────────── *) Aprobată de Ordinul nr. 372/2016 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 2 iunie 2016.────────── CUPRINS PREAMBUL CAP. 1 Definiţii 1.1. Servicii 1.2. Staţii 1.3. Metode de comunicaţie 1.4. Goniometrie 1.5. Sisteme de teleimprimare 1.6. Operatori 1.7. Frecvenţe 1.8. Comunicaţii prin canal digital de date 1.9. Diverse CAP. 2 Prevederi administrative privind serviciul internaţional de telecomunicaţii aeronautice 2.1. Împărţirea serviciului 2.2. Telecomunicaţii - Acces 2.3. Programul de operare 2.4. Supervizarea 2.5. Transmisii inutile 2.6. Interferenţe CAP. 3 Proceduri generale pentru serviciul internaţional de telecomunicaţii aeronautice 3.1. Generalităţi 3.2. Prelungirea programului de operare şi oprirea staţiilor 3.3. Acceptarea, transmisia şi livrarea mesajelor 3.4. Sistemul de timp 3.5. Înregistrarea comunicaţiilor 3.6. Stabilirea radiocomunicaţiei 3.7. Utilizarea abrevierilor şi codurilor 3.4. Anularea mesajelor CAP. 4 Serviciu fix aeronautic (AFS) 4.1. Generalităţi 4.2. Circuitele ATS de voce 4.3. Canalele meteorologice operaţionale şi reţelele de telecomunicaţii meteorologice operaţionale 4.4 Reţeaua fixă de telecomunicaţii aeronautice (AFTN) 4.4.1. Generalităţi 4.4.2. Formatul mesajului - ITA - 2 4.4.3. Adresa 4.4.4. Originea mesajului 4.4.5. Textul mesajului 4.4.6. Sfârşitul de mesaj 4.4.7. Banda perforată 4.4.8. Adrese selectate 4.4.9. Procedura de operare a teleimprimatorului - generalităţi - Funcţiile de "sfârşit de linie" – Durata transmisiilor – Transmisiile de verificare a canalului 4.4.10. Procedurile normale de transmisie ale teleimprimatorului - Forma de transmisie - Operarea cu teleimprimatorul – Formatul mesajului – Proceduri de retransmisie – Confirmarea recepţionării mesajelor 4.4.11. Măsuri privind mesajele corupte sau cu format necorespunzător detectate în centrele de retransmisie (releu) 4.4.12. Corectarea erorilor în timpul pregătirii benzii 4.4.13. Corectarea erorilor în timpul pregătirii mesajului la iniţiator, în vederea transmiterii acestuia prin AFTN 4.4.14. Sistemul de distribuţie predefinită a mesajelor AFTN 4.4.15. Formatul mesajului - IA-5 - Antetul – Adresa – Text 4.4.16. Măsurile luate privind mesajele în format IA-5 corupte, detectate în staţiile computerizate de retransmisie (releu) AFTN 4.4.17. Transferul mesajelor AFTN prin circuite şi reţele independente, la nivel de cod şi octet 4.5. Reţeaua comună de schimb de date a OACI (CIDIN) 4.6. Servicii de gestionare a mesajelor ATS (ATSMHS) 4.7. Comunicaţii între-centre (ICC) CAP. 5 Serviciul mobil aeronautic - Comunicaţii voce 5.1. Generalităţi - Categorii de mesaje – Anularea mesajelor 5.2. Proceduri de radiotelefonie 5.2.1. Generalităţi - Limba utilizată – Pronunţia cuvintelor în radiotelefonie – Transmiterea numerelor în radiotelefonie – Tehnica transmisiei – Compunerea mesajelor – Apelarea – Proceduri de test – Schimbul de comunicaţii 5.2.2. Stabilirea şi asigurarea comunicaţiilor - Supravegherea comunicaţiilor/Orar de operare – Principii de operare în reţea (comunicaţii HF) – Frecvenţele utilizate – Stabilirea comunicaţiilor – Transferul comunicaţiilor HF – Transferul comunicaţiilor VHF – Întreruperea comunicaţiilor voce 5.2.3. administrarea mesajelor HF - Generalităţi – Transmisia mesajelor ATS către aeronavă – Înregistrarea comunicaţiilor aer-sol pe teleimprimator 5.2.4. Procedurile SELCAL - Generalităţi – Notificarea către staţiile aeronautice a codurilor SELCAL ale aeronavelor – Verificarea înaintea zborului – Stabilirea comunicaţiilor – Proceduri pe rută – Alocarea codului SELCAL pentru aeronave 5.3. Proceduri de comunicaţii prin radiotelefonie pentru situaţiile de pericol şi urgenţă 5.3.1. Generalităţi 5.3.2. Comunicaţii radiotelefonice în caz de pericol - Acţiunea aeronavei aflată în pericol – Acţiune întreprinsă de către staţia apelată sau prima staţie care confirmă mesajul de pericol – Obligativitatea tăcerii radio – Acţiuni întreprinse de către toate celelalte staţii – Încheierea comunicaţiilor de pericol şi a tăcerii radio 5.3.3. Comunicaţii de urgenţă în radiotelefonie - Acţiunea întreprinsă de aeronava care raportează o situaţie de urgenţă, cu excepţia celor indicate în 5.3.3.4 – Acţiune întreprinsă de staţia apelată sau de prima staţie care confirmă mesajul de urgenţă – Acţiuni întreprinse de toate celelalte staţii – Acţiune întreprinsă de o aeronavă utilizată pentru transport medical – Acţiune întreprinsă ce către staţia adresată sau de către alte staţii ce recepţionează un mesaj privind transporturi medicale 5.4. Comunicaţii referitoare la actele de intervenţie ilicită CAP. 6 Serviciul aeronautic de radionavigaţie 6.1. Generalităţi 6.2. Determinarea direcţiei CAP. 7 Serviciul aeronautic de radio - emisie (broadcasting) 7.1. Generalităţi 7.1.1. Materialul pentru radio - emisie (broadcast) 7.1.2. Frecvenţe şi orare 7.1.3. Întreruperea serviciului 7.2. Proceduri de radio - emisie în radiotelefonie 7.2.1. Tehnica radio - emisiilor 7.2.2. Preambulul apelului general CAP. 8 Serviciu mobil aeronautic - Comunicaţii prin canal digital de date (Comunicaţii Data Link) 8.1. Generalităţi 8.1.1. Structura mesajelor transmise prin canal digital de date 8.1.2. Afişarea mesajelor transmise prin canal digital de date 8.2. Proceduri CPDLC - Stabilirea legăturii CPDLC – Schimbul de mesaje operaţionale CPDLC – Afişarea mesajelor CPDLC – Mesaje cu text liber – Proceduri pentru situaţiile de urgenţe, pericol şi avaria echipamentelor – Serviciul de autorizare în aval PREAMBUL (1) Prezenta reglementare aeronautică civilă română RACR-CNS, volumul II, "Proceduri de comunicaţii", ediţia 2/2016, reprezintă transpunerea în cadrul reglementat naţional a standardelor şi practicilor recomandate prevăzute în Anexa nr. 10 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, denumită în continuare Anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications" (Telecomunicaţii aeronautice), volumul II, "Communication Procedures" (Proceduri privind comunicaţiile), ed. 6, octombrie 2001, cu amendamentele sale ulterioare, inclusiv amendamentul nr. 89. (2) Standardele şi practicile recomandate în Anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications", se aplică în acele porţiuni de spaţiu aerian aflate sub jurisdicţia unui stat membru semnatar al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizează servicii de trafic aerian, precum şi în acele spaţii aeriene unde statul acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de trafic aerian deasupra mării libere sau în spaţii aeriene de suveranitate nedeterminată. (3) Prezenta reglementare se aplică în România, împreună cu celelalte reglementări aeronautice naţionale, în scopul asigurării desfăşurării traficului în spaţiul aerian naţional, pe rutele aeriene interne şi internaţionale, în condiţii de siguranţă şi eficienţă. (4) Prevederile RACR-CNS au fost elaborate astfel încât: ● Standardele şi practicile recomandate prevăzute în Anexa 10 OACI sunt transpuse integral în RACR-CNS ca reguli. Acolo unde a fost cazul, au fost făcute particularizările necesare în scopul de a se facilita înţelegerea şi aplicarea corectă a acestora (de ex. acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula corespunzătoare din RACR-CNS precizează, în contextul instituţional din aviaţia civilă română, cărei anume funcţii/instituţii - ex. autoritatea de stat, autoritatea de supervizare, administraţie sau unităţi furnizoare de servicii, etc. îi revine responsabilitatea respectivă; ● Notele din textul original au fost introduse, parţial sau total, după caz, ca text asociat regulilor, acolo unde s-a apreciat că precizările respective sunt necesare sau utile în aplicarea regulilor; ● Au fost introduse în prezenta reglementare şi acele standarde şi practici recomandate ale Anexei 10 OACI pentru care serviciile CNS din România nu dispun încă, la data aprobării prezentei ediţii, de suportul tehnico-operaţional necesar, considerându-se însă că implementarea acestor standarde şi practici, ca reguli naţionale, este necesară în scopul dezvoltării în continuare a serviciilor CNS şi a sistemului ATM naţional; ● Elaborarea RACR-CNS, volumul II, ediţia 2/2016 a păstrat în cea mai mare măsură acelaşi sistem de numerotare/identificare a capitolelor, secţiunilor, tabelelor şi figurilor faţă de Anexa 10 OACI, volumul II. (5) Modurile de conformare acceptate pentru cerinţele din RACR-CNS, volumul II, ediţia 2/2016 sunt cele conţinute în manualele procedurale emise de OACI. La elaborarea RACR-CNS vol. II au fost luate de asemenea în considerare şi materialele cu caracter orientativ şi indicaţiile EUROCONTROL. CAP. 1 Definiţii Toate referinţele la reglementări radio sunt cu privire la reglementările radio publicate de Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (ITU). Reglementările radio sunt modificate periodic prin deciziile cuprinse în actele finale ale conferinţelor mondiale pentru radiocomunicaţii ţinute la fiecare doi sau trei ani. Informaţii suplimentare referitoare la procesele ITU aferente utilizării sistemului de frecvenţe radio aeronautice sunt cuprinse în Ghidul privind cerinţele spectrului de frecvenţe radio în aviaţia civilă, care include declaraţia referitoare la politicile aprobate ale OACI (Doc 9718). Atunci când sunt utilizaţi următorii termeni în prezentul volum, aceştia vor avea următoarele înţelesuri, grupaţi pe următoarele subcapitole: 1.1. SERVICII Serviciul aeronautic de radio emisie (broadcast). Un serviciu de radio emisie (broadcast) destinat transmiterii de informaţii privind navigaţia aeriană. Serviciul aeronautic fix (AFS - Aeronautical Fixed Service). Un serviciu de telecomunicaţii între puncte stabilite, fixe, furnizat în primul rând pentru siguranţa navigaţiei aeriene şi pentru funcţionarea cu regularitate, eficienţă şi în mod economic al serviciilor aeriene. Reţeaua fixă de telecomunicaţii aeronautice (AFTN - Aeronautical Fixed Telecommunication Network). Un sistem mondial de circuite aeronautice fixe furnizate, ca parte a serviciului aeronautic fix, pentru schimbul de mesaje şi/sau date digitale între staţiile aeronautice fixe cu caracteristici de comunicaţie similare sau compatibile. Serviciul aeronautic mobil (RR S1.32). Un serviciu mobil între staţiile aeronautice şi staţiile de bord, sau numai între staţiile de bord, la care pot participa şi staţiile mobile de salvare; radiofarurile de urgenţă pentru indicarea poziţiei; pot fi folosite în cadrul acestui serviciu pe frecvenţele de pericolul şi de urgenţă. Serviciul aeronautic mobil (R) (rută) (RR S1.33). Un serviciu mobil aeronautic destinat comunicaţiilor privind siguranţa şi regularitatea zborurilor, în primul rând pe rutele aeriene civile naţionale şi internaţionale. Serviciul aeronautic mobil de comunicaţii prin satelit (RR S1.35). Un serviciu de comunicaţii mobil, prin satelit în cadrul căruia staţiile mobile de sol sunt amplasate la bordul aeronavelor, staţiile de salvare de bord şi radiofarurile de urgenţă pentru indicarea poziţiei, putând fi de asemenea folosite în cadrul acestui serviciu. Serviciul aeronautic mobil de comunicaţii prin satelit (R) (rută) (RR S1.36). Un serviciu aeronautic mobil de comunicaţii prin satelit destinat comunicaţiilor privind siguranţa şi regularitatea zborurilor, în primul rând pe rutele aeriene civile naţionale şi internaţionale. Serviciul aeronautic de radionavigaţie (RR S1.46). Un serviciu de radionavigaţie destinat pentru operarea în condiţii de siguranţă a aeronavelor. Notă: Următoarele reglementări radio sunt citate pentru referinţă şi/sau claritatea înţelegerii definiţiei de mai sus a serviciului aeronautic de radionavigaţie: RR S1.10 radionavigaţie - determinarea prin mijloace radio a unor parametri utilizaţi pentru navigaţie, inclusiv pentru avertizarea de obstacole. RR S1.9 radiolocaţia - metodă de stabilire a poziţiei, vitezei şi/sau alte caracteristici ale unui obiect, sau obţinerea de informaţii cu privire la aceşti parametri, prin utilizarea proprietăţilor de propagare ale undelor radio. Serviciul de telecomunicaţii aeronautice. Un serviciu de telecomunicaţii furnizat în oricare scop aeronautic. Serviciul internaţional de telecomunicaţii. Un serviciu de telecomunicaţii între oficii de telecomunicaţii sau staţii ale diferitelor state, sau între staţii mobile care nu sunt în acelaşi stat sau sunt sub incidenţa unor state diferite. 1.2. STAŢII Staţie radio pentru control de aerodrom. O staţie care asigură radiocomunicaţiile între turnul de control al aerodromului şi staţiile de la bordul aeronavelor sau staţiile aeronautice mobile. Staţie aeronautică fixă. O staţie în cadrul serviciului fix aeronautic. Staţie aeronautică (RR S1.81). O staţie terestră din cadrul serviciului aeronautic mobil. În anumite împrejurări, o staţie aeronautică poate fi amplasată, de exemplu, la bordul unei nave sau pe o platformă maritimă. Staţie de telecomunicaţii aeronautice. O staţie în cadrul serviciului de telecomunicaţii aeronautice. Centru de comunicaţii AFTN. O staţie AFTN a cărei funcţie primară este aceea de releu sau de retransmitere a traficului AFTN de la (sau către) un număr de alte staţii AFTN conectate la aceasta. Staţie-destinaţie AFTN. O staţie AFTN căreia îi sunt adresate mesaje şi/sau date digitale pentru procesare în vederea transmiterii către destinatar. Staţie-origine AFTN. O staţie AFTN unde mesajele şi/sau datele digitale sunt acceptate pentru transmisie în cadrul reţelei AFTN. Staţie AFTN. O staţie care face parte din reţeaua fixă de telecomunicaţii aeronautice (AFTN) şi care funcţionează ca atare sub autoritatea administratorului reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice. Staţie radio de control aer-sol. O staţie de telecomunicaţii aeronautice ce are ca responsabilitate primară asigurarea comunicaţiilor privind operarea şi controlul aeronavei într-o zonă dată. Staţie la bordul aeronavei (RR S1.83). O staţie mobilă din cadrul serviciului mobil aeronautic, alta decât staţia mobilă de supravieţuire, amplasată la bordul unei aeronave. Centru de comunicaţii. O staţie aeronautică fixă care transmite prin relee sau retransmite traficul de telecomunicaţii de la (sau către) un număr de alte staţii aeronautice fixe direct conectate la aceasta. Staţie mobilă pentru suprafaţa de mişcare. O staţie din cadrul serviciului de telecomunicaţii aeronautice, alta decât o staţie de la bordul aeronavei, destinată a fi utilizată în timpul deplasării sau în timpul opririlor în puncte nespecificate. Staţie de reţea. O staţie aeronautică care face parte dintr-o reţea de radiotelefonie. Radiogoniometrie (RR S1.12). Metoda de determinare a direcţiei unei staţii sau a unui obiect prin utilizarea recepţiei undelor radio. Staţie de radiogoniometrie (RR S1.91). O staţie de radio folosită pentru determinarea direcţiei prin metoda radiogoniometriei. Notă: Aplicaţia aeronautică pentru determinarea radio a direcţiei (radiogoniometrie) se regăseşte în cadrul serviciului aeronautic de radionavigaţie. Staţie obişnuită. O staţie din cele care formează o reţea de radiotelefonie aer-sol pentru navigaţie, folosită în scopul de a comunica cu, sau pentru a intercepta comunicaţii provenind de la aeronave în condiţii normale. Staţie secundară. O staţie aeronautică fixă care poate primi sau transmite mesaje şi/sau date digitale, dar care nu retransmite decât cu excepţia scopului de a servi staţii similare conectate prin aceasta la un centru de comunicaţii. 1.3. METODE DE COMUNICAŢIE Comunicaţie aer-sol. Comunicaţie bidirecţională între aeronavă şi staţii sau amplasamente de pe suprafaţa terestră. Comunicaţie aeronavă-sol. Comunicaţie unidirecţională de la aeronavă către staţii sau amplasamente de pe suprafaţa terestră. Transmisiune oarbă (fără primirea confirmării). O transmisiune de la o staţie la altă staţie în circumstanţe în care comunicaţia bidirecţională nu poate fi stabilită, dar se consideră că staţia apelată poate primi transmisiunea. Radio emisie (broadcast). O transmisiune de informaţii legate de navigaţia aeriană care nu este adresată în mod specific uneia sau mai multor staţii. Duplex. O metodă în care telecomunicaţia între două staţii poate avea loc simultan în ambele direcţii. Comunicaţie sol-aeronavă. Comunicaţie unidirecţională de la staţii sau amplasamente de pe suprafaţa terestră către aeronavă. Comunicaţie aer-aer între piloţi. Comunicaţie bidirecţională pe canalul aer-aer desemnat pentru a permite aeronavelor angajate în zbor peste zone aflate la distanţă sau zone oceanice, aflate în afara razei de acţiune a staţiilor de sol VHF, să facă schimbul de informaţii operaţionale necesare şi să faciliteze soluţionarea problemelor operaţionale. Comunicaţie non-reţea. Comunicaţii prin radiotelefonie efectuate de către o staţie a serviciului aeronautic mobil, alta decât cele care fac parte dintr-o reţea de radiotelefonie. Reţea de radiotelefonie. Un grup de staţii aeronautice de radiotelefonie care operează pe şi supraveghează frecvenţele din acelaşi spectru şi care se susţin reciproc într-o manieră definită pentru a asigura maximum de securitate al comunicaţiilor aer-sol şi diseminarea traficului aer-sol. Readback. O procedură prin care staţia receptoare repetă un mesaj recepţionat sau o parte corespunzătoare din acesta, înapoi către staţia emiţătoare, astfel încât să obţină confirmarea recepţiei corecte. Simplex. O metodă în care telecomunicaţiile dintre două staţii au loc într-o singură direcţie la un moment dat. Telecomunicaţie (RR S1.3). Orice transmisie, emisie radio sau recepţie de semne, semnale, scriere, imagini şi sunete sau informaţii de orice natură prin fir, radio, sisteme optice sau alte sisteme electromagnetice. 1.4. GONIOMETRIE Radioghidaj. Procedura de utilizare a echipamentului de goniometrie al unei staţii radio împreună cu emisia unei alte staţii radio, situaţie în care cel puţin una din staţii este mobilă şi în care staţia mobilă înaintează în mod continuu în direcţia celeilalte staţii. Relevment radio. Unghiul dintre direcţia evidentă a unei surse definite de emisie a undelor electromagnetice şi o direcţie de referinţă, aşa cum este determinată la o staţie de radiogoniometrie. Un relevment real este cel pentru care direcţia de referinţă este cea a Nordului geografic. Un relevment magnetic este cel pentru care direcţia de referinţă este Nordul magnetic. 1.5. SISTEME TELEIMPRIMATOARE Echipament automat de retransmisie (releu). Un teleimprimator instalat ca echipament automat şi care este utilizat pentru a transfera mesajele de la circuitele de intrare spre cele de ieşire. Notă: Acest termen se referă atât la echipamentul complet automat, cât şi la cel semiautomat. Echipament complet automat de retransmisie (releu). Un teleimprimator care execută în mod automat, interpretarea atribuţiei de retransmisie a unui mesaj de intrare şi setarea conexiunilor necesare pentru a realiza retransmisia corespunzătoare, precum şi toate celelalte operaţiuni normale de retransmisie, evitându-se astfel necesitatea intervenţiei unui operator, exceptând intervenţiile în scop de supraveghere. Câmpul mesajului. O zonă alocată din cadrul unui mesaj ce conţine date specifice. Echipament semiautomat de retransmisie (releu). Un teleimprimator care execută interpretarea atribuţiei de retransmisie a unui mesaj de intrare şi setarea conexiunilor necesare pentru a realiza în mod corespunzător retransmisia, dar care necesită intervenţia unui operator, toate celelalte operaţiuni normale de retransmise executându-se în mod automat. Banda de teleimprimator. O bandă pe care datele sunt înregistrate în codul Start- Stop de 5 unităţi, prin perforaţii complete (tip Chad) sau prin perforaţii parţiale (tip Chadless), pentru transmisia prin circuitele pentru teleimprimator. Echipament de retransmisie (releu) cu "bandă perforată" Un teleimprimator la care mesajele sunt recepţionate şi retransmise sub formă de bandă perforată şi la care toate operaţiunile sunt realizate prin intervenţia unui operator. 1.6. Operatori Operator de telecomunicaţii aeronautice. Un operator responsabil pentru funcţionarea uneia sau mai multor staţii în cadrul serviciului de telecomunicaţii aeronautice. Operator aerian. Persoana, organizaţia sau întreprinderea angajată în, sau care se oferă a se angaja în operarea aeronavei. 1.7. FRECVENŢE Frecvenţă de bază. Frecvenţa de radiotelefonie alocată unei aeronave ca primă opţiune pentru comunicaţia aer-sol, în cadrul unei reţele de radiotelefonie. Frecvenţă de rezervă. Frecvenţa de radiotelefonie alocată unei aeronave ca opţiune secundară pentru comunicaţia aer-sol, în cadrul unei reţele de radiotelefonie. 1.8. COMUNICAŢII PRIN CANAL DIGITAL DE DATE (Comunicaţii Data Link) Comunicaţii controlor-pilot prin canal digital de date (CPDLC). Un mijloc de comunicaţie între controlor şi pilot, folosind un canal digital de date pentru comunicaţii ATC (Air Traffic Control). Autorizarea furnizării de date. Sistemul terestru desemnat prin care se permite efectuarea unui dialog CPDLC între un pilot şi un controlor responsabil pentru zbor la momentul respectiv. Autorizarea furnizării de date pentru punctele ulterioare de pe traiectorie (în aval). Un sistem de sol desemnat, altul decât cel care furnizează datele curente, prin care pilotul poate contacta o unitate ATC adecvată în scopul primirii unei autorizări condiţionate. Element al unui mesaj cu text liber: Un element al unui mesaj utilizat pentru a transmite informaţia, care nu se conformează niciunui element al unui mesaj standardizat în setul de mesaje CPDLC. Autorizarea succesivă a furnizării datelor. Sistemul de sol astfel desemnat de pentru autorizarea curentă privind datele prin care are loc transferul succesiv al comunicaţiilor şi al controlului. Element al unui mesaj cu text liber preformatat: Un element al unui mesaj cu text liber, care este stocat pentru selecţie în sistemul de bord sau în cel de sol. Element al unui mesaj cu text liber standardizat: Un element al unui mesaj care utilizează un format mesaj text liber definit, ce conţine cuvinte specifice într-o ordine specifică. Notă: Elementele mesajului cu text liber standardizat pot fi introduse manual de către utilizator sau pot fi preformatate. 1.9. DIVERSE Circuit aeronautic fix. Un circuit care face parte din serviciul aeronautic fix (AFS). Circuit al reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice. Un circuit care face parte din reţeaua fixă de telecomunicaţii aeronautice (AFTN). Jurnal de telecomunicaţii aeronautice. Registru al activităţilor unei staţii de telecomunicaţii aeronautice. Raport-aerian. Un raport primit de la o aeronavă aflată în timpul zborului, întocmit în conformitate cu cerinţele privind poziţia aeronavei şi raportarea operaţională şi/sau meteorologică. Notă: Detalii ale formularului AIREP sunt prezentate în documentul AACR Proceduri şi Instrucţiuni de Aeronautică Civilă PIAC-ATS. Altitudine. Distanţa pe verticală până la un nivel, punct sau obiect considerat ca un punct, măsurată de la nivelul mediu al mării (MSL). Circuit ATS de vorbire directă. Un circuit telefonic al serviciului aeronautic fix (AFS), pentru schimbul direct de informaţii între unităţile serviciilor de trafic aerian (ATS). Jurnal automat de telecomunicaţii. Înregistrare a activităţilor unei staţii de telecomunicaţii aeronautice efectuată prin mijloace electrice sau mecanice. Nivelul de zbor. O suprafaţă de presiune atmosferică constantă raportată la o valoare de referinţă a presiunii de 1013,2 hectopascali (hPa) şi care este separată de alte suprafeţe de acest fel prin intervale specifice de presiune. Nota 1: Un altimetru barometric este calibrat în concordanţă cu atmosfera standard: a) atunci când fiind fixat la presiunea atmosferică la nivelul mării (QNH), va indica altitudinea; b) atunci când fiind fixat la presiunea atmosferică de la nivelul aerodromului (QFE), va indica înălţimea peste punctul de referinţă QFE; c) atunci când este fixat la presiunea 1 013,2 hPa, poate fi utilizat pentru a indica nivelurile de zbor. Nota 2: Termenii "înălţime" şi "altitudine", utilizaţi în nota 1 de mai sus, indică înălţimile şi altitudinile barometrice, mai curând decât cele geometrice. Canal de frecvenţă. O porţiune continuă din spectrul de frecvenţe radio corespunzătoare unei transmisii care utilizează o clasă specifică de emisie. Notă: Clasificarea emisiilor şi informaţiilor aferente porţiunii din spectrul de frecvenţe radio corespunzătoare unui tip dat de transmisie (lăţime de bandă), este precizată în reglementările radio ale UIT, articolul S2 şi în anexa S1. Înălţime Distanţa pe verticală până la un nivel, punct sau obiect considerat ca un punct, măsurată de la un punct de referinţă specificat. Performanţa umană. Capacităţile şi limitările umane cu impact asupra siguranţei şi eficienţei operaţiunilor aeronautice. Indicativ OACI. Un cod de patru litere stabilit în concordanţă cu regulile OACI şi atribuit amplasamentului unei staţii aeronautice fixe. Canal operaţional meteorologic. Un canal al serviciului aeronautic fix (AFS), utilizat pentru schimbul de informaţii meteo aeronautice. Reţea operaţională de telecomunicaţii meteorologice. Un sistem integrat de canale meteorologice operaţionale, făcând parte din serviciul aeronautic fix (AFS), utilizat pentru schimbul de informaţii meteorologice aeronautice între staţiile aeronautice fixe din cadrul reţelei. Notă: "Integrat" trebuie interpretat ca mod de operare necesar pentru a se asigura faptul că informaţia poate fi transmisă şi recepţionată de staţiile din cadrul reţelei, în concordanţă cu orarele prestabilite. NOTAM. O informare distribuită prin intermediul telecomunicaţiilor, ce conţine informaţii privind înfiinţarea, condiţiile sau modificările oricărei facilităţi, serviciu, procedură sau pericol aeronautic, a căror cunoaştere în timp util este esenţială pentru personalul implicat în operaţiunile de zbor. Comunicaţii pentru controlul operaţional. Comunicaţii necesare pentru exercitarea autorităţii asupra iniţierii, continuării, devierii sau încheierii unui zbor având drept scop siguranţa aeronavei şi regularitatea şi eficienţa zborului. Notă: Astfel de comunicaţii sunt necesare în mod obişnuit pentru schimbul de mesaje între aeronavă şi operatorii aerieni. Segment de rută. O rută sau o porţiune de rută pe care se zboară de obicei fără o oprire intermediară. Director de rutare. O listă aflată în centrul de comunicaţii care indică pentru fiecare destinatar, circuitul de ieşire care trebuie utilizat. SNOWTAM. O categorie specială de NOTAM-uri prin care se notifică, într-un format specific, prezenţa sau încetarea condiţiilor de risc datorate zăpezii, gheţii, lapoviţei, sau apei stătătoare asociate cu zăpadă, lapoviţă şi gheaţă pe suprafaţa de manevră. Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile: Ministerul Transporturilor (MT). Autoritatea naţională de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă: Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). Administratorul reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice, în contextul furnizării de servicii de navigaţie aeriană: Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA). CAP. 2 Prevederi administrative privind Serviciul Internaţional de Telecomunicaţii Aeronautice 2.1. ÎMPĂRŢIREA SERVICIULUI Serviciul internaţional de telecomunicaţii aeronautice trebuie să fie împărţit în patru părţi: 1) serviciul aeronautic fix; 2) serviciul aeronautic mobil; 3) serviciul aeronautic de radionavigaţie; 4) serviciul aeronautic de transmisiuni radio. 2.2. TELECOMUNICAŢII - ACCES Toate staţiile de telecomunicaţii aeronautice, inclusiv sistemele terminale şi cele intermediare ale reţelei de telecomunicaţii aeronautice (ATN), trebuie să fie protejate împotriva accesului neautorizat direct sau de la distanţă. 2.3. PROGRAMUL DE OPERARE 2.3.1. Administratorul reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice trebuie să facă cunoscute programele de operare ale staţiilor şi birourilor serviciului internaţional de telecomunicaţii aeronautice aflate sub controlul său, operatorilor de telecomunicaţii aeronautice desemnaţi să primească aceste informaţii şi altor administraţii interesate. 2.3.2. Ori de câte ori este necesar şi aplicabil, administratorul reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice trebuie să anunţe orice modificare a programului normal de operare, înainte ca această modificare să fie efectuată, operatorilor de telecomunicaţii aeronautice desemnaţi să primească această informaţie şi altor administraţii interesate. Aceste modificări trebuie să fie de asemenea notificate prin NOTAM, ori de câte ori este necesar. 2.3.3. În cazul în care o staţie a serviciului internaţional de telecomunicaţii aeronautice sau un operator aerian solicită o modificare a orelor de lucru ale altei staţii, o astfel de schimbare trebuie să fie solicitată cât mai repede posibil, după ce este cunoscută necesitatea respectivei modificări. Staţia sau operatorul aerian, care solicită modificarea trebuie să fie informat cât mai repede posibil, cu privire la rezultatul solicitării făcute. 2.4. SUPERVIZAREA 2.4.1. Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile a desemnat autoritatea naţională de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă, responsabilă pentru asigurarea supervizării serviciului internaţional de telecomunicaţii aeronautice, în conformitate cu procedurile cuprinse în prezenta reglementare. 2.4.2. Încălcările ocazionale ale procedurilor cuprinse în prezentul document, atunci când nu sunt grave, trebuie să fie soluţionate imediat prin comunicare directă între părţile interesate, fie prin corespondenţă sau contact personal. 2.4.3. Atunci când o staţie comite încălcări grave sau repetate, aceste încălcări trebuie să fie expuse de către administratorul reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice care le detectează, autorităţii desemnate în art. 2.4.1. din statul de care aparţine staţia respectivă,. 2.4.4. Autoritatea desemnată conform art. 2.4.1. trebuie să facă schimb de informaţii cu alte autorităţi desemnate pe plan internaţional, cu privire la radionavigaţie, operare şi întreţinere, transmisii neobişnuite, performanţele sistemelor de comunicaţie etc. 2.5. TRANSMISII INUTILE Autoritatea naţională supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă trebuie să se asigure că nu au loc, în mod deliberat, prin oricare staţie de pe teritoriul naţional, transmisii de semnale de tip mesaj sau date, care nu sunt necesare sau care sunt anonime. 2.6. INTERFERENŢE Pentru a evita orice interferenţe, administratorul reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice, înainte de a autoriza teste şi experimente în staţii, trebuie să recomande luarea tuturor măsurilor posibile de precauţie, cum ar fi alegerea frecvenţei, a intervalului orar şi reducerea sau suprimarea radiaţiei (dacă acest lucru este posibil). Orice interferenţă ce rezultă în urma testelor şi experimentelor trebuie să fie eliminată cât mai repede posibil. CAP. 3 Proceduri generale pentru Serviciul Internaţional de Telecomunicaţii Aeronautice 3.1. GENERALITĂŢI Procedurile prezentate în acest capitol au caracter general şi trebuie să fie aplicate, acolo unde este cazul, şi altor capitole din această reglementare. Notă: Proceduri detaliate, aplicabile în special serviciului ce prezintă interes, sunt incluse în capitolele 4, 5, 6, 7 şi 8. 3.2. PRELUNGIREA PROGRAMULUI DE OPERARE ŞI OPRIREA STAŢIILOR 3.2.1. Staţiile serviciului internaţional de telecomunicaţii aeronautice trebuie să-şi prelungească programul normal de operare, în urma unor cereri pentru furnizarea traficului necesar operaţiunilor de zbor. 3.2.2. Înainte de a fi oprită, o staţie trebuie să notifice intenţia sa tuturor celorlalte staţii cu care are comunicaţie directă, să confirme că o prelungire a programului de operare nu este solicitată şi să specifice timpul când aceasta va fi repornită, dacă acesta este altul decât acela din programul de operare. 3.2.3. Atunci când lucrează în mod regulat într-o reţea, într-un circuit comun, o staţie trebuie să notifice intenţia de oprire, atât staţiei de control, dacă există, cât şi tuturor celorlalte staţii ce fac parte din reţea. Aceasta trebuie să asculte traficul timp de două minute şi dacă nu a primit nici un apel în această perioadă atunci ea poate fi oprită, . 3.2.4. Staţiile, altele decât cele cu operare continuă, implicate sau care se aşteaptă să fie implicate în situaţii de pericol, de urgenţă, interferenţă şi/sau interceptare de trafic, trebuie să-şi prelungească programul normal de operare, pentru a asigura suportul necesar acestor comunicaţii. 3.3. ACCEPTAREA, TRANSMISIA ŞI LIVRAREA MESAJELOR 3.3.1. Numai acele mesaje care provin din categoriile specificate la 4.4.1.1 trebuie să fie acceptate pentru transmitere de către serviciul de telecomunicaţii aeronautice. 3.3.1.1. Responsabilitatea pentru acceptarea unui mesaj revine staţiei la care a fost depus mesajul de transmis. 3.3.1.2. Odată ce un mesaj este considerat acceptabil, acesta trebuie să fie transmis, retransmis sau livrat, în conformitate cu clasa de prioritate şi fără discriminare sau întârziere nejustificată. 3.3.1.3. Administratorul unei staţii prin intermediul căreia un mesaj este retransmis, trebuie să prezinte la o dată ulterioară administratorului staţiei care acceptă mesajul, orice mesaj care este considerat inacceptabil. 3.3.2. Numai mesajele pentru staţiile care fac parte din serviciul de telecomunicaţii aeronautice trebuie să fie acceptate pentru transmisie, cu excepţia situaţiilor în care au fost încheiate acorduri speciale, supervizate de autoritatea naţională supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă implicată. 3.3.2.1. Acceptarea ca mesaj unitar a unui mesaj pregătit pentru două sau mai multe adrese, fie de la o staţie, fie de la mai multe staţii, trebuie să fie permisă, potrivit celor specificate în paragraful 4.4.3.1.2.3. 3.3.3. Mesajele transmise pentru operatorii aerieni trebuie să fie acceptate doar dacă sunt înmânate staţiei de telecomunicaţii, în forma stabilită de aceasta, de către un reprezentant autorizat al operatorului sau atunci când sunt recepţionate de la acel operator printr-un circuit autorizat. 3.3.4. Pentru fiecare staţie a serviciului de telecomunicaţii aeronautice de la care sunt transmise mesaje către unul sau mai mulţi operatori aerieni, trebuie să fie stabilit un singur birou pentru fiecare operator aerian, printr-un acord între operatorul de telecomunicaţii aeronautice şi operatorul aerian implicat. 3.3.5. Staţiile serviciului internaţional de telecomunicaţii aeronautice sunt responsabile pentru transmiterea mesajelor la adresele din interiorul limitelor aerodromului/aerodromurilor deservite de către staţia respectivă iar dincolo de aceste limite, numai la acele adrese care sunt stabilite prin acorduri speciale cu administraţiile implicate. 3.3.6. Mesajele trebuie să fie predate sub forma unor înregistrări scrise sau sub alte forme ce asigură stocarea permanentă, aşa cum sunt stabilite de administratorul reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice. 3.3.6.1. Când pentru transmiterea mesajelor sunt utilizate telefoane sau difuzoare, fără posibilităţi de înregistrare, pentru confirmarea transmiterii acestora trebuie să fie furnizată, cât mai curând posibil, o copie scrisă. 3.3.7. Mesajele care sunt iniţiate în cadrul serviciul aeronautic mobil de o aeronavă aflată în zbor şi care necesită transmiterea prin reţeaua fixă de telecomunicaţii aeronautice, trebuie să fie reprocesate, pentru livrarea efectivă, de către staţia de telecomunicaţii aeronautice în formatul de mesaj specificat la 4.4.2, înainte de transmiterea prin circuite AFTN. 3.3.7.1. Mesajele iniţiate în cadrul în serviciul aeronautic mobil de către o aeronavă aflată în zbor şi care necesită transmisia prin serviciul fix aeronautic, altul decât circuitele AFTN, trebuie să fie de asemenea reprocesate prin staţia de telecomunicaţii aeronautice în formatul de mesaj specificat la 4.4.2, cu excepţia situaţiei în care, conform prevederilor specificate la 3.3.5, există alte acorduri stabilite anterior între operatorul de telecomunicaţii aeronautice şi agenţia operatorului aerian, implicat în distribuirea predeterminată a mesajelor de la aeronave. 3.3.7.2. Mesajele (inclusiv rapoartele din zbor) fără adresă specifică, ce conţin informaţii meteorologice recepţionate de la o aeronavă aflată în zbor, trebuie să fie transmise mai departe, fără întârziere, biroului meteorologic asociat punctului de recepţie. 3.3.7.3. Mesajele (inclusiv rapoartele din zbor) fără adresă specifică, ce conţin informaţii privind serviciile de trafic aerian, recepţionate de la o aeronavă aflată în zbor, trebuie să fie transmise mai departe, fără întârziere, unităţii ATS asociate staţiei de comunicaţii care recepţionează mesajul. 3.3.7.4. Proceduri pentru servicii de navigaţie aeriană (PANS - Procedures for Air Navigation Services). - Atunci când se înregistrează textul rapoartelor din zbor în format AIREP, trebuie să fie utilizate, în acest scop, ori de câte ori este posibil, convenţiile aprobate de către OACI privind datele. Notă: Prevederile privind conţinutul rapoartelor din zbor, inclusiv convenţiile privind datele precum şi ordinea şi forma în care sunt transmise elementele acestor rapoarte de către staţiile aeronavelor, înregistrate şi retransmise de staţiile aeronautice, sunt conţinute în Procedurile şi Instrucţiunile de Aeronautică Civilă PIAC-ATS. 3.3.7.5. Proceduri pentru servicii de navigaţie aeriană. - Atunci când rapoartele din zbor în forma AIREP sunt retransmise prin telegrafie (inclusiv prin teleimprimare), textul transmis trebuie să fie înregistrat, în conformitate cu 3.3.7.4. 3.4. SISTEMUL DE TIMP 3.4.1. Timpul universal coordonat (UTC) trebuie să fie utilizat de toate staţiile din serviciile de telecomunicaţii aeronautice. Miezul nopţii trebuie să fie indicat prin 2400 pentru sfârşitul zilei şi 0000 pentru începutul zilei. 3.4.2. Un grup dată-timp trebuie să fie alcătuit din şase cifre, primele două cifre reprezentând numărul lunii şi ultimele patru cifre, orele şi minutele UTC. 3.5. ÎNREGISTRAREA COMUNICAŢIILOR 3.5.1. Generalităţi 3.5.1.1. Un jurnal de telecomunicaţii, scris sau automat, trebuie să fie ţinut în fiecare staţie a serviciului de telecomunicaţii aeronautice, exceptând staţia de la bordul aeronavei, care utilizează radiotelefonia pentru comunicaţia directă cu o staţie aeronautică, pentru care nu este necesară ţinerea unui registru de telecomunicaţii. Notă: Jurnalul de telecomunicaţii va servi ca o asigurare, în cazul când activităţile de supraveghere ale operatorului trebuie să fie investigate. El poate fi solicitat ca dovadă legală. 3.5.1.1.1. Staţiile aeronautice trebuie să înregistreze mesajele în momentul recepţiei acestora, cu excepţia situaţiei în care, în timpul unei situaţii de urgenţă, înregistrarea manuală continuă ar produce întârzieri în comunicaţii. În acest caz, înregistrarea mesajelor poate fi întreruptă temporar, dar trebuie completată cât mai curând posibil. Notă: În cazul radiotelefoniei, este de dorit să se asigure înregistrarea de voce pe perioada întreruperii înregistrării manuale. 3.5.1.1.2. Atunci când o înregistrare stocată de o staţie de la bordul aeronavei, într-un jurnal de radiotelefonie sau în altă parte, se referă la comunicaţii în caz de pericol, interferenţe, sau întreruperea comunicaţiilor, aceasta trebuie să fie asociată cu informaţia privind timpul, poziţia şi altitudinea aeronavei. 3.5.1.2. În jurnalele scrise, înregistrările trebuie să fie făcute numai de operatorii aflaţi în timpul serviciului, exceptând persoanele care deţin date pertinente despre înregistrări şi care pot certifica în jurnale, exactitatea înregistrărilor făcute de către operator. 3.5.1.3. Toate înregistrările trebuie să fie complete, clare, corecte şi inteligibile. În jurnal nu trebuie să fie făcute semne inutile sau adnotări/comentarii. 3.5.1.4. În jurnalele scrise, orice corecţie necesară trebuie să fie făcută numai de către persoana care a făcut înregistrarea iniţială. Corecţia trebuie să fie realizată prin trasarea sau prin tastarea/baterea la maşină a unei singure linii peste înregistrarea incorectă, certificând pe aceasta timpul şi data efectuării corecturii. Înregistrarea corectă trebuie să fie făcută pe următorul rând după ultima înregistrare. 3.5.1.5. Jurnalele de telecomunicaţii, scrise sau automate, trebuie să fie stocate pe o perioadă de timp de cel puţin treizeci de zile. Când jurnalele sunt relevante pentru anchete sau investigaţii, ele trebuie să fie menţinute pentru perioade mai lungi, până când este evident că ele nu vor mai fi necesare. 3.5.1.6. Următoarele informaţii trebuie să fie introduse în jurnalele scrise: a) numele agenţiei care operează staţia; b) indicativul staţiei; c) data; d) ora de pornire şi oprire a staţiei; e) semnătura fiecărui operator, cu timpul la care operatorul a început şi a terminat serviciul; f) frecvenţele care sunt protejate şi tipul de supraveghere (continuă sau după un program), pentru fiecare frecvenţă; g) o înregistrare a fiecărei comunicaţii, transmisie de test sau tentativă de comunicaţie, care să arate textul comunicaţiei, timpul de încheiere al comunicaţiei, staţiile cu care s-a luat legătura şi frecvenţa utilizată, cu excepţia staţiilor mecanice intermediare de retransmisie, pentru care prevederile acestui paragraf nu sunt necesare a fi aplicate. Textul comunicaţiei poate fi omis din jurnal atunci când copiile mesajelor gestionate sunt disponibile şi fac parte din jurnal; h) toate comunicaţiile în caz de pericol şi acţiunile întreprinse; i) o scurtă descriere a condiţiilor şi dificultăţilor de comunicaţie, inclusiv interferenţele. Asemenea înregistrări trebuie să conţină, acolo unde este posibil, momentul apariţiei interferenţei, caracterul, frecvenţa radio şi identificarea semnalului care a produs interferenţa; j) o scurtă descriere a întreruperii comunicaţiilor, datorită cedării echipamentului sau altor defecţiuni, specificând durata întreruperii şi acţiunile întreprinse; k) acele informaţii suplimentare, care sunt considerate de operator ca fiind importante ca înregistrări în jurnalul de operare al staţiei. 3.6. STABILIREA RADIOCOMUNICAŢIEI 3.6.1. Toate staţiile trebuie să răspundă apelurilor adresate lor de către alte staţii din cadrul serviciului de telecomunicaţii aeronautice şi trebuie să efectueze comunicaţii la cerere. 3.6.2. Toate staţiile trebuie să emită la puterea minimă necesară pentru asigurarea unui serviciu satisfăcător. 3.7. UTILIZAREA ABREVIERILOR ŞI CODURILOR 3.7.1. Abrevierile şi codurile trebuie să fie utilizate în serviciul internaţional de telecomunicaţii aeronautice ori de câte ori ele sunt adecvate, iar utilizarea acestora scurtează şi înlesneşte comunicaţia. 3.7.1.1. Atunci când abrevierile şi codurile, altele decât cele aprobate de OACI, sunt conţinute în textul mesajelor, iniţiatorul trebuie să pună la dispoziţia staţiei de telecomunicaţii aeronautice care acceptă mesajul pentru transmitere, decodificarea pentru codurile şi abrevierile folosite, dacă i se solicită acest lucru. Notă: Utilizarea abrevierilor şi codurilor aprobate de OACI acolo unde este adecvat - de exemplu, cele conţinute în PANS - ABC (Doc. 8400) - înlătură necesitatea aplicării prevederilor specificate la 3.7.1.1. 3.8. ANULAREA MESAJELOR Mesajele trebuie să fie anulate de către o staţie de telecomunicaţii, numai atunci când anularea este autorizată de iniţiatorul mesajului. CAP. 4 Serviciul Aeronautic Fix (AFS) 4.1. GENERALITĂŢI 4.1.1. Serviciul aeronautic fix cuprinde următoarele sisteme şi aplicaţii care sunt utilizate pentru comunicaţiile sol-sol (punct la punct şi/sau punct - multipunct), în serviciul internaţional de telecomunicaţii aeronautice: a) circuitele şi reţelele ATS de voce; b) circuitele meteorologice operaţionale, reţele şi sisteme de transmisie prin radio; c) reţeaua fixă de telecomunicaţii aeronautice (AFTN); d) reţeaua comună OACI pentru schimbul de date (CIDIN); e) serviciile de gestionare a mesajelor din cadrul serviciilor de trafic aerian; f) comunicaţiile între centre (ICC); Nota 1: Prevederile referitoare la comunicaţiile ATS de voce sunt conţinute în 4.2. Nota 2: Prevederile referitoare la canalele meteorologice operaţionale şi reţelele operaţionale de telecomunicaţii meteorologice sunt conţinute în 4.3. Nota 3: Reţeaua AFTN furnizează un serviciu de stocare şi transmitere a mesajelor text, în formatele ITA-2 sau IA-5, utilizând proceduri orientate la nivel de caracter. Prevederile referitoare la reţeaua AFTN sunt conţinute în 4.4. Nota 4: Reţeaua CIDIN asigură un serviciu de transport comun pentru transmiterea mesajelor binare sau text, ca suport în aplicaţiile AFTN sau OPMET. Prevederile procedurale referitoare la CIDIN sunt conţinute în 4.5. Nota 5: Aplicaţia serviciului de gestionare a transmiterii mesajelor ATS (ATSMHS) permite schimbarea mesajelor ATS între utilizatorii serviciului de comunicaţii prin internet (ICS) al reţelei de telecomunicaţii aeronautice (ATN). Prevederile procedurale referitoare la schimbul de mesaje ATS sunt conţinute în 4.6. Nota 6: Aplicaţiile pentru comunicaţii între centre permit schimbul de informaţii între unităţile ATS prin serviciul de comunicaţii prin internet (ICS) al reţelei de telecomunicaţii aeronautice (ATN), în sprijinul notificării, coordonării, transferului controlului, planificării zborului, managementului spaţiului aerian şi managementului fluxurilor de trafic aerian. Prevederile procedurale referitoare la comunicaţiile între centre sunt conţinute în 4.7. Nota 7: Reţeaua de telecomunicaţii aeronautice, prin aplicaţiile sale ATSMHS şi ICC, permite tranziţia utilizatorilor şi sistemelor AFTN şi CIDIN existente în arhitectura ATN. 4.1.2. Materialul permis în mesajele AFS Notă: Prevederile conţinute în 4.1.2 nu se aplică comunicaţiilor ATS de voce. 4.1.2.1. Următoarele caractere sunt permise în mesajele text: Litere: ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ Cifre: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
┌─────────┬────────────────────────────┐
│ │- (cratima) │
│ │? (semnul întrebării) │
│ │: (două puncte) │
│ │( (paranteză deschisă) │
│ │) (paranteză închisă) │
│Alte │. (punct sau punct zecimal) │
│semne: │, (virgulă) │
│ │' (apostrof) │
│ │= (cratimă dublă sau semnul │
│ │egal) │
│ │/ (linie oblică, per) │
│ │+ (semnul plus) │
└─────────┴────────────────────────────┘
Alte caractere faţă de cele listate mai sus nu trebuie să fie utilizate în mesaje decât dacă sunt absolut necesare pentru înţelegerea textului. Atunci când sunt utilizate, ele trebuie să fie scrise în întregime, caracter cu caracter. 4.1.2.2. Pentru schimbul de mesaje prin circuitele echipamentelor de teleimprimare (telex), sunt permise următoarele semnale ale ITA-2:
┌──────────────────┬───────────────────┐
│ │- în modurile │
│ │literă şi cifră │
│Semnalele nr. 1 │- numai în modul │
│până la 3 │literă │
│Semnalul nr. 4 │- în modurile │
│Semnalul nr. 5 │literă şi cifră │
│Semnalele nr. 6 │- numai în modul │
│până la 8 │literă │
│Semnalul nr. 9 │- în modurile │
│Semnalul nr. 10 │literă şi cifră │
│Semnalele nr. 11 │- numai în modul │
│până la 31 │literă │
│ │- în modurile │
│ │literă şi cifră │
└──────────────────┴───────────────────┘
Nota 1: Modul literă şi modul cifră trebuie să fie înţelese ca fiind moduri de lucru care au fost selectate înainte de recepţia semnalului (toate caracterele ce vor fi recepţionate vor fi interpretate fie numai ca litere, fie numai ca cifre). Nota 2: Atunci când sunt utilizate oricare din semnalele de mai sus, trebuie să se ţină seama, printre altele, de prevederile specificate la 4.4.5.3. Nota 3: Prevederile anterioare menţionate în 4.1.2.2 nu au scopul de a împiedica utilizarea: a) modului de lucru cifră, pentru semnalele nr. 6, 7 şi 8, în cazul în care există acorduri bilaterale în acest sens între statele care au staţii de telecomunicaţii direct conectate între ele; b) modului de lucru cifră, pentru semnalul nr. 10, ca alarmă de prioritate (a se vedea 4.4.4.3); c) modului de lucru cifră, pentru semnalul nr. 4, dar numai pentru scopuri operaţionale şi nu ca parte a unui mesaj. 4.1.2.3. Pentru schimbul de mesaje prin circuitele echipamentelor de teleimprimare (telex), sunt permise următoarele caractere ale IA-5: - caracterele 0/1 până la 0/3, 0/7 - în alarma de prioritate (a se vedea 4.4.15.2.2.5), caracterele 0/10, 0/11 - în secvenţa terminală (a se vedea 4.4.15.3.12.1) şi caracterul 0/13; – caracterele 2/0, 2/7 până la 2/9 şi caracterele 2/11 până la 2/15; – caracterele 3/0 până la 3/10, 3/13, 3/15; – caracterele 4/1 până la 4/15; – caracterele 5/0 până la 5/10; – caracterul 7/15. Notă: Prevederile anterioare specificate la 4.1.2.3 nu au scopul de a împiedica utilizarea întregului IA-5, în cazul în care există acorduri în acest sens între administratorii reţelelor fixe de telecomunicaţii aeronautice implicaţi. 4.1.2.4. Cifrele române nu trebuie să fie utilizate. Dacă iniţiatorul unui mesaj doreşte ca destinatarul să fie informat de intenţia de utilizare a cifrelor române, acestea trebuie să fie scrise cu cifre arabe, precedate de cuvântul "ROMAN". 4.1.2.5. Mesajele care utilizează codul ITA-2 nu trebuie să conţină: 1) nici o secvenţă neîntreruptă a semnalelor nr. 26, 3, 26 şi 3 (în modurile de lucru literă şi cifră), în ordinea specificată, alta decât secvenţa din antetul mesajului, în conformitate cu cele specificate la 4.4.2.1.1 şi 2) nici o secvenţă neîntreruptă de patru semnale nr. 14 (în modurile de lucru literă şi cifră), alta decât secvenţa de la sfârşitul mesajului, în conformitate cu cele specificate la 4.4.6.1. 4.1.2.6. Mesajele care utilizează IA-5 nu trebuie să conţină: 1) caracterul 0/1 (SOH), altul decât cel din antetul mesajului, în conformitate cu cele specificate la 4.4.15.1.1 a); 2) caracterul 0/2 (STX), altul decât cel din linia de origine, în conformitate cu cele specificate la 4.4.15.2.2.7; 3) caracterul 0/3 (ETX), altul decât cel de la sfârşitul mesajului, în conformitate cu cele specificate la 4.4.15.3.12.1; 4) nici o secvenţă neîntreruptă de caractere 5/10, 4/3, 5/10, 4/3 în această ordine (ZCZC); 5) nici o secvenţă neîntreruptă de caractere 2/11, 3/10, 2/11, 3/10 în această ordine (+:+:); 6) nici o secvenţă neîntreruptă formată din 4 caractere 4/14 (NNNN); şi 7) nici o secvenţă neîntreruptă formată din 4 caractere 2/12 (,,,,). 4.1.2.7. Textul mesajelor trebuie să fie conceput în limbaj uzual sau folosind abrevieri şi coduri, în conformitate cu cele specificate la 3.7. Iniţiatorul trebuie să evite utilizarea limbajului uzual atunci când se poate reduce lungimea textului folosind abrevieri şi coduri corespunzătoare. Nu trebuie să fie utilizate cuvintele şi expresiile care nu sunt esenţiale, cum ar fi expresiile de politeţe. 4.1.2.8. Dacă iniţiatorul unui mesaj doreşte transmiterea funcţiilor de aliniere [< ≡] în anumite locuri, în textului mesajului (a se vedea 4.4.5.3 şi 4.4.15.3.6), secvenţa [< ≡] trebuie să fie scrisă în fiecare din acele locuri. 4.2. CIRCUITELE ATS DE VOCE Notă: Prevederile referitoare la comunicaţiile ATS de voce sunt cuprinse în Capitolul 6 al Reglementării aeronautice civile române RACR-RA (Regulile aerului). 4.3. CANALELE METEOROLOGICE OPERAŢIONALE ŞI REŢELELE DE TELECOMUNICAŢII METEOROLOGICE OPERAŢIONALE Procedurile privind canalele meteorologice operaţionale şi cele privind reţelele de telecomunicaţii meteorologice operaţionale trebuie să fie compatibile cu procedurile aferente reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice (AFTN). Notă: Termenul "compatibil" trebuie să fie interpretat ca un mod de operare care asigură faptul că informaţiile schimbate prin intermediul canalelor meteorologice operaţionale pot fi schimbate de asemenea prin intermediul reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice, fără a avea un efect negativ asupra funcţionării reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice şi invers. 4.4. REŢEAUA FIXĂ DE TELECOMUNICAŢII AERONAUTICE (AFTN) 4.4.1. Generalităţi 4.4.1.1. Categorii de mesaje. Referitor la prevederile din subcapitolul 3.3, următoarele categorii de mesaje sunt gestionate prin intermediul reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice: a) mesajele de pericol; b) mesajele pentru situaţii de urgenţă; c) mesajele privind siguranţa zborului. d) mesajele meteorologice; e) mesajele privind regularitatea zborului; f) mesajele serviciilor de informare aeronautică (AIS); g) mesajele aeronautice administrative; h) mesajele de serviciu. 4.4.1.1.1. Mesajele de pericol (indicator de prioritate SS). Această categorie de mesaje trebuie să cuprindă mesajele transmise de staţiile mobile care raportează faptul că acestea sunt ameninţate de pericole grave şi iminente precum şi toate mesajele care se referă la asistenţa imediată solicitată de staţiile mobile aflate în pericol. 4.4.1.1.2. Mesajele de urgenţă (indicator de prioritate DD). Această categorie trebuie să cuprindă mesajele referitoare la siguranţa unei nave, aeronave sau a unor vehicule sau persoane aflate la bord sau în raza vizuală. 4.4.1.1.3. Prin mesaje de siguranţă a zborului (indicator de prioritate FF) se înţeleg: a) mesajele de mişcare şi control, aşa cum sunt ele definite în documentul AACR Proceduri şi Instrucţiuni de Aeronautică Civilă PIAC-ATS, capitolul 11; b) mesajele ce provin de la un operator aerian ce supraveghează aeronava aflată în zbor sau care se pregăteşte de decolare; c) mesajele meteorologice, limitate la informaţiile SIGMET, rapoartele speciale din zbor, mesajele AIRMET, informaţiile de avertizare privind cenuşa vulcanică şi uraganele şi actualizările prognozelor meteo. 4.4.1.1.4. Prin mesaje meteorologice (indicator de prioritate GG) se înţeleg: a) mesajele cu privire la prognoza meteo, de exemplu cele pentru zonele terminale de aerodrom (TAF), previziuni zonale şi de rută; b) mesajele cuprinzând observaţii şi rapoarte, de exemplu METAR, SPECI. 4.4.1.1.5. Prin mesaje privind regularitatea zborurilor (indicator de prioritate GG) se înţeleg: a) mesajele privind încărcarea aeronavelor, necesare pentru calculul greutăţii şi al centrajului; b) mesajele privind schimbările în programele de operare ale aeronavelor; c) mesajele privind serviciile legate de aeronavă; d) mesajele privind schimbările în cerinţele colective pentru pasageri, echipaj şi cargo, datorate devierii de la programul normal de operare; e) mesajele privind aterizările cu caracter neuzual; f) mesajele pentru serviciile de navigaţie aeriană privind pregătirile dinaintea zborului şi serviciile operaţionale pentru zborurile neregulate ale aeronavelor, de exemplu cererile de survol; g) mesajele ce provin de la operatorii aerieni, care comunică o sosire sau o plecare a unei aeronave; h) mesajele cu privire la piese şi materiale solicitate urgent pentru operarea unei aeronave. 4.4.1.1.6. Mesajele pentru serviciul de informare aeronautică (AIS) (indicator de prioritate GG) trebuie să conţină: a) mesajele cu privire la NOTAM-uri; b) mesajele cu privire la SNOWTAM-uri. 4.4.1.1.7. Mesajele aeronautice administrative (indicator de prioritate KK) trebuie să conţină: a) mesajele privind operarea sau întreţinerea facilităţilor prevăzute pentru siguranţa sau regularitatea operaţiunilor aeriene; b) mesajele privind funcţionarea serviciilor de telecomunicaţii aeronautice; c) mesajele schimbate între autorităţile aeronautice civile referitoare la serviciile aeronautice. 4.4.1.1.8. Mesajele prin care se solicită informaţii trebuie să aibă acelaşi indicator de prioritate ca şi categoria mesajului solicitat, excepţie făcând cazul în care un indicator de prioritate mai mare este justificat pentru siguranţa zborului. 4.4.1.1.9. Mesajele de serviciu (având indicator de prioritate corespunzător). Această categorie trebuie să conţină mesajele care sunt transmise de staţiile aeronautice fixe cu scopul obţinerii informaţiilor sau verificării altor mesaje care par a fi transmise incorect de către serviciul aeronautic fix, confirmându-se numerele secvenţelor canalului, etc. 4.4.1.1.9.1. Mesajele de serviciu trebuie să fie elaborate în formatul specificat la 4.4.2 sau 4.4.15. La aplicarea prevederilor specificate la 4.4.3.1.2 sau la 4.4.15.2.1.3, pentru mesajele de serviciu adresate unei staţii fixe aeronautice, identificată numai printr-un indicativ de amplasament, acest indicativ trebuie să fie urmat imediat de către indicativul OACI de trei litere, YFY, urmat de o a 8-a literă corespunzătoare. 4.4.1.1.9.2. Mesajelor de serviciu trebuie să li se aloce indicatorul de prioritate corespunzător. 4.4.1.1.9.2.1. Când mesajele de serviciu se referă la mesajele transmise anterior, indicatorul de prioritate alocat trebuie să fie cel utilizat pentru mesajul/mesajele la care se referă. 4.4.1.1.9.3. Mesajele de serviciu care corectează erori de transmisie trebuie să fie transmise tuturor destinatarilor care au recepţionat transmisia incorectă. 4.4.1.1.9.4. Un răspuns la un mesaj de serviciu trebuie să fie transmis staţiei care a transmis mesajul iniţial de serviciu. 4.4.1.1.9.5. Textul tuturor mesajelor de serviciu trebuie să fie cât mai concis posibil. 4.4.1.1.9.6. Un mesaj de serviciu, altul decât acela care notifică recepţionarea mesajelor SS, trebuie să fie identificat în continuare, prin utilizarea abreviaţiei SVC ca prim element al textului. 4.4.1.1.9.7. Atunci când un mesaj de serviciu se referă la un mesaj tratat anterior, referirea la mesajul precedent trebuie să fie făcută prin utilizarea indicatorului de transmisie corespunzător (a se vedea 4.4.2.1.1 b) şi 4.4.15.1.1 b) sau a timpului de completare şi grupurilor de indicative ale iniţiatorului (a se vedea 4.4.4 şi 4.4.15.2.2) care identifică mesajul menţionat. 4.4.1.2. Ordinea de prioritate. 4.4.1.2.1. Ordinea de prioritate pentru transmisia mesajelor în reţeaua fixă de telecomunicaţii aeronautice trebuie să fie următoarea: 1 SS 2 DD,FF 3 GG,KK 4.4.1.2.2. Mesajele care au acelaşi indicator de prioritate trebuie să fie transmise în ordinea în care ele sunt recepţionate. 4.4.1.3. Rutarea (dirijarea) mesajelor 4.4.1.3.1. Toate comunicaţiile trebuie să fie dirijate prin cea mai rapidă rută disponibilă, pentru transmiterea eficientă la adresa de destinaţie. 4.4.1.3.2. Atunci când este necesar, trebuie să fie făcute configurări prestabilite pentru rerutare (redirijare), în scopul măririi vitezei traficului de comunicaţii. Fiecare centru de comunicaţii trebuie să aibă lista rutărilor posibile, acceptate de administratorul reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice care le operează şi le utilizează în caz de necesitate. 4.4.1.3.2.1. Rerutarea trebuie să fie iniţiată: 1) într-un centru de comunicaţii complet automatizat: a) imediat după detectarea întreruperii circuitului, atunci când traficul trebuie redirijat printr-un centru de comunicaţii complet automatizat; b) într-un interval de 10 minute după detectarea întreruperii circuitului, când traficul trebuie redirijat printr-un centru de comunicaţii care nu este complet automatizat; 2) într-un centru de comunicaţii care nu este complet automatizat, la 10 minute după detectarea întreruperii circuitului. Notificarea mesajelor de serviciu legată de cerinţa de rerutare, trebuie făcută în cazul în care nu există acorduri prestabilite bilaterale sau multilaterale. 4.4.1.3.3. În situaţia în care este evidentă imposibilitatea desfăşurării traficului în cadrul serviciului aeronautic fix într-un interval rezonabil de timp sau când traficul staţiei la care a fost depus mesajul iniţiatorulului este blocat, acesta trebuie să fie consultat cu privire la acţiunile ce trebuie întreprinse, cu excepţia situaţiilor în care: a) a fost stabilit altfel între staţia implicată şi iniţiator; sau b) există acorduri prin care traficul întârziat este redirijat în mod automat prin serviciile de telecomunicaţii comerciale, fără să mai fie notificat iniţiatorul. Notă: Expresia "perioadă rezonabilă" înseamnă o perioadă de timp în care este evidentă probabilitatea ca traficul de mesaje să nu ajungă la destinatar în intervalul fix de tranzit aplicabil categoriei respective de trafic sau oricărei perioade de timp prestabilite, acceptată de iniţiator şi de staţia de telecomunicaţii implicată. 4.4.1.4. Supervizarea traficului de mesaje. 4.4.1.4.1. Continuitatea traficului de mesaje. Staţia receptoare trebuie să verifice indicatorii mesajelor recepţionate pentru a asigura succesiunea corectă a numerelor de ordine pentru toate mesajele recepţionate prin canalul respectiv. 4.4.1.4.1.1. Atunci când staţia de recepţie detectează că unul sau mai multe numere ale secvenţei de canal lipsesc, trebuie să trimită un mesaj de serviciu complet (a se vedea 4.4.1.1.9) staţiei precedente, rejectând recepţionarea oricărui mesaj care ar fi putut fi transmis cu acest număr (numere) lipsă. Textul acestui mesaj de serviciu trebuie să cuprindă semnalul QTA, semnalul procedurii MIS, urmat de unul sau mai mulţi indicatori ai transmisiei lipsă (a se vedea 4.4.2.1.1.3 şi 4.4.15.1.1.4) şi de semnalul de sfârşit de text (a se vedea 4.4.5.6 şi 4.4.15.3.12). Notă: Următoarele exemple ilustrează aplicarea procedurii mai sus menţionate. În exemplul 2), separatorul cratimă (-) are semnificaţia expresiei "de la - până la" în limbaj clar, explicit. 1) când un număr al secvenţei de canal lipseşte: SVC→QTA→MIS→ABC↑123↓< ≡ 2) când lipsesc mai multe numere ale secvenţei de canal: SVC→QTA→MIS→ABC↑123-126↓< ≡ 4.4.1.4.1.1.1. Atunci când se aplică prevederile specificate la 4.4.1.4.1.1, staţia notificată prin mesaj de serviciu referitor la lipsa mesajului (mesajelor), trebuie să-şi asume responsabilitatea mesajului (mesajelor) transmise anterior cu indicatorul transmisiei în cauză şi trebuie să retransmită acel (acele) mesaj (mesaje), cu un nou indicator al transmisiei (corect în secvenţă). Staţia de recepţie trebuie să se sincronizeze astfel încât următorul număr al secvenţei de canal aşteptat să sosească, să fie ultimul număr al acestei secvenţe, plus unu. 4.4.1.4.1.2. Atunci când staţia de recepţie detectează că un mesaj are un număr al secvenţei de canal mai mic decât cel aşteptat, ea trebuie să notifice staţia precedentă utilizând un mesaj de serviciu cu un text ce cuprinde: 1) abreviaţia SVC; 2) semnalul procedurii LR, urmat de indicatorul transmisiei semnalului recepţionat; 3) semnalul procedurii EXP, urmat de indicatorul transmisiei aşteptate; 4) semnalul de sfârşit de text. Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea procedurii menţionate mai sus: SVC→LR→ABC↑123→↓EXP→ABC↑135↓< ≡ 4.4.1.4.1.2.1. Atunci când se aplică prevederile specificate la 4.4.1.4.1.2, staţia care recepţionează mesajul care nu este în secvenţă, trebuie să se sincronizeze astfel încât, următorul număr al secvenţei de canal, să fie ultimul număr al secvenţei de canal recepţionat, plus unu. Staţia precedentă trebuie să-şi verifice numărul de ieşire al secvenţei de canal şi, dacă este necesar, să-şi corecteze secvenţa. 4.4.1.4.2. Mesajele dirijate greşit. Notă: Un mesaj se consideră a fi dirijat greşit atunci când el nu conţine instrucţiuni de rutare explicite sau implicite, pe baza cărora staţia de recepţie poate întreprinde acţiuni. 4.4.1.4.2.1. Atunci când staţia receptoare detectează că un mesaj a fost dirijat greşit către ea, aceasta trebuie: 1) să trimită un mesaj de serviciu (a se vedea 4.4.1.1.9) staţiei precedente, rejectând recepţionarea mesajului dirijat greşit sau 2) să îşi asume responsabilitatea transmisiei mesajului către toate indicativele de adresă. Notă: Procedura de la punctul 1) este de dorit a se folosi în cazul staţiilor ce utilizează metoda de retransmisie cu "banda perforată" sau o tehnică de retransmisie semiautomată cu bandă continuă. Procedura de la punctul 2 este de dorit a se folosi în cazul staţiilor ce utilizează pentru retransmisie metode complet automate sau semiautomate, fără bandă continuă. 4.4.1.4.2.2. Atunci când sunt aplicate prevederile specificate la 4.4.1.4.2.1 punctul 1), textul mesajului de serviciu trebuie să cuprindă abreviaţia SVC, semnalul QTA, semnalul procedurii MSR, urmate de indicatorul transmisiei (a se vedea 4.4.2.1.1.3 şi 4.4.15.1.1.4) mesajului dirijat greşit şi de semnalul de sfârşit de text (a se vedea 4.4.5.6 şi 4.4.15.3.12). Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea procedurii mai sus menţionate: SVC→QTA→MSR→ABC↑123↓< ≡ 4.4.1.4.2.3. Atunci când, ca urmare a prevederilor specificate la 4.4.1.4.2.2, o staţie de emisie este notificată de apariţia unui mesaj dirijat greşit, prin intermediul mesajului de serviciu, aceasta trebuie să-şi asume responsabilitatea mesajului şi să-l retransmită pe canalul (canalele) de ieşire corecte. 4.4.1.4.3. Când un circuit se întrerupe şi există facilităţi alternative, ultimele numere ale secvenţei de canal trimise şi recepţionate trebuie să fie schimbate între staţiile implicate. Asemenea schimbări trebuie să ia forma mesajelor de serviciu complete (a se vedea 4.4.1.1.9), cu textul ce cuprinde abreviaţia SVC, semnalele procedurii LR şi LS, urmate de indicatorul transmisiei mesajelor relevante şi de semnalul de sfârşit de text (a se vedea 4.4.5.6 şi 4.4.15.3.12). Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea procedurii menţionate mai sus: SVC→LR→ABC↑123↓→LS→BAC↑321↓< ≡ 4.4.1.5. Întreruperea comunicaţiilor. 4.4.1.5.1. În cazul în care se întrerupe comunicaţia pe oricare circuit al serviciului fix, staţia implicată trebuie să încerce cât mai repede posibil, să restabilească contactul. 4.4.1.5.2. Dacă contactul nu poate fi restabilit pe circuitul de serviciu fix normal într-o perioadă rezonabilă de timp, trebuie să se utilizeze un circuit alternativ corespunzător. În măsura posibilităţilor, trebuie să fie făcute încercări pentru a stabili comunicaţia, pe oricare din circuitele serviciului fix autorizat, disponibile. 4.4.1.5.2.1. Dacă aceste încercări nu reuşesc, este permisă utilizarea oricărei frecvenţe aer-sol disponibile, numai ca o măsură excepţională şi temporară, dacă este asigurat faptul că nu se produc interferenţe cu aeronavele aflate în zbor. 4.4.1.5.2.2. Atunci când un circuit radio se întrerupe din cauza atenuării semnalului sau a condiţiilor nefavorabile de propagare, trebuie să se asigure supravegherea recepţiei pe frecvenţa fixă de serviciu utilizată în mod normal. Pentru a restabili contactul pe această frecvenţă, cât mai repede posibil, trebuie să fie transmise: a) semnalul de procedură DE; b) indicatorul staţiei de emisie, transmis de trei ori; c) funcţia de aliniere [< ≡]; d) literele RY repetate fără separare, pe trei rânduri de pagină; e) funcţia de aliniere [< ≡]; f) semnalul de sfârşit de mesaj (NNNN). Secvenţa anterioară trebuie să fie repetată ori de câte ori este necesar. 4.4.1.5.2.3. O staţie căreia îi cade un circuit sau echipament, trebuie să notifice prompt alte staţii cu care aceasta este în comunicaţie directă, dacă căderea afectează rutarea traficului prin acele staţii. Revenirea la situaţia normală trebuie să fie de asemenea notificată aceloraşi staţii. 4.4.1.5.3. Atunci când traficul deviat nu este acceptat automat sau când o rerutare predeterminată nu a fost acceptată, trebuie să se stabilească o rerutare temporară prin schimb de mesaje de serviciu. Textul unor astfel de mesaje de serviciu trebuie să cuprindă: 1) abreviaţia SVC; 2) semnalul de procedură QSP; 3) în funcţie de necesităţi, semnalul de procedură RQ, NO sau CNL, pentru a cere, refuza sau anula o rerutare; 4) indicatorul zonelor de rutare, statele, teritoriile, amplasamentele sau staţiile pentru care se aplică rerutarea; 5) semnalul de sfârşit de text. Notă: Următoarele exemple ilustrează aplicarea procedurilor mai sus menţionate: a) pentru a solicita o rerutare: SVC→QSP→RQ→C→K→BG→BI↓< ≡ b) pentru a accepta o rerutare: SVC→QSP→C→K→BG→BI↓< ≡ c) pentru a refuza o rerutare: SVC→QSP→NO→C→K→BG→BI↓< ≡ d) pentru a anula o rerutare: SVC→QSP→CNL→C→K→BG→BI↓< ≡ 4.4.1.6. Păstrarea pe termen lung a înregistrărilor traficului AFTN. 4.4.1.6.1. Copiile tuturor mesajelor, în integralitatea lor, transmise prin staţiile AFTN de origine trebuie să fie păstrate pentru o perioadă de minimum 30 de zile. Notă: Staţiile AFTN de origine, cu toate că sunt responsabile pentru asigurarea înregistrării mesajelor din reţeaua AFTN, nu trebuie să fie neapărat şi unităţile unde se fac şi sunt arhivate înregistrările. Prin acorduri locale, autoritatea naţională de supervizare în domeniul aviaţiei civile poate permite iniţiatorilor să îndeplinească aceste funcţii. 4.4.1.6.2. Staţiile AFTN de destinaţie trebuie să păstreze pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile, o înregistrare ce conţine informaţiile necesare pentru identificarea tuturor mesajelor recepţionate şi acţiunile întreprinse în consecinţă. Notă: Prevederea privind identificarea mesajelor menţionate la 4.4.1.6.2 poate fi realizată prin înregistrarea antetelor mesajelor, a adreselor şi a unor părţi ale mesajelor de origine. 4.4.1.6.3. Centrele de comunicaţii AFTN trebuie să păstreze, pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile, o înregistrare care să conţină informaţia necesară pentru identificarea tuturor mesajelor dirijate sau retransmise şi a acţiunile luate în consecinţă. Nota 1: Prevederea pentru identificarea mesajelor menţionate la 4.4.1.6.3 poate fi realizată prin înregistrarea antetelor mesajelor, a adreselor şi a unor părţi ale mesajelor de origine. Nota 2: Prevederile referitoare la păstrarea pe termen scurt a înregistrărilor traficului de mesaje AFTN în centrele de comunicaţii AFTN sunt specificate la 4.4.1.7. 4.4.1.7. Păstrarea pe termen scurt a înregistrărilor traficului AFTN. 4.4.1.7.1. Exceptând prevederile specificate la 4.4.1.7.2, centrele de comunicaţii AFTN trebuie să păstreze, pentru o perioadă de cel puţin o oră, o copie a tuturor mesajelor (în integralitatea lor) retransmise sau dirijate de acel centru de comunicaţii. 4.4.1.7.2. În cazurile în care confirmarea se face între centrele de comunicaţii AFTN, un centru de retransmisie (releu) trebuie să fie considerat ca neavând nicio altă responsabilitate pentru retransmisia sau repetarea unui mesaj pentru care a primit o confirmare cu rezultat pozitiv, acesta putând şterge mesajul din înregistrările sale. Notă: Prevederile referitoare la păstrarea pe termen lung a înregistrărilor traficului AFTN, în centrele de comunicaţii AFTN, sunt specificate la 4.4.1.6. 4.4.1.8. Procedurile de test pe canale AFTN 4.4.1.8.1. Mesajele de test transmise pe canalele AFTN, cu scopul de testare şi reparare a liniilor de comunicaţii, sunt alcătuite din următoarele: 1) semnalul de început al mesajului; 2) semnalul procedurii QJH; 3) indicativul iniţiatorului; 4) trei rânduri de pagină a secvenţei de caractere RY în ITA-2 sau U(5/5)*(2/10) în IA-5 şi 5) semnalul de sfârşit de mesaj. 4.4.2. Formatul mesajului - ITA-2 Toate mesajele, în afara celor stabilite în 4.4.1.8 şi 4.4.9.3, trebuie să cuprindă componentele specificate la 4.4.2.1, până la 4.4.6.1 inclusiv. Nota 1: O ilustrare a formatului de mesaj ITA-2 este dată în figura 4.1. Nota 2: În standardele următoare privind formatul mesajului, au fost utilizate următoarele simboluri ce fac referire la funcţiile alocate pentru anumite semnale din ITA-2 (a se vedea prezenta reglementare, volumul III "Sisteme de comunicaţii", partea I, para. 8.2.1 şi tabelul 8-1):
┌──────┬───────────────────────────────┐
│ │Semnificaţie │
│ │ÎNTOARCERE CAR (CARRIAGE │
│Simbol│RETURN) (semnalul nr. 27) │
│< │RÂND NOU (LINE FEED) (semnalul │
│≡ │nr. 28) │
│↓ │SCHIMBARE PE LITERE (semnalul │
│↑ │nr. 29) │
│→ │SCHIMBARE PE CIFRE (semnalul │
│ │nr. 30) │
│ │SPAŢIU (semnalul nr. 31) │
└──────┴───────────────────────────────┘
4.4.2.1. Antetul mesajului. 4.4.2.1.1. Antetul mesajului trebuie să cuprindă: a) semnalul de început de mesaj, caracterele ZCZC; b) indicatorul transmisiei, care cuprinde: 1) identificarea circuitului; 2) numărul secvenţei canalului. c) informaţia suplimentară de serviciu (dacă este necesară), care cuprinde: 1) un SPAŢIU; 2) nu mai mult de zece caractere. d) semnalul de spaţiere. 4.4.2.1.1.1. Identificarea circuitului constă din trei litere, selectate şi alocate de staţia de emisie, prima literă identificând emisia, a doua literă capătul de recepţie al circuitului şi a treia, canalul; dacă există numai un singur canal între staţiile de emisie şi recepţie, canalului i se aloca litera A; acolo unde există mai mult de un canal între staţii, canalele trebuie să fie identificate ca A, B, C, etc. în ordinea respectivă. 4.4.2.1.1.2. Numerele secvenţei canalelor, formate din trei cifre de la 001 la 000 (reprezentând 1000) trebuie să fie alocate secvenţial de către staţiile de telecomunicaţii, tuturor mesajelor transmise direct de la o staţie la alta. O serie separată a acestor numere trebuie să fie alocate pentru fiecare canal iar o nouă serie trebuie să fie iniţiată zilnic, la orele 0000. 4.4.2.1.1.2.1. Reprezentarea numărului de secvenţă a canalelor pe 4 cifre, pentru a evita dublarea aceloraşi numere într-o perioadă de 24 de ore, este permisă numai în urma acordului între unităţile ATS pentru operarea circuitului. 4.4.2.1.1.3. Indicatorul de transmisie trebuie să fie transmis pe circuit în următoarea secvenţă: a) SPAŢIU [→]; b) litera terminalului de emisie; c) litera terminalului de recepţie; d) litera de identificare a canalului; e) SCHIMBAREA PE CIFRE [↑]; f) numărul de secvenţă al canalelor (3 cifre).
┌───────────┬──────────────────┬──────────────────────┬────────────┐
│Parte a │Componenţa │ │Semnalul │
│mesajului │părţilor │Elementul componente │teleimprima-│
│ │mesajului │ │torului │
├───────────┼──────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │Semnalul │ │ │
│ │începutului │- │ZCZC │
│ │de mesaj │ │ │
│ ├──────────────────┼───────────────┬──────┼────────────┤
│ │ │a) Un SPAŢIU │ │ │
│ │ │b) Litera │ │ │
│ │ │corespunzătoare│ │ │
│ │ │terminalului de│ │ │
│ │ │emisie │ │ │
│ │ │c) Litera │ │ │
│ │ │corespunzătoare│ │ │
│ │ │terminalului de│ │ │
│ │Indicatorul │recepţie │Ex: │ │
│ │transmisiei │d) Litera │NRA062│→...↑... │
│ANTET │ │corespunzătoare│ │ │
│(a se vedea│ │identificării │ │ │
│4.4.2.1) │ │canalului │ │ │
│ │ │e) o SCHIMBARE │ │ │
│ │ │PE CIFRE │ │ │
│ │ │f) Numărul de │ │ │
│ │ │secvenţă al │ │ │
│ │ │canalului (3 │ │ │
│ │ │cifre) │ │ │
│ ├──────────────────┼───────────────┼──────┼────────────┤
│ │(Dacă este │a) Un SPAŢIU │ │ │
│ │necesar) │b) Nu mai mult │Ex: │ │
│ │Indicarea unui │de 10 caractere│270930│ │
│ │serviciu adiţional│ │ │ │
│ ├──────────────────┼───────────────┴──────┼────────────┤
│ │Semnalul de │Cinci SPAŢII, O │→→→→→↓ │
│ │spaţiere │SCHIMBARE PE LITERE │ │
├─────────┬─┼──────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │ │O ÎNTOARCERE CAR │ │
│ │ │Funcţia de │(CARRIAGE RETURN), un │< ≡ │
│ │ │aliniere │RÂND │ │
│ │ │ │NOU │ │
│ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │Indicatorul de │Grup relevant de 2 │.. │
│ │ │prioritate │litere │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┬─────────┼────────────┤
│ │ │ │ │dat │ │
│ │ │ │Un SPAŢIU │într-o │ │
│ │ │ │Un grup de 8│secvenţă,│ │
│ │ │Indicativul(ele) │litere │pentru │ │
│ │ │staţiei(ilor) │ │fiecare │ │
│ │ │apelate │ │adresă │ │
│ │ │ ├────────────┴─────────┤ │
│ │ │ │(Exemplu: ->EGLLZRZX->│ │
│ │ │ │EDLLYKYX->EGLLACAM) │ │
│ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │Funcţia de │ÎNTOARCERE CAR, un │< ≡ │
│ │ │aliniere │RÂND NOU │ │
│ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │ │O SCHIMBARE PE CIFRE │ │
│ │ │Timpul de │Grupul de 6 cifre │ │
│ │ │completare │dată-timp specificând │↑..........↓│
│ │ │(Originea de timp)│momentul completării │ │
│ │ │ │mesajului în vederea │ │
│ │ │ │transmiterii │ │
│ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │ │O SCHIMBARE PE LITERE │ │
│ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │ │Un SPAŢIU │ │
│ │ │Indicativul │Grupul de 8 litere ce │→........ │
│ │ │iniţiatorului │identifică iniţiatorul│ │
│ │ │ │mesajului │ │
│ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │Alarma de │ │ │
│ │ │prioritate │ │ │
│ │ │(utilizată numai │O SCHIMBARE PE CIFRE │ │
│ │ │în │Cinci Semnale nr. 10 │↑Semnale de │
│ │ │operarea │din ITA-2 │atenţionare↓│
│ │ │teleimprimatorului│O SCHIMBARE PE LITERE │ │
│ │ │pentru mesaje de │ │ │
│ │ │urgenţă) │ │ │
│ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │ │a) Un SPAŢIU │ │
│ │ │ │b) Datele adiţionale │ │
│ │P│Informaţiile │nu trebuie să │ │
│ │A│opţionale din │depăşească │ │
│ │R│antet │numărul de caractere │ │
│ │T│ │permis în rând (se │ │
│ │E│ │vedea │ │
│ADRESA │A│ │4.4.4.4). │ │
│(a se │P├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│vedea │E│ │O ÎNTOARCERE CAR │ │
│4.4.3) │R│Funcţia de │(CARRIAGE RETURN), un │< ≡ │
│ORIGINEA │M│aliniere │RÂND │ │
│(a se │A│ │NOU │ │
│vedea │N├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│4.4.3) │E│ │Identificarea │ │
│TEXTUL │N│ │specifică a staţiei │ │
│(a se │T│ │(staţiilor) │ │
│vedea │Ă│ │apelate (dacă este │ │
│4.4.5) │A│ │necesar) pentru │ │
│SFÂRŞITUL│U│ │fiecare, │ │
│(a se │N│ │urmat de │ │
│vedea │U│ │O ÎNTOARCERE CAR, un │ │
│4.4.6) │I│ │RÂND NOU (dacă este │ │
│ │M│ │necesar) │ │
│ │E│ │Cuvântul englezesc │ │
│ │S│ │FROM (DE LA) (dacă │ │
│ │A│ │este │ │
│ │J│Începutul de text │necesar) │ │
│ │ │ │(a se vedea 4.4.5.2.3)│ │
│ │ │ │Identificarea │ │
│ │ │ │specifică a │ │
│ │ │ │iniţiatorului │ │
│ │ │ │(dacă este necesar). │ │
│ │ │ │Cuvântul englezesc │ │
│ │ │ │STOP urmat de │ │
│ │ │ │O ÎNTOARCERE CAR, un │ │
│ │ │ │RÂND NOU │ │
│ │ │ │(dacă este necesar) (a│ │
│ │ │ │se vedea 4.4.5.2.3); │ │
│ │ │ │şi/sau referinţa │ │
│ │ │ │iniţiatorului (dacă se│ │
│ │ │ │utilizează). │ │
│ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │ │Textul mesajului cu o │ │
│ │ │ │ÎNTOARCERE CAR, un │ │
│ │ │ │RÂND │ │
│ │ │ │NOU la sfârşitul │ │
│ │ │Textul mesajului │fiecărei linii │ │
│ │ │ │tipărite a │ │
│ │ │ │textului, cu excepţia │ │
│ │ │ │ultimei (a se vedea │ │
│ │ │ │4.4.5.3) │ │
│ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │ │a) O ÎNTOARCERE CAR, │ │
│ │ │Confirmarea │un RÂND NOU │ │
│ │ │(dacă este │b) Abrevierea CFM, │ │
│ │ │necesar) │urmată de porţiunea de│ │
│ │ │ │text de confirmat │ │
│ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │ │a) O ÎNTOARCERE CAR, │ │
│ │ │ │un RÂND NOU │ │
│ │ │Corecţia │b) Abrevierea COR, │ │
│ │ │(dacă este │urmată de corecţia │ │
│ │ │necesară) │unei │ │
│ │ │ │erori făcute în textul│ │
│ │ │ │precedent │ │
│ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │Semnalul de │a) O SCHIMBARE PE │ │
│ │ │sfârşit │LITERE │↓< ≡ │
│ │ │de text │b) O ÎNTOARCERE CAR, │ │
│ │ │ │un RÂND NOU │ │
│ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │Secvenţa de │ │ │
│ │ │Început │De şapte ori RÂND NOU │≡≡≡≡≡≡≡≡ │
│ │ │de pagină │ │ │
├─────────┼─┼──────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │Semnalul de │De 4 ori litera │ │
│ │ │sfârşit │majusculă N (Semnalul │NNNN │
│ │ │de mesaj │nr. 14) │ │
├─────────┼─┼──────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │Semnalul de │ │ │
│ │ │separare │ │ │
│ │ │a mesajelor │ │ │
│ │ │(utilizat numai în│De douăsprezece ori │ │
│ │ │traficul de mesaje│SCHIMBARE PE LITERE │↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓│
│ │ │transmis la o │ │ │
│ │ │staţie │ │ │
│ │ │cu bandă │ │ │
│ │ │perforată) │ │ │
├─────────┴─┼──────────────────┴──────────────────────┼────────────┤
│ │SCHIMBAREA PE LITERE adiţională va apărea│ │
│Alimentare │la acest punct, în │ │
│bandă: │locurile în care au fost făcute acorduri │ │
│(a se vedea│anterioare pentru ca │ │
│4.4.7) │transmisiile de alimentare a benzii să │ │
│ │fie utilizate într-un │ │
│ │circuit de intrare (a se vedea 4.4.7). │ │
└───────────┴─────────────────────────────────────────┴────────────┘
Legendă: ↑ SCHIMBARE PE CIFRE (Semnalul Nr. 30) → SPAŢIU (Semnalul nr. 31) ≡ RÂND NOU (Semnalul nr. 28) < ÎNTOARCERE CAR (semnalul nr. 27) ↓ SCHIMBARE PE LITERE (Semnalul Nr. 29) Figura 4-1. Formatul de mesaj ITA-2 (Cele de mai sus ilustrează formatul mesajului teleimprimatorului, stabilit în 4.4.2, până la 4.4.9.1 inclusiv) 4.4.2.1.2. În operarea teleimprimatorului, semnalul de separare, constând din 5 SPAŢII [→→→→→], urmat de 1 SCHIMBARE PE LITERE [↓], trebuie să fie transmis imediat, după transmiterea indicatorului, conform 4.4.2.1.1.3. Notă: Exemplul următor ilustrează aplicarea standardului de identificare a transmisiei (a se vedea 4.4.2.1.1 b) şi 4.4.2.1.1.3):
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Banda │Copia-pagină │
│→GLB↑039→→→→↓ │GLB 039 │
└───────────────────┴──────────────────┘
(Aceasta indică cel de-al 39-lea mesaj al zilei, transmis pe canalul B al circuitului de la Staţia G, la Staţia L). 4.4.2.1.3. Este permisă introducerea de informaţii de serviciu opţionale, imediat după indicatorul transmisiei, sub rezerva acordului între administratorii reţelei/reţelelor fixe de telecomunicaţii aeronautice care răspund de operarea circuitului. Astfel de informaţii de serviciu suplimentare trebuie să fie precedate de un SPAŢIU, urmat de cel mult zece caractere şi nu trebuie să conţină nicio funcţie de aliniere. 4.4.2.1.4. Pentru a evita orice interpretare greşită a indicatorului de rutare, în special dacă se ia în considerare posibilitatea unui antet (de mesaj) parţial deteriorat, secvenţa de două semnale nr. 22 consecutive (în modul de lucru literă sau în modul de lucru cifră nu trebuie să apară în nici o altă componentă a antetului). 4.4.3. Adresa. 4.4.3.1. Adresa trebuie să cuprindă: a) funcţia de aliniere [< ≡]; b) indicatorul de prioritate; c) indicativul destinatarului/indicativele destinatarilor; d) funcţia de aliniere [< ≡]. 4.4.3.1.1. Indicatorul de prioritate constă dintr-un grup de două litere, alocat de către iniţiator, în conformitate cu următoarele:
┌──────────────────────┬───────────────┐
│Categoria de mesaj │Indicator de │
│ │prioritate │
├──────────────────────┼───────────────┤
│mesaje de pericol (a │SS │
│se vedea 4.4.1.1.1) │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│mesaje de urgenţă (a │DD │
│se vedea 4.4.1.1.2) │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│mesaje de siguranţă a │ │
│zborului (a se vedea │FF │
│4.4.1.1.3) │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│mesaje meteorologice │GG │
│(a se vedea 4.4.1.1.4)│ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│mesaje privind │ │
│regularitatea zborului│GG │
│(a se vedea 4.4.1.1.5)│ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│mesaje pentru │ │
│serviciul de informare│GG │
│aeronautică │ │
│(a se vedea 4.4.1.1.6)│ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│mesaje administrative │ │
│aeronautice │KK │
│(a se vedea 4.4.1.1.7)│ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│mesaje de serviciu (a │(corespunzător)│
│se vedea 4.4.1.1.9) │ │
└──────────────────────┴───────────────┘
4.4.3.1.2. Indicativul unui destinatar, trebuie să fie imediat precedat de un SPAŢIU, excepţie făcând situaţia în care acesta este primul indicativ de adresă a celei de-a doua sau a treia linii de adresă, trebuie să cuprindă: a) indicativul de amplasament compus din patru litere al locului de destinaţie; b) indicativul de trei litere pentru organizaţia/funcţia adresată (autoritate naţională de supervizare, serviciu sau operator aerian); c) o literă adiţională, care reprezintă un departament, divizie sau proces, în cadrul organizaţiei/funcţiei adresate. Litera X trebuie să fie utilizată pentru a completa adresa atunci când nu este cerută identificarea explicită. Nota 1: Indicativele de amplasament compuse din patru litere se regăsesc în Doc. 7910 - Indicativele de amplasament. Nota 2: Indicativele compuse din trei litere se regăsesc în Doc. 8585 - Indicativele pentru operatorii aerieni, autorităţile naţionale de supervizare şi servicii. 4.4.3.1.2.1. Atunci când un mesaj urmează să fie adresat unei organizaţii căreia nu i-a fost alocat un indicativ OACI compus din trei litere, de tipul specificat în 4.4.3.1.2, indicativul de amplasament al locului de destinaţie trebuie să fie urmat de indicativul OACI compus din trei litere YYY (sau indicativul OACI compus din trei litere YXY, în cazul unui serviciu sau a unei organizaţii militare). Numele organizaţiei destinatarului trebuie să fie inclus în primul element al textului din mesaj. Litera din poziţia a opta, care succede indicativul OACI compus din trei litere YYY sau YXY, trebuie să fie litera de completare X. 4.4.3.1.2.2. Atunci când un mesaj este adresat unei aeronave aflate în zbor şi, ca urmare, necesită gestionarea sa prin AFTN ca parte a rutării sale înainte de retransmisia prin serviciul aeronautic mobil, indicativul de amplasament al staţiei aeronautice care retransmite mesajul către aeronavă trebuie să fie urmat de indicativul OACI format din trei litere ZZZ. Identificarea aeronavei trebuie să fie apoi inclusă în primul element al textului din mesaj. Litera de pe poziţia a opta care succede indicativul OACI format din trei litere ZZZ, trebuie să fie litera de completare X. Notă: Următoarele exemple ilustrează aplicarea standardelor specificate la 4.4.3.1.2.1 şi la 4.4.3.1.2.2. 1) Indicative, adrese ale destinatarilor (tipuri posibile): LGATZTZX - turnul de control de aerodrom (ZTZ) la LGAT LGATYMYF - secţiunea (F) a biroului meteorologic (YMY) la LGAT LGATKLMN - departamentul (N) al operatorului aerian KLM (KLM) la LGAT LGATYYYX - operatorul aerian al cărei nume apare la începutul textului mesajului şi al cărui amplasament este deservit de LGAT LGATZZZX - staţia aeronautică (LGAT) este solicitată să retransmită acest mesaj în cadrul serviciului mobil aeronautic către aeronava a cărei identificare apare la începutul mesajului text 2) indicativul OACI compus din trei litere YYY. Exemplul unui mesaj adresat pentru (a spune) "Penguin Airlines" la NCRG, prin biroul PHNL al aceluiaşi operator aerian. Începutul şi sfârşitul mesajului nu sunt prezentate în acest exemplu de pagină de teleimprimator: (Adresă) GG NCRGYYYX (Iniţiator) 311521 PHNLYYYX (Text) AIR PENGUIN FLIGHT 801 CANCELLED 3) indicativul OACI compus din trei litere ZZZ. Exemplul unui mesaj adresat aeronavei GABCD prin staţia aeronautică NZAA de la centrul de control regional la NZZC. Începutul şi sfârşitul unui mesaj nu sunt prezentate în acest exemplu de pagină de teleimprimator: (Adresă) FF NZAAZZZX (Iniţiator) 031451 NZZCZQZX (Text) GABCD CLR DES 5000FT HK NDB 4.4.3.1.2.3. Adresa completă trebuie să fie restricţionată la trei rânduri de pagină tipărită şi, cu excepţia celor stabilite în 4.4.1.4, trebuie să fie utilizat un indicativ separat de adresă pentru fiecare destinatar, chiar dacă se află la aceleaşi amplasamente sau în amplasamente separate. 4.4.3.1.2.3.1. Atunci când mesajele sunt oferite în formă de copie scrisă pentru transmisie şi conţin mai multe indicative de adresă ale destinatarilor, acestea pot fi dispuse pe trei rânduri pe pagină. Astfel de mesaje trebuie să fie modificate, înainte de transmisie, în două sau mai multe mesaje, fiecare dintre ele conformându-se prevederilor specificate la 4.4.3.1.2.3. În cazul unor astfel de modificări, indicativele destinatarilor, în măsura în care este posibil, vor fi dispuse în secvenţa care va asigura un număr minim de retransmisii pentru centrele de comunicaţii următoare. 4.4.3.1.2.3.2. În cazul circuitelor de teleimprimator, fiecare rând de grupuri de indicative de adrese ale destinatarilor unui mesaj trebuie să fie urmat imediat de funcţia de aliniere [< ≡]. 4.4.4. Originea mesajului. Originea mesajului trebuie să cuprindă: a) timpul înregistrării; b) indicativul iniţiatorului; c) alarma de prioritate (când este necesară); d) câmpul opţional pentru antet; e) funcţia de aliniere [< ≡]. 4.4.4.1. Timpul de înregistrare trebuie să cuprindă un grup compus din 6 cifre ce indică data şi ora de înregistrare a mesajului pentru transmisie (a se vedea 3.4.2). La operarea teleimprimatoarelor, timpul de înregistrare trebuie să fie urmat de o SCHIMBARE PE LITERE [↓]. 4.4.4.2. Un indicativ de origine, care va fi imediat precedat de un SPAŢIU (SPACE) trebuie să cuprindă: a) Indicativul de amplasament (compus din patru litere) al locului de unde este iniţiat mesajul; b) codul compus din trei litere care identifică organizaţia/funcţia (autoritatea naţională de supervizare, serviciul sau operatorul aerian) care a iniţiat mesajul; c) o literă suplimentară care reprezintă un departament, divizie sau proces în cadrul organizaţiei/funcţiei iniţiatorului. Litera X trebuie să fie utilizată pentru a completa adresa atunci când nu este cerută identificarea explicită. 4.4.4.2.1. Atunci când un mesaj este iniţiat de o organizaţie căreia nu i-a fost alocat un indicativ OACI compus din trei litere, de tipul specificat în 4.4.4.2 b), Indicativul de amplasament de unde este iniţiat mesajul trebuie să fie urmat imediat de Indicativul OACI compus din trei litere YYY, urmat de litera X (sau Indicativul OACI compus din trei litere YXY urmat de litera X în cazul unei organizaţii sau a unui serviciu militar). Numele organizaţiei (sau al serviciului militar) trebuie să fie apoi inclus în primul aliniat al textului mesajului. 4.4.4.2.2. Atunci când un mesaj provine de la o aeronavă aflată în zbor, acesta necesită gestionarea prin reţeaua AFTN, ca parte a rutării sale înainte de transmitere. În această situaţie, indicativul de origine trebuie să cuprindă indicativul de amplasament al staţiei aeronautice responsabile pentru transferarea mesajului către reţeaua AFTN, urmat imediat de indicativul OACI compus din trei litere ZZZ, urmat de litera X. Identificarea aeronavei trebuie să fie apoi inclusă în primul element al textului mesajului. 4.4.4.2.3. Mesajele retransmise prin reţeaua AFTN care au fost iniţiate în alte reţele, trebuie să utilizeze un indicativ AFTN de origine, valid, care a fost aprobat pentru utilizare de către funcţia releu sau "gateway", care conectează reţeaua AFTN cu reţeaua externă. Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea procedurii 4.4.4.2.2. Un mesaj de la aeronava KLM 153 către centrul de control regional de la CZEG, este gestionat prin intermediul staţiei aeronautice CYCB. Începutul şi sfârşitul mesajului nu sunt prezentate în acest format de pagină de teleimprimator:
┌───────────┬──────────────────────────┐
│ │FF CZEGZRZX │
│(Adresă) │031821 CYCBZZZX │
│(Iniţiator)│KLM153 [partea rămasa din │
│(Text) │textul recepţionat de la │
│ │aeronavă] │
└───────────┴──────────────────────────┘
4.4.4.3. Alarma de prioritate trebuie să fie utilizată numai pentru mesajele de pericol. Atunci când este utilizată, trebuie să se introducă următoarea secvenţă: a) SCHIMBARE PE CIFRE [↑]; b) Cinci transmisii ale semnalului nr. 10 (cifre); c) SCHIMBARE PE LITERE [↓]. Nota 1: Modul de lucru cifră pentru semnalul nr. 10 al ITA-2 corespunde în general literei J pentru echipamentul teleimprimator utilizat în cadrul circuitelor serviciului aeronautic fix. Nota 2: Utilizarea alarmei de prioritate va activa un semnal de clopoţel (de atenţionare) la staţia teleimprimatorului de recepţie, diferit faţă de staţiile complet automate care pot furniza o alarmă similară la recepţia indicatorului de prioritate SS, alertând prin aceasta personalul de supraveghere de la centrele de retransmisie (releu) şi operatorii staţiilor tributare, astfel încât să fie acordată o atenţie imediată acestui mesaj. 4.4.4.4. Includerea datelor opţionale pe rândul de origine trebuie să fie permisă, numai dacă nu este depăşit un număr de 69 de caractere în total şi face obiectul acordului între autorităţile implicate. Prezenţa câmpului opţional de date va fi indicată de o apariţie a caracterului SPACE (SPAŢIU), ce precedă imediat datele opţionale. 4.4.4.4.1. Atunci când într-un mesaj, informaţia suplimentară de adresare trebuie să fie schimbată între sursă şi adresele de destinaţie, aceasta trebuie transmisă în câmpul de date opţional (ODF), utilizând următorul format specific: a) caracterele unu şi punct (1.), pentru a indica codul parametrului pentru funcţia suplimentară de adresare; b) trei caractere de modificare, urmate de un semn egal [=] şi adresa OACI alocată, compusă din 8 caractere, şi c) caracterul "cratimă" (-) pentru a delimita câmpul parametrului adiţional de adresare. 4.4.4.4.1.1. Când o adresă separată pentru mesaje de serviciu sau pentru apelare este diferită de indicativul iniţiatorului, trebuie utilizat modificatorul SVC. 4.4.4.5. Linia de origine trebuie să fie încheiată de o funcţie de aliniament [< ≡]. 4.4.5. Textul mesajului 4.4.5.1. Textul mesajelor trebuie să fie întocmit în conformitate cu 4.1.2. 4.4.5.2. Când este utilizată o referinţă a iniţiatorului, aceasta trebuie să apară la începutul textului, cu excepţia situaţiei prezentate la 4.4.5.2.1 şi 4.4.5.2.2. 4.4.5.2.1. Când Indicativele OACI compuse din trei litere YXY, YYY sau ZZZ cuprind al doilea element al indicativului destinatarului (a se vedea 4.4.3.1.2.1 şi 4.4.3.1.2.2) şi, astfel, devine necesar să fie identificat în text destinatarul mesajului, un astfel de grup de identificare va preceda informaţia privind iniţiatorul (dacă este utilizată) devenind primul alineat al textului. 4.4.5.2.2. Când Indicativul OACI compuse din trei litere YXY, YYY sau ZZZ cuprind al doilea element al indicativului iniţiatorului (a se vedea 4.4.4.2.1 şi 4.4.4.2.2) şi dacă astfel devine necesară identificarea în text a numelui organizaţiei (sau serviciului militar) sau a aeronavei, care a iniţiat mesajul, o asemenea identificare trebuie să fie inserată în primul alineat al textului mesajului. 4.4.5.2.3. Atunci când se aplică prevederile specificate la 4.4.5.2.1 şi la 4.4.5.2.2 mesajelor în care sunt utilizate Indicativele OACI compuse din trei litere YXY, YYY sau ZZZ, pentru a se adresa la două sau mai multe organizaţii diferite (sau servicii militare), secvenţa identificării ulterioare în text trebuie să corespundă secvenţei complete utilizate în adresa şi originea mesajului. Într-o asemenea situaţie, adresa fiecărui destinatar trebuie să fie urmată imediat de o funcţie de aliniere. Numele organizaţiei (YXY, YYY sau ZZZ) care iniţiază mesajul trebuie să fie precedat de cuvântul "FROM" (DE LA). Cuvântul "STOP" urmat de o funcţie de aliniere, va fi introdus apoi în text, la sfârşitul acestor identificări, pentru a preceda spaţiul de redactare diferită a textului. 4.4.5.3. O funcţie de aliniere [< ≡] trebuie să fie transmisă la sfârşitul fiecărui rând imprimat al textului, cu excepţia ultimului rând. 4.4.5.4. Când se doreşte confirmarea unei porţiuni a textului unui mesaj în timpul operării teleimprimatorului, o asemenea confirmare trebuie să fie separată de ultimul grup de text printr-o funcţie de aliniere [< ≡] şi trebuie să fie indicată de abrevierea CFM, urmată de porţiunea care este confirmată. 4.4.5.5. Când se descoperă că a fost făcută o eroare în text, corecţia trebuie să fie separată de ultimul grup al textului sau de confirmare, dacă există, prin funcţia de aliniere [< ≡], în cazul circuitelor de teleimprimator. Aceasta trebuie să fie urmată de abreviaţia COR şi de corecţie. 4.4.5.5.1. Staţiile trebuie să facă toate corecţiile indicate în pagină, înainte de transmiterea locală. 4.4.5.6. La sfârşitul textului trebuie să fie transmis următorul semnal pentru sfârşitul de text: 1 LETTER SHIFT (SCHIMBARE PE LITERE) [↓], funcţia de aliniere [< ≡]. 4.4.5.7. Textul mesajelor introduse prin staţia AFTN de origine nu trebuie să depăşească în lungime 1800 de caractere. Nota 1: În cazul în care se doreşte ca o comunicare cu un text ce depăşeşte 1800 de caractere să fie transmisă prin reţeaua fixă de telecomunicaţii aeronautice, în conformitate cu 4.4.5.7, o astfel de comunicare trebuie să fie despărţită la staţia AFTN de origine în mesaje separate, astfel încât textul fiecăruia să nu depăşească 1800 caractere. Materialul de îndrumare privind alcătuirea mesajelor separate ce provin dintr-un singur mesaj lung, se regăseşte în procedurile specifice de aplicare ale prevederilor prezentei reglementări. Nota 2: Numărul de caractere include toate caracterele tipăribile şi netipăribile din mesaj, dar nu include funcţia de aliniere ce precede începutul textului şi nici semnalul de sfârşit de text. 4.4.6. Sfârşitul de mesaj 4.4.6.1. Sfârşitul de mesaj trebuie să cuprindă: a) secvenţa de început de pagină (pagină nouă), constând din 7 caractere RÂND NOU (line feed) [≡≡≡≡≡≡≡]; Notă: Aceasta, împreună cu un semnal RÂND NOU (LINE FEED) al funcţiei de aliniere precedente, va furniza o separare suficientă între mesaje, când acestea apar în formatul paginii. b) semnalul de sfârşit de mesaj, constând din litera N (litera din semnalul nr. 14), care apare de PATRU ori în secvenţă nedivizată. Notă: Această componentă transmisă intact din momentul primei transmisii a mesajului, până la ultima transmisie, este necesară pentru conexiunile stabilite pentru transmisie între oficii, în cadrul unui sistem de retransmisie (releu) semiautomat sau complet automat, şi poate fi deblocată pentru următorul trafic de mesaje. Şi, în plus, pentru traficul de mesaje transmis numai către staţiile de retransmisie (releu) cu "banda perforată": c) semnalul de separare a mesajelor, constând într-o SCHIMBARE PE LITERE (LETTER SHIFT)[↓] transmis de 12 ori într-o secvenţă neîntreruptă. Nota 1: Exceptând schimbarea pe litere (LETTER SHIFT), nimic nu mai trebuie transmis în traficul de mesaje între semnalul sfârşitului de mesaj, al unui mesaj şi semnalul de început de mesaj, al mesajului următor. Nota 2: Următoarele rânduri ilustrează procedurile specificate la 4.4.2 şi la 4.4.6.1, inclusiv pentru un mesaj în format pagină:
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Antet (Heading)│*ZCZC LPA183 │
│Adresă │GG LGGGZRZX LGATKLMW │
│(Address) │201838 EGLLKLMW │
│Origine │După cum se solicită │
│(Origin) │Pagină nouă (Page │
│Text (Text) │feed) │
│Sfârşit │NNNN** │
│(Ending) │ │
└───────────────┴──────────────────────┘
* Nota 2A: Dacă acest mesaj face parte dintr-o serie de mesaje şi nu a fost făcută nicio alimentare manuală cu hârtie, între mesaje, de către operatorul care aşteaptă pagina de recepţie din teleimprimator, "NNNN" din mesajul precedent va apărea aici. ** Nota 2B: În circumstanţele descrise în Nota 2A, antetul următorului mesaj recepţionat va fi tipărit la această poziţie. Nota 2C În practica reală a staţiei, mesajele sunt separate în pagină, prin secvenţa de pagină noua (page feed). Semnalul de sfârşit de mesaj apare ca parte componentă a următorului mesaj. Această aparentă plasare greşită, nu trebuie să ducă la nicio neînţelegere din partea celor care transmit sau a destinatarilor, de vreme ce, în practică, semnalul sfârşitului de mesaj nu are nici o semnificaţie în pagină. 4.4.6.2. Lungimea mesajelor AFTN introduse de staţia de origine AFTN nu trebuie să depăşească 2100 de caractere. Notă: Numărarea caracterelor include toate caracterele tipăribile şi netipăribile din mesaj, începând cu semnalul de start al mesajului (ZCZC) inclusiv şi până la semnalul de sfârşit de mesaj (NNNN), inclusiv. 4.4.7. Banda perforată 4.4.7.1. La echipamentele cu "bandă perforată" şi la cele "semiautomate" care utilizează tehnica benzii continue, atunci când semnale adiţionale celor specificate la 4.4.6.1 sunt necesare pentru a asigura că banda avansează corespunzător din perforator la staţiile de recepţie, în situaţia în care sfârşitul unui mesaj nu este urmat imediat de semnalul mesajului de start al unui alt mesaj, trebuie făcute acorduri locale la staţia de recepţie, pentru a se evita transmisia acestor semnale prin staţia de transmisie. Notă: La staţiile cu "bandă perforată", în situaţiile în care operatorul este gata să rupă banda şi nu a urmat nici un mesaj pentru a determina alimentarea cu bandă, în mod normal este necesar un dispozitiv prin care poate fi alimentată banda perforatorului de recepţie, astfel încât să permită operatorului să despartă mesajele la punctul corect, prin semnalul de separare a mesajului. În staţiile semiautomate ce utilizează tehnicile cu bandă continuă, poate fi necesar un proces similar, în circumstanţe similare, pentru avansarea benzii astfel încât care să permită semnalului de sfârşit de mesaj să ajungă la transmiţător. 4.4.7.1.1. Atunci când prevederile specificate la 4.4.7.1 nu pot fi aplicate, trebuie să fie făcute demersuri la staţia de transmisie, pentru ca aceasta din urmă să transmită, la sfârşitul unui singur mesaj, sau după ultimul mesaj al unei serii, un număr convenit de LETTER SHIFTS (SCHIMBĂRE PE LITERE) [↓], în plus fată de componentele specificate la 4.4.6. 4.4.8. Adrese selectate Atunci când se aplică prevederile specificate la 4.4.3 sau la 4.4.15.2.1, un centru de comunicaţii AFTN trebuie să omită din adrese toate indicativele destinatarilor care nu sunt necesare pentru: a) transmisia mai departe, de către centrul de comunicaţii AFTN, căruia îi este transmis mesajul; b) livrarea locală către destinatar(i), de către staţia AFTN de destinaţie; c) transmisia mai departe sau livrarea locală de către toate staţiile pe un circuit multipunct. 4.4.9. Procedura de operare a teleimprimatorului - generalităţi 4.4.9.1. Funcţiile de sfârşit de rând 4.4.9.1.1. Un rând, în cadrul unei pagini, nu trebuie să conţină mai mult de 69 de caractere şi/sau spaţii. 4.4.9.1.2. Un semnal ÎNTOARCERE CAR (CARRIAGE RETURN) [< ] şi un SEMNAL RÂND NOU (LINE FEELD) [≡] trebuie să fie transmise la sfârşitul fiecărei linii a textului unui mesaj. 4.4.9.2. Durata transmisiilor. Pentru circuitele simplex, transmisia unei serii de mesaje într-o singură transmisie nu trebuie să dureze mai mult de aproximativ cinci minute. Trebuie să se ia măsurile necesare pentru a livra sau retransmite fiecare mesaj recepţionat corect, fără a aştepta sfârşitul seriei. 4.4.9.3. Transmisiile de verificare a canalului. Cu excepţia prevederilor specificate la 4.4.9.3.3 şi la 4.4.9.3.5, următoarele transmisii periodice trebuie să fie trimise pe circuitele teleimprimatorului: 1) antetul (a se vedea 4.4.2.1.1); 2) funcţia de aliniere [< ≡]; 3) semnalul de procedură CH; 4) funcţia de aliniere [< ≡]; 5) semnalul de sfârşit de mesaj [NNNN]; 6) semnalul de separare al mesajelor [↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓] (dacă se cere). Staţia receptoare va verifica apoi identificarea transmisiei pentru a asigura succesiunea corectă în raport cu toate mesajele recepţionate pe acel canal de intrare. Notă: Aplicarea acestei proceduri furnizează unele măsuri de siguranţă în sensul menţinerii continuităţii acelui canal. 4.4.9.3.1. Atunci când un circuit nu este ocupat, transmisia specificată la 4.4.9.3 va fi făcută la H + 00, H + 20, H + 40. 4.4.9.3.2. Dacă transmisia pentru verificarea periodică a unui canal nu este recepţionată într-un interval de toleranţă stabilit pentru acel canal, o staţie va transmite un semnal de serviciu staţiei de la care era aşteptată transmisia. Textul acestui mesaj de serviciu trebuie să cuprindă: 1) abreviaţia SVC; 2) semnalul procedurii MIS; 3) semnalul procedurii CH; 4) (opţional) timpul la care era aşteptată transmisia; 5) semnalul procedurii LR; 6) identificarea transmisiei ultimului mesaj recepţionat; 7) semnalul de sfârşit de text; Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea procedurii mai sus menţionate: SVC→MIS→CH→[↑220↓→]LR→ABC↑123↓< ≡ 4.4.9.3.3. Atunci când un canal al teleimprimatorului este dotat cu un sistem de control al circuitului bazat pe un protocol, şi există acorduri între administratorii reţelelor fixe de telecomunicaţii aeronautice responsabili, transmisia specificată în 4.4.9.3 nu mai trebuie să fie făcută. 4.4.9.3.4. Transmisiile pentru verificarea canalului şi identificarea staţiilor radio. Pentru a satisface cerinţele UIT referitoare la transmisiile periodice ale indicativului staţiilor radio, acele staţii AFTN care utilizează canale de radio teleimprimatoare pot combina transmiterea indicativului staţiei radio cu transmisia pentru verificarea canalului, specificate în 4.4.9.3. În acest caz, transmisiile combinate trebuie efectuate după cum urmează: 1) antetul (a se vedea 4.4.2.1.1); 2) funcţia de aliniere [< ≡]; 3) semnalul procedurii CH; 4) funcţia de aliniere [< ≡]; 5) semnalul procedurii DE, urmat de un SPAŢIU (SPACE) [→] şi de indicativul (call- sign-ul) radio alocat de ITU; 6) funcţia de aliniere [< ≡]; 7) semnalul de sfârşit de mesaj [NNNN]; 8) semnalul de separare al mesajului [↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓] (dacă se cere); Notă: Aplicarea acestui format va permite ca această transmisie specială să fie gestionată în centre de comutare complet automate, fără intervenţia personalului de supraveghere. 4.4.9.3.4.1. Atunci când se utilizează circuite de radio teleimprimator multicanal (ex. MET şi AFTN), transmisia indicativului staţiei radio trebuie făcută pe un singur canal al circuitului. Canalul ales trebuie să fie acela care este cel mai convenabil pentru acest scop, cu transmisia identificării, în conformitate cu formatul utilizat pe acel canal. Când este ales un canal AFTN, transmisia identificării trebuie combinată cu transmisia pentru verificarea canalului. 4.4.9.3.5. Atunci când un circuit de teleimprimator este asociat cu echipamentul pentru corecţia automată a erorilor (ARQ) şi ca urmare a acordului între administratorii responsabili, transmisiile specificate la 4.4.9.3 nu trebuie să fie făcute; totuşi staţiile care utilizează canale de radio teleimprimatoare AFTN pentru care este necesară identificarea radio a staţiei, trebuie să se conformeze prevederilor specificate la 4.4.9.3.4. Notă: Paragraful anterior nu trebuie interpretat ca o cerinţă OACI în sensul necesităţii instalării unui echipament de corecţie automată a erorilor (ARQ) pe circuitele aeronautice internaţionale fixe. 4.4.10. Procedurile normale de transmisie ale teleimprimatorului 4.4.10.1. Mesajele trebuie să fie transmise în conformitate cu atribuţiile prestabilite pentru retransmisie (funcţia releu), în baza acordului dintre administratorii reţelelor fixe de telecomunicaţii aeronautice, responsabili de operarea staţiilor conectate direct (a se vedea de asemenea 4.4.1.3 şi 4.4.1.5.2.3). 4.4.10.1.1. Pornind de la acordurile de responsabilitate stabilite conform prevederilor de la 4.4.10.1, fiecare staţie a AFTN trebuie să utilizeze şi, conform prevederilor specificate la 4.4.10.1.1.1, va adera la un director de rutare, care face parte din lista de rutare. 4.4.10.1.1.1. Când un mesaj care soseşte conţine numai indicatoarele de amplasament identice în rândurile ce urmează antetului, staţia de recepţie trebuie să accepte responsabilitatea retransmisiei. Dacă este posibil, o asemenea retransmisie va fi efectuată pe circuitul normal de ieşire către locul de destinaţie al mesajului; dacă nu este posibilă utilizarea circuitului normal, trebuie să fie utilizat un circuit de ieşire alternativ corespunzător. Când nici una din aceste facilităţi nu este în operare, mesajul nu trebuie să fie retransmis prin circuitul de la care a fost recepţionat, fără un mesaj prealabil de serviciu (a se vedea 4.4.1.1.9), notificarea acestei acţiuni fiind dată staţiei care a efectuat transmisia precedentă. 4.4.10.1.1.2. Un iniţiator de mesaj AFTN care nu este capabil de a gestiona mesaje de serviciu, trebuie să aibă un acord cu centrul AFTN cu care este conectat, pentru a găsi o metodă de a schimba mesaje de serviciu. Notă: O metodă de a specifica adresa de serviciu în câmpul de date opţional este prezentată în 4.4.4.4.2 şi 4.4.4.4.2.1. 4.4.10.1.2. Forma de transmisie - operarea teleimprimatorului. Toate transmisiile trebuie să cuprindă următoarele elemente, în ordinea indicată:
┌────────┬─────┬──────┬───────┬────┬───────┐
│IMPULSUL│ANTET│ADRESĂ│ORIGINE│TEXT│SFÂRŞIT│
│DE START│ │ │ │ │ │
└────────┴─────┴──────┴───────┴────┴───────┘
Figura 4-2. Forma de transmisie - operarea teleimprimatorului 4.4.10.1.2.1. Semnalul de start. În situaţia în care staţia de recepţie utilizează un echipament dotat cu un comutator de timp pentru a opri motorul teleimprimatorului atunci când nu au loc transmisii pe canal, un IMPULS de SPAŢIERE de 20 - 30 milisecunde va fi transmis atunci când canalul a fost în repaus timp de 30 de secunde sau mai mult şi vor fi lăsate să se scurgă cel puţin 1,5 secunde înainte de transmisia antetului. Nota 1: Acesta este echivalent transmisiei unei SCHIMBĂRI PE LITERE (LETTER SHIFT) [↓], urmată de o pauză (exemplu: IMPULS DE MARCARE continuu) de cel puţin 1.37 secunde. Nota 2: Aplicarea acestei proceduri va permite echipamentului de recepţie să atingă sincronizarea înaintea începerii transmisiei antetului. 4.4.10.1.3. Formatul mesajului. Toate mesajele trebuie să fie pregătite în conformitate cu prevederile specificate la 4.4.2 (formatul ITA-2) sau la 4.4.15 (formatul IA-5). 4.4.10.1.3.1. Linia de antet, cu excepţia caracterului SOH, trebuie să fie neglijată în cazul circuitelor care utilizează una din procedurile de control privind legăturile de date, conţinute în 8.6.3 şi 8.6.4 ale prezentei reglementări, volumul III. 4.4.10.1.4. Proceduri de retransmisie 4.4.10.1.4.1. Un mesaj care necesită retransmisie va trebui să aibă antetul anterior şters de staţia care a recepţionat un astfel de mesaj pentru retransmisie. Retransmisia trebuie să înceapă cu noul antet, utilizând identificarea transmisiei pentru canalul de ieşire. 4.4.10.1.4.1.1. Atunci când se aplică prevederile de la 4.4.10.1.4.1, transmisia părţii de adrese a mesajului trebuie să înceapă într-un anumit punct în timpul celor 5 SPAŢII, 1 SCHIMBARE PE LITERE (LETTER SHIFT) [→→→→→→], care preced imediat prima funcţie de aliniere [< ≡]. 4.4.10.1.4.1.2. La staţiile de retransmisie tributare şi cu bandă perforată, care nu sunt echipate cu dispozitive automate de numărat, este necesar ca un număr suplimentar de caractere să fie perforate pe bandă, înaintea semnalului de început de mesaj, pentru a evita riscul coruperii ulterioare a semnalului, în timpul retransmisiei; asemenea caractere suplimentare, dacă este necesar, constau în SCHIMBĂRI PE LITERE (LETTER SHIFTS) [↓]. Transmisia ulterioară pe canalul de ieşire trebuie să înceapă la un punct, cât mai aproape posibil de semnalul de început al mesajului. 4.4.10.1.4.1.3. La staţiile la care antetul mesajului este realizat de un echipament automat la punctul şi la momentul transmisiei pe canalul de ieşire, dar la care pregătirea celorlalte părţi ale mesajului se face prin perforarea benzii, este necesară perforarea unui număr mic de caractere suplimentare înainte de funcţia de aliniere [< ≡] de la începutul adresei, pentru a evita riscul deteriorării funcţiei de aliniere; asemenea caractere suplimentare dacă sunt necesare, vor consta în SCHIMBĂRI PE LITERE (LETTER SHIFTS) [↓] sau SPAŢII [→]. Transmisia ulterioară pe canalul de ieşire trebuie să înceapă la un punct, cât mai aproape posibil de prima funcţie de aliniere [< ≡] a mesajului. 4.4.10.1.4.2. La o staţie care utilizează bandă perforată, benzile vor fi rupte la o poziţie din componenţa semnalului de separare a mesajului (a se vedea 4.4.6.1 şi 4.4.7.1), astfel încât semnalul de sfârşit de mesaj precedent să rămână intact. 4.4.10.1.4.2.1. Ca urmare a aplicării prevederilor specificate la 4.4.10.1.4.2, semnalul scurtat de separare a mesajului (adică mai puţin de 12 SCHIMBĂRI DE LITERE (LETTER SHIFTS) [↓], care rămân pe banda mesajului, vor fi şterse, dacă este necesar, prin metode electronice, înaintea retransmisiei către un echipament releu automat. Dacă retransmisia se face către o altă staţie ce utilizează bandă perforată, atunci: 1) semnalul scurtat de separare a mesajului va fi refăcut într-un mesaj complet [↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓] prin transmisia numărului necesar de SCHIMBĂRI DE LITERE (LETTER SHIFTS) [↓] suplimentare, sau 2) semnalul scurtat de separare a mesajului, care rămâne pe bandă, va fi înlăturat şi un nou semnal complet de separare a mesajului va fi adăugat mesajului aflat în procesul de retransmisie, în conformitate cu prevederile de la 4.4.6.1 c). 4.4.10.1.5. Când se utilizează banda perforată sau echipamente semiautomate, o bandă corectă, atunci când este posibil, trebuie să fie obţinută înainte de transmisia mai departe; atunci când banda este ilizibilă sau deteriorată, staţia nu va retransmite mesajul până când, o evaluare corectă, va indica faptul că aceasta nu va conduce la funcţionarea defectuoasă a echipamentelor la următoarele staţii de retransmisie (releu). 4.4.10.1.6. Confirmarea recepţionării mesajelor. La operarea teleimprimatorului şi cu excepţia celor specificate la 4.4.10.1.6.1, o staţie de recepţie nu va trebui să transmită confirmarea primirii unui mesaj recepţionat. În loc de aceasta, se aplică prevederile specificate la 4.4.1.4.1. 4.4.10.1.6.1. Recepţionarea mesajelor de pericol (prioritate SS - a se vedea 4.4.1.1.1) trebuie să fie confirmată individual de către staţia AFTN de destinaţie, prin trimiterea unui mesaj de serviciu (a se vedea 4.4.1.1.9) către staţia AFTN de origine. O asemenea notificare a recepţiei va fi sub forma unui mesaj complet adresat staţiei AFTN de origine şi i se va aloca indicatorul de prioritate SS şi alarma de prioritate asociată (a se vedea 4.4.4.3) şi va avea un text care conţine: 1) semnalul de procedură R; 2) originea (a se vedea 4.4.4), fără alarma de prioritate, sau informaţia opţională de antet a mesajului care este confirmat; 3) semnalul de sfârşit de text [↓< ≡]. Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea procedurii specificate la 4.4.10.1.6.1. Antet (a se vedea 4.4.2.1.1): < ≡SS→LECBZRZX< ≡ ↑121322↓→EGLLYFYX (Alarmă de Prioritate)< ≡ R→↑121319↓→LECBZRZX↓< ≡ Sfârşit (a se vedea 4.4.6). 4.4.10.1.7. În cazurile în care un destinatar al unui mesaj multi-adresă solicită o repetare a mesajului de la staţia de origine, staţia de origine va adresa repetarea mesajului numai destinatarului care solicită repetarea. În aceste condiţii, semnalul procedurii DUPE nu trebuie să fie inclus. 4.4.11. Măsuri privind mesajele corupte sau cu format necorespunzător, detectate în staţiile cu teleimprimatoare de retransmisie (releu). 4.4.11.1. Dacă, înainte de începerea retransmisiei, o staţie releu detectează că un mesaj a fost corupt sau impropriu formatat, într-un anumit punct înaintea semnalului de sfârşit de mesaj şi există un motiv de a se crede că această deteriorare a avut loc înainte de recepţionarea mesajului de către staţia anterioară, aceasta va trimite un mesaj de serviciu (a se vedea 4.4.1.1.9) iniţiatorului astfel identificat după indicativul de origine al mesajului corupt sau formatat impropriu, solicitând repetarea mesajului recepţionat incorect. Nota 1: Următorul exemplu ilustrează un text tipic de mesaj de serviciu în care procedura precedentă a fost aplicată referitor la un mesaj corupt, având ca origine "141335 CYULACAX": SVC→QTA→RPT→↑141335↓→CYULACAX↓< ≡. Nota 2: Această condiţie de constatare a unei coruperi poate fi îndeplinită numai la staţiile de retransmisie (releu) care utilizează "banda perforată". 4.4.11.2. Atunci când se aplică prevederile specificate la 4.4.11.1, iniţiatorul, astfel cum este identificat de către indicativul iniţiatorului din originea mesajului corupt, îşi va reasuma responsabilitatea pentru mesajul corupt şi va trebui să se conformeze prevederilor specificate la 4.4.11.3. 4.4.11.3. Ca urmare a aplicării prevederilor specificate la 4.4.11.2, următoarea reprocesare va trebui să fie îndeplinită înainte ca versiunea necoruptă a mesajului să fie transmisă pentru a doua oară, către acelaşi destinatar/destinatari, astfel: 1) inserarea unui nou antet; 2) înlăturarea sfârşitului de mesaj (a se vedea 4.4.6.1); 3) inserarea în loc de acesta a semnalului de procedură DUPE, precedat de cel puţin o SCHIMBARE PE LITERE (LETTER SHIFT) [↓], urmată de o ÎNTOARCERE CAR (CARRIAGE RETURN), 8 semnale RÂND NOU (LINE FEEDS), semnalul de sfârşit de mesaj şi, dacă este necesar (a se vedea 4.4.6 şi 4.4.7), SCHIMBĂRI PE LITERE (LETTER SHIFTS) [↓] ale semnalului de separare a mesajului şi de antrenare a benzii.
┌────┬────────────────────────────────────────┐
│Text│↓DUPE< ≡≡≡≡≡≡≡≡ NNNN │
│↓ < │↓↓↓.....................................│
│≡ │ │
└────┴────────────────────────────────────────┘
┌─────────┬────────────┬───────────────┐
│ │SCHIMBĂRILE │SCHIMBĂRI PE │
│ │PE LITERE │LITERE (LETTER │
│ │suplimentare│SHIFTS) ale │
│ │pot fi │semnalului │
│ │utilizate │mesajului de │
│Sfârşitul│aici pentru │separare şi ale│
│de mesaj │a asista │secvenţei de │
│ │poziţionarea│introducere a │
│ │în staţiile │benzii, │
│ │cu │dacă se │
│ │bandă │solicită acest │
│ │perforată │lucru │
└─────────┴────────────┴───────────────┘
Figura 4.3 Exemplu privind aplicarea procedurii specificate la 4.4.11.3 4.4.11.4. Dacă, înainte de începerea retransmisiei, o staţie releu detectează că unul sau mai multe mesaje au fost corupte într-un anumit punct dinaintea semnalului de sfârşit de mesaj şi dacă există motiv de a se crede că această corupere a avut loc în timpul sau ulterior transmisiei sale de la staţia precedentă, aceasta va trebui să transmită un mesaj de serviciu (a se vedea 4.4.1.1.9) către staţia precedentă, eliminând transmisia coruptă şi solicitând repetarea mesajului (sau mesajelor) recepţionate incorect. Nota 1: Următoarele exemple ilustrează aplicarea procedurii mai sus menţionate. În exemplul 2), separatorul "cratimă" trebuie înţeles ca "până la". 1) cu referire la un singur mesaj corupt: SVC→QTA→RPT→ABC↑123↓< ≡ 2) cu referire la mai multe mesaje corupte: SVC→QTA→RPT→ABC↑123-126↓< ≡ Nota 2: Condiţia de constatare a unei coruperi poate fi îndeplinită numai la staţiile de retransmisie (releu) care utilizează "banda perforată". 4.4.11.5. Când se aplică prevederile specificate la 4.4.11.4, staţia care recepţionează mesajul de serviciu îşi va reasuma responsabilitatea pentru mesajul de referinţă. Aceasta va trebui să retransmită apoi copia necoruptă a mesajului de referinţă, cu o nouă identificare a transmisiei (corectă în secvenţă) (a se vedea 4.4.2.1.1 b). Dacă acea staţie nu este în posesia unei copii necorupte a mesajului original, aceasta va acţiona în conformitate cu prevederile specificate la 4.4.11.1. 4.4.11.6. Dacă, înainte de începerea retransmisiei, o staţie releu detectează că un mesaj recepţionat are un semnal de sfârşit de mesaj corupt, dar care poate fi identificat, aceasta va trebui să remedieze acolo unde este necesar această corupere, înaintea retransmisiei. Notă: Condiţia de detectare a unei coruperi poate fi posibilă numai la staţiile de retransmisie (releu) care utilizează "banda perforată", şi acţiunea prescrisă va fi esenţială acolo unde mesajele sunt transmise către o staţie semiautomată sau complet automată. 4.4.11.7. Dacă, în timpul retransmisiei unui mesaj, o staţie releu detectează că un mesaj a fost corupt într-un un anumit punct, înaintea semnalului de sfârşit de mesaj şi este capabilă să acţioneze înainte ca un semnal corect de sfârşit de mesaj să fi fost transmis, aceasta trebuie: 1) să anuleze transmisia prin inserarea în canal a secvenţei ↓< ≡QTA→QTA↓< ≡, urmată de un final complet (a se vedea 4.4.6); 2) să îşi asume din nou responsabilitatea pentru mesaj; 3) să se conformeze prevederilor specificate la 4.4.11.1 sau la 4.4.11.4, după caz. Notă Condiţia de detectare a unei coruperi poate fi posibilă numai la staţiile de retransmisie care utilizează "banda perforată", sau la staţiile semiautomate care utilizează bandă continuă. 4.4.11.8. Dacă, după transmisia integrală a unui mesaj, o staţie detectează că textul sau originea unui mesaj a fost corupt(ă) sau incomplet(ă), aceasta trebuie să transmită la toate adresele implicate, dacă este disponibilă la staţie, o copie necoruptă a mesajului, cu un mesaj de serviciu cu următorul text: CORECŢIE SVC (SVC CORRECTION) (originea mesajului incorect) STOP (urmat de textul corect). Notă: Condiţia de detectare a unei coruperi poate fi posibilă numai la staţiile de retransmisie care utilizează "banda perforată", sau la staţiile semiautomate care utilizează bandă continuă. 4.4.11.9. Dacă după transmisia textului unui mesaj, o staţie releu detectează că mesajul are un semnal de sfârşit de mesaj evident corupt, aceasta va introduce pe canal un semnal corespunzător de sfârşit de mesaj. Notă: Condiţia de detectare a unei coruperi poate fi posibilă numai la staţiile de retransmisie care utilizează "banda perforată", sau la staţiile semiautomate care utilizează bandă continuă. 4.4.11.10. Dacă, după transmisia textului unui mesaj, o staţie releu poate detecta că nu există semnalul complet de sfârşit de mesaj, dar nu are mijloace adecvate de a descoperi dacă neregularitatea a afectat numai semnalul de sfârşit de mesaj sau dacă a cauzat pierderea parţială a textului original, ea trebuie să introducă pe canalul de transmisie următoarele: 1) ↓< ≡CHECK≡TEXT≡ NEW→ENDING→ADDED→ 2) identificarea propriei staţii; 3) ↓< ≡ 4) un final corespunzător, conform 4.4.6.1. Nota 1: Pe copia benzii, această inserare va apărea după cum urmează: ↓< ≡CHECK≡TEXT≡ NEW→ENDING→ADDED→LOWWYFYX ↓< ≡ ≡≡≡≡≡≡NNNN↓↓↓... Nota 2: Pe pagină, această inserare va apărea, după cum urmează: CHECK (VERIFICARE) TEXT (TEXT) NEW ENDING ADDED LOWWYFYX (SFÂRŞIT NOU ADĂUGAT) NNNN Nota 3: Prezentarea în trepte pe pagină este recomandată pentru a asigura imediat atragerea atenţiei destinatarului asupra inserţiei. Nota 4: SCHIMBAREA PE CIFRĂ (FIGURE SHIFT) [↑] este inclusă pentru a se asigura funcţionarea corespunzătoare în cazul în care este utilizat echipamentul de monitorizare a primei linii şi este utilizată acolo unde prezenţa unui semnal SCHIMBAREA PE CIFRĂ în origine, este folosită pentru a determina deconectarea acestui echipament şi acolo unde partea care lipseşte din mesaj include semnalul SCHIMBAREA PE CIFRĂ. Nota 5: Condiţia de detectare a unei coruperi poate fi posibilă numai la staţiile complet automate sau la staţiile care utilizează metode semiautomate fără bandă continuă. 4.4.11.11. Staţiile de retransmisie (releu) care aplică prevederile procedurale specificate la 4.4.11.9 sau la 4.4.11.10 trebuie să se asigure, dacă este posibil, că materialul corespunzător recomandat acolo este introdus înainte de transmisia unui semnal complet de început de mesaj, asociat cu oricare mesaj care urmează. 4.4.11.12. Dacă o staţie de retransmisie (releu) detectează recepţionarea unui mesaj cu o linie de adrese complet coruptă, aceasta va trebui să transmită un mesaj de serviciu staţiei precedente, rejectând transmisia coruptă. 4.4.11.12.1. Textul acestui mesaj de serviciu trebuie să cuprindă: 1) abrevierea SVC; 2) semnalul procedurii QTA; 3) semnalul procedurii ADS; 4) identificarea transmisiei mesajului rejectat; 5) indicaţia CORRUPT (corupt); 6) semnalul de sfârşit de text; Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea procedurii mai sus menţionate: SVC→QTA→ADS→ABC↑123↓→CORRUPT↓< ≡ 4.4.11.12.2. Staţia care recepţionează un astfel de mesaj de serviciu va trebui să-şi reasume responsabilitatea pentru mesajul de referinţă şi va retransmite mesajul cu o linie de adresă corectată şi o nouă identificare a transmisiei. 4.4.11.13. Dacă o staţie de retransmisie (releu) detectează un mesaj recepţionat cu un indicativ al destinatarului nevalid (cu lungime diferită de 8 litere) sau necunoscut, ea va retransmite mesajul acelor adrese valide pentru care ea are responsabilitatea de retransmitere utilizând procedura adreselor cu elemente selectate (a se vedea 4.4.8). 4.4.11.13.1. Suplimentar, cu excepţia situaţiei specificate la 4.4.11.13.3, staţia va trimite un mesaj de serviciu staţiei precedente, cerând corectarea erorii. Textul mesajului de serviciu trebuie să cuprindă: 1) abreviaţia SVC; 2) semnalul procedurii ADS; 3) identificarea transmisiei mesajului cu eroare; 4) o funcţie de aliniere; 5) prima linie de adresă a mesajului, aşa cum este recepţionată; 6) o funcţie de aliniere; 7) sau: a) pentru un indicativ nevalid de adresă: indicaţia CHECK (VERIFICĂ); sau b) pentru un indicativ de adresă necunoscut: indicaţia UNKNOWN (NECUNOSCUT); 8) indicativul (indicativele) de adresă nevalizi sau necunoscuţi; 9) semnalul de sfârşit de text. Notă: Următoarele exemple ilustrează aplicarea procedurii specificate la 4.4.11.13.1: a) pentru un indicativ de adresă nevalid: SVC→ADS→ABC↑123↓< ≡ GG→EGLLACAX→EGPKYTYX→CYAAYFYX→ CYQXAFX< ≡CHECK→CYQXAFX↓< ≡ b) pentru un indicativ de adresă necunoscut: SVC→ADS→ABC↑123↓< ≡ GG→EGLLACAX→EGEHYTYX→CYAAYFYX→ CYQXACAX< ≡UNKNOWN→EGEHYTYX↓< ≡ 4.4.11.13.2. O staţie care recepţionează un mesaj de serviciu, în conformitate cu cele specificate la 4.4.11.13.1, va repeta mesajul pentru acea adresă, dacă este disponibil un indicativ de adresă corect al destinatarului, utilizând doar procedura pentru adrese selectate (a se vedea 4.4.8) sau, dacă nu este disponibil un indicativ corect al adresei destinatarului, va acţiona în conformitate cu cele specificate la 4.4.11.13.1. 4.4.11.13.3. Acolo unde se aplică procedura specificată la 4.4.11.13 în cazul unui indicativ necunoscut al destinatarului şi dacă originea mesajului este fără greşeală, staţia va trebui să transmită un mesaj de serviciu iniţiatorului. Textul acestui mesaj de serviciu trebuie să cuprindă: 1) abreviaţia SVC; 2) semnalul procedurii ADS; 3) originea mesajului cu eroare; 4) o funcţie de aliniere; 5) prima linie de adresă a mesajului aşa cum este recepţionată; 6) o funcţie de aliniere; 7) indicaţia UNKNOWN (NECUNOSCUT); 8) indicativul (indicativele) de adresă necunoscut(e); 9) semnalul de sfârşit de text. Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea procedurii menţionate mai sus: SVC→ADS→↑141335↓→CYULACAX< ≡ GG→EGLLACAX→EGEHYTYX→CYAAYFYX→ CYQXACAX< ≡UNKNOWN→EGEHYTYX↓< ≡ 4.4.11.13.4. O staţie care recepţionează un astfel de mesaj de serviciu va obţine un indicativ corect al destinatarului şi va repeta mesajul destinatarului, utilizând procedura pentru adrese selectate (a se vedea 4.4.8). 4.4.11.14. Când prima staţie de retransmisie (releu) detectează recepţionarea unui mesaj cu o linie de origine coruptă, sau fără nici o origine, aceasta trebuie: a) să oprească prelucrarea mesajului; b) să trimită un mesaj de serviciu staţiei de la care a fost recepţionat mesajul. 4.4.11.14.1. Textul acestui mesaj de serviciu trebuie să cuprindă: 1) abreviaţia SVC; 2) semnalul procedurii QTA; 3) semnalul procedurii OGN; 4) identificarea transmisiei mesajului rejectat; 5) indicaţia CORRUPT; 6) semnalul sfârşitului de text. Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea procedurii menţionate mai sus: SVC→QTA→OGN→ABC↑123↓→CORRUPT↓< ≡ 4.4.11.14.2. Staţia care recepţionează un mesaj de serviciu, conform 4.4.11.14.1 îşi va reasuma responsabilitatea pentru mesajul de referinţă şi va retransmite mesajul cu o linie de origine corectă şi o nouă identificare a transmisiei. Notă: Când se aplică prevederile specificate la 4.4.11.14, cerinţele minime pentru prelucrarea originii mesajului AFTN sunt: 1) grupul dată-timp, constând din 6 caractere numerice; 2) indicativul iniţiatorului, constând din 8 litere. 4.4.11.15. Atunci când prima staţie releu detectează recepţionarea unui mesaj cu un indicativ incorect al iniţiatorului, aceasta trebuie: a) să oprească prelucrarea mesajului; şi b) să trimită un mesaj de serviciu staţiei de la care a fost recepţionat mesajul. 4.4.11.15.1. Textul mesajului de serviciu trebuie să cuprindă: 1) abreviaţia SVC; 2) semnalul procedurii QTA; 3) semnalul procedurii OGN 4) indicatorul transmisiei mesajului rejectat; 5) indicatorul INCORRECT; şi 6) semnalul sfârşitului de text. Notă: Următorul exemplu ITA-2 ilustrează aplicarea procedurii menţionate mai sus: SVC→QTA→OGN→ABC↑123↓→INCORRECT↓< ≡ 4.4.11.15.2. Staţia care recepţionează un mesaj de serviciu, în conformitate cu 4.4.11.15.1, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru mesajul la care se face referire şi trebuie să retransmită mesajul cu indicativul corect al iniţiatorului şi, dacă este aplicabil, o nouă identificare a transmisiei. Notă: Atunci când se aplică prevederile specificate la 4.4.11.15, cerinţa minimă pentru centrul releu este, ca primul caracter al indicativului iniţiatorului să corespundă cu primul caracter al indicativului locului de provenienţă a mesajului. 4.4.12. Corecţia erorilor în timpul pregătirii benzii 4.4.12.1. Mesajelor, ale căror benzi sunt pregătite la staţia de origine, nu trebuie să li se permită circulaţia în cadrul AFTN cu erori cunoscute, dar necorectate. 4.4.12.2. Erorile din textul iniţial al mesajului trebuie să fie corectate prin înlăturarea benzii incorecte şi pregătirea uneia noi. 4.4.12.3. Atunci când este posibil, erorile făcute în textul unui mesaj trebuie să fie corectate prin revenire asupra porţiunii de bandă şi eliminarea erorilor, prin operarea tastei LETTERS [↓] deasupra porţiunii nedorite. 4.4.12.4. Atunci când operaţiunea specificată în 4.4.12.3 nu este posibilă, corectarea textului trebuie să fie făcută imediat după eroare, prin marcarea acesteia cu semnele de eroare (→E→E→E→), transmiţând ultimul cuvânt sau grup de cuvinte corect şi continuând apoi cu pregătirea benzii. 4.4.12.5. Atunci când operaţiunile specificate la 4.4.12.3 şi la 4.4.12.4 nu sunt posibile datorită faptului că eroarea din text nu este observată decât mai târziu în procesul de pregătire al benzii (dar înainte ca semnalul de sfârşit de mesaj să fi fost adăugat), staţia trebuie să se conformeze prevederilor specificate la 4.4.5.5. 4.4.12.6. Sfârşitul mesajului trebuie să fie perforat (scris) fără erori. 4.4.13. Corectarea erorilor în timpul iniţierii mesajului, în cazurile în care mesajul este introdus în sistemul AFTN în perioada de pregătire. 4.4.13.1. Mesajele care sunt introduse în sistemul AFTN în timpul pregătirii, în cazul în care conţin erori cunoscute şi necorectate, nu trebuie să fie finalizate cu semnalul de sfârşit de mesaj. 4.4.13.2. Atunci când se face o eroare în această circumstanţă, în orice porţiune a mesajului care precede textul, mesajul neterminat trebuie să fie anulat prin trimiterea secvenţei ↓< ≡QTA→QTA↓< ≡, urmată de un final complet (a se vedea 4.4.6). 4.4.13.3. Erorile făcute în text şi observate imediat, trebuie să fie corectate prin introducerea semnului de eroare (→E→E→E→), transmiţând ultimul cuvânt sau grup de cuvinte corect şi continuând apoi cu mesajul. 4.4.13.4. În cazurile în care sunt făcute erori în text care nu sunt observate decât mai târziu în procesul de iniţiere, staţia trebuie să se conformeze prevederilor specificate la 4.4.5.5. 4.4.13.5. În cazurile în care, pe timpul iniţierii textului, devine evident faptul că mesajul trebuie să fie anulat, staţia trebuie să întreprindă acţiunea specificată la 4.4.13.2. 4.4.14. Sistemul de distribuţie prestabilită a mesajelor AFTN (adrese colective) 4.4.14.1. Atunci când a fost convenită între administraţiile implicate utilizarea unui sistem de distribuţie prestabilită pentru mesajele AFTN, trebuie să fie utilizat sistemul descris mai jos. 4.4.14.2. Indicativul de distribuţie prestabilită al destinatarilor (PDAI - Predeterminated Distribution Adressee Indicator) trebuie să fie constituit după cum urmează: a) prima şi a doua literă: Primele două litere ale indicativului de amplasament al centrului de comunicaţii al administraţiei desemnate de către autoritatea naţională de supervizare în domeniul aviaţiei civile şi care recepţionează mesaje printr-un circuit pentru care are o responsabilitate de rutare predefinită; b) a treia şi a patra literă: Literele ZZ, indicând o cerinţă pentru distribuţie specială; c) literele a cincea, a şasea şi a şaptea: 1) literele a cincea, a şasea şi a şaptea luate din seria A-Z, care indică lista/listele de distribuţie naţională şi/sau internaţională ce trebuie să fie utilizate de către centrul de recepţie AFTN. 2) "N" şi "S", ca a cincea literă, sunt rezervate pentru NOTAM, respectiv SNOWTAM (a se vedea procedurile specifice de aplicare ale prevederilor Reglementării RACR - AIS); d) a opta literă: Poate fi utilizată ori litera de completare "X" ori o literă din seria A-Z pentru a defini în continuare lista (listele) de distribuţie naţionale şi/sau internaţionale utilizate de către centrele de recepţie AFTN. Nota 1: Pentru a evita conflictul cu semnalul de început de mesaj AFTN, nu trebuie să fie utilizate combinaţii ce conţin şirul de caractere ZC sau CZ. Nota 2: Pentru a evita conflictul cu semnalul de sfârşit de mesaj AFTN, nu trebuie să fie utilizată combinaţia ce conţine şirul de caractere NN. 4.4.14.3. PANS - Indicativele de distribuţie prestabilită ale destinatarilor (PDAI) trebuie să fie utilizate, oricând este posibil în mesajele AFTN, între statele care au convenit utilizarea sistemului de distribuţie prestabilită. 4.4.14.4. Mesajele AFTN care utilizează indicativele de adresă cu distribuţie prestabilită ale destinatarilor, alocate de către autoritatea naţională supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă, desemnată de către autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile, vor fi dirijate destinatarilor din lista aferentă indicativelor destinatarilor, specificată la 4.4.14.5. 4.4.14.5. Autoritatea naţională de supervizare în domeniul aviaţiei civile, prin intermediul autorităţii de stat, după caz, va transmite lista indicativelor de adresă cu distribuţie prestabilită ale destinatarilor selectaţi, împreună cu lista aferentă a indicativelor destinatarilor către: a) autorităţile din alte state de la care vor recepţiona mesaje AFTN pentru distribuţie prestabilită, pentru a asigura rutarea corectă şi b) autorităţile din statele care vor iniţia mesaje AFTN pentru distribuţie prestabilită, pentru a facilita tratarea cererilor de retransmisie şi pentru a asista iniţiatorii în utilizarea corectă a indicativelor de adresă cu distribuţie prestabilită ale destinatarilor. 4.4.14.5.1. Lista indicativelor de adresă ale destinatarilor aferentă indicativelor de distribuţie prestabilită ale destinatarilor, va include ori: a) indicativele destinatarilor pentru distribuţie naţională ori, b) indicativele destinatarilor pentru distribuţie internaţională ori, c) indicativele destinatarilor cu distribuţie predeterminată pentru distribuţia internaţională, ori d) orice combinaţie între a), b) şi c). 4.4.15. Formatul mesajului - IA-5 În situaţia în care administratorii reţelelor de telecomunicaţii aeronautice implicaţi au căzut de acord să utilizeze IA-5, va trebui să fie utilizat formatul specificat la 4.4.15, până la 4.4.15.3. Este responsabilitatea administratorilor ce utilizează IA-5 să adapteze staţiile AFTN adiacente ce utilizează codul ITA-2, la formatul specificat la 4.4.2. Toate mesajele, altele decât cele specificate la 4.4.1.8 şi la 4.4.9.3, trebuie să cuprindă părţile componente specificate la 4.4.15.1, până la 4.4.15.6 inclusiv. Nota 1: O ilustrare a formatului de mesaj IA-5 este prezentată în figura 4-4. Nota 2: În standardele următoare privind formatul de mesaj, au fost utilizate următoarele simboluri pentru a face referire la funcţiile alocate anumitor semnale în IA-5. (A se vedea volumul III, partea I, 8.6.1 şi tabelele 8.2 şi 8.3).
┌──────┬───────────────────────────────┐
│ │Semnificaţie │
│ │ÎNTOARCERE CAR (CARRIAGE │
│Simbol│RETURN) (poziţia caracterului 0│
│< │/13) │
│≡ │RÂND NOU (LINE FEED) (poziţia │
│→ │caracterului 0/10) │
│ │SPAŢIU (SPACE) (poziţia │
│ │caracterului 2/0) │
└──────┴───────────────────────────────┘
4.4.15.1. Antetul 4.4.15.1.1. Antetul trebuie să cuprindă: a) caracterul începutului de antet (SOH) 0/1; b) identificarea transmisiei cuprinzând: 1) identificarea circuitului sau legăturii; 2) numărul secvenţei canalului; c) informaţia de serviciu suplimentară (dacă este necesară) cuprinde: 1) un SPAŢIU (SPACE);. 2) nu mai mult de 10 caractere. 4.4.15.1.1.1. În circuitele sau conexiunile punct la punct, identificarea constă din 3 litere selectate şi alocate de staţia de emisie; prima literă indicând emiţătorul, a doua literă indicând capătul de recepţie al circuitului şi a treia literă indicând canalul. Acolo unde există un singur canal, trebuie să fie alocată litera A. Acolo unde există mai mult de un canal între staţii, canalele vor fi identificate ca A, B, C, etc., în ordinea respectivă. Pe canalele multipunct, identificarea va consta din trei litere selectate şi alocate prin controlul circuitului sau de către staţia principală. 4.4.15.1.1.2. Cu excepţia prevederilor specificate la 4.4.15.1.1.3, numerele de secvenţă de canal succesive de 3 cifre, de la 001 la 000 (reprezentând 1000 de numere de secvenţă), trebuie să fie alocate secvenţial de către staţiile de telecomunicaţii, tuturor mesajelor transmise direct de la o staţie la alta. O serie separată a acestor numere va fi alocată pentru fiecare canal şi o nouă serie va începe zilnic de la ora 0000. 4.4.15.1.1.3. Extinderea numărului secvenţelor de canal pentru a evita dublarea aceloraşi numere într-un interval de 24 de ore, va fi permisă ca urmare a unui acord între autorităţile responsabile pentru operarea circuitului. 4.4.15.1.1.4. Identificarea transmisiei trebuie să fie trimisă în circuit, în următoarea secvenţă: a) litera terminalului de emisie; b) litera terminalului de recepţie; c) litera de identificare a canalului; d) numărul secvenţei de canal. 4.4.15.1.1.5. Va fi permisă inserarea informaţiilor adiţionale de serviciu, după identificarea transmisiei, urmare a acordului între autorităţile responsabile pentru operarea circuitului. O asemenea informaţie suplimentară de serviciu va fi precedată de un SPAŢIU (SPACE) (→), urmată de nu mai mult de 10 caractere inserate în antetul mesajului, imediat după ultima cifră a numărului secvenţei canalului şi nu va conţine nici o funcţie de aliniere. Când nu este adăugată nici o informaţie de serviciu suplimentară, informaţia specificată la 4.4.15.1.1.4, va fi urmată imediat de aceea specificată la 4.4.15.2. 4.4.15.2. Adresa 4.4.15.2.1. Adresa trebuie să cuprindă: a) funcţia de aliniere [< ≡]; b) indicatorul de prioritate; c) indicativul (indicativele) de adresă al (ale) destinatarului (destinatarilor); d) funcţia de aliniere [< ≡]. 4.4.15.2.1.1. Indicatorul de prioritate constă dintr-un grup de două litere corespunzătoare, alocat de iniţiator, în conformitate cu următoarele:
┌──────────────┬─────────────┬──────────────────────┬────────────┐
│Parte a │Componenţa │ │Semnalul │
│mesajului │părţilor │Elementul componente │teleimprima-│
│ │mesajului │ │torului │
├─┬────────────┼─────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │Semnalul │ │ │
│ │ │începutului │Un caracter (0/1) │SOH │
│ │ │de mesaj │ │ │
│ │ ├─────────────┼───────────────┬──────┼────────────┤
│ │ │ │a) Litera │ │ │
│ │ │ │corespunzătoare│ │ │
│ │ │ │terminalului de│ │ │
│ │ │ │emisie │ │ │
│ │ │ │b) Litera │ │ │
│ │RÂNDUL DE │Indicatorul │corespunzătoare│Ex: │...... │
│ │ANTET │transmisiei │terminalului de│NRA062│ │
│ │(a se vedea │ │recepţie │ │ │
│ │4.4.15.1.1) │ │c) Litera │ │ │
│ │ │ │corespunzătoare│ │ │
│ │ │ │identificării │ │ │
│ │ │ │canalului │ │ │
│ │ ├─────────────┼───────────────┴──────┼────────────┤
│ │ │(Dacă este │a) Un SPAŢIU │ │
│ │ │necesar) │b) Nu trebuie să │ │
│ │ │Indicarea │depăşească │→ │
│ │ │unui │numărul de caractere │ │
│ │ │serviciu │permis în │Ex: 270930 │ │
│ │ │adiţional │rând. │ │
│ ├────────────┼─────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │ │O ÎNTOARCERE CAR │ │
│ │ │Funcţia de │(CARRIAGE RETURN), un │< ≡ │
│ │ │aliniere │RÂND │ │
│ │ │ │NOU │ │
│ │ ├─────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │Indicator de │Grup relevant de 2 │.. │
│ │ │prioritate │litere │ │
│ │ ├─────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ADRESA │ │Un SPAŢIU │dat într-o │ │
│ │(a se vedea │ │secvenţă, │ │
│ │4.4.15.2.1) │Indicativul │Un grup de 8 litere │ │
│ │ │(ele) ││pentru fiecare │ │
│A│ │staţiei(ilor)││adresă │ │
│N│ │apelate ├──────────────────────┤ │
│T│ │ │(Ex: EGLLZRZX-> │ │
│E│ │ │EGLLYKYX->EGLLACAD │ │
│T│ ├─────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │Funcţia(iile)│ÎNTOARCERE CAR │ │
│ │ │de │un RÂND NOU │< ≡ │
│ │ │aliniere │ │ │
│ ├────────────┼─────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │Timpul de │Grupul de 6 cifre │ │
│ │ │completare │dată-timp specificând │ │
│ │ │(Originea de │momentul completării │....... │
│ │ │timp) │mesajului în vederea │ │
│ │ │ │transmiterii │ │
│ │ ├─────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │ │a) Un SPAŢIU │ │
│ │ │Indicativul │b) Grupul de 8 litere │→........ │
│ │ │iniţiatorului│ce identifică │ │
│ │ │ │iniţiatorul mesajului │ │
│ │ ├─────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │Alarma de │ │ │
│ │ │prioritate │ │ │
│ │ │(utilizată │Cinci caractere │ │
│ │ │numai │(0/7)(BEL) │ │
│ │ORIGINEA │pentru mesaje│ │ │
│ │(a se vedea │de │ │ │
│ │4.4.15.2.2) │urgenţă) │ │ │
│ │ ├─────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │ │a) Un SPAŢIU │ │
│ │ │ │b) Datele adiţionale │ │
│ │ │Informaţiile │nu trebuie să │ │
│ │ │opţionale din│depăşească │ │
│ │ │antet │numărul de caractere │ │
│ │ │ │permis în rând. A se │ │
│ │ │ │vedea 4.4.15.2.2.6. │ │
│ │ ├─────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │Funcţia de │O ÎNTOARCERE CAR, un │< ≡ │
│ │ │aliniere │RÂND NOU │ │
│ │ ├─────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │Caracterul de│ │ │
│ │ │început de │Un caracter (0/2) │STX │
│ │ │text │ │ │
├─┴────────────┼─────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │Identificarea │ │
│ │ │specifică a │ │
│ │ │destinatarilor │ │
│ │ │(dacă este necesar) │ │
│ │ │urmată fiecare de o │ │
│ │ │O ÎNTOARCERE CAR, un │ │
│ │ │RÂND NOU (dacă este │ │
│ │ │necesar) │ │
│ │ │Cuvântul englezesc │ │
│ │ │FROM (dacă este │ │
│ │ │necesar) │ │
│ │ │(a se vedea │ │
│ │Începutul de │4.4.15.3.5) │ │
│ │text │Identificarea │ │
│ │ │specifică a │ │
│ │ │iniţiatorului │ │
│ │ │(dacă este necesar). │ │
│ │ │Cuvântul englezesc │ │
│ │ │STOP urmat de │ │
│ │ │O ÎNTOARCERE CAR, un │ │
│ │ │RÂND NOU │ │
│ │ │(dacă este necesar) (a│ │
│ │ │se vedea 4.4.15.3.5) │ │
│TEXTUL │ │şi/sau referinţa │ │
│(a se vedea │ │iniţiatorului (dacă se│ │
│4.4.15.3) │ │utilizează). │ │
│ ├─────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │Textul mesajului cu o │ │
│ │ │ÎNTOARCERE CAR, un │ │
│ │ │RÂND │ │
│ │Textul │NOU la sfârşitul │ │
│ │mesajului │fiecărei linii │ │
│ │ │tipărite a │ │
│ │ │textului, cu excepţia │ │
│ │ │ultimei linii (a se │ │
│ │ │vedea 4.4.15.3.6) │ │
│ ├─────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │a) O ÎNTOARCERE CAR, │ │
│ │Confirmarea │un RÂND NOU │ │
│ │(dacă este │b) Abrevierea CFM, │ │
│ │necesar) │urmată de porţiunea de│ │
│ │ │text de confirmat. │ │
│ ├─────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │ │a) O ÎNTOARCERE CAR, │ │
│ │ │un RÂND NOU │ │
│ │Corecţia │b) Abrevierea COR, │ │
│ │(dacă este │urmată de corecţia │ │
│ │necesară) │unei │ │
│ │ │erori făcute în textul│ │
│ │ │precedent │ │
├──────────────┼─────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │Funcţia de │O ÎNTOARCERE CAR, un │< ≡ │
│ │aliniere │RÂND NOU │ │
│ ├─────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│SFÂRŞITUL │Secvenţa de │ │ │
│(a se vedea │început │Un caracter (0/11) │VT │
│4.4.15.3.12.1)│de pagină │ │ │
│ ├─────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ │Caracterul de│ │ │
│ │sfârşit de │Un caracter (0/3) │ETX │
│ │text │ │ │
└──────────────┴─────────────┴──────────────────────┴────────────┘
Figura 4-4. Alfabetul internaţional al formatului de mesaj nr. 5 (IA-5) (cele de mai sus ilustrează formatul de mesaj al teleimprimatorului specificat la 4.4.15)
┌──────────┬───────────────────────────┐
│ │Categoria mesajului │
│ │mesaje de pericol │
│ │mesaje de urgenţă (a se │
│ │vedea 4.4.1.1.2) │
│Indicator │mesaje privind siguranţa │
│de │zborului │
│prioritate│(a se vedea 4.4.1.1.3) │
│SS │mesaje meteorologice (a se │
│DD │vedea 4.4.1.1.4) │
│FF │mesaje privind │
│GG │regularitatea zborului │
│GG │(a se vedea 4.4.1.1.5) │
│GG │mesaje ale serviciilor de │
│KK │informare aeronautică │
│După caz │(a se vedea 4.4.1.1.6) │
│ │mesaje administrative │
│ │aeronautice │
│ │(a se vedea 4.4.1.1.7) │
│ │mesaje de serviciu (a se │
│ │vedea 4.4.1.1.9) │
└──────────┴───────────────────────────┘
4.4.15.2.1.2. Ordinea de prioritate trebuie să fie aceeaşi cu cea specificată la 4.4.1.2. 4.4.15.2.1.3. Un indicativ al unui destinatar, care trebuie să fie precedat imediat de un SPAŢIU (SPACE), cu excepţia situaţiei când este primul indicativ de adresă din a doua sau a treia linie de adrese, trebuie să cuprindă: a) indicativul locului de destinaţie compus din patru litere; b) indicativul compus din trei litere pentru organizaţia/funcţia (autoritatea naţională de supervizare, agenţia sau operatorul aerian) adresată; c) o literă suplimentară care va reprezenta un departament, divizie sau proces din interiorul organizaţiei/funcţiei adresate. Litera X trebuie să fie utilizată pentru a completa adresa când nu este necesară identificarea explicită. 4.4.15.2.1.3.1. Când un mesaj trebuie să fie adresat unei organizaţii căreia nu i-a fost alocat un indicativ OACI compus din trei litere de tipul celui specificat la 4.4.15.2.1.3, indicativul amplasamentului de destinaţie trebuie să fie urmat de indicativul OACI compus din trei litere YYY sau indicativul OACI compus din trei litere YXY, în cazul unui serviciu militar sau al unei organizaţii. Numele organizaţiei destinatarului trebuie să fie inclus în primul element al textului mesajului. Litera de pe poziţia a opta ce urmează indicativului OACI compus din trei litere YYY sau YXY va fi litera de completare X. 4.4.15.2.1.3.2. În cazul în care un mesaj trebuie să fie adresat unei aeronave aflate în zbor şi, ca urmare, este necesară gestionarea acestuia prin AFTN ca parte a rutării sale înainte de retransmisie prin serviciul mobil aeronautic, indicativul de amplasament al staţiei aeronautice care retransmite mesajul către aeronavă trebuie să fie urmat de indicativul OACI compus din trei litere ZZZ. Identificarea aeronavei trebuie să fie apoi inclusă în primul element al textului mesajului. Litera de pe poziţia a opta ce urmează indicativului OACI compus din trei litere ZZZ va fi litera de completare X. 4.4.15.2.1.4. Adresa completă trebuie să fie restricţionată la trei linii de pagină tipărită şi, cu excepţia celor specificate la 4.4.16, va fi utilizat un indicativ separat al destinatarului, pentru fiecare destinatar, indiferent că se află pe acelaşi amplasament sau în amplasamente diferite. 4.4.15.2.1.5. Completarea indicativelor grupului (grupurilor) de destinatari în adresa unui mesaj trebuie să fie imediat urmată de funcţia de aliniere. 4.4.15.2.1.6. Atunci când mesajele sunt furnizate sub forma unor copii scrise pentru transmisie şi conţin mai multe indicative de destinatari decât pot fi introduse pe trei linii ale unei pagini, aceste mesaje trebuie să fie convertite înainte de transmisie, în două sau mai multe mesaje, iar fiecare din acestea va trebui să se conformeze prevederilor specificate la 4.4.15.2.1.5. În timpul unei astfel de conversii, indicativele destinatarilor vor fi poziţionate, pe cât posibil, în secvenţa care va asigura un număr minim de retransmisii către centrele următoare de comunicaţii. 4.4.15.2.2. Originea Originea trebuie să cuprindă: a) ora de înregistrare; b) indicativul iniţiatorului; c) alarma de prioritate (când este necesară); d) informaţia opţională legată de antet; e) funcţia de aliniere[< ≡]; f) caracterul începutului de text, caracterul 0/2 (STX). 4.4.15.2.2.1. Ora de înregistrare trebuie să cuprindă grupul de 6 cifre dată-timp, indicând data şi ora de înregistrare a mesajului pentru transmisie (a se vedea 3.4.2). 4.4.15.2.2.2. Indicativul iniţiatorului, care va fi precedat imediat de un SPAŢIU (SPACE), trebuie să cuprindă: a) indicativul de amplasament compus din patru litere, al locului de origine al mesajului; b) indicativul compus din trei litere alocat organizaţiei/funcţiei (autoritate naţională de supervizare, serviciu sau operator aerian) care a iniţiat mesajul; c) o literă adiţională care va reprezenta un departament, divizie sau proces în cadrul organizaţiei/funcţiei iniţiatorului. Litera X trebuie să fie utilizată pentru a completa adresa când nu este cerută identificarea explicită. 4.4.15.2.2.3. Acolo unde un mesaj este iniţiat de o organizaţie căreia nu i-a fost alocat un indicativ OACI compus din trei litere de tipul specificat la 4.4.15.2.2.2, indicativul de amplasament de la care este iniţiat mesajul va fi urmat imediat de indicativul OACI compus din trei litere YYY, urmat de litera de completare X (sau indicativul OACI compus din trei litere YXY urmat de litera de completare X în cazul unui serviciu militar sau al unei organizaţii). Numele organizaţiei (sau al serviciului militar) va fi apoi inclus ca prim element în textul mesajului. 4.4.15.2.2.3.1. Mesajele retransmise prin AFTN care au fost iniţiate în alte reţele vor utiliza un indicativ AFTN de origine valid, care a fost stabilit pentru utilizarea de către funcţia releu sau "gateway", care conectează AFTN cu reţeaua externă. 4.4.15.2.2.4. Acolo unde un mesaj iniţiat de o aeronavă în zbor necesită prelucrarea sa prin AFTN pentru o parte a traseului său înainte de livrare, indicativul iniţiatorului va cuprinde indicativul de amplasament al staţiei aeronautice responsabile pentru transferul mesajului către AFTN, urmat imediat de indicativul OACI compus din trei litere ZZZ, urmat de litera de completare X. Identificarea aeronavei va fi apoi inclusă în primul element al textului mesajului. 4.4.15.2.2.5. Alarma de prioritate trebuie să fie utilizată numai pentru mesajele de pericol. Când este utilizată, ea va consta din cinci caractere BEL (0/7) succesive. Notă: Utilizarea alarmei de prioritate va activa un semnal sonor (de atenţionare) la staţia teleimprimatoare de recepţie, altul decât acela de la staţiile complet automate, care pot furniza o alarmă similară la recepţia indicatorului de prioritate SS, alertând astfel personalul de supraveghere de la centrele releu şi operatorii de la staţiile auxiliare, cu scopul de a atrage imediat atenţia asupra mesajului. 4.4.15.2.2.6. Includerea datelor opţionale în linia de origine va fi permisă cu condiţia ca să nu fie depăşit un total de 69 caractere şi este subiectul unui acord între administratorii reţelelor de telecomunicaţii aeronautice implicaţi. Prezenţa câmpului opţional de date va fi indicat de prezenţa caracterului SPAŢIU (SPACE) care precede datele opţionale. 4.4.15.2.2.6.1. Când informaţia suplimentară de adresare dintr-un mesaj trebuie să fie schimbată între adresele sursă şi adresele de destinaţie, aceasta va fi amplasată în câmpul de date opţional (ODF), utilizând următorul format specific. a) caracterele unu şi punct (1.) pentru a indica codul parametrului pentru funcţia adiţională de adresă; b) trei caractere modificatoare, urmate de semnul egal (=) şi adresa OACI alocată, compusă din 8 caractere, şi c) caracterul cratimă (-) pentru a încheia câmpul adiţional al parametrilor de adresă. 4.4.15.2.2.6.1.1. Atunci când o adresă separată pentru mesajele de serviciu sau interogare este diferită de indicativul iniţiatorului, se utilizează grupul SVC. 4.4.15.2.2.7. Linia de origine va fi încheiată de o funcţie de aliniere [< ≡] şi de caracterul începutului de text (STX) (0/2); 4.4.15.3. Textul 4.4.15.3.1. Textul mesajului trebuie să fie redactat în conformitate cu 4.1.2 şi constă din toate datele cuprinse între grupurile STX şi ETX. Notă: Când textele mesajelor nu necesită conversia în codul şi formatul ITA-2 şi nu intră în contradicţie cu tipurile sau formatele de mesaje OACI specificate în Procedurile şi Instrucţiunile Aeronautice Civile PIAC - ATS, administraţiile pot face uz de caracterele disponibile în IA-5. 4.4.15.3.2. Când sunt utilizate datele de referinţa ale unui iniţiator, acestea trebuie să apară la începutul textului, cu excepţia celor specificate la 4.4.15.3.3 şi la 4.4.15.3.4. 4.4.15.3.3. Când un indicativ OACI compus din trei litere YXY, YYY sau ZZZ conţine al doilea element al indicativului destinatarului (a se vedea 4.4.15.2.1.3.1 şi 4.4.15.2.1.3.2) şi dacă astfel devine necesară identificarea în text a destinatarului mesajului, un asemenea grup de identificare va precede datele de referinţă ale iniţiatorului (dacă este utilizat) şi devine primul element din text. 4.4.15.3.4. Când un indicativ OACI compus din trei litere YXY, YYY sau ZZZ conţine al doilea element al indicativului iniţiatorului (a se vedea 4.4.15.2.2.3 şi 4.4.15.2.2.4) şi devine astfel necesară identificarea în text a numelui organizaţiei (sau serviciului militar) sau a aeronavei care a iniţiat mesajul, o asemenea identificare va fi inserată în primul element al textului mesajului. 4.4.15.3.5. Când se aplică prevederile specificate la 4.4.15.3.3 şi la 4.4.15.3.4 mesajelor la care indicativul (indicativele) OACI compus/i din trei litere YXY, YYY, ZZZ se referă la două sau mai multe organizaţii diferite (sau servicii militare), secvenţa identificării ulterioare în text va corespunde secvenţei complete utilizate în adresă şi în indicativul iniţiatorului mesajului. Într-o asemenea situaţie, identificarea fiecărui destinatar va fi urmată imediat de o funcţie de aliniere. Numele organizaţiei (YXY, YYY sau ZZZ) ce iniţiază mesajul va fi apoi precedat de "FROM", "STOP", urmat de o funcţie de aliniere, apoi va fi inclus în text la sfârşitul acestei identificări şi precedând restul textului. 4.4.15.3.6. O funcţie de aliniere va fi transmisă la sfârşitul fiecărei linii tipărite a textului. Când se doreşte confirmarea unei porţiuni a textului dintr-un mesaj în timpul operării teleimprimatorului, o asemenea confirmare va fi separată de ultimul grup de text, de o funcţie de aliniere [< ≡] şi va fi indicată de abrevierea CFM, urmată de porţiunea care este confirmată. 4.4.15.3.7. Acolo unde mesajele sunt pregătite indirect (off-line), de exemplu prin pregătirea unei benzi de hârtie, erorile din text trebuie să fie corectate prin mutarea înapoi cu un spaţiu şi înlocuirea caracterului eronat prin caracterul DEL (7/15). 4.4.15.3.8. Corecţia erorilor de text făcute în operaţiunile directe (on-line) trebuie să fie realizate prin inserarea →E→E→E→ după eroare, retipărind apoi ultimul cuvânt sau grup corect. 4.4.15.3.9. Când nu se descoperă decât târziu în procesul de iniţiere, că o eroare a fost făcută în text, corecţia va fi separată de ultimul grup de text, sau de confirmare, dacă există, printr-o funcţie de aliniere [< ≡]. Aceasta va fi urmată de abreviaţia COR şi de corecţie. 4.4.15.3.10. Staţiile trebuie să facă toate corecţiile indicate pe pagină înaintea distribuţiei locale sau transferului către un circuit operat manual. 4.4.15.3.11. Textul mesajelor introduse prin staţia AFTN de origine nu trebuie să depăşească 1800 de caractere. Mesajele AFTN ce depăşesc 1800 de caractere vor fi introduse prin staţia de origine AFTN sub formă de mesaje separate. Când mesajele sau datele sunt transmise numai prin circuite de viteză medie sau mare, textul poate creşte la o lungime ce depăşeşte 1800 caractere, atâta timp cât caracteristicile de performanţă ale reţelei sau legăturii nu sunt diminuate şi sunt stabilite acorduri între administraţiile implicate. Notă Numărarea caracterelor include toate caracterele tipăribile şi netipăribile din text, dar nu include semnalul de început de text, şi nici prima funcţie de aliniere a sfârşitului de mesaj. 4.4.15.3.12. Sfârşitul de mesaj 4.4.15.3.12.1. Sfârşitul de mesaj trebuie să cuprindă, în ordinea stabilită, următoarele: a) o funcţie de aliniere [< ≡] după ultima linie a textului; b) caracterul de pagină nouă, caracterul 0/11 (VT); c) caracterul de sfârşit de text 0/3 (ETX). 4.4.15.3.12.1.1. Echipamentele terminale ale staţiei (imprimantele) setate pentru IA-5), trebuie să fie prevăzute cu capacitatea de a genera suficiente funcţii RÂND NOU (LINE FEED) pentru staţia locală, după recepţia unui caracter TAB VERTICAL (0/11). 4.4.15.3.12.1.2. Atunci când un mesaj nu tranzitează porţiuni ITA-2 din circuitul AFTN, sau atunci când administraţiile au stabilit prevederi pentru adăugarea automată a celui de-al doilea semnal ÎNTOARCERE CAR (CARRIAGE RETURN) înainte de transmisia către un circuit ITA-2, o ÎNTOARCERE CAR între funcţia de aliniere şi funcţia de sfârşit de linie pot fi permise în cazul unui acord între administraţiile implicate. 4.4.15.3.12.1.3. Mesajele introduse prin staţia de origine AFTN nu trebuie să depăşească în lungime 2100 de caractere. Notă: Numărarea caracterelor include toate caracterele tipăribile şi netipăribile din mesaj, de la primul caracter al antetului (SOH), inclusiv, şi până la caracterul sfârşitului de text, inclusiv. 4.4.15.4. Cu excepţia prevederilor specificate la 4.4.15.5, până la 4.4.15.6 şi la 4.4.16, procedurile specificate la 4.4.8 şi la 4.4.9, până la 4.4.13 vor fi utilizate pentru mesajele care utilizează codul IA-5. 4.4.15.5. Transmisiile pentru verificarea canalului. În cazul în care nu este furnizat controlul continuu al condiţiei canalului, următoarele transmisii periodice trebuie să fie efectuate pe circuitele teleimprimatoarelor: 1) linia antetului (a se vedea 4.4.15.1.1); S 2) funcţia de aliniere T, X 3) semnalul de procedură CH; E 4) funcţia de aliniere T. X Staţia de recepţie va verifica apoi identificarea acestei transmisii de intrare pentru a asigura secvenţierea corectă, în raport cu toate mesajele recepţionate pe acel canal de intrare. Notă: Aplicarea acestei proceduri furnizează câteva măsuri de asigurare privind menţinerea continuităţii unui canal. Totuşi, un canal controlat continuu, în care integritatea datelor poate fi, de asemenea, îmbunătăţită, este de preferat. 4.4.15.5.1. Acolo unde un circuit nu este ocupat şi nu este controlat, transmisia specificată la 4.4.15.5 trebuie să fie trimisă la H+00, H+20, H+40. 4.4.15.6. Recepţionarea mesajelor de pericol (indicator de prioritate SS, a se vedea 4.4.1.1.1) trebuie să fie confirmată individual de staţia de destinaţie AFTN, prin transmisia unui mesaj de serviciu (a se vedea 4.4.1.1.9) staţiei de origine AFTN. O asemenea confirmare a recepţiei va fi sub forma unui mesaj complet adresat staţiei de origine AFTN şi îi va fi alocat indicatorul de prioritate SS şi alarma de prioritate asociată (a se vedea 4.4.15.2.2.5) şi va trebui să aibă un text care să conţină: 1) semnalul de procedură R; 2) linia de origine (a se vedea 4.4.15.2.2) fără alarmă de prioritate, sau informaţia opţională antet a mesajului confirmată; 3) sfârşitul (a se vedea 4.4.15.3.12.1). Notă Următorul exemplu ilustrează aplicarea procedurilor specificate la 4.4.15.6: Antet (a se vedea 4.4.15.1.1) < ≡SS → LECBZRZX < ≡ 121322 → EGLLYFYX (Alarmă de prioritate) < ≡ S TR → 121319 → LECBZRZX < ≡ X Sfârşit (a se vedea 4.4.15.3.1.2.1). 4.4.16. Măsurile luate privind mesajele în format IA-5, detectate ca fiind corupte, în staţiile computerizate de retransmisie AFTN 4.4.16.1. Pe canalele ce utilizează controlul continuu, detecţia deteriorării şi recuperarea ce urmează, vor fi o funcţie a procedurilor de control a legăturii şi nu vor solicita trimiterea ulterioară a mesajelor de serviciu sau a mesajelor de tip "CHECK TEXT NEW ENDING ADDED" (verificare text, sfârşit nou, adăugat). 4.4.16.2. Pe canalele care nu utilizează controlul continuu, staţia releu trebuie să utilizeze următoarele proceduri: 4.4.16.2.1. Dacă, în timpul recepţiei unui mesaj, o staţie releu detectează că mesajul a fost corupt, într-un anumit punct dinaintea caracterului de sfârşit de text, aceasta trebuie: 1) să anuleze responsabilitatea dirijării mai departe a mesajului; 2) să trimită un mesaj de serviciu staţiei de emisie, solicitând o retransmisie. Notă: Următorul exemplu ilustrează un text tipic al unui mesaj de serviciu în care a fost aplicată procedura precedentă cu privire la un mesaj corupt: SVC→QTA→RPT→ABC 123 (sfârşit - a se vedea 4.4.15.3.12.1) 4.4.16.2.2. Atunci când se aplică prevederile specificate la 4.4.16.2.1, staţia care recepţionează mesajul de serviciu îşi va reasuma responsabilitatea pentru mesajul de referinţă, cu o nouă identificare a transmisiei (adică corectă în secvenţă), (a se vedea 4.4.15.2.1). Dacă acea staţie nu este în posesia unei copii necorupte a mesajului original, aceasta trebuie să trimită un mesaj iniţiatorului, identificat prin indicativul din originea mesajului corupt, cerând repetarea mesajului recepţionat incorect. Notă: Următorul exemplu ilustrează un text tipic al unui mesaj de serviciu în care a fost aplicată procedura precedentă referitoare la un mesaj corupt ce are originea "141335 CYULACAX": SVC→QTA→RPT→141335→CYULACAX (sfârşit - a se vedea 4.4.15.3.12.1) 4.4.16.3. Dacă, după transmisia textului unui mesaj, o staţie releu detectează că nu există un caracter complet de sfârşit de text, dar nu are un mijloc practic de a descoperi dacă neregularitatea a afectat numai caracterul de sfârşit de text, sau dacă a determinat pierderea unei părţi din textul original, ea trebuie să transmită pe canal următoarele: 1) < ≡CHECK≡TEXT≡ NEW→ENDING→ADDED 2) identificarea propriei staţii 3) sfârşit - (a se vedea 4.4.15.3.12.1). 4.4.17. Transferul mesajelor AFTN prin circuite şi reţele independente, la nivel de cod şi octet. Atunci când mesajele AFTN sunt transferate la nivel de cod şi octet, prin circuite şi reţele independente ale AFS, trebuie să se aplice următoarele reguli. 4.4.17.1. Cu excepţia celor specificate la 4.4.17.3, rândul de antet al mesajului trebuie să fie omis. Mesajul va începe cu funcţia de aliniere urmată de adresă. 4.4.17.2. Mesajul trebuie să se termine cu un sfârşit complet. 4.4.17.3. În scopul verificărilor tehnice, trebuie să li se permită centrelor să introducă şi date suplimentare înainte de prima funcţie de aliniere şi/sau după finalul mesajului. Asemenea date nu sunt luate în considerare de către staţia de recepţie. 4.4.17.3.1. Atunci când se aplică prevederile specificate la 4.4.17.3, datele adăugate nu vor include nici caracterul ÎNTOARCERE CAR (carriage return), nici caracterul RÂND NOU (line feed), sau oricare din combinaţiile specificate la 4.1.2.4. 4.5. REŢEAUA COMUNĂ DE SCHIMB DE DATE A OACI (COMMON ICAO DATA INTERCHANGE NETWORK) (CIDIN) Nota 1: "Reţeaua Comună de Schimb de Date a OACI" (CIDIN), cuprinzând aplicaţii şi servicii de comunicaţii pentru schimbul de mesaje sol - sol, utilizează protocoale bazate pe "Recomandarea X.25" a "Comitetului Consultativ Internaţional de Telegrafie şi Telefonie" (CCITT) privind furnizarea facilităţilor pentru comunicaţii la nivel de octet şi cod. Nota 2: Principalele obiective ale reţelei CIDIN sunt de a îmbunătăţi transmisia de date AFTN şi de permite transmisia mesajelor de lungime mare şi alte aplicaţii solicitate, cum ar fi informaţiile meteorologice operaţionale (OPMET), între două sau mai multe sisteme de sol. Nota 3: Detalii privind procedurile de comunicaţii CIDIN, implementate în Europa, sunt prezentate în Manualul EUR CIDIN. 4.6. SERVICII DE GESTIONARE A MESAJELOR ATS (ATSMHS) Serviciul de mesaje ATS al aplicaţiei serviciului de gestionare a mesajelor ATS (ATSMHS) trebuie să fie utilizat pentru schimbul de mesaje ATS între utilizatori, prin intermediul reţelei de telecomunicaţii aeronautice (ATN) prin internet. Nota 1: Serviciul de mesaje ATS, inclus în aplicaţia serviciului de gestionare a mesajelor ATS, are ca scop furnizarea de servicii de mesaje generale, prin intermediul serviciului de comunicaţii ATN prin internet (ICS). Acesta poate fi utilizat ca un sistem de comunicaţii pentru aplicaţiile utilizatorilor, care comunică prin intermediul reţelei ATN. Se poate realiza, de exemplu, prin interfeţele programului de aplicaţii la serviciul de mesaje ATS. Nota 2: Specificaţia detaliată a aplicaţiei serviciului de gestionare a mesajelor ATS este inclusă în "Manualul prevederilor tehnice pentru reţeaua de telecomunicaţii aeronautice" (ATN) (Doc. 9705), sub-volumul III. Nota 3: Serviciul de mesaje ATS este furnizat prin implementarea serviciului de comunicaţii ATN prin internet, a sistemului de gestionare a mesajelor, conform celor specificate în documentele ISO/IEC (Organizaţia Internaţională pentru Standardizare/Comisia Electrotehnică Internaţională) 10021 şi ITU-T (Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii - Sectorul de Standardizare în Telecomunicaţii) X.400 şi completate cu cerinţele adiţionale specificate în "Manualul prevederilor tehnice pentru reţeaua de telecomunicaţii aeronautice". Cele două seturi de documente, standardele internaţionale ISO/IEC, MOTIS (Message Oriented Text Interchange System - Sistemul de interschimbare de texte orientate pe mesaj) şi seria de recomandări ITU-T X.400 (1988 sau mai târziu) sunt în principiu, corelate unul cu celălalt. Există totuşi un număr mic de diferenţe. În documentul menţionat anterior, referinţa se face, după caz, la standardele internaţionale ISO şi "Profilurile Internaţionale Standardizate" (ISP). Dacă este necesar, de exemplu din motive de interconectare sau pentru a evidenţia diferenţele, se poate face referire de asemenea la recomandările relevante X.400. Tabelul 4-1. Comunicaţii între sistemele terminale ATN ce utilizează servicii de gestionare a mesajelor ATS
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Sistem terminal │Sistem terminal ATN 2│
│ATN 1 │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Serverul de │Server de mesaje ATS │
│mesaje ATS │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Serverul de │Gateway AFTN/AMHS │
│mesaje ATS │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Serverul de │Gateway CIDIN/AMHS │
│mesaje ATS │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Serverul de │Agent utilizator de │
│mesaje ATS │mesaje ATS │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Gateway AFTN/ │Gateway AFTN/AMHS │
│AMHS │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Gateway CIDIN/ │Gateway CIDIN/AMHS │
│AMHS │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Gateway CIDIN/ │Gateway AFTN/AMHS │
│AMHS │ │
└────────────────┴─────────────────────┘
Nota 4 Următoarele tipuri de sisteme terminale ATN ce îndeplinesc servicii de gestionare a mesajelor ATS, sunt definite în "Manualul pentru prevederile tehnice pentru reţeaua de telecomunicaţii aeronautice", după cum urmează: 1) un server de mesaje ATS; 2) un agent utilizator pentru mesaje ATS; 3) un "gateway" AFTN/AMHS (reţeaua fixă de telecomunicaţii aeronautice/sistemul de gestionare a mesajelor ATS); şi 4) un "gateway" CIDIN/AMHS (reţeaua comună de schimb de date a OACI/sistemul de gestionare a mesajelor ATS). Pot fi stabilite conexiuni prin serviciul de comunicaţii internet între orice pereche constituită din aceste terminale ATN (a se vedea Tabelul 4.1). 4.7. COMUNICAŢII ÎNTRE CENTRE (ICC) Setul de aplicaţii pentru comunicaţiile între centre (ICC) trebuie să fie utilizat pentru schimbarea mesajelor ATS, între utilizatorii serviciilor de trafic aerian, prin intermediul reţelei de telecomunicaţii ATN prin internet. Nota 1: Setul de aplicaţii ICC reprezintă suportul pentru schimbul de informaţii al următoarelor servicii operaţionale: a) notificarea zborului; b) coordonarea zborului; c) transferul controlului şi comunicaţiilor; d) planificarea zborului; e) managementul spaţiului aerian; şi f) managementul fluxului traficului aerian. Nota 2: Prima din aplicaţiile dezvoltate pentru setul ICC este comunicaţia de interfacilităţi de date ATS (AIDC). Nota 3: Aplicaţia AIDC permite schimbul de informaţii între unităţile ATS (ATSU) şi reprezintă suportul pentru funcţiile critice ale controlului traficului aerian (ATC), cum ar fi notificarea zborurilor care se apropie de limita unei regiuni de informare a zborurilor (FIR), coordonarea condiţiilor de la limita regiunii de informare, transferul controlului între unităţile de trafic. Nota 4: Specificaţia detaliată a aplicaţiei AIDC se regăseşte în "Manualul prevederilor tehnice pentru reţeaua de telecomunicaţii aeronautice". Nota 5: Aplicaţia AIDC este strict o aplicaţie ATC pentru schimbul de informaţii de control tactic între unităţile ATS. Ea nu este un suport pentru schimbul de informaţii cu alte birouri sau facilităţi. Nota 6: Aplicaţia AIDC este un suport pentru următoarele servicii operaţionale: a) notificarea zborului; b) coordonarea zborului; c) transferul controlului executiv; d) transferul comunicaţiilor; şi e) transferul de informaţii generale (date referitoare la zboruri sau mesaje cu text liber, adică nestructurate). CAP. 5 Serviciul Aeronautic Mobil - Comunicaţii VOCE 5.1. GENERALITĂŢI Notă: În sensul acestor prevederi, procedurile de comunicaţii aplicabile serviciului mobil aeronautic, după caz, se aplică şi serviciului mobil aeronautic bazat pe sateliţi. 5.1.1. În toate comunicaţiile, cel mai înalt standard de disciplină trebuie respectat permanent. 5.1.1.1. Frazeologia standardizată a OACI trebuie utilizată în toate situaţiile pentru care a fost specificată. Numai atunci când frazeologia standardizată nu poate servi unei transmisii deliberate, trebuie utilizat limbajul uzual. Notă: Cerinţele în detaliu pentru eficienţa limbajului apar în apendicele la Anexa I. 5.1.1.2. Trebuie evitată transmisia mesajelor, altele decât cele specificate la 5.1.8, pe frecvenţele aeronautice mobile, atunci când serviciile aeronautice fixe corespund scopului propus. 5.1.1.3. În toate comunicaţiile, consecinţele performanţei umane care pot afecta calitatea recepţiei şi înţelegerea mesajelor, vor fi luate în consideraţie. Notă: Materialul de îndrumare privind performanţa umană se găseşte în "Manualul de pregătire cu privire la factorul uman" (Doc. 9683). 5.1.2. Atunci când este necesar pentru o staţie de la bordul aeronavei să trimită semnale pentru testare sau reglare, care pot interfera cu activitatea unei staţii aeronautice vecine, consimţământul staţiei trebuie obţinut înainte ca să fie transmise asemenea semnale. Asemenea transmisii trebuie să aibă o durată cât mai scurtă. 5.1.3. Când este necesar ca o staţie din serviciul aeronautic mobil să transmită semnale de test, fie pentru reglarea unui emiţător înainte de a face un apel, sau pentru reglarea unui receptor, asemenea semnale nu trebuie să continue mai mult de 10 secunde şi trebuie să fie compuse din cifre rostite (UNU, DOI, TREI, etc.) în radiotelefonie, urmate de indicativul (call sign-ul) radio al staţiei care transmite semnale de test. Asemenea transmisii trebuie să aibă o durată cât mai scurtă. 5.1.4. Cu excepţia cazului în care se prevede altfel, responsabilitatea stabilirii comunicaţiei va continua să fie a staţiei care transmite mesaje de trafic. Notă: În cazul în care SELCAL este utilizat, procedurile de comunicaţii sunt specificate la 5.2.4. 5.1.5. După ce a fost efectuat un apel către o staţia aeronautică, trebuie să treacă o perioadă de cel puţin 10 secunde înainte de efectuarea unui nou apel. Aceasta va elimina transmisiile care nu sunt necesare, în timp ce staţia aeronautică se pregăteşte să răspundă apelului iniţial. 5.1.6. Atunci când o staţie aeronautică este apelată simultan de mai multe staţii de la bordul aeronavelor, staţia aeronautică trebuie să hotărască ordinea în care aeronavele trebuie să comunice. 5.1.7. Pentru comunicaţiile dintre staţiile de la bordul aeronavelor, durata comunicaţiei trebuie să fie controlată de staţia aeronavei care recepţionează, ca urmare a intervenţiei unei alte staţii aeronautice. Dacă asemenea comunicaţii au loc pe o frecvenţă ATS, trebuie obţinută permisiunea prealabilă a staţiei aeronautice. Pentru schimburile scurte de mesaje, nu sunt necesare cereri de permisiuni prealabile. 5.1.8. Categorii de mesaje Categoriile de mesaje administrate de serviciul aeronautic mobil şi ordinea de prioritate în stabilirea comunicaţiilor şi transmisia mesajelor trebuie făcută conform următorului tabel.
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Categoria de mesaje şi │ │
│ordinea de prioritate │ │
│a) Apeluri de pericol, │ │
│mesaje de pericol şi │ │
│trafic în pericol │Semnalul de │
│b) Mesaje de urgenţă, │radiotelefonie│
│inclusiv mesaje │MAYDAY │
│precedate de semnalul │PAN, PAN sau │
│pentru transporturi │PAN,PAN │
│medicale │MEDICAL │
│c) Comunicaţii │- │
│referitoare la │- │
│determinarea │- │
│direcţiei │- │
│d) Mesaje pentru │ │
│siguranţa zborului │ │
│e) Mesaje meteorologice│ │
│f) Mesaje pentru │ │
│regularitatea zborului │ │
└───────────────────────┴──────────────┘
Nota 1: Mesajele privind intervenţiile ilicite constituie un caz de circumstanţe excepţionale care pot prejudicia utilizarea procedurilor recunoscute de comunicaţii, utilizate pentru determinarea categoriei şi priorităţii mesajelor. Nota 2: Un NOTAM poate întruni condiţiile pentru oricare din categoriile sau priorităţile de la c) la f) inclusiv. Decizia la ce prioritate va avea, depinde de conţinutul NOTAM şi importanţa sa asupra aeronavei în cauză. 5.1.8.1. Mesajele de pericol şi traficul în pericol trebuie administrate conform prevederilor specificate la 5.3. 5.1.8.2. Mesajele de urgenţă şi traficul de urgenţă, inclusiv mesajele precedate de semnalul de transport medical, trebuie administrate conform prevederilor specificate la 5.3. Notă: Termenul "transporturi medicale" este definit în Convenţia de la Geneva din 1949 şi în protocoalele adiţionale (a se vedea de asemenea RR S33 secţiunea III) şi se referă la "orice mijloace de transport terestre, pe apă, aeriene, fie militare fie civile, permanente sau temporare, alocate exclusiv transportului medical şi sub controlul unei autorităţi competente a unei părţi în conflict". 5.1.8.3. Comunicaţiile referitoare la determinarea direcţiei trebuie tratate conform prevederilor capitolului 6. 5.1.8.4. Mesajele privind siguranţa zborului trebuie să conţină următoarele: 1) mesajele de mişcare şi control [a se vedea PANS-ATM (Doc. 4444)] 2) mesajele iniţiate de un operator aerian sau de o aeronavă, de importanţă imediată pentru o aeronavă aflată în zbor; 3) informaţia meteorologică de importanţă imediată pentru o aeronavă aflată în zbor sau pe punct de plecare (comunicată individual sau pentru transmisie prin radio) 4) alte mesaje privind aeronave în zbor sau care sunt pe punct de plecare. 5.1.8.5. Mesajele meteorologice trebuie să conţină informaţii meteorologice către sau de la aeronavă, altele decât cele specificate la 5.1.8.4. 3). 5.1.8.6. Mesajele privind regularitatea zborului trebuie să conţină următoarele: 1) mesajele privind operarea sau întreţinerea mijloacelor esenţiale pentru siguranţa sau regularitatea operării aeronavei; 2) mesajele privind deservirea aeronavei; 3) instrucţiuni pentru reprezentanţii operatorilor aerieni privind schimbări ale cerinţelor pentru pasageri şi echipaj, datorită abaterilor care nu pot fi evitate, de la programele normale de operare. Cerinţele individuale referitoare la pasageri sau echipaj nu trebuie admise în acest tip de mesaj; 4) mesajele privind aterizările cu caracter neuzual ce urmează a fi făcute de aeronavă; 5) mesajele privind piesele pentru aeronavă şi materiale solicitate în regim de urgenţă; 6) mesajele privind schimbările din programul de operare al aeronavei. 5.1.8.6.1. Unităţilor de servicii de trafic aerian ce utilizează canalele de comunicaţie directă pilot-controlor trebuie să li se solicite să gestioneze numai mesajele privind regularitatea zborului, numai dacă aceasta poate fi realizată fără interferenţa cu funcţia lor de bază şi dacă nu mai sunt alte canale disponibile pentru administrarea unor astfel de mesaje. Notă: Mesajele specificate la 5.1.8.4, alin. 2 şi la 5.1.8.6, alin. 1, până la alin. 6, caracterizează unele din comunicaţiile de control operaţionale specificate la capitolul 1. 5.1.8.7. Mesajele care au aceeaşi prioritate trebuie transmise, în general, în ordinea în care acestea sunt recepţionate pentru transmisie. 5.1.8.8. Comunicaţia aer-aer între piloţi trebuie să conţină mesaje referitoare la orice chestiune care afectează siguranţa şi regularitatea zborului. Categoria de prioritate pentru aceste mesaje va fi determinată pe baza conţinutului lor, conform prevederilor specificate la 5.1.8. 5.1.9. Anularea mesajelor 5.1.9.1. Transmisiile incomplete. Dacă un mesaj nu a fost transmis complet atunci când sunt recepţionate instrucţiunile de anulare, staţia emiţătoare a mesajului trebuie să dea instrucţiuni staţiei de recepţie ca să nu ia în consideraţie transmisia incompletă. Aceasta trebuie efectuată în radiotelefonie prin utilizarea unei frazeologii adecvate. 5.1.9.2. Transmisii complete Transmisia trebuie anulată în situaţia în care transmisia unui mesaj complet este oprită pentru corectare, iar staţia de recepţie este informată să nu transmită mesajul, sau la livrare, în situaţia în care nu poate fi realizată retransmisia. Acest lucru trebuie efectuat în radiotelefonie prin utilizarea unei frazeologii adecvate. 5.1.9.3. Staţia care anulează o transmisie trebuie să fie responsabilă pentru orice altă acţiune ulterioară cerută. 5.2. PROCEDURI DE RADIOTELEFONIE Notă: Când este utilizat echipamentul de apelare selectivă (SELCAL), anumite proceduri din următoarele sunt înlocuite de cele specificate la 5.2.4. 5.2.1. Generalităţi 5.2.1.1. PANS - Atunci când un controlor sau pilot comunică prin voce, răspunsul trebuie să fie tot prin voce. Cu excepţia celor specificate la 8.2.12.1, atunci când un controlor sau pilot comunică prin CPDLC, răspunsul trebuie să fie tot prin CPDLC. 5.2.1.2. Limba utilizată 5.2.1.2.1. Comunicaţiile prin radiotelefonie aer-sol trebuie făcute în limba utilizată în mod normal de staţia de sol sau în limba engleză. Nota 1: Limba utilizată în mod normal de către staţia de sol nu trebuie să fie neapărat limba statului în care aceasta este amplasată. Poate fi convenită o limbă comună la nivel regional, ca o cerinţă pentru staţiile de sol din acea regiune. Nota 2: Nivelul de cunoaştere a limbii cerut pentru comunicaţiile aeronautice în radiotelefonie este specificat în Apendix-ul de la Anexa 1. 5.2.1.2.2. Limba engleză trebuie să fie utilizată, la cerere, de oricare staţie de la bord, de către toate staţiile de sol ce deservesc aeroporturile şi rutele utilizate de către serviciile internaţionale de trafic aerian. 5.2.1.2.3. Limbile utilizate de o anumită staţie de sol trebuie specificate în publicaţiile de informare aeronautică şi în alte informaţii aeronautice publicate care fac referire la aceste facilităţi. 5.2.1.3. Pronunţia cuvintelor pe litere în radiotelefonie. Atunci când sunt pronunţate în radiotelefonie numele proprii, abrevierile serviciilor şi cuvintele a căror rostire pe litere este îndoielnică, trebuie să fie utilizat alfabetul din figura 5-1. Nota 1: Pronunţia cuvintelor în alfabet, precum şi a numerelor poate diferi după particularităţile limbii vorbitorilor. Pentru a elimina variaţiile mari de pronunţie, OACI pune la dispoziţie afişe cu pronunţia dorită . Nota 2: Utilizarea alfabetului fonetic specificat în 5.2.1.3 este stabilită în apendicele S14 al reglementărilor radio ITU pentru serviciul maritim mobil. 5.2.1.4. Transmisia numerelor în radiotelefonie 5.2.1.4.1. Transmisia numerelor 5.2.1.4.1.1. Toate numerele, cu excepţia celor specificate la 5.2.1.4.1.2, trebuie transmise prin pronunţia separată a fiecărei cifre. Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea acestei proceduri (a se vedea 5.2.1.4.3.1 pentru pronunţie).
┌────────────────┬─────────────────────┐
│ │transmis ca │
│ │Air China doi trei │
│Indicativul │opt │
│aeronavei │Olympic doi patru doi│
│CCA 238 │transmise ca │
│OAL 242 │nivel de zbor unu opt│
│Nivelurile de │zero │
│zbor │nivel de zbor doi │
│FL 180 │zero zero │
│FL 200 │transmisă ca │
│Direcţia │cap unu zero zero │
│100 grade │cap zero opt zero │
│080 grade │transmise ca │
│Direcţia şi │vânt doi zero zero │
│viteza vântului │grade şapte zero │
│200 grade 70 │noduri │
│noduri │vânt unu şase zero │
│160 grade 18 │grade unu opt │
│noduri │noduri │
│rafală 30 noduri│rafală trei zero │
│Codurile │noduri │
│transponderului │transmise ca │
│2400 │afişaţi doi patru │
│4203 │zero zero │
│Pista │afişaţi patru doi │
│27 │zero trei │
│30 │transmisă ca │
│Setarea │pista doi şapte │
│altimetrului │pista trei zero │
│1 010 │transmisă ca │
│1 000 │QNH unu zero unu zero│
│ │QNH unu zero zero │
│ │zero │
└────────────────┴─────────────────────┘
5.2.1.4.1.2. Toate numerele utilizate pentru transmisia informaţiilor legate de altitudine, înălţimea norilor, vizibilitate şi vizibilitate în lungul pistei (RVR), care conţin sute întregi şi mii întregi, trebuie transmise prin pronunţarea fiecărei cifre din numărul de sute sau mii, urmată de cuvântul "HUNDRED" (SUTE) sau "THOUSAND" (MII), după caz. Combinaţiile de mii şi sute întregi trebuie transmise prin pronunţarea fiecărei cifre în numărul de mii, urmată de cuvântul "THOUSAND" (MII), urmat de numărul de sute, urmat de cuvântul "HUNDRED" (SUTE). Notă: Următoarele exemple ilustrează aplicarea acestei proceduri (a se vedea 5.2.1.4.3.1 pentru pronunţie). (a se vedea imaginea asociată) Notă: Într-o reprezentare aproximativă utilizând alfabetul latin, silabele ce trebuie accentuate sunt subliniate. Nota 1: Pronunţia cuvintelor din alfabet poate varia după specificul limbii vorbitorilor. Pentru a elimina variaţiile largi de pronunţie, OACI pune la dispoziţie postere ce ilustrează pronunţia dorită. Nota 2: Alfabetul fonetic specificat la 5.2.1.3 este de asemenea stabilit pentru utilizare în serviciul maritim mobil (Regulamentele radio ale ITU, apendicele S14). Figura 5-1. Alfabetul fonetic de radiotelefonie (a se vedea 5.2.1.3)
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │transmisă ca │
│ │opt sute │
│Altitudine │trei mii patru │
│800 │sute │
│3 400 │una două mii │
│12 000 │transmisă ca │
│Înălţimea norilor │două mii două │
│2 200 │sute │
│4 300 │patru mii trei │
│Vizibilitate │sute │
│1 000 │transmisă ca │
│700 │vizibilitate o │
│Vizibilitate în │mie │
│lungul pistei │vizibilitate │
│600 │şapte sute │
│1 700 │transmisă ca │
│ │RVR şase sute │
│ │RVR o mie şapte │
│ │sute │
└─────────────────────┴────────────────┘
5.2.1.4.1.3. Numerele ce conţin un punct zecimal trebuie să fie transmise conform 5.2.1.4.1.1 punctul zecimal în secvenţa corespunzătoare, fiind indicat de cuvântul "DECIMAL" (ZECIMALĂ) / (CU). Nota 1: Următoarele exemple ilustrează aplicarea acestei proceduri:
┌────────┬─────────────────────────────┐
│ │Transmis ca │
│Număr │UNU ZERO ZERO ZECIMALĂ/(CU) │
│100,3 │TREI │
│38.143,9│TREI OPT UNU PATRU TREI │
│ │ZECIMALĂ/(CU) NOUĂ │
└────────┴─────────────────────────────┘
Nota 2: Pentru identificarea frecvenţelor VHF, numărul de cifre utilizat după punctul zecimal este determinat pe baza ecartului între canale (5.2.1.7.3.4.3 se referă la frecvenţele separate de 25 KHz, 5.2.1.7.3.4.4 se referă la frecvenţele separate de 8.33 KHz). Nota 3: Legătura între perechile canal/frecvenţă pentru 8,33 KHz şi 25 KHz se găseşte în tabelul 4-1 (bis), volumul V. 5.2.1.4.1.4. PANS - Atunci când se transmite timpul, se solicită în mod normal numai minutele orei. Fiecare cifră trebuie pronunţată separat. Totuşi, trebuie inclusă ora când există posibilitatea apariţiei unei confuzii. Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea acestei proceduri când se aplică prevederile specificate la 5.2.1.2.2:
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Timpul │Enunţ │
│0920 (09:20 │TOO ZE-RO sau ZE-RO │
│A.M.) │NIN-er TOO ZE-RO │
│1643 (4:43 │FOW-er TREE sau WUN SIX │
│P.M.) │FOW-er TREE │
└────────────┴─────────────────────────┘
5.2.1.4.2. Verificarea numerelor 5.2.1.4.2.1. Când se doreşte verificarea acurateţei recepţiei numerelor, persoana care transmite mesajul trebuie să solicite persoanei care recepţionează mesajul să repete numerele recepţionate. 5.2.1.4.3. Pronunţia numerelor 5.2.1.4.3.1. Atunci când limba utilizată pentru comunicare este engleza, numerele trebuie transmise utilizându-se următoarea pronunţie:
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Număr sau parte │Pronunţie │
│dintr-un număr │ZE-RO │
│0 │WUN │
│1 │TOO │
│2 │TREE │
│3 │FOW-er │
│4 │FIFE │
│5 │SIX │
│6 │SEV-en │
│7 │AIT │
│8 │NIN-er │
│9 │DAY-SEE-MAL │
│Zeci │HUN-dred │
│Sute │TOU-SAND │
│Mii │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
Notă: Silabele tipărite cu litere mari în lista de mai sus trebuie accentuate; de exemplu, cele două silabe din ZE-RO sunt accentuate în mod egal, în timp ce pe prima silabă din FOW-er se pune accentul principal. 5.2.1.5. Tehnica transmisiei 5.2.1.5.1. PANS - Fiecare mesaj scris trebuie citit înainte de începerea transmisiei, pentru a elimina întârzierile inutile în comunicaţie. 5.2.1.5.2. Transmisiile vor fi făcute concis, pe un ton de conversaţie normal. Notă: A se vedea cerinţele privind utilizarea limbii în apendicele Anexei 1. 5.2.1.5.3. PANS - Tehnica de transmisie a vorbirii trebuie să fie astfel încât fiecare transmisie să fie făcută cât mai inteligibil posibil. Îndeplinirea acestui obiectiv cere din partea echipajului de la bord şi a personalului de sol ca: a) să formuleze fiecare cuvânt clar şi distinct; b) să menţină o rată normală de vorbire, care să nu depăşească 100 de cuvinte pe minut. Când un mesaj este transmis unei aeronave şi conţinutul acestuia trebuie să fie înregistrat, rata vorbirii va fi mai lentă, pentru a permite scrierea. O mică pauză înainte şi după cifre, permite o înţelegere mai uşoară a acestora; c) să menţină volumul vorbirii la un nivel constant; d) să fie familiarizat cu tehnicile de operare a microfonului, în special cu menţinerea unei distanţe constante faţă de microfon, în cazul în care nu este utilizat un modulator cu un nivel constant; e) să suspende temporar vorbirea, dacă este necesară îndepărtarea capului din dreptul microfonului. 5.2.1.5.4. Tehnica de transmisie a vorbirii trebuie adaptată condiţiilor de comunicaţie efective. 5.2.1.5.5. PANS - Mesajele acceptate pentru transmitere trebuie transmise în limbaj clar sau utilizând frazeologia OACI, fără a altera în vreun fel sensul mesajului. Abrevierile OACI aprobate, conţinute în textul mesajului, ce urmează a fi transmis aeronavei, trebuie, în mod normal, transformate în cuvinte sau fraze neabreviate pe care abrevierile respective le reprezintă în limbajul folosit, cu excepţia celor care, datorită utilizării frecvente şi practicii comune, sunt în mod obişnuit înţelese de către personalul aeronautic. Notă: Abrevierile care constituie excepţiile menţionate la 5.2.1.5.5 sunt identificate în mod special în secţiunile cu abrevieri din PANS-ABC (Doc. 8400). 5.2.1.5.6. PANS - Pentru a urgenta comunicaţia, se poate renunţa la utilizarea alfabetului fonetic, dacă nu există riscul afectării recepţiei corecte şi a inteligibilităţii mesajului. 5.2.1.5.7. PANS - Transmisia mesajelor lungi trebuie întreruptă pe moment din când în când, pentru a permite operatorului care transmite să confirme că frecvenţa în uz este liberă şi, dacă este necesar, să permită operatorului de recepţie să solicite repetarea părţilor care nu au fost recepţionate. 5.2.1.5.8. Următoarele cuvinte şi expresii trebuie utilizate în mod corespunzător în comunicaţiile radiotelefonice şi trebuie să aibă înţelesul prezentat mai jos:
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Expresie │Înţeles │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ACKNOWLEDGE │"Anunţă-mă că ai │
│(CONFIRMARE) │primit şi înţeles │
│ │acest mesaj". │
├───────────────┼──────────────────────┤
│AFFIRM │"Da" │
│(AFIRMAŢIE) │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│APPROVED │"Autorizare obţinută │
│(APROBAT) │pentru acţiunea │
│ │propusă". │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │"Prin aceasta indică │
│ │separarea între │
│ │porţiunile │
│ │din mesaj." │
│BREAK │(A se utiliza unde nu │
│(ÎNTRERUPERE) │există o distincţie │
│ │clară │
│ │între text şi alte │
│ │porţiuni ale │
│ │mesajului). │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │"Prin aceasta indic │
│ │separarea între │
│BREAK, BREAK │mesajele │
│(ÎNTRERUPERE │transmise la diferite │
│ÎNTRERUPERE) │aeronave într-un │
│ │spaţiu │
│ │foarte aglomerat". │
├───────────────┼──────────────────────┤
│CANCEL │"Anulează autorizarea │
│(ANULARE) │transmisă anterior". │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │"Examinează un sistem │
│ │sau procedură". │
│ │(A nu se utiliza în │
│CHECK │nici un alt context. │
│(VERIFICARE) │În mod │
│ │normal nu este │
│ │aşteptat nici un │
│ │răspuns) │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │"Autorizat să │
│CLEARED │acţioneze în │
│(AUTORIZAT) │condiţiile │
│ │specificate". │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │"Cer verificarea: │
│CONFIRM │(autorizării, │
│(CONFIRMARE) │instrucţiunii, │
│ │acţiunii, │
│ │informaţiilor)." │
├───────────────┼──────────────────────┤
│CONTACT │"Stabileşte │
│(CONTACT) │comunicaţiile cu..." │
├───────────────┼──────────────────────┤
│CORRECT │"Adevărat" sau │
│(CORECTARE) │"Corect". │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │"A fost făcută o │
│ │eroare în această │
│CORRECTION │transmisie │
│(CORECŢIE) │(sau mesaj indicat). │
│ │Versiunea corectă │
│ │este..." │
├───────────────┼──────────────────────┤
│DISREGARD │"Ignoră". │
│(IGNORĂ) │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │"Care este │
│HOW DO YOU READ│inteligibilitatea │
│(CUM MĂ AUZI) ?│transmisiei mele?" │
│ │(a se vedea 5.2.1.8.4)│
├───────────────┼──────────────────────┤
│I SAY AGAIN │"Repet mesajul pentru │
│(REPET) │claritate sau │
│ │accentuare". │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │"Continuă, în │
│ │conformitate cu │
│ │condiţia │
│MAINTAIN │(condiţiile) │
│(MENŢINE) │specificate", sau în │
│ │sensul său │
│ │literar, ex. "Menţine │
│ │VFR". │
├───────────────┼──────────────────────┤
│MONITOR │"Ascultă pe │
│(MONITORIZEAZĂ)│(frecvenţa)" │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │"Nu" sau "Permisiune │
│NEGATIVE │neacordată" sau "Asta │
│(NEGATIV) │nu e │
│ │corect" sau "Nu este │
│ │capabil". │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │"Transmisia mea s-a │
│ │terminat şi aştept │
│ │răspunsul │
│OVER (TERMINAT)│tău." │
│ │Notă.- Nu se foloseşte│
│ │în mod normal în │
│ │comunicaţiile VHF │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │"Acest schimb de │
│ │transmisie este │
│ │terminat şi nu │
│OUT (TERMINAT) │se aşteaptă nici un │
│ │răspuns". │
│ │Notă. Nu se foloseşte │
│ │în mod normal în │
│ │comunicaţiile VHF. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │"Repetă-mi tot, sau │
│READ BACK │partea specificată a │
│(REPETĂ CE AI │acestui │
│RECEPŢIONAT) │mesaj, exact aşa cum a│
│ │fost recepţionată." │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │"A fost făcută o │
│ │schimbare la ultima ta│
│RECLEARED │autorizare şi această │
│(REAUTORIZARE) │nouă autorizare o │
│ │înlocuieşte pe prima │
│ │total sau parţial." │
├───────────────┼──────────────────────┤
│REPORT (RAPORT)│"Trimite-mi următoarea│
│ │informaţie..." │
├───────────────┼──────────────────────┤
│REQUEST │"Aş vrea să ştiu..." │
│(CERERE) │sau "Doresc să │
│ │obţin..." │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │"Am recepţionat ultima│
│ │transmisie a ta │
│ │integral" │
│ │Notă.- Nu va fi │
│ │utilizată în nicio │
│ │situaţie ca │
│ │răspuns la o întrebare│
│ROGER │care solicită │
│(CONFIRMARE) │"Repetarea │
│ │a ceea ce s-a │
│ │recepţionat (READ │
│ │BACK)" sau un │
│ │răspuns direct │
│ │afirmativ (AFFIRM) sau│
│ │negativ │
│ │(NEGATIVE). │
├───────────────┼──────────────────────┤
│SAY AGAIN │"Repetă tot, sau │
│(SPUNE ÎNCĂ O │următoarea parte, din │
│DATĂ) │ultima │
│ │transmisie a ta." │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │"Reduceţi rata │
│SPEAK SLOWER │vorbirii." │
│(VORBIŢI MAI │Notă.- Pentru rata │
│RAR) │normală a vorbirii │
│ │vezi │
│ │5.2.1.5.3 b). │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │"Rămâi pe recepţie şi │
│ │te voi apela." │
│ │Notă.- Apelatorul ar │
│ │restabili în mod │
│STANDBY │normal │
│(AŞTEAPTĂ) │contactul, dacă │
│ │întârzierea este de │
│ │durată. │
│ │STANDBY nu este o │
│ │aprobare sau negare. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │"NU mă pot conforma │
│ │cererii, instrucţiunii│
│ │sau │
│UNABLE (NU POT │aprobării tale." │
│SĂ) │Notă.- NU POT SĂ este │
│ │în mod normal urmat de│
│ │un │
│ │motiv. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │"Înţeleg mesajul tău │
│ │şi mă voi conforma cu │
│WILCO (CONFIRM)│el." │
│ │(Abreviere pentru │
│ │"will comply".) │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │a) Ca cerere: │
│ │"Comunicarea este │
│ │dificilă. Te │
│ │rog, repetă fiecare │
│ │cuvânt, sau grup de │
│ │cuvinte,." │
│WORDS TWICE │b) Ca informare: │
│(CUVINTE │"Deoarece comunicarea │
│REPETATE) │este │
│ │dificilă, fiecare │
│ │cuvânt sau grup de │
│ │cuvinte din │
│ │acest mesaj va fi │
│ │transmis de două ori │
│ │(repetat)." │
└───────────────┴──────────────────────┘
5.2.1.6. Compunerea mesajelor 5.2.1.6.1. Mesajele administrate în întregime de către serviciul aeronautic mobil trebuie să cuprindă următoarele părţi, în ordinea prezentată: a) apel ce indică destinatarul şi iniţiatorul (a se vedea 5.2.1.7.3); b) text (a se vedea 5.2.1.6.2.1.1). Notă: Următoarele exemple ilustrează aplicarea acestei proceduri: (apel) NEW YORK RADIO SWISSAIR UNU UNU ZERO (text) CER VERIFICARE SELCAL sau (apel) SWISSAIR UNU UNU ZERO NEW YORK RADIO (text) CONTACTEAZĂ SAN JUAN PE CINCI ŞASE 5.2.1.6.2. Mesajele care necesită administrare prin AFTN pe o porţiune a rutării lor şi în mod similar, mesajele care nu sunt administrate conform înţelegerilor prealabile privind distribuţia (a se vedea 3.3.7.1) trebuie alcătuite după cum urmează: 5.2.1.6.2.1. Când este iniţiat de o aeronavă: 1) apel (a se vedea 5.2.1.7.3); 2) cuvântul FOR (PENTRU) 3) numele organizaţiei căreia îi este adresat; 4) numele staţiei de destinaţie; 5) textul. 5.2.1.6.2.1.1. Textul trebuie să fie cât mai scurt posibil pentru a transmite informaţiile necesare; se va utiliza cât de mult posibil frazeologia OACI. Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea acestei proceduri: (apel) BOSTON RADIO SWISSAIR UNU DOI OPT (răspuns) PENTRU SWISSAIR BOSTON (adresare) ESTE CERUTĂ SCHIMBAREA MOTORULUI NUMĂRUL UNU 5.2.1.6.2.2. Când este adresat unei aeronave. Când un mesaj, pregătit conform 4.4.2, este retransmis de o staţie aeronautică unei aeronave aflate în zbor, antetul şi adresa formatului de mesaj AFTN trebuie omise în timpul retransmisiei prin intermediul serviciului aeronautic mobil. 5.2.1.6.2.2.1. Când se aplică prevederile specificate la 5.2.1.6.2.2, transmisia mesajului prin serviciul aeronautic mobil trebuie să cuprindă: a) textul (ce incorporează orice corecţie COR conţinută în mesajul AFTN); b) cuvântul FROM (DE LA); c) numele organizaţiei de origine şi sediul ei (luată din secţiunea de origine a mesajului AFTN). 5.2.1.6.2.2.2. PANS - Atunci când textul unui mesaj ce trebuie transmis de o staţie aeronautică unei aeronave aflată în zbor conţine abrevieri aprobate de OACI, acestea trebuie în mod normal convertite în timpul transmisiei mesajului, în cuvinte sau expresii neabreviate, exprimate în limbajul utilizat, cu excepţia acelora care, datorită frecvenţei utilizării, sunt în general înţelese de personalul aeronautic. Notă: Abrevierile care constituie excepţiile specificate la 5.2.1.6.2.2.2 sunt identificate precis în secţiunile cu abrevieri şi coduri din PANS-ABC (Doc. 8400). 5.2.1.7. Apelarea 5.2.1.7.1. Apelurile în radiotelefonie pentru staţiile aeronautice Notă: Formarea indicativelor se face conform reglementărilor radio ale ITU S19 secţiunea III şi secţiunea VII. 5.2.1.7.1.1. Staţiile aeronautice din serviciul aeronautic mobil trebuie identificate prin: a) numele locaţiei şi b) unitatea sau serviciul disponibil. 5.2.1.7.1.2. Unitatea sau serviciul trebuie identificate conform tabelului de mai jos, cu excepţia faptului că numele sediului sau al unităţii/serviciului poate fi omis dacă, comunicaţiile au fost stabilite în mod satisfăcător.
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Unitatea/serviciul │ │
│disponibil │Sufixul │
│Centrul de control │indicativului │
│regional │radio │
│Control de apropiere │CONTROL │
│Control radar de │(CONTROL) │
│apropiere sosiri │APPROACH │
│Control radar de │(APROPIERE) │
│apropiere plecări │ARRIVAL (SOSIRE)│
│Control de aerodrom │DEPARTURE │
│Control mişcare pe │(PLECARE) │
│suprafaţă │TOWER (TURN) │
│Radar (în general) │GROUND (SOL) │
│Radar de precizie │RADAR (RADAR) │
│pentru apropiere │PRECISION │
│Staţie de goniometrie│(PRECIZIE) │
│Serviciul de │HOMER │
│informare a │INFORMATION │
│zborurilor │DELIVERY │
│Emiterea autorizării │APRON │
│Control platformă │DISPATCH │
│Dispecerat companie │RADIO │
│Staţie aeronautică │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
5.2.1.7.2. Indicativele radio pentru aeronave 5.2.1.7.2.1. Indicative complete 5.2.1.7.2.1.1. Un indicativ radio al unei aeronave trebuie să aibă una din următoarele forme: Forma a) - caracterele corespunzătoare înmatriculării aeronavei, sau Forma b) - indicativul de telefonie al operatorului aerian, urmat de cel puţin ultimele două caractere ale indicativului radio; Forma c) - indicativul telefonic al operatorului aerian, urmat de identificarea zborului. Nota 1: Numele producătorului aeronavei sau al modelului aeronavei pot fi utilizate ca prefix de radiotelefonie la indicativul de forma a) (a se vedea Tabelul 5-1). Nota 2: Indicativele telefonice privind tipurile b) şi c) se regăsesc în Doc. 8585 - "Indicative pentru operatorii aerieni, autorităţi naţionale de supervizare şi servicii". Nota 3: Oricare din indicativele precedente pot fi inserate în câmpul 7 din planul de zbor OACI, ca indicativ al aeronavei. Instrucţiunile de completare ale planului de zbor se regăsesc în PIAC - ATS. 5.2.1.7.2.2. Indicative radio abreviate 5.2.1.7.2.2.1. Indicativele radiotelefonice pentru aeronave, specificate la 5.2.1.7.2.1.1, cu excepţia tipului c), pot fi abreviate în circumstanţele specificate la 5.2.1.7.3.3.1. Indicativele abreviate trebuie să aibă formele următoare: Tipul a) - primul caracter al codului de înregistrare şi cel puţin ultimele două caractere ale indicativului radio. Tipul b) - indicativul telefonic al operatorului aerian, urmat de, cel puţin, ultimele două caractere ale indicativului radio. Tabelul 5-1. Exemple de indicative radio complete şi indicative radio abreviate (5.2.1.7.2.1 şi 5.2.1.7.2.2)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tipul a) Tipul b) Tipul c)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Indicativul N 57826 *CESSNA *CITATION VARIG SCANDINAVIAN
Complet FABCD FABCD PVMA 937
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Indicativul N26 CESSNA CITATION VARIG (nu în formă
abreviat CD CD MA abreviată)
sau sau sau sau
N826 CESSNA CITATION VARIG
BCD BCD VMA
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
* Exemplele ilustrează aplicarea Notei 1 la 5.2.1.7.2.1.1.
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tipul c) - nicio formă abreviată. Notă: Poate fi utilizat ori numele producătorului aeronavei, ori modelul aeronavei, în locul primului caracter la tipul a). 5.2.1.7.3. Proceduri de radiotelefonie 5.2.1.7.3.1. O aeronavă nu trebuie să-şi schimbe tipul indicativului radio în timpul zborului, cu excepţia unei situaţii temporare, la indicaţia unităţii de control al traficului aerian, în interesul siguranţei zborului. 5.2.1.7.3.1.1. Cu excepţia unor motive legate de siguranţa zborului, nicio transmisie nu trebuie adresată unei aeronave în timpul decolării, în timpul ultimei părţi a apropierii finale, sau în timpul rulajului la aterizare. 5.2.1.7.3.2. Stabilirea comunicaţiilor radiotelefonice 5.2.1.7.3.2.1. Atunci când se stabileşte comunicaţia, trebuie utilizat întotdeauna indicativul radio complet. Procedura de apelare a unei aeronave care stabileşte comunicaţia trebuie făcută conform tabelului 5-2. 5.2.1.7.3.2.2. PANS - Staţiile solicitate să transmită o informaţie tuturor staţiilor care o pot intercepta, trebuie să prefaţeze asemenea transmisii cu apelul general CĂTRE TOATE STAŢIILE, urmat de indicativul staţiei care apelează. Notă: Nu este aşteptat niciun răspuns la asemenea apeluri generale, decât dacă staţiile individuale sunt apelate ulterior pentru confirmarea recepţiei. 5.2.1.7.3.2.3. Răspunsul la apelurile de mai sus va fi în conformitate cu tabelul 5-3. Utilizarea indicativului radio al staţiei aeronautice apelante, urmat de indicativul radio al staţiei aeronautice care răspunde, trebuie considerată ca fiind solicitarea de începere a transmisiei de către staţia care apelează. 5.2.1.7.3.2.4. PANS - Atunci când o staţie este apelată, dar este nesigură de indicativul staţiei apelante, ea trebuie să răspundă prin transmisia următoarelor: STAŢIA APELANTĂ...(staţia apelată) REPETAŢI-VĂ INDICATIVUL RADIO Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea acestei proceduri: (replica staţiei CAIRO) STAŢIA APELANTĂ CAIRO (pauză) REPETAŢI-VĂ INDICATIVUL RADIO 5.2.1.7.3.2.5. Comunicaţiile trebuie să înceapă cu un apel şi cu un răspuns când se doreşte stabilirea contactului, cu excepţia situaţiei în care este sigur faptul că staţia apelată va recepţiona apelul, staţia apelantă poate transmite mesajul fără a aştepta un răspuns de la staţia apelată. 5.2.1.7.3.2.6. Comunicaţia între piloţi, aer-aer, va fi stabilită pe canalul aer-aer 123,45 MHz, ori printr-un apel direct al unei anumite staţii de bord a unei aeronave, ori printr-un apel general, luând în considerare condiţiile ce prevăd utilizarea acestui canal. Notă: Pentru condiţiile privind utilizarea canalelor aer-aer, a se vedea 5.2.2.1.1.4 şi RACR-CNS, volumul V, 4.1.3.2.1. 5.2.1.7.3.2.6.1. PANS - De vreme ce aeronava poate acoperi mai mult de o frecvenţă, apelul iniţial trebuie să includă identificarea distinctă a canalului "INTERPILOT". Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea acestei proceduri de apel. CLIPPER 123 - SABENA 901 - INTERPILOT - DO YOU READ (MĂ AUZI ?) sau ORICE AERONAVĂ ÎN APROPIEREA PUNCTULUI, AVÂND COORDONATELE 30° NORD 160° EST - JAPANAIR 401 - INTERPILOT -OVER (TERMINAT) Tabelul 5-2. Procedura de apel în radiotelefonie*
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tipul a) Tipul b) Tipul c)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea staţiei NEW YORK RADIO NEW YORK RADIO NEW YORK RADIO
apelate
Denumirea staţiei GABCD* SPEEDBIRD ABCD* AEROFLOT 321*
apelante
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
* În anumite cazuri unde apelul este iniţiat de staţia aeronautică, apelul
poate fi efectuat prin transmisia semnalelor de ton codate.
** Cu excepţia indicativelor telefonice şi a tipului de aeronavă, fiecare
caracter din indicativul radio de apel va fi rostit separat. Când sunt
rostite litere individuale, va fi utilizat alfabetul fonetic din
radiotelefonie stabilit în 5.2.1.3. Numerele trebuie rostite conform 5.2.1.4.
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tabelul 5-3. Procedura de răspuns din radiotelefonie (a se vedea 5.2.1.7.3.2.3)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tipul a) Tipul b) Tipul c)
Denumirea staţiei GABCD* SPEEDBIRD ABCD* AEROFLOT 321*
apelate
Denumirea staţiei NEW YORK RADIO NEW YORK RADIO NEW YORK RADIO
apelante
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
* Cu excepţia indicativelor telefonice şi a tipului de aeronavă, fiecare
caracter din indicativul radio de apel trebuie rostit separat. Când sunt
rostite litere individuale, trebuie utilizat alfabetul fonetic din
radiotelefonie, stabilit în 5.2.1.3. Numerele trebuie rostite conform 5.2.1.4
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5.2.1.7.3.3. Comunicaţii ulterioare în radiotelefonie 5.2.1.7.3.3.1. Indicativele radio abreviate, astfel stabilite în 5.2.1.7.2.2 trebuie utilizate numai după stabilirea unei comunicaţii satisfăcătoare şi cu condiţia să nu apară confuzii. O staţie de la bordul unei aeronave îşi va utiliza propriul indicativ radio abreviat numai după ce a fost apelată în acest mod de către staţia aeronautică. 5.2.1.7.3.3.2. După stabilirea contactului, trebuie permisă comunicaţia duplex, fără identificare sau apeluri ulterioare, până la terminarea legăturii. 5.2.1.7.3.3.3. Pentru a evita orice confuzie posibilă, când se acordă autorizaţiile ATC şi sunt confirmate autorizările recepţionate, controlorii şi piloţii vor adăuga întotdeauna indicativul aeronavei căreia i se acordă autorizarea. 5.2.1.7.3.4. Indicarea canalului de transmisie 5.2.1.7.3.4.1. PANS - De vreme ce operatorul staţiei aeronautice menţine în general mai mult de o frecvenţă, apelul trebuie urmat de o indicare a frecvenţei utilizate, în afară de cazul când sunt cunoscute alte mijloace adecvate de identificare a frecvenţei. 5.2.1.7.3.4.2. PANS - Când nu există posibilitatea apariţiei unei confuzii, trebuie să fie utilizate numai primele două cifre ale frecvenţei HF (în kHz) necesare pentru identificarea canalului de emisie. Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea acestei proceduri: (PAA 325 apelează Kingston pe 8871 KHz) KINGSTON CLIPPER TREI DOI CINCI - PE OPT OPT 5.2.1.7.3.4.3. PANS - Cu excepţia celor specificate la 5.2.1.7.3.4.4, toate cele şase cifre ale indicatorului numeric trebuie să fie utilizate pentru identificarea canalului de emisie în comunicaţiile de radiotelefonie VHF, cu excepţia cazului în care atât a cincea cât şi a şasea cifră sunt zero, caz în care trebuie utilizate numai primele patru cifre. Nota 1: Următorul exemplu ilustrează aplicarea procedurii specificate la 5.2.1.7.3.4.3:
┌───────┬──────────────────────────────┐
│Canal │Transmis ca │
│118.000│UNU UNU OPT CU ZERO │
│118.005│UNU UNU OPT CU ZERO ZERO CINCI│
│118.010│UNU UNU OPT CU ZERO UNU ZERO │
│118.025│UNU UNU OPT CU ZERO DOI CINCI │
│118.050│UNU UNU OPT CU ZERO CINCI ZERO│
│118.100│UNU UNU OPT CU UNU │
└───────┴──────────────────────────────┘
Nota 2: Trebuie avută grijă, la indicarea canalelor VHF de transmisie a comunicaţiilor în radiotelefonie, când toate cele şase cifre ale indicatorului numeric sunt utilizate în spaţiul aerian în care canalele de comunicaţie sunt separate printr-un ecart de 25 KHz, întrucât la sistemele de la bord cu capacitatea de separare a canalelor de 25 KHz sau mai mult, este posibilă doar selectarea primelor cinci cifre ale indicatorului numeric de pe panoul de comandă radio. Nota 3: Indicatorul numeric corespunde identificării canalului din RACR-CNS, volumul V, tabelul 4-1 (bis). 5.2.1.7.3.4.4. PANS - În spaţiul aerian în care toate canalele de comunicaţii voce VHF sunt separate printr-un ecart de 25 KHz sau mai mult şi utilizarea a şase cifre conform 5.2.1.7.3.4.3, nu este susţinută de cerinţa operaţională stabilită la nivel internaţional de autorităţile naţionale de supervizare, trebuie utilizate primele cinci cifre ale indicatorului numeric, cu excepţia cazului în care atât a cincea cât şi a şasea cifră sunt zero, caz în care trebuie utilizate doar primele patru cifre. Nota 1: Următoarele exemple ilustrează aplicarea procedurii specificate la 5.2.1.7.3.4.4 şi setările panoului de comandă radio de la bord pentru echipamentul de comunicaţii cu capacitatea de separare de 25 KHz şi 8,33/25 KHz între canale.
┌───────┬─────────────┬────────────────┐
│ │ │Setarea panoului│
│ │ │de comandă │
│Canal │Transmis ca │radio pentru │
│ │ │echipamentul de │
│ │ │comunicaţii cu │
│ │ │ecart de │
├───────┼─────────────┼───────┬────────┤
│ │ │25KHz │8.33/ │
│ │ │ │25KHz │
├───────┼─────────────┼───────┼────────┤
│118.000│UNU UNU OPT │(5 │(6 │
│ │CU ZERO │cifre) │cifre) │
├───────┼─────────────┼───────┼────────┤
│118.025│UNU UNU OPT │118.00 │118.000 │
│ │CU ZERO DOI │ │ │
├───────┼─────────────┼───────┼────────┤
│118.075│UNU UNU OPT │118.05 │118.05 │
│ │CU ZERO ŞAPTE│ │ │
├───────┼─────────────┼───────┼────────┤
│ │UNU UNU OPT │118.07 │118.075 │
│118.100│CU UNU ├───────┼────────┤
│ │ │118.10 │118.100 │
└───────┴─────────────┴───────┴────────┘
Nota 2: Trebuie avută grijă la indicarea canalelor VHF de transmisie a comunicaţiilor în radiotelefonie, atunci când se utilizează cinci cifre ale indicatorului numeric, în spaţiul aerian, acolo unde aeronavele utilizează de asemenea echipamente cu ecart de 8,33/25 KHz între canale. Pe staţiile de la bordul aeronavelor cu o capacitate de separare de 8.33 KHz între canale, sau mai mult, este posibilă selectarea a şase cifre pe panoul de comandă radio. De aceea trebuie să se asigure că a cincea şi a şasea cifră sunt setate pe canale de 25 KHz (a se vedea Nota 1). Nota 3: Indicativul numeric corespunde identificării canalului în RACR-CNS, volumul V, tabelul 4-1 (bis). 5.2.1.8. Proceduri de test 5.2.1.8.1. PANS - Forma transmisiunilor test trebuie să fie după cum urmează: a) identificarea staţiei apelate, b) identificarea aeronavei, c) cuvintele "RADIO CHECK" ("VERIFICARE RADIO"), d) frecvenţa care este utilizată. 5.2.1.8.2. PANS - Răspunsul la o transmisiune test trebuie să fie după cum urmează: a) identificarea aeronavei; b) identificarea staţiei aeronautice care răspunde; c) informaţii privind inteligibilitatea transmisiei aeronavei. 5.2.1.8.3. PANS - Transmisia textului şi răspunsul în consecinţă trebuie înregistrate la staţia aeronautică. 5.2.1.8.4. PANS - Când sunt realizate testele, trebuie utilizată următoarea scală de inteligibilitate: 1. Neinteligibil 2. Inteligibil când şi când 3. Inteligibil, dar cu dificultate 4. Inteligibil 5. Perfect inteligibil 5.2.1.9. Schimbul de comunicaţii 5.2.1.9.1. Comunicaţiile vor fi concise şi neambigue, utilizând frazeologia standard tot timpul. 5.2.1.9.1.1. Procedurile abreviate trebuie utilizate numai după stabilirea contactului iniţial şi unde nu există posibilitatea apariţiei unei confuzii. 5.2.1.9.2. Confirmarea recepţiei. Operatorul trebuie să se asigure de recepţionarea corectă a mesajului înainte de confirmarea recepţiei. Notă: Confirmarea recepţiei nu trebuie confundată cu confirmarea intercepţiei în operaţiunile din reţeaua de radiotelefonie. 5.2.1.9.2.1. Atunci când este transmisă de o staţie de la bord, confirmarea recepţiei unui mesaj trebuie să includă indicativul radio al acelei aeronave. 5.2.1.9.2.2. PANS - O staţie de la bord trebuie să confirme recepţia mesajelor importante privind controlul traficului aerian, sau părţi ale acestora, prin repetarea lor şi terminând repetarea prin propriul indicativ radio. Nota 1: Autorizările pentru controlul traficului aerian, instrucţiunile şi informaţiile care necesită repetarea, sunt specificate în PANS-ATM (Doc. 4444). Nota 2: Următorul exemplu ilustrează aplicarea acestei proceduri: (Autorizare ATC de la o staţie din reţea pentru o aeronavă) Staţia: TWA NOUĂ ŞASE TREI MADRID Aeronava: MADRID TWA NOUĂ ŞASE TREI Staţia: TWA NOUĂ ŞASE TREI MADRID - ATC AUTORIZEAZĂ TWA NOUĂ ŞASE TREI PENTRU COBORÂRE LA NOUĂ MII DE PICIOARE Aeronava (confirmând): AUTORIZAT SĂ COBOARE LA NOUĂ MII DE PICIOARE - TWA NOUĂ ŞASE TREI Staţia (indicând exactitatea repetării): MADRID 5.2.1.9.2.3. Când confirmarea recepţiei este transmisă de către o staţie aeronautică: 1) către o staţie de la bord: ea va cuprinde indicativul radio al aeronavei, urmat, dacă se consideră necesar, de indicativul radio al staţiei aeronautice. 2) către o altă staţie aeronautică: ea va cuprinde indicativul radio al staţiei aeronautice care confirmă recepţia. 5.2.1.9.2.3.1. PANS - O staţie aeronautică trebuie să confirme rapoartele de poziţie şi alte rapoarte privind desfăşurarea zborului, prin repetarea raportului şi terminând repetarea prin indicativul său radio, cu excepţia cazului când procedura de repetare poate fi suspendată temporar, oricând este necesară evitarea congestiei pe canalul de comunicaţie. 5.2.1.9.2.4. PANS - Se permite pentru verificare ca staţia de recepţie să repete mesajul, ca o confirmare adiţională a recepţiei. În asemenea situaţii, staţia căreia îi este repetată informaţia trebuie să confirme corectitudinea repetării, prin transmiterea indicativului său radio. 5.2.1.9.2.5. PANS - Dacă atât raportul de poziţie cât şi alte informaţii - cum ar fi rapoartele meteorologice - sunt recepţionate în acelaşi mesaj, informaţia trebuie confirmată prin cuvinte precum "VREMEA RECEPŢIONATĂ", după ce raportul de poziţie a fost repetat, cu excepţia cazului când intercepţia informaţiei este solicitată de alte staţii din reţea. Alte mesaje trebuie confirmate doar prin transmisia indicativului radio al staţiei. 5.2.1.9.3. Sfârşitul conversaţiei. O conversaţie radiotelefonică trebuie încheiată de către staţia de recepţie folosind propriul indicativ radio. 5.2.1.9.4. Corecţii şi repetiţii 5.2.1.9.4.1. Când a fost făcută o eroare în transmisie, trebuie rostit cuvântul "CORECŢIE" şi trebuie repetat ultimul grup sau expresie corectă şi apoi transmisă versiunea corectă. 5.2.1.9.4.2. Dacă poate fi făcută o corecţie la modul cel mai bun prin repetarea întregului mesaj, operatorul trebuie să utilizeze expresia "CORECŢIE, SPUN ÎNCĂ O DATĂ" înainte de a transmite încă o dată mesajul. 5.2.1.9.4.3. Când un operator care transmite un mesaj consideră că recepţia va fi făcută cu dificultate, el trebuie să transmită de două ori elementele importante ale mesajului 5.2.1.9.4.4. Dacă operatorul de recepţie are dubii asupra corectitudinii mesajului recepţionat, el trebuie să ceară repetarea integrală sau parţială a acestuia. 5.2.1.9.4.5. Dacă se solicită repetarea întregului mesaj, trebuie rostite cuvintele "SPUNE ÎNCĂ O DATĂ". Dacă se solicită repetarea unei porţiuni a unui mesaj, operatorul trebuie să spună "SPUNE ÎNCĂ O DATĂ TOTUL DINAINTE"...(primul cuvânt recepţionat satisfăcător)", sau "SPUNE ÎNCĂ O DATĂ...(cuvânt înaintea porţiunii ce lipseşte) PÂNĂ LA ...(cuvânt după porţiunea ce lipseşte)"; sau "SPUNE ÎNCĂ O DATĂ TOTUL DUPĂ...(ultimul cuvânt recepţionat satisfăcător)". 5.2.1.9.4.6. Trebuie solicitate anumite elemente, după caz, cum ar fi: "SPUNE ÎNCĂ O DATĂ INDICAŢIILE ALTIMETRULUI" sau "SPUNE ÎNCĂ O DATĂ CARACTERISTICILE VÂNTULUI". 5.2.1.9.4.7. Dacă la verificarea corectitudinii unei repetări, un operator observă elemente incorecte, el trebuie să transmită cuvintele "NEGATIV, SPUN ÎNCĂ O DATĂ" la terminarea repetării, urmată de versiunea corectă a elementelor implicate. 5.2.1.9.5. Rapoartele tip "operaţiuni normale" PANS - Când sunt transmise rapoarte privind "operaţiuni normale" de către aeronavă, ele trebuie să cuprindă apelul în forma stabilită, urmat de cuvintele "OPERAŢIUNI NORMALE". 5.2.2. Stabilirea şi asigurarea comunicaţiilor 5.2.2.1. Supravegherea comunicaţiilor/Orar de operare 5.2.2.1.1. În timpul zborului, staţiile de la bord trebuie să menţină supravegherea aşa cum se solicită de către administratorul reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice şi nu trebuie să înceteze supravegherea, decât din motive de siguranţă, fără a informa staţia (staţiile) aeronautică(e) implicată(e). 5.2.2.1.1.1. Aeronavele în zboruri lungi deasupra întinderilor de apă, sau în zboruri deasupra unor zone prestabilite, deasupra cărora este necesară echiparea cu un emiţător de urgenţă al poziţiei (ELT), trebuie să menţină continuu frecvenţa de urgenţă VHF 121,5 MHz, cu excepţia acelor perioade când aeronavele efectuează comunicaţii pe alte canale VHF, sau când limitările echipamentului de bord sau responsabilităţile echipajului din carlingă nu permit menţinerea simultană a două canale. 5.2.2.1.1.2. Aeronavele trebuie să menţină în mod continuu frecvenţa de urgenţă VHF 121,5 MHz în zone sau pe rute unde există posibilitatea de interceptare a aeronavelor sau alte situaţii de pericol, iar o cerinţă în acest sens a fost stabilită de autoritatea naţională de supervizare corespunzătoare. 5.2.2.1.1.3. Aeronavele aflate în zbor, altele decât cele specificate la 5.2.2.1.1.1 şi la 5.2.2.1.1.2 trebuie să menţină frecvenţa de urgenţă 121,5 MHz cât mai mult cu putinţă. 5.2.2.1.1.4. Utilizatorul canalului de comunicaţii VHF aer-aer trebuie să se asigure că este menţinută supravegherea adecvată pe frecvenţele ATS stabilite, frecvenţa canalului aeronautic de urgenţă şi orice alte frecvenţe care trebuie supravegheate în mod obligatoriu. 5.2.2.1.2. Staţiile aeronautice vor menţine supravegherea aşa cum se solicită de către autoritatea naţională de supervizare corespunzătoare. 5.2.2.1.3. Staţiile aeronautice trebuie să menţină o ascultare continuă pe canalul frecvenţei de urgenţă VHF de 121,5 MHz, în timpul orelor de operare ale unităţilor la care este instalat. Notă: A se vedea RACR-CNS, volumul V, 4.1.3.1.1 pentru prevederile referitoare la utilizarea frecvenţei de 121,5 MHz la staţiile aeronautice. 5.2.2.1.4. Atunci când este necesar pentru o staţie de la bord sau pentru o staţie aeronautică să suspende operarea pentru orice motiv, aceasta trebuie, pe cât posibil să informeze alte staţii implicate, menţionând momentul la care se aşteaptă reluarea operării. Atunci când operarea este reluată, trebuie informate în consecinţă celelalte staţii implicate. 5.2.2.1.4.1. Când este necesară suspendarea operării după timpul specificat în dispoziţia iniţială, trebuie transmis, pe cât posibil, un timp corectat de reluare a operării, la, sau cât mai aproape de timpul specificat prima dată. 5.2.2.1.5. Atunci când două sau mai multe frecvenţe ATS sunt utilizate de un controlor, trebuie luată în considerare asigurarea facilităţilor care să permită transmisiilor ATS şi transmisiilor de la bord, pe oricare din frecvenţe, să fie transmise mai departe simultan pe celelalte frecvenţe în uz, astfel permiţând staţiilor de la bord din zona de acoperire să recepţioneze toate transmisiile către şi de la controlor. 5.2.2.2. Principii de operare în reţea (comunicaţii HF) 5.2.2.2.1. PANS - Staţiile aeronautice ale unei reţele de radiotelefonie trebuie să se asiste reciproc, conform următoarelor principii ale reţelei, pentru a furniza serviciul de comunicaţii aer-sol solicitat reţelei de către aeronavele aflată în zbor pe căile aeriene pentru care este responsabilă reţeaua. 5.2.2.2.2. PANS - Atunci când reţeaua include un număr mare de staţii, comunicaţiile în reţea pentru zboruri pe oricare segment de rută trebuie asigurate de către staţiile selectate, acestea fiind denumite "staţii normale" pentru acel segment. Nota 1: Selectarea staţiilor pentru a acţiona ca staţii normale pentru un segment de rută particular va fi făcută acolo unde este necesar, în baza unui acord regional sau local, după consultarea, dacă este necesară, între statele responsabile pentru reţea. Nota 2: În principiu, staţiile normale vor fi acelea care deservesc amplasamentele direct implicate în asigurarea zborurilor de pe acel segment de rută, de exemplu puncte de decolare şi aterizare, sau centre specifice de informare a zborurilor, sau de control regional şi, în unele cazuri, staţii adiţionale amplasate corespunzător, necesare pentru realizarea acoperirii de comunicaţie radio, sau în scopuri de intercepţie. Nota 3: Pentru selectarea staţiilor normale, se va ţine cont de caracteristicile de propagare ale frecvenţelor utilizate. 5.2.2.2.3. PANS - În zonele sau pe rutele în care condiţiile radio, lungimea zborurilor, sau distanţa dintre staţiile aeronautice necesită măsuri suplimentare pentru asigurarea continuităţii comunicaţiilor aer-sol, de-a lungul segmentului de rută, staţiile normale trebuie să-şi împartă între ele responsabilitatea supravegherii primare, în care fiecare staţie va furniza supravegherea primară pentru acea porţiune de zbor pentru care mesajele de la bord pot fi administrate în mod efectiv de către acea staţie. 5.2.2.2.4. PANS - Pe durata exercitării supravegherii primare, fiecare staţie normală, printre alte obligaţii, va: a) fi responsabilă pentru desemnarea frecvenţelor de bază şi rezervă corespunzătoare, pentru comunicaţiile acesteia cu aeronava; b) recepţiona toate rapoartele de poziţie şi va administra alte mesaje de la şi către aeronavă, esenţiale pentru desfăşurarea în siguranţă a zborului; c) fi responsabilă pentru acţiunea necesară în caz de cădere a comunicaţiilor (a se vedea 5.2.2.7.2). 5.2.2.2.5. PANS - Transferul supravegherii primare de la o staţie la următoarea va avea loc, în mod normal, în momentul traversării limitelor regiunii de informare a zborului sau a zonelor de control regional, supravegherea fiind asigurată tot timpul, pe cât posibil, de către staţia ce deserveşte centrul de informare a zborurilor sau centrul de control zonal, în zona căruia se desfăşoară zborul aeronavelor. Totuşi, acolo unde condiţiile de comunicaţie o cer, unei staţii i se poate solicita menţinerea supravegherii primare dincolo de astfel de limite geografice sau întreruperea supravegherii înainte ca aeronava să atingă limita, dacă astfel poate fi realizată o îmbunătăţire apreciabilă a comunicaţiei aer-sol. 5.2.2.3. Frecvenţele utilizate 5.2.2.3.1. Staţiile aeronavelor trebuie să opereze pe frecvenţe radio corespunzătoare. 5.2.2.3.1.1. Staţia radio de control aer-sol trebuie să desemneze frecvenţele ce trebuie utilizate în condiţii normale de către staţiile de la bord ce operează sub controlul său. 5.2.2.3.1.2. PANS - În operarea reţelei, desemnarea iniţială a frecvenţelor de bază şi rezervă trebuie făcută de către staţia din reţea cu care aeronava face verificarea dinainte de zbor, sau realizează contactul iniţial după decolare. Această staţie trebuie să se asigure, de asemenea, că alte staţii ale reţelei sunt informate în legătură cu frecvenţa(ele) desemnată(e). 5.2.2.3.2. Când o staţie aeronautică desemnează frecvenţe conform 5.2.2.3.1.1 sau 5.2.2.3.1.2, trebuie să ţină cont de datele corespunzătoare privind propagarea şi distanţa pe care sunt necesare comunicaţiile. 5.2.2.3.3. Dacă o frecvenţă alocată de o staţie aeronautică se dovedeşte a fi necorespunzătoare, staţia de la bord trebuie să sugereze o frecvenţă alternativă. 5.2.2.3.4. PANS - Când, prin derogare de la prevederile specificate la 5.1.1, frecvenţele aer-sol sunt utilizate pentru schimbul, între staţiile din reţea, de mesaje esenţiale pentru coordonare şi cooperare între staţii, o asemenea comunicaţie trebuie, pe cât posibil, să fie efectuată pe frecvenţele reţelei care nu sunt utilizate în acel moment pentru majoritatea traficului aer-sol. În toate cazurile, comunicaţia cu staţiile de la bord trebuie să aibă prioritate asupra comunicaţiilor între staţiile de sol. 5.2.2.4. Stabilirea comunicaţiilor 5.2.2.4.1. Staţiile de la bord, pe cât posibil, trebuie să comunice direct cu staţia radio de control aer-sol corespunzătoare zonei în care zboară aeronavele. Dacă nu pot să facă acest lucru, staţiile de la bord vor utiliza orice mijloace releu disponibile şi corespunzătoare pentru a transmite mesaje către staţia radio de control aer-sol. 5.2.2.4.2. Când nu pot fi stabilite comunicaţii normale de la o staţie aeronautică către o staţie de bord, staţia aeronautică trebuie să utilizeze orice mijloace releu disponibile şi corespunzătoare pentru a transmite mesaje către staţia de bord. Dacă aceste eforturi nu au succes, iniţiatorul trebuie informat în conformitate cu procedurile stabilite de autoritatea naţională de supervizare corespunzătoare. 5.2.2.4.3. PANS - Atunci când, în cadrul lucrului în reţea, nu s-a stabilit comunicaţia între o staţie de la bord şi o staţie normală, după apelarea pe frecvenţele de bază şi rezervă, trebuie acordat sprijin de către o altă staţie normală pentru acel zbor, atenţionând prima staţie apelată, sau, în cazul unui apel efectuat de către o staţie de la bord, prin răspunsul la apel şi preluarea traficului. 5.2.2.4.3.1. PANS - Alte staţii ale reţelei trebuie să acorde asistenţă prin întreprinderea unor acţiuni similare, în cazul în care încercarea staţiilor normale de a stabili comunicaţii s-a dovedit fără succes. 5.2.2.4.4. PANS - Prevederile specificate la 5.2.2.4.3 şi la 5.2.2.4.3.1 trebuie aplicate de asemenea: a) la cererea serviciilor de trafic aerian implicate; b) atunci când o comunicaţie aşteptată de la o aeronavă nu a fost recepţionată într-o perioadă de timp, astfel încât se poate presupune întreruperea comunicaţiei respective. Notă: Poate fi stabilită o perioadă de timp specifică de către unitatea ATS corespunzătoare. 5.2.2.5. Transferul comunicaţiilor HF 5.2.2.5.1. PANS - O staţie de la bord trebuie să fie informată de către staţia aeronautică corespunzătoare să facă transferul de pe o frecvenţă radio sau reţea pe alta. În absenţa unei asemenea informări, staţia de la bord trebuie să anunţe staţia aeronautică corespunzătoare înainte de a efectua un asemenea transfer. 5.2.2.5.2. PANS - În cazul transferului de pe o reţea pe alta, este preferabil ca transferul să aibă loc în timp ce aeronava este în legătură cu o staţie care operează în ambele reţele, pentru a asigura continuitatea legăturii. Dacă totuşi schimbarea reţelei trebuie să aibă loc concomitent cu transferul legăturii către o altă staţie din reţea, transferul trebuie coordonat de către cele două staţii din reţea, înainte de a înştiinţa sau autoriza schimbarea frecvenţei. Aeronava trebuie de asemenea informată asupra frecvenţelor de bază şi rezervă ce trebuie utilizate după transfer. 5.2.2.5.3. O staţie de la bord care a transferat supravegherea comunicaţiilor de pe o frecvenţă radio pe alta, când acest lucru a fost cerut de unitatea ATS corespunzătoare, trebuie să informeze staţia aeronautică implicată că supravegherea comunicaţiilor a fost stabilită pe o nouă frecvenţă. 5.2.2.5.4. PANS - Când intră într-o reţea radio, după decolare, o staţie de la bord trebuie să transmită staţiei corespunzătoare de la sol, timpul decolării sau timpul trecerii la verticala ultimului reper de control. 5.2.2.5.5. PANS - Când intră într-o nouă reţea, o staţie de la bord trebuie să transmită timpul trecerii la verticala ultimului reper de control, sau ultima sa poziţie raportată, staţiei corespunzătoare de la sol. 5.2.2.5.6. PANS - Înainte de a părăsi reţeaua, o staţie de la bord trebuie, în toate situaţiile, să informeze staţia de bază corespunzătoare despre intenţia sa de a face acest lucru, prin transmiterea uneia din următoarele expresii, după caz: a) la transferul pe un canal pilot - controlor: Aeronava: SCHIMBĂ/TRECE CU (CHANGING TO)...(unitatea serviciilor de trafic aerian implicată) b) după aterizare: Aeronava: ATERIZAT (LANDED)... (poziţia)...(timpul) 5.2.2.6. Transferul comunicaţiilor VHF 5.2.2.6.1. O aeronavă trebuie informată de către staţia aeronautică corespunzătoare să facă transferul de pe o frecvenţă radio pe alta, conform procedurilor stabilite. În absenţa unei asemenea înştiinţări, staţia de la bord va anunţa staţia aeronautică corespunzătoare, înainte ca un astfel de transfer să aibă loc. 5.2.2.6.2. La stabilirea contactului iniţial pe, sau la părăsirea unei frecvenţe VHF, o staţie de la bord trebuie să transmită o asemenea informaţie, după cum este prestabilit de către unitatea ATS corespunzătoare. 5.2.2.7. Întreruperea comunicaţiilor voce 5.2.2.7.1. Aer-sol 5.2.2.7.1.1. Atunci când o staţie de la bord nu reuşeşte să stabilească contactul cu staţia aeronautică corespunzătoare pe canalul desemnat, ea trebuie să încerce să stabilească contactul pe canalul utilizat anterior şi dacă nu reuşeşte, pe un alt canal corespunzător rutei. Dacă aceste încercări eşuează, staţia de bord trebuie să încerce să stabilească comunicaţia cu staţia aeronautică corespunzătoare, cu alte staţii aeronautice sau alte aeronave, folosind toate mijloacele disponibile şi informând staţia aeronautică asupra faptului că nu poate fi stabilit contactul pe canalul alocat. În plus, o aeronavă care operează în cadrul unei reţele, trebuie să monitorizeze canalul VHF corespunzător, pentru apeluri de la aeronave din apropiere. 5.2.2.7.1.2. Dacă încercările specificate la 5.2.2.7.1.1 eşuează, staţia de la bord va transmite mesajul de două ori pe canalul (canalele) desemnat(e), precedat de expresia "TRANSMIT ÎN ORB" şi, dacă este necesar, include destinatarul (destinatarii) cărora le este destinat mesajul. 5.2.2.7.1.2.1. PANS - În operarea în reţea, un mesaj care este transmis "în orb" trebuie transmis de două ori, atât pe canalul de bază cât şi pe cel de rezervă. Înainte de schimbarea canalului, staţia de la bord trebuie să anunţe canalul pe care se face schimbarea. 5.2.2.7.1.3. Defectarea receptorului 5.2.2.7.1.3.1. Atunci când o staţie de la bord nu poate să stabilească comunicaţia datorită defectării receptorului, aceasta va transmite rapoarte la momentele prevăzute, sau rapoarte de poziţie, pe canalul în uz, precedate de expresia "TRANSMIT ÎN ORB DATORITĂ DEFECTĂRII RECEPTORULUI". Staţia de la bord trebuie să transmită mesajul propus, urmat de o repetare completă a acestuia. Pe timpul acestei proceduri, aeronava va informa asupra orei efectuării următoarei transmisii. 5.2.2.7.1.3.2. O aeronavă căreia îi este furnizat serviciul de control al traficului aerian sau cel de informare, trebuie să transmită în plus, faţă de conformarea cu prevederile specificate la 5.2.2.7.1.3.1, informaţii referitoare la intenţia pilotului comandant cu privire la continuarea zborului aeronavei. 5.2.2.7.1.3.3. Când o aeronavă nu poate să stabilească comunicaţia radio datorită cedării echipamentului de bord, va selecta codul SSR corespunzător pentru a indica întreruperea legăturii radio, atunci când este astfel echipată. Notă: În Anexa 2 la Convenţie sunt prezentate reguli generale care se aplică în eventualitatea întreruperii comunicaţiilor. 5.2.2.7.2. Sol - aer 5.2.2.7.2.1. Atunci când o staţie aeronautică nu a putut să stabilească contactul cu o staţie de la bord, după efectuarea de apeluri pe frecvenţele pe care se presupune că aeronava respectivă recepţionează, aceasta trebuie să: a) ceară altor staţii aeronautice să acorde asistenţă prin apelarea aeronavei şi a rutării traficului, dacă este necesar; b) ceară aeronavelor de pe rută să încerce să stabilească comunicaţia radio cu aeronava, dacă este necesar. 5.2.2.7.2.2. Trebuie aplicate de asemenea prevederile specificate la 5.2.2.7.2.1: a) la cererea unităţii de servicii de trafic aerian implicate; b) atunci când o comunicaţie aşteptată de la o aeronavă nu a fost recepţionată într-o perioadă de timp, astfel încât se poate presupune întreruperea comunicaţiei respective. Notă: O perioadă specifică de timp poate fi stabilită de către unitatea ATS corespunzătoare. 5.2.2.7.2.3. Dacă încercările specificate la 5.2.2.7.2.1 eşuează, staţia aeronautică trebuie să transmită mesaje adresate aeronavei, altele decât mesajele care conţin autorizările emise de unităţile de control al traficului aerian, prin transmisii în orb pe frecvenţa(ele) pe care aeronava se presupune că recepţionează. 5.2.2.7.2.4. Transmisia în orb a autorizărilor emise de unităţile de control al traficului aerian către aeronavă, nu trebuie făcută decât la cererea expresă a iniţiatorului. 5.2.2.7.3. Notificarea întreruperii comunicaţiilor radio. Staţia radio aer-sol de control trebuie să anunţe unitatea de servicii de trafic aerian corespunzătoare şi operatorul aerian, cât mai curând posibil, de orice întrerupere a comunicaţiei aer-sol. 5.2.3. Administrarea mesajelor HF 5.2.3.1. Generalităţi 5.2.3.1.1. PANS - Atunci când operează în cadrul unei reţele, o staţie de la bord trebuie, în principiu, oricând permit condiţiile de comunicaţie, să-şi transmită mesajele staţiilor din reţeaua de la care ele pot fi distribuite cel mai rapid către destinaţiile finale. În particular, rapoartele aeronavelor cerute de serviciile de trafic aerian, trebuie transmise către staţia din reţea, care deserveşte centrul de informare a zborurilor sau către centrul de control zonal în a cărui zonă zboară aeronava. Dimpotrivă, mesajele către aeronavele aflate în zbor trebuie, ori de câte ori este posibil, să fie transmise direct aeronavelor de către staţia din reţea care deserveşte sediul emiţătorului (iniţiatorului). Notă: În mod excepţional, o aeronavă poate avea nevoie să comunice cu o staţie aeronautică din afara reţelei corespunzătoare segmentului său specific de rută. Acest lucru este permis, cu condiţia ca să poată fi făcut fără întreruperea supravegherii continue a reţelei de comunicaţii corespunzătoare segmentului de rută, atunci când o asemenea supraveghere este cerută de către unitatea ATS corespunzătoare şi cu condiţia de a nu produce interferenţe nedorite cu lucrul altor staţii aeronautice. 5.2.3.1.2. PANS - Mesajele transmise de la o aeronavă la o staţie din reţea, trebuie, oricând este posibil, să fie interceptate şi confirmate de către alte staţii din reţea care deservesc amplasamente la care informaţia este cerută de asemenea. Nota 1: Stabilirea acordurilor pentru diseminarea mesajelor aer-sol fără adresă va fi subiectul unui acord multilateral sau local. Nota 2: În principiu, numărul de staţii necesare pentru interceptare trebuie păstrat la minimumul permis, în conformitate cu cerinţele operaţionale. 5.2.3.1.2.1. PANS - Confirmarea interceptării trebuie făcută imediat după confirmarea recepţiei de către staţia căreia i-a fost transmis mesajul. 5.2.3.1.2.2. PANS - Confirmarea interceptării mesajului trebuie făcută prin transmisia indicativului radio al staţiei care a interceptat mesajul, urmată de cuvântul "ROGER", dacă se doreşte şi de indicativul radio al staţiei care a transmis mesajul. 5.2.3.1.2.3. PANS - În absenţa confirmării intercepţiei timp de un minut, staţia care acceptă mesajul de la o aeronavă trebuie să-l transmită mai departe, în mod normal prin serviciul aeronautic fix, la staţia (staţiile) care nu au reuşit să confirme intercepţia. 5.2.3.1.2.3.1. PANS - Dacă, în situaţii anormale, este necesară transmiterea mai departe, utilizând canalele aer-sol, trebuie respectate prevederile specificate la 5.2.2.3.4. 5.2.3.1.2.4. PANS - Când este realizată o asemenea transmisie mai departe, prin reţeaua fixă de telecomunicaţii aeronautice, mesajele trebuie adresate staţiei (staţiilor) implicate. 5.2.3.1.2.5. PANS - Staţia (staţiile) cărora le-au fost expediate mesajele, trebuie să facă distribuţia locală a acestora în acelaşi mod ca şi cum ele ar fi fost recepţionate direct de la aeronavă pe canalul aer-sol. 5.2.3.1.2.6. Staţia aeronautică ce recepţionează un raport de la bord sau un mesaj ce conţine informaţii meteorologice transmis de la o aeronavă aflată în zbor, trebuie să expedieze mesajul fără întârziere: 1) unităţii serviciilor de trafic aerian şi birourilor meteorologice asociate staţiei; 2) operatorului aerian implicat sau reprezentanţilor săi, atunci când acel operator a formulat o cerere specifică pentru a recepţiona asemenea mesaje. 5.2.3.1.3. PANS - Prevederile specificate la 5.2.3.1.2 trebuie de asemenea aplicate, dacă este posibil, la operarea în afara reţelei. 5.2.3.1.4. Atunci când este recepţionat un mesaj adresat unei aeronave aflate în zbor, de către staţia aeronautică inclusă în adresă, şi atunci când acea staţie nu poate stabili comunicaţia cu aeronava căreia îi este adresat mesajul, mesajul trebuie transmis mai departe acelor staţii aeronautice de pe rută care pot stabili legătura cu aeronava. Notă: Aceasta nu exclude transmisia staţiei aeronautice expeditoare a mesajului original aeronavei adresate, dacă staţia aeronautică expeditoare este capabilă mai târziu să comunice cu acea aeronavă. 5.2.3.1.4.1. Dacă staţia aeronautică căreia îi este adresat mesajul nu poate dispune de acel mesaj conform 5.2.3.1.4, va fi anunţată staţia de origine. 5.2.3.1.4.2. Staţia aeronautică care expediază mesajul trebuie să corecteze adresa în cauză, prin substituirea propriului indicativ de poziţie cu indicativul de poziţie al staţiei aeronautice la care este expediat mesajul. 5.2.3.2. Transmisia mesajelor ATS către aeronavă 5.2.3.2.1. PANS - Dacă nu este posibilă transmiterea unui mesaj ATS către aeronavă, în timpul specificat de ATS, staţia aeronautică trebuie să notifice iniţiatorul. După aceea, nu mai trebuie întreprinsă nici o acţiune cu privire la acest mesaj, în afară de cazul în care este astfel specificat de către ATS. 5.2.3.2.2. PANS - Dacă transmiterea unui mesaj ATS este nesigură din cauza incapacităţii de a asigura o confirmare, staţia aeronautică trebuie să presupună că acel mesaj nu a fost recepţionat de către aeronavă şi trebuie să notifice iniţiatorul imediat ce, cu toate că mesajul a fost transmis, nu a fost confirmat. 5.2.3.2.3. PANS - Staţia aeronautică care a recepţionat mesajul de la ATS, nu trebuie să delege unei alte staţii responsabilitatea pentru transmiterea mesajului către aeronavă. Totuşi, în cazul unor dificultăţi de comunicaţii, alte staţii trebuie să ajute, la cerere, în a asigura releul către aeronavă. În acest caz, staţia care a recepţionat mesajul de la ATS trebuie să obţină fără întârziere şi cu certitudine, asigurarea, că aeronava a confirmat în mod corect mesajul. 5.2.3.3. Înregistrarea comunicaţiilor aer-sol pe teleimprimator 5.2.3.3.1. PANS - La înregistrarea pe teleimprimator, trebuie utilizată următoarea procedură: a) fiecare rând trebuie să înceapă la marginea din stânga; b) pentru fiecare transmisie trebuie utilizat un rând nou; c) fiecare comunicaţie trebuie să conţină unele sau toate din următoarele elemente, în ordinea prezentată: 1) indicativul staţiei care apelează; 2) textul mesajului; 3) indicativul radio al staţiei apelate sau al staţiei de recepţie, urmat de abrevierea corespunzătoare, pentru a indica "Recepţionat", "Repetat", sau "Nici un răspuns auzit"; 4) indicativul radio al staţiei (staţiilor) care confirmă intercepţia, urmat de abrevierea corespunzătoare ce indică "Recepţionat"; 5) desemnarea frecvenţei utilizate; 6) timpul UTC al comunicaţiei; d) părţile ce lipsesc din textul mesajului trebuie să fie indicate prin tipărirea celor trei puncte (spaţiu. spaţiu. spaţiu. spaţiu) sau trei litere M (spaţiu M spaţiu M spaţiu M spaţiu); e) corectarea erorilor de tipărire trebuie făcută prin utilizarea tastaturii (spaţiu E spaţiu E spaţiu E spaţiu), urmată de informaţia corectă. Erorile detectate după completarea înscrierii trebuie corectate după ultima înscriere, utilizând abreviaţia COR, urmată de informaţia corectă. 5.2.4. Procedurile SELCAL Notă: Procedurile specificate la 5.2.4 sunt aplicabile când este utilizat SELCAL şi înlocuiesc unele din procedurile referitoare la apelare, specificate la 5.2.1. 5.2.4.1. Generalităţi 5.2.4.1.1. PANS - Cu sistemul de apelare selectivă, cunoscut ca SELCAL, apelarea vocală este înlocuită prin transmisia de tonuri codate către aeronavă, pe canalele de radiotelefonie. O singură apelare selectivă constă într-o combinaţie de patru tonuri audio preselectate, a căror transmisie necesită aproximativ 2 secunde. Tonurile sunt generate în codorul staţiei aeronautice şi sunt recepţionate de un decodor conectat la ieşirea audio a receptorului de la bord. Recepţionarea codului tonului alocat (codul SELCAL) activează un sistem de apel din carlingă, sub forma unor semnale luminoase şi/sau sonore. Notă: Datorită numărului limitat de coduri SELCAL, este de aşteptat alocarea unor coduri similare mai multor aeronave. De aceea, se pune accent pe utilizarea procedurilor corecte de radiotelefonie (RTF) conţinute în acest capitol, când se realizează comunicaţii via SELCAL. 5.2.4.1.2. PANS - SELCAL trebuie utilizat prin staţii echipate corespunzător pentru apelare selectivă sol-aer, pe canalele radio HF şi VHF de rută. 5.2.4.1.3. PANS - Pe aeronavele echipate cu SELCAL, dacă este necesar, pilotul poate totuşi să menţină o atenţie normală asupra recepţiei. 5.2.4.2. Notificarea codurilor SELCAL, ale aeronavelor, către staţiile aeronautice 5.2.4.2.1. PANS - Este responsabilitatea operatorului aerian şi a aeronavei să se asigure că toate staţiile aeronautice cu care aeronava ar comunica în mod normal în timpul unui anumit zbor, cunosc codul SELCAL asociat cu indicativul radio propriu. 5.2.4.2.2. PANS - Atunci când este posibil, operatorul aerian trebuie să facă cunoscută tuturor staţiilor aeronautice implicate, la intervale regulate, o listă a codurilor SELCAL alocate aeronavelor proprii sau zborurilor. 5.2.4.2.3. PANS - Aeronava trebuie: a) să includă codul SELCAL în planul de zbor depus la unitatea serviciului de trafic aerian corespunzător şi b) să se asigure că staţia aeronautică HF are informaţiile corecte privind codul SELCAL, prin stabilirea temporară a comunicaţiilor cu staţia aeronautică HF, atunci când încă se află sub acoperire VHF. Notă: Prevederile privind completarea planului de zbor sunt stabilite în PANS-ATM (Doc. 4444). 5.2.4.3. Verificarea înaintea zborului 5.2.4.3.1. PANS - Staţia de la bord trebuie să contacteze staţia aeronautică corespunzătoare şi să solicite o verificare SELCAL înaintea zborului şi, dacă este necesar, să-şi comunice codul SELCAL. 5.2.4.3.2. PANS - Când sunt alocate frecvenţele de bază şi rezervă, trebuie făcută, în mod normal, o verificare SELCAL, mai întâi pe frecvenţa de rezervă, apoi pe frecvenţa de bază. Staţia de la bord va fi apoi pregătită pentru continuarea comunicaţiei pe frecvenţa de bază. 5.2.4.3.3. PANS - Dacă verificarea dinaintea zborului relevă că ori sistemul SELCAL de la sol ori cel de la bord nu sunt operaţionale, aeronava trebuie să menţină o supraveghere continuă a recepţiei în zborul ulterior, până când SELCAL devine din nou disponibil. 5.2.4.4. Stabilirea comunicaţiilor 5.2.4.4.1. PANS - Când o staţie aeronautică iniţiază un apel prin SELCAL, aeronava va răspunde cu indicativul său radio, urmat de expresia "CONTINUĂ (GO AHEAD)" 5.2.4.5. Proceduri pe rută 5.2.4.5.1. PANS - Staţiile de la bord trebuie să se asigure că staţia (staţiile) aeronautică (e) corespunzătoare realizează faptul că supravegherea SELCAL este stabilită sau menţinută. 5.2.4.5.2. PANS - Când este astfel stabilit în baza acordurilor regionale de navigaţie aeriană, apelurile pentru rapoartele planificate de la bord, pot fi iniţiate de o staţie aeronautică, prin intermediul SELCAL. 5.2.4.5.3. PANS - Odată ce a fost stabilită supravegherea SELCAL de către o anumită staţie de la bord, staţiile aeronautice trebuie să utilizeze SELCAL, ori de câte ori acestea apelează aeronava. 5.2.4.5.4. PANS - În eventualitatea în care nu se răspunde la apelul SELCAL după două apeluri pe frecvenţa de bază şi două apeluri pe frecvenţa de rezervă, staţia aeronautică va reveni la apelarea vocală. 5.2.4.5.5. PANS - Staţiile dintr-o reţea trebuie să se înştiinţeze reciproc imediat ce apar disfuncţii la echipamentele SELCAL, de la sol sau de la bord. De asemenea, aeronavele trebuie să se asigure că staţiile aeronautice implicate în zborul lor sunt anunţate imediat de orice funcţionare defectuoasă a echipamentelor lor SELCAL şi că este necesară apelarea vocală. 5.2.4.5.6. PANS - Toate staţiile trebuie anunţate când echipamentul SELCAL funcţionează, din nou,normal. 5.2.4.6. Alocarea codului SELCAL pentru aeronave 5.2.4.6.1. PANS - În principiu, codul SELCAL la aeronave trebuie să fie asociat cu indicativul în radiotelefonie, de exemplu atunci când este utilizat numărul zborului (numărul de serviciu) în indicativul radio, codul SELCAL de la bord trebuie înregistrat înaintea numărului zborului. În toate celelalte cazuri, codul SELCAL de bord trebuie specificat înaintea înmatriculării aeronavei. Notă: Utilizarea indicativelor radio ale aeronavelor, constând din abrevierea companiei aeriene, urmată de numărul de serviciu al zborului, este în creştere printre operatorii aerieni în întreaga lume. Echipamentul SELCAL de bord trebuie, de aceea, să fie de un tip care permite un anumit cod, care să fie asociat cu un anumit număr de zbor, de exemplu, echipament care poate fi reglat în privinţa combinaţiilor de coduri. În momentul de faţă, multe aeronave sunt încă dotate cu echipament SELCAL de tip monocod şi nu este posibil ca aeronavele cu un astfel de echipament să răspundă principiului stabilit mai sus. Acest lucru nu pledează împotriva utilizării indicativului radio tip număr de zbor de către o aeronavă echipată astfel, dacă aceasta doreşte să utilizeze acest tip de indicativ, dar este esenţial atunci când un echipament de bord monocod este utilizat în combinaţie cu un indicativ radio tip număr de zbor, ca staţia de sol să fie anunţată în legătură cu fiecare zbor al codului SELCAL disponibil la bord. 5.3. PROCEDURI DE COMUNICAŢII PRIN RADIOTELEFONIE PENTRU SITUAŢIILE DE PERICOL ŞI URGENŢĂ 5.3.1. Generalităţi. Notă: Procedurile de pericol şi de urgenţă specificate la 5.3 se referă la utilizarea radiotelefoniei. Prevederile articolului S30 şi ale suplimentului S13 din reglementările radio ITU sunt în general aplicabile, (cu excepţia faptului că S30.9 permite utilizarea altor proceduri acolo unde există acorduri speciale interguvernamentale) inclusiv pentru comunicaţiile radiotelefonice între staţiile de la bord şi staţiile din serviciul maritim mobil. 5.3.1.1. Traficul de pericol şi de urgenţă va cuprinde toate mesajele radiotelefonice referitoare la condiţiile de pericol, respectiv urgenţă. Condiţiile de pericol şi de urgenţă sunt definite ca: a) pericol: o condiţie de a fi ameninţat(ă) de o primejdie serioasă şi/sau iminentă şi de a solicita asistenţă imediată. b) urgenţă: o condiţie care priveşte siguranţa unei aeronave sau a unui alt vehicul, sau a unei persoane aflate la bord sau în raza vizuală, dar care nu solicită asistenţă imediată. 5.3.1.2. Semnalul de pericol transmis radiotelefonic MAYDAY şi semnalul de urgenţă transmis în radiotelefonie PAN PAN trebuie utilizate la începutul primei comunicaţii de pericol şi respectiv urgenţă. 5.3.1.2.1. La începutul oricărei comunicaţii ulterioare în traficul de pericol şi urgenţă, este permisă utilizarea semnalelor radiotelefonice de pericol şi urgenţă. 5.3.1.3. Iniţiatorul mesajelor adresate unei aeronave aflate în condiţii de pericol sau de urgenţă, trebuie să restricţioneze la minimum numărul, volumul şi conţinutul unor astfel de mesaje, după cum o cere condiţia respectivă. 5.3.1.4. Dacă nu este făcută nici o confirmare de mesaj de pericol sau de urgenţă de către staţia apelată de aeronavă, alte staţii trebuie să acorde asistenţă, în conformitate cu 5.3.2.2 şi respectiv 5.3.3.2. Notă: Termenul "alte staţii" are intenţia de a se referi la orice altă staţie care a recepţionat mesajul de pericol sau de urgenţă şi care a realizat că nu a fost confirmat de către staţia apelată. 5.3.1.5. Traficul de pericol şi de urgenţă trebuie menţinut în mod normal pe frecvenţa pe care a fost iniţiat un astfel de trafic până când se consideră că poate fi asigurată o mai bună asistenţă prin transferul traficului pe o altă frecvenţă. Notă: După caz, se utilizează frecvenţa 121,5 MHz sau frecvenţe VHF sau HF alternative disponibile. 5.3.1.6. În cazurile comunicaţiilor de pericol şi urgenţă, în general, transmisiile prin radiotelefonie trebuie făcute rar şi distinct, fiecare cuvânt fiind pronunţat clar, pentru a facilita transcrierea. 5.3.2. Comunicaţii radiotelefonice în caz de pericol 5.3.2.1. Acţiunea aeronavei aflată în pericol 5.3.2.1.1. Suplimentar, după semnalul de radiotelefonie de pericol MAYDAY (a se vedea 5.3.1.2), rostit, de preferinţă de trei ori, mesajul de pericol care trebuie transmis de o aeronavă aflată în pericol, trebuie: a) să fie pe frecvenţa aer-sol în uz, în acel moment; b) să fie alcătuit din cât mai multe din următoarele elemente posibile, rostite distinct şi, dacă este posibil, în următoarea ordine: 1) numele staţiei adresate (dacă timpul şi circumstanţele permit); 2) identificarea aeronavei; 3) natura condiţiei de pericol; 4) intenţia persoanei aflată la comandă; 5) poziţia prezentă, nivelul (de exemplu, nivelul de zbor, altitudinea, etc., după caz) şi direcţia de zbor. Nota 1: Prevederile precedente pot fi suplimentate prin următoarele măsuri: a) mesajul de pericol al unei aeronave aflate în pericol este transmis pe frecvenţa de urgenţă 121,5 MHz sau pe o altă frecvenţă mobilă aeronautică, dacă se consideră necesar sau oportun; nu toate staţiile aeronautice menţin supravegherea continuă pe frecvenţa de urgenţă; b) mesajul de pericol al unei aeronave aflate în pericol este radiodifuzat, dacă timpul şi circumstanţele fac preferabil acest mod de acţiune; c) aeronava transmite pe frecvenţele de apel de radiotelefonie ale serviciului maritim mobil; d) aeronava utilizează orice mijloace la dispoziţia sa pentru a atrage atenţia şi pentru a prezenta situaţia (incluzând activarea modului şi codului SSR corespunzător). e) orice staţie, prin toate mijloacele pe care le are la dispoziţie, ajută o aeronavă aflată în pericol; f) orice variaţie a elementelor specificate la 5.3.2.1.1 b), atunci când staţia de emisie nu este ea însăşi în pericol, cu condiţia ca acest detaliu să fie clar specificat în mesajul de pericol. Nota 2: Staţia apelată va fi în mod normal acea staţie care comunică cu aeronava, sau în a cărei arie de responsabilitate operează aeronava. 5.3.2.2. Acţiune întreprinsă de către staţia apelată sau prima staţie care confirmă mesajul de pericol 5.3.2.2.1. Staţia apelată de către aeronava aflată în pericol, sau prima staţie care confirmă mesajul de pericol, trebuie să: a) confirme imediat mesajul de pericol, b) preia controlul comunicaţiilor sau să transfere în mod specific şi evident acea responsabilitate, notificând aeronava dacă este făcut un transfer. c) întreprindă o acţiune imediată pentru a asigura că toate informaţiile necesare sunt disponibile, cât mai curând posibil, pentru: 1) unitatea ATS implicată; 2) operatorul aerian implicat, sau reprezentantul său, conform acordurilor prestabilite; Notă.- Cerinţa de a informa operatorul aerian implicat nu are prioritate faţă de oricare altă acţiune care implică siguranţa zborului în pericol, sau a oricărui alt zbor din zonă, sau care poate afecta desfăşurarea zborurilor planificate în acea zonă. d) avertizeze alte staţii, după caz, pentru a preveni asupra transferului traficului pe frecvenţa comunicaţiei pentru situaţii de pericol. 5.3.2.3. Obligativitatea tăcerii radio 5.3.2.3.1. Staţiei aflată în pericol sau staţiei care controlează traficul în pericol, i se permite să impună tăcerea radio tuturor staţiilor serviciului mobil din zonă sau oricărei staţii care interferă cu traficul în pericol. Ea va transmite instrucţiuni în acest sens tuturor staţiilor sau numai unei singure staţii, în funcţie de circumstanţe. În oricare din cazuri, ea va utiliza: - STOP EMISIE; – semnalul de pericol în radiotelefonie MAYDAY. 5.3.2.3.2. Utilizarea semnalelor specificate la 5.3.2.3.1 va fi rezervată pentru staţia de la bord aflată în pericol şi pentru staţia care controlează traficul aflat în pericol. 5.3.2.4. Acţiuni întreprinse de către toate celelalte staţii 5.3.2.4.1. Comunicaţiile în cazul situaţiilor de pericol au prioritate absolută faţă de toate celelalte comunicaţii şi o staţie care are cunoştinţă de aceste situaţii nu va transmite pe frecvenţa în cauză, decât dacă: a) pericolul este anulat sau este încheiat traficul privind situaţia de pericol; b) tot traficul în situaţie de pericol a fost transferat pe alte frecvenţe; c) staţia care controlează comunicaţiile acordă permisiunea; d) trebuie ca ea însăşi să acorde asistenţă. 5.3.2.4.2. Orice staţie care are cunoştinţă despre trafic în situaţii de pericol şi care nu poate asista ea însăşi staţia aflată în pericol, trebuie să continue, totuşi, ascultarea unui astfel de trafic până când este evident că este furnizată asistenţă. 5.3.2.5. Încheierea comunicaţiilor de pericol şi a tăcerii radio 5.3.2.5.1. Atunci când o aeronavă nu mai este în pericol, ea trebuie să transmită un mesaj care anulează situaţia de pericol. 5.3.2.5.2. Atunci când staţia care a controlat traficul comunicaţiilor de pericol realizează că situaţia de pericol s-a încheiat, ea trebuie să acţioneze imediat pentru a asigura disponibilitatea acestei informaţii, cât mai curând posibil, pentru: 1) unitatea ATS implicată; 2) operatorul aerian implicat, sau reprezentantul acestuia, conform acordurilor prestabilite. 5.3.2.5.3. Comunicaţia pentru situaţii de pericol şi starea de tăcere radio trebuie încheiate prin transmiterea unui mesaj, cuprinzând cuvintele "TRAFIC ÎN SITUAŢIE DE PERICOL TERMINAT", pe frecvenţa sau frecvenţele utilizate pentru traficul în situaţii de pericol. Acest mesaj trebuie iniţiat numai de către staţia care controlează comunicaţiile când, după recepţia mesajului prezentat la 5.3.2.5.1, este autorizată să procedeze în acest mod de către unitatea ATS corespunzătoare. 5.3.3. Comunicaţii de urgenţă în radiotelefonie. 5.3.3.1. Acţiunea întreprinsă de aeronava care raportează o situaţie de urgenţă, cu excepţia celor specificate la 5.3.3.4 5.3.3.1.1. Suplimentar cerinţei de a fi precedat de semnalul de radiotelefonie de urgenţă PAN PAN (a se vedea 5.3.1.2), transmis vocal, de preferinţă de trei ori, şi fiecare cuvânt al grupului pronunţat, precum cuvântul francez "panne", mesajul de urgenţă ce urmează a fi trimis de o aeronavă ce raportează o situaţie de urgenţă trebuie să: a) fie pe frecvenţa aer-sol utilizată în acel moment; b) conţină cât se poate de multe din următoarele elemente cerute, rostite distinct şi, dacă este posibil, în următoarea ordine: 1) numele staţiei apelate; 2) identificarea aeronavei; 3) natura situaţiei de urgenţă; 4) intenţia persoanei aflată la comandă; 5) poziţia prezentă, nivelul (de exemplu, nivelul de zbor, altitudinea, etc., după caz) şi direcţia de zbor (capul magnetic); 6) orice altă informaţie utilă. Nota 1: Prevederile anterioare celor specificate la 5.3.3.1.1 nu au intenţia de a împiedica emiterea unui mesaj de urgenţă de către o aeronavă, dacă timpul şi împrejurările fac această cale de preferat. Nota 2: Staţia apelată va fi în mod normal acea staţie care comunică cu aeronava sau în a cărei arie de responsabilitate operează aeronava. 5.3.3.2. Acţiune întreprinsă de staţia apelată sau de prima staţie care confirmă mesajul de urgenţă 5.3.3.2.1. Staţia apelată de o aeronavă care raportează o situaţie de urgenţă, sau prima staţie care ia la cunoştinţă de mesajul de urgenţă, trebuie: a) să confirme mesajul de urgenţă; b) să întreprindă o acţiune imediată pentru a asigura disponibilitatea tuturor informaţiilor necesare, cât mai curând posibil, către: 1) unitatea ATS implicată; 2) operatorul aerian implicat, sau reprezentantul acestuia, conform acordurilor prestabilite. Notă: Cerinţa de a informa operatorul aerian implicat nu are prioritate faţă de orice altă acţiune care implică siguranţa zborului aflat în pericol, sau a oricărui alt zbor din zonă, sau care ar putea afecta desfăşurarea zborurilor planificate în zonă. c) să exercite controlul comunicaţiilor, dacă este necesar. 5.3.3.3. Acţiuni întreprinse de toate celelalte staţii 5.3.3.3.1. Comunicaţiile de urgenţă au prioritate asupra tuturor celorlalte comunicaţii, cu excepţia celor de pericol şi toate staţiile trebuie să aibă grijă să nu interfere cu transmisiile traficului de urgenţă. 5.3.3.4. Acţiunea întreprinsă de o aeronavă utilizată pentru transport medical 5.3.3.4.1. Utilizarea semnalului specificat la 5.3.3.4.2 trebuie să indice faptul că mesajul care urmează se referă la un transport medical, în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Geneva şi a protocoalelor adiţionale. 5.3.3.4.2. În scopul de a declara şi identifica aeronavele utilizate pentru transporturi medicale, transmisia semnalului în radiotelefonie de urgenţă PAN PAN, rostit de preferinţă de trei ori, şi fiecare cuvânt din grup pronunţat precum cuvântul franţuzesc "panne", trebuie urmat de semnalul în radiotelefonie pentru transporturi medicale "MAY-DEE-CAL", pronunţat ca franţuzescul "medical". Utilizarea semnalelor descrise mai sus indică faptul că mesajul care urmează se referă la un transport medical protejat. Mesajul trebuie să transmită următoarele date: a) indicativul radio (call sign) sau orice alte mijloace recunoscute de identificare a transporturilor medicale; b) poziţia transporturilor medicale; c) numărul şi tipul transporturilor medicale; d) ruta planificată; e) timpul estimat pe rută şi timpii de plecare şi de sosire, după caz; şi f) orice altă informaţie, cum ar fi altitudinea de zbor, frecvenţele radio menţinute, limbile utilizate şi modurile şi codurile radarului secundar de supraveghere; 5.3.3.5. Acţiune întreprinsă de către staţia adresată sau de către alte staţii ce recepţionează un mesaj privind transporturi medicale 5.3.3.5.1. Prevederile specificate la 5.3.3.2 şi 5.3.3.3 se vor aplica, după caz, staţiilor ce recepţionează un mesaj privind transporturi medicale. 5.4. COMUNICAŢII REFERITOARE LA ACTELE DE INTERVENŢIE ILICITĂ Staţia apelată de către o aeronavă care este subiectul unui act de intervenţie ilicită, sau prima staţie care confirmă un apel de la o astfel de aeronavă, trebuie să acorde toată asistenţa posibilă, inclusiv notificarea unităţilor ATS corespunzătoare, precum şi a oricărei alte staţii, agenţie sau persoană, într-o situaţie care ar putea facilita desfăşurarea zborului. CAP. 6 Serviciul Aeronautic de Radionavigaţie 6.1. GENERALITĂŢI 6.1.1. Serviciul aeronautic de radionavigaţie trebuie să cuprindă toate tipurile şi sistemele de radionavigaţie din serviciul aeronautic internaţional. 6.1.2. Un mijloc de radionavigaţie care nu operează continuu, trebuie pus în operare, dacă este posibil, la recepţionarea unei solicitări a unei aeronave, de la oricare unitate ATS de control la sol, sau un reprezentant autorizat al unui operator aerian. 6.1.2.1. Cererile aeronavelor trebuie adresate staţiei aeronautice implicate, pe frecvenţa normală aer-sol în uz. 6.1.3. Trebuie luate măsuri ca unitatea locală de servicii de informare aeronautică să poată recepţiona fără întârziere informaţii esenţiale legate de schimbările în situaţia operaţională a mijloacelor non-vizuale, aşa cum este solicitat pentru briefingul dinaintea zborului şi pentru diseminarea lor, conform prevederilor Anexei 15. 6.2. DETERMINAREA DIRECŢIEI Noţiuni introductive. 1) Staţiile pentru determinarea direcţiei (radiofaruri) lucrează ori individual ori în grupuri de două sau mai multe staţii sub controlul unei staţii principale de determinare a direcţiei (radiofar). 2) O staţie utilizată pentru determinarea direcţiei (radiofar) care lucrează individual poate determina numai direcţia unei aeronave faţă de poziţia ei înseşi. 6.2.1. O staţie utilizată pentru determinarea direcţiei (radiofar) care lucrează individual, va furniza, la cerere, următoarele: 1) relevmentul adevărat al avionului, utilizând frazeologia corespunzătoare; 2) capul (azimutul) adevărat ce trebuie urmat de către aeronavă, fără a se lua în considerare vântul, pentru a se îndrepta către staţia utilizată pentru determinarea direcţiei (radiofar), utilizând frazeologia corespunzătoare; 3) relevmentul magnetic al avionului, utilizând frazeologia corespunzătoare, 4) capul magnetic care trebuie urmat de aeronavă, fără a se lua în considerare vântul, către staţia respectivă, utilizând frazeologia corespunzătoare. 6.2.2. Atunci când staţiile utilizate pentru determinarea direcţiei (radiofaruri) lucrează ca o reţea pentru a determina poziţia unei aeronave, relevmentele preluate de la fiecare staţie trebuie transmise imediat staţiei care controlează reţeaua, pentru a permite determinarea poziţiei aeronavei. 6.2.2.1. Staţia care controlează reţeaua trebuie, la cerere, să dea poziţia aeronavei, prin unul din următoarele moduri:. 1) poziţia faţă de un punct de referinţă, sau în latitudine şi longitudine, utilizând frazeologia corespunzătoare, 2) relevmentul adevărat al aeronavei faţă de staţia utilizată pentru determinarea direcţiei sau alt punct specificat, utilizând frazeologia corespunzătoare şi distanţa sa faţă de staţia utilizată pentru determinarea direcţiei sau un punct, utilizând frazeologia corespunzătoare; 3) capul magnetic pentru a se îndrepta, fără a se lua în considerare vântul, către staţia pentru determinarea direcţiei (radiofar) sau alt punct specificat, utilizând frazeologia corespunzătoare şi distanţa faţă de staţie sau respectiv un punct, utilizând frazeologia corespunzătoare. 6.2.3. Staţiile de la bord trebuie să solicite, în mod normal, relevmente, cursuri sau poziţii staţiei aeronautice responsabile sau staţiei ce controlează reţeaua utilizată pentru determinarea direcţiei. 6.2.4. Pentru a solicita un relevment, un cap sau o poziţie, staţia de la bord trebuie să apeleze staţia aeronautică sau staţia care controlează determinarea direcţiei (radiofar) pe frecvenţa de ascultare. Aeronava trebuie să specifice tipul serviciului care este dorit, prin utilizarea frazeologiei corespunzătoare. 6.2.5. De îndată ce staţia utilizată pentru determinarea direcţiei sau grupul de staţii este gata, staţia apelată la început de către staţia de la bord trebuie să ceară, acolo unde este necesar, transmisia pentru serviciul de determinare a direcţiei şi, dacă este necesar, să indice frecvenţa care trebuie utilizată de către staţia de la bord, de câte ori trebuie repetată transmisia, durata necesară a transmisiei sau orice cerinţă specială pentru transmisie. 6.2.5.1. În radiotelefonie, o staţie de la bord care solicită un relevment trebuie să încheie transmisia prin repetarea indicativului său radio. Dacă transmisia a fost prea scurtă pentru staţia utilizată pentru determinarea direcţiei (radiofar), pentru a putea determina relevmentul aeronava trebuie să efectueze o transmisie mai lungă pentru două perioade de aproximativ zece secunde, sau să furnizeze alternativ alte semnale, care pot fi solicitate de către staţia utilizată pentru determinarea direcţiei (radiofar). Notă: Anumite tipuri de staţii VHF/DF solicită furnizarea unui semnal modulat (transmisie de voce) pentru a determina un relevment. 6.2.6. Atunci când o staţie utilizată pentru determinarea direcţiei nu este satisfăcută de propria determinare, ea trebuie să ceară staţiei de la bord să repete transmisia. 6.2.7. Atunci când un cap (azimut) sau relevment a fost cerut, staţia utilizată pentru determinarea direcţiei (radiofarul) va informa staţia de la bord în formatul următor: 1) frazeologia corespunzătoare; 2) relevmentul sau capul (azimutul) în grade faţă de staţia utilizată pentru determinarea direcţiei (radiofar), transmise sub formă de trei cifre; 3) tipul de relevment; 4) momentul observaţiei, dacă este necesar. 6.2.8. Atunci când a fost solicitată o poziţie, staţia de control pentru determinarea direcţiei (radiofarul), după înregistrarea tuturor observaţiilor simultane, trebuie să determine poziţia observată a aeronavei şi să informeze staţia de la bord sub următoarea formă: 1) frazeologia corespunzătoare; 2) poziţia; 3) tipul de poziţie; 4) momentul observaţiei. 6.2.9. De îndată ce staţia de bord a recepţionat relevmentul, capul sau poziţia, ea trebuie să repete mesajul pentru confirmare sau corecţie. 6.2.10. Atunci când poziţiile sunt date printr-un relevment sau cap şi distanţa faţă de un punct cunoscut, altul decât cel de la care staţia face raportarea, punctul de referinţă trebuie să fie un aerodrom, un oraş sau un element geografic. Când un oraş mai mare este utilizat ca loc de referinţă, relevmentul capul şi distanţa dată trebuie măsurate din centrul său. 6.2.11. Atunci când poziţia este exprimată prin latitudine şi longitudine, trebuie utilizate grupuri de cifre pentru grade şi minute, urmate de literele N sau S pentru latitudine şi respectiv E sau W pentru longitudine. În radiotelefonie trebuie utilizate cuvintele NORD, SUD, EST sau VEST. 6.2.12. Conform estimării date de staţia utilizată pentru determinarea direcţiei (radiofar) privind precizia observaţiilor, relevmentele şi poziţiile vor fi clasificate după cum urmează: Relevmentele: Clasa A - precizia în limita de plus sau minus 2 grade; Clasa B - precizia în limita de plus sau minus 5 grade; Clasa C - precizia în limita de plus sau minus 10 grade; Clasa D - precizia mai mică decât în clasa C. Poziţiile: Clasa A - precizia de 9.3 Km (5 NM); Clasa B - precizia de 37 Km (20 NM); Clasa C - precizia de 92 Km (50 NM); Clasa D - precizia mai mică decât în clasa C. 6.2.13. Staţiile utilizate pentru determinarea direcţiei (radiofaruri) trebuie să aibă autoritatea de a refuza să furnizeze relevmente, capete şi/sau poziţii atunci când condiţiile sunt necorespunzătoare sau când relevmentele nu intră în limitele calibrate ale staţiei, precizând motivul în momentul refuzului. CAP. 7 Serviciul Aeronautic de Radio-Emisie (BROADCASTING) 7.1. GENERALITĂŢI 7.1.1. Materialul pentru radio-emisie (broadcast). Textul materialului pentru radio-emisie trebuie pregătit de către iniţiator în forma dorită pentru emisie. 7.1.2. Frecvenţe şi orare. 7.1.2.1. Radio-emisiile trebuie să fie efectuate pe frecvenţele şi la orele specificate. 7.1.2.2. Orarele şi frecvenţele tuturor radio - emisiilor trebuie să fie publicate în documentele corespunzătoare. Orice schimbare în frecvenţe sau timpi trebuie publicate prin NOTAM, cu cel puţin două săptămâni înaintea schimbării.* În plus, orice astfel de schimbare trebuie anunţată, dacă este posibil, în cadrul radio-emisiilor timp de 48 de ore, înaintea schimbării şi trebuie transmise o dată la începutul şi o dată la sfârşitul fiecărei radio - emisii. * Notă: Aceasta nu împiedică o schimbare de urgenţă a frecvenţei, când aceasta este necesară, în circumstanţe care nu permit promulgarea unui NOTAM cu cel puţin două săptămâni înainte de schimbare. 7.1.2.3. Radio - emisiile programate (altele decât cele de tipul radio -emisiilor colective secvenţiale) trebuie începute la ora programată printr-un apel general. Dacă o radio - emisie trebuie întârziată, trebuie transmisă o notificare scurtă la ora programată, anunţând destinatarii să rămână pe recepţie şi precizând numărul aproximativ de minute de întârziere. 7.1.2.3.1. După ce a fost dat mesajul, pentru rămânerea pe recepţie pentru o anumită perioadă, radio - emisia nu trebuie începută până când nu s-a încheiat perioada de aşteptare. 7.1.2.4. Atunci când radio - emisiile sunt efectuate în baza unui timp alocat, transmisia trebuie încheiată de către fiecare staţie imediat la sfârşitul perioadei de timp alocate, indiferent dacă s-a încheiat sau nu transmisia întregului material. 7.1.2.4.1. La tipurile de radio -emisii colective secvenţiale, fiecare staţie trebuie să fie gata de a-şi începe transmisiile la ora stabilită. Dacă pentru orice motiv, o staţie nu îşi începe radio - emisia la ora stabilită, staţia imediat următoare în secvenţă trebuie să aştepte şi apoi îşi va începe radio - emisia la ora proprie stabilită. 7.1.3. Întreruperea serviciului. În eventualitatea întreruperii serviciului la staţia responsabilă pentru o radio - emisie, aceasta trebuie făcută, dacă este posibil, de către o altă staţie, până la reluarea serviciului normal. Dacă acest lucru nu este posibil şi dacă radio - emisia este de tipul prevăzut pentru intercepţie de către staţiile fixe, staţiilor cărora li se cere să înregistreze (copieze) radio - emisiile trebuie să continue să asculte pe frecvenţele specificate până la reluarea serviciului normal. 7.2. PROCEDURI DE RADIO - EMISIE (BROADCAST) ÎN RADIOTELEFONIE 7.2.1. Tehnica radio - emisiilor (broadcast) 7.2.1.1. Radio - emisiile prin radiotelefon trebuie să fie cât se poate de naturale, scurte, cât mai concise şi clare. 7.2.1.2. Rata vorbirii în radio - emisie în radiotelefonie nu trebuie să depăşească 100 de cuvinte pe minut. 7.2.2. Preambulul apelului general. Preambulul oricărei radio - emisii în radiotelefonie trebuie să constea în apelul general, numele staţiei şi opţional ora de emisie (UTC). Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea acestei proceduri:
┌───────────────┬──────────────────────┐
│(apel general) │ │
│(cuvintele THIS│CĂTRE TOATE STAŢIILE │
│IS) │ACEASTA ESTE │
│(numele │NEW YORK RADIO │
│staţiei) │TIMPUL, ZERO ZERO │
│(timpul de │PATRU CINCI │
│emisie) │ │
└───────────────┴──────────────────────┘
CAP. 8 Serviciul Aeronautic Mobil - Comunicaţii prin canal digital de date (Comunicaţii Data Link) 8.1. GENERALITĂŢI Nota 1: În timp ce prevederile din capitolul 8 se bazează în primul rând pe utilizarea comunicaţiilor de date între controlor şi pilot (CPDLC), prevederile din 8.1 se vor aplica altor tipuri de transfer de date, inclusiv serviciilor de informare a zborului prin conexiuni de date (ex. D-ATIS, D-VOLMET, etc.). Nota 2: În scopul acestor prevederi, procedurile de comunicaţii aplicabile serviciului aeronautic mobil, după caz, se aplică şi serviciului aeronautic mobil prin sateliţi. 8.1.1. Structura mesajelor transmise prin canal digital de date. 8.1.1.1. Textul mesajelor trebuie compus în formatul standard de mesaj (de exemplu, setul mesajului CPDLC), în limbaj uzual sau în abrevieri şi coduri, după cum este specificat la 3.7. Limbajul uzual trebuie evitat atunci când lungimea textului poate fi redusă prin utilizarea abrevierilor şi codurilor corespunzătoare. Cuvintele sau expresiile neesenţiale, cum ar fi expresiile de politeţe, nu trebuie să fie utilizate. 8.1.1.2. Sunt permise următoarele caractere în compunerea mesajelor: Litere: ABCDEFGHIJKLMNOPRSTUVWXYZ (numai litere mari) Cifre: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
┌──────────┬───────────────────────────┐
│ │- cratima │
│ │? semnul întrebării │
│ │: două puncte │
│ │( paranteză deschisă │
│ │) paranteză închisă │
│Alte │. punct sau punct zecimal │
│semne: │, virgulă │
│ │' apostrof │
│ │= cratimă dublă sau semnul │
│ │egal │
│ │/ linie oblică/per │
│ │+ semnul plus │
│ │caracterul spaţiu │
└──────────┴───────────────────────────┘
Alte caractere faţă de cele listate mai sus nu trebuie utilizate în cadrul mesajelor. 8.1.1.3. Cifrele române nu trebuie utilizate. Dacă iniţiatorul unui mesaj doreşte informarea destinatarului asupra intenţiei de a utiliza cifre române, cifra sau cifrele arabe trebuie scrise şi precedate de cuvântul "ROMAN". 8.1.2. Afişarea mesajelor transmise prin canal digital de date. 8.1.2.1. Sistemele de sol şi de la bord trebuie să permită ca mesajele să fie afişate corespunzător, să fie tipărite atunci când se solicită şi stocate într-un mod care să permită găsirea lor la timp şi cu uşurinţă, atunci când este necesară o asemenea acţiune. 8.1.2.2. Ori de câte ori se solicită prezentarea textului, aceasta trebuie să fie făcută cel puţin în limba engleză. 8.2. PROCEDURI CPDLC Notă: Setul de mesaje CPDLC la care se face referire în această secţiune, poate fi găsit în procedura internă de aviaţie civilă PIAC-ATS, anexa 5. 8.2.1. În toate comunicaţiile, trebuie respectat continuu cel mai ridicat standard de disciplină 8.2.1.1. La întocmirea unui mesaj trebuie luate în considerare efectele performanţei umane care ar putea afecta calitatea recepţiei şi înţelegerea mesajelor. Notă: Materialul de îndrumare privind performanţa umană poate fi găsit în "Manualul pentru pregătirea factorului uman" (Doc. 9683) şi în "Normele privind factorul uman în cadrul managementului traficului aerian (ATM)" (Doc. 9758). 8.2.2. Sistemele de sol şi de la bord trebuie să dea controlorilor şi piloţilor posibilitatea de a revizui şi valida orice mesaj operaţional transmis de ei. 8.2.3. Sistemele de sol şi de la bord trebuie să dea controlorilor şi piloţilor posibilitatea de a revizui, valida şi acolo unde se aplică, de a confirma orice mesaj operaţional pe care îl primesc. 8.2.4. Controlorului trebuie să i se dea posibilitatea de a răspunde mesajelor, inclusiv celor de urgenţă, de a emite autorizaţii, instrucţiuni şi indicaţii şi pentru a cere şi furniza informaţii, după caz. 8.2.5. Pilotului trebuie să i se dea posibilitatea de a răspunde mesajelor, de a cere autorizări şi informaţii, de a furniza informaţii şi de a declara sau anula o stare de urgenţă. 8.2.6. Pilotului şi controlorului trebuie să li se dea posibilitatea de a schimba mesaje care nu sunt conform formatelor definite (ex. mesaje text). 8.2.7. Dacă nu se specifică altfel de către unitatea ATS corespunzătoare, nu se va cere repetarea prin voce a mesajelor CPDLC. 8.2.8. Stabilirea CPDLC 8.2.8.1. Controlorul şi pilotul trebuie să fie informaţi atunci când CPDLC a fost stabilită cu succes. 8.2.8.2. Procedură internă de aviaţie civilă pentru serviciile de trafic aerian (PIAC- ATS). CPDLC trebuie să fie stabilită într-un timp suficient pentru a se asigura că aeronava comunică cu unitatea ATC corespunzătoare. 8.2.8.3. Controlorul şi pilotul trebuie să fie informaţi atunci când CPDLC este disponibilă pentru utilizare operaţională, la stabilirea legăturii iniţiale, la fel ca şi la restabilire, după o defectare a CPDLC. 8.2.8.4. Pilotul trebuie să aibă capacitatea de a identifica unitatea ATC care furnizează serviciul de control al traficului aerian, în orice moment, pe timpul furnizării serviciului. 8.2.8.5. Atunci când sistemul de la bord detectează că CPDLC este disponibilă pentru utilizare operaţională, el trebuie să transmită o parte de mesaj CPDLC "CURRENT DATA AUTHORITY" (unităţii ATS cu care stabileşte legătura). 8.2.8.6. CPDLC iniţiată la bord 8.2.8.6.1. PIAC-ATS. Atunci când o unitate ATC primeşte o cerere neaşteptată pentru CPDLC de la o aeronavă, condiţiile adresării cererii respective trebuie obţinute de la aeronavă pentru a determina acţiunile ulterioare. 8.2.8.6.2. PIAC-ATS. Atunci când o unitate ATC respinge o cerere pentru CPDLC, ea trebuie să transmită pilotului motivul respingerii, utilizând un mesaj CPDLC corespunzător. 8.2.8.7. CPDLC iniţiată de către unitatea ATC 8.2.8.7.1. O unitate ATC trebuie să stabilească CPDLC cu o aeronavă numai dacă aeronava nu are stabilită o legătură CPDLC, sau atunci când a fost autorizată de unitatea ATC care are în acel moment stabilită o legătură CPDLC cu aeronava. 8.2.8.7.2. Atunci când o cerere pentru CPDLC este respinsă de către o aeronavă, motivul respingerii trebuie comunicat utilizând partea mesajului CPDLC aer-sol "NOT CURRENT DATA AUTHORITY" (FĂRĂ unitate ATS care să preia date) sau partea mesajului "NOT AUTHORIZED NEXT DATA AUTHORITY" (URMĂTOAREA unitate ATS nu este autorizată pentru a prelua date), după caz. Procedurile locale trebuie să impună dacă motivul respingerii este prezentat controlorului. Nu trebuie permis nici un alt motiv pentru respingerea la bord a unei conexiuni CPDLC iniţiată de unitatea ATC. 8.2.9. Schimbul de mesaje operaţionale CPDLC 8.2.9.1. Controlorii şi piloţii trebuie să alcătuiască mesajele CPDLC utilizând setul de mesaje definite, un mesaj text liber sau o combinaţie a acestora două. 8.2.9.1.1. PIAC-ATS. Când este utilizat CPDLC şi caracterul mesajului este inclus în setul de mesaje CPDLC conţinut în PANS-ATM, anexa 5, trebuie să fie utilizat mesajul aferent. 8.2.9.1.2. PIAC-ATS. Cu excepţia celor specificate la 8.2.12.1, atunci când un controlor sau pilot comunică prin CPDLC, răspunsul trebuie să fie prin CPDLC. Când un controlor sau pilot comunică prin voce, răspunsul trebuie să fie prin voce. 8.2.9.1.3. PIAC-ATS. Oricând o corecţie pentru un mesaj trimis prin CPDLC este considerată necesară sau conţinutul unui mesaj trebuie clarificat, controlorul sau pilotul trebuie să utilizeze mijloacele disponibile cele mai adecvate pentru a evidenţia detaliile corecte sau pentru clarificare. Notă: Următoarele proceduri pot fi aplicate de către controlor, ca să corecteze autorizările, instrucţiunile sau informaţiile, sau de către un pilot, ca să corecteze un răspuns la un mesaj sol-aer (uplink) sau ca să corecteze cererile sau informaţiile notificate în prealabil 8.2.9.1.3.1. PIAC-ATS. Atunci când comunicaţiile de voce sunt utilizate pentru a corecta mesajul CPDLC pentru care nu a fost recepţionat încă nici un răspuns operaţional, transmisia controlorului sau a pilotului vor fi prefaţate de expresia "DISREGARD CPDLC - NU LUAŢI ÎN CONSIDERARE CPDLC (tipul de mesaj) MESSAGE BREAK - ÎNTRERUPERE MESAJ"- urmate de autorizarea corectă, instrucţiunea, informarea sau cererea. Notă: Este posibil ca, în momentul transmiterii, prin voce, a clarificării, mesajul CPDLC la care se face referire: - să nu fi ajuns încă la destinatar; – să fi ajuns la destinatar dar să nu se fi acţionat asupra lui; – să fi ajuns la destinatar şi să se fi acţionat asupra lui. 8.2.9.1.3.2. PIAC-ATS. Când se identifică şi se face referire la mesajul CPDLC care nu trebuie luat în considerare, trebuie acordată atenţie asupra frazeologiei sale, astfel încât să fie evitată orice ambiguitate privind emiterea autorizării, instrucţiunii, informaţiilor sau cererii, corectate. Notă: De exemplu, dacă SAS 445, care menţine FL 290 a primit instrucţiuni via CPDLC de a urca la FL 350 şi controlorul are nevoie să corecteze autorizarea utilizând comunicaţiile de voce, ar putea fi utilizată următoarea frază: SAS445 DISREGARD CPDLC CLIMB CLEARANCE MESSAGE, BREAK, CLIMB TO FL 310. SAS 445 NU LUA ÎN CONSIDERAŢIE MESAJUL CPDLC PENTRU AUTORIZAŢIA DE URCARE, PAUZĂ, URCĂ LA FL 310. 8.2.9.1.3.3. PIAC-ATS. Dacă un mesaj CPDLC care necesită un răspuns operaţional este tratat ulterior via voce, un răspuns corespunzător de încheiere a mesajului CPDLC va fi transmis, pentru a asigura sincronizarea corectă a dialogului CPDLC. Aceasta poate fi realizată ori prin instructajul explicit al destinatarului mesajului via voce pentru a închide dialogul, ori prin a permite sistemului să închidă automat dialogul. 8.2.9.2. Alcătuirea unui mesaj CPDLC nu trebuie să depăşească cinci elemente de mesaj, din care numai două pot conţine variabila autorizării de rută. 8.2.9.2.1. PIAC-ATS. Acolo unde este posibil, trebuie să fie evitată utilizarea de mesaje lungi sau mesaje cu elemente de autorizare multiple, elemente de cerere de autorizare multiplă sau mesaje cu o combinaţie de autorizări şi informaţii. Notă: Materialul de îndrumare privind dezvoltarea procedurilor de operare locale şi tehnica de operare a CPDLC se găseşte în "Normele privind factorul uman în cadrul sistemelor de management al traficului aerian (ATM)" (Doc. 9758). 8.2.9.3. Sistemele de sol şi sistemele CPDLC de la bord vor fi capabile de a utiliza atributele de urgenţă şi alertă ale mesajelor CPDLC pentru a modifica prezentarea lor astfel încât să atragă atenţia asupra mesajelor cu prioritate mai mare. Notă: Atributele mesajului dictează anumite cerinţe de administrare a mesajului pentru utilizatorul CPDLC care recepţionează un mesaj. Fiecare mesaj CPDLC are trei atribute: de urgenţă, de alertă şi de răspuns. Atunci când un mesaj conţine multiple elemente, tipul atributului elementului de mesaj cu cea mai mare prioritate devine tipul de atribut pentru întregul mesaj. 8.2.9.3.1. Atributul de urgenţă va descrie cerinţele de aşezare pentru mesajele recepţionate, care sunt afişate la utilizatorul terminal. Tipurile de urgenţă sunt prezentate în Tabelul 8-1. 8.2.9.3.2. Atributul de alertă descrie tipul de alertă cerut după recepţionarea mesajului. Tipurile de alertă sunt prezentate în tabelul 8-2. 8.2.9.3.3. Atributul de răspuns descrie răspunsurile valide pentru un element dat al mesajului. Tipurile de răspunsuri sunt prezentate în tabelul 8.3 pentru mesajele sol - aer şi în tabelul 8.4 pentru mesajele aer-sol. 8.2.9.3.3.1. PIAC-ATS. Atunci când un mesaj multielement necesită un răspuns şi răspunsul este sub forma unui singur element de mesaj, răspunsul trebuie să se aplice tuturor elementelor mesajului. Notă: De exemplu, la un mesaj multielement ce conţine CLIMB TO FL 310 MAINTAIN MACH.84 (URCĂ LA FL 310 MENŢINE MACH .84) se foloseşte răspunsul WILCO care indică conformarea cu ambele elemente ale mesajului. 8.2.9.3.3.2. PIAC-ATS. Atunci când autorizarea unui singur element de mesaj sau a oricărei parţi a unui mesaj de autorizare cu mai multe elemente nu poate fi îndeplinită, pilotul va transmite un răspuns "UNABLE" ("NU POT ÎNDEPLINI") pentru întregul mesaj. 8.2.9.3.3.3. PIAC-ATS. Controlorul va răspunde cu un mesaj "UNABLE" ("NU POT ÎNDEPLINI"), care se aplică tuturor elementelor cererii atunci când nici un element al unei cereri de autorizare cu unul sau mai multe elemente, nu poate fi aprobată. Autorizarea (autorizările) curente nu vor fi reafirmate. 8.2.9.3.3.4. PIAC-ATS. Atunci când o cerere de autorizare multielement poate fi numai parţial îndeplinită, controlorul trebuie să răspundă cu un mesaj "UNABLE" ("NU POT ÎNDEPLINI"), aplicabil tuturor elementelor mesajului cererii şi, dacă este corespunzător, conţine un motiv şi/sau informaţii asupra momentului la care se aşteaptă autorizarea. Tabelul 8-1. Atribute de urgenţă (sol-aer şi aer-sol)
┌─────┬───────────────┬────────────────┐
│Tip │Descriere │Prioritate │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│D │Pericol │1 │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│U │Urgent │2 │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│N │Normal │3 │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│L │Scăzut │4 │
└─────┴───────────────┴────────────────┘
Tabelul 8-2. Atribute de alertă (sol-aer şi aer-sol)
┌─────┬─────────────────┬───────────────┐
│Tip │Descriere │Prioritate │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│H │Ridicat │1 │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│M │Mediu │2 │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│L │Scăzut │3 │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│N │Fără alertă │4 │
└─────┴─────────────────┴───────────────┘
Tabelul 8-3. Atribute de răspuns (sol-aer)
┌───┬───────────┬───────────────┬──────────┐
│Tip│Răspuns │Răspunsuri │Prioritate│
│ │solicitat │valide │ │
├───┼───────────┼───────────────┼──────────┤
│ │ │WILCO (MĂ VOI │ │
│ │ │CONFORMA), │ │
│ │ │UNABLE (ÎN │ │
│ │ │IMPOSIBILITATE │ │
│ │ │DE), STANDBY │ │
│ │ │(RĂMÂI PE │ │
│ │ │RECEPŢIE), NOT │ │
│ │ │CURRENT DATA │ │
│ │ │AUTHORITY │ │
│ │ │(FĂRĂ │ │
│ │ │AUTORIZARE │ │
│ │ │CURENTĂ DE │ │
│W/U│Da │DATE), NOT │1 │
│ │ │AUTHORIZED NEXT│ │
│ │ │DATA AUTHORITY │ │
│ │ │(UNITATEA │ │
│ │ │ATS URMĂTOARE │ │
│ │ │NEAUTORIZATĂ │ │
│ │ │PENTRU PRELUARE│ │
│ │ │DATE), LOGICAL │ │
│ │ │ACKNOWLEDGEMENT│ │
│ │ │(CONFIRMARE) │ │
│ │ │(numai la │ │
│ │ │solicitare), │ │
│ │ │ERROR (EROARE) │ │
├───┼───────────┼───────────────┼──────────┤
│ │ │AFFIRM, │ │
│ │ │NEGATIVE, │ │
│ │ │STANDBY, NOT │ │
│ │ │CURRENT │ │
│ │ │DATA AUTHORITY │ │
│ │ │(FĂRĂ │ │
│ │ │AUTORIZARE │ │
│ │ │CURENTĂ DE │ │
│ │ │DATE), NOT │ │
│ │ │AUTHORIZED NEXT│ │
│A/N│Da │DATA AUTHORITY │2 │
│ │ │(UNITATEA ATS │ │
│ │ │URMĂTOARE │ │
│ │ │NEAUTORIZATĂ │ │
│ │ │PENTRU PRELUARE│ │
│ │ │DATE), LOGICAL │ │
│ │ │ACKNOWLEDGEMENT│ │
│ │ │(CONFIRMARE) │ │
│ │ │(numai la │ │
│ │ │solicitare) │ │
│ │ │ERROR (eroare) │ │
├───┼───────────┼───────────────┼──────────┤
│ │ │ROGER │ │
│ │ │(CONFIRM), │ │
│ │ │UNABLE (ÎN │ │
│ │ │IMPOSIBILITATE │ │
│ │ │DE), STANDBY │ │
│ │ │(RĂMÂI PE │ │
│ │ │RECEPŢIE), NOT │ │
│ │ │CURRENT DATA │ │
│ │ │AUTHORITY (FĂRĂ│ │
│ │ │AUTORIZARE │ │
│ │ │CURENTĂ DE │ │
│ │ │DATE), NOT │ │
│R │Da │AUTHORIZED NEXT│3 │
│ │ │DATA │ │
│ │ │AUTHORITY │ │
│ │ │(UNITATEA ATS │ │
│ │ │URMĂTOARE │ │
│ │ │NEAUTORIZATĂ │ │
│ │ │PENTRU PRELUARE│ │
│ │ │DATE), │ │
│ │ │LOGICAL │ │
│ │ │ACKNOWLEDGEMENT│ │
│ │ │(CONFIRMARE) │ │
│ │ │(numai la │ │
│ │ │solicitare) │ │
│ │ │ERROR (eroare) │ │
├───┼───────────┼───────────────┼──────────┤
│ │ │Orice mesaj │ │
│ │ │CPDLC downlink │ │
│ │ │LOGICAL │ │
│Y │Da │ACKNOWLEDGEMENT│4 │
│ │ │(CONFIRMARE) │ │
│ │ │(numai la │ │
│ │ │solicitare) │ │
├───┼───────────┼───────────────┼──────────┤
│ │ │LOGICAL │ │
│ │ │ACKNOWLEDGEMENT│ │
│ │ │(CONFIRMARE) │ │
│ │ │(numai la │ │
│ │ │solicitare), │ │
│ │ │NOT CURRENT │ │
│ │Nu, cu │DATA AUTHORITY │ │
│ │excepţia │(FĂRĂ │ │
│ │situaţiei │AUTORIZARE │ │
│N │în care │CURENTĂ DE │5 │
│ │se solicită│DATE), NOT │ │
│ │confirmarea│AUTHORIZED NEXT│ │
│ │ │DATA AUTHORITY │ │
│ │ │(UNITATEA │ │
│ │ │ATS URMĂTOARE │ │
│ │ │NEAUTORIZATĂ │ │
│ │ │PENTRU PRELUARE│ │
│ │ │DATE), ERROR │ │
│ │ │(EROARE) │ │
└───┴───────────┴───────────────┴──────────┘
Tabelul 8-4. Atribute de răspuns (aer-sol)
┌───┬───────────┬───────────────┬──────────┐
│Tip│Răspuns │Răspunsuri │Prioritate│
│ │solicitat │valide │ │
├───┼───────────┼───────────────┼──────────┤
│ │ │Orice mesaj │ │
│ │ │CPDLC sol-aer, │ │
│ │ │LOGICAL │ │
│Y │Da │ACKNOWLEDGEMENT│1 │
│ │ │(CONFIRMARE) │ │
│ │ │(numai la │ │
│ │ │solicitare) │ │
├───┼───────────┼───────────────┼──────────┤
│ │ │LOGICAL │ │
│ │ │ACKNOWLEDGEMENT│ │
│ │ │(CONFIRMARE) │ │
│ │ │(numai la │ │
│ │Nu, cu │solicitare), │ │
│ │excepţia │SERVICE │ │
│N │situaţiei │UNAVAILABLE │2 │
│ │în care │(SERVICIU │ │
│ │se solicită│INDISPONIBIL), │ │
│ │confirmarea│FLIGHT PLAN NOT│ │
│ │ │HELD (PLANUL DE│ │
│ │ │ZBOR NU │ │
│ │ │ESTE MENŢINUT),│ │
│ │ │ERROR (EROARE) │ │
└───┴───────────┴───────────────┴──────────┘
Notă: Un mesaj separat CPDLC (sau mesaje) pot fi transmise ulterior pentru a răspunde acelor elemente care pot fi preluate. 8.2.9.3.3.5. PIAC-ATS. Atunci când pot fi preluate toate elementele unei cereri de autorizare cu un singur element sau cu mai multe elemente, controlorul va răspunde prin autorizări care corespund fiecărui element al cererii. Acest răspuns trebuie să fie un singur mesaj sol-aer. Notă: De exemplu, în timp ce mesajele conţinând cereri de autorizare cu mai multe elemente trebuie să fie evitate, un mesaj aer-sol (downlink) cu mai multe elemente conţine elementele de mesaj, indicate: REQUEST CLEARANCE (SOLICIT AUTORIZARE) YQM YYG YYT YQX TRACK (PISTA) X EINN EDDF REQUEST CLIMB TO (SOLICIT SĂ URC LA) FL350 REQUEST (SOLICIT) MACH 0.84 La care s-ar putea răspunde cu: CLEARED (AUTORIZAT) YQM YYG YYT YQX TRACK (PISTA) X EINN EDDF CLIMB TO (URCĂ LA) FL350 REPORT MAINTAINING (RAPORTEAZĂ MENŢINEREA) CROSS (TRAVERSEAZĂ) YYG AT (LA) OR (SAU) AFTER (DUPĂ) 1150 NO SPEED RESTRICTION (FĂRĂ RESTRICŢIE DE VITEZĂ). 8.2.9.3.3.6. PIAC-ATS. Când se utilizează un mesaj CPDLC care conţine mai mult de un element de mesaj şi atributul răspunsului pentru mesaj este Y, mesajul individual de răspuns va conţine numărul corespunzător de replici în aceeaşi ordine. Notă: De exemplu, un mesaj sol-aer cu mai multe elemente conţine: CONFIRM (CONFIRMĂ) SQUAWK (AFIŞEAZĂ COD TRANSPONDER) WHEN CAN YOU ACCEPT (CÂND POŢI ACCEPTA) FL 410 la care s-ar putea răspunde cu SQUAWKING 5525 (AFIŞEZ COD 5525) WE CAN ACCEPT (PUTEM ACCEPTA) FL 410 AT (LA) 1636Z 8.2.9.4. Atunci când un sistem de sol sau de bord generează mesajul CPDLC "ERROR", acesta va fi inclus în mesaj motivul erorii. 8.2.9.5. Unitatea ATS corespunzătoare trebuie să selecteze acele elemente de mesaj conţinute în PANS-ATM, Anexa 5 care sprijină operaţiunile în spaţiul lor aerian. Dacă o unitate ATS trebuie să selecteze un ansamblu de elemente de mesaj şi un mesaj recepţionat nu aparţine acestui ansamblu, unitatea ATC va răspunde prin transmiterea sol-aer a mesajului "SERVICE UNAVAILABLE" ("SERVICIU INDISPONIBIL"). Notă: Procesarea ulterioară a mesajului recepţionat nu este cerută. 8.2.9.5.1. Numai mesajele sol-aer corespunzătoare operaţiunilor pe un anumit sector de control trebuie să fie furnizate controlorului. Notă: Setul de mesaje CPDLC din PANS-ATM, anexa 5 a fost elaborat pentru a cuprinde diferite forme ale managementului traficului aerian. 8.2.9.5.2. Atunci când setul de mesaje CPDLC conţinut în PANS-ATM nu prevede cerinţe specifice, mesaje adiţionale standardizate, text liber, trebuie să fie utilizate elemente suplimentare de către controlori şi piloţi, dacă acest lucru este considerat necesar de către unitatea ATS corespunzătoare. În asemenea cazuri, o listă a elementelor suplimentare de mesaj cu text liber standardizat trebuie stabilită de unitatea ATS adecvată, în consultare cu operatorii şi cu alte unităţi ATS care pot fi implicate. 8.2.9.5.3. Informaţiile referitoare la elementele utilizate în mesajele CPDLC şi, dacă este cazul, toate elementele mesajelor adiţionale standardizate, text liber, trebuie publicate în publicaţiile de informare aeronautică. 8.2.9.5.4. PANS.- Elementele mesajelor cu text liber standardizat trebuie să fie preformatate pentru a facilita utilizarea lor. 8.2.9.6. Transferul CPDLC. Notă: Detalii asupra transferului CPDLC se găsesc în "Manualul pentru aplicaţii pentru conexiuni de date utilizate în serviciile de trafic aerian" (Doc. 9694). 8.2.9.6.1. PIAC-ATS. Atunci când CPDLC este transferat, transferul comunicaţiilor de voce şi CPDLC trebuie să înceapă simultan. 8.2.9.6.2. PIAC-ATS. Atunci când o aeronavă este transferată de la o unitate ATC unde este disponibilă CPDLC la o unitate ATC unde nu este disponibilă CPDLC, încheierea CPDLC trebuie să fie simultană cu începerea transferului comunicaţiilor de voce. 8.2.9.6.3. Atunci când un transfer al CPDLC rezultă dintr-o schimbare a autorizării de preluare date şi sunt încă mesaje pentru care nu a fost primit răspunsul de încheiere (adică mesaje în aşteptare), trebuie să fie informat controlorul care transferă CPDLC. 8.2.9.6.3.1. Dacă controlorul trebuie să transfere aeronava fără a răspunde la nici un mesaj aer-sol în aşteptare primit, sistemul va avea capacitatea să transmită automat mesajul(ele) de încheiere corespunzător(oare). În asemenea cazuri, conţinutul oricărui (oricăror) mesaj(e) de încheiere transmis(e) automat va fi publicat în instrucţiunile locale. 8.2.9.6.3.2. Atunci când controlorul decide să transfere aeronava fără a primi de la pilot răspunsurile necesare la nici un mesaj sol-aer în aşteptare, sistemul de sol va avea capacitatea de a încheia automat dialogul pentru fiecare mesaj, înaintea transferului. 8.2.9.6.3.2.1. PIAC-ATS. Controlorul trebuie să revină la comunicaţia voce pentru a clarifica orice ambiguitate asociată cu mesajul(ele) în aşteptare. 8.2.9.6.4. Când un transfer de CPDLC nu are ca urmare schimbarea autorizării de preluare date şi mai există încă mesaje în aşteptare, aceste mesaje trebuie ori să fie transmise mai departe controlorului corespunzător, ori trebuie să fie încheiate conform cu instrucţiunile locale şi, dacă este necesar, conform scrisorilor de acord (LoA). 8.2.10. Afişarea mesajelor CPDLC Unităţile ATC ce utilizează un mesaj CPDLC conţinut în PANS trebuie să afişeze textul asociat aferent acelui mesaj, astfel prezentat în PIAC-ATS, anexa 5. 8.2.11. Mesaje text. PIAC-ATS. Trebuie evitată utilizarea unor elemente de mesaje text liber, (de către controlori sau piloţi), altele decât mesajele text standardizate la care se face referire în paragraful 8.2.9.5.2. Notă: În timp ce este recunoscut în general că situaţiile care nu sunt de rutină şi cele de urgenţă pot necesita utilizarea textului, în cazurile particulare în care are loc cedarea comunicaţiei voce, se intenţionează evitarea utilizării mesajelor text liber pentru a reduce posibilitatea interpretării greşite şi a ambiguităţii. 8.2.12. Proceduri de urgenţă, pericol şi de cedare a echipamentului 8.2.12.1. PIAC-ATS. Când un mesaj CPDLC de urgenţă este recepţionat, controlorul va confirma recepţionarea mesajului prin cele mai eficiente mijloace disponibile. 8.2.12.2. PIAC-ATS. Atunci când se răspunde via CPDLC la un raport ce indică o interferenţă, va fi utilizat mesajul sol-aer ROGER 7500. 8.2.12.3. PIAC-ATS. Atunci când se răspunde via CPDLC la toate celelalte mesaje de urgenţă, va fi utilizat mesajul sol-aer ROGER. 8.2.12.4. Atunci când un mesaj CPDLC cere o confirmare logică şi/sau un răspuns operaţional şi un astfel de răspuns nu este recepţionat, va fi alertat, după caz, pilotul sau controlorul. 8.2.12.5. Cedarea CPDLC Nota 1: Acţiunea care trebuie întreprinsă în eventualitatea întreruperii iniţierii unei comunicaţii CPDLC este specificată la 8.2.12.6. Nota 2: Acţiunea care trebuie întreprinsă în eventualitatea unei întreruperi a unui singur mesaj CPDLC este specificată la 8.2.12.8. 8.2.12.5.1. O defecţiune a CPDLC trebuie să fie detectată în timp util. 8.2.12.5.2. Controlorul şi pilotul vor fi alertaţi la cedarea CPDLC de îndată ce aceasta a fost detectată. 8.2.12.5.3. PIAC-ATS. Atunci când un controlor sau pilot este alertat de cedarea CPDLC şi controlorul sau pilotul trebuie să comunice înainte ca CPDLC să fie restabilită, controlorul sau pilotul trebuie să revină la comunicaţia voce, dacă este posibil, şi să preceadă informaţia cu expresia: CPDLC FAILURE (CEDARE CPDLC) 8.2.12.5.4. PIAC-ATS. Controlorii care au o solicitare de a transmite informaţia privind cedarea sistemului CPDLC de sol către toate staţiile în măsură să o intercepteze, trebuie să prefaţeze o asemenea transmisie prin apelul general "ALL STATIONS CPDLC FAILURE"- "CĂTRE TOATE STAŢIILE CEDARE CPDLC", urmat de indicativul staţiei care apelează. Notă: Nu se aşteaptă nicio replică la astfel de apeluri generale decât dacă staţiile individuale sunt apelate succesiv pentru a primi confirmarea recepţiei. 8.2.12.5.5. PIAC-ATS. Atunci când CPDLC cedează şi se revine la comunicaţia voce, toate mesajele CPDLC în aşteptare vor fi considerate netransmise şi întregul dialog ce implică mesajele în aşteptare va fi reînceput prin voce. 8.2.12.5.6. PIAC-ATS. Atunci când CPDLC cedează dar este reluată înainte de a fi necesar să se revină la comunicaţiile voce, toate mesajele în aşteptare trebuie să fie considerate ca netransmise şi întregul dialog ce implică mesajele în aşteptare trebuie să fie reînceput via CPDLC. 8.2.12.6. Întreruperea iniţierii unei comunicaţii CPDLC 8.2.12.6.1. PANS.- În cazul întreruperii unei iniţieri, sistemul care asigură legătura de date (datalink) va indica întreruperea către unitatea ATS şi către echipajul aeronavei. 8.2.12.6.2. PANS.- Unitatea ATS va stabili procedurile pentru a rezolva, cât mai curând posibil, întreruperea iniţierii. Procedurile trebuie să cuprindă minim următoarele: a) atunci când există un plan de zbor, verifică că identificarea aeronavei, înmatricularea aeronavei şi alte detalii cuprinse în cererea de iniţiere a legăturii de date corespund cu detaliile din planul de zbor şi acolo unde sunt detectate diferenţe, se produc schimbările necesare; sau b) atunci când nu există un plan de zbor, să fie creat unul cu informaţie suficientă în sistemul de prelucrare a datelor de zbor (FDPS) pentru a realiza cu succes iniţierea unei legături de date; atunci c) se asigură reiniţierea procesului transmisiei de date. 8.2.12.6.3. PANS.- Operatorul aerian va stabili procedurile pentru a rezolva, cât mai curând posibil, întreruperea iniţierii. Procedurile trebuie să cuprindă, cel puţin, ca pilotul: a) să verifice corectitudinea şi consistenţa informaţiilor din planul de zbor disponibil în FMS sau pe echipamentul de pe care este iniţiată comunicaţia CPDLC şi acolo unde sunt detectate diferenţe să facă schimbările necesare, apoi b) să reiniţieze legătura de date: 8.2.12.6.4. Atunci când este planificată întreruperea reţelei de telecomunicaţii sau a sistemului de sol CPDLC, trebuie publicat un NOTAM pentru a informa toate părţile afectate de perioada întreruperii şi dacă este necesar, trebuie comunicate detaliile privind frecvenţele de comunicaţii voce ce trebuie utilizate. 8.2.12.6.5. Aeronavele care se află în acel moment în legătură cu unitatea ATC trebuie informate prin voce sau CPDLC de orice pierdere iminentă a serviciului CPDLC. 8.2.12.6.6. Controlorului şi pilotului trebuie să li se dea posibilitatea de a întrerupe CPDLC. 8.2.12.7. Întreruperea unui singur mesaj CPDLC. PIAC-ATS. Atunci când un controlor sau pilot este alertat că a fost întrerupt un singur mesaj CPDLC, controlorul sau pilotul vor întreprinde una din următoarele acţiuni, după caz: a) via voce, confirmă acţiunile care vor fi întreprinse cu privire la dialogul aferent, prefaţând informaţia cu expresia: CPDLC MESSAGE FAILURE (ÎNTRERUPEREA MESAJULUI CPDLC); b) via CPDLC, reiterând întreruperea mesajului CPDLC. 8.2.12.8. Discontinuitatea utilizării cererilor pilotului prin CPDLC 8.2.12.8.1. PIAC-ATS. Atunci când un controlor cere tuturor staţiilor sau pilotului care efectuează un anumit zbor să evite transmiterea cererilor prin CPDLC pentru o perioadă limitată de timp, trebuie utilizată următoarea expresie: ((indicativul) sau ALL STATIONS - TOATE STAŢIILE) STOP SENDING CPDLC REQUESTS [UNTIL ADVISED] - [NU MAI TRANSMITEŢI CERERI CPDLC] [(PÂNĂ LA ANUNŢARE)]. Notă: În aceste circumstanţe, CPDLC rămâne disponibil pentru pilot, dacă este necesar, pentru a răspunde la mesaje, pentru a furniza informaţiile necesare şi pentru a declara sau anula o situaţie de urgenţă. 8.2.12.8.2. PIAC-ATS. Reluarea utilizării normale a CPDLC va fi anunţată prin utilizarea expresiei următoare: ((indicativul) sau ALL STATIONS - TOATE STAŢIILE) RESUME NORMAL CPDLC OPERATIONS - RELUAŢI OPERAREA NORMALĂ A CPDLC 8.2.13. Acolo unde testarea CPDLC cu o aeronavă ar putea afecta serviciile de trafic aerian care sunt furnizate aeronavei, coordonarea trebuie efectuată înaintea unei astfel de testări. 8.2.14. Serviciul pentru emiterea autorizărilor de către unităţile ATC din aval (Downstream Clearance Delivery Service). 8.2.14.1. Unitatea ATS corespunzătoare va determina dacă o unitate ATC poate duce la îndeplinire serviciul "Downstream Clearance Delivery". 8.2.14.2. Stabilirea serviciului "Downstream Clearance Delivery" 8.2.14.2.1. Serviciul de emitere a autorizărilor de către unităţile ATC din aval va fi iniţiat numai de către sistemul de la bord. Iniţierea va indica faptul că această comunicare este numai pentru a recepţiona o autorizare de la o unitate ATC din aval. 8.2.14.2.2. Atunci când o unitate ATC respinge o cerere pentru serviciul "Downstream Clearance Delivery" ea va transmite pilotului motivul de respingere utilizând mesajul CPDLC "SERVICE UNAVAILABLE" - "SERVICIU INDISPONIBIL". 8.2.14.3. Operarea serviciului de emitere a autorizărilor de către unităţile ATC din aval 8.2.14.3.1. Controlorul şi pilotul trebuie informaţi atunci când este disponibil serviciul de emitere a autorizărilor de către unităţile ATC din aval pentru comunicaţii operaţionale. 8.2.14.3.2. Controlorul şi pilotul trebuie informaţi privind întreruperea serviciului de emitere a autorizărilor de către unităţile ATC din aval. 8.2.14.3.3. Elementele mesajului CPDLC care sunt permise pentru serviciul de emitere a autorizărilor de către unităţile ATC din aval, trebuie stabilite prin acord regional de navigaţie aeriană. 8.2.14.3.4. O cerere de autorizare emisă ca o cerere pentru serviciul de emitere a autorizărilor de către unităţile ATC din aval va fi clar identificabilă, ca atare, pentru controlor. 8.2.14.3.5. O autorizare emisă ca o autorizare a unităţilor ATC din aval trebuie să fie clar identificabilă ca atare pentru pilot. 8.2.14.4. Încheierea serviciului de emitere a autorizărilor de către unităţile ATC din aval. 8.2.14.4.1. Încheierea serviciului de emitere a autorizărilor de către unităţile ATC din aval trebuie să fie iniţiat numai de către sistemul de bord. 8.2.14.4.2. Serviciul de emitere a autorizărilor de către unităţile ATC din aval referitor la o unitate ATC trebuie încheiat oricând unitatea ATS de preluare date din aval devine unitate ATS de preluare date curentă. ----- 
