Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGLEMENTARE TEHNICĂ din 20 februarie 2014  Twitter Facebook
Cautare document

 REGLEMENTARE TEHNICĂ din 20 februarie 2014 "Ghid privind execuţia protecţiilor prin hidrofobizare a materialelor de construcţie aparente - lemn, beton, cărămidă, piatră naturală şi artificială - indicativ GE 030-2014"

EMITENT: MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 180 din 13 martie 2014

    CUPRINS

    1. GENERALITĂŢI. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE
    2. DEFINIŢII (TERMINOLOGIE)
    3. CLASIFICĂRI
       3.1. Tipuri de protecţii
       3.2. Tipuri de materiale
    4. CRITERII DE SELECTARE A PROTECŢIILOR
       4.1. Condiţiile de mediu ale amplasamentului
       4.2. Condiţii privind siguranţa în exploatare, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea şi mediul
       4.3. Condiţii cu caracter arhitectural-estetic şi funcţional
       4.4. Condiţii impuse de materialul suport
    5. CERINŢE REFERITOARE LA SUPRAFEŢELE SUPORT
       5.1. Pregătirea suprafeţelor de beton tencuite
       5.2. Pregătirea suprafeţelor de cărămidă
       5.3. Pregătirea suprafeţelor de piatră naturală şi artificială
       5.4. Pregătirea suprafeţelor de lemn
    6. EXECUTAREA LUCRĂRILOR
       6.1. Condiţii de execuţie a lucrărilor
       6.2. Etape de aplicare a protecţiilor
    7. ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR
       7.1. Controlul lucrărilor de protecţie în timpul execuţiei
       7.2. Recepţia lucrărilor de protecţie
    8. ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE PROTECŢIE
    9. MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ŞI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
       9.1. Măsuri generale
       9.2. Măsuri speciale
    ANEXE
    Anexa nr. 1 - Referinţe tehnice şi legislative
    Anexa nr. 2 - Dispozitive, unelte şi materiale auxiliare necesare la executarea lucrărilor de protecţie prin hidrofobizare


    LISTA TABELE

 ┌─────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ Tabelul 1.1 │Legislaţie │
 ├─────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ Tabelul 1.2 │Standarde │
 └─────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘


    LISTA FIGURI

 ┌─────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ Fig. 1 │Injectarea prin difuzie lentă │
 ├─────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ Fig. 2 │Trasarea şi executarea orificiilor prin care se va efectua │
 │ │injectarea │
 ├─────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ Fig. 3 │Curăţarea orificiilor prin care se va efectua injectarea │
 ├─────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ Fig. 5 a) │Cuplarea tijelor perforate la sistemul de distribuţie a │
 ├─────────────┤microemulsiei siliconice │
 │ Fig. 5 b) │ │
 ├─────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ Fig. 6 │Pompa cu funcţionare automată │
 ├─────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ Fig. 7 │Curăţarea rosturilor zidăriei şi repararea rosturilor cu mortar│
 ├─────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ Fig. 8 │Aplicarea mortarului ce asigură aderenţa tencuielii finale │
 ├─────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ Fig. 9 │Aplicarea stratului de tencuială cu porii hidrofobizaţi │
 ├─────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ Fig. 10 │Îndreptarea suprafeţelor din beton tencuite prin drişcuire │
 └─────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘


    1. Obiect şi domeniu de aplicare

    1.1. Prezentul ghid are ca obiect stabilirea condiţiilor de execuţie a protecţiilor pe bază de produse polimerice aplicate pe suprafeţe exterioare sau interioare ale elementelor de construcţie realizate din: beton tencuit, cărămidă, piatră naturală şi artificială, lemn, lăsate aparent, fără modificarea aspectului suprafeţei, în conformitate cu cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor.
    1.2. Domeniul de aplicare al prezentului ghid îl constituie lucrările de protecţie prin hidrofobizare cu produse polimerice, pentru reabilitarea construcţiilor de locuinţe şi social-culturale cuprinse în Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat în condiţiile legii.
    1.3. (1) În situaţia în care construcţiile de locuinţe şi social-culturale reprezintă monumente istorice, sunt amplasate în zone de protecţie a monumentelor istorice şi/sau în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori sunt stabilite, prin documentaţii de urbanism aprobate, ca având valoare arhitecturală sau istorică deosebită, soluţiile prevăzute în prezentul normativ pot fi aplicate de către proiectanţi şi pentru restaurarea/reabilitarea acestor categorii de construcţii, numai cu respectarea prevederilor legislaţiei şi reglementărilor tehnice specifice din domeniul protejării monumentelor istorice, precum şi cu avizul conform şi prealabil al Ministerului Culturii sau al serviciilor publice deconcentrate ale acestuia.
    (2) În acest caz, proiectanţii au obligaţia de a prelua, prin proiectele tehnice şi detaliile de execuţie elaborate, cerinţele stabilite prin avizele emise de Ministerul Culturii sau serviciile publice deconcentrate ale acestuia, iar soluţiile adoptate se supun obligatoriu verificării tehnice de către specialişti, experţi sau verificatori, atestaţi de către Ministerul Culturii, în condiţiile legii.
    1.4. Prevederile prezentului ghid se adresează producătorilor, proiectanţilor, executanţilor şi beneficiarilor (utilizatorilor) de lucrări de construcţii, verificatorilor de proiecte, autorităţilor de avizare şi control şi responsabililor tehnici cu execuţia, din domeniul construcţiilor.
    1.5. Prezentul ghid nu se aplică celorlalte subgrupe de construcţii cuprinse în Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, legal aprobat, în vigoare, respectiv: construcţii hidrotehnice, construcţii pentru transporturi, poştă şi telecomunicaţii, construcţii pentru transportul energiei electrice şi altele de această natură.

    2. Definiţii (terminologie)

    2.1. Definiţiile formulate în cadrul prezentului ghid sunt în corelare cu literatura de specialitate, înscriindu-se în cadrul legislativ existent, şi respectă prevederile standardelor în vigoare, indicate în anexă.
    2.2. Eflorescenţă - depozit sau pată de săruri alcaline sau alcalino-pământoase cristalizate prin evaporarea apei, care apare pe suprafaţa elementelor de construcţie datorită migrării sărurilor din interiorul materialului către suprafaţă, prin capilaritate.
    2.3. Săruri alcaline - săruri formate prin reacţia de neutralizare a unui acid cu o bază tare, reprezentată de un hidroxid de metal monovalent (de exemplu, sulfaţi de sodiu sau de potasiu).
    2.4. Săruri alcalino-pământoase - săruri formate prin reacţia de neutralizare a unui acid cu o bază de tărie medie, reprezentată de un hidroxid de metal bivalent (de exemplu, carbonat de calciu, sulfat de calciu).
    2.5. Hidrofobizare - protejare a unui material în scopul de a-i reduce capacitatea de absorbţie a apei.
    2.6. Peliculizare - aplicare a unui produs lichid pe suprafaţa unui material/element de construcţie cu formarea unei pelicule, în vederea măririi rezistenţei acestuia la atacul diverşilor agenţi (apă, microorganisme, foc).
    2.7. Produse/Materiale peliculogene - produse de protecţie aplicate la suprafaţă, care formează pelicule lucioase, semilucioase sau mate.
    2.8. Impregnare - introducere a unui produs lichid în structura unui material/element de construcţie prin difuzie lentă în vederea măririi rezistenţei acestuia la atacul diverşilor agenţi (apă, microorganisme, foc).
    2.9. Injectare - procedeu tehnologic de introducere sub presiune a unui produs lichid pentru impregnarea unui material/element de construcţie în vederea măririi rezistenţei acestuia la atacul diverşilor agenţi (apă, microorganisme, foc).
    2.10. Produse de ignifugare - produse adăugate unui material pentru a întârzia aprinderea sau pentru a micşora viteza sa de ardere.
    2.11. Produse biocide - produse care conţin una sau mai multe substanţe active având scopul să distrugă sau să facă inofensivă acţiunea oricărui organism dăunător prin mijloace chimice sau biologice.
    2.12. Ascensiune prin capilaritate - fenomenul de deplasare ascendentă a apei din pânza freatică într-un element de construcţie datorită diferenţei de potenţial electric existente între straturile ce alcătuiesc terenul de fundare, fundaţia şi zidăria.
    2.13. Difuzie lentă - fenomenul de pătrundere a unei soluţii într-un element de construcţie printr-un proces asemănător ascensiunii capilare.
    2.14. Infuzoare - dispozitive formate dintr-un recipient gradat, un tub de injecţie şi un dispozitiv de infuzie în burete sintetic, utilizate la impregnarea prin difuzie lentă.

    3. Clasificări

    3.1. Tipuri de protecţii
    3.1.1. Protecţii de suprafaţă prin peliculizare - protecţii cu materiale peliculogene transparente nepigmentate, care nu modifică culoarea şi aspectul suprafeţei protejate, aplicate în condiţii de interior şi exterior, pe suprafeţe de beton tencuite, cărămidă sau lemn, prin:
    a) pensulare - aplicarea unui strat (pensulare simplă) sau a două straturi (pensulare dublă) de material, cu respectarea timpului de uscare a primului strat; pentru suporturile de lemn;
    b) pulverizare - aplicarea se realizează în două reprize pentru a se asigura continuitatea peliculei de protecţie şi integritatea suprafeţei trasate, cu eficienţă ridicată în cazul în care este necesar a se trata suprafeţe mari.
    3.1.2. Protecţii de profunzime - protecţii cu formarea stratului hidrofob ca urmare a pătrunderii materialului de protecţie, soluţii/microemulsii siliconice, în structura elementului de construcţie de beton tencuit, cărămidă, piatră naturală şi artificială, fără modificarea aspectului suprafeţei, prin procedeele:
    a) impregnare - formarea stratului hidrofob, la presiune atmosferică, prin difuzie lentă;
    b) injectare - formarea stratului hidrofob la o valoare a presiunii mai mare decât presiunea atmosferică.

    3.2. Tipuri de materiale
    3.2.1. Tipuri de materiale suport
    3.2.1.1. Suprafeţe de beton tencuite
    3.2.1.2. Suprafeţe de cărămidă
    3.2.1.3. Suprafeţe de piatră naturală şi artificială
    3.2.1.4. Suprafeţe de lemn
    3.2.2. Tipuri de materiale pentru protecţia prin hidrofobizare
    Protecţia prin hidrofobizare a elementelor de construcţie se realizează cu materiale de tipul:
    3.2.2.1. Materiale peliculogene transparente nepigmentate, care nu modifică culoarea şi aspectul suprafeţei:
    a) soluţii de copolimeri de clorură de vinil diluabile cu apă (soluţii de răşini 20% - 30%);
    b) răşini poliesterice în amestec cu răşini siliconice, ca material elastic, în proporţie de cca 3%;
    c) răşini epoxidice, cu o capacitate relativ mică de pătrundere (de cca 1 mm), formând pelicule de grosimi variabile, aplicabile pe suprafeţele neuniforme ale elementului de construcţie;
    d) polimeri în solvent organic (impermeabile atât la apă, cât şi la vapori de apă):
    1) lacuri alchidice;
    2) lacuri poliuretanice;
    3) lacuri poliesterice;
    e) uleiuri naturale:
    1) ulei de in;
    2) ulei de terebentină.
    3.2.2.2. Soluţii organice de acizi graşi
    3.2.2.3. Soluţii siliconice:
    a) soluţii apoase de alcali (sodiu sau potasiu)-metil-siliconaţi;
    b) soluţii de răşină siliconică dizolvată în solvenţi organici.
    3.2.2.4. Microemulsii siliconice: sisteme bifazice nemiscibile de polimeri siliconici hidrataţi sub formă de microsfere cu diametrul cuprins între 0,01 şi 1æm. Dimensiunea redusă a microsferelor conferă microemulsiei o structură moleculară foarte fină, capabilă să pătrundă în cele mai mici vase capilare ale unui element de construcţie.
    3.2.2.5. Soluţii de stearaţi de aluminiu, calciu sau zinc
    3.2.2.6. Soluţii apoase de silicaţi (combinaţii monomerice de etil-xiloxan şi metale alcaline - sodiu sau potasiu)

    4. Criterii de selectare a protecţiilor

    4.1. Condiţiile de mediu ale amplasamentului
    4.1.1. Condiţiile climatice: regimul de precipitaţii, de temperatură şi însorire
    4.1.2. Compuşii poluanţi prezenţi în atmosferă:
    a) sulfaţii şi sărurile derivate ale acidului sulfuric prezente în atmosferă ca reziduuri din combustia benzinei sub acţiunea umidităţii atmosferice (ceaţa) determină formarea prin reacţii chimice cu calcarul din elementele de zidărie a unor săruri de tipul sulfatului de calciu, care are ca urmare apariţia eflorescenţelor cu efect temporar;
    b) clorurile prezente sub formă de cloruri de sodiu, mai ales în zonele marine, pătrund în fisurile existente la nivelul elementului de zidărie şi ulterior se evaporă, cu depuneri de săruri, ceea ce în timp determină colmatarea fisurii până în momentul în care un nou aport de umiditate dizolvă sarea, obţinându-se o soluţie saturată care, prin evaporare, produce fisurarea în profunzime a materialului.
    4.1.3. Caracteristicile terenului (solului): distanţa la care se află pânza freatică faţă de terenul de fundare al construcţiei. Umiditatea provenită din teren este saturată cu săruri solubile alcaline (sulfaţi de sodiu şi potasiu) şi ca urmare determină forme severe de eflorescenţe prin transportul acestora în elementele de zidărie, prin ascensiune capilară. Sărurile formează prin evaporare depozite sub forma unor cruste superficiale, localizate la baza elementelor de zidărie, pe faţa exterioară, obturând capilaritatea. La un nou transport de umiditate din sol, crusta blochează posibilitatea acesteia de a ajunge la perete, astfel încât nivelul umidităţii se ridică la cote mai înalte, formând noi depozite de săruri.

    4.2. Condiţii privind siguranţa în exploatare, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea şi mediul
    4.2.1. Protecţia prin hidrofobizare se va aplica numai de către personal autorizat în acest tip de lucrări, în baza unui proiect tehnic elaborat şi verificat în condiţiile legii. Pentru clădirile cu regim de monument istoric, amplasate în zone de protecţie a monumentelor istorice şi/sau în zone construite protejate, ori clădirile care au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, lucrările de protecţie prin hidrofobizare se vor executa numai de către personal de specialitate şi se vor urmări de către diriginţi de şantier, specialişti şi experţi atestaţi în domeniul protejării monumentelor istorice, în condiţiile legii.
    4.2.2. Produsele/materialele utilizate pentru hidrofobizare vor fi însoţite de declaraţia de conformitate/performanţă a furnizorului, potrivit legislaţiei aplicabile în vigoare.

    4.3. Condiţii cu caracter arhitectural-estetic şi funcţional
    4.3.1. Funcţionalitatea şi clasa de importanţă a construcţiei: la construcţiile de clasă 1 şi 2, cu importanţă deosebită, la care se impune limitarea avariilor avându-se în vedere consecinţele acestora (muzee de importanţă naţională, biserici, construcţii care adăpostesc valori artistice, istorice, ştiinţifice), se adoptă tipul de protecţie astfel încât să se asigure efectul hidrofob şi să se păstreze aspectul iniţial al suprafeţelor protejate pentru o compoziţie arhitectonică optimă, conformă destinaţiei construcţiei, în concordanţă şi cu respectarea prevederilor avizului prealabil şi conform al Ministerului Culturii sau al serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, după caz, şi ale avizelor specifice emise în vederea asigurării cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor.
    4.3.2. Asigurarea durabilităţii construcţiei, durata de funcţionare în timp, fără pierderea calităţii necesare exploatării optime determinată de rezistenţa materialelor şi elementelor de construcţie la acţiunea umidităţii:
    a) ridicată (de gradul I) - peste 100 de ani;
    b) medie (de gradul II) - între 50 şi 100 de ani;
    c) normală (de gradul III) - între 20 şi 50 de ani.

    4.4. Condiţii impuse de materialul suport
    4.4.1. Tipul materialului din care este alcătuit elementul de construcţie şi porozitatea suprafeţei suport contribuie la stabilirea tipului de protecţie prin hidrofobizare care se va aplica (conform pct. 3.1).
    4.4.2. Protecţia aplicată pentru hidrofobizare trebuie să fie compatibilă cu produsele ignifuge şi biocide utilizate pentru tratamentele anterioare ale suprafeţelor de lemn (SR EN 460 şi SR EN 335-1,2).
    4.4.3. Gradul de deteriorare a suprafeţelor elementelor de construcţie, în funcţie de sursa de umiditate la care au fost expuse şi prezenţa agenţilor agresivi (chimici şi biologici) stabileşte necesitatea protecţiei prin metode de suprafaţă sau prin metode de profunzime; aprecierea gradului de deteriorare se realizează:
    a) prin examinare vizuală (prezenţa defectelor de tipul pete, fisuri);
    b) prin determinarea aderenţei mortarului de tencuire la suportul de beton, în cazul suprafeţelor de beton tencuite (conform SR EN ISO 4624).

    5. Cerinţe referitoare la suprafeţele suport

    5.1. Cerinţe referitoare la suprafeţele de beton tencuite
    5.1.1. Suporturile nu trebuie să prezinte pete de umezeală, impurităţi, mucegai, eflorescenţă, pete de rugină, ulei, grăsime.
    5.1.2. Umiditatea suprafeţei suport în momentul efectuării lucrărilor de hidrofobizare nu va depăşi 5% (procente masice). Măsurarea umidităţii se efectuează cu aparate specifice, etalonate pentru acest tip de suprafaţă.
    5.1.3. Înaintea lucrărilor de protecţie prin hidrofobizare, operaţiile care se execută pe suprafeţele suport de beton tencuite sunt:
    a) debavurarea eventualelor proeminenţe cu unelte şi dispozitive în funcţie de natura betonului;
    b) perierea executată uscat, cu o perie dură, pentru a înlătura părţile pulverulente sau neaderente;
    c) repararea suportului deteriorat (fisuri, găuri), dacă este cazul, astfel:
    (i) îndepărtarea zonelor neaderente;
    (ii) amorsarea suprafeţei cu produse compatibile cu mortarul de reparaţie;
    (iii) aplicarea mortarului de reparaţie (având dimensiunea granulelor adecvată adâncimii defectelor) cu şpaclul, în unul sau mai multe straturi, în funcţie de dimensiunile zonei ce necesită reparaţii. Fiecare strat de mortar de reparaţie aplicat trebuie să se usuce minimum 16 ore. Suprafaţa reparată se curăţă de orice fel de părţi proeminente cu şpaclul şi apoi de praf, cu perii sau cu bidinele uscate şi curate;
    d) rectificarea suprafeţei prin şlefuire cu piatra de polizor sau abraziv pe suport de hârtie sau pânză (conform SR 1581);
    e) desprăfuirea executată uscat, cu o perie moale sau prin aspiraţie mecanică.

    5.2. Cerinţe referitoare la suprafeţele de cărămidă
    5.2.1. Suprafeţele de cărămidă, în momentul efectuării lucrărilor de hidrofobizare, nu trebuie să prezinte urme de umiditate, impurităţi sau mucegai, eflorescenţă, pete de grăsime, mortar de zidărie în exces la rosturi.
    5.2.2. Umiditatea suprafeţei de cărămidă, în momentul efectuării lucrărilor de hidrofobizare, nu trebuie să depăşească 8% (procente masice). Măsurarea umidităţii se efectuează cu aparate specifice, etalonate pentru acest tip de suprafaţă.
    5.2.3. Înaintea lucrărilor de protecţie prin hidrofobizare, operaţiile care se execută pe suprafeţe suport de cărămidă sunt:
    a) corectarea rosturilor de mortarul neaderent, după care se rostuieşte din nou;
    b) debavurarea suprafeţelor cu mijloace mecanice sau manuale, pentru îndepărtarea părţilor proeminente, dacă este cazul;
    c) curăţarea cu şpaclul pentru îndepărtarea oricăror impurităţi;
    d) perierea cu o perie dură pentru înlăturarea părţilor pulverulente sau neaderente;
    e) desprăfuirea cu o perie moale, uscată sau prin aspirare mecanică.

    5.3. Cerinţe referitoare la suprafeţele de piatră naturală şi artificială
    5.3.1. Suprafeţele suport de piatră naturală şi artificială nu vor prezenta pete de rugină, mucegai, eflorescenţe, impurităţi, grăsimi.
    5.3.2. Suprafeţele suport de piatră naturală şi artificială, indiferent de natura, compactitatea şi porozitatea materialului, nu trebuie să aibă umiditatea mai mare de 8% (procente masice).
    Măsurarea umidităţii se efectuează cu aparate specifice, etalonate pentru acest tip de suprafaţă.
    5.3.3. Înaintea lucrărilor de protecţie prin hidrofobizare, operaţiile care se execută pe suprafeţele suport de piatră naturală şi artificială sunt:
    a) curăţarea suportului pentru înlăturarea impurităţilor de suprafaţă cu şpaclul, piatra de polizor etc., iar în cazul suprafeţelor mari şi cu impurităţi în profunzime se va utiliza o tehnică de curăţare adecvată (curăţare mecanică cu dispozitive speciale);
    b) perierea cu o perie dură, pentru înlăturarea părţilor pulverulente;
    c) desprăfuirea uscată cu o perie moale sau prin aspiraţie mecanică;
    d) chituirea suprafeţelor cu un chit pe bază de copolimeri acrilici cu adaos de praf de piatră la aceeaşi culoare cu suprafaţa pietrei, când este cazul (de exemplu, pentru unele sortimente de travertin).

    5.4. Cerinţe referitoare la suprafeţele de lemn
    5.4.1. Suprafeţele suport de lemn trebuie să fie curate, fără defecte iniţiale de structură, (clasificarea lemnului după aspectul vizual, având în vedere factorii de reducere a rezistenţei care pot fi examinaţi - noduri, fisuri, crăpături, conform SR EN 14081-1, 2, 3, 4 şi pe clase de calitate, conform SR EN 338), lipsite de pete sau colorări anormale datorate agenţilor microbiologici (ciuperci, fungi, carii).
    5.4.2. Umiditatea suprafeţei suport, pentru toate esenţele lemnoase, în momentul efectuării lucrărilor de hidrofobizare, nu trebuie să depăşească 18% (procente masice). Măsurarea umidităţii se efectuează cu aparate specifice, etalonate pentru acest tip de suprafaţă.
    5.4.3. Produsele ignifuge şi biocide utilizate pentru tratamentele suprafeţei lemnoase, în cazul în care aceasta este atacată de agenţi microbiologici, trebuie să fie compatibile cu materialele pentru protecţia prin hidrofobizare.
    5.4.4. Înaintea lucrărilor de protecţie prin hidrofobizare, operaţiile care se execută pe suprafeţele suport de lemn sunt:
    a) răzuirea şi curăţarea cu solvent pentru îndepărtarea depozitelor de răşină (numai pentru suprafeţele suport de răşinoase cu conţinut ridicat de răşină);
    b) şmirgheluirea cu abraziv pe suport de hârtie sau pânză (conform SR 1581) pentru îndepărtarea tuturor neregularităţilor şi a rugozităţii lemnului;
    c) ştergerea suprafeţei pentru îndepărtarea rumeguşului sau a prafului;
    d) chituirea cu chit special pentru lemn, aplicat cu şpaclul, pentru netezirea suprafeţei, în cazul în care suprafeţele prezintă defecte locale (fisuri, crăpături). Chitul trebuie să fie compatibil cu materialele pentru protecţia prin hidrofobizare;
    e) şlefuirea cu abraziv pe suport de hârtie sau pânză (conform SR 1581);
    f) desprăfuirea zonelor chituite anterior, după uscare.

    6. Executarea lucrărilor

    6.1. Condiţii de execuţie a lucrărilor
    6.1.1. Lucrările de protecţie prin hidrofobizare se vor executa în conformitate cu prevederile prezentului ghid şi ale proiectului tehnic şi detaliilor de execuţie întocmit/întocmite potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, cu respectarea cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor şi a legislaţiei privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii (Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare). Pentru clădirile cu regim de monument istoric amplasate în zone de protecţie a monumentelor istorice şi/sau în zone construite protejate, ori clădirile care au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, lucrările de restaurări şi reparaţii se vor executa în conformitate şi cu respectarea prevederilor legislaţiei specifice aplicabile în vigoare, ale reglementărilor tehnice în domeniul protecţiei monumentelor istorice şi ale avizului conform şi prealabil al Ministerului Culturii sau al serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, după caz, pentru asigurarea nivelului de calitate a construcţiilor, în condiţiile legii.
    6.1.2. Lucrările de protecţie prin hidrofobizare se vor realiza de către personal calificat în lucrări de acest tip, în baza unui contract de execuţie întocmit cu respectarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, care să cuprindă obligatoriu termenul de garanţie acordat.
    6.1.3. Materialele utilizate pentru lucrările de protecţie prin hidrofobizare se vor depozita în incinte închise şi acoperite, ferite de îngheţ, la temperaturi între +5°C şi +30°C, cu excepţia cazurilor în care producătorul impune alte condiţii; se va urmări ca materialele să fie ambalate în recipiente închise ermetic.
    6.1.4. Lucrările de protecţie prin hidrofobizare vor fi executate numai după finalizarea operaţiilor de pregătire a suporturilor prezentate la cap. 5.
    6.1.5. Lucrările de protecţie la exterior nu vor fi efectuate pe suporturi îngheţate sau supraîncălzite şi nici în condiţii care accelerează uscarea: vânt, soare puternic etc. Lucrările de protecţie se execută în condiţii de temperatură a mediului ambiant de minimum + 5°C şi maximum + 35°C şi umiditatea relativă a aerului de 65±5%, în absenţa precipitaţiilor.
    6.1.6. Lucrările de protecţie la interior se execută în condiţii de temperatură de minimum +10°C şi umiditate relativă a aerului de maximum 65%.
    6.1.7. Straturile de material de protecţie prin hidrofobizare se pot aplica:
    a) manual, cu pensula sau rola/trafaletul;
    b) mecanizat, cu pistolul de stropit cu compresor (dimensiunile duzei pistolului de stropit sunt în funcţie de vâscozitatea materialului care se aplică, presiunea de aplicare 5-7 atm) sau cu infuzoare şi sisteme de injectare prin impulsuri prevăzute cu tije perforate, la care reglarea presiunii şi a intervalului dintre impulsuri se realizează prin intermediul unor dispozitive electronice.
    6.1.8. La execuţia manuală a protecţiei, straturile succesive de material se aplică uniform, pe direcţie perpendiculară unul faţă de celălalt.
    6.1.9. Intervalul de timp între straturi, precum şi consumurile specifice de materiale vor fi specificate în documentaţia de proiectare, recomandându-se utilizarea datelor tehnice şi a celor privind consumurile de materiale conţinute în documentaţia producătorului.
    6.1.10. Lucrările de pregătire a suprafeţelor suport şi de realizare a protecţiei prin hidrofobizare se vor efectua în etape succesive până la finalizare. Dacă este necesară întreruperea lucrărilor se va marca zona de întrerupere, pentru a se asigura continuitatea protecţiei.

    6.2. Etape de aplicare a protecţiilor
    6.2.1. Aplicarea protecţiilor de suprafaţă prin peliculizare
    6.2.1.1. Protecţiile prin peliculizare se efectuează după finalizarea lucrărilor de pregătire a suprafeţei suport ce urmează a fi hidrofobizată (conform cap. 5).
    6.2.1.2. Se aplică stratul de material de protecţie pe suprafeţele suport manual, cu pensula/rola/trafaletul sau mecanizat, prin pulverizare cu pistolul de stropit cu compresor prevăzut cu duze cu diametru corespunzător vâscozităţii materialului, astfel încât să se asigure continuitatea peliculei şi, implicit, integritatea suprafeţei protejate.
    6.2.1.3. Aplicarea materialului de protecţie peliculogen se face în două sau 3 straturi, în funcţie de porozitatea suportului, începând din partea superioară către partea inferioară a elementului de construcţie (perete), distribuindu-se astfel încât să se asigure aderenţa între straturi şi uniformitatea peliculei, conform recomandărilor producătorului şi proiectantului; în cazul suprafeţelor de lemn, aplicarea se realizează prin pensularea în ambele sensuri, în sens longitudinal (pe direcţia fibrelor), apoi transversal şi din nou longitudinal (STAS 9302/4).
    6.2.1.4. La executarea mecanizată a lucrărilor de hidrofobizare, protecţia cu soluţii peliculogene se efectuează ţinându-se pistolul la distanţă de cca 15-20 cm de perete, cu jetul perpendicular pe suprafaţa de protejat, astfel încât să se realizeze o acoperire cât mai avansată a suprafeţelor.
    6.2.1.5. Suprafeţele care nu necesită protecţie prin peliculizare vor fi separate printr-un ecran (carton, placaj, tablă).
    6.2.2. Aplicarea protecţiilor prin impregnare
    6.2.2.1. Protecţiile cu soluţii de impregnare se aplică după finalizarea lucrărilor de pregătire a suprafeţei suport (cap. 5).
    6.2.2.2. Se aplică soluţiile de impregnare manual, fie cu pensula lată (30-50 mm), în 2-3 straturi succesive, până la saturarea suportului, fie se introduc în structura elementului de construcţie prin intermediul unor dispozitive ce se numesc infuzoare.
    6.2.2.3. La protecţia prin impregnare aplicată cu pensula, soluţia de impregnare se distribuie începând de la partea superioară către partea inferioară a elementului de construcţie (perete), astfel încât excedentul de soluţie să se acumuleze la partea inferioară. Soluţia se aplică din abundenţă pentru a satura suportul.
    6.2.2.4. La realizarea lucrărilor de protecţie prin impregnare utilizând infuzoare se parcurg următoarele etape:
    a) se execută perforaţii situate la 50 cm deasupra nivelului la care se ridică umiditatea în elementul de construcţie sau la o înălţime de 15-20 cm faţă de planşeu, amplasate la distanţe de aproximativ 15 cm între ele;
    b) se introduce infuzorul în zonele perforate (fig. 1);

    Fig. 1 - Injectarea prin difuzie lentă
--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 1 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 13 martie 2014, la pagina 7 (a se vedea imaginea asociată).

    c) se alimentează recipientul gradat cu soluţia polimerică pentru realizarea protecţiei, urmărind ca materialul să nu refuleze.
    6.2.2.5. Soluţia de impregnare polimerizează în timp, procesul durând câteva săptămâni, la finalul operaţiei materialul impregnant fiind dispersat pe o rază de 20 cm în jurul zonei în care s-a executat protecţia.
    6.2.3. Aplicarea protecţiilor prin injectare
    6.2.3.1. Protecţiile prin injectare se aplică după finalizarea lucrărilor de pregătire a suprafeţei suport (cap. 5).
    6.2.3.2. Se trasează şi se execută orificiile prin care se va efectua injectarea soluţiei de protecţie (fig. 2) care, în funcţie de tipul suprafeţei suport, vor fi plasate fie la nivelul fundaţiei, fie în perete, intercalate, la distanţă de cca 15 cm între ele şi cu un grad de înclinare de la 10° până la 15°. Adâncimea orificiilor este dată de grosimea peretelui, din care se scad 5 cm.

    Fig. 2 - Trasarea şi executarea orificiilor prin care se va efectua injectarea
--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 2 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 13 martie 2014, la pagina 8 (a se vedea imaginea asociată).

    6.2.3.3. Orificiile se vor curăţa prin suflare cu aer sub presiune sau cu ajutorul unui aspirator de praf (fig. 3).

    Fig. 3 - Curăţarea orificiilor prin care se va efectua injectarea
--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 3 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 13 martie 2014, la pagina 8 (a se vedea imaginea asociată).

    6.2.3.4. Se poziţionează tijele perforate pentru injectare în orificiile executate (fig. 4) şi se cuplează acestea la sistemul de distribuţie a microemulsiei siliconice [fig. 5 a) şi 5 b)]. Sistemul este controlat printr-un dispozitiv electronic care reglează consumul de material hidrofobizant în funcţie de gradul de absorbţie al peretelui şi asigură o distribuţie omogenă a acestuia în întreaga secţiune a zidăriei (fig. 6).

    Fig. 4 - Introducerea tijelor perforate în orificiile prin care se va efectua injectarea
--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 4 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 13 martie 2014, la pagina 8 (a se vedea imaginea asociată).

    Fig. 5 a) Fig. 5 b)
    Cuplarea tijelor perforate la sistemul de distribuţie a microemulsiei siliconice
--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Figurile 5a) şi 5b) se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 13 martie 2014, la pagina 9 (a se vedea imaginile asociate).

    6.2.3.5. Alimentarea cu soluţia de injectare se face din rezervor, prin intermediul unei pompe cu funcţionare automată, la o presiune constantă de 5 atm (fig. 6).

    Fig. 6 - Pompa cu funcţionare automată
--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 6 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 13 martie 2014, la pagina 9 (a se vedea imaginea asociată).

    6.2.3.6. La finalizarea operaţiei de injectare se retează cuplajele tijelor de injectare de la nivelul faţadei şi se reface zona astfel:
    a) în cazul suprafeţelor din cărămidă şi piatră naturală sau artificială, prin curăţarea rosturilor zidăriei în adâncime (1,5-2 cm) şi repararea rosturilor cu mortar de zidărie (fig. 7);

    Fig. 7 - Curăţarea rosturilor zidăriei şi repararea rosturilor cu mortar
--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 7 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 13 martie 2014, la pagina 9 (a se vedea imaginea asociată).

    b) în cazul suprafeţelor din beton tencuite se parcurg următoarele etape:
    1) aplicarea mortarului pentru creşterea aderenţei stratului ulterior de tencuială (fig. 8);

    Fig. 8 - Aplicarea mortarului ce asigură aderenţa tencuielii finale
--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 8 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 13 martie 2014, la pagina 10 (a se vedea imaginea asociată).

    2) aplicarea stratului de bază de tencuială grosieră, poroasă, cu granulaţia < 5,0 mm, în grosime de minimum 2 cm;
    3) aplicarea unui strat de tencuială, cu porii hidrofobizaţi, cu granulaţia < 1,5 mm, cu absorbţie redusă a apei prin capilaritate, în grosime de cca 2 cm (fig. 9);

    Fig. 9 - Aplicarea stratului de tencuială cu porii hidrofobizaţi
--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 9 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 13 martie 2014, la pagina 10 (a se vedea imaginea asociată).

    4) îndreptarea suprafeţei hidrofobizate prin drişcuire (fig. 10).

    Fig. 10 - Îndreptarea suprafeţelor din beton tencuite prin drişcuire
--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 10 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 13 martie 2014, la pagina 10 (a se vedea imaginea asociată).

    6.2.3.7. Dispozitivele, uneltele şi materialele auxiliare necesare la executarea lucrărilor de protecţie prin hidrofobizare sunt sintetizate în anexa nr. 2.

    7. Asigurarea calităţii lucrărilor

    7.1. Controlul lucrărilor de protecţie în timpul execuţiei
    7.1.1. Calitatea lucrărilor de protecţie prin hidrofobizare descrise în prezentul ghid este asigurată prin verificarea tuturor aspectelor legate de: suprafaţa suport, materialele de protecţie utilizate, etapele de realizare a protecţiilor, documente privind produsele/materialele de protecţie, documentaţii specifice, altele de această natură. Controlul calităţii lucrărilor se efectuează în condiţiile legii, conform documentaţiei tehnico-economice elaborate în baza prevederilor caietului de sarcini pentru executarea lucrărilor de construcţii. Pentru realizarea protecţiilor prin hidrofobizare a materialelor de construcţie aparente la clădirile cu regim de monument istoric, amplasate în zone de protecţie a monumentelor istorice şi/sau în zone construite protejate, ori clădirile care au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, Ministerul Culturii sau serviciile publice deconcentrate ale acestuia, după caz, emite/emit avizul conform şi prealabil pentru folosirea materialelor şi tehnicilor propuse prin documentaţia tehnico-economică elaborată şi verificată în condiţiile legii pentru obiectivul de investiţii.
    7.1.2. Controlul în timpul execuţiei se va face în condiţiile legii, de către executant, prin responsabilul tehnic cu execuţia, de către beneficiar, prin dirigintele de şantier, precum şi de către proiectant, în cadrul activităţii de asistenţă tehnică, urmărindu-se respectarea prevederilor prezentului ghid, ale proiectului tehnic şi detaliilor de execuţie, pentru asigurarea răspunsului adecvat al construcţiei la cerinţele fundamentale aplicabile. Pentru clădirile cu regim de monument istoric, amplasate în zone de protecţie a monumentelor istorice şi/sau în zone construite protejate, ori clădirile care au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, Ministerul Culturii sau serviciile publice deconcentrate ale acestuia, după caz, asigură inspecţia şi controlul propriu al lucrărilor, în condiţiile legii, indiferent de regimul de proprietate, grupa monumentului istoric, natura operaţiunilor şi sursa de finanţare, în condiţiile în care lucrările de intervenţie la aceste categorii de clădiri se fac de către specialişti şi experţi atestaţi de Ministerul Culturii.
    7.1.3. Pe parcursul execuţiei lucrărilor de protecţie se va verifica în mod special de către responsabilul tehnic cu execuţia:
    a) respectarea cerinţelor stabilite de către proiectant în documentaţiile tehnico-economice ale lucrării: caiet de sarcini, proiect tehnic, detalii de execuţie;
    b) efectuarea lucrărilor de protecţie numai după realizarea lucrărilor de pregătire a suprafeţelor elementelor de construcţie conform cap. 5;
    c) efectuarea lucrărilor de protecţie numai de către personal calificat în lucrări de acest tip, cu materiale de hidrofobizare însoţite de declaraţia de conformitate/performanţă a producătorului întocmită potrivit legislaţiei aplicabile în vigoare, instrucţiuni şi informaţii de siguranţă emise de către producător/fabricant.

    7.2. Recepţia lucrărilor de protecţie
    7.2.1. Recepţia lucrărilor de protecţie se va efectua în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare, numai după uscarea completă a protecţiilor.
    7.2.2. La realizarea protecţiilor prin peliculizare, recepţia lucrărilor se va efectua astfel:
    a) examinarea vizuală: se verifică suprafeţele protejate să nu prezinte pete, băşici, exfolieri, fisuri; dacă se constată astfel de defecte, suprafaţa se şmirgheluieşte şi se aplică din nou protecţia prin peliculizare;
    b) determinarea aderenţei materialului de protecţie aplicat, verificând gradul de cretare prin metoda benzii adezive (SR EN ISO 4628-6).
    7.2.3. La realizarea protecţiilor prin impregnare/injectare, recepţia lucrărilor se va efectua astfel:
    a) examinarea vizuală a aspectului suprafeţelor, verificându-se dacă au fost înlăturate complet urmele de depozite de săruri (pete, albiri); dacă aspectul nu este conform, suprafaţa se şmirgheluieşte şi se aplică din nou protecţia prin impregnare/injectare, respectându-se etapele prevăzute la cap. 6;
    b) determinarea retenţiei şi adâncimii de pătrundere a materialului de protecţie în suport şi încadrarea în clasele de impregnare NP1-NP6 (conform SR EN 351-1,2), pentru suprafeţele de lemn;
    c) verificarea efectului hidrofob al protecţiei prin testul de stropire în urma căruia apa nu trebuie să pătrundă în suport, ci să alunece în picături pe suprafaţa protejată; dacă la testul cu apă se constată existenţa unor zone absorbante, acestea se vor remedia prin reaplicarea locală a protecţiei.

    8. Întreţinerea lucrărilor de protecţie
    8.1. Întreţinerea suprafeţelor constă în principiu în spălarea cu apă a faţadelor pentru îndepărtarea prafului sau a depunerilor, începând din partea superioară către partea inferioară a elementelor de construcţie, astfel:
    a) local, atât protecţiile realizate cu materiale de impregnare/injectare, cât şi cele realizate cu materiale de peliculizare pot fi curăţate prin spălare cu apă utilizând lavete moi sau bureţi, după care suprafeţele se şterg cu lavete moi, curate şi uscate;
    b) pe suprafeţe mari, întreţinerea se realizează prin spălare cu o perie moale, sub jet de apă la presiunea de 4-5 atm.
    8.2. În cazul în care pe parcursul exploatării construcţiei apar degradări locale ale protecţiei, se îndepărtează straturile neaderente şi se aplică din nou acelaşi tip de material utilizat iniţial la hidrofobizare, respectând prevederile cap. 6.

    9. Măsuri de securitate şi sănătate în muncă şi de apărare împotriva incendiilor

    9.1. Măsuri generale
    9.1.1. La executarea lucrărilor de protecţie prin hidrofobizare cu materiale polimerice, se vor respecta prevederile legislaţiei în vigoare aferente domeniului, referitoare la aplicarea prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, şi la ignifugarea materialelor şi produselor combustibile din lemn şi textile, utilizate în construcţii, precum şi prevederile documentelor tehnice şi legislative indicate în anexa nr. 1.

    9.2. Măsuri speciale de securitate şi sănătate în muncă şi de apărare împotriva incendiilor
    9.2.1. Pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, executanţii lucrărilor de protecţie vor purta ochelari şi mănuşi de protecţie şi, în funcţie de tipul de material utilizat la hidrofobizare, măşti de protecţie, respectându-se recomandările producătorului precizate în fişa cu informaţii privind securitatea produselor.
    9.2.2. Personalul executant trebuie să fie instruit în legătură cu măsurile de securitate şi sănătate în muncă, referitoare la utilizarea şi manipularea aparatelor electrice.
    9.2.3. Pentru evitarea pericolului de explozie care poate avea loc datorită utilizării materialelor de protecţie pe bază de răşini poliesterice sau polimeri în solvenţi organici care pot degaja vapori inflamabili trebuie să se ia măsuri care să asigure:
    a) închiderea recipientelor după fiecare utilizare;
    b) interdicţia oricărei surse de foc (scântei, flacără etc.), în întreaga zonă în care se pot forma amestecuri explozive;
    c) limitarea cantităţilor de materiale de protecţie aduse la locul de muncă, la strictul necesar desfăşurării operaţiei pe un nivel;
    d) asigurarea dotării cu materiale şi mijloace pentru primă intervenţie în caz de incendiu în mediul de lucru.
    9.2.4. Manipularea materialelor de protecţie utilizate la hidrofobizare se face numai în locuri ferite de foc deschis şi în absenţa fumatului.
    9.2.5. Pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă şi apărării împotriva incendiilor, pe durata execuţiei lucrărilor de protecţie prin hidrofobizare, personalul executant va fi instruit periodic cu privire la respectarea măsurilor prezentate în cap. 9.


    ANEXA 1

                        Referinţe tehnice şi legislative

    NOTĂ:
    1. Referinţele datate au fost luate în considerare la data elaborării prezentei reglementări tehnice.
    2. La data utilizării reglementării tehnice se va consulta ultima formă în vigoare a referinţelor legislative şi tehnice.

    Tabelul 1.1: Legislaţie

 ┌────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
 │Nr. │ Acte legislative │ Publicaţie │
 │crt.│ │ │
 ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
 │ 1. │Legea nr. 422/2001 privind │Republicată în Monitorul Oficial │
 │ │protejarea monumentelor istorice, │al României, Partea I, nr. 938 din│
 │ │republicată, cu modificările │20 noiembrie 2006 │
 │ │ulterioare │ │
 ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
 │ 2. │Legea nr. 50/1991 privind │Republicată în Monitorul Oficial │
 │ │autorizarea executării lucrărilor de│al României, Partea I, nr. 933 din│
 │ │construcţii, republicată, cu │13 octombrie 2004 │
 │ │modificările şi completările │ │
 │ │ulterioare │ │
 ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
 │ 3. │Legea nr. 10/1995 privind calitatea │Publicată în Monitorul Oficial al │
 │ │în construcţii, cu modificările │României, Partea I, nr. 12 din │
 │ │ulterioare │24 ianuarie 1995 │
 ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
 │ 4. │Ordinul ministrului dezvoltării │Publicat în Monitorul Oficial al │
 │ │regionale şi locuinţei nr. 839/2009 │României, Partea I, nr. 797 din │
 │ │pentru aprobarea Normelor │23 noiembrie 2009 │
 │ │metodologice de aplicare a │ │
 │ │Legii nr. 50/1991 privind │ │
 │ │autorizarea executării lucrărilor │ │
 │ │de construcţii, cu modificările şi │ │
 │ │completările ulterioare │ │
 ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
 │ 5. │Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 │Publicată în Monitorul Oficial al │
 │ │privind aprobarea Regulamentului de │României, Partea I, nr. 193 din │
 │ │recepţie a lucrărilor de construcţii│28 iulie 1994 │
 │ │şi instalaţii aferente acestora, cu │ │
 │ │modificările şi completările │ │
 │ │ulterioare │ │
 ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
 │ 6. │Ordinul ministrului administraţiei │Publicat în Monitorul Oficial al │
 │ │şi internelor nr. 163/2007 pentru │României, Partea I, nr. 216 din │
 │ │aprobarea Normelor generale de │29 martie 2007 │
 │ │apărare împotriva incendiilor │ │
 ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
 │ 7. │Legea securităţii şi sănătăţii în │Publicată în Monitorul Oficial al │
 │ │muncă nr. 319/2006, cu modificările │României, Partea I, nr. 646 din │
 │ │ulterioare │26 iulie 2006 │
 ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
 │ 8. │Ordinul ministrului muncii şi │Publicat în Monitorul Oficial al │
 │ │solidarităţii sociale şi al │României, Partea I, nr. 880 din │
 │ │ministrului sănătăţii şi familiei │6 decembrie 2002 │
 │ │nr. 508/933/2002 privind aprobarea │ │
 │ │Normelor generale de protecţia │ │
 │ │muncii, cu modificările ulterioare │ │
 ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
 │ 9. │Ordinul ministrului administraţiei │Publicat în Monitorul Oficial al │
 │ │şi internelor nr. 87/2010 privind │României, Partea I, nr. 238 din │
 │ │aprobarea Metodologiei de autorizare│14 aprilie 2010 │
 │ │a persoanelor care efectuează │ │
 │ │lucrări în domeniul apărării │ │
 │ │împotriva incendiilor │ │
 ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
 │10. │Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 │Publicată în Monitorul Oficial al │
 │ │pentru aprobarea Catalogului privind│României, Partea I, nr. 46 din │
 │ │clasificarea şi duratele normale de │13 ianuarie 2005 │
 │ │funcţionare a mijloacelor fixe, cu │ │
 │ │modificările ulterioare │ │
 └────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘


    Tabelul 1.2: Standarde

 ┌────┬──────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
 │Nr. │ Indicativ │ Denumire standard │
 │crt.│ │ │
 ├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │ 1. │SR EN 335:2013 │Durabilitatea lemnului şi a materialelor pe │
 │ │ │bază de lemn. Clase de exploatare: │
 │ │ │definiţii, aplicaţie la lemnul masiv şi la │
 │ │ │materialele pe bază de lemn │
 ├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │ 2. │SR EN 338:2010 │Lemn pentru construcţii. Clase de rezistenţă│
 ├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │ 3. │SR EN 351-1:2007 │Durabilitatea lemnului şi a materialelor │
 │ │ │derivate din lemn. Lemn masiv tratat cu │
 │ │ │produs de protecţie. Partea 1: Clasificarea │
 │ │ │penetrării şi retenţiei produselor de │
 │ │ │protecţie │
 ├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │ 4. │SR EN 351-2:2007 │Durabilitatea lemnului şi a materialelor │
 │ │ │derivate din lemn. Lemn masiv tratat cu │
 │ │ │produs de protecţie. Partea 2: Ghid de │
 │ │ │eşantionare pentru analiza lemnului tratat │
 │ │ │cu un produs de protecţie │
 ├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │ 5. │SR EN 460:1998 │Durabilitatea lemnului şi a materialelor │
 │ │ │derivate din lemn. Durabilitatea naturală a │
 │ │ │lemnului masiv. Ghid de condiţii referitoare│
 │ │ │la durabilitatea lemnului pentru anumite │
 │ │ │utilizări, conform claselor de risc │
 ├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │ 6. │SR 1581:1994 │Abrazivi pe suport. Condiţii tehnice │
 │ │ │generale de calitate │
 ├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │ 7. │SR EN ISO 4624:2003 │Vopsele şi lacuri. Încercare la tracţiune │
 ├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │ 8. │SR EN ISO 4628-1:2004 │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării │
 │ │ │suprafeţelor acoperite. Aprecierea numărului│
 │ │ │şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii │
 │ │ │modificărilor uniforme ale aspectului. │
 │ │ │Partea 1: Introducere generală şi sistemul │
 │ │ │de notare │
 ├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │ 9. │SR EN ISO 4628-2:2004 │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării │
 │ │ │suprafeţelor acoperite. Aprecierea numărului│
 │ │ │şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii │
 │ │ │modificărilor uniforme ale aspectului. │
 │ │ │Partea 2: Evaluarea gradului de băşicare │
 ├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │10. │SR EN ISO 4628-4:2004 │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării │
 │ │ │suprafeţelor acoperite. Aprecierea numărului│
 │ │ │şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii │
 │ │ │modificărilor uniforme ale aspectului. │
 │ │ │Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare │
 ├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │11. │SR EN ISO 4628-5:2004 │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării │
 │ │ │suprafeţelor acoperite. Aprecierea numărului│
 │ │ │şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii │
 │ │ │modificărilor uniforme ale aspectului. │
 │ │ │Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere │
 ├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │12. │SR EN ISO 4628-6:2012 │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării │
 │ │ │suprafeţelor vopsite. Aprecierea numărului │
 │ │ │şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii │
 │ │ │schimbărilor uniforme de aspect. │
 │ │ │Partea 6: Evaluarea gradului de cretare │
 │ │ │prin metoda benzii adezive │
 ├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │13. │STAS 9302/4-88 │Protecţia lemnului. Tratamente de suprafaţă.│
 │ │ │Prescripţii tehnice │
 ├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │14. │SR EN ISO 13943:2011 │Securitate la incendiu. Vocabular │
 ├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │15. │SR EN 14081-1+A1:2011 │Structuri de lemn. Lemn pentru construcţii │
 │ │ │cu secţiune dreptunghiulară, sortat după │
 │ │ │rezistenţă. Partea 1: Cerinţe generale │
 ├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │16. │SR EN 14081-2+A1:2013 │Structuri de lemn. Lemn de construcţii cu │
 │ │ │secţiune dreptunghiulară sortat după │
 │ │ │rezistenţă. Partea 2: Sortare mecanică; │
 │ │ │cerinţe suplimentare referitoare la │
 │ │ │încercările iniţiale de tip │
 ├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │17. │SR EN 14081-3:2012 │Structuri de lemn. Lemn de construcţii cu │
 │ │ │secţiune dreptunghiulară clasificat după │
 │ │ │rezistenţă. Partea 3: Sortare mecanică; │
 │ │ │cerinţe suplimentare referitoare la │
 │ │ │controlul producţiei în fabrică │
 ├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │18. │SR EN 14081-4:2009 │Structuri de lemn. Lemn de construcţii cu │
 │ │ │secţiune dreptunghiulară clasificat după │
 │ │ │rezistenţă. Partea 4: Sortare cu maşina. │
 │ │ │Reglaje pentru sistemele de control cu │
 │ │ │maşina │
 └────┴──────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘



    ANEXA 2

              Dispozitive, unelte şi materiale auxiliare necesare
            la executarea lucrărilor de protecţie prin hidrofobizare

    a) pistol de stropit cu compresor
    b) infuzor cu recipient gradat
    c) sistem de injectare sub presiune cu tije perforate
    d) polizor cu disc abraziv
    e) bormaşină cu percuţie
    f) spiral cu cap vidia
    g) ferăstrău circular
    h) aspirator
    i) rolă/trafalet
    j) perii moi
    k) perii dure
    l) pensule late
    m) bidinele
    n) abraziv pe suport de hârtie sau pânză
    o) şpaclu
    p) drişcă
    q) lavetă moale, curată şi uscată
    r) scară dublă
    s) furtun
    t) mănuşi, măşti şi ochelari de protecţie

                                     -----
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice