Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015  Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*)

EMITENT: MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 318 bis din 11 mai 2015
──────────
    *) Aprobată de Ordinul nr. 713 din 3 aprilie 2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015.
──────────

                        CUPRINS

 ┌────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ 1. │PREVEDERI GENERALE │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 1.1. │Obiect şi domeniu de aplicare │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 1.2. │Terminologie │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 2. │CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE CARE ACŢIONEAZĂ ASUPRA │
 │ │ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII DIN LEMN │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 2.1. │Clasificarea mediilor agresive din construcţii │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 2.2. │Clase de expunere în zone climatice │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 2.3. │Clase de exploatare pentru structurile din lemn │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 2.4. │Clase de utilizare │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 2.5. │Risc de atac biologic asupra lemnului │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 2.6. │Clase de reacţie la foc │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 2.7. │Clase de reacţie la foc a elementelor de construcţii din lemn │
 │ │ignifugat │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 2.8. │Clase de durabilitate a performanţei de reacţie la foc a │
 │ │lemnului ignifugat │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 2.9. │Clase de reacţie la foc pentru lemnul din construcţii │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3. │CONDIŢII GENERALE DE PROIECTARE ŞI CERINŢE DE BAZĂ PRIVIND │
 │ │ALCĂTUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII DIN LEMN PENTRU │
 │ │ASIGURAREA PROTECŢIEI ÎMPOTRIVA AGENŢILOR AGRESIVI │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.1. │Cerinţe fundamentale │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.2. │Cerinţe funcţionale │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.3. │Cerinţe privind punerea în operă (tehnologice) │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.4. │Durabilitatea sistemelor de protecţie │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.5. │Condiţii şi cerinţe generale de proiectare privind durabilitatea│
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.6. │Condiţii şi cerinţe privind durabilitatea lemnului pentru │
 │ │anumite utilizări │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.7. │Clase de durabilitate naturală │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.8. │Clase de impregnabilitate │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.9. │Clase de penetrare │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.10. │Factori care decurg din relaţia între durata de utilizare │
 │ │scontată şi durabilitatea naturală │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.11. │Cerinţe tehnice pentru produse de antiseptizare (protecţie la │
 │ │agenţi biologici) │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.12. │Cerinţe tehnice pentru produse de hidrofobizare (protecţie la │
 │ │umiditate) │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.13. │Cerinţe tehnice pentru produse de ignifugare │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.14. │Cerinţe de calitate privind stratul suport │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 4. │CRITERII ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ PENTRU STRATUL SUPORT │
 │ │ŞI PENTRU SISTEMELE DE PROTECŢIE │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 4.1. │Criterii şi niveluri de performanţă pentru stratul suport │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 4.2. │Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva│
 │ │agenţilor fizici şi chimici │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 4.3. │Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva│
 │ │agenţilor biologici │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 4.4. │Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva│
 │ │focului │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 5. │ALCĂTUIREA SISTEMELOR DE PROTECŢIE A ELEMENTELOR DE │
 │ │CONSTRUCŢII DIN LEMN SITUATE ÎN MEDII ATMOSFERICE CU │
 │ │DIFERITE CLASE DE AGRESIVITATE │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 5.1. │Sisteme de protecţie împotriva agenţilor fizici, chimici, │
 │ │biologici şi termici │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 5.2. │Elemente de construcţii expuse la acţiunea agenţilor agresivi, │
 │ │inaccesibile după montaj │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 5.3. │Criterii şi niveluri de performanţă satisfăcute de stratul │
 │ │suport tratat cu produs de protecţie │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 5.4. │Criterii şi niveluri de performanţă îndeplinite de sistemele de │
 │ │protecţie │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 5.5. │Alcătuirea sistemelor de protecţie a elementelor de construcţii │
 │ │din lemn │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 5.6. │Aplicarea produselor de protecţie (impregnant, grund, vopsea) │
 │ │din alcătuirea sistemelor │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 5.7. │Produse de protecţie a elementelor de construcţii din lemn │
 │ │împotriva agenţilor biologici │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 5.8. │Durabilitatea sistemelor de protecţie aplicate împotriva │
 │ │agenţilor fizici, chimici, biologici, termici │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 6. │INSTRUCŢIUNI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A CIUPERCILOR │
 │ │XILOFAGE şI DE ALTERARE CROMATICĂ │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 6.1. │Metode şi produse pentru protecţia de scurtă durată a lemnului, │
 │ │1...6 luni, de prevenire a atacului de ciuperci de alterare │
 │ │cromatică │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 6.2. │Metode şi produse pentru protecţia de lungă durată a lemnului, │
 │ │de prevenire a atacului de ciuperci xilofage şi de alterare │
 │ │cromatică │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 6.2.1. │Metode de suprafaţă, prin imersie de scurtă durată │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 6.2.2. │Metode de suprafaţă, prin pensulare │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 6.2.3. │Metode de suprafaţă, prin pulverizare │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 6.2.4. │Metode de profunzime, la presiune atmosferică prin băi │
 │ │calde-reci │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 6.2.5. │Metode de profunzime, la presiune diferită de presiunea │
 │ │atmosferică │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 6.3. │Măsuri, metode şi produse pentru prevenirea ăi combaterea │
 │ │(eradicarea) ciupercilor xilofage (lignicole de putrezire) │
 │ │inclusiv a Buretelui de casă │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 6.3.1. │Măsuri de prevenire în faza de proiectare │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 6.3.2. │Măsuri de prevenire în faza de execuţie │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 6.3.3. │Combaterea atacului activ de ciuperci de putrezire. │
 │ │Identificarea atacului │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 6.3.4. │Etapele de intervenţie în combaterea ciupercilor lignicole de │
 │ │putrezire │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │6.3.4.1.│Cerinţe preliminare pentru intervenţia de combatere a │
 │ │ciupercilor lignicole de putrezire │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │6.3.4.2.│Măsurile de combatere a ciupercilor lignicole de putrezire │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │6.3.4.3.│Măsurile de limitare a degradării lemnului │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │6.3.4.4.│Măsurile pentru eradicarea ciupercii │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │6.3.4.5.│Lucrările de reparaţii care se efectuează după un atac de │
 │ │ciuperci xilofage (lignicole de putrezire) │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 6.3.5. │Procedee şi produse pentru tratarea lemnului la combaterea │
 │ │ciupercilor lignicole de putrezire │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 6.3.6. │Plan de monitorizare şi întreţinere curentă a construcţiilor cu │
 │ │atac fungic dezactivat │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 7. │INSTRUCŢIUNI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A INSECTELOR XILOFAGE │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 7.1. │Metode şi produse pentru protecţia de prevenire, de scurtă │
 │ │durată a lemnului │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 7.1.1. │Măsuri fitosanitare pentru sterilizarea lemnului rotund şi a │
 │ │cherestelei proaspăt debitate │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 7.1.2. │Metode şi produse de tratare a lemnului rotund şi a cherestelei │
 │ │proaspăt debitate │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 7.2. │Metode şi produse pentru protecţia de prevenire, de lungă durată│
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 7.3. │Metode şi produse pentru combaterea insectelor xilofage. │
 │ │Identificarea atacului │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 7.3.1. │Sterilizarea lemnului infestat cu insecte xilofage, prin │
 │ │iradiere │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 7.3.2. │Tratamente curative cu produse insecticide │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 7.3.3. │Plan de monitorizare şi întreţinere curentă a construcţiilor cu │
 │ │atac de insecte eradicat │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 8. │MĂSURI DE PROTECŢIA MEDIULUI, DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII │
 │ │ŞI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 8.1. │Măsuri privind protecţia mediului │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 8.2. │Măsuri privind protecţia şi igiena muncii │
 ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 8.3. │Măsuri privind apărarea împotriva incendiilor │
 ├────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ANEXE │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ANEXA 1- Referinţe legislative şi tehnice │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ANEXA 2- informativă - Exemplu de sistem de descriere a eficacităţii │
 │produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor biologici │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ANEXA 3- informativă - Exemple de specificaţii minimale pentru protecţia │
 │împotriva coroziunii la elementele metalice pentru îmbinări │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ANEXA 4- informativă - Factori agresivi de mediu abiotici │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ANEXA 5- Factori agresivi de mediu biotici: ciuperci xilofage din │
 │construcţii în aer liber şi din interiorul construcţiilor │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ANEXA 6 - Factori agresivi de mediu biotici: insecte xilofage │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ANEXA 7 - informativă - Generalităţi privind instalarea şi biologia │
 │ciupercii Merulius lacrymans │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ANEXA 8 - informativă - Cerinţe de calitate ale lemnului │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ANEXA 9 - informativă - Exemple de valori ale umidităţii lemnului în │
 │funcţie de condiţiile de mediu │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ANEXA 10 - Cerinţe minime de tratament fitosanitar │
 └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


                       LISTĂ TABELE

 ┌────┬───────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
 │Nr. │ Număr tabel │ Denumire tabel │
 │crt.│ │ │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 1.│Tabelul 1.1 │Criterii de performanţă pentru elementele de │
 │ │ │construcţii din lemn şi pentru sistemele de protecţie │
 │ │ │împotriva agenţilor agresivi corelate cu cerinţele │
 │ │ │fundamentale aplicabile construcţiilor │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 2.│Tabelul 2.1 │Agenţii agresivi fizici, chimici, biologici şi termici │
 │ │ │din interiorul şi din exteriorul construcţiei │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.│Tabelul 2.2 │Clase de expunere a elementelor de construcţii din lemn│
 │ │ │în zone climatice │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 4.│Tabelul 2.3 │Agenţi biologici, tipul şi riscul apariţiei acestora în│
 │ │ │condiţiile claselor de utilizare │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 5.│Tabelul 2.4 │Clase de reacţie la foc ale elementelor de construcţii │
 │ │ │din lemn ignifugat │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 6.│Tabelul 2.5 │Clase de durabilitate a performanţei de reacţie la foc │
 │ │ │a lemnului ignifugat │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 7.│Tabelul 3.1 │Criterii de performanţă ale sistemelor de protecţie │
 │ │ │asociate cerinţelor fundamentale │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 8.│Tabelul 3.2 │Cerinţe şi criterii de performanţă ale sistemelor de │
 │ │ │protecţie asociate cerinţelor funcţionale │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 9.│Tabelul 3.3 │Cerinţe şi criterii de performanţă ale sistemelor de │
 │ │ │protecţie asociate cerinţelor de punere în operă │
 │ │ │(tehnologice) │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 10.│Tabelul 3.7.1.a│Clase de durabilitate faţă de ciuperci lignicole │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 11.│Tabelul 3.7.1.b│Clase de durabilitate faţă de insecte coleoptere │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 12.│Tabelul 3.7.1.c│Clase de durabilitate faţă de termite (insecte │
 │ │ │isoptere) │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 13.│Tabelul 3.7.2 │Clase de durabilitate faţă de ciuperci alese după │
 │ │ │esenţe de importanţă tehnică în România │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 14.│Tabel 3.7.3 │Clase de durabilitate faţă de insecte xilofage alese │
 │ │ │după esenţe de importanţă tehnică în România │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │15. │Tabelul 3.8.1 │Clasificarea impregnabilităţii lemnului │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │16. │Tabelul 3.8.2 │Clase de impregnabilitate a principalelor esenţe de │
 │ │ │importanţă tehnică în România │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │17. │Tabelul 3.9 │Clase de penetraţie cu cerinţele de penetrare şi zonele│
 │ │ │de analiză corespunzătoare pentru măsurarea retenţiei │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │18. │Tabelul 4.1 │Criterii şi niveluri de performanţă care trebuie │
 │ │ │satisfăcute de stratul suport de lemn │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │19. │Tabelul 4.2 │Criterii şi niveluri de performanţă pentru sistemele de│
 │ │ │protecţie cu peliculă, împotriva agenţilor fizici şi │
 │ │ │chimici, stabilite pentru utilizare în clasele de │
 │ │ │expunere a construcţiilor │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │20. │Tabelul 4.3 │Criterii şi niveluri de performanţă pentru sistemele de│
 │ │ │protecţie cu peliculă, aplicate prin procedee de │
 │ │ │suprafaţă, împotriva agenţilor fizici şi chimici │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │21. │Tabelul 4.4 │Criterii şi niveluri de performanţă pentru calitatea │
 │ │ │protecţiei prin impregnare │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │22. │Tabelul 4.5 │Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile │
 │ │ │împotriva agenţilor biologici de origine vegetală │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │23. │Tabelul 4.6 │Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile │
 │ │ │împotriva agenţilor biologici de origine animală │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │24. │Tabelul 4.7 │Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile │
 │ │ │împotriva agenţilor biologici în câmp │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │25. │Tabelul 5.1 │Clasificarea procedeelor şi produselor de protecţie │
 │ │ │funcţie de domeniile de utilizare │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │26. │Tabelul A 1 │Referinţe legislative şi tehnice - Legislaţie │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │27. │Tabelul A 2 │Referinţe legislative şi tehnice - Standarde │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │28. │Tabelul A 3 │Referinţe legislative şi tehnice - Reglementări tehnice│
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │29. │Tabelul A 2.1 │Exemplu de sistem de descriere a eficacităţii │
 │ │ │produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor │
 │ │ │biologici existenţi în Clasa de utilizare 1, după │
 │ │ │condiţiile minime de încercare cerute │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │30. │Tabelul A 2.2 │Exemplu de sistem de descriere a eficacităţii │
 │ │ │produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor │
 │ │ │biologici existenţi în Clasa de utilizare 2, după │
 │ │ │condiţiile minime de încercare cerute │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │31. │Tabelul A 2.3 │Exemplu de sistem de descriere a eficacităţii │
 │ │ │produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor │
 │ │ │biologici existenţi în Clasa de utilizare 3, după │
 │ │ │condiţiile minime de încercare cerute │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │32. │Tabelul A 2.4 │Exemplu de sistem de descriere a eficacităţii │
 │ │ │produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor │
 │ │ │biologici existenţi în Clasa de utilizare 4, după │
 │ │ │condiţiile minime de încercare cerute │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │33. │Tabelul A 2.5 │Exemplu de sistem de descriere a eficacităţii │
 │ │ │produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor │
 │ │ │biologici existenţi în Clasa de utilizare 5, după │
 │ │ │condiţiile minime de încercare cerute │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │34. │Tabelul A 2.6 │Exemplu de sistem de descriere a eficacităţii │
 │ │ │produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor │
 │ │ │biologici, după codul de eficacitate în clasa de │
 │ │ │utilizare │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │35. │Tabelul A 3.1 │Exemple de specificaţii minimale pentru protecţia │
 │ │ │împotriva coroziunii a elementelor metalice pentru │
 │ │ │îmbinări │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │36. │Tabelul A 5.1 │Ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului din │
 │ │ │construcţii şi a altor elemente aflate în aer liber │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │37. │Tabelul A 5.2 │Ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului aflat│
 │ │ │în interiorul construcţiilor │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │38. │Tabelul A 6 │Insecte xilofage care atacă mobila, parchete, lambriuri│
 │ │ │şi alte decoraţiuni interioare din lemn │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │39. │Tabelul A 8.1 │Cerinţe de calitate pentru rigle cu secţiune │
 │ │ │dreptunghiulară şi lemn rotund │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │40. │Tabelul A 9 │Exemple de valori ale umidităţii lemnului funcţie de │
 │ │ │condiţiile de depozitare │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │41. │Tabelul A 10.1 │Durata de încălzire a cherestelei pentru temperatura │
 │ │ │iniţială a cherestelei de 20°C │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │42. │Tabelul A 10.2 │Durata de încălzire a cherestelei pentru temperatura │
 │ │ │iniţială a cherestelei de 10°C │
 ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │43. │Tabelul A 10.3 │Durata de încălzire a cherestelei pentru temperatura │
 │ │ │iniţială a cherestelei de 0°C │
 └────┴───────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘


                         ABREVIERI

 ┌────┬──────────────────────────────────────────────────────┬────────────────┐
 │Nr. │ Nume întreg │ Abreviere │
 │crt.│ │ │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 1.│Temperatura aerului │t │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 2.│Umiditate relativă a aerului │UR │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 3.│Durabilitatea performanţei de reacţie la foc pe termen│ │
 │ │scurt │DRF ST │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 4.│Durabilitatea reacţiei la foc permanentă, clasa de │ │
 │ │exploatare 1 │DRF INT1 │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 5.│Durabilitatea reacţiei la foc permanentă, clasa de │ │
 │ │exploatare 2 │DRF INT2 │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 6.│Durabilitatea reacţiei la foc permanentă, clasa de │ │
 │ │exploatare 3 │DRF EXT │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 7.│Durabil │D │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 8.│Sensibil │S │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 9.│Mediu durabil │M │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 10.│Specie neprecizată dar din gen cunoscut │spp. │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 11.│Preconizare de aplicare dată de fabricant │p.a.f. │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 12.│Prag de eficacitate mediu │p.e.m. │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 13.│Prag de eficacitate la limita superioară │s.e.m. │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 14.│Clasificare medie nominală pentru repetiţiile după un │ │
 │ │examen nedistructiv │V^n │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 15.│Clasificare medie nominală pentru repetiţiile pentru │ │
 │ │suprafeţele exterioare şi a celor vizibile în │ │
 │ │interiorul asamblării după un examen nedistructiv │V^e │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 16.│Clasificare medie nominală pentru repetiţiile pentru │ │
 │ │suprafeţele realizate prin decupare după un examen │ │
 │ │distructiv │V^i │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 17.│Număr de repetiţii tratate cu produsul de protecţie a │ │
 │ │lemnului cu o clasificare 2 sau mai mare │R2^TP │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 18.│Număr de repetiţii tratate cu produsul de protecţie de│ │
 │ │referinţă cu o clasificare 2 sau mai mare │R2^R │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 19.│Retenţie nominală superioară a produsului de protecţie│ │
 │ │a lemnului │rsnP │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 20.│Retenţie nominală inferioară a produsului de protecţie│ │
 │ │a lemnului │rinP │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 21.│Retenţie de referinţă │r.r. │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 22.│Cerinţa pentru retenţie │c.r. │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 23.│Retenţie efectivă nominală │r.e.n. │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 24.│Valoare de referinţă biologică │v.r.b. │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 25.│Valoare critică │v.c. │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 26.│Zona pentru analiză │z.a. │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 27.│Substanţa activă │s.a. │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 28.│Valoare maximă de aplicare │v.m.a. │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 29.│Masă/masă │m/m │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 30.│Metoda de aplicare de suprafaţă │S │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 31.│Metoda de aplicare în profunzime │P │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 32.│Metoda de aplicare de suprafaţă şi metoda de aplicare │ │
 │ │în profunzime │SP │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 33.│Eficacitate insecticidă (toate insectele) │I │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 34.│Eficacitate preventivă împotriva insectei Hylotrupes │ │
 │ │bajulus │H │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 35.│Eficacitate preventivă împotriva insectei │ │
 │ │Anobium punctatum │A │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 36.│Eficacitate preventivă împotriva insectei │ │
 │ │Lyctus bruneus │L │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 37.│Eficacitate preventivă împotriva insectelor │ │
 │ │Termite europene │T │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 38.│Eficacitate preventivă împotriva ciupercilor de │ │
 │ │albăstreală (fungi şi ascomycete) │B(A) │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 39.│Eficacitate preventivă împotriva ciupercilor de │ │
 │ │mucegăire (fungi şi ascomycete) │B(M) │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 40.│Eficacitate preventivă împotriva ciupercilor de │ │
 │ │putregai tare, din specii basidiomycete, Coriolus │ │
 │ │versicolor, pe specii foioase (hardwood) │VH │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 41.│Eficacitate preventivă împotriva ciupercilor de │ │
 │ │putregai tare (specii basidiomycete), Coriolus │ │
 │ │versicolor, pe specii răşinoase (softwood) │VS │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 42.│Eficacitate preventivă împotriva ciupercilor de │ │
 │ │putregai tare (specii basidiomycete), prin încercări │ │
 │ │în câmp, deasupra solului │FC │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 43.│Eficacitate preventivă împotriva microorganismelor │ │
 │ │(ciuperci de putregai moale şi/sau termite), prin │ │
 │ │încercări în câmp, în contact cu solul │F │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 44.│Eficacitate preventivă împotriva organismelor marine │ │
 │ │sfredelitoare, prin încercări în ape de nord │FN │
 ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 │ 45.│Eficacitate preventivă împotriva organismelor marine │ │
 │ │sfredelitoare, prin încercări în ape de sud │FS │
 └────┴──────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘


    1. PREVEDERI GENERALE
    1.1. Obiect şi domeniu de aplicare
    1.1.1. Prezenta specificaţie tehnică are ca obiect stabilirea cerinţelor şi criteriilor de performanţă privind protecţia elementelor de construcţii din lemn, noi şi existente, utilizate la construcţii civile, industriale, agrozootehnice şi construcţii inginereşti, împotriva agenţilor agresivi, precum şi măsurile de prevenire şi combatere a degradării elementelor de construcţii din lemn expuse la atacul acestora.
    1.1.2. Specificaţia tehnică stabileşte cerinţele, criteriile şi nivelurile de performanţă privind sistemele de protecţie cu eficacitate împotriva agenţilor fizici, biologici, chimici şi termici, aplicate prin procedeele de suprafaţă şi de profunzime, pe elementele de construcţii din lemn expuse în interiorul şi la exteriorul construcţiei, deasupra solului, îngropate în sol, imersate parţial sau total în lichide agresive, cu scopul prevenirii degradării şi creşterii durabilităţii naturale a lemnului.
    1.1.3. Cerinţele şi criteriile de performanţă ale protecţiei împotriva biodegradării şi măsurile de prevenirea şi combaterea agenţilor agresivi biologici asupra elementelor de construcţii din lemn, impun obligativitatea asigurării cerinţei de durabilitate naturală adecvată, prin utilizarea unei specii de lemn cu durabilitate naturală suficientă pentru clasa de utilizare proiectată sau prin aplicarea unei protecţii, conform art. 4, paragr. 4.1 din SR EN 1995-1-1, art. 4 din SR EN 15228, art. 4 din SR EN 335, art. 4 din SR EN 350-1, art. 4 din SR EN 350-2, art. 6 din SR EN 460, art. 5 din SR EN 599-1+A1, art. 5 din SR EN 351-1, art. 7 şi art. 8 din SR EN 351-2.
    1.1.4. Aplicarea sistemelor de protecţie cu produse biocide şi ignifuge pe elementele de construcţii din lemn, din construcţiile noi şi existente, este o cerinţă tehnologică obligatorie, care trebuie executată cu personal instruit, atestat conform legislaţiei în vigoare, respectiv ignifugator (muncitor care aplică straturi de protecţie şi decorative), vopsitor lemn (lucrător în tratarea lemnului), restaurator şarpante şi structuri din lemn (muncitor care produce, repară şi tratează structuri din lemn).
    1.1.5. Specificaţia tehnică se adresează investitorilor, proiectanţilor, executanţilor de lucrări, proprietarilor/utilizatorilor de lucrări de construcţii din lemn precum şi organismelor de verificare şi control (verificarea şi/sau expertizarea proiectelor; verificarea, controlul şi/sau expertizarea lucrărilor).
    1.1.6. Specificaţia tehnică are caracter informativ pentru construcţiile monumente istorice şi de patrimoniu cultural.
    1.1.7. Criteriile de performanţă pentru elementele de construcţii din lemn şi pentru sistemele de protecţie împotriva agenţilor agresivi corelate cu cerinţele fundamentale, aplicabile construcţiilor, sunt prezentate în tabelul 1.1.

    Tabelul 1.1 - Criterii de performanţă pentru elementele de construcţii din lemn şi pentru sistemele de protecţie împotriva agenţilor agresivi corelate cu cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor

 ┌────┬───────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐
 │Nr. │ Cerinţe fundamentale │ Criterii de performanţă pentru: │
 │crt.│ aplicabile construcţiilor ├─────────────────┬─────────────────┤
 │ │ │ Elementul │ Sistemul de │
 │ │ │ de construcţii │ protecţie │
 │ │ │ din lemn │ împotriva │
 │ │ │ (fără sistem │ agenţilor │
 │ │ │ de protecţie) │ agresivi │
 ├────┼───────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
 │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │
 ├────┼───────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
 │ 1 │Rezistenţă mecanică şi stabilitate │- rezistenţă │- aplicat prin │
 │ │Elementele de construcţii din lemn │mecanică │procedee de │
 │ │trebuie proiectate (cu protecţie │ │suprafaţă nu │
 │ │împotriva agenţilor agresivi) şi │ │influenţează │
 │ │executate astfel încât încărcările │ │cerinţa; │
 │ │care pot fi exercitate asupra lor, │ │- aplicat prin │
 │ │în timpul construirii şi utilizării│ │impregnare nu │
 │ │să nu ducă la niciunul dintre │ │influenţează │
 │ │următoarele evenimente: │ │semnificativ │
 │ │(a) prăbuşirea întregii construcţii│ │cerinţa*1). │
 │ │sau a unei părţi a acesteia; │ │ │
 │ │(b) deformaţii de o mărime │ │ │
 │ │inadmisibilă; │ │ │
 │ │(c) deteriorarea altor părţi ale │ │ │
 │ │construcţiei sau a instalaţiilor │ │ │
 │ │sau a echipamentelor instalate ca │ │ │
 │ │urmare a unor deformaţii majore ale│ │ │
 │ │elementelor portante; │ │ │
 │ │(d) deteriorare disproporţionată │ │ │
 │ │faţă de evenimentul cauzator │ │ │
 │ │iniţial. │ │ │
 ├────┼───────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
 │ 2 │Securitatea la incendiu │- clasă de │- clasa de │
 │ │Elementele de construcţii din lemn │reacţie la │reacţie la foc*2)│
 │ │trebuie proiectate (cu protecţie │foc, cu │cu caracter │
 │ │împotriva agenţilor agresivi) şi │caracter │obligatoriu; │
 │ │executate astfel încât, în caz de │obligatoriu │- durabilitatea │
 │ │incendiu: │ │performanţei │
 │ │(a) stabilitatea elementelor │ │privind reacţia │
 │ │portante ale construcţiei să poată │ │la foc*2) cu │
 │ │fi asumată pe o perioadă │ │caracter │
 │ │determinată; │ │de recomandare; │
 │ │(b) apariţia şi propagarea focului │ │- eficacitatea │
 │ │şi a fumului în interiorul │ │ignifugării*2) │
 │ │construcţiei să fie limitate; │ │cu caracter de │
 │ │(c) extinderea focului către │ │recomandare. │
 │ │construcţiile învecinate să fie │ │ │
 │ │limitată; │ │ │
 │ │(d) ocupanţii să poată părăsi │ │ │
 │ │construcţia sau să poată fi salvaţi│ │ │
 │ │prin alte mijloace; │ │ │
 │ │(e) să fie luată în considerare │ │ │
 │ │siguranţa echipelor de intervenţie.│ │ │
 ├────┼───────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
 │ 3 │Igienă, sănătate şi mediu │- clasă de │- emisii reduse │
 │ │înconjurător │impregnabilitate;│de substanţe │
 │ │Elementele de construcţii din lemn │- emisii reduse │periculoase │
 │ │trebuie proiectate (cu protecţie │de substanţe │(pentaclorfenol, │
 │ │împotriva agenţilor agresivi) şi │periculoase; │formaldehidă, │
 │ │executate astfel încât să nu │- stare │biocide); │
 │ │reprezinte pe întregul lor ciclu de│fitosanitară. │- emisii reduse │
 │ │viaţă, o ameninţare pentru │ │de compuşi │
 │ │igiena sau pentru sănătatea şi │ │organici volatili│
 │ │siguranţa lucrătorilor, a │ │(COV); │
 │ │ocupanţilor sau a vecinilor, nici │ │- permeabilitate │
 │ │să exercite un impact exagerat │ │la apă; │
 │ │asupra calităţii mediului sau a │ │- rezistenţă la │
 │ │climei pe întregul lor ciclu de │ │umiditate; │
 │ │viaţă, în cursul construirii, │ │- eficacitate │
 │ │utilizării, demolării, în special │ │hidrofugă; │
 │ │ca rezultat al oricărora din │ │- eficacitate │
 │ │următoarele: │ │biocidă; │
 │ │(a) emanaţii de gaze toxice; │ │- eficacitate │
 │ │(b) emisii de substanţe │ │ignifugă. │
 │ │periculoase, de compuşi organici │ │ │
 │ │volatili (COV), de gaze care │ │ │
 │ │produc efect de seră sau de │ │ │
 │ │particule periculoase în aerul din │ │ │
 │ │interior sau în atmosferă; │ │ │
 │ │(c) emisie de radiaţii periculoase;│ │ │
 │ │(d) scurgerea de substanţe │ │ │
 │ │periculoase în apa freatică, apa │ │ │
 │ │marină, apa de suprafaţă sau în │ │ │
 │ │sol; │ │ │
 │ │(e) scurgerea de substanţe │ │ │
 │ │periculoase în apa potabilă sau │ │ │
 │ │substanţe care au un impact negativ│ │ │
 │ │diferit asupra apei potabile; │ │ │
 │ │(f) evacuarea defectuoasă a apelor │ │ │
 │ │reziduale, a fumului sau a │ │ │
 │ │deşeurilor solide sau lichide; │ │ │
 │ │(g) prezenţa umidităţii în anumite │ │ │
 │ │părţi ale construcţiei sau pe │ │ │
 │ │suprafeţe din interiorul acesteia. │ │ │
 ├────┼───────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
 │ 4 │Siguranţă şi accesibilitate în │- rezistenţă la │- rezistenţă la │
 │ │exploatare │alunecare │alunecare │
 │ │Elementele de construcţii din lemn │ │ │
 │ │trebuie proiectate (cu protecţie │ │ │
 │ │împotriva agenţilor agresivi) şi │ │ │
 │ │executate astfel încât să nu │ │ │
 │ │prezinte riscuri inacceptabile de │ │ │
 │ │accidente sau pagube în cursul │ │ │
 │ │funcţionării sau al utilizării, │ │ │
 │ │cum ar fi alunecări, căderi, │ │ │
 │ │loviri, arsuri, electrocutări, │ │ │
 │ │leziuni cauzate de explozii şi │ │ │
 │ │tâlhării. În special, construcţiile│ │ │
 │ │trebuie să fie proiectate şi │ │ │
 │ │executate astfel încât să fie │ │ │
 │ │accesibile şi utilizabile pentru │ │ │
 │ │persoanele cu dizabilităţi. │ │ │
 ├────┼───────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
 │ 5 │Protecţie împotriva zgomotului │- absorbţie │- nu influenţează│
 │ │Elementele de construcţii din lemn │acustică │semnificativ │
 │ │trebuie proiectate (cu protecţie │ │cerinţa*3) │
 │ │împotriva agenţilor agresivi) şi │ │ │
 │ │executate astfel încât zgomotul │ │ │
 │ │perceput de către ocupanţi sau de │ │ │
 │ │către persoane aflate în apropiere │ │ │
 │ │să fie menţinut la un nivel la care│ │ │
 │ │să nu fie periclitată sănătatea │ │ │
 │ │acestora şi să le permită să │ │ │
 │ │doarmă, să se odihnească şi să │ │ │
 │ │lucreze în condiţii satisfăcătoare.│ │ │
 ├────┼───────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
 │ 6 │Economie de energie şi izolare │- conductivitate │- nu influenţează│
 │ │termică │termică │cerinţa │
 │ │Construcţiile realizate cu elemente│ │ │
 │ │din lemn şi instalaţiile lor de │ │ │
 │ │încălzire, răcire, iluminare, │ │ │
 │ │ventilare trebuie proiectate şi │ │ │
 │ │executate astfel încât consumul de │ │ │
 │ │energie necesar funcţionării să │ │ │
 │ │fie mic, ţinând cont de ocupanţi şi│ │ │
 │ │de condiţiile locale de climă. │ │ │
 │ │Construcţiile trebuie să fie │ │ │
 │ │eficiente din punct de vedere │ │ │
 │ │energetic, consumând cât mai puţină│ │ │
 │ │energie pe parcursul construirii şi│ │ │
 │ │demontării lor. │ │ │
 ├────┼───────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
 │ 7 │Utilizare sustenabilă a resurselor │- material │- durabilitate │
 │ │naturale │ecologic │protecţie; │
 │ │Construcţiile realizate cu elemente│reutilizabil; │- emisii reduse │
 │ │din lemn trebuie proiectate, │- durabilitate │de substanţe │
 │ │executate şi demolate astfel încât │naturală; │periculoase; │
 │ │utilizarea resurselor naturale să │- material │- emisii reduse │
 │ │fie sustenabilă şi să asigure în │natural, │de compuşi │
 │ │special următoarele: │compatibil cu │organici volatili│
 │ │(a) reutilizarea sau │mediul. │(COV). │
 │ │reciclabilitatea construcţiilor, a │ │ │
 │ │materialelor şi părţilor │ │ │
 │ │componente, după demolare; │ │ │
 │ │(b) durabilitatea construcţiilor; │ │ │
 │ │(c) utilizarea la construcţii a │ │ │
 │ │unor materii prime şi secundare │ │ │
 │ │compatibile cu mediul. │ │ │
 └────┴───────────────────────────────────┴─────────────────┴─────────────────┘

──────────
    *1) protecţia prin impregnare se aplică la tratarea lemnului expus în clasele de utilizare 4 şi 5, unde lemnul este în contact permanent cu solul şi/sau cu apa, şi la tratarea lemnului utilizat în lucrări de reparaţii, în cazurile speciale de combatere a atacului activ de ciuperci bazidiomycete, pentru care se recomandă testări suplimentare;
    *2) aceste noţiuni sunt asociate cu elementul de construcţie din lemn pe care s-a aplicat un sistem de protecţie împotriva incendiilor;
    *3) pentru destinaţii speciale (de exemplu, săli de audiţie, ş.a.) se recomandă testări suplimentare.
──────────

    1.2. Terminologie
    În prezenta specificaţie tehnică sunt utilizaţi următorii termeni de specialitate:

 ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │agent agresiv sinonim factor agresiv: (1) element de natură fizică, chimică,│
 │biologică şi termică, component al unui ansamblu de elemente din care este │
 │alcătuit mediul înconjurător, care determină fenomene de degradare; │
 │(2) factor agresiv care determină fenomene de degradare asupra elementului │
 │de construcţii din lemn; │
 │(3) factor agresiv ce acţionează distructiv asupra construcţiei din lemn sau│
 │a diverselor sale părţi componente, provocând degradarea lemnului şi │
 │sistemului de protecţia lemnului; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │agenţi biologici: agenţi agresivi de natură biologică, de origine vegetală │
 │(ciuperci şi bacterii) şi animală (insecte şi animale marine), care distrug │
 │lemnul şi sistemul de protecţie prin modificări la starea fitosanitară, │
 │aspect şi integritate (alterări cromatice, putrezire, perforare); │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │agenţi chimici: agenţi agresivi de natură chimică (compuşi chimici în stare │
 │gazoasă, lichidă şi solidă), care distrug lemnul şi sistemul de protecţie │
 │prin reacţii chimice; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │agenţi fizici: agenţi agresivi de natură fizică (radiaţii tehnologice şi │
 │solare), care distrug lemnul şi sistemul de protecţie prin iradiere; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │agenţi termici: agenţi agresivi de natură termică (încălzire, foc, │
 │temperaturi minime, medii şi maxime specifice climei unei zone geografice), │
 │care distrug lemnul şi sistemul de protecţie prin variaţii de temperatură şi│
 │incendiu; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │antiseptizare: operaţia care previne, limitează sau se opune infecţiei, cu │
 │ajutorul substanţelor de antiseptizare (insecticide şi fungicide); │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │cherestea: piesă de lemn, obţinută prin tăierea longitudinală sau aşchierea │
 │buştenilor sau lemnului brut de dimensiuni mari şi posibil o retezare şi/sau│
 │prelucrări ulterioare; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ciuperci de colorare a lemnului: agenţi agresivi biologici, de origine │
 │vegetală, care provoacă alterarea cromatică a lemnului prin pătare, │
 │mucegăire şi albăstrire, şi care afectează aspectul lemnului şi acoperirilor│
 │decorative; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ciuperci de albăstrire: ciuperci de colorare a lemnului, care colorează │
 │permanent de la albastru până la negru, alburnul unor specii de răşinoase, │
 │fără o modificare importantă a proprietăţilor mecanice, cu efect de creştere│
 │a impregnabilităţii lemnului; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ciuperci de mucegăire: ciuperci de colorare a lemnului, care provoacă pete │
 │divers colorate pe suprafaţa lemnului umed, numai când conţinutul de │
 │umiditate a suprafeţei lemnului depăşeşte 20 % (în cazul unei umidităţi │
 │ridicate a lemnului sau din condens); nu determină modificări importante ale│
 │proprietăţilor mecanice, nu sunt specifice lemnului şi pot apărea pe oricare│
 │alt material cu un conţinut de umiditate ridicat; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ciuperci de putregai moale: ciuperci de putrezirea lemnului care determină │
 │schimbarea consistenţei şi aspectului lemnului aflat în contact direct cu │
 │solul sau cu apa, şi care necesită un conţinut de umiditate a lemnului mai │
 │ridicat decât ciupercile de putregai tare; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ciuperci de putregai tare, sinonim ciuperci bazidiomicete: ciuperci care │
 │produc putregaiul brun, cubic, sfărâmicios şi putregaiul alb, fibros, în │
 │paralel cu diminuarea proprietăţilor mecanice; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ciuperci lignicole: ciuperci capabile de a altera lemnul; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ciuperci xilofage: ciuperci lignicole de putrezire capabile de a scinda │
 │celuloza şi lignina, producând deteriorarea lemnului; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │combatere: protecţia lemnului aplicată cu scopul de a opri atacul agenţilor │
 │agresivi; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │contaminare: prezenţa microorganismelor în mediul extern (sol, apă, aer, │
 │hrană, diferite obiecte, spaţii, suprafeţe); │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │dăunători marini sinonim sfredelitoare marine: animale marine nevertebrate, │
 │moluşte şi crustacee (limnoria spp., teredo spp.), care trăiesc în apa │
 │sărată, şi care atacă lemnul din construcţiile marine (poduri, cheiuri de │
 │acostare, stăvilare, stâlpi, instalaţii portuare); │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │dăunătorul marin Limnoria lignorum Leach: crustaceu, care face parte din │
 │încrengătura Arthropoda, subîncrengătura Crustacea, clasa Malacostraca, │
 │ordinul Isopoda, familia Limnoriidae, genul Limnoria, specia L. lignorum; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │dăunătorul marin Teredo navalis Linnaeus: moluscă, care face parte din clasa│
 │Bivalvia, ordinul Myoida, familia Teredinidae, genul Teredo, specia │
 │T. navalis; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │decontaminare: totalitatea metodelor şi mijloacelor folosite în scopul │
 │distrugerii parţiale sau totale a microorganismelor patogene în vederea │
 │asigurării şi menţinerii stării de sănătate (fitosanitare); │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │degradarea lemnului: alterarea caracteristicilor fizice, chimice, mecanice │
 │şi biologice ale lemnului sub acţiunea agenţilor agresivi fizici, chimici, │
 │biologici şi termici; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │durabilitate naturală a lemnului: rezistenţa intrinsecă a lemnului la │
 │atacurile unor agenţi agresivi, în absenţa oricărui tratament de protecţie; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │durabilitatea lemnului: totalitatea proprietăţilor fizice, chimice, │
 │biologice şi mecanice, naturale sau conferite printr-un procedeu de │
 │protecţie, care se cuantifică în rezistenţa proprie unei specii de lemn │
 │faţă de atacul până la un anumit nivel, determinat de agenţii agresivi │
 │fizici, chimici, biologici şi termici; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │durabilitatea sistemelor de protecţie: rezistenţa sistemelor de protecţie │
 │aplicate pe suprafaţa suportului faţă de efectele agenţilor agresivi din │
 │mediu; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │element de construcţii din lemn: element de construcţii constituit din lemn;│
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │element de construcţii: element component al unui ansamblu de elemente din │
 │care este alcătuită o construcţie, cu funcţiuni structurale sau │
 │nestructurale; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │element de lemn: parte componentă a unui ansamblu de elemente de natură │
 │lignocelulozică, cu compoziţie, structură şi particularităţi specifice │
 │speciei şi zonei de debitare din care provine lemnul; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │exigenţă (cerinţă) de penetrare: profunzimea minimă pe care trebuie să o │
 │atingă în lemn substanţa sau substanţele active din produsul de protecţia │
 │lemnului; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │exigenţă (cerinţă) de retenţie: cantitatea de produs de protecţie a lemnului│
 │prevăzută în zona de analiză, exprimată în grame de produs pe metru pătrat │
 │pentru procedeele de aplicare superficială, şi în kilograme de produs pe │
 │metru cub pentru procedeele prin impregnare; se deduce din valoarea critică │
 │pentru diverse moduri de utilizare, în funcţie de metoda de încercare │
 │stabilită; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ignifugare: aplicarea prin diferite procedee a substanţelor ignifuge; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │infectare: (1) acţiunea de instalare a agenţilor biologici de origine │
 │vegetală (bacterii, fungi imperfecţi, ascomycete, bazidiomycete); │
 │(2) acţiunea microorganismelor de origine vegetală, asupra unui corp de │
 │origine biologică - organism gazdă, soldată cu apariţia unui răspuns de │
 │apărare din partea acestuia. Lemnul are rezistenţa limitată la infectare │
 │datorită încetării funcţiei vitale prin debitare şi compoziţiei chimice │
 │specifice fiecărei specii lemnoase; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │infestare: (1) acţiunea de instalare a agenţilor biologici de origine │
 │animală (insecte coleoptere-dăunători forestieri, insecte isoptere-termite, │
 │dăunători marini); │
 │(2) acţiunea organismelor de origine animală (insecte, termite, dăunători │
 │marini, etc.), asupra unui corp de origine biologică - organism gazdă, │
 │soldată cu apariţia unui răspuns de apărare din partea acestuia. │
 │Lemnul are rezistenţa limitată la infestare datorită încetării funcţiei │
 │vitale prin debitare şi compoziţiei chimice specifice fiecărei specii │
 │lemnoase; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │insecta Anobium punctatum De Geer: insectă care atacă alburnul anumitor │
 │specii de răşinoase şi foioase folosite pentru elemente de construcţii cu │
 │funcţiuni structurale, provocând scăderea rezistenţelor mecanice ale │
 │elementelor de construcţii situate în climat cu umiditatea ridicată; face │
 │parte din clasa Insecta, ordinul Coleoptera, familia Anobiidae, genul │
 │Anobium, specia A. punctatum; │
 │denumire populară: gândac comun, cariul mobilei; simbol A; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │insecta Hesperophanes pubescens Haldeman: insectă care atacă numai alburnul │
 │lemnului de foioase din zona europeană de sud, provocând daune pe toată │
 │lăţimea alburnului până la duramen; face parte din clasa Insecta, ordinul │
 │Coleoptera, familia Cerambycidae, genul Hesperophanes, specia H. pubescens; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │insecta Hylotrupes bajulus Linnaeus: insectă care atacă numeroase specii de │
 │răşinoase şi poate să cauzeze importante daune elementelor de structură; │
 │face parte din clasa Insecta, ordinul Coleoptera, familia Cerambycidae, │
 │genul Hylotrupes, specia H. bajulus; denumire populară: gândac cu antene │
 │lungi, croitorul de casă; simbol H; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │insecta Lyctus brunneus Stephens: insectă care atacă alburnul unor specii de│
 │foioase care conţin amidon; este un dăunător important pentru lemnul de │
 │foioase european precum şi pentru cel de import; │
 │face parte din clasa Insecta, ordinul Coleoptera, familia Bostrichidae, │
 │genul Lyctus, specia L. brunneus, gândacul de parchet; simbol L; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │insecta Reticulitermes lucifugus Rossi: specie de termite, care trăieşte în │
 │colonii alcătuite din nimfe, soldaţi, lucrători şi indivizi reproducători; │
 │se înmulţeşte sexuat şi asexuat-neotenie; în zona europeană, speciile │
 │Reticulitermes lucifugus şi Reticulitermes santonensis, prezintă pericol │
 │pentru clădirile din lemn, unde provoacă atacul din subsol, la fundaţii, │
 │spre zonele superioare, la ziduri şi planşee, faţă de care se impun măsuri │
 │de protecţie chimică şi constructivă; face parte din clasa Insecta, ordinul │
 │Isoptera, familia Rhinotermitidae, genul Reticulitermes, specia │
 │R. lucifugus; simbol T; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │insecta Xestobium rufovillosum De Geer: insectă prezentă numai la lemnul │
 │deja atacat de ciuperci, care poate provoca importante daune la lemnul de │
 │foioase utilizat în structuri, ca în cazul clădirilor vechi din cea mai mare│
 │parte a continentului european; face parte din clasa Insecta, ordinul │
 │Coleoptera, familia Anobiidae, genul Xestobium, specia X. rufovillosum; │
 │denumire populară: gândacul mare; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │insecte coleoptera (coleoptere): insecte zburătoare, care în stadiul de │
 │împerechere îşi depun ouăle în vechile găuri de zbor, în porii lemnului sau │
 │în crăpături, şi care, în stadiul larvar, atacă lemnul, provocând găuri şi │
 │galerii care reduc în timp rezistenţele mecanice ale lemnului; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │insecte xilofage: dăunători forestieri; sunt insecte capabile de a degrada │
 │lemnul; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │lemn masiv: piesă de lemn tăiat cu fierestrăul sau prelucrat, sau o piesă │
 │realizată din elemente de lemn asamblate prin îmbinare cap la cap şi/sau │
 │lamele încleiate; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │lemn rotund: buştean, trunchi de lemn, strat suport cu secţiune transversală│
 │rotundă; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │măsuri constructive: măsuri aplicate la executarea sau repararea │
 │construcţiilor cu scopul prevenirii acţiunii agenţilor distructivi; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │mediu agresiv: mediul care conţine unul sau mai mulţi agenţi agresivi; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │prag de eficacitate mediu: valoarea medie dintre limita superioară şi limita│
 │inferioară a pragului de eficacitate obţinut prin încercări biologice │
 │standardizate; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │preconizare de aplicare dată de fabricant: cantitatea de produs de protecţie│
 │a lemnului impregnată în epruvetă, corespunzătoare cantităţii medii de │
 │produs, pe care o recomandă fabricantul ca necesară şi posibilă, de aplicare│
 │în zona (zonele) analizată (analizate); │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │prevenire: protecţia lemnului aplicată cu scopul de a evita atacul agenţilor│
 │agresivi; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │procedeu de tratament de suprafaţă: procedeul care nu modifică rezistenţa │
 │naturală a lemnului la pătrunderea unui produs de protecţia lemnului, │
 │realizat prin peliculizare, stropire şi imersie de scurtă durată, în timpul │
 │căruia, contactul lemnului cu produsul de protecţie durează numai câteva │
 │minute; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │procedeu de tratament prin impregnare: procedeul de protecţie aplicat în │
 │vederea creşterii durabilităţii biologice naturale a lemnului, prin │
 │penetrarea în profunzime a produsului de protecţia lemnului, în instalaţii │
 │cu vid şi presiune sau alte tipuri de instalaţii care pot asigura exigenţa │
 │(cerinţa) de adâncime de penetrare pentru clasa de penetrare specificată; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │produs antiseptic: substanţă sau produs care are efect toxic asupra │
 │ciupercilor şi insectelor xilofage, realizat pe bază de substanţe biocide şi│
 │aplicat pentru prevenirea şi limitarea atacului biologic; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │produs biocid: substanţă activă care intră în compoziţia unor preparate │
 │utilizate cu scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să │
 │prevină sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism │
 │dăunător prin mijloace chimice sau biologice; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │produs de protecţie: produs lichid sau sub formă de pastă sau pulbere, care │
 │aplicat pe un suport formează un film cu calităţi de protecţie, decorative │
 │şi/sau specifice; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │produs fungicid: substanţă sau produs care are efect toxic asupra │
 │ciupercilor lignicole, oprind sau prevenind degradarea lemnului; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │produs hidrofug: substanţă sau produs care creşte rezistenţa lemnului la │
 │umezire în contact cu apa, micşorând umflarea, deformarea şi riscul │
 │degradării lemnului sub influenţa agenţilor agresivi biologici şi │
 │atmosferici; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │produs ignifug: substanţă care îmbunătăţeşte performanţele de comportare la │
 │foc a lemnului; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │produs insecticid: substanţă sau produs care are efect toxic asupra │
 │insectelor xilofage, oprind sau prevenind degradarea lemnului; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │produs termicid: substanţă sau produs care are efect toxic asupra │
 │termitelor, oprind sau prevenind degradarea lemnului; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │protecţia elementelor de construcţii din lemn: totalitatea măsurilor care se│
 │aplică împotriva degradării lemnului, cauzată de acţiunea agenţilor fizici, │
 │chimici, biologici şi termici; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │protecţia lemnului sinonim conservarea lemnului: acţiunea de aplicare a │
 │protecţiei şi rezultatul acesteia; aplicarea unui tratament pentru │
 │menţinerea neschimbată a stării fitosanitare; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │protecţie biocidată, sinonim protecţie antiseptică: este protecţia chimică a│
 │lemnului care foloseşte un sistem de protecţie realizat din substanţe │
 │biocide, pentru prevenirea şi combaterea acţiunii agenţilor biologici; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │protecţie chimică: protecţia lemnului care foloseşte un sistem de protecţie │
 │realizat din substanţe chimice, pentru prevenire şi combatere; protecţia │
 │chimică are remanenţă datorată produsului chimic aplicat în profunzime şi/ │
 │sau la suprafaţă; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │protecţie fizică: protecţia lemnului care foloseşte procedee fizice în │
 │scopul combaterii; protecţia fizică nu are remanenţă; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │sistem de protecţie: ansamblul straturilor formate din unul sau mai multe │
 │produse de protecţie aplicate pe o suprafaţă suport din lemn, pentru a │
 │realiza protecţia acesteia împotriva agenţilor agresivi; │
 │strat de finisare: ultimul strat al unui sistem de protecţie; │
 │strat intermediar: strat situat între stratul anterior şi stratul următor; │
 │strat primar: primul strat al unui sistem de protecţie aplicat pe un suport;│
 │suport: suprafaţa pe care a fost sau trebuie să fie aplicat un produs/sistem│
 │de protecţie; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │sterilizare: distrugerea tuturor formelor de viaţă, în stare vegetativă sau │
 │de rezistenţă (spori), indiferent de nivelul lor de patogenitate faţă de │
 │plante, animale sau om; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │valoare critică: reprezintă cantitatea echivalentă cu cea mai ridicată │
 │valoare de referinţă biologică obţinută din toate încercările biologice │
 │efectuate pentru o anumită clasă de utilizare; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │valoare de referinţă biologică: cantitate (exprimată în grame pe metru │
 │pătrat sau în kilograme pe metru cub) de produs de protecţia lemnului, │
 │determinată într-o încercare, pentru a asigura o protecţie eficace împotriva│
 │agentului biologic specific la care se face referire; │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │valoare maximă de aplicare: cantitate maximă (exprimată în grame pe metru │
 │pătrat sau în kilograme pe metru cub) de produs de protecţia lemnului care │
 │poate fi aplicată pe epruvetele de lemn într-o încercare biologică specială;│
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │zonă de analiză: parte a lemnului tratat care este analizată pentru │
 │evaluarea cerinţei de retenţie, care este cuprinsă între feţele laterale ale│
 │lemnului tratat şi a cărei profunzime de eşantionare necesară depinde de │
 │specia de lemn care se analizează şi de nivelul de tratament cerut. │
 └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    2. CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE CARE ACŢIONEAZĂ ASUPRA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII DIN LEMN
    2.1. Clasificarea mediilor agresive din construcţii
    2.1.1. Agenţii agresivi fizici, chimici, biologici şi termici, care acţionează asupra elementelor de construcţii din lemn, se clasifică după natura şi sursa lor de producere, aşa cum se arată în mod explicativ, în tabelul 2.1 şi în anexele 5 şi 6. Pentru informaţii suplimentare privind umiditatea, radiaţiile solare şi intemperiile, se poate consulta Anexa 4 - informativă.

    Tabelul 2.1 - Agenţii agresivi fizici, chimici, biologici şi termici din interiorul şi din exteriorul construcţiei

 ┌────┬─────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │Nr. │ Natura │ Sursa: │
 │crt.│agentului├────────────────────┬────────────────────────────────────────┤
 │ │ │ din interiorul │ din exteriorul construcţiei*2) │
 │ │ │ construcţiei*1) ├─────────────────────┬──────────────────┤
 │ │ │ │ din atmosferă │ din sol/apă │
 ├────┼─────────┼────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤
 │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │
 ├────┴─────────┴────────────────────┴─────────────────────┴──────────────────┤
 │ 1. Agenţi fizici │
 ├────┬─────────┬────────────────────┬─────────────────────┬──────────────────┤
 │ 1.1│Radiaţii │lămpi, radiaţii │radiaţii solare │ - │
 │ │ │tehnologice │ │ │
 ├────┴─────────┴────────────────────┴─────────────────────┴──────────────────┤
 │ 2. Agenţi chimici │
 ├────┬─────────┬────────────────────┬─────────────────────┬──────────────────┤
 │ 2.1│Apă │- apă potabilă │- umiditatea aerului │- ape de suprafaţă│
 │ │ │- ape uzate │- precipitaţii │- ape subterane │
 │ │ │- condens │ │- ape minerale │
 │ │ │- infiltraţii │ │ │
 ├────┼─────────┼────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤
 │ 2.2│Acizi │gaze, vapori şi │gaze şi vapori de │- acid carbonic │
 │ │ │soluţii de: │substanţe cu caracter│- acid humic etc. │
 │ │ │- clor │acid │ │
 │ │ │- bioxid de sulf │ │ │
 │ │ │- oxizi de azot │ │ │
 │ │ │- acizi minerali: │ │ │
 │ │ │● acid clorhidric │ │ │
 │ │ │● acid azotic │ │ │
 │ │ │● acid sulfuric, │ │ │
 │ │ │ etc. │ │ │
 │ │ │- acizi organici: │ │ │
 │ │ │● acid acetic │ │ │
 │ │ │● acid formic │ │ │
 │ │ │● acid oxalic, │ │ │
 │ │ │ etc. │ │ │
 │ │ │- fenoli │ │ │
 │ │ │- aldehide, etc. │ │ │
 ├────┼─────────┼────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤
 │ 2.3│Baze │vapori, soluţii şi │vapori şi particule │soluţii şi │
 │ │ │particule solide de:│solide de substanţe │particule solide │
 │ │ │- hidroxid de sodiu │cu caracter bazic │de substanţe cu │
 │ │ │- hidroxid de │ │caracter bazic │
 │ │ │ potasiu │ │ │
 │ │ │- leşii │ │ │
 │ │ │- vâscoză │ │ │
 │ │ │- celuloză │ │ │
 │ │ │- uree │ │ │
 │ │ │- amine │ │ │
 │ │ │- detergenţi, etc. │ │ │
 ├────┼─────────┼────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤
 │2.4.│Săruri │vapori, soluţii şi │- vapori şi particule│soluţii şi │
 │ │ │particule solide de:│solide de săruri │particule solide │
 │ │ │- carbonaţi │- ceaţă salină. │de săruri │
 │ │ │- bicarbonaţi │ │ │
 │ │ │- sulfaţi │ │ │
 │ │ │- sulfuri │ │ │
 │ │ │- sulfiţi │ │ │
 │ │ │- cloruri │ │ │
 │ │ │- hipocloriţi │ │ │
 │ │ │- cloraţi │ │ │
 │ │ │- fluoruri │ │ │
 │ │ │- azotaţi │ │ │
 │ │ │- cromaţi │ │ │
 │ │ │- bicromaţi │ │ │
 │ │ │- cianuri │ │ │
 │ │ │- formiaţi │ │ │
 │ │ │- săruri complexe │ │ │
 │ │ │- dezinfectanţi, │ │ │
 │ │ │ etc. │ │ │
 ├────┼─────────┼────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤
 │2.5.│Materii │particule solide de:│particule solide de: │ - │
 │ │chimice │- zguri │- zguri │ │
 │ │pulveru- │- cenuşi │- cenuşi │ │
 │ │lente │- carbine │- carbine │ │
 │ │ │- pirite │- pirite │ │
 │ │ │- fosforite etc. │- fosforite etc. │ │
 ├────┴─────────┴────────────────────┴─────────────────────┴──────────────────┤
 │ 3. Agenţi biologici │
 ├────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.1.│Ciuperci lignicole │
 │ ├─────────┬────────────────────┬─────────────────────┬──────────────────┤
 │ │a) │- │- ciuperci │- ciuperci de │
 │ │Ciuperci │ │basidiomicete de │putregai moale │
 │ │de │ │putregai tare: │ │
 │ │putrezire│ │● cubic │ │
 │ │care │ │● fibros │ │
 │ │distrug │ │ │ │
 │ │lemnul │ │ │ │
 │ ├─────────┼────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤
 │ │b) │- │- ciuperci de │- │
 │ │Ciuperci │ │albăstrire │ │
 │ │care │ │- ciuperci de mucegai│ │
 │ │colorează│ │ │ │
 │ │lemnul │ │ │ │
 │ │(de │ │ │ │
 │ │alterare │ │ │ │
 │ │cromati- │ │ │ │
 │ │că) │ │ │ │
 ├────┼─────────┴────────────────────┴─────────────────────┴──────────────────┤
 │3.2.│Insecte xilofage │
 │ ├─────────┬────────────────────┬─────────────────────┬──────────────────┤
 │ │a) │- │- Hylotrupes bajulus │- │
 │ │Ordinul │ │- Anobium punctatum │ │
 │ │Coleop- │ │- Xestobium │ │
 │ │tera │ │ rufovillosum │ │
 │ │ │ │- Lyctus brunneus │ │
 │ │ │ │- Hesperophanes spp. │ │
 │ ├─────────┼────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤
 │ │b) │- │- │- Reticulitermes │
 │ │Ordinul │ │ │spp. │
 │ │Isoptera │ │ │ │
 │ │(termite)│ │ │ │
 ├────┼─────────┼────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤
 │3.3.│Dăunători│- │- │- Limnoria spp. │
 │ │marini │ │ │- Teredo spp. │
 ├────┴─────────┴────────────────────┴─────────────────────┴──────────────────┤
 │ 4. Agenţi termici │
 ├────┬─────────┬────────────────────┬─────────────────────┬──────────────────┤
 │ 4.1│Agenţi │încălzire, foc │căldură, îngheţ │căldură, îngheţ │
 │ │termici │ │ │ │
 └────┴─────────┴────────────────────┴─────────────────────┴──────────────────┘

──────────
    *1) Agenţi agresivi proveniţi din procesul tehnologic.
    *2) Agenţi agresivi proveniţi din atmosferă şi din sol (surse de poluare).
──────────

    2.1.2. Stabilirea naturii şi gradului de agresivitate a mediului în care se va amplasa o construcţie nouă din lemn se face de către proiectant, pe baza analizei mediului exterior şi a datelor furnizate de proiectantul tehnolog privind existenţa, natura şi concentraţia agenţilor agresivi (fizici, chimici, biologici şi termici) care vor rezulta pentru mediul interior.
    2.1.3. Pentru stabilirea naturii şi gradului de agresivitate a mediului în care este amplasată o construcţie din lemn aflată în exploatare, vor fi precizate rezultatele analizelor calitative şi cantitative de agenţi agresivi (fizici, chimici, biologici şi termici), atât pentru interior, cât şi pentru exterior, efectuate de un laborator de specialitate în domeniu şi înscrise în buletine de analiză/rapoarte de încercare.
    2.1.4. Se vor prevedea măsuri pentru reducerea agresivităţii mediului, a naturii şi surselor de agenţi care acţionează în exteriorul şi din interiorul construcţiei, prin adaptarea tehnologiilor de fabricare şi de aplicare a protecţiilor la progresul tehnic.
    2.2. Clase de expunere în zone climatice
    2.2.1. Se definesc trei clase de expunere în zone climatice a elementelor de construcţii din lemn:
    a) blândă;
    b) medie;
    c) severă.
    2.2.2. Clasele de expunere a elementelor de construcţii din lemn în zone climatice, corespund pentru climatul din ţara noastră, unor valori medii anuale ale temperaturii şi umidităţii relative a aerului, pentru 3 zone climatice de vară şi 4 zone climatice de iarnă (precizate în hărţile de zonare climatică a României prevăzute de reglementările tehnice, în vigoare), aşa cum se arată în mod explicativ, în tabelul 2.2.

    Tabelul 2.2 - Clase de expunere a elementelor de construcţii din lemn în zone climatice

 ┌──────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ Element │ Tip de expunere în condiţii climatice │
 │de construcţii│ umiditatea relativă a aerului exterior: UR │
 │ din lemn ├─────────────────────────┬───────────────────────────────┤
 │ │ Vară, UR = 70 % │ Iarnă, UR = 85 % │
 │ ├─────────────────────────┼───────────────────────────────┤
 │ │ Temperaturi exterioare │ Temperaturi exterioare │
 │ ├──────┬───────┬──────────┼──────┬───────┬────────┬───────┤
 │ │Zona I│Zona II│Zona III │Zona I│Zona II│Zona III│Zona IV│
 │ ├──────┼───────┼──────────┼──────┼───────┼────────┼───────┤
 │ │ 22 °C│ 25 °C│ 28 °C │-12 °C│ -15 °C│ -18 °C │ - 21°C│
 ├──────────────┼──────┼───────┼──────────┼──────┼───────┼────────┼───────┤
 │Adăpostit*1) │blândă│ blândă│ blândă │blândă│ blândă│ blândă │ blândă│
 ├──────────────┼──────┼───────┼──────────┼──────┼───────┼────────┼───────┤
 │Parţial │ │ │ │ │ │ │ │
 │adăpostit*2) │medie │ medie │ medie │ medie│ medie │ medie │ medie │
 ├──────────────┼──────┼───────┼──────────┼──────┼───────┼────────┼───────┤
 │Neadăpostit*3)│medie │ medie │ medie │severă│ severă│ severă │ severă│
 └──────────────┴──────┴───────┴──────────┴──────┴───────┴────────┴───────┘

──────────
    *1) Adăpostit: situaţia în care elementul de construcţii din lemn este la adăpost, în interior, protejat în totalitate de intemperii şi neexpus umezelii.
    *2) Parţial adăpostit: situaţia în care elementul de construcţii din lemn este la adăpost, în interior, protejat în totalitate de intemperii, dar unde umiditatea ridicată a mediului poate conduce la o umezire ocazională, nepersistentă.
    *3) Neadăpostit: situaţia în care lemnul sau produsul pe bază de lemn nu este nici adăpostit, nici în contact cu solul, ci este expus continuu la intemperii sau la adăpost de intemperii dar supus unei umeziri frecvente.
──────────

    2.3. Clase de exploatare pentru structurile din lemn
    Structurile din lemn, ţinând cont de condiţiile climatice, se încadrează în trei clase de exploatare, după cum urmează:
    2.3.1 Clasa de exploatare 1, se defineşte prin îndeplinirea simultană a următoarelor condiţii:
    a) temperatură aer: t = (20±2) °C
    b) umiditate relativă a aerului: UR ≤ 65 %
    c) umiditatea medie a lemnului: U ≤ 12 %
    2.3.2. Clasa de exploatare 2, se defineşte prin îndeplinirea simultană a următoarelor condiţii:
    a) temperatură aer: t = (20±2)°C
    b) umiditate relativă a aerului: UR = 65% - 80%
    c) umiditatea medie a lemnului: U ≤ 20%
    2.3.3. Clasa de exploatare 3, se defineşte prin îndeplinirea simultană a următoarelor condiţii:
    a) temperatură aer: t = (20±2)°C
    b) umiditate relativă a aerului: UR ≥ 80%
    c) umiditatea medie a lemnului: U ≥ 20%
    2.4. Clase de utilizare
    Clasele de utilizare, conform art. 4 din SR EN 335:2013 - Durabilitatea lemnului şi a produselor pe bază de lemn. Clase de utilizare: definiţii, aplicaţie pentru lemnul masiv şi produsele pe bază de lemn, corespund cu anumite condiţii de exploatare, care favorizează apariţia şi dezvoltarea unor agenţi biologici specifici şi sunt definite după cum urmează:
    2.4.1. Clasă de utilizare 1
    Situaţii în care lemnul sau produsul pe bază de lemn se utilizează la interiorul unei construcţii, fără expunere la intemperii şi la umiditate.
    Atacul cu ciuperci de decolorare sau cu ciuperci lignicole este nesemnificativ şi întotdeauna accidental.
    Este posibil un atac cu insecte xilofage, inclusiv termitele, dar frecvenţa şi importanţa riscului în cazul apariţiei «insectei» sunt funcţie de situaţia geografică*1).
    2.4.2. Clasă de utilizare 2
    Situaţii în care lemnul sau produsul pe bază de lemn se află la adăpost şi nu este expus la intemperii (în special ploaie şi ploaie puternică) dar în care acesta poate fi supus unei umeziri ocazionale care nu durează.
    În această clasă de utilizare se poate forma condens pe suprafaţa lemnului şi a produselor pe bază de lemn.
    Se poate produce un atac cu ciuperci de decolorare şi cu ciuperci lignicole.
    Este posibil un atac cu insecte xilofage, inclusiv termitele, dar frecvenţa şi importanţa riscului în cazul apariţiei «insectei» sunt funcţie de situaţia geografică*1).
    NOTA 1- Poate să existe o expunere limitată la radiaţia solară.
──────────
    *1) Dacă standardele naţionale nu precizează riscul de atac cu insecte, se recomandă să se consulte experţi locali sau naţionali pentru consiliere în ceea ce priveşte riscul de atac cu insecte.
──────────

    2.4.3. Clasă de utilizare 3
    2.4.3.1. Generalităţi
    Situaţii în care lemnul sau produsul pe bază de lemn se află deasupra solului şi este expus la intemperii (în special la ploaie).
    Se poate produce un atac cu ciuperci de decolorare şi cu ciuperci lignicole.
    Este posibil un atac cu insecte xilofage, inclusiv termitele, dar frecvenţa şi importanţa riscului în cazul apariţiei «insectei» sunt funcţie de situaţia geografică*1).
──────────
    *1) Dacă standardele naţionale nu precizează riscul de atac cu insecte, se recomandă să se consulte experţi locali sau naţionali pentru consiliere în ceea ce priveşte riscul de atac cu insecte.
──────────

    Situaţiile de expunere pot fi foarte diferite şi, dacă este cazul, clasa de utilizare 3 poate fi împărţită în două sub-clase: clasa de utilizare 3.1 şi clasa de utilizare 3.2.
    NOTĂ - Riscul de alterare cu ciuperci depinde de condiţiile climatice şi de utilizare (temperatură, umiditate relativă, ploi puternice,condiţii structurale, detalii de proiectare şi prevederi referitoare la mentenanţă).
    2.4.3.2. Sub-clasa 3.1
    În această situaţie, produsele de lemn şi pe bază de lemn nu vor rămâne umede pentru perioade lungi de timp. Apa nu se va acumula.
    NOTĂ - Acest lucru poate fi posibil, de exemplu, prin utilizarea finisajelor de întreţinere şi adecvate, sau printr-o proiectare adaptată sau o orientare a elementelor care să permită scurgerea apei sau o uscare rapidă.
    2.4.3.3. Sub-clasa 3.2
    În această situaţie, produsele de lemn şi pe bază de lemn vor rămâne umede pentru perioade lungi de timp. Apa se poate acumula.
    NOTĂ - Elementele nu sunt orientate astfel încât să lase apa să se scurgă sau proiectate astfel încât să se usuce rapid.
    2.4.4. Clasă de utilizare 4
    Situaţie în care lemnul sau materialul pe bază de lemn se află în contact direct cu solul şi/sau apa.
    Se poate produce un atac cu ciuperci de decolorare şi cu ciuperci lignicole.
    Este posibil un atac cu insecte xilofage, inclusiv termitele, dar frecvenţa şi importanţa riscului în cazul apariţiei «insectei» sunt funcţie de situaţia geografică*1).
──────────
    *1) Dacă standardele naţionale nu precizează riscul de atac cu insecte, se recomandă să se consulte experţi locali sau naţionali pentru consiliere în ceea ce priveşte riscul de atac cu insecte.
──────────

    NOTĂ - Lemnul şi produsele pe bază de lemn care sunt imersate în permanenţă sau complet îngropate şi saturate cu apă nu sunt susceptibile de a fi atacate de ciuperci, dar pot fi atacate de bacterii.
    2.4.5. Clasă de utilizare 5
    Situaţie în care lemnul sau materialul pe bază de lemn se află imersat în apă sărată (apă de mare sau apă salmastră) în mod constant sau permanent.
    Atacul organismelor nevertebrate marine este principala problemă, în special în apele calde, în care organisme precum Limnoria spp., Teredo spp. şi foladele pot fi cauza deteriorărilor semnificative. De asemenea, se produce un atac cu ciuperci lignivore şi creşterea mucegaiurilor de suprafaţă şi a ciupercilor de albăstreală.
    Partea anumitor elemente de construcţie, situată deasupra apei, de exemplu stâlpii utilizaţi în porturi, poate fi expusă la insecte xilofage.
    2.4.6. Criterii de echivalenţă între clasele de exploatare şi clasele de utilizare
    a) clasa de exploatare 1 este echivalentă cu clasa de utilizare 1.
    b) clasa de exploatare 2 este echivalentă cu clasa de utilizare 1 sau cu clasa de utilizare 2 dacă elementul de construcţii din lemn este în situaţia în care umezirea este cauzată, de exemplu, de condens.
    c) clasa de exploatare 3 este echivalentă cu clasa de utilizare 2 sau cu clasa de utilizare 3 sau superioară acesteia dacă elementul de construcţii din lemn este utilizat în exterior.
    2.5. Risc de atac biologic asupra lemnului
    2.5.1. Agenţii biologici, tipul şi riscul apariţiei acestora în condiţiile claselor de utilizare, pentru care se execută încercări de eficacitate a protecţiei biocidate (antiseptică), sunt prezentaţi în tabelul 2.3.

    Tabelul 2.3 - Agenţi biologici, tipul şi riscul apariţiei acestora în condiţiile claselor de utilizare

 ┌─────────┬─────────────────┬────────────┬────────────────────────────────┐
 │Clasa de │ Domeniul │ Risc de │ Tipul agenţilor biologici │
 │utilizare│ de │ umiditate ├──────────────┬─────────┬───────┤
 │ │ expunere │ │ Ciuperci │ Insecte │Animale│
 │ │ │ ├────┬────┬────┼────┬────┤marine │
 │ │ │ │ *1)│ *2)│ *3)│ *4)│ *5)│ │
 ├─────────┼─────────────────┼────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
 │ 1 │Interior, uscat │ Nu │ O │ O │ O │ ■ │ ■ │ O │
 ├─────────┼─────────────────┼────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
 │ 2 │Interior sau │ocazional, │ ■ │ ■ │ O │ ■ │ ■ │ O │
 │ │acoperit, cu │nepersistent│ │ │ │ │ │ │
 │ │condens posibil │ │ │ │ │ │ │ │
 ├─────────┼─────────────────┼────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
 │ 3 │Sub-clasa 3.1 │frecvent, │ ■ │ ■ │ O │ ■ │ ■ │ O │
 │ │Exterior, │nepersistent│ │ │ │ │ │ │
 │ │deasupra solului │ │ │ │ │ │ │ │
 │ ├─────────────────┼────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
 │ │Sub-clasa 3.2 │frecvent, │ ■ │ ■ │ O │ ■ │ ■ │ O │
 │ │Exterior, │persistent │ │ │ │ │ │ │
 │ │deasupra solului │ │ │ │ │ │ │ │
 ├─────────┼─────────────────┼────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
 │ 4 │Exterior, în │permanent │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ O │
 │ │contact cu solul │ │ │ │ │ │ │ │
 │ │sau cu apa dulce │ │ │ │ │ │ │ │
 ├─────────┼─────────────────┼────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
 │ 5 │Exterior, în │permanent │O/■ │O/■ │O/■ │O/■ │O/■ │ ■ │
 │ │contact cu apa │ │ │ │ │ │ │ │
 │ │sărată │ │ │ │ │ │ │ │
 └─────────┴─────────────────┴────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┘

──────────
    *1) ciuperci de colorare: mucegăire şi albăstrire
    *2) ciuperci de putregai tare
    *3) ciuperci de putregai moale
    *4) insecte coleoptere
    *5) insecte isoptere
    ■ risc de atac biologic în clasa de utilizare
    O nu există risc de atac biologic
──────────

    2.5.2. Risc de atac biologic asupra lemnului pentru clasa de utilizare 1
    a) lemnul utilizat în clasa de utilizare 1: amenajări interioare, scări, grinzi şi stâlpi aparenţi, parchet.
    b) clasa de utilizare 1 prezintă risc de atac biologic caracterizat prin frecvenţa ridicată a atacului de insecte şi termite.
    2.5.3. Risc de atac biologic asupra lemnului pentru clasa de utilizare 2
    a) lemnul utilizat în clasa de utilizare 2 - elemente situate sub acoperiş precum: căpriori, grinzi, stâlpi, astereală, şipci, pereţi interiori.
    b) clasa de utilizare 2 prezintă risc de atac biologic caracterizat prin frecvenţa ridicată a atacului de insecte şi termite, concomitent cu atac de ciuperci de colorare şi de putrezire.
    2.5.4. Risc de atac biologic asupra lemnului pentru clasa de utilizare 3
    a) lemnul utilizat în clasa de utilizare 3, în situaţii în care umiditatea acestuia poate atinge valoarea de 30% şi/sau alternarea umezirii cu uscarea: lambriuri exterioare, traverse şi montanţi de pereţi exteriori, pereţi din lemn rotund/ecarisat, balcoane, scări exterioare, balustrade etc.
    b) clasa de utilizare 3 prezintă risc de atac biologic caracterizat prin frecvenţa ridicată a atacului de insecte şi termite, concomitent cu atac de ciuperci de colorare şi de putrezire.
    2.5.5. Risc de atac biologic asupra lemnului pentru clasa de utilizare 4
    a) lemnul utilizat în clasa de utilizare 4, corespunde unor situaţii în care:
    - este în permanent contact cu solul: piloţi pentru fundaţii, tălpi inferioare pe pământ sau pe socluri de zidărie, grinzi, traverse, sau
    - este permanent expus la intemperii fără a fi protejat prin vopsire: siţe şi şindrile de acoperişuri.
    b) clasa de utilizare 4 prezintă risc de atac biologic caracterizat prin frecvenţa ridicată a atacului de insecte şi termite, concomitent cu atac de ciuperci de colorare, de putrezire şi de putregai moale.
    2.5.6. Risc de atac biologic asupra lemnului pentru clasa de utilizare 5
    a) lemnul utilizat în clasa de utilizare 5: construcţii marine, pontoane.
    b) clasa de utilizare 5 prezintă risc de atac biologic caracterizat prin frecvenţa ridicată a atacului de animale marine, moluşte şi crustacee. De asemenea sunt posibile şi atacurile de insecte şi ciuperci de colorare, de putrezire şi de putregai moale.
    2.6. Clase de reacţie la foc
    Reacţia la foc se clasifică conform sistemului de clasificare din standardul SR EN 13501-1+A1:2010.
    2.7. Clase de reacţie la foc a elementelor de construcţii din lemn ignifugat
    Clasele de reacţie la foc a elementelor de construcţii din lemn ignifugat, criteriile de performanţă privind emisia de fum şi producerea de picături şi/sau particule arzânde, stabilite pe baza încercărilor de comportare la foc, sunt prezentate în tabelul 2.4.

    Tabelul 2.4 - Clase de reacţie la foc ale elementelor de construcţii din lemn ignifugat


 ┌────┬──────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │Nr. │ Clasa │ emisia de fum, picături (s) şi/sau particule arzânde (d) │
 │crt.│de reacţie├──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬────┤
 │ │ la foc │s1, d0│s1, d1│s1, d2│s2, d0│s2, d1│s2, d2│s3, d0│s3, d1│s3, d2│ d2 │
 ├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┤
 │ 1 │ B │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ O │
 ├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┤
 │ 2 │ C │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ O │
 ├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┤
 │ 3 │ D │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ O │
 ├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┤
 │ 4 │ E │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ■ │
 └────┴──────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴────┘
    ■ încadrare posibilă în clasele de reacţie la foc
    O neîncadrarea în clasele de reacţie la foc


    2.8. Clase de durabilitate a performanţei de reacţie la foc a lemnului ignifugat
    2.8.1. Durabilitatea performanţei de reacţie la foc are caracter de recomandare şi se clasifică conform SR CEN/TS 15912.
    2.8.2. Clasele de durabilitate a performanţei de reacţie la foc sunt prezentate în tabelul 2.5.

    Tabelul 2.5 - Clase de durabilitate a performanţei de reacţie la foc a lemnului ignifugat

 ┌────┬───────────────┬───────────┬───────────────────────┬───────────────────┐
 │Nr. │ Clasa de │ Durata de │Domeniul de utilizare │Cerinţe de expunere│
 │crt.│durabilitate a │ utilizare │ SR EN 1995-1-1 │pentru încercarea │
 │ │performanţei de│ │ SR EN 335 │ durabilităţii │
 │ │reacţiei la foc│ │ │lemnului ignifugat │
 ├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────────┼───────────────────┤
 │ 1 │DRF ST*1) │pe termen │ - │nu se verifică nici│
 │ │ │scurt (mai │ │o performanţă de │
 │ │ │puţin de │ │durabilitate │
 │ │ │un an) │ │ │
 ├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────────┼───────────────────┤
 │ 2 │DRF INT1*2) │permanentă │Interior, clasa de │UR = (70 ± 3) % │
 │ │ │ │exploatare 1 (elemente │t = (25 ± 2) °C │
 │ │ │ │de compartimentare │Umiditate lemn < │
 │ │ │ │şi acoperiş) │20 % │
 ├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────────┼───────────────────┤
 │ 3 │DRF INT2*3) │permanentă │Interior, clasa de │UR = (90 ± 3) % │
 │ │ │ │exploatare 2 (elemente │t = (27 ± 2) °C │
 │ │ │ │de compartimentare │Umiditate lemn < │
 │ │ │ │şi acoperiş) │28 % │
 ├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────────┼───────────────────┤
 │ 4 │DRF EXT*4) │permanentă │Exterior, clasa de │UR = (90 ± 3) % │
 │ │ │ │exploatare 3 (placări │t = (27 ± 2) °C │
 │ │ │ │exterioare) │Umiditate lemn < │
 │ │ │ │ │28 % │
 └────┴───────────────┴───────────┴───────────────────────┴───────────────────┘

──────────
    *1) Clasa de durabilitate a performanţei privind reacţia la foc a lemnului ignifugat utilizat pe termen scurt
    *2) Clasa de durabilitate a performanţei privind reacţia la foc a lemnului ignifugat utilizat în clasa de exploatare 1
    *3) Clasa de durabilitate a performanţei privind reacţia la foc a lemnului ignifugat utilizat în clasa de exploatare 2
    *4) Clasa de durabilitate a performanţei privind reacţia la foc a lemnului ignifugat utilizat în clasa de exploatare 3
──────────

    2.9. Clase de reacţie la foc pentru lemnul din construcţii
    Produsele şi/sau materialele pentru construcţii realizate din lemn, care sunt încadrate în clase de reacţie la foc fără a fi nevoie să fie încercate, sunt cele specificate în următoarele acte normative:
    - Regulamentul privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc - Anexa 2;
    - Decizia 2006/213/CE, de stabilire a clasificării caracteristicilor de comportare la foc pentru anumite produse de construcţii în ceea ce priveşte pardoselile din lemn şi lambriurile şi placările din lemn masiv;
    - Decizia 2007/348/CE, de modificare a Deciziei 2003/43/CE de stabilire a claselor de performanţă de comportare la foc pentru anumite produse pentru construcţii, în ceea ce priveşte panourile de lemn.

    3. CONDIŢII GENERALE DE PROIECTARE ŞI CERINŢE DE BAZĂ PRIVIND ALCĂTUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII DIN LEMN PENTRU ASIGURAREA PROTECŢIEI ÎMPOTRIVA AGENŢILOR AGRESIVI
    (i) Cerinţele de bază pentru protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi se referă la sistemele de protecţie împotriva agenţilor fizici, chimici, biologici (ciuperci, insecte), şi termici (foc).
    (ii) Cerinţele privind sistemele de protecţie aplicate pe suprafaţa sau în profunzimea elementelor de construcţii din lemn, împotriva agenţilor agresivi, se referă la toate componentele care intervin în realizarea protecţiilor, precum şi în asigurarea durabilităţii acestora, şi anume:
    a) elementul din lemn - stratul suport pe care se aplică sistemul de protecţie;
    b) sistemul de protecţie în sine;
    c) produsele de protecţie utilizate.
    (iii) cerinţele pentru stratul suport şi pentru protecţiile aplicate acestuia se prezintă în trei categorii principale:
    a) cerinţe fundamentale;
    b) cerinţe funcţionale;
    c) cerinţe privind punerea în operă (tehnologice).
    3.1. Cerinţe fundamentale
    3.1.1. Cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor, cu referire la sistemele de protecţie aplicate pe suprafaţă sau în profunzimea elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi, sunt următoarele:
    a) securitatea la incendiu;
    b) igienă, sănătate şi mediu înconjurător;
    c) siguranţă şi accesibilitate în exploatare;
    d) utilizare sustenabilă a resurselor naturale.
    3.1.2. Sistemele de protecţie aplicate elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi nu influenţează semnificativ următoarele două cerinţe fundamentale:
    - rezistenţă mecanică şi stabilitate;
    - protecţie împotriva zgomotului. şi nu influenţează cerinţa:
    - economie de energie şi izolare termică.
    3.1.3. În tabelul 3.1 sunt prezentate criteriile de performanţă ale sistemelor de protecţie asociate cerinţelor fundamentale:

    Tabelul 3.1 - Criterii de performanţă ale sistemelor de protecţie asociate cerinţelor fundamentale

 ┌────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┐
 │Nr. │ Criterii de performanţă │Modul de determinare│ Observaţii │
 │crt.│ │ │ │
 ├────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
 │ a) Securitatea la incendiu │
 ├────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
 │ 1 │Reacţie la foc │tabelul 2.4, │ │
 │ │ │nr. crt. 1-4 │ │
 │ │ ├────────────────────┼────────────────┤
 │ │ │tabelul 2.5, │ │
 │ │ │nr. crt. 1-4 │ │
 │ │ ├────────────────────┼────────────────┤
 │ │ │pct. 2.9 │fără protecţie │
 │ │ │ │aplicată │
 ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
 │ 2 │Durabilitatea performanţei de │tabelul 2.5, │ │
 │ │reacţie la foc │nr. crt. 1-4 │ │
 ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
 │ 3 │Eficacitatea ignifugării │pct. 4.4.4. │pierderea de │
 │ │ │ │masă │
 ├────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
 │ b) Igienă, sănătate şi mediu înconjurător │
 ├────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
 │ 4 │Conţinut de compuşi organici │tabelul 4.3, │ │
 │ │volatili │nr. crt. 3 │ │
 ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
 │ 5 │Permeabilitate la apă │tabelul 4.2, │ │
 │ │ │nr. crt. 6 │ │
 ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
 │ 6 │Rezistenţă la umiditate │tabelul 4.2, │ │
 │ │ │nr. crt. 7 │ │
 ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
 │ 7 │Eficacitatea protecţiei │tabelul 4.3, │ │
 │ │hidrofuge │nr. crt. 11 │ │
 ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
 │ 8 │Eficacitatea protecţiei la │ │ │
 │ │agenţi biologici │tabelele 4.5 - 4.7 │ │
 ├────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
 │ c) Siguranţă şi accesibilitate în exploatare │
 ├────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
 │ 9 │Rezistenţa la alunecare │coeficient de │în cazul │
 │ │ │frecare │utilizării │
 │ │ │conform │lemnului la căi │
 │ │ │reglementării │de acces │
 │ │ │tehnice NP 051 │pietonale la │
 │ │ │ │exterior │
 ├────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
 │ d) Utilizare sustenabilă a resurselor naturale │
 ├────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
 │ 10 │Durabilitatea protecţiei │tabelul 4.3, │ │
 │ │ │nr. crt. 8-11 │ │
 ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
 │ 11 │Conţinut de compuşi organici │tabelul 4.3, │ │
 │ │volatili │nr. crt. 4 │ │
 └────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┘


    3.2. Cerinţe funcţionale
    3.2.1. Cerinţele funcţionale la care trebuie să răspundă sistemele de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi sunt următoarele:
    a) rezistenţă la agenţi agresivi biologici (durabilitate naturală);
    b) rezistenţă la agenţi agresivi fizico-chimici;
    c) rezistenţă la solicitări mecanice;
    d) impregnabilitate;
    e) aspect corespunzător;
    f) compatibilitate cu sănătatea şi mediul înconjurător a produselor biocide.
    3.2.2. În tabelul 3.2 sunt prezentate cerinţe şi criterii de performanţă ale sistemelor de protecţie asociate cerinţelor funcţionale:

    Tabelul 3.2 - Cerinţe şi criterii de performanţă ale sistemelor de protecţie asociate cerinţelor funcţionale

 ┌────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┐
 │Nr. │ Criterii de performanţă │Modul de determinare│ Observaţii │
 │crt.│ │ │ │
 ├────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
 │ a) Rezistenţă la agenţi agresivi biologici │
 ├────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
 │ 1 │Eficacitatea protecţiei la │tabelele 4.5 - 4.7 │ │
 │ │agenţi biologici │ │ │
 ├────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
 │ b) Rezistenţă la agenţi agresivi fizico-chimici │
 ├────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
 │ 2 │Rezistenţă la spălare │pct. 5.7 │ │
 │ │ ├────────────────────┼────────────────┤
 │ │ │tabelul 4.5, │se referă la │
 │ │ │nr.crt. 3, 4 şi 5 │îmbătrânirea │
 │ │ │tabelul 4.6, │accelerată │
 │ │ │nr.crt. 1, 2, 3 şi 4│ │
 ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
 │ 3 │Rezistenţă la condensare │tabelul 4.2, │ │
 │ │repetată │nr.crt. 7 │ │
 ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
 │ 4 │Rezistenţă la variaţii de │tabelul 4.2, │ │
 │ │temperatură │nr.crt. 9 │ │
 ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
 │ 5 │Rezistenţă la radiaţii UV │tabelul 4.2, │ │
 │ │ │nr.crt. 8 şi 10 │ │
 ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
 │ 6 │Rezistenţă la lichide │tabelul 4.2, │ │
 │ │ │nr.crt. 11 │ │
 ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
 │ 7 │Rezistenţă la îmbătrânire │tabelul 4.2, │ │
 │ │naturală │nr.crt. 5 │ │
 ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
 │ 8 │Rezistenţă la umiditate │tabelul 4.3, │ │
 │ │ │nr.crt. 11 │ │
 ├────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
 │ c) Rezistenţă la solicitări mecanice │
 ├────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
 │ 9 │Aderenţă la suport │tabelul 4.2, │se referă numai │
 │ │ │nr.crt. 1 şi 2 │la protecţiile │
 ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┤prin vopsire │
 │ 10 │Rezistenţă la lovire │tabelul 4.2, │ │
 │ │ │nr.crt. 3 │ │
 ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┤ │
 │ 11 │Rezistenţă la zgâriere │tabelul 4.2, │ │
 │ │ │nr.crt. 4 │ │
 ├────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
 │ d) Impregnabilitate │
 ├────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
 │ 12 │Penetrare │tabelul 3.9 │se referă numai │
 │ │ │tabelul 4.4, │la protecţiile │
 │ │ │nr.crt. 1-6 │prin impregnare │
 ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┤ │
 │ 13 │Retenţie │tabelele 4.5 - 4.7 │ │
 ├────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
 │ e) Aspect │
 ├────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
 │ 14 │Uniformitatea culorii │vizual │ │
 ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
 │ 15 │Textură/luciu suprafaţă │tabelul 4.3, │ │
 │ │ │nr. crt. 2 │ │
 ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
 │ 16 │Posibilitatea curăţării, │specificaţie │ │
 │ │întreţinerii │fabricant │ │
 ├────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
 │f) Compatibilitate cu sănătatea şi mediul înconjurător a produselor biocide│
 ├────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
 │ 17 │Fără risc pentru sănătate şi │Produsele biocide │ │
 │ │mediul înconjurător │trebuie avizate │ │
 │ │ │pentru plasare pe │ │
 │ │ │piaţă pe teritoriul │ │
 │ │ │României în │ │
 │ │ │conformitate cu │ │
 │ │ │Ordinul │ │
 │ │ │nr. 10/368/11/2010 │ │
 └────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┘


    3.3. Cerinţe privind punerea în operă (tehnologice)
    3.3.1. Cerinţele privind punerea în operă se referă la ansamblul activităţilor premergătoare aplicării şi în timpul aplicării, cu scopul asigurării calităţii specificate a produselor şi echipamentelor, precum şi asigurarea cerinţelor specifice pentru resursele umane privind calificarea şi măsurile de securitate şi sănătate în muncă, pe toată durata aplicării produselor şi sistemelor de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi.
    3.3.2. Cerinţele privind punerea în operă sunt:
    a) asigurarea condiţiilor prealabile pentru executarea lucrărilor;
    b) conformitatea frontului de lucru;
    c) conformitatea modului de lucru cu tehnologiile şi/sau procedeele prevăzute.
    3.3.3. În tabelul 3.3 sunt prezentate cerinţe şi criterii de performanţă ale sistemelor de protecţie asociate cerinţelor de punere în operă (tehnologice).

    Tabelul 3.3 - Cerinţe şi criterii de performanţă ale sistemelor de protecţie asociate cerinţelor de punere în operă (tehnologice)

 ┌────┬────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐
 │Nr. │ Cerinţe şi criterii de performanţă │ Modul de determinare │
 │crt.│ │ │
 ├────┴────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────┤
 │ a) Asigurarea condiţiilor prealabile pentru executarea lucrărilor │
 ├────┬────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┤
 │ 1 │Existenţa documentaţiei tehnice │conform legislaţiei în vigoare│
 ├────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
 │ 2 │Existenţa autorizaţiei de aplicare a │conform legislaţiei în vigoare│
 │ │protecţiei, în cazul folosirii │ │
 │ │produselor cu substanţe active │ │
 │ │insecticide, fungicide şi ignifuge │ │
 ├────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
 │ 3 │Aprovizionarea produselor de protecţie │conformitatea cu prevederile │
 │ │ │din proiect │
 ├────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
 │ 4 │Asigurare accese, facilităţi, măsuri de │de către executant, conform │
 │ │securitate şi sănătate în muncă şi │legislaţiei specifice │
 │ │pentru apărarea împotriva incendiilor │ │
 ├────┴────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────┤
 │ b) Conformitatea frontului de lucru │
 ├────┬────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┤
 │ 5 │Starea suprafeţei: │conform proiectului şi │
 │ │a) formă; b) rugozitate; c) umiditate │specificaţiei fabricantului │
 │ │ │produselor de protecţie │
 ├────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
 │ 6 │Integritatea materialului (suportului) │conform proiect sau, după caz,│
 │ │ │expertizare tehnică, proces │
 │ │ │verbal de predare-primire a │
 │ │ │frontului de lucru │
 ├────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
 │ 7 │Condiţionări prealabile pentru suport şi│conform proiectului şi │
 │ │materiale de protecţie, t°C, UR │specificaţiei fabricantului │
 │ │ │produselor de protecţie │
 ├────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
 │ 8 │Documente privind calitatea │proces verbal de recepţie a │
 │ │ │frontului de lucru, conform │
 │ │ │condiţiilor din proiect şi │
 │ │ │celor din specificaţia │
 │ │ │fabricantului produselor de │
 │ │ │protecţie │
 ├────┴────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────┤
 │ c) Conformitatea modului de lucru cu tehnologiile şi/sau procedeele │
 │ prevăzute │
 ├────┬────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┤
 │ 9 │Caracteristicile echipamentelor şi ale │conform specificaţiei │
 │ │dispozitivelor utilizate │fabricantului produselor de │
 │ │ │protecţie şi a reglementărilor│
 │ │ │aplicabile │
 ├────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
 │ 10 │Personal calificat │conform legislaţiei în vigoare│
 ├────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
 │ 11 │Respectarea timpilor/duratelor │conform specificaţiei │
 │ │tehnologice │fabricantului produselor de │
 │ │ │protecţie │
 ├────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
 │ 12 │Respectarea tratamentelor specifice │conform specificaţiei │
 │ │ │fabricantului produselor de │
 │ │ │protecţie │
 ├────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
 │ 13 │Asigurarea condiţiilor de mediu ambiant │conform specificaţiei │
 │ │la executarea lucrărilor: │fabricantului produselor de │
 │ │a) temperatură; b) umiditate; c) alte │protecţie │
 │ │condiţii │ │
 └────┴────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────┘


    3.4. Durabilitatea sistemelor de protecţie
    3.4.1. Sistemele de protecţie, care sunt utilizate pentru a asigura durabilitatea elementelor de construcţii pe care sunt aplicate, trebuie să aibă asigurată, la rândul lor, o bună durabilitate. În acest sens, pe lângă caracteristicile care permit evaluarea durabilităţii în condiţii normale, trebuie avute în vedere măsuri constructive şi, după caz, măsuri suplimentare pentru condiţiile şi zonele cu expunere deosebită, cu pericol mai mare, unele aspecte fiind prezentate în capitolul 5.
    3.4.2. Pentru elementele de construcţii din lemn, unele din zonele sensibile sub aspectul durabilităţii sunt cele în care se folosesc elemente metalice pentru îmbinări şi fixări/prinderi. Aceste zone sunt sensibile sub mai multe aspecte, astfel:
    a) contactul metal-lemn conduce la producerea condensului pe metal, scăderea temperaturii şi creşterea umidităţii în zona metalului;
    b) în spaţiul dintre metal şi lemn, care nu este etanş, umiditatea sporită se menţine, cu valori variabile, perioade mai îndelungate;
    c) în condiţiile de la pct. a) şi b) sunt favorizate atât acţiunea agresivă asupra lemnului, cât şi coroziunea pieselor metalice în zona respectivă.
    3.4.3. Protecţia anticorozivă a elementelor metalice folosite pentru montajul sau solidarizarea elementelor de construcţii din lemn se va face în conformitate cu prevederile din Partea I - "Proiectarea şi execuţia protecţiei împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel" a ghidului GP 121. În cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecţie anticorozivă pe suprafaţa suportului de oţel nu este posibil, se vor prevedea alte măsuri, ca de exemplu: execuţia elementelor metalice dintr-un material rezistent la coroziune (oţeluri inoxidabile), supradimensionarea elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea posibilităţii înlocuirii elementelor degradate datorită coroziunii.
    3.4.4. Realizarea sistemelor de protecţie trebuie să aibă în vedere următoarele:
    a) executarea sistemelor de protecţie, pe elementele componente, înainte de montarea acestora;
    b) acordarea unei atenţii deosebite zonelor care se vor acoperi la montare (părţi din lemn suprapuse şi cele pe care se montează plăci metalice), zone în care protecţiile devin lucrări ascunse.
    3.5. Condiţii şi cerinţe generale de proiectare privind durabilitatea
    Cerinţele de proiectare privind durata de viaţă şi durabilitatea construcţiilor inclusiv a construcţiilor/elementelor de construcţii din lemn, specifice structurilor din lemn masiv pentru elementele cu secţiune dreptunghiulară şi rotundă, şi pentru alte elemente de construcţii cu funcţiuni structurale şi nestructurale, sunt următoarele:
    a) durata de viaţă proiectată este o mărime cuantificată în ani, conform paragr. 2.3 din SR EN 1990;
    b) durabilitatea adecvată trebuie să asigure performanţele clădirii pe toată durata de viaţă proiectată, conform paragr. 2.4 din SR EN 1990;
    c) rezistenţa la organisme biologice, conform paragr. 4.1 din SR EN 1995-1-1;
    d) rezistenţa la coroziune a elementelor metalice pentru îmbinări, conform paragr. 4.2 din SR EN 1995-1-1.
    3.6. Condiţii şi cerinţe privind durabilitatea lemnului pentru anumite utilizări
    (i) Durabilitatea naturală a unei esenţe de lemn este specifică pentru fiecare din organismele xilofage.
    (ii) Cerinţele privind durabilitatea lemnului pentru anumite utilizări sunt următoarele:
    a) produsele de cherestea pot include alburnul şi duramenul;
    b) dacă proporţia de alburn prezent reduce performanţele elementului sau dacă proporţiile de alburn şi duramen nu sunt diferenţiate, este necesar să se considere durabilitatea elementului în totalitatea sa ca echivalenţă cu cea a alburnului;
    c) clasele de durabilitate şi de impregnabilitate faţă de diferite organisme xilofage sunt stabilite prin metodele menţionate în standardele SR EN 350-1 pentru încercări şi SR EN 350-2 pentru valori tabelare, determinate pe specii de importanţă tehnică europene.
    d) dacă durabilitatea naturală nu este suficientă la utilizare, lemnul se supune unor tratamente de protecţie cu produse/sisteme de protecţie adecvate, conform schemei următoare:

    Figura 3.1 - Schemă decizională pentru stabilirea necesităţii unui tratament de protecţie

                         ┌──────────────────────┐
                         │ TIPUL CONSTRUCŢIEI │
                         └───────────┬──────────┘
                                     ↓
       ┌─────────────────────────────────────────────────────────────┐
       │CONDIŢIILE DE EXPUNERE: clase de utilizare, conform SR EN 335│
       └─────────────────────────────┬───────────────────────────────┘
                                     ↓
          ┌───────────────────────────────────────────────────────┐ ┌──┐
          │ALEGEREA SPECIEI LEMNOASE ÎN FUNCŢIE DE DURABILITATE ŞI├←─┤DA│
          │ IMPREGNABILITATE, conform SR EN 350-1,2 │ └┬─┘
          └──────────────────────────┬────────────────────────────┘ ↑
                                     ↓ │
              ┌─────────────────────────────────────────────┐ │
              │PROIECTUL CONSTRUCŢIEI - DETALII CONSTRUCTIVE│ │
              └──────────────────────┬──────────────────────┘ │
                                     ↓ │
        ┌──┐ ┌────────────────────────────────────────────────┐ ┌──┐ │
        │DA│←┤LEMNUL - ESTE SUFICIENTĂ DURABILITATEA NATURALĂ?├→│NU│ │
        └─┬┘ │Este adecvată impregnabilitatea speciei de lemn?│ └─┬┘ │
          ↓ └────────────────────────────────────────────────┘ ↓ │
 ┌────────┴──────┐ ┌──────────────────────────────────────────────┴───┴┐
 │NU ESTE NECESAR│ │MODIFICARE CONSTRUCTIVĂ PENTRU A PROTEJA │
 │ TRATAMENT DE │ │LEMNUL sau ALEGEREA ALTEI SPECII LEMNOASE sau │
 │ PROTECŢIE │ │SE APLICĂ TRATAMENT DE PROTECŢIE, conform SR EN 460│
 └───────────────┘ └─────────────────────────────────────────────────┬─┘
                                                                     ↓
             ┌───────────────────────────────────────────────────┐ ┌──┐
             │ SE VOR UTILIZA PRODUSE DE PROTECŢIA LEMNULUI ├←─┤DA│
             │Se asigură cerinţa de retenţie şi penetrare conform│ └──┘
             │ SR EN 351-1,2 │
             └───────────────────────────────────────────────────┘


    3.7. Clase de durabilitate naturală
    3.7.1. Standardul SR EN 350-2:1997 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Partea 2: Ghid de durabilitate naturală a lemnului şi de impregnabilitate a esenţelor de lemn alese după importanţa lor europeană, prevede la paragr. 4.2 următoarele sisteme de clasificare pentru descrierea durabilităţii naturale a lemnului:
    a) Clasificarea durabilităţii naturale, faţă de ciuperci lignicole.
    Se utilizează o clasificare pe cinci niveluri:

    Tabelul 3.7.1.a - Clase de durabilitate faţă de ciuperci lignicole

 ┌─────────────────────┬───────────────────┐
 │Clase de durabilitate│ Descriere │
 ├─────────────────────┼───────────────────┤
 │ 1 │ Foarte durabil │
 │ 2 │ Durabil │
 │ 3 │Durabilitate medie │
 │ 4 │Durabilitate redusă│
 │ 5 │ Nedurabil │
 └─────────────────────┴───────────────────┘


    b) Clasificarea durabilităţii naturale, faţă de Hylotrupes bajulus, Anobium punctatum, Lyctus brunneus şi Hesperophanes cinnereus.
    O clasificare cu două niveluri este utilizată pentru a caracteriza durabilitatea naturală a lemnului faţă de Hylotrupes bajulus, Anobium punctatum, Lyctus brunnes şi Hesperophanes cinnereus.

    Tabelul 3.7.1.b - Clase de durabilitate faţă de insecte coleoptere

 ┌─────────────────────┬───────────────────┐
 │Clase de durabilitate│ Descriere │
 ├─────────────────────┼───────────────────┤
 │ D │ Durabil │
 │ S │ Sensibil │
 └─────────────────────┴───────────────────┘


    c) Clasificarea durabilităţii naturale faţă de termite.
    Se utilizează o clasificare cu trei niveluri:

    Tabelul 3.7.1.c - Clase de durabilitate faţă de termite (insecte isoptere)

 ┌─────────────────────┬───────────────────┐
 │Clase de durabilitate│ Descriere │
 ├─────────────────────┼───────────────────┤
 │ D │ Durabil │
 │ M │Durabilitate medie │
 │ S │ Sensibil │
 └─────────────────────┴───────────────────┘


    3.7.2. Indicaţiile privind folosirea unei esenţe de lemn în diverse clase de utilizare, în funcţie de nivelul său de durabilitate naturală la ciuperci, sunt prezentate în tabelul 3.7.2. Dacă durabilitatea naturală nu este suficientă se prevede un tratament de protecţie.

    Tabelul 3.7.2 - Clase de durabilitate faţă de ciuperci alese după esenţe de importanţă tehnică în România

 ┌─────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ Clasă │ Clasă de durabilitate (în duramen) │
 │ de ├────────┬───────┬─────────────┬──────────────┬─────────────────┤
 │utilizare│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │
 │ ├────────┼───────┼─────────────┼──────────────┼─────────────────┤
 │ │Salcâm │Tisa │Larice │Brad │Paltin, Anin │
 │ │ │Castan │Pin silvestru│Larice │negru │
 │ │ │Stejar │Nuc │Molid │Mesteacăn, │
 │ │ │Salcâm │Cer │Pin silvestru,│Carpen, Fag │
 │ │ │ │ │Ulm │Frasin, Plop, Tei│
 ├─────────┼────────┼───────┼─────────────┼──────────────┼─────────────────┤
 │ 1 │■ │■ │■ │■ │■ │
 ├─────────┼────────┼───────┼─────────────┼──────────────┼─────────────────┤
 │ 2 │■ │■ │■ │■ ■ │■ ■ │
 ├─────────┼────────┼───────┼─────────────┼──────────────┼─────────────────┤
 │ 3 │■ │■ │■ ■ │■ ■ ■ ■ │■ ■ ■ ■ │
 ├─────────┼────────┼───────┼─────────────┼──────────────┼─────────────────┤
 │ 4 │■ │■ ■ │■ ■ ■ │■ ■ ■ ■ ■ │■ ■ ■ ■ ■ │
 ├─────────┼────────┼───────┼─────────────┼──────────────┼─────────────────┤
 │ 5 │■ │■ ■ ■ │■ ■ ■ │■ ■ ■ ■ ■ │■ ■ ■ ■ ■ │
 └─────────┴────────┴───────┴─────────────┴──────────────┴─────────────────┘


    Este necesar să se considere alburnul tuturor esenţelor de lemn ca având clasa de durabilitate 5, dacă nu sunt alte date disponibile.
    ■ durabilitate naturală suficientă
    ■ ■ tratament recomandat
    ■ ■ ■ tratament recomandat chiar dacă durabilitatea poate fi suficientă
    ■ ■ ■ ■ durabilitate naturală suficientă, dar în funcţie de esenţa de lemn, de permeabilitate şi de utilizarea sa finală, se poate stabili ca fiind necesar un tratament de protecţie
    ■ ■ ■ ■ ■ tratament necesar

    3.7.3. Indicaţiile privind folosirea unei esenţe de lemn în diversele clase de utilizare, în funcţie de nivelul său de durabilitate naturală la insecte, sunt prezentate în tabelul 3.7.3. Dacă durabilitatea naturală nu este suficientă este necesar să se prevadă un tratament de protecţie.

    Tabelul 3.7.3 - Clase de durabilitate faţă de insecte xilofage, alese după esenţe de importanţă tehnică în România

 ┌─────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ Clasă │ Clasă de durabilitate (în duramen) │
 │ de ├───────────┬───────────────────┬────────────────────────────────┤
 │utilizare│ D │ M │ S │
 │ ├───────────┼───────────────────┼────────────────────────────────┤
 │ │Salcâm.: │Castan: alburn - │Brad: alburn/duramen - S(H), │
 │ │alburn - │M(T) │S(A); alburn - S(T); │
 │ │D(T) │Cer: alburn - M(T) │Larice: alburn - S(H), S(A); │
 │ │ │Stejar: alburn - │alburn - S(T); │
 │ │ │M(T) │Molid: SH(H), SH(A), S(T); │
 │ │ │ │Pin silvestru: S(H), S(A), S(T);│
 │ │ │ │Tisa: S(H), S(A), n/d(T); │
 │ │ │ │Paltin: S(A), S(T); │
 │ │ │ │Castan: SH(A), S(T); │
 │ │ │ │Anin negru: S(A), S(T); │
 │ │ │ │Mesteacăn: S(A), S(T); │
 │ │ │ │Carpen: n/d(A), S(T); │
 │ │ │ │Castan: S(A); │
 │ │ │ │Fag: S(A), S(T); │
 │ │ │ │Frasin: S(A), │
 │ │ │ │S(T); Nuc: S(A), S(T); │
 │ │ │ │Plop: S(A), S(T); │
 │ │ │ │Cer: n/d(A), S(L); │
 │ │ │ │Stejar: S(A), S(L); │
 │ │ │ │Salcâm: S(A); │
 │ │ │ │Tei: n/d(A), S(T); │
 │ │ │ │Ulm: S(A), S(T) │
 ├─────────┼───────────┼───────────────────┼────────────────────────────────┤
 │1 ... 5 │■ │■ ■ │■ ■ ■ │
 └─────────┴───────────┴───────────────────┴────────────────────────────────┘


    a) în tabel sunt utilizate următoarele notaţii pentru insecte xilofage: H - Hylotrupes bajulus, A - Anobium punctatum, L - Lyctus linearis, T - Termite, SH - duramenul este de asemenea recunoscut ca sensibil.
    b) este necesar să se considere alburnul tuturor esenţelor de lemn ca având clasa de durabilitate S, cu excepţia clasei de durabilitate a alburnului la salcâm, castan, cer şi stejar, faţă de termite.
    c) durabilitatea faţă de Lyctus este dată numai pentru lemnul speciilor foioase, care conţine amidon în alburn.
    d) durabilitatea faţă de Hylotrupes bajulus nu este dată decât pentru răşinoase.
    e) duramenul tuturor speciilor este recunoscut ca durabil faţă de insecte, în afară de Hylotrupes bajulus şi Anobium punctatum.
    f) riscul unui atac din partea lui Hylotrupes bajulus asupra răşinoaselor sensibile, diminuează odată cu vârsta lemnului şi de umiditatea sa în serviciu.
    g) n/d - date disponibile insuficiente.
    h) ■ durabilitate suficientă dar pentru anumite utilizări se recomandă un tratament de protecţie.
    i) ■ ■ durabilitatea poate fi suficientă dar pentru anumite utilizări, funcţie de permeabilitate şi utilizare, este necesar un tratament de protecţie.
    j) ■ ■ ■ tratament necesar.
    3.8. Clase de impregnabilitate
    Standardul SR EN 350-2:1997-Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Partea 2: Ghid de durabilitate naturală a lemnului şi de impregnabilitate a esenţelor de lemn alese după importanţa lor europeană, clasifică la paragr. 4.3, impregnabilitatea lemnului, în patru niveluri, prezentată în tabelul 3.8.1.

    Tabelul 3.8.1 - Clasificarea impregnabilităţii lemnului

 ┌────────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
 │ Clase de │ Descrieri *) │ Explicaţie │
 │impregnabilitate│ │ │
 ├────────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
 │ 1 │ Impregnabil │Uşor de tratat, lemnul debitat poate fi │
 │ │ │penetrat cu un tratament sub presiune, │
 │ │ │fără dificultăţi. │
 ├────────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
 │ 2 │Impregnabilitate│Destul de uşor de tratat: în mod obişnuit │
 │ │ medie │o penetraţie completă nu este posibilă, │
 │ │ │dar după 2h sau 3h cu un tratament sub │
 │ │ │presiune, poate fi atinsă o penetraţie │
 │ │ │laterală de peste 6 mm în cazul │
 │ │ │răşinoaselor, iar în cazul foioaselor, o │
 │ │ │proporţie importantă de vase pot fi │
 │ │ │penetrate. │
 ├────────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
 │ 3 │ Puţin │Dificil de tratat, 3h până la 4h cu un │
 │ │ impregnabil │tratament sub presiune nu poate da mai │
 │ │ │mult de 3 mm până la 6 mm de penetraţie │
 │ │ │laterală. │
 ├────────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
 │ 4 │Neimpregnabil │În mod virtual imposibil de tratat, puţin │
 │ │ │din produsul de protecţie absorbit chiar │
 │ │ │după 3h sau 4h de tratament sub presiune; │
 │ │ │penetraţii laterale şi longitudinale │
 │ │ │minime. │
 ├────────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────────────┤
 │*) În trecut, pentru datele privind impregnabilitatea s-au utilizat alţi │
 │termeni descriptivi corespunzând aproximativ claselor de impregnabilitate şi│
 │care sunt următorii: clasa 1 (permeabil), clasa 2 (permeabilitate medie), │
 │clasa 3 (puţin permeabil), clasa 4 (impermeabil). │
 └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    Tabelul 3.8.2 - Clase de impregnabilitate a principalelor esenţe de importanţă tehnică în România

 ┌────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
 │ Specia de lemn │ Clasă de impregnabilitate │
 │ ├─────────┬───────────┬─────────┬──────────┤
 │ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │
 ├────────────────────────────────┼────┬────┼─────┬─────┼────┬────┼─────┬────┤
 │ │ A │ D │ A │ D │ A │ D │ A │ D │
 ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤
 │Brad - Abies alba Mill │ O │ O │ v │ ■ │ O │ ■ │ O │ O │
 ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤
 │Larice - Larix decidura Mill. │ O │ O │ v │ O │ O │ O │ O │ ■ │
 ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤
 │Molid - Picea abies (L.) Karst │ O │ O │ O │ O │ v │ ■ │ O │ ■ │
 ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤
 │Pin silvestru - Pinus sylvestris│ │ │ │ │ │ │ │ │
 │L. │ ■ │ O │ O │ O │ O │ ■ │ O │ ■ │
 ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤
 │Tisa - Taxus baccata L. │ O │ O │ ■ │ O │ O │ ■ │ O │ O │
 ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤
 │Paltin - Acer pseudoplatanus L. │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │
 ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤
 │Castan - Castanea sativa Mill. │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │
 ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤
 │Anin negru - Alnus glutinosa L. │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │
 ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤
 │Mesteacăn - Betula pubescens │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │
 ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤
 │Carpen - Carpinus betulus L. │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │
 ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤
 │Fag - Fagus sylvatica L. │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │
 ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤
 │Frasin - Fraxinus excelsior L. │ O │ O │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │
 ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤
 │Nuc - Juglans refia L. │ ■ │ O │ O │ O │ O │ ■ │ O │ O │
 ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤
 │Plop - Populus nigra L. │ v │ O │ O │ O │ O │ v │ O │ O │
 ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤
 │Cer - Quercus cerris L. │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ■ │
 ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤
 │Stejar - Quercus robur L., │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ■ │
 ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤
 │Salcâm - Robinia pseudoacacia L.│ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ■ │
 ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤
 │Tei - Tilia cordata Mill. │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │
 ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤
 │Ulm - Ulmus carpinifolia │ ■ │ O │ O │ ■ │ O │ ■ │ O │ O │
 └────────────────────────────────┴────┴────┴─────┴─────┴────┴────┴─────┴────┘
    A - alburn; D - duramen
    ■ - nivel de impregnabilitate
    V - această specie prezintă un nivel excepţional de ridicat de variaţie
        a impregnabilităţii
    O - nici un nivel


    3.9. Clase de penetrare
    Standardul SR EN 351-1:2007-Durabilitatea lemnului şi a produselor pe bază de lemn. Lemn masiv tratat cu produs de protecţie. Partea 1: Clasificarea penetraţiei şi retenţiei produselor de protecţie, prevede la paragr. 5.2.1 - Cerinţe de penetrare, următoarele:
    Cerinţa de penetrare se referă la penetraţia laterală a alburnului, dar include duramenul atunci când limita dintre alburn şi duramen nu se poate distinge cu ochiul liber şi, în anumite cazuri specificate, când duramenul a fost expus prin ferestruire. Cerinţele de penetrare laterală pot fi, de asemenea, completate printr-o cerinţă referitoare la penetraţia longitudinală care trebuie să fie cel puţin de zece ori mai riguroasă decât cerinţa de penetrare laterală corespunzătoare.
    Acest document descrie şase clase de penetraţie, de la NP1 la NP6. Aceste clase de penetraţie cu zonele de analizat care le sunt asociate pentru măsurările retenţiei figurează în tabelul 3.9.

    Tabelul 3.9 - Clase de penetraţie cu cerinţele de penetrare şi zonele de analiză corespunzătoare pentru măsurarea retenţiei

 ┌──────────┬─────────────────┬──────────────────┬───────────────────────────┐
 │ Clasă de │ Cerinţe de *b) │ Zonă de analizat │ Ilustrarea stilizată a │
 │penetraţie│ penetraţie │ │ cerinţelor de penetrare │
 ├──────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────┤
 │NP 1 │Nici una │3 mm pe lateral │ *) imagine │
 ├──────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────┤
 │NP 2 │Cel puţin 3 mm pe│3 mm pe lateral în│ *) imagine │
 │ │lateral │alburn*c) │ Dacă distincţia dintre │
 │ │ │ │ alburn şi duramen este │
 │ │ │ │ imposibilă │
 ├──────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────┤
 │NP 3 │Cel puţin 6 mm pe│6 mm pe lateral în│ *) imagine │
 │ │lateral │alburn*c) │ Dacă distincţia dintre │
 │ │ │ │ alburn şi duramen este │
 │ │ │ │ imposibilă │
 ├──────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────┤
 │NP 4*a) │Cel puţin 25 mm │25 mm pe lateral │ *) imagine │
 │ │pe lateral │în alburn*c) │Grosimea alburnului > 25 mm│
 ├──────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────┤
 │NP 5 │Întreg alburnul │Întreg alburnul │ *) imagine │
 │ │ │ │ Dacă distincţia dintre │
 │ │ │ │ alburn şi duramen este │
 │ │ │ │ imposibilă │
 ├──────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────┤
 │NP 6 │Alburnul în │Alburnul în │ *) imagine │
 │ │întregime şi cel │întregime şi cel │ │
 │ │puţin 6 mm din │puţin 6 mm din │ Numai dacă duramenul │
 │ │duramenul expus │duramenul expus │ este prezent │
 └──────────┴─────────────────┴──────────────────┴───────────────────────────┘
 ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │Legenda figurilor: │
 │_______ limita alburnului când se distinge de duramen. │
 │- - - - limita alburnului când nu se distinge de duramen. │
 │*a) Se aplică numai lemnului rotund din specii refractare. │
 │*b) Aptitudinea de a răspunde cerinţelor unei clase de penetraţie depinde │
 │de impregnabilitatea speciei respective. Se recomandă să se admită că nu se│
 │pot îndeplini anumite cerinţe de penetraţie la anumite specii lemnoase şi │
 │la altele, pot fi cerute măsuri speciale pentru a realiza penetraţiile │
 │ţintă (de exemplu, incizii, uscări speciale, imersare-difuzie). Experienţa │
 │arată că acesta este cazul pentru tratamentele NP5 şi NP6 ale molidului │
 │(Picea spp.) │
 │*c) Dacă distincţia dintre alburn şi duramen este imposibilă, cerinţa de │
 │penetrare şi zona de analizat se presupune a fi grosimea alburnului │
 │specificată pentru fiecare clasă de penetraţie corespunzătoare. │
 └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


──────────
    *) Notă CTCE:
    Imaginile se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 bis din 11 mai 2015 la pagina 34 (a se vedea imaginile asociate).
──────────

    3.10. Factori care decurg din relaţia între durata de utilizare scontată şi durabilitatea naturală
    3.10.1. Durata de utilizare depinde de durabilitatea naturală faţă de organismele xilofage şi de următorii factori:
    a) detaliile de concepţie:
    de exemplu: în clasa de utilizare 3, detaliile de concepţie împiedică pătrunderea şi acumularea apei şi favorizează eliminarea sa şi ventilarea;
    b) condiţiile climatice şi operaţiile de întreţinere:
    de exemplu: în clasa de utilizare 4, condiţiile climatice şi operaţiile de întreţinere au efect de scădere a performanţei.
    3.10.2. Durata de utilizare se stabileşte pornind de la următoarele aspecte privind durabilitatea naturală:
    a) se alege pentru execuţia elementului de construcţie o esenţă cu un nivel minim de durabilitate naturală;
    b) durata de utilizare creşte prin utilizarea unei esenţe de lemn cu durabilitate mai mare decât cea necesară;
    c) pentru elemente de construcţie cu durata de utilizare foarte scurtă (construcţie provizorie) sau pentru elemente de construcţie cu durata de utilizare net mai lungă decât cea normală, se foloseşte o esenţă cu durabilitate fie mai mică fie mai mare decât cea indicată în tabelele 3.7.1.a ÷ 3.7.3.
    d) durata de utilizare estimată constă în compararea durabilităţii lemnului care se propune să se folosească faţă de cea a esenţelor de lemn bine cunoscute, prelucrate în condiţii similare (aceeaşi amplasare în lucrare, aceeaşi localizarea, aceeaşi întreţinere) şi a căror durată de utilizare se cunoaşte.
    e) durata de utilizare a unui element de construcţie din lemn cu durabilitate naturală insuficientă se prelungeşte mărind grosimea. De exemplu, durata de utilizare a unei piese de lemn cu secţiunea 50 mm x 50 mm înfiptă în sol poate fi aproximativ de două ori mai mare faţă de cea a unei piese cu secţiunea de 25 mm x 50 mm cu aceeaşi durabilitate.
    3.10.3. Când diminuarea caracteristicilor mecanice ale unui element de lemn contribuie la scăderea rezistenţei mecanice, stabilităţii şi siguranţei în exploatare, se poate specifica un alt lemn cu o durabilitate mai mare decât a celui utilizat în mod obişnuit. Acesta poate fi adecvat când:
    a) elementele se utilizează ca piese portante;
    b) elementele sunt greu de înlocuit sau de renovat;
    c) există necesitatea unei durate prelungite de utilizare;
    d) poziţia elementului de construcţie prezintă un risc special (de exemplu, o suprafaţă orizontală care este uşor drenată);
    e) există un risc local, excepţional, de atac cu organisme speciale (de exemplu, sfredelitori marini, termite);
    f) expunerea la factori climatici este severă (de exemplu, ploaie puternică).
    3.10.4. Riscul de scădere a caracteristicilor mecanice poate fi diminuat printr-o protecţie a elementelor structurale ale construcţiei, de exemplu, acoperirea suprafeţelor superioare cu materiale mai durabile, sau protecţia lemnului de la început.
    3.11. Cerinţe tehnice pentru produse de antiseptizare (protecţie la agenţi biologici)
    Cerinţele tehnice de calitate pentru produse de antiseptizare sunt prevăzute în tabelele 4.5-4.7.
    3.12. Cerinţe tehnice pentru produse de hidrofobizare (protecţie la umiditate)
    Cerinţele tehnice de calitate pentru produse de hidrofobizare sunt prevăzute în tabelul 4.2, la nr. crt. 5, 6, 7, 11 şi în tabelul 4.3, la nr. crt. 7, 9, 10, 11.
    3.13. Cerinţe tehnice pentru produse de ignifugare
    Cerinţele tehnice de calitate pentru produse de ignifugare sunt prevăzute la pct. 2.7, 2.8 şi pct. 4.4.
    3.14. Cerinţe de calitate privind stratul suport
    Cerinţele de calitate privind stratul suport din lemn existent cu diverse forme geometrice sau structurale, au la bază criteriile şi nivelurile de performanţă, prezentate în tabelul 4.1. Pentru informaţii suplimentare se poate consulta Anexa 8 informativă.

    4. CRITERII ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ PENTRU STRATUL SUPORT ŞI PENTRU SISTEMELE DE PROTECŢIE
    4.1. Criterii şi niveluri de performanţă pentru stratul suport
    4.1.1. Principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie satisfăcute de stratul suport de lemn pe suprafaţa căruia se aplică sistemele de protecţie împotriva agenţilor chimici şi biologici sunt prezentate în tabelul 4.1.

    Tabelul 4.1 - Criterii şi niveluri de performanţă care trebuie satisfăcute de stratul suport de lemn

 ┌────┬──────────────────────┬─────────────┬────┬─────────────────────────────┐
 │Nr. │ Criterii de │ Metoda de │U.M.│ Niveluri de performanţă │
 │crt.│ performanţă │ determinare │ │ │
 ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤
 │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │
 ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤
 │ 1 │Rugozitatea suprafeţei│SR 13150 │ - │Corespunzătoare naturii │
 │ │ │ │ │suportului şi tipului de │
 │ │ │ │ │produs/sistem de protecţie │
 ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤
 │ 2 │Umiditate │SR EN 13183-1│ % │- max. 12*1) - clasa de │
 │ │ │SR EN 13183- │ │exploatare 1 │
 │ │ │1:2003/AC │ │- max. 20*1) - clasa de │
 │ │ │SR EN 13183-2│ │exploatare 2 │
 │ │ │SR EN 13183- │ │ │
 │ │ │2:2003/AC │ │ │
 ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤
 │ 3 │Temperatură │ - │ °C │min.: + 5*1), max.: + 40*1) │
 ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤
 │ 4 │Conţinutul de │vizual │ - │lipsă │
 │ │impurităţi (praf, │ │ │ │
 │ │săruri, uleiuri, │ │ │ │
 │ │grăsimi, etc.) │ │ │ │
 ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤
 │ 5 │Defecte de suprafaţă, │SR EN 1927-1 │ - │- Clase după aspect: │
 │ │lemn rotund şi │SR EN 1927-2 │ - │ A, B, C, D │
 │ │cherestea: │SR EN 1927- │ │- Clase după aspect: │
 │ │- noduri aderenţe │2:2008/AC │ │ A, B, C, D │
 │ │- noduri neaderente │SR EN 1927-3 │ │- Clase după aspect: │
 │ │- noduri putrede │SR EN 1316-1 │ │ A, B, C, D │
 │ │- crăpături de inimă │SR EN 1316-2 │ │- Clase după aspect: │
 │ │- ruluri şi gelivură │SR EN 1611-1 │ │ A, B, C, D │
 │ │- fibră încâlcită │SR EN 1611- │ │- Clase după aspect: G2, G4 │
 │ │ │1:2001/A1 │ │- Clase după aspect: │
 │ │ │SR EN 975-1 │ │ Q-A, Q-B, Q-C, Q-D │
 │ │ │SR EN 1309-1 │ │ │
 │ │ │SR EN 1309-2 │ │ │
 │ │ │SR EN 1310 │ │ │
 │ │ │SR EN 1311 │ │ │
 │ │ │SR EN 1312 │ │ │
 │ │ │SR EN 1313-1 │ │ │
 │ │ │SR EN 1313- │ │ │
 │ │ │2+AC │ │ │
 ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤
 │ 6 │Stare fitosanitară │vizual │ - │Fără atac biologic │
 │ │- putregai │ │ │ │
 │ │- atac de insecte în │ │ │ │
 │ │ alburn │ │ │ │
 ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤
 │ 7 │Impregnabilitate │SR EN 350-1 │ - │Clase de impregnabilitate: │
 │ │ │SR EN 350-2 │ │1, 2, 3, 4 │
 ├────┼──────────────────────┤ ├────┼─────────────────────────────┤
 │ 8 │Alburn │ │ cm │Lăţime alburn: │
 │ │ │ │ │- Foarte puţin: tf < 2 │
 │ │ │ │ │- Puţin: 2< f< 5 │
 │ │ │ │ │- Mediu: 5<m<10 │
 │ │ │ │ │- Lat: l >10 │
 │ │ │ │ │- Nici o distincţie între │
 │ │ │ │ │ alburn şi duramen: x │
 │ │ │ │ │- În mod obişnuit nici o │
 │ │ │ │ │ distincţie clară între │
 │ │ │ │ │ alburn şi duramen: (x) │
 ├────┼──────────────────────┤ ├────┼─────────────────────────────┤
 │ 9 │Rezistenţa la ciuperci│ │ - │Clase de durabilitate la │
 │ │ │ │ │ciuperci: 1, 2, 3, 4, 5 │
 ├────┼──────────────────────┤ ├────┼─────────────────────────────┤
 │ 10 │Rezistenţa la insecte │ │ - │Clase de durabilitate la │
 │ │coleoptere │ │ │insecte: S, D │
 ├────┼──────────────────────┤ ├────┼─────────────────────────────┤
 │ 11 │Rezistenţa la insecte │ │ - │Clase de durabilitate la │
 │ │isoptere (termite) │ │ │termite: S, M, D │
 └────┴──────────────────────┴─────────────┴────┴─────────────────────────────┘

──────────
    *1) Dacă în fişa produsului de protecţie nu se specifică altfel.
──────────

    4.1.2. Rugozitatea suprafeţei rezultă din gradul şi modul de prelucrare mecanică (debitare manuală sau mecanică, tipul echipamentului de debitare, şmirgheluire manuală sau mecanică, granulozitatea şmirghelului folosit).
    4.1.3. Umiditatea lemnului este o caracteristică variabilă, influenţată de umiditatea şi temperatura aerului. Există diverse diagrame de condiţionare, de exemplu Curba de echilibru higroscopic a lemnului, în funcţie de condiţiile de mediu prezentată la paragr. 2.3 din SR EN 1995-1-1/NB care oferă informaţii privind valoarea umidităţii lemnului pentru anumite valori ale parametrilor de mediu.
    Pentru informaţii suplimentare se va consulta Anexa 9 (informativă) în care sunt prezentate valori ale variaţiei temperaturii şi umidităţii lemnului funcţie de temperatura şi umiditatea mediului.
    4.2 Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva agenţilor fizici şi chimici
    4.2.1. Principalele criterii şi niveluri de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească sistemele de protecţie cu peliculă, aplicate prin procedee de suprafaţă, împotriva agenţilor fizici şi chimici, expuse în clasele de expunere în zone climatice, prezentate la pct. 2.2, precum şi metodele de determinare (evaluare şi/sau verificare a performanţelor acestora), sunt prezentate în tabelul 4.2.

    Tabelul 4.2 - Criterii şi niveluri de performanţă pentru sistemele de protecţie cu peliculă, împotriva agenţilor fizici şi chimici, stabilite pentru utilizare în clasele de expunere a construcţiilor


 ┌────┬───────────────────────┬───────────────────┬───────┬───────────────────────────┐
 │Nr. │Criterii de performanţă│ Metoda de │ U.M. │ Niveluri de performanţă │
 │crt.│ │ determinare │ │pentru condiţii de expunere│
 │ │ │ │ ├────────┬────────┬─────────┤
 │ │ │ │ │blândă │medie │severă │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
 │ 1.│Aderenţa la suport - │SR EN ISO 2409 │ nivel │ 0 │ 1 │ 1,5 │
 │ │metoda grilei*1) │ │ │ │ │ │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
 │ 2.│Aderenţa la suport - │SR EN ISO 4624 │ MPa │min. 0,5│min. 1,0│min. 1,5 │
 │ │metoda smulgerii*2) │ │ │ │ │ │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
 │ 3.│Rezistenţa la lovire*3)│SR EN ISO 6272-1,2 │ cm │min. 40 │min. 60 │min. 80 │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
 │ 4.│Rezistenţa la zgâriere │SR EN ISO 1518-1,2 │ g │min. 250│min. 300│min. 350 │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
 │ 5.│Rezistenţa la │SR EN 927-3 │ luni │ 12 │ 14 │ 16 │
 │ │îmbătrânire naturală │ │ │ │ │ │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
 │ 6.│Permeabilitate la apă │SR EN 927-5 │ g/mp │≤ 250 │≤ 200 │ ≤ 175 │
 │ │lichidă (absorbţia de │ │ │ │ │ │
 │ │apă) │ │ │ │ │ │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
 │ 7.│Rezistenţa la umiditate│SR ISO 11503 │ ore │min. 240│min. 480│min. 720 │
 │ │(condensare repetată) │ │ │ │ │ │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
 │ 8.│Rezistenţa la radiaţii │SR EN 927-6 │cicluri│min. 56 │min. 56 │min.56 │
 │ │UV şi apă │ │ │ │ │ │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
 │ 9.│Rezistenţa la variaţii │SR EN 60068-2-14 │cicluri│min. 25 │min. 56 │min.56 │
 │ │de temperatură │ │ │ │ │ │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
 │ 10.│Rezistenţa la radiaţii │SR EN 60068-2-5 │cicluri│min. 56 │min. 56 │min.56 │
 │ │UV*4) │ │ │ │ │ │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
 │ 11.│Rezistenţa la lichide │SR EN ISO 2812-1,2 │ ore │min. 24 │min. 168│min. 168 │
 └────┴───────────────────────┴───────────────────┴───────┴────────┴────────┴─────────┘

──────────
    *1) Metoda grilei se utilizează pentru acoperiri de protecţie cu grosimi de până la 250 мm.
    *2) Metoda smulgerii se utilizează pentru acoperiri de protecţie cu grosimi de peste 250 мm.
    *3) Determinarea nu se efectuează pentru acoperiri de protecţie cu deformabilitate ridicată.
    *4) Determinarea se efectuează pentru acoperiri de protecţie dacă sunt supuse tehnologic, unor asemenea acţiuni.
──────────

    4.2.2. Principalele criterii şi niveluri de performanţă pentru sistemele de protecţie cu peliculă, aplicate prin procedee de suprafaţă, împotriva agenţilor fizici şi chimici, conform sistemelor specifice de evaluare a performanţei, sunt prezentate în tabelul 4.3.

    Tabelul 4.3 - Criterii şi niveluri de performanţă pentru sistemele de protecţie cu peliculă, aplicate prin procedee de suprafaţă, împotriva agenţilor fizici şi chimici


 ┌────┬───────────────────────┬───────────────────┬───────┬───────────────────────────────┐
 │Nr. │Criteriu de performanţă│ Metoda de │ UM │ Nivel de performanţă │
 │crt.│ │ determinare │ │ │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤
 │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤
 │ 1.│Grosimea peliculei │SR EN ISO 2808 │ мm │Clasa E1 (<50)...E5 ( >400) │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤
 │ 2.│Reflexia regulată │SR EN ISO 2813 │ grad │Clasa G1 luciu 60°>60 │
 │ │ │SR EN ISO │ de │Clasa G2 semilucios │
 │ │ │2813:2003/C91 │ luciu │60° ≤ 60; 85° > 10 │
 │ │ │ │ │Clasa G3 mat 85° ≤ 10 │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤
 │ 3.│Conţinut de compuşi │SR EN ISO 11890-1 │ g/l │A se vedea Anexa 2 la Ghidul │
 │ │organici volatili │SR EN ISO 11890-2 │ │privind produse de finisare │
 │ │(COV) │ │ │peliculogene utilizate în │
 │ │ │ │ │construcţii, indicativ GE 056 │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤
 │ 4.│Aderenţa peliculei │SR EN ISO 2409 │ cifra │0 - suprafaţă perfect netedă │
 │ │ │ │ de │1 - desprindere 5% din caroiaj │
 │ │ │ │aderen-│2 - desprindere 5% până la 15% │
 │ │ │ │ţă │3 - desprindere 15% până la 35%│
 │ │ │ │ │4 - desprindere 35% până la 65%│
 │ │ │ │ │5 - desprindere > 65% │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤
 │ 5.│Rezistenţa la şoc a │SR EN ISO 6272-1 │ cm │10-100, fără desprindere │
 │ │peliculei │ │ │ │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤
 │ 6.│Rezistenţa la zgâriere │SR EN ISO 1518-1 │ grame │50-500, fără desprindere │
 │ │ │SR EN ISO 1518-2 │ │ │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤
 │ 7.│Durabilitatea │SR EN ISO 11507 │număr, │fără defecte │
 │ │peliculei după │SR EN ISO 4628-1 │dimen- │ │
 │ │îmbătrânire artificială│ │siuni │ │
 │ │la UV şi apă │ │inten- │ │
 │ │ │ │sitate │ │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤
 │ 8.│Durabilitatea │SR EN ISO 16474-2 │grad de│fără başicare şi ruginire │
 │ │peliculei după │SR EN ISO 4628-2 │başi- │ │
 │ │îmbătrânire artificială│SR EN ISO 4628-3 │care şi│ │
 │ │la xenon │ │de │ │
 │ │ │ │rugi- │ │
 │ │ │ │nire │ │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤
 │ 9.│Durabilitatea │SR EN ISO 2810 │grad de│fără fisurare şi exfoliere │
 │ │peliculei după │SR EN ISO 4628-4 │fisu- │ │
 │ │îmbătrânire naturală │SR EN ISO 4628-5 │rare şi│ │
 │ │în condiţii de mediu │ │de ex- │ │
 │ │urban-industrial │ │fo- │ │
 │ │ │ │liere │ │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤
 │ 10.│Durabilitatea │SR EN ISO 9227 │grad de│fără cretare, exfoliere │
 │ │peliculei după │SR EN ISO 4628-6 │cre- │ │
 │ │îmbătrânire naturală │SR EN ISO 4628-7 │tare, │ │
 │ │în condiţii de ceaţă │SR EN ISO 4628-8 │ex- │ │
 │ │salină │ │foliere│ │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤
 │ 11.│Eficacitatea │STAS 10787 │ [%] │Umflare │
 │ │produselor hidrofuge │ │ │Indice de hidrofugare │
 │ │ │ │ │Clase de hidrofugare: I ...V │
 └────┴───────────────────────┴───────────────────┴───────┴───────────────────────────────┘


    4.2.3. Principalele criterii şi niveluri de performanţă pentru calitatea protecţiei aplicată prin impregnare, sunt prezentate în tabelul 4.4.

    Tabelul 4.4 - Criterii şi niveluri de performanţă pentru calitatea protecţiei prin impregnare


 ┌────┬───────────────────────┬───────────────────┬───────┬───────────────────────────┐
 │Nr. │ Criteriu de evaluare │ Metoda de │ UM │ Niveluri de performanţă │
 │crt.│ │ determinare │ │ în zona de analiză │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────┤
 │ 1.│Penetrare │SR EN 351-1 │mm │< 3, pe lateral │
 │ │ │SR EN 351-2 │ │Clasa de penetrare NP 1 │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────┤
 │ 2.│Penetrare │SR EN 351-1 │mm │≥ 3, pe lateral în alburn │
 │ │ │SR EN 351-2 │ │Clasa de penetrare NP 2 │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────┤
 │ 3.│Penetrare │SR EN 351-1 │mm │≥ 6, pe lateral în alburn │
 │ │ │SR EN 351-2 │ │Clasa de penetrare NP 3 │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────┤
 │ 4.│Penetrare │SR EN 351-1 │mm │≥ 25, pe lateral │
 │ │ │SR EN 351-2 │ │Clasa de penetrare NP 4 │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────┤
 │ 5.│Penetrare │SR EN 351-1 │mm │Întreg alburnul │
 │ │ │SR EN 351-2 │ │Clasa de penetrare NP 5 │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────┤
 │ 6.│Penetrare │SR EN 351-1 │mm │Alburnul în întregime şi │
 │ │ │SR EN 351-2 │ │cel puţin 6 mm din │
 │ │ │ │ │duramenul expus │
 │ │ │ │ │Clasa de penetrare NP 6 │
 └────┴───────────────────────┴───────────────────┴───────┴───────────────────────────┘


    4.3. Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva agenţilor biologici
    4.3.1. Principalele criterii şi niveluri de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească sistemele de protecţie preventivă a lemnului împotriva agenţilor biologici sunt prezentate după cum urmează:
    4.3.1.1. Pentru sistemele de protecţie aplicate prin procedee de suprafaţă sau prin procedee în profunzime, împotriva agenţilor biologici de origine vegetală, expuse în clase de utilizare definite de SR EN 335 (pct.2.4), precum şi metodele de determinare (evaluare şi/sau verificare a performanţelor acestora), sunt prezentate în tabelul 4.5.

    Tabelul 4.5 - Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva agenţilor biologici de origine vegetală


 ┌────┬────────────────────────────┬──────────────┬──────┬────────────────────────────────┐
 │Nr. │ Criteriu de performanţă │ Metoda de │ UM │ Nivel de performanţă │
 │crt.│ │ determinare │ │ │
 ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │
 ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ 1.│Protecţie împotriva │STAS 8022 │ - │Rezistenţă la specii de ciuperci│
 │ │ciupercilor │ │ │de mucegăire (Fungi imperfecţi │
 │ │1)Chaetomium globosum Kunze │ │ │şi Ascomycete), care colorează │
 │ │2)Paecilomyces varioti │ │ │lemnul la suprafaţă, fără │
 │ │ Brainier │ │ │modificarea rezistenţelor │
 │ │3)Stachybotrys atra Corda │ │ │mecanice - simbol B │
 │ │4)Alternaria tenuis Ness │ │ │ │
 │ │5)Trichoderma viride Person │ │ │ │
 │ │ ex Fr. │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Îmbătrânire │- │ - │ - │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Dezvoltarea atacului │STAS 8022 │ % │0 ... 100 │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Grad de dezvoltare │STAS 8022 │ % │clasa 0, 1, 2, 3 │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Eficacitatea protecţiei │STAS 8022 │ - │f. bună, bună, mijlocie, │
 │ │ │ │ │necorespunzătoare │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 │
 │ │suprafaţă, numai pentru │ │ │ │
 │ │clasele de utilizare 2 şi 3 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│specificaţii fabricant │
 │ │impregnare pentru clasele │ │ │ │
 │ │de utilizare 2, 3, 4 şi 5 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │Clasă la sfârşitul încercării: │
 │ │suprafaţă, numai pentru │ │ │nici o clasa ≥ 2 │
 │ │clasele de utilizare 2 şi 3 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│Clasă la sfârşitul încercării: │
 │ │impregnare pentru clasele de│ │ │nici o clasa ≥ 2 │
 │ │utilizare 2, 3, 4 şi 5 │ │ │ │
 ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ 2.│Protecţie împotriva │SR EN 152 │ - │Rezistenţă la specii de ciuperci│
 │ │ciupercilor │(2 specii) │ │de albăstreală fungică (Fungi │
 │ │1)Sclerophoma pithyophila │SR 13154 │ │imperfecţi şi Ascomycete), care │
 │ │(Corda) V.Hohn - S 231 │(4 specii) │ │colorează lemnul în profunzime, │
 │ │2)Aureobasidium pullulans │ │ │fără modificarea rezistenţelor │
 │ │(de Bary) Berkhant - P 268 │ │ │mecanice - simbol B │
 │ │3)Cladosporium herbarum │ │ │ │
 │ │Pers. │ │ │ │
 │ │4)Ceratocystis pilifera │ │ │ │
 │ │(Fr.) │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Îmbătrânire │SR EN 152 │ - │Rezistenţă în condiţii naturale │
 │ │ ├──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │ │SR EN 73 │ - │Rezistenţă la evaporare │
 │ │ │SR EN │ │ │
 │ │ │73:1995/AC │ │ │
 │ │ ├──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │ │SR 13154 │ - │ - │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Dezvoltarea atacului: │SR EN 152 │ % │0 ... 100 │
 │ │ ├──────────────┤ │ │
 │ │ │SR 13154 │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Grad de dezvoltare: │SR EN 152 │ % │clasa 0, 1, 2, 3 │
 │ │ ├──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │ │SR 13154 │ % │clasa 0, 1, 2, 3, 4-5 │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Eficacitatea protecţiei │SR EN 152 │ - │- nealbăstrit │
 │ │ │SR 13154 │ │- albăstrit nesemnificativ │
 │ │ │ │ │- albăstrit │
 │ │ │ │ │- puternic albăstrit │
 │ │ │ │ ├────────────────────────────────┤
 │ │ │ │ │f. bună, bună, moderată, slabă, │
 │ │ │ │ │necorespunzătoare │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 │
 │ │suprafaţă, numai pentru │ │ │ │
 │ │clasele de utilizare 2 şi 3 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│kg/mc │specificaţii fabricant │
 │ │impregnare pentru clasele de│ │ │ │
 │ │utilizare 2, 3, 4 şi 5 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │clasă la sfârşitul încercării: │
 │ │suprafaţă, numai pentru │ │ │nici o clasă ≥ 2 │
 │ │clasele de utilizare 2 şi 3 │ ├──────┼────────────────────────────────┤
 │ │ │ │ mm │zonă fără albăstreală: minim 1,0│
 │ │ │ │ │mm şi medie ≥ 1,5 mm │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│clasă la sfârşitul încercării: │
 │ │impregnare pentru clasele de│ │ │nici o clasa ≥ 2 │
 │ │utilizare 2, 3, 4 şi 5 │ ├──────┼────────────────────────────────┤
 │ │ │ │ mm │zonă fără albăstreală: minim 1,0│
 │ │ │ │ │mm şi medie ≥ 1,5 mm │
 ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ 3.│Protecţie împotriva │SR EN 113 │ - │Rezistenţă la specii de ciuperci│
 │ │ciupercilor │SR EN │ │de putregai tare │
 │ │1) Coniophora puteana (Schu.│113:2003/A1 │ │(bazidiomycete), care modifică │
 │ │ex Fr.) - BAM Ebv. 15 │ │ │rezistenţele mecanice ale │
 │ │2) Coriolus versicolor │ │ │lemnului - simbol V │
 │ │(Linnaeus) Quelet - │ │ │ │
 │ │CTB 863 A │ │ │ │
 │ │3) alte spp. conform │ │ │ │
 │ │SR EN 113, SR EN 113:2003/A1│ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Îmbătrânire │SR EN 73 │ - │Rezistenţă la evaporare │
 │ │ │SR EN │ │ │
 │ │ │73:1995/AC │ │ │
 │ │ ├──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │ │SR EN 84 │ - │ Rezistenţă la spălare │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ - │ - │
 │ │suprafaţă: │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤
 │ │clasa de utilizare 2 │ │ kg/mc│100 │
 │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤
 │ │clasele de utilizare 3 │ │ kg/mc│p.a.f., pentru alburn de pin │
 │ │ │ │ │silvestru │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ - │ - │
 │ │impregnare: │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤
 │ │clasa de utilizare 2 │ │ kg/mc│100 │
 │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤
 │ │clasele de utilizare │ │ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │
 │ │3, 4 şi 5 │ │ │silvestru │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.r.b., tratament de │SR EN 113 │ % │maxim 1 epruvetă are pierdere de│
 │ │suprafaţă: │SR EN │ │masă > 3 (m/m) şi < 5 (m/m) │
 │ ├────────────────────────────┤113:2003/A1 ├──────┼────────────────────────────────┤
 │ │clasa de utilizare 2 │SR EN 599-1+A1│ g/mp │p.e.m. pentru ciuperca cea mai │
 │ │ │ │ │agresivă │
 │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤
 │ │clasa de utilizare 3 │ │ g/mp │s.e.m. pentru ciuperca cea mai │
 │ │ │ │ │agresivă │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 113 │ % │maxim 1 epruvetă are pierdere de│
 │ │impregnare: │SR EN │ │masă > 3 (m/m) şi < 5 (m/m) │
 │ ├────────────────────────────┤113:2003/A1 ├──────┼────────────────────────────────┤
 │ │clasa de utilizare 2 │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.e.m. pentru ciuperca cea mai │
 │ │ │ │ │agresivă │
 │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤
 │ │clasele de utilizare │ │ kg/mc│s.e.m. pentru ciuperca cea mai │
 │ │3, 4 şi 5 │ │ │agresivă │
 ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ 4.│Protecţie împotriva │SR EN 599-1+A1│ - │Rezistenţă la specii de ciuperci│
 │ │ciupercilor │paragr. 5.2.12│ │de putregai tare, care modifică │
 │ │1) Coniophora puteana (Schu.│ │ │rezistenţele mecanice ale │
 │ │ex Fr.) - BAM Ebv. 15 │ │ │lemnului │
 │ │2) Coriolus versicolor │ │ │ │
 │ │(Linnaeus) Quelet - │ │ │ │
 │ │CTB 863 A │ │ │ │
 │ │3) alte spp. conform │ │ │ │
 │ │pct. 5.2.12 │ │ │ │
 │ │din SR EN 599-1+A1 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Îmbătrânire │SR EN 73 │ - │Rezistenţă la evaporare │
 │ │ │SR EN │ │ │
 │ │ │73:1995/AC │ │ │
 │ │ ├──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │ │SR EN 84 │ - │Rezistenţă la spălare │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 │
 │ │suprafaţă: │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┤ │ │ │
 │ │clasa de utilizare 3.1 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ - │maxim 1 epruvetă prezintă │
 │ │suprafaţă: │ │ │degradare internă │
 │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤
 │ │clasa de utilizare 3.1 │ │ - │maxim 1 epruvetă prezintă │
 │ │ │ │ │degradare de suprafaţă │
 │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤
 │ │ │ │ % │maxim 1 epruvetă are pierdere │
 │ │ │ │ │de masă > 3 (m/m) şi < 5 (m/m) │
 ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ 5.│Protecţie împotriva │SR ENV 807 │ - │Rezistenţă la specii de ciuperci│
 │ │ciupercilor │ │ │de putregai moale, care │
 │ │1) Chaetomium globosum Kunze│ │ │modifică rezistenţele mecanice │
 │ │- ATCC 6205 │ │ │ale lemnului │
 │ │2) Humicola grisea Traaen - │ │ │ │
 │ │MG 28 │ │ │ │
 │ │3) Petriella setifera (Alf. │ │ │ │
 │ │Schmidt) Curzi - MG 50 │ │ │ │
 │ │4) Lecythophora mutabilis │ │ │ │
 │ │(van Beyma) W. Gams et │ │ │ │
 │ │Mc Ginnis - S 24 E │ │ │ │
 │ │5) Trichurus spiralis │ │ │ │
 │ │Hasselbr.- MG 31 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Îmbătrânire │SR EN 84 │ - │Rezistenţă la spălare │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │
 │ │impregnare: │ │ │silvestru │
 │ │clasa de utilizare 4 │ │ │pentru alburn de fag │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│r.e.n. Anexa E, SR ENV 807 │
 │ │impregnare: │ │ │ │
 │ │clasa de utilizare 4 │ │ │ │
 └────┴────────────────────────────┴──────────────┴──────┴────────────────────────────────┘


    4.3.1.2. Pentru sistemele de protecţie aplicate prin procedee de suprafaţă sau prin procedee în profunzime, împotriva agenţilor biologici de origine animală, expuse în clase de utilizare definite de SR EN 335, precum şi metodele de determinare (evaluare şi/sau verificare a performanţelor acestora), sunt prezentate în tabelul 4.6.

    Tabelul 4.6 - Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva agenţilor biologici de origine animală


 ┌────┬────────────────────────────┬──────────────┬──────┬────────────────────────────────┐
 │Nr. │ Criteriu de performanţă │ Metoda de │ UM │ Nivel de performanţă │
 │crt.│ │ determinare │ │ │
 ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │
 ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ 1.│Protecţie împotriva │SR EN 599-1+A1│ - │Rezistenţă la specii de insecte,│
 │ │insectelor │SR EN 46-1 │ │clasa Insecta, ordinul │
 │ │1) Hylotrupes bajulus │SR EN 46-2 │ │Coleoptera, familia │
 │ │ │SR EN 47 │ │Cerambycidae, genul Hylotrupes, │
 │ │ │SR EN │ │specia H. bajulus, gândac cu │
 │ │ │47:2005/AC │ │antene lungi, croitorul de casă │
 │ │ │ │ │- simbol H │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Îmbătrânire: │SR EN 599-1 │ - │Rezistenţă la evaporare │
 │ │clasele de utilizare │SR EN 73 │ │ │
 │ │1, 2 şi 3 │SR EN │ │ │
 │ │ │73:1995/AC │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Îmbătrânire: │SR EN 599-1 │ - │Rezistenţă la spălare │
 │ │clasele de utilizare │SR EN 84 │ │ │
 │ │3, 4 şi 5 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 (cufundare sau pipetă) │
 │ │suprafaţă: │SR EN 46-1 │ │ │
 │ │clasele de utilizare │SR EN 46-2 │ │ │
 │ │1, 2 şi 3 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │
 │ │impregnare: │SR EN 47 │ │silvestru │
 │ │clasele de utilizare │SR EN │ │ │
 │ │1, 2 , 3, 4 şi 5 │47:2005/AC │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ % │la sfârşitul încercării: │
 │ │suprafaţă: │SR EN 46-1 │ │100 mortalitate │
 │ │clasele de utilizare │SR EN 46-2 │ │ │
 │ │1, 2 şi 3 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.e.m. la sfârşitul încercării: │
 │ │impregnare: │SR EN 47 │ │pentru insecta cea mai agresivă │
 │ │clasele de utilizare │SR EN │ │ │
 │ │1, 2 , 3, 4 şi 5 │47:2005/AC │ │ │
 ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ 2.│Protecţie împotriva │SR EN 49-1 │ - │Rezistenţă la specii de insecte,│
 │ │insectelor │SR EN 49-2 │ │clasa Insecta, ordinul │
 │ │1) Anobium punctatum de Geer│ │ │Coleoptera, familia Anobiidae, │
 │ │ │ │ │genul Anobium, specia A. │
 │ │ │ │ │punctatum, gândac comun, │
 │ │ │ │ │cariul mobilei - simbol A │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Îmbătrânire: │SR EN 73 │ - │Rezistenţă la evaporare │
 │ │clasele de utilizare │SR EN │ │ │
 │ │1, 2 şi 3 │73:1995/AC │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Îmbătrânire: │SR EN 599-1 │ - │Rezistenţă la spălare │
 │ │clasele de utilizare │SR EN 84 │ │ │
 │ │3, 4 şi 5 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 (cufundare sau pipetă) │
 │ │suprafaţă: │SR EN 49-1 │ │ │
 │ │clasele de utilizare │ │ │ │
 │ │1, 2 şi 3 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │
 │ │impregnare: │SR EN 49-2 │ │silvestru │
 │ │clasele de utilizare │ │ │ │
 │ │1, 2 , 3, 4 şi 5 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ % │la sfârşitul încercării: │
 │ │suprafaţă: │SR EN 49-1 │ │100 mortalitate │
 │ │clasele de utilizare │ │ │ │
 │ │1, 2 şi 3 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│la sfârşitul încercării: │
 │ │impregnare: │SR EN 49-2 │ │pentru insecta cea mai agresivă │
 │ │clasele de utilizare │ │ │ │
 │ │1, 2 , 3, 4 şi 5 │ │ │ │
 ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ 3.│Protecţie împotriva │SR EN 20-1 │ - │Rezistenţă la specii de insecte,│
 │ │insectelor │SR EN 20-2 │ │clasa Insecta, ordinul │
 │ │1) Lyctus brunneus Stephens │ │ │Coleoptera, familia │
 │ │ │ │ │Bostrichidae, genul Lyctus, │
 │ │ │ │ │specia L. brunneus, gândacul de │
 │ │ │ │ │parchet - simbol L │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Îmbătrânire: │SR EN 73 │ - │Rezistenţă la evaporare │
 │ │clasele de utilizare │SR EN │ │ │
 │ │1, 2 şi 3 │73:1995/AC │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Îmbătrânire: │SR EN 599-1 │ - │Rezistenţă la spălare │
 │ │clasele de utilizare │SR EN 84 │ │ │
 │ │3, 4 şi 5 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 (cufundare sau pipetă) │
 │ │suprafaţă: │SR EN 20-1 │ │ │
 │ │clasele de utilizare │ │ │ │
 │ │1, 2 şi 3 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de stejar │
 │ │impregnare: │SR EN 20-2 │ │ │
 │ │clasele de utilizare │ │ │ │
 │ │1, 2 , 3, 4 şi 5 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ % │la sfârşitul încercării: │
 │ │suprafaţă: │SR EN 20-1 │ │100 mortalitate │
 │ │clasele de utilizare │ │ │ │
 │ │1, 2 şi 3 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│s.e.m. la sfârşitul încercării: │
 │ │impregnare: │SR EN 20-2 │ │pentru insecta cea mai agresivă │
 │ │clasele de utilizare │ │ │ │
 │ │1, 2 , 3, 4 şi 5 │ │ │ │
 ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ 4.│Protecţie împotriva │SR EN 117 │ - │Rezistenţă la specii de termite │
 │ │insectelor │SR EN 118 │ │europene, clasa Insecta, ordinul│
 │ │1) Reticulitermes lucifugus │ │ │Isoptera, familia │
 │ │Rossi │ │ │Rhinotermitidae, genul │
 │ │2) Reticulitermes │ │ │Reticulitermes, specia R. │
 │ │santonensis │ │ │lucifugus - simbol T │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Îmbătrânire: │SR EN 73 │ - │Rezistenţă la evaporare │
 │ │clasele de utilizare │SR EN │ │ │
 │ │1, 2 şi 3 │73:1995/AC │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Îmbătrânire: │SR EN 599-1 │ - │Rezistenţă la spălare │
 │ │clasele de utilizare │SR EN 84 │ │ │
 │ │3, 4 şi 5 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 (cufundare sau pipetă) │
 │ │suprafaţă: │SR EN 118 │ │ │
 │ │clasele de utilizare │ │ │ │
 │ │1, 2 şi 3 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │
 │ │impregnare: │SR EN 117 │ │silvestru │
 │ │clasele de utilizare │ │ │ │
 │ │1, 2 , 3, 4 şi 5 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ % │la sfârşitul încercării: │
 │ │suprafaţă: │SR EN 118 │ │nici un atac de clasa > 2 , un │
 │ │clasele de utilizare │ │ │singur atac = 2 │
 │ │1, 2 şi 3 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│clasa la sfârşitul încercării: │
 │ │impregnare: │SR EN 117 │ │nici un atac de clasa > 1 │
 │ │clasele de utilizare │ │ │ │
 │ │1, 2 , 3, 4 şi 5 │ │ │ │
 └────┴────────────────────────────┴──────────────┴──────┴────────────────────────────────┘


    4.3.1.3. Pentru sistemele de protecţie aplicate prin procedee de suprafaţă sau prin procedee în profunzime, împotriva agenţilor biologici, expuse în clase de utilizare definite de SR EN 335 (pct.2.4), în câmp, precum şi metodele de determinare (evaluare şi/sau verificare a performanţelor acestora), sunt prezentate în tabelul 4.7.

    Tabelul 4.7 - Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva agenţilor biologici în câmp


 ┌────┬────────────────────────────┬──────────────┬──────┬────────────────────────────────┐
 │Nr. │ Criteriu de performanţă │ Metoda de │ UM │ Nivel de performanţă │
 │crt.│ │ determinare │ │ │
 ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │
 ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ 1.│Protecţie împotriva │SR EN 330 │ - │Rezistenţă la specii de ciuperci│
 │ │agenţilor biologici │ │ │şi insecte prin expunere în │
 │ │1) Încercări în câmp pentru │ │ │câmp. │
 │ │folosire cu o acoperire şi │ │ │Metodă cu îmbinare în L │
 │ │în afara contactului cu │ │ │ │
 │ │solul │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Îmbătrânire │- │ - │- │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │p.a.f. pentru alburn de pin │
 │ │suprafaţă: │ │ │silvestru │
 │ │clasa de utilizare 3.1 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │
 │ │impregnare: │ │ │silvestru │
 │ │clasa de utilizare 3.2 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │clasa la sfârşitul încercării: │
 │ │suprafaţă: │ │ │după ce eşantioanele netratate │
 │ │clasa de utilizare 3.1 │ │ │au atins o clasă medie ≥ 3, │
 │ │ │ │ │V^n, V^e şi V^i egală sau mai │
 │ │ │ │ │bună decât produsul de │
 │ │ │ │ │referinţă, R2^TP ≤ R2^R │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.e.m. la sfârşitul încercării: │
 │ │impregnare: │ │ │după ce eşantioanele netratate │
 │ │clasa de utilizare 3.2 │ │ │au atins o clasă medie ≥ 3, V^n,│
 │ │ │ │ │V^e şi V^i egală sau mai bună │
 │ │ │ │ │decât produsul de referinţă, │
 │ │ │ │ │R2^TP ≤ R2^R, SR EN 330 │
 ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ 2.│Protecţie împotriva │SR EN 252 │ - │Rezistenţă la specii de ciuperci│
 │ │agenţilor biologici │SR EN │ │şi insecte prin expunere în │
 │ │1) Încercarea în poligon în │252:1995/AC1 │ │poligon. │
 │ │contact cu solul │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Îmbătrânire │- │ - │- │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │
 │ │impregnare: │ │ │silvestru │
 │ │clasa de utilizare 4 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│rsnP, rinP la sfârşitul │
 │ │impregnare: │ │ │încercării: │
 │ │clasa de utilizare 4 │ │ │după 5 ani media rsnP/0,75 şi a │
 │ │ │ │ │rinP/0,17 │
 ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ 3.│Protecţie împotriva │SR EN 275 │ - │Rezistenţă la specii de animale │
 │ │agenţilor biologici │ │ │marine │
 │ │1) Încercarea în poligon în │ │ │ │
 │ │contact cu apa sărată. │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │Îmbătrânire │- │ - │- │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │
 │ │impregnare: │ │ │silvestru │
 │ │clasa de utilizare 5 │ │ │ │
 │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤
 │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│rsnP, rinP la sfârşitul │
 │ │impregnare: │ │ │încercării: │
 │ │clasa de utilizare 5 │ │ │după 5 ani media rsnP/0,75 şi a │
 │ │ │ │ │rinP/0,17 │
 └────┴────────────────────────────┴──────────────┴──────┴────────────────────────────────┘


    Note:
    (1) Dacă în tabelele 4.5 - 4.7 se prevede ca produsul de protecţie a lemnului să fie rezistent la încercările de spălare şi/sau de evaporare, atunci încercările prevăzute în standardul de referinţă SR EN 73, SR EN 73:1995/AC şi SR EN 84 trebuie efectuate separat.
    (2) Utilizând criteriul potrivit pentru valoarea de referinţă biologică (v.r.b.) precizată în tabelele 4.5 - 4.7, v.r.b. trebuie stabilită pentru fiecare încercare cu un nivel de aplicare egal sau mai mic decât valoarea maximă de aplicare (v.m.a.) dată.
    (3) În standardele de încercare biologică care prevăd calculul pragului de eficacitate, v.r.b. trebuie să fie pragul de eficacitate mediu (p.e.m.), cu excepţiile prevăzute de SR EN 599-1+A1.

    4.3.2. Cerinţele de eficacitate protectoare preventivă împotriva atacurilor agenţilor biologici sunt specificate pentru fiecare din cele 5 clase de utilizare.
    4.3.3. Pentru clasa de utilizare 1, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafaţă sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate biologică faţă de unul din cazurile:
    a) - oricare din insectele pentru care protecţia este cerută;
    b) - insecta cea mai puţin sensibilă la acest produs;
    c) - Hylotrupes bajulus, în calitate de insectă reprezentativă.
    4.3.4. Pentru clasa de utilizare 2, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafaţă sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate faţă de ciupercile bazidiomicete lignicole, după îmbătrânire (exclusiv Coriolus versicolor). Toate produsele cu acţiune insecticidă, trebuie să prezinte eficacitate faţă de agenţii biologici de referire, demonstrată prin încercările corespunzătoare pentru clasa de risc 1.
    4.3.5. Pentru clasa de utilizare 3, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafaţă sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate pentru:
    a) - ciuperci lignicole bazidiomicete, exclusiv Coriolus versicolor;
    b) - agenţi biologici la care se referă produsul, demonstrată prin încercările pentru clasa de risc 2.
    4.3.6. Pentru clasa de utilizare 4, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate numai prin procedee de tratament prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate pentru:
    a) - ciuperci lignicole bazidiomicete, inclusiv Coriolus versicolor pe fag şi/sau pin silvestru;
    b) - putregai moale.
    4.3.7. Pentru clasa de utilizare 5, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate numai prin procedee de tratament prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate pentru:
    a) - ciuperci lignicole bazidiomicete inclusiv Coriolus versicolor pe fag şi/sau pin silvestru;
    b) - putregai moale;
    c) - dăunători marini după o perioadă minimă de 5 ani.
    4.3.8. Criteriile şi nivelurile de performanţă pentru eficacitatea protecţiei, în clasa de utilizare, cât şi metodele de determinare a performanţelor produselor de protecţie, conform SR EN 599-1+A1, sunt prezentate în tabelele 4.5 - 4.7.
    Cu titlu informativ, în Anexa 2 se prezintă un exemplu de sistem de descriere a eficacităţii produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor biologici.
    4.4. Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva focului
    4.4.1. Produsul de ignifugare trebuie să modifice clasa de reacţie la foc a materialului de bază astfel încât acesta să se încadreze după aplicarea protecţiei într-o clasă superioară, conform sistemului de clasificare din standardul SR EN 13501-1+A1.
    4.4.2. Metodele de încercare pentru produsul de ignifugare sunt cele prevăzute de standardele SR EN ISO 11925-2 şi SR EN 13823.
    4.4.3. Durabilitatea performanţei de reacţie la foc, corespunde uneia din clasele DRF ST, DRF INT1, DRF INT2, DRF EXT, conform sistemului de clasificare şi încercare din SR CEN/TS 15912.
    4.4.4. Calitatea ignifugării executată de un aplicator, trebuie să corespundă unei eficacităţi exprimată în % pierdere de masă, conform SR 652.
    4.4.5. Ignifugarea se execută conform normelor tehnice pentru ignifugarea materialelor şi produselor combustibile din lemn şi textile utilizate în construcţii.
    4.4.6. Nivelurile de performanţă ale produselor de ignifugare a lemnului şi a materialelor pe bază de lemn, respectiv a calităţii protecţiei ignifuge, se stabilesc prin încercări după metode standardizate, în rapoarte de încercări emise de un laborator autorizat/acreditat pentru domeniul relevant de activitate.

    5. ALCĂTUIREA SISTEMELOR DE PROTECŢIE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII DIN LEMN SITUATE ÎN MEDII ATMOSFERICE CU DIFERITE CLASE DE AGRESIVITATE
    5.1. Sisteme de protecţie împotriva agenţilor fizici, chimici, biologici şi termici
    5.1.1. Condiţiile generale de alcătuire a sistemelor de protecţie împotriva agenţilor fizici, chimici, biologici şi termici sunt următoarele:
    a) sistemele de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor fizici, chimici, biologici şi termici se vor alege în funcţie de natura şi starea suportului de lemn, de natura şi agresivitatea mediului, de durabilitatea estimată a protecţiei şi de considerente economice.
    b) protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor fizici, chimici, biologici şi termici este, de regulă, cu atât mai economică, cu cât are o durabilitate mai ridicată, deoarece astfel se reduc la minimum lucrările de întreţinere/refacere a protecţiei pe durata de serviciu a construcţiei.
    c) elementele de construcţii din lemn expuse la acţiunea agenţilor agresivi şi care, după montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja în aşa fel încât, pe durata de serviciu a construcţiei să nu afecteze durabilitatea acesteia.
    d) în cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecţie pe suprafaţa suportului din lemn nu este posibil, se vor prevedea alte măsuri, ca de exemplu: execuţia elementelor de construcţii dintr-un material rezistent la acţiunea agenţilor agresivi, asigurarea posibilităţii înlocuirii elementelor degradate ş.a.
    e) principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie satisfăcute de stratul suport de lemn pe suprafaţa căruia se aplică sistemele de protecţie sunt precizate la pct. 4.1 (tabelul 4.1).
    f) principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie îndeplinite de sistemele de protecţie, în funcţie de tipul agenţilor agresivi sunt precizate la pct. 4.2 ... pct. 4.4 (tabelele 4.2 ÷ 4.7).
    5.2. Elemente de construcţii expuse la acţiunea agenţilor agresivi, inaccesibile după montaj
    5.2.1. Elementele de construcţii din lemn expuse la acţiunea agenţilor agresivi şi care, după montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja în aşa fel încât, pe durata de serviciu a construcţiei să nu afecteze durabilitatea acesteia.
    5.2.2. Funcţie de natura agentului agresiv identificat, se prevăd măsuri de protecţie chimică şi constructivă, concomitent cu măsuri de reducere la maxim a acţiunii acestuia.
    5.2.3. În cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecţie pe suprafaţa suportului din lemn nu este posibil, se prevăd alte măsuri de execuţie a suportului, de exemplu, execuţia suportului dintr-un material rezistent la acţiunea agenţilor agresivi identificaţi.
    5.3. Criterii şi niveluri de performanţă satisfăcute de stratul suport tratat cu produs de protecţie
    5.3.1. Lemnul tratat pentru construcţii trebuie să îndeplinească cerinţele din SR EN 15228.
    5.4. Criterii şi niveluri de performanţă îndeplinite de sistemele de protecţie
    5.4.1. Sistemele de protecţie trebuie să îndeplinească cerinţele din capitolul 4.
    5.5. Alcătuirea sistemelor de protecţie a elementelor de construcţii din lemn
    5.5.1. Alcătuirea generală a sistemelor de protecţie aplicate prin procedee de suprafaţă, de exemplu prin vopsire a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi fizici şi chimici include următoarele straturi succesive:
    a) - strat primar (grund);
    b) - strat(uri) intermediar(e) (strat de nivelare: chit, vopsea);
    c) - strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email).
    Stratul primar de grund are rolul de a pătrunde în stratul superficial al suportului de lemn şi de a îmbunătăţi aderenţa straturilor de protecţie ulterioare la suport.
    Stratul(urile) intermediar(e) de protecţie, are (au) rolul de a asigura o bună aderenţă şi o impermeabilitate la agenţi agresivi, fizici şi chimici.
    Stratul(urile) final(e) de protecţie are (au) rolul de a asigura o rezistenţă chimică ridicată la acţiunea agenţilor agresivi fizici şi chimici. Totodată are (au) un rol decorativ.
    5.5.2. Alcătuirea generală a sistemelor de protecţie aplicate prin procedee de profunzime (imersie, impregnare) urmate de procedee de suprafaţă (vopsire a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi biologici, fizici şi chimici), include următoarele straturi succesive:
    a) - strat(uri) primar(e) fără peliculă (impregnant);
    b) - strat(uri) intermediar(e) (grund);
    c) - strat(uri) intermediar(e) (strat de nivelare: chit, vopsea);
    d) - strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email).
    Stratul primar de impregnant are rolul de a pătrunde în profunzimea suportului de lemn şi de a îmbunătăţi rezistenţa suportului la agenţi biologici.
    Stratul(urile) intermediar(e) de protecţie, are (au) rolul de a asigura o bună aderenţă şi o impermeabilitate la agenţi agresivi fizici şi chimici.
    Stratul(urile) final(e) de protecţie are (au) rolul de a asigura o rezistenţă chimică ridicată la acţiunea agenţilor agresivi fizici şi chimici. Totodată are (au) un rol decorativ.
    Notă: Pentru protecţia stâlpilor prin procedeul de impregnare cu vid şi presiune utilizaţi în clasa 4 de utilizare nu se mai aplică straturile (c) ... (d). Protecţia hidrofugă se aplică prin procedeul de impregnare cu ulei de creozot, prin procedeul cu bandaje bituminoase şi prin procedeul cu paste hidrofuge în zona de interferenţă aer-sol.
    5.5.3. Alcătuirea generală a sistemelor de protecţie aplicate prin procedee de suprafaţă, de exemplu prin vopsire a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi biologici, termici (foc), fizici şi chimici, include următoarele straturi succesive:
    a) - strat(uri) primar (impregnant, soluţie care nu modifică aspectul lemnului) fără peliculă;
    b) - strat(uri) secundar (impregnant, soluţie care nu modifică aspectul lemnului) fără peliculă;
    c) - strat(uri) intermediar(e) (grund);
    d) - strat(uri) intermediar (e) (strat de nivelare: chit, vopsea);
    e) - strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email).
    Stratul primar de impregnant are rolul de a pătrunde în stratul superficial al suportului de lemn şi de a îmbunătăţi rezistenţa suportului la agenţi biologici.
    Stratul secundar de impregnant are rolul de a pătrunde în stratul superficial al suportului de lemn şi de a îmbunătăţi performanţele de comportare la foc.
    Stratul(urile) intermediar(e) de protecţie, are (au) rolul de a asigura o bună aderenţă şi o impermeabilitate la agenţi agresivi fizici şi chimici.
    Stratul(urile) final(e) de protecţie are (au) rolul de a asigura o rezistenţă chimică ridicată la acţiunea agenţilor agresivi fizici şi chimici. Totodată are (au) un rol decorativ.
    Notă 1: Pentru protecţia elementelor de construcţii din lemn utilizate la şarpantă, nu se mai aplică straturile (c)-(e).
    Notă 2: Prezenta notă este valabilă pentru cele trei sisteme prezentate la pct. 5.5.1, 5.5.2 şi 5.5.3. Pentru protecţia elementelor de construcţii din lemn, sistemele de protecţie pot fi alcătuite din straturi succesive, cu produse cu rol (straturi primare, intermediare, finale) şi eficacitate de protecţie adecvate (la agenţi fizici, chimici, biologici şi termici), în funcţie de riscurile şi frecvenţa agenţilor agresivi şi în funcţie de durabilitatea naturală şi clasa de utilizare a stratului suport din lemn.
    5.6. Aplicarea produselor de protecţie (impregnant, grund, vopsea) din alcătuirea sistemelor
    5.6.1. Aplicarea produselor de protecţie (impregnant, grund, vopsea) din alcătuirea sistemelor de protecţie se efectuează prin următoarele procedee principale:
    a) aplicarea cu pensula;
    b) aplicarea cu rola/trafalet de cauciuc;
    c) aplicarea prin pulverizare cu pistolul: pulverizare cu aer sub presiune, fără aer (airless);
    d) aplicarea prin imersie în cuve sau bazine de imersie;
    e) aplicarea prin impregnare cu vid-presiune, în instalaţii speciale.
    Notă: Protecţiile împotriva agenţilor biologici implică în lucrările de combatere, şi procedee prin gazare, fumigare şi iradiere. Acestea asigură decontaminarea lemnului, în cazul infectării cu fungi sau infestării cu insecte.
    5.7. Produse de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor biologici
    5.7.1. Produsele de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor biologici (ciuperci lignicole şi insecte xilofage) sunt produse chimice sau combinaţii de produse chimice, cu acţiune fungicidă şi insecticidă.
    5.7.2. Din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice ale solventului utilizat, produsele de protecţie a lemnului se clasifică în:
    a) produse de protecţie solubile în apă;
    b) produse de protecţie solubile în solvenţi organici.
    5.7.3. Din punct de vedere al lavabilităţii (după o perioadă de fixare de două ... şase săptămâni), produsele de protecţie a lemnului se clasifică în:
    a) produse lavabile;
    b) produse greu lavabile;
    c) produse nelavabile.
    5.7.4. Sistemul de clasificare al procedeelor şi produselor de protecţie funcţie de domeniile de utilizare, este prezentat în tabelul 5.1.

    Tabelul 5.1 - Clasificarea procedeelor şi produselor de protecţie funcţie de domeniile de utilizare

 ┌─────────────┬─────────────┬──────────────────────────────┬─────────────────┐
 │ Procedeu de │ Mod de │ Domeniu de utilizare │ Produse de │
 │ protecţie │ aplicare │ │ protecţie │
 │ chimică a │ │ │ utilizate │
 │ lemnului │ │ │ │
 ├─────────────┼─────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────┤
 │Vid-presiune │Impregnare în│Clasa de utilizare 4 şi 5: │Produse solubile │
 │Vid-presiune-│profunzime la│- în condiţii de utilizare: │în apă, │
 │vid │presiuni │în exterior, în aer liber, în │nelavabile sau │
 │Vid-presiune │diferite de │contact cu solul, în subteran,│greu lavabile şi │
 │atmosferică │presiunea │în mediu acvatic, în condiţii │antiseptici │
 │Vid-presiune │atmosferică, │de deteriorare accelerate. │uleioşi │
 │atmosferică- │conform │- pentru materiale lemnoase │ │
 │vid │STAS 9302/1 │uşor impregnabile. │ │
 │ │SR 9302/2 şi │- utilizare: piese şi elemente│ │
 │ │STAS 9302/5 │din lemn utilizate în │ │
 │ │ │exteriorul clădirii în contact│ │
 │ │ │cu solul sau în condiţii de │ │
 │ │ │umiditate excesivă şi de lungă│ │
 │ │ │durată. │ │
 │ │ │- sortimente: grinzi, │ │
 │ │ │cosoroabe, tălpi, căpriori, │ │
 │ │ │astereală, cherestea pentru │ │
 │ │ │cofraje, panouri de pereţi │ │
 │ │ │exteriori. │ │
 ├─────────────┼─────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────┤
 │Băi calde- │Impregnare în│Clasa de utilizare 3: │Produse solubile │
 │reci │profunzime la│- în condiţii de umiditate │- în apă │
 │Băi simple │presiune │relativă a aerului U > 70%, │- în solvenţi │
 │ │atmosferică, │fără contact cu solul. │organici │
 │ │conform │- utilizare: piese şi elemente│ │
 │ │STAS 9302/1 │din lemn utilizate temporar în│ │
 │ │STAS 9302/3 │interiorul clădirii în │ │
 │ │ │condiţii de umiditate excesivă│ │
 │ │ │(de ex. procedeele umede din │ │
 │ │ │timpul execuţiei). │ │
 │ │ │- sortimente: grinzi, capete │ │
 │ │ │de grinzi, piese de legătură │ │
 │ │ │şi alte panouri pentru │ │
 │ │ │duşumele, panouri de pereţi │ │
 │ │ │interiori multistrat precum şi│ │
 │ │ │uşi, ferestre de exterior │ │
 ├─────────────┼─────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────┤
 │Imersie │Tratament de │Clasele de utilizare 1, 2 şi │Produse solubile │
 │Pulverizare │suprafaţă, │3: │- în apă │
 │Pensulare │conform │- în condiţii de utilizare în │- în solvenţi │
 │ │STAS 9302/1 │interior sau exterior sub │organici │
 │ │STAS 9302/4 │protecţia unui acoperiş. │ │
 │ │ │- utilizare: piese şi │ │
 │ │ │elemente din lemn utilizate │ │
 │ │ │temporar în interiorul │ │
 │ │ │construcţiilor provizorii, în │ │
 │ │ │condiţii de umiditate │ │
 │ │ │excesivă. │ │
 │ │ │- sortimente: duşumele în │ │
 │ │ │lambă şi uluc, pervazuri, │ │
 │ │ │tocuri, uşi-ferestre de │ │
 │ │ │exterior. │ │
 └─────────────┴─────────────┴──────────────────────────────┴─────────────────┘


    5.8. Durabilitatea sistemelor de protecţie aplicate împotriva agenţilor fizici, chimici, biologici, termici
    5.8.1. Durabilitatea sistemelor de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor fizici, chimici, biologici, termici, este determinată de următorii factori:
    a) concepţia structurii;
    b) calitatea materialului lemnos;
    c) calitatea produselor folosite pentru protecţie;
    d) starea iniţială a suportului;
    e) stadiul pregătirii suportului;
    f) condiţiile şi metodele de aplicare;
    g) calitatea aplicării;
    h) condiţiile de expunere după aplicare.

    6. INSTRUCŢIUNI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A CIUPERCILOR XILOFAGE ŞI DE ALTERARE CROMATICĂ
    6.1. Metode şi produse pentru protecţia de scurtă durată a lemnului, 1...6 luni, de prevenire a atacului de ciuperci de alterare cromatică
    6.1.1. Metodele şi produsele pentru protecţia de scurtă durată a lemnului, 1...6 luni, de prevenire a atacului de ciuperci de alterare cromatică se aplică în fazele de prelucrare primară a lemnului proaspăt debitat, cu umiditate ridicată, pe durata uscării naturale, împotriva atacului de ciuperci de mucegăire şi de albăstrire.
    6.1.2. Protecţia lemnului rotund după tăiere, în perioada uscării, depozitării şi transportului, are în vedere următoarele aspecte:
    a) pierderea funcţiei vitale şi, ulterior a cojii, constituie condiţii optime primare pentru pierderea sevei şi a apei libere, lăsând loc liber pentru infiltrarea agenţilor agresivi biologici şi de destabilizare dimensională prin crăpare la capete şi fisurare în lungul fibrei;
    b) pierderea apei libere, până la punctul de saturaţie a fibrei, urmată de pierderea apei legate concomitent cu contragerea lemnului, sunt fenomene însoţite adesea de atac biologic cauzat de dăunătorii forestieri;
    c) în perioada de după doborâre şi în timpul depozitării şi transportului este necesar luarea de măsuri de protecţie şi conservare în vederea scăderii pierderilor calitative şi deprecierii cauzate de ciuperci;
    d) asociate atacului de ciuperci de alterare cromatică sunt fenomenele de incindere şi răscoacere în sezonul cald, pe un număr mare de specii foioase;
    e) metodele şi produsele de protecţie a lemnului rotund după tăiere se bazează pe imersie în apă, ploaie artificială, paste antiseptice, aerosoli calzi şi reci, măsuri silvotehnice şi fitosanitare.
    6.1.3. Protecţia cherestelei de foioase şi răşinoase după debitare (şi aburire) este cunoscută sub denumirile de conservare/antiseptizare, şi are în vedere următoarele aspecte:
    a) cheresteaua este expusă la deprecieri calitative prin mucegăire şi albăstrire datorate atacului biologic fungic, favorizat de natura şi compoziţia chimică a lemnului, modul de stivuire şi condiţiile de depozitare.
    b) fenomenele de mucegăire şi albăstrire sunt provocate de specii de fungi imperfecţi şi ascomycete, pe fondul umidităţii ridicate a lemnului şi condiţiilor climatice, de temperatură şi umiditate optime.
    c) mucegăirea apare la suprafaţă şi după uscare poate fi înlăturată prin periere, în timp ce albăstrirea se dezvoltă în profunzime şi nu mai poate fi înlăturată chimic sau mecanic.
    d) biodegradarea prin alterare cromatică nu afectează rezistenţele mecanice ale lemnului.
    e) metodele de protecţie a cherestelei de foioase şi răşinoase după debitare, se bazează pe procedee industriale prin:
    e1) aburire;
    e2) antiseptizare prin imersie scurtă;
    e3) hidrofugarea capetelor;
    e4) stivuirea;
    e5) uscarea naturală;
    e6) etuvare.
    f) produsele de protecţia cherestelei de foioase şi răşinoase după debitare, sunt
    f1) soluţii antiseptice (impregnanţi) pe bază de biocide;
    f2) paste de hidrofugare.
    6.2. Metode şi produse pentru protecţia de lungă durată a lemnului, de prevenire a atacului de ciuperci xilofage şi de alterare cromatică
    Protecţia de lungă durată a lemnului, de prevenire a atacului de ciuperci xilofage şi de alterare cromatică se aplică pe elemente din lemn aduse la cote finale de prelucrare mecanică, fără atac biologic.
    Procedeele de aplicare sunt diferenţiate pentru anumite utilizări, conform prezentării din tabelul 5.1 şi în precizările de la punctele 6.2.1÷6.2.5.
    La montarea în construcţii se vor folosi elemente de construcţii din lemn cu umidităţi finale maxime, după cum urmează:
    a) 12% pentru clasa de utilizare 1;
    b) 15% pentru clasa de utilizare 2;
    c) 18% pentru clasa de utilizare 3.
    6.2.1. Metode de suprafaţă, prin imersie de scurtă durată
    6.2.1.1. Imersia simplă este o metodă de tratare chimică, de antiseptizare, de prevenire, şi constă în imersarea lemnului în soluţia de tratare pentru o perioadă de la câteva secunde la câteva minute.
    6.2.1.2. Eficacitatea metodei şi gradul de pătrundere a soluţiei sunt determinate de durata de tratare, specia lemnoasă, structura şi umiditarea lemnului, temperatura soluţiei şi temperatura atmosferică, absorbţia soluţiei variind şi cu raportul secţiune-lungime.
    6.2.1.3. În cazul elementelor de mici dimensiuni sau a elementelor de binale, tratamentul prin imersare într-o soluţie antiseptică este suficient dacă durata de imersie este de 3 minute.
    6.2.1.4. Imersia timp de 10 minute asigură o eficacitate similară unui tratament aplicat printr-o pensulare în 3 straturi.
    6.2.2. Metode de suprafaţă, prin pensulare
    6.2.2.1. Pensularea este cea mai simplă metodă de protecţie chimică de prevenire şi constă în aplicarea unui strat antiseptic (pensulare simplă) sau a 2 straturi (pensularea dublă), cu respectarea timpului de uscare a primului strat.
    6.2.2.2. Pentru realizarea unei penetrări suficiente a soluţiilor antiseptice şi o bună anduranţă a grundurilor antiseptice, aplicarea se realizează corespunzător prin pensularea în ambele sensuri şi anume, în sens longitudinal (respectiv pe direcţia fibrelor), apoi transversal şi din nou longitudinal.
    6.2.2.3. Consumul de soluţie antiseptică variază funcţie de specia lemnoasă, natura produsului şi a solventului utilizat, textura şi starea de sănătate a lemnului, raportul suprafaţă-volum şi mod de aplicare.
    6.2.2.4. Sub raport economic, pensularea este convenabilă în cazul în care volumul de material lemnos este redus. Asigură o durabilitate a peliculei de protecţie de cca 1-2 ani.
    6.2.3. Metode de suprafaţă, prin pulverizare
    6.2.3.1. Pulverizarea, din punct de vedere al eficacităţii tratamentului preventiv, se situează pe loc aproximativ egal cu pensularea dublă, aplicarea realizându-se în două reprize pentru a se asigura continuitatea peliculei de protecţie şi integritatea suprafeţei.
    6.2.3.2. Pulverizarea se poate realiza cu diferite aparate acţionate manual sau pistoale cu presiune, prevăzute cu duze cu diametru corespunzător vâzcozităţii soluţiei.
    6.2.3.3. Prin pulverizare, consumul specific de soluţie se majorează cu cca. 30-40% faţă de pensulare, ca urmare a pierderii de soluţie, pierdere care poate fi economisită în cazul unor aparate prevăzute cu un sistem de recuperare a soluţiei dispersate în atmosferă.
    6.2.3.4. Sub raport economic, pulverizarea este mai eficientă decât pensularea, în cazul în care este necesar a se trata suprafeţe mari de lemn. Asigură o durabilitate a protecţiei de 1-2 ani.
    6.2.4 Metode de profunzime, la presiune atmosferică prin băi calde-reci
    6.2.4.1. Procedeul de impregnare fără presiune este un procedeu de protecţie de prevenire şi este eficient, asigurând o bună pătrundere în lemn, astfel:
    a) absorbţia soluţiei în lemn, prin metoda băii calde-reci variază funcţie de specia şi structura lemnului şi raportul lungime-secţiune; în cazul speciilor de răşinoase fără alburn, absorbţia este de cca. 20% pe secţiunea transversală; în alburn, se realizează o pătrundere de cca. 85% din secţiune.
    b) la foioasele uşor impregnabile, cu vase deschise ca de exemplu, fagul, se poate realiza şi o impregnare totală în cazul lungimilor de max. 50 cm.
    c) absorbţia medie a substanţelor solubile în apă este de cca. 16 kg/mc, iar a produselor uleioase de cca. 32 kg/mc.
    6.2.4.2. Durata băii reci variază funcţie de temperatura mediului exterior.
    6.2.4.3. Procedeul băilor calde-reci se utilizează în cazul elementelor din lemn de dimensiuni reduse sau în cazul secţiunilor de elemente destinate lucrărilor de consolidare sau restaurare.
    6.2.5 Metode de profunzime, la presiune diferită de presiunea atmosferică
    6.2.5.1. Tratamentele de protecţie de prevenire prin impregnare cu presiune, se realizează în autoclave, în care soluţiile de impregnare sunt forţate să pătrundă datorită presiunii. Impregnarea, spre deosebire de procedeul cu băi, decurge în timp mult mai scurt, fiind un procedeu controlat.
    6.2.5.2. Impregnarea cu presiune poate fi combinată cu vid, aburire, presiune atmosferică, care permit reglarea absorbţiei, penetrării şi repartiţiei substanţelor în lemn, funcţie de domeniul de utilizare a materialului lemnos şi se practică în cazul în care lemnul urmează a fi utilizat în condiţii de exterior, în contact direct cu pământul sau în condiţii de umiditate excesivă, caz în care lemnul este supus degradării accelerate.
    6.2.5.3. Impregnarea cu vid sau vid-presiune se realizează în instalaţii speciale, închise etanş şi materialul lemnos impregnat se stivuieşte pentru uscare sub acoperiş (pentru a se asigura fixarea produsului antiseptic).
    6.3. Măsuri, metode şi produse pentru prevenirea şi combaterea (eradicarea) ciupercilor xilofage (lignicole de putrezire) inclusiv a Buretelui de casă
    Ciupercile xilofage, conform cheii de identificare prezentată în Anexa 5, fac parte din încrengătura Basidiomycota şi sunt clasificate după cum urmează:
    a) ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului aflat în aer liber, aşa cum sunt prezentate cele mai importante ciuperci din această clasă în tabelul A5.1:
    - Lenzites sepiaria (Wulf) Fr. syn. Gloephyllum sepiarium (Wulf) Karst;
    - Lenzites abietina (Bull) Karst syn. Gloephyllum abietinum (Bull) Karst;
    - Lenzites betulina (L) Fr. Syn. Trametes betulina (L) Pil.;
    - Lentinus lepideus Fr. Syn. L.Squamosus (Schaeffer) Schrot;
    - Daedalea quercina (L) Fr. Syn. Trametes quercina (L) Pil.
    b) ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului aflat în interiorul construcţiilor, aşa cum sunt prezentate cele mai importante ciuperci din această clasă în tabelul A5.2.
    - Merulius Lacrymans (Wulf) Fr. - buretele de casă;
    - Coniophora cerebella (Pers) Duby - buretele de pivniţă;
    - Poria vaporaria (Pers) Fr. - Buretele ţurţure de mină;
    - Paxillus panuoides Fr.
    Măsurile, metodele şi produsele pentru prevenirea şi combaterea (eradicarea) ciupercilor xilofage inclusiv buretele de casă se aplică pentru construcţii cu elemente din lemn şi construcţii mixte (cu elemente din lemn şi de zidărie).
    Elementele din lemn contaminate, aflate în vecinătatea elementelor de zidărie cu umiditate ridicată se supun unei intervenţii comune, pentru eliminarea surselor de contaminare biologică
    6.3.1. Măsuri de prevenire în faza de proiectare
    Măsurile de prevenire care se iau în faza de proiectare a construcţiilor constau în următoarele:
    a) se alege pentru amplasament un teren drenat;
    b) se proiectează soluţii constructive respectând principiul asigurării ventilaţiei tuturor elementelor de construcţii din lemn (acoperiş, pardoseli, pereţi etc.);
    c) se asigură protecţia corespunzătoare a pereţilor faţă de agresivitatea precipitaţiilor;
    d) se prevede utilizarea lemnului din specii rezistente la atacul ciupercilor xilofage, conform SR EN 350-2 (duramen de stejar, pin, salcâm) sau lemn protejat chimic (impregnat) în cazul contactului cu solul sau cu umiditatea excesivă;
    d) se prevede termoizolaţie pentru evitarea condensului;
    e) se stabileşte panta optimă a acoperişului (care să asigure îndepărtarea rapidă a precipitaţiilor) precum şi mărimea streaşinei;
    f) se stabileşte un material de umplutură corespunzător şi uscat, sub pardoseli, cu evitarea zgurei care din cauza porozităţii întreţine umiditatea.
    6.3.2 Măsuri de prevenire în faza de execuţie
    Măsurile preventive în faza de execuţie a construcţiilor constau în următoarele:
    a) terenul pe care se execută construcţia trebuie să fie uscat sau drenat;
    b) lemnul utilizat trebuie să aibă umidităţile prevăzute la punctul 6.2;
    c) depozitarea lemnului pe şantier trebuie să se facă deasupra solului, sub un acoperiş şi ventilat;
    d) materialele lemnoase, la sosirea în depozit sau pe şantier, trebuie să fie cojite şi sortate;
    e) se elimină porţiunile din lemn care prezintă putregai, forme de dislocare sau galerii (indicii pentru atacuri de ciuperci sau insecte xilofage) prin secţionare la 20 cm de zona putrezită;
    f) pentru rezemarea elementelor de construcţii din lemn, se utilizează cuzineţi din materiale neatacabile: beton, piatră, zidărie (izolate hidrofug) sau lemn greu atacabil, cu durabilitate mare, conform SR EN 350-2 (din specii de lemn rezistente, de ex.: duramen de pin, salcâm, stejar) sau lemn impregnat cu produse fungicide;
    e) se respectă măsurile de protecţie prevăzute în proiectul tehnic al construcţiei.
    6.3.3. Combaterea atacului activ de ciuperci de putrezire. Identificarea atacului.
    6.3.3.1. Criteriile de depistare a ciupercii sunt:
    a) prezenţa la suprafaţă a miceliului sau a corpului fructifer;
    Pentru informaţii suplimentare se va consulta Anexa 7 (informativă) în care sunt prezentate generalităţi privind instalarea şi biologia ciupercii Merulius lacrymans.
    b) apariţia petelor de umezeală, fără legătură vizibilă cu o sursă de umiditate presupune existenţa ciupercii (cu timpul, tencuielile se fărâmiţează şi se desprind, duşumelele se umflă excesiv, se umezesc accentuat în jurul cuielor metalice, treptat se lasă marginile scândurilor, se deformează, capătă un sunet surd la ciocănire, iar la parchete se constată un joc mai pronunţat) şi se simte mirosul caracteristic de ciuperci;
    c) atac asupra elementelor de pardoseli şi la tălpile de lemn ale pereţilor, de unde se propagă la tocurile uşilor, între zid şi tâmplărie până în partea superioară;
    d) tăbliile uşilor se umflă şi crapă; înainte de aceasta, din cauza pierderii rezistenţei lemnului, uşile se lasă şi se mişcă greu în balamale;
    e) prezenţa lemnului în construcţii prin intermediul căruia se face uşor propagarea ciupercilor, de la un perete la altul, prin elementele comune de lemn.
    6.3.4. Etapele de intervenţie în combaterea ciupercilor lignicole de putrezire
    6.3.4.1. Cerinţe preliminare pentru intervenţia de combatere a ciupercilor lignicole de putrezire
    În cazul construcţiilor cu elemente din lemn sau cu elemente din lemn şi de zidărie, cu atac de ciuperci lignicole de putrezire se impun următoarele măsuri:
    a) se controlează periodic atât interiorul încăperilor şi podurilor cât şi exteriorul acestora;
    b) se stabileşte tipul, amploarea atacului şi cauzele care au provocat infectarea constatată cu ocazia controlului periodic, prin prezenţa ciupercilor lignicole de putrezire (fie în construcţiile de lemn, fie în construcţiile de zidărie), pentru care sunt necesare următoarele activităţi:
    b1) pentru a se stabili amploarea atacului, se decopertează elementele construcţiei (pardoseli, lambriuri, socluri etc.);
    b2) se prelevează probe pentru identificarea ciupercii de către personal avizat;
    b3) se întocmeşte un raport de constatare cu următorul conţinut:
    b3.1) data apariţiei;
    b3.2) locul atacului (la pardoseală, planşeu, plafon, etc.);
    b3.3) nivelul la care s-au prelevat probele;
    b3.4) extinderea atacului de suprafaţă;
    b3.5) intensitatea degradării lemnului;
    b3.6) concluzii asupra cauzelor şi agenţilor care au provocat atacul;
    b3.7) măsurile de combatere şi asanare recomandate.
    6.3.4.2. Măsurile de combatere a ciupercilor lignicole de putrezire se referă la un complex de măsuri şi lucrări care se execută după apariţia atacului şi anume:
    a) măsuri pentru limitarea atacului;
    b) măsuri pentru eradicarea ciupercii (combaterea propriu-zisă);
    c) lucrări de reparaţii de natură de a preveni atacurile recidivante.
    6.3.4.3. Măsurile de limitare a degradării lemnului se aplică fără întârziere, imediat după combaterea atacului, indiferent de anotimp şi constau din următoarele:
    a) se detaşează corpurile fructifere (în cazul apariţiei acestora), de urgenţă, cu grijă şi se introduc direct în pungi (pentru a se limita la minimum diseminarea sporilor), se îndepărtează din locuinţă şi se distrug prin ardere; în prealabil se decupează o porţiune şi se trimite spre analiză la un laborator de specialitate, pentru determinarea tipului şi stadiului de atac; se menţionează că această operaţiune comportă urgenţă şi trebuie luate toate măsurile necesare pentru limitarea propagării atacului până la expertiza unui specialist sau constituirea unei comisii de expertiză;
    b) se decopertează parţial elementele infectate sau ameninţate cu extinderea ciupercii (de exemplu: duşumele, pereţi, plafoane, etc.) pentru asigurarea uscării, cu precădere la nivelul atacului activ; în cazul atacului la nivelul duşumelelor se îndepărtează toate pervazurile din cameră, pentru ventilare;
    c) se aerisesc intens încăperile, se ventilează infrastructura, spaţiile de sub pardoseli etc. şi se creează curenţi de aer cald în întreg ansamblul clădirii;
    d) se evacuează încăperile sau etajele intens atacate şi se sprijină provizoriu construcţia pentru a se evita accidentele (în cazul în care atacul este avansat la nivelul elementelor de rezistenţă sau planşee din lemn);
    e) în cazul prezenţei în construcţie a unor elemente de zidărie umede, se tratează cu substanţe fungicide concentrate, solubile în apă, deoarece numai în acest caz soluţia antiseptică difuzează până la zona de creştere a ciupercii respectiv în zona miceliului vegetativ;
    f) tratamentele chimice nu se vor aplica în cazul zidăriilor uscate datorită faptului că soluţia fungicidă nu poate fi transmisă pe traiectul miceliului devitalizat astfel încât soluţia antiseptică să poată ajunge până la zona de creştere a miceliului (care se poate afla la distanţe mari de locul decopertat) având în vedere că aportul de umiditate a soluţiei apoase favorizează creşterea ciupercii. În asemenea situaţii se apelează la factori inhibitori de ordin fizic şi anume: curent de aer cald şi uscare prin ardere cu lampa de benzină sau iradiere cu microunde mobile, pentru a scădea umiditatea relativă a aerului sub limita minimă;
    g) în cazul în care elementele de rezistenţă sunt din lemn (stâlpi sau grinzi de susţinere a planşeelor) se vor efectua sondaje şi la nivelul acestora în vederea stabilirii rezistenţei;
    h) în cazul în care focarul de infecţie este localizat la nivelul instalaţiilor sanitare defecte (ca sursă de umiditate excesivă) acestea se vor repara de urgenţă şi se vor controla şi repara toate instalaţiile sanitare defecte;
    i) dacă focarul de infecţie este determinat ca urmare a infiltraţiilor de apă, din cauza terenului insuficient drenat, se va proceda în primă urgenţă la asigurarea drenării terenului (de ex., prin realizarea unui canal colector, etc.).
    6.3.4.4. Măsurile pentru eradicarea ciupercii (combaterea propriu-zisă) se execută în general vara (în anotimpul uscat) sau în condiţii speciale de ventilaţie şi uscare cu aer cald (după completa uscare şi asanare a construcţiei şi constau din următoarele:
    a) se scot şi se îndepărtează din încăperi atât piesele din lemn puternic atacate de ciuperci precum şi cele parţial atacate, care pot constitui focare pentru noi atacuri; în cazul elementelor parţial atacate, acestea se vor secţiona la 40-50 cm de la limita vizibilă a atacului (colectarea se va efectua în saci de hârtie sau polietilenă în cazul prezenţei maselor sporifere) şi se va distruge prin ardere; în cazul pardoselilor atacate se va proceda la îndepărtarea straturilor componente (duşumea oarbă, grinzişoare precum şi a materialului de umplutură); în cazul focarelor localizate numai la piesele din lemn din unele încăperi, se vor îndepărta pervazurile din camerele învecinate şi se vor efectua sondaje de control sub pardoseală;
    b) materialul lemnos sănătos se stivuieşte spaţiat pentru uscare sau se usucă în uscătorii;
    c) elementele de lemn sănătoase rezultate ca urmare a secţionării zonelor afectate se stivuiesc spaţiat pentru uscare, sub acoperiş (1-2 luni), în uscătorii (2-3 zile ) sau în etuve, regimul de uscare urmând a se stabili funcţie de umiditatea lemnului pentru a preveni crăparea.
    Observaţii: Se procedează la uscarea în uscătorii sau etuve şi la sterilizare, în cazul atacurilor incipiente de suprafaţă, caz în care nu este afectată rezistenţa lemnului; se poate proceda la sterilizarea lemnului care prezintă mase sporifere sau atac în zona de alburn (sau a lemnului cu vase deschise, de ex. fagul) şi prin gazare, în spaţii închise (în încăperi etanşate), camere de gazare sau în exterior în saci de polietilenă, de către personal autorizat, cu produse introduse pe piaţă conform legislaţiei în vigoare.
    d) se dezinfectează zidăria afectată prin curăţirea miceliului şi arderea repetată cu lampa de benzină a pereţilor (sub protecţia unor panouri termoizolante pentru a preveni un eventual incendiu) sau iradierea cu microunde mobile, în scopul deshidratării miceliului ciupercii până la completa uscare a zidăriei; de asemenea, se vor dezinfecta sculele utilizate;
    e) se decopertează zidăria intens atacată până la 25-30 cm de la limita vizibilă a atacului deoarece zonele atacate conţin miceliu infiltrat în lemn sau zidărie până la distanţa de cca. 15-20 cm de la ultimul punct vizibil atacat; în cazul neeradicării complete a ciupercii, reţeaua de hife macroscopice evoluează spre focare de infecţii secundare şi atacuri recrudescente, în mod obişnuit după 2-3 ani;
    f) se înlătură (se demolează) zidăria puternic atacată după sprijinirea prealabilă cu popi (la fel în cazul demolării pereţilor construcţiilor din lemn) urmând a se efectua reparaţii şi lucrări de subzidire;
    g) se colectează şi se îndepărtează din încăperi materialul de umplutură şi molozul provenit din demolări, şi se îngroapă la o adâncime de 0,5-0,7 m, la o distanţă convenabilă de construcţie (sau se expun la uscare, la soare, în cazul în care nu prezintă şi spori ci numai miceliu vegetativ şi rizomorfe);
    h) se efectuează operaţiile de drenare a solului în cazul în care una din cauzele apariţiei atacului a fost şi umiditatea excesivă la nivelul infrastructurii;
    i) se asigură ventilaţia în întreg ansamblul clădirii şi se creează aer cald în încăperi pe parcursul lucrărilor de combatere;
    j) se remediază eventualele defecţiuni existente care au favorizat apariţia ciupercilor şi degradarea lemnului (instalaţii interioare şi exterioare, hidroizolaţii, etc.).
    6.3.4.5. Lucrările de reparaţii care se efectuează după un atac de ciuperci xilofage (lignicole de putrezire) se execută cu o grijă deosebită, în scopul prevenirii recidivării atacurilor.
    Operaţiunile de reparaţii se vor efectua numai după asigurarea uscării şi asanării complete a construcţiei, care se realizează în anotimpul cald sau în condiţii cu totul speciale de ventilare şi uscare cu aer cald, după cum urmează:
    a) în cazul în care atacul s-a manifestat la nivelul pardoselilor, peste materialul de umplutură uscat se toarnă placa de beton; după întărirea plăcii de beton se aplică o membrană hidroizolantă (figura 6.1) care se racordează cu zidăria netencuită pe o înălţime de 10 cm.

    Figura nr. 6. 1 - Exemplu de reprezentare a pardoselii de lemn

──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura nr. 6.1 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 bis din 11 mai 2015 la pagina 58 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    b) în cazul degradării zidăriei exterioare învecinate straturilor de pardoseală atacate, se execută canale de ventilare periferice, legate direct cu exteriorul (şi cu canalul exterior de drenare şi ventilare), executându-se hidroizolaţia ca şi în cazul aliniatului precedent, la fel şi hidroizolarea soclurilor (figura 6.2A şi figura 6.2B);

    Figura nr. 6. 2A - Exemplu de lucrare de drenare şi asanare a zidăriei

──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura nr. 6. 2A se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 bis din 11 mai 2015 la pagina 58 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    Figura nr. 6. 2B - Secţiune prin canal interior

──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura nr. 6. 2B se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 bis din 11 mai 2015 la pagina 59 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    c) cu ocazia reparaţiilor de zidărie, tencuielile se vor efectua numai după completa uscare a zidăriei (întâi interiorul, apoi exteriorul) utilizându-se tencuirea cu adaos de apa-stop, asigurând izolarea şi distrugerea miceliului în stadiul iniţial de creştere;
    d) în cazul unor atacuri deosebite, cu avizul personalului de specialitate se pot aplica produse fungicide odată cu aplicarea tencuielilor, asigurându-se izolarea corespunzătoare;
    e) gletuirea şi zugrăvirea pereţilor se va efectua numai după uscarea tencuielilor şi după ce în prealabil s-a procedat din nou la arderea cu lampa de benzină a pereţilor, în scopul distrugerii eventualilor spori diseminaţi pe parcursul lucrărilor;
    f) operaţiunile de reparaţii se vor efectua numai cu material de construcţii bine uscat, atât lemn cât şi materiale de umplutură, neadmiţându-se zgura, care din cauza porozităţii întreţine umiditatea;
    g) materialul lemnos utilizat la reparaţii după atacuri de ciuperci xilofage va fi tratat fungicid.
    Observaţie: În cazul în care atacul a avut loc la nivelul pardoselilor de la parter, se recomandă să se practice canale de ventilare sub nivelul pardoselii, precum şi ventilarea pardoselilor (atacul ciupercilor manifestându-se în special în spaţiile cu aer stagnat).
    6.3.5. Procedee şi produse pentru tratarea lemnului la combaterea ciupercilor lignicole de putrezire
    6.3.5.1. Măsurile de protecţie chimică preventivă se execută cu produse biocide (fungicide) care răspund cerinţelor de utilizare pentru condiţii de risc de atac biologic provocat de ciupercile lignicole de putrezire testate pentru eficacitate conform SR EN 599-1+A1 şi comercializate pe piaţă în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană specifică domeniului, în vigoare.
    6.3.5.2. Procedeele şi produsele de protecţie chimică se stabilesc în funcţie de riscul de umiditate şi de domeniul de utilizare al materialului lemnos (mediu uscat, ocazional umed, permanent umed).
    6.3.5.3. Criteriile care trebuie avute în vedere la tratarea lemnului cu produse fungicide sunt: umiditatea lemnului, dimensiuni, clasa de exploatare, produse de protecţie.
    6.3.6. Plan de monitorizare şi întreţinere curentă a construcţiilor cu atac fungic dezactivat
    6.3.6.1. Pentru monitorizarea unei construcţii cu atac fungic dezactivat se desfăşoară următoarele activităţi:
    a) se elaborează un plan de monitorizare şi măsurile de mentenanţă a construcţiei;
    b) se supraveghează zonele cu risc de umiditate;
    c) se controlează parametrii de mediu: temperatură, umiditate.
    6.3.6.2. Monitorizarea parametrilor de mediu şi a stării fitosanitare, perioadele şi metodologia de monitorizare, se stabilesc de către proiectant sau expert.
    7. INSTRUCŢIUNI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A INSECTELOR XILOFAGE
    7.1. Metode şi produse pentru protecţia de prevenire, de scurtă durată a lemnului
    Metodele pentru protecţia de prevenire, de scurtă durată a lemnului constau în tratamente de uscare sau de iradiere, care asigură lemnului uscarea şi nivelul de performanţă fitosanitară, fără atac de insecte.
    7.1.1. Măsuri fitosanitare pentru sterilizarea lemnului rotund şi a cherestelei proaspăt debitate
    7.1.1.1. Se iau măsuri împotriva răspândirii organismelor forestiere dăunătoare prin intermediul lemnului în interiorul construcţiilor.
    7.1.1.2. Necesitatea introducerii măsurilor fitosanitare rezultă din furnizarea şi utilizarea unor elemente din lemn pentru construcţii (lemn rotund, rigle, scândură, parchet), preinfestate de la pădure sau datorită unor condiţii de depozitare cu risc de atac de insecte.
    7.1.1.3. Se impune respectarea cerinţei minime fitosanitare, de sterilizare a lemnului după debitare.
    Pentru sterilizare se folosesc procedee de gazare, etuvare, iradiere gamma, iradiere cu microunde.
    Procedeul prin gazare necesită respectarea cerinţelor de protecţia mediului, conform legislaţiei în vigoare.
    7.1.2 Metode şi produse de tratare a lemnului rotund şi a cherestelei proaspăt debitate
    7.1.2.1. Metodele şi produsele de tratare a lemnului rotund şi a cherestelei, proaspăt debitate, împotriva dăunătorilor forestieri trebuie să îndeplinească cerinţe funcţionale şi de protecţia mediului. Se folosesc produsele chimice testate pentru eficacitate conform SR EN 599-1+A1 şi comercializate pe piaţă în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană specifică domeniului, în vigoare.
    7.1.2.2. Metoda fitosanitară de sterilizare este etuvarea (tratamentul termic la 55-60°C în miezul lemnului, timp de 30 de minute), cu simbol internaţional HT. În anexa 10 sunt prezentate cerinţele tratamentului termic. Acestea se pot aplica lemnului înainte de montare.
    7.1.2.3. Pentru tratarea lemnului cu atac de insecte pus în operă, se folosesc metode de fumigare cu aerosoli calzi şi aerosoli reci, iradiere cu microunde mobile, alte metode penetrante, recunoscute.
    7.2. Metode şi produse pentru protecţia de prevenire, de lungă durată
    7.2.1. Pentru protecţia de lungă durată se folosesc produse insecticide şi metodele prezentate la punctul 6.2.
    7.3. Metode şi produse pentru combaterea insectelor xilofage. Identificarea atacului
    Insectele xilofage, conform cheii de identificare prezentată în anexa 6, fac parte din ordinul Coleoptera (gândaci), un număr redus aparţinând ordinului Hymenoptera (viespi şi furnici), Lepidoptera (fluturi), Isoptera (termite) şi sfredelitoare marine, după cum urmează:
    a) Coleopterele sunt insecte zburătoare care îşi depun ouăle în porii sau fisurile lemnului şi ale căror larve atacă lemnul. Cele mai importante sunt Hylotrupes bajulus, Anobium punctatum şi Lyctus brunneus. Există numeroase alte coleoptere xilofage de importanţă mai scăzută, ca de exemplu Xestobium rufovillosum.
    b) Isopterele (termite), sunt insecte sociale repartizate în mai multe familii. În Europa, sunt importante numai patru specii. Cele mai periculoase pentru clădiri sunt speciile subterane, Reticulitermes lucifugus şi Reticulitermes santonensis.
    c) Sfredelitoarele marine, sunt organismele nevertebrate precum Limnoria spp., Teredo spp. şi Pholade, care forează galerii şi pot cauza daune serioase structurilor de construcţii marine.
    d) Pentru combaterea atacului cu insecte xilofage se folosesc metode fizice şi metode chimice.
    7.3.1. Sterilizarea lemnului infestat cu insecte xilofage, prin iradiere
    7.3.1.1. Prin iradiere, se asigură eradicarea populaţiilor de insecte prin proprietăţile penetrante în profunzime ale undelor radiante. Furnizorul de servicii garantează eficacitatea tratamentului, în instalaţii fixe sau cu echipamente mobile.
    7.3.2. Tratamente curative cu produse insecticide
    7.3.2.1. Tratamentele curative se aplică cu produse insecticide ce îndeplinesc cerinţe de eficacitate, comercializate conform punctului 7.1.2.1.
    7.3.2.2. Tratamentele curative cu produse chimice se aplică cu respectarea cerinţelor de penetrare şi retenţie, prin metode indicate şi garantate de fabricant.
    7.3.2.3. Metodele pentru tratamente curative cu produse insecticide sunt: injectarea, stropirea, imersia de scurtă durată, pensularea, pulverizarea, fumigarea cu aerosoli şi gazarea.
    7.3.2.4. Combaterea insectelor necesită izolarea şi etanşarea spaţiilor în care se fac tratamentele, în vederea menţinerii elementelor din lemn o perioadă de 10... 20 zile, funcţie de produsul chimic folosit.
    7.3.2.5. Nu se execută lucrări de construcţii cu lemn cu atac activ, sau continuarea lucrărilor începute până ce atacul activ, identificat conform criteriilor din anexa 6, a fost eradicat.
    7.3.3. Plan de monitorizare şi întreţinere curentă a construcţiilor cu atac de insecte eradicat
    7.3.3.1. Pentru monitorizarea unei construcţii cu atac de insecte eradicat se desfăşoară următoarele activităţi:
    a) se elaborează un plan de monitorizare şi măsurile de mentenanţă a construcţiei;
    b) se supraveghează zonele cu risc de umiditate;
    c) se controlează parametrii de mediu: temperatură, umiditate;
    7.3.3.2. Monitorizarea parametrilor de mediu şi a stării fitosanitare, perioadele şi metodologia de monitorizare, se stabilesc de către proiectant sau expert.

    8. MĂSURI DE PROTECŢIA MEDIULUI, DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII ŞI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
    8.1. Măsuri privind protecţia mediului
    8.1.1. În cadrul acţiunii de aplicare a tratamentelor de protecţie, se păstrează distanţa faţă de scurgeri, apa de suprafaţă, apa freatică şi sol. Produsul nu va fi deversat în apă sau sol fără o tratare prealabilă.
    8.1.2. Pentru absorbţia cantităţilor mari de produs se vor utiliza materiale absorbante (nisip, diatomită, liant acid, liant universal, rumeguş).
    8.1.3. Se adună reziduurile împrăştiate şi se depozitează în containere speciale în vederea distrugerii lor ulterioare. Deşeurile se vor gestiona în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    8.2. Măsuri privind protecţia şi igiena muncii
    8.2.1. Pe durata executării lucrărilor de protecţie, se vor respecta cu stricteţe măsurile de protecţie şi igiena muncii cuprinse, în mod obligatoriu, în documentaţia de execuţie întocmită de proiectant.
    8.2.2. Măsurile privind protecţia şi igiena muncii vor fi bazate pe prevederile indicate de fabricanţii produselor de protecţie, precum şi pe prevederile legislaţiei aplicabile în domeniu, în vigoare:
    a) Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, cu completările ulterioare;
    c) Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului sănătăţii şi familiei nr. 508/933 din 2002, privind aprobarea Normelor generale de protecţia muncii, cu modificările ulterioare.
    8.2.3. În afara prevederilor menţionate la pct. 8.2.2. se fac următoarele precizări:
    a) muncitorii care execută lucrările de protecţie chimică (antiseptiseptică, hidrofugă şi ignifugă), precum şi persoanele care supraveghează lucrul, trebuie să poarte costume speciale, ochelari de protecţie şi mănuşi speciale de protecţie;
    b) la întreruperea lucrului, muncitorii trebuie să-şi cureţe mâinile cu solvenţi adecvaţi după care se spală cu apă cu detergent sau săpun şi se ung cu o cremă emolientă; aceste operaţiuni se desfăşoară în afara ariei de lucru;
    c) păstrarea alimentelor şi consumul lor la locul de muncă sunt strict interzise;
    d) în spaţiile de lucru, pe toată durata executării lucrărilor de protecţie a lemnului, sunt interzise fumatul sau utilizarea focului deschis;
    e) instalaţiile electrice (cabluri, echipamente etc.) trebuie să fie corespunzătoare cerinţelor pentru utilizarea în atmosferă potenţial explozivă;
    f) se interzice folosirea, pentru ştergerea suprafeţelor, a materialelor din fibre sintetice sau lână, care pot produce scântei datorită încărcărilor electrostatice prin frecare;
    g) muncitorii trebuie să fie instruiţi şi asiguraţi, în special pentru lucrul la înălţime (coarde, centuri de blocare etc.), conform reglementărilor tehnice în vigoare.
    8.2.4. Faţă de prevederile menţionate la pct. 8.2.2. şi 8.2.3., responsabilul cu protecţia muncii şi responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice, suplimentare privind protecţia şi igiena muncii.
    8.3. Măsuri privind apărarea împotriva incendiilor
    8.3.1. Pe durata executării lucrărilor de protecţie a lemnului se vor respecta cu stricteţe măsurile privind apărarea împotriva incendiilor cuprinse, în mod obligatoriu, în documentaţia de execuţie întocmită de proiectant.
    8.3.2. Măsurile privind apărarea împotriva incendiilor vor fi bazate pe prevederile indicate de fabricanţii produselor de protecţie a lemnului, precum şi pe prevederile legislaţiei aplicabile în domeniu, în vigoare:
    a) Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările ulterioare;
    b) Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor;
    c) Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare.
    8.3.3. Faţă de prevederile menţionate mai sus, personalul cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor şi responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice, suplimentare de apărare împotriva incendiilor.

    ANEXA 1

    REFERINŢE LEGISLATIVE ŞI TEHNICE

    Notă:
    1. Referinţele datate au fost luate în considerare la data elaborării prezentei reglementări tehnice.
    2. La data utilizării reglementării tehnice se va consulta ultima formă în vigoare a referinţelor legislative şi tehnice.
    3. Lucrarea conţine reproduceri din standarde, marcate cu simbol linie verticală, " | " , plasat în pagină pe partea stângă a textului.
    Aceste reproduceri au fost făcute cu acordul Asociaţiei de Standardizare din România-ASRO nr. LUC/14/174-1 din 28.07.2014. Orice încălcare a dreptului de autor asupra standardelor SR EN 335:2013, SR EN 350-2:1997 şi SR EN 351-1:2007 constituie infracţiune şi se pedepseşte conform Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

    Tabel A1. Legislaţie:

 ┌────┬──────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
 │Nr. │ Acte legislative │ Publicaţia │
 │crt.│ │ │
 ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
 │ 1.│Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 privind │Monitorul Oficial al │
 │ │cerinţele minime de securitate şi sănătate│României, Partea I, nr. 252 │
 │ │pentru şantierele temporare sau mobile, cu│din 21 martie 2006 │
 │ │modificările şi completările ulterioare │ │
 ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
 │ 2.│Legea nr. 319/2006 a securităţii şi │Monitorul Oficial al │
 │ │sănătăţii în muncă, cu completările │României, Partea I, nr. 646 │
 │ │ulterioare. │din 26 iulie 2006 │
 ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
 │ 3.│Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru │Monitorul Oficial al │
 │ │aprobarea Normelor metodologice de │României, Partea I, nr. 882 │
 │ │aplicare a prevederilor Legii securităţii │din 30 octombrie 2006 │
 │ │şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu │ │
 │ │modificările şi completările ulterioare. │ │
 ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
 │ 4.│Ordinul ministrului muncii şi │Monitorul Oficial al │
 │ │solidarităţii sociale şi ministrului │României, Partea I, nr. 880 │
 │ │sănătăţii şi familiei nr. 508/933 din 2002│din 6 decembrie 2002 │
 │ │privind aprobarea Normelor generale de │ │
 │ │protecţie a muncii, cu modificările │ │
 │ │ulterioare │ │
 ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
 │ 5.│Legea nr. 307/2006, privind apărarea │Monitorul Oficial al │
 │ │împotriva incendiilor, cu modificările │României, Partea I, nr. 633 │
 │ │ulterioare. │din 21 iulie 2006 │
 ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
 │ 6.│Ordinul ministrului administraţiei şi │Monitorul Oficial al │
 │ │internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea │României, Partea I, nr. 216 │
 │ │Normelor generale de apărare împotriva │din 29 martie 2007 │
 │ │incendiilor │ │
 ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
 │ 7.│Ordinul ministrului transporturilor, │Monitorul Oficial al │
 │ │construcţiilor şi turismului şi │României, Partea I, nr. 90 │
 │ │ministrului administraţiei şi internelor │din 27 ianuarie 2005 │
 │ │nr. 1.822/ 394/2004 pentru aprobarea │ │
 │ │Regulamentului privind clasificarea şi │ │
 │ │încadrarea produselor pentru construcţii │ │
 │ │pe baza performanţelor de comportare la │ │
 │ │foc, cu modificările şi completările │ │
 │ │ulterioare │ │
 ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
 │ 8.│Ordinul ministrului administraţiei şi │Monitorul Oficial al │
 │ │internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea │României, Partea I, nr. 599 │
 │ │Dispoziţiilor generale privind instruirea │din 12 iulie 2005 │
 │ │salariaţilor în domeniul situaţiilor de │ │
 │ │urgenţă, cu modificările şi completările │ │
 │ │ulterioare. │ │
 ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
 │ 9.│Decizia 2006/213/CE, de stabilire a │Jurnalul Oficial al Uniunii │
 │ │clasificării caracteristicilor de │Europene, L79/27 din │
 │ │comportare la foc pentru anumite produse │16 martie 2006 │
 │ │de construcţii în ceea ce priveşte │ │
 │ │pardoselile din lemn şi lambriurile şi │ │
 │ │placările din lemn masiv │ │
 ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
 │ 10.│Decizia 2007/348/CE, de modificare a │Jurnalul Oficial al Uniunii │
 │ │Deciziei 2003/43/CE de stabilire a │Europene, L131/21 din │
 │ │claselor de performanţă de comportare la │23 mai 2007 │
 │ │foc pentru anumite produse pentru │ │
 │ │construcţii, în ceea ce priveşte panourile│ │
 │ │de lemn │ │
 ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
 │ 11.│Ordinul nr. 10/368/11/2010 al ministrului │Monitorul Oficial al │
 │ │sănătăţii, ministrului mediului şi │României, Partea I, nr. 196 │
 │ │pădurilor şi al preşedintelui autorităţii │din 29 martie 2010 │
 │ │naţionale sanitar-veterinară şi pentru │ │
 │ │siguranţa alimentelor privind aprobarea │ │
 │ │procedurii de avizare a produselor biocide│ │
 │ │care sunt plasate pe piaţă pe teritoriul │ │
 │ │României │ │
 └────┴──────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┘


    Tabel A2. Standarde:

 ┌────┬─────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐
 │Nr. │ Indice │ Denumire │
 │crt.│ │ │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 1.│STAS 9302/1-88 │Protecţia lemnului. Prescripţii tehnice generale de │
 │ │ │protecţie chimică. │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 2.│SR 9302-2:1994 │Protecţia lemnului. Impregnare la presiuni diferite │
 │ │ │de presiunea atmosferică cu produse de protecţie │
 │ │ │chimică solubile în apă │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.│STAS 9302/3-88 │Protecţia lemnului. Impregnare la presiune │
 │ │ │atmosferică cu produse fluide. Prescripţii tehnice │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 4.│STAS 9302/4-88 │Protecţia lemnului. Tratamente de suprafaţă. │
 │ │ │Prescripţii tehnice. │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 5.│STAS 9302/5-90 │Protecţia lemnului. Impregnare la presiuni diferite │
 │ │ │de presiunea atmosferică cu antiseptici uleioşi. │
 │ │ │Prescripţii tehnice │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 6.│SR EN 335:2013 │Durabilitatea lemnului şi a produselor pe bază de │
 │ │ │lemn. Clase de utilizare: definiţii, aplicaţie pentru│
 │ │ │lemnul masiv şi produsele pe bază de lemn │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 7.│SR EN 350-1:1997 │Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din│
 │ │ │lemn. │
 │ │ │Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Partea 1: │
 │ │ │Ghid de principii de încercare şi de clasificare a │
 │ │ │durabilităţii naturale a lemnului │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 8.│SR EN 350-2:1997 │Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din│
 │ │ │lemn. │
 │ │ │Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Partea 2: │
 │ │ │Ghid de durabilitate naturală a lemnului şi de │
 │ │ │impregnabilitate a esenţelor de lemn alese după │
 │ │ │importanţa lor europeană │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 9.│SR EN 351-1:2007 │Durabilitatea lemnului şi a produselor pe bază de │
 │ │ │lemn. Lemn masiv tratat cu produs de protecţie. │
 │ │ │Partea 1: Clasificarea penetraţiei şi retenţiei │
 │ │ │produselor de protecţie │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 10.│SR EN 351-2:2007 │Durabilitatea lemnului şi a produselor pe bază de │
 │ │ │lemn. Lemn masiv tratat cu produs de protecţie. │
 │ │ │Partea 2: Ghid de eşantionare pentru analiza lemnului│
 │ │ │tratat cu un produs de protecţie │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 11.│SR EN 460:1998 │Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din│
 │ │ │lemn. │
 │ │ │Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Ghid de │
 │ │ │condiţii referitoare la durabilitatea lemnului pentru│
 │ │ │anumite utilizări, conform claselor de risc │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 12.│SR EN 599-1+ │Durabilitatea lemnului şi a materialelor pe bază de │
 │ │A1:2014 │lemn. Eficacitatea produselor de protecţie preventivă│
 │ │ │a lemnului, stabilită prin încercări biologice. │
 │ │ │Partea 1: Specificaţie conform claselor de utilizare │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 13.│SR EN 599-2:1998 │Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din│
 │ │ │lemn. │
 │ │ │Performanţe ale produselor de protecţie preventivă a │
 │ │ │lemnului stabilite prin încercări biologice. │
 │ │ │Partea 2: Clasificare şi etichetare │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 14.│SR EN 20-1:1998 │Produse de protecţie a lemnului. Determinarea │
 │ │ │eficacităţii de protecţie faţă de Lyctus brunneus │
 │ │ │(Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament de │
 │ │ │suprafaţă (Metodă de laborator) │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 15.│SR EN 20-2:2002 │Produse de protecţia lemnului. Determinarea │
 │ │ │eficacităţii de protecţie faţă de Lyctus brunneus │
 │ │ │(Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament │
 │ │ │în profunzime (Metoda de laborator) │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 16.│SR EN 46-1:2010 │Produse pentru protecţia lemnului. Determinarea │
 │ │ │acţiunii preventive împotriva larvelor recent │
 │ │ │eclozate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). │
 │ │ │Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafaţă │
 │ │ │(Metoda de laborator) │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 17.│SR EN 46-2:2010 │Produse pentru protecţia lemnului. Determinarea │
 │ │ │acţiunii preventive împotriva larvelor recent │
 │ │ │eclozate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). │
 │ │ │Partea 2: Efect ovicid (Metoda de laborator) │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 18.│SR EN 47:2005 │Produse de protecţie a lemnului. Determinare a │
 │ │ │pragului de eficacitate împotriva larvelor de │
 │ │ │Hylotrupes bajulus (Linnaeus) (Metoda de laborator). │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 19.│SR EN 47:2005/ │Produse de protecţie a lemnului. Determinare a │
 │ │AC:2007 │pragului de eficacitate împotriva larvelor de │
 │ │ │Hylotrupes bajulus (Linnaeus) (Metoda de laborator) │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 20.│SR EN 49-1:2005 │Produse de protecţie a lemnului. Determinarea │
 │ │ │eficacităţii de protecţie faţă de Anobium punctatum │
 │ │ │(De Geer) prin observarea pontei şi a procentului de │
 │ │ │supravieţuire a larvelor. Partea 1: Aplicare prin │
 │ │ │tratament de suprafaţă (Metoda de laborator) │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 21.│SR EN 49-2:2005 │Produse de protecţie a lemnului. Determinarea │
 │ │ │eficacităţii de protecţie faţă de Anobium punctatum │
 │ │ │(De Geer) prin observarea pontei şi a procentului de │
 │ │ │supravieţuire a larvelor. Partea 2: Aplicare prin │
 │ │ │impregnare (Metoda de laborator) │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 22.│SR EN 73:1995 │Produse de protecţie a lemnului. Încercări de │
 │ │ │îmbătrânire accelerată a lemnului tratat înainte de │
 │ │ │încercări biologice. Încercare de evaporare. │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 23.│SR EN 73:1995/ │Produse de protecţie a lemnului. Încercări de │
 │ │AC:2003 │îmbătrânire accelerată a lemnului tratat înainte de │
 │ │ │încercări biologice. Încercare de evaporare │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 24.│SR EN 84:2000 │Produse de protecţie a lemnului. Încercări de │
 │ │ │îmbătrânire accelerată a lemnului tratat înainte de │
 │ │ │încercări biologice. Încercare la spălare │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 25.│STAS 8022-91 │Lemn. Determinarea eficacităţii antiseptizării │
 │ │ │împotriva mucegăirii. │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 26.│SR EN 113:2003 │Produse de protecţie a lemnului. Metodă de încercare │
 │ │ │pentru determinarea eficacităţii protectoare faţă de │
 │ │ │ciupercile basidiomycete lignicole. Determinarea │
 │ │ │pragului de eficacitate │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 27.│SR EN 113:2003/ │Produse de protecţie a lemnului. Metodă de încercare │
 │ │A1:2004 │pentru determinarea eficacităţii protectoare faţă de │
 │ │ │ciupercile basidiomycete lignicole. Determinarea │
 │ │ │pragului de eficacitate │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 28.│SR EN 117:2013 │Produse de protecţie a lemnului. Determinarea │
 │ │ │pragului de eficacitate împotriva speciilor europene │
 │ │ │de termite din genul Reticulitermes │
 │ │ │(Metodă de laborator) │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 29.│SR EN 118:2014 │Produse de protecţie a lemnului. Determinarea │
 │ │ │acţiunii preventive împotriva speciilor de │
 │ │ │Reticulitermes (termite europene) (Metodă de │
 │ │ │laborator) │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 30.│SR EN 152:2012 │Produse de protecţie a lemnului. Determinarea │
 │ │ │eficacităţii preventive a unui tratament de protecţie│
 │ │ │a lemnului prelucrat împotriva albăstrelii fungice. │
 │ │ │Metodă de laborator │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 31.│SR 13154:1993 │Produse de protecţie a lemnului. Determinare a │
 │ │ │eficacităţii preventive contra ciupercilor care │
 │ │ │produc albăstreala lemnului de răşinoase │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 32.│SR EN 252:1995 │Încercarea în poligon pentru determinarea │
 │ │ │eficacităţii de protecţie a unui produs de protecţie │
 │ │ │a lemnului în contact cu solul │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 33.│SR EN 252:1995/ │Încercare în poligon pentru determinarea │
 │ │AC1:2003 │eficacităţii de protecţie a unui produs de protecţie │
 │ │ │a lemnului în contact cu solul │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 34.│SR EN 275:1995 │Produse de protecţie a lemnului. Determinare a │
 │ │ │eficacităţii de protecţie împotriva organismelor │
 │ │ │marine sfredelitoare │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 35.│SR EN 330:1997 │Produse de protecţie a lemnului. Încercări în câmp │
 │ │ │pentru determinarea eficacităţii de protecţie a unui │
 │ │ │produs de protecţie a lemnului pentru folosire cu o │
 │ │ │acoperire şi în afara contactului cu solul: metoda cu│
 │ │ │îmbinare în L │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 36.│SR ENV 807:2003 │Produse de protecţie a lemnului. Determinarea │
 │ │ │eficacităţii faţă de microorganisme de putregai moale│
 │ │ │şi de alte microorganisme ale solului │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 37.│STAS 10787-77 │Protecţia lemnului. Determinarea eficacităţii │
 │ │ │substanţelor hidrofuge │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 38.│SR EN 927-3:2012 │Vopsele şi lacuri. Produse şi sisteme de vopsire │
 │ │ │pentru lemn utilizat la exterior. │
 │ │ │Partea 3: Încercarea la îmbătrânire naturală │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 39.│SR EN 927-5:2007 │Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de │
 │ │ │vopsire pentru lemn în exterior. │
 │ │ │Partea 5: Determinarea permeabilităţii la apă lichidă│
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 40.│SR EN 927-6:2007 │Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de │
 │ │ │vopsire pentru lemn în exterior. │
 │ │ │Partea 6: Îmbătrânirea artificială a straturilor de │
 │ │ │acoperire pentru lemn folosind lămpile UV │
 │ │ │fluorescente şi apă │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 41.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor │
 │ │4628-1:2004 │acoperite. │
 │ │ │Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a │
 │ │ │intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. │
 │ │ │Partea 1: Introducere generală şi sistemul de notare │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 42.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor │
 │ │4628-2:2004 │acoperite. │
 │ │ │Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a │
 │ │ │intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. │
 │ │ │Partea 2: Evaluarea gradului de băşicare │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 43.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor │
 │ │4628-3:2004 │acoperite. │
 │ │ │Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a │
 │ │ │intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. │
 │ │ │Partea 3: Aprecierea gradului de ruginire │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 44.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor │
 │ │4628-4:2004 │acoperite. │
 │ │ │Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a │
 │ │ │intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. │
 │ │ │Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 45.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor │
 │ │4628-5:2004 │acoperite. │
 │ │ │Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a │
 │ │ │intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. │
 │ │ │Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 46.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor │
 │ │4628-6:2012 │vopsite. │
 │ │ │Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a │
 │ │ │intensităţii schimbărilor uniforme de aspect. │
 │ │ │Partea 6: Evaluarea gradului de cretare prin metoda │
 │ │ │benzii adezive │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 47.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor │
 │ │4628-7:2004 │acoperite. │
 │ │ │Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a │
 │ │ │intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. │
 │ │ │Partea 7: Aprecierea gradului de cretare prin metoda │
 │ │ │cu o bucată de velur │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 48.│SR EN ISO │Lacuri şi vopsele. Evaluarea degradării suprafeţelor │
 │ │4628-8:2013 │acoperite. │
 │ │ │Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a │
 │ │ │intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. │
 │ │ │Partea 8: Evaluarea gradului de exfoliere şi a │
 │ │ │coroziunii în jurul unei zgârieturi sau alte defecte │
 │ │ │artificiale │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 49.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Determinarea grosimii peliculei │
 │ │2808:2007 │ │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 50.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Determinarea reflexiei regulate a │
 │ │2813:2003 │peliculelor de vopsea nemetalizată la 20 grade, │
 │ │ │60 grade şi 85 grade │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 51.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Determinarea reflexiei regulate a │
 │ │2813:2003/ │peliculelor de vopsea nemetalizată la 20 grade, │
 │ │C91:2013 │60 grade şi 85 grade │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 52.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Determinarea conţinutului de │
 │ │11890-1:2007 │compuşi organici volatili (COV). │
 │ │ │Partea 1: Metoda prin diferenţă │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 53.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Determinarea conţinutului de │
 │ │11890-2:2013 │compuşi organici volatili (COV). │
 │ │ │Partea 2: Metoda gaz-cromatografică │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 54.│SR ISO 11503:1997│Vopsele lacuri. Determinarea rezistenţei la umiditate│
 │ │ │(condensare repetată) │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 55.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Îmbătrânire naturală a │
 │ │2810:2005 │acoperirilor. Expunere şi evaluare │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 56.│SR EN │Încercări de mediu. Partea 2-5: Încercări. │
 │ │60068-2-5:2011 │Încercarea Sa: Radiaţie solară simulată la nivelul │
 │ │ │solului şi ghid pentru încercări ale radiaţiilor │
 │ │ │solare │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 57.│SR EN │Încercări de mediu. Partea 2-14: Încercări. │
 │ │60068-2-14:2010 │Încercarea N: Variaţii de temperatură │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 58.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Metode de expunere la surse de │
 │ │16474-2:2014 │lumină de laborator. │
 │ │ │Partea 2: Lămpi cu arc cu xenon │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 59.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la │
 │ │1518-1:2011 │zgâriere. Partea 1: Metodă cu încărcare constantă │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 60.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la │
 │ │1518-2:2012 │zgâriere. Partea 2: Metoda cu încărcare variabilă │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 61.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Încercări de deformare rapidă │
 │ │6272-1:2012 │(rezistenţa la şoc). │
 │ │ │Partea 1: Încercarea prin căderea unei mase cu │
 │ │ │penetrator cu suprafaţă mare │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 62.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Încercări de deformare rapidă │
 │ │6272-2:2012 │(rezistenţa la şoc). │
 │ │ │Partea 2: Încercarea prin căderea unei mase cu │
 │ │ │penetrator cu suprafaţă mică │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 63.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Încercare la caroiaj │
 │ │2409:2013 │ │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 64.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Încercare la tracţiune │
 │ │4624:2003 │ │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 65.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la │
 │ │2812-1:2007 │lichide. Partea 1: Metoda prin imersiune în lichide, │
 │ │ │altele decât apa │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 66.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la │
 │ │2812-2:2007 │lichide. Partea 2: Metoda prin imersiune în apă │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 67.│SR EN 844-1:1998 │Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. │
 │ │ │Partea 1: Termeni generali comuni pentru lemn rotund │
 │ │ │şi cherestea │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 68.│SR EN 844-2:2000 │Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. │
 │ │ │Partea 2: Termeni generali referitori la lemn rotund │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 69.│SR EN 844-3:1998 │Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. │
 │ │ │Partea 3: Termeni generali referitori la cherestea │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 70.│SR EN 844-4:2000 │Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. │
 │ │ │Partea 4: Termeni referitori la conţinutul de │
 │ │ │umiditate │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 71.│SR EN 844-5:2000 │Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. │
 │ │ │Partea 5: Termeni referitori la dimensiunile lemnului│
 │ │ │rotund │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 72.│SR EN 844-6:2000 │Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. │
 │ │ │Partea 6: Termeni referitori la dimensiunile │
 │ │ │cherestelei │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 73.│SR EN 844-7:2000 │Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. │
 │ │ │Partea 7: Termeni referitori la structura biologică a│
 │ │ │lemnului │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 74.│SR EN 844-8:2000 │Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. │
 │ │ │Partea 8: Termeni referitori la particularităţile │
 │ │ │lemnului rotund │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 75.│SR EN 844-9:2000 │Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. │
 │ │ │Partea 9: Termeni referitori la particularităţile │
 │ │ │cherestelei │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 76.│SR EN 844-10:2000│Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. │
 │ │ │Partea 10: Termeni referitori la coloraţie şi la │
 │ │ │atacurile ciupercilor │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 77.│SR EN 844-11:2000│Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. │
 │ │ │Partea 11: Termeni referitori la degradările cauzate │
 │ │ │de insecte │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 78.│SR EN 942:2007 │Lemn pentru tâmplărie. Clasificare generală a │
 │ │ │calităţii lemnului │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 79.│SR EN 975-1:2009 │Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de │
 │ │ │foioase. Partea 1: Stejar şi fag │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 80.│SR EN 975- │Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de │
 │ │1:2009/AC:2011 │foioase. Partea 1: Stejar şi fag │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 81.│SR EN 975-2:2004 │Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de │
 │ │ │foioase. Partea 2: Plop │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 82.│SR EN 1309-1:2000│Lemn rotund şi cherestea. Metodă de măsurare a │
 │ │ │dimensiunilor. Partea 1: Cherestea │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 83.│SR EN 1309-2:2006│Lemn rotund şi cherestea. Metodă de măsurare a │
 │ │ │dimensiunilor. Partea 2: Lemn rotund. Cerinţe pentru │
 │ │ │măsurare şi regulile de calcul al volumului │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 84.│SR EN 1310:2000 │Lemn rotund şi cherestea. Metodă de măsurare a │
 │ │ │particularităţilor │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 85.│SR EN 1311:2000 │Lemn rotund şi cherestea. Metodă de măsurare a │
 │ │ │alterărilor biologice. │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 86.│SR EN 1312:2001 │Lemn rotund şi cherestea. Determinarea volumului unui│
 │ │ │lot de cherestea │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 87.│SR EN 1313-1:2010│Lemn rotund şi cherestea. Abateri admisibile şi │
 │ │ │dimensiuni preferenţiale. Partea 1: Cherestea de │
 │ │ │răşinoase │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 88.│SR EN │Lemn rotund şi cherestea. Abateri admisibile şi │
 │ │1313-2+AC:2001 │dimensiuni preferenţiale. Partea 2: Cherestea de │
 │ │ │foioase │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 89.│SR EN 1611-1:2001│Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de │
 │ │ │răşinoase. Partea 1: Molid, brad, pin şi │
 │ │ │Duglas European │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 90.│SR EN 1611- │Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de │
 │ │1:2001/A1:2003 │răşinoase. Partea 1: Molid, brad, pin, Douglas şi │
 │ │ │larice europene │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 91.│SR EN 1927-1:2008│Clasificarea calitativă a lemnului rotund de │
 │ │ │răşinoase. Partea 1: Molid şi brad │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 92.│SR EN 1927-2:2008│Clasificarea calitativă a lemnului rotund de │
 │ │ │răşinoase. Partea 2: Pin │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 93.│SR EN 1927- │Clasificarea calitativă a lemnului rotund de │
 │ │2:2008/AC:2009 │răşinoase. Partea 2: Pin │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 94.│SR EN 1927-3:2008│Clasificarea calitativă a lemnului rotund de │
 │ │ │răşinoase.Partea 3: Larice şi Duglas │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 95.│SR EN │Conţinutul de umiditate al unei piese de cherestea. │
 │ │13183-1:2003 │Partea 1: Determinare prin metoda de uscare │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 96.│SR EN 13183- │Conţinutul de umiditate al unei piese de cherestea. │
 │ │1:2003/AC:2004 │Partea 1: Determinare prin metoda de uscare │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 97.│SR EN │Conţinutul de umiditate al unei piese de cherestea. │
 │ │13183-2:2003 │Partea 2: Determinare prin metoda rezistenţei │
 │ │ │electrice │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 98.│SR EN 13183- │Conţinutul de umiditate al unei piese de cherestea. │
 │ │2:2003/AC:2004 │Partea 2: Determinare prin metoda rezistenţei │
 │ │ │electrice │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 99.│SR EN 1316-1:2013│Lemn rotund de foioase. Clasificare calitativă. │
 │ │ │Partea 1: Stejar şi fag │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │100.│SR EN 1316-2:2013│Lemn rotund de foioase. Clasificare calitativă. │
 │ │ │Partea 2: Plop │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │101.│SR 13150:1993 │Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. │
 │ │ │Produse pentru pardoseli. Determinarea rugozităţii │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │102.│SR EN 15228:2009 │Lemn de construcţie. Lemn de construcţie tratat cu un│
 │ │ │produs de protecţie împotriva atacului biologic │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │103.│SR EN 1990:2004 │Eurocod: Bazele proiectării structurilor │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │104.│SR EN │Eurocod: Bazele proiectării structurilor. │
 │ │1990:2004/NA:2006│Anexa naţională │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │105.│SR EN │Eurocod: Bazele proiectării structurilor │
 │ │1990:2004/A1:2006│ │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │106.│SR EN 1990:2004/ │Eurocod: Bazele proiectării structurilor. │
 │ │A1:2006/NA:2009 │Anexa A2:Aplicaţie pentru poduri. Anexa naţională │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │107.│SR EN 1990:2004/ │Eurocod: Bazele proiectării structurilor │
 │ │A1:2006/AC:2010 │ │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │108.│SR EN │Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. │
 │ │1995-1-1:2004 │Partea 1-1: Generalităţi. │
 │ │ │Reguli comune şi reguli pentru clădiri │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │109.│SR EN 1995-1- │Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. │
 │ │1:2004/AC:2006 │Partea 1-1: Generalităţi - Reguli comune şi reguli │
 │ │ │pentru clădiri │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │110.│SR EN 1995-1- │Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. │
 │ │1:2004/NB:2008 │Partea 1-1: Generalităţi. │
 │ │ │Reguli comune şi reguli pentru clădiri. Anexă │
 │ │ │naţională │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │111.│SR EN 1995-1- │Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. │
 │ │1:2004/A1:2008 │Partea 1-1: Generalităţi. │
 │ │ │Reguli comune şi reguli pentru clădiri │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │112.│SR EN 13501- │Clasificare la foc a produselor şi elementelor de │
 │ │1+A1:2010 │construcţie. Partea 1: Clasificare folosind │
 │ │ │rezultatele încercărilor de reacţie la foc. │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │113.│SR EN 13501-1+ │Clasificare la foc a produselor şi elementelor de │
 │ │A1:2010/C91:2014 │construcţie. Partea 1: Clasificare folosind │
 │ │ │rezultatele încercărilor de reacţie la foc │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │114.│SR EN ISO │Încercări de reacţie la foc. Aprinzibilitatea │
 │ │11925-2:2011 │produselor care vin în contact direct cu flacăra. │
 │ │ │Partea 2: Încercare cu sursă cu o singură flacără │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │115.│SR EN │Încercări de reacţie la foc ale produselor pentru │
 │ │13823+A1:2014 │construcţii. Produse pentru construcţii, cu excepţia │
 │ │ │îmbrăcămintei de pardoseală, expuse acţiunii termice │
 │ │ │a unui singur obiect arzând │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │116.│SR CEN/TS │Durabilitatea performanţelor reacţiei la foc. │
 │ │15912:2013 │Clasificare a produselor pe bază de lemn, ignifugate,│
 │ │ │pentru utilizare finală în interior şi în exterior │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │117.│SR 652:2009 │Lemn, placaj, plăci de aşchii de lemn, plăci de fibre│
 │ │ │de lemn. Determinarea eficacităţii ignifugării │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │118.│SR EN ISO │Acoperiri metalice şi alte acoperiri anorganice. │
 │ │2081:2009 │Acoperiri electrochimice de zinc pe fontă sau oţel, │
 │ │ │cu tratament suplimentar │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │119.│SR EN ISO │Încercări la coroziune în atmosfere artificiale. │
 │ │9227:2012 │Încercări în ceaţă salină │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │120.│SR EN 1912: 2012 │Lemn de construcţie. Clase de rezistenţă. │
 │ │ │Încadrarea claselor şi speciilor prin examinare │
 │ │ │vizuală │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │121.│SR EN │Lemn de construcţie. Clase de rezistenţă. │
 │ │1912:2012/AC 2013│Încadrarea claselor şi speciilor prin examinare │
 │ │ │vizuală │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │122.│SR EN 338:2010 │Lemn pentru construcţii. Clase de rezistenţă │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │123.│SR EN 1315: 2010 │Clasificare dimensională a lemnului rotund │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │124.│SR EN 13556: 2004│Lemn rotund şi cherestea. Nomenclatorul lemnului │
 │ │ │utilizat în Europa │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │125.│SR EN 384: 2010 │Structuri de lemn. Determinarea valorilor │
 │ │ │caracteristice ale proprietăţilor mecanice şi ale │
 │ │ │masei volumice │
 ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
 │126.│SR EN │Structuri de lemn. Lemn masiv şi lemn lamelat │
 │ │408 + A1:2012 │încleiat. Determinarea anumitor proprietăţi fizice şi│
 │ │ │mecanice │
 └────┴─────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────┘


    Tabel A3. Reglementări tehnice:

 ┌────┬──────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
 │Nr. │ Reglementarea tehnică │ Publicaţia │
 │crt.│ │ │
 ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
 │ 1.│Ghid de proiectare şi execuţie privind │Monitorul Oficial al │
 │ │protecţia împotriva coroziunii, indicativ │României, Partea I, │
 │ │GP 121-2013, aprobat prin Ordinul │nr. 120 şi 120 bis │
 │ │viceprim-ministrului, ministrul │din 18 februarie 2014 │
 │ │dezvoltării regionale şi administraţiei │ │
 │ │publice nr. 27/2014 │ │
 ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
 │ 2.│Ghid privind produse de finisare │Monitorul Oficial al │
 │ │peliculogene utilizate în construcţii, │României, Partea I, │
 │ │indicativ GE 056-2013, aprobat cu Ordinul │nr. 259 şi 259 bis │
 │ │viceprim-ministrului, ministrul │din 9 mai 2013 │
 │ │dezvoltării regionale şi administraţiei │ │
 │ │publice nr. 1768/2013 │ │
 ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
 │ 3.│Normativ privind adaptarea clădirilor │Monitorul Oficial al │
 │ │civile şi spaţiului urban la nevoile │României, Partea I, │
 │ │individuale ale persoanelor cu handicap, │nr. 121 şi 121 bis │
 │ │indicativ NP 051-2012 - Revizuire │din 5 martie 2013 │
 │ │NP 051/2000, aprobat cu ordinul │ │
 │ │viceprim - ministrului, ministrul │ │
 │ │dezvoltării regionale şi administraţiei │ │
 │ │publice nr. 189/2013 │ │
 └────┴──────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┘


    ANEXA 2
    (informativă)

           EXEMPLU DE SISTEM DE DESCRIERE A EFICACITĂŢII
           PRODUSELOR DE PROTECŢIE A LEMNULUI ÎMPOTRIVA
                     AGENŢILOR BIOLOGICI

    a) În tabelele A2.1- A2.5 se prezintă exemple de sisteme de descriere a eficacităţii produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor biologici, după condiţiile minime de încercare cerute.

    Tabelul A2.1 - Exemplu de sistem de descriere a eficacităţii produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor biologici existenţi în Clasa de utilizare 1, după condiţiile minime de încercare cerute

 ┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐
 │NUMELE PRODUSULUI DE PROTECŢIE......................│Clasa de utilizare 1│
 ├────────────────────────────────────────────────────┤ │
 │1. Condiţii minime de încercare*1) │ │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┬─────────┤
 │Lemn corespunzător: Răşinoase │ [] │ │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │Lemn corespunzător: Foioase │ │ [] │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │2.1. Insecte │ │ │
 │ - Hylotrupes bajulus │ [] │ - │
 │ - Lyctus brunneus │ - │ [] │
 │ - Anobium punctatum │ [] │ [] │
 │2.2. Termite │ [] │ [] │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │3. Spălare, conform SR EN 84, opţional numai pentru │ [] │ [] │
 │tratament de suprafaţă │ │ │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │4. Procedee de aplicare*2) │ │ │
 │- Tratament de suprafaţă: Valoare critică g/mp │ [] xx │ [] xx│
 │- Impregnare: Valoare critică Kg/mc │ [] xx │ [] xx│
 └────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴─────────┘

──────────
    [] Se marchează căsuţele corespunzătoare în cazul clasei de utilizare.
    - Nu se aplică la această clasă de risc.
    *1) Vezi tabelul 1 după SR EN 599-1+A1
    *2) Se înscriu valorile cerute în locul xx.
──────────

    Tabelul A2.2 - Exemplu de sistem de descriere a eficacităţii produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor biologici existenţi în Clasa de utilizare 2, după condiţiile minime de încercare cerute

 ┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐
 │NUMELE PRODUSULUI DE PROTECŢIE......................│Clasa de utilizare 2│
 ├────────────────────────────────────────────────────┤ │
 │1. Condiţii minime de încercare*1) │ │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┬─────────┤
 │Lemn corespunzător: Răşinoase │ [] │ │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │Lemn corespunzător: Foioase │ │ [] │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │2. Eficacitatea suplimentară │ │ │
 │2.1 Ciuperci │ │ │
 │- Coriolus versicolor │ - │ - │
 │- Mucegăire pe timpul cât lemnul este pus în operă │ [] │ [] │
 │- Albăstrire pe timpul cât lemnul este pus în operă │ [] │ [] │
 │2.2. Insecte │ │ │
 │- Hylotrupes bajulus │ [] │ - │
 │- Lyctus brunneus │ - │ [] │
 │- Anobium punctatum │ [] │ [] │
 │2.3. Termite │ [] │ [] │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │3. Spălare, conform SR EN 84, opţional numai pentru │ [] │ [] │
 │tratament de suprafaţă │ │ │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │4. Procedee de aplicare*4) │ │ │
 │- Tratament de suprafaţă: Valoare critică g/mp │ [] xx │ [] xx│
 │- Impregnare: Valoare critică Kg/mc │ [] xx │ [] xx│
 └────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴─────────┘

──────────
    [] Se marchează căsuţele corespunzătoare în cazul clasei de utilizare.
    - Nu se aplică la această clasă de risc.
    *1) Vezi tabelul 1 după SR EN 599-1+A1
    *4) Punctul 4: Se înscriu valorile cerute în locul xx.
──────────

    Tabelul A2.3 - Exemplu de sistem de descriere a eficacităţii produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor biologici existenţi în Clasa de utilizare 3, după condiţiile minime de încercare cerute

 ┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐
 │NUMELE PRODUSULUI DE PROTECŢIE......................│Clasa de utilizare 3│
 ├────────────────────────────────────────────────────┤ │
 │1. Condiţii minime de încercare*1) │ │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┬─────────┤
 │Lemn corespunzător: Răşinoase │ [] │ │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │Lemn corespunzător: Foioase │ │ [] │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │Încercare în câmp │ [] │ []*2)│
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │2. Eficacitatea suplimentară │ │ │
 │2.1 Ciuperci │ │ │
 │- Coriolus versicolor │ [] │ [] │
 │- Mucegăire pe timpul cât lemnul este pus în operă │ [] │ [] │
 │- Albăstrire pe timpul cât lemnul este pus în operă │ [] │ [] │
 │2.2. Insecte │ │ │
 │ - Hylotrupes bajulus │ [] │ - │
 │ - Lyctus brunneus │ - │ [] │
 │ - Anobium punctatum │ [] │ [] │
 │2.3. Termite │ [] │ [] │
 │2.4. Încercări în câmp │ │ │
 │ SR EN 330 clasa 3 (FC) │ [] │ [] │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │3. Spălare, conform SR EN 84, opţional numai pentru │- │- │
 │tratament de suprafaţă │ │ │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │4. Procedee de aplicare*4) │ │ │
 │- Tratament de suprafaţă: Valoare critică g/mp │ [] xx │ [] xx│
 │- Impregnare: Valoare critică Kg/mc │ [] xx │ [] xx│
 └────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴─────────┘

──────────
    [] Se marchează căsuţele corespunzătoare în cazul clasei de utilizare.
    - Nu se aplică la această clasă de risc.
    *1) Vezi tabelul 1 după SR EN 599-1+A1
    *2) Produsele de încercare conform SR EN 330 pentru utilizare în Clasa de utilizare 3 cu acoperire sunt codificate FC;
    Produsele de încercare conform SR EN 252 pentru utilizare în Clasa de utilizare 4 cu acoperire sunt codificate F;
    *4) Punctul 4: Se înscriu valorile cerute în locul xx.
──────────

    Tabelul A2.4 - Exemplu de sistem de descriere a eficacităţii produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor biologici existenţi în Clasa de utilizare 4, după condiţiile minime de încercare cerute

 ┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐
 │NUMELE PRODUSULUI DE PROTECŢIE......................│Clasa de utilizare 4│
 ├────────────────────────────────────────────────────┤ │
 │1. Condiţii minime de încercare*1) │ │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┬─────────┤
 │Lemn corespunzător: Răşinoase │ [] │ │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │Lemn corespunzător: Foioase │ │ [] │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │Încercare în câmp │ []*2) │ []*2)│
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │2. Eficacitatea suplimentară │ │ │
 │2.1 Ciuperci │ │ │
 │- Coriolus versicolor │ [] │ [] │
 │- Mucegăire pe timpul cât lemnul este pus în operă │ [] │ [] │
 │- Albăstrire pe timpul cât lemnul este pus în operă │ [] │ [] │
 │2.2. Insecte │ │ │
 │ - Hylotrupes bajulus │ [] │ - │
 │ - Lyctus brunneus │ - │ [] │
 │ - Anobium punctatum │ [] │ [] │
 │2.3. Termite │ [] │ [] │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │3. Spălare, conform SR EN 84, opţional numai pentru │ - │ - │
 │tratament de suprafaţă │ │ │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │4. Procedee de aplicare*4) │ │ │
 │- Tratament de suprafaţă: Valoare critică g/mp │ [] xx │ [] xx│
 │- Impregnare: Valoare critică Kg/mc │ [] xx │ [] xx│
 └────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴─────────┘

──────────
    [] Se marchează căsuţele corespunzătoare în cazul clasei de utilizare.
    - Nu se aplică la această clasă de risc.
    *1) Vezi tabelul 1 după SR EN 599-1+A1
    *2) Produsele de încercare conform SR EN 330 pentru utilizare în Clasa de utilizare 3 cu acoperire sunt codificate FC;
    Produsele de încercare conform SR EN 252 pentru utilizare în Clasa de utilizare 4 cu acoperire sunt codificate F;
    *4) Punctul 4: Se înscriu valorile cerute în locul xx.
──────────

    Tabelul A2.5 - Exemplu de sistem de descriere a eficacităţii produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor biologici existenţi în Clasa de utilizare 5, după condiţiile minime de încercare cerute

 ┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐
 │NUMELE PRODUSULUI DE PROTECŢIE......................│Clasa de utilizare 5│
 ├────────────────────────────────────────────────────┤ │
 │1. Condiţii minime de încercare*1) │ │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┬─────────┤
 │Lemn corespunzător: Răşinoase │ [] │ │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │Lemn corespunzător: Foioase │ │ [] │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │Încercare în câmp │ []*3) │ []*3)│
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │2. Eficacitatea suplimentară │ │ │
 │2.1 Ciuperci │ │ │
 │- Coriolus versicolor │ [] │ [] │
 │- Mucegăire pe timpul cât lemnul este pus în operă │ [] │ [] │
 │- Albăstrire pe timpul cât lemnul este pus în operă │ [] │ [] │
 │2.2. Insecte │ │ │
 │ - Hylotrupes bajulus │ [] │ - │
 │ - Lyctus brunneus │ - │ [] │
 │ - Anobium punctatum │ [] │ [] │
 │2.3. Termite │ [] │ [] │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤
 │4. Procedee de aplicare*4) │ │ │
 │- Tratament de suprafaţă: Valoare critică g/mp │ [] xx │ [] xx│
 │- Impregnare: Valoare critică Kg/mc │ [] xx │ [] xx│
 └────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴─────────┘

──────────
    [] Se marchează căsuţele corespunzătoare în cazul clasei de utilizare.
    - Nu se aplică la această clasă de risc.
    *1) Vezi tabelul 1 după SR EN 599-1+A1
    *3) Produsele de încercare conform SR EN 275 pentru utilizare în Clasa de utilizare 5 ape de Nord sunt codificate FN şi produsele pentru utilizare în Clasa de utilizare 5 ape de Sud sunt codificate FS;
    *4) Punctul 4: Se înscriu valorile cerute în locul xx.
──────────

    b) În tabelul A2.6 se prezintă un exemplu de sistem de descriere a eficacităţii produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor biologici, după codul de eficacitate în clasa de utilizare.

    Tabelul A2.6 - Exemplu de sistem de descriere a eficacităţii produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor biologici, după codul de eficacitate în clasa de utilizare

 ┌─────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┐
 │Tip de marcare: │ Simboluri │
 ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┬───┬───┬───┬───┤
 │1. Cod de eficacitate în clasa de utilizare │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │
 ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
 │2. Caracteristici ale procedeului de aplicare: │ │ │ │ │ │
 ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
 │- numai tratament de suprafaţă │ S │ S │ S │ - │ - │
 ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
 │- numai tratament în profunzime │ P │ P │ P │ P │ P │
 ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
 │- procedee de suprafaţă şi în profunzime, simultan │ SP│ SP│ SP│ - │ - │
 ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
 │3. Coduri ale eficacităţii biologice specifice: │ │ │ │ │ │
 ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
 │- Anobium punctatum, atacă foioase şi răşinoase │ A │ A │ A │ A │ A │
 ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
 │- Hylotrupes bajulus, atacă răşinoase │ H │ H │ H │ H │ H │
 ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
 │- Lyctus brunneus, atacă foioase │ L │ L │ L │ L │ L │
 ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
 │- Toate speciile de insecte │ I │ I │ I │ I │ I │
 ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
 │- Termite │ T │ T │ T │ T │ T │
 ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
 │- Albăstrire │ - │ B │ B │ B │ B │
 ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
 │- Coriolus versicolor - încercare pe răşinoase │ - │ - │ VS│ VS│ VS│
 ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
 │- Coriolus versicolor - încercare pe foioase │ - │ - │ VH│ VH│ VH│
 ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
 │- Încercări în câmp (SR EN 330) │ - │ - │ FC│ - │ - │
 ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
 │- Încercări în câmp (SR EN 252) │ - │ - │ - │ F │ - │
 ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
 │- Încercări în câmp (SR EN 275) ape din nord │ - │ - │ - │ - │ FN│
 ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
 │- Încercări în câmp (SR EN 275) ape din sud │ - │ - │ - │ - │ FS│
 └─────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┘


    ANEXA 3
    (informativă)

      EXEMPLE DE SPECIFICAŢII MINIMALE PENTRU PROTECŢIA
        ÎMPOTRIVA COROZIUNII LA ELEMENTELE METALICE
                     PENTRU ÎMBINĂRI

    La conceperea sistemelor, selectarea produselor şi alcătuirea sistemelor de protecţie se ţine cont de următoarele prevederi:
    a) rezistenţa lemnului la organisme biologice - este dată de durabilitatea naturală adecvată a lemnului, conform prevederilor SR EN 350-2 pentru clasa de utilizare, definită în SR EN 335; dacă durabilitatea naturală nu este suficientă, se aplică un tratament de protecţie, ales conform SR EN 351-1, 2 şi SR EN 460;
    b) rezistenţa la coroziune a elementelor metalice pentru îmbinări şi a altor elemente pentru îmbinări structurale, este definită în SR EN 1995-1-1.
    În tabelul A3 sunt prezentate exemple de specificaţii minimale pentru protecţia împotriva coroziunii a elementelor metalice pentru îmbinări, conform SR EN ISO 2081, în funcţie de clasa de exploatare.

    Tabelul A3.1- Exemple de specificaţii minimale pentru protecţia împotriva coroziunii a elementelor metalice pentru îmbinări

 ┌────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
 │ Dispozitiv de îmbinare │ Clasa de exploatare*b) │
 ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
 │Cuie şi şuruburi cu d<4 mm │Clasa de exploatare 1: - │
 │ │Clasa de exploatare 2: Fe/Zn 12c*a) │
 │ │Clasa de exploatare 3: Fe/Zn 25c*a) │
 ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
 │Buloane, tije, cuie şi şuruburi cu │Clasa de exploatare 1: - │
 │d>4 mm │Clasa de exploatare 2: Fe/Zn 12c*a) │
 │ │Clasa de exploatare 3: Fe/Zn 25c*a) │
 ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
 │Plăcuţe metalice perforate pentru │Clasa de exploatare 1: Fe/Zn 12c*a) │
 │îmbinări şi plăcuţe metalice de până│Clasa de exploatare 2: Fe/Zn 12c*a) │
 │la 3 mm grosime │Clasa de exploatare 3: Oţel inoxidabil│
 ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
 │Plăcuţe metalice de la 3 mm până la │Clasa de exploatare 1: - │
 │5 mm grosime │Clasa de exploatare 2: Fe/Zn 12c*a) │
 │ │Clasa de exploatare 3: Fe/Zn 25c*a) │
 ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
 │Plăcuţe metalice de peste 5 mm │Clasa de exploatare 1: - │
 │grosime │Clasa de exploatare 2: - │
 │ │Clasa de exploatare 3: Fe/Zn 25c*a) │
 ├────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
 │*a) Dacă se foloseşte galvanizarea, Fe/Zn 12c se înlocuieşte cu Z275 şi │
 │Fe/Zn 25c cu Z350 │
 ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │*b) Pentru condiţii deosebit de corozive, se ia în calcul galvanizarea cu │
 │un strat mai gros sau oţelul inoxidabil. │
 └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    ANEXA 4
    (informativă)

    FACTORI AGRESIVI DE MEDIU ABIOTICI

    Umiditatea
    De umiditate depind aproape toate caracteristicile de bază ale lemnului. Lemnul şi apa sunt, în mod tipic, foarte compatibile. Datorită structurii şi compoziţiei lor chimice complexe, elementele anatomice din care este constituit lemnul, au proprietăţile corpurilor coloidal-capilare, una din proprietăţile lor fiind higroscopicitatea, respectiv capacitatea de a elibera sau absorbi vapori de apă din atmosferă. Ca urmare a adsorbţiei moleculare sau chemoadsorbţiei, lemnul realizează un conţinut în umiditate diferit, funcţie de temperatura şi umiditatea relativă a aerului, la presiune atmosferică normală (legea echilibrului higroscopic). Ca parte a acestui proces natural, lemnul poarte absorbi, fără probleme, cantităţi mari de apă favorabilă apariţiei ciupercilor.
    Înţelegerea conţinutului în umiditate este esenţială pentru utilizatorii lemnului:
    a) un conţinut în umiditate variabil duce la contragerea şi dilatarea elementelor din lemn;
    b) un conţinut mare în umiditate poate duce la apariţia ciupercilor.
    Două valori ale umidităţii sunt foarte importante de reţinut:
    a) 19%: există tendinţa de a numi "uscat" lemnul utilizat în construcţii, cu un conţinut în umiditate de 19% sau mai mic.
    b) 28%: punctul mediu la care toate fibrele lemnului sunt complet saturate.
    La un conţinut în umiditate peste punctul de saturaţie a fibrei, apa începe să umple celulele şi creează pericolul apariţiei ciupercilor. Lemnul se contrage şi se dilată pe măsură ce conţinutul în umiditate se schimbă, dar numai când apa este absorbită sau eliberată de pereţii celulari. Modificarea dimensiunilor şi a formei pieselor din lemn, datorită variaţiei umidităţii sub punctul de saturaţie a fibrei, cauzează cele mai multe şi mai importante dificultăţi la prelucrarea şi utilizarea lemnului. Cele mai mari schimbări dimensionale apar pe direcţia tangenţială faţă de inelele anuale, iar cele mai mici (practic neglijabile) după direcţia radială, paralelă cu fibrele. Fenomenul anizotropiei lemnului este rezultatul comportării diferite a elementelor anatomice sub influenţa variaţiilor umidităţii sau orientării microfibrelor în membrana celulară. O influenţă negativă, deosebit de puternică, o exercită umiditatea variabilă de la nivelul solului, unde, de regulă, putrezirea lemnului are loc mai repede. La instalarea lemnelor pe fundaţie, trebuie să existe o izolare corespunzătoare între soclul de beton şi pardoseală, verificată în diferite condiţii de umiditate.
    Radiaţii solare şi intemperii
    Lemnul natural, expus îndelung la radiaţii solare şi intemperii, este supus la o serie de procese de degradare, de natură complexă şi anume:
    - fotochimice, care conduc la o închidere a culorii, fără însă a influenţa în mod semnificativ rezistenţele mecanice ale lemnului;
    - termice, cauzate de radiaţiile termice directe sau ale mediului;
    - fizico-mecanice, prin acţiunea apei din precipitaţii;
    - biochimice, sub acţiunea microorganismelor din natură.
    În procesele de degradare fotochimică sub influenţa luminii solare, rolul principal îl au radiaţiile ultraviolete. Procesul fotochimic este intensificat de acţiunea apei, în cazul în care lemnul nu este protejat contra precipitaţiilor atmosferice şi variaţiilor umidităţii relative a mediului înconjurător.
    Un asemenea proces de degradare are loc în numeroase cazuri la lemnul pentru construcţii, spre exemplu: la ferestrele şi uşile exterioare, la placarea exterioară a pereţilor, la elementele de structură, aparente sau semiîngropate în zidărie.
    Razele ultraviolete, acţionând asupra materiei lignocelulozice, descompun, în principal, lignina, începând cu grupele hidroxil ale compuşilor fenolici şi continuând cu anumite polioze ale lemnului, până la adâncimea de 30 - 100 мm. Fotoliza poate fi recunoscută prin creşterea conţinutului în metoxili şi acizi, precum şi prin reducerea sau eliminarea completă a colorării pereţilor celulari în prezenţa unui reactiv.
    Procesul de descompunere sub influenţa luminii poate fi observat şi prin schimbarea culorii naturale a lemnului, care la început devine mai închisă (lemnul se brunifică la suprafaţă). Crăpăturile macroscopice încep să fie vizibile, cu timpul, pe suprafaţa atacată şi conduc la reducerea rezistenţelor mecanice în zona degradată. Împotriva acţiunii fotochimice sunt necesare tratamente de protecţie cu produse de absorbţie sau de reflectare a radiaţiilor ultraviolete. În continuarea procesului de degradare fotochimică a lemnului, apa provenită din precipitaţii exercită în prima fază o acţiune de spălare şi îndepărtare a produselor de culoare brună, rezultate în urma fotolizei. Deoarece pe suprafaţa atacată se acumulează, în acest fel, resturi de celuloză, de regulă mai rezistentă la descompunerea foto-chimică, cu timpul lemnul începe să se albească, cu excepţia cazului în care sunt instalate deja ciuperci de mucegăire. Suprafaţa lemnului expusă la intemperii devine mai aspră şi prezintă neregularităţi, datorită faptului că degradarea se produce inegal, în funcţie de structura mai mult sau mai puţin densă a lemnului (zonele de lemn târziu din inelele anuale, mai dense, rezistă mai mult în comparaţie cu zonele de lemn timpuriu, mai moi). Acest proces de degradare decurge lent. Uneori, cu ochiul liber aproape că nu poate fi observat.
    După mai mult timp se constată că, toate elementele decorative din lemn ale faţadelor devin din ce în ce mai şterse şi mai puţin reliefate. Cercetările făcute în această direcţie au arătat că, la lemnul de răşinoase, în cazul unei expuneri intense la acţiunea radiaţiilor solare şi a intemperiilor, trebuie luată în considerare o degradare medie pe o adâncime de circa 0,01 mm/an.
    Temperatura produsă de radiaţiile solare directe sau difuze, poate conduce, în cazul pereţilor din lemn expuşi numai pe o parte, la un gradient de căldură asimetric pe grosimea elementelor. Variaţiile mari de temperatură care au loc în decursul unei zile, fac ca acest gradient de căldură pe secţiunea pieselor din lemn să fie mare în raport cu situaţia care se creează la intervale mai lungi, provocând tensiuni destul de însemnate în lemn. Odată cu ele şi variaţiile de umiditate ale lemnului sunt relativ mari.
    Creşterea temperaturii accelerează procesul de degradare a lemnului cauzat de radiaţiile ultraviolete.
    Pentru structurile din lemn, creşterea temperaturii suprafeţei conduce la creşterea vitezei de evaporare a umidităţii din interiorul materiei lemnoase, cauzând apariţia fisurilor. Îngheţarea şi dezgheţarea alternativă a apei absorbite din atmosferă contribuie la apariţia de crăpături şi fisuri.
    Substanţele de tratare, de culori închise, aplicate la suprafaţa lemnului, datorită înlesnirii unei acumulări mai intense a căldurii, duc la creşterea contragerilor şi tensiunilor interne. Totuşi, în practică, acestea nu împiedică să se aplice acoperiri peliculogene, închis colorate.
    Împotriva unor asemenea inconveniente, la executarea construcţiilor din lemn se recomandă să se aplice măsuri preventive, încă de la proiectare, care să împiedice formarea de tensiuni interne în elementele de construcţii. În acţiunea fotochimică a radiaţiilor ultraviolete trebuie avută în vedere şi o eventuală acţiune directă a factorului căldură. Astfel, în urma cercetărilor efectuate, s-a constatat că degradările de natură fotochimică pot fi intensificate numai la temperaturi relativ ridicate.
    Până la 120°C, căldura acumulată în lemn înlesneşte numai evaporarea unora din produsele de scindare fotochimică, fără să fie semnalate procese de carbonizare propriu-zise sau de dezagregare a structurii celulare. Sub influenţa căldurii, începând de la 60°C şi până la 120°C, lemnul expus la radiaţiile solare se colorează uşor în brun, se albeşte apoi treptat, devine cenuşiu deschis. Culoarea cenuşie, caracteristică lemnului expus timp îndelungat la acţiunea luminii, se poate produce şi fără umezirea lemnului. În consecinţă, culoarea cenuşie, constatată la suprafaţa lemnului din pereţi expuşi la intemperii, este urmarea fotolizei şi a pierderilor de substanţe de la suprafaţa lemnului şi nu trebuie pusă pe seama exclusiv a instalării ciupercilor, aşa cum s-a considerat până nu demult.
    În regiunile climatice calde dar uscate sau în cele foarte reci, ciupercile nu se pot dezvolta şi, în consecinţă, lemnul se conservă mai bine decât în regiunile cu clima temperată sau caldă, dar umedă.
    Astfel, în condiţiile climatice ale Europei, în partea de nord stâlpii de pin, netrataţi, ating o durata de viaţă de 6-8 ani, în zona mijlocie 4-5 ani, iar la sud 2-5 ani.
    Acţiunea mecanică a vântului, nisipului şi prafului sunt factori de degradare a suprafeţei lemnului sau a materialului exterior de finisaj. Particulele purtate de vânt pot avea efect de abraziune.

    ANEXA 5

               FACTORI AGRESIVI DE MEDIU BIOTICI:
              CIUPERCI XILOFAGE DIN CONSTRUCŢII ÎN
            AER LIBER ŞI DIN INTERIORUL CONSTRUCŢIILOR

    Tabelul A5.1 - Ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului din construcţii şi a altor elemente aflate în aer liber

 ┌────┬────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
 │Nr. │ Denumire │ Criterii de identificare │
 │crt.│ştiinţifică │ │
 ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 1.│ Lenzites │1.1.Specia de lemn atacată - localizarea atacului: │
 │ │ sepiaria │ Răşinoase (molid, brad) - lemn expus la variaţii │
 │ │(Wulf) Fr. │ mari de umiditate, uscăciune, soare, vânt; apare în│
 │ │ syn. │ special pe grinzi. │
 │ │Gloephyllum │ │
 │ │ sepiarium │1.2.Tipul de putregai: │
 │ │(Wulf) Karst│ Brun-roşcat în interiorul lemnului lăsând suprafaţa│
 │ │ │ intactă. Lemnul putrezit se crapă cu uşurinţă şi se│
 │ │ │ desface în prisme. │
 │ │ │ │
 │ │ │1.3.Identificarea macroscopică a atacului după: │
 │ │ │ a) Corpul fructifer: culoare cafenie-ruginie. Apare│
 │ │ │ în crăpăturile longitudinale ale lemnului sub forma│
 │ │ │ unor trepte paralele, pe distanţe de până la 1 m cu│
 │ │ │ lăţimea de până la 3 cm. Corpul fructifer poate fi │
 │ │ │ sub formă de grinzişoare sau console duble; │
 │ │ │ b) Miceliu de suprafaţă: tipic de substrat, nu │
 │ │ │ apare la suprafaţa lemnului decât la formarea │
 │ │ │ corpului fructifer. │
 │ │ │ │
 │ │ │1.4.Alte aspecte: │
 │ │ │ a) Atacul în interiorul lemnului lasă exteriorul │
 │ │ │ aparent sănătos; │
 │ │ │ b) Elementele din lemn se prăbuşesc sub greutatea │
 │ │ │ construcţiei; │
 │ │ │ c) Atacul este rezistent în timp, pe perioade lungi│
 │ │ │ de uscăciune, când foloseşte doar umiditatea din │
 │ │ │ lemn. │
 ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 2.│ Lenzites │2.1.Specia de lemn atacată - localizarea atacului: │
 │ │ abietina │ Răşinoase (molid, brad) - lemn expus la variaţii │
 │ │(Bull) Karst│ mari de umiditate, uscăciune, soare, vânt; apare în│
 │ │ syn. │ special pe grinzi. │
 │ │Gloephyllum │ │
 │ │ abietinum │2.2.Tipul de putregai: │
 │ │(Bull) Karst│ Castaniu-roşcat cu pete albe, înguste în lungul │
 │ │ │ fibrelor. În fază finală, lemnul se desface în │
 │ │ │ bucăţi mari, colorate în galben-roz cu miceliu alb │
 │ │ │ între crăpături. │
 │ │ │ │
 │ │ │2.3.Identificarea macroscopică a atacului după: │
 │ │ │ a) Corpul fructifer: sub formă de lamelă │
 │ │ │ anastomozată, cu marginea albicioasă şi lamelele │
 │ │ │ brune. Apare în tot timpul anului pe grinzi; │
 │ │ │ b) Miceliu de suprafaţă: tipic de substrat, nu │
 │ │ │ apare la suprafaţa lemnului decât la formarea │
 │ │ │ corpului fructifer. │
 │ │ │ │
 │ │ │2.4.Alte aspecte: │
 │ │ │ a) Atacul în interiorul lemnului lasă exteriorul │
 │ │ │ aparent sănătos; │
 │ │ │ b) Elementele din lemn se prăbuşesc sub greutatea │
 │ │ │ construcţiei; │
 │ │ │ c) Atacul este rezistent în timp, pe perioade lungi│
 │ │ │ de uscăciune, când foloseşte doar umiditatea din │
 │ │ │ lemn. │
 ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.│ Lenzites │3.1.Specia de lemn atacată - localizarea atacului: │
 │ │betulina (L)│ Foioase-lemn expus la intemperii. │
 │ │ Fr. │ │
 │ │ Syn. │3.2.Tipul de putregai: alb, prismatic. │
 │ │ Trametes │ │
 │ │betulina (L)│3.3.Identificarea macroscopică a atacului după: │
 │ │ Pil. │ a) Corpul fructifer: sub formă de pălărie │
 │ │ │ semirotundă, subţire, având faţa superioară de │
 │ │ │ culoare cenuşie sau gălbuie cu zone concentrice; │
 │ │ │ b) Miceliu de suprafaţă: tipic de substrat, nu │
 │ │ │ apare la suprafaţa lemnului decât la formarea │
 │ │ │ corpului fructifer. │
 │ │ │ │
 │ │ │3.4.Alte aspecte: │
 │ │ │ a) Atacul în interiorul lemnului lasă exteriorul │
 │ │ │ aparent sănătos; │
 │ │ │ b) Elementele din lemn se prăbuşesc sub greutatea │
 │ │ │ construcţiei; │
 │ │ │ c) Atacul este rezistent în timp, pe perioade lungi│
 │ │ │ de uscăciune, când foloseşte doar umiditatea din │
 │ │ │ lemn. │
 ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 4.│ Lentinus │4.1.Specia de lemn atacată - localizarea atacului: │
 │ │ lepideus │ Răşinoase (duramen)- pe lemn proaspăt prelucrat, cu│
 │ │ Fr. Syn. │ umiditate ridicată, expus la intemperii, dar nu │
 │ │ L.Squamosus│ lipseşte nici din case şi pivniţe umede. │
 │ │(Schaeffer) │ │
 │ │ Schrot │4.2.Tipul de putregai: brun-închis, prismatic. │
 │ │ │ │
 │ │ │4.3.Identificarea macroscopică a atacului după: │
 │ │ │ a) Corpul fructifer: sub formă de pălărie cu picior│
 │ │ │ central lung ce se dezvoltă la suprafaţa lemnului │
 │ │ │ atacat şi care prin rupere emană un miros de │
 │ │ │ balsam. Apare în locuri umede şi întunecoase; │
 │ │ │ b) Miceliu de suprafaţă: nu apare la suprafaţa │
 │ │ │ lemnului atacat. │
 │ │ │ │
 │ │ │4.4.Alte aspecte: │
 │ │ │ Atacul apare în duramenul de răşinoase şi este │
 │ │ │ foarte periculos prin faptul că acest lemn este │
 │ │ │ greu impregnabil cu produse de protecţie. │
 ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 5.│ Daedalea │5.1.Specia de lemn atacată - localizarea atacului: │
 │ │quercina (L)│ Stejar - pe grinzi aflate în condiţii de umiditate;│
 │ │ Fr. Syn. │ infectarea are loc în alburnul arborilor pe picior,│
 │ │ Trametes │ după care se extinde şi în duramen. │
 │ │quercina (L)│ │
 │ │ Pil. │5.2.Tipul de putregai: │
 │ │ │ Roşu în alburn, brun în duramen, care se crapă pe │
 │ │ │ direcţie radială iar în crăpături se observă │
 │ │ │ miceliu cenuşiu. │
 │ │ │ │
 │ │ │5.3.Identificarea macroscopică a atacului după: │
 │ │ │ a) Corpul fructifer: apare în crăpăturile lemnului │
 │ │ │ atacat, are forma unei jumătăţi de pălării plane, │
 │ │ │ prinsă lateral de substrat, de culoare cenuşiu spre│
 │ │ │ cafeniu; │
 │ │ │ b) Miceliu de suprafaţă: apare în crăpăturile │
 │ │ │ lemnului, de culoare cenuşie. │
 │ │ │ │
 │ │ │5.4.Alte aspecte: │
 │ │ │ Prevenirea extinderii atacului din alburn la │
 │ │ │ duramen se face prin îndepărtarea alburnului, care │
 │ │ │ de cele mai multe ori prezintă numeroase forme de │
 │ │ │ degradare biologică. │
 └────┴────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘


    Tabelul A 5.2 - Ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului aflat în interiorul construcţiilor

 ┌────┬────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
 │Nr. │ Denumire │ Criterii de identificare │
 │crt.│ştiinţifică │ │
 ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 1.│ Merulius │1.1.Specia de lemn atacată - localizarea atacului: │
 │ │ Lacrymans │ Răşinoase de obicei, dar şi foioase - pe zidărie, │
 │ │ (Wulf) Fr. │ umplutură de sub pardoseli, grinzi, planşee, │
 │ │buretele de │ duşumele, parchete, tocuri de uşi şi ferestre, │
 │ │ casă │ lambriuri şi alte decoraţiuni interioare, tablouri,│
 │ │ │ tapete precum şi alte materiale: hârtie, covoare, │
 │ │ │ piele, stofă, lână, etc. │
 │ │ │ │
 │ │ │1.2.Tipul de putregai: │
 │ │ │ Brun-roşcat de tip coroziv sau prismatic, moale în │
 │ │ │ faza incipientă şi casant, sfărămicios în fază │
 │ │ │ avansată. │
 │ │ │ │
 │ │ │1.3.Identificarea macroscopică a atacului după: │
 │ │ │ a) Corpul fructifer: aderent la substrat, sub │
 │ │ │ diferite forme, funcţie de stadiul de dezvoltare şi│
 │ │ │ anume: │
 │ │ │ - ca o masă rotundă albă, cărnoasă, buretoasă, │
 │ │ │ bogată în apă; │
 │ │ │ - sub formă de paletă fără picior sau cu picior │
 │ │ │ foarte scurt pe suprafaţa verticală (de ex. pe │
 │ │ │ perete). Formează cantităţi mari de spori de │
 │ │ │ culoare galben-portocalie (în masă, ei formează un │
 │ │ │ praf brun). │
 │ │ │ Se formează an de an în toate perioadele. │
 │ │ │ b) Miceliu de suprafaţă: de culoare cenuşiu murdar │
 │ │ │ ce formează pânze de reţea sau plăci pâsloase, │
 │ │ │ filamentoase, întinse şi puţin aderenţe la │
 │ │ │ substrat, care se desprind cu uşurinţă înlesnind │
 │ │ │ astfel propagarea ciupercii de la o piesă de lemn │
 │ │ │ la alta. │
 │ │ │ │
 │ │ │1.4.Alte aspecte: │
 │ │ │ a) Este cea mai periculoasă ciupercă pentru lemnul │
 │ │ │ din construcţii; │
 │ │ │ b) Pericolul de distrugere este sporit pe de o │
 │ │ │ parte prin capacitatea ciupercii de a-şi crea │
 │ │ │ singură umiditatea de care are nevoie în lemn, iar │
 │ │ │ pe de altă parte prin propagarea cu repeziciune în │
 │ │ │ toată construcţia prin sporii vehiculaţi de │
 │ │ │ curenţii de aer şi prin lemnul infectat. │
 ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 2.│ Coniophora │2.1.Specia de lemn atacată - localizarea atacului: │
 │ │ cerebella │ Răşinoase şi foioase - lemn aflat în pivniţe şi în │
 │ │(Pers) Duby-│ spaţii cu umiditate ridicată (prin infiltraţii de │
 │ │buretele de │ apă). │
 │ │ pivniţă │ │
 │ │ │2.2.Tipul de putregai: │
 │ │ │ Brun-roşu până la negru, de tip uscat; lemnul se │
 │ │ │ desface în bucăţi mai mici decât la Merulius, în │
 │ │ │ sensul fibrelor de lemn; adesea se păstrează o │
 │ │ │ pojghiţă la suprafaţă; nedegradată care de multe │
 │ │ │ ori împiedică observarea putrezirii dacă nu apar │
 │ │ │ crăpături. │
 │ │ │ │
 │ │ │2.3.Identificarea macroscopică a atacului după: │
 │ │ │ a) Corpul fructifer: subţire, întins ca o piele, │
 │ │ │ lipită de lemn, la început de culoare galben-auriu │
 │ │ │ iar mai târziu devine brun-măsliniu cu marginile │
 │ │ │ albe pufoase. În centru se formează spori │
 │ │ │ oliv-verzui sau oliv-brun şi nu galbeni ca la │
 │ │ │ Merulius, care pot germina direct pe lemn sănătos; │
 │ │ │ b) Miceliu de suprafaţă: iniţial alb, apoi │
 │ │ │ galben-ocru, cu diametrul mai mare decât miceliul │
 │ │ │ de Merulius, cu viteză de creştere mare. │
 │ │ │ El se termină adesea cu nişte coloane ramificate în│
 │ │ │ mod neregulat, care după uscare capătă o culoare │
 │ │ │ galben-brună până la negru. │
 │ │ │ │
 │ │ │2.4.Alte aspecte: │
 │ │ │ a) Este la fel de periculoasă ca şi Merulius, dar │
 │ │ │ în comparaţie cu acesta, atacul este mai redus, │
 │ │ │ fiind limitat de conţinutul de umiditate din lemn │
 │ │ │ mai mare, de care are nevoie pentru dezvoltare; │
 │ │ │ b) În condiţii de umiditate şi căldură, Coniophora │
 │ │ │ Cerebella se dezvoltă şi se propagă foarte repede, │
 │ │ │ provocând mari distrugeri în clădiri noi, încă │
 │ │ │ neatacate. │
 ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.│ Poria │3.1.Specia de lemn atacată - localizarea atacului: │
 │ │ vaporaria │ Răşinoase, mai rar foioase - pe lemnăria planşeelor│
 │ │ (Pers) Fr. │ din clădiri; este identificată frecvent pe capetele│
 │ │ Buretele │ grinzilor încastrate în zidărie. │
 │ │ ţurţure │ │
 │ │ de mină │3.2.Tipul de putregai: │
 │ │ │ Roşu, uscat, de tip coroziv sau prismatic, casant │
 │ │ │ sfărâmicios în faze avansate. │
 │ │ │ │
 │ │ │3.3.Identificarea macroscopică a atacului după: │
 │ │ │ a) Corpul fructifer: placă albă, întinsă, aderentă │
 │ │ │ la substrat, moale; pe aceste corpuri fructifere se│
 │ │ │ formează tuburi lungi în care se găsesc sporii; │
 │ │ │ b) Miceliu de suprafaţă: alb ca vata, fapt care îl │
 │ │ │ deosebeşte de cel de Merulius. Tot pe lemn, miceliu│
 │ │ │ mai formează membrane şi rizomorfe ca nişte mase │
 │ │ │ floconoase (ţurţuri), de mărimea şi forma unor │
 │ │ │ stalactite care la atingere se strâng în mici │
 │ │ │ pieliţe gelatinoase. │
 │ │ │ Miceliul şi lemnul atacat au un miros caracteristic│
 │ │ │ de acru. │
 │ │ │ │
 │ │ │3.4.Alte aspecte: │
 │ │ │ a) Ciuperca produce distrugerea lemnului într-un │
 │ │ │ mod asemănător cu buretele de casă, fapt pentru │
 │ │ │ care adesea se confundă cu acesta, însă analizând │
 │ │ │ aspectul corpului fructifer şi creşterea miceliului│
 │ │ │ pe lemn se poate face o identificare corectă. │
 │ │ │ b) Ciuperca are nevoie de mai multă umiditate decât│
 │ │ │ Merulius, fapt căruia se datoreşte intensitatea mai│
 │ │ │ mică a distrugerilor în comparaţie cu buretele de │
 │ │ │ casă. │
 ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 4.│ Paxillus │4.1.Specia de lemn atacată - localizarea atacului: │
 │ │ panuoides │ Răşinoase, rar foioase - pe lemnăria din pivniţe şi│
 │ │ Fr. │ magazii. │
 │ │ │ │
 │ │ │4.2.Tipul de putregai: │
 │ │ │ Galben-brun, care se crapă şi se desface în prisme │
 │ │ │ mici. Putrezirea se produce încet şi este de cele │
 │ │ │ mai multe ori limitată. │
 │ │ │ │
 │ │ │4.3.Identificarea macroscopică a atacului după: │
 │ │ │ a) Corpul fructifer: cărnos cu diferite forme │
 │ │ │ precum evantai, pălărie, pahar, scoică sau rotund, │
 │ │ │ subţire şi cu diametrul mic, fără sau cu picior │
 │ │ │ scurt lateral, la început de culoare albicioasă, │
 │ │ │ apoi galben sau cafeniu. │
 │ │ │ b) Miceliu de suprafaţă: la suprafaţa lemnului │
 │ │ │ atacat se află atât miceliu de culoare gălbuie cât │
 │ │ │ şi numeroase cordoane (rizomorfe) subţiri, dispuse │
 │ │ │ în evantai, ramificate, de culoare alburie sau │
 │ │ │ verzui-galbene. │
 │ │ │ │
 │ │ │4.4.Alte aspecte: │
 │ │ │ Atacul este limitat la lemnăria aflată în spaţii │
 │ │ │ întunecoase şi cu umiditate mare. │
 └────┴────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘


    ANEXA 6

         FACTORI AGRESIVI DE MEDIU BIOTICI: INSECTE XILOFAGE

    Tabelul A 6 - Insecte xilofage care atacă mobila, parchete, lambriuri şi alte decoraţiuni interioare din lemn

 ┌────┬────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
 │Nr. │ Denumire │ Criterii de identificare │
 │crt.│ştiinţifică │ │
 ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 1.│ Anobium │1.1.Specia de lemn atacată - localizarea atacului: │
 │ │ punctatum │ Răşinoase dar şi foioase - lemn vechi sub formă de:│
 │ │ De Geer, │ piese de mobilier, lambriuri, tablouri şi alte │
 │ │Cariul comun│ obiecte aflate în muzee, biserici. │
 │ │ │ │
 │ │ │1.2. Caracteristicile atacului: │
 │ │ │ a) Lemnul infestat prezintă la suprafaţă numeroase│
 │ │ │ găuri de zbor ale adulţilor, prin care părăsesc │
 │ │ │ lemnul atacat; │
 │ │ │ b) Larvele rod în lemn numeroase galerii cu │
 │ │ │ diametrul de 1-2 mm, pline cu rumeguş fin. Adulţii│
 │ │ │ depun ouă fie în acelaşi lemn atacat, fie zboară │
 │ │ │ la alt lemn atacat sau neatacat. Este cel mai │
 │ │ │ periculos dăunător al lemnului uscat şi vechi │
 │ │ │ (aprox. 80% din totalul daunelor produse de insecte│
 │ │ │ xilofage), unde pagubele sunt considerabile şi pot│
 │ │ │ fi de neînlocuit; │
 │ │ │ c) Atacă lemnul în spaţii reci, calde, şi cu │
 │ │ │ umiditate relativă ridicată a aerului (pivniţe, │
 │ │ │ biserici, etc.); │
 │ │ │ d) Insecta are lungime de 3-5 mm; │
 │ │ │ e) Găurile sunt rotunde, cu diametru de │
 │ │ │ 1,0-2,0 mm; │
 │ │ │ f) Ciclul de dezvoltare este de 1-2 ani; │
 │ │ │ g) Zborul de împerechere este în iunie-august; │
 │ │ │ h) Depun cca 15-20 ouă; │
 │ │ │ i) Condiţii de viaţă: │
 │ │ │ - temperatura aerului: 14-28 °C, optimă: 22-23 °C;│
 │ │ │ - umiditatea aerului peste 55-60 %; │
 │ │ │ - umiditatea lemnului: peste 10-12 %, optimă 28%. │
 │ │ │ │
 │ │ │1.3. Criterii de depistare a unui atac activ: │
 │ │ │ a) Găuri de zbor cu rumeguş fin şi proaspăt în │
 │ │ │ jurul lor sau rumeguş căzut sub mobilă; │
 │ │ │ b) Rumeguşul este cilindric, ascuţit la ambele │
 │ │ │ capete; │
 │ │ │ c) Depune ouăle în crăpăturile lemnului sau în │
 │ │ │ vechile găuri de zbor; │
 │ │ │ d) Atacă lemnul de preferinţă din încăperi umede. │
 ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 2.│ Xestobium │2.1.Specia de lemn atacată - localizarea atacului: │
 │ │rufovillosum│ Cu precădere foioase (stejar, fag) însă şi │
 │ │ De Geer │ răşinoase atacate de ciuperci (molid, brad) - lemn │
 │ │ Ceasul │ vechi din piese de mobilier, obiecte din lemn │
 │ │ morţii │ prelucrat aflat în locuinţe, muzee, etc. │
 │ │ │ │
 │ │ │2.2. Caracteristicile atacului: │
 │ │ │ a) Lemnul infestat prezintă la suprafaţă numeroase│
 │ │ │ găuri de zbor ale adulţilor, prin care părăsesc │
 │ │ │ lemnul atacat; │
 │ │ │ b) Larvele rod în lemn numeroase galerii cu │
 │ │ │ diametrul de 2-3 mm, pline cu rumeguş fin; │
 │ │ │ c) Adulţii depun ouă fie în acelaşi lemn atacat, │
 │ │ │ fie zboară la alt lemn atacat sau neatacat; │
 │ │ │ d) Este unul din cei mai periculoşi dăunători ai │
 │ │ │ lemnului uscat şi vechi care produc pagube │
 │ │ │ considerabile în construcţiile existente, cu │
 │ │ │ elemente din lemn atacate; │
 │ │ │ e) Atacă lemnul în spaţii reci, calde şi cu │
 │ │ │ umiditate relativă ridicată a aerului (pivniţe, │
 │ │ │ biserici, etc.); │
 │ │ │ f) Insecta are lungime de 6-9 mm; │
 │ │ │ g) Găurile sunt rotunde, cu diametru de 3,0 mm; │
 │ │ │ h) Ciclul de dezvoltare este de 4-5 ani; │
 │ │ │ i) Zborul de împerechere este în mai- iunie; │
 │ │ │ j) Depun cca 70 ouă; │
 │ │ │ k) Condiţii de viaţă: │
 │ │ │ - temperatura aerului: 14-28 °C, optimă: 22-23 °C;│
 │ │ │ - umiditatea aerului peste 55-60 %; │
 │ │ │ - umiditatea lemnului: peste 10-12 %, optimă 28%. │
 │ │ │ │
 │ │ │2.3. Criterii de depistare a unui atac activ: │
 │ │ │ a) Găuri de zbor cu rumeguş fin şi proaspăt în │
 │ │ │ jurul lor sau rumeguş căzut sub mobilă; │
 │ │ │ b) Rumeguşul are formă de cocoloaşe (fărâmituri de│
 │ │ │ pâine); │
 │ │ │ c) Depune ouăle în crăpăturile lemnului sau în │
 │ │ │ vechile găuri de zbor; │
 │ │ │ d) Atacă lemnul de preferinţă din încăperi umede. │
 ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.│ Anobium │3.1.Specia de lemn atacată - localizarea atacului: │
 │ │ pertinax L.│ Răşinoase şi rar foioase - piese de mobilier, │
 │ │ Cariul │ tâmplărie, lambriuri, pardoseli, precum şi alte │
 │ │ lemnului │ obiecte din lemn aflate în locuinţe încălzite. │
 │ │de răşinoase│ │
 │ │ │3.2. Caracteristicile atacului: │
 │ │ │ a) Lemnul infestat prezintă la suprafaţă puţine │
 │ │ │ găuri de zbor ale adulţilor, de formă circulară, │
 │ │ │ cu diametrul de aproximativ 3 mm, căptuşite, prin │
 │ │ │ care părăsesc lemnul atacat; │
 │ │ │ b) Galeriile din lemn au lungimea de aprox. 10 mm │
 │ │ │ şi diametrul de cca 3 mm, căptuşite cu rumeguş şi │
 │ │ │ aşchii; │
 │ │ │ c) Obiectele atacate se cunosc greu la exterior │
 │ │ │ deoarece gândacii, de cele mai multe ori depun │
 │ │ │ ouăle în acelaşi lemn atacat, fără a-l părăsi; la │
 │ │ │ exterior sunt puţine găuri, astfel că lemnul │
 │ │ │ ajunge să fie distrus complet în interior. │
 │ │ │ │
 │ │ │3.3. Criterii de depistare a unui atac activ: │
 │ │ │ După rumeguşul proaspăt din jurul găurilor de zbor│
 │ │ │ sau în lipsa acestora după zgomotul pe care-l │
 │ │ │ produc gândacii când lovesc pereţii galeriilor cu │
 │ │ │ toracele. │
 ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 4.│ Lyctus │4.1.Specia de lemn atacată - localizarea atacului: │
 │ │ linearis │ a) Stejar, în alburn - piese de mobilier, parchete,│
 │ │ Goeze │ etc.; │
 │ │Gândacul de │ b) Alte foioase cu conţinut ridicat de amidon (nuc,│
 │ │ parchet │ castan, salcâm, frasin). │
 │ │ │ │
 │ │ │4.2. Caracteristicile atacului: │
 │ │ │ a) Lemnul infestat prezintă la suprafaţă numeroase│
 │ │ │ găuri de zbor ale adulţilor, de formă rotundă, cu │
 │ │ │ diametrul de aprox. 1,6 mm prin care părăsesc │
 │ │ │ lemnul atacat. Larvele rod în lemn numeroase │
 │ │ │ galerii cu diametrul variabil, pline cu rumeguş │
 │ │ │ fin ca o pudră; │
 │ │ │ b) Atacă lemnul în spaţii calde îi cu umiditate │
 │ │ │ relativă ridicată a aerului; │
 │ │ │ c) Insecta are lungime de 2,5-5 mm; │
 │ │ │ d) Găurile sunt rotunde, cu diametru de │
 │ │ │ 0,8-2,0 mm; │
 │ │ │ e) Ciclul de dezvoltare este de 1-2 ani; │
 │ │ │ f) Zborul de împerechere este în aprilie-august; │
 │ │ │ g) Depun cca 70-200 ouă; │
 │ │ │ h) Condiţii de viaţă: │
 │ │ │ - umiditatea lemnului: 7-17 %. │
 │ │ │ │
 │ │ │4.3. Criterii de depistare a unui atac activ: │
 │ │ │ După rumeguşul proaspăt din jurul găurilor de zbor│
 │ │ │ sau prezent sub formă de pulbere fină pe │
 │ │ │ suprafeţele de mobilier sau parchet. │
 ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 5.│ Hylotrupes │4.1.Specia de lemn atacată - localizarea atacului: │
 │ │ bajulus │ Răşinoase, în alburn, foarte rar în duramen de pin │
 │ │Croitorul de│ - atacă lemnul din construcţii: grinzile şi popii │
 │ │ casă │ podurilor de lemn, astereala acoperişurilor, │
 │ │ │ mobila, etc. │
 │ │ │ │
 │ │ │4.2. Caracteristicile atacului: │
 │ │ │ a) La suprafaţa lemnului rămâne o pojghiţă subţire│
 │ │ │ de lemn sub care se află galeriile larvare; │
 │ │ │ b) Atacă lemnul în spaţii calde şi cu umiditate │
 │ │ │ relativă ridicată a aerului; │
 │ │ │ c) Masculul are lungime de 7-17 mm şi femela de │
 │ │ │ 11-22 mm; │
 │ │ │ d) Găurile sunt ovale, cu diametru de 5/10 mm; │
 │ │ │ e) Ciclul de dezvoltare este de 3-10 ani; │
 │ │ │ f) Zborul de împerechere este în iunie-august; │
 │ │ │ g) Depun cca 400 ouă; │
 │ │ │ h) Condiţii de viaţă: │
 │ │ │ - temperatura aerului: 16-36 °C, optimă: 28-30 °C.│
 │ │ │ - umiditatea lemnului: optimă 28%. │
 │ │ │ │
 │ │ │4.3. Criterii de depistare a unui atac activ: │
 │ │ │ Forma rumeguşului din galerii: aşchii grosiere, │
 │ │ │ praf, excremente cilindrice tari. │
 └────┴────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘


    ANEXA 7
    (informativă)

             GENERALITĂŢI PRIVIND INSTALAREA ŞI BIOLOGIA
                 CIUPERCII MERULIUS LACRYMANS

    Generalităţi
    1. Lemnul, utilizat pe scară largă ca material de construcţii, având structură organică, este expus biodegradării de către agenţii vegetali (îndeosebi ciuperci) sau dăunătorii animali (în special insecte xilofage).
    2. În condiţii de umiditate şi temperatură optime fiziologiei ciupercilor xilofage, lemnul este degradat în ritm accelerat, ceea ce conduce la pagube importante ca urmare a costurilor înlocuirilor repetate a elementelor din lemn pentru materiale şi manoperă suplimentară aferentă decopertărilor şi reparaţiilor.
    3. Prin aplicarea măsurilor corespunzătoare de protecţie preventivă, se poate asigura prelungirea duratei de utilizare a lemnului în construcţii şi reducerea consumului de material lemnos la nivel de economie naţională.
    4. În construcţiile noi, degradările determinate de ciupercile xilofage încep să se manifeste vizibil în general după 3-5 ani de la terminarea construcţiilor (timp în care are loc creşterea miceliului şi apare evidentă degradarea lemnului afectat).
    5. Cauzele care conduc la atacuri primare şi degradarea accelerată a lemnului de către buretele de casă - Merulius Lacrymans (Wulf.Fr.) sunt:
    - umiditatea atmosferică excesivă (caracteristică regiunilor de munte);
    - nerespectarea măsurilor de protecţie (în faza de proiectare şi execuţie);
    - nerespectarea măsurilor de protecţie chimică preventivă şi de întreţinere curentă a igienei construcţiei din prezenta specificaţie.
    6. Atacurile secundare, recidivante se semnalează în cazul în care nu se respectă cu rigurozitate măsurile de combatere din prezenta specificaţie tehnică. În asemenea cazuri, după 2-3 ani de la efectuarea reparaţiilor pot apare atacuri recrudescente, în special ca urmare a neeradicării formelor existente şi a introducerii de lemn proaspăt, insuficient uscat şi netratat antiseptic.
    7. Infectarea primară a materialelor lemnoase din construcţii poate avea loc fie prin sporii ciupercilor care se depun pe suprafaţă sau în crăpăturile elementelor din lemn, fie prin introducerea unor elemente din lemn afectate din pădure şi insuficient uscate, cu miceliul ciupercii în stadiu vegetativ.
    8. În construcţia infectată, propagarea ciupercii se face de regulă prin răspândirea sporilor, extinderea miceliului sau a rizomorfelor de la o încăpere la alta. Un rol important în această propagare îl poate avea omul şi animalele prin transportarea sporilor sau apei de infiltrare; sporii por fi duşi la mari distanţe şi de curenţii obişnuiţi de aer din atmosferă. În construcţiile cu pereţi din lemn, propagarea ciupercilor se face uşor de la un perete la altul prin elementele comune de lemn, precum şi prin spaţiile libere.

    Biologia ciupercii merulius lacrymans (wulf. fr.) - buretele de casă
    1. Buretele de casă este principala ciupercă xilofagă care determină mari pagube prin distrugerea caselor din lemn, a obiectivelor din aer liber, precum şi a elementelor din lemn din interiorul construcţiilor; atacul se manifestă în special la lemnul de răşinoase (molid, brad), la fag şi alte specii de foioase puţin durabile, la nivelul zonelor de alburn a speciilor cu duramen, şi într-o măsură mai mică la stejar. Atacul ciupercii se manifestă la nivelul pereţilor celulari ai lemnului, sub formă de putregai prismatic. Atacul lemnului este potenţat în condiţii de umiditate şi temperatură favorabilă, ca urmare a germinării sporilor şi creşterii luxuriante a hifelor, la suprafaţă şi în fisurile lemnului.
    2. Prezenţa miceliului la suprafaţa lemnului se constată în general în momentul în care ciuperca a pătruns şi în ţesuturile interioare ale lemnului. Miceliul tânăr formează reţele sau o pâslă continuă, de culoare alb-cenuşiu-murdar, cenuşiu-liliachie, puţin aderentă de substrat, cu nuanţe gălbui, la extremitatea zonelor de atac exterior şi care în condiţii nefavorabile virează spre galben-portocaliu, având aspectul unor plăci. Aceste plăci se formează la întuneric sau semiobscuritate, în zonele ascunse ale clădirii, goluri de zidărie, pe feţele interioare ale tâmplăriei de binale, lambriuri, scări, sub cartonul asfaltat, canale termice, etc., formând un strat pâslos până la 10 cm; datorită metabolismului ridicat, această ciupercă are capacitatea de a-şi asigura umezirea substratului şi de a evolua şi în zonele cu umiditate scăzută, prin rosturile şi prin porii cărămizilor, a mortarului sau betonului, propagându-se la distanţe mari de locul de potenţiere a atacului prin rizomorfe.
    3. Rizomorfele sunt ţesuturi de propagare care au forma unor cordoane şi se formează prin anastomoza filamentelor miceliene, care sunt mai mult sau mai puţin groase. Ca urmare a creşterii în ritm accelerat a rizomorfelor, ciuperca se poate strecura astfel prin orice crăpătură a zidurilor, trecând de la subsol până la parter sau etaj, ajungând uneori până la şarpanta acoperişului. Secţiunea transversală a rizomorfelor este rotundă; culoarea în stadiu tânăr este albă, la maturitate cenuşie, iar a celor devitalizate cenuşie-brun-negricioasă (şi friabile). Prezenţa, forma şi culoarea rizomorfelor ca şi a corpurilor fructifere sunt criterii în determinarea ciupercii.
    4. Corpul sporifer (fructifer) al ciupercii este cărnos, având forma unei mase rotunde sau ovale (ca o clătită sau pălărie), de culoare albicioasă la început şi ulterior ruginie pe măsură ce se măreşte suprafaţa purtătoare de spori (himenoforul), cu conţinut ridicat în apă şi grosime de circa 10 mm. Această suprafaţă poate fi ondulată, sub forma unor cute sau pori neregulaţi. Marginea corpului de fructificaţie rămâne sterilă şi de culoare albă. Se formează în general spre sfârşitul verii, până toamna; în anumite condiţii de temperatură şi umiditate, respectiv în verile reci se formează şi în timpul verii, iar în încăperile insuficient încălzite şi iarna. De regulă, corpurile fructifere ale ciupercii se formează în interiorul clădirilor şi mai rar la exterior, de exemplu pe suprafeţele exterioare ale soclurilor şi pereţilor. Dezvoltarea corpurilor fructifere se face la lumină difuză şi sunt alimentate de miceliul vegetativ al ciupercii care se găseşte în interiorul structurii lemnului. Corpurile fructifere se orientează în afară prin rosturile scândurilor, prin crăpăturile dintre duşumele sau prin spaţiile libere dintre ziduri şi golurile uşilor. La maturitate, corpurile fructifere au mărimi diferite, de la câţiva cmp până la 1 mp sau chiar mai mult. Corpurile fructifere iau în general forma de palete, şi, mai rar, cea de pălării sau console (fără picior sau cu un picior scurt). Suprafaţa himenială a corpului fructifer are o culoare caracteristică, galbenă-ruginie, mărginită de o zonă sterilă de culoare albă-gălbuie, cu aspect pufos. Partea himenială prezintă încreţituri alveolare sau pori, care conţin un număr mare de spori aglutinaţi într-o substanţă mucilaginoasă. După uscare, masa de spori se prezintă sub formă de praf, se desprinde cu mare uşurinţă de pe corpurile fructifere şi este dusă de curenţii de aer la mari distanţe.
    5. Sporii sunt de culoare galbenă-portocalie (ruginie), au forma elicoidală, cu lungimea de 9-10 мm şi lăţimea de 4-6 мm, prezentând la unul din capete un mic cioc. Se menţionează că sporii sunt foarte rezistenţi şi îşi păstrează vitalitatea timp de mai mulţi ani (3-5ani). După desprinderea şi diseminarea sporilor, corpul fructifer se usucă, menţinându-se în această stare, aderent de substrat, mai mulţi ani. În condiţii favorabile, sporii maturi germinează, dând naştere din nou hifelor miceliene, care sunt subţiri în stadiul tânăr (1,6-2,0 мm), incolore, prezentând cleme de conectare, frecvente, cu diametrul longitudinal mai mare decât cel transversal; microscopic, pereţii celulari prezintă numeroase perforaţii de mici dimensiuni, adesea şi cristale de oxalat de calciu.
    6. Activitatea metabolică a ciupercii determină atât o creştere rapidă a miceliului cât şi degradarea în ritm accelerat a lemnului. Bogat echipată cu polifenol-oxidază, ciuperca distruge atât celuloza cât şi lignina pereţilor celulelor lemnoase determinând un putregai brun-roşcat, prismatic, umed în faza activă şi uscat, sfărâmicios, în stadiul final al degradării.
    7. Lemnul putrezit se caracterizează prin prezenţa unor fisuri adânci, mari, paralele şi perpendiculare pe direcţia fibrelor, care determină desprinderea lemnului putred în cuburi sau prisme (putregai cubic) şi care în stadiul final se transformă uşor prin simplă frecare, într-o pulbere roşie-brună. Ciuperca poate distruge şi alte materiale organice care conţin celuloză ca: hârtie, tablouri, pânzeturi, covoare, tapete etc. şi poate vegeta şi prin substraturile care conţin resturi organice (de ex. umplutura de pământ de sub pardoselile sau de lângă fundaţiile clădirilor).
    8. Atacul activ al ciupercii este determinat în primul rând de condiţiile de temperatură, limitele temperaturii de creştere fiind cuprinse între 3 şi 35°C, temperaturile optime între 15-20°C, iar cele de inhibiţie sub 2°C şi peste 40°C. Din cauza conductivităţi termice reduse a lemnului, miceliul ciupercii îşi poate păstra însă vitalitatea şi în condiţiile unor limite de temperatură a aerului care depăşesc limitele menţionate, respectiv sub 2°C şi peste 40°C. Umiditatea relativă a aerului favorabilă atacului lemnului este de 60-80%, umiditatea optimă a lemnului fiind între 30-40% şi umiditatea minimă de 20%; în schimb, ciuperca este sensibilă la curenţii de aer, care coboară umiditatea relativă a aerului. Germinarea sporilor şi creşterea miceliului este condiţionată de umiditatea ridicată a lemnului.
    9. Distrugerea rapidă a lemnului de către buretele de casă este favorizată de faptul că ciuperca este capabilă să provoace o umezire a lemnului (ca urmare a metabolismului ridicat, finalizat prin degradarea hidraţilor de carbon în bioxid de carbon şi apă) şi deci să-şi creeze astfel singură condiţiile optime de atac. Datorită faptului că miceliul ciupercii secretă mai multă apă decât se poate evapora într-un mediu saturat, pe suprafaţa substratului atacat apar picături de exudat, ceea ce a făcut să i se dea denumirea de "lacrymans". Această particularitate a buretelui de casă îi dă posibilitatea să se extindă în locuinţe şi să atace lemnul uscat de la parter sau de la etajele superioare, având ca bază de plecare locurile mai umede care au constituit focare primare de infecţie.
    10. Sub raport biochimic, buretele de casă preferă substraturile cu reacţie acidă (pH=2,5...5) şi este sensibil la alcalii. Ciuperca nu este exigentă pentru oxigen dar totuşi ea nu se dezvoltă în spaţiile complet lipsite de oxigen sau în concentraţie mare de CO(2). Viabilitatea sporilor este în general de 3 ani; uneori însă sporii germinează şi după 5 ani. În concentraţii mari de CO(2), rezultat ca urmare a activităţii metabolice a ciupercii, se produce un fenomen de "autoinhibiţie" (în spaţii închise), caz în care ciuperca nu mai degradează lemnul, în schimb produce mase sporifere abundente, care pot constitui focare de infecţie secundară.
    11. Propagarea ciupercii se realizează în principal prin extinderea miceliului ciupercii sau a rizomorfelor de la o încăpere la alta sau prin diseminarea sporilor, după apariţia corpurilor fructifere. Depistarea ciupercii într-o clădire infectată se face cu uşurinţă după corpurile fructifere.

    ANEXA 8
    (informativă)

    CERINŢE DE CALITATE ALE LEMNULUI

    1. Cerinţe de calitate ale lemnului după aspectul vizual şi după valorile rezistenţelor mecanice
    a) Lemn rotund - Clasificări dimensionale, în conformitate cu art. 4 din SR EN 1315:2010
    Clasificarea dimensională conţine:
    a.1) Lemn rotund fără coajă - simbol D:
    ● D 0, D 1a, D 1b, D 2a, D 2b, D 3a, D 3b, D 4, D 5, D 6, D 7, D 8.
    a.2) Lemn rotund cu coajă - simbol R:
    ● R 0, R 1a, R 1b, R 2a, R 2b, R 3a, R 3b, R 4, R 5, R 6, R 7, R 8.
    b) Lemn rotund - Clasificare calitativă pentru specii răşinoase, în conformitate cu SR 1927-1:
    Clasificare calitativă a lemnului rotund de răşinoase. Partea 1. Molid şi brad
    ● clasificare calitativă în 4 clase de calitate A, B, C, D (când se cunoaşte destinaţia de utilizare).
    c) Lemn rotund - Clasificare calitativă pentru specii răşinoase, în conformitate cu SR EN 1927-2:
    Clasificare calitativă a lemnului rotund de răşinoase. Partea 2. Pin
    ● clasificare calitativă în 4 clase de calitate A, B, C, D (când se cunoaşte destinaţia de utilizare);
    ● când nu se cunoaşte destinaţia de utilizare trebuie inclusă o listă de caracteristici menţionată în standard;
    ● se referă la speciile de pin silvestru, pin negru, pin maritim şi pin radial.
    d) Lemn rotund - Clasificare calitativă răşinoase, în conformitate cu SR EN 1927-3: Clasificare calitativă a lemnului rotund de răşinoase. Partea 3. Larice şi Pin Douglas
    ● clasificare calitativă în 4 clase de calitate A, B, C, D (când se cunoaşte destinaţia de utilizare);
    ● când nu se cunoaşte destinaţia de utilizare trebuie inclusă o listă de caracteristici menţionată în standard.
    e) Lemn rotund - Clasificare calitativă foioase - stejar şi fag, în conformitate cu art.4 din SR EN 1316-1: Lemn rotund de foioase. Clasificare calitativă. Partea 1. Stejar şi fag.
    ● clase de calitate pentru care nu se cunoaşte destinaţia de utilizare (Q-A, Q-B, Q-C, Q-D, F-A, F-B, F-C, F-D);
    ● la clasa D, la ambele specii trebuie ca volumul de lemn utilizabil să fie > 40%;
    ● clasificarea se aplică la speciile Quercus robur L., Quercus petraea L. şi Fagus sylvatica;
    ● conţine subclase A şi B roşu cu inimă 100% roşie sănătoasă şi uniformă.
    f) Cherestea - Terminologie şi dimensiuni, în conformitate cu art. 4-7 din SR EN 1309-1: Lemn rotund şi cherestea. Metodă de măsurare a dimensiunilor. Partea 1. Cherestea, conţine:
    ● metode de măsurare pentru cherestea tivită şi scândură de foioase şi răşinoase;
    ● nu se aplică pentru lemnul tropical.
    g) Cherestea - Clasificare calitativă, în conformitate cu SR EN 1611-1, SR EN 1611-1:2001/A1 Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de răşinoase. Partea 1. Molid, brad, pin şi Duglas european.
    ● clasificare după aspect a cherestelei după:
    - noduri pe 2 feţe - clasele G2;
    - noduri pe 2 feţe şi 2 canturi- clasele G4.
    h) Cherestea - Clasificare calitativă, în conformitate cu SR EN 975-1, SR EN 975-1:2009/AC Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de foioase. Partea 1: Stejar şi fag
    ● clasificare după aspectul feţelor şi canturilor şi a defectelor de debitare; se aplică la bulzi, cherestea tivită şi netivită, grinzi ecarisate.
    i) Cherestea - Clasificare calitativă în conformitate cu SR 975-2: Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de foioase. Partea 2: Plop.
    ● clasificare după aspectul feţelor şi canturilor, defectelor de structură şi deformaţii;
    ● conţine clase de calitate de la 1 la 4.
    j) Lemn de construcţie - Clase de rezistenţă, în conformitate cu SR EN 338:
    ● clasele de rezistenţă pentru lemnul utilizat în construcţii: C12...C50 (răşinoase), D30...D70 (foioase);
    ● rezistenţă la încovoiere: 14...50 N/mmp (răşinoase), 18...70 N/mmp (foioase);
    ● rezistenţă la tracţiune paralel cu fibrele: 8...30 N/mmp (răşinoase), 11...42 N/mmp (foioase);
    ● rezistenţă la tracţiune perpendicular pe fibre: 0,4 N/mmp (răşinoase), 0,6 N/mmp (foioase);
    ● rezistenţă la compresiune paralel cu fibrele: 16...29 N/mmp (răşinoase), 18...34 N/mmp (foioase);
    ● rezistenţă la compresiune perpendicular pe fibre: 2,0...3,2 N/mmp (răşinoase), 7,5...13,5 N/mmp (foioase);
    ● rezistenţă la forfecare: 3,0....4,0 N/mmp (răşinoase), 3,4...5,0 N/mmp (foioase).
    2. Cerinţele de calitate ale lemnului după forma geometrică
    Cherestea şi lemn rotund
    Cerinţele de calitate pentru cherestea şi lemn rotund sunt prezentate în tabelul A 8.1.

    Tabelul A 8.1 - Cerinţe de calitate pentru rigle cu secţiune dreptunghiulară şi lemn rotund

 ┌───────────────┬───────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
 │ Utilizare │ Criterii de │Nivel de performanţă/│ Referenţial pentru │
 │ preconizată │ performanţă │ clasificări/ │ metoda de evaluare │
 │ │ │ codificări │ a caracteristicii │
 │ │ │ │ esenţiale │
 ├───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │
 ├───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │Lemn pentru │1.Originea │cod ţară │SR EN 350-2 │
 │construcţii ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │(rigle cu │2.Specia │răşinoase │SR EN 844-1 │
 │secţiune │ │foioase │SR EN 844-2 │
 │dreptunghiulară│ │ │SR EN 844-3 │
 │şi lemn rotund)│ ├─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ │ │nume comercial │ │
 │ │ ├─────────────────────┤SR EN 13556 │
 │ │ │nume botanic │SR EN 1912 │
 │ │ ├─────────────────────┤ │
 │ │ │cod specie │ │
 │Clădiri ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │şi poduri │3.Umiditate │lemn uscat, │SR EN 1995-1-1 │
 │ │ │maxim 20 % │SR EN 844-4 │
 │ │ │ │SR EN 13183-1 │
 │ │ │ │SR EN 13183-1:2003/AC│
 │ │ │ │SR EN 13183-2 │
 │ │ │ │SR EN 13183-2:2003/AC│
 │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ │4.Masă volumică│minim 400 kg/mc │SR EN 1995-1-1 │
 │ │ │ │SR EN 844-5 │
 │ │ │ │SR EN 844-6 │
 │ │ │ │SR EN 384 │
 │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ │5.Viteza de │15 mm/an │ │
 │ │creştere │10 mm/an │SR EN 844-7 │
 │ │ │8 mm/an │ │
 │ │ │6 mm/an │ │
 │ │ │4 mm/an │ │
 │ │ │3 mm/an │ │
 │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ │6.Noduri │clase de calitate │SR EN 844-8 │
 │ │ │ │SR EN 844-9 │
 │ │ │ │SR EN 1310 │
 │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ │7.Deformaţii │clase de calitate │SR EN 844-8 │
 │ │ │ │SR EN 844-9 │
 │ │ │ │SR EN 1310 │
 │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ │8.Crăpături │clase de calitate │SR EN 844-8 │
 │ │ │ │SR EN 844-9 │
 │ │ │ │SR EN 1310 │
 │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ │9. Particulari-│atac biologic │SR EN 844-10 │
 │ │tăţi │ │SR EN 844-11 │
 │ │biologice: │ │SR EN 1310 │
 │ │alterare │ │ │
 │ │biologică găuri│ │ │
 │ │şi galerii │ │ │
 │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ │9.Rezistenţă la│clasă de rezistenţă │clasificare vizuală │
 │ │încovoiere │SR EN 338 │SR EN 338 │
 │ │10.Rezistenţă │ │SR EN 1912*) │
 │ │la compresiune ├─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ │11.Rezistenţă │clasă de rezistenţă │clasificare mecanică │
 │ │la tracţiune │SR EN 338 │SR EN 384 │
 │ │12.Rezistenţă │ │SR EN 408 +A1 │
 │ │la forfecare │ │ │
 │ │13.Modul de │ │ │
 │ │elasticitate │ │ │
 │ │mediu │ │ │
 │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ │14.Rigiditate │valoare de proiectare│SR EN 1995-1-1/NB │
 │ │(stabilitate │ │ │
 │ │dimensională) │ │ │
 │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ │15.Durabilitate│clase de durabilitate│SR EN 350-2 │
 │ │naturală │- ciuperci: 1 ... 5; │SR EN 350-1 │
 │ │(rezistenţa la │- termite: D, M, S; │ │
 │ │agenţi │- coleoptere: D, S; │ │
 │ │biologici) │- organisme marine: │ │
 │ │ │D, M, S. │ │
 │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ │16. Eficacita- │- mucegăire: grad │ │
 │ │tea protecţiei │dezvoltare, v.r.b. │ │
 │ │(lemn tratat │- albăstrire: grad │SR EN 15228 │
 │ │împotriva │dezvoltare, v.r.b. │SR EN 599-1+A1 │
 │ │atacurilor │- putrezire: prag de │SR EN 599-2 │
 │ │biologice) │eficacitate, v.r.b. │ │
 │ │ │- insecte: nivel │ │
 │ │ │atac/prag de │ │
 │ │ │eficacitate, v.r.b. │ │
 │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ │17. Reacţie la │clase C, D, E, F │SR EN 13823 │
 │ │foc fără │ │SR EN ISO 11925-2 │
 │ │îmbunătăţirea │ │SR EN 13501-1 │
 │ │performanţei │ │SR EN 13501- │
 │ │ │ │1+A1:2010/C91 │
 │ │ ├─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ │ │clasa D-s2, d0 **) │fără încercări │
 │ │ │- masa volumică │ │
 │ │ │min.350 kg/mc; │ │
 │ │ │- grosime min.22 mm. │ │
 └───────────────┴───────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘

──────────
    *) SR EN 1912 se aplică în evaluare pentru lemnul provenit din alte ţări, altele decât România.
    **) Ordin nr. 1.822/394/2004 cu modificările şi completările ulterioare.
──────────

    ANEXA 9
    (informativă)

        EXEMPLE DE VALORI ALE UMIDITĂŢII LEMNULUI
          ÎN FUNCŢIE DE CONDIŢIILE DE MEDIU

    În tabelul A9 sunt prezentate exemple de valori ale umidităţii lemnului în funcţie de condiţiile de mediu

    Tabelul A9 - Exemple de valori ale umidităţii lemnului funcţie de condiţiile de depozitare

 ┌────┬───────────┬────────────────────────────┐
 │Nr. │Temperatură│Umiditate relativă a aerului│
 │crt.│ (t°C) ├────────┬────────┬──────────┤
 │ │ │ UR=50% │ UR=65% │ UR=85% │
 │ │ ├────────┴────────┴──────────┤
 │ │ │ Umiditate lemn % │
 ├────┼───────────┼────────┬────────┬──────────┤
 │ 1.│ 0 │ 9,75 │ 12,40 │ 18,50 │
 ├────┼───────────┼────────┼────────┼──────────┤
 │ 2.│ 5 │ 9,80 │ 12,42 │ 18,65 │
 ├────┼───────────┼────────┼────────┼──────────┤
 │ 3.│ 10 │ 9,82 │ 12,44 │ 18,80 │
 ├────┼───────────┼────────┼────────┼──────────┤
 │ 4.│ 15 │ 9,85 │ 12,45 │ 19,00 │
 ├────┼───────────┼────────┼────────┼──────────┤
 │ 5.│ 20 │ 9,89 │ 12,46 │ 19,25 │
 ├────┼───────────┼────────┼────────┼──────────┤
 │ 6.│ 23 │ 9,90 │ 12,47 │ 19,35 │
 ├────┼───────────┼────────┼────────┼──────────┤
 │ 7.│ 25 │ 9,92 │ 12,48 │ 19,50 │
 ├────┼───────────┼────────┼────────┼──────────┤
 │ 8.│ 30 │ 9,95 │ 12,49 │ 19,70 │
 ├────┼───────────┼────────┼────────┼──────────┤
 │ 9.│ 35 │ 10,00 │ 12,50 │ 20,00 │
 └────┴───────────┴────────┴────────┴──────────┘


    ANEXA 10

    CERINŢE MINIME DE TRATAMENT FITOSANITAR

    Tratamentul termic este singurul tratament aprobat a fi utilizat în România pentru tratament fitosanitar. Realizarea acestuia presupune încălzirea lemnului în conformitate cu un program specific de timp-temperatură care atinge un minim de temperatură de 56°C pentru o durată minimă de 30 minute pe întreg profilul de lemn (inclusiv în inima lui). Diferite surse de energie sau procedee pot fi potrivite pentru atingerea acestor parametri. De exemplu, cuptorul de uscare, impregnarea chimică prin presiune favorizată de căldură, cuptorul cu microunde sau alte tratamente pot fi considerate tratamente termice, cu condiţia ca ele să îndeplinească parametrii de tratament termic specificaţi. Cerinţele tratamentului conţin timpii de încălzire ai lemnului stabiliţi pentru respectarea cerinţelor fitosanitare. Timpii indicaţi cuprind urcarea temperaturii şi cele 30 minute de încălzire la temperatura de 56°C în inima lemnului. Timpii de încălzire ceruţi ţin seama de toţi parametrii întâlniţi în timpul tratamentului termic: esenţe, umiditatea lemnului, temperatura lemnului, viteza aerului, etc. Încălzirea în stare verde trebuie să se realizeze cu aport de umiditate pentru a se păstra calitatea lemnului.
    Durata de încălzire a cherestelei de 22 mm şi 45 mm la 60°C, 70°C şi 80°C şi cherestelei de 80 mm la 70°C şi 80°C este redată în tabelele A 10.1÷A 10.3, valabilă pentru toate esenţele.

    1) Temperatura iniţială a cherestelei: 20°C, toate esenţele, toate umidităţile.
    Pentru încălzirea la 60°C, temperatura umedă trebuie să fie ≥ 55°C.

    Tabelul A 10.1 - Durata de încălzire a cherestelei pentru temperatura iniţială a cherestelei de 20°C

 ┌────────────────┬───────────────────────────────┐
 │Temperatura (°C)│ Grosime │
 │ ├──────────┬──────────┬─────────┤
 │ │ 22 mm │ 45 mm │ 80 mm │
 ├────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
 │ 60 │ 1 h 40 │ 3 h 30 │ - │
 ├────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
 │ 70 │ 1 h 10 │ 2 h 30 │ 3 h 10 │
 ├────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
 │ 80 │ 1 h │ 2 h │ 3 h 50 │
 └────────────────┴──────────┴──────────┴─────────┘


    2) Temperatura iniţială a cherestelei: 10°C, toate esenţele, toate umidităţile.
    Pentru încălzirea la 60°C, temperatura umedă trebuie să fie ≥ 55°C.

    Tabelul A 10.2 - Durata de încălzire a cherestelei pentru temperatura iniţială a cherestelei de 10°C

 ┌────────────────┬───────────────────────────────┐
 │Temperatura (°C)│ Grosime │
 │ ├──────────┬──────────┬─────────┤
 │ │ 22 mm │ 45 mm │ 80 mm │
 ├────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
 │ 60 │ 1 h 50 │ 3 h 50 │ - │
 ├────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
 │ 70 │ 1 h 20 │ 2 h 50 │ 3 h 40 │
 ├────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
 │ 80 │ 1 h 10 │ 2 h 20 │ 3 h 20 │
 └────────────────┴──────────┴──────────┴─────────┘


    3) Temperatura iniţială a cherestelei: 0°C, toate esenţele, toate umidităţile.
    Pentru încălzirea la 60°C, temperatura umedă trebuie să fie ≥ 55°C.

    Tabelul A 10.3 - Durata de încălzire a cherestelei pentru temperatura iniţială a cherestelei de 0°C

 ┌────────────────┬───────────────────────────────┐
 │Temperatura (°C)│ Grosime │
 │ ├──────────┬──────────┬─────────┤
 │ │ 22 mm │ 45 mm │ 80 mm │
 ├────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
 │ 60 │ 2 h │ 4 h 15 │ - │
 ├────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
 │ 70 │ 1 h 30 │ 3 h 15 │ 4 h 10 │
 ├────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
 │ 80 │ 1 h 20 │ 2 h 45 │ 3 h 50 │
 └────────────────┴──────────┴──────────┴─────────┘


                          ------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016