────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 2.061/2025/171/3.344/2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 26 februarie 2026.────────── 1. INTRODUCERE 1.1. SCOP 1.2. DOMENIUL DE APLICARE 1.3. GRAD DE OBLIGATIVITATE 1.4. DEFINIŢII 1.5. ACRONIME ŞI ABREVIERI 2. CADRUL DE REGLEMENTARE 2.1. CADRU LEGISLATIV 2.2. STANDARDE DE REFERINŢĂ 2.3. REGULAMENTUL PRODUSELOR PENTRU CONSTRUCŢII 2.4. INSTALAŢIA GENERICĂ DE TELECOMUNICAŢII ÎN CLĂDIRE 2.4.1. SISTEME DE CABLARE 2.4.1.1. PERECHI DE CUPRU 2.4.1.2. CABLU COAXIAL 2.4.1.3. FIBRĂ OPTICĂ 2.4.2. ARHITECTURA DE REŢEA 2.4.3. AMPLASARE ECHIPAMENTE ŞI MATERIALE UTILIZATE 2.5. GRANIŢELE ITcC 3. MATERIALE ŞI ECHIPAMENTE 3.1. PERFORMANŢE DE COMPORTARE LA FOC A PRODUSELOR PENTRU CONSTRUCŢII 3.2. CABLARE 3.2.1. CABLU CU PERECHI DE CUPRU 3.2.1.1. CABLU DE INTERCONECTARE (PATCHCORD) 3.2.1.2. CONECTOR 3.2.1.3. TEHNOLOGIE PoE 3.2.2. CABLU COAXIAL 3.2.2.1. CARACTERISTICI 3.2.2.2. DISPOZITIVE DE REŢEA CU CABLU COAXIAL 3.2.3. CABLU CU FIBRĂ OPTICĂ 3.2.3.1. CABLURI ŞI DISPOZITIVE 3.2.3.2. SIGURANŢA ÎN EXPLOATAREA DISPOZITIVELOR CU FIBRĂ OPTICĂ 3.2.4. CABLU HIBRID 3.3. REŢEA DE CONDUCTE/TUBULATURĂ 3.3.1. MATERIALE 3.3.1.1. CONDUCTE/TUBURI 3.3.1.2. CANALETĂ 3.3.1.3. JGHEABURI DE CABLURI 3.3.1.4. CUTII 3.3.1.5. DISPOZITIVE DE ÎNCHIDERE 3.3.2. AMPLASAREA ECHIPAMENTELOR 3.3.2.1. CABINET DE TELECOMUNICAŢII AL CLĂDIRII (CTcC) 3.3.2.2. CABINET INDIVIDUAL DE TELECOMUNICAŢII (CTcI) 3.3.2.3. PUNCT DE DISTRIBUŢIE SUPLIMENTAR (PDS) 3.3.2.4. PUNCT INDIVIDUAL DE TRANZIŢIE (PTI) 3.3.2.5. PUNCT DE CONCENTRARE SERVICII (PCS) 3.3.2.6. CERINŢE GENERALE 3.3.2.7. CAMERE TEHNICE 3.4. ANTENE S/MATV 4. PROIECTAREA ITcC 4.1. REGULI GENERALE DE PROIECTARE 4.1.1. ETAPE DE PROIECTARE 4.1.2. ELEMENTELE PROIECTULUI 4.1.3. PROIECTARE REŢEA DE CONDUCTE/TUBULATURĂ 4.1.3.1. GENERALITĂŢI 4.1.3.2. REPREZENTAREA SCHEMATICĂ A REŢELEI DE CONDUCTE 4.1.3.3. DIMENSIONAREA CONDUCTELOR ŞI SUPORTURILOR DE CABLURI 4.1.3.4. CANAL DE CABLURI 4.1.3.5. CUTIE 4.1.3.6. DULAP DE CABLURI/RACK 4.1.3.7. CAMERA TEHNICĂ 4.1.3.8. DIMENSIONAREA LIMITELOR REŢELEI DE CONDUCTE 4.1.3.9. REŢEA COMUNĂ DE CONDUCTE 4.1.3.10. REŢEA INDIVIDUALĂ DE CONDUCTE 4.1.4. PROIECTARE CABLARE 4.1.4.1. GENERALITĂŢI 4.1.4.2. COMPATIBILITATEA ELECTROMAGNETICĂ 4.1.4.3. REŢEA CU PERECHI DE CUPRU 4.1.4.4. REŢEA CU CABLU COAXIAL 4.1.4.5. REŢEA CU FIBRĂ OPTICĂ 4.2. PROIECT PENTRU CLĂDIRE NOUĂ 4.2.1. ZONA CU ACCES PRIVAT 4.2.2. CLĂDIRE REZIDENŢIALĂ 4.2.3. CLĂDIRE NEREZIDENŢIALĂ 4.2.4. CLĂDIRE MIXTĂ 4.3. PROIECT PENTRU CLĂDIRE EXISTENTĂ 4.3.1. GENERALITĂŢI 4.3.2. PREGĂTIREA UNUI PROIECT 4.3.2.1. CERINŢE GENERALE REŢEA DE CONDUCTE 4.3.2.2. CERINŢE GENERALE REŢEA DE CABLURI 4.3.2.3. CLĂDIRE EXISTENTĂ FĂRĂ TUBULATURĂ ŞI CABLARE 4.3.2.4. CLĂDIRE EXISTENTĂ CU TUBULATURĂ ŞI CABLARE 4.3.2.5. CLĂDIRE EXISTENTĂ CU REŢEA COMUNĂ 4.3.3. LUCRĂRI DE EXTINDERE 4.3.3.1. ADĂUGAREA DE LOCUINŢE LA O CLĂDIRE 4.3.3.2. ADĂUGAREA DE ÎNCĂPERI LA O LOCUINŢĂ 4.4. PROIECT SIMPLIFICAT 4.4.1. GENERALITĂŢI 4.4.1.1. CLĂDIRE CU REŢEA COMUNĂ DE REINSTALAT 4.4.1.2. CLĂDIRE FĂRĂ COLOANĂ MAGISTRALĂ 4.4.1.3. CLĂDIRE CU SPAŢIU INSUFICIENT ÎN COLOANA MAGISTRALĂ 4.4.1.4. CLĂDIRE FĂRĂ REŢEA INDIVIDUALĂ 4.4.2. ADAPTAREA CLĂDIRII LA O TEHNOLOGIE 5. REALIZAREA ITcC 5.1. INSTALARE TUBULATURĂ/REŢEA DE CONDUCTE 5.1.1. GENERALITĂŢI 5.1.1.1. PAT ŞI CONDUCTĂ SUBTERANĂ DE ACCES 5.1.1.2. CONDUCTE PENTRU REŢELE COMUNE ŞI INDIVIDUALE 5.1.2. INSTALARE CUTII/CASETE 5.1.3. INSTALARE CAM 5.1.4. INSTALARE PD 5.1.5. INSTALAREA ALTOR ELEMENTE 5.1.6. ETICHETARE 5.2. INSTALARE CABLARE ŞI REPARTITOARE 5.2.1. REŢEA DE CABLURI CU PERECHI DE CUPRU 5.2.2. REŢEA DE CABLURI COAXIALE 5.2.2.1. GENERALITĂŢI 5.2.2.2. SISTEM S/MATV 5.2.3. REŢEA DE CABLURI CU FIBRĂ OPTICĂ 5.3. FURNIZAREA SERVICIILOR 5.4. INSTALAŢIA TEMPORARĂ 5.5. RECEPŢIA LUCRĂRILOR 6. ÎNCERCAREA ITcC 6.1. REŢEA DE CABLURI CU PERECHI DE CUPRU 6.1.1. METODA DE ÎNCERCARE 6.1.2. MĂSURI CORECTIVE 6.2. REŢEA DE CABLURI COAXIALE 6.2.1. METODA DE ÎNCERCARE 6.2.2. METODA DE ÎNCERCARE A S/MATV 6.2.3. MĂSURI CORECTIVE 6.2.3.1. REŢEA COMUNĂ ŞI INDIVIDUALĂ 6.2.3.2. SISTEM S/MATV 6.3. REŢEA DE CABLURI CU FIBRĂ OPTICĂ 6.3.1. METODA DE ÎNCERCARE 6.3.2. MĂSURI CORECTIVE 7. SISTEM DE LEGARE LA PĂMÂNT AL ITcC 7.1. DIMENSIONARE SISTEM DE LEGARE LA PĂMÂNT 7.2. INSTALAŢIA DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ ŞI DE LEGARE LA PĂMÂNT 8. CONDIŢII DE MEDIU (MICE) 8.1. CERINŢE MECANICE (M) 8.2. PENETRABILITATE (I) 8.3. CERINŢE CLIMATICE ŞI CHIMICE (C) 8.4. CERINŢE ELECTROMAGNETICE (E) 8.5. CLASE DE MEDIU 1. INTRODUCERE 1.1. SCOP (1) Reglementarea tehnică prezintă cerinţele tehnice pentru proiectarea, instalarea şi verificarea instalaţiilor de telecomunicaţii din interiorul clădirilor, destinate tuturor furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice şi altor entităţi implicate în realizarea infrastructurii fizice suport şi cablării în clădiri, cum ar fi solicitanţii de autorizaţii de construire, dezvoltatorii imobiliari sau proprietarii de clădiri, astfel încât activitatea să se realizeze în circumstanţe previzibile, respectând practica inginerească, siguranţa publică şi protecţia mediului, în contextul legislaţiei naţionale şi europene. (2) Reglementarea tehnică reprezintă extinderea prevederilor de reglementare cu cerinţe şi soluţii tehnice care actualizează reglementarea sectorului comunicaţiilor electronice la nivelul actual de evoluţie tehnologică, ţinând cont în cea mai mare măsură de standardizarea europeană privind instalaţia de telecomunicaţii în clădiri noi şi clădiri existente aflate în extindere şi/sau modernizare, inclusiv în renovare majoră. 1.2. DOMENIUL DE APLICARE (1) Pe lângă cerinţele tehnice, cu caracter minim şi obligatoriu, sunt prezentate recomandări şi proceduri de bune practici, care deşi nu sunt obligatorii, sunt menite să permită proiectanţilor şi executanţilor să găsească cele mai bune soluţii tehnice în activităţile lor. (2) Prezenta reglementare tehnică se aplică de către: a) proiectanţii de specialitate la stabilirea soluţiilor tehnice utilizate în cadrul elaborării proiectelor; b) specialiştii în construcţii - verificatori de proiecte şi experţi tehnici atestaţi pe domenii/subdomenii şi specialităţi pentru instalaţii, precum şi de diriginţi de şantier şi responsabili tehnici cu execuţia autorizaţi, în vederea asigurării respectării cerinţelor fundamentale de calitate aplicabile la realizarea lucrărilor de construire de instalaţii de telecomunicaţii; c) administraţiile publice pentru emiterea autorizaţiilor de construire a clădirilor nou construite şi clădirile supuse unor lucrări de renovare majoră, avizelor tehnice şi autorizaţiilor în vederea executării lucrărilor de instalaţii de telecomunicaţii şi de intervenţie în aceste instalaţii, precum şi la verificarea documentaţiei tehnice aferente lucrărilor de mică amploarea şi lucrărilor standard; d) administratorii de clădiri pentru utilizarea şi întreţinerea instalaţiilor de telecomunicaţii realizate după intrarea în vigoare a prezentei reglementări; 1.3. GRAD DE OBLIGATIVITATE În cadrul prezentei reglementării tehnice se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului de obligativitate a prevederilor conţinute: - "trebuie", "este necesar": indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor în cauză; – "de regulă": indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată în majoritatea cazurilor; nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată în proiect; – "se recomandă": indică o rezolvare preferabilă, care trebuie să fie avută în vedere la soluţionarea unei situaţii; nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată în proiect; – "se admite": indică o soluţie satisfăcătoare, care poate fi aplicată în cazuri particulare, fiind obligatorie justificarea ei în proiect. 1.4. DEFINIŢII ARHITECTURA REŢELEI: mod de structurare a unei reţele de telecomunicaţii definit printr-un set de specificaţii şi organizare a componentelor şi configuraţia funcţională a acesteia. ANTENA: componentă a unui sistem de transmitere şi/sau recepţie a semnalelor de telecomunicaţii care asigură emisia şi/sau recepţia undelor electromagnetice. ATENUARE DE INSERŢIE: parametru care determină atenuarea puterii semnalului de-a lungul propagării acestuia într-un cablu sau în dispozitive pasive. În locul atenuării, în unele documentele normative se utilizează sintagma pierdere de inserţie. ATENUARE DE REFLEXIE: parametru care determină atenuarea puterii semnalului cauzată de reflexie din cauza nepotrivirii impedanţei sau a decuplării optice într-o legătură. BARA PRINCIPALĂ DE PROTECŢIE ŞI ECHIPOTENŢIALIZARE/LEGARE LA PĂMÂNT (BPPE): conexiune electrică realizată din material conductor, la care sunt conectate circuitele de protecţie ale ITcC şi de masă, ce asigură protecţia împotriva supratensiunilor şi electrocutărilor. CABINET DE TELECOMUNICAŢII AL CLĂDIRII (CTcC): element de infrastructură fizică realizat dintr-o incintă cu acces restricţionat ce găzduieşte punctul de distribuţie al reţelei comune a clădirii, cu principalele joncţiuni care permit interconectarea între reţelele clădirii şi reţelele operatorilor de comunicaţii electronice provenite din infrastructurile de telecomunicaţii externe clădirii. Se mai regăsesc denumirile BEP (Building Entry Point) în standardele internaţionale sau Punct de acces în Regulamentul (UE) 2024/1309. CABINET INDIVIDUAL DE TELECOMUNICAŢII (CTcI): element de infrastructură fizică ce găzduieşte punctul de distribuţie (PD) al reţelei individuale în care sunt găzduiţi distribuitorii client (DC). Acest element permite gestionarea telecomunicaţiilor în interiorul locuinţei. CAP DE REŢEA (CR): echipament conectat între antenele de recepţie sau alte surse de semnal şi restul reţelei de cablu coaxial, pentru a procesa semnalele care urmează să fie distribuite. CABLARE: termen general pentru a desemna o reţea de cabluri protejate sau nu în conducte/tuburi de protecţie. (Notă: în traduceri de documentaţii tehnice şi documente europene se poate regăsi şi termenul "cablaj" în acelaşi context utilizat, dar pentru claritate este preferabilă folosirea acestuia cu sensul de "cablaj imprimat în texte din domeniul electronicii aplicate). CANALIZAŢIE: infrastructură fizică constituită dintr-o conductă sau grup de conducte, de obicei amplasate subteran de-a lungul căilor de comunicaţie (drumuri, căi ferate etc), care susţin şi protejează microtuburi sau cabluri de comunicaţii electronice. CANAL DE CABLURI: element de infrastructură fizică format de regulă din elemente prefabricate (din beton, metal, mase plastice, materiale compozite etc.) ce realizează un spaţiu de instalare a cablurilor, amplasat pe/în pardoseală sau sol, ventilat sau închis, cu dimensiuni ce nu permit circulaţia persoanelor, dar în care cablurile instalate sunt accesibile continuu, în timpul şi după instalare. CANALETĂ: element de infrastructură fizică tip carcasă închisă, realizat din elemente prefabricate (din metal, mase plastice, materiale compozite etc.), format dintr-o bază cu capac detaşabil, cu unul sau mai multe compartimente destinate protecţiei conductoarelor izolate, cablurilor sau carcasei echipamentelor electrice sau de comunicaţii electronice. Dacă interiorul este compartimentat, fiecare compartiment este considerat o conductă. CAMERĂ DE TRAGERE MULTIOPERATOR (CTM): element de infrastructură fizică realizat prefabricat (din metal, mase plastice, materiale compozite etc.) sau turnat local din beton, constituit dintr-un compartiment de acces la conductele subterane instalate în exteriorul clădirilor prin care se poate face racordarea la reţelele operatorilor. CAMERĂ TEHNICĂ: element de infrastructură fizică realizat printr-o încăpere închisă cu uşă având încuietoare cu cheie, utilizat pentru găzduirea echipamentelor şi stabilirea de conexiuni, ale cărui dimensiuni permit accesul şi prezenţa persoanelor. CABLU DE INTERCONECTARE: element de reţea constituit dintr-un cablu utilizat pentru realizarea de conexiuni în panouri (Notă: în textele tehnice se regăseşte şi sub termenul "pachcord". CLASĂ DE CONEXIUNE: clasificarea caracteristicilor cablărilor conform SR EN 50173. CLIENT: persoana fizică sau juridică ce utilizează sau solicită un serviciu de comunicaţii electronice şi care, ca utilizator final, nu oferă reţele sau servicii publice de comunicaţii electronice. COLOANĂ MAGISTRALĂ (CM): element de infrastructură fizică realizat printr-o conductă de suport şi protecţie ce face parte din reţeaua comună a clădirii, din care pornesc racordurile către fiecare locuinţă. CONDUCTĂ DE ACCES: element de infrastructură fizică constituit de o conductă care permite trecerea cablurilor până la locul de unde începe ITcC. CONDUCTĂ: element de construcţie utilizat ca infrastructură fizică, destinat suportului şi protecţiei cablurilor de comunicaţii electronice. CAPAC/DOP DE ETANŞARE: element de închidere a conductei, destinat etanşării sau protejării contra pătrunderii contaminanţilor lichizi şi solizi (de exemplu: apa, praful), utilizat uzual în camere de tragere, cutii de joncţiuni şi canale de cabluri. CONDUCTOR DE PROTECŢIE/LEGARE LA PĂMÂNT: conductor utilizat la realizarea circuitelor de protecţie împotriva şocurilor electrice, destinat să interconecteze electric la pământ elemente conductoare, bara principală de protecţie şi echipotenţializare, electrodul de legare la pământ şi punctul de alimentare conectat la pământ sau la un punct echipotenţial artificial. CUTIE DE APARAT/DOZĂ: element de infrastructură fizică realizat printr-o cutie instalată aparent sau încastrat în perete, destinat amplasării prizelor de telecomunicaţii. CUTIE DE ACCES MULTIOPERATOR (CAM): element de infrastructură fizică realizat printr-un compartiment de acces la conductele subterane ale clădirii, utilizat exclusiv de operatori, prin care se poate realiza racordarea la reţelele exterioare clădirii. CUTIE DE TRECERE (CT): element de infrastructură fizică realizat printr-o cutie concepută pentru a facilita instalarea cablurilor. Poate face parte din reţeaua de conducte comune sau individuale a ITcC. DISPOZITIV DE DISTRIBUŢIE (DD): denumire generică dată unui distribuitor, repartitor, splitter sau ansamblului format prin gruparea lor. DISTRIBUITOR GENERAL AL CLĂDIRII (DGC): dispozitiv în care se realizează interconectarea reţelelor de cabluri ale diferiţilor operatori cu reţelele comune ale clădirii, pentru diferite tehnologii de telecomunicaţii. DISTRIBUITOR GENERAL PENTRU CABLURI CU PERECHI DE CUPRU (DG-PC): dispozitiv care interconectează cablurile cu perechi de cupru ale diferiţilor operatori, cu reţeaua comună de distribuţie a cablurilor cu perechi de cupru a clădirii. DISTRIBUTOR GENERAL DE CABLURI COAXIALE (DG-CC): dispozitiv care interconectează cablurile coaxiale ale diferiţilor operatori, cu reţeaua comună de distribuţie în cablu coaxial a clădirii. DISTRIBUITOR GENERAL DE FIBRĂ OPTICA (DG-FO): dispozitiv care interconectează cablurile cu fibră optică ale diferiţilor operatori, cu reţeaua comună de distribuţie a cablurilor de fibră optică a clădirii. DISTRIBUITOR CLIENT (DC, de exemplu: DC-PC, DC-CC, DC-FO): dispozitiv care interconectează cablurile diferiţilor operatori, cu reţeaua individuală de distribuţie prin cablu a locuinţei (de exemplu: perechi de cupru, cablu coaxial, fibră optică). DULAP DE CABLURI/RACK: element de infrastructură fizică realizat printr-un dulap modular cu acces restricţionat ce permite găzduirea echipamentelor şi managementul reţelelor de telecomunicaţii. DISPOZITIV DE PROTECŢIE ELECTRICĂ LA SUPRATENSIUNE (SPD): dispozitiv de protecţie electrică a cablurilor coaxiale împotriva descărcărilor de supratensiune din sistemul de antenă. ELECTROD DE LEGARE LA PĂMÂNT: corp conductor sau ansamblu de corpuri conductoare aflate în contact intim cu pământul, ce asigură legătura electrică cu acesta şi rezistenţa electrică în conformitate cu normele specifice din domeniu. ECHIPAMENTE ACTIVE: echipamente de telecomunicaţii care pentru funcţionare necesită alimentare cu energie electrică. GALERIE TEHNICĂ: element de infrastructură fizică realizat printr-un compartiment sau coridor, conţinând conducte sau alte elemente adecvate pentru trecerea şi conectarea cablurilor, a cărui dimensiune permite accesul şi circulaţia oamenilor. INSTALARE LA VEDERE (POZATĂ): metodă de lucru în care elemente ale unei reţele nu sunt amplasate încastrat în peretele construcţiei, ci instalate pe acesta prin utilizarea unor accesorii de fixare (de exemplu: cleme, bride etc.), prin care accesul la reţea este asigurat direct. INSTALARE ÎNCASTRATĂ: metodă de lucru în care elemente ale unei reţele sunt introduse complet în peretele construcţiei, prin care accesul la reţea nu este posibil fără distrugerea materialului de construcţie adiacent. INSTALARE ÎNCORPORATĂ: metodă de lucru în care elemente ale unei reţele sunt introduse în construcţie, reţeaua fiind accesibilă în general printr-o deschidere cu capac. INSTALAŢIE DE TELECOMUNICAŢII A CLĂDIRII (ITcC): ansamblu de construcţii şi echipamente specifice, suporturi de transmitere a semnalelor de comunicaţii electronice (cabluri cu fibre optice, cu perechi de fire metalice izolate între ele sau cabluri coaxiale) şi infrastructuri fizice aferente, realizat astfel încât să asigure distribuirea de servicii de comunicaţii electronice în clădire. INSTALAŢIE TEMPORARĂ: instalaţie pentru conectarea la reţelele publice utilizată pentru o perioadă limitată de timp (de exemplu: eveniment cultural, situaţie de urgenţă etc.). INSTALATOR: persoana autorizată să efectueze instalarea, verificarea, întreţinerea şi modificarea instalaţiilor de telecomunicaţii, în conformitate cu proiectele tehnice. INTERFAŢĂ DE ÎNCERCARE: punct din sistemul de cablare la care este conectat echipamentul de măsurare sau încercare la efectuarea verificării de funcţionare. ITU-T: Sector al ITU (Internaţional Telecommunication Union) pentru standardizarea telecomunicaţiilor. ÎNCUIETOARE: dispozitiv de închidere şi încuiere (inclusiv încuietoare electronică cu tastatură numerică, cititor de amprentă etc.) ce permite accesul cu o cheie unică într-o incintă. ÎNCHIDERE: dispozitiv de închidere din material plastic sau metalic, cu resort, şurub etc. ce permite accesul cu o cheie generică într-o incintă. JGHEAB DE CABLU: element de infrastructură fizică realizat din metal, material plastic sau compozit, utilizat ca suport de cablu, format dintr-o bază continuă, perforată sau cu plasă, dar fără capac. LOCUINŢĂ: unitate independentă din clădire cu instalaţie individuală distinctă. Pentru clădirile nerezidenţiale sau mixte unitatea se consideră zona cu instalaţie individuală cu acelaşi utilizator. OVALIZARE: transformarea secţiunii transversale a unui tub din cerc în elipsă prin strivire sau deformare la curburi, exprimată în procente şi calculată ca raport dintre diferenţa diametrului iniţial al tubului şi mărimea axei mici a elipsei rezultate după deformare, împărţită la mărimea diametrului iniţial al tubului. PASAJ AERIAN DE TELECOMUNICAŢII (PAT): element de infrastructură fizică realizat printr- o conductă care permite direcţionarea cablurilor aeriene şi pentru conectarea la antene. PoE: Tehnologie de alimentare cu energie electrică a echipamentelor compatibile prin reţeaua de cabluri de telecomunicaţii. PUNCT DE CONCENTRARE A SERVICIILOR (PCS): dispozitiv care se instalează în clădiri de tip rezidenţial, ca element de reţea şi centralizare a cablurilor, ce funcţionează ca punct de conectare şi permite distribuirea semnalelor în diferite zone. PUNCT DE DISTRIBUŢIE (PD): desemnare generică a unei locaţii utilizată pentru instalarea dispozitivelor şi echipamentelor necesare pentru realizarea conexiunilor şi rutarea semnalelor. PUNCT INDIVIDUAL DE TRANZIŢIE (PIT): PD care se instalează în clădirile existente, ca element de interconectare între cablurile care provin din reţeaua comună sau de la operator şi cablurile către client. PRODUS/MATERIAL DE CONSTRUCŢIE: produs utilizat în lucrări de construcţii, a cărui performanţă influenţează efectuarea lucrărilor şi caracteristicile de bază ale construcţiei. PRIZĂ DE TELECOMUNICAŢII (PTc): dispozitiv pentru conectarea prin cablu a echipamentelor de telecomunicaţii. RAZA DE CURBURĂ: raza arcului de cerc suprapus pe arcul axului tubului, corespunzătoare unui unghi cu laturile perpendiculare pe părţile drepte adiacente curbei. REŢEA DE TUBURI/CONDUCTE (TUBULATURĂ): ansamblu de elemente de infrastructură fizică format din tuburi, jgheaburi, suporturi, cutii şi dulapuri destinate direcţionării, suportului şi protecţiei cablurilor şi găzduirii aparatelor şi echipamentelor. REŢEA COMUNĂ DE TUBURI/CONDUCTE: ansamblu de elemente de infrastructură fizică care porneşte de la CTM sau CAM (inclusiv) şi se termină la CTcI (exclusiv). REŢEA INDIVIDUALĂ DE CABLURI: reţea de cabluri ale unei locuinţe. REŢEA INDIVIDUALĂ DE CONDUCTE: ansamblu de elemente de infrastructură fizică, ce porneşte din CTcI (inclusiv) sau CTcC în cazul locuinţelor nerezidenţiale şi se termină în cutiile de distribuţie ale locuinţei. În cazul clădirilor cu un singur etaj această reţea este limitată în amonte de CTM sau CAM (inclusiv). REŢEA DE CABLURI (CABLARE): grup de cabluri de telecomunicaţii conectate prin dispozitive de conectare specifice, ce constituie o reţea. SISTEM CATV: sistem comun de recepţie şi distribuire a semnalelor de la operatorii de televiziune prin cablu. SISTEM MATV: sistem comun de captare, recepţie, egalizare, amplificare şi distribuire a semnalelor de radiofrecvenţă difuzate terestru. SISTEM SMATV: sistem comun de captare, recepţie, egalizare, amplificare şi distribuire a semnalelor de radiofrecvenţă difuzate prin satelit. SISTEM S/MATV: denumire generică utilizată pentru un sistem coaxial care poate fi MATV sau SMATV. SISTEM DE LEGARE LA PĂMÂNT: circuit electric ce asigură protecţie şi legătură la pământ, format din unul sau mai mulţi electrozi de legare la pământ şi conductorii de legătură cu aceştia. STANDARD ARMONIZAT: standard aprobat de unul dintre organismele europene de standardizare enumerate în Anexa I a Directivei 98/34/CE (cum sunt: CEN - Comitetul European de Standardizare, CENELEC - Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică, ETSI - Institutul European de Standardizare în Telecomunicaţii). TERMINAL PRINCIPAL DE LEGARE LA PĂMÂNT (TPLP): bornă sau bară electrică a clădirii destinată conectării conductoarelor de protecţie, de echipotenţializare (masă) şi conductoarele care asigură legătura electrică la pământ. TUB CORUGAT/RIFLAT: tub flexibil cu profil longitudinal ondulat pentru creşterea rezistenţei la strivire, utilizat la protejarea cablurilor. ZONĂ CU ACCES PRIVAT (ZAP): loc de instalare a PTc într-o locuinţă sau în afara ei pe acelaşi etaj, în care sunt posibil prezente mai multe tipuri de tehnologii de telecomunicaţii (perechi de cupru, cabluri coaxiale şi fibră optică). 1.5. ACRONIME ŞI ABREVIERI ANCOM: Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. BCT: Tehnologii de comunicare şi difuzare (Broadcast and Communication Technologies). BCT-C: Sistem de telecomunicaţii pentru comunicare şi difuzare, prin cablu coaxial. BPPE: Bară principală de protecţie şi echipotenţializare/legare la pământ a ITcC. CTc: Canalizaţie subterană de telecomunicaţii. CTcC: Cabinet de Telecomunicaţii al Clădirii. CTcI: Cabinet de Telecomunicaţii Individual. CAM: Cutie de acces multioperator. CTM: Cameră de tragere/instalare multioperator. CATV: Televiziune prin cablu cu antenă comună. CM: Coloană magistrală comună (backbone de clădire). CM-CC: Coloană magistrală pentru cabluri coaxiale. CM-FO: Coloană magistrală pentru cabluri cu fibră optică. CM-PC: Coloană magistrală pentru cabluri cu perechi de cupru. Cod IPxx: Clasificare grad de protecţie la pătrundere/contaminare cu solide/lichide. CR: Cap de reţea. DD: Distribuitor/repartitor/splitter. DG: Distribuitor/Repartitor general. DGC: Distribuitor/Repartitor general al clădirii. DG-FO: Distribuitor/Splitter general pentru cablu cu fibră optică. DG-PC: Distribuitor/Repartitor general pentru cablu cu perechi de cupru. DG-CC: Distribuitor/Repartitor general pentru cablu coaxial. DC: Distribuitor/Splitter client. DC-CC: Distribuitor client pentru cablu coaxial. DC-FO: Distribuitor client pentru cablu cu fibră optică. DC-PC: Distribuitor client pentru cablu cu perechi de cupru. DVB-T: Sistem de telecomunicaţii pentru televiziune digitală terestră. EN: Standard european. HFC: Cablu hibrid pentru energie electrică şi comunicaţii electronice prin fibră optică. IEEE: Institutul Inginerilor Electrotehnişti şi Electronişti. ITcC: Instalaţie de telecomunicaţii în clădire. ITU-T: Uniunea internaţională a telecomunicaţiilor, sectorul de standardizare. LSOH sau LSZH: Codificare comportare la foc pentru cabluri cu emisie redusă de fum şi fără halogeni (Low Smoke Zero Halogen). LNB: Bloc convertor cu zgomot redus (Low Noise Block Converter). LTE: Abreviere asociată cu tehnologia de comunicaţii mobile 4G. MATV: Sistem de televiziune cu antenă comună. MICE: Codificare a condiţiilor de mediu: "Mecanic, Penetrare, Climatic şi chimic, Mediu". NEXT: Atenuare de semnal prin diafonie la capătul apropiat. OTDR: Reflectometru optic în domeniul timp pentru măsurători în fibre optice. PAT: Pasaj aerian de telecomunicaţii. PCS: Punct de concentrare a serviciilor. PD: Punct de distribuţie. PDS: Punct de distribuţie suplimentar. PoE: Alimentare cu energie electrică prin intermediul cablului de date (Power over Ethernet). PTI: Punct de tranziţie individual. PTc: Priză de telecomunicaţii. (+F): Cea mai favorabilă PTc a locuinţei. (-F): Cea mai puţin favorabilă PTc a locuinţei. (++F): Cea mai favorabilă PTc a clădirii. (--F): Cea mai puţin favorabilă PTc a clădirii. RTF: Raport de încercare funcţionalitate. RF: Frecvenţă radio. RPC: Regulament pentru produsele de construcţii. SC/APC: Conector de fibră optică abonat/utilizator final. SCI: Sistem coaxial independent. SCU: Sistem coaxial unic. SMATV: Sistem de televiziune cu antenă comună prin satelit. S/MATV: Sistem generic de televiziune cu antenă comună simplu sau prin satelit. SPD: Dispozitiv de protecţie electrică la supratensiune. TPLP: Terminal principal de legare la pământ. UHF: Ultra High Frequency. ZAP: Zonă cu acces privat. 2. CADRUL DE REGLEMENTARE Specificaţiile tehnice prevăzute în prezenta reglementare tehnică stabilesc cerinţele minime, fără a interzice echipamente, materiale şi dispozitive care îndeplinesc cerinţe echivalente sau mai mari decât cele menţionate, conform procedurilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 2019/515 al Consiliului şi al Parlamentului European sau prin specificaţii şi standarde echivalente. (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32019R0515&from=RO). 2.1. CADRU LEGISLATIV (1) Proiectarea şi execuţia instalaţiilor de telecomunicaţii în clădiri se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare privind autorizarea lucrărilor de construcţii, calitatea în construcţii, asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă, protecţia la locul de muncă, securitate la incendiu şi protecţie civilă etc. (2) Prezenta reglementare tehnică are ca documente de referinţă următorul cadru legislativ: a) Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; b) Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; c) Regulamentul (UE) 2024/1309 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind măsurile de reducere a costului instalării reţelelor gigabit de comunicaţii electronice, de modificare a Regulamentului (UE) 2015/2120 şi de abrogare a Directivei 2014/61/UE (Regulamentul privind infrastructura gigabit); d) Legea nr. 198/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice şi pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice; e) Hotărârea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului privind verificarea şi expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, precum şi verificarea calităţii lucrărilor executate, cu modificările ulterioare; f) Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 privind aprobarea Regulamentului general de urbanism republicată, cu modificările şi completările ulterioare; g) Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice, cu modificările şi completările ulterioare; h) Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare; i) Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 817/2021 pentru aprobarea Procedurii privind atestarea tehnico-profesională a verificatorilor de proiecte şi a experţilor tehnici, cu modificările şi completările ulterioare; j) Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; k) Reglementarea tehnică "Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, Indicativ I7 - 2011", aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2741/2011, cu modificările şi completările ulterioare; l) Reglementarea tehnică "Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice interioare de curenţi slabi aferente clădirilor civile şi de producţie, indicativ I 18/1 - 2001, aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, turismului şi locuinţelor nr. 1617/2001; m) Reglementarea tehnică "Instrucţiuni privind proiectarea, executarea şi exploatarea reţelelor şi instalaţiilor de televiziune prin cablu, indicativ I 46 - 1993", aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 17/N/1993, publicată în Buletinul Construcţiilor nr. 12/1993; n) Reglementarea tehnică "Normativ privind proiectarea clădirilor de locuinţe, indicativ NP 057-2002" aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, turismului şi locuinţelor nr. 1383/2002, publicată în Buletinul Construcţiilor nr. 9/2003; o) Regulamentul privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor nr. 1822/394/2004, cu modificările şi completările ulterioare; p) Hotărârea Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condiţiilor pentru comercializarea produselor pentru construcţii; q) Reglementarea tehnică "Canalizaţii de telecomunicaţii (CTc). Fibră optică. Proiectare, execuţie, utilizare, întreţinere şi verificare, indicativ RTC 5-2022", aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 2371/2022, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 935 şi 935 bis, Partea I, din 23 septembrie 2022. r) Reglementarea tehnică "Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor, indicativ P 118/1-2025", aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 267/2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 şi 204 bis, din 10 martie 2025; s) Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului; t) Regulamentul (UE) 2024/3110 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 noiembrie 2024 de stabilire a unor norme armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011; u) Regulamentul Delegat (UE) 2016/364 al Comisiei din 1 iulie 2015, privind clasificarea comportamentului la foc al produselor pentru construcţii, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului; v) Regulamentul Delegat (UE) 2024/1681 al Comisiei din 6 martie 2024, de completare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului, prin stabilirea unor clase de performanţă în ceea ce priveşte rezistenţa la foc a produselor pentru construcţii. 2.2. STANDARDE DE REFERINŢĂ (1) Standardele naţionale şi europene existente în domeniul comunicaţiilor electronice aplicabile acestei reglementări tehnice cuprind aspecte dedicate mai multor etape şi anume: a) Planificare - cerinţe generale de cablare aplicabile diferitelor tipuri de clădiri (standardul pe părţi SR EN 50173); b) Proiectare - cerinţe pentru cablare, conducte suport, de calitate, de exploatare, de întreţinere şi de documentaţie asociată (SR EN 50174-1); c) Instalare - planificare şi practici pentru instalare în interiorul clădirilor (SR EN 50174-2); d) Exploatare - cerinţe de conectivitate şi asigurare transmisie (SR EN 50174-1); e) Legare la pământ - cerinţe de conectare electrică la pământ şi sisteme asociate de echipotenţializare (SR EN 50310). (2) Tabelul 2.1 arată relaţiile care există între standardele europene şi naţionale menţionate mai sus, considerate cele mai importante în aplicarea RTC ITcC. Tabel 2.1 - Principalele standarde europene şi naţionale aplicabile ITcC
┌──────────┬──────────┬────────────┬─────────┬──────────┐
│Faza de │Faza de │ │ │ │
│proiectare│proiectare│Faza de │Faza de │Faza de │
│a clădirii│a cablării│specificaţie│instalare│exploatare│
│ │generice │ │ │ │
├──────────┼──────────┼────────────┼─────────┼──────────┤
│ │SR EN │ │ │ │
│ │50173-1 │ │SR EN │ │
│ │pentru: │ │50174-2 │ │
│ │SR EN │SR EN │SR EN │SR EN │
│ │50173-2 │50174-1 │50174-3 │50174-1 │
│ │SR EN │ │SR EN │ │
│ │50173-3 │ │50310 │ │
│ │SR EN │ │ │ │
│ │50173-4 ├────────────┼─────────┴──────────┤
│SR EN │SR EN │ │ │
│50310 │50173-5 │Faza de │ │
│ │SR EN │planificare │ │
│ │50173-6, │ │ │
│ │completate├────────────┼────────────────────┤
│ │de: │ │ │
│ │CLC/TR │SR EN │ │
│ │50173-99-1│50174-2 │ │
│ │CLC/TR │SR EN │ │
│ │50173-99-2│50174-3 │ │
│ │CLC/TR │SR EN 50310 │ │
│ │50173-99-3│ │ │
└──────────┴──────────┴────────────┴────────────────────┘
unde: a) SR EN 50173-1 Tehnologia informaţiei. Sisteme generice de cablare. Partea 1: Cerinţe generale; b) SR EN 50173-2 Tehnologia informaţiei. Sisteme generice de cablare. Partea 2: Spaţii de birouri; c) SR EN 50173-3 Tehnologia informaţiei. Sisteme generice de cablare. Partea 3: Spaţii industriale; d) SR EN 50173-4 Tehnologia informaţiei. Sisteme generice de cablare. Partea 4: Locuinţe; e) SR EN 50173-5 Tehnologia informaţiei. Sisteme generice de cablare. Partea 5: Spaţii de centre de date; f) SR EN 50173-6 Tehnologia informaţiei. Sisteme generice de cablare. Partea 6: Servicii distribuite în clădiri; g) SR CLC/TR 50173-99-1 Ghid de cablare în sprijinul 10 GBASE-T; h) SR CLC/TR 50173-99-2 Tehnologia informaţiei. Implementarea aplicaţiilor BCT folosind cablare în conformitate cu EN 50173-4; i) SR CLC/TR 50173-99-3 Tehnologia informaţiei. Sisteme de cablare generice. Partea 99-3: Infrastructuri de cablare la domiciliu cu o lungime de până la 50 m pentru a sprijini furnizarea simultană şi nesimultană a aplicaţiilor; j) SR EN 50174-1 Tehnologia informaţiei. Instalarea cablurilor. Partea 1: Specificaţii de instalare şi de asigurare a calităţii; k) SR EN 50174-2 Tehnologia informaţiei. Instalarea cablurilor. Partea 2: Proiectare şi practici pentru instalare în interiorul clădirilor; l) SR EN 50174-3 Tehnologia informaţiei. Instalarea cablurilor. Partea 3: Proiectare şi tehnici de instalare în exteriorul clădirilor; m) SR EN 50310 Utilizarea legăturii echipotenţiale şi de punere la pământ în clădiri cu echipamente de tehnologia informaţiei. (3) Pe lângă standardele menţionate mai sus, trebuie avute în vedere şi următoarele: a) Standardul pe părţi SR EN 50083 Reţele de distribuţie prin cablu pentru semnale de televiziune, semnale de radiodifuziune sonoră şi servicii interactive; b) Standardul pe părţi SR EN 50085 Sisteme de jgheaburi şi de tuburi profilate pentru instalaţii electrice; c) Standardul pe părţi SR EN 50117 Cabluri coaxiale; d) SR EN 50411-3-2 Sisteme de management a fibrelor şi carcase de protecţie pentru a fi utilizate în sistemele de comunicaţii cu fibră optică. Specificaţie de produs. Partea 3-2: Îmbinări mecanice pentru fibre monomod; e) SR EN 50411-6-1 Sisteme de gestionare a fibrelor şi învelişuri de protecţie pentru fibre, utilizate în sistemele de comunicaţii prin fibră optică. Specificaţie de produs. Partea 6-1: Microtuburi neprotejate pentru categoria S şi A; f) Standardul pe părţi SR EN 50288 Cabluri metalice cu elemente multiple utilizate pentru comunicaţii şi comenzi analogice şi numerice; g) Standardul pe părţi SR EN 50289 Cabluri de comunicaţii. Specificaţii pentru metodele de încercare; h) SR EN 50575 Cabluri de energie, de comandă şi de comunicaţii. Cabluri pentru aplicaţii generale în lucrări de construcţii care sunt conforme cu prescripţiile privind reacţia la foc. i) SR EN 50700 Tehnologia informaţiei. Distribuţia reţelei de acces în locaţii (PDAN) pentru a suporta implementarea reţelelor optice de bandă largă; j) Standardul pe părţi SR EN 60352 Conexiuni fără lipire; k) SR EN 60512 Conectoare pentru echipamente electronice. Încercări şi măsurări; l) SR EN 60529 Grade de protecţie asigurate prin carcase (Cod IP); m) Standardul pe părţi SR EN 60728 Reţele de distribuţie prin cablu pentru semnale de televiziune, semnale de radiodifuziune sonoră şi servicii interactive; n) SR EN 60793 Fibre optice. Metode de măsurare şi proceduri de încercare; o) SR EN 60825 Securitatea în utilizare a produselor cu laser; p) Standardul pe părţi SR EN 60966 Ansambluri de cordoane coaxiale şi cordoane pentru radiofrecvenţă; q) SR EN 61073-1 Dispozitive de interconectare şi componente pasive pentru fibră optică. Îmbinări mecanice şi protecţia îmbinărilor mecanice lipite pentru fibre şi cabluri optice. Partea 1: Specificaţie generică; r) SR EN 61076 Conectoare pentru echipamente electronice. Prescripţii de produs; s) Standardul pe părţi SR EN 61169 Conectoare pentru radiofrecvenţe; t) SR EN 61280 Proceduri de încercare pentru subsisteme de comunicaţii cu fibre optice; u) Standardul pe părţi SR EN 61300 Dispozitive de interconectare a fibrei optice şi componente pasive. Metode fundamentale de încercare şi de măsurare; v) SR EN 61386 Sisteme de tuburi de protecţie pentru direcţionarea cablajului; w) SR EN 61537 Direcţionarea cablajului. Sisteme traseu de cabluri şi sisteme scară de cabluri; y) Standardul pe părţi SR EN 61935 Specificaţii pentru încercările cablărilor simetrice şi coaxiale proprii tehnologiei informaţiei; z) SR EN 62012-1 Cabluri multiconductoare în perechi simetrice şi cuarte pentru comunicaţii digitale în condiţii de mediu grele. Partea 1: Specificaţie generică; aa) Standardul pe părţi SR EN 62305 Protecţia împotriva trăsnetului; bb) Standardul pe părţi SR EN 60794 Cabluri cu fibre optice; cc) SR EN 62491 Sisteme industriale, instalaţii şi echipamente şi produse industriale. Etichetarea cablurilor şi conductoarelor izolate; dd) SR 11388 Metode de încercări comune pentru cabluri şi conductoare electrice; ee) SR EN 12613 Dispozitive de avertizare cu caracteristici vizuale, din materiale plastice, pentru cabluri şi conducte îngropate; ff) SR CEI 60050-701 Vocabular Electrotehnic Internaţional. Capitolul 701: Telecomunicaţii, canale şi reţele; gg) SR CEI 60050-731 Vocabular Electrotehnic Internaţional. Capitolul 731: Comunicaţii prin fibre optice; hh) SR IEC 60050-192 Vocabular electrotehnic internaţional - Partea 192: Fiabilitate; ii) SR CEI/TR 61931 Fibre optice. Terminologie; jj) SR EN 13501-1 Clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţie. Partea 1: Clasificare folosind rezultatele încercărilor de reacţie la foc. kk) SR EN 13501-6 Clasificarea la foc a produselor şi elementelor de construcţie. Partea 6: Clasificare folosind rezultatele încercărilor de reacţie la foc a cablurilor de energie, de comandă şi de comunicaţii. Notă: Se vor utiliza cele mai recente ediţii ale standardelor de referinţă menţionate mai sus, împreună cu, după caz, anexele, amendamentele şi eratele publicate de către organismul de standardizare. 2.3. REGULAMENTUL PRODUSELOR PENTRU CONSTRUCŢII (1) Pentru îndeplinirea condiţiilor, criteriilor şi nivelurilor de performanţă cerute de prezenta reglementare, se vor utiliza materiale, elemente şi produse de construcţii realizate în ţară sau importate, care respectă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condiţiilor pentru comercializarea produselor pentru construcţii, în conformitate cu prevederile art. 1.1.8. (1) din reglementarea tehnică indicativ P 118/1-2025. Produsele pentru construcţii trebuie să respecte atât legislaţia naţională, cât şi legislaţia Uniunii Europene aplicabilă. (2) Una din cerinţele esenţiale ale produselor utilizate în ITcC este performanţa la foc, ierarhizată în Clase de reacţie la foc în funcţie de caracteristicile materialelor, cum ar fi propagarea flăcării, durata de persistenţă a acesteia, producerea de fum, picături sau particule aprinse, aciditate şi conductivitate, specificate cu scopul de a limita răspândirea flăcărilor şi a fumului în ipoteza unui incendiu. (3) Clasele de performanţă ale cablurilor de telecomunicaţii privind reacţia la foc sunt stabilite prin Regulamentul delegat (UE) 2016/364 al Comisiei Europene. Comunicarea 2017/C 076/05, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 10.03.2017, se referă la standardul armonizat SR EN 50575, unde sunt stabilite prescripţiile de performanţă, metodele de încercare şi de evaluare a reacţiei la foc pentru cablurile electrice, de comandă şi comunicaţii destinate utilizării în lucrări de construcţii. Rezultatele încercărilor de reacţie la foc se clasifică în conformitate cu standardul SR EN 13501-6 şi SR EN 60754-2. (4) Performanţele de comportare la foc ale materialelor ce trebuie utilizate în ITcC sunt prezentate în capitolul 3 al prezentei reglementări tehnice în care sunt menţionate şi cerinţele minime de reacţie la foc ale cablurilor de telecomunicaţii. 2.4. INSTALAŢIA GENERICĂ DE TELECOMUNICAŢII ÎN CLĂDIRE Instalaţia generică este elementul de bază al reţelelor de comunicaţii electronice destinate tuturor tipurilor de clădiri şi topologii de reţea, reprezentând punctul de plecare pentru elaborarea oricărui proiect de instalaţie de telecomunicaţii, în conformitate cu standardele pe părţi SR EN 50173 şi SR EN 50174. 2.4.1. SISTEME DE CABLARE Sistemele de cablare utilizate în clădiri cuprind cele trei tehnologii actuale de telecomunicaţii ce utilizează cabluri şi anume, cu perechi de cupru, cu cablu coaxial şi cu fibră optică. 2.4.1.1. PERECHI DE CUPRU Tabelul 2.2 prezintă clasele de conexiune şi categoriile de cabluri cu perechi de cupru, definite în SR EN50173-1, ce se utilizează în ITcC. Tabel 2.2 - Clase şi categorii de conexiuni PC
┌──────────────────────────────────────┐
│Perechi de Cupru │
├──────────────┬─────────┬─────────────┤
│Clasă de │ │Frecvenţa │
│conexiune │Categoria│maximă │
│ │ │[MHz] │
├──────────────┼─────────┼─────────────┤
│E │6 │250 │
├──────────────┼─────────┼─────────────┤
│E_A │6_A │500 │
├──────────────┼─────────┼─────────────┤
│F │7 │600 │
├──────────────┼─────────┼─────────────┤
│F_A │7_A │1000 │
├──────────────┼─────────┼─────────────┤
│I │8.1 │2000 │
├──────────────┼─────────┼─────────────┤
│II │8.2 │2000 │
└──────────────┴─────────┴─────────────┘
2.4.1.2. CABLU COAXIAL Tabelul 2.3 prezintă categoria de cablu coaxial utilizată în ITcC, definită în SR EN 50173-1. Atenuările maxime menţionate se referă la cabluri fără conectori. Tabel 2.3 - Caracteristici CC categoria BCT-C
┌──────────────────────────────────────┐
│Cablu Coaxial │
├─────────┬─────────┬──────────────────┤
│ │ │Atenuare maximă │
│ │Frecvenţa│[dB/100m] │
│Categoria│maximă ├───┬────┬────┬────┤
│ │[MHz] │47 │862 │950 │2150│
│ │ │MHz│MHz │MHz │MHz │
├─────────┼─────────┼───┼────┼────┼────┤
│BCT-C │3000 │4,3│19,9│21,1│33,7│
└─────────┴─────────┴───┴────┴────┴────┘
2.4.1.3. FIBRĂ OPTICĂ Tabelul 2.4 prezintă categoriile de fibre optice utilizate în ITcC, definite în SR EN 50173-1. Atenuările maxime menţionate se referă doar la cabluri de fibră optică fără conectori. Diferenţa de denumire între fibra optică OS1 şi OS1a se datorează conformării la standardul ISO/IEC 11801-1. Tabel 2.4 - Categorii de fibre optice
┌──────────────────────────────────────┐
│Fibră optică │
├────────────────┬─────────────────────┤
│ │Atenuarea maximă │
│Lungime de undă │[dB/km] │
│lamda ├──────────┬──────────┤
│[nm] │Categoria │Categoria │
│ │OS1a │OS2 │
├────────────────┼──────────┼──────────┤
│1310 │1,0 │0,4 │
├────────────────┼──────────┼──────────┤
│1550 │1,0 │0,4 │
└────────────────┴──────────┴──────────┘
2.4.2. ARHITECTURA DE REŢEA (1) Arhitectura reţelei de telecomunicaţii reprezintă obiectivul central al proiectului tehnic al ITcC şi este caracterizată de specificaţiile tehnice ale componentelor, organizarea şi configuraţia funcţională a acestora. (2) Elementul de bază al unei instalaţii de telecomunicaţii este Punctul de Distribuţie (PD) definit ca zona în care se regăsesc terminaţii, joncţiuni sau derivaţii de cabluri şi posibile echipamente ce asigură amplificarea şi/sau regenerarea, efectuarea încercărilor şi stabilirea conexiunilor pentru dirijarea semnalelor către şi de la punctele terminale ale reţelei. (3) În ITcC sunt posibil prevăzute patru tipuri de puncte de distribuţie: a) CTcC - unde are loc tranziţia între reţelele publice ale operatorilor şi reţelele comune ale clădirii. Este obligatorie prezenţa acestuia în toate clădirile cu reţea comună, fiind locul de instalare a distribuitoarelor generale (DG); b) CTcI - unde are loc tranziţia între reţelele comune şi reţelele individuale sau între reţelele publice ale operatorilor şi reţelele individuale. Este obligatorie amplasarea în toate locuinţele, inclusiv în clădirile cu o singură locuinţă şi în clădiri nerezidenţiale. Este locul de instalare a distribuitoarelor client (DC); c) PTI - instalat în clădirile existente, ca element de interconectare între cablurile ce provin din reţeaua comună sau de la operatori şi cablurile care merg către client; d) PDS - folosit în instalaţiile de dimensiuni mari pentru creşterea flexibilităţii şi pentru a asigura distribuirea, amplificarea sau regenerarea semnalelor. (4) CTcC şi CTcI sunt cele două PD de regulă prezente într-o clădire. În acestea sunt instalate dispozitivele şi echipamentele care permit asigurarea flexibilităţii conexiunilor, în cazul CTcC prin interconectarea reţelelor clădirii cu reţelele provenite de la operatori, iar în cazul CTcI asigurând selectarea semnalului care urmează să fie transmis la fiecare PTc. (5) CTM şi CAM fac parte din infrastructura fizică a ITcC aşa cum este definită în secţiunea 2.5 din prezenta reglementare tehnică. Figurile 2.5, 2.6, 2.7, 2.8 şi 2.9 exemplifică schematic arhitecturile generice de reţea ale unei ITcC. (a se vedea imaginea asociată) Figura 2.5 - Arhitectura de reţea cu CTM şi reţea comună (a se vedea imaginea asociată) Figura 2.6 - Arhitectura de reţea cu CAM şi reţea comună (a se vedea imaginea asociată) Figura 2.7 - Arhitectură de reţea cu CTM pentru o clădire unifamilială (a se vedea imaginea asociată) Figura 2.8 - Arhitectură de reţea cu CAM pentru o clădire unifamilială (a se vedea imaginea asociată) Figura 2.9 - Arhitectură de reţea cu CAM pentru o clădire existentă 2.4.3. AMPLASARE ECHIPAMENTE ŞI MATERIALE UTILIZATE (1) Toate echipamentele şi dispozitivele ce compun ITcC trebuie să fie găzduite în spaţii ce nu permit accesul neautorizat, mai ales acolo unde există puncte de conexiune şi distribuţie. (2) Aceste spaţii trebuie să ofere condiţii adecvate pentru echipamente, din punct de vedere al asigurării gabaritului, alimentării cu energie electrică şi controlului parametrilor de mediu. (3) Cablurile se instalează în tubulatură de protecţie, în canale şi galerii tehnice sau alte elemente, conform tabelului 2.10. Tabel 2.10 - Infrastructura fizică suport a ITcC
┌──────────┬────────────────┬───────────┐
│ │ │Tuburi, │
│ │ │canalete │
│ │ ├───────────┤
│ │Conducte │Jgheaburi │
│ │ │de cabluri │
│ │ ├───────────┤
│ │ │CTcC │
│ ├────────────────┼───────────┤
│ │ │CTcI │
│ │ ├───────────┤
│ │Compartimentări,│CAM │
│Reţea de │dulapuri şi ├───────────┤
│conducte/ │cutii │CTM │
│Tubulatură│ ├───────────┤
│ │ │Nişe │
│ ├────────────────┼───────────┤
│ │ │Galerii │
│ │ │tehnice │
│ │ ├───────────┤
│ │ │Pat de │
│ │Alte elemente │cabluri │
│ │ │(suporturi)│
│ │ ├───────────┤
│ │ │Canale de │
│ │ │cabluri │
└──────────┴────────────────┴───────────┘
(4) Se vor lua în considerare condiţiile specifice locului de instalare şi vor fi folosite materiale adaptate la condiţiile de mediu MICE conform capitolului 8 al acestei reglementări. Tabelul 2.11 exemplifică câteva locuri uzuale de instalare. Tabel 2.11 - Locuri de instalare a ITcC
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Locul de │Descriere │
│instalare │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Subteran │Amplasare sub │
│ │suprafaţa solului │
├───────────────┼──────────────────────┤
│În pardoseală │Amplasare sub plăci │
│cu dale │prefabricate sau dale │
│ │din beton armat │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Încastrat în │Amplasare în zidărie │
│perete │sau pereţi │
│ │prefabricaţi din beton│
├───────────────┼──────────────────────┤
│În perete de │Amplasare în perete │
│compartimentare│din gipscarton │
│uşor │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Aparent, la │Amplasare în │
│vedere │exteriorul pereţilor │
│ │sau pe tavane │
├───────────────┼──────────────────────┤
│În canale de │Amplasare în jgheaburi│
│cabluri │metalice sau din │
│ │materiale plastice │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Amplasare în goluri │
│În galerie │din construcţie, │
│tehnică │verticale sau │
│ │orizontale │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Amplasare în profile │
│Pe tavan │prefabricate din beton│
│ │armat │
├───────────────┼──────────────────────┤
│În galerie │Amplasare pe tavan │
│tehnică de │suspendat în structuri│
│tavan │din gipscarton │
└───────────────┴──────────────────────┘
(5) Conductele/tuburile de protecţie pentru cabluri se aleg în funcţie de locul de amplasare şi cerinţele specifice acestuia. Exemple de tuburi nemetalice în funcţie de tip, rezistenţă la compresiune şi şoc sunt prezentate în tabelul 2.12. Tabel 2.12 - Tipuri de conducte/tuburi nemetalice
┌────────┬──────────────┬──────────┬───────────┐
│Tip │Caracteristică│Rezistenţă│Compresiune│
│ │ │ │/Soc │
├────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│ │Conductă/ │Medie │750 N / 2 J│
│Rigid │canaletă ├──────────┼───────────┤
│ │rigidă │Mare │1250 N / 6 │
│ │ │ │J │
├────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│ │Tub maleabil │Medie │750 N / 2 J│
│Maleabil│cu perete ├──────────┼───────────┤
│ │interior şi │Mare │1250 N / 6 │
│ │exterior lis │ │J │
├────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│ │Tub flexibil │Medie │750 N / 2 J│
│ │corugat cu ├──────────┼───────────┤
│ │perete │Mare │1250 N / 6 │
│ │interior lis │ │J │
│Flexibil├──────────────┼──────────┼───────────┤
│corugat │Tub flexibil │Slabă │320 N / 1 J│
│ │corugat atât ├──────────┼───────────┤
│ │la exterior │Medie │750 N / 2 J│
│ │cât şi la ├──────────┼───────────┤
│ │interior │Mare │1250 N / 6 │
│ │ │ │J │
└────────┴──────────────┴──────────┴───────────┘
2.5. GRANIŢELE ITcC (1) Graniţele sau limitele ITcC sunt definite ca puncte de interconectare cu reţele publice de comunicaţii electronice ale operatorilor amplasate de obicei subteran în CTc sau aerian pe stâlpii din apropierea clădirii. (2) Pentru caracterizarea ITcC se consideră de regulă două tipuri de limite ale instalaţiei şi anume limită tip conductă ce se poate regăsi în CTM/CAM sau PAT şi limită tip cablare localizată în dispozitive cum sunt secundarele distribuitoarelor generale (DG) amplasate în CTcC sau distribuitorii clienţi (DC) situaţi în CTcI pentru clădiri fără reţea comună. (3) Scopul extinderii limitelor ITcC în afara clădirii este asigurarea capacităţii de conectare în CTM sau CAM la reţeaua publică a operatorilor de comunicaţii electronice, aşa cum este indicat în secţiunea 4.1.3.8.3 din prezenta reglementare tehnică. 3. MATERIALE ŞI ECHIPAMENTE Acest capitol stabileşte specificaţiile tehnice generice ale materialelor şi echipamentelor care alcătuiesc reţelele de conducte suport şi cablarea instalaţiei de telecomunicaţii din clădire. 3.1. PERFORMANŢE DE COMPORTARE LA FOC A PRODUSELOR PENTRU CONSTRUCŢII (1) Cerinţele de reglementare ale ITcC cuprind conformitatea cu Regulamentul Delegat (UE) 2016/364 al Comisiei din 1 iulie 2015, privind clasificarea comportamentului la foc al produselor pentru construcţii, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului, precum şi Regulamentul Delegat (UE) 2024/1681 al Comisiei din 6 martie 2024, de completare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului, prin stabilirea unor clase de performanţă în ceea ce priveşte rezistenţa la foc a produselor pentru construcţii. (2) Ghenele pentru cabluri, trapele şi uşile de vizitare ale acestora şi infrastructurile fizice suport, utilizate la realizarea ITcC trebuie să corespundă cerinţelor menţionate de art. 2.4.11 din reglementarea tehnică indicativ P 118/1-2025, în funcţie de locul de amplasare, modul de utilizare şi funcţiunea clădirii. La pozarea cablurilor circuitelor ITcC în sisteme de jgheaburi şi tuburi profilate comune cu circuitele electrice se vor respecta şi prevederile art. 5.2.12.4.2 din Normativul pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, I7-2011, cu modificările şi completările ulterioare. (3) În cazul în care cablurile sunt instalate din exterior spre clădire, respectiv cabluri de la sisteme de antene sau de la reţelele publice, acestea pot pătrunde către zonele de conectare a echipamentelor cu condiţia ca lungimea de cablu să nu depăşească 3 metri în interiorul clădirii şi pe traseul acesta să nu existe condiţionalităţi care să impună utilizarea unor materiale având clase de performanţă superioare în ceea ce priveşte rezistenţa la foc. (4) Pentru asigurarea limitării propagării incendiilor la trecerile conductelor suport prin pereţii şi planşeele rezistente la foc, trebuie utilizate produse cu performanţe de comportare la foc care îndeplinesc condiţia de etanşare/obturare, minimum cu aceeaşi valoare cât rezistenţa la foc normată a elementelor străpunse. (5) Toate străpungerile/trecerile de cabluri şi tuburi de protecţie ale acestora prin pereţii şi planşeele exterioare - parte din anvelopa termică a clădirii, se vor etanşa pentru a se asigura un nivel de permeabilitate la aer a anvelopei termice a clădirii corespunzător cerinţelor specifice din reglementările tehnice aplicabile. 3.2. CABLARE Reţelele de cabluri sau cablările sunt elementul ITcC prin care se realizează în clădiri transportul semnalelor şi distribuirea serviciilor de comunicaţii electronice. Tehnologiile cuprinse în prezenta reglementare utilizează cabluri cu perechi de cupru, cabluri coaxiale şi cabluri cu fibre optice. 3.2.1. CABLU CU PERECHI DE CUPRU (1) Cablurile cu perechi de cupru ce vor fi utilizate în ITcC trebuie să fie de minim Categorie 6, în conformitate cu standardele europene aplicabile, indicate în tabelul 3.2. Tabel 3.2 - Standarde aplicabile cablurilor cu perechi de cupru
┌──────────────┬─────────┬──────────────┐
│Categorie de │Tip cablu│Standard │
│cablu │ │aplicabil │
├──────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │Ecranat │SR EN │
│ │ │50288-5-1 │
│6 ├─────────┼──────────────┤
│ │Neecranat│SR EN │
│ │ │50288-6-1 │
├──────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │Ecranat │SR EN │
│ │ │50288-10-1 │
│6A ├─────────┼──────────────┤
│ │Neecranat│SR EN │
│ │ │50288-11-1 │
├──────────────┼─────────┼──────────────┤
│7 │Ecranat │SR EN │
│ │ │50288-4-1 │
├──────────────┼─────────┼──────────────┤
│7A │Ecranat │SR EN │
│ │ │50288-9-1 │
├──────────────┼─────────┼──────────────┤
│8 │Ecranat │SR EN │
│ │ │50288-12-1 │
└──────────────┴─────────┴──────────────┘
(2) Conform SR EN 50288-1, folosirea cablurilor cu perechi din cupru solid este obligatorie, fiind interzisă instalarea cablurilor cu perechi din aluminiu placat cu cupru şi oţel placat cu cupru, cunoscute generic ca CCA (aluminiu placat cu cupru) şi CCS (oţel placat cu cupru). (3) Categoria finală a conexiunii va fi determinată de cea mai inferioară categorie a elementelor care alcătuiesc legătura, respectiv a cablurilor sau conectoarelor utilizate. Astfel categoria elementelor trebuie aleasă în funcţie de clasa de conexiune necesară, în conformitate cu secţiunea 2.4.1.1 din prezenta reglementare tehnică. Caracteristicile cablurilor cu perechi de cupru, Cat.6 şi Cat.7, sunt indicate în tabelul 3.3. Tabel 3.3 - Caracteristicile mecanice ale cablurilor cu perechi de cupru, Cat. 6 şi Cat. 7
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Diametru │0,5 mm la 0,8 mm │
│conductor │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Materialul │Cupru │
│conductor │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Tip conductor│Solid │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │0,7 mm la 1,4 mm │
│ │corespunzător Cat.6 (cf.│
│Diametru │SR EN 60811) │
│conductorului├────────────────────────┤
│cu izolaţie │0,7 mm la 1,6 mm │
│ │corespunzător Cat.7 (cf.│
│ │SR EN 60811) │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Număr de │≥ 4 x 2 x n (n = 1, 2, │
│conductoare │3, ...) │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │de neşters, la intervale│
│Marcaj pe │de 1 m, clasa de reacţie│
│mantaua │la foc, producător, lot │
│cablului │sau data fabricării │
│ │(săptămână şi an) │
└─────────────┴────────────────────────┘
(4) Standardul ANSI/TIA/EIA 568D stabileşte clasificarea cablurilor cu perechi de cupru în funcţie de gradul lor de ecranare, astfel: U/UTP (UTP) - Neecranat. F/UTP (FTP) - Ecranarea realizată cu o bandă/folie conductoare. FF/UTP (F2TP) - Ecranarea realizată cu două benzi conductoare. SF/UTP (SFTP) - Ecranarea realizată cu plasă (tresă împletită) conductoare şi o bandă. U/FTP - Fără ecranare a îmbinărilor, cu perechi ecranate individual cu bandă conductoare. S/FTP (STP) - Ecranat cu plasă conductoare peste perechi ecranate individual cu bandă. F/FTP - Ecranat cu bandă conductoare peste perechi ecranate individual cu bandă. Notă: Între paranteze este indicată vechea codificare a acestor cabluri. 3.2.1.1. CABLU DE INTERCONECTARE (PATCHCORD) (1) Acest dispozitiv este realizat dintr-un cablu cu conectori tată RJ 45 instalaţi la capete utilizat pentru stabilirea de conexiuni într-un distribuitor. (2) Cablurile de interconectare sunt mai rezistente când sunt realizate din conductori flexibili având în vedere razele mici de curbare la care pot fi supuse în timpul exploatării. 3.2.1.2. CONECTOR Conectorii utilizaţi sunt de tip RJ 45, tată sau mamă ce permit conectarea a 4 perechi de cupru. 3.2.1.3. TEHNOLOGIE PoE (1) În medii rezidenţiale, de afaceri şi industriale, creşterea numărului de dispozitive de comunicaţii bazate pe IP (Internet Protocol) creşte necesitatea utilizării tehnologiei PoE (Power over Ethernet), aceasta permiţând alimentarea dispozitivelor la distanţă chiar prin cablul cu perechi de cupru. (2) În prezent cea mai utilizată tehnică de alimentare la distanţă a fost reglementată prin standardul IEEE 802.3af, ceea ce a permis extinderea gamei de echipamente ce utilizează această funcţionalitate. Standardele IEEE 802.3at şi IEEE 802.3bt cunoscute şi sub denumirea de PoE+ şi respectiv PoE++/4PPoE au permis creşterea considerabilă a limitei de putere furnizată prin instalaţie, extinzând aplicaţiile acestei tehnologii. (3) Principalele avantaje ale utilizării tehnologiei PoE sunt: a) control uşor asupra alimentării cu energie a dispozitivelor conectate la distanţă în clădire sau locuinţă, rezultând o creştere a eficienţei energetice a acesteia; b) suport prin cabluri cu perechi de cupru, a alimentării cu energie electrică a sistemelor critice cum ar fi: senzori, camerele video de securitate şi telefoanele IP; c) reducerea infrastructurii electrice a clădirii prin micşorarea numărului de cabluri şi implicit a costurilor de instalare, operare şi mentenanţă. (4) Tehnologia PoE nu are influenţă negativă asupra performanţei comunicaţiei de date ce se realizează pe acelaşi cablu. 3.2.1.3.1. PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE (1) Dispozitivele conectate la distanţă prin cablul cu perechi de cupru sunt alimentate prin injectarea de curent continuu cu o tensiune medie de 48 Vcc, prin adaptare prealabilă între dispozitivul de alimentat şi sursa de energie. Există două tehnici de bază pentru injectarea energiei electrice: a) prin utilizarea unui echipament (switch) de comunicaţie ethernet de nivel 2 cu capacitate PoE, care realizează gestionarea energiei în cabluri în fiecare dintre porturile fizice; b) prin utilizarea unui dispozitiv de injecţie de energie (injector PoE), care primeşte date de la comutatorul fără suport PoE şi injectează curentul necesar pentru alimentarea dispozitivului la distanţă ce va fi responsabil cu gestionarea energiei pe fiecare port fizic. (2) Dispozitivele alimentate pot fi cu suport PoE, echipamentul fiind responsabil de comunicaţia directă cu sursa de energie, şi fără suport PoE, cele care necesită echipament suplimentar (splitter extern) ce separă transferul de date şi energie electrică asigurând alimentarea printr-o conexiune separată. 3.2.1.3.2. SPECIFICAŢII (1) Standardul IEEE 802.3bt, fiind o evoluţie a standardelor IEEE 802.3af şi IEEE 802.3at, defineşte patru tipuri de echipamente, în ceea ce priveşte interoperabilitatea şi compatibilitatea: a) Tip 1 - Echipament care îndeplineşte specificaţiile versiunii IEEE 802.3af; b) Tip 2 - Echipament care îndeplineşte specificaţiile versiunii IEEE 802.3at; c) Tipul 3 şi 4 - Echipament care îndeplineşte specificaţiile versiunii IEEE 802.3bt. (2) Diferenţa dintre cele patru tipuri constă în capacitatea maximă de transfer de putere electrică către echipamente. Tabelul 3.4 prezintă principalele caracteristici şi clase de putere ale acestora. Tabel 3.4 - Caracteristici şi clase de putere ale echipamentelor PoE
┌──────┬───────┬─────────┬───────────┬──────────┬──────┬─────────┐
│ │Putere │ │ │ │ │Putere │
│ │maximă │Număr de │Intensitate│ │Clasă │electrică│
│Cod │livrată│perechi │curent │Echipament│de │maximă │
│ │de │utilizate│maxim │sursă │putere│livrată │
│ │sursă │ │[mA] │ │ │[W] │
│ │[W] │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │0 │13,00 │
│ │ │ │ │ ├──────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │1 │3,84 │
│PoE │15,4 │2 │350 │Tip 1 ├──────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │2 │6,49 │
│ │ │ │ │ ├──────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │3 │13,00 │
├──────┼───────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────┼─────────┤
│PoE+ │30,0 │2 │600 │Tip 2 │4 │25,50 │
├──────┼───────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │5 │40,00 │
│PoE++ │60,0 │4 │600 │Tip 3 ├──────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │6 │51,00 │
├──────┼───────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │7 │62,00 │
│PoE+++│90,0 │4 │1000 │Tip 4 ├──────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │8 │71,30 │
└──────┴───────┴─────────┴───────────┴──────────┴──────┴─────────┘
3.2.1.3.3. PoE ÎN ITcC (1) Utilizarea PoE în ITcC poate aduce avantaje atunci când se utilizează în sisteme complementare de comunicaţii şi securitate, de exemplu pentru alimentarea camerelor de supraveghere IP şi a punctelor de acces WiFi. (2) De regulă sursa de alimentare cu energie electrică este amplasată într-un PD. În anumite situaţii poate fi necesară instalarea unei surse suplimentare pentru alimentarea unui număr mai mare de echipamente active, energia fiind injectată în conexiunile fixe cu perechi de cupru. 3.2.2. CABLU COAXIAL 3.2.2.1. CARACTERISTICI (1) Cablurile coaxiale care urmează să fie utilizate în ITcC trebuie să fie cel puţin din categoria BCT-C pentru frecvenţe de până la 3 GHz conform SR EN 50173-1. Tabelul 3.5 prezintă cerinţele tehnice minime pe care trebuie să le respecte cablurile coaxiale. Tabel 3.5 - Cerinţe tehnice minime pentru cablurile coaxiale
┌────────────────┬──────────────┬─────────┐
│Caracteristici │Valoare │Frecvenţă│
│electrice │ │[MHz] │
├────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Impedanţă │75 Ω ± 3 Ω │100 │
│caracteristică │ │ │
├────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │≥ 20 dB │5 ≤ f < │
│ │ │470 │
│ ├──────────────┼─────────┤
│Pierdere semnal │≥ 18 dB │470 ≤ f <│
│de întoarcere │ │1000 │
│ ├──────────────┼─────────┤
│ │≥ 12 dB │1000 ≤ f │
│ │ │< 3000 │
├────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │2,0 dB │10 │
│ ├──────────────┼─────────┤
│ │6,3 dB │100 │
│ ├──────────────┼─────────┤
│ │9,0 dB │200 │
│ ├──────────────┼─────────┤
│Atenuare maximă │11,2 dB │300 │
│la 100 m ├──────────────┼─────────┤
│ │16,3 dB │600 │
│ ├──────────────┼─────────┤
│ │21,7 dB │1000 │
│ ├──────────────┼─────────┤
│ │36,0 dB │2400 │
│ ├──────────────┼─────────┤
│ │41,1 dB │3000 │
├────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Rezistenţă │ │ │
│maximă │9 Ω / 100 m │DC │
│(conductor │ │ │
│central +ecran) │ │ │
├────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Curent minim │0,5 A │DC │
│admisibil │ │ │
├────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │≥ 85 dB │30 ≤ f < │
│Atenuare │ │1000 │
│ecranare ├──────────────┼─────────┤
│(Compatibilitate│≥ 75 dB │1000 ≤ f │
│electromagnetică│ │< 2000 │
│de Clasa A) ├──────────────┼─────────┤
│ │≥ 65 dB │2000 ≤ f │
│ │ │< 3000 │
├────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Element │≥ 70 % │ │
│dielectric │ │ │
├────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Viteza nominală │ │ │
│de propagare │≥ 82 % │ │
│(NVP) │ │ │
├────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Diametru │de la 0,6 mm │ │
│conductor │la 1,7 mm │ │
│central │ │ │
├────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Număr elemente │ │ │
│coaxiale in │≥ 1 │ │
│cablu │ │ │
├────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Diametru extern │≤ 12 mm │ │
│cablu │ │ │
├────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │Instalare: de │ │
│ │la 0°C la │ │
│Gama de │+50°C │ │
│temperaturi ├──────────────┼─────────┤
│ │Funcţionare: │ │
│ │de la -20°C la│ │
│ │+60°C │ │
├────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Raza minimă de │ │ │
│curbură în │10 x Diametru │ │
│timpul │extern cablu │ │
│instalării │ │ │
├────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Rază minimă de │5 x Diametru │ │
│curbură │extern cablu │ │
│instalată │ │ │
├────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │Clasa de │ │
│ │reacţie la foc│ │
│ ├──────────────┼─────────┤
│ │Inscripţionare│ │
│ │permanentă │ │
│ ├──────────────┼─────────┤
│ │La interval de│ │
│ │1 m │ │
│Marcaj pe manta ├──────────────┼─────────┤
│ │Producător │ │
│ ├──────────────┼─────────┤
│ │Număr lot sau │ │
│ │data │ │
│ │fabricaţiei │ │
│ ├──────────────┼─────────┤
│ │(săptămână şi │ │
│ │an) │ │
└────────────────┴──────────────┴─────────┘
(2) Pentru instalaţii amplasate în exterior trebuie utilizate cabluri coaxiale rezistente la umiditate, iar cele expuse direct la radiaţia solară trebuie să aibă mantaua rezistentă la radiaţia ultravioletă, de obicei de culoare neagră. 3.2.2.2. DISPOZITIVE DE REŢEA CU CABLU COAXIAL 3.2.2.2.1. CAP DE REŢEA (CR) (1) Echipamentul/grupul de echipamente active şi pasive amplasat între sistemul de recepţie (antene sau alte surse de semnal) şi reţeaua de distribuţie, ce constituie capul de reţea, are ca funcţie principală recepţia, egalizarea şi amplificarea semnalelor S/MATV ce urmează să fie distribuite prin cablu coaxial în clădire. (2) Capul de reţea trebuie să aibă caracteristici generale în conformitate cu standardul SR EN 60728-5 ce trebuie considerat de referinţă. 3.2.2.2.2. AMPLIFICATOR Este un echipament activ, alimentat cu energie electrică local sau de la distanţă, a cărui funcţie este de a amplifica semnalele de radiofrecvenţă prezente la intrarea sa. Există mai multe tipuri de amplificatoare, dintre care pot fi enumerate următoarele: a) amplificator selectiv de bandă largă - permite selectarea şi amplificarea semnalelor şi eliminarea zgomotului; b) amplificator mono canal - amplificator de mare selectivitate cu banda de răspuns adaptată unui singur canal de comunicaţie; c) amplificator de linie - folosit în puncte strategice ale reţelelor pentru a garanta amplificarea corectă a semnalului, instalat uzual pe coloanele magistrale verticale ale clădirii sau utilizat ca amplificator individual; d) preamplificator - amplificator de sensibilitate mare şi zgomot redus, recomandat să fie instalat cât mai aproape de antene. 3.2.2.2.3. SPLITTER COAXIAL (1) Este un dispozitiv pasiv ce împarte semnalul prezent la intrare către mai multe ieşiri. (2) Conform standardului SR EN 60728-4, caracteristicile generale ale splitter-ului coaxial sunt: a) banda de frecvenţă între 5 MHz şi 2400 MHz; b) impedanţa caracteristică de 75 Ω; c) atenuarea ≥ 20 dB între 10 MHz şi 950 MHz şi ≥ 14 dB cu scădere liniară până la 10 dB între 950 MHz şi 2400 MHz; d) alimentare cu energie electrică în curent continuu de maxim 300 mA; e) bornă de legare la pământ pentru conductori cu secţiunea de minim 1,5 mmp; f) inscripţionare cu indicarea modelului, producătorului şi valorilor atenuării. 3.2.2.2.4. PRIZĂ COAXIALĂ (1) Este un dispozitiv pasiv ce permite conectarea la echipamentele client în tehnologie coaxială. (2) Prizele coaxiale trebuie să aibă caracteristici generale în conformitate cu standardul de referinţă SR EN 60728-4. (3) Prizele de telecomunicaţii coaxiale (PTc-CC) pot avea unul sau mai multe puncte de conectare, fiind permise şi prize mixte, ce conţin puncte de conectare din alte tehnologii (perechi de cupru, fibră optică). (4) PTc-CC pot avea mai multe moduri de conectare şi anume tip IEC tată, mamă şi tip F. (5) Punctele de conectare pot conţine un filtru de frecvenţă utilizat pentru dispozitive ce folosesc cablul coaxial ca suport pentru semnalele radio FM. Se recomandă ca PTc-CC să nu aibă puncte de conectare exclusive pentru FM. (6) Punctele de conectare coaxiale trebuie să acopere frecvenţe de la 5 MHz la 2400 MHz şi să aibă o impedanţă caracteristică de conectare de 75 Ω. 3.2.2.2.5. CONECTOR COAXIAL (1) Conectorul F de compresie este singurul tip permis pentru terminarea cablurilor coaxiale. (2) Utilizarea conectorilor de tip F cu conectare rapidă este permisă numai pentru conexiunile care se termină direct într-un PTc. 3.2.2.2.6. ADAPTOR DE CONECTARE Sunt permise doar accesoriile şi adaptoarele de conectare de tip F. 3.2.2.2.7. BLOC TERMINAL Este o componentă ce trebuie instalată la toate ieşirile neutilizate ale splittere-lor din reţeaua coaxială, MATV şi CATV. Acestea se vor adapta tipului de conector necesar echipamentului de lucru şi vor avea impedanţa caracteristică de 75 Ω şi ecranare clasă A. 3.2.2.2.8. FILTRU RF PENTRU COMUNICAŢII MOBILE (1) Filtrele RF pentru comunicaţii mobile sunt circuite selective de frecvenţă ce permit trecerea unor semnale cu anumite frecvenţe, celelalte fiind atenuate. Aceste filtre sunt utilizate pentru atenuarea sau eliminarea zgomotelor de interferenţă peste frecvenţa de tăiere, de exemplu în sistemele de recepţie a semnalului DVB-T. (2) Se recomandă utilizarea antenelor sau amplificatoarelor cu filtru RF integrat, care amplifică banda UHF şi atenuează frecvenţele peste cele ale DVB-T cum ar fi frecvenţele LTE/4G şi 5G. 3.2.2.2.9. DISPOZITIV DE PROTECŢIE ELECTRICĂ LA SUPRATENSIUNE (SPD) Este un dispozitiv ce se intercalează între antenă şi amplificator şi asigură legătura la pământ a curenţilor electrici din descărcări atmosferice, contacte cu liniile de alimentare cu energie electrică, sau din inducţie electromagnetică cu alte circuite. 3.2.3. CABLU CU FIBRĂ OPTICĂ 3.2.3.1. CABLURI ŞI DISPOZITIVE (1) Toate cablurile cu fibră optică utilizate în ITcC trebuie să îndeplinească cerinţele standardului SR EN 60794-1-1. (2) Fibra optică monomod este singurul tip de fibră optică recomandată pentru a fi instalată în ITcC şi aceasta trebuie să respecte cerinţele standardului SR EN IEC 60793-2-50. (3) Toate dispozitivele ce vor fi instalate în reţeaua cu fibră optică trebuie să fie compatibile cu dispozitivele de interconectare şi componentele pasive (SC/APC) conforme cu standardul pe părţi SR EN 61300. (4) De asemenea prizele optice de telecomunicaţii (PTc-FO) ce vor fi instalate în reţeaua cu fibră optică trebuie să respecte cerinţele de siguranţă în exploatare stabilite în standardele SR EN 60825-1 şi SR EN 60825-2. (5) Cablurile cu fibră optică se clasifică în: a) Cabluri de interior ce au ca principale caracteristici: i. sensibilitate scăzută la raze de curbură mici; ii. sunt dielectrice fără elemente metalice; iii. au o bună rezistenţă mecanică la tragere. b) Cabluri de exterior ce au ca principale caracteristici: i. bună protecţie la umezeală şi la radiaţia ultravioletă (solară); ii. sunt dielectrice cu sau fără elemente metalice de ranforsare; iii. sunt potrivite pentru instalare prin tragere sau suflare în conducte sau microtuburi; iv. au bună rezistenţă mecanică la tragere. Tabelul 3.6 indică tipurile de fibră optică menţionate în standardul european şi echivalenţa acestora cu standardele ITU-T referitoare la fibrele optice monomod. Tabel 3.6 - Echivalenţa standardelor aplicabile referitoare la fibra optică
┌───────────────────────────┬──────────┐
│SR EN IEC 60793-2-50 │ITU-T │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Tip B1.1 │G652a,b │
├───────────────────────────┼──────────┤
│- │G654a │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Tip B1.2_b │G654b │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Tip B1.2_c │G654c │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Tip B1.3 │G652c,d │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Tip B2 │G653a,b │
├───────────────────────────┼──────────┤
│- │G655a │
├───────────────────────────┼──────────┤
│- │G655b │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Tip B4_c │G655c │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Tip B4_d │G655d │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Tip B4_e │G655e │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Tip B5 │G656 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Tip B6_a │G657a │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Tip B6_b │G657b │
└───────────────────────────┴──────────┘
Tabelul 3.7 şi 3.8 indică specificaţiile tehnice ale FO tip ITU-T G.657, respectiv atenuarea la raza de curbură minimă. Tabel 3.7 - Exemplu FO conf. ITU-TG.657
┌──────────────────────┬───────────────┐
│Fibră optică monomod │ITU-T G.657 │
│standard │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Lungime de undă lamda │1260 nm │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Diametrul fibrei │8,6 µm - 9,5 µm│
│optice │(+/- 0,4 µm) │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Diametrul protecţiei │125 µm (+/- 0,7│
│exterioare/manta │µm) │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Eroare de formă │ │
│circulară protecţie/ │1% │
│manta │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Eroare de │ │
│concentricitate │0,5 µm │
│protecţie - fibră │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Atenuarea pentru lamda│0,4 dB/km │
│1310 nm │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Atenuarea pentru lamda│0,3 dB/km │
│1550 nm │ │
└──────────────────────┴───────────────┘
Tabel 3.8 - Atenuarea datorată razelor de curbură minime
┌───────────────────────────────────────┐
│Atenuarea (dB) la 1550nm pentru o rază │
│de curbură minimă (R_min) de: │
├──────────┬───────┬──────┬──────┬──────┤
│ITU-T │15 mm │10 mm │7,5 mm│5 mm │
├──────────┼───────┼──────┼──────┼──────┤
│G.657A1 │< 0,025│< 0,75│- │- │
├──────────┼───────┼──────┼──────┼──────┤
│G.657A2/B2│< 0,003│< 0,1 │< 0,5 │- │
├──────────┼───────┼──────┼──────┼──────┤
│G.657B3 │- │< 0,03│< 0,08│< 0,15│
└──────────┴───────┴──────┴──────┴──────┘
În figura 3.9 este prezentată raza de curbură minimă admisă pentru cablurile de fibră optică, în funcţie de standardul de fabricaţie a acestora. (a se vedea imaginea asociată) Figura 3.9 - Raza de curbură minimă în funcţie de standardul de fabricaţie a tipului de fibră (conf.: ITU-TG.657Fibre) (6) Este obligatorie instalarea în ITcC a cablurilor de fibră optică cu sensibilitate mică la razele de curbură, ce îndeplinesc cerinţele minim ale standardului ITU-T G.652, sau recomandat, ale standardului superior ITU-T G.657. (7) Cablurile utilizate în ITcC trebuie să fie marcate cu indicativul clasei de rezistenţă la foc în conformitate cu Regulamentul privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc. 3.2.3.2. SIGURANŢA ÎN EXPLOATAREA DISPOZITIVELOR CU FIBRĂ OPTICĂ (1) Producătorii acestor dispozitive trebuie să furnizeze împreună cu echipamentul informaţii operaţionale cum sunt: a) instrucţiuni pentru asamblarea corectă, întreţinerea şi utilizarea în siguranţă şi atenţionări pentru evitarea expunerii periculoase la radiaţia laser; b) avertizare suplimentară pentru echipamentele laser din clasa 1M şi 2M; c) informaţii despre radiaţia emisă prin învelişul de protecţie, pentru niveluri de radiaţie laser peste Clasa 1 LEA (Limita de emisie acceptabilă); d) informaţii privind necesitatea şi tipul de protecţie a ochilor ce trebuie integrată în echipamentul individual de protecţie/ e) explicaţii ale tuturor simbolurilor prezente pe echipament/ f) indicarea clară în manualul de instrucţiuni a tuturor zonelor cu prezenţă a radiaţiei laser/ g) lista verificărilor, reglajelor şi procedurilor de manipulare şi întreţinere/ h) în cazul echipamentelor care nu integrează sursa de energie necesară emisiei laser, este obligatorie indicarea cerinţelor de compatibilitate pentru garantarea siguranţei utilizatorului/ i) descrierea clară a localizării părţilor detaşabile şi a oricăror măsuri de protecţie mecanică necesare ce pot exista. (2) Prizele cu fibră optică şi alte dispozitive la care radiaţia laser este accesibilă accidental unui contact vizual direct pot fi periculoase atunci când sistemele de comunicaţii cu fibră optică sunt în funcţiune, fiind obligatorie respectarea cerinţelor de siguranţă specificate pe echipament şi în documentaţia producătorului. (3) În conformitate cu standardele SR EN 60825-1 şi SR EN 60825-2, prizele pentru fibră optică trebuie să aibă o protecţie nedemontabilă pe panoul de acces (fereastră basculantă sau dispozitiv de blocare integrat), care împiedică accesul la niveluri de radiaţie peste Clasa 1 LEA. Acest dispozitiv de protecţie nu trebuie confundat cu capacele conectorilor de fibră optică, care servesc doar pentru a preveni murdărirea sau deteriorarea fibrei în timpul transportului sau instalării. (4) Se recomandă alegerea unor tipuri de prize de fibră optică în care, după instalare, conectorii sunt poziţionaţi vertical sau cât mai aproape de această poziţie. 3.2.4. CABLU HIBRID (1) Cablurile hibride sunt grupări din una sau mai multe fibre optice şi unul sau mai multe conductoare electrice, utilizate atât pentru transportul energiei electrice, cât şi al energiei luminoase utilizate pentru comunicaţii electronice prin fibre optice, grupate într-o manta comună de protecţie. (2) Elementele cablurilor hibride pot fi separate, fiecare având proprietăţile mecanice şi electrice specifice corespunzătoare cablului hibrid respectiv. Acest tip de cablu trebuie să respecte caracteristicile prevăzute pentru fiecare dintre tehnologiile de telecomunicaţii, precum şi de alimentare cu energie electrică. 3.3. REŢEA DE CONDUCTE/TUBULATURĂ Reţeaua de conducte sau tubulatura este elementul de infrastructură fizică al ITcC ce permite instalarea, asigurarea suportului şi protecţiei cablurilor. 3.3.1. MATERIALE Materialele utilizate la realizarea reţelei de conducte trebuie să nu prezinte pericol din punct de vedere al comportamentului la foc. Pentru a minimiza riscul, atunci când materialele nu sunt înglobate în tencuieli sau în pereţi incombustibili, trebuie utilizate materiale care nu propagă flacăra şi care, în cazul unui incendiu, emană cât mai puţin fum ce nu conţine halogeni (LSOH sau LSZH). 3.3.1.1. CONDUCTE/TUBURI (1) În ITcC se montează numai conducte în care ulterior se instalează cabluri de telecomunicaţii. (2) Conductele utilizate de regulă în ITcC au diametrul exterior, echivalent cu diametrul comercial, exprimat în [mm] de 020, 032, 040, 050, 063, 075, 090 şi 0110. (3) Microtuburile de protecţie a cablurilor de mici dimensiuni pot avea diametre mai mici, adaptate necesităţilor de instalare, operare şi dezinstalare a cablurilor utilizate. (4) Conductele amplasate în goluri închise din construcţie trebuie lipite sau conectate unele cu altele prin altă metodă eficientă pentru a evita deschiderea golului la instalări ulterioare de cabluri. (5) În funcţie de locul de instalare a conductei: aparent, în exteriorul clădirii - expus sau nu la radiaţia solară, sau în interiorul clădirii - încastrată sau pozată, în funcţie de clasa de reacţie la foc a pereţilor, de condiţiile de mediu şi de cerinţele de rezistenţă la compresiune ce trebuie îndeplinite, se aleg conducte metalice sau din materiale plastice ce nu propagă flacăra. 3.3.1.2. CANALETĂ Canaleta trebuie utilizată în proiectele ITcC atât pentru clădirile noi, cât şi la modificarea celor existente. Aspectele estetice, uşurinţa de instalare şi accesul permanent la cabluri sunt argumente pentru utilizarea canaletei ca alternativă mai bună comparativ cu instalarea în conducte. 3.3.1.3. JGHEABURI DE CABLURI (1) Sistemele de jgheaburi şi de tuburi profilate pentru instalaţii cu cabluri utilizate în ITcC trebuie să respecte standardul SR EN 50085. (2) Toate materialele din care sunt realizate acestea, conductoare (metalice) sau dielectrice, trebuie să fie fără halogeni, cu emisie redusă de fum, cu proprietăţi de întârziere în propagarea flăcării şi să răspundă cerinţelor de rezistenţă mecanică impuse de locul de instalare. (3) Jgheaburile de cabluri de regulă au secţiunea în formă de "U" şi sunt instalate de-a lungul pereţilor, tavanelor şi podelelor. (4) Materialele din care sunt realizate canalele de cabluri trebuie să îndeplinească cerinţele minime indicate în tabelul 3.10. Tabel 3.10 - Caracteristici tehnice minime ale jgheaburilor de cabluri
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Caracteristici │Jgheaburi de cabluri │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Constructie │Material dielectric │
│ │sau metalic │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Rezistenţă la │ │
│propagarea │Nu propagă flacăra │
│flăcării │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Pentru instalare în │
│Rezistenţă la │locuri publice: 5 J │
│impact │Pentru instalare în │
│ │locuri nepublice: 2 J│
├────────────────┼─────────────────────┤
│Temperatură de │-5°C ÷ 60°C │
│utilizare │ │
└────────────────┴─────────────────────┘
3.3.1.4. CUTII (1) Luând în considerare reţeaua în care sunt instalate în ITcC, se vor utiliza două tipuri de cutii, de reţea comună (de exemplu CTcC) şi de reţea individuală (de exemplu CTcI). (2) Din punct de vedere funcţional, cutiile se clasifică în cutii de trecere (tranziţie între reţele), cutii de joncţiune (în aceeaşi reţea) şi cutii de distribuţie amplasate în punctele terminale ale reţelei individuale. (3) Cerinţele tehnice minime necesare pentru cutii sunt cele indicate în tabelul 3.11. Tabel 3.11 - Specificaţii tehnice minime ale cutiilor de reţea
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Caracteristici│Cutii │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Constructie │Material izolant sau │
│ │metalic │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Rezistenţă la │ │
│propagarea │Nu propagă flacăra │
│flăcării │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Instalare la vedere: 2 │
│ │J/ IK07 - protecţie │
│ │împotriva unui şoc de 2│
│ │J (echivalentul │
│ │impactului generat de o│
│ │greutate de 0.5 Kg în │
│ │cădere de la 20 cm │
│Rezistenţă la │înălţime); │
│impact │Instalare încastrată: │
│ │0,5 J/ IK04 - protecţie│
│ │împotriva unui şoc de │
│ │0.5 J (echivalentul │
│ │impactului generat de o│
│ │greutate de 0.2 Kg în │
│ │cădere de la 25 cm │
│ │înălţime); │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Instalare subterană: │
│ │corespunzătoare │
│ │cerinţelor de │
│ │compresiune ale │
│ │amplasamentului de │
│ │instalare (de exemplu: │
│ │trotuar, carosabil, │
│Rezistenţă la │zonă verde etc.). │
│compresiune │Astfel, conform SR │
│ │EN124, clasa de │
│ │încărcare a elementelor│
│ │constitutive şi a celor│
│ │de închidere poate fi: │
│ │A15 -15 kN / B125 - 125│
│ │kN / C250 -250 kN / │
│ │D400 -400 kN. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Temperatură de│-15°C ÷ 60 °C │
│utilizare │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Literele „Tc" sau │
│ │cuvântul │
│Marcaj de │„Telecomunicaţii" │
│identificare │inscripţionat permanent│
│ │pe exteriorul │
│ │închiderii (capac, uşă │
│ │etc) │
└──────────────┴───────────────────────┘
(4) Dimensiunile interne minime ale cutiilor sunt indicate în tabelul 3.12. Tabel 3.12 - Dimensiuni interne minime ale cutiilor
┌─────────────┬──────┬────────┬────────┐
│Tip cutie │Lăţime│Înălţime│Adâncime│
│ │[mm] │[mm] │[mm] │
├─────────────┼──────┼────────┼────────┤
│De │ │ │ │
│distribuţie/ │ │ │ │
│doză │53 │53 │55 │
│instalată │ │ │ │
│aparent sau │ │ │ │
│incastrat │ │ │ │
├─────────────┼──────┼────────┼────────┤
│De trecere │ │ │ │
│pentru reţea │160 │80 │55 │
│individuală │ │ │ │
├─────────────┼──────┼────────┼────────┤
│De coloană │ │ │ │
│magistrală │220 │220 │90 │
│comună │ │ │ │
├─────────────┼──────┼────────┼────────┤
│De acces │ │ │ │
│multioperator│300 │300 │300 │
│subterană │ │ │ │
├─────────────┼──────┴────────┴────────┤
│Cu │Corespunzătoare │
│echipamente │gabaritului │
│ │echipamentelor găzduite │
└─────────────┴────────────────────────┘
(5) Se recomandă montarea cutiilor de distribuţie cu o adâncime mai mare de 55 mm pentru a se asigura instalarea şi conectarea uşoară a cablurilor. (6) Cutiile trebuie să fie echipate cu capace de protecţie adecvate. 3.3.1.4.1. CAMERETA DE TELECOMUNICAŢII MULTIOPERATOR (CTM) (1) CTM se instalează subteran şi poate fi prefabricată sau construită pe şantier. Dimensiunile interne minime ale CTM sunt 800 x 500 x 600 (L x l x A, în mm), corespunzător cameretei tip G (sau CT1) din reglementarea tehnică indicativ RTC 5-2022. (2) Capacele CTM trebuie să aibă caracteristicile cerute de SR EN 124, dacă locul de amplasare al acestora poate pune în pericol siguranţa persoanelor şi bunurilor. Se acceptă posibilitatea coborârii cotei capacului şi acoperirea CTM cu tipul de pardoseală existentă în zonă. Capacul CTM trebuie să conţină inscripţiile "SR EN 124", sarcina admisibilă a acestuia şi cuvântul "Telecomunicaţii" sau "CTM" fără indicarea unui furnizor de servicii de comunicaţii. (3) Pentru CTM utilizarea dispozitivelor de închidere nu este obligatorie, dar utilizarea acestora este recomandată ca o măsură suplimentară de protecţie a instalaţiei. 3.3.1.4.2. CUTIE DE ACCES MULTIOPERATOR (CAM) (1) CAM se instalează pe peretele clădirii, la interior sau exterior sau subteran la exterior, în imediata apropiere a accesului spre clădire, ca alternativă la CTM. (2) CAM instalată pe perete este realizată dintr-un compartiment închis conectat prin 2 tuburi de minim 040 mm sau canaletă echivalentă, instalate vertical, ce se extind de la CAM până la accesul subteran al cablurilor reţelelor operatorilor în CTM. (3) Dimensiunile interne minime ale compartimentului CAM sunt: 220 x 220 x 90 (L x l x A, în mm). (4) CAM subterană are dimensiunile interne minime de 300 x 300 x 300 (L x l x A, în mm). (5) La utilizarea CAM subterană amplasată în exteriorul clădirii, pe tot traseul de la CAM până la punctul de acces efectiv în interiorul clădirii, cablurile de telecomunicaţii trebuie protejate mecanic împotriva lovirii sau ruperii accidentale prin utilizarea a 2 tuburi de minim 040 mm sau canaletă echivalentă. (6) La exteriorul capacului CAM sau al uşii acesteia trebuie să existe marcaje în conformitate cu tabelul 3.11. (7) CAM trebuie să aibă un dispozitiv de închidere cu sau fără cheie. 3.3.1.5. DISPOZITIVE DE ÎNCHIDERE (1) Pentru a garanta securitatea şi confidenţialitatea comunicaţiilor se vor utiliza: a) dispozitive de închidere cu cheie - încuietoare, dispozitive metalice la care accesibilitatea se asigură cu o cheie unică. b) dispozitive de închidere fără cheie - închizătoare, dispozitive din material plastic sau metal, la care accesibilitatea este asigurată fără o cheie unică. (2) Alegerea tipului de închidere trebuie să ţină cont de locul de instalare, de accesibilitatea publică şi de necesitatea de asigurare a siguranţei compartimentelor care adăpostesc dispozitive şi echipamente. (3) Utilizarea încuietorilor este obligatorie pentru: a) PD amplasate în locuri publice; b) elemente ale reţelei care găzduiesc dispozitive active (alimentate cu energie electrică); c) locurile considerate cu acces restricţionat pentru garantarea securităţii şi confidenţialităţii comunicaţiilor. (4) Închiderile sunt obligatorii pentru: a) CTcI în locaţii private; b) cutii de trecere a cablurilor; c) cutii de reţea individuală. 3.3.2. AMPLASAREA ECHIPAMENTELOR 3.3.2.1. CABINET DE TELECOMUNICAŢII AL CLĂDIRII (CTcC) (1) CTcC reprezintă un punct de distribuţie, parte integrantă a reţelei comune a clădirii, constituit dintr-un compartiment cu echipamente şi dispozitive găzduite în interior. (2) CTcC trebuie să asigure: a) interconectarea cu reţele de comunicaţii electronice; b) managementul diferitelor reţele de cabluri cu perechi de cupru, coaxiale şi fibră optică; c) posibilitatea integrării sistemelor de automatizare ale locuinţelor, videointerfon şi sisteme de securitate. (3) În funcţie de dimensiunile reţelelor ce urmează să fie instalate într-o clădire, se vor prevedea următoarele variante de ITcC: a) cu un singur CTcC amplasat în interiorul - CTcC intern sau exteriorul clădirii - CTcC extern; b) cu mai multe CTcC (de ex. cu CTcC superior - instalat de regulă la partea superioară a clădirii şi CTcC inferior - instalat de regulă în proximitatea accesului subteran); (4) CTcC trebuie să fie considerat cu acces restricţionat, fiind locul unde sunt găzduite circuitele primare şi secundare ale distribuitoarelor generale de comunicaţii pentru toate tehnologiile: DGPC, DG-CC şi DG-FO. Dimensionarea, instalarea primarelor DG şi instalarea dispozitivelor de protecţie ale acestora sunt în sarcina operatorilor de comunicaţii electronice. (5) Amplasarea secundarelor DG precum şi dispunerea cablurilor în interiorul CTcC trebuie să permită disponibilitatea unei jumătăţi din volumul interior, restul fiind considerat suficient pentru amplasarea primarelor DG. Secundarele DG trebuie montate cât mai aproape de conducta magistrală (CM) a tehnologiei corespunzătoare. (6) CTcC superior, dacă există, trebuie să conţină un cap de reţea (CR) care asigură distribuţia semnalelor S/MATV către toate locuinţele din clădire. CTcC superior trebuie să aibă o bară de legare la pământ ce va fi conectată la BPPE amplasată în CTcC inferior. (7) Pentru asigurarea telecontorizării utilităţilor clădirii se recomandă conectarea CTcC cu dulapurile contoarelor de apă, gaz şi electricitate. (8) Pentru instalarea echipamentelor şi dispozitivelor în CTcC acesta trebuie să fie prevăzut la interior cu o structură verticală de montaj metalică sau din material plastic. Structurile din lemn nu sunt permise. (9) Fiind cu acces restricţionat, CTcC trebuie să fie echipat cu un sistem de închidere cu încuietoare. (10) CTcC trebuie să conţină o bară BPPE cu mai multe puncte de legare la pământ. (11) CTcC trebuie să asigure cel puţin un circuit de alimentare cu energie electrică dotat cu prize cu legare la pământ. Circuitele electrice trebuie protejate de un dispozitiv automat de întrerupere cu protecţie diferenţială de curent rezidual de maxim 30 mA, situat în tabloul electric de alimentare. (12) În cazul în care există un CTcC superior şi un CTcC inferior, fiecare dintre ele trebuie să conţină prize electrice cu sistem de legare la pământ şi o bară de legare la pământ cu mai multe puncte de conectare. (13) În lipsa necesităţii alimentării electrice a echipamentelor, CTcC poate să nu conţină prize electrice. 3.3.2.1.1. DISTRIBUITOR GENERAL PENTRU CABLURI CU PERECHI DE CUPRU (DG-PC) (1) DG-PC este format din circuite primare aflate în responsabilitatea operatorilor şi circuite secundare de unde începe reţeaua comună cu perechi de cupru a clădirii. (2) Secundarul DG-PC este format din mai mulţi conectori mamă RJ 45 grupaţi. (3) Amplasarea secundarului DG-PC trebuie să fie aproape de conducta magistrală destinată cablurilor cu perechi de cupru. Asigurarea identificării conexiunilor trebuie să fie realizată printr-o etichetare corespunzătoare. 3.3.2.1.2. DISTRIBUITOR GENERAL DE CABLURI COAXIALE (DG-CC) (1) DG-CC este compus din circuite primare aflate în responsabilitatea operatorilor şi circuite secundare de unde începe reţeaua comună de cablu coaxial a clădirii. (2) Secundarul DG-CC este format dintr-un panou de conexiuni cu prize mamă, pentru conectori coaxiali de tip F. (3) Racordurile trebuie instalate cu intrarea în partea de jos sau orizontal pentru a minimiza pătrunderea accidentală a contaminanţilor solizi sau lichizi (praf, apă etc.). (4) Trebuie să fie asigurată permanent continuitatea legăturii reţelei de ecranare a cablurilor coaxiale la sistemul de legare la pământ. (5) Amplasarea secundarului DG-CC trebuie să fie aproape de conducta magistrală destinată cablurilor coaxiale. Asigurarea identificării conexiunilor trebuie să fie realizată printr-o etichetare corespunzătoare. 3.3.2.1.3. DISTRIBUITOR GENERAL DE CABLURI CU FIBRĂ OPTICĂ (DG-FO) (1) DG-FO este compus din circuite primare aflate în responsabilitatea operatorilor şi circuite secundare de unde începe reţeaua comună de fibră optică a clădirii. (2) Secundarul DG-FO constă dintr-un panou cu conectori optici de tip SC/APC. (3) Conectoarele optice trebuie instalate cu intrarea orientată în jos sau orizontal pentru a minimiza pătrunderea accidentală a contaminanţilor solizi sau lichizi (praf, apă etc.). (4) Din cauza fragilităţii componentelor trebuie adoptată o soluţie tehnică de instalare care asigură protecţia necesară în condiţii de mediu nefavorabile cu umiditate şi praf. Amplasarea secundarului DG-FO trebuie să fie în apropierea conductei magistrale destinată cablurilor de fibră optică. (5) Asigurarea identificării conexiunilor trebuie să fie realizată printr-o etichetare corespunzătoare. 3.3.2.2. CABINET INDIVIDUAL DE TELECOMUNICAŢII (CTcI) (1) CTcI este elementul ce asigură centralizarea şi flexibilitatea instalaţiei de telecomunicaţii a unei locuinţe. Se recomandă să fie dimensionat astfel încât să poată să găzduiască servicii de comunicaţii electronice prin reţele de cupru, cablu coaxial şi fibră optică şi să permită instalarea echipamentelor active necesare managementului locuinţei. CTcI face parte din reţeaua individuală a ITcC. (2) CTcI este un PD constituit din una sau mai multe incinte conectate care găzduiesc distribuitoarele client (DC) ce asigură interconectarea reţelei comune cu reţeaua individuală. (3) CTcI trebuie să permită găzduirea de echipamente active cum sunt: convertor optoelectronic, router, comutator, modem sau amplificator CATV/MATV etc. şi asigurarea condiţiilor de mediu necesare bunei funcţionări (de exemplu: ventilaţie pentru eliminarea căldurii din incintă). (4) CTcI poate conţine 3 DC şi anume DC-PC, DC-CC şi DC-FO ce conectează prin reţeaua individuală toate prizele de telecomunicaţii ale locuinţei, specifice fiecărei tehnologii. (5) CTcI trebuie să fie echipat cu cel puţin o priză electrică cu sistem de legare la pământ alimentată din tabloul de energie electrică al locuinţei. (6) CTcI trebuie să aibă o bară de legare la pământ cu secţiunea de minim 4 mmp şi mai multe puncte de conectare. (7) CTcI trebuie să ofere spaţiu pentru instalarea echipamentelor active şi să asigure un volum util de minim 5 dmc. (8) Dacă CTcI este format din cutii separate, priza electrică trebuie instalată în spaţiul destinat echipamentelor active. Cutiile care alcătuiesc CTcI trebuie să fie interconectate prin cel puţin 2 tuburi \'f840 mm sau canal de cabluri echivalent, instalate vertical sau orizontal, sau pentru fibră optică 1 tub \'f820 mm. 3.3.2.3. PUNCT DE DISTRIBUŢIE SUPLIMENTAR (PDS) PDS este un element ce asigură flexibilitate suplimentară infrastructurii de telecomunicaţii permiţând distribuirea, amplificarea şi regenerarea semnalelor. Dimensionarea PDS trebuie corelată cu rolul prevăzut în arhitectura reţelei. 3.3.2.4. PUNCT INDIVIDUAL DE TRANZIŢIE (PTI) (1) PTI reprezintă un PD folosit ca element de interconectare pentru fiecare tehnologie, între cablurile care provin din reţeaua comună şi cablurile care intră în interiorul locuinţei. (2) PTI permite instalarea în momente diferite de timp a cablării comune şi individuale. Prin instalarea unui PTI pentru fiecare locuinţă este posibilă refacerea reţelei comune şi asigurarea branşamentelor la reţelele individuale fără intervenţie în locuinţă sau de asemenea, refacerea reţelei individuale şi interconectarea cu reţeaua comună fără intervenţie în aceasta din urmă. (3) PTI poate fi amplasat în zona comună sau în zona privată a clădirii. 3.3.2.5. PUNCT DE CONCENTRARE SERVICII (PCS) (1) PCS este utilizat în clădiri de tip rezidenţial, ca element individual de reţea. (2) Principalele funcţii ale PCS sunt centralizarea cablurilor care provin din reţeaua comună sau direct de la operatorul de comunicaţii electronice, distribuirea semnalelor în diferite zone şi disponibilitatea directă cu PT ale diferitelor tehnologii. (3) De regulă PCS poate să aibă: a) conector RJ 45 mamă la terminarea cablului cu perechi de cupru de la PTc (şi PTI dacă există); b) conector F mamă la terminarea cablului coaxial de la PTc (şi PTI dacă există); c) conector optic SC/APC la terminarea cablului cu fibre optice de la PTc (şi PTI dacă există); 3.3.2.6. CERINŢE GENERALE (1) Pentru realizarea PD şi amenajarea unui cabinet este recomandată utilizarea unui rack având în vedere flexibilitatea şi versatilitatea acestuia. (2) Rack-urile utilizate în ITcC trebuie să aibă dimensiuni adecvate echipamentului ce urmează să fie instalat şi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime ce asigură: a) restricţionarea accesului printr-o uşă cu încuietoare; b) alimentare cu energie electrică prin circuite şi prize cu sistem de legare la pământ; c) ventilarea necesară (activă sau pasivă); d) suporţi pentru găzduirea cablării fixe şi pentru amplasarea cablării de interconectare; e) identificarea corectă prin etichetare a circuitelor prizelor de telecomunicaţii; f) existenţa şi funcţionarea sistemului de legare la pământ. 3.3.2.7. CAMERE TEHNICE (1) Camerele tehnice sunt compartimentări închise (camere) ale clădirii utilizate pentru găzduirea echipamentelor şi dispozitivelor ITcC. Uşile camerelor tehnice trebuie să se deschidă spre exterior în conformitate cu reglementările de siguranţă la foc aplicabile. (2) Tipurile şi dimensiunile încăperilor tehnice pentru clădiri în care sunt prezente tehnologiile de comunicaţii electronice sunt prezentate în tabelul 3.13. Tabel 3.13 - Tipuri şi dimensiuni minime de încăperi tehnice
┌────────────┬────────────┬────────────┐
│Tip cameră │Număr de │Dimensiuni │
│tehnică │locuinţe │minime │
│ │ │[mm] │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│C0 │˂ 32 │3000 x 1000 │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│C1 │33 ÷ 64 │3000 x 2000 │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│C2 │65 ÷ 100 │3000 x 3000 │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│C3 │> 100 │6000 x 3000 │
└────────────┴────────────┴────────────┘
(3) Nivelul de complexitate a instalării în clădire aşa cum este definit în SR EN 50174-1, stabilit în funcţie de destinaţia clădirii şi numărul de cabluri permanente ce trec prin CM în locul cu cel mai mare grad de ocupare, este prezentat în tabelul 3.14. Tabel 3.14 - Nivelurile de complexitate a ITcC
┌──────────────────────────────────────┐
│Nivel de complexitate a ITcC │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │Număr de cabluri │
│Tip de │permanente │
│clădire ├────┬──────┬────────┬────┤
│ │2 ÷ │11 ÷ │101 ÷ │> │
│ │10 │100 │1000 │1000│
├────────────┼────┼──────┼────────┼────┤
│De birouri │1 │2 │3 │4 │
├────────────┼────┼──────┼────────┼────┤
│Industrială │1 │2 │3 │4 │
├────────────┼────┼──────┼────────┼────┤
│Rezidenţială│1 │2 │3 │4 │
├────────────┼────┼──────┼────────┼────┤
│Mixtă │2 │2 │3 │4 │
└────────────┴────┴──────┴────────┴────┘
(4) Camera tehnică trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime: a) să aibă înălţimea minimă de 2200 mm; b) să dispună de sistem de ventilaţie pasivă sau activă în corelaţie cu secţiunea golurilor şi/sau debitul de aer necesar în funcţie de caracteristicile tehnice ale echipamentelor; d) iluminatul să fie adecvat pentru executarea lucrărilor ce presupun efort vizual prelungit; e) instalaţia de alimentare cu energie electrică să aibă cel puţin un circuit de iluminat şi unul de priză cu sisteme de protecţie cu întrerupere automată (magneto-termică-diferenţială) şi sistem de legare la pământ; f) să fie dotată cu stingător de incendiu cu CO_2, pentru focar minim 55 B; g) la exterior uşa camerei să fie inscripţionată prin cuvântul: "Telecomunicaţii". 3.4. ANTENE S/MATV Antenele posibil prevăzute în ITcC sunt: a) antenă UHF ce asigură captarea semnalului DVB-T; b) antenă de satelit ce asigură captarea semnalului DVB-T transmis de satelit. 4. PROIECTAREA ITcC (1) Regulile precizate în acest capitol au rolul de a stabili proceduri standardizate în pregătirea proiectelor ITcC, aplicabile clădirilor noi sau existente, pentru realizarea diverselor tipuri de lucrări, cum sunt: construcţie, reconstrucţie, modificare, reparare, conservare, restaurare, modernizare şi extindere. (2) Prezentele reguli şi cerinţe tehnice trebuie considerate ca minime, proiectantul având obligaţia să evalueze adecvarea acestora pentru tipul de clădire, funcţiunea acesteia şi nevoile exprimate de beneficiarul lucrării, inclusiv prin utilizarea altor soluţii tehnice considerate mai potrivite, dacă acestea sunt în conformitate cu standardele europene aplicabile. (3) Proiectarea ITcC se va realiza în conformitate cu prevederile reglementării tehnice, indicativ P 118-1/2025. 4.1. REGULI GENERALE DE PROIECTARE (1) Regulile generale de proiectare se aplică în cazul tuturor ITcC, indiferent dacă se referă la instalaţii noi sau existente. (2) Proiectul ITcC este documentaţia tehnică prin care se defineşte arhitectura reţelei şi sunt detaliate specificaţiile asociate. Obiectivul proiectului este de a stabili soluţii tehnice în concordanţă cu regulile prevăzute în prezenta reglementare tehnică şi nevoile beneficiarului exprimate prin tema de proiectare. (3) Cele mai relevante aspecte ce condiţionează soluţiile adoptate la realizarea proiectului ITcC sunt: a) amplasarea geografică a clădirii; b) tipul de clădire, precum şi numărul şi caracteristicile locuinţelor/zonelor care o compun; c) evaluarea infrastructurii de comunicaţii electronice existentă în clădire, dacă este cazul; d) evaluarea proximităţii reţelelor publice de comunicaţii electronice, în vederea stabilirii amplasării punctelor de frontieră ale ITcC; e) clasificarea MICE asociată funcţiunii clădirii, în vederea definirii caracteristicilor materialelor şi echipamentelor ce vor fi utilizate; f) securitatea şi gradul de siguranţă a comunicaţiilor electronice ce trebuie asigurat; g) tehnologiile ce vor fi puse la dispoziţie clienţilor la darea în funcţiune a instalaţiei; h) ofertele disponibile pe piaţă referitoare la materiale, echipamente şi tehnologii; i) limitări bugetare ale beneficiarului şi posibilitatea etapizării lucrărilor şi finanţării; j) graficul de execuţie planificat pentru realizarea lucrărilor şi punerea în funcţiune. (4) Pentru clădirile incluse în patrimoniul cultural clasificat sau în curs de clasificare sunt permise limitări în adoptarea unor soluţii tehnice recomandate în prezenta reglementare tehnică, cu condiţia ca acestea să fie fundamentate de proiectant în documentaţia pentru autorizare a realizării lucrărilor, înaintată către autorităţile locale şi către cele cu competenţe în domeniul patrimoniului cultural. (5) În clădirile cu două sau mai multe locuinţe cu intrări independente sau fără tablou electric pentru servicii comune, ITcC poate fi proiectată fără reţea comună, fiind obligatorie instalarea unui PAT şi a unui CTM sau CAM pentru fiecare locuinţă. 4.1.1. ETAPE DE PROIECTARE (1) Realizarea proiectului cuprinde următoarele etape: a) Etapa 1 - Definirea temei de proiectare, a constrângerilor proiectului şi informarea beneficiarului asupra evaluării acestora şi a modului în care vor influenţa rezultatul; b) Etapa 2 - Analiza şi propunerea mai multor propuneri de soluţii tehnice alternative ce permit rezolvarea cerinţelor; c) Etapa 3 - Definirea criteriilor de comparare a diferitelor alternative pentru obţinerea soluţiei tehnice optime din punct de vedere cost-beneficiu; d) Etapa 4 - Prezentarea alternativelor, alegerea celei mai favorabile propuneri şi aprobarea de către beneficiar; e) Etapa 5 - Elaborarea proiectului şi dimensionarea elementelor ITcC; f) Etapa 6 - Consultanţă şi asistenţă tehnică de specialitate pe perioada realizării lucrărilor. 4.1.2. ELEMENTELE PROIECTULUI (1) Proiectul tehnic trebuie să includă următoarele elemente: a) informaţii de identificare a proiectantului ITcC; b) informaţii de identificare a imobilului/clădirii şi a funcţiunii acesteia; c) memoriu tehnic al lucrărilor de execuţie care conţine cel puţin: i. descrierea generală a soluţiei tehnice adoptate conform prevederilor legale şi de reglementare în vigoare. Soluţiile adoptate ce derivă din constrângeri specifice clădirii, precum şi precizările necesare interpretării proiectului, cu privire la proiectarea şi funcţionarea acestuia şi aspecte legate de realizarea acestuia pe şantier de către instalator; ii. indicarea caracteristicilor materialelor şi elementelor de construcţie, sistemelor, echipamentelor şi reţelelor asociate; iii. ipotezele care au fost luate în considerare şi caracteristicile tehnice ale interfeţelor de acces la reţele publice de comunicaţii electronice; iv. caracteristicile tehnice şi specificaţiile pe care trebuie să le respecte materialele şi echipamentele ce vor fi instalate. d) antemăsurători şi situaţii centralizatoare de cantităţi de lucrări, cu indicarea denumirii, cantităţii şi listei de materiale şi forţă de muncă necesare; e) deviz estimativ de lucrări bazat pe tipul şi volumul lucrărilor incluse în antemăsurători; f) alte elemente ale proiectului cum sunt: i. fişe tehnice funcţie de complexitatea şi nevoile clădirii, ce permit caracterizarea clădirii din punct de vedere al amplasamentului, tipului de lucrare, numărului de locuinţe, numărului de etaje, limitelor ITcC şi numărului total de PTc per tehnologie; ii. planşe topografice de amplasament al clădirii (la scară mai mare sau egală cu 1:5000), cu indicarea coordonatelor geografice în sistem Stereo 70 sau WGS 84, precum şi planşe ale fiecăruia dintre etajele clădirii cu amplasarea conductelor, cutiilor şi altor elemente constitutive ale reţelei, la o scară adaptată pentru buna vizualizare şi înţelegerea instalaţiei proiectate; iii. scheme cu reţeaua de conducte, amplasarea acestora cu indicarea interconectării elementelor, cuprinzând: dimensiunea, tipul şi clasa de mediu, schema PD cu dispunerea dispozitivelor şi spaţiul rezervat primarelor operatorilor sau, recomandat, planul digital tridimensional al clădirii ce prezintă amplasarea tuturor utilităţilor, echipamentelor şi accesoriilor existente (releveu 3D); g) planşă cu poziţionarea şi identificarea modulelor şi echipamentelor conţinute de PD; h) elementele instalaţiei de telecomunicaţii pentru fiecare tehnologie specificate prin codificare şi numerotare secvenţială distinctă; i) pentru camera tehnică proiectul trebuie să conţină planşa acesteia, cu indicarea tuturor elementelor şi conexiunilor acestora; j) scheme ale reţelei de cablare cu indicarea amplasării acesteia şi interconexiunilor. Schemele trebuie să specifice capacităţile echipamentelor şi cablurilor, clasa de mediu necesară şi amplasarea intrărilor de cabluri; k) tabele cu dimensiunile cablurilor pentru fiecare tehnologie proiectată; l) calcule ale nivelurilor de semnal ale sistemului S/MATV şi ale atenuărilor reţelelor de fibră optică şi coaxiale; m) schema instalaţiei de alimentare cu energie electrică şi de asigurare a legării la pământ. 4.1.3. PROIECTARE REŢEA DE CONDUCTE/TUBULATURĂ 4.1.3.1. GENERALITĂŢI (1) Referinţele la conducte din proiectele ITcC pot cuprinde şi echivalenţe ale acestora cu alte tipuri de infrastructuri fizice suport precum canale de cabluri, canalete sau jgheaburi pentru cabluri. (2) Dimensionarea reţelei de conducte se va realiza ţinând cont de următoarele aspecte: a) calculul diametrelor minime ale tuburilor şi secţiunea minimă utilă a compartimentului canalelor de cabluri, prin aplicarea formulelor 4.3 şi 4.4; b) la folosirea canaletelor şi canalelor de cabluri se va utiliza tabelul 4.5 de echivalenţe între diametrul unui tub şi secţiunile unui compartiment de canal de cabluri sau ale unui jgheab suport; c) tuburile ITcC şi compartimentele suport sunt utilizate exclusiv pentru susţinerea cablurilor de telecomunicaţii; d) dispozitivele şi materialele utilizate la reţeaua de conducte se stabilesc conform secţiunii 3.3 din prezenta reglementare tehnică; e) amplasarea PD se va face în compartimente ale clădirii în afara băilor, bucătăriilor, tavanelor şi ieşirilor de urgenţă (cu excepţia intrărilor în clădire); f) se va minimiza utilizarea cutiilor de conexiuni, prioritate având traseele directe de conectare a PD la prizele de telecomunicaţii individuale; g) la indicarea capacităţii conductelor se va lua în considerare diametrul exterior al acestora; h) denumirile de diametru exterior şi diametru comercial sunt echivalente; i) dimensionarea minimă, stabilită pentru fiecare tronson de conductă se menţine pe întreg traseul acesteia; j) la calcularea capacităţii canalelor sau jgheaburilor suport de cabluri trebuie luată în considerare secţiunea interioară a acestora. Dacă este împărţit în mai multe compartimente, spaţiul ocupat de separatoare nu trebuie luat în considerare ca utilizabil; k) între cutii de joncţiune sau de trecere se va prevedea o distanţă de maxim 50 m. Această distanţă poate fi mărită la 120 m atunci când se utilizează conducte de \'f863 mm sau mai mari. l) pentru instalarea cablurilor de fibră optică se recomandă utilizarea microtuburilor de 3,5/5 mm LSOH sau microtuburi cu cabluri de fibră optică de distribuţie pentru montaj vertical (tip riser), ce au cablul cu fibră optică preinstalat. 4.1.3.2. REPREZENTAREA SCHEMATICĂ A REŢELEI DE CONDUCTE Figura 4.1 prezintă schema generală a reţelei de conducte a unei clădiri multifamiliale pentru care ITcC are ca limită o CAM: (a se vedea imaginea asociată) Figura 4.1 - Reţeaua de conducte comune şi individuale a unei ITcC pentru o clădire multifamilială Figura 4.2 prezintă schema generală de conducte a unei ITcC cu limita în CAM pentru o casă unifamilială: (a se vedea imaginea asociată) Figura 4.2 - Reţea individuală de conducte cu limita în CAM pentru o casă unifamilială unde: (a se vedea imaginea asociată) 4.1.3.3. DIMENSIONAREA CONDUCTELOR ŞI SUPORTURILOR DE CABLURI (1) Dimensionarea reţelei de conducte ITcC are ca principală condiţionare diametrul cablurilor ce urmează a fi găzduite. (2) Pe durata de viaţă a clădirii poate fi necesară refacerea parţială sau totală a ITcC, astfel că tuburile trebuie să permită dezinstalarea uşoară a cablurilor existente şi instalarea unor cabluri noi. (3) Utilizând valoarea diametrelor cablurilor prevăzut a fi găzduite, se calculează diametrul interior minim necesar al conductei, folosind formula 4.3. (a se vedea imaginea asociată) Formula 4.3 - Relaţia de calcul al diametrului minim interior al conductei unde: D_min: diametrul interior minim al conductei/tubului [mm] d_n: diametrul exterior al cablului n [mm] (4) Din rezultatul obţinut anterior se determină diametrul necesar al conductei ce urmează a fi utilizată (diametrul comercial), care trebuie să fie mai mare sau egal cu diametrul minim calculat. În scopul dimensionării jgheaburilor trebuie luată în considerare formula 4.4. (a se vedea imaginea asociată) Formula 4.4 - Relaţia de calcul al secţiunii utile minime a compartimentului jgheabului de cabluri unde: S_u: secţiune utilă minimă a compartimentului suport [mmp] d_n: diametrul exterior al cablului n [mm] (5) Echivalenţa dintre diametrul unei conducte şi secţiunea unui jgheab de cablu este prezentată în tabelul 4.5. Tabel 4.5 - Echivalenţa între diametrul conductei şi secţiunea compartimentului suport
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Diametru │Secţiune echivalentă │
│conductă/tub │compartiment suport │
│[mm] │[mmp] │
├─────────────┼────────────────────────┤
│20 │89 │
├─────────────┼────────────────────────┤
│25 │139 │
├─────────────┼────────────────────────┤
│32 │227 │
├─────────────┼────────────────────────┤
│40 │355 │
├─────────────┼────────────────────────┤
│50 │555 │
├─────────────┼────────────────────────┤
│63 │881 │
├─────────────┼────────────────────────┤
│75 │1249 │
├─────────────┼────────────────────────┤
│90 │1798 │
├─────────────┼────────────────────────┤
│110 │2686 │
└─────────────┴────────────────────────┘
(6) În cazul modificării unei tubulaturi existente, la determinarea spaţiului disponibil în conducte deja instalate cu cabluri/microtuburi suport trebuie să se ia în considerare efectul memoriei de formă al acestora produs de modul de transport şi depozitare înaintea instalării, şi lungimea conductei în care se doreşte instalarea suplimentară. (7) În acest caz, din relaţia de calcul al diametrului interior al conductei de protecţie a cablurilor: (a se vedea imaginea asociată) Formula 4.6 - Relaţia de calcul al diametrului interior al conductei în funcţie de diametrele cablurilor instalate unde: D: diametrul interior al conductei ce are instalate n cabluri/microtuburi cu diametre d_1 ÷ d_n, necesar pentru instalarea unui cablu/microtub cu diametrul ddisp, [mm] K: coeficient ales conform condiţiilor din tabelul nr. 4.8, se obţine relaţia de calcul al diametrului disponibil ddisp, posibil de instalat în conductă: (a se vedea imaginea asociată) Formula 4.7 - Relaţia de calcul al diametrului disponibil al cablului posibil de instalat Tabel nr. 4.8 - Valorile coeficientului K în funcţie de lungimea, diametrul conductei şi numărul de cabluri instalate
┌─────────┬──────────┬───────────────────┐
│Lungimea │Numărul │Coeficient K │
│conductei│final de ├────┬────┬────┬────┤
│de │cabluri │D ≤ │41 <│51 <│D ˃ │
│instalat,│instalate │41 │D ≤ │D ≤ │61 │
│L [m] │ │ │51 │61 │ │
├─────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│ │≤ 2 │1,5 │1,45│1,45│1,45│
│L ≤ 50 ├──────────┼────┼────┼────┼────┤
│ │≥ 3 │1,5 │1,4 │1,3 │1,25│
├─────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│50 < L ≤ │≤ 2 │1,65│1,55│1,55│1,45│
│150 ├──────────┼────┼────┼────┼────┤
│ │≥ 3 │1,65│1,55│1,45│1,35│
├─────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│150 < L ≤│Indiferent│1,8 │1,75│1,7 │1,65│
│300 │ │ │ │ │ │
└─────────┴──────────┴────┴────┴────┴────┘
(8) Chiar şi în cazul existenţei spaţiului teoretic disponibil vor exista zone în care este fizic imposibilă instalarea şi unde vor trebui utilizate metode suplimentare de eficientizare a utilizării spaţiului interior din conductă, de exemplu prin utilizarea unor microtuburi textile de ghidaj al cablurilor (tip fabric innerduct) în locul microtuburilor uzual utilizate. 4.1.3.4. CANAL DE CABLURI (1) Utilizarea canalului de cabluri trebuie să fie precedată de o analiză a clasei de mediu impusă locului de instalare şi de constrângerile aferente. (2) Sistemele de canale de cabluri, elementele de conectare şi accesoriile acestora trebuie de asemenea dimensionate pe baza specificaţiilor furnizate de producători. (3) Pentru dimensionare trebuie avute în vedere cerinţele menţionate în secţiunea 3.3.1.3 din prezenta reglementare tehnică. (4) Pentru calculul secţiunii minime utile şi echivalenţa cu diametrul conductelor trebuie avută în vedere aceeaşi metodă ca şi pentru compartimentele suport. 4.1.3.5. CUTIE (1) Locul de amplasare a cutiilor, precum şi dimensionarea acestora, trebuie să fie în concordanţă cu dimensionarea conductelor utilizate şi arhitectura reţelelor de cabluri. (2) Dimensionarea cutiilor trebuie să ţină cont de numărul şi tipul conductelor ce ajung în interiorul acestora şi unde trebuie asigurat spaţiul necesar pentru distribuţia cablurilor şi eventual pentru găzduirea rezervelor tehnologice. 4.1.3.6. DULAP DE CABLURI/RACK (1) Utilizarea unui dulap de cabluri/rack instalat într-o nişă din peretele clădirii este de regulă soluţia tehnică recomandată pentru realizarea PD, respectiv CTcC şi CTcI. (2) Documentaţia tehnică trebuie sa conţină o planşă cu vederea frontală a rack-ului ce conţine poziţionarea şi identificarea modulelor şi echipamentelor găzduite în interior. (3) Pentru dimensionare trebuie avute în vedere cerinţele funcţionale ale PD care urmează să fie constituite şi secţiunea 3.3.2.6 din prezenta reglementare tehnică. 4.1.3.7. CAMERA TEHNICĂ (1) Camera tehnică trebuie prevăzută în proiect atunci când sunt îndeplinite simultan condiţiile: a) complexitatea infrastructurii este de nivel 3 sau 4, conform tabelului 3.14; b) numărul de locuinţe este mai mare de 64. (2) Proiectul trebuie să cuprindă următoarele elemente: a) amplasamentul (plan şi secţiune); b) indicarea elementelor şi conexiunilor reţelelor existente; c) conexiunile la reţeaua de alimentare cu energie electrică. (3) Pentru dimensionarea camerelor tehnice trebuie avute în vedere cerinţele prevăzute în secţiunea 3.3.2.7 din prezenta reglementare tehnică. 4.1.3.8. DIMENSIONAREA LIMITELOR REŢELEI DE CONDUCTE Tabelul 4.6 prezintă localizarea şi marcarea limitelor reţelei de conducte ale ITcC. Tabelul 4.9 - Limitele reţelei de conducte
┌────────┬───┬────────────┬─────────────────┐
│ │ │Localizare: │ │
│ │ │pe drumul │Inscripţionare │
│ │ │public sau │vizibilă, de │
│ │ │în afara │neşters, │
│ │CTM│clădirii, │cuvintele „CTM” │
│ │ │dar în │şi │
│ │ │interiorul │„Telecomunicaţii”│
│ │ │curţii/ │ │
│ │ │proprietăţii│ │
│ ├───┼────────────┼─────────────────┤
│ │ │Localizare: │ │
│ │ │1. Aplicată │ │
│ │ │pe, sau │ │
│ │ │încastrată │ │
│ │ │în, peretele│ │
│Limita │ │exterior al │Inscripţionare │
│reţelei │ │clădirii; │vizibilă, de │
│de │CAM│2. Instalată│neşters, cuvântul│
│conducte│ │în exterior │„Telecomunicaţii”│
│ │ │pe un │ │
│ │ │piedestal; │ │
│ │ │3. Amplasată│ │
│ │ │subteran în │ │
│ │ │exteriorul │ │
│ │ │clădirii. │ │
│ ├───┼────────────┼─────────────────┤
│ │ │Localizare │ │
│ │ │în locul │ │
│ │ │indicat în │ │
│ │PAT│proiect │În exteriorul │
│ │ │pentru │clădirii │
│ │ │amplasarea │ │
│ │ │catargului │ │
│ │ │antenei │ │
└────────┴───┴────────────┴─────────────────┘
4.1.3.8.1. LIMITA SUBTERANĂ A REŢELEI DE CONDUCTE (1) Limita subterana a reţelei de conducte a ITcC este constituită de CTM sau CAM în care se termină conductele de conectare ale clădirii. CTM şi CAM sunt de asemenea şi limita conductelor între reţelele publice de telecomunicaţii şi ITcC. (2) CTM şi CAM sunt singurele puncte permise pentru intrarea cablurilor în clădire prin trasee subterane sau de faţadă. (3) În cazul clădirilor multietajate cu subsol comun şi mai multe intrări/scări, accesul branşamentului spre clădire se face obligatoriu prin subteran, printr-un singur punct de penetrare în perimetrul pereţilor subsolului clădirii pentru conducta subterană de acces, urmând ca distribuţia pentru toate scările clădirii să se realizeze prin subsolul acesteia prin infrastructura fizică comună. (4) În cazul clădirilor multietajate fără subsol şi mai multe intrări/scări, accesul branşamentului spre clădire se face prin subteran până în dreptul fiecărei intrări/scări unde trebuie amplasată câte o CAM, recomandat subterană sau încastrată în peretele clădirii, acceptat fiind şi instalată aparent pe faţadă, din care va porni spre interior doar conducta de acces a respectivei scări. (5) Dimensionarea conductelor este descrisă în tabelul 4.10 4.10 - Dimensionarea conductelor de branşament ale clădirii
┌──────────────────────────────────────┐
│DIMENSIONAREA CONDUCTELOR ÎNTRE CTM/ │
│CAM ŞI CTcC/CTcI │
├─────────┬─────────────┬──────────────┤
│ │Diametru │Diametru minim│
│Tip de │minim │interior │
│clădire │interior [mm]│microtub [mm] │
│ │pentru PC sau│pentru FO │
│ │CC │ │
├─────────┼─────────────┼──────────────┤
│Imobil cu│ │ │
│1 │1 x Փ40 │1 x Փ8 │
│locuinţă │ │ │
├─────────┼─────────────┼──────────────┤
│Imobil de│ │ │
│la 2 la │2 x Փ40 │2 x Փ20 │
│20 │ │ │
│locuinţe │ │ │
├─────────┼─────────────┼──────────────┤
│Imobil cu│2 x Փ63 sau 3│ │
│peste 20 │x Փ40 │2 x Փ40 │
│locuinţe │ │ │
└─────────┴─────────────┴──────────────┘
(6) CTM şi CAM fac parte integrantă din ITcC şi de regulă partajarea lor între mai multe clădiri este interzisă. În cazuri bine fundamentate se permite partajarea CTM. 4.1.3.8.1.1. AMPLASAREA CTM Dacă se are în vedere existenţa unei CTM proiectul trebuie să indice în planşa de amplasare poziţia acesteia în conformitate cu următoarele cerinţe: a) amplasarea CTM se prevede în exteriorul clădirii; b) CTM poate fi instalată pe drumurile publice sau în interiorul curţii/proprietăţii în care este amplasată clădirea; c) amplasarea CTM trebuie determinată ţinând cont de amplasarea reţelelor publice de telecomunicaţii şi de serviciile prevăzute ce se vor asigura prin aceasta; d) dacă CTM este instalată pe drumul public, aceasta trebuie instalată cât mai aproape de limita proprietăţii; e) dacă CTM este instalată în interiorul curţii/proprietăţii, aceasta trebuie instalată la o distanţă ce nu depăşeşte 1,5 m de peretele clădirii; f) CTM trebuie să respecte dimensiunile interne minime menţionate la paragraful 3.3.1.4.1 din prezenta reglementare tehnică; g) alegerea indicelui de încărcare maximă al capacului CTM se face corespunzător locului de instalare prevăzut în proiect; h) dimensionarea CTM trebuie să permită terminarea conductei de acces la clădire pe una din suprafeţele laterale ale acesteia. 4.1.3.8.1.2. AMPLASAREA CAM În cazul în care se are în vedere existenţa unei CAM, proiectul trebuie să indice locul de amplasare al acesteia în plan şi secţiune şi să respecte următoarele cerinţe: a) CAM se instalează de regulă la marginea proprietăţii, adiacent drumului public; b) în cazul în care CAM este instalată la limita unei proprietăţi care nu coincide cu peretele unei clădiri (de exemplu pe o împrejmuire), deschiderea CAM poate fi prevăzută fie spre interiorul proprietăţii, fie spre exterior; c) în cazul în care limita de proprietate este peretele exterior al unei clădiri, deschiderea CAM se va face spre exterior; d) amplasarea CAM trebuie determinată ţinând cont de amplasarea elementelor reţelelor publice de telecomunicaţii şi de tipul de servicii prevăzut ce se va asigura; e) CAM trebuie să respecte dimensiunile interne minime menţionate în secţiunea 3.3.1.4.2 din prezenta reglementare tehnică; f) la CAM amplasată suprateran suprafaţa sa inferioară trebuie amplasată la maxim 1,5 m de nivelul solului. Pentru interconectarea cu reţeaua publică de telecomunicaţii, la această faţă a CAM se conectează, conform tabelului 4.10, tuburi de protecţie care se termină la o adâncime minimă de 30 cm sub nivelul solului sau recomandat în CTM adiacentă; g) CAM amplasată subteran trebuie să fie dotată cu presetupe de intrare/ieşire a cablurilor de telecomunicaţii. Pe tot traseul de la CAM până la punctul de acces efectiv în interiorul clădirii, cablurile de telecomunicaţii trebuie protejate mecanic prin utilizarea de tuburi sau canaletă de cabluri echivalentă împotriva lovirii sau ruperii accidentale, conform tabelului 4.10; h) pentru unele clădiri poate fi imposibilă instalarea unei CTM sau realizarea deschiderii CAM spre drumul public, caz în care se va prevedea CAM cu deschiderea către interiorul clădirii, cu condiţia justificării situaţiei în memoriul tehnic al proiectului; i) CAM este destinată exclusiv trecerii cablurilor de la operatorii de comunicaţii către clădire, utilizarea pentru trecerea altor cabluri nu este permisă. 4.1.3.8.2. LIMITA AERIANĂ (1) Limita aeriană a reţelei de conducte este constituită de PAT ca punct de reţea destinat conexiunii dintre ITcC şi antenele instalate deasupra clădirii. (2) Antenele sistemelor S/MATV care se instalează în afara zonei clădirii nu elimină existenţa PAT. (3) Pentru clădirea amplasată în zone în care din punct de vedere urbanistic este permisă realizarea branşamentului de telecomunicaţii aerian (de exemplu zone rurale sau pentru care costurile realizării reţelelor subterane nu se justifică), se admite ca PAT să fie utilizat pentru accesul în clădire al cablurilor de branşament provenite de la stâlpii utilizaţi ca infrastructură fizică suport pentru reţelele operatorilor, cu justificarea corespunzătoare în proiect a soluţiei tehnice adoptate. 4.1.3.8.2.1. AMPLASAREA PAT Proiectul trebuie să indice amplasarea PAT, conform următoarelor cerinţe: a) PAT porneşte din CTcC, CTcI sau din caseta de coloană magistrală şi se termină în exterior în locul indicat în proiect şi trebuie dimensionat conform tabelului 4.11; b) dimensionarea coloanei magistrale trebuie să ţină cont de posibila trecere şi a cablurilor provenite de la antene; c) PAT se utilizează pentru instalarea cablurilor ce conectează antenele. Se acceptă ca eventualele cutii de joncţiune să poată fi partajate cu alte cabluri de comunicaţii electronice permise în ITcC; d) PAT se instalează de regulă deasupra clădirii în zona acoperişului. În clădirile în care din motive tehnice nu este posibilă montarea conductelor pe acoperiş, se acceptă ca PAT să fie instalat pe o laterală a clădirii, la o distanţă mai mică de 1 m de acoperiş şi justificarea deciziei în memoriul tehnic al proiectului; e) de-a lungul traseului conductei PAT trebuie respectată dimensionarea minimă stabilită conform tabelului 4.11. Tabel 4.11 - Dimensionarea PAT
┌──────────────────────────────────────┐
│Dimensiuni minime a conductei PAT │
├─────────────────────────┬────────────┤
│Număr de locuinţe │Diametru │
│ │[mm] │
├─────────────────────────┼────────────┤
│1 │1 x Փ 40 │
├─────────────────────────┼────────────┤
│2 sau mai multe │2 x Փ 40 │
└─────────────────────────┴────────────┘
4.1.3.8.3. AMPLASAREA CONDUCTEI DE ACCES (1) Proiectul trebuie să prevadă conducte subterane de acces către clădire ce asigură suportul cablurilor operatorilor până la limita ITcC. Conducta de acces conectează CTM sau CAM cu CTcC sau CTcI. (2) În proiect trebuie inclusă şi cerinţa de instalare a 2 tuburi de minim \'f840 mm ca extensie a CAM sau CTM către reţelele publice ale operatorilor atunci când acestea sunt instalate în interiorul proprietăţii/curţii. 4.1.3.8.3.1. CONDUCTE DE ACCES LA REŢELE AERIENE (1) În cazul imobilelor situate în zone în care reţelele publice ale operatorilor sunt amplasate pe stâlpi, trebuie realizată o cale de acces ce permite racordarea CTM sau CAM la reţeaua aeriană amplasată în zona adiacentă limitei proprietăţii. Această conexiune trebuie efectuată printr-un tub cu minim \'f840 mm. (2) În lipsa unor stâlpi adiacenţi proprietăţii, se recomandă ca proiectul să prevadă o conductă de acces instalată până la limita proprietăţii. 4.1.3.8.3.2. CONDUCTE DE ACCES INSTALATE APARENT (1) În cazul clădirilor ce au instalate reţele publice pe faţadă, proiectul trebuie să prevadă conexiuni în conductă de la CTM sau CAM către locurile de trecere ale reţelelor publice ale operatorilor. (2) Aceste conducte de acces trebuie să poată să găzduiască cablurile instalate pe faţada clădirii, chiar dacă acestea nu sunt destinate să furnizeze servicii acesteia, ci doar trec spre alte clădiri vecine, astfel încât operatorii să poată dezvolta în continuare reţeaua de cabluri. (3) Proiectantul ITcC împreună cu operatorii trebuie să stabilească modalităţi care să permită găzduirea echipamentelor în cazul în care este necesar ca acestea să fie instalate pe faţada clădirii. (4) Dacă există CTM, aceasta poate fi folosită pentru trecerea cablurilor inclusiv pentru operatorii care nu deservesc clădirea. (5) CAM nu poate fi utilizată pentru trecerea cablurilor operatorilor care nu deservesc clădirea, fiind exclusiv destinată cablării acesteia. Soluţia tehnică recomandată de amplasare a CAM este instalarea subterană sau încastrată în perete. Dacă nu este posibilă implementarea unei astfel de soluţii de amplasare a CAM, trebuie găsite soluţii alternative prin instalare la vedere, pe perete, minimizând pe cât posibil impactul vizual negativ asupra esteticii clădirii. (6) În cazul lucrărilor de reabilitare termică prin anvelopare a clădirilor existente, traseele conductelor de acces, precum şi CAM instalate iniţial la vedere, trebuie să fie încastrate în stratul de izolaţie termică. Reamplasarea prin instalare la vedere după finalizarea reabilitării termice este interzisă. (7) Toate materialele care se instalează pe faţada unei clădiri trebuie să aibă caracteristici adecvate zonei de instalare. La alegerea lor proiectantul trebuie să ţină cont de eventuale şocuri mecanice, vânt, formare a gheţii şi chiciurii, expunere la variaţii mari de temperatură şi la radiaţii solare directe. 4.1.3.9. REŢEA COMUNĂ DE CONDUCTE CTM şi CAM sunt elemente ale reţelei comune atunci când aceasta există, iar dimensionarea acestora se va face în conformitate cu secţiunea 4.1.3.8.1 din prezenta reglementare tehnică. 4.1.3.9.1. COLOANA MAGISTRALĂ (1) În clădirile cu 3 sau mai multe etaje este obligatorie existenţa unei coloane magistrale (CM) comune. (2) CM începe de la CTcC şi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: a) conţine cel puţin o conductă sau echivalent (pentru sisteme suport cu secţiune necirculară) dedicată găzduirii cablurilor de telecomunicaţii; b) diametrul conductei sau echivalent este de minim \'f840 mm pe toată lungimea pentru PC şi CC şi \'f820 mm pentru FO; c) racordurile la CTcI trebuie să fie realizate de asemenea prin conductă de minim \'f840 mm pentru PC şi CC şi \'f820 mm pentru FO; d) pentru clădiri multietajate trebuie prevăzută instalarea unei cutii de coloană magistrală pe etaj amplasată astfel încât cablarea să aibă un număr minim de curbe şi încrucişări de cabluri; e) la etajele la care este amplasat CTcC nu este necesară cutie de coloană magistrală; f) pentru o locuinţă unifamilială cu mai multe etaje, este obligatorie doar instalarea unei casete de coloană magistrală la unul dintre etaje. 4.1.3.9.2. CABINET DE TELECOMUNICAŢII AL CLĂDIRII (CTcC) (1) CTcC face parte din reţeaua comună, iar instalarea lui în clădiri cu instalaţie comună este obligatorie. (2) Proiectantul trebuie să stabilească amplasamentul în care se face instalarea CTcC în interiorul clădirii, recomandat într-un punct central al acesteia. (3) În anumite condiţii, proiectantul poate lua în considerare existenţa unui CTcC exterior, adaptat pentru clasa de mediu (MICE) necesară instalaţiei. CTcC exterior poate fi amplasat pe faţada clădirii, la limita proprietăţii sau în orice alt amplasament comun. (4) Specificaţiile tehnice generale ale CTcC trebuie să fie în conformitate cu secţiunea 3.3.2.1 din prezenta reglementare tehnică, asigurând îndeplinirea următoarelor cerinţe: a) ventilaţie şi accesibilitate bună; b) volum interior suficient pentru găzduirea DG şi a echipamentelor care urmează să fie instalate de operatori; c) dimensiuni interne minime în conformitate cu tabelul 4.12. (5) Se acceptă constituirea CTcC fără a se utiliza o cutie anume, de exemplu şi prin montarea de echipamente tip rack în interiorul unei încăperi tehnice dacă se asigură condiţii adecvate de funcţionare identice cu cele specificate pentru cutiile CTcC. (6) CTcC poate fi de asemenea amplasat divizat, un CTcC inferior, cu dimensiunile indicate în tabelul 4.12 şi un CTcC superior, cu dimensiunile interne minime de: 400 x 400 x150 (L x l x A în mm). (7) În clădirile în care nu există cameră tehnică şi în clădiri cu patru sau mai multe etaje este obligatorie amplasarea CTcC. Sunt excluse din calcul etajele fără locuinţe şi cele cu parcaje sau spaţii de depozitare. Tabel 4.12 - Dimensiuni interne minime ale CTcC
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Număr de │Dimensiuni interne minime│
│locuinţe │ale CTcC │
│ │(L x H x A în mm) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│De la 2 la │500 x 600 x 200 │
│10 │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│De la 11 la │800 x 900 x 200 │
│20 │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Peste 21 │800 x 1000 x 200 │
└────────────┴─────────────────────────┘
4.1.3.10. REŢEA INDIVIDUALĂ DE CONDUCTE (1) Pentru clădirile cu un singur etaj, CTM şi CAM fac parte din reţeaua individuală de conducte şi dimensionarea se face conform secţiunii 4.1.3.8.1 din prezenta reglementare tehnică. (2) Reţeaua individuală de conducte trebuie să fie dimensionată astfel încât să asigure posibilitatea funcţionării simultane a mai multor tehnologii (de exemplu PC, CC şi FO) şi partajării conductelor pentru instalarea cablurilor acestora. (3) Diametrul minim al tuburilor utilizate trebuie să fie de \'f820 mm pentru PC şi CC şi de \'f88 mm pentru FO. 4.1.4.10.1. CABINET DE TELECOMUNICAŢII INDIVIDUAL (CTcI) (1) CTcI trebuie instalat în toate clădirile. Proiectul trebuie să stabilească amplasamentul în care se face instalarea CTcI şi acesta trebuie dimensionat în conformitate cu cerinţele cuprinse în secţiunea 3.3.2.2 din prezenta reglementare tehnică. (2) Se recomandă instalarea CTcI într-un punct central al locuinţei pentru micşorarea lungimii traseelor de cabluri şi optimizarea funcţionării instalaţiei. Localizarea centrală asigură distanţe echivalente între CTcI şi toate prizele PTc şi implicit valori apropiate ale atenuării pentru cablarea instalată. (3) Pentru clădirile nerezidenţiale se recomandă instalarea CTcI de tip rack, iar pentru cele rezidenţiale se recomandă instalarea CTcI de perete. 4.1.4. PROIECTARE CABLARE 4.1.4.1. GENERALITĂŢI (1) Proiectarea reţelelor de cablu cuprinde dimensionarea posibilă a trei tipuri de tehnologie, respectiv perechi de cupru, cablu coaxial şi fibră optică. (2) Dimensionarea reţelei trebuie realizată în funcţie de tipul clădirii în conformitate cu secţiunea 3.2 din prezenta reglementare tehnică şi să respecte următoarele cerinţe: a) legăturile dintre PD şi PTc se fac în stea; b) legăturile dintre PD şi dintre PD şi PTc sunt considerate conexiuni permanente; c) reţelele de cablare comună realizează legătura între secundarul DG şi DC; d) reţelele de cablare individuală realizează legătura între DC şi PTc. 4.1.4.2. COMPATIBILITATEA ELECTROMAGNETICĂ (1) Traseul reţelei de conducte pentru tehnologiile PC şi CC trebuie proiectat ţinând cont de susceptibilitatea cablurilor cu perechi de cupru şi a cablurilor coaxiale la interferenţe electromagnetice din diferite surse, care pot afecta negativ calitatea semnalului. (2) Proiectantul trebuie să identifice şi să evalueze posibile surse de interferenţă electromagnetică existente, astfel încât poziţionarea şi specificaţiile cablării PC şi CC să asigure compatibilitatea electromagnetică. Se vor respecta prevederile cuprinse în cap. 7.19 din Normativul pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, Indicativ I7 - 2011, privind instalaţiile electrice pentru echipamente informatice. (3) De asemenea trebuie respectate prevederile standardului SR EN 50174-2 şi luată în considerare şi existenţa altor surse de interferenţă electromagnetică pe lângă cea produsă de regulă de prezenţa în proximitate a reţelelor de alimentare cu energie electrică. (4) Compatibilitatea electromagnetică a cablurilor de telecomunicaţii poate fi crescută prin utilizarea tubulaturii metalice conectate la circuitul de legare la pământ, în conformitate cu SR EN 50174-2 şi SR EN 50310. (5) Un proiect ITcC trebuie să respecte următoarele cerinţe privind distanţa de separare sigură (D), menţionată în formula 4.13, între cablurile de cupru şi perechi coaxiale şi cablurile de alimentare cu energie electrică: a) suporturile sau canalele de cabluri pot permite instalarea de cabluri de alimentare cu energie electrică şi cabluri metalice de telecomunicaţii cu condiţia ca acestea să fie în compartimente diferite şi să fie protejate prin distanţe sigure de separare; b) nu este nevoie de distanţa de separare între cablurile de alimentare cu energie electrică şi cablurile metalice de telecomunicaţii, în ultimii 15 metri de conectarea la PTc. (6) Distanţa de separare (D) ce trebuie asigurată între cablurile PC sau CC şi cablurile de alimentare cu energie electrică se calculează conform formulei 4.13. D = S x P Formula 4.13 - Relaţia de calcul al distanţei de separare unde: S: Distanţa între cablurile de alimentare cu energie electrică şi cablurile de telecomunicaţii P: Factor de influenţă al cablării reţelei de alimentare cu energie electrică (7) Valorile lui S şi P sunt prezentate în tabelele 4.14 şi 4.15 de mai jos. Tabel 4.14 - Distanţa de separare S între cablurile de alimentare cu energie electrică şi cablurile metalice de telecomunicaţii
┌────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Distanţa de separare între cablarea pentru tehnologia │
│informaţiei prin PC şi CC şi cablarea de alimentare cu │
│energie electrică S [mm] │
├──────────┬────────────────┬───────────┬─────────┬──────────┤
│ │Separare fără │Incintă │Incintă │Incintă │
│Tip │barieră │metalică │metalică │metalică │
│cabluri │electromagnetică│deschisă*a)│perforată│închisă*d)│
│ │ │ │*b),*c) │ │
├──────────┼────────────────┼───────────┼─────────┼──────────┤
│Cabluri │ │ │ │ │
│cf. SR EN │ │ │ │ │
│50288-4-1 │ │ │ │ │
│şi SR EN │ │ │ │ │
│50288-9-1 │ │ │ │ │
│(SR EN │10 │8 │5 │0 │
│50173-1, │ │ │ │ │
│Categoria │ │ │ │ │
│7 şi │ │ │ │ │
│Categoria │ │ │ │ │
│7A) │ │ │ │ │
├──────────┼────────────────┼───────────┼─────────┼──────────┤
│Cabluri │ │ │ │ │
│cf. SR EN │ │ │ │ │
│50288-2-1,│ │ │ │ │
│SR EN │ │ │ │ │
│50288-5-1 │ │ │ │ │
│şi SR EN │ │ │ │ │
│50288-10-1│50 │38 │25 │0 │
│(SR EN │ │ │ │ │
│50173-1, │ │ │ │ │
│Categoria │ │ │ │ │
│5, 6 şi │ │ │ │ │
│respectiv │ │ │ │ │
│6A) │ │ │ │ │
├──────────┼────────────────┼───────────┼─────────┼──────────┤
│Cabluri │ │ │ │ │
│cf. SR EN │ │ │ │ │
│50288-3-1,│ │ │ │ │
│SR EN │ │ │ │ │
│50288-6-1 │ │ │ │ │
│şi SR EN │ │ │ │ │
│50288-11-1│100 │75 │50 │0 │
│(SR EN │ │ │ │ │
│50173-1, │ │ │ │ │
│Categoria │ │ │ │ │
│5, 6 şi │ │ │ │ │
│respectiv │ │ │ │ │
│6A) │ │ │ │ │
├──────────┴────────────────┴───────────┴─────────┴──────────┤
│*a) Performanţele de ecranare (de la 0 MHz până la 100 MHz) │
│echivalente celor ale unui coş cu plasă de oţel sudat cu │
│dimensiunea ochiului de 50 mm \'d7 100 mm. Aceste performanţe │
│de ecranare sunt obţinute şi cu o tavă de oţel (jgheab fără │
│capac) cu o grosime a peretelui mai mică de 1,0 mm şi/sau │
│având mai mult de 20 % suprafaţă perforată distribuită în │
│mod egal. │
│*b) Performanţele de ecranare (de la 0 MHz până la 100 MHz) │
│echivalente celor ale unei tăvi de oţel (jgheab fără capac) │
│cu o grosime a peretelui de cel puţin 1,0 mm şi nu mai mult │
│de 20 % suprafaţă perforată distribuită în mod egal. Aceste │
│performanţe de ecranare sunt obţinute şi cu cabluri de │
│alimentare ecranate care nu îndeplinesc cerinţele de │
│performanţă definite în nota de subsol d. │
│*c) Suprafaţa superioară a cablurilor instalate trebuie să │
│fie la cel puţin 10 mm sub partea superioară a incintei. │
│*d) Performanţele de ecranare (de la 0 MHz până la 100 MHz) │
│echivalente celor ale unui tub de oţel cu grosimea peretelui│
│de 1,5 mm. Ipoteza care stă la baza performanţelor │
│materialului tubului constă în a considera că produsul │
│dintre permeabilitate şi conductivitate este mai mare decât │
│38 H•S/mp. Aceste performanţe nu sunt asigurate de oţelul │
│inoxidabil, aluminiu şi materiale nemagnetice. Un perete cu │
│grosime de 1,0 mm din acelaşi material nu suportă S = 0 mm. │
└────────────────────────────────────────────────────────────┘
Tabel 4.15 - Factorul de influenţă P al cablării electrice
┌───────────────────┬────────┬─────────┐
│ │ │Factor de│
│Tip de circuit │Număr de│influenţă│
│electric*a),*b),*c)│circuite│al │
│ │ │cablării │
│ │ │P │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ │De la 1 │ │
│ │până la │0,2 │
│ │3 │ │
│ ├────────┼─────────┤
│ │De la 4 │ │
│ │până la │0,4 │
│ │6 │ │
│ ├────────┼─────────┤
│ │De la 7 │ │
│ │până la │0,6 │
│ │9 │ │
│ ├────────┼─────────┤
│ │De la 10│ │
│ │până la │0,8 │
│ │12 │ │
│ ├────────┼─────────┤
│ │De la 13│ │
│20 A 230 V │până la │1,0 │
│monofazat │15 │ │
│ ├────────┼─────────┤
│ │De la 16│ │
│ │până la │2 │
│ │30 │ │
│ ├────────┼─────────┤
│ │De la 31│ │
│ │până la │3 │
│ │45 │ │
│ ├────────┼─────────┤
│ │De la 46│ │
│ │până la │4 │
│ │60 │ │
│ ├────────┼─────────┤
│ │De la 61│ │
│ │până la │5 │
│ │75 │ │
│ ├────────┼─────────┤
│ │> 75 │6 │
├───────────────────┴────────┴─────────┤
│*a) Cablurile trifazate trebuie să fie│
│tratate ca 3 cabluri monofazate. │
│*b) Mai mult de 20 A trebuie să fie │
│trataţi ca multipli de 20 A. │
│*c) Cablurile de alimentare cu energie│
│electrică de joasă tensiune de curent │
│alternativ sau continuu trebuie să fie│
│tratate în funcţie de curentul nominal│
│al acestora, adică un cablu de 100 A │
│50 V CC = 5 cabluri de 20 A (P = 0,4).│
└──────────────────────────────────────┘
4.1.4.3. REŢEA CU PERECHI DE CUPRU (1) Proiectarea reţelei de cablare în tehnologia cu perechi de cupru poate implica dimensionarea atât a reţelei comune, cât şi a reţelelor individuale. (2) Toate conexiunile permanente cu PC nu trebuie să depăşească 90 de metri lungime. Pentru lungimi care depăşesc 90 de metri, trebuie instalat un PDS pentru a permite regenerarea semnalului. Alternativ, pentru conectarea între PD se poate lua în considerare utilizarea cablurilor de fibră optică şi a echipamentelor de conversie PC/FO şi FO/PC necesare în acest caz. (3) Dimensionarea reţelei de perechi de cupru trebuie să respecte următoarele cerinţe: a) cablurile şi dispozitivele trebuie să fie de minim Cat. 6 pentru a garanta conexiunea Clasa E; b) de la CTcC trebuie să ajungă la fiecare CTcI un cablu cu 4 perechi de cupru; c) de la CTcI trebuie să ajungă la fiecare PTc un cablu cu 4 perechi de cupru; d) cablurile trebuie să fie terminate în conectori RJ 45 sau echivalent. 4.1.4.4. REŢEA CU CABLU COAXIAL (1) Proiectarea reţelei de cablare în tehnologia cu cablu coaxial trebuie să se facă astfel încât dimensionarea reţelei comune, cât şi individuale, să respecte următoarele cerinţe: a) CTcC se conectează cu unul sau două cabluri cu fiecare CTcI; b) cablurile trebuie să fie terminate în conectori de tip F sau cu PTc; c) în PD care au conexiuni la mai mult de o PTc este obligatorie existenţa unui splitter de semnal; d) DC-CC trebuie dimensionate astfel încât atenuarea de inserţie să fie cât mai mică; e) conexiunile permanente ale fiecărei reţele (individuale şi comune) trebuie să asigure clasa de racordare BCT-C-M, fiind necesară calcularea atenuărilor şi pantei pentru fiecare legătură permanentă; f) când rezultatele calculelor la care se face referire la paragraful anterior nu garantează clasa de racordare BCT-C-M, trebuie efectuată o redimensionare a reţelei şi alegerea cablurilor coaxiale cu atenuări mai mici sau instalarea de PDS în puncte strategice ale reţelei. De asemenea, pentru conexiunile între PD se poate lua în considerare utilizarea cablurilor de fibră optică şi a echipamentelor de conversie CC/FO şi FO/CC; g) clasa de racordare BCT-C-M este garantată atunci când valorile de atenuare şi panta sunt sub limitele indicate în tabelul 4.16; Tabel 4.16 - Valori limită de atenuare şi pantă
┌────────────────┬─────────┬───────────┐
│Frecvenţă │Parametru│Valori │
│ │ │limită │
├────────────────┼─────────┼───────────┤
│ │Atenuare │13,8 dB │
│47 MHz –862 MHz ├─────────┼───────────┤
│ │Pantă │10,8 dB │
├────────────────┼─────────┼───────────┤
│950 MHz – 2150 │Atenuare │23,4 dB │
│MHz ├─────────┼───────────┤
│ │Pantă │8,4 dB │
└────────────────┴─────────┴───────────┘
h) valorile de atenuare şi panta trebuie calculate prin aplicarea formulelor 4.17 şi 4.18. A_LP = A_cablu + n x A_C + A_PTc Formula 4.17 - Relaţia de calcul al atenuării pentru o legătură permanentă unde: A_LP: atenuarea legăturii permanente [dB] A_cablu: atenuare pentru cablu [dB] n: numărul de conectori luaţi în considerare A_C: atenuare per conector [dB] A_PTc: atenuare pentru priza de telecomunicaţii [dB] (2) În scopul calculării pierderilor asociate conectorilor, în absenţa valorilor specificate de producător, trebuie luate în considerare A_C = 0,0001 x f [MHz]. (3) O conexiune permanentă constă într-un cablu şi conectorii sau prizele acestuia, astfel încât niciun dispozitiv de distribuţie nu trebuie inclus în calculul atenuării conexiunii permanente. (4) Formula 4.17 prezentată este generică şi trebuie utilizată ţinând cont de terminaţiile conexiunii permanente respective. Slope_LP = A_LP(frecvenţa2) - A_LP(frecvenţa1) Formula 4.18 - Relaţia de calcul al pantei pentru o legătură permanentă unde: Slope_LP: panta legăturii permanente [dB] A_LP(frecvenţa2): atenuarea conexiunii permanente la cea mai înaltă frecvenţă din intervalul considerat [dB] A_LP(frecvenţa1): atenuarea conexiunii permanente la cea mai joasă frecvenţă din intervalul considerat [dB]. 4.1.4.4.1. REŢEA INDIVIDUALĂ CU CABLU COAXIAL (1) Reţelele coaxiale individuale permit distribuirea semnalelor de date, CATV şi S/MATV. (2) Pentru dimensionarea reţelei individuale trebuie calculate atenuările şi panta tuturor legăturilor permanente prezente în această reţea. Calculele de atenuare trebuie efectuate la frecvenţe de 47 MHz, 862 MHz, 950 MHz şi 2150 MHz. Calculele pantei trebuie efectuate ţinând cont de intervalele (47 MHz; 862 MHz) şi (950 MHz; 2150 MHz). (3) Trebuie calculată atenuarea fiecărei conexiuni individuale la reţea, conform formulei 4.19, permiţând identificarea celei mai favorabile prize de telecomunicaţii (+F) şi celei mai puţin favorabile (-F) pentru fiecare locuinţă. Notă: Priza cea mai favorabilă şi priza cea mai puţin favorabilă sunt prizele care prezintă, în cadrul unui set dat şi pentru frecvenţele luate în considerare, cele mai mici valori de atenuare, respectiv cele mai mari valori de atenuare. (4) Valorile de atenuare şi pantă obţinute, precum şi prizele (+F) şi (-F), trebuie prezentate în schema de cabluri sau într-un tabel. A_L(ind) = A_DD(ATI) + A_LP(ind) Formula 4.19 - Relaţia de calcul al atenuării pentru o conexiune individuală de reţea unde: A_L(ind): atenuarea conexiunii individuale la reţea [dB] A_DD: atenuarea semnalului de la DD la CTcI [dB] A_LP(ind): atenuarea conexiunii permanente a reţelei individuale [dB] (5) În funcţie de complexitatea reţelei individuale, conexiunile (A_L(ind)) pot consta din mai multe conexiuni permanente şi alte dispozitive de distribuţie pe lângă cel existent în CTcI. Pentru aceste situaţii trebuie avute în vedere următoarele aspecte: a) pentru conexiunile formate din mai multe conexiuni permanente, valoarea A_LP(ind) se calculează ca sumă a atenuărilor tuturor conexiunilor permanente; b) pentru legăturile cu mai multe dispozitive de distribuţie, valoarea ADR se calculează ca sumă a atenuărilor introduse de toate dispozitivele de distribuţie. (6) Trebuie evaluate valorile de atenuare şi pantă ale conexiunilor individuale respective, pentru a garanta că acestea sunt adecvate destinaţiei reţelei coaxiale, în caz contrar fiind necesar să se prevadă instalarea de amplificatoare pentru a compensa valorile de atenuare sau pantă. 4.1.4.4.2. REŢEA COMUNĂ CU CABLU COAXIAL (1) Reţeaua comună coaxială permite distribuirea semnalelor de date CATV şi S/MATV. (2) Reţeaua comună poate fi constituită din mai multe reţele independente (SCI) sau dintr-o singură reţea coaxială unică (SCU). (3) Alegerea sistemului coaxial de implementat trebuie să ţină cont de tipurile de servicii ale operatorilor şi de numărul de etaje din clădire. (4) Dimensionarea unui SCU trebuie să permită selecţia distribuţiei semnalelor CATV şi S/MATV. Pentru fiecare dintre legăturile permanente trebuie calculate atenuările la frecvenţele de 47 MHz, 862 MHz, 950 MHz şi 2150 MHz, cu panta calculată pentru intervalele (47 MHz; 862 MHz) şi (950 MHz; 2150 MHz). (5) La dimensionarea unui SCI, pentru reţeaua destinată distribuirii semnalelor S/MATV, calculele de efectuat sunt identice cu reţeaua SCU. În reţeaua destinată distribuţiei semnalelor CATV, proiectantul poate alege să efectueze calculele de atenuare numai în frecvenţele de 47 MHz şi 862 MHz şi calculele de pantă doar în intervalul (47 MHz; 862 MHz). (6) În cazul unui SCI, reţeaua destinată distribuţiei S/MATV poate fi proiectată folosind o tehnologie Hybrid Fiber Coaxial (HFC), în care reţeaua comună este realizată cu fibră optică. (7) Reţelele destinate distribuirii semnalelor CATV trebuie realizate folosind o topologie în stea. (8) Reţelele de distribuţie exclusiv pentru S/MATV pot fi implementate în orice tip de topologie, deşi se recomandă instalarea în stea. (9) În toate reţelele cu topologie în stea, atenuarea fiecărei legături din reţeaua comună coincide cu atenuarea legăturii permanente. Pentru reţelele cu alte topologii, de exemplu în cascadă, la calculul atenuării legăturii trebuie considerate atenuările dispozitivelor de distribuţie. Atenuarea fiecărei conexiuni a reţelei comune trebuie calculată conform formulei 4.20. A_L(col) = A_LP(col) + A_DD(col) Formula 4.20 - Relaţia de calcul al atenuării pentru o conexiune la reţeaua comună unde: A_L(col): atenuarea conexiunii la reţeaua comună [dB] A_LP(col): atenuarea conexiunii permanente a reţelei comune [dB] A_DD(col): atenuarea combinată a DD al reţelei comune [dB] (10) Calculul atenuărilor legăturilor pentru o de reţea comună, împreună cu determinarea prizelor (+F) şi (-F), identificate la dimensionarea reţelei individuale, permite identificarea prizei celei mai favorabile (++F) şi a celei mai puţin favorabile (-- F) a clădirii. Dacă este proiectat un SCI, vom avea mai multe seturi (++F) şi (--F), câte unul pentru fiecare tip de servicii (date, CATV sau S/MATV). (11) Valorile de atenuare şi pantă obţinute, precum şi prizele (++F) şi (--F), trebuie prezentate în proiect în diagrama cablurilor sau într-un tabel. (12) Trebuie evaluate valorile de atenuare şi pantă ale legăturilor comune, putând fi necesar să se prevadă instalarea de amplificatoare pentru a compensa aceste valori şi pentru a garanta că sunt adecvate scopului pentru care este destinată reţeaua coaxială. 4.1.4.4.3. SISTEM S/MATV (1) Sistemul S/MATV este conceput pentru recepţia şi distribuirea semnalelor transmise pe cale terestră sau prin satelit. (2) Sistemele S/MATV şi suporturile acestora pot fi amplasate în afara locaţiei clădirii, cu condiţia să fie instalate în limitele proprietăţii. (3) Cablurile de la antenele sistemelor S/MATV, atunci când sunt instalate în clădire, trebuie să utilizeze conductele PAT. (4) Sistemele comune de recepţie şi distribuire a semnalului DVB-T sunt întotdeauna de preferat sistemelor individuale, evitându-se astfel creşterea numărului antenelor. (5) Dimensionarea unui sistem S/MATV trebuie să respecte următoarele cerinţe: a) în funcţie de amplasamentul clădirii, se determină dacă recepţia DVB-T este terestră sau de satelit şi se stabileşte care este cel mai potrivit tip de antenă şi elementele constitutive ale capului de reţea (CR): filtre, preamplificator, amplificator şi splitere şi caracteristicile lor tehnice; b) dispozitivul coaxial de protecţie electrică la supratensiuni (SPD) trebuie instalat cât mai aproape de antenă, de regulă înaintea oricărui alt dispozitiv; c) filtrul de radio frecvenţă (de exemplu LTE), dacă există, trebuie să fie instalat după SPD; d) preamplificatorul trebuie instalat după filtrul RF; e) dispozitivele de distribuţie a semnalului, precum şi cele care trebuie alimentate la reţeaua electrică, trebuie instalate în PD, de preferinţă în CTcC superior. 4.1.4.4.4. DIMENSIONAREA SISTEMULUI S/MATV (1) Sistemul S/MATV trebuie dimensionat pentru a asigura în PTc valorile semnalului în conformitate cu prevederile standardului SR EN 60728-1. (2) Dimensionarea sistemului S/MATV se realizează ţinând cont de atenuarea conexiunilor dintre CR şi PTc din clădire. Atenuarea se obţine prin însumarea atenuărilor legăturilor individuale de reţea şi a atenuărilor conexiunilor de reţea comună. (3) Atenuarea legăturii dintre ieşirea CR şi fiecare PTc este calculată pe baza formulei 4.21. A_L(CR→TT) = A_L(ind) + A_L(com) Formula 4.21 - Relaţia de calcul al atenuării între ieşirea CR şi PTc unde: A_L(CR→PTc): atenuarea legăturii dintre CR şi PTc (dB) A_L(ind): atenuarea conexiunii la reţea individuală (dB) A_L(col): atenuarea conexiunii la reţea comună (dB) 4.1.4.4.4.1. DIMENSIONAREA CAPULUI DE REŢEA S/MATV (1) La dimensionarea capului de reţea, trebuie asigurată respectarea următoarelor cerinţe: a) elementele constitutive ale CR şi dimensionarea corespunzătoare a acestora (amplificator, filtre, derivatoare şi splitere), trebuie prezentate în diagramă; b) se determină atenuările tuturor legăturilor reţelelor individuale, referitoare la fiecare dintre locuinţele clădirii, considerându-se că în fiecare locuinţă există o conexiune pentru fiecare PTc coaxială; c) sunt stabilite cea mai favorabilă (+F) şi cea mai puţin favorabilă (-F) priză din fiecare locuinţă, pe baza paragrafului anterior; d) sunt determinate atenuările tuturor legăturilor şi numărul locuinţelor din reţeaua comună S/MATV; e) sunt stabilite cea mai favorabilă (++F) şi cea mai puţin favorabilă (--F) priză a clădirii, pe baza valorilor anterioare; f) se stabilesc valorile maximă şi minimă a nivelului semnalului la ieşirea CR. Se presupune că în scopul determinării nivelurilor de semnal menţionate, acestea pot fi măsurate la ieşirea amplificatorului, cu condiţia să se ţină seama de dispozitivele de distribuţie ale CR. (2) Pentru dimensionarea CR, este important să se calculeze valoarea maximă şi minimă a nivelului semnalului la ieşire, pentru fiecare interval de frecvenţă de la 47 MHz la 862 MHz şi de la 950 MHz la 2150 MHz. (3) Mărimea semnalului minim la ieşirea CR (S_CR min), precum şi mărimea semnalului maxim la ieşirea CR (S_CR max), se calculează pe baza formulei 4.22. S_CR min = S_PTcmin + A_L(CR→PTc(--F)) S_CR max = S_PTcmax + A_L(CR→PTc(++F)) Formula 4.22 - Relaţiile de calcul al semnalelor maxim şi minim la ieşirea CR unde: S_CR min: semnal minim la ieşirea CR [dBμV] S_CR max: semnal maxim la ieşirea CR [dBμV] S_PTcmin: semnal minim admisibil la ieşirea PTc [dBμV] S_PTcmax: semnal maxim admisibil la ieşirea PTc [dBμV] A_L(CR→PTc(--F)): atenuarea totală dintre CR şi (--F) priza cea mai puţin favorabilă a clădirii [dB] A_L(CR→PTc(++F)): atenuarea totală dintre CR şi (++F) priza cea mai favorabilă a clădirii [dB] (4) Una dintre modalităţile de echilibrare a semnalelor care ajung la PTc va fi alegerea corespunzătoare a splitterelor şi a şunturilor ce vor fi instalate în CR. 4.1.4.5. REŢEA CU FIBRĂ OPTICĂ (1) Proiectarea reţelei de cablare în tehnologia cu fibră optică poate implica dimensionarea atât a reţelei comune, cât şi a reţelelor individuale. (2) Proiectarea reţelei cu FO trebuie să includă următoarele: a) valoarea atenuării obţinută prin aplicarea formulei 4.23 pentru fiecare legătură permanentă; b) valorile atenuării şi lungimile cablurilor de conexiune respective trebuie indicate în schema de cabluri sau într-un tabel. (3) Dimensionarea reţelei cu FO trebuie să respecte următoarele cerinţe: a) calculele de atenuare trebuie efectuate pentru lungimile de undă de 1310 nm şi 1550 nm; b) fibrele optice utilizate sunt monomod, categoria OS1a sau OS2; c) în clădirile cu reţele comune la fiecare locuinţă trebuie să ajungă câte două fibre optice, terminate la capete cu conectori de tip SC/APC; d) cablurile de fibră optică se termină în prize sau conectori de tip SC/APC. (4) De asemenea, se vor considera următoarele aspecte: a) se pot folosi cabluri de distribuţie, cu sau fără preconectorizare, care permit extragerea sau distribuţia fibrelor optice din cabluri; b) preconectorizarea sau utilizarea conectorilor fabricaţi în mediu industrial sunt recomandate deoarece calitatea acestora este superioară, cu pierderi semnificativ mai mici faţă de conectarea manuală. (5) Atenuarea unei legături permanente se calculează prin formula 4.23. A_LP = A_CN + A_J + A_FO Formula 4.23 - Relaţia de calcul al atenuării conexiunii permanente de FO unde: A_LP - Atenuare permanentă a conexiunii A_CN - Atenuare în conectori A_J - Atenuare în joncţiuni A_FO - Atenuare în cablul cu fibră optică (6) Valorile atenuării ce trebuie luate în considerare se regăsesc în specificaţiile tehnice ale producătorilor. În absenţa acestora trebuie luate în considerare următoarele valori maxime de referinţă: a) atenuare per conector 0,5 dB; b) atenuare per joncţiune 0,2 dB; c) atenuare per metru de fibră OS1a: 0,001 dB şi per metru de fibră OS2: 0,0004 dB. (7) Dacă se utilizează soluţii tip pigtail ar trebui luată în considerare o valoare de 0,3 dB pentru fiecare conector al acestui cablu. Lungimea fibrei pentru fiecare cablu pigtail trebuie luată în considerare în valoarea AFO. (8) Pentru lungimi pentru conexiunea permanentă de FO de până la 300 m trebuie luate în considerare următoarele valori maxime ale atenuării: a) pentru fibra categoria OS1a: 1,8 dB; b) pentru fibra categoria OS2: 1,62 dB. (9) Pentru lungimi de fibre mai mari de 300 m, la cele două valori maxime menţionate mai sus trebuie adunată valoarea de 0,001 dB/m pentru fibra OS1a şi 0,0004 dB/m pentru fibra OS2, pentru fiecare metru suplimentar. 4.2. PROIECT PENTRU CLĂDIRE NOUĂ (1) În funcţie de tipul şi destinaţia clădirii, proiectele pentru clădiri noi au cerinţe minime obligatorii diferite pentru dimensionarea cablării şi a reţelei de conducte suport. (2) Tabelul 4.24 indică secţiunea din această reglementare tehnică ce trebuie aplicată la dimensionarea ITcC pentru fiecare clădire nouă, în funcţie de destinaţia acesteia. Tabel 4.24 - Secţiune din reglementare de aplicat la dimensionarea ITcC pentru o clădire nouă
┌──────────────┬─────────────┬───────┬──────────┐
│ │Secţiune din │ │ │
│Tip clădire │reglementarea│Cablare│Tubulatură│
│ │tehnică │ │ │
├──────────────┼─────────────┼───────┼──────────┤
│Clădiri │4.2.2 │Tabel │Tabel 4.26│
│rezidenţiale │ │4.25 │ │
├──────────────┼─────────────┼───────┼──────────┤
│Clădiri │4.2.3 │Tabel │Tabel 4.28│
│nerezidenţiale│ │4.27 │ │
├──────────────┼─────────────┼───────┼──────────┤
│Mixte │4.2.4 │Tabel │Tabel 4.30│
│ │ │4.29 │ │
└──────────────┴─────────────┴───────┴──────────┘
4.2.1. ZONA CU ACCES PRIVAT (1) Locuinţele rezidenţiale şi nerezidenţiale (în sensul de unităţi ale clădirii cu rol funcţional comercial distinct) trebuie să aibă un punct în care să fie concentrate prize ale reţelelor comune ale clădirii (PC, CC, FO). Acesta se numeşte zonă cu acces privat (ZAP) şi se amplasează în interiorul locuinţei. (2) La proiectarea ZAP trebuie îndeplinite următoarele cerinţe: a) este obligatorie instalarea şi conectarea cablurilor pentru toate prizele ZAP; b) prizele ZAP trebuie instalate la o distanţă între ieşiri adiacente mai mică de 20 cm pentru gruparea acestora şi integrarea de regulă într-o priză multimodul. 4.2.2. CLĂDIRE REZIDENŢIALĂ Reţelele de cabluri şi de conducte suport din proiectele ITcC pentru clădiri noi de tip rezidenţial, în funcţie de tehnologia de telecomunicaţii preconizată a se utiliza, trebuie să respecte setul de cerinţe minime indicate în tabelele 4.25 şi respectiv 4.26. Tabel 4.25 - Reţele de cabluri în clădiri rezidenţiale noi
┌──────────────────────────────────────────┐
│Reţele de cabluri ale ITcC în clădiri noi │
│rezidenţiale │
├───────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│ │Perechi │Cabluri │Fibră │
│ │de cupru │coaxiale │optică │
├───────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │1 cablu │SCU: 1 │ │
│Reţea │UTP de │cablu; │2 FO │
│comună CTcC│cat. 6/ │SCI: 2 │monomod │
│– CtcI │locuinţă │cabluri/ │ │
│ │ │locuinţă │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│Reţea │1 cablu │ │Stabilite │
│individuală│UTP de │1 cablu/ │de │
│CTcI – PTc │cat. 6/ │diviziune│proiectant│
│ │diviziune│ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│Reţea │2 cabluri│ │2 FO │
│individuală│UTP de │2 cabluri│monomod │
│CTcI – ZAP │cat. 6 │ │ │
├───────────┴─────────┴─────────┴──────────┤
│• Conexiunile la PTc se fac în stea, în │
│aval de PD. │
│• În sufragerie, dormitoare şi bucătărie, │
│cu excepţia încăperii în care este │
│instalat ZAP, este obligatorie instalarea │
│unei prize mixte (PC + CC), sau se pot │
│instala două prize distincte, una PC şi │
│una CC, cu condiţia să nu fie la o │
│distanţă mai mare de 20 cm. │
│• În încăperile cu suprafaţa mai mică de 6│
│mp, instalarea PTc nu este obligatorie. │
│• În chicinete, băi, holuri, spaţii de │
│depozitare, balcoane, camere spaţii comune│
│condominiale, sau compartimentări │
│similare, instalarea PTc nu este │
│obligatorie. │
│• ZAP (PC, CC şi FO) trebuie instalată în │
│toate locuinţele. │
│• Elaborarea proiectului de acest tip │
│presupune consultarea standardului SR EN │
│50173-4. │
└──────────────────────────────────────────┘
Tabel 4.26 - Reţele de conducte suport în clădiri noi rezidenţiale
┌─────────────────────────────────────────────┐
│Reţele de conducte ale ITcC în clădiri noi │
│rezidenţiale │
├────────────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│ │Perechi de│Cabluri │Fibră │
│ │cupru │coaxiale │optică │
│ ├──────────┼──────────┼──────────┤
│Reţea comună│Coloană │Coloană │Coloană │
│ │magistrală│magistrală│magistrală│
│ │cu 1 x Փ40│cu 1 x Փ40│cu 1 x Փ20│
│ │mm │mm │mm │
├────────────┼──────────┴──────────┴──────────┤
│ │• 1 cutie de coloană comună │
│ │celor 3 tehnologii, în clădiri │
│ │cu 3 sau mai multe etaje, cu │
│ │dimensiunile interioare minime: │
│ │220 x 220 x 90 (L x H x A în mm)│
│ │• Conexiune la fiecare CTcI: 1 x│
│ │Ø40 mm; pt. FO: 1 x Ø20 mm │
│ │• PAT: 2 x Ø40 mm │
│ │• Conexiune CTM/CAM la CTcC: │
│ │- nr. locuinţe ≤ 20: 2 x Ø40 mm;│
│ │pt. FO: 2 x Ø20 mm │
│ │- nr. locuinţe > 20: 2 x Ø63 mm;│
│ │pt. FO: 2 x Ø40 mm │
├────────────┼────────────────────────────────┤
│Reţea │ │
│individuală │ │
│(reţea │• Conductele pot fi partajate │
│pentru o │pentru cabluri PC, CC şi FO │
│clădire cu 2│• Tuburi Ø20 mm pentru fiecare │
│sau mai │PTc; pt. FO: 1 x Ø8 mm/PTc │
│multe │ │
│locuinţe) │ │
├────────────┼────────────────────────────────┤
│ │• PAT: 1 x Ø40 mm │
│ │• Conexiune CTM/CAM la CTcI: 1 x│
│Casă │Ø40 mm; pt. FO: 1 x Ø20 mm │
│unifamilială│• Conductele pot fi partajate │
│ │prin cabluri PC, DC şi FO │
│ │• Tuburi Ø20 mm pentru fiecare │
│ │PTc; pt. FO: 1 x Ø8 mm/PTc │
├────────────┴────────────────────────────────┤
│Pe parcursul proiectării reţelei, în │
│specificaţiile tehnice ale conductelor pot fi│
│luate în considerare echivalenţe ale acestora│
│cu alte tipuri de suporturi, precum canalete │
│sau jgheaburi pentru cabluri. │
└─────────────────────────────────────────────┘
4.2.3. CLĂDIRE NEREZIDENŢIALĂ Reţelele de cabluri şi de conducte suport din proiectele ITcC din clădirile noi de birouri, comerciale şi industriale trebuie să respecte cerinţele minime indicate în tabelele 4.27 şi respectiv 4.28. Tabel 4.27 - Reţele de cabluri în clădiri noi nerezidenţiale
┌────────────────────────────────────────────┐
│Reţele de cabluri al ITcC în clădiri noi │
│nerezidenţiale │
├───────────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│ │Perechi de│Cabluri │Fibră │
│ │cupru │coaxiale │optică │
├───────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │1 cablu │SCU: 1 │ │
│Reţea │UTP de │cablu; │2 FO │
│comună │cat. 6/ │SCI: 2 │monomod / │
│CTcC – CtcI│zonă │cabluri / │zonă │
│ │ │zonă │ │
├───────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Reţea │Definită │Definită │Definită │
│individuală│de │de │de │
│CTcI – PD │proiectant│proiectant│proiectant│
│PD – PD │ │ │ │
├───────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Reţea │2 cabluri │ │2 FO │
│individuală│UTP de │2 cabluri │monomod │
│CTcI – ZAP │cat. 6 │ │ │
├───────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Reţea │Definită │Definită │Definită │
│individuală│de │de │de │
│Legătură la│proiectant│proiectant│proiectant│
│PTc │ │ │ │
├───────────┴──────────┴──────────┴──────────┤
│• În aval de PD legăturile la PTc se fac în │
│stea. │
│• ZAP (PC, CC şi FO) trebuie instalată în │
│toate zonele de utilizare. │
│• Se recomandă instalarea unui PD pe etaj. │
│• Proiectarea reţelei individuale de cablu, │
│cu excepţia cerinţei ZAP, depinde de scopul │
│pentru care este destinat imobilul, precum │
│şi de nevoile beneficiarului. │
│• La proiectarea clădirilor de acest tip se │
│vor consulta standardele SR EN 50173-2 şi SR│
│EN 50173-3. │
└────────────────────────────────────────────┘
Tabel 4.28 - Reţele de conducte în clădiri noi nerezidenţiale
┌────────────────────────────────────────────┐
│Reţele de conducte ale ITcC în clădiri noi │
│nerezidenţiale │
├───────────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│ │Perechi de│Cabluri │Fibră │
│ │cupru │coaxiale │optică │
├───────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │Coloană │Coloană │Coloană │
│ │magistrală│magistrală│magistrală│
│ │cu 1 x Փ40│cu 1 x Փ40│cu 1 x Փ20│
│ │mm │mm │mm │
│ ├──────────┴──────────┴──────────┤
│ │• 1 cutie de coloană comună │
│ │celor 3 tehnologii, în clădiri │
│ │cu 3 sau mai multe etaje, cu │
│Reţea │dimensiunile interioare minime: │
│comună │220 x 220 x 90 (L x H x A în mm)│
│ │• Conexiune la fiecare CTcI: 1 x│
│ │Ø40 mm; pt. FO: 1 x Ø20 mm │
│ │• PAT: 2 x Ø40 mm │
│ │• Conexiune CTM/CAM la CTcC: │
│ │- nr. zone ≤ 20: 2 x Ø40 mm; pt.│
│ │FO: 2 x Ø20 mm │
│ │- nr. zone > 20: 2 x Ø63 mm; pt.│
│ │FO: 2 x Ø40 mm │
├───────────┼────────────────────────────────┤
│Reţea │ │
│individuală│• Tuburi Ø40 mm în racorduri PD │
│(reţea în │- PD; pt. FO: tuburi Ø20 mm │
│clădire cu │• Conductele pot fi partajate │
│2 sau mai │pentru cabluri PC, CC şi FO │
│multe zone │• Tuburi Ø20 mm pentru fiecare │
│de │PTc; pt. FO: 1 x Ø8 mm/PTc │
│utilizare) │ │
├───────────┼────────────────────────────────┤
│ │• PAT: 1 x Ø40 mm │
│ │• Conexiune CTM/CAM la CTcI: 1 x│
│Clădire cu │Ø40 mm; pt. FO: 1 x Ø20 mm │
│1 zonă de │• Conductele pot fi partajate │
│utilizare │pentru cabluri PC, CC şi FO │
│ │• Tuburi Ø20 mm pentru fiecare │
│ │PTc; pt. FO: 1 x Ø8 mm/PTc │
├───────────┴────────────────────────────────┤
│În proiectul ITcC la specificaţia tehnică a │
│conductelor pot fi luate în considerare │
│echivalenţe ale acestora cu alte tipuri de │
│suporturi, precum canalete sau jgheaburi │
│pentru cabluri. │
└────────────────────────────────────────────┘
4.2.4. CLĂDIRE MIXTĂ Reţelele de cabluri şi cele de conducte suport din proiectele ITcC în clădiri mixte ce conţin atât zone rezidenţiale cât şi zone nerezidenţiale, trebuie să respecte cerinţele minime menţionate în tabelele 4.29 şi respectiv 4.30. Tabel 4.29 - Reţele de cabluri ale clădirilor noi mixte (rezidenţiale şi nerezidenţiale)
┌─────────────────────────────────────────┐
│Reţele de cabluri ale ITcC în clădiri noi│
│mixte │
├──────────────┬────────┬────────┬────────┤
│ │Perechi │Cabluri │Fibră │
│ │de cupru│coaxiale│optică │
├──────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ │1 cablu │SCU: 1 │ │
│ │UTP de │cablu; │2 FO │
│Reţea comună │cat. 6/ │SCI: 2 │monomod/│
│CTcC – CtcI │locuinţă│cabluri/│locuinţă│
│ │(zonă) │locuinţă│(zonă) │
│ │ │(zonă) │ │
├──────────────┼────────┼────────┼────────┤
│Reţea │ │ │ │
│individuală în│Conform │Conform │Conform │
│clădire │4.2.2 │4.2.2 │4.2.2 │
│rezidenţială │ │ │ │
├──────────────┼────────┼────────┼────────┤
│Reţea │ │ │ │
│individuală în│Conform │Conform │Conform │
│clădire │4.2.3 │4.2.3 │4.2.3 │
│nerezidenţială│ │ │ │
└──────────────┴────────┴────────┴────────┘
Tabel 4.30 - Reţea de conducte a clădirilor noi mixte (rezidenţiale şi nerezidenţiale)
┌────────────────────────────────────────────┐
│Reţele de conducte ale ITcC în clădiri noi │
│mixte │
├───────────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│ │Perechi de│Cabluri │Fibră │
│ │cupru │coaxiale │optică │
├───────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │Coloană │Coloană │Coloană │
│ │magistrală│magistrală│magistrală│
│ │cu 1 x Փ40│cu 1 x Փ40│cu 1 x Փ20│
│ │mm │mm │mm │
│ ├──────────┴──────────┴──────────┤
│ │• 1 cutie de coloană comună │
│ │celor 3 tehnologii, în clădiri │
│ │cu 3 sau mai multe etaje, cu │
│ │dimensiunile interioare minime: │
│Reţea │220 x 220 x 90 (L x H x A în mm)│
│comună │• Conexiune la fiecare CTcI: 1 x│
│ │Ø40 mm; pt. FO: 1 x Ø20 mm │
│ │• PAT: de la 2 la 10 locuinţe: 2│
│ │x Ø40 mm; peste 10 locuinţe: 3 x│
│ │Ø40 mm │
│ │• Conexiune CTM/CAM la CTcC: │
│ │≤ 20 zone: 2 x Ø40 mm; pt. FO: 2│
│ │x Ø20 mm │
│ │> 20 zone: 2 x Ø63 mm; pt. FO: 2│
│ │x Ø40 mm │
├───────────┼────────────────────────────────┤
│Reţea │ │
│individuală│• Tuburi Ø40 mm în racorduri PD │
│(reţea în │- PD; pt. FO: tuburi Ø20 mm │
│clădire cu │• Conductele pot fi partajate │
│2 sau mai │pentru cabluri PC, CC şi FO │
│multe zone │• Tuburi Ø20 mm pentru PTc pt. │
│de │FO: tuburi Ø8 mm │
│utilizare) │ │
├───────────┼────────────────────────────────┤
│ │• PAT: 1 x Ø40 mm │
│ │• Conexiune CTM/CAM la CTcI: 1 x│
│Clădire cu │Ø40 mm; pt. FO: 1 x Ø20 mm │
│1 zonă de │• Conductele pot fi partajate │
│utilizare │pentru cabluri PC, CC şi FO │
│ │• Tuburi Ø20 mm pentru PTc; pt. │
│ │FO: 1 x Ø8 mm/PTc │
├───────────┴────────────────────────────────┤
│În proiectul ITcC la specificaţia tehnică a │
│conductelor pot fi luate în considerare │
│echivalenţe ale acestora cu alte tipuri de │
│suporturi, precum canalete sau jgheaburi │
│pentru cabluri. │
└────────────────────────────────────────────┘
4.3. PROIECT PENTRU CLĂDIRE EXISTENTĂ La elaborarea unui proiect ITcC pentru o clădire deja construită aflată în funcţiune, instalaţia de telecomunicaţii existentă reprezintă principala constrângere a proiectului şi este obligatorie evaluarea posibilităţii reutilizării parţiale sau totale a acesteia şi a impactului asupra întregului proiect. 4.3.1. GENERALITĂŢI (1) Proiectul pentru o clădire deja construită poate cuprinde modificarea instalaţiei pentru întreaga clădire sau a unor părţi din aceasta. (2) Proiectul ITcC trebuie să respecte cerinţele prevăzute în prezenta reglementare tehnică pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale. Pentru clădiri mixte doar partea comună a instalaţiei trebuie proiectată conform prezentei reglementare tehnică şi fiecare parte din instalaţie pentru o locuinţă sau zonă de utilizare trebuie să fie dimensionată în funcţie de specificul şi scopul urmărit. 4.3.2. PREGĂTIREA UNUI PROIECT (1) Pentru clădirile deja construite necesitatea extinderii şi modernizării instalaţiilor de telecomunicaţii implică aplicarea unor cerinţe specifice şi de asemenea analiza cost-beneficiu reprezintă un argument foarte important pentru alegerea soluţiei tehnice aplicabile. (2) În acest caz elaborarea proiectului ITcC cuprinde următoarele etape: a) Etapa 1: realizarea unui studiu al instalaţiilor de telecomunicaţii existente în exteriorul sau pe faţada clădirii; b) Etapa 2: realizarea unui studiu al stării reţelei de conducte de telecomunicaţii existente în clădire; c) Etapa 3: evaluarea gradului de ocupare a reţelei de conducte existente şi de utilizare a cablurilor din clădire; d) Etapa 4: evaluarea necesarului de dezafectare a reţelei de conducte neutilizată, degradată sau inactivă la momentul elaborării proiectului, precum şi a opţiunilor de comasare a infrastructurilor existente pentru eficientizarea utilizării spaţiului, precum şi de necesarul de suplimentare a reţelei de conducte în unele situaţii justificate în proiect. e) Etapa 5: proiectarea ITcC în conformitate cu regulile generale de proiectare menţionate în secţiunea 4.1.3 cu adaptările corespunzătoare specificului clădirii. 4.3.2.1. CERINŢE GENERALE REŢEA DE CONDUCTE (1) La proiectarea tubulaturii se poate lua în considerare echivalenţa acestora cu alte tipuri de suporturi precum canaletele sau jgheaburile de cabluri, respectând cerinţele minime referitoare la materialele utilizate prevăzute în capitolul 3. (2) Proiectarea reţelei de conducte trebuie să respecte următoarele cerinţe: a) modificarea instalaţiei unui imobil în întregime sau intervenţia în reţeaua comună implică existenţa unui CTM/CAM şi/sau a unui PAT; b) în cazul în care clădirea este situată într-o zonă în care amplasarea reţelelor publice se face aerian sau pe faţadă, trebuie respectate prevederile secţiunii 4.1.3.8.3 din prezenta reglementare tehnică; c) în clădirile în care nu există spaţiu în zone comune pentru instalarea CM se poate prevedea instalarea acesteia folosind canale cu caracteristicile MICE adecvate locului de instalare: i. utilizarea zonelor private pentru trecerea cablurilor din reţeaua comună prin folosirea pereţilor falşi, cu condiţia obţinerii acordului proprietarilor şi cu garantarea asigurării protecţiei şi securităţii instalaţiilor astfel construite; ii. CM poate fi instalată la vedere, pe pereţii exteriori ai clădirii, cu excepţia faţadelor principale; iii. în cazul instalării unei cutii pe traseul CM, dimensiunile interne minime ale acesteia sunt: 200 x 200 x 90 (L x H x A, în mm). (3) Se admite utilizarea soluţiilor tehnice pentru CTcC cu dimensiuni mai mici decât cele indicate, cu condiţia ca acestea să fie justificate corespunzător în proiect. 4.3.2.2. CERINŢE GENERALE REŢEA DE CABLURI (1) În clădirile deja construite care au reţea de cabluri şi de conducte suport, trebuie evaluată necesitatea şi posibilitatea dezinstalării cablării instalate dar nefuncţionale, precum şi în clădirile doar cu tubulatură trebuie determinat gradul de utilizare posibilă a spaţiului interior din conducte şi a posibilităţii de eficientizare, de exemplu prin utilizarea unor microtuburi textile de ghidaj al cablurilor de tip fabric innerduct. (2) Proiectul de cablare trebuie să prevadă: a) DG amplasat şi dimensionat astfel încât să fie asigurate pentru fiecare locuinţă comunicaţii electronice în tehnologiile PC, CC şi FO; b) dimensionarea, stabilirea amplasamentului şi modului de instalarea CTcI; c) dimensionarea, stabilirea amplasamentului şi modului de instalarea PTI, dacă acesta este necesar; d) stabilirea amplasamentului şi modului de instalarea ZAP; e) stabilirea amplasamentului pentru cel puţin o PTc pentru PC, CC şi FO, cu excepţia: i. spaţiului în care se amplasează ZAP; ii. spaţiului cu suprafaţa mai mică de 6 mp; iii. chicinete, băi, holuri, depozite, balcoane, spaţii comune sau compartimentări similare. f) la includerea unui PCS în proiect trebuie să se ţină cont că: i. PCS poate înlocui instalarea CTcI; ii. PCS poate înlocui instalarea ZAP; iii. PCS permite rutarea semnalelor în reţeaua individuală şi amplasamentul acestuia determină buna funcţionare a ITcC. (3) La realizarea proiectului ITcC trebuie luate în considerare şi următoarele aspecte: a) PTI reprezintă limita dintre reţeaua comună şi reţeaua individuală de cabluri şi se recomandă instalarea acestuia în punctul optim pentru interconectarea acestor două reţele; b) PTI poate fi eliminat dacă se intervine în locuinţă concomitent cu intervenţia în reţeaua comună. (4) Figura 4.31 exemplifică schematic amplasarea PTI în dreptul uşii de intrare a unei locuinţe şi a PCS în zona centrală a acesteia ca punct de utilizare şi în acelaşi timp de distribuire a serviciilor către celelalte încăperi. (a se vedea imaginea asociată) Figura 4.31 - Exemplu de amplasare a PTI şi a PCS în locuinţă (5) Tabelul 4.32 indică secţiunea din prezenta reglementare care trebuie respectată la proiectarea instalaţiei de telecomunicaţii în funcţie de tipul de clădire rezidenţială. Tabel 4.32 - Aplicarea reglementării tehnice pentru ITcC la clădirile rezidenţiale
┌───────────────────────────┬──────────┐
│Tip de clădire │Secţiune │
│ │de aplicat│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Clădire existentă fără │4.3.2.3 │
│tubulatură şi fără cablare │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Clădire existentă cu │4.3.2.4 │
│tubulatură şi cablare │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Clădire existentă cu reţea │4.3.2.5 │
│comună │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Clădire nouă │4.2.2 │
└───────────────────────────┴──────────┘
(6) La elaborarea unui proiect de ITcC cele mai importante aspecte referitoare la cablare şi tubulatură sunt indicate în tabelele 4.33 şi respectiv 4.34. Tabel 4.33 - Cerinţele reţelei de conducte pentru un proiect ITcC la o clădire existentă
┌──────────┬──────────────────────────────────────────────┐
│ITcC │Cerinţe pentru tubulatură │
│pentru: │ │
├──────────┼───────────────┬──────────────────────────────┤
│Clădire │• Trebuie │• CTcC poate fi distribuit în │
│existentă │dimensionat un │CTcC inferior şi CTcC │
│fără │CAM sau CTM; │superior, interconectate prin │
│tubulatură│• CTcC trebuie │3 tuburi de Ø40 mm şi │
│şi fără │dimensionat │respectiv pentru FO: 1 x Ø20 │
│cablare │conform pct. │mm │
│ │4.1.3.9.2; │ │
├──────────┤• Se admit CTcC├──────────────┬───────────────┤
│ │cu dimensiuni │ │ │
│ │mai mici decât │Ori de câte │ │
│ │cele indicate, │ori este │ │
│ │cu condiţia ca │posibil, │ │
│ │acestea să fie │trebuie │ │
│ │justificate în │utilizată │ │
│ │proiect; │conducta │ │
│ │• Racordarea │existentă CM, │ │
│ │CTcC la fiecare│având în │ │
│ │dintre locuinţe│vedere că: │ │
│ │se realizează │• CM trebuie │ │
│ │prin 1 conductă│să fie de │ │
│ │de minim Ø25 mm│minim Ø40 mm, │ │
│ │şi respectiv │respectiv │Racordarea CTcC│
│ │pt. FO: 1 x Ø20│pentru FO: 1 x│la prima cutie │
│Clădire │mm; │Ø20 mm. În │a CM trebuie │
│existentă │• Racordarea │situaţiile în │făcută prin 2 │
│cu │CTcC la PAT se │care are o │tuburi de minim│
│tubulatură│realizează prin│capacitate mai│Ø40 mm şi │
│şi cablare│2 tuburi cu │mica, trebuie │respectiv │
│ │minim Ø25 mm; │să prevadă │pentru FO: 1 x │
│ │• Racordarea │instalarea de │Ø20 mm │
│ │PAT la CTcI se │conducte │ │
│ │face prin 1 tub│complementare;│ │
│ │de min. Ø25 mm;│• Pentru │ │
│ │• Reţeaua de │clădirile cu │ │
│ │conducte │până la 8 │ │
│ │individuale │locuinţe │ │
│ │este formată │trebuie │ │
│ │din conducte de│utilizată │ │
│ │minim Ø20 mm şi│conducta │ │
│ │respectiv pt. │existentă dacă│ │
│ │FO: microtuburi│are │ │
│ │Ø8 mm cu │capacitatea │ │
│ │excepţia │echivalentă a │ │
├──────────┤conductei PAT. │unei conducte ├───────────────┤
│ │• În clădirile │de Ø40 mm; │ │
│ │în care nu │• Pentru │ │
│ │există zone │clădirile cu │ │
│ │comune pentru │mai mult de 8 │ │
│ │instalarea CM, │locuinţe │ │
│ │folosind │trebuie să se │ │
│ │conducte cu │prevadă 1 tub │ │
│ │cerinţe MICE │de Ø 40 mm de │ │
│ │adecvate, pot │la CTcC la │ │
│ │fi dimensionate│cutia de etaj │ │
│ │următoarele │ce deserveşte │ │
│ │soluţii: │a noua │ │
│ │• Folosirea │locuinţă şi │ │
│ │zonelor private│următoarele; │• Cutia DG este│
│ │pentru trecerea│• Pentru │eligibilă │
│ │cablurilor din │fiecare grup │pentru │
│ │reţeaua comună │de 6 locuinţe │constituirea │
│ │prin folosirea │peste primele │CTcC; │
│ │pereţilor │8, trebuie │• Atunci când │
│ │falşi, cu │instalată o │cutia DG nu are│
│ │acordul │conductă │dimensiunile │
│Clădire │proprietarilor,│suplimentară │necesare pentru│
│existentă │şi astfel încât│de Ø40 mm. │CTcC, conform │
│cu reţea │protecţia şi │• Conectarea │4.1.3.9.2, │
│comună │securitatea │CTcC la PAT se│interconectarea│
│ │instalaţiei să │poate face în │CTcC la cutia │
│ │fie asigurate; │două moduri: │DG trebuie să │
│ │• În lipsa unei│• Prin │fie asigurată │
│ │CM, aceasta │conductele │prin 2 tuburi │
│ │poate fi │reţelei MATV, │de Ø40 mm şi │
│ │instalată pe │dacă există; │respectiv │
│ │pereţii │• Prin 2 │pentru FO: 1 x │
│ │exteriori ai │tuburi cu │Ø20 mm. │
│ │clădirii, cu │minim Ø25 mm; │ │
│ │excepţia │• Tubulatura │ │
│ │faţadelor │existentă în │ │
│ │principale. │racordurile │ │
│ │• În cazul │locuinţelor │ │
│ │instalării │poate fi │ │
│ │cutiilor de CM,│folosită şi │ │
│ │dimensiunile │pentru │ │
│ │interne minime │trecerea │ │
│ │ale acestora │cablurilor PC,│ │
│ │sunt: 200 x 200│CC şi FO. │ │
│ │x 90 (L x H x │ │ │
│ │A, în mm). │ │ │
├──────────┼───────────────┴──────────────┴───────────────┤
│Instalaţie│Suplimentar trebuie dimensionate CAM sau CTM. │
│nouă │ │
└──────────┴──────────────────────────────────────────────┘
Tabel 4.34 - Cerinţele de cablare pentru un proiect ITcC la o clădire existentă
┌────────────┬─────────────────────────┐
│ITcC pentru:│Cerinţele de cablare │
│ │pentru un proiect ITcC │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │
│ │Proiectul va conţine: │
│Clădire │• Un DG ce găzduieşte │
│existentă │cele trei tehnologii PC, │
│fără │CC şi FO astfel încât │
│tubulatură │acestea să ajungă la │
│şi fără │fiecare locuinţă; │
│cablare │• Amplasarea şi │
│ │instalarea unui CTcI; │
│ │• Amplasarea şi │
├────────────┤instalarea unui PTI, dacă│
│ │există; │
│ │• Instalarea ZAP; │
│Clădire │• Distribuirea semnalului│
│existentă cu│DVB-T către locuinţe; │
│tubulatură │• Cel puţin o PTc pentru │
│şi cablare │PC CC şi FO, cu excepţia:│
│ │a) spaţiului în care se │
│ │află ZAP; │
├────────────┤b) încăperi cu suprafaţa │
│ │mai mică de 6 mp; │
│ │c) în chicinete, băi, │
│Clădire │holuri, depozite, │
│existentă cu│balcoane, spaţii comune │
│reţea comună│sau compartimentări │
│ │similare. │
│ │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Proiectarea reţelei de │
│ │fibră optică trebuie să │
│ │cuprindă: │
│ │• DG-FO pentru instalarea│
│Instalaţie │de fibre optice pentru │
│nouă │fiecare locuinţă; │
│ │• PTc de fibră optică per│
│ │locuinţă; │
│ │• 1 DC-FO pentru fiecare │
│ │CTcI. │
└────────────┴─────────────────────────┘
4.3.2.3. CLĂDIRE EXISTENTĂ FĂRĂ TUBULATURĂ ŞI CABLARE 4.3.2.3.1. CERINŢE PENTRU TUBULATURĂ (1) Proiectarea reţelei de conducte trebuie să respecte următoarele cerinţe: a) CTcC trebuie dimensionat în funcţie de numărul de locuinţe din clădire, în conformitate cu secţiunea 4.1.3.9.2 din prezenta reglementare tehnică; b) CTcC poate fi distribuit în CTcC inferior şi CTcC superior, interconectate prin 3 tuburi \'f840 mm şi respectiv pentru FO: 1 x \'f820 mm; c) racordarea CTcC la fiecare dintre locuinţele clădirii se realizează prin 1 conductă de minim \'f825 mm şi respectiv pentru FO: 1 x \'f820 mm; d) racordarea CTcC la PAT se realizează prin 2 tuburi cu minim \'f825 mm; e) conectarea PAT la CTcI sau la PCS se realizează prin 1 tub cu minim \'f825 mm; f) cu excepţia conductei PAT, reţeaua de conducte individuale este formată din conducte de minim \'f820 mm, şi respectiv pentru FO: 1 x \'f88 mm. (2) Figura 4.35 exemplifică schematic două clădiri cu limită în CTM şi instalarea conductelor în două configuraţii diferite, prima cu tubulatură directă din CTcC către fiecare abonat, iar cea de-a doua cu tubulatură comună şi CTcC distribuit superior şi inferior: (a se vedea imaginea asociată) Figura 4.35 - Exemple de reţea de conducte şi cablare a ITcC 4.3.2.4. CLĂDIRE EXISTENTĂ CU TUBULATURĂ ŞI CABLARE 4.3.2.4.1. CERINŢE PENTRU TUBULATURĂ (1) Proiectul trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: a) CTcC trebuie dimensionat în funcţie de numărul de locuinţe din clădire, în conformitate cu secţiunea 4.1.3.9.2 din prezenta reglementare tehnică; b) racordarea CTcC la prima cutie a CM trebuie să se facă prin 2 tuburi cu minim \'f840 mm şi respectiv pentru FO: 1 x \'f820 mm; c) ori de câte ori este posibil, trebuie utilizată conducta CM existentă, având în vedere că: i. CM proiectată trebuie să aibă un diametru minim de \'f840 mm şi respectiv pentru FO: 1 x \'f820 mm. În situaţiile în care are o capacitate mai mică trebuie prevăzută instalarea de conducte complementare; ii. pentru clădirile cu până la 8 locuinţe, trebuie utilizată conducta CM existentă dacă are capacitatea echivalentă a unei conducte de \'f840 mm; iii. pentru clădirile cu peste 8 locuinţe trebuie să se prevadă instalarea suplimentar a 1 tub \'f840 mm de la CTcC la cutia de etaj ce deserveşte locuinţa a noua şi următoarele; iv. pentru fiecare grupă de 6 locuinţe, ce depăşeşte primele 8 trebuie instalată o conductă suplimentară de \'f840 mm; d) în racordurile la locuinţe conducta existentă poate fi utilizată pentru trecerea cablurilor PC, CC şi FO; e) conectarea CTcC la PAT se poate face în două moduri prin conductele reţelei MATV, dacă există sau prin 2 tuburi de minim \'f825 mm; f) conectarea PAT la CTcI sau la PCS se realizează prin 1 tub cu minim \'f825 mm; g) cu excepţia conductei PAT, reţeaua de conducte individuale este formată din conducte de minim \'f820 mm, respectiv pentru FO: microtuburi de \'f88 mm. (2) Figura 4.36 prezintă schematic un exemplu de reţea de conducte într-o clădire existentă: (a se vedea imaginea asociată) Figura 4.36 - Exemplu de reţea de conducte la o clădire existentă 4.3.2.5. CLĂDIRE EXISTENTĂ CU REŢEA COMUNĂ 4.3.2.5.1. CERINŢE PENTRU TUBULATURĂ (1) La proiectarea reţelei de conducte se vor lua în considerare următoarele aspecte: a) CTcC trebuie dimensionat în funcţie de numărul de locuinţe din clădire, în conformitate cu secţiunea 4.1.3.9.2 din prezenta reglementare tehnică; b) caseta DGC poate fi utilizată pentru constituirea CTcC; c) atunci când cutia DGC nu are dimensiunile necesare pentru constituirea CTcC, în funcţie de numărul de locuinţe, interconectarea CTcC la cutia DGC trebuie asigurată prin 2 conducte de \'f840 mm pentru PC şi CC şi pentru FO: 1 x \'f820 mm. d) trebuie utilizată CM comună existentă, având în vedere că: i. CM trebuie să aibă un diametru minim de \'f840 mm şi respectiv pentru FO: 1 x \'f820 mm. În situaţiile în care are o capacitate mai mică, trebuie instalate conducte complementare; ii. pentru clădirile cu mai mult de 8 locuinţe trebuie să se prevadă suplimentar instalarea a 1 tub \'f840 mm, de la CTcC la cutia de etaj care deserveşte locuinţele a noua şi următoarele, respectiv pentru FO: 1 x \'f820 mm. iii. pentru fiecare grup de 6 locuinţe, peste primele 8, trebuie instalată o conductă suplimentară de \'f840 mm. e) conducta existentă pentru racordurile la locuinţe poate fi utilizată pentru trecerea cablurilor PC, CC şi FO; f) conectarea CTcC la PAT poate fi realizată prin 2 tuburi de minim \'f825 mm sau dacă există, prin conductele reţelei MATV; g) conectarea PAT la CTcI sau la PCS se realizează prin 1 tub cu minim \'f825 mm; h) cu excepţia conductei PAT, reţeaua de conducte individuale este formată din conducte cu diametru minim de \'f820 mm, respectiv pentru FO microtuburi de \'f88 mm. (2) Figura 4.37 prezintă schematic un exemplu de amplasare tubulatură pentru o clădire cu reţea comună şi detaliul de mobilare a coloanei tehnice comune de etaj: (a se vedea imaginea asociată) Figura 4.37 - Exemplu de amplasare tubulatură pentru o clădire cu reţea comună şi detaliu de mobilare a coloanei tehnice comune de etaj după finalizarea lucrărilor de modernizare 4.3.3. LUCRĂRI DE EXTINDERE Lucrările de extindere presupun modificarea instalaţiei existente de telecomunicaţii datorită adăugării uneia sau mai multor locuinţe la o clădire sau de încăperi la o locuinţă. 4.3.3.1. ADĂUGAREA DE LOCUINŢE LA O CLĂDIRE 4.3.3.1.1. CERINŢE PENTRU TUBULATURĂ Proiectarea tubulaturii trebuie să respecte următoarele cerinţe: a) CTcC trebuie dimensionat în funcţie de numărul de locuinţe existente şi care urmează a fi adăugate imobilului, în conformitate cu secţiunea 4.1.3.9.2 din prezenta reglementare tehnică; b) pentru noua locuinţă conectarea CTcI la reţeaua comună de conducte existente sau care urmează a fi construită se realizează prin conducte cu minim \'f840 mm, respectiv pentru FO cu microtuburi \'f820 mm; c) dimensionarea reţelei individuale de conducte trebuie să respecte cerinţele prevăzute pentru clădirile noi. 4.3.3.1.2. CERINŢE PENTRU CABLARE Cablarea locuinţei nou adăugate trebuie să ţină cont de cerinţele prevăzute pentru clădirile noi. 4.3.3.2. ADĂUGAREA DE ÎNCĂPERI LA O LOCUINŢĂ 4.3.3.2.1. CERINŢE PENTRU TUBULATURĂ Se va proiecta o reţea de conducte individuală pentru noua încăpere ce va folosi conducte de minim \'f820 mm, respectiv pentru FO microtuburi de \'f88 mm. 4.3.3.2.2. CERINŢE PENTRU CABLARE (1) Proiectul trebuie să prevadă cablarea în conformitate cu cerinţele prevăzute pentru clădirile noi. (2) Cele mai importante aspecte în elaborarea unui proiect ITcC pentru lucrări de extindere, referitoare la reţele de conducte şi cablare sunt indicate în tabelul 4.38. Tabel 4.38 - Proiect ITcC pentru lucrări de extindere
┌─────────┬──────────┬───────────┬────────────┐
│ │Cerinţe │Reţea │Reţea │
│ │ │comună │individuală │
├─────────┼──────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │CTcC │ │
│ │ │trebuie │ │
│ │ │dimensionat│ │
│ │ │în funcţie │ │
│ │ │de numărul │ │
│ │ │de locuinţe│ │
│ │ │care │ │
│ │ │urmează a │ │
│ │ │fi adăugate│ │
│ │ │imobilului │ │
│ │ │şi de cele │ │
│ │ │existente, │ │
│ │ │conform │ │
│ │ │4.1.3.9.2; │ │
│ │ │Conectarea │ │
│ │ │CTcI a noii│ │
│ │ │locuinţe la│Conform │
│Adăugarea│Tubulatură│reţeaua │cerinţelor │
│de │ │comună de │pentru │
│locuinţe │ │conducte │clădiri noi │
│la o │ │existente │ │
│clădire │ │sau care │ │
│ │ │urmează a │ │
│ │ │fi │ │
│ │ │instalată │ │
│ │ │se │ │
│ │ │realizează │ │
│ │ │prin │ │
│ │ │conducte cu│ │
│ │ │minim Ǿ40 │ │
│ │ │mm, │ │
│ │ │respectiv │ │
│ │ │pentru FO │ │
│ │ │cu │ │
│ │ │microtuburi│ │
│ │ │Ǿ8 mm. │ │
│ ├──────────┼───────────┴────────────┤
│ │Cablare │Conform cerinţelor unei │
│ │ │clădiri noi │
├─────────┼──────────┼───────────┬────────────┤
│ │ │ │Pentru noile│
│ │ │ │încăperi │
│ │ │ │trebuie │
│ │ │ │dimensionată│
│ │ │ │o reţea │
│ │ │ │individuală │
│ │ │ │realizată │
│Adăugarea│Tubulatură│ │prin │
│de │ │ │conducte de │
│încăperi │ │ │minim Ǿ20 │
│la o │ │ │mm, │
│locuinţă │ │ │respectiv │
│ │ │ │pentru FO cu│
│ │ │ │microtuburi │
│ │ │ │Ǿ8 mm. │
│ ├──────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ │Conform │
│ │Cablare │- │cerinţelor │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │clădiri noi │
└─────────┴──────────┴───────────┴────────────┘
4.4. PROIECT SIMPLIFICAT 4.4.1. GENERALITĂŢI (1) Proiectul simplificat are ca obiect adaptarea unei reţele de conducte a unei clădiri existente, la o tehnologie ce nu a fost prezentă până atunci, de exemplu instalare FO sau SMATV. (2) Proiectul tehnic simplificat, indiferent de tehnologia pentru care se doreşte adaptarea clădirii sau locuinţei, trebuie să fie precedat de o analiză a infrastructurii existente în vederea evaluării reţelei de conducte în ceea ce priveşte spaţiul liber necesar pentru găzduirea echipamentelor şi reţelelor ce urmează a fi instalate. (3) Proiectul simplificat permite: a) instalarea în etape a cablării locuinţelor pe măsura contractării serviciilor operatorilor de telecomunicaţii; b) ca în clădirile nerezidenţiale sau mixte, reţeaua comună să poată fi realizată etapizat în funcţie de instalarea în zonele nerezidenţiale. (4) Proiectul trebuie să prevadă soluţii dedicate pentru următoarele posibile situaţii: a) clădiri cu reţea comună de reinstalat; b) clădiri fără CM; c) clădiri cu CM dar cu spaţiu insuficient pentru acoperirea necesarului; d) clădiri fără reţea individuală de conducte. 4.4.1.1. CLĂDIRE CU REŢEA COMUNĂ DE REINSTALAT (1) Proiectul tehnic trebuie să respecte următoarele cerinţe: a) conectarea la reţeaua publică a operatorilor trebuie să se realizeze prin una din limitele subterane ale ITcC prevăzute în secţiunea 4.1.3.8.1 din prezenta reglementare tehnică; b) în cazul în care de la reţeaua publică de telecomunicaţii există o conductă subterană de acces dar care nu are spaţiu suficient pentru trecerea mai multor cabluri, trebuie verificată posibilitatea optimizării spaţiului existent astfel încât să permită şi alte instalări (inclusiv prin consultarea operatorilor de comunicaţii existenţi pentru utilizarea unor cabluri cu diametre mai mici sau prin mai buna organizare a cablurilor existente) şi în proiect se va indica soluţia tehnică adoptată. Dacă acest lucru nu este posibil trebuie realizat un acces subteran suplimentar dimensionat ca pentru clădiri noi; c) în cazul în care clădirea este situată într-o zonă în care reţelele publice sunt amplasate aerian sau pe faţada clădirii, trebuie respectate prevederile secţiunii 4.1.3.8.3 din prezenta reglementare tehnică. 4.4.1.2. CLĂDIRE FĂRĂ COLOANĂ MAGISTRALĂ (1) Proiectul tehnic trebuie să respecte următoarele cerinţe: a) în clădirile în care există spaţii comune pretabile pentru amplasarea CM, dimensionarea acesteia trebuie realizată astfel încât să se asigure instalarea cablării necesare în conformitate cu regulile stabilite în prezenta reglementare tehnică pentru clădiri noi; b) în clădirile în care nu există spaţii comune cu caracteristicile MICE adecvate pentru instalarea CM: i. se pot folosi spaţiile private pentru trecerea cablurilor din reţeaua comună prin utilizarea pereţilor falşi cu condiţia ca această soluţie să aibă acordul proprietarilor locuinţelor afectate şi să fie garantată protecţia şi securitatea instalaţiei nou construite; ii. se poate realiza instalarea la vedere a CM utilizând pereţii exteriori ai clădirii cu excepţia faţadelor principale, cu condiţia respectării esteticii clădirii şi a regulilor de dimensionare a zonelor comune de protecţie. c) în cazul în care clădirea este situată într-o zonă în care amplasarea reţelei publice este pe faţadă trebuie respectate prevederile secţiunii 4.1.3.8.3 din prezenta reglementare tehnică. 4.4.1.3. CLĂDIRE CU SPAŢIU INSUFICIENT ÎN COLOANA MAGISTRALĂ (1) Proiectul tehnic trebuie să respecte următoarele cerinţe: a) să prevadă înlăturarea cablurilor defecte sau deconectate existente; b) să prevadă utilizarea cablurilor existente, dacă este posibil; c) să adopte soluţii de reinstalare a reţelelor şi echipamentelor existente în vederea optimizării şi creşterii spaţiului utilizat şi funcţionalităţii acestuia; d) dacă nu se obţine spaţiu suficient trebuie adoptată soluţia de amplasare de conducte suplimentare pentru mărirea capacităţii CM existente. 4.4.1.4. CLĂDIRE FĂRĂ REŢEA INDIVIDUALĂ (1) Proiectul tehnic trebuie să respecte următoarele cerinţe: a) reţelele individuale trebuie instalate la vedere prin folosirea de canalete şi jgheaburi instalate astfel încât să se minimizeze impactul vizual negativ asupra esteticii clădirii; b) trebuie utilizate tubulaturi dimensionate pentru asigurarea serviciului în tehnologia propusă. (2) În cazul în care nu este posibilă folosirea canaletelor sau jgheaburilor suport se admite montarea cablării la vedere cu justificarea soluţiei în proiect. 4.4.2. ADAPTAREA CLĂDIRII LA O TEHNOLOGIE După analizarea situaţiei existente în clădire, reţeaua de conducte şi cablări trebuie proiectate ţinând cont de cerinţele prevăzute în tabelele 4.39, 4.40 şi 4.41. Tabel 4.39 - Adaptarea clădirilor la tehnologia PC
┌──────────┬──────────┬─────────────────┬──────────────┐
│Tehnologie│Cerinţă │Reţea comună │Reţea │
│ │ │ │individuală │
├──────────┼──────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │• CM trebuie │ │
│ │ │dimensionată │ │
│ │ │pentru a permite │ │
│ │ │trecerea │ │
│ │ │cablurilor către │ │
│ │ │locuinţe. Nu este│ │
│ │ │necesară │ │
│ │ │instalarea │ │
│ │ │cutiilor la toate│ │
│ │ │etajele. │ │
│ │ │• Cutiile trebuie│ │
│ │ │să aibă o │ │
│ │ │dimensiune minimă│ │
│ │ │care să permită │ │
│ │ │terminarea| │ │
│ │ │conductei de │ │
│ │ │conectare în │ │
│ │ │interior. În │Conductele sau│
│ │ │cazul în care se │canalele de │
│ │ │folosesc canalete│cabluri │
│ │ │sau alte elemente│trebuie │
│ │ │cu acces direct │dimensionate │
│ │ │la cabluri, nu │conform │
│ │Tubulatură│este necesară │regulilor de │
│ │ │instalarea │dimensionare │
│ │ │cutiilor; │prevăzute în │
│ │ │• Dimensionarea │acest manual, │
│ │ │CTcC trebuie să │în funcţie de │
│ │ │asigure │numărul de │
│ │ │instalarea altor │cabluri. │
│ │ │tehnologii şi │ │
│ │ │circuite primare │ │
│ │ │ale operatorilor │ │
│ │ │cu prezumţia că │ │
│ │ │nu sunt necesare │ │
│ │ │prize de │ │
│ │ │alimentare │ │
│ │ │electrică; │ │
│ │ │• Alte elemente │ │
│Perechi de│ │ale tubulaturii │ │
│cupru │ │trebuie să │ │
│ │ │respecte │ │
│ │ │cerinţele pentru │ │
│ │ │clădiri noi │ │
│ │ │adaptate la │ │
│ │ │tehnologia ce │ │
│ │ │urmează a fi │ │
│ │ │instalată. │ │
│ ├──────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │• Dimensionarea │ │
│ │ │secundarului │ │
│ │ │DG-PC se face în │ │
│ │ │funcţie de │ │
│ │ │numărul de │ │
│ │ │locuinţe din │ │
│ │ │clădire, cu minim│• Cablul de la│
│ │ │1 cablu per │secundarul │
│ │ │locuinţă. │DG-PC trebuie │
│ │ │Secundarul este │terminat │
│ │ │comun tuturor │într-o PTc, în│
│ │ │operatorilor. │interiorul │
│ │ │• Dimensionarea │locuinţei. │
│ │ │primarului este │• PTc trebuie │
│ │ │responsabilitatea│amplasată │
│ │Cablare │operatorilor. │astfel încât │
│ │ │• Topologia │să permită │
│ │ │utilizată va fi │conectarea │
│ │ │în stea. │echipamentelor│
│ │ │• Proiectul │„WiFi" şi să │
│ │ │trebuie să │permită │
│ │ │prezinte o schemă│acoperirea │
│ │ │a cablării de │completă a │
│ │ │instalat. │locuinţei de │
│ │ │• Cablurile │către acestea.│
│ │ │destinate │ │
│ │ │locuinţelor pot │ │
│ │ │fi instalate în │ │
│ │ │mai multe faze, │ │
│ │ │pe măsura │ │
│ │ │contractării │ │
│ │ │serviciilor. │ │
└──────────┴──────────┴─────────────────┴──────────────┘
Tabel 4.40 - Adaptarea clădirilor la tehnologia CC
┌──────────┬──────────┬─────────────────┬──────────────┐
│Tehnologie│Cerinţă │Reţea comună │Reţea │
│ │ │ │individuală │
├──────────┼──────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │• CM trebuie │ │
│ │ │dimensionat │ │
│ │ │pentru a permite │ │
│ │ │trecerea │ │
│ │ │cablurilor către │ │
│ │ │locuinţe. Nu este│ │
│ │ │necesară │ │
│ │ │instalarea │ │
│ │ │cutiilor la toate│ │
│ │ │etajele. Acestea │ │
│ │ │trebuie să aibă o│ │
│ │ │dimensiune minimă│ │
│ │ │care să permită │ │
│ │ │terminarea │ │
│ │ │conductei în │ │
│ │ │interior. În │ │
│ │ │cazul în care se │ │
│ │ │folosesc canalete│Conductele sau│
│ │ │sau alte elemente│canalele de │
│ │ │care asigură │cabluri │
│ │ │accesul direct la│trebuie │
│ │ │cabluri, nu este │dimensionate │
│ │ │necesară │conform │
│ │Tubulatură│instalarea │regulilor de │
│ │ │cutiilor; │dimensionare │
│ │ │• Dimensionarea │prevăzute în │
│ │ │CTcC trebuie să │acest manual, │
│ │ │asigure │în funcţie de │
│ │ │instalarea altor │numărul de │
│ │ │tehnologii şi a │cabluri. │
│ │ │primarului │ │
│ │ │operatorilor. Se │ │
│ │ │prezumă că nu │ │
│ │ │există necesar de│ │
│ │ │prize de │ │
│ │ │alimentare │ │
│ │ │electrică; │ │
│ │ │• Alte elemente │ │
│ │ │ale tubulaturii │ │
│ │ │trebuie să │ │
│ │ │respecte │ │
│ │ │cerinţele │ │
│ │ │stabilite pentru │ │
│ │ │clădiri noi │ │
│ │ │adaptate la │ │
│ │ │tehnologia ce │ │
│ │ │urmează a fi │ │
│ │ │instalată. │ │
│ ├──────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │• Proiectul │ │
│ │ │trebuie să │ │
│ │ │prezinte o schemă│ │
│ │ │a cablării de │ │
│ │ │instalat. │ │
│ │ │• Cablurile şi │ │
│ │ │echipamentele │ │
│ │ │trebuie instalate│• Cablul care │
│ │ │în funcţie de │vine de la │
│ │ │numărul maxim de │secundarul │
│ │ │clienţi care │DG-CC, sau CR,│
│ │ │urmează să fie │trebuie │
│ │ │deserviţi. Nu │terminat, în │
│ │ │este permisă │interiorul │
│ │ │instalarea │locuinţei în │
│ │ │cablurilor │PTc. │
│Cablu │ │coaxiale cu un │• Dacă există │
│coaxial │ │diametru exterior│o reţea de │
│ │ │≥ 8 mm. │cablu coaxial │
│ │ │• Cablurile │în topologie │
│ │ │pentru locuinţe │stea utilizată│
│ │ │pot fi instalate │pentru │
│ │ │în etape, pe │distribuţia │
│ │ │măsură ce │serviciului, │
│ │ │serviciul este │aceasta │
│ │ │contractat. │trebuie │
│ │ │Reţele CATV: │utilizată, în │
│ │ │• În cazul în │caz contrar, │
│ │ │care clădirea are│distribuţia │
│ │ │o reţea MATV, │trebuie │
│ │ │aceasta poate fi │efectuată prin│
│ │ │adaptată fără a-i│instalarea │
│ │ │compromite │cablurilor │
│ │ │funcţionalitatea,│respective │
│ │ │pentru a elibera │conectate │
│ │ │spaţiu în │direct la │
│ │ │conductă şi a │DC-CC, într-o │
│ │ │permite │topologie în │
│ │ │instalarea de │stea. │
│ │ │cabluri necesare │• Pe lângă │
│ │ │furnizării de │instalarea │
│ │Cablare │servicii; │existentă a │
│ │ │• Secundarul │CC, se poate │
│ │ │DG-CC trebuie │prevedea │
│ │ │dimensionat în │instalarea │
│ │ │funcţie de │unei PTc prin │
│ │ │numărul de │PC, pentru a │
│ │ │locuinţe din │asigura │
│ │ │clădire, cu 1 │conectarea │
│ │ │cablu coaxial per│echipamentelor│
│ │ │locuinţă. │clientului. │
│ │ │Secundarul este │• În cazul │
│ │ │comun │instalării │
│ │ │operatorilor. │unei PTc prin │
│ │ │Accesul trebuie │PC, este │
│ │ │asigurat tuturor;│recomandat să │
│ │ │• Dimensionarea │fie astfel │
│ │ │primarului este │amplasată │
│ │ │responsabilitatea│pentru a │
│ │ │operatorilor; │permite │
│ │ │• Topologia │conectarea │
│ │ │utilizată de │echipamentelor│
│ │ │regulă va fi în │„WiFi", │
│ │ │stea. Se acceptă │permiţând │
│ │ │că în clădirile │acoperirea │
│ │ │cu CM şi casete │completă a │
│ │ │de etaj se poate │locuinţei. │
│ │ │folosi şi un alt │• Nu este │
│ │ │tip de topologie.│permisă │
│ │ │Reţele S/MATV. │instalarea │
│ │ │• DC trebuie │cablurilor │
│ │ │dimensionat în │coaxiale cu │
│ │ │funcţie de │diametrul │
│ │ │spaţiul existent │exterior ≥ 8 │
│ │ │pentru a asigura │mm în caz │
│ │ │serviciul tuturor│contrar, │
│ │ │locuinţelor; │ │
│ │ │• Topologia │ │
│ │ │utilizată va fi │ │
│ │ │în stea sau în │ │
│ │ │cascadă în │ │
│ │ │funcţie de │ │
│ │ │spaţiul existent │ │
└──────────┴──────────┴─────────────────┴──────────────┘
Tabel 4.41 - Adaptarea clădirilor la tehnologia FO
┌──────────┬──────────┬─────────────────┬──────────────┐
│Tehnologie│Cerintă │Retea comună │Retea │
│ │ │ │individuală │
├──────────┼──────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │• CM trebuie │ │
│ │ │dimensionat │ │
│ │ │pentru a permite │ │
│ │ │trecerea │ │
│ │ │cablurilor către │ │
│ │ │locuinţe. Nu este│ │
│ │ │necesară │ │
│ │ │instalarea │ │
│ │ │cutiilor la toate│ │
│ │ │etajele. Cutiile │ │
│ │ │trebuie să aibă o│ │
│ │ │dimensiune minimă│ │
│ │ │care să permită │ │
│ │ │terminarea │ │
│ │ │conductei în │ │
│ │ │interior. În │ │
│ │ │cazul în care se │ │
│ │ │folosesc canale │Conductele sau│
│ │ │sau alte elemente│canalele de │
│ │ │cu acces direct │cabluri │
│ │ │la cabluri, nu │trebuie │
│ │ │este necesară │dimensionate │
│ │ │instalarea │conform │
│ │Tubulatură│cutiilor; │regulilor de │
│ │ │• Dimensionarea │dimensionare │
│ │ │CTcC trebuie să │prevăzute în │
│ │ │asigure │acest manual, │
│ │ │instalarea altor │în funcţie de │
│ │ │tehnologii şi a │numărul de │
│ │ │primarului │cabluri. │
│ │ │operatorilor. Se │ │
│ │ │prezumă că nu │ │
│ │ │există necesar de│ │
│ │ │prize de │ │
│ │ │alimentare │ │
│ │ │electrică; │ │
│ │ │• Alte elemente │ │
│ │ │ale tubulaturii │ │
│ │ │trebuie să │ │
│ │ │respecte │ │
│ │ │cerinţele │ │
│ │ │stabilite pentru │ │
│Fibră │ │clădiri noi │ │
│optică │ │adaptate la │ │
│ │ │tehnologia ce │ │
│ │ │urmează a fi │ │
│ │ │instalată. │ │
│ ├──────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │• Dimensionarea │ │
│ │ │secundarului │ │
│ │ │DG-FO se face în │• Cablul de la│
│ │ │funcţie de │secundarul DG-│
│ │ │numărul de │FO trebuie │
│ │ │locuinţe din │terminat │
│ │ │clădire, cu minim│într-o PTc, în│
│ │ │2 FO per │interiorul │
│ │ │locuinţă. │locuinţei. │
│ │ │Secundarul este │• În plus, │
│ │ │comun tuturor │faţă de │
│ │ │operatorilor şi │instalaţia │
│ │ │trebuie asigurat │existentă de │
│ │ │prin proiect. │FO se pot face│
│ │ │• Dimensionarea │prevederi │
│ │ │primarului este │pentru │
│ │ │responsabilitatea│conectarea PTc│
│ │ │operatorilor. │ale altor │
│ │Cablare │• Topologia │tehnologii, PC│
│ │ │recomandată este │şi CC, pentru │
│ │ │în stea. │a asigura │
│ │ │• Proiectul │conectarea │
│ │ │trebuie să │echipamentelor│
│ │ │prezinte o schemă│clientului. │
│ │ │a cablării de │• PTc trebuie │
│ │ │instalat. │amplasată │
│ │ │• Cablurile │astfel încât │
│ │ │destinate │să permită │
│ │ │locuinţelor pot │conectarea │
│ │ │fi instalate în │echipamentelor│
│ │ │mai multe faze, │„WiFi" si să │
│ │ │pe măsura │permită │
│ │ │contractării │acoperirea │
│ │ │serviciilor. │completă a │
│ │ │•Se recomandă │locuinţei de │
│ │ │utilizarea │către acestea.│
│ │ │cablurilor │ │
│ │ │preconectorizate.│ │
└──────────┴──────────┴─────────────────┴──────────────┘
5. REALIZAREA ITcC (1) Prevederile din acest capitol se aplică la realizarea tuturor lucrărilor de instalaţii de telecomunicaţii pentru toate tipurile de clădiri indiferent de caracteristicile acestora. Cerinţele menţionate se consideră a fi minime, putându-se aplica suplimentar şi alte condiţii considerate mai eficiente dacă sunt conforme cu standardele aplicabile domeniului. (2) Instalarea trebuie să respecte proiectul tehnic, specificaţiile tehnice ale materialelor şi echipamentelor stabilite în prezenta reglementare tehnică menţionate în capitolul 3 şi specificaţiile şi manualele de instrucţiuni ale producătorilor de echipamente şi materiale de construcţie. (3) Echipamentele şi materialele utilizate trebuie să respecte prevederile proiectului, putând fi înlocuite doar cu altele cu aceleaşi caracteristici tehnice sau având caracteristici superioare. (4) Condiţiile de mediu (MICE) de instalare prevăzute în proiect trebuie să fie în conformitate cu prevederile din capitolul 8 din prezenta reglementare tehnică. (5) Conectarea ITcC la reţelele publice de comunicaţii se va realiza de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice numai după finalizarea şi realizarea recepţiei lucrărilor instalaţiei. 5.1. INSTALARE TUBULATURĂ/REŢEA DE CONDUCTE 5.1.1. GENERALITĂŢI (1) La instalarea conductelor se vor respecta următoarele cerinţe: a) trebuie instalate doar elemente prevăzute în proiectul ITcC; b) instalarea sistemelor de alimentare electrică şi de legare la pământ trebuie să respecte capitolul 7 din prezenta reglementare tehnică; c) operaţiunile de îndoire a conductelor trebuie efectuate conform tehnologiilor specifice materialelor din care acestea sunt realizate şi în conformitate cu cerinţele din prezenta reglementare tehnică; d) pentru secţiunile circulare excentricitatea maximă admisă este de 30% pentru tuburile îndoite, iar ovalizarea nu trebuie să depăsească 20% de-a lungul întregii părţi curbe a conductei; e) conducta trebuie curăţată de resturi ce ar putea împiedica instalarea şi manipularea corectă a cablurilor; f) conducta trebuie instalată astfel încât să permită instalarea şi dezinstalarea cablurilor fără a se produce deteriorări ale acestora; g) conducta trebuie să fie lipsită de muchii ascuţite sau colţuri care ar putea deteriora mantaua cablurilor; h) trebuie să fie posibilă instalarea dispozitivelor de oprire a focului, conform prevederilor reglementărilor aplicabile. 5.1.1.1. PAT ŞI CONDUCTĂ SUBTERANĂ DE ACCES (1) La instalarea PAT trebuie îndeplinite următoarele cerinţe: a) conducta PAT trebuie terminată în exteriorul clădirii în locul de instalare a antenelor; b) conducta PAT trebuie etanşată cu capac/dop pentru a preveni pătrunderea apei sau prafului şi trebuie asigurată o pantă minimă de 45° la capătul exterior al acesteia; c) razele de curbură ale cablului şi conductei PAT trebuie să permită realizarea unei bucle a cablului la ieşirea din conductă, pentru asigurarea scurgerii apei de pe mantaua acestuia. (2) Este obligatorie montarea ghidajelor sau firelor de tragere în conductele din canalizaţiile de acces subterane dintre CTM/CAM şi CTcC/CTcI. (3) Toate conductele trebuie înclinate corespunzător şi etanşate la capete pentru a se evita infiltrarea apei şi pătrunderea animalelor în clădiri sau acumularea de murdărie. 5.1.1.2. CONDUCTE PENTRU REŢELE COMUNE ŞI INDIVIDUALE (1) La instalarea conductelor ITcC trebuie îndeplinite următoarele cerinţe: a) conductele care traversează rosturile de dilataţie ale clădirilor trebuie să fie echipate cu fitinguri elastice adecvate variaţiilor dimensionale; b) reţelele de conducte încastrate trebuie verificate din punct de vedere al corectitudinii realizării instalării înainte de realizarea lucrărilor de tencuire sau finisaje ale pereţilor; c) la instalaţiile montate la vedere fixarea conductelor este asigurată pe toată lungimea prin cleme sau bride amplasate la o distanţă maximă de 500 mm între ele; d) raza de curbură a conductelor trebuie să fie mai mare sau egală cu de 6 ori diametrul lor exterior; e) nu sunt permise unghiuri drepte în tubulaturi. Unghiurile de îndoire ale conductelor trebuie să fie mai mari de 90°, în caz contrar trebuie prevăzută utilizarea cutiilor de joncţiune; f) la instalarea conductelor nu sunt permise discontinuităţi; g) protecţia mecanică a cablurilor pe traseul unghiular al unui jgheab trebuie realizată folosind accesorii corespunzătoare; h) nu sunt permise îmbinările între tuburile riflate/ondulate şi tuburi cu interior neted. Trecerea de la tuburile instalate în tavane şi pereţi falşi la traseul încastrat în perete se realizează prin instalarea unei cutii de joncţiune; i) trecerile conductelor prin pereţi trebuie să asigure condiţii pentru împiedicarea răspândirii focului. 5.1.2. INSTALARE CUTII/CASETE (1) La instalarea cutiilor/casetelor în interiorul clădirii trebuie îndeplinite următoarele cerinţe: a) cutiile reţelei comune trebuie instalate astfel încât partea superioară a acestora să fie la o distanţă mai mare de 2,5 m de nivelul podelei; b) decupajele care se fac în cutii pentru trecerea tuburilor sau jgheaburilor trebuie să nu aibă bavuri şi muchii ascuţite; c) tuburile şi jgheaburile în racordurile la cutii trebuie să se termine fără bavuri sau muchii ascuţite. În acest scop trebuie folosite accesorii, piese de prindere, capace sau presetupe corespunzătoare; d) în casetele de distribuţie cu tuburi, distanţa minimă dintre tuburi precum şi distanţa dintre acestea şi pereţii cutiei nu va fi mai mică de 10 mm; e) cutiile de distribuţie montate în pardoseală trebuie să aibă capace al căror indice de protecţie împotriva pătrunderii de corpuri străine solide şi apă este mai mare de IP44 şi indice de rezistenţă la şoc este mai mare de IK09, conform standardelor SR EN 50085-1 şi SR EN 50085-22; f) cutiile de distribuţie neutilizate trebuie să fie închise cu capac/dop pentru menţinerea etanşării. (2) Se recomandă ca amplasarea cutiilor de conexiuni pe perete să se facă la o înălţime mai mare sau egală cu 30 cm faţă de cota superioară a stratului de uzură a pardoselii. 5.1.3. INSTALARE CAM (1) Alegerea şi dimensionarea CAM se va realiza în conformitate cu subcapitolul 3.3.1.4. (2) Pentru a garanta accesibilitatea conductelor subterane trebuie luate în considerare următoarele cerinţe de instalare: a) conductele de protecţie se vor termina la o adâncime minimă de 30 cm sub nivelul solului. Este recomandat ca acestea să acopere complet distanţa de la CTM la CAM; b) din considerente estetice se va asigura verticalitatea instalării conductelor de protecţie de la CAM amplasată suprateran (în vedere frontală); c) conductele de protecţie de la CAM amplasată suprateran se vor termina dincolo de limitele fundaţiilor, la o distanţă egală sau mai mare de 30 cm faţă de aliniamentul peretelui adiacent; d) capetele tuburilor nu trebuie să fie fixate în beton, de regulă fiind amplasate pe un strat de nisip pentru a facilita descoperirea şi interconectarea acestor tuburi la reţelele subterane; e) capetele tuburilor trebuie să fie etanşate corespunzător cu capace sau dopuri. 5.1.4. INSTALARE PD (1) PD aferente CTcC şi CTcI pot fi realizate cu elemente prefabricate, gata de instalat sau se construiesc la faţa locului folosind dulapuri sau rack-uri/rafturi. (2) Instalarea PD trebuie să respecte următoarele cerinţe: a) instalatorul trebuie să ţină cont de diagrama CTcC întocmită de proiectant pentru a asigura spaţiul destinat distribuţiei primare a circuitelor operatorilor; b) legarea la pământ a dispozitivelor şi materialelor trebuie să fie garantată pentru buna funcţionare a reţelelor şi protecţia persoanelor împotriva electrocutării, în conformitate cu capitolul 7; c) locul de amplasare a PD trebuie să permită accesul uşor şi să asigure o bună ventilaţie; d) cablurile electrice de alimentare ale prizelor electrice existente în PD nu trebuie să aibă rezerve în interiorul acestuia, limitându-se traseul la minim funcţional; e) dacă se folosesc separări fizice între cablurile de alimentare cu energie şi cablurile de telecomunicaţii, fie ele metalice sau izolante, acestea trebuie să respecte cerinţele impuse de asigurarea unui grad minim de protecţie IP20, în conformitate cu SR EN 60529. 5.1.5. INSTALAREA ALTOR ELEMENTE (1) La instalarea altor elemente trebuie respectate următoarele cerinţe: a) în zonele publice ale clădirilor, elementele de conducte trebuie montate la o înălţime de cel puţin 2,4 m. Pentru înălţimi de instalare mai mici trebuie instalat un sistem de acoperire; b) în cazul în care se folosesc elemente metalice în traseul cablurilor, acestea trebuie să fie legate la pământ corespunzător, respectând cerinţele şi recomandările din standardele SR EN 50174-2 şi SR EN 50310; c) trebuie folosite numai accesorii corespunzătoare ce fac parte din sistemul utilizat; d) pentru jgheaburile de cabluri trebuie asigurată o înălţime liberă de minim 200 mm deasupra acestora pentru a permite manevrarea cablurilor în timpul instalărilor. 5.1.6. ETICHETARE (1) Elementele reţelei de conducte cum sunt: cutiile, dulapurile şi rack-urile trebuie identificate şi etichetate, conform tabelului 3.11. Pentru dozele de trecere nu este nevoie de etichetare. (2) Derivaţiile CM, respectiv ieşirile pentru locuinţe trebuie identificate în interiorul casetelor coloanei comune. 5.2. INSTALARE CABLARE şi REPARTITOARE (1) Instalarea cablării trebuie să respecte următoarele cerinţe: a) cablurile ITcC trebuie protejate în conducte. Sunt excluse de la această obligaţie doar cablurile amplasate în exterior între PAT şi conexiunea la antene; b) rezerva de cabluri trebuie găzduită în cutii de distribuţie dimensionate în acest scop. În PD cablurile trebuie să fie suficient de lungi pentru a se putea conecta; c) cablurile trebuie instalate şi fixate corespunzător pentru a se evita smulgerea din cauza greutăţii proprii. Metoda de fixare nu trebuie să modifice caracteristicile cablurilor; d) în reţelele comune cablurile trebuie grupate pe conducte corespunzătoare tehnologiei din care fac parte; e) în reţelele individuale conductele pot fi partajate pentru cabluri de diferite tehnologii; f) trebuie asigurată continuitatea legăturilor de legare la pământ ale ecranelor metalice ale cablurilor; g) distanţa de separare fizică prescrisă conform secţiunii 4.1.4.2 din prezenta reglementare tehnică trebuie asigurată între cablurile de telecomunicaţii şi cele de alimentare cu energie electrică; h) trebuie identificate şi etichetate cablurile reţelelor comune la ieşirile către locuinţe; i) toate cablurile instalate într-o reţea individuală trebuie să fie conectate la o PTc; j) în PD cablurile trebuie amplasate de-a lungul părţilor laterale ale dulapurilor sau rack-urilor şi trebuie fixate corespunzător; k) amplasarea splittere-lor trebuie să fie realizată în apropierea ieşirii cablurilor reducând astfel la minim lungimea conexiunilor permanente şi ocuparea inutilă a dulapurilor; l) în PD trebuie să existe o indicaţie a corespondenţei dintre ieşirile distribuitoarelor şi prizele diferitelor tehnologii. Identificarea punctelor de distribuţie trebuie să fie realizată în conformitate cu cea prevăzută în proiect; m) instalarea cablului trebuie realizată astfel încât să se evite alterarea caracteristicilor mecanice şi tehnice, respectând forţele maxime de tragere indicate de producător precum şi razele maxime de curbură; n) la tragerea cablului se vor utiliza de preferinţă ghidaje de tragere din plastic, flexibile, pentru a minimiza riscul de deteriorare a reţelei de conducte. Lubrifiantul poate fi utilizat numai dacă acesta nu conţine produse chimice care pot afecta tubulatura sau mantaua cablului şi dacă este ignifug şi hidrofob. 5.2.1. REŢEA DE CABLURI CU PERECHI DE CUPRU (1) Schema de conectare prevăzută în proiect se va menţine pe toată durata instalării pentru toată cablarea. (2) Trebuie luate în considerare următoarele cerinţe de conectare: a) mantaua cablului trebuie îndepărtată pe o lungime minimă doar cât este nevoie pentru a face cablul compatibil cu conectorul, păstrând împletitura originală a cablului. Despletirea excesivă cauzează defect în testele pentru parametrul NEXT; b) despletirea perechilor, chiar urmată de o nouă împletire, nu este acceptată, fiind necesară o nouă pregătire cu menţinerea împletiturii originale a cablului; c) în cazul în care este nevoie de ajutorul unui instrument specific, trebuie utilizate instrumentele recomandate de producătorii dispozitivelor de conectare; d) cablurile trebuie amplasate şi fixate în PD folosind dispozitive corespunzătoare, pentru a se garanta posibilitatea realizării manevrelor mecanice ce se vor realiza asupra cablării; e) dacă conexiunile sunt realizate folosind cabluri ecranate, trebuie utilizaţi conectori ecranaţi adecvaţi pentru a se asigura că ecranarea este conectată la sistemul de legare la pământ cel puţin la un capăt al conexiunii. Pentru a îmbunătăţi eficienţa electromagnetică se recomandă ca legarea la pământ să se facă la ambele capete ale conexiunii şi trebuie garantată continuitatea în ecranare, pentru a nu compromite eficacitatea acesteia; f) conexiunile nu trebuie realizate folosind amestecul de componente ecranate şi neecranate, deoarece se compromite eficacitatea ecranării; g) pentru conexiuni permanente trebuie folosite cabluri cu conductoare solide. Cablurile cu conductori flexibili sunt utilizate în mod normal în cablări unde este nevoie de flexibilitate repetată în manipulare; h) în cazul în care structuri metalice din clădire sunt folosite ca suport pentru cabluri pentru îmbunătăţirea eficienţei electromagnetice se recomandă ca acestea să fie amplasate în colţurile interioare ale acestor structuri; i) dispozitivele de categorii diferite nu trebuie amestecate pe o legătură deoarece este posibil să nu se poată garanta clasa de conectare dorită. 5.2.2. REŢEA DE CABLURI COAXIALE 5.2.2.1. GENERALITĂŢI (1) Pentru pregătirea conexiunii cablurilor coaxiale trebuie utilizate instrumente specifice cum sunt: cleşte de compresie şi pregătitor de cablu. (2) În conexiunile permanente conectorii F trebuie strânşi pe dispozitive astfel încât corpul conectorului să fie solidar cu corpul dispozitivului. (3) Utilizarea conectorilor F cu conectare rapidă este permisă numai pentru conexiunile care se termină direct într-un PTc. (4) Legătura echipotenţială de masă a echipamentelor şi dispozitivelor coaxiale trebuie să fie legate la sistemul de legare la pământ al clădirii. (5) Ieşirile neutilizate ale distribuitoarelor de semnal trebuie să fie terminate cu sarcini de impedanţă caracteristică de 75 Ω. (6) În SCI, unde la CTcI ajung 2 cabluri coaxiale (CATV şi S/MATV), dacă există un singur splitter coaxial, cablul neconectat trebuie să fie terminat cu o sarcină de impedanţă caracteristică de 75 Ω, cu eventuala utilizare a unei conexiuni F-F. (7) Este recomandat să fie folosiţi conectori F mamă atunci când se instalează DG-CC. (8) Este recomandat să fie folosiţi conectori F drepţi în loc de conectori în unghi. 5.2.2.2. SISTEM S/MATV (1) La instalarea sistemelor S/MATV trebuie respectate proiectul tehnic şi secţiunea 4.1.4.4.3 din prezenta reglementare tehnică. Este permisă o adaptare a sistemului S/MATV la condiţiile de recepţie întâlnite local în timpul instalării. (2) La realizarea lucrărilor instalatorul trebuie să asigure, în principal: a) amplasarea şi orientarea antenelor; b) verificarea bunei funcţionări a LNB; c) amplasarea corectă a tuturor elementelor componente ale sistemului (antena, SPD, filtru de radio-frecvenţă, preamplificator, amplificator etc.); d) instalarea elementelor reţelei coaxiale cu o impedanţă caracteristică de 75 Ω; e) instalarea la ieşirile neconectate a unei sarcini de 75 Ω; f) reglarea CR în funcţie de valorile recomandate ale semnalului la prize; g) asigurarea continuităţii ecranării cablurilor şi echipamentelor; h) fixarea sigură a conectorilor astfel încât aceştia să fie solidari cu corpul echipamentului; i) asigurarea sistemului de ecranare şi protecţie a reţelei coaxiale (SPD), a catargului suport al antenei şi a echipamentelor; j) legăturile la bara principală de protecţie şi echipotenţializare a instalaţiei. Aceasta se realizează prin barele de legare la pământ existente, interconectate cu sistemul de legare la pământ al clădirii prin BPPE. Dacă metoda de fixare a echipamentului are structură metalică, aceasta trebuie de asemenea conectată la sistemul de legare la pământ. 5.2.3. REŢEA DE CABLURI CU FIBRĂ OPTICĂ (1) Instalarea reţelelor de cabluri cu fibră optică trebuie să respecte următoarele cerinţe: a) conexiunile în reţelele de cabluri cu fibră optică trebuie efectuate cu instrumente specifice în funcţie de metoda de conectare adoptată; b) fibrele expuse, rezultate din pregătirea pentru conectare, trebuie ţinute departe de piele şi ochi; c) la realizarea reţelelor de fibră optică, deşeurile produse (fragmente de fibră de sticlă) trebuie atent tratate asigurându-se colectarea non-manuală a acestora în recipiente adecvate; d) conectorii legăturilor cu fibră optică trebuie manipulaţi astfel încât, atunci când fibrele sunt iluminate, să nu fie observate direct cu ochiul liber; e) în cazul în care se folosesc cabluri de mari dimensiuni respectiv cabluri multifibră "riser" în coloane magistrale verticale lungi, în cutiile de pardoseală de pe etaje trebuie realizate bucle pentru a elibera tensiunea mecanică datorată greutăţii; f) la instalarea cablării cu fibră optică, punctele de conectare trebuie protejate corespunzător pentru a preveni pătrunderea prafului, a corpurilor solide sau a lichidelor; g) în PD trebuie să existe dispozitive adecvate pentru găzduirea şi organizarea conexiunilor. Conexiunile se vor realiza prin îmbinări prin fuziune sau conectare directă prin cabluri preconectorizate; h) adaptoarele optice trebuie utilizate în cutiile de distribuţie şi prize cu ieşiri protejate pentru a se evita contactul direct cu fibrele iluminate; i) prizele trebuie identificate corespunzător în funcţie de gradul de pericol al radiaţiei optice. 5.3. FURNIZAREA SERVICIILOR (1) Furnizarea de către operatorii de comunicaţii electronice a serviciilor către clienţi trebuie să se facă cu prioritate prin utilizarea instalaţiilor comune de telecomunicaţii existente ori de câte ori acestea pot asigura serviciile şi suporta tehnologia ce urmează a fi pusă la dispoziţie. (2) Operatorii trebuie să evalueze necesitatea configurării instalaţiei existente pentru a furniza serviciile la cea mai bună calitate posibilă. Evaluarea poate avea ca rezultat necesitatea efectuării unor modificări în instalaţie cum ar fi: a) reamplasarea PTc existentă cu utilizarea pe cât posibil a conductei existente; b) reamplasarea sau reinstalarea splittere-lor, de exemplu modificarea splitter-ului de semnal CATV pentru a permite alimentarea cu energie electrică a modemului; c) configurarea punctelor de conectare şi a legăturilor la echipamentele instalate de operator, de exemplu adaptarea splitter-ului coaxial la semnalele provenite de la antenele de satelit; d) instalarea dispozitivelor necesare pentru asigurarea integrală şi de calitate a serviciilor, de exemplu amplasarea suplimentară a unui splitter şi a unui amplificator de semnal. (3) Modificările pe care operatorul le efectuează în instalaţie trebuie să permită restabilirea cât mai rapidă a funcţionării instalaţiei iniţiale şi să asigure configurarea şi gestionarea comunicaţiilor electronice pentru serviciile viitoare, nou instalate. 5.4. INSTALAŢIA TEMPORARĂ (1) Instalaţia temporară se poate realiza şi utiliza în cadrul unor evenimente limitate în timp şi în situaţii specifice, ca de exemplu pe perioada lucrărilor de reparaţii. Această instalaţie trebuie dezinstalată după finalizarea evenimentului sau a situaţiei de urgenţă ce a cauzat necesitatea ei. (2) Realizarea instalaţiei provizorii trebuie să fie agreată cu proprietarul clădirii şi trebuie să îndeplinească cerinţele prezentei reglementări tehnice şi cele privitoare la siguranţa persoanelor, a bunurilor, precum şi cerinţele de siguranţă la incendiu a construcţiilor, conform legislaţiei în vigoare. 5.5. RECEPŢIA LUCRĂRILOR (1) Evaluarea ITcC este responsabilitatea executantului instalaţiei. Acesta trebuie să asigure conformitatea cu proiectul, cu prezenta reglementare tehnică, cu standardele tehnice aplicabile şi să ofere tuturor utilizatorilor unei clădiri posibilitatea conexiunii cu reţelele publice de comunicaţii electronice. (2) Documentarea procedurii de evaluare a lucrărilor realizate include rapoarte de încercare şi verificare, certificatul de garanţie de bună execuţie pentru lucrări şi de conformitate pentru materialele şi echipamentele utilizate. (3) Conectarea ITcC la reţelele publice de comunicaţii se va realiza după recepţionarea de către beneficiar a lucrărilor realizate şi încheierea procesului verbal de recepţie finală a lucrărilor. 6. ÎNCERCAREA ITcC (1) Calitatea şi funcţionarea cablărilor instalate trebuie verificată şi validată prin realizarea de încercări obligatorii. Acestea trebuie să fie efectuate pe toate conexiunile şi rezultatele obţinute trebuie să ateste buna funcţionare a reţelelor de comunicaţii electronice realizate. (2) Parametrii de măsurat specificaţi în prezenta reglementare tehnică ca necesari a se determina pentru fiecare reţea trebuie înţeleşi ca specificaţie minimă, pentru utilizări specifice putând fi luaţi în considerare şi parametri suplimentari care să garanteze capabilitatea reţelelor. (3) De asemenea, metodele de încercare prezentate trebuie luate drept referinţă, fiind acceptate şi metode alternative dacă acestea garantează măsurarea parametrilor consideraţi obligatorii. (4) Reţelele instalate sunt considerate corect realizate atunci când toate conexiunile permanente pe care le includ sunt cu parametrii măsuraţi în limitele specificate în acest capitol. Prin definiţie, conexiunile permanente includ, pe lângă cablu, şi elementele de legătură respective (splitterele şi şunturile nu sunt considerate elemente de legătură). Sistemul S/MATV este testat pentru serviciul DVB-T instalat, ţinând cont de nivelul semnalului care urmează să fie pus la dispoziţie la PTc. (5) Instalatorul trebuie să se asigure că: a) reţelele de cablu sunt testate în întregime, indiferent de tipul clădirii; b) documentele privind încercările sunt corect înregistrate şi conţin informaţii de identificare referitoare la persoana care a efectuat încercările şi a consemnat rezultatele acestora; c) echipamentul utilizat în încercări este adecvat şi calibrat corespunzător; d) rezultatele obţinute la încercări fac parte din documentaţia anexă la procesul verbal de recepţie finală a lucrărilor. 6.1. REŢEA DE CABLURI CU PERECHI DE CUPRU Verificarea bunei funcţionări a reţelei de cabluri cu perechi de cupru se realizează prin încercări care demonstrează prin rezultatele obţinute că reţeaua se încadrează în limitele definite în standardul SR EN 50173, conform tabelului 6.1. Tabel 6.1 -Încercări obligatorii pentru reţele PC
┌───────────┬─────────┬──────────────────┬─────────┐
│ │Legături │ │Clasa │
│Reţea │de │Parametrii de │minimă de│
│ │verificat│măsurat │conexiune│
│ │ │ │garantată│
├───────────┼─────────┼──────────────────┼─────────┤
│ │DG-PC ↔ │Pierdere de │ │
│ │DC-PC │întoarcere.*1),*3)│ │
│ │DG-PC ↔ │Pierdere de │ │
│ │PTc*5) │inserţieâ │ │
│Comună │DG-PC ↔ │NEXT*2),*3) │ │
│ │PTI │PSNEXT*2),*3) │ │
│ │DG-PC ↔ │ACR-N (ACR)*3) │ │
│ │PCS │PSACR-N (PSACR)*3)│ │
│ │ │ACR-F (ELFEXT) │ │
├───────────┼─────────┤PSACR-F (PSELFEXT)│ │
│ │DC-PC ↔ │Rezistenţa buclei │Clasa E │
│ │PTc │(DCLR) │ │
│ │DC-PC ↔ │Întârziere de │ │
│ │PDS PDS ↔│propagare │ │
│ │PDS │Întârziere │ │
│Individuală│PDS ↔ PTc│diferenţială │ │
│ │PTI ↔ │(Delay Skew) │ │
│ │DC-PC │Diagrama firelor │ │
│ │PTI ↔ PCS│(Wire Map) │ │
│ │PCS ↔ PTc│Lungime*4) │ │
│ │ │ │ │
├───────────┴─────────┴──────────────────┴─────────┤
│*1) - Valorile acestui parametru, pentru conexiuni│
│cu pierderi de inserţie mai mici de 3 dB, nu │
│trebuie luate în considerare pentru garanţia │
│clasei de conexiune. În această situaţie, valorile│
│sunt doar informative. │
│*2) - Valorile acestui parametru, pentru conexiuni│
│cu pierderi de inserţie mai mici de 4 dB, nu │
│trebuie luate în considerare pentru garanţia │
│clasei de conexiune. În această situaţie, valorile│
│sunt doar informative. │
│*3) - Valorile acestor parametri trebuie măsurate │
│la ambele capete ale conexiunii considerate. │
│*4) - Valoarea acestui parametru este pur │
│informativă. │
│*5) - Când există PTc instalate în zone comune. │
└──────────────────────────────────────────────────┘
6.1.1. METODA DE ÎNCERCARE (1) Pentru încercarea reţelelor de cabluri cu perechi de cupru: a) echipamentul de măsurare a cablării este format dintr-o sursă de semnal şi un analizor, conectate la capetele conexiunii permanente care urmează a fi testată; b) echipamentul de măsurare a cablării trebuie configurat pentru a efectua încercările prevăzute de standardul SR EN 50173 pentru clasa ce trebuie garantată, minim Clasa E; c) adaptoarele şi legăturile de măsurare trebuie să fie compatibile cu echipamentul măsurat şi să asigure clasa de conexiune minim garantată. Acestea trebuie înlocuite dacă numărul maxim de măsurători prescris de producător este depăşit sau dacă sunt deteriorate; d) toţi conectorii verificaţi trebuie să fie curaţi şi fără praf; e) procedura de autocalibrare a echipamentului de măsurare a cablării trebuie efectuată la fiecare măsurătoare de infrastructură nouă sau când rezultatele obţinute ale parametrilor indică abateri aparent fără motiv. Această procedură nu trebuie confundată cu calibrarea şi certificarea metrologică a echipamentului necesar a fi realizată de organismele abilitate în acest sens; f) clasa de conectare se consideră garantată atunci când valorile parametrilor măsuraţi se încadrează în limitele specificate; g) rezultatele încercărilor pentru fiecare conexiune permanentă trebuie incluse în RTF şi de asemenea identificarea fără ambiguitate a acestor conexiuni. 6.1.2. MĂSURI CORECTIVE (1) În cazul existenţei unor parametri cu valori în afara limitelor pentru clasa de conectare dorită, trebuie adoptate măsuri corective pentru eliminarea cauzelor ce au generat efectul. (2) Tabelul 6.2 exemplifică posibile cauze pentru defectele unor parametri în încercările reţelelor PC. Tabel 6.2 - Cauze posibile de defect la încercările cablării PC
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Parametrii│ │
│cu │Cauze posibile │
│depăşire │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │• Despletirea excesivă a │
│Pierderi │perechilor de lângă │
│de │conectori │
│întoarcere│• Cute în cablu │
│ │• Conectori de proastă │
│ │calitate │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │• Lungime excesivă a │
│ │cablului - se va verifica │
│Pierderi │dacă există rezerve de │
│de │cablu ce nu sunt necesare; │
│inserţie │• Conexiune între cablu şi │
│Rezistenţa│conectori cu rezistenţe │
│buclei │mari de contact │
│ │• Contacte oxidate ale │
│ │conectorului. │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │• Despletirea excesivă a │
│ │perechilor în apropierea │
│ │conectorilor; │
│ │• Utilizarea dispozitivelor│
│ │care nu îndeplinesc │
│NEXT │categoria minimă pentru │
│PSNEXT │conexiunea permanentă │
│ │testată; │
│ │• Compresiune excesivă în │
│ │cablu cauzată de clemele de│
│ │prindere; │
│ │• Conectori sau cabluri de │
│ │proastă calitate . │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ACR-N │• Regula generală: mai │
│PSACR-N │întâi se măsoară NEXT; │
│ACR-F │• Rezerve de cabluri (bucle│
│PSACR-F │de service) cu raze de │
│ │îndoire prea mici. │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │• Lungime excesivă a │
│ │cablului - se va verifica │
│ │dacă există rezerve de │
│ │cablu ce nu sunt necesare; │
│Lungime │• Viteza de propagare a │
│ │semnalului introdusă în │
│ │echipament nu este │
│ │compatibilă cu cablul │
│ │instalat. │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Întârziere│• Lungime excesivă a │
│de │cablului - se va verifica │
│propagare │dacă există rezerve de │
│ │cablu ce nu sunt necesare; │
└──────────┴───────────────────────────┘
6.2. REŢEA DE CABLURI COAXIALE (1) Încercarea reţelelor cu cabluri coaxiale trebuie să confirme că, pentru reţeaua evaluată, conexiunile permanente se încadrează în limitele definite în standardul SR EN 50173, conform tabelului 6.3. Tabel 6.3 - Încercări obligatorii pentru reţele CC
┌───────────┬─────────┬──────────┬─────────┐
│ │Legături │ │Clasa │
│Reţea │de │Parametrii│minimă de│
│ │verificat│de măsurat│conexiune│
│ │ │ │garantată│
├───────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ │DG-CC ↔ │ │ │
│ │DC-CC │ │ │
│ │DG-CC ↔ │ │ │
│Comună │PTc*1) │ │ │
│ │DG-CC ↔ │ │ │
│ │PTI │ │ │
│ │DG-CC ↔ │ │ │
│ │PCS │ │ │
├───────────┼─────────┤Atenuare │ │
│ │DC-CC ↔ │Pantă │BCT-C-M │
│ │PTc │ │ │
│ │DC-CC ↔ │ │ │
│ │PDS │ │ │
│Individuală│PDS ↔ PDS│ │ │
│ │PDS ↔ PTc│ │ │
│ │PTI ↔ │ │ │
│ │DC-CC │ │ │
│ │PTI ↔ PCS│ │ │
│ │PCS ↔ PTc│ │ │
├───────────┴─────────┴──────────┴─────────┤
│*1) - Când există PTc instalate în zone │
│comune. │
└──────────────────────────────────────────┘
(2) Realizarea şi funcţionarea corectă a sistemului S/MATV trebuie verificată în fiecare PTc şi astfel probat că semnalul DVB-T se află în limitele definite în standardul SREN 60728-1. 6.2.1. METODA DE ÎNCERCARE (1) Evaluarea are ca scop măsurarea valorilor de atenuare şi pantă ale semnalului în reţele comune şi individuale cu cablu coaxial. (2) Pentru a efectua încercarea trebuie luate în considerare următoarele: a) pentru măsurători se vor utiliza un generator de semnal şi un analizor; b) atenuarea se obţine din relaţia dintre măsurarea de referinţă şi măsurarea semnalului obţinută după intercalarea legăturii permanente. Panta se obţine din relaţia dintre atenuările de la fiecare capăt al intervalului de frecvenţă considerat; c) pentru a obţine măsurarea de referinţă, generatorul de semnal este conectat direct la analizor. Pentru această conexiune trebuie utilizate două legături coaxiale cu o lungime minimă de 0,5 m fiecare; d) măsurători de referinţă se realizează pentru frecvenţele de testare de 47 MHz, 862 MHz, 950 MHz şi 2150 MHz; Notă: Pentru analizorul de semnal care are capacitatea de a efectua măsurători relative, înregistrarea măsurătorilor de referinţă nu este necesară; e) legăturile folosite pentru a face măsurarea de referinţă nu trebuie înlocuite pe toată durata încercării; f) încercarea pentru reţeaua comună se poate realiza pentru distribuţia CATV prin încercările destinate distribuţiei S/MATV cuprinse la secţiunea 6.2.2; g) încercarea reţelei comune se va face conform tabelului 6.3 şi se realizează prin conectarea generatorului de semnal la capătul legăturii permanente unde se află distribuţia secundarului DG-CC şi a analizorului la celălalt capăt; h) măsurătorile nivelului de semnal sunt înregistrate la frecvenţele de încercare de 47 MHz şi 862 MHz; i) valorile de atenuare, la fiecare dintre frecvenţele de încercare, rezultă din diferenţa dintre măsurătorile de referinţă şi măsurătorile de nivel obţinute; j) se calculează valorile pantei rezultate din diferenţa dintre valoarea atenuării la 862 MHz şi valoarea atenuării la 47 MHz; k) valorile de atenuare pentru fiecare frecvenţă (47 MHz şi 862 MHz) şi panta pentru fiecare conexiune permanentă a reţelei comune trebuie incluse în RTF şi de asemenea identificarea fără ambiguitate a acestor conexiuni; l) măsurările nivelului de semnal se fac la frecvenţe de încercare de 47 MHz, 862 MHz, 950 MHz şi 2150 MHz; Notă: Când măsurările sunt efectuate în prize coaxiale cu mal multe puncte de conectare, trebuie acordată o atenţie deosebită alegerii corecte a punctului de conectare la care se efectuează măsurarea, în funcţie de frecvenţa semnalului de măsurat. m) valorile de atenuare, la fiecare dintre frecvenţele de încercare, rezultă din diferenţa dintre măsurările de referinţă şi măsurările de nivel obţinute în paragraful anterior; n) se calculează valoarea pantei rezultată din diferenţa dintre valoarea atenuării la 862 MHz şi valoarea atenuării la 47 MHz, şi valoarea pantei rezultată din diferenţa dintre valoarea atenuării la 2150 MHz şi valoarea atenuării la 950 MHz; o) clasa de conectare BCT-C-M se consideră garantată atunci când valorile de atenuare şi panta sunt sub limitele indicate în tabelul 6.4; p) testarea individuală a reţelei se realizează prin conectarea generatorului de semnal la un capăt al conexiunii permanente şi analizorul conectat la celălalt capăt; Tabel 6.4 - Valori limită pentru atenuare şi pantă
┌──────────────┬─────────┬─────────────┐
│FRECVENŢĂ │PARAMETRU│VALOARE │
│ │ │MAXIMĂ │
├──────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Atenuare │13,8 dB │
│47 MHz 862 MHz├─────────┼─────────────┤
│ │Pantă │10,8 dB │
├──────────────┼─────────┼─────────────┤
│950 MHz 2150 │Atenuare │23,4 dB │
│MHz ├─────────┼─────────────┤
│ │Pantă │8,4 dB │
└──────────────┴─────────┴─────────────┘
q) valorile de atenuare pentru fiecare frecvenţă (47 MHz, 862 MHz, 950 MHz şi 2150 MHz) şi panta pentru fiecare conexiune permanentă a reţelei individuale, precum şi identificarea fără echivoc a conexiunilor, trebuie înregistrate în RTF/ r) pentru fiecare locuinţă, în reţeaua individuală, pe lângă încercarea de atenuare directă a traseului, trebuie efectuată şi încercarea căii de întoarcere la frecvenţa de test de 65 MHz. Generatorul de semnal trebuie conectat la PTc cea mai puţin favorabilă (-F) şi analizorul la capătul conexiunii permanente respective/ s) atenuarea traseului de întoarcere trebuie înregistrată în RTF. Calea de întoarcere este considerată adecvată atunci când valoarea de atenuare este sub limita prezentată în tabelul 6.9/ t) pe lângă garantarea clasei de racordare BCT-C-M, trebuie validate valorile de atenuare şi panta obţinute prin analiza curbei răspunsului în frecvenţă în PTc pentru benzile de frecvenţă de la 47 MHz la 862 MHz şi de la 950 MHz la 2150 MHz/ u) analiza curbei răspunsului în frecvenţă se realizează pornind de la măsurătorile pentru PTc cea mai favorabilă (+F) şi PTc cea mai puţin favorabilă (-F) indicate în proiect şi se stabileşte zona de operare estimată a reţelei de distribuţie pentru fiecare locuinţă, pentru intervalul de frecvenţă necesar. Curba răspunsului în frecvenţă referitoare la celelalte PTc din locuinţă trebuie să se încadreze în limitele zonei de funcţionare estimată. (3) Curba răspunsului în frecvenţă determinată la PTc trebuie să aibă variaţia valorii nivelului de semnal pe perioada testării mai mici de 1 dB pentru 1 MHz. Valorile mai mari indică nepotriviri de impedanţă. 6.2.2. METODA DE ÎNCERCARE A S/MATV (1) Încercarea are ca scop măsurarea semnalului pentru evaluarea funcţionării sistemului S/MATV şi validarea furnizării serviciului DVB-T. Încercarea ţine cont de faptul că: a) testarea sistemului S/MATV se realizează prin conectarea unui analizor de semnal în punctele de încercare (PTc)/ Notă: Dacă reţeaua individuală pentru o locuinţă a fost deja verificată, la încercarea PTc se acceptă ca testele S/MA TV să fie efectuate numai pentru priza cea mai puţin favorabilă (-F) şi cea mai favorabilă (+F) a acelei locuinţe. b) analizorul de semnal trebuie configurat în funcţie de tipul de sistem de recepţie instalat, DVB-T terestru sau prin satelit/ c) trebuie înregistrate în RTF frecvenţa sau canalul pe care s-au realizat măsurătorile semnalului DVB-T şi ale erorilor de modulare, precum şi identificarea fără echivoc a punctelor de încercare utilizate/ d) funcţionarea corectă a sistemului S/MATV şi capacitatea acestuia de a furniza serviciul DVB-T se consideră garantată atunci când nivelul semnalului şi erorile de modulaţie se încadrează în limitele prevăzute, în conformitate cu SR EN 60728-1. 6.2.3. MĂSURI CORECTIVE 6.2.3.1. REŢEA COMUNĂ ŞI INDIVIDUALĂ (1) În cazul în care pentru conexiunile permanente testate din reţeaua comună sau din reţeaua individuală se înregistrează valori în afara limitelor, instalatorul trebuie să verifice şi să realizeze corecţiile necesare, dacă: a) cablul coaxial este întrerupt sau deteriorat; b) există conectori incorect instalaţi sau care au contacte slabe; c) atenuarea este foarte mare; d) prizele coaxiale nu sunt adecvate pentru funcţionarea în domeniul de frecvenţă prevăzut sau au atenuare foarte mare. 6.2.3.2. SISTEM S/MATV (1) În cazul în care valorile încercărilor pentru sistemul S/MATV nu se încadrează în limitele proiectate, se vor realiza încercări în amonte, la capul de reţea, asupra parametrilor pentru a putea evalua condiţiile existente. (2) Dacă valorile măsurate sunt şi aici în afara limitelor, instalatorul trebuie să verifice şi să realizeze corecţiile necesare, pentru: a) conexiuni prin cablu la antenele respective; b) descărcătoare de supratensiune şi filtre RF; c) modificarea orientării antenelor; d) schimbarea locului de instalare a antenei; e) înlocuirea antenei cu una superioară calitativ; f) verificarea caracteristicilor tehnice şi funcţionării LNB pentru reţelele S/MATV. (3) Dacă valorile măsurate la intrarea în CR al reţelei coaxiale se încadrează în limitele prescrise trebuie verificate şi aspecte cum sunt: a) existenţa unui element al reţelei coaxiale care nu are impedanţa caracteristică de 75 Ω; b) existenţa unui scurtcircuit; c) existenţa unui cablu sau element defect sau deteriorat; d) existenţa unei defecţiuni la un echipament activ din reţea (de exemplu la amplificator); e) existenţa unor echipamente de reţea active cu amplificări reglate incorect; f) existenţa unor probleme de ecranare în echipamentele din reţea; g) existenţa unor conectori incorect instalaţi sau care au contacte slabe; h) Existenţa unei ieşiri fără sarcină de 75 Ω. 6.3. REŢEA DE CABLURI CU FIBRĂ OPTICĂ Reţeaua de cabluri cu fibră optică trebuie verificată prin încercări care să demonstreze că legăturile permanente se încadrează în limitele definite în standardul SR EN 50173, conform tabelului 6.5. Tabel 6.5 - Încercări obligatorii pentru reţele de cabluri cu fibră optică
┌───────────┬─────────┬──────────┬─────────┐
│ │Legături │ │Clasa │
│Reţea │de │Parametrii│minimă de│
│ │verificat│de măsurat│conexiune│
│ │ │ │garantată│
├───────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ │DG-FO ↔ │ │ │
│ │DC-FO │ │ │
│ │DG-FO ↔ │ │ │
│Comună │PTc*1) │ │ │
│ │DG-FO ↔ │ │ │
│ │PTI │ │ │
│ │DG-FO ↔ │ │ │
│ │PCS │ │ │
├───────────┼─────────┤ │Categoria│
│ │DC-FO ↔ │Atenuare │OS1a │
│ │PTc │ │ │
│ │DC-FO ↔ │ │ │
│ │PDS │ │ │
│Individuală│PDS ↔ PDS│ │ │
│ │PDS ↔ PTc│ │ │
│ │PTI ↔ │ │ │
│ │DC-FO │ │ │
│ │PTI ↔ PCS│ │ │
│ │PCS ↔ PTc│ │ │
├───────────┴─────────┴──────────┴─────────┤
│*1) Când există PTc instalate în zone │
│comune │
└──────────────────────────────────────────┘
6.3.1. METODA DE ÎNCERCARE (1) Metodologia de încercare se bazează pe metoda 1B din standardul SR EN 61280-4-2 şi are ca scop măsurarea valorilor de atenuare ale reţelei de fibră optică instalate. (2) Încercările trebuie realizate ţinând cont de următoarele aspecte: a) echipamentul de măsurare este format din sursă şi receptor de putere optică; b) legăturile de conectare din FO ale echipamentelor de măsură trebuie realizate din fibră monomod de lungime între 2 şi 5 metri; c) conectorii şi legăturile utilizate trebuie să fie adaptate tipului de fibră care urmează să fie măsurată; d) măsurătorile trebuie efectuate bidirecţional, adică în ambele sensuri ale legăturii considerate, pentru lungimile de undă de 1310 nm şi 1550 nm; e) înainte de începerea măsurătorii, conectorii din punctele de măsurare trebuie curăţaţi corespunzător; f) pentru a obţine măsurarea de referinţă, sursa de putere optică este conectată direct la receptorul respectiv prin cordoanele de măsură; g) măsurătorile de referinţă sunt înregistrate pentru lungimile de undă de 1310 nm şi 1550 nm; h) la analizoarele optice capabile să efectueze măsurători relative, înregistrarea măsurătorilor de referinţă nu este necesară, dar echipamentul trebuie configurat corespunzător; i) conform conexiunilor de testat din tabelul 6.5, sursa de putere optică şi legătura ei de măsură trebuie să fie conectate la unul dintre capetele conexiunii de măsurat. Analizorul de putere optică şi cordonul de măsură corespunzător trebuie conectate la celălalt capăt; j) valorile atenuării rezultă din diferenţa dintre valorile măsurătorilor de referinţă şi măsurătorile obţinute local, pentru fiecare lungime de undă. Echipamentele capabile să efectueze măsurători relative realizează automat aceste calcule; k) pentru a obţine atenuarea în sens invers, poziţia de conectare a sursei optice trebuie schimbată cu cea a analizorului şi repetată măsurătoarea; l) categoria OS1a se consideră garantată atunci când valorile de atenuare sunt sub limita prezentată în tabelul 6.6; Tabel 6.6 - Valoarea maximă a atenuării pentru reţele de cabluri cu fibră optică
┌──────────────┬─────────┬─────────────┐
│LUNGIME DE │PARAMETRU│VALOARE │
│UNDA │ │MAXIMĂ │
├──────────────┼─────────┼─────────────┤
│1310 nm │ │ │
├──────────────┤Atenuare │1,8 dB │
│1550 nm │ │ │
└──────────────┴─────────┴─────────────┘
m) rezultatele testelor pentru fiecare conexiune permanentă trebuie înregistrate în RTF, şi de asemenea identificarea fără ambiguitate a acestor conexiuni; n) având în vedere că se obţin două valori de atenuare, câte una pentru fiecare direcţie a fibrei optice, în RTF se va înregistra doar valoarea maximă de atenuare pentru fiecare dintre lungimile de undă. (3) Se recomandă realizarea măsurătorilor folosind reflectometrul optic OTDR care determină cu mare precizie locul în care fibra optică este întreruptă sau are o atenuare excesivă. 6.3.2. MĂSURI CORECTIVE (1) Dacă valorile atenuării legăturilor de fibră optică obţinute din măsurători sunt în afara limitei prevăzute, trebuie aplicate măsuri corective. (2) Tabelul 6.7 prezintă cauzele posibile ale defecţiunilor la încercarea FO şi măsurile corective necesare. Tabel 6.7 - Măsuri corective pentru reţele de fibra optică
┌─────────┬──────────────┬──────────────┐
│DEFECT │CAUZE POSIBILE│MĂSURI │
│ │ │CORECTIVE │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │Conectori │Curăţare │
│ │murdari │conectori sau │
│ │ │înlocuire │
│ ├──────────────┼──────────────┤
│ │Conectori │înlocuire │
│ │defecţi │conectori │
│ │ │defecţi │
│ ├──────────────┼──────────────┤
│Atenuare │Fibre cu │ │
│peste │caracteristici│înlocuire │
│limite │care nu │cabluri de FO │
│sau │corespund │ │
│Atenuare │categoriei │ │
│la 1550 ├──────────────┼──────────────┤
│nm mai │Joncţiuni cu │Refacere │
│mare │atenuări mari │joncţiuni │
│decât ├──────────────┼──────────────┤
│atenuarea│ │Înlocuire │
│la 1310 │Fibre │cablu sau │
│nm │întrerupte │realizare │
│ │ │joncţiune │
│ ├──────────────┼──────────────┤
│ │Razele de │Reinstalare │
│ │îndoire ale │cablare cu │
│ │cablurilor de │respectarea │
│ │conectare │razelor minime│
│ │peste limitele│de îndoire │
│ │admisibile │ │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │Impurităţi în │Curăţare sau │
│ │joncţiuni şi │eventual │
│ │deficienţe la │înlocuirea │
│Valori │realizarea │cablării │
│mari de │cablării │ │
│atenuare,├──────────────┼──────────────┤
│pentru │Conectorizări │ │
│ambele │efectuate cu │ │
│lungimi │alinierea │Realizare │
│de undă │incorectă a │joncţiuni noi │
│într-o │fibrelor sau │ │
│direcţie │tăiere │ │
│faţă de │defectuoasă │ │
│cealaltă ├──────────────┼──────────────┤
│ │ │Înlocuire │
│ │Fibre rupte │cablu sau │
│ │ │realizare │
│ │ │joncţiune │
├─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │Conectori FO │ │
│ │cu diferite │Utilizarea │
│ │caracteristici│aceluiaşi tip │
│ │tehnice, │de FO şi cu │
│ │indici de │aceleaşi │
│Atenuare │refracţie şi │caracteristici│
│cu valori│diametru │ │
│negative │nucleu diferit│ │
│ ├──────────────┼──────────────┤
│ │Utilizarea │ │
│ │conectorilor │Utilizarea │
│ │de diferite │conectorilor │
│ │tipuri, │adecvaţi │
│ │amestecaţi │ │
└─────────┴──────────────┴──────────────┘
7. SISTEM DE LEGARE LA PĂMÂNT AL ITcC 7.1. DIMENSIONARE SISTEM DE LEGARE LA PĂMÂNT (1) Sistemul de legare la pământ trebuie să asigure: a) siguranţa oamenilor prin eliminarea pericolului de electrocutare cauzată de defecte electrice, atingere directă sau eventuale descărcări electrice atmosferice; b) protecţia echipamentelor şi a clădirii prin conectare directă a echipamentelor la sistemul de legare la pământ de impedanţă mică, astfel încât curentul electric de defect sau din descărcări atmosferice să fie rapid disipat; c) reducerea zgomotului electric ce poate provoca alterarea semnalelor purtătoare de informaţie sau alterarea funcţiilor sau chiar scoaterea din funcţiune a aparatelor electrice; d) reducerea efectelor interferenţei electromagnetice în circuitele de telecomunicaţii. (2) Cerinţele stabilite în acest capitol trebuie completate de specificaţiile şi regulile pentru instalaţii electrice de joasă tensiune prevăzute în I7-2011 - Normativ pentru proiectarea,a execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor. (3) Sistemul de legare la pământ al ITcC trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: a) conductoarele de legare la pământ pot fi instalate în conducte dedicate sau pot fi instalate în aceleaşi conducte cu cablurile de telecomunicaţii, cu excepţia cablurilor cu perechi de cupru; b) BPPE trebuie să aibă mai multe puncte de legare la pământ; c) în clădirile cu reţea comună BPPE se amplasează în CTcC; d) în clădirile cu CTcC distribuit inferior şi superior, BPPE trebuie amplasată în CTcC inferior; e) CTcI trebuie să conţină o bară de legare la pământ cu mai multe puncte de conectare. În clădirile cu un singur etaj, borna de masă din CTcI este considerată BPPE; f) BPPE trebuie conectată direct la bara principală de protecţie şi echipotenţializare a clădirii printr-un conductor cu secţiunea minimă de 6 mmp; g) SPD trebuie instalat în sistemul de antenă şi trebuie plasat înaintea primului dispozitiv electronic. Conectarea SPD la sistemul de legare la pământ trebuie să se facă de la catargul antenelor printr-un conductor cu secţiunea minimă de 4 mmp; h) conectarea catargului antenei la sistemul de legare la pământ este obligatorie şi trebuie prevăzută în proiect, fiind responsabilitatea instalatorului să se asigure că această conexiune este realizată conform proiectului; i) trebuie să existe continuitate a legării la pământ între toate elementele metalice ale CM şi conectarea la BPPE. Conductoarele de legare la pământ care asigură aceste legături trebuie să aibă o secţiune minimă de 4 mmp; j) bornele de masă ale echipamentelor şi dispozitivelor coaxiale trebuie legate la pământ prin conductori cu secţiunea minimă de 1,5 mmp; k) conductele metalice trebuie să fie legate la pământ printr-un conductor cu secţiunea minimă de 2,5 mmp; l) în interiorul cutiilor, dulapurilor şi rack-urilor, legăturile echipamentelor la barele de legare la pământ trebuie să se facă în formă de stea, prin conductori cu secţiunea minimă de 1,5 mmp; m) în clădirile cu reţea comună legarea la pământ a fiecărui CTcI trebuie conectată la sistemul de legare la pământ al uneia dintre cutiile de distribuţie sau direct la BPPE printr-un conductor cu secţiunea minimă de 2,5 mmp; n) în clădirile cu un singur etaj CTcI ce conţine şi BPPE trebuie conectat direct la sistemul de legare la pământ al clădirii printr-un conductor cu secţiunea minimă de 2,5 mmp; o) circuitul electric de alimentare al CTcC trebuie să fie conectat la tabloul electric al serviciilor comune al clădirii atunci când acesta există. 7.2. INSTALAŢIA DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ ŞI DE LEGARE LA PĂMÂNT Figura 7.1 exemplifică schematic o instalaţie de alimentare cu energie electrică şi de legare la pământ, parte a unei ITcC. (a se vedea imaginea asociată) 7.1 - Exemplu de instalaţie de alimentare cu energie electrică şi de legare la pământ, parte a ITcC unde: (a se vedea imaginea asociată) 8. CONDIŢII DE MEDIU (MICE) (1) Conceptul MICE definit în standardul SR EN 50173-1 stabileşte un sistem de caracterizare a condiţiilor de mediu pe niveluri de severitate (1 - Minim; 2 - Mediu; 3 - Ridicat), împărţite în continuare în parametri specifici ce permit selecţia materialelor de construcţie pentru diferite niveluri în funcţie de modul de utilizare a clădirii. (2) Clasificarea MICE pentru o anumită locaţie este, prin urmare, definită ca M_aI_bC_cE_d, unde a, b, c şi d sunt nivelurile individuale de subclasificări pentru criteriile M, I, C şi respectiv E. (3) Sufixele utilizate pentru a clasifica cele patru criterii de mediu primare sunt scalate ca 1, 2 sau 3. De exemplu, cele mai simple medii sunt descrise ca M_1I_1C_1E_1, în timp ce cele mai dure medii, în domeniul de aplicare al standardului, ar fi definite ca M_3I_3C_3E_3. 8.1. CERINŢE MECANICE (M) (1) Tabelul 8.1 indică cerinţele mecanice minime ce trebuie considerate la caracterizarea pe niveluri pentru sistemele de cablare. Tabel 8.1 - Caracterizarea mediului pentru cerinţe mecanice
┌───────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│Cerinţe │M_1 - │M_2 - │M_3 - │
│mecanice │minim │mediu │ridicat │
├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Şoc/ │ │ │ │
│vibraţii cu│40 m/s^2 │100 m/s^2│250 m/s^2│
│acceleraţie│ │ │ │
│la vârf │ │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Amplitudine│ │ │ │
│de │ │ │ │
│deplasare │ │ │ │
│(vibraţii │1,5 mm │7,0 mm │15,0 mm │
│de la 2 Hz │ │ │ │
│până la 9 │ │ │ │
│Hz) │ │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Valoare │ │ │ │
│acceleraţie│ │ │ │
│(vibraţii │5 m/s^2 │20 m/s^2 │50 m/s^2 │
│de la 9 Hz │ │ │ │
│până la │ │ │ │
│500" Hz) │ │ │ │
├───────────┼─────────┴─────────┴─────────┤
│Forţă de │Conform SR EN 50174-2 şi cu │
│tracţiune │specificaţiile tehnice ale │
│ │componentelor │
├───────────┼─────────┬─────────┬─────────┤
│ │45 N pe │1100 N pe│2200 N pe│
│ │min. 25 │min.150 │min.150 │
│Strivire │mm │mm │mm │
│ │(eşantion│(eşantion│(eşantion│
│ │liniar) │liniar) │liniar) │
├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Impact │1 J │10 J │30 J │
└───────────┴─────────┴─────────┴─────────┘
(2) Pentru cazul specific al elementelor de conectare (fişe, conectori etc.) trebuie luate în considerare cerinţele specifice în conformitate cu SR EN 50173-1, menţionate în secţiunea 8.2. Tabel 8.2 - Caracterizarea mediului pentru solicitare mecanică a elementelor de legătură
┌──────────────────┬─────┬─────┬───────┐
│Cerinţe mecanice │M_1 -│M_2 -│M_3 - │
│ │minim│mediu│ridicat│
├──────────────────┼─────┼─────┼───────┤
│Rezistenţa la │ │ │ │
│smulgere între │25 N │300 N│500 N │
│conector şi cablu │ │ │ │
└──────────────────┴─────┴─────┴───────┘
8.2. PENETRABILITATE (I) Nivelurile cerinţelor de mediu asociate cu pătrunderea materialelor solide sau lichide trebuie să respecte valorile prezentate în tabelul 8.3. Tabel 8.3 - Caracterizarea mediului referitoare la contaminarea cu lichide sau solide
┌──────────┬─────┬────────────┬────────────┐
│Cerinţe │I_1 -│I_2 - mediu │I_3 - │
│mecanice │minim│ │ridicat │
├──────────┼─────┼────────────┼────────────┤
│Penetrare/│ │ │ │
│pătrundere│ │ │ │
│de │12,5 │ │ │
│particule │mm │50 µm │50 µm │
│cu │ │ │ │
│diametru │ │ │ │
│maxim │ │ │ │
├──────────┼─────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Jet │
│ │ │Jet │intermitent:│
│ │ │intermitent:│≤ 12,5 l/min│
│Imersie în│ │≤ 12,5 l/min│≥ 6,3 mm jet│
│lichide │ │≥ 6,3 mm jet│>2,5 m │
│ │ │>2,5 m │distanţă │
│ │ │distanţă │Imersie ≤ 1 │
│ │ │ │m timp de ≤ │
│ │ │ │30 min │
└──────────┴─────┴────────────┴────────────┘
Clasificarea gradelor de protecţie asigurate prin carcase (Cod IP xx) conform standardului SR EN 60529 este menţionată în tabelul 8.4. Tabel 8.4 - Grade de protecţie Cod IP xx
┌─────────────────────────────────────────┐
│COD IP xx │
├───────────────────┬─────────────────────┤
│Protecţie contra │Protecţie contra APEI│
│PRAFULUI │ │
├─────┬─────────────┼─────┬───────────────┤
│Prima│ │A │ │
│cifră│Descriere │doua │Descriere │
│ │ │cifră│ │
├─────┼─────────────┼─────┼───────────────┤
│ │Neprotejat. │ │Neprotejat. │
│0 │Fără │0 │Fără protecţie │
│ │protecţie │ │specială │
│ │specială │ │ │
├─────┼─────────────┼─────┼───────────────┤
│ │Protejat │ │ │
│ │contra │ │Protejat contra│
│1 │obiectelor │1 │scurgerilor de │
│ │solide mai │ │apă │
│ │mari de 50mm │ │ │
├─────┼─────────────┼─────┼───────────────┤
│ │Protejat │ │Protejat contra│
│ │contra │ │scurgerilor de │
│2 │obiectelor │2 │apă la un unghi│
│ │solide mai │ │de 15o │
│ │mari de 12mm │ │ │
├─────┼─────────────┼─────┼───────────────┤
│ │Protejat │ │Protejat contra│
│ │contra │ │scurgerilor de │
│3 │obiectelor │3 │apă la un unghi│
│ │solide mai │ │de 60o │
│ │mari de 2.5mm│ │ │
├─────┼─────────────┼─────┼───────────────┤
│ │Protejat │ │Protejat contra│
│ │contra │ │scurgerilor de │
│4 │obiectelor │4 │apă din orice │
│ │solide mai │ │direcţie. │
│ │mari de 1mm │ │ │
├─────┼─────────────┼─────┼───────────────┤
│ │Protejat │ │ │
│ │contra │ │ │
│ │prafului. Nu │ │ │
│ │este o │ │ │
│ │protecţie │ │ │
│ │perfectă. │ │ │
│ │Protecţia │ │Protejat contra│
│ │contra │ │jeturilor de │
│ │prafului nu │ │apă. Apa │
│5 │este totală, │5 │pătrunde, dar │
│ │dar este │ │nu afectează │
│ │suficient de │ │funcţionarea │
│ │mare pentru │ │echipamentului.│
│ │ca praful să │ │ │
│ │nu pătrundă │ │ │
│ │în cantitate │ │ │
│ │suficientă │ │ │
│ │pentru a │ │ │
│ │afecta │ │ │
│ │echipamentul.│ │ │
├─────┼─────────────┼─────┼───────────────┤
│ │ │ │Protejat contra│
│ │ │ │căderilor │
│ │Protejat │ │masive de apă │
│6 │total la │6 │şi a jeturilor │
│ │praf. │ │puternice. Apa │
│ │ │ │nu afectează │
│ │ │ │funcţionarea │
│ │ │ │echipamentului.│
├─────┼─────────────┼─────┼───────────────┤
│ │ │ │Protecţie la │
│ │ │ │imersie │
│ │ │7 │completă pentru│
│ │ │ │o imersie de │
│ │ │ │30min în apă. │
├─────┼─────────────┼─────┼───────────────┤
│ │ │ │Echipamentul │
│ │ │ │este total │
│ │ │8 │protejat la │
│ │ │ │imersie │
│ │ │ │continuă în │
│ │ │ │apă. │
└─────┴─────────────┴─────┴───────────────┘
8.3. CERINŢE CLIMATICE ŞI CHIMICE (C) Proprietăţile climatice şi comportamentul faţă de agenţii chimici ce caracterizează nivelurile de cerinţe de mediu pentru sistemele de cablare, inclusiv pentru dispozitivele de conectare, sunt menţionate în tabelul 8.5. Tabel 8.5 - Caracterizarea mediului pentru cerinţe climatice şi chimice
┌─────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┐
│Cerinţe │C_1 - minim │C_2 - mediu │C_3 - ridicat│
│Climatice │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Temperatură │- 10 °C ÷ + │- 25 °C ÷ + │- 40 °C ÷ + │
│ambiantă │60 °C │70 °C │70 °C │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Viteza de │ │ │ │
│variaţie a │0,1 °C/ min │1,0 °C/min │3,0 °C/min │
│temperaturii │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │De la 5% până│De la 5% până│De la 5% până│
│Umiditate │la 85% (fără │la 95% (cu │la 95% (cu │
│ │condens) │condens) │condens) │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Radiaţie │700 W/mp │1120 W/mp │1120 W/mp │
│solară │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Clorură de │ │ │ │
│sodiu (sare/ │0 │< 0,3 │< 0,3 │
│apă de mare) │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Ulei │ │ │ │
│(concentraţie│0 │< 0,005 │< 0,5 │
│de vapori │ │ │ │
│uscaţi) │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Stearat de │ │> 5 x 10^4 │> 5 x 10^4 │
│sodiu (săpun)│Absent │apos fără │apos cu │
│ │ │gelificare │gelificare │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Detergent │Absent │Pentru studiu│Pentru studiu│
│ │ │ulterior │ulterior │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Materiale │ │ │ │
│conductoare │Absente │Temporar │Prezent │
│în soluţie │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Poluare │Medie/Vârf │Medie/Vârf │Medie/Vârf │
│gazoasă │(Concentraţie│(Concentraţie│(Concentraţie│
│Contaminanţi │x 10^-6) │x 10^-6) │x 10^-6) │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Sulfat de │< 0,003 / < │< 0,05 / < │< 10 / < 50 │
│hidrogen │0,01 │0,5 │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Dioxid de │< 0,01 / < │< 0,1 / < 0,3│< 5 / < 10 │
│sulf │0,03 │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Trioxid de │ │ │ │
│sulf (pentru │< 0,01 / < │< 0,1 / < 0,3│< 5 / < 15 │
│studiu │0,03 │ │ │
│ulterior) │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Clor umed (> │< 0,0005 / < │< 0,005 / < │< 0,05 / < │
│50% │0,001 │0,03 │0,3 │
│umiditate) │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Clor uscat │< 0,002 / │< 0,02 / < │ │
│(<50% │<0,01 │0,1 │< 0,2 / < 1,0│
│umiditate) │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Clorură de │- / < 0,06 │< 0,06 / < │< 0,6 / 3,0 │
│hidrogen │ │0,3 │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Fluorură de │< 0,001 / < │< 0,01 / < │< 0,1 / < 1,0│
│hidrogen │0,005 │0,05 │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Amoniac │< 1 / < 5 │< 10 / < 50 │< 50 / < 250 │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Oxid de azot │< 0,05 / < │< 0,5 / < 1 │< 5 / < 10 │
│ │0,1 │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Ozon │< 0,002 / < │< 0,025 / < │< 0,1 / < 1 │
│ │0,005 │0,05 │ │
└─────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┘
8.4. CERINŢE ELECTROMAGNETICE (E) Tabelul 8.6 menţionează proprietăţile electromagnetice ce caracterizează cerinţele de mediu pentru sistemele de cablare inclusiv dispozitivele de conectare. Tabel 8.6 - Caracterizarea mediului pentru cerinţe electromagnetice
┌────────────────┬──────┬──────┬───────┐
│Cerinţe │E_1 - │E_2 - │E_3 - │
│Electromagnetice│minim │mediu │ridicat│
├────────────────┼──────┼──────┼───────┤
│Descărcare │ │ │ │
│electrostatică │4 kV │4 kV │4 kV │
│- Contact (0,667│ │ │ │
│µC) │ │ │ │
├────────────────┼──────┼──────┼───────┤
│Descărcare │ │ │ │
│electrostatică │8 kV │8 kV │8 kV │
│- Aer (0,132 µC)│ │ │ │
├────────────────┼──────┼──────┼───────┤
│ │3 V/m │3 V/m │ │
│ │la (de│la (de│ │
│ │la 80 │la80 │10 V/m │
│ │până │până │la (de │
│ │la │la │la80 │
│ │1000) │1000) │până la│
│ │MHz │MHz │1000) │
│ │3 V/m │3 V/m │MHz │
│Radiofrecvenţe │la (de│la (de│3 V/m │
│radiate, │la │la1400│la (de │
│modulate în │1400 │până │la1400 │
│amplitudine (RF │până │la │până la│
│- AM) │la │2000) │2000) │
│ │2000) │MHz │MHz │
│ │MHz │1 V/m │1 V/m │
│ │1 V/m │la (de│la (de │
│ │la (de│la2000│la2000 │
│ │la2000│până │până la│
│ │până │la │2700) │
│ │la │2700) │MHz │
│ │2700) │MHz │ │
│ │MHz │ │ │
├────────────────┼──────┼──────┼───────┤
│ │3 V la│3 V la│ │
│ │de la │de la │10 V la│
│Radiofrecvenţe │150 │150 │de la │
│conduse (RF) │kHz │kHz │150 kHz│
│ │până │până │până la│
│ │la 80 │la 80 │80 MHz │
│ │MHz │MHz │ │
├────────────────┼──────┼──────┼───────┤
│Fenomene │ │ │ │
│electrice │ │ │ │
│tranzitorii │AC 500│AC │AC 1000│
│rapide/trenuri │V │1000 V│V │
│de impulsuri │ │ │ │
│rapide │ │ │ │
├────────────────┼──────┼──────┼───────┤
│Supratensiune │ │ │ │
│tranzitorie │ │ │ │
│(diferenţa de │500 V │1000 V│2000 V │
│potenţial │ │ │ │
│tranzitoriu la │ │ │ │
│pământ) │ │ │ │
├────────────────┼──────┼──────┼───────┤
│Câmp magnetic │1 A/m │3 A/m │30 A/m │
│(50/60 Hz) │ │ │ │
└────────────────┴──────┴──────┴───────┘
8.5. CLASE DE MEDIU (1) Clasele de mediu sunt specifice unui anumit loc de aplicare şi pot exista clasificări diferite în cadrul aceleiaşi clădiri cerute de funcţiunile specifice ale zonelor acesteia. (2) Integrarea acestor caracteristici de mediu în proiectarea şi selecţia materialelor de construcţii asigură durabilitatea, performanţa şi siguranţa pe termen lung a clădirilor. Este important să se ţină cont de mediul specific în care vor fi utilizate materialele şi echipamentele pentru a se asigura că acestea rezistă la toate condiţiile la care vor fi expuse. (3) Câteva recomandări de clase de mediu pentru sistemele de cablare pentru anumite tipuri de clădiri sunt prezentate în tabelul 8.7. Tabel 8.7 - Recomandări de clase de mediu pentru cablarea ITcC
┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐
│ │CARACTERISTICI │ │
│ ├─────────┬────────┬────────┬───────────────┬────────┬─────────┬──────────┬───────┤ │
│LOCUL DE │ │ │ │ │Expunere│ │ │Apă sau│CLASE DE │
│APLICARE │Umiditate│Vibraţie│Radiaţie│Câmp │la │Agresiune│Prezenţa │alte │MEDIU UZUALE│
│ │ │ │ │electromagnetic│radiaţii│chimică │uleiurilor│lichide│ │
│ │ │ │ │ │UV │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────┼────────┼─────────┼──────────┼───────┼────────────┤
│Cameră │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tehnică │ │ │ │ │ │ │ │ │M_1I_1C_1E_1│
│clădire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│obişnuită │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────┼────────┼─────────┼──────────┼───────┼────────────┤
│Clădire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rezidenţială│ │ │ │ │ │ │ │ │M_1I_1C_1E_1│
│(climă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│blândă) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────┼────────┼─────────┼──────────┼───────┼────────────┤
│Clădire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rezidenţială│• │ │ │ │ │ │ │ │M_1I_1C_2E_1│
│(climă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│agresivă) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────┼────────┼─────────┼──────────┼───────┼────────────┤
│Clădire din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│industria │• │• │ │• │ │• │• │• │M_2I_3C_2E_2│
│chimică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────┼────────┼─────────┼──────────┼───────┼────────────┤
│Clădire cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│zonă de │ │• │ │ │ │ │• │• │M_2I_3C_2E_2│
│producţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────┼────────┼─────────┼──────────┼───────┼────────────┤
│Clădire │• │• │ │ │• │ │• │ │M_3I_3C_2E_3│
│aeroport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────┼────────┼─────────┼──────────┼───────┼────────────┤
│Mină │• │• │ │ │ │ │ │ │M_3I_3C_1E_1│
├────────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────┼────────┼─────────┼──────────┼───────┼────────────┤
│Staţie │• │• │• │• │ │ │ │ │M_3I_3C_2E_3│
│electrică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────┼────────┼─────────┼──────────┼───────┼────────────┤
│Clădire din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│industria │• │• │ │• │ │ │ │• │M_3I_3C_2E_3│
│oţelului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────┼────────┼─────────┼──────────┼───────┼────────────┤
│Clădire din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│industria │• │• │ │ │• │ │• │• │M_3I_3C_2E_1│
│alimentară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴─────────┴────────┴────────┴───────────────┴────────┴─────────┴──────────┴───────┴────────────┘
(4) Figura 8.8 ilustrează modul în care mediul industrial poate afecta condiţiile locale, afectând cerinţele de mediu MICE ale unui canal de cablare a ITcC, pe măsură ce cablul trece de la mediul de birou prin pardoseală până la un spaţiu de producţie, în conformitate cu SRISO/IEC TR 29106. (a se vedea imaginea asociată) Figura 8.8 - Exemplu de variaţie a cerinţelor de mediu ale unui canal de cabluri într-o clădire industrială ---- 
