Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGLEMENTARE din 6 octombrie 2020  aeronautică civilă română RACR-CNS Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 REGLEMENTARE din 6 octombrie 2020 aeronautică civilă română RACR-CNS "Operarea sistemelor de comunicaţii, navigaţie, supraveghere", volumul I "Mijloace de radionavigaţie", ediţia 3/2020

EMITENT: Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 957 bis din 19 octombrie 2020
──────────
    Aprobată prin ORDINUL nr. 1.876 din 6 octombrie 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 19 octombrie 2020.
──────────

    PREAMBUL
    (1) Prezenta reglementare aeronautică civilă română RACR-CNS, volumul I, "Mijloace de radionavigaţie", ediţia 3/2020, reprezintă transpunerea în cadrul reglementat naţional a standardelor şi practicilor recomandate prevăzute în Anexa 10 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, denumită în continuare Anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications", volumul I, "Navigation Aids", ed. 6, iulie 2006, cu amendamentele sale ulterioare, inclusiv Amendamentul nr. 92.
    (2) Standardele şi practicile recomandate în Anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications", se aplică în acele porţiuni de spaţiu aerian aflate sub jurisdicţia unui stat membru, semnatar al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizează servicii de trafic aerian, precum şi în acele spaţii aeriene unde statul acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de trafic aerian deasupra mării libere sau în spaţii aeriene de suveranitate nedeterminată.
    (3) Prezenta reglementare se aplică în România, împreună cu celelalte reglementări aeronautice naţionale, în scopul asigurării desfăşurării traficului în spaţiul aerian naţional, pe rutele aeriene interne şi internaţionale, în condiţii de siguranţă şi eficienţă.
    (4) Prevederile RACR-CNS au fost elaborate astfel încât:
        ● Standardele şi practicile recomandate prevăzute în Anexa 10 OACI sunt transpuse integral în RACR-CNS ca reguli. Acolo unde a fost cazul, s-au făcut particularizări în scopul de a se facilita înţelegerea şi aplicarea corectă a regulilor (ex. acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula din RACR-CNS precizează, în contextul instituţional din aviaţia civilă română, cărei anume funcţii/ instituţii - ex. autoritatea de stat, autoritatea delegată, administraţie sau unităţi furnizoare de servicii, etc. îi revine responsabilitatea respectivă);
        ● Notele din textul original au fost introduse, parţial sau total, după caz, ca text asociat, acolo unde s-a apreciat că precizările respective sunt utile în aplicarea regulilor;
        ● Organizarea textului RACR-CNS, volumul I, ediţia 3/2020, este în mare măsură aceeaşi cu cea a Anexei 10 OACI, volumul I, având un sistem identic de numerotare/ identificare a capitolelor, secţiunilor, tabelelor şi figurilor.

    (5) Modurile de conformare acceptate pentru cerinţele din RACR-CNS, volumul I, ediţia 3/ 2020 sunt cele cuprinse în manualele procedurale, circularele, etc., emise de OACI, dar şi în materialele cu caracter orientativ şi indicaţiile EUROCONTROL.
    (6) Toate referinţele privind "Reglementările radio" se fac faţă de reglementările radio publicate de Internaţional Telecommunication Union (ITU). Reglementările radio sunt amendate periodic prin deciziile cuprinse în actele finale ale Conferinţei mondiale de radiocomunicaţii. Mai multe informaţii date de ITU, referitoare la sistemul de frecvenţe aeronautice utilizate, sunt în documentul "Handbook on Radio Frequency Spectrum Requirements for Civil Aviation", care conţine prevederile politicilor OACI aprobate (Doc. 9718).
    (7) Anexa 10, volumul I include standardele şi practicile recomandate pentru anumite tipuri de echipamente, pentru mijloace de navigaţie aeriană. Pe măsură ce statele contractante constată necesitatea unor noi sisteme specifice, în conformitate cu condiţiile prevăzute în standardul sau practica recomandată relevantă, analiza nevoilor şi formularea de opinii şi recomandări OACI, către statele contractante implicate, este realizată periodic de către Consiliu, în baza recomandărilor întâlnirilor regionale privind navigaţia aeriană (Doc 8144 - "Directive ale întâlnirilor regionale privind navigaţia aerienă şi regulile de procedură pentru organizarea acestora").
    CAP. 1
    DEFINIŢII
        Atunci când sunt utilizaţi în prezentul volum, următorii termeni vor avea următoarele înţelesuri:
        Alocare frecvenţă: atribuirea unei frecvenţe, deja asignate, unui anumit sistem de radionavigaţie ce va funcţiona pe frecvenţa respectivă;
        Asignare frecvenţă: stabilirea unei anumite valori pentru o frecvenţă, pentru un anumit serviciu de radionavigaţie ce urmează a fi furnizat la un anumit amplasament, conform reglementărilor ITU şi OACI în vigoare;
        Altitudine. Distanţa pe verticală până la un nivel, punct sau obiect considerat ca fiind un punct, măsurată de la nivelul mediu al mării (MSL);
        RNAV (Navigaţie RNAV). Metodă de navigaţie care permite operarea aeronavelor pe orice traiectorie de zbor dorită, în cadrul acoperirii realizate de mijloacele de navigaţie aflate la sol ori în spaţiu sau în limita capabilităţilor mijloacelor proprii de la bord, ori a unei combinaţii a acestora. (RNAV este definită şi ca "navigaţie de suprafaţă");
        OBS.: RNAV include atât navigaţia bazată pe cerinţele de performanţă, cât şi alte metode de navigaţie care nu îndeplinesc condiţiile specifice navigaţiei, bazate pe cerinţele de performanţă;
        Lăţime de bandă efectivă. Banda de frecvenţe, raportată la frecvenţa asignată, pentru care recepţia este asigurată, atunci când au fost luate în calcul toate toleranţele receptorului;
        Rejecţie efectivă a canalului adiacent. Rejecţia obţinută la frecvenţa corespunzătoare a canalului adiacent, atunci când au fost luate în calcul toate toleranţele relevante ale receptorului;
        Elevaţie. Distanţa pe verticală până la un punct sau nivel, de pe suprafaţa pământului, măsurată de la nivelul mediu al mării;
        Serviciu esenţial de radionavigaţie. Un serviciu de radionavigaţie, a cărui întrerupere are un impact semnificativ asupra operaţiunilor de aerodrom sau din spaţiul aerian afectat;
        Radiomarker cu fascicul în evantai. Un tip de radiofar, ale cărui emisii radiază vertical un fascicul în formă de evantai;
        Înălţime. Distanţa pe verticală până la un nivel, punct sau obiect considerat ca un punct, măsurată de la un punct de referinţă specificat (faţă de un reper de pe sol);
        Principii cu privire la factorul uman. Principii care se aplică personalului implicat în activităţile de proiectare, certificare, instruire, operare şi întreţinere, specifice aviaţiei civile şi care urmăreşte realizarea unei interfeţe sigure între componenta umană şi alte componente de sistem, prin luarea corespunzătoare în calcul a performanţei umane (Ref. Doc. 9683 - AN/950 - "Human Factors Training Manual" şi documentele dezvoltătoare);
        Putere medie (a unui radioemiţător). Puterea medie furnizată liniei de alimentare a antenei, de către un emiţător, într-un interval de timp suficient de lung, raportat la frecvenţa cea mai joasă implicată în modulaţie, luată în condiţii normale de funcţionare.
        În mod normal, trebuie să se selecteze un timp de 1/10 secunde, în care puterea medie are valoarea cea mai mare.

        Specificaţie de navigaţie (Navigation specification)- Set de cerinţe privind aeronava şi echipajul său, necesar pentru a sprijini desfăşurarea operaţiunilor de navigaţie aeriană, bazată pe cerinţele de performanţă într-un spaţiu aerian definit. Există două feluri de specificaţii de navigaţie:
    i. Specificaţie privind performanţa de navigaţie cerută (RNP) - O specificaţie de navigaţie, bazată pe conceptul RNAV, care include cerinţele de monitorizare şi de alertare, în ceea ce priveşte performanţa şi care este indicată de prefixul RNP, de exemplu RNP 4, RNP APCH.
    ii. Specificaţie RNAV - O specificaţie de navigaţie bazată pe conceptul RNAV, care nu include cerinţele de monitorizare şi de alertare, în ceea ce priveşte performanţa şi care este indicată de prefixul RNAV, de exemplu RNAV 5, RNAV 1.


        NOTA 1. Documentul OACI 9613, "Manualul de navigaţie bazată pe cerinţele de performanţă", volumul II, conţine îndrumări detaliate referitoare la specificaţiile de navigaţie.
        NOTA 2. Termenul RNP, definit anterior ca fiind "o declarare a performanţei de navigaţie, care este necesară pentru operarea într-un spaţiu aerian definit", a fost eliminat din cadrul acestei reglementări, deoarece conceptul RNP a fost înlocuit cu conceptul PBN (Navigaţie bazată pe cerinţele de performanţă). În cuprinsul acestei reglementări, termenul RNP este utilizat doar în contextul specificaţiilor de navigaţie care prevăd cerinţele de monitorizare şi de alertare în ceea ce priveşte performanţa. De exemplu, RNP 4 desemnează cerinţele privind aeronava şi operarea acesteia, incluzând o cerinţă de performanţa laterală de 4 NM, cu monitorizarea şi alertarea în ceea ce priveşte performanţa, cerinţele fiind descrise detaliat în Documentul OACI 9613, "Manualul de navigaţie, bazată pe cerinţele de performanţă".
        Navigaţia bazată pe cerinţele de performanţă (PBN). Navigaţie RNAV bazată pe cerinţele de performanţă, pentru aeronavele care operează pe o rută ATS, într-o procedură de apropiere instrumentală sau într-un spaţiu desemnat.

        NOTĂ:
        Cerinţele de performanţă sunt exprimate prin specificaţii de navigaţie (specificaţii RNAV, specificaţii RNP), în termeni de acurateţe, integritate, continuitate, disponibilitate şi funcţionalitate, necesare pentru operarea propusă, în contextul unui concept particular de spaţiu aerian.
        Altitudine barometrică. Presiune atmosferică exprimată în unităţi de altitudine, care corespunde acelei presiuni din atmosfera standard;
        Volum de serviciu protejat. O zonă din acoperirea unui mijloc, în care acesta furnizează un anumit serviciu, în conformitate cu standardele şi practicile OACI recomandate (SAPRs) relevante şi în cadrul căreia mijlocului i se asigură protejarea frecvenţei;
        Serviciu de radionavigaţie. Serviciul care furnizează informaţii de ghidare sau date de poziţie, pentru operarea sigură şi eficientă a aeronavelor şi care sunt asigurate de unul sau mai multe mijloace de radionavigaţie;
        Punct de luare a contactului cu pista (touchdown). Punctul unde panta nominală de coborâre interceptează pista. "Touchdown", aşa cum este definit mai sus, este un punct de referinţă şi nu este neapărat punctul efectiv în care aeronava atinge pista.
        Radiomarker cu radiaţie verticală. Un tip de radiofar, ale cărui emisii radiază vertical, cu o caracteristică în formă de con;
        [Rezervat] Indică acel paragraf sau punct care urmează a fi dezvoltat ulterior.

        Pentru această reglementare s-a convenit că terminologia utilizată, cu referire la operaţiunile de apropiere instrumentală, se bazează pe o versiune precedentă a Anexei 6, "clasificarea operaţiunilor de apropiere instrumentală şi aterizare". Ea poate fi definită, conform definiţiilor Anexei 6, după cum urmează:

┌──────────────────────────────────────┐
│Cerinţe de performanţă în susţinerea │
│operaţinuilor de apropiere │
│instrumentală │
├────────────────────────┬─────────────┤
│ │Metoda din │
│Performanţa sistemului │Anexa 6 - │
│din Anexa 10 │"categoria de│
│ │operare de │
│ │apropiere" │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Apropiere de neprecizie │2D- tipul A(^│
│(NPA) │1) │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Apropiere cu ghidare │3D- tipul A(^│
│verticală (APV) │2) │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Apropiere de precizie │ │
│(PA), categoria I, DH │3D- tipul A(^│
│mai mare sau egal cu 75 │3) │
│m (250 ft.) │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Apropiere de precizie │ │
│(PA), categoria I, DH │3D- tipul B -│
│mai mare sau egal cu 60 │CAT I │
│m (200 ft.) şi mai mică │ │
│de 75 m (250 ft.) │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Apropiere de precizie │3D- tipul B -│
│(PA), categoria II │CAT II │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Apropiere de precizie │3D- tipul B -│
│(PA), categoria III │CAT III │
├────────────────────────┴─────────────┤
│(1) Fără ghidare verticală (2) Cu │
│ghidare barometrică sau ghidare │
│verticală SBAS (3) Cu ghidare ILS, │
│MLS, GBAS sau verticală SBAS. │
└──────────────────────────────────────┘


    CAP. 2
    PREVEDERI GENERALE PENTRU MIJLOACELE DE RADIONAVIGAŢIE
    2.1. MIJLOACE STANDARD DE RADIONAVIGAŢIE
    2.1.1. Mijloacele standard de radionavigaţie sunt:
    a) Sistemul de aterizare instrumentală (ILS), în conformitate cu standardele conţinute în capitolul 3, pct.3.1;
    b) sistemul de aterizare bazat pe microunde (MLS), în conformitate cu standardele conţinute în capitolul 3, pct.3.11 şi
    c) sistemul de navigaţie global, cu ajutorul sateliţilor (GNSS), în conformitate cu standardele conţinute în capitolul 3, pct.3.7;
    d) radiofarul VHF omnidirecţional (VOR), în conformitate cu standardele conţinute în capitolul 3, pct.3.3;
    e) radiofarul nedirecţional (NDB), în conformitate cu standardele conţinute în capitolul 3, pct.3.4;
    f) echipamentul UHF pentru măsurarea distanţei (DME), în conformitate cu standardele conţinute în capitolul 3, pct.3.5 şi
    g) radiomarkerul VHF de rută, în conformitate cu standardele conţinute în capitolul 3, pct.3.6.
        Întrucât contactul vizual este esenţial pentru faza finală a apropierii şi aterizării, instalarea de mijloace de radionavigaţie nu exclude necesitatea instalării mijloacelor de zbor pentru apropiere şi aterizare, în condiţii de vizibilitate redusă.
        Se are în vedere că introducerea şi utilizarea mijloacelor de radionavigaţie, pentru permiterea operaţiunilor de apropiere de precizie şi aterizare, trebuie să se conformeze procedurilor specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
        Categoriile de operaţiuni de apropiere de precizie şi aterizare sunt clasificate în RACR-RA "Regulile Aerului", ed. 2.0/ 2006, cu amendamentele ulterioare, Partea I, Capitolul 1.
        Informaţii privind obiectivele operaţionale asociate categoriilor de performanţă ale sistemului ILS se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
        Informaţii privind obiectivele operaţionale, asociate categoriilor de performanţă ale sistemului MLS, se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

    2.1.2. Abaterile de orice fel ale mijloacelor de radionavigaţie, de la standardele stipulate în capitolul 3, trebuie să fie publicate în publicaţia de informare aeronautică (AIP România).
    2.1.3. Atunci când există instalat un mijloc de radionavigaţie, care nu este nici ILS nici MLS, dar care poate fi utilizat în întregime sau parţial cu echipamentele de la bordul aeronavelor, proiectate a fi utilizate cu mijloacele ILS sau MLS, este necesar ca detaliile complete ale acestor mijloace, care pot fi utilizate, să fie introduse în publicaţia de informare aeronautică (AIP România).
        Prezenta prevedere are scopul de a stabili o cerinţă pentru transmiterea de informaţii relevante, mai degrabă decât de a autoriza astfel de echipamente.

    2.1.4. Prevederi specifice pentru sistemele de navigaţie globală cu ajutorul sateliţilor (GNSS)
    2.1.4.1. Este permisă încetarea unui serviciu furnizat de unul dintre elementele unui satelit GNSS (Capitolul 3, pct. 3.7.2), în baza unui preaviz anterior încetării, de cel puţin şase ani, al furnizorului de servicii.
    2.1.4.2. Un stat care aprobă operaţiuni bazate pe sistemul GNSS trebuie să se asigure că datele GNSS relevante pentru operaţiunile respective sunt înregistrate.
        Nota 1. Datele înregistrate pot susţine investigarea accidentelor şi incidentelor aeronautice. Acestea pot susţine, de asemenea, analizele periodice pentru verificarea parametrilor de performanţă pentru GNSS, detaliaţi în standardele relevante din această reglementare.
        Nota 2. Materialele de îndrumare privind înregistrarea parametrilor GNSS şi pentru evaluarea performanţelor GNSS, se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

┌────────┬─────────────────────────────┐
│Origine:│Explicaţie: │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Schimbările propuse introduc │
│ │noţiunea de evaluare a │
│ │performanţelor GNSS şi │
│ │asigură o legătură cu │
│ │materialele de îndrumare │
│ │specifice GNSS. Explicarea │
│ │evaluării performanţelor GNSS│
│ │are două componente: │
│NSP/2 │verificarea performanţelor │
│ │elementelor GNSS, aprobate │
│ │deja pentru utilizarea în │
│ │spaţiul aerian al statului │
│ │respectiv şi de a furniza │
│ │date statistice pentru a │
│ │susţine deciziile aprobării │
│ │utilizării a noi elemente │
│ │GNSS în spaţiul aerian. │
└────────┴─────────────────────────────┘


    2.1.4.3. Înregistrările trebuie păstrate o perioadă de cel puţin paisprezece zile. Când înregistrările sunt relevante pentru investigaţii legate de accidente şi incidente, acestea trebuie păstrate perioade mai lungi, până în momentul în care este evident faptul că nu vor mai fi necesare.

    2.1.5. Radar de apropiere de precizie (PAR).
    2.1.5.1. Un sistem radar de apropiere de precizie (PAR), instalat şi exploatat ca mijloc de radionavigaţie, împreună cu echipamentele de comunicaţii bidirecţionale cu aeronavele şi mijloacele pentru coordonarea eficientă între aceste elemente şi organul de control al traficului aerian, trebuie să se conformeze standardelor conţinute în capitolul 3, pct. 3.2.
        Elementul radar de apropiere de precizie (PAR), al sistemului radar de apropiere de precizie, poate fi instalat şi operat fără a fi însoţit de un element de supraveghere radar (SRE), atunci când se stabileşte că elementul SRE nu este necesar să corespundă cerinţelor controlului traficului aerian privind dirijarea aeronavelor.
        Deşi SRE nu este considerat, în niciun caz, o alternativă satisfăcătoare la sistemul radar de apropiere de precizie, acesta poate fi instalat şi operat fără a fi însoţit de un PAR, în scopul asistării controlului traficului aerian în dirijarea aeronavelor, ce intenţionează să folosească un mijloc de radionavigaţie sau pentru apropieri şi decolări sub supraveghere radar.


    2.1.6. Atunci când un mijloc de radionavigaţie este destinat să asigure apropieri şi aterizări de precizie, acesta trebuie să fie suplimentat, dacă este necesar, cu o sursă/ surse de informaţii de dirijare care, atunci când sunt utilizate în corelaţie cu procedurile corespunzătoare, vor asigura dirijarea efectivă către traiectoria de referinţă dorită şi cuplarea eficientă (manuală sau automată) cu aceasta.
        În acest scop sunt utilizate mijloacele DME, GNSS, NDB, VOR şi sistemele de navigaţie de bord ale aeronavelor.


    2.2. VERIFICĂRI LA SOL ŞI DIN ZBOR
    2.2.1. Mijloacele de radionavigaţie de tipul celor prevăzute de specificaţiile din Capitolul 3 şi disponibile pentru utilizare de către aeronavele implicate în navigaţia aeriană internaţională, trebuie să facă obiectul unor verificări periodice la sol şi din zbor.
        Precizări privind verificările la sol şi din zbor a mijloacelor standard OACI, inclusiv periodicitatea testărilor se regăsesc în "Manualul privind Verificarea Mijloacelor de Radionavigaţie" (Doc 8071) şi trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.


    2.3. FURNIZAREA DE INFORMAŢII PRIVIND STAREA OPERAŢIONALĂ A MIJLOACELOR DE RADIONAVIGAŢIE
    2.3.1. Turnurilor de control de aerodrom şi unităţilor care furnizează serviciul de control de apropiere trebuie să li se pună la dispoziţie, în timp util, informaţii numai pentru serviciile furnizate, privind starea operaţională a mijloacelor de radionavigaţie esenţiale pentru apropiere, aterizare şi decolare la aerodromul/ aerodromurile pe care le deservesc.

    2.4. SURSE DE ALIMENTARE PENTRU MIJLOACELE DE RADIONAVIGAŢIE ŞI SISTEMELE DE COMUNICAŢII
    2.4.1. Mijloacele de radionavigaţie şi elementele de la sol ale sistemelor de comunicaţii, de tipul celor specificate în prezenta reglementare, trebuie să fie prevăzute cu surse de alimentare adecvate şi mijloace care să asigure continuitatea serviciului, în funcţie de cerinţele serviciului furnizat.

    2.5. CONSIDERAŢII PRIVIND FACTORUL UMAN
    2.5.1. Principiile privind factorii umani trebuie să fie respectate la proiectarea, instalarea certificarea şi exploatarea mijloacelor de radionavigaţie.
        Materiale de îndrumare în legătură cu principiile privind Factorul Uman se regăsesc în "Manualul de instruire privind factorii umani" (OACI Doc 9683) şi în Circulara 249 (Publicaţia privind factorii umani nr. 11 - Factorul uman în sistemele CNS/ATM).


    CAP. 3
    SPECIFICAŢII PENTRU MIJLOACELE DE RADIONAVIGAŢIE
        Notă. - Specificaţiile privind amplasarea şi construcţia echipamentelor şi instalarea acestora pe zone operaţionale, menite să reducă la minim pericolele pentru aeronave, se găsesc în reglementarea RACR-AD-PETA, capitolul 8.
    3.1. SPECIFICAŢII PENTRU ILS
    3.1.1. Definiţii
        Sensibilitatea la deviaţia unghiulară. Raportul dintre valoarea DDM măsurată şi deviaţia unghiulară corespunzătoare faţă de linia de referinţă specifică.
        Sector de curs de spate. Sectorul de curs situat pe partea opusă a ILS Direcţie (LLZ), faţă de pistă.
        Linie de curs. Locul geometric al punctelor aflate cel mai aproape de axul pistei în orice plan orizontal la care DDM este zero.
        Sector de curs. Un sector aflat în plan orizontal, care conţine linia de curs şi este delimitat de locurile geometrice ale punctelor celor mai apropiate de linia de curs la care DDM este 0,155.
        Diferenţa în adâncimea (gradelor) de modulaţie (DDM) Adâncimea procentuală (gradul) a modulaţiei semnalului mai puternic minus adâncimea procentuală (gradul) a modulaţiei semnalului mai slab, împărţită la 100.
        Sensibilitatea deviaţiei fasciculului ILS Direcţie (LLZ). Raportul dintre DDM măsurat şi deviaţia laterală corespunzătoare faţă de linia de referinţă.
        ILS categoria I de performanţă. Un ILS care furnizează informaţii de ghidare, de la limita de acoperire a ILS până la punctul în care linia de curs a fasciculului de direcţie intersectează panta de coborâre ILS, la o înălţime de 30 m (100 ft) sau mai puţin, deasupra planului orizontal care include pragul pistei.
        NOTĂ:
        Limita inferioară este fixată la 30 m (100 ft) sub minimul înălţimii de luare a deciziei (DH) pentru Categoria I.
        ILS categoria II de performanţă. Un ILS care furnizează informaţii de ghidare, de la limita de acoperire a ILS până la punctul în care linia de curs a fasciculului de direcţie intersectează panta de coborâre ILS, la o înălţime de 15 m (50 ft) sau mai puţin, deasupra planului orizontal care include pragul pistei.

        NOTĂ:
        Limita inferioară este fixată la 15 m (50 ft) sub minimul înălţimii de luare a deciziei (DH) pentru Categoria II.
        ILS categoria III de performanţă. Un ILS care, cu ajutorul echipamentelor auxiliare, în cazurile în care este necesar, furnizează informaţii de ghidare de la limita de acoperire a dispozitivului până la şi de-a lungul suprafeţei pistei.

        Sector de curs anterior. Sectorul de curs care este situat pe aceeaşi parte a fasciculului de direcţie ca şi pista.
        Sector de curs median. Sectorul, în plan orizontal, care conţine linia de curs şi este delimitat de locurile geometrice ale punctelor care se află cel mai aproape de linia de curs, în care DDM este de 0,0775.
        Sectorul median al pantei de coborâre ILS. Sectorul, în plan vertical, care conţine panta de coborâre ILS şi este delimitat de locurile geometrice ale punctelor care se află cel mai aproape de panta de coborâre în care DDM este de 0,0875.
        Continuitatea serviciului ILS Calitate referitoare la frecvenţa redusă a întreruperilor de semnal radiat. Nivelul de continuitate al funcţionării fasciculului de direcţie sau al pantei de coborâre este exprimat ca probabilitatea de a nu pierde semnalele de ghidare radiate.
        Panta de coborâre ILS Locul geometric al punctelor, în planul vertical, care conţine axul pistei la care DDM este zero şi care este cel mai apropiat de planul orizontal.
        Unghiul pantei de coborâre ILS. Unghiul între o linie dreaptă care reprezintă valoarea medie a pantei de coborâre şi orizontală.
        Sectorul pantei de coborâre ILS. Sectorul, în plan vertical, care conţine panta de coborâre ILS şi este delimitat de locurile geometrice ale punctelor celor mai apropiate de panta ILS, la care DDM este 0,175.
        Integritatea ILS. Calitatea care se referă la încrederea care poate fi acordată în ceea ce priveşte corectitudinea informaţiilor furnizate de dispozitiv. Nivelul de integritate al fasciculului de direcţie sau al pantei de coborâre este exprimat în funcţie de probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false.
        Punctul "A" ILS. Un punct de pe panta de coborâre ILS, situat în lungul prelungirii axului pistei, pe direcţia de apropiere şi aflat la o distanţă de 7,5 km (4 NM) de la pragul pistei.
        Punctul "B" ILS. Un punct de pe panta de coborâre ILS, situat în lungul prelungirii axului pistei, pe direcţia de apropiere, aflat la o distanţă de 1050 m (3500 ft) de la pragul pistei.
        Punctul "C" ILS. Un punct prin care porţiunea dreaptă prelungită în jos a pantei nominale de coborâre ILS trece la o înălţime de 30 m (100 ft) deasupra planului orizontal care conţine pragul pistei.
        Punctul "D" ILS. Un punct aflat la 4 m (12 ft) deasupra axului pistei şi la 900 m (3000 ft) de la pragul pistei, pe direcţia fasciculului de direcţie.
        Punctul "E" ILS. Un punct aflat la 4 m (12 ft) deasupra axului pistei şi la 600 m (2000 ft) de la capătul pistei, în direcţia pragului pistei.

        Punctul de referinţă ILS (Punctul "T"). Un punct aflat la o înălţime specificată, situat deasupra intersecţiei axului pistei cu planul vertical al pragului pistei şi prin care trece porţiunea dreaptă prelungită în jos a pantei de coborâre ILS.
        Sistem ILS Pantă cu două frecvenţe. Un sistem ILS pantă (GP), la care acoperirea este asigurată prin utilizarea a două caracteristici de radiaţie independente, distanţate (spaţiate) pe frecvenţe purtătoare separate, în cadrul canalului ILS pantă (GP) respectiv.
        Sistem ILS Direcţie cu două frecvenţe. Un sistem ILS Direcţie (LLZ), la care acoperirea este asigurată prin utilizarea a două caracteristici de radiaţie independente, distanţate (spaţiate), pe frecvenţe purtătoare separate, în cadrul canalului VHF al ILS direcţie (LLZ) respectiv.

    3.1.2. Cerinţe de bază
    3.1.2.1. ILS cuprinde următoarele componente de bază:
    a) echipament de Direcţie LLZ VHF, sistem de monitorizare aferent, telecomandă şi echipament indicator;
    b) echipament de Pantă GP UHF, sistem de monitorizare aferent, telecomandă şi echipament indicator;
    c) un mijloc corespunzător, care să permită teste de verificare a pantei de aterizare.
        Notă. - Manualul procedurilor pentru servicii de navigaţie aeriană - Operarea aeronavelor (PANS- OPS) (Doc. 8168), furnizează material de îndrumare asupra modului de desfăşurare a activităţilor de verificare a echipamentului de Pantă (GP).
    3.1.2.1.1. Informaţia privind distanţa la prag, care permite efectuarea testelor de verificare a pantei de aterizare, ar trebui să fie furnizată fie de către radiomarkerele VHF, sau de către echipamentul de măsurare a distanţei (DME), împreună cu sistemul de monitorizare asociat şi echipamentul de telecomandă şi indicator la distanţă.
    3.1.2.1.2. Dacă unul sau mai multe radiomarkere VHF sunt utilizate pentru a furniza informaţia de distanţă la prag, echipamentul trebuie să se conformeze specificaţiilor din 3.1.7. Dacă DME-ul este utilizat în locul radiomarkerelor, echipamentul trebuie să se conformeze specificaţiilor din 3.1.7.6.5.
    3.1.2.1.3. Sistemele ILS de categoriile I, II şi III de perfomanţă furnizează indicaţii la punctele desemnate de control la distanţă, privind starea operaţională a tuturor componentelor sistemului ILS de la sol, după cum urmează:
    a) pentru toate sistemele ILS de categoria a II-a şi a III-a, unitatea de servicii de trafic aerian implicată în controlul aeronavei, în zona de apropiere finală, este unul din punctele de control la distanţă şi care recepţionează informaţii despre starea operaţională a ILS, cu o întârziere corespunzătoare cerinţelor mediului operaţional;
    b) pentru un ILS categoria I, dacă acel ILS furnizează un serviciu de radionavigaţie esenţial, unitatea de servicii de trafic aerian implicată în controlul aeronavei, în zona de apropiere finală, este unul din punctele de control la distanţă şi care recepţionează informaţii despre starea operaţională a ILS, cu o întârziere corespunzătoare cerinţelor mediului operaţional.
        NOTĂ:
     Specificaţiile din prezenta reglementare trebuie să fie utilizate ca un mijloc pentru a susţine funcţiile managementului traficului aerian şi cerinţele aplicabile oportune la un moment dat, dimensionate în concordanţă cu 2.3.1.



    3.1.2.2. ILS este construit şi reglat astfel încât, la o anumită distanţă de la pragul pistei, indicaţiile instrumentale similare de la bord, au devieri similare de la linia de curs sau panta de coborâre ILS după caz, indiferent de echipamentul de la sol aflat în funcţiune.
    3.1.2.3. Componentele de direcţie şi pantă ale ILS, specificate la 3.1.2.1 a) şi b), care fac parte din ILS categoria I de performanţă, trebuie să respecte cel puţin standardele de la 3.1.3, respectiv 3.1.5, cu excepţia celor care stipulează aplicarea la ILS - categoria II de performanţă.
    3.1.2.4. Componentele de direcţie şi pantă ale ILS, specificate la 3.1.2.1 a) şi b), care fac parte din ILS - categoria II de performanţă, trebuie să respecte standardele aplicabile acestor componente aferente ILS - categoria I de performanţă, completate sau modificate de standardele de la 3.1.3 şi 3.1.5, care stipulează aplicarea la ILS - categoria II de performanţă.
    3.1.2.5. Componentele de direcţie şi pantă ale ILS şi alte echipamente auxiliare, menţionate la punctul 3.1.2.1.1, care fac parte dintr-un ILS - categoria III de performanţă, trebuie să respecte standardele aplicabile acestor componente din cadrul ILS - categoriile I şi II de performanţă, cu excepţia completărilor din standardele de la 3.1.3 şi 3.1.5, care se referă la ILS - categoria III de performanţă.
    3.1.2.6. Pentru a asigura un nivel corespunzător de siguranţă, ILS este proiectat şi întreţinut astfel încât probabilitatea de funcţionare în limitele cerinţelor de performanţă specificate să fie ridicată, în concordanţă cu categoria de performanţă operaţională aferentă.
    3.1.2.6.1. Pentru ILS-urile de Direcţie şi de Pantă de Categoriile II şi III, nivelurile de integritate şi continuitate ale serviciilor trebuie să fie cel puţin de nivelul 3, după cum sunt definite în 3.1.3.12.4 (ILS Direcţie) şi 3.1.5.8.4 (ILS Pantă).
        NOTĂ:
        Se intenţionează ca specificaţiile pentru ILS - categoriile II şi III de performanţă să atingă cel mai înalt grad de integritate a sistemului, fiabilitate şi stabilitate în exploatare, în cele mai nefavorabile condiţii de mediu care pot fi întâlnite.



    3.1.2.7. În locaţiile în care două echipamente ILS distincte deservesc capetele opuse ale unei singure piste şi ar apărea interferenţe în mediul operaţional dacă ar emite ambele echipamente, un dispozitiv de interblocare trebuie să asigure că numai ILS Direcţie (LLZ) care deserveşte direcţia de apropiere în uz va radia.
        Nota 1. - În timp ce un survol la mică înălţime deasupra unui ILS Direcţie poate genera interferenţe la receptoarele ILS de bord, aceste interferenţe pot fi considerate ca dăunătoare din punct de vedere operaţional atunci când au loc în anumite condiţii, de exemplu, fără indicaţii vizuale ale pistei, sau atunci când apropierile şi aterizările pe pilot automat sunt efectuate în condiţii VFR.
        Nota 2. - Interferenţele pot fi, de asemenea, produse de emisii ale altor ILS Direcţie care nu deservesc capătul opus al aceleiaşi piste (adică care traversează piste paralele sau adiacente).
        Nota 3. - Un dispozitiv de interblocare poate fi furnizat prin intermediul mijloacelor hardware, software sau printr-un mijloc procedural echivalent.
    3.1.2.7.1. În locaţiile în care echipamentele ILS care deservesc capete opuse ale aceleiaşi piste sau piste diferite pe acelaşi aeroport utilizează aceleaşi perechi de frecvenţe, un dispozitiv de interblocare trebuie să asigure că doar un singur echipament emite la un moment dat. La comutarea de pe un echipament ILS pe celălalt, radiaţia provenită de la amândouă trebuie să fie suprimată timp de minimum 20 de secunde.

    3.1.2.8. La acele amplasamente unde un echipament ILS şi un echipament GBAS deservesc direcţiile opuse de apropiere ale aceleiaşi piste, atunci când direcţia de apropiere în serviciu nu este cea deservită de ILS, LLZ-ul nu va radia atunci când sunt în serviciu operaţiuni GBAS în condiţii de vizibilitate redusă care necesită GAST D, cu excepţia situaţiilor în care poate fi demonstrat că semnalul LLZ este compatibil cu cerinţele ce definesc raporturile dintre semnalele dorite şi cele nedorite şi cu puterea maximă a canalului adiacent tolerată de receptorul GBAS VDB.
        Notă. - Material suplimentar de îndrumare asupra operării ILS Direcţie (LLZ) pe aceeaşi frecvenţă, este prezentat în RACR CNS, vol. 5, capitolul 4.


    3.1.3. ILS Direcţie (Localizer - LLZ) VHF şi monitorul asociat
     Introducere. Specificaţiile din prezenta secţiune acoperă ILS-urile LLZ, care furnizează fie informaţii pozitive de ghidare pentru un azimut de 360 grade, fie furnizează această ghidare numai în cadrul unei anumite porţiuni din azimutul frontal (vezi 3.1.3.7.4). În cazul în care sunt instalate ILS LLZ care furnizează informaţii de ghidare într-un sector limitat, informaţiile de la anumite mijloace de navigaţie poziţionate corespunzător, împreună cu procedurile adecvate, trebuie în general să asigure că orice informaţii de ghidare confuze, în afara sectorului, nu sunt semnificative din punct de vedere operaţional.
    3.1.3.1. Generalităţi
    3.1.3.1.1. Radiaţia de la sistemul de antene al ILS LLZ produce o caracteristică de directivitate compusă, care este modulată în amplitudine de un ton de 90 Hz şi unul de 150 Hz. Caracteristica de radiaţie produce un sector de curs, cu un ton predominând pe o parte a cursului şi celălalt ton predominând pe partea opusă.
    3.1.3.1.2. Când un observator este cu faţa la ILS LLZ, la capătul unei piste, pe direcţia de apropiere, gradul de modulaţie al frecvenţei purtătoare radio produsă de tonul de 150 Hz predomină pe partea dreaptă a observatorului, iar cea produsă de tonul de 90 Hz predomină pe partea stângă a observatorului.
    3.1.3.1.3. Toate unghiurile orizontale utilizate în specificarea caracteristicilor de câmp ale ILS LLZ îşi au originea în centrul sistemului de antene ILS LLZ, care furnizează semnalele utilizate în sectorul de curs frontal.

    3.1.3.2. Frecvenţa radio
    3.1.3.2.1. ILS LLZ trebuie să funcţioneze în banda 108 MHz până la 111.975 MHz. În cazurile în care se utilizează o singură frecvenţă radio purtătoare, toleranţa frecvenţei nu trebuie să depăşească plus sau minus 0,005 procente. În cazurile în care se utilizează două frecvenţe radio purtătoare, toleranţa de frecvenţă nu trebuie să depăşească 0,002 procente, iar banda nominală ocupată de frecvenţele purtătoare trebuie să fie simetrică faţă de frecvenţa asignată. Cu toate toleranţele aplicate, separarea de frecvenţă între frecvenţele purtătoare nu trebuie să fie mai mică de 5 kHz şi nici mai mare de 14 kHz.
    3.1.3.2.2. Emisia ILS LLZ este polarizată orizontal. Componenta polarizată vertical a radiaţiei, pe linia de curs, nu trebuie să o depăşească pe cea care corespunde unei erori DDM de 0,016, când aeronava este poziţionată pe linia de curs şi are o mişcare de ruliu de 20 de grade faţă de orizontală.
    3.1.3.2.2.1. Pentru ILS LLZ categoria a II-a de performanţă, componenta polarizată vertical a radiaţiei pe linia de curs nu trebuie să o depăşească pe cea care corespunde unei erori DDM de 0,008, când o aeronavă este poziţionată pe linia de curs şi are o mişcare de ruliu de 20 de grade faţă de orizontală.
    3.1.3.2.2.2. Pentru ILS LLZ categoria a III de performanţă, componenta polarizată vertical a radiaţiei, în cadrul unui sector delimitat de 0,02 DDM, de o parte şi de alta a liniei de curs, nu trebuie să o depăşească pe cea care corespunde unei erori DDM de 0,005, când o aeronavă are o mişcare de ruliu de 20 de grade faţă de orizontală.

    3.1.3.2.3. Pentru ILS LLZ categoria a III-a de performanţă, semnalele emise de la emiţător nu trebuie să conţină nicio componentă care să aibă ca rezultat o fluctuaţie aparentă a liniei de curs de peste 0,005 DDM vârf-vârf, în banda de frecvenţă de la 0.01 Hz până la 10 Hz.

    3.1.3.3. Acoperirea
    3.1.3.3.1. ILS LLZ trebuie să furnizeze suficiente semnale pentru a permite funcţionarea satisfăcătoare a unui echipament tipic de bord, pe sectoarele de acoperire ale ILS LLZ şi ILS GP. Sectorul de acoperire al fasciculului de direcţie se întinde din centrul sistemului de antene ILS LLZ până la distanţa de:
        ● 46,3 km (25 NM), între zero şi plus sau minus 10 grade, de la linia de curs frontală;
        ● 31,5 km (17 NM), între plus sau minus 10 grade şi plus sau minus 35 grade de la linia de curs frontală;
        ● 18,5 km (10 NM), în afara unghiului de plus sau minus 35 grade, dacă se asigură acoperirea; exceptând ca, în cazurile în care caracteristicile topografice dictează, sau cerinţele operaţionale permit, limitele pot fi reduse la 33,3 km (18 NM), în cadrul sectorului de plus sau minus 10 grade şi 18,5 km (10 NM), în cadrul restului de acoperire, când mijloacele de navigaţie alternative asigură o acoperire satisfăcătoare în cadrul zonei de apropiere intermediară. Semnalele ILS LLZ trebuie să poată fi recepţionate la distanţele specificate, la şi peste o înălţime de 600 m (2000 ft) deasupra cotei pragului, sau 300 m (1000 ft), deasupra cotei celui mai înalt punct din zonele de apropiere intermediară şi finală, oricare dintre ele ar fi mai înalt. Astfel de semnale trebuie să poată fi recepţionate, la distanţele specificate, până la o suprafaţă care se extinde în afara acoperirii antenei de direcţie şi înclinată la 7 grade deasupra orizontalei.

    3.1.3.3.2. În toate părţile volumului de acoperire menţionat la 3.1.3.3.1, altele decât cele menţionate la 3.1.3.3.2.1, 3.1.3.3.2.2 şi 3.1.3.3.2.3, intensitatea câmpului nu trebuie să fie mai mică de 40 microvolţi per metru (minus 114 dBW/mp).
        Acest câmp de intensitate minimă este necesar pentru a permite utilizarea operaţională satisfăcătoare a ILS LLZ.
    3.1.3.3.2.1. Pentru ILS LLZ categoria I de performanţă, intensitatea minimă a câmpului ILS GP şi în cadrul sectorului de curs al ILS LLZ, de la o distanţă de 18,5 km (10 NM) până la o înălţime de 30 m (100 ft) deasupra planului orizontal, care conţine pragul pistei, nu trebuie să fie mai mică de 90 microvolţi per metru (minus 107 dBW/mp).
    3.1.3.3.2.2. Pentru ILS LLZ categoria II de performanţă, intensitatea minimă a câmpului ILS GP şi în cadrul sectorului de curs al ILS LLZ nu trebuie să fie mai mică de 100 microvolţi per metru (minus 106 dBW/mp), la o distanţă de 18,5 km (10 NM), crescând până la nu mai puţin de 200 microvolţi per metru (minus 100 dBW/mp), la o înălţime de 15 m (50 ft) deasupra planului orizontal care conţine pragul pistei.
    3.1.3.3.2.3. Pentru ILS LLZ categoria III de performanţă, intensitatea minimă a câmpului ILS GP şi în cadrul sectorului de curs al ILS LLZ nu trebuie să fie mai mică de 100 microvolţi per metru (minus 106 dBW/mp), la o distanţă de 18,5 km (10 NM), crescând până la nu mai puţin de 200 microvolţi per metru (minus 100 dBW/mp) la 6 m (20 ft), deasupra planului orizontal care conţine pragul pistei. De la acest punct până la un alt punct la 4 m (12 ft) deasupra axului pistei şi 300 m (1000 ft) de la pragul pistei în direcţia ILS LLZ şi de acolo, la o înălţime de 4 m (12 ft) de-a lungul pistei, în direcţia ILS LLZ, intensitatea câmpului nu trebuie să fie mai mică de 100 microvolţi per metru (minus 106 dBW/mp).
     Intensităţile câmpului, redate la 3.1.3.3.2.2 şi 3.1.3.3.2.3, sunt necesare pentru a furniza raportul semnal/zgomot necesar pentru o mai bună integritate.

    3.1.3.3.3. Peste 7 grade, semnalele trebuie reduse până la o valoare cât mai scăzută posibil. Cerinţele de la 3.1.3.3.1, 3.1.3.3.2.1, 3.1.3.3.2.2 şi 3.1.3.3.2.3 se bazează pe ipoteza că aeronava se îndreaptă drept către mijlocul de navigaţie.
    3.1.3.3.4. În cazul în care acoperirea este realizată de un ILS LLZ care utilizează două frecvenţe radio purtătoare, una care asigură o diagramă a câmpului de radiaţie în sectorul de curs frontal, iar cealaltă care asigură o diagramă a câmpului de radiaţie în afara sectorului respectiv, raportul dintre intensităţile semnalelor celor două frecvenţe purtătoare în spaţiu, în cadrul sectorului de curs frontal şi în limitele de acoperire menţionate la 3.1.3.3.1 nu trebuie să fie mai mic de 10 dB.
    3.1.3.3.5. Pentru ILS LLZ categoria III de performanţă, raportul intensităţilor semnalelor celor două frecvenţe purtătoare în spaţiu, în cadrul sectorului de curs frontal, nu trebuie să fie mai mic de 16 dB.

    3.1.3.4. Structura cursului
    3.1.3.4.1. Pentru ILS LLZ categoria I de performanţă, oscilaţiile de pe linia de curs nu trebuie să aibă amplitudini care să le depăşească pe următoarele:

┌───────────────┬──────────────────────┐
│ │Amplitudine (DDM) (95 │
│Zonă │procente │
│ │probabilitate) │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Limita │ │
│exterioară a │ │
│acoperirii până│0,031 │
│la Punctul "A" │ │
│ILS │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Punctul "A" ILS│0,031 la Punctul "A" │
│până la │ILS scăzând cu o rată │
│Punctul "B" ILS│liniară până la 0,015 │
│ │la Punctul "B" ILS │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Punctul "B" ILS│0,015 │
│până la │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Punctul "C" ILS│ │
│până la │ │
└───────────────┴──────────────────────┘


    3.1.3.4.2. Pentru ILS LLZ categoriile II şi III de performanţă, oscilaţiile de pe linia de curs nu trebuie să aibă amplitudini care să le depăşească pe următoarele:

┌──────────────┬───────────────────────┐
│Zonă │Amplitudine (DDM) (95 │
│ │procente probabilitate)│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Limita │ │
│exterioară a │ │
│acoperirii │0,031 │
│până la │ │
│Punctul "A" │ │
│ILS │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Punctul "A" │0,031 la Punctul "A" │
│ILS până la │ILS, scăzând cu o rată │
│Punctul "B" │liniară până la 0,005 │
│ILS │la Punctul "B" ILS │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Punctul "B" │ │
│ILS până la │0,005 │
│Punctul de │ │
│referinţă ILS │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│iar, pentru │ │
│categoria III │ │
│numai: │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Punctul de │ │
│referinţă ILS │ │
│până la │0,005 │
│Punctul "D" │ │
│ILS │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Punctul "D" │0,005 în Punctul "D" │
│până la │ILS crescând cu o rată │
│Punctul "E" │liniară până la 0,010 │
│ │în Punctul "E" ILS │
└──────────────┴───────────────────────┘

     Amplitudinile la care se face referire la 3.1.3.4.1 şi 3.1.3.4.2 sunt ale DDM, datorate oscilaţiilor de pe linia mediană de curs, când acestea sunt reglate corespunzător.


    3.1.3.5. Modulaţia frecvenţei purtătoare
    3.1.3.5.1. Adâncimea nominală a modulaţiei frecvenţei radio purtătoare, datorate fiecăruia dintre tonurile de 90 Hz şi 150 Hz, trebuie să fie de 20 procente de-a lungul liniei de curs.
    3.1.3.5.2. Adâncimea (gradul) de modulaţiei frecvenţei radio purtătoare, datorate fiecăruia dintre tonurile de 90 Hz şi 150 Hz, trebuie să fie între limitele de 18 şi 22 procente.
    3.1.3.5.3. Frecvenţelor tonurilor de modulaţie trebuie să li se aplice următoarele toleranţe:
    a) tonurile de modulaţie trebuie să fie de 90 Hz şi 150 Hz, plus sau minus 2,5 procente;
    b) tonurile de modulaţie trebuie să fie de 90 Hz şi 150 Hz, plus sau minus 1,5 procente, pentru ILS categoria a II-a de performanţă;
    c) tonurile de modulaţie trebuie să fie de 90 Hz şi 150 Hz, plus sau minus 1 procent, pentru ILS categoria a III-a de performanţă;
    d) conţinutul total de armonici ale tonului de 90 Hz nu trebuie să depăşească 10 procente; în plus, pentru ILS LLZ categoria a III-a de performanţă, armonica a doua a tonului de 90 Hz nu trebuie să depăşească 5 procente;
    e) conţinutul total de armonici ale tonului de 150 Hz nu trebuie să depăşească 10 procente.
    3.1.3.5.3.1. Pentru ILS - categoria I de performanţă, tonurile de modulaţie trebuie să fie de 90 Hz şi 150 Hz, plus sau minus 1,5 procente, atunci când este posibil.
    3.1.3.5.3.2. Pentru ILS LLZ categoria a III-a de performanţă, adâncimea (gradul) de modulaţiei în amplitudine a frecvenţei radio purtătoare, la frecvenţa sursei de alimentare sau armonicele acesteia, sau prin alte componente nedorite, nu trebuie să depăşească 0,5 procente.
        Armonicile alimentării sau alte componente nedorite de zgomot care ar putea intermodula cu tonurile de 90 Hz şi 150 Hz sau cu armonicile acestora, producând fluctuaţii pe linia de curs, nu trebuie să depăşească 0,05 procente din adâncimea (gradul) de modulaţiei frecvenţei radio purtătoare.

    3.1.3.5.3.3. Tonurile de modulaţie trebuie să fie sincronizate în fază, astfel încât, pe o jumătate a sectorului de curs, undele demodulate de 90 Hz şi de 150 Hz să treacă prin zero în aceeaşi direcţie în limita a:
    a) pentru ILS LLZ categoriile I şi II de performanţă: 20 grade şi
    b) pentru ILS LLZ categoria a III-a de performanţă: 10 grade, în fază, raportat la componenta de 150 Hz, la fiecare jumătate de ciclu al formei de undă combinate, de 90 Hz şi 150 Hz.
        Definirea relaţiei dintre faze în acest mod nu are scopul de a implica o cerinţă, în sensul măsurării fazei pe jumătatea sectorului de curs.

    3.1.3.5.3.4. În cazul sistemelor ILS LLZ cu două frecvenţe, 3.1.3.5.3.3 trebuie să se aplice fiecărei frecvenţe purtătoare. În plus, tonul moduaţiei de 90 Hz, al uneia dintre frecvenţele purtătoare, trebuie să fie sincronizat în fază cu tonul modulaţiei de 90 Hz al celeilalte frecvenţe purtătoare, astfel încât formele de undă demodulate trec prin zero, în aceeaşi direcţie, în limita a:
    a) pentru ILS LLZ categoriile I şi II: 20 grade şi
    b) pentru ILS LLZ categoria a III-a: 10 grade, în fază, raportat la 90 Hz. În mod similar, tonurile de 150 Hz ale celor două frecvenţe purtătoare trebuie să fie sincronizate în fază, astfel încât formele de undă demodulate să treacă prin zero în aceeaşi direcţie în limita a:
    1) pentru ILS LLZ categoriile I şi II: 20 grade şi
    2) pentru ILS LLZ categoria a III-a: 10 grade,

        în fază, raportat la 150 Hz.

    3.1.3.5.3.5. Sunt permise sisteme ILS LLZ, cu două frecvenţe alternative, care utilizează sinfazări audio, diferite de cele utilizate în condiţii sinfazice normale, descrise la punctul 3.1.3.5.3.4. În acest sistem alternativ, sincronizarea fazelor de 90 Hz şi 150 Hz trebuie să fie reglată la valorile lor nominale, în limite echivalente celor stipulate la punctul 3.1.3.5.3.4.
        Aceasta are scopul de a asigura funcţionarea corectă a receptorului de la bordul aeronavei, în zona din afara liniei de curs în care intensităţile semnalelor celor două frecvenţe purtătoare sunt aproximativ egale.

    3.1.3.5.3.6. Suma gradelor de modulaţie ale frecvenţei radio purtătoare, datorate tonurilor de 90 Hz şi 150 Hz, nu trebuie să depăşească 60 procente sau să fie mai mică de 30 procente, în limita de acoperire impusă.
    3.1.3.5.3.6.1. Pentru echipamentele instalate după 1 ianuarie 2000, suma adâncimilor (gradelor) de modulaţie ale frecvenţei radio purtătoare, datorate tonurilor de 90 Hz şi de 150 Hz, nu trebuie să depăşească 60 procente sau să fie sub 30 procente, în limitele de acoperire impuse.
     Dacă suma gradelor de modulaţie este mai mare de 60 procente pentru ILS LLZ categoria I de performanţă, sensibilitatea nominală la deviere poate fi reglată, aşa cum se prevede la punctul 3.1.3.7.1, pentru a obţine limita de modulaţie sus menţionată.
        Pentru sistemele cu două frecvenţe, standardul pentru suma maximă a adâncimilor de modulaţie nu se aplică la sau în apropierea azimuturilor unde nivelurile semnalului frecvenţei purtătoare pentru curs şi clearance sunt egale în amplitudine (adică la azimuturi la care ambele sisteme de transmisie au o contribuţie semnificativă asupra sumei gradelor de modulaţie).
        Standardul pentru suma minimă a adâncimilor (gradelor) de modulaţie se bazează pe setarea nivelului de alarmare în caz de funcţionare deficitară, cum ar fi pentru valoarea de 30 procente.


    3.1.3.5.3.7. La utilizarea unui ILS LLZ pentru comunicaţii radiotelefonice, suma gradelor de modulaţie a frecvenţei radio purtătoare, datorată tonurilor de 90 Hz şi 150 Hz, nu trebuie să depăşească 65 procente, în limita a 10 grade faţă de linia de curs şi nu trebuie să depăşească 78 procente în orice alt punct din jurul ILS LLZ.

    3.1.3.5.4. Modulaţiile nedorite de frecvenţă şi de fază asupra frecvenţelor radio purtătoare ale ILS LLZ, care pot afecta valorile DDM afişate în receptorii ILS LLZ, trebuie minimizate pe cât posibil.

    3.1.3.6. Precizia aliniamentului de curs
    3.1.3.6.1. Linia de curs mediană trebuie să fie reglată şi menţinută în limitele echivalente, cu următoarele devieri de la axul pistei, la punctul de referinţă al ILS:
    a) pentru ILS LLZ categoria I de performanţă: plus sau minus 10,5 m (35 ft), sau echivalentul liniar al 0,015 DDM, oricare dintre ele este mai mic;
    b) pentru ILS LLZ categoria II de performanţă: plus sau minus 7,5 m (25 ft);
    c) pentru ILS LLZ categoria III de performanţă: plus sau minus 3 m (10 ft).

    3.1.3.6.2. [Rezervat]

    3.1.3.7. Sensibilitatea la deviaţie
    3.1.3.7.1. Sensibilitatea nominală la deviaţie, în jumătatea de sector de curs ILS, trebuie să fie de 0,00145 DDM/m (0,00044 DDM/ft), la punctul de referinţă al ILS, cu excepţia celei pentru ILS LLZ categoria I, pentru care, în cazul în care sensibilitatea nominală la deviaţie specificată nu poate fi respectată, sensibilitatea la deviaţie trebuie să fie reglată cât mai aproape posibil de valoarea respectivă. Pentru ILS LLZ Categoria I de performanţă, pentru o pistă de categoria 1 şi 2, sensibilitatea nominală la deviaţie trebuie să fie atinsă în Punctul "B" ILS. Unghiul maxim al sectorului de curs nu trebuie să depăşească 6 grade.
        Pistele de categoriile 1 şi 2 sunt definite în RACR-AD-PTA.

    3.1.3.7.2. Sensibilitatea la deviaţia laterală trebuie să fie reglată şi menţinută în limitele de plus sau minus:
    a) 17 procente din valoarea nominală, pentru categoriile I şi II de performanţă;
    b) 10 procente din valoarea nominală, pentru categoria a III-a de performanţă.

    3.1.3.7.3. [Rezervat]
    3.1.3.7.4. Creşterea DDM trebuie să fie în mare măsură liniară faţă de deviaţia unghiulară, faţă de linia de curs frontal (în care DDM este zero), până la un unghi pe oricare dintre părţile liniei de curs frontal, unde DDM este 0,180. Din acel unghi până la plus sau minus 10 grade, DDM nu trebuie să fie mai mic de 0,180. De la plus sau minus 10 grade până la plus sau minus 35 grade, DDM nu trebuie să fie mai mic de 0,155. În cazurile în care este necesară acoperirea dincolo de sectorul de plus sau minus 35 grade, DDM în zona de acoperire, cu excepţia sectorului de curs de spate, nu trebuie să fie mai mic de 0,155.
        Linearitatea modificării DDM în raport cu deviaţia unghiulară este extrem de importantă în apropierea liniei de curs.
     Ceea ce este peste DDM, în sectorul de 10-35 grade, trebuie considerat o cerinţă minimă pentru utilizarea ILS drept mijloc de aterizare. Oriunde este posibil un DDM mai mare, adică 0,180, este avantajos pentru ca aeronavele de viteză mare să realizeze interceptări la unghiuri mari, la distanţele dorite din punct de vedere operaţional, cu condiţia să fie respectate limitele privind procentajul de modulaţie, prevăzute la punctul 3.1.3.5.3.6.
        Oriunde este posibil, nivelul de captură a ILS LLZ, al sistemelor automate de control al zborului, trebuie stabilit la sau sub 0,175 DDM, pentru a preîntâmpina capturi false ale LLZ.


    3.1.3.8. Comunicaţii voce
    3.1.3.8.1. ILS LLZ de categoriile I şi II de performanţă pot furniza un canal de comunicaţii radiotelefonice sol-aer, spre a fi operat simultan cu semnalele de identificare şi navigaţie, cu condiţia ca operarea acestuia să nu interfereze în niciun fel cu funcţia de bază a LLZ.
    3.1.3.8.2. ILS LLZ categoria a III-a nu au un astfel de canal, cu excepţia cazului în care s-a acordat o atenţie extrem de mare în proiectarea şi funcţionarea echipamentului, pentru a se asigura că nu există nicio posibilitate de interferenţă cu îndrumarea de navigaţie.
    3.1.3.8.3. Dacă există canalul, acesta trebuie să respecte următoarele standarde:
    3.1.3.8.3.1. Canalul este pe aceeaşi frecvenţă sau aceleaşi frecvenţe radio purtătoare ca şi cele utilizate pentru funcţia ILS Direcţie (LLZ), iar radiaţia purtătoare este polarizată orizontal. În situaţiile în care două frecvenţe purtătoare sunt modulate cu voce, fazele relative ale modulaţiilor asupra celor două frecvenţe purtătoare trebuie să fie astfel realizate încât să se evite apariţia nulurilor în acoperirea LLZ.
    3.1.3.8.3.2. Adâncimea (gradul) vârfului de modulaţie al frecvenţei sau frecvenţelor purtătoare, datorată comunicaţiilor radiotelefonice, nu trebuie să depăşească 50 de procente, însă trebuie să fie reglată astfel încât:
    a) raportul dintre adâncimea (gradul) vârfului de modulaţie datorată comunicaţiilor radiotelefonice şi cea datorată semnalului de identificare este de aproximativ 9:1;
    b) suma componentelor modulaţiei datorate utilizării canalului de radiotelefonie, semnalelor de navigaţie şi semnalelor de identificare nu trebuie să depăşească 95 de procente.

    3.1.3.8.3.3. Caracteristicile de frecvenţă audio ale canalului de radiotelefonie trebuie să fie fixate în limita a 3 dB, raportate la nivelul de 1000 Hz, în intervalul de la 300 la 3000 Hz.


    3.1.3.9. Identificarea
    3.1.3.9.1. ILS Direcţie (LLZ) face transmisia simultană a unui semnal de identificare, specific pistei şi direcţiei de apropiere, pe aceeaşi frecvenţă sau frecvenţe radio purtătoare ca şi cea utilizată pentru funcţia ILS LLZ. Transmisia semnalului de identificare nu trebuie să interfereze în niciun fel cu funcţia de bază a ILS LLZ.
    3.1.3.9.2. Semnalul de identificare este produs de o modulaţie clasa A2A, a frecvenţei sau frecvenţelor radio purtătoare, care utilizează un ton al modulaţiei de 1020 Hz, plus sau minus 50 Hz. Adâncimea modulaţiei este între limitele de 5 şi 15 procente exceptând că, acolo unde există un canal de comunicaţii radiotelefonice, adâncimea (gradul) modulaţiei este reglată astfel încât raportul dintre adâncimea (gradul) vârfului de modulaţie datorată comunicaţiilor radiotelefonice şi cea datorată modulaţiei semnalului de identificare este de aproximativ 9:1 (vezi 3.1.3.8.3.2). Emisiile ce poartă semnalul de identificare sunt polarizate orizontal. În cazurile în care două frecvenţe purtătoare sunt modulate cu semnale de identificare, faza relativă a modulaţiilor trebuie să fie astfel încât să se evite apariţia nulurilor în acoperirea ILS LLZ.
    3.1.3.9.3. Semnalul de identificare trebuie să utilizeze codul Morse internaţional şi constă din două sau trei litere. Acesta poate fi precedat de semnalul alocat literei "I" în codul Morse internaţional, urmat de o scurtă pauză, atunci când este necesar să se distingă echipamentul ILS de alte echipamente de navigaţie aflate în vecinătate.
    3.1.3.9.4. Semnalul de identificare este transmis prin puncte şi linii, cu o viteză corespunzătoare unui număr de aproximativ şapte cuvinte pe minut şi trebuie să fie repetat la intervale aproximativ egale, nu mai puţin de şase ori pe minut, în orice moment în care ILS Direcţie este utilizat operaţional. Atunci când ILS LLZ nu este utilizat operaţional, ca de exemplu după eliminarea componentelor de navigaţie sau în timpul întreţinerii sau testelor, semnalul de identificare trebuie să fie suprimat. Punctele trebuie să aibă o durată de 0,1 secunde până la 0,160 secunde. Durata liniilor trebuie să fie de trei ori durata unui punct. Intervalul între puncte şi/sau linii este egal cu cel al unui punct plus sau minus 10 procente. Intervalul între litere nu trebuie să fie mai mic decât durata a trei puncte.

    3.1.3.10. Poziţionarea
    3.1.3.10.1. Pentru ILS categoriile II şi III de performanţă, sistemul de antene al ILS Direcţie trebuie să fie poziţionat în prelungirea axului pistei, la capătul acesteia, iar echipamentul trebuie să fie reglat astfel încât liniile de curs să fie într-un plan vertical care conţine axul pistei deservite. Înălţimea şi poziţia sistemului de antene trebuie să fie în concordanţă cu practicile de siguranţă, de înlăturare a efectelor obstacolelor.
    3.1.3.10.2. Pentru ILS Categoria I de Performanţă, sistemul de antene al direcţiei trebuie să fie poziţionat şi reglat în conformitate cu cele stipulate la pct. 3.1.3.10.1, în afară de cazul când, datorită restricţiilor amplasamentului, sistemul de antene trebuie să fie poziţionat decalat faţă de prelungirea axului pistei.
    3.1.3.10.2.1. Sistemul de direcţie decalat trebuie să fie poziţionat şi reglat în conformitate cu prevederile conţinute în Procedurile pentru serviciile de navigaţie aeriană - Operarea aeronavelor (PANS-OPS) (Doc 8168), volumul II, iar standardele pentru ILS Direcţie trebuie să aibă ca referinţă punctul fictiv al pragului asociat.


    3.1.3.11. Monitorizarea.
    3.1.3.11.1. Sistemul automat de monitorizare trebuie să transmită o avertizare către punctele de control selectate şi să aibă ca rezultat una dintre următoarele, în perioada de timp menţionată la punctul 3.1.3.11.3.1, în cazul în care oricare dintre situaţiile prezentate la punctul 3.1.3.11.2 persistă una din următoarele:
    a) întreruperea radiaţiei şi
    b) înlăturarea componentelor de navigaţie şi identificare de la frecvenţa purtătoare.

    3.1.3.11.2. Condiţiile care impun iniţierea acţiunii monitorului sunt următoarele:
    a) pentru ILS LLZ categoria I de performanţă, o deplasare a liniei mediane de curs de la axul pistei, echivalentă cu mai mult de 10,5 m (35 ft), sau echivalent liniar cu 0,015 DDM, oricare este mai mic, la punctul de referinţă ILS;
    b) pentru ILS LLZ categoria II de performanţă, o deplasare a liniei mediane de curs, de la axul pistei, echivalentă cu peste 7,5 m (25 ft), la punctul de referinţă ILS;
    c) pentru ILS LLZ categoria III de performanţă, o deplasare a liniei mediane de curs de la axul pistei, echivalentă cu peste 6 m (20 ft) la punctul de referinţă ILS;
    d) în cazul ILS LLZ în care funcţiile de bază sunt asigurate prin utilizarea unui sistem cu o singură frecvenţă, o reducere a puterii de emisie astfel încât oricare din cerinţele 3.1.3.3, 3.1.3.4 şi 3.1.3.5 nu mai sunt îndeplinite, sau o reducere a puterii de emisie până la mai puţin de 50 procente din cea normală (oricare din condiţii apare prima);
    e) în cazul ILS-urilor LLZ, în care funcţiile de bază sunt asigurate prin utilizarea unui sistem cu două frecvenţe, o reducere a puterii emise a oricăreia dintre frecvenţele purtătoare până la mai puţin de 80 procente din cea normală, exceptând faptul că poate fi permisă o reducere între 80 procente şi 50 procente din cea normală, cu condiţia ca LLZ să continue să respecte cerinţele 3.1.3.3, 3.1.3.4 şi 3.1.3.5;
     Este important să se cunoască faptul că o modificare a frecvenţei, având ca rezultat o pierdere a ecartului de frecvenţă, menţionată la 3.1.3.2.1, poate produce o situaţie de pericol. Această problemă are o importanţă operaţională mai mare pentru ILS categoriile II şi III. În caz de necesitate, această problemă poate fi rezolvată prin prevederi speciale de monitorizare sau printr- un circuit extrem de fiabil.

    f) modificarea sensibilităţii la deviere, până la o valoare care să difere cu mai mult de 17 procente din valoarea nominală pentru ILS LLZ.
     În selectarea coeficientului de reducere a puterii, care este utilizată în monitorizarea la care se face referire la punctul 3.1.3.11.2 e, se acordă o atenţie specială structurii lobilor vertical şi orizontal (lobul vertical apare din cauza diferitelor înălţimi ale antenei) a sistemelor cu radiaţie combinată, când sunt utilizate două frecvenţe purtătoare. Modificările mari ale raportului de putere, între frecvenţele purtătoare, pot avea ca rezultat zone de clearance reduse şi cursuri false în zonele din afara cursului până la limitele de acoperire verticală, menţionate la 3.1.3.3.1.
    3.1.3.11.2.1. În cazul ILS-urilor LLZ, în care funcţiile de bază sunt furnizate de către un sistem cu două frecvenţe, condiţiile care impun iniţierea activităţii de monitorizare trebuie să includă cazul în care DDM din acoperirea cerută în afara sectorului de plus sau minus 10 grade de la linia de curs frontală, cu excepţia sectorului de curs de spate, scade sub 0,155.

    3.1.3.11.3. Perioada totală de radiaţie, incluzând perioada(ele) de radiaţie zero, în afara limitelor de performanţă specificate la a), b), c), d), e) şi f) de la 3.1.3.11.2, trebuie să fie cât mai scurtă posibil, în concordanţă cu nevoia de a evita întreruperile serviciului de navigaţie asigurat de LLZ.
    3.1.3.11.3.1. Perioada totală la care se face referire la punctul 3.1.3.11.3 nu trebuie să depăşească sub nicio formă:
    - 10 secunde pentru ILS LLZ categoria I;
    – 5 secunde pentru ILS LLZ categoria a II-a;
    – 2 secunde pentru ILS LLZ categoria a III-a.
        Perioadele totale de timp specificate sunt limite care trebuie să nu fie depăşite niciodată şi au scopul de a proteja aeronava în etapele finale de apropiere, de perioade prelungite sau repetate de ghidare de către ILS LLZ, în afara limitelor monitorului. Din acest motiv, acestea includ nu numai perioada iniţială de funcţionare în afara toleranţelor, ci şi totalul oricărei sau tuturor perioadelor de radiaţie în afara toleranţelor, incluzând perioada(ele) de radiaţie zero, precum şi perioada necesară extragerii componentelor de navigaţie şi identificare din purtătoare, situaţie ce poate apărea la reactivarea serviciului, de exemplu în cursul funcţionării consecutive a monitorului şi a comutării echipamentelor ILS LLZ sau elementelor acestora.
        Din punct de vedere operaţional, intenţia este să nu fie radiat niciun semnal de ghidare, în afara limitelor de monitorizare, după perioadele de timp date şi să nu se facă încercări ulterioare de a reactiva serviciul până când nu s-a scurs o perioadă de aproximativ 20 de secunde.

    3.1.3.11.3.2. În cazul în care este posibil, perioada totală, conform 3.1.3.11.3.1, trebuie redusă astfel încât să nu depăşească două secunde pentru ILS LLZ categoria a II-a şi o secundă pentru ILS LLZ categoria a III-a.

    3.1.3.11.4. Proiectarea şi funcţionarea sistemului monitor trebuie să respecte cerinţa ca identificarea şi ghidarea fasciculului de navigaţie să fie eliminată şi să fie transmisă o avertizare către punctele desemnate de control de la distanţă, în caz de avariere a însuşi sistemului de monitorizare.

    3.1.3.12. Nivelurile şi cerinţele de integritate şi continuitate ale serviciului
    3.1.3.12.1. Pentru un ILS LLZ trebuie asignat un nivel de integritate şi continuitate a serviciului, după cum este precizat în 3.1.3.12.2 până la 3.1.3.12.5.
        Notă. - Nivelele sunt utilizate pentru a furniza informaţia necesară în vederea determinării categoriei de operare şi a minimei asociate, care sunt o funcţie a categoriei de performanţă a echipamentului, integritatea şi continuitatea (separate) ale nivelului de serviciu şi un număr de factori operaţionali (de ex. categoria de aeronavă şi calificările echipajului, condiţiile meteorologice şi caracteristicile pistei). Dacă un ILS LLZ nu îndeplineşte cerinţele proprii de integritate şi continuitate ale nivelului de serviciu, poate fi posibilă utilizarea operaţională în anumite limite, după cum se precizează în Manualul de Operare în Orice Condiţii Meteorologice (Doc. 9365). În mod similar, dacă un LLZ depăşeşte nivelele minime de serviciu de integritate şi continuitate, pot fi cerute mai multe cerinţe de operare.

    3.1.3.12.2. Nivelul LLZ trebuie să fie nivelul 1 dacă:
    1) ori integritatea ori continuitatea serviciului LLZ, sau ambele nu sunt demonstrate sau
    2) integritatea şi continuitatea serviciului LLZ sunt ambele demonstrate, dar cel puţin una nu îndeplineşte cerinţele de nivel 2.
    3.1.3.12.2.1. Probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false nu trebuie să fie mai mică de 1 - 1,0 x 10^-7 pentru orice aterizare, pentru ILS LLZ de nivel 1.
    3.1.3.12.2.2. Probabilitatea de a nu pierde semnalul de ghidare radiat trebuie să depăşească 1 - 4 x 10^-6, în orice perioadă de 15 secunde pentru ILS LLZ de nivel 1 (echivalentul a 1000 ore timp mediu între opriri).
     Notă. - Un LLZ care întruneşte atât cerinţele din 3.1.3.12.2.1, cât şi pe cele din 3.1.3.12.2.2, îndeplineşte şi standardul 3.1.3.12.3 (nivelul 2 de performanţă) şi ca urmare trebuie identificat ca de nivel 2.

    3.1.3.12.2.3. În eventualitatea în care valoarea de integritate pentru un LLZ de nivel 1 nu este disponibilă sau nu poate fi calculată exact, trebuie făcută o analiză detaliată pentru a asigura o monitorizare corespunzătoare a operaţiunilor de siguranţă în cazul cedărilor.

    3.1.3.12.3. LLZ este de nivelul 2, dacă:
    - probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false nu este mai mică de 1 - 1,0 x 10^-7 pentru nicio aterizare şi
    – probabilitatea de a nu pierde semnalul radiat de ghidare este mai mare de 1 - 4 x 10^-6 în orice perioadă de 15 secunde (echivalentul a 1000 de ore timp mediu între ieşirile din funcţiune).

    3.1.3.12.4. LLZ este de nivelul 3, dacă:
    - probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false nu este mai mică de 1 - 0,5 x 10^-9 pentru nicio aterizare şi
    – probabilitatea de a nu pierde semnalul radiat de ghidare este mai mare de 1 - 2 x 10^-6 în orice perioadă de 15 secunde (echivalentul a 2000 de ore timp mediu între ieşirile din funcţiune).

    3.1.3.12.5. LLZ este de nivelul 4, dacă:
    - probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false nu este mai mică de 1 - 0,5 x 10^-9 pentru nicio aterizare şi
    – probabilitatea de a nu pierde semnalul radiat de ghidare este mai mare de 1 - 2 x 10^-6 în orice perioadă de 30 secunde (echivalentul a 4000 de ore timp mediu între ieşirile din funcţiune).



    3.1.4. Condiţiile de performanţă privind imunitatea la interferenţe pentru sistemele de recepţie ILS LLZ
    3.1.4.1. Sistemul de recepţie al ILS LLZ trebuie să asigure imunitatea corespunzătoare la interferenţa produselor de intermodulaţie de ordinul al treilea, pentru două semnale, cauzată de semnalele de transmisie FM VHF, cu niveluri după cum urmează:
        2N(1) + N(2) + 72 ≤ 0,
        pentru semnalele de transmisie sunet FM VHF, în intervalul 107,7 - 108,0 MHz şi

        2N(1) + N(2) + 3 (24 - 20 logdeltaf/0.4) ≤ 0,
        pentru semnale de transmisie sunet FM VHF, sub 107,7 MHz,

        unde frecvenţele celor două semnale de transmisie sunet FM VHF produc, în cadrul receptorului, un produs de intermodulaţie de ordinul al treilea, a două semnale, pe frecvenţa ILS LLZ.
     N(1) şi N(2) sunt nivelele (dBm) celor două semnale de transmisie sunet FM VHF, la intrarea receptorului ILS LLZ. Niciunul dintre nivele nu trebuie să depăşească criteriul de desensibilizare prevăzut la 3.1.4.2.
        deltaf = 108,1 - f1, unde f1 este frecvenţa lui N1, semnalul de transmisie sunet FM VHF, mai apropiat de 108,1 MHz.

    3.1.4.2. Sistemul de recepţie al ILS LLZ nu trebuie să fie desensibilizat în prezenţa semnalelor FM VHF, având nivelurile conform următorului tabel:

┌─────────┬────────────────────────────┐
│Frecvenţă│Nivel maxim al semnalului │
│(MHz) │nedorit la puterea de │
│ │intrare a receptorului (dBm)│
├─────────┼────────────────────────────┤
│88-102 │+15 │
├─────────┼────────────────────────────┤
│104 │+10 │
├─────────┼────────────────────────────┤
│106 │+5 │
├─────────┼────────────────────────────┤
│107,9 │-10 │
└─────────┴────────────────────────────┘

        Relaţia între punctele adiacente desemnate de frecvenţele de mai sus este liniară.


    3.1.5. Echipamentul ILS de Pantă (ILS Glide Path - GP) UHF şi monitorul aferent e este utilizat fn prezentul paragraf pentru a denumi unghiul nominal al pantei de coborâre.
    3.1.5.1. Generalităţi
    3.1.5.1.1. Radiaţia de la sistemul de antenă al ILS GP UHF produce o caracteristică mixtă a liniilor de câmp, care este modulată în amplitudine de un ton de 90 Hz şi unul de 150 Hz. Diagrama acestora este reglată astfel încât să asigure o pantă de coborâre în linie dreaptă în planul vertical care conţine axul pistei, cu tonul de 150 Hz predominând sub pantă, iar tonul de 90 Hz predominând deasupra pantei, până la un unghi cel puţin egal cu 1,75 θ.
    3.1.5.1.2. De regulă, unghiul pantei de coborâre ILS trebuie să fie de 3 grade. Unghiurile pantei de coborâre ILS peste 3 grade nu trebuie utilizate decât în cazul în care sunt impracticabile mijloacele alternative de respectare a cerinţelor privind înălţimea minimă de trecere peste obstacole.
    3.1.5.1.2.1. Unghiul pantei de coborâre trebuie să fie reglat şi menţinut în următoarele limite:
    a) 0,075 θ de la θ pentru ILS GP categoriile I şi II de performanţă;
    b) 0,04 θ de la θ pentru ILS GP categoria a III-a de performanţă.


    3.1.5.1.3. Porţiunea dreaptă, extinsă în jos, a pantei de coborâre ILS, trece prin punctul de referinţă ILS, la o înălţime care să asigure o ghidare, în condiţii de siguranţă, peste obstacole şi, de asemenea, utilizarea eficientă şi în condiţii de siguranţă a pistei deservite.
    3.1.5.1.4. Înălţimea punctului de referinţă ILS, pentru ILS - categoriile II şi III de performanţă, este de 15 m (50 ft). Este permisă o toleranţă de plus 3 m (10 ft).
    3.1.5.1.5. Înălţimea punctului de referinţă pentru ILS - categoria I de performanţă trebuie să fie de 15 m (50 ft). Este permisă o toleranţă de plus 3 m (10 ft).
        Pentru a ajunge la valorile de mai sus ale înălţimii, pentru punctul de referinţă ILS, s-a avut în vedere o distanţă verticală maximă de 5,8 m (19 ft) între linia antenei ILS de pantă a aeronavei şi linia extremităţii inferioare a roţilor la pragul pistei.
        Pentru aeronavele care depăşesc acest criteriu, se pot lua măsurile corespunzătoare, fie pentru a menţine clearance-ul corespunzător la prag, fie pentru a regla minimele de operare permise.

    3.1.5.1.6. Înălţimea punctului de referinţă ILS, pentru ILS - categoria I de performanţă, utilizate pe piste de apropiere de precizie scurte de cod 1 şi 2, trebuie să fie de 12 m (40 ft). Este permisă o toleranţă de plus 6 m (20 ft).
    3.1.5.2. Frecvenţa radio.
    3.1.5.2.1. Echipamentul ILS Pantă (ILS GP) operează în banda de frecvenţe 328,6 MHz până la 335,4 MHz. În cazurile în care este utilizată o singură frecvenţă radio purtătoare, toleranţa frecvenţei nu trebuie să depăşească 0,005 procente. În cazurile în care sunt utilizate sisteme cu două frecvenţe purtătoare pentru GP, toleranţa frecvenţei nu trebuie să depăşească 0,002 procente, iar capetele benzii nominale, ocupată de frecvenţele purtătoare, sunt simetrice faţă de frecvenţa alocată. Cu toate toleranţele aplicate, separarea în frecvenţă între frecvenţele purtătoare nu trebuie să fie mai mică de 4 kHz şi nici mai mare de 32 kHz.
    3.1.5.2.2. Emisia de la echipamentul ILS GP este polarizată orizontal.
    3.1.5.2.3. Pentru echipamentul ILS GP - categoria a III-a de performanţă, semnalele emise de la emiţător nu trebuie să conţină componente care să aibă ca rezultat fluctuaţii aparente ale pantei mai mari de 0,02 DDM vârf-vârf, în banda de frecvenţă de la 0,01 până la 10 Hz.


    3.1.5.3. Acoperirea
    3.1.5.3.1. Echipamentul ILS GP trebuie să emită semnale suficiente, astfel încât să permită operarea satisfăcătoare a unui echipament de bord tipic, în sectoare de 8 grade în azimut, pe 3.1.5.3.1 fiecare parte a aliniamentului de pantă, la o distanţă de cel puţin 18,5 km (10 NM) în sus până la 1,75 θ şi în jos până la 0,45 θ deasupra orizontalei, ori la un unghi mai mic, până la 0,30 θ, conform procedurii de siguranţă privind interceptarea pantei de coborâre.
    3.1.5.3.2. Pentru a asigura acoperirea cerinţelor de performanţă pentru ILS GP, menţionate la punctul 3.1.5.3.1, intensitatea minimă a câmpului în cadrul acestui sector de acoperire trebuie să fie de 400 microvolţi per metru (minus 95 dBW/mp). Pentru ILS GP categoria I de performanţă, această intensitate a câmpului trebuie să fie asigurată până la o înălţime minimă de 30 m (100 ft) deasupra planului orizontal care conţine pragul pistei. Pentru ILS GP categoriile II şi III de performanţă, această intensitate a câmpului trebuie să fie asigurată până la o înălţime minimă de 15 m (50 ft) deasupra planului orizontal care conţine pragul pistei.
        Cerinţele din paragrafele de mai sus se bazează pe ipoteza că aeronava se îndreaptă direct către echipament.


    3.1.5.4. Structura pantei ILS GP.
    3.1.5.4.1. Pentru ILS GP - categoria I de performanţă, oscilaţiile pantei de coborâre nu trebuie să aibă amplitudini care să le depăşească pe următoarele:

┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │Amplitudine (DDM)│
│Zonă │(95 procente │
│ │probabilitate) │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Limita exterioară a │ │
│acoperirii până la │0,035 │
│Punctul "C" ILS │ │
└────────────────────┴─────────────────┘


    3.1.5.4.2. Pentru ILS GP - Categoriile II şi III de performanţă, oscilaţiile pantei de coborâre nu trebuie să aibă amplitudini care să le depăşească pe următoarele:

┌─────────────┬────────────────────────┐
│Zonă │Amplitudine (DDM) (95 │
│ │procente probabilitate) │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Limita │ │
│exterioară a │ │
│acoperirii │0,035 │
│până la │ │
│Punctul "A" │ │
│ILS │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Punctul "A" │0,035 la Punctul "A" │
│ILS până la │ILS, scăzând cu o rată │
│Punctul "B" │liniară până la 0,023 la│
│ILS │Punctul "B" ILS │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Punctul "B" │ │
│ILS până la │0,023 │
│Punctul de │ │
│referinţă ILS│ │
└─────────────┴────────────────────────┘

     Amplitudinile la care se face referire la punctele 3.1.5.4.1 şi 3.1.5.4.2 sunt DDM-uri datorate oscilaţiilor apărute pe panta medie de coborâre ILS, corect reglată.
        În zonele de apropiere, în care curbura pantei de coborâre ILS este semnificativă, amplitudinile oscilaţiilor sunt calculate de la panta medie curbată şi nu de la linia dreaptă extinsă în jos.


    3.1.5.5. Modulaţia frecvenţei purtătoare
    3.1.5.5.1. Adâncimea (gradul) nominală a modulaţiei frecvenţei radio purtătoare, datorată fiecăruia dintre tonurile de 90 Hz şi 150 Hz, trebuie să fie de 40 procente de-a lungul pantei de coborâre ILS. Adâncimea (Gradul) modulaţiei nu trebuie să devieze în afara limitelor de 37,5 procente până la 42,5 procente.
    3.1.5.5.2. Următoarele toleranţe se aplică frecvenţelor tonurilor de modulaţie:
    a) tonurile de modulaţie trebuie să fie de 90 Hz şi 150 Hz, în limita a 2,5 procente pentru ILS - categoria I de performanţă;
    b) tonurile de modulaţie trebuie să fie de 90 Hz şi 150 Hz, în limita a 1,5 procente pentru ILS - categoria II de performanţă;
    c) tonurile de modulaţie trebuie să fie de 90 Hz şi 150 Hz, în limita a 1 procent pentru ILS - categoria a III-a de performanţă;
    d) conţinutul total de armonici al tonului de 90 Hz nu trebuie să depăşească 10 procente: în plus, pentru echipamentele categoria a III-a de performanţă, cea de-a doua armonică a tonului de 90 Hz nu trebuie să depăşească 5 procente;
    e) conţinutul total de armonici al tonului de 150 Hz nu trebuie să depăşească 10 procente.
    3.1.5.5.2.1. Pentru ILS - categoria I de performanţă, tonurile de modulaţie trebuie să fie 90 Hz şi 150 Hz, plus sau minus 1,5 procente.
    3.1.5.5.2.2. Pentru echipamentul de pantă de categoria a III-a de performanţă, adâncimea (gradul) modulaţiei amplitudinii frecvenţei purtătoare datorată frecvenţei sau armonicilor sursei de alimentare, sau altor frecvenţe datorate zgomotului, nu trebuie să depăşească 1 procent.

    3.1.5.5.3. Modulaţia trebuie să fie sincronizată în fază, astfel încât, în cadrul jumătăţii sectorului de pantă ILS, formele de undă demodulate, de 90 Hz şi 150 Hz, să treacă prin zero în aceeaşi direcţie, în limita a:
    a) pentru ILS - categoriile I şi II de performanţă: 20 de grade;
    b) pentru ILS - categoria a III-a de performanţă: 10 grade,
        din faza relativă la componenta de 150 Hz, la fiecare jumătate de ciclu, a formei de undă rezultată din combinaţia formelor de undă de 90 Hz şi 150 Hz.

        Definirea în acest mod a relaţiei dintre faze nu are scopul de a implica o cerinţă pentru măsurarea fazei în cadrul jumătăţii sectorului de pantă ILS.
    3.1.5.5.3.1. În cazul sistemelor ILS GP cu două frecvenţe (bifrecvenţă), 3.1.5.5.3 trebuie să se aplice fiecărei frecvenţe purtătoare. În plus, tonul de modulaţie de 90 Hz al unei frecvenţe purtătoare este sincronizat în fază cu tonul de modulaţie de 90 Hz al celeilalte frecvenţe purtătoare, astfel încât formele de undă demodulate să treacă prin zero, în aceeaşi direcţie, în limita a:
    a) pentru ILS GP - categoriile I şi II: 20 grade;
    b) pentru ILS GP - categoria a III-a: 10 grade,
        din fază, raportat la 90 Hz. În mod similar, tonurile de 150 Hz ale celor două frecvenţe purtătoare sunt sincronizate în fază, astfel încât formele de undă demodulate să treacă prin zero în aceeaşi direcţie, în limita a:
    1) pentru ILS GP - categoriile I şi II: 20 grade;
    2) pentru ILS GP - categoria a III-a: 10 grade,
        din fază, raportat la 150 Hz.


    3.1.5.5.3.2. Sunt permise sistemele alternative de pantă de coborâre cu două frecvenţe, care utilizează o fazare audio diferită de starea sinfazică normală, descrisă la 3.1.5.5.3.1. În aceste sisteme alternative, sincronizarea de 90 Hz cu 90 Hz şi sincronizarea 150 Hz cu 150 Hz trebuie să fie reglate la valorile lor nominale, în limite echivalente cu cele menţionate la punctul 3.1.5.5.3.1. Prin aceasta se asigură funcţionarea corectă a receptorului de la bord în sectorul de pantă de coborâre în care cele două intensităţi ale semnalelor frecvenţelor purtătoare sunt aproximativ egale.

    3.1.5.5.4. Modulaţia nedorită de frecvenţă şi fază, pe frecvenţele radio purtătoare ale ILS GP, care poate afecta valorile DDM afişate în receptoarele GP, trebuie minimizată cât mai mult posibil.

    3.1.5.6. Sensibilitatea la deviaţie
    3.1.5.6.1. Pentru ILS GP - categoria I de performanţă, sensibilitatea nominală la deviaţia unghiulară trebuie să corespundă unui DDM de 0,0875, la deviaţii unghiulare deasupra şi dedesubtul pantei de coborâre între 0,07 θ şi 0,14 θ.
        Cele de mai sus nu au scopul de a elimina sistemele ILS GP care în mod inerent au sectoare superioare şi inferioare asimetrice.

    3.1.5.6.2. [Rezervat]
    3.1.5.6.3. Pentru ILS GP - categoria a II-a de performanţă, sensibilitatea la deviaţia unghiulară trebuie să fie cât mai simetrică posibil. Sensibilitatea nominală la deviaţia unghiulară trebuie să corespundă unui DDM de 0,0875, la o deviaţie unghiulară de:
    a) 0,12 θ sub pantă, cu o toleranţă de plus sau minus 0,02 θ;
    b) 0,12 θ deasupra pantei, cu o toleranţă de plus 0,02 θ şi minus 0,05 θ.

    3.1.5.6.4. Pentru ILS GP - categoria a III-a de performanţă, sensibilitatea nominală la deviaţia unghiulară trebuie să corespundă unui DDM de 0,0875, la deviaţii unghiulare deasupra şi dedesubtul pantei de coborâre de 0,12 θ, cu o toleranţă de plus sau minus 0,02 θ.
    3.1.5.6.5. DDM sub panta de coborâre ILS trebuie să fie crescut uşor pentru micşorarea unghiului până la valoarea de 0,22 DDM. Această valoare trebuie să fie atinsă la un unghi nu mai mic de 0,30 θ deasupra orizontalei. Totuşi, dacă este atinsă la un unghi peste 0,45 θ, valoarea DDM nu trebuie să fie mai mică de 0,22, cel puţin până la minimum 0,45 θ sau la un unghi mai mic, până la minimum 0,30 θ, conform cerinţelor de siguranţă ale procedurii de interceptare a pantei de coborâre declarate.
    3.1.5.6.6. Pentru ILS GP - categoria I de performanţă, sensibilitatea la devierea unghiulară trebuie să fie reglată şi menţinută în limitele a plus sau minus 25 procente din valoarea nominală selectată.
    3.1.5.6.7. Pentru ILS GP - categoria a II-a de performanţă, sensibilitatea la devierea unghiulară trebuie să fie reglată şi menţinută în limitele a plus sau minus 20 procente din valoarea nominală selectată.
    3.1.5.6.8. Pentru ILS GP - categoria a III-a de performanţă, sensibilitatea la devierea unghiulară trebuie să fie reglată şi menţinută în limitele a plus sau minus 15 procente din valoarea nominală selectată.

    3.1.5.7. Monitorizarea
    3.1.5.7.1. Sistemul automat de monitorizare trebuie să transmită o avertizare către punctele de control desemnate şi să producă întreruperea radiaţiei în perioadele menţionate la punctul 3.1.5.7.3.1, în cazul în care persistă oricare dintre următoarele situaţii:
    a) devierea unghiului pantei medii de coborâre ILS, echivalentă cu mai mult de minus 0,075 θ, până la plus 0,10 θ, de la unghiul θ;
    b) în cazul ILS GP, în care funcţiile de bază sunt asigurate prin utilizarea sistemelor cu o singură frecvenţă, o reducere a puterii emise până la mai puţin de 50 procente din cea normală, cu condiţia ca panta de coborâre să continue să respecte cerinţele 3.1.5.3, 3.1.5.4 şi 3.1.5.5;
    c) în cazul ILS GP, în care funcţiile de bază sunt asigurate prin utilizarea sistemelor cu două frecvenţe, o reducere a puterii emise pentru oricare dintre frecvenţele purtătoare până la mai puţin de 80 procente din cea normală, cu excepţia situaţiei în care poate fi permisă o reducere mai mare, cuprinsă între 80 procente şi 50 procente din cea normală, cu condiţia ca panta de coborâre să continue să respecte cerinţele din 3.1.5.3, 3.1.5.4 şi 3.1.5.5;
     Este important să se cunoască faptul că o modificare a frecvenţei care are ca rezultat o pierdere a diferenţei de frecvenţă, menţionată la punctul 3.1.5.2.1, poate genera o situaţie periculoasă.
        Această problemă are o importanţă operaţională mai mare pentru ILS categoriile II şi III. Dacă este necesar, această problemă poate fi rezolvată prin prevederi speciale de monitorizare sau printr-un ansamblu de circuite extrem de fiabile.

    d) pentru ILS GP- categoria I de performanţă, o modificare a unghiului dintre panta de coborâre şi linia de sub panta de coborâre (unde predomină 150 Hz), în care un DDM de 0,0875 este realizat cu mai mult de:
    i) plus sau minus 0,0375 θ; sau
    ii) un unghi echivalent cu o modificare a sensibilităţii la deviere, până la o valoare care diferă cu mai mult de 25 procente faţă de valoarea nominală;

    e) pentru ILS GP - categoriile II şi III de performanţă, o modificare a sensibilităţii la deviere, la o valoare care diferă cu mai mult de 25 procente faţă de valoarea nominală;
    f) coborârea liniei sub panta de coborâre ILS, în care un DDM de 0,0875 este realizat la mai puţin de 0,7475 θ faţă de orizontală;
    g) o reducere a DDM până la mai puţin de 0,175, în limitele acoperirii menţionate sub sectorul pantei de coborâre.
        Valoarea de 0,7475 θ faţă de orizontală are scopul de a asigura înălţimea de trecere adecvată peste obstacole. Această valoare a derivat din alţi parametri ai pantei de coborâre şi ai monitorului. Întrucât nu se are în vedere acurateţea măsurătorilor până la a patra cifră semnificativă, valoarea 0,75 θ poate fi utilizată drept limită a monitorului în acest scop.
        NOTĂ:
        Materialul de îndrumare, privind criteriile pentru asigurarea unei înălţimi de trecere peste obstacole, se regăseşte în PANS-OPS (Doc 8168).
    Subparagrafele f) şi g) nu au scopul de a stabili o cerinţă pentru un monitor separat, în scopul unei protejări împotriva coborârii limitelor inferioare ale sectorului median sub 0,7475 θ faţă de orizontală.
        La ILS GP în care sensibilitatea nominală selectată la devierea unghiulară corespunde unui unghi sub panta de coborâre ILS, care este aproape de, sau la limitele maxime menţionate la 3.1.5.6, poate fi necesară reglarea limitelor de operare ale monitorului, în scopul unei protejări împotriva devierilor sectorului sub 0,7475 θ faţă de orizontală.


    3.1.5.7.2. Monitorizarea caracteristicilor ILS GP la toleranţe mai mici trebuie organizată în acele cazuri în care, în caz contrar, ar exista probleme operaţionale.
    3.1.5.7.3. Perioada totală de radiaţie, inclusiv perioada (ele) de radiaţie zero, în afara limitelor de performanţă, menţionate la pct.3.1.5.7.1, trebuie să fie cât mai scurtă posibil, în conformitate cu necesitatea de a evita întreruperile serviciului de navigaţie asigurat de ILS GP.
    3.1.5.7.3.1. Perioada totală la care se face referire la punctul 3.1.5.7.3 nu trebuie să depăşească sub nicio formă:
        6 secunde pentru ILS GP - categoria I;
        2 secunde pentru ILS GP - categoriile II şi III.
        Perioadele totale de timp specificate sunt limite care să nu fie depăşite niciodată şi care au scopul de a proteja aeronavele în etapele finale de apropiere împotriva funcţionării ILS GP în afara limitelor stabilite pentru monitor. Din acest motiv, acestea includ nu numai perioada iniţială de funcţionare în afara toleranţelor, ci şi totalul oricăror sau tuturor perioadelor de radiaţie în afara toleranţelor, inclusiv perioadele de radiaţie zero, situaţie ce poate apărea la reactivarea serviciului, de exemplu, în cursul funcţionării monitorizării alternative şi a comutării echipamentelor ILS GP sau elementelor acestora.
        Din punct de vedere operaţional, scopul este ca nici un semnal de ghidare, în afara limitelor de monitorizare, să nu fie radiat după perioadele de timp date şi să nu fie făcută nicio încercare ulterioară de a reactiva serviciul până când nu s-a scurs o perioadă de aproximativ 20 de secunde.

    3.1.5.7.3.2. [Rezervat]

    3.1.5.7.4. Proiectul şi funcţionarea sistemului monitor trebuie să respecte cerinţele ca radiaţia să fie întreruptă şi să se transmită un avertisment la punctele de control de la distanţă, desemnate în caz de cedare a sistemului monitor.

    3.1.5.8. Cerinţele şi nivelurile privind integritatea şi continuitatea serviciului
    3.1.5.8.1. Unui ILS GP i se asignează un nivel de integritate şi continuitate a serviciului, după cum este prevăzut în 3.1.5.8.2 până la 3.1.5.8.5.
        Notă. - Nivelurile sunt utilizate pentru a furniza informaţia necesară pentru determinarea categoriei de operare şi a minimei asociate, care sunt o funcţie a categoriei de performanţă, ale integrităţii şi continuităţii (separate) ale nivelului serviciului şi un număr de factori operaţionali (de ex. categoria de aeronavă şi calificarea piloţilor, condiţiile meteorologice şi caracteristicile pistei). Dacă un ILS GP nu întruneşte nivelele de integritate şi continuitate ale serviciului cerute, poate fi posibilă utilizarea operaţională într-o oarecare măsură, după cum este precizat în Manualul de Operare în Orice Condiţii Meteorologice (Doc. 9365). Similar, dacă un ILS GP depăşeşte nivelul minim de integritate şi continuitate ale serviciului, pot exista cerinţe suplimentare de operare.

    3.1.5.8.2. ILS GP este de nivel 1 dacă:
    1) sau integritatea sau continuitatea serviciului GP, sau ambele nu sunt demonstrate sau
    2) integritatea şi continuitatea serviciului GP sunt ambele demonstrate, dar cel puţin una din ele nu îndeplineşte cerinţele de nivel 2.
    3.1.5.8.2.1. Probabilitatea de a nu radia semnale false de ghidare nu trebuie să fie mai mică de 1 - 1,0 x 10^-7, în orice aterizare pentru ILS GP de nivelul 1.
    3.1.5.8.2.2. Probabilitatea de a nu pierde semnalul de ghidare radiat trebuie să depăşească 1 - 4 x 10^-6, în orice perioadă de 15 secunde pentru ILS GP de nivelul 1 (echivalentul a 1000 ore timp mediu între opriri).
     Notă. - Un GP care îndeplineşte atât cerinţele din 3.5.8.2.1 cât şi cele din 3.1.5.8.2.2 îndeplineşte şi Standardele din 3.1.5.8.3 (nivelul 2 de performanţă) şi trebuie identificat ca atare de nivel 2.

    3.1.5.8.2.3. În eventualitatea în care valoarea de integritate pentru un ILS GP de nivelul 1 nu este disponibilă sau nu poate fi calculată rapid, va fi desfăşurată o analiză detaliată pentru a asigura monitorizarea corespunzătoare în cazul cedărilor.

    3.1.5.8.3. ILS GP este de nivelul 2, dacă:
    - probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false nu este mai mică de 1 - 1,0 x 10^-7 pentru nicio aterizare şi
    – probabilitatea de a nu pierde semnalul radiat de ghidare este mai mare de 1 - 4 x 10^-6 în orice perioadă de 15 secunde (echivalentul a 1000 de ore timp mediu între ieşirile din funcţiune).

    3.1.5.8.4. ILS GP este de nivelul 3, dacă:
    - probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false nu este mai mică de 1 - 0,5 x 10^-9 pentru nicio aterizare şi
    – probabilitatea de a nu pierde semnalul radiat de ghidare este mai mare de 1 - 2 x 10^-6 în orice perioadă de 15 secunde (echivalentul a 2000 de ore timp mediu între ieşirile din funcţiune).

    3.1.5.8.5. GP este de nivelul 4, dacă:
    - probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false nu este mai mică de 1 - 0,5 x 10^-9 pentru nicio aterizare şi
    – probabilitatea de a nu pierde semnalul radiat de ghidare este mai mare de 1 - 2 x 10^-6 în orice perioadă de 15 secunde (echivalentul a 2000 de ore timp mediu între ieşirile din funcţiune).
        Nota 1. - Cerinţele pentru GP de nivel 3 şi pentru GP de nivel 4 sunt aceleaşi. Declararea integrităţii şi continuităţii nivelurilor de serviciu pentru GP trebuie să corespundă declaraţiei pentru LLZ (adică GP este declarată de nivel 4 dacă LLZ îndeplineşte cerinţele pentru nivelul 4).



    3.1.6. Împerecherea frecvenţelor echipamentelor de Direcţie şi Pantă
    3.1.6.1. Împerecherea frecvenţelor de emisie ale echipamentelor de Direcţie şi Pantă, ale unui sistem de aterizare instrumental, trebuie să fie alese din următoarea listă, în conformitate cu prevederile volumului V, capitolul 4, 4.2 din prezenta reglementare:

┌────────────────────┬─────────────────┐
│Frecvenţă ILS │Frecvenţă ILS │
│Direcţie (MHz) │Pantă (MHz) │
├────────────────────┼─────────────────┤
│108.10 │334.70 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│108.15 │334.55 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│108.30 │334.10 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│108.35 │333.95 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│108.50 │329.90 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│108.55 │329.75 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│108.70 │330.50 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│108.75 │330.35 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│108.90 │329.30 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│108.95 │329.15 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│109.10 │331.40 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│109.15 │331.25 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│109.30 │332.00 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│109.35 │331.85 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│109.50 │332.60 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│109.55 │332.45 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│109.70 │333.20 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│109.75 │333.05 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│109.90 │333.80 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│109.95 │333.65 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│110.10 │334.40 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│110.15 │334.25 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│110.30 │335.00 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│110.35 │334.85 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│110.50 │329.60 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│110.55 │329.45 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│110.70 │330.20 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│110.75 │330.05 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│110.90 │330.80 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│110.95 │330.65 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│111.10 │331.70 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│111.15 │331.55 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│111.30 │332.30 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│111.35 │332.15 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│111.50 │332.90 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│111.55 │332.75 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│111.70 │333.50 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│111.75 │333.35 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│111.90 │331.10 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│111.95 │330.95 │
└────────────────────┴─────────────────┘

    3.1.6.1.1. În zonele în care cerinţele pentru frecvenţele de emisie ale ILS Direcţie şi Pantă ale unui sistem de aterizare instrumental nu justifică mai mult de 20 de perechi, acestea trebuie să fie selectate, în funcţie de necesităţi, din următoarea listă:

┌────────┬───────────────┬─────────────┐
│Număr de│Frecvenţă ILS │Frecvenţă ILS│
│ordine │Direcţie (MHz) │Pantă (MHz) │
├────────┼───────────────┼─────────────┤
│1 │110.30 │335.00 │
├────────┼───────────────┼─────────────┤
│2 │109.90 │333.80 │
├────────┼───────────────┼─────────────┤
│3 │109.50 │332.60 │
├────────┼───────────────┼─────────────┤
│4 │110.10 │334.40 │
├────────┼───────────────┼─────────────┤
│5 │109.70 │333.20 │
├────────┼───────────────┼─────────────┤
│6 │109.30 │332.00 │
├────────┼───────────────┼─────────────┤
│7 │109.10 │331.40 │
├────────┼───────────────┼─────────────┤
│8 │110.90 │330.80 │
├────────┼───────────────┼─────────────┤
│9 │110.70 │330.20 │
├────────┼───────────────┼─────────────┤
│10 │110.50 │329.60 │
├────────┼───────────────┼─────────────┤
│11 │108.10 │334.70 │
├────────┼───────────────┼─────────────┤
│12 │108.30 │334.10 │
├────────┼───────────────┼─────────────┤
│13 │108.50 │329.90 │
├────────┼───────────────┼─────────────┤
│14 │108.70 │330.50 │
├────────┼───────────────┼─────────────┤
│15 │108.90 │329.30 │
├────────┼───────────────┼─────────────┤
│16 │111.10 │331.70 │
├────────┼───────────────┼─────────────┤
│17 │111.30 │332.30 │
├────────┼───────────────┼─────────────┤
│18 │111.50 │332.90 │
├────────┼───────────────┼─────────────┤
│19 │111.70 │333.50 │
├────────┼───────────────┼─────────────┤
│20 │111.90 │331.10 │
└────────┴───────────────┴─────────────┘



    3.1.6.2. În cazurile în care ILS Direcţie existente, care respectă cerinţele naţionale, operează pe frecvenţe care se termină în zecimi pare de megahertz, acestora li se vor realoca frecvenţe, în conformitate cu 3.1.6.1 sau 3.1.6.1.1, cât de curând posibil şi pot continua să opereze pe frecvenţele actuale, numai până când poate fi realizată această realocare.
    3.1.6.3. ILS Direcţie din serviciul internaţional, care operează pe frecvenţe care se termină în zecimi impare de megahertz, nu li se vor aloca frecvenţe noi, care să se termine în zecimi impare, plus 0,05 megahertz, cu excepţia cazurilor în care, prin acord regional, se poate utiliza, în general, de oricare dintre canalele enumerate la 3.1.6.1 (vezi RACR-CNS Volumul V, capitolul 4, 4.2).

    3.1.7. Radiomarkere VHF
        Notă. - Cerinţele cu privire la radiomarkere se aplică numai atunci când sunt instalate unul sau mai multe radiomarkere.
    3.1.7.1. Generalităţi
    a) Pentru fiecare sistem trebuie să existe două radiomarkere, cu excepţia cazurilor în care, în opinia furnizorului de servicii de navigaţie aeriană competent, un singur radiomarker este considerat suficient. Un al treilea radiomarker poate fi adăugat, la propunerea furnizorului de servicii de navigaţie aeriană şi cu aprobarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, ori de câte ori este necesar un radiofar suplimentar, ca urmare a procedurilor operaţionale pentru un anumit amplasament.
    b) Un radiomarker trebuie să respecte cerinţele prevăzute la punctul 3.1.7. Când sistemul are numai două radiomarkere, trebuie să se respecte cerinţele aplicabile radiomarkerului intermediar (MM - Middle Maker) şi radiomarkerului exterior (OM - Outer Marker). Atunci când sistemul include doar un radiomarker, marker-ul mijlociu sau cel exterior trebuie să se conformeze cu cerinţele aplicabile. Dacă radiomarkerele sunt înlocuite cu DME, trebuie să se aplice cerinţele din 3.1.7.6.5.
    c) Radiomarkerele trebuie să producă diagrame de radiaţie cu scopul de a indica o distanţă predeterminată faţă de prag, de-a lungul pantei de coborâre ILS.
    3.1.7.1.1. Când un radiomarker este utilizat pe cursul de spate al unui LLZ, acesta trebuie să respecte caracteristicile pentru radiomarkere specificate la punctul 3.1.7.
    3.1.7.1.2. Semnalele de identificare ale radiomarkerelor, utilizate pe cursul de spate al unui ILS LLZ, trebuie să fie uşor de distins faţă de semnalele de identificare ale radiomarkerelor interior (IM - Inner Marker), intermediar (MM - Middle Marker) şi exterior (OM - Outer Marker), conform prevederilor de la punctul 3.1.7.5.1.

    3.1.7.2. Frecvenţa radio
    3.1.7.2.1. Radiomarkerele trebuie să opereze pe 75 MHz, cu o toleranţă a frecvenţei de plus sau minus 0,005 procente şi să aibă polarizarea orizontală.

    3.1.7.3. Acoperirea
    3.1.7.3.1. Sistemul radiomarker trebuie să fie reglat astfel încât să asigure o acoperire pe următoarele distanţe, măsurate la intersecţia pantei (GP) şi linia de curs direcţie (LLZ):
    a) radiomarker interior (IM): 150 m plus sau minus 50 m (500 ft plus sau minus 160 ft);
    b) radiomarker intermediar (MM): 300 m plus sau minus 100 m (1000 ft plus sau minus 325 ft);
    c) radiomarker exterior (OM): 600 m plus sau minus 200 m (2000 ft plus sau minus 650 ft).

    3.1.7.3.2. Intensitatea câmpului la limitele acoperirii specificate la punctul 3.1.7.3.1 este de 1,5 milivolţi per metru (minus 82 dBW/mp). În plus, intensitatea câmpului în zona de acoperire creşte până la cel puţin 3,0 millivolţi per metru (minus 76 dBW/mp).
        În proiectarea antenei de la sol, trebuie să se asigure o rată corespunzătoare de modificare a intensităţii câmpului, la limitele de acoperire. De asemenea, trebuie să se asigure că o aeronavă aflată în sectorul de curs al ILS LLZ primeşte indicaţii vizuale.
        Operarea satisfăcătoare a unui radiomarker tipic este obţinută dacă sensibilitatea este reglată astfel încât indicaţiile vizuale să fie obţinute când intensitatea câmpului este de 1,5 milivolţi per metru (minus 82 dBW/mp).


    3.1.7.4. Modulaţia
    3.1.7.4.1. Frecvenţele de modulaţie sunt următoarele:
    a) radiomarker interior (IM): 3000 Hz;
    b) radiomarker intermediar (MM): 1300 Hz;
    c) radiomarker exterior (OM): 400 Hz.
        Toleranţa de frecvenţă, în cazul frecvenţelor de mai sus, trebuie să fie de plus sau minus 2,5 procente şi conţinutul total de armonici al fiecăreia dintre frecvenţe nu trebuie să depăşească 15 procente.

    3.1.7.4.2. Adâncimea (Gradul) modulaţiei radiomarkerelor trebuie să fie de 95 procente, plus sau minus 4 procente.

    3.1.7.5. Identificarea
    3.1.7.5.1. Energia frecvenţei purtătoare nu trebuie să fie întreruptă. Modulaţia frecvenţei audio trebuie să fie realizată după cum urmează:
    a) radiomarker interior (IM): 6 puncte per secundă continuu;
    b) radiomarker intermediar (MM): o serie continuă de puncte şi linii alternate, liniile fiind realizate la o viteză de 2 linii per secundă şi punctele la o viteză de 6 puncte per secundă;
    c) radiomarker exterior (OM): 2 linii per secundă, continuu.
        Aceste rate de transmisie a caracterelor trebuie să fie menţinute în limitele a plus sau minus 15 procente.


    3.1.7.6. Poziţionarea
    3.1.7.6.1. Radiomarkerul interior (IM) este poziţionat astfel încât să indice, în condiţii de vizibilitate redusă, iminenţa ajungerii aeronavei la pragul pistei.
    3.1.7.6.1.1. În cazul în care caracteristica de radiaţie este verticală, radiomarkerul interior (IM) trebuie poziţionat între 75 m (250 ft) şi 450 m (1500 ft) faţă de prag şi la nu mai mult de 30 m (100 ft) faţă de prelungirea axului pistei.
        Diagrama de radiaţie a radiomarkerului interior (IM) trebuie să intercepteze prelungirea pantei nominale ILS la cea mai mică înălţime de decizie aplicabilă în cadrul categoriei II de operare.
        Trebuie să se acorde atenţie asupra poziţionării radiomarkerului interior (IM), pentru a evita interferenţa între radiomarkerii interior (IM) şi intermediar (MM).

    3.1.7.6.1.2. În cazul în care caracteristica de radiaţie este altfel decât verticală, echipamentul trebuie poziţionat astfel încât să producă un câmp în cadrul sectorului de curs şi al sectorului pantei de coborâre ILS, care să fie în mare măsură similar aceluia produs de o antenă care are o caracteristică verticală a radiaţiei şi este poziţionat conform prevederilor punctului 3.1.7.6.1.1.

    3.1.7.6.2. Radiomarkerul intermediar (MM) trebuie să fie poziţionat astfel încât să indice iminenţa ghidării, în condiţii de vizibilitate redusă, în faza de apropiere la vedere.
    3.1.7.6.2.1. În cazul în care caracteristica de radiaţie este verticală, radiomarkerul intermediar (MM) trebuie poziţionat la 1050 m (3500 ft) plus sau minus 150 m (500 ft), de la pragul de aterizare din capătul de apropiere al pistei şi la nu mai mult de 75 m (250 ft) de la prelungirea axului pistei.
        NOTĂ:
        A se vedea prevederile specifice de aplicare a prezentei reglementări, privind poziţionarea radiomarkerelor interior (IM) şi intermediar (MM).


    3.1.7.6.2.2. În cazul în care caracteristica de radiaţie este altfel decât verticală, echipamentul trebuie poziţionat astfel încât să producă un câmp în cadrul sectorului de curs şi al sectorului pantei de coborâre ILS, care este în mare măsură similar celui produs de o antenă cu o caracteristică de radiaţie verticală şi poziţionat conform prevederilor punctului 3.1.7.6.2.1.

    3.1.7.6.3. Radiomarkerul exterior (OM) trebuie să fie poziţionat astfel încât să permită aeronavei aflate în stadiul apropierii intermediare şi finale să verifice înălţimea, distanţa şi funcţionarea echipamentului.
    3.1.7.6.3.1. Radiomarkerul exterior (OM) trebuie să fie poziţionat la 7,2 Km (3,9 NM) de prag, cu excepţia cazului în care, din motive topografice sau operaţionale, această distanţă este impracticabilă, iar radiomarkerul exterior (OM) se poziţionează între 6,5 şi 11,1 km (3,5 şi 6 NM) faţă de prag.

    3.1.7.6.4. În cazul în care caracteristica de radiaţie este verticală, radiomarkerul exterior (OM) trebuie să fie la nu mai mult de 75 m (250 ft) faţă de prelungirea axului pistei. În cazul în care caracteristica de radiaţie este altfel decât verticală, echipamentul trebuie poziţionat astfel încât să producă un câmp în cadrul sectorului de curs şi al sectorului pantei de coborâre ILS, care să fie similar în mare măsură cu acela produs de o antenă care are o caracteristică verticală de radiaţie.
    3.1.7.6.5. Poziţiile radiomarkerelor, sau după caz, distanţa (ele) echivalentă (e) indicată (e) de către DME, când acestea sunt utilizate drept alternativă la o parte sau la toate radiomarkerele aparţinând sistemului ILS, trebuie să fie publicate în conformitate cu prevederile RACR-AIS.
    3.1.7.6.5.1. Atunci când este astfel utilizat, DME-ul furnizează informaţii privind distanţa, echivalente din punct de vedere operaţional, cu cele furnizate de radiomarkere.
    3.1.7.6.5.2. Atunci când este utilizat drept alternativă pentru radiomarkerul intermediar (MM), DME-ul trebuie să fie corelat din punct de vedere al frecvenţei cu ILS LLZ şi poziţionat astfel încât să minimizeze eroarea informaţiilor privind distanţa.
    3.1.7.6.5.3. Echipamentul DME de la punctul 3.1.7.6.5 trebuie să respecte specificaţia de la punctul 3.5.


    3.1.7.7. Monitorizarea
    3.1.7.7.1. Echipamentul corespunzător trebuie să transmită semnale pentru funcţionarea unui monitor automat. Monitorul transmite o avertizare către un punct de control, dacă survine oricare dintre următoarele situaţii:
    a) întreruperea modulaţiei sau a codului de identificare;
    b) reducerea puterii de ieşire până la mai puţin de 50 procente din cea normală.

    3.1.7.7.2. Pentru fiecare radiomarker trebuie să fie asigurate echipamente adecvate de monitorizare ce trebuie să indice în amplasamentul corespunzător, o scădere sub 50 de procente a adâncimii (gradului) de modulaţie.



    3.2. SPECIFICAŢII PENTRU SISTEMUL RADAR DE APROPIERE DE PRECIZIE
        În acest paragraf, prin distanţe se înţeleg distanţele oblice.
    3.2.1. Sistemul radar de apropiere de precizie cuprinde următoarele elemente:
    3.2.1.1. Elementul radar de apropiere de precizie (PAR);
    3.2.1.2. Elementul radar de supraveghere (SRE).

    3.2.2. Când PAR este utilizat singur, echipamentul trebuie să fie identificat prin termenul "PAR" şi nu prin "sistemul PAR".
    3.2.3. Elementul PAR
    3.2.3.1. Acoperirea
    3.2.3.1.1. PAR este capabil să detecteze şi să indice poziţia unei aeronave, cu o suprafaţă de reflexie de 15 mp sau mai mare, care se află într-un spaţiu delimitat de un sector cu un azimut de 20 grade şi un sector de 7 grade elevaţie, până la o distanţă de cel puţin 16,7 Km (9 NM) faţă de antena respectivă.
        Ca material orientativ la stabilirea semnificaţiei suprafeţelor de reflexie ale aeronavei, este inclus următorul tabel:
    - avion particular (monomotor): de la 5 până la 10 mp;
    – avion bimotor de mici dimensiuni: de la 15 mp;
    – avion bimotor de dimensiuni medii: de la 25 mp;
    – avion cvadrimotor: de la 50 până la 100 mp.



    3.2.3.2. Amplasarea
    3.2.3.2.1. PAR trebuie să fie amplasat şi reglat astfel încât să asigure acoperirea completă a unui sector cu apexul la 150 m (500 ft), de la punctul de aterizare, în direcţia capătului pistei, cu o extindere de plus sau minus 5 grade faţă de axul pistei, în azimut şi de la minus 1 grad până la plus 6 grade în elevaţie.
     Condiţiile prevăzute în paragraful 3.2.3.2.1 pot fi îndeplinite prin amplasarea echipamentului decalat faţă de punctul de aterizare, în direcţia capătului pistei, la 915 m (3000 ft) sau mai mult, pentru o deviaţie de 120 m (400 ft) faţă de axul pistei sau la 1200 m (4000 ft) sau mai mult, pentru o deviaţie de 185 m (600 ft), dacă echipamentul este aliniat pentru a scana plus sau minus 10 grade faţă de axul pistei. Ca alternativă, dacă echipamentul este aliniat pentru a scana 15 grade, pe o parte şi 5 grade pe cealaltă parte a axului pistei, decalarea minimă poate fi redusă la 685 m (2250 ft) şi 915 m (3000 ft) pentru deviaţii de 120 m (400 ft), respectiv de 185 m (600 ft).


    3.2.3.3. Precizia (acurateţea)
    3.2.3.3.1. Precizia azimutului. Informaţiile privind azimutul trebuie să fie afişate astfel încât deviaţia stânga-dreapta de la linia de curs să fie uşor observabilă. Eroarea maximă admisă la deviaţia de la linia de curs trebuie să fie de 0,6 procente din distanţa de la antena PAR, plus 10 procente din deviaţia faţă de linia de curs, sau de 9 m (30 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. Echipamentul trebuie să fie amplasat astfel încât eroarea la punctul de aterizare să nu depăşească 9 m (30 ft). Echipamentul trebuie să fie aliniat şi reglat astfel încât eroarea afişată la punctul de aterizare să fie minimă şi să nu depăşească 0,3 procente din distanţa de la antena PAR sau 4,5 m (15 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. Trebuie să se poată determina poziţiile a două aeronave care se găsesc la 1,2 grade azimut una faţă de cealaltă.
    3.2.3.3.2. Precizia elevaţiei. Informaţiile privind elevaţia trebuie să fie afişate astfel încât deviaţia sus-jos faţă de traiectoria de coborâre, pentru care este setat echipamentul, să fie uşor observabilă. Eroarea maximă admisă la deviaţia faţă de linia de curs trebuie să fie de 0,4 procente din distanţa de la antena PAR, plus 10 procente din deviaţia reală faţă de linia de curs sau de 6 m (20 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. Echipamentul trebuie să fie amplasat astfel încât eroarea la punctul de aterizare să nu depăşească 6 m (20 ft). Echipamentul trebuie să fie aliniat şi reglat astfel încât eroarea afişată la punctul de aterizare să fie minimă şi să nu depăşească 0,2 procente din distanţa de la antena PAR sau 3 m (10 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. Trebuie să se poată determina poziţiile a două aeronave care se găsesc la 0,6 grade în elevaţie una faţă de cealaltă.
    3.2.3.3.3. Precizia distanţei. Eroarea la indicarea distanţei faţă de punctul de aterizare nu trebuie să depăşească 30 m (100 ft) plus 3 procente din distanţa faţă de punctul de aterizare. Trebuie să se poată determina poziţiile a două aeronave aflate la 120 m (400 ft) una faţă de cealaltă pe acelaşi azimut.

    3.2.3.4. Trebuie să fie disponibile informaţiile necesare pentru a permite stabilirea poziţiei aeronavei controlate în raport cu alte aeronave şi obstacole. Indicaţiile trebuie să permită, de asemenea, aprecierea vitezei la sol şi a vitezei de îndepărtare sau de apropiere de traiectoria de zbor dorită.
    3.2.3.5. Informaţiile trebuie să fie actualizate integral cel puţin o dată pe secundă.

    3.2.4. Radarul de supraveghere din sistemul de apropiere de precizie (SRE)
    3.2.4.1. Un radar de supraveghere, utilizat ca radar SRE al unui sistem radar de apropiere de precizie, trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele cerinţe generale de performanţă.
    3.2.4.2. Acoperirea
    3.2.4.2.1. Radarul SRE trebuie să aibă capacitatea de a detecta aeronavele cu o suprafaţă de reflexie de 15 mp sau mai mare, care sunt în linia de vizibilitate directă a antenei, în limitele următorului volum:
        Rotaţia de 360 de grade, faţă de antenă, a unei suprafeţe verticale plane, delimitată de o linie la un unghi de 1,5 grade deasupra planului orizontal al antenei, care se extinde de la antenă pe o distanţă de 37 km (20 NM); de o linie verticală la 37 km (20 NM) de la intersecţia cu linia în unghi de 1,5 grade, până la 2400 m (8000 ft) deasupra nivelului antenei; de o linie orizontală la 2400 m (8000 ft) de la limita de 37 km (20 NM), înapoi spre antenă, până la intersecţia cu o linie de la antenă la 20 de grade deasupra planului orizontal al antenei şi de o linie la 20 de grade de la intersecţia cu linia de 2400 m (8000 ft) până la antenă.

    3.2.4.2.2. Trebuie să se depună toate eforturile în procesul de dezvoltare pentru a se extinde zona de acoperire la o aeronavă cu o suprafaţă de reflexie de 15 mp, cel puţin până la volumul obţinut prin modificarea punctului 3.2.4.2.1, înlocuindu-se următoarele valori:
    - pentru 1,5 grade, trebuie să se citească 0,5 grade;
    – pentru 37 km (20 NM), trebuie să se citească 46,3 km (25 NM);
    – pentru 2400 m (8000 ft), trebuie să se citească 3000 m (10000 ft);
    – pentru 20 grade, trebuie să se citească 30 grade.
        NOTĂ: [Rezervat]


    3.2.4.3. Precizia
    3.2.4.3.1. Precizia azimutului. Poziţia indicată prin azimut trebuie să fie de plus sau minus 2 grade faţă de poziţia reală. Trebuie să se poată determina poziţiile a două aeronave care se găsesc la 4 grade azimut una faţă de cealaltă.
    3.2.4.3.2. Precizia distanţei. Eroarea la indicarea distanţei nu trebuie să depăşească 5% din distanţa reală sau 150 m (500 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. Trebuie să se poată determina poziţia a două aeronave, care sunt separate de o distanţă de 1% din distanţa reală, faţă de punctul de observare sau 230 m (750 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare.

    3.2.4.4. Echipamentul trebuie să aibă capacitatea de a actualiza integral, cel puţin o dată la fiecare 4 secunde, informaţiile cu privire la distanţa şi azimutul oricărei aeronave aflate în zona de acoperire a echipamentului.
    3.2.4.5. Trebuie să se depună toate eforturile pentru a se reduce, pe cât posibil, perturbaţiile provocate de ecourile reflectate de sol sau de nori şi precipitaţii.


    3.3. SPECIFICAŢII PENTRU RADIOFARUL VHF OMNIDIRECŢIONAL (VOR)
    3.3.1. Informaţii generale
    3.3.1.1. Radiofarul omnidirecţional VHF este proiectat şi reglat astfel încât indicaţiile similare ale instrumentelor de la bordul aeronavei să reprezinte deviaţii unghiulare egale, în sensul acelor de ceasornic (gismente), grad cu grad, de la nordul magnetic, măsurat de la amplasamentul radiofarului omnidirecţional.
    3.3.1.2. Radiofarul omnidirecţional VHF emite o undă purtătoare de radiofrecvenţă, cu care sunt asociate două modulaţii separate de 30 Hz. Una dintre aceste modulaţii este astfel structurată încât faza semnalului său purtător să fie independentă de azimutul punctului de observaţie (faza de referinţă). Cealaltă modulaţie (faza variabilă) este structurată astfel încât faza semnalului său purtător, la punctul de observaţie, să difere de faza de referinţă printr-un unghi egal cu relevmentul punctului de observaţie, în raport cu radiofarul omnidirecţional VHF.
    3.3.1.3. Modulaţiile de fază de referinţă şi fază variabilă trebuie să fie sinfazice pe meridianul magnetic de referinţă care trece prin staţie.
        Modulaţiile de fază de referinţă şi fază variabilă sunt în fază (sinfazice), atunci când valoarea maximă a sumei dintre energia undei purtătoare de radiofrecvenţă şi energia benzii laterale datorată modulaţiei de fază variabilă, se atinge simultan cu cea mai mare frecvenţă instantanee a modulaţiei de fază de referinţă.


    3.3.2. Frecvenţa radio
    3.3.2.1. Radiofarul omnidirecţional VHF funcţionează în banda 111,975 MHz - 117,975 MHz, cu excepţia cazului când frecvenţele din banda 108 MHz - 111,975 MHz pot fi folosite, conform prevederilor din RACR-CNS, volumul V, capitolul 4, punctele 4.2.1 şi 4.2.3.1. Cea mai înaltă frecvenţă alocabilă este de 117,950 MHz. Separarea canalelor se face cu un ecart de frecvenţă de 50 kHz, raportat la cea mai înaltă frecvenţă alocabilă. În zonele unde distanţa între canale (ecartul de frecvenţă) este, în general, de 100 kHz sau 200 kHz, toleranţa de frecvenţă a purtătoarei de radiofrecvenţă trebuie să fie de plus sau minus 0,005 procente.
    3.3.2.2. În zonele în care între canale este utilizată o distanţă de 50 kHz, toleranţa de frecvenţă a undei purtătoare de radiofrecvenţă, a tuturor instalaţiilor implementate după 23 mai 1974, trebuie să fie de plus sau minus 0,002 procente.
    3.3.2.3. În zonele în care au fost implementate noi instalaţii VOR şi unde sunt alocate frecvenţe cu un ecart de 50 kHz, faţă de instalaţiile VOR existente din aceeaşi zonă, trebuie să se acorde prioritate asigurării reducerii la plus sau minus 0,002 procente a toleranţei de frecvenţă a purtătoarei de radiofrecvenţă a instalaţiilor VOR existente.

    3.3.3. Polarizarea şi precizia caracteristicii de radiaţie
    3.3.3.1. Emisia radiofarului omnidirecţional VOR este polarizată orizontal. Componenta polarizată vertical a radiaţiei trebuie să fie cât mai mică posibil.
        În prezent nu este posibil să se specifice cantitativ nivelul maxim admis al componentei polarizate vertical a radiaţiei emise de radiofarul omnidirecţional VHF. NOTĂ: Informaţiile sunt furnizate în manualul referitor la testarea mijloacelor de radionavigaţie (Doc 8071), în ceea ce priveşte probele de zbor care pot fi realizate în vederea stabilirii efectelor polarizării verticale asupra preciziei relevmentului.

    3.3.3.2. Contribuţia staţiei de sol la eroarea informaţiei de relevment, transmisă de radiaţia polarizată orizontal a radiofarului omnidirecţional VOR, pentru toate unghiurile de elevaţie între 0 şi 40 de grade şi măsurată din centrul sistemului de antene VOR, trebuie să fie de plus sau minus 2 grade.

    3.3.4. Zona de acoperire
    3.3.4.1. Radiofarul omnidirecţional VHF (VOR) furnizează semnale astfel încât să permită funcţionarea satisfăcătoare a unui echipament tipic de bord, la nivelurile şi distanţele necesare din motive operaţionale, până la un unghi de elevaţie de 40 de grade.
    3.3.4.2. Intensitatea câmpului sau densitatea de putere în spaţiu a semnalelor VOR necesare pentru a permite funcţionarea satisfăcătoare a unui echipament tipic de bord, la nivelul minim de acoperire, la raza maximă de acoperire specificată, trebuie să fie de 90 microvolţi per metru sau minus 107 dBW/mp.
     Puterile efective izotropic radiate (E.I.R.P.), caracteristice domeniilor specificate, trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Definiţia puterii efective izotropic radiate (E.I.R.P.) este dată la pct. 3.5.1.


    3.3.5. Modulaţiile semnalelor de navigaţie
    3.3.5.1. Purtătoarea de radiofrecvenţă, în forma observată în orice punct în spaţiu, este modulată în amplitudine de două semnale, după cum urmează:
    a) o subpurtătoare de 9960 Hz de amplitudine constantă, modulată în frecvenţă cu 30 Hz:
    1) pentru radiofarul omnidirecţional VOR convenţional, componenta de 30 Hz a acestei subpurtătoare FM este fixă, independent de azimut şi este numită "fază de referinţă" şi trebuie să aibă un coeficient de deviaţie de 16 plus sau minus 1 (respectiv între 15 şi 17);
    2) pentru radiofarul omnidirecţional VHF Doppler (Doppler VOR), faza componentei de 30 Hz variază cu azimutul şi este numită "fază variabilă" şi trebuie să aibă un coeficient de deviaţie de 16 plus sau minus 1 (respectiv între 15 şi 17), la orice unghi de elevaţie de până la 5 grade şi cu un coeficient minim de deviaţie egal cu 11, sub orice unghi de elevaţie de peste 5 grade şi până la 40 de grade;

    b) o componentă cu modulaţie în amplitudine de 30 Hz:
    1) pentru radiofarul omnidirecţional VOR convenţional, această componentă rezultă dintr-un câmp (electromagnetic) rotativ, a cărui fază variază cu azimutul şi este numită "faza variabilă";
    2) pentru radiofarul omnidirecţional VHF Doppler (Doppler VOR), această componentă cu fază constantă în raport cu azimutul şi amplitudine constantă este radiată omnidirecţional şi este numită "fază de referinţă".


    3.3.5.2. Gradul nominal de modulaţie al purtătoarei de radiofrecvenţă, datorat semnalului de 30 Hz, sau al subpurtătoarei de 9960 Hz, trebuie să se încadreze între 28 şi 32 procente.
    3.3.5.3. Gradul de modulaţie al purtătoarei de radiofrecvenţă, datorat semnalului de 30 Hz, pentru orice unghi de elevaţie de până la 5 grade, trebuie să se încadreze între 25 şi 35 procente. Gradul de modulaţie al purtătoarei de radiofrecvenţă, datorat subpurtătoarei de 9960 Hz, pentru orice unghi de elevaţie de până la 5 grade, trebuie să se încadreze între 20 şi 55 procente, în absenţa facilităţii de modulaţie de voce şi între 20 şi 35 procente în prezenţa facilităţii de modulaţie de voce.
        Dacă gradul de modulaţie este măsurat în timpul verificării din zbor, în condiţii de reflexii multiple dinamice intense, este de aşteptat să apară variaţii ale procentajului gradului de modulaţie recepţionat. Pot fi acceptate variaţii pe termen scurt ale acestor valori.
        NOTĂ:
        Manualul pentru testarea şi verificarea mijloacelor de radionavigaţie (Doc 8071) conţine informaţii suplimentare referitoare la aplicarea limitelor de toleranţă ale gradului de modulaţie pentru echipamentele de bord.


    3.3.5.4. Frecvenţele de modulaţie de fază de referinţă şi fază variabilă trebuie să fie de 30 Hz plus sau minus 1 procent.
    3.3.5.5. Frecvenţa medie de modulaţie a subpurtătoarei trebuie să fie de 9960 Hz plus sau minus 1 procent.
    3.3.5.6. a) Pentru radiofarul omnidirecţional VHF convenţional, procentajul de modulaţie în amplitudine a subpurtătoarei de 9960 Hz nu trebuie să depăşească 5 procente.
    b) Pentru radiofarul omnidirecţional VHF Doppler (Doppler VOR), procentajul de modulaţie în amplitudine a subpurtătoarei de 9 960 Hz nu trebuie să depăşească 40 procente, dacă este măsurat într-un punct aflat la cel puţin 300 m (1000 ft) de radiofarul VOR.

    3.3.5.7. Atunci când, între canalele VOR a fost implementat un ecart de frecvenţă de 50 kHz, nivelul benzii laterale a armonicilor componentei de 9960 Hz din semnalul radiat nu trebuie să depăşească următoarele niveluri raportate la nivelul benzii laterale de 9960 Hz:

┌────────────────────────┬─────────────┐
│Subpurtătoare │Nivel │
├────────────────────────┼─────────────┤
│9 960 Hz │referinţă 0 │
│ │dB │
├────────────────────────┼─────────────┤
│a 2-a armonică │-30 dB │
├────────────────────────┼─────────────┤
│a 3-a armonică │-50 dB │
├────────────────────────┼─────────────┤
│a 4-a armonică şi mai │-60 dB │
│mare │ │
└────────────────────────┴─────────────┘



    3.3.6. Canalul de voce şi identificarea
    3.3.6.1. Dacă radiofarul omnidirecţional VOR asigură un canal de comunicaţii simultane sol-aer, acesta se află pe purtătoarea de radiofrecvenţă utilizată şi pentru funcţia de navigaţie. Pe acest canal radiaţia purtătoare este polarizată orizontal.
    3.3.6.2. Pe canalul de comunicaţii, adâncimea maximă de modulaţie a purtătoarei nu trebuie să fie mai mare de 30 la sută.
    3.3.6.3. Caracteristicile frecvenţei audio ale canalului de voce trebuie să se încadreze în limita a 3 dB, raportat la nivelul de 1000 Hz, din intervalul 300 Hz - 3 000 Hz.
    3.3.6.4. Radiofarul omnidirecţional VOR trebuie să asigure transmiterea simultană a unui semnal de identificare pe aceeaşi purtătoare de radiofrecvenţă utilizată şi pentru funcţia de navigaţie. Radiaţia semnalului de identificare este polarizată orizontal.
    3.3.6.5. Semnalul de identificare trebuie să utilizeze codul Morse internaţional şi trebuie să fie format din două sau trei litere. Acest semnal trebuie să fie transmis cu viteză de aproximativ 7 cuvinte pe minut. Semnalul trebuie să fie repetat cel puţin o dată la fiecare 30 secunde, iar tonul modulaţiei (frecvenţa acustică) trebuie să fie de 1020 Hz plus sau minus 50 Hz.
    3.3.6.5.1. Semnalul de identificare, în mod uzual, se transmite cel puţin de trei ori la fiecare 30 secunde, la intervale egale, în cadrul perioadei respective de timp. Unul dintre aceste semnale de identificare poate fi sub formă de identificare vocală.
     În cazul în care se asociază, conform pct. 3.5.2.5, un radiofar omnidirecţional VHF VOR şi un echipament de măsurare a distanţei (DME), prevederile referitoare la identificare de la pct. 3.5.3.6.4 influenţează identificarea VOR.


    3.3.6.6. Adâncimea (gradul) de modulaţie până la care este modulată purtătoarea de radiofrecvenţă, de către semnalul codului de identificare, este aproape de 10 la sută, dar fără a depăşi acest nivel, cu excepţia cazului în care, atunci când nu se asigură un canal de comunicaţii, se admite creşterea modulaţiei, de către semnalul codului de identificare, până la o valoare care nu trebuie să depăşească 20 la sută.
    3.3.6.6.1. În cazul în care radiofarul VOR furnizează un canal de comunicaţii simultane sol-aer, pentru asigurarea unei calităţii satisfăcătoare a comunicaţiei vocale, gradul de modulaţie al semnalului codului de identificare trebuie să fie egal cu 5 plus sau minus 1 la sută.

    3.3.6.7. Transmisia voce nu trebuie să interfereze în niciun fel cu funcţia de navigaţie de bază. Când sunt emise semnale voce, codul de identificare nu este suprimat.
    3.3.6.8. Funcţia de recepţionare VOR permite identificarea semnalului dorit, în condiţiile de semnal întâlnite în cadrul limitelor zonei de acoperire specificate şi cu parametrii de modulaţie specificaţi la punctele 3.3.6.5, 3.3.6.6 şi 3.3.6.7.

    3.3.7. Monitorizarea
    3.3.7.1. Echipamente adecvate, amplasate în câmpul de radiaţie, asigură semnale pentru operarea unui monitor automat. Monitorul transmite un avertisment către un punct de control, iar apoi, fie elimină componentele de identificare şi de navigaţie din unda purtătoare, fie determină încetarea radiaţiei, în cazul în care apare una sau o combinaţie dintre următoarele abateri de la condiţiile stabilite:
    a) o schimbare, prin depăşirea cu 1 grad, la amplasamentul monitorului, a datelor de relevment transmise de VOR;
    b) o reducere de 15 procente a componentelor de modulaţie ale nivelului tensiunii semnalelor de radiofrecvenţă la monitor, sau a subpurtătoarei, sau a semnalelor de modulaţie în amplitudine de 30 Hz, sau a ambelor.

    3.3.7.2. Defectarea monitorului declanşează transmiterea unui avertisment către un punct de control şi:
    a) fie elimină componentele de identificare şi de navigaţie din purtătoare, sau
    b) determină încetarea emisiei.
        Indicaţiile privind radiofarurile VOR sunt prezentate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.


    3.3.8. Cerinţele de performanţă privind imunitatea la interferenţe în cazul sistemelor de recepţie VOR
    3.3.8.1. Sistemul de recepţie VOR trebuie să asigure o imunitate corespunzătoare la interferenţele provenite de la două semnale, produse de intermodulaţie de ordinul trei, determinate de semnalele de radiodifuziune VHF FM, cu niveluri conform următoarei formule:
        2N(1) + N(2) + 72 ≤ 0
        pentru semnalele de radiodifuziune sonoră VHF FM, care se încadrează în intervalul 107,7 - 108,0 MHz
        şi
        2N(1) + N(2) + 3(24 - 20 logdeltaf/0.4) ≤ 0,
        pentru semnalele de radiodifuziune sonoră VHF FM sub 107,7 MHz,
        când frecvenţele celor două semnale de radiodifuziune sonoră în banda VHF FM crează în receptor un produs cu două semnale de intermodulaţie de ordinul trei, pe frecvenţa VOR dorită.
     N(1) şi N(2) sunt nivelurile (dBm) ale celor două semnale de radiodifuziune sonoră VHF FM, la intrarea receptorului VOR. Niciunul dintre niveluri nu trebuie să treacă peste criteriile de desensibilizare specificate la pct. 3.3.8.2.
        deltaf = 108,1 - f1, unde f1 reprezintă frecvenţa nivelului N1, semnalul de radiodifuziune sonoră VHF FM mai apropiat de 108,1 MHz.

    3.3.8.2. Sistemul de recepţie VOR nu trebuie să fie desensibilizat în prezenţa semnalelor de radiodifuziune sonoră VHF FM, având niveluri în conformitate cu următorul tabel:

┌─────────┬────────────────────────────┐
│Frecvenţă│Nivelul maxim al semnalului │
│(MHz) │nedorit la intrarea │
│ │receptorului (dBm) │
├─────────┼────────────────────────────┤
│88 -102 │+15 │
├─────────┼────────────────────────────┤
│104 │+10 │
├─────────┼────────────────────────────┤
│106 │+ 5 │
├─────────┼────────────────────────────┤
│107,9 │-10 │
└─────────┴────────────────────────────┘

        Relaţia dintre cele două puncte adiacente, indicate prin frecvenţele de mai sus, este liniară.



    3.4. SPECIFICAŢII PENTRU RADIOFARUL NEDIRECŢIONAL (NDB)
    3.4.1. Definiţii
        Raza medie a zonei de acoperire nominală. Raza unui cerc care are aceeaşi suprafaţă ca şi zona de acoperire nominală.
        Zona de acoperire efectivă. Zona din jurul unui radiofar nedirecţional în care se pot obţine relevmente cu o precizie suficient de mare pentru natura operaţiunii respective.
        Locator LF/MF. Un radiofar nedirecţional LF/MF utilizat ca un mijloc pentru apropierea finală.
        De obicei, un locator LF/MF are o rază medie a zonei de acoperire nominală cuprinsă între 18,5 şi 46,3 km (10 şi 25 NM).
        Zona de acoperire nominală. Zona din jurul unui radiofar nedirecţional în care intensitatea câmpului vertical al undei terestre depăşeşte valoarea minimă specificată pentru zona geografică în care se află situat radiofarul.
        Definiţia de mai sus are rolul de a stabili o metodă de clasificare a radiofarurilor pe baza zonei de acoperire normală, estimată în absenţa efectului ionosferei asupra transmisiei şi/sau propagării anormale de la radiofarul respectiv sau a interferenţelor de la alte dispozitive LF/MF, dar luând în considerare zgomotul atmosferic din zona geografică respectivă.

    3.4.2. Zona de acoperire
    3.4.2.1. Valoarea minimă a intensităţii câmpului, în zona de acoperire nominală a unui radiofar nedirecţional, trebuie să fie de 70 microvolţi per metru.
        Instrucţiuni referitoare la intensităţile câmpurilor, necesare mai ales pentru latitudini între 30°N şi 30°S, se regăsesc în documentaţiile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
        Prevederile ITU relevante sunt prezentate în capitolul VIII, Articolul 35, secţiunea IV, partea B a reglementărilor radio.
        Selectarea locaţiilor şi a momentelor în care este măsurată intensitatea câmpului este importantă pentru evitarea rezultatelor anormale pentru poziţia respectivă; delimitările pe rutele aeriene din zona din jurul radiofarului sunt cele mai importante din punct de vedere operaţional.

    3.4.2.2. Toate notificările sau datele privind radiofarurile nedirecţionale se fac pe baza razei medii a zonei de acoperire nominală.
        La clasificarea radiofarurilor în zonele în care pot apărea, în perioadele diurne sau în cele sezoniere, variaţii considerabile ale zonei de acoperire nominală trebuie luate în considerare.
        Radiofarurile care au o rază medie a zonei de acoperire nominală între 46,3 şi 278 km (25 şi 150 NM) trebuie să fie indicate prin cel mai apropiat multiplu de 46,3 km (25 NM), în raport cu raza medie a zonei de acoperire nominală, iar radiofarurile cu rază medie a zonei de acoperire nominală de peste 278 Km (150 NM) trebuie să fie indicate prin cel mai apropiat multiplu de 92,7 Km (50 NM).

    3.4.2.3. În cazul în care zona de acoperire nominală a unui radiofar nedirecţional diferă din punct de vedere fizic, în diverse sectoare operaţional semnificative, clasificarea sa trebuie exprimată prin raza medie a zonei de acoperire nominală şi prin limitele unghiulare ale fiecărui sector, după cum urmează:
        Raza zonei de acoperire nominală a sectorului / limitele unghiulare ale sectorului trebuie exprimate ca relevment magnetic, în sensul acelor de ceasornic de la radiofar.
        Atunci când un radiofar nedirecţional se clasifică în acest mod, numărul de sectoare trebuie menţinut la un nivel minim şi să nu fie mai mare de doi.
        Raza medie a unui anumit sector al zonei de acoperire nominală este egală cu raza sectorului de cerc corespunzător aceleiaşi zone. Exemplu:
        150/210° - 30°
        100/30° - 210°



    3.4.3. Limitări în ceea ce priveşte puterea de radiaţie.
        Puterea radiată a unui radiofar nedirecţional nu trebuie să depăşească cu mai mult de 2 dB puterea necesară pentru obţinerea zonei sale de acoperire nominală convenite, cu excepţia situaţiei în care această putere poate fi crescută, dacă este coordonată regional sau dacă nu produce interferenţe altor facilităţi.

    3.4.4. Frecvenţele radio
    3.4.4.1. Frecvenţele radio alocate radiofarurilor nedirecţionale trebuie să fie selectate dintre frecvenţele disponibile în acea porţiune de spectru cuprinsă între 190 kHz şi 1750 kHz.
    3.4.4.2. Toleranţa de frecvenţă aplicabilă în cazul radiofarurilor nedirecţionale este de 0,01 procente, cu excepţia radiofarurilor nedirecţionale cu o putere radiată în antenă de peste 200 W şi care utilizează frecvenţe de 1606,5 kHz şi mai mari, la care toleranţa trebuie să fie de 0,005 procente.
    3.4.4.3. Acolo unde se utilizează două locatoare LF/MF, ca mijloace suplimentare ale unui sistem de aterizare instrumentală (ILS), ecartul de frecvenţă dintre purtătoarele emise de cele două locatoare nu trebuie să fie mai mic de 15 kHz, pentru a se asigura funcţionarea corectă a radiocompasului şi preferabil, nu mai mare de 25 kHz, pentru a permite schimbarea rapidă a acordului de frecvenţă, în cazul în care o aeronavă este echipată doar cu un singur radiocompas.
    3.4.4.4. Acolo unde radiolocatoarele LF/MF, asociate cu echipamente ILS care deservesc capetele opuse ale unei singure piste, au alocate o frecvenţă comună, trebuie să fie luate măsuri de precauţie pentru ca echipamentul, care nu este în uz operaţional, să nu poată emite.
        NOTĂ:
        Indicaţii suplimentare referitoare la modul de funcţionare a radiolocatoarelor pe canale de frecvenţă comune sunt prezentate în RACR-CNS, volumul V, capitolul 3, pct. 3.2.2.



    3.4.5. Identificarea
    3.4.5.1. Fiecare radiofar nedirecţional trebuie să fie identificat individual prin intermediul unui grup de două sau trei litere din codul Morse internaţional, transmise cu o viteză de aproximativ 7 cuvinte pe minut.
    3.4.5.2. Semnalul/Codul de identificare complet este transmis cel puţin o dată la fiecare 30 secunde, cu excepţia cazului în care identificarea radiofarului este efectuată prin manipularea bipoziţională (on/off) a purtătoarei. În această situaţie, identificarea se efectuează la intervale de aproximativ 1 minut, cu excepţia cazului anumitor staţii NDB unde se poate utiliza un interval mai scurt, dacă acest lucru este considerat oportun din punct de vedere operaţional.
    3.4.5.2.1. [Rezervat]

    3.4.5.3. În cazul radiofarurilor nedirecţionale cu o rază medie a zonei de acoperire nominală mai mică sau egală cu 92,7 km (50 NM), care sunt în primul rând mijloace pentru apropiere şi zonă de aşteptare din vecinătatea unui aerodrom, semnalul de identificare trebuie să fie transmis de cel puţin trei ori la fiecare 30 secunde, la intervale egale, în cadrul perioadei respective de timp.
    3.4.5.4. Frecvenţa tonului de modulaţie, utilizat pentru identificare, trebuie să fie de 1020 Hz plus sau minus 50 Hz, sau 400 Hz plus sau minus 25 Hz.
        Stabilirea valorii care urmează să fie utilizată trebuie să se facă la nivel regional, în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.


    3.4.6. Caracteristicile emisiilor
        Următoarele specificaţii nu urmăresc să excludă utilizarea modulaţiilor sau a tipurilor de modulaţii, care ar putea fi utilizate în radiofarurile nedirecţionale în plus faţă de cele specificate pentru identificare, inclusiv cele pentru identificare simultană şi modulaţie voce, cu condiţia ca aceste modulaţii suplimentare să nu afecteze în mod fizic performanţele de funcţionare ale radiofarurilor nedirecţionale în legătură cu ADF de la bord, utilizate în mod normal şi cu condiţia ca utilizarea acestora să nu provoace interferenţe altor servicii NDB.
    3.4.6.1. Cu excepţia cazurilor stipulate la pct. 3.4.6.1.1, toate radiofarurile nedirecţionale emit o undă purtătoare continuă şi sunt identificate prin manipularea bipoziţională on/off, a unui ton de modulaţie în amplitudine (NON/A2A).
    3.4.6.1.1. Radiofarurile nedirecţionale, altele decât cele utilizate parţial sau în totalitate pentru apropiere, zonă de aşteptare şi aterizare, sau cele care au o rază medie a zonei de acoperire nominală mai mică de 92,7 km (50 NM), pot fi identificate prin manipularea bipoziţională on/off a undei purtătoare nemodulate (NON/A1A), dacă se află în zone cu foarte multe radiofaruri şi/sau în care zona de acoperire nominală necesară nu poate fi obţinută din următoarele motive:
    a) interferenţe radio de la staţiile radio;
    b) nivel ridicat de zgomot atmosferic;
    c) condiţii locale.
        La selectarea tipurilor de emisie trebuie luată în considerare posibilitatea apariţiei unor confuzii, în cazul în care o aeronavă schimbă acordul de la o staţie NON/A2A la o staţie NON/A1A, fără a schimba radiocompasul de la modul de operare "MCW" (undă continuă modulată) la "CW" (undă continuă).


    3.4.6.2. Pentru fiecare radiofar nedirecţional, identificat prin manipularea bipoziţională on/off a unui ton de modulaţie audio (frecvenţă modulatoare de sunet), gradul de modulaţie trebuie menţinut cât mai aproape posibil de 95 procente.
    3.4.6.3. Pentru fiecare radiofar nedirecţional, identificat prin manipularea bipoziţională on/off a unui ton de modulaţie audio, caracteristicile emisiei din timpul identificării trebuie să fie de natură să asigure identificarea satisfăcătoare, la limita zonei sale de acoperire nominală.
        Condiţia precedentă necesită un procentaj de modulaţie cât mai mare posibil şi menţinerea pe durata identificării a unei puteri adecvate a frecvenţei purtătoare radiate.
        Cu o bandă de trecere a ADF-ului de plus sau minus 3 kHz în jurul purtătoarei, un raport semnal/zgomot de 6 dB, la limita zonei de acoperire nominală, satisface în general condiţia precedentă.

    3.4.6.4. Puterea purtătoarei unui radiofar nedirecţional, cu emisii NON/A2A, nu trebuie să scadă atunci când este radiat semnalul de identificare, cu excepţia cazului în care, pentru un radiofar nedirecţional, cu o rază medie a zonei de acoperire nominală de peste 92,7 km (50 NM), poate fi acceptată o scădere de maximum 1,5 dB.
    3.4.6.5. Modulaţiile de frecvenţă audio nedorite trebuie să totalizeze mai puţin de 5 procente din amplitudinea purtătoarei.
        Performanţele privind fiabilitatea unui echipament automat ADF de bord pot fi serios afectate, dacă emisia radiofarului conţine modulaţia într-o frecvenţă audio, egală sau apropiată de frecvenţa de comutare a buclei, sau de a doua armonică a sa. Frecvenţele de comutare a buclei, la echipamentele aflate în uz, sunt cuprinse între 30 Hz şi 120 Hz.

    3.4.6.6. Lăţimea de bandă aferentă emisiilor şi nivelul emisiilor parazite trebuie să fie menţinute la cea mai mică valoare permisă de starea tehnică şi de natura serviciului.
        Articolul S3 al Reglementărilor radio ale Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU) conţine prevederi generale cu privire la caracteristicile tehnice ale echipamentelor şi emisiilor. Reglementările radio conţin prevederi specifice referitoare la lăţimea de bandă necesară, toleranţa de frecvenţă, emisiile parazite şi clasificarea emisiilor (a se vedea Anexele APS1, APS2 şi APS3).


    3.4.7. Amplasarea locatoarelor LF/MF
    3.4.7.1. Acolo unde locatoarele LF/MF sunt utilizate ca o completare a sistemului de aterizare instrumentală ILS, acestea trebuie instalate la amplasamentele radiomarkerelor exterior şi intermediar. Acolo unde se utilizează un singur locator LF/MF, ca o completare a sistemului de aterizare instrumentală ILS, se impune instalarea la amplasamentul radiomarkerului exterior.
        Atunci când radiolocatoarele LF/MF sunt utilizate ca un sistem de apropiere finală în absenţa unui ILS, trebuie să fie alese amplasamente echivalente cu cele alese în cazul în care este instalat un sistem ILS, luând în considerare prevederile relevante privind distanţa minimă faţă de obstacole, conform PANS-OPS (Doc 8168).

    3.4.7.2. Acolo unde locatoarele LF/MF sunt instalate, atât pe poziţia radiomarkerului exterior, cât şi pe poziţia radiomarkerului intermediar, ele trebuie amplasate, în măsura în care este posibil, pe aceeaşi parte a prelungirii axului pistei, pentru asigurarea unei direcţii între locatoarele LF/MF, cât mai paralelă posibil cu axul pistei.

    3.4.8. Monitorizarea
    3.4.8.1. Pentru fiecare radiofar nedirecţional trebuie să fie asigurate mijloace adecvate care să permită detectarea oricăreia dintre următoarele situaţii, la un amplasament corespunzător:
    a) o scădere a puterii purtătoarei radiate cu peste 50 procente sub puterea necesară pentru zona de acoperire nominală;
    b) căderea transmiterii semnalului de identificare;
    c) funcţionarea defectuoasă sau defectarea mijloacelor de monitorizare.

    3.4.8.2. [Rezervat]
    3.4.8.3. Pe parcursul orelor de funcţionare a unui locator LF/MF, mijloacele de monitorizare trebuie să asigure o verificare continuă a funcţionării locatorului respectiv, conform prevederilor de la pct. 3.4.8.1 lit. a), b) şi c).
    3.4.8.4. Pe parcursul orelor de funcţionare a unui radiofar nedirecţional, altul decât un locator LF/ MF, mijloacele de monitorizare trebuie să asigure o verificare continuă a funcţionării radiofarului nedirecţional respectiv, conform prevederilor de la pct. 3.4.8.1 lit. a), b) şi c).


    3.5. SPECIFICAŢII PENTRU ECHIPAMENTELE UHF PENTRU MĂSURAREA DISTANŢEI (DME)
     În secţiunea următoare, sunt prezentate două tipuri de echipamente DME: DME/N, pentru aplicaţii de uz general şi DME/P, pentru aplicaţii în conformitate cu prevederile de la pct. 3.11.3.
    3.5.1. Definiţii
     Zgomot la nivelul comenzilor (CMN). Acea porţiune din eroarea de semnal de ghidare, care determină mişcarea suprafeţei de control şi a manşei şi poate afecta unghiul de asietă al aeronavei pe durata zborului, cu pilot automat cuplat, dar care nu determină devierea aeronavei de la cursul dorit şi/sau pantei de coborâre (A se vedea pct. 3.11.)
        Timp mort DME. O perioadă imediat următoare decodării unei interogări valide, în timpul căreia o interogare recepţionată nu determină generarea unui răspuns.
        Timpul mort are scopul de a împiedica transponderul să răspundă la ecourile apărute ca urmare a efectelor propagării pe căi multiple (multi-cale).
        DME/N. Echipament pentru măsurarea distanţei, care satisface, în primul rând, necesităţile operaţionale ale navigaţiei pe rută sau TMA (regiune terminală de control), litera "N" indicând caracteristici de spectru îngust.
        DME/P. Echipament pentru măsurarea distanţei, al sistemului de aterizare cu microunde (MLS), litera "P" indicând măsurarea precisă a distanţei. Caracteristicile spectrului de frecvenţe radio sunt cele ale echipamentelor DME/N.
        Putere echivalentă izotropic radiată (E.I.R.P.). Produsul puterii furnizate antenei şi al câştigului antenei într-o direcţie dată în raport cu o antenă izotropă (câştig absolut sau izotrop)
        Mod Apropiere Finală (FA). Regimul de operare al echipamentului DME/P, care asigură suport pentru operaţiuni de zbor, în zona de apropiere finală şi în zona pistei.
        Modul Apropiere Iniţială (IA). Regimul de operare al echipamentului DME/P, care asigură suport pentru operaţiunile de zbor din afara zonei de apropiere finală şi în care DME/P este interoperabil cu DME/N.
        Timp de cheie apăsată (key down time). Timpul în care se transmite un punct sau o linie din alfabetul Morse.
     Punct de referinţă de apropiere MLS (MLS approach reference datum). Un punct de pe panta minimă de aterizare, situat la o înălţime specificată deasupra pragului pistei. (A se vedea pct. 3.11.).
     Punct de origine MLS (datum point). Punctul de pe axul pistei, situat cel mai aproape de centrul de fază al antenei, ce furnizează azimutul pentru apropiere. (A se vedea pct. 3.11.).
        Mod W, X, Y, Z. O metodă de codare a transmisiilor DME, prin spaţierea în timp a impulsurilor dintr-o pereche de impulsuri, astfel încât fiecare frecvenţă să poată fi utilizată de mai multe ori.
        Timp parţial de creştere. Timpul măsurat între punctele aflate la 5 procente şi la 30 procente din amplitudinea maximă, pe frontul crescător al anvelopei impulsului.
     Eroare de urmărire a traiectoriei (PFE). Acea porţiune din eroarea semnalului de ghidare, care ar putea determina devierea aeronavei de la cursul dorit şi/sau de la panta dorită. (A se vedea pct. 3.11.)
        Amplitudinea impulsului. Tensiunea maximă a anvelopei impulsului.
        Timp de cădere a impulsului. Timpul măsurat între punctele aflate la 90 procente şi 10 procente din amplitudinea maximă, pe frontul descrescător al anvelopei impulsului.
        Cod de impuls. Metoda de diferenţiere între modurile W, X, Y şi Z şi între modurile FA şi IA.
        Durata impulsului. Intervalul de timp dintre punctele aflate la 50 procente din amplitudinea maximă, pe frontul crescător şi pe cel descrescător al anvelopei impulsului.
        Timp de creştere a impulsului. Timpul măsurat între punctele aflate la 10 procente şi la 90 procente din amplitudinea maximă, pe frontul crescător al anvelopei impulsului.
        Eficienţa răspunsurilor. Raportul dintre numărul de răspunsuri transmise de transponder şi numărul total de interogări valide recepţionate.
        Căutare. Starea care apare atunci când interogatorul DME încearcă să achiziţioneze şi să se caleze pe răspunsul la propriile interogări generate de transponderul selectat.
        Eficienţa sistemului. Raportul dintre răspunsurile valide procesate de interogator şi numărul total al interogărilor efectuate de acesta.
        Urmărire. Starea care apare atunci când interogatorul DME obţine automat răspunsurile la propriile sale interogări şi asigură în mod continuu măsurarea distanţei.
        Viteză de transmisie. Numărul mediu de perechi de impulsuri transmise pe secundă, generate de transponder.
        Origine virtuală. Punctul în care linia dreaptă care trece prin punctele aflate la 30 procente şi 5 procente din amplitudinea maximă, pe frontul crescător al impulsului, intersectează axa care indică 0 procente din amplitudinea maximă.

    3.5.2. Informaţii generale
    3.5.2.1. În cockpit, sistemul DME indică în mod continuu şi cu precizie distanţa oblică a unei aeronave echipate, faţă de punctul de referinţă al echipamentului DME aflat la sol.
    3.5.2.2. Sistemul cuprinde două componente de bază, una montată în aeronavă, iar cealaltă instalată la sol. Componenta din aeronavă este denumită interogator, iar componenta de la sol este denumită transponder.
    3.5.2.3. Atunci când sunt în funcţiune, interogatoarele interoghează transponderele care, la rândul lor, transmit interogatorului răspunsuri sincronizate cu interogările, asigurând astfel mijloacele necesare pentru măsurarea cu precizie a distanţei.
    3.5.2.4. Echipamentul DME/P are două moduri de operare, IA şi FA. (a se vedea imaginea asociată)

    3.5.2.5. Atunci când un echipament DME este asociat cu un ILS, cu un MLS sau cu un VOR, cu scopul de a constitui un singur mijloc, trebuie:
    a) să fie operat pe o pereche de frecvenţe standardizate, în conformitate cu pct. 3.5.3.3.4;
    b) să fie colocat (asociat), în cadrul limitelor pentru echipamente asociate, specificate la pct. 3.5.2.6 şi
    c) să respecte prevederile referitoare la identificare, specificate la pct. 3.5.3.6.4.

    3.5.2.6. Limitele de colocare (asociere), pentru un echipament DME asociat cu un echipament ILS, MLS sau VOR.
    3.5.2.6.1. Echipamentele VOR şi DME asociate trebuie să fie colocate (asociate), conform următoarelor indicaţii:
    a) pentru acele echipamente care sunt utilizate în zone terminale, destinate procedurilor de apropiere sau altor proceduri, unde este necesar ca sistemul să aibă capacitatea de a stabili cu cea mai mare precizie poziţia; distanţa de separare dintre antenele VOR şi DME nu trebuie să depăşească 80 m (260 ft);
    b) în cazul în care echipamentele sunt prevăzute pentru alte scopuri decât cele stipulate la a), distanţa de separare dintre antenele VOR şi DME nu trebuie să depăşească 600 m (2000 ft).

    3.5.2.6.2. Asocierea unui DME cu un ILS
    3.5.2.6.3. Asocierea unui DME cu un MLS
    3.5.2.6.3.1. Dacă un echipament DME/P este utilizat pentru a furniza informaţii privind distanţa, acesta trebuie poziţionat cât mai aproape posibil faţă de echipamentul MLS care furnizează azimutul.
        Indicaţiile privind amplasarea unui echipament DME, în asociere cu MLS, se regăsesc în documentele de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Aceste indicaţii prezintă în particular etapele care trebuie realizate pentru a preveni indicarea diferită a distanţei zero, atunci când un echipament DME/P asociat cu MLS şi un echipament DME/N asociat cu ILS deservesc aceeaşi pistă.



    3.5.2.7. Standardele specificate la pct.3.5.3, 3.5.4, şi 3.5.5, notate prin ++, trebuie să se aplice numai echipamentelor ce au fost instalate pentru prima oară după data de 01.01.1989.

    3.5.3. Caracteristicile sistemului.
    3.5.3.1. Cerinţele de performanţă
    3.5.3.1.1. Distanţa măsurată. Sistemul oferă un mijloc de măsurare a distanţei oblice, de la o aeronavă până la un transponder selectat, la limita zonei de acoperire recomandate de cerinţele operaţionale ale transponderului selectat.
    3.5.3.1.2. Zona de acoperire
    3.5.3.1.2.1. Dacă este asociat cu un radiofar omnidirecţional VHF (VOR), zona de acoperire a unui echipament DME/N trebuie să fie cel puţin egală cu cea a VOR, în măsura în care acest lucru este posibil.
    3.5.3.1.2.2. Dacă este asociat cu un ILS sau MLS, zona de acoperire a unui echipament DME/N trebuie să fie cel puţin egală cu sectoarele de acoperire pentru ghidarea în azimut, ale sistemelor ILS sau MLS.
    3.5.3.1.2.3. Zona de acoperire a echipamentului DME/P trebuie să fie cel puţin egală cu cea asigurată de sectoarele de acoperire pentru ghidare în azimut ale MLS.
        Nu se intenţionează specificarea distanţei operaţionale şi a zonei de acoperire, în limitele cărora poate fi utilizat sistemul; distanţa de separare dintre echipamentele care au fost deja instalate poate limita distanţa în anumite zone.


    3.5.3.1.3. Precizia
    3.5.3.1.3.1. Precizia sistemului. Standardele de precizie specificate la pct. 3.5.3.1.4, 3.5.4.5 şi 3.5.5.4 trebuie să fie atinse la un nivel de 95 procente.

    3.5.3.1.4. Precizia echipamentelor DME/P
        În continuare, sunt specificate două standarde de precizie, 1 şi 2, prin intermediul cărora echipamentele DME/P pot fi utilizate în diverse aplicaţii.
        Indicaţiile privind standardele de precizie sunt explicitate în documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
    3.5.3.1.4.1. Componentele erorii. Eroarea de urmărire a traiectoriei (PFE) cuprinde acele componente de frecvenţă ale erorii DME/P la ieşirea interogatorului, care sunt situate sub valoarea de 1,5 rad/s. Zgomotul la nivelul comenzilor (CMN) cuprinde acele componente de frecvenţă ale erorii DME/P la ieşirea interogatorului, care sunt cuprinse între 0,5 rad/s şi 10 rad/s.
    3.5.3.1.4.2. Erorile pe prelungirea axului pistei nu trebuie să depăşească valorile date în documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
    3.5.3.1.4.3. În sectorul de apropiere, la distanţă faţă de prelungirea axului pistei, se permite, atât pentru standardul 1 cât şi pentru standardul 2, creşterea liniară a erorii PFE, admisă cu un unghi de până la plus sau minus 40 grade azimut MLS, unde eroarea admisă este de 1,5 ori mai mare faţă de cea admisă la aceeaşi distanţă pe prelungirea axului pistei. Zgomotul admis la nivelul comenzilor (CMN) nu trebuie să crească odată cu unghiul. Nu trebuie să se producă nicio degradare a erorii PFE sau a zgomotului CMN, în funcţie de unghiul de elevaţie.


    3.5.3.2. Frecvenţele radio şi polarizarea. Sistemul funcţionează cu polarizare verticală în banda de frecvenţă de la 960 MHz la 1215 MHz. Frecvenţele de interogare şi de răspuns sunt alocate cu un ecart de 1MHz între canale.
    3.5.3.3. Distribuţia canalelor
    3.5.3.3.1. Canalele de operare DME sunt formate prin împerecherea frecvenţelor de interogare şi de răspuns, precum şi prin codificarea impulsurilor pe perechile de frecvenţe.
    3.5.3.3.2. Codificarea impulsurilor. Canalele echipamentelor DME/P trebuie să aibă două coduri de impuls de interogare diferite, conform indicaţiilor din tabelul 3.5.4.4.1. Unul dintre ele este utilizat în modul apropiere iniţială (IA); celălalt este utilizat în modul apropiere finală (FA).
    3.5.3.3.3. Canalele de operare DME sunt alese în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Există 352 de canale cărora le sunt asignate numerele de canal, frecvenţele şi codurile de impulsuri.
    3.5.3.3.4. Alocarea canalelor. Atunci când se intenţionează utilizarea unui transponder DME în asociere cu o singură facilitate de navigaţie VHF, în banda de frecvenţă 108 MHz - 117,95 MHz şi/sau un echipament MLS de măsurare a unghiurilor, în banda de frecvenţă 5031,0 MHz - 5090,7 MHz, canalul de operare DME trebuie să formeze pereche cu canalul VHF şi/sau frecvenţa unghiulară MLS, în conformitate cu documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări (Tabelul A).
        Pot exista cazuri în care un canal de operare DME este cuplat (formează pereche) atât cu o frecvenţă ILS, cât şi cu un canal MLS (a se vedea Volumul V, Capitolul 4, pct. 4.3, din prezenta reglementare).


    3.5.3.4. Frecvenţa de repetiţie a impulsurilor de interogare
        Dacă interogatorul funcţionează pe mai multe canale într-o secundă, următoarele specificaţii trebuie să se aplice sumei interogărilor pe toate canalele.
    3.5.3.4.1. DME/N. Frecvenţa medie de repetiţie a impulsurilor (PRF) interogatorului nu trebuie să depăşească 30 de perechi de impulsuri pe secundă, pornind de la premisa că cel puţin 95 procente din timp este ocupat pentru procesul de urmărire.
    3.5.3.4.2. DME/N. Dacă se doreşte micşorarea timpului de căutare, frecvenţa de repetiţie a impulsurilor poate fi mărită în timpul căutării, dar nu trebuie să depăşească 150 de perechi de impulsuri pe secundă.
    3.5.3.4.3. DME/N. După ce au fost transmise 15000 de perechi de impulsuri, fără a se obţine indicarea distanţei, până la realizarea unei schimbări la nivelul canalului de operare sau până la o căutare finalizată cu succes, frecvenţa de repetiţie a impulsurilor nu trebuie să depăşească 60 de perechi de impulsuri pe secundă.
    3.5.3.4.4. DME/N. Dacă, după o perioadă de 30 de secunde, nu a început procesul de urmărire, frecvenţa de repetiţie a perechilor de impulsuri trebuie să se menţină sub 30 de perechi de impulsuri pe secundă.
    3.5.3.4.5. DME/P. Frecvenţa de repetiţie a impulsurilor interogatorului nu trebuie să depăşească următorul număr de perechi de impulsuri pe secundă:
    a) căutare 40
    b) aeronavă la sol 5
    c) urmărire mod apropiere iniţială 16
    d) urmărire mod apropiere finală 40
        Pentru o aeronavă aflată la sol, frecvenţă de repetiţie a impulsurilor (PRF), de 5 perechi de impulsuri pe secundă, poate fi depăşită dacă aeronava necesită informaţii precise referitoare la distanţă.
        Se urmăreşte ca toate schimbările de frecvenţă de repetiţie a impulsurilor să fie realizate prin mijloace automate.


    3.5.3.5. Capacitatea sistemului de gestionare a aeronavelor
    3.5.3.5.1. Capacitatea transponderelor de a gestiona aeronavele într-o anumită zonă trebuie să fie adecvată pentru vârful de trafic din zona respectivă sau pentru un trafic de 100 de aeronave, luându-se în considerare valoarea mai mică.
    3.5.3.5.2. Dacă vârful de trafic dintr-o zonă depăşeşte 100 de aeronave, transponderul trebuie să poată să gestioneze respectivul vârf de trafic.

    3.5.3.6. Identificarea transponderelor
    3.5.3.6.1. Conform cerinţelor de la pct. 3.5.3.6.5, toate transponderele trebuie să transmită un semnal de identificare, sub una dintre următoarele forme:
    a) un semnal de identificare "independent", constând în impulsuri de identificare codificate (alfabetul Morse internaţional), care pot fi utilizate pentru toate transponderele;
    b) un semnal "asociat", care poate fi utilizat pentru transponderele asociate, în mod specific, cu un echipament de navigaţie VHF sau un echipament de ghidare unghiulară (ghidare în azimut) MLS, care la rândul lui transmite un semnal de identificare.
     Un echipament de ghidare unghiulară (ghidare în azimut) MLS îşi asigură identificarea sub forma unui cuvânt digital transmis pe canalul de date, în zonele de acoperire pentru apropiere şi azimut de spate, conform celor stipulate la pct. 3.11.4.6.2.1.

    3.5.3.6.2. Ambele sisteme de identificare trebuie să utilizeze semnale care constau în transmiterea într-o perioadă de timp corespunzătoare a unei serii de perechi de impulsuri, transmise cu o frecvenţă de repetiţie de 1350 perechi de impulsuri pe secundă, şi înlocuiesc temporar toate impulsurile de răspuns, care ar fi transmise în mod normal în momentul respectiv, cu excepţia celor specificate la pct. 3.5.3.6.2.2. Aceste impulsuri au caracteristici similare cu celelalte impulsuri ale semnalelor de răspuns.
    3.5.3.6.2.1. DME/N. Impulsurile de răspuns trebuie să fie transmise între timpii de cheie apăsată (liniile şi punctele alfabetului Morse internaţional).
    3.5.3.6.2.2. DME/N. În scopul menţinerii unui ciclu de funcţionare constant, după fiecare pereche de identificare, trebuie să se transmită la 100 de microsecunde, plus sau minus 10 microsecunde, o pereche de impulsuri de egalizare având aceleaşi caracteristici ca şi perechile de impulsuri de identificare
    3.5.3.6.2.3. DME/P. Impulsurile de răspuns se transmit între timpii de cheie apăsată.
    3.5.3.6.2.4. În cazul transponderului DME/P, perechile de impulsuri de răspuns pentru interogările valide din modul apropiere finală (FA) sunt de asemenea transmise între timpii de cheie apăsată şi au prioritate asupra perechilor de impulsuri de identificare.
    3.5.3.6.2.5. Transponderul DME/P nu utilizează perechea de impulsuri de egalizare specificată la pct. 3.5.3.6.2.2.

    3.5.3.6.3. Caracteristicile semnalului de identificare "independent" sunt următoarele:
    a) semnalul de identificare constă în transmiterea codului radiofarului, cel puţin o dată la fiecare 40 secunde şi cu o viteză de cel puţin 6 cuvinte pe minut, a impulsurilor de identificare sub formă de puncte şi linii (alfabetul Morse internaţional),
    b) caracteristicile codului de identificare şi viteza de transmitere a literelor pentru transponderul DME trebuie să fie în conformitate cu următoarele specificaţii, astfel încât timpul total maxim de cheie apăsată să nu depăşească 5 secunde per grup de coduri de identificare. Punctele trebuie sa aibă o durată între 0,1 şi 0,160 secunde. Liniile trebuie să aibă, de obicei, o durată de trei ori mai mare decât cea a punctelor. Durata dintre puncte şi / sau linii este egală cu durata unui punct, plus sau minus 10 procente. Durata dintre litere sau cifre nu trebuie să fie mai mică decât durata a trei puncte. Perioada totală pentru transmiterea unui grup de coduri de identificare nu trebuie să depăşească 10 secunde.
     Semnalul de identificare a tonului este transmis cu o frecvenţă de repetiţie de 1350 impulsuri per secundă. Această frecvenţă poate fi utilizată direct în echipamentele de bord ca ieşire audio pentru pilot sau se pot genera alte frecvenţe, în funcţie de opţiunea proiectantului interogatorului (a se vedea pct. 3.5.3.6.2).

    3.5.3.6.4 Caracteristicile semnalului de identificare "asociat" sunt următoarele:
    a) în cazul asocierii cu un sistem VHF sau un sistem MLS, semnalul / codul de identificare este transmis sub formă de puncte şi linii (alfabetul Morse internaţional), în conformitate cu specificaţiile de la pct. 3.5.3.6.3 şi este sincronizat cu codul de identificare al sistemului VHF;
    b) fiecare interval de 40 de secunde este împărţit în patru sau mai multe perioade egale, semnalul/codul de identificare a transponderului fiind transmis numai pe durata unei singure perioade, iar semnalul/codul de identificare al sistemului VHF şi al sistemului MLS asociat, atunci când acestea există, trebuie transmis pe durata perioadelor de timp rămase;
    c) în cazul unui transponder DME asociat cu un MLS, codul de identificare este format din ultimele trei litere ale identificării sistemului MLS, specificate la pct. 3.11.4.6.2.1.

    3.5.3.6.5. Implementarea semnalului/codului de identificare
    3.5.3.6.5.1. Codul de identificare "independent" este utilizat ori de câte ori un transponder nu este asociat în mod specific cu un sistem de navigaţie VHF sau cu un sistem MLS.
    3.5.3.6.5.2. Ori de câte ori un transponder este asociat în mod specific cu un sistem de navigaţie VHF sau cu un sistem MLS, identificarea se face prin codul "asociat".
    3.5.3.6.5.3. În cazul în care se transmit comunicaţii de voce pe un sistem de navigaţie VHF asociat, semnalul "asociat", transmis de la transponder, nu trebuie să fie suprimat.


    3.5.3.7. Tranziţia modurilor pentru DME/P
    3.5.3.7.1. Interogatorul DME/P, pentru standardul 1 de acurateţe, trece din modul IA de urmărire la modul FA de urmărire la 13 km (7 NM) faţă de transponder, la apropierea de acesta sau în orice altă situaţie, în limita distanţei de 13 km (7 NM).
    3.5.3.7.2. Pentru standardul 1 de acurateţe, tranziţia de la modul IA la modul FA de urmărire este iniţiată atunci când distanţa faţă de transponder este mai mică sau egală cu 14,8 m (8 NM). În afara limitei de 14,8 km (8 NM), interogatorul nu efectuează interogarea în modul FA.
    Paragraful 3.5.3.7.1 nu se aplică în cazul în care transponderul este de tip DME/N sau dacă modul FA al transponderului DME/P nu funcţionează.


    3.5.3.8. Eficienţa sistemului. Precizia sistemului DME/P, specificată la pct. 3.5.3.1.3.4, trebuie să fie atinsă cu o eficienţă a sistemului de 50 procente sau mai mare.

    3.5.4. Caracteristicile tehnice detaliate ale transponderului şi ale monitorului asociat
    3.5.4.1. Emiţătorul
    3.5.4.1.1. Frecvenţa de operare. Transponderul transmite pe o frecvenţă de răspuns corespunzătoare canalului DME alocat (a se vedea pct. 3.5.3.3.3).
    3.5.4.1.2. Stabilitatea frecvenţei. Radiofrecvenţa de operare nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 0,002 procente faţă de frecvenţa alocată.
    3.5.4.1.3. Forma şi spectrul impulsurilor. Următoarele specificaţii se aplică tuturor impulsurilor emise:
    a) Timp de creştere a impulsului.
    1) DME/N. Timpul de creştere a impulsului nu trebuie să depăşească 3 microsecunde.
    2) DME/P. Timpul de creştere a impulsului nu trebuie să depăşească 1,6 microsecunde. Pentru modul FA, impulsul trebuie să aibă un timp parţial de creştere de 0,25 plus sau minus 0,05 microsecunde. În ceea ce priveşte modul FA şi standardul de precizie 1, panta impulsului în timpul de creştere parţial nu trebuie să varieze mai mult de plus sau minus 20 procente. Pentru standardul de precizie 2, panta nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 10 procente.

    b) Durata impulsului este de 3,5 microsecunde plus sau minus 0,5 microsecunde.
    c) Timpul de cădere a impulsului este în mod nominal de 2,5 microsecunde, dar nu trebuie să depăşească 3,5 microsecunde.
    d) În niciun moment dintre punctul frontului crescător, reprezentând 95 procente din amplitudinea maximă şi punctul frontului descrescător, reprezentând 95 procente din amplitudinea maximă, amplitudinea instantanee a impulsului nu trebuie să scadă sub 95 procente din amplitudinea maxima a tensiunii impulsului.
    e) Pentru DME/N şi DME/P: spectrul semnalului modulat în impulsuri este astfel încât, în timpul impulsului, puterea efectivă izotropic radiată (E.I.R.P.) într-o bandă de 0,5 MHz, centrată pe frecvenţe cu 0,8 MHz mai mari sau mai mici faţă de frecvenţa nominală a canalului, să nu depăşească 200 mW în niciunul dintre cazuri, iar puterea efectivă izotropic radiată (E.I.R.P.), într-o bandă de 0,5 MHz, centrată pe frecvenţe cu 2 MHz mai mari sau mai mici faţă de frecvenţa nominală a canalului, să nu depăşească 2 mW, în niciunul dintre cazuri. Puterea efectivă izotropic radiată (E.I.R.P.), în orice bandă de 0,5 MHz, trebuie să scadă monoton, pe măsură ce frecvenţa centrală a benzii se îndepărtează de frecvenţa nominală a canalului.
        Indicaţiile privind măsurarea spectrului impulsurilor se regăsesc în Documentul EUROCAE ED-57 (Inclusiv Amendamentul nr. 1).

    f) Pentru a asigura funcţionarea corectă a tehnicilor de stabilire a pragului, magnitudinea instantanee a oricăror fenomene tranzitorii la iniţierea prin impuls, care apar înainte de originea virtuală, trebuie să fie mai mică de 1 procent din amplitudinea maximă a impulsului. Iniţierea procesului nu începe mai devreme de 1 microsecundă înainte de originea virtuală.
        Timpul "de impuls" (durata impulsului) cuprinde intervalul total de la începutul până la finalul transmiterii impulsului. Din motive practice, acest interval poate fi măsurat între punctele de amplitudine 0,05 de pe frontul crescător şi frontul descrescător ale anvelopei impulsului.
     Puterea în benzile de frecvenţă, specificată la lit.e) de la pct. 3.5.4.1.3, este puterea medie pe durata impulsului. Puterea medie, într-o bandă de frecvenţă dată, reprezintă energia din respectiva bandă de frecvenţă, împărţită la timpul de transmitere a impulsului.


    3.5.4.1.4. Distanţa dintre impulsuri
    3.5.4.1.4.1. Distanţa dintre impulsurile, care formează perechile de impulsuri transmise, este cea indicată în tabelul de la pct. 3.5.4.4.1.
    3.5.4.1.4.2. DME/N. Toleranţa la distanţa dintre impulsuri trebuie să fie de plus sau minus 0,25 microsecunde.
    3.5.4.1.4.3. [Rezervat]
    3.5.4.1.4.4. DME/P. Toleranţa la distanţa dintre impulsuri trebuie să fie de plus sau minus 0,10 microsecunde.
    3.5.4.1.4.5. Distanţele dintre impulsuri sunt măsurate între punctele ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe fronturile crescătoare ale impulsurilor.

    3.5.4.1.5. Puterea maximă (de vârf) de ieşire
    3.5.4.1.5.1. DME/N. Puterea maximă efectivă izotropic radiată (E.I.R.P) nu trebuie să fie mai mică decât puterea necesară pentru asigurarea unei densităţi maxime de putere a impulsului, de aproximativ minus 83 dBW/mp, la nivelul de serviciu maxim specificat şi la distanţa utilă maximă specificată.
    3.5.4.1.5.2. DME/N. Puterea maximă echivalentă izotropic radiată nu trebuie să fie mai mică decât puterea necesară pentru asigurarea unei densităţi maxime de putere a impulsului, de aproximativ minus 89 dBW/mp, în toate condiţiile meteorologice operaţionale şi în orice punct din zona de acoperire specificată la pct. 3.5.3.1.2.
     Deşi standardul de la pct. 3.5.4.1.5.2 implică o sensibilitate mărită a receptorului interogatorului, se urmăreşte ca densitatea de putere, specificată la pct. 3.5.4.1.5.1, să fie disponibilă la nivelul de serviciu maxim specificat şi la distanţa utilă maximă specificată.

    3.5.4.1.5.3. DME/P. Puterea maximă echivalentă izotropic radiată nu trebuie să fie mai mică decât puterea necesară pentru asigurarea, în toate condiţiile meteorologice operaţionale, a următoarelor densităţi maxime de putere a impulsului:
    a) minus 89 dBW/mp, în orice punct din zona de acoperire specificată la pct 3.5.3.1.2, la distanţe mai mari de 13 km (7 NM), faţă de antena transponderului;
    b) minus 75 dBW/mp, în orice punct din zona de acoperire specificată la pct 3.5.3.1.2, la distanţe mai mici de 13 km (7 NM), faţă de antena transponderului;
    c) minus 70 dBW/mp, în punctul de referinţă de apropiere MLS;
    d) minus 79 dBW/mp, la 2,5 m (8 ft) deasupra suprafeţei pistei, în punctul de referinţă MLS, sau în cel mai îndepărtat punct de pe axul pistei care se află în linia de vizibilitate directă a antenei transponderului DME.

    3.5.4.1.5.4. Puterea maximă a impulsurilor constituente, ale oricărei perechi de impulsuri, nu trebuie să varieze cu mai mult de 1 dB.
    3.5.4.1.5.5. Capacitatea de răspuns a emiţătorului trebuie să fie destul de mare, astfel încât transponderul să poată funcţiona continuu, cu o viteză de transmisie de 2700 plus sau minus 90 de perechi de impulsuri pe secundă (dacă trebuie deservite 100 de aeronave).
    3.5.4.1.5.6. Emiţătorul trebuie să opereze cu o rată de transmisie de minimum 700 de perechi de impulsuri pe secundă, incluzând perechile de impulsuri distribuite aleatoriu şi perechile de impulsuri de răspuns de la distanţă şi exceptând perioada în care se face identificarea. Rata minimă de transmisie trebuie să fie cât mai apropiată posibil de nivelul de 700 perechi de impulsuri pe secundă. La echipamentele DME/P, rata de transmisie nu trebuie să depăşească, în nici un caz, nivelul de 1200 perechi de impulsuri pe secundă.
        Operarea transponderelor DME, la o rată de transmisie apropiată valorii de 700 perechi de impulsuri pe secundă, minimizează efectele interferenţei impulsurilor, în particular asupra altor servicii aeronautice, cum ar fi GNSS.


    3.5.4.1.6. Radiaţiile parazite. În intervalele dintre transmisiile impulsurilor individuale, puterea semnalului parazit, recepţionată şi măsurată într-un receptor care are aceleaşi caracteristici ca şi un receptor de transponder, dar care este acordat pe oricare frecvenţă de interogare sau de răspuns DME, trebuie să fie cu mai mult de 50 dB sub puterea maximă a impulsului, recepţionată şi măsurată în acelaşi receptor acordat pe frecvenţa de răspuns, utilizată în timpul transmiterii impulsurilor necesare. Această prevedere se referă la toate transmisiile parazite, inclusiv zgomotul modulatorului şi interferenţele electrice.
    3.5.4.1.6.1. DME/N. Nivelul puterii parazite, specificat la pct. 3.5.4.1.6, trebuie să fie cu mai mult de 80 dB sub nivelul puterii maxime a impulsului.
    3.5.4.1.6.2. DME/P. Nivelul puterii parazite, specificat la pct. 3.5.4.1.6, trebuie să fie cu mai mult de 80 dB sub nivelul puterii maxime a impulsului.
    3.5.4.1.6.3. Radiaţiile parazite în afara benzii. La toate frecvenţele cuprinse între 10 şi 1800 MHz, excluzând banda de frecvenţe de la 960 până la 1215 MHz, radiaţia parazită a emiţătorului transponderului DME nu trebuie să depăşească minus 40 dBm, pentru fiecare zonă de 1 kHz al lăţimii de bandă a receptorului.
    3.5.4.1.6.4. Puterea echivalentă izotropic radiată a oricărei armonici CW (undă continuă), a frecvenţei purtătoare, pe orice canal de operare DME, nu trebuie să depăşească minus 10 dBm.


    3.5.4.2. Receptorul
    3.5.4.2.1. Frecvenţa de operare. Frecvenţa centrală a receptorului trebuie să fie frecvenţa de interogare corespunzătoare canalului de operare DME asignat (a se vedea pct. 3.5.3.3.3).
    3.5.4.2.2. Stabilitatea frecvenţei. Frecvenţa centrală a receptorului nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 0,002 procente faţă de frecvenţa asignată.
    3.5.4.2.3. Sensibilitatea transponderului
    3.5.4.2.3.1. În absenţa tuturor perechilor de impulsuri de interogare, cu excepţia celor necesare pentru măsurarea sensibilităţii, perechile de impulsuri de interogare având distanţa corectă de separare şi frecvenţa nominală corectă, declanşează transponderul, dacă densitatea maximă de putere a impulsului la nivelul antenei transponderului, este de cel puţin:
    a) minus 103 dBW/mp pentru DME/N, având o rată de acoperire mai mare de 56 km (30NM);
    b) minus 93 dBW/mp, pentru DME/N, având o rată de acoperire mai mică de 56 km (30NM);
    c) minus 86 dBW/mp, pentru DME/P, modul IA;
    d) minus 75 dBW/mp, pentru DME/P, modul FA.

    3.5.4.2.3.2. Densităţile minime de putere, specificate la pct. 3.5.4.2.3.1, determină transponderul să răspundă cu o eficienţă de cel puţin:
    a) 70 procente pentru DME/N;
    b) 70 procente pentru DME/P, modul IA;
    c) 80 procente pentru DME/P, modul FA.

    3.5.4.2.3.3. Domeniul dinamic al DME/N. Performanţa transponderului trebuie să fie menţinută la acelaşi nivel, dacă densitatea de putere a semnalului de interogare, de la nivelul antenei transponderului, are orice valoare între nivelul minim specificat la pct. 3.5.4.2.3.1 şi nivelul maxim de minus 22 dBW/mp, atunci când transponderul este instalat cu un ILS sau MLS şi minus 35 dBW/ mp, atunci când transponderul este instalat pentru alte aplicaţii.
    3.5.4.2.3.4. Domeniul dinamic DME/P. Performanţa transponderului trebuie să fie menţinută la acelaşi nivel, dacă densitatea de putere a semnalului de interogare, de la nivelul antenei transponderului, are orice valoare între nivelul minim specificat la pct. 3.5.4.2.3.1 şi nivelul maxim de minus 22 dBW/mp.
    3.5.4.2.3.5. Nivelul de sensibilitate al transponderului nu trebuie să varieze cu mai mult de 1 dB, la încărcări care se încadrează între 0 şi 90 procente din rata sa maximă de transmisie.
    3.5.4.2.3.6. DME/N. Dacă distanţa dintre componentele unei perechi de impulsuri de interogare variază, faţă de valoarea nominală, cu până la plus sau minus 1 microsecundă, sensibilitatea receptorului nu trebuie să scadă cu mai mult de 1 dB.
    3.5.4.2.3.7. DME/P. Dacă distanţa dintre componentele unei perechi de impulsuri de interogare variază, faţă de valoarea nominală, cu până la plus sau minus 1 microsecundă, sensibilitatea receptorului nu trebuie să scadă cu mai mult de 1 dB.

    3.5.4.2.4. Limitarea încărcării
    3.5.4.2.4.1. DME/N. Dacă încărcarea transponderului depăşeşte 90 procente din rata maximă de transmisie, sensibilitatea receptorului trebuie redusă, în mod automat, pentru a limita răspunsurile transponderului, astfel încât să nu se depăşească rata maximă de transmisie admisă. (Domeniul disponibil de reducere a sensibilităţii trebuie să fie de cel puţin 50 dB.)
    3.5.4.2.4.2. DME/P. Pentru a preveni supraîncărcarea sa, transponderul îşi limitează automat răspunsurile, astfel încât să nu se depăşească rata maximă de transmisie. Dacă, pentru satisfacerea acestei cerinţe se reduce sensibilitatea receptorului, aceasta se aplică numai pentru modul IA şi nu trebuie să afecteze modul FA.

    3.5.4.2.5. Zgomotul. Dacă receptorul este interogat la densităţile de putere specificate la pct. 3.5.4.2.3.1, pentru a produce o rată de transmisie egală cu 90 procente din nivelul maxim, zgomotul generat de perechile de impulsuri nu trebuie să depăşească 5 procente din rata maximă de transmisie.
    3.5.4.2.6. Lăţimea de bandă
    3.5.4.2.6.1. Lăţimea de bandă minimă admisă, utilizată de receptor, trebuie să fie suficient de mare, astfel încât nivelul de sensibilitate al transponderului să nu scadă cu mai mult de 3 dB, atunci când deviaţiei totale a receptorului i se adaugă o deviaţie de frecvenţă de interogare de plus sau minus 100 kHz.
    3.5.4.2.6.2. DME/N. Lăţimea de bandă a receptorului trebuie să fie suficient de mare, pentru a permite respectarea cerinţelor indicate la pct. 3.5.3.1.3, dacă semnalele de intrare sunt cele specificate la pct. 3.5.5.1.3.
    3.5.4.2.6.3. DME/P - Modul Apropiere Iniţială (IA). Lăţimea de bandă a receptorului trebuie să fie suficient de mare pentru a permite respectarea cerinţelor indicate la pct. 3.5.3.1.3, dacă semnalele de intrare sunt cele specificate la pct. 3.5.5.1.3. Pentru 12 dB, lăţimea de bandă nu trebuie să depăşească 2 MHz, iar pentru 60 dB, lăţimea de bandă nu trebuie să depăşească 10 MHz.
    3.5.4.2.6.4. DME/P - Modul Apropiere Finală (FA). Lăţimea de bandă a receptorului trebuie să fie suficient de mare, pentru a permite respectarea cerinţelor indicate la pct. 3.5.3.1.3, dacă semnalele de intrare sunt cele specificate la pct. 3.5.5.1.3. Pentru 12 dB, lăţimea de bandă nu trebuie să depăşească 6 MHz, iar pentru 60 dB lăţimea de bandă nu trebuie să depăşească 20 MHz.
    3.5.4.2.6.5. Semnalele cu o frecvenţă mai mare de 900 kHz, care au fost eliminate din frecvenţa nominală a canalului dorit şi care au densităţi de putere mai mici sau egale cu valorile specificate la pct. 3.5.4.2.3.3 pentru DME/N, respectiv la pct. 3.5.4.2.3.4 pentru DME/P, nu trebuie să declanşeze transponderul. Semnalele care se recepţionează pe frecvenţa intermediară trebuie să fie atenuate cu cel puţin 80 dB. Toate celelalte răspunsuri parazite sau semnale parazite din banda 960 MHz - 1215 MHz şi frecvenţele imagine (oglindă) trebuie să fie atenuate cu cel puţin 75 dB.

    3.5.4.2.7. Timpul de recuperare. În intervalul de 8 microsecunde, de recepţionare a unui semnal între 0 dB - 60 dB, peste nivelul minim de sensibilitate, nivelul minim de sensibilitate al transponderului, pentru un semnal dorit, trebuie să se încadreze în cei 3 dB ai valorii obţinute în absenţa semnalelor. Această cerinţă este îndeplinită prin dezactivarea circuitelor de suprimare a ecourilor (dacă aceste circuite există). Cele 8 microsecunde trebuie să fie măsurate între punctele ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe fronturile crescătoare ale celor două semnale, ambele semnale având forma conform specificaţiilor de la pct. 3.5.5.1.3.
    3.5.4.2.8. Radiaţiile parazite. Radiaţiile provenite de la orice componentă a receptorului sau de la circuitele asociate trebuie să îndeplinească cerinţele stipulate la pct. 3.5.4.1.6.
    3.5.4.2.9. Suprimarea CW (undei continue) şi a ecourilor
        Suprimarea CW (undei continue) şi a ecourilor trebuie să fie corespunzătoare pentru amplasamentele în care sunt utilizate transponderele.
        În acest context, ecourile reprezintă semnale nedorite, cauzate de propagarea pe căi multiple (reflexii etc.).

    3.5.4.2.10. Protecţia împotriva interferenţelor
        Protecţia împotriva interferenţelor, din afara benzii de frecvenţă DME, trebuie să fie corespunzătoare pentru amplasamentele în care sunt utilizate transponderele.


    3.5.4.3. Decodificarea
    3.5.4.3.1. Transponderul trebuie să includă un circuit de decodificare, care să permită declanşarea transponderului numai de către perechile de impulsuri recepţionate, care au o durată a impulsurilor şi distanţe între impulsuri corespunzătoare pentru semnalele de interogare, descrise la punctele 3.5.5.1.3 şi 3.5.5.1.4.
    3.5.4.3.2. Performanţele circuitului de decodificare nu trebuie să fie afectate de semnalele recepţionate înainte de, între sau după impulsurile constituente ale unei perechi distanţate/spaţiate corect.
    3.5.4.3.3. DME/N - Rejecţia decodorului. O pereche de impulsuri de interogare, cu o distanţare/spaţiere de plus sau minus 2 microsecunde, sau mai mult, faţă de valoarea nominală şi cu orice nivel de semnal, până la valoarea specificată la pct. 3.5.4.2.3.3, trebuie să fie rejectată, astfel încât rata de transmisie să nu depăşească valoarea obţinută în absenţa interogărilor.
    3.5.4.3.4. DME/P - Rejecţia decodorului. O pereche de impulsuri de interogare, cu o distanţare/spaţiere de plus sau minus 2 microsecunde, sau mai mult, faţă de valoarea nominală şi cu orice nivel de semnal, până la valoarea specificată la pct. 3.5.4.2.3.4, trebuie să fie rejectată, astfel încât rata de transmisie să nu depăşească valoarea obţinută în absenţa interogărilor.

    3.5.4.4. Intervalul de întârziere
    3.5.4.4.1. Dacă un echipament pentru măsurarea distanţei (DME) este asociat numai cu o facilitate VHF, intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al celui de al doilea impuls constituent al unei perechi de impulsuri de interogare şi punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al celui de al doilea impuls constituent al unei perechi de impulsuri de transmisie a răspunsului. Atunci când se doreşte ca interogatoarele aeronavelor să indice distanţa faţă de locul unde este amplasat transponderul, această întârziere trebuie să respecte specificaţiile din următorul tabel:

┌─────────────┬──────────────────┬─────────────┐
│ │Distanţare în │Timp de │
│ │perechea de │întârziere │
│ │impulsuri (µs) │(µs) │
├─────┬───────┼──────────┬───────┼──────┬──────┤
│Sufix│Mod de │ │ │Timp │Timp │
│canal│operare│Interogare│Răspuns│impuls│impuls│
│ │ │ │ │1 │2 │
├─────┼───────┼──────────┼───────┼──────┼──────┤
│X │DME/N │12 │12 │50 │50 │
├─────┼───────┼──────────┼───────┼──────┼──────┤
│ │DME/P │12 │12 │50 │- │
│ │IA M │ │ │ │ │
├─────┼───────┼──────────┼───────┼──────┼──────┤
│ │DME/P │18 │12 │56 │- │
│ │FA M │ │ │ │ │
├─────┼───────┼──────────┼───────┼──────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────┼──────────┼───────┼──────┼──────┤
│Y │DME/N │36 │30 │56 │50 │
├─────┼───────┼──────────┼───────┼──────┼──────┤
│ │DME/P │36 │30 │56 │- │
│ │IA M │ │ │ │ │
├─────┼───────┼──────────┼───────┼──────┼──────┤
│ │DME/P │42 │30 │62 │- │
│ │FA M │ │ │ │ │
├─────┼───────┼──────────┼───────┼──────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────┼──────────┼───────┼──────┼──────┤
│W │DME/N │- │- │- │- │
├─────┼───────┼──────────┼───────┼──────┼──────┤
│ │DME/P │24 │24 │50 │- │
│ │IA M │ │ │ │ │
├─────┼───────┼──────────┼───────┼──────┼──────┤
│ │DME/P │30 │24 │56 │- │
│ │FA M │ │ │ │ │
├─────┼───────┼──────────┼───────┼──────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────┼──────────┼───────┼──────┼──────┤
│Z │DME/N │- │- │- │- │
├─────┼───────┼──────────┼───────┼──────┼──────┤
│ │DME/P │21 │15 │56 │- │
│ │IA M │ │ │ │ │
├─────┼───────┼──────────┼───────┼──────┼──────┤
│ │DME/P │27 │15 │62 │- │
│ │FA M │ │ │ │ │
└─────┴───────┴──────────┴───────┴──────┴──────┘

        W şi X sunt multiplexate pe aceeaşi frecvenţă.
        Z şi Y sunt multiplexate pe aceeaşi frecvenţă.

    3.5.4.4.2. Dacă un echipament pentru măsurarea distanţei (DME) este asociat cu o facilitate MLS cu ghidare în azimut, intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător, al primului impuls constituent, al unei perechi de interogare şi punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent al unei perechi de transmisie a răspunsului. Această întârziere este de 50 microsecunde pentru canalele în modul X şi de 56 microsecunde pentru canalele în modul Y, dacă se doreşte ca interogatoarele aeronavelor să indice distanţa faţă de locul unde este amplasat transponderul.
    3.5.4.4.2.1. La transponderele DME/P, nu se permite nicio reglare a duratei intervalului de întârziere.

    3.5.4.4.3. La DME/N, intervalul de întârziere al transponderului trebuie să poată fi setat la o valoare adecvată, situată între valoarea nominală a intervalului de întârziere minus 15 microsecunde şi valoarea nominală a intervalului de întârziere, pentru a permite interogatoarelor aeronavelor să indice distanţa zero într-un punct specific, aflat la distanţă, faţă de locul unde este amplasat transponderul.
        Modurile care nu permit reglarea duratei intervalului de întârziere al transponderului, pe întregul interval de 15 microsecunde, pot fi reglabile numai în limitele date de timpii de întârziere, al transponderului şi de timpul de recuperare.
    3.5.4.4.3.1. DME/N. Intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent, al unei perechi de interogare şi punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent, al unei perechi de transmisie a răspunsului.
    3.5.4.4.3.2. DME/P - Modul IA. Intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent, al unei perechi de interogare şi punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent al unei perechi de răspuns.
    3.5.4.4.3.3. DME/P - Modul FA. Intervalul de întârziere este intervalul dintre originea virtuală a primului impuls constituent, al perechii de impulsuri de interogare şi originea virtuală a primului impuls constituent, al perechii de impulsuri de răspuns. Punctele de măsurare a timpului de sosire (recepţie) trebuie să se încadreze, pentru fiecare caz, în timpul parţial de creştere a primului impuls constituent, al perechii de impulsuri.

    3.5.4.4.4. DME/N. Transponderele trebuie amplasate cât mai aproape posibil de punctul în care este necesară indicarea distanţei zero.
        Este necesar ca raza sferei la suprafaţa căreia se dă indicaţia de zero, să fie menţinută cât mai mică posibil, astfel încât zona de ambiguitate să fie minimă.


    3.5.4.5. Precizia.
    3.5.4.5.1. DME/N. Transponderul nu trebuie să contribuie la eroarea totală a sistemului cu mai mult de plus sau minus 1 microsecundă (150 m (500 ft)).
    3.5.4.5.1.1. DME/N. Contribuţia la eroarea totală a sistemului, datorată combinaţiei de erori, datorate transponderului, erorilor de coordonate ale poziţiei transponderului, efectelor de propagare şi efectelor interferenţelor impulsurilor aleatoare, nu trebuie să fie mai mare de plus sau minus 340 m (0,183 NM), plus 1,25 procente din distanţa măsurată. Această limitare a contribuţiei erorilor include erorile datorate tuturor cauzelor, exceptând echipamentul de bord, în condiţiile în care echipamentul de bord măsoară întârzierea pe baza primului impuls constituent al perechii de impulsuri.
    3.5.4.5.1.2. DME/N. Combinaţia de erori datorate transponderului, erorile de coordonate ale poziţiei transponderului, efectele de propagare şi efectele impulsurilor aleatoare nu trebuie să contribuie cu mai mult de plus sau minus 185 m (0,1 NM) la eroarea totală a sistemului.
        Această limitare a contribuţiei erorilor include toate cauzele, exceptând echipamentul de bord, în condiţiile în care echipamentul de bord măsoară întârzierea pe baza primului impuls constituent al perechii de impulsuri.


    3.5.4.5.2. DME/N. Un transponder asociat cu un mijloc de radionavigaţie pentru aterizare nu trebuie să contribuie la eroarea totală a sistemului cu mai mult de plus sau minus 0,5 microsecunde (75 m (250 ft)).
    3.5.4.5.3. DME/P - Modul FA.
    3.5.4.5.3.1. Standardul de precizie 1. Transponderul nu trebuie să contribuie la eroarea totală a sistemului cu mai mult de plus sau minus 10 m (plus sau minus 33 ft), ca urmare a erorii de urmărire a traiectoriei (PFE) şi cu mai mult de plus sau minus 8 m (plus sau minus 26 ft), ca urmare a zgomotului la nivelul comenzilor (CMN).
    3.5.4.5.3.2. Standardul de precizie 2. Transponderul nu trebuie să contribuie la eroarea totală a sistemului cu mai mult de plus sau minus 5 m (plus sau minus 16 ft), ca urmare a erorii de urmărire a traiectoriei (PFE) şi cu mai mult de plus sau minus 5 m (plus sau minus 16 ft), ca urmare a zgomotului la nivelul comenzilor (CMN).

    3.5.4.5.4. DME/P - Modul IA. Transponderul nu trebuie să contribuie la eroarea totală a sistemului cu mai mult de plus sau minus 15 m (plus sau minus 50 ft), ca urmare a erorii de urmărire a traiectoriei (PFE) şi cu mai mult de plus sau minus 10 m (plus sau minus 33 ft), ca urmare a zgomotului la nivelul comenzilor (CMN).
    3.5.4.5.5. Dacă un echipament DME este asociat cu o facilitate MLS, precizia specificată mai sus trebuie să includă eroarea introdusă de detectarea primului impuls, datorită toleranţelor de distanţare a impulsurilor.

    3.5.4.6. Eficienţa.
    3.5.4.6.1. Eficienţa de răspuns a transponderului trebuie să fie de cel puţin 70 procente, în cazul echipamentelor DME/N şi DME/P (modul IA) şi de cel puţin 80 procente, în cazul echipamentelor DME/P (modul FA), la toate valorile de încărcare a transponderului, până la încărcarea corespunzătoare specificaţiilor de la pct. 3.5.3.5 şi la nivelul de sensibilitate minim, stipulat la punctele 3.5.4.2.3.1 şi 3.5.4.2.3.5.
        Atunci când se ia în considerare valoarea eficienţei de răspuns a transponderului, trebuie să se ţină seama de timpul mort al echipamentului DME şi de încărcarea introdusă prin funcţia de monitorizare.

    3.5.4.6.2. Timpul mort al transponderului. După ce are loc o decodificare a unei interogări valide, transponderul trebuie scos din funcţiune o perioadă, care în mod normal nu trebuie să depăşească 60 microsecunde. În cazurile extreme, în care poziţia geografică a transponderului este de aşa natură încât apar probleme din cauza reflexiilor nedorite, timpul mort poate fi mărit, dar numai cu durata minimă necesară pentru a permite suprimarea ecourilor pentru echipamentele DME/N şi DME/P, setat în modul IA.
    3.5.4.6.2.1. În cazul echipamentelor DME/P, timpul mort în modul IA nu trebuie să suprime/dezactiveze canalul în modul FA şi viceversa.


    3.5.4.7. Monitorizarea şi controlul.
    3.5.4.7.1. La fiecare amplasament de transponder, trebuie să fie asigurate mijloace pentru monitorizarea şi controlul transponderului aflat în utilizare.
    3.5.4.7.2. Acţiunea de monitorizare a echipamentului DME/N
    3.5.4.7.2.1. În cazul în care apar oricare din condiţiile specificate la pct. 3.5.4.7.2.2, monitorul trebuie să declanşeze următoarele acţiuni:
    a) să furnizeze o indicaţie corespunzătoare la un punct de control;
    b) să oprească în mod automat funcţionarea transponderului şi
    c) să pună în funcţiune în mod automat transponderul aflat în rezervă caldă (standby), dacă acesta există.

    3.5.4.7.2.2. Monitorul trebuie să declanşeze acţiunile specificate la pct. 3.5.4.7.2.1, dacă:
    a) întârzierea transponderului diferă cu 1 microsecundă (150 m (500 ft)) sau mai mult, faţă de valoarea asignată;
    b) în cazul unui echipament DME/N asociat cu un mijloc de radionavigaţie pentru aterizare, întârzierea transponderului diferă cu 0,5 microsecunde (75 m (250 ft)) sau mai mult, faţă de valoarea asignată.

    3.5.4.7.2.3. Monitorul trebuie să declanşeze acţiunile specificate la pct. 3.5.4.7.2.1, dacă distanţa dintre primul şi cel de-al doilea impuls, al perechii de impulsuri transmise de transponder, diferă cu 1 microsecundă sau mai mult faţă de valoarea nominală specificată în tabelul prezentat după pct. 3.5.4.4.1.
    3.5.4.7.2.4. [Rezervat]
    3.5.4.7.2.5. Trebuie să fie asigurate mijloacele necesare, care să permită ca oricare dintre condiţiile sau defecţiunile enumerate la punctele 3.5.4.7.2.2, 3.5.4.7.2.3 şi 3.5.4.7.2.4, care sunt monitorizate, să poată să se menţină o anumită întârziere înainte ca monitorul să acţioneze. Această perioadă trebuie să fie cât mai scurtă posibil şi nu trebuie să depăşească 10 secunde, în contextul necesităţii evitării întreruperii serviciului furnizat de transponder şi apariţiei fenomenelor tranzitorii în furnizarea acestuia.
    3.5.4.7.2.6. Transponderul nu trebuie să fie declanşat mai des de 120 de ori pe secundă, nici pentru monitorizare, nici pentru controlul automat al frecvenţelor, nici pentru ambele acţiuni.

    3.5.4.7.3. Acţiunea de monitorizare a unui echipament DME/P
    3.5.4.7.3.1. Sistemul de monitorizare trebuie să determine încetarea emisiei transponderului şi să asigure transmiterea unui avertisment la un punct de control, în cazul în care oricare dintre condiţiile următoare se menţine mai mult decât perioada specificată:
    a) există o modificare în eroarea de urmărire a traiectoriei (PFE), la nivelul transponderului, modificare care depăşeşte, pe o perioadă mai lungă de o secundă, limitele specificate la pct. 3.5.4.5.3 sau la pct. 3.5.4.5.4. În cazul în care se depăşeşte limita aferentă modului FA, dar se menţine limita aferentă modului IA, modul IA poate rămâne operativ;
    b) există o reducere, pe o perioadă mai lungă de o secundă, a puterii efective izotropic radiate (E.I.R.P.), până la un nivel mai mic decât cel necesar pentru satisfacerea cerinţelor specificate la pct. 3.5.4.1.5.3;
    c) există o reducere, pe o perioadă mai lungă de cinci secunde în modul FA şi zece secunde în modul IA, a sensibilităţii transponderului, cu 3 dB sau mai mult faţă de sensibilitatea necesară pentru satisfacerea cerinţelor specificate la pct. 3.5.4.2.3 (cu condiţia ca această scădere să nu fie cauzată de acţiunea circuitelor de reducere automată a sensibilităţii receptorului);
    d) distanţa/ spaţierea dintre primul şi cel de-al doilea impuls al perechii de impulsuri de răspuns, transmise de transponder, diferă, pe o perioadă mai lungă de o secundă, cu 0,25 microsecunde sau mai mult, faţă de valoarea specificată în tabelul de la pct. 3.5.4.4.1.

    3.5.4.7.3.2. Monitorul trebuie să asigure, de asemenea, furnizarea la un punct de control a unei indicaţii corespunzătoare, în cazul în care există o creştere la peste 0,3 microsecunde sau o reducere sub 0,2 microsecunde a timpului parţial de creştere a impulsului de răspuns, mărire sau reducere care se menţine mai mult de o secundă.
    3.5.4.7.3.3. Perioada în care se emit informaţii de orientare eronate nu trebuie să depăşească perioadele specificate la pct. 3.5.4.7.3.1. Încercările de a elimina o eroare, prin resetarea echipamentului primar de la sol, sau prin trecerea echipamentului de la sol în modul standby, dacă acest mod este prevăzut, trebuie efectuate în acest interval de timp. Dacă eroarea nu este eliminată în intervalul de timp admis, radiaţia trebuie să fie întreruptă. După oprire nu se încearcă reactivarea serviciului, decât după trecerea unei perioade de 20 de secunde.
    3.5.4.7.3.4. Transponderul nu trebuie să fie declanşat pentru monitorizare, mai des de 120 de ori pe secundă în modul IA şi de 150 de ori pe secundă în modul FA.
    3.5.4.7.3.5. Defectarea monitorului la echipamentele DME/N şi DME/P. Defectarea oricărei componente a monitorului însuşi duce, în mod automat, la aceleaşi rezultate ca şi funcţionarea defectuoasă a elementului monitorizat.



    3.5.5. Caracteristicile tehnice ale interogatorului
        În următoarele subparagrafe sunt specificaţi numai acei parametri ai interogatorului care trebuie definiţi pentru a se asigura faptul că interogatorul:
    a) nu pune în pericol funcţionarea eficientă a sistemului DME, de exemplu prin mărirea anormală a sarcinii transponderului şi
    b) poate asigura citiri precise ale distanţei.

    3.5.5.1. Emiţătorul
    3.5.5.1.1. Frecvenţa de operare. Interogatorul transmite pe frecvenţa de interogare corespunzătoare canalului DME asignat (a se vedea pct. 3.5.3.3.3).
        Această specificaţie nu exclude utilizarea interogatoarelor de bord care au mai puţine canale decât numărul total de canale de operare.

    3.5.5.1.2. Stabilitatea frecvenţei. Frecvenţa radio de operare nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 100 kHz, faţă de valoarea asignată.
    3.5.5.1.3. Forma şi spectrul impulsului. Următoarele specificaţii trebuie să se aplice tuturor impulsurilor emise:
    a) Timpul de creştere a impulsului.
    1) DME/N. Timpul de creştere a impulsului nu trebuie să depăşească 3 microsecunde.
    2) DME/P. Timpul de creştere a impulsului nu trebuie să depăşească 1,6 microsecunde. Pentru modul FA, impulsul are un timp parţial de creştere de 0,25 plus sau minus 0,05 microsecunde. În ceea ce priveşte modul FA şi standardul de precizie 1, panta impulsului, în timpul parţial de creştere, nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 20 procente. Pentru standardul de precizie 2, panta nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 10 procente.

    b) Durata impulsului trebuie să fie de 3,5 microsecunde plus sau minus 0,5 microsecunde.
    c) Timpul de cădere a impulsului trebuie să fie în mod nominal de 2,5 microsecunde, dar nu trebuie să depăşească 3,5 microsecunde.
    d) În niciun moment, amplitudinea instantanee a impulsului nu trebuie să scadă sub 95 procente din amplitudinea maximă de tensiune a impulsului, între punctul de pe curba crescătoare a amplitudinii, reprezentând 95 procente din amplitudinea maximă şi punctul de pe curba descrescătoare a amplitudinii, reprezentând 95 procente din amplitudinea maximă.
    e) Spectrul semnalului modulat în impulsuri trebuie să fie astfel încât cel puţin 90 de procente din energia fiecărui impuls să se încadreze în 0,5 MHz, într-o bandă centrată pe frecvenţa nominală a canalului.
    f) Pentru a asigura funcţionarea corectă a tehnicilor de stabilire a pragului, magnitudinea instantanee a oricăror impulsuri tranzitorii, care apar în timp, înainte de originea virtuală, trebuie să fie mai mică de 1 procent din amplitudinea de vârf a impulsului. Iniţierea procesului de deschidere nu începe mai devreme de 1 microsecundă, înainte de originea virtuală.
     Limita inferioară a timpului de creştere a impulsului (a se vedea pct. 3.5.5.1.3, lit. a) şi cea a timpului de descreştere (a se vedea pct. 3.5.5.1.3, lit. c) sunt determinate de cerinţele privind spectrul, specificate la pct. 3.5.5.1.3, lit. e).
     Deşi la pct. 3.5.5.1.3 lit. e) se solicită un spectru care poate fi accesibil din punct de vedere practic, se recomandă obţinerea următoarelor caracteristici de control ale spectrului: spectrul semnalului modulat în impulsuri trebuie să permită ca puterea într-o bandă de 0,5 MHz, centrată pe frecvenţe cu 0,8 MHz mai mari sau mai mici faţă de frecvenţa nominală a canalului să fie, în ambele cazuri, cu cel puţin 23 dB sub puterea într-o bandă de 0,5 MHz, centrată pe frecvenţa nominală a canalului. Puterea într-o bandă de 0,5 MHz, centrată pe frecvenţe cu 2 MHz mai mari sau mai mici faţă de frecvenţa nominală a canalului, trebuie să fie, în ambele cazuri, cu cel puţin 38 dB sub puterea într-o bandă de 0,5 MHz, centrată pe frecvenţa nominală a canalului. Orice lob suplimentar al spectrului trebuie să aibă o amplitudine mai mică decât lobul adiacent, care este mai apropiat de frecvenţa nominală a canalului.

    3.5.5.1.4. Distanţa dintre impulsuri
    3.5.5.1.4.1. Distanţa dintre impulsurile care formează perechile de impulsuri transmise, trebuie să fie cea indicată în tabelul de la pct. 3.5.4.4.1.
    3.5.5.1.4.2. DME/N. Toleranţa la distanţa dintre impulsuri trebuie să fie de plus sau minus 0.5 microsecunde.
    3.5.5.1.4.3. [Rezervat].
    3.5.5.1.4.4. DME/P. Toleranţa la distanţa dintre impulsuri trebuie să fie de plus sau minus 0,25 microsecunde.
    3.5.5.1.4.5. Distanţele dintre impulsuri trebuie să fie măsurate între punctele ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii) de pe fronturile crescătoare ale impulsurilor.

    3.5.5.1.5. Frecvenţa de repetiţie a impulsurilor
    3.5.5.1.5.1. Frecvenţa de repetiţie a impulsurilor trebuie să fie cea specificată la pct. 3.5.3.4.
    3.5.5.1.5.2. Variaţia în timp între perechile succesive de impulsuri de interogare trebuie să fie suficient de mare, pentru a preveni blocarea transmiterii acestora şi a unor răspunsuri false la interogare.
    3.5.5.1.5.3. DME/P. Pentru a obţine precizia sistemului, specificată la pct. 3.5.3.1.3.4, variaţia în timp între perechile succesive de impulsuri de interogare trebuie să fie suficient de mare, pentru a decorela erorile produse de semnalele de înaltă frecvenţă sosite pe căi multiple.

    3.5.5.1.6. Radiaţiile parazite. În intervalele dintre transmisiile impulsurilor individuale, puterea impulsurilor parazite, recepţionată şi măsurată într-un receptor, care are aceleaşi caracteristici ca şi un receptor de transponder DME, dar care este acordat pe orice frecvenţă de interogare sau de răspuns DME, trebuie să fie cu mai mult de 50 dB sub puterea maximă (a impulsului), recepţionată şi măsurată în acelaşi receptor acordat pe frecvenţa de răspuns, utilizată în timpul transmiterii impulsurilor necesare. Această prevedere trebuie să se aplice pentru toate transmisiile de impulsuri parazite. Puterea undei continue (CW) parazite, radiată de interogator, pe orice frecvenţă de interogare sau de răspuns DME, nu trebuie să depăşească 20 microwaţi (minus 47 dBW).
         Deşi radiaţia parazită a undei continue (CW), dintre impulsuri este limitată la niveluri care nu depăşesc minus 47 dBW, în cazul în care interogatoarele DME şi transponderele radar de supraveghere secundar sunt utilizate în aceeaşi aeronavă, este posibil să fie necesară asigurarea protecţiei pentru radarul de supraveghere secundar (SSR) de la bord, în banda de la 1015 MHz la 1045 MHz. Această protecţie poate fi asigurată prin limitarea undei continue transmise şi radiate, la un nivel de ordinul minus 77 dBW. Acolo unde acest nivel nu poate fi atins, gradul de protecţie necesar poate fi asigurat prin alegerea poziţiei relative a antenelor SSR şi DME de la bord. Trebuie să se ia în considerare faptul că numai câteva dintre aceste frecvenţe sunt utilizate în planul de asociere a echipamentelor VHF/DME.

    3.5.5.1.7. [Rezervat].
    3.5.5.1.8. DME/P. Puterea maximă efectivă izotropic radiată (E.I.R.P.) nu trebuie să fie mai mică decât cea necesară pentru asigurarea densităţilor de putere stipulate la pct. 3.5.4.2.3.1, indiferent de condiţiile meteorologice operaţionale.

    3.5.5.2. Intervalul de întârziere
    3.5.5.2.1. Intervalul de întârziere trebuie să respecte specificaţiile din tabelului de la pct. 3.5.4.4.1.
    3.5.5.2.2. DME/N. Intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al celui de al doilea impuls constituent al unei perechi de impulsuri de interogare şi momentul în care circuitele de măsurare a distanţei ating starea care corespunde indicării distanţei zero.
    3.5.5.2.3. DME/N. Intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent, de interogare şi momentul în care circuitele de măsurare a distanţei ating starea care corespunde indicării distanţei zero.
    3.5.5.2.4. DME/P - Modul Apropiere Iniţială (IA). Intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent de interogare şi momentul în care circuitele de măsurare a distanţei ating starea care corespunde indicării distanţei zero.
    3.5.5.2.5. DME/P - Modul Apropiere Finală (FA). Intervalul de întârziere este intervalul dintre originea virtuală a frontului crescător al primului impuls constituent de interogare şi momentul în care circuitele de măsurare a distanţei ating starea care corespunde indicării distanţei zero. Timpul de sosire (recepţie) este măsurat pe durata timpului de creştere parţială a impulsului.

    3.5.5.3. Receptorul
    3.5.5.3.1. Frecvenţa de operare. Frecvenţa centrală a receptorului este frecvenţa transponderului, corespunzătoare canalului de operare DME asignat (a se vedea pct. 3.5.3.3.3).
    3.5.5.3.2. Sensibilitatea receptorului
    3.5.5.3.2.1. DME/N. Sensibilitatea echipamentelor de bord trebuie să fie suficient de mare pentru ca acestea să poată obţine şi furniza informaţii referitoare la distanţă, cu precizia specificată la pct. 3.5.5.4, pentru densitatea de putere a semnalului, specificată la pct. 3.5.4.1.5.2.
     Deşi standardul de la pct. 3.5.5.3.2.1 se referă la interogatoarele DME/N, sensibilitatea receptorului este superioară celei necesare pentru operarea la densitatea de putere a transponderelor DME/N, specificată la pct. 3.5.4.1.5.1, în vederea asigurării interoperabilităţii cu modul IA al transponderelor DME/P.

    3.5.5.3.2.2. DME/P. Sensibilitatea echipamentelor de bord trebuie să fie suficient de mare pentru ca acestea să poată obţine şi furniza informaţii referitoare la distanţă, cu precizia specificată la punctele 3.5.5.4.2 şi 3.5.5.4.3, pentru densităţile de putere ale semnalului, specificate la pct. 3.5.4.1.5.3.
    3.5.5.3.2.3. DME/N. Performanţele interogatorului trebuie să fie menţinute atunci când densitatea de putere a semnalului emis de transponder, la nivelul antenei interogatorului, este cuprinsă între valorile minime specificate la pct. 3.5.4.1.5 şi o valoare maximă de minus 18 dBW/mp.
    3.5.5.3.2.4. DME/P. Performanţele interogatorului trebuie să fie menţinute la acelaşi nivel dacă densitatea de putere a semnalului emis de transponder, la nivelul antenei interogatorului, este cuprinsă între valorile minime specificate la pct. 3.5.4.1.5 şi o valoare maximă de minus 18 dBW/ mp.

    3.5.5.3.3. Lăţimea de bandă
    3.5.5.3.3.1. DME/N. Lăţimea de bandă a receptorului trebuie să fie suficient de mare pentru a permite respectarea cerinţelor indicate la pct. 3.5.3.1.3, dacă semnalele de intrare sunt cele specificate la pct. 3.5.4.1.3.
    3.5.5.3.3.2. DME/P - Modul IA. Lăţimea de bandă a receptorului trebuie să fie suficient de mare pentru a permite respectarea cerinţelor indicate la pct. 3.5.3.1.3, dacă semnalele de intrare sunt cele specificate la pct. 3.5.4.1.3. Pentru valoarea de 12 dB, lăţimea de bandă nu trebuie să depăşească 2 MHz, iar pentru valoarea de 60 dB, lăţimea de bandă nu trebuie să depăşească 10 MHz.
    3.5.5.3.3.3. DME/P - Modul FA. Lăţimea de bandă a receptorului trebuie să fie suficient de mare pentru a permite respectarea cerinţelor indicate la pct. 3.5.3.1.3, dacă semnalele de intrare sunt cele specificate la pct. 3.5.5.1.3. Pentru 12 dB, lăţimea de bandă nu trebuie să depăşească 6 MHz, iar pentru 60 dB, lăţimea de bandă nu trebuie să depăşească 20 MHz.

    3.5.5.3.4. Rejecţia interferenţelor
    3.5.5.3.4.1. Dacă există un raport între semnalele DME dorite şi nedorite, pe un canal comun de cel puţin 8 dB, la nivelul intrării receptorului de bord, interogatorul trebuie să afişeze informaţii referitoare la distanţă şi să asigure o identificare clară pe baza semnalului celui mai puternic.
        Canalul comun se referă la acele semnale de răspuns care utilizează aceeaşi frecvenţă şi aceeaşi distanţă între impulsurile pereche.

    3.5.5.3.4.2. DME/N. Semnalele DME cu frecvenţă mai mare de 900 kHz, care au fost eliminate din frecvenţa nominală a canalului dorit şi care au amplitudini cu până la 42 dB. peste pragul de sensibilitate, trebuie să fie rejectate.
    3.5.5.3.4.3. DME/P. Semnalele DME cu frecvenţă mai mare de 900 kHz care au fost eliminate din frecvenţa nominală a canalului dorit şi care au amplitudini cu până la 42 dB. peste pragul de sensibilitate, trebuie să fie rejectate.

    3.5.5.3.5. Decodificarea
    3.5.5.3.5.1. Interogatorul trebuie să includă un circuit de decodificare, care să permită declanşarea receptorului numai de către perechile de impulsuri recepţionate, care au o durată a impulsului şi distanţe între impulsuri adecvate pentru semnalele emise de transponder şi descrise la punctul 3.5.4.1.4.
    3.5.5.3.5.2. DME/N - Rejecţia decodorului. O pereche de impulsuri de răspuns cu o distanţare de plus sau minus 2 microsecunde sau mai mult faţă de valoarea nominală şi cu orice nivel de semnal de până la 42 dB. peste sensibilitatea receptorului, trebuie să fie rejectată.
    3.5.5.3.5.3. DME/P - Rejecţia decodorului. O pereche de impulsuri de răspuns cu o distanţare de plus sau minus 2 microsecunde sau mai mult faţă de valoarea nominală şi cu orice nivel de semnal de până la 42 dB. peste sensibilitatea receptorului, trebuie să fie rejectată.


    3.5.5.4. Precizia
    3.5.5.4.1. DME/N. Interogatorul nu trebuie să contribuie la eroarea totală a sistemului cu mai mult de plus sau minus 315 m (plus sau minus 0,17 NM) sau 0,25 procente din distanţa indicată, luând în considerare valoarea cea mai mare.
    3.5.5.4.2. DME/P - Modul IA. Interogatorul nu trebuie să contribuie la eroarea de urmărire a traiectoriei (PFE), la nivelul întregului sistem, cu mai mult de plus sau minus 30 m (plus sau minus 100 ft), iar la zgomotul total al sistemului, la nivelul comenzilor (CMN), cu mai mult de plus sau minus 15 m (plus sau minus 50 ft).
    3.5.5.4.3. DME/P - Modul FA
    3.5.5.4.3.1. Standardul de precizie 1. Interogatorul nu trebuie să contribuie la eroarea de urmărire a traiectoriei (PFE), la nivelul întregului sistem, cu mai mult de plus sau minus 15 m (plus sau minus 50 ft), iar la zgomotul total al sistemului, la nivelul comenzilor (CMN), cu mai mult de plus sau minus 10 m (plus sau minus 33 ft).
    3.5.5.4.3.2. Standardul de precizie 2. Interogatorul nu trebuie să contribuie la eroarea de urmărire a traiectoriei (PFE), la nivelul întregului sistem, cu mai mult de plus sau minus 7 m (plus sau minus 23 ft), iar la zgomotul total al sistemului, la nivelul comenzilor (CMN), cu mai mult de plus sau minus 7 m (plus sau minus 23 ft).
        Indicaţiile referitoare la filtrele utilizate pentru obţinerea acestei precizii se regăsesc în documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.


    3.5.5.4.4. DME/P. Interogatorul trebuie să atingă precizia specificată la pct. 3.5.3.1.3.4, cu o eficienţă a sistemului de 50 procente sau mai mare.



    3.6. SPECIFICAŢII PENTRU RADIOMARKERELE VHF DE RUTĂ (75 MHz)
    3.6.1. Echipamentele
    3.6.1.1. Frecvenţele. Emisia unui radiomarker VHF de rută trebuie să aibă frecvenţa radio de lucru de 75 MHz, plus sau minus 0,005 procente.
    3.6.1.2. Caracteristicile de emisie
    3.6.1.2.1. Radiomarkerele trebuie să radieze o purtătoare neîntreruptă, modulată până la o adâncime (grad) de cel puţin 95 procente şi cel mult 100 procente. Conţinutul total de armonici datorate modulaţiei nu trebuie să depăşească 15 procente.
    3.6.1.2.2. Frecvenţa tonului de modulaţie este de 3000 Hz, plus sau minus 75 Hz.
    3.6.1.2.3. Radiaţia purtătoare este polarizată orizontal.
    3.6.1.2.4. Identificarea. Dacă este necesară o identificare codificată, la nivelul unui radiomarker, tonul de modulaţie trebuie să fie transmis prin puncte şi/sau linii, într-o secvenţă corespunzătoare. Modul de transmitere trebuie să fie astfel încât să asigure o durată pentru punct şi pentru linie, împreună cu intervalele de separare dintre ele, care să corespundă transmisiei la o rată echivalentă de aproximativ şase până la zece cuvinte pe minut. Purtătoarea nu trebuie să fie întreruptă în timpul identificării.
    3.6.1.2.5. Caracteristica de acoperire şi de radiaţie
        Caracteristica de acoperire şi radiaţie a radiomarkerelor trebuie să fie, în mod normal, stabilită luând în considerare recomandările emise la conferinţele regionale.
        Cea mai recomandată caracteristică de radiaţie este cea care:
    a) în cazul radiomarkerelor cu fascicul în evantai, face ca semnalizarea să funcţioneze numai atunci când aeronava se află într-un paralelipiped dreptunghiular, simetric faţă de linia verticală, care trece prin radiomarker şi cu axa mare şi axa mică reglate în funcţie de traiectoria de zbor deservită;
    b) în cazul unui radiomarker Z, face ca semnalizarea să funcţioneze numai atunci când aeronava se află în interiorul unui cilindru, a cărui axă este linia verticală care trece prin radiomarker.

        În practică, astfel de caracteristici sunt aproape imposibil de realizat şi este necesară recurgerea la o caracteristică de radiaţie de compromis. În cadrul documentelor specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări sunt descrise, în scop de îndrumare, sisteme de antene utilizate în mod curent şi care s-au dovedit a fi, în general, satisfăcătoare. Astfel de modele şi orice modele noi, care oferă o aproximare mai bună faţă de cea mai oportună caracteristică de radiaţie, dintre cele descrise mai sus, satisfac în mod normal, cerinţele operaţionale.

    3.6.1.2.6. Stabilirea zonei de acoperire. Limitele zonei de acoperire ale radiomarkerelor trebuie să fie stabilite pe baza intensităţii câmpului, specificate la pct. 3.1.7.3.2.
    3.6.1.2.7. Caracteristica de radiaţie. Caracteristica de radiaţie a unui radiomarker trebuie să aibă axa polară verticală, iar intensitatea câmpului din diagramă să fie simetrică faţă de axa polară din planul sau planurile care conţin traiectoriile de zbor pentru care se intenţionează utilizarea radiomarkerului.
        Dificultăţi în poziţionarea anumitor radiomarkere pot face necesară acceptarea unei axe polare care nu este verticală.


    3.6.1.3. Monitorizarea. Pentru fiecare radiomarker trebuie asigurate echipamente de monitorizare adecvate care trebuie să indice, într-un amplasament corespunzător:
    a) o scădere a puterii radiate a purtătoarei sub 50 procente din valoarea normală;
    b) o scădere a gradului de modulaţie sub 70 procente;
    c) o eroare la transmiterea codului de identificare.



    3.7. CERINŢE PENTRU SISTEMELE DE NAVIGAŢIE GLOBALĂ CU AJUTORUL SATELIŢILOR (GNSS)
    3.7.1. Definiţii
        Portul antenei. Un punct în care este specificată puterea semnalului recepţionat. Pentru o antenă activă, portul antenei este un punct fictiv între elementele antenei şi preamplificatorul antenei. Pentru o antenă pasivă, portul antenei este însăşi ieşirea (capătul) antenei.
        Raportul axial. Raportul, exprimat în decibeli, între puterea maximă de ieşire şi puterea minimă de ieşire ale unei antene, faţă de unda incidentă polarizată liniar, după cum variază orientarea polarizării, în toate direcţiile perpendiculare pe direcţia de propagare.
        Sistem de augmentare de la bordul aeronavei (ABAS). Un sistem de augmentare, care îmbunătăţeşte şi/sau integrează informaţiile obţinute de la alte elemente GNSS cu informaţiile disponibile de la bordul aeronavei.
        Alertă. O indicaţie furnizată altor sisteme de bord sau aducerea la cunoştinţa pilotului asupra faptului că un parametru de exploatare al unui sistem de navigaţie este în afara limitelor de toleranţă.
        Limită de alertă. Toleranţa la eroare a unui anumit parametru măsurat, care nu trebuie să fie depăşită fără emiterea unui mesaj de avertizare.
        Canalul de precizie standard (CSA). Nivelul specificat de precizie al poziţionării, vitezei şi al sincronizării, care este disponibil pentru orice utilizator de sistem GLONASS, în baza unei acoperiri globale, asigurată în mod continuu.
        Nucleele constelaţiilor de sateliţi. Nucleele constelaţiilor de sateliţi sunt GPS şi GLONASS.
        Sistem global de navigaţie prin satelit (GNSS). Un sistem global de stabilire a poziţiei şi sincronizării, care include una sau mai multe constelaţii de sateliţi, receptoare de la bordul aeronavelor şi funcţii de monitorizare a integrităţii sistemului, sistem care este îmbunătăţit în funcţie de necesităţi, în vederea susţinerii cerinţelor de performanţă de navigaţie pentru operaţiunea care se are în vedere.
        Sistem global de navigaţie prin satelit (GLONASS). Sistemul de navigaţie prin sateliţi utilizat de Federaţia Rusă.
        Sistem de poziţionare globală (GPS). Sistemul de navigaţie prin sateliţi, utilizat de Statele Unite ale Americii.
        Eroare de poziţie GNSS. Diferenţa dintre poziţia reală şi poziţia stabilită de receptorul GNSS. Sistem de augmentare cu ajutorul echipamentelor de la sol (GBAS). Un sistem de îmbunătăţire a preciziei, în cazul căruia utilizatorul primeşte informaţii necesare pentru îmbunătăţirea preciziei, direct de la un emiţător instalat la sol.
        Sistem de augmentare la nivel regional, cu ajutorul echipamentelor de la sol (GRAS). Un sistem de îmbunătăţire a preciziei, în cazul căruia utilizatorul primeşte informaţii necesare pentru îmbunătăţirea preciziei, direct de la unul dintre emiţătoarele dintr-un grup instalat la sol, care acoperă o regiune.
        Integritate. O măsură a veridicităţii pe care o prezintă corectitudinea informaţiilor, furnizate de întregul sistem. Integritatea include capacitatea unui sistem de a-i furniza prompt utilizatorului avertismente valide (alerte).
        Pseudo-distanţă. Diferenţa dintre timpul transmisiei printr-un satelit şi timpul recepţiei printr-un receptor GNSS, înmulţită cu viteza luminii în vid, incluzând eroarea sistematică, cauzată de diferenţa dintre referinţa temporală a unui receptor GNSS şi cea a unui satelit.
        Sistem de augmentare cu ajutorul sateliţilor (SBAS). Un sistem de îmbunătăţire a preciziei cu acoperire largă, în cazul căruia utilizatorul primeşte informaţii necesare pentru îmbunătăţirea preciziei, direct de la un emiţător al unui satelit.
        Serviciu de poziţionare standard (SPS). Nivelul specificat al preciziei de stabilire a poziţiei (sau precizia de poziţionare), vitezei şi sincronizării, care este disponibil pentru orice utilizator al sistemului de poziţionare globală (GPS), pe baza unei acoperiri globale, asigurată în mod continuu.
        Timp-până-la-alertă. Timpul maxim care poate să treacă de la momentul de începere a depăşirii limitelor de toleranţă în sistemul de navigaţie, până la momentul în care echipamentul emite alerta.

    3.7.2. Informaţii generale
    3.7.2.1. Funcţiunile
    3.7.2.1.1. GNSS furnizează aeronavei date privind poziţia şi o bază de timp.
        Aceste date sunt obţinute pe baza măsurătorilor pseudo-distanţelor dintre o aeronavă echipată cu un receptor GNSS şi diverse surse de semnal, amplasate pe sateliţi sau la sol.


    3.7.2.2. Elementele GNSS
    3.7.2.2.1. Serviciul de navigaţie GNSS este furnizat utilizând diverse combinaţii ale următoarelor elemente instalate la sol, pe sateliţi şi/sau la bordul aeronavei:
    a) sistemul global de poziţionare (GPS), care furnizează serviciul de poziţionare standard (SPS), conform definiţiei de la pct. 3.7.3.1;
    b) sistemul global de navigaţie prin satelit (GLONASS), care furnizează semnalul de navigaţie al canalului de precizie standard (CSA), conform definiţiei de la pct. 3.7.3.2;
    c) sistemul de augmentare cu ajutorul echipamentelor instalate la bordul aeronavei (ABAS), conform definiţiei de la pct. 3.7.3.3;
    d) sistemul de augmentare cu ajutorul sateliţilor (SBAS), conform definiţiei de la pct. 3.7.3.4;
    e) sistemul de augmentare cu ajutorul echipamentelor instalate la sol (GBAS), conform definiţiei de la pct. 3.7.3.5;
    f) sistemul de augmentare la nivel regional, cu ajutorul echipamentelor instalate la sol (GRAS), conform definiţiei de la pct. 3.7.3.5 şi
    g) receptorul GNSS de bord, conform definiţiei de la pct. 3.7.3.6.


    3.7.2.3. Referinţa spaţială şi referinţa de timp
    3.7.2.3.1. Referinţa spaţială. Informaţiile referitoare la poziţie, furnizate de GNSS utilizatorului, sunt exprimate prin intermediul punctului de reper geodezic (coordonata geodezică), dat de sistemul geodezic global - 1984 (WGS-84).
        Cerinţele pentru sistemul WGS-84 sunt specificate în RACR-HA capitolul 2, RACR-ATS capitolul 2, RACR-AD-PETA volumele I şi II, capitolul 1 şi RACR-AIS capitolul 1.
        În cazul în care se utilizează elemente GNSS, care folosesc alte coordonate decât cele WGS-84, trebuie să fie aplicaţi parametrii de conversie corespunzători.

    3.7.2.3.2. Referinţa de timp. Datele privind coordonatele de timp, furnizate de GNSS utilizatorului, sunt exprimate pe o scară de măsurare a timpului care utilizează ca referinţă ora universală coordonată (UTC).

    3.7.2.4. Performanţele semnalelor electromagnetice
    3.7.2.4.1. Combinaţia dintre elementele GNSS şi un receptor GNSS fără căderi (fault free), al utilizatorului, trebuie să satisfacă cerinţele privind performanţele electromagnetice, specificate în tabelul 3.7.2.4-1 (de la sfârşitul secţiunii 3.7).
        Conceptul de receptor fără căderi (fault free), al utilizatorului, este aplicat numai pentru a defini performanţele combinaţiilor dintre diverse elemente GNSS. Se consideră că receptorul fără căderi (fault free) este un receptor cu performanţe nominale de precizie şi de timp până la alertă. Un astfel de receptor se consideră că nu prezintă defecţiuni care afectează integritatea, disponibilitatea şi continuitatea performanţelor.
        Pentru serviciul de apropiere cu GBAS, cu intenţia de a asigura suportul pentru operaţiunile de apropiere şi aterizare, corespunzătoare minimei de Categoria a III-a, cerinţele de performanţă sunt definite prin cele care se aplică suplimentar cerinţelor pentru semnalele electromagnetice definite în Tabelul 3.7.2.4-1.



    3.7.3. Specificaţiile elementelor GNSS
    3.7.3.1. Serviciul GPS de poziţionare standard (SPS) (L1)
    3.7.3.1.1. Precizia spaţiului şi a segmentului de control
        Notă. - Următoarele standarde de precizie nu includ erorile provocate de perturbaţiile atmosferice sau erorile de la nivelul receptorului.
    3.7.3.1.1.1. Precizia de poziţionare. Erorile de poziţionare GPS SPS nu trebuie să depăşească următoarele limite:

┌───────────┬──────────┬───────────────┐
│ │Media │Cea mai │
│ │globală, │defavorabilă │
│ │în 95 │poziţie, în 95 │
│ │procente │procente din │
│ │din timp │timp │
├───────────┼──────────┼───────────────┤
│Eroare la │ │ │
│amplasare │9 m (30 │17 m (56 ft) │
│în poziţie │ft) │ │
│orizontală │ │ │
├───────────┼──────────┼───────────────┤
│Eroare la │ │ │
│amplasare │15 m (49 │37 m (121 ft) │
│în poziţie │ft) │ │
│verticală │ │ │
└───────────┴──────────┴───────────────┘


    3.7.3.1.1.2. Precizia transferului în domeniul timp. Erorile de transfer în domeniul timp GPS SPS nu trebuie să depăşească 40 nanosecunde, 95 procente din timp.
    3.7.3.1.1.3. Domeniul de precizie. Erorile nu trebuie să depăşească următoarele limite:
    a) eroarea de distanţă a oricărui satelit - 30 m (100 ft), cu referinţele specificate în 3.7.3.1.3;
    b) repartiţie pe 95% din gama de erori aferente oricărui satelit - 0,006 m (0,02 ft) pe secundă (medie globală);
    c) repartiţie pe 95% din gama de erori de acceleraţie, la nivelul oricărui satelit - 0,002 m (0,006 ft) pe secundă la pătrat (medie globală);şi
    d) repartiţie pe 95% din gama de erori de distanţă la nivelul sateliţilor peste toate diferenţele de timp, între momentul generării datelor şi momentul utilizării datelor - 7,8 m (26 ft) (medie globală).


    3.7.3.1.2. Disponibilitatea. Disponibilitatea GPS SPS este:
        ≥ 99 procente disponibilitate servicii orizontale, poziţie medie (prag 95 procente 17 m)
        ≥ 99 procente disponibilitate servicii verticale, poziţie medie (prag 95 procente 37 m)
        ≥ 90 procente disponibilitate servicii orizontale, poziţie în cel mai defavorabil caz (prag 95 procente 17 m)
        ≥ 90 procente disponibilitate servicii verticale, poziţie în cel mai defavorabil caz (prag 95 procente 37 m).

    3.7.3.1.3. Fiabilitatea. Fiabilitatea sistemului GPS SPS trebuie să se încadreze în următoarele limite:
    a) fiabilitate - cel puţin 99,94 procente (medie globală) şi
    b) fiabilitate - cel puţin 99,79 procente (medie într-un singur punct).

    3.7.3.1.4. Probabilitatea cedării unui serviciu principal. Probabilitatea ca eroarea domeniului de acoperire (URE - user range error) a oricărui satelit să depăşească de 4,42 ori limita superioară a acurateţii domeniului de acoperire (URA - user range accuracy) în care emite acel satelit, fără o alertă recepţionată la antena receptorului utilizatorului, în interval de 10 secunde, nu trebuie să depăşească 1x10^-5 pe oră.
        Notă. - Diversele indicaţii de alertă sunt descrise în "Sistemul de poziţionare global (GPS)- Serviciul de poziţionare standard (SPS) - Standardul de performanţă", ediţia a 4-a, septembrie 2008, secţiunea 2.3.4 a Departamentului de apărare al S.U.A.

    3.7.3.1.5. Continuitatea. Probabilitatea de a pierde disponibilitatea pentru propagarea GPS SPS (SIS) unui slot dintr-o constelaţie nominală de 24 de sloturi, datorită unei întreruperi neprogramate, nu trebuie să depăşească 2x10^-4 pe oră.
    3.7.3.1.6. Zona de acoperire. Sistemul GPS SPS acoperă suprafaţa pământului până la o altitudine de 3 000 kilometri.
    3.7.3.1.7. Caracteristicile frecvenţelor radio (RF)
        Caracteristicile detaliate ale frecvenţelor radio sunt specificate în documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
    3.7.3.1.7.1. Frecvenţa purtătoare. Fiecare satelit GPS emite un semnal SPS pe frecvenţa purtătoare de 1575,42 MHz (GPS L1), utilizând diviziunea de cod cu acces multiplu (CDMA).
        Se va adăuga o nouă frecvenţă civilă pentru sateliţii GPS, care va fi oferită de Statele Unite ale Americii şi care va fi destinată aplicaţiilor de siguranţă pentru situaţii critice. Este posibil ca, la o dată ulterioară, să fie elaborate standarde şi practici recomandate OACI (SARPs) pentru acest tip de semnal.

    3.7.3.1.7.2. Spectrul semnalului. Puterea semnalului GPS SPS trebuie să se încadreze într-o bandă de ± 12 MHz (1563,42 - 1587,42 MHz), centrată pe frecvenţa L1.
    3.7.3.1.7.3. Polarizarea. Semnalul RF transmis este polarizat circular spre dreapta (în sensul acelor de ceasornic).
    3.7.3.1.7.4. Nivelul de putere al semnalului. Fiecare satelit GPS trebuie să emită semnale de navigaţie SPS cu suficientă putere, astfel încât, la nivelul tuturor amplasamentelor neobstrucţionate din apropierea solului, de unde este observat satelitul, la un unghi de elevaţie mai mare sau egal cu 5 grade, nivelul semnalului RF recepţionat la portul unei antene de 3 dBi, polarizată liniar, să se încadreze într-un interval de la -158,5 dBW, până la -153 dBW, pentru toate orientările antenei ortogonale faţă de direcţia de propagare.
    3.7.3.1.7.5. Modulaţia. Semnalul SPS L1 este modulat cu o cheie de deplasare de fază bipolară (BPSK), cu un zgomot pseudo-aleatoriu (PRN) de 1023 MHz, cod C/A (coarse/acquisition). Secvenţa codului C/A este repetată la fiecare milisecundă. Secvenţa codului PRN transmis este adunarea în clasă modulo 2, a unui mesaj de navigaţie de 50 biţi pe secundă şi a codului C/A.

    3.7.3.1.8. Timpul GPS. Timpul GPS se raportează la timpul universal coordonat (UTC) (aşa cum este calculat de Observatorul Naval din S.U.A.).
    3.7.3.1.9. Sistemul de coordonate. Sistemul de coordonate GPS este sistemul WGS-84.
    3.7.3.1.10. Informaţiile de navigaţie. Datele de navigaţie transmise de sateliţi includ informaţiile necesare pentru a se stabili:
    a) ora la care satelitul realizează transmisia;
    b) poziţia satelitului;
    c) starea de funcţionare a satelitului;
    d) corecţia ceasului satelitului;
    e) efectele întârzierii de propagare;
    f) decalajul de timp în raport cu timpul UTC şi
    g) starea constelaţiei.


    3.7.3.2. Canalul GLONASS de precizie standard (CSA) (L1)
        În cadrul acestei secţiuni, termenul GLONASS se referă la toţi sateliţii din constelaţie. Standardele care fac referire numai la sateliţii GLONASS-M sunt indicate în mod distinct.
    3.7.3.2.1. Precizia spaţiului şi a segmentului de control
        Următoarele standarde referitoare la precizie nu includ erorile datorate atmosferei şi receptorului, care sunt descrise în documentele specifice de aplicare a prezentei reglementări.
    3.7.3.2.1.1. Precizia de poziţionare. Erorile de poziţionare ale canalului CSA, al sistemului GLONASS, nu trebuie să depăşească următoarele limite:

┌───────────┬──────────┬───────────────┐
│ │Media │Cea mai │
│ │globală, │defavorabilă │
│ │în │poziţie, în 95 │
│ │95procente│procente din │
│ │din timp │timp │
├───────────┼──────────┼───────────────┤
│Eroare la │ │ │
│amplasare │19 m (62 │44 m (146 ft) │
│în poziţie │ft) │ │
│orizontală │ │ │
├───────────┼──────────┼───────────────┤
│Eroare la │ │ │
│amplasare │29 m (96 │93 m (308 ft) │
│în poziţie │ft) │ │
│verticală │ │ │
└───────────┴──────────┴───────────────┘


    3.7.3.2.1.2. Precizia transferului de timp. Erorile de transfer de timp ale canalului CSA, al sistemului GLONASS, nu trebuie să depăşească 700 nanosecunde, în 95 procente din timp.
    3.7.3.2.1.3. Domeniul de precizie. Erorile nu trebuie să depăşească următoarele limite:
    a) eroarea de distanţă a oricărui satelit - 30 m (98,43 ft);
    b) eroarea de viteză a oricărui satelit - 0,04 m (0,12 ft) pe secundă;
    c) eroarea de acceleraţie a oricărui satelit - 0,013 m (0,039 ft) per secundă la pătrat;
    d) eroarea medie pătratică de distanţă pentru toţi sateliţii - 7m (22,97 ft).


    3.7.3.2.2. Disponibilitatea. Canalul CSA al sistemului GLONASS trebuie să aibă:
    a) ≥ 99 procente disponibilitate pentru serviciul orizontal, poziţie medie (44 m, 95 procente prag);
    b) ≥ 99 procente disponibilitate pentru serviciul vertical, poziţie medie (93 m, 95 procente prag);
    c) ≥ 90 procente disponibilitatea pentru serviciul orizontal, poziţia cea mai defavorabilă (44 m, 95 procente prag);
    d) ≥ 90 procente disponibilitate pentru serviciul vertical, poziţia cea mai defavorabilă (93 m, 95 procente prag).

    3.7.3.2.3. Fiabilitatea. Fiabilitatea canalului CSA al sistemului GLONASS trebuie să fie în următoarele limite:
    a) frecvenţa de cedare a unui serviciu de importanţă majoră - nu mai mult de trei pe an pentru constelaţie (media globală) şi
    b) fiabilitatea - cel puţin 99,7 procente (media globală).

    3.7.3.2.4. Zona de acoperire. GLONASS CSA acoperă suprafaţa pământului până la o altitudine de 2000 Km.
    3.7.3.2.5. Caracteristicile de radio frecvenţă
        Caracteristicile detaliate de radio frecvenţă sunt specificate în documentele de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
    3.7.3.2.5.1. Frecvenţa purtătoare. Fiecare satelit GLONASS transmite semnalul de navigaţie CSA pe propria frecvenţă purtătoare din banda de frecvenţă L1 (1,6 GHz), utilizând diviziunea în frecvenţă cu acces multiplu (FDMA).
        Sateliţii GLONASS pot avea aceeaşi frecvenţă purtătoare, dar, în acest caz, ei sunt amplasaţi în spaţii diametral opuse, pe acelaşi plan orbital.
        Sateliţii GLONASS-M vor transmite un cod suplimentar de stabilire a distanţei, pe frecvenţele purtătoare din banda de frecvenţă L2 (1,2 GHz), utilizând FDMA.

    3.7.3.2.5.2. Spectrul semnalului. Puterea semnalului canalului CSA, al sistemului GLONASS, se încadrează într-o bandă de ±5,75 MHz, centrată pe fiecare frecvenţă purtătoare GLONASS.
    3.7.3.2.5.3. Polarizarea. Semnalul RF transmis este polarizat circular spre dreapta.
    3.7.3.2.5.4. Nivelul de putere al semnalului. Fiecare satelit GLONASS transmite semnale de navigaţie CSA cu suficientă putere, astfel încât, la nivelul tuturor amplasamentelor neobstrucţionate din apropierea solului, de unde este observat satelitul, la un unghi de elevaţie mai mare sau egal cu 5 grade, nivelul semnalului RF recepţionat la portul unei antene de 3 dBi polarizate liniar, să se încadreze într-un interval între -161 dBW şi -155,2 dBW, pentru toate orientările antenei ortogonale pe direcţia de propagare.
        Nota 1. - Limita de putere de 155,2 dBW este calculată pe baza caracteristicilor prestabilite ale unei antene utilizator, a pierderilor atmosferice de 0,5 dB şi a unei erori a unei poziţii unghiulare a unui satelit, care nu depăşeşte un grad (în direcţia care determină creşterea nivelului semnalului).
        Nota 2. - Fiecare satelit GLONASS-M transmite şi un cod de stabilire a distanţei pe L2, cu suficientă putere, astfel încât, la nivelul tuturor amplasamentelor neobstrucţionate din apropierea solului, de unde este observat satelitul, la un unghi de elevaţie mai mare sau egal cu 5 grade, nivelul semnalului RF, recepţionat la portul unei antene de 3 dBi, polarizate liniar, să nu fie mai mic de - 167 dBW, pentru toate orientările antenei ortogonale pe direcţia de propagare.

    3.7.3.2.5.5. Modulaţia
    3.7.3.2.5.5.1. Fiecare satelit GLONASS transmite semnalul de navigaţie RF pe frecvenţa sa purtătoare, utilizând un tren de impulsuri ce formează un semnal modulat binar - BPSK. Modulaţia cu deplasare de fază a purtătoarei este realizată la pi radiani, cu eroarea maximă de ±0,2 radiani. Secvenţa codului pseudo-aleatoriu este repetată la fiecare milisecundă.
    3.7.3.2.5.5.2. Semnalul de navigaţie modulator este generat prin adunarea în clasă modulo-2 a următoarelor trei semnale binare:
    a) codul de stabilire a distanţei, transmis cu o viteză de 511 kbiţi/s;
    b) mesajul de navigaţie, transmis cu o viteză de 50 biţi/s şi
    c) secvenţa auxiliară de 100 Hz.



    3.7.3.2.6. Timpul GLONASS. Timpul GLONASS se raportează la UTC (SU) (aşa cum este calculat de Serviciul Naţional de Stabilire a Orei din Rusia).
    3.7.3.2.7. Sistemul de coordonate. Sistemul de coordonate GLONASS este sistemul PZ-90.
        Conversia de la sistemul de coordonate PZ-90, utilizat de GLONASS, la coordonatele WGS-84, este definită în documentele de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

    3.7.3.2.8. Informaţiile de navigaţie. Datele de navigaţie transmise de satelit includ informaţiile necesare pentru a se stabili:
    a) ora la care satelitul realizează transmisia;
    b) poziţia satelitului;
    c) starea de funcţionare a satelitului;
    d) corecţia ceasului satelitului;
    e) decalajul de timp în raport cu timpul UTC şi
    f) starea constelaţiei.


    3.7.3.3. Sistemul de augmentare cu ajutorul echipamentelor de la bordul aeronavei (ABAS)
    3.7.3.3.1. Cerinţele de performanţă. Funcţia ABAS, combinată cu unul sau mai multe dintre celelalte elemente GNSS, precum şi un receptor GNSS fiabil şi un sistem de bord fiabil, utilizate pentru funcţia ABAS, trebuie să îndeplinească cerinţele de precizie, integritate, continuitate şi disponibilitate, specificate la pct. 3.7.2.4.

    3.7.3.4. Sistemul de augmentare cu ajutorul sateliţilor (SBAS)
    3.7.3.4.1. Performanţe. SBAS, combinat cu unul sau mai multe dintre celelalte elemente GNSS şi cu un receptor fiabil, trebuie să satisfacă cerinţele de precizie, integritate, continuitate şi disponibilitate, specificate pentru operaţiunea care urmează să fie efectuată, conform informaţiilor de la pct. 3.7.2.4, pe tot parcursul zonei de serviciu corespunzătoare (a se vedea 3.7.3.4.3).
        SBAS completează constelaţia (constelaţiile) de sateliţi, pe care se bazează sistemul de poziţionare, mărind gradul de precizie, integritate, continuitate şi disponibilitate a navigaţiei, care se asigură în cadrul zonei de serviciu (zona de recepţie) şi care include, de obicei, mai multe aerodromuri.
    3.7.3.4.1.1. SBAS combinat cu unul sau mai multe elemente GNSS şi un receptor care nu are defecţiuni trebuie să îndeplinească cerinţele de integritate a semnalului electromagnetic, aşa cum este precizat în 3.7.2.4, pe întreaga zonă de acoperire SBAS.
        Tipurile de mesaje 27 şi 28 pot fi utilizate pentru a se conforma cu cerinţele de integritate în aria de acoperire.


    3.7.3.4.2. Funcţiile. SBAS îndeplineşte una sau mai multe din următoarele funcţii:
    a) stabilirea distanţei: furnizează un semnal suplimentar de pseudo-distanţă, utilizând un indicator de precizie de la un satelit SBAS (pct. 3.7.3.4.2.1 şi indicaţiile din documentele de aplicare a prevederilor prezentei reglementări);
    b) starea satelitului GNSS: stabileşte şi transmite starea de funcţionare a satelitului GNSS;
    c) corecţia diferenţială de bază: furnizează, la nivelul satelitului GNSS, date orbitale (efemeridele) şi corecţii ale ceasului (rapide şi pe termen lung), care trebuie aplicate în cazul măsurătorilor de pseudo-distanţă efectuate din sateliţi (în conformitate cu documentele de aplicare a prevederilor prezentei reglementări) şi
    d) corecţia diferenţială de precizie: stabileşte şi transmite corecţiile erorilor cauzate de ionosferă (în conformitate cu documentele de aplicare a prevederilor prezentei reglementări).
        Dacă sunt furnizate toate funcţiile SBAS, în combinaţie cu constelaţia (constelaţiile) de sateliţi pe care se bazează, sistemul de poziţionare poate asigura asistenţa pentru operaţiunile de decolare, zbor pe rută, zbor în zona terminală şi de apropiere, inclusiv pentru apropierea de precizie categoria I. Nivelul performanţelor care pot fi realizate depinde de infrastructura încorporată în SBAS şi de condiţiile ionosferice din zona geografică de interes.
    3.7.3.4.2.1. Domeniul de precizie
    3.7.3.4.2.1.1. Excluzând efectele atmosferice, eroarea de distanţă pentru semnalul de stabilire a distanţei de la nivelul sateliţilor SBAS nu trebuie să depăşească 25 m (82 ft) (95 procente).
    3.7.3.4.2.1.2. Probabilitatea ca erorile de distanţă să depăşească 150 m (490 ft), la orice oră, nu trebuie să fie mai mare de 10^-5.
    3.7.3.4.2.1.3. Probabilitatea întreruperilor neplanificate ale funcţiei de stabilire a distanţei, de la nivelul unui satelit SBAS, în orice perioadă de o oră, nu trebuie să depăşească 10^-3.
    3.7.3.4.2.1.4. Eroarea de viteză nu trebuie să depăşească 2 m (6,6 ft) pe secundă.
    3.7.3.4.2.1.5. Eroarea de acceleraţie nu trebuie să depăşească 0,019 m (0,06 ft) pe secundă la pătrat.


    3.7.3.4.3. Zona de serviciu (zona de recepţie). O zonă de serviciu (recepţie) SBAS, pentru orice tip de operare aprobat, este o zonă declarată în cadrul zonei de acoperire SBAS, în care SBAS îndeplineşte cerinţele corespunzătoare de la pct. 3.7.2.4.
        Un sistem SBAS poate avea diferite zone de serviciu ce corespund diferitelor tipuri de operare (ex. APV-1, Categoria 1, etc.).
        Zona de acoperire reprezintă acea zonă în cadrul căreia se pot recepţiona transmisii SBAS (adică zona de acoperire a satelitului geostaţionar).
        Acoperirea SBAS şi zonele de serviciu (recepţie) sunt în conformitate cu documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

    3.7.3.4.4. Caracteristicile RF
    3.7.3.4.4.1. Frecvenţa purtătoare. Frecvenţa purtătoare este de 1575,42 MHz.
        După 2005, atunci când au fost eliberate frecvenţele GLONASS pentru spaţiul aerian superior, este posibil să fi fost introdus un alt tip de sistem SBAS, utilizând unele din aceste frecvenţe.

    3.7.3.4.4.2. Spectrul semnalului. Cel puţin 95 de procente din puterea de emisie trebuie să se încadreze într-o bandă de ±12 MHz, centrată pe frecvenţa L1. Lăţimea de bandă a semnalului transmis de un satelit SBAS trebuie să fie de cel puţin 2,2 MHz.
    3.7.3.4.4.3. Nivelul de putere al semnalului satelitului SBAS.
    3.7.3.4.4.3.1. Fiecare satelit SBAS, plasat pe orbită înainte de 1 ianuarie 2014, emite semnale de navigaţie cu suficientă putere astfel încât, la nivelul tuturor amplasamentelor neobstrucţionate din apropierea solului, de unde este observat satelitul la un unghi de elevaţie mai mare sau egal cu 5 grade, nivelul semnalului RF recepţionat la portul unei antene de 3 dB polarizate liniar, să se încadreze într-un interval între -161 dBW şi -153 dBW, pentru toate orientările antenei ortogonale pe direcţia de propagare.
    3.7.3.4.4.3.2. Fiecare satelit SBAS, plasat pe orbită după 31 decembrie 2013, trebuie să se conformeze următoarelor cerinţe:
    a) satelitul trebuie să emită semnale de navigaţie cu putere suficientă astfel încât la toate amplasamentele neobstacolate, aflate în preajma solului, de la care este observat satelitul, la sau deasupra unghiului de elevaţie minim, pentru care trebuie să fie furnizat un semnal GEO ce poate fi urmărit, iar nivelul semnalului RF recepţionat la portul antenei, specificat în documentele specifice prezentei reglementări, trebuie să fie de cel puţin - 164,0 dBW.
    b) Unghiul de elevaţie minim, utilizat pentru a determina acoperirea GEO, trebuie să nu fie mai mic de 5 grade, pentru un utilizator aflat în apropierea solului.
    c) Nivelul semnalului RF al SBAS, recepţionat la portul unei antene de 0 dBic, amplasată în apropierea solului, nu trebuie să depăşească - 152,5 dBW.
    d) Elipticitatea semnalului de emisie trebuie să nu fie mai rea de 2 dB, pentru domeniul unghiular de +/- 9,1 grade de la unghiul de aliniere.


    3.7.3.4.4.4. Polarizarea. Semnalul de emisie trebuie să fie polarizat circular spre dreapta.
    3.7.3.4.4.5. Modulaţia. Secvenţa transmisă este adunarea în clasa modulo 2 a mesajului de navigaţie, cu o rată de 500 simboluri pe secundă şi codul zgomotului pseudo-aleatoriu de 1023 biţi. Secvenţa este apoi modulată BPSK pe purtătoare, cu o rată de 1023 megachips pe secundă.

    3.7.3.4.5. Timpul de reţea SBAS (SNT). Diferenţa dintre ora SNT şi ora GPS nu trebuie să depăşească 50 de nanosecunde.
    3.7.3.4.6. Informaţiile de navigaţie. Datele de navigaţie, transmise de sateliţi, includ informaţiile necesare pentru a se stabili:
    a) ora la care satelitul SBAS realizează transmisia;
    b) poziţia satelitului SBAS;
    c) ora corectată pentru toţi sateliţii;
    d) poziţia corectată pentru toţi sateliţii;
    e) efectele întârzierii de propagare ionosferice;
    f) integritatea poziţiei utilizatorului;
    g) decalajul de timp, în raport cu timpul UTC şi
    h) starea nivelului serviciilor.


    3.7.3.5. Sistemul de augmentare cu ajutorul echipamentelor de la sol (GBAS) şi sistemul de augmentare la nivel regional cu ajutorul echipamentelor de la sol (GRAS).
        Cu excepţia cazurilor în care există specificaţii speciale, standardele şi practicile recomandate GBAS se aplică în cazul sistemelor GBAS şi GRAS.
    3.7.3.5.1. Cerinţele de performanţă. Funcţia GBAS, combinată cu unul sau mai multe din celelalte elemente GNSS şi cu un receptor GNSS fiabil, îndeplinesc cerinţele privind precizia, integritatea, continuitatea şi disponibilitatea sistemului pentru operaţiunea care urmează să fie efectuată, conform informaţiilor specificate la pct. 3.7.2.4, în spaţiul operaţional pentru serviciul utilizat operaţional, după cum este definit în 3.7.3.5.3.
        GBAS este conceput pentru a fi compatibil cu toate tipurile de operaţiuni de apropiere, aterizare, decolare ghidată şi de suprafaţă şi poate fi utilizat pentru operaţiunile pe rută sau în zona terminală. GRAS este conceput pentru a fi utilizat pentru operaţiunile de rută, de la nivelul terminalului, de apropiere nonprecizie, de decolare şi de apropiere cu ghidare verticală. Următoarele cerinţe sunt create pentru a oferi asistenţă pentru toate categoriile de apropiere de precizie, apropierea cu ghidare verticală, precum şi pentru un serviciu de poziţionare GBAS.

    3.7.3.5.2. Funcţiile. GBAS îndeplineşte următoarele funcţii:
    a) asigură corecţiile pseudo-distanţei relevante pe plan local;
    b) furnizează date referitoare la GBAS;
    c) furnizează date referitoare la segmentul de apropiere finală, atunci când asigură asistenţa la apropierea de precizie;
    d) furnizează date referitoare la disponibilitatea estimată a sursei de stabilire a distanţei şi
    e) asigură monitorizarea integrităţii surselor de stabilire a distanţei GNSS.

    3.7.3.5.3. Volumul de serviciu (de operare)
    3.7.3.5.3.1. Cerinţe generale pentru serviciile de apropiere. Cu excepţia cazurilor în care caracteristicile topografice dictează şi cerinţele operaţionale permit volumul minim de serviciu de apropiere GBAS se realizează astfel:
    a) lateral, începând de la 140 m (450 ft), pe fiecare parte a pragului de aterizare/pragului fictiv (LTP/FTP) şi ieşind în afară cu ± 35 grade, pe fiecare parte a traiectoriei de apropiere finală, până la 28 km (15 NM) şi cu ± 10 grade, pe fiecare parte a traiectoriei de apropiere finală, până la 37 km (20 NM) şi
    b) vertical, în cadrul zonei laterale, până la cea mai mare valoare dintre 7 grade şi 1,75 înmulţit cu unghiul pantei de aterizare declarat (GPA) deasupra orizontalei, cu origine în punctul de interceptare a pantei de aterizare (GPIP) până la un nivel superior de 3000 m (10000 ft) deasupra pragului (HAT) şi cu 0,45 GPA, deasupra liniei orizontale, sau la un unghi mai mic, până la 0,30 GPA, după caz, care să permită desfăşurarea în condiţii de siguranţă a procedurii de interceptare a pantei de aterizare declarate. Limita inferioară este la jumătatea nivelului minim de luare a deciziei permis sau între 3-7 m (12 ft), oricare din ele este mai mare.

    3.7.3.5.3.2. Serviciile de apropiere, incluzând aterizarea automată şi decolarea ghidată. Volumul minim suplimentar de operare GBAS, în care se desfăşoară operaţiuni de apropiere, care includ aterizarea automată şi rulajul pe pistă, inclusiv în timpul ghidării în vederea decolării, trebuie să fie după cum urmează, cu excepţia situaţiilor permise de cerinţele operaţionale:
    a) Orizontal, pe un sector ce cuprinde lăţimea pistei, care începe la capătul pistei şi se extinde paralel cu axul pistei spre LTP pentru a fi inclus în volumul minim de operare, după cum este descris în 3.7.3.5.3.1;
    b) Vertical, între două suprafeţe orizontale, una la 3,7 m (12 ft) şi cealaltă la 30 m (100 ft), deasupra axului pistei, pentru a fi inclus în volumul minim de operare, după cum este descris în 3.7.3.5.3.1.

    3.7.3.5.3.3. Serviciul de poziţionare GBAS. Volumul de serviciu de poziţionare GBAS reprezintă volumul în care transmisia de date poate fi recepţionată, iar serviciul de poziţionare îndeplineşte cerinţele de la pct. 3.7.2.4 şi asigură asistenţă pentru operaţiunile corespunzătoare aprobate.

    3.7.3.5.4. Caracteristicile transmisiei de date
    3.7.3.5.4.1. Frecvenţa purtătoare. Frecvenţele radio utilizate pentru transmisia datelor sunt selectate dintre frecvenţele radio din banda cuprinsă între 108 şi 117,975 MHz. Cea mai mică frecvenţă care poate fi alocată este de 108,025 MHz, iar cea mai înaltă frecvenţă care poate fi alocată este de 117,950 MHz. Distanţa dintre frecvenţele alocabile (ecartul între canale) este de 25 kHz.
        Criteriile de separare geografică ILS/GBAS şi criteriul de separare geografică pentru serviciile de comunicaţii GBAS şi VHF, care funcţionează în banda 118 - 137 MHz, sunt în curs de elaborare. Până la definirea acestor criterii şi includerea lor în standardele şi practicile recomandate ale OACI, se preconizează utilizarea frecvenţelor din banda 112,050 - 117,900 MHz.

    3.7.3.5.4.2. Tehnica de acces. Se utilizează o tehnică de acces multiplu prin divizare în timp (TDMA), cu o structură fixă de cadre. Transmisia de date are alocat unul până la opt intervale de timp.
        Alocarea nominală este de două intervale de timp. Este posibil ca unele facilităţi GBAS, care utilizează antene multiple pentru transmiterea de date VHF (VDB), pentru a îmbunătăţi acoperirea VDB, să necesite alocarea a mai mult de două intervale de timp. Indicaţiile referitoare la utilizarea mai multor antene sunt în conformitate cu documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări; este posibil ca unele staţii de emisie GBAS, într-un sistem GRAS, să utilizeze un singur interval de timp.

    3.7.3.5.4.3. Modulaţia. Datele GBAS sunt transmise ca simboluri de 3 biţi, care modulează purtătoarea utilizată pentru transmisii de date, prin schema de modulaţie D8PSK, cu o rată de 10500 simboluri pe secundă.
    3.7.3.5.4.4. Intensitatea şi polarizarea câmpului de RF al sistemului de transmisii de date.
        GBAS poate asigura o transmisie de date VHF, fie prin polarizare orizontală (GBAS/H), fie prin polarizare eliptică (GBAS/E), care utilizează atât componente de polarizare orizontală (HPOL), cât şi componente de polarizare verticală (VPOL). Aeronavele care utilizează o componentă VPOL nu pot efectua operaţiuni cu echipamente GBAS/H.
        Intensităţile minimă şi maximă ale câmpului constau într-o distanţă minimă de 80 m (263 ft) de la antena emiţătorului pe o distanţă de 43 km (23 NM).
     Când susţin serviciile de apropiere la aeroporturi cu emiţătoare VDB care întâmpină constrângeri legate de amplasament, este acceptată adaptarea (ajustarea) corespunzătoare a volumului operaţional, atunci când permit cerinţele operaţionale (după cum se precizează în secţiunile corespunzătoare volumului operaţional, 3.7.3.5.3.1 şi 3.7.3.5.3.2). Asemenea adaptări (ajustări) ale volumului operaţional pot fi acceptate din punct de vedere operaţional atunci când nu au niciun impact asupra serviciului GBAS, în afara unei raze de 80 m de la antena VDB, presupunând o putere efectiv radiată izotropic nominală de 47 dBm.
    3.7.3.5.4.4.1. GBAS/H
    3.7.3.5.4.4.1.1. Semnalul emis este polarizat orizontal.
    3.7.3.5.4.4.1.2. Puterea efectiv radiată izotropic (EIRP) furnizează un semnal polarizat orizontal, cu o intensitate minimă a câmpului de 215 microvolţi per metru (-99 dBW/mp) şi o intensitate maximă a câmpului de 0,879 volţi per metru (27 dBW/mp), care se încadrează în volumul operaţional GBAS, aşa cum este specificat în 3.7.3.5.3.1. Intensitatea câmpului trebuie să fie măsurată ca o medie, pe perioada de rezolvare a ambiguităţilor şi sincronizare a transferului de blocuri de date (transfer în rafală). În interiorul volumului operaţional GBAS adiţional, după cum este specificat în 3.7.3.5.3.2, puterea efectiv radiată izotropic (EIRP) trebuie să furnizeze, pentru un semnal polarizat orizontal, o intensitate minimă a câmpului de 215 microvolţi per metru (-99 dBW/mp) sub 36 ft şi în jos până la 12 ft peste suprafaţa pistei şi 650 microvolţi per metru (-89,5 dBW/mp) la 36 ft sau mai mult peste suprafaţa pistei.

    3.7.3.5.4.4.2. GBAS/E
    3.7.3.5.4.4.2.1. Semnalul emis este polarizat eliptic, ori de câte ori acest lucru este practic.
    3.7.3.5.4.4.2.2. Atunci când se emite un semnal polarizat eliptic, componenta polarizată orizontal satisface condiţiile specificate la pct. 3.7.3.5.4.4.1.2, iar puterea efectiv radiată izotropic (EIRP) asigură un semnal polarizat vertical, cu o intensitate minimă a câmpului de 136 microvolţi per metru (-103 dBW/mp) şi o intensitate maximă a câmpului de 0,555 volţi per metru (31 dBW/mp), în cadrul volumului operaţional GBAS. Intensitatea câmpului este măsurată ca o medie, pe perioada de rezolvare a ambiguităţilor şi de sincronizare a transferului de blocuri de date (transfer în rafală).


    3.7.3.5.4.5. Puterea transmisă pe canalele adiacente. Nivelul puterii, în timpul transmisiilor efectuate în orice condiţii de exploatare, când este măsurată pe o lăţime de bandă de 25 kHz, centrată pe cel de-al "i"-lea canal adiacent, nu trebuie să depăşească valorile prezentate în tabelul de la pct. 3.7.3.5.1 (la sfârşitul secţiunii 3.7).
    3.7.3.5.4.6. Emisiile nedorite. Emisiile nedorite, inclusiv emisiile parazite şi cele din afara benzii, sunt conforme cu nivelurile prezentate în tabelul 3.7.3.5-2 (la sfârşitul secţiunii 3.7). Puterea totală, în orice semnal discret sau armonică VDB, nu trebuie să depăşească -53 dBm.

    3.7.3.5.5. Informaţiile de navigaţie. Datele de navigaţie, transmise de sistemul GBAS, includ următoarele informaţii:
    a) corecţii ale pseudo-distanţei, ora de referinţă şi date de integritate;
    b) date conexe sistemului GBAS;
    c) date privind segmentul de apropiere finală, când se asigură asistenţa pentru apropierea de precizie şi
    d) date estimate privind disponibilitatea sursei de determinare a distanţei.


    3.7.3.6. Receptorul GNSS de la bord.
    3.7.3.6.1. Receptorul GNSS de bord procesează semnalele acelor elemente GNSS pe care urmează să le utilizeze.


    3.7.4. Protecţia la interferenţe.
    3.7.4.1. GNSS trebuie să îndeplinească cerinţele de performanţă, definite la pct. 3.7.2.4 şi să fie în conformitate cu documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
        Sistemele GPS şi GLONASS, care funcţionează în banda de frecvenţă 1559 - 1610 MHz, sunt clasificate de ITU ca fiind sisteme care furnizează un serviciu de radionavigaţie prin sateliţi (RNSS) şi un serviciu de radionavigaţie aeronautică (ARNS), cărora le este conferit un statut special de protejare a spectrului de frecvenţe pentru RNSS. Pentru a atinge obiectivele de performanţă privind ghidarea la apropierea de precizie, asistată de GNSS şi de sistemele sale de îmbunătăţire a preciziei, se intenţionează ca RNSS/ARNS să rămână singurul serviciu alocat la nivel global, în banda de frecvenţă 1559 - 1610 MHz şi ca emisiile sistemelor din această bandă de frecvenţă şi din benzile adiacente să fie riguros controlate prin reglementările naţionale şi/sau internaţionale.


    3.7.5. Baza de date
        Cerinţele aplicabile, în cazul datelor aeronautice, sunt prezentate în RACR-HA, RACR-ATS, RACR- AD-PETA şi RACR-AIS.
    3.7.5.1. Echipamentele GNSS de la bord, care utilizează o bază de date, trebuie să asigure mijloace pentru:
    a) actualizarea bazei electronice de date de navigaţie şi
    b) determinarea datelor efective ale Reglementării şi Controlului Informaţiilor Aeronautice (AIRAC), din baza de date aeronautice.
        Tabelul 3.7.2.4-1 Criterii de performanţă a semnalelor electromagnetice

┌──────────────┬──────────┬─────────┬───────────┬────────┬───────────┬───────────────┐
│ │Precizie │Precizie │ │ │ │ │
│ │pe │pe │ │Timp- │ │ │
│Operaţiune │orizontală│verticală│Integritate│de- │Continuitae│Disponibilitate│
│tipică │95 │95 │(Nota 2) │alertare│(Nota 4) │(Nota 5) │
│ │procente │procente │ │(Nota 3)│ │ │
│ │(Nota 1 şi│(Nota 1 │ │ │ │ │
│ │3) │şi 3) │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼────────┼───────────┼───────────────┤
│ │3,7 km │ │1-1x │ │1-1x10^-4/h│0,99 până la │
│Pe rută │(2.0NM) │N/A │10^-7/h │5 min │până la │0,99999 │
│ │ │ │ │ │1-1x10^-8/h│ │
├──────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼────────┼───────────┼───────────────┤
│Pe rută, zona │0,74 km │ │1-1x │ │1-1x10^-4/h│0,99 până la │
│terminală │(0,4NM) │N/A │10^-7/h │15 s │până la │0,99999 │
│ │ │ │ │ │1-1x10^-8/h│ │
├──────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼────────┼───────────┼───────────────┤
│Apropiere │ │ │ │ │ │ │
│iniţială, │ │ │ │ │ │ │
│apropiere │220 m (720│ │1-1x │ │1-1x10^-4/h│0,99 până la │
│intermediară, │ft) │N/A │10^-7/h │10 s │până la 1- │0,99999 │
│apropiere │ │ │ │ │1x10^-8/h │ │
│nonprecizie │ │ │ │ │ │ │
│(NPA),decolare│ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼────────┼───────────┼───────────────┤
│Operaţiuni de │ │ │ │ │ │ │
│apropiere cu │16,0 m (52│20 m (66 │1-2x10^-7 │ │1-8x10^-6 │0,99 până la │
│ghidare │ft) │ft) │în orice │10 s │pe 15 s │0,99999 │
│verticală │ │ │apropiere │ │ │ │
│(APV-I) │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼────────┼───────────┼───────────────┤
│Operaţiuni de │ │ │ │ │ │ │
│apropiere cu │16,0 m (52│8,0 m (26│1-2x10^-7 │ │1-8x10^-6 │0,99 până la │
│ghidare │ft) │ft) │pe orice │6 s │pe 15 s │0,99999 │
│verticală │ │ │apropiere │ │ │ │
│(APV-II) │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼────────┼───────────┼───────────────┤
│Apropiere de │ │6,0 m - │1-2x10^-7 │ │ │ │
│precizie │16,0 m (52│4,0 m (20│în orice │6 s │1-8x10^-6 │0,99 până la │
│categoria I │ft) │ft - 13 │apropiere │ │pe 15 s │0,99999 │
│(Nota 7) │ │ft) │ │ │ │ │
└──────────────┴──────────┴─────────┴───────────┴────────┴───────────┴───────────────┘

        NOTE
    1. Valorile de 95 procente pentru erorile de poziţie GNSS sunt cele necesare pentru operaţiunea care urmează să fie efectuată la cea mai mică înălţime deasupra pragului (HAT), dacă acest lucru este posibil. Cerinţele detaliate sunt în conformitate cu documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
    2. Definiţia cerinţei de integritate include o limită de alertare, pe baza căreia poate fi evaluată cerinţa. Aceste limite de alertare sunt:
        O gamă de limite verticale pentru apropierea de precizie categoria I, ce se bazează pe gama cerinţelor referitoare la precizia pe verticală.

┌─────────────────┬──────────┬─────────┐
│ │Limită │Limită │
│Operaţiune tipică│orizontală│verticală│
│ │de │de │
│ │alertare │alertare │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│Pe rută (trafic │ │ │
│cu densitate │7,4 km (4 │ │
│redusă în zona │NM) │N/A │
│oceanică/ │ │ │
│continentală) │ │ │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│Pe rută │3,7 km (2 │N/A │
│(continentală) │NM) │ │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│Pe rută, zona │1,85 km (1│N/A │
│terminală │NM) │ │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│NPA │556 m (0,3│N/A │
│ │NM) │ │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│APV- │40 m (130 │50 m (164│
│ │ft) │ft) │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│APV- II │40,0 m │20,0 m │
│ │(130 ft) │(66 ft) │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│Apropiere de │ │15,0 m - │
│precizie │40,0 m │10,0 m │
│categoria I │(130 ft) │(50 ft - │
│ │ │33 ft) │
└─────────────────┴──────────┴─────────┘


    3. Cerinţele de precizie şi de timp până la alertă includ caracteristicile (performanţele) nominale ale unui receptor fiabil.
    4. Intervalele de valori sunt date pentru cerinţa de continuitate, pentru operaţiunile pe rută, zona terminală, de apropiere iniţială, NPA (de nonprecizie) şi de decolare, dat fiind că această cerinţă depinde de mai mulţi factori ce includ operaţiunea care se intenţionează, densitatea traficului, complexitatea spaţiului aerian şi disponibilitatea mijloacelor alternative de navigaţie. Valoarea inferioară dată reprezintă cerinţa minimă pentru zonele cu o densitate scăzută a traficului şi o complexitate redusă a spaţiului aerian. Valoarea superioară dată este corespunzătoare zonelor cu o densitate mare a traficului şi o complexitate mare a spaţiului aerian (a se vedea documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări).
    5. Un interval de valori este dat pentru cerinţele de disponibilitate, dat fiind că aceste cerinţe depind de necesitatea operaţională care se bazează pe mai mulţi factori, inclusiv frecvenţa operaţiunilor, mediile atmosferice, dimensiunea şi durata întreruperilor de funcţionare, disponibilitatea mijloacelor alternative de navigaţie, zona de acoperire radar, densitatea traficului şi procedurile operaţionale reversibile.
        Valorile inferioare date reprezintă disponibilităţile minime, pentru care un mijloc este considerat ca fiind practic, dar nu sunt adecvate pentru înlocuirea mijloacelor de navigaţie non-GNSS. Pentru navigaţia pe rută, valorile superioare date sunt adecvate pentru GNSS, ca fiind singurul mijloc de navigaţie asigurat într-o zonă. Pentru apropiere şi decolare, valorile superioare date se bazează pe cerinţele de disponibilitate la aeroporturi cu volum mare de trafic, pornind de la premisa că operaţiunile efectuate la sau de la mai multe piste sunt afectate, dar procedurile operaţionale reversibile asigură siguranţa în funcţionare.
        Această cerinţă este mai importantă decât precizia necesară pentru tipurile de RNP asociate, dar se încadrează în gama de precizie care poate fi obţinută de sistemul GNSS.

    6. Pentru apropierea de precizie categoria I este specificat un interval de valori. Cerinţa de 4,0 m (13 ft) se bazează pe specificaţiile ILS şi reprezintă o abatere moderată de la aceste specificaţii (în conformitate cu documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări).
    7. Cerinţele referitoare la performanţele GNSS ce au în vedere operaţiunile de apropiere de precizie categoria II şi III necesită cerinţe tehnice de nivel inferior.
    8. Termenii APV-I şi APV-II se referă la două nivele ale operaţiunilor de apropiere şi aterizare GNSS, cu ghidare verticală (APV) şi nu sunt recomandaţi pentru utilizare în exploatare operaţională.


        Tabelul 3.7.3.5-1. Puterea de emisie GBAS transmisă pe canalele adiacente

┌─────────────────────┬────────┬───────┐
│Canal │Putere │Putere │
│ │relativă│maximă │
├─────────────────────┼────────┼───────┤
│1-ul canal adiacent │-40 dBc │12 dBm │
├─────────────────────┼────────┼───────┤
│al 2-lea canal │-65 dBc │-13 dBm│
│adiacent │ │ │
├─────────────────────┼────────┼───────┤
│al 4-lea canal │-74 dBc │-22 dBm│
│adiacent │ │ │
├─────────────────────┼────────┼───────┤
│al 8-lea canal │-88.5 │-36.5 │
│adiacent │dBc │dBm │
├─────────────────────┼────────┼───────┤
│al 16-lea canal │-101.5 │-49.5 │
│adiacent │dBc │dBm │
├─────────────────────┼────────┼───────┤
│al 32-lea canal │-105 dBc│-53 dBm│
│adiacent │ │ │
├─────────────────────┼────────┼───────┤
│al 64-lea canal │-113 dBc│-61 dBm│
│adiacent │ │ │
├─────────────────────┼────────┼───────┤
│al 76-lea canal │ │ │
│adiacent şi mai │-115 dBc│-63 dBm│
│departe │ │ │
└─────────────────────┴────────┴───────┘

        Puterea maximă este valabilă dacă puterea emiţătorului autorizat depăşeşte 150 W.
        Relaţia dintre punctele adiacente individuale desemnate şi canalele adiacente specificate mai sus este liniară.

        Tabelul 3.7.3.5-2. Emisiile nedorite ale GBAS

┌─────────┬──────────────┬─────────────┐
│ │Nivel relativ │Nivel maxim │
│Frecvenţă│de emisii │de emisii │
│ │nedorite (Nota│nedorite │
│ │2) │(Nota 1) │
├─────────┼──────────────┼─────────────┤
│9 kHz - │-93 dBc (Nota │-55 dBm/1 kHz│
│150 kHz │3) │ │
├─────────┼──────────────┼─────────────┤
│150 kHz -│-103 dBc (Nota│-55 dBm/10 │
│30 MHz │3) │kHz │
├─────────┼──────────────┼─────────────┤
│30 MHz - │ │-57 dBm/100 │
│106,125 │-115 dBc │kHz │
│MHz │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────────┤
│106.425 │-113 dBc │-55 dBm/100 │
│MHz │ │kHz │
├─────────┼──────────────┼─────────────┤
│107.225 │-105 dBc │-47 dBm/100 │
│MHz │ │kHz │
├─────────┼──────────────┼─────────────┤
│107.625 │-101.5 dBc │-53.5 dBm/10 │
│MHz │ │kHz │
├─────────┼──────────────┼─────────────┤
│107.825 │-88.5 dBc │-40.5 dBm/10 │
│MHz │ │kHz │
├─────────┼──────────────┼─────────────┤
│107.925 │-74 dBc │-36 dBm/1 kHz│
│MHz │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────────┤
│107.9625 │-71 dBc │-33 dBm/1 kHz│
│MHz │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────────┤
│107.975 │-65 dBc │-27 dBm/1 kHz│
│MHz │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────────┤
│118.000 │-65 dBc │-27 dBm/1 kHz│
│MHz │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────────┤
│118.0125 │-71 dBc │-33 dBm/1 kHz│
│MHz │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────────┤
│118.050 │-74 dBc │-36 dBm/1 kHz│
│MHz │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────────┤
│118.150 │-88.5 dBc │-40.5 dBm/10 │
│MHz │ │kHz │
├─────────┼──────────────┼─────────────┤
│118.350 │-101.5 dBc │-53.5 dBm/10 │
│MHz │ │kHz │
├─────────┼──────────────┼─────────────┤
│118.750 │-105 dBc │-47 dBm/100 │
│MHz │ │kHz │
├─────────┼──────────────┼─────────────┤
│119,550 │-113 dBc │-55 dBm/100 │
│MHz │ │kHz │
├─────────┼──────────────┼─────────────┤
│119,850 │ │-57 dBm/100 │
│MHz - 1 │-115 dBc │kHz │
│GHz │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────────┤
│1 GHz - │-115 dBc │-47 dBm/1 MHz│
│1,7 GHz │ │ │
└─────────┴──────────────┴─────────────┘

        NOTE:
    1. Nivelul maxim de emisii nedorite (putere absolută) este valabil dacă puterea emiţătorului autorizat depăşeşte 150 W.
    2. Nivelul relativ de emisii nedorite trebuie calculat, utilizând aceeaşi lăţime de bandă, atât pentru semnalele dorite, cât şi pentru cele nedorite. Acest calcul poate necesita conversia nivelului măsurat pentru semnale nedorite, utilizând lăţimea de bandă indicată în coloana nivelului maxim de emisii nedorite, din cadrul acestui tabel.
    3. Această valoare este determinată de limitele de măsurare. Este de aşteptat ca valorile reale să fie mai bune.
    4. Relaţia dintre punctele adiacente individuale desemnate şi canalele adiacente specificate mai sus este liniară.





    3.8. (REZERVAT)
    3.9. CARACTERISTICILE SISTEMULUI DE RECEPŢIE ADF DE LA BORD
    3.9.1. Precizia indicaţiei relevmentului
    3.9.1.1. Relevmentul furnizat de sistemul ADF nu trebuie să aibă o eroare mai mare de plus sau minus 5 grade, pentru un semnal radio provenit din orice direcţie care să aibă o intensitate a câmpului mai mare sau egală cu 70 microvolţi per metru, radiat de un radiofar nedirecţional (NDB) LF/MF sau de la un locator LF/MF, care funcţionează în limitele de toleranţă specificate de prezenta reglementare şi de asemenea, în prezenţa unui semnal nedorit, transmis pe o direcţie de 90 grade faţă de semnalul dorit, astfel:
    a) pe aceeaşi frecvenţă şi mai slab cu 15 dB; sau
    b) la o diferenţă de frecvenţă de plus sau minus 2 kHz şi mai slab cu 4 dB; sau
    c) la o diferenţă de frecvenţă mai mare sau egală cu plus sau minus 6 kHz şi mai puternic cu 55 dB. Eroarea de relevment, specificată mai sus, este datorată exclusivi erorii compasului magnetic de la bordul aeronavei.



    3.10. (REZERVAT)
    3.11. CARACTERISTICILE SISTEMULUI DE ATERIZARE CU MICROUNDE (MLS)
    3.11.1. Definiţii
        Date auxiliare. Date care sunt transmise, în afară de datele de bază şi care furnizează echipamentelor de la sol informaţii privind amplasarea, pentru îmbunătăţirea calculelor poziţiei în aer şi alte informaţii suplimentare.
        Date de bază. Date care sunt transmise de echipamentele de la sol şi care sunt asociate în mod direct cu operarea sistemului de ghidare la aterizare.
        Centrul fasciculului. Punctul de mijloc dintre cele două puncte, de minus 3 dB, de pe fronturile crescătoare şi descrescătoare ale amplitudinii lobului principal al fasciculului explorator.
        Lăţimea fasciculului. Lăţimea lobului principal al fasciculului explorator, măsurată în punctele de minus 3 dB şi definită în unităţi de unghi pe axa optică, în plan orizontal, pentru funcţia de azimut şi în plan vertical, pentru funcţia de elevaţie.
        Sector de ghidare complementar. Volumul de spaţiu aerian, din interiorul sectorului de acoperire, în cadrul căruia informaţiile de ghidare în azimut furnizate nu sunt proporţionale cu deviaţia unghiulară a aeronavei, dar constă într-o indicaţie constantă stânga sau dreapta, în funcţie de partea pe care este aeronava, în raport cu sectorul proporţional de ghidare.
     Zgomot la nivelul comenzilor (CMN). Acea porţiune din eroarea de semnal de ghidare, care determină mişcarea suprafeţei de comandă şi a manşei şi care poate afecta unghiul de asietă al aeronavei, pe durata zborului cu pilot automat cuplat, dar care nu determină devierea aeronavei de la cursul dorit şi/sau panta de aterizare dorită. (A se vedea pct. 3.5.)
        Sistem de coordonate - conic. O funcţie ce utilizează coordonate conice, atunci când unghiul de ghidare decodificat variază ca unghiul minim dintre suprafaţa unui con care conţine antena receptorului şi un plan care este perpendicular pe axa conului şi care trece prin vârful acestuia. Vârful conului se află în centrul de fază al antenei. Pentru funcţiile de azimut de apropiere sau de azimut de spate, planul este planul vertical care conţine axul pistei. În cazul funcţiilor de elevaţie, planul este orizontal.
        Sistem de coordonate - plan. O funcţie ce utilizează coordonate plane atunci când unghiul de ghidare decodificat variază ca unghiul dintre planul care conţine antena receptorului şi un plan de referinţă. Pentru funcţiile de azimut, planul de referinţă este planul vertical care conţine axul pistei, iar planul care conţine antena receptorului este un plan vertical care trece prin centrul de fază al antenei.
        Sector de acoperire. Un volum de spaţiu aerian, în cadrul căruia sunt furnizate servicii de către o anumită funcţie şi în care densitatea puterii semnalului este mai mare sau egală cu valoarea minimă specificată.
        DME/P. Element pentru măsurarea distanţei, al sistemului de aterizare cu microunde (MLS), unde litera "P" indică măsurarea de precizie a distanţei. Caracteristicile spectrului de frecvenţe radio sunt cele ale echipamentelor DME/N.
        Funcţie. Un anumit serviciu furnizat de sistemul MLS, de exemplu ghidare în azimut pentru apropiere, ghidare în azimut de spate sau date de bază, etc.
        Eroare medie de curs. Valoarea medie a erorii de azimut, de-a lungul prelungirii axului pistei.
        Eroare medie a pantei de aterizare. Valoarea medie a erorii de elevaţie, de-a lungul pantei de aterizare, aferentă unei funcţii de elevaţie.
        Panta minimă de aterizare. Cel mai mic unghi de coborâre de-a lungul azimutului de zero grade, care este în conformitate cu procedurile de apropiere publicate şi criteriul privind distanţa minimă faţă de obstacole.
        Acesta este cel mai mic unghi de elevaţie, care este aprobat şi promulgat pentru pista pentru apropierea de precizie.
        Linia de vizare directă a antenei MLS. Planul care trece prin centrul de fază al antenei, care este perpendicular pe axa orizontală, conţinut în planul vectorial al antenei.
        În cazul azimutului, linia de vizare directă a antenei şi azimutul de zero grade sunt, de obicei, aliniate. Totuşi, denumirea preferată într-un context tehnic este aceea de "linie de vizare directă", iar denumirea preferată într-un context operaţional este aceea de "azimut de zero grade" (a se vedea definiţia de mai jos).
        Azimut MLS. Locul geometric al punctelor, din orice plan orizontal, în care unghiul de ghidare decodat este constant.
        Punct de referinţă de apropiere MLS. Un punct situat la o înălţime specificată, deasupra punctului de intersecţie a axului pistei cu pragul pistei.
        Punct de referinţă de azimut de spate MLS. Un punct situat la o înălţime specificată, deasupra axului pistei, la jumătatea acesteia.
        Punct de referinţă MLS. Punctul de pe axul pistei, situat cel mai aproape de centrul de fază al antenei de elevaţie pentru apropiere.
        Elevaţie MLS. Locul geometric al punctelor din orice plan vertical, în care unghiul de ghidare decodat este constant.
        Azimut MLS de zero grade. Azimutul MLS, atunci când unghiul de ghidare decodat are valoarea zero.
        Semnal de indicare a ieşirii în afara zonei de acoperire. Un semnal emis în zonele din afara sectorului de acoperire prevăzut, atunci când este cerut ca să prevină îndepărtarea nejustificată a unei indicaţii de avertizare la bord, în prezenţa informaţiilor de ghidare false.
        Eroare de urmărire a traiectoriei (PFE). Acea porţiune din eroarea semnalului de ghidare, care ar putea determina deplasarea aeronavei de la cursul dorit şi/sau de la traiectoria de aterizare dorită.
        Zgomot de urmărire a traiectoriei (PFN). Acea porţiune din eroarea semnalului de ghidare, care ar putea determina deplasarea aeronavei de la cursul median sau de la traiectoria de aterizare mediană, după caz.
        Sector de ghidare proporţională. Volumul de spaţiu aerian în interiorul căruia informaţiile de ghidare unghiulară, furnizate de către o funcţie, sunt direct proporţionale cu deplasarea unghiulară a antenei de bord, în raport cu unghiul de referinţă zero.

    3.11.2. Informaţii generale
    3.11.2.1. MLS este un sistem de ghidare pentru apropierea de precizie şi de aterizare, care furnizează informaţii referitoare la poziţie şi diverse date sol-aer. Informaţiile referitoare la poziţie sunt furnizate într-un sector de acoperire larg şi sunt determinate prin măsurarea unghiului de azimut, măsurarea unghiului de elevaţie şi măsurarea distanţei.
     Dacă nu sunt în mod specific indicate ca fiind echipamentele MLS de bord, textul de la pct. 3.11 se referă la echipamentul MLS de la sol.


    3.11.3. Configuraţiile MLS
    3.11.3.1. Configuraţia de bază a sistemului MLS. Configuraţia de bază a sistemului MLS este formată din următoarele elemente:
    a) echipament de azimut pentru apropiere, monitor asociat, telecomandă şi echipament indicator;
    b) echipament de elevaţie de apropiere, monitor asociat, telecomandă şi echipament indicator;
    c) un mijloc de codificare şi transmitere a cuvintelor de tip date esenţiale, monitor asociat, telecomandă şi echipament indicator;
     Datele esenţiale sunt acele cuvinte de tip date auxiliare esenţiale şi de bază, specificate la pct. 3.11.5.4.

    d) DME/N, monitor asociat, telecomandă şi echipament indicator;

    3.11.3.2. Dacă în sectorul de acoperire în azimut sunt necesare informaţii precise, referitoare la stabilirea distanţei, trebuie aplicată opţiunea DME/P, în conformitate cu standardele specificate în cadrul Capitolului 3, pct. 3.5.
        DME este elementul de stabilire a distanţei MLS şi trebuie să fie instalat cât mai curând posibil.
        Totuşi, radiomarkerele instalate pentru ILS pot fi utilizate temporar împreună cu sistemul MLS, în timp ce se continuă furnizarea serviciului ILS pe aceeaşi pistă.

    3.11.3.3. Configuraţiile MLS extinse. Se permite obţinerea unor configuraţii extinse, pornind de la configuraţia de bază a sistemului MLS, prin adăugarea uneia sau mai multora dintre următoarele perfecţionări pentru funcţii sau caracteristici:
    a) echipament de azimut de spate, monitor asociat, telecomandă şi echipament indicator;
    b) echipament pentru determinarea sectorului ce include elevaţia, monitor asociat, telecomandă şi echipament indicator;
    c) DME/P, monitor asociat, telecomandă şi echipament indicator;
    d) un mijloc de codificare şi transmitere de cuvinte de tip date auxiliare suplimentare, monitor asociat, telecomandă şi echipament indicator;
    e) un sector de ghidare proporţională mai larg, care să depăşească valoarea minimă specificată la pct. 3.11.5.
        Deşi standardul a fost proiectat pentru a asigura funcţia de determinare a sectorului ce include elevaţia, această funcţie nu este implementată şi nu a fost planificată implementarea ei în viitor. Formatul semnalului MLS permite dezvoltarea în continuare a sistemului, astfel încât acesta să poată include funcţii suplimentare, cum ar fi azimutul de 360 grade.

    3.11.3.4. Configuraţiile simplificate ale sistemului MLS. Se permite obţinerea unor configuraţii simplificate, pornind de la configuraţia de bază a sistemului MLS (pct. 3.11.3.1), prin relaxarea caracteristicilor, în următorul mod:
    a) o acoperire în azimut, pentru apropiere furnizată numai în zona de apropiere (pct. 3.11.5.2.2.1.1);
    b) o acoperire în azimut şi în elevaţie pentru apropiere (punctele 3.11.5.2.2 şi 3.11.5.3.2), care să nu se extindă sub o înălţime de 30 m (100 ft) deasupra pragului;
    c) extinderea limitelor de precizie pentru PFE şi PFN, fără ca acestea să fie mai mari de 1,5 ori faţă de valorile specificate la pct. 3.11.4.9.4, pentru ghidarea în azimut pentru apropiere şi la pct. 3.11.4.9.6 pentru ghidarea în elevaţie;
    d) mărirea contribuţiei echipamentului de la sol, la eroarea medie de aliniere de curs şi la eroare medie de aliniere la panta de aterizare, cu până la de 1,5 ori faţă de valorile specificate la pct. 3.11.5.2.4, respectiv la pct. 3.11.5.3.4;
    e) renunţarea la cerinţele CMN (punctele 3.11.4.9.4 şi 3.11.4.9.6) şi
    f) extinderea perioadei de monitorizare şi control al acţionării (punctele 3.11.5.2.3 şi 3.11.5.3.3) până la o durată de şase secunde.


    3.11.4. Caracteristicile semnalului electromagnetic - funcţii de coordonate unghiulare şi de date
    3.11.4.1. Distribuţia canalelor.
    3.11.4.1.1. Aranjarea canalelor. Funcţiile de coordonate unghiulare şi de date MLS, operează pe oricare dintre cele 200 de canale alocate pe frecvenţele de la 5031,0 MHz la 5090,7 MHz, în conformitate cu documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
    3.11.4.1.1.1. Suplimentar faţă de cele specificate la pct. 3.11.4.1.1, alocările de canale trebuie să se încadreze în subbanda de la 5030,4 la 5150,0 MHz, pentru a putea satisface cerinţele de navigaţie aeriană viitoare.

    3.11.4.1.2. Formarea perechilor de canale cu DME. Formarea perechilor dintre canalele de coordonate unghiulare şi de date şi canalul funcţiei de stabilire a distanţei, se face în conformitate cu documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
    3.11.4.1.3. Toleranţa de frecvenţă. Frecvenţa radio pentru operare a echipamentului de la sol nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 10 kHz, faţă de frecvenţa alocată. Stabilitatea frecvenţei trebuie să fie suficient de mare, astfel încât să nu existe o deviaţie de mai mult de plus sau minus 50 Hz faţă de frecvenţa nominală, atunci când stabilitatea este măsurată într-un interval de o secundă.
    3.11.4.1.4. Spectrul semnalelor de radiofrecvenţă.
    3.11.4.1.4.1 Semnalul transmis trebuie să aibă o astfel de formă încât în timpul transmisiei, densitatea medie a puterii la o înălţime de peste 600 m (2000 ft) să nu depăşească -94,5 dBW/m 2, în cazul semnalelor de date sau de ghidare în unghi, atunci când este măsurată pe o lăţime de bandă de 150 kHz, centrată la o distanţă de 840 kHz sau mai mult, faţă de frecvenţa nominală.
    3.11.4.1.4.2. Semnalul transmis trebuie să aibă o astfel de formă încât, în timpul transmisiei, densitatea medie a puterii la o distanţă de peste 4800 m (2,6 NM) faţă de orice antenă şi la o înălţime sub 600 m (2000 ft), să nu depăşească -94,5 dBW/mp, în cazul semnalelor de date sau de ghidare în unghi, atunci când este măsurată pe o lăţime de bandă de 150 kHz, centrată la 840 kHz sau mai mult, faţă de frecvenţa nominală.
     Cerinţele de la pct. 3.11.4.1.4.2 sunt valabile atunci când acoperirea operaţională a unei alte staţii MLS de la sol s-a suprapus cu orizontul radio al staţiei de la sol luate în considerare.



    3.11.4.2. Polarizarea. Transmisiile efectuate în radiofrecvenţă de către toate echipamentele de la sol sunt, în mod normal, polarizate vertical. Efectele oricărei componente polarizate orizontal nu trebuie să ducă la depăşirea limitei PFE sau la modificarea informaţiilor de ghidare cu mai mult de 40 procente din eroarea PFE admisă la amplasamentul respectiv, cu antena de bord rotită cu 30 grade faţă de poziţia verticală.
    3.11.4.3. Organizarea sistemului multiplexat prin divizare în timp (TDM)
    3.11.4.3.1. Atât informaţiile referitoare la unghiuri, cât şi datele, sunt transmise prin TDM, pe un singur canal de radiofrecvenţă.
    3.11.4.3.2. Sincronizarea. Transmisiile efectuate de diverse echipamente de coordonate unghiulare şi de date de la sol, care deservesc o anumită pistă, sunt sincronizate temporal, pentru a asigura funcţionarea fără interferenţe pe canalul comun de radiofrecvenţă.
    3.11.4.3.3. Frecvenţele funcţiilor. Fiecare funcţie transmisă trebuie să fie repetată cu frecvenţa indicată în următorul tabel:

┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │Frecvenţă medie (Hz) │
│Funcţie │măsurată la fiecare 10 │
│ │secunde │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ghidare în │ │
│azimut │13 ± 0,5 │
│pentru │ │
│apropiere │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ghidare în │ │
│azimut │ │
│pentru │39 ± 1,5 │
│apropiere │ │
│rapidă │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ghidare în │ │
│azimut de │6,5 ± 0,25 │
│spate │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ghidare în │ │
│elevaţie │39 ± 1,5 │
│pentru │ │
│apropiere │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ghidare în │ │
│sectorul ce │39 ± 1,5 │
│cuprinde │ │
│elevaţia │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │a se vedea documentele │
│Date de bază│specifice de aplicare a │
│ │prevederilor prezentei │
│ │reglementări │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │a se vedea documentele │
│Date │specifice de aplicare a │
│auxiliare │prevederilor prezentei │
│ │reglementări │
└────────────┴─────────────────────────┘

    3.11.4.3.3.1. Dacă sectorul de ghidare proporţională nu depăşeşte plus sau minus 40 grade, iar la nivelul facilităţii nu se anticipează necesitatea unei funcţii de extindere a elevaţiei sau a altor funcţii de creştere, trebuie utilizată funcţia de ghidare în azimut pentru apropiere rapidă.

    3.11.4.3.4. Sincronizarea funcţiilor. Standardele de sincronizare pentru fiecare funcţie de coordonate unghiulare sau de date se regăsesc în documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Precizia de sincronizare internă a echipamentelor de la sol, în cazul fiecărui eveniment, inclusiv în cazul degradării semnalului din cauza pierderii sincronizării, este valoarea nominală specificată, plus sau minus 2 microsecunde. La sincronizare, jitterul (degradarea semnalului din cauza pierderii sincronizării) trebuie să fie mai mică de 1 microsecundă RMS (eroarea medie pătratică).
        Sincronizarea fiecărui eveniment listat indică începutul intervalului de timp al evenimentului şi sfârşitul intervalului de timp al evenimentului anterior. Caracteristicile şi sincronizarea transmisiilor efective sunt cele specificate în paragrafele corespunzătoare.

    3.11.4.3.5. Secvenţa funcţiilor. Intervalul de timp dintre transmisiile repetate ale oricărei funcţii variază astfel încât să asigure protecţia împotriva interferenţelor sincrone.
        Fiecare transmisie a funcţiei reprezintă o entitate independentă, care se poate produce în orice poziţie din secvenţa TDM (cu excepţia faptului că azimutul de depărtare trebuie precedat de cuvântul tip de date de bază 2).


    3.11.4.4. Preambulul
    3.11.4.4.1. Un semnal de preambul este transmis pe întregul sector de acoperire corespunzător, pentru a identifica funcţia care urmează. Preambulul este format dintr-o perioadă de achiziţie a undei purtătoare de radiofrecvenţă, un cod pentru timpul de referinţă al receptorului şi un cod de identificare a funcţiei.
    3.11.4.4.2. Achiziţia semnalului purtătoarei. Transmisia cu preambul începe cu o perioadă a purtătoarei de radiofrecvenţă nemodulată, în conformitate cu documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
    3.11.4.4.3. Modulaţia şi codificarea
    3.11.4.4.3.1. Modulaţia cu deplasare diferenţială de fază (DPSK). Codurile preambulului, precum şi semnalele datelor auxiliare şi de bază, specificate la pct. 3.11.4.8, sunt transmise prin schema de modulaţie DPSK a purtătoarei de radiofrecvenţă. Un "zero" este reprezentat printr-o deplasare de fază, de 0 grade plus / minus 10 grade, iar un "unu" este reprezentat printr-o deplasare de fază, de 180 grade plus / minus 10 grade. Rata de modulaţie este de 15625 bauds. Precizia de sincronizare internă a tranziţiei DPSK este cea specificată la pct. 3.11.4.3.4. În timpul tranziţiei de fază nu se aplică nici o modulaţie în amplitudine. Timpul de tranziţie nu trebuie să depăşească 10 microsecunde, iar faza trebuie să avanseze sau să rămână în urmă, în mod monoton, pe parcursul zonei de tranziţie.
    3.11.4.4.3.2. Timpul de referinţă al receptorului. Toate preambulurile trebuie să conţină codul timpului de referinţă al receptorului, 11101 (biţi de la I1 la I5). Timpul punctului de mijloc al tranziţiei ultimei faze din cod este timpul de referinţă al receptorului. Codul timpului de referinţă al receptorului este validat prin decodificarea unei identificări valide de funcţie, imediat următoare codului timpului de referinţă al receptorului.
    3.11.4.4.3.3. Identificarea funcţiilor. După codul timpului de referinţă al receptorului se va transmite un cod pentru identificarea funcţiei. Acest cod este format din cei cinci biţi de informaţie [I(6) - I(10)], care permit identificarea a 31 de funcţii diferite, plus doi biţi de paritate [I(11) - I(12)], în conformitate cu specificaţiile din cadrul următorului tabel:

┌─────────┬──────────────────────────────┐
│ │Cod │
│Funcţie ├───┬───┬───┬───┬────┬────┬────┤
│ │I │I │I │I │I │I │I │
│ │(6)│(7)│(8)│(9)│(10)│(11)│(12)│
├─────────┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┤
│Azimut │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │0 │0 │1 │1 │0 │0 │1 │
│apropiere│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┤
│Azimut │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │0 │0 │1 │0 │1 │0 │0 │
│apropiere│ │ │ │ │ │ │ │
│rapidă │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┤
│Elevaţie │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │1 │1 │0 │0 │0 │0 │1 │
│apropiere│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┤
│Elevaţie │ │ │ │ │ │ │ │
│extinsă │0 │1 │1 │0 │0 │0 │1 │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │
│apropiere│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┤
│Azimut de│1 │0 │0 │1 │0 │0 │1 │
│spate │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┤
│Azimut de│0 │1 │0 │0 │1 │0 │1 │
│360° │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┤
│Date de │0 │1 │0 │1 │0 │0 │0 │
│bază 1 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┤
│Date de │0 │1 │1 │1 │1 │0 │0 │
│bază 2 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┤
│Date de │1 │0 │1 │0 │0 │0 │0 │
│bază 3 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┤
│Date de │1 │0 │0 │0 │1 │0 │0 │
│bază 4 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┤
│Date de │1 │1 │0 │1 │1 │0 │0 │
│bază 5 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┤
│Date de │0 │0 │0 │1 │1 │0 │1 │
│bază 6 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┤
│Date │ │ │ │ │ │ │ │
│auxiliare│1 │1 │1 │0 │0 │1 │0 │
│A │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┤
│Date │ │ │ │ │ │ │ │
│auxiliare│1 │0 │1 │0 │1 │1 │1 │
│B │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┤
│Date │ │ │ │ │ │ │ │
│auxiliare│1 │1 │1 │1 │0 │0 │0 │
│C │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┘

        Codurile de identificare a funcţiilor au fost alese astfel încât biţii de paritate I(11) şi I(12) să satisfacă ecuaţiile:
        I(6) + I(7) + I(8) + I(9) + I(10) + I(11) = PAR
        I(6) + I(8) + I(10) + I(12) = PAR




    3.11.4.5. Parametrii de ghidare unghiulară. Informaţiile referitoare la ghidarea unghiulară sunt codificate prin durata diferenţei de timp dintre centrele lobilor principali ai fasciculelor exploratoare TO şi FRO. La nivelul echipamentelor de bord, codificarea este interpretată ca o funcţie de timp liniară, astfel:
        θ = (T(0) - t) V/2
        unde:
        θ = Unghiul de ghidare în azimut sau elevaţie, în grade
        t = Diferenţa de timp dintre centrele fasciculelor TO şi FRO, exprimată în microsecunde
        T(0) = Diferenţa de timp dintre centrele fasciculelor TO şi FRO corespunzătoare unghiului de zero grade, exprimată în microsecunde
        V = Constanta de scalare a vitezei de scanare, în grade pe microsecundă.

    3.11.4.5.1. Valorile parametrilor de ghidare a unghiului sunt cele indicate în următorul tabel:

┌─────────┬───────┬────────┬────┬──────┐
│ │Unghi │Valoare │ │ │
│ │de │t pentru│ │V │
│Funcţie │scanare│unghi de│T0 │(grade│
│ │maxim │scanare │(µs)│/µs) │
│ │(grade)│maxim │ │ │
│ │ │(µs) │ │ │
├─────────┼───────┼────────┼────┼──────┤
│Azimut │-62 │ │6 │ │
│pentru │până la│13 000 │800 │0.020 │
│apropiere│+62 │ │ │ │
├─────────┼───────┼────────┼────┼──────┤
│Azimut │-42 │ │ │ │
│pentru │până la│9 000 │4 │0.020 │
│apropiere│+42 │ │800 │ │
│rapidă │ │ │ │ │
├─────────┼───────┼────────┼────┼──────┤
│Azimut de│-42 │ │4 │ │
│spate │până la│9 000 │800 │-0.020│
│ │+42 │ │ │ │
├─────────┼───────┼────────┼────┼──────┤
│Elevaţie │-1.5 │ │3 │ │
│pentru │până la│3 500 │350 │0.020 │
│apropiere│+29.5 │ │ │ │
├─────────┼───────┼────────┼────┼──────┤
│Elevaţie │ │ │ │ │
│extinsă │-2 până│3 200 │2 │0.010 │
│pentru │la +10 │ │800 │ │
│apropiere│ │ │ │ │
└─────────┴───────┴────────┴────┴──────┘

        Între finalul scanării "TO" şi începutul scanării "FRO" există o pauză de o durată adecvată în care nu se emit radiaţii. Informaţiile suplimentare se regăsesc în documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
        Unghiurile maxime de scanare prezentate indică faptul că unghiul de scanare trebuie să depăşească limita sectorului de ghidare proporţională, cu cel puţin jumătate din lăţimea anvelopei fasciculului detectat (în unghi echivalent), pentru a permite decodificarea corectă.

    3.11.4.5.2. Toleranţele pentru viteza fasciculelor echipamentelor de la sol şi pentru diferenţa de timp dintre impulsurile "TO" şi "FRO", corespunzătoare unghiului de zero grade, trebuie să fie suficient de mari pentru a satisface cerinţele de precizie specificate la pct. 3.11.4.9.
    3.11.4.5.3. Transmisiile de scanare "TO" şi "FRO" sunt dispuse simetric, în jurul punctului de scanare de mijloc, prezentat în documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Punctul de scanare de mijloc şi mijlocul intervalului de timp dintre emisiile de scanare "TO" şi "FRO" coincid, având o toleranţă de plus sau minus 10 microsecunde.

    3.11.4.6. Funcţiile de ghidare în azimut
    3.11.4.6.1. Fiecare transmisie a unui unghi de ghidare, este formată dintr-o scanare "TO", în sensul acelor de ceasornic, urmată de o scanare "FRO", în sens invers acelor de ceasornic, privind de deasupra antenei. În cazul funcţiilor de azimut pentru apropiere, creşterea valorilor unghiurilor se face în sensul scanării "TO". În cazul funcţiilor de azimut pentru depărtare, creşterea valorilor unghiurilor se face în sensul scanării "FRO".
    3.11.4.6.2. Semnalele de sector. Formatul de transmisie al oricărei funcţii de azimut cuprinde intervalele de timp pentru selectarea antenei de bord, indicarea ieşirii în afara zonei de acoperire şi impulsurile de testare conţinute în documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
     Precizia de sincronizare internă a semnalelor de sector este în conformitate cu precizia de sincronizare internă a tranziţiilor DPSK, specificate la pct. 3.11.4.3.4.
    3.11.4.6.2.1. Identificarea echipamentelor de la sol. Serviciile asigurate de sistemul MLS, pentru o anumită pistă, sunt identificate printr-un indicator format din patru caractere alfabetice, care începe cu litera M. Acest indicator, mai puţin prima litera, este transmis sub formă de cuvânt digital, în conformitate cu documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
     Nu este necesar ca echipamentele MLS de la sol să transmită identificarea în afara sectoarelor de acoperire pentru ghidarea unghiulară. Dacă identificarea canalelor MLS este în mod operaţional necesară, în afara sectoarelor de acoperire pentru ghidare unghiulară, aceasta poate fi obţinută din informaţiile furnizate de echipamentele omnidirecţionale de măsurare a distanţei (DME) asociate. (A se vedea pct. 3.11.5.5.2 şi documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.)
    3.11.4.6.2.1.1. Semnalul este transmis pe canalul de date, în regiunile de acoperire pentru azimut de apropiere şi azimut de îndepărtare.
    3.11.4.6.2.1.2. Bitul de cod din intervalul de timp, anterior alocat pentru identificarea alternativă a echipamentului de sol (codul Morse), care urmează preambulul azimutal, este fixat la starea "ZERO".

    3.11.4.6.2.2. Semnalul de selectare a antenei de bord: un semnal pentru selectarea antenei de bord este transmis sub forma unui semnal "zero", cu modulaţie DPSK şi o mărime de şase biţi. Semnalul este recepţionat în tot sectorul de acoperire, în care este asigurată ghidarea în azimut pentru apropiere sau azimut pentru depărtare.
        Semnalul oferă posibilitatea selectării celor mai potrivite antene, în cazul instalării la bord a unui sistem format din mai multe antene.

    3.11.4.6.2.3. Impulsurile de indicare a ieşirii în afara zonei de acoperire în azimut. În cazurile în care sunt utilizate impulsuri de indicare a ieşirii în-afara-zonei de acoperire, acestea sunt:
    a) mai mari decât orice alt semnal de ghidare din sectorul care iese în afara zonei de acoperire.
    b) cu cel puţin 5 decibeli mai puţin decât nivelul de autorizare zbor stânga (zbor dreapta), din cadrul sectorului complementar pentru zbor stânga (zbor dreapta) şi
    c) cu cel puţin 5 decibeli mai puţin decât nivelul fasciculului din cadrul regiunii de acoperire proporţională.
        Durata fiecărui impuls, măsurat în punctul de la jumătatea amplitudinii, trebuie să fie de cel puţin 100 microsecunde, iar timpii de creştere şi de coborâre trebuie să fie mai mici de 10 microsecunde.
    3.11.4.6.2.3.1. Dacă se doreşte, este permisă transmisia secvenţială a două impulsuri în fiecare interval de timp aferent indicaţiei de ieşire în afara zonei de acoperire. Dacă sunt folosite perechile de impulsuri, durata fiecărui impuls este de cel puţin 50 de microsecunde, iar timpii de creştere şi de descreştere trebuie să fie mai mici de 10 microsecunde.
    3.11.4.6.2.3.2. Transmiterea impulsurilor care indică ieşirea în afara zonei de acoperire şi care sunt emise de antene cu caracteristici de acoperire suprapuse, trebuie să aibă un interval de separare de cel puţin 10 microsecunde.

    3.11.4.6.2.4. Semnale de testare emise de la sol.
        Un interval de timp a fost rezervat în formatul semnalelor de ghidare în azimut, pentru utilizarea în viitor a unui semnal de testare emis de la sol.

    3.11.4.6.2.5. Ghidarea complementară. Dacă sectorul de ghidare proporţională este mai mic decât zona minimă de acoperire, specificată la pct. 3.11.5.2.2.1.1, lit. a) şi 3.11.5.2.2.2, lit. a), pentru suplimentarea sectorului de acoperire, este asigurată ghidarea complementară, prin transmiterea de impulsuri pentru zbor stânga/zbor dreapta, în formatele pentru funcţiile de azimut pentru apropiere, azimut pentru apropiere rapidă şi de nivel ridicat şi azimut de spate. Alternativ, este permisă asigurarea ghidării complementare, lăsând fasciculele să scaneze dincolo de sectorul de ghidare proporţională indicat, pentru a se asigura informaţiile privind autorizarea de zbor stânga (zbor dreapta) corespunzătoare, dacă unghiul decodat depăşeşte limitele stabilite ale zonei de acoperire proporţională.
    3.11.4.6.2.5.1. Informaţiile privind ghidarea complementară sunt asigurate prin transmiterea de perechi de impulsuri din cadrul intervalelor de timp aferente scanării unghiulare. O pereche este alcătuită dintr-un impuls apropiat de momentul de începere a scanării "TO" şi un impuls apropiat de momentul opririi scanării "FRO". O a doua pereche constă dintr-un impuls apropiat de momentul de oprire a scanării "TO" şi un impuls apropiat de momentul de începere a scanării "FRO". Impulsurile de autorizare zbor dreapta reprezintă unghiuri pozitive, iar impulsurile de autorizare zbor stânga reprezintă unghiuri negative. Durata fiecărui impuls de autorizare este de 50 de microsecunde, cu o toleranţă de plus sau minus 5 microsecunde. Timpul de comutare al emiţătorului, între impulsurile de autorizare şi emiterea fasciculului de scanare, nu trebuie să depăşească 10 microsecunde. Timpul de creştere pe flancul fiecărui impuls de autorizare neadiacent fasciculului de scanare trebuie să fie sub 10 microsecunde.
    3.11.4.6.2.5.2. Caracteristicile semnalelor electromagnetice ale impulsurilor de ghidare complementară sunt următoarele:
    a) în cadrul sectorului de ghidare complementară zbor dreapta, semnalul de ghidare complementară zbor dreapta depăşeşte lobii laterali ai fasciculului de scanare şi toate celelalte ghidări şi semnale de indicare a ieşirii în afara zonei de acoperire, cu cel puţin 5 dB;
    b) în cadrul sectorului de ghidare complementară zbor stânga, semnalul de ghidare complementară zbor stânga depăşeşte lobii laterali ai fasciculului de scanare şi toate celelalte ghidări şi semnale de indicare a ieşirii în afara zonei de acoperire, cu cel puţin 5 dB;
    c) în cadrul sectorului de ghidare proporţională, semnalele de ghidare complementară sunt cu cel puţin 5 dB sub lobul principal al fasciculului de scanare.

    3.11.4.6.2.5.3. Densitatea de putere a semnalului de autorizare este cea specificată la pct. 3.11.4.10.1.
        NOTĂ:
        În documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări, sunt prezentate informaţii orientative, referitoare la următoarele elemente:
    a) secvenţele de timp ale ghidajului complementar şi ale fasciculului de scanare;
    b) anvelopele impulsului, în regiunile de tranziţie, dintre semnalele de ghidaj complementar şi cele ale fasciculului de scanare;
    c) schimbările convenţiilor (zbor dreapta/zbor stânga) de ghidare.

     Limitele zonei de acoperire proporţională sunt transmise în datele de bază, conform specificaţiilor de la pct. 3.11.4.8.2.





    3.11.4.7. Funcţiile de ghidare în elevaţie
    3.11.4.7.1. Convenţii de scanare. Pentru funcţia de elevaţie pentru apropiere, creşterea unghiurilor de ghidare în elevaţie este orientată pe direcţie ascendentă. Unghiul de elevaţie zero coincide cu un plan orizontal, prin centrul de fază al respectivei antene. Fiecare transmisie a unghiului de ghidare este formată dintr-o scanare "TO", urmată de o scanare "FRO". Scanarea "TO" este orientată în direcţia creşterii valorii unghiurilor.
    3.11.4.7.2. Semnalul de sector. Pregătirea pentru transmiterea unui impuls de indicare a ieşirii, în afara zonei de acoperire, se face în formatul aferent funcţiei de elevaţie pentru apropiere. Dacă se utilizează un impuls de indicare a ieşirii în afara zonei de acoperire, acesta trebuie să fie:

    (1) mai mare decât orice semnal de ghidare din sectorul de indicare a ieşirii în afara zonei de acoperire şi

    (2) cu cel puţin 5 dB sub nivelul semnalelor de ghidare din cadrul sectorului de ghidare. Timpul de indicare a ieşirii, în afara zonei de acoperire în elevaţie, trebuie să fie în conformitate cu documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Durata fiecărui impuls măsurat, în punctele de jumătate de amplitudine, trebuie să fie de cel puţin 100 de microsecunde, iar timpii de creştere şi descreştere trebuie să fie sub 10 microsecunde.
    3.11.4.7.2.1. Dacă se doreşte, este permisă transmiterea secvenţială a două impulsuri, în fiecare interval de timp, pentru indicarea evitării obstacolelor. Dacă sunt utilizate perechi de impulsuri, durata fiecărui impuls trebuie să fie de cel puţin 50 de microsecunde, iar timpii de creştere şi de coborâre trebuie să fie sub 10 microsecunde.


    3.11.4.8. Funcţiile de transmisie a datelor. Furnizarea datelor se face în formatul de semnal MLS, pentru transmiterea datelor de bază şi a datelor auxiliare.
     Cerinţele privind monitorizarea şi acoperirea datelor, referitoare la echipamentele de la sol, sunt specificate la pct. 3.11.5.4.
    3.11.4.8.1. Transmisia datelor. Datele sunt transmise conform specificaţiilor de la pct. 3.11.4.4.3.1.
    3.11.4.8.2. Structura de bază a datelor şi sincronizarea. Datele de bază sunt codificate sub formă de cuvinte de 32 biţi şi constau dintr-un preambul de funcţie (12 biţi), specificat la pct. 3.11.4.4 şi din conţinutul de date, conform cerinţelor din documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
        Datele care conţin informaţii digitale sunt transmise mai întâi cu bitul cel mai puţin semnificativ.
        Cel mai mic număr binar reprezintă limita inferioară a intervalului absolut, creşterea realizându-se în binar, până la limita superioară a intervalului absolut.
    3.11.4.8.2.1. Conţinutul datelor de bază. Datele de bază sunt definite, după cum urmează:
    a) distanţa de la antena orientată în azimut pentru apropiere, faţă de prag, reprezintă distanţa minimă dintre centrul de fază al antenei, orientată în azimut de apropiere şi planul vertical, perpendicular pe axul pistei care conţine pragul pistei.
    b) limita zonei de acoperire, proporţională cu azimutul pentru apropiere, reprezintă limita sectorului în care sunt transmise semnalele de ghidare în azimut, pentru apropiere proporţională.
    c) tipul semnalului de ghidare complementară indică metoda de furnizare a semnalului de ghidare în azimut.
    d) panta minimă de aterizare reprezintă cel mai mic unghi de coborâre de-a lungul azimutului de zero grade, conform definiţiei de la pct. 3.11.1.
    e) starea de azimut de spate reprezintă starea operaţională a echipamentelor pentru măsurarea azimutului de spate.
    f) starea DME reprezintă starea operaţională a echipamentelor pentru măsurarea distanţei - DME.
    g) condiţia azimutului de apropiere reprezintă starea operaţională a echipamentelor pentru măsurarea azimutului de apropiere.
    h) condiţia elevaţiei de apropiere reprezintă starea operaţională a echipamentelor de măsurare a elevaţiei de apropiere.
    i) lăţimea fasciculului reprezintă, pentru o funcţie anume, lăţimea fasciculului antenei, conform definiţiei de la pct. 3.11.1.
    j) distanţa DME reprezintă distanţa minimă dintre centrul de fază al antenei DME şi planul vertical, perpendicular pe axul pistei, care conţine punctul de origine MLS.
    k) orientarea azimutului magnetic de apropiere reprezintă unghiul măsurat în plan orizontal, în sensul acelor de ceasornic, de la Nordul Magnetic până la azimutul de zero grade pentru apropiere, având originea în antena orientată în azimut de apropiere. Punctul de vertex al unghiului măsurat este centrul de fază al antenei, orientată în azimut de apropiere.
    l) orientarea magnetică a azimutului de spate reprezintă unghiul măsurat în plan orizontal, în sensul acelor de ceasornic, de la Nordul Magnetic până la azimutul de zero grade, de depărtare, având originea în antena orientată în azimutul de spate. Vârful unghiului măsurat este centrul de fază al antenei azimutului de spate.
    m) Limita de acoperire proporţională a azimutului de depărtare reprezintă limita sectorului în care este transmisă ghidarea proporţională, în azimut de depărtare.
    n) Identificarea echipamentelor de la sol MLS trebuie să reprezinte ultimele trei caractere ale identificării sistemului, specificate la pct. 3.11.4.6.2.1. Caracterele sunt codificate în conformitate cu Alfabetul Internaţional Nr. 5 (IA-5), utilizând biţii de la b(1) până la b(6) inclusiv.
        Alfabetul internaţional Nr. 5 (IA-5) este definit în RACR-CNS, volumul III.
        Bitul b(7) al acestui cod poate fi reconstruit în radioreceptorul de bord, luând complementul bitului b(6).


    3.11.4.8.3. Secvenţele de timp şi organizarea datelor auxiliare sunt în conformitate cu documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Datele auxiliare sunt organizate în cuvinte de 76 biţi, formate din preambulul de funcţie (12 biţi), conform specificaţiilor de la pct. 3.11.4.4, adresa (8 biţi), precum şi din conţinutul şi paritatea datelor (56 biţi). Pentru indicarea transmisiei de date auxiliare A, B şi C sunt rezervate trei coduri de identificare a funcţiei. Se furnizează două formate pentru cuvintele de date auxiliare, unul pentru datele digitale şi unul pentru datele tip caractere alfanumerice. Datele care conţin informaţii digitale sunt transmise începând cu bitul cel mai puţin semnificativ. Caracterele alfabetice din cuvintele de date B1 - B39 sunt codificate în conformitate cu Alfabetul Internaţional Nr. 5 (IA5), utilizând biţii b(1) - b(5), iar primul bit transmis este b(1). Caracterele de date alfanumerice, din alte cuvinte de date, sunt codificate în conformitate cu IA-5, utilizând şapte biţi de informaţii, plus un bit de paritate, adăugat la fiecare caracter. Datele alfanumerice sunt transmise în ordinea în care trebuie citite. Transmisia serială a unui caracter începe cu transmiterea bitului celui mai puţin semnificativ şi se finalizează cu transmiterea bitului de paritate.
        Alfabetul internaţional nr. 5 (IA5) este definit în cadrul RACR-CNS, volumul III.
     Conţinutul datelor auxiliare A este specificat la pct. 3.11.4.8.3.1. Conţinutul datelor auxiliare B este specificat la pct. 3.11.4.8.3.2. Conţinutul datelor auxiliare C este rezervat numai pentru utilizarea la nivel naţional.
    3.11.4.8.3.1. Conţinutul datelor auxiliare A. Datele din cadrul cuvintelor de tip date auxiliare A1-A4, în conformitate cu documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări, sunt definite astfel:
    a) deviaţia (offset-ul) antenei, orientată în azimutul de apropiere, reprezintă distanţa minimă dintre centrul de fază al antenei, orientată în azimut de apropiere şi planul vertical, care conţine axul pistei.
    b) distanţa dintre antena orientată în azimutul de apropiere şi punctul de origine al sistemului MLS reprezintă distanţa minimă dintre centrul de fază al antenei, orientată în azimutul de apropiere şi planul vertical care este perpendicular pe axul pistei şi conţine punctul de origine al sistemului MLS.
    c) alinierea azimutului de apropiere cu axul pistei reprezintă unghiul minim dintre azimutul de zero grade pentru apropiere şi axul pistei.
    d) sistemul de coordonate al antenei, orientată în azimutul de apropiere, reprezintă sistemul de coordonate (plane sau conice) al datelor referitoare la unghiuri, transmise de antena orientată în azimutul pentru apropiere.
        Deşi standardul de mai sus a fost creat pentru a asigura sisteme de coordonate alternative, sistemul de coordonate plane nu este implementat şi nu a fost planificată implementarea lui în viitor.

    e) înălţimea antenei, orientată în azimut pentru apropiere, reprezintă poziţia verticală a centrului de fază al antenei, raportată la punctul de origine al sistemului MLS.
    f) deviaţia antenei, orientată în elevaţie pentru apropiere, reprezintă distanţa minimă dintre centrul de fază al antenei, orientată în elevaţie şi un plan vertical care conţine axul pistei.
    g) distanţa dintre punctul de origine al sistemului MLS şi pragul pistei reprezintă distanţa măsurată de-a lungul axului pistei, de la punctul de origine al sistemului MLS până la pragul pistei.
    h) înălţimea antenei, orientată în elevaţie pentru apropiere, reprezintă poziţia pe verticală a centrului de fază al antenei, orientată în elevaţie, raportată la punctul de origine al sistemului MLS.
    i) elevaţia punctului de origine al sistemului MLS reprezintă elevaţia punctului de origine raportată la nivelul mediu al mării (msl).
    j) înălţimea pragului pistei reprezintă poziţia pe verticală a intersecţiei dintre pragul pistei şi axul acesteia, raportată la punctul de origine al sistemului MLS.
    k) deviaţia DME reprezintă distanţa minimă dintre centrul de fază al antenei echipamentelor DME şi planul vertical care conţine axul pistei.
    l) distanţa dintre DME şi punctul de origine al sistemului MLS reprezintă distanţa minimă dintre centrul de fază al antenei DME şi planul vertical, care este perpendicular pe axul pistei şi care conţine punctul de origine al sistemului MLS.
    m) înălţimea antenei DME reprezintă poziţia pe verticală a centrului de fază al antenei, raportată la punctul de origine al sistemului MLS.
    n) distanţa până la capătul pistei reprezintă distanţa de-a lungul axului pistei, dintre capătul pistei şi punctul de origine al MLS.
    o) deviaţia antenei, orientată în azimut de spate, reprezintă distanţa minimă dintre centrul de fază al antenei, orientată în azimut de spate şi un plan vertical care conţine axul pistei.
    p) distanţa dintre antena orientată în azimut pentru depărtare şi punctul de origine al sistemului MLS reprezintă distanţa minimă dintre antena orientată în azimut pentru depărtare şi planul vertical, care este perpendicular pe axul pistei şi conţine punctul de origine al sistemului MLS.
    q) alinierea azimutului pentru depărtare la axul pistei reprezintă unghiul minim dintre azimutul pentru depărtare de zero grade şi axul pistei.
    r) sistemul de coordonate al antenei orientată în azimut pentru depărtare reprezintă sistemul de coordonate (plane sau conice) al datelor referitoare la unghi, transmise de către antena orientată în azimut pentru depărtare.
        Deşi standardul de mai sus a fost creat pentru a asigura sisteme de coordonate alternative, sistemul de coordonate plane nu este implementat şi nu a fost planificată implementarea lui în viitor.

    s) înălţimea antenei orientată în azimut pentru depărtare reprezintă poziţia pe verticală a centrului de fază al antenei, raportată la punctul de origine al sistemului MLS.
        Se intenţionează să nu se mai definească alte cuvinte de date auxiliare A.

    3.11.4.8.3.2. Conţinutul datelor auxiliare B. Cuvintele de date auxiliare B sunt definite în conformitate cu documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
    3.11.4.8.3.2.1. Datele referitoare la procedurile sistemului de aterizare cu microunde/de navigaţie de suprafaţă (MLS/RNAV). Dacă este necesar, cuvintele de date auxiliare B1 - B39 sunt utilizate pentru transmiterea datelor care asigură suportul pentru procedurile MLS/RNAV. Se permite împărţirea datelor referitoare la procedură în două baze de date separate: una pentru transmisiile în sectorul de azimut pentru apropiere şi una pentru transmisiile în sectorul de azimut pentru depărtare. Datele pentru fiecare procedură sunt transmise în baza de date pentru sectorul de acoperire în care începe procedura. Datele referitoare la procedurile de apropiere ratate sunt incluse în baza de date care conţine procedura de apropiere asociată.
    3.11.4.8.3.2.2. Structura bazei de date pentru proceduri. Atunci când este utilizată, fiecare bază de date pentru proceduri este construită astfel:
    a) diagrama/cuvântul CRC care indică dimensiunea bazei de date, numărul de proceduri definite şi codul de verificare a redudanţei ciclice (CRC), pentru validarea bazei de date;
    b) cuvintele de descriere a procedurii care indică toate procedurile de apropiere şi de decolare, numite în cadrul bazei de date şi
    c) cuvintele de date referitoare la punctele de orientare, care indică şi secvenţa punctelor de orientare pentru proceduri.
        Structura şi codificarea cuvintelor de date auxiliare B, de la B1 la B39, cât şi indicaţiile referitoare la codificarea procedurilor MLS/RNAV, sunt definite în conformitate cu documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.




    3.11.4.9. Precizia sistemului. Standardele de precizie, specificate în cadrul prezentului document, trebuie să fie respectate cu o probabilitate de 95 procente, în afară de cazul când se specifică altfel.
        Limitele generale ale sistemului includ erori cu diverse cauze, cum ar fi cele generate de echipamentele de bord, de echipamentele de la sol sau de efectele de propagare.
        Se urmăreşte ca limitele de eroare să fie aplicate pe un interval al traiectoriei de zbor, care să includă punctul de reper pentru apropiere sau punctul de reper pentru azimutul de spate. Informaţiile privind interpretarea erorilor MLS şi măsurarea erorilor respective, pe un interval corespunzător pentru verificarea în zbor, sunt furnizate în documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
        Pentru a determina erorile admise pentru toleranţele de degradare a punctelor, altele decât punctul de reper corespunzător, precizia specificată pentru punctul de reper trebuie mai întâi convertită de la valoarea sa liniară la valoarea unghiulară echivalentă, cu originea în antenă.
    3.11.4.9.1. Punct de referinţă de apropiere pentru sistemul MLS. Înălţimea punctului de referinţă de apropiere pentru sistemul MLS trebuie să fie de 15 m (50 ft). Trebuie admisă o toleranţă de plus 3 m (10 ft).
     Obiectivul operaţional de definire a înălţimii punctului de referinţă de apropiere pentru sistemul MLS are rolul de a asigura ghidarea peste obstacole, în condiţii de siguranţă şi utilizare eficientă şi sigură a pistei deservite. Înălţimile notate la pct. 3.11.4.9.1 fac referire la pistele de categoria 3 sau 4, aşa cum sunt ele definite în cadrul Anexei 14 OACI. În acelaşi timp, punctul de referinţă trebuie să fie un punct convenabil pentru specificarea preciziei şi a celorlalţi parametri ai funcţiei.
        Pentru stabilirea valorilor specificate mai sus, pentru înălţimea punctului de referinţă de apropiere pentru sistemul MLS, s-a luat în calcul o distanţă maximă pe verticală, de 5,8 m (19 ft), între traiectoria antenei MLS de pe aeronavă, selectată pentru apropierea finală şi traiectoria extremităţii inferioare a roţilor, la nivelul pragului. În cazul aeronavelor care nu îndeplinesc acest criteriu, trebuie să se ia măsuri corespunzătoare pentru menţinerea unei distanţe adecvate la nivelul pragului sau pentru modificarea valorii minime de operare admisă.

    3.11.4.9.2. Punctul de referinţă al azimutului de spate pentru sistemul MLS. Înălţimea punctului de referinţă al azimutului de spate, pentru sistemul MLS, este de 15 m (50 ft). Se permite o toleranţă de plus 3 m (10 ft).
        Obiectivul de definire a punctului de referinţă al azimutului de spate, pentru sistemul MLS, trebuie să fie un punct convenabil pentru specificarea preciziei şi a celorlalţi parametri ai funcţiei.

    3.11.4.9.3. Valoarea PFE, care este cuprinsă în cadrul acelor componente de frecvenţă ale erorii semnalului de ghidare, de la nivelul ieşirii receptorului de bord, trebuie să fie sub 0,5 rad/s, în cazul informaţiilor de ghidare furnizate în azimut sau sub 1,5 rad/s în cazul informaţiilor de ghidare furnizate în elevaţie. Zgomotul la nivelul comenzilor este cuprins în cadrul acelor componente de frecvenţă ale erorii de semnal de ghidare, de la nivelul ieşirii receptorului de bord, care trebuie să fie peste 0,3 rad/s în cazul ghidării în azimut sau peste 0,5 rad/s în cazul informaţiilor de ghidare în elevaţie. Frecvenţa de frângere a filtrului de ieşire a receptorului, utilizată pentru această măsurătoare, este de 10 rad/s.
    3.11.4.9.4. Funcţiile de ghidare în azimut pentru apropiere. Exceptând cazurile permise pentru configuraţiile MLS simplificate, de la pct. 3.11.3.4, la nivelul punctului de referinţă la apropiere, funcţia de azimut pentru apropiere trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    a) PFE nu trebuie să depăşească plus sau minus 6 m (20 ft);
    b) PFN nu trebuie să depăşească plus sau minus 3,5 m (11,5 ft);
    c) CMN nu trebuie să depăşească plus sau minus 3,2 m (10,5 ft) sau 0,1 grade, în funcţie de care valoare este mai mică.
    3.11.4.9.4.1. La nivelul punctului de referinţă pentru apropiere, eroarea PFE nu trebuie să depăşească plus sau minus 4 m (13,5 ft).
    3.11.4.9.4.2. Precizia liniară, specificată la nivelul punctului de reper, trebuie să fie menţinută pe întreaga zonă de acoperire a pistei, aşa cum este specificată la pct. 3.11.5.2.2.1.2, cu excepţia cazului în care se permite degradarea specificată la pct. 3.11.4.9.4.3.
    3.11.4.9.4.3. Limite de degradare admise. Exceptând cazurile permise pentru configuraţiile MLS simplificate, de la pct. 3.11.3.4, se admite degradarea liniară a PFE, PFN şi CMN unghiulare în azimut pentru apropiere, până la limitele zonei de acoperire, după cum urmează:
    a) În raport cu distanţa, limitele PFE şi PFN, exprimate din punct de vedere unghiular, la o distanţă de 37 km (20 NM) faţă de pragul pistei, de-a lungul prelungirii axului pistei, sunt de 2 ori mai mari decât valoarea specificată la nivelul punctului de reper pentru apropiere, iar limita CMN este de 0,1 grade, la o distanţă de 37 km (20 NM), faţă de punctul de reper pentru apropiere, de-a lungul prelungirii axului pistei, la unghiul minim al pantei de aterizare.
    b) În raport cu azimutul, limitele PFE şi PFN, exprimate în unităţi de unghi, la un azimut de plus sau minus 40 grade, sunt de 1,5 ori mai mari decât valoarea de pe prelungirea axului pistei, de la aceeaşi distanţă faţă de punctul de reper pentru apropiere, iar limita CMN, exprimată din punct de vedere unghiular, la un unghi de azimut de plus sau minus 40 grade, este de 1,3 ori mai mare decât valoarea de pe prelungirea axului pistei, de la aceeaşi distanţă faţă de punctul de referinţă pentru apropiere.
    c) În raport cu unghiul de elevaţie, limitele PFE şi PFN nu trebuie să se degradeze până la un unghi de elevaţie de 9 grade, iar la un unghi de elevaţie de 15 grade, faţă de centrul de fază al antenei, orientată în azimut pentru apropiere, limitele PFE şi PFN, exprimate în unităţi de unghi, trebuie să fie de 2 ori mai mari decât valoarea admisă, sub 9 grade, la aceeaşi distanţă faţă de punctul de referinţă pentru apropiere şi la acelaşi unghi de azimut, limita CMN nu trebuie să se degradeze în raport cu unghiul de elevaţie.
    d) CMN maxim: limitele CMN nu trebuie să depăşească 0,2 grade, în orice zonă de acoperire.
    3.11.4.9.4.3.1. CMN nu trebuie să depăşească 0,1 grade, în orice zonă de acoperire.

    3.11.4.9.4.4. Valorile unghiulare maxime pentru PFE şi PFN. Exceptând cazurile permise pentru configuraţiile MLS simplificate, de la pct. 3.11.3.4, în orice zonă de acoperire, limitele pentru erorile unghiulare trebuie să fie după cum urmează:
    a) PFE nu trebuie să depăşească plus sau minus 0,25 grade; iar
    b) PFN nu trebuie să depăşească plus sau minus 0,15 grade.


    3.11.4.9.5. Funcţiile de ghidare în azimut de spate. La nivelul punctului de referinţă, pentru azimutul de spate, funcţia de azimut de spate trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe de performanţă:
    a) PFE nu trebuie să depăşească plus sau minus 6 m (20 ft);
    b) componenta PFN nu trebuie să depăşească plus sau minus 3,5 m (11,5 ft);
    c) CMN nu trebuie să depăşească plus sau minus 3,2 m (10,5 ft) sau 0,1 grade, care din ele este mai mică.
    3.11.4.9.5.1. Limite de degradare admise. Este permisă degradarea liniară a valorii unghiulare, pentru azimutul de spate al PFE, PFN şi CMN, până la limitele zonei de acoperire, după cum urmează:
    a) În raport cu distanţa, limitele PFE şi PFN, exprimate în unităţi de unghi, la limita acoperirii, de-a lungul prelungirii axului pistei, trebuie să fie de 2 ori mai mari decât valoarea specificată la nivelul punctului de referinţă, pentru azimutul de spate, iar limita CMN, exprimată în unităţi de unghi, la o distanţă de 18,5 km (10 NM) faţă de capătul pistei, de-a lungul prelungirii axului pistei, trebuie să fie de 1,3 ori mai mare decât valoarea specificată la nivelul punctului de referinţă, pentru azimutul de spate.
    b) În raport cu azimutul, limitele PFE şi PFN, exprimate în unităţi de unghi, la un unghi de azimut de plus sau minus 20 grade, trebuie să fie de 1,5 ori mai mari decât valoarea de pe prelungirea axului pistei, de la aceeaşi distanţă faţă de punctul de referinţă la azimutul de depărtare, iar limita CMN, exprimată în unităţi de unghi, la un unghi de azimut de plus sau minus 20 grade, trebuie să fie de 1,3 ori mai mare decât valoarea de pe prelungirea axului pistei, de la aceeaşi distanţă faţă de punctul de referinţă al azimutului de spate.
    c) În raport cu unghiul de elevaţie, limitele PFE şi PFN nu trebuie să se degradeze până la un unghi de elevaţie de 9 grade, iar la un unghi de elevaţie de 15 grade faţă de centrul de fază al antenei orientate în azimut de spate, limitele PFE şi PFN, exprimate în unităţi de unghi, trebuie să fie de 2 ori mai mari decât valoarea admisă sub 9 grade, la aceeaşi distanţă faţă de punctul de referinţă la azimutul de depărtare şi la acelaşi azimut; limita CMN nu trebuie să se degradeze în raport cu unghiul de elevaţie.
    d) CMN maxim: limitele CMN nu trebuie să depăşească 0,2 grade, în orice zonă de acoperire.

    3.11.4.9.5.2. Valorile maxime unghiulare pentru PFE şi PFN. În orice zonă de acoperire, limitele pentru erorile unghiulare sunt următoarele:
    a) PFE nu trebuie să depăşească plus sau minus 0,50 grade; iar
    b) PFN nu trebuie să depăşească plus sau minus 0,30 grade.


    3.11.4.9.6. Funcţia de ghidare în elevaţie. Pentru echipamentele amplasate să furnizeze o pantă minimă de aterizare, cu o valoare nominală de 3 grade sau mai mică, funcţia de elevaţie pentru apropiere trebuie să atingă la nivelul punctului de referinţă pentru apropiere, următoarele performanţe:
    a) PFE nu depăşeşte plus sau minus 0,6 m (2 ft);
    b) PFN nu depăşeşte plus sau minus 0,4 m (1,3 ft);
    c) CMN nu depăşeşte plus sau minus 0,3 m (1 ft);
    3.11.4.9.6.1. Limite de degradare admise. Exceptând cazurile permise, pentru configuraţiile MLS simplificate, de la pct. 3.11.3.4, se admite degradarea liniară a valorii unghiulare a elevaţiei pentru apropiere a PFE, PFN şi CMN, până la limitele zonei de acoperire, după cum urmează:
    a) în raport cu distanţa, limitele PFE şi PFN, exprimate în unităţi de unghi, la o distanţă de 37 km (20 NM) faţă de pragul pistei, pe panta minimă de aterizare, trebuie să fie de 0,2 grade, iar limita CMN trebuie să fie de 0,1 grade, la o distanţă de 37 km (20 NM) faţă de punctul de referinţă pentru apropiere, în lungul prelungirii axului pistei, la unghiul minim al pantei de aterizare.
    b) în raport cu azimutul, limitele PFE şi PFN, exprimate în unităţi de unghi, la un azimut de plus sau minus 40 grade, trebuie să fie de 1,3 ori mai mari decât valoarea de pe prelungirea axului pistei, la aceeaşi distanţă faţă de punctul de referinţă pentru apropiere, iar limita CMN, exprimată în unităţi de unghi, la un azimut de plus sau minus 40 grade, trebuie să fie de 1,3 ori mai mare decât valoarea de pe prelungirea axului pistei, de la aceeaşi distanţă faţă de punctul de referinţă pentru apropiere.
    c) În raport cu unghiul de elevaţie. Pentru unghiurile de elevaţie care depăşesc panta minimă de aterizare sau 3 grade, oricare este mai mică şi până la valoarea maximă a acoperirii de ghidare proporţională şi până la locul geometric al punctelor care se află exact deasupra punctului de reper pentru apropiere, se permite o degradare liniară a limitelor PFE, PFN şi CMN, exprimate în unităţi de unghi, astfel încât la un unghi de elevaţie de 15 grade, limitele să fie de 2 ori mai mari decât valoarea specificată la nivelul punctului de referinţă. În niciun caz, CMN nu trebuie să depăşească plus sau minus 0,07 grade, exact deasupra punctului de referinţă. Pentru alte zone de acoperire din cadrul sectorului unghiular, de la un unghi de elevaţie echivalent cu panta minimă de aterizare şi până la unghiul maxim al acoperirii proporţionale, trebuie să se aplice valorile de degradare pentru distanţă şi azimut, specificate la a) şi b).
    d) Limitele PFE, PFN şi CMN nu trebuie să se degradeze cu unghiul de elevaţie, în zona dintre panta minimă de aterizare şi 60 procente din panta minimă de aterizare. În cazul unghiurilor de elevaţie sub 60 procente din panta minimă de aterizare şi până la limita de acoperire specificată la pct. 3.11.5.3.2.1.2 şi până la locul geometric al punctelor care se află exact deasupra punctului de referinţă pentru apropiere, se permite o creştere liniară a limitelor PFE, PFN şi CMN, exprimate în unităţi de unghi, până la o valoare de 6 ori mai mare decât valoarea specificată la nivelul punctului de referinţă pentru apropiere. Pentru alte zone de acoperire din cadrul sectorului unghiular, de la un unghi de elevaţie echivalent cu 60 procente din valoarea unghiului pantei minime de aterizare şi până la limita acoperirii, trebuie să se aplice valorile de degradare pentru distanţă şi unghi de azimut, specificate la a) şi b). În niciun caz nu se va permite PFE să depăşească 0,8 grade, sau CMN să depăşească 0,4 grade.
    e) CMN maxim. Pentru unghiurile de elevaţie, care depăşesc 60 procente din panta minimă de aterizare, limitele CMN nu trebuie să depăşească 0,2 grade, în orice zonă de acoperire.

    3.11.4.9.6.2. Valorile maxime unghiulare ale PFE şi PFN. Exceptând cazurile permise, pentru configuraţiile MLS simplificate, de la pct. 3.11.3.4, în orice zonă din cadrul acoperirii, limitele erorilor unghiulare, pentru unghiurile de elevaţie care depăşesc 60 procente din panta minimă de aterizare, trebuie să fie după cum urmează:
    a) PFE nu trebuie să depăşească plus sau minus 0,25 grade; iar
    b) PFN nu trebuie să depăşească plus sau minus 0,15 grade.

    3.11.4.9.6.3. Limita, exprimată în unităţi de unghi, privind degradarea liniară a limitelor PFE, PFN şi CMN, la unghiuri sub 60 procente din panta minimă de aterizare şi până la limita de acoperire, trebuie să fie de 3 ori mai mare decât valoarea admisă, la nivelul punctului de referinţă pentru apropiere.
     În cazul altor zone de acoperire din cadrul sectorului unghiular, de la un unghi de elevaţie echivalent cu 60 procente din panta minimă de aterizare şi până la limita de acoperire, trebuie să se aplice valorile de degradare pentru distanţă şi unghi de azimut, specificate la pct. 3.11.4.9.6.1, a) şi b).

    3.11.4.9.6.4. CMN maxim. În cazul unghiurilor de elevaţie care depăşesc 60 procente din panta minimă de aterizare, limitele CMN nu trebuie să depăşească 0,1 grade, în orice zonă de acoperire.
    3.11.4.9.6.5. PFE nu trebuie să depăşească 0,35 grade, iar CMN nu trebuie să depăşească 0,2 grade.
    3.11.4.9.6.6. Echipamentele de măsurare a elevaţiei pentru apropiere, amplasate astfel încât să furnizeze o pantă minimă de aterizare mai mare de 3 grade, trebuie să atingă precizii unghiulare cel puţin egale cu cele specificate pentru echipamentele care sunt amplasate pentru realizarea unei pante minime de aterizare de 3 grade, în cadrul volumului de acoperire.


    3.11.4.10. Densitatea de putere
    3.11.4.10.1. Densitatea de putere pentru semnale DPSK, de autorizare şi de ghidare unghiulară, trebuie să fie cel puţin egală cu valorile specificate în cadrul următorului tabel, în orice condiţii meteorologice operaţionale şi în orice punct din cadrul zonei de acoperire, cu excepţia cazurilor de la pct. 3.11.4.10.2.

┌─────────┬───────┬─────────────────┬─────────────┐
│ │Semnale│Semnale │Semnale de │
│ │DPSK │unghiulare (dBW/ │ghidare │
│ │ │mp) │complementară│
│Funcţie ├───────┼─────┬─────┬─────┼─────────────┤
│ │ │1° │2° │3° │ │
│ ├───────┼─────┴─────┴─────┼─────────────┤
│ │(dBW/ │(lăţime fascicul │(dBW/mp) │
│ │mp) │antenă) │ │
├─────────┼───────┼─────┬─────┬─────┼─────────────┤
│Ghidare │ │ │ │ │ │
│în azimut│-89.5 │-85.7│-79.7│-76.2│-88.0 │
│pentru │ │ │ │ │ │
│apropiere│ │ │ │ │ │
├─────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────────────┤
│Ghidare │ │ │ │ │ │
│în azimut│ │ │ │ │ │
│pentru │-89.5 │-88.0│-84.5│-81.0│-88.0 │
│apropiere│ │ │ │ │ │
│rapidă │ │ │ │ │ │
├─────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────────────┤
│Ghidare │ │ │ │ │ │
│în azimut│-89.5 │-88.0│-82.7│-79.2│-88.0 │
│de spate │ │ │ │ │ │
├─────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────────────┤
│Ghidare │ │ │ │ │ │
│în │ │ │ │ │ │
│elevaţie │-89.5 │-88.0│-84.5│N/A │N/A │
│pentru │ │ │ │ │ │
│apropiere│ │ │ │ │ │
└─────────┴───────┴─────┴─────┴─────┴─────────────┘

        N/A = nu este aplicabil
     Tabelul de mai sus specifică densităţile minime de putere pentru semnalele de autorizare şi semnalele fasciculelor de scanare. Valorile relative ale celor două semnale sunt specificate la pct. 3.11.4.6.2.5.2.

    3.11.4.10.2. Densitatea de putere a semnalelor de ghidare în azimut pentru apropiere trebuie să fie mai mare decât cea specificată la pct. 3.11.4.10.1, cu cel puţin:
    a) 15 dB la punctul de referinţă pentru apropiere;
    b) 5 dB pentru antenele cu o lăţime a fasciculului de 1 grad sau 9 dB pentru antenele cu o lăţime a fasciculului mai mare sau egală cu 2 grade şi care se află la 2,5 m (8 ft) deasupra suprafeţei pistei, la punctul de referinţă al sistemului MLS sau la cel mai îndepărtat punct de pe axul pistei, care se află pe linia de vizare a antenei de azimut.
     În apropierea suprafeţei pistei, echipamentul de măsurare a azimutului pentru apropiere trebuie să atingă, în mod normal, densităţi de putere mai mari decât cele specificate pentru semnalele unghiulare de la pct. 3.11.4.10.1, pentru a susţine operaţiunile de aterizare automată.
     Specificaţiile privind zona de acoperire, de la punctele 3.11.5.2.2 şi 3.11.5.3.2, furnizează prevederi pentru echipamentele de la sol amplasate în condiţii dificile, în care este posibil ca acestea să nu poată atinge densitatea de putere specificată la pct. 3.11.4.10.2.

    3.11.4.10.3. Densităţile de puteri relative multicale
    3.11.4.10.3.1. În interiorul zonei de acoperire în azimut MLS, la 60 m (200 ft) sau la mai mult deasupra pragului pistei, durata unui semnal de fascicul de scanare reflectat (aşa cum este receptat de o aeronavă aflată într-o procedură de apropiere publicată), a cărui densitate de putere este mai mare de 4 dB, sub valoarea densităţii de putere a semnalului de fascicul, pentru ghidarea în azimut pentru apropiere sau sub valoarea densităţii de putere a semnalului fasciculului de scanare, pentru ghidarea în azimut la o rată ridicată, trebuie să fie mai scurtă de o secundă.
    3.11.4.10.3.2. În cadrul sectorului de ghidare proporţională în azimut MLS, sub 60 m (200 ft) deasupra pragului pistei, densitatea de putere a oricărui semnal reflectat al fasciculului de scanare pentru ghidarea în azimut pentru apropiere sau semnalul fasciculului de scanare pentru ghidarea în azimut pentru apropiere la o rată ridicată, trebuie să fie mai mică de 10 dB peste valoarea densităţii de putere a semnalului de fascicul, pentru ghidarea în azimut pentru apropiere sau peste valoarea densităţii de putere a semnalul fasciculului de scanare, pentru ghidarea în azimut la o rată ridicată. Pe axul pistei, acest semnal reflectat nu trebuie să degradeze forma fasciculului de scanare în azimut şi nici să genereze o eroare la ieşirea receptorului, care să depăşească toleranţele menţionate la pct. 3.11.4.9.
    3.11.4.10.3.3. În interiorul zonei de acoperire în elevaţie a MLS, durata semnalului de fascicul de scanare a ghidării în elevaţie pentru apropiere, reflectat (aşa cum este receptat de o aeronavă aflată într-o procedură de apropiere publicată), a cărui densitate de putere este mai mare de 4 decibeli sub valoarea densităţii de putere a semnalului fasciculului de scanare pentru ghidarea în elevaţie pentru apropiere, trebuie să fie mai scurtă de o secundă.



    3.11.5. Caracteristicile echipamentelor de la sol.
    3.11.5.1. Sincronizarea şi monitorizarea. Sincronizarea transmisiilor de date şi a transmisiilor de ghidare unghiulară cu diviziune în timp multiplexată, listate la pct. 3.11.4.3.3, trebuie să fie monitorizată.
     Cerinţele specifice de monitorizare, pentru diversele funcţii ale sistemului MLS, sunt specificate la punctele 3.11.5.2.3 şi 3.11.5.3.3.
    3.11.5.1.1. Radiaţiile reziduale ale funcţiilor MLS. Radiaţia reziduală a unei funcţii MLS, în timp ce o altă funcţie radiază, trebuie să fie cu cel puţin 70 dB sub nivelul atins la emisie.
        Nivelul de radiaţie reziduală, acceptat pentru o anumită funcţie, este acel nivel care nu afectează recepţia oricărei alte funcţii şi care depinde de locul în care se află poziţionat echipamentul şi de poziţia aeronavei.


    3.11.5.2. Echipamentul de ghidare în azimut.
    3.11.5.2.1. Caracteristicile fasciculului de scanare. Antenele echipamentului de la sol, orientate în azimut, produc un fascicul în formă de evantai, care este îngust în planul orizontal şi larg în planul vertical şi care este scanat orizontal, între limitele sectorului de ghidare proporţională.
    3.11.5.2.1.1. Sistemul de coordonate. Informaţiile de ghidare în azimut sunt radiate în coordonate conice sau plane.
    3.11.5.2.1.2. Lăţimea fasciculului antenei. Lăţimea fasciculului antenei nu trebuie să depăşească 4 grade. Se urmăreşte ca anvelopa fasciculului de scanare, detectat pe întreaga zonă de acoperire, să nu depăşească 250 microsecunde (echivalent cu o lăţime a fasciculului de 5 grade), pentru a asigura decodificarea corectă a unghiului de către echipamentul de la bord.
    3.11.5.2.1.3. Forma fasciculului de scanare. Punctele de minus 10 dB, de pe anvelopa fasciculului, sunt deplasate de pe centrul fasciculului cu cel puţin 0,76 din lăţimea fasciculului, dar nu mai mult de 0,96 din lăţimea fasciculului.
        NOTĂ:
        Forma de fascicul descrisă este valabilă în cazul liniei de vizare directe (boresight) într-un mediu fără imagini fantomă, în care este utilizat un filtru adecvat. Informaţiile referitoare la forma fasciculului şi lobii lateriali sunt furnizate în documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.



    3.11.5.2.2. Zona de acoperire
    3.11.5.2.2.1. Azimutul de apropiere. Exceptând cazurile permise, pentru configuraţiile MLS simplificate de la pct. 3.11.3.4, echipamentul de la sol pentru măsurarea azimutului pentru apropiere trebuie să furnizeze informaţii de ghidare, cel puţin în cadrul următoarelor volume de spaţiu:
    3.11.5.2.2.1.1. Zona de apropiere.
    a) lateral, într-un sector de 80 grade (în mod normal, plus şi minus 40 grade, în jurul liniei de vizare directă - boresight - a antenei), care îşi are originea în centrul de fază al antenei de azimut pentru apropiere.
    b) longitudinal, de la antena orientată în azimut pentru apropiere până la 41,7 km (22,5 NM).
    c) vertical, între:
    1) o suprafaţă conică inferioară, care îşi are originea în centrul de fază al antenei de azimut pentru apropiere şi care este înclinată în sus pentru a atinge, la limita longitudinală a zonei de acoperire, o înălţime de 600 m (2000 ft) deasupra planului orizontal, care conţine centrul de fază al antenei şi
    2) o suprafaţă conică superioară care îşi are originea în centrul de fază al antenei de azimut pentru apropiere şi care este înclinată cu 15 grade deasupra planului orizontal, la o înălţime de 6000 m (20000 ft).

        Atunci când obstacole intervenite între timp pătrund suprafaţa inferioară, se are în vedere că ghidarea nu trebuie asigurată la înălţimi mai mici decât cea a axei de vizare directă.
        Când se determină că în afara sectorului de acoperire promulgat există informaţii de ghidare false, iar procedurile operaţionale adecvate nu oferă o soluţie acceptabilă, trebuie să fie disponibile tehnici de reducere la minim a efectelor acestora. Aceste tehnici trebuie să includă reglarea sectorului de ghidare proporţională sau utilizarea semnalelor de indicare a ieşirii în afara acoperirii.
     Atunci când sectorul de ghidare proporţională dat este mai mic decât acoperirea laterală minimă, specificată la pct. 3.11.5.2.2.1.1 a), sunt necesare semnalele de ghidare pentru autorizare, specificate la pct. 3.11.4.6.2.5.

    3.11.5.2.2.1.2. Zona pistei.
    a) orizontal, în cadrul unui sector de 45 m (150 ft), pe fiecare parte a axului pistei, începând de la capătul pistei şi extinzându-se paralel cu axul pistei, pe direcţia de apropiere, pentru a atinge zona minimă de acoperire operaţională, descrisă la pct. 3.11.5.2.2.1.3.
    b) vertical între:
    1) o suprafaţă orizontală, care se află cu 2,5 m (8 ft) deasupra celui mai îndepărtat punct al axului pistei care se află pe axa de vizare directă a antenei de azimut şi
    2) o suprafaţă conică care porneşte de la antena echipamentului de azimut de la sol şi care este înclinată cu 20 grade deasupra planului orizontal, până la o înălţime de 600 m (2000 ft).

     Informaţiile referitoare la determinarea punctului la care se face referire în paragraful b) 1) sunt furnizate în documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
     Se urmăreşte ca ghidarea, sub linia de vizare directă să fie permisă atâta timp cât calitatea semnalului poate satisface cerinţele de precizie stipulate la pct. 3.11.4.9.4.
    3.11.5.2.2.1.2.1. Nivelul inferior al zonei de acoperire, din zona pistei, trebuie să se afle la 2,5 m (8 ft) deasupra axului pistei.
    3.11.5.2.2.1.2.2. Se are în vedere ca limita de acoperire inferioară de 2,5 m (8 ft) să deservească toate pistele. Informaţiile privind posibilitatea de relaxare a cerinţelor de densitate de putere, specificate la pct. 3.11.4.10.2, la 2,5 m (8 ft), sunt prevăzute în documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

    3.11.5.2.2.1.3. Zona minimă de acoperire operaţională.
    a) lateral, în cadrul unui sector de plus minus 10 grade în jurul axului pistei, care îşi are originea în punctul de referinţă al sistemului MLS.
    b) longitudinal, de la pragul pistei, pe direcţia de apropiere şi până la limita de acoperire longitudinală specificată la pct. 3.11.5.2.2.1.1 b).
    c) vertical, între:
    1) un plan inferior, care conţine linia care se află la 2,5 m (8 ft) deasupra pragului pistei şi este înclinat în sus pentru a atinge, la limita acoperirii longitudinale, înălţimea suprafeţei, specificată la pct. 3.11.5.2.2.1.1 c) 1) şi
    2) suprafaţa superioară, specificată la pct. 3.11.5.2.2.1.1 c) 2).


    3.11.5.2.2.1.4. Echipamentul pentru azimut de apropiere de la sol trebuie să furnizeze informaţii de ghidare, până la 30 grade deasupra planului orizontal.
    3.11.5.2.2.1.5. Sectorul minim de ghidare proporţională trebuie să fie după cum urmează:

┌────────────────────────┬─────────────┐
│Distanţă dintre antena │Acoperire │
│azimut de apropiere şi │proporţională│
│prag (AAT) │minimă │
├────────────────────────┼─────────────┤
│AAT < 500 m (1640 ft) │±8° │
├────────────────────────┼─────────────┤
│500 m (1640 ft) < AAT < │±6° │
│3100 m (10170 ft) │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│3100 m (10170 ft) < AAT │±4° │
└────────────────────────┴─────────────┘



    3.11.5.2.2.2. Azimutul de spate. Echipamentul de sol pentru azimutul de spate trebuie să furnizeze informaţii cel puţin în cadrul următorului volum de spaţiu:
    a) orizontal, într-un sector de plus sau minus 20 grade, în jurul axului pistei, care îşi are originea în antena echipamentului de sol pentru azimutul de spate şi se extinde pe direcţia apropierii întrerupte, cel puţin 18,5 km (10 NM) de la capătul pistei.
    b) vertical, în zona pistei dintre:
    1) o suprafaţă orizontală, care se află la 2,5 m (8 ft) deasupra celui mai îndepărtat punct de pe axul pistei, din axa de vizare directă a antenei de azimut de spate şi
    2) o suprafaţă conică, care îşi are originea în antena echipamentului de la sol, pentru azimut de spate şi care este înclinată cu 20 grade deasupra planului orizontal, până la o înălţime de 600 m (2000 ft).

    c) vertical, în zona azimutului de spate între:
    1) o suprafaţă conică a cărei origine se află la 2,5 m (8 ft) deasupra capătului pistei şi care este înclinată cu 0,9 grade deasupra planului orizontal şi
    2) o suprafaţă conică care îşi are originea în antena echipamentului de de la sol pentru azimut de spate şi care este înclinată cu 15 grade deasupra planului orizontal, până la o înălţime de 3000 m (10000 ft).

     Atunci când caracteristicile fizice ale pistei sau ale obstacolelor împiedică atingerea standardelor specificate în paragrafele b) şi c), se urmăreşte ca ghidarea necesară să nu fie furnizată sub axa de vizare directă.
    3.11.5.2.2.2.1. Facilitatea de azimut de spate trebuie să furnizeze informaţii de ghidare până la 30 grade deasupra planului orizontal.
    3.11.5.2.2.2.2. Sectorul minim de ghidare proporţională este de plus sau minus 10 grade în jurul axului pistei.


    3.11.5.2.3. Monitorizarea şi controlul
    3.11.5.2.3.1. Exceptând cazurile permise pentru configuraţiile MLS simplificate, de la pct. 3.11.3.4, sistemele de monitorizare a azimutului de apropiere şi a azimutului de spate trebuie să determine oprirea emisiei funcţiilor respective şi trebuie să transmită un avertisment către punctele de control stabilite, în cazul în care oricare dintre condiţiile următoare durează mai mult decât perioadele specificate:
    a) apariţia unei schimbări a contribuţiei echipamentului de la sol la eroarea medie de curs, astfel încât PFE la nivelul punctului de referinţă pentru apropiere sau pe direcţia oricărui radial de azimut, care depăşeşte limitele specificate la punctele 3.11.4.9.4 şi 3.11.4.9.5, pentru o perioadă mai mare de o secundă;
    b) puterea efectiv radiată se reduce până la un nivel mai mic decât cel necesar pentru îndeplinirea cerinţelor specificate la punctele 3.11.4.10.1 şi 3.11.4.6.2.5.2, pe o perioadă mai lungă de o secundă;
    c) există o eroare în preambulul transmisiilor DPSK, care apare de mai multe ori în orice perioadă de o secundă;
    d) există o eroare la sincronizarea TDM a unei anumite funcţii de azimut, cum ar fi neîndeplinirea cerinţelor specificate la pct. 3.11.4.3.2, iar această stare durează mai mult de o secundă.

    3.11.5.2.3.2. Proiectarea şi operarea sistemului de monitorizare trebuie să determine oprirea radiaţiei şi să transmită un avertisment către punctele de control stabilite, în cazul în care sistemul de monitorizare se defectează.
    3.11.5.2.3.3. Perioada în care sunt emise informaţii de ghidare eronate, inclusiv perioada (perioadele) cu radiaţie zero, nu trebuie să depăşească duratele specificate la pct. 3.11.5.2.3.1. Orice încercări de a repara o defecţiune, prin resetarea echipamentului primar de la sol sau prin comutarea echipamentului de la sol în modul standby, trebuie să fie efectuate pe durata acestei perioade de timp, iar orice perioadă (perioade) cu radiaţie zero nu trebuie să depăşească 500 milisecunde. Dacă defecţiunea nu este reparată în perioada de timp admisă, radiaţia trebuie să fie oprită. După oprire nu se încearcă repornirea serviciului, decât după trecerea a 20 de secunde.

    3.11.5.2.4. Integritatea şi continuitatea cerinţelor referitoare la serviciul, pentru azimutul MLS
    3.11.5.2.4.1. Probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false trebuie să fie mai mare sau egală cu 1 - 0,5 x 10^-9 pentru orice aterizare, pentru un azimut MLS care se intenţionează să fie utilizat pentru operaţiunile de categoria a II-a şi a III-a.
    3.11.5.2.4.2. Probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false trebuie să fie mai mare sau egală cu 1 - 1,0 x 10^-7 pentru orice aterizare, pentru un azimut MLS, care se intenţionează să fie utilizat pentru operaţiunile de categoria I.
    3.11.5.2.4.3. Probabilitatea de a nu pierde semnalul de ghidare radiat trebuie să fie mai mare de:
    a) 1 - 2 x 10^-6, în orice perioadă de 15 secunde, pentru un azimut MLS care se intenţionează să fie utilizat pentru operaţiuni de categoria a II-a sau de categoria a III-a (echivalent cu un timp mediu de 2000 ore între întreruperi) şi
    b) 1 - 2 x 10^-6, în orice perioadă de 30 secunde, pentru un azimut MLS care se intenţionează să fie utilizat pentru toate operaţiunile de categoria a III-a (echivalent cu un timp mediu de 4000 ore între întreruperi).

    3.11.5.2.4.4. Probabilitatea de a nu pierde semnalul de ghidare radiat trebuie să depăşească 1 - 4 x 10^-6, în orice perioadă de 15 secunde, pentru un azimut MLS care se intenţionează să fie utilizat pentru operaţiuni de categoria I (echivalent cu un timp mediu de 1000 ore între întreruperi).

    3.11.5.2.5. Precizia echipamentului de la sol
    3.11.5.2.5.1. Exceptând cazurile permise pentru configuraţiile MLS simplificate, de la pct. 3.11.3.4, contribuţia echipamentelor de la sol la eroarea medie a cursului nu trebuie să depăşească o eroare echivalentă de plus sau minus 3 m (10 ft), la nivelul punctului de referinţă de apropiere al sistemului MLS.
    3.11.5.2.5.2. Contribuţia echipamentelor de la sol la CMN, la nivelul punctului de referinţă, nu trebuie să depăşească 1 m (3,3 ft) sau 0,03 grade, oricare este mai mică, cu o probabilitate de 95 procente.
        Aceasta este eroarea de la nivelul echipamentului şi nu include efectele de propagare.


    3.11.5.2.6. Amplasarea
        Nu se urmăreşte restricţionarea instalării sistemului MLS, atunci când nu este posibilă amplasarea echipamentului de azimut de la sol, în prelungirea axului pistei.
    3.11.5.2.6.1. În mod normal, antena echipamentului de azimut de la sol este amplasată în prelungirea axului pistei, dincolo de capătul pistei (stop end) şi este reglată astfel încât planul vertical, care conţine cursul de zero grade, să conţină şi punctul de referinţă de apropiere al sistemului MLS. Amplasarea antenei se efectuează în conformitate cu cerinţele de distanţă de siguranţă, faţă de obstacole din cadrul Anexei 14 OACI.
    3.11.5.2.6.2. În mod normal, antena echipamentului de azimut de spate de la sol este amplasată în prelungirea axului pistei, la capătul pragului, iar antena este reglată astfel încât planul vertical, care conţine cursul de zero grade, să conţină şi punctul de referinţă al azimutului de spate.


    3.11.5.3. Echipamentul de ghidare în elevaţie (înălţime)
    3.11.5.3.1. Caracteristicile fasciculului de scanare. Antena de elevaţie a echipamentului de la sol produce un fascicul în formă de evantai, care este îngust în planul vertical şi larg în planul orizontal şi care este scanat vertical între limitele sectorului de ghidare proporţională.
    3.11.5.3.1.1. Sistemul de coordonate. Informaţiile privind ghidarea în elevaţie pentru apropiere sunt radiate în coordonate conice.
    3.11.5.3.1.2. Lăţimea fasciculului antenei. Lăţimea fasciculului antenei nu trebuie să depăşească 2,5 grade.
    3.11.5.3.1.3. Forma fasciculului de scanare. Punctele de minus 10 dB de pe anvelopa fasciculului trebuie să fie poziţionate faţă de ax cu cel puţin 0,76 din lăţimea fasciculului, dar să nu depăşească 0,96 din lăţimea acestuia.
        Forma de fascicul descrisă este valabilă în cazul axei de vizare directe, într-un mediu fără imagini fantomă, în care este utilizat un filtru adecvat.


    3.11.5.3.2. Zona de acoperire
    3.11.5.3.2.1. Elevaţia de apropiere. Exceptând cazurile permise pentru configuraţiile MLS simplificate, de la pct. 3.11.3.4, echipamentul de elevaţie de apropiere de la sol trebuie să furnizeze informaţii de ghidare proporţională, cel puţin în cadrul următoarelor volume de spaţiu:
    3.11.5.3.2.1.1. Zona de apropiere.
    a) lateral, în cadrul unui sector care îşi are originea în centrul de fază al antenei de elevaţie, care are o întindere unghiulară cel puţin egală cu sectorul de ghidare proporţională, furnizat de către echipamentul de azimut de apropiere de la sol, la limita acoperirii longitudinale.
    b) longitudinal, de la antena de elevaţie, pe direcţia de apropiere, până la o distanţă de 37 km (20 NM), faţă de pragul pistei.
    c) vertical, între:
    1) o suprafaţă conică inferioară, care îşi are originea în centrul de fază al antenei de elevaţie şi care este înclinată în sus pentru a atinge, la limita longitudinală a zonei de acoperire, o înălţime de 600 m (2000 ft) deasupra planului orizontal care conţine centrul de fază al antenei şi
    2) o suprafaţă conică superioară, care îşi are originea în centrul de fază al antenei de elevaţie şi care este înclinată cu 7,5 grade deasupra planului orizontal, până la o înălţime de 6000 m (20000 ft).

     Atunci când caracteristicile fizice ale zonei de apropiere împiedică atingerea standardelor specificate în paragrafele a), b) şi c) 1), se urmăreşte ca ghidarea necesară să nu fie furnizată sub linia de vizibilitate directă.
    3.11.5.3.2.1.1.1. Atunci când trebuie îndeplinite cerinţele operaţionale, echipamentul de sol pentru apropiere în elevaţie trebuie să furnizeze informaţii de ghidare proporţională pentru unghiuri care depăşesc cu mai mult de 7,5 grade planul orizontal.

    3.11.5.3.2.1.2. Zona minimă de acoperire operaţională.
    a) lateral, într-un sector de plus şi minus 10 grade în jurul axului pistei, sector care îşi are originea în punctul de origine al sistemului MLS.
    b) longitudinal, 75 m (250 ft) faţă de punctul de origine al sistemului MLS, în direcţia pragului pistei, până la limita de acoperire specificată la pct. 3.11.5.3.2.1.1 b);
    c) vertical, între suprafaţa superioară specificată la pct. 3.11.5.3.2.1.1 c) 2) şi cea mai înaltă parte:
    1) a unei suprafeţe care este locul geometric al punctelor care se află la 2,5 m (8 ft) deasupra pistei; sau
    2) un plan care îşi are originea în punctul de origine al sistemului MLS şi care este înclinat în sus pentru a atinge, la limita longitudinală a zonei de acoperire, înălţimea suprafeţei specificate la pct. 3.11.5.3.2.1.1 c) 1).




    3.11.5.3.3. Monitorizarea şi controlul.
    3.11.5.3.3.1. Exceptând cazurile permise pentru configuraţiile MLS simplificate, de la pct. 3.11.3.4, sistemele de monitorizare a înălţimii de apropiere trebuie să determine oprirea emisiei funcţiilor respective şi să transmită un avertisment către punctele de control stabilite, în cazul în care oricare dintre condiţiile următoare durează mai mult decât perioadele specificate:
    a) apare o schimbare, la nivelul contribuţiei echipamentului de la sol, la componenta de eroare medie a pantei de aterizare, cum ar fi PFE la nivelul punctului de reper la apropiere sau oricare dintre pantele care se află în conformitate cu procedurile de apropiere publicate, depăşeşte limitele specificate la pct. 3.11.4.9.6, pe o perioadă mai lungă de o secundă;
    b) puterea efectiv radiată se reduce până la un nivel mai mic decât cel necesar pentru satisfacerea cerinţelor de la pct. 3.11.4.10.1, pe o perioadă mai lungă de o secundă;
    c) apare o eroare la transmisiile părţilor introductive DPSK, care apare de mai multe ori, pe durata oricărei perioade de o secundă;
    d) apare o eroare la sincronizarea TDM a unei anumite funcţii de elevaţie, cum ar fi neîndeplinirea cerinţelor specificate la pct. 3.11.4.3.2, iar această stare durează mai mult de o secundă.

    3.11.5.3.3.2. Proiectarea şi modul de funcţionare ale sistemului de monitorizare determină oprirea emisiei şi transmite un avertisment către punctele de control stabilite, în cazul în care sistemul de monitorizare se defectează.
    3.11.5.3.3.3. Perioada în care sunt emise informaţii de ghidare greşite, inclusiv perioada (perioadele) cu radiaţie zero, nu trebuie să depăşească duratele specificate la pct. 3.11.5.3.3.1. Orice încercări de a repara o defecţiune, prin resetarea echipamentului primar de la sol, sau prin trecerea echipamentului de la sol în modul standby, trebuie să fie efectuate pe durata acestei perioade de timp, iar orice perioadă (perioade) de emisie zero nu trebuie să depăşească 500 milisecunde. Dacă defecţiunea nu este reparată în perioada de timp admisă, emisia trebuie să fie oprită. După oprire, nu se încearcă repornirea serviciului decât după trecerea a 20 de secunde.

    3.11.5.3.4. Integritatea şi continuitatea cerinţelor referitoare la serviciul pentru elevaţia de apropiere MLS.
    3.11.5.3.4.1. La orice aterizare, probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false trebuie să fie mai mare sau egală cu 1 - 0,5 x 10^-9, pentru o elevaţie de apropiere MLS care urmează să fie utilizată pentru operaţiunile de categorie II şi III.
    3.11.5.3.4.2. La orice aterizare, probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false trebuie să fie mai mare sau egală cu 1 - 1,0 x 10^-7, pentru o elevaţie de apropiere MLS care urmează să fie utilizată pentru operaţiunile de categoria I.
    3.11.5.3.4.3. Probabilitatea de a nu pierde semnalul de ghidare radiat trebuie să depăşească 1 - 2 x 10^-6, în orice perioadă de 15 secunde, pentru o elevaţie de apropiere MLS care urmează să fie utilizată pentru operaţiunile de categoria II şi III (echivalent cu un timp mediu de 2000 ore între întreruperi).
    3.11.5.3.4.4. Probabilitatea de a nu pierde semnalul de ghidare radiat trebuie să depăşească 1 - 4 x 10^-6, în orice perioadă de 15 secunde, pentru o elevaţie de apropiere MLS care urmează să fie utilizată pentru operaţiuni de categoria I (echivalent cu un timp mediu de 1000 ore între întreruperi).

    3.11.5.3.5. Precizia echipamentelor de la sol.
    3.11.5.3.5.1. Exceptând cazurile permise pentru configuraţiile MLS simplificate de la pct. 3.11.3.4, contribuţia echipamentelor de la sol, la componenta de eroare medie a pantei de aterizare a PFE, nu trebuie să depăşească o eroare echivalentă cu plus sau minus 0,3 m (1 ft), la nivelul punctului de reper la apropiere.
    3.11.5.3.5.2. Contribuţia echipamentelor de la sol, la CMN, la nivelul punctului de reper, nu trebuie să depăşească 0,15 m (0,5 ft), cu o probabilitate de 95 procente.
        Aceasta este eroarea de la nivelul echipamentului şi nu include efectele de propagare.


    3.11.5.3.6. Amplasarea
    3.11.5.3.6.1. Antena echipamentului de sol de apropiere în înălţime trebuie poziţionată lângă pistă. Amplasarea antenelor trebuie să se efectueze în conformitate cu Standardele şi practicile recomandate privind distanţa de siguranţă faţă de obstacole, din cadrul Anexei 14 OACI.
    3.11.5.3.6.2. Antena echipamentului de sol de apropiere, în înălţime, este amplasată astfel încât asimptota pantei minime de aterizare să intersecteze pragul pistei, în punctul de referinţă de apropiere a sistemului MLS.
    3.11.5.3.6.2.1. Unghiul minim al pantei de aterizare este, de obicei, de 3 grade şi nu trebuie să depăşească această valoare, cu excepţia cazului în care nu se poate apela la metodele alternative de satisfacere a cerinţelor privind distanţa minimă faţă de obstacole.
        Se urmăreşte ca alegerea unui unghi al pantei minime de aterizare, mai mare de 3 grade, să fie determinată de factori operaţionali, nu de factori tehnici.

    3.11.5.3.6.2.2. Antena de elevaţie a echipamentului de apropiere de la sol trebuie amplasată astfel încât înălţimea punctului care corespunde semnalului de ghidare decodificat, al pantei minime de aterizare, să nu depăşească 18 m (60 ft), deasupra pragului.
        Decalajul antenei de elevaţie faţă de axul pistei determină depăşirea punctului de referinţă de apropiere, de către ghidarea înălţimii pantei minime de aterizare.


    3.11.5.3.6.3. Atunci când sistemele ILS şi MLS furnizează simultan servicii aceleiaşi piste, punctul de referinţă ILS şi punctul de referinţă de apropiere al MLS trebuie să coincidă, cu o toleranţă de 1 m (3 ft).
     Această prevedere se aplică numai în cazul în care punctul de referinţă al sistemului ILS satisface cerinţele referitoare la înălţime, specificate la punctele 3.1.5.1.4 şi 3.1.5.1.5.



    3.11.5.4. Aplicabilitatea şi monitorizarea datelor.
        Datele esenţiale sunt datele de bază şi datele auxiliare esenţiale, transmise sub formă de cuvinte de tip date auxiliare A1, A2, A3 şi A4.
    3.11.5.4.1. Datele de bază.
    3.11.5.4.1.1. Cuvintele de tip date de bază 1, 2, 3, 4 şi 6 sunt transmise în întregul sector de acoperire a azimutului de apropiere.
    3.11.5.4.1.2. În cazul în care se furnizează funcţia de azimut de depărtare, cuvintele de tip date de bază 4, 5 şi 6 sunt transmise în sectoarele de acoperire a azimutului de depărtare şi a azimutului de apropiere.

    3.11.5.4.2. Datele auxiliare.
    3.11.5.4.2.1. Cuvintele de tip date auxiliare A1, A2 şi A3 sunt transmise în întregul sector de acoperire a azimutului de apropiere.
    3.11.5.4.2.2. În cazul în care este furnizată funcţia de azimut de depărtare, cuvintele de tip date auxiliare A3 şi A4 sunt transmise în sectoarele de acoperire a azimutului de depărtare şi a azimutului de apropiere.
        Cuvintele de tip date auxiliare B42 şi B43 sunt transmise în locul cuvintelor A1, respectiv A4, pentru a oferi suport aplicaţiilor care necesită rotirea antenei de azimut dincolo de domeniul de aliniere disponibil pentru A1 şi A4.

    3.11.5.4.2.3. Atunci când sunt furnizate, cuvintele de tip date auxiliare B sunt transmise în sectorul azimutului de apropiere, cu excepţia cuvintelor care cuprind baza de date pentru procedura de azimut de depărtare, care sunt transmise în sectorul de azimut de depărtare.
    3.11.5.4.2.4. Dacă se furnizează funcţia de azimut de depărtare, trebuie transmise cuvintele adecvate de tip date auxiliare B.

    3.11.5.4.3. Monitorizarea şi controlul.
    3.11.5.4.3.1. Sistemul de monitorizare transmite un avertisment către punctul de control stabilit, dacă puterea radiată este mai mică decât cea necesară pentru satisfacerea cerinţei DPSK, specificată la pct. 3.11.4.10.1.
    3.11.5.4.3.2. Dacă o eroare detectată la nivelul datelor de bază, radiate în acoperirea azimutului de apropiere, are loc în cel puţin două eşantioane consecutive, emisia acestor date, funcţia de azimut de apropiere şi funcţia de elevaţie, trebuie să fie oprite.
    3.11.5.4.3.3. Dacă o eroare detectată la nivelul datelor de bază, emise în acoperirea azimutului de depărtare, are loc în cel puţin două eşantioane consecutive, radiaţia acestor date şi funcţia de azimut de depărtare trebuie să fie oprite.


    3.11.5.5. Echipamentul de măsurare a distanţei,
    3.11.5.5.1. Informaţiile DME sunt furnizate cel puţin în cadrul volumului de acoperire, în care este disponibilă ghidarea azimutului de apropiere şi a azimutului de depărtare.
    3.11.5.5.2. Informaţiile DME trebuie furnizate pe 360° în azimut.
        Amplasarea echipamentelor DME de la sol depinde de lungimea pistei, profilul pistei şi terenul local. Indicaţiile privind amplasarea echipamentelor DME de la sol sunt furnizate în documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.



    3.11.6. Caracteristicile echipamentului de bord.
    3.11.6.1. Funcţiile de unghi şi de date.
    3.11.6.1.1. Precizia.
    3.11.6.1.1.1. În cazul în care densităţile puterii semnalului de scanare şi DPSK au valorile minime, specificate la pct. 3.11.4.10.1, echipamentul de bord trebuie să aibă capabilitatea de a achiziţiona semnalul şi orice semnal unghiular decodificat trebuie să aibă un CMN de cel mult 0,1 grade, cu excepţia CMN al funcţiei de ghidare a azimutului de depărtare, care nu trebuie să depăşească 0,2 grade.
        Se urmăreşte ca acele cuvinte de tip date de bază şi date auxiliare, care conţin informaţii esenţiale pentru operaţiunea dorită, să fie decodificate într-o perioadă de timp şi cu o integritate, potrivite pentru aplicaţia dorită.

    3.11.6.1.1.2. În cazul în care densitatea puterii semnalului emis este destul de mare pentru a face nesemnificativă contribuţia zgomotului receptorului de bord, echipamentul de bord nu degradează precizia niciunui semnal decodificat de ghidare unghiular, cu mai mult de plus sau minus 0,017 grade (PFE), plus sau minus 0,015 grade (azimut) şi plus sau minus 0,01 grade (elevaţie) CMN.
    3.11.6.1.1.3. Pentru a obţine o ghidare precisă la 2,5 m (8 ft) deasupra suprafeţei pistei, echipamentul de bord trebuie să producă mai puţin de 0,04 grade CMN, în cazul densităţilor de putere specificate la pct. 3.11.4.10.2 b).

    3.11.6.1.2. Gama dinamică.
    3.11.6.1.2.1. Echipamentele de la bord trebuie să aibă semnalul şi performanţele specificate la pct. 3.11.6.1.1.2, atunci când densitatea puterii oricăror semnale emise are orice valoare între valoarea minimă specificată la pct. 3.11.4.10.1 şi valoarea maximă de minus 14,5 dBW/mp.
    3.11.6.1.2.2. Performanţele receptorului nu trebuie să se degradeze peste limitele specificate, atunci când nivelurile diferenţiale maxim admise de la pct. 3.11.6.1.2.1 se află între densităţile de putere a semnalului funcţiilor individuale.

    3.11.6.1.3. Caracteristicile filtrului de ieşire al receptorului pentru datele unghiulare.
    3.11.6.1.3.1 În cazul frecvenţelor de intrare sinusoidale, filtrele de ieşire ale receptorului nu trebuie să inducă variaţii de amplitudine sau întârzieri de fază la nivelul datelor referitoare la unghi, care să depăşească cu mai mult de 20 procente pe cele obţinute de un filtru unipolar trece jos, cu o frecvenţă de tăiere de 10 rad/s.
        Ieşirile de receptor, care se intenţionează să opereze numai afişajele vizuale, pot beneficia de o filtrare suplimentară adecvată.


    3.11.6.1.4. Răspunsul parazit la nivelul canalului adiacent. Performanţele pentru receptor, specificate la pct. 3.11.6, sunt obţinute atunci când raportul dintre semnalele utile dorite şi zgomotul produs de către semnalele canalului adiacent, într-o lăţime de bandă de 150 kHz, centrată în jurul frecvenţei dorite, sunt mai mari sau egale cu valorile raportului semnal-zgomot (SNR):
    a) conform specificaţiilor din tabelul X1, atunci când densitatea puterii recepţionate de la staţia de la sol dorită este mai mare sau egală cu valorile specificate în tabelul Y, sau
    b) conform specificaţiilor din tabelul X2, atunci când densitatea puterii recepţionate de la staţia de la sol dorită se află între valorile minime ale densităţii de putere specificate la pct. 3.11.4.10.1 şi valorile specificate în tabelul Y.

    Tabelul Y

┌───────────────────┬─────────────────┐
│ │Lăţime fascicul │
│Funcţie │(NOTA 2) │
│ ├─────┬─────┬─────┤
│ │1° │2° │3° │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │- │- │- │
│Ghidare în azimut │69,8 │63,8 │60,2 │
│pentru apropiere │dBW/ │dBW/ │dBW/ │
│ │mp │mp │mp │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Ghidare în azimut │- │- │- 65 │
│pentru apropiere cu│74,6 │69,5 │dBW/ │
│rată mare │dBW/ │dBW/ │mp │
│ │mp │mp │ │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Ghidare în elevaţie│- 71 │- 65 │ │
│pentru apropiere │dBW/ │dBW/ │N/A │
│ │mp │mp │ │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Azimut de spate │N/A │N/A │N/A │
└───────────────────┴─────┴─────┴─────┘


    Tabelul X1

┌─────────────────┬────┬──────────────┐
│ │ │SNR (NOTA 1) │
│ │ │Lăţime │
│Funcţie │Data│fascicul (NOTA│
│ │ │2) │
│ │ ├────┬────┬────┤
│ │ │1° │2° │3° │
├─────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│Ghidare în azimut│5 dB│24,7│30,7│34,3│
│pentru apropiere │ │dB │dB │dB │
├─────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│Ghidare în azimut│ │19,9│26 │29,5│
│pentru apropiere │5 dB│dB │dB │dB │
│cu rată mare │ │ │ │ │
├─────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│Ghidare în │ │23,5│29,5│ │
│elevaţie pentru │5 dB│dB │dB │N/A │
│apropiere │ │ │ │ │
├─────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│Azimut pentru │5 dB│5,2 │11,2│14,8│
│depărtare │ │dB │dB │dB │
└─────────────────┴────┴────┴────┴────┘


    Tabelul X2

┌────────────────┬────┬────────────────┐
│ │ │SNR (NOTA 1) │
│ │ │Lăţime fascicul │
│Funcţie │Data│(NOTA 2) │
│ │ ├────┬─────┬─────┤
│ │ │1° │2° │3° │
├────────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Ghidare în │ │8,2 │14,3 │17,8 │
│azimut pentru │5 dB│dB │dB │dB │
│apropiere │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Ghidare în │ │ │ │ │
│azimut pentru │5 dB│3,5 │9,5 │13 dB│
│apropiere de │ │dB │dB │ │
│precizie │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Ghidare în │ │3,5 │9,5 │ │
│elevaţie pentru │5 dB│dB │dB │N/A │
│apropiere │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Azimut pentru │5 dB│5,2 │11,2 │14,8 │
│depărtare │ │dB │dB │dB │
└────────────────┴────┴────┴─────┴─────┘

        NOTE:
    1. Atunci când densitatea de putere a semnalului dorit emis este suficient de mare pentru a face nesemnificativă contribuţia zgomotului receptorului de la bord, contribuţia CMN de la bord pentru ghidarea în elevaţie şi azimut de apropiere (nu şi pentru azimutul de spate), conformă cerinţelor de la 3.11.6.1.1, trebuie să fie redusă în comparaţie cu contribuţia CMN, atunci când densitatea de putere a semnalului dorit emis este cea minimă, conform celor specificate în 3.11.4.10.1, iar pentru aceasta valorile minime SNR sunt mai mari.
    2. Relaţia între punctele adiacente, desemnate de lăţimile de bandă ale fasciculului, este liniară.
    3. Valorile SNR trebuie să fie protejate prin intermediul aplicării criteriilor de separare a frecvenţelor.
    4. Aceleaşi valori SNR se aplică pentru azimutul de spate, atâta timp cât nu există nicio schimbare în precizia de ghidare în azimutul de spate, atunci când zgomotul receptorului de la bord poate fi considerat ca fiind nesemnificativ.

        Tabela A. Unghiul DME/MLS, canalele pentru DME/VOR şi DME/ILS/MLS şi împerecherea acestora
        NOTE:
        * Aceste canale sunt rezervate exclusiv pentru planul de alocări naţionale.
        ** Aceste canale pot fi utilizate în planul de alocări naţionale de rezervă.

        Rezervarea acestor canale are scopul de a proteja sistemele de radare de supraveghere secundare (SSR).
        Frecvenţa 108,0 MHz nu este planificată pentru a fi asignată mijloacelor de navigaţie ILS. Canalul DME 17X, asociat acestei frecvenţe, poate fi asignat pentru utilizare pentru situaţii de urgenţă.
        Frecvenţa de răspuns pentru canalul 17X (978 MHz) este de asemenea utilizată pentru operarea transceiver-elor cu acces universal (Universal Access Transceiver - UAT). Standardele pentru UAT se regăsesc în RACR-CNS, "OPERAREA SISTEMELOR DE COMUNICAŢII, NAVIGAŢIE, SUPRAVEGHERE" volumul III, partea I, cap.12.
        Tabela A. Unghiul DME/MLS, canalele pentru DME/VOR şi DME/ILS/MLS şi împerecherea acestora

┌───────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│ │Parametri DME │
│ ├─────────────────────────────────┬────────────────┤
│ │Interogare │Răspuns │
│ ├─────────┬───────────────────────┼─────────┬──────┤
│Împerecherea canalelor │ │Coduri impuls │ │ │
│ │Frecvenţa├───┬───────────────────┤Frecvenţa│Coduri│
│ │MHz │DME│ │MHz │impuls│
│ │ │/N │Modul DME/P │ │µs │
│ │ │µs │ │ │ │
├─────┬─────────┬─────────┬─────┼─────────┼───┼─────────┬─────────┼─────────┼──────┤
│Nr. │Frecvenţa│Frecvenţa│Nr. │ │ │Apropiere│Apropiere│ │ │
│canal│VHF MHz │unghi MLS│canal│ │ │iniţială │finală µs│ │ │
│DME │ │MHz │MLS │ │ │µs │ │ │ │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│*1X │- │- │- │1025 │12 │- │- │962 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**1Y │- │- │- │1025 │36 │- │- │1088 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│*2X │- │- │- │1026 │36 │- │- │963 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**2Y │- │- │- │1026 │36 │- │- │1089 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│*3X │- │- │- │1027 │12 │- │- │964 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**3Y │- │- │- │1027 │36 │- │- │1090 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│*4X │- │- │- │1028 │12 │- │- │965 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**4Y │- │- │- │1028 │36 │- │- │1091 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│*5X │- │- │- │1029 │12 │- │- │966 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**5Y │- │- │- │1029 │36 │- │- │1092 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│*6X │- │- │- │1030 │12 │- │- │967 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**6Y │- │- │- │1030 │36 │- │- │1093 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│*7X │- │- │- │1031 │12 │- │- │968 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**7Y │- │- │- │1031 │36 │- │- │1094 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│*8X │- │- │- │1032 │12 │- │- │969 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**8Y │- │- │- │1032 │36 │- │- │1095 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│*9X │- │- │- │1033 │12 │- │- │970 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**9Y │- │- │- │1033 │36 │- │- │1096 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│*10X │- │- │- │1034 │12 │- │- │971 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**10Y│- │- │- │1034 │36 │- │- │1097 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│*11X │- │- │- │1035 │12 │- │- │972 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**11Y│- │- │- │1035 │36 │- │- │1098 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│*12X │- │- │- │1036 │12 │- │- │973 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**12Y│- │- │- │1036 │36 │- │- │1099 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│*13X │- │- │- │1037 │12 │- │- │974 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**13Y│- │- │- │1037 │36 │- │- │1100 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│*14X │- │- │- │1038 │12 │- │- │975 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**14Y│- │- │- │1038 │36 │- │- │1101 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│*15X │- │- │- │1039 │12 │- │- │976 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**15Y│- │- │- │1039 │36 │- │- │1039 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│*16X │- │- │- │1040 │12 │- │- │977 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**16Y│- │- │- │1040 │36 │- │- │1103 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│17X │108,00 │- │- │1041 │12 │- │- │978 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│17Y │108,05 │5043.0 │540 │1041 │36 │36 │42 │1104 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│17Z │- │5043.3 │541 │1041 │- │21 │27 │1104 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│18X │108,10 │5031,0 │500 │1042 │12 │12 │18 │979 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│18W │- │5031,3 │501 │1042 │- │24 │30 │979 │24 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│18Y │108,15 │5043,6 │542 │1042 │36 │36 │42 │1105 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│18Z │- │5043,9 │543 │1042 │- │21 │27 │1105 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│19X │108,20 │- │- │1043 │12 │- │- │980 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│19Y │108,25 │5044,2 │544 │1043 │36 │36 │42 │1106 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│19Z │- │5044,5 │545 │1043 │- │21 │27 │1106 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│20X │108,30 │5031,6 │502 │1044 │12 │12 │18 │981 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│20W │- │5031,9 │503 │1044 │- │24 │30 │981 │24 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│20Y │108,35 │5044,8 │546 │1044 │36 │36 │42 │1107 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│20Z │- │5045,1 │547 │1044 │- │21 │27 │1107 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│21X │108,40 │- │- │1045 │12 │- │- │982 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│21Y │108,45 │5045,4 │548 │1045 │36 │36 │42 │1108 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│21Z │- │5045,7 │549 │1045 │- │21 │27 │1108 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│22X │108,50 │5032,2 │504 │1046 │12 │12 │18 │983 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│22W │- │5032,5 │505 │1046 │- │24 │30 │983 │24 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│22Y │108,55 │5046,0 │550 │1046 │36 │36 │42 │1109 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│22Z │- │5046,3 │551 │1046 │- │21 │27 │1109 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│23X │108,60 │- │- │1047 │12 │- │- │984 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│23Y │108,65 │5046,6 │552 │1047 │36 │36 │42 │1110 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│23Z │- │5046,9 │553 │1047 │- │21 │27 │1110 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│24X │108,70 │5032,8 │506 │1048 │12 │12 │18 │985 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│24W │- │5033,1 │507 │1048 │- │24 │30 │985 │24 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│24Y │108,75 │5047,2 │554 │1048 │36 │36 │42 │1111 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│24Z │- │5047,5 │555 │1048 │- │21 │27 │1111 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│25X │108,80 │- │- │1049 │12 │- │- │986 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│25Y │108,85 │5047,8 │556 │1049 │36 │36 │42 │1112 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│25Z │- │5048,1 │557 │1049 │- │21 │27 │1112 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│26X │108,90 │5033,4 │508 │1050 │12 │12 │18 │987 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│26W │- │5033,7 │509 │1050 │- │24 │30 │987 │24 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│26Y │108,95 │5048,4 │558 │1050 │36 │36 │42 │1113 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│26Z │- │5048,7 │559 │1050 │- │21 │27 │1113 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│27X │109,00 │- │- │1051 │12 │- │- │988 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│27Y │109,05 │5049,0 │560 │1051 │36 │36 │42 │1114 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│27Z │- │5049,3 │561 │1051 │- │21 │27 │1114 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│28X │109,10 │5034,0 │510 │1052 │12 │12 │18 │989 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│28W │- │5034,3 │511 │1052 │- │24 │30 │989 │24 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│28Y │109,15 │5049,6 │562 │1052 │36 │36 │42 │1115 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│28Z │- │5049,9 │563 │1052 │- │21 │27 │1115 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│29X │109,20 │- │- │1053 │12 │- │- │990 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│29Y │109,25 │5050,2 │564 │1053 │36 │36 │42 │1116 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│29Z │- │5050,5 │565 │1053 │- │21 │27 │1116 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│30X │109,30 │5034,6 │512 │1054 │12 │12 │18 │991 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│30W │- │5034,9 │513 │1054 │- │24 │30 │991 │24 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│30Y │109,35 │5050,8 │566 │1054 │36 │36 │42 │1117 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│30Z │- │5051,1 │567 │1054 │- │21 │27 │1117 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│31X │109,40 │- │- │1055 │12 │- │- │992 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│31Y │109,45 │5051,4 │568 │1055 │36 │36 │42 │1118 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│31Z │- │5051,7 │569 │1055 │- │21 │27 │1118 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│32X │109,50 │5035,2 │514 │1056 │12 │12 │18 │993 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│32W │- │5035,5 │515 │1056 │- │24 │30 │993 │24 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│32Y │109,55 │5052,0 │570 │1056 │36 │36 │42 │1119 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│32Z │- │5052,3 │571 │1056 │- │21 │27 │1119 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│33X │109,60 │- │- │1057 │12 │- │- │994 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│33Y │109,65 │5052,6 │572 │1057 │36 │36 │42 │1120 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│33Z │- │5052,9 │573 │1057 │- │21 │27 │1120 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│34X │109,70 │5035,8 │516 │1058 │12 │12 │18 │995 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│34W │- │5036,1 │517 │1058 │- │24 │30 │995 │24 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│34Y │109,75 │5053,2 │574 │1058 │36 │36 │42 │1121 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│34Z │- │5053,5 │575 │1058 │- │21 │27 │1121 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│35X │109,80 │- │- │1059 │12 │- │- │996 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│35Y │109,85 │5053,8 │576 │1059 │36 │36 │42 │1122 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│35Z │- │5054,1 │577 │1059 │- │21 │27 │1122 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│36X │109,90 │5036,4 │518 │1060 │12 │12 │18 │997 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│36W │- │5036,7 │519 │1060 │- │24 │30 │997 │24 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│36Y │109,95 │5054,4 │578 │1060 │36 │36 │42 │1123 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│36Z │- │5054,7 │579 │1060 │- │21 │27 │1123 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│37X │110,00 │- │- │1061 │12 │- │- │998 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│37Y │110,05 │5055,0 │580 │1061 │36 │36 │42 │1124 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│37Z │- │5055,3 │581 │1061 │- │21 │27 │1124 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│38X │110,10 │5037,0 │520 │1062 │12 │12 │18 │999 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│38W │- │5037,3 │521 │1062 │- │24 │30 │999 │24 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│38Y │110,15 │5055,6 │582 │1062 │36 │36 │42 │1125 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│38Z │- │5055,9 │583 │1062 │- │21 │27 │1125 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│39X │110,20 │- │- │1063 │12 │- │- │1000 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│39Y │110,25 │5056,2 │584 │1063 │36 │36 │42 │1126 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│39Z │- │5056,5 │585 │1063 │- │21 │27 │1126 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│40X │110,30 │5037,6 │522 │1064 │12 │12 │18 │1001 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│40W │- │5037,9 │523 │1064 │- │24 │30 │1001 │24 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│40Y │110,35 │5056,8 │586 │1064 │36 │36 │42 │1127 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│40Z │- │5057,1 │587 │1064 │- │21 │27 │1127 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│41X │110,40 │- │- │1065 │12 │- │- │1002 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│41Y │110,45 │5057,4 │588 │1065 │36 │36 │42 │1128 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│41Z │- │5057,7 │589 │1065 │- │21 │27 │1128 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│42X │110,50 │5038,2 │524 │1066 │12 │12 │18 │1003 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│42W │- │5038,5 │525 │1066 │- │24 │30 │1003 │24 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│42Y │110,55 │5058,0 │590 │1066 │36 │36 │42 │1129 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│42Z │- │5058,3 │591 │1066 │- │21 │27 │1129 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│43X │110,60 │- │- │1067 │12 │- │- │1004 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│43Y │110,65 │5058,6 │592 │1067 │36 │36 │42 │1130 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│43Z │- │5058,9 │593 │1067 │- │21 │27 │1130 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│44X │110,70 │5038,8 │526 │1068 │12 │12 │18 │1005 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│44W │- │5039,1 │527 │1068 │- │24 │30 │1005 │24 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│44Y │110,75 │5059,2 │594 │1068 │36 │36 │42 │1131 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│44Z │- │5059,5 │595 │1068 │- │21 │27 │1131 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│45X │110,80 │- │- │1069 │12 │- │- │1006 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│45Y │110,85 │5059,8 │596 │1069 │36 │36 │42 │1132 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│45Z │- │5060,1 │597 │1069 │- │21 │27 │1132 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│46X │110,90 │5039,4 │528 │1070 │12 │12 │18 │1007 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│46W │- │5039,7 │529 │1070 │- │24 │30 │1007 │24 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│46Y │110,95 │5060,4 │598 │1070 │36 │36 │42 │1133 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│46Z │- │5060,7 │599 │1070 │- │21 │27 │1133 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│47X │111,00 │- │- │1071 │12 │- │- │1008 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│47Y │111,05 │5061,0 │600 │1071 │36 │36 │42 │1134 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│47Z │- │5061,3 │601 │1071 │- │21 │27 │1134 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│48X │111,10 │5040,0 │530 │1072 │12 │12 │18 │1009 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│48W │- │5040,3 │531 │1072 │- │24 │30 │1009 │24 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│48Y │111,15 │5061,6 │602 │1072 │36 │36 │42 │1135 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│48Z │- │5061,9 │603 │1072 │- │21 │27 │1135 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│49X │111,20 │- │- │1073 │12 │- │- │1010 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│49Y │111,25 │5062,2 │604 │1073 │36 │36 │42 │1136 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│49Z │- │5062,5 │605 │1073 │- │21 │27 │1136 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│50X │111,30 │5040,6 │532 │1074 │12 │12 │18 │1011 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│50W │- │5040,9 │533 │1074 │- │24 │30 │1011 │24 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│50Y │111,35 │5062,8 │606 │1074 │36 │36 │42 │1137 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│50Z │- │5063,1 │607 │1074 │- │21 │27 │1137 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│51X │111,40 │- │- │1075 │12 │- │- │1012 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│51Y │111,45 │5063,4 │608 │1075 │36 │36 │42 │1138 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│51Z │- │5063,7 │609 │1075 │- │21 │27 │1138 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│52X │111,50 │5041,2 │534 │1076 │12 │12 │18 │1013 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│52W │- │5041,5 │535 │1076 │- │24 │30 │1013 │24 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│52Y │111,55 │5064,0 │610 │1076 │36 │36 │42 │1139 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│52Z │- │5064,3 │611 │1076 │- │21 │27 │1139 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│53X │111,60 │- │- │1077 │12 │- │- │1014 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│53Y │111,65 │5064,6 │612 │1077 │36 │36 │42 │1140 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│53Z │- │5064,9 │613 │1077 │- │21 │27 │1140 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│54X │111,70 │5041,8 │536 │1078 │12 │12 │18 │1015 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│54W │- │5042,1 │537 │1078 │- │24 │30 │1015 │24 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│54Y │111,75 │5065,2 │614 │1078 │36 │36 │42 │1141 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│54Z │- │5065,5 │615 │1078 │- │21 │27 │1141 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│55X │111,80 │- │- │1079 │12 │- │- │1016 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│55Y │111,85 │5065,8 │616 │1079 │36 │36 │42 │1142 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│55Z │- │5066,1 │617 │1079 │- │21 │27 │1142 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│56X │111,90 │5042,4 │538 │1080 │12 │12 │18 │1017 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│56W │- │5042,7 │539 │1080 │- │24 │30 │1017 │24 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│56Y │111,95 │5066,4 │618 │1080 │36 │36 │42 │1143 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│56Z │- │5066,7 │619 │1080 │- │21 │27 │1143 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│57X │112,00 │- │- │1081 │12 │- │- │1018 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│57Y │112,05 │- │- │1081 │36 │- │- │1144 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│58X │112,10 │- │- │1082 │12 │- │- │1019 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│58Y │112,15 │- │- │1082 │36 │- │- │1145 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│59X │112,20 │- │- │1083 │12 │- │- │1020 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│59Y │112,25 │- │- │1083 │36 │- │- │1146 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**60X│- │- │- │1084 │12 │- │- │1021 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**60Y│- │- │- │1084 │36 │- │- │1147 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**61X│- │- │- │1085 │12 │- │- │1022 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**61Y│- │- │- │1085 │36 │- │- │1148 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**62X│- │- │- │1086 │12 │- │- │1023 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**62Y│- │- │- │1086 │36 │- │- │1149 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**63X│- │- │- │1087 │12 │- │- │1024 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**63Y│- │- │- │1087 │36 │- │- │1150 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**64X│- │- │- │1088 │12 │- │- │1151 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**64Y│- │- │- │1088 │36 │- │- │1025 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**65X│- │- │- │1089 │12 │- │- │1152 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**65Y│- │- │- │1089 │36 │- │- │1026 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**66X│- │- │- │1090 │12 │- │- │1153 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**66Y│- │- │- │1090 │36 │- │- │1027 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**67X│- │- │- │1091 │12 │- │- │1154 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**67Y│- │- │- │1091 │36 │- │- │1028 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**68X│- │- │- │1092 │12 │- │- │1155 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**68Y│- │- │- │1092 │36 │- │- │1029 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**69X│- │- │- │1093 │12 │- │- │1156 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**69Y│- │- │- │1093 │36 │- │- │1030 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│70X │112,30 │- │- │1094 │12 │- │- │1157 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**70Y│112,35 │- │- │1094 │36 │- │- │1031 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│71X │112,40 │- │- │1095 │12 │- │- │1158 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**71Y│112,45 │- │- │1095 │36 │- │- │1032 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│72X │112,50 │- │- │1096 │12 │- │- │1159 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**72Y│112,55 │- │ │1096 │36 │ │ │1033 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│73X │112,60 │- │- │1097 │12 │- │- │1160 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**73Y│112,65 │- │- │1097 │36 │- │- │1034 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│74X │112,70 │- │- │1098 │12 │- │- │1161 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**74Y│112,75 │- │- │1098 │36 │- │- │1035 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│75X │112,80 │- │- │1099 │12 │- │- │1162 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**75Y│112,85 │- │- │1099 │36 │- │- │1036 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│76X │112,90 │- │- │1100 │12 │- │- │1163 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**76Y│112,95 │- │- │1100 │36 │- │- │1037 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│77X │113,00 │- │- │1101 │12 │- │- │1164 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**77Y│113,05 │- │- │1101 │36 │- │- │1038 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│78X │113,10 │- │- │1102 │12 │- │- │1165 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**78Y│113,15 │- │- │1102 │36 │- │- │1039 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│79X │113,20 │- │- │1103 │12 │- │- │1166 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│**79Y│113,25 │- │- │1103 │36 │- │- │1040 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│80X │113,30 │- │- │1104 │12 │- │- │1167 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│80Y │113,35 │5067,0 │620 │1104 │36 │36 │42 │1041 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│80Z │- │5067,3 │621 │1104 │- │21 │27 │1041 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│81X │113,40 │- │- │1105 │12 │- │- │1168 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│81Y │113,45 │5067,6 │622 │1105 │36 │36 │42 │1042 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│81Z │- │5067,9 │623 │1105 │- │21 │27 │1042 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│82X │113,50 │- │- │1106 │12 │- │- │1169 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│82Y │113,55 │5068,2 │624 │1106 │36 │36 │42 │1043 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│82Z │- │5068,5 │625 │1106 │- │21 │27 │1043 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│83X │113,60 │- │- │1107 │12 │- │- │1170 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│83Y │113,65 │5068,8 │626 │1107 │36 │36 │42 │1044 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│83Z │- │5069,1 │627 │1107 │- │21 │27 │1044 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│84X │113,70 │- │- │1108 │12 │- │- │1171 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│84Y │113,75 │5069,4 │628 │1108 │36 │36 │42 │1045 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│84Z │- │5069,7 │629 │1108 │- │21 │27 │1045 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│85X │113,80 │- │- │1109 │12 │- │- │1172 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│85Y │113,85 │5070,0 │630 │1109 │36 │36 │42 │1046 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│85Z │- │5070,3 │631 │1109 │- │21 │27 │1046 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│86X │113,90 │- │- │1110 │12 │- │- │1173 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│86Y │113,95 │5070,6 │632 │1110 │36 │36 │42 │1047 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│86Z │- │5070,9 │633 │1110 │- │21 │27 │1047 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│87X │114,00 │- │- │1111 │12 │- │- │1174 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│87Y │114,05 │5071,2 │634 │1111 │36 │36 │42 │1048 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│87Z │- │5071,5 │635 │1111 │- │21 │27 │1048 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│88X │114,10 │- │- │1112 │12 │- │- │1175 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│88Y │114,15 │5071,8 │636 │1112 │36 │36 │42 │1049 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│88Z │- │5072,1 │637 │1112 │- │21 │27 │1049 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│89X │114,20 │- │- │1113 │12 │- │- │1176 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│89Y │114,25 │5072,4 │638 │1113 │36 │36 │42 │1050 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│89Z │- │5072,7 │639 │1113 │- │21 │27 │1050 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│90X │114,30 │- │- │1114 │12 │- │- │1177 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│90Y │114,35 │5073,0 │640 │1114 │36 │36 │42 │1051 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│90Z │- │5073,3 │641 │1114 │- │21 │27 │1051 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│91X │114,40 │- │- │1115 │12 │- │- │1178 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│91Y │114,45 │5073,6 │642 │1115 │36 │36 │42 │1052 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│91Z │- │5073,9 │643 │1115 │- │21 │27 │1052 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│92X │114,50 │- │- │1116 │12 │- │- │1179 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│92Y │114,55 │5074,2 │644 │1116 │36 │36 │42 │1053 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│92Z │- │5074,5 │645 │1116 │- │21 │27 │1053 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│93X │114,60 │- │- │1117 │12 │- │- │1180 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│93Y │114,65 │5074,8 │646 │1117 │36 │36 │42 │1054 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│93Z │- │5075,1 │647 │1117 │- │21 │27 │1054 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│94X │114,70 │- │- │1118 │12 │- │- │1181 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│94Y │114.75 │5075,4 │648 │1118 │36 │36 │42 │1055 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│94Z │- │5075,7 │649 │1118 │- │21 │27 │1055 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│95X │114,80 │- │- │1119 │12 │- │- │1182 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│95Y │114,85 │5076,0 │650 │1119 │36 │36 │42 │1056 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│95Z │- │5076,3 │651 │1119 │- │21 │27 │1056 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│96X │114,90 │- │- │1120 │12 │- │- │1183 │12 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│96Y │114,95 │5076,6 │652 │1120 │36 │36 │42 │1057 │30 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│96Z │- │5076,9 │653 │1120 │- │21 │27 │1057 │15 │
├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼─────────┼────────γ