Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGLEMENTAREA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 14 octombrie 2014  privind Twitter Facebook
Cautare document

 REGLEMENTAREA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 14 octombrie 2014 privind "Operarea sistemelor de comunicaţii, navigaţie, supraveghere", volumul V "Utilizarea spectrului de radiofrecvenţe aeronautice", ediţia 2/2014

EMITENT: MINISTERUL TRANSPORTURILOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 798 din 3 noiembrie 2014

    PREAMBUL
    (1) Prezenta reglementare aeronautică civilă română RACR-CNS "Operarea sistemelor de comunicaţii, navigaţie, supraveghere", volumul V "Utilizarea spectrului de radiofrecvenţe aeronautice", ediţia 2/2014, reprezintă transpunerea în cadrul reglementat naţional a standardelor şi practicilor recomandate prevăzute în anexa 10 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, denumită în continuare anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications", volumul V "Aeronautical Radio Frequency Spectrum Utilization", ediţia 3, iulie 2013, inclusiv Amendamentul nr. 88, martie 2013.
    (2) Standardele şi practicile recomandate în anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications", se aplică în acele porţiuni de spaţiu aerian aflate sub jurisdicţia unui stat membru semnatar al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizează servicii de trafic aerian, precum şi în acele spaţii aeriene unde statul acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de trafic aerian deasupra mării libere sau în spaţii aeriene de suveranitate nedeterminată.
    (3) Prezenta reglementare se aplică în România, împreună cu celelalte reglementări aeronautice naţionale, în scopul asigurării desfăşurării traficului în spaţiul aerian naţional, pe rutele aeriene interne şi internaţionale, în condiţii de siguranţă şi eficienţă.
    (4) Prevederile RACR-CNS au fost elaborate astfel încât:
    - standardele şi practicile recomandate prevăzute în anexa 10 OACI sunt transpuse integral în RACR-CNS ca reguli. Acolo unde a fost cazul au fost făcute particularizările necesare în scopul de a se facilita înţelegerea şi aplicarea corectă a acestora (de exemplu, acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula corespunzătoare din RACR-CNS precizează, în contextul instituţional din aviaţia civilă română, cărei anume funcţii/instituţii - de exemplu, autoritatea de stat, autoritatea delegată, administraţie sau unităţi furnizoare de servicii etc. - îi revine responsabilitatea respectivă);
    - notele din textul original au fost introduse, parţial sau total, după caz, ca text asociat regulilor, acolo unde s-a apreciat că precizările respective sunt necesare sau utile în aplicarea regulilor;
    - au fost introduse în prezenta reglementare şi acele standarde şi practici recomandate ale anexei 10 OACI pentru care serviciile de comunicaţii, navigaţie şi supraveghere (CNS) din România nu dispun încă, la data aprobării prezentei reglementări, de suportul tehnico-operaţional necesar, considerându-se însă că implementarea acestor standarde şi practici, ca reguli naţionale, este necesară în scopul dezvoltării în continuare a serviciilor CNS şi a sistemului de management al traficului aerian (ATM) naţional;
    - elaborarea RACR-CNS, volumul V, ediţia 2/2014, a păstrat în cea mai mare măsură acelaşi sistem de numerotare/identificare a capitolelor, secţiunilor, tabelelor şi figurilor faţă de anexa 10 OACI, volumul V "Utilizarea spectrului de radiofrecvenţe aeronautice".
    (5) Modurile de conformare acceptate pentru cerinţele din RACR-CNS, volumul V, ediţia 2/2014, sunt cele conţinute în manualele procedurale, circularele etc. emise de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI), dar şi materialele cu caracter orientativ şi indicaţiile EUROCONTROL.

    PRECIZARE:
    Toate referinţele privind "Reglementările radio" se fac faţă de reglementările radio publicate de "Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii" - "International Telecommunication Union" (ITU). Reglementările radio sunt amendate periodic prin deciziile cuprinse în actele finale ale Conferinţei mondiale de radiocomunicaţii, care are loc la 2 sau 3 ani. Mai multe informaţii date de ITU referitoare la sistemul de frecvenţe aeronautice sunt conţinute în documentul "Handbook on Radio Frequency Spectrum Requirements for Civil Aviation" (Doc 9718), care cuprinde declaraţii privind politicile aprobate ale OACI.

    CAP. 1
    Definiţii

    În sensul prezentei reglementări, termenii de mai jos au următorul înţeles:
    - mijloc alternativ de comunicaţii - mijloc de comunicaţie cu acelaşi statut ca mijlocul principal, utilizat ca mijloc ajutător;
    - simplex pe două canale - simplex ce utilizează două canale de frecvenţă, câte unul pentru fiecare direcţie de comunicaţie;
    NOTĂ:
    Această metodă este denumită şi semiduplex.
    - duplex - o metodă în cadrul căreia comunicaţiile între două staţii pot fi realizate în ambele direcţii simultan;
    - canal de frecvenţă - o porţiune continuă a spectrului de frecvenţe corespunzătoare unei transmisii, utilizând o clasă specifică de emisie;
    NOTĂ:
    Clasificarea emisiilor şi informaţiilor referitoare la banda din spectrul de frecvenţe corespunzătoare unui anumit tip de transmisie (lăţime de bandă) este specificată în cadrul "Reglementărilor radio", articolul 2 şi în apendicele 1.
    - simplex pe frecvenţă decalată (offset) - o variantă de simplex pe canal unic, în cadrul căreia comunicaţia dintre două staţii radioaeronautice este efectuată prin utilizarea în mod intenţionat a unor frecvenţe uşor diferite în fiecare direcţie, dar care conţin o bandă din spectrul alocat pentru operare;
    - comunicaţii de control operaţionale - comunicaţiile necesare pentru exercitarea autorităţii privind iniţierea, continuarea, derularea sau terminarea unui zbor în interesul siguranţei aeronavelor, un zbor efectuat cu regularitate şi eficienţă;
    NOTĂ:
    Aceste comunicaţii sunt în mod obişnuit necesare pentru schimbarea mesajelor între aeronave şi companiile aeriene.
    - mijloace de comunicaţie de bază - mijloace de comunicaţie utilizate în mod obişnuit între aeronave şi staţii de sol ca soluţie de bază, acolo unde există mijloace alternative de comunicaţii;
    - simplex - o metodă de telecomunicaţii între două staţii, care are loc într-o singură direcţie la un moment dat;
    NOTĂ:
    Ca aplicaţie la serviciul mobil aeronautic, această metodă poate fi clasificată după cum urmează:
    a) simplex pe canal unic;
    b) simplex pe două canale;
    c) simplex pe frecvenţă decalată.
    - simplex pe canal unic - simplex care utilizează acelaşi canal de frecvenţă pentru fiecare direcţie;
    - legătură de date VHF (VDL) - o subreţea mobilă a reţelei de telecomunicaţii aeronautice (ATN - Aeronautical Telecommunication Network), care operează în banda de frecvenţe aeronautice mobile VHF. Suplimentar, VDL poate furniza funcţii non-ATN, cum ar fi transmisia digitală de voce.

    CAP. 2
    Frecvenţe de urgenţă (situaţii de pericol)

    Introducere
    Articolul 30 din regulamentele de radiocomunicaţii ITU conţine dispoziţiile generale relative la comunicaţiile de urgenţă şi de siguranţă pentru toate serviciile mobile. Conform articolului 30 secţiunea III, nr. 30.9, serviciul mobil aeronautic se conformează acordurilor speciale dintre guverne, dacă acestea au fost convenite.
    Anexele OACI constituie astfel de acorduri.
    Standardele şi practicile recomandate referitoare la frecvenţele radio pentru comunicaţiile în caz de urgenţă ţin cont de unele proceduri adoptate de către OACI şi, de asemenea, de anumite prevederi ale regulamentelor radio elaborate de ITU.
    RACR-CNS, volumul II, stabileşte că o aeronavă în zbor, în caz de pericol, trebuie să folosească frecvenţa uzuală pentru comunicaţiile normale cu staţiile aeronautice în acel moment. Pentru cazurile de pericol/situaţii de urgenţă în care se află o aeronavă care a aterizat ori a amerizat forţat este necesară existenţa, alocarea/folosirea uneia sau mai multor frecvenţe specifice ce pot fi utilizate în întreaga lume, astfel încât acestea să poată fi menţinute sau folosite pe cât mai multe staţii, inclusiv pe echipamentele de determinare a direcţiei (radiogoniometre) şi pe staţiile serviciului maritim mobil.
    OBSERVAŢIE:
    Frecvenţa 2182 kHz oferă posibilităţi de comunicare între aeronave şi staţiile serviciului maritim mobil. Regulamentele de radiocomunicaţii ITU specifică, în articolul 30, secţiunea III, nr. 30.11, faptul că frecvenţa 2182 kHz este frecvenţa internaţională de radiotelefonie pentru situaţiile de urgenţă, fiind utilizată în situaţii de urgenţă de către nave, aeronave şi de către staţiile ambarcaţiunilor de salvare ce folosesc frecvenţe în benzile autorizate între 1605 kHz şi 4000 kHz, atunci când se cere asistenţă de la sau pentru comunicaţii cu serviciul maritim.
    Referitor la emiţătoarele locatoarelor utilizate pentru situaţii de urgenţă (ELTs-Emergency Locator Transmitters), proiectate a fi detectate şi localizate prin satelit, regulamentele de radiocomunicaţii autorizează utilizarea acestor mijloace radio, ITU definindu-le ca radiomarkere ce indică poziţia în situaţiile de urgenţă, cu ajutorul sateliţilor. Regulamentele de radiocomunicaţii din articolul 31, secţiunea 1, nr. 31.1, stabilesc că banda de frecvenţe 406-406,1 MHz este utilizată exclusiv de radiomarkerele utilizate pentru indicarea poziţiei în situaţiile de urgenţă, cu ajutorul sateliţilor, semnalele radio fiind emise în direcţia sol-aer.
    Frecvenţa 4125 kHz este, de asemenea, autorizată de către ITU pentru a permite comunicarea dintre staţiile din serviciul mobil maritim şi staţiile aeronavelor aflate în pericol. În conformitate cu regulamentele de radiocomunicaţii ITU 5.130 şi articolele 31 şi 32, staţiile de bord pot utiliza frecvenţa purtătoare de 4125 kHz pentru a comunica cu serviciul mobil maritim în caz de pericol şi în scopuri de siguranţă. În conformitate cu RR 5.115 din acelaşi regulament, frecvenţele de 3023 kHz şi de 5680 kHz ale serviciului mobil aeronautic (R) pot fi utilizate pentru coordonarea cu serviciul mobil maritim la operaţiunile de căutare-salvare.
    Referitor la staţiile de la bordul ambarcaţiunilor de salvare, regulamentele de radiocomunicaţii stipulează utilizarea frecvenţei(lor) 8364 kHz, 2182 kHz, 121,500 MHz şi 243 MHz, în cazul în care staţia de salvare este capabilă să opereze în benzile, 4000-27500 kHz, 1605-2850 kHz, 117,975-137,000 MHz şi 235-328,6 MHz (articolele 31 şi 32 din RR).

    2.1. Frecvenţele emiţătoarelor locatoarelor de urgenţă (ELT) pentru căutare şi salvare
    2.1.1 În conformitate cu standardele anexei 6 OACI, părţile I, a II-a şi a III-a, toate emiţătoarele locatoarelor de urgenţă instalate pe aeronave trebuie să funcţioneze pe ambele frecvenţe de 406 MHz şi 121,500 MHz.
    NOTA 1:
    Regulamentele de radiocomunicaţii ITU alocă pentru utilizare şi frecvenţa de 243 MHz, suplimentar faţă de frecvenţele de mai sus.
    NOTA 2:
    Specificaţiile pentru ELT pot fi găsite în RACR-CNS, volumul III, partea a II-a, capitolul 5 şi în Reglementările radio ale ITU, articolul 34, secţiunea 1, nr. 34.1.

    2.2. Frecvenţele de căutare şi salvare
    2.2.1. Frecvenţele de 3023 kHz şi de 5680 kHz se vor folosi în cazul în care este necesară utilizarea frecvenţelor HF (unde scurte) pentru coordonare în cadrul operaţiunilor de căutare şi salvare.
    2.2.2. Atunci când sunt necesare frecvenţe speciale pentru comunicaţii între centrele de coordonare în operaţiuni de căutare şi salvare şi aeronavele utilizate, acestea trebuie selectate regional, în benzile de frecvenţe aeronautice mobile corespunzătoare, ţinând cont de natura dispoziţiilor prevăzute în stabilirea aeronavelor de căutare şi salvare.
    NOTĂ:
    Dacă la operaţiunile de căutare şi salvare participă aeronave comerciale civile, acestea vor comunica, în mod normal, cu centrul de informare al zborului asociat centrului de coordonare a operaţiunii de salvare respectiv, pe canalele utilizate pe rutele corespunzătoare.

    CAP. 3
    Utilizarea frecvenţelor inferioare frecvenţei de 30 MHz

    Introducere
    Benzile de frecvenţă înaltă alocate serviciilor aeronautice mobile (R)
    Benzile de frecvenţă cuprinse între 2,8 MHz şi 22 MHz, alocate serviciului mobil aeronautic (R), sunt prezentate în cadrul articolului 5 din regulamentele de radiocomunicaţii ale ITU. Utilizarea acestor benzi trebuie să fie în concordanţă cu prevederile regulamentelor de radiocomunicaţii şi în particular cu apendicele 27 la Reglementările Radio. La utilizarea acestor benzi, statele sunt atenţionate asupra posibilităţii apariţiei interferenţelor radio de la surse de radiofrecvenţă nonaeronautice şi asupra luării unor măsuri de limitare a efectelor acestora.

    3.1. Metoda de operare
    3.1.1. Serviciul mobil aeronautic trebuie să utilizeze metoda de comunicaţie simplex pe canal unic, în comunicaţiile radiotelefonice care utilizează frecvenţe radio inferioare frecvenţei de 30 MHz în benzile alocate exclusiv serviciului mobil aeronautic (R).
    3.1.2. Alocarea canalelor de bandă laterală unică
    3.1.2.1. Canalele de bandă laterală unică (BLU) trebuie să fie alocate în conformitate cu RACR-CNS, volumul III, partea a II-a, capitolul 2, paragraful 2.4.
    3.1.2.2. Pentru folosirea operaţională a canalelor, administraţiile în cauză trebuie să ţină cont de prevederile din 27/19 ale apendicelui 27 din cadrul regulamentelor de radiocomunicaţii ITU.
    3.1.2.3. Utilizarea frecvenţelor aeronautice mobile (R) inferioare frecvenţei de 30 MHz, pentru operaţiunile internaţionale, trebuie să fie coordonată în conformitate cu apendicele 27 din regulamentele de radiocomunicaţii ITU, după cum urmează:
    - 27/19 - Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI) coordonează radiocomunicaţiile serviciului mobil aeronautic (R) cu operaţiunile aeronautice internaţionale. OACI trebuie să fie consultată în toate situaţiile cu privire la utilizarea operaţională a frecvenţelor din cadrul planului de alocare a frecvenţelor.
    3.1.2.4. În cazul în care cerinţele internaţionale de operare pentru comunicaţiile HF nu pot fi îndeplinite de către planul de alocare a frecvenţelor din partea a 2-a a apendicelui 27 din cadrul regulamentelor de radiocomunicaţii, poate fi alocată o frecvenţă corespunzătoare, în conformitate cu specificaţiile din apendicele 27, prin aplicarea următoarelor prevederi:
    - 27/20 - Planul de alocare din acest apendice nu conţine toate posibilităţile de împărţire a frecvenţelor. De aceea, pentru îndeplinirea anumitor cerinţe operaţionale care nu sunt prevăzute în acest plan de alocare, administraţiile pot aloca frecvenţe din cadrul benzilor aeronautice mobile (R) în alte zone decât în cele desemnate în cadrul acestui plan. Totuşi, utilizarea frecvenţelor astfel alocate nu trebuie să reducă gradul de protecţie al aceloraşi frecvenţe din zonele unde acestea au fost alocate conform planului sub gradul de protecţie determinat prin aplicarea procedurii definite în partea I secţiunea II B a acestui apendice.
    NOTĂ:
    Partea I secţiunea II B din apendicele 27 face referiri la zonele de interferenţă şi aplicarea procedurii pentru obţinerea unui nivel de protecţie de 15 dB.
    - 27/21 - Pentru respectarea cerinţelor operaţionale aeronautice internaţionale, administraţiile pot adopta procedura de alocare pentru frecvenţele aeronautice mobile (R), iar alocările trebuie făcute în urma acordurilor dintre administraţiile implicate.
    - 27/22 - Coordonarea descrisă la nr. 27/19 trebuie să fie efectuată pentru utilizarea eficientă şi corespunzătoare a frecvenţelor în cauză şi, în mod special, când procedurile de la nr. 27/21 sunt nesatisfăcătoare.
    3.1.2.5. Utilizarea claselor de emisie J7B şi J9B trebuie să fie în concordanţă cu prevederile apendicelui 27:
    - 27/12 - Pentru emisiile din radiotelefonie, spectrul audio va fi limitat între 300 şi 2700 Hz, iar pentru celelalte clase de emisii autorizate lăţimea de bandă ocupată nu va depăşi limita superioară a clasei de emisie J3E. Totuşi, în specificarea acestor limite nu este implicată nicio restricţie în ceea ce priveşte extinderea altor emisii decât cele din clasa J3E, cu condiţia respectării limitelor pentru emisii nedorite (a se vedea nr. 27/23 şi 27/24).
    - 27/14 - Din cauza unor posibile interferenţe, nu trebuie utilizat în cadrul aceleiaşi zone de alocare un anumit canal atât pentru radiotelefonie, cât şi pentru transmisii de date.
    - 27/15 - Utilizarea canalelor legate de frecvenţele indicate în 27/18 pentru clase diferite de emisii, altele decât J3E şi H2B, va fi obiectul unor înţelegeri/acorduri speciale încheiate între administraţiile implicate, cu scopul de a se evita interferenţele ce pot apărea datorită utilizării simultane a aceluiaşi canal pentru mai multe clase de emisii.
    3.1.3. Alocarea frecvenţelor pentru comunicaţiile aeronautice de control operaţional
    3.1.3.1. Frecvenţele utilizate la nivel mondial pentru comunicaţiile aeronautice de control operaţional sunt necesare pentru a permite operatorilor aerieni să respecte obligaţiile stipulate în anexa 6 OACI partea I. Alocarea acestor frecvenţe trebuie să fie în conformitate cu următoarele prevederi din apendicele 27:
    - 27/9 O zonă de alocare stabilită la nivel mondial presupune alocarea frecvenţelor astfel încât acestea să poată fi utilizate pentru comunicaţii la mare distanţă între staţiile aeronautice din zona de alocare şi aeronava ce poate opera oriunde în lume.*)
-----------
    *) Tipul de comunicaţii la care se face referire în 27/9 poate fi reglementat de către administraţii.

    - 27/217 Cu excepţia frecvenţelor purtătoare de 3023 kHz şi de 5680 kHz, alocările de frecvenţe pe plan mondial care sunt prezentate în tabelele nr. 27/213 şi de la nr. 27/218 la nr. 27/231 sunt rezervate în scopul alocării de către administraţii staţiilor care operează sub autoritatea administraţiilor interesate în scopul deservirii unuia sau mai multor operatori aerieni. Asemenea alocări asigură comunicaţiile dintre o anumită staţie aeronautică şi o staţie de bord oriunde în lume, pentru controlul operaţional al zborului şi pentru siguranţa aeronavei. Frecvenţele utilizate în întreaga lume nu trebuie alocate de administraţie în scopuri precum MWARA, RDARA şi VOLMET. Acolo unde zona de operare a unei aeronave se înscrie complet în interiorul unei zone de acoperire RDARA sau sub-RDARA, trebuie utilizate frecvenţele specifice alocate acestor RDARA şi sub-RDARA.
    NOTA 1:
    Tabelele nr. 27/213 şi tabelele de la nr. 27/218 la nr. 27/231 ale apendicelui 27 din regulamentele de radiocomunicaţii ITU conţin planuri de alocare a frecvenţelor, listarea frecvenţelor fiind făcută pe zone, după numerele alocate.
    NOTA 2:
    Materialul de îndrumare pentru alocarea frecvenţelor în întreaga lume este ilustrat în PIAC-CNS (Procedura de aplicare a prezentei reglementări), volumul V, anexa B.

    3.2. Managementul frecvenţelor NDB
    3.2.1. Managementul frecvenţelor NDB trebuie să ţină cont de următoarele considerente:
    a) protecţia la interferenţe la marginea zonei de acoperire nominală;
    b) aplicarea valorilor indicate pentru un echipament ADF tipic;
    c) separarea geografică şi, respectiv, zona de acoperire nominală;
    d) posibilitatea apariţiei interferenţelor datorită radiaţiei parazite generate de surse nonaeronautice (de exemplu, servicii de alimentare cu energie electrică, sisteme de comunicaţii pe linii de transport de energie, radiaţii industriale etc.).
    NOTĂ:
    Există porţiuni din banda de frecvenţă alocată radiofarurilor care sunt împărţite cu alte servicii.
    3.2.2. Pentru a reduce problemele legate de congestia frecvenţelor, acolo unde două echipamente ale sistemului de aterizare instrumentală (ILS) distincte deservesc capetele opuse ale unei piste, alocarea unei frecvenţe comune pentru ambele radiofaruri îndepărtate şi a altei frecvenţe comune pentru ambele radiofaruri apropiate este admisă, dacă:
    a) circumstanţele operaţionale permit acest lucru;
    b) fiecărui radiofar îi este alocat un semnal de identificare diferit;
    c) radiofarurile ce utilizează aceeaşi frecvenţă nu pot emite simultan.
    NOTĂ:
    În RACR-CNS, volumul I, pct. 3.4.4.4, sunt prevăzute normele de aplicare.

    CAP. 4
    Utilizarea frecvenţelor superioare frecvenţei de 30 MHz

    Detalii care se referă la alocarea spectrului serviciilor aeronautice, inclusiv alocările din notele de subsol şi restricţiile sunt cuprinse atât în Regulamentele Radio ITU ale Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii, cât şi în Manualul OACI privind Cerinţele Spectrului de Radiofrecvenţă pentru aviaţia civilă, inclusiv declaraţiile privind politicile OACI aprobate (Doc. 9718).

    4.1. Utilizarea benzii de frecvenţe 117,975-137,000 MHz

    INTRODUCERE
    Secţiunea 4.1 se referă la standardele şi practicile recomandate (SARPs) privind banda de frecvenţe 117,975-137,000 MHz şi include subiecte care aparţin selectării anumitor frecvenţe pentru utilizare în diferite scopuri aeronautice. Aceste SARPs sunt precizate în prefaţa ce urmează, aceasta stabilind principiile pe baza cărora este planificată utilizarea eficientă a acestei benzi de frecvenţă, pe plan mondial.

    Prefaţă
    Utilizarea benzii de frecvenţe 117,975-137,000 MHz pe plan mondial se bazează pe considerente economice şi practice şi necesită un plan ce trebuie să ţină cont de:
    a) necesitatea unei evoluţii normale spre îmbunătăţirea operării şi spre un grad cerut de standardizare pe plan mondial;
    b) dorinţa unei tranziţii economice între utilizarea actuală şi utilizarea optimă a frecvenţelor disponibile, luând în considerare posibilitatea utilizării la maximum a echipamentelor existente;
    c) necesitatea coordonării pe plan naţional şi internaţional a utilizării benzii de frecvenţe VHF, cu scopul asigurării protecţiei reciproce la interferenţe;
    d) necesitatea furnizării unui cadru global pentru dezvoltarea coordonată a planurilor regionale;
    e) necesitatea, în anumite regiuni, de a avea planuri mai detaliate şi criterii de planificare adiţionale faţă de prevederile acestei secţiuni.
    f) dorinţa de a încorpora în orice grup de frecvenţe acele frecvenţe utilizate în prezent pentru serviciile aeronautice internaţionale;
    g) necesitatea menţinerii numărului total de frecvenţe şi a clasificării acestora, în strânsă legătură cu echipamentele de bord, care sunt utilizate pentru servicii aeronautice internaţionale;
    h) necesitatea desemnării unei singure frecvenţe care poate fi utilizată pentru cazuri de urgenţă pe plan mondial şi a unei alte frecvenţe, pentru anumite regiuni, care poate fi utilizată în scopuri speciale;
    i) necesitatea asigurării unei flexibilităţi suficiente pentru a permite diferenţe în aplicaţii impuse de condiţiile regionale.

    4.1.1. Alocarea generală a frecvenţelor în banda 117,975-137,000 MHz
    NOTĂ:
    Planul include un tabel general de alocare a frecvenţelor care împarte întreaga bandă de frecvenţe, 117,975-137,000 MHz, subdiviziunile principale fiind benzile de frecvenţe alocate atât pentru serviciile naţionale, cât şi pentru cele internaţionale, precum şi benzile de frecvenţe alocate numai serviciilor naţionale. Această subdivizare generală are ca scop minimizarea problemelor legate de coordonarea naţională şi internaţională.
    4.1.1.1. Alocarea frecvenţelor din banda 117,975-137,000 MHz se face după cum se prezintă în tabelul 4-1.

    4.1.2. Ecartul de frecvenţă şi limitele frecvenţelor alocabile
    NOTĂ:
    În materialul care urmează, ecartul pentru alocările canalelor de 8,33 kHz este definit ca 25 kHz împărţit la 3, ceea ce reprezintă 8,333 ..... kHz.
    4.1.2.1. În banda de frecvenţe 117,975-137,000 MHz, cea mai joasă frecvenţă alocabilă trebuie să fie de 118,000 MHz, iar cea mai înaltă de 136,975 MHz.
    4.1.2.2. Separarea minimă între frecvenţele care pot fi alocate în cadrul serviciilor aeronautice mobile (R) trebuie să fie de 8,33 kHz.
    NOTĂ:
    Se cunoaşte faptul că în anumite regiuni sau zone ecartul de 25 kHz permite dispunerea unui număr suficient de frecvenţe utilizabile pentru serviciile aeriene internaţionale şi naţionale, iar echipamentul proiectat special pentru ecartul de 25 kHz va rămâne adecvat pentru operarea serviciilor în interiorul unor astfel de regiuni sau zone. Se cunoaşte, de asemenea, că alocările care se bazează atât pe ecartul de 25 kHz, cât şi pe cel de 8,33 kHz pot continua să coexiste într-o regiune sau zonă.

    Tabelul 4-1. Tabel de alocare a frecvenţelor


────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Subbenzile de alocare Utilizare pe plan mondial Observaţii
   a frecvenţelor
        (MHz)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) 118,000-121,450 inclusiv Serviciile aeronautice mobile Alocările internaţionale specifice vor fi determinate în
                                 naţionale şi internaţionale conformitate cu acordul regional. Alocările naţionale sunt
                                                                  conforme cu prevederile pct. 4.1.4.8 şi 4.1.4.9.

b) 121,500 Frecvenţă de urgenţă A se vedea 4.1.3.1 pentru a desemna o bandă de protecţie
                                                                  pentru protejarea frecvenţei aeronautice de urgenţă, cele
                                                                  mai apropiate frecvenţe care pot fi alocate de o parte şi
                                                                  de alta a frecvenţei de 121,500 MHz sunt 121,450 MHz şi
                                                                  121,550 MHz

c) 121,550-121,9917 Comunicaţii pe suprafaţa de Rezervată pentru mişcarea la sol, pentru verificare
inclusiv aerodrom, naţionale şi înainte de decolare, autorizări ale serviciilor de trafic
                                 internaţionale aerian şi operaţiuni asociate

d) 122,000-123,050 inclusiv Serviciile aeronautice mobile Rezervată exclusiv alocărilor pe plan naţional. Alocările
                                 naţionale naţionale sunt acoperite de prevederile din 4.1.4.8 şi
                                                                  4.1.4.9.

e) 123,100 Frecvenţă auxiliară SAR A se vedea pct. 4.1.3.4. Pentru a asigura o bandă de
                                                                  protecţie pentru frecvenţa aeronautică auxiliară, cele
                                                                  mai apropiate frecvenţe aeronautice alocabile de ambele
                                                                  părţi ale 123,100 MHz sunt 123,050 MHz şi 123,150 MHz.

f) 123,150-123,6917 inclusiv Serviciile aeronautice mobile Rezervată exclusiv alocărilor pe plan naţional, cu
                                 naţionale excepţia frecvenţei de 123,450 MHz, care este utilizată
                                                                  ca frecvenţă de comunicaţii aer-aer [vezi lit. g)]
                                                                  Alocările naţionale sunt acoperite de prevederile din
                                                                  4.1.4.8 şi 4.1.4.9.

g) 123,450 Comunicaţii aer-aer Desemnată pentru a fi utilizată conform celor prevăzute
                                                                  la pct. 4.1.3.2.

h) 123,700-129,6917 inclusiv Serviciile aeronautice mobile Alocările internaţionale specifice vor fi determinate în
                                 naţionale şi internaţionale funcţie de acordul regional. Alocările pe plan naţional
                                                                  se fac conform prevederilor pct. 4.1.4.8 şi 4.1.4.9.

i) 129,700-130,8917 inclusiv Serviciile aeronautice mobile Rezervate alocărilor naţionale, dar pot fi utilizate
                                 naţionale integral sau parţial, supuse acordului regional, ce
                                                                  corespund cerinţelor menţionate la pct. 4.1.6.1.3

j) 130,900-136,875 inclusiv Serviciile aeronautice mobile Alocările internaţionale specifice vor fi determinate
                                 naţionale şi internaţionale în funcţie de acordul regional. Alocările naţionale se
                                                                  fac conform prevederilor pct. 4.1.4.8 şi 4.1.4.9.

k) 136,900-136,975 inclusiv Serviciile aeronautice mobile Rezervat pentru comunicaţiile VHF - datalink aer/sol
                                 naţionale şi internaţionale
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    4.1.2.3. Cerinţele referitoare la instalarea obligatorie a echipamentelor proiectate special pentru ecartul de 8,33 kHz se stabilesc numai pe baza acordurilor regionale de navigaţie aeriană care specifică spaţiul aerian de operare şi programul de implementare, care va include şi timpul necesar pentru achiziţionarea lor.
    NOTĂ:
    Nu este necesar să se modifice sistemele de bord sau cele de sol dacă acestea operează numai în regiuni ce nu utilizează ecartul canalului de 8,33 kHz.
    4.1.2.4. Cerinţele obligatorii referitoare la echipamentele special proiectate pentru VDL Mod 2, VDL Mod 3 şi VDL Mod 4 trebuie realizate pe baza acordurilor regionale de navigaţie aeriană care specifică spaţiul aerian de operare şi programul de implementare pentru echiparea obligatorie a echipamentelor, inclusiv timpul adecvat de implementare.
    4.1.2.4.1. Pentru acordul indicat la pct. 4.1.2.4 trebuie să se asigure o notificare prealabilă de cel puţin 2 ani, referitoare la echiparea obligatorie a sistemelor de bord.
    4.1.2.5. În regiunile în care ecartul de 25 kHz [DSB-AM şi legătura digitală VHF (VDL)] şi ecartul de 8,33 kHz pentru DSB-AM sunt în operare, publicarea frecvenţei alocate sau a canalului de operare trebuie să fie conform canalului din tabelul 4-1 (bis).
    NOTĂ:
    Tabelul 4-1 (bis) prezintă perechile de frecvenţe corespunzătoare canalului de 25 kHz DSB-AM şi permite o identificare unică pentru canalul de 25 kHz VDL şi pentru canalul de 8,33 kHz.
    Tabelul 4-1 (bis). Perechi de canale/frecvenţe

─────────────────────────────────────────────────────────
   Frecvenţă Slot de timp*) Ecart Canal
     (MHz) (kHz)
─────────────────────────────────────────────────────────
  118,0000 25 118,000
  118,0000 A 25 118,001
  118,0000 B 25 118,002
  118,0000 C 25 118,003
  118,0000 D 25 118,004
  118,0000 8,33 118,005
  118,0083 8,33 118,010
  118,0167 8,33 118,015
  118,0250 A 25 118,021
  118,0250 B 25 118,022
  118,0250 C 25 118,023
  118,0250 D 25 118,024
  118,0250 25 118,025
  118,0250 8,33 118,030
  118,0333 8,33 118,035
  118,0417 8,33 118,040
  118,0500 25 118,050
  118,0500 A 25 118,051
  118,0500 B 25 118,052
  118,0500 C 25 118,053
  118,0500 D 25 118,054
  118,0500 8,33 118,055
  118,0583 8,33 118,060
  118,0667 8,33 118,065
  118,0750 A 25 118,071
  118,0750 B 25 118,072
  118,0750 C 25 118,073
  118,0750 D 25 118,074
  118,0750 25 118,075
  118,0750 8,33 118,080
  118,0833 8,33 118,085
  118,0917 8,33 118,090
  118,1000 25 118,100
  etc.

--------
    *) Indicarea slotului de timp este destinată canalelor din VDL Mod 3. (Ref. RACR-CNS, volumul III, partea I, cap. 6, pentru caracteristici de operare VDL Mod 3)

    4.1.3. Frecvenţe utilizate pentru anumite funcţii
    4.1.3.1. Frecvenţa de urgenţă
    4.1.3.1.1. Frecvenţa de urgenţă (121,500 MHz) trebuie folosită numai în situaţii autentice de urgenţă, aşa cum este subliniat pe larg în cele ce urmează:
    a) pentru a furniza o frecvenţă sigură (un canal) pentru comunicaţii între aeronavele aflate în pericol sau urgenţă şi o staţie de la sol, atunci când frecvenţele obişnuite sunt utilizate pentru alte aeronave;
    b) pentru a asigura o frecvenţă de comunicaţii VHF între o aeronavă şi un aerodrom, care nu este utilizată în mod normal pentru serviciile aeriene internaţionale, în cazul apariţiei unor situaţii de urgenţă;
    c) pentru a asigura o frecvenţă comună de comunicaţii VHF între aeronave, civile sau militare, participante la operaţiunile obişnuite de căutare şi salvare, şi între aeronave şi serviciile de sol, înaintea schimbării frecvenţei, atunci când aceasta este necesară;
    d) pentru a asigura comunicaţiile sol-aer cu aeronavele atunci când defectarea echipamentului de bord împiedică utilizarea frecvenţelor obişnuite;
    e) de a asigura un canal pentru operarea emiţătoarelor locatoarelor folosite în situaţii de urgenţă (ELT) şi pentru comunicarea între mijloacele de salvare şi aeronava implicată în operaţiuni de căutare şi salvare;
    f) pentru a asigura un canal comun de comunicaţii VHF pentru comunicaţii între aeronava civilă, pe de o parte, şi aeronava de interceptare sau unitatea de control de interceptare, pe de altă parte, şi între aeronava civilă ori aeronava de interceptare, pe de o parte, şi unitatea de control care se ocupă de interceptare, pe de altă parte, în cazul interceptării aeronavei civile.
    NOTA 1:
    Utilizarea frecvenţei de 121,500 MHz în scopul prezentat la lit. c) trebuie evitată în cazul în care apar interferenţe legate de coordonarea eficientă a traficului în situaţiile de pericol.
    NOTA 2:
    Regulamentele de radiocomunicaţii ITU (RR 5.200) permit utilizarea staţiilor mobile ale serviciului maritim mobil pe frecvenţa de urgenţă aeronautică de 121,500 MHz, în condiţiile stabilite de articolul 31 al Regulamentelor Radio în scopuri de situaţii de pericol şi de siguranţă, cu staţiile serviciului aeronautic mobil.
    4.1.3.1.2. Frecvenţa de 121,500 MHz trebuie asigurată pentru:
    a) toate centrele de control regionale şi pentru toate centrele de informare a zborurilor;
    b) turnurile de control de aerodrom şi pentru serviciile de apropiere ce deservesc aerodromurile internaţionale şi aerodromurile internaţionale de rezervă;
    c) orice altă zonă desemnată de către autoritatea ATS corespunzătoare, acolo unde se prevede că această frecvenţă este necesară pentru asigurarea recepţiei apelurilor de pericol sau pentru asigurarea scopurilor specificate la pct. 4.1.3.1.1.
    NOTĂ:
    Acolo unde două sau mai multe facilităţi prezentate mai sus sunt colocate (asociate), este suficient a se prevedea frecvenţa de 121,500 MHz la una dintre acestea.
    4.1.3.1.3. Frecvenţa 121,500 MHz trebuie să fie disponibilă unităţilor de control al interceptării, acolo unde se consideră necesar, conform celor specificate la pct. 4.1.3.1.1 lit. f).
    4.1.3.1.4. Canalul de urgenţă trebuie protejat continuu pe durata orelor de serviciu al unităţilor la care această frecvenţă este instalată.
    4.1.3.1.5. Canalul de urgenţă trebuie utilizat numai pentru transmisii în modul de operare simplex pe canal unic.
    4.1.3.1.6. Canalul de urgenţă (121,500 MHz) trebuie să fie disponibil conform caracteristicilor date în RACR-CNS, volumul III, partea a II-a, cap. 2 (25 kHz).
    4.1.3.2. Canalul de comunicaţii aer-aer
    4.1.3.2.1. Canalul VHF de comunicaţii aer-aer pe frecvenţa de 123,450 MHz este desemnat să permită aeronavelor angajate în zboruri deasupra zonelor oceanice sau îndepărtate, situate în afara domeniului de acoperire a staţiilor de la sol VHF, să schimbe informaţii operaţionale necesare şi să faciliteze rezolvarea problemelor operaţionale.
    NOTĂ:
    Utilizarea canalului aer-aer poate produce interferenţe la şi de la aeronavă, dacă se utilizează aceeaşi frecvenţă pentru comunicaţiile aer-sol.
    4.1.3.2.2. În zonele oceanice sau îndepărtate, situate în afara zonei de acţiune a staţiilor de sol VHF, canalul de comunicaţii VHF aer-aer, pe frecvenţa de 123,450 MHz, trebuie să fie disponibil numai în conformitate cu caracteristicile din RACR-CNS, volumul III, partea a II-a, cap. 2 (25 kHz).
    4.1.3.3. Canale de semnalizare comune pentru VDL
    4.1.3.3.1 Canal de semnalizare comun pentru VDL Mod 2. Frecvenţa de 136,975 MHz este rezervată internaţional pentru asigurarea unui canal de semnalizare comun (CSC) pentru legătura digitală VHF Mod 2 (VDL Mod 2). Canalul de semnalizare comun (CSC) utilizează schema de modulaţie VDL Mod 2 şi purtătoarea cu acces multiplu (CSMA).
    4.1.3.3.2 Canale de semnalizare comune pentru VDL Mod 4. În zonele unde este implementat VDL Mod 4, frecvenţele 136,925 MHz şi 113,250 MHz trebuie să fie utilizate drept canale de semnalizare comune (CSC) pentru legătura digitală VHF Mod 4 (VDL Mod 4). Aceste CSC-uri utilizează schema de modulaţie VDL Mod 4.
    4.1.3.4. Frecvenţe auxiliare pentru operaţiunile de căutare şi salvare
    4.1.3.4.1. Acolo unde este stabilită o cerinţă pentru utilizarea unei frecvenţe suplimentare faţă de cea de 121,500 MHz, în aceleaşi condiţii precum cele specificate la pct. 4.1.3.1.1 lit. c), trebuie utilizată frecvenţa de 123,100 MHz.
    4.1.3.4.2. Frecvenţa suplimentară de căutare şi salvare (123,100 MHz) trebuie să fie disponibilă numai cu caracteristicile indicate în RACR-CNS, volumul III, partea a II-a, cap. 2 (25 kHz).
    NOTĂ:
    Regulamentele Radio ITU (RR 5.200) permit utilizarea frecvenţei aeronautice auxiliare 123,100 MHz pe staţiile mobile ale serviciilor maritime mobile, în condiţiile stabilite în articolul 31 al Regulamentelor radio pentru situaţii de pericol şi de siguranţă, pentru staţii ale serviciului aeronautic mobil.

    4.1.4 Prevederi referitoare la repartiţia geografică a frecvenţelor VHF şi protecţia la interferenţe
    NOTĂ:
    Protecţia zonelor de serviciu al echipamentelor VHF, în această secţiune, este în sensul evitării interferenţelor.
    4.1.4.1. Separarea geografică între echipamentele ce operează pe aceeaşi frecvenţă trebuie, cu excepţia situaţiilor în care există o cerinţă operaţională pentru utilizarea în comun a frecvenţelor pentru grupuri de echipamente, să fie astfel încât zona de protecţie a serviciului fiecărui echipament să fie separată de zona de serviciu protejată a altui echipament printr-o distanţă care să nu fie mai mică decât cea necesară pentru a asigura un raport semnal util/zgomot de 20 dB sau printr-o distanţă de separare nu mai mică decât suma distanţelor asociate orizontului radio al fiecărei zone de serviciu, luându-se în considerare cea mai mică din acestea.
    4.1.4.2 Pentru zonele în care congestia privind asignarea frecvenţelor este severă sau se anticipează a deveni severă, separarea geografică între echipamentele care operează pe aceeaşi frecvenţă trebuie, cu excepţia situaţiilor în care există o cerinţă operaţională pentru utilizarea în comun a frecvenţelor pentru grupuri de echipamente, să fie astfel încât zona de serviciu protejată a fiecărui echipament să fie separată de zona de serviciu protejată a altui echipament printr-o distanţă care să nu fie mai mică decât cea necesară pentru a asigura un raport semnal util/zgomot de 14 dB sau printr-o distanţă de separare care să nu fie mai mică decât suma distanţelor asociate orizontului radio al fiecărei zone de serviciu, luându-se în considerare cea mai mică dintre acestea. Această prevedere trebuie să fie implementată pe baza unui acord regional de navigaţie aeriană.
    NOTA 1:
    Materialul de îndrumare referitor la stabilirea distanţei minime de separare bazată pe un raport semnal util/zgomot de 20 dB sau de 14 dB şi linia orizontului radio sunt prezentate în partea a II-a a Manualului privind cerinţele spectrului radio pentru aviaţia civilă, inclusiv Declaraţia privind aprobarea politicilor OACI (Doc. 9718).
    NOTA 2:
    Aplicarea distanţei minime de separare bazate pe suma distanţelor orizonturilor radio ale fiecărui echipament presupune faptul că este total neconvenabil ca două aeronave să se afle în cele mai apropiate puncte dintre acestea şi la altitudinea maximă a zonei de serviciu protejate pentru fiecare echipament în parte.
    NOTA 3:
    Distanţa la orizontul radio de la staţia radio a aeronavei este dată prin formula:
                        D = K radical din h,
    unde:
    D = distanţa exprimată în mile nautice;
    h = înălţimea aeronavei (a staţiei de bord) deasupra solului;
    K = corespunde la 4/3 din raza pământului şi este:
        = 2,22, atunci când h este exprimat în metri;
        = 1,23, când h este exprimat în picioare.
    NOTA 4:
    La calcularea distanţei orizontului radio între o staţie de sol şi o staţie de bord, distanţa orizontului radio al staţiei de bord, calculată după formula de mai sus, trebuie adăugată la distanţa orizontului radio al staţiei de sol. Pentru calcularea celei din urmă distanţe se foloseşte aceeaşi formulă, în care h este înălţimea antenei de emisie a staţiei de sol.
    NOTA 5:
    Criteriile enunţate la pct. 4.1.4.1 şi 4.1.4.2 sunt aplicabile la stabilirea separării geografice minime dintre echipamentele VHF, în scopul evitării interferenţei aer-aer, pe acelaşi canal. În cerinţele din Manualul OACI privind spectrul de radiofrecvenţă pentru aviaţia civilă, inclusiv Declaraţia privind politicile OACI aprobate (doc. 9718), sunt date elemente de îndrumare referitoare la determinarea distanţei de separare dintre staţiile de sol şi dintre aeronave şi staţiile de sol, pentru operarea pe un canal comun.
    4.1.4.3. Separarea geografică dintre echipamentele ce operează pe canale adiacente trebuie să fie astfel încât punctele situate la limita zonei de serviciu protejate a fiecărui echipament să fie la o distanţă suficientă pentru a asigura operarea fără interferenţe.
    NOTĂ:
    Manualul OACI privind cerinţele spectrului de frecvenţe radio pentru aviaţia civilă, inclusiv Declaraţia privind politicile OACI aprobate (doc. 9718), prezintă îndrumări referitoare la distanţele de separare şi caracteristicile sistemului.
    4.1.4.4. Înălţimea de protecţie trebuie să fie o înălţime în raport cu nivelul de referinţă specific asociat unui anumit echipament, astfel încât sub aceasta interferenţa să fie improbabilă.
    4.1.4.5. Înălţimea de protecţie aplicată funcţiilor sau anumitor echipamente trebuie să fie determinată regional, luând în considerare următorii factori:
    a) natura serviciului asigurat;
    b) caracteristica serviciului de trafic aerian implicat;
    c) distribuţia traficului de comunicaţii;
    d) disponibilitatea canalelor de frecvenţă la staţia de bord;
    e) dezvoltări ulterioare.
    4.1.4.6. Acolo unde zona de serviciu protejată este mai mică decât cea dorită operaţional, distanţa de separare dintre echipamentele ce funcţionează pe aceeaşi frecvenţă nu trebuie să fie mai mică decât cea necesară pentru a asigura ca o aeronavă aflată la limita superioară a zonei de serviciu operaţional pentru o facilitate să nu se găsească deasupra orizontului radio în raport cu emisiile ce aparţin serviciului facilităţilor adiacente.
    NOTĂ:
    Pct. 4.1.4.6 stabileşte distanţa de separare geografică sub care interferenţa este posibilă.
    4.1.4.7. Separarea geografică dintre staţiile VHF VOLMET trebuie să fie determinată regional şi trebuie să fie în aşa fel încât funcţionarea lor să nu interfereze în zona de serviciu protejată a fiecărei staţii VOLMET.
    NOTĂ:
    Materialul de îndrumare referitor la pct. 4.1.4.7 este cuprins în Manualul OACI pentru cerinţele spectrului de radiofrecvenţă pentru aviaţia civilă, inclusiv Declaraţia privind politicile OACI aprobate (doc. 9718).
    4.1.4.8. În banda de frecvenţe 117,975-137,000 MHz, frecvenţele utilizate de serviciile aeronautice mobile naţionale, dacă nu sunt atribuite pe plan internaţional sau regional acestui scop, trebuie să fie repartizate geografic astfel încât interferenţa să fie inexistentă la staţiile utilizate pentru serviciile aeronautice mobile internaţionale.
    4.1.4.9. Problema interferenţei între staţii din ţări diferite trebuie rezolvată prin consultări între staţiile respective.
    4.1.4.10. Pentru a evita interferenţele cu alte staţii, zonele de acoperire ale emiţătoarelor de sol VHF trebuie să fie astfel încât să menţină cel puţin un minim al cerinţei operaţionale pentru funcţia de comunicaţie.

    4.1.5. Metoda de operare
    4.1.5.1. Un sistem simplex pe un singur canal trebuie să funcţioneze în banda de frecvenţe 117,975-137,000 MHz, pentru toate staţiile ce furnizează servicii pentru aeronavele implicate în navigaţia aeriană internaţională.
    4.1.5.2. În plus faţă de cele de mai sus, canalul de voce sol-aer, asociat standardelor OACI, poate fi utilizat, conform acordului regional, numai pentru comunicaţii radio.

    4.1.6. Planul de alocare a frecvenţelor radio VHF utilizate de serviciile aeronautice mobile internaţionale

    INTRODUCERE
    Acest plan prezintă lista de frecvenţe care pot fi alocate împreună cu prevederile de utilizare de către serviciile aeronautice mobile (R) a tuturor frecvenţelor cu un ecart de 25 kHz şi a tuturor frecvenţelor cu un ecart de 8,33 kHz.
    Conform planului, numărul total de frecvenţe necesare într-o anumită regiune va fi determinat regional.
    În multe regiuni au fost deja alocate frecvenţe pentru activităţi specifice, cum ar fi, de exemplu, controlul apropierii sau controlul pe aerodrom. Planul nu face astfel de alocări (exceptându-le pe cele prevăzute la pct. 4.1.1.1), o astfel de acţiune fiind făcută la nivel regional, în cazul în care se consideră utilă.
    4.1.6.1. Frecvenţele din banda 117,975-137,000 MHz utilizate în cadrul serviciilor aeronautice mobile (R) trebuie selectate din listele prevăzute la pct. 4.1.6.1.2.
    NOTA 1:
    Frecvenţele 136,500-136,975 MHz, inclusiv, nu sunt disponibile pentru alocare pentru canalele cu o lăţime mai mică de 25 kHz.
    NOTA 2:
    Serviciile care continuă să opereze pe canale cu ecart de 25 kHz vor fi protejate în cadrul regiunilor ce implementează ecartul între canale de 8,33 kHz.
    4.1.6.1.2. Lista frecvenţelor alocabile
    Lista A - frecvenţe alocabile în regiunile sau zonele în care sunt implementate deja frecvenţele cu ecart de 25 kHz
    118,000-121,450 MHz în incremente de 25 kHz
    121,550-123,050 MHz în incremente de 25 kHz
    123,150-136,975 MHz în incremente de 25 kHz
    Lista B - frecvenţe alocabile în regiunile sau zonele în care sunt implementate deja frecvenţele cu ecart de 8,33 kHz
    118,000-121,450 MHz în incremente de 8,33 kHz
    121,550-123,050 MHz în incremente de 8,33 kHz
    123,150-136,475 MHz în incremente de 8,33 kHz
    4.1.6.1.3. Frecvenţele destinate comunicaţiilor de control operaţional pot fi solicitate pentru a permite operatorilor aerieni să se conformeze dispoziţiilor stipulate în anexa nr. 6, OACI partea I, caz în care acestea pot fi selectate dintr-o bandă dedicată, care este determinată regional.
    NOTĂ:
    Alocarea unor astfel de frecvenţe şi autorizarea utilizării echipamentelor corespondente sunt atribuite la nivel naţional. Totuşi, în cadrul regiunilor în care există o problemă privind frecvenţele pentru controlul operaţional, poate fi avantajos dacă statele se străduiesc să coordoneze la nivel regional aceste canale necesare operatorilor aerieni.
    4.1.6.2. Frecvenţele care pot fi alocate serviciilor aeronautice mobile (R) într-o anumită regiune trebuie limitate la un anumit număr, pentru cerinţele operaţionale din acea regiune.
    NOTĂ:
    Numărul frecvenţelor necesare într-o anumită regiune este în mod normal determinat de Consiliul OACI, pe baza recomandărilor întrunirilor regionale de navigaţie aeriană.

    4.2. Utilizarea benzii de frecvenţe 108-117,975 MHz
    4.2.1. Banda de frecvenţe 108-117,975 MHz trebuie să fie alocată după cum urmează:
    - Banda 108-111,975 MHz:
    a) ILS, în conformitate cu paragraful 4.2.2 şi RACR-CNS, volumul I, paragraful 3.1.3;
    b) radiofar VHF omnidirecţional (VOR), cu condiţia ca:
    1. să nu se producă nicio interferenţă pe canalul adiacent funcţionării ILS-ului;
    2. să fie utilizate numai frecvenţele care se termină într-un număr par de zecimi de megahertz sau se termină într-un număr par de zecimi de megahertz şi de cifra 5 pentru sutimi de megahertz;
    c) sisteme de îmbunătăţire a performanţelor la sol (GBAS) al GNSS, în conformitate cu RACR-CNS, volumul I, pct. 3.7.3.5, cu condiţia ca ILS-ul sau VOR-ul să nu fie interferate.
    NOTĂ:
    Criteriile de separare geografică între echipamentele ILS şi GBAS, aplicabile serviciilor de comunicaţie GBAS şi VHF ce funcţionează în banda 118-137 MHz, sunt în curs de elaborare. Până când aceste criterii vor fi definite şi incluse în prezenta reglementare, se prevede ca frecvenţele din banda 112,050-117,900 MHz să fie utilizate pentru alocări GBAS.
    - Banda 111,975-117,975 MHz:
    a) VOR;
    b) GBAS al GNSS, conform RACR-CNS, volumul I, pct. 3.7.3.5, cu condiţia ca VOR-ul să nu fie interferat.
    4.2.2. Pentru planificarea alocărilor regionale, frecvenţele destinate echipamentelor ILS trebuie selectate în următoarea ordine:
    a) frecvenţele de ILS Direcţie care se termină în număr impar de zecimi de megahertz şi frecvenţele asociate acestora pentru ILS Pantă;
    b) frecvenţele de ILS Direcţie care se termină în număr impar de zecimi de megahertz şi de cifra 5 pentru sutimi de megahertz şi frecvenţele asociate acestora pentru ILS Pantă.
    4.2.2.1. Prin acord regional se pot utiliza canale ILS identificate prin frecvenţe ILS Direcţie din banda 108-111,975 MHz, care se termină în număr impar de zecimi de megahertz şi de cifra 5 pentru sutimi de megahertz, atunci când acesta devine aplicabil în condiţiile următoare:
    a) pentru utilizare restricţionată, începând cu data de 1 ianuarie 1973;
    b) pentru utilizare generală, începând cu data de 1 ianuarie 1976.
    NOTĂ:
    Vezi nota de la pct. 4.2.3.1.
    4.2.3. Pentru planurile regionale de alocare a frecvenţelor, frecvenţele alocate echipamentelor VOR trebuie selectate în următoarea ordine:
    a) frecvenţele din banda 111,975-117,975 MHz, care se termină în număr impar de zecimi de megahertz;
    b) frecvenţele din banda 111,975-117,975 MHz, care se termină în număr par de zecimi de megahertz;
    c) frecvenţele din banda 108-111,975 MHz, care se termină în număr par de zecimi de megahertz;
    d) frecvenţele din banda 111,975-117,975 MHz, care se termină în 50 kHz, cu excepţia celor prevăzute la pct. 4.2.3.1;
    e) frecvenţele din banda 108-111,975 MHz, care se termină în număr par de zecimi de megahertz, urmat de cifra 5 pentru sutimi de megahertz, cu excepţia celor prevăzute la pct. 4.2.3.1.
    4.2.3.1. Frecvenţele pentru echipamentele VOR, care se termină în număr par de zecimi de megahertz şi de cifra 5 pentru sutimi de megahertz, în banda 108-111,975 MHz, şi toate frecvenţele care se termină în 50 kHz din banda 111,975-117,975 MHz pot fi utilizate pe baza unui acord regional, atunci când acestea au devenit aplicabile, în condiţiile următoare:
    a) în banda 111,975-117,975 MHz pentru utilizare restricţionată;
    b) pentru utilizare generală, în banda 111,975-117,975 MHz, la o dată fixată de către Consiliul OACI, însă la cel puţin un an după data aprobării acordului regional avut în vedere;
    c) pentru utilizare generală, în banda 108-111,975 MHz, la o dată fixată de către Consiliul OACI, însă la cel puţin 2 ani sau mai mult după aprobarea acordului regional avut în vedere.
    NOTĂ:
    Prin utilizare restricţionată, aşa cum este menţionată la pct. 4.2.2.1 lit. a) şi pct. 4.2.3.1 lit. a), se înţelege că frecvenţele nu sunt utilizate de către o aeronavă echipată corespunzător decât dacă:
    a) funcţionarea echipamentelor ILS sau VOR care nu pot utiliza aceste frecvenţe este protejată la interferenţe;
    b) nu va fi impusă o cerinţă generală pentru echipamentele ILS sau VOR de bord de a fi capabile să opereze pe aceste frecvenţe;
    c) nu sunt admise derogări pentru serviciul operaţional furnizat operatorilor internaţionali care utilizează sisteme de bord funcţionând pe frecvenţe cu ecart de 100 kHz.
    4.2.4. Pentru a proteja funcţionarea echipamentului VOR de bord pe durata etapelor iniţiale de instalare a VOR-urilor cu un ecart de 50 kHz într-o regiune în care instalaţiile existente nu pot fi complet conforme cu prevederile din RACR-CNS, volumul I, cap. 3, toate echipamentele VOR existente în zona de interferenţă a unei facilităţi ce utilizează un ecart de 50 kHz trebuie modificate pentru a fi conforme cu prevederile RACR-CNS, volumul I, pct. 3.3.5.7.
    4.2.5. Dispunerea frecvenţelor. Separarea geografică dintre facilităţile ce operează pe aceleaşi frecvenţe sau pe frecvenţe adiacente va fi determinată la nivel regional şi trebuie să se bazeze pe următoarele criterii:
    a) zonele de acţiune ale facilităţilor;
    b) altitudinea maximă de zbor a aeronavei ce utilizează facilităţile;
    c) dorinţa de a menţine altitudinea minimă în cazul regulilor de zbor instrumental (IFR) atât de jos cât permite terenul.
    4.2.6. Pentru a micşora problemele legate de congestia frecvenţelor în amplasamentele în care două echipamente distincte ILS deservesc capetele opuse ale aceleiaşi piste sau diferitelor piste ale aceluiaşi aeroport, alocarea aceloraşi perechi de frecvenţe pentru ILS Direcţie şi Pantă trebuie să fie permisă în următoarele condiţii:
    a) circumstanţele operaţionale să o permită;
    b) fiecare ILS Direcţie să aibă un semnal de identificare diferit;
    c) să existe sisteme de interblocare astfel încât numai echipamentele ILS Direcţie şi Pantă de la o singură pistă să fie operaţionale.
    NOTĂ:
    Prevederile ce trebuie avute în vedere sunt cuprinse în RACR-CNS, volumul I, pct. 3.1.2.7.2 şi 3.1.3.9.

    Tabelul 4-2


─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Grupa Canale DME Perechi asociate de canale Observaţii Procedura de alocare
                                                   VHF
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  1 Pare: de la 18X până la 56X ILS cu ecart de 100 kHz
  2 Pare: de la 18Y până la 56Y ILS cu ecart de 50 kHz
  3 Pare: de la 80Y până la 118Y VOR cu ecart de 50 kHz Utilizat în mod normal în cazul Pentru utilizare
                                      zecimi impare de MHz în care un singur canal DME generală (vezi pct.
                                                                   este pereche cu ILS şi este 4.3.1)
                                                                   parte a MLS
  4 Impare: de la 17Y până la 55Y VOR cu ecart de 50 kHz
  5 Impare: de la 81Y până la 119Y VOR cu ecart de 50 kHz
                                      zecimi pare de MHz
  6 Pare: de la 18W până la 56W Niciun canal pereche
                                      asociat VHF
  7 Pare: de la 18Z până la 56Z Niciun canal pereche
                                      asociat VHF
  8 Pare: de la 80Z până la 118Z Niciun canal pereche Pentru utilizare
                                      asociat VHF ulterioară (vezi
                                                                                                       pct. 4.3.2)
  9 Impare: de la 17Z până la 55Z Niciun canal pereche
                                      asociat VHF
 10 Impare: de la 81Z până la 119Z Niciun canal pereche
                                      asociat VHF


    NOTĂ:
    Canalele DME din cadrul grupelor 1 şi 2 pot fi utilizate în asociere cu ILS şi/sau MLS. Canalele DME din cadrul grupelor 3, 4 şi 5 pot fi utilizate în asociere cu VOR sau MLS.

    4.3. Utilizarea benzii de frecvenţe 960-1215 MHz pentru DME
    NOTĂ:
    Materiale informative privind planificarea frecvenţelor canalelor DME sunt date în RACR-CNS, volumul I, anexa C, secţiunea 7.
    4.3.1. Canalele de operare ale DME purtând sufixul "X" sau "Y" din RACR-CNS, volumul I, cap. 3, tabelul A, trebuie alese într-o manieră generală fără restricţie.
    NOTĂ:
    Planul privind utilizarea canalelor pereche asigură utilizarea anumitor canale Y împreună cu VOR sau MLS. Materialul de îndrumare din RACR-CNS, volumul I, anexa C, secţiunea 7, include prevederi specifice relative la situaţiile în care acelaşi canal sau un canal adiacent este utilizat în cadrul aceleiaşi zone pentru ambele sisteme.
    4.3.2. Canalele DME purtând sufixul "W" sau "Z" din RACR-CNS, volumul I, cap. 3, tabelul A, trebuie alese pe baza acordului regional în momentul în care acestea devin aplicabile în conformitate cu următoarele:
    a) utilizarea regională restricţionată începând cu sau după data, luând data cea mai recentă:
    1. 1 ianuarie 1989; sau
    2. la o dată stipulată de către Consiliul OACI, data fiind o perioadă de 2 ani sau mai mult, ulterioară aprobării acordului regional avut în vedere;
    b) pentru utilizarea generală începând cu sau după data, luând data cea mai recentă:
    1. 1 ianuarie 1995; sau
    2. la o dată stabilită de către Consiliul OACI, data fiind o perioadă de 2 ani sau mai mult, ulterioară aprobării acordului regional avut în vedere.
    NOTĂ:
    Utilizare restricţionată înseamnă utilizarea limitată a canalului de către aeronave echipate adecvat şi în aşa fel încât:
    a) echipamentul DME existent care nu poate opera pe aceste canale multiplexate să fie protejat la interferenţe;
    b) nu va fi impusă o cerinţă generală privind dotarea aeronavei cu echipament DME de bord compatibil pentru operarea pe aceste canale multiplexate;
    c) serviciul operaţional furnizat operatorilor internaţionali care utilizează echipamentul DME fără capacitatea de a utiliza canale multiplexate nu este derogat.
    4.3.3. Pentru planificarea alocării pe plan regional, canalele DME asociate cu MLS trebuie să fie selectate din tabelul 4-2.
    4.3.3.1. Grupele de la 1 la 5. Aceste canale DME vor fi utilizate în general. Pentru selectarea canalelor pentru alocare, sunt aplicabile următoarele reguli:
    a) atunci când un sistem MLS/DME este destinat operării pe o pistă, în asociere cu un sistem ILS, canalul DME, dacă este posibil, trebuie selectat din cadrul grupei 1 sau 2 şi asociat cu perechea de frecvenţă ILS, aşa cum este indicat în tabelul pentru canale DME şi perechi asociate din RACR-CNS, volumul I, cap. 3, tabelul A. În cazurile în care protecţia frecvenţei nu poate fi făcută pentru toate cele 3 componente, canalul MLS poate fi selectat din cadrul grupei 3, 4 sau 5;
    b) atunci când un canal MLS/DME este destinat operării pe o pistă fără ILS, canalul DME ce urmează să fie utilizat va fi de preferinţă selectat din cadrul grupei 3, 4 sau 5.
    4.3.3.2. Grupele de la 6 la 10. Aceste canale DME pot fi utilizate pe baza unui acord regional, atunci când acestea au devenit aplicabile, conform condiţiilor specificate la pct. 4.3.2.
    4.3.4. Coordonarea alocării canalelor regionale DME trebuie să fie efectuată conform specificaţiilor OACI.

    4.4. Utilizarea benzii de frecvenţe 5030,4-5150,0 MHz
    NOTĂ:
    Materialul de ghidare referitor la determinarea distanţelor de coordonare dintre sistemele MLS şi staţiile de sol ce furnizează legături cu sateliţii mobili negeostaţionari este conţinut în cadrul Recomandării ITU-R S.1342.
    4.4.1. Canalele MLS trebuie să fie selectate din RACR-CNS, volumul I, cap. 3, tabelul A.
    4.4.2. În scopul planificării regionale, canalele MLS trebuie să fie selectate în conformitate cu condiţiile specificate la pct. 4.3.3 pentru DME-ul asociat.
    4.4.3. Alocările de canale, suplimentar faţă de cele specificate la pct. 4.4.1, trebuie făcute în cadrul subbenzii 5030,4-5150,0 MHz, după cum este necesar, pentru a satisface cerinţele ulterioare cu privire la navigaţia aeriană.

                                    --------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice