Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 august 2012  privind Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 august 2012 privind "Cod de proiectare. Bazele proiectării construcţiilor", indicativ CR 0-2012, elaborată de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti*)

EMITENT: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 647 bis din 11 septembrie 2012
──────────
    *) Aprobată de ORDINUL ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1.530 din 23 august 2012 publicat în Monitorul Oficial al Romăniei, Partea I, nr. 647 din 11 septembrie 2012.
──────────
    COD DE PROIECTARE. BAZELE PROIECTĂRII CONSTRUCŢIILOR
    Indicativ CR 0 - 2012

    Cuprins
    1. ELEMENTE GENERALE
    1.1 DOMENIU DE APLICARE
    1.2 IPOTEZE
    1.3 DEFINIŢII ŞI TERMENI DE SPECIALITATE
    1.3.1 Termeni pentru proiectare
    1.3.2 Termeni pentru acţiuni
    1.3.3 Termeni pentru proprietăţile/rezistenţele materialelor
    1.3.4 Termeni pentru geometria structurii

    1.4 SIMBOLURI
    1.5 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

    2. REGULI/CERINŢE DE BAZĂ
    2.1 REGULI/CERINŢE DE BAZĂ
    2.2 MANAGEMENTUL SIGURANŢEI
    2.3 DURATA DE VIAŢĂ PROIECTATĂ A STRUCTURII CONSTRUCŢIEI
    2.4 DURABILITATEA STRUCTURII CONSTRUCŢIEI
    2.5 MANAGEMENTUL CALITĂŢII

    3. PRINCIPIILE PROIECTĂRII LA STĂRI LIMITĂ
    3.1 ELEMENTE GENERALE
    3.2 SITUAŢII DE PROIECTARE
    3.3 STĂRI LIMITĂ ULTIME
    3.4 STĂRI LIMITĂ DE SERVICIU
    3.5 PROIECTAREA LA STĂRI LIMITĂ

    4. VARIABILE DE BAZĂ
    4.1 ACŢIUNI
    4.1.1 Clasificarea acţiunilor
    4.1.2 Valori caracteristice ale acţiunilor
    4.1.3 Alte valori reprezentative ale acţiunilor variabile
    4.1.4 Reprezentarea acţiunilor pentru structurile sensibile la oboseală
    4.1.5 Reprezentarea acţiunilor dinamice
    4.1.6 Acţiuni geotehnice
    4.1.7 Influenţa mediului

    4.2 PROPRIETĂŢILE/REZISTENŢELE MATERIALELOR
    4.3 GEOMETRIA STRUCTURII

    5. MODELAREA STRUCTURALĂ
    6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENŢILOR PARŢIALI DE SIGURANŢĂ
    6.1 ELEMENTE GENERALE
    6.2 LIMITĂRI
    6.3 VALORI DE PROIECTARE
    6.3.1 Valori de proiectare ale acţiunilor
    6.3.2 Valori de proiectare ale efectelor acţiunilor
    6.3.3 Valori de proiectare ale proprietăţilor/rezistenţelor materialelor
    6.3.4 Valori de proiectare pentru rezistenţele elementelor structurale
    6.3.5 Valori de proiectare pentru datele geometrice

    6.4 STĂRI LIMITĂ ULTIME
    6.4.1 Elemente generale
    6.4.2 Verificarea rezistenţei structurii şi a echilibrului static
    6.4.3 Combinarea sau gruparea (efectelor) acţiunilor
    6.4.4 Coeficienţi parţiali de siguranţă pentru acţiuni şi combinarea efectelor acţiunilor
    6.4.5 Coeficienţi parţiali de siguranţă pentru materiale

    6.5 STĂRI LIMITĂ DE SERVICIU
    6.5.1 Verificări
    6.5.2 Criterii de serviciu
    6.5.3 Combinarea (efectelor) acţiunilor
    6.5.4 Coeficienţi parţiali (de siguranţă) pentru materiale


    7. COMBINAREA EFECTELOR ACŢIUNILOR PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DE CONSTRUCŢII
    7.1 COMBINAREA (EFECTELOR) ACŢIUNILOR
    7.1.1 Elemente generale

    7.2 STĂRI LIMITĂ ULTIME
    7.2.1 Valori de proiectare ale (efectelor) acţiunilor pentru situaţiile de proiectare persistentă şi tranzitorie
    7.2.2 Valori de proiectare ale (efectelor) acţiunilor pentru situaţiile de proiectare accidentale şi seismice

    7.3 STĂRI LIMITĂ DE SERVICIU
    7.3.1 Coeficienţi parţiali de siguranţă pentru acţiuni
    7.3.2 Criterii de serviciu


    ANEXA A1. CLASIFICAREA CONSTRUCŢIILOR ÎN CLASE DE IMPORTANŢĂ-EXPUNERE
    ANEXA A2 (informativă). BAZE PROBABILISTICE PENTRU ANALIZELE DE SIGURANŢĂ ŞI PROIECTAREA CU COEFICIENŢI PARŢIALI DE SIGURANŢĂ
    A2.1 OBIECT
    A2.2 METODE DE EVALUARE A SIGURANŢEI
    A2.3 COEFICIENŢI PARŢIALI DE SIGURANŢĂ
    A2.4 FACTORII DE COMBINARE/GRUPARE A (EFECTELOR) ACŢIUNILOR Psi(0)

    ANEXA A3 (informativă). PROIECTARE ASISTATĂ DE ÎNCERCĂRI
    1. ELEMENTE GENERALE
    1.1. Domeniu de aplicare
    Codul cuprinde principii, reguli de aplicare şi date de bază armonizate cu standardul SR EN 1990, necesare pentru proiectarea şi verificarea structurilor de construcţii, elementelor structurale şi ale tuturor elementelor de construcţii, instalaţii şi echipamente pentru care există cerinţe normative de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate.
    Codul se aplică pentru proiectarea şi verificarea clădirilor şi construcţiilor inginereşti noi sau a celor existente, în vederea reabilitării sau schimbării funcţiunii acestora.
    Prevederile codului nu se aplică la proiectarea centralelor nuclearo-electrice, barajelor şi podurilor.
    Prevederile codului se adresează investitorilor, proiectanţilor, executanţilor, precum şi organismelor de verificare şi control (verificarea şi/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul şi/sau expertizarea lucrărilor de construcţii, după caz).

    1.2. Ipoteze
    Ipotezele generale care stau la baza prevederilor codului sunt:
    - alegerea sistemului structural şi proiectarea structurii de rezistenţă sunt făcute de personal calificat şi cu experienţă;
    – execuţia lucrărilor de construcţii este efectuată de personal având experienţa şi cunoştinţele corespunzătoare;
    – materialele de construcţie şi produsele utilizate respectă specificaţiile de material şi produs conform legislaţiei în vigoare;
    – structura construcţiei este adecvat întreţinută în exploatare;
    – structura construcţiei este utilizată în acord cu ipotezele de proiectare.


    1.3. Definiţii şi termeni de specialitate
    1.3.1. Termeni pentru proiectare
    - Criterii de proiectare: formulări cantitative care descriu condiţiile care trebuie îndeplinite în diferite stări limită;
    – Situaţii de proiectare: set de condiţii fizice reprezentând situaţiile reale care au loc într-un interval de timp considerat, pentru care proiectarea asigură că stările limită relevante nu sunt depăşite;
    – Situaţie tranzitorie de proiectare: situaţie de proiectare care este relevantă pe o durată de timp mai scurtă decât durata de viaţă proiectată şi care are o probabilitate mare de a se produce;
    – Situaţie persistentă (permanentă) de proiectare: situaţie de proiectare care este relevantă pe un interval de timp de acelaşi ordin cu durata vieţii structurii (condiţia normală de proiectare);
    – Situaţie accidentală de proiectare: situaţie de proiectare care implică condiţii de expunere excepţională a structurii la foc, explozii, impact, cedare locală;
    – Situaţie de proiectare seismică: situaţie de proiectare excepţională care implică expunerea structurii la un eveniment seismic;
    – Proiectare la incendiu: situaţie de proiectare pentru realizarea performanţei necesare în caz de incendiu;
    – Durata de viaţă proiectată: durată de timp considerată pentru care structura construcţiei sau parte a acesteia trebuie utilizată fără reparaţii majore în condiţii normale de întreţinere/mentenanţă;
    – Hazard: un eveniment neuzual şi sever provenind din mediul natural, o rezistenţă insuficientă sau abateri dimensionale excesive;
    – Stare limită: stare dincolo de care structura nu mai îndeplineşte criteriile de proiectare;
    – Stare limită ultimă: stare asociată cu ruperea elementelor structurale şi alte forme de cedare structurală, care pot pune în pericol siguranţa vieţii oamenilor;
    – Stare limită de serviciu (de exploatare): stare dincolo de care cerinţele de serviciu specificate pentru structura construcţiei şi elementele sale structurale nu mai sunt îndeplinite. În cazul în care consecinţele acţiunilor ce au provocat depăşirea cerinţelor de serviciu rămân şi după ce acţiunile respective au fost îndepărtate, starea limită de serviciu este denumită ireversibilă; în caz contrar este denumită stare limită de serviciu reversibilă;
    – Variabilă de bază: variabilă reprezentând mărimi fizice ce caracterizează acţiunile, geometria şi proprietăţile materialelor, inclusiv proprietăţile terenului;
    – Valoare nominală: valoare stabilită pe baze nestatistice;
    – Reparaţie: refacerea oricărei părţi degradate sau avariate a construcţiei cu scopul de a obţine acelaşi nivel de rezistenţă, rigiditate şi/sau ductilitate, cu cel anterior degradării;
    – Consolidare: refacerea oricărei părţi a construcţiei (a unor elemente sau ansamblu de elemente) în scopul obţinerii unei capacităţi structurale sporite, de exemplu, capacitate de rezistenţă superioară, rigiditate mai mare, ductilitate ridicată.

    1.3.2. Termeni pentru acţiuni
    1.3.2.1. Acţiuni (F)
    Acţiunile asupra construcţiilor se pot exprima prin:
    a) Forţe/încărcări aplicate asupra structurii construcţiei (acţiuni directe);
    b) Acceleraţii provocate de cutremure sau alte surse (acţiuni indirecte);
    c) Deformaţii impuse cauzate de variaţii de temperatură, umiditate, tasări diferenţiate sau provocate de cutremure (acţiuni indirecte).


    1.3.2.2. Efect al acţiunii (E)
    Efectul acţiunii/acţiunilor pe structură se poate exprima în termeni de efort secţional şi/sau efort unitar în elementele structurale, precum şi în termeni de deplasare şi/sau rotire pentru elementele structurale şi structură în ansamblu.

    1.3.2.3. Acţiune permanentă (G)
    Acţiune pentru care variaţia în timp a parametrilor care caracterizează acţiunea este nulă sau neglijabilă.

    1.3.2.4. Acţiune variabilă (Q)
    Acţiune pentru care variaţia în timp a parametrilor care caracterizează acţiunea nu este nici monotonă, nici neglijabilă.

    1.3.2.5. Acţiune accidentală (A)
    Acţiune de durată scurtă dar de intensitate semnificativă, pentru care există o probabilitate redusă de a se exercită asupra structurii în timpul duratei sale de viaţă proiectate.
    De exemplu, impactul şi zăpada (doar în cazul aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş) sunt acţiuni accidentale iar vântul este acţiune variabilă.

    1.3.2.6. Acţiune seismică [A(E)]
    Acţiune asupra structurii datorată mişcării terenului provocate de cutremure.

    1.3.2.7. Acţiune geotehnică
    Acţiune transmisă structurii de către teren, umplutura de pământ şi apa subterană.

    1.3.2.8. Acţiune fixă şi acţiune liberă
    Acţiune care are distribuţia şi poziţia fixe pe structură. Acţiunea liberă poate avea diverse distribuţii şi poziţii pe structură.

    1.3.2.9. Acţiune statică
    Acţiune care nu provoacă forţe de inerţie pe structură şi în elementele sale componente.

    1.3.2.10. Acţiune dinamică
    Acţiune care provoacă forţe de inerţie semnificative pe structură şi în elementele sale componente.

    1.3.2.11. Acţiunea cvasistatică
    Acţiune dinamică reprezentată printr-o acţiune statică echivalentă.

    1.3.2.12. Valoare caracteristică a unei acţiuni [F(k)]
    Valoarea caracteristică a unei acţiuni [F(k)] reprezintă principala valoare reprezentativă a acţiunii. Valoarea caracteristică a unei acţiuni corespunde unei probabilităţi mici de depăşire a acţiunii în sensul defavorabil pentru siguranţa structurii în timpul unui interval de timp de referinţă. Valoarea caracteristică se determină ca fractil al repartiţiei statistice a acţiunii.

    1.3.2.13. Valoare de proiectare a unei acţiuni [F(d)]
    Valoare obţinută prin multiplicarea valorii caracteristice F(k) cu un coeficient parţial de siguranţă, gamma(f) care ia în consideraţie incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguranţei structurale, care caracterizează acţiunea.

    1.3.2.14. Valoare cvasipermanentă a unei acţiuni variabile [psi(2)Q(k)]
    Valoare determinată, astfel încât durata totală în care aceasta este depăşită reprezintă un procent ridicat din durata de viaţă proiectată a structurii.
    Valoare exprimată ca o fracţiune din valoarea caracteristică a acţiunii utilizând factorul psi(2) ≤ 1.

    1.3.2.15. Valoarea frecventă a unei acţiuni variabile [psi(1)Q(k)]
    Valoare determinată în mod ideal pe baze statistice astfel încât pe durata de viaţă a structurii această valoare a acţiunii se întâlneşte frecvent; se exprimă ca o fracţiune din valoarea caracteristică a acţiunii utilizând factorul psi(1) ≤ 1.

    1.3.2.16. Valoarea de combinare/grupare a unei acţiuni variabile [psi(0)Q(k)]
    Valoare determinată în mod ideal pe baze statistice, astfel încât probabilitatea de depăşire a efectelor provocate de combinaţia (gruparea) de încărcări din care face parte este aproximativ aceeaşi cu probabilitatea de depăşire a valorii sale caracteristice; se exprimă ca o fracţiune din valoarea caracteristică a acţiunii utilizând factorul psi(0) ≤ 1.


    1.3.3. Termeni pentru proprietăţile/rezistenţele materialelor
    1.3.3.1. Valoare caracteristică a unei proprietăţi mecanice/rezistenţe [X(k) sau R(k)]
    Valoarea caracteristică a unei proprietăţi mecanice/rezistenţe a materialului structural corespunde unei probabilităţi mici de nedepăşire a valorii proprietăţii mecanice/rezistenţei.
    Valoarea caracteristică se determină ca fractil inferior al repartiţiei statistice a proprietăţii mecanice/rezistenţei materialului.
    În lipsa datelor statistice poate fi folosită ca valoare caracteristică o valoare nominală stabilită determinist sau indicată în documente specifice.

    1.3.3.2. Valoare de proiectare a unei proprietăţi mecanice/rezistenţe [X(d) sau R(d)]
    Valoarea de proiectare a unei proprietăţi mecanice/rezistenţe este obţinută prin împărţirea valorii caracteristice X(k) sau R(k) la un coeficient parţial de siguranţă, gamma(m) sau gamma(M) care ia în considerare incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguranţei structurale.

    1.3.3.3. Valoare nominală [X(nom) sau R(nom)]
    Valoarea nominală este valoarea din documente specifice de material sau de produs utilizată în lipsa datelor statistice.


    1.3.4. Termeni pentru geometria structurii
    1.3.4.1. Valoare caracteristică a unei proprietăti geometrice [a(k)]
    Valoarea caracteristică a unei proprietăţi geometrice [a(k)] corespunde, de obicei, dimensiunilor specificate în proiect.

    1.3.4.2. Valoare de proiectare a unei proprietăţi geometrice [a(d)]
    Valoarea de proiectare a unei proprietăţi geometrice este egală, în general, cu valoarea nominală.



    1.4. Simboluri
    Litere latine majuscule
    A Acţiune accidentală
    A(d) Valoare de proiectare a acţiunii accidentale
    A(Ed) Valoare de proiectare a acţiunii seismice
    A(Ek) Valoare caracteristică a acţiunii seismice
    C(d) Valoarea limită a unui criteriu de serviciu specificat
    E Efect al acţiunii
    E(d) Valoare de proiectare a efectului acţiunilor
    E(d,dst) Valoare de proiectare a efectului acţiunilor cu efect defavorabil asupra stabilităţii structurale
    E(d,stb) Valoare de proiectare a efectului acţiunilor cu efect favorabil asupra stabilităţii structurale
    F Acţiune
    F(d) Valoare de proiectare a unei acţiuni
    F(k) Valoare caracteristică a unei acţiuni
    F(rep) Valoare reprezentativa a unei acţiuni
    G Acţiunea permanentă
    G(d) Valoare de proiectare a acţiunii permanente
    G(d,inf) Valoare inferioară de calcul a acţiunii permanente
    G(d,sup) Valoare superioară de calcul a acţiunii permanente
    G(k) Valoare caracteristică a acţiunii permanente
    G(k,j) Valoare caracteristică a acţiunii permanente j
    G(kj,sup)/
    G(kj,inf) Valoare caracteristică superioară/inferioară a acţiunii permanente j
    P Valoare reprezentativă a acţiunii precomprimării
    P(d) Valoare de proiectare a acţiunii precomprimării
    P(k) Valoare caracteristică a acţiunii precomprimării
    P(m) Valoare medie a acţiunii precomprimării
    Q Acţiune variabilă
    Q(d) Valoare de proiectare a unei acţiuni variabile
    Q(k) Valoare caracteristică a unei acţiuni variabile
    Q(k,l) Valoare caracteristică a principalei acţiuni variabile, 1
    Q(k,i) Valoare caracteristică a unei acţiuni variabile asociate, i
    R Rezistenţa
    R(d) Valoare de proiectare a unei rezistenţe
    R(k) Valoare caracteristică a unei rezistenţe
    X Proprietate a materialului
    X(d) Valoare de proiectare a unei proprietăţi a materialului
    X(k) Valoare caracteristică a unei proprietăţi a materialului

    Litere latine mici
    a(d) Valoare de proiectare a unei proprietăţi geometrice
    a(k) Valoare caracteristică a unei proprietăti geometrice
    a(nom) Valoare nominală a unei proprietăţi geometrice

    Litere greceşti majuscule
    delta(a) Abaterile, erorile nefavorabile faţă de valorile nominale şi efectul cumulativ al producerii simultane a mai multor abateri geometrice

    Litere greceşti mici
    gamma Coeficient parţial de siguranţă
    gamma(f) Coeficient parţial de siguranţă pentru acţiuni, care ţine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile şi nealeatoare ale valorii acţiunii de la valoarea sa caracteristică
    gamma(F) Coeficient parţial de siguranţă pentru acţiuni, care ţine seama de incertitudinile modelului şi de variaţiile dimensionale
    gamma(g) Coeficient parţial de siguranţă pentru acţiuni permanente, care ţine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile ale valorilor acţiunii de la valorile reprezentative
    gamma(G) Coeficient parţial pentru acţiuni permanente, care ţine seama de incertitudinile modelării acţiunii şi de variaţiile dimensionale
    gamma(G,j) Coeficient parţial pentru acţiunea permanentă j
    gamma(Gj,sup)/
    gamma(Gj,inf) Coeficienţi parţiali de siguranţă pentru acţiunea permanentă j
    gamma(I,e) Factor de importanţă şi expunere a construcţiei pentru acţiunile din cutremur
    gamma(I,w) Factor de importanţă şi expunere a construcţiei pentru acţiunile din vânt
    gamma(I,s) Factor de importanţă şi expunere a construcţiei pentru acţiunile din zăpadă
    gamma(m) Coeficient parţial de siguranţă pentru rezistenţa materialului care ţine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile şi nealeatoare ale rezistenţei materialului de la valoarea sa caracteristică;
    gamma(M) Coeficient parţial de siguranţă pentru o proprietate de material, care ţine seama de incertitudinile modelului şi de variaţiile dimensionale
    gamma(P) Coeficient parţial de siguranţă pentru acţiuni de precomprimare
    gamma(q) Coeficient parţial de siguranţă pentru acţiuni variabile, care ţine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile ale valorilor acţiunii de la valorile sale reprezentative
    gamma(Q) Coeficient parţial de siguranţă pentru acţiuni variabile, care ţine seama de incertitudinile modelului şi de variaţiile dimensionale
    gamma(Q,i) Coeficient parţial de siguranţă pentru acţiunea variabilă i (i = 1,2...)
    gamma(Rd) Coeficient parţial de siguranţă care evaluează incertitudinea modelului de calcul al rezistenţei
    gamma(Sd) Coeficient parţial de siguranţă care evaluează incertitudinile privind modelul de calcul al efectului în secţiune al acţiunii F(d) şi, în unele cazuri, privind modelarea acţiunii
    eta Valoarea medie a factorului de conversie care ţine cont de efectele de volum, scară, de umiditate, temperatură, timp şi de alţi parametri asupra rezistenţei materialului testat;
    psi(0) Factor pentru valoarea de grupare a unei acţiuni variabile
    psi(1) Factor pentru valoarea frecventă a unei acţiuni variabile
    psi(2) Factor pentru valoarea cvasipermanentă a unei acţiuni variabile.

    1.5. Documente de referinţă

    (1) Următoarele referinţe conţin prevederi care, prin trimiteri făcute în prezentul text, constituie prevederi ale acestui cod:

┌────┬─────────────┬───────────────────┐
│Nr. │Standarde │Denumire │
│crt.│ │ │
├────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │SR EN 1990: │Eurocod: Bazele │
│1. │2004 │proiectării │
│ │ │structurilor. │
├────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │SR EN │Eurocod: Bazele │
│2. │1990:2004/ │proiectării │
│ │NA:2006 │structurilor. Anexă│
│ │ │naţională. │
├────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │ │Eurocod 1. Acţiuni │
│ │ │asupra │
│ │SR EN │structurilor. │
│3. │1991-1-2:2004│Partea 1-2: Acţiuni│
│ │ │generale. Acţiuni │
│ │ │asupra structurilor│
│ │ │expuse la foc. │
├────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │ │Eurocod 1. Acţiuni │
│ │ │asupra │
│ │SR EN 1991-1-│structurilor. │
│4. │2:2004/ │Partea 1-2: Acţiuni│
│ │NA:2006 │generale. Acţiuni │
│ │ │asupra structurilor│
│ │ │expuse la foc. │
│ │ │Anexă naţională. │
└────┴─────────────┴───────────────────┘



    (2) Acest cod cuprinde texte reproduse din standardele naţionale SR EN 1990:2004 şi SR EN 1990:2004/NA:2006, identificate printr-o bară laterală.


    2. REGULI/CERINŢE DE BAZĂ
    2.1. Reguli/cerinţe de bază
    2.1.1. Structurile de construcţii vor fi proiectate şi executate cu un grad de siguranţă stabilit în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, astfel încât în timpul duratei lor de viaţă proiectate să preia toate acţiunile din timpul execuţiei şi exploatării construcţiei şi să rămână funcţionale pentru scopul pentru care au fost proiectate.
    2.1.2. Structurile de construcţii vor fi proiectate şi executate pentru a rezista şi la acţiuni produse de incendii, explozii, impact şi consecinţe ale erorilor umane, fără a fi degradate într-o măsură excesivă pe durata exploatării acestora.
    2.1.3. Avarierea şi degradarea potenţială a unei structuri trebuie evitate sau limitate prin:
    - eliminarea sau reducerea efectelor hazardurilor la care poate fi expusă;
    – alegerea unui tip de structură care este puţin vulnerabilă la hazardurile considerate;
    – evitarea unor sisteme structurale care pot ceda fără avertisment;
    – utilizarea unor sisteme structurale la care elementele structurale conlucrează în preluarea acţiunilor.


    2.2. Managementul siguranţei
    2.2.1. Nivelul de siguranţă cerut pentru structurile de construcţii proiectate cu respectarea prevederilor prezentului cod se poate realiza prin:
    a) proiectarea structurilor conform reglementărilor tehnice în construcţii în vigoare,
    b) execuţia corespunzătoare şi luarea de măsuri de management al calităţii lucrărilor.

    2.2.2. În funcţie de consecinţele anticipate în ceea ce priveşte comportarea construcţiilor la diferite acţiuni (pierdere de capacitate de rezistenţă şi/sau funcţionalitate, pierdere de ordin economic/social, impact asupra mediului etc.) pot fi adoptate niveluri diferite de siguranţă pentru rezistenţa structurală.
    2.2.3. Alegerea nivelurilor de siguranţă pentru o structură de construcţii va lua în considerare factori relevanţi precum:
    - cauzele posibile şi modul de evoluţie a structurii spre o stare limită (ultimă şi/sau de serviciu);
    – consecinţele posibile ale cedării exprimate în termeni de risc de pierdere de vieţi şi risc de pierderi economice potenţiale;
    – reacţia populaţiei faţă de cedarea structurii;
    – costul reducerii riscului de cedare (a structurii).

    2.2.4. Pot fi adoptate niveluri diferite de siguranţă prin considerarea structurii construcţiei ca ansamblu şi/sau prin considerarea separată a elementelor sale componente.

    2.3. Durata de viaţă proiectată a structurii construcţiei
    Durata de viaţă proiectată a structurii construcţiei trebuie specificată. Aceasta poate fi simplificat evaluată ca în Tabelul 2.1.
    Tabelul 2.1 - Durate de viaţă proiectată pentru structuri de construcţii (valori orientative)

┌─────────┬─────────────┬──────────────┐
│ │Durata de │ │
│Categoria│viaţă │ │
│duratei │proiectată a │Exemple │
│vieţii │structurii │ │
│ │construcţiei,│ │
│ │în ani │ │
├─────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │Structuri │
│ │ │pentru clădiri│
│5 │≥ 100 │monumentale şi│
│ │ │construcţii │
│ │ │ingineresti │
│ │ │importante │
├─────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │Structuri │
│ │ │pentru clădiri│
│4 │50 -100 │şi alte │
│ │ │construcţii │
│ │ │curente │
├─────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │Structuri │
│ │ │pentru │
│3 │15 - 30 │construcţii │
│ │ │agricole sau │
│ │ │similare │
├─────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │Părţi de │
│2 │10 - 25 │structură care│
│ │ │pot fi │
│ │ │înlocuite │
├─────────┼─────────────┼──────────────┤
│1 │10 │Structuri │
│ │ │temporare │
└─────────┴─────────────┴──────────────┘

     NOTĂ - Structurile sau părţi ale structurilor care pot fi dezmembrate pentru a fi refolosite nu vor fi considerate ca temporare.

    2.4. Durabilitatea structurii construcţiei
    2.4.1. În faza de proiectare se vor identifica condiţiile de mediu şi se vor evalua influenţele acestora asupra durabilităţii şi protecţiei materialelor structurii de construcţie.
    2.4.2. Gradul de degradare poate fi estimat pe baza calculelor, a cercetărilor experimentale şi/sau a experienţei obţinute de la construcţiile similare precedente.

    2.5. Managementul calităţii
    2.5.1. În vederea realizării unei structuri care corespunde regulilor şi ipotezelor considerate la proiectare trebuie luate măsuri de management al calităţii lucrărilor privind definirea cerinţelor de siguranţă, precum şi măsuri organizatorice şi de control în stadiile de proiectare, execuţie şi funcţionare a clădirii.


    3. PRINCIPIILE PROIECTĂRII LA STĂRI LIMITĂ
    3.1. Elemente generale
    3.1.1. Trebuie facută distincţia între stările limită ultime şi stările limită de serviciu.
    3.1.2. Verificarea uneia dintre cele două categorii de stări limită poate fi omisă dacă există suficiente informaţii care demonstrează că verificarea una dintre stări este satisfăcută de verificarea celeilalte.
    3.1.3. Stările limită sunt corelate cu situaţiile de proiectare (pct. 3.2)
    3.1.4. Verificarea stărilor limită care se referă la efecte dependente de timp trebuie asociată cu durata de viaţă proiectată a structurii. Se menţionează că, în general, efectele dependente de timp sunt cumulative.

    3.2. Situaţii de proiectare
    3.2.1. Situaţiile de proiectare vor fi selectate pe baza circumstanţelor în care structura este obligată să-şi îndeplinească funcţiunea.
    3.2.2. Situaţiile de proiectare vor fi clasificate după cum urmează:
    - Situaţii de proiectare persistente sau normale, care se referă la condiţii de utilizare/funcţionare normală;
    – Situaţii de proiectare tranzitorii, care se referă la condiţii temporare aplicabile structurii, de exemplu în timpul execuţiei sau reparaţiilor;
    – Situaţii de proiectare accidentale, care se referă la condiţii excepţionale la care este expusă structura (de exemplu foc, explozii, impact şi consecinţele degradării locale);
    – Situaţii de proiectare seismice, aplicabile structurilor expuse acţiunii seismice.

    3.2.3. Situaţiile de proiectare selectate vor fi suficient de severe şi variate pentru a cuprinde toate condiţiile care pot fi raţional prevăzute în timpul execuţiei şi utilizării construcţiei.

    3.3. Stări limită ultime
    3.3.1. Stările limită care implică protecţia vieţii oamenilor şi a siguranţei structurii sunt clasificate ca stări limită ultime.
    3.3.2. Stările limită care implică protecţia unor bunuri de patrimoniu sau de mare valoare trebuie de asemenea clasificate ca stări limită ultime.
    3.3.3. Stările limită anterioare cedării structurale care, pentru simplitate, sunt considerate în locul prăbuşirii propriu-zise, pot fi tratate ca stări limită ultime.
    3.3.4. Dacă sunt relevante pentru siguranţa structurii, vor fi verificate şi următoarele stări limită ultime:
    - pierderea echilibrului structurii sau al unei părţi a acesteia, considerate ca un corp rigid;
    – cedarea prin deformaţii excesive, transformarea structurii sau a oricărei părţi a acesteia într-un mecanism, pierderea stabilităţii structurii sau a oricărei parţi a acesteia, incluzând reazemele şi fundaţiile;
    – cedarea cauzată de oboseală şi de alte efecte dependente de timp.


    3.4. Stări limită de serviciu
    3.4.1. Stările limită care iau în considerare (i) funcţionarea structurii sau a elementelor structurale în condiţii normale de exploatare, (îi) confortul oamenilor/ocupanţilor construcţiei respectiv limitarea vibraţiilor, deplasărilor şi deformaţiilor structurii şi (iii) estetica construcţiei (evitarea deformaţiilor mari şi a fisurilor extinse) sunt clasificate ca stări limită de serviciu.
    3.4.2. Va fi făcută o distincţie între stări limită de serviciu reversibile şi ireversibile.
    3.4.3. Verificarea stărilor limită de serviciu se va baza pe criterii privind următoarele aspecte:
    a) deformaţii care afectează aspectul structurii, confortul utilizatorilor şi funcţionarea construcţiei sau cauzează degradarea finisajelor şi elementelor nestructurale;
    b) vibraţii care provoacă disconfortul ocupanţilor sau care limitează funcţionarea efectivă a structurii şi/sau a aparatelor, utilajelor şi echipamentelor din clădire/structură;
    c) alte degradări care afectează defavorabil aspectul, durabilitatea şi funcţionalitatea clădirii/structurii.


    3.5 Proiectarea la stări limită
    3.5.1. Proiectarea la stări limită trebuie să se bazeze pe utilizarea unor modele de evaluare a acţiunilor şi de calcul structural corespunzătoare stărilor limită considerate.
    3.5.2. Se va verifica nedepăşirea stărilor limită atunci când sunt utilizate valorile relevante (pentru proiectare) ale acţiunilor, proprietăţilor materialelor şi datelor geometrice.
    3.5.3. Verificările trebuie efectuate pentru toate situaţiile de proiectare relevante şi critice de combinare de încărcări/efecte ale încărcărilor.
    3.5.4. Cerinţele de proiectare în raport cu starea limită pot fi îndeplinite utilizând coeficienţii de siguranţă parţiali specificaţi în Capitolul 6 şi exemplificaţi în Capitolul 7.
    3.5.5. La proiectare trebuie să se ţină seama şi de posibilele abateri de la modul anticipat/preconizat de acţiune al unor încărcări precum şi de eventualele imperfecţiuni geometrice ale construcţiei.
    3.5.6. Informativ, poate fi efectuată şi o proiectare bazată pe metode probabilistice atunci când se dispune de datele şi modelele probabilistice necesare (vezi Anexa A2).


    4. VARIABILE DE BAZĂ
    4.1. Acţiuni
    4.1.1. Clasificarea acţiunilor
    4.1.1.1. Acţiunile pot fi clasificate după variaţia lor în timp, astfel:
    - Acţiuni permanente (G), de exemplu acţiuni directe precum greutatea proprie a construcţiei, a echipamentelor fixate pe construcţii şi acţiuni indirecte, de exemplu datorate contracţiei betonului şi tasărilor diferenţiate;
    – Acţiuni variabile (Q), de exemplu acţiuni pe planşeele şi acoperişurile clădirilor, acţiunea zăpezii, acţiunea vântului, împingerea pământului, a fluidelor şi a materialelor pulverulente;
    – Acţiuni accidentale (A), de exemplu acţiuni din explozii, acţiuni din impact, acţiunea zăpezii (în cazul aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş);
    – Acţiunea seismică [A(E)].

    4.1.1.2. Acţiunile provocate de presiunea apei pot fi considerate fie permanente fie variabile, în funcţie de variaţia intensităţii lor în timp.
    4.1.1.3. Acţiunile pot fi de asemenea clasificate:
    - după origine, ca directe sau indirecte;
    – după variaţia spaţială, ca fixe sau libere;
    – după natura şi/sau după răspunsul structurii, ca statice sau dinamice.


    4.1.2. Valori caracteristice ale acţiunilor
    4.1.2.1. Valoarea caracteristică F(k) a unei acţiuni (principala valoare reprezentativă a acţiunii) poate fi determinată:
    - pe baze probabilistice, printr-un fractil, de obicei superior (dar şi inferior în unele cazuri) al repartiţiei statistice a acţiunii;
    – pe baze deterministe, printr-o valoare nominală, utilizată în documentaţia proiectului în lipsa datelor statistice.

    4.1.2.2. Valoarea caracteristică a unei acţiuni permanente G(k) va fi evaluată după cum urmează:
    - dacă variabilitatea lui G poate fi considerată redusă, se va utiliza o singură valoare G(k);
    – dacă variabilitatea lui G nu poate fi considerată redusă, vor fi utilizate două valori: o valoare superioară, G(k,sup) şi o valoare inferioară, G(k,inf).

    4.1.2.3. Variabilitatea lui G poate fi neglijată dacă G nu variază semnificativ pe durata de viaţă proiectată a structurii şi coeficientul său de variaţie este mic (0,05'f70,1). În acest caz G(k) va fi luat egal cu valoarea sa medie.
    4.1.2.4. Dacă variabilitatea statistică a acţiunii G nu poate fi neglijată (coeficientul de variaţie al acţiunii este peste 0,10) şi/sau pentru structurile a căror siguranţă este sensibilă la variaţia lui G, în proiectare vor fi utilizate acele valori ale lui G care au un efect defavorabil asupra siguranţei. Acele valori pot fi după caz fie G(k,inf) - reprezentat de fractilul de 5% al repartiţiei statistice a acţiunii G, fie G(k,sup) - reprezentat de fractilul de 95% al repartiţiei statistice a acţiunii G. Repartiţia statistică a lui G poate fi considerată normală.
    4.1.2.5. Determinist, greutatea proprie a structurii poate fi reprezentată de o singură valoare caracteristică, valoare calculată pe baza dimensiunilor nominale şi a greutăţii specifice medii.
    4.1.2.6. Pretensionarea, P, trebuie clasificată ca o acţiune permanentă cauzată de forţe controlate şi/sau de deformaţii controlate impuse pe structură. Tipul de pretensionare trebuie diferenţiat în funcţie de soluţia tehnologică adoptată (de exemplu pretensionare prin toroane, pretensionare prin deformaţii impuse reazemelor).
    Valorile caracteristice ale pretensionării, la un timp t, pot fi o valoare superioară P(k,sup)(t) şi o valoare inferioară P(k,inf)(t). Pentru stările limită ultime va fi utilizată o valoare medie P(m)(t).

    4.1.2.7. Pentru acţiunile variabile, valoarea caracteristică Q(k) va corespunde:
    - fie unei valori superioare cu o probabilitate specificată de a nu fi depăşită într-un interval de timp precizat;
    – fie unei valori nominale, în cazurile unde reprezentarea statistică nu este cunoscută.

    4.1.2.8. În general, valoarea caracteristică a acţiunilor din vânt şi din zăpadă se defineşte prin probabilitatea de nedepăşire de 2% într-un an, ceea ce corespunde unui interval mediu de recurenţă de 50 de ani a unei valori mai mari decât valoarea caracteristică, IMR=50 ani. În anumite cazuri valoarea caracteristică a acţiunilor climatice se poate defini şi cu alte probabilităţi de nedepăşire într-un an.
    4.1.2.9. Pentru acţiuni accidentale, valoarea de proiectare A(d) trebuie specificată pentru fiecare proiect individual în parte.
    4.1.2.10. Pentru acţiuni seismice valoarea de proiectare A(Ed) va fi determinată din valoarea caracteristică A(Ek).
    Pentru proiecte individuale A(Ed) poate fi specificată explicit pentru valori superioare celor indicate în reglementările tehnice în vigoare privind proiectarea la acţiunea seismică a construcţiilor noi, care sunt determinate pentru un intervalul mediu de recurenţă (IMR) de 100 ani, respectiv 39% probabilitate de depăşire a valorii A(Ed) în 50 ani.
    A(Ed) va avea valori mai ridicate pentru intervale medii de recurenţă superioare (de exemplu, pentru un IMR = 475 ani, probabilitatea de depăşire a valorii A(Ed) în 50 ani este de 10%).


    4.1.3. Alte valori reprezentative ale acţiunilor variabile
    4.1.3.1. Alte valori reprezentative ale unei acţiuni variabile sunt:
    a) Valoarea de combinare/grupare a unei acţiuni reprezentată de produsul psi(0)Q(k), utilizată pentru verificări la stări limită ultime şi stări limită de serviciu ireversibile;
    b) Valoarea frecventă, reprezentată de produsul psi(1)Q(k), utilizată pentru verificări la stări limită ultime care implică acţiuni variabile şi pentru verificări la stări limită de serviciu reversibile;
    c) Valoarea cvasipermanentă, reprezentată de produsul psi(2)Q(k), utilizată pentru verificarea la stări limită ultime care implică acţiuni accidentale şi pentru verificarea la stări limită de serviciu reversibile. Valorile cvasipermanente sunt utilizate şi pentru calculul efectelor de lungă durată.


    4.1.4. Reprezentarea acţiunilor pentru structurile sensibile la oboseală
    4.1.4.1. Structurile sensibile la oboseală trebuie asigurate prin considerarea efectelor aplicării repetate a acţiunilor specifice (ex. vibraţii, vânt etc) conform reglementărilor tehnice de specialitate.

    4.1.5. Reprezentarea acţiunilor dinamice
    4.1.5.1. Modelele pentru acţiuni dinamice includ considerarea efectelor acceleraţiei structurii provocate de acţiunile dinamice, fie implicit, în acţiunea caracteristică, fie explicit, prin aplicarea unui factor dinamic la acţiunea statică.
    4.1.5.2. Acţiunile dinamice sunt exprimate, simplificat, ca acţiuni statice echivalente, şi se evaluează aplicând încărcării statice coeficienţi dinamici de amplificare.
    4.1.5.3. Atunci când acţiunile dinamice produc un răspuns dinamic semnificativ al structurii, analiza structurii trebuie să fie o analiză dinamică.

    4.1.6. Acţiuni geotehnice
    4.1.6.1. Acţiunile geotehnice se evaluează conform reglementările tehnice în vigoare privind determinarea valorilor caracteristice şi de calcul ale parametrilor geotehnici.

    4.1.7. Influenţa mediului
    4.1.7.1. În alegerea materialelor, a concepţiei structurii şi pentru proiectarea de detaliu trebuie considerată influenţa factorilor de mediu care pot afecta durabilitatea structurii.
    4.1.7.2. Acolo unde este posibil, efectele mediului vor fi evaluate cantitativ.


    4.2. Proprietăţile/rezistenţele materialelor
    4.2.1. Proprietăţile/rezistenţele materialelor, inclusiv ale terenului de fundare, vor fi reprezentate de valori caracteristice.
    4.2.2. Pentru verificările la stări limită sensibile la variabilitatea proprietăţilor/rezistenţelor materialelor vor fi considerate valori caracteristice inferioare şi superioare.
    4.2.3. Dacă valoarea inferioară a proprietăţilor/rezistenţelor unui material este nefavorabilă pentru siguranţa structurii, valoarea caracteristică va fi definită ca fiind valoarea fractilului de 5% al repartiţiei statistice.
    Dacă valoarea superioară a proprietăţilor/rezistenţelor unui material este nefavorabilă pentru siguranţa structurii, valoarea caracteristică va fi definită ca fiind valoarea fractilului de 95% al repartiţiei statistice.

    4.2.4. Valorile proprietăţilor/rezistenţelor materialelor vor fi determinate pe bază de teste standard efectuate consultând datele informative din Anexa A3 şi în conformitate cu reglementările tehnice de specialitate.
    4.2.5. Dacă datele statistice disponibile sunt insuficiente pentru a determina valorile caracteristice ale proprietăţilor/rezistenţelor materialelor şi produselor, valorile nominale vor fi adoptate ca valori caracteristice.
    4.2.6. În cazurile în care este necesară o estimare superioară a rezistenţei vor fi folosite acoperitor valorile medii ale proprietăţilor/rezistenţelor materialelor.
    4.2.7. Parametrii care descriu rigiditatea structurii (modulul de elasticitate, coeficienţii de curgere lentă) şi coeficienţii de dilatare termică vor fi reprezentaţi de valori medii.

    4.3. Geometria structurii
    4.3.1. Datele geometrice vor fi reprezentate de valorile specificate în proiect.
    4.3.2. Dimensiunile specificate în proiect pot fi considerate ca valori caracteristice ale dimensiunilor.
    4.3.3. Dacă distribuţia statistică a mărimilor geometrice este cunoscută, valorile caracteristice pot fi reprezentate prin fractili ai distribuţiei statistice.
    4.3.4. Toleranţele pentru elementele care se conectează trebuie să fie reciproc compatibile.


    5. MODELAREA STRUCTURALĂ
    5.1. Modelele structurale trebuie alese astfel încât să permită evaluarea comportării structurii cu un nivel de rigurozitate acceptabil. Modelele structurale trebuie să fie cele corespunzătoare stărilor limită considerate.
    5.2. Modelul structural care trebuie folosit pentru determinarea efectelor acţiunilor dinamice va fi ales luând în considerare toate elementele structurale importante, masele acestora, caracteristicile lor de rezistenţă, rigiditate şi amortizare precum şi elementele nestructurale relevante pentru comportarea dinamică a structurii (cu proprietăţile respective).
    5.3. Atunci când acţiunile dinamice sunt considerate ca acţionând cvasistatic, efectele dinamice pot fi considerate fie, prin aplicarea, în mod uzual, de coeficienţi echivalenţi de amplificare dinamică la valorile acţiunii statice, fie prin includerea lor în valorile statice.
    5.4. Pentru structuri cu geometrie regulată şi distribuţie regulată a rigidităţii şi maselor, dacă numai modul fundamental este relevant pentru răspunsul structurii, analiza modală explicită poate fi înlocuită de o analiză cu acţiuni statice echivalente.
    5.5. Acţiunile dinamice pot fi exprimate nu numai în domeniul timp, ci şi în domeniul frecvenţă, iar răspunsul structurii la aceste acţiuni va fi determinat, în consecinţă, prin metodele dinamicii stochastice.
    5.6. Când acţiunile dinamice produc vibraţii cu amplitudini şi frecvenţe care pot depăşi cerinţele de exploatare, se va efectua şi verificarea la starea limită de serviciu a construcţiei.
    5.7. Analiza de proiectare structurală la incendiu trebuie să se bazeze pe scenarii de incendiu (vezi SR EN 1991-1-2 şi SR EN 1991-1-2/NA, precum şi reglementările tehnice aplicabile, în vigoare).
    5.8. Îndeplinirea cerinţelor structurii expuse la foc va fi verificată fie prin analiza globală, analiza subansamblelor sau analiza elementelor, fie prin folosirea rezultatelor încercărilor cu respectarea prevederilor standardelor de încercări şi a reglementărilor tehnice aplicabile, în vigoare.
    5.9. Modelele de comportare fizică a elementelor structurale la temperaturi ridicate trebuie să fie neliniare.

    6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENŢILOR PARŢIALI DE SIGURANŢĂ
    6.1. Elemente generale
    6.1.1. Metoda coeficienţilor parţiali de siguranţă constă în verificarea tuturor situaţiilor de proiectare, astfel încât nici o stare limită să nu fie depăşită atunci când în modelele de calcul sunt utilizate (i) valorile de proiectare pentru acţiuni şi efectele lor pe structură şi (îi) valorile de proiectare pentru rezistenţe.
    6.1.2. Pentru situaţiile de proiectare selectate şi stările limită considerate, acţiunile individuale vor fi grupate conform regulilor din acest capitol şi din Capitolul 7; evident, acţiunile care nu pot exista fizic simultan nu se iau în considerare împreună în grupări de acţiuni/efecte structurale ale acţiunilor.
    6.1.3. Valorile de proiectare vor fi obţinute din valorile caracteristice sau alte valori reprezentative utilizându-se coeficienţii parţiali de siguranţă sau alţi factori de grupare definiţi în acest capitol.

    6.2. Limitări
    6.2.1. Metoda coeficienţilor parţiali de siguranţă se referă la verificările la starea limită ultimă şi la starea limită de serviciu a structurilor supuse la încărcări statice, precum şi la cazurile în care efectele dinamice pe structură sunt determinate folosind încărcări statice echivalente (de exemplu efectele dinamice produse de vânt).
    Pentru calculul structurilor în domeniul neliniar de comportare şi pentru calculul structurilor la oboseală trebuie aplicate reguli specifice din reglementările tehnice de specialitate.


    6.3. Valori de proiectare
    6.3.1. Valori de proiectare ale acţiunilor
    6.3.1.1. Efectele pe structură ale acţiunilor pot fi exprimate fie în eforturi secţionale, fie în eforturi unitare.
    Valoarea de proiectare F(d) a unei acţiuni F se exprimă, în general, astfel:
    F(d) = gamma(f) F(rep) (6.1.a)
    cu
    F(rep) = psi F(k) (6.1.b)
    unde:
    F(k) este valoarea caracteristică a acţiunii;
    F(rep) este o valoare reprezentativă a acţiunii;
    gamma(f) este coeficientul parţial de siguranţă pentru acţiune care ţine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile şi nealeatoare ale valorii acţiunii de la valoarea sa caracteristică;
    psi este factorul pentru valoarea de grupare a unei acţiuni variabile care poate fi, după caz, psi(0) sau psi(1) sau psi(2).



    6.3.1.2. Pentru acţiunea seismică, valoarea de proiectare A(Ed) va fi determinată conform reglementările tehnice privind proiectarea la acţiunea seismică. Pentru proiecte individuale A(Ed) poate fi specificată explicit şi cu valori superioare în conformitate cu pct. 4.1.2.10.

    6.3.2. Valori de proiectare ale efectelor acţiunilor
    6.3.2.1. Valoarea de proiectare a efectului pe structură al unei acţiuni E(d) se calculează ca fiind efectul pe structură al acţiunii E(F(d)) înmulţit cu coeficientul parţial de siguranţă gamma(Sd):
    E(d) = gamma(sd) . E(F(d)) (6.2)
    Coeficientul parţial de siguranţă gamma(Sd) evaluează incertitudinile din modelele de calcul ale acţiunii şi ale efectului pe structură al acţiunii F(d).

    6.3.2.2. Alternativ, efectele acţiunilor pe structură E(d) se pot exprima simplificat şi sub forma:
    E(d) = E[gamma(sd) . gamma(f) . F(rep)] = E [gamma(F) . F(rep)] (6.2.a)
    unde:
    gamma(sd) . gamma(f) = gamma(F) (6.2.b)


    6.3.2.3. În cazurile în care trebuie facută o distincţie între efectele favorabile şi nefavorabile ale acţiunii permanente vor fi utilizaţi doi coeficienţi parţiali de siguranţă: gamma(G,inf), gamma(G,sup).

    6.3.3. Valori de proiectare ale proprietăţilor/rezistenţelor materialelor
    6.3.3.1. Valorile de proiectare ale proprietăţilor/rezistenţelor materialelor, X(d) se exprimă astfel:

                        X(k)

        X(d) = eta . -------- (6.3)
                     gamma(m)


    unde:
    X(k) este valoarea caracteristică a proprieţătii/rezistenţei materialului (vezi pct. 4.2);
    gamma(m) este coeficientul parţial de siguranţă pentru proprietatea/rezistenţa materialului, care ţine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile şi nealeatoare ale proprietăţii/rezistenţei materialului de la valoarea sa caracteristică;
    eta este valoarea medie a factorului de conversie a rezultatelor încercărilor experimentale în rezultate pentru proiectare, care ţine seama de efectele de volum, scară, umiditate, temperatură, timp şi de alţi parametri asupra proprietăţii/rezistenţei materialului testat.



    6.3.4. Valori de proiectare pentru rezistenţele elementelor structurale
    6.3.4.1. Valoarea de proiectare a capacităţii de rezistenţă a elementelor structurale R(d) poate fi exprimată fie în termeni de eforturi secţionale, fie în termeni de eforturi unitare (sau tensiuni).
    Valoarea de proiectare a rezistenţei R(d) se exprimă sub forma:

                   1

        R(d) = --------- . R[X(d)] (6.4)
               gamma(Rd)


    unde coeficientul parţial de siguranţă 1/gamma(Rd) evaluează incertitudinile privind modelul de calcul al rezistenţei, inclusiv abaterile geometrice dacă acestea nu sunt modelate explicit.


    6.3.4.2. Alternativ, rezistenţa R(d) se poate exprima şi sub forma:

                              1 1 1

        R(d) = R [ eta . --------- . -------- . X(k) ] = R [ -------- . X(k) ] (6.5.a)
                         gamma(Rd) gamma(m) gamma(M)


    unde coeficientul eta a fost încorporat în 1/gamma(M) împreună cu 1/gamma(Rd) şi 1/gamma(m).

    6.3.4.3. Alternativ expresiei (6.5.a) R(d) poate fi obţinută direct din valoarea sa caracteristică R(k):

                  R(k)

        R(d) = -------- (6.5.b)
               gamma(M)


    unde
    R(k) = R[X(k)] (6.5.c)



    6.3.5. Valori de proiectare pentru datele geometrice
    6.3.5.1. Valorile de proiectare pentru datele geometrice, cum sunt dimensiunile elementelor structurale, pot fi reprezentate de valorile lor nominale.
    a(d) = a(nom) (6.6)

    6.3.5.2. În cazurile în care efectele abaterilor în datele geometrice (poziţia reazemelor sau poziţiile de aplicare ale acţiunilor) sunt semnificative pentru siguranţa structurii (de exemplu provoacă momente de ordinul doi) valorile de proiectare ale datelor geometrice vor fi definite sub forma
    a(d) = a(nom) ± delta(a) (6.6)
    unde delta(a) ia în considerare abaterile, erorile nefavorabile faţă de valorile nominale şi efectul cumulativ al producerii simultane a mai multor abateri geometrice.



    6.4. Stări limită ultime
    6.4.1. Elemente generale
    6.4.1.1. Verificarea structurilor se face la următoarele stări limită ultime:
    a) STR: Pierderea capacităţii de rezistenţă a elementelor structurale şi a structurii sau deformarea excesivă a structurii şi elementelor sale componente;
    b) GEO: Pierderea capacităţii de rezistenţă a terenului sau deformarea excesivă a acestuia;
    c) ECH: Pierderea echilibrului static al structurii sau al unei părţi a acesteia, considerată ca solid rigid;
    d) OB: Oboseala structurii şi a elementelor structurale. Verificarea structurilor la starea limită de oboseală se detaliază în reglementările tehnice de specialitate.

    6.4.1.2. Valorile de proiectare ale acţiunilor se determină în conformitate cu prevederile din Capitolul 7.

    6.4.2. Verificarea rezistenţei structurii şi a echilibrului static
    6.4.2.1. Pentru verificarea la o stare limită ultimă a elementelor structurii şi/sau a terenului de fundare, sau de deformare excesivă a acestora (STR / GEO) se va folosi relaţia:
    E(d) ≤ R(d) (6.7)
    unde:
    E(d) este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor reprezentat fie prin eforturi secţionale fie prin eforturi unitare (în secţiunea care se verifică);
    R(d) este valoarea de proiectare a rezistenţei având aceeaşi natură fizică cu efectul acţiunii.

    Expresia (6.7) nu se referă la verificările de flambaj.

    6.4.2.2. Pentru verificarea la starea limită de pierdere a echilibrului static (ECH) se va folosi relaţia:
    E(d,dst) ≤ E(d,stb) (6.8)
    unde:
    E(d,dst) este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor cu efect defavorabil asupra stabilităţii;
    E(d,stb) este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor cu efect favorabil asupra stabilităţii.



    6.4.3. Combinarea sau gruparea (efectelor) acţiunilor
    6.4.3.1. Elemente generale
    6.4.3.1.1. Pentru fiecare caz de încărcare, valorile de proiectare ale efectelor acţiunilor [E(d)] vor fi determinate combinând valorile provenind din acţiuni care sunt considerate că se pot produce simultan.
    6.4.3.1.2. Orice combinare sau grupare de acţiuni (efecte ale acţiunilor) va include o acţiune variabilă predominantă sau o acţiune accidentală.
    6.4.3.1.3. În cazurile în care rezultatele verificării sunt sensibile la variaţiile de intensitate ale acţiunii permanente aplicate în diverse poziţii pe structură, valorile acestei acţiuni vor fi luate pentru ambele cazuri: favorabil şi nefavorabil.

    6.4.3.2. Combinarea (efectelor) acţiunilor
    Combinarea (efectelor) acţiunilor pentru proiectarea la stări limită ultime poate fi clasificată în următoarele trei tipuri de grupări:
    - Combinarea (efectelor) acţiunilor în Gruparea fundamentală pentru situaţiile de proiectare persistentă sau normală şi tranzitorie
    Combinarea efectelor acţiunilor în Gruparea fundamentală se face luând în considerare:
    (i) Valoarea de proiectare a acţiunii variabile predominante [gamma(Sd) . Q(k,1)];
    (ii) Valorile de grupare [psi(0,i) . Q(k,i)] ale acţiunilor variabile care acţionează combinat cu acţiunea predominantă multiplicate cu coeficienţii parţiali de siguranţă corespunzători, respectiv [gamma(Sd) . psi(0,i) . Q(k,i)];

    Combinarea (efectelor) acţiunilor în Gruparea fundamentală poate fi exprimată astfel:

                n m
        E(d) = Σ gamma(G,j) G(k,j) + gamma(p) P + gamma(Q,1) Q(k,1) + Σ gamma(Q,i) psi(O,i) Q(k,i) (6.9)
              j=1 i=2



    – Combinarea (efectelor) acţiunilor în Gruparea accidentală pentru situaţia de proiectarea accidentală
    Combinarea efectelor acţiunilor în Gruparea accidentală fie implică explicit o acţiune accidentală A (foc, impact, impuls), fie se referă la situaţia de după accident (A=0). Pentru acţiuni asupra structurilor expuse la foc a se vedea capitolele 4.2 şi 4.3 din SR EN 1991-1-2 şi SR EN 1991-1-2/NA şi prevederile reglementărilor tehnice aplicabile, în vigoare.
    Combinarea (efectelor) acţiunilor în Gruparea accidentală poate fi exprimată după cum urmează:

                n m
        E(d) = Σ G(k,j) + P + A(d) + [psi(1,1) sau psi(2,1)] Q(k,1) + Σ psi(2,1) Q(k,i) (6.10)
              j=1 i=2



    – Combinarea (efectelor) acţiunilor în Gruparea seismică pentru situaţia de proiectare seismică

                n m
        E(d) = Σ G(k,j) + P + A(Ed) + Σ psi(2,1) Q(k,i) (6.11)
              j=1 i=1


    unde semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt explicitate la 1.3 şi în Tabelele 7.1, 7.2, 7.3 şi 7.4.
    De exemplu:
    - În cazul unei structuri supuse predominant efectelor acţiunii vântului, relaţia de grupare a (efectelor) acţiunilor din greutate proprie G(k), din vânt V(k) şi din zăpadă Z(k) este:

              n
        1,35 Σ G(k,j) + 1,5 V(k) + (1,5 x 0,7) Z(k)
            j=1


    şi similar, în cazul unei structuri supuse aceleaşi acţiuni, unde însă predomină efectul acţiunii zăpezii Z(k), relaţia de grupare este:

              n
        1,35 Σ G(k,j) + 1,5 Z(k) + (1,5 x 0,7) V(k)
            j=1


    unde:
    G(k) este valoarea efectului acţiunilor permanente pe structură, calculată cu valoarea caracteristică a acţiunilor permanente;
    Z(k) este valoarea efectului acţiunii din zăpadă pe structură (pe acoperiş), calculată cu valoarea caracteristică a incărcării din zăpadă;
    V(k) este valoarea efectului acţiunii vântului pe structură, calculată cu valoarea caracteristică a acţiunii vântului;






    6.4.4. Coeficienţi parţiali de siguranţă pentru acţiuni şi combinarea efectelor acţiunilor
    Valorile coeficienţilor parţiali (de siguranţă) pentru acţiuni şi combinarea efectelor acţiunilor sunt prezentate în Capitolul 7.

    6.4.5. Coeficienţi parţiali de siguranţă pentru materiale
    Valorile coeficienţilor parţiali (de siguranţă) pentru materiale sunt date în reglementările tehnice de specialitate pentru proiectarea structurilor (metalice, din beton armat, compozite, de zidărie, s.a.) şi pentru proiectarea infrastructurii.


    6.5. Stări limită de serviciu
    6.5.1. Verificări
    6.5.1.1. Pentru verificarea la o stare limită de serviciu a structurii şi elementelor sale componente se va folosi relaţia:
    E(d) ≤ C(d) (6.12)
    unde:
    C(d) este valoarea limită a unui criteriu de serviciu specificat;
    E(d) este valoarea de proiectare a efectului combinat al acţiunilor, asociat criteriului de serviciu respectiv, determinată pe baza combinaţiei de acţiuni specificate în cod.



    6.5.2. Criterii de serviciu
    Criteriile de serviciu pentru structuri şi elementele lor componente sunt indicate în Capitolul 7 pentru clădiri şi structuri. Acestea pot fi completate şi cu alte criterii conform reglementărilor tehnice de specialitate pentru proiectarea structurilor şi construcţiilor.

    6.5.3. Combinarea (efectelor) acţiunilor
    6.5.3.1. Combinarea (efectelor) acţiunilor pentru proiectarea la stări limită de serviciu poate fi clasificată în următoarele trei tipuri de grupări:
    - Combinaţia (gruparea) caracteristică;

         n m
        Σ G(k,j) + P + Q(k,1) + Σ psi(O,i) Q(k,i) (6.13)
       j=1 i=2


    – Combinaţia (gruparea) frecventă;

         n m
        Σ G(k,j) + P + psi(1,1) Q(k,1) + Σ psi(2,i) Q(k,i) (6.14)
       j=1 i=2


    – Combinaţia (gruparea) cvasipermanentă;

         n m
        Σ G(k,j) + P + Σ psi(2,i) Q(k,i) (6.15)
       j=1 i=1


    De exemplu, în cazul unei structuri supuse predominant efectelor acţiunii vântului, relaţia de grupare a (efectelor) acţiunilor din greutate proprie G(k), din vânt V(k) şi datorate exploatării (birouri sau, respectiv, arii de depozitare) U(k), este:

             n
        1,0 Σ G(k,j) + 1,0 V(k) + (0,7 sau, respectiv, 1,0) U(k)
           j=1


    unde:
    G(k) este valoarea efectului acţiunilor permanente pe structură, calculată cu valoarea caracteristică a acţiunilor permanente;
    V(k) este valoarea efectului acţiunii vântului pe structură, calculată cu valoarea caracteristică a acţiunii vântului;
    U(k) este valoarea efectului datorat exploatării, calculată cu valoarea caracteristică a incărcării din exploatare.




    6.5.3.2. Efectele acţiunilor datorate deformaţiilor impuse se vor considera atunci când acestea sunt semnificative faţă de celelalte efecte ale acţiunilor.
    6.5.3.3. Pentru situaţia de proiectare seismică (gruparea seismică), valoarea de proiectare a acţiunii seismice pentru starea limită de serviciu este indicată în reglementările tehnice privind proiectarea la acţiunea seismică.

    6.5.4. Coeficienţi parţiali (de siguranţă) pentru materiale
    Coeficienţii partiali (de siguranţă) pentru materiale sunt indicaţi în reglementările tehnice de specialitate pentru proiectarea structurilor (metalice, din beton armat, compozite, de zidarie) şi respectiv pentru proiectarea infrastructurii.



    7. COMBINAREA EFECTELOR ACŢIUNILOR PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DE CONSTRUCŢII
    7.1. Combinarea (efectelor) acţiunilor
    Capitolul 7 cuprinde reguli de combinare a efectelor acţiunilor pentru proiectarea structurilor de construcţii.
    7.1.1. Elemente generale
    7.1.1.1. Efectele acţiunilor care nu se produc simultan nu vor fi considerate împreună în proiectare.
    7.1.1.2. Valorile factorilor psi(0), psi(1) şi psi(2) pentru combinarea/gruparea (efectelor) acţiunilor care se pot produce simultan sunt indicate în Tabelul 7.1:
    Tabelul 7.1 Factori de grupare (combinare) a acţiunilor variabile la clădiri şi structuri

┌──────────────────────────┬───────────┐
│ │Factori de │
│ │grupare │
│Acţiunea ├───┬───┬───┤
│ │psi│psi│psi│
│ │(0)│(1)│(2)│
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Acţiuni din exploatare │ │ │ │
│provenind din funcţiunea │ │ │ │
│clădirii │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│ │0,7│0,5│0,3│
│ ├───┼───┼───┤
│- Rezidenţială │0,7│0,5│0,3│
│- Birouri ├───┼───┼───┤
│- Întrunire/Adunare │0,7│0,7│0,6│
│- Spaţii comerciale ├───┼───┼───┤
│- Spaţii de depozitare │0,7│0,7│0,6│
│- Acoperişuri ├───┼───┼───┤
│ │1,0│0,9│0,8│
│ ├───┼───┼───┤
│ │0,7│0 │0 │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Acţiuni din trafic │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│- Greutatea vehiculelor < │0,7│0,7│0,6│
│30 kN │ │ │ │
│- Greutatea vehiculelor ├───┼───┼───┤
│30-160 kN │0,7│0,5│0,3│
│ │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Acţiuni din zăpadă │0,7│0,5│0,4│
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Acţiuni din vânt │0,7│0,2│0 │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Acţiuni din variaţii de │0,6│0,5│0 │
│temperatură │ │ │ │
└──────────────────────────┴───┴───┴───┘

    unde semnificaţiile simbolurilor sunt următoarele:
    psi(0) - factor pentru valoarea de grupare a acţiunii variabile
    psi(1) - factor pentru valoarea frecventă a acţiunii variabile
    psi(2) - factor pentru valoarea cvasipermanentă a acţiunii variabile.




    7.2. Stări limită ultime
    7.2.1. Valori de proiectare ale (efectelor) acţiunilor pentru situaţiile de proiectare persistentă şi tranzitorie
    7.2.1.1. Coeficienţii parţiali de siguranţă pentru combinarea (efectelor) acţiunilor pentru proiectarea la stări limită ultime în situaţiile de proiectare persistentă şi tranzitorie sunt indicaţi în Tabelele 7.2 şi 7.3.
    7.2.1.2. La aplicarea prevederilor din Tabelele 7.2 şi 7.3, pentru cazurile în care starea limită ultimă este sensibilă faţă de variaţiile de intensitate ale acţiunilor permanente se recomandă utilizarea în proiectare atât a valorilor caracteristice maxime, cât şi a celor minime.
    7.2.1.3. Proiectarea elementelor structurale va fi efectuată utilizând combinaţiile de acţiuni din 6.4.3 şi valorile de proiectare ale acţiunilor calculate cu coeficienţii parţiali de siguranţă din Tabelul 7.2.
    Tabelul 7.2. Stări limită ultime de pierdere a capacităţii de rezistenţă STR/GEO. Coeficienţi parţiali de siguranţă pentru combinarea (efectelor) acţiunilor în situaţii de proiectare persistente şi tranzitorii (Gruparea fundamentală)

┌──────────────┬──────────────────────┬────────────┬─────────────────┐
│ │Acţiuni permanente, │ │Alte acţiuni │
│ │Gk,j │ │variabile, Qk,i │
│ ├───────────┬──────────┤Acţiunea ├──────────┬──────┤
│Acţiuni │Cu efect │Cu efect │variabilă │Cea │ │
│caracteristice│nefavorabil│favorabil │predominată,│principală│Altele│
│ │asupra │asupra │Qk,1 │(dacă │Qk,i i│
│ │siguranţei │siguranţei│ │există) │≥ 2 │
│ │Gk,sup │Gk,inf │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────┤
│Coeficient │ │ │ │ │γQ,i \'b7│
│parţial de │γGj ,sup │γGj,inf │γQ ,1 │- │ψ0,i │
│siguranţă │ │ │ │ │*) │
├──────────────┼───────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────┤
│Valori ale │ │ │ │ │1,5 \'b7 │
│coeficienţilor│1,35 │1,0 │1,5 │- │ψ0,i │
│parţiali │ │ │ │ │*) │
└──────────────┴───────────┴──────────┴────────────┴──────────┴──────┘

    *) Pentru valorile psi(0,i) vezi Tabelul 7.1.
    În cazurile în care acţiunile variabile (predominantă sau alte acţiuni) au efect favorabil asupra siguranţei, efectele acestor acţiuni se pot neglija în gruparea fundamentală de proiectare.
    Pentru proiectarea structurilor, elementelor structurale componente şi fundaţiilor pot fi folosiţi şi alţi coeficienţi parţiali de siguranţă decât cei din Tabelul 7.2 (de exemplu pentru deformaţii şi deplăsări), coeficienţi care sunt indicaţi în reglementările tehnice de specialitate.

    7.2.1.4. Verificarea echilibrului static pentru structuri va fi efectuată utilizând combinaţiile de acţiuni din 6.4.3 şi valorile de proiectare ale acţiunilor calculate cu coeficienţii parţiali de siguranţă din Tabelul 7.3.
    Tabelul 7.3. Starea limită ultimă de pierdere a echilibrului static ECH. Coeficienţi parţiali de siguranţă pentru combinarea (efectelor) acţiunilor în situaţii de proiectare persistente şi tranzitorii (Gruparea fundamentală)

┌──────────────┬───────────────────────────┬────────────┬─────────────────┐
│ │Acţiuni permanente, Gk,j │ │Alte acţiuni │
│ │ │Acţiunea │variabile, Qk,i │
│Acţiuni ├──────────────┬────────────┤variabilă ├──────────┬──────┤
│caracteristice│Cu efect │Cu efect │predominată,│Cea │Altele│
│ │destabilizator│stabilizator│Qk,1 │principală│Qk,i i│
│ │Gk,sup │Gk,inf │ │(dacă │≥ 2 │
│ │ │ │ │există) │ │
├──────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────┤
│Coeficient │ │ │ │ │γQ,i \'b7│
│parţial de │γGj ,sup │γGj,inf │γQ ,1 │- │ψ0,i │
│siguranţă │ │ │ │ │*) │
├──────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────┤
│Valori ale │ │ │ │ │1,5 \'b7 │
│coeficienţilor│1,10 │0,90 │1,5 │- │ψ0,i │
│parţiali │ │ │ │ │*) │
└──────────────┴──────────────┴────────────┴────────────┴──────────┴──────┘

    *) Pentru valorile psi(0,i) vezi Tabelul 7.1


    7.2.2. Valori de proiectare ale (efectelor) acţiunilor pentru situaţiile de proiectare accidentale şi seismice
    7.2.2.1. Coeficienţii parţiali de siguranţă pentru combinarea (efectelor) acţiunilor pentru proiectarea la stări limită ultime în situaţiile de proiectare accidentală şi seismică sunt indicaţi în Tabelul 7.4.
    7.2.2.2. În cazul situaţiilor de proiectare accidentale, principala acţiune variabilă poate fi luată cu valoarea sa frecventă sau ca în Gruparea seismică - cu valoarea sa cvasipermanentă.
    Tabelul 7.4. Stări limită ultime de pierdere a capacităţii de rezistenţă STR/GEO. Coeficienţi parţiali de siguranţă pentru combinarea (efectelor) acţiunilor în situaţiile de proiectare accidentală şi seismică (Gruparea accidentală şi Gruparea seismică)

┌──────────────┬──────────────────────┬───────────┬─────────────────┐
│ │ │Acţiunea │ │
│ │Acţiuni permanente │accidentală│Alte acţiuni │
│ │ │predominată│variabile │
│ │ │delta(d) │ │
│ ├───────────┬──────────┤sau ├──────────┬──────┤
│Acţiuni │ │ │Acţiunea │ │ │
│caracteristice│Cu efect │Cu efect │seismică │Cea │ │
│ │nefavorabil│favorabil │gamma(1,e) │principală│Altele│
│ │asupra │asupra │. │(dacă │Q(k,i)│
│ │siguranţei │siguranţei│. A(Ek) │există) │ │
│ │G(k,sup) │G(k,inf) │sau A(Ed) │Q(k,i) │ │
│ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────┤
│Coeficienţii │ │ │ │ │psi │
│acţiunilor în │1,0 │1,0 │1,0 │psi(1,1) │(2,1) │
│gruparea │ │ │ │ │i ≥ 2 │
│accidentală │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────┴──────┤
│Coeficienţii │ │ │ │ │
│acţiunilor în │1,0 │1,0 │1,0 │psi(2,1) │
│gruparea │ │ │ │i ≥ 2 │
│seismică │ │ │ │ │
└──────────────┴───────────┴──────────┴───────────┴─────────────────┘

    NOTĂ:
    A(d) - Valoarea de proiectare a acţiunii accidentale
    A(Ed) - Valoarea de proiectare a acţiunii seismice A(Ed) = gamma(I,e) . A(Ek)
    A(Ek) - Valoarea caracteristică a acţiunii seismice
    gamma(I,e) - Factor de importanţă şi expunere a construcţiei la cutremur




    7.3. Stări limită de serviciu
    7.3.1. Coeficienţi parţiali de siguranţă pentru acţiuni
    7.3.1.1. Coeficienţii parţiali de siguranţă pentru stările limită de serviciu vor fi luaţi egali cu 1,0 cu excepţia altor valori indicate în Tabelul 7.5 sau în reglementările tehnice de specialitate.
    Tabelul 7.5. Coeficienţi parţiali de siguranţă pentru combinarea (efectelor) acţiunilor în verificările la stări limită de serviciu

┌────────────────┬───────────────────────┬────────────────────┐
│ │Acţiuni permanente │Acţiuni variabile │
│ ├───────────┬───────────┼────────────┬───────┤
│Combinaţia/ │Cu efect │Cu efect │Acţiunea │Alte │
│gruparea │nefavorabil│favorabil │principală │acţiuni│
│de acţiuni │asupra │asupra │sau │Q(k,i) │
│ │siguranţei,│siguranţei,│predominantă│i ≥ 2 │
│ │G(k,sup) │G(k,inf) │Q(k,1) │ │
├────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┼───────┤
│ │ │ │ │psi │
│Caracteristică │ │ │1,0 │(0,1) .│
│ │ │ │ │1,0 │
├────────────────┤ │ ├────────────┼───────┤
│Frecventă │1,0 │1,0 │psi(1,1) . │ │
│ │ │ │1,0 │psi │
├────────────────┤ │ ├────────────┤(2,1) .│
│Cvasi-permanentă│ │ │psi(2,1) . │1,0 │
│ │ │ │1,0 │ │
└────────────────┴───────────┴───────────┴────────────┴───────┘



    7.3.2. Criterii de serviciu
    7.3.2.1. Criteriile de serviciu pentru clădiri se referă la, de exemplu, rigiditatea planşeului, deplasările relative de nivel, deplasarea laterală a clădirii, rigiditatea acoperişului ş.a.
    Criteriile pot fi exprimate ca limite ale deplasărilor orizontale sau verticale, precum şi ca limite de confort pentru vibraţii.

    7.3.2.2. Criteriile de serviciu, referitoare la confortul utilizatorilor, pentru care nu există cerinţe normative pot fi specificate pentru fiecare proiect în parte cu acordul clientului.
    7.3.2.3. Criteriile de serviciu depind de funcţiunea clădirii şi pot fi independente de materialele structurale utilizate în structură.



    ANEXA A1

    CLASIFICAREA CONSTRUCŢIILOR ÎN CLASE DE IMPORTANŢĂ - EXPUNERE
    Construcţiile pot fi clasificate în clase de importanţă-expunere, în funcţie de consecinţele umane şi consecinţele economice care pot fi provocate de un hazard natural sau/şi antropic major, precum şi de rolul acestora în activităţile de răspuns post-hazard ale societăţii (vezi Tabel A1.1).
    Tabel A1.1. Clase de importanţă-expunere pentru construcţii

┌───────────┬─────────────────────┬───────────────┐
│Clasa de │ │Construcţii │
│importanţă-│Clădiri │inginereşti │
│expunere │ │ │
├───────────┼─────────────────────┴───────────────┤
│ │Construcţii având funcţiuni │
│ │esenţiale, pentru care păstrarea │
│Clasa I │integrităţii pe durata unui eveniment│
│ │provocat de hazard natural sau/şi │
│ │antropic major este vitală pentru │
│ │protecţia civilă, cum sunt: │
├───────────┼─────────────────────┬───────────────┤
│ │(a) Spitale şi alte │ │
│ │clădiri din sistemul │ │
│ │de sănătate, care │ │
│ │sunt dotate cu │ │
│ │servicii de urgenţă/ │ │
│ │ambulanţă şi secţii │ │
│ │de chirurgie │ │
│ │(b) Staţii de │ │
│ │pompieri, sedii ale │ │
│ │poliţiei şi │(a) Rezervoare │
│ │jandarmeriei, parcaje│de apă, staţii │
│ │supraterane multie- │de tratare, │
│ │tajate şi garaje │epurare şi │
│ │pentru vehicule ale │pompare a apei │
│ │serviciilor de │esenţiale │
│ │urgenţă de diferite │pentru situaţii│
│ │tipuri │de urgenţă │
│ │(c) Staţii de │(b) Staţii de │
│ │producere şi │transformare a │
│ │distribuţie a │energiei │
│ │energiei şi/sau care │(c) Construcţii│
│ │asigură servicii │care conţin │
│ │esenţiale pentru │materiale │
│ │celelalte categorii │radioactive │
│ │de clădiri menţionate│(d) Construcţii│
│ │aici; │cu funcţiuni │
│ │(d) Clădiri care │esenţiale │
│ │conţin gaze toxice, │pentru ordinea │
│ │explozivi şi/sau alte│publică, │
│ │substanţe periculoase│gestionarea │
│ │(e) Centre de │situaţiilor de │
│ │comunicaţii şi/sau de│urgenţă, │
│ │coordonare a │apărarea şi │
│ │situaţiilor de │securitatea │
│ │urgenţă │naţională │
│ │(f) Adăposturi pentru│(e) Turnuri de │
│ │situaţii de urgenţă │telecomunicaţii│
│ │(g) Clădiri cu │(f) Turnuri de │
│ │funcţiuni esenţiale │control pentru │
│ │pentru administraţia │activitatea │
│ │publică │aeroportuară şi│
│ │(h) Clădiri cu │navală │
│ │funcţiuni esenţiale │(g) Stâlpi ai │
│ │pentru ordinea │liniilor de │
│ │publică, gestionarea │distribuţie şi │
│ │situaţiilor de │transport a │
│ │urgenţă, apărarea şi │energiei │
│ │secu- ritatea │electrice şi │
│ │naţională; │alte │
│ │(i) Clădiri care │construcţii de │
│ │adăpostesc rezervoare│aceeaşi natură │
│ │de apă şi/sau staţii │ │
│ │de pompare esenţiale │ │
│ │pentru situaţii de │ │
│ │urgenţă │ │
│ │(j) Clădiri având │ │
│ │înălţimea totală │ │
│ │supraterană mai mare │ │
│ │de 45 m şi alte │ │
│ │clădiri de aceeaşi │ │
│ │natură │ │
├───────────┼─────────────────────┴───────────────┤
│ │Construcţii care prezintă un pericol │
│Clasa II │major pentru siguranţa publică în │
│ │cazul prăbuşirii sau avarierii grave,│
│ │cum sunt: │
├───────────┼─────────────────────┬───────────────┤
│ │(a) Spitale şi alte │ │
│ │clădiri din sistemul │ │
│ │de sănătate, altele │ │
│ │decât cele din clasa │ │
│ │I, cu o capacitate de│ │
│ │peste 100 persoane în│ │
│ │aria totală expusă │ │
│ │(b) Şcoli, licee, │ │
│ │universităţi sau alte│ │
│ │clădiri din sistemul │ │
│ │de educaţie, cu o │ │
│ │capacitate de peste │ │
│ │250 persoane în aria │ │
│ │totală expusă │ │
│ │(c) Aziluri de │ │
│ │bătrâni, creşe, │ │
│ │grădiniţe sau alte │ │
│ │spaţii similare de │ │
│ │îngrijire a │ │
│ │persoanelor │ │
│ │(d) Clădiri │ │
│ │multietajate de │ │
│ │locuit, de birouri şi│(a) Construcţii│
│ │/sau cu funcţiuni │în care se │
│ │comerciale, cu o │depozitează │
│ │capacitate de peste │explozivi, gaze│
│ │300 de persoane în │toxice şi alte │
│ │aria totală expusă │substanţe │
│ │(e) Săli de │periculoase │
│ │conferinţe,spectacole│(b) Rezervoare │
│ │sau expoziţii, cu o │supraterane şi │
│ │capaci- tate de peste│subterane │
│ │200 de persoane în │pentru stocare │
│ │aria totală expusă, │de materiale │
│ │tribune de stadioane │inflamabile │
│ │sau săli de sport │(gaze, lichide)│
│ │(f) Clădiri din │(c) Castele de │
│ │patrimoniul cultural │apă │
│ │naţional, muzee ş.a. │(d) Turnuri de │
│ │(g) Clădiri parter, │răcire pentru │
│ │inclusiv de tip mall,│centrale │
│ │cu mai mult de 1000 │termoelectrice │
│ │de persoane în aria │(e) Parcuri │
│ │totală expusă │industriale cu │
│ │(h) Parcaje │construcţii │
│ │supraterane │unde au loc │
│ │multietajate cu o │procese │
│ │capacitate mai mare │tehnologice de │
│ │de 500 autovehicule, │producţie şi │
│ │altele decât cele din│alte │
│ │clasa I │construcţii de │
│ │(i) Penitenciare │aceeaşi natură │
│ │(j) Clădiri a căror │ │
│ │întrerupere a │ │
│ │funcţiunii poate avea│ │
│ │un impact major │ │
│ │asupra popula- ţiei, │ │
│ │cum sunt: clădiri │ │
│ │care deservesc direct│ │
│ │centrale electrice, │ │
│ │staţii de tratare, │ │
│ │epurare, pompare a │ │
│ │apei, staţii de │ │
│ │producere şi dis- │ │
│ │tribuţie a energiei, │ │
│ │centre de │ │
│ │telecomunicaţii, │ │
│ │altele decât cele din│ │
│ │clasa I │ │
│ │(k) Clădiri având │ │
│ │înălţimea totală │ │
│ │supraterană cuprinsă │ │
│ │între 28 şi 45 m şi │ │
│ │alte clădiri de │ │
│ │aceeaşi natură │ │
├───────────┼─────────────────────┴───────────────┤
│Clasa III │Construcţii de tip curent, care nu │
│ │aparţin celorlalte clase │
├───────────┼─────────────────────────────────────┤
│ │Construcţii de mică importanţă pentru│
│ │siguranţa publică, cu grad redus de │
│Clasa IV │ocupare şi/sau de mică importanţă │
│ │economică, construcţii agricole, │
│ │construcţii temporare etc. │
└───────────┴─────────────────────────────────────┘

     NOTA 1: În cazul clădirilor de locuit şi de birouri, gradul de ocupare al ariei totale expuse de referă la un singur tronson în ansamblurile de clădiri similare
    Fiecărei clase de importanţă-expunere (I-IV) i se asociază un factor de importanţă - expunere, gamma(I) care se aplică la valoarea caracteristică a acţiunii.
    Valorile factorului de importanţă - expunere, gamma(I) pentru acţiunile din cutremur [gamma(I,e)], vânt [gamma(I,w)], zăpadă [gamma(I,s)] sunt indicate în reglementările tehnice de specialitate, în vigoare.
    Pentru proiectarea la foc a clădirilor, a se vedea încadrarea construcţiilor în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice şi legislaţiei aplicabile, în vigoare.

    ANEXA A2

    (informativă)
    BAZE PROBABILISTICE PENTRU ANALIZELE DE SIGURANŢĂ ŞI PROIECTAREA
    CU COEFICIENŢI PARŢIALI DE SIGURANŢĂ
    A2.1. Obiect
    Anexa prezintă câteva aspecte referitoare la bazele probabilistice pentru analizele de siguranţă şi calibrarea unor valori de proiectare şi a unor coeficienţi parţiali de siguranţă pentru proiectarea construcţiilor în formatul standardelor din seria SR EN 1991-1999.

    A2.2. Metode de evaluare a siguranţei
    O prezentare schematică a metodelor de calibrare a siguranţei şi coeficienţilor parţiali de siguranţă pentru proiectarea la stări limită ultime este prezentată (armonizat cu SR EN 1990) în Figura A2.1.
    Figura A2.1. Metode de analiză a siguranţei

       ┌─────────────────────────┐ ┌───────────────────────────────────────┐
       │ Metode deterministe │ │ Metode probabilistice │
       ├─────────────────────────┤ ├─────────────────────┬─────────────────┤
       │ Metode empirice │ │ Metode aproximative │ Metode integral │
       │ Metode istorice │ │ (de Nivel II) │ probabilistice │
       │ │ │ │ (de Nivel III) │
       └───────────┬─────────────┘ └───────────┬─────────┴──────────┬──────┘
                   │ │ │
                   │ ▼ │
                   │ ┌────────────────────┐ │
                   │ │ Metode │ │
                   │ │ semiprobabilistice │ │
                   │ │ (de Nivel I) │ │
                   │ └───────────┬────────┘ │
                   │ │ │
                   │ │Metoda b │
                   │ │ │
                   │ ▼ │
                   │ ┌────────────────────────────────┐ │
                   └─────────►┤ Metoda coeficienţilor parţiali ├◄─────────┘
                    Metoda a │ de siguranţă │ Metoda c
                              └────────────────────────────────┘


    A2.3. Coeficienţi parţiali de siguranţă
    Semnificaţiile coeficienţilor parţiali de siguranţă din prezentul cod sunt indicate schematic (armonizat cu SR EN 1990) în Figura A2.2.
    Figura A2.2. Relaţia dintre coeficienţii parţiali de siguranţă

      ┌───────────────────────────────────────────────┐ ┌───────────┐
      │ Incertitudini privind valorile reprezentative ├──►│ gamma(f) ├─────┐
      │ ale acţiunilor │ └───────────┘ ▼
      └───────────────────────────────────────────────┘ ┌──────────┐
                                                                       │ gamma(F) │
                                                                       └──────────┘
      ┌───────────────────────────────────────────────┐ ┌───────────┐ ▲
      │ Incertitudini în modelarea acţiunilor şi ├──►│ gamma(sd) ├─────┘
      │ efectelor acţiunilor │ └───────────┘
      └───────────────────────────────────────────────┘

      ┌───────────────────────────────────────────────┐ ┌───────────┐
      │ Incertitudini în modelarea rezistenţei ├──►│ gamma(Rd) ├─────┐
      │ elementelor structurale │ └───────────┘ ▼
      └───────────────────────────────────────────────┘ ┌──────────┐
                                                                       │ gamma(M) │
                                                                       └──────────┘
      ┌───────────────────────────────────────────────┐ ┌───────────┐ ▲
      │ Incertitudini privind proprietăţilor ├──►│ gamma(m) ├─────┘
      │ materialelor │ └───────────┘
      └───────────────────────────────────────────────┘


    A2.4. Factorii de combinare/grupare a (efectelor) acţiunilor psi(0)
    În funcţie de tipul repartiţiei statistice a (efectelor) acţiunilor, valorile factorilor de combinare/grupare psi(0) pot fi calibrate pe modelele probabilistice de Nivel II. Valorile de combinare/grupare a (efectelor) acţiunilor specificate în cod sunt fundamentate pe astfel de baze probabilistice.


    ANEXA A3

    (informativă)
    PROIECTARE ASISTATĂ DE ÎNCERCĂRI
    Pentru determinarea simplificată, pe bază de teste, a valorilor caracteristice ale rezistenţelor materialelor având 5% probabilitate de apariţie a unor valori mai mici decât acestea se recomandă utilizarea relaţiei generale:
    X(k(n)) = eta m(x) [1 - k(n) V(x)] (A3.1)
    unde V(x) este coeficientul de variaţie al rezistentelor, m(x) este media rezultatelor iar eta este un factor de conversie a rezultatelor obţinute din teste în rezultate pentru materialele din structură.

    Valorile k(n) pentru repartiţia normală a valorilor caracteristice sunt indicate în Tabelul A3.1.
    Tabelul A3.1. Valorile kn pentru determinarea valorii caracteristice Xk(n)

┌─────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│n, numar │2 │3 │4 │5 │6 │8 │10 │20 │30 │∞ │
│încercări│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│k(n) │2,01│1,89│1,83│1,80│1,77│1,74│1,72│1,68│1,67│1,64│
└─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

    Pentru o determinare directă a valorilor de proiectare ale rezistenţelor materialelor pentru verificarea la stările limită ultime se poate utiliza şi relaţia aproximativă:
    X(d) = eta m(x) [1 - k(d,n) V(x)] (A3.2)
    unde valorile k(d,n) sunt indicate în Tabelul A3.2.

    Tabelul A3.2. Valorile k(d,n) pentru determinarea valorilor de proiectare X(d)

┌─────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│n, numar │2 │3 │4 │5 │6 │8 │10 │20 │30 │∞ │
│încercări│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│k(d,n) │3,77│3,56│3,44│3,37│3,33│3,27│3,23│3,16│3,13│3,04│
└─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘


     ------

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016