Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGLEMENTARE TEHNICĂ din 2 noiembrie 2022  Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 REGLEMENTARE TEHNICĂ din 2 noiembrie 2022 "Ghid privind implementarea măsurilor de creştere a performanţei energetice aplicabile clădirilor noi, în etapele de proiectare, execuţie şi recepţie, exploatare şi urmărire a comportării în timp pentru îndeplinirea cerinţelor nZEB, Indicativ RTC 4 - 2022"

EMITENT: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1098 bis din 15 noiembrie 2022
──────────
        Aprobată prin ORDINUL nr. 2.818 din 2 noiembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1098 din 15 noiembrie 2022.
──────────
                                     Octombrie 2022
    1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE
        Obiectul reglementării tehnice constă în prezentarea sistematizată a etapelor necesare a fi parcurse în procesul de implementare a cerinţelor nZEB la clădirile noi.
        Domeniul de aplicare al reglementării îl reprezintă promovarea măsurilor de creştere a performanţei energetice a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, în etapele de proiectare, de verificare tehnică a proiectelor, execuţie şi recepţie a lucrărilor, precum şi în etapele de exploatare şi urmărire a comportării în timp a acestora.
        Reglementarea tehnică se adresează tuturor factorilor implicaţi, prevăzuţi în Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a veni în sprijinul acestora în aplicarea obligaţiilor legislative în domeniu.

    DEFINIŢII ŞI ABREVIERI
        Anvelopa clădirii - totalitatea elementelor perimetrale ale clădirii care delimitează spaţiul interior al unei clădiri de mediul exterior şi, dacă e cazul, de spaţiile neîncălzite/neclimatizate sau mai puţin încălzite/climatizate.
        Aporturi solare de căldură - căldura furnizată de radiaţia solară care pătrunde în clădire, direct sau indirect (după absorbţia în elementele de clădire), prin elemente de clădire transparente sau opace.
        Aria anvelopei clădirii - suma tuturor ariilor elementelor de construcţie perimetrale ale clădirii, prin care au loc pierderile de căldură.
        Audit energetic al clădirii/unităţii de clădire/grupului de clădiri - totalitate a activităţilor specifice, inclusiv elaborarea raportului de audit energetic, prin care se obţin date despre consumul energetic al unei clădiri/unităţi de clădire/grup de clădiri existente, se identifică soluţiile rentabile de economisire a energiei prin creşterea performanţei energetice, se cuantifică economiile de energie şi se evaluează eficienţa economică a soluţiilor propuse, estimând costurile şi indicatorii economici specifici.
        Auditor energetic pentru clădiri - persoană fizică atestată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, care are dreptul să elaboreze rapoarte de audit energetic şi/sau certificate de performanţă energetică pentru clădiri/unităţi de clădire, în conformitate cu metodologia specifică adoptată la nivel naţional aprobată prin Ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei. Auditorul energetic pentru clădiri este specialistul care îşi desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată sau ca angajat al unor persoane juridice, conform prevederilor legale în vigoare.
        Certificat de performanţă energetică - document tehnic legal care indică performanţa energetică calculată în condiţii de confort şi siguranţă de către ocupanţii obiectivului evaluat (clădire, unitate de clădire, apartament). Documentul trebuie elaborat de un auditor energetic pentru clădirii atestat profesional, şi se realizează conform Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor Mc 001-2006, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/01.02.2007 cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare în acest document metodologia de calcul Mc 001, şi cuprinde date cu privire la consumurile de energie primară şi finală, inclusiv din surse regenerabile de energie, precum şi cantitatea de emisii echivalente de CO2. Pentru clădirile existente certificatul include în anexă şi măsurile recomandate atât pentru reducerea consumurilor energetice cât şi pentru creşterea ponderii utilizării surselor regenerabile de energie în consumul total.
        Clădire - ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv sistemele tehnice aferente acesteia, în care energia este utilizată pentru reglarea climatului interior.
        Clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (nZEB) - clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care consumul de energie pentru asigurarea performanţei energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit astfel:
    a) în proporţie de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km faţă de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021;
    b) proporţiile minime de energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km faţă de coordonatele GPS ale clădirii, pentru perioadele 2031-2040, 2041-2050 şi după 2051, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

        Clădire de interes şi utilitate publică - clădire cu o suprafaţă utilă totală de peste 250 mp frecvent vizitată de public, ocupată de autorităţi ale administraţiei publice în care se desfăşoară activităţi de interes public naţional, judeţean sau local sau în care se desfăşoară activităţi comerciale, social-culturale, de învăţământ, educaţie, asistenţă medicală, sportive, financiar- bancare, de cazare şi alimentaţie publică, prestări de servicii şi altele asemenea.
        Clădire existentă - clădire la care s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor, inclusiv clădirea aflată în exploatare înainte de data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare.
        Clădire frecvent vizitată de public - clădire cu o suprafaţă utilă totală de peste 250 mp în care se desfăşoară activităţi cotidiene sau periodice de interes general şi/sau comunitar, social, cultural, comercial şi altele asemenea, şi care are spaţiu/spaţii cu funcţiunea/funcţiuni destinată/destinate accesului şi prezenţei publicului temporar sau permanent în acesta/acestea.
        Coeficient de transfer termic/transmitaţă termică (U) - fluxul termic, în regim staţionar, raportat la aria de transfer termic şi la diferenţa de temperatură dintre temperaturile mediilor situate de o parte şi de alta ale unui element de închidere. Reprezintă inversul rezistenţei termice.
        Coeficient liniar de transfer termic/transmitanţa termică liniară a punţii termice (Psi) - termen de corecţie care ţine seama de influenţa unei punţi termice liniare, faţă de un calcul unidirecţional al coeficientului de transfer termic. Nu se modifică în funcţie de zona climatică, iar valoarea acestuia se determină pe baza calculului numeric automat al câmpurilor de temperaturi.
        Coeficient punctual de transfer termic/transmitanţa termică punctuală a punţii termice (Chi) - termen de corecţie care ţine seama de influenţa unei punţi termice punctuale, faţă de un calcul unidirecţional al coeficientului de transfer termic.
        Cogenerare/producere combinată de electricitate şi căldură - proces de generare simultană a energiei termice şi a energiei electrice sau mecanice.
    Conductivitate termică (Lamda) - proprietatea materialelor de a permite trecerea fluxului termic, exprimată prin fluxul termic ce străbate unitatea de suprafaţă a unui strat omogen, cu grosimea de un metru, din cadrul unui element de construcţie plan, când diferenţa dintre temperaturile pe cele două suprafeţe ale stratului este egală cu unitatea.
        Densitatea fluxului termic (q) - fluxul termic raportat la suprafaţa prin care se face transferul termic.
        Dispozitive de autoreglare - dispozitive care permit reglarea separată a temperaturii în fiecare încăpere sau, acolo unde este justificat, într-o zonă desemnată a unităţii de clădire.
        Energie din surse neregenerabile - energia obţinută utilizând o sursă care se epuizează prin exploatare. De exemplu, energia obţinută din combustibili fosili.
        Energie din surse regenerabile - energie obţinută din surse regenerabile nefosile, precum: energia eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală şi energia oceanelor, energia hidraulică, biomasa, gazul de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, şi gazul de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz.
        Energie primară - energie rezultată din sursele de energie regenerabile şi neregenerabile, care nu a fost supusă niciunui proces de conversie sau transformare.
        Energie totală - energia provenită atât din surse regenerabile cât şi neregenerabile.
        Expert tehnic atestat - specialist, persoană fizică, atestat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru diferite domenii/subdomenii şi specialităţi pentru instalaţii, precum economie de energie şi izolare termică, instalaţii de încălzire, instalaţii de ventilare, instalaţii de climatizare şi condiţionare a aerului. Expertul tehnic atestat este specialistul care are dreptul să realizeze inspecţii, din punctul de vedere al eficienţei energetice, la sistemele de încălzire, de climatizare şi de ventilare şi să întocmească rapoarte de inspecţie pentru acestea.
    Flux termic (Fi) - cantitatea de căldură transmisă la sau de la un sistem, raportată la timp.
        Generator de căldură - partea unui sistem de încălzire care generează căldură utilă printr-unul sau mai multe dintre următoarele procese: a) arderea de combustibili; b) efectul Joule, care are loc în elementele de încălzire ale unui sistem de încălzire cu rezistenţă electrică; c) captarea căldurii din aerul ambiant, din aerul evacuat din instalaţiile de ventilare sau dintr-o sursă de apă sau de căldură din sol folosind o pompă de căldură.
        Indicator de performanţă energetică a clădirii/unităţii de clădire/apartamentului (indicator PEC) - mărime calculată (sau măsurată), care defineşte o caracteristică energetică a unui obiectiv evaluat; indicatorii PEC sunt utilizaţi pentru încadrarea în clasele de performanţă energetică, pentru verificarea respectării cerinţelor de performanţă energetică şi/sau pentru completarea certificatului de performanţă energetică. Un indicator PEC se poate referi atât la performanţa energetică globală (pentru toate utilităţile) cât şi la performanţa energetică parţială (pentru o anumită utilitate).
        Izoterme - linii sau suprafeţe care unesc punctele care au aceleaşi temperaturi.
        Încălzire centralizată sau răcire centralizată - distribuţie a energiei termice, sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă de producere centralizată - centrală electrică de termoficare, centrală termică de zonă/cvartal sau punct termic - prin intermediul unei reţele, către mai multe clădiri sau locaţii, în vederea utilizării sale pentru încălzire sau răcire în clădiri.
        Linii de flux - linii perpendiculare pe izoterme reprezentând direcţia şi sensul fluxului termic în elementele de construcţie.
        Nivel optim din punctul de vedere al costurilor - nivel de performanţă energetică ce determină cel mai redus cost pe durata normată de funcţionare rămasă, unde costul cel mai redus este determinat ţinându-se seama de costurile de investiţie legate de creşterea performanţei energetice a clădirii, de costurile de întreţinere şi exploatare, de categoria clădirii, după caz, iar durata normată de funcţionare rămasă a clădirii se referă la durata de viaţă estimată rămasă a unei clădiri sau a unui element al acesteia şi pentru care cerinţele de performanţă energetică sunt stabilite fie pentru clădirea în ansamblu, fie pentru elementele clădirii. Nivelul optim din punctul de vedere al costurilor se situează în intervalul nivelurilor de performanţă în care analiza cost-beneficiu calculată pe durata normată de funcţionare este pozitivă. Calculul nivelului optim din punctul de vedere al costurilor se efectuează pe baza cadrului metodologic comparativ, aplicat în funcţie de condiţiile generale, exprimate în parametri, prevăzute de reglementările tehnice specifice clădirilor.
        Parc imobiliar decarbonat - parc imobiliar ale cărui emisii de carbon au fost reduse la zero prin reducerea necesarului de energie şi asigurarea acestuia, în măsura posibilităţilor, din surse cu emisii de carbon egale cu zero.
        Paşaport pentru renovarea energetică a clădirilor - document sau set de documente, structurat în format electronic şi fizic, care conţine informaţii relevante pentru renovarea energetică a clădirii şi care permite menţinerea imaginii de ansamblu asupra istoricului acesteia, precum şi planificarea etapelor de renovare în vederea obţinerii unor niveluri de renovare majoră cu un orizont de timp lung. Paşaportul pentru renovarea energetică a clădirii include foaia de parcurs elaborată pentru clădire şi un registru în care pot fi stocate toate informaţiile disponibile referitoare la clădire din punctul de vedere al eficienţei energetice. Paşaportul pentru renovare energetică se integrează în cartea tehnică a construcţiei astfel cum este prevăzut în Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
        Performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire/apartamentului - energia estimată prin calcul (sau efectiv consumată) conform metodologiei de calcul al performanţei energetice MC001, în condiţiile utilizării în condiţii de confort şi siguranţă de către ocupanţii clădirii/unităţii de clădire/apartamentului, cu respectarea tuturor cerinţelor minime de confort privind încălzirea, utilizarea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Performanţa energetică a clădirii se determină în România conform metodologiei de calcul MC001 şi se exprimă prin mai mulţi indicatori numerici (consumuri specifice) care se calculează luându-se în considerare caracteristicile tehnice ale clădirii şi ale instalaţiilor (sistemele tehnice), factorii climatici exteriori de calcul energetic, condiţiile interioare minime de confort, sursele de producere a energiei consumate, alţi factori care influenţează necesarul şi, în final, consumul de energie.
        Performanţă energetică după execuţie - performanţă energetică calculată cu datele tehnice ale clădirii după finalizarea procesului de construire/renovare energetică (înainte sau după începerea exploatării), respectiv la recepţia la terminarea lucrărilor, luând în calcul şi date reglementare privind modul de utilizare. Aceasta reprezintă consumul anual de energie al unei clădiri construite, calculat în condiţii standard de utilizare.
        Permeabilitate la aer - proprietatea materialelor de construcţie de a permite trecerea fluxului de aer, exprimată prin fluxul de aer care străbate prin unitatea de suprafaţă un strat omogen cu grosimea de un metru, din cadrul unui element de construcţie plan, când diferenţa dintre presiunile aerului pe cele două suprafeţe ale stratului este egală cu unitatea.
        Permeabilitate la vapori - proprietatea materialelor de construcţie de a permite trecerea vaporilor de apă, exprimată prin fluxul de vapori care străbate prin unitatea de suprafaţă un strat omogen cu grosimea de un metru, din cadrul unui element de construcţie plan, când diferenţa dintre presiunile vaporilor pe cele două suprafeţe ale stratului este egală cu unitatea.
        Pompă de căldură - echipament care preia căldura dintr-un mediu la o anumită temperatură mai scăzută şi o transferă unui mediu la o temperatură mai ridicată; poate funcţiona în regim de încălzire (când furnizează căldură) sau în regim de răcire (în cazul pompelor reversibile).
        Punte termică - porţiune/zonă dintr-un element distinct de anvelopă prin care fluxul termic este modificat semnificativ datorită unei neomogenităţi locale de material (punte termică de material) sau ca rezultat al îmbinărilor de elemente constructive (de exemplu: muchii, colţuri, alte intersecţii, caz în care puntea este geometrică sau combinată).
        Rezistenţă termică specifică unidirecţională (R) - diferenţa de temperatură raportată la densitatea fluxului termic, în regim staţionar, exprimată în mpK/W.
        Rezistenţă termică specifică corectată (R') - se determină la elementele de construcţie cu alcătuire neomogenă; aceasta ţine seama de influenţa punţilor termice asupra valorii rezistenţei termice specifice determinate pe baza unui calcul unidirecţional în câmp curent, respectiv în zona cu alcătuirea predominantă, exprimată în mpK/W.
        Sistem de automatizare şi de control al clădirii - sistemul tehnic al unei clădiri care cuprinde totalitatea echipamentelor, produselor, programelor tip software, aplicaţiilor integrate de acces şi vizualizare date şi serviciilor de inginerie care pot asigura funcţionarea eficientă (din punct de vedere energetic şi economic) şi sigură a sistemelor tehnice ale clădirii prin control automat şi prin facilitarea gestionării manuale şi/sau de la distanţă a acestora.
        Sistem de climatizare - combinaţie a componentelor necesare asigurării unei forme de tratare a aerului interior, prin care temperatura este controlată/modificată. Prin climatizare se poate realiza şi controlul umidităţii şi purităţii aerului.
        Sisteme de generare de energie electrică in situ - sisteme concepute pentru a produce energie electrică, instalate în spaţiul unde se află clădirea sau într-un spaţiu delimitat aferent acesteia şi care sunt integrate funcţional şi/sau adiacente clădirii şi cu instalaţia sa electrică, incluzând, în special, sisteme de generare din surse regenerabile de energie.
        Sistem de încălzire - combinaţie a componentelor necesare pentru a asigura o formă de tratare a aerului interior prin care este asigurată creşterea temperaturii.
        Sistem tehnic al clădirii - totalitatea echipamentelor tehnice ale unei clădiri sau ale unei unităţi de clădire destinate pentru încălzirea spaţiului, răcirea spaţiului, ventilare, apă caldă de consum, iluminat integrat, automatizare şi control, generare de energie electrică in situ sau pentru o combinaţie a acestora, inclusiv acele sisteme care folosesc energie din surse regenerabile şi care pot fi prevăzute cu soluţii de stocare.
        Standard european - standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnică sau de Institutul European de Standardizare în Telecomunicaţii şi pus la dispoziţia publicului.
        Strat omogen - strat de grosime constantă, având caracteristici termotehnice uniforme sau care pot fi considerate uniforme.
        Strat cvasiomogen - strat alcătuit din două sau mai multe materiale, având conductivităţi termice diferite, dar care poate fi considerat ca un strat omogen cu o conductivitate termică echivalentă.
        Sursă de energie - sursă din care poate fi extrasă sau recuperată energia utilizabilă, fie direct, fie prin intermediul unui proces de conversie sau transformare. Sursa poate fi regenerabilă sau neregenerabilă.
        Temperatura punctului de rouă (θr) - temperatura aerului la care presiunea parţială a vaporilor de apă devine egală cu cea de saturaţie şi de la care se produce fenomenul de condens al vaporilor de apă.
        Trigenerare - producere simultană, în acelaşi proces, a energiei pentru încălzire, a energiei pentru răcire şi a energiei electrice.
        Umiditatea relativă a aerului (Phi) - raportul dintre presiunea parţială a vaporilor de apă din aerul umed şi presiunea de saturaţie a vaporilor de apă la aceeaşi temperatură şi presiune totală.
        Umiditate a materialului (masică/volumică) - masa apei evaporabile raportată la masa/volumul materialului uscat.
        Unitate a clădirii - o zonă/o parte a unei clădiri, un etaj sau un apartament dintr-o clădire, care este concepută/conceput sau modificată/modificat pentru a fi utilizată/utilizat separat.
        Vitraj termoizolant - vitraj care limitează pierderile de căldură, fiind constituit din două sau mai multe foi transparente/translucide (din sticlă obişnuită sau cu proprietăţi, speciale, din policarbonaţi etc.), dispuse distant, întreg ansamblul fiind închis etanş pe margine spaţiul dintre foi fiind umplut cu aer sau un alt gaz care are proprietăţi termoizolante mai bune decât aerul.
        Volumul încălzit al clădirii - volumul delimitat pe contur de suprafeţele perimetrale care alcătuiesc anvelopa clădirii. Volumul încălzit cuprinde atât încăperile încălzite direct (cu elemente de încălzire), cât şi încăperile încălzite indirect (fără elemente de încălzire), dar la care căldura pătrunde prin elementele de închidere perimetrale lipsite de o termoizolaţie semnificativă.
        Zonă încălzită/răcită - zonă a unei clădiri sau a unei unităţi de clădire cu parametri termici omogeni şi necesităţi corespunzătoare de control a temperaturii.

    2. CERINŢE nZEB
    2.1. Cerinţe specifice prevăzute în cadrul legislativ şi normativ aplicabil
        În funcţie de zona climatică, fezabilitatea economică, starea fondului construit existent, standardele privind eficienţa energetică a clădirilor, aflate în vigoare şi a tipului de resurse accesibile de energie regenerabilă, fiecare stat membru al UE a pus în aplicare o legislaţie naţională şi/sau o serie de standarde şi norme tehnice în sectorul construcţiilor cu scopul de a defini clădirile nZEB. De asemenea, au fost stabiliţi o serie de indicatori de performanţă (ex.: limitarea consumului de energie; impunerea unei valori minime sau a unui procent minim pentru aportul de energie obţinută din surse regenerabile; limitarea emisiilor de dioxid de carbon) pe care atât mediul construit existent cât şi cel viitor trebuie să îi respecte.
    Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, defineşte o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (nZEB) ca fiind o clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie pentru asigurarea performanţei energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit astfel:
    a) în proporţie de minimum 30% cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km faţă de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021;
    b) proporţiile minime de energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km faţă de coordonatele GPS ale clădirii, pentru perioadele 2031-2040, 2041-2050 şi după 2051, se stabilesc prin Hotărâre a Guvernului.

        Conceperea, proiectarea, execuţia şi utilizarea unei clădiri nZEB trebuie să se bazeze pe condiţiile şi indicatorii de performanţă urmăriţi spre a fi atinşi, după cum sunt definiţi de legislaţia naţională în vigoare. Astfel, în primul rând, anvelopa termică a clădirii şi toate instalaţiile trebuie dimensionate corect cu scopul de a încadra necesarul de energie primară, exprimat în kWh/mp-an, în limitele maxime impuse în funcţie de zona climatică, tipul clădirii şi destinaţia acesteia. Dimensionarea anvelopei termice a clădirii trebuie să se realizeze cu respectarea prevederilor în vigoare în momentul proiectării clădirii, respectiv a îndeplinirii valorilor limită aferente rezistenţelor termice corectate şi implicit a transmitanţelor termice corectate, care sunt definite pentru fiecare element de anvelopă, în funcţie de destinaţia clădirii. O altă condiţie care trebuie respectată se referă la atingerea pragului minim de energie din surse regenerabile obţinută la faţa locului sau în apropiere (conform Legii nr. 372/2005, republicată), exprimat în %. Pe de altă parte, cu cât necesarul de energie este mai mic, cu atât acest procent impus a fi realizat din surse regenerabile va fi mai uşor de atins. Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere şi valorile maxime acceptate pentru emisiile echivalente de dioxid de carbon, exprimate în kg/mp-an.
        Prin urmare, clădirile nZEB trebuie să respecte valorile limită impuse de legislaţia şi normele în vigoare la data proiectării, în funcţie de tipul clădirii şi zona climatică, privind următorii indicatori de performanţă:
        ● necesarul de energie primară (cu valori sub valoarea maximă impusă);
        ● emisii echivalente de dioxid de carbon (cu valori sub valorile maxim impuse);
        ● necesarul de energie din surse regenerabile (cu valori peste minimul legiferat).

        Potrivit Legii nr. 372/2005, republicată, cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor sau unităţilor de clădire atât noi, cât şi existente, denumite în continuare cerinţe, se aplică diferenţiat pe tipuri de funcţiuni, după cum urmează:
    a) rezidenţial - colectiv sau individual;
    b) birouri;
    c) învăţământ;
    d) sănătate;
    e) hoteluri şi restaurante;
    f) activităţi sportive;
    g) comerţ;
    h) alte funcţiuni.

        Cerinţele de performanţă energetică nu se aplică următoarelor categorii de clădiri:
    a) clădiri monument istoric şi clădiri care fie fac parte din zone construite protejate sau din zone de protecţie ale monumentelor istorice, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerinţele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;
    b) clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios;
    c) clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani, din zone industriale, ateliere şi clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie;
    d) clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an;
    e) clădiri independente, cu o suprafaţă utilă mai mică de 50 mp.


    2.2. Factori implicaţi în proces
        Pentru a putea optimiza procesul de implementare a conceptului nZEB, trebuie stabilit circuitul procesului, calificările tehnice necesare, acţiunile ce trebuie realizate şi rolul fiecărei părţi implicate.
        În cazul clădirilor noi, atingerea nivelurilor de performanţă energetică aferente standardului nZEB se stabileşte prin implicarea factorilor interesaţi în diferitele faze de existenţă a clădirii, respectiv în faza de proiectare, execuţie sau exploatare, conform reglementărilor şi legislaţiei în vigoare. În faza de proiectare, în ceea ce priveşte atingerea nivelurilor de performanţă energetică aferente standardului nZEB, se impune respectarea cerinţelor fundamentale de economie de energie şi izolare termică pentru toate clădirile care intră sub incidenţa Legii 372/2005, republicată. În faza de execuţie, controlul se va face prin urmărirea acestei etape de către toţi factorii implicaţi conform legislaţiei, respectiv Diriginte de şantier, Responsabil tehnic cu execuţia, sau Proiectant. În etapa de recepţie la finalizarea lucrărilor, auditorul energetic pentru clădiri va întocmi Certificatul de Performanţă Energetică, în urma consultării Cărţii Tehnice a clădirii şi a inspecţiei în teren a acesteia. În exploatare, se urmăreşte paşaportul clădirii şi se intervine conform programului de intervenţii pe care acesta îl conţine.
        Evaluarea procesului pentru clădirile nZEB depinde în mare măsură de perspectiva din care se priveşte. Proprietarii de clădiri, investitorii, companiile de execuţie, furnizorii de soluţii de eficienţă energetică şi proiectanţii au interese diferite şi sunt implicaţi în diferite faze din ciclul de viaţă al clădirilor. Prin urmare, pot rezulta neînţelegeri, lipsă de transparenţă sau de colaborare în implementarea nZEB.
        Aşa cum s-a menţionat anterior, proprietarii de clădiri, investitorii, companiile de execuţie, furnizorii de soluţii de eficienţă energetică, proiectanţii, verificatorii de proiecte şi auditorii energetici pentru clădiri participă activ în diferite faze din ciclul de viaţă al clădirilor. Prin urmare, fiecare dintre factorii implicaţi în procesul de realizare a clădirilor nZEB este angrenat în diferite activităţi conexe pe o anumită perioadă de timp (Figura 1), dar şi într-o anumită etapă din ciclul de viaţă al unei clădiri (Tabelul 1).
        În timp ce utilizatorul este interesat în primul rând de etapa de exploatare, proiectantul este implicat de cele mai multe ori în etapa de proiectare şi cea de recepţie a clădirii. Dacă o proprietate este finanţată şi utilizată de către însuşi proprietarul clădirii, acesta este interesat de întregul ciclu de viaţă până la schimbarea utilizatorului, dacă va fi cazul. În funcţie de abordare, acesta poate fi între 25 -30 de ani, după rambursarea unui eventual împrumut bancar, şi până la 50 de ani, în cazul unei utilizări complete.
        Tabelul 2 prezintă beneficiile rezultate în urma procesului de realizare a clădirilor nZEB, în funcţie de interesele diferitelor părţi. De exemplu, utilizatorul este interesat de costurile de exploatare reduse şi astfel de încadrarea într-o clasă energetică superioară, deci costuri mici la utilităţi. Compania de construcţii este interesată de menţinerea costurilor de execuţie scăzute.
        În cazul clădirilor în care proprietarul este şi utilizator, ambele componente ale costului sunt importante, atât investiţia iniţială, cât şi costurile de utilizare. Pentru proprietarii din sectorul public sunt importante costurile fiecărei etape, pe toată durata de viaţă a clădirii şi, de asemenea, efectele consumului de energie, precum emisiile de CO2.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 1 - Implicarea în timp a factorilor interesaţi
        Tabelul 1 - Implicarea în diferitele etape pe durata de viaţă a clădirii a factorilor implicaţi

┌───────────────┬──────────┬────────┬────────────┬──────────┐
│ │Etapa de │Etapa de│Etapa de │Etapa de │
│ │proiectare│execuţie│recepţionare│exploatare│
├───────────────┼──────────┼────────┼────────────┼──────────┤
│Investitorul │[v] │[v] │[v] │ │
├───────────────┼──────────┼────────┼────────────┼──────────┤
│Proprietarul │ │ │ │ │
│clădirii │[v] │[v] │[v] │[v] │
│(sector privat)│ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼────────┼────────────┼──────────┤
│Proprietarul │ │ │ │ │
│clădirii │[v] │[v] │[v] │[v] │
│(sector public)│ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼────────┼────────────┼──────────┤
│Echipa de │[v] │[v] │[v] │ │
│proiectare │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼────────┼────────────┼──────────┤
│Auditorul │ │ │ │ │
│energetic │[v] │[v] │[v] │[v] │
│pentru clădiri │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼────────┼────────────┼──────────┤
│Experţii │ │ │ │ │
│tehnici/ │[v] │[v] │[v] │[v] │
│Verificatorii │ │ │ │ │
│de proiecte │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼────────┼────────────┼──────────┤
│Constructorul/ │ │ │ │ │
│Compania de │ │[v] │[v] │ │
│construcţii │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼────────┼────────────┼──────────┤
│Utilizatorul │ │ │ │[v] │
├───────────────┼──────────┼────────┼────────────┼──────────┤
│Agenţii │ │ │ │[v] │
│imobiliari │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼────────┼────────────┼──────────┤
│Administratorul│ │ │ │v │
│clădirii │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼────────┼────────────┼──────────┤
│Producătorii de│[v] │[v] │ │ │
│materiale │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼────────┼────────────┼──────────┤
│Furnizorii de │[v] │[v] │[v] │[v] │
│utilităţi │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼────────┼────────────┼──────────┤
│Societatea │[v] │[v] │[v] │[v] │
│civilă │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼────────┼────────────┼──────────┤
│Administraţia │[v] │[v] │[v] │[v] │
│publică │ │ │ │ │
└───────────────┴──────────┴────────┴────────────┴──────────┘


        Beneficiile rezultate se referă la comercializarea, posibilitatea de închiriere, creşterea valorii adăugate, confortul, durabilitatea, protejarea mediului sau diferite obiective locale sau naţionale precum autonomia energetică. Acolo unde este posibil, ar trebui luate în considerare în procesul decizional atât beneficiile directe cât şi beneficiile conexe.
        Tabelul 2 - Beneficiile directe şi conexe ale implementării nZEB pentru factorii implicaţi (a se vedea imaginea asociată)



    3. ETAPA DE PROIECTARE
    3.1. Aspecte generale
        Etapa de proiectare a clădirii trebuie să integreze toţi specialiştii implicaţi în realizarea clădirii nZEB (Figura 2). Proiectarea necesită o abordare holistică, care să ia în considerare interacţiunile dintre diferite acţiuni, mai degrabă decât optimizarea fiecăreia separat.
        De exemplu, optimizarea planurilor clădirii din perspectiva utilizatorului poate avea efecte majore asupra suprastructurii clădirii, care la rândul său poate provoca costuri suplimentare. Rezultatul procesului ar trebui să aibă ca obiectiv realizarea unei clădiri în care să primeze:
    - performanţă energetică ridicată şi impact redus asupra mediului;
    – climat interior sănătos (asigurarea confortului termic, acustic, vizual şi a calităţii aerului interior);
    – calitatea conformării arhitecturale din punctul de vedere al asigurării cerinţelor nZEB.

 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 2 - Proces integrat de planificare nZEB
    3.1.1. Conceptul de proiectare
        Conceptul proiectului începe cu tema de proiectare. Este important ca tema de proiectare să fie clar definită, iar întreaga echipă să înţeleagă cerinţele clientului, obiectivele proiectului şi, totodată, colaborarea între specialişti trebuie să fie iterativă şi bazată pe o bună cooperare. Pentru proiectele finanţate din fonduri publice, cu obiective clar definite, cum ar fi clădirile nZEB, procesul ar trebui să înceapă cu documentaţii de fundamentare tehnico-economice, studii de fezabilitate, care să precizeze soluţiile tehnice importante, costurile, economiile şi soluţiile potenţiale care conlucrează eficient. Acest lucru oferă o bază de decizie pentru alegerea obiectivelor principale pentru proiect. Cele mai relevante documentaţii tehnico-economice sunt acelea realizate prin implicarea arhitectului, dezvoltatorului/investitorului, antreprenorului, specialistului în eficienţă energetică, a inginerului de instalaţii şi cu informaţii de la alţi experţi.
        Metoda generală de verificare a obiectivelor proiectului este definită în conceptul de proiectare. În procesul de concepere a proiectului, pot apărea provocări şi blocaje, care necesită a fi identificate. Calitatea proceselor depinde de organizarea proiectului şi de informaţiile furnizate în tema de proiectare şi condiţiile-cadru.
        Beneficiarul are obligaţia să desemneze un şef/manager de proiect, care să alcătuiască o echipă de proiectare (dacă această sarcină nu este delegată antreprenorului general), care poate îndeplini exigenţele sale în fiecare fază a proiectului. Trebuie stabilit gradul de externalizare a responsabilităţii, rolul, puterea decizională şi sarcinile tuturor membrilor din echipa de proiectare. Membrii echipei, având competenţe tehnice diferite şi abordând conceptul de proiectare din perspectiva propriei specializări, trebuie să se coordoneze şi să colaboreze pentru obţinerea unei soluţii unitare.
        Este important să fie incluşi în componenţa echipei de proiectare suficienţi specialişti, pregătiţi în funcţie de domeniul de aplicare şi complexitatea obiectivelor (Figura 3). Cunoştinţele de specialitate ale factorilor implicaţi ar trebui să fie întotdeauna luate în considerare pentru a realiza o clădire optimizată din toate punctele de vedere. Organizarea integrată a proiectului ar trebui să aibă ca efect asigurarea calităţii, deoarece conformitatea proiectului se verifică la mai multe exigenţe. O echipă de proiect interdisciplinară, cuprinzătoare şi care lucrează concomitent se poate ocupa pe deplin de relaţiile dintre funcţie, formă şi energie şi astfel, poate identifica şi evalua efectele multiple ale costurilor şi ale acţiunilor din proces.
        Pentru luarea în considerare a impactului extins asupra mediului este necesară implicarea unor experţi de specialitate şi cooperarea strânsă cu aceştia, pentru a putea evalua şi compara rapid opţiunile. Colaborarea strânsă şi iterativă reduce posibilitatea unor pierderi de informaţii şi a deciziilor de proiectare aflate în contradicţie şi astfel sunt reduşi timpii şi costurile de proiectare. Specialiştii în eficienţă energetică asigură prelucrarea calităţilor cerute în proiectare şi execuţie, în special cele care nu pot fi, în prealabil, definite cantitativ.
        Schimbul de informaţii între parteneri devine şi mai important în cazul clădirilor complexe. Acest lucru este important, deoarece cauza principală a erorilor de proiectare şi a termenelor ratate se află în disponibilitatea inadecvată şi prezentarea eronată a informaţiilor.
        Această fază a procesului este iterativă şi depinde de colaborarea dintre părţi, iar cooperarea interdisciplinară este crucială. Pentru a facilita colaborarea dintre membri este indicat să se adune întreaga echipă de proiectare de 2-4 ori pe lună pentru discuţii tehnice, în cadrul cărora se va urmări verificarea îndeplinirii obiectivelor propuse.
        Prin urmare, definirea canalelor de comunicare este de mare importanţă pentru reducerea fluxurilor de informaţii şi a timpului alocat. Comunicarea uşoară şi transparentă este cheia pentru proiectarea eficientă a clădirilor nZEB. Acest lucru trebuie menţinut pe tot parcursul procesului, întrucât toate deciziile trebuie luate pe baza tuturor informaţiilor din etapele precedente.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 3 - Reprezentarea schematică a etapei de proiectare a clădirilor noi
        Procesul de planificare digitală prin metoda planificării BIM (Building Information Modeling), reprezintă un nou mod de lucru care necesită diverse instrumente, aplicaţii şi o combinaţie de pachete software. BIM permite accesul imediat la informaţiile legate de proiect, liste şi costuri, informaţii care sunt de înaltă calitate, sigure, integrate şi complet coordonate. BIM se adresează atât etapei de proiectare, cât şi etapei de execuţie. Arhitecţii şi inginerii pot lucra simultan, fiind orientaţi ca echipă spre cea mai bună soluţie şi pot verifica în mod constant dacă obiectivele calitative şi cantitative sunt atinse.

    3.1.2. Obţinerea autorizării
        Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai în baza existenţei unei autorizaţii de construire (cu excepţiile prevăzute de Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare). Autorizaţia de construire se emite la solicitarea deţinătorului titlului de proprietate asupra unui imobil - teren şi/sau construcţii - ori a altui act care conferă dreptul de construire, în condiţiile Legii 50/1991, republicată, cu completările şi modificările ulterioare.
        Procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii începe odată cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism în scopul obţinerii, ca act final, a autorizaţiei de construire şi cuprinde următoarele etape:
        ● emiterea certificatului de urbanism;
        ● emiterea punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului pentru investiţiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului;
        ● notificarea de către solicitant a autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea solicitării de obţinere, ca act final, a autorizaţiei de construire, pentru investiţiile la care autoritatea competentă pentru protecţia mediului a stabilit necesitatea evaluării impactului asupra mediului şi a emis îndrumarul conform legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
        ● emiterea avizelor şi acordurilor, precum şi a actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului privind investiţiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului;
        ● pentru proiectele finanţate parţial sau integral din fonduri publice se întocmeşte Studiu de fezabilitate, care fundamentează un scenariu optim recomandat, având în vedere şi soluţii propuse de Studiul privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată pentru creşterea performanţei energetice (conform Hotărârii Guvernului nr. 907/2016, cu modificările şi completările ulterioare).
        ● elaborarea documentaţiei tehnice necesare pentru emiterea autorizaţiei de construire a lucrărilor de construcţii;
        ● depunerea documentaţiei pentru emiterea autorizaţiei de construire a lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente;
        ● emiterea autorizaţiei de construire.

        Este posibil ca echipa iniţială de proiectare să se modifice în etapa de obţinere a autorizaţiei, prin plecarea sau înlocuirea membrilor. Prin urmare, este important ca autorizaţia să fie recitită şi dacă este cazul revizuite obiectivele proiectului, asigurându-se că acestea sunt înţelese de toţi membrii echipei. În perioada obţinerii autorizaţiei, proiectul final nu este definit în detaliu. Pe de altă parte, pentru a gestiona problemele critice care pot afecta obiectivele proiectului (identificate în proiectarea conceptului), unele soluţii tehnice ar trebui studiate în detaliu.


    3.2. Provocări şi limitări (P)
    P.301 Importanţa temei de proiectare
        La începutul procesului, este important să fie stabilită clar tema de proiectare, deoarece aceasta stă la baza definirii şi atingerii tuturor etapelor de realizare a unei clădiri. Conţinutul temei de proiectare se adaptează luând în considerare nevoile beneficiarului, în funcţie de destinaţia clădirii, categoria şi clasa de importanţă, precum şi de complexitatea obiectivului de investiţii propus, urmărind totodată şi obligativitatea respectării cerinţelor nZEB în vigoare.
        În cadrul temei de proiectare se exprimă intenţiile de investiţie/financiare şi cerinţele beneficiarului legate de funcţionalul clădirii, evidenţiate în nota conceptuală, determinând conceptul de realizare a obiectivului de investiţii, în funcţie de condiţionările tehnice şi urbanistice generale ale amplasamentului, de protecţie a mediului natural şi a patrimoniului cultural sau alte condiţionări specifice obiectivului de investiţii.
        Actul normativ în care se regăseşte conţinutul temei de proiectare pentru clădirile finanţate din fondurile publice este: Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

    P.302 Planificare integrată
        Pentru a putea planifica clădirile nZEB, este important ca toate specialităţile de proiectare să lucreze împreună ca o echipă unitară. Acest lucru este necesar deoarece, la ora actuală, tehnologii şi echipamente din ce în ce mai sofisticate trebuie să fie instalate în clădiri cu geometrie din ce în ce mai complexă. Pentru a implementa această sarcină atât eficient, cât şi suficient, este necesar ca specialiştii implicaţi să colaboreze printr-un schimb continuu de informaţii.

    P.303 Coordonarea proiectului/Management de proiect
        Clădirile nZEB sunt în mare parte formate din sisteme complexe. Aceste sisteme trebuie dezvoltate încă din primele faze de proiectare pe baza unor principii care vor fi îmbunătăţite continuu. Modificările aduse ulterior vor avea, de cele mai multe ori, consecinţe de amploare, cum ar fi întârzieri şi inadvertenţe în procesul de proiectare. O bună gestionare a informaţiilor trebuie realizată şi cu producătorii de materiale, producătorii de sisteme tehnologice, precum şi cu firmele de execuţie pentru a putea implementa în mod corespunzător soluţia proiectată.

    P.304 Instrumente
        Implementarea conceptului nZEB în proiectare necesită evaluarea unei varietăţi de soluţii constructive şi sisteme tehnice ale clădirii.
    În prezent legislaţia în vigoare, prin Legea 372/2005, republicată, prevede la art. 10 că, pentru clădirile noi/ansamblurile de clădiri noi, se va elabora de către proiectant, ca parte componentă a studiului de fezabilitate, un studiu privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător a utilizării sistemelor alternative de înaltă eficienţă, dacă acestea există. Aceste sisteme alternative pot fi: a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie; b) de cogenerare/trigenerare; c) centralizate de încălzire sau de răcire ori de bloc; d) pompe de căldură; e) schimbătoare de căldură sol-aer; f) recuperatoare de căldură.
        Cu toate acestea, conţinutul cadru detaliat pentru acest document nu oferă un instrument prin care să se verifice/certifice/asume dacă conceptul de proiectare pentru clădirile noi respectă indicatorii nZEB. Prin urmare, este necesar să se dezvolte noi metode şi instrumente, astfel încât condiţiile minimale impuse de legislaţia în domeniu să poată fi asigurate încă din etapa de proiectare a clădirilor nZEB.

    P.305 Tehnologii noi
        Implementarea de tehnologii noi sau de o combinaţie nouă de sisteme deja cunoscute este inevitabilă, şi astfel poate deveni necesară includerea companiilor de execuţie cu experienţă în realizarea clădirilor nZEB încă din faza de proiectare, deoarece acestea pot soluţiona cu uşurinţă eventualele probleme de execuţie sau alte dificultăţi ce pot să apară în această etapă. Implicarea timpurie reduce provocările din fazele de planificare şi proiectare. Riscul potenţial privind utilizarea sistemelor noi este diminuat, deoarece toate părţile implicate pot lucra împreună pentru a soluţiona problemele.

    P.306 Utilizarea surselor regenerabile de energie
        Tipul sursei de energie şi sursele regenerabile de energie disponibile pe şantier sau în apropierea acestuia trebuie verificate şi analizate în fazele timpurii de proiectare pentru a putea proiecta cel mai eficient şi cel mai rentabil sistem posibil din punct de vedere energetic. Pentru a respecta conceptul nZEB, utilizarea surselor regenerabile de energie este obligatorie, prin urmare acest aspect trebuie introdus încă din tema de proiectare.
        În acest sens, în cadrul studiului privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător a utilizării sistemelor alternative de înaltă eficienţă, prezent în legislaţia în vigoare, prin Legea 372/2005, republicată, se va recomanda de către proiectant soluţia optimă. Această recomandare se bazează inclusiv pe o analiză privind sursele regenerabile de energie ce pot fi utilizate în amplasamentul clădirii. Acest studiu se realizează pentru clădirile noi, ca parte componentă a studiului de fezabilitate.

    P.307 Schimbul de informaţii/cooperare
        Datorită sistemelor complexe ce intră în componenţa clădirilor nZEB, este necesar ca toate părţile implicate în proiectare, execuţie şi exploatare să fie într-un schimb constant de informaţii. Fluxul constant de informaţii trebuie descris în proceduri, pentru a avea o colaborare constantă şi productivă.

    3.3. Acţiuni/Măsuri specifice (A)*
        * Figurile prezentate în cadrul fiecărei acţiuni sunt orientative, având caracter simbolic.
        Notaţii folosite în descrierea acţiunilor, din perspectiva influenţei asupra costurilor: Reducerea, respectiv creşterea costurilor în funcţie de acţiune, a fost notată după cum urmează:
        ● -Euro înseamnă că vor rezulta costuri mai mici comparativ cu soluţia convenţională;
        ● +Euro face referire la o creştere a costurilor faţă de soluţia uzuală;
        ● Numărul de simboluri Euro arată cât de mult sau cât de puţin se modifică aceste costuri. Aceste estimări ale costurilor au scop informativ şi au fost realizate pentru situaţii uzuale, însă pentru stabilirea soluţiei optime se recomandă analiza comparativă în baza costului global.


    A.301 Cerinţe minime de confort higrotermic
 (a se vedea imaginea asociată)
        Confortul higrotermic este o cerinţă subiectivă, dar este definit obiectiv prin calitatea mediului interior al clădirii. Pentru a creşte confortul higrotermic, proiectantul trebuie să aleagă materialele şi tehnologiile utilizate la realizarea anvelopei clădirii, respectiv a sistemelor de ventilare şi climatizare, astfel încât să elimine riscul de apariţie a fenomenului de condens superficial şi a mucegaiului, şi să obţină un mediu interior cu variaţii reduse de temperatură. Această abordare poate cauza o creştere a costurilor de proiectare şi investiţii, dar în acelaşi timp conduce la obţinerea unei stări de satisfacţie pe termen lung a utilizatorilor, datorită asigurării confortului interior şi reducerii semnificative a costurilor de întreţinere în exploatarea clădirii.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.302 Conformarea elementelor de anvelopă
 (a se vedea imaginea asociată)
        Conformarea elementelor de anvelopă este una dintre principalele acţiuni în etapa de proiectare pentru atingerea nivelurilor de performanţă energetică aferente standardului nZEB. Acţiunea presupune următoarele subactivităţi specifice conformării higrotermice a anvelopei:
    - alegerea materialelor din alcătuirea elementelor de anvelopă, implicit a izolaţiilor termice ce vor fi utilizate şi stabilirea caracteristicilor termo-tehnice ale acestora;
    – determinarea grosimilor şi dispunerea corectă a straturilor de izolaţie termică în detaliul de alcătuire a elementului de anvelopă în strânsă legătură cu straturile de rezistenţă mecanică şi cele de finisaj;
    – stabilirea caracteristicilor tehnice şi termice ale tâmplăriei exterioare şi ale tâmplăriei către spaţiile interioare neîncălzite, respectiv stabilirea poziţiilor de montaj ale acestora;
    – stabilirea tehnologiilor şi măsurilor prin care se va obţine un nivel superior de etanşare la aer;
    – proiectarea detaliilor de execuţie (în baza celor menţionate anterior), cu o atenţie sporită la corectarea punţilor termice ale anvelopei.

        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────┬────────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-EuroEuro │
└─────────────────────────┴────────────┘



    A.303 Optimizarea raportului dintre suprafaţa opacă şi suprafaţa vitrată
 (a se vedea imaginea asociată)
        Anvelopa opacă a unei clădiri are o influenţă semnificativă asupra consumului de energie pentru încălzire în sezonul rece, dar şi asupra celui necesar pentru răcire în sezonul cald.
        Prin dimensionarea corectă a suprafeţelor vitrate poziţionate spre punctele cardinale care beneficiază de radiaţie solară, se poate profita de o încălzire pasivă a spaţiului interior. Se recomandă ca pe faţada sudică, suprafaţa vitrată să fie în proporţie de 25-35% din suprafaţa opacă. Imaginea prezentată are titlul de informare pentru a exemplifica un caz în care raportul dintre suprafaţa vitrată şi cea opacă poate influenţa consumul de energie pentru crearea condiţiilor optime de climat interior. Această influenţă trebuie analizată de la caz la caz.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌───────────────────────────┬──────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├───────────────────────────┼──────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+/-Euro │
├───────────────────────────┼──────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │--Euro │
└───────────────────────────┴──────────┘



    A.304 Compactitatea clădirii
 (a se vedea imaginea asociată)
    Atingerea unui anumit grad de compactitate are o influenţă majoră asupra modului în care se pot satisface cerinţele unei clădiri care are un consum aproape zero de energie. În plus, compartimentarea eficientă a spaţiului interior prin considerarea unor recomandări în etapa de proiectare (de exemplu, dispunerea încăperilor în funcţie de orientarea clădirii) are o influenţă semnificativă asupra consumului de energie pentru crearea condiţiilor optime de climat interior. Nu în ultimul rând, trebuie înţeles faptul că, pentru clădiri cu forme arhitecturale mai complexe atât în plan cât şi în în secţiune există posibilitatea creşterii grosimii stratului termoizolant.
        Imaginea prezentată are titlul informativ şi arată importanţa formei arhitecturale care se răsfrânge direct în suprafaţa anvelopei şi a apariţiei unor punţi termice care influenţează grosimea stratului de termoizolaţie. Această influenţă trebuie analizată de la caz la caz, valorile prezentate având un rol de evidenţiere a modului în care poate creşte valoarea grosimii izolaţiei termice. În funcţie de situaţie, creşterea grosimii stratului de termoizolaţie poate fi considerabilă.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────┬────────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │-Euro │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-EuroEuro │
└─────────────────────────┴────────────┘



    A.305 Flexibilitatea spaţiului interior
 (a se vedea imaginea asociată)
        Aplicarea, în etapa de proiectare, a unei strategii de realizare a unui spaţiu interior flexibil şi uşor adaptabil reprezintă un aspect care poate influenţa clădirea în perioada de exploatare. Adoptarea unei perspective pe ciclu de viaţă prin care este luată în considerare posibilitatea schimbării în viitor a destinaţiei clădirii în funcţie de cerinţele şi necesităţile beneficiarului se poate traduce printr-un avantaj financiar pe care acesta îl va avea. În acelaşi timp, trebuie avută în vedere posibilitatea modificării condiţiilor de contur ale volumului interior încălzit ce pot influenţa performanţele higrotermice (de exemplu: prin modificarea temperaturilor interioare, a suprafeţelor utile etc.). Prin această etapă, care se poate considera facultativă, echipa de proiectare poate analiza o serie de detalii privind elementele constructive interioare, care să poată fi uşor modificate dacă este necesar, astfel încât să fie luate în considerare noile condiţii de contur şi impactul pe care îl vor avea asupra performanţei energetice a clădirii.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.306 Optimizarea aporturilor solare
 (a se vedea imaginea asociată)
    Înţelegerea corectă a condiţiilor din amplasament şi dispunerea clădirii în funcţie de acestea vor conduce în mod direct la reducerea necesarului pentru încălzire sau răcire a spaţiului interior. Trebuie urmărit ca, prin orientarea clădirii în funcţie de punctele cardinale, să fie obţinut un aport solar ridicat pentru a profita cât mai mult de fenomenul de încălzire pasivă.
        De asemenea, trebuie ţinut cont de riscul de supraîncălzire în sezonul cald, ceea ce poate duce la creşterea necesarului de energie pentru răcirea spaţiului interior.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────┬────────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-EuroEuro │
└─────────────────────────┴────────────┘



    A.307 Optimizarea factorului de lumină naturală
 (a se vedea imaginea asociată)
    Acţiunea presupune efectuarea de analize privind factorul de lumină naturală pentru anumite spaţii interioare, cu scopul păstrării unui echilibru între suprafaţa vitrată, ca element de anvelopă cu rezistenţe termice mici, şi cea opacă. Totodată, este necesar să se asigure un nivel optim al iluminării naturale, cu impact direct în diminuarea consumului de energie pentru iluminat. Această acţiune poate genera costuri de investiţie suplimentare cauzate de utilizarea unor suprafeţe de ferestre parţial mai mari (şi în interiorul clădirii, de exemplu către coridoare) sau utilizarea de sisteme alternative de iluminat natural a spaţiilor interioare fără acces la exterior (de exemplu: curte de lumină, tunel solar etc.).
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.308 Întocmire Raport de conformare nZEB
 (a se vedea imaginea asociată)
        Pentru clădirile nou construite se va urmări respectarea indicatorilor nZEB, prin dezvoltarea de soluţii alternative, până la alegerea soluţiei optime. Acest lucru poate genera costuri suplimentare, relativ mici, în cadrul procesului de proiectare, însă poate genera costuri suplimentare în celelalte etape dacă se constată ulterior că nu au fost atinşi indicatorii nZEB. O planificare iniţială detaliată poate duce la controlul costurilor şi reducerea consumurilor de energie.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │-Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.309 Ventilare naturală
 (a se vedea imaginea asociată)
        Ventilarea naturală îşi propune menţinerea calităţii aerului interior prin admisia de aer proaspăt şi evacuarea aerului viciat fără a utiliza sisteme mecanice. Are la bază acţiunea vântului sau diferenţa de temperatură a aerului, prin urmare există strategii diferite de optimizare a ventilării naturale.
        Este o soluţie eficientă, ca strategie de ventilare între sezoanele cald-rece şi ca răcire pasivă în timpul nopţii. Dacă prin ventilare naturală nu poate fi asigurată o bună calitate a aerului interior, poate fi conceput un sistem auxiliar de ventilare mecanică cu recuperare de căldură. Proiectarea şi calcularea sistemelor de ventilare naturală este dificilă deoarece trebuie să ţină seama de foarte mulţi parametri dar, atunci când este realizată corect, va conduce la reduceri ale costurilor de operare.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.310 Corectarea punţilor termice
 (a se vedea imaginea asociată)
    Corectarea punţilor termice în vederea atingerii standardului nZEB presupune diminuarea coeficienţilor de transfer termic ai punţilor termice liniare sau punctuale, astfel încât să se obţină un coeficient global de izolare termică cât mai mic, care să ateste faptul că, pe ansamblul ei, clădirea respectă indicatorii de performanţă aflaţi în vigoare la data proiectării. Astfel, această etapă influenţează acţiunile de conformare a elementelor de anvelopă, cerinţele minime de confort higrotermic şi etanşeitatea la aer, dar influenţează şi întocmirea Studiului de fezabilitate, a Raportului de conformare nZEB sau a Documentaţiei tehnice pentru emiterea autorizaţiei de construire a clădirii.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.311 Etanşeitate la aer
 (a se vedea imaginea asociată)
        Acţiunea se referă la necesitatea de a obţine un nivel ridicat de etanşare la aer a anvelopei clădirii pentru a diminua pierderile de căldură cauzate de infiltraţii/exfiltraţii prin neetanşeităţi.
        Se consideră că efortul de a obţine o anvelopă performantă din punct de vedere al rezistenţelor termice corectate trebuie dublat şi de utilizarea soluţiilor de etanşare la aer, mai ales în cazul anvelopelor specifice clădirilor cu structuri uşoare, din lemn sau metal, sau a celor din materiale naturale.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.312 Ventilare mecanică cu recuperare de căldură
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sistemele de ventilare mecanică au o deosebită importanţă pentru sănătatea ocupanţilor şi asigurarea calităţii aerului interior. Ventilarea cu recuperare de căldură urmăreşte reducerea pierderilor de căldură din ventilarea naturală organizată, realizată prin deschiderea ferestrelor, ceea ce va genera economii de energie. Cu toate acestea, vor rezulta consumuri suplimentare de energie electrică, precum şi costuri suplimentare pentru întreţinere şi reparaţii, însă creşterea confortului trebuie să stea la baza alegerii soluţiei optime.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.313 Energie din surse regenerabile - sisteme solar - termice
 (a se vedea imaginea asociată)
        Dat fiind faptul că sistemele solar-termice sunt răspândite şi utilizate de mulţi ani, există deja o bună experienţă în planificarea, proiectarea şi utilizarea acestora. Optimizarea proiectării ar putea fi mai costisitoare decât proiectarea standard, dar poate reduce costurile de investiţie şi de utilizare.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────┬────────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-EuroEuro │
└─────────────────────────┴────────────┘



    A.314 Energie din surse regenerabile - sisteme fotovoltaice
 (a se vedea imaginea asociată)
        Costurile de achiziţie şi montare a panourilor fotovoltaice au scăzut considerabil în ultimii ani, iar rentabilitatea acestora a crescut odată cu mărirea preţurilor de energie la nivel global.
        Panourile solare fotovoltaice, fiecare dintre ele cuprinzând un număr de celule solare, transformă lumina directă şi difuză a soarelui în energie electrică. Pentru generarea de energie se utilizează fie sisteme conectate la reţea (on- grid), fie soluţii insulare, cu stocare de energie într-un sistem de tip off-grid, fie sisteme hibrid.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────┬────────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-EuroEuro │
└─────────────────────────┴────────────┘



    A.315 Pompe de căldură
 (a se vedea imaginea asociată)
        Coeficientul de performanţă (COP) al unei pompe de căldură este raportul între energia termică obţinută şi cantitatea de energie electrică utilizată pentru funcţionare, în medie pe un an. Cu cât mai ridicat este coeficientul de performanţă, cu atât mai eficientă este pompa de căldură. De cele mai multe ori, energia de acţionare este energia electrică - din acest motiv, procesul de încălzire bazat pe utilizarea pompelor de căldură poartă numele de "electrificare a încălzirii". Pompele de căldură pot fi şi reversibile, adică ele pot funcţiona în regim de răcire.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.316 Centrale pe biomasă
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sistemele de încălzire cu biomasă folosesc ca şi combustibil materii vegetale şi organice, cum ar fi lemnul, deşeurile lemnoase şi reziduurile agricole precum fânul, pentru asigurarea încălzirii, dar şi a producerii apei calde de consum. Reprezintă o alternativă ecologică la sursele convenţionale, randamentul şi eficienţa acestora fiind mai ridicată. Acestea funcţionează pe baza unui combustibil, care de cele mai multe ori este mai ieftin şi accesibil tuturor categoriilor de persoane. Cu toate acestea, livrarea, depozitarea şi manipularea sunt mai complexe şi necesită spaţii mai mari, iar toate acestea implică o atenţie crescută din partea operatorilor acestor sisteme. O variantă eficientă pentru clădirile de suprafaţă mare sau chiar şi pentru oraşele care sunt consumatoare de energie electrică şi energie termică poate fi utilizarea centralelor de cogenerare cu biomasă, ce reprezintă o soluţie inteligentă pentru producerea celor două tipuri de energie.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.317 Sistem BIM
 (a se vedea imaginea asociată)
        Modelarea informaţiilor în sistem BIM permite tuturor partenerilor implicaţi în proiect să lucreze împreună la un model digital integrat, oferind beneficii în fazele de proiectare, execuţie, dar şi ulterior în exploatarea clădirii.
        Rezultă astfel economii importante în ceea ce priveşte calitatea şi controlul (de exemplu planificarea diferitelor sisteme de instalaţii duce la o mai mare claritate în integrarea diferitelor lucrări). Cu toate acestea, pentru a obţine rezultatul dorit, este nevoie de personal instruit în proiectarea BIM, timp şi resurse suplimentare (adică costuri) în primele faze de proiectare.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.318 Aplicarea pentru finanţare
 (a se vedea imaginea asociată)
        Implementarea proiectelor nZEB nu este limitată doar de aspectele tehnologice sau de cunoaşterea limitată dar şi de resursele financiare. Prin accesarea de finanţări, performanţa energetică a clădirilor este îmbunătăţită, cu efecte vizibile pe termen lung. Dacă autorităţile centrale şi locale cresc suficient de mult sursele de finanţare, acestea vor duce la creşterea numărului de clădiri nZEB. În acest sens, poate fi necesară contactarea unei firme specializate de consultanţă pentru a lua decizia cea mai bună legată de tipul de finanţare a proiectului.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │-Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.319 Utilizarea eficientă a materialelor în contextul economiei circulare
 (a se vedea imaginea asociată)
        Utilizarea eficientă a materialelor prin conformarea eficientă a elementelor structurale poate reduce major impactul asupra mediului din perspectiva analizei ciclului de viaţă, dar de asemenea poate conduce şi la economii financiare. Utilizarea eficientă a materialelor poate însemna costuri mai mari în faza de proiectare dar ulterior se pot face optimizări din punct de vedere al compactităţii şi al spaţiului interior. Impactul asupra mediului al materialelor de construcţie ar trebui calculat încă de la începutul fazei de proiectare pentru a identifica potenţialele zone de realizare de economii (calcul LCA - Evaluarea ciclului de viaţă).
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │-Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │ │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.320 Întocmirea Studiului de fezabilitate - SF
 (a se vedea imaginea asociată)
        Acţiunea este obligatorie în cazul clădirilor noi sau existente pentru care sunt propuse lucrări de extindere, iar finanţarea lucrărilor este făcută total sau parţial din fonduri publice. Studiile de fezabilitate analizează, fundamentează şi propun minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice diferite, dezvoltate şi pe baza pachetelor de soluţii propuse de Studiul privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată pentru creşterea performanţei energetice (conform Hotărârii Guvernului nr. 907/2016, cu modificările şi completările ulterioare), recomandând, justificat şi documentat, scenariul/opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă) pentru realizarea obiectivului de investiţii.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │ │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.321 Întocmirea Documentaţiei tehnice pentru emiterea autorizaţiei de construire - DTAC
        În ceea ce priveşte atingerea nivelurilor de performanţă energetică aferente standardului nZEB, Documentaţia tehnică pentru emiterea autorizaţiei de construire conţine cel puţin următoarele:
    1. Proiect pentru autorizarea executării lucrărilor de construire, ce reprezintă un extras din Proiectul tehnic de execuţie şi care conţine indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii. Proiectul tehnic de execuţie constituie documentaţia prin care proiectantul dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate; componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuţie, în condiţiile respectării indicatorilor tehnico- economici aprobaţi şi a autorizaţiei de construire. (a se vedea imaginea asociată)

    2. Studiul privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător a utilizării sistemelor alternative de înaltă eficienţă, definit în Legea 372/2005, republicată, art. 10. În cazul clădirilor cu finanţare parţială sau totală din fonduri publice, Studiul privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată pentru creşterea performanţei energetice (conform Hotărârea Guvernului nr. 907/2016, cu modificările şi completările ulterioare) poate fi utilizat pentru respectarea art. 10 din Legea 372/2005, republicată, în vederea obţinerii autorizaţiei de construcţie. Ca parte componentă a studiului se va realiza Raportul de conformare nZEB, care va fi asumat de către echipa de proiectare/auditorul energetic.
        Conţinutul acestuia este descris în cadrul acţiunii A.308.


        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │ │
└─────────────────────────────┴────────┘




    4. ETAPA DE EXECUŢIE
    4.1. Aspecte generale (a se vedea imaginea asociată)
        Etapa de execuţie a lucrărilor poate începe odată cu obţinerea autorizaţiei de construire şi se realizează în baza proiectului tehnic de execuţie (Figura 4). În perioada execuţiei construcţiei proiectantului îi revine obligaţia de a urmări pe şantier realizarea fazelor determinante specificate în documentaţia de autorizare. Orice neconcordanţă se consideră ca fiind nerespectare a autorizaţiei de construire şi se sancţionează ca atare. Derogări de la prevederile proiectului se pot face prin dispoziţii de şantier, emise de către proiectant şi verificate de către un verificator de proiecte atestat în condiţiile legii, precum şi cu acordul scris al beneficiarului/investitorului/managerului de proiect, după caz.
        Modificările punctuale ale soluţiilor tehnice aduse proiectului tehnic prin dispoziţie de şantier, pot fi aplicate, cu condiţia respectării prevederilor Legii 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ce au în vedere următoarele cerinţe:
    a. nu se modifică funcţiunea consemnată în autorizaţia iniţială;
    b. se asigură respectarea prevederilor avizelor/acordurilor/punctului de vedere al autorităţilor competente pentru protecţia mediului, precum şi ale actului administrativ al acestora după caz, anexe la autorizaţia de construire;
    c. se asigură respectarea prevederilor Codului Civil;
    d. nu se modifică condiţiile de amplasament (regim de înălţime, POT, CUT, aliniament, distanţe minime faţă de limitele proprietăţii,ori aspectul construcţiei)
    e. nu sunt periclitate rezistenţa şi stabilitatea clădirilor învecinate;
    f. se asigură respectarea prevederilor reglementărilor tehnice în domeniul securităţii la incendiu;
    g. se asigură economia de energie.

        Potrivit art. 13 alin. (3) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, verificarea calităţii lucrărilor executate pentru realizarea construcţiilor şi a intervenţiilor la construcţiile existente, pentru care se emit, în condiţiile legii, autorizaţii de construire, este obligatorie şi se efectuează de către investitori prin diriginţi de şantier autorizaţi, angajaţi ai investitorilor şi prin responsabili tehnici cu execuţia autorizaţi, angajaţi ai executanţilor.
        Conform prevederilor art. 22 lit. d) din legea anterior menţionată, investitorii, persoane fizice sau juridice, au obligaţia de a asigura verificarea execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii prin diriginţi de specialitate sau agenţi economici de consultanţă specializaţi, pe tot parcursul lucrărilor. Aceste prevederi se aplică construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora, indiferent de forma de proprietate, destinaţie, categorie şi clasă de importanţă sau sursă de finanţare, în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 4 - Descrierea etapei de execuţie
        Conform prevederilor art. 2 lit. c) din Regulamentul privind verificarea şi expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, precum şi verificarea calităţii lucrărilor executate, din 13.09.2018, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, diriginte de şantier este specialistul autorizat cu activitate în construcţii, cu atribuţii privind verificarea execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii, în conformitate cu documentaţiile tehnice/documentaţiile tehnico-economice aferente.
    În condiţiile supravegherii de către un diriginte de şantier a tuturor lucrărilor realizate pe şantier şi prin stabilirea unui preţ ferm la începerea construcţiei, se vor evita cheltuielile suplimentare după începerea lucrărilor, fără rabat asupra cantităţii şi calităţii materialelor puse în operă precum şi a calităţii lucrărilor executate de către constructor.

    4.2. Licitarea şi contractarea
        Odată ce un proiect este aprobat şi se obţin autorizaţiile necesare de la autorităţi, firmele de construcţii vor fi implicate în etapele de licitare şi de contractare.
        Compania de execuţie primeşte toată documentaţia tehnică a proiectului şi caietele de sarcini şi apoi întocmeşte un deviz general în care se detaliază cantităţile, lucrările şi costurile pentru realizarea clădirii, pe care îl prezintă clientului său. De asemenea, firma caută să se conformeze tuturor solicitărilor clienţilor şi, acolo unde este posibil, poate propune îmbunătăţiri. Ulterior, începe negocierea între părţi, iar clientul va compara diferitele oferte pentru a stabili firma care va executa lucrarea.
    În cazul efectuării de către compania de construcţii de lucrări în calitate de antreprenor general, faza de negociere are loc între companie şi investitorul direct susţinut de consilierii relevanţi (fond de investiţii, persoană privată sau companie imobiliară). Dacă, în schimb, firma este obligată să îndeplinească doar rolul de constructor al clădirii, aceasta va trata cu cei desemnaţi de către client să coordoneze diverşi specialişti implicaţi (manager de proiect, diriginte de şantier, proiectanţi etc.).

    4.3. Etapa de construire (a se vedea imaginea asociată)
        Faza de execuţie poate începe după obţinerea autorizaţiei de construire.
        Totul începe cu pregătirea şantierului, menţinerea acestuia cât mai curat şi mai puţin aglomerat, apoi continuă cu realizarea săpăturii pentru fundaţie.
    Firma de construcţii realizează ulterior fundaţia şi apoi întreaga structură de rezistenţă. Dacă se folosesc elemente prefabricate această fază este mai uşoară, se evită montarea cofrajelor, iar execuţia este mai rapidă.
        După ce structura de rezistenţă este finalizată şi anvelopa este închisă, alţi muncitori calificaţi sau chiar alte echipe pot începe să monteze sistemele tehnologice (încălzire, răcire, electrice etc.) şi să facă lucrări de finisaj.
        Un alt tip de abordare în realizarea lucrărilor este execuţia de tip lean,concept dezvoltat pentru a îmbunătăţi eficienţa şi eficacitatea procesului de construire. Managementul de tip lean a unei construcţii înseamnă reducerea la minimum a pierderilor inutile de timp, resurse şi materiale şi, prin urmare, optimizarea costurilor. Existenţa unui antreprenor general care gestionează şi coordonează toţi furnizorii şi subcontractanţii, duce la eficientizarea întregului sistem prin coordonare optimă, eliminarea obstacolelor şi fluidizarea procesului, cu scopul de a realiza produsul dorit de client.
        O premisă-cheie pentru o construcţie realizată cu succes în acest sistem de tip lean este ca materialele şi utilajele să fie disponibile atunci când lucrările sunt programate să înceapă, iar echipamentele, informaţiile şi oamenii sunt pe poziţii.
        Defalcarea lucrărilor şi planificarea acestora, cu accent pe separarea pe cât de mult posibil a zonelor de lucru a diferitelor echipe specializate şi gestionarea interacţiunilor dintre acestea sunt de asemenea importante. Acest lucru poate fi obţinut prin definirea clară a etapelor de construcţie şi delimitarea clară a acestora. Este utilă şi crearea unui program al şedinţelor de planificare şi organizare pentru a se asigura că toate lucrările pot începe atunci când au fost prevăzute.
    Construcţiile vor trebui să atingă gradul maxim de funcţionalitate pentru satisfacerea exigenţelor utilizatorilor finali. Producătorii şi furnizorii vor trebui implicaţi în etapa de proiectare cât mai repede posibil, pentru a realiza un proces integrat şi o clădire rentabil economic. Etapele intermediare curente, progresul lucrării, conformitatea cu cerinţele proiectului trebuie verificate prin măsuri specifice, continue şi coordonate. Este mult mai eficientă realizarea controlului de calitate pe tot parcursul procesului de construire, faţă de situaţia când acesta este făcut la sfârşit, iar corectarea problemelor este mult mai dificilă şi mai costisitoare.
        Realizarea unei comunicări deschise între proprietar, manager de proiect, antreprenori şi specialişti este o măsură care garantează un rezultat mai bun.
        Utilizarea elementelor prefabricate şi mutarea pe cât posibil a lucrărilor în afara şantierului este o strategie care aduce numeroase beneficii. Construirea în afara şantierului reduce numărul lucrărilor realizate la faţa locului şi le plasează în principal în fabrică, permiţând astfel reorganizarea proceselor tehnologice pentru o mai bună eficienţă şi calitate.
        Printre avantajele utilizării elementelor/sistemelor prefabricate se pot menţiona:
        ■ Garanţia calităţii produsului şi a unui control mai bun în proceselor industrializate producţia este optimizată;
        ■ Timpul de producţie este redus datorită eficacităţii şi preciziei proceselor de producţie;
        ■ Lucrările la faţa locului sunt reduse la minimum, fiind redus astfel riscul de evenimente neprevăzute, întârzieri şi costuri suplimentare;
        ■ Timpul şi costurile sunt mai predictibile, fiind redusă incertitudinea la realizarea proiectelor.


    4.4. Punerea în funcţiune a echipamentelor şi a sistemelor
        Planificarea organizată a etapei de punere în funcţiune a echipamentelor şi a sistemelor de instalaţii are ca scop atingerea funcţionalităţii tuturor acestora, per ansamblu şi individual, în mod demonstrabil şi transparent. După încheierea cu succes a etapei de punere în funcţiune, va rezulta o clădire cu echipamente care funcţionează în parametri optimi, care va asigura clientului utilizarea eficientă a clădirii încă din prima zi.
        Măsurătorile şi verificările esenţiale în scopul punerii în funcţiune reprezintă parametri garantaţi de către constructor/antreprenor ca bază pentru măsurarea performanţei şi îndeplinirea contractului.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Obiectivul organizării etapei de punere în funcţiune este realizarea şi menţinerea unei clădiri funcţionale şi eficiente energetic prin toate componentele instalaţiilor clădirii.
        Determinarea metodelor specifice care vor fi aplicate în timpul etapei de punere în funcţiune este importantă şi pentru determinarea principiilor de bază (verificarea de către un anumit tip de specialist) şi vor avea ca rezultat anumite seturi de instrumente şi activităţi. Aceasta este o condiţie prealabilă pentru pregătirea sau organizarea punerii în funcţiune de către cele mai potrivite persoane, având în vedere numărul mare de cerinţe/exigenţe diferite ale părţilor implicate în etapa de execuţie şi diversitatea de destinaţii a clădirilor.
        Asigurarea şi controlul calităţii este o etapă importantă şi cu impact direct asupra satisfacţiei beneficiarului/investitorului. Această etapă urmează să fie asigurată de către constructor/antreprenor, ca dovadă a îndeplinirii integrale a contractului. Procedura de punere în funcţiune constă în trasarea de responsabilităţi şi de personal, detalierea şi realizarea verificărilor, programarea acestora etc.
        Procedura de punere în funcţiune:
        Înainte de predare/acceptare se vor realiza:
        ■ Finalizarea lucrărilor de către constructor/antreprenor;
        ■ Încheierea contractelor dintre constructor/antreprenor şi subcontractanţi;
        ■ Realizarea controlului calităţii de către constructor/antreprenor;
        ■ Realizarea controlului calităţii de către specialiştii pe diverse domenii;
        ■ Remedierea defectelor de către constructor/antreprenor;
        ■ Acceptarea acestora de către client sau de către reprezentanţii săi;
        ■ Recepţionarea şi preluarea de către client.


    a. Evaluarea performanţei
        Verificarea gradului de performanţă în realizarea unei lucrări/instalarea unui echipament, conform contractului, poate reprezenta o condiţie prealabilă pentru acceptarea lucrării/echipamentului.
        Acceptarea constă în:
        ■ Verificarea integralităţii;
        ■ Dovada testului de funcţionare (punerea în funcţiune);
        ■ Dovada de funcţionare conform specificaţiilor (dovada de punere în funcţiune);
        ■ Dovada de realizare a testului de funcţionare în condiţii de siguranţă (conform reglementărilor tehnice);
        ■ Dovada testului de funcţionare care acoperă toate specializările (punerea în funcţiune);
        ■ Măsurarea simultană a echipamentelor (verificarea în timpul operării de probă).


    b. Verificarea integralităţii
        Sunt necesare dovezi pentru a arăta că:
        ■ Livrarea a fost efectuată integral în condiţiile prevăzute în contract;
        ■ Echipamentele şi componentele acestora sunt instalate corespunzător, în conformitate cu reglementările şi standardele tehnice în vigoare;
        ■ Echipamentele sau componentele acestora sunt accesibile pentru operare;
        ■ Toată documentaţia tehnică este disponibilă beneficiarului/investitorului.


    c. Scopul inspecţiei
        ■ Compararea produsului livrat cu cel contractat, atât din punct de vedere al funcţionării sale, cât şi al materialelor componente;
        ■ Verificarea conformităţii cu reglementările tehnice de siguranţă în vigoare;
        ■ Dovada depunerii tuturor documentelor necesare funcţionării;
        ■ Dovada depunerii tuturor documentelor necesare pentru gestionarea consumului de energie;
        ■ Dovada realizării instructajelor necesare, mai ales în chestiuni legate de siguranţă (securitatea şi sănătatea muncii).

    d. Testul de funcţionare
        Verificarea funcţionării instalaţiilor conform contractului, a instalării corecte din punct de vedere tehnic şi a eficacităţii componentelor individuale.

    e. Măsurarea funcţiei preconizate
        Verificarea valorilor nominale ce vor fi furnizate de echipamentele aflate sub sarcină (prin verificări aleatorii).

    f. Verificări
        Determinarea calităţii materialelor şi a calităţii lucrărilor de montaj şi dovada funcţionării eficiente a echipamentelor instalate (fără erori).


    4.5. Provocări şi limitări (P)
    P.401 Instalarea de tehnologii inovatoare
        Pentru a atinge exigenţele specifice unei clădiri nZEB, este necesar ca nivelul general de calitate al clădirii să fie unul foarte ridicat. Realizarea unei construcţii noi şi instalarea de noi tehnologii trebuie făcute de specialişti cu experienţă. Lipsa de experienţă a firmelor de execuţie poate duce la apariţia de probleme în funcţionarea clădirii sau a defectelor.

    P.402 Constrângeri bugetare
        În timpul realizării lucrărilor de execuţie, deseori cheltuielile ajung să fie mai mari decât cele estimate în etapele iniţiale. Aceste erori de evaluare pot face ca beneficiarul/investitorul să dorească să aducă modificări la proiect, ceea ce conduce ulterior la costuri suplimentare ridicate în etapa de exploatare.

    P.403 Managementul etapei punerii în funcţiune
        Pentru a obţine nivelul de calitate dorit, clădirile nZEB necesită sisteme tehnologice complexe, care vor conduce la complicarea etapei de punere în funcţiune şi, eventual, a celei de monitorizare în timpul funcţionării. Realizarea de verificări iniţiale poate reduce riscul de apariţie a defecţiunilor în perioada de funcţionare a clădirii, deoarece toate componentele pot fi verificate atât individual cât şi per ansamblu. Prin testarea şi achiziţia de date relevante se pot identifica punctele slabe şi diferenţele faţă de cele precizate în etapa de proiectare.

    P.404 Comunicarea în procesul de execuţie
        Pentru implementarea conceptului de clădire nZEB, este necesară o comunicare sporită între specialişti/subcontractanţi, deoarece diferitele sisteme ce se regăsesc într-o clădire nZEB sunt într-o legătură strânsă. În plus, este necesar să se păstreze o documentaţie relevantă a interacţiunii dintre sistemele individuale, precum şi a funcţionării acestora.

    4.6. Acţiuni/Măsuri specifice (A)*
        * Figurile prezentate în cadrul fiecărei acţiuni sunt orientative, având caracter simbolic.
        Notaţii folosite în descrierea acţiunilor, din perspectiva influenţei asupra costurilor:
        Reducerea, respectiv creşterea costurilor în funcţie de acţiune, a fost notată după cum urmează:
        ● -Euro înseamnă că vor rezulta costuri mai mici comparativ cu soluţia convenţională;
        ● +Euro face referire la o creştere a costurilor faţă de soluţia uzuală;
        ● Numărul de simboluri \'c7 arată cât de mult sau cât de puţin se modifică aceste costuri.


        Aceste estimări ale costurilor au scop informativ şi au fost realizate pentru situaţii uzuale, însă pentru stabilirea soluţiei optime se recomandă analiza comparativă în baza costului global.

    A.401 Documentaţie de ofertare
 (a se vedea imaginea asociată)
        Beneficiarul se va asigura că procesul de elaborare a documentaţiei de ofertare corespunde cu cerinţele şi scopul stabilit prin documentaţiile tehnice.
        În cazul achiziţiilor de lucrări de execuţie în sistem public, cu posibilă aplicare similară şi în sistemul contractărilor private, se impune realizarea documentaţiei de ofertare de către personal format din experţi atestaţi în achiziţii publice. Suplimentar, este necesară implicarea de personal specializat funcţie de specificul şi dimensiunea lucrărilor de execuţie ce necesită a fi contractate. Dacă documentaţia de ofertare a fost realizată deficitar, ulterior vor fi influenţate şi calitatea execuţiei şi bugetul investiţiei.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │ │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.402 Contractul
 (a se vedea imaginea asociată)
        Beneficiarul se va asigura că prin semnarea contractului se vor atinge cerinţele şi obiectivele stabilite prin documentaţiile tehnice. Contractul include, anexate, documentaţiile tehnice şi documentaţiile de ofertare. Contractul are un rol foarte important pentru a stabili un climat de lucru corect, coerent, sigur, cu certitudini legale cu privire la asigurarea îndeplinirii cerinţelor tehnice, economice, financiare, durate de timp etc., cerinţe care au fost asumate de către Beneficiar.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │ │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.403 Realizarea elementelor opace ale anvelopei clădirii
 (a se vedea imaginea asociată)
    Montarea sistemului termoizolant se va realiza continuu, pe tot conturul anvelopei, fără a lăsa elemente exterioare neprotejate. Se va avea în vedere respectarea prevederilor cuprinse în normele tehnice specifice de punere în operă a fiecărui material termoizolant sau hidroizolant (standard de produs, agremente tehnice etc.). Suprafeţele suport vor fi pregătite astfel încât să aibă planeitatea necesară, în funcţie de tipul şi modul de fixare a stratului termoizolant sau a celui hidroizolant.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.404 Realizarea elementelor vitrate ale anvelopei clădirii
 (a se vedea imaginea asociată)
        Se va avea în vedere achiziţia şi montarea tâmplăriei exterioare impuse de proiectant, cu respectarea detaliilor de execuţie, a transmitanţei maxime specificate (U) şi a profilului recomandat. Pentru diminuarea efectului defavorabil al punţilor termice de joncţiune, se recomandă acordarea unei atenţii deosebite la montajul tâmplăriei exterioare în raport cu alcătuirea constructivă a părţii opace şi etanşarea corectă pe contur, conform detaliilor din proiect. Soluţia cea mai avantajoasă din punct de vedere termotehnic se poate stabili printr-o analiză numerică.
        În acest sens, soluţiile principiale recomandă poziţionarea ferestrelor pe cât posibil în planul izolaţiilor termice cu elemente speciale de montaj sau în zona limită exterioară a stratului de rezistenţă.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.405 Instalarea sistemelor de producere a energiei din surse regenerabile
 (a se vedea imaginea asociată)
    Utilizarea surselor regenerabile în clădire pentru diverse aplicaţii precum încălzirea apei, încălzirea/răcirea şi producerea de energie electrică este definitorie pentru clădirile nZEB. Principalele obiective ale instalării de tehnologii cu surse regenerabile de energie sunt: reducerea utilizării combustibilor fosili şi reducerea emisiilor de CO2. Tehnologiile de energie din surse regenerabile pot fi: generatoarele eoliene, sisteme fotovoltaice, sisteme solar - termice, centrale cu biomasă, cogenerare pe biomasă, biogaz sau biocombustibili şi diferite tipuri de pompe de căldură.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘




    5. ETAPA DE RECEPŢIE
    5.1. Aspecte generale
        Potrivit Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, clădirile noi, pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero. Clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităţilor administraţiei publice care urmează să fie recepţionate după 31 decembrie 2018 vor fi clădiri al căror consum de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero.
        Recepţia construcţiilor constituie o componentă a sistemului calităţii şi reprezintă un proces complex prin care se certifică, în condiţiile legii, finalizarea lucrărilor pentru realizarea unor intervenţii la construcţii existente, cu respectarea cerinţelor fundamentale aplicabile şi în conformitate cu prevederile autorizaţiei de construire, precum şi ale documentelor prevăzute în cartea tehnică a construcţiei.
        La sfârşitul etapei de execuţie, constructorul va trebui să garanteze conformitatea cu proiectul iniţial. Cartea tehnică reprezintă documentaţia care cuprinde toate actele unei construcţii, de la proiect la recepţie şi este realizată în scopul validării modului în care clădirea a fost proiectată şi executată. Atunci când se realizează recepţia clădirii, beneficiarului (investitorului) i se înmânează cartea tehnică a construcţiei, care trebuie să conţină toate datele relevante pentru utilizarea corectă a clădirii şi a echipamentelor instalate (inclusiv certificatul energetic).
        Documentaţia de bază va cuprinde următoarele capitole: A. Documentaţia privind proiectarea; B. Documentaţia privind execuţia; C. Documentaţia privind recepţia; D. Documentaţia privind exploatarea, întreţinerea, repararea, urmărirea comportării în timp. După primirea cărţii tehnice, proprietarul sau utilizatorul va asigura activitatea de urmărire a comportării construcţiei în timpul exploatării şi a intervenţiilor asupra acesteia.
        Cartea tehnică trebuie să ofere informaţii pentru utilizarea optimă a noii clădirii şi pentru a gestiona eficient lucrările de mentenanţă programate. Deşi se pot efectua verificări şi măsurători şi în etapa de execuţie a lucrării, înainte de realizarea recepţiei se pot efectua teste reale pentru a asigura eficienţa clădirii (test uşă suflantă, verificare instalaţie electrică, instalaţie HVAC etc.).

    5.2. Punerea în funcţiune
        Scopul principal al etapei de punere în funcţiune este de a asigura funcţionarea clădirii conform cerinţelor proprietarului, asumate de către proiectanţi prin tema de proiectare. Punerea în funcţiune este un proces integrat care se întinde de la etapa de predimensionare până la etapa de exploatare. Clădirile care trec prin etapa de punere în funcţiune vor fi supuse în timp la mai puţine intervenţii, tind să fie mai eficiente din punct de vedere energetic şi au costuri de operare şi de întreţinere mai mici.
        Documentaţia realizată în urma testelor de punere în funcţiune poate reprezenta baza pentru evaluarea corectă a consumurilor de energie de către auditorul energetic pentru clădiri.
        Astăzi, datorită sistemelor digitalizate, cum ar fi Building Information Modeling - BIM, este posibil să se furnizeze o radiografie reală a clădirii, care ulterior să fie utilizată pentru gestionarea întregului ciclu de viaţă al acesteia.
        În unele situaţii, după realizarea clădirii, poate fi necesară efectuarea unor teste pentru verificarea funcţionării sistemului HVAC şi a celui de producere a energiei electrice. Primul test este producţia de energie electrică a sistemului fotovoltaic, care trebuie să fie similară cu cea precizată în etapa de proiectare.
        Un alt test care poate fi luat în considerare este testul de etanşeitate (testul cu uşa suflantă) care este necesar pentru a evalua rata ventilării pentru clădirea nZEB şi, eventual, pentru a corecta zonele de neetanşeitate care pot creşte consumul de energie şi pot cauza daune pe durata etapei de utilizare. Acest test poate fi realizat şi într-o etapă anterioară, în faza de execuţie, după ce au fost montate elementele vitrate şi straturile aferente anvelopei opace, având însă acces la stratul de etanşare, pentru a permite eventuale lucrări de corecţie la acestea.
        Întreţinerea echipamentelor este de asemenea importantă pentru menţinerea eficienţei energetice a clădirii în ansamblu. Este necesară monitorizarea şi controlul unor parametri importanţi, cum ar fi consumul de energie sau producţia de căldură a sistemului HVAC. Scopul principal al monitorizării energiei este de a stoca date pentru a implementa o analiza statistică automată necesară evaluării funcţionării corecte a echipamentului HVAC.
        Procedura de punere în funcţiune constă în următoarele:
        ■ Funcţionarea în regim real în perioada de garanţie;
        ■ Darea în folosinţă a clădirii;
        ■ Remedierea defectelor de către constructor/antreprenor sau subcontractanţi;
        ■ Ieşirea constructorului/antreprenorului din perioada de garanţie.


    5.3. Provocări şi limitări (P)
    P.501 Colectarea informaţiilor
        Deoarece sunt mulţi factori implicaţi, colectarea tuturor documentelor şi a informaţiilor poate uneori fi greoaie. În unele situaţii, o parte dintre documentele componente ale Cărţii Tehnice lipsesc sau nu sunt complete. În aceste condiţii, există posibilitatea reconstituirii documentului, în baza analizelor, expertizelor, evaluărilor tehnice şi a altor studii care, prin metode specifice, pot oferi informaţiile pe care trebuie să le conţină acest act.

    P.502 Instrumente
        Clădirile nZEB sunt de o complexitate ridicată faţă de clădirile obişnuite. În plus, soluţiile de concepere a anvelopei şi de alegere a echipamentelor pot varia mult de la o clădire la alta. Trebuie acordată o atenţie sporită etapei de monitorizare şi control a parametrilor care descriu calitatea mediului interior, iar pentru aceasta se pot utiliza o varietate de instrumente. Proprietarul/investitorul trebuie să se asigure că aceste instrumente vor fi disponibile la momentul potrivit, înainte de realizarea recepţiei.

    P.503 Planificare şi rezolvarea problemelor
        Planificarea procedurii de punere în funcţiune poate fi extrem de complexă şi este diferită în funcţie de destinaţia şi de dimensiunile clădirii. De exemplu, testul cu uşa suflantă este dificil de realizat pentru clădiri de dimensiuni mari deoarece sunt necesare mai multe teste şi separarea volumelor interioare. După determinarea zonelor de infiltraţii, repararea acestora poate fi costisitoare şi greu de realizat, mai ales dacă testarea se face într-o fază târzie a etapei de execuţie.

    5.4 Acţiuni/Măsuri specifice (A)*
        * Figurile prezentate în cadrul fiecărei acţiuni sunt orientative, având caracter simbolic.
        Notaţii folosite în descrierea acţiunilor, din perspectiva influenţei asupra costurilor: Reducerea, respectiv creşterea costurilor în funcţie de acţiune, a fost notată după cum urmează:
        ● -Euro înseamnă că vor rezulta costuri mai mici comparativ cu soluţia convenţională;
        ● +Euro face referire la o creştere a costurilor faţă de soluţia uzuală;
        ● Numărul de simboluri Euro arată cât de mult sau cât de puţin se modifică aceste costuri. Aceste estimări ale costurilor au scop informativ şi au fost realizate pentru situaţii uzuale, însă pentru stabilirea soluţiei optime se recomandă analiza comparativă în baza costului global.


    A.501 Testul cu usa suflantă
 (a se vedea imaginea asociată)
    Verificarea gradului de etanşare al unei clădiri este o condiţie necesară evaluării eficienţei energetice a acesteia şi o etapă relevantă în determinarea calităţii lucrărilor, fiind obligatorie la certificarea clădirilor pasive.
        Are ca scop determinarea ratei ventilării dar se poate verifica şi modul în care s-a făcut montajul tâmplăriei sau dacă au fost rezolvate discontinuităţile din zona opacă, fiind o măsură de asigurare a calităţii anvelopei.
    Permite realizarea unei testări înainte ca clădirea să fie complet finalizată, motiv pentru care acest test se recomandă să fie făcut înainte de programarea efectivă a recepţiei. Ulterior, nu mai este posibilă verificarea etanşeităţii.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.502 Cartea tehnică a construcţiei
 (a se vedea imaginea asociată)
        Cartea tehnică reprezintă documentaţia care cuprinde toate actele unei construcţii, de la proiect până la recepţie. Este realizată în scopul validării modului în care clădirea a fost proiectată şi executată. Ulterior, în cazul unei daune, printr-o verificare tehnică de specialitate, se poate constata dacă clădirea a respectat normele de calitate şi de siguranţă în vigoare.
        După primirea cărţii tehnice, proprietarul sau utilizatorul va asigura activitatea de urmărire a comportării construcţiei în timpul exploatării şi a intervenţiilor asupra acesteia.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.503 Certificat de performanţă energetică
 (a se vedea imaginea asociată)
        Prin acest document se evaluează performanţa energetică a clădirii în condiţii normale de utilizare, în baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţie - instalaţii aferente (încălzire, preparare/furnizare a apei calde de consum, ventilare şi climatizare, iluminat artificial).
        De asemenea, se determină consumurile de energie primară şi finală, inclusiv din surse regenerabile de energie, cantitatea de emisii în echivalent kg CO2. Este relevant gradul de acurateţe al informaţiilor în baza cărora se realizează certificatul de performanţă energetică a clădirii.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘




    6. ETAPA DE EXPLOATARE
    6.1. Aspecte generale
        După etapele de proiectare, execuţie şi recepţie, odată ce clădirea este dată în folosinţă urmează cea mai lungă etapă din ciclul de viaţă al unei clădiri, etapa de utilizare sau exploatare a acesteia. Conform prevederilor Legii nr. 10/1995, republicată, predarea către proprietar a clădirii se poate face numai după admiterea recepţiei la terminarea lucrărilor de construcţii şi punerea în funcţiune a branşamentelor autorizate şi definitive la reţelele de utilităţi publice ale infrastructurii edilitare. Pe parcursul întregii etape de exploatare este important ca prin utilizarea corectă a clădirii să se asigure îndeplinirea funcţiilor pentru care aceasta a fost proiectată şi construită, inclusiv încadrarea în cerinţele de performanţă energetică nZEB. Prevederile din cartea tehnică a construcţiei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar, administrator şi utilizator.
        Exploatarea şi întreţinerea clădirii, inclusiv a sistemelor tehnice aferente acesteia (sisteme de încălzire a spaţiilor, răcire a spaţiilor, preparare a apei calde de consum, ventilare, iluminat integrat, automatizare şi control, generare de energie electrică in situ sau pentru o combinaţie a acestora) includ un spectru larg de procese, instrumente şi servicii necesare pentru funcţionarea, monitorizarea şi mentenanţa acesteia (Figura 5 - Procesele de monitorizare şi întreţinere a echipamentelor şi sistemelor tehnice5, Figura 6 - Procesul de exploatare6).
        În această etapă, comportamentul şi gradul de implicare al utilizatorului au o influenţă majoră. Prin monitorizare continuă şi întreţinere se vor minimiza costurile de exploatare în vederea recuperării costurilor de investiţie iniţiale. Analiza impactului de mediu pe ciclul de viaţă al clădirilor nZEB demonstrează efectul predominant al fazei de utilizare (Figura 7 - Analiză impact ciclu de viaţă nZEB7). Un sistem de monitorizare optimizat permite controlul continuu al consumului de energie, al eficienţei instalaţiilor şi al parametrilor termici ai clădirilor. De exemplu, dacă în timpul iernii temperatura exterioară detectată depăşeşte un punct de referinţă, va fi posibilă reducerea puterii de încălzire.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 5 - Procesele de monitorizare şi întreţinere a echipamentelor şi sistemelor tehnice
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 6 - Procesul de exploatare
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 7 - Analiză impact ciclu de viaţă nZEB
    6.1.1. Utilizarea clădirii
        Responsabilii principali, pe durata etapei de utilizare, sunt proprietarii şi utilizatorii clădirii. Pentru asigurarea funcţionării clădirii în parametrii stabiliţi în etapa de proiectare este utilă elaborarea unui program de funcţionare şi mentenanţă, care să includă durata de viaţă a componentelor, un plan pentru exploatare şi întreţinere curentă, proceduri de urmat în caz de funcţionare necorespunzătoare sau în caz de nemulţumiri ale utilizatorilor, indicatori şi niveluri de performanţă, precum şi un plan pentru urmărirea periodică a valorilor indicatorilor de performanţă. De asemenea, o documentaţie completă şi permanent actualizată a clădirii, serviciilor şi instalaţiilor este necesară în timpul exploatării pentru a putea controla sistemele tehnice ale clădirii şi pentru a evita daunele cauzate de exploatarea, întreţinerea şi mentenanţa incorectă.
        Comportamentul utilizatorilor are un impact important asupra performanţei energetice a clădirilor nZEB. În acest sens, informarea, educarea şi responsabilizarea ocupanţilor privind exploatarea clădirii şi instalaţiilor, într-un mod eficient din punct de vedere energetic, exercită un impact pozitiv, putând conduce la economii semnificative din punct de vedere al cheltuielilor cu energia.
        Detectarea problemelor privind degradarea elementelor anvelopei clădirii sau a sistemelor tehnice aferente acesteia, precum şi optimizarea funcţionării sistemelor tehnice reprezintă, de asemenea, acţiuni necesare pentru a asigura exploatarea eficientă a unei clădiri al cărei consum de energie este aproape egal cu zero. Monitorizarea funcţionării tuturor sistemelor tehnice ale clădirii este importantă pentru a atinge standardul nZEB în exploatare. Astfel, se pot avea în vedere mai multe variante:
    1. Reînnoirea periodică a Certificatului de Performanţă Energetică
        Se propune ca la expirarea valabilităţii certificatului de performanţă energetică, beneficiarul să şi-l reînnoiască, iar astfel se va face o evaluare periodică a stării termotehnice a anvelopei clădirii, a echipamentelor de instalaţii, precum şi o analiză a situaţiei consumurilor de energie. Această măsură este necesară şi în cazul în care se realizează intervenţii majore la nivelul clădirii.
        Dat fiind faptul că valabilitatea certificatelor de performanţă energetică este de 10 ani, se poate propune, dacă se consideră oportună, o perioadă mai scurtă, de 5 ani.
        Ca riscuri pot fi menţionate:
        ■ Calitatea CPE depinde de competenţa profesională şi implicarea auditorului energetic pentru clădiri;
        ■ Refuzul nejustificat al proprietarului/locatarului/investitorului de a realiza CPE.


    2. Monitorizarea consumurilor de către utilizatori
        Se propune ca periodic proprietarii/locatarii/utilizatorii să raporteze valorile de consum, pentru stabilirea indicatorilor de performanţă energetică nZEB. Periodicitatea poate să fie de 1 an sau mai mare. Însă, reuşita acestui demers depinde de competenţa şi implicarea beneficiarului, fezabilitatea abordării putând fi compromisă prin lipsa de disciplină şi consistenţă în realizarea acestei acţiuni.

    3. Monitorizarea consumurilor de către furnizorii de utilităţi
        Se propune ca furnizorii de utilităţi să raporteze într-un sistem centralizat consumurile energetice ale clădirilor. Aceste consumuri pot să fie centralizate automat, urmând ca în baza acestora să se facă comparaţia cu indicatorii de performanţă energetică nZEB. Pentru echipamentele ce folosesc energie din surse regenerabile, trebuie montate instrumente inteligente de măsură a consumurilor, ce ar trebui să transmită datele în aceeaşi baza de date centralizată.

    4. Monitorizarea consumurilor printr-un sistem BEMS
        Se propune dotarea clădirilor cu sistem BEMS (Building Energy Management System) şi stabilirea unui cadru procedural de raportare a datelor privind performanţa energetică a clădirilor nZEB integrat şi automat. Informaţiile cu impact asupra performanţei energetice a clădirilor se colectează automat prin senzorii montaţi în faza de execuţie conectaţi la un dispozitiv ce poate transmite la distanţă datele colectate către un server. Astfel, ar putea fi realizată o comparaţie continuă între consumul planificat şi cel real.
        În cazul în care consumul de energie al unui sistem nu este cel planificat (este prea mare) sau pentru a detecta scurgeri, probleme ale sistemului etc., controlul avansat şi detectarea integrată a problemelor/defecţiunilor ar putea să ofere alerte automate.
        Un alt concept ce facilitează exploatarea eficientă a clădirilor este măsurarea avansată a energiei. Pe lângă monitorizarea consumului de energie şi a producţiei la faţa locului din surse regenerabile, echipamentele consumatoare de energie, care reprezintă mai mult de 10% din consumul total de energie, trebuie monitorizate separat. În cazul energiei electrice, este necesară monitorizarea atât a consumului, cât şi a cererii. Datele trebuie să fie accesibile de la distanţă. Toate contoarele din sistemul BEMS trebuie să poată raporta consumul de energie pe oră, zilnic, lunar şi anual.



    6.1.2. Monitorizare
        Necesarul de energie a clădirilor de tip nZEB trebuie determinat în etapa de proiectare, iar la recepţia clădirii, performanţa energetică a clădirii este evaluată de către auditorul energetic pentru clădiri în vederea elaborării certificatului de performanţă energetică, pe baza prevederilor metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor. Doar în puţine cazuri se fac măsurători în timpul fazei de exploatare a clădirii, care demonstrează nu doar performanţa/eficienţa energetică a acesteia, ci şi condiţiile de confort. Monitorizarea pe teren, înţeleasă drept o observare a parametrilor reali de funcţionare a clădirii pentru evaluarea performanţei energetice a sistemului acesteia prin măsurători eşantionate şi înregistrate la intervale regulate, nu poate constitui un mijloc de verificare/comparare a performanţei în exploatare cu cea rezultată prin calcule decât în condiţiile respectării prevederilor articolului 8 din SR EN ISO 52000-1:2017, respectiv procedurile de corecţie definite în modulele specifice MX- 10 din setul de standarde PEC. Corecţiile şi extrapolările necesare pentru a converti consumul energetic măsurat într-un consum de energie cu o exactitate rezonabilă, în condiţii standard de climă şi de funcţionare pentru evaluarea performanţei energetice, ar putea necesita o abordare adaptată şi cunoştinţe la nivel de expert.
        Monitorizarea nu vizează doar controlul instalaţiilor clădirii pentru a asigura condiţii de confort adecvate, ci favorizează eficienţa energetică prin creşterea gradului de conştientizare a proprietarilor, administratorilor şi utilizatorilor clădirilor în ceea ce priveşte consumurile energetice, iar rezultatele monitorizărilor pot să ajute în crearea la nivel naţional a unei baze de date de profiluri de consum al clădirilor, cu scopul identificării la nivelul ministerului a unor zone de acţiune, atât legislativ, cât şi pe axele de finanţare.
        Deşi este recunoscută eficienţa sistemului de monitorizare, măsurătorile continue pentru evaluarea performanţei energetice pe termen mediu şi lung nu sunt încă o practică obişnuită în clădiri şi sunt adesea limitate la proiecte de cercetare sau demonstrative. Principalele bariere le reprezintă costul echipamentelor şi efortul necesar pentru activităţile de monitorizare, care se extind de la planificarea sistemului până la raportarea datelor colectate (postprocesare) pe un număr mai mare de ani. În ceea ce priveşte aspectul financiar, monitorizarea s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de a obţine economii de energie semnificative, ca urmare a conştientizării şi minimizării risipei de energie. Economiile sunt mai importante în cazul clădirilor complexe, cu cât clădirea este mai mare şi mai complexă, cu atât economiile de energie rezultate vor fi mai mari. Există reglementări referitoare la monitorizarea performanţei energetice, cum ar fi standardele SR ISO 50006 şi SR ISO 50015, precum şi Protocolul internaţional de măsurare şi verificare a performanţei (IPMVP) recomandat de Comisia Europeană.
        Următoarele etape trebuie avute în vedere referitor la monitorizarea clădirilor de tip nZEB:
        ■ Colectarea datelor privind clădirea;
        ■ Selectarea datelor de consum relevante;
        ■ Selectarea frecvenţei de preluare a datelor şi a duratei măsurătorilor, dacă este cazul;
        ■ Identificarea senzorilor adecvaţi şi a sistemului de achiziţie de date, dacă este cazul;
        ■ Definirea şi realizarea postprocesării datelor (urmărirea indicatorilor de performanţă nZEB);
        ■ Definirea instrumentului de monitorizare.


    6.1.3. Întreţinere
        Toate instalaţiile clădirii necesită întreţinere pe durata de viaţă a acesteia. În această perioadă, este posibil să se efectueze atât întreţinerea preventivă sau predictivă planificată, cât şi întreţinerea corectivă (reparaţii).
        Întreţinerea preventivă constă într-o serie de cerinţe de întreţinere desfăşurate pe o perioadă de timp şi eventual în dezvoltarea de aplicaţii care oferă o bază pentru planificarea, programarea şi executarea întreţinerii programate. Întreţinerea preventivă presupune lucrări de mentenanţă prin lubrifierea, curăţarea, ajustarea sau înlocuirea componentelor. Întreţinerea predictivă încearcă să detecteze apariţia unui defect cu scopul de a-l corecta înainte de o deteriorare semnificativă a componentei sau a echipamentului.
        Întreţinerea corectivă reprezintă o reparaţie necesară pentru a readuce echipamentul la starea de funcţionare sau de serviciu corespunzătoare şi poate fi planificată sau neplanificată. Unele echipamente, la finalul duratei lor de viaţă, pot necesita o revizie generală: o readucere la o stare complet utilizabilă, conform standardelor de întreţinere.
        Obiectivele unui program complet de întreţinere includ:
        ■ Reducerea opririlor şi a reparaţiilor neprogramate;
        ■ Reducerea reparaţiilor capitale;
        ■ Prelungirea duratei de viaţă a echipamentelor;
        ■ Reducerea la minimum a costurilor ciclului de viaţă;
        ■ Furnizarea unor sisteme şi instalaţii sigure, funcţionale şi fiabile.

        Un exemplu îl reprezintă echilibrarea hidraulică a sistemelor de încălzire: este foarte importantă, în special atunci când într-o clădire sunt utilizate sisteme de încălzire centralizată cu lungimi semnificative de conducte şi numeroase ramificaţii, coturi şi racorduri. Debitul şi transferul de căldură, odată cu creşterea distanţei faţă de sistemul de boilere şi pompă, sunt din ce în ce mai scăzute, însoţite de anumite probleme legate de confort, astfel încât trebuie realizată o compensare hidraulică. Datorită acestei măsuri de întreţinere sunt posibile reduceri ale consumului de energie, creşterea gradului de confort şi rezolvarea altor probleme precum zgomotul rezultat din funcţionarea sistemului de încălzire.


    6.2 Provocări şi limitări (P)
    P.601 Instrucţiuni pentru utilizatori
        Pentru a asigura exploatarea clădirii conform programului stabilit, trebuie să se predea utilizatorului un manual de utilizare al clădirii. În lipsa de instrucţiuni, pot apărea erori din cauza exploatării incorecte, iar acestea pot reduce durata de viaţă a componentelor individuale şi pot duce la un consum mai mare decât cel stabilit în procesul de proiectare.

    P.602 Evaluarea greşită a potenţialului privind energia din surse regenerabile
        Evaluarea randamentului sistemului de utilizare a energiei solare este importantă pentru gestionarea riscurilor financiare ale unei investiţii într-un sistem fotovoltaic sau solar termic. Cuantificarea randamentului energetic este supusă mai multor incertitudini introduse de diferitele elemente din lanţul de conversie a energiei din surse regenerabile.

    P.603 Managementul reţelei energetice
        Managementul reţelelor de încălzire/răcire este o parte esenţială a activităţii la scară mică a unei companii de utilităţi. Pentru a asigura aceste structuri de alimentare, în etapa de planificare trebuie definite condiţiile de bază pentru o alimentare eficientă. Pentru a economisi costuri şi energie, trebuie să se implementeze un management integrat al reţelei energetice.

    P.604 Competenţele operatorului
        Instruirea operatorilor este necesară pentru a asigura funcţionarea eficientă a clădirii din punct de vedere energetic. Operatorul trebuie să fie capabil să gestioneze sisteme tehnice inovatoare şi extrem de complexe. Mai mult decât atât, acesta trebuie să fie capabil să depisteze disfuncţionalităţile prin măsurarea parametrilor în timpul funcţionării. Numai prin aceste acţiuni este posibil să se evite neatingerea obiectivelor de consum energetic din cauza funcţionării necorespunzătoare a clădirii.

    P.605 Monitorizarea
        Din cauza lipsei monitorizării, nu este posibilă verificarea consumului de energie şi a valorilor medii ale acestuia. Pe de o parte, monitorizarea poate fi utilă pentru a asigura o funcţionare eficientă şi gestionarea defecţiunilor clădirii. Pe de altă parte, monitorizarea poate fi utilizată pentru a determina parametrii în ceea ce priveşte proiectele viitoare, în vederea validării funcţionalităţii noilor concepte tehnice.

    P.606 Stimulente fiscale
        Valoarea adăugată dată de planificarea corectă a unei clădiri nZEB este, de obicei, evidentă doar în faza de exploatare. Investitorii care doar construiesc clădiri şi apoi le vând cu profit, pot fi tentaţi să genereze doar această valoare adăugată, dar fără alt efect pozitiv asupra calităţii clădirii în sine. Din acest motiv, ar trebui create modele de bune practici şi stimulente fiscale care să facă interesantă pentru investitori planificarea şi construirea de clădiri nZEB.

    6.3. Acţiuni/Măsuri specifice (A)*
        * Figurile prezentate în cadrul fiecărei acţiuni sunt orientative, având caracter simbolic.
        Notaţii folosite în descrierea acţiunilor, din perspectiva influenţei asupra costurilor:
        Reducerea, respectiv creşterea costurilor în funcţie de acţiune, a fost notată după cum urmează:
        ● -Euro înseamnă că vor rezulta costuri mai mici comparativ cu soluţia convenţională;
        ● +Euro face referire la o creştere a costurilor faţă de soluţia uzuală;
        ● Numărul de simboluri Euro arată cât de mult sau cât de puţin se modifică aceste costuri. Aceste estimări ale costurilor au scop informativ şi au fost realizate pentru situaţii uzuale, însă pentru stabilirea soluţiei optime se recomandă analiza comparativă în baza costului global.



    A.601 Exploatarea clădirii şi planul de mentenanţă
 (a se vedea imaginea asociată)
    Exploatarea se referă la modul de funcţionare zilnică a clădirilor, inclusiv costurile de alimentare cu energie. Costurile de întreţinere sunt direct legate de cele de exploatare, deoarece acestea sunt esenţiale pentru a îmbunătăţi sau (cel puţin) a menţine un nivel acceptabil de eficienţă energetică a clădirii.
    Elaborarea unui program de funcţionare şi mentenanţă reprezintă o activitate esenţială pentru alocarea corectă a bugetului de întreţinere pe parcursul ciclului de viaţă şi pentru a realiza gestionarea eficientă a clădirii.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.602 Recomandări de utilizare şi documentaţii de referinţă
 (a se vedea imaginea asociată)
        Manualele de utilizare şi mentenanţă reprezintă documentaţia de referinţă care reuneşte toate datele tehnice, testele, parametri de reglare etc. Nu există nicio influenţă asupra costurilor de proiectare, deoarece sarcina va fi realizată la sfârşitul lucrărilor de execuţie. Costul de investiţie, în ceea ce priveşte manualele de utilizare şi mentenanţă, este moderat (colectarea fişelor tehnice, a rezultatelor testelor, a desenelor etc.). Aceste manuale vor îndruma utilizatorul să respecte valoarea setată iniţial pentru a evita diferenţele mari de consum.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.603 Educarea utilizatorilor
 (a se vedea imaginea asociată)
        În ceea ce priveşte utilizatorul, o educare eficientă este esenţială pentru asigurarea funcţionării şi întreţinerii corespunzătoare a sistemelor tehnice, în special pentru clădirile de tip nZEB, unde sunt instalate tehnologii noi pe bază de energie din surse regenerabile. În această privinţă, modul de utilizare a clădirii şi preferinţele utilizatorilor au un rol decisiv asupra consumului de energie. Totodată, manualul de utilizare al clădirii poate veni în sprijinul acestora şi va ajuta la educarea noilor utilizatori.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.604 Detectarea problemelor şi optimizarea
 (a se vedea imaginea asociată)
        Detectarea problemelor şi a defecţiunilor poate fi făcută manual, prin verificări periodice, de către administratorul clădirii care exploatează datele monitorizate, sau cu ajutorul unui sistem automatizat. Această a doua opţiune necesită un algoritm avansat pentru prelucrarea datelor monitorizate în vederea detectării şi diagnosticării condiţiilor de funcţionare nedorite la nivelul echipamentelor, senzorilor şi dispozitivelor semnificative ale sistemelor tehnice ale clădirii.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.605 Contorizarea consumului de energie
 (a se vedea imaginea asociată)
    Numeroase lucrări din literatura de specialitate evidenţiază beneficiile monitorizării pe termen lung, deoarece aceasta permite controlarea funcţionării corecte, dar şi a eficienţei clădirii şi a sistemelor instalate, asigurând nivelul de calitate impus. În funcţie de bugetul disponibil, este posibilă monitorizarea diferenţiată, atât la nivelul întregii clădiri, precum şi pentru diferite subsisteme specifice.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────┬────────────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro (cu BEMS) │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro (cu BEMS) │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────┴────────────────┘



    A.606 Informarea utilizatorilor privind cheltuielile cu energia
 (a se vedea imaginea asociată)
        Furnizarea de feedback este o tehnică de implicare utilizată pe scară largă pentru a reduce consumul de energie al unei clădiri prin creşterea gradului de conştientizare a utilizatorilor. Există două categorii principale:
    i) feedback direct, care furnizează informaţii în timp real consumatorilor, de obicei de pe o aplicaţie software;
    ii) feedback indirect, în care datele sunt prelucrate de compania de utilităţi (de exemplu: costurile suplimentare), înainte de a fi comunicate utilizatorilor.

        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘



    A.607 Proceduri de verificare a echipamentelor/sistemelor
 (a se vedea imaginea asociată)
    Procedurile de verificare a echipamentelor/sistemelor definesc funcţionarea întregii clădirii prin intermediul unui sistem complet de analiză funcţională, măsoară parametrii cheie ai clădirii şi garantează că sistemul va funcţiona conform proiectului. Costul investiţiei în ceea ce priveşte crearea de proceduri de verificare este moderat. În cazul în care nu se obţine performanţa de funcţionare a clădirii la nivel nZEB, ar putea fi necesare lucrări suplimentare de remediere.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────┬────────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-EuroEuro │
└─────────────────────────┴────────────┘



    A.608 Automatizarea clădirilor
 (a se vedea imaginea asociată)
        Automatizarea clădirilor reprezintă un sistem de control centralizat şi digital al componentelor de încălzire, răcire, ventilare, climatizare ale clădirii prin intermediul unui Sistem de Management al Clădirilor (BMS). Automatizarea clădirilor este o abordare eficientă pentru clădirile de tip nZEB deoarece permite gestionarea cererii de energie şi controlul eficient al sistemelor de încălzire, ventilare şi climatizare dintr-o clădire, inclusiv al opţiunilor de anticipare şi flexibilitate.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────┬────────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │+Euro │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-EuroEuro │
└─────────────────────────┴────────────┘



    A.609 Echilibrarea hidraulică
 (a se vedea imaginea asociată)
        Echilibrarea hidraulică a instalaţiilor de încălzire şi răcire reprezintă o măsură necesară pentru buna funcţionare şi creşterea eficienţei sistemelor de distribuţie. Aceasta presupune de cele mai multe ori introducerea unor dispozitive de echilibrare al căror cost nu este deloc nesemnificativ, dar, în unele cazuri, are un efect important asupra confortului utilizatorului şi asupra consumului de energie al întregii clădiri.
        Influenţa asupra costurilor în:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│ETAPA DE PROIECTARE │+Euro │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXECUŢIE │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│ETAPA DE EXPLOATARE │-Euro │
└─────────────────────────────┴────────┘





    ANEXE
    ANEXA 1

    Acţiuni/măsuri necesare îndeplinirii cerinţelor nZEB pe etape de implementare

┌────┬──────────────────┬──────────────┐
│CAP.│ETAPĂ SPECIFICĂ │ACŢIUNI │
├────┼──────────────────┼──────────────┤
│3. │ETAPA DE │A.301 - A.321 │
│ │PROIECTARE │ │
├────┼──────────────────┼──────────────┤
│4. │ETAPA DE EXECUŢIE │A.401 - A.405 │
├────┼──────────────────┼──────────────┤
│5. │ETAPA DE RECEPŢIE │A.501 - A. 503│
├────┼──────────────────┼──────────────┤
│6. │ETAPA DE │A.601 - A.609 │
│ │EXPLOATARE │ │
└────┴──────────────────┴──────────────┘

        Notaţia s-a realizat după următorul criteriu Acţiune (A.) urmat de numărul etapei (3 - Etapa de proiectare, 4 - Etapa de Execuţie, 5 - Etapa de Recepţie, 6 - Etapa de Exploatare), urmat de numărul acţiunii propuse (01,02,03,...etc.)

    ANEXA 2

    Conformarea prevederilor proiectului de reglementare tehnică cu principiul
    de "a nu prejudicia în mod semnificativ" (DNSH - "do no significant harm")
    ANEXA 1

    Prezentarea schematică a acţiunilor/măsurilor necesare îndeplinirii
    cerinţelor nZEB în etapa de proiectare (partea I)
 (a se vedea imaginea asociată)
        A.301 - Cerinţe minime de confort higrotermic

┌──────────────────┬──────────────────────┐
│ETAPA │PROIECTARE │
├──────────────────┼──────────────────────┤
│ACŢIUNE/MĂSURA │Cerinţe minime de │
│SPECIFICĂ │confort higrotermic │
├──────────────────┼──────────────────────┤
│ │7. LEGISLAŢIE ŞI │
│ │STANDARDE │
│ │● Legea nr. 372/2005 │
│ │privind performanţa │
│ │energetică a │
│ │clădirilor, │
│ │republicată; │
│ │● Legea nr. 10/1995 │
│ │privind calitatea în │
│ │construcţii, │
│ │republicată, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările │
│ │ulterioare; │
│ │● Normativ privind │
│ │calculul termotehnic │
│ │al elementelor de │
│ │construcţie a │
│ │clădirilor, indicativ │
│ │C 107/3-2005, aprobat │
│ │prin Ordinul │
│ │ministrului │
│ │transporturilor, │
│ │construcţiilor şi │
│1. DESCRIEREA │turismului nr. 2.055/ │
│ACŢIUNII │2005; │
│Acţiunea presupune│● Ordinul ministrului │
│atingerea unor │dezvoltării regionale │
│condiţii de │şi administraţiei │
│conformare pentru │publice nr. 386/2016 │
│fiecare element în│pentru modificarea şi │
│parte sau pe │completarea │
│ansamblul clădirii│Reglementării tehnice │
│care să conducă la│"Normativ privind │
│următoarele: │calculul termotehnic │
│a) să nu se │al elementelor de │
│depăşească │construcţie ale │
│diferenţa maximă │clădirilor”, indicativ│
│de temperatură │C 107-2005, aprobat │
│admisă între │prin Ordinul │
│temperatura │ministrului │
│interioară şi │transporturilor, │
│temperatura medie │construcţiilor şi │
│a suprafeţei │turismului nr. 2.055/ │
│interioare - ∆Ɵ(i │2005; │
│max) pentru │● Metodologie de │
│considerente de │calculul al │
│confort │performanţei │
│higrotermic; │energetice a │
│b) rezistenţa │clădirilor, indicativ │
│termică corectată │Mc 001-2006 aprobată │
│a elementului de │prin Ordinul │
│clădire, calculată│ministrului │
│cu luarea în │transporturilor, │
│considerare a │construcţiilor şi │
│influenţei tuturor│turismului nr. 157/ │
│punţilor termice │2007 cu modificările │
│asupra acesteia, │şi completările │
│calculată pentru │ulterioare; │
│fiecare încăpere, │● Ordinul ministrului │
│să fie mai mare │dezvoltării regionale,│
│decât valoarea de │administraţiei publice│
│reglare R’(nec) - │şi fondurilor europene│
│rezistenţa termică│nr. 2.641/2017 privind│
│necesară din │modificarea şi │
│considerente │completarea │
│igienico-sanitare,│reglementării tehnice │
│calculată conform │„Metodologie de calcul│
│art. 13.1 din │al performanţei │
│Partea 3 - │energetice a │
│Normativ privind │clădirilor”; │
│calculul │● Soluţii cadru │
│performanţelor │privind reabilitarea │
│termoenergetice │termo-higro-energetică│
│ale elementelor de│a anvelopei clădirilor│
│construcţie ale │de locuit existente, │
│clădirilor, │indicativ SC 007-2013,│
│indicativ C107/3; │aprobată prin Ordinul │
│c) să se obţină o │ministrului │
│temperatură │dezvoltării regionale │
│superficială │şi administraţiei │
│minimă Ɵ(si min), │publice nr. 2.280/ │
│pentru evitarea │2013; │
│riscului de │● Ghid privind │
│apariţie a │proiectarea şi │
│fenomenului de │executarea lucrărilor │
│condens şi a │de reabilitare termică│
│mucegaiului pe │a blocurilor de │
│suprafaţa │locuinţe, indicativ GP│
│interioară a │123-2013, aprobat prin│
│elementelor de │Ordinul ministrului │
│construcţie care │dezvoltării regionale │
│alcătuiesc │şi administraţiei │
│anvelopa │publice nr. 2.211/2013│
│clădirilor, care │completat prin Ordinul│
│să respecte │ministrului │
│condiţia Ɵ(si min)│dezvoltării, │
│> Ɵ(r ) [oC] │lucrărilor publice şi │
│(temperatura │administraţiei nr. │
│punctului de │1.311/2021; │
│rouă); │● Normativ privind │
│d) să se obţină │proiectarea, execuţia │
│niveluri │şi exploatarea │
│superioare de │instalaţiilor de │
│etanşeitate, │ventilare şi │
│astfel încât să se│climatizare, Indicativ│
│reducă pierderile │I5 - 2010, aprobat │
│de căldură prin │prin Ordinul │
│ventilare │ministrului │
│accidentală. │dezvoltării regionale │
│ │şi turismului nr. │
│ │1.659/2011; │
│ │● Normativ privind │
│ │proiectarea, execuţia │
│ │şi exploatarea │
│ │instalaţiilor de │
│ │încălzire centrală, │
│ │indicativ I13 - 2015, │
│ │aprobat prin Ordinul │
│ │ministrului │
│ │dezvoltării regionale │
│ │şi administraţiei │
│ │publice nr. 845/2015; │
│ │● Se utilizează cele │
│ │mai recente ediţii ale│
│ │standardelor române de│
│ │referinţă, împreună │
│ │cu, după caz, anexele │
│ │naţionale, │
│ │amendamentele şi │
│ │eratele publicate de │
│ │către organismul │
│ │naţional de │
│ │standardizare. │
├──────────────────┼──────────────────────┤
│2. EXEMPLU │8. RESPONSABIL │
│* IMAGINE │PRINCIPAL │
│ │Echipa de proiectare. │
├──────────────────┼──────────────────────┤
│3. BENEFICII │ │
│Conformarea │ │
│higrotermică │ │
│corectă a clădirii│ │
│conduce la │ │
│îmbunătăţirea │ │
│condiţiilor de │ │
│confort interior, │ │
│prin uniformizarea│ │
│temperaturii │ │
│interioare, cu │ │
│rezultat direct în│ │
│reducerea │ │
│presiunii asupra │ │
│sănătăţii │ │
│utilizatorului. │9. ALŢI FACTORI │
│De asemenea, │IMPLICAŢI │
│utilizarea │Beneficiarul/ │
│sistemelor de │investitorul. │
│ventilaţie │ │
│mecanizată cu │ │
│recuperare de │ │
│energie şi │ │
│reducerea │ │
│semnificativă │ │
│ventilaţiei │ │
│accidentale vor │ │
│conduce la │ │
│asigurarea │ │
│debitului de aer │ │
│proaspăt cu │ │
│reducerea │ │
│pierderilor de │ │
│căldură prin │ │
│ventilare │ │
├──────────────────┼──────────────────────┤
│4. INFLUENŢA │ │
│ASUPRA ALTOR │10. METODOLOGIE / │
│ACŢIUNI │TEHNOLOGIE │
│Respectarea │Se consideră că │
│cerinţelor minime │cerinţele minime de │
│de confort │confort higrotermic │
│higrotermic se │pot fi atinse dacă: │
│realizează în │- anvelopa clădirii │
│strânsă legătură │este izolată corect; │
│cu acţiunile de: │- nivelul de etanşare │
│- izolare termică │este ridicat, iar │
│a anvelopei; │pierderile de căldură │
│- obţinere a │prin ventilare │
│etanşeităţii la │accidentală sunt │
│aer; │anulate; │
│- ventilare │- asigurarea debitului│
│mecanică cu │corespunzător de aer │
│recuperare a │proaspăt se realizează│
│energiei, │cu sisteme de │
│acestea fiind │ventilare mecanizată. │
│influenţate │ │
│reciproc. │ │
├──────────────────┼──────────────────────┤
│ │11. SPECIFICAŢII │
│ │(CANTITATIVE ŞI │
│ │CALITATIVE) │
│ │Diferenţa între │
│5. IMPORTANŢA │temperatura interioară│
│Importanţa │Ɵ(i) şi temperatura │
│activităţii este │medie a suprafeţei │
│dată de legătura │interioare a fiecărui │
│strânsă între │element de anvelopă în│
│condiţiile minime │parte trebuie să fie │
│de confort │sub 3°C. Performanţele│
│higrotermic şi │minime de etanşeitate/│
│cerinţele legate │permeabilitate la aer │
│de sănătatea │a anvelopei clădirii │
│utilizatorului │trebuie să respecte │
│ │următoarea cerinţă: │
│ │- n50 < 1,0 sch/h la │
│ │50 Pa sau q50 < 1,0 mc│
│ │/(h*mp). │
├──────────────────┼──────────────────────┤
│ │12. BIBLIOGRAFIE │
│ │● Normativ privind │
│ │calculul termotehnic │
│ │al elementelor de │
│ │construcţie a │
│ │clădirilor, indicativ │
│ │C107/3-2005; │
│ │● Metodologie de │
│6. DIFICULTATE │calculul al │
│Pot apărea │performanţei │
│dificultăţi în │energetice a │
│realizarea │clădirilor, indicativ │
│activităţii atunci│Mc001/2006; │
│când prin │● ORDIN nr. 2.641/ │
│configurarea │2017, privind │
│arhitecturală a │modificarea şi │
│clădirii sunt │completarea │
│create punţi │reglementării tehnice │
│termice atipice şi│„Metodologie de calcul│
│a căror corecţie │al performanţei │
│necesită analize │energetice a │
│amănunţite. │clădirilor„; │
│De asemenea, se │● Soluţii cadru │
│consideră că │privind reabilitarea │
│obţinerea │termo-higro-energetică│
│nivelurilor │a anvelopei clădirilor│
│superioare de │de locuit existente, │
│etanşare, în │indicativ SC 007-2013;│
│special în cazul │● Ghid privind │
│elementelor de │proiectarea şi │
│anvelopă uşoare, │executarea lucrărilor │
│specifice │de reabilitare termică│
│clădirilor cu │a blocurilor de │
│structură │locuinţe, indicativ GP│
│metalică, din lemn│123-2013; │
│sau a clădirilor │● Normativ privind │
│cu structură din │proiectarea, execuţia │
│materiale │şi exploatarea │
│naturale, cum ar │instalaţiilor de │
│fi cele din baloţi│ventilare şi │
│de paie, pământ │climatizare, indicativ│
│compactat etc., │I5 - 2010; │
│creşte nivelul de │● Se utilizează cele │
│dificultate al │mai recente ediţii ale│
│proiectării. │standardelor române de│
│ │referinţă, împreună │
│ │cu, după caz, anexele │
│ │naţionale, │
│ │amendamentele şi │
│ │eratele publicate de │
│ │către organismul │
│ │naţional de │
│ │standardizare. │
└──────────────────┴──────────────────────┘

    *IMAGINE (a se vedea imaginea asociată)

        A.302 - Conformarea elementelor de anvelopă

┌─────────────────┬──────────────────────┐
│ETAPA │PROIECTARE │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│ACŢIUNE/MĂSURĂ │Conformarea │
│SPECIFICĂ │elementelor de │
│ │anvelopă │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│1. DESCRIEREA │ │
│ACŢIUNII │ │
│Conformarea │ │
│elementelor de │ │
│anvelopă este una│ │
│dintre │ │
│principalele │ │
│acţiuni în etapa │ │
│de proiectare │ │
│pentru atingerea │ │
│nivelurilor de │ │
│performanţă │ │
│energetică │ │
│aferente │ │
│standardului │ │
│nZEB. │ │
│Acţiunea │ │
│presupune │ │
│următoarele │ │
│subactivităţi │ │
│specifice │6. DIFICULTATE │
│conformării │Se consideră că pot │
│higrotermice a │apărea unele │
│anvelopei: │dificultăţi în │
│- alegerea │proiectarea │
│materialelor din │elementelor de │
│alcătuirea │anvelopă, cum ar fi │
│elementelor de │următoarele: │
│anvelopă, │- corelarea │
│implicit a │activităţilor │
│izolaţiilor │membrilor echipei de │
│termice ce vor fi│proiectare; │
│utilizate, şi │- proiectarea │
│stabilirea │elementelor etanşe la │
│caracteristicilor│aer, în special în │
│termo-tehnice ale│cazul elementelor de │
│acestora; │anvelopă de masivitate│
│- stabilirea │redusă, specifice │
│grosimilor de │clădirilor cu │
│izolaţie termică │structuri de │
│din alcătuirea │rezistenţă uşoare şi │
│elementelor de │la racordarea │
│anvelopă în │elementelor de │
│strânsă legătură │anvelopă între ele. Se│
│cu straturile de │recomandă o atenţie │
│rezistenţă │sporită la proiectarea│
│mecanică şi cele │detaliilor de execuţie│
│de finisaj; │prin care este │
│- stabilirea │prezentată asigurarea │
│caracteristicilor│continuităţii │
│tehnice a │straturilor de │
│tâmplăriilor │etanşare şi racordarea│
│exterioare şi a │acestora, în special │
│celor către │la străpungerile │
│spaţii interioare│cauzate de │
│neîncălzite, │instalaţiile pentru │
│respectiv │construcţii. │
│stabilirea │ │
│poziţiei de │ │
│montaj a │ │
│acestora. │ │
│- stabilirea │ │
│tehnologiilor şi │ │
│măsurilor care │ │
│vor conduce la │ │
│obţinerea unui │ │
│nivel superior de│ │
│etanşare la aer; │ │
│- proiectarea │ │
│detaliilor de │ │
│execuţie în baza │ │
│celor menţionate │ │
│anterior, cu o │ │
│atenţie sporită │ │
│la corectarea │ │
│punţilor termice │ │
│ale anvelopei. │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│ │7. LEGISLAŢIE ŞI │
│ │STANDARDE │
│ │● Legea nr. 372/2005 │
│ │privind performanţa │
│ │energetică a │
│ │clădirilor, │
│ │republicată; │
│ │● Legea nr. 10/1995 │
│ │privind calitatea în │
│ │construcţii, │
│ │republicată, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările │
│ │ulterioare; │
│ │● Legea nr. 50/1991 │
│ │privind autorizarea │
│ │executării lucrărilor │
│ │de construcţii, │
│ │republicată, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările │
│ │ulterioare; │
│ │● Hotărâre nr. 907 din│
│ │29 noiembrie 2016 │
│ │privind etapele de │
│ │elaborare şi │
│ │conţinutul-cadru al │
│ │documentaţiilor │
│ │tehnico-economice │
│ │aferente obiectivelor/│
│ │proiectelor de │
│ │investiţii finanţate │
│ │din fonduri publice, │
│ │cu modificările şi │
│ │completările │
│ │ulterioare; │
│ │● Normativ privind │
│ │calculul termotehnic │
│ │al elementelor de │
│2. EXEMPLU │construcţie a │
│*IMAGINE │clădirilor, indicativ │
│ │C 107-2005; │
│ │● Ordin nr. 386/2016, │
│ │pentru modificarea şi │
│ │completarea │
│ │Reglementării tehnice │
│ │„Normativ privind │
│ │calculul termotehnic │
│ │al elementelor de │
│ │construcţie ale │
│ │clădirilor”, indicativ│
│ │C 107-2005; │
│ │● Metodologie de │
│ │calculul al │
│ │performanţei │
│ │energetice a │
│ │clădirilor, indicativ │
│ │Mc 001/2006; │
│ │● Ordin nr. 2.641/ │
│ │2017, privind │
│ │modificarea şi │
│ │completarea │
│ │reglementării tehnice │
│ │„Metodologie de calcul│
│ │al performanţei │
│ │energetice a │
│ │clădirilor”; │
│ │● Soluţii cadru │
│ │privind reabilitarea │
│ │termo-higro-energetică│
│ │a anvelopei clădirilor│
│ │de locuit existente, │
│ │indicativ SC 007-2013;│
│ │● Ghid privind │
│ │proiectarea şi │
│ │executarea lucrărilor │
│ │de reabilitare termică│
│ │a blocurilor de │
│ │locuinţe, indicativ GP│
│ │123-2013; │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│3. BENEFICII │ │
│Conformarea │ │
│corectă a │ │
│elementelor de │ │
│anvelopă conduce │ │
│la reducerea │ │
│pierderilor de │ │
│căldură şi │ │
│implicit la │ │
│diminuarea │ │
│consumului de │ │
│energie şi a │ │
│emisiilor │ │
│echivalente de CO│ │
│(2). │ │
│Obţinerea unor │ │
│rezistenţe │ │
│termice corectate│ │
│mari, prin │ │
│alegerea unor │ │
│grosimi de │ │
│izolaţie termică │ │
│corespunzătoare, │ │
│corelate cu │ │
│valorile │ │
│coeficientului de│ │
│conductivitate │ │
│termică al │ │
│acestora şi prin │ │
│proiectarea │ │
│corectă a zonelor│ │
│care pot avea │ │
│punţi termice, │ │
│pot să ajute │ │
│proiectanţii │ │
│sistemelor de │ │
│instalaţii în │ │
│vederea │ │
│asigurării │ │
│valorilor minime │ │
│de energie │ │
│consumată, │ │
│obţinută din │ │
│resurse │ │
│regenerabile. De │ │
│asemenea, există │ │
│o strânsă │ │
│legătură între │8. RESPONSABIL │
│proiectarea │PRINCIPAL │
│corectă a │Echipa de proiectare. │
│anvelopei │ │
│clădirii şi │ │
│sănătatea │ │
│utilizatorilor, │ │
│printre │ │
│beneficiile aduse│ │
│se menţionează │ │
│următoarele: │ │
│- se elimină │ │
│riscul apariţiei │ │
│condensului │ │
│superficial, care│ │
│poate cauza │ │
│apariţia │ │
│mucegaiului, │ │
│respectiv cel din│ │
│structura │ │
│elementului care │ │
│se poate forma pe│ │
│timpul sezonului │ │
│rece cu │ │
│posibilitatea │ │
│evaporării în │ │
│timpul sezonului │ │
│cald; │ │
│- se elimină │ │
│diferenţele mari │ │
│între temperatura│ │
│aerului interior │ │
│şi temperatura │ │
│suprafeţei │ │
│interioare a │ │
│anvelopei; │ │
│- se reduc │ │
│semnificativ │ │
│pierderile de │ │
│căldură prin │ │
│ventilare │ │
│accidentală şi │ │
│astfel se obţine │ │
│o uniformitate a │ │
│temperaturilor │ │
│interioare, │ │
│indiferent de │ │
│poziţia │ │
│utilizatorului │ │
│faţă de anvelopă.│ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│4. INFLUENTA │ │
│ASUPRA ALTOR │ │
│ACŢIUNI │ │
│Conformarea │ │
│elementelor de │9. ALTI FACTORI │
│anvelopă este │IMPLICAŢI │
│activitatea cu │Beneficiarul / │
│influenţă asupra │investitorul; │
│tuturor │Compania de execuţie. │
│celorlalte │ │
│activităţi din │ │
│etapa de │ │
│proiectare. │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│ │10. METODOLOGIE / │
│ │TEHNOLOGIE │
│ │În acţiunea de │
│ │conformare a │
│ │elementelor de │
│ │anvelopă este foarte │
│ │importantă corelarea │
│ │proiectării tuturor │
│ │specialităţilor. │
│ │Astfel, se consideră │
│ │foarte importantă │
│ │colaborarea între │
│ │membrii echipei de │
│ │proiectare, astfel │
│ │încât schimbul de │
│ │informaţii să se │
│ │petreacă în timp real.│
│ │Ca ordine de lucru se │
│ │propun următoarele │
│ │subactivităţi: │
│ │- se finalizează │
│ │propunerea preliminară│
│ │de arhitectură, cu │
│ │stabilirea unor │
│ │conformări iniţiale │
│ │ale anvelopei, prin │
│ │implicarea │
│ │arhitectului şi a │
│5. IMPORTANŢA │inginerului │
│Importanţa │proiectant, specialist│
│activităţii de │în fizica │
│conformare a │construcţiilor; │
│elementelor de │- se verifică dacă se │
│anvelopă este una│obţine un coeficient │
│decisivă, aceasta│global de izolare │
│având influenţă │termică care să ateste│
│asupra │faptul că, pe │
│majorităţilor │ansamblul ei, clădirea│
│acţiunilor din │respectă indicatorii │
│etapa de │de performanţă aflaţi │
│proiectare. │în vigoare la data │
│ │proiectării, precum şi│
│ │atingerea poderilor │
│ │normate de consum de │
│ │energie din surse │
│ │regenerabile, calcul │
│ │prezentat în Raportul │
│ │de conformare nZEB; │
│ │- după obţinerea │
│ │rezultatului dorit, │
│ │inginerul proiectant │
│ │de instalaţii verifică│
│ │posibilitatea de a │
│ │obţine nivelurile │
│ │minime de energie │
│ │provenită din surse │
│ │regenerabile; │
│ │- după încheierea │
│ │conformării │
│ │preliminare şi │
│ │obţinerea rezultatelor│
│ │dorite, se finalizează│
│ │proiectarea clădirii, │
│ │prin implicarea │
│ │Şefului de proiect │
│ │care se asigură că │
│ │sunt corelate │
│ │informaţiile │
│ │prezentate de fiecare │
│ │specialitate în parte.│
├─────────────────┴──────────────────────┤
│SPECIFICAŢII (CANTITATIVE ŞI CALITATIVE)│
│Se vor prezenta sisteme preconizate │
│pentru izolarea termică a fiecărui tip │
│de element al anvelopei │
├────────────────────────────────────────┤
│Pereţi exteriori (exclusiv suprafeţele │
│vitrate, inclusiv pereţii adiacenţi │
│rosturilor deschise) │
│Se recomandă ca grosimea izolaţiilor │
│termice realizate din materiale uzuzale,│
│având conductivitatea termică de calcul │
│cuprinsă în intervalul 0,037-0,042 W/mK,│
│din alcătuirea pereţilor exteriori cu │
│strat de rezistenţă din zidărie de │
│cărămidă sau bca să fie de cel puţin 15 │
│cm. În cazul pereţilor exteriori cu │
│strat de rezistenţă din beton armat │
│monolit sau panouri mari, grosimea │
│izolaţiei termice realizate din │
│materialele menţionate trebuie să │
│depăşească 20 cm. │
│În cazul în care se utilizează izolaţii │
│termice performante, grosimea acestora │
│va fi stabilită în funcţie de valorile │
│coeficientului de conductivitate termică│
│al izolaţiei. │
│Se menţionează faptul că valorile pentru│
│grosimile izolaţiilor termice se │
│stabilesc astfel încât, pe ansamblu, │
│clădirea respectă indicatorii de │
│performanţă energetică aflaţi în vigoare│
│la data proiectării. │
│Se va utiliza soluţia de poziţionare a │
│termoizolaţiei pe faţa exterioară a │
│pereţilor de închidere, pentru │
│realizarea unei mai bune protecţii │
│termice fără a se reduce suprafaţa utilă│
│şi pentru asigurarea continuităţii │
│protecţiei termice în scopul reducerii │
│efectelor negative ale punţilor termice,│
│precum şi pentru obţinerea unei │
│distribuţii favorabile a variaţiei de │
│temperatură pe suprafaţa şi în │
│interiorul elementului de anvelopă. │
│Termoizolaţia aplicată la exterior poate│
│fi integrată într-un ansamblu │
│termoizolant compact sau într-o faţadă │
│cu strat de aer ventilat natural. │
│Ansamblurile termoizolante şi alcătuirea│
│acestora se vor înscrie în clasele de │
│reacţie la foc indicate în SR EN │
│13501-1, astfel încât să respecte │
│cerinţa fundamentală privind securitatea│
│la incendiu, precum şi prevederile │
│reglementărilor tehnice aplicabile, în │
│vigoare. │
│Conformarea pereţilor exteriori trebuie │
│să conducă la soluţii tehnice care să │
│respecte cerinţele minime de confort │
│higrotermic pe elemente de anvelopă. │
│Pentru respectarea cerinţelor minime de │
│confort higrotermic pe ansamblul │
│clădirii, în ceea ce priveşte │
│performanţele minime de etanşeitate, la │
│clădirile cu pereţi din zidărie de │
│cărămidă sau bca, se recomandă ca în │
│caietul de sarcini pentru lucrările de │
│tencuieli să se menţioneze tehnologiile │
│necesare pentru obţinerea unei tencuieli│
│interioare cu permeabilitate la aer care│
│să asigure nivelurile impuse conform SR │
│EN ISO 9972:2016. │
│În cazul pereţilor cu structură uşoară │
│ai clădirilor de locuit, permeabili la │
│aer, se impune utilizarea de straturi de│
│etanşare continuă, dispuse pe faţa │
│caldă, pentru obţinerea nivelurilor │
│necesare de etanşeitate. │
│În cazul utilizării de faţade ventilate │
│se menţionează obligativitatea │
│utilizării stratului de difuzie care să │
│protejeze izolaţia termică împotriva │
│apei lichide, ajunsă în mod accidental │
│în apropierea acesteia, dar care să │
│permită vaporilor de apă să migreze │
│către stratul ventilat. Conformarea │
│corectă a pereţilor exteriori poate fi │
│realizată prin adaptarea detaliilor de │
│principiu prezentate în normativul SC │
│007-2013. │
├────────────────────────────────────────┤
│Tâmplărie exterioară │
│Sunt obligatorii măsurile pentru │
│asigurarea ventilării corecte a clădirii│
│(exemplu: aplicarea unui concept de │
│ventilare care poate include grile │
│higroreglabile pentru asigurarea │
│necesarului de aer proaspăt). │
│Alegerea tâmplăriei se realizează ţinând│
│seama de prevederile, referitoare la │
│ferestre şi uşi pentru pietoni, cuprinse│
│în SR EN 14351 -1. │
│Se recomandă alegerea corectă a unui │
│factor solar optim, după cum urmează: │
│- în cazul în care există sisteme de │
│umbrire exterioare, cu ajutorul cărora │
│se poate regla cantitatea de energie │
│solară incidentă pe vitraj, factorul │
│solar g se recomandă să fie mai mare de │
│0,50; │
│- în cazul în care se folosesc vitraje │
│expuse la radiaţia solară cu factor │
│solar g scăzut, respectiv: │
│Clădiri nerezidenţiale o 0,18-0,35 – │
│zona climatică I │
│( ) 0,21-0,38 – zona climatică II │
│( ) 0,24-0,40 – zona climatică III │
│( ) 0,27-0,43 – zona climatică IV │
│( ) > 0,40 – zona climatică V │
│Clădiri rezidenţiale │
│**IMAGINE │
│( ) 0,30-0,37 – zona climatică I │
│( ) 0,33-0,43 – zona climatică II │
│( ) 0,37-0,47 – zona climatică III │
│( ) 0,43-0,50 – zona climatică IV │
│( ) > 0,50 - zona climatică V │
│nu mai sunt necesare elemente exterioare│
│de umbrire. │
│Sunt considerate vitraje expuse la │
│radiaţia solară cele cu orientarea │
│cuprinsă în unghiul indicat cu albastru,│
│din figura alăturată. │
│Se recomandă utilizarea de soluţii │
│vitrate cu o transmisie luminoasă (TL) │
│cât mai mare care să ofere posibilitatea│
│pătrunderii unei cantităţi mai mari de │
│lumină naturală, fără a creşte │
│dimensiunea ferestrelor. │
│Se recomandă alegerea de soluţii de │
│vitrare cu index de redare a culorii, Ra│
│cât mai ridicat (Ra > 83%) pentru a │
│răspunde cerinţelor de confort vizual al│
│utilizatorilor. │
│În ceea ce priveşte suprafaţa peretelui │
│în contact cu fereastra, se poate │
│realiza o teşire care să ofere │
│posibilitatea pătrunderii unei cantităţi│
│mai mari de lumină naturală, fără a │
│creşte dimensiunea ferestrelor. │
│Sistemele de umbrire se aleg din faza │
│iniţială de proiectare a clădirii, │
│acestea având rolul de a reduce excesul │
│de radiaţie solară care pătrunde în │
│spaţiile clădirii în perioada caldă a │
│anului, precum şi pentru reglarea │
│distribuţiei luminii naturale în │
│încăpere. Cerinţele funcţionale ale │
│sistemelor de umbrire se modifică în │
│funcţie de regiunea geografică şi zona │
│climatică unde este amplasată clădirea. │
│Proiectantul va întocmi tabloul de │
│tâmplărie, va indica poziţia în cadrul │
│golului de perete, caracteristicile │
│termotehnice şi caracteristicile │
│tâmplăriei referitoare la │
│permeabilitatea la aer, etanşeitatea la │
│apă şi rezistenţa la încărcare din vânt,│
│având în vedere nivelurile de │
│performanţă cuprinse în art. 70-88 din │
│normativul GP 123-2013. │
├────────────────────────────────────────┤
│Faţade vitrate tip cortină │
│Alegerea tâmplăriei se realizează ţinând│
│seama de prevederile referitoare la │
│ferestre şi uşi pentru pietoni cuprinse │
│în SR EN 14351-1. │
│Se recomandă alegerea corectă a unui │
│factor solar optim, după cum urmează: │
│- în cazul în care există sisteme de │
│umbrire exterioare, cu ajutorul cărora │
│se poate regla cantitatea de energie │
│solară incidentă pe vitraj, factorul │
│solar g se recomandă să fie mai mare de │
│0,50; │
│- în cazul în care se folosesc vitraje │
│expuse la radiaţia solară cu factor │
│solar g scăzut, respectiv: │
│Clădiri nerezidenţiale │
│( ) 0,18-0,35 – zona climatică I │
│( ) 0,21-0,38 – zona climatică II │
│( ) 0,24-0,40 – zona climatică III │
│( ) 0,27-0,43 – zona climatică IV │
│( ) > 0,40 – zona climatică V │
│Clădiri rezidenţiale │
│( ) 0,30-0,37 – zona climatică I │
│( ) 0,33-0,43 – zona climatică II │
│( ) 0,37-0,47 – zona climatică III │
│( ) 0,43-0,50 – zona climatică IV │
│( ) > 0,50 – zona climatică V │
│***IMAGINE │
│nu mai sunt necesare elemente exterioare│
│de umbrire. │
│Sunt considerate vitraje expuse la │
│radiaţia solară cele cu orientarea │
│cuprinsă în unghiul indicat cu albastru,│
│din figura alăturată. │
│Sistemele de umbrire se aleg din faza │
│iniţială de proiectarea clădirii, │
│acestea având rolul de a reduce excesul │
│de radiaţie solară │
│care pătrunde în spaţiile clădirii în │
│perioada caldă a anului, Vest precum şi │
│pentru reglarea distribuţiei luminii │
│naturale în încăpere. Cerinţele │
│funcţionale ale sistemelor de umbrire se│
│modifică în funcţie de regiunea │
│geografică şi zona climatică unde este │
│amplasată clădirea. │
│La proiectarea pereţilor cortină, │
│documentul de referinţă este SR EN ISO │
│12631. Proiectantul va întocmi tabloul │
│de tâmplărie, va │
│indica caracteristicile termotehnice şi │
│caracteristicile tâmplăriei referitoare │
│la permeabilitatea la aer, etanşeitatea │
│la apă şi rezistenţa la încărcare din │
│vânt, având în vedere nivelurile de │
│performanţă cuprinse în art. 70-88 din │
│normativul GP 123-2013 │
├────────────────────────────────────────┤
│Planşee peste ultimul nivel, sub terase │
│Se recomandă ca grosimea izolaţiei │
│termice realizate din materiale uzuale, │
│având conductivitatea termică de calcul │
│cuprinsă în intervalul 0,037-0,042 W/mK,│
│din alcătuirea planşeelor superioare să │
│fie de cel puţin 30 cm. │
│În cazul în care se utilizează izolaţii │
│termice performante, grosimea acestora │
│va fi stabilită în funcţie de valorile │
│coeficientului de conductivitate termică│
│al izolaţiei. │
│Se menţionează faptul că valorile pentru│
│grosimile izolaţiilor termice se │
│stabilesc astfel încât, pe ansamblu, │
│clădirea respectă indicatorii de │
│performanţă energetică aflaţi în vigoare│
│la data proiectării. │
│În contextul actual, prin luarea în │
│considerare a nivelului de dezvoltare a │
│pieţei materialelor de construcţie, se │
│recomandă dispunerea unor straturi care │
│să conducă la comportarea optimă a │
│elementului la transfer combinat de masă│
│şi căldură, cu racordarea corectă a │
│straturilor dispuse în vederea │
│împiedicării apariţiei condensului în │
│structura elementului de anvelopă │
│straturi de difuzie, bariere de vapori),│
│astfel încât vaporii de apă să poată fi │
│difuzaţi în mod corespunzător în │
│exterior. │
│Se impune respectarea cerinţelor minime │
│de confort higrotermic. │
│Conformarea corectă a planşeelor │
│superioare de sub terase poate fi │
│obţinută prin adaptarea detaliilor de │
│principiu prezentate în normativul SC │
│007-2013. │
├────────────────────────────────────────┤
│Planşee peste ultimul nivel, sub poduri │
│/ acoperiş mansardă │
│Se recomandă ca grosimea izolaţiilor │
│termice realizate din materiale uzuale, │
│având conductivitatea termică de calcul │
│cuprinsă în intervalul 0,037-0,042 W/mK,│
│din alcătuirea planşeelor superioare să │
│fie de cel puţin 30 cm. │
│În cazul în care se utilizează izolaţii │
│termice performante, grosimea acestora │
│va fi stabilită în funcţie de valorile │
│coeficientului de conductivitate termică│
│al izolaţiei. │
│Se menţionează faptul că valorile pentru│
│grosimile izolaţiilor termice se │
│stabilesc astfel încât, pe ansamblu, │
│clădirea respectă indicatorii de │
│performanţă energetică aflaţi în vigoare│
│la data proiectării. │
│Termoizolaţia se va executa din plăci, │
│saltele sau produse vrac, cu sau fără │
│rezistenţă la compresiune, acoperite cu │
│folie antipraf şi de pardoseala podului │
│realizată din duşumea din produse de │
│lemn (scânduri, dulapi, plăci de OSB), │
│fixate pe grinzişoare (cusaşi) din lemn.│
│Acoperişurile înclinate vor avea │
│termoizolaţia amplasată conform │
│descrierii din normativul GP 123-2013, │
│art. 28. │
│La planşeele uşoare, cu structură din │
│lemn sau metal şi la elementele │
│înclinate de acoperiş, realizate în │
│aceeaşi soluţie, pentru respectarea │
│condiţiilor minime de confort │
│higrotermic pe ansamblul clădirii, se │
│vor utiliza straturi de etanşare │
│continuă, dispuse pe faţa caldă. Pentru │
│obţinerea nivelurilor de etanşeitate │
│necesare, se vor dispune pe faţa rece a │
│elementului straturi care să împiedice │
│apa lichidă sau în stare de vapori să │
│ajungă în stratul de izolaţie, dar care │
│să permită vaporilor de apă să treacă │
│spre exterior. │
│La planşeele uşoare, cu structură din │
│lemn sau metal, şi la elementele │
│înclinate de acoperiş, realizate în │
│aceeaşi soluţie, se recomandă │
│configurarea elementului astfel încât │
│acesta să împiedice supraîncălzirea │
│spaţiului interior, prin adoptarea unor │
│soluţii de tipul membranelor │
│termoreflectante sau dispunerea │
│straturilor de aer puternic ventilate. │
│Conformarea corectă a planşeelor │
│superioare - sub poduri poate fi │
│obţinută prin adaptarea detaliilor de │
│principiu prezentate în normativul SC │
│007-2013. │
├────────────────────────────────────────┤
│Planşee peste subsoluri neîncălzite şi │
│pivniţe │
│Se recomandă ca grosimea izolaţiilor │
│termice realizate din materiale uzuale, │
│având conductivitatea termică de calcul │
│cuprinsă în intervalul 0,037-0,042 W/mK,│
│din alcătuirea planşeelor inferioare de │
│peste un spaţiu neîncălzit să fie de cel│
│puţin 15 cm. │
│În cazul în care se utilizează izolaţii │
│termice performante, grosimea acestora │
│va fi stabilită în funcţie de valorile │
│coeficientului de conductivitate termică│
│al izolaţiei. │
│Se menţionează faptul că valorile pentru│
│grosimile izolaţiilor termice se │
│stabilesc astfel încât să se obţină un │
│coeficient global de izolare termică │
│care să ateste faptul că, pe ansamblul │
│ei, clădirea respectă indicatorii de │
│performanţă aflaţi în vigoare la data │
│proiectării. │
│Protecţia termică se va prevedea pe faţa│
│exterioară a planşeului (respectiv │
│intradosul planşeului de peste subsol, │
│hol etc., inclusiv zona grinzilor). │
│Izolaţia termică se va racorda pe │
│diafragmele subsolului pe o lungime de │
│peste 50 cm, cu straturi în grosime de │
│10 cm. │
│Izolaţia termică se va proiecta în una │
│din următoarele soluţii: │
│- produse termoizolante (plăci, saltele │
│etc.) ca strat de umplutură a spaţiului │
│dintre planşeul din beton armat şi │
│plafonul din plăci de gips-carton │
│rezistente la umiditate fixate pe un │
│caroiaj din profile din tablă zincată; │
│- plăci de vată minerală caşerate pe │
│faţa văzută şi fixate de planşeu cu │
│dibluri; │
│- spumă poliuretanică aplicată prin │
│pulverizare şi protejată cu vopsea; │
│- plăci termoizolante (polistiren │
│expandat, vată minerală etc.) cu │
│rezistenţă la permeabilitate la trecerea│
│vaporilor comparabilă cu cea stratului │
│de beton armat, acoperite cu tencuială │
│armată cu plasă din fibre de sticlă. │
│Se menţionează faptul că valorile pentru│
│grosimile izolaţiilor termice se │
│stabilesc astfel încât, pe ansamblu, │
│clădirea respectă indicatorii de │
│performanţă energetică aflaţi în vigoare│
│la data proiectării. │
│Conformarea corectă a planşeelor spre │
│spaţiile neîncălzite poate fi obţinută │
│prin adaptarea prevederilor din │
│normativul SC 007-2013 │
├────────────────────────────────────────┤
│Pereţi adiacenţi rosturilor închise │
│Se recomandă ca grosimea izolaţiilor │
│termice realizate din materiale uzuale, │
│având conductivitatea termică de calcul │
│cuprinsă în intervalul 0,037-0,042 W/mK,│
│din alcătuirea pereţilor adiacenţi de │
│rost să fie de cel puţin 5 cm. │
│În cazul în care se utilizează izolaţii │
│termice performante, grosimea acestora │
│va fi stabilită în funcţie de valorile │
│coeficientului de conductivitate termică│
│al izolaţiei. │
│Se menţionează faptul că valorile pentru│
│grosimile izolaţiilor termice se │
│stabilesc astfel încât, pe ansamblu, │
│clădirea respectă indicatorii de │
│performanţă energetică aflaţi în vigoare│
│la data proiectării. │
│Conformarea higrotermică a pereţilor │
│adiacenţi rosturilor închise trebuie să │
│conducă la soluţii tehnice care să │
│respecte cerinţele minime de confort │
│higrotermic pe elemente de anvelopă. │
│Conformarea corectă a planşeelor spre │
│spaţiile neîncălzite poate fi obţinută │
│prin adaptarea prevederilor din │
│normativul SC 007-2013. │
├────────────────────────────────────────┤
│Planşee care delimitează clădirea la │
│partea inferioară, de exterior (la │
│bowindouri, ganguri de trecere, ş.a.) │
│Se recomandă ca grosimea izolaţiilor │
│termice realizate din materiale uzuale, │
│având conductivitatea termică de calcul │
│cuprinsă în intervalul 0,037-0,042 W/mK,│
│din alcătuirea planşeelor care │
│delimitează clădirea la partea │
│inferioară, de exterior (la bowindouri, │
│ganguri de trecere ş.a.) să fie de cel │
│puţin 25 cm. │
│În cazul în care se utilizează izolaţii │
│termice performante, grosimea acestora │
│va fi stabilită în funcţie de valorile │
│coeficientului de conductivitate termică│
│al izolaţiei. │
│Se menţionează faptul că valorile pentru│
│grosimile izolaţiilor termice se │
│stabilesc astfel încât, pe ansamblu, │
│clădirea respectă indicatorii de │
│performanţă energetică aflaţi în vigoare│
│la data proiectării. │
│Protecţia termică se va prevedea pe faţa│
│exterioară a planşeului (respectiv │
│intradosul planşeului de peste exterior,│
│inclusiv grinzile). Izolaţia termică se │
│va racorda cu izolaţia termică a │
│pereţilor exteriori. │
│Izolaţia termică se va proiecta │
│utilizând soluţii din plăci │
│termoizolante (polistiren expandat, vată│
│minerală etc.) cu rezistenţă la │
│permeabilitate la trecerea vaporilor │
│comparabilă cu cea stratului de beton │
│armat, acoperite cu tencuială armată cu │
│plasă din fibre de sticlă sau în sistem │
│de faţadă ventilată. │
│Conformarea higrotermică a elementului │
│trebuie să conducă la soluţii tehnice │
│care să respecte cerinţele minime de │
│confort higrotermic pe elemente de │
│anvelopă. │
├────────────────────────────────────────┤
│Plăci pe sol (peste cota terenului │
│sistematizat - CTS) │
│Se recomandă ca grosimea izolaţiilor │
│termice realizate din materiale uzuale, │
│având conductivitatea termică de calcul │
│cuprinsă în intervalul 0,037-0,042 W/mK,│
│din alcătuirea plăcilor pe sol să fie de│
│cel puţin 15 cm. │
│Se recomandă izolarea termică a soclului│
│clădirii, prevăzută a se efectua odată │
│cu lucrările de termoizolare a │
│faţadelor, cu scopul de a reduce efectul│
│punţii termice de la racordarea soclului│
│cu placa peste sol, stratul de izolaţie │
│termică se recomandă a se aplica şi sub │
│cota trotuarului. Grosimea izolaţiilor │
│termice dispuse pe soclu, realizate din │
│materiale uzuale, având conductivitatea │
│termică de calcul cuprinsă în intervalul│
│0,037-0,042 W/mK, este de cel puţin 10 │
│cm. │
│În cazul în care se utilizează izolaţii │
│termice performante, grosimea acestora │
│va fi stabilită în funcţie de valorile │
│coeficientului de conductivitate termică│
│al izolaţiei. │
│Se menţionează faptul că valorile pentru│
│grosimile izolaţiilor termice se │
│stabilesc astfel încât, pe ansamblu, │
│clădirea respectă indicatorii de │
│performanţă energetică aflaţi în vigoare│
│la data proiectării. │
│Conformarea higrotermică a plăcilor pe │
│sol trebuie să conducă la soluţii │
│tehnice care să respecte cerinţele │
│minime de confort higrotermic pe │
│elemente de anvelopă. │
│Conformarea corectă a plăcilor pe sol │
│poate fi obţinută prin adaptarea │
│prevederilor din normativul SC 007-2013 │
├────────────────────────────────────────┤
│Plăci la partea inferioară a │
│demisolurilor sau a subsolurilor │
│încălzite (sub CTS) │
│Se recomandă ca grosimea izolaţiilor │
│termice realizate din materiale uzuale, │
│având conductivitatea termică de calcul │
│cuprinsă în intervalul 0,037-0,042 W/mK,│
│din alcătuirea plăcilor pe sol să fie de│
│cel puţin 15 cm. │
│În cazul în care se utilizează izolaţii │
│termice performante, grosimea acestora │
│va fi stabilită în funcţie de valorile │
│coeficientului de conductivitate termică│
│al izolaţiei. │
│Se menţionează faptul că valorile pentru│
│grosimile izolaţiilor termice se │
│stabilesc astfel încât, pe ansamblu, │
│clădirea respectă indicatorii de │
│performanţă energetică aflaţi în vigoare│
│la data proiectării. │
│Detaliile pentru termoizolarea plăcilor │
│pe sol se concep în conformitate cu │
│prevederile din normativul SC 007-2013, │
│respectiv cele specifice plăcilor pe │
│sol. │
├────────────────────────────────────────┤
│Pereţi exteriori, sub CTS, la │
│demisolurile sau la subsolurile │
│încălzite │
│Se recomandă ca grosimea izolaţiilor │
│termice realizate din materiale uzuale, │
│având conductivitatea termică de calcul │
│cuprinsă în intervalul 0,037-0,042 W/mK,│
│din alcătuirea pereţilor exteriori, sub │
│CTS, la demisolurile sau subsolurile │
│încălzite, să fie de cel puţin 15 cm. În│
│cazul în care se utilizează izolaţii │
│termice performante, grosimea acestora │
│va fi stabilită în funcţie de valorile │
│coeficientului de conductivitate termică│
│al izolaţiei. │
│Se menţionează faptul că valorile pentru│
│grosimile izolaţiilor termice se │
│stabilesc astfel încât, pe ansamblu, │
│clădirea respectă indicatorii de │
│performanţă energetică aflaţi în vigoare│
│la data proiectării. │
│Se recomandă execuţia straturilor de │
│hidroizolaţie direct pe stratul de │
│rezistenţă, astfel, izolaţia termică │
│executată din plăci rigide devine strat │
│de protecţie a hidroizolaţiei. │
│Conformarea higrotermică a pereţilor │
│exteriori, sub CTS, trebuie să conducă │
│la soluţii tehnice care să respecte │
│cerinţele minime de confort higrotermic │
│pe elemente de anvelopă. Conformarea │
│corectă a pereţilor exteriori, sub CTS, │
│poate fi realizată prin adaptarea │
│prevederilor din normatiul SC 007-2013. │
├────────────────────────────────────────┤
│BIBLIOGRAFIE │
│● Legea nr. 372/2005 privind performanţa│
│energetică a clădirilor, republicată; │
│● Legea nr. 10/1995 privind calitatea în│
│construcţii, republicată, cu │
│modificările şi completările ulterioare;│
│● Legea nr. 50/1991 privind autorizarea │
│executării lucrărilor de construcţii, │
│republicată, cu modificările şi │
│completările ulterioare; │
│● Hotărâre nr. 907/2016 privind etapele │
│de elaborare şi conţinutul-cadru al │
│documentaţiilor tehnico-economice │
│aferente obiectivelor/proiectelor de │
│investiţii finanţate din fonduri │
│publice; │
│● Normativ privind calculul termotehnic │
│al elementelor de construcţie ale │
│clădirilor, indicativ C 107-2005; │
│● ORDIN nr. 386/2016, pentru modificarea│
│şi completarea Reglementării tehnice │
│"Normativ privind calculul termotehnic │
│al elementelor de construcţie ale │
│clădirilor", indicativ C 107-2005; │
│● Metodologie de calculul al │
│performanţei energetice a clădirilor, │
│indicativ Mc 001/2006; │
│● Ordin nr. 2.641/2017 privind │
│modificarea şi completarea reglementării│
│tehnice „Metodologie de calcul al │
│performanţei energetice a clădirilor”; │
│● Soluţii cadru privind reabilitarea │
│termo-higro-energetică a anvelopei │
│clădirilor de locuit existente, │
│indicativ SC 007-2013; │
│● Ghid privind proiectarea şi executarea│
│lucrărilor de reabilitare termică a │
│blocurilor de locuinţe, indicativ GP │
│123-2013; │
└────────────────────────────────────────┘

    ***IMAGINE (a se vedea imaginea asociată)

    **IMAGINE (a se vedea imaginea asociată)

    ***IMAGINE (a se vedea imaginea asociată)

        A.303 Optimizarea raportului dintre suprafaţa opacă şi suprafaţa vitrată

┌────────────────────────┬─────────────┐
│ETAPA │PROIECTARE │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │Optimizarea │
│ │raportului │
│ │dintre │
│ACŢIUNE/MĂSURĂ SPECIFICĂ│suprafaţa │
│ │opacă şi │
│ │suprafaţa │
│ │vitrată │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │7. LEGISLAŢIE│
│ │SI STANDARDE │
│ │● Metodologie│
│ │de calcul al │
│ │performanţei │
│ │energetice a │
│ │clădirilor │
│ │partea I — │
│ │anvelopa │
│ │clădirii, │
│1. DESCRIEREA ACŢIUNII │indicativ Mc │
│Alegerea corectă a │001/1 — 2006;│
│mărimii suprafeţei │● Normativ │
│vitrate are o influenţă │privind │
│importantă asupra │calculul │
│consumului de energie │termotehnic │
│pentru crearea │al │
│condiţiilor optime de │elementelor │
│confort interior dintr-o│de │
│clădire. Această etapă │construcţie │
│trebuie să fie urmărită │ale │
│ca o strategie de │clădirilor, │
│încălzire pasivă şi de │indicativ C │
│iluminare naturală a │107/1-2005; │
│spaţiului interior. │● SR │
│Această etapă trebuie │6221-1:1996, │
│urmărită în acelaşi timp│Iluminatul │
│cu: optimizarea │natural. │
│aporturilor solare, │Condiţii │
│compartimentarea │specifice │
│eficientă a spaţiilor │pentru │
│interioare, │iluminatul │
│flexibilitatea şi │natural al │
│adaptabilitatea │spaţiilor de │
│acestora. │lucru. │
│ │● SR EN │
│ │12464-1:2021,│
│ │Lumină şi │
│ │iluminat. │
│ │Iluminatul │
│ │locurilor de │
│ │muncă. Partea│
│ │1: Locuri de │
│ │muncă │
│ │interioare. │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │8. │
│2. EXEMPLU │RESPONSABIL │
│*IMAGINE │PRINCIPAL │
│ │Echipa de │
│ │proiectare. │
├────────────────────────┼─────────────┤
│3. BENEFICII │ │
│Rezolvarea corectă a │ │
│acestei provocări în │ │
│etapa de proiectare │ │
│conduce la: │ │
│- reducerea necesarului │ │
│de energie pentru │9. ALŢI │
│încălzire în sezonul │FACTORI │
│rece; │IMPLICAŢI │
│- reducerea necesarului │Beneficiarul/│
│de răcire în sezonul │Investitorul.│
│cald (minimizarea │ │
│posibilităţii apariţiei │ │
│efectului de │ │
│supraîncălzire); │ │
│- reducerea consumului │ │
│de energie pentru │ │
│iluminat. │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │10. │
│ │METODOLOGIE /│
│ │TEHNOLOGIE │
│ │Considerarea │
│ │din etapele │
│4. INFLUENTA ASUPRA │de concepere │
│ALTOR ACŢIUNI │şi proiectare│
│Această etapă │a unei │
│influenţează întreg │suprafeţe │
│procesul de proiectare. │vitrate │
│ │optime pe │
│ │faţadele │
│ │clădirii │
│ │expuse la │
│ │radiaţia │
│ │solară. │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │11. │
│ │SPECIFICAŢII │
│ │(CANTITATIVE │
│ │ŞI │
│ │CALITATIVE) │
│ │Se recomandă │
│5. IMPORTANTA │ca pe faţada │
│Etapa are o importanţă │sudică să se │
│ridicată şi poate avea o│urmărească │
│influenţă semnificativă │atingerea │
│asupra consumului de │unei valori │
│energie. │de 25-35 % │
│ │pentru │
│ │raportul │
│ │dintre │
│ │suprafaţa │
│ │vitrată şi │
│ │suprafaţa │
│ │opacă. │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │12. │
│ │BIBLIOGRAFIE │
│ │● Metodologie│
│ │de calcul al │
│ │performanţei │
│ │energetice a │
│ │clădirilor │
│ │partea I — │
│6. DIFICULTATE │anvelopa │
│O dimensionare incorectă│clădirii, Mc │
│a acestui raport poate │001/1—2006. │
│creşte semnificativ │● Normativ │
│necesarul de energie │privind │
│pentru încălzire, iar în│calculul │
│sezonul cald poate duce │termotehnic │
│la apariţia fenomenului │al │
│de supraîncălzire a │elementelor │
│spaţiului interior. │de │
│ │construcţie │
│ │ale │
│ │clădirilor, │
│ │indicativ C │
│ │107/1-2005. │
│ │● CRAVEzero │
│ │D3.1: │
│ │Guideline I -│
│ │nZEB │
└────────────────────────┴─────────────┘

    *IMAGINE (a se vedea imaginea asociată)

        A.304 Compactitatea clădirii

┌────────────────────┬─────────────────┐
│ETAPA │PROIECTARE │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Compartimentarea │
│ACŢIUNE/MĂSURĂ │eficientă a │
│SPECIFICĂ │spaţiilor │
│ │interioare │
├────────────────────┼─────────────────┤
│1. DESCRIEREA │ │
│ACŢIUNII │ │
│Atingerea unui │ │
│anumit grad de │ │
│compactitate are o │ │
│influenţă majoră │ │
│asupra modului în │ │
│care se pot │ │
│satisface cerinţele │ │
│unei clădiri care │ │
│are un consum │ │
│aproape zero de │ │
│energie. În cadrul │7. LEGISLAŢIE SI │
│acestei etape │STANDARDE │
│trebuie avută în │Nu există acte │
│vedere realizarea │legislative sau │
│unei compartimentări│norme tehnice │
│cât mai eficiente a │care să impună │
│spaţiului interior. │modul în care se │
│Compartimentarea │poate realiza o │
│trebuie să satisfacă│compartimentare │
│cerinţele │eficientă a │
│beneficiarilor/ │spaţiilor │
│utilizatorilor │interioare. Se │
│clădirii dar, în │pot utiliza o │
│acelaşi timp, │serie de │
│trebuie să aducă şi │recomandări din: │
│un beneficiu din │● Metodologie de │
│punct de vedere al │calcul al │
│reducerii influenţei│performanţei │
│pe care volumetria │energetice a │
│clădirii o are │clădirilor partea│
│asupra performanţei │I — anvelopa │
│energetice. Trebuie │clădirii, Mc 001/│
│ţinut cont încă din │1—2006. │
│faza de concept a │● Normativ │
│clădirii că o formă │privind calculul │
│mai complicată (atât│termotehnic al │
│în plan cât şi în │elementelor de │
│elevaţie) pune │construcţie ale │
│presiune pe │clădirilor, │
│atingerea unui │indicativ C 107/ │
│anumit grad de │1-2005. │
│eficienţă │ │
│energetică. Această │ │
│etapă trebuie │ │
│urmărită în acelaşi │ │
│timp cu: optimizarea│ │
│raportului dintre │ │
│suprafaţa opacă şi │ │
│suprafaţa vitrată, │ │
│optimizarea │ │
│aporturilor solare │ │
│şi flexibilitatea │ │
│spaţiului interior │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │8. RESPONSABIL │
│2. EXEMPLU │PRINCIPAL │
│*IMAGINE │Echipa de │
│ │proiectare │
├────────────────────┼─────────────────┤
│3. BENEFICII │ │
│Gândirea eficientă a│ │
│spaţiilor interioare│ │
│şi realizarea unei │ │
│clădiri cât mai │ │
│compacte are │ │
│următoarele │ │
│beneficii: │ │
│- atingerea unui │9. ALŢI FACTORI │
│grad ridicat de │IMPLICAŢI │
│eficienţă energetică│Beneficiarul/ │
│optimizând grosimile│Investitorul. │
│de termoizolaţie; │ │
│- reducerea traseele│ │
│instalaţiilor (de │ │
│exemplu reducerea │ │
│traseelor pentru │ │
│ventilare); │ │
│- reducerea │ │
│consumului de │ │
│materiale │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │10. METODOLOGIE /│
│ │TEHNOLOGIE │
│4. INFLUENTA ASUPRA │Considerarea din │
│ALTOR ACŢIUNI │etapele de │
│Această etapă │concepere şi │
│influenţează întreg │proiectare a unei│
│procesul de │compartimentări │
│proiectare. │eficiente a │
│ │spaţiului │
│ │interior. │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │11. SPECIFICAŢII │
│ │(CANTITATIVE SI │
│ │CALITATIVE) │
│ │Trebuie avute în │
│ │vedere mai multe │
│ │aspecte printre │
│ │care şi: │
│ │optimizarea │
│ │spaţiilor │
│ │interioare şi a │
│ │modului de acces │
│ │al acestora; │
│ │orientarea │
│ │clădirii şi a │
│ │spaţiilor │
│ │interioare în │
│ │funcţie de │
│ │punctele │
│ │cardinale (de │
│5. IMPORTANŢA │exemplu, │
│Etapa are o │încăperile reci │
│importanţă ridicată │spre Nord iar │
│şi are o influenţă │încăperile unde │
│semnificativă asupra│este nevoie de un│
│consumului de │aport solar pasiv│
│energie. │spre Est, Sud şi │
│ │Vest); raportul │
│ │dintre anvelopa │
│ │opacă şi cea │
│ │vitrată (25-35% │
│ │pe faţadele care │
│ │beneficiază de un│
│ │aport solar); │
│ │raportul dintre │
│ │suprafaţa │
│ │exterioară a │
│ │anvelopei şi a │
│ │volumului total │
│ │interior (valoare│
│ │recomandată: A/V │
│ │< 0,7 mp/mc), │
│ │raport ce descrie│
│ │o anumită │
│ │compactitate atât│
│ │pe orizontală cât│
│ │şi pe verticală. │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │12. BIBLIOGRAFIE │
│6. DIFICULTATE │● CRAVEzero D3.1:│
│Reprezintă etapa de │Guideline I - │
│lucru care are un │nZEB Processes; │
│potenţial ridicat de│● Metodologie de │
│a afecta │calcul al │
│semnificativ │performanţei │
│grosimea stratului │energetice a │
│de termoizolaţie │clădirilor partea│
│pentru atingerea │I — anvelopa │
│limitelor impuse │clădirii, │
│clădirilor nZEB (cu │indicativ Mc 001/│
│cât se folosesc │1 — 2006; │
│forme arhitecturale │● Normativ │
│mai complexe, cu │privind calculul │
│atât apare o │termotehnic al │
│necesitate mai mare │elementelor de │
│de creştere a │construcţie ale │
│grosimilor de │clădirilor, │
│termoizolaţie). │indicativ C 107/ │
│ │1-2005. │
└────────────────────┴─────────────────┘

    *IMAGINE (a se vedea imaginea asociată)

        A.305 Flexibilitatea spaţiului interior

┌──────────────────────┬───────────────┐
│ETAPA │PROIECTARE │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │Realizarea unui│
│ACŢIUNE/MĂSURA │spaţiu interior│
│SPECIFICĂ │flexibil şi │
│ │uşor adaptabil │
├──────────────────────┼───────────────┤
│1. DESCRIEREA ACŢIUNII│ │
│Conceperea şi │ │
│realizarea unui spaţiu│ │
│interior flexibil care│ │
│în perioada de │ │
│exploatare a clădirii │ │
│să poată fi uşor │ │
│adaptat la cerinţele │ │
│utilizatorului, │ │
│reprezintă o strategie│ │
│care depăşeşte │ │
│limitele │ │
│construcţiilor nZEB şi│ │
│susţine dezvoltarea │ │
│sustenabilă a │ │
│sectorului │ │
│construcţiilor. │ │
│Din punct de vedere al│ │
│clădirilor care au un │ │
│consum aproape zero de│ │
│energie, │ │
│flexibilitatea şi │ │
│adaptabilitatea │ │
│reprezintă un avantaj │ │
│care trebuie să fie │ │
│luat în considerare. │ │
│Configurarea spaţiului│7. LEGISLAŢIE │
│interior, a │SI STANDARDE │
│compartimentării │Nu există acte │
│interioare, a │legislative sau│
│materialelor utilizate│norme tehnice │
│şi mai ales a │care să impună │
│anvelopei termice │modul în care │
│trebuie făcută astfel │se poate │
│încât să ofere │realiza un │
│posibilitatea ca, după│volum flexibil │
│punerea în funcţiune, │şi uşor │
│clădirea să poată │adaptabil. │
│îndeplini şi o altă │ │
│funcţiune cu un volum │ │
│redus de lucrări │ │
│necesare. Trebuie avut│ │
│în vedere faptul că │ │
│există posibilitatea │ │
│ca în viitor, prin │ │
│regândirea spaţiului │ │
│interior să fie │ │
│modificate condiţiile │ │
│considerate iniţial în│ │
│calculul higrotermic. │ │
│Astfel, se recomandă │ │
│ca echipa de │ │
│proiectare iniţială să│ │
│prevadă o serie de │ │
│detalii constructive │ │
│care se pot adapta │ │
│uşor la noile cerinţe │ │
│(ex.: se pot modifica │ │
│temperaturile de │ │
│utilizare a spaţiilor │ │
│interioare). Această │ │
│acţiune este │ │
│opţională, dar poate │ │
│aduce plus-valoare │ │
│proiectului. │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │8. RESPONSABIL │
│2. EXEMPLU │PRINCIPAL │
│*IMAGINE │Echipa de │
│ │proiectare │
├──────────────────────┼───────────────┤
│3. BENEFICII │ │
│Unul dintre │ │
│beneficiile principale│ │
│este reprezentat de │ │
│faptul că, utilizând │9. ALŢI FACTORI│
│această strategie în │IMPLICAŢI │
│cazul unor clădiri, se│Beneficiarul/ │
│poate prelungi ciclul │Investitorul │
│de viaţă al acestora │ │
│ceea ce va aduce un │ │
│impact economic │ │
│pozitiv. │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │10. METODOLOGIE│
│ │/ TEHNOLOGIE │
│ │Considerarea │
│ │din etapele de │
│ │concepere şi │
│4. INFLUENTA ASUPRA │proiectare a │
│ALTOR ACŢIUNI │unor soluţii │
│În funcţie de │arhitecturale, │
│strategia aplicată cu │detalii │
│privire la gradul de │constructive şi│
│flexibilitate şi │sisteme de │
│adaptabilitate al │instalaţii care│
│clădirii, această │să permită o │
│etapă poate influenţa │schimbare │
│întreg procesul de │uşoară a │
│proiectare şi │funcţiunii sau │
│execuţie. │destinaţiei │
│ │clădirii şi │
│ │care să │
│ │prelungească │
│ │ciclul de viaţă│
│ │al acesteia │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │11. │
│ │SPECIFICAŢII │
│ │(CANTITATIVE SI│
│ │CALITATIVE) │
│ │Conceperea unui│
│ │spaţiu flexibil│
│ │şi adaptabil │
│5. IMPORTANŢA │trebuie să aibă│
│Etapa are o importanţă│în vedere că │
│ridicată şi are o │acest lucru │
│influenţă │poate schimba │
│semnificativă asupra │nivelul │
│consumului de energie │consumurilor de│
│ │energie al │
│ │clădirii, fapt │
│ │ce poate fi │
│ │luat în calcul │
│ │de echipa de │
│ │proiectare încă│
│ │dintr-o faza │
│ │iniţială. │
├──────────────────────┼───────────────┤
│6. DIFICULTATE │ │
│Reprezintă o etapă │12. │
│care influenţează │BIBLIOGRAFIE │
│volumul de investiţii │CRAVEzero D3.1:│
│viitoare în cazul în │Guideline I - │
│care se doreşte o │nZEB Processes.│
│recompartimentare │ │
│interioară. │ │
└──────────────────────┴───────────────┘

    *IMAGINE (a se vedea imaginea asociată)

        A.306 Optimizarea aporturilor solare

┌─────────────────────┬────────────────┐
│ETAPA │PROIECTARE │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ACŢIUNE/MĂSURA │Optimizarea │
│SPECIFICĂ │aporturilor │
│ │solare │
├─────────────────────┼────────────────┤
│1. DESCRIEREA │ │
│ACŢIUNII │ │
│In această etapă, │ │
│trebuie luate in │ │
│considerare atât │ │
│beneficiile cât şi │ │
│problemele care apar │ │
│de la aporturile de │ │
│energie solară. În │ │
│primul rând, trebuie │ │
│avut în vedere modul │ │
│de dispunere a │ │
│clădirii în funcţie │ │
│de condiţiile din │ │
│amplasament (de │ │
│exemplu, existenţa │ │
│vegetaţiei în │ │
│apropiere sau │ │
│existenţa şi regimul │7. LEGISLAŢIE SI│
│de înălţime al │STANDARDE │
│clădirilor din │● Metodologie de│
│vecinătate). De │calcul al │
│asemenea, trebuie │performanţei │
│urmărită dispunerea/ │energetice a │
│orientarea clădirii │clădirilor │
│în funcţie de │partea I — │
│punctele cardinale │anvelopa │
│(se va căuta ca pe │clădirii, Mc 001│
│faţadele care au │/1—2006. │
│parte de un aport │● Normativ │
│solar să fie dispuse │privind calculul│
│camere la care este │termotehnic al │
│nevoie de încălzire).│elementelor de │
│Nu în ultimul rând, │construcţie ale │
│se vor avea în vedere│clădirilor, │
│soluţii pasive sau │indicativ C 107/│
│active de umbrire │1-2005. │
│pentru a se evita │ │
│efectul de │ │
│supraîncălzire în │ │
│sezonul cald. │ │
│Această acţiune │ │
│trebuie urmărită în │ │
│acelaşi timp cu: │ │
│etapa de optimizare a│ │
│raportului dintre │ │
│suprafaţa opacă şi │ │
│suprafaţa vitrată, │ │
│etapa de │ │
│compartimentare │ │
│eficientă a spaţiilor│ │
│interioare şi etapa │ │
│care tratează │ │
│flexibilitatea şi │ │
│adaptabilitatea │ │
│spaţiilor interioare.│ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │8. RESPONSABIL │
│2. EXEMPLU │PRINCIPAL │
│*IMAGINE │Echipa de │
│ │proiectare │
├─────────────────────┼────────────────┤
│3. BENEFICII │ │
│Optimizarea │ │
│aporturilor solare │ │
│reduce într-un mod │ │
│semnificativ │ │
│necesarul pentru │ │
│încălzire în sezonul │9. ALŢI FACTORI │
│rece. De asemenea, │IMPLICAŢI │
│dimensionarea corectă│Beneficiarul/ │
│a anvelopei vitrate │Investitorul. │
│prin considerarea │ │
│raportului suprafaţă │ │
│vitrată - arie │ │
│pardoseală reduce │ │
│consumul de energie │ │
│pentru iluminarea │ │
│spaţiilor interioare.│ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │10. METODOLOGIE │
│ │/ TEHNOLOGIE │
│ │Trebuie realizat│
│ │un studiu de │
│ │însorire şi o │
│ │analiză adecvată│
│ │a │
│ │amplasamentului │
│ │pentru o │
│ │înţelegere │
│ │completă a │
│ │condiţiilor │
│4. INFLUENTA ASUPRA │existente. │
│ALTOR ACŢIUNI │Aceste lucruri │
│Această etapă │trebuie │
│influenţează întreg │coroborate cu: │
│procesul de │dispunerea │
│proiectare. │corectă a │
│ │spaţiilor │
│ │interioare; │
│ │utilizarea unui │
│ │raport optim │
│ │între anvelopa │
│ │opacă şi │
│ │anvelopa │
│ │transparentă; │
│ │orientarea │
│ │clădirii în │
│ │funcţie de │
│ │punctele │
│ │cardinale. │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │11. SPECIFICAŢII│
│ │(CANTITATIVE ŞI │
│ │CALITATIVE) │
│ │Se recomandă ca │
│ │o suprafaţă cât │
│ │mai mare a │
│ │pereţilor │
│5. IMPORTANTA │exteriori să fie│
│Etapa are o │orientată către │
│importanţă ridicată │punctele │
│şi o influenţă │cardinale Est, │
│semnificativă asupra │Sud şi Vest (de │
│consumului de │preferat Sud) în│
│energie. │funcţie de │
│ │condiţiile din │
│ │amplasament. Pe │
│ │cât posibil, se │
│ │vor prevedea │
│ │soluţii pasive │
│ │sau active de │
│ │umbrire. │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │12. BIBLIOGRAFIE│
│ │● CRAVEzero │
│ │D3.1: Guideline │
│ │I - nZEB │
│ │Processes; │
│6. DIFICULTATE │● Metodologie de│
│O dimensionare │calcul al │
│incorectă a acestui │performanţei │
│raport poate creşte │energetice a │
│semnificativ │clădirilor │
│necesarul de energie │partea I — │
│pentru încălzire, iar│anvelopa │
│în sezonul cald poate│clădirii, Mc 001│
│duce la apariţia │/1—2006, │
│fenomenului de │● Normativ │
│supraîncălzire a │privind calculul│
│spaţiului interior. │termotehnic al │
│ │elementelor de │
│ │construcţie ale │
│ │clădirilor, │
│ │indicativ C 107/│
│ │1-2005. │
└─────────────────────┴────────────────┘

    *IMAGINE (a se vedea imaginea asociată)

        A.307 Optimizarea factorului de lumină naturală

┌─────────────────┬────────────────────┐
│ETAPA │PROIECTARE │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ACŢIUNE/MĂSURĂ │Optimizarea │
│SPECIFICĂ │factorului de lumină│
│ │naturală │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │7. LEGISLAŢIE SI │
│ │STANDARDE │
│ │● Legea nr. 372/2005│
│ │privind performanţa │
│ │energetică a │
│ │clădirilor, │
│ │republicată; │
│ │● Legea nr. 10/1995 │
│ │privind calitatea în│
│ │construcţii, │
│ │republicată, cu │
│ │modificările şi │
│1. DESCRIEREA │completările │
│ACŢIUNII │ulterioare; │
│Acţiunea │● Legea nr. 50/1991 │
│presupune │privind autorizarea │
│efectuarea de │executării │
│analize privind │lucrărilor de │
│factorul de │construcţii, │
│lumină naturală │republicată, cu │
│pentru anumite │modificările şi │
│spaţii │completările │
│interioare, cu │ulterioare; │
│scopul păstrării │● Hotărâre nr. 907 │
│echilibrului │din 29 noiembrie │
│între suprafaţa │2016 privind etapele│
│vitrată (ca │de elaborare şi │
│element de │conţinutul-cadru al │
│anvelopă cu │documentaţiilor │
│rezistenţe │tehnicoeconomice │
│termice mai mici)│aferente │
│şi a o creşte │obiectivelor / │
│pentru iluminarea│proiectelor de │
│naturală în mod │investiţii finanţate│
│optim a spaţiul │din fonduri publice,│
│interior cu │cu modificările şi │
│impact direct în │completările │
│diminuarea │ulterioare; │
│consumului de │● Normativ privind │
│energie pentru │calculul termotehnic│
│iluminat. │al elementelor de │
│Această acţiune │construcţie ale │
│poate genera │clădirilor, │
│costuri de │indicativ C │
│investiţie │107-2005; │
│suplimentare │● Ordin nr. 386/ │
│cauzate de │2016, pentru │
│utilizarea unor │modificarea şi │
│suprafeţe de │completarea │
│ferestre parţial │Reglementării │
│mai mari (şi în │tehnice „Normativ │
│interiorul │privind calculul │
│clădirii, de │termotehnic al │
│exemplu către │elementelor de │
│coridoare) sau │construcţie ale │
│utilizarea de │clădirilor”, │
│sisteme │indicativ C │
│alternative de │107-2005; │
│iluminat natural │● Metodologie de │
│a spaţiilor │calculul al │
│interioare fără │performanţei │
│acces la exterior│energetice a │
│(de tipul │clădirilor, │
│curţilor de │indicativ Mc 001/ │
│lumină, tunel │2006; │
│solar etc.). │● Ordin nr. 2.641/ │
│ │2017, privind │
│ │modificarea şi │
│ │completarea │
│ │reglementării │
│ │tehnice „Metodologie│
│ │de calcul al │
│ │performanţei │
│ │energetice a │
│ │clădirilor”; │
│ │● SR EN │
│ │17037+A1:2022, │
│ │Iluminatul natural │
│ │al clădirilor. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │8. RESPONSABIL │
│2. EXEMPLU │PRINCIPAL │
│*IMAGINE │Echipa de │
│ │proiectare. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│3. BENEFICII │ │
│Acţiunea conduce │ │
│la reducerea │ │
│consumului de │ │
│energie pentru │ │
│iluminat │ │
│artificial. │ │
│De asemenea, prin│ │
│obţinerea unui │ │
│factor optim al │9. ALŢI FACTORI │
│iluminatului │IMPLICAŢI │
│natural, creşte │Beneficiarul/ │
│confortul şi se │Investitorul │
│creează un mediu │ │
│interior care │ │
│reduce │ │
│presiunea asupra │ │
│sănătăţii │ │
│utilizatorilor │ │
│datorită │ │
│apropierii de │ │
│mediul natural. │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │10. METODOLOGIE / │
│ │TEHNOLOGIE │
│ │Optimizarea │
│ │factorului de lumină│
│4. INFLUENŢA │naturală al │
│ASUPRA ALTOR │încăperilor se │
│ACŢIUNI │realizează fie prin │
│Optimizarea │calculul manual, fie│
│factorului de │prin utilizarea │
│lumină naturală │programelor de │
│influenţează │modelare numerică. │
│următoarele │În calculul manual, │
│acţiuni: │factorul de lumină │
│- conformarea │naturală se │
│elementelor de │determină prin │
│anvelopă; │raportarea │
│- îmbunătăţirea │suprafeţelor prin │
│raportului dintre│care lumina naturală│
│aria golurilor şi│pătrunde în încăpere│
│aria pardoselii │la aria utilă a │
│încăperilor în │acestora, iar │
│funcţie de │calculul se repetă │
│destinaţia │până se obţine o │
│acestora; │valoare optimă. În │
│- optimizarea │modelarea numerică, │
│aporturilor │încăperile sunt │
│solare. │simulate 3D, │
│ │programele de calcul│
│ │oferind │
│ │posibilitatea unei │
│ │analize mult mai │
│ │complexe. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │11. SPECIFICAŢII │
│ │(CANTITATIVE ŞI │
│ │CALITATIVE) │
│ │Se recomandă │
│ │alegerea corectă a │
│ │unui factor solar │
│ │optim, după cum │
│ │urmează: │
│ │- în cazul în care │
│ │există sisteme de │
│ │umbrire exterioare, │
│ │cu ajutorul cărora │
│ │se poate regla │
│ │cantitatea de │
│ │energie solară │
│ │incidentă pe vitraj,│
│ │factorul solar g se │
│ │recomandă să fie mai│
│ │mare de 0,50; │
│ │- în cazul în care │
│ │se folosesc vitraje │
│ │expuse la radiaţia │
│ │solară cu factor │
│ │solar g scăzut, │
│ │respectiv pentru: │
│ │Clădiri │
│ │nerezidenţiale │
│ │( ) 0,18-0,35 - zona│
│ │climatică I │
│ │( ) 0,21-0,38 - zona│
│ │climatică II │
│ │( ) 0,24-0,40 - zona│
│ │climatică III │
│ │( ) 0,27-0,43 - zona│
│ │climatică IV │
│ │( ) > 0,40 - zona │
│ │climatică V │
│ │Clădiri rezidenţiale│
│ │( ) 0,30-0,37 - zona│
│ │climatică I │
│ │( ) 0,33-0,43 - zona│
│ │climatică II │
│ │( ) 0,37-0,47 - zona│
│ │climatică III │
│ │( ) 0,43-0,50 - zona│
│ │climatică IV │
│ │( ) > 0,50 - zona │
│ │climatică V │
│ │nu mai sunt necesare│
│ │elemente exterioare │
│5. IMPORTANŢA │de umbrire. │
│Acţiunea este una│Se recomandă │
│de importanţă │utilizarea de │
│secundară, dar │soluţii vitrate cu o│
│care poate │transmisie luminoasă│
│conduce la │(TL) cât mai mare │
│obţinerea unui │care să ofere │
│confort de │posibilitatea │
│iluminat interior│pătrunderii unei │
│sporit. │cantităţi mai mari │
│ │de lumină naturală, │
│ │fără a creşte │
│ │dimensiunea │
│ │ferestrelor. │
│ │Se recomandă │
│ │alegerea de soluţii │
│ │de vitrare cu index │
│ │de redare a culorii,│
│ │Ra cât mai ridicat │
│ │(R(a)>83%) pentru a │
│ │răspunde cerinţelor │
│ │de confort vizual al│
│ │utilizatorilor. În │
│ │ceea ce priveşte │
│ │suprafaţa peretelui │
│ │pe care este │
│ │amplasată fereastra,│
│ │se poate realiza o │
│ │teşire care să ofere│
│ │posibilitatea │
│ │pătrunderii unei │
│ │cantităţi mai mari │
│ │de lumină naturală, │
│ │fără a creşte │
│ │dimensiunea │
│ │ferestrelor. │
│ │Sistemele de umbrire│
│ │se aleg din faza │
│ │iniţială de │
│ │proiectarea │
│ │clădirii, acestea │
│ │având rolul de a │
│ │reduce excesul de │
│ │radiaţie solară care│
│ │pătrunde în spaţiile│
│ │clădirii în perioada│
│ │caldă a anului, │
│ │precum şi pentru │
│ │reglarea │
│ │distribuţiei luminii│
│ │naturale în │
│ │încăpere. Cerinţele │
│ │funcţionale ale │
│ │sistemelor de │
│ │umbrire se modifică │
│ │în funcţie de │
│ │regiunea geografică │
│ │şi zona climatică │
│ │unde este amplasată │
│ │clădirea. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│6. DIFICULTATE │ │
│Se consideră cu │ │
│nivel ridicat de │ │
│dificultate, │ │
│asigurarea │ │
│iluminării │ │
│naturale a │ │
│spaţiilor aflate │ │
│la interiorul │ │
│clădirilor, fără │12. BIBLIOGRAFIE │
│posibilitatea de │SR EN 17037+A1:2022,│
│iluminare prin │Iluminatul natural │
│faţadele │al clădirilor. │
│clădirii. În │ │
│acest sens, se │ │
│propun sisteme de│ │
│iluminat natural │ │
│cum sunt tuburile│ │
│de lumină sau │ │
│chiar practicarea│ │
│de goluri pentru │ │
│ferestre │ │
│interioare. │ │
└─────────────────┴────────────────────┘

    *IMAGINE (a se vedea imaginea asociată)

        A.308 Întocmire Raport de conformare nZEB

┌──────────────────────────────┬──────────────────────┐
│ETAPA │PROIECTARE │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┤
│ACŢIUNE/MĂSURĂ SPECIFICĂ │Întocmire Raport de │
│ │conformare nZEB │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┤
│1. DESCRIEREA ACŢIUNII │ │
│În vederea atingerii │ │
│standardului nZEB, pentru │ │
│obţinerea în cazul clădirilor │ │
│noi a autorizaţiei de │ │
│construire, documentaţia │ │
│tehnică va conţine un Raport │ │
│de conformare nZEB, care va fi│ │
│întocmit şi asumat prin │ │
│semnătură de către echipa de │ │
│proiectare/auditorul │ │
│energetic. │ │
│Raportul de conformare nZEB va│ │
│conţine cel puţin următoarele:│ │
│- descrierea obiectivului; │ │
│- breviar de calcul │ │
│termotehnic prin care se │ │
│verifică îndeplinirea │ │
│condiţiilor privind valorile │ │
│rezistenţelor termice ale │ │
│elementelor de construcţii │ │
│care formează anvelopa │ │
│clădirii, influenţa punţilor │ │
│termice; │ │
│- breviar de calcul pentru │ │
│determinarea consumurilor de │ │
│energie primară totală, │ │
│considerând cazul utilizării │ │
│surselor alternative, inclusiv│ │
│determinarea emisiilor de CO │ │
│(2) şi compararea cu │ │
│indicatori de performanţă │ │
│aflaţi în vigoare; │ │
│- breviar de calcul pentru a │ │
│determina consumul de energie │ │
│primară asigurat din surse │ │
│regenerabile; │ │
│- concluzii. │ │
│Descrierea obiectivului │ │
│Se va descrie clădirea │ │
│analizată, prin menţionarea │ │
│cel puţin a următoarelor: │ │
│A. Date generale: │ │
│Descrierea lucrărilor care fac│7. LEGISLAŢIE ŞI │
│obiectul autorizării, │STANDARDE │
│făcându-se referiri la: │● Legea nr. 372/2005 │
│- amplasamentul, topografia │privind performanţa │
│acestuia; │energetică a │
│- zona climatică, temperaturi │clădirilor, │
│interioare şi exterioare de │republicată; │
│calcul, temperaturi medii │● Legea nr. 10/1995 │
│lunare necesare la calcului │privind calitatea în │
│duratei sezonului de încălzire│construcţii, │
│şi a numărului de grade zile; │republicată, cu │
│- regimul de ocupare şi │modificările şi │
│încălzire al clădirii; │completările │
│- categoria de importanţă a │ulterioare; │
│obiectivului. │● Normativ privind │
│B. Descrierea lucrărilor de: │calculul termotehnic │
│- arhitectură │al elementelor de │
│Se vor menţiona toate măsurile│construcţie a │
│de conformare nZEB şi se va │clădirilor, indicativ │
│descrie în amănunt anvelopa │C 107-2005; │
│clădirii prin raportare, pe │● Ordin nr. 386/2016, │
│cât posibil, la Anexele A301- │pentru modificarea şi │
│A318 din prezentul ghid; │completarea │
│- instalaţii, dotări şi │Reglementării tehnice │
│instalaţii tehnologice, după │"Normativ privind │
│caz; │calculul termotehnic │
│Se vor menţiona toate măsurile│al elementelor de │
│de conformare nZEB şi se vor │construcţie ale │
│descrie în amănunt sistemele │clădirilor", indicativ│
│de instalaţii, atât cele care │C 107-2005; │
│utilizează energie din surse │● Metodologie de │
│convenţionabile, cât şi cele │calcul al performanţei│
│care utilizează energie din │energetice a │
│surse regenerabile, prin │clădirilor, indicativ │
│raportare, pe cât posibil, la │Mc001/2006; │
│Anexele A301-A318 din │● Ordin nr. 2.641/ │
│prezentul ghid; │2017, privind │
│C. Date şi indici care │modificarea şi │
│caracterizează investiţia │completarea │
│proiectată, cuprinşi în anexa │reglementării tehnice │
│la cererea pentru autorizare: │„Metodologie de calcul│
│- suprafaţa construită │al performanţei │
│desfăşurată, suprafaţa │energetice a │
│construită la sol, suprafaţa │clădirilor”; │
│utilă, precum şi suprafaţa │● Soluţii cadru │
│locuibilă/nr. de camere; │privind reabilitarea │
│- înălţimile de nivel, │termo-higro-energetică│
│înălţimile utile aferente │a anvelopei clădirilor│
│nivelurilor clădirii, │de locuit existente, │
│înălţimile totale ale │indicativ SC 007-2013;│
│clădirilor, înălţimea la │● Ghid privind │
│cornişă, precum şi numărul de │proiectarea şi │
│niveluri; │executarea lucrărilor │
│- volumul încălzit al │de reabilitare termică│
│construcţiilor; │a blocurilor de │
│Breviar de calcul termotehnic │locuinţe, indicativ GP│
│Va conţine cel puţin │123-2013; │
│următoarele: │● Cataloage de punţi │
│- calculul rezistenţelor │termice; │
│termice unidirecţionale; │● Anexa la Ordinul nr.│
│- calculul rezistenţelor │1590/24.08.2012 (Anexa│
│termice corectate şi │K-informativă) CATALOG│
│compararea valorilor acestora │CU PUNŢI TERMICE │
│cu valorile minime impuse de │SPECIFICE CLĂDIRILOR. │
│legislaţia aflată în vigoare │● Normativ privind │
│la data proiectării. În acest │proiectarea, execuţia │
│scop, se va prezenta calculul │şi exploatarea │
│rezistenţelor termice │instalaţiilor de │
│corectate prin considerarea │ventilare şi │
│transmitanţei termice liniare │climatizare, indicativ│
│a punţilor termice aferente │I5 - 2010; │
│fiecărui element de anvelopă │● Normativ privind │
│în parte. De asemenea, se va │proiectarea, execuţia │
│prezenta calculul │şi exploatarea │
│transmitanţei termice liniare │instalaţiilor de │
│medii la nivelul anvelopei │încălzire centrală, │
│clădirii şi compararea valorii│indicativ I13 - 2015; │
│acesteia cu valorile maxime │● SR EN ISO 9972:2016 │
│impuse de legislaţia aflată în│- Performanţa termică │
│vigoare la data proiectării; │a clădirilor. │
│- calculul coeficientului │Determinarea │
│global de izolare termică şi │permeabilităţii la aer│
│raportarea valorii acestuia la│a clădirilor. Metodă │
│valorile în vigoare ale │de presurizare prin │
│coeficienţilor normaţi sau ale│ventilare; │
│celor de referinţă, după caz. │● Se utilizează cele │
│Breviar de calcul pentru │mai recente ediţii ale│
│determinarea consumurilor de │standardelor române de│
│energie si a emisiilor de CO │referinţă, împreună │
│(2) │cu, după caz, anexele │
│Va conţine cel puţin │naţionale, │
│următoarele: │amendamentele şi │
│- calculul consumului specific│eratele publicate de │
│de energie pentru încălzire; │către organismul │
│- calculul consumului specific│naţional de │
│de energie pentru preparare │standardizare. │
│apei calde de consum; │ │
│- calculul consumului specific│ │
│de energie pentru iluminatul │ │
│artificial; │ │
│- calculul consumului specific│ │
│de energie pentru climatizare;│ │
│- calculul consumului specific│ │
│de energie pentru ventilare │ │
│mecanică; │ │
│- calculul energiei primare │ │
│totale, considerând cazul │ │
│utilizării surselor clasice, │ │
│inclusiv determinarea │ │
│emisiilor de CO(2) şi │ │
│compararea cu indicatori de │ │
│performanţă aflaţi în vigoare.│ │
│Breviar de calcul pentru a │ │
│determina consumul de energie │ │
│primară asigurat din surse │ │
│regenerabile │ │
│Va conţine cel puţin │ │
│următoarele: │ │
│- prezentarea │ │
│caracteristicilor tehnice ale │ │
│echipamentelor utilizate; │ │
│- calculul consumului de │ │
│energie primară asigurat din │ │
│surse regenerabile. │ │
│Concluzii │ │
│Documentaţia poate conţine │ │
│tabele centralizatoare care să│ │
│evidenţieze atingerea │ │
│nivelurilor de performanţă │ │
│energetică aferente │ │
│standardului nZEB, respectiv │ │
│să prezinte valorile │ │
│rezistenţelor termice │ │
│corectate, ale energiei │ │
│primare totale şi ale │ │
│emisiilor de CO(2), prin │ │
│compararea cu indicatori de │ │
│performanţă aflaţi în vigoare │ │
│la momentul proiectării. │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┤
│EXEMPLU │ │
├────────────┬─────────┬───────┤ │
│ │ │Valoare│ │
│Denumire │Valoare │limită │ │
│indice de │calculată│aflată │ │
│consum │ │în │ │
│ │ │vigoare│ │
├────────────┼─────────┼───────┤ │
│Rezistenţe │ │ │ │
│termice │ │ │ │
│specific │ │ │ │
│corectate │ │ │ │
│[mpK/W] │ │ │ │
├────────────┼─────────┼───────┤ │
│Transmitanţă│ │ │ │
│termică │ │ │ │
│liniară │ │ │ │
│medie la │ │ │ │
│nivelul │ │ │ │
│anvelopei │ │ │ │
│clădirii [W/│ │ │ │
│mK] │ │ │ │
├────────────┼─────────┼───────┤ │
│Energie │ │ │ │
│primară │ │ │ │
│TOTALĂ [kWh/│ │ │8. RESPONSABIL │
│mp, an] │ │ │PRINCIPAL │
├────────────┼─────────┼───────┤Echipa de proiectare; │
│Emisii │ │ │Auditorul energetic │
│echivalente │ │ │pentru clădiri │
│CO2 [kg/mp, │ │ │ │
│an] │ │ │ │
├────────────┼─────────┼───────┤ │
│Contribuţia │ │ │ │
│din surse │ │ │ │
│regenerabile│ │ │ │
│de energie │ │ │ │
│(SRE) [%] │ │ │ │
├────────────┼─────────┼───────┤ │
│Zonă │ │ │ │
│climatică │ │ │ │
├────────────┼─────────┼───────┤ │
│Tip clădire │ │ │ │
├────────────┼─────────┼───────┤ │
│Sisteme de │ │ │ │
│instalaţii │ │ │ │
│care │ │ │ │
│utilizează │ │ │ │
│energii din │ │ │ │
│surse │ │ │ │
│regenerabile│ │ │ │
├────────────┼─────────┼───────┤ │
│Tip │ │ │ │
│tâmplărie │ │ │ │
│exterioară │ │ │ │
├────────────┴─────────┴───────┼──────────────────────┤
│3. BENEFICII │ │
│Raportul de conformare nZEB, │ │
│împreună cu Studiul privind │ │
│fezabilitatea din punct de │9. ALŢI FACTORI │
│vedere tehnic, economic şi al │IMPLICAŢI │
│mediului înconjurător a │Beneficiarul/ │
│utilizării sistemelor │investitorul; │
│alternative de înaltă │Autorităţile; │
│eficienţă vor ajuta factorii │Verificatorul de │
│implicaţi să verifice │proiecte │
│atingerea nivelurilor de │ │
│performanţă energetică │ │
│aferente standardului nZEB │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┤
│ │10. METODOLOGIE / │
│ │TEHNOLOGIE │
│ │Breviarele de calcul │
│4. INFLUENTA ASUPRA ALTOR │vor fi întocmite │
│ACŢIUNI │conform Metodologie de│
│Acţiunea are un impact major │calcul al performanţei│
│asupra acţiunilor A301-A320 │energetice a │
│ale prezentului ghid; acestea │clădirilor, indicativ │
│se influenţează reciproc. │Mc 001. │
│ │Se vor respecta │
│ │normativele aflate în │
│ │vigoare la momentul │
│ │proiectării. │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┤
│ │11. SPECIFICAŢII │
│ │(CANTITATIVE ŞI │
│ │CALITATIVE) │
│ │Acţiunea presupune │
│5. IMPORTANTA │compararea valorilor │
│Importanţa activităţii este │energiei totale │
│dată de strânsa legătură între│primare asigurată din │
│condiţiile minime de confort │surse clasice şi │
│higrotermic şi presiunea pe │regenerabile, │
│sănătatea utilizatorului. │respectiv a emisiilor │
│ │de CO(2), cu valorile │
│ │limită aflate în │
│ │vigoare la momentul │
│ │proiectării │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┤
│ │12. BIBLIOGRAFIE │
│ │● Legea nr. 372/2005 │
│ │privind performanţa │
│ │energetică a │
│ │clădirilor, │
│ │republicată; │
│ │● Legea nr. 10/1995 │
│ │privind calitatea în │
│ │construcţii, │
│ │republicată, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările │
│ │ulterioare; │
│ │● Legea nr. 50/1991 │
│ │privind autorizarea │
│ │executării lucrărilor │
│ │de construcţii, │
│ │republicată, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările │
│ │ulterioare; │
│ │● Hotărâre nr. 907 din│
│ │29 noiembrie 2016 │
│6. DIFICULTATE │privind etapele de │
│Pot apărea dificultăţi în │elaborare şi │
│realizarea activităţii atunci │conţinutul-cadru al │
│când prin conformarea │documentaţiilor │
│arhitecturală a clădirii, │tehnicoeconomice │
│respectiv prin conformarea │aferente obiectivelor/│
│sistemelor de instalaţii, │proiectelor de │
│clădirea nu poate atinge │investiţii finanţate │
│standardul nZEB decât cu │din fonduri publice, │
│investiţii majore. │cu modificările şi │
│ │completările │
│ │ulterioare; │
│ │● Normativ privind │
│ │calculul termotehnic │
│ │al elementelor de │
│ │construcţie a │
│ │clădirilor, indicativ │
│ │C107/3-2005; │
│ │● Metodologie de │
│ │calculul al │
│ │performanţei │
│ │energetice a │
│ │clădirilor, indicativ │
│ │Mc 001/2006; │
│ │● Ordin nr. 2.641/ │
│ │2017, privind │
│ │modificarea şi │
│ │completarea │
│ │reglementării tehnice │
│ │"Metodologie de calcul│
│ │al performanţei │
│ │energetice a │
│ │clădirilor"; │
└──────────────────────────────┴──────────────────────┘

        A.309 Ventilare naturală

┌────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┐
│ETAPA │PROIECTARE │
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ACŢIUNE/MĂSURĂ │Ventilarea naturală │
│SPECIFICĂ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│1. DESCRIEREA │ │
│ACŢIUNII │ │
│Ventilarea │ │
│naturală îşi │ │
│propune │ │
│menţinerea │ │
│calităţii │ │
│aerului interior│ │
│prin admisia de │ │
│aer proapăt şi │ │
│evacuarea │ │
│aerului viciat │ │
│fără a utiliza │ │
│sisteme │ │
│mecanice. Are la│ │
│bază acţiunea │ │
│vântului sau │ │
│diferenţa de │ │
│temperatură a │ │
│aerului, prin │ │
│urmare există │ │
│strategii │ │
│diferite de │ │
│optimizare a │ │
│ventilării │ │
│naturale. Dacă │ │
│prin ventilare │ │
│naturală nu │ │
│poate fi │ │
│asigurată │ │
│calitatea │ │
│aerului │ │
│interior, poate │ │
│fi conceput un │7. LEGISLAŢIE ŞI STANDARDE │
│sistem auxiliar │● SR En ISO 7730 sau Standard 55 ASHRAE (confort │
│de ventilare │termic). │
│mecanică cu │● SR EN 16798-7 / SR EN 16798-3 sau Standard 62.1, │
│recuperare de │62.2 ASHRAE (rate de ventilare, niveluri ale │
│căldură. │poluanţilor). │
│Se realizează în│ │
│mod organizat │ │
│prin │ │
│deschiderile │ │
│prevăzute în │ │
│acest scop (uşi,│ │
│ferestre, │ │
│canale) şi în │ │
│mod neorganizat │ │
│(prin reţeaua │ │
│capilar- │ │
│poroasă, fisuri │ │
│şi rosturi). │ │
│Ventilarea │ │
│naturală a │ │
│clădirilor │ │
│depinde de │ │
│climat, de forma│ │
│clădirii şi de │ │
│comportamentul │ │
│utilizatorului. │ │
│Alţi actorii │ │
│care │ │
│influenţează │ │
│ventilarea sunt:│ │
│- viteza şi │ │
│presiunea │ │
│vântului; │ │
│- diferenţele de│ │
│temperatură şi │ │
│de umiditate; │ │
│- suprafaţa şi │ │
│caracteristicile│ │
│deschiderilor │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│2. EXEMPLU │8. RESPONSABIL PRINCIPAL │
│*IMAGINE │Echipa de proiectare │
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│3. BENEFICII │ │
│Creşterea │9. ALŢI FACTORI IMPLICAŢI │
│calitătii │Proprietarul/Investitorul. Compania de execuţie │
│aerului interior│ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ │METODOLOGIE / TEHNOLOGIE │
│ │Pentru a putea evalua confortul termic şi calitatea│
│ │aerului din interior este adesea necesar să se │
│ │apeleze la utilizarea programelor CFD. │
│ │Simularea curgerii aerului implică modelarea fie a │
│ │schimburilor de aer între camerele individuale sau │
│ │a ventilării în întreaga clădire. │
│ │Se vor obţine rezultate privind diferenţele de │
│4. INFLUENTA │presiune şi debitele de aer. Simulările numerice │
│ASUPRA ALTOR │reprezintă un instrument potrivit în a determina │
│ACŢIUNI │funcţionarea strategiei de ventilare naturală │
│- │aleasă în etapa de proiectare. │
│ │Programe de calcul ce pot fi utilizate: iDbuild │
│ │(http://www.idbuild.dk) - gratuit │
│ │pentru rezultate doar pe o încăpere, Flovent, │
│ │Fluent, etc. │
│ │Calculul debitelor de aer poate fi realizată şi │
│ │folosind metode analitice de calcul. O astfel de │
│ │metodă este prezentată în articolul „Natural │
│ │Ventilation in Built Environment" (Yang T. şi │
│ │Clements-Croome D.J., 2012). │
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│5. IMPORTANŢA │ │
│Ventilarea │ │
│naturală creşte │ │
│calitatea │ │
│aerului interior│ │
│fără a aduce │ │
│costuri │ │
│suplimentare (de│ │
│exemplu răcirea │ │
│aerului interior│11. SPECIFICAŢII (CANTITATIVE ŞI CALITATIVE) │
│se poate realiza│Pentru a asigura o bună calitate a aerului │
│în mod natural, │interior, confortul termic şi un consum redus de │
│mai ales în │energie, pentru asigurarea calităţii ventilării │
│timpul nopţii). │este necesară măsurarea şi monitorizarea cel puţin │
│În cazurile în │a următorilor parametri: concentraţia de CO(2), │
│care ventilarea │compuşi organici volatili, pM 2.5, PM10, rata │
│naturală este │ventilării, temperatura, umiditatea relativă şi │
│insuficientă, se│consumul de energie. │
│vor utiliza │Scăzut: Sistemul de ventilare naturală nu │
│sisteme de │garantează niciun standard; │
│ventilare │Mediu: Sistemul de ventilare naturală garantează │
│mecanică cu │calitatea aerului interior în categoriile III-IV │
│recuperare de │din SR EN 16798-3; │
│căldură. │Ridicat: Sistemul de ventilare naturală garantează │
│Conduce la │calitatea aerului interior în categoriile I până la│
│economii ale │III din SR EN 16798-3. │
│costurilor de │ │
│operare a │ │
│sistemelor de │ │
│ventilare │ │
│mecanică, mai │ │
│ales în perioada│ │
│de trecere între│ │
│sezoanele cald /│ │
│rece. │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│6. DIFICULTATE │ │
│În majoritatea │ │
│cazurilor, │ │
│ventilarea │ │
│naturală nu este│ │
│suficientă │ │
│pentru │ │
│asigurarea │ │
│calităţii │ │
│aerului interior│12. BIBLIOGRAFIE │
│şi trebuie │https://www.researchgate.net/publication/ │
│suplimentată cu │301975067_Natural_Ventilation_in_Built_Environment;│
│sisteme de │CRAVEzero, D3.1: Guideline I - nZEB Processes. Cost│
│ventilare │reduction and market acceleration for viable nearly│
│mecanică. │zero-energy buildings. │
│Proiectarea şi │ │
│calcularea │ │
│sistemelor de │ │
│ventilare │ │
│naturală este │ │
│dificilă │ │
│deoarece aceasta│ │
│depinde de │ │
│foarte mulţi │ │
│parametri. │ │
└────────────────┴───────────────────────────────────────────────────┘

    *IMAGINE (a se vedea imaginea asociată)

        A.310 Corectarea punţilor termice

┌───────────────┬──────────────────────┐
│ETAPA │PROIECTARE │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ACŢIUNE/MĂSURĂ │Corectarea punţilor │
│SPECIFICĂ │termice │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │7. LEGISLAŢIE SI │
│ │STANDARDE │
│ │● Legea nr. 372/2005 │
│ │privind performanţa │
│ │energetică a │
│ │clădirilor, │
│ │republicată; │
│ │● Legea nr. 10/1995 │
│ │privind calitatea în │
│ │construcţii, │
│ │republicată, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările │
│ │ulterioare; │
│ │● Legea nr. 50/1991 │
│ │privind autorizarea │
│ │executării lucrărilor │
│ │de construcţii, │
│1. DESCRIEREA │republicată, cu │
│ACŢIUNII │modificările şi │
│Corectarea │completările │
│punţilor │ulterioare; │
│termice în │● Hotărâre nr. 907 din│
│vederea │29 noiembrie 2016 │
│atingerii │privind etapele de │
│standardului │elaborare şi │
│nZEB presupune │conţinutul-cadru al │
│diminuarea │documentaţiilor │
│coeficienţilor │tehnicoeconomice │
│de transfer │aferente obiectivelor/│
│termic ai │proiectelor de │
│punţilor │investiţii finanţate │
│termice liniare│din fonduri publice, │
│sau punctuale, │cu modificările şi │
│în vederea │completările │
│asigurării unei│ulterioare; │
│valori a │● Normativ privind │
│transmitanţei │calculul termotehnic │
│termice liniare│al elementelor de │
│medii la │construcţie ale │
│nivelul │clădirilor, indicativ │
│anvelopei sub │C 107-2005; │
│valoarea maxim │● Ordin nr. 386/2016, │
│admisă, pentru │pentru modificarea şi │
│a obţine un │completarea │
│coeficient │Reglementării tehnice │
│global de │"Normativ privind │
│izolare termică│calculul termotehnic │
│care să ateste │al elementelor de │
│faptul că, pe │construcţie ale │
│ansamblul ei, │clădirilor", indicativ│
│clădirea │C 107-2005; │
│respectă │● Metodologie de │
│indicatorii de │calculul al │
│performanţă │performanţei │
│aflaţi în │energetice a │
│vigoare la data│clădirilor, indicativ │
│proiectării. │Mc 001/2006; │
│Acest lucru se │● Ordin nr. 2.641/ │
│obţine prin │2017, privind │
│conformarea │modificarea şi │
│arhitecturală │completarea │
│în spiritul │reglementării tehnice │
│nZEB şi prin │"Metodologie de calcul│
│proiectarea │al performanţei │
│termotehnică │energetice a │
│conformă a │clădirilor"; │
│elementelor de │● Soluţii cadru │
│anvelopă. │privind reabilitarea │
│ │termo-higro-energetică│
│ │a anvelopei clădirilor│
│ │de locuit existente, │
│ │indicativ SC 007-2013;│
│ │● Ghid privind │
│ │proiectarea şi │
│ │executarea lucrărilor │
│ │de reabilitare termică│
│ │a blocurilor de │
│ │locuinţe, indicativ GP│
│ │1232013; │
│ │● Cataloagele de punti│
│ │termice; │
│ │● Anexa la Ordinul nr.│
│ │1590/24.08.2012 (Anexa│
│ │K-informativă) Catalog│
│ │cu punţi termice │
│ │specifice clădirilor. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│2. EXEMPLU │8. RESPONSABIL │
│*IMAGINE │PRINCIPAL │
│ │Echipa de proiectare. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│3. BENEFICII │ │
│Prin corectarea│ │
│punţilor │ │
│termice se pot │ │
│obţine │ │
│rezistenţe │ │
│termice │ │
│corectate care │ │
│să ajute │ │
│proiectanţii de│ │
│sisteme de │ │
│instalaţii să │ │
│asigure │ │
│valorile minime│ │
│de energie │ │
│consumată, │ │
│obţinută din │ │
│resurse │ │
│regenerabile. │ │
│Există o │ │
│strânsă │ │
│legătură între │ │
│corectarea │ │
│punţilor │ │
│termice şi │ │
│sănătatea │ │
│utilizatorilor,│ │
│printre │ │
│beneficiile │ │
│aduse se │ │
│menţionează │ │
│următoarele: │ │
│- se elimină │ │
│riscul │ │
│apariţiei │ │
│condensului │ │
│superficial, │9. ALŢI FACTORI │
│care poate │IMPLICAŢI │
│cauza apariţia │Beneficiarul / │
│mucegaiului, │Investitorul │
│respectiv cel │ │
│din structura │ │
│elementului │ │
│care se poate │ │
│forma pe timpul│ │
│sezonului rece │ │
│cu │ │
│posibilitatea │ │
│evaporării în │ │
│timpul │ │
│sezonului cald;│ │
│- se elimină │ │
│diferenţele │ │
│mari între │ │
│temperatura │ │
│aerului │ │
│interior şi │ │
│temperatura │ │
│suprafeţei │ │
│interioare a │ │
│anvelopei; │ │
│- se reduc │ │
│semnificativ │ │
│pierderile de │ │
│căldură prin │ │
│ventilare │ │
│accidentală şi │ │
│astfel se │ │
│obţine o │ │
│uniformitate a │ │
│temperaturilor │ │
│interioare, │ │
│indiferent de │ │
│poziţia │ │
│utilizatorului │ │
│faţă de │ │
│anvelopă. │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│4. INFLUENŢA │ │
│ASUPRA ALTOR │ │
│ACŢIUNI │ │
│Corectarea │ │
│punţilor │ │
│termice │ │
│influenţează │ │
│valorile │ │
│pierderilor de │ │
│căldură prin │10. METODOLOGIE / │
│anvelopa │TEHNOLOGIE │
│clădirii şi │Influenţa punţilor │
│implicit │termice asupra │
│consumul de │pierderilor de căldură│
│energie şi │prin anvelopa clădirii│
│emisia de CO │este redusă prin │
│(2). │conformarea │
│Astfel, │termotehnică corectă a│
│acţiunea │elementelor de │
│influenţează │anvelopă. │
│acţiunile de │Dispunerea corectă a │
│conformare a │izolaţiilor termice în│
│elementelor de │alcătuirea │
│anvelopă, │elementului, precum şi│
│cerinţele │proiectarea corectă a │
│minime de │intersecţiilor între │
│confort │elementele de anvelopă│
│higrotermic şi │vor conduce la │
│etanşeitatea la│reducerea │
│aer, dar │semnificativă a │
│influenţează şi│efectului punţilor │
│întocmirea │termice. │
│Studiului de │ │
│fezabilitate │ │
│sau a │ │
│Documentaţiei │ │
│tehnice pentru │ │
│emiterea │ │
│autorizaţiei de│ │
│construire │ │
│clădirii │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │11.SPECIFICAŢII │
│ │(CANTITATIVE ŞI │
│ │CALITATIVE) │
│ │În continuare sunt │
│ │prezentate punţile │
│ │termice uzuale şi │
│ │specificaţii privind │
│ │corectarea acestora. │
│ │1. Îmbinarea dintre │
│ │pereţii exteriori şi │
│ │planşeul de terasă (în│
│ │zona aticului sau a │
│ │cornişei); │
│ │Corectarea punţii │
│ │poate fi realizată │
│ │prin adaptarea │
│ │soluţiilor din │
│ │normativul SC 007/ │
│ │2013, respectiv prin │
│ │racordarea izolaţiei │
│ │termice a planşeului │
│ │superior pe atic şi │
│ │prin prelungirea │
│ │izolaţiei termice a │
│ │pereţilor până la │
│ │partea superioară a │
│ │aticului. │
│ │2. Îmbinarea dintre │
│ │pereţii exteriori şi │
│ │planşeul de pod (în │
│ │zona streşinii); │
│ │Corectarea punţii │
│ │poate fi realizată │
│ │prin adaptarea │
│ │soluţiilor din │
│ │normativul SC 007/ │
│ │2013, respectiv prin │
│ │asigurarea │
│ │continuităţii │
│ │izolaţiei termice a │
│ │pereţilor exteriori cu│
│ │cea a planşeului │
│ │superior sub pod. │
│ │3. Îmbinarea dintre │
│ │pereţii exteriori şi │
│ │planşeul peste │
│ │subsolul neîncălzit │
│ │(în zona soclului); │
│ │Corectarea punţii │
│ │poate fi realizată │
│ │prin adaptarea │
│ │soluţiilor din │
│ │normativul SC 007/ │
│ │2013, respectiv prin │
│ │racordarea izolaţiei │
│ │termice a planşeului │
│ │inferior pe elementele│
│ │structurale de la │
│ │nivelul subsolului │
│ │neîncălzit şi prin │
│ │prelungirea izolaţiei │
│ │termice a pereţilor │
│ │perimetrali până la │
│ │talpa de fundare. │
│ │4. Îmbinarea dintre │
│ │pereţii exteriori şi │
│ │placa pe sol (în zona │
│ │soclului); │
│ │Corectarea punţii │
│ │poate fi realizată │
│ │prin adaptarea │
│ │soluţiilor din │
│5. IMPORTANŢA │normativul SC 007/ │
│Importanţa │2013, respectiv prin │
│acţiunii în │racordarea izolaţiei │
│atingerea │termice a plăcii pe │
│nivelurilor de │sol pe elevaţiile │
│performanţă │fundaţiilor, cel puţin│
│energetică │până la talpa de │
│aferente │fundare şi prin │
│standardului │prelungirea izolaţiei │
│nZEB este dată │termice dispusă la │
│de faptul că, │exteriorul elevaţiilor│
│prin corectarea│perimetrale până la │
│punţilor │cota de fundare. │
│termice, se │Pentru conformarea │
│reduce │corectă a acestei │
│pierderea de │intersecţii literatura│
│căldură prin │de specialitate │
│anvelopa │prezintă numeroase │
│clădirii cu │exemple, se precizează│
│impact direct │faptul că trebuie avut│
│în reducerea │în vedere păstrarea │
│consumului de │netulburată a │
│energie şi a │interacţiunii corecte │
│emisiilor │sol-clădire, prevăzută│
│echivalente de │în standardele │
│CO(2) │specifice proiectării │
│ │fundaţiilor. │
│ │5. Plăcile continue │
│ │din beton armat care │
│ │traversează pereţii │
│ │exteriori la balcoane │
│ │şi logii; │
│ │Pentru conformarea │
│ │corectă a acestei │
│ │intersecţii, │
│ │literatura de │
│ │specialitate prezintă │
│ │numeroase exemple, │
│ │dintre care se │
│ │aminteşte întreruperea│
│ │continuităţii │
│ │stratului de beton │
│ │prin conectori │
│ │termoizolatori, │
│ │realizarea unei │
│ │structuri de │
│ │rezistenţă separate │
│ │pentru placa de balcon│
│ │/logie sau │
│ │termoizolarea plăcii │
│ │balcoanelor/logiilor. │
│ │6. Conturul tâmplăriei│
│ │exterioare (la │
│ │buiandrugi, solbancuri│
│ │şi glafuri verticale);│
│ │Pentru conformarea │
│ │corectă a acestei │
│ │punţii termice, │
│ │literatura de │
│ │specialitate prezintă │
│ │numeroase exemple, │
│ │dintre care amintim │
│ │utilizarea precadrelor│
│ │din materiale cu │
│ │valori ale │
│ │coeficientului de │
│ │conductivitate termică│
│ │reduse. │
│ │Se evidenţiază faptul │
│ │că se impune │
│ │utilizarea benzilor de│
│ │etanşare pe conturul │
│ │tâmplăriei exterioare │
│ │la montajul acesteia │
│ │în peretele exterior, │
│ │pentru reducerea │
│ │semnificativă a │
│ │pierderilor de căldură│
│ │prin ventilare │
│ │neorganizată. │
│ │7. Planşee care │
│ │delimitează clădirea │
│ │la partea inferioară, │
│ │de exterior. │
│ │Efectul negativ al │
│ │acestei punţi se │
│ │reduce prin stabilirea│
│ │corectă a grosimilor │
│ │de izolaţii termice │
│ │din alcătuirea │
│ │elementelor de │
│ │anvelopă ce se │
│ │intersectează şi prin │
│ │asigurarea │
│ │continuităţii │
│ │straturilor de │
│ │izolaţie termică, mai │
│ │ales la căptuşirea │
│ │zonelor de grinzi. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │12. BIBLIOGRAFIE │
│ │● Legea nr. 372/2005 │
│ │privind performanţa │
│ │energetică a │
│ │clădirilor, │
│ │republicată; │
│ │● Legea nr. 10/1995 │
│ │privind calitatea în │
│ │construcţii, │
│ │republicată, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările │
│ │ulterioare; │
│6. DIFICULTATE │● Legea nr. 50/1991 │
│Se consideră că│privind autorizarea │
│există un nivel│executării lucrărilor │
│ridicat de │de construcţii, │
│dificultate la │republicată, cu │
│corectarea │modificările şi │
│următoarelor │completările │
│punţi termice: │ulterioare; │
│- intersecţia │● Hotărâre nr. 907 din│
│dintre pereţii │29 noiembrie 2016 │
│exteriori şi │privind etapele de │
│planşeul de │elaborare şi │
│terasă (în zona│conţinutul-cadru al │
│aticului sau a │documentaţiilor │
│cornişei); │tehnico- economice │
│intersecţia │aferente obiectivelor/│
│dintre pereţii │proiectelor de │
│exteriori şi │investiţii finanţate │
│planşeul de pod│din fonduri publice, │
│(în zona │cu modificările şi │
│streşinii); │completările │
│- intersecţia │ulterioare; │
│dintre pereţii │● Normativ privind │
│exteriori şi │calculul termotehnic │
│planşeul peste │al elementelor de │
│subsolul │construcţie ale │
│neîncălzit (în │clădirilor, indicativ │
│zona soclului);│C107-2005; │
│- intersecţia │● Ordin nr. 386/2016, │
│dintre pereţii │pentru modificarea şi │
│exteriori şi │completarea │
│placa pe sol │Reglementării tehnice │
│(în zona │"Normativ privind │
│soclului); │calculul termotehnic │
│- intersecţia │al elementelor de │
│dintre pereţii │construcţie ale │
│exteriori şi │clădirilor", indicativ│
│planşeul │C 107-2005; │
│inferior ce │● Metodologie de │
│este expus la │calculul al │
│exterior; │performanţei │
│- plăcile │energetice a │
│continue din │clădirilor, indicativ │
│beton armat │Mc 001/2006; │
│care │● Ordin nr. 2.641/ │
│traversează │2017, privind │
│pereţii │modificarea şi │
│exteriori la │completarea │
│balcoane şi │reglementării tehnice │
│logii; │"Metodologie de calcul│
│- conturul │al performanţei │
│tâmplăriei │energetice a │
│exterioare (la │clădirilor"; │
│buiandrugi, │● Soluţii cadru │
│solbancuri şi │privind reabilitarea │
│glafuri │termo-higro-energetică│
│verticale). │a anvelopei clădirilor│
│ │de locuit existente, │
│ │indicativ SC 007-2013;│
│ │● Ghid privind │
│ │proiectarea şi │
│ │executarea lucrărilor │
│ │de reabilitare termică│
│ │a blocurilor de │
│ │locuinţe, indicativ GP│
│ │1232013; │
│ │● Anexa la Ordinul nr.│
│ │1590/24.08.2012 (Anexa│
│ │K-informativă) Catalog│
│ │cu punţi termice │
│ │specifice clădirilor. │
└───────────────┴──────────────────────┘

    *IMAGINE (a se vedea imaginea asociată)

        A.311 Etanşeitate la aer

┌───────────────┬──────────────────────┐
│ETAPA │PROIECTARE │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ACŢIUNE/MĂSURA │Etanşeitate la aer │
│SPECIFICĂ │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │7. LEGISLAŢIE SI │
│1. DESCRIEREA │STANDARDE │
│ACŢIUNII │● Legea nr. 372/2005 │
│Acţiunea se │privind performanţa │
│referă la │energetică a │
│necesitatea de │clădirilor, │
│a obţine │republicată; │
│niveluri │● Legea nr. 10/1995 │
│ridicate de │privind calitatea în │
│etanşare la aer│construcţii, │
│a anvelopei │republicată, cu │
│clădirii pentru│modificările şi │
│a anula │completările │
│pierderile de │ulterioare; │
│căldură prin │● Legea nr. 50/1991 │
│ventilare │privind autorizarea │
│neorganizată. │executării lucrărilor │
│Se consideră că│de construcţii, │
│eforturile de a│republicată, cu │
│obţine o │modificările şi │
│anvelopă │completările │
│performantă din│ulterioare; │
│punct de vedere│● Normativ privind │
│al │calculul termotehnic │
│rezistenţelor │al elementelor de │
│termice │construcţie ale │
│corectate │clădirilor, indicativ │
│trebuie dublate│C107-2005; │
│şi de │● Metodologie de │
│utilizarea │calculul al │
│soluţiilor de │performanţei │
│etanşare la │energetice a │
│aer, mai ales │clădirilor, indicativ │
│în cazul │Mc 001/2006; │
│anvelopelor │● SR EN ISO 9972:2016,│
│specifice │Performanţa termică a │
│clădirilor cu │clădirilor. │
│structuri de │Determinarea │
│rezistenţă │permeabilităţii la aer│
│uşoare, din │a clădirilor. Metodă │
│lemn sau metal.│de presurizare prin │
│ │ventilare. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│2. EXEMPLU │8. RESPONSABIL │
│*IMAGINE │PRINCIPAL │
│ │Echipa de proiectare. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│3. BENEFICII │ │
│Etanşarea │ │
│corectă la aer │ │
│a clădirilor │ │
│conduce la │ │
│reducerea │ │
│semnificativă a│ │
│pierderilor de │ │
│căldură prin │ │
│ventilare │ │
│accidentală şi │ │
│implicit la │ │
│diminuarea │ │
│consumului de │ │
│energie şi a │ │
│emisiilor │9. ALŢI FACTORI │
│echivalente de │IMPLICAŢI │
│CO(2), cu un │Beneficiarul / │
│beneficiu │Investitorul. │
│important în │ │
│scăderea │ │
│costurilor cu │ │
│încălzirea │ │
│clădirii. │ │
│De asemenea, │ │
│reducerea │ │
│semnificativă a│ │
│ventilării │ │
│accidentale │ │
│conduce la │ │
│diminuarea │ │
│presiunii │ │
│asupra │ │
│sănătăţii │ │
│utilizatorilor.│ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │10. METODOLOGIE / │
│ │TEHNOLOGIE │
│ │Etanşeitatea la aer a │
│ │clădirilor se obţine │
│ │prin utilizarea │
│ │straturilor de │
│ │etanşare la aer şi │
│ │prin racordarea │
│ │corectă a elementelor │
│ │de anvelopă. │
│ │Tehnologiile curente │
│ │utilizate pentru │
│ │obţinerea unor │
│ │niveluri superioare de│
│ │etanşare sunt │
│ │următoarele: │
│ │- la elemente de │
│ │anvelopă masive, │
│ │etanşeitatea la aer se│
│4. INFLUENŢA │obţine prin dispunerea│
│ASUPRA ALTOR │tencuielii interioare,│
│ACŢIUNI │executată cu │
│Etanşarea │tehnologii prin care │
│corectă la aer │să se obţină │
│a clădirilor se│nivelurile de etanşare│
│realizează în │dorite; │
│strânsă │- la elementele de │
│legătură cu │anvelopă cu masivitate│
│acţiunile │redusă, specifice │
│următoare, cu │structurilor de │
│care se │rezistenţă uşoare, │
│influenţează │etanşeitatea la aer se│
│reciproc: │obţine prin utilizarea│
│- conformarea │de membrane de │
│termotehnică a │etanşare - bariere de │
│elementelor de │vapori. Se recomandă │
│anvelopă; │acordarea unei atenţii│
│- cerinţe │sporite la proiectarea│
│minime de │detaliilor de execuţie│
│confort │unde sunt prezentate │
│higrotermic; │asigurarea │
│- ventilare │continuităţii acestui │
│mecanică cu │strat şi racordarea │
│recuperare a │acestuia la │
│energiei. │străpungerile cauzate │
│ │de instalaţiile de │
│ │construcţii; │
│ │- la elementele de │
│ │anvelopă vitrate, │
│ │etanşeitatea la aer se│
│ │obţine prin utilizarea│
│ │corectă a garniturilor│
│ │de etanşare, atât la │
│ │îmbinarea pachetului │
│ │de sticlă cu profilul │
│ │tâmplăriei, cât şi la │
│ │contactul dintre │
│ │elementele fixe şi │
│ │cele mobile ale │
│ │acesteia; │
│ │- se impune utilizarea│
│ │benzilor de etanşare │
│ │la montajul tâmplăriei│
│ │exterioare în │
│ │elementul de anvelopă.│
├───────────────┼──────────────────────┤
│5. IMPORTANTA │ │
│Importanţa │ │
│activităţii │ │
│este dată de │ │
│necesitatea de │ │
│a reduce │ │
│semnificativ │11. SPECIFICAŢII │
│pierderile de │(CANTITATIVE ŞI │
│căldură prin │CALITATIVE) │
│ventilare │Performanţele minime │
│neorganizată şi│de etanşeitate/ │
│implicit la │permeabilitate la aer │
│diminuarea │a anvelopei clădirii │
│consumului de │trebuie să respecte │
│energie şi a │următoarea cerinţă: │
│emisiilor │- n50 < 1,0 sch/h la │
│echivalente de │50 Pa sau q50 < 1,0 mc│
│CO(2), cu un │/(h-mp). │
│beneficiu │ │
│important în │ │
│scăderea │ │
│costurilor cu │ │
│încălzirea │ │
│clădirii. │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│6. DIFICULTATE │ │
│Se consideră că│ │
│pot apărea │ │
│dificultăţi în │ │
│proiectarea │ │
│elementelor de │ │
│anvelopă etanşe│ │
│la aer, în │ │
│special în │ │
│cazul │ │
│elementelor de │ │
│anvelopă cu │ │
│masivitate │ │
│redusă, │ │
│specifice │ │
│clădirilor cu │12. BIBLIOGRAFIE │
│structuri de │● Soluţii cadru │
│rezistenţă │privind reabilitarea │
│uşoare şi la │termo-higro-energetică│
│racordarea │a anvelopei clădirilor│
│elementelor de │de locuit existente, │
│anvelopă între │indicativ SC 007-2013;│
│ele. │● Legislaţia şi │
│Se recomandă o │standardele menţionate│
│atenţie sporită│la pct.7. │
│la proiectarea │ │
│detaliilor de │ │
│execuţie de │ │
│asigurare a │ │
│continuităţii │ │
│straturilor de │ │
│etanşare şi │ │
│racordarea │ │
│acestora, în │ │
│special la │ │
│străpungerile │ │
│cauzate de │ │
│instalaţiile │ │
│pentru │ │
│construcţii. │ │
└───────────────┴──────────────────────┘

    *IMAGINE (a se vedea imaginea asociată)

        A.312 Ventilare mecanică cu recuperare de căldură

┌───────────────────────┬──────────────┐
│ETAPA │PROIECTARE │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │Ventilare │
│ACŢIUNE/MĂSURĂ │mecanică cu │
│SPECIFICĂ │recuperare de │
│ │căldură │
├───────────────────────┼──────────────┤
│1. DESCRIEREA ACŢIUNII │ │
│O ventilare eficientă │ │
│este esenţială pentru a│ │
│beneficia de o calitate│ │
│ridicată a aerului din │ │
│interiorul clădirii. │ │
│Schimbul de aer │ │
│interior - exterior se │ │
│realizează cel mai │ │
│eficient prin │ │
│intermediul unui sistem│ │
│de ventilare mecanică │ │
│cu recuperare de │ │
│căldură. │ │
│Recuperarea căldurii │7. LEGISLAŢIE │
│din aerul extras din │ŞI STANDARDE │
│încăperi se realizează │• Normativ │
│prin recirculare, prin │pentru │
│transfer, prin │proiectarea, │
│schimbătoare │executarea şi │
│recuperative sau │exploatarea │
│regenerative sau prin │instalaţiilor │
│procese termodinamice │de ventilare │
│(pompe de căldură, │şi │
│schimbătoare cu tuburi │climatizare, │
│termice etc.) │indicativ I5 -│
│Prin recuperarea │2010. │
│căldurii din sistemul │ │
│de ventilare, │ │
│pierderile de energie │ │
│sunt mult reduse. │ │
│Trebuie urmărit ca │ │
│eficienţa de recuperare│ │
│a căldurii să fie de │ │
│minimum 75%. Totuşi, │ │
│decizia de a utiliza un│ │
│sistem de ventilare │ │
│trebuie să fie luată în│ │
│funcţie de creşterea │ │
│confortului şi nu de │ │
│economiile de energie. │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │8. RESPONSABIL│
│2. EXEMPLU │PRINCIPAL │
│*IMAGINE │Beneficiarul /│
│ │Proprietarul /│
│ │Investitorul │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │9. ALŢI │
│ │FACTORI │
│ │IMPLICAŢI │
│ │Echipa de │
│3. BENEFICII │proiectare; │
│Confort; │Specialiştii │
│Eficientizarea │tehnici / │
│ventilării. │Producătorii /│
│ │Furnizorii de │
│ │echipamente; │
│ │Antreprenorul │
│ │General. │
├───────────────────────┼──────────────┤
│4. INFLUENŢA ASUPRA │10. │
│ALTOR ACŢIUNI │METODOLOGIE / │
│Etapa de Execuţie; │TEHNOLOGIE │
│Etapa de Exploatare. │- │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │11. │
│ │SPECIFICAŢII │
│ │(CANTITATIVE │
│ │ŞI CALITATIVE)│
│5. IMPORTANŢA │Scăzut: │
│Sistemele de ventilare │Eficienţa de │
│sunt fundamentale în │recuperare a │
│menţinerea calităţii │căldurii < │
│aerului interior. Prin │75%; │
│urmare, se pot asigura │Mediu: │
│economii semnificative │Eficienţa de │
│de energie printr-o │recuperare a │
│proiectare corectă a │căldurii este │
│recuperării căldurii în│de 75-85%; │
│cadrul acestor sisteme.│Ridicat: │
│ │Eficienţa de │
│ │recuperare a │
│ │căldurii > │
│ │85%. │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │12. │
│ │BIBLIOGRAFIE │
│ │● Normativ │
│ │pentru │
│ │proiectarea, │
│ │executarea şi │
│ │exploatarea │
│ │instalaţiilor │
│6. DIFICULTATE │de ventilare │
│Costuri iniţiale de │şi │
│investiţie mai mari; │climatizare, │
│Pot genera consumuri │indicativ │
│suplimentare de energie│I5-2010; │
│electrică, însă pot │● CRAVEzero, │
│asigura economii │D3.1: │
│semnificative de │Guideline I - │
│energie termică. │nZEB │
│ │Processes. │
│ │Cost reduction│
│ │and market │
│ │acceleration │
│ │for viable │
│ │nearly │
│ │zero-energy │
│ │buildings. │
└───────────────────────┴──────────────┘

    *IMAGINE (a se vedea imaginea asociată)

        A.313 Energie din surse regenerabile - sisteme solar - termice

┌───────────────────┬──────────────────┐
│ETAPA │PLANIFICARE │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Energie din surse │
│ACŢIUNE/MĂSURĂ │regenerabile - │
│SPECIFICĂ │Sisteme solar - │
│ │termice │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │7. LEGISLAŢIE SI │
│ │STANDARDE │
│ │● SR EN 12975, │
│ │Captatoare solare.│
│ │Cerinţe generale; │
│1. DESCRIEREA │● SR EN ISO 9806, │
│ACŢIUNII │Energie solară. │
│Utilizarea │Captatoare termice│
│sistemelor de │solare. Metode de │
│panouri solare │încercare; │
│pentru producerea │● SR EN 12976-1, │
│de apă caldă de │Instalaţii termice│
│consum şi încălzire│solare şi │
│reprezintă o │componentele │
│modalitate simplă │acestora. │
│şi eficientă de │Instalaţii │
│generare a căldurii│prefabricate. │
│folosind surse │Partea 1: Cerinţe │
│regenerabile. │generale; │
│Tehnologia se află │● SR EN 12976-2, │
│la un nivel ridicat│Instalaţii termice│
│de dezvoltare, iar │solare şi │
│nevoia de │componentele │
│întreţinere şi │acestora. │
│susceptibilitatea │Instalaţii │
│la defecţiuni sunt │refabricate. │
│reduse. │Partea 2: Metode │
│Sunt utilizate în │de încercare; │
│mod curent două │● SR EN 12977-1, │
│sisteme diferite de│Instalaţii termice│
│panouri solare: │solare şi │
│unul în care │componentele │
│colectorul plat cu │acestora. │
│absorbant şi capac │Instalaţii │
│transparent, ca │realizate pe │
│soluţie ce implică │şantier. Partea 1:│
│costuri reduse, │Cerinţe generale │
│respectiv │pentru instalaţii │
│colectorul cu │de încălzire │
│tuburi vidate în │solară a apei şi │
│care absorbantul │instalaţii solare │
│este evacuat │combinate; │
│într-un tub de │● SR EN 12977-2, │
│sticlă (în vid) │Instalaţii termice│
│pentru a reduce │solare şi │
│pierderile de │componentele │
│căldură. Pentru │acestora. │
│cerinţe de │Instalaţii │
│temperatură │realizate pe │
│ridicată │şantier. Partea 2:│
│(industriale şi │Metode de │
│comerciale) şi │încercare pentru │
│atunci când există │instalaţii de │
│spaţiu limitat, │încălzire solară a│
│acesta din urmă │apei şi instalaţii│
│poate fi un │solare combinate; │
│avantaj. │● SR EN 12977-3, │
│Din motive │Instalaţii termice│
│meteorologice, ar │solare şi │
│fi necesară o zonă │componentele │
│mare de colectoare,│acestora. │
│care să includă un │Instalaţii │
│rezervor tampon de │realizate pe │
│mare capacitate, │şantier. Partea 3:│
│pentru a acoperi │Metode de │
│întregul necesar de│încercare a │
│căldură din timpul │performanţelor │
│sezonului rece. În │rezervoarelor de │
│funcţie de │acumulare din │
│dimensiunea şi de │instalaţiile │
│standardul de │solare de │
│eficienţă │încălzire a apei; │
│energetică a │● SR EN 12977-4, │
│clădirii, se poate │Instalaţii termice│
│acoperi aproximativ│solare şi │
│70% din necesarul │componentele │
│de căldură pentru │acestora. │
│încălzirea apei │Instalaţii │
│calde de consum şi │realizate pe │
│între 10 şi 50% │şantier. Partea 4:│
│pentru încălzirea │Metode de │
│spaţiilor. │încercare pentru │
│Este important ca, │determinarea │
│în faza de │performanţelor │
│planificare, să fie│dispozitivelor de │
│gestionat surplusul│acumulare pentru │
│solar din lunile de│instalaţiile de │
│vară. Astfel, se │încălzire solare │
│recomandă stocarea │combinate; │
│căldurii │● SR EN 12977-5, │
│suplimentare în │Instalaţii termice│
│rezervorul de │solare şi │
│stocare pentru │componentele │
│încălzire. │acestora. │
│Pregătirea apei │Instalaţii │
│calde de consum ar │realizate pe │
│putea fi realizată │şantier. Partea 5:│
│printr-un sistem de│Metode de │
│alimentare cu apă │încercare pentru │
│proaspătă care să │sisteme de │
│utilizeze căldura │reglare; │
│din rezervorul de │● SR EN 15316-4-3,│
│stocare prin │Performanţa │
│intermediul unui │energetică a │
│schimbător de │clădirilor. Metodă│
│căldură extern. În │de calcul al │
│acest caz, o │necesarului de │
│combinaţie cu │energie şi al │
│sistemele de │eficienţei │
│încălzire a │instalaţiilor. │
│spaţiilor poate fi │Partea 4-3: │
│realizată relativ │Sisteme de │
│uşor. │producere a │
│ │căldurii: │
│ │instalaţii termice│
│ │solare şi │
│ │fotovoltaice, │
│ │Modul M3-8-3, │
│ │M8-8- 3, M11-8-3. │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │8. RESPONSABIL │
│2. EXEMPLU │PRINCIPAL │
│*IMAGINE │Beneficiarul / │
│ │Proprietarul / │
│ │Investitorul │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │9. ALTI FACTORI │
│ │IMPLICAŢI │
│ │Proiectantul de │
│ │specialitate; │
│3. BENEFICII │Auditorul │
│Reducerea │energetic pentru │
│consumului de │clădiri; │
│energie din sursele│Specialiştii │
│convenţionale. │tehnici / │
│ │Producătorii │
│ │Furnizorii de │
│ │echipamente; │
│ │Antreprenorul │
│ │General. │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │10. METODOLOGIE / │
│ │TEHNOLOGIE │
│ │Tehnologia este │
│ │simplă: │
│ │- un panou solar │
│ │orientat spre │
│ │soare conţine o │
│ │placă absorbantă │
│ │întunecată pe care│
│ │sunt montate │
│ │conductele de apă │
│ │caldă; │
│ │- colectorul este │
│4. INFLUENTA ASUPRA│izolat sub folie; │
│ALTOR ACŢIUNI │- fluidul circulă │
│Etapa de Execuţie; │prin aceste ţevi │
│Urmărirea │cu ajutorul unei │
│Comportării în │pompe cu consum │
│Timp; Perioada de │redus de energie │
│exploatare a │şi livrează │
│construcţiei. │căldura către un │
│ │rezervor de │
│ │stocare a apei; │
│ │- atunci când este│
│ │prealimentat cu │
│ │apă încălzită de │
│ │soare boilerul fie│
│ │nu este activat, │
│ │fie este activat │
│ │pentru o perioadă │
│ │de timp mai redusă│
│ │faţă de situaţia │
│ │în care nu ar │
│ │exista un sistem │
│ │de panouri solare.│
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │11. SPECIFICAŢII │
│ │(CANTITATIVE ŞI │
│ │CALITATIVE) │
│ │Configurarea unui │
│ │sistem de panouri │
│ │solare poate fi │
│ │făcută în două │
│ │moduri. În primul │
│ │rând se poate │
│5. IMPORTANTA │încerca instalarea│
│Sprijină sistemul │unei suprafeţe │
│de încălzire prin │mari de colectori,│
│reducerea/ │de până la 20 sau │
│înlocuirea │30 mp, pentru a │
│combustibililor │creşte cantitatea │
│fosili cu căldură │de energie din │
│produsă în mod │surse │
│descentralizat din │regenerabile. În │
│surse regenerabile.│al doilea rând, se│
│Sistemele de │poate optimiza │
│panouri solare │performanţa │
│funcţionează cu un │specifică pe m2, │
│randament relativ │ceea ce ar însemna│
│ridicat în raport │reducerea │
│cu cele │suprafeţei │
│fotovoltaice şi au │colectorilor la o │
│costuri de │valoare optimă. │
│achiziţie şi │Scăzut: │
│instalare mai │Performanţa │
│reduse comparativ │specifică a unui │
│cu celelalte │sistem de panouri │
│sisteme de │solare <250 kWh/ │
│producere a │mpa; │
│energiei din surse │Mediu: Performanţa│
│regenerabile. │specifică a unui │
│ │sistem de panouri │
│ │solare 250-320 kWh│
│ │/mpa; │
│ │Ridicat: │
│ │Performanţa │
│ │specifică a unui │
│ │sistem de panouri │
│ │solare >320 kWh/ │
│ │mpa │
├───────────────────┼──────────────────┤
│6. DIFICULTATE │ │
│Costurile de │ │
│investiţie sunt │ │
│ridicate în │ │
│comparaţie cu alte │ │
│sisteme de │ │
│încălzire din cauza│ │
│rezervorului de │12. BIBLIOGRAFIE │
│stocare şi a │● SR EN ISO 9806, │
│sistemului de │Energie solară. │
│încălzire de │Captatoare termice│
│rezervă. │solare. Metode de │
│Chiar dacă │încercare; │
│eficienţa │● SR EN 12975, │
│sistemelor de │Captatoare solare.│
│panouri solare este│Cerinte generale; │
│mai mare decât cea │● CRAVEzero, D3.1:│
│a celor │Guideline I - nZEB│
│fotovoltaice, │Processes. Cost │
│energia electrică │reduction and │
│produsă de │market │
│panourile │acceleration for │
│fotovoltaice poate │viable nearly │
│avea mai multe │zero-energy │
│domenii de │buildings. │
│utilizare, nu doar │ │
│pentru asigurarea │ │
│energiei termice, │ │
│prin urmare │ │
│montarea panourilor│ │
│fotovoltaice devine│ │
│mai atractivă. │ │
└───────────────────┴──────────────────┘

    *IMAGINE (a se vedea imaginea asociată)

        A.314 Energie din surse regenerabile - sisteme fotovoltaice

┌────────────────────┬─────────────────┐
│ETAPA │PLANIFICARE │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Energie din surse│
│ACŢIUNE/MĂSURĂ │regenerabile - │
│SPECIFICĂ │Sisteme de │
│ │panouri │
│ │fotovoltaice │
├────────────────────┼─────────────────┤
│1. DESCRIEREA │ │
│ACŢIUNII │ │
│Panourile solare │ │
│fotovoltaice, │ │
│fiecare dintre ele │ │
│cuprinzând un număr │ │
│de celule solare, │ │
│transformă lumina │ │
│directă şi difuză a │ │
│soarelui în energie │ │
│electrică. Pentru │ │
│generarea de energie│ │
│se utilizează fie │ │
│sisteme conectate la│ │
│reţea (on- grid), │ │
│care sunt proiectate│ │
│pentru o funcţionare│7. LEGISLAŢIE SI │
│moderată pe tot │STANDARDE │
│parcursul anului, │● SR EN 61724, │
│fie soluţii │Performanţa unui │
│insulare, a căror │sistem │
│dimensionare se │fotoelectric. │
│bazează pe ipoteza │Partea 1: │
│unei sarcini de vârf│Monitorizare; │
│şi stocare într-un │● SR EN │
│sistem de tip │15316-4-3, │
│baterie (off-grid). │Performanţa │
│Sistem off-grid: │energetică a │
│Se aplică în general│clădirilor. │
│în situaţia în care │Metodă de calcul │
│nu există conexiune │al necesarului de│
│la reţea iar, din │energie şi al │
│punct de vedere │eficienţei │
│economic, instalarea│instalaţiilor. │
│unei conexiuni la │Partea 4-3: │
│reţea ar costa mai │Sisteme de │
│mult decât sistemul │producere a │
│de panouri │căldurii: │
│fotovoltaice. │instalaţii │
│Sistemul implică │termice solare şi│
│necesitatea unor │fotovoltaice, │
│baterii de acumulare│Modul M3-8-3, │
│pentru o funcţionare│M8-8-3, M11-8-3; │
│independentă. │● SR EN 61215, │
│Sistem on-grid: │Module │
│Curentul produs de │fotovoltaice (PV)│
│acest sistem se │pentru aplicaţii │
│utilizează │terestre. │
│instantaneu de │Calificarea │
│clădire, iar aceasta│concepţiei şi │
│înseamna mai puţin │omologare. │
│curent achiziţionat,│ │
│prin urmare o │ │
│factură mai mică. │ │
│Dacă sistemul │ │
│fotovoltaic on- grid│ │
│va produce mai mult │ │
│curent decât se │ │
│consumă, surplusul │ │
│de curent va putea │ │
│fi inserat în │ │
│reţeaua publică. │ │
│Totodată, poate fi │ │
│utilizat şi o │ │
│combinaţie între │ │
│cele două variante, │ │
│rezultând astfel un │ │
│sistem hibrid. │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │8. RESPONSABIL │
│2. EXEMPLU │PRINCIPAL │
│*IMAGINE │Beneficiarul / │
│ │Proprietarul / │
│ │Investitorul │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │9. ALTI FACTORI │
│ │IMPLICAŢI │
│3. BENEFICII │Proiectantul; │
│Reducerea consumului│Auditorul │
│de energie din │energetic pentru │
│sursele │clădiri; │
│convenţionale; │Specialiştii │
│Reducerea valorilor │tehnici / │
│facturate la │Producătorii / │
│furnizorul de │Furnizorii de │
│energie electrică. │echipamente; │
│ │Antreprenorul │
│ │General. │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │10. METODOLOGIE /│
│ │TEHNOLOGIE │
│ │În proiectarea │
│ │tehnică a │
│ │sistemului de │
│ │panouri │
│ │fotovoltaice │
│ │trebuie să se │
│ │ţină seama de │
│ │următoarele │
│ │aspecte: │
│ │- orientarea spre│
│ │bolta cerească: │
│ │radiaţia solară │
│ │anuală maximă │
│ │rezultă doar la │
│ │orientarea spre │
│ │Sud, cu o │
│ │înclinaţie │
│4. INFLUENŢA ASUPRA │calculată ca │
│ALTOR ACŢIUNI │latitudinea │
│Etapa de Execuţie; │amplasamentului -│
│Etapa de Exploatare.│10° şi fără │
│ │umbre; │
│ │- puterea maximă:│
│ │fiecare kW │
│ │trebuie calculat │
│ │aproximativ la o │
│ │suprafaţă, de │
│ │panou fotovoltaic│
│ │de captare de 10 │
│ │mp; │
│ │- integrarea în │
│ │instalaţia │
│ │electrică │
│ │existentă: în │
│ │funcţie de tipul │
│ │sistemului ales, │
│ │acesta va trebui │
│ │integrat în │
│ │instalaţia │
│ │electrică a │
│ │clădirii. │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │11. SPECIFICAŢII │
│ │(CANTITATIVE ŞI │
│ │CALITATIVE) │
│ │O modalitate │
│ │foarte eficientă │
│ │de asigurare a │
│ │calităţii şi │
│ │eficienţei pentru│
│ │sistemele de │
│ │panouri │
│ │fotovoltaice ar │
│ │putea fi │
│ │garanţiile │
│ │oferite de către │
│ │producători. │
│ │În general, │
│ │producătorii de │
│ │panouri │
│ │fotovoltaice │
│ │garantează că │
│ │panourile │
│ │continuă să │
│ │producă cel putin│
│5. IMPORTANŢA │80% din │
│Sprijină înlocuirea │capacitatea lor │
│combustibililor │maximă iniţială │
│fosili cu energie │după 20 (sau │
│din surse │uneori 25) de │
│regenerabile. │ani. Astfel, │
│Costurile de │producătorii │
│investiţie ale │estimează ca │
│panourilor │panourile lor să │
│fotovoltaice au │aibă durata de │
│scăzut rapid, iar │viaţă de cel │
│odată cu creşterea │puţin 20 de ani, │
│costurilor de │iar eficienţa │
│energie la │acestora nu ar │
│furnizori, │trebui să scadă │
│rentabilitatea │cu mai mult de 1%│
│acestora creşte │pe an. │
│ │Scăzut: │
│ │Garanţiile pentru│
│ │performanţa │
│ │panourilor sunt │
│ │acordate pentru │
│ │15 ani şi 2 ani │
│ │pentru invertor; │
│ │Mediu: Garanţiile│
│ │pentru │
│ │performanţa │
│ │panourilor sunt │
│ │acordate pentru │
│ │20 de ani şi 5 │
│ │ani pentru │
│ │invertor; │
│ │Ridicat: │
│ │Garanţiile pentru│
│ │performanţa │
│ │panourilor sunt │
│ │acordate pentru │
│ │25 de ani şi 10 │
│ │ani pentru │
│ │invertor. │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │12. BIBLIOGRAFIE │
│ │● SR EN 61724-1, │
│ │Performanţa unui │
│ │sistem │
│ │fotoelectric. │
│ │Partea 1: │
│ │Monitorizare; │
│ │●SR EN 15316-4-3,│
│ │Performanţa │
│ │energetică a │
│ │clădirilor. │
│6. DIFICULTATE │Metodă de calcul │
│În timpul iernii, │al necesarului de│
│când se consumă cea │energie şi al │
│mai mare parte a │eficienţei │
│energiei electrice, │instalaţiilor. │
│panourile │Partea 4-3: │
│fotovoltaice produc │Sisteme de │
│mult mai puţină │producere a │
│energie decât în │căldurii: │
│timpul sezonului │instalaţii │
│însorit. │termice solare şi│
│Panourile │fotovoltaice, │
│fotovoltaice │Modul M3-8-3, │
│funcţionează cu un │M8-8-3, M11-8-3; │
│randament relativ │● SR EN 61215, │
│scăzut, raportat la │Module │
│ceea ce ar oferi │fotovoltaice (PV)│
│radiaţia solară pe │pentru aplicaţii │
│m2 (raport 1:10). │terestre. │
│ │calificarea │
│ │concepţiei şi │
│ │omologare; │
│ │CRAVEzero, D3.1: │
│ │Guideline I - │
│ │nZEB Processes, │
│ │Cost reduction │
│ │and market │
│ │acceleration for │
│ │viable nearly │
│ │zero-energy │
│ │buildings. │
└────────────────────┴─────────────────┘

    *IMAGINE (a se vedea imaginea asociată)

        A.315 Pompe de căldură

┌──────────────────────┬───────────────┐
│ETAPA │PLANIFICARE │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ACŢIUNE/MĂSURĂ │Pompe de │
│SPECIFICĂ │căldură │
├──────────────────────┼───────────────┤
│1. DESCRIEREA ACŢIUNII│ │
│Pompa de căldură este │ │
│o maşină termică de │ │
│lucru, care consumă │ │
│energie de acţionare │ │
│pentru transportul │ │
│căldurii de la o sursă│ │
│de temperatură scazută│ │
│(de regulă - mediul │ │
│ambiant) către o sursa│ │
│de temperatură │ │
│ridicată (utilizatorul│ │
│de căldură). De cele │ │
│mai multe ori, energia│ │
│de acţionare este │ │
│energia electrică - │ │
│din acest motiv, │ │
│procesul de încălzire │ │
│bazat pe utilizarea │ │
│pompelor de căldură │ │
│poartă numele de │ │
│„electrificare a │ │
│încălzirii”. │ │
│Pompele de caldură pot│ │
│fi si reversibile, │ │
│adică ele pot │ │
│funcţiona în regim de │ │
│răcire. │ │
│Sursele de căldură │ │
│pentru pompele de │ │
│caldură sunt: │ │
│● Apa subterană: │ │
│Aceasta este o sursă │ │
│de căldură fiabilă, │ │
│care asigură o │ │
│temperatură constantă │ │
│a sursei de căldură │ │
│practic pe tot │ │
│parcursul anului - │ │
│temperatura sursei │ │
│fiind practic egală cu│ │
│temperatura solului de│ │
│unde se extrage apa. │ │
│Este necesară o │ │
│analiză atentă de la │ │
│caz la caz, sistemul │ │
│are nevoie de cel │ │
│puţin 2 puţuri: un puţ│ │
│de extracţie şi un puţ│ │
│de reinjecţie. Sunt │ │
│necesare avize de la │ │
│autoritatea de │ │
│administrare a apelor.│ │
│Sistemul permite şi │ │
│funcţionarea în „free │ │
│cooling”, fără │ │
│funcţionarea │7. LEGISLAŢIE │
│compresorului pompei │SI STANDARDE │
│de căldură. Prin │● SR EN 378, │
│utilizarea unor │Sisteme │
│terminale de încălzire│frigorifice şi │
│de temperatură scăzută│pompe de │
│(de exemplu, sisteme │căldură. │
│de încălzire prin │Cerinţe de │
│pardoseală sau │siguranţă şi de│
│ventiloconvectoare), │mediu; │
│se pot obţine │● SR EN 1736, │
│performanţe bune. │Sisteme de │
│● Solul - prin │racire şi pompe│
│utilizarea │de căldură. │
│schimbătoarelor de │Elemente │
│căldură cu pământul de│flexibile │
│tip vertical (sondelor│pentru │
│geotermale): │conducte, │
│Asigură de asemenea o │izolatori de │
│temperatură constantă │vibraţie, │
│a sursei de căldură │îmbinări de │
│practic pe tot │dilatare şi │
│parcursul anului însă │tuburi │
│necesită cheltuieli de│nemetalice. │
│investiţii mai mari │Cerinţe, │
│şi, de asemenea, │proiectare şi │
│spaţiu pentru │instalare; │
│amplasarea câmpului de│● Ghid privind │
│schimbătoare de │utilizarea │
│căldură cu pământul. │surselor │
│Sunt necesare avize de│regenerabile de│
│la autoritatea de │energie la │
│administrare a apelor.│clădirile noi │
│Sistemul permite şi │şi existente, │
│funcţionarea în „free │indicativ Gex │
│cooling”, fără │13-2015, │
│funcţionarea │aprobat prin │
│compresorului pompei │Ordinul │
│de căldură. Prin │ministrului │
│utilizarea unor │dezvoltării │
│terminale de încălzire│regionale şi │
│de temperatură scăzută│administraţiei │
│(de exemplu, sisteme │publice nr. 825│
│de încălzire prin │/2015; │
│pardoseală sau │● SR EN │
│ventiloconvectoare), │15316-4-2:2017,│
│se pot obţine │Performanţa │
│performanţe bune. │energetică a │
│● Solul - prin │clădirilor. │
│utilizarea │Metodă de │
│schimbătoarelor de │calcul al │
│căldură cu pământul de│necesarului de │
│tip orizontal │energie şi al │
│(serpentine │eficienţei │
│orizontale): │instalaţiilor. │
│Sistemul necesită o │Partea 4-2: │
│suprafaţă întinsă │Sisteme de │
│pentru realizare şi │producere a │
│este posibil sau util │căldurii pentru│
│pentru proiecte de │încălzire: │
│construcţii noi sau │pompe de │
│existente, care dispun│căldură, │
│de un teren generos. │Modulele │
│Întrucât adâncimea la │M3-8-2, M8-8-2.│
│care se montează │ │
│serpentinele este de │ │
│circa 2 m, influenţa │ │
│factorilor de climă │ │
│este mult mai │ │
│puternică decât în │ │
│cazul schimbătoarelor │ │
│de căldură de tip │ │
│vertical, astfel încât│ │
│eficienţa │ │
│termodinamică a │ │
│sistemului pompelor de│ │
│căldură scade la │ │
│finalul sezonului de │ │
│încălzire. Sistemul │ │
│permite şi │ │
│funcţionarea în „free │ │
│cooling”, fără │ │
│funcţionarea │ │
│compresorului pompei │ │
│de căldură. │ │
│● Aerul: │ │
│Utilizarea unei pompe │ │
│de căldură cu aer are │ │
│avantajul montării │ │
│facile, cu cheltuieli │ │
│minime în raport cu │ │
│toate soluţiile │ │
│precedente, însă cu │ │
│performanţe │ │
│termodinamice mai │ │
│scăzute. Acestea sunt │ │
│datorate faptului că, │ │
│în perioada de │ │
│încălzire, sursa de │ │
│căldură (aerul │ │
│exterior) are │ │
│temperaturi scăzute, │ │
│ceea ce necesită un │ │
│consum mai mare de │ │
│energie de acţionare │ │
│atât pentru ridicarea │ │
│nivelului de │ │
│temperatură al │ │
│căldurii furnizate │ │
│catre consumator, cât │ │
│şi pentru degivrarea │ │
│vaporizatorului. În │ │
│plus, pompele de │ │
│căldură care au drept │ │
│sursă de căldură aerul│ │
│ambiant nu pot │ │
│recupera căldura de │ │
│condensare pe timpul │ │
│verii aşa cum fac cele│ │
│ce au solul drept │ │
│sursă de căldură. │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │8. RESPONSABIL │
│2. EXEMPLU │PRINCIPAL │
│*IMAGINE │Beneficiarul / │
│ │Proprietarul / │
│ │Investitorul. │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │9. ALŢI FACTORI│
│ │IMPLICAŢI │
│ │Echipa de │
│3. BENEFICII │proiectare; │
│Confort; │Specialiştii │
│Surse alternative de │tehnici / │
│energie. │Producătorii / │
│ │Furnizorii de │
│ │echipamente; │
│ │Antreprenorul │
│ │General. │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │10. METODOLOGIE│
│ │/ TEHNOLOGIE │
│ │Coeficientul de│
│ │performanţă │
│ │(COP) al unei │
│ │pompe de │
│ │căldură este │
│ │raportul dintre│
│ │energia termică│
│ │obţinută şi │
│4. INFLUENŢA ASUPRA │cantitatea de │
│ALTOR ACŢIUNI │energie │
│Etapa de Execuţie; │electrică │
│Etapa de Exploatare. │utilizată │
│ │pentru │
│ │funcţionare, în│
│ │medie pe un an.│
│ │Cu cât mai │
│ │ridicat este │
│ │coeficientul de│
│ │performanţă, cu│
│ │atât este mai │
│ │eficientă pompa│
│ │de căldură. │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │11. │
│ │SPECIFICAŢII │
│ │(CANTITATIVE SI│
│ │CALITATIVE) │
│ │Scăzut: │
│ │Necesarul de │
│ │căldură pentru │
│ │încălzire a │
│ │clădirii este >│
│ │50 kWh/mp an, │
│ │iar │
│ │temperatura │
│ │apei din │
│ │sistemul de │
│ │încălzire de │
│ │peste 40°C; │
│5. IMPORTANŢA │Mediu: │
│Reprezintă o │Necesarul de │
│alternativă fiabilă la│căldură pentru │
│centrala clasică pe │încălzire a │
│gaz natural, având │clădirii este │
│toate beneficiile │de 30-50 kWh/mp│
│automatizării. │an, iar │
│ │temperatura │
│ │apei din │
│ │sistemul de │
│ │încălzire de la│
│ │30-40°C; │
│ │Ridicat: │
│ │Necesarul de │
│ │căldură pentru │
│ │încălzire a │
│ │clădirii este <│
│ │30 kWh/mp │
│ │an,iar │
│ │temperatura │
│ │apei din │
│ │sistemul de │
│ │încălzire sub │
│ │35°C. │
├──────────────────────┼───────────────┤
│6. DIFICULTATE │12. │
│Pentru ca pompele de │BIBLIOGRAFIE │
│căldură să │● Ghid privind │
│funcţioneze, este │utilizarea │
│nevoie de energie │surselor │
│electrică, care în │regenerabile de│
│multe ţări este scumpă│energie la │
│şi nu este cea mai │clădirile noi │
│ecologică sursă de │şi existente, │
│energie în acest │indicativ Gex │
│moment. Acest lucru ar│13-2015; │
│trebui să fie luat în │● CRAVEzero, │
│considerare la │D3.1: Guideline│
│proiectarea sistemului│I - nZEB │
│de încălzire. │Processes, Cost│
│Temperaturile ridicate│reduction and │
│ale agentului termic │market │
│în sistemul de │acceleration │
│distribuţie a │for viable │
│sistemului de │nearly │
│încălzire pot face │zero-energy │
│pompele de căldură │buildings. │
│ineficiente. │ │
└──────────────────────┴───────────────┘

    *IMAGINE (a se vedea imaginea asociată)

        A.316 Centrale pe biomasă

┌───────────────┬──────────────────────┐
│ETAPA │PLANIFICARE │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ACŢIUNE/MĂSURĂ │Centrale pe biomasă │
│SPECIFICĂ │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│1. DESCRIEREA │ │
│ACŢIUNII │ │
│Biomasa │ │
│reprezintă o │ │
│sursă │ │
│neconvenţională│ │
│de combustibil,│ │
│cu putere │ │
│calorifică │ │
│mare, preţ │ │
│scăzut şi uşor │ │
│de procurat, │ │
│fiind │ │
│regenerabilă │ │
│într-un timp │ │
│relativ scurt. │ │
│Aceste centrale│ │
│termice au │ │
│costuri mici şi│ │
│randament │ │
│ridicat. │ │
│Biomasa diferă │ │
│de celelalte │ │
│surse │ │
│regenerabile de│ │
│energie (SRE) │ │
│prin faptul că │ │
│există o │7. LEGISLAŢIE SI │
│diversitate │STANDARDE │
│mare de materii│● Directiva pentru │
│prime ce pot fi│energie regenerabilă │
│transformate │2009/28/EC; │
│prin diverse │● SR EN │
│procese de │15316-4-1:2018, │
│conversie în │Performanţa energetică│
│combustibili │a clădirilor. Metodă │
│gazoşi, lichizi│de calcul al │
│şi solizi. │necesarului de energie│
│În producţia de│şi al eficienţei │
│energie, │instalaţiilor. Partea │
│biomasa este │4-1: Sisteme de │
│utilizată cel │producere a căldurii │
│mai eficient în│pentru încălzire şi │
│centralele de │prepararea apei calde │
│cogenerare │de consum: instalaţii │
│(cogenerarea de│de ardere (cazane, │
│înaltă │biomasă), Modulele │
│eficienţă), │M3-8-1, M8- 8-1. │
│aplicate pentru│ │
│termoficare sau│ │
│în alte procese│ │
│integrate de │ │
│cogenerare. În │ │
│aceste cazuri, │ │
│produsele │ │
│secundare şi │ │
│reziduurile │ │
│sunt arse cu o │ │
│eficienţă de │ │
│până la 90%. │ │
│Eficienţa poate│ │
│fi crescută │ │
│prin aplicarea │ │
│unor soluţii │ │
│avansate, spre │ │
│exemplu, în │ │
│cazul în care │ │
│în instalaţia │ │
│de cogenerare │ │
│sunt integrate │ │
│şi soluţii/ │ │
│sisteme pentru │ │
│producerea de │ │
│biocombustibil │ │
│sau lichid bio.│ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│2. EXEMPLU │ │
│Utilizarea │ │
│tradiţională a │ │
│biomasei │ │
│lemnoase în │ │
│zona rurală din│ │
│România a fost │ │
│cea sub forma │ │
│lemnelor de foc│ │
│(mai ales în │ │
│zonele unde nu │ │
│exista reţea de│ │
│distribuţie a │ │
│gazului │ │
│natural), │ │
│utilizate │ │
│pentru │ │
│încălzire şi │ │
│prepararea apei│ │
│calde de │8. RESPONSABIL │
│consum. Însă, │PRINCIPAL │
│se utilizează │Beneficiarul / │
│instalaţii de │Proprietarul / │
│ardere cu │Investitorul. │
│randamente │ │
│foarte scăzute │ │
│(circa 20-40%) │ │
│care le fac │ │
│atât │ │
│ineficiente cât│ │
│şi poluante. │ │
│Este nevoie de │ │
│o susţinere │ │
│prin programe │ │
│naţionale/ │ │
│regionale │ │
│pentru trecerea│ │
│de la aceste │ │
│instalaţiii │ │
│ineficiente la │ │
│cazane moderne │ │
│cu randamente │ │
│corespunzătoare│ │
│(> 75%). │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │9. ALŢI FACTORI │
│3. BENEFICII │IMPLICAŢI │
│Reducerea │Proiectantul; │
│consumului de │Specialiştii tehnici /│
│energie din │Producătorii / │
│sursele │Furnizorii de │
│convenţionale. │echipamente; │
│ │Antreprenorul General.│
├───────────────┼──────────────────────┤
│4. INFLUENŢA │ │
│ASUPRA ALTOR │ │
│ACŢIUNI │ │
│Etapa de │ │
│Execuţie; │10. METODOLOGIE / │
│Urmărirea │TEHNOLOGIE │
│comportării în │ │
│timp; │ │
│Perioada de │ │
│exploatare a │ │
│construcţiei. │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │11. SPECIFICAŢII │
│ │(CANTITATIVE SI │
│ │CALITATIVE) │
│ │Pentru producerea de │
│ │energie termică din │
│ │biomasă se utilizează │
│5. IMPORTANŢA │curent următoarele │
│Reprezintă │procedee: │
│soluţii │- ardere în strat, în │
│alternative de │cazane de apă caldă; │
│producere a │- gazeificare şi │
│energiei │ardere în aceeaşi │
│ │incintă, în cazane de │
│ │apă caldă; │
│ │- gazeificare într-un │
│ │gazogen şi ardere │
│ │într-un schimbător de │
│ │căldură. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│6. DIFICULTATE │ │
│Fiecare stat │ │
│membru UE │ │
│trebuie să │ │
│poată garanta │ │
│originea sursei│ │
│regenerabile de│ │
│energie. │ │
│Astfel, şi în │ │
│România, │ │
│începând cu │ │
│anul 2012, │ │
│biomasa │ │
│necesită a fi │ │
│certificată │ │
│prin proceduri │ │
│specifice. │ │
│Folosirea │ │
│resurselor │12. BIBLIOGRAFIE │
│biologice │● https:// │
│necesită │projects2014- │
│acordarea unei │2020.interregeurope.eu│
│atenţii │/fileadmin/user_ │
│speciale │upload/tx_tevprojects/│
│ciclului lor de│library/file_1504 │
│viaţă, │270036.pdf │
│impactului │ │
│asupra mediului│ │
│şi │ │
│aprovizionării │ │
│sustenabile. │ │
│Într-o economie│ │
│circulară, ar │ │
│trebui │ │
│încurajată │ │
│utilizarea în │ │
│cascadă a │ │
│resurselor │ │
│regenerabile, │ │
│precum şi │ │
│potenţialul │ │
│inovator pentru│ │
│noi materiale, │ │
│produse chimice│ │
│şi procese. │ │
└───────────────┴──────────────────────┘

    A.317 Sistem BIM

┌──────────────────┬───────────────────┐
│ETAPA │PROIECTARE │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ACŢIUNE/MĂSURĂ │Sistem BIM │
│SPECIFICĂ │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. DESCRIEREA │ │
│ACŢIUNII │ │
│Modelarea în │ │
│sistem BIM │ │
│(Building │ │
│Information │ │
│Modelling) se │ │
│referă la │ │
│proiectarea şi │ │
│construcţia │ │
│optimizată a │ │
│clădirilor prin │ │
│intermediul unui │ │
│software dedicat. │ │
│BIM realizează un │ │
│model digital │ │
│inteligent al │ │
│clădirii care │ │
│permite tuturor │ │
│partenerilor │7. LEGISLAŢIE ŞI │
│implicaţi într-un │STANDARDE │
│proiect - de la │• CEN/TC 442, │
│arhitecţi şi │Building │
│constructori la │Information │
│administratori de │Modeling (BIM); │
│clădiri - să │• ISO/TC 59/SC 13, │
│lucreze împreună │Organizarea şi │
│la acest model │digitalizarea │
│integrat. │informaţiilor │
│Acest model │despre clădiri şi │
│inteligent de │lucrări de │
│clădire digitală │inginerie civilă, │
│poate fi examinat │inclusiv modelarea │
│şi editat în mod │informaţiilor │
│colaborativ de │despre clădiri │
│toţi partenerii │(BIM); │
│implicaţi. │• SR EN ISO │
│Modelul prezintă │16739-1:2020, │
│digital şi │Industry Foundation│
│interconectat │Classes (IFC) │
│toate datele │pentru partajarea │
│relevante ale │informaţiilor între│
│clădirii. Datele │industriile de │
│BIM sunt de o │construcţii şi de │
│fidelitate │management al │
│ridicată, deoarece│facilităţilor. │
│sunt extrase │Partea 1: Schema de│
│dintr-o bază │date. │
│comună de date şi │ │
│sunt actualizate │ │
│şi sincronizate │ │
│continuu. │ │
│Disponibilitatea │ │
│imediată şi │ │
│continuă a tuturor│ │
│datelor actuale şi│ │
│relevante asigură │ │
│un schimb optim de│ │
│informaţii între │ │
│parteneri şi ajută│ │
│la îmbunătăţirea │ │
│eficienţei │ │
│procesului de │ │
│planificare în │ │
│ceea ce priveşte │ │
│costul, termenele │ │
│limită şi │ │
│calitatea. │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │8. RESPONSABIL │
│2. EXEMPLU │PRINCIPAL │
│*IMAGINE │Echipa de │
│ │proiectare. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │9. ALŢI FACTORI │
│ │IMPLICAŢI │
│3. BENEFICII │Autorităţile; │
│Model de referinţă│Grupurile de │
│/ Rol de pionierat│cetăţeni/ONG-uri; │
│ │Companiile de │
│ │utilităţi. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │10. METODOLOGIE / │
│ │TEHNOLOGIE │
│ │Abordarea BIM este │
│ │încă în dezvoltare │
│ │şi fiecare parte │
│ │implicată trebuie │
│ │să se adapteze la │
│ │acest nou mediu. │
│ │Metoda de │
│ │proiectare prin │
│ │participare │
│ │colaborativă, │
│ │procesul de luare a│
│ │deciziilor, │
│ │tratarea resurselor│
│ │comune trebuie │
│ │dezvoltate şi │
│ │însuşite pentru a │
│ │crea efectiv o bună│
│ │cooperare între │
│ │toate părţile │
│ │interesate. Pentru │
│ │aceasta, sunt │
│ │dezvoltate continuu│
│ │instrumente şi │
│ │servicii, precum şi│
│ │procese şi │
│ │standarde comune. │
│ │În prezent, unii │
│ │producători de top │
│ │al acestui software│
│ │promovează în │
│ │principal un sistem│
│ │„BIM închis”, prin │
│ │colaborarea │
│ │diferiţilor actori │
│ │din cadrul unei │
│ │singure familii de │
│ │software (un singur│
│ │producător). Cu │
│ │toate acestea, │
│ │deoarece un proiect│
│ │de construcţie │
│4. INFLUENŢA │necesită şi până la│
│ASUPRA ALTOR │50 de aplicaţii │
│ACŢIUNI │software diferite │
│- │în mod implicit, │
│ │abordarea „open- │
│ │BIM” pare să fie │
│ │mai eficientă │
│ │pentru a permite cu│
│ │adevărat o │
│ │implementare largă │
│ │a BIM. │
│ │Organizaţia │
│ │„buildingSMART” │
│ │(https://www. │
│ │build-ingsmart.org)│
│ │consolidează │
│ │abordarea │
│ │„open-BIM” la nivel│
│ │mondial, incluzând │
│ │un format comun, │
│ │Industrial │
│ │Foundation Classes │
│ │(IFC) şi standarde │
│ │aferente, cum ar fi│
│ │„Dicţionarul de │
│ │date” (Data │
│ │Dictionary). │
│ │BIM are mai multe │
│ │dimensiuni care │
│ │corespund │
│ │diferitelor etape │
│ │ale implementării │
│ │BIM: 3-D pentru │
│ │geometrie, 4- D │
│ │pentru includerea │
│ │factorului timp, │
│ │5-D pentru │
│ │includerea │
│ │factorului cost, │
│ │6-D pentru │
│ │includerea │
│ │factorului │
│ │sustenabilitate şi │
│ │7-D pentru │
│ │includerea │
│ │factorului │
│ │întreţinere a │
│ │clădirii. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │11. SPECIFICAŢII │
│ │(CANTITATIVE ŞI │
│ │CALITATIVE) │
│ │BIM poate fi │
│ │utilizat în toate │
│ │fazele de viaţă ale│
│5. IMPORTANŢA │clădirilor noi şi │
│Îmbunătăţirea │reabilitate (faza │
│comunicării, │de proiectare, faza│
│înţelegerii şi │de licitaţie, faza │
│vizualizării; │de execuţie, faza │
│Coordonare │de exploatare). │
│îmbunătăţită şi │Îmbunătăţirea │
│control al │calităţii │
│progresului │proiectării, │
│proiectului; │execuţiei şi │
│Creşterea │exploatării ca │
│calităţii │urmare a utilizării│
│proiectării; │BIM, evaluată de │
│Reducerea duratei │exemplu într-un │
│de realizare a │proces de asigurare│
│proiectului şi │a calităţii. │
│garantarea │Ridicat: BIM │
│livrării la timp; │utilizat în toate │
│Reducerea │fazele de │
│costurilor │planificare ale │
│(costuri de │nZEB; │
│construcţie / │Mediu: BIM utilizat│
│operare). │în unele faze de │
│ │planificare ale │
│ │nZEB; │
│ │Scăzut: BIM │
│ │utilizat într-o │
│ │singură fază de │
│ │planificare a nZEB.│
├──────────────────┼───────────────────┤
│6. DIFICULTATE │ │
│Într-o proporţie │ │
│mare, părţile │ │
│implicate sunt │ │
│lipsite de │ │
│experienţă; │ │
│BIM este utilizat │ │
│în principal de │12. BIBLIOGRAFIE │
│arhitecţi şi mai │• CRAVEzero, D3.1: │
│puţin de ingineri │Guideline I - nZEB │
│de structură şi de│Processes, Cost │
│instalaţii; Sunt │reduction and │
│posibile două │market acceleration│
│abordări ->„BIM │for viable nearly │
│deschis” şi „BIM │zero-energy │
│închis”; │buildings. │
│De la o ţară la │ │
│alta şi de la │ │
│producător la │ │
│producător, │ │
│aceleaşi │ │
│proprietăţi/ │ │
│parametri pot avea│ │
│denumiri diferite.│ │
└──────────────────┴───────────────────┘

    *IMAGINE (a se vedea imaginea asociată)

                            A.318 Aplicarea pentru finanţare

┌────────────────────┬─────────────────┐
│ETAPA │PROIECTARE │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ACŢIUNE/MĂSURĂ │Aplicarea pentru │
│SPECIFICĂ │finanţare │
├────────────────────┼─────────────────┤
│1. DESCRIEREA │ │
│ACŢIUNII │ │
│Implementarea │ │
│proiectelor nZEB nu │ │
│este limitată doar │ │
│de aspectele │ │
│tehnologice sau de │ │
│cunoaşterea │ │
│limitată, ci şi de │ │
│posibilităţile │7. LEGISLAŢIE ŞI │
│financiare. │STANDARDE │
│Prin urmare, │Comisia │
│depăşirea barierelor│Europeană, dar şi│
│financiare devine │fiecare ţară sau │
│necesară pentru │chiar regiune au │
│finalizarea │un cadru legal │
│proiectelor. Dacă │propriu pe care │
│guvernele şi │se bazează │
│autorităţile locale │schemele de │
│oferă suficient de │finanţare. │
│mult sursele de │ │
│finanţare, acestea │ │
│pot modifica │ │
│comportamentul │ │
│normal al pieţii şi │ │
│prin urmare numărul │ │
│de clădiri nZEB │ │
│construite poate să │ │
│crească. │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │8. RESPONSABIL │
│2. EXEMPLU │PRINCIPAL │
│*IMAGINE │Proprietarul / │
│ │Investitorul. │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │9. ALŢI FACTORI │
│ │IMPLICAŢI │
│ │Echipa de │
│3. BENEFICII │proiectare; │
│Economisirea │Grupurile de │
│resurselor proprii; │cetăţeni/ONG-uri;│
│Creşterea motivaţiei│Autorităţile; │
│investitorilor. │Firmele de │
│ │consultanţă; │
│ │Companiile de │
│ │utilităţi. │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │10. METODOLOGIE /│
│ │TEHNOLOGIE │
│ │Există diferite │
│ │moduri şi │
│ │proceduri de │
│ │finanţare a │
│ │clădirilor nZEB: │
│ │• Modul clasic de│
│ │finanţare constă │
│ │în acordarea de │
│ │granturi directe │
│ │sau sprijin │
│ │direct sau │
│ │indirect (prin │
│ │instituţii │
│ │financiare) prin │
│ │împrumuturi din │
│ │partea UE, │
│ │guverne, regiuni │
│ │sau de către │
│ │municipalităţi; │
│ │• Parteneriate de│
│ │tip │
│ │public-privat, în│
│ │care investitori │
│ │privaţi │
│ │finanţează │
│ │construirea de │
│ │clădiri nZEB cu │
│ │avantaje pentru │
│ │ambele părţi, │
│ │proprietar sau │
│ │investitor. │
│ │Investitorul │
│4. INFLUENŢA ASUPRA │poate fi │
│ALTOR ACŢIUNI │câteodată o │
│ │organizaţie │
│ │afiliată uneia │
│ │publice; │
│ │• Clădirile nZEB │
│ │pot fi finanţate │
│ │în cadrul unor │
│ │proiecte de │
│ │cercetare pentru │
│ │a servi ca model │
│ │pentru │
│ │construcţiile │
│ │viitoare; │
│ │• Finanţarea nZEB│
│ │în companiile mai│
│ │mari poate avea │
│ │loc şi prin │
│ │alocarea de │
│ │resurse interne │
│ │pentru a atinge │
│ │nivelul nZEB sau │
│ │pentru a atinge │
│ │un alt nivel de │
│ │referinţă; │
│ │• Finanţarea │
│ │poate veni, de │
│ │exemplu, şi de la│
│ │viitorii │
│ │utilizatori ai │