Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: REGLEMENTARE TEHNICA din 21 septembrie 2006 Normativ pentru exploatarea si reabilitarea conductelor pentru transportul apei*) Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

REGLEMENTARE TEHNICA din 21 septembrie 2006 Normativ pentru exploatarea si reabilitarea conductelor pentru transportul apei*)

EMITENT: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 903 bis din 7 noiembrie 2006
Comenteaza legea
___________
*) Aprobatã de <>Ordinul nr. 1.736 din 21 septembrie 2006 , publicat în Monitorul Oficial nr. 903, Partea I, din 7 noiembrie 2006.





┌───────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│            NORMATIV PENTRU EXPLOATAREA si REABILITAREA            │INDICATIV │
│                CONDUCTELOR PENTRU TRANSPORTUL APEI                │NE 035-06 │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘



1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Obiectul normativului
Prezentul normativ cuprinde principalele prescriptii tehnice pentru exploatarea si reabilitarea conductelor de transport a apei naturale si apei potabile necesare utilizatorilor dintr-o localitate, pentru consum, folosinta publica, industrie locala si combaterea incendiului, precum si pentru transportul apelor de canalizare de la locul de producere si pana la statia de epurare sau in receptorul natural. Prevederile normativului vor putea fi aplicate si la transportul altor tipuri de ape cu exceptia apelor cu caracteristici speciale, precum: ape cu salinitate mare, ape calde (peste 50°C), ape acide, ape cu turbiditate mare, ape radioactive etc.
Pentru a satisface conditiile de calitate a vietii utilizatorilor de apa, la costuri normale, este important sa se asigure o supraveghere continua si calificata precum si o corectare a tuturor factorilor care tind sa deterioreze lucrarile.
Sistemul de alimentare cu apa si sistemul de canalizare sunt particulare fiecarei localitati. Este rational ca si organizarea exploatarii sa fie facuta in mod particular dar cu respectarea unor reguli generale. Aceste reguli au putut fi deduse din experienta acumulata in timp. Pe baza acestor reguli generale fiecare proprietar si operator al unui sistem de transport al apei va putea sa isi organizeze activitatea astfel ca in final costurile de exploatare sa fie rationale si suportabile pentru consumatorul de apa iar durata de viata a lucrarilor sa fie cat mai lunga.
Normativul contine elemente de aplicare specifica a prevederilor <>Legii nr. 10/1995 pentru sistemele de transport a apei, precum: siguranta in exploatare, igiena si sanatatea oamenilor, economia de resurse (apa, energie, reactivi, bani); in acest fel se poate asigura un serviciu de calitate in folosirea apei pe toata durata de viata a lucrarii.

1.2. Domeniul de aplicare
Prevederile normativului se aplica tuturor categoriilor de lucrari care asigura transportul apei la o localitate sau la obiective distincte precum: obiective izolate folosite pentru odihna si tratament, tabere scolare in lucrari definitive, cazarmi, unitati industriale, organizari de santiere precum si evacuarea apelor uzate produse sau/si evacuarea apelor meteorice.
Tipurile de lucrari la care se aplica prevederile normativului sunt:
- aductiunea care asigura transportul apei naturale sau tratate intre sursa de apa si rezervorul de inmagazinare,
- reteaua de distributie care asigura transportul apei de la rezervor la limita constructiei utilizatorului de apa (limita fiind considerata contorul de bransament sau robinetul de concesie),
- reteaua de canalizare care asigura colectarea si transportul apelor uzate de la locul de producere (caminul de racord), la statia de epurare precum si a apelor meteorice de la locul de colectare la receptorul natural sau la statia de epurare,
- lucrarile auxiliare prevazute pe conducte, inclusiv statiile de repompare.
Prevederile normativului nu se refera la masuri specifice de exploatare a echipamentelor si utilajelor.
Pentru aceasta vor fi adoptate masuri specifice conform instructiunilor furnizorilor de echipamente si proiectantului de specialitate.
Ca domeniu de aplicare prevederile normativului se refera la lucrarile ce fac obiectul normativelor de proiectare si executie: I 22/99, C 56/02, P66/01, NP 084/03. Prevederile normativului pot fi aplicate direct daca apa transportata respecta parametrii de calitate din NTPA 001, NTPA 002, NTPA 011, NTPA 013, <>Legea nr. 458/2002 cu modificarile ulterioare.

1.3. Utilizatorii normativului
Utilizatorii normativului sunt:
- proprietarii sistemului de transport al apei, Primariile si Consiliile Judetene, precum si operatorii licentiati (Regii/Companii de apa, Societati Comerciale etc.) care supravegheaza direct functionarea acestor lucrari,
- antreprenorii de lucrari precum si personalul specializat pentru urmarirea executiei lucrarilor, responsabilii tehnici cu executia si dirigintii de santier; acestia sunt interesati sa cunoasca efectele unei executii mai putin ingrijite; ei sunt cei prin a caror activitate se poate asigura realizarea parametrilor tehnologici proiectati ai lucrarii,
- proiectantii, verificatorii de proiecte, expertii tehnici, furnizorii de echipamente, responsabilii cu certificarea produselor, organele administratiei publice centrale, cu atributii in domeniu sunt interesati in cunoasterea modului de exploatare a acestor lucrari.

1.4. Armonizarea cu normele europene
Continutul normativului este in concordanta cu cerinta fundamentala a dezvoltarii europene: economisirea resurselor.
Sunt respectate cerintele Directivei 98/83, directiva transpusa prin <>Legea nr. 458/2002 si modificarilor ulterioare, privind calitatea apei potabile, ale Directivei 60/00 privind gospodarirea apelor, directiva transpusa in normele NTPA 013/03 si Directiva 91/271/91 privind epurarea apelor uzate, directiva transpusa prin <>Hotararea Guvernului nr. 188/2002 si modificarile ulterioare, prin care se aproba normele NTPA 001/02 si NTPA 002/02, precum si NTPA 011/02.
De asemenea s-a avut ca referinta si cuprinsul standardelor romanesti, care transpun standarde europene, SR EN 805/00, SR EN 752/99 si SR EN 295/91, precum si a standardelor ISO 9001.

1.5. Rolul obiectelor tehnologice care asigura transportul apei
Elementele de transport a apei sunt lucrarile cu exploatarea cea mai dificila din cauza amplasarii pe un spatiu mare si a pozitionarii lor in subteran.
Elementele constructive ale sistemului de transport a apei, la care se refera normativul sunt:
- aductiunea si reteaua de distributie la sistemul de alimentare cu apa,
- reteaua de canalizare la sistemul de canalizare,
- lucrarile auxiliare necesare pe elementele mentionate.
Pentru alte sisteme care servesc la transportul apei prevederile normativului vor fi aplicate selectiv.
1.5.1. Aductiunea asigura transportul apei de la captare la rezervor. Daca apa nu este supusa tratarii atunci aductiunea este continua intre captare si rezervor. Daca apa trebuie tratata inainte de folosire, atunci transportul se face in doua etape: de la captare la statia de tratare (apa naturala) si de la statia de tratare la rezervor (apa potabila). Ca atare aductiunea va avea doua parti care pot fi diferite ca dimensiuni (diametru, lungime) si material. Aductiunea poate functiona gravitational (cu nivel liber sau sub presiune), prin pompare (conducta sub presiune) sau in sistem mixt. Aductiunea poate fi monofilara sau multifilara, simpla sau ramificata (alimenteaza mai multe rezervoare).
1.5.2. Reteaua de distributie asigura transportul apei de la rezervor la toti consumatorii din localitate. Reteaua functioneaza tot timpul sub presiune. Curgerea apei in retea se poate face gravitational, prin pompare totala sau in sistem mixt. Pomparea se poate face intr-o singura treapta sau in mai multe trepte. Reteaua poate avea o zona sau mai multe zone de presiune dupa caz; fiecare zona de presiune trebuie tratata independent, ca o retea separata.
1.5.3. Reteaua de canalizare asigura transportul apei uzate de la locul de producere la statia de epurare si a apelor meteorice de la locul de colectare pana la statia de epurare sau receptorul natural. De regula, curgerea apei este gravitationala si cu nivel liber. Pe mici portiuni reteaua poate fi sub presiune, periodic, accidental si de regula la pomparea apei. Colectoarele de canalizare prin care curge apa pot fi vizitabile sau nevizitabile in functie de inaltimea sectiunii interioare.
1.5.4. Lucrarile auxiliare
1.5.4.1. Pe aductiune si reteaua de distributie sunt necesare lucrari auxiliare care sa asigure stabilitatea si manevrabilitatea functionarii: robineti de reglare a debitului, robineti de golire, robineti (ventile) de aerisire, hidranti, bransamente, cismele, lucrari de ancoraj, combaterea loviturii de berbec etc., precum si echipamente pentru urmarirea functionarii (manometre, debitmetre, contoare, prize pentru probe de apa, etc.). In situatii de exploatare la sisteme modernizate poate exista un sistem SCADA pentru colectarea automata a datelor si chiar de executare a unor comenzi tehnologice date centralizat de la distanta.
1.5.4.2. Pe reteaua de canalizare exista camine de inspectie, camine de vizitare, deversoare, racorduri precum si subtraversari, statii de pompare, guri de scurgere, bazine de retentie.

1.6. Cerinte generale de organizare a exploatarii.
1.6.1. Perioada cea mai importanta in existenta sistemului de transport a apei este exploatarea, deoarece:
- este perioada cu cea mai mare durata, mult mai lunga fata de durata fazei de proiectare si durata fazei de executie,
- este perioada in care se asigura un serviciu de cea mai mare importanta in viata localitatii,
- este perioada in care sistemul se transforma incet si continuu din cauza extinderii localitatii, a cresterii exigentei asupra conditiilor de calitate a apei, a dezvoltarii tehnologice,
- este perioada in care lucrarile imbatranesc, se uzeaza fizic si moral si pentru a mentine exigentele de calitate a serviciului asigurat au nevoie permanenta de imbunatatiri,
- este perioada in care se constata adevarata performanta tehnologica a sistemului.
1.6.2. Prin exploatarea lucrarilor de transport a apei se intelege ansamblul actiunilor si masurilor constructive si administrative prin care se asigura o functionare sigura, indelungata si la costuri optime a sistemului. Operatiunile de exploatare la care face referire normativul sunt:
- supravegherea si intretinerea lucrarilor,
- repararea curenta a lucrarilor,
- reabilitarea lucrarilor pentru refacerea partiala sau totala a unor portiuni din lucrare,
- retehnologizarea lucrarilor prin refacerea totala sau partiala a lucrarilor in vederea imbunatatirii substantiale a parametrilor tehnologici de functionare.
1.6.3. Continutul operatiunilor mentionate mai sus cuprinde:
Supravegerea si intretinerea conductelor contine lucrarile care se fac in mod continuu pentru verificarea starii lor, masurarea parametrilor tehnologici si determinarea necesarului de reparatii;
Repararea curenta a conductelor cuprinde toate lucrarile necesare pentru remedierea defectiunilor constructiilor (spargeri/infundari de conducte) si lucrarilor aferente (vane, hidranti, camine, etc.) pentru asigurarea functionarii continue si optime; acestea se fac ori de cate ori sunt descoperite sau dupa un plan anual de reparatii;
Reabilitarea conductelor de transport si lucrarilor accesorii, cuprinde ansamblul operatiunilor de aducere a capacitatii de transport, sau de pastrare a calitatii apei, la parametrii de proiectare, atunci cand deteriorarea se manifesta pe tronsoane lungi, sau la parti importante din lucrare.
Retehnologizarea lucrarilor de transport cuprinde ansamblul lucrarilor de refacere atunci cand durata normata de lucru s-a incheiat, cand parametrii de lucru au suferit reduceri mari sau trebuie modificati cu valori importante ca urmare a unor noi conditii de lucru, este necesara optimizarea energetica a sistemului, pierderea de apa este exagerat de mare etc.; operatiunea nu este parte integranta a exploatarii, dar se realizeaza in paralel cu exploatarea lucrarilor existente in functiune.
Aceste nivele de repartizare sunt greu de separat in practica uzuala din cauza ca unele se suprapun, altele sunt in continuare, iar la altele este greu de facut distinctia reparatie-reabilitare/reparatie capitala-retehnologizare.
1.6.4. Imbunatatirea parametrilor de functionare a conductelor poate fi facuta uneori si indirect: o apa mai buna obtinuta in statia de tratare poate favoriza o mai buna functionare a aductiunii si retelei de distributie; o apa uzata mai bine controlata la intrare in retea favorizeaza o functionare mai buna etc.
1.6.5. Deoarece modul si usurinta de exploatare sunt strans legate de calitatea lucrarilor de proiectare si mai ales de calitatea lucrarilor de executie, in anexele 1-2 sunt precizate unele din elementele de baza utilizate la aceste faze de lucru.

1.7. Regulamentul tehnic de exploatare a lucrarilor
1.7.1. Regulamentul tehnic de exploatare se elaboreaza de proprietarul lucrarii. Este documentul prin care se organizeaza efectiv modul in care proprietarul, in mod direct sau printr-un operator licentiat, urmareste si tine in functiune lucrarea de transport astfel incat parametrii tehnologici de lucru sa fie obtinuti in siguranta si cu costuri optime. Elemente ale regulamentului tehnic sunt coordonate cu regulamentul de organizare si functionare a unitatii de exploatare a lucrarilor sistemului.
1.7.2. Regulamentul se elaboreaza pe baza legislatiei in vigoare, a cartii tehnice a constructiei si a instructiunilor de exploatare elaborate de proiectant. Instructiunile de exploatare sunt elaborate odata cu elaborarea proiectului de executie astfel incat toate elementele de exploatare sa poata fi evaluate si integrate in costul de realizare. Elementele necesare pentru realizarea Regulamentului sunt precizate in anexa 3.
1.7.3. Regulamentul va fi elaborat unitar pentru toata lucrarea, inclusiv pentru lucrarile adiacente cu care formeaza un tot functional. Pentru usurinta lucrului pe compartimente, sectii, servicii etc., el poate fi structurat pe parti distincte, dupa componenta efectiva a lucrarilor. Aceste parti vor fi date personalului insarcinat direct cu exploatarea.
1.7.4. Regulamentul va avea o parte distincta, pentru fiecare lucrare, referitoare la modul de actiune in caz de calamitate naturala. Continutul unora dintre activitatile importante este dat in anexa 4.

1.8. Masuri generale de protectia, siguranta si igiena muncii la exploatarea lucrarilor
1.8.1. Aductiunea, reteaua de distributie si reteaua de canalizare sunt sisteme constructive subterane. Ca atare masurile specifice de protectia muncii vor fi legate de doua aspecte:
- coborarea in camine pentru intretinerea, manevrarea unor echipamente sau citirea unor parametrii,
- lucrarile de remediere la conducte, lucrari care sunt de tipul lucrarilor de constructii si la care vor fi aplicate masurile de protectia muncii, specifice acestor lucrari, masuri continute in actele normative in vigoare; unele dintre prevederi sunt date in anexa 5.
1.8.2. Personalul care lucreaza in acest mediu trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- va fi sanatos din punct de vedere medical, cu controale medicale trimestriale,
- va fi capabil sa lucreze in spatiu inchis si stramt (se verifica in prealabil),
- nu va avea rani deschise sau in curs de vindecare in momentul lucrului,
- va avea material de protectie adecvat (cisme de cauciuc - lungi, casca de protectie, salopeta/pufoaica, manusi, sisteme de iluminat, sistem de comunicatie etc.)
- va lucra tot timpul in echipa,
- echipamentul de protectie va avea circuit inchis; va fi purtat la lucru, in mijloacele de transport speciale (nu publice), va fi spalat si dezinfectat in incinta unitatii de lucru; este total interzis ca personalul sa umble cu acest echipament in mijloacele publice de transport,
- va avea asigurat un instructaj de protectia muncii, specializat, suplimentar fata de instructajul general, ori de cate ori va schimba locul de munca.

1.9. Tipuri de materiale folosite in realizarea conductelor pentru transportul apei.
1.9.1. Principalele tipuri de materiale folosite la realizarea conductelor pentru transportul apei sub presiune sunt: fonta ductila, polietilena de inalta densitate (PEID), policlorura de vinil (PVC), poliester armat cu fibra de sticla (PAFS si PAFSIN), betonul precomprimat, otelul protejat (cu mortar in interior si PE la exterior), otelul INOX, etc.
La lucrarile existente si cu vechime mare au fost utilizate si alte tipuri de materiale, precum: otel neprotejat sau partial protejat, fonta cenusie, azbociment - in special la retele de distributie a apei potabile, beton precomprimat etc.
1.9.2. Pentru reteaua de canalizare cele mai utilizate tipuri de materiale au fost:
- tuburile din beton simplu, tuburile din beton armat, tuburile declasate din beton precomprimat, tuburi din gresie ceramica, colectoare din beton/beton armat turnat pe loc (de regula in sectiuni vizitabile), colectoare realizate din zidarie etc.
Astazi sunt utilizabile tuburi dintr-o gama mai larga: tuburi din policlorura de vinil, PVC, PVC gofrat, PVC expandat, tuburi din gresie ceramica, tuburi din beton simplu, tuburi din polietilena, polipropilena, tuburi din fibra de sticla cu insertie de nisip, PAFSIN, tuburi din beton precomprimat, tuburi din beton armat cu fibre etc.
1.9.3. Exceptand lucrarile din tuburi de azbociment, care vor trebui inlocuite urgent, in mod sistematic, conform prevederilor <>Hotararea Guvernului nr. 124/2003 , celelalte lucrari vor trebui inlocuite in caz de deteriorare, la depasirea duratei normate de folosire, din cerintele de imbunatatire a calitatii apei asigurate la utilizator (<>Legea nr. 458/2002 ) sau protectiei mediului si economisirii resurselor.
1.9.4. Toate tipurile de materiale folosite sau utilizate pentru remedierea celor existente vor trebui sa respecte urmatoarele conditii generale:
- sa respecte prevederile <>Hotararea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a materialelor pentru constructii,
- sa aiba avizul organelor sanitare abilitate, daca materialul ajuta la transportul apei potabile; in niciun caz nu vor avea componente daunatoare care prin dizolvare pot ajunge in apa si sunt periculoase, conform <>Legii nr. 458/2002 ; tuburile vor avea inscriptii sau semne conventionale usor de reperat prin care sa se arate ca tuburile sunt destinate transportului de apa potabila,
- sa aiba parametrii tehnologici adecvati cu cerintele proiectului (diametru, presiune, rezistenta la impingerea pamantului si din trafic etc.),
- sa aiba diametre compatibile cu aparatele de robinetarie folosite,
- sa aiba toate piesele de imbinare pentru a asigura discontinuitatile de pe traseu,
- sa aiba tehnologia de lucru cunoscuta si acceptata.
Unele detalii sunt date in anexa 6.

2. LUCRARI DE EXPLOATARE A CONDUCTELOR PENTRU TRANSPORTUL APEI POTABILE

2.1. Lucrari pentru supravegherea aductiunilor si retelelor de distributie
2.1.1. Toate lucrarile pentru transportul apei vor fi inspectate cel putin saptamanal. Inspectia va fi facuta de acelasi personal pentru a se obisnui cu detaliile si a putea sesiza diferentele. Rezultatul inspectiei se noteaza pe o fisa. Fisele se stabilesc prin Regulamentul de functionare. Pot fi pe format hartie sau in format electronic. Ele stau la baza:
- realizarii planului si executarii lucrarilor de intretinere,
- declansarii etapei de reparatie cand este cazul,
- declansarii avertizarii populatiei daca aspectele sunt grave: sunt legate de cantitatea de apa (oprirea apei, restictii de furnizare) sau calitatea apei (masuri de dezinfectare suplimentara) etc.,
- declansarii mecanismelor de oprire a interventiilor neautorizate in zona de protectie sanitara.
2.1.2. In timpul inspectiei se verifica:
- starea si integritatea hidrantilor: capace de protectie, pierderea de apa, interventia neautorizata, parcarea peste hidranti, existenta inscriptiilor de marcaj, eventual starea de functionare (prin deschiderea hidrantului pentru 10 secunde),
- starea caminelor de vane: existenta capacelor, starea interioara a caminului (are apa, are deseuri introduse fraudulos, are legaturi neautorizate, constructia este intreaga, scara nu este corodata, piesele metalice sunt vopsite etc.),
- caminele de bransament: integritate, starea contorului de apa, functionarea si eventual citirea contorului, prezenta apei in camin (se scoate), tendintele de vandalism etc.,
- starea ventilelor de aerisire: integritate, stare de functionare, prezenta apei in camin (se scoate), starea vopsitoriei etc.,
- supratraversarile: starea structurii de rezistenta, tendinta raului de erodare a malurilor, vopsitoria, starea ventilelor de aerisire, starea caii de acces, starea termoizolatiei/hidroizolatiei etc.,
- starea suprafetei de teren asigurata ca zona de protectie sanitara: depozite necontrolate, folosirea substantelor nepermise, utilizarea apei in mod fraudulos, existenta mijloacelor de reperare a conductei, tendinta de lunecare a terenului etc.,
- mijloacele de combatere a loviturii de berbec: starea constructiei, starea mecanismelor de lucru (recipient hidrofor, valoare presiune, stare vane de reglare, inchiderea de protectie etc.),
- starea altor mijloace de asigurare a functionarii (vane de reducerea presiunii etc.),
- starea statiei de redezinfectare de pe traseu, cand exista; in statie se va intra numai pe baza unei instruiri speciale,
- verificarea starii mijloacelor prin care sunt prelevate probe de apa in vederea controlului asupra calitatii; probele de apa potabila vor fi luate numai de personal special instruit; probele vor fi centralizate si pe baza lor se va realiza raportul anual asupra calitatii apei, conform Legii 458/2002.
2.1.3. Cand exista mijloace de masurare a parametrilor de functionare, valorile acestora vor fi notate in fisa. Persoana in a carei grija intra supravegherea tehnologica a sistemului, va verifica daca s-a redus capacitatea de transport si eventual va declansa cercetari mai amanuntite.
2.1.4. Pentru aductiunile lungi (15-150 Km) vor fi implicati in supravegherea aductiunilor oameni care locuiesc in zona pentru a evita deplasarile lungi; in caz contrar vor fi puse la dispozitie mijloace de transport. In cazuri speciale vor fi prevazute cantoane de exploatare si personal permanent.
2.1.5. Lucrarile de intretinere la aductiuni se fac punctual, la semnalare in urma inspectiei sau in general dupa un plan anual de intretinere:
- se verifica si se corecteaza functionalitatea tuturor armaturilor, caminelor, semestrial;
- se curata si se inierbeaza zonele de protectie sanitara, anual;
- se etanseaza vanele, se reface scara, capacul, se vopsesc elementele metalice din camine, supratraversari, elemente de semnalizare, anual;
- se verifica subtraversarile de drumuri nationale si cai ferate, saptamanal;
- se verifica stabilitatea pamantului pe traseu si eventualele tasari, lunar;
- se verifica pierderile de apa pe tronsoane, folosind mijloace portabile de detectare, la maximum 2 ani, daca nu sunt fenomene evidente;
- se detecteaza eventuale bransari neautorizate, lunar;
- se refac sistemele de marcare/semnalizare a aductiunii, anual;
- se spala tronsoanele unde apar probleme (rugina, dezvoltari biologice etc.), dupa caz.
2.1.6. Lucrarile de intretinere la reteaua de distributie constau din:
- verificarea starii hidrantilor si remedierea imediata (capace la cutia de acces, verificarea functionarii si etanseitatii inchiderii, marcajul de gasire a pozitiei), saptamanal;
- verificarea starii capacelor de camin si inlocuirea imediata cu capace mai sigure; semnalarea imediata a celor din zona circulabila; verificarea ca dupa refacerea caii de circulatie capacele sunt la cota noii cai de rulare, saptamanal;
- curatirea caminelor, evacuarea apei, repararea caminului, vopsirea partilor metalice;
- verificarea functionarii vanelor, vanelor de reglare a presiunii si ventilelor de aerisire;
- controlul pierderilor de apa; integral la cel putin 2 ani pentru retelele dezvoltate;
- depistarea bransamentelor fraudulos executate, semestrial;
- inlocuirea apometrelor defecte, la limita de functionare sau pentru verificarea periodica;
- asigurarea starii normale de functionare a nodurilor in care se preleveaza probe pentru urmarirea calitatii apei, de catre personalul propriu sau de catre organele sanitare, lunar;
- spalarea tronsoanelor unde viteza de curgere este mica (la 1-2 luni), lunar sau la intervale ce se decid functie de indicatiile organelor sanitare de inspectie, sau acolo unde se semnaleaza probe bacteriologice proaste (lipsa clorului, prezenta bacteriilor etc.);
- aerisirea tronsoanelor cu defectiuni de functionare cunoscute, saptamanal.
Toate caracteristicile importante, de natura sa schimbe elementele din siguranta functionarii, vor fi sistematizate si vor fi introduse in lista supravegherii mai atente sau chiar in cartea constructiei.
2.1.7. Toate elementele constructive vor fi pozitionate fata de calea de circulatie, in sistemul national de referinta si vor fi pregatite pentru sistemul GIS.
2.1.8. Lucrarile de aductiune cu canale sau galerii sunt specifice transportului apei brute. Acestea vor fi inspectate si se vor efectua lucrari de intretinere in special inaintea sezonului friguros si dupa acesta; inainte, pentru curatire, eliminarea depunerilor, refacerea sistemului de protectie, montarea elementelor de protectie; dupa, pentru refacerea taluzelor in urma efectului ghetii, verificarea modului de functionare, eliminarea vegetatiei care impiedica o buna curgere etc..
2.1.9. O problema deosebita o poate constitui aducerea cotei capacului de camin la cota caii de circulatie. Efectul denivelarii este dublu: dezagramente la trafic, mergand pana la accidente in trafic si deteriorarea constructiei caminului si conductelor legate la camin din cauza sarcinilor dinamice suplimentare si a vibratiilor. Cand denivelarea depaseste 1,0 cm, vor trebui luate masuri pentru refacere. Pe durata refacerii operatorul retelei va urmari modul cum se lucreaza la camin si va decide asupra modului de ridicare a capacului. Unele detalii sunt date in anexa 14.
2.1.10. O procedura similara se va aplica in cazul corectarii cotelor cutiei de protectie a capatului de sus al tijei de manevra a vanelor ingropate in pamant.
2.1.11. Atunci cand instructiunile o prevad, cand organele sanitare decid sau dupa un accident asupra calitatii apei, se face spalarea, spalarea si dezinfectarea sau numai dezinfectarea unor tronsoane din retea/aductiune sau a intregii retele sau aductiuni. Daca exista apa suficienta se spala numai cu apa; daca apa nu este suficienta se spala cu un amestec de apa si aer (viteza apei minim 1,5 m/s). La retea se incepe spalarea si dezinfectarea cu tronsoanele din amonte pentru a putea fi date in functiune. Cu aceasta ocazie se verifica si etanseitatea vanelor; vor fi inlocuite vanele cu mari defectiuni.
Dezinfectarea se face cu apa clorata; apa clorata cu cca. 30 mg Cl/mc se introduce prin pompare printr-un hidrant; cand pe hidrantul cel mai de sus (deschis pentru aerisire) iese apa clorata, inseamna ca intreaga conducta este plina; se pastreaza minim 24 ore si apoi se goleste prin deschiderea vanei la tronsonul vecin, daca si acesta se spala, sau introducerea apei curate/potabile in capatul amonte; se spala minim 1 ora cu apa; cand analiza pe apa rezultata este buna, autoritatea sanitara da aviz de introducere in circuit. Pentru siguranta, populatia trebuie avertizata si anuntata cand la bransament nu are apa potabila. Personalul de interventie va fi instruit si dotat cu masca de protectie contra scaparilor de clor. Se va lucra cu substante clorigene: clorura de var, hipoclorit de sodiu etc.
2.1.12. Numarul de personal de supraveghere va fi de 2 oameni (echipa) la 10-15 km retea simpla sau 20-25 km lungime de aductiune.
2.1.13. Citirea contoarelor este o operatiune special organizata. Personalul va verifica mai atent contoarele care vor intra in verificare tehnica si de calibrare.
2.1.14. Cand numarul de apometre este mare se va lua in considerare posibilitatea amenajarii unui stand propriu de verificare. Standul va fi autorizat conform cerintelor metrologice. Prezenta standului va fi facuta cunoscuta consumatorilor deoarece aici vor fi verificate si contoarele banuite/reclamate de consumator ca functionand incorect.
2.1.15. Pentru cunoasterea performantelor functionale ale aductiunii si retelei, periodic, se va face verificarea presiunilor, a pierderilor de apa, iar in cazuri mai complicate, un audit/expertiza specializata. Personalul care va face auditul va fi atestat.

2.2. Lucrari de reparatii la aductiuni si retele de distributie
2.2.1. Lucrarile de reparatie se fac atunci cand sistemul de transport al apei functioneaza dar pierderea generala de apa este mare (> 20%), apar pierderi evidente de apa, presiunea in sistem nu este asigurata, conductele sunt fisurate/sparte. Pierderea de apa produce avarii mari la lucrarile vecine (alunecari de teren, apa in subsoluri, degradare a peretilor la constructiile vecine, degradarea imbracamintii drumurilor), sau la consumator cand apa la sursa este putina si acoperirea pierderii de apa este prea scumpa daca este adusa din alta sursa, etc.
2.2.2. Reparatiile se vor face in concordanta cu:
- tipul de material,
- tehnica de lucru propusa si stabilita printr-o procedura aprobata (vor exista deci in "dulapul" operatorului proceduri de interventie pentru toate tipurile de material); in anexa 9 este dat un exemplu de cum trebuie facuta o procedura de lucru pentru reparatii,
- timpul maxim posibil pentru oprirea apei,
- utilajele ce pot fi aduse pe amplasament (depinde si de starea vremii, de amplasament, de marimea avariei etc.).
- existenta unui permis de constructie, conform prevederilor <>Legii nr. 50/1991 .
2.2.3. Procedura de reparatie incepe dupa stabilirea locului avariei; se verifica in cartea constructiei tipul de material, adancimea de pozare, posibilitatile de izolare a tronsonului, consecintele izolarii; se anunta populatia in timp util, se asigura cu apa obiectivele prioritare (spitale, scoli, agenti economici la care intreruperea apei poate fi grava); se cere avizul/sunt anuntate organele Inspectoratului pentru situatii de urgenta sau serviciului comunitar pentru situatii de urgenta.
2.2.4. Dupa cunoasterea situatiei complete se adopta procedura de lucru. Procedura de lucru se elaboreaza de catre executant si se aproba de proprietar.
2.2.5. Daca amplasamentul este in trafic vor fi anuntate organele de politie; daca locul blocat de interventie este important pentru trafic va fi anuntata si populatia prin radio - TV; amplasamentul va fi izolat si semnalizat adecvat. Daca amplasamentul este vital in trafic si durata intreruperii depaseste o zi, vor fi luate masuri suplimentare pentru asigurarea fluentei traficului. Vor fi luate masuri de protectie a locuitorilor din zona.
2.2.6. Repararea orificiilor si sudurilor de imbinare la conductele metalice, a rupturilor la tuburile vechi din fonta cenusie si azbociment sau demufari ale tuburilor imbinate cu manson se poate face:
- prin acoperirea fisurii din tronson cu o brida rapida;
- prin acoperirea/etansarea cu o mufa dubla din 2 piese, dupa indepartarea partii defecte si adaugarea, eventual, a unei bucati de conducta;
- repararea prin sudare a unui tronson de conducta din otel; lucrarea se va face cu respectarea conditiilor specifice de lucru si cu avizele respective; sudorul va avea permis de lucru cu focul; locul de lucru va fi protejat la incendiu, vezi anexa 10.
2.2.7. Daca tubul este fragil (fonta, azbociment, otel intens corodat) si se poate rupe, se recurge la inlocuirea unei bucati de tub si legarea capetelor tubului nou de tuburile ramase prin sistemul de la punctul 2.2.6.. Daca un capat de tub ramas pana la urmatoarea imbinare este scurt este preferabil ca tubul sa fie inlocuit pana la imbinare.
2.2.8. Daca tubul face explozie, cazul tuburilor din azbociment sau cazul tuburilor din beton precomprimat, mai rar fonta cenusie dar nu este exclus sa se produca si in acest caz (cand tubul este foarte vechi), se asigura de urgenta oprirea alimentarii cu apa de la vanele vecine; se inlocuieste in intregime tubul avariat. Dupa inlocuire si proba de etanseitate se spala tronsonul respectiv si se dezinfecteaza; in cazul inlocuirii cu tub din alt material se va asigura o imbinare adecvata cu manson normal sau manson pentru diametre diferite (cand grosimea peretelui tuburilor este diferita).
2.2.9. In cazul dislocarii unui masiv de reazem se procedeaza la "subzidirea" masivului existent prin realizarea altui masiv amplasat intre masivul vechi si pamantul viu din spatele masivului vechi. Daca si cotul este deplasat si neetans, vor fi refacute imbinarile respective pentru noua pozitie. Daca tuburile nu au imbinare zavorata pe toata lungimea nu se va adopta solutia cu imbinarea zavorata numai pentru cotul refacut. Nu poate fi preluata forta din cot. Masivul refacut va fi probat pentru presiunea normala in conducta.
2.2.10. In cazul papusarii/voalarii conductelor elastice asezate aerian, pe reazeme, se va cauta si elimina cauza ce a declansat fenomenul; aceasta poate fi o golire brusca cu blocarea sau insuficienta capacitatii dispozitivelor de aerisire. Solutia de remediere va trebui data dupa revederea conditiilor de lucru a conductei. Functionarea corecta a sistemului de eliminare a aerului este esentiala.
2.2.11. In cazul demufarii unei imbinari prin aspirarea sau refularea garniturii, solutia cea mai buna este taierea imbinarii respective si introducerea unei bucati echivalente de tub cu imbinare prin colier rapid sau mufa dubla; si in acest caz va trebui gasita si eliminata cauza ce produce demufarea (de regula sistemul deficitar de introducere/eliminare a aerului din conducta).
2.2.12. In cazul spargerii unui tub din masa plastica se poate recurge la inlocuirea portiunii defecte prin inlocuirea cu un tronson nou etansat cu manson dublu sau mufa lipita/sudata la un capat si colier rapid la celalalt capat.
2.2.13. Reguli generale la efectuarea oricarui tip de interventie la conducte in transee:
- sapatura se sprijina cand adancimea depaseste 1,25 m,
- materialul de la stratul de uzura al caii de circulatie se recupereaza si eventual se refoloseste; la aductiunea amplasata in afara caii de comunicatie umplutura se poate realiza cu bombament (pamantul se taseaza in timp); pe spatiu verde pamantul din ultimul strat va fi pamant vegetal,
- umplutura de langa tubul inlocuit este esentiala; se face cu nisip, in straturi de maxim 20 cm, compactat cu mijloace manuale, pana la 30 cm peste tub si apoi se poate face mecanic; compactarea trebuie sa corespunda unui indice Proctor 95%; compactarea va fi cu atat mai importanta cu cat locul afectat este sub trafic curent si sub sarcini grele; o umplutura proasta afecteaza conducta si reparatia va trebui refacuta, vezi anexa 8,
- ultimul strat de umplutura va fi realizat din balast, cu completare continua pe durata unei saptamani; abia dupa aceea se va reface stratul de uzura; se va verifica si reface eventualele denivelari ale terenului/caii de rulare de langa transee,
- marimea/latimea sapaturii va fi cat mai redusa pentru a asigura o comportare cat mai buna a umpluturii de langa tub; de regula transeea are latimea de 50 cm + DN (cm),
- daca se sapa mai adanc decat cota tubului, pentru a lucra mai usor, mai ales la imbinarea prin sudura in transee, se va da o atentie deosebita umpluturii sub tub; aceasta trebuie sa aiba un grad de compactare asemanator umpluturii vechi de sub tuburile existente,
- la folosirea tuburilor elastice compactarea va fi facuta cu cea mai mare atentie; in caz contrar deformatia tubului conduce la neetanseitate si chiar la ruperea/colapsul tubului,
- pe durata executiei se lucreaza in groapa uscata; epuismentul se realizeaza cu o pompa automatizata dupa nivelul apei; la debite mici se prefera pompele cu motor termic, lucrul cu echipamente electrice in transeea cu apa respecta regulile specifice.
2.2.14. In caz de golire a conductei trebuie data o atentie sporita evacuarii apei. Daca se produce vacuum pe conducta este posibila aspirarea apei murdare din exteriorul acesteia si apare pericolul declansarii unor imbolnaviri la consumator. Pentru a evita acest lucru mai intai se deschide hidrantul cu cota cea mai inalta de pe traseul implicat. Acesta va ramane deschis pana la reumplerea conductei cu apa. Daca fenomenul de vacuum pe conducta se produce in mod curent pe un tronson oarecare atunci vor fi luate masuri de intercalare a unor ventile adecvate (ca pozitie si capacitate) de aerisire.
2.2.15. Un hidrant avariat trebuie inlocuit rapid intrucat produce o pierdere mare de apa. Pentru aceasta se inchide apa pe tronsonul respectiv si se face schimbarea (hidrantii din retele nu sunt izolati cu vane). Dupa repararea hidrantului existent, in vederea refolosirii, este rational ca acesta sa fie incercat in prealabil si apoi montat din nou. Pentru hidrantii montati pe artere, dar fara vana de izolare, se va analiza solutia introducerii unei vane de izolare, chiar daca este o vana amplasata direct in pamant.
2.2.16. In cadrul lucrarilor de reparatii se poate include si operatiunea de introducere de vane speciale de control automat (limitare) a presiunii in retea; acest lucru este necesar pentru reducerea presiunii in perioada de noapte; urmare a acestui control se reduce pierderea de apa din retea; introducerea se face dupa un detaliu tehnic adecvat; la retelele in care apa este pompata acest montaj se va face dupa o foarte judicioasa analiza.
2.2.17. Pentru realizarea bransamentelor noi se recomanda folosirea procedeului cu brida si element de etansare, procedeu ce permite realizarea bransamentului fara oprirea apei in conducta; bransarea la conducta de serviciu, aflata pe spatiul circulabil, se va face pe verticala pentru a umple mai usor stratul de sub conducta bransamentului, iar solicitarea mecanica in conducta sa fie mai mica.
2.2.18. Toate lucrarile de reparatii se vor incheia prin realizarea a doua operatiuni:
- elaborarea unui raport asupra operatiunii efectuate, nota care va intra in documentatia tehnica a cartii de constructii la capitolul retea, aductiune,
- efectuarea unui calcul de cost a lucrarii; valoarea este bine sa fie data si intr-o moneda de referinta (euro, etc.); valoarea va fi atasata unei fise ce va insoti tronsonul respectiv de retea; la vremea respectiva si periodic, aceste fise vor fi inspectate si se va putea constata daca suma costurilor de remediere este mai mare decat costul unei conducte noi; se poate decide reabilitarea tronsonului cu argumente clare; aceste fise pot servi la o contorizare mai usoara a interventiilor la retea in vederea elaborarii de statistici.
2.2.19. In vederea unei evidente mai usoare si a unor decizii luate in timp real este necesara preocuparea pentru crearea unei baze de date in format electronic. Datele trebuie sa fie usor de apelat, usor de exploatat. Este de altfel o obligatie legala. Baza de date va fi structurata pe domenii: date constructive, date tehnologice, date de cost, date asupra reparatiilor etc.
Baza trebuie sa contina caracteristicile constructive (material, diametru, adancime de pozare, anul realizarii, pozitie si marime bransamente, hidranti, vane, eventuale reparatii), caracteristici tehnologice (presiunea de lucru, presiunea maxima in sistem, presiunea de incercare, viteza apei, sectiunea de control a calitatii apei, etc.).
Este de preferat ca datele legate de elementele conductelor sa poata fi apelate usor in vederea introducerii intr-un model de calcul/verificare a retelei; aceasta inseamna ca pentru toate elementele importante (capetele de tronson, schimbare diametru/material, vane, etc.) vor fi date si coordonatele tridimensionale.
2.2.20. Lucrarile de reparatii la statiile de pompare se refera la instalatia hidraulica, in special la vane si clapetii de retinere. De regula garniturile de etansare incep sa curga in timp. Se strang suruburile si periodic se schimba garniturile.
La pompe interventiile se reduc la strangerea etansarilor la ax pana cand acestea raman numai umezite; periodic garniturile vor trebui schimbate. Strangerea va trebui verificata prin valoarea randamentului sau a puterii consumate. Daca puterea consumata este net diferita de puterea realizata inainte de strangere se slabeste strangerea pana ce totusi curgerea este acceptabila. Daca apa continua sa curga trebuie schimbata garnitura. Totdeauna interventia la pompa se face cand aceasta este scoasa din functiune.
2.2.20.1. Anual va trebui verificata instalatia electrica, punerea la pamant si caracteristicile de functionare a pompei. Cu un echipament specializat se poate determina pierderea de energie din pompa si la momentul respectiv se va putea recomanda schimbarea pompei.
Regula generala dupa care se stabileste momentul in care se schimba o pompa este: energia pierduta pe durata a 2-3 ani, prin scaderea randamentului, costa mai mult decat o pompa noua, performanta.
2.2.20.2. In cazul functionarii cu parametrii anormali pompa se verifica si se repara. Reparatiile vor fi facute de catre personal specializat, de reprezentanta firmei furnizoare a pompelor sau alte unitati abilitate. Fenomenele ce avertizeaza asupra unor defectiuni sunt: temperatura mare a motorului, zgomot exagerat, vibratii puternice, neplacute. La pompele care de regula functioneaza cu zgomot mare, personalul va avea si sistem de protectie a urechilor, casti sau dopuri.
Rezolvarea problemelor aparute se va face pe perioada cat pompa se afla in starea de pompa de rezerva. Daca statia de pompare are pompa de rezerva in magazie, "la rece", atunci schimbarea pompei se va face in perioada orelor de consum minim. Schimbarea se face sub indrumarea directa a delegatului firmei furnizoare sau a personalului autorizat. Dupa schimbare pompa se verifica in ceea ce priveste stabilitatea si parametrii de functionare.
2.2.20.3. Inainte de schimbarea pompelor se verifica instalatia mecanica de ridicat. Instalatia se verifica si la intervalul de timp stabilit de verificatorul autorizat.
2.2.20.4. La termenul legal se verifica si recipientul de hidrofor fie ca este recipient de hidrofor propriu zis, fie recipient de combatere a loviturii de berbec, fie recipient pentru asigurarea amorsarii pompelor. Repararea acestui recipient se face in conditiile stabilite de proiectant si normele ISCIR.
2.2.20.5. Repararea cladirii statiei de pompare se face cu metode specifice. Cladirea trebuie sa faca o impresie placuta (curatenie, culoare) intrucat este unul din putinele obiecte vizibile si vizitabile direct, ale sistemului de alimentare cu apa. O modernizare a cladirii este favorabila. In statiile mari de pompare, functie de pozitia acestora, se poate amenaja un spatiu adecvat de primire a clientilor. Prezentarea sistemului si o vizualizare a instalatiilor il poate aduce pe consumator sa fie mai aproape de eforturile operatorului furnizor de apa.
2.2.20.6. In functie de marimea statiei de pompare vor fi stabilite si perioadele de revizuire a instalatiei electrice, revizuire care se face de personal autorizat.

2.3. Lucrari de supraveghere si reparare a sistemului de automatizare
2.3.1. Prin intindere si importanta sistemul de transport a apei trebuie continuu supravegheat pentru a asigura debitul sau debitul si presiunea in sectiunea de control. Aductiunea trebuie verificata prin debitul cu care alimenteaza rezervorul iar reteaua prin debitul si presiunea la bransamentul consumatorilor. Elemente de debit si presiune pot fi masurate si in sectiuni caracteristice.
2.3.2. Sistemele actuale au in general un sistem mixt de supraveghere. Se masoara local si nu simultan debitul si presiunea in sectiunile de control si se compara cu valorile de control din schema generala de functionare a sistemului. Realizarea parametrilor de control presupune o exploatare corecta. O modificare brusca a presiunii denota avarii pe conducta (spargere, vana blocata etc.).
Debitele pot fi masurate instantaneu prin debitmetre sau ca valori medii pe perioade de timp cu ajutorul contoarelor de apa. Masurarea simultana a debitelor permite un bilant al apei si o evaluare generala a marimii pierderii de apa din sistem, deci a eficientei sistemului. Valoarea presiunii in sectiunea de control se masoara. Aceasta permite determinarea liniei piezometrice in lungul sistemului. Se poate verifica prin calcul, marimea debitului transportat si eventualele disfunctionalitati:
- o pierdere mai mare de sarcina, semnalata de o linie piezometrica mai inclinata decat cea normala, poate arata colmatarea conductei, cresterea rugozitatii sau blocarea partiala a unei vane, o pierdere mare de apa; o cercetare mai atenta poate conduce la depistarea sectiunii cu probleme,
- o corelatie intre linia (panta) piezometrica si debit poate arata si ce rezerve are sistemul sau dimpotriva care sunt sectiunile de strangulare aparute in functionare, etc.
2.3.3. O exploatare buna a sistemului presupune insa "citirea" rapida a valorilor culese "aproape instantaneu" din sistem si interpretarea lor: apa multa/putina, presiune prea mare/mica, in tot sistemul sau numai partial.
Pentru aceasta sistemele retehnologizate de alimentare cu apa au instalat cate un sistem automat de control:
- traductori care arata starea de functionare/rezerva/avarie a pompelor,
- starea inchis/deschis a vanelor,
- nivelul/volumul apei in rezervor,
- presiunea apei in reteaua de distributie, in noduri reprezentative (noduri unde o variatie a presiunii se face cu o modificare importanta a debitului) etc.
Valorile presiunii, de regula, sunt masurate cu traductori instalati pe conducte iar informatiile sunt transmise automat, dupa un program prestabilit, cu mijloace telefonice sau radio, la un post central - dispecer general. Verificarea si remedierea eventualelor defectiuni ale sistemului de automatizare se face de personal autorizat, preferabil al unitatilor economice care l-au instalat.
2.3.4. Dispecerul central este un sistem de primirea informatiei, controlat de un calculator performant si dublat de un sistem informatic ce poate asigura introducerea sistematica a datelor intr-o baza de date; datele inmagazinate trebuie sa poata fi usor exploatate pentru informatii curente sau pentru realizarea de statistici trimestriale, anuale etc.
Prin compararea datelor masurate cu cele necesare, date prin proiect sau din perioada anterioara de exploatare, "se poate afla" unde sunt probleme legate de distributie mai ales: se poate face un control mai riguros in zona, se poate masura volumul de apa cerut de consumatori, pot fi identificate zonele cu pierderi mari de apa. Pentru concluzii constructive personalul trebuie invatat "sa citeasca si sa interpreteze" informatia data. Personalul de exploatare din acest loc de munca trebuie sa aiba o buna pregatire informatica si cunostinte adecvate despre tehnologia functionarii sistemului controlat.
2.3.5. In grija personalului intra starea sistemului de prelevare a parametrilor, integritatea locului si curatenia in spatiul de amplasare, citirea directa a unora dintre rezultate, starea sistemului de transmisie. Partea de transmitere a informatiilor si de prelucrare si arhivare a acestora trebuie data in grija firmei specializate ce a instalat programul. Personalul de supraveghere trebuie sa stie insa cand valorile primite pot fi eronate. Aceasta se poate face comparand valorile obtinute cu valorile initiale de control sau valorile aparute dupa modificarile din sistem dupa punerea in functiune a acestuia (testarea sistemului). Trimestrial, functionarea sistemului trebuie verificata.
2.3.6. Datele obtinute sunt foarte importante intrucat:
- se poate face o interventie directa in zona deficitara; in felul acesta se remediaza rapid defectiunea, cu efecte benefice asupra calitatii a serviciului,
- pot fi introduse in modelul matematic al retelei datele obtinute si se poate face o evaluare buna a acesteia; este una din caile de obtinere a unui argument clar asupra necesitatii retehnologizarii sistemului.
2.3.7. Sistemele de dispecerizare tind sa se dezvolte cu urmatoarele elemente:
- instalarea de traductoare pentru masurarea parametrilor specifici de urmarire a calitatii apei in retea; intrucat prezenta clorului este obligatorie in retea, a fost dezvoltata aplicatia respectiva; in acest fel se poate urmari si eventuala impurificare sau instabilizare biologica a apei distribuite, urmarind ritmul de depreciere a dozei de clor; o apa biostabila trebuie sa aiba un continut de Carbon Organic Total de maximum 3 mg/l,
- introducerea de traductoare de debit/presiune cu colectarea rapida a valorilor inregistrate la aceeasi data temporala si introducerea automata in baza de date; interpretarea valorilor presiunii, debitului distribuit poate da o imagine mult mai buna a curgerii apei in sistem, a rezervelor sistemului sau deficientelor in unele zone.
2.3.8. Progresiv sistemul trebuie sa ajunga la etapa in care elementele de control si comanda sa se faca din dispecer in mod automat. Pot fi chiar detectate zonele cu pierderi mari de apa si se poate interveni direct la locul cu deficiente.

2.4. Lucrari de reabilitare
Metodele traditionale constau, de regula, din inlocuirea tuburilor prin metoda transee deschisa, folosind proceduri adecvate de lucru. Metodele moderne de reabilitare sunt mentionate in cap 4.

2.5. Masuri pentru controlul pierderilor de apa
2.5.1. Practic nu se poate face o constructie perfect etansa, in conditii economice rezonabile. In timp, ca orice constructie si conductele pentru transportul apei imbatranesc. Este deci normal ca valoarea pierderii de apa din sistem sa creasca. Pastrarea valorii pierderii de apa in limite acceptabile este o problema ce comporta o tratare speciala. Organizarea controlului pierderilor de apa (detectare, reparare) poate face obiectul unui plan de conformare. Elemente asupra controlului pierderilor de apa sunt date in anexa 11. Optimizarea valorii pierderilor de apa are efecte economice importante. Cand costul pierderii de apa este mai mare decat cheltuielile de reabilitare/retehnologizare operatiunea de refacere trebuie inceputa.

2.6. Indicatori de performanta ai lucrarilor
2.6.1. Pentru o mai usoara urmarire a comportarii in exploatare a sistemului este necesar sa fie stabiliti un numar de indicatori de performanta. Indicatorii trebuie sa fie semnificativi, usor de masurat, si sa ajute la imbunatatirea functionarii sistemului.
2.6.2. Cativa dintre indicatori sunt mentionati in anexa 12, pentru retea si aductiune. Indicatorii de performanta se stabilesc prin Regulamentul tehnic de exploatare.

2.7. Plan de conformare
2.7.1. Doua sunt considerentele pentru care fiecare sistem de alimentare cu apa are nevoie de un plan de conformare, plan ce mai poate deveni si "master plan" sau "plan general de dezvoltare":
- proprietarul, operatorul furnizor de apa trebuie sa exploateze sistemul astfel ca sa obtina o calitate maxima a serviciului cu resurse rational folosite,
- cerintele legate de calitatea de membru al Uniunii Europene impun, printre altele, ca toti cetatenii sa aiba acces la un sistem centralizat de alimentare cu apa iar apa primita trebuie sa fie constant potabila; calitatea apei trebuie continuu monitorizata.
2.7.2. Cerintele de calitate a apei au condus la realizarea unui plan de conformare cu termene de realizare, conform <>Legii nr. 458/2002 si completarilor ulterioare. In unele cazuri se poate face o conformare imbunatatind calitatea apei tratate, dar in altele numai aceasta operatiune nu este nici suficienta si nici rationala. Calitatea apei tratate este legata si de calitatea conductelor sistemului de transport, la care trebuie adaugat si rezervorul de inmagazinare/compensare. Materialele acceptate pentru sistemul de transport nu vor contribui in niciun caz la deteriorarea calitatii apei tratate.
In final deci nivelul de tratare a apei trebuie stabilit si functie de modernizarea retelei astfel ca pe ansamblu efortul sa fie minim. Unele elemente asupra planului de conformare sunt date in anexa 13.

3. LUCRARI DE EXPLOATARE A CONDUCTELOR PENTRU TRANSPORTUL APEI UZATE

3.1. Lucrari de supraveghere si intretinere a retelei de canalizare
3.1.1. Supravegherea colectoarelor canalizarii se face de catre personal calificat. Periodic personalul verifica urmatoarele elemente constructive ale retelei:
- existenta capacelor la camine; saptamanal,
- capacele sunt in buna stare sau vor trebui inlocuite; capacele amplasate in trafic fac zgomot la trecerea vehiculelor,
- existenta gratarelor la gurile de scurgere; saptamanal,
- existenta denivelarilor, gropilor, santurilor pe traseul colectorului; lunar,
- existenta resturilor de pamant de pe strada, resturi care pot ajunge in canalizare,
- existenta gropilor cu apa pe rigola sau in dreptul gurii de scurgere; gura de scurgere este infundata, sau este pozitionata prea sus; dupa fiecare ploaie;
- functionarea deversoarelor; in timpul ploilor,
- functionarea gurii de varsare; lunar, la canalizarea in sistem unitar; la reteaua in sistem divizor, dupa fiecare ploaie mare,
- mirosul neplacut, caracteristic fermentarii namolului, langa gurile de scurgere sau camine; saptamanal-vara; lunar primavara/toamna,
- calitatea apelor uzate primate in retea de la agentii economici,
- prezenta vietuitoarelor in reteaua de canalizare; semestrial; frecventa poate fi mai mica pentru reteaua de apa de ploaie in cazul retelelor in sistem separativ,
- functionarea statiilor de pompare; zilnic; in mod normal statiile de pompare cu functionare automatizata vor avea sisteme de alarmare; pentru caz de nefunctionare interventia este imediata.
3.1.2. O supraveghere atenta se face asupra colectoarelor prin verificarea:
- starii caminelor si camerelor de intersectie;
- nivelului apei in caminele de intersectie;
- nivelul apei si starea caminelor pe colectoarele unde viteza de curgere este in general mica, sub viteza de autocuratire, 0,7 m/s;
- depistarea prezentei poluantilor cu efecte mari asupra retelei: produse petroliere, produse toxice, agresive etc.
- cantitatea si calitatea apelor uzate in sectiunile dinainte stabilite; probele de apa vor fi luate de personalul laboratorului insarcinat cu aceasta operatiune; una dintre sectiunile obligatorii este gura de varsare in receptorul natural.
3.1.3. Interpretarea observatiilor obtinute la supraveghere ca neconcordante fata de o stare buna de functionare si masurile de remediere:
- mirosul persistent la gurile de scurgere, mai ales vara, denota o curgere lenta a apei in retea, un inceput de fermentare a apelor uzate si lipsa inchiderii hidraulice la gurile de scurgere; se intervine prin maturarea strazii si prin spalarea cu apa suficient de multa ca sa se realizeze si garda hidraulica la gurile de scurgere; se spala colectoarele incepand din amonte, cu apa din sursa de suprafata; in timp, periodicitatea de spalare devine norma de exploatare,
- pe durata ploilor importante baltile mari de apa arata locurile in care gurile de scurgere au gratarele infundate sau sunt blocate cu depuneri vechi; daca si dupa deblocarea gratarelor balta ramane insemna ca gura de scurgere este plina cu depuneri vechi, consolidate (inclusiv pamantul spalat de pe strada) sau colectoarele au capacitatea de transport mai mica decat cea necesara; vor fi luate masuri pentru stabilirea unei solutii de remediere,
- nivelul apei in camine peste cota rigolei presupune o colmatare a tronsoanelor deci necesitatea curatirii tronsonului aval,
- determinarea unei concentratii mari de hidrogen sulfurat in gazele emanate trebuie combatuta; este toxic, in canal se produce coroziunea partii superioare a canalului (agresiune sulfatica) cu risc de deteriorare, pana la prabusirea canalului,
- formarea de balti pe strada; trebuie verificata panta rigolei si ceruta remedierea.
3.1.4. In deplasarea pentru inspectie se va da atentie tuturor capacelor de camine care produc zgomot la trecerea vehiculelor; sunt sparte, crapate sau nu reazema bine pe rama; vor fi remediate prin schimbare sau adaugarea unei garnituri rigide; impactul neuniform poate produce accidente precum spargerea capacului si agresarea participantilor la trafic sau a locuitorilor din vecinatate.
3.1.5. Elementele obtinute din activitatea de supraveghere conduc la stabilirea, prioritizarea si organizarea lucrarilor de intretinere si a lucrarilor de reparatii.
3.1.6. Principalele lucrari de intretinere sunt:
- verificarea si inlocuirea capacelor de camine si gratarele gurilor de scurgere;
- corectarea cotei ramelor si capacelor de la camine ca urmare a imbunatatirii caii sau in urma tasarilor diferentiate;
- spalarea colectoarelor;
- desfundarea colectoarelor blocate cu material sedimentat si cimentat;
- scoaterea namolului depus in depozitele gurilor de scurgere;
- umplerea cu apa a gurilor de scurgere;
- curatirea bazinelor de retentie;
- inlocuirea gratarelor prevazute pe retea;
- asigurarea cailor de acces la retea si la toate sectiunile de prelevare de probe, pentru determinarea calitatii apei si masurarea debitelor;
- desfiintarea/regularizarea lucrarilor ilegale de racordare;
- verificarea modului de realizare/functionare a noilor racorduri.
3.1.6.1. Spalarea colectoarelor poate fi cea mai laborioasa lucrare pentru intretinerea unei bune functionari a retelei. De regula spalarea incepe din sectiunea amonte si se continua pana la racordarea cu un colector mai mare, colector care nu este colmatat.
In prealabil se verifica daca nu este rupt colectorul si daca pamantul nu intra in colector. Inspectia se face cu ajutorul echipamentelor specializate.
Daca in apropierea canalizarii sunt pomi batrani este posibil ca radacinile acestora sa fi intrat in colector, prin crapaturi sau rosturile de imbinare rau executate sau deteriorate in timp.
In acest caz se va introduce o freza speciala pentru taierea radacinilor, in scopul deblocarii rapide a colectorului. Dupa aceea, in urma pozitionarii locului de intrare a radacinilor, se va descoperi colectorul, vor fi taiate radacinile si din exterior si vor fi refacute imbinarile si tuburile defecte.
In cazul in care spalarea se face pe un tronson important este rational ca dupa terminarea operatiunii sa se faca o inspectie cu camera TV montata pe robot specializat. Rezultatul vizualizarii va fi arhivat, va fi comparat cu rezultatele anterioare si va constitui un moment de referinta pentru decizie in viitoarea solutie de reabilitare. La un asemenea tronson de regula si coroziunea tubului, din cauza hidrogenului sulfurat, este avansata.
3.1.6.2. Spalarea se face cu metode clasice sau folosind utilaje de spalat. Spalarea clasica se face:
- cu apa acumulata din tronsoanele amonte tronsonului de spalat; se blocheaza capatul amonte al tronsonului cu un dispozitiv usor de scos (balon); se acumuleaza apa pana cand caminul este aproape plin; se realizeaza o deblocare brusca a colectorului si se realizeaza o "goana" de apa a carei viteza este mare, mult mai mare decat viteza normala de curgere pe tronson; viteza apei trebuie sa fie de cel putin 1,5 m/s; operatiunea se repeta pana la constatarea ca spalarea este buna; se poate verifica faptul ca turbiditatea apei in capetele tronsonului este sensibil apropiata;
- cu apa adusa din exterior si prin umplerea ultimului camin din amonte al tronsonului; folosind aceeasi tactica de golire brusca a caminului se poate asigura spalarea; daca spalarea nu este eficienta din cauza ca depunerea pe pereti este bine consolidata/cimentata se recurge la o curatire mecanica prealabila sau intermediara; un corp din cauciuc dur, sau metalic, este plimbat ca o suveica intre caminele de capat ale tronsonului; viteza de deplasare va fi reglata pentru a nu distruge si tuburile; tragerea obiectului se va face cu trolii manuale, asezate langa caminele de capat; tragerea se face manual - pentru control - cu atentie pentru a evita smulgerea bucatilor din tub atunci cand obiectul (sfera, ansamblul de cercuri solidarizate convenabil, perii metalice etc.) se blocheaza la modificarea brusca a sectiunii;
- spalare manuala cu jet de apa, la colectoarele cu sectiune vizitabila; la reteaua in sistem unitar spalarea se face in perioadele fara ploaie, cand debitul este mic; la reteaua in procedeu separativ spalarea retelei de apa menajere se va face cu oprirea in amonte a debitului de apa uzata; personalul va fi bine instruit si protejat contra imbolnavirilor; o ventilatie adecvata va fi asigurata pe tot parcursul lucrarilor; razuirea depunerilor solidificate se poate face cu mijloace manuale; totodata se poate face si o inspectie detaliata a tronsonului; pentru aceasta personalul va fi instruit ce sa vada sau dupa spalare va fi chemat un inspector specializat in aceste observatii. Raportul, vazut de responsabilul cu canalizarea, va fi atasat dosarului retelei de canalizare, din cartea tehnica.
3.1.6.3. O metoda mai rapida, mai eficienta si mai controlata este spalarea cu echipamente speciale de spalat, folosind jeturi de apa de mare viteza, 10-20 m/s; viteza se asigura prin presiunea de 80-120 bari in furtunul de transport; jetul se realizeaza cu duze speciale; introducerea capului cu jeturi multiple se face prin avalul tronsonului astfel ca materialul dislocat este evacuat de apa ce curge liber in aval; spalarea se poate face fara oprirea apei ce curge normal pe tronson, la debite mici, sau cu oprirea totala a apei uzate; viteza de lucru poate fi mare, zeci de metri pe zi; spalarea este "curata" in sensul ca nimic din materialul deblocat nu ajunge in exterior, iar personalul nu intra in contact direct cu apa murdara din colector.
3.1.6.4. La retelele noi si unele retelele reabilitate/retehnologizate, metoda de spalare cu jet poate fi obligatorie deoarece nu toate caminele sunt de vizitare ci sunt si camine de inspectie. Caminele de inspectie nu sunt vizitabile, au dimensiuni mai mici si servesc doar pentru inspectie cu mijloace moderne (TVCI) sau introducerea furtunului cu duze de spalare; la realizarea proiectului trebuie sa se tina seama de performantele utilajului de spalare (lungimea furtunului, presiunea de lucru etc.) la stabilirea distantei intre camine; cu cat sectiunea colectorului este mai mare cu atat presiunea si dimensiunea capului de formare a jetului sunt mai mari. Se intelege ca si recipientul de apa este mai mare si pompa de injectie de asemenea.
Echipamentul - masina de spalat, numita si "autocuratitor" care asigura presiunea apei - este mobil si poate fi suficient de greu astfel incat trebuie verificat daca strada (imbracamintea si fundatia) suporta incarcarea din utilaj (uneori peste 20 t).
Jetul poate sparge si crusta veche formata pe perete, daca apa are suficienta viteza, deci presiune de lansare; nu poate fi folosit in colectoarele prabusite, cu radacini in ele sau blocate de corpuri mari, rezistente si nedeplasabile.
3.1.6.5. Curatirea gurilor de scurgere, cu depozit si sifon, guri de scurgere specifice retelei in procedeu unitar, se face obligatoriu inaintea sezonului ploios si dupa ploi puternice (cand "se constata" care sunt gurile inactive, deci infundate).
Curatirea se poate face manual, cu unelte terasiere; se basculeaza gratarul si cu o lopata speciala se scoate incet depunerea acumulata; depunerea are si substanta organica deci poate produce o atmosfera insalubra pe trotuar; din aceasta cauza namolul nu se va aseza direct pe trotuar ci in saci de plastic (20-25 kg); sacul nu va fi lasat sa fie calcat in picioare si materialul imprastiat sau dus inapoi in gura de scurgere; namolul trebuie transportat la depozitul final imediat dupa momentul scoaterii.
In mod normal dupa curatirea mecanica gura de scurgere se spala, cu apa de cisterna si aceasta din doua motive: (1) sa se curate mediul vecin de urmele de namol si (2) sa se asigure umplerea gurii cu apa pentru realizarea inchiderii hidraulice; personalul care face curatirea va aprecia daca exista namol si sub "nasul" de tub, nas care asigura inchiderea hidraulica; daca apa nu curge insemneaza ca tubul este blocat; se va continua spalarea pana se sparge eventualul dop format.
Cantitatea de apa adaugata pentru a asigura garda hidraulica la o gura de scurgere este de circa 0,3 mc.
3.1.6.6. Gurile de scurgere pot fi spalate si mecanic. Spalarea mecanica se face cu un echipament de "tip vidanja". Se adauga apa pana la umplerea gurii de scurgere (faptul ca se umple arata clar ca tubul de racord la canalizare este blocat cu pamant namol). Pentru urgentarea deblocarii namolul poate fi agitat cu mijloace mecanice - manuale. Dupa aceea este aspirat amestecul de apa - namol. Operatiunea se repeta pana cand apa adaugata in gura de scurgere formeaza un nivel comparabil cu nivelul normal de inchidere hidraulica (circa 0,7 - 0,8 m sub gratar).
Procedeul este "mai curat" si produce o atmosfera insalubra de intensitate mai mica.
Nu este rational ca namolul aspirat sa fie evacuat, prin gura de scurgere sau printr-un camin alaturat, in reteaua de canalizare. Namolul contine multa parte inerta si material granular de dimensiuni mari. Acesta poate provoca accelerarea depunerilor pe colector. Dupa terminarea operatiunii gura de scurgere ramane plina cu apa. Se verifica daca nivelul ramas este comparabil cu nivelul normal de asigurare a inchiderii hidraulice.
3.1.6.7. De regula in ziua urmatoare se va face o inspectie a gurilor de scurgere curatite. Prin scoaterea gratarului se verifica daca apa a ramas la cota ce asigura inchiderea hidraulica sau "mirosul de canalizare" este puternic. La gura care nu are apa sau miroase puternic sunt defectiuni constructive; nu este etansa, pierde apa, sau are ceva spart din elementele ce asigura garda hidraulica; gura de scurgere este trecuta pe lista pentru reparatii/refacere.
3.1.6.8. In perioadele de vara, in lipsa precipitatiilor pe o durata mai mare de 2 saptamani, trebuie refacuta garda hidraulica la gurile de scurgere. Se va incepe cu strazile unde se stie ca viteza apei este mica si este mai accelerat procesul de depunere a suspensiilor si inceperea fermentarii. Strada pe care "se simte canalizarea" denota o intretinere deficitara.
Gura de scurgere se umple cu apa; daca nivelul scade inseamna ca gura are racordul liber; daca nivelul apei nu scade, ramane la nivelul gratarului, gura este colmatata si trebuie curatita.
3.1.6.9. O atentie speciala va fi acordata subtraversarilor, sifonarii retelei de canalizare. Se va marca nivelul apei in caminul amonte, in perioada cand functionarea este normala, la debitul maxim si va fi verificat acest nivel periodic, saptamanal. Daca nivelul a crescut trebuie verificata cauza. Daca in sectiunea dupa sifon nivelul este normal insemneaza ca tronsonul sifon este colmatat. La o retea in procedeu unitar se va verifica sifonul dupa fiecare ploaie importanta.
3.1.6.10. Spalarea unui tronson important de canalizare se incepe dupa ce au fost luate masuri adecvate la statia de epurare. Un aport mare de namol (namolul spalat de pe peretii colectorului) in apa uzata poate deteriora procesul de epurare. O estimare a riscului este necesara.
3.1.7. Aducerea la cota a capacelor de camine de canalizare
3.1.7.1. Aducerea la cota a ramelor si capacelor caminelor de canalizare este data in anexa 15.
3.1.8. Curatirea bazinelor de retentie
Una dintre solutiile pentru preluarea debitelor de apa din ploaie cu frecventa mai mica decat frecventa de calcul, la retelele deja executate, este prevederea de bazine de retentie. Bazinul retine volumul suplimentar de apa si asigura evacuarea acestuia pe o durata mare de timp deci cu o solicitare mai mica a colectoarelor din aval, inclusiv a statiei de epurare.
Patru sunt problemele mari ale exploatarii bazinelor:
- se produce o sedimentare a suspensiilor; depunerile trebuie sa fie rapid indepartate (imediat dupa trecerea ploii si golirea bazinului) pentru a nu intra in putrefactie si produce o zona insalubra; sistemul de curatire trebuie tinut in stare permanenta de functionare (protectia contra vandalismului este necesara);
- controlul raspandirii mirosului sau a diversilor vectori (muste, tantari, etc.) care imprastie bacterii si virusuri ce pot produce imbolnavirea populatiei din zona; aceasta se face printr-o buna spalare si imprastierea de dezinfectanti;
- poate sa inghete apa din precipitatiile cazute iarna din cauza jocului variatiei temperaturilor, pozitive/negative; daca apa ingheata poate da impingeri in pereti, sau smulge bucati din betonul aparent; daca in exploatare se constata ca scurgerea apei este dificila, mai ales la spalare, vor fi luate masuri de reprofilare a fundului bazinului;
- trebuie adoptate masuri contra tendintei de folosire a bazinelor de retentie drept depozite de gunoi.
3.1.9. Lucrari de interventie la gurile de varsare
Gura de varsare este elementul de legatura intre reteaua de canalizare si receptorul de tip rau/lac. Gura de scurgere trebuie sa asigure o curgere a apei astfel incat constructia sa ramana stabila si totodata sa se asigure un bun amestec si rapid intre apa uzata si apa receptorului.
Cum insa apa raului are debite variabile si cum la viteze mari malurile pot fi erodate, gura de varsare trebuie controlata dupa fiecare debit mai mare (viitura) ca debitul mediu al raului. Se va verifica:
- stabilitatea malurilor raului pe circa 100 m in aval si 500 m in amonte;
- stabilitatea constructiei gurii de varsare;
- tendinta raului, la ape mici, de indepartare fata de gura de varsare;
- tendinta raului de blocare a gurii de varsare;
- tendinta de modificare a malului opus sub impactul curentului produs de apa evacuata din canalizare;
- tendinta raului de spalare a albiei langa gura de varsare; o consolidare adecvata trebuie facuta cat mai repede.
Toate observatiile facute, la intervale cu atat mai mici cu cat fenomenul este mai activ, vor servi pentru fundamentarea deciziei de interventie pentru reparatie. Lucrarile vor fi executate de un constructor agreat. Interventiile pe parcurs pot fi legate si de asigurarea unui mod mai bun de amestec a celor doua ape, apa uzata si epurata si apa raului.
3.1.10. Lucrari de interventie la statiile de pompare
3.1.10.1. Lucrarile de interventie la constructia statiei de pompare trebuie sa asigure un aspect cel putin suportabil al cladirii in peisaj, o protectie buna pentru instalatiile hidraulice si electrice, un acces usor pentru personal si pentru utilaje. Cu cat lucrarile sunt facute mai aproape de inceperea degradarii cu atat ele sunt mai rapide si mai putin costisitoare. Interventia la constructie se face dupa metodele utilizate la constructiile civile. Aceeasi atentie va fi data si spatiului ce asigura protectia sanitara.
3.1.10.2. O constructie foarte importanta pentru statia de pompare este canalul de ocolire in cazul nefunctionarii "justificate", indelungate a pompelor. Avand in vedere ca acest canal reprezinta preaplinul statiei de pompare constructia trebuie sa fie functionala si accesibila tot timpul iar in sectiunea de racordare aval conditiile de lucru trebuie asigurate.
3.1.10.3. Se va da o atentie deosebita comportarii statiei de pompare pe durata ploilor ce depasesc frecventa normata. Accesul la statie trebuie intotdeauna asigurat. Se va verifica functionarea preaplinului si efectul punerii sub presiune a retelei, in amonte.
3.1.10.4. La instalatia electrica vor fi respectate cerintele normativelor in vigoare. Important este ca siguranta functionarii sa fie mare. La statiile de pompare importante (cu consecinte importante in caz de nefunctionare) se va asigura linie dubla de alimentare cu energie.
3.1.10.5. Pompele vor trebui sa aiba sisteme de protectie contra suprasarcinii, a umezelii in motor, a nivelului maxim, etc. Aceste sisteme vor fi verificate lunar si reparate de personal specializat.
3.1.10.6. Pompele vor trebui sa aiba echipamente de masurat pentru parametrii de functionare (debit, presiune, curent si tensiune de alimentare, putere absorbita etc.). Acestea vor fi verificate saptamanal.
3.1.10.7. Pompele vor fi controlate zilnic in ce priveste zgomotul, vibratiile produse, durata de functionare, consumul de energie, starea uleiului, temperatura in lagare etc.
3.1.10.8. Gratarele vor fi curatate cel putin de 3 ori/zi. Materialele colectate vor fi puse in saci si evacuate astfel ca sa nu produca neplaceri locuitorilor din vecinatate.
3.1.10.9. Deoarece, de regula, statia de pompare de pe retea este amplasata in spatiul construit este obligatoriu ca sa existe marcata si inchisa zona de protectie sanitara.
3.1.10.10. Ori de cate ori este pusa in functiune o pompa, ce a avut rol de pompa de rezerva, se verifica starea acesteia, legaturile si punerea la pamant. Atunci cand pompa de rezerva este "in magazie" inainte de montare este verificata de personal de specialitate, sau de furnizorii pompei.
3.1.10.11. Anual se va organiza un program de verificare a tuturor pompelor. Pentru pompele la care apar probleme se va asigura o verificare in atelierele firmei furnizoare sau a unei firme autorizate. Dupa o asemenea verificare se va reface diagrama Q = f(H) pentru fiecare pompa.
3.1.10.12. Principalii parametrii de functionare ai statiei de pompare vor fi inregistrati sistematic. Datele preluate si prelucrate pot asigura valorile indicatorilor de performanta, estimari asupra debitului de ape uzate, ape false, economicitatea functionarii statiei etc.
3.1.10.13. Statiile de pompare pentru evacuarea apelor la pasaje denivelate vor avea toate pompele montate si vor avea sursa dubla de alimentare cu energie. Atunci cand nu au sistem de ocolire vor fi supradimensionate si vor avea capacitatea de debusare adecvata. Este rational, din motive de siguranta, ca debitul de calcul al statiei de pompare, sa fie mai mare decat debitul colectat (frecventa ploii de calcul pentru statie cu cel putin o clasa peste frecventa de calcul a retelei).

3.2. Lucrari de reparatii la constructiile accesorii pe reteaua de canalizare
3.2.1. Lucrarile de reparatii vor fi organizate tinand seama de trei elemente particulare:
- reteaua se scoate greu din functiune;
- lucrarile se fac in conditii de trafic;
- se lucreaza intr-un mediu dificil (umed, infectat, spatii inguste);
3.2.2. Pentru a avea o buna productivitate si lucrari de calitate este necesar ca:
- sa lucreze numai personal calificat,
- personalul sa aiba material de protectie adecvat;
- locul de lucru sa fie asigurat contra accidentelor de munca;
- in cazul interventiei la colectoare in functiune, durata trebuie sa fie cat mai mica (schimburi succesive, neintrerupte).
3.2.3. De regula la retelele cu lungimi mici 1 - 300 km personalul de supraveghere face si reparatiile la retea. Personalul lucreaza in echipe de cate minimum 2 persoane. Ca o predimensionare initiala numarul de persoane se poate considera,in medie, un om la 5 - 10 km de retea.
3.2.3.1. Lucrarile cele mai des intalnite sunt cele de remediere a caminelor:
- reasezarea corecta a capacelor caminelor;
- inlocuirea capacelor sparte/furate si a gratarelor la gurile de scurgere;
- repararea scarilor de acces in camine;
- repararea lucrarilor la bazinele de retentie;
- intretinerea sistemului de masurare permanenta a debitelor;
- racordarea de noi consumatori la retea.
3.2.3.2. La repararea scarilor caminelor se procedeaza astfel:
- cu o scara mobila introdusa in camin se va verifica starea treptelor de scara infipte in peretele caminului; de regula treapta este din otel beton de 20 mm; cand coroziunea a produs reducerea grosimii barei astfel ca diametrul a ramas sub 12 mm scara trebuie inlocuita; se va realiza o scara noua, tip pompier, care va fi lansata in camin. Prinderea se va face in doua sectiuni prin suruburi introduse in gauri nou facute in perete; eventualele bucati de beton vor fi retinute;
- in cazul scarilor realizate ca scara "tip pompier" se verifica starea cuielor de prindere; daca acestea au sectiuni de bare mai subtiri de 10 mm, se inlocuiesc; prinderea in perete se va face in gauri noi in peretii caminului; se va evita zona de imbinare a prefabricatelor; se recomanda ca scarile noi sa respecte prevederile SR EN 14396/04.
3.2.3.3. Racordarea de noi consumatori la retea
Racordarea va fi facuta numai de personal autorizat, dupa un proiect aprobat de operator. Firmele independente, ce vor face asemenea lucrari, vor fi acceptate in prealabil de proprietar si au acreditare tehnica. Acestea vor lucra sub supravegherea personalului operatorului.
Racordarea poate fi efectuata in unul dintre cele trei moduri:
- prin racordare folosind caminul de vizitare; atunci cand noul racord este amplasat la o cota ridicata iar curgerea se asigura gravitational; cand racordul este la cota joasa se va asigura pomparea apei;
- prin racordare directa in tubul existent:
* spargand colectorul din beton si introducand noul tub de racord; etansarea locului gaurit; exista riscul ca noul racord poate fi impins in colector pe o lungime care poate reduce debitul transportat; totodata rezistenta tubului in care se face racordarea poate fi serios afectata;
* taind colectorul din masa plastica (PVC, PAFSIN, etc.) si introducand o ramificatie care se etanseaza la tubul existent; la noua ramificatie se asigura racordarea;
- prin realizarea unui camin nou pe colectorul existent; rezulta de fapt o imbinare de 2 colectoare de canalizare; se realizeaza caminul, ingloband in constructie tubul existent; in camin se racordeaza noul colector si apoi se taie jumatatea de sus a tubului existent, in interiorul caminului, cu recuperarea bucatilor rezultate; se poate verifica periodic calitatea apei ajunse prin noul racord.
3.2.3.4. La inlocuirea capacelor se va verifica faptul ca noul capac suporta incarcarea admisa pentru mijloacele de transport in zona. Capacele noi vor fi prinse de rama prin balamale.
3.2.3.5. Repararea bazinelor de retentie se va face in urma unei analize detaliate a acestora. Trebuie asigurata scurgerea rapida a apelor dupa trecerea varfului de viitura si evacuarea cat mai completa a depunerilor. Pentru evacuarea completa si spalarea tuturor depunerilor vor trebui prevazuti hidranti cu furtun suficient de lung. Bazinele descoperite vor avea balustrada de protectie. Balustrada va fi dublata de plasa cu ochiuri de maxim 3-4 cm pentru protectia animalelor ce pot cadea in bazin. Se face marcaj de interzicere a accesului neautorizat.
3.2.3.6. Pentru subtraversarea cursurilor de apa, sau alte subtraversari, sifonul de canalizare va avea realizata o posibilitate de spalare. Se va verifica nivelul apei in caminul amonte si in momentul in care cota acestuia este mai mare decat este normal trebuie facuta spalarea sau/si curatirea mecanica. La fiecare viitura pe rau se verifica starea subtraversarii.
In cazul in care se contureaza o spalare anormala a fundului albiei, cu tendinta de dezvelire a subtraversarii, vor fi luate masuri de protectie; lucrarile vor fi executate de administratorul cursului de apa.
3.2.3.7. Lucrarile de amplasare a echipamentelor de masurat debitul de apa vor fi realizate dupa detalii date prin proiect si vor fi mentinute in buna stare de functionare. Accesul la aparate va fi sigur.

3.3. Lucrari de reparatii la reteaua de canalizare.
3.3.1. Lucrarile de reparatii la retea pot fi facute la tubulatura sau si la lucrarile auxiliare. Degradarea locala a acestor lucrari se remediaza prin reparatii. Cand colectoarele se degradeaza in proportie mare reparatia intra in grupa reabilitarii sau chiar a retehnologizarii.
Marea majoritate a colectoarelor de mici dimensiuni sunt facute din tuburi de beton. Cum multa vreme imbinarile au fost facute cu mortar de ciment si cum tuburile au fost solicitate de sarcini variabile este de presupus ca foarte multe imbinari sunt defecte. Aceasta se traduce prin pierdere de apa in subsol (in perioadele de seceta) sau drenarea de apa din subsol, apa falsa, in perioadele de ploi puternice sau pierderi masive din reteaua de apa potabila.
Cand pe strada, pe traseul retelei de canalizare, relativ usor de urmarit datorita capacelor caminelor de vizitare, apar denivelari mari, pe distante chiar mici este aproape sigur ca sunt dificultati mari la tubulatura retelei; tubul s-a prabusit, apa pierduta spala pamantul etc.
3.3.2. La tuburile nevizitabile se face o verificare suplimentara asupra cauzei prabusirii. Verificarea se poate face:
- cu 2-3 oglinzi si sursa de lumina; in doua camine adiacente denivelarilor intra cate un om, cu o oglinda si o tija suport pe care oglinda poate fi asezata la 45°; oglinda se aseaza deasupra apei in directia caminului vecin; se trimite un fascicol de lumina pe oglinda; daca prin miscarea oglinzii lumina nu ajunge in caminul vecin insemneaza ca tubul are o portiune prabusita;
- cu dispozitive cu raza laser; se poate face o verificare suplimentara; muncitorul din camin trimte o unda laser, de la un echipament specializat, in directia curentului de apa; unda se intoarce de la locul tubului prabusit indicand distanta; distanta masurata se compara cu distanta masurata pe strada, pana la locul tubului prabusit; daca cele doua distante coincid cauza blocarii este clara;
3.3.3. Repararea se face prin sapatura deschisa cu oprirea apei si deversarea ei la un tronson apropiat sau prin pomparea acesteia din caminul amonte. In nici un caz transportul apei uzate nu se face direct prin rigola strazii.
Vor fi luate toate masurile de protectia muncii pentru lucratorii proprii si pentru participantii la trafic. Lucrarile se fac fara intrerupere pana la terminare, chiar daca se lucreaza in schimburi succesive, in zile de sarbatoare etc.
Tubul se inlocuieste cu un tub din acelasi material sau si cu alt material mai bun. Sistemul de imbinare trebuie decis in prealabil. Daca reparatia trebuie incheiata repede se poate recurge la bride rapide de etansare a capetelor sau la un capat (celalalt are mufa).
Se va face o umplutura buna in jurul tubului introdus, indice Proctor 90%-95%.
3.3.4. La colectorul vizitabil se va putea face o inspectie mai detaliata. Scopul este de a vedea daca nu sunt afectate si alte sectiuni in afara celor deja rupte. Repararea se poate face tot prin inlocuirea tubului cu sapatura in transee deschisa. In cazul sectiunilor mari se poate adopta o solutie de captusire din interior dar acest lucru conduce la un timp mare de executie. Se poate recurge si la o captusire interioara cu procedee speciale, fara transee deschisa; detalii in cap 4.2.
3.3.5. Dupa reparatiile care implica accesul la tubulatura trebuie facuta o proba de etanseitate. Se foloseste apa din tub prin blocarea sectiunii aval si umplerea caminului amonte sau caminul aval pana la nivelul strazii. Presiunea maxima - 5 mCA. Daca nu sunt urme evidente de curgere se poate face umplutura. La proba, apa uzata nu trebuie sa ajunga pe strada. La tronsoane mici se va aduce apa curata pentru a evita lucrul in conditii mai grele in caz ca este necesara refacerea lucrarii.
3.3.6. Refacerea caminelor de vizitare se practica atunci cand materialul caminului s-a degradat, caminul primeste noi racorduri, prin a caror executie structura lui a fost afectata, sau cand caminul s-a afundat din cauza traficului intens.
3.3.6.1. Tehnica aplicata pentru racordarea tubului la camin este incastrarea acestuia in fundatia caminului, de regula turnata din beton. Imbinarea este rigida si din cauza traficului tubul se rupe; exfiltratia nu face decat sa amplifice fenomenul. Refacerea consta in refacerea tuburilor ce sunt racordate la camin si apoi refacerea caminului din aceleasi materiale sau alte materiale. Pentru asigurarea elasticitatii noile tuburi vor fi legate de camin prin garnitura elastica. Umplutura de sub camin si tuburi va fi buna, indice Proctor 95%. Dupa terminarea lucrarilor se face proba de etanseitate. Pierderea de apa ar trebui sa fie mai mica de 0,02 1/mp. Pentru proba se etanseaza caminele de la capetele exterioare celor doua tronsoane adiacente.
3.3.6.2. Folosirea caminului prefabricat din masa plastica, in spatii circulabile, presupune o constructie speciala pentru rama si capac. Pentru adaptare la cotele terenului local, caminul are partea superioara mobila (culiseaza intr-o garnitura speciala). Aceasta parte nu poate prelua insa sarcini din trafic. Drept urmare rama capacului se inglobeaza intr-o placa din beton armat si cu placa cu tot este asezata peste camin. Pentru a putea prelua sarcinile din trafic umplutura de langa camin va fi foarte bine facuta, indice Proctor 95%. Placa de beton se va ingloba in stratul de rezistenta al caii, respectand cota, cu o eroare de maximum 1,0 cm. Cand se reface imbracamintea strazii se ridica si placa la noua cota.
3.3.6.3. Toate lucrarile de refacere a retelei de canalizare vor fi trecute in baza de date a canalizarii (cartea constructiei). Daca este cazul, noi proceduri de lucru vor fi realizate, atestate si aprobate.

3.4. Indicatori de performanta
Pentru o usoara urmarire a retelei de canalizare este rational sa se stabileasca o serie de indicatori de performanta. O lista cu indicatori este data in anexa 12. Lista nu este limitativa. Functie de situatia locala lista poate fi extinsa sau redusa. Indicatorii de performanta vor fi stabiliti prin Regulamentul tehnic.

4. SOLUTII MODERNE DE REABILITARE A SISTEMULUI DE TRANSPORT A APEI

4.1. Lucrari de reabilitare pentru conducte sub presiune
4.1.1. In timp lucrarile de transport a apei sufera din cauza imbatranirii si de multe ori din cauza depasirii parametrilor de lucru: debitul de apa transporta se poate reduce sau din motive de dezvoltare a localitatii poate creste; materialul conductei, prin coroziune, poate influenta calitatea apei sau poate periclita stabilitatea tubului pana la distrugerea partiala sau totala a acestuia; pierderea de apa poate depasi limitele acceptabile. Lucrarile vor trebui refacute pentru a ajunge la parametrii proiectati sau mai buni.
4.1.2. Decizia de reabilitare conduce la necesitatea realizarii unor studii (de fezabilitate, de solutii, etc.) prin care sa se defineasca si sa se stabileasca noile criterii de performanta si implicatiile tehnice si economice ale abordarii noii investitii.
4.1.3. Pentru transportul apei de alimentare exploatarea trebuie sa puna la dispozitie datele de baza care sa justifice solutiile de reabilitare. Aceste date sunt:
- modificarea capacitatii de transport; capacitatea insuficienta produce dificultati beneficiarului si consecinte exprimate in:
* numarul reclamatiilor justificate a utilizatorului de apa;
* pagube platite ca urmare a lipsei de apa;
* numarul de consumatori afectati de calitatea apei;
* lipsa apei la consumatorii publici prioritari (spitale scoli, agenti economici cu productie speciala, incendiu etc.);
* energia consumata suplimentar fata de situatia normala;
* presiunile mari din sistem produc avarii si sporesc pierderea de apa;
- marimea pierderii de apa, ca volum si consecinte economice:
* costul anual al supravegherii functionarii;
* numarul anual de reparatii;
* costul mare al reparatiilor;
* stanjenirea traficului prin evaluarea timpului de asteptare sau reducerea vitezei vehiculelor;
* pagube colaterale importante datorate degradarii unor constructii vecine retelei;
* penalizare pentru folosirea nerationala a apei din sursa;
* deteriorarea procesului tehnologic la statia de epurare prin dilutia apei uzate ca urmare a colectarii apei pierdute prin reteaua de distributie;
* impurificarea apei concretizata prin cresterea dozelor de reactivi de dezinfectare;
- deteriorarea calitatii apei furnizate; apa potabila la plecarea din sursa/rezervor isi pierde aceasta calitate prin impurificare din cauza materialului conductei (apa rosie), a infiltratiilor de apa murdara din exterior (la oprirea apei); din cauza deselor reparatii creste numarul de imbolnaviri, cresc costurile de tratament, se reduce capacitatea de munca etc.;
- deteriorarea relatiei furnizor client ca urmare a scaderii nivelului serviciului de furnizare a apei:
* scaderea ritmului de plata a serviciului;
* cresterea numarului de reclamatii;
* scaderea valorii constructiilor ca urmare a unei alimentari deficitare cu apa.
4.1.4. Pentru o buna folosire datele trebuie furnizate astfel incat sa satisfaca si conditiile:
* sa fie corecte;
* sa fie corect masurate si inregistrate;
* sa fie disponibile intr-o forma usor accesibila.
4.1.5. Pentru o decizie corecta furnizarea elementelor de cost a lucrarilor si dezavantajelor produse utilizatorilor este esentiala. Regula de baza este: reabilitarea se face cand costul mentinerii in exploatare (la parametrii corecti) este mai mare decat costul unei lucrari noi.
4.1.6. Costul reabilitarii trebuie facut in ipoteza ca parti din lucrare mai pot fi folosite daca se fac "reparatiile" necesare. In acest moment apare inca o problema: trebuie estimat cu cat se poate lungi perioada de exploatare si ce beneficii pot fi obtinute prin reabilitare. Calcule asupra rentabilitatii reabilitarii sunt necesare.
4.1.7. Metoda si solutia de reabilitare se decide de proiectant functie de oferta tehnologica existenta, de viteza de executie si de costuri. Operatorul este direct interesat asupra a doua aspecte din aplicarea solutiei:
- ce masuri suplimentare sunt necesare pe durata executiei pentru asigurarea cu apa a consumatorului astfel ca cel putin partial cantitatea sa fie asigurata iar calitatea sa fie buna; cum se evacueaza apa de canalizare in conditii de siguranta;
- cum trebuie lucrat cu utilizatorii de apa afectati astfel ca acestia sa inteleaga, sa accepte si in final sa constate ca vor avea un serviciu de furnizare a apei mai bun ca inainte.
Totodata operatorul va trebui sa verifice daca masurile de protectie pentru locuitorii din zona, pentru trafic si altele, sunt acceptabile.
Operatorul este interesat ca durata lucrarii sa fie minima si efectul sa fie net vizibil.
4.1.8. Metodele de lucru utilizate pentru reabilitarea lucrarilor de transport a apei sunt date in anexa 14.

4.2. Lucrari de reabilitare la reteaua de canalizare
4.2.1. Pentru reteaua de canalizare sunt folosite urmatoarele criterii pentru stabilirea momentului si modului de reabilitare::
- criterii generale de performanta
* capacitate redusa de transport,
* consum de energie cu mult peste cel proiectat,
* restrictii de constructii pe calea de rulare, pentru trafic,
* intretinerea si exploatarea,
* materiale disponibile,
* posibilitate de dezvoltare in viitor.
- conditii de performanta
* performanta hidraulica,
* impact asupra mediului.
4.2.2. La reabilitarea retelei de canalizare modul de analiza al sistemului depinde de dimensiunea problemei:
- o reabilitare limitata; de regula o parte din retea sau numai unele colectoare sunt deteriorate ca structura sau ca mod de functionare (capacitate de transport depasita - punere sub presiune);
- o reabilitare de mari dimensiuni, ce poate cuprinde toata reteaua si care poate fi numita si retehnologizare a retelei; aceasta se face de regula la depasirea duratei normate de lucru a retelei.
O abordare de asemenea dimensiune se face dupa studii de specialitate.
4.2.3. In cazul unei reabilitari limitate nu se pune problema cresterii debitului de ape evacuate prin canalizare chiar daca se decide realizarea unui colector nou.
In acest caz problema expertizarii structurale a canalului vechi este esentiala. Trebuie decis daca sistemul constructiv existent este bun sau daca acesta poate fi consolidat la o limita de siguranta comparabila cu o lucrare noua. Pentru adoptarea solutiei trebuie tinut seama si de alte elemente importante:
- cum poate functiona sistemul pe perioada reabilitarii si cat de complicata este solutia provizorie,
- cat dureaza reabilitarea; solutia cu durata minima de reabilitare este de preferat,
- daca tehnologia de reabilitare disponibila este si rationala/rentabila pentru folosirea ei la dimensiunea reala a lucrarii.
4.2.4. Investigatia asupra structurii depinde de marimea colectorului.
In cazul colectoarelor nevizitabile, investigarea este de obicei indirecta:
- se spala colectorul, folosind mijloace hidraulice energice,
- se intrerupe scurgerea apei in canalizare, pe tronsonul spalat,
- se introduce un echipament cu camera TVCI si se obtin informatii vizuale,
- se analizeaza informatiile vizuale,
- se completeaza cu informatiile obtinute de la lucrarile de reparatii facute anterior,
- se pot face sapaturi limitate, in spatii in care nu se produc probleme mari pentru trafic si se verifica direct informatia asupra starii colectorului.
4.2.5. In cazul colectoarelor vizitabile dupa spalarea energica a tronsoanelor se face o inspectie cu o echipa de specialisti. Constatarile se fac pe loc si sunt marcate pe un profil longitudinal; profilul are un sistem de referinta pentru detectarea usoara a sectiunilor; pot fi facute fotografii sau filme. Sunt luate toate masurile de siguranta necesare pentru protectia personalului implicat.
4.2.6. In ambele sisteme de control se analizeaza:
- marimea, amploarea, desimea si modul de dispunere al fisurilor,
- starea imbinarilor,
- dislocarea de material pe portiuni importante de tub,
- ruperea si dislocarea tuburilor,
- racordurile incorect facute,
- marimea infiltratiilor din exterior,
- intensitatea degradarii suprafetei si eventual cauza acesteia (coroziune, abraziune, calitatea materialului, erori de executie etc.),
- starea armaturii si betonului din structura.
4.2.7. Concluzia analizei trebuie transformata intr-o solutie constructiva:
- structura colectorului este inca buna dar trebuie consolidata,
- structura colectorului este buna si numai suprafata interioara trebuie refacuta; refacerea poate fi facuta prin "dublarea" structurii existente sau prin inlocuirea totala si realizarea alteia noi.
- colectorul este total deteriorat si structura trebuie refacuta integral.
4.2.8. Pentru rezolvarea acestor situatii au fost dezvoltate tehnologii de reabilitare pe loc, fara transee deschisa, a colectoarelor. Unele dintre tehnologiile aplicabile astazi sunt descrise mai departe.
4.2.8.1. Pentru colectoare cu structura de rezistenta inca buna se recurge la o imbunatatire a suprafetei interioare pentru etansare, pentru reducerea rugozitatii si a protectiei contra coroziunii, prin:
- protejarea prin "tencuirea" suprafetei cu materiale adecvate pe baza de ciment sau de rasini,
- aplicarea, prin torcretare, a unei rasini avand ca suport o tesatura speciala (fibra de sticla),
- introducerea unui cofraj interior, etans, pierdut, si cimentarea spatiului dintre cofraj si peretele exterior al tubului vechi.
4.2.8.2. Pentru colectoare la care structura de rezistenta trebuie imbunatatita se poate recurge la:
- introducerea unui tub prefabricat din material plastic de forma colectorului, cu diametrul mai mic decat colectorul existent si avand distantieri "crampoane" pe fata exterioara; intre acest "cofraj" si peretele interior al tubului se poate introduce un tip special de mortar sau rasina; prin intarire se obtine un tub nou in tubul vechi; se imbunatateste structura colectorului, se reduce rugozitatea peretelui astfel ca se compenseaza scaderea de sectiune si creste mult etanseitatea tubului; se poate folosi practic la orice forma de colector;
- introducerea unui tub din material plastic, papusat, al carui diametru exterior este mai mic decat diametrul interior al tubului reabilitat; incalzirea tubului nou il aduce la forma circulara; noul tub se afla sub protectia tubului vechi; spatiul dintre cele doua tuburi va fi umplut cu mortar sau alt material.
4.2.8.3. Pentru colectoare la care structura de rezistenta este nesatisfacatoare, aceasta trebuie refacuta total. Se poate proceda diferit dupa cum colectorul este vizitabil sau nu.
Pentru colectoare vizitabile se poate recurge la solutia realizarii unui colector nou din beton armat. Cofrajul exterior poate fi constituit din tubul vechi.
Pentru colectoare nevizitabile se poate recurge la introducerea unui tub nou in interiorul celui vechi, prin tragerea unui tub din masa plastica sau impingerea unui tub din fibra de sticla. Daca este necesar un diametru mai mare de tub atunci tubul vechi se poate sparge si inlocui cu un tub mai mare, dar nu mult mai mare, ce ia locul celui vechi. Diametrele tubului nou nu pot fi prea mari, in general sub 500 mm.
4.2.8.4. Pentru sectiuni foarte mari de colectoare (2-4 m) in conditii speciale se poate recurge si la executia in scut. In acest procedeu, daca adancimea este suficienta iar solul bun, se poate realiza colectorul pe un traseu care sa nu mai urmareasca reteaua stradala. Acest lucru este posibil fiind vorba de un colector principal; racordarea colectoarelor secundare se face in nodurile de intersectie.
4.2.9. Tehnologiile de realizare sunt particulare si apartin diferitelor firme, la fel ca si costurile de realizare. Din informatiile existente rezulta ca lucrarea poate avea un cost de 0,5-0,75 din costul unui colector nou realizat in sapatura deschisa. O mare influenta in evaluarea costului o are insa lungimea colectoarelor de reabilitat, prezenta apei subterane, natura solului etc.; cu cat este mai mare lungimea tronsonului de reabilitat cu atat costul specific poate fi mai mic.
4.2.10. Pentru toate tehnologiile aplicabile, care nu presupun distrugerea colectorului vechi, sunt obligatorii urmatoarele operatiuni prealabile:
- realizarea unui proiect de reabilitare,
- obtinerea cooperarii unei firme specializate in lucrari de tipul respectiv,
- acreditarea procedeului de lucru pentru reabilitare,
- devierea apelor uzate cu ajutorul unei constructii provizorii,
- o curatire foarte buna a tubului inainte de inceperea lucrului; aceasta se poate face cu o masina cu jet de apa la o presiune de 80-125 bari,
- inspectie cu camera TV CI,
- pastrarea interiorului colectorului in stare curata si uscata,
- refacerea fiecarui racord dupa executarea reabilitarii,
- refacerea legaturii la camine,
- inspectie cu camera TVCI dupa finisarea lucrarilor; imaginea inregistrata va constitui documentul de referinta pentru exploatarea viitoare.
Se pastreaza regula ca reabilitarea se face din aval spre amonte si fiecare tronson terminat este dat in functiune cat mai repede.
4.2.11. O etapa extrem de complicata poate fi insa etapa realizarii devierii apelor uzate produse de locatari pe durata executiei lucrarilor de reabilitare. Pentru aceasta vor trebui date detalii si realizate lucrari auxiliare. Viteza de executie a lucrarilor poate fi un element esential.
4.2.12. Cea mai complicata problema este insa remedierea unui colector aflat in partea aval a retelei de canalizare. Apa din amontele tronsonului reabilitat trebuie transportata in avalul tronsonului, pe durata reabilitarii.
- Se va adopta totdeauna o solutie care sa fie coordonata cu traficul in zona.
- Se va folosi caminul amonte tronsonului de remediat ca bazin de aspiratie pentru pompa care va scoate apa uzata si o va pompa in avalul tronsonului de remediat sau intr-un colector vecin. Conducta de refulare va avea o pozitie protejata si va fi rezistenta la socuri. In cazuri speciale se poate realiza un camin separat pentru aspiratie. Pompa va fi cufundata in apa din camin si va avea elemente automate de pornire/oprire.
- Daca in colector ajung si ape meteorice de pe platforme, strada etc. in vederea reducerii debitului vor fi luate masuri de blocare a gurilor de acces si evacuarea in siguranta a apei prin alte zone.
4.2.13. Dupa terminarea noului colector acesta se probeaza, ca un tronson nou; la un rezultat favorabil se trece la realizarea noilor racorduri. Dupa realizarea racordurilor direct sau cu instalatie TVCI se inspecteaza modul de racordare. Sunt verificate acum numai racordurile la tub nu si legatura la case. Se reface succesiv racordarea locuintelor la ramificatia prevazuta pe colector. Se incepe racordarea din avalul tronsonului.
4.2.14. Solutia pentru reabilitarea unui colector la care volumul de apa infiltrata este mare trebuie bine analizata. Se poate apela la o drenare exterioara, daca se face reabilitarea fara transee deschisa. Daca insa zonele cu probleme sunt restranse se poate incerca o injectie din exterior folosind materiale adecvate. In cazuri complicate se poate recurge la solutia inghetarii zonei cu probleme sau a executarii unui drenaj cu filtre aciculare in exterior.
4.2.15. Pentru reducerea perioadei de lucru, activitatea este rational sa fie continua, cu schimburi continue 24 ore/zi, fara intrerupere.
4.2.16. Pentru colectoare importante poate fi rationala devierea apelor printr-un colector nou legat la reteaua neafectata.
4.3. Masuri speciale de protectia muncii.
Lucrul in mediul cu ape uzate prezinta in general pericole din cauza calitatii microbiologice si toxice a acesteia. Din aceasta cauza toate lucrarile vor avea un grad sporit de supraveghere. Masurile sunt necesare in special pentru lucratorii dispersati pentru lucrarile auxiliare. Pentru lucratorii ce asigura operatiunile efective de reabilitare problemele sunt mai simple deoarece acestia fac de regula numai acest tip de operatiuni iar zona in care ei lucreaza se situeaza in amplasamente in care apa uzata este exclusa (nu total).
Masurile de protectia muncii sunt cele specifice de lucru in spatii deschise, in transee, cu echipament functionand electric, pe durata zilei sau noptii.
Specifice sunt urmatoarele masuri de protectie sanitara:
- toti lucratorii vor avea echipament de protectia muncii, de calitate si impermeabil,
- lucratorii nu vor avea rani deschise sau in curs de vindecare,
- spatiul pentru recreere, masa etc. va fi complet separat si supravegheat,
- dupa realizarea operatiunilor muncitorii se vor spala si isi vor schimba echipamentul de protectie intr-un spatiu adecvat,
- echipamentul va fi spalat si dezinfectat cu substante adecvate,
- echipamentul de protectie nu va parasi sub nici o forma zona de lucru,
- zilnic, personalul implicat va fi verificat in privinta starii fizice.

4.4. Retehnologizarea conductelor de transport a apei
4.4.1. Necesitatea retehnologizarii rezulta din dinamica opusa a celor doua aspecte ale exploatarii sistemelor de transport a apei: pe de o parte cu trecerea timpului sistemul constructiv imbatraneste si deci isi pierde din performantele initiale; pe de alta parte cheltuielile de exploatare cresc.
4.4.2. Retehnologizarea, ca operatiune tehnica efectiva, nu apartine exploatarii. Ea se realizeaza dupa un proiect tehnic ce respecta toate regulile. Retehnologizarea se face insa in paralel cu sistemul existent, sistem care trebuie tinut in functiune sigura cel putin din punct de vedere al calitatii apei. Din acest motiv elementele retehnologizarii trebuie sa capete solutii speciale, un regulament provizoriu de exploatare a conductelor. Unele elemente privind retehnologizarea sistemului sunt date in anexa 16.

5. TESTAREA CONDUCTELOR DE TRANSPORT A APEI
5.1. Necesitatea cunoasterii performantelor sistemelor de transport a apei.
5.1.1. Testarea constructiilor pentru transportul apei este necesara pentru:
- verificarea rezistentei conductelor si lucrarilor auxiliare la presiunea din sistem; in cazul in care nu este precizata alta metoda se recomanda metoda data in SR EN 805/00 respectiv SR EN 1610/00,
- verificarea pierderilor de apa; acest lucru este necesar atat pentru protejarea materialului conductei cat pentru controlul stabilitatii solului in care conducta este amplasata dar mai ales pentru determinarea eficientei transportului,
- stabilirea cantitatii de reactiv de dezinfectare,
- verificarea capacitatii de transport este necesara pentru a determina unul dintre parametrii fundamentali de proiectare, debitul (sistemul se realizeaza pentru a transporta o anumita cantitate de apa) si de stabilire a eventualelor rezerve ale sistemului.
5.1.2. Cantitatea de apa transportata trebuie sa fie cunoscuta deoarece:
- cantitatea de apa prelevata din sursa trebuie platita furnizorilor,
- cantitatea de apa luata din alt sistem trebuie platita de consumatori,
- trebuie determinata eficienta statiilor de pompare,
- este necesara determinarea periodica a consumului specific de energie,
- prin efectuarea bilantului se poate determina pierderea de apa din sistem, pe aductiune, retea,
- trebuie estimat debitul de apa straina, "falsa" intrata in canalizare,
- se poate face bilantul general pe subbazine hidrografice,
- se poate determina consumul specific brut/net de apa pe cap de locuitor, restitutia specifica etc.
5.1.3. Testarea constructiilor pentru transportul apei se face obligatoriu la receptionarea lucrarii, vezi anexele 17, 17.1, 17.2, dupa o reabilitare importanta, dupa retehnologizarea sistemului, in perioada realizarii auditului lucrarii.
5.1.4. Detalii privind modul de testare sunt date in anexa 18.

6. EVALUAREA CHELTUIELILOR PENTRU REPARATIA LUCRARILOR
6.1. La executarea lucrarilor de interventie si reparatie vor fi evaluate costurile pentru:
- lucrarile de protectia muncii,
- transportul personalului, echipamentului, materialelor,
- lucrarile provizorii pentru devierea apei etc.,
- penalizarile platite ca urmare a unei pagube produse,
- personalul care se ocupa cu inregistrarea rezultatelor masuratorilor si prelucrarea lor,
- studiile speciale pentru probleme punctuale ale sistemului,
- lucrarile efective de reparatii si reabilitari.
6.2. Modul de estimare a costurilor poate fi facut prin stabilirea cotei parti din "lucrari tip" pentru realizarea unei operatiuni complexe, dupa metodologia folosita la stabilirea articolelor de deviz pentru realizarea lucrarilor de constructii sau prin obtinerea unor indicatori specifici pentru fiecare dintre lucrarile tip curent aplicate de operator. Fiecare tip de lucrare poate fi transformata in unitate specifica de masura.
6.3. Evaluarea lucrarii poate fi facuta de personalul tehnic dupa o fisa de lucrare pe care seful de echipa este obligat sa o redacteze la fiecare interventie. Cu aceasta ocazie pot fi facute corectii de preturi, functie de inflatie etc.
6.4. Pentru usurinta reactualizarii este bine ca valoarea lucrarii sa fie exprimata si intr-o moneda cu variatie relativ mica in timp (Euro, USD, etc.), sau mentionata echivalenta valorilor de baza, la data executiei, ex. 1 USD = .... lei.
6.5. Pe baza sintetizarii valorilor realizate, in timp, vor putea fi deduse elementele unei liste de costuri specifice, usor de folosit, ca de exemplu:
- reparat conducta PE 110 mm, la 1,5 m adancime, ...................... lei/m
- corectat cota capac de camin la canalizare, ...................... lei/buc.
- curatire gura de scurgere ........................................ lei/buc.
- reparat hidrant de incendiu, DN80 ................................ lei/buc.
- instalare bransament DN15 pe conducta DN20 .......................... lei/m
- inspectia retelei de canalizare .............................. lei/km, etc.
6.6. Modul de lucru si valorile luate in calcul vor trebui aprobate de proprietar si reactualizate periodic functie de rata de devalorizare/rata de schimb.
6.7. In timp operatorul va putea elabora norme de timp pentru personalul de executie, norme care vor asigura o mai buna dimensionare a acestuia.
6.8. Valorile servesc pentru evaluarea costurilor generale pentru reparatii, pe tronsoane, pe toata reteaua, pe aductiune. Aceste valori vor putea fi comparate cu valorile estimate ca necesare pentru un sistem nou. Daca este mai convenabil se poate promova o solutie de reabilitare sau de retehnologizare a sistemului.
6.9. Din aceste evaluari se poate deduce costul personalului de supraveghere si aceste costuri pot fi comparate cu costul de realizare si operare a unui sistem automat de control.
6.10. Cunoasterea valorii corecte a costurilor de mentinere in functiune (costuri de operare si management) este un element vital in elaborarea unui proiect ce urmeaza sa fie finantat din bani de imprumut sau din fondurile de restructurare/aderare.
6.11. Costurile de operare sunt necesare pentru calculul tarifului apei, unul dintre cele mai puternice elemente de legatura intre operator (furnizorul de apa) si client (consumatorul de apa), cel care plateste totul, in ultima instanta.
6.12. Valorile obtinute pe tip de lucrare vor putea fi folosite si pentru comparare intre operatori, in vederea dezvoltarii unor tehnologii de interventie mai performante.

7. APLICAREA MANAGEMENTULUI CALITATII IN EXPLOATAREA LUCRARILOR
7.1. Proprietarul/operatorul sistemului de alimentare cu apa si/sau canalizarii trebuie, in timp, sa-si puna la punct sistemul calitatii. Aceasta presupune:
- pregatirea personalului conform standardelor de calitate,
- organizarea administrativa pentru a raspunde cerintelor de calitate,
- organizarea sistemului informational,
- elaborarea Manualului calitatii prin care se structureaza modul de lucru in unitate; aceasta etapa nu poate fi parcursa decat dupa o foarte buna cunoastere a sistemului de alimentare cu apa respectiv a sistemului de canalizare.
7.2. La baza organizarii sistemului calitatii sunt trei idei principale:
- tot personalul operatorului este implicat in sistemul calitatii, in mod specific,
- rezolvarea unei probleme se face dupa un parcurs stabilit; schimbarea parcursului se face numai in anumite conditii si pana la schimbarea acestuia se respecta intocmai parcursul initial,
- orice anomalie se supune procedurilor specifice de analiza si capata o cale de rezolvare; decizia este introdusa in parcursul de lucru.
Pentru concretizarea operatiunilor se recomanda folosirea informatiilor date in standardele de calitate, seria 9001 si seria 14000.
7.3. Trebuie facuta distinctie intre organizarea sistemului calitatii si urmarirea calitatii produsului finit, calitatea de apa potabila sau de apa epurata in cazul de fata. Sistemul calitatii se aplica pentru a putea asigura totdeauna o apa de calitatea stabilita in prealabil.
7.4. Instalarea sistemului calitatii reprezinta un mod de economisire a resurselor operatorului in ce priveste realizarea produsului:
- in colectivul de lucru dispar suprapunerile; fiecare membru are sarcini bine precizate,
- cu obiective clare fiecare membru se poate concentra asupra sarcinilor proprii fara sa se mai intrebe cine face restul,
- daca ceva nu functioneaza se poate gasi cu usurinta punctul deficitar,
- sistemul nu reprezinta o blocare a initiativei personale; fiecare isi poate aduce contributia cand si unde doreste dar punerea in aplicare a "contributiei" nu se poate face decat dupa o analiza de stabilire a procedurii de lucru, de estimare a tuturor consecintelor si de includere in sistemul calitatii.
7.5. Acreditarea sistemului de calitate de catre un organism autorizat conduce si la cresterea increderii clientilor in capacitatea operatorului de indeplinire a obligatiilor, stabilitatea si seriozitatea acestuia; in final toate acestea conduc la cresterea increderii si imbunatatirea relatiei operator/client.
7.6. Sistemul calitatii este un argument in plus pentru acordarea sarcinii de exploatare unor unitati capabile sa faca acest lucru; capabilitatea insemneaza acreditarea de organismele abilitate; aceasta inseamna o economie de efort pentru societate. Cel care face bine operatiunea este mai calificat deci economiseste efortul. Ca atare produsul final va costa mai putin. Un sistem al calitatii nu depinde de marimea fizica a lucrarilor. Un sistem mic de alimentare cu apa si canalizare (la sate de exemplu) nu are probleme mai putine ci numai ordinul de marime a problemelor poate fi diferit.
7.7. Aplicarea sistemului calitatii in domeniul exploatarii are pentru membrii operatorului cel putin trei aspecte favorabile:
- capata siguranta in lucru deoarece stiu ca procedeul este gandit pana la capat si nu prezinta riscuri majore; aceste riscuri au fost reduse la minimum,
- se face obligatoriu o dotare adecvata pentru a evita orice improvizatie care de regula este scumpa si riscanta,
- unitatea este obligata sa aseze personalul dupa conceptul ca pentru un anume loc in schema este nevoie de o anumita instructie-pregatire profesionala.
7.8. Aplicarea sistemului calitatii demareaza greu si isi arata rezultatele abia dupa ce functioneaza bine. Cunoasterea buna a elementelor de comportare a sistemului conduce la rezultate favorabile, optime. Stabilitatea si continuitatea in lucru este esentiala. Corectarea erorilor inregistrate trebuie facuta organizat.


ANEXA 1

REGULI GENERALE PENTRU PROIECTAREA LUCRARILOR
DE TRANSPORT A APEI POTABILE

1. Sistemul de transport al apei (aductiunea si reteaua de distributie) este cel mai dezvoltat element al sistemului de alimentare cu apa. Pentru o functionare buna si de lunga durata sistemul trebuie proiectat si executat corect. Un astfel de sistem poate functiona pe durata de viata a materialului tubular si lucrarilor auxiliare.
2. Traseul aductiunii trebuie sa fie scurt, accesibil, pe teren stabil si sa nu necesite lucrari suplimentare costisitoare. Traseul trebuie sa apartina domeniului public. Intersectia cu drumurile de interes national trebuie sa fie cat mai putine si facute in conditii de maxima siguranta, prin subtraversare.
3. Traseul trebuie ales astfel incat, pe cat este posibil, apa sa curga gravitational sau cu pompare cat mai redusa. Linia piezometrica este bine sa fie aproape paralela cu linia generala a terenului, pentru a avea presiuni cat mai mici si mai uniforme in timpul functionarii.
4. Diametrul conductei rezulta dintr-un calcul economic: costul total al investitiei si exploatarii conductei sa fie minim.
5. Presiunea minima in conducta trebuie sa fie peste 0,5 bari iar presiunea maxima cat mai redusa. La aductiunile functionand prin pompare se va verifica presiunea de functionare la lovitura de berbec si vor fi prevazute mijloacele adecvate de protectie.
6. Traseul bun are nevoie de cat mai putine constructii accesorii: camine de vane, camine de golire, camine de aerisire, subtraversari, supratraversari etc.
7. De regula conducta este asezata in pamant la o adancime cel putin egala cu adancimea de inghet in zona.
8. In profil vertical conducta se va executa astfel incat toate tronsoanele sa aiba o panta constructiva de min 1 la mie; in toate punctele inalte vor fi prevazute ventile de aerisire iar in punctele joase camine cu vane de golire.
9. Viteza apei in conducta rezulta din dimensiunea diametrului economic la o conducta functionand prin pompare. La o conducta cu functionare gravitationala, viteza apei poate rezulta din doua conditii: sa fie folosita toata energia disponibila a apei, intre capetele aductiunii si sa nu depaseasca valoarea vitezei limita admisa pentru materialul tubular, respectiv 3-5 m/s.
10. Daca debitul de transportat este prea mare si nu se fabrica in mod curent dimensiunea de diametru necesar, sau sunt alte considerente (etapizare executie, conducta trebuie sa aiba un grad mare de siguranta in functionare etc.), se poate adopta o solutie cu doua conducte in paralel. De regula conductele au acelasi diametru iar cele doua conducte sunt legate cu bretele situate la distanta de cca. 3-5 km intre ele.
11. Pentru siguranta conductei vor fi facute: calcule hidraulice de dimensionare, de verificare la diferite situatii de functionare si la lovitura de berbec, stabilindu-se si presiunea de incercare la etanseitate; calcule de rezistenta si stabilitate sub sarcinile din pamant (deformatie de max. 3% din diametru), din trafic si din presiunea apei; calcule economice pentru justificarea materialului (cost/durata de viata), a diametrului si lungimii, a posibilitatilor de reabilitare, inlocuire/retehnologizare.
12. Materialul conductei va fi ales functie de calitatea apei si agresivitatea solului. Se prefera materialul cu rezistenta la coroziune din materialul tubului si nu din protectia ulterioara a peretelui. Din considerente locale, justificate, materialul conductei poate fi diferit in lungul conductei.
13. Pentru materialul ales trebuie sa existe piese de imbinare si pentru lucrari auxiliare (fitinguri).
14. Pentru materialul ales sa fie cunoscuta tehnologia de executie.
15. Constructorul trebuie sa aiba toate echipamentele necesare pentru o executie corecta, precum si pregatirea tehnologica necesara.
16. Pentru stabilirea solutiei de asezare a tuburilor conductei in transee, a modului de rezemare a peretilor sapaturii si a modului de efectuare a umpluturii este important sa fie bine cunoscuta litologia solului si caracteristicile geotehnice ale pamantului.
17. Proiectul trebuie sa contina modul si metodele de testare a capacitatii de transport a lucrarilor precum si instructiuni de exploatare a obiectului tehnologic si a ansamblului lucrarilor.


ANEXA 1a

REGULI GENERALE DE PROIECTARE A RETELELOR DE DISTRIBUTIE

1. Reteaua se dimensioneaza la debitul maxim orar la care se adauga debitul de incendiu pentru toate incendiile interioare teoretic simultane. Reteaua se verifica la functionarea in caz de incendiu stins cu hidrantii exteriori la presiunea de minimum 7 mCA, pentru o retea de joasa presiune. In cazul retelelor mari se face o verificare si pentru estimarea implicatiilor pe care le poate avea o avarie pe una dintre conductele importante. La retelele foarte dezvoltate, orase cu mai mult de 0,5 mil. locuitori, se va face o verificare a stabilitatii biologice a apei.
2. Presiunea maxima in retea este de 6 bari; presiunea minima este presiunea necesara la bransament pentru cei mai inalti sau mai departati consumatori, in toate ipotezele de functionare.
3. Viteza apei in conducte poate rezulta din conditia de folosire la maximum a energiei disponibile la retele functionand gravitational si din conditia de cost total minim la retelele cu functionare prin pompare; viteza minima va fi cel putin 0,3 m/s iar viteza maxima cel mult 3 m/s.
4. Reteaua noua este de regula o retea plana; prin retehnologizare poate deveni retea spatiala.
5. Reteaua se considera inelara daca in fiecare inel raportul diametrelor barelor componente este maximum 2. Diametrul minim al barelor trebuie sa permita amplasarea si functionarea hidrantilor. Amplasarea hidrantilor pe artere trebuie facuta prin bransament prevazut cu vana de izolare. Pentru siguranta vana va fi montata direct in pamant.
6. Pozitia conductelor in trama stradala este in concordanta cu prezenta celorlalte retele: reteaua de apa va fi totdeauna deasupra retelei de canalizare, sub reteaua de gaz, sub reteaua electrica si sub reteaua de cabluri telefonice; totdeauna conductele vor fi amplasate sub adancimea de inghet etc.; in cazuri speciale (strazi cu trafic important, teren loessoid etc.) se poate lua in calcul si pozarea in galerie edilitara comuna pentru mai multe sau pentru toate conductele din subteran.
7. Forma retelei depinde de reteaua stradala, relieful terenului, pozitia consumatorilor importanti, pozitia consumatorilor vitali si de o distributie rationala a apei. Se va evita amplasarea de conducte mari pe trasee importante de circulatie. O avarie poate avea consecinte apreciabile.
8. In cazul terenului foarte denivelat a localitatii reteaua se imparte in zone de presiune. In fiecare zona (in care presiunea nu depaseste 6 bari) reteaua va functiona practic independent. Calculele hidraulice vor fi facute in consecinta, pentru functionare normala si functionare in caz de incendiu.
9. Reteaua se prevede cu hidranti de incendiu, bransamente (contorizate), cismele (daca sunt cerute), vane de golire totala, vane de aerisire, vane de reglare a presiunii pentru unele zone.
10. Aducerea apei in zona de folosire se va face prin artere. Este rational sa se proiecteze o retea buna de artere, de regula retea inelara.
11. Atunci cand din calcule rezulta tronsoane cu viteza mica de curgere a apei vor fi prevazute sisteme speciale de spalare. Regula este "pe durata spalarii numarul de consumatori afectati sa fie minim", la fel ca si numarul de hidranti.
12. Reteua se doteaza cu sistem de masurare a debitelor si presiunilor, contoare la toti consumatorii, contoare de district/zona, debitmetru cu echipament de cumulare a valorilor debitelor la intrarea in reteta, manometre sau traductoare de presiune in toate punctele caracteristice. Contorizarea totala a retelei asigura posibilitatea verificarii periodice a pierderii de apa deci a eficientei retelei.
13. Reteaua noua va fi astfel alcatuita incat apa sa ajunga la consumator pe drumul cel mai scurt si va fi prevazuta cu amenajari speciale pentru prelevarea de probe pentru verificarea calitatii apei.
14. Daca este cazul, reteaua va fi prevazuta cu amenajari speciale pentru introducerea fractionata de reactivi de dezinfectare, cand se demonstreaza ca acest lucru este necesar.
15. La alegerea tipului de material se va tine cont si de densitatea pieselor auxiliare necesare pentru realizarea bransamentelor si hidrantilor precum si de postutilizarea materialului ramas la terminarea perioadei de functionare.
16. Dimensionarea retelei se va face pentru o dezvoltare etapizata intr-un orizont de 25 de ani.
17. Tuburile pentru realizarea conductelor retelei vor avea imbinarea rezistenta la eforturi longitudinale de intindere intrucat din cauza spatiului redus nu se poate asigura constructia de masive de reazem.
18. Proiectul va contine instructiuni pentru modul de testare, modul de punere in functiune si modul de exploatare a retelei.


ANEXA 1b

DIAGRAME SI TABELE PENTRU DIMENSIONAREA HIDRAULICA A
CONDUCTELOR SUB PRESIUNE SI A COLECTOARELOR DE CANALIZARE


ANEXA 1b-1
Diagrama Maninng pentru dimensionarea expeditiva a conductelor pline cu apa; tuburi din PAFSIN; coeficientul de rezistenta "lambda" calculat cu formula Colebrook-White.

NOTA(CTCE)
----------
Imaginea diagramei Maninng pentru dimensionarea expeditiva a conductelor pline cu apa; tuburi din PAFSIN; coeficientul de rezistenta "lambda" calculat cu formula Colebrook-White, se gaseste in Monitorul Oficial nr. 903 bis din 7 noiembrie 2006, Partea I. (a se vedea imaginea asociata)

ANEXA 1b-2
Diagrama Maninng pentru dimensionarea expeditiva a conductelor pline cu apa (sub presiune); tuburi din otel, fonta cenusie, beton precomprimat; 1/n = 83

NOTA(CTCE)
----------
Imaginea diagramei Maninng pentru dimensionarea expeditiva a conductelor pline cu apa (sub presiune); tuburi din otel, fonta cenusie, beton precomprimat; 1/n = 83, se gaseste in Monitorul Oficial nr. 903 bis din 7 noiembrie 2006, Partea I. (a se vedea imaginea asociata)

ANEXA 1b-3
Diagrama Maninng pentru dimensionarea expeditiva a conductelor pline cu apa; tuburi din beton; coeficient de rugozitate 1/n = 74

NOTA(CTCE)
----------
Imaginea diagramei Maninng pentru dimensionarea expeditiva a conductelor pline cu apa; tuburi din beton; coeficient de rugozitate 1/n = 74, se gaseste in Monitorul Oficial nr. 903 bis din 7 noiembrie 2006, Partea I. (a se vedea imaginea asociata)


ANEXA 1b-4
Tabele pentru dimensionarea expeditiva a conductelor din PEID, PN 10; coeficientul de rezistenta "lambda" calculat cu formula Williams-Hazen.

Conducta din tub de polietilena, PN 10
s = grosimea peretelui tubului, mm
DNO = diametrul nominal exterior, mm
DNI = diametrul nominal interior, mm


DNO = 110 mm                                       DNO = 400 mm
            s = 6,60 mm                                        s = 23,70 mm
            DNI = 96,80 mm                                     DNI = 352,60 mm
┌───────┬────────┬───────────┬─────────┬────────┬────────┬───────────┬─────────┐
│   v   │   Q    │     Q     │    i    │   v    │   Q    │     Q     │    i    │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  m/s  │  mc/h  │dmc/s (l/s)│   m/m   │  m/s   │  mc/h  │dmc/s (l/s)│   m/m   │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  0,4  │ 10,60  │    2,94   │ 0,00180 │  0,4   │ 140,6  │   39,06   │ 0,00040 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  0,5  │ 13,25  │    3,68   │ 0,00272 │  0,5   │ 175,8  │   48,82   │ 0,00060 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  0,6  │ 15,90  │    4,42   │ 0,00381 │  0,6   │ 210,9  │   58,59   │ 0,00084 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  0,7  │ 18,55  │    5,15   │ 0,00507 │  0,7   │ 246,1  │   68,35   │ 0,00112 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  0,8  │ 21,19  │    5,89   │ 0,00650 │  0,8   │ 281,2  │   78,12   │ 0,00144 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  0,9  │ 23,84  │    6,62   │ 0,00808 │  0,9   │ 316,4  │   87,88   │ 0,00179 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  1,0  │ 26,49  │    7,36   │ 0,00982 │  1,0   │ 351,5  │   97,65   │ 0,00217 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  1,1  │ 29,14  │    8,10   │ 0,01172 │  1,1   │ 386,7  │  107,41   │ 0,00259 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  1,2  │ 31,79  │    8,83   │ 0,01377 │  1,2   │ 421,8  │  117,18   │ 0,00305 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  1,3  │ 34,44  │    9,57   │ 0,01597 │  1,3   │ 457,0  │  126,94   │ 0,00354 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  1,4  │ 37,09  │   10,30   │ 0,01832 │  1,4   │ 492,1  │  136,70   │ 0,00406 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  1,5  │ 39,74  │   11,04   │ 0,02081 │  1,5   │ 527,3  │  146,47   │ 0,00461 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  1,6  │ 42,39  │   11,77   │ 0,02346 │  1,6   │ 562,4  │  156,23   │ 0,00519 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  1,7  │ 45,04  │   12,51   │ 0,02624 │  1,7   │ 597,6  │  166,00   │ 0,00581 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  1,8  │ 47,69  │   13,25   │ 0,02917 │  1,8   │ 632,7  │  175,76   │ 0,00646 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  1,9  │ 50,34  │   13,98   │ 0,03224 │  1,9   │ 667,9  │  185,53   │ 0,00714 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  2,0  │ 52,99  │   14,72   │ 0,03546 │  2,0   │ 703,1  │  195,29   │ 0,00785 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  2,1  │ 55,64  │   15,45   │ 0,03881 │  2,1   │ 738,2  │  205,06   │ 0,00859 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  2,2  │ 58,29  │   16,19   │ 0,04230 │  2,2   │ 773,4  │  214,82   │ 0,00937 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  2,3  │ 60,94  │   16,93   │ 0,04593 │  2,3   │ 808,5  │  224,59   │ 0,01017 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  2,4  │ 63,58  │   17,66   │ 0,04970 │  2,4   │ 843,7  │  234,35   │ 0,01100 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  2,5  │ 66,23  │   18,40   │ 0,05360 │  2,5   │ 878,8  │  244,11   │ 0,01187 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  2,6  │ 68,88  │   19,13   │ 0,05764 │  2,6   │ 914,0  │  253,88   │ 0,01276 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  2,7  │ 71,53  │   19,87   │ 0,06181 │  2,7   │ 949,1  │  263,64   │ 0,01369 │
├───────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┤
│  2,8  │ 74,18  │   20,61   │ 0,06612 │  2,8   │ 984,3  │  273,41   │ 0,01464 │
└───────┴────────┴───────────┴─────────┴────────┴────────┴───────────┴─────────┘
 - coeficientul de rezistenta hidraulica este calculat cu formula
   Hazen-Williams.



Tabele pentru dimensionarea expeditiva a conductelor din PEID, PN 10;

ANEXA 1b-5
Diagrama pentru corectarea valorii debitului si vitezei apei in cazul cand conducta nu este plina cu apa (gradul de umplere h/H < 1,0)

CURBELE DE UMPLERE PARTIALA

PROFIL CIRCULAR

PROFIL OVOIDAL

NOTA(CTCE)
----------
Imaginea Diagramei pentru corectarea valorii debitului si vitezei apei in cazul cand conducta nu este plina cu apa (gradul de umplere h/H < 1,0), se gaseste in Monitorul Oficial nr. 903 bis din 7 noiembrie 2006, Partea I. (a se vedea imaginea asociata)


ANEXA 2

REGULI GENERALE DE PROIECTARE A RETELELOR DE CANALIZARE

1. Apele de canalizare pot fi evacuate prin reteaua de canalizare, care poate fi alcatuita sub forma de retea in procedeul:
- divizor/separativ cand apele meteorice sunt evacuate printr-o retea separata de apele menajere sau/si industriale asimilate apelor uzate menajere,
- unitar cand toate apele uzate sunt evacuate prin aceeasi retea de canalizare,
- mixt cand din conditii locale este rationala o alcatuire prin combinarea favorabila a primelor doua procedee.
2. Prin definitie colectorul de canalizare functioneaza cu nivel liber (rezerva de extindere, ventilatie pentru evitarea producerii de amestecuri explozive, evacuarea plutitorilor). Din acest considerent toate colectoarele vor fi amplasate astfel incat curgerea apei sa fie in sensul pantei strazii. Anomaliile vor fi analizate. Panta minima nu poate fi mai mica de valoarea ce asigura viteza minima de autocuratire (0,7 m/s), sau 1/DN (cu DN exprimat in mm); din motive constructive panta maxima va fi de 15%, fara masuri speciale de ancorare a tuburilor in transee; in nici un caz viteza maxima a apei nu va depasi viteza maxima acceptata de materialul tubular ales. La pante mai mari se prevad camine de rupere de panta sau tronsoane cu rugozitate artificiala mare.
3. In alcatuirea clasica reteaua de canalizare este ramificata dar este posibila si o retea inelara. Reteaua trebuie astfel alcatuita incat apa sa fie evacuata gravitational si pe drumul cel mai scurt.
4. Debitul maxim orar de apa uzata menajera este debitul de dimensionare la reteua in procedeu divizor; debitul de apa meteorica, calculat cu metoda rationala sau cu alte metode, dimensioneaza reteaua unitara si reteaua de ape pluviale; se recomanda folosirea prescriptiilor din STAS 1846/90 si 9470/73 si SREN 752-4/99. La reteaua unitara se face verificarea la debitul orar minim, in care caz viteza nu trebuie sa fie mai mica de 0,7 m/s. Este bine ca in lungul colectorului valoarea vitezei sa ramana constanta sau sa creasca.
5. Diametrul tubului se determina functie de debitul din sectiune, panta posibila si gradul de umplere; pentru colectorul de apa uzate menajere gradul de umplere este maximum 0,7-0,8; pentru reteaua care evacueaza apa meteorica se accepta curgerea cu sectiune plina (grad de umplere unu). Diametrul minim constructiv este 25 cm (30 cm pentru ape meteorice).
6. Diametrul tubului are valori constante sau crescatoare in lungul colectorului, variabil fiind gradul de umplere; valoarea diametrului se poate reduce, pe acelasi colector, numai in aval de sectiunea de evacuare a apei printr-un deversor.
7. Pentru suprafete de teren relativ plate se poate prevedea statie de pompare a apei din colectorul a carei adancime depaseste 6-8 m. Statia de pompare trebuie sa aiba, la limita (atunci cand in mod fortat nu functioneaza) posibilitatea de descarcare libera-provizorie a excesului de apa.
8. La alegerea frecventei ploii de calcul, necesara in determinarea debitului de ape meteorice, trebuie tinut seama de riscul de producere a inundatiilor si deci a pagubelor, de posibilitatea amenajarii de intersectii denivelate pentru strazile importante, de posibilitatea realizarii de constructii subterane deschise (metrou, termoficare etc.).
9. Vor fi prevazute camine de inspectie si de vizitare la distante tehnologice, in functie de marimea colectoarelor si de sistemul de curatire al canalizarii. La curatirea clasica distantele sunt de ordinul 50 m; la curatirea prin spalare cu jet de apa sub presiune mare aceste distante sunt limitate de posibilitatile utilajului folosit (1-200 m). Caminele de inspectie nu sunt vizitabile; pot servi doar pentru inspectii cu sisteme de televiziune cu circuit inchis si spalare cu jet de apa.
10. Racordarea colectoarelor ce aduc apa uzata bruta sau preepurata de la agentii economici se va face obligatoriu prin camin de vizitare pentru a putea verifica periodic calitatea apei primite.
11. Testarea colectoarelor se face la presiunea maxima de 0,5 bari, sau presiune egala cu adancimea maxima a caminului de pe tronson, pentru o durata de min. 30 min. Pentru sistemul de canalizare sub vacuum, recomandat pentru colectivitati mici si debite reduse, amplasate pe zone relativ plate, tubul va trebui testat la presiunea de minus 0,8 bari, pe durata a 10 minute.
12. Pentru detalii de proiectare si executie se recomanda consultarea SR 8591, SREN 752, SREN 1610, SR 1846, SR 3051.
13. Vor fi respectate prevederile ghidului GP 106/94, pentru zonele rurale.
14. La alegerea materialului tubular se va tine seama de posibila agresivitate a apei uzate (inclusiv agresivitatea sulfatica) precum si de agresivitatea solului.
15. Este de cea mai mare importanta cunoasterea caracteristicilor pamantului de fundare si calitatea ce trebuie obtinuta de umplutura de langa tub. Unele consecinte sunt semnalate in anexa.
16. Asa de exemplu dupa date din literatura tehnica, pentru un sol argilos-nisipos: modulul de rigiditate este de 130 daN/cmp la un indice de compactare Proctor 100% si scade la 50 daN/cmp pentru un indice Proctor 95%, la 20 daN/cmp pentru un Proctor 90% si 8 daN/cmp pentru un Proctor 85%. Se poate vedea cat de important este modul de realizare a umpluturii. La tuburile elastice (raportul dintre reducerea diametrului tubului si diametrul nominal mai mare de 3%) o compactare slaba poate fi catastrofala, avand in vedere ca reteaua este amplasata sub partea carosabila a strazii.
17. Proiectul trebuie sa contina si modul de testare a capacitatii de transport a lucrarii.
18. Proiectul trebuie sa contina si instructiuni de exploatare pentru lucrarea proiectata.


ANEXA 3

CONTINUTUL REGULAMENTULUI TEHNIC DE EXPLOATARE A LUCRARILOR

1. Regulamentul se elaboreaza pe baza legislatiei in vigoare, a cartii tehnice a constructiei, a instructiunilor de exploatare elaborate de proiectant precum si a concluziilor din exploatarea din perioada anterioara. La lucrarile noi instructiunile de exploatare sunt elaborate odata cu elaborarea proiectului de executie astfel incat toate elementele de exploatare sa poata fi evaluate si integrate in costul de realizare.
2. Instructiunile de exploatare trebuie sa contina toate precizarile legate de:
- amplasarea si modul de reperare pe teren a tuturor lucrarilor,
- amplasamentul si echiparea statiilor de pompare precum si sursele de alimentare cu energie electrica,
- tehnologia folosita la executie si parametrii normali de functionare; cand este cazul vor fi dati si parametrii de functionare in situatii de restrictie sau avarie,
- distributia materialelor folosite, cu principalele caracteristici mecanice si tehnologice,
- marimea si modul de marcare a zonelor de protectie sanitara,
- modul de masurare a parametrilor tehnologici,
- indicatorii de performanta,
- frecventa si modul de urmarire a lucrarilor,
- modul de functionare si exploatare a sistemului de control automat a parametrilor tehnologici,
- modul de functionare si parametrii ce vor fi realizati pe perioada unor calamitati naturale,
- lista cu furnizorii de echipamente.
3. Cartea constructiei (intocmita conform reglementarilor in vigoare, <>Hotararea Guvernului nr. 273/1994 ) contine:
- proiectul executat (1 exemplar pe hartie si 1 exemplar in format electronic),
- memoriul de prezentare al proiectului,
- planul general de situatie al lucrarii cu marcarea reperelor de identificare a lucrarilor ingropate si a zonelor de protectie sanitara,
- profil tehnologic al lucrarii intregi sau pe elemente componente la scari convenabile; la conductele sub presiune profilele vor avea trasate liniile piezometrice pentru toate ipotezele de functionare,
- profile verticale prin toate conductele retelelor de distributie si canalizare,
- planuri cu detalii pentru toate lucrarile auxiliare (scara 1:50-1:100), planuri de montaj pentru toate constructiile anexe; planurile vor corespunde variantei efectiv executate; eventualele modificari, fata de solutia din proiect, vor avea semnatura proiectantului si verificatorului de proiect,
- documente ce confirma dreptul de proprietate asupra terenului si constructiilor,
- amplasamentul si caracteristicile tuturor echipamentelor montate,
- caracteristicile materialului tubular, dimensiuni tip, conditii de executie, modul de imbinare, modul de transport, manipulare si depozitare, modul de verificare,
- modul de calcul a sectiunii tubului si conditiile de rezemare,
- modul de imbinare a armaturilor si lucrarile auxiliare,
- conditii si parametrii tehnologici de exploatare,
- copie dupa agrementul de folosire a materialelor in Romania,
- copie dupa avizul organelor sanitare, in cazul transportului de apa potabila,
- procese verbale de receptionare a tubulaturii,
- procese verbale ale dificultatilor aparute la utilizarea tuburilor si cauze,
- procese verbale de predare a amplasamentului,
- procese verbale de lucrari ascunse,
- procese verbale de rezolvarea neconformitatilor,
- procese verbale de receptie la terminarea lucrarilor din care sa rezulte parametrii tehnologici de exploatare (v. Anexa 17).
4. Regulamentul tehnic de exploatare va contine:
- toate instructiunile de exploatare si procedurile de reparatii pentru lucrarile de alimentare cu apa si separat pentru lucrarile de canalizare,
- descrierea sumara a lucrarii cu mentionarea limitelor de amplasare,
- prezentarea pe un plan a pozitiei elementelor cu numerotarea clara, explicita si definitiva a tuturor elementelor componente: camine, vane, hidranti, masive, guri de scurgere, statii de pompare etc.,
- prezentarea pe planuri a tipului de material, dimensiunii tuburilor (DN, lungime, clasa de presiune) si a modului de imbinare,
- prezentarea sistemului de comunicatie pentru personalul de exploatare,
- principalii indicatori de performanta, a modului si frecventei de determinare, precum si a modului de arhivare a valorilor,
- procedurile de lucru, reparatii si interventii la toate tipurile de lucrari,
- metodologia de efectuare a testelor de presiune si de masurare a capacitatii de transport,
- metodologia de prelevare a probelor si de prelucrare a datelor privind calitatea apei,
- organizarea formatiilor de lucru: componenta, calificare, dotarea materiala, ordinea de subordonare si raportare,
- sarcinile generale ale formatiilor de lucru si incarcarea medie cu sarcini,
- formularistica necesara si modul ei de folosire,
- modul de formare si folosire a bazei de date,
- masurile specifice de securitate a muncii pentru fiecare tip de lucrare,
- masuri specifice de combatere a incendiului; o parte sunt mentionate in anexa 10.
5. Regulamentul va fi elaborat unitar pentru toata lucrarea. Pentru usurinta lucrului pe compartimente, sectii, servicii etc., el poate fi structurat pe parti distincte, dupa componenta efectiva a lucrarilor. Aceste parti vor fi date direct personalului insarcinat cu exploatarea.
6. Regulamentul este un document dinamic, perfectibil. El se completeaza si se reformuleaza periodic. Este de preferat ca in lucru sa existe numai documentul reformulat integral. Cand ceva important se schimba se va da in lucru o noua varianta integral refacuta. Aceste variante vor avea elemente de identificare rapida. Varianta veche se adauga la cartea constructiei cu precizarea datei de scoatere din uz. Fiecare varianta va avea numele si semnaturile persoanelor autorizate.
7. Regulamentul se va schimba obligatoriu ori de cate ori se schimba parametrii de functionare ai lucrarii, sau se fac lucrari importante de reabilitare sau lucrari de retehnologizare.
8. Regulamentul se refera la urmatoarele tipuri de lucrari:
- lucrari de supraveghere si intretinere,
- lucrari de reparatii curente,
- lucrari de reabilitare,
- audit/expertiza specializata asupra sistemului,
- lucrari de retehnologizare,
- masuri de securitatea muncii,
- masuri specifice de protectia mediului.
9. Lucrarile de supraveghere si intretinere se efectueaza continuu. Cel putin saptamanal/lunar toate lucrarile vizitabile vor fi inspectate iar parametrii tehnologici vor fi masurati si notati. Se verifica integritatea constructiei, starea terenului, abuzul asupra constructiilor, tendintele de degradare (deplasarea terenului, gropi in strada, balti pe strada, miros de la canalizare etc.). Cu aceasta ocazie se verifica si corectitudinea reclamatiilor, starea suprafetei de protectie sanitara etc. Se face lista cu neregulile vizate si pe baza acestei liste se organizeaza repararea lucrarilor. Pot fi lucrari efective de facut, ca de exemplu: inlocuirea capacelor disparute, rupte la camine etc., inchiderea hidrantilor etc. Capacele lipsa vor fi inlocuite cu cea mai mare urgenta si pana la inlocuire vor fi semnalizate adecvat.
10. Lucrarile de intretinere si reparatii se refera la lucrari care remediaza toate lucrarile de mica importanta dar care afecteaza buna functionare: inlocuirea capacelor de camine, fixarea capacelor ce produc zgomot, refacerea scarilor de acces in camine, refacerea inscriptiilor de marcare a lucrarilor subterane (hidranti, vane etc.), repararea spargerilor de conducte/canale, desfundarea gurilor de scurgere, desfundarea colectoarelor, inlocuirea de vane, lucrari de vopsitorii etc.
11. Lucrarile de reabilitare se fac atunci cand conductele si colectoarele de pe unele tronsoane se distrug prea des si se decide refacerea integrala a tronsonului, este necesara inlocuirea totala a pompelor dintr-o statie de pompare, sunt necesare lucrari de corectare a unor situatii locale etc.
12. Lucrarile de retehnologizare constau din lucrari care au ca scop imbunatatirea totala sau partiala a sistemului de alimentare cu apa sau/si sistemului de canalizare: a crescut exigenta de calitate asupra apei furnizate, trebuie modificat crescut/redus debitul transportat, trebuie schimbat traseul unei aductiuni (revendicarea terenului, instabilitatea terenului), unele materiale au fost interzise si trebuie schimbate (azbocimentul, plumbul etc.), pierderea de apa a crescut peste 30%, schimbarea sursei de apa, reducerea consumului de energie, extinderea spatiului de servire, etc. Retehnologizarea in sine nu apartine direct exploatarii dar are sectoarele de capat ale etapei comune cu exploatarea: retehnologizarea se face cu pastrarea in functiune a elementelor vechi pana la inlocuirea cu cele nou construite si retehnologizarea se face pe baza judecarii performantelor vechii lucrari, performante cunoscute de sectorul de exploatare. Dupa retehnologizare se poate presupune ca este vorba de o lucrare noua si deci modul de exploatare se va reface in consecinta, intr-un ciclu nou.
13. Auditul lucrarii este o operatiune care se realizeaza periodic: pentru calitatea apei potabile, la maximum trei ani; pentru stabilirea lucrarilor de retehnologizare este necesara cunoasterea performantelor efective ale sistemului integral (sistemul de alimentare cu apa, sistemul de canalizare, in care sunt integrate sistemele de transport a apei) si evaluate avantajele si dezavantajele functionarii in continuare a sistemului etc. Baza de date realizata de serviciul de exploatare este esentiala in stabilirea corecta a performantelor.
14. Masuri pentru protectia mediului in vederea protejarii lucrarilor de transport a apei si nu numai, precum si lucrari necesare pentru pastrarea mediului afectat de evacuarea apelor de canalizare (eutrofizarea raului/lacului receptor etc.).
15. Regulamentul se elaboreaza pentru intreg sistemul de alimentare cu apa/sistemul de canalizare in care sistemul de transport este integrat.
16. Regulamentul va avea o parte distincta, pentru fiecare lucrare, referitoare la modul de actiune in caz de calamitate naturala. Continutul unora dintre elementele importante este dat in anexa 4.
17. Vor fi mentionate masurile necesare pentru realizarea raportului anual asupra calitatii apei si elementele pentru determinarea performantelor sistemului.


ANEXA 4

ORGANIZAREA EXPLOATARII PE DURATA UNEI CALAMITATI NATURALE

1. Introducere
1.1. Prevederile Regulamentului de exploatare vor avea o sectiune specializata care va contine modul de actiune in caz de calamitate naturala. Aceasta parte va fi facuta in concordanta cu planul de actiune al comisiei locale de aparare in cazul dezastrelor naturale. Aceasta presupune automat ca masurile sunt aprobate de organele autoritatii locale, ale Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta, organelor sanitare, organele de gospodarirea apelor etc.
1.2. Scopul principal al activitatii pe durata unei calamitati este punerea si mentinerea in stare de functiune, chiar partiala, a sistemului de alimentare cu apa si a sistemului de canalizare.
1.3. Un rezultat bun al acestei activitati trebuie pregatit din timp, prin:
- instruirea practica a personalului propriu asupra modului de lucru,
- asigurarea mijloacelor de actiune, din dotare, din imprumut, din resurse ale autoritatilor superioare (judet etc.); acest lucru este aprobat din timp si se cunoaste locul de depozitare al acestora,
- cooperarea cu populatia afectata si ajutorul acesteia,
- instruirea populatiei asupra modului de comportare constructiva,
- aprecierea riscului efectului calamitatii si asigurarea de solutii alternative.
1.4. Alimentarea cu apa este esentiala pentru localitate, pentru siguranta populatiei si mediului (apa buna pentru consum, apa pentru combaterea incendiului, apa pentru unitatile cu grad mare de risc).
1.5. Canalizarea este importanta pentru indepartarea apelor uzate ce pot provoca imbolnavirea secundara a populatiei precum si pentru indepartarea unor reziduuri periculoase.
1.6. Ca o intelegere a importantei actiunilor, dupa trecerea evenimentului vor fi analizate solutii mai sigure in exploatare, iar unele masuri suplimentare de protectie devin norma de lucru pentru viitor.
1.7. Deoarece unele evenimente cu consecinte importante sunt relativ rare, masurile si modul de aplicare vor fi revazute periodic, de regula anual. Consecintele unor calamitati produse in alte localitati vor servi de exemplu.
1.8. Masurile de protectie vor fi luate dupa alarmarea data de autoritatile locale. Modul de alarmare va fi cunoscut de catre echipe si mai ales de populatie.

2. Organizarea exploatarii dupa producerea unui cutremur

2.1. Alimentarea cu apa
2.1.1. Pentru reducerea efectelor negative asupra populatiei, animalelor si mediului, cel mai important lucru este instruirea practica prealabila a populatiei. Astfel populatia trebuie:
- sa nu foloseasca decat apa cu calitate controlata; pentru siguranta acesta va avea in stoc apa imbuteliata pentru 2-3 zile iar furnizorul de apa va avea o sursa de rezerva (cunoscuta si accesibila) care in mod sigur are apa buna precum (un izvor, o fantana protejata etc.) prin care va asigura 1-2 l/om*zi pentru urmatoarele 3-4 zile; sursa de apa va fi echipata cu un sistem local de filtrare - sistem de filtrare cu cartus filtrant din CAG etc.
- sa pastreze si sa protejeze rezervele de apa potabila contra murdaririi si folosirii nechibzuite.
2.1.2. Furnizorul de apa trebuie sa asigure:
- 1-2 l/om*zi pentru minimum 3-4 zile, apa potabila din sursa protejata,
- apa pentru combaterea incendiului din alte surse decat sursa de apa potabila,
- punerea in functiune a resurselor proprii de alimentare pentru spitale si alte unitati cu risc mare,
- surse de rezerva pentru alimentarea cu energie a sistemului,
- una sau mai multe resurse de apa pentru incendiu (lacuri de agrement, rauri in zone accesibile, stranduri etc.).
2.1.3. Dupa incetarea miscarii seismice furnizorul de apa trebuie sa verifice, urgent si simultan:
- starea retelei de distributie, starea de etanseitate a rezervorului, integritatea aductiunii, integritatea captarii si a surselor de alimentare cu energie.
2.1.4. Se incepe cu verificarea si folosirea retelei:
- daca apa tasneste din pamant, pe strada, insemna ca reteaua este rupta; in acest caz se opreste apa de la rezervor si se pastreaza apa acumulata; pentru rapiditatea observarii poate fi cooptata populatia; oprirea rezervorului se va face brusc pentru a pastra cat mai multa apa inmagazinata,
- se va cere, intelegere prealabila, avizul pompierilor ca in caz de incendiu apa din rezerva de combatere a incendiului (rezerva protejata) sa fie folosita pentru asigurarea apei de baut,
- vor fi identificate tronsoanele bune din retea si vor fi inchise vanele care asigura tinerea sub presiune a acestora, precum si toate bransamentele consumatorilor, cu exceptia celor cu risc mare,
- va fi verificat modul de functionare al hidrantilor si se va face echiparea celor in stare de functionare pentru furnizarea de apa in mod individual pentru populatie (gat de lebada); se va asigura si paza acestora, contra folosirii nerationale a apei,
- va fi revazuta posibilitatea alimentarii cu apa a unitatilor cu risc mare, din alte surse.
2.1.5. In cazul in care rezervorul a fost afectat si nu poate pastra apa se va trece de urgenta la punerea in functiune a legaturilor de rezerva ce ocolesc rezervorul. Este rational ca rezervorul sa fie realizat din mai multe cuve; cuvele afectate vor fi izolate.
2.1.6. In cazul in care sistemul functioneaza cu pompare se va aplica solutia de folosire a sursei de rezerva pentru alimentarea cu energie; alimentarea cu energie a sistemului de alimentare cu apa va fi considerata prioritara.
2.1.7. Daca aductiunea este deteriorata se va decide solutia de alimentare cu:
- unitati de tratare locala a apei, cazul localitatilor mari; unitatea de tratare va fi instalata pe amplasament pe locuri inalte si sigure stabilite dinainte si va intra in functiune,
- transportul apei cu cisterne curate si distribuirea in locurile prestabilite, catre populatie,
- daca sursa poate asigura apa, dar sistemul de transport este blocat, apa va fi transportata de la sursele proprii, in conditii adecvate; va exista intotdeauna si o solutie de rezerva (alta sursa).
2.1.8. Daca lucrarile captarii sunt afectate total se va apela la solutia folosirii altei surse de apa. Daca lucrarile nu sunt afectate decat partial se va asigura punerea in functiune cat mai urgent a partii active, mai ales daca sistemul functioneaza gravitational.
2.1.9. In cazul unor avarii locale pe aductiune, retea etc., vor fi realizate lucrari provizorii de legare a tronsoanelor ramase intregi. Vor fi facute lucrari de suprafata, cu materiale rezistente si cu imbinari rapide. Lucrarile provizorii vor fi supravegheate iar apa dezinfectata adecvat.
2.1.10. Din momentul in care sistemul poate functiona cel putin partial se va trece la refacerea sistematica pentru asigurarea debitelor de functionare la minimum a localitatii. Lucrarile vor fi refacute in ordinea importantei pentru functionarea sistemului. Ordinea de importanta poate fi stabilita prin analiza riscului de nefunctionare a fiecarui obiect component al lucrarii.
2.1.11. Reactia rapida la aceste masuri are la baza doua elemente: (1) masurile sunt gandite din timp si sunt experimentate si (2) personalul propriu este capabil sa lucreze autonom; legatura cu factorii de decizie se face cu mijloace adecvate de comunicatie.
2.1.12. Dupa incheierea operatiunilor de remediere toate lucrarile vor fi dezinfectate in mod sistematic. Cand apa devine potabila populatia va fi instiintata ca poate utiliza aceasta apa in mod normal. Se va face o inspectie generala a retelei pentru detectarea si remedierea locurilor pe unde se pierde apa.

2.2. Canalizarea
2.2.1. Reteaua de canalizare poate fi afectata de un cutremur deoarece majoritatea tuburilor sunt facute din beton si au imbinari rigide, lasand la o parte faptul ca sunt si destul de vechi. Efectele exterioare pot sa nu apara imediat deoarece o parte din apa exfiltrata se va drena in pamant. Se va incepe imediat verificarea retelei:
- se incepe de la ultimul camin al colectorului principal (la intrarea in statia de epurare sau caminul amonte al unei subtraversari); daca apa curge este de presupus ca chiar avariate colectoarele pot transporta apa uzata; in momentul cand parcurgand traseul colectorului apa nu se mai vede in camin insemneaza ca amonte colectorul este prabusit; se parcurge colectorul pana unde apa curge in camin sau apare pe strada; se marcheaza tronsoanele si se verifica terenul (are crapaturi vizibile, sunt tasari de teren, sunt constructii prabusite peste canal etc.); se raporteaza situatia;
- in cazul unor tronsoane rupte, pe lungime mare, in portiunea aval, se va interveni prin pomparea apei in alt colector sau chiar direct in rau (exista un acord prealabil intre proprietar si autoritatea in domeniul apelor); aceasta solutie se va practica un timp cat mai scurt;
- vor fi folosite mijloacele locale de dezinfectare pe traseu, dupa o regula dinainte hotarata;
- vor fi degajate locurile pe unde apa meteorica poate curge singura la rau;
- vor fi puse in stare de functionare mijloacele auxiliare de pompare a apei din colectoare (la reteaua unitara cand ploaia este mai mare decat ploaia de calcul, caz estimat si acceptat ca posibil); aceste mijloace pot fi aduse pe amplasamente pregatite din timp sau sunt deja montate si se face numai punerea in functiune,
- cand lucrurile au fost stabilizate se reface provizoriu reteaua de canalizare folosind tuburi usor de montat (PVC gofrat, otel etc.); in conditii favorabile tuburile vor putea fi montate aparent, cu protectie contra traficului de pe strada.
2.2.2. Dupa stabilizarea situatiei reteaua de canalizare va intra intr-un proces de verificare totala; rezultatul final va fi analizat in vederea luarii unei decizii asupra solutiei de reabilitare sau chiar de retehnologizare.

3. Organizarea exploatarii pe durata si dupa o viitura puternica

3.1. Alimentarea cu apa
3.1.1. In mod normal lucrarile sistemului de alimentare cu apa nu ar trebui afectate de viitura, cu exceptia - eventual - a lucrarii de captare. Daca acest lucru se intampla, dupa trecerea evenimentului, vor fi luate masuri de refacere a lucrarilor aflate in pericol potential.
3.1.2. Daca localitatea este partial inundata se va recurge la urmatoarele masuri:
- dezinfectarea suplimentara a apei, dupa recomandarile organelor sanitare, recomandari cunoscute in prealabil;
- atentionarea locuitorilor cu bransamente in zona inundata asupra unor masuri suplimentare,
- oprirea statiilor de pompare aflate in zona inundata,
- distribuirea de apa imbuteliata locuitorilor afectati,
3.1.3. Daca statia de pompare ce asigura presiunea totala in retea este scoasa din functiune (risc de accident) se va asigura o pompare independenta de pe un amplasament neinundabil; motopompele vor fi pregatite din timp;
3.1.4. Daca la captare lucrarile sunt scoase din functiune, se va asigura apa produsa de statii de tratare mobile, statii care vor fi disponibilizate de autoritatile de decizie. Acest lucru se va face cu atat mai mult cu cat si statia de tratare a localitatii, amplasata uneori langa captare, poate fi afectata. In prealabil, un amplasament pentru o priza provizorie va fi amenajat.
3.1.5. Daca pe rau calitatea apei s-a degradat puternic, vor fi puse in functiune masurile de tratare suplimentara: adaugarea de carbune activ praf, adaugarea de polimeri, reducerea debitului de apa in scopul cresterii duratei de decantare, reducerii vitezei de filtrare, ozonizarea apei etc.
3.1.6. Daca sursele de alimentare cu energie sunt afectate se va aplica solutia cu legare la o sursa de rezerva.
3.1.7. Daca puturile sau caminele drenului sunt inundate acestea vor fi spalate imediat ce nivelul apei scade; vor fi luate masuri suplimentare pentru a asigura etansarea lor pana la depasirea fenomenului.
3.1.8. Dupa trecerea evenimentului se va proceda la o spalare si dezinfectare totala a sistemului. Un aviz al organelor sanitare este necesar.
3.1.9. Masuri de crestere a sigurantei in functiune vor fi luate in considerare.

3.2. Canalizarea
3.2.1. Reteaua de canalizare este foarte solicitata pe durata unei viituri.
3.2.2. Functionarea statiilor de pompare a apelor uzate este esentiala; se va realiza functionarea acestora pentru o siguranta mai mare decat a celorlalte constructii componente; nefunctionarea statiei de pompare insemneaza innecarea localitatii in ape uzate menajere scoase din canalizare de debitul sporit al apei din ploaie sau de imposibilitatea pomparii apei in rau si deci de punere sub presiune a canalizarii; o epidemie poate oricand sa se declanseze.
3.2.3. Masuri suplimentare de dezinfectare vor fi aplicate.
3.2.4. Vor fi puse in stare de functionare statii de pompare provizorii, cu motopompe, pentru suplimentarea efortului de epuizare a apei din incinta. Masuri de supraveghere a sigurantei digurilor de protectie vor fi puse in aplicare.
3.2.5. Se poate recurge la devierea apelor colectate de pe suprafetele aflate la cote neinundate in scopul reducerii gradului de poluare in zona joasa.
3.2.6. O atentie speciala se va da urmaririi capacitatii de evacuare a raului receptor; cand exista riscul intrarii apei prin deversorul liber vor fi luate masuri adecvate.
3.2.7. Dupa trecerea evenimentului se va face o verificare generala a canalizarii, o spalare si dezinfectare generala.
3.2.8. O analiza urmata de masuri capabile sa imbunatateasca functionarea sistemului este obligatorie. Printre altele vor fi marcate si consemnate limitele atinse de viitura.

4. Functionarea in caz de furtuna sau/si viscol puternic
4.1. Alimentarea cu apa
4.1.1. Se va verifica in prima urgenta sistemul de alimentare cu energie. Se va pune in functiune sistemul de rezerva sau vor fi realizate legaturi provizorii, pentru actionarea cu prioritate a pompelor.
4.1.2. Se va verifica starea ventilatiilor la rezervoare; daca aceasta prezinta nereguli se va face o verificare a calitatii apei si o dezinfectare suplimentara; consumatorii vor fi avertizati asupra modului in care se consuma apa.
4.1.3. Se va verifica starea captarii; in caz de viscol este posibila o blocare a prizei (gratarului); curatirea acesteia va fi permanenta; solutii de rezerva ar trebui sa fie puse in functiune.
4.1.4. In cazul unor constructii izolate, se va asigura alimentarea cu hrana si echipament de protectie pentru personalul de exploatare.
4.1.5. Se va verifica starea stocului de reactivi; stocurile vor fi refacute periodic, conform normelor.
4.1.6. Dupa trecerea furtunii va fi refacut accesul pe caile de comunicatie si vor fi refacute lucrarilor afectate.

4.2. Canalizarea
4.2.1. In caz de furtuna pot fi afectate statiile de pompare de pe reteaua de canalizare; pentru reducerea impactului una dintre liniile de alimentare cu energie va fi o linie ingropata sau se va asigura o sursa independenta de alimentare.
4.2.2. In caz de viscol vor fi luate masuri, din timp, pentru contracararea riscului de topire brusca a zapezii si punerea sub presiune a canalizarii.
4.2.3. Vor fi verificate gratarele deversoarelor. Vor fi luate masurile adecvate pentru eliminarea blocajelor de gheata de pe rau, blocaje care pot produce ridicarea nivelului apei si inundarea canalizarii.
5. Toate masurile importante necesare pentru cresterea gradului de siguranta vor fi adoptate si introduse in etapa de retehnologizare a sistemului.
6. O evaluare a pagubelor directe si indirecte este necesara pentru a putea face o comparatie cu costul lucrarilor propuse pentru imbunatatirea comportarii sistemului.
7. In toate situatiile echipele de interventie pentru cazuri de urgenta si vor actiona conform regulilor invatate si dispozitiilor serviciilor comunitare pentru situatii de urgenta.


ANEXA 5
MASURI GENERALE DE PROTECTIA, SIGURANTA SI
IGIENA MUNCII LA EXPLOATAREA LUCRARILOR

1. Pe capitole de lucrari normele de protectia muncii sunt:
- norme de securitatea muncii pentru lucrari de excavatii, fundatii, terasamente, nivelari si consolidari de teren,
- norme de securitatea muncii pentru lucrari de excavatii si lucrari subterane,
- norme specifice de securitatea muncii pentru manipularea, transportul prin purtare manuala si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor,
- norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea materialelor,
- norme specifice de securitatea muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executia lucrarilor de beton si beton armat,
- norme specifice la realizarea lucrarilor pe amplasamente in conditii de trafic,
- norme specifice pentru lucrul cu instalatii si echipamente electrice.
2. Pentru accesul in spatii inchise, in care se intra rar, vor fi luate toate masurile de siguranta considerate ca necesare; unele dintre cele mai importante sunt mentionate mai jos:
- amplasarea mijloacelor de avertizare a golurilor deschise, periculoase,
- deschiderea capacelor nu se va face cu unelte improvizate; capacele scoase vor fi asezate in pozitie stabila,
- golul va fi lasat liber sa se aeriseasca spatiul interior; daca golul este mare si se doreste o aerisire rapida, se introduce un furtun la partea de jos si celalalt capat este legat la un compresor portabil, compresor asezat la distanta (daca se produce un amestec exploziv de gaze acesta sa fie diluat fara riscuri); cand operatiunea este de lunga durata golurile vor fi acoperite cu gratare provizorii,
- fumatul este interzis in zona de lucru,
- cand se apreciaza ca se poate intra, se verifica rezistenta scarii de acces; daca scara nu pare sigura, lucratorul va fi lansat dupa legarea cu franghia la centura de siguranta,
- pentru orice eventualitate echipa va avea o masca cu cartus de filtru cu material adecvat; cel putin o persoana din echipa are cunostinte si deprinderi pentru acordarea primului ajutor,
- se verifica stabilitatea constructiei (dupa modelul care a fost invatat in prealabil) si se face epuismentul apei,
- se fac manevrele cerute, se noteaza pe foaia de lucru si se precizeaza si eventualele lucrari necesare;
- inainte de inceperea lucrarilor se va verifica faptul ca lucratorul ce intra in spatiul subteran poate face acest lucru (nu are probleme biologice, psihologice etc.), este sanatos si nu a consumat bauturi alcoolice,
- muncitorul care intra in camin este echipat cu salopeta, casca, bocanci si mijloace de iluminat si este supravegheat de un coechipier din exterior; acesta va verifica vizual si prin discutie, starea "de functionare" a acestuia; supraveghetorul va sti cum sa intervina pentru a-l scoate din camin si va avea totodata cunostinte de prim ajutor,
- orice incident trebuie analizat si raportat pentru a proteja lucratorii la actiunile viitoare,
- lucrul la caminele din spatiile circulabile va fi semnalizat vizibil si stabil, pentru trafic.
3. Pentru accesul in caminele de vizitare si colectoarele de canalizare oamenii trebuie sa fie pregatiti special, deoarece:
- mediul este nociv prin degajarea de gaze, unele toxice (Hidrogen sulfurat) sau care pot da amestecuri explozive (metan, oxid de carbon);
- mediul este agresiv in ceea ce priveste posibilitatea de infectare si imbolnavire din cauza bacteriilor si virusurilor.
4. Locul de munca va fi pregatit adecvat, chiar daca interventia trebuie facuta rapid:
- se incepe lucrarea dupa o recunoastere temeinica si o decizie clara,
- se imprejmuieste si se semnalizeaza (foarte vizibil), pe zi si noapte, astfel ca traficul rutier sa fie cat mai putin stanjenit
- se aprovizioneaza toate materialele si echipamentele de lucru necesare,
- se lucreaza astfel ca mediul sau populatia vecina sa nu suporte o agresiune prea mare,
- orice material care provine din amplasament va fi sub control; nu va fi permisa refolosirea lui de catre alt interesat,
- nici o scula folosita la lucrarile de canalizare nu va fi instrainata,
- se deschid capacele a 2-3 camine si se lasa cel putin 1/2 de zi pentru aerisire prin ventilatie,
- se verifica daca gazele din camine nu sunt explozive si toxice,
- se verifica daca accesul in camin este sigur si stabil; in caz contrar se lucreaza cu scara mobila, suplimentara,
- se incepe lucrul propriu zis; echipa de lucru va fi formata din minimum 3 persoane: un lucrator in interior, un coechipier de supraveghere la gura caminului si un sef de echipa care coordoneaza lucrarile si ia masurile adecvate,
- materialele rezultate din lucrare vor fi depozitate in mod controlat,
- seful echipei trebuie sa aiba cunostinte si mijloace pentru acordarea primului ajutor.
5. Pentru lucrul in transee, realizate pentru acces la tuburile ingropate, este obligatorie:
- sprijinirea malurilor sapaturii; se va tine seama de lucrul in trafic,
- epuizarea apei din sapatura,
- materialele depozitate pe sol vor fi stabile si nu vor cadea in sant/transee in mod accidental,
- vor fi prevazute podete provizorii de trecere pentru pietonii din zona; spatiul de trecere va fi asigurat,
- vor fi asigurate mijloace stabile de acces in transeea deschisa (scari etc.).


ANEXA 6
REGULI GENERALE PENTRU ALEGEREA MATERIALULUI
PENTRU CONDUCTE SI COLECTOARE

1. Alegerea materialului din care se va face conducta este esentiala in durabilitatea solutiei si usurinta intretinerii.
2. Un material adecvat trebuie sa indeplineasca simultan urmatoarele conditii: sa fie agrementat in Romania, conform cerintelor <>Hotararea Guvernului nr. 622/2004 ; sa aiba avizul organelor sanitare daca apa transportata este apa potabila; sa fie produs sortimentul cerut in proiect; sa aiba un sistem de imbinare usor si etans; sa aiba piese de legatura pentru diametrele produse; sa reziste la presiunea de lucru ceruta; sa aiba o rugozitate cat mai mica a peretilor; sa aiba o durata de viata de minimum 50 ani; sa existe experienta buna in folosirea acestuia; fabricantul sa aiba atestat sistemul calitatii; costul tuburilor sa fie competitiv. Pentru transportul apei potabile beneficiarul va cere producatorului de conducta marcarea acesteia cu o inscriptie/semn distincta si usor de recunoscut.
3. De cea mai mare importanta este rigiditatea tubului; tubul va fi amplasat, de regula, sub patul carosabil, deci influenta din trafic va fi considerabila si necontrolabila. Fabricantul trebuie sa aiba un model de calcul al rezistentei tubului si incercari facute in fabrica de natura sa garanteze stabilitatea sectiunii tubului. La cerere metoda de calcul si caracteristicile materialelor vor fi puse la dispozitia cumparatorului.
4. La sfarsitul ciclului de viata, materialul recuperat sa poata fi reutilizat fara poluarea mediului.
5. Furnizorul trebuie sa aiba bine precizate conditiile de asezare in transee a tubului si limitele in care acesta este rezistent. Tehnologia de umplere a transeei trebuie sa fie foarte bine precizata si pusa la dispozitia executantului si investitorului. Daca tubul este asezat aerian producatorul trebuie sa aiba bine precizate conditiile de executie si exploatare.
6. Furnizorul va asigura instructiuni legate de transportul, manipularea si depozitarea tuburilor, pieselor auxiliare si elementelor de imbinare.
7. Executantul trebuie sa aiba posibilitatea sa verifice calitatea materialului tuburilor.
8. Imbinarea intre camin si tuburile racordate trebuie facuta astfel incat diferenta de rigiditate sa nu duca in timp la fisurarea tuburilor; de regula tuburile ar trebui introduse in peretele caminului printr-o legatura elastica-garnitura (tubul sa fie legat articulat de camin).
9. Daca tuburile vor forma o conducta supraterana, furnizorul va da elementul/detaliul de reazem obligatoriu sau elementele care permit verificarea stabilitatii sectiunii la solicitarile din exploatare. Elementele de compensare a deformatiilor din variatia de temperatura precum si sistemul de scoatere/introducere a aerului sunt esentiale.
10. Pentru un material nou introdus in fabricatie, pentru care experienta comportarii in timp este redusa, se va asigura un sistem de control pe durata functionarii; in acest caz elementele de urmarit (ce anume se urmareste si la ce intervale) vor fi stabilite dupa informatiile date de furnizor si proiectant.


ANEXA 7
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE MATERIALELOR
FOLOSITE LA TUBURILE PENTRU CONDUCTE


(valori medii, orientative)
┌──────────────────┬─────────────┬───────────────┬────────────┬────────────────┐
│                  │  Modul de   │ Rezistenta la │  Greutate  │ Coeficient de  │
│     Material     │elasticitate │   intindere   │ specifica  │dilatare termica│
│                  │  [daN/mmp]  │   [daN/cmp]   │  [daN/mc]  │ [m/m°C] x 106  │
├──────────────────┼─────────────┼───────────────┼────────────┼────────────────┤
│Beton             │  2000-3000  │     10-35     │    2400    │     10-13      │
├──────────────────┼─────────────┼───────────────┼────────────┼────────────────┤
│Otel              │    21000    │   1200-2100   │    7800    │     10-13      │
├──────────────────┼─────────────┼───────────────┼────────────┼────────────────┤
│Fonta cenusie     │    10000    │    300-350    │    7800    │      9-12      │
├──────────────────┼─────────────┼───────────────┼────────────┼────────────────┤
│Fonta ductila     │    17000    │      420      │    7800    │      9-12      │
├──────────────────┼─────────────┼───────────────┼────────────┼────────────────┤
│Polietilena       │     70      │      240      │    950     │    120-250     │
├──────────────────┼─────────────┼───────────────┼────────────┼────────────────┤
│PAFSIN (inelar)   │  500-1800   │     1000      │ 1700-2200  │    100-300     │
└──────────────────┴─────────────┴───────────────┴────────────┴────────────────┘




ANEXA 8

IMPORTANTA CARACTERISTICILOR FIZICO MECANICE ALE PATULUI DE
FUNDARE SI A PAMANTULUI DE UMPLUTURA, ASUPRA COMPORTARII
CONDUCTEI/COLECTORULUI DE CANALIZARE
(exemplificare)

Toate conductele pot sa se afle sub presiune (in stare de functionare, in timpul probelor de presiune/etanseitate) sau pot fi fara apa, goale, in caz de reparatii, nefunctionare controlata, functionare etc.. Ca atare este obligatoriu ca inaintea adoptarii tipului de material sa se verifice stabilitatea sectiunii tubului conductei la incarcarile normate si adancimea de pozare. Pentru aceasta trebuie cunoscute caracteristicile pamantului si caracteristicile materialelor.
Pentru exemplificare se considera un tub de canalizare plin cu apa, fara presiune, asezat in pamant, cu umplutura terminata.
Tubul are urmatoarele caracteristici: este din fibra de sticla (PAFSIN); are diametrul nominal DN = 1400 mm si grosimea peretelui h = 2,59 cm; rigiditatea nominala, dupa producator, 10000 N/mp; clasa de presiune, PN 10; coeficientul Poisson al materialului de conducta, æ = 0,25.
Pentru a evidentia importanta caracteristicilor fizico mecanice ale patului de fundare si a pamantului de umplutura, rezultata in urma compactarii, se prezinta rezultatele verificarii conductei din conditii de stabilitate, luand in considerare urmatoarele caracteristici ale masivului de pamant in care conducta se inglobeaza:
- adancimea de ingropare pana la generatoarea superioara a conductei, H = 5,35 m,
- rezemarea conductei pe pat amenajat, cu unghi la centru de 120°,
- modulul de deformatie al terenului in amplasament, EOS = 200 daN/cmp,
- modulul de deformatie al patului de fundare, dupa compactare,
E(01) = 250 daN/cmp, in ipoteza corespunzatoare unei fundari bune a conductei,
E(01) = 200 daN/cmp, in ipoteza compactarii necorespunzatoare a patului,
- modulul de deformare al pamantului de umplutura:
E(02) = 150 daN/cmp, in ipoteza compactarii corespunzatoare a umpluturii,
E(02) = 100 daN/cmp, in ipoteza compactarii necorespunzatoare a umpluturii.
Luand in considerare cele doua ipoteze cu privire la modulele de deformare ale pamantului rezultate in urma compactarii corespunzatoare/necorespunzatoare a masivului de pamant, eforturile sectionale maxime, eforturile unitare inelare si eforturile unitare critice au valorile din tabel.
Din comparatia intre rezultatele obtinute si inscrise in table, rezulta:
- o compactare necorespunzatoare conduce la cresterea momentelor incovoietoare si a eforturilor unitare efective cu 5-10%,
- compactarea necorespunzatoare conduce la scaderea efortului unitar critic corespunzator pierderii stabilitatii conductei cu cea 25%,


┌────────────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┐
│                            │ Marimea efortului in  │  Marimea efortului in  │
│          Efortul           │  ipoteza compactarii  │  ipoteza compactarii   │
│                            │    corespunzatoare    │   necorespunzatoare    │
├────────────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│Forta axiala inelara maxima │         66,52         │          65,49         │
│N(fi) (KN/m)                │                       │                        │
├────────────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│Momentul incovoietor inelar │          4,76         │           4,98         │
│maxim M(fi) (KN/m)          │                       │                        │
├────────────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│Efortul unitar inelar critic│                       │                        │
│     critic                 │        550,08         │         417,92         │
│sigma       (daN/cmp)       │                       │                        │
│     fi                     │                       │                        │
├────────────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│Eforturile unitare efective │                       │                        │
│maxime de compresiune       │        476,53         │         510,27         │
│     efectiv maxim          │                       │                        │
│sigma              (daN/cmp)│                       │                        │
│     fi                     │                       │                        │
└────────────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┘



In urma efectuarii a numeroase experimentari numerice se constata ca siguranta conductelor flexibile, din materiale compozite, depinde in principal de urmatorii parametrii:
- rigiditatea conductei,
- caracteristicile de deformabilitate ale pamantului de umplutura din jurul conductei; o compactare necorespunzatoare poate avea aspecte negative asupra sigurantei acesteia, producerea unor deformatii mai mari care pot pot introduce efecte de ordinul II si de aici necesitatea limitarii acestora la valori sub 0,03 x DN.
- trebuie tinut seama de faptul ca o deformare produsa ca urmare a impingerii pamantului este practic ireversibila si ca la valori mari al deformatiei se produce neetanseitatea imbinarii; de aici poate rezulta necesitatea schimbarii modului de efectuare a probei de etanseitate; se poate face o proba cu conducta plina cu apa, o proba de vacuum etc.


ANEXA 9

CONTINUTUL TIP AL UNEI PROCEDURI DE LUCRU la o reparatie

1. Procedurile folosite la realizarea conductei/canalului vor fi folosite si la lucrarile de reparare a acestora. Procedurile de lucru vor fi deci atasate la Cartea Constructiei. Pentru alte cazuri beneficiarul va asigura procedurile de lucru adecvate. Pentru tipurile noi de materiale si tehnologiile nou aplicate vor fi folosite proceduri de lucru atestate prin grija proprietarului.
2. Structura generala si continutul unei proceduri de lucru:
- numele firmei care executa lucrarea (care elaboreaza si procedura; procedura este aprobata de beneficiar/investitor),
- tipul de lucrare la care se refera procedura,
- legislatia si normativele in vigoare cu aplicabilitate directa,
- echipamentul de lucru necesar,
- personalul implicat: numar de oameni, calificarea acestora,
- sursele de apa, energie si modul de legare, etc.,
- tehnologia folosita (in detaliu si cu scheme clare),
- modul de verificare a lucrarii (pe etape),
- lucrul in conditii reale de mediu si modificarile tehnologice in diferite ipostaze,
- conditiile de securitatea muncii pentru muncitorii proprii, inclusiv echipamentul de lucru,
- conditii de semnalizare pentru protectia pietonilor si traficului de vehicule,
- masuri de protectie a mediului (reamenajarea zonei ramase dupa terminarea lucrarii, ce se face cu pamantul ramas etc.),
- fazele determinante pe parcursul executiei,
- conditii de control pe parcurs si in final,
- modul de realizare a probei de etanseitate,
- modul de verificare finala a calitatii lucrarii si conditiile de acceptare la receptie,
- forma documentului final de receptie a lucrarii.
3. Daca furnizorul de apa se ocupa si de remedierea lucrarilor atunci el va trebui sa aiba proceduri de lucru pentru fiecare tip de lucrare. Echipa care face remedierea va fi instruita si dotata cu tot ce este prevazut in procedura de lucru. Executarea lucrarii de catre terti implica folosirea procedurii existente sau a altei proceduri acceptate de proprietar.
4. Daca remedierea se face pe o lungime mare, atunci trebuie facut un proiect, cu avizele necesare. Constructorul este cel care propune o metodologie de lucru, metodologie ce trebuie aprobata de proprietar.
5. Dupa pozitia si tipul de lucrare proprietarul va solicita avizul de constructie, conform legii 50.


ANEXA 10

MASURI PENTRU PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR PE DURATA
EXPLOATARII CONDUCTELOR PENTRU TRANSPORTUL APEI

1. Respectarea reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si echiparea cu mijloace si echipamente de prevenire si stingere a incendiilor este obligatorie in toate etapele de exploatare a conductelor pentru transportul apei, inclusiv, in timpul operatiunilor de reparatii sau inlocuiri de conducte.
2. In exploatarea conductelor pentru transportul apei, vor fi respectate prevederi specifice din "Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor" aprobate cu <>Ordinul M.I. nr. 775/1998 , a normativului C300 (Normativ pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora), precum si normativele specifice lucrului cu un anumit tip de material. Masurile specifice de prevenire si stingere a incendiilor vor fi precizate si in instructiunile de exploatare.
3. Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin atat proprietarilor lucrarilor cat si operatorilor furnizori de apa.
4. Personalul de exploatare va fi instruit corespunzator, in domeniul situatiilor de urgenta conform O.M.A.I. nr. 712/2005, modificat si completat de O.M.A.I. nr. 786/2005.
5. In timpul reparatiilor, reabilitarilor, dezafectarilor, raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatilor si persoanelor care efectueaza aceste lucrari.
6. Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta si consta in organizarea acesteia, in mod specific, in conformitate cu Dispozitiile generale privind organizarea de aparare impotriva incendiilor - D.G.P.S.I. - 005.
7. Personalul care exploateaza sistemele pentru transportul apei, atat inaintea darii in exploatare, cat si periodic, in timpul exploatarii, va fi instruit. Verificarea cunostintelor se va face dupa o periodicitate dinainte stabilita.
8. Inainte de executarea lucrarilor cu foc deschis (sudura, taiere cu flacara, arcul electric, topirea de materiale izolante etc.) se va face un instructaj special personalului implicat.
9. Lucrarile de sudura necesita permis de lucru cu foc deschis. Nu se vor executa simultan, pe acelasi amplasament, lucrari de sudura electrica si sudura cu flacara oxiacetilenica. Locul de lucru se izoleaza cu panouri rezistente la foc. Accesul personalului strain de operatiune va fi interzis.
10. In vederea evitarii producerii de explozii, generatoarele de acetilena vor fi amplasate la minimum 10 m de locul de lucru efectiv si de buteliile de oxigen, in spatii ventilate.
11. In vederea interventiei, in caz de incendiu se organizeaza in prealabil echipe de personal avand atributii concrete si dotare adecvata. Ele vor actiona la comanda serviciilor comunitare pentru situatii de urgenta.
12. In zonele unde se fac vopsitorii se va interzice lucrul cu foc deschis pe o distanta de 25 m.


ANEXA 11
MASURI PENTRU CONTROLUL PIERDERILOR DE APA
LA CONDUCTE SUB PRESIUNE

1. Practic nu se poate face o constructie perfect etansa, in conditii economice rezonabile. In timp, ca orice constructie si conductele pentru transportul apei imbatranesc. Este deci normal ca valoarea pierderii de apa din conducta si imbinari sa creasca.
In lume, in acest domeniu se accepta ca o pierdere de 4-5% pe aductiune este normala; reteaua de distributie poate pierde intre 5-70% din cantitatea de apa transportata. Se considera ca este acceptabil un sistem de distributie care pierde nu mai mult de 20-30% din apa transportata.
2. Pierderea de apa are consecinte multiple:
- risc de deteriorare a calitatii apei la utilizator,
- pierderi economice importante pentru furnizor,
- lipsa temporara de apa la utilizator si in final relatii tensionate furnizor/client,
- deteriorarea cailor de comunicatie,
- prezenta apei in subsolul constructiilor,
- folosirea nerationala a resurselor de apa,
- apa falsa (apa de infiltratie) in reteaua de canalizare, etc.
Este rational ca furnizorul de apa sa aiba o preocupare importanta pentru controlul acestor pierderi, in special in reteaua de distributie.
Preocuparea va fi cu atat mai importanta cu cat sursa de apa este mai saraca, apa este adusa cu un efort energetic mare (peste 0,5 kwh/mc) iar solul este sensibil la inmuiere.
3. Preocuparea pentru controlul pierderilor de apa este un capitol important din planul de conformare al sistemului; in fond, pierderi mici, rationale, inseamna o folosire rationala a resurselor.
4. Stabilirea dimensiunii efortului pentru controlul pierderilor se face prin comparatia intre costul controlului pierderilor de apa (ca valoare directa) si costul unui sistem paralel sau suplimentar celui existent, prin care sa fie adusa cantitatea de apa pierduta.
5. Strategia controlului pierderilor de apa se structureaza in urmatoarele etape:
- realizarea unui audit pentru stabilirea stadiului pierderilor si intensitatii efortului de control,
- organizarea controlului sistematic al pierderilor,
- dotarea cu echipamente pentru detectarea pierderilor,
- organizarea sistemului de remediere a defectiunilor constatate,
- evaluarea continua si controlarea efortului pentru estimarea pierderilor,
- stabilirea limitei pana la care remedierea defectiunilor trebuie facuta.
6. Detectarea pierderilor de apa este operatiunea care deschide seria actiunilor in controlul pierderilor. Poate fi data in grija personalului care face inspectia retelei sau poate fi organizata sub forma unei echipe/serviciu specializat. Detectarea poate cuprinde urmatoarele etape:
- evaluarea generala a volumului pierderilor prin metoda bilantului; se poate deduce eficienta generala a retelei,
- controlul periodic al retelei folosind echipament specializat (reteaua in intregime ar trebui verificata la cca. 2 ani),
- controlul continuu al zonelor de retea unde au fost semnalate avarii frecvente sau se stie acest lucru dupa frecventa reparatiilor.
7. Metoda bilantului se poate aplica usor la sistemele de distributie unde este contorizata intrarea apei in retea dar si consumul din retea. Se face un bilant la intervale mari de timp pentru a reduce cat mai mult efectul datorat lipsei de simultaneitate in citirea contoarelor (numarul lor poate fi de sute sau mii de unitati). De regula un bilant anual poate da o valoare buna pentru pierderi:
volum introdus in retea (mc) = volum contorizat (mc) + pierderi de apa (mc).
In calcul, in grupa pierderi de apa, trebuie apreciate si unele valori necontrolate ale consumului de apa, fictiv sau nu, precum:
- eroarea tehnica de masurare a contoarelor,
- eroarea de citire a contoarelor,
- consumurile frauduloase de apa,
- consumurile necontorizate de apa: apa pentru stropit/spalat strazi, fantani publice, apa pentru combaterea incendiului, etc.
- consumul de apa mai mic sau mai mare decat cantitatea de apa facturata pausal.
8. Detectarea locului pierderilor de apa se face avand la baza faptul ca apa care iese printr-o gaura in peretele unei conducte sub presiune produce zgomot/vibratii. Tehnica este de a capta aceste vibratii si de a detecta pozitia locului de unde vin; daca se poate aprecia si marimea pierderilor, dupa intensitatea zgomotului, este aproape perfect.
Acest lucru nu se poate face direct, din cauza multiplilor factori ce intervin. Se poate face insa o corelare intre experienta personalului care "tine minte" zgomotul produs, sau marimea barei indicatoare de pe ecranul aparatului de masurat si verificarea directa a modului de producere a pierderii si marimea acesteia in momentul in care se sapa si se descopera conducta pentru reparatie.
Problema principala este descoperirea locului unde se produce o pierdere mare de apa (care poate face un zgomot mai mic decat o pierdere mica de apa) si de a aproxima cat mai bine locul unde se produce pentru a evita sapaturile mari si costisitoare pe strada. Din experienta, prin cca. 20% din gaurile din conducte se produce 80% din pierderea de apa. Pentru depistarea acestor gauri trebuie combinata experienta personalului cu informatia data de echipamentul de detectie.
9. Tehnica de specialitate poate asigura echipamente portabile sau fixe (montate pe autolaboratoare) care pot capta viteza de propagare a vibratiei cu ajutorul traductorilor asezati pe elementele legate de teava (vane in camine, hidranti, etc.). Analizoarele specializate din echipamente puse in concordanta cu tipul de material, pot arata cu precizie remarcabila locul avariei. Mai mult decat aceasta, pot face o ierarhizare a marimii pierderilor de apa cand sunt mai multe gauri pe tronsonul analizat.
10. In mod normal la cca. 2 ani reteaua ar trebui "scanata" cu detectoarele de pierderi. Rezultatul scanarii ar trebui sa asigure:
- detectarea sectiunilor/tronsoanelor/zonelor unde reteaua are probleme,
- comportarea in timp a retelei prin compararea rezultatelor inregistrarilor la doua treceri succesive: pentru a fi cat mai comparabile ar trebui ca tronsoanele sa fie parcurse aproximativ in acelasi anotimp (consumul de apa este strans legat de anotimp, deci presiunea in retea poate fi foarte diferita) si aceeasi ora din zi (consumul este foarte variabil in cursul zilei si ca atare si presiunea poate fi foarte diferita).
- Prin analiza rezultatelor scanarilor cu bilantul anual al apei se poate face un pronostic asupra ritmului de deteriorare a calitatii retelei si deci un plan de reabilitare/retehnologizare a acesteia.
11. Rezultatul controlului pierderilor trebuie coordonat si cu calitatea apei furnizate: clorul rezidual, controlul bacteriologic, numarul de imbolnaviri specifice (boli hidrice confirmate). Controlul trebuie sa duca la modificarea dozei de clor si la o intretinere mai buna a conductelor din zona (spalare la intervale mai mici, dezinfectare mai buna a apei).
12. Controlul pierderii de apa poate conduce la declansarea masurilor de control si reducerea acestora pana la limita de 20%. Cum pierderea de apa depinde in principal de trei factori (presiunea de lucru, tipul de material, marimea si amplasarea orificiului pe unde se pierde apa), rezulta ca exista un factor care poate fi controlat fara a se interveni asupra conductei. Acest factor este valoarea presiunii. Vor trebui gasite metode prin care presiunea in fiecare conducta sa fie redusa la minimul necesar putin peste presiunea minima la bransament (la limita chiar egala).
Pierderea de apa din conducte este calculabila cu formula:
Q(p) = alfa A(0) (p/gamma)^0,5 cu alfa = æ (2g)^0,5
unde:
Q(p) = debitul de apa pierduta, [mc/s],
alfa = coeficient dimensional tinand seama de numarul si forma orificiilor, de marimea coeficientului de debit etc.; valorile pot fi 2,6 ... 2,9 pentru o valoare de 9,81 m/s2 a acceleratiei gravitationale,
A(0) = suma suprafetelor orificiilor (sparturilor) de pe conducta, mp
p/gamma = presiunea in conducta, masurata in mCA,
g = acceleratia gravitationala, m/s^2,
æ = coeficient de debit, cu valori 0,6 ... 0,7,
gamma = greutatea specifica a apei, 1000 daN/mc.
13. La retelele alimentate gravitational reducerea presiunii in retea se poate face prin:
- montarea pe conducte, in pozitie convenabila, de vane reductoare de presiune; aceste vane sunt capabile sa asigure o presiune prestabilita in zona aval de sectiune;
- manevrarea vanelor normale, in sectiuni cheie (atentie la vacuumul ce se poate produce in urma vanelor rapid inchise, pe unele tronsoane); operatiunea desi complicata si greu de controlat poate avea efecte favorabile; manevra insa trebuie facuta zilnic si poate fi la valori diferite a gradului de inchidere (consumul de apa este diferit de la o zi la alta);
- prin folosirea rezultatelor sistemului de monitorizare a presiunilor si adoptarea de masuri similare (reglare de vane) ca mai sus, dar in sectiuni departate de sectiunea controlata.
14. In cazul retelelor alimentate prin pompare reducerea presiunii in retea se poate face:
- prin modificarea debitului injectat; in cazul pompelor cu turatie variabila acest lucru este bine sa se faca automat; pentru aceasta trebuie determinat nodul de retea sensibil la modificarea debitului si deci a presiunii necesare; presiunea masurata in acest nod este transmisa pompelor iar acestea pot sa isi modifice turatia,
- prin scoaterea sau introducerea in functiune a pompelor cu turatie constanta, dupa experienta, intrucat ritmul consumului din retea este "aproximativ" acelasi in fiecare zi,
- prin completarea retelei cu conducte de diametre favorabile astfel incat la modificarea presiunii de injectie, ritmul de scadere sa se propage cat mai uniform in retea, prin retehnologizarea retelei; ideal este ca apa sa curga in conducta in sensul pantei terenului astfel ca si linia piezometrica sa scada in sensul pantei terenului (cu o panta hidraulica aproximativ egala cu panta strazii) deci presiunea sa fie relativ uniforma pe conducte,
- prin refacerea retelei (retehnologizare) in sensul asigurarii unei presiuni de baza pentru marea majoritate a cladirilor, de regula cu inaltime mai mica si asigurarea apei la consumatorii inalti prin mijloace locale, adecvate (statie de pompare cu hidrofor, pompe cu turatie variabila etc.).
15. Pentru unele retele poate fi rationala separarea pe zone de presiune sau districte cu alimentare controlata; pe legaturile de alimentare pot fi montate contoare de district; in acest fel bilantul se poate face mai usor.
16. La verificarea pierderii de apa pe un district se poate proceda astfel:
- sunt anuntati consumatorii asupra procedurii care urmeaza sa fie executata,
- se inchid toate bransamentele, de regula pe perioada de noapte cand oprirea apei pentru cateva ore este suportabila pentru consumatori,
- se pastreaza presiunea de alimentare in limitele normale (asemanatoare presiunii de functionare in zilele in care nu se fac masuratori),
- se citeste contorul si se asteapta 3-4 ore,
- se reciteste contorul; prin diferenta fata de citirea anterioara se determina consumul de apa pentru singurul consumator ramas in functiune, gaurile din conducte; se poate determina pierderea de apa in districtul respectiv; exprimarea poate fi in valori globale, mc/h sau in valori specifice, mc/km*zi, 1/mp*zi, (mp de suprafata udata a conductelor) etc.; se poate masura pierderea de apa si pe unele tronsoane de conducta.
17. Prelucrarea sistematica a valorilor obtinute din controlul pierderii de apa va permite in timp stabilirea de reguli legate de:
- comportarea in timp a diferitelor tipuri de materiale,
- durata reala de viata a unor materiale, tipuri de imbinari, unele nou aparute,
- mai buna estimare a costurilor de exploatare a retelelor,
- stabilirea unor valori rationale asupra eficientei retelei,
- valori de comparat cu realizari din alte localitati/tari,
- stabilirea unei strategii de control a pierderilor de apa.


ANEXA 12
INDICATORI DE PERFORMANTA

A. Pentru sistemul de alimentare cu apa
1. Pierderea de apa in retea, %
Cantitatea de apa pierduta fizic din retea inainte ca aceasta sa fie utilizata in unul dintre scopurile pentru care a fost destinata. Pierderea normala de apa dintr-o retea buna trebuie sa fie mai mica de 20%. Se calculeaza prin metoda bilantului anual.
2. Ritmul de extindere a retelei, % sau km/an
Lungimea de conducta de distributie realizata anual, dupa punerea in functiune a sistemului; se poate calcula ca procent de extindere anuala (raport intre lungimea de retea noua raportata la reteaua existenta) sau direct ca lungime de retea nou executata (km/an).
3. Consumul specific de energie, kwh/mc.
Cantitatea de energie necesara pentru aducerea unui mc de apa la bransamentul consumatorului; se calculeaza ca raport intre cantitatea totala de energie utilizata anual in functionarea sistemului si cantitatea de apa furnizata.
4. Durata zilnica de alimentare cu apa, ore/zi.
Numarul mediu zilnic de ore in care se asigura apa la consumator; in mod normal alimentarea cu apa este continua, 24 ore/zi, dar in mod accidental pot fi si alte cazuri.
5. Lungimea specifica a retelei de distributie, m/loc.
Lungimea retelei de distributie raportata la numarul de locuitori asigurati cu apa. Cu cat valoarea raportului este mai mica cu atat folosirea retelei este mai intensa si deci grija pentru evitarea unei avarii trebuie sa fie mai mare.
6. Numarul orelor din zi in care presiunea este insuficienta, ore/zi.
Durata totala, in ore, a intervalului de timp in care reteaua nu are presiune suficienta pentru alimentarea tuturor consumatorilor de apa.
7. Numarul de locuitori care in mod repetat nu au presiune in retea, %.
Numarul de locuitori, care sunt afectati zilnic de lipsa de presiune din retea, raportat la numarul de locuitori alimentati cu apa.
8. Lungimea de retea in care concentratia clorului este sub limita legala, %.
Lungimea totala a tronsoanelor din reteaua de distributie in care in mod repetat nu se asigura doza minima de clor (0,25 mg/l sau doza stabilita de organele sanitare), raportata la lungimea totala a retelei.
9. Numarul mediu de reclamatii justificate, nr/an.
Numarul mediu anual de reclamatii ale clientilor asupra faptului ca apa nu are presiune, calitatea este necorespunzatoare etc.
10. Numarul de defectiuni pe retea, nr/an.
Numarul anual de avarii (spargeri de conducte, demufari, hidranti defecti, vane defecte etc.) descoperite si remediate.
11. Durata medie, minima, in care sunt remediate defectiunile semnalate, ore.
Media valorilor duratelor in care se repara o defectiune semnalata.
12. Gradul de contorizare, %.
Numarul de contoare pe bransamentele consumatorilor raportat la numarul total de bransamente.
13. Capacitatea de transport a aductiunii, l/s.
Debitul mediu si maxim pe care aductiunea, il poate asigura.
14. Gradul de folosire al aductiunii, %.
Raportul dintre cantitatea medie anuala de apa furnizata de aductiune si cantitatea de apa proiectata.
15. Numarul de avarii pe aductiune, nr/an.
Numarul anual de defectiuni descoperite pe aductiune si remediate.
16. Consum specific de apa, 1/om*zi.
Cantitatea totala medie zilnica de apa utilizata de un locuitor in decursul unui an; se calculeaza ca raportul dintre cantitatea totala de apa livrata anual consumatorilor (estimata sau inregistrata prin contorizare) si numarul de consumatori.
B. Pentru reteaua de canalizare
17. Lungimea strazilor cu retea de canalizare, %.
Raportul dintre lungimea strazilor cu canalizare si lungimea totala a strazilor cu locuinte.
18. Lungimea specifica de retea, m/loc.
Raportul dintre lungimea efectiva a retelei si numarul de locuitori.
19. Numarul specific de racorduri, buc./km.
Numarul de racorduri de canalizare raportat la lungimea retelei.
20. Populatia racordata la canalizare, %.
Raportul dintre populatia racordata la canalizare si populatia totala a localitatii.
21. Consumul specific de energie, kwh/mc.
Raportul dintre cantitatea anuala de energie consumata pentru functionarea retelei si cantitatea de apa uzata evacuata.
22. Numarul de reclamatii justificate, nr./an.
Numarul de reclamatii legate de functionarea canalizarii (infundari de colectoare, blocari ale gurilor de scurgere, miros in retea etc.) in decursul unui an.
23. Timpul mediu de remediere a unei defectiuni, ore.
Durata medie de reparare a unei defectiuni sau de rezolvare a unei reclamatii.


ANEXA 13
PLAN DE CONFORMARE

1. Elaborarea unui plan de conformare are urmatoarele faze principale:
- studii asupra calitatii apei sau existenta unui Plan de Asigurare a Calitatii Apei,
- stabilirea tendintelor de dezvoltare a sistemului,
- stabilirea tendintelor de modificare a calitatii apei din sursele exploatate,
- evaluarea pierderilor de apa din sistem,
- evaluarea consumului de energie,
- audit tehnico-economic asupra sistemului existent pentru stabilirea zonelor critice din cauza carora nu se realizeaza conformitatea,
- stabilirea criteriilor de performanta ale sistemului (tehnologice si economice),
- cunoasterea tendintelor de dezvoltare economico-sociala a localitatii si zonei,
- elaborarea planului de conformare cu etapizarea costurilor,
- evaluarea resurselor pentru acoperirea costurilor de investitie si exploatare,
- evaluarea suportabilitatii de catre consumatori a noilor investitii, deci si a retehnologizarii sistemelor de transport a apei,
- definitivarea si transformarea planului de conformare in componente executabile cu maximizarea efectelor si minimizarea costurilor,
- evaluarea suportabilitatii de catre consumatori a noilor investitii, deci si a retehnologizarii sistemelor de transport a apei,
- executarea elementelor planului,
- verificarea rezultatelor si corectarea elementelor neconforme,
- stabilirea modului de raportare a noilor performante,
- daca este cazul, elaborarea unui nou regulament de exploatare.
2. Este posibil ca in etapa de analiza a neconformitatii din cauza calitatii apei sa intre in lista de neconformitati si materialele din instalatia interioara a cladirilor de locuit; calitatea apei se deterioreaza din cauza acestor instalatii. In acest caz vor fi luate masurile necesare pentru obligarea proprietarilor caselor sa schimbe materialul instalatiilor. In caz contrar controlul calitatii de apa potabila se va face la robinetul de concesie. Materialele utilizate vor fi in concordanta cu cerintele de calitate normate.
3. Planul de conformare va contine o desfasurare in timp, cu termene controlabile, pentru acoperirea masurilor preconizate si a lucrarilor necesare pentru indeplinirea conditiilor de performanta cerute sistemului, precum si a necesarului de fonduri.


ANEXA 14
METODE UTILIZATE PENTRU REABILITAREA
CONDUCTELOR PENTRU TRANSPORTUL APEI

1. Metodele de lucru utilizate pentru reabilitarea lucrarilor de transport a apei pot fi:
- cu metode de lucru cu transee deschisa,
- cu metode de lucru fara transee deschisa.
1.1. Metodele de lucru cu transee deschisa sunt metodele clasice prin care se inlocuieste tubul vechi cu unul nou. Se adopta atunci cand conductele au bransamente/racorduri foarte dese.
1.2. Metodele de lucru fara transee deschisa pot fi:
- cu pastrarea conductei existente, ale carei caracteristici mecanice si hidraulice vor fi imbunatatite,
- cu distrugerea conductei vechi si introducerea uneia noi, pe acelasi traseu, si cu diametru mai mare,
- cu introducerea unei conducte noi pe un traseu vecin,
- prin foraj orizontal.
2. Metodele prin care se realizeaza imbunatatirea caracteristicilor hidraulice (netezire, etansare) a conductei existente, care are rezistenta mecanica asigurata, pot fi:
- prin aplicarea unui strat interior de protectie, din mortar de ciment, rasina epoxidica etc. (cu sau fara fibra inglobata); executia se face printr-un procedeu de "torcretare",
- prin introducerea unui tub nou in interior si solidarizarea lui cu tubul vechi prin incalzire,
- prin introducerea unei membrane din masa plastica si lipirea ei pe perete prin caldura,
- prin introducerea unui tub flexibil, tip furtun, care are aplicat un strat de rasina; dupa introducere se pune sub presiune si rasina se intareste langa perete/pe perete,
- prin aplicarea manuala a unui strat de protectie, la tuburile vizitabile.
3. Metode de imbunatatire a caracteristicilor hidraulice si mecanice a tubului, prin interior:
- cu introducerea unui tub nou, rezistent, in tubul vechi; tubul nou este papusat pentru a intra mai usor; la incalzire tubul recapata forma circulara,
- cu introducerea unui tub tras si distrugerea tubului vechi,
- cu tragerea unui tub nou cu diametrul mai mic in tubul vechi.
4. Adaugarea unui strat de protectie la interiorul conductei reduce rugozitatea, si etanseizeaza conducta (pierderile la conducta neetansa pot fi de ordinul 50% din cantitatea de apa transportata iar prin reabilitare pot ajunge la 5-10%), protejand peretele contra coroziunii si reducand totodata consumul de energie la transportul apei. Stratul poate fi din mortar de ciment, rasina expoxidica sau pelicule din masa plastica aplicate in diferite procedee. Este esential ca peretele conductei sa fie perfect curat si uscat. Este recomandabil ca sa se faca o buna inspectie cu camere TVCI. Aceasta etapa trebuie considerata ca faza determinanta. Un perete murdar va permite dezlipirea stratului de protectie si deci va apare o viitoare sectiune cu probleme.
Dupa terminarea protectiei conductei se va face proba de etanseitate si proba pentru stabilirea capacitatii reale de transport.
Se poate realiza legatarea consumatorilor la retea si o noua proba de etanseitate. Limita pierderilor de apa trebuie sa fie cea precizata prin proiect. Conducta se spala, se dezinfecteaza si se pune in functiune. Toata documentatia devine parte a cartii constructiei.
5. Introducerea unei conducte noi in conducta veche este practicata atunci cand:
- peretele conductei vechi nu mai are rezistenta mecanica necesara;
- se poate adopta un diametru mai mic de conducta;
- conducta trebuie inlocuita cu alta avand un diametru mai mare; conducta noua se introduce prin spatiul ocupat de conducta veche, concomitent cu spargerea acesteia.
Exista tehnologii specifice pentru fiecare dintre cazuri. Pentru operator este important ca distanta dintre ferestrele de introducere a noii conducte in vechea conducta sa fie cat mai mare. Se poate proceda astfel:
- in conducta fara depuneri (spalare cu jet de apa, frecare cu mijloace mecanice in prealabil) se introduce o conducta din masa plastica avand un diametru exterior putin mai mic decat diametrul interior al conductei vechi; pentru a intra usor conducta noua se papuseaza, se pliaza (are sectiune in forma de omega); dupa introducere se racordeaza la o sursa de caldura (aer/apa calda); conducta devine cilindrica si se ataseaza peretelui interior al conductei vechi; conducta noua preia functiunea conductei vechi; daca spatiul dintre cele doua conducte este mare el se poate umple prin injectie cu o rasina sau cu material inert; bransamentele este bine sa fie cat mai rare,
- in conducta veche se trage, cu un cablu rezistent, un tub flexibil din PE cu diametrul exterior cel mult egal cu diametrul interior al conductei vechi; se poate trage si o conducta din fibra de sticla, cu imbinare in peretele tubului; in acest caz tragerea se face cu cablul blocat la ultimul tub (tuburile sunt de fapt impinse in conducta),
- in conducta veche se introduce un cablu; la capatul cablului desfasurat se ataseaza un cutit triunghiular, cu diametrul mai mare ca diametrul conductei; in spatele cutitului se afla un con de largire si protectie a noului tub, legat de con; conducta veche este sparta, conul largeste si asigura prin impingerea pamantului marirea gaurii lasate de vechea conducta; in noul locas este amplasata conducta viitoare trasa prin gaura lasata de conul largitor de sectiune.
Operatiunile ulterioare sunt identice, ca si in cazul precedent: se verifica etanseitatea, se fac legaturile necesare, se monteaza armaturile, se verifica noua capacitate de transport, se spala, se dezinfecteaza si se introduce in circuit.
6. Solutii pentru realizarea unei conducte noi in varianta fara transee poate fi facuta in doua moduri:
- se foreaza o gaura de mici dimensiuni; in gaura se introduce un cablu iar la capatul lui se ataseaza un con de largire; in spatele conului este legata viitoarea conducta; se trage conducta;
- se foreaza un microtunel si in el este impinsa conducta noua.
Verificarea de etanseitate se face asupra starii globale; detectarea eventualului loc in care se pierde apa se poate face numai cu echipamentul specializat de detectare a pierderilor; remedierea se face prin saparea unei gropi in dreptul sectiunii detectate si repararea defectiunii.
7. Solutia cu realizarea unei conducte in procedeul clasic - transee deschisa - se adopta cand tronsonul este scurt, are prea multe bransamente sau armaturi, nu se dispune de alte solutii sau este solutia cea mai rationala. Se va da atentie sporita modului in care se face umplutura in sant. Se recomanda un grad de compactare echivalent Proctor 95% daca teava este langa/sub calea de circulatie. In camp deschis gradul de compactare poate fi Proctor 85-90% dupa adancimea de pozare.
8. De cea mai mare importanta sunt lucrarile pentru asigurarea alimentarii cu apa pe durata realizarii lucrarilor de reabilitare a conductei. Operatorul trebuie sa verifice solutia data in scopul protejarii consumatorului de apa.
Pentru un tronson de retea de distributie problema pregatirii reabilitarii este cea mai laborioasa si contine urmatoarele faze, in varianta clasica, cu conducta pe acelasi amplasament:
- anuntarea consumatorilor despre lucrari si masurile ce vor fi luate; vor fi date in scris masurile pe care ei trebuie sa le respecte,
- recunoasterea, inca o data, pe teren a amplasamentului lucrarilor viitoare,
- obtinerea avizului de constructie,
- realizarea si aprovizionarea tuturor materialelor necesare pentru lucrarile suplimentare,
- introducerea restrictiilor de circulatie si asigurarea semnalizarii rutiere,
- realizarea conductei provizorii de ocolire/inlocuire a conductei de reabilitat,
- racordarea conductei provizorii, cu vane la capete, la tronsonul amonte si aval a conductei de refacut; prevederea de stuturi pentru bransamente; dezinfectarea conductei,
- mentinerea in functiune a conductei vechi,
- racordarea bransamentelor la conducta provizorie; atentie este posibil ca, pe perioada de lucru, functionarea sa se faca fara contor de apa,
- punerea sub presiune a conductei provizorii,
- scoaterea din circuit a conductei vechi si inceperea reabilitarii,
- pe durata reabilitarii amplasamentele bransamentelor pot ramane neacoperite, dar protejate, dupa anotimp;
- dupa reabilitare, legarea definitiva a bransamentelor la conducta noua,
- dupa caz, refacerea bransamentelor cu materiale performante (eliminarea plumbului).
Se poate aplica o solutie mai rapida pentru schimbarea bransamentelor daca se foloseste solutia cu bransarea sub presiune atat la conducta provizorie cat si la conducta reabilitata. Se realizeaza conducta provizorie si se pune sub presiune; se izoleaza conducta veche si se poate lucra pe ea; independent de aceasta se schimba direct bransament cu bransament la conducta provizorie; dupa reabilitare bransamentele se schimba iar, bucata cu bucata, la noua conducta sub presiune.
9. Pentru aductiunea cu un singur fir, la un sistem de alimentare cu apa care are o singura sursa de apa, singura alternativa pentru asigurarea curgerii apei pe durata lucrarilor este realizarea unui tronson provizoriu de conducta care sa dubleze aductiunea. Tronsonul provizoriu de aductiune, care inlocuieste provizoriu aductiunea pe tronsonul in lucru, va fi mutat progresiv odata cu avansarea lucrarilor. Dupa caz, cu avizul organelor sanitare, se poate creste doza de dezinfectant, pentru siguranta. Conducta provizorie poate fi supraterana, daca se lucreaza in afara perioadei de inghet.
10. In cazul in care aductiunea va avea in final o solutie noua, pe un traseu paralel (traseu mai scurt, traseu pe tren mai sigur etc.), este preferabil sa se execute noua aductiune si apoi sa se treaca la o functionare normala. Aductiunea veche se pastreaza sau se dezafecteaza. In cazul in care se pastreaza vor trebui verificate cu atentie toate legaturile pe care le-a avut si acestea vor fi blocate sau desfiintate. Daca se estimeaza o crestere a consumului, in viitor, se poate trece la retehnologizarea acesteia prin reabilitare ulterioara. Daca vechea conducta va deveni activa atunci vor fi luate masuri pentru realizarea ulterioara de bretele intre cele doua conducte.
11. Cand sistemul de alimentare cu apa si care contine conducta de transport, are mai multe surse de apa se va cauta asigurarea apei din sursele ramase in functiune si neafectate de reabilitarea aductiunii. Consumatorul va fi instiintat din timp asupra lucrarii si asupra unor eventuale consecinte.
12. Pentru conductele realizate din beton precomprimat, care fac explozie atunci cand sarma de precomprimare a fost corodata, refacerea capacitatii de a rezista la presiune, nu este posibila decat prin dublarea conductei in interior.
13. Atunci cand au aparut probleme mari in sistem, pierderi mari de apa (peste 20-30%) calitate a apei greu de controlat, este nevoie de un audit al sistemului, pentru definirea noilor criterii de performanta. Se va elabora apoi un plan general de dezvoltare (master plan) sau un plan de conformare, dupa caz.


ANEXA 15

ADUCEREA COTEI CAMINULUI DE CANALIZARE LA COTA CAII DE RULARE

1. Se va proceda functie de modul de refacere a caii. Cazul cel mai des intalnit este al strazii acoperite cu covor de asfalt, covor continuu, inclusiv peste camin, pentru o buna productivitate a masinii de asfaltat; ridicarea ulterioara a capacului se poate face astfel:
- marcarea prealabila a pozitiei capacului sau detectarea capacului cu echipamente de detectat metale;
- spargerea covorului de asfalt, cu protejarea partii metalice a ramei;
- scoaterea capacului si ramei;
- curatirea marginii caminului;
- masurarea corecta a grosimii ramei si a denivelarii dintre cota caii si marginea buna, rezistenta a caminului;
- continuarea zidariei la caminul din zidarie pana la cota egala cu cota caii din care se scade grosimea ramei; se lucreaza cu mortar de ciment M 100;
- se aseaza capacul pe un strat de mortar de maxim 1 cm grosime;
- se verifica paralelismul dintre planul fetei ramei si planul suprafetei caii; eroare maxima 0,5 cm;
- dupa minim 3 zile se reface asfaltul pe spatiul dintre rama si asfaltul caii, asfalt cu o calitate mai buna decat a asfaltului din cale; asfaltul va fi bine compactat;
- se asigura protectia locului lucrarii, in trafic, minim 7 zile de la terminarea zidariei de caramida.
La caminele cu pereti din beton inaltarea putului/cosului caminului se poate face prin turnarea pe loc de beton B 20, pentru a acoperi diferenta intre cota caii si cota viitorului suport pentru rama capacului; se mai poate acoperi diferenta folosind inele/saibe/colaci din beton armat, prefabricate; acestea se aseaza peste marginea rezistenta a caminului pe un strat de mortar de ciment M 100 (si intre inele se pune mortar); nu se va aseza colacul din beton direct peste buza cosului caminului intrucat la o rezemare neuniforma acesta se sparge; peste ultimul inel se aseaza un strat subtire de mortar si apoi rama si capacul; se reface asfaltul si se pastreaza locul protejat minimum 14 zile.
La capacele asezate pe placa din beton (la caminele din masa plastica, sau altele) operatiunile sunt similare; rama se ridica insa unitar cu placa din beton. Sub placa umplutura va avea un indice de compactare de 95%. Aceste lucrari vor fi facute de constructorul caii sub supravegherea operatorului.
2. Aducerea la cota a caminelor a caror capace sunt "infundate" sub cota strazii din cauza traficului. Se verifica starea interioara a tuburilor la racordarea cu caminul. Daca numai capacul este "lasat" se procedeaza la ridicarea ramei dupa procedeul de mai sus.
3. Daca rama este infundata cu camin cu tot atunci se reface caminul integral precum si legaturile la camin. Pe durata refacerii, dupa scoaterea caminului, se poate asigura o legatura provizorie intre capetele tuburilor ramase in pamant, pentru curgerea apei. Se va da o atentie speciala umpluturii de sub camin. Daca pamantul este sensibil la inmuiere, vor fi luate masurile care sunt impuse.


ANEXA 16

RETEHNOLOGIZAREA CONDUCTELOR PENTRU TRANSPORTUL APEI

1. Retehnologizarea poate fi considerata ca suma unor reabilitari succesive sau simultane integrate insa intr-un concept nou adecvat perioadei in care se afla exploatarea. Conceptul actual este de realizare a unor lucrari a caror exploatare si conducere sa fie optimizata prin informatizare.
2. De regula reabilitarea sistemelor de transport se face in concordanta cu reabilitarea celorlalte obiecte componente ale sistemelor de care apartin si deci la decizia si in solutia aplicata se va tine seama si de acest aspect. Pot exista insa si cazuri in care numai sistemul de transport poate fi retehnologizat.
3. Problema retehnologizarii conductelor de alimentare cu apa se poate pune in orice moment.
Proprietarul sistemului de transport a apei este cel care declanseaza procesul deoarece este cel care are o perspectiva a dezvoltarii si a noilor nivele de performanta. Noile nivele de performanta rezulta din:
- conditii normative noi asupra calitatii apei, calitatii materialelor; pentru apa potabila parametrii de control sunt obligatorii la bransament; drept urmare materialul conductei nu trebuie sa contribuie la deteriorarea calitatii apei,
- necesitatea rentabilizarii functionarii sistemului in conditiile economiei de piata,
- necesitatea folosirii rationale ale resurselor de apa,
- protectia mediului,
- dezvoltarea stiintifica, tehnica si tehnologica.
4. Retehnologizarea conductelor de transport a apei se poate face integral sau partial. Partial se face de regula odata cu modernizarea sistemului de pompare in vederea economisirii de energie.
5. Retehnologizarea partiala a conductelor se declanseaza atunci cand parametrii de proiectare nu mai sunt respectati, cand efortul pentru respectarea acestor parametrii este prea mare sau nu se mai respecta conditiile contractuale si consumatorul este afectat, cand calitatea apei s-a deteriorat din cauza conductei. Asa de exemplu:
- un tronson de aductiune este amplasat pe un teren devenit instabil; ca atare destul de des sunt necesare reparatii iar pe durata reparatiilor apa este furnizata cu restrictii sau deloc,
- o parte importanta din retea a fost afectata de coroziune extinsa astfel ca reparatiile sunt dese sau o mare parte din retea este construita din azbociment; calitatea apei este serios compromisa si o refacere este necesara; daca tot se va reface reteaua se pune problema la ce dimensiuni ale diametrelor vor fi reconstruite barele retelei, daca siguranta in functionare nu poate creste, daca o urmarire automata nu este posibila si daca o extindere a retelei nu este necesara; obtinerea solutiei pentru noua retea se face printr-un proiect de retehnologizare,
- localitatea s-a extins in timp iar reteaua de canalizare, care a fost proiectata pentru o anumita dimensiune este depasita; colectoarele mai mari din zona terminala sunt depasite in ce priveste debitul transportat; totodata cresterea localitatii poate pune problema modificarii frecventei ploii de calcul in vederea cresterii sigurantei locuintelor si traficului; reteaua veche nu mai are capacitate de transport; noua retea trebuie extinsa tot printr-un proiect de retehnologizare etc.
6. Retehnologizarea generala poate fi privita ca o refacere completa a conductelor de transport a apei sau ca o refacere totala a sistemului de alimentare cu apa si/sau a sistemului de canalizare in care conducta de transport a apei este parte. Refacerea poate respecta vechile cerinte de calitate a serviciului sau dimpotriva altele noi, ca de exemplu:
- presiunea in retea creste ca urmare a schimbarii regimului de constructie;
- schema de functionare a retelei se poate schimba din cauza aparitiei echipamentelor de pompare cu performante ridicate.
7. Retehnologizarea sistemului de transport a apei potabile se poate face prin:
- reabilitarea succesiva a aductiunii, cu schimbarea traseului sau nu, cu cresterea numarului de conducte, cu control automat al functionarii, cu schimbarea schemei tehnologice de functionare pentru a reduce energia de pompare etc.,
- reabilitarea retelei se poate face prin reabilitarea partiala a retelei vechi, se pastreaza ce este bun si cu realizarea unei extinderi care sa lucreze in aceeasi zona de presiune, sau se organizeaza functionarea pe mai multe zone de presiune etc.
8. Pentru realizarea proiectului de retehnologizare este esentiala cunoasterea parametrilor tehnologici si economici de lucru ai sistemului existent; acesti parametrii sunt furnizati de serviciul de exploatare existent; pe baza acestor date se justifica realizarea noului proiect.
9. Reabilitarea conductelor de transport a apelor uzate poate fi ceva mai complicata deoarece forma suprafetei terenului este mult mai importanta in extinderea retelei, pe de o parte, iar pe de alta parte retehnologizarea trebuie facuta astfel incat aceasta sa poata functiona pe o perioada foarte lunga de timp, 50-100 ani, uneori si mai mult.
In aceasta reabilitare trebuie tinut seama de tendintele actuale de schimbare a procedeului de canalizare din cauza ca apele uzate menajere trebuie epurate la un grad de epurare foarte mare.
Totodata reteaua de evacuare a apelor uzate meteorice va trebui dimensionata in conditii mai severe de protectie a localitatilor; calitatea constructiilor s-a imbunatatit, la fel ca si calitatea traficului pe strazi si ca atare si marimea pagubelor facute de ploile cu debite mai mari decat debitul ploii de calcul.
10. La retehnologizarea sistemelor de canalizare va fi luata in considerare prevederea de bazine de retentie, precum si a altor solutii constructive, pentru a asigura o protectie sporita a localitatii la ploi mari. Se va analiza de asemenea solutii de infiltrare locala a apei meteorice in subsol. Vor fi analizate solutiile de construire a trecerilor denivelate si consecintele acestora asupra canalizarii.
11. Retehnologizarea trebuie considerata ca o treapta din ansamblul operatiunilor de exploatare a lucrarilor de transport a apei chiar daca modul de realizare are aspecte de proiectare si executie.
Legatura intre vechiul sistem si noul sistem se face prin exploatare intrucat pana la abandonarea sistemului vechi cele doua sisteme trebuie sa coexiste in conditiile asigurarii unui nivel de viata cel putin acceptabil pentru populatia afectata.


ANEXA 17

LISTA CU PROCESELE VERBALE NECESARE LA RECEPTIA LUCRARILOR
(conform <>Hotararea Guvernului nr. 273/1994 )

* Proces verbal de predare a amplasamentului.
* Procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor care devin lucrari ascunse:
- verificarea cotelor patului de amplasare a conductei,
- verificarea compactarii patului de amplasare,
- verificarea umpluturii de langa conducta si din transee,
- verificarea realizarii corecte a masivelor pe conducta,
- verificarea etanseitatii si stabilitatii conductei la proba de presiune,
- verificarea realizarii umpluturii finale si a stratului final/pavajului,
- verificarea cotelor radierelor caminelor, in special la canalizare,
- verificarea cotei capacelor caminelor,
- verificarea interiorului colectorului,
- verificarea calitatii tuburilor conductei/canalului,
- verificarea armaturii incluse in sectiunile din beton armat,
- verificarea calitatii betonului armat,
- verificarea etanseitatii conductei/canalului.
* Proces verbal de receptie la terminarea lucrarii.
* Procese verbale cu lista lucrarilor neconforme sau incomplete.
* Proces verbal de receptie finala a lucrarilor (cantitativa, calitativa, tehnologica, de stabilitate).
Anexe, pentru exemplificare:
- Proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor, Anexa 8.1.
- Proces verbal de receptie finala a lucrarilor, Anexa 8.2.


ANEXA 17.1

PROCES VERBAL DE RECEPTIE LA TERMINAREA LUCRARILOR
Nr. ........... din ................


    Privind lucrarea ..........................................................
  .............................................................................
  .............................................................................
  executata in cadrul contractului nr. ......... din ..........................
  incheiat intre ............................. si .............................
  pentru lucrarile de .........................................................
  .............................................................................
  1.  Lucrarile au fost executate in baza autorizatiei de constructie nr.
  .......................
  Eliberata de ...................... la data de ..............................
  Cu valabilitate pana la data de .............................................
  2. Comisia de receptie si-a desfasurat activitatea in intervalul ............
  3. Comisia este formata din: ................................................
                               ................................................
                               ................................................
                               ................................................
                                                     (nume si prenume)
  4. Au mai participat la receptie:
  .............................................................................
  .............................................................................
      (nume si prenume)                               (calitatea)
  5. Constatarile comisiei de receptie:
  5.1. Din documentatia scrisa si desenata necesara pentru prezentare au lipsit
  sau sunt incomplete urmatoarele elemente cuprinse in anexa nr. 1 la prezentul
  proces verbal.
  5.2. Cantitatile de lucrari cuprinse in lista din anexa nr. 2 nu au fost
  executate (anexa va fi intocmita pe lucrari de specialitate).
  5.3. Lucrarile specificate in anexa nr. 3 nu respecta prevederile proiectului
  (se va mentiona ce anume nu este conform proiectului).
  5.4. Lucrarile cuprinse in anexa nr. 4 nu au documentatie prin care sa se
  ateste calitatea executiei.
  5.5. Lucrarile cuprinse in anexa nr. 5 nu au siguranta ceruta pentru
  functionare.
  5.6. Din documentatia necesara pentru intocmirea cartii constructiei lipsesc
  documentele mentionate in anexa nr. 6.
  5.7. La proba functionala facuta se constata ca: (a) debitul realizat este
  diferit de debitul proiectat cu ..................... l/s; fiind in limita
  de +/- 10% proba se considera buna;
  (b) presiunea in punctele caracteristice este/nu este in limita ceruta;
  se asigura presiunea de ........ mCA, in loc de ....... mCA; (c) pierderea de
  apa de ...... l/mp*zi este considerata acceptabila/inacceptabila.
  6. In urma celor constatate Comisia de receptie propune: ....................
  .............................................................................
  .............................................................................
  .............................................................................
  .............................................................................
  7. Comisia de receptie motiveaza propunerea facuta prin: ....................
  .............................................................................
  .............................................................................
  .............................................................................
  .............................................................................
  .............................................................................
  .............................................................................
  8. Comisia de receptie recomanda urmatoarele: ...............................
  .............................................................................
  .............................................................................
  .............................................................................
  .............................................................................
  .............................................................................
  9. Prezentul proces verbal, continand ............. file si anexe numerotate,
  cu un numar total de ........... file, a fost incheiat astazi ............ la
  ...........................
  In ........................ exemplare.
  Comisia de receptie:
             Presedinte .......................................................
             Membrii: .........................................................
                      .........................................................
                      .........................................................
                      .........................................................
                        (nume si prenume)                   (semnatura)

  NOTA: anexele mentionate in text, cu numerele 1 ... 6 fac parte din procesul
  verbal.
  Pentru lucrarile de canalizare punctual 5.7 va avea urmatorul continut:
  La proba tehnologica se constata ca: (a) reteaua/tronsonul de canalizare
  asigura/nu asigura debitul proiectat, la gradual de umplere stabilit, intre
  caminele ............................;
  (b) gurile de scurgere ................................. nu evacueaza toata
  apa de pe spatiul asigurat; c) gurile de scurgere ....................... nu
  au garda hidraulica asigurata;
  (d) cotele capacelor caminelor .............................. difera de cota
  carosabilului cu mai mult de 1,0 cm; (e) calitatea apei canalizate nu este
  conforma la caminul de racordare ......................................




ANEXA Nr. 17.2


  Investitor .................................................................

                        PROCES VERBAL DE RECEPTIE FINALA

    Privind lucrarea .........................................................
  ............................................................................
  ............................................................................
  autorizata cu nr. .......... din ................... cu valabilitate pana la
  ....................
  de catre ...................................................................
  1. Comisia de receptie si-a desfasurat activitatea in perioada .............
     Comisia de receptie este formata din ....................................
                                     .........................................
                                     .........................................
                                      (nume si prenume)           (calitatea)
  2. Au mai participat la receptie:
  ..........................................................
  ..........................................................
  ..........................................................
     (nume si prenume)                   (calitatea)
  3. Comisia de receptie finala, in urma examinarii lucrarii si a documentatiei
  cuprinse in cartea tehnica a constructiei, a constatat urmatoarele:
  3.1. Lucrarile, pe specialitati, au fost executate conform listelor din anexa
  nr. 1.
  3.2. Lucrarile au fost complet terminate la data de .........................
  3.3. Observatiile facute de comisie sunt prezentate in lista din anexa nr. 2.
  3.4. Cartea tehnica a constructiei este/nu este completata; lipsesc
  elementele mentionate in anexa nr. 3.
  3.5. Instructiunile de exploatare si urmarirea constructiei in timp sunt/nu
  sunt la utilizator.
  3.6. Regulamentul de exploatare este/nu este complet; lipsesc elementele
  mentionate in anexa nr. 4.
  3.7. Constructia s-a comportat corespunzator/necorespunzator in perioada de
  la terminarea ei si pana la data de ................... Cauzele comportarii
  necorespunzatoare sunt mentionate in anexa nr. 5.
  3.8. Parametrii tehnologici realizati de catre aductiune, sunt:
  - apa potabila/bruta/nepotabila,
  - debit ............ l/s, min., ............ l/s, max.
  - presiunea pe aductiune este max.0 ........... bari, min. ............ bari,
  - presiunea nominala a tuburilor este ............... bari
  - consumul specific de energie este ....... kWh/mc, se/nu se incadreaza in
  valorile proiectate.
  - calitatea apei este potabila/nepotabila din cauza parametrilor ............
  .............................................................................
  - lucrarea are aviz sanitar de functionare/nu are aviz sanitar de functionare
  din cauza ...................................................................
  3.9. Valoarea obiectului construit este de ......................... ROL/RON,
  conform listei din anexa 1.
  4. In baza constatarilor facute, comisia de receptie finala propune:
  .............................................................................
  .............................................................................
  .............................................................................
  .............................................................................
  5. Comisia de receptie finala motiveaza propunerea facuta prin:
  .............................................................................
  .............................................................................
  .............................................................................
  .............................................................................
  6. Comisia de receptie finala recomanda urmatoarele:
  .............................................................................
  .............................................................................
  .............................................................................
  7. Prezentul proces verbal, continand ......... file si anexe .........
  numerotate, cu un numar total de .......... file, a fost incheiat astazi
  .................. in ............. exemplare.
  Comisia de receptie                                     Specialisti
  ..................................................
  ..................................................
  ..................................................
  ..................................................
  ..................................................
  ..................................................
  (nume si semnatura)                                (nume si semnatura)
  Pentru reteaua de distributie punctual 3.8 va avea urmatorul continut:
  Parametrii tehnologici realizati pe reteaua de distributie:
    - debitul maxim ....................... bari,
    - presiunea maxima .................... bari,
    - presiunea minima la debit maxim .......... bari, in nodurile ............
    - presiunea la bransament este/nu este asigurata in toate nodurile, la
  consum normal .......
   - se asigura presiunea la hidranti in toate nodurile, nu se asigura
  presiunea in nodurile ......................................
   - calitatea apei este potabila/nepotabila din cauza parametrilor ...........
  .............................................................................
   - lucrarea are aviz sanitar de functionare/nu are aviz sanitar de
  functionare din cauza .......................................................
  Pentru reteaua de canalizare punctual 3.8 va avea urmatorul continut:
  - apa transportata: apa uzata menajera/meteorica/uzata oraseneasca,
  - debitul maxim transportat ..................... l/s
  - lungimea totala a retelei de canalizare ............. m,
  - lungimea tronsoanelor de canalizare, pe diametre: DN 300 =  m,
    DN 400 = ..... m
  - tronsoane cu viteza sub 0,7 m/s, intre caminele ...........................
  - capacitatea deversoarelor laterale ....................... l/s ...........
  - capacitatea statiilor de pompare Q = ....... l/s; H = .......... m;
    SP1 (...),  SP2 (...), (ne)conforma cu proiectul,
  - lucrarea are/nu are aviz de functionare,
  - caracteristicile de calitate ale apei evacuate sunt/nu sunt similare
  caracteristicilor apei uzate luate in considere la proiectare.



ANEXA 18
TESTAREA LUCRARILOR DE TRANSPORT A APEI
1. Testarea constructiilor pentru transportul apei se face obligatoriu la receptionarea lucrarii, dupa o reabilitare importanta, dupa retehnologizarea sistemului, pe durata realizarii auditului lucrarii, pentru a stabili necesitatea unei reabilitari/retehnologizari. Prin testare se verifica de regula debitul transportat de conducte si siguranta in functionare la presiunea normala de lucru.
2. Pe durata exploatarii conductelor de transport a apei testarea se face pentru a da un raspuns la cele doua intrebari colaterale (1) cata apa se pierde pe conducta (deoarece intr-o anumita situatie data reteaua poate fi judecata conducta cu conducta) si (2) care este timpul mediu de parcurgere de catre apa a drumului pana la capetele retelei de distributie (atunci cand se constata degradari ale calitatii apei).
3. Pentru cunoasterea performantelor reale ale sistemului de transport a apei, este necesara cunoasterea capacitatii reale de transport. Pentru realizarea cu usurinta a acestui lucru este important ca preocuparea sa fie abordata chiar din etapa de proiectare; in acest fel toate lucrarile necesare vor fi prevazute in locurile adecvate si in masura necesara. De multe ori si verificarea pe parcurs este necesara in vederea determinarii cantitatilor de reactivi de dezinfectare (de regula dezinfectarea se realizeaza in rezervor).
4. Pe baza elementelor masurate pot fi determinate performantele tehnico-economice ale sistemului de transport, indicatorii de performanta etc.
5. Testarea conductelor de aductiune
5.1. Conductele ce transporta apa trebuie sa indeplineasca simultan urmatoarele conditii:
- sa asigure debitul proiectat de apa in sectiunea respectiva,
- sa fie etanse, pentru eficienta functionarii si protectia spatiului invecinat,
- sa reziste la toate presiunile de lucru din sectiunea respectiva,
- sa pastreze calitatea apei transportate.
5.2. Pentru usurinta verificarii capacitatii de transport este rational sa se prevada anticipat amenajarile constructive si sa se faca dotarea cu echipamentele adecvate: debitmetre, contoare de apa, manometre, sau sisteme mai sofisticate de urmarire automata a valorilor: traductoare de presiune, presiune si debit, sistem SCADA (sistem de control si colectarea datelor).
5.3. Determinarea capacitatii de transport a aductiunii se poate face prin masurare directa sau prin calcul, pe baza unor elemente mai usor de masurat.
5.3.1. Determinarea capacitatii aductiunii prin calcul se face prin stabilirea unor tronsoane de aductiune care: au acelasi diametru, se poate masura presiunea la capetele tronsoanelor, se cunoaste cota topografica a capetelor tronsoanelor, nu sunt prevazute legaturi pentru alimentarea altor beneficiari.
Daca se cunoaste diametrul conductei (D), distanta intre doua sectiuni, L, cotele piezometrice ale sectiunilor de capat (cota piezometrica este egala cu cota topografica la care se aduna presiunea masurata a apei, exprimata in mCA), se poate calcula debitul folosind relatia Chezy:
Q = AC(R * i)^0,5 unde,
Q = debitul, mc/s
C = coeficientul Chezy, calculabil cu formula
C = 1/n (R)^1/6.
R = raza hidraulica, egala cu un sfert din diametrul conductei (D), m
i = panta hidraulica, calculabila cu relatia:
i = [CP(amonte) - CP(aval)]/L
CP = cota piezometrica, m
A = sectiunea vie a conductei, mp.
Valorile curent folosite pentru rugozitatea tuburilor sunt:
1/n = 74 pentru tuburi de beton simplu,
1/n = 83 pentru tuburi din beton precomprimat, conducte din fonta cenusie, otel,
1/n = 90 pentru tuburi din material plastic,
1/n = 100 pentru tuburi din poliester armat cu fibra de sticla, PAFSIN.
Fabricantii de tuburi pun, de regula, la dispozitia beneficiarilor grafice reprezentand aceasta formula insa cu rugozitatea materialului efectiv produs, sau pot da direct tabele cu valorile calculate. De asemenea, la cerere, precizeaza rugozitatea corecta a materialului din care se confectioneaza tubul. In anexa 1b sunt date cateva exemple. Beneficiarul tuburilor va cere furnizorului asemenea elemente de calcul. Folosind grafice pentru calcul, precizia de lucru poate fi mai mica dar este compensata de rapiditatea verificarilor ce pot fi facute.
5.3.2. Masurarea debitului pe aductiune se poate face cu debitmetre, fixe sau mobile; se determina valoarea instantanee a debitului; debitul se mai poate determina ca o valoare medie pe un interval de timp cu ajutorul contoarelor de apa (la debite mici), prin diferenta valorilor citite si raportarea la intervalul de timp dintre citiri. Citirile pot fi facute pe loc sau, la sistemele modernizate, citirile se fac direct la dispecerat deoarece valorile masurate local sunt transmise automat la dispecerat. Atat debitmetrele cat si contoarele trebuie sa fie verificate si sigilate de organele de metrologie. Exista si debitmetre mobile cu care se pot face masuratori expeditive in teren. Folosirea lor trebuie facuta cu grija si respectarea metodologiei furnizorului de echipamente.
Alegerea unui mod de masurare sau a altuia depinde de echipamentul existent si de fluctuatia debitului. La un debit variabil trebuie asigurat un debitmetru cu inregistrare continua si sistem de integrarea automata a valorilor pe cand la un debit aproape constant este suficient un debitmetru simplu. Sistemele ar trebui sa aiba mijloace de masurat debitul in sectiunile caracteristice.
5.3.3. Problema este mai complicata in cazul in care aductiunea nu are in dotare un echipament de masurare pentru presiune sau pentru debit. Nu sunt prevazute nici amenajarile constructive pentru instalarea lor. In acest caz se poate determina debitul, cu precizie relativ buna, prin folosirea rezervoarelor. Se poate proceda astfel:
- se verifica daca vanele de plecare din rezervor inchid etans; sunt eventual reparate,
- se monteaza un dispozitiv cu plutitor in rezervor, mira si cursor in exteriorul rezervorului; in mod normal acesta ar trebui sa existe pentru determinarea curenta a nivelului apei,
- se goleste normal, la consum curent, unul dintre rezervoare,
- se inchide vana de plecare din rezervor,
- se masoara nivelul apei in rezervor si in acelasi timp se porneste cronometrul,
- se masoara (citind la mira) variatia nivelului apei in timp,
- se calculeaza volumul de apa acumulata in rezervor pe durata intre citirile instantanee nivel-timp,
- se poate calcula debitul mediu pe intervale de nivele masurate, prin raportarea volumului la intervalul de timp,
- pentru evitarea erorilor este bine sa se faca cel putin trei citiri succesive la rezervoare mari (umplerea in mai mult de 1-2 ore), sau in zile diferite in cazul rezervoarelor mici.
5.4. Testarea rezistentei conductei la presiune se face dupa metodologia data in proiect. In lipsa unei metodologii date se recomanda folosirea prescriptiilor din SR EN 805. La conductele in exploatare nu se va depasi presiunea nominala cea mai mica dintre presiunea conductei si armaturile montate pe conducta, tinand cont de eventuala imbatranire a acestora. In proiectul de retehnologizare vor fi stabilite si masurile necesare pentru incercarea la presiune inclusiv valoarea presiunii de proba; se va stabili de asemenea si necesitatea ca acea conducta sa fie incercata si la vacuum.
6. Testarea conductelor (tronsoanelor) retelei de distributie
6.1. Masurarea debitelor pe reteaua de distributie se poate face prin montarea pe conducta de plecare a apei din rezervor a unui debitmetru sau contor de apa. Ca si la aductiune contorul va putea da debite medii pe un interval de timp. Se poate de asemenea folosi un debitmetru portabil dar masuratorile vor fi de lunga durata deoarece debitul apei care pleaca din rezervor poate fi rapid variabil.
6.2. In lipsa contorului se poate face o determinare a debitului mediu, pe un interval relativ mare de timp, daca toate bransamentele sunt contorizate. O citire relativ simultana este greu de facut si pentru a reduce influenta decalajelor se face/se foloseste citirea la intervale mari de timp. Se cunoaste cantitatea de apa plecata din sistem. Prin masurarea volumului de apa iesita intr-un interval de timp din cuva rezervorului, cu alimentarea oprita si facand bilantul apei se poate deduce cantitatea de apa introdusa in retea si marimea pierderilor de apa din retea, ca valoare medie.
6.3. Pentru retele ramificate determinarea debitelor pe conductele retelei se poate face prin operatiuni relativ laborioase. Daca reteaua este contorizata la rezervor se izoleaza prin vane tronsonul cercetat si se tine singur in functiune timp de 1-2 ore. Daca nu exista contor se foloseste rezervorul pentru masurarea volumului de apa consumata.
6.4. Pentru cunoasterea valorii pierderii de apa pe un tronson se poate organiza o masuratoare relativ exacta, astfel:
- se echipeaza hidrantii de la capetele tronsonului cu posibilitatea de introducere a apei;
- se prevede contor de apa pe intrarea la hidranti,
- la unul din capete se aduce un vas cu apa curata (potabila) si o pompa,
- se izoleaza tronsonul,
- prin hidrant se pompeaza apa in retea pana cand la capetele tronsonului se asigura presiunea de functionare realizabila in mod normal la functionare (acesta presupune ca presiunea este cunoscuta in prealabil); apa pompata este masurata,
- se poate deduce debitul transportat ca fiind egal cu debitul pompat,
- daca se inchide apa la consumatori si se mentine aceeasi presiune in sistem se poate determina direct pierderea de apa din conducta.
Este important sa fie cunoscute toate bransamentele aflate pe acea conducta.
6.5. Debitul pe conductele retelei se mai poate determina prin calcul, la fel ca in cazul aductiunii, cu conditia cunoasterii cotelor piezometrice la noduri, deci a asigurarii posibilitatii de masurare a presiunii la capetele tronsonului.
6.6. Estimari ale debitului pot fi facute in cazul in care reteaua are prevazute contoare de district. In districtul respectiv contorul functioneaza ca un contor asezat pe plecarea din rezervor, pentru toata reteaua. Fie ca bilant global, fie prin masuratori de scurta durata pe unele tronsoane, se poate face o estimare a debitelor si mai ales a pierderilor globale de apa.
6.7. Determinarea timpului de parcurgere a apei se poate face:
- prin calcul; un model de calcul a retelei poate asigura si estimarea timpului de ajungere a apei in diferite noduri,
- prin masuratori directe folosind trasori care nu sunt suparatori sau periculosi pentru consumatori; unul dintre trasori poate fi chiar clorul introdus pentru dezinfectare; cunoscand ritmul de reducere (degradare) a dozei de clor se poate estima durata de parcurgere a drumului intre rezervor si sectiunea de control; nu se poate folosi pentru trasee scurte.
6.8. In cazul unor retele mari, periodic, se fac studii specializate, prin care sa se determine comportarea retelei la calitatea de apa introdusa precum si stabilitatea biologica a apei in conditii reale. Rezultatele studiului pot conduce la o decizie privind reabilitarea retelei, marirea gradului de "limpezire" a apei introduse in retea, cresterea nivelului de tratare prin introducerea unor trepte suplimentare in schema de tratare a apei sau cresterea calitatii apei introduse in retea concomitent cu reabilitarea retelei.
6.9. Testarea la presiune se va face dupa o metodologie similara ca la aductiuni. Metodologia va fi stabilita in Regulamentul de exploatare.
7. Testarea colectoarelor retelei de canalizare
7.1. Determinarea debitelor transportate de canalizare se face in mod curent numai in sectiunea finala a colectorului principal, la intrarea in statia de epurare. Acest lucru se face nu atat pentru cunoasterea capacitatii colectorului cat pentru cunoasterea debitului introdus in statia de epurare. Masurarea debitului se face de regula cu ajutorul debitmetrului Parshall. In retea cunoasterea capacitatii reale de transport este importanta pentru detectarea tronsoanelor ce lucreaza cu viteza mica, in special a acelor tronsoane la care viteza de autocuratire nu este asigurata.
7.2. Determinarea debitelor pe tronsoanele retelei pare simpla deoarece:
- teoretic, curgerea este permanenta, cu nivel liber,
- panta colectorului intre camine succesive este constanta si cunoscuta (sau masurabila),
- masurarea nivelului apei in camine nu este o operatiune complicata.
Daca se cunoaste panta colectorului, diametrul si inaltimea apei se poate determina debitul, folosind grafice de calcul precum cele din anexa 1b. Masurarea inaltimii apei este incerta insa, din cauza plutitorilor si depunerilor de material, iar rugozitatea colectorului este absolut necunoscuta din cauza grosimii si calitatii depunerilor. De multe ori nici panta colectorului nu este constanta pe tronson.
7.3. Au fost incercate metode de masurare directa a debitului de apa folosind contoare. Pentru a asigura insa functionarea contoarelor acestea trebuie sa aiba sectiunea plina. Pentru aceasta in caminul in care este amplasat contorul se face un mic prag si in acel prag se monteaza contorul. Precizia este buna dar pot fi mari probleme cu plutitorii din apa. Metoda nu poate fi aplicata decat la debite relativ mici pe colectoare.
7.4. Pentru colectoare mari pot fi masurate inaltimea apei in canal si viteza apei. Viteza apei se poate masura cu mijloace empirice; se lanseaza un plutitor si se masoara timpul de parcurgere pana la caminul urmator. Cu ajutorul echipamentelor moderne, cu raze laser pot fi obtinute valori ale vitezei locale si prin integrare pe sectiune se poate estima debitul de apa.
Cunoscand diametrul tubului, panta geometrica (masurata sau luata din proiect) si tipul de material se poate determina, prin calcul, debitul si viteza la sectiune plina (anexa 1b); cunoscand inaltimea apei si diametrul/inaltimea sectiunii se poate determina gradul de umplere; cunoscand gradul de umplere se determina raportul intre viteza reala si viteza la sectiune plina si din graficul din anexa 1b-5 se poate determina raportul intre debitul efectiv si debitul la sectiune plina; astfel rezulta debitul efectiv transportat la inaltimea masurata de apa.
7.5. Daca se face o determinare buna a calitatii apei uzate in colectoare se poate determina cu oarecare aproximare locul unde sunt infiltratii mari de apa din pamant, apa falsa. Se produce o reducere relativ importanta a concentratiei in poluant (dilutia suspensiilor, micsorarea CBO(5) etc.); apa straina "falsa" este folosita ca un fel de trasor.
7.6. Pentru cunoasterea debitelor in canalizare ar trebui, la retelele noi sau la retelele reabilitate, stabilite tronsoane de control. Pe aceste tronsoane, dupa punerea in functiune, trebuie facute masuratori pentru determinarea relatiei intre inaltimea apei in camin/canal si debitul transportat. Aceste relatii (chei limnimetrice) vor fi valorile de referinta in exploatare, pentru aprecierea debitelor.
7.7. Proba de etanseitate se va face dupa metodologia folosita la proba de receptie. In Regulamentul de exploatare va fi precizata aceasta metodologie si valoarea pierderii admisibile de apa. Dupa experienta, ar trebui ca proba de etanseitate sa fie facuta separat pentru colector si separat pentru caminul de vizitare. In acest fel se poate cunoaste cu suficienta exactitate performanta fiecarui tronson de canalizare.


ANEXA 19

TERMINOLOGIE

1. Semnificatia termenilor folositi in normativ este cea acceptata in tehnica de specialitate. Semnificatia altor termeni poate fi gasita in standardele de terminologie SR 10898/2005 si SR EN 752/99.
2. Pentru usurinta urmaririi textului vor fi totusi explicitati unii dintre cei mai folositi termeni.
Sistem de alimentare cu apa: ansamblul de constructii, instalatii si masuri constructive, cu ajutorul carora se asigura apa potabila in localitate, la presiunea rationala de utilizare.
Apa potabila: apa destinata consumului uman sau folosirii directe de catre om.
Aductiune: sistem constructiv in care elementul principal il constituie conducta si care asigura transportul in siguranta al apei intre captare si rezervorul de inmagazinare.
Retea de distributie: ansamblul conductelor, armaturilor si lucrarilor auxiliare, legate tehnologic, prin care apa din rezervor este transportata la fiecare utilizator, la presiunea de folosire.
Conducta: element constructiv tubular, care serveste la realizarea de sisteme de transport a apei.
Conducta de refulare: Conducta care asigura transportul sub presiune al apei intre pompa si bazinul de refulare.
Canal: Constructie deschisa sau inchisa si care serveste pentru transportul apei cu nivel liber.
Canal colector: constructie tubulara, ingropata, care asigura transportul apelor uzate.
Debite de dimensionare: Valori caracteristice ale debitelor utilizate pentru dimensionarea conductelor si canalelor intr-un sistem de transport a apei.
Debit zilnic maxim: Cea mai mare valoare a cantitatii zilnice de apa utilizata intr-o localitate, din sirul anual al valorilor zilnice.
Debit orar maxim: Cea mai mare dintre valorile debitelor orare de apa folosita de localitate in ziua de consum maxim.
Lovitura de berbec (soc hidraulic): Suprapresiune/subpresiune ce apare in conductele functionand sub presiune, la variatia brusca a vitezei apei.
Presiune maxima de lucru: Valoarea maxima a presiunii in conducta, in sectiunea de calcul.
Presiune de proba: Valoarea presiunii de incercare a sigurantei si etanseitatii unei conducte dupa executie, reparatie sau verificare.
Sistem de canalizare: Ansamblu de canale colectoare, constructii anexa si statii de pompare si statie de epurare prin care apele uzate dintr-o localitate sunt evacuate intr-un receptor natural.
Apa uzata oraseneasca: Apa uzata provenind din amestecul de apa uzata menajera, apa uzata industriala si apa meteorica, colectata si evacuata de pe suprafata unei localitati si evacuata prin canalizare.
Statie de pompare: Obiect component al sistemului de transport care asigura energia necesara curgerii apei intre doua sectiuni ale circuitului.
Cartea tehnica a constructiei: Ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea, executia, receptia, exploatarea si urmarirea comportarii constructiei in timp. Cuprinde toate documentele, legate de constructia real executata, necesare pentru identificarea partilor componente, determinarea starii fizice si urmarirea comportarii in timp a acestora.
Proiect: Documentatie tehnica elaborata dupa reguli normate prin Hotararea Guvernului 1163 si care poate fi concretizata intr-o constructie cu functionalitate prestabilita.
Receptia lucrarilor de constructii: Rezultatul activitatii unei comisii specializate concretizat in documentul prin care se certifica faptul ca lucrarea realizata corespunde cerintelor de calitate specificate in <>Legea nr. 10/1995 si asigura parametrii tehnologici pentru care a fost proiectata; ea marcheaza momentul in care constructia intra in faza de exploatare.
Faza determinanta: Stadiul fizic la care o lucrare odata ajunsa nu mai poate fi continuata fara aprobarea in scris a proiectantului, executantului si proprietarului/investitorului; aprobarea este data dupa verificarea pe loc a starii reale a lucrarii.
Caiet de sarcini: Document elaborat de catre proprietar/investitor prin care sunt definite clauze tehnice, clauze de calitate, clauze administrative, clauze legate de furnituri, alte clauze si care serveste ca baza pentru oferta constructorului pentru realizarea lucrarii. Toate conditiile cerute si asumate de constructor prin contract vor trebui indeplinite cantitativ, calitativ si in termen.
Diriginte de santier: persoana autorizata, reprezentantul executantului, pentru urmarirea corectitudinii executiei lucrarilor pe santier in conformitate cu legislatia in vigoare.
Operator: Persoana juridica, proprietar sau nu al lucrarii, abilitata/licentiata de organele competente sa exploateze un sistem de alimentare cu apa sau/si un sistem de canalizare in conditiile prevazute printr-un contract legal incheiat cu proprietarul lucrarii.
Reabilitare: ansamblul masurilor constructive necesare aplicate pentru imbunatatirea conditiilor si parametrilor de lucru ai unui obiect existent al sistemului in vederea revenirii la parametrii proiectati de functionare.
Retehnologizare: Ansamblul masurilor constructive necesare pentru aducerea sistemului vizat la parametrii de functionare mai buni decat cei pentru care a fost realizat initial, precum: extinderea sistemului, cresterea debitului transportat, cresterea presiunii de functionare, imbunatatirea calitatii apei, cresterea duratei de viata, reducerea consumului de energie, reducerea pierderii de apa, cresterea sigurantei in functionare etc.
TVCI - Televiziune cu circuit inchis: robot autopropulsat dotat cu camera de luat vederi si care poate prelua si transmite, printr-un sistem automatizat, vederi asupra suprafetelor interioare a conductelor/canalelor nevizitabile.


ANEXA 20a

LISTA DOCUMENTELOR NORMATIVE CONEXE

1. <>Legea nr. 10/1995 si regulamentele de aplicare privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare.
2. <>Legea nr. 453/2001 pentru modificarea <>Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii (Regulament pentru asigurarea in constructii, Urmarirea comportarii in exploatare, Interventiile in timp si postutilizarea constructiilor).
3. <>Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.
4. <>Legea nr. 311/2004 privind modificarea si completarea <>Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.
5. <>Legea nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospodarie comunala.
6. <>Hotararea Guvernului nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatiile aferente.
7. <>Hotararea Guvernului nr. 266/1994 - Durata normata de functionare a constructiilor.
8. <>Legea nr. 137/1995 - Legea protectiei mediului, cu modificarile ulterioare.
9. <>Legea apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.
10. <>Hotararea Guvernului nr. 925/1995 - Regulament de verificare si expertizare tehnica a proiectelor de executie a lucrarilor de constructie.
11. Legea 50/1991, republicata in 1996, privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor.
12. <>Hotararea Guvernului nr. 1514/2005 privind modificarea <>Hotararii Guvernului nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare si a organigramei Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta.
13. <>Hotararea Guvernului nr. 766/1997 - Hotararea Guvernului pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii; Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventii in timp si postutilizarea constructiilor.
14. <>Hotararea Guvernului nr. 675/2002 - Modificari si completari aduse la Hotararea Guvernului 766/1997.
15. <>Hotararea Guvernului nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii cu azbest.
16. <>Hotararea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii.
17. MMPS nr. 387/1995 Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentarea cu apa a localitatilor si pentru nevoi tehnologice, captare, transport si distributie.
18. MMPS Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate de la populatie si din procesele tehnologice; MMPS-2001, brosura 19.
19. <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al situatiilor de urgenta.
20. <>Hotararea Guvernului nr. 210/1997 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei Centrale pentru Aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si Accidentelor la Constructii Hidrotehnice.
21. Ordonanta <>Ordonanta Guvernului nr. 88/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta.
22. <>Ordinul nr. 1.430/2005 pentru aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii 50/1991 pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii.
23. <>Ordinul Ministrului de Interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor Generale de Prevenire si Stingere a Incendiilor.
24. Gex 003/00 Ghid de actiuni de reducere a riscului seismic pentru constructiile existente.
25. <>Hotararea Guvernului nr. 188/2002 cu modificarile ulterioare privind aprobarea NTPA 001, NTPA 002 si NTPA 011.
26. GP 052/00 Ghid pentru instalatiile electrice cu tensiuni pana la 1000 Vcc si 1500 Vcc (Bul. Constr. 5/00)
27. P 130/99 Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor (B. Constr. 1/00)
28. I 30/75 Instructuni tehnice pentru calculul loviturii de berbec si stabilirea masurilor pentru prevenirea efectelor negative ale acesteia la instalatiile sub presiune (Bul. Constr. 8/75)
29. I 22/99 Normativ pentru proiectarea si executia conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor (Bul. Constr. 13/99)
30. NP 036/99 Normativ de reabilitare a lucrarilor hidroedilitare din localitatile urbane (B.C./00)
31. P 043/99 Ghid pentru proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, utilizand conducte din PVC, PE, PP (Bul. Constr. 1/00)
32. P 118/99 Norme de siguranta la foc a constructiilor
33. NP 003/96 Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor tehnico-edilitare si tehnologice cu tevi din PP (Bul. Constr. 4/97)
34. C 56/02 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente constructiilor (Bul. Constr. 19-20/04)
35. P 100/92 Normativ pentru proiectare antiseismica a constructiilor (B. Constr. 1-2/92 si 11/96)
36. GP 106/04 Ghid pentru proiectarea, executia si exploatarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare in mediul rural (M.Of. 338 bis/21.04.04)
37. NP 073/02 Norme de prevenire si stingere a incendiilor specifice activitatilor din domeniul lucrarilor publice, transportului si locuintei (Bul. Constr. 4/2003)
38. GT 009/97 Ghid pentru reabilitarea retelelor de alimentare cu apa, fara sapatura deschisa.
39. <>Hotararea Guvernului nr. 352/2005 privind modificarea si completarea Hotararea Guvernului 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate.
40. MLPTL Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii; 1995.

Utilizatorul normativului este obligat sa verifice daca normativul conex de referinta corespunde ultimei forme, forma in vigoare.


ANEXA 20b

LISTA DOCUMENTELOR NORMATIVE DE REFERINTA

1. SR 10898/05 Alimentari cu apa. Terminologie.
2. STAS 6819/91 Alimentari cu apa. Aductiuni.
3. SR 8591/97 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare.
4. SR 9570/1-89 Marcarea si repararea retelelor de conducte si cabluri in localitati.
5. SR 4163/95 Alimentari cu apa. Retele de distributie (Partea 1-3).
6. SR EN 805/95 Alimentari cu apa. Conditii pentru sistemele si componentele exterioare cladirilor.
7. SR EN 752/99 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor (Partea 1-7).
8. SR EN 588/05 Camine pentru retele de canalizare.
9. SR EN 1610/00 Executia si incercarea racordurilor si retelelor de canalizare.
10. SE EN 12899/00 Executia fara transee si incercarea racordurilor si retelelor de canalizare.
11. SR EN 295/97 Tuburi si accesorii de presiune pentru retele de canalizare.
12. SR 124/95 Dispozitive de acoperire si inchidere pentru camine de vizitare si guri de scurgere in zone carosabile si pietonale.

Utilizatorul normativului este obligat sa verifice daca documentul normativ de referinta este ultima forma, textul in vigoare.

----


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Reglementari, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, REGLEMENTARE TEHNICA din 21 septembrie 2006

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


jepBrubreevem
16 Noiembrie 2011
Which came first? chicken or the egg
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016