Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGLEMENTARI TEHNICE din 22 aprilie 2013  Twitter Facebook
Cautare document

REGLEMENTARI TEHNICE din 22 aprilie 2013 "Ghid privind produse de finisare peliculogene utilizate in constructii, indicativ GE 056-2013"*)

EMITENT: MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 259 bis din 9 mai 2013
---------
    *) Aprobat de Ordinul 1.768 din 22 aprilie 2013, care a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 mai 2013


    CUPRINS

    1. OBIECT
    2. DOMENIU DE APLICARE
    3. TERMINOLOGIE
    4. PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE UTILIZATE LA VOPSITORII
    4.1. CLASIFICARE GENERALĂ A PRODUSELOR PELICULOGENE POLIMERICE
    4.2. CERINŢE, CRITERII ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ PENTRU PRODUSELE PELICULOGENE POLIMERICE
       4.2.1. Criterii de alegere a protecţiilor cu produse peliculogene polimerice
       4.2.2. Caracteristicile de identificare ale produselor peliculogene polimerice
       4.2.3. Cerinţele de calitate, criteriile şi nivelurile de performanţă ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcţii
       4.2.4. Caracteristicile principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcţii funcţie de cerinţele domeniului de aplicare
    4.3. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE FINISARE CU PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE
       4.3.1. Condiţii de începere a lucrărilor de finisare
       4.3.2. Principalele etape ce trebuie parcurse la punerea în operă a produselor peliculogene
          4.3.2.1. Pregătirea suprafeţei suport nouă
          4.3.2.2. Pregătirea suprafeţei suport cu vopsitorie veche
          4.3.2.3. Modul de pregătire al suprafeţelor în vederea aplicării de produse peliculogene polimerice de protecţie
          4.3.2.4. Pregătirea produselor peliculogene în vederea punerii în operă
          4.3.2.5. Aplicarea amorsei/grundului
          4.3.2.6. Aplicarea propriu-zisă a produselor
       4.3.3. Tipul de produse care intră în alcătuire a protecţiilor cu produse peliculogene
       4.3.4. Modul de alcătuire al protecţiilor cu produse peliculogene
       4.3.5. Procedeele de aplicare ale produselor peliculogene de finisare-protecţie
          4.3.5.1. Pensularea
          4.3.5.2. Pulverizare
          4.3.5.3. Aplicarea cu rola/trafaletul
          4.3.5.4. Modul de aplicare al protecţiilor cu produse peliculogene polimerice
    5. PRODUSE NATURALE UTILIZATE LA ZUGRĂVELI
       5.1. Condiţii generale
       5.2. Zugrăveli cu lapte de var
       5.3. Zugrăveli cu humă
    6. MATERIALE AUXILIARE, SCULE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE
       6.1. Materiale auxiliare
       6.2. Scule şi dispozitive
    7. ASIGURAREA CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR
       7.1. Cerinţe generale privind calitatea lucrărilor realizate cu produse utilizate la vopsitorii şi zugrăveli
       7.2. Condiţii tehnice privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor
       7.3. Verificarea lucrărilor realizate cu produse peliculogene polimerice şi produse naturale pentru suprafeţe de beton, tencuială/glet, plăci de gips-carton
       7.4. Verificarea lucrărilor de vopsitorii realizate cu produse peliculogene polimerice pentru suprafeţe de lemn (răşinoase/foioase), metal
       7.5. Ambalarea, transportul şi depozitarea materialelor pe şantier
    8. ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE FINISARE
    9. MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII
    10. MĂSURI PRIVIND PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR
    ANEXA 1 - Referinţe legislative şi tehnice
    ANEXA 2 - Valorile limită maxime ale conţinutului de compuşi organici volatili pentru vopsele şi lacuri
    ANEXA 2 - Anexa informativă: ZUGRĂVELI TRADIŢIONALE DECORATIVE
    ANEXA 4 - FIŞA TEHNICĂ DE SECURITATE (SAFETY DATA SHEET)

    1. OBIECT

    1.1. Prezentul ghid se referă la executarea lucrărilor de finisare reprezentând vopsitorii cu produse peliculogene precum şi la condiţiile tehnice, criteriile şi nivelurile de performanţă corespunzătoare utilizării în construcţii a produselor peliculogene.
    1.2. Ghidul se referă şi la executarea lucrărilor privind zugrăveli cu produse naturale (zugrăveli cu lapte de var şi humă).
    1.3. Produsele peliculogene utilizate în construcţii trebuie să răspundă în mod adecvat cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor prezentate în Tabelului nr. 1.

    Tabelul nr. 1


┌──────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Cerinţe fundamentale │ Răspuns adecvat al produselor pelicogene faţă de cerinţele │
│ aplicabile │ fundamentale aplicabile construcţiilor │
│ construcţiilor │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rezistenţă mecanică şi│Nu influenţează rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor pe care │
│stabilitate │s-au aplicat. │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Securitate la incendiu│Nu trebuie să modifice, pe cât posibil clasa de reacţie la foc şi │
│ │rezistenţa la foc a suporturilor pe care sunt aplicate. │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Igienă, sănătate şi │- asigură igiena mediului interior şi exterior; │
│mediu înconjurător │- pot avea efect antimicrobian (produse speciale); │
│ │- pot avea efect de autocurăţare (produse speciale); │
│ │- pot asigura rol de ecranare a cladirilor, faţă de câmpurile │
│ │electromagnetice din domeniul frecvenţelor GSM (produse speciale);│
│ │- se formulează astfel încât să nu fie cancerigene, mutagene, │
│ │toxice şi radioactive; │
│ │- asigură protecţia mediului înconjurător prin respectarea │
│ │prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 735/2006 privind limitarea │
│ │emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării │
│ │solvenţilor organici în anumite vopsele, lacuri şi în produsele de│
│ │refinisare a suprafeţelor vehiculelor, cu modificările şi │
│ │completările ulterioare. │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Siguranţă şi │- asigură menţinerea caracteristicilor de finisare-protecţie după │
│accesibilitate în │expunerea la agenţi atmosferici - radiaţii UV, ploaie, │
│exploatare │îngheţ-dezgheţ, etc. │
│ │- nu produc în timpul aplicării şi exploatării disfuncţii care să │
│ │afecteze utilizatorii dacă se respectă măsurile din fişele cu date│
│ │de securitate ale furnizorului. │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Protecţie împotriva │Nu influenţează această cerinţă │
│zgomotului │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Economie de energie şi│Nu influenţează această cerinţă │
│izolaţie termică │ │
└──────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    1.4. Documentele de referinţă sunt enumerate în Anexa nr. 1.

    2. DOMENIU DE APLICARE

    2.1. Prevederile prezentului ghid se adresează producătorilor, proiectanţilor, executanţilor, beneficiarilor (utilizatorilor) de lucrări de construcţii, experţilor tehnici, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia precum şi autorităţilor de avizare şi control din domeniul construcţiilor.
    2.2. Produsele prezentate în acest ghid sunt utilizate la realizarea lucrărilor de finisare - vopsitorii şi zugrăveli situate în mediu exterior şi interior şi care nu sunt expuse acţiunii agresive a agenţilor chimici, la clădiri noi (civile, industriale, agrozootehnice) precum şi pentru lucrări de intervenţii la clădiri existente. Clasele de expunere la care pot fi utilizate produsele peliculogene de finisare, funcţie de acţiunile datorate mediului înconjurător, sunt:
    a) clasele de expunere: X0, XC1, XD1, XS1, XF1, XA1, pentru beton în interiorul şi exteriorul clădirilor, conform reglementării tehnice "Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului; NE 012/1:2007.
    b) clasele de expunere: de la clasa C1 la clasa C3, pentru oţel, în interiorul şi exteriorul clădirilor, conform reglementării tehnice privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel, aplicabilă în vigoare.
    2.3. Prezentul ghid nu se referă la produse de protecţie la foc, protecţii anticorozive (pentru oţel, clasele de expunere: C4, C5-I, C5-M).
    2.4. Suporturile pe care se aplică produsele peliculogene de finisare pot fi:
    a) elemente de beton (prefabricat sau turnat monolit);
    b) mortare de tencuire pentru utilizare exterioară (tencuire) aşa cum sunt definite conform SR EN 998-1:2011;
    c) mortare de gletuire pentru utilizare interioară (gletuire) aşa cum sunt definite conform SR EN 998-1:2011;
    d) plăci de gips carton;
    e) lemn (esenţe de răşinoase şi foioase);
    f) suprafeţe metalice feroase şi neferoase.

    3. TERMINOLOGIE

    Terminologia prezentei reglementări este cea prevăzută în: SR EN ISO 4618:2007. Se prezintă în continuare câţiva termeni specifici:
    3.1. Produs peliculogen: produs de vopsire care se aplică în film continuu pe suprafaţa suport.
    3.2. Sistem de vopsire: totalitate a straturilor produselor de vopsire, care sunt aplicate pe un suport.
    3.3. Compus organic volatil (COV): orice compus organic având un punct de fierbere iniţial mai mic sau egal cu 250 grade C, măsurat la o presiune standard de 101,3 kPa.
    3.4. Conţinut de compus organic volatil: masa de compuşi organici volatili exprimată în grame/litru (g/l) în formula unui produs în starea sa gata pentru utilizare. Masa de compuşi organici volatili, într-un anumit produs dat, care reacţionează chimic în timpul uscării şi care formează parte a stratului de acoperire nu este considerată ca parte a conţinutului de compuşi organici volatili.
    3.5. Lavabilitate: capacitatea unui film uscat de produs de vopsire de a fi eliberat prin spălare de praf, murdărie şi pete superficiale fără schimbarea calităţilor sale specifice.
    3.6. Fineţe de frecare: termen corespunzător dimensiunilor celor mai mari particule din mediu de suspensie sau din produsul de vopsire şi care este în mod normal măsurată cu ajutorul unui dispozitiv corespunzător.
    3.7. Putere de acoperire: capacitate a unui produs de vopsire de a acoperi prin opacizare, culoarea sau contrastele de culoare ale unui suport.
    3.8. Flexibilitatea peliculei: capacitate a unui film uscat de a urmări fără degradări, neregularităţile suportului pe care a fost aplicat.
    3.9. Luciu: proprietate optică a unei suprafeţe de vopsea caracterizată prin capacitatea sa de a reflecta lumina.
    3.10. Coeficientul de transmisie a apei lichide: reprezintă creşterea masei funcţie de rădăcina pătrată a timpului şi suprafaţa de expunere.
    3.11. Coeficientul de transmisie a vaporilor de apă: reprezintă creşterea masei funcţie de timpul şi suprafaţa de expunere.
    3.12. Humă: substanţă minerală (argiloasă) care în amestec cu un liant (clei de oase, aracet, etc) şi apă se foloseşte la zugrăveli interioare; este o substanţă grasă, sensibilă la umiditate, care nu are o aderenţă corespunzătoare la suport şi nu este lavabilă.
    3.13. Var stins: pulbere albă de hidroxid de calciu care se obţine în urma reacţiei dintre varul nestins, oxid de calciu şi apă şi care se foloseşte pentru văruirea caselor, obţinerea mortarului de var, etc.
    3.14. Agent agresiv: factor de mediu ce acţionează distructiv asupra construcţiei sau a diverselor sale părţi componente, provocând degradarea prin coroziune a materialului de construcţie.
    3.15. Frazele de risc şi frazele de securitate: sunt indicaţii care apar pe etichetele ambalajelor produselor peliculogene şi care sunt date printr-o serie de numere precedate de litera R sau S, care indică natura riscurilor speciale ale unei substanţe (frazele de risc R) sau precauţiile de securitate recomandate (frazele de securitate S).

    4. PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE UTILIZATE LA VOPSITORII

    4.1. CLASIFICARE GENERALĂ A PRODUSELOR PELICULOGENE POLIMERICE
    Produsele peliculogene polimerice utilizate în construcţii se clasifică după criteriile menţionate în tabelul nr. 2.

    Tabelul nr. 2


┌────┬──────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Criteriu de │ Tipuri de produse peliculogene polimerice │
│crt.│ clasificare │ │
├────┼──────────────────────┼────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤
│ 1.│Reacţia de obţinere a │- răşini de policondensare │- poliesterice, aminice, fenolice │
│ │răşinilor sintetice │- răşini de polimerizare │- vinilice, acrilice │
│ │ │- răşini de poliadiţie │- poliuretanice │
│ │ │- macromolecule naturale modificate │- polimeri analogi, etc. │
│ │ │prin reacţii chimice │ │
├────┼──────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ 2.│Structura chimică │macromolecule cu lanţuri formate │Polimeri hidrocarburi saturaţi │
│ │ │numai din atomi de carbon │Polimeri nesaturaţi (polibutadienă) │
│ │ │(izolanţuri) │Polimeri aromatici (polistiren) │
│ │ │ │Polimeri halogenaţi │
│ │ │ │Polimeri alcooli şi derivaţii lor │
│ │ │ │Polimeri amine şi derivaţii lor │
│ │ │ │Polimeri nitraţi │
│ │ │ │Polimeri aldehide şi cetone │
│ │ │ │Polimeri carboxilici şi derivaţii lor │
│ │ │ │Polimeri sulfonici │
│ │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │ │macromolecule cu catena principală │Polimeri cu atomi de oxigen: │
│ │ │formată din atomi de C şi N, O, S, │Polimeri eteri │
│ │ │Si, P, etc. (heterolanţuri) │Polimeri acetali │
│ │ │ │Polimeri esteri │
│ │ │ │Polimeri anhidride │
│ │ │ │Polimeri peroxizi │
│ │ │ │Policarbonaţi │
│ │ │ │Polimeri cu atomi de azot: │
│ │ │ │Polimine │
│ │ │ │Poliamide │
│ │ │ │Poliimide │
│ │ │ │Poliamidoimide │
│ │ │ │Poliuretani şi derivaţi ureici │
│ │ │ │Polimeri cu azot în ciclu │
│ │ │ │Polimeri cu atomi de sulf: │
│ │ │ │Polimeri cu atomi de siliciu: │
│ │ │ │Polimeri cu atomi de fosfor │
│ │ │ │Polimeri cu mai mulţi heteroatomi sau │
│ │ │ │alţi heteroatomi │
├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┬─────┴────────────────┬─────────────────────┤
│ 3.│Modul de uscare al │Uscare fizică │Răşini vinilice │Temperatura necesară │
│ │produsului │Polimerul ce formează pelicula│- policlorură de │cca 20°C (creşterea │
│ │ │este prezent în produs │ vinil │temperaturii grăbeşte│
│ │ │ │- policlorură de │evaporarea │
│ │ │ │ viniliden poliacetat│solventului) │
│ │ │ │ de vinil │ │
│ │ │ │- Răşini ester- │ │
│ │ │ │ acrilice │ │
│ │ ├──────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Uscare chimică │ │Temperatura necesară │
│ │ │Polimerul ce formează pelicula│ │ │
│ │ │se formează prin reacţie │ │ │
│ │ │chimică pe obiect │ │ │
│ │ │a) uscare oxidativă │Răşini alchidice │10-30°C │
│ │ │b) uscare la cuptor │Răşini ureo- │100-200°C │
│ │ │ │formaldehidice │ │
│ │ │ │Răşini poliesterice │ │
│ │ │ │nesaturate │ │
│ │ │ │Răşini alchidice │ │
│ │ │ │modificate │ │
│ │ │ │Răşini acrilice │ │
│ │ │c) produse în doi componenţi │Răşini poliuretanice │>70°C │
│ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼────────────┬─────────────────┴─────┬────────────────┼─────────────────────┤
│ 4.│Prezenţa/absenţa │Lacuri şi │Uscare fizică │Răşini nitro, │Lacuri şi vopsele │
│ │solventului │vopsele cu │ │acrilice │pentru lemn şi metal │
│ │ │conţinut de ├───────────────────────┼────────────────┤ │
│ │ │solvenţi │Uscare la cuptor │Alchido- │ │
│ │ │organici │ │melaminice │ │
│ │ │ ├───────────────────────┼────────────────┤ │
│ │ │ │Vopsele în doi │Poliuretani │ │
│ │ │ │componenţi │ │ │
│ │ ├────────────┼───────────────────────┼────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Lacuri şi │Dispersii apoase │Răşini pe bază │Grunduri │
│ │ │vopsele cu │Dispersii în faze │de policarbonaţi│Vopsele pentru │
│ │ │conţinut de │organice │ │construcţii │
│ │ │apă │ │ │ │
│ │ ├────────────┼───────────────────────┼────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Lacuri şi │Lacuri şi vopsele în │Poliesteri │Lacuri şi vopsele │
│ │ │vopsele fără│doi componenţi │nesaturaţi │pentru lemn, metal │
│ │ │solvenţi │ │Poliuretani │ │
│ │ │ ├───────────────────────┼────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │ │Lacuri şi vopsele pe │Epoxidice │Lacuri şi vopsele │
│ │ │ │bază de pulberi │Acrilice │pentru suprafeţe │
│ │ │ │ │Policlorură de │metalice │
│ │ │ │ │vinil │ │
├────┼──────────────────────┼────────────┴───────────────────────┼────────────────┴─────────────────────┤
│ 5.│Locul de utilizare │produse peliculogene pentru interior│neexpuse la acţiunea factorilor │
│ │ │ │climatici │
│ │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │ │produse peliculogene pentru exterior│expuse la acţiunea factorilor │
│ │ │ │climatici │
├────┼──────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ 6.│Rolul în alcătuirea │amorsa/grund │primul strat într-un sistem de vopsire│
│ │sistemului de │ │care are rolul de pregătire a stratu- │
│ │protecţie │ │lui suport în vederea compatibilizării│
│ │ │ │acestuia cu straturile următoare din │
│ │ │ │sistemul de vopsire │
│ │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │ │vopseaua intermediară │stratul de mijloc, opţional, folosit │
│ │ │ │în special pentru vopselele în solvent│
│ │ │ │care are rolul de a face legătura │
│ │ │ │între primul strat (de grund) şi stra-│
│ │ │ │tul final din sistemul de vopsire, │
│ │ │ │care conferă sistemului rezistenţa │
│ │ │ │mecanică necesară │
│ │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │ │vopsea/email/lac │stratul final din sistemul de vopsire │
│ │ │ │care are rolul de protecţie a supra- │
│ │ │ │feţei suport împotriva radiaţiilor UV │
│ │ │ │cât şi împotriva acţiunii factorilor │
│ │ │ │climatici │
├────┼──────────────────────┼────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│ 7.│Aspectul peliculei, │Grund │
│ │funcţia de bază şi │a) Aspect: mat şi colorat iar culoarea este mai puţin importantă deoarece │
│ │compoziţia de │reprezintă stratul de bază pe suprafaţa suport ce va fi acoperit cu vopsea;│
│ │principiu │b) Funcţia: protecţie anticorozivă şi de pregătire a suportului în vederea │
│ │ │aplicării straturilor următoare din sistemul de vopsire; │
│ │ │c) În starea finală sunt amestecuri de polimeri (liant) cu umpluturi şi │
│ │ │aditivi ce ameliorează proprietăţile peliculelor. │
│ │ │Chit │
│ │ │a) Aspect: mat şi poate fi colorat; │
│ │ │b) Funcţia: fie de etanşare, izolare, prin umplerea fisurilor, crăpăturilor│
│ │ │existente pe suprafaţa suport, fie de egalizare (nivelare a asperităţilor) │
│ │ │a suprafeţei suport; │
│ │ │c) În starea finală sunt amestecuri de polimeri (liant) cu conţinut ridicat│
│ │ │de umpluturi, cu consistenţă ridicată. │
│ │ │Lac │
│ │ │a) Aspect: incolore şi transparente; │
│ │ │b) Funcţia de bază este de protecţie şi estetizare a suprafeţelor prin │
│ │ │aplicarea de pelicule lucioase, semi-lucioase, semi-mate, mate, funcţie de │
│ │ │preferinţele utilizatorului; │
│ │ │c) În starea finală sunt compuse integral din polimeri. │
│ │ │Vopsea │
│ │ │a) Aspect: semi-lucioase, semi-mate, mate, şi colorate; │
│ │ │b) Funcţia de bază este de protecţie şi estetizare, acoperire (mascare) a │
│ │ │suprafeţei iniţiale şi obţinerea unor culori prestabilite; │
│ │ │c) În starea finală sunt amestecuri de polimeri (cu rol de liant), │
│ │ │pigmenţi, materiale de umplutură. │
│ │ │Email │
│ │ │a) Aspect: lucioase, semi-lucioase, semi-mate, mate şi colorate, funcţie de│
│ │ │preferinţele utilizatorului; │
│ │ │b) Funcţia de bază este de protecţie şi estetizare, acoperire (mascare) a │
│ │ │suprafeţei iniţiale şi obţinerea unor culori prestabilite; │
│ │ │c) În starea finală sunt amestecuri de polimeri (cu rol de liant), │
│ │ │pigmenţi, materiale de umplutură. │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 8.│Produsul de bază din │a) Ulei, gudroane, bitumuri, derivaţi de colofoniu; │
│ │compoziţia vopselei │b) Derivaţi celulozici (nitroceluloză simplă sau combinată cu răşini │
│ │ │acrilice, alchidice), derivaţi de colofoniu (esterificat sau eterificat); │
│ │ │c) Răşini de poliadiţie (răşini epoxidice şi poliuretanice); │
│ │ │d) Răşini de polimerizare (vinilice în soluţie, vinilice tip plastisol sau │
│ │ │organosol, acrilice, perclorvinilice); │
│ │ │e) Răşini alchidice, alchidice modificate, alchido-aminice, alchido- │
│ │ │fenolice; │
│ │ │f) Răşini de policondensare (altele decât cele alchidice) ex.: poliesterice│
│ │ │nesaturate, alchido-ureice cu întărire acidă, produse siliconice; │
│ │ │g) Răşini sintetice solubile în apă (oleo-fenolice, alchido-fenolice, │
│ │ │polibutadiene, epoxidice, acrilice); │
│ │ │h) Emulsii (dispersii) alchidice, vinilice, acrilice, copolimeri vinil- │
│ │ │acrilici, stiren-acrilici etc., deci emulsii din răşini de polimerizare şi │
│ │ │policondensare. │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 9.│Tehnologia de │Răşinile pot fi grupate după condiţiile în care are loc sinteza şi anume: │
│ │fabricaţie │a) modul de polimerizare sau policondensare (în bloc, soluţie sau emulsie);│
│ │ │b) după temperatura de lucru (la temperaturi joase sau înalte). │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 10.│Modul de formare a │Se pot deosebi următoarele moduri de formare a peliculei, la rece sau la │
│ │peliculei │cald: │
│ │ │a) Materiale peliculogene pe bază de soluţii şi dispersii de polimeri, │
│ │ │formarea peliculei implică evaporarea şi/sau difuzia diluantului inert │
│ │ │(solvent sau mediu de dispersie) fără însă a se petrece nici o reacţie │
│ │ │chimică. │
│ │ │b) Materiale peliculogene reactive, în acest caz formarea peliculei │
│ │ │presupune desfăşurarea unei reacţii chimice din categoria polireacţiilor, │
│ │ │de regulă soldată cu obţinerea unei reţele tridimensionale (reticulare). │
│ │ │Utilizarea unui solvent cu rol de diluant este impusă de necesitatea de a │
│ │ │facilita aplicarea pe suport a produsului. │
│ │ │Formulările materialelor peliculogene reactive sunt de două tipuri, după │
│ │ │numărul de componente (substanţe sau cel mai adesea amestecuri de substanţe│
│ │ │livrate în ambalaje separate): │
│ │ │a) Formulări monocomponente, în acest caz reacţia survine în mod spontan, │
│ │ │după evaporarea solventului, sub influenţa factorilor din mediul ambiant │
│ │ │(lumină, oxigen, etc). │
│ │ │b) Formulări bicomponente, acestea au drept caracteristică promovarea │
│ │ │reacţiei de reticulare care implică în mod necesar existenţa a doi │
│ │ │reactanţi, livraţi în ambalaje separate şi a căror contactare nu este │
│ │ │permisă decât în momentul imediat anterior aplicării. │
│ │ │Componenta principală (A) desemnată în limbajul curent cu termenul de │
│ │ │"răşină" deţine ponderea masică majoritară în pelicula finală. │
│ │ │Componenta secundară (B) este desemnată prin termenul "întăritor" şi poate │
│ │ │avea rol de coreactant, catalizator sau iniţiator pentru reacţia de │
│ │ │reticulare a celeilalte componente. │
│ │ │Raportul masic A/B trebuie respectat în mod riguros pentru a obţine o │
│ │ │peliculă complet întărită şi cu performanţe fizico-mecanice corespunzătoare│
│ │ │dar şi pentru a preveni accelerarea sau retardarea reacţiei de întărire. │
│ │ │În cazul începerii premature a reacţiei, este posibil ca aceasta să aibă │
│ │ │loc eventual înainte de evaporarea completă a diluantului sau chiar înainte│
│ │ │de încheierea procesului de aplicare, cu rezultatul evident al ratării │
│ │ │procesului de acoperire, impunând curăţarea suportului înainte de reluarea │
│ │ │operaţiei sau al pierderii unor cantităţi de material peliculogen. │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 11.│Clasificare în funcţie│Clasa G(1) - Lucios*a) │
│ │de reflexia regulată a│Clasa G(2) - Semi-lucios*b) │
│ │peliculei de vopsea │Clasa G(3) - Mat │
│ │ │--------- │
│ │ │*a) În acord cu preferinţele naţionale, lucios poate fi şi cu luciu înalt │
│ │ │*b) În acord cu preferinţele naţionale, semi-lucios poate fi semi-mat sau │
│ │ │ satin │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 12.│Clasificarea în │Clasa E(1) ≤ 50 µm │
│ │funcţie de grosimea │Clasa E(2) > 50 µm ≤ 100 æm │
│ │filmului uscat │Clasa E(3) > 100 æm ≤ 200 æm │
│ │ │Clasa E(4) > 200 æm ≤ 400 æm │
│ │ │Clasa E(5) > 400 æm │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 13.│Clasificarea în │Clasa S(1) - Granulaţie fină │
│ │funcţie de fineţea de │Clasa S(2) - Granulaţie medie │
│ │frecare (gradul de │ │
│ │granulaţie) │ │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 14.│ Clasificarea în │Clasa V(0) - Nu există nici o cerinţă │
│ │ funcţie de coefici- │Clasa V(1) - Permeabilitate mare │
│ │ entul de transmisie │Clasa V(2) - Permeabilitate medie │
│ │ a vaporilor de apă │Clasa V(3) - Permeabilitate scăzută │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 15.│Clasificarea în │Clasa W(0) - Nu există nici o cerinţă │
│ │funcţie de coefici- │Clasa W(1) - Permeabilitate mare │
│ │entul de transmisie │Clasa W(2) - Permeabilitate medie │
│ │a apei │Clasa W(3) - Permeabilitate scăzută │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 16.│Clasificarea în │Clasa A(0) - Nu există nici o cerinţă │
│ │funcţie de rezistenţa │Clasa A(1) > 100 µm │
│ │la fisurare │Clasa A(2) > 250 æm, la o viteză de 0,05 mm/min │
│ │ │Clasa A(3) > 500 µm, la o viteză de 0,05 mm/min │
│ │ │Clasa A(4) > 1250 µm, la o viteză de 0,5 mm/min │
│ │ │Clasa A(5) > 2500 µm, la o viteză de 0,5 mm/min │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 17.│Clasificarea în │Clasa C(0) - Nu există nici o cerinţă │
│ │funcţie de permeabili-│Clasa C(1) < 5 g/(mýxd) > 50 m │
│ │tatea la dioxidul de │ │
│ │carbon │ │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 18.│Clasificarea în func- │Clasa 1 < 5 µm după 200 cicluri de spălare │
│ │ţie de rezistenţa │Clasa 2 ≥ 5 µm şi < 20 µm după 200 cicluri de spălare │
│ │peliculei la spălări │Clasa 3 ≥ 20 µm şi < 70 µm după 200 cicluri de spălare │
│ │repetate (lavabilita- │Clasa 4 < 70 µm după 40 cicluri de spălare │
│ │tea) exprimată ca │Clasa 5 ≥ 70 µm după 40 cicluri de spălare │
│ │pierderea în grosime │ │
│ │ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 19.│Clasificare funcţie de│Clasa 1 ≥ 99,5 │
│ │puterea de acoperire a│Clasa 2 ≥ 98 şi < 99,5 │
│ │peliculelor exprimată │Clasa 3 ≥ 95 şi < 98 │
│ │prin raportul de │Clasa 4 < 95 │
│ │contrast şi randa- │ │
│ │mentul de aplicare, │ │
│ │Yb/Yw, │ │
└────┴──────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    4.2. CERINŢE, CRITERII ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ PENTRU PRODUSELE PELICULOGENE POLIMERICE
    4.2.1. Criterii de alegere a protecţiilor cu produse peliculogene polimerice.
    Alegerea protecţiilor cu produse peliculogene polimerice de către proiectanţi, utilizatori şi beneficiari pentru realizarea unor lucrări performante şi de calitate se face pe baza evaluării cauzelor reale sau potenţiale de deteriorare şi funcţie de:
    a) prezentarea condiţiilor existente ale suprafeţelor, suport nou sau vechi (şi care poate fi beton prefabricat sau turnat monolit), mortare de tencuire, mortare de gletuire, plăci de gips carton, lemn (esenţe de răşinoase şi foioase), plăci din lemn masiv, suprafeţe metalice (feroase şi neferoase);
    b) abordarea de proiectare;
    c) cerinţe pentru utilizare a suportului, condiţii de interior sau exterior;
    d) mediul de expunere, încăperi cu umiditate ridicată (bucătării, băi, hoteluri, restaurante, săli de sport, piscine, industia alimentară), încăperi care necesită un grad înalt de igienizare (spitale, cabinete medicale, clinici, spaţii de producţie din domeniul farmaceutic), inclusiv condiţii climatice;
    e) protecţia şi repararea degradărilor apărute din cauza mediului înconjurător;
    f) istoria suportului (tratamente anterioare);
    g) cerinţe privind protecţia mediului.
    4.2.2. Caracteristicile de identificare ale produselor peliculogene polimerice sunt prezentate în tabelul nr. 3.
    4.2.3. Cerinţele de calitate, criteriile şi nivelurile de performanţă ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcţii sunt prezentate în tabelul nr. 4.
    4.2.4. Caracteristicile principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcţii funcţie de cerinţele domeniului de aplicare sunt prezentate în tabelul nr. 5.

    Tabelul nr. 3 - Caracteristicile de identificare ale produselor peliculogene polimerice


┌────┬────────────────────┬────────────────────────────────┬──────────────┬─────────────────────────────┐
│ │ │ │ Performanţă │ │
│Nr. │ │ Criteriu (parametru) │(nivel, clasă,│ Referenţial pentru metoda de│
│crt.│ Caracteristică │ de evaluare │ descriere) │ evaluare a caracteristicii │
│ │ │ │ Toleranţa*) │ │
├────┼────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────────────────────┤
│ 1.│Densitate, g/ml │Masa de produs raportată la │ ±3% │ SR EN ISO 2811-1:2011 │
│ │ │volumul acestuia │ │ │
├────┼────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────────────────────┤
│ 2.│Conţinut de │Reziduul rămas după îndepărtarea│ ±5% │ SR EN ISO 3251:2008 │
│ │substanţe │substanţelor volatile │ │ │
│ │nevolatile, % │ │ │ │
├────┼────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────────────────────┤
│ 3.│Vâscozitate │Timp de curgere, prin utilizarea│ >30 <100; │ SR EN ISO 2431:2012 │
│ │ │cupelor de curgere (secunde) │ ±15% │ │
├────┼────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────────────────────┤
│ 4.│Uscare │Timp de uscare "uscat la │ ±10% │ SR EN ISO 9117-3:2010 │
│ │ │suprafaţă" │ │ │
├────┼────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────────────────────┤
│ 5.│Durata de utilizare │Intervalul maxim de utilizare │ ±5% │ SR EN ISO 9514:2005 │
│ │ │după amestecarea componentelor │ │ │
│ │ │(pentru produse bicomponente) │ │ │
└────┴────────────────────┴────────────────────────────────┴──────────────┴─────────────────────────────┘

-------
    *) abaterea de la valoarea din fişa tehnică a produsului

    Tabelul nr. 4 - Criteriile şi nivelurile de performanţă principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcţii


┌────┬────────────────────────┬────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────┬─────────────────────────────┐
│ │ │ │ Performanţă │ Referenţial │ │
│Nr. │ Caracteristică │Criteriu (parametru)│ (nivel, clasă, │ pentru │ Observaţii │
│crt.│ │ de evaluare │ descriere) │ metoda de │ │
│ │ │ │ Toleranţa*) │ încercare │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 1 │Capacitatea de întindere│Vizual │corespunzătoare │vizual │Pentru toate tipurile de │
│ │ │ │ │ │produse peliculogene │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 2 │Puterea de acoperire │Raportul de │Clasa 1 ≥ 99,5 │SR EN ISO │Pentru toate tipurile de │
│ │ │contrast, │Clasa 2 ≥ 98 şi < 99,5 │6504-3:2007 │produse peliculogene │
│ │ │Yb/Yw, (%) │Clasa 3 ≥ 95 şi < 98 │ │ │
│ │ │ │Clasa 4 < 95 │ │ │
│ │ │Randamentul de │ │ │ │
│ │ │aplicare, (mý/l) │ │ │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 3 │Granulaţia │Fineţe de frecare, │S(1) granulaţie fină < 100 │SR EN ISO │Pentru toate tipurile │
│ │ │(µm) │S(2) granulaţie medie < 300 │1524:2002 │de produse peliculogene │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 4 │Grosimea peliculei │Grosime, (µm) │Clasa E(1) ≤ 50 │SR EN ISO │Pentru produsele peliculo- │
│ │uscate │ │Clasa E(2) > 50 ≤ 100 │2808:2007 │gene, aplicate pe suport de │
│ │ │ │Clasa E(3) > 100 ≤ 200 │ │metal, lemn, beton │
│ │ │ │Clasa E(4) > 200 ≤ 400 │ │ │
│ │ │ │Clasa E(5) > 400 │ │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 5 │Reflexia regulată a │Gradul de luciu, │Clasa G1 - lucios 60° > 60 │SR EN ISO │Pentru produsele peliculo- │
│ │peliculei, la 20°, 60°, │exprimat prin clase │Clasa G2 - semi-lucios │2813:2003 │gene, aplicate pe suport de │
│ │85° │ │60° ≤ 60; 85° > 10 │SR EN │metal, lemn, beton │
│ │ │ │Clasa G3 - mat 85° ≤ 10 │1062-1:2004 │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 6 │Uscarea │Gradul de uscare │corespunde valorii din fişa │SR EN ISO │Pentru produsele peliculo- │
│ │ │"aparent completă", │tehnică a produsului │3678:1999 │gene, aplicate pe suport de │
│ │ │(secunde) │ │ │metal, lemn, beton │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 7 │Permeabilitate la apă │Coeficientul de │Clasa W(0) - Nu există nici o │SR EN │Pentru produsele peliculogene│
│ │lichidă │transmisie, al apei │cerinţă │1062-3:2008 │aplicate pe suport de beton │
│ │ │lichide, │Clasa W(1) 0,5 - Permeabilitate│SR EN │ │
│ │ │W (kg/mýx h^0,5) │mare │1062-1:2004 │ │
│ │ │ │Clasa W(2) 0,1-0,5 - │ │ │
│ │ │ │Permeabilitate medie │ │ │
│ │ │ │Clasa W(3)< 0,1- Permeabilitate│ │ │
│ │ │ │scăzută │ │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 8 │Permeabilitate la vapori│Coeficientul de │Clasa V(0) - Nu există nici o │SR EN ISO │Pentru produsele peliculogene│
│ │de apă │transmisie al │cerinţă │7783:2012 │aplicate pe suport de beton │
│ │ │vaporilor de apă, │Clasa V(1) > 150 - │SR EN 1062- │ │
│ │ │V (g/mý x zi) │Permeabilitate mare │1:2004 │ │
│ │ │ │Clasa V(2) 15-150 - │ │ │
│ │ │ │Permeabilitate medie │ │ │
│ │ │ │Clasa V(3) < 15 - │ │ │
│ │ │ │Permeabilitate scăzută │ │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 9 │Permeabilitate la │Coeficientul de │Clasa C(0) - Nu există nici o │SR EN │Pentru produsele peliculogene│
│ │dioxidul de carbon │transmisie, al │cerinţă │1062-6:2003 │aplicate pe suport de beton │
│ │ │dioxidului de carbon│Clasa C1 - < 5 │SR EN │ │
│ │ │(g/(mýxd)) │ │1062-1:2004 │ │
│ │ │Grosimea echivalentă│> 50 │ │ │
│ │ │a difuziei prin │ │ │ │
│ │ │stratul de aer, (m) │ │ │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 10 │Conţinutul de compuşi │masa de compuşi │conform Anexa nr. 2 din │SR EN ISO │Pentru toate tipurile de │
│ │organici volatili (COV) │organici volatili │prezentul ghid │11890-1:2007 │produse peliculogene │
│ │ │exprimată în grame/ │ │SR EN ISO │ │
│ │ │litru (g/l) în │ │11890-2:2007 │ │
│ │ │formula unui produs │ │ │ │
│ │ │în starea sa gata │ │ │ │
│ │ │pentru utilizare │ │ │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 11 │Rezistenţa la frecare │a) pierderea de masă│< 10 │SR EN ISO │Pentru toate tipurile de │
│ │umedă şi a aptitudinii │(g/mý) │ │11998:2007 │produse peliculogene │
│ │de curăţare a │b) pierderea în │Clasa 1 < 5 │SR EN │ │
│ │acoperirilor │grosime, (µm) │după 200 cicluri de spălare │13300:2002 │ │
│ │ │ │Clasa 2 ≥ 5 şi < 20 │ │ │
│ │ │ │după 200 cicluri de spălare │ │ │
│ │ │ │Clasa 3 ≥ 20 şi < 70 │ │ │
│ │ │ │după 200 cicluri de spălare │ │ │
│ │ │ │Clasa 4 < 70 │ │ │
│ │ │ │după 40 cicluri de spălare │ │ │
│ │ │ │Clasa 5 ≥ 70 │ │ │
│ │ │ │după 40 cicluri de spălare │ │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 12 │Aderenţa │Rezistenţa la │> 0,5 │SR EN ISO │Pentru toate tipurile de │
│ │ │tracţiune pe suport,│ │4624:2003 │produse peliculogene, apli- │
│ │ │(MPa) │ │ │cate pe suport de beton, │
│ │ │ │ │ │lemn, metal │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 13 │Rezistenţa la fisurare │Dimensiunile fisu- │Clasa A(0) │SR EN │Pentru produsele peliculogene│
│ │ │rilor deschise sub │Nu există nici o cerinţă │1062-7:2004 │aplicate pe suport de beton │
│ │ │acţiunea unei forţe │Clasa A(1) > 100 │ │ │
│ │ │aplicată la o │Clasa A(2) > 250, la o viteză │ │ │
│ │ │anumită viteză, (µm)│de 0,05 mm/min │ │ │
│ │ │ │Clasa A(3) > 500, la o viteză │ │ │
│ │ │ │de 0,05 mm/min │ │ │
│ │ │ │Clasa A(4) > 1250, la o viteză │ │ │
│ │ │ │de 0,5 mm/min │ │ │
│ │ │ │Clasa A(5) > 2500, la o viteză │ │ │
│ │ │ │de 0,5 mm/min │ │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 14 │Aderenţa │Cifra de aderenţă │0 - suprafaţă perfect netedă │SR EN ISO │Pentru produsele peliculogene│
│ │ │(prin încercarea la │1 - desprindere 5% din caroiaj │2409:2007 │aplicate pe suport de lemn │
│ │ │caroiaj) │2 - desprindere 5% până la 15% │ │şi metal │
│ │ │ │din caroiaj │ │ │
│ │ │ │3 - desprindere 15% până la 35%│ │ │
│ │ │ │din caroiaj │ │ │
│ │ │ │4 - desprindere 35% până la 65%│ │ │
│ │ │ │din caroiaj │ │ │
│ │ │ │5- desprindere > 65% din │ │ │
│ │ │ │caroiaj │ │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 15 │Rezistenţa la lovire │Vizual, exprimat în │10 - 100 │SR EN ISO │Pentru produsele peliculogene│
│ │(prin încercarea la │distanţa la care │fără desprindere │6272-1:2012 │aplicate pe suport de beton, │
│ │căderea unei mase) │apare degradarea │ │ │lemn, metal │
│ │ │peliculei la căderea│ │ │ │
│ │ │unei mase, (cm) │ │ │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 16 │Rezistenţa la zgâriere │Vizual, exprimat în │50 - 500 │SR EN ISO │Pentru toate produsele │
│ │ │greutatea la care │fără desprindere │1518-1:2011 │peliculogene │
│ │ │apare degradarea │ │SR EN ISO │ │
│ │ │peliculei la │ │1518-2:2012 │ │
│ │ │zgârierea cu un ac, │ │ │ │
│ │ │(grame) │ │ │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 17 │Rezistenţa la îndoire │Vizual, exprimat │ fără fisuri │SR EN ISO │Pentru produsele peliculogene│
│ │(pe dorn cilindric) │prin diametrul │ │1519:2011 │aplicate pe suport de metal │
│ │ │dornului cilindric │ │ │ │
│ │ │la care apare degra-│ │ │ │
│ │ │darea peliculei, │ │ │ │
│ │ │(cm) │ │ │ │
├────┴────────────────────────┴────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────┴─────────────────────────────┤
│Caracteristici de durabilitate ale produselor peliculogene │
├────┬────────────────────────┬────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────┬─────────────────────────────┤
│ 18 │Durabilitatea peliculei │Numărul defectelor │Conform standardului de │SR EN ISO │Pentru produsele peliculogene│
│ │după îmbătrânire artifi-├────────────────────┤evaluare │11507:2007 │aplicate pe suport de beton, │
│ │cială prin expunere la │Dimensiunea │SR EN ISO 4628-1:2004 │ │lemn, metal utilizate la │
│ │radiaţii UV fluorescente│defectelor │ │ │exterior │
│ │şi la apă (condensare ├────────────────────┤ │ │ │
│ │sau şpreiere) │Intensitatea │ │ │ │
│ │ │modificărilor │ │ │ │
│ │ │aspectului │ │ │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 19 │Durabilatea peliculei │Gradul de băşicare │Conform standardului de │SR EN ISO │Pentru produsele peliculogene│
│ │după îmbătrânire artifi-│ │evaluare │11341:2005 │aplicate pe suport de beton, │
│ │cială prin expunere la │ │SR EN ISO 4628-2:2004 │ │lemn, metal utilizate la │
│ │radiaţiile filtrate ale ├────────────────────┼───────────────────────────────┤ │exterior │
│ │unei lămpi cu arc cu │Gradul de ruginire │Conform standardului de │ │ │
│ │xenon │**) │evaluare │ │ │
│ │ │ │SR EN ISO 4628-3:2004 │ │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 20 │Durabilitatea peliculei │Gradul de fisurare │Conform standardului de │SR EN ISO │Pentru produsele peliculogene│
│ │după expunere la îmbă- │ │evaluare │2810:2005 │aplicate pe suport de beton, │
│ │trânire naturală în │ │SR EN ISO 4628-4:2004 │ │lemn, metal utilizate la │
│ │condiţii climatice ├────────────────────┼───────────────────────────────┤ │exterior │
│ │specifice mediului │Gradul de exfoliere │Conform standardului de │ │ │
│ │urban-industrial │ │evaluare │ │ │
│ │ │ │SR EN ISO 4628-5:2004 │ │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 21 │Durabilitatea peliculei │Gradul de cretare │Conform standardelor de │SR EN ISO │Pentru produsele peliculogene│
│ │după expunere la ceaţă │***) │evaluare │9227:2007 │aplicate pe suport de beton, │
│ │salin │ │SR EN ISO 4628-6:2012 │ │lemn, metal utilizate la │
│ │ │ │SR EN ISO 4628-7:2004 │ │exterior │
│ │ ├────────────────────┼───────────────────────────────┤ │ │
│ │ │Gradul de exfoliere │Conform standardului de │ │ │
│ │ │**) │evaluare │ │ │
│ │ │ │SR EN ISO 4628-8:2004 │ │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────────┤
│ 22 │Rezistenţa la umiditate │Gradul coroziune │Conform standardului de │SR ISO │Pentru produsele peliculogene│
│ │(condensare repetată) │filiformă**) │evaluare │11503:1997 │aplicate pe suport de beton, │
│ │ │ │SR EN ISO 4628-10:2004 │ │lemn, metal │
└────┴────────────────────────┴────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────┴─────────────────────────────┘

---------
    *) abaterea de la valoarea din fişa tehnică a produsului
    **) Numai pentru suporturi de metal.
    ***) Numai pentru suporturi minerale.


    Tabelul nr. 5 - Caracteristicile principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcţii funcţie de cerinţele domeniului de aplicare


┌────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐
│ │ Beton suprafaţă poroasă │ │ │
│ │ Beton suprafaţă neporoasă │ │ │
│ Natura suportului │ Mortar de tencuire │ Lemn răşinoase/foioase │ Metal feros/neferos │
│ │ Mortar de gletuire │ │ │
│ │ Plăci de gips-carton │ │ │
├────┬───────────────────────┼─────┬──────┬───────┬───────┬───────┼─────┬─────┬──────┬──────┬───────┬───────┼───────┬───────┬───────┤
│ │ Tip produs│Amor-│Grund │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │să în│ de │ │Vopsea/│Vopsea/│ │Lac/ │ Lac/ │ Lac/ │Vopsea/│Vopsea/│ │Vopsea/│Vopsea/│
│Nr. │ │dis- │zidă- │Vopsea │ email │ email │Grund│baiţ │ baiţ │ baiţ │ email │ email │ │ email │ email │
│crt.│ │per- │ rie │ în │ în │ în │ în │ în │ în │ în │ în │ în │ Grund │ în │ în │
│ │ │ sie │pentru│disper-│solvent│solvent│ dis-│dis- │ sol- │ sol- │ sol- │solvent│ anti- │solvent│solvent│
│ │ │apoa-│astu- │ sie │ mono- │ bi- │ per-│per- │ vent │ vent │ vent │ bi- │coroziv│ mono- │ bi- │
│ │ │ să │parea │apoasă │compo- │compo- │ sie │sie │mono- │ bi- │ mono- │ compo-│ │compo- │compo- │
│ │Caracteristică │ │pori- │ │ nentă │ nentă │apoa-│apoa-│compo-│compo-│compo- │ nentă │ │ nent │ nent │
│ │produs │ │ lor │ │ │ │ să │ să │ nent │ nent │ nentă │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 1.│Densitate │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 2.│Conţinut de substanţe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │nevolatile │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 3.│Vâscozitate │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 4.│Uscare │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 5.│Durata de utilizare │ │ │ │ │ ■ │ │ │ │ ■ │ │ ■ │ │ │ ■ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 6.│Puterea de acoperire │ │ │ ■ │ ■ │ ■ │ │ │ │ │ ■ │ ■ │ │ ■ │ ■ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 7.│Granulaţie │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 8.│Grosimea peliculei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │uscate │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 9.│Reflexia regulată a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │peliculei, la 20°, 60°,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │85° │ │ │ ■ │ ■ │ ■ │ │ │ │ │ ■ │ ■ │ │ ■ │ ■ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 10.│Permeabilitatea la apă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lichidă │ │ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 11.│Permeabilitatea la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │vaporii de apă │ │ │ ▲ │ ▲ │ ▲ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 12.│Permeabilitatea la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dioxidul de carbon │ │ │ ▲ │ ▲ │ ▲ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 13.│Conţinutul de compuşi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │organici volatili │ │ │ ▲ │ ▲ │ ▲ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 14.│Rezistenţa la fisurare │ │ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 15.│Rezistenţa la frecare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │umedă şi a aptitudinii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de curăţare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acoperirilor │ │ │ ■ │ ■ │ ■ │ │ │ │ │ ■ │ ■ │ │ ■ │ ■ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 16.│Aderenţa │ │ │ ■ │ ■ │ ■ │ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 17.│Aderenţa, cifra de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │
│ │aderenţa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 18.│Rezistenţa la lovire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │(prin încercarea la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │căderea unei mase) │ │ │ ■ │ ■ │ ■ │ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 19.│Rezistenţa la zgâriere │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 20.│Rezistenţa la îndoire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │(pe dorn cilindric) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ■ │ ■ │ ■ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 21.│Durabilitatea peliculei│ │ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │
│ │după îmbătrânire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │artificială prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │expunere la radiaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │UV fluorescente şi la │ │ │ ◄ │ ◄ │ ◄ │ │ ◄ │ ◄ │ ◄ │ ◄ │ ◄ │ ◄ │ ◄ │ ◄ │
│ │apă (condensare sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şpreiere) ╧ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 22.│Durabilitatea peliculei│ │ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │
│ │după îmbătrânire arti- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ficială prin expunere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │la radiaţiile filtrate │ │ │ ► │ ► │ ► │ │ ► │ ► │ ► │ ► │ ► │ ► │ ► │ ► │
│ │ale unei lămpi cu arc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cu xenon │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 23.│Durabilitatea peliculei│ │ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │ ▒ │
│ │după expunere la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │îmbătrânire naturală în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │condiţii climatice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │specifice mediului │ │ │ █ │ █ │ █ │ │ █ │ █ │ █ │ █ │ █ │ █ │ █ │ █ │
│ │urban-industrial │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 24.│Durabilitatea pelicu- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lei după expunere la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ceaţă salină │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ▼ │ ▼ │ ▼ │
├────┼───────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 25.│Rezistenţa la umiditate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │(condensare repetată) │ │ │ ░ │ ░ │ ░ │ │ ░ │ ░ │ ░ │ ░ │ ░ │ ░ │ ░ │ ░ │
└────┴───────────────────────┴─────┴──────┴───────┴───────┴───────┴─────┴─────┴──────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘


    Legendă: Simboluri care semnifică caracteristica specifică domeniului de utilizare:
    - ■, simbol care se referă la caracteristicile care se determină în funcţie de produs şi de natura suportului;
    - ▲, simbol care se referă la caracteristicile care se detennină pentru utilizare la interiorul construcţiilor;
    - ▒, simbol care se referă la caracteristicile care se detennină pentru utilizare la exteriorul construcţiilor;
    - utilizări speciale: - ◄, simbol care se referă la expunere la radiaţii UV şi apă;
                           - ►, simbol care se referă la expunere la xenon;
                           - ▼, simbol care se referă la expunere la ceaţă salină;
                           - █, simbol care se referă la expunere în mediu natural urban-industrial;
                           - ░, simbol care se referă la expunere la umiditate.

    NOTĂ: Pentru caracteristicile în dreptul cărora nu există simbol, nu se fac încercări.

    4.3. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE FINISARE CU PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE
    4.3.1. Condiţii de începere a lucrărilor de vopsitorii
    4.3.1.1. Înainte de începerea lucrărilor de vopsitorii trebuie terminate toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli, glet, placaje, lucrări de termo şi hidroizolaţii, instalaţii sanitare, electrice şi de încălzire, precum şi lucrările la pardoseli, exclusiv lustruirea.
    4.3.1.2. În încăperile în care urmează să se monteze pardoseli din parchet sau mase plastice, lucrările de vopsitorii se vor executa înaintea aplicării îmbrăcăminţii pardoselii, fiind necesară protejarea stratului suport al îmbrăcăminţii împotriva umezelii şi a murdăriei.
    4.3.1.3. Tâmplăria de lemn şi cea metalică trebuie montată definitiv; accesoriile metalice la tâmplărie trebuie să fie montate corect şi trebuie verificată buna lor funcţionare, cu excepţia drucărelor şi a şildurilor care se vor fixa după vopsirea tâmplăriei.
    4.3.1.4. Înainte de începerea lucrărilor de vopsitorii ale faţadelor, trebuie să fie complet executate toate lucrările de la faţada clădirii precum: ştreşini, cornişe, glafuri, socluri, cofrete pentru instalaţii electrice sau de gaze, etc., precum şi trotuarele.
    4.3.1.5. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii (în condiţii de temperatură care să permită uscarea suprafeţei). Se va evita lucrul la faţade în orele de însorire maximă sau vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerată şi crăparea peliculelor.
    4.3.1.6. Înainte de începerea lucrărilor de vopsitorii se va verifica dacă suprafeţele suport au atins umiditatea de regim (pentru suprafeţele tencuite 3%, pentru suprafeţele gletuite 8%, pentru suprafeţele de lemn 12%). Aceasta se obţine în condiţii obişnuite (umiditate relativă a aerului de 60% şi temperatură +18°C \'f7 20°C), după cca. 30 zile de la aplicarea mortarului de tencuire şi după cca. 2 săptămâni de la executarea gletului. Verificarea umidităţii se realizează cu aparate speciale, iar în cazul în care pe şantier nu se găsesc aparatele indicate, de ex. pe suprafeţe suport de beton, mortare de tencuire şi gletuire se poate verifica uscarea prin următoarea metodă: cu ajutorul unei pensule curate se aplică pe o porţiune mică (cca. 2x5 cm) din suprafaţa suport o soluţie de fenolftaleină în alcool, în concentraţie de 1%; dacă porţiunea respectivă se colorează în violet sau în roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3%.
    4.3.1.7. Diferenţa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafeţele care se finisează nu trebuie să fie mai mare de 6°C, pentru a se evita condensarea vaporilor.
    4.3.1.8. La executarea lucrărilor de finisare cu produse peliculogene se va ţine seama de compatibilitatea dintre natura fiecărui tip de finisaj şi stratul suport pe care se aplică, precum şi compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alcătuiesc protecţia.
    4.3.2. Principalele etape ce trebuie parcurse la punerea în operă a produselor peliculogene polimerice sunt:
    a) pregătirea suprafeţei suport nouă;
    b) pregătirea suprafeţei suport cu vopsitorie veche;
    c) pregătirea produselor în vederea aplicării;
    d) aplicarea amorsei/grundului;
    e) aplicarea propriu-zisă a produselor.
    4.3.2.1. Pregătirea suprafeţei suport nouă
    4.3.2.1.1. Pregătirea suprafeţei de beton/mortare de tencuire sau gletuire, plăci de gips carton
    4.3.2.1.1.1. Suprafeţele finisate cu mortare de tencuire trebuie drişcuite cât mai fin, pentru ca urmele de drişcă să fie cât mai puţin vizibile.
    4.3.2.1.1.2. Pentru suprafeţele de beton, dacă suprafaţa prezintă pori rămaşi de la turnare sau găuri se vor executa reparaţiile necesare, după ce în prealabil bavurile şi dungile ieşite în relief se vor îndepărta prin şlefuire şi desprăfuire pentru a obţine o suprafaţă netedă, curată şi uscată, fără pete de praf, sau alte materiale, iar substanţele grase se elimină prin degresare.
    4.3.2.1.1.3. Vopsitoriile şi zugrăvelile pereţilor şi tavanelor se vor începe numai la o temperatură a aerului, în mediul ambiant, de +5°C până la +35°C, în cazul produselor în dispersie apoasă şi de +10°C până la +35°C, în cazul produselor în solvenţi organici. Acest regim se va menţine în tot timpul executării lucărilor de vopsitorii şi zugrăveli şi cel puţin încă 8 ore pentru vopsitoriile şi zugrăvelile cu produse în dispersie apoasă şi 15 zile pentru vopsitoriile cu produse în solvenţi organici, după executarea lor.
    4.3.2.1.1.4. Umiditatea relativă a mediului trebuie să fie de maxim 70%.
    4.3.2.1.1.5. Temperatura suportului trebuie să fie +5°C până la +35°C.
    4.3.2.1.1.6. Umiditatea suprafeţelor va fi de:
    a) 2,5-3%, la suprafeţele din beton, zidărie tencuită sau la cele gletuite;
    b) 8% la suprafeţele gletuite cu glet de ipsos;
    c) pentru vopselele în dispersie apoasă cu permeabilitate mare la vaporii de apă umiditatea suportului poate fi max. 20-30%.
    4.3.2.1.2. Pregătirea suprafeţei suport de lemn (răşinoase/foioase)
    4.3.2.1.2.1. Tâmplăria va fi verificată în privinţa bunei execuţii şi funcţionări.
    4.3.2.1.2.2. Se vor verifica şi corecta suprafeţele de lemn, se vor chitui fisurile cu chit pentru lemn, se vor taia nodurile, se vor acoperi cuiele, se vor curăţa scurgerile de răşină sau alte murdării, se vor corecta defectele şi dacă este cazul se vor degresa.
    4.3.2.1.2.3. Suprafeţele corectate, după uscare, se vor şmirghelui, se va îndepărta rumeguşul, se vor chitui, şlefui şi desprăfui.
    4.3.2.1.2.4. Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt vopsite din fabricaţie, vor fi grunduite şi vopsite.
    4.3.2.1.2.5. Umiditatea suportului de lemn (răşinoase şi foioase) trebuie să fie de 10-12%, iar pentru parchet de maxim 6%.
    4.3.2.1.2.6. În cazul în care este necesar ca suprafaţa lemnului să fie supusă unor tratamente speciale (insectofungicizare, etc.), acestea trebuie să fie compatibile cu produsul de finisare utilizat.
    4.3.2.1.2.7. În cazul aplicării produselor pe parchet, pregătirea parchetului se face mecanizat cu maşina de raşchetat.
    4.3.2.1.3. Pregătirea suprafeţei suport de metal (feros/neferos)
    4.3.2.1.3.1. Suprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, ţunder/zgură de la sudură sau alte operaţii mecanice, păcură, materii grase, mortar, materii solide (praf, noroi), etc.
    4.3.2.1.3.2. Se realizează o îndepărtare chimică a murdăriei grosiere prin spălare cu solvent sau agenţi de spălare.
    4.3.2.1.3.3. Pregătirea suprafeţelor metalice se poate realiza prin una din următoarele metode:
    A. prin metode ce implică acţiunea agenţilor chimici:
    a) spălare cu agenţi de spălare (pe baza de acizi slabi şi tari, săruri sulfurate, agenţi tensioactivi, solvenţi organici);
    b) decapare acidă sau alcalină;
    c) prin pretratarea suprafeţelor cu grund reactiv sau prin fosfatare.
    B. prin metode ce implică acţiunea mijloacelor mecanice:
    a) metode manuale - răzuire, periere, şlefuire, şmirgheluire;
    b) metode mecanice - cu perii rotative, şaibe rotative din material abraziv, ciocane pneumatice, freze mecanice etc;
    c) sablare - prin diferite procedee (cu ajutorul alicelor metalice, electrocorindonului, nisipului sau altor materiale abrazive granulare care sunt propulsate cu viteză prin centrifugare mecanică sau cu ajutorul unui jet de gaz sau lichid pe suprafaţa suport), urmată de grunduire (în maxim 4 ore de la sablare);
    d) metoda cu flacără (în special oxiacetilenică) care îndepărtează de pe oţel rugina, ţunderul, peliculele vechi de vopsea.
    4.3.2.1.3.4. După curăţare, se desprăfuieşte suprafaţa, se degresează (cu excepţia cazului sablării), fără a contamina suprafaţa prin atingere cu mâna sau cu alte materiale care o pot impurifica şi se aplică în cel mai scurt timp primul strat din sistemul de vopsire (grundul).
    4.3.2.1.3.5. Verificarea degresării suprafeţelor se face prin aplicarea pe suprafaţă a câtorva picături de benzină de extracţie. După aproximativ 10 secunde, în acelaşi loc se aplică un disc de hîrtie de filtru, cu diametrul de cca. 10 mm, îmbibat cu acelaşi solvent. Existenţa petelor grase pe disc dovedeşte o degresare necorespunzătoare.
    4.3.2.1.3.6. Verificarea clătirii suprafeţei se face cu hîrtie indicatoare de pH, clătirea considerîndu-se corespunzătoare la pH=7.
    4.3.2.1.3.7. Temperatura suportului trebuie să fie cu cel puţin 3°C peste punctul de rouă pentru a preveni condensarea umidităţii atmosferice.

    4.3.2.2. Pregătirea suprafeţei suport cu vopsitorie veche
    4.3.2.2.1. Suprafeţele suport care au mai fost vopsite cu vopsele în dispersie apoasă se vor curăţa prin răzuire cu şpaclu, se vor spăla cu apă şi săpun iar după uscare se vor pregăti ca pentru suprafeţele suport noi.
    4.3.2.2.2. Suprafeţele suport care au mai fost vopsite cu vopsele în solvent organic se vor curăţa prin ardere cu lampa de benzină, sau prin folosirea de soluţii speciale pentru curăţare, după care se vor îndepărta vopsitoriile vechi cu şpaclu înainte de răcirea lor. Îndepărtarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu paste decapante, prin înmuiere şi curăţare cu şpaclu.
    4.3.2.2.3. Dacă tencuiala sau gletul sunt deteriorate şi degradate odată cu îndepărtarea vopsitoriilor vechi, suprafaţa trebuie refăcută prin aplicarea unei tencuieli noi sau a unui glet nou.
    4.3.2.2.4. În cazul în care suprafaţa prezintă infestare cu fungi, bacterii sau alge este obligatorie tratarea suprafeţelor cu produse speciale (fungicide, algicide, bactericide, etc.).
    4.3.2.2.5. Vopsitoriile vechi degradate de pe tâmplăria metalică sau de lemn, se curăţă în mod similar ca de pe suprafeţele tencuite/gletuite, după ce în prealabil se realizează îndepărtarea materialului neaderent la suport. După îndepărtarea vopsitoriilor vechi, pregătirea suprafeţelor se va face ca în cazul unor finisaje noi.

    4.3.2.3. Modul de pregătire al suprafeţelor în vederea aplicării de produse peliculogene polimerice de protecţie este prezentat în Schema nr. 1.

    Schema nr. 1 - Modul de pregătire al suprafeţelor în vederea aplicării de produse peliculogene polimerice de protecţie


                                  ┌────────────────┐
              ┌───────────────────┤ STRATUL SUPORT ├───────────────────────┐
              │ └────────┬───────┘ │
              │ │ │
              │ │ │
              ▼ ▼ ▼
   ┌────────────────────┐ ┌────────────────┐ ┌────────────────┐
   │BETON/TENCUIALĂ/GLET│ │ LEMN │ │ METAL ├───┐
   └──┬────────────┬────┘ └──┬────────────┬┘ └──┬─────────────┘ │
      │ │ │ │ │ │
      ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼
  ┌───────┐ ┌───────┐ ┌───────┐ ┌───────┐ ┌───────┐ ┌───────┐
  │ NOU │ │ VECHI │ │ NOU │ │ VECHI │ │ NOU │ │ VECHI │
  └───┬───┘ └───┬───┘ └───┬───┘ └───┬───┘ └───┬───┘ └───┬───┘
      │ │ │ │ │ │
      ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼
 ┌──────────┐ ┌────────────┐ ┌────────────┐ ┌────────────┐ ┌──────────────────┐ ┌────────────┐
 │DEGRESARE │ │Îndepărtarea│ │ Cercetarea │ │ │ │ Curăţarea chimică│ │ │
 └────┬─────┘ │finisajului │ │suprafeţelor│ │Îndepărtarea│ │ a murdăriei prin │ │Îndepărtarea│
      │ │ existent │ │ chituirea/ │◄─│ finisajului│ │ spălare cu │ │ finisajului│
      ▼ └─────┬──────┘ │ tăierea │ │ existent │ │ detergent sau │ │ existent │
 ┌──────────┐ │ │ nodurilor │ │ │ │ solvent │ │ │
 │ AMORSARE │ ▼ └─────┬──────┘ └────────────┘ └─────────┬────────┘ └──────┬─────┘
 └────┬─────┘ ┌────────────┐ ▼ ▼ │
      │ │ TRATAMENTE │ ┌─────────────┐ ┌──────────────────┐ │
      ▼ │ SPECIALE │ │ŞMIRGHELUIREA│ │Curăţarea printr-o│ │
┌───────────┐ └─────┬──────┘ └──────┬──────┘ │ metodă aleasă │ │
│ ŞLEFUIRE │ │ ▼ │ (agenţi chimici, │ │
└─────┬─────┘ ▼ ┌─────────────┐ │mijloace mecanice,│◄───────▼
      │ ┌────────────┐ │ÎNDEPĂRTAREA │ │ sablare, metoda │
      ▼ │ AMORSARE │ │ RUMEGUŞULUI │ │ cu flacăra) │
┌───────────┐ └─────┬──────┘ └──────┬──────┘ └─────────┬────────┘
│DESPRĂFUIRE│ │ ▼ ▼
└───────────┘ │ ┌─────────────┐ ┌──────────────────┐
                    ▼ │ CHITUIRE │ │ DESPRăFUIRE │
              ┌────────────┐ └──────┬──────┘ └─────────┬────────┘
              │ Refacerea │ ▼ ▼
              │tencuielii/ │ ┌─────────────┐ ┌──────────────────┐
              │ gletului │ │ ŞLEFUIRE │ │ DEGRESARE │
              └────────────┘ └──────┬──────┘ │ cu excepţia │
                                    ▼ │ sablării │
                             ┌─────────────┐ └──────────────────┘
                             │ DESPRĂFUIRE │
                             └──────┬──────┘
                                    ▼
                             ┌─────────────┐
                             │ TRATAMENTE │
                             │ SPECIALE │
                             └─────────────┘


    4.3.2.4. Pregătirea produselor peliculogene în vederea punerii în operă
    Pregătirea produselor peliculogene se realizează astfel:
    a) produsele trebuiesc condiţionate înainte de utilizare la temperatura de aplicare (+5°C\'f735°C);
    b) se verifică dacă sunt menţinute calităţile produselor ca urmare a depozitării acestora (separări de faze, aglomerări, impurităţi, etc);
    c) se selectează şi se omogenizează componenţii în ambalajele originale, în conformitate cu fişa tehnică a produsului;
    d) înaintea şi în timpul aplicării produselor peliculogene, trebuie să fie luate în considerare temperatura şi conţinutul de umiditate al substratului, caracteristicile mediului de expunere, temperatura, umiditatea relativă, punctul de condensare.

    4.3.2.5. Aplicarea amorsei/grundului
    4.3.2.5.1. Aplicarea amorsei/grundului trebuie să fie adaptată suportului astfel încât prin impregnarea suportului să se asigure ancorarea straturilor de vopsea nouă sau vopseaua veche deja existentă, în cazul în care aceasta este destul de rezistentă şi nu s-a îndepărtat de pe suport, şi ţinând cont de compatibilitatea acestuia atât cu stratul de vopsea nouă cât şi cu cea deja existentă.
    4.3.2.5.2. Grunduirea este obligatorie şi constă în aplicarea a cel puţin un strat de amorsă în general diluată cu apă curată şi rece, în cazul produselor peliculogene în dispersie apoasă, sau cu grund diluat în cazul produselor în solvent, conform recomandărilor din fişa tehnică a produsului.

    4.3.2.6. Aplicarea propriu-zisă a produselor
    4.3.2.6.1. Aplicarea succesivă a straturilor din alcătuirea protecţiilor cu produse peliculogene se va realiza conform documentaţiei tehnice şi în conformitate strictă cu indicaţiile producătorului din fişa tehnică.
    4.3.2.6.2. Se vor respecta indicaţiile producătorului referitoare la:
    a) asigurarea condiţiilor de mediu, temperatura şi umiditatea relativă a aerului;
    b) asigurarea condiţiilor impuse suprafeţei suport: temperatură, umiditate;
    c) metoda de aplicare a produsului;
    d) timpul de uscare;
    e) grosimea stratului produselor;
    f) timpul condiţionărilor între straturi, etc.

    4.3.3. Tipul de produse care intră în alcătuire a protecţiilor cu produse peliculogene
    4.3.3.1. Tipul de produse care intră în alcătuirea protecţiilor cu produse peliculogene, funcţie de suprafaţa de aplicare (compatibilitatea produselor cu suportul şi domeniul de utilizare) sunt prezentate în Tabelul nr. 6.

    4.3.4. Modul de alcătuire al protecţiilor cu produse peliculogene este prezentat în schemele nr. 2, nr. 3 şi nr. 4.

    Tabelul nr. 6 - Tipul de produse care intră în alcătuirea protecţiilor cu produse peliculogene, funcţie de suprafaţa de aplicare (compatibilitatea produselor cu suportul şi domeniul de utilizare)


┌────┬──────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ Suprafaţa suport din: │
│ │ ├─────────┬─────────┬────────┬────────┬──────┬──────────┬───────┤
│Nr. │ Tip produs │ Beton │ Beton │ Mortar │ Mortar │Plăci │ Lemn │ Metal │
│crt.│ │suprafaţă│suprafaţă│ de │ de │ de │răşinoase/│ feros/│
│ │ │ poroasă │neporoasă│tencuire│gletuire│gips- │ foioase │neferos│
│ │ │ │ │ │ │carton│ │ │
├────┼──────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ 1│Amorsă în dispersie apoasă │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │
├────┼──────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ 2│Grund de zidărie pentru astuparea │ │ │ │ │ │ │ │
│ │porilor │ x │ │ x │ x │ x │ │ │
├────┼──────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ 3│Vopsele în dispersie apoasă pentru│ │ │ │ │ │ │ │
│ │interior │ x │ x │ │ x │ x │ x*) │ x*) │
├────┼──────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ 4│Vopsele în dispersie apoasă pentru│ │ │ │ │ │ │ │
│ │exterior │ x │ x │ x │ x │ x │ x*) │ x*) │
├────┼──────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ 5│Grund anticoroziv (în solvent sau │ │ │ │ │ │ │ │
│ │în dispersie apoasă) │ │ │ │ │ │ │ x │
├────┼──────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ 6│Amorsă în solvent │ x │ x │ x │ x │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ 7│Vopsele în solvent pentru interior│ x │ x │ │ x │ x │ x │ x │
├────┼──────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ 8│Vopsele în solvent pentru exterior│ x │ x │ x │ │ │ x │ x │
├────┼──────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ 9│Email în solvent pentru interior │ x │ x │ │ x │ x │ x │ x │
├────┼──────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ 10│Email în solvent pentru exterior │ x │ x │ x │ │ x │ x │ x │
├────┼──────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ 11│Email în dispersie apoasă pentru │ │ │ │ │ │ │ │
│ │interior │ x │ x │ │ x │ x │ x │ x │
├────┼──────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ 12│Email în dispersie apoasă pentru │ │ │ │ │ │ │ │
│ │exterior │ │ │ │ │ │ x*) │ x*) │
├────┼──────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ 13│Grund în dispersie apoasă │ │ │ │ │ │ x │ │
├────┼──────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ 14│Lac/baiţ în dispersie apoasă │ │ │ │ │ │ │ │
│ │monocomponent │ │ │ │ │ │ x │ │
├────┼──────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ 15│Lac/baiţ în solvent organic │ │ │ │ │ │ │ │
│ │monocomponent pentru interior │ │ │ │ │ │ x │ │
├────┼──────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ 16│Lac/baiţ în solvent organic │ │ │ │ │ │ │ │
│ │monocomponent pentru exterior │ │ │ │ │ │ x │ │
├────┼──────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ 17│Lac/baiţ în solvent organic │ │ │ │ │ │ │ │
│ │bicomponent pentru exterior │ │ │ │ │ │ x │ │
└────┴──────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴────────┴────────┴──────┴──────────┴───────┘


    NOTĂ: *) Produse cu formulare specială pentru lemn şi metal

    Schema nr. 2 - Modul de alcătuire a protecţiilor cu produse peliculogene pe suport de beton/tencuială/glet


                                 ┌──────────────────────────────┐
                   ┌─────────────┤SUPORT DE BETON/TENCUIALĂ/GLET├───────────┐
                   │ └──────────────────────────────┘ │
                   │ │
                   ▼ ▼
┌───────────────────────────────────────────────┐ ┌───────────────────────────────────────────────┐
│Produse pe bază de polimeri în dispersie apoasă│ │ Produse pe bază de polimeri în solvent │
└───────────────┬──────────────────┬────────────┘ └──────────────────────┬────────────────────────┘
                │ │ │
                ▼ ▼ ▼
           ┌─────────┐ ┌─────────┐ ┌────────────────┐
           │ poros │ │ neporos │ │Poros şi neporos│
           └────┬────┘ └────┬────┘ └───────┬────────┘
                │ │ ▼
                ▼ ▼ ┌─────────────────────────┐
      ┌─────────────────┐ ┌────────────────┐ ▼ ▼
      │ Strat 1 │ │ Strat 1 │ ┌───────────────────┐ ┌───────────────────┐
      │ Grund pentru │ │ Amorsă │ │ Strat 1 │ │ Strat 1 │
      │astuparea porilor│ │ │ │ Vopsea/email │ │ Vopsea/email │
      └────────┬────────┘ └────────┬───────┘ │ monocomponent, în │ │ bicomponent, în │
               │ │ │solvent, diluat cu │ │solvent, diluat cu │
               ▼ ▼ │diluant specific în│ │diluant specific în│
          ┌──────────────────────────┐ │ proporţiile │ │ proporţiile │
          ▼ ▼ │ reconandate de │ │ reconandate de │
     ┌──────────┐ ┌──────────┐ │ producător │ │ producător │
     │ Pentru │ │ Pentru │ └────────┬──────────┘ └────────┬──────────┘
     │ interior │ │ exterior │ │ │
     └────┬─────┘ └────┬─────┘ │ │
          ▼ ▼ ▼ ▼
┌───────────────────┐ ┌───────────────────┐ ┌───────────────────┐ ┌───────────────────┐
│ Strat 2 │ │ Strat 2 │ │ Strat 2,3 │ │ Strat 2,3 │
│Vopsea în dispersie│ │Vopsea în dispersie│ │ Vopsea/email │ │ Vopsea/email │
│apoasă, diluată cu │ │apoasă, diluată cu │ │ monocomponent, în │ │ bicomponent, în │
│apă, în proporţiile│ │apă, în proporţiile│ │ solvent, diluat │ │ solvent, diluat │
│ recomandate de │ │ recomandate de │ │ nediluat │ │ nediluat │
│ producător │ │ producător │ └───────────────────┘ └───────────────────┘
└────────┬──────────┘ └────────┬──────────┘
         │ │
         ▼ ▼
┌───────────────────┐ ┌───────────────────┐
│ Strat 3 │ │ Strat 3 │
│Vopsea în dispersie│ │Vopsea în dispersie│
│apoasă, diluată cu │ │ apoasă │
│apă, în proporţiile│ │ nediluată │
│ recomandate de │ │ │
│ producător │ │ │
└───────────────────┘ └───────────────────┘


    Schema nr. 3 - Modul de alcătuire a protecţiilor cu produse peliculogene pe suport de lemn


                                                  ┌────────────────────┐
              ┌──────────────────────────┬────────┤ SUPORT DE LEMN ├──┬─────────────────────────┐
              │ │ └────────────────────┘ │ │
              ▼ ▼ │ │
        ┌───────────┐ ┌──────────────────┐ │ │
        │ Strat 1 │ │ Strat 1 │ ▼ ▼
        │ Baiţ în │ │ Grund în solvent │ ┌─────────────────┐ ┌─────────────────────┐
        │ solvent │ └─────────┬────────┘ │ Strat 1 │ │ Strat 1 │
        └───────────┘ │ │ │ │ Vopsea/email │
               │ ┌───────┴────────┐ │ Grund │ │ în solvent, diluat │
               │ ▼ ▼ │ în dispersie │ │ cu solvent specific │
               │ ┌─────────────┐ ┌─────────────┐ │ apoasă │ │ în proporţiile │
               ▼ │ Strat 2,3 │ │ Strat 2,3 │ └────────┬────────┘ │ recomandate de │
      ┌─────────────────┐ │ Lac │ │ Lac │ │ │ producător │
      │ Strat 2 │ │monocomponent│ │ bicomponent │ │ └──────────┬──────────┘
      │Grund transparent│ │ în solvent, │ │ în solvent, │ │ │
      │ în solvent │ │ diluat sau │ │ diluat sau │ │ │
      └────────┬────────┘ │ nediluat │ │ nediluat │ │ │
               │ └─────────────┘ └─────────────┘ │ │
               │ │ │
       ┌───────┴───────┐ ┌──────┴───────┐ ┌──────┴───────┐
       │ │ │ │ │ │
       ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼
┌─────────────┐ ┌─────────────┐ ┌─────────────┐ ┌─────────────┐ ┌─────────────┐ ┌─────────────┐
│ Strat 3,4 │ │ Strat 3,4 │ │ Strat 2,3 │ │ Strat 2,3 │ │ Strat 2,3 │ │ Strat 2,3 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ Lac │ │ Lac │ │ Lac/Baiţ │ │Vopsea/email │ │Vopsea/email │ │Vopsea/email │
│monocomponent│ │ bicomponent │ │monocomponent│ │monocomponent│ │monocomponent│ │ bicomponent │
│ în solvent, │ │ în solvent, │ │ în dispersie│ │ în dispersie│ │ în solvent │ │ în solvent │
│ diluat sau │ │ diluat sau │ │ apoasă │ │ apoasă │ │ diluat sau │ │ diluat sau │
│ nediluat │ │ nediluat │ │ │ │ │ │ nediluat │ │ nediluat │
└─────────────┘ └─────────────┘ └─────────────┘ └─────────────┘ └─────────────┘ └─────────────┘


    Schema nr. 4 - Modul de alcătuire a protecţiilor cu produse peliculogene pe suport de metal

                            ┌────────────────────┐
                            │ SUPORT DE METAL │
                            └─────────┬──────────┘
                                      │
                                      │
                                      ▼
                   ┌────────────────────────────────────┐
                   │ │
                   ▼ ▼
         ┌─────────────────┐ ┌─────────────────┐
         │ Strat 1 │ │ Strat 1 │
         │ Grund │ │ Grund │
         │ anticoroziv │ │ anticoroziv │
         │ în solvent │ │ în dispersie │
         └────────┬────────┘ │ apoasă │
                  │ └────────┬────────┘
          ┌───────┴───────┐ │
          │ │ │
          ▼ ▼ ▼
   ┌─────────────┐ ┌─────────────┐ ┌─────────────────┐
   │ Strat 2,3 │ │ Strat 2,3 │ │ Strat 2,3 │
   │Vopsea/email │ │Vopsea/email │ │ Email │
   │monocomponent│ │ bicomponent,│ │monocomponent, în│
   │ în solvent, │ │ în solvent │ │dispersie apoasă,│
   │ diluat sau │ │ diluat sau │ │ diluat sau │
   │ nediluat │ │ nediluat │ │ nediluat │
   └─────────────┘ └─────────────┘ └─────────────────┘


    4.3.5. Procedeele de aplicare ale produselor peliculogene de finisare-protecţie
    Procedeele de aplicare a produselor peliculogene de finisare-protecţie sunt următoarele:

    4.3.5.1. Pensularea
    4.3.5.1.1. Pensularea se aplică pentru produsele peliculogene de vâscozitate medie şi redusă.
    4.3.5.1.2. Pensularea se foloseşte pentru toate tipurile de produse peliculogene, în special pentru suprafeţe mici, pentru unghiuri şi a zone puţin accesibile.
    4.3.5.1.3. Pentru suprafeţele mari se poate folosi bidineaua.

    4.3.5.2. Pulverizare
    4.3.5.2.1. Pulverizarea se realizează cu pistolul, prin 2 metode, astfel:
    a) pulverizare fără aer (airless);
    b) pulverizare cu aer comprimat.
    4.3.5.2.2. Echipamentul de pulverizare trebuie utilizat adecvat, de către persoane instruite, urmărindu-se corelarea între presiunea de lucru, vâscozitate şi dimensiunea duzei alese, în scopul atingerii parametrilor necesari pentru obţinerea unei pelicule uniforme.
    4.3.5.2.3. Pentru obţinerea unor acoperiri continue şi uniforme se va ţine cont de recomandările din fişele tehnice ale produselor referitoare la reglarea vâscozităţii produsului, presiunea de pulverizare, temperatura produsului, distanţa faţă de suprafaţa de protejat şi unghiul de pulverizare.
    4.3.5.2.4. În cazul aplicării prin pulverizare a produselor se recomandă ca primul strat al sistemului (grundul) să fie aplicat manual, cu pensula, pentru a avea o aderenţă mai bună la suport. Pentru suprafeţe mari, aplicarea grundului se face prin pulverizare, după pregătirea corespunzătoare a suprafeţelor.

    4.3.5.3. Aplicarea cu rola/trafaletul
    4.3.5.3.1. Este metoda cel mai frecvent folosită pentru zugrăveli interioare sau exterioare; este o metodă simplă care nu necesită utilaje speciale.
    4.3.5.3.2. Prin folosirea de role profilate se pot obţine straturi succesive de culori şi modele diferite.
    4.3.5.3.3. Aplicarea produselor peliculogene cu rola/trafaletul nu presupune cunoştinţe de specialitate.

    4.3.5.4. Modul de aplicare al protecţiilor cu produse peliculogene polimerice este prezentat în tabelul nr. 7

    Tabelul nr. 7 - Modul de aplicare a protecţiilor cu produse peliculogene polimerice
----------
    NOTĂ(CTCE)
    Tabelul nr. 7, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 bis, din 09 mai 2013, pag. 39-42 (a se vedea imaginea asociată).

    5. PRODUSE NATURALE UTILIZATE LA ZUGRĂVELI

    5.1. Condiţii generale de execuţie
    5.1.1. Pregătirea suprafeţelor
    5.1.1.1. Suprafeţele trebuie drişcuite cât mai fin, pentru ca urmele de drişcă să fie cât mai puţin vizibile; toate reparaţiile necesare trebuie să fie executate îngrijit, terminat.
    5.1.1.2. Zugrăvelile vechi se vor răzui cu spaclul, pereţii şi tavanele se vor spăla cu apă şi săpun şi după uscare se vor pregăti de zugrăvire ca în cazul unei zugrăveli noi.
    5.1.1.3. Zugrăvelile pereţilor şi tavanelor se vor începe numai la o temperatură a aerului, în mediul ambiant, de +5°C până la +35°C. Acest regim se va menţine în tot timpul executării lucrărilor de zugrăveli şi cel puţin încă 8 ore, după executarea lor.
    5.1.1.4. Umiditatea relativă a mediului trebuie să fie de maxim 70%.
    5.1.1.5. Temperatura suportului trebuie să fie +5°C până la +35°C.
    5.1.1.6. Zugrăvelile nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii (în condiţii de temperatură care să permită uscarea suprafeţei). Se va evita lucrul la faţade în orele de însorire maximă sau vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerată şi crăparea zugrăvelii.
    5.1.1.7. Înainte de începerea lucrărilor de zugraveli se va verifica dacă suprafeţele suport au atins umiditatea de regim (pentru suprafeţele tencuite 3%, pentru suprafeţele gletuite 8%). Aceasta se obţine în condiţii obişnuite (umiditate relativă a aerului de 60% şi temperatură +18°C \'f7 20°C), după cca. 30 zile de la aplicarea mortarului de tencuire şi după cca. 2 săptămâni de la executarea gletului. Verificarea umidităţii se realizează cu aparate speciale, iar în cazul în care pe şantier nu se găsesc aparatele indicate, de ex. pe suprafeţe suport de beton, mortare de tencuire şi gletuire se poate verifica uscarea prin următoarea metodă: cu ajutorul unei pensule curate se aplică pe o porţiune mică (cca. 2x5 cm) din suprafaţa suport o soluţie de fenolftaleină în alcool, în concentraţie de 1%; dacă porţiunea respectivă se colorează în violet sau în roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3%.
    5.1.1.8. La executarea lucrărilor de zugrăveli se va ţine seama de compatibilitatea dintre natura fiecărui tip de finisaj şi stratul suport pe care se aplică, precum şi de compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alcătuiesc protecţia.

    5.2. Zugrăveli cu lapte de var
    5.2.1. Domeniu de aplicare
    5.2.1.1. Zugrăvelile cu lapte de var se aplică la exteriorul şi interiorul construcţiilor, pe suprafeţe tencuite, pe zidării aparente, pe glet de var, pe beton, la construcţii de locuinţe şi social- culturale, industriale (când nu sunt supuse agresivităţii agenţilor chimici), agrozootehnice şi lucrări de organizare de şantier; pe suprafeţe de lemn, ca dezinfectant.
    5.2.1.2. Zugrăvelile cu lapte de var, colorate, se aplică la exterior sau interior, în aceleaşi condiţii ca la pct. 5.2.1.1.
    5.2.2. Materiale
    5.2.2.1. Amestecurile preparate pentru zugrăveli cu lapte de var trebuie să fie rezistente la lumină şi la acţiunea mediului în care se vor găsi suprafeţele respective în timpul exploatării. Compoziţiile trebuie să aibă o astfel de consistenţă, încât acoperirea suprafeţelor să se poată face corect, fără ca materialul să curgă şi fără să rămână urme vizibile de bidinea sau pensulă; de asemnenea trebuie să aibă pigmenţii bine fixaţi. Pentru aceasta, în compoziţii se vor introduce uleiuri.
    5.2.2.2. Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor sunt enunţate mai jos:
    a) var pentru construcţii;
    b) ulei tehnic de in;
    c) oxizi, pigmenţi pentru vopsele;
    d) abrazivi pe suport;
    e) corpuri abrazive cu liant ceramic.
    5.2.3. Condiţii de execuţie
    5.2.3.1. Prepararea compoziţiilor de zugrăveli cu lapte de var
    5.2.3.1.1. Laptele de var folosit la zugrăveli se prepară din var pastă gata stins, prin diluarea pastei de var cu apă în proporţie de 1 parte var la 1,5 părţi apă (în volume) şi amestecare până la perfecta omogenizare. În caz că nu există pe şantier var gata preparat, laptele de var se poate prepara din var bulgări (2......2,5 părţi apă la 1 parte var bulgări, în volume). Nu se va face prepararea în recipiente (butoaie, găleţi) din tablă neagră, deoarece ruginesc şi schimbă culoarea laptelui de var.
    5.2.3.1.2. Varul pastă poate fi folosit la zugrăveli după 3-5 zile de la preparare.
    5.2.3.1.3. Laptelui de var i se adaugă, amestecând continuu, până la omogenizare, grăsimi (ulei de in, ulei de rapiţă sau ulei de floarea soarelui în proporţie de 1....2%, în volume).
    5.2.3.1.4. În cazul zugrăvelilor colorate se adaugă pigmenţi în praf, până la nuanţa dorită. Laptele de var strecurat se amestecă cu colorantul muiat în apă cu 24 ore înainte de strecurare. Este necesar ca, compoziţiile colorate să se prepare în cantităţi suficiente pentru zugrăvirea cel puţin a unei încăperi (la interior) sau a unei faţade (la exterior), pentru a evita variaţiile de nuanţă în cadrul aceluiaşi câmp vizibil.
    5.2.3.1.5. Înainte de întrebuinţare, compoziţia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cmý), cu ţesătură din sârmă de alamă, pentru reţinerea atât a impurităţilor cât şi a particulelor de var nestins sau de pigment.
    5.2.3.1.6. La locul de muncă, compoziţia de zugrăveală se transportă şi se păstrează în găleţi de tablă zincată sau material plastic.
    5.2.4. Aplicarea zugrăvelii
    5.2.4.1. Spoielile (preparate din lapte de var, fără pigmenţi şi grăsimi) şi zugrăvelile de var se execută în două - trei straturi. Primul strat are rolul de grund, constituind stratul de legătură între suprafaţa pregătită şi zugrăveală;el creează o suprafaţă uniformă ca porozitate, putere de absorbţie şi culoare. Aplicarea primului strat se face imediat după terminarea lucrărilor pregătitoare, cel mult după 2....4 ore, în caz contrar, ştergerea de praf se va efectua din nou înainte de aplicarea primului strat de zugrăveală.
    5.2.4.2. La zugrăvirea pereţilor se delimitează de la început suprafeţele care trebuie să fie zugrăvite diferit, prin trasarea unor linii subţiri între suprafeţele respective, de ex. între tavan şi pereţi. Trasarea liniilor de reper se va face cu o sfoară trecută prin praf de pigmenţi. Zona imediat învecinată liniei de demarcaţie se zugrăveşte cu o pensulă.
    5.2.4.3. Zugrăveala se aplică prin stropire cu aparate de pulverizat. Pentru a asigura o mai bună aderenţă de suport, primul strat de zugrăveală se poate aplica cu bidineaua. Se admite şi aplicarea manuală cu bidineaua a tuturor straturilor zugrăvelii numai pe suprafeţe mici.
    5.2.4.4. În cazul zugrăvelii manuale, întinderea straturilor se va face purtându-se bidineaua pe direcţii perpendiculare, la plafoane ultima netezire se va face pe direcţia luminii, spre fereastră, iar la pereţi în sens orizontal. În timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului.
    5.2.4.5. Fiecare strat se va aplica numai după uscarea celui precedent.
    5.2.4.6. Zugrăvirea manuală se va face concomitent de către doi zugravi, unul executând zugrăvirea părţii superioare a peretelui de pe scara dublă, iar celălalt zugrăvind de pe pardoseală partea inferioară a peretelui, pentru a evita apariţia de dungi la locul de îmbinare.
    5.2.4.7. La zugrăvirea faţadelor, pentru a se împiedica uscarea bruscă şi cojirea zugrăvelilor, se va evita aplicarea acestora pe soare puternic. Aplicarea se va face în primele ore ale dimineţii sau după amiaza (în lunile de vară). În cazul când este necesar să se lucreze pe timp însorit, suprafaţa se va uda cu apă în prealabil.

    5.3. Zugrăveli cu humă
    5.3.1. Domeniu de aplicare
    5.3.1.1. Zugrăvelile preparate cu humă sau caolină, se aplică la interiorul construcţiilor, în încăperi cu umiditatea relativă a aerului sub 60%, pe suprafeţe gletuite cu glet de var sau glet de ipsos, la clădiri de locuit şi social-culturale, construcţii industriale (unde nu sunt supuse agresivităţii agenţilor chimici), agrozootehnice, precum şi la lucrări provizorii.
    5.3.2. Materiale
    5.3.2.1. Amestecurile preparate cu humă trebuie să reziste la lumină şi la acţiunea mediului în care se vor găsi suprafeţele respective în timpul exploatării. Compoziţiile trebuie să aibă o astfel de consistenţă, încât acoperirea suprafeţelor să se poată face corect, fără ca materialul să curgă şi fără să rămână urme vizibile de bidinea sau pensulă; de asemenea trebuie să aibă pigmenţii bine fixaţi. Pentru aceasta, în compoziţiile de zugrăvit se va introduce un adaos preparat din clei de oase sau de piele.
    5.3.2.2 Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor sunt enunţate mai jos;
    a) ipsos de construcţii şi ipsos de modelat;
    b) caolin;
    c) humă;
    d) clei de oase şi clei de piele;
    e) cretă măcinată;
    f) oxizi, pigmenţi pentru vopsele;
    g) praf de bronz alb şi galben;
    h) praf de mătase;
    i) corpuri abrazive cu lianţi ceramici.
    5.3.3. Condiţii de execuţie
    5.3.3.1. Prepararea compoziţiei de zugrăvit pentru zugrăveli cu humă
    5.3.3.1.1. La prepararea compoziţiei de zugrăvit se vor folosi: humă înmuiată în apă, pigmenţi şi soluţie de clei.
    5.3.3.1.2. Înmuierea humei în apă se face în proporţie de 2 litri de apă la 1 kg humă bulgări frământaţi mărunt. Cantitatea de apă poate varia în funcţie de calitatea humei. Se toarnă întâi apă, atât cât să acopere bulgării de humă; restul de apă se adaugă după înmuierea acestora. Pentru înmuire bulgării se vor lăsa în apă timp de 5....24 ore, după care amestecul se va omogeniza bine cu o lopată.
    5.3.3.1.3. Pigmenţii vor fi înmuiaţi în apă cu 24 ore înainte de prepararea compoziţiei.
    5.3.3.1.4. Soluţia de clei se va prepara din clei şi apă în proporţie de 1 kg clei la 5 litri de apă. Plăcuţele de clei sparte în bucăţi sau cleiul granulat se înmoaie în apă timp de 24 ore. După aceea amestecul se fierbe, introducând vasul cu clei în alt vas cu apă care fierbe. Fundul vasului cu clei nu trebuie să atingă fundul vasului cu apă.
    5.3.3.1.5. Prepararea compoziţiei de zugrăveală se va face astfel: se toarnă soluţia de clei în amestecul de humă cu apă, în proporţie de 100 g soluţie clei la 1 litru de humă cu apă, după aceea se adaugă pigmenţii înmuiaţi în apă, până la obţinerea nuanţei cerute de proiectant. Este necesar ca, compoziţiile colorate să se prepare în cantităţi suficiente pentru zugrăvirea cel puţin a unei încăperi, la interior, sau a unei faţade, la exterior, pentru a evita variaţiile de nuanţe, în cadrul aceluiaşi câmp vizibil. Întreaga compoziţie se va stecura prin sita cu 900 ochiuri/cmý.
    5.3.3.1.6. Concomitent se va prepara şi o soluţie de săpun cu apă, în proporţie de 1 kg săpun la circa 16 l apă. Se introduce săpunul, pastă sau bucăţi, într-o cantitate mică de apă caldă, amestecând până la dizolvarea completă a săpunului. Se adaugă apoi restul de apă caldă, se omogenizează şi se stecoară prin sita cu 900 ochiuri/cmý.
    5.3.4. Aplicarea zugrăvelii cu humă
    5.3.4.1. Se aplică un prim strat de săpun, preparat ca la pct. 5.3.3.1.6., după care se face repararea defectelor mărunte la tavan şi pereţi, cu pastă de ipsos. După uscarea şi şlefuirea reparaţiilor se aplică un strat de săpun pe porţiunile reparate, după care se va aplica compoziţia de zugrăveală în trei straturi, pe întreaga suprafaţă. Atât săpunul cât şi primul strat de zugrăveală, se aplică cu bidineaua. Ultimele straturi de zugrăveală se aplică mecanizat cu aparate de pulverizat, sau în cazuri speciale, pe suprafeţe mici, tot cu bidineaua.
    5.3.4.2. Compoziţia de zugrăveală, după ce a fost amestecată cu soluţia de clei, se va întrebuinţa în timp de 24- 48 ore de la preparare, întrucât se alterează cu timpul, în special vara.
    5.3.4.3. Toate celelalte indicaţii tehnologice privind aplicarea manuală sau mecanică a zugrăvelii, sunt indicate la zugrăvelile cu lapte de var.
    5.3.5. Prepararea compoziţiei de zugrăvit pentru zugrăveli cu caolină
    5.3.5.1. Zugrăvelile cu caolină se întrebuinţează de obicei fără pigmenţi, pentru obţinerea unei compoziţii de zugrăveală de culoare albă pentru zugrăvirea tavanelor. Mai rar, se întrebuinţează împreună cu diverşi pigmenţi, la compoziţiile de zugrăvit pereţii, în locul humei.
    5.3.5.2. Prepararea se face în mod similar ca la zugrăvelile cu humă şi clei, în aceleaşi proporţii, huma fiind înlocuită cu caolină.
    5.3.5.3. Zugrăveala cu caolină se aplică pe suprafeţe gletuite, tehnologia de aplicare este aceeaşi ca la zugrăvelile cu humă şi clei.
    5.3.6. Pentru zugrăveli tradiţionale decorative se va consulta Anexa nr. 3.

    6. MATERIALE AUXILIARE, SCULE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE

    6.1. Materiale auxiliare
    Materialele auxiliare utilizate sunt:
    a) solvenţi recomandaţi de producător pentru diluarea produselor peliculogene în vederea aplicării, degresării suprafeţelor ce urmează a fi finisate şi/sau pentru ştergerea sculelor şi dispozitivelor;
    b) deşeuri din materiale textile, pentru curăţarea sculelor şi dispozitivelor.

    6.2. Scule şi dispozitive
    6.2.1. Sculele şi dispozitivele uzuale necesare pentru punerea în operă a produselor peliculogene utilizate în construcţii sunt:
    a) perii de sârmă, hârtii abrazive, pânza abrazivă;
    b) perii rotative, şaibe rotative din material abraziv;
    c) echipamente pentru sablare, cu alice metalice, electrocorindon, nisip sau alte materiale abrazive granulare;
    d) dispozitiv pentru amestecarea componentelor (în cazul produselor bicomponente) sau pentru omogenizarea acestora (în cazul produselor monocomponente);
    e) dispozitiv pentru cântărirea componentelor, în cazul produselor bicomponente, în proporţiile prevăzute;
    f) echipamente de pulverizare: pulverizare airless sau cu pistolul de aer comprimat.
    g) pensule pentru aplicarea grundurilor sau amorselor, vopselelor în spaţii greu accesibile, bidinele;
    h) spatule, şpacluri plane sau profilate, mistrii, gletiere;
    i) rola/trafalet de cauciuc, materiale buretoase sau textile;
    j) mănuşă de blană, burete sau lavete.

    7. ASIGURAREA CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR

    7.1. Cerinţe generale privind calitatea lucrărilor realizate cu produse utilizate la vopsitorii şi zugrăveli.
    În vederea asigurării calităţii lucrărilor executantul va urmări în principal:
    7.1.1. Criteriile de identificare ale materialelor (fişe tehnice care să cuprindă un minim de condiţii de identificare, domeniu de utilizare, instrucţiuni de punere în operă şi fişa de securitate a produselor- a se vedea Anexa nr. 4).
    7.1.2. Declaraţia de conformitate a producătorului, pentru materialele utilizate în lucrările de finisare, trebuie să asigure nivelurile minime de performanţă cerute.
    7.1.3. Respectarea procedeului tehnologic de aplicare - succesiunea de operaţii compatibile astfel încât parametrii lucrării finale privind calitatea suprafeţei să poată fi executate conform proiectului.
    7.1.4. Respectarea condiţiilor de depozitare, conservare, transport. Pentru depozitarea de scurtă durată şi lungă durată, producătorul va preciza datele privind condiţiile depozitării (temperatură, clasă de periculozitate etc. - inclusiv cele aferente ambalajului).
    7.1.5. Respectarea condiţiilor de punere în operă care să asigure calitatea garantată.
    7.1.6. Asigurarea unui sistem de management a calităţii şi a unui plan intern de control a calităţii lucrărilor.
    7.1.7. Lucrările de finisare cu produse peliculogene se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi prevederile din prezentul ghid.
    7.1.8. Se interzice folosirea produselor peliculogene cu termenul de valabilitate depăşit.

    7.2. Condiţii tehnice privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor
    7.2.1. Controlul în timpul execuţiei se face de către executant, prin organele sale de control tehnic de calitate, precum şi de beneficiar şi proiectant, urmărindu-se respectarea prevederilor din prezentul ghid.
    7.2.2. Pe parcursul executării lucrărilor de finisare se verifică în mod special (de către şeful punctului de lucru):
    a) îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport conform pct. 4.3.1. şi 4.3.2., în cazuri de importanţă deosebită consemnându-se acestea în procese-verbale de lucrări ascunse;
    b) calitatea principalelor materiale ce intră în lucru, conform fişelor tehnice;
    c) respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier;
    d) corectitudinea execuţiei, conform prevederilor pct. 4.3 din prezentul ghid.
    7.2.3. Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere sau refacere.
    7.2.4. Verificările care se execută la terminarea unei faze de lucrări, se vor face cel puţin câte una la fiecare încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 mý. La recepţia preliminară se va efectua direct de către comisia de recepţie aceleaşi verificări dar cu o frecvenţă de minim 1/5 din frecvenţa precedentă.
    7.2.5. Recepţia şi verificarea lucrărilor de finisaje se vor face numai după uscarea lor completă.

    7.3. Verificarea lucrărilor realizate cu produse peliculogene polimerice şi produse naturale pentru suprafeţe de beton, tencuială/glet, plăci de gips-carton
    7.3.1. Prin examinarea "in situ" a suprafeţelor se verifică următoarele:
    a) corespondenţa finisajelor interioare şi exterioare cu prevederile proiectului şi dispoziţiile ulterioare, spre a se constata concordanţa lucrărilor executate cu prevederile acestora;
    b) aspectul suprafeţelor, trebuie să aibă o culoare uniformă, să nu prezinte pete, scurgeri, stropi, băşici şi coji, fire de păr sau urme de la pensulă sau bidinea (urmele de bidinea sunt admise numai dacă sunt vizibile până la o distanţă de cel mult 1m de la suprafaţa zugrăvită), nu se admit corecturi sau retuşuri locale care sunt în neconcordanţă cu tonul general, chiar la distanţe mai mici de 1m;
    c) rectilinitatea liniaturilor de separaţie se verifică cu ochiul şi la nevoie cu un dreptar de lungime adecvată. Ele trebuie să fie fără înădiri şi de o lăţime uniformă pe toată lungimea lor. Se admit la un perete cel mult două devieri izolate, care să nu se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm;
    d) aderenţa prin caroiaj, se aplică pe suprafaţa de analizat prin zgâriere un caroiaj cu distanţa dintre linii de 1mm sau 2 mm şi se observă vizual desprinderi ale peliculei;
    e) grosimea peliculei, cu ajutorul unui aparat de măsurare a grosimii pe suprafeţe feroase şi neferoase;
    f) gradul de luciu, cu ajutorul unui aparat de măsurare a grosimii pe suprafeţe feroase şi neferoase.

    7.4. Verificarea lucrărilor de vopsitorii realizate cu produse peliculogene polimerice pentru suprafeţe de lemn (răşinoase/foioase), metal
    7.4.1. Înainte de începerea verificării calităţii lucrărilor, se verifică dacă s-a format pelicula rezistentă (uscarea produsului), prin ciocănirea uşoară a suprafeţei pe care este aplicat produsul cu degetul în mai multe puncte.
    7.4.2. Prin examinarea vizuală se verifică aspectul finisajului, avându-se în vedere următoarele:
    a) suprafeţele finisate trebuie să prezinte pe toată suprafaţa acelaşi ton de culoare şi acelaşi aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite;
    b) vopseaua trebuie aplicată până la acoperirea completă a suprafeţei, adică să nu prezinte straturi prin care să se vadă suportul, şi nici pete, desprinderi, cute, băşici, scurgeri, lipsuri de bucăţi de peliculă, crăpături ori fisuri, care pot genera în viitor desprinderea stratului, aglomerări de pigmenţi, neregularităţi cauzate de chituiri sau şlefuire necorespunzătoare, urme de pensulă, fire de păr, urme de vopsea veche care nu a fost suficient de bine îndepărtată;
    c) la vopsitoriile aplicate pe tâmplărie se va verifica vizual buna acoperire a suporturilor de lemn sau metalice bine chituite şi şlefuite în prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile (şilduri, drucăre, cremoane, olivere, etc) să nu fie pătate de vopsea;
    d) nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafeţele de tâmplărie vopsite sau care urmează a fi vopsite;
    e) pentru controlarea pregătirii corecte a suprafeţelor de tâmplărie înaintea vopsirii (curăţarea, şlefuirea, chituirea rosturilor, etc), se vor face verificări prin sondaje în diferite puncte, înlăturându-se cu grijă vopseaua până la stratul suport;
    f) se va examina vizual dacă ţevile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele, etc. sunt vopsite în culorile prescrise şi dacă vopseaua este de culoare uniformă, fără pete, urme de pensulă, crăpături sau alte defecte;
    g) se va controla dacă pregătirea feţelor laterale şi spatele acestor piese şi aparate sunt vopsite pe toate elementele, fără locuri neacoperite, umflături, etc; pentru verificarea suprafeţelor din spatele conductelor, radiatoarelor, etc, se va folosi oglinda;
    h) se va controla prin sondaje dacă este aplicată vopseaua pe suprafeţele corect pregătite în prealabil şi dacă este executată conform proiectului (curăţarea de rugină sau mortar, aplicarea succesivă a straturilor prevăzute în proiect);
    i) bordurile, frizurile şi liniatura trebuie să fie de acceaşi lăţime pe toată lungimea, să nu prezinte curburi sau frânturi pe acelaşi aliniament, iar înnădirile să nu fie vizibile de la distanţă mai mare de 1 m;
    j) separaţiile dintre finisajele produselor peliculogene în dispersie şi produsele peliculogene în solvent, pe acelaşi perete, precum şi cele dintre pereţi şi tavane, trebuie să fie distincte, fără suprapuneri, ondulaţii, etc;
    k) verificarea rectilinităţii liniilor de separaţie se va face cu un dreptar de lungime cât mai mare; la această verificare trebuie ca pe un întreg perete să nu existe mai mult de 2 devieri izolate şi care să nu se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm;
    l) calitatea lucrărilor de finisare executate pe suprafeţele metalice se verifică în acelaşi mod ca cele pentru lucrările de finisaje pe suprafeţele de beton, prezentate la pct. 7.4.

    7.5. Ambalarea, transportul şi depozitarea materialelor pe şantier
    7.5.1. Ambalajele cu produse peliculogene (tip găleţi din polietilenă, cutii sau bidoane metalice), vor fi prevăzute cu etichete unde trebuie înscrise următoarele indicaţii lizibile, în limba română, care nu pot fi şterse:
    a) sigla firmei producătoare;
    b) denumirea comercială a produsului;
    c) denumirea chimică a substanţei sau substanţelor chimice periculoase prezente în preparatul chimic;
    d) ziua, luna şi anul de fabricaţie;
    e) volumul sau masa produsului astfel: la capacităţi de: 25 - 50 - 125 - 250 - 375 - 500 - 750 - 1000 - 2000 - 2500 - 4000 5000 - 10000 exprimaţi în ml, iar peste 10 l în kg);
    f) termen de valabilitate;
    g) instrucţiuni de depozitare;
    h) date din fişa tehnică a produsului;
    i) instrucţiuni de utilizare;
    j) semne de avertizare (a se feri de îngheţ);
    k) număr lot.
    l) simbolurile de pericol şi indicaţiile de pericol;
    m) fraze de risc - fraze R;
    n) fraze de securitate - fraze S;
    o) semne de avertizare: LIMITA DE TEMPERATURĂ +35°C, A NU SE RĂSTURNA !
    p) conţinutul maxim de compuşi organici volatili (COV).
    7.5.2. Ambalajele vor fi închise ermetic şi depozitate în magazii închise, uscate, bine ventilate, la temperaturi cuprinse între +5 şi +35 °C, pentru a se evita degradarea produselor şi posibilitatea de formare a amestecurilor explozive.
    7.5.3. Depozitele trebuie să satisfacă condiţiile de securitate împotriva incendiilor.
    7.5.4. Transportul se face în mijloace de transport acoperite în care se asigură temperatura minimă de +5°C, asigurându-se respectarea normelor de securitate a muncii şi prevenire a incendiilor pentru produse nocive şi inflamabile.
    7.5.5. Ambalarea, etichetarea şi transportul produselor peliculogene de finisare trebuie să se realizeze în concordanţă cu cerinţele naţionale în domeniu substanţelor şi amestecurilor periculoase care transpun cerinţele UE în domeniu, astfel:
    a) Hotărârea Guvernului nr. 1408/2008, privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase;
    b) Hotărârea Guvernului nr. 937/2010, privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a preparatelor periculoase;
    c) Regulamentul (CE) nr 1907/2006 , al Parlamentului european si al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea si restricţionarea substanţelor chimice (REACH); cu modificarile si completarile ulterioare;
    d) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului European (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE , precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 ; cu modificarile si completarile ulterioare;
    e) Hotărâre Guvernului nr. 530/2001, pentru aprobarea Instructiunilor de metrologie legală IML 8-01 "Preambalarea unor produse în funcţie de masă sau volum" cu modificările şi completările ulterioare:
    f) Hotărârea Guvernului nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite vopsele, lacuri şi în produsele de refinisare a suprafeţelor vehiculelor, cu modificările şi completările ulterioare.

    8. ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE FINISARE

    8.1. Suprafeţele finisate cu produse peliculogene în dispersie apoasă, var şi humă pentru interior, se întreţin prin curăţarea de praf cu perii cu coadă lungă, cu fire de păr sau sintetice.
    8.2. Spălarea suprafeţelor finisate cu produse peliculogene în dispersie apoasă se poate realiza cu o cârpă înmuiată în apă şi stoarsă.
    8.3. Nu se recomandă spălarea suprafeţelor finisate cu produse peliculogene în dispersie apoasă înainte de 30 zile de la realizarea lor.
    8.4. Suprafeţele finisate cu produse peliculogene pe bază de solvenţi organici sau produse peliculogene în dispersie apoasă pentru exterior se pot curăţa prin spălare cu cârpa sau buretele cu apă caldă şi dacă este necesar se adaugă şi săpun sau detergenţi, după care se revine şi se şterge cu o cârpă curată uscată. În cazul în care spălarea nu este necesară suprafaţa se poate şterge direct cu o cârpă uscată moale.
    8.5. Nu se recomandă spălarea unui finisaj cu produse peliculogene în solvenţi organici cu vechime mai mică de 14 zile.
    8.6. Întreţinerea suprafeţelor se poate face şi prin suplimentarea numărului de straturi după o pregătire în prealabil a suportului.

    9. MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII

    9.1. Pe durata lucrărilor de finisare - protecţie se vor respecta cu stricteţe măsurile de protecţia muncii prevăzute în:
    a) Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă;
    b) Hotărârea nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificarile si completările ulterioare;
    c) Hotărârea Guvernului nr. 1218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sanătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici:
    d) Hotărârea Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sanătăţii lucrătorilor, cu modificările ulterioare.
    9.2. Muncitorii care prepară amestecurile de produse peliculogene cu solvenţi organici şi le transvazează din bidoane sau butoaie trebuie să poarte ochelari de protecţie şi să efectueze aceste operaţii în locuri ferite de surse de foc.
    9.3. Pentru muncitorii care lucrează la înălţime se vor verifica şi asigura stabilitatea podinelor, scărilor de acces, eşafodajelor, etc.
    9.4. În cazul lucrărilor de finisare interioară cu mijloace mecanizate şi în cazul aplicării produselor peliculogene cu uscare rapidă care conţin solvenţi organici toxici, muncitorii trebuie să poarte măşti cu filtre adecvate sau izolante ori ochelari de protecţie (în cazul când se poartă o semimască).

    10. MĂSURI PRIVIND PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

    10.1. Pe durata lucrărilor de finisare - protecţie se vor respecta cu stricteţe măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în:
    - Ordin MAI nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor;
    - Ordinul MAI nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă;
    - Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările ulterioare.
    10.2. Muncitorii care lucreză cu produse peliculogene pe bază de solvenţi inflamabili vor fi instruiţi zilnic, de asemenea se vor instrui şi muncitorii care lucrează temporar în zona respectivă.
    10.3. În imediata apropiere a locului unde se lucrează cu solvenţi, trebuie să fie aşezate stingătoare de incendiu, în număr suficient, la loc vizibil şi uşor accesibil.
    10.4. În jurul locului unde se lucrează cu aceste materiale, pe o rază de cel puţin 10 m, trebuie să fie puse afişe uşor de citit, de la distanţă, cu inscripţiile: FUMATUL STRICT INTERZIS, NU VĂ APROPIAŢI CU FOC DESCHIS, NU SUDAŢI.
    10.5. În cazul lucrului în spaţii închise, trebuie să se lucreze cu ferestrele şi uşile deschide, iar în clădirea respectivă este strict interzis să se lucreze cu foc deschis sau să se sudeze, la oricare din nivelee clădirii.
    10.6. În cazul imposibilităţii asigurării ventilaţiei naturale se va realiza obligatoriu ventilarea artificială, în special în spaţiile închise.
    10.7. La terminarea lucrului, în fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul ambalajelor fixate ermetic şi închise în magazii destinate în mod special acestor materiale, având scris pe uşă: PERICOL DE INCENDIU, NU FUMAŢI, NU INTRAŢI CU FOC DESCHIS.
    10.8. Când se transportă recipiente cu solvenţi organici sau cu produse peliculogene pe bază de solvenţi, acestea trebuie să fie acoperite, iar muncitorii care le transportă vor trece cu ele numai prin locuri fără foc deschis şi nu vor fuma.


    ANEXA 1

                        REFERINŢE LEGISLATIVE ŞI TEHNICE

    Notă:
    1. Referinţele datate au fost luate în considerare la data elaborării prezentei reglementări tehnice.
    2. La data utilizării reglementării tehnice se va consulta ultima formă în vigoare a referinţelor legislative şi tehnice.

    A.1.1. Legislaţie:


┌────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│Nr. │ Acte legislative │ Publicaţia │
│crt.│ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 1.│Hotărârea Guvernului nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compuşi │Monitorul Oficial al │
│ │organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite │României,Partea I, │
│ │vopsele, lacuri şi în produsele de refinisare a suprafeţelor vehiculelor, │nr. 521/16.06.2006 │
│ │cu modificările şi completările ulterioare. │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 2.│Hotărârea Guvernului nr. 1218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de │Monitorul Oficial al │
│ │securitate şi sanătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor │României, Partea I │
│ │împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici. │nr. 845/13.10.2006 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 3.│Hotărârea Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sanătăţii │Monitorul Oficial al │
│ │lucrătorilor, cu modificările ulterioare. │României, Partea I │
│ │ │nr. 332/17.05.2007 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 4.│ Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 , al Parlamentului European şi al Consiliului│Jurnal oficial al │
│ │privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea │Uniunii Europene │
│ │substanţelor chimice (REACH); cu modificările şi completările ulterioare. │L396/30.12.2006 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 5.│Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului European (CE) │Jurnal oficial al │
│ │nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi│Uniunii Europene │
│ │a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi │L353/31.12.2008 │
│ │ 1999/45/CE , precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 ; cu │ │
│ │modificările şi completările ulterioare. │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 6.│Hotărârea Guvernului nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi │Monitorul Oficial al │
│ │etichetarea substanţelor periculoase │României, Partea I │
│ │ │nr. 813/4.12.2008 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 7.│Hotărârea Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea şi │Monitorul Oficial al │
│ │etichetarea la introducerea pe piaţă a preparatelor periculoase │României, Partea I │
│ │ │nr. 690/14.09.2010 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 8.│Hotărârea Guvernului nr. 530/2001 pentru aprobarea Instrucţiunilor de │Monitorul Oficial al │
│ │metrologie legală IML 8-01 "Preambalarea unor produse în funcţie de masă sau│României, Partea I │
│ │volum", republicată, cu modificările şi completările ulterioare │nr. 528/11.06.2004 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 9.│Ordinul MAI nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare │Monitorul Oficial al │
│ │împotriva incendiilor │României, Partea I │
│ │ │nr. 216/29.03.2007 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 10.│Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor cu modificările │Monitorul Oficial al │
│ │ulterioare │României, Partea I │
│ │ │nr. 633/21.07.2006 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 11.│ Ordinul MAI nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind │Monitorul Oficial al │
│ │ instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă │României, Partea I │
│ │ │nr. 599/2005 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 12.│ Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă │Monitorul Oficial al │
│ │ │României Partea I │
│ │ │nr. 646 din │
│ │ │26/07/2006 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 13.│Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice │Monitorul Oficial al │
│ │de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă │României, Partea I │
│ │nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare │nr. 882 din │
│ │ │30/10/2006 │
└────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘


    A 1.2. Reglementări tehnice


┌────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│Nr. │ Denumire reglementare │ Publicaţia │
│crt.│ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 1.│Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, │Monitorul Oficial al │
│ │beton armat şi beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului. Indicativ│României Partea I │
│ │NE 012/1:2007, aprobat prin Ordinul Ministrului Dezvoltării Lucrărilor │nr. 374/2008 │
│ │Publice şi Locuinţei nr. 577/2008 │ │
└────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘


    A 1.3. Standarde:

┌────┬──────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Indice standard │ Denumire standard │
│crt.│ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1.│SR EN 998-1:2011 │Specificaţie a mortarelor pentru zidărie. Partea 1: Mortare pentru tencuire│
│ │ │şi gletuire │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2.│SR EN 1062-1:2004 │Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de acoperire pentru │
│ │ │zidărie şi betoane exterioare. Partea 1: Clasificare │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3.│SR EN 1062-3:2008 │Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de acoperire pentru │
│ │ │zidărie şi betoane exterioare. Partea 3: Determinarea permeabilităţii la │
│ │ │apă lichidă │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 4.│SR EN 1062-6:2003 │Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de acoperire pentru │
│ │ │zidărie şi betoane exterioare. Partea 6: Determinarea permeabilităţii la │
│ │ │dioxid de carbon │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 5.│SR EN 1062-7:2004 │Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de acoperire pentru │
│ │ │zidărie şi betoane exterioare. Partea 7: Determinarea rezistenţei la │
│ │ │fisurare │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 6.│SR EN ISO 1518-1:2011 │Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la zgâriere. Partea 1: Metoda │
│ │ │cu încărcare constantă │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 7.│SR EN ISO 1518-2:2012 │Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la zgâriere. Partea 2: Metoda │
│ │ │cu încărcare variabilă │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 8.│SR EN ISO 1519:2011 │Vopsele şi lacuri. Încercare la îndoire (pe dorn cilindric) │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 9.│SR EN ISO 1524:2002 │Vopsele, lacuri şi cerneluri tipografice. Determinarea fineţii de dispersie│
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 10.│SR EN ISO 2409: 2007 │Vopsele şi lacuri. Încercarea la caroiaj │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 11.│SR EN ISO 2431:2012 │Vopsele şi lacuri. Determinarea timpului de curgere prin utilizarea cupelor│
│ │ │de curgere │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 12.│SR EN ISO 2808:2007 │Vopsele şi lacuri. Determinarea grosimii peliculei │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 13.│SR EN ISO 2810:2005 │Vopsele şi lacuri. Îmbătrânire naturală a acoperirilor. Expunere şi │
│ │ │evaluare │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 14.│SR EN ISO 2811-1:2011 │Vopsele şi lacuri. Determinarea densităţii. Partea 1: Metoda cu picnometru │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 15.│SR EN ISO 2813:2003 │Vopsele şi lacuri. Determinarea reflexiei regulate a peliculelor de vopsea │
│ │ │nemetalizată la 20 grade, 60 grade şi 85 grade │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 16.│SR EN ISO 3251:2008 │Lacuri, vopsele şi materiale plastice. Determinarea conţinutului de │
│ │ │substanţe nevolatile │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 17.│SR EN ISO 3678:1999 │Vopsele şi lacuri. Încercarea de uscare "aparent completă" │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 18.│SR EN ISO 4618:2007 │Vopsele şi lacuri. Termeni şi definiţii │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 19.│SR EN ISO 4624:2003 │Vopsele şi lacuri. Încercare la tracţiune │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 20.│SR EN ISO 4628-1:2004 │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea │
│ │ │numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor │
│ │ │uniforme ale aspectului. Partea 1: Introducere generală şi sistemul de │
│ │ │notare │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 21.│SR EN ISO 4628-2:2004 │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea │
│ │ │numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor │
│ │ │uniforme ale aspectului. Partea 2: Evaluarea gradului de băşicare │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 22.│SR EN ISO 4628-3:2004 │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea │
│ │ │numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor │
│ │ │uniforme ale aspectului. Partea 3: Aprecierea gradului de ruginire │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 23.│SR EN ISO 4628-4:2004 │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea │
│ │ │numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor │
│ │ │uniforme ale aspectului. Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 24.│SR EN ISO 4628-5:2004 │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea │
│ │ │numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor │
│ │ │uniforme ale aspectului. Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 25.│SR EN ISO 4628-6:2012 │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor vopsite. Aprecierea │
│ │ │numărului şi dimensiunii defectelor, şi a intensităţii schimbărilor │
│ │ │uniforme de aspect. Partea 6: Evaluarea gradului de cretare prin metoda │
│ │ │benzii adezive │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 26.│SR EN ISO 4628-7:2004 │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea │
│ │ │numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor │
│ │ │uniforme ale aspectului. Partea 7: Aprecierea gradului de cretare prin │
│ │ │metoda cu o bucată de velur. │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 27.│SR EN ISO 4628-8:2005 │Lacuri şi vopsele. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea │
│ │ │numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor │
│ │ │uniforme ale aspectului. Partea 8: Evaluarea gradului de exfoliere şi a │
│ │ │coroziunii în jurul unei zgârieturi │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 28.│SR EN ISO 4628-10:2004│Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea │
│ │ │numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor │
│ │ │uniforme ale aspectului. Partea 10: Aprecierea gradului de coroziune │
│ │ │filiformă │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 29.│SR EN ISO 6504-3:2007 │Vopsele şi lacuri. Determinarea puterii de acoperire. Partea 3: │
│ │ │Determinarea raportului de contrast al vopselelor deschise la un randament │
│ │ │de aplicare determinat │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 30.│SR EN ISO 6272-1:2012 │Vopsele şi lacuri. Încercări de deformare rapidă (rezistenţa la şoc). │
│ │ │Partea 1: Încercarea prin căderea unei mase cu penetrator cu suprafaţă mare│
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 31.│SR EN ISO 7783-2012 │Vopsele şi lacuri. Determinarea proprietăţilor de transmisie a vaporilor │
│ │ │de apă. Metoda cu cupa. │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 32.│SR EN ISO 9117-3:2010 │Vopsele şi lacuri. Încercări de uscare. Partea 3: Încercare de uscare la │
│ │ │suprafaţă cu ajutorul unor bile de sticlă │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 33.│SR EN ISO 9227:2007 │Încercări la coroziune în atmosfere artificiale. Încercări în ceaţă salină │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 34.│SR EN ISO 9514:2005 │Lacuri şi vopsele. Determinarea duratei de viaţă a sistemelor de acoperire │
│ │ │multicomponente. Pregătirea şi condiţionarea eşantioanelor şi linii │
│ │ │directoare pentru încercare │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 35.│SR EN ISO 11998:2007 │Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la frecare umedă şi a │
│ │ │aptitudinii de curăţare a acoperirilor │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 36.│SR EN ISO 11341:2005 │Vopsele şi lacuri. Îmbătrânire artificială şi expunere la iradiere │
│ │ │artificială. Expunere la radiaţiile filtrate ale unei lămpi cu arc cu xenon│
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 37.│SR ISO 11503:1997 │Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la umiditate (condensare │
│ │ │repetată) │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 38.│SR EN ISO 11507:2007 │Vopsele şi lacuri. Expunerea acoperirilor la îmbătrânire artificială. │
│ │ │Expunere la radiaţii UV fluorescente şi la apă │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 39.│SR EN ISO 11890-1:2007│Vopsele şi lacuri. Determinarea conţinutului de compuşi organici volatili │
│ │ │(COV). Partea 1: Metoda prin diferenţă │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 40.│SR EN ISO 11890-2:2007│Vopsele şi lacuri. Determinarea conţinutului de compuşi organici volatili │
│ │ │(COV). Partea 2: Metoda prin cromatografie de gaze │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 41.│SR EN 13300:2002 │Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de acoperire pe bază de │
│ │ │apă pentru pereţi şi tavane interioare. Clasificare. │
└────┴──────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    ANEXA 2

                   Valorile limită maxime ale conţinutului de
             compuşi organici volatili pentru vopsele şi lacuri*1)


┌───────────────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┐
│ │ │ Faza I │ Faza II │
│ │ │ │ │
│ Subcategoria produsului │ Tip │ [g/l](*) │ [g/l](*) │
│ │ │(de la data de│(de la data de│
│ │ │ 01.01.2007) │ 01.01.2010) │
├───────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Acoperiri mate pentru pereţi interiori │ SBA (**) │ 75 │ 30 │
│şi tavane (luciu ≤ 25 la 60°) │ SBS (***) │ 400 │ 30 │
├───────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Acoperiri lucioase pentru pereţi interiori │ SBA │ 150 │ 100 │
│şi tavane (luciu > 25 la 60°) │ SBS │ 400 │ 100 │
├───────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Acoperiri pentru pereţi exteriori pe │ SBA │ 75 │ 40 │
│substrat mineral │ SBS │ 450 │ 430 │
├───────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Vopsele de interior/exterior pentru │ SBA │ 150 │ 130 │
│decorare, pentru lemn, metal │ SBS │ 400 │ 300 │
├───────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Lacuri pentru lemn şi lacuri pentru │ SBA │ 150 │ 130 │
│interior/exterior, incluzând lacuri opace │ SBS │ 500 │ 400 │
│pentru lemn │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Lacuri colorate de interior/exterior │ SBA │ 150 │ 130 │
│pentru lemn │ SBS │ 700 │ 700 │
├───────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Grunduri │ SBA │ 50 │ 30 │
│ │ SBS │ 450 │ 350 │
├───────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Grunduri de impregnare │ SBA │ 50 │ 30 │
│ │ SBS │ 750 │ 750 │
├───────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Acoperiri performante - monocomponente │ SBA │ 140 │ 140 │
│ │ SBS │ 600 │ 500 │
├───────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Acoperiri performante reactive-bicomponente│ SBA │ 140 │ 140 │
│cu destinaţie specială (de ex. pentru │ │ │ │
│pardoseli │ SBS │ 550 │ 500 │
├───────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Acoperiri multicolore │ SBA │ 150 │ 100 │
│ │ SBS │ 400 │ 100 │
├───────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Acoperiri cu efect decorativ │ SBA │ 300 │ 200 │
│ │ SBS │ 500 │ 200 │
├───────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│(*) g/l produs gata pentru utilizare │ │ │ │
│(**) strat de acoperire pe bază de apă │ │ │ │
│(***) strat de acoperire pe bază de solvent│ │ │ │
└───────────────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┘

---------
    *1) Conform Anexei nr. 2 - Valori limită maxime ale conţinutului de compuşi organici volatili pentru vopsele, lacuri şi produse de refinisare a suprafeţelor vehiculelor, cap. A - Valorile limită maxime ale conţinutului de compuşi organici volatili pentru vopsele şi lacuri, din Hotărârea Guvernului nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite vopsele, lacuri şi în produsele de refinisare a suprafeţelor vehiculelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 16 iunie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.


    ANEXA 3

    INFORMATIVĂ

                       ZUGRĂVELI TRADIŢIONALE DECORATIVE

    A 3.1. Zugrăveli cu desene, liniaturi şi stropite

    A 3.1.1. Zugrăvelile cu desene, liniaturile şi zugrăvelile stropite, se vor executa pe suprafeţe pregătite în prealabil într-o singură culoare, care constituie fondul. Zugrăveala simplă de fond se execută în conformitate cu pct. 5.3.3.1. şi 5.3.4.
    A 3.1.2. Compoziţia se prepară din soluţie de clei cu adaos de apă şi pigmenţi minerali. Soluţia de clei preparată în conformitate cu pct. 5.3.3.1.4. se diluează cu apă în proporţie de 100 g soluţie de clei la 1 litru de apă. În locul soluţiei de clei se poate folosi lapte animal în aceeaşi proporţie. Pigmenţii se adaugă până la obţinerea nuanţei dorite.
    A 3.1.3. Desenele rezultate cu compoziţiile preparate conform A 3.1.2. pot fi completate cu un desen în culoare de bronz (galben sau alb).

    A 3.2. Executarea desenului cu rola
    A 3.2.1. Compoziţia de zugrăveală se aplică pe cilindrul rolei confecţionat din burete, cu ajutorul unei pensule. Aplicarea desenului se face purtând rola pe perete de sus în jos. Trebuie să se asigure uniformitatea desenului în cazul finisărilor interioare executate cu rola, trafaletul, şpaclu etc. Nu sunt admise pete sau sărituri şi nici suprapuneri sau lipituri ale desenului; se admite lipsa desenului numai la legătura a două fâşii vecine, pe o lăţime de cel mult 1 mm. Se va avea grijă ca benzile cu desene obţinute să fie perfect verticale şi să nu apară zone de suprapunere a desenului sau zone neacoperite între benzile cu desen.

    A 3.3. Executarea desenului cu pânză de sac, de in sau cu piele de căprioară
    A 3.3.1. Pânza de sac, de in sau de piele de căprioară, se înmoaie în prealabil în vasul cu compoziţia de zugrăvit şi se stoarce uşor, răsucindu-se ca să formeze un sul. Prin rostogolirea pe perete a sulului astfel format se obţine un desen neregulat, indicat în special pentru lambriuri. Se pot aplica cu acest sistem desene în mai multe culori.

    A 3.4. Executarea desenului cu şabloane
    A 3.4.1. Pentru folosirea şabloanelor se vor trasa în prealabil linii de reper, una orizonatală la partea superioară a peretelui şi altele verticale la colţurile camerei. Liniile de reper se vor trasa cu o sfoară trecută prin praf de pigmenţi. Centrarea şabloanelor pe liniile de reper se face cu ajutorul unor semne tăiate în colţurile lor.
    A 3.4.2. Modul de lucru cu şablonul este următorul:
    a) se aplică şablonul pe perete;
    b) se aplică culoarea cu ajutorul unei bidinele cu părul fin şi scurt, lungime de 2cm....3 cm, peste locurile tăiate ale şablonului, prin mişcări circulare ale bidinelei.
    A 3.4.3. Desenele compuse din câteva culori se realizează cu şabloane diferite, cu desene corespunzătoare fiecărei culori.
    A 3.4.4. Liniaturile se vor executa pentru a delimita tavanul, lambriurile, soclurile sau pentru completarea ori încadrarea lucrărilor decorative. Liniile simple sau grupurile de linii trebuie să corespundă, în ceea ce priveşte dimensiunile şi coloritul detaliului, desenului de zugrăveală.
    A 3.4.5. Poziţia liniilor se va trasa cu ajutorul unei sfori subţiri, bine răsucită, trasă prin praf de ceară sau pigment (care nu pătează suprafaţa), iar trasarea se va face pe semne marcate în prealabil.
    A 3.4.6. Liniatura se realizează cu pensule speciale de diferite grosimi. Tragerea liniilor se face prin sprijinirea şi deplasarea pensulei pe un dreptar subţire şi elastic (din lemn sau material plastic).
    A 3.4.7. În cazul când detaliul desenului de zugrăveală prevede despărţirea tavanelor de pereţi printr-o baghetă de lemn, aceasta se va monta după o linie trasată în mod similar ca mai sus, prin prindere cu ţinte bătute în dibluri; diblurile vor fi montate în tencuială din 50 în 50 cm. Baghetele de lemn vor fi vopsite sau lăcuite în prealabil.

    A 3.5. Executarea zugrăvelilor stropite
    A 3.5.1. Zugrăvelile stropite se execută pe suprafeţele pe care s-a aplicat în prealabil o culoare de fond. Pentru zugrăvirea în mai multe culori stropite, operaţiile se execută succesiv, stropirea unei culori făcându-se după ce s-a uscat culoarea precedentă. Prin stropirea a 3...4 culori, se pot realiza imitaţii de mozaic, granit etc.
    A 3.5.2. Aplicarea zugrăvelilor stropite se face cu ajutorul unei bidinele cu părul scurt (6 cm), sau cu un dispozitiv special (indicat la pct. A 3.6.7.). Nu se vor folosi bidinele cu părul lung deoarece zugrăveala va rezulta neuniformă, cu pete. Pentru a se evita pătarea suprafeţei, se va stoarce bidineaua de surplusul de compoziţie.
    A 3.5.3. Stropirea se execută prin lovirea uşoară a bidinelei de mână sau de o riglă, păstrându-se acelaşi sens de aplicare, astfel ca să se obţină o acoperire cât mai uniformă a suprafeţei ce se zugrăveşte. Porţiunile care nu trebuie stropite se acoperă cu hârtie, panouri sau rigle de protecţie.
    A 3.5.4. Stropirea se poate executa şi cu praf de mătase. Prepararea compoziţiei se face în mod similar cu cea pentru bronzare, cu deosebirea că în loc de 100 g praf de bronz se pune 50 g praf de mătase.

    A 3.6. Zugrăveli în relief
    A 3.6.1. Calcio-vecchio cu bob mărunt se aplică în general pe pereţii gletuiţi; se mai poate aplica şi pe pereţi tencuiţi şi drişcuiţi fin. Înainte de stropirea pastei pentru calcio, se aplică pe perete un grund din soluţie de clei preparată ca la pct. 5.3.3.1.4.
    A 3.6.2. Calcio-vecchio cu bob mărunt se obţine prin stropirea pe perete a unei paste cu următoarea compoziţie (cantităţile sunt date pentru 1 mý de suprafaţa executată):
    a) ipsos 1,000 kg;
    b) humă 0,500 kg;
    c) clei de oase 0,100 kg;
    d) apă 1,000 litru.
    A 3.6.3. Cantităţile pot prezenta mici variaţii (±5%), în funcţie de calitatea materialelor, a suprafeţelor suport, a uneltelor cu care se face aplicarea şi a îndemânării lucrătorilor.
    A 3.6.4. Huma se pisează şi se pune într-un vas cu apă iar după ce s-a dizolvat complet se amestecă şi se strecoară. Se adaugă cleiul, continuându-se amestecarea, apoi se adaugă ipsosul, până la consistenţa necesară.
    A 3.6.5. Soluţia de humă şi clei se poate prepara în cantităţi necesare pentru executarea de lucrări pe durată mai mare (1....2 zile). Adaosul de ipsos se va face numai pentru cantităţi ce se pot consuma în 30....60 minute de la preparare.
    A 3.6.6. Aplicarea pastei se face fie cu ajutorul unei bidinele din păr de porc, care se loveşte de mână, fie cu o bidinea din paie de orez şi o bucată de tablă îndoită în formă de "S", în acest caz o margine a tablei ţinându- se cu o mână iar de cealaltă margine se bate părul bidinelei.
    A 3.6.7. Stropirea pastei de calcio se poate face şi cu ajutorul unui dispozitiv de stropit compus dintr-o cutie de metal în interiorul căreia se roteşte o perie cilindrică acţionată de la exterior cu o manivelă. În cutie se toarnă compoziţia de zugrăveală, care prin rotirea periei şi lovirea acesteia de o plăcuţă rigidă montată deasupra ei, împrăştie stropii uniform pe pereţi.
    A 3.6.8. Primul strat se formează prin aplicarea unor stropi mai rari, după care se aplică încă 2-3 straturi până se uniformizează întreaga suprafaţă.
    A 3.6.9. Colorarea pereţilor pe care s-a aplicat calcio-vecchio mărunt se face în general prin aplicarea pe deasupra a unei zugrăveli colorate, cu ajutorul unei pompe de zugrăvit. În cazul în care se cere executarea unui calcio cu boabe colorate diferit, pasta se nuanţează pentru fiecare strat în parte înainte de aplicare. Calcio-vecchio mărunt nu se patinează.
    A 3.6.10. Calcio-vecchio cu relief mare se aplică pe pereţi negletuiţi, tencuiţi şi drişcuiţi fin.
    A 3.6.11. Pe tencuială se aplică un grund dintr-o soluţie de clei, preparată după cum s-a indicat la pct. 5.3.3.1.4. După aplicarea şi uscarea grundului se aplică pasta de ipsos cu o pensulă lată. Pasta se poate prelucra în diferite modele, cu un burete de cauciuc, cu un rulou de cauciuc care are aplicat pe el un desen în relief sau prin simpla învârtire a pensulei perpendicular pe suprafaţa peretelui şi smulgerea pensulei de pe suprafaţă.
    A 3.6.12. Pasta se prepară în mod similar ca la calcio-vecchio cu bob mărunt, în care se adaugă 0,020 kg/mý ulei de in.
    A 3.6.13. După uscarea pastei se aplică o zugrăveală, care după uscare poate rămâne nepatinată sau poate fi patinată pentru obţinerea unor efecte estetice superioare.
    A 3.6.14. Operaţia de patinare constă în aplicarea pe vârfurile reliefului de calcio-vecchio a unei culori mai deschise sau mai închise decât culoarea de fond din adâncituri. Patinarea se poate face şi cu ceară colorată, preparată din ceară de albine diluată cu benzină în proporţie de 1,5 kg ceară la 8 litri benzină, la care se adaugă colorant până la nuanţa cerută. Soluţia de ceară în benzină preparată cu cantităţile de mai sus este suficientă pentru patinarea a 10 mý de suprafaţă. Coloranţii folosiţi vor fi coloranţi speciali solubili în grăsimi şi se vor prepara prin amestecarea în prealabil cu puţin ulei. Aplicarea stratului de ceară se face cu o cârpă moale, curată şi uscată.
    A 3.6.15. În lipsa coloranţilor speciali pentru ceară, suprafaţa se poate patina cu o cârpă înmuiată într-o zugrăveală colorată cu adaos de clei, după uscarea căreia se lustruieşte cu ceară necolorată.


    ANEXA 4

                 FIŞA TEHNICĂ DE SECURITATE (SAFETY DATA SHEET)

    "Fişa tehnică de securitate" (Safety Data Sheet) transmite informaţii referitoare la substanţele şi produsele clasificate ca agenţi chimici periculoşi, inclusiv informaţii consistente şi precise din "Raportul Chimic de siguranţă" (Chemical Safety Report), astfel încât prevederile din "Fişa tehnică de securitate" să poată asigura utilizatorilor măsurile necesare pentru protecţia sănătăţii oamenilor, siguranţă la locul de muncă şi în exploatare şi protecţia mediului ambiant.
    Informaţiile prevăzute în "Fişa tehnică de securitate" permit evaluarea riscurilor, ca şi stabilirea şi realizarea măsurilor de prevenire şi protecţie a sănătăţii oamenilor şi mediului conform prevederilor din Anexa II a Regulamentului (CE) nr 1907/2006 , al Parlamentului european si al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea si restricţionarea substanţelor chimice (REACH); cu modificarile si completarile ulterioare, astfel:
    Cap. 1 - Identificarea substanţei/amestecului şi a societăţii;
    Cap. 2 - Identificarea pericolelor;
    Cap. 3 - Compoziţie/informaţii privind componenţi (ingredientele);
    Cap. 4 - Măsuri de prim ajutor;
    Cap. 5 - Măsuri de stingere a incendiilor;
    Cap. 6 - Măsuri în cazul pierderilor accidentale;
    Cap. 7 - Manipulare şi depozitare;
    Cap. 8 - Controlul expunerii/protecţia personală;
    Cap. 9 - Proprietăţi fizice şi chimice;
    Cap. 10 - Stabilitate şi reactivitate;
    Cap. 11 - Informaţii toxicologice;
    Cap. 12 - Informaţii ecologice;
    Cap. 13 - Consideraţii privind eliminarea;
    Cap. 14 - Informaţii privind transportul;
    Cap. 15 - Informaţii privind reglementarea;
    Cap. 16 - Alte informaţii.
    Furnizorul unui produs are obligaţia de a comunica informaţii privind substanţele aflate în concentraţii de peste 0,1% din greutate şi care fac parte din categoria substanţelor care trebuie introduse în Anexa XIV din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (CMR categoria 1 şi 2, persistente, bioacumulative , toxice, etc).
    "Fişa tehnică de securitate" va trebui pusă la dispoziţie şi pentru produsele care nu sunt clasificate ca periculoase, în sensul prevederilor Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 .

                                                             --------

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice