiectarea şi structura reţelei de rute ATS;
    d) proiectarea şi structura unui set de proceduri în zona terminală (inclusiv modificări ale direcţiilor procedurilor datorate modificării declinaţiei magnetice);
    e) circumstanţele listate la pct. 6.2.1, dacă este afectat întreg FIR Bucureşti sau o porţiune importantă a acestuia sau dacă este necesară o coordonare transfrontalieră.
    NOTĂ: În documentul OACI 8126 este cuprins material de îndrumare cu privire la ce constituie modificare majoră/ semnificativă.



    6.3. Actualizarea produselor de informare aeronautică
    6.3.1. Actualizarea AIP
    6.3.1.1. AIP România trebuie amendat sau republicat la intervale regulate, după cum este necesar, pentru a menţine actualizate datele aeronautice şi informaţiile aeronautice conţinute.
    6.3.1.2. Modificările cu caracter permanent la conţinutul AIP trebuie publicate prin amendament AIP.
    6.3.1.3. Modificările cu caracter temporar de lungă durată (trei luni sau mai mult), precum şi informaţiile de scurtă durată care conţin un volum mare de text şi/sau grafică se publică sub formă de supliment AIP.

    6.3.2. NOTAM
    6.3.2.1. Atunci când se publică un amendament AIP sau un supliment AIP, în conformitate cu procedurile AIRAC, furnizorul AIS trebuie să emită un Trigger NOTAM.
    NOTĂ: Specificaţii detaliate privind Trigger NOTAM sunt conţinute în Documentul OACI 10066.

    6.3.2.2. Un mesaj NOTAM trebuie iniţiat şi emis cu promptitudine atunci când informaţia ce trebuie distribuită are un caracter temporar de scurtă durată sau când urmează să intre în vigoare într-un timp foarte scurt modificări permanente sau temporare de lungă durată, semnificative operaţional, cu excepţia cazurilor când informaţia conţine mult text şi/sau reprezentări grafice.
    6.3.2.3. Un NOTAM trebuie iniţiat şi emis în cazul următoarelor informaţii:
    a) punerea în serviciu, închiderea sau modificări semnificative intervenite în operarea aerodromurilor, heliporturilor sau a pistelor;
    b) punerea în serviciu, retragerea sau modificări semnificative intervenite în operarea serviciilor aeronautice (aerodromuri, AIS, ATS, CNS, MET, SAR etc.);
    c) punerea în serviciu, retragerea sau modificări semnificative ale capabilităţilor operaţionale ale serviciilor de radionavigaţie şi de comunicaţii sol-aer. Aceasta include: întreruperea operării sau repunerea în funcţiune, modificări ale frecvenţelor radio, modificări în orarul de operare notificat, modificarea unui identificator, modificarea orientării (la mijloacele direcţionale), modificarea poziţiei, creşterea sau scăderea puterii de emisie cu 50% sau mai mult, modificări în orarul sau în conţinutul unei emisiuni, neregularităţi sau fiabilitate scăzută în operarea serviciilor de radionavigaţie şi de comunicaţii sol-aer, sau limitări ale staţiilor de retransmisie incluzând impactul operaţional, serviciile afectate, frecvenţa şi zona;
    d) indisponibilitatea sistemelor de rezervă şi a celor secundare, care au un impact operaţional direct;
    e) punerea în serviciu, desfiinţarea sau modificări semnificative intervenite la mijloacele de indicare vizuală;
    f) întreruperea sau repunerea în operare a unor componente majore ale sistemelor luminoase de aerodrom;
    g) instituirea, retragerea sau modificări semnificative aduse procedurilor serviciilor de navigaţie aeriană;
    h) apariţia sau remedierea unor defecte sau impedimente majore pe suprafaţa de manevră;
    i) modificări sau limitări privind disponibilitatea carburanţilor, uleiului şi oxigenului;
    j) modificări majore aduse facilităţilor de căutare şi salvare şi serviciilor disponibile;
    k) instalarea, desfiinţarea sau repunerea în funcţiune a luminilor de avertizare care marchează obstacole semnificative pentru navigaţia aeriană;
    l) modificări ale reglementărilor care impun acţiune imediată, de exemplu, instituirea unei zone interzise în scopul desfăşurării de activităţi de căutare şi salvare;
    m) prezenţa unor pericole pentru navigaţia aeriană (incluzând obstacole, exerciţii militare, mitinguri, lansări de artificii, lampioane, resturi ale rachetelor, concursuri, paraşutări intense în afara zonelor declarate pentru această activitate);
    n) emisii laser planificate, afişări laser şi lumini de căutare, dacă vederea pe timp de noapte a piloţilor este posibil să fie afectată;
    o) apariţia, retragerea sau modificarea unor obstacole semnificative pentru navigaţia aeriană în zonele de decolare/ urcare, întrerupere a apropierii, apropiere sau pe banda pistei;
    p) înfiinţarea sau desfiinţarea (incluzând activarea şi dezactivarea), după caz, sau modificări introduse în situaţia zonelor periculoase, reglementate sau interzise;
    q) înfiinţarea sau desfiinţarea unor zone sau rute ori porţiuni din acestea în care există posibilitatea interceptării aeronavelor şi în care se cere menţinerea ascultării permanente pe frecvenţa de urgenţă VHF 121.5 MHz;
    r) alocarea, anularea sau modificarea unui indicator de localizare;
    s) modificări ale nivelului de protecţie asigurat în mod normal la un aerodrom/heliport prin serviciul de salvare şi luptă contra incendiilor (vezi RACR-AD-PETA „Proiectarea şi exploatarea tehnică a aerodromurilor“, ediţia 2/2015, cap. 9, şi Suplimentul A, art. 18, şi Regulamentul (UE) nr. 139/2014, ADR.OPS.B.010 şi AMC şi GM subsecvente);
    t) prezenţa, înlăturarea sau modificări semnificative ale unor condiţii periculoase datorate zăpezii, gheţii, zloatei („slush“), materialelor radioactive, substanţelor chimice toxice, depunerilor de cenuşă vulcanică sau a apei pe suprafaţa de mişcare;
    u) declanşarea unor epidemii care necesită modificări ale cerinţelor notificate privind vaccinarea sau măsuri de carantină;
    v) observaţii sau prognoze privind fenomenele meteo în spaţiul aerian, data şi ora la care au loc, nivelurile de zbor unde au loc şi porţiunile de spaţiu aerian care pot fi afectate de acestea;
    w) modificarea semnificativă a activităţii vulcanice, localizarea, data şi ora erupţiilor vulcanice şi/sau întinderea pe orizontală şi verticală a norilor de cenuşă vulcanică, inclusiv direcţia lor de mişcare, nivelurile de zbor şi rutele sau porţiunile de rută care ar putea fi afectate;
    x) eliberarea în atmosferă a unor materiale radioactive sau substanţe chimice toxice ca urmare a unui accident chimic sau nuclear, locul, data şi ora incidentului, direcţia de mişcare a norilor toxici, nivelurile de zbor, rutele sau porţiunile de rută care ar putea fi afectate;
    y) desfăşurarea unor operaţiuni de ajutorare umanitară, de tipul celor efectuate sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, împreună cu procedurile şi/sau limitările care afectează navigaţia aeriană; şi
    z) implementarea/aplicarea unor măsuri de contingenţă pe termen scurt în cazul întreruperii totale sau parţiale a furnizării serviciilor de trafic aerian şi a serviciilor asociate.
    NOTĂ: Vezi RACR-ATS „Serviciile de trafic aerian“, ediţia 3.0/2014, alin. 2.30 şi Suplimentul C.


    6.3.2.4. Informaţiile următoare nu se publică prin NOTAM:
    a) lucrări de întreţinere de rutină pe platformele şi căile de rulare, care nu afectează mişcarea în siguranţă a aeronavelor;
    b) lucrări de marcare a pistei, atunci când operarea aeronavelor poate fi efectuată în siguranţă pe celelalte piste disponibile sau când echipamentul folosit poate fi retras la nevoie;
    c) obstacole temporare în vecinătatea aerodromului/ heliportului, care nu afectează operarea în siguranţă a aeronavelor;
    d) defectarea parţială a sistemelor luminoase ale aerodromului/heliportului, atunci când aceasta nu afectează direct operarea în siguranţă a aeronavelor;
    e) defectarea parţială, temporară a mijloacelor de comunicaţii aer-sol atunci când sunt cunoscute şi operează frecvenţe alternative;
    f) lipsa serviciului de dirijare şi control prin dispecer la sol pe platformă şi a controlului traficului rutier pe platformă;
    g) indisponibilitatea semnelor indicatoare de poziţie, de destinaţie sau a altora, pe suprafaţa de mişcare;
    h) paraşutările, fie în spaţiul aerian necontrolat în condiţii VFR [vezi pct. 6.3.2.3 lit. m)], fie atunci când sunt controlate, în locaţii declarate sau în zone periculoase ori interzise;
    i) activităţile de instruire a unităţilor de la sol;
    j) indisponibilitatea sistemelor de rezervă şi a celor secundare, dacă acestea nu au un impact operaţional;
    k) limitări ale serviciilor aeroportuare sau ale serviciilor generale care nu au impact operaţional;
    l) reglementări naţionale care nu afectează activităţile aviaţiei generale;
    m) informări sau avertizări privind limitări posibile/potenţiale, care nu au impact operaţional;
    n) readucerea în atenţie a unor informaţii care sunt deja publicate;
    o) disponibilitatea echipamentelor pentru unităţile de la sol, fără să conţină informaţii cu privire la impactul lor operaţional asupra spaţiului aerian şi a utilizatorilor acestor facilităţi;
    p) informaţii privind emisiile laser care nu au impact operaţional, precum şi despre focuri de artificii sub înălţimile minime de zbor;
    q) închiderea unor părţi ale suprafeţei de mişcare, din cauza unor lucrări planificate, coordonate local, cu o durată mai mică de o oră;
    r) închiderea sau indisponibilitatea ori modificări în operarea/funcţionarea aerodromului/heliportului în afara orelor operaţionale ale aerodromului/heliportului; şi
    s) alte informaţii fără impact operaţional care sunt de natură temporară.
    NOTĂ: Informaţiile referitoare la un aerodrom şi vecinătatea sa, care nu afectează starea operaţională a acestuia, pot fi distribuite local în timpul informării înaintea zborului sau în timpul zborului ori în cadrul unor întâlniri cu echipajele, organizate pe plan local.



    6.3.3. Actualizarea setului de date
    6.3.3.1. Seturile de date trebuie să fie modificate sau emise din nou la intervale regulate, după caz, pentru a le menţine actualizate.
    6.3.3.2. Modificările permanente sau modificările temporare de lungă durată (trei luni sau mai mult), care sunt disponibile ca date digitale, trebuie emise sub forma unui set de date complet sau a unui subset care include numai diferenţele faţă de setul de date complet emis anterior.
    6.3.3.3. Atunci când un set de date complet este emis din nou, diferenţele faţă setul de date complet publicat anterior trebuie indicate (marcate).
    6.3.3.4. Atunci când modificări temporare de scurtă durată sunt puse la dispoziţie ca date digitale (NOTAM digital), trebuie să se utilizeze acelaşi model de informaţii aeronautice ca şi în cazul setului de date complet.
    6.3.3.5. Actualizările AIP şi ale seturilor de date digitale trebuie sincronizate.



    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016