────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 1.655 din 5 septembrie 2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 704 din 15 octombrie 2012.────────── Cod de proiectare Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor Indicativ CR 1-1-3/2012 Cuprins 1. Elemente generale 1.1. Scop şi domeniu de aplicare 1.2. Proiectarea asistată de încercări 1.3. Referinţe normative 1.4. Definiţii 1.5. Simboluri utilizate 2. Situaţii de proiectare 3. Încărcarea din zăpadă pe sol 3.1. Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol 4. Încărcarea din zăpadă pe acoperiş 4.1. Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş 4.2. Alte valori reprezentative ale încărcării din zăpadă pe acoperiş 5. Coeficienţi de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş 5.1. Acoperişuri cu o singură pantă 5.2. Acoperişuri cu două pante 5.3. Acoperişuri cu mai multe deschideri 5.4. Acoperişuri cilindrice 5.5. Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte 6. Efecte locale 6.1. Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole 6.2. Zăpada atârnată de marginea acoperişului 6.3. Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri 7. Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş 7.1. Acoperişuri cu mai multe deschideri 7.2. Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte 7.3. Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete 7.3.1. Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele) 7.3.2. Acoperişuri cu parapete Anexa A (normativă) - Zonarea încărcării din zăpadă pe sol Anexa B (normativă) - Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol Anexa C (informativă) - Greutatea specifică a zăpezii 1. Elemente generale 1.1. Scop şi domeniu de aplicare 1) Codul cuprinde principiile, regulile de aplicare şi datele de bază necesare pentru stabilirea încărcărilor din zăpadă, armonizate cu standardul SR EN 1991-1-3, cu luarea în considerare a informaţiei meteorologice privind maximele anuale ale căderilor de zăpadă în România. 2) Codul stabileşte situaţiile de proiectare şi distribuţiile de încărcare din zăpadă pentru proiectarea şi verificarea clădirilor şi a altor tipuri de construcţii. 3) Codul se utilizează pentru proiectarea construcţiilor situate în amplasamente cu altitudinea mai mică sau egală cu 1500 m faţă de nivelul mării. 4) Codul nu se referă la următoarele cazuri speciale: - încărcări date de impactul zăpezii care alunecă de pe un acoperiş pe altul; – modificarea încărcărilor din vânt care ar putea rezulta din modificarea formei sau dimensiunii construcţiei datorită depunerii de zăpadă sau de gheaţă; – încărcări din zăpadă în zonele în care există căderi permanente de zăpadă; – încărcări datorate gheţii; – încărcări laterale datorate zăpezii aglomerate; – încărcări din zăpadă pe poduri. 5) În cod sunt indicaţi coeficienţii de expunere şi coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu forme uzuale. 6) Încărcarea din zăpadă este o încărcare statică pe metru pătrat de proiecţie orizontală a acoperişului şi este fixă (are o poziţie fixă şi o distribuţie fixă pe construcţie). 7) În conformitate cu prevederile codului CR 0, acţiunea zăpezii asupra construcţiilor (clădirilor şi structurilor) este considerată ca acţiune variabilă şi, în cazurile de aglomerare excepţională a zăpezii pe acoperiş (Capitolul 7), ca acţiune accidentală. 8) Prevederile codului se adresează investitorilor, proiectanţilor, executanţilor, precum şi organismelor de verificare şi control (verificarea şi/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul şi/sau expertizarea lucrărilor de construcţii, după caz). 1.2. Proiectarea asistată de încercări 1) Pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea zăpezii pot fi utilizate teste/încercări experimentale şi metode numerice recunoscute şi/sau validate pentru determinarea încărcării din zăpadă. 2) Pentru fiecare proiect în parte, proiectarea asistată de încercări se realizează cu acordul clientului şi conform standardelor de încercări, reglementărilor tehnice şi legislaţiei aplicabile, în vigoare. 3) În cazul construcţiilor cu acoperişuri cu forme neincluse în cod se pot utiliza prevederi din alte prescripţii de specialitate şi/sau se pot determina experimental coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş, cu respectarea principiilor, cerinţelor minime şi regulilor de proiectare din acest cod, a reglementărilor tehnice şi a legislaţiei aplicabile, în vigoare. 4) În cazul construcţiilor amplasate la altitudini mai mari de 1500 m, pentru determinarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă la sol şi a coeficienţilor de formă ai încărcării din zăpadă pe acoperiş trebuie realizate studii specifice. În aceste cazuri, valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol pentru amplasamentul viitoarei construcţii se obţine pe baza modelării probabiliste şi analizei statistice, utilizând date măsurate sau certificate de instituţii de specialitate. Se recomandă utilizarea unui număr cât mai mare de valori maxime anuale privind căderile de zăpadă înregistrate la amplasamentul respectiv (cel puţin 20). 1.3. Referinţe normative 1) Codul se utilizează împreună cu următoarele documente de referinţă:
┌────┬───────────────┬─────────────────┐
│Nr. │Acte │Publicaţia │
│crt.│legislative │ │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │ │Ordinul │
│ │ │ministrului │
│ │Cod de │dezvoltării │
│ │proiectare. │regionale şi │
│ │Bazele │turismului │
│1. │proiectării │nr.1530/2012, │
│ │construcţiilor,│publicat în │
│ │indicativ CR │Monitorul Oficial│
│ │0-2012 │al României, │
│ │ │Partea I, nr. 647│
│ │ │şi 647bis din 11 │
│ │ │septembrie 2012 │
└────┴───────────────┴─────────────────┘
┌────┬─────────────┬───────────────────┐
│Nr. │Standarde │Denumire │
│crt.│ │ │
├────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │ │Eurocod 1: Acţiuni │
│ │ │asupra │
│ │SR EN │structurilor. │
│1. │1991-1-3:2005│Partea 1-3: Acţiuni│
│ │ │Generale - │
│ │ │Încărcări date de │
│ │ │zăpadă │
├────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │ │Eurocod 1: Acţiuni │
│ │ │asupra │
│ │SR EN 1991-1-│structurilor. │
│2. │3:2005/ │Partea 1-3: Acţiuni│
│ │NA:2006 │Generale - │
│ │ │Încărcări date de │
│ │ │zăpadă, Anexă │
│ │ │Naţională │
├────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │ │Eurocod 1: Acţiuni │
│ │ │asupra │
│ │SR EN 1991-1-│structurilor. │
│3. │3:2005/ │Partea 1-3: Acţiuni│
│ │AC:2009 │Generale - │
│ │ │Încărcări date de │
│ │ │zăpadă, Erată │
└────┴─────────────┴───────────────────┘
2) Acest cod cuprinde texte reproduse din standardele naţionale SR EN 1991-1-3:2005 şi SR EN 1991-1-3:2005/NB:2006, identificate prin bară laterală. 1.4. Definiţii 1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an sau, echivalent, definită cu un interval mediu de recurenţă IMR = 50 ani. 2) Altitudinea amplasamentului este altitudinea la care va fi sau la care este amplasată structura, altitudinea fiind măsurată de la nivelul mării. 3) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş se determină prin multiplicarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol cu factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii, cu coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament, cu coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş şi cu coeficientul termic. 4) Încărcarea din zăpada neaglomerată pe acoperiş este încărcarea datorată depunerii naturale a zăpezii pe acoperiş, distribuită cvasiuniform şi influenţată doar de forma acoperişului. Acest tip de încărcare nu include redistribuirea zăpezii datorită altor acţiuni climatice. 5) Încărcarea din zăpadă aglomerată pe acoperiş este încărcarea datorată redistribuirii zăpezii pe acoperiş, de exemplu datorită vântului. 6) Coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş stabileşte distribuţia încărcării din zăpadă pe acoperişuri de diferite forme. Conceptual, acest coeficient reprezintă raportul dintre încărcarea din zăpadă pe acoperiş şi încărcarea din zăpadă pe sol, fără influenţa condiţiilor de expunere a construcţiei în amplasament şi a efectelor termice. 7) Coeficientul termic stabileşte reducerea încărcării din zăpadă pe acoperiş în funcţie de fluxul termic prin acoperiş ce poate cauza topirea zăpezii. 8) Coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament stabileşte reducerea sau creşterea încărcării din zăpadă pe acoperiş în funcţie de topografia locală a amplasamentului şi de obstacolele de lângă construcţie. 9) Încărcarea din zăpadă datorată aglomerării excepţionale de zăpadă este o încărcare datorată unui mod excepţional de depunere a zăpezii, care are o probabilitate foarte redusă de apariţie. 1.5. Simboluri utilizate Majuscule latine A altitudinea amplasamentului [m] C(e) coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament C(t) coeficientul termic IMR intervalul mediu de recurenţă al încărcării S(e) încărcarea/forţa pe metru liniar datorită zăpezii atârnate de acoperiş [kN/m] F(s) încărcarea/forţa din zăpadă pe metru liniar exercitată de către masa de zăpadă care alunecă [kN/m] Litere mici latine b lăţimea construcţiei sau părţii/elementului de construcţie [m] d înălţimea stratului de zăpadă [m] h înălţimea construcţiei sau părţii/elementului de construcţie [m] k coeficient care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă la marginea acoperişului l(s) lungimea zonei cu zăpadă aglomerată [m] s(k) valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, în amplasament [kN/mp] s valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş [kN/mp] Litere mici greceşti α unghiul acoperişului, măsurat faţă de orizontală [°] β unghiul dintre orizontală şi tangenta la acoperişul cilindric [°] γ greutatea specifică a zăpezii [kN/mc] γ(is) factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii μ coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş. psi(0) factor de grupare pentru valoarea de grupare a acţiunii variabile psi(1) factorul de grupare pentru valoarea frecventă a acţiunii variabile psi(2) factorul pentru valoarea cvasi-permanentă a acţiunii variabile. 2. Situaţii de proiectare 1) Situaţiile de proiectare la acţiunea zăpezii sunt în concordanţă cu cele prevăzute în CR 0. 2) Se consideră următoarele două condiţii de amplasament pentru proiectarea la acţiunea zăpezii: i) Condiţii normale, fără considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş. Se consideră situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie şi se utilizează două tipuri de distribuire a încărcării din zăpadă: încărcarea din zăpadă neaglomerată şi încărcarea din zăpadă aglomerată. Se folosesc prevederile de la alineatul 4(8), relaţia 4.1 şi Capitolul 5. ii) Condiţii excepţionale, cu considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş. Se consideră două situaţii de proiectare: ● persistentă/tranzitorie cu utilizarea încărcării din zăpadă neaglomerată şi aglomerată (cu excepţia cazurilor din Capitolul 7), cu prevederile de la alineatul 4(8), relaţia 4.1 şi Capitolul 5 şi ● accidentală (în care zăpada este acţiunea accidentală) cu utilizarea încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperiş (pentru cazurile din Capitolul 7), cu prevederile de la alineatul 4(9) şi relaţia 4.2. 3) Condiţiile excepţionale referitoare la zone cu căderi excepţionale de zăpadă pe sol (caracterizate de o probabilitate foarte redusă de apariţie), aşa cum sunt definite în SR EN 1991-1-3, nu se iau în considerare pentru proiectarea construcţiilor pe teritoriul României (climă temperată). 4) Pentru verificări locale se foloseşte situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie cu prevederile din Capitolul 6. 3. Încărcarea din zăpadă pe sol 3.1. Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol 1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an (interval mediu de recurenţă IMR = 50 ani) şi se calculează în repartiţia Gumbel pentru maxime. 2) Cu acordul beneficiarului, pentru proiectarea la acţiunea zăpezii a clădirilor şi structurilor la care se doreşte un nivel de siguranţă sporit sau a construcţiilor şi/sau acoperişurilor sensibile la acţiunea zăpezii, se poate folosi o valoare a încărcării din zăpadă la sol având o probabilitate de depăşire mai mică de 2% (IMR > 50 ani), care se determină conform Anexei B. 3) Valorile caracteristice ale încărcării din zăpada pe sol pe teritoriul României, s(k), sunt indicate în harta de zonare din Figura 3.1. Valorile prezentate sunt valabile pentru proiectarea la acţiunea zăpezii a construcţiilor amplasate la altitudini A = 1000 m. 4) Valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol din Figura 3.1 sunt valori minime, obligatorii, pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea zăpezii. 5) În Tabelul A.1 din Anexa A sunt prezentate valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru 337 localităţi urbane din România. 6) Determinarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol în amplasamente cu altitudinea 1000 m < A ≤ 1500 m se face cu următoarele relaţii: s(k)(1000 m < A ≤ 1500 m) = 2,0 + 0,00691 (A - 1000) pt. s(k)(A ≤ 1000 m) = 2,0 kN/mp (3.1) s(k)(1000 m < A ≤ 1500 m) = 1,5 + 0,00752 (A - 1000) pt. s(k)(A ≤ 1000 m) = 1,5 kN/mp (3.2) unde valorile s(k)(A ≤ 1000 m) sunt indicate în Figura 3.1. 7) Valorile încărcării din zăpadă pe sol în amplasamentele cu altitudinea 1000 m < A ≤ 1500 m ce rezultă din utilizarea relaţiilor (3.1) şi (3.2) sunt valori minime, obligatorii, pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea zăpezii. 8) Pentru amplasamente situate la altitudini A > 1500m se utilizează prevederile alineatului 1.2(4). În aceste amplasamente, pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea zăpezii, valoarea minimă, obligatorie, a încărcării din zăpadă pe sol este cea corespunzătoare altitudinii de 1500 m, calculată cu relaţiile (3.1) sau (3.2). (a se vedea imaginea asociată) Figura 3.1 Zonarea valorilor caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol S(k), kN/mp, pentru altitudini A ≤ 1000 m NOTĂ: Pentru altitudini A > 1000 m valorile s(k) se determină cu relaţiile (3.1) şi (3.2) 4. Încărcarea din zăpadă pe acoperiş 4.1. Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş 1) Încărcarea din zăpadă pe acoperiş ia în considerare depunerea de zăpadă în funcţie de forma acoperişului şi de redistribuirea zăpezii cauzată de vânt şi de topirea zăpezii. 2) Factorii care influenţează modul de depunere al zăpezii pe acoperiş pot fi: a) forma acoperişului; b) caracteristicile termice ale acoperişului; c) rugozitatea suprafeţei acoperişului; d) cantitatea de căldură generată sub acoperiş; e) vecinătatea cu alte construcţii; f) terenul din jurul construcţiei; g) condiţiile meteorologice locale, în particular caracteristicile vântului, variaţiile de temperatură, nivelul aşteptat de precipitaţii (ploi sau ninsori). 3) În situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie se utilizează două distribuţii ale încărcării din zăpadă: i) încărcarea din zăpadă neaglomerată (vezi definiţia 1.4(4)) şi ii) încărcarea din zăpada aglomerată (vezi definiţia 1.4(5)). 4) Distribuţiile încărcării din zăpadă se determină conform Capitolelor 5 şi 7. 5) Încărcarea din zăpadă este considerată ca acţionând vertical pe proiecţia orizontală a suprafeţei acoperişului (încărcare pe metru pătrat de proiecţie orizontală a acoperişului). 6) Distribuţiile zăpezii pe acoperiş sunt valabile pentru cazul depunerii naturale a zăpezii pe acoperiş. 7) Se recomandă adoptarea unor măsuri constructive/preventive pentru evitarea situaţiilor de sporire a încărcării din zăpadă pe acoperiş datorită blocării prin îngheţare a sistemului de scurgere a apelor de pe acoperiş. 8) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş, s, pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie se determină astfel: s = γ(Is)μ(i)C(e)C(t)s(k) (4.1) unde: γ(Is) este factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii; μ(i) este coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiş (Capitolul 5); s(k) este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasament; C(e) este coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament; C(t) este coeficientul termic. 9) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş, s, pentru situaţia de proiectare în care zăpada este considerată ca încărcare accidentală (datorată aglomerării excepţionale de zăpadă pe acoperiş) se determină astfel: s = γ(Is)μ(i)s(k) (4.2) unde: γ(Is) este factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii; μ(i) este coeficientul de formă pentru încărcări datorită aglomerării excepţionale de zăpadă pe acoperiş (Capitolul 7); s(k) este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/mp], în amplasament. 10) În conformitate cu prevederile din CR 0, Anexa A1, Tabelul A1.1, construcţiile sunt împărţite în clase de importanţă-expunere în funcţie de consecinţele umane şi consecinţele economice ce pot fi provocate de un hazard natural sau/şi antropic major, precum şi de rolul acestora în activităţile de răspuns post-hazard ale societăţii. 11) Valorile factorului de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii, γ(Is), asociat fiecărei clase de importanţă-expunere, sunt indicate în Tabelul 4.1. Tabelul 4.1 Valorile factorului de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii γ(Is)
┌───────────┬────────────────┬───────────────┬────┐
│Clasa de │ │Construcţii │ │
│importanţă-│Clădiri │inginereşti │γIs │
│expunere │ │ │ │
├───────────┼────────────────┴───────────────┼────┤
│ │Construcţii având funcţiuni │ │
│ │esenţiale, pentru care păstrarea│ │
│ │integrităţii pe durata unui │ │
│ │eveniment provocat de hazard │ │
│ │natural sau/şi antropic major │ │
│ │este vitală pentru protecţia │ │
│ │civilă, cum sunt: │ │
│ ├────────────────┬───────────────┼────┤
│ │(a) Spitale şi │ │ │
│ │alte clădiri din│ │ │
│ │sistemul de │ │ │
│ │sănătate, care │ │ │
│ │sunt dotate cu │ │ │
│ │servicii de │ │ │
│ │urgenţă/ │ │ │
│ │ambulanţă şi │ │ │
│ │secţii de │ │ │
│ │chirurgie │ │ │
│ │(b) Staţii de │ │ │
│ │pompieri, sedii │ │ │
│ │ale poliţiei şi │ │ │
│ │jandarmeriei, │ │ │
│ │parcaje │ │ │
│ │supraterane │ │ │
│ │multietajate şi │ │ │
│ │garaje pentru │ │ │
│ │vehicule ale │(a) Rezervoare │ │
│ │serviciilor de │de apă, staţii │ │
│ │urgenţă de │de tratare, │ │
│ │diferite tipuri │epurare şi │ │
│ │(c) Staţii de │pompare a apei │ │
│ │producere şi │esenţiale │ │
│ │distribuţie a │pentru situaţii│ │
│ │energiei şi/sau │de urgenţă │ │
│ │care asigură │(b) Staţii de │ │
│ │servicii │transformare a │ │
│ │esenţiale pentru│energiei │ │
│ │celelalte │(c) Construcţii│ │
│ │categorii de │care conţin │ │
│ │clădiri │materiale │ │
│ │menţionate aici │radioactive │ │
│ │(d) Clădiri care│(d) Construcţii│ │
│ │conţin gaze │cu funcţiuni │ │
│Clasa I │toxice, │esenţiale │ │
│ │explozivi şi/sau│pentru ordinea │ │
│ │alte substanţe │publică, │ │
│ │periculoase │gestionarea │ │
│ │(e) Centre de │situaţiilor de │1,15│
│ │comunicaţii şi/ │urgenţă, │ │
│ │sau de │apărarea şi │ │
│ │coordonare a │securitatea │ │
│ │situaţiilor de │naţională │ │
│ │urgenţă │(e) Turnuri de │ │
│ │(f) Adăposturi │telecomunicaţii│ │
│ │pentru situaţii │(f) Turnuri de │ │
│ │de urgenţă │control pentru │ │
│ │(g) Clădiri cu │activitatea │ │
│ │funcţiuni │aeroportuară şi│ │
│ │esenţiale pentru│navală │ │
│ │administraţia │(g) Stâlpi ai │ │
│ │publică │liniilor de │ │
│ │(h) Clădiri cu │distribuţie şi │ │
│ │funcţiuni │transport a │ │
│ │esenţiale pentru│energiei │ │
│ │ordinea publică,│electrice şi │ │
│ │gestionarea │alte │ │
│ │situaţiilor de │construcţii de │ │
│ │urgenţă, │aceeaşi natură │ │
│ │apărarea şi │ │ │
│ │securitatea │ │ │
│ │naţională; │ │ │
│ │(i) Clădiri care│ │ │
│ │adăpostesc │ │ │
│ │rezervoare de │ │ │
│ │apă şi/sau │ │ │
│ │staţii de │ │ │
│ │pompare │ │ │
│ │esenţiale pentru│ │ │
│ │situaţii de │ │ │
│ │urgenţă │ │ │
│ │(j) Clădiri │ │ │
│ │având înălţimea │ │ │
│ │totală │ │ │
│ │supraterană mai │ │ │
│ │mare de 45m şi │ │ │
│ │alte clădiri de │ │ │
│ │aceeaşi natură │ │ │
├───────────┼────────────────┴───────────────┼────┤
│ │Construcţii care prezintă un │ │
│ │pericol major pentru siguranţa │ │
│ │publică în cazul prăbuşirii sau │ │
│ │avarierii grave, cum sunt: │ │
│ ├────────────────┬───────────────┼────┤
│ │(a) Spitale şi │ │ │
│ │alte clădiri din│ │ │
│ │sistemul de │ │ │
│ │sănătate, altele│ │ │
│ │decât cele din │ │ │
│ │clasa I, cu o │ │ │
│ │capacitate de │ │ │
│ │peste 100 │ │ │
│ │persoane în aria│ │ │
│ │totală expusă │ │ │
│ │(b) Şcoli, │ │ │
│ │licee, │ │ │
│ │universităţi sau│ │ │
│ │alte clădiri din│ │ │
│ │sistemul de │ │ │
│ │educaţie, cu o │ │ │
│ │capacitate de │ │ │
│ │peste 250 │ │ │
│ │persoane în aria│ │ │
│ │totală expusă │ │ │
│ │(c) Aziluri de │ │ │
│ │bătrâni, creşe, │ │ │
│ │grădiniţe sau │ │ │
│ │alte spaţii │ │ │
│ │similare de │ │ │
│ │îngrijire a │ │ │
│ │persoanelor │ │ │
│ │(d) Clădiri │ │ │
│ │multietajate de │ │ │
│ │locuit, de │ │ │
│ │birouri şi/sau │ │ │
│ │cu funcţiuni │ │ │
│ │comerciale, cu o│ │ │
│ │capacitate de │ │ │
│ │peste 300 de │ │ │
│ │persoane în aria│(a) Construcţii│ │
│ │totală expusă │în care se │ │
│ │(e) Săli de │depozitează │ │
│ │conferinţe, │explozivi, gaze│ │
│ │spectacole sau │toxice şi alte │ │
│ │expoziţii, cu o │substanţe │ │
│ │capacitate de │periculoase │ │
│ │peste 200 de │(b) Rezervoare │ │
│ │persoane în aria│supraterane şi │ │
│ │totală expusă, │subterane │ │
│ │tribune de │pentru stocare │ │
│ │stadioane sau │de materiale │ │
│Clasa II │săli de sport │inflamabile │ │
│ │(f) Clădiri din │(gaze, lichide)│ │
│ │patrimoniul │(c) Castele de │1,10│
│ │cultural │apă │ │
│ │naţional, muzee │(d) Turnuri de │ │
│ │ş.a. │răcire pentru │ │
│ │(g) Clădiri │centrale │ │
│ │parter, inclusiv│termoelectrice │ │
│ │de tip mall, cu │(e) Parcuri │ │
│ │mai mult de 1000│industriale cu │ │
│ │de persoane în │construcţii │ │
│ │aria totală │unde au loc │ │
│ │expusă │procese │ │
│ │(h) Parcaje │tehnologice de │ │
│ │supraterane │producţie şi │ │
│ │multietajate cu │alte │ │
│ │o capacitate mai│construcţii de │ │
│ │mare de 500 │aceeaşi natură │ │
│ │autovehicule, │ │ │
│ │altele decât │ │ │
│ │cele din clasa I│ │ │
│ │(i) Penitenciare│ │ │
│ │(j) Clădiri a │ │ │
│ │căror │ │ │
│ │întrerupere a │ │ │
│ │funcţiunii poate│ │ │
│ │avea un impact │ │ │
│ │major asupra │ │ │
│ │populaţiei, cum │ │ │
│ │sunt: clădiri │ │ │
│ │care deservesc │ │ │
│ │direct centrale │ │ │
│ │electrice, │ │ │
│ │staţii de │ │ │
│ │tratare, │ │ │
│ │epurare, pompare│ │ │
│ │a apei, staţii │ │ │
│ │de producere şi │ │ │
│ │distribuţie a │ │ │
│ │energiei, centre│ │ │
│ │de │ │ │
│ │telecomunicaţii,│ │ │
│ │altele decât │ │ │
│ │cele din clasa I│ │ │
│ │(k) Clădiri │ │ │
│ │având înălţimea │ │ │
│ │totală │ │ │
│ │supraterană │ │ │
│ │cuprinsă între │ │ │
│ │28 şi 45m │ │ │
│ │şi alte clădiri │ │ │
│ │de aceeaşi │ │ │
│ │natură │ │ │
├───────────┼────────────────┴───────────────┼────┤
│Clasa III │Construcţii de tip curent, care │1,00│
│ │nu aparţin celorlalte clase │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼────┤
│ │Construcţii de mică importanţă │ │
│ │pentru siguranţa publică, cu │ │
│Clasa IV │grad redus de ocupare şi/sau de │1,00│
│ │mică importanţă economică, │ │
│ │construcţii agricole, │ │
│ │construcţii temporare etc. │ │
└───────────┴────────────────────────────────┴────┘
12) Factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii nu se aplică în cazul încărcării din zăpadă utilizată la evaluarea masei construcţiei pentru calculul forţei seismice de proiectare. 13) Coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament, C(e), este funcţie de topografia terenului înconjurător şi de mediul natural şi/sau construit din vecinătatea construcţiei (atât la momentul proiectării, cât şi ulterior) şi are valorile din Tabelul 4.2. Tabelul 4.2 Valorile coeficientului de expunere C(e)
┌─────────────────────────────┬────────┐
│Tipul expunerii │C(e) │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Completă │0,8 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Normală │1,0 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Redusă │1,2 │
└─────────────────────────────┴────────┘
NOTĂ: În cazul expunerii "Complete", zăpada poate fi spulberată în toate direcţiile din jurul construcţiei, pe zone de teren plat lipsit de adăpostire sau cu adăpostire redusă datorată terenului, copacilor sau construcţiilor mai înalte. În cazul expunerii "Normale", topografia terenului şi prezenţa altor construcţii sau a copacilor nu permit o spulberare semnificativă a zăpezii de către vânt. În cazul expunerii "Reduse", construcţia este situată mai jos decât terenul înconjurător sau este înconjurată de copaci înalţi şi/sau construcţii mai înalte. 14) Coeficientul termic C(t) poate reduce încărcarea dată de zăpadă pe acoperiş în cazuri speciale când transferul termic ridicat la nivelul acoperişului (coeficient global > 1 W/mpK) conduce la topirea zăpezii. În aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se determină pe baza unui calcul de transfer termic, cu luarea în considerare a funcţiunii construcţiei, a materialelor utilizate şi a configuraţiei acoperişului, precum şi cu respectarea reglementărilor tehnice şi a legislaţiei aplicabile, în vigoare. În toate celelalte cazuri coeficientul termic: C(t) = 1,0. 4.2. Alte valori reprezentative ale încărcării din zăpadă pe acoperiş 1) Conform prevederilor CR 0, alte valori reprezentative ale încărcării din zăpadă pe acoperiş sunt: - valoarea de grupare psi(0)s, – valoarea frecventă psi(1)s, – valoarea cvasi-permanentă psi(2)s. unde psi(0) este factorul de grupare pentru valoarea de grupare a acţiunii variabile; psi(1) este factorul de grupare pentru valoarea frecventă a acţiunii variabile; psi(2) este factorul pentru valoarea cvasi-permanentă a acţiunii variabile; s este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş. 2) Valorile factorilor psi(0), psi(1) şi psi(2) din CR 0 pentru evaluarea încărcării din zăpadă sunt indicate în Tabelul 4.3. Tabelul 4.3 Valorile factorilor psi(0), psi(1) şi psi(2) pentru încărcarea din zăpadă
┌────────────┬────────────┬────────────┐
│ψ0 │ψ1 │ψ2 │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│0,7 │0,5 │0,4 │
└────────────┴────────────┴────────────┘
5. Coeficienţi de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş 1) În prezentul capitol sunt indicaţi coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie (cazurile în care zăpada este neaglomerată şi aglomerată). 2) În situaţia de proiectare în care zăpada este considerată a fi acţiune accidentală (cazul aglomerărilor excepţionale de zăpadă) se folosesc prevederile din Capitolul 7. 3) Coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă (Capitolul 5.1), cu două pante (Capitolul 5.2) şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri (Capitolul 5.3) sunt prezentaţi în Tabelul 5.1 şi Figura 5.1. Aceste valori sunt valabile pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş. Tabelul 5.1 Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă, cu două pante şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri
┌──────────────┬─────────┬─────────┬────┐
│Unghiul │00 ≤ α ≤ │300 < α <│α ≥ │
│acoperişului, │300 │600 │600 │
│α0 │ │ │ │
├──────────────┼─────────┼─────────┼────┤
│μ1 │0,8 │0,8 (60 -│0,0 │
│ │ │α)/30 │ │
├──────────────┼─────────┼─────────┼────┤
│μ2 │0,8 + 0,8│1,6 │- │
│ │α /30 │ │ │
└──────────────┴─────────┴─────────┴────┘
(a se vedea imaginea asociată) Figura 5.1 Coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă, cu două pante şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri 4) Dacă pe acoperişurile cu o singură pantă (Capitolul 5.1), cu două pante (Capitolul 5.2) şi pe acoperişurile cu mai multe deschideri (Capitolul 5.3) există parazăpezi sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există parapete ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci valorile coeficienţilor de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mici de 0,8. 5.1. Acoperişuri cu o singură pantă 1) Distribuţia coeficientului de formă μ(1) al încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu o singură pantă, pentru situaţiile în care zăpadă nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş, este cea din Figura 5.2. Distribuţia din Figura 5.2 se foloseşte atât pentru cazul zăpezii neaglomerate, cât şi pentru cel al zăpezii aglomerate. Valoarea coeficientului μ(1) este dată în Tabelul 5.1 şi Figura 5.1, funcţie de unghiul acoperişului, α[°]. (a se vedea imaginea asociată) Figura 5.2. Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă 2) Dacă pe acoperişurile cu o singură pantă există parazăpezi sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci valorile coeficienţilor de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mici de 0,8. 5.2. Acoperişuri cu două pante 1) Pentru proiectare se consideră 3 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu două pante, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş: - pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.3, cazul (i). – pentru încărcarea din zăpadă aglomerată, se utilizează distribuţiile din Figura 5.3, cazul (ii) şi cazul (iii). 2) Distribuţiile coeficienţilor de formă μ(1) pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cu două pante, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş, sunt cele din Figura 5.3. Valorile coeficienţilor μ(1) sunt date în Tabelul 5.1 şi Figura 5.1, în funcţie de unghiul acoperişului, α[°]. 3) Dacă pe acoperişurile cu două pante există parapete sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci valorile coeficienţilor de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mici de 0,8. (a se vedea imaginea asociată) Figura 5.3 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu două pante 5.3. Acoperişuri cu mai multe deschideri 1) Pentru proiectare se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu mai multe deschideri, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş: - pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.4, cazul (i). – pentru încărcarea din zăpadă aglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.4, cazul (ii). 2) Pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată şi aglomerată, pentru acoperişurile cu mai multe deschideri/pante, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş, distribuţiile coeficienţilor de formă μ(1) şi μ(2) sunt cele din Figura 5.4. Valorile coeficienţilor μ(1) şi μ(2) sunt date în Tabelul 5.1 şi Figura 5.1, în funcţie de unghiul α[°] al acoperişului. 3) Dacă pe acoperişurile cu mai multe deschideri există parapete sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci valorile coeficienţilor de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mici de 0,8. 4) Pentru situaţiile în care în zona doliei unul sau ambele unghiuri ale acoperişului sunt mai mari de 60°, pentru determinarea coeficientului μ(2) sunt recomandate studii speciale efectuate de instituţii specializate. (a se vedea imaginea asociată) Figura 5.4 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată şi aglomerată pe acoperişuri cu mai multe deschideri 5.4. Acoperişuri cilindrice 1) Pentru proiectare se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile cilindrice, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş: - pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.5, cazul (i). – pentru încărcarea din zăpadă aglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.5, cazul (ii). (a se vedea imaginea asociată) Figura 5.5 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cilindrice 2) Distribuţia coeficientului de formă μ(3) pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cilindrice, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş, este prezentată în Figura 5.5, unde coeficientul μ(3) este determinat din Figura 5.6 şi relaţia 5.1. 3) Coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cilindrice este indicat în Figura 5.6 pentru valori ale unghiului β dintre orizontală şi tangenta la curba directoare a acoperişului β ≤ 60° şi pentru diferite rapoarte înălţime/lăţime (h/b). (a se vedea imaginea asociată) Figura 5.6 Coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cilindrice (β ≤ 60°) 4) Valorile coeficientului de formă μ(3) pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cilindrice sunt: μ(3) = 0 pentru β ≤ 60° (5.1a) μ(3) = 0,2 + 10 h/b 0,2 ≤ μ(3) ≤ 2 pentru β ≤ 60° (5.1b) 5) Dacă la marginea mai joasă a acoperişului cilindric este plasat un parapet sau alt obstacol ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci valoarea coeficientului de formă al încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mică de 0,8. 5.5. Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte 1) Aglomerările de zăpadă de pe acoperişurile adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte se datorează spulberării zăpezii de către vânt şi alunecării zăpezii de pe acoperişul superior. 2) Pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie pentru proiectarea acoperişului pe care se aglomerează zăpada căzută de pe acoperişul mai înalt (adiacent), inclusiv pentru proiectarea copertinelor adiacente, se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă: - pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, se utilizează distribuţia din Figurile 5.7a şi 5.7b, cazul (i). – pentru încărcarea din zăpada aglomerată, se utilizează distribuţia din Figurile 5.7a şi 5.7b, cazul (ii). 3) Distribuţiile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte sunt cele din Figurile 5.7a şi 5.7b . (a se vedea imaginea asociată) Figura 5.7a (a se vedea imaginea asociată) Figura 5.7b Figura 5.7 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte 4) Valorile coeficienţilor de formă μ(1) şi μ(2) (Figurile 5.7a şi 5.7b) se determină astfel: μ(1) = 0,8 (5.2) μ(2) = μ(s) + μ(w) (5.3) unde μ(s) este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii de pe acoperişul mai înalt adiacent, iar μ(w) este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către vânt. 5) Coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii, μ(s) este: pentru a ≤ 15° μ(s) = 0 pentru a > 15° μ(s) = 50% din valoarea maximă a coeficientului de formă corespunzător acoperişului mai înalt adiacent, care se determină conform Capitolului 5.2. 6) Coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către vânt, μ(w) este: μ(w) = [b(1) + b(2)]/2h ≤ γh/s(k) 0,8 ≤ μ(w) ≤ 4,0 (5.4) unde γ este greutatea specifică a zăpezii care se consideră egală cu 2 kN/mc b1, b2 şi h - dimensiuni (în metri) în Figurile 5.7a şi 5.7b. 7) Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperişul orizontal situat mai jos (Figura 5.7a) se consideră l(s) = 2 h şi este limitată la 5 m ≤ l(s) ≤ 15 m. 8) Dacă b(2) = l(s), coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă la marginea acoperişului orizontal situat mai jos se calculează prin interpolarea între valorile lui μ(1) şi μ(2), în conformitate cu Figura 5.7b. 6. Efecte locale Acest capitol se referă la încărcări şi forţe care sunt luate în considerare pentru verificări locale ale acoperişului: - în zona proeminenţelor sau obstacolelor; – la marginea acoperişului; – în dreptul panourilor parazăpadă. Pentru verificări locale se foloseşte situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie. 6.1. Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole 1) Pe acoperişurile cu obstacole este posibilă aglomerarea zăpezii în zonele de adăpostire aerodinamică la vânt. 2) Distribuţia coeficienţilor de formă în cazul aglomerărilor de zăpadă datorate obstacolelor este cea din Figura 6.1 pentru acoperişuri cvasiorizontale. (a se vedea imaginea asociată) Figura 6.1 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cvasiorizontale cu obstacole 3) Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cvasiorizontale cu obstacole sunt: μ(1) = 0,8 (6.1) μ(2) = γ h/s(k) respectând condiţia 0,8 ≤ μ(2) ≤ 2,0 (6.2) Greutatea specifică a zăpezii γ se consideră ca fiind 2 kN/mc. h este înălţimea obstacolului (m) 4) Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperiş se consideră l(s) = 2 h şi este limitată la 5 m ≤ l(s) ≤ 15 m. 6.2. Zăpada atârnată de marginea acoperişului 1) La altitudini mai mari de 800 m, la proiectarea zonelor de acoperiş ieşite în consolă, Fig.6.2, trebuie să se considere pe lângă încărcarea din zăpadă corespunzătoare acestor zone şi încărcarea dată de zăpadă atârnată de marginea acoperişului. (a se vedea imaginea asociată) Figura 6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului 2) Încărcarea din zăpada atârnată de marginea acoperişului se consideră ca fiind distribuită de-a lungul acestuia şi se determină astfel: s(e) = ks^2/γ (6.3) unde: s(e) este încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului (kN/m); s este valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă; γ este greutatea specifică a zăpezii, care se consideră 3 kN/mc; k este coeficient care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă la marginea acoperişului. 3) Coeficientul k se determină cu relaţia k = 3/d şi este limitat superior la valoarea k ≤ dγ, unde d este înălţimea stratului de zăpadă pe acoperiş (în metri). 4) Înalţimea d a stratului de zăpadă se calculează împărţind încărcarea din zăpadă pe acoperiş s la greutatea specifică a zăpezii γ (3kN/mc). 6.3. Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri 1) În cazurile în care zăpada alunecă pe un acoperiş în pantă sau curb, coeficientul de frecare dintre zăpadă şi acoperiş se consideră a fi nul. În acest caz, încărcarea din zăpadă pe metru liniar, Fs (kN/m), exercitată pe panourile de protecţie (parazăpezi) şi pe alte obstacole de către masa de zăpadă care alunecă, se calculează pe direcţia alunecării cu relaţia: Fs = s b sinα (6.4) unde: s este valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă; b este distanţa în plan orizontal între panourile de protecţie succesive sau de la coama acoperişului la primul panou (m); α este unghiul acoperişului, măsurat faţă de orizontală [°]. 7. Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş 1) Coeficienţii de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş se utilizează pentru evaluarea încărcării din zăpadă în combinaţiile de încărcări în care acţiunea zăpezii este accidentală. 2) În cazul situaţiei de proiectare accidentală (cu considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş) se consideră că nu mai există zăpadă pe acoperiş în afara zonelor cu aglomerare excepţională a acesteia. 3) În anumite cazuri de proiectare pot fi considerate variante alternative de aglomerare excepţională a zăpezii pentru aceeaşi zonă de acoperiş. 7.1. Acoperişuri cu mai multe deschideri 1) În cazul acoperişurilor cu mai multe deschideri, pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă, distribuţia este cea din Figura 7.1. În acest caz de încărcare nu există zăpadă pe acoperiş cu excepţia zonei de aglomerare indicată în Figura 7.1. (a se vedea imaginea asociată) Figura 7.1 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu mai multe deschideri (zona doliilor) 2) Valoarea coeficientului de formă μ(1) pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă din Fig. 7.1 este valoarea minimă dintre: μ(1) = γ h/s(k) (7.1a) μ(1) = 2b(3)/[l(s1) + l(s2)]; l(s1) = b1, l(s2) = b2 (7.1b) μ(1) = 5 (7.1c) unde s(k) este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/mp] în amplasamentul construcţiei iar γ este greutatea specifică a zăpezii, care se consideră egală cu 2 kN/mc. Valoarea înălţimii h (m) se calculează cu relaţia: h = [(b(1)x h(2) + b(2) x h(1)]/[b(1)+ b(2)] (7.2) 3) Pentru acoperişuri cu mai mult de două deschideri, cu o geometrie aproximativ simetrică şi uniformă, b(3) se consideră egal cu de 1,5 ori deschiderea acoperişului. Această distribuţie de încărcare este aplicabilă fiecărei dolii, dar nu neapărat simultan. 4) Când în proiectarea construcţiei se consideră simultan aglomerarea excepţională de zăpadă în mai multe dolii, încărcarea caracteristică totală cumulată datorată acestor aglomerări se limitează superior. Încărcarea caracteristică totală cumulată pe metru liniar nu trebuie să depăşească produsul dintre încărcarea caracteristică din zăpadă pe sol în amplasament şi lungimea clădirii pe direcţia perpendiculară doliilor. 7.2. Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte 1) În cazul acoperişurilor adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte pe care se aglomerează zăpadă de pe acoperişul mai înalt adiacent sau învecinat se are în vedere distribuţia încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă. 2) Se ia în considerare această situaţie de proiectare (acoperişuri învecinate) doar când clădirea cu acoperişul mai jos se află la maximum 1,5 m distanţă de clădirea mai înaltă care poate provoca aglomerarea excepţională de zăpadă. 3) Distribuţia coeficienţilor de formă ai încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişul tip şarpantă situat mai jos este cea din Figura 7.2 şi Tabelul 7.1. (a se vedea imaginea asociată) Figura 7.2 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperişuri adiacente sau învecinate mai joase Tabelul 7.1 Coeficienţii de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperişuri adiacente sau învecinate mai joase
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Coeficient│Unghiul acoperişului, α │
│de formă │ │
├──────────┼──────┬───────┬───────┬────┤
│ │00 ≤ α│150 < α│300 < α│600 │
│ │≤ 150 │≤ 300 │< 600 │≤ α │
├──────────┼──────┼───────┼───────┼────┤
│ │ │μ3((30 │ │ │
│μ1 │μ3 │- α)/ │0 │0 │
│ │ │15) │ │ │
├──────────┼──────┼───────┼───────┼────┤
│ │ │ │μ3((60 │ │
│μ2 │μ3 │μ3 │- α)/ │0 │
│ │ │ │30) │ │
└──────────┴──────┴───────┴───────┴────┘
unde μ(3) este cea mai mică valoare dintre 2h/s(k), 2b/l(s) sau 8. b este cea mai mare valoare dintre b(1) sau b(2) l(s) este lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe acoperişul adiacent sau învecinat situat mai jos şi este cea mai mică valoare dintre 5h, b(1) sau 15 m. 5) În acest caz de încărcare (aglomerare excepţională de zăpadă) se consideră că nu există zăpadă pe acoperişul clădirii mai joase cu excepţia zonei de aglomerare indicată în Figura 7.2. 7.3. Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete 1) Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişurile cu obstacole (altele decât parapetele) este indicată în Capitolul 7.3.1. În cazul acoperişurilor cu parapete, distribuţia este indicată în Capitolul 7.3.2. 7.3.1. Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele) 1) Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişurile cu obstacole (altele decât parapetele) este indicată în Figura 7.3. 2) Dacă suprafaţa verticală a obstacolului lângă care se poate forma aglomerarea excepţională de zăpadă este mai mică de 1 mp, atunci efectul aglomerării poate fi neglijat. 3) Distribuţiile din Figura 7.3 se utilizează în următoarele cazuri: - obstacol de pe acoperiş cu o înălţime mai mică de 1 m; – obstacole locale (obstacole cu peste 1 m înălţime, dar cu lăţimea mai mică de 2 m); în acest caz, înălţimea h pentru calcul se consideră a fi cea mai mică valoare dintre înălţimea obstacolului şi lăţimea acestuia perpendicular pe direcţia vântului; – copertine care protejează uşile de intrare în clădiri sau docurile de încărcare, cu lungime b(1) mai mică de 5 m, indiferent de înălţimea h de la copertină la acoperiş. (a se vedea imaginea asociată) Figura 7.3 Coeficienţi de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişuri în zona obstacolelor 4) Coeficienţii de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperiş în zona obstacolelor se determină astfel: μ(1) = minimul dintre următoarele două valori: γ (1)/s(k) şi 5 (7.3a) μ(2) = minimul dintre următoarele două valori: γh(2)/s(k) şi 5 (7.3b) s(k) este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/mp], în amplasamentul construcţiei. γ este greutatea specifică a zăpezii care se considera egală cu 2 kN/mc. Înălţimile h(1) şi h(2) se consideră în metri. 5) Lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe acoperiş în zona obstacolelor (Figura 7.3) se determină astfel: l(s1) = minimul dintre 5h(1) şi b(1) (7.4a) l(s2) = minimul dintre 5h(2) şi b(2) (7.4b) 6) Pentru copertine (cu lungime b1 mai mică de 5m), coeficientul de formă al încărcării μ(1) este minimul dintre γh/s(k), 5 şi 2b/l(s), unde b este valoarea maximă dintre b(1) şi b(2). Lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe copertină l(s) este minimul dintre 5h şi b(1). 7.3.2. Acoperişuri cu parapete 1) Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişurile cu parapete este prezentată în Figura 7.4. (a se vedea imaginea asociată) Figura 7.4 Coeficienţi de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu parapete 2) În Figura 7.4, coeficientul de formă al încărcării din zăpada aglomerată pe acoperiş în dreptul parapetelor se determină ca minimul dintre: μ(1) = γh/s(k) μ(1) = γb/l(s) unde b = max [b(1); b(2)] (7.5) μ(1) = 8,0 unde s(k) este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/mp], în amplasamentul construcţiei. γ este greutatea specifică a zăpezii care se consideră egală cu 2 kN/mc. h este înălţimea parapetului (în m). Lungimea zonei de acumulare de zăpadă, l(s) se determină ca minimul dintre 5h, b(1) şi 15 m. ANEXA A (normativă) Zonarea încărcării din zăpadă pe sol 1) Harta de zonare a încărcării din zăpadă pe sol a fost elaborată pe baza analizei statistice a valorilor extreme maxime anuale ale încărcării din zăpadă pe sol înregistrate până în anul 2005 la 122 staţii meteorologice ale Administraţiei Naţionale de Meteorologie. 2) În Tabelul A.1 sunt indicate valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru 337 localităţi urbane din România, în conformitate cu harta de zonare din Figura 3.1. Tabel A1. Valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru 337 de localităţi urbane
┌───┬───────────────┬─────────────┬────┐
│ │Localitate │ │sk │
│Nr.│urbană │Judeţ │[kN/│
│ │ │ │mp] │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│1 │Abrud │Alba │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│2 │Adamclisi │Constanţa │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│3 │Adjud │Vrancea │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│4 │Agnita │Sibiu │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│5 │Aiud │Alba │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│6 │ALBA IULIA │Alba │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│7 │Aleşd │Bihor │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│8 │ALEXANDRIA │Teleorman │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│9 │Amara │Ialomiţa │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│10 │Anina │Caraş-Severin│2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│11 │Aninoasa │Hunedoara │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│12 │ARAD │Arad │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│13 │Ardud │Satu Mare │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│14 │Avrămeni │Botoşani │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│15 │Avrig │Sibiu │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│16 │Azuga │Prahova │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│17 │Babadag │Tulcea │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│18 │BACĂU │Bacău │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│19 │Baia de Aramă │Mehedinţi │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│20 │Baia de Arieş │Alba │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│21 │BAIA MARE │Maramureş │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│22 │Baia Sprie │Maramureş │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│23 │Balş │Dolj │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│24 │Banloc │Timiş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│25 │Baraolt │Covasna │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│26 │Basarabi │Constanţa │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│27 │Băicoi │Prahova │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│28 │Băbeni │Vâlcea │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│29 │Băile Govora │Vâlcea │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│30 │Băile Herculane│Caraş-Severin│2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│31 │Băile Olăneşti │Vâlcea │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│32 │Băile Tuşnad │Harghita │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│33 │Băileşti │Dolj │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│34 │Bălan │Harghita │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│35 │Bălceşti │Vâlcea │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│36 │Băneasa │Constanţa │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│37 │Bârlad │Vaslui │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│38 │Bechet │Dolj │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│39 │Beclean │Bistriţa │1,5 │
│ │ │Năsăud │ │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│40 │Beiuş │Bihor │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│41 │Berbeşti │Vâlcea │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│42 │Bereşti │Galaţi │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│43 │Bicaz │Neamţ │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│44 │BISTRIŢA │Bistriţa │1,5 │
│ │ │Năsăud │ │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│45 │Blaj │Alba │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│46 │Bocşa │Caraş-Severin│1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│47 │Boldeşti-Scăeni│Prahova │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│48 │Bolintin-Vale │Giurgiu │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│49 │Borod │Bihor │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│50 │Borsec │Harghita │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│51 │Borşa │Maramureş │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│52 │BOTOŞANI │Botoşani │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│53 │Brad │Hunedoara │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│54 │Bragadiru │Ilfov │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│55 │BRAŞOV │Braşov │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│56 │BRĂILA │Brăila │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│57 │Breaza │Prahova │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│58 │Brezoi │Vâlcea │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│59 │Broşteni │Suceava │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│60 │Bucecea │Botoşani │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│61 │BUCUREŞTI │Bucureşti │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│62 │Budeşti │Călăraşi │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│63 │Buftea │Ilfov │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│64 │Buhuşi │Bacău │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│65 │Bumbeşti-Jiu │Gorj │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│66 │Buşteni │Prahova │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│67 │BUZĂU │Buzău │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│68 │Buziaş │Timiş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│69 │Cajvana │Suceava │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│70 │Calafat │Dolj │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│71 │Caracal │Olt │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│72 │Caransebeş │Caraş-Severin│1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│73 │Carei │Satu Mare │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│74 │Cavnic │Maramureş │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│75 │Călan │Hunedoara │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│76 │CĂLĂRAŞI │Călăraşi │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│77 │Călimăneşti │Vâlcea │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│78 │Căzăneşti │Ialomiţa │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│79 │Câmpia Turzii │Cluj │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│80 │Câmpeni │Alba │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│81 │Câmpina │Prahova │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│82 │Câmpulung │Argeş │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│83 │Câmpulung Mold.│Suceava │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│84 │Ceahlău │Neamţ │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│85 │Cehu Silvaniei │Sălaj │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│86 │Cernavodă │Constanţa │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│87 │Chişineu-Criş │Arad │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│88 │Chitila │Ilfov │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│89 │Ciacova │Timiş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│90 │Cisnădie │Sibiu │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│91 │CLUJ- NAPOCA │Cluj │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│92 │Codlea │Braşov │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│93 │Colibaşi │Arges │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│94 │Comarnic │Prahova │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│95 │Comăneşti │Bacău │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│96 │CONSTANŢA │Constanţa │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│97 │Copşa mică │Sibiu │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│98 │Corabia │Olt │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│99 │Corugea │Tulcea │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│100│Costeşti │Argeş │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│101│Cotnari │Iaşi │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│102│Covasna │Covasna │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│103│CRAIOVA │Dolj │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│104│Cristuru │Harghita │1,5 │
│ │Secuiesc │ │ │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│105│Cugir │Alba │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│106│Curtea de Argeş│Argeş │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│107│Curtici │Arad │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│108│Darabani │Botoşani │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│109│Dăbuleni │Dolj │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│110│Dărmăneşti │Bacău │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│111│Dej │Cluj │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│112│Deta │Timiş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│113│DEVA │Hunedoara │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│114│Dolhasca │Suceava │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│115│Dorohoi │Botoşani │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│116│Dragomireşti │Maramureş │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│117│Drăgăşani │Vâlcea │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│118│Drăgăneşti-Olt │Olt │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│119│DROBETA TURNU │Mehedinţi │2,0 │
│ │SEVERIN │ │ │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│120│Dumbrăveni │Sibiu │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│121│Eforie Nord │Constanţa │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│122│Eforie Sud │Constanţa │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│123│Făgăraş │Braşov │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│124│Făget │Timiş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│125│Fălticeni │Suceava │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│126│Făurei │Brăila │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│127│Feteşti │Ialomiţa │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│128│Fieni │Dâmboviţa │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│129│Fierbinţi-Târg │Ialomiţa │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│130│Filiaşi │Dolj │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│131│Flămânzi │Botoşani │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│132│FOCŞANI │Vrancea │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│133│Fundulea │Călăraşi │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│134│Frasin │Suceava │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│135│GALAŢI │Galaţi │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│136│Găeşti │Dâmboviţa │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│137│Gătaia │Timiş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│138│Geoagiu │Hunedoara │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│139│Gheorgheni │Harghita │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│140│Gherla │Cluj │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│141│Ghimbav │Braşov │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│142│GIURGIU │Giurgiu │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│143│Griviţa │Ialomiţa │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│144│Gurahonţ │Arad │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│145│Gura Humorului │Suceava │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│146│Haţeg │Hunedoara │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│147│Hârlău │Iaşi │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│148│Hârşova │Constanţa │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│149│Holod │Bihor │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│150│Horezu │Gorj │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│151│Huedin │Cluj │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│152│Hunedoara │Hunedoara │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│153│Huşi │Vaslui │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│154│Ianca │Brăila │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│155│IAŞI │Iaşi │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│156│Iernut │Mureş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│157│Ineu │Arad │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│158│Isaccea │Tulcea │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│159│Însurăţei │Brăila │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│160│Întorsura │Covasna │2,0 │
│ │Buzăului │ │ │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│161│Jimbolia │Timiş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│162│Jibou │Sălaj │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│163│Jurilovca │Tulcea │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│164│Lehliu gară │Călăraşi │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│165│Lipova │Arad │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│166│Liteni │Suceava │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│167│Livada │Satu Mare │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│168│Luduş │Mureş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│169│Lugoj │Timiş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│170│Lupeni │Hunedoara │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│171│Mangalia │Constanţa │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│172│Marghita │Bihor │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│173│Măcin │Tulcea │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│174│Măgurele │Ilfov │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│175│Mărăşeşti │Vrancea │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│176│Medgidia │Constanţa │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│177│Mediaş │Sibiu │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│178│MIERCUREA CIUC │Harghita │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│179│Miercurea │Mureş │1,5 │
│ │Nirajului │ │ │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│180│Miercurea │Sibiu │1,5 │
│ │Sibiului │ │ │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│181│Mihăileşti │Giurgiu │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│182│Milisăuţi │Suceava │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│183│Mizil │Prahova │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│184│Moineşti │Bacău │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│185│Moldova Nouă │Caraş-Severin│2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│186│Moneasa │Arad │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│187│Moreni │Dâmboviţa │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│188│Motru │Gorj │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│189│Murgeni │Vaslui │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│190│Nădlac │Arad │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│191│Năsăud │Bistriţa │1,5 │
│ │ │Năsăud │ │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│192│Năvodari │Constanţa │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│193│Negreşti │Vaslui │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│194│Negreşti Oaş │Satu Mare │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│195│Negru Vodă │Constanţa │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│196│Nehoiu │Buzău │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│197│Novaci │Gorj │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│198│Nucet │Bihor │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│199│Ocna Mureş │Alba │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│200│Ocna Sibiului │Sibiu │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│201│Ocnele Mari │Vâlcea │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│202│Odobeşti │Vrancea │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│203│Odorheiul │Harghita │1,5 │
│ │Secuiesc │ │ │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│204│Olteniţa │Călăraşi │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│205│Oneşti │Bacău │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│206│ORADEA │Bihor │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│207│Oraviţa │Caraş-Severin│1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│208│Orăştie │Hunedoara │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│209│Orşova │Mehedinţi │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│210│Otopeni │Ilfov │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│211│Oţelu Roşu │Caraş-Severin│1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│212│Ovidiu │Constanţa │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│213│Panciu │Vrancea │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│214│Pantelimon │Ilfov │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│215│Paşcani │Iaşi │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│216│Pătârlagele │Buzău │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│217│Pâncota │Arad │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│218│Pecica │Arad │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│219│Petrila │Hunedoara │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│220│Petroşani │Hunedoara │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│221│PIATRA NEAMŢ │Neamţ │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│222│Piatra olt │Dolj │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│223│PITEŞTI │Argeş │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│224│PLOIEŞTI │Prahova │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│225│Plopeni │Prahova │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│226│Podu Iloaiei │Iaşi │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│227│Pogoanele │Buzău │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│228│Popeşti │Ilfov │2,0 │
│ │Leordeni │ │ │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│229│Potcoava │Olt │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│230│Predeal │Braşov │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│231│Pucioasa │Dâmboviţa │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│232│Răcari │Dâmboviţa │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│233│Rădăuţi │Suceava │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│234│Răuseni │Botoşani │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│235│Râmnicu Sărat │Buzău │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│236│RÂMNICU VÂLCEA │Vâlcea │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│237│Râşnov │Braşov │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│238│Recaş │Timiş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│239│Reghin │Mureş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│240│Reşiţa │Caraş-Severin│1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│241│Roman │Neamţ │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│242│Roşiori de Vede│Teleorman │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│243│Rovinari │Gorj │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│244│Roznov │Neamţ │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│245│Rupea │Braşov │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│246│Salcea │Suceava │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│247│Salonta │Bihor │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│248│Sântana │Arad │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│249│Satu Mare │Satu Mare │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│250│Săcele │Braşov │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│251│Săcuieni │Bihor │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│252│Sălişte │Sibiu │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│253│Săliştea de Sus│Maramureş │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│254│Sărmaşu │Mureş │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│255│Săvârşin │Arad │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│256│Săveni │Botoşani │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│257│Sângeorz Băi │Bistriţa │2,0 │
│ │ │Năsăud │ │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│258│Sângeorgiu de │Mureş │1,5 │
│ │Pădure │ │ │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│259│Sânnicolau Mare│Timiş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│260│Scorniceşti │Olt │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│261│Sebeş │Alba │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│262│Sebiş │Arad │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│263│Seini │Maramureş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│264│Segarcea │Dolj │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│265│SF GHEORGHE │Covasna │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│266│Sf. Gheorghe │Tulcea │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│267│SIBIU │Sibiu │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│268│Sighetul │Maramureş │2,0 │
│ │Marmaţiei │ │ │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│269│Sighişoara │Mureş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│270│Simeria │Hunedoara │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│271│Sinaia │Prahova │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│272│Siret │Suceava │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│273│SLATINA │Olt │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│274│Slănic Moldova │Bacău │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│275│Slănic Prahova │Prahova │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│276│SLOBOZIA │Ialomiţa │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│277│Solca │Suceava │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│278│Sovata │Mureş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│279│Stei │Bihor │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│280│Strehaia │Mehedinţi │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│281│SUCEAVA │Suceava │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│282│Sulina │Tulcea │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│283│Şimleul │Sălaj │1,5 │
│ │Silvaniei │ │ │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│284│Şomcuţa Mare │Maramureş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│285│Ştefăneşti │Argeş │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│286│Ştefăneşti │Botoşani │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│287│Tălmaciu │Sibiu │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│288│Tăsnad │Satu Mare │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│289│Tăuţii │Maramureş │2,0 │
│ │Magherăuş │ │ │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│290│TÂRGOVIŞTE │Dâmboviţa │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│291│Târgu Bujor │Galaţi │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│292│Târgu │Gorj │2,0 │
│ │Cărbuneşti │ │ │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│293│Târgu Frumos │Iaşi │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│294│TÂRGU JIU │Gorj │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│295│Târgu Lăpuş │Maramureş │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│296│TÂRGU MUREŞ │Mureş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│297│Târgu Ocna │Bacău │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│298│Târgu Neamţ │Neamţ │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│299│Târgu Secuiesc │Covasna │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│300│Târnăveni │Mureş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│301│Techirghiol │Constanţa │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│302│Tecuci │Galaţi │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│303│Teiuş │Alba │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│304│Tismana │Gorj │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│305│Titu │Dâmboviţa │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│306│TIMIŞOARA │Timiş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│307│Topliţa │Harghita │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│308│Topoloveni │Argeş │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│309│Turceni │Gorj │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│310│Turnu Măgurele │Teleorman │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│311│TULCEA │Tulcea │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│312│Turda │Cluj │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│313│Tuşnad │Harghita │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│314│Ţăndărei │Ialomiţa │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│315│Ţicleni │Gorj │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│316│Ulmeni │Maramureş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│317│Ungheni │Mureş │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│318│Uricani │Gorj │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│319│Urlaţi │Prahova │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│320│Urziceni │Ialomiţa │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│321│Valea lui Mihai│Bihor │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│322│VASLUI │Vaslui │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│323│Vaşcău │Bihor │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│324│Vatra Dornei │Suceava │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│325│Vălenii de │Prahova │2,0 │
│ │Munte │ │ │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│326│Vânju Mare │Mehedinţi │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│327│Vicovu de Sus │Suceava │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│328│Victoria │Braşov │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│329│Videle │Teleorman │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│330│Vişeu de Sus │Maramureş │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│331│Vlahiţa │Harghita │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│332│Voluntari │Ilfov │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│333│Vulcani │Hunedoara │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│334│ZALĂU │Sălaj │1,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│335│Zărneşti │Braşov │2,0 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│336│Zimnicea │Teleorman │2,5 │
├───┼───────────────┼─────────────┼────┤
│337│Zlatna │Alba │1,5 │
└───┴───────────────┴─────────────┴────┘
ANEXA B (normativă) Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol 1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, s(k), este definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an (probabilitatea de nedepăşire într-un an este 98%) sau, echivalent, este definită cu un interval mediu de recurenţă IMR = 50 ani. 2) Relaţia dintre intervalul mediu de recurenţă IMR=N ani şi probabilitatea de nedepăşire într-un an, p este: N = 1/(1-p). În Tabelul B.1 este dată corespondenţa dintre IMR şi p pentru valori uzuale ale IMR. Tabelul B.1
┌──────────────────┬───────────────────┐
│IMR Intervalul │p Probabilitatea de│
│mediu de │nedepăşire într-un │
│recurenţă, ani │an │
├──────────────────┼───────────────────┤
│50 │0,98 │
├──────────────────┼───────────────────┤
│75 │0,9867 │
├──────────────────┼───────────────────┤
│100 │0,99 │
└──────────────────┴───────────────────┘
3) Pentru un anumit amplasament, valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (având probabilitatea de nedepăşire într-un an p = 0,98) în repartiţia Gumbel pentru maxime este: s(k) = m(1) x [(1 + 2,593 X V(1)] (B.1) unde m(1) şi V(1) sunt media şi, respective, coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol în amplasamentul considerat. 4) Coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol pe teritoriul României este, în general, în intervalul 0,35 ÷ 1,0. 5) Valoarea încărcării din zăpadă pe sol având probabilitatea de nedepăşire p diferită de 0,98 se calculează în repartiţia Gumbel pentru maxime cu relaţia: (a se vedea imaginea asociată) unde: s(k) este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (kN/mp), având o probabilitate de nedepăşire într-un an p = 0,98 (interval mediu de recurenţă IMR = 50 ani); s(p) este valoarea încărcării din zăpadă pe sol având o probabilitate de nedepăşire într-un an p; V(1) este coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol. ANEXA C (informativă) Greutatea specifică a zăpezii 1) Greutatea specifică a zăpezii variază în timp. În general aceasta creşte cu durata de existenţă (vârsta) a stratului de zăpadă şi depinde de poziţia geografică, clima şi altitudinea amplasamentului. 2) Cu excepţia cazurilor unde valori ale greutăţii specifice sunt indicate în Capitolele 1 ÷ 7, pentru greutăţile specifice ale zăpezii pe sol se pot utiliza valorile orientative prezentate în Tabelul C.1. Tabelul C.1 - Greutatea specifică medie a zăpezii
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Greutatea │
│Natura zăpezii │specifică a │
│ │zăpezii [kN/mc]│
├──────────────────────┼───────────────┤
│Proaspătă │1,0 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Aşezată (după câteva │ │
│ore sau zile de la │2,0 │
│ninsoare) │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Veche (după câteva │ │
│săptămâni sau luni de │2,5 până la 3,5│
│la ninsoare) │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Umedă │4,0 │
└──────────────────────┴───────────────┘
---- 
