Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 REGLEMENTĂRI CONTABILE din 23 decembrie 2015 privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate ale brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGLEMENTĂRI CONTABILE din 23 decembrie 2015  privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate ale brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare    Twitter Facebook
Cautare document

 REGLEMENTĂRI CONTABILE din 23 decembrie 2015 privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate ale brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare

EMITENT: Autoritatea de Supraveghere Financiară
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 976 bis din 29 decembrie 2015
──────────
    *) Aprobate de NORMA nr. 36 din 23 decembrie 2015 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 29 aprilie 2015.
──────────
    CAP. 1
    ARIA DE APLICABILITATE, DEFINIŢII ŞI CATEGORII DE ENTITĂŢI RAPORTOARE ŞI DE GRUPURI
    1. (1) Prezentele reglementări prevăd formatul şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, principiile contabile şi regulile de recunoaştere, evaluare, scoatere din evidenţă şi prezentare a elementelor în situaţiile financiare anuale individuale,regulile de întocmire, aprobare, auditare/verificare, potrivit legii, şi publicare a situaţiilor financiare anuale, Planul de conturi, precum şi conţinutul şi funcţiunea conturilor contabile aplicabile societăţilor de asigurare şi/sau de reasigurare.
    (2) Acestea stabilesc, de asemenea, reguli privind întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate.
    (3) Prezentele reglementări se aplică împreună cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. Prezentele reglementări transpun parţial prevederile Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 182 din data de 29 iunie 2013.
    SECŢIUNEA 1.1
    Aria de aplicabilitate
    3. Prezentele reglementări se aplică brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare autorizaţi în condiţiile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor cu modificările şi completările ulterioare, denumiţi în continuare brokeri de asigurare, precum şi
    a) subunităţilor fără personalitate juridică, cu sediul în România, care aparţin brokerilor de asigurare persoane juridice cu sediul în România, în condiţiile prevăzute de prezentele reglementări;
    b) subunităţilor fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin brokerilor de asigurare cu sediul în România, în condiţiile prevăzute de prezentele reglementări;
    c) subunităţilor din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, în condiţiile prevăzute de prezentele reglementări;

    4. (1) Brokerii de asigurare care au subunităţi organizează şi conduc contabilitatea astfel încât să fie disponibile informaţiile necesare privind activitatea desfăşurată de aceste subunităţi.
    (2) În înţelesul prezentelor reglementări, subunităţile fără personalitate juridică, care aparţin persoanelor juridice cu sediul în România, reprezintă sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică, înfiinţate potrivit legii.

    5. (1) Subunităţile fără personalitate juridică, care aparţin persoanelor juridice cu sediul în România organizează şi conduc evidenţă contabilă proprie, astfel încât aceasta să permită determinarea informaţiilor şi a obligaţiilor prevăzute de lege, iar persoanele juridice cărora le aparţin să poată întocmi situaţii financiare anuale.
    (2) Activitatea desfăşurată în străinătate de subunităţile fără personalitate juridică, care aparţin persoanelor juridice cu sediul în România, se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României, cu respectarea prevederilor pct. 7 şi pct. 266-273 referitoare la operaţiuni în valută din prezentele reglementări.
    (3) Din punct de vedere contabil, sediile permanente din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate reprezintă subunităţi fără personalitate juridică ce aparţin acestor persoane juridice şi au obligaţia întocmirii situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile cerute de legea contabilităţii. În situaţia în care persoana juridică cu sediul în străinătate îşi desfăşoară activitatea în România prin mai multe sedii permanente, situaţiile financiare anuale şi raportările contabile cerute de legea contabilităţii se întocmesc de sediul permanent desemnat să îndeplinească obligaţiile fiscale, acestea reflectând activitatea tuturor sediilor permanente.

    6. (1) În cazul asocierilor în participaţie încheiate între o persoană juridică română şi o persoană juridică străină, contabilitatea se ţine de către persoana desemnată de asociaţi, care răspunde potrivit legii.
    (2) La organizarea şi conducerea contabilităţii asocierii în participaţie trebuie avute în vedere atât prezentele reglementări, cât şi cerinţele care rezultă din alte prevederi legale.
    (3) Prezentele reglementări se aplică, de asemenea, asocierilor în participaţie între persoane juridice străine (nerezidente), înregistrate în România. Pentru acestea, asociatul desemnat prin contractul de asociere să îndeplinească obligaţiile fiscale organizează şi conduce evidenţa contabilă a asocierii, astfel încât să se poată determina informaţiile şi obligaţiile prevăzute de lege, fără a întocmi situaţii financiare anuale.

    7. (1) Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională.
    (2) Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută.
    (3) Prin valută se înţelege altă monedă decât leul.

    8. (1) Organizarea şi ţinerea contabilităţii brokerilor de asigurare, presupune cel puţin:
    a) întocmirea documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate;
    b) evaluarea şi recunoaşterea şi reflectarea în contabilitate a elementelor de activ, datorii şi capitaluri proprii;
    c) întocmirea registrelor contabile obligatorii potrivit legii;
    d) organizarea, desfăşurarea valorificarea şi reflectarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii;
    e) întocmirea lunară a balanţei de verificare, a situaţiilor financiare anuale şi situaţiilor financiare consolidate după caz, precum şi a rapoartelor periodice solicitate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

    (2) Întocmirea documentelor care stau la baza înregistrărilor în contabilitate se realizează cu respectarea prevederilor legale privind documentele financiar-contabile.
    (6) Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.

    SECŢIUNEA 1.2
    Definiţii
    9. În înţelesul prezentelor reglementări se aplică următoarele definiţii:
    1. interes de participare înseamnă drepturi în capitalul altor entităţi, reprezentate sau nu prin certificate, care, prin crearea unei legături durabile cu aceste entităţi, sunt destinate să contribuie la activitatea entităţii care deţine drepturile respective. Deţinerea unei părţi din capitalul unei alte entităţi reprezintă un interes de participare, dacă depăşeşte un prag procentual de 20%;
    2. parte legată are acelaşi înţeles ca în standardele internaţionale de contabilitate adoptate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.606/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate*1).
    *1) JO L 243, 11.9.2002, p.1. Sunt avute în vedere prevederile secţiunii 6.4. "Părţi legate".

    3. active imobilizate înseamnă activele care sunt destinate să servească o perioadă îndelungată activităţile entităţii, respectiv mai mare de un an;
    4. cost de achiziţie înseamnă preţul datorat şi eventualele cheltuieli conexe minus eventualele reduceri ale costului de achiziţie.
    În acest sens, costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.
    În costul de achiziţie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obţinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.
    Cheltuielile de transport sunt incluse în costul de achiziţie şi atunci când funcţia de aprovizionare este externalizată;

    5. ajustări de valoare înseamnă ajustările destinate să ţină cont de modificările valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanţului, indiferent dacă modificarea este definitivă sau nu. Ajustările negative de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, şi/sau ajustări provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării respective;
    6. societate-mamă înseamnă o entitate care controlează una sau mai multe filiale;
    7. filială înseamnă o entitate controlată de o societate-mamă, inclusiv orice filială a societăţii-mamă care le conduce;
    8. grup înseamnă o societate-mamă şi toate filialele acesteia;
    9. entităţi afiliate înseamnă două sau mai multe entităţi din cadrul unui grup;
    10. entitate asociată înseamnă o entitate în care o altă entitate are un interes de participare şi ale cărei politici de exploatare şi financiare fac obiectul unei influenţe semnificative exercitate de cealaltă entitate. Se consideră că o entitate exercită o influenţă semnificativă asupra altei entităţi dacă deţine cel puţin 20% din drepturile de vot ale acţionarilor sau asociaţilor respectivei entităţi. Ca urmare, existenţa unei entităţi asociate presupune îndeplinirea cumulativă a două condiţii, respectiv deţinerea unui interes de participare în cealaltă entitate şi exercitarea influenţei semnificative asupra politicilor de exploatare şi financiare ale acesteia;
    11. prag de semnificaţie înseamnă statutul informaţiilor în cazul în care se poate anticipa în mod rezonabil că omiterea sau prezentarea eronată a acestora influenţează deciziile pe care utilizatorii le adoptă pe baza situaţiilor financiare ale entităţii. Pragul de semnificaţie al elementelor individuale se evaluează în contextul altor elemente similare.
    12. Definiţiile utilizate în prezentele reglementări contabile au semnificaţia prevăzută la art. 2 din Legea nr. 32/2000, privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor cu modificările şi completările ulterioare:
    i) broker de asigurare - reprezintă persoana juridică română sau străină, autorizată în condiţiile legii, care negociază pentru clienţii săi, persoane fizice sau juridice, asiguraţi ori potenţiali asiguraţi, încheierea contractelor de asigurare sau reasigurare şi acordă asistenţă pe durata derulării contractelor ori în legătură cu regularizarea daunelor, după caz;
    ii) asistenţi în brokeraj - persoane fizice sau juridice care în baza unui contract cu un broker de asigurare şi/sau de reasigurare primesc o împuternicire în legătură cu un mandat de brokeraj al acestuia şi, sub acoperirea contractului de răspundere profesională a brokerului în cauză, trebuie să întreprindă anumite activităţi necesare pentru ducerea la îndeplinire a mandatului de brokeraj;
    iii) mandat de brokeraj - contractul dintre un asigurat sau un potenţial asigurat, în calitatea de mandant, şi brokerul de asigurare şi/sau de reasigurare, în calitate de mandatar, prin care se încredinţează mandatarului negocierea sau încheierea contractelor de asigurare sau de reasigurare, acordarea de asistenţă înainte şi pe durata derulării contractelor ori în legătură cu regularizarea daunelor, după caz;
    iv) sucursala unui intermediar în asigurări sau în reasigurări - dezmembrământ fără personalitate juridică al unui intermediar în asigurări sau în reasigurări care, în baza unui mandat, este împuternicită să desfăşoare, parţial sau total, activitatea de asigurare ori de reasigurare;
    v) activitatea de intermediere în asigurări - activitatea de introducere, propunere ori îndeplinire a altor activităţi preliminarii încheierii contractelor de asigurare sau oferirea de asistenţă pentru administrarea ori îndeplinirea unor contracte, îndeosebi în cazul unei daune.
    Potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000 cu modificările şi completările ulterioare, nu vor fi considerate activităţi de intermediere în asigurări nici următoarele: furnizarea de informaţii în mod ocazional, în contextul unei alte activităţi profesionale al cărei scop nu constă în oferirea de asistenţă clienţilor în vederea încheierii sau administrării unui contract, administrarea daunelor unui asigurător pe baze profesionale, precum şi regularizarea daunelor.


    SECŢIUNEA 1.3
    Categorii de entităţi raportoare şi de grupuri
    10. (1) Au obligaţia auditării situaţiilor financiare anuale, brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele 3 criterii de mărime:
    a) totalul activelor: 3.650.000 EUR;
    b) cifra de afaceri netă: 7.300.000 EUR;
    c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.

    (2) Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute la alin. (1) au obligaţia verificării situaţiilor financiare anuale, de către cenzori, potrivit legii.
    (3) Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare care au auditat situaţiile financiare anuale vor asigura verificarea situaţiilor financiare anuale numai dacă în două exerciţii financiare consecutive nu depăşesc limitele a două dintre cele 3 criterii de mărime prevăzute la alin. (2).
    (4) Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare care au verificat situaţiile financiare anuale conform prevederilor alin. (2) vor audita situaţiile financiare anuale doar dacă în două exerciţii financiare consecutive depăşesc limitele a două dintre cele 3 criterii de mărime prevăzute la alin. (1).
    (5) Pentru situaţiile financiare ale anului 2016, întocmite potrivit Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene aplicabile domeniului asigurărilor, încadrarea în criteriile de mărime prevăzute la alin. (1) pentru auditarea situaţiilor financiare anuale se efectuează pe baza indicatorilor determinaţi din situaţiile financiare ale exerciţiului financiar 2015.

    11. (1) În procesul de consolidare, în funcţie de criteriile de mărime, grupurile se grupează în două categorii, astfel: grupuri mici şi mijlocii, respectiv grupuri mari.
    (2) Grupurile mici şi mijlocii sunt grupurile constituite din societăţile-mamă şi filialele care urmează să fie incluse în consolidare şi care, pe bază consolidată, nu depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii la data bilanţului societăţii-mamă:
    a) totalul activelor: 24 000 000 EUR;
    b) cifra de afaceri netă: 48 000 000 EUR;
    c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 250.

    (3) Grupurile mari sunt grupurile constituite din societăţile-mamă şi filialele care urmează să fie incluse în consolidare şi care, pe bază consolidată, depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii la data bilanţului societăţii-mamă:
    a) totalul activelor: 24 000 000 EUR;
    b) cifra de afaceri netă: 48 000 000 EUR;
    c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 250.

    (4) Determinarea valorii criteriilor de mărime prevăzute la prezentul punct se bazează doar pe indicatorii corespunzători societăţii-mamă şi filialelor cuprinse în consolidare. La stabilirea criteriilor de mărime, societatea-mamă poate să nu ia în considerare filialele pe care intenţionează să le excludă din consolidare în baza oricărei situaţii prevăzute la pct. 441.

    12. În scopul determinării limitelor legate de totalul activelor şi de cifra de afaceri, prevăzute la pct. 11, nu se efectuează nici compensarea prevăzută la pct. 445. alin. (1) şi nici eventualele eliminări ca urmare a aplicării prevederilor pct. 449. alin. (1).
    13. (1) Atunci când, la data bilanţului, o entitate depăşeşte sau încetează să mai depăşească limitele a două dintre cele trei criterii menţionate la pct.11, acest fapt afectează aplicarea derogărilor prevăzute de prezentele reglementări numai dacă acest lucru are loc în două exerciţii financiare consecutive.
    (2) O societate-mamă întocmeşte situaţii financiare anuale consolidate începând cu primul exerciţiu financiar în care sunt depăşite criteriile de mărime prevăzute la pct. 11, cu respectarea condiţiilor prevăzute la cap. 8 "Situaţii financiare anuale consolidate şi rapoarte consolidate".
    (3) Atunci când, la data bilanţului, un grup depăşeşte sau încetează să mai depăşească limitele a două dintre cele trei criterii menţionate la pct. 11, acest fapt are incidenţă asupra aplicării derogărilor prevăzute de prezentele reglementări numai dacă acest lucru are loc în două exerciţii financiare consecutive.

    14. (1) O entitate analizează permanent, pentru fiecare dată a bilanţului, dacă a depăşit, respectiv a încetat să depăşească criteriile de mărime corespunzătoare.
    (2) Entitatea schimbă categoria în care se încadrează doar dacă în două exerciţii financiare consecutive depăşeşte sau încetează să depăşească criteriile de mărime. Ca urmare, modificarea criteriilor de mărime nu determină automat încadrarea entităţii într-o nouă categorie.
    (3) Prin două exerciţii financiare consecutive se înţelege exerciţiul financiar precedent celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale şi exerciţiul financiar curent, pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale.

    15. Totalul activelor menţionat la pct. 10 şi 11 constă în valoarea totală a activelor, aşa cum apare prezentată la lit. A-C de la "Active" din formatul bilanţului prevăzut la pct. 132.
    CAP. 2
    DISPOZIŢII ŞI PRINCIPII GENERALE
    SECŢIUNEA 2.1
    Dispoziţii generale
    16. (1) Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare autorizaţi în condiţiile legii întocmesc situaţii financiare anuale în formatul stabilit de prezentele reglementări contabile.
    Situaţiile financiare anuale constituie un tot unitar.

    17. Obiectivul situaţiilor financiare anuale îl constituie furnizarea de informaţii despre poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie ale unei entităţi, utile unei categorii largi de utilizatori.
    18. (1) Elementele direct legate de evaluarea poziţiei financiare, reflectate prin bilanţ, sunt activele, datoriile şi capitalurile proprii.
    (2) În înţelesul prezentelor reglementări:
    a) un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate. Un activ este recunoscut în contabilitate şi prezentat în bilanţ atunci când este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitate şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat/evaluată în mod credibil;
    b) o datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. O datorie este recunoscută în contabilitate şi prezentată în bilanţ atunci când este probabil că o ieşire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligaţii prezente şi când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil;
    c) capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor sau asociaţilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale.

    (3) Beneficiile economice reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau echivalente de numerar către entitate.
    Această contribuţie se reflectă fie sub forma creşterii intrărilor de numerar, fie sub forma reducerii ieşirilor de numerar, de exemplu, prin reducerea costurilor de producţie.
    Astfel, potenţialul poate fi unul productiv, atunci când activul este utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii ori producerea de bunuri destinate vânzării de către entitate. De asemenea, potenţialul poate îmbrăca forma convertibilităţii în numerar sau echivalente de numerar.


    19. (1) Elementele direct legate de evaluarea performanţei financiare, prin intermediul contului de profit şi pierdere, sunt veniturile şi cheltuielile.
    (2) În înţelesul prezentelor reglementări, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:
    a) veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor;
    b) cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.

    (3) Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o creştere a beneficiilor economice viitoare legate de creşterea valorii unui activ sau de scăderea valorii unei datorii. Recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii de active sau reducerii datoriilor (de exemplu, creşterea netă a activelor, rezultată din vânzarea produselor sau serviciilor, ori descreşterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).
    (4) Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a valorii unui activ sau de o creştere a valorii unei datorii. Recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea echipamentelor).

    20. Brokerii de asigurare întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:
    - bilanţ;
    – cont de profit şi pierdere;
    – situaţia modificărilor capitalului propriu;
    – situaţia fluxurilor de trezorerie;
    – notele explicative la situaţiile financiare anuale.

    21. (1) Brokerii de asigurare nou-înfiinţaţi, pot întocmi pentru primul exerciţiu financiar de raportare situaţiile financiare anuale verificate de comisia de cenzori.
    (2) Pentru al doilea exerciţiu financiar de raportare, se vor analiza indicatorii determinaţi din situaţiile financiare ale anului precedent şi indicatorii determinaţi pe baza datelor din contabilitate şi a balanţei de verificare încheiate la sfârşitul exerciţiului financiar curent, întocmind situaţii financiare anuale care vor fi auditate în funcţie de criteriile de mărime înregistrate.

    22. Situaţii financiare anuale se întocmesc şi în situaţia divizării, lichidării potrivit legii.
    23. Situaţiile financiare anuale se întocmesc în mod clar şi în concordanţă cu prevederile prezentelor reglementări.
    24. Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii entităţii.
    25. Dacă aplicarea prevederilor prezentelor reglementări nu este suficientă pentru a oferi o imagine fidelă a activelor, a datoriilor, a poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii entităţii, în notele explicative la situaţiile financiare sunt furnizate informaţiile suplimentare necesare pentru respectarea cerinţei respective.
    26. Dacă, în cazuri excepţionale, aplicarea unei prevederi din prezentele reglementări este incompatibilă cu obligaţiile prevăzute la pct. 24 şi 25, dispoziţia respectivă nu se aplică, pentru a oferi o imagine fidelă a activelor, a datoriilor, a poziţiei financiare şi a profitului sau a pierderii entităţii. Neaplicarea unei astfel de dispoziţii se prezintă în notele explicative la situaţiile financiare, împreună cu o explicaţie a motivelor şi a efectelor sale asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii entităţii.
    27. Ministerul Finanţelor Publice şi Autoritatea de Supraveghere Financiară pot solicita brokerilor de asigurare să prezinte în situaţiile financiare anuale unele informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în concordanţă cu prezentele reglementări.
    SECŢIUNEA 2.2
    Publicările cu caracter general
    28. Documentul care conţine situaţiile financiare trebuie să precizeze denumirea completă a brokerului de asigurare precum şi informaţii referitoare la:
    a) registrul comerţului la care este păstrat dosarul entităţii, împreună cu numărul de înmatriculare al entităţii în registrul în cauză;
    b) forma juridică a entităţii, adresa sediului social şi, după caz, faptul că entitatea este în lichidare.
    c) numărul din registrul intermediarilor deschis şi menţinut în condiţiile legii;

    SECŢIUNEA 2.3
    Caracteristicile calitative ale informaţiilor financiare
    29. Pentru ca informaţiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante şi să reprezinte exact ceea ce îşi propun să reprezinte. Utilitatea informaţiilor financiare este amplificată dacă acestea sunt comparabile, verificabile, oportune şi inteligibile.
    30. Caracteristicile calitative fundamentale sunt relevanţa şi reprezentarea exactă.
    Relevanţă
    31. Informaţiile financiare relevante sunt cele care au capacitatea de a ajuta utilizatorii de informaţii în luarea deciziilor.
    32. (1) Informaţiile financiare au capacitatea de a ajuta utilizatorii de informaţii în luarea unor decizii dacă au valoare predictivă, valoare de confirmare sau ambele.
    (2) Informaţiile financiare au valoare predictivă dacă pot fi utilizate ca intrări în procesele aplicate de utilizatori pentru a previziona rezultate viitoare. Pentru a avea valoare predictivă informaţiile financiare nu trebuie să reprezinte o previziune sau o prognoză. Informaţiile financiare cu valoare predictivă sunt folosite de utilizatori pentru realizarea propriilor predicţii.
    (3) Valoarea predictivă şi valoarea de confirmare a informaţiilor financiare sunt în strânsă legătură. Informaţiile care au valoare predictivă au adesea şi valoare de confirmare. De exemplu, informaţiile privind veniturile pentru anul curent, care pot fi utilizate ca bază pentru prognozarea veniturilor în anii viitori, pot fi comparate cu previziunile efectuate în anii anteriori, pentru exerciţiul curent. Rezultatele acestor comparaţii pot ajuta utilizatorii să corecteze şi să îmbunătăţească procesele care au fost utilizate pentru realizarea acelor previziuni.


    Pragul de semnificaţie
    33. Pragul de semnificaţie este un aspect al relevanţei specific unei entităţi bazat pe natura sau mărimea sau pe ambele a elementelor la care se referă informaţiile raportate de entitate. În consecinţă, prezentele reglementări nu specifică un nivel cantitativ pentru pragul de semnificaţie şi nu predetermină ce ar putea fi semnificativ într-o anumită situaţie.

    Reprezentare exactă
    34. Situaţiile financiare anuale descriu fenomenele economice în cuvinte şi cifre. Pentru a fi o reprezentare exactă, o descriere trebuie să fie completă, neutră şi fără erori.
    35. O descriere completă include toate informaţiile necesare pentru ca un utilizator să înţeleagă fenomenul descris, inclusiv explicaţiile necesare. De exemplu, o descriere completă a unui grup de active include cel puţin o descriere a naturii activelor respective, o descriere numerică a tuturor activelor şi o menţiune privind descrierea numerică (de exemplu, costul iniţial sau valoarea justă). Pentru unele elemente o descriere completă poate să impună explicaţii privind faptele semnificative referitoare la calitatea şi natura elementelor, factorilor şi circumstanţelor care ar putea să le afecteze calitatea şi natura, şi procesul utilizat pentru a determina descrierile numerice.
    36. O descriere neutră este cea care nu suportă influenţe în selecţia şi prezentarea informaţiilor financiare. O descriere neutră nu este denaturată, ponderată, accentuată, neaccentuată sau manipulată în alt fel pentru a creşte probabilitatea ca informaţiile financiare să fie primite favorabil sau nefavorabil de către utilizatori. Informaţii neutre nu înseamnă informaţii fără scop sau fără influenţă asupra comportamentului acestora. Informaţiile financiare relevante sunt, prin definiţie, cele care au capacitatea de a genera o diferenţă în deciziile luate de către utilizatori.
    37. Reprezentarea fără erori înseamnă că nu există erori sau omisiuni în descrierea fenomenelor, iar procesul utilizat pentru a genera informaţiile raportate a fost selectat şi aplicat fără erori.

    Aplicarea caracteristicilor calitative fundamentale
    38. Comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea şi inteligibilitatea sunt caracteristici calitative care amplifică utilitatea informaţiilor relevante şi reprezentate exact.

    Comparabilitate
    39. (1) Informaţiile privind o entitate raportoare sunt mult mai utile dacă pot fi comparate cu informaţii similare despre alte entităţi şi cu informaţii similare despre aceeaşi entitate aferente unei alte perioade sau date.
    (2) Comparabilitatea este una dintre caracteristicile calitative care permite utilizatorilor să identifice şi să înţeleagă similitudinile şi diferenţele dintre elemente. Spre deosebire de celelalte caracteristici calitative, comparabilitatea nu se referă la un singur element. O comparaţie necesită cel puţin două elemente.

    40. (1) Consecvenţa, deşi este legată de comparabilitate, nu este identică cu aceasta. Consecvenţa se referă la utilizarea aceloraşi metode pentru aceleaşi elemente, fie de la o perioadă la alta în cadrul unei entităţi raportoare, fie într-o singură perioadă pentru entităţi diferite. Comparabilitatea este scopul; consecvenţa ajută la atingerea acestui scop.
    (2) Comparabilitatea nu presupune uniformitate. Pentru ca informaţiile să fie comparabile, aspectele similare ca natură trebuie să fie prezentate similar, iar aspectele diferite trebuie să fie prezentate diferit.

    41. (1) Este posibil să se obţină un anumit grad de comparabilitate prin satisfacerea caracteristicilor calitative fundamentale. O reprezentare exactă a unui fenomen economic relevant trebuie, în mod firesc, să aibă un anumit grad de comparabilitate cu o reprezentare exactă a unui fenomen economic relevant similar al unei alte entităţi raportoare.
    (2) Deşi un fenomen economic unic poate fi reprezentat exact în multiple moduri, permiterea unor metode contabile alternative pentru acelaşi fenomen economic diminuează comparabilitatea (de exemplu: evaluarea imobilizărilor corporale la cost sau la valoarea reevaluată).


    Verificabilitate
    42. (1) Verificabilitatea ajută în a asigura utilizatorii că informaţiile reprezintă exact fenomenele economice pe care îşi propun să le reprezinte. Prin verificabilitate se înţelege că diferiţi observatori independenţi şi în cunoştinţă de cauză ar putea ajunge la un consens cu privire la faptul că o anumită descriere este o reprezentare exactă.
    (2) Verificarea poate fi directă sau indirectă. Verificarea directă se referă la verificarea unei valori sau a altor reprezentări prin observare directă, de exemplu, prin numărarea banilor. Verificarea indirectă se referă la verificarea intrărilor pentru un model, o formulă sau o altă tehnică şi la recalcularea rezultatelor prin utilizarea aceleiaşi metodologii. Un exemplu îl reprezintă verificarea valorilor contabile ale stocurilor prin verificarea intrărilor (cantităţi şi costuri) şi prin recalcularea stocurilor finale prin utilizarea aceloraşi ipoteze privind fluxul costurilor (de exemplu, utilizarea metodei primul intrat, primul ieşit).
    (3) În unele cazuri, se poate să nu fie posibilă verificarea unor explicaţii şi informaţii cu caracter previzional până într-o perioadă viitoare sau chiar deloc. Pentru a ajuta utilizatorii să decidă dacă doresc să utilizeze respectivele informaţii, ar fi, în mod normal, necesar să se prezinte ipotezele fundamentale, metodele de compilare a informaţiilor şi alţi factori şi alte circumstanţe care susţin informaţiile.


    Oportunitate
    43. Oportunitatea înseamnă că informaţiile sunt disponibile factorilor decizionali pentru ca aceştia să ia decizii în timp util. În general, cu cât sunt mai vechi informaţiile, cu atât sunt mai puţin utile. Totuşi, unele informaţii pot să rămână oportune mult timp după sfârşitul perioadei de raportare deoarece, de exemplu, unii utilizatori ar putea fi nevoiţi să identifice şi să aprecieze tendinţele.

    Inteligibilitate
    44. Clasificarea, caracterizarea şi prezentarea în mod clar şi concis a informaţiilor le fac pe acestea inteligibile.
    45. (1) Unele fenomene sunt complexe în mod inerent şi nu pot fi transformate în fenomene uşor de înţeles. Excluderea informaţiilor privind aceste fenomene din rapoartele financiare ar conduce la situaţia ca aceste rapoarte să fie incomplete.
    (2) Rapoartele financiare sunt întocmite pentru utilizatorii care dispun de cunoştinţe suficiente privind activităţile de afaceri şi economice şi care studiază şi analizează informaţiile cu atenţia cuvenită.
    Totuşi, prezentarea rapoartelor financiare trebuie astfel efectuată încât să permită înţelegerea lor de către diferitele categorii de utilizatori a informaţiilor cuprinse în acestea.

    (3) Rapoartele financiare întocmite de entităţi se referă atât la situaţiile financiare anuale propriu-zise, cât şi la celelalte documente făcute publice odată cu acestea.


    Aplicarea caracteristicilor calitative amplificatoare
    46. Caracteristicile calitative amplificatoare, respectiv comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea şi inteligibilitatea, trebuie maximizate în măsura în care acest lucru este posibil. Totuşi, caracteristicile calitative amplificatoare, fie individual, fie în grup, nu pot face informaţiile utile dacă respectivele informaţii sunt irelevante sau nu sunt reprezentate exact.

    SECŢIUNEA 2.4
    Principii generale de raportare financiară
    47. Evaluarea reprezintă procesul prin care se determină valoarea la care elementele situaţiilor financiare sunt recunoscute în contabilitate şi prezentate în bilanţ, şi în contul de profit şi pierdere.
    48. Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate sunt recunoscute şi evaluate în conformitate cu principiile generale prevăzute de prezentele reglementări.
    Principiul continuităţii activităţii
    49. (1) Trebuie să se prezume că entitatea îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului continuităţii activităţii. Acest principiu presupune că entitatea îşi continuă în mod normal funcţionarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii.
    (2) O entitate nu va întocmi situaţiile financiare anuale pe baza principiului continuităţii activităţii dacă organele de conducere stabilesc după data bilanţului fie că intenţionează să lichideze entitatea sau să înceteze activitatea acesteia, fie că nu există nicio altă variantă realistă în afara acestora. Aceste prevederi nu se aplică situaţiilor financiare anuale întocmite de entităţile absorbite în cadrul unui proces de fuziune sau de divizare, potrivit legii.
    Deteriorarea rezultatelor din exploatare şi a poziţiei financiare, ulterior datei bilanţului, indică nevoia de a analiza dacă presupunerea privind continuitatea activităţii este încă adecvată.

    (3) Dacă administratorii unei entităţi au luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, această informaţie trebuie prezentată, împreună cu motivele care au stat la baza deciziei conform căreia entitatea nu îşi mai poate continua activitatea. Evenimentele sau condiţiile ce necesită prezentări de informaţii pot apărea şi ulterior datei bilanţului.
    (4) Entităţile aflate în lichidare, conform legii, prezintă acest fapt în declaraţia care însoţeşte situaţiile financiare anuale. În scopul prezentării bilanţului, acestea procedează la reclasificarea creanţelor pe termen lung în creanţe pe termen scurt, respectiv a datoriilor pe termen lung în datorii pe termen scurt.


    Principiul permanenţei metodelor
    50. Politicile contabile şi metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.

    Principiul prudenţei
    51. (1) La întocmirea situaţiilor financiare anuale, recunoaşterea şi evaluarea trebuie realizate pe o bază prudentă şi, în special:
    a) în contul de profit şi pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului;
    b) sunt recunoscute datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia;
    c) sunt recunoscute deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este pierdere sau profit. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectuează pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit şi pierdere.

    (2) Activele şi veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile, subevaluate. Totuşi, exercitarea prudenţei nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.

    52. În afara sumelor recunoscute în conformitate cu pct. 51 alin. (1) lit. b), trebuie recunoscute toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale care au apărut în cursul exerciţiului financiar respectiv sau în cursul unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia.

    Principiul contabilităţii de angajamente
    53. (1) Efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente.
    (2) Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data plăţii cheltuielilor. Astfel, se vor evidenţia în conturile de venituri şi creanţele pentru care nu a fost întocmită încă factura (contul 418 "Clienţi - facturi de întocmit"), respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit încă factura (contul 408 "Furnizori - facturi nesosite"). În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe baza documentelor (borderouri de depunere care atestă prestarea serviciilor sau în alte situaţii prevăzute de reglementările legale.
    (3) Veniturile şi cheltuielile care rezultă direct şi concomitent din aceeaşi tranzacţie sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile şi veniturile aferente, cu evidenţierea distinctă a acestor venituri şi cheltuieli.
    (4) Principiul contabilităţii de angajamente se aplică inclusiv la recunoaşterea dobânzii aferente perioadei, indiferent de scadenţa acesteia.


    Principiul intangibilităţii
    54. (1) Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.
    (2) În cazul modificării politicilor contabile şi al corectării unor erori aferente perioadelor precedente, nu se modifică bilanţul perioadei anterioare celei de raportare.
    (3) Înregistrarea pe seama rezultatului reportat a corectării erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente, precum şi a modificării politicilor contabile nu se consideră încălcare a principiului intangibilităţii.


    Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii
    55. Componentele elementelor de active şi de datorii trebuie evaluate separat.

    Principiul necompensării
    56. (1) Orice compensare între elementele de active şi datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.
    (2) Toate creanţele şi datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază de documente justificative.
    (3) Eventualele compensări între creanţe şi datorii faţă de aceeaşi entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi înregistrate numai după contabilizarea creanţelor şi veniturilor, respectiv a datoriilor şi cheltuielilor corespunzătoare.
    În situaţia de la alin. (3), în notele explicative se prezintă valoarea brută a creanţelor şi datoriilor care au făcut obiectul compensării.

    (4) În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidenţiază distinct operaţiunea de vânzare/scoatere din evidenţă şi cea de cumpărare/intrare în evidenţă, pe baza documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor aferente operaţiunilor. Tratamentul contabil este similar şi în cazul prestărilor reciproce de servicii.


    Contabilizarea şi prezentarea elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al angajamentului în cauză
    57. (1) Respectarea acestui principiu are drept scop înregistrarea în contabilitate şi prezentarea fidelă a operaţiunilor economico-financiare, în conformitate cu realitatea economică, punând în evidenţă drepturile şi obligaţiile, precum şi riscurile asociate acestor operaţiuni.
    (2) Evenimentele şi operaţiunile economico-financiare trebuie evidenţiate în contabilitate aşa cum acestea se produc, în baza documentelor justificative. Documentele justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare trebuie să reflecte întocmai modul cum acestea se produc, respectiv să fie în concordanţă cu realitatea. De asemenea, contractele încheiate între părţi trebuie să prevadă modul de derulare a operaţiunilor şi să respecte cadrul legal existent.
    (3) Forma juridică a unui document trebuie să fie în concordanţă cu realitatea economică. Atunci când există diferenţe între fondul sau natura economică a unei operaţiuni sau tranzacţii şi forma sa juridică, entitatea va înregistra în contabilitate aceste operaţiuni, cu respectarea fondului economic al acestora.
    (4) Exemple de situaţii când se aplică acest principiu pot fi considerate: încadrarea de către utilizatori a contractelor de leasing în leasing operaţional sau financiar; recunoaşterea veniturilor din chirii, respectiv a cheltuielilor din chirii în funcţie de fondul economic al contractului şi de eventualele gratuităţi (stimulente) aferente; încadrarea operaţiunilor la vânzare în nume propriu sau comision, respectiv consignaţie; recunoaşterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor în contul de profit şi pierdere sau ca venituri în avans, respectiv cheltuieli în avans; recunoaşterea participaţiilor deţinute ca fiind de natura acţiunilor deţinute la entităţi afiliate sau sub forma altor imobilizări financiare; încadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau financiare.
    (5) Entităţile au obligaţia ca la întocmirea documentelor justificative şi la contabilizarea operaţiunilor economico- financiare să ţină seama de toate informaţiile disponibile, astfel încât să fie extrem de rare situaţiile în care natura economică a operaţiunii să fie diferită de forma juridică a documentelor care stau la baza acestora.


    Principiul evaluării la cost de achiziţie sau cost de producţie
    58. (1) Elementele prezentate în situaţiile financiare se evaluează, de regulă, pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie. Cazurile în care nu se foloseşte costul de achiziţie sau costul de producţie sunt cele prevăzute de prezentele reglementări.
    (2) În situaţia în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizărilor corporale sau evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justă, se aplică prevederile secţiunii 3.4 "Evaluarea alternativă la valoarea justă".


    Principiul pragului de semnificaţie
    59. Entitatea se poate abate de la cerinţele cuprinse în prezentele reglementări referitoare la prezentările de informaţii şi publicare, atunci când efectele respectării lor sunt nesemnificative.

    SECŢIUNEA 2.5
    Politici contabile, corectarea erorilor contabile, estimări şi evenimente ulterioare datei bilanţului
    2.5.1. Politici contabile
    60. (1) Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale.
    (2) Exemple de politici contabile sunt următoarele: alegerea metodei de amortizare a imobilizărilor; reevaluarea imobilizărilor corporale sau păstrarea costului istoric al acestora; înregistrarea, pe perioada în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, a unei cheltuieli cu amortizarea sau a unei cheltuieli corespunzătoare ajustării pentru deprecierea constatată; alegerea metodei de evaluare a stocurilor; contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent etc.

    61. (1) Administratorii entităţii trebuie să aprobe politici contabile pentru operaţiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situaţiile prevăzute de legislaţie. În cazul entităţilor care nu au administratori, politicile contabile se aprobă de persoanele care au obligaţia gestionării entităţii respective.
    (2) Aceste politici trebuie elaborate având în vedere specificul activităţii, de către specialişti în domeniul economic şi tehnic, cunoscători ai activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de entitate.
    (3) La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate prevederile cuprinse în prezentele reglementări.

    62. (1) Modificările de politici contabile pot fi determinate de:
    a) iniţiativa entităţii, caz în care modificarea trebuie justificată în notele explicative la situaţiile financiare anuale;
    b) o decizie a unei autorităţi competente şi care se impune entităţii (modificare de reglementare), caz în care modificarea nu trebuie justificată în notele explicative, ci doar menţionată în acestea.

    (2) Modificarea de politică contabilă la iniţiativa entităţii poate fi determinată de:
    - o modificare excepţională intervenită în situaţia entităţii sau în contextul economico-financiar în care aceasta îşi desfăşoară activitatea;
    – obţinerea unor informaţii credibile şi mai relevante.
    Exemple de situaţii care justifică modificarea de politici contabile pot fi:
    - admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a valorilor mobiliare pe termen scurt ale entităţii sau retragerea lor de la tranzacţionare;
    – schimbarea acţionariatului, datorată intrării într-un grup, dacă noile metode asigură furnizarea unor informaţii mai fidele;
    – fuziuni şi divizări efectuate la valori contabile, caz în care se impune armonizarea politicilor contabile ale societăţii absorbite cu cele ale societăţii absorbante etc.


    (3) Schimbarea conducătorilor entităţii nu justifică modificarea politicilor contabile.
    (4) Nu se consideră modificări ale politicilor contabile:
    a) aplicarea unei politici contabile pentru tranzacţii, alte evenimente sau condiţii care diferă, ca fond, de cele care au avut loc anterior; şi
    b) aplicarea unei noi politici contabile pentru tranzacţii, alte evenimente sau condiţii care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative.

    (5) Aplicarea iniţială a politicii de reevaluare a imobilizărilor corporale trebuie tratată ca o reevaluare, potrivit subsecţiunii 3.4.1 "Reevaluarea imobilizărilor corporale".

    63. (1) Efectele modificării politicilor contabile aferente exerciţiilor financiare precedente se înregistrează pe seama rezultatului reportat (contul 1173 "Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile"), dacă efectele modificării pot fi cuantificate.
    (2) Efectele modificării politicilor contabile aferente exerciţiului financiar curent se contabilizează pe seama conturilor de cheltuieli şi venituri ale perioadei.
    (3) Dacă efectul modificării politicii contabile este imposibil de stabilit pentru perioadele trecute, modificarea politicilor contabile se efectuează pentru perioadele viitoare, începând cu exerciţiul financiar curent şi exerciţiile financiare următoare celui în care s-a luat decizia modificării politicii contabile.
    (4) În cazul modificării politicilor contabile pentru o perioadă anterioară, entităţile trebuie să ia în considerare efectele fiscale ale acestora.

    64. (1) Modificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este cerută de lege sau are ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile entităţii.
    (2) În cazul modificării unei politici contabile, entitatea trebuie să menţioneze în notele explicative natura modificării politicii contabile, precum şi motivele pentru care aplicarea noii politici contabile oferă informaţii credibile şi mai relevante, pentru ca utilizatorii să poată aprecia dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat, efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi tendinţa reală a rezultatelor activităţii entităţii.


    2.5.2. Corectarea erorilor contabile
    65. (1) Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la exerciţiul financiar curent, fie la exerciţiile financiare precedente.
    (2) Corectarea erorilor se efectuează la data constatării lor.

    66. (1) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile financiare ale entităţii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greşeala de a utiliza sau de a nu utiliza informaţii credibile care:
    a) erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise;
    b) ar fi putut fi obţinute în mod rezonabil şi luate în considerare la întocmirea şi prezentarea acelor situaţii financiare anuale.

    (2) Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice, greşelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor.
    (3) În înţelesul prezentelor reglementări, erorile din perioadele anterioare se referă inclusiv la prezentarea eronată a informaţiilor în situaţiile financiare anuale.

    67. (1) Corectarea erorilor aferente exerciţiului financiar curent se efectuează pe seama contului de profit şi pierdere.
    (2) Corectarea erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat (contul 1174 "Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile").
    (3) Erorile nesemnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se corectează, de asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totuşi, potrivit politicilor contabile aprobate, erorile nesemnificative pot fi corectate pe seama contului de profit şi pierdere.
    (4) Erorile nesemnificative sunt cele de natură să nu influenţeze informaţiile financiar-contabile. Se consideră că o eroare este semnificativă dacă aceasta ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare anuale. Analizarea dacă o eroare este semnificativă sau nu se efectuează în context, având în vedere natura sau valoarea individuală ori cumulată a elementelor.

    68. (1) Corectarea erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente nu determină modificarea situaţiilor financiare ale acelor exerciţii.
    (2) În cazul erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informaţiilor comparative prezentate în situaţiile financiare. Informaţii comparative referitoare la poziţia financiară şi performanţa financiară, respectiv modificarea poziţiei financiare, sunt prezentate în notele explicative.
    (3) În notele explicative la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii cu privire la natura erorilor constatate şi perioadele afectate de acestea.

    69. Înregistrarea stornării unei operaţiuni contabile aferente exerciţiului financiar curent se efectuează fie prin corectarea cu semnul minus a operaţiunii iniţiale (stornare în roşu), fie prin înregistrarea inversă a acesteia (stornare în negru), în funcţie de politica contabilă şi programele informatice utilizate.

    2.5.3. Estimări
    70. (1) Ca rezultat al incertitudinilor inerente în desfăşurarea activităţilor, unele elemente ale situaţiilor financiare anuale nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Se pot solicita, de exemplu, estimări ale: clienţilor incerţi; uzurii morale a stocurilor; duratei de viaţă utile, precum şi a modului preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare încorporate în activele amortizabile etc.
    (2) Procesul de estimare implică raţionamente bazate pe cele mai recente informaţii credibile avute la dispoziţie. O estimare poate necesita revizuirea dacă au loc schimbări privind circumstanţele pe care s-a bazat această estimare sau ca urmare a unor noi informaţii sau a unei mai bune experienţe. Prin natura ei, revizuirea unei estimări nu reprezintă corectarea unei erori.
    (3) O modificare în baza de evaluare aplicată reprezintă o modificare în politica contabilă şi nu reprezintă o modificare în estimările contabile. Dacă entitatea are dificultăţi în a face distincţie între o modificare de politică contabilă şi o modificare de estimare, aceasta se tratează ca o modificare a estimării.
    (4) Efectul modificării unei estimări contabile se recunoaşte prospectiv prin includerea sa în rezultatul:
    - perioadei în care are loc modificarea, dacă aceasta afectează numai perioada respectivă (de exemplu, ajustarea pentru clienţi incerţi); sau
    – perioadei în care are loc modificarea şi al perioadelor viitoare, dacă modificarea are efect şi asupra acestora (de exemplu, durata de viaţă utilă a imobilizărilor corporale).



    2.5.4. Evenimente ulterioare datei bilanţului
    71. Evenimentele care apar după data bilanţului pot furniza informaţii suplimentare referitoare la perioada raportată faţă de cele cunoscute la data bilanţului. Dacă situaţiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare, dacă informaţiile respective se referă la condiţii (evenimente, operaţiuni etc.) care au existat la data bilanţului.
    72. (1) Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.
    (2) În accepţiunea prezentelor reglementări, prin autorizarea situaţiilor financiare anuale se înţelege aprobarea acestora de către un consiliu director, administratori sau alte organe de conducere, potrivit organizării entităţii, în vederea înaintării lor spre aprobare, conform legii.
    (3) Evenimentele ulterioare datei bilanţului includ toate evenimentele ce au loc până la data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere, chiar dacă acele evenimente au loc după declararea publică a profitului sau a altor informaţii financiare selectate.
    (4) Pot fi identificate două tipuri de evenimente ulterioare datei bilanţului:
    a) cele care fac dovada condiţiilor care au existat la data bilanţului. Aceste evenimente ulterioare datei bilanţului conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale; şi
    b) cele care oferă indicaţii despre condiţii apărute ulterior datei bilanţului. Aceste evenimente ulterioare datei bilanţului nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale.


    73. (1) În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale, entitatea ajustează valorile recunoscute în situaţiile sale financiare, pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei bilanţului.
    (2) Exemple de evenimente ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor financiare şi care impun ajustarea de către entitate a valorilor recunoscute în situaţiile sale financiare sau recunoaşterea de elemente ce nu au fost anterior recunoscute sunt următoarele:
    a) soluţionarea ulterioară datei bilanţului a unui litigiu care confirmă că o entitate are o obligaţie prezentă la data bilanţului. Entitatea ajustează orice provizion recunoscut anterior, legat de acest litigiu, sau recunoaşte un nou provizion. Ca urmare, entitatea nu prezintă o datorie contingentă;
    b) falimentul unui client, survenit ulterior datei bilanţului, confirmă de obicei că la data bilanţului exista o pierdere aferentă unei creanţe comerciale şi, în consecinţă, entitatea trebuie să ajusteze valoarea contabilă a creanţei comerciale;
    c) descoperirea de fraude sau erori ce arată că situaţiile financiare anuale sunt incorecte;
    d) vânzarea stocurilor după perioada de raportare poate fi o probă a valorii realizabile nete la finalul perioadei de raportare;
    e) determinarea ulterioară perioadei de raportare a costului activelor cumpărate sau a încasărilor din activele vândute înainte de finalul perioadei de raportare (de exemplu, reduceri comerciale şi financiare acordate, respectiv primite, după încheierea exerciţiului financiar);
    f) determinarea ulterioară perioadei de raportare a valorii primelor şi a altor drepturi cuvenite angajaţilor pentru exerciţiul financiar încheiat, dacă entitatea are obligaţia de a plăti aceste sume.


    74. (1) În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanţului care nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale, entitatea nu îşi ajustează valorile recunoscute în situaţiile sale financiare pentru a reflecta acele evenimente ulterioare datei bilanţului.
    (2) Un exemplu de eveniment ulterior datei bilanţului care nu conduce la ajustarea situaţiilor financiare anuale este diminuarea valorii de piaţă a valorilor mobiliare, în intervalul de timp dintre data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.
    (3) Dacă o entitate primeşte, ulterior datei bilanţului, informaţii despre condiţiile ce au existat la data bilanţului, entitatea trebuie să actualizeze prezentările de informaţii ce se referă la aceste condiţii, în lumina noilor informaţii.
    (4) Atunci când evenimentele ulterioare datei bilanţului care nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale sunt semnificative, neprezentarea lor ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor. În consecinţă, o entitate trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de astfel de evenimente ulterioare datei bilanţului:
    a) natura evenimentului; şi
    b) o estimare a efectului financiar sau o menţiune conform căreia o astfel de estimare nu poate să fie făcută.



    CAP. 3
    REGULI GENERALE DE EVALUARE
    SECŢIUNEA 3.1
    Evaluarea la data intrării în entitate
    75. (1) La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:
    a) la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
    b) la cost de producţie - pentru bunurile produse în entitate;
    c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social;
    d) la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.
    În cazurile menţionate lalit. c) şi d), valoarea de aport şi, respectiv, valoarea justă se substituie costului de achiziţie.

    (2) Valoarea justă a activelor se determină, în general, după datele de evidenţă de pe piaţă, printr-o evaluare efectuată, de regulă, de evaluatori autorizaţi, potrivit legii.
    În situaţia în care nu există date pe piaţă privind valoarea justă, din cauza naturii specializate a activelor şi a frecvenţei reduse a tranzacţiilor, valoarea justă se poate determina prin alte metode utilizate, de regulă, de către evaluatori autorizaţi, potrivit legii.


    76. (1) Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie ajustează în sensul reducerii costul de achiziţie al bunurilor. Atunci când achiziţia de produse şi primirea reducerii comerciale sunt tratate împreună, reducerile comerciale primite ulterior facturării ajustează, de asemenea, costul de achiziţie al bunurilor.
    (2) Reducerile comerciale primite ulterior facturării corectează costul stocurilor la care se referă, dacă acestea mai sunt în gestiune. Dacă stocurile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt în gestiune, acestea se evidenţiază distinct în contabilitate, pe seama conturilor de terţi.
    (3) Reducerile comerciale legate de prestările de servicii, primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite", respectiv contul 709 "Reduceri comerciale acordate") pe seama conturilor de terţi.
    (4) În cazul în care reducerile comerciale reprezintă evenimente ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale, acestea se înregistrează la data bilanţului în contul 408 "Furnizori - facturi nesosite", respectiv contul 418 "Clienţi - facturi de întocmit", şi se reflectă în situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se face raportarea, pe baza documentelor justificative. Reducerile care urmează a fi primite, înregistrate la data bilanţului în contul 408 "Furnizori - facturi nesosite", corectează costul stocurilor la care se referă, dacă acestea mai sunt în gestiune.
    (7) Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:
    a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de vânzare;
    b) remizele - se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă cumpărătorul are un statut preferenţial; şi
    c) risturnele - sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor efectuate cu acelaşi terţ, în decursul unei perioade determinate.


    77. (1) Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.
    (2) Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se referă (contul 767 "Venituri din sconturi obţinute"). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă (contul 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate").

    78. (1) În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, costul de achiziţie nu include costurile de tranzacţionare direct atribuibile achiziţiei lor, aceste costuri fiind înregistrate în conturile de cheltuieli corespunzătoare.
    (2) În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, precum şi al valorilor mobiliare pe termen lung, costul de achiziţie include şi costurile direct atribuibile achiziţiei lor (de exemplu, costuri legate de onorarii plătite avocaţilor, evaluatorilor).

    79. (1) Exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit, sunt următoarele:
    - pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;
    – cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie. Cheltuielile de depozitare se includ în costul de producţie atunci când sunt necesare pentru a aduce stocurile în locul şi în starea în care se găsesc;
    – regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi locul final;
    – regia fixă nealocată costului, care se recunoaşte drept cheltuială în perioada în care a apărut. Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacităţii normale de producţie (activitate).

    80. (1) Costurile îndatorării atribuibile activelor cu ciclu lung de fabricaţie sunt incluse în costurile de producţie ale acestora, în măsura în care sunt legate de perioada de producţie. În costurile îndatorării se include dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea achiziţiei, construcţiei sau producţiei de active cu ciclu lung de fabricaţie.
    (2) Costurile îndatorării suportate de entitate în legătură cu împrumutul de fonduri se includ în costul bunurilor sau serviciilor cu ciclu lung de fabricaţie, cu respectarea prevederilor pct. 51 alin. (1) din prezentele reglementări.
    (3) În sensul prezentelor reglementări, prin activ cu ciclu lung de fabricaţie se înţelege un activ care solicită în mod necesar o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sale prestabilite sau pentru vânzare.
    (4) Activele financiare şi stocurile care sunt fabricate pe o bază repetitivă de-a lungul unei perioade scurte de timp nu sunt considerate active cu ciclu lung de fabricaţie. Nu sunt active cu ciclu lung de fabricaţie nici activele care în momentul achiziţiei sunt gata pentru utilizarea lor prestabilită sau pentru vânzare.
    (5) Capitalizarea costurilor îndatorării trebuie să înceteze când se realizează cea mai mare parte a activităţilor necesare pentru pregătirea activului cu ciclu lung de fabricaţie, în vederea utilizării prestabilite sau a vânzării acestuia

    81. Entităţile care au inclus în valoarea activelor cu ciclu lung de fabricaţie costuri ale îndatorării, prezintă informaţii corespunzătoare în notele explicative la situaţiile financiare.
    SECŢIUNEA 3.2
    Evaluarea la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţ
    82. (1) În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale, brokerii de asigurare trebuie să procedeze la inventarierea şi evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
    (2) În situaţiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se reflectă şi se evaluează la valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele inventarierii. Prezentele reguli de evaluare se aplică inclusiv în cazul bunurilor care au fost aduse drept aport la capital şi al activelor în curs de execuţie.
    (3) În înţelesul prezentelor reglementări:
    a) valoarea contabilă a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut după ce se deduc amortizarea acumulată, pentru activele amortizabile şi ajustările acumulate din depreciere sau pierdere de valoare;
    b) valoarea de inventar a unui activ reprezintă valoarea contabilă a activului, stabilită cu ocazia evaluării la inventariere, respectiv valoarea înscrisă în listele de inventariere.


    83. (1) Evaluarea cu ocazia inventarierii a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se face potrivit prezentelor reglementări şi normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor, capitalurilor proprii şi a tranzacţiilor privind activitatea de asigurare şi de reasigurare ale asigurătorilor/reasigurătorilor şi brokerilor de asigurare/reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul CSA nr. 1/2011.
    (2) În scopul efectuării inventarierii, conducerea entităţii trebuie să stabilească proceduri proprii, cu respectarea prevederilor legale.
    (3) În vederea desfăşurării în bune condiţii a operaţiunilor de inventariere şi evaluare, în comisiile de inventariere vor fi numite persoane cu pregătire corespunzătoare, tehnică şi economică, cunoscătoare a domeniului de activitate.

    84. (1) La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenţei, potrivit căruia se va ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.
    (2) Pentru elementele de natura activelor înregistrate la cost, diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se evidenţiază distinct în contabilitate, în conturi de ajustări, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare.

    85. (1) Evaluarea imobilizărilor corporale şi necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de inventar, stabilită de comisia de inventariere sau de evaluatori autorizaţi, potrivit legii. Fac obiectul evaluării şi imobilizările în curs de execuţie.
    (2) Corectarea valorii imobilizărilor necorporale şi corporale şi aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectuează, în funcţie de tipul de depreciere existentă, fie prin înregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în cazul în care se constată o depreciere reversibilă a acestora.
    (3) În cazul imobilizărilor corporale şi necorporale, la determinarea pierderilor din depreciere, evaluatorii autorizaţi, potrivit legii, sau personalul entităţii pot utiliza diferite metode de evaluare (de exemplu: metode bazate pe fluxuri de numerar).

    86. (1) Pentru a stabili dacă există deprecieri ale imobilizărilor corporale şi necorporale, în afara constatării faptice cu ocazia inventarierii, pot fi luate în considerare surse externe şi interne de informaţii.
    (2) La sursele externe de informaţii se încadrează aspecte precum:
    - pe parcursul perioadei, valoarea de piaţă a activului a scăzut semnificativ mai mult decât ar fi fost de aşteptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizării;
    – pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra entităţii, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat asupra mediului tehnologic, comercial, economic sau juridic în care entitatea îşi desfăşoară activitatea sau pe piaţa căreia îi este dedicat activul etc.

    (3) Din sursele interne de informaţii se exemplifică următoarele elemente:
    - există indicii de uzură fizică sau morală a imobilizării;
    – pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra entităţii, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat, în ceea ce priveşte gradul sau modul în care imobilizarea este utilizată sau se aşteaptă să fie utilizată. Astfel de modificări includ: situaţiile în care imobilizarea devine neproductivă, planurile de restructurare sau de întrerupere a activităţii căreia îi este dedicată imobilizarea, precum şi planificarea cedării imobilizării înainte de data estimată anterior;
    – raportările interne pun la dispoziţie indicii cu privire la faptul că rezultatele economice ale unei imobilizări sunt sau vor fi mai slabe decât cele scontate.
    Indiciile de depreciere a imobilizărilor, puse la dispoziţie de raportările interne, includ:
    - fluxul de numerar necesar pentru achiziţionarea unei imobilizări similare, pentru exploatarea sau întreţinerea imobilizării este semnificativ mai mare decât cel prevăzut iniţial în buget;
    – rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevăzut în buget;
    – o scădere semnificativă a profitului din exploatare prevăzut în buget, respectiv o creştere semnificativă a pierderilor prevăzute în buget, generate de imobilizare etc.


    (4) Deciziile privind reluarea unor deprecieri înregistrate în conturile de ajustări au la bază constatările comisiei de inventariere. Pot exista şi unele indicii că o pierdere din depreciere recunoscută în perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporală sau corporală nu mai există sau s-a redus. La această evaluare se ţine cont de surse externe şi interne de informaţii.
    (5) În categoria surselor externe de informaţii se pot încadra următoarele:
    - valoarea de piaţă a imobilizării a crescut semnificativ în cursul perioadei;
    – în cursul perioadei au avut loc modificări semnificative cu efect favorabil asupra entităţii sau se estimează că astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat, în mediul tehnologic, comercial, economic sau juridic în care entitatea îşi desfăşoară activitatea sau pe piaţa căreia îi este dedicat activul etc.

    (6) Dintre sursele interne de informaţii se exemplifică următoarele:
    - pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect favorabil asupra entităţii, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat în ceea ce priveşte gradul sau modul în care imobilizarea este utilizată sau se aşteaptă să fie utilizată. Aceste modificări includ costurile efectuate în timpul perioadei pentru a îmbunătăţi şi a creşte performanţa imobilizării sau pentru a restructura activitatea căreia îi aparţine imobilizarea;
    – raportările interne dovedesc faptul că performanţa economică a unei imobilizări este sau va fi mai bună decât s-a prevăzut iniţial etc.


    87. Evaluarea imobilizărilor corporale la data bilanţului se efectuează la cost, mai puţin amortizarea şi ajustările cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluată, aceasta fiind valoarea justă la data reevaluării, mai puţin orice amortizare cumulată şi orice pierderi din depreciere cumulate.
    88. (1) Activele de natura stocurilor se evaluează la cost, mai puţin ajustările pentru depreciere constatate. Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile fără mişcare. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere.
    (2) Fac obiectul evaluării şi stocurile în curs de execuţie.
    (3) În înţelesul prezentelor reglementări, prin valoare realizabilă netă a stocurilor se înţelege preţul de vânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzării.

    89. (1) Evaluarea la inventar a creanţelor şi a datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanţelor.
    (2) Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.
    (3) Evaluarea la bilanţ a creanţelor şi a datoriilor exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în funcţie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar. În scopul prezentării în bilanţ, valoarea creanţelor, astfel evaluate, se diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare.

    90. (1) Disponibilităţile băneşti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanţie, acreditivele, ipotecile, precum şi alte valori aflate în casieria unităţilor se prezintă în bilanţ în conformitate cu prevederile legale.
    (2) Disponibilităţile băneşti şi alte valori similare în valută se evaluează în bilanţ la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar.
    (3) Înscrierea în listele de inventariere a mărcilor poştale, a timbrelor fiscale, tichetelor de călătorie, bonurilor cantităţi fixe, a biletelor de spectacole, de intrare în muzee, expoziţii şi altele asemenea se face la valoarea lor nominală.
    În cazul unor bunuri de această natură depreciate sau fără utilizare se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.

    91. (1) Titlurile pe termen scurt (acţiuni şi alte investiţii financiare) admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată se evaluează la valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare, iar cele netranzacţionate la costul istoric mai puţin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare.
    (2) Titlurile pe termen lung (acţiuni şi alte investiţii financiare) se evaluează la costul istoric, mai puţin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare.

    92. Pentru elementele de natura datoriilor, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii.
    93. Capitalurile proprii rămân evidenţiate la valorile din contabilitate.
    94. La fiecare dată a bilanţului:
    a) Elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele şi depozitele bancare, creanţe şi datorii în valută) trebuie evaluate şi prezentate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României de la data înregistrării creanţelor sau datoriilor în valută, sau cursul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate şi cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.
    b) Pentru creanţele şi datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, după caz. Determinarea diferenţelor de valoare se efectuează similar prevederilor lit. a).
    c) Elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la cost istoric (imobilizări, stocuri) trebuie prezentate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar de la data efectuării tranzacţiei.
    d) Elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la valoarea justă (de exemplu, imobilizările corporale reevaluate) trebuie prezentate în situaţiile financiare anuale la această valoare.

    SECŢIUNEA 3.3
    Evaluarea la data ieşirii din entitate
    95. (1) La data ieşirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate (de exemplu, valoarea reevaluată pentru imobilizările corporale care au fost reevaluate sau valoarea justă pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată).
    (2) Activele constatate minus în gestiune se scot din evidenţă la data constatării lipsei acestora.
    (3) La scoaterea din evidenţă a activelor se reiau la venituri ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora.

    96. (1) Costul de achiziţie sau costul de producţie al stocurilor din aceeaşi categorie şi al tuturor elementelor fungibile se calculează prin aplicarea uneia din următoarele metode:
    a) metoda costului mediu ponderat - CMP;
    b) metoda primul intrat-primul ieşit - FIFO;
    c) metoda ultimul intrat-primul ieşit - LIFO.

    (2) Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei.
    Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie. Perioada de calcul nu trebuie să depăşească durata medie de stocare.

    (3) Potrivit metodei "primul intrat-primul ieşit" (FIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului următor, în ordine cronologică.
    (4) Potrivit metodei "ultimul intrat-primul ieşit" (LIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau costul de producţie al lotului anterior, în ordine cronologică.

    97. Prevederile referitoare la evaluarea stocurilor se completează cu prevederile subsecţiunii 4.5.2 "Stocuri".
    98. Prevederile pct. 96 se aplică şi investiţiilor pe termen scurt, cu excepţia depozitelor bancare pe termen scurt.
    SECŢIUNEA 3.4
    Evaluarea alternativă la valoarea justă
    3.4.1. Reevaluarea imobilizărilor corporale
    99. (1) Prin derogare de la evaluarea pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie, entităţile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfârşitul exerciţiului financiar, astfel încât acestea să fie prezentate în contabilitate la valoarea justă, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluări în situaţiile financiare întocmite pentru acel exerciţiu.
    (2) Amortizarea calculată pentru imobilizările corporale astfel reevaluate se înregistrează în contabilitate începând cu exerciţiul financiar următor celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.

    100. Dacă o imobilizare corporală complet amortizată mai poate fi folosită, entitatea poate proceda la reevaluarea acesteia. Cu ocazia reevaluării imobilizării corporale, acesteia i se stabilesc o nouă valoare şi o nouă durată de utilizare economică, corespunzătoare perioadei estimate a se folosi în continuare.
    101. Evaluările efectuate cu ocazia reorganizărilor de întreprinderi (fuziuni, divizări) nu constituie reevaluare în sensul prezentelor reglementări contabile, aceste evaluări efectuându-se în scopul stabilirii raportului de schimb, pentru toate elementele de bilanţ. Fac excepţie cazurile în care data situaţiilor financiare care stau la baza reorganizării coincide cu data situaţiilor financiare anuale.
    102. Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanţului. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de evaluatori autorizaţi, potrivit legii.
    103. La reevaluarea unei imobilizări corporale, amortizarea cumulată la data reevaluării este tratată în unul din următoarele moduri:
    a) recalculată proporţional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată. Această metodă este folosită, deseori, în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau
    b) eliminată din valoarea contabilă brută a activului şi valoarea netă, determinată în urma corectării cu ajustările de valoare, este recalculată la valoarea reevaluată a activului. Această metodă este folosită, deseori, pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piaţă.

    104. În cazul în care, ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinată pe baza reevaluării activului respectiv, valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului, în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei altei valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia, determinată în urma reevaluării.
    105. (1) Elementele dintr-o categorie de imobilizări corporale se reevaluează simultan pentru a se evita reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite.
    (2) Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din categoria din care face parte trebuie reevaluate.
    (3) O categorie de imobilizări corporale cuprinde active de aceeaşi natură şi utilizări similare, aflate în exploatarea unei entităţi.
    (4) Exemple de categorii de imobilizări corporale sunt: terenuri; clădiri; maşini şi echipamente; nave; aeronave etc.

    106. (1) Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă de la data bilanţului.
    (2) Valoarea justă a imobilizărilor corporale este determinată, în general, plecând de la valoarea lor de piaţă, pe baza informaţiilor pe care le-ar utiliza participanţii de pe piaţă atunci când stabilesc preţul activului, presupunând că participanţii de pe piaţă acţionează pentru a obţine un beneficiu economic maxim.
    (3) Valoarea justă reprezintă preţul care ar fi încasat pentru vânzarea unui activ într-o tranzacţie reglementată pe piaţa principală (dacă există) sau cea mai avantajoasă, la data evaluării, în condiţiile curente de piaţă (adică un preţ de ieşire), indiferent dacă respectivul preţ este direct observabil sau este estimat utilizând o altă tehnică de evaluare.
    (4) Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată, valoarea activului prezentată în bilanţ trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări, din care se scad ajustările cumulate de valoare.

    107. În cazul efectuării reevaluării imobilizărilor corporale, acest lucru trebuie prezentat în notele explicative, împreună cu elementele supuse reevaluării, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, cât şi elementul afectat din contul de profit şi pierdere.
    108. În cazul în care se efectuează reevaluarea imobilizărilor corporale, diferenţa dintre valoarea rezultată în urma evaluării pe baza costului de achiziţie sau a costului de producţie şi valoarea rezultată în urma reevaluării trebuie prezentată în bilanţ la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct în "Capital şi rezerve" (contul 105 "Rezerve din reevaluare").
    109. (1) Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat, integral sau parţial, prin transferul direct în rezultatul reportat (contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare"), atunci când acest surplus reprezintă un câştig realizat.
    (2) În sensul prezentelor reglementări, câştigul se consideră realizat la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din câştig poate fi realizat pe măsură ce activul este folosit de entitate. În acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizării calculate pe baza costului iniţial al activului.
    (3) La aplicarea pentru prima dată a prezentelor reglementări, soldul contului 1065 "Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare" se transferă asupra contului 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare".

    110. Rezerva din reevaluare se reduce în măsura în care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei contabile bazate pe reevaluare.
    111. (1) Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tratează astfel:
    - ca o creştere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital şi rezerve", dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ; sau
    – ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ.

    (2) Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital şi rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială.
    (3) Sumele reprezentând diferenţe de natura veniturilor şi cheltuielilor rezultate din reevaluare trebuie prezentate separat în contul de profit şi pierdere (contul 755 "Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale", respectiv contul 655 "Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale", după caz).

    112. Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuită, direct sau indirect, cu excepţia cazului în care reprezintă un câştig efectiv realizat.
    113. Cu excepţia cazurilor prevăzute la pct. 109 - 112, rezerva din reevaluare nu poate fi redusă.
    114. În cazul terenurilor şi clădirilor care au fost reevaluate şi au făcut obiectul unei cedări parţiale, la scoaterea din evidenţă a acestora, diferenţa din reevaluare aferentă părţii cedate se consideră surplus realizat din rezerve din reevaluare, corespunzător valorii contabile a terenurilor, respectiv a clădirilor, scoase din evidenţă, şi se evidenţiază în contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare".
    115. Ajustările de valoare se calculează în fiecare exerciţiu financiar pe baza valorii reevaluate a imobilizărilor respective.
    116. În cazul în care se efectuează reevaluarea, în notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilanţ de natura imobilizărilor corporale reevaluate, următoarele informaţii:
    a) valoarea la cost istoric a imobilizărilor reevaluate şi suma ajustărilor cumulate de valoare; sau
    b) valoarea la data bilanţului a diferenţei dintre valoarea rezultată din reevaluare şi cea reprezentând costul istoric şi, atunci când este cazul, valoarea cumulată a ajustărilor suplimentare de valoare.


    3.4.2. Evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare
    117. (1) Prin derogare de la prevederile pct. 58 alin. (1) şi sub rezerva condiţiilor prevăzute la prezenta subsecţiune, brokerii de asigurare pot evalua în situaţiile financiare anuale consolidate instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, la valoarea justă.
    (2) Prevederile prezentei subsecţiuni nu se aplică la întocmirea situaţiilor financiare anuale individuale.

    118. În înţelesul prezentelor reglementări, contractele bazate pe marfă care conferă oricăreia dintre părţile contractante dreptul de a se achita de obligaţii în numerar sau prin alte instrumente financiare se consideră a fi instrumente financiare derivate, cu excepţia cazurilor în care astfel de contracte:
    a) au fost încheiate şi continuă să îndeplinească cerinţele aşteptate ale entităţii privind cumpărarea, vânzarea sau utilizarea mărfii în momentul în care au fost încheiate şi ulterior;
    b) au fost desemnate iniţial drept contracte bazate pe marfă; şi
    c) se aşteaptă a fi decontate prin livrarea mărfii.

    119. Prevederile pct. 117 alin. (1) se aplică numai următoarelor datorii:
    a) datorii deţinute ca parte a unui portofoliu de tranzacţionare; şi
    b) instrumente financiare derivate.

    120. (1) Evaluarea în conformitate cu pct. 117alin. (1) nu se aplică:
    a) instrumentelor financiare nederivate deţinute până la scadenţă;
    b) împrumuturilor şi creanţelor generate de entitate şi nedeţinute în scopul tranzacţionării; şi
    c) intereselor de participare la filiale, entităţi asociate şi entităţi controlate în comun, instrumentelor de capital emise de entitate, contractelor cu contraprestaţie contingentă într-o combinare de entităţi, precum şi altor instrumente financiare care au caracteristici speciale şi, prin urmare, în concordanţă cu ceea ce este general acceptat, se contabilizează diferit faţă de alte instrumente financiare.

    (2) În înţelesul prezentelor reglementări, prin combinare de entităţi se înţelege o tranzacţie prin care un dobânditor obţine controlul asupra uneia sau mai multor entităţi.

    121. (1) Valoarea justă în înţelesul prezentei subsecţiuni se determină prin referire la una dintre următoarele valori:
    a) valoarea de piaţă, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu uşurinţă o piaţă credibilă. Dacă valoarea de piaţă nu se poate identifica cu uşurinţă pentru un instrument, dar poate fi identificată pentru componentele sale sau pentru un instrument similar, aceasta poate fi derivată din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar;
    b) o valoare rezultată din modele şi tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele financiare pentru care nu se poate identifica cu uşurinţă o piaţă credibilă, cu condiţia ca astfel de modele şi tehnici de evaluare să asigure o aproximare rezonabilă a valorii de piaţă.

    (2) Instrumentele financiare care nu pot fi evaluate credibil prin niciuna dintre metodele descrise la alin. (1) se evaluează în conformitate cu principiul costului de achiziţie sau al costului de producţie, în măsura în care evaluarea pe această bază este posibilă.

    122. (1) Prin excepţie de la prevederile pct. 51, atunci când un instrument financiar este evaluat la valoarea justă, orice modificare a valorii sale (favorabilă sau nefavorabilă) se include în contul de profit şi pierdere, cu excepţia cazurilor următoare, pentru care o astfel de modificare se include direct în capitalurile proprii:
    a) instrumentul financiar este un instrument de acoperire împotriva riscurilor şi contabilizat la nivelul grupului conform unor reguli de acoperire a riscului care permit ca unele sau toate modificările de valoare să nu fie înregistrate în contul de profit şi pierdere; sau
    b) modificarea de valoare se referă la o diferenţă de schimb valutar apărută la un element monetar care face parte dintr-o investiţie netă a entităţii într-o entitate străină.

    (2) Atunci când se aplică prevederile pct. 117alin. (1), modificarea de valoare a unui activ financiar disponibil pentru vânzare, care nu este un instrument financiar derivat, se include direct în capitalurile proprii (contul 1038 "Diferenţe din modificarea valorii juste a activelor financiare disponibile în vederea vânzării şi alte elemente de capitaluri proprii"). Suma respectivă se ajustează atunci când sumele corespunzătoare nu mai sunt necesare pentru aplicarea prezentului punct.


    SECŢIUNEA 3.5
    Investiţii nete în entităţi străine
    123. (1) În înţelesul prezentelor reglementări, prin investiţie netă într-o entitate străină se înţelege valoarea interesului entităţii raportoare în activele nete ale acelei entităţi străine. O asemenea entitate străină poate fi o filială, o entitate asociată sau o entitate controlată în comun a entităţii raportoare.
    (2) O entitate poate avea un element monetar ce urmează a fi primit de la sau plătit unei entităţi străine. Un element pentru care decontarea nu este nici planificată şi nici nu este probabilă în viitorul apropiat este, în esenţă, o parte a investiţiei nete a entităţii în acea entitate străină. Astfel de elemente monetare pot include creanţe sau împrumuturi pe termen lung. Ele nu includ creanţele şi datoriile comerciale. Entitatea care deţine un element monetar de primit de la o entitate străină sau de plătit unei entităţi străine poate fi orice filială a grupului.

    124. (1) Diferenţele de curs valutar apărute la un element monetar care face parte din investiţia netă a unei entităţi raportoare într-o entitate străină trebuie recunoscute în contul de profit sau pierdere al entităţii raportoare (contul 7652 "Diferenţe favorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care fac parte din investiţia netă într-o entitate străină", respectiv contul 6652 "Diferenţe nefavorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care fac parte din investiţia netă într-o entitate străină"). În situaţiile financiare anuale consolidate care includ acea filială străină, astfel de diferenţe de schimb trebuie recunoscute iniţial în capitalurile proprii (contul 1033 "Diferenţe de curs valutar în relaţie cu investiţia netă într-o entitate străină"), şi reclasificate din capitaluri proprii în contul de profit sau pierdere la cedarea investiţiei nete.
    (2) Astfel, atunci când un element monetar face parte din investiţia netă a unei entităţi raportoare într-o entitate străină, în situaţiile financiare anuale individuale ale entităţii raportoare apar diferenţe de curs valutar, recunoscute în contul de profit şi pierdere. Asemenea diferenţe de curs valutar sunt recunoscute în capitalurile proprii, în situaţiile financiare care includ entitatea străină şi entitatea raportoare (adică situaţiile financiare în care entitatea străină este consolidată prin metoda integrării globale sau metoda punerii în echivalenţă).

    125. O entitate poate să îşi cedeze sau să îşi cedeze parţial interesul într-o entitate străină prin vânzare, lichidare, rambursarea capitalului social sau abandonarea întregii entităţi ori a unei părţi din aceasta. Reducerea valorii contabile a entităţii străine, fie ca urmare a propriilor pierderi înregistrate, fie ca urmare a unei deprecieri recunoscute de către investitor, nu reprezintă o cedare parţială. În consecinţă, nicio parte a câştigului sau pierderii din diferenţe de curs valutar care este recunoscută în capitalurile proprii nu este reclasificată în contul de profit sau pierdere în momentul unei reduceri a valorii contabile.
    126. Un exemplu de cedare parţială este atunci când aceasta are drept urmare pierderea controlului asupra unei filiale care include o entitate străină, indiferent dacă entitatea raportoare păstrează, după cedarea parţială, un interes care nu controlează în fosta filială.
    CAP. 4
    BILANŢUL ŞI CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
    SECŢIUNEA 4.1
    Dispoziţii generale privind bilanţul şi contul de profit şi pierdere
    127. Formatul bilanţului şi cel al contului de profit şi pierdere nu se modifică de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri excepţionale sunt permise totuşi abateri de la acest principiu pentru a se oferi o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii entităţii. Astfel de abateri şi justificările corespunzătoare se prezintă în notele explicative la situaţiile financiare.
    128. În bilanţ şi în contul de profit şi pierdere, elementele prevăzute la pct. 132, respectiv 372 se prezintă separat, în ordinea indicată.
    129. Formatul, nomenclatura şi terminologia elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe sunt adaptate, prin reglementări speciale emise în acest sens de către Ministerul Finanţelor Publice, precum şi de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
    130. Pentru fiecare element de bilanţ, de cont de profit şi pierdere şi, după caz, din situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie prezentată valoarea aferentă exerciţiului financiar la care se referă bilanţul, contul de profit şi pierdere şi, după caz, situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de trezorerie, precum şi valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Ca urmare, un element de bilanţ, din contul de profit şi pierdere şi, după caz, din situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de trezorerie pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.
    131. Dacă valorile nu sunt comparabile, acest lucru se prezintă în notele la situaţiile financiare, însoţit de explicaţii.
    SECŢIUNEA 4.2
    Prezentarea bilanţului
    132. Formatul bilanţului întocmit de brokerii de asigurare-reasigurare, este următorul:
    A. Active imobilizate
    I. Imobilizări necorporale
    1. Cheltuieli de constituire
    2. Cheltuieli de dezvoltare
    3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare, dacă acestea au fost achiziţionate cu titlu oneros şi nu trebuie prezentate la A I 5
    4. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziţionat cu titlu oneros
    5. Alte imobilizări necorporale
    6. Avansuri

    II. Imobilizări corporale
    1. Terenuri şi construcţii
    2. Instalaţii tehnice şi maşini
    3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
    4. Investiţii imobiliare
    5. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie

    III. Imobilizări financiare
    1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate
    2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate
    3. Interese de participare
    4. Împrumuturi acordate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare
    5. Investiţii deţinute ca imobilizări
    6. Alte împrumuturi


    B. Active circulante
    I. Stocuri
    1. Materiale consumabile şi alte active circulante de natura stocurilor
    2. Avansuri pentru cumpărări de stocuri

    II. Creanţe
    (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)
    1. Creanţe legate de activitatea de intermediere
    2. Sume de încasat de la entităţile afiliate
    3. Sume de încasat de la entităţile de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare
    4. Alte creanţe
    5. Capital subscris şi nevărsat

    III. Investiţii pe termen scurt
    1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate
    2. Alte investiţii pe termen scurt

    IV. Casa şi conturi la bănci

    C. Cheltuieli în avans
    D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
    1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile
    2. Sume datorate instituţiilor de credit
    3. Datorii legate de activitatea de intermediere
    4. Datorii comerciale - furnizori
    5. Efecte de comerţ de plătit
    6. Sume datorate entităţilor afiliate
    7. Sume datorate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare
    8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale

    E. Active circulante nete/datorii curente nete
    F. Total active minus datorii curente
    G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
    1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile
    2. Sume datorate instituţiilor de credit
    3. Avansuri încasate în contul comenzilor
    4. Datorii comerciale - furnizori
    5. Efecte de comerţ de plătit
    6. Sume datorate entităţilor afiliate
    7. Sume datorate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare
    8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale

    H. Provizioane
    1. Provizioane pentru litigii
    2. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor
    3. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare
    4. Provizioane pentru impozite
    5. Alte provizioane

    I. Venituri în avans
    J. Capitaluri proprii
    I. Capital subscris
    1. Capital subscris vărsat
    2. Capital subscris nevărsat

    II. Prime de capital
    III. Rezerve din reevaluare
    IV. Rezerve
    1. Rezerve legale
    2. Rezerve statutare sau contractuale
    3. Alte rezerve

    V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
    VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar


    SECŢIUNEA 4.3
    Dispoziţii speciale cu privire la anumite elemente din bilanţ
    133. Dacă un activ sau o datorie are legătură cu mai mult de un element din formatul bilanţului, relaţia sa cu alte elemente trebuie prezentată în notele explicative. De exemplu: o imobilizare corporală finanţată parţial din subvenţii, parţial din surse proprii; o imobilizare corporală reevaluată, pentru care transferul în rezultatul reportat, al surplusului din reevaluare, se face pe măsura amortizării imobilizării; un împrumut obligatar pentru care s-a prevăzut o primă de rambursare a obligaţiunilor; o majorare de capital subscrisă de acţionari la o valoare mai mare decât valoarea nominală a acţiunilor corespunzătoare (subscriere cu primă de capital) etc.
    134. Acţiunile proprii, precum şi cele deţinute la entităţile afiliate trebuie prezentate numai în cadrul elementelor prevăzute în acest scop.
    135. (1) Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul căruia îi sunt destinate şi intenţia de păstrare, potrivit politicilor contabile aprobate de administratori sau de persoanele care au obligaţia gestionării entităţii.
    (2) Modificarea naturii unui activ, în baza deciziei managementului, trebuie susţinută de elemente precum existenţa unui contract, modificarea destinaţiei activului etc.
    (3) Prin politicile contabile se stabileşte, de asemenea, natura diferitelor categorii de active imobilizate.
    (4) Primele de asigurare/reasigurare intermediate şi încasate de brokerii de asigurare potrivit dispoziţiilor legale în numele asigurătorilor/reasigurătorilor se evidenţiază distinct în categoria activelor circulante.

    136. Depozitele bancare se prezintă la imobilizări financiare, investiţii pe termen scurt sau la elementul "Casa şi conturi la bănci", în funcţie de perioada şi condiţiile de deţinere aferente acestora.
    137. Drepturile asupra proprietăţilor imobiliare şi alte drepturi similare, astfel cum sunt definite de legislaţia naţională, se prezintă în bilanţ la elementul "Terenuri şi construcţii", respectiv elementul "Investiţii imobiliare".
    SECŢIUNEA 4.4
    Active imobilizate
    4.4.1. Reguli de evaluare de bază
    138. Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziţie sau la costul de producţie, cu respectarea prevederilor prezentei subsecţiuni.
    139. (1) Costul de achiziţie sau costul de producţie, respectiv valoarea reevaluată, în cazurile în care se aplică prevederile subsecţiunii 3.4.1 "Reevaluarea imobilizărilor corporale", al activelor imobilizate a căror utilizare este limitată în timp se reduce cu ajustările valorice calculate pentru amortizarea sistematică a valorii activelor în cauză pe parcursul duratei lor de utilizare economică (amortizare).
    (2) Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga durată de utilizare economică. Valoarea amortizabilă este reprezentată de cost sau de altă valoare care substituie costul (de exemplu, valoarea reevaluată).
    (3) În înţelesul prezentelor reglementări, prin durata de utilizare economică se înţelege durata de viaţă utilă, aceasta reprezentând:
    a) perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate; sau
    b) numărul unităţilor produse sau al unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de entitate prin folosirea activului respectiv.


    140. Activele imobilizate amortizabile sunt prezentate în bilanţ la valoarea contabilă, aceasta fiind reprezentată de costul de achiziţie, costul de producţie sau altă valoare care substituie costul, diminuată cu amortizarea cumulată până la acea dată, precum şi cu ajustările cumulate din depreciere.
    141. (1) Atunci când se constată pierderi de valoare pentru imobilizările financiare, trebuie constituite ajustări pentru pierdere de valoare, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuită acestora la data bilanţului.
    (2) Imobilizările trebuie să facă obiectul ajustărilor de valoare, indiferent dacă duratele lor de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuibilă acestora la data bilanţului.
    (3) Ajustările de valoare prevăzute la alin. (1) şi (2) trebuie înregistrate în contul de profit şi pierdere şi prezentate distinct în notele explicative la situaţiile financiare, dacă acestea nu au fost prezentate separat în contul de profit şi pierdere.
    (4) Evaluarea la valorile minime, potrivit alin. (1) şi (2), nu poate fi continuată dacă nu mai sunt aplicabile motivele pentru care au fost constituite ajustările respective.

    142. Prevederile pct. 141 alin. (4) nu se aplică ajustărilor de valoare corespunzătoare fondului comercial. Ajustările pentru deprecierea fondului comercial corectează valoarea acestuia (articol contabil 6817 "Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea fondului comercial" = 2071 "Fond comercial pozitiv"), fără a fi reluate ulterior la venituri.
    Dispoziţii tranzitorii
    143. La aplicarea pentru prima dată a prezentelor reglementări, deprecierea cumulată până la acea dată, în relaţie cu fondul comercial pozitiv, diminuează valoarea acestuia (articol contabil 2907 "Ajustări pentru deprecierea fondului comercial" = 2071 "Fond comercial pozitiv").


    4.4.2. Imobilizări necorporale
    Dispoziţii generale privind imobilizările necorporale
    144. (1) O imobilizare necorporală este un activ nemonetar identificabil fără formă fizică.
    (2) Dacă un element nu îndeplineşte condiţiile de recunoaştere a unei imobilizări necorporale, costul aferent achiziţiei sau realizării sale pe plan intern este recunoscut drept cheltuială în momentul în care este suportat. Totuşi, dacă este dobândit prin achiziţia unei afaceri, elementul în cauză face parte din fondul comercial recunoscut la data achiziţiei.
    (3) Dezvoltarea este aplicarea descoperirilor din cercetare sau a altor cunoştinţe într-un plan sau proiect care vizează producţia de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial, înainte de începerea producţiei sau utilizării comerciale.

    145. Anumite imobilizări necorporale pot fi conţinute în sau pe suporturi fizice, cum ar fi un compact-disc (în cazul programelor informatice), documentaţia legală (în cazul licenţelor sau al brevetelor). Pentru a stabili dacă o imobilizare care încorporează atât elemente corporale, cât şi necorporale trebuie tratată ca imobilizare corporală sau ca imobilizare necorporală, o entitate îşi utilizează raţionamentul pentru a evalua care element este mai semnificativ. De exemplu, sistemul de operare al unui computer. În cazul în care nu fac parte integrantă din echipamentul aferent, programele informatice sunt tratate ca imobilizări necorporale.

    Caracteristica de identificare
    146. (1) Fondul comercial generat intern nu trebuie recunoscut drept activ.
    (2) Definiţia unei imobilizări necorporale prevede ca imobilizarea necorporală să fie identificabilă pentru a fi diferenţiată de fondul comercial. Fondul comercial care este recunoscut într-o combinare de întreprinderi este un activ care reprezintă beneficiile economice viitoare care rezultă din alte active dobândite într-o combinare de întreprinderi care nu sunt identificate individual şi recunoscute separat. Beneficiile economice viitoare pot rezulta din sinergia între activele identificabile dobândite sau din active care nu îndeplinesc condiţiile pentru recunoaşterea, în mod individual, în situaţiile financiare.

    147. Un activ este identificabil dacă:
    a) este separabil, adică poate fi separat sau desprins din entitate şi vândut, transferat, cesionat printr-un contract de licenţă, închiriat sau schimbat, fie individual, fie împreună cu un alt contract, cu un activ identificabil sau cu o datorie identificabilă aferent(ă), indiferent dacă entitatea intenţionează ori nu să facă acest lucru; sau
    b) decurge din drepturile contractuale ori de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate ori de alte drepturi şi obligaţii.


    Controlul
    148. O entitate controlează un activ dacă entitatea are capacitatea de a obţine beneficii economice viitoare de pe urma resursei de bază şi de a restricţiona accesul altora la beneficiile respective. Capacitatea unei entităţi de a controla beneficiile economice viitoare generate de o imobilizare necorporală provine în mod normal din drepturile legale a căror aplicare poate fi susţinută în instanţă. În absenţa unor drepturi legale, controlul este mai dificil de demonstrat. Cu toate acestea, exercitarea legală a unui drept nu este o condiţie necesară pentru control, întrucât entitatea poate fi capabilă să controleze beneficiile economice viitoare în alt mod.

    Beneficiile economice viitoare
    149. Beneficiile economice viitoare generate de o imobilizare necorporală pot include venituri din vânzarea produselor sau serviciilor, economii de costuri ori alte beneficii rezultate din utilizarea activului de către entitate. De exemplu, utilizarea proprietăţii intelectuale într-un proces de producţie poate mai degrabă să reducă costurile viitoare de producţie decât să crească veniturile viitoare.

    Recunoaştere şi evaluare
    150. (1) Recunoaşterea unui element drept imobilizare necorporală prevede ca entitatea să demonstreze că elementul respectiv îndeplineşte:
    a) definiţia unei imobilizări necorporale; şi
    b) criteriile generale de recunoaştere.

    (2) Această cerinţă se aplică costurilor suportate iniţial pentru dobândirea sau generarea internă a unei imobilizări necorporale şi costurilor suportate ulterior pentru adăugarea ori înlocuirea unor părţi ale sale sau pentru întreţinerea sa.

    151. Imobilizările necorporale sunt de natură încât, în multe cazuri, nu există adăugiri la o astfel de imobilizare sau înlocuiri ale componentelor acesteia. Prin urmare, majoritatea costurilor ulterioare mai degrabă menţin beneficiile economice viitoare preconizate încorporate într-o imobilizare necorporală existentă, decât să corespundă definiţiei unei imobilizări necorporale şi criteriilor de recunoaştere din prezentele reglementări. În plus, este deseori mai dificil să se atribuie costuri ulterioare direct unei anumite imobilizări necorporale decât activităţii ca întreg. Prin urmare, doar rareori costurile ulterioare - cele suportate după recunoaşterea iniţială a unei imobilizări necorporale dobândite sau după finalizarea unei imobilizări necorporale generate intern - sunt recunoscute în valoarea contabilă a unui activ. Costurile ulterioare aferente mărcilor, titlurilor de publicaţii şi elementelor similare în fond (fie dobândite din afară, fie generate intern) sunt întotdeauna recunoscute în contul de profit şi pierdere în momentul în care sunt suportate. Aceasta, pentru că astfel de costuri nu pot fi diferenţiate de costurile cu dezvoltarea entităţii ca întreg.
    152. (1) O entitate trebuie să evalueze probabilitatea producerii de beneficii economice viitoare preconizate pe baza unor calcule raţionale şi uşor de susţinut care reprezintă cea mai bună estimare a echipei de conducere pentru setul de condiţii economice care vor exista pe parcursul duratei de viaţă a imobilizării.
    (2) O entitate foloseşte raţionamentul pentru a evalua gradul de siguranţă asociat obţinerii de beneficii economice viitoare care pot fi atribuite utilizării activului pe baza dovezilor disponibile în momentul recunoaşterii iniţiale, acordând o importanţă mai mare dovezilor externe.


    Evaluarea iniţială a imobilizărilor necorporale
    153. O imobilizare necorporală se înregistrează iniţial la costul de achiziţie sau de producţie, aşa cum sunt definite în prezentele reglementări.

    Achiziţia separată
    154. (1) În mod normal, preţul pe care o entitate îl plăteşte pentru a dobândi separat o imobilizare necorporală va reflecta aşteptările privind probabilitatea ca beneficiile economice viitoare preconizate ale imobilizării să revină entităţii. În aceste situaţii entitatea preconizează o intrare de beneficii economice, chiar dacă plasarea în timp a sumei generate de intrare este nesigură. Astfel, imobilizările necorporale dobândite separat îndeplinesc întotdeauna criteriul referitor la probabilitatea ca beneficiile economice viitoare preconizate atribuibile imobilizării să revină entităţii.
    (2) În plus, costul unei imobilizări necorporale dobândite separat poate fi în general evaluat în mod credibil. Acest lucru se întâmplă mai ales când contravaloarea achiziţiei ia forma numerarului sau a altor active monetare.

    155. (1) Costul unei imobilizări necorporale dobândite separat este alcătuit din:
    a) costul său de achiziţie, inclusiv taxele vamale de import şi taxele de achiziţie nerambursabile, după scăderea reducerilor şi rabaturilor comerciale; şi
    b) orice cost direct atribuibil pregătirii activului pentru utilizarea prevăzută.

    (2) Exemple de costuri direct atribuibile sunt:
    a) cheltuielile cu personalul determinate de aducerea activului la starea sa de funcţionare;
    b) onorariile profesionale care decurg direct din aducerea activului la condiţia sa de funcţionare; şi
    c) costurile de testare a activului privind funcţionarea sa în mod corespunzător.


    156. Exemple de costuri care nu constituie o parte a costului imobilizării necorporale sunt:
    a) costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile de publicitate şi activităţi promoţionale);
    b) costurile de desfăşurare a unei activităţi într-un loc nou sau cu o nouă clasă de clienţi (inclusiv costurile de instruire a personalului); şi
    c) costurile administrative şi alte cheltuieli generale de regie.

    157. Recunoaşterea costurilor în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale încetează atunci când activul se află în starea necesară pentru a putea funcţiona în maniera intenţionată de conducere.
    Imobilizări necorporale dobândite în cadrul achiziţiei unei afaceri

    158. Cumpărătorul poate recunoaşte drept activ un grup de imobilizări necorporale complementare, cu condiţia ca activele individuale să aibă durate de viaţă utilă similare. De exemplu, termenii "marcă" şi "nume de marcă" sunt deseori utilizaţi ca sinonime pentru mărci de comerţ şi alte mărci. Totuşi, aceştia din urmă sunt termeni generali de marketing utilizaţi în mod normal pentru referiri la un grup de active complementare cum ar fi marca de comerţ (sau marca de servicii) şi numele aferent de comercializare, formulele, reţetele şi expertiza tehnologică.
    Contabilizarea cheltuielilor

    159. Costurile cu un element necorporal trebuie recunoscute drept cheltuieli atunci când sunt suportate, cu excepţia cazurilor în care:
    a) fac parte din costul unei imobilizări necorporale care îndeplineşte criteriile de recunoaştere; sau
    b) elementul este dobândit în cadrul unei combinări de întreprinderi şi nu poate fi recunoscut ca imobilizare necorporală. În acest caz, face parte din valoarea recunoscută ca fond comercial la data achiziţiei.


    Costuri anterioare care nu trebuie recunoscute ca active
    160. Costurile aferente unui element necorporal care au fost iniţial recunoscute drept cheltuieli nu trebuie recunoscute ca parte din costul unei imobilizări necorporale la o dată ulterioară.

    Durata de viaţă utilă
    161. Durata de viaţă utilă a unei imobilizări necorporale care decurge din drepturile contractuale sau din alte drepturi legale nu trebuie să depăşească perioada drepturilor contractuale ori a celorlalte drepturi legale, dar poate fi mai scurtă, în funcţie de perioada pentru care entitatea preconizează că va folosi activul. Dacă drepturile contractuale sau alte drepturi legale sunt transferate pentru o durată limitată care poate fi reînnoită, durata de viaţă utilă a imobilizării necorporale trebuie să includă perioada sau perioadele de reînnoire doar dacă există dovezi din partea entităţii în sprijinul reînnoirii fără un cost semnificativ. Durata de viaţă utilă a unui drept redobândit recunoscut drept imobilizare necorporală într-o combinare de întreprinderi este reprezentată de perioada contractuală rămasă din contractul prin care a fost acordat dreptul şi nu va include perioadele de reînnoire.

    Categorii de imobilizări necorporale
    162. În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind:
    - cheltuielile de constituire;
    – cheltuielile de dezvoltare;
    – concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare, cu excepţia celor create intern de entitate;
    – fondul comercial pozitiv;
    – alte imobilizări necorporale; şi
    – avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale.


    Dispoziţii tranzitorii
    163. (1) La aplicarea pentru prima dată a prezentelor reglementări, soldul contului 233 "Imobilizări necorporale în curs" se transferă fie asupra contului 1176 "Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene", fie în contul 203 "Cheltuieli de dezvoltare" sau contul 208 "Alte imobilizări necorporale", în funcţie de stadiul realizării proiectului şi de modul de îndeplinire a condiţiilor de recunoaştere a acestuia ca activ.
    (2) Eventualele ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs de execuţie se transferă, de asemenea, fie asupra rezultatului reportat (articol contabil 2932 "Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs de execuţie = 1176 "Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene"), fie asupra contului 2903 "Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare" sau contului 2908 "Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale".


    Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare
    164. (1) Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare reprezentând aport, achiziţionate sau dobândite pe alte căi, se înregistrează în conturile de imobilizări necorporale la costul de achiziţie sau valoarea de aport, după caz. În această situaţie valoarea de aport se asimilează valorii juste.
    (2) Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune stabileşte o durată şi o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea valorii concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului. În cazul în care contractul prevede plata periodică a unei redevenţe/chirii, şi nu o valoare amortizabilă, în contabilitatea entităţii care primeşte concesiunea, se reflectă cheltuiala reprezentând redevenţa/chiria, fără recunoaşterea unei imobilizări necorporale.
    (3) În cazul racordării utilizatorilor la reţeaua electrică, contravaloarea cheltuielilor suportate de utilizatori cu racordarea reprezintă imobilizări necorporale de natura drepturilor de utilizare şi se evidenţiază în contul 205 "Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare"/analitic distinct.
    (4) Amortizarea imobilizărilor necorporale prevăzute la alin. (3) se înregistrează pe perioada pentru care entitatea are dreptul de a utiliza reţelele respective, dacă această durată este specificată în contractele încheiate sau, dacă nu este stabilită o asemenea durată, pe durata de viaţă a instalaţiilor de utilizare de la locul de consum.
    (5) Tratamentul contabil prevăzut la alin. 3 şi (4) se aplică şi în cazul cheltuielilor efectuate de entităţi pentru racordarea la reţeaua de apă, gaze sau alte utilităţi, dacă în contractele de racordare se prevede plata unor sume pentru racordarea la reţelele respective de distribuţie.
    (6) În toate cazurile se vor avea în vedere clauzele cuprinse în contractele încheiate între părţi.
    (7) Brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi alte active similare se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către entitatea care le deţine.

    165. (1) În cazul unui acord de concesiune a serviciilor de tip public-privat, încheiat potrivit legislaţiei în vigoare, licenţa primită, respectiv dreptul primit de entitatea care are calitatea de operator, de a taxa utilizatorii unui serviciu public, se înregistrează la imobilizări necorporale, dacă sunt stabilite o durată şi o valoare pentru această licenţă, respectiv pentru acest drept.
    (2) În înţelesul prezentelor reglementări, un acord de concesiune a serviciilor este de tip public-privat dacă:
    a) concedentul controlează sau reglementează ce servicii trebuie să presteze operatorul în cadrul infrastructurii, cui trebuie să le presteze şi la ce preţ; şi
    b) concedentul controlează - prin dreptul de proprietate, dreptul de beneficiu sau în alt mod - orice interes rezidual în infrastructură la terminarea acordului.



    Fondul comercial
    166. Fondul comercial se recunoaşte, de regulă, la consolidare şi reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea justă la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate de către o entitate.
    167. (1) În situaţiile financiare anuale individuale, fondul comercial se poate recunoaşte numai în cazul transferului tuturor activelor sau al unei părţi a acestora şi, după caz, şi de datorii şi capitaluri proprii, indiferent dacă este realizat ca urmare a cumpărării sau ca urmare a unor operaţiuni de fuziune. Pentru ca fondul comercial să fie contabilizat distinct, transferul trebuie să fie în legătură cu o afacere, reprezentată de un ansamblu integrat de activităţi şi active organizate şi administrate în scopul obţinerii de profituri, înregistrării de costuri mai mici sau alte beneficii.
    (2) Pentru recunoaşterea în contabilitate a activelor şi datoriilor primite cu ocazia acestui transfer, entităţile trebuie să procedeze la evaluarea valorii juste a elementelor primite, în scopul determinării valorii individuale a acestora. Aceasta se efectuează de către evaluatori autorizaţi, potrivit legii.
    (3) Onorariile de intermediere, onorariile de consiliere, juridice, contabile, de evaluare şi alte onorarii profesionale sau de consultanţă, precum şi alte cheltuieli legate de dobândirea unei afaceri reprezintă cheltuieli în perioadele în care sunt suportate costurile respective.
    (4) Entitatea care cedează o afacere scoate din evidenţă activele şi datoriile corespunzătoare, la valoarea la care acestea sunt înregistrate în contabilitate, pe seama conturilor de cheltuieli, respectiv de venituri.

    168. Dacă în situaţiile financiare anuale individuale se înregistrează fond comercial negativ, tratamentul acestuia este cel prevăzut la pct. 488.

    Amortizare
    169. Imobilizările necorporale se amortizează în condiţiile prevăzute la pct. 170-174.
    170. (1) Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe durata de utilizare sau pe perioada contractului, după caz.
    (2) În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depăşeşte 5 ani, durata de amortizare a cheltuielilor de dezvoltare nu poate depăşi 10 ani.

    171. (1) În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ, acesta se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de maximum 5 ani. Totuşi, în cazurile excepţionale în care durata de utilizare a fondului comercial nu poate fi estimată în mod credibil, entităţile pot să amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste 5 ani, cu condiţia ca această perioadă să nu depăşească 10 ani.
    (2) În notele explicative la situaţiile financiare trebuie furnizate explicaţii privind perioada de amortizare a fondului comercial.
    (3) Atunci când pentru fondul comercial au fost constituite ajustări pentru depreciere potrivit pct. 142, cheltuiala cu amortizarea aferentă acestuia trebuie ajustată ulterior pentru a aloca valoarea contabilă astfel rezultată, pe o bază sistematică pe parcursul duratei rămase din perioada de amortizare stabilită pentru acel activ.

    172. În situaţia în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.
    173. (1) O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz în care poate imobiliza cheltuielile de constituire. În această situaţie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum 5 ani.
    (2) Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unei entităţi (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, precum şi alte cheltuieli de această natură, legate de înfiinţarea şi extinderea activităţii entităţii).
    (3) În situaţia în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.


    Avansuri şi alte imobilizări necorporale
    174. (1) În cadrul avansurilor şi altor imobilizări necorporale se înregistrează avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale, programele informatice create de entitate sau achiziţionate de la terţi pentru necesităţile proprii de utilizare, precum şi reţete, formule, modele, proiecte şi prototipuri.
    (2) Programele informatice, precum şi celelalte imobilizări necorporale înregistrate la elementul "Alte imobilizări necorporale" se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către entitatea care le deţine.
    (3) În cazul programelor informatice achiziţionate împreună cu licenţele de utilizare, dacă se poate efectua o separare între cele două active, acestea sunt contabilizate şi amortizate separat.
    (4) Preţul plătit pentru contractele de clienţi transferate între entităţi cu titlu oneros se recunoaşte la "Alte imobilizări necorporale", în condiţiile în care clienţii respectivi vor continua relaţiile cu entitatea. Pentru recunoaşterea ca activ a preţului plătit (cost de achiziţie) aferent contractelor astfel achiziţionate, acestea trebuie identificate (număr contract, denumire client, durată contract), iar entitatea trebuie să dispună de mijloace prin care să controleze relaţiile cu clienţii, astfel încât să poată controla beneficiile economice viitoare preconizate, care rezultă din relaţia cu acei clienţi. Activul imobilizat reprezentând costul de achiziţie al contractelor respective se amortizează pe durata acestor contracte.


    Evaluarea la data bilanţului
    175. O imobilizare necorporală trebuie prezentată în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate de valoare.

    Cedarea
    176. O imobilizare necorporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea ori din cedarea sa.
    177. (1) În cazul scoaterii din evidenţă a unei imobilizări necorporale, sunt evidenţiate distinct veniturile din vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării şi alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.
    (2) În scopul prezentării în contul de profit şi pierdere, câştigurile sau pierderile care apar odată cu încetarea utilizării sau ieşirea unei imobilizări necorporale se determină ca diferenţă între veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, şi trebuie prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli, după caz, în contul de profit şi pierdere, la elementul "Alte venituri din exploatare", respectiv "Alte cheltuieli de exploatare", după caz.



    4.4.3. Imobilizări corporale
    Recunoaşterea imobilizărilor corporale
    178. (1) Imobilizările corporale reprezintă active care:
    a) sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; şi
    b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

    179. (1) Unele elemente de imobilizări corporale pot fi achiziţionate din motive de siguranţă sau legate de mediu. Achiziţia unor astfel de imobilizări corporale, deşi nu creşte în mod direct beneficiile economice viitoare ale vreunui element existent de imobilizări corporale, poate fi necesară unei entităţi pentru a obţine beneficii economice viitoare din alte active. Astfel de elemente de imobilizări corporale îndeplinesc condiţiile pentru a fi recunoscute ca active, deoarece dau posibilitatea unei entităţi să obţină din activele conexe beneficii economice viitoare în plus faţă de ceea ce s-ar putea obţine dacă elementele respective nu ar fi fost dobândite.
    (2) Prin politicile contabile se stabilesc condiţiile specifice pentru recunoaşterea imobilizărilor corporale.
    (3) În vederea recunoaşterii imobilizărilor corporale se impune utilizarea raţionamentului profesional la aplicarea criteriilor de recunoaştere pentru circumstanţele specifice entităţii. În unele cazuri, ar putea fi adecvat să fie agregate elementele nesemnificative individual, cum ar fi aparatele de măsură şi control şi alte elemente similare, şi să se aplice criteriile de recunoaştere a valorii agregate a acestora.
    (4) Piesele de schimb şi echipamentul sunt, în general, contabilizate ca stocuri şi recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când sunt consumate. Totuşi, piesele de schimb importante şi echipamentele de securitate sunt considerate imobilizări corporale atunci când o entitate preconizează că le va utiliza pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

    180. (1) Imobilizările corporale cuprind: terenuri şi construcţii; instalaţii tehnice şi maşini; alte instalaţii, utilaje şi mobilier; avansuri acordate furnizorilor de imobilizări corporale şi imobilizări corporale în curs de execuţie.
    (2) Terenurile şi clădirile sunt active separabile şi sunt contabilizate separat, chiar atunci când sunt achiziţionate împreună. O creştere a valorii terenului pe care se află o clădire nu afectează determinarea valorii amortizabile a clădirii.

    181. (1) Contabilitatea terenurilor se ţine pe două categorii: terenuri şi amenajări de terenuri.
    (2) În contabilitatea analitică, terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele subcategorii: terenuri agricole, terenuri silvice, terenuri fără construcţii, terenuri cu zăcăminte, terenuri cu construcţii şi altele.

    182. În categoria imobilizărilor corporale se urmăresc distinct: investiţiile imobiliare. Pentru acestea se aplică regulile generale de evaluare, aplicabile imobilizărilor corporale.
    183. Contabilitatea imobilizărilor în curs se ţine distinct pentru imobilizările corporale, altele decât investiţiile imobiliare, şi investiţiile imobiliare.
    184. Sunt reflectate distinct în contabilitate acele imobilizări corporale cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (grupa 23 "Imobilizări corporale în curs de aprovizionare" din Planul de conturi).

    Investiţii imobiliare
    185. (1) Investiţia imobiliară este proprietatea (un teren sau o clădire - ori o parte a unei clădiri - sau ambele) deţinută (de proprietar sau de locatar în baza unui contract de leasing financiar) mai degrabă pentru a obţine venituri din chirii sau pentru creşterea valorii capitalului, ori ambele, decât pentru:
    a) a fi utilizată în producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii ori în scopuri administrative; sau
    b) a fi vândută pe parcursul desfăşurării normale a activităţii.

    (2) O proprietate imobiliară utilizată de posesor este o proprietate imobiliară deţinută (de proprietar sau de locatar în temeiul unui contract de leasing financiar) pentru a fi utilizată la producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii sau în scopuri administrative.

    186. Următoarele constituie exemple de investiţii imobiliare:
    a) terenurile deţinute, mai degrabă, în scopul creşterii pe termen lung a valorii capitalului, decât în scopul vânzării pe termen scurt, pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
    b) terenurile deţinute pentru o utilizare viitoare încă nedeterminată. În cazul în care o entitate nu a hotărât dacă va utiliza terenul fie ca pe o proprietate imobiliară utilizată de posesor, fie în scopul vânzării pe termen scurt în cursul desfăşurării normale a activităţii, atunci terenul este considerat ca fiind deţinut în scopul creşterii valorii capitalului;
    c) o clădire aflată în proprietatea entităţii (sau deţinută de entitate în temeiul unui contract de leasing financiar) şi închiriată în temeiul unuia sau mai multor contracte de leasing operaţional;
    d) o clădire care este liberă, dar care este deţinută pentru a fi închiriată în temeiul unuia sau mai multor contracte de leasing operaţional;
    e) proprietăţile imobiliare în curs de construire sau amenajare în scopul utilizării viitoare ca investiţii imobiliare.

    187. Următoarele constituie exemple de elemente care nu sunt investiţii imobiliare:
    a) proprietăţile imobiliare deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii sau în procesul de construcţie ori de amenajare în vederea unei astfel de vânzări, de exemplu, proprietăţile imobiliare dobândite cu scopul exclusiv de a fi cedate ulterior, în viitorul apropiat, sau cu scopul de a fi amenajate şi revândute. Acestea reprezintă, din punct de vedere contabil, stocuri;
    b) proprietăţile imobiliare care sunt în curs de construire sau amenajare în numele unor terţe părţi.
    Acestea reprezintă pentru entitate servicii în curs de execuţie;

    c) proprietăţile imobiliare utilizate de posesor, incluzând (printre altele) proprietăţile deţinute în scopul utilizării lor viitoare ca proprietăţi imobiliare utilizate de posesor, proprietăţile deţinute în scopul amenajării viitoare şi utilizării ulterioare ca proprietăţi imobiliare utilizate de posesor, proprietăţile utilizate de salariaţi (indiferent dacă aceştia plătesc sau nu chirie la cursul pieţei) şi proprietăţile imobiliare utilizate de posesor care urmează a fi cedate.

    188. Anumite proprietăţi includ o parte care este deţinută pentru a fi închiriată sau cu scopul creşterii valorii capitalului şi o altă parte care este deţinută pentru a fi utilizată la producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii sau în scopuri administrative. Dacă aceste părţi pot fi vândute separat (sau închiriate separat în temeiul unui contract de leasing financiar), o entitate le contabilizează separat. Dacă părţile nu pot fi vândute separat, proprietatea imobiliară constituie o investiţie imobiliară doar în cazul în care o parte nesemnificativă este deţinută pentru a fi utilizată la producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii sau în scopuri administrative.
    189. (1) În unele situaţii, o entitate furnizează servicii auxiliare ocupanţilor unei proprietăţi imobiliare pe care o deţine. O entitate tratează o astfel de proprietate imobiliară ca investiţie imobiliară, dacă respectivele servicii reprezintă o componentă nesemnificativă a întregului contract. Un exemplu este situaţia în care proprietarul unei clădiri de birouri furnizează servicii de pază şi întreţinere locatarilor care ocupă clădirea.
    (2) În alte situaţii, serviciile furnizate reprezintă o componentă semnificativă. De exemplu, dacă o entitate are în proprietate şi administrează un hotel, serviciile furnizate oaspeţilor reprezintă o componentă semnificativă a întregului contract. Prin urmare, un hotel administrat de proprietar reprezintă mai degrabă o proprietate imobiliară utilizată de posesor decât o investiţie imobiliară.

    190. Pentru a stabili dacă o proprietate imobiliară constituie o investiţie imobiliară este nevoie de raţionament profesional. Entităţile trebuie să elaboreze criterii astfel încât să îşi poată exercita în mod consecvent raţionamentul, în conformitate cu definiţia investiţiei imobiliare.
    191. În anumite cazuri, o entitate poate avea o proprietate imobiliară care este închiriată şi ocupată de societatea-mamă sau de o altă filială. Proprietatea imobiliară nu îndeplineşte condiţiile unei investiţii imobiliare în situaţiile financiare anuale consolidate, deoarece proprietatea imobiliară în cauză este, din punctul de vedere al grupului, o proprietate imobiliară utilizată de posesor. Cu toate acestea, din punctul de vedere al entităţii care o deţine, proprietatea imobiliară este o investiţie imobiliară dacă corespunde definiţiei de la pct. 185. alin. (1).
    192. Transferurile în sau din categoria investiţiilor imobiliare trebuie făcute dacă şi numai dacă există o modificare a utilizării, evidenţiată de:
    a) începerea utilizării de către posesor, pentru un transfer din categoria investiţiilor imobiliare în categoria proprietăţilor imobiliare utilizate de posesor;
    b) începerea procesului de amenajare în perspectiva vânzării, pentru un transfer din categoria investiţiilor imobiliare în categoria stocurilor;
    c) încheierea utilizării de către posesor, pentru un transfer din categoria proprietăţilor imobiliare utilizate de posesor în categoria investiţiilor imobiliare; sau
    d) începerea unui leasing operaţional cu o altă parte, pentru un transfer din categoria stocurilor în categoria investiţiilor imobiliare.

    193. (1) O entitate transferă o proprietate imobiliară din categoria investiţiilor imobiliare în categoria stocurilor dacă şi numai dacă intervine o modificare în utilizare evidenţiată de demararea lucrărilor de amenajare, în perspectiva vânzării. Pe perioada de amenajare sunt adăugate costurile, iar la recepţia finală se procedează la transferul de la stocuri la investiţii imobiliare, în vederea cedării.
    (2) În cazul în care decide să cedeze o investiţie imobiliară fără amenajări suplimentare, entitatea continuă să trateze proprietatea imobiliară ca investiţie imobiliară până în momentul în care aceasta este scoasă din evidenţă.
    (3) În mod similar, dacă o entitate începe procesul de reamenajare a unei investiţii imobiliare existente, în scopul utilizării viitoare continue ca investiţie imobiliară, atunci proprietatea imobiliară rămâne investiţie imobiliară şi nu este reclasificată drept proprietate imobiliară utilizată de posesor în cursul reamenajării.


    Dispoziţii tranzitorii
    194. La aplicarea pentru prima dată a prezentelor reglementări, entităţile stabilesc, pe baza politicilor contabile şi a raţionamentului profesional, care dintre proprietăţile imobiliare deţinute îndeplinesc condiţiile pentru a fi încadrate la investiţii imobiliare.

    Imobilizări deţinute în baza unui contract de leasing
    195. (1) Imobilizările corporale deţinute în baza unui contract de leasing se evidenţiază în contabilitate în funcţie de prevederile contractelor încheiate între părţi, precum şi legislaţia în vigoare.
    (2) Clasificarea contractelor de leasing în leasing financiar sau leasing operaţional se efectuează la începutul contractului.
    (3) Contabilizarea contractelor de leasing se efectuează ţinând cont de fondul economic al tranzacţiei sau al angajamentului în cauză, şi nu numai de forma juridică a contractelor.

    196. (1) În înţelesul prezentelor reglementări, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:
    a) contract de leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului, în schimbul unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită;
    b) leasing financiar este operaţiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din riscurile şi avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului;
    c) leasing operaţional este operaţiunea de leasing ce nu intră în categoria leasingului financiar.

    (2) Un contract de leasing este recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
    a) leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârşitul duratei contractului de leasing;
    b) locatarul are opţiunea de a cumpăra bunul la un preţ estimat a fi suficient de mic în comparaţie cu valoarea justă la data la care opţiunea devine exercitabilă, astfel încât, la începutul contractului de leasing, există în mod rezonabil certitudinea că opţiunea va fi exercitată;
    c) durata contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de viaţă economică a bunului, chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat;
    d) valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului, reprezentată de valoarea la care a fost achiziţionat bunul de către finanţator, respectiv costul de achiziţie;
    e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială, astfel încât numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore.


    197. (1) Înregistrarea în contabilitate a amortizării bunului ce face obiectul contractului se efectuează în cazul leasingului financiar de către locatar/utilizator, iar în cazul leasingului operaţional, de către locator/finanţator.
    (2) În cazul leasingului financiar, achiziţiile de către locatar de bunuri imobile şi mobile sunt tratate ca investiţii în imobilizări, fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare ale locatarului.
    (3) În cazul leasingului operaţional, bunurile sunt supuse amortizării de către locator, pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare ale acestuia.

    198. (1) Reflectarea în contabilitatea locatarilor a activelor aferente operaţiunilor de leasing financiar se efectuează cu ajutorul conturilor de imobilizări necorporale şi imobilizări corporale.
    (2) Dobânzile de plătit corespunzătoare datoriilor din operaţiuni de leasing financiar se înregistrează în contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilităţii de angajamente, în contrapartida contului de cheltuieli. Dobânda de plătit, aferentă perioadelor viitoare, se evidenţiază în conturi în afara bilanţului (contul 8051 "Dobânzi de plătit").

    199. (1) Locatorul are recunoscute în contabilitate bunurile date în regim de leasing financiar drept creanţe imobilizate.
    (2) Dobânzile de primit corespunzătoare creanţelor din operaţiuni de leasing financiar se înregistrează în contabilitatea locatorului periodic, conform contabilităţii de angajamente, în contrapartida contului de venituri.
    (3) La recunoaşterea în contabilitate a contractelor de leasing financiar trebuie avută în vedere legislaţia care reglementează categoriile de entităţi care pot derula asemenea operaţiuni.

    200. (1) La contabilizarea operaţiunilor de leasing operaţional, locatorul trebuie să prezinte bunurile date în regim de leasing operaţional în conturile de imobilizări necorporale şi imobilizări corporale, în conformitate cu natura acestora.
    (2) Sumele încasate sau de încasat se înregistrează în contabilitatea locatorului ca un venit în contul de profit şi pierdere, conform contabilităţii de angajamente.

    201. (1) În contabilitatea locatarului, bunurile luate în leasing operaţional sunt evidenţiate în conturi de evidenţă din afara bilanţului.
    (2) Sumele plătite sau de plătit se înregistrează în contabilitatea locatarului ca o cheltuială în contul de profit şi pierdere, conform contabilităţii de angajamente.

    202. O tranzacţie de vânzare a unui activ pe termen lung şi de închiriere a aceluiaşi activ în regim de leasing (leaseback) se contabilizează în funcţie de clauzele contractului de leasing, astfel:
    a) dacă tranzacţia de vânzare şi închiriere a aceluiaşi activ are ca rezultat un leasing financiar, tranzacţia reprezintă un mijloc prin care locatorul acordă o finanţare locatarului, activul având rol de garanţie.
    Entitatea beneficiară a finanţării (locatarul) nu va recunoaşte în contabilitate operaţiunea de vânzare a activului, nefiind îndeplinite condiţiile de recunoaştere a veniturilor. Activul rămâne înregistrat în continuare la valoarea existentă anterior operaţiunii de leasing, cu regimul de amortizare aferent.
    Operaţiunea de finanţare va fi evidenţiată prin articolul contabil
    512 "Conturi curente la bănci" = 167 "Alte împrumuturi şi datorii asimilate",
    urmând ca dobânda şi alte costuri ale finanţării, potrivit contractelor încheiate, să fie înregistrate conform prezentelor reglementări.

    Din punctul de vedere al regimului taxei pe valoarea adăugată, au loc două operaţiuni distincte, respectiv livrarea bunului, efectuată de locatar, şi operaţiunea de leasing, efectuată de locator, pentru care taxa pe valoarea adăugată se evidenţiază potrivit legii;

    b) dacă tranzacţia de vânzare şi închiriere a aceluiaşi activ are ca rezultat un leasing operaţional, entitatea vânzătoare contabilizează o tranzacţie de vânzare, cu înregistrarea scoaterii din evidenţă a activului şi a sumelor încasate sau de încasat şi a taxei pe valoarea adăugată pentru operaţiunile taxabile, conform prevederilor legale.
    Operaţiunea de închiriere a activului în regim de leasing operaţional se contabilizează de utilizator conform prezentelor reglementări, respectiv pe seama contului de profit şi pierdere.


    203. (1) În vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale, utilizatorii bunurilor luate în leasing financiar sau operaţional inventariază şi transmit societăţii de leasing lista bunurilor deţinute în baza contractelor de leasing.
    (2) În condiţiile prevăzute la cap. 6 "Note explicative la situaţiile financiare anuale", brokerii de asigurare contractanţi care au efectuat operaţiuni de leasing şi leaseback trebuie să prezinte în notele explicative la situaţiile financiare anuale informaţii referitoare la operaţiunile derulate.


    Stimulente acordate la încheierea sau la renegocierea unor contracte
    204. La negocierea sau la renegocierea unui leasing operaţional, locatorul îi poate oferi locatarului anumite stimulente pentru a încheia contractul. Exemple de astfel de stimulente sunt plata unui avans în numerar către locatar sau rambursarea ori asumarea de către locator a costurilor locatarului (cum ar fi costuri de reamplasare, modernizări ale activului în regim de leasing şi costuri aferente unui angajament anterior de contract de leasing al locatarului). Alternativ, se poate conveni ca, în perioadele iniţiale ale duratei contractului de leasing, locatarul să plătească o chirie mai mică sau să nu plătească deloc.
    205. (1) Toate stimulentele acordate pentru încheierea unui contract de leasing operaţional nou sau reînnoit trebuie recunoscute drept parte integrantă din valoarea netă a contraprestaţiei convenite pentru utilizarea activului în regim de leasing, indiferent de natura stimulentului, de forma sau de momentul în care se face plata.
    (2) Stimulentele dintr-un leasing operaţional se referă la contraprestaţia pentru utilizarea bunului în sistem de leasing. Costurile suportate de locator drept stimulente pentru încheierea unui nou contract de leasing sau pentru reînnoirea unuia existent nu se consideră ca făcând parte din costurile iniţiale care sunt adăugate la valoarea contabilă a activului în sistem de leasing.
    (3) De exemplu, în cazul încheierii unui nou contract de leasing pentru care, drept stimulent acordat locatarului pentru participarea la noul contract de leasing, locatorul este de acord să plătească costurile de reamplasare ale locatarului, să contribuie la plata unor cheltuieli de amenajare/modernizare efectuate de locatar sau este de acord ca pentru o perioadă să nu încaseze nicio chirie de la locatar (acordarea unei perioade de graţie), atât locatorul, cât şi locatarul vor recunoaşte valoarea netă a contraprestaţiei, de-a lungul duratei contractului de leasing, utilizând o singură metodă de amortizare.

    206. (1) Locatorul trebuie să recunoască valoarea agregată a costului stimulentelor drept o diminuare a venitului din leasing pe durata contractului de leasing, pe o bază liniară, cu excepţia cazului în care o altă bază sistematică este reprezentativă pentru eşalonarea în timp a beneficiului activului în sistem de leasing.
    (2) Locatarul trebuie să recunoască beneficiul agregat al stimulentelor drept o reducere a cheltuielilor cu chiria pe toată durata contractului de leasing, pe o bază liniară, cu excepţia cazului în care o altă bază sistematică este reprezentativă pentru eşalonarea în timp a beneficiului locatarului rezultat din utilizarea activului în sistem de leasing.

    207. Prevederile pct. 206 referitoare la suportarea liniară a cheltuielilor pe durata contractului se aplică şi în cazul stimulentelor acordate cu ocazia încheierii de contracte de închiriere sau de alte contracte care presupun acordarea de stimulente pentru atragerea chiriaşilor.

    Dispoziţii tranzitorii
    208. Prevederile pct. 206-207 nu se aplică pentru contractele în derulare la data trecerii la aplicarea prezentelor reglementări.

    Evaluarea iniţială a imobilizărilor corporale
    209. (1) O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată iniţial la costul său determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementări, în funcţie de modalitatea de intrare în entitate.
    (2) În costul unei imobilizări corporale sunt incluse şi costurile estimate iniţial cu demontarea şi mutarea acesteia la scoaterea din funcţiune, precum şi cu restaurarea amplasamentului pe care este poziţionată imobilizarea, atunci când aceste sume pot fi estimate credibil şi entitatea are o obligaţie legată de demontare, mutare a imobilizării corporale şi de refacere a amplasamentului.
    (3) Costurile estimate cu demontarea şi mutarea imobilizării corporale, precum şi cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc în valoarea acesteia, în corespondenţă cu un cont de provizioane (contul 1513 "Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea").


    Cheltuieli ulterioare
    210. (1) Cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu o imobilizare corporală sunt cheltuieli ale perioadei în care sunt efectuate sau majorează valoarea imobilizării respective, în funcţie de beneficiile economice aferente acestor cheltuieli (de exemplu, influenţa asupra duratei de viaţă rămase a imobilizărilor), potrivit criteriilor generale de recunoaştere.
    (2) Entitatea stabileşte prin politicile contabile criteriile în funcţie de care cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu imobilizările corporale majorează valoarea acestora sau se evidenţiază în contul de profit şi pierdere.

    211. Cheltuielile efectuate în legătură cu imobilizările corporale utilizate în baza unui contract de închiriere, locaţie de gestiune, administrare sau alte contracte similare se evidenţiază în contabilitatea entităţii care le-a efectuat, la imobilizări corporale sau drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate, în funcţie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate în legătură cu imobilizările corporale proprii.
    212. (1) Componentele unor elemente de imobilizări corporale pot necesita înlocuirea la intervale regulate de timp. Entitatea recunoaşte în valoarea contabilă a unui element de imobilizări corporale costul părţii înlocuite a unui astfel de element când acel cost este suportat de entitate, dacă sunt îndeplinite criteriile de recunoaştere pentru imobilizările corporale.
    (2) Entitatea recunoaşte în valoarea contabilă a unui element de imobilizări corporale costul părţii înlocuite a unui astfel de element când acel cost este suportat de entitate, dacă sunt îndeplinite criteriile de recunoaştere pentru imobilizările corporale. Cu această ocazie sunt avute în vedere prevederile pct. 225alin. (2).

    213. (1) În cazul inspecţiilor sau reviziilor generale regulate, efectuate de entitate pentru depistarea defecţiunilor, la momentul efectuării fiecărei inspecţii generale, costul acesteia poate fi recunoscut drept cheltuială sau în valoarea contabilă a elementului de imobilizări corporale ca o înlocuire, dacă sunt respectate criteriile de recunoaştere. În cazul recunoaşterii costului inspecţiei ca o componentă a activului, valoarea componentei se amortizează pe perioada dintre două inspecţii planificate.
    (2) Prevederile referitoare la posibilitatea recunoaşterii costurilor cu revizii şi inspecţii drept componente ale imobilizărilor corporale se aplică în cazul imobilizărilor corporale ale căror costuri de inspecţie şi revizie sunt semnificative, cum ar fi avioane, nave maritime şi fluviale, echipamente complexe, conform politicilor contabile aprobate.
    (3) Costul reviziilor şi inspecţiilor curente, altele decât cele recunoscute, ca o componentă a imobilizării reprezintă cheltuieli ale perioadei.

    214. (1) Imobilizările în curs de execuţie reprezintă investiţiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză. Acestea se evaluează la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz.
    (2) Imobilizările în curs de execuţie se trec în categoria imobilizărilor finalizate după recepţia, darea în folosinţă sau punerea în funcţiune a acestora, după caz.
    (3) Costul unei imobilizări corporale construite în regie proprie este determinat folosind aceleaşi principii ca şi pentru un activ achiziţionat. Astfel, dacă entitatea produce active similare, în scopul comercializării, în cadrul unor tranzacţii normale, atunci costul activului este, de obicei, acelaşi cu costul de construire a acelui activ destinat vânzării. Prin urmare, orice profituri interne sunt eliminate din calculul costului acestui activ. În mod similar, cheltuiala reprezentând rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale, precum şi pierderile care au apărut în cursul construcţiei în regie proprie a activului nu sunt incluse în costul activului.


    Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale
    215. Provizioanele reprezentând datorii existente din dezafectare, restaurare sau de natură similară sunt recunoscute ca parte a costului unui element de imobilizări corporale.
    216. (1) Provizioanele pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea se constituie atunci când există obligaţia de a demola, înlătura şi restaura elemente de imobilizări corporale.
    (2) Costurile de demolare şi înlăturare a imobilizării corporale şi de restaurare a zonei în care aceasta s-a aflat reprezintă obligaţie pentru care o entitate suportă cheltuieli fie la momentul dobândirii imobilizării corporale, fie ca o consecinţă a faptului că a utilizat-o pentru o anumită perioadă de timp.

    217. Modificările în evaluarea datoriilor existente din dezafectare, restaurare şi de natură similară se contabilizează potrivit pct. 218 sau 219, după cum activul aferent este evaluat la cost sau la valoare reevaluată.
    218. (1) Dacă activul aferent este evaluat utilizându-se modelul bazat pe cost:
    a) sub rezerva respectării condiţiilor de la lit. b), modificările datoriilor trebuie adăugate la costul activului sau trebuie deduse din costul acestuia în perioada curentă;
    b) valoarea dedusă din costul activului nu trebuie să depăşească valoarea sa contabilă. Dacă o scădere a datoriei depăşeşte valoarea contabilă a activului, excedentul trebuie recunoscut imediat în profit sau pierdere;
    c) dacă ajustarea generează o mărire a costului unui activ, entitatea trebuie să analizeze dacă activul este supraevaluat. Dacă există un astfel de indiciu, entitatea trebuie să analizeze dacă este necesară contabilizarea vreunei pierderi din depreciere.

    (2) Ca urmare a aplicării prevederilor prezentului punct, cheltuiala cu amortizarea activului trebuie ajustată ulterior pentru a aloca valoarea contabilă astfel rezultată, pe o bază sistematică pe parcursul duratei rămase din perioada de amortizare stabilită pentru acel activ.

    219. Dacă activul aferent este evaluat utilizându-se modelul reevaluării:
    a) modificările datoriei ajustează rezerva din reevaluare, astfel:
    (i) sub rezerva respectării condiţiilor de la lit. b), o scădere a datoriei majorează rezerva din reevaluare din capitalurile proprii, cu excepţia cazului în care ea trebuie recunoscută în contul de profit şi pierdere în măsura în care reia o reducere din reevaluarea aceluiaşi activ, care a fost recunoscut anterior drept cheltuială;
    (ii) o creştere a datoriei trebuie recunoscută în contul de profit şi pierdere, exceptând cazul în care reduce rezerva din reevaluare din capitalurile proprii, în limita oricărui sold creditor existent pentru acel activ;

    b) în cazul în care o scădere a datoriei depăşeşte valoarea contabilă care ar fi fost recunoscută dacă activul ar fi fost contabilizat conform modelului bazat pe cost, excedentul trebuie recunoscut imediat în contul de profit şi pierdere;
    c) o modificare a datoriei este un indiciu că activul ar putea să necesite o reevaluare pentru a se asigura faptul că valoarea contabilă nu diferă semnificativ de cea care ar fi determinată utilizându-se valoarea justă la finalul perioadei de raportare. Dacă este necesară o reevaluare, toate activele din acea categorie trebuie reevaluate.


    Evaluarea la data bilanţului
    220. (1) O imobilizare corporală trebuie prezentată în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate de valoare.
    (2) În conturile 6813 "Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor", respectiv 7813 "Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor" se evidenţiază numai deprecierile aferente imobilizărilor corporale a căror evidenţă este efectuată la cost şi nu la valoare reevaluată.


    Amortizarea
    221. (1) Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare, respectiv asupra valorii reevaluate a imobilizărilor.
    (2) Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare punerii în funcţiune şi până la recuperarea integrală a valorii lor. La stabilirea amortizării imobilizărilor corporale sunt avute în vedere duratele de utilizare economică şi condiţiile de utilizare a acestora.
    (3) Duratele de amortizare din contabilitate, stabilite potrivit politicilor contabile, pot fi diferite de duratele de amortizare utilizate de entităţi pentru scopuri fiscale.
    (4) În cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, în funcţie de politica contabilă adoptată, entitatea înregistrează în contabilitate o cheltuială cu amortizarea sau o cheltuială corespunzătoare ajustării pentru deprecierea constatată.
    (5) O modificare semnificativă a condiţiilor de utilizare, cum ar fi numărul de schimburi în care este utilizat activul, precum şi în cazul efectuării unor investiţii sau reparaţii, altele decât cele determinate de întreţinerile curente, sau învechirea unei imobilizări corporale poate justifica revizuirea duratei de amortizare. De asemenea, în cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, folosirea lor fiind întreruptă pe o perioadă îndelungată, poate fi justificată revizuirea duratei de amortizare.
    (6) În cazurile menţionate la alin. (5), inclusiv în situaţia prevăzută la pct. 100, durata de amortizare stabilită iniţial se poate modifica, această reestimare conducând la o nouă cheltuială cu amortizarea pe perioada rămasă de utilizare.

    222. (1) Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau în locaţie de gestiune se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către entitatea care le are în proprietate.
    (2) Investiţiile efectuate la imobilizările corporale utilizate în baza unui contract de închiriere, locaţie de gestiune, administrare sau alte contracte similare se supun amortizării pe durata contractului respectiv. La expirarea contractului, valoarea investiţiilor efectuate şi a amortizării corespunzătoare se cedează proprietarului imobilizării. În funcţie de clauzele cuprinse în contractele încheiate, transferul poate reprezenta o vânzare de active sau o altă modalitate de cedare. Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor se efectuează conform prezentelor reglementări.

    223. (1) Brokerii de asigurare amortizează imobilizările corporale utilizând una dintre următoarele metode de amortizare:
    a) amortizarea liniară realizată prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei de utilizare economică a acestora;
    b) amortizarea degresivă, care constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu un anumit coeficient, caz în care poate fi avută în vedere legislaţia în vigoare;
    c) amortizarea accelerată, care constă în includerea, în primul an de funcţionare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a imobilizării. Amortizările anuale pentru exerciţiile financiare următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi. Deoarece amortizarea calculată trebuie să fie corelată cu modul de utilizare a activului şi, întrucât în cazuri rare o imobilizare corporală se consumă în primul an în procent de până la 50%, rezultă că metoda de amortizare accelerată este mai puţin utilizată în scopuri contabile;
    d) amortizare calculată pe unitate de produs sau serviciu, atunci când natura imobilizării justifică utilizarea unei asemenea metode de amortizare.

    (2) Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice viitoare ale unui activ se aşteaptă să fie consumate de entitate.
    (3) Metoda de amortizare se aplică de o manieră consecventă pentru toate activele de aceeaşi natură şi având condiţii de utilizare identice, elemente stabilite în funcţie de politica contabilă adoptată.
    (4) Metoda de amortizare se poate modifica doar atunci când aceasta este determinată de o eroare în estimarea modului de consumare a beneficiilor aferente respectivei imobilizări corporale.
    (5) Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate pe seama conturilor de cheltuieli.

    224. (1) Terenurile nu se amortizează.
    (2) Investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălţilor, iazurilor, terenurilor şi pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în cheltuielile de exploatare potrivit politicilor contabile aprobate, pe baza duratelor de viaţă utilă ale acestora.


    Cedarea şi casarea
    225. (1) O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau casare, atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară.
    (2) Dacă o entitate recunoaşte în valoarea contabilă a unei imobilizări corporale costul unei înlocuiri parţiale (înlocuirea unei componente) atunci ea scoate din evidenţă valoarea contabilă a părţii înlocuite, cu amortizarea aferentă, dacă dispune de informaţiile necesare.

    226. (1) În cazul scoaterii din evidenţă a unei imobilizări corporale, sunt evidenţiate distinct veniturile din vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării şi alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.
    (2) În scopul prezentării în contul de profit şi pierdere, câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate ca diferenţă între veniturile generate de scoaterea din evidenţă şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta şi trebuie prezentate ca valoare netă, la venituri sau cheltuieli, după caz, în contul de profit şi pierdere, la elementul "Alte venituri din exploatare", respectiv "Alte cheltuieli de exploatare", după caz.


    Compensaţii de la terţi
    227. (1) În cazul distrugerii totale sau parţiale a unor imobilizări corporale, creanţele sau sumele compensatorii încasate de la terţi, legate de acestea, precum şi achiziţionarea sau construcţia ulterioară de active noi sunt operaţiuni economice distincte şi trebuie înregistrate ca atare pe baza documentelor justificative.
    Astfel, deprecierea activelor se evidenţiază la momentul constatării acesteia, iar dreptul de a încasa compensaţiile se evidenţiază pe seama veniturilor conform contabilităţii de angajamente, în momentul stabilirii acestuia.

    (2) Exemple de asemenea compensaţii pot fi înregistrate în următoarele situaţii:
    a) sume încasate/de încasat de la companiile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea unor imobilizări corporale cauzată, de exemplu, de dezastre naturale sau furt;
    b) sume acordate de Guvern, în schimbul unor imobilizări corporale, de exemplu, terenuri care au fost expropriate.




    4.4.5. Imobilizări financiare
    228. (1) Imobilizările financiare cuprind acţiunile deţinute la entităţile afiliate, împrumuturile acordate entităţilor afiliate, acţiunile deţinute la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun, împrumuturile acordate entităţilor asociate şi entităţilor controlate în comun, alte investiţii deţinute ca imobilizări, alte împrumuturi.
    (2) Diferenţa dintre valoarea imobilizărilor financiare dobândite şi valoarea neamortizată a imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul altor entităţi, precum şi diferenţa dintre valoarea participaţiilor primite ca urmare a participării cu active pe termen scurt (creanţe) şi valoarea activelor care fac obiectul participaţiei se înregistrează pe seama veniturilor (contul 768 "Alte venituri financiare"), la data dobândirii acelor titluri.
    (3) Acţiunile şi alte imobilizări financiare primite fără plată, potrivit legii, se evidenţiază în conturile de active şi venituri (contul 768 "Alte venituri financiare").

    229. (1) La alte creanţe imobilizate se cuprind garanţiile, depozitele şi cauţiunile depuse de entitate la terţi.
    (2) În conturile de creanţe imobilizate reprezentând împrumuturi acordate se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobânzi, potrivit legii.
    (3) Entităţile care au evidenţiate în contul de creanţe imobilizate creanţe imobilizate cu scadenţa mai mare de un an, vor prezenta în bilanţ, la imobilizări financiare, numai partea cu scadenţa mai mare de 12 luni, diferenţa urmând a fi reflectată la creanţe.

    Evaluarea iniţială
    230. Imobilizările financiare recunoscute ca activ se evaluează la costul de achiziţie.

    Evaluarea la data bilanţului
    231. Imobilizările financiare se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate pentru pierdere de valoare.


    SECŢIUNEA 4.5
    Active circulante
    4.5.1. Prevederi generale referitoare la activele circulante
    Recunoaşterea activelor circulante
    232. (1) Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când:
    a) se aşteaptă să fie realizat sau este deţinut cu intenţia de a fi vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii;
    b) este deţinut, în principal, în scopul tranzacţionării;
    c) se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; sau
    d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată.

    (2) Toate celelalte active reprezintă active imobilizate.
    (3) Ciclul de exploatare al unei entităţi reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea activelor care sunt destinate procesării şi finalizarea acestora în numerar sau echivalente de numerar.
    (4) Echivalentele de numerar reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

    233. În categoria activelor circulante se cuprind:
    a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură;
    b) creanţe;
    c) investiţii pe termen scurt;
    d) casa şi conturi la bănci.


    Evaluarea activelor circulante
    234. (1) Activele circulante trebuie evaluate la costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz, cu respectarea prevederilor alin. (2).
    (2) Ajustările de valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentării acestora la cea mai mică valoare de piaţă sau, în circumstanţe speciale, la o altă valoare minimă atribuibilă acestora la data bilanţului.

    235. Evaluarea efectuată conform prevederilor de la pct. 234 alin. (2) nu poate fi continuată dacă motivele pentru care au fost făcute ajustările de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, în situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe integral sau într-o anumită măsură, atunci acea ajustare trebuie reluată corespunzător la venituri.


    4.5.2. Stocuri
    236. (1) Stocurile sunt active circulante:
    a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
    b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii; sau
    c) sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile care urmează să fie folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.

    (2) În categoria stocurilor se cuprind şi activele cu ciclu lung de fabricaţie, destinate vânzării (de exemplu, echipamente etc., realizate de entităţile ce au ca activitate principală obţinerea şi vânzarea unor astfel de produse).
    (3) Terenurile cumpărate în scopul construirii pe acestea de construcţii destinate vânzării, se înregistrează la stocuri.

    237. (1) Atunci când există o modificare a utilizării unei imobilizări corporale, în sensul că aceasta urmează a fi îmbunătăţită în perspectiva vânzării, la momentul luării deciziei privind modificarea destinaţiei, în contabilitate se înregistrează transferul activului din categoria imobilizări corporale în cea de stocuri. Transferul se înregistrează la valoarea neamortizată a imobilizării. Dacă imobilizarea corporală a fost reevaluată, concomitent cu reclasificarea activului se procedează la închiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia. Rezerva din reevaluare corespunzătoare acestuia se transferă în contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare".
    (2) În înţelesul alin. (1), transferul poate fi efectuat dacă şi numai dacă există o modificare a utilizării imobilizării, evidenţiată de începerea modernizării, în vederea vânzării. Ca urmare, dacă o entitate decide să cedeze o imobilizare corporală fără a fi modernizată, ea continuă să o trateze ca imobilizare corporală până la scoaterea sa din evidenţă, şi nu ca element de stoc. Modernizarea are semnificaţia cheltuielilor ulterioare recunoscute ca o componentă a activului.

    238. (1) În activitatea desfăşurată de brokerii de asigurare se disting de regulă următoarele categorii de stocuri:
    c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, piese de schimb şi alte materiale consumabile), care participă sau ajută la activitate de exploatare;
    d) materialele de natura obiectelor de inventar;

    (2) În cadrul stocurilor se includ şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi. Acestea se înregistrează distinct în contabilitate, pe categorii de stocuri - cu ajutorul conturilor prezentate în Planul de conturi).

    Înregistrarea în contabilitate a stocurilor
    239. (1) Înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează la data transferului riscurilor şi beneficiilor.
    (2) În general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietăţii şi de livrare coincid.
    Totuşi, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru bunuri vândute în consignaţie sau stocurile la dispoziţia clientului; bunuri vândute şi nelivrate încă, pentru care a avut loc transferul proprietăţii.


    240. (1) Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.
    (2) În aplicarea alin. (1) este necesar să se asigure:
    a) recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate şi înregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în consignaţie se recepţionează şi înregistrează distinct ca intrări în gestiune. În contabilitate, valoarea acestor bunuri se înregistrează în conturi în afara bilanţului;
    b) în situaţia unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea entităţii, se procedează astfel:
    - bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare;
    – bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune;

    c) în cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca ieşiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:
    - bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate în conturi în afara bilanţului;
    – bunurile livrate, dar nefacturate se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locurile de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieşirea din gestiune potrivit legii;

    d) bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se înregistrează la intrări şi, respectiv, la ieşiri, atât în gestiune, cât şi în contabilitate, potrivit contractelor încheiate.


    241. Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
    242. În condiţiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric.
    243. (1) Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei.
    (2) Entităţile care utilizează metoda inventarului intermitent efectuează inventarierea faptică a stocurilor conform politicilor contabile, dar nu mai târziu de finele perioadei de raportare pentru care au de determinat obligaţii fiscale. Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune respectarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
    (3) Metoda inventarului intermitent constă în faptul că intrările de stocuri nu se înregistrează prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.
    (4) Stabilirea ieşirilor de stocuri în cursul perioadei are la bază inventarierea faptică a stocurilor la sfârşitul perioadei. Ieşirile de stocuri se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale, la care se adaugă valoarea intrărilor, şi valoarea stocurilor la sfârşitul perioadei stabilite pe baza inventarului.
    (5) Inventarul intermitent nu se utilizează în comerţul cu amănuntul în situaţia în care se aplică metoda global-valorică.

    244. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere.


    4.5.3. Prevederi specifice privind activitatea de intermediere
    245. (1) Potrivit condiţiilor stabilite în contractele de mandat valoarea primelor de asigurare intermediate şi încasate direct în casieriile/conturile bancare ale brokerilor de asigurare deschise la instituţiile de credit, se evidenţiază în contul 401 "Decontările cu asigurătorii şi reasigurătorii privind primele intermediate". Aceste sume nu vor fi recunoscute ca venituri în contabilitatea brokerilor de asigurare, sumele aferente primelor de asigurare reprezentând venituri aferente activităţii desfăşurate de asigurători şi înregistrate în evidenţele contabile ale acestora.
    (2) Evidenţa analitică a sumelor încasate direct în contul brokerilor de asigurare se ţine distinct pe fiecare asigurător/reasigurător.
    (3) Valoarea despăgubirilor achitate ca urmare a evenimentelor întâmplate precum şi alte drepturi din asigurări achitate în numele asigurătorilor externi se evidenţiază în contabilitate distinct ca sume plătite cu ajutorul contului 403 "Decontări din activitatea de despăgubire în numele asigurătorilor externi".
    (4) În situaţia în care, valoarea primelor de asigurare intermediate sunt încasate direct în conturile curente deschise la instituţiile de credit ale asigurătorilor, valoarea primelor de asigurare intermediate, a despăgubirilor se evidenţiază cu ajutorul conturilor din afara bilanţului 836 "Prime de asigurare achitate direct în contul curent al asigurătorului" sau 837 "Regularizări daune şi stau la baza calculului comisionului cuvenit din activitatea de intermediere".
    (5) Comisioanele cuvenite de la asigurători şi/sau asiguraţi din activitatea de intermediere se înregistrează pe măsura prestării seviciilor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract cu ajutorul contului 411 "Decontări privind comisioanele cuvenite din activitatea de intermediere".
    (6) Alte sume cuvenite din operaţiuni de intermediere se evidenţiază distinct cu ajutorul contului 412 "Decontări privind alte sume cuvenite din alte operaţiuni aferente activităţii de intermediere".


    4.5.4. Investiţii pe termen scurt
    246. În categoria investiţiilor pe termen scurt sunt cuprinse acţiunile deţinute la entităţile afiliate şi alte investiţii pe termen scurt.
    247. (1) Contravaloarea acţiunilor pe termen scurt primite fără plată, potrivit legii, se înregistrează în contrapartidă cu contul 768 "Alte venituri financiare".
    (2) Alte investiţii pe termen scurt reprezintă obligaţiunile emise şi răscumpărate, obligaţiunile achiziţionate şi alte valori mobiliare achiziţionate în vederea realizării unui profit într-un termen scurt.

    248. (1) La intrarea în entitate, investiţiile pe termen scurt se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.
    (2) Depozitele bancare pe termen scurt în valută se înregistrează la constituire la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, de la data operaţiunii de constituire.

    249. (1) Lichidarea depozitelor constituite în valută se efectuează la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, de la data operaţiunii de lichidare.
    (2) Diferenţele de curs valutar între cursul de la data constituirii sau cursul la care sunt înregistrate în contabilitate şi cursul Băncii Naţionale a României de la data lichidării depozitelor bancare se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

    250. (1) Pentru deprecierea investiţiilor deţinute ca active circulante, la sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii, se recunosc ajustări pentru pierdere de valoare, înregistrate pe seama cheltuielilor.
    (2) La sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, ajustările pentru pierderile de valoare înregistrate se suplimentează, se diminuează sau se anulează, după caz. La ieşirea din entitate a investiţiilor pe termen scurt, eventualele ajustări pentru pierdere de valoare se anulează.


    4.5.5. Casa şi conturi la bănci
    251. (1) Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci, disponibilităţile în lei şi valută, cecurile entităţii, precum şi dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor acordate de bănci în conturile curente. Depozitele bancare pe termen de cel mult 3 luni pot fi incluse în numerar şi echivalente de numerar doar în măsura în care acestea sunt deţinute cu scopul de a acoperi nevoia de numerar pe termen scurt, şi nu în scop investiţional.
    (2) Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe bază de documente prezentate entităţii şi neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează distinct în contabilitate (contul 5125 "Sume în curs de decontare").
    (3) Sumele acordate personalului prin sistemul de carduri, cu titlu de avansuri spre decontare în vederea plăţii unor achiziţii sau prestări de servicii, se evidenţiază în contul 542 "Avansuri de trezorerie"/analitic distinct.
    (4) Conturile curente la bănci se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă.
    (5) Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare, sub condiţia împuternicirii primite din partea asigurătorilor şi/sau reasigurătorilor, au dreptul să colecteze primele, să plătească despăgubirile în numele acestora, în moneda prevăzută în contractul de asigurare sau de reasigurare, după caz, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, şi să emită documentele de asigurare sau de reasigurare în numele asigurătorului sau reasigurătorului, după caz.
    (6) Primele de asigurare încasate, potrivit legii direct în conturile curente ale brokerilor de asigurare deschise separat de operaţiunile necesare desfăşurării activităţii curente la instituţiile de credit se evidenţiază în contabilitate distinct pentru fiecare asigurator atât în lei cât şi în valută.
    (7) Conturi curente distincte vor fi deschise la instituţiile de credit şi pentru despăgubirile plătite asiguraţilor în numele asigurătorilor ca urmare a evenimentelor riscurilor asigurate, (regularizări de daune).
    (8) Valoarea comisioanelor încasate din activitatea de intermediere sau alte sume provenite din operaţiunile de intermediere vor fi de asemenea evidenţiate distinct.
    (9) Dobânzile de încasat, aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci, se înregistrează distinct în contabilitate, faţă de cele de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, precum şi cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.
    (10) Dobânzile de plătit şi cele de încasat, aferente exerciţiului financiar în curs, se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare, după caz.

    252. Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci/casierie şi a mişcării acestora, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate, se ţine distinct în lei şi în valută.
    253. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii respective. În vederea asigurării unui tratament contabil unitar, prin curs de schimb de la data efectuării operaţiunii se înţelege cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ultima zi bancară anterioară operaţiunii, disponibil ca informaţie la momentul efectuării operaţiunii (încasare, plată, emitere de documente).
    254. (1) Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută, inclusiv cele derulate în cadrul contractelor cu decontare la termen, se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează licitaţia cu valută, fără ca acestea să genereze în contabilitate diferenţe de curs valutar.
    (2) La finele fiecărei luni, disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută, acreditive şi depozite în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză.
    (3) Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

    255. (1) În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori, entităţile pot solicita deschiderea de acreditive la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora.
    (2) Lichidarea acreditivelor constituite în valută se efectuează la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, de la data operaţiunii de lichidare.
    (3) Diferenţele de curs valutar între cursul de la data constituirii sau cursul la care acreditivele sunt înregistrate în contabilitate şi cursul Băncii Naţionale a României de la data lichidării acreditivelor se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

    256. (1) Sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, în vederea efectuării unor plăţi în favoarea entităţii, se înregistrează distinct în contabilitate (contul 542 "Avansuri de trezorerie", respectiv contul 461 "Debitori diverşi", în cazul terţilor).
    (2) În cazul plăţilor în valută suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile se recunosc în contabilitate la cursul din data efectuării operaţiunilor sau la cursul din data decontării avansului.
    (3) Sumele reprezentând avansuri de trezorerie, acordate potrivit legii şi nedecontate până la data bilanţului, se evidenţiază în contul de debitori diverşi (461 "Debitori diverşi") sau creanţe în legătură cu personalul (4282 "Alte creanţe în legătură cu personalul"), în funcţie de natura creanţei.

    257. În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile la bănci, precum şi între conturile la bănci şi casieria entităţii.
    258. Operaţiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor emise de Banca Naţională a României şi a reglementărilor emise în acest scop.

    SECŢIUNEA 4.6
    Terţi
    259. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor entităţii în relaţiile acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entităţile afiliate, entităţile asociate şi entităţile controlate în comun, asociaţii/acţionarii, debitorii şi creditorii diverşi.
    260. (1) În contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se înregistrează operaţiunile privind cumpărările, respectiv livrările de mărfuri şi produse, serviciile prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate.
    (2) Datoriile către furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, până la finele lunii, nu s-au primit facturile se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 408 "Furnizori - facturi nesosite"), pe baza documentelor care atestă primirea bunurilor, respectiv a serviciilor.
    (3) Creanţele faţă de clienţii pentru care, până la finele lunii, nu au fost întocmite facturile se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 418 "Clienţi - facturi de întocmit"), pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.
    (4) În baza contabilităţii de angajamente, entităţile trebuie să evidenţieze în contabilitate toate veniturile şi cheltuielile, respectiv creanţele şi datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.
    (5) În conturile de furnizori şi clienţi se evidenţiază distinct datoriile, respectiv creanţele din penalităţi stabilite conform clauzelor contractuale, despăgubiri datorate pentru contracte întrerupte înainte de termen şi alte elemente de natură similară.

    261. (1) Avansurile acordate furnizorilor, precum şi cele primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.
    (2) Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări se reflectă distinct de avansurile acordate altor furnizori.

    262. (1) În conturile de terţi se înregistrează distinct operaţiunile de scontare, forfetare şi alte operaţiuni, efectuate cu instituţii de credit.
    (2) Scontul comercial reprezintă operaţiunea prin care, în schimbul unui efect de comerţ (cambie, bilet la ordin), instituţia de credit pune la dispoziţia posesorului creanţei valoarea efectului, mai puţin taxa de scont şi comisioanele aferente, fără a aştepta scadenţa efectului respectiv, iar instituţia are drept de recurs asupra beneficiarului fondurilor.
    (3) Forfetarea reprezintă cumpărarea, fără recurs asupra oricărui deţinător anterior, a unor creanţe scadente la termen, ca rezultat al livrării de bunuri sau prestărilor de servicii, contra unei taxe forfetare.

    263. (1) Operaţiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri şi prestările de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit, după caz.
    (2) Efectele comerciale trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi fond prevăzute de legislaţia în vigoare, fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată.
    (3) Efectele comerciale scontate neajunse la scadenţă se înregistrează într-un cont în afara bilanţului (contul 8037 "Efecte scontate neajunse la scadenţă") şi se menţionează în notele explicative.

    264. (1) Creanţele şi datoriile în valută, rezultate ca efect al tranzacţiilor entităţii, se înregistrează în contabilitate atât în lei, cât şi în valută, cu respectarea prevederilor pct. 266-273 din prezentele reglementări.
    (2) În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
    (3) Din punct de vedere contabil, efectuarea operaţiunii economico-financiare este probată de orice document în care se consemnează aceasta.
    (4) În cazul bunurilor achiziţionate însoţite de factură sau de aviz de însoţire a mărfii, urmând ca factura să sosească ulterior, cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este cursul de la data recepţiei bunurilor.

    Elementele monetare
    265. (1) Prin elemente monetare se înţelege disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile.
    (2) Caracteristica esenţială a unui element monetar este dreptul de a primi sau obligaţia de a plăti un număr fix sau determinabil de unităţi monetare. Exemplele includ: pensii şi alte beneficii ale angajaţilor ce trebuie plătite în numerar; provizioane ce trebuie decontate în numerar; şi dividende în numerar care sunt recunoscute ca datorie. În mod similar, un contract de a primi (sau de a furniza) un număr variabil de instrumente de capitaluri proprii ale entităţii sau o cantitate variabilă de active în care valoarea justă ce trebuie primită (sau furnizată) este egală cu un număr fix sau determinabil de unităţi monetare este un element monetar.
    (3) Caracteristica esenţială a unui element nemonetar este absenţa unui drept de a primi (sau a unei obligaţii de a furniza) un număr fix sau determinabil de unităţi monetare. Exemplele includ: sumele plătite în avans pentru bunuri şi servicii; imobilizări necorporale; stocuri; imobilizări corporale; şi provizioanele care urmează a fi decontate prin furnizarea unui activ nemonetar.
    (4) La data intrării în vigoare a prezentelor reglementări, sumele reprezentând avansuri acordate pentru imobilizări corporale, respectiv necorporale, se preiau în conturile 4093 "Avansuri acordate pentru imobilizări corporale" şi 4094 " Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale", la valoarea rezultată din evaluarea efectuată la 31 decembrie 2015, potrivit Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.129/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
    (5) Începând cu data de 1 ianuarie 2016, sumele înregistrate în conturile menţionate la alin. (1), precum şi cele reflectate în conturile 409 "Furnizori - debitori" şi 419 "Clienţi - creditori", nu mai fac obiectul evaluării în funcţie de cursul valutar, la finele lunii, respectiv la finele exerciţiului financiar.


    Operaţiuni în valută
    266. (1) În înţelesul prezentelor reglementări, o tranzacţie în valută este o tranzacţie care este exprimată sau necesită decontarea într-o altă monedă decât moneda naţională (leu), inclusiv tranzacţiile rezultate atunci când o entitate:
    a) cumpără sau vinde bunuri sau servicii al căror preţ este exprimat în valută;
    b) împrumută sau oferă spre împrumut fonduri, iar sumele ce urmează să fie plătite sau încasate sunt exprimate în valută; sau
    c) achiziţionează sau cedează într-o altă manieră active, contractează sau achită datorii exprimate în valută.

    (2) Cursul de schimb valutar este raportul de schimb dintre două monede.
    (3) Diferenţa de curs valutar este diferenţa ce rezultă din conversia unui anumit număr de unităţi ale unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite.

    267. În vederea aplicării regulilor privind contabilizarea operaţiunilor în valută, creanţele şi datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, sunt asimilate elementelor exprimate în valută.
    268. O tranzacţie în valută trebuie înregistrată iniţial la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii.
    269. (1) Înregistrarea contravalorii în lei a capitalului social subscris în valută se face la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din data subscrierii.
    (2) Diferenţele de curs valutar între cursul de la data subscrierii şi cursul de la data vărsării capitalului social în valută se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

    270. (1) În cazul datoriilor de leasing financiar în valută, acestea se înregistrează la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României la data acordării finanţării. În situaţia în care data acordării finanţării este zi nebancară, la calculul diferenţelor de curs valutar aferente se va avea în vedere cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară anterioară acesteia.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul datoriilor de leasing financiar în lei, cu decontare în funcţie de cursul unei valute.

    271. (1) Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar.
    (2) Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată în decursul aceleiaşi luni în care a survenit, întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acea lună. Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată într-o lună ulterioară, diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărei luni.

    272. (1) Diferenţele de valoare care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, la alte venituri sau cheltuieli financiare. Atunci când creanţa sau datoria este decontată în decursul aceleiaşi luni în care a survenit, întreaga diferenţă rezultată este recunoscută în acea lună.
    (2) Atunci când creanţa sau datoria este decontată într-o lună ulterioară, diferenţa recunoscută în fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb, survenită în cursul fiecărei luni.

    273. Prevederile pct. 266-272 se aplică şi pentru activitatea desfăşurată în străinătate de subunităţile fără personalitate juridică, şi care aparţin persoanelor juridice cu sediul în România, inclusă în situaţiile financiare anuale ale persoanei juridice române.
    274. (1) La finele fiecărei luni, creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză. Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.
    (2) Pentru ultima zi a lunii se efectuează atât contabilizarea tranzacţiilor în valută, cât şi evaluarea lunară la cursul Băncii Naţionale a României, utilizându-se:
    a) pentru contabilizarea tranzacţiilor efectuate în ultima zi a lunii, cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ultima zi bancară anterioară operaţiunii;
    b) cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, din ultima zi bancară a lunii în cauză, pentru evaluarea creanţelor şi datoriilor în valută, a disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie, cum sunt titlurile de stat în valută, acreditivele şi depozitele în valută, existente în sold la sfârşitul lunii.

    (3) Prevederile prezentului punct se aplică şi creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute. În acest caz, diferenţele înregistrate se recunosc în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, după caz.

    275. Evaluarea prevăzută la pct. 274 se aplică şi în cazul:
    a) creanţelor, respectiv al datoriilor, reflectate în conturile 481 "Decontări între unitate şi subunităţi" şi 482 "Decontări între subunităţi" de subunităţile din România, care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, provenind din relaţiile cu persoana juridică căreia îi aparţin aceste subunităţi, respectiv cu alte subunităţi ale aceleiaşi persoane juridice;
    b) depozitelor bancare constituite în valută (conturile 267 "Creanţe imobilizate" şi 508 "Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate").

    276. În contextul datelor informative raportate potrivit legii, creanţele şi datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, sunt asimilate creanţelor şi datoriilor în lei.
    277. La scăderea din evidenţă a creanţelor şi datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sunt prescrise, entităţile trebuie să demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale, pentru decontarea acestora.
    278. Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor, a celorlalte datorii şi creanţe se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică. În acest sens, în contabilitatea analitică, furnizorii şi clienţii se grupează astfel: interni şi externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată, respectiv de încasare.
    279. În cadrul conturilor de furnizori şi clienţi, se grupează distinct datoriile şi creanţele rezultate din tranzacţiile cu clauze de rezervă de proprietate.
    280. Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate (contul 4118 "Clienţi incerţi sau în litigiu" sau în conturi analitice ale conturilor de creanţe, pentru alte creanţe decât clienţii).
    281. (1) În scopul prezentării în situaţiile financiare anuale, creanţele se evaluează la valoarea probabilă de încasat.
    (2) Atunci când se estimează că o creanţă nu se va încasa integral, în contabilitate se înregistrează ajustări pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.

    282. (1) Creanţele preluate prin cesionare se evidenţiază în contabilitate la costul de achiziţie (articol contabil 461 Debitori diverşi = 462 " Creditori diverşi"). Valoarea nominală a creanţelor astfel preluate se evidenţiază în afara bilanţului (contul 809 " creanţe preluate prin cesionare).
    (2) În cazul achiziţiei unui portofoliu de creanţe, costul de achiziţie se alocă pentru fiecare creanţă astfel preluată.
    (3) În cazul în care cesionarul recuperează de la debitorul preluat o sumă mai mare decât costul de achiziţie al creanţei faţă de acesta, diferenţa dintre costul de achiziţie se înregistrează la venituri (contul 758 "Alte venituri din exploatare/ analitic distinct) la data încasării.
    (4) În cazul în care cesionarul cedează creanţa faţă de debitorul preluat, acesta recunoaşte în contabilitate la data cedării:
    a) o cheltuială (contul 654 "Pierderi din creanţe şi debitori diverşi") atunci când costul de achiziţie al creanţei cedate este mai mare decât preţul de cesiune al acesteia; sau
    b) un venit (contul 758 "Alte venituri din exploatare"/analitic distinct), atunci când preţul de cesiune al creanţei este mai mare decât costul de achiziţie al acesteia.
    c) încasarea efectivă a sumelor provenite din cesiunea de creanţei se evidenţiază de exemplu pentru sumele în lei 5121 "Conturi curente la bănci"= 461 "Debitori diverşi/Creanţe cedate".


    283. Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca prestată.
    284. (1) În vederea înregistrării primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, o entitate recunoaşte ca provizion costul previzionat al acestora atunci şi numai atunci când:
    a) entitatea are o obligaţie legală sau implicită de a face astfel de plăţi ca rezultat al evenimentelor anterioare; şi
    b) poate fi făcută o estimare certă a obligaţiei.

    (2) O obligaţie curentă există atunci, şi numai atunci, când entitatea nu are o altă alternativă realistă decât să efectueze aceste plăţi.
    (3) În situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se propun prime reprezentând participarea personalului la profit, contravaloarea acestora se reflectă sub formă de provizion, cheltuiala rezultând din serviciul angajatului. Provizionul urmează a fi reluat la venituri în exerciţiul financiar în care se acordă aceste prime.

    285. (1) În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi şi avantaje care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă, alimente antidot etc.), precum şi alte drepturi acordate potrivit legii.
    (2) Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct, pe persoane.

    286. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale.
    287. (1) Sumele datorate şi neachitate personalului până la sfârşitul exerciţiului financiar (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmează să fie încasate de la acesta, aferente exerciţiului în curs, dar care urmează a fi plătite/încasate în exerciţiul financiar următor, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul.
    (2) Concediile de odihnă se înregistrează pe seama datoriilor atunci când suma lor este comensurată în baza statelor de salarii sau a altor documente care să justifice suma respectivă. În lipsa acestora, sumele reprezentând concedii de odihnă se recunosc pe seama provizioanelor. Prevederile prezentului alineat referitoare la recunoaşterea unor obligaţii faţă de salariaţi, pe seama datoriilor sau a provizioanelor, se aplică şi în cazul bonusurilor acordate angajaţilor.
    (3) Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru, precum şi debitele provenite din pagube materiale, amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti, şi alte creanţe faţă de personalul entităţii se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul.

    288. (1) Beneficiile sub forma acţiunilor proprii ale entităţii (sau alte instrumente de capitaluri proprii), acordate angajaţilor sunt înregistrate distinct (contul 643 "Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii"), în contrapartida conturilor de capitaluri proprii (1031 "Beneficii acordate angajaţilor sub forma instrumentelor de capitaluri proprii"), la valoarea justă a respectivelor instrumente de capitaluri proprii, de la data acordării acelor beneficii. Recunoaşterea cheltuielilor aferente muncii prestate de angajaţi are loc în momentul prestării acesteia.
    (2) Data acordării beneficiilor reprezintă data la care entitatea şi angajaţii beneficiari ai respectivelor instrumente înţeleg şi acceptă termenii şi condiţiile tranzacţiei, cu menţiunea că, dacă respectivul acord face obiectul unui proces de aprobare ulterioară (de exemplu, de către acţionari), data acordării beneficiilor este data la care este obţinută respectiva aprobare.
    (3) Pentru instrumentele de capitaluri proprii acordate care intră în drepturi imediat, la data acordării beneficiilor, angajaţilor nu li se cere să finalizeze o perioadă specificată de servicii înainte de a avea dreptul necondiţionat asupra respectivelor instrumente de capitaluri proprii şi, în absenţa unei dovezi privind contrariul, entitatea va considera că serviciile prestate în schimbul instrumentelor de capitaluri proprii au fost deja primite. În acest caz, cheltuielile aferente se înregistrează integral, la momentul respectiv, în contrapartidă cu conturile de capitaluri proprii.
    (4) Pentru instrumentele de capitaluri proprii acordate, care intră în drepturi numai după îndeplinirea de către angajaţi a unei perioade specificate de servicii, cheltuielile aferente sunt înregistrate pe măsura prestării serviciilor, pe parcursul perioadei pentru satisfacerea condiţiilor de intrare în drepturi, în contrapartidă cu conturile de capitaluri proprii. Suma înregistrată drept cheltuieli va avea în vedere estimarea numărului de instrumente de capitaluri proprii care vor intra în drepturi, iar această estimare trebuie revizuită dacă informaţiile ulterioare indică faptul că numărul de instrumente de capitaluri proprii preconizate a intra în drepturi este diferit faţă de estimările precedente, astfel încât, la data intrării în drepturi, estimarea respectivă să fie egală cu numărul de instrumente de capitaluri proprii care intră în drepturi.

    289. (1) Contabilitatea decontărilor privind contribuţiile sociale cuprinde obligaţiile pentru contribuţia la asigurări sociale, contribuţia la asigurări sociale de sănătate şi la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj.
    (2) Eventualele sume datorate sau care urmează să fie încasate în perioadele următoare, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe sociale. Aici se cuprinde şi contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative şi la primele de asigurare voluntară de sănătate.

    290. În cadrul decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venituri de natura salariilor, subvenţiile de primit, alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.
    291. (1) Impozitul pe profit/venit de plată trebuie recunoscut ca datorie în limita sumei neplătite.
    (2) Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată, surplusul trebuie recunoscut drept creanţă.
    (3) Impozitul pe profit, precum şi celelalte impozite pentru care legislaţia fiscală prevede efectuarea de plăţi anticipate se reflectă distinct în contabilitate, pe seama cheltuielilor şi a conturilor de datorii, cu evidenţierea separată a achitării contravalorii acestora.

    292. Taxa pe valoarea adăugată pentru achiziţiile din România şi pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate în România se determină şi se înregistrează în contabilitate potrivit legii.
    293. Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se înregistrează în contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.
    294. La alte impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, vărsămintele din profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat şi alte impozite şi taxe. Acestea se defalcă în contabilitatea analitică pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.
    295. (1) Subvenţiile primite sau de primit de către entitate se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.
    (2) Atunci când datoriile în valută aferente anumitor obiective sau lucrări finanţate din subvenţii sunt achitate direct de către autorităţile care gestionează fondurile, din sumele reprezentând acele subvenţii, fără ca aceste sume să tranziteze conturile entităţii, în contabilitate se reflectă atât datoria în valută, cât şi creanţa din subvenţii corespunzătoare.
    Dacă la sfârşitul lunii sau perioadei de raportare, conturile de datorii faţă de furnizori şi creanţe din subvenţii în valută prezintă sold, acestea se evaluează similar oricărui element monetar în valută, astfel încât veniturile şi cheltuielile financiare aferente să nu influenţeze rezultatul acelei luni, respectiv perioade.
    În toate cazurile se va urmări ca modul de contabilizare a operaţiunilor să respecte clauzele cuprinse în contractele încheiate şi legislaţia în vigoare.

    (3) În cazul achiziţiilor în valută, finanţate din sume nerambursabile, decontate de operatorii economici, în calitate de beneficiari ai acestor fonduri, diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se decontează cu instituţia finanţatoare dacă există clauze în acest sens, cuprinse în contractele încheiate, sau prevederi în actele normative aplicabile. Diferenţele respective se înregistrează în conturi de debitori diverşi sau creditori diverşi, în relaţie cu alte venituri financiare, respectiv alte cheltuieli financiare, după caz.
    (4) Prevederile de la alin. (2) şi (3) se aplică şi în cazul datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute.

    296. Contabilitatea decontărilor între entităţile din cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii cuprinde operaţiunile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, atât în contabilitatea entităţii debitoare, cât şi a celei creditoare, precum şi decontările între acţionari/asociaţi şi entitate privind capitalul social, dividendele cuvenite acestora, alte decontări cu acţionarii/asociaţii şi, de asemenea, conturile coparticipanţilor referitoare la operaţiunile efectuate în comun, în cazul asocierilor în participaţie.
    297. (1) Dividendele repartizate deţinătorilor de acţiuni, propuse sau declarate după data bilanţului, precum şi celelalte repartizări similare efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilanţului. În acest sens, sumele reprezentând dividende, respectiv, vărsăminte la buget vor fi reflectate în conformitate cu prevederile subsecţiunii 4.13.5 "Rezultatul exerciţiului financiar, rezultatul reportat, repartizarea profitului şi acoperirea pierderii contabile".
    (2) Cota-parte din profit ce se plăteşte, potrivit legii, fiecărui asociat constituie dividend.

    298. Sumele depuse sau lăsate temporar de către acţionari/asociaţi la dispoziţia entităţii, precum şi dobânzile aferente, calculate în condiţiile legii, se înregistrează în contabilitate în conturi distincte (contul 4551 "Acţionari/asociaţi - conturi curente", respectiv contul 4558 "Acţionari/asociaţi - dobânzi la conturi curente").
    299. Creanţele/datoriile entităţii faţă de alţi terţi, alţii decât personalul propriu, clienţii şi furnizorii, se înregistrează în conturile de debitori/creditori diverşi.
    300. (1) Cheltuielile plătite/de plătit şi veniturile încasate/de încasat în exerciţiul financiar curent, dar care privesc exerciţiile financiare următoare, se înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans (contul 471 "Cheltuieli înregistrate în avans") sau venituri în avans (contul 472 "Venituri înregistrate în avans"), după caz.
    (2) În aceste conturi se înregistrează, în principal, următoarele cheltuieli şi venituri: chirii, abonamente, asigurări şi alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din chirii, abonamente şi alte venituri aferente perioadelor sau exerciţiilor următoare.
    (3) Onorariile şi comisioanele bancare achitate în vederea obţinerii de împrumuturi pe termen lung se recunosc pe seama cheltuielilor înregistrate în avans. Cheltuielile în avans urmează să se recunoască la cheltuieli curente eşalonat, pe perioada de rambursare a împrumuturilor respective.
    (4) Prevederile alin. (4) nu se aplică pentru operaţiunile în derulare la data trecerii la aplicarea prezentelor reglementări.

    301. (1) Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, în contul 473 "Decontări din operaţiuni în curs de clarificare". Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către entitate într-un termen de cel mult trei luni de la data constatării.
    (2) Entităţile care înregistrează sold la contul 473 "Decontări din operaţiuni în curs de clarificare" la sfârşitul exerciţiului financiar prezintă în notele explicative informaţii privind natura operaţiunilor în curs de clarificare.

    302. Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului şi debitori, cu ocazia inventarierii la sfârşitul exerciţiului financiar, se reflectă ajustări pentru pierdere de valoare.

    SECŢIUNEA 4.7
    Contabilitatea angajamentelor şi a altor elemente extrabilanţiere
    303. (1) Drepturile şi obligaţiile, precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi datoriile entităţii se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenţă.
    (2) În această categorie se cuprind: angajamente (giruri, garanţii, cauţiuni) acordate sau primite în relaţiile cu terţii; imobilizări corporale luate cu chirie; valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în păstrare sau custodie; debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare; stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă; redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate; efecte scontate neajunse la scadenţă; bunuri publice primite în administrare, concesiune şi cu chirie de către regii autonome, societăţi/companii naţionale, societăţi; dobânzi aferente contractelor de leasing financiar, neajunse la scadenţă; prin urmare, nu pot fi recunoscute în conturi bilanţiere, precum şi alte valori.

    304. (1) Bunurile luate în administrare, concesiune sau cu chirie se reflectă în conturi în afara bilanţului (contul 8038 "Bunuri primite în administrare, concesiune şi cu chirie").
    (2) La sfârşitul duratei contractului de administrare, concesiune sau închiriere, bunurile se restituie proprietarului. La restituirea acestor bunuri se creditează contul 8038 "Bunuri primite în administrare, concesiune şi cu chirie".

    305. În notele explicative la situaţiile financiare anuale trebuie prezentate informaţii referitoare la elementele înregistrate în conturi în afara bilanţului.
    306. În cadrul elementelor extrabilanţiere sunt cuprinse şi activele contingente (contul 807 "Active contingente"), respectiv datoriile contingente (contul 808 "Datorii contingente").
    307. (1) Un activ contingent este un activ potenţial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare datei bilanţului şi a căror existenţă va fi confirmată numai prin apariţia sau neapariţia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate sub controlul entităţii.
    Un exemplu în acest sens îl reprezintă un drept de creanţă ce poate rezulta dintr-un litigiu în instanţă (de exemplu, o despăgubire), în care este implicată entitatea şi al cărui rezultat este incert.

    (2) Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neaşteptate, care pot să genereze intrări de beneficii economice în entitate. Activele contingente nu trebuie recunoscute în conturile bilanţiere. Acestea trebuie prezentate în notele explicative în cazul în care este probabilă apariţia unor intrări de beneficii economice. Activele contingente nu sunt recunoscute în situaţiile financiare, deoarece ele nu sunt certe, iar recunoaşterea lor ar putea determina un venit care să nu se realizeze niciodată.
    (3) În cazul în care realizarea unui venit este sigură, activul aferent nu este un activ contingent şi trebuie procedat la recunoaşterea lui în bilanţ.
    (4) Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzătoare în situaţiile financiare a modificărilor survenite. Astfel, dacă intrarea de beneficii economice devine certă, activul şi venitul corespunzător vor fi recunoscute în situaţiile financiare aferente perioadei în care au survenit modificările. În schimb, dacă este doar probabilă o creştere a beneficiilor economice, entitatea va prezenta în notele explicative activul contingent.

    308. (1) O datorie contingentă este:
    a) o obligaţie potenţială, apărută ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanţului şi a cărei existenţă va fi confirmată numai de apariţia sau neapariţia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi în totalitate sub controlul entităţii; sau
    b) o obligaţie curentă apărută ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanţului, dar care nu este recunoscută deoarece:
    - nu este sigur că vor fi necesare ieşiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau
    – valoarea datoriei nu poate fi evaluată suficient de credibil.


    (2) O entitate nu va recunoaşte în bilanţ o datorie contingentă, aceasta fiind prezentată în notele explicative.
    (3) În situaţia în care o entitate are o obligaţie angajată în comun cu alte părţi, partea asumată de celelalte părţi este prezentată ca o datorie contingentă.
    (4) Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina dacă a devenit probabilă o ieşire de resurse care încorporează beneficiile economice. Dacă se consideră că este necesară ieşirea de resurse, generată de un element considerat anterior datorie contingentă, se va recunoaşte, după caz, o datorie sau un provizion în situaţiile financiare aferente perioadei în care a intervenit modificarea încadrării evenimentului, cu excepţia cazurilor în care nu poate fi efectuată nicio estimare credibilă.
    (5) Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul că:
    a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunând că pot fi realizate estimări corecte), deoarece constituie obligaţii curente la data bilanţului şi este probabil că vor fi necesare ieşiri de resurse pentru stingerea obligaţiilor; şi
    b) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt:
    - obligaţii posibile, dar pentru care trebuie să se confirme dacă entitatea are o obligaţie curentă care poate genera o ieşire de resurse; sau
    – obligaţii curente care nu îndeplinesc criteriile de recunoaştere în bilanţ (deoarece fie nu este probabil să fie necesară o reducere a resurselor entităţii pentru stingerea obligaţiei, fie nu poate fi realizată o estimare suficient de credibilă a valorii obligaţiei).



    SECŢIUNEA 4.8
    Datorii pe termen scurt: sume care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
    309. (1) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt, denumită şi datorie curentă, atunci când:
    a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii; sau
    b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.

    (2) Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.

    310. (1) Atunci când o entitate încalcă, la sau înainte de finalul perioadei de raportare, o prevedere dintr-un acord de împrumut pe termen lung şi această încălcare are drept efect faptul că datoria devine exigibilă la cerere, datoria este clasificată drept curentă, inclusiv în situaţia în care creditorul a fost de acord, după perioada de raportare şi înainte ca situaţiile financiare să fie autorizate pentru emitere, să nu ceară plata ca urmare a încălcării acesteia. O entitate clasifică datoria drept curentă deoarece la finalul perioadei de raportare ea nu are un drept necondiţionat de a-şi amâna decontarea pentru cel puţin douăsprezece luni după acea dată.
    (2) Totuşi, entitatea clasifică datoria ca datorie pe termen lung în cazul în care creditorul a fost de acord, până la finalul perioadei de raportare, să ofere o perioadă de graţie care să se încheie la cel puţin douăsprezece luni după perioada de raportare, în cadrul căreia entitatea poate rectifica abaterea şi în timpul căreia creditorul nu poate cere rambursarea imediată.
    (3) În categoria datoriilor pe termen scurt, brokerii de asigurare vor include inclusiv primele de asigurare, sau alte sume datorate către societăţile de asigurare/reasigurare evidenţiate cu ajutorul contului 401 "Decontări privind primele intermediate".
    (4) Distinct cu ajutorul contului 422 "Sume datorate asistenţilor în brokeraj" se vor evidenţia comisioanele datorate de brokerii de asigurare, asistenţilor în brokeraj ca urmare a contractelor de mandat încheiate pentru prestarea activităţii de intermediere cu asistenţii în brokeraj peroane fizice sau persoane juridice.

    311. Dacă o entitate preconizează şi are posibilitatea să refinanţeze sau să reînnoiască o obligaţie pentru cel puţin douăsprezece luni după perioada de raportare conform unei facilităţi de împrumut existente, ea clasifică obligaţia ca fiind pe termen lung chiar dacă, în caz contrar, ar fi trebuit să fie achitată într-o perioadă mai scurtă. În situaţiile în care refinanţarea sau reînnoirea obligaţiei nu ar fi la îndemâna entităţii (de exemplu atunci când nu există un acord de refinanţare), entitatea nu ia în calcul potenţialul de refinanţare a obligaţiei şi clasifică obligaţia drept curentă.
    312. În ceea ce priveşte împrumuturile clasificate ca datorii curente, dacă următoarele evenimente au loc între finalul perioadei de raportare şi data când situaţiile financiare sunt autorizate pentru emitere, acele evenimente sunt prezentate ca evenimente ce nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare:
    a) refinanţarea pe termen lung;
    b) rectificarea unei încălcări a unui acord de împrumut pe termen lung; şi
    c) acordarea de către creditor a unei perioade de graţie pentru a rectifica o abatere dintr-un acord de împrumut pe termen lung care se termină la cel puţin douăsprezece luni după perioada de raportare.

    SECŢIUNEA 4.9
    Datorii pe termen lung: sume care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
    313. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni şi prime de rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung şi mediu, sumele datorate entităţilor afiliate, entităţilor asociate şi entităţilor controlate în comun, alte împrumuturi şi datorii asimilate, precum şi dobânzile aferente acestora.
    314. (1) Atunci când suma de rambursat pentru o datorie este mai mare decât suma primită, diferenţa se înregistrează într-un cont distinct (169 "Prime privind rambursarea obligaţiunilor şi a altor datorii"). Aceasta trebuie prezentată în bilanţ, ca o corecţie a datoriei corespunzătoare, precum şi în notele explicative.
    (2) Valoarea acestei diferenţe trebuie amortizată printr-o sumă rezonabilă în fiecare exerciţiu financiar, astfel încât să se amortizeze complet, dar nu mai târziu de data de rambursare a datoriei (articol contabil 6868 "Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor şi a altor datorii" = 169 "Prime privind rambursarea obligaţiunilor şi a altor datorii").

    315. Împrumuturile din emisiunile de obligaţiuni reprezintă contravaloarea obligaţiunilor emise potrivit legii. În cadrul acestora, trebuie evidenţiate distinct împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni convertibile.
    316. Datoriile privind concesiunile şi alte datorii similare sunt cele determinate de bunurile preluate cu acest titlu, potrivit contractelor încheiate de entitate.
    317. Entităţile trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului, dacă:
    a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni; şi
    b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor, care este încheiat înainte de data bilanţului.

    SECŢIUNEA 4.10
    Provizioane
    4.10.1. Recunoaşterea provizioanelor
    318. (1) Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului este probabil să existe sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea.
    (2) Pentru stabilirea existenţei unei obligaţii curente la data bilanţului, trebuie luate în considerare toate informaţiile disponibile.

    319. (1) La data bilanţului, valoarea unui provizion reprezintă cea mai bună estimare a cheltuielilor probabile sau, în cazul unei obligaţii, a sumei necesare pentru stingerea acesteia. Ca urmare, provizioanele nu pot depăşi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului.
    (2) Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate.

    320. Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.
    321. (1) Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare deoarece aceste pierderi viitoare nu corespund definiţiei unei datorii şi nu sunt îndeplinite criteriile de recunoaştere a provizioanelor.
    (2) Previzionarea unor pierderi viitoare din exploatare indică faptul că anumite active de exploatare ar putea fi depreciate. Ca urmare, entitatea testează aceste active pentru depreciere.

    322. Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.
    323. (1) Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:
    - o entitate are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior;
    – este probabil ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă; şi
    – poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei.
    Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.

    (2) O obligaţie curentă este o obligaţie legală sau implicită.
    (3) În înţelesul prezentelor reglementări:
    a) o obligaţie legală este obligaţia care rezultă:
    - dintr-un contract (în mod explicit sau implicit);
    – din legislaţie; sau
    – din alt efect al legii;

    b) o obligaţie implicită (de exemplu, obligaţia prin care o entitate se angajează să efectueze plăţi compensatorii personalului disponibilizat) este obligaţia care rezultă din acţiunile unei entităţi în cazul în care:
    - prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisă a firmei sau dintr-o declaraţie suficient de specifică, entitatea a indicat partenerilor săi că îşi asumă anumite responsabilităţi; şi
    – ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea că îşi va onora acele responsabilităţi.



    324. (1) Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile angajate, dar neplătite, datorită factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea:
    a) datoriile din credite comerciale constituie obligaţii de plată a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori şi care au fost facturate sau a căror plată a fost convenită în mod oficial cu furnizorii; şi
    b) cheltuielile angajate sunt obligaţiile de plată pentru bunuri şi servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost încă plătite, facturate sau nu s-a convenit oficial asupra plăţii lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajaţilor (de exemplu, sumele aferente concediului plătit). Deşi uneori este necesară o estimare a valorii sau exigibilităţii acestor datorii, elementul de incertitudine este - în general - mult mai redus decât în cazul provizioanelor.

    (2) Angajamentele entităţilor sunt prezentate, de regulă, ca parte a datoriilor rezultate din credite comerciale sau din alte activităţi, în timp ce provizioanele sunt raportate separat.

    325. (1) Se recunosc provizioane doar pentru acele obligaţii generate de evenimente anterioare care sunt independente de acţiunile viitoare ale entităţii (de exemplu, modul de desfăşurare a activităţii în viitor). Exemple de astfel de obligaţii sunt amenzile sau costurile de eliminare a efectelor negative, produse mediului, pedepsite de lege, ambele generând ieşiri de resurse care încorporează beneficii economice, indiferent de acţiunile viitoare ale entităţii. Similar, o entitate recunoaşte un provizion pentru costurile de închidere a unei instalaţii petroliere, cu condiţia ca respectiva entitate să remedieze daunele produse deja.
    (2) Dacă o entitate poate intenţiona sau poate avea nevoie, datorită presiunilor de ordin comercial sau cerinţelor de ordin legal, să efectueze cheltuieli pentru a putea acţiona într-un anumit mod (de exemplu, prin instalarea de echipamente care să elimine poluarea), ea poate evita cheltuielile viitoare prin diverse acţiuni, de exemplu, prin modificarea procedeului de fabricaţie. Ca urmare, entitatea nu are o obligaţie curentă aferentă acelei cheltuieli viitoare şi, deci, nu va recunoaşte niciun provizion.


    4.10.2. Categorii de provizioane
    326. (1) Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:
    a) litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte;
    b) cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor;
    c) dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea;
    d) acţiunile de restructurare; e) pensii şi obligaţii similare; f) impozite;
    g) terminarea contractului de muncă;
    h) prime ce urmează a se acorda personalului în funcţie de profitul realizat, potrivit prevederilor legale sau contractuale;
    i) provizioane în legătură cu acorduri de concesiune;
    j) provizioane pentru contracte cu titlu oneros;
    k) alte provizioane.

    (2) Contabilitatea provizioanelor se ţine pe feluri, în funcţie de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.

    327. Tratamentul provizioanelor pentru dezafectarea imobilizărilor corporale este prevăzut la subsecţiunea 4.4.3 "Imobilizări corporale" din prezentele reglementări.
    Provizioane pentru restructurare
    328. (1) Provizioanele pentru restructurare se pot constitui în următoarele situaţii:
    a) vânzarea sau încetarea activităţii unei părţi a afacerii;
    b) închiderea unor sedii ale entităţii;
    c) modificări în structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere;
    d) reorganizări fundamentale care au un efect semnificativ în natura şi scopul activităţilor entităţii.

    (2) În cazul în care restructurarea este la nivelul grupului, provizionul pentru restructurare se recunoaşte atât în situaţiile financiare anuale individuale ale entităţii din grup afectate de restructurare, cât şi în cele consolidate.
    (3) Provizioanele de restructurare, în cazul unei obligaţii legale, se constituie cu respectarea condiţiilor generale de recunoaştere a provizioanelor şi a prevederilor legale.
    (4) O entitate are o obligaţie implicită care determină constituirea unui provizion pentru restructurare atunci când sunt îndeplinite condiţiile generale de recunoaştere a provizioanelor şi entitatea:
    a) dispune de un plan oficial detaliat pentru restructurare, care să stipuleze cel puţin:
    - activitatea sau partea de activitate la care se referă;
    – principalele locaţii afectate de planul de restructurare;
    – numărul aproximativ de angajaţi care vor primi compensaţii pentru încetarea activităţii, distribuţia şi posturile acestora;
    – cheltuielile implicate; şi
    – data de la care se va implementa planul de restructurare; şi

    b) a provocat celor afectaţi o aşteptare că va realiza restructurarea prin începerea implementării acelui plan sau prin anunţarea principalelor sale caracteristici celor afectaţi de acesta.

    În cazul în care o entitate începe un plan de restructurare sau anunţă principalele sale caracteristici celor afectaţi numai după data bilanţului, dacă restructurarea este semnificativă şi neprezentarea ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaţiilor financiare, este necesară prezentarea de informaţii în acest sens.

    329. (1) Un provizion aferent restructurării va include numai costurile directe generate de restructurare, şi anume cele care:
    - sunt generate în mod necesar de procesul de restructurare; şi
    – nu sunt legate de desfăşurarea continuă a activităţii entităţii.

    (2) Un provizion pentru restructurare nu trebuie să includă costuri precum cele legate de:
    - recalificarea sau mutarea personalului permanent;
    – marketingul;

    Aceste cheltuieli referitoare la administrarea viitoare a activităţii nu reprezintă datorii de restructurare la data bilanţului.


    Provizioane pentru pensii
    330. (1) Provizioanele pentru pensii se referă la sumele ce vor fi plătite de entitate după ce angajaţii au părăsit entitatea. Acestea se constituie atunci când entitatea are prevăzută prin actul constitutiv sau contractul de muncă obligaţia achitării unor sume cu titlu de pensie, după ce angajaţii au părăsit entitatea. La constituirea acestor provizioane se vor avea în vedere şi prevederile legislaţiei în vigoare.
    (2) Valoarea provizioanelor pentru pensii se stabileşte, de regulă, de către specialişti în domeniu. La determinarea lor se ţine seama de vârsta, vechimea în muncă şi rotaţia personalului în cadrul entităţii.
    (3) Provizioanele pentru pensii se recunosc pe parcursul perioadei de muncă rămase până la pensie.


    Provizioane pentru impozite
    331. (1) Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plată datorate bugetului de stat, în condiţiile în care sumele respective nu sunt reflectate ca datorie în relaţia cu statul.
    (2) Aceste provizioane se constituie, de exemplu pentru: diferenţe de impozite rezultate din operaţiuni de control nefinalizate; impozite pentru care entitatea are deschise procese în instanţă; rezerve din facilităţi fiscale sau alte rezerve pentru care în legislaţia fiscală există prevederi referitoare la impozitarea acestora, precum şi în alte situaţii care pot genera datorii sub forma impozitului pe profit.


    Provizioane pentru terminarea contractului de muncă
    332. (1) Provizioanele pentru terminarea contractului de muncă se constituie pentru obligaţiile asumate de entitate în relaţie cu angajaţii, pentru terminarea contractului de muncă de exemplu, obligaţii rezultate din contractul colectiv de muncă, de a plăti o sumă în corelare cu numărul de ani lucraţi în entitate.
    (2) Aceste provizioane se recunosc atunci când există certitudinea achitării lor într-o perioadă previzibilă de timp.


    Provizioane în legătură cu acorduri de concesiune
    333. În cazul în care operatorul unui acord de concesiune a serviciilor are o obligaţie contractuală de a întreţine infrastructura la un anumit nivel de utilizare sau de a aduce infrastructura într-o anumită stare înainte de a fi predată concedentului la sfârşitul acordului de serviciu, drept obligaţii de îndeplinit ca o condiţie a licenţei primite, aceste obligaţii contractuale de a întreţine sau de a reabilita infrastructura se recunosc drept provizion şi se evaluează la cea mai bună estimare a cheltuielii care ar fi necesară pentru a deconta obligaţia actuală la data bilanţului.

    Provizioane pentru contracte cu titlu oneros
    334. (1) Dacă o entitate are un contract cu titlu oneros, obligaţia contractuală actuală prevăzută în contract trebuie recunoscută şi evaluată ca provizion.
    (2) Un contract cu titlu oneros reprezintă un contract în care costurile inevitabile aferente îndeplinirii obligaţiilor contractuale depăşesc beneficiile economice preconizate a fi obţinute din contractul în cauză. Costurile inevitabile ale unui contract reflectă costul net de ieşire din contract, adică valoarea cea mai mică dintre costul îndeplinirii contractului şi eventualele compensaţii sau penalităţi generate de neîndeplinirea contractului.
    (3) Înainte de a constitui un provizion separat pentru un contract cu titlu oneros, o entitate recunoaşte orice pierdere din deprecierea activelor alocate contractului în cauză.


    Alte provizioane
    335. (1) În categoria altor provizioane se includ provizioane constituite pentru:
    - alte beneficii pe care entitatea urmează să le plătească angajaţilor sau persoanelor dependente de aceştia, care nu sunt legate de restructurare, pensii, impozite sau terminarea contractului de muncă;
    – cheltuielile legate de protecţia mediului înconjurător pentru: protejarea aerului; gestiunea apelor uzate; gestiunea deşeurilor, protejarea solului, a apelor subterane şi a apelor de suprafaţă; protejarea biodiversităţii şi a peisajului; alte activităţi de protejare a mediului înconjurător;
    – obligaţii asumate în comun cu o terţă parte etc.

    (2) Provizioanele incluse la "Alte provizioane" trebuie descrise în notele explicative, dacă acestea sunt semnificative.



    4.10.3. Evaluarea provizioanelor
    336. (1) Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data bilanţului a costurilor necesare stingerii obligaţiei curente.
    (2) Cea mai bună estimare a costurilor necesare stingerii datoriei curente este suma pe care o entitate ar plăti-o, în mod raţional, pentru stingerea obligaţiei la data bilanţului sau pentru transferarea acesteia unei terţe părţi la acel moment.
    (3) Acolo unde efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului reprezintă valoarea actualizată a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaţiei. În acest caz, actualizarea provizioanelor se face întrucât, datorită valorii-timp a banilor, provizioanele aferente unor ieşiri de resurse care apar la scurt timp de la data bilanţului sunt mult mai oneroase decât cele aferente unor ieşiri de resurse de aceeaşi valoare, dar care apar mai târziu.
    (4) Cheltuielile cu actualizarea provizioanelor reprezintă cheltuieli financiare (cont 6861 "Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor").
    (5) Actualizarea provizioanelor se efectuează de către persoane specializate, la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar pentru care se impune o asemenea actualizare. Rata de actualizare utilizată trebuie să reflecte evaluările curente pe piaţă ale valorii-timp a banilor şi ale riscurilor specifice datoriei.

    337. (1) Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este probabilă o ieşire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.
    (2) Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost iniţial recunoscute. Prin urmare, numai cheltuielile aferente provizionului iniţial pot fi acoperite din provizion. Acoperirea unor cheltuieli dintr-un provizion care a fost recunoscut iniţial pentru alt scop ar ascunde impactul a două evenimente diferite.
    (3) Provizioanele se evaluează înaintea determinării impozitului pe profit, tratamentul fiscal al acestora fiind cel prevăzut de legislaţia fiscală.


    4.10.4. Rambursări în legătură cu provizioanele
    338. Câştigurile rezultate din cedarea preconizată a activelor nu trebuie luate în considerare în evaluarea unui provizion, chiar dacă cedarea preconizată este strâns legată de evenimentul care generează constituirea provizionului. Entitatea recunoaşte câştigurile din cedările preconizate de active în conformitate cu prevederile de la subsecţiunea 4.4.3 "Imobilizări corporale".
    339. În cazul în care preconizează că o terţă parte îi va rambursa, integral sau parţial, cheltuielile necesare pentru decontarea unui provizion, o entitate trebuie să recunoască rambursarea dacă şi numai dacă există dovezi clare că va primi rambursarea în cazul în care îşi onorează obligaţia. Rambursarea trebuie tratată ca un activ separat. Suma recunoscută ca rambursare nu trebuie să depăşească valoarea provizionului.
    340. (1) Uneori, o entitate poate solicita unei alte părţi să plătească, integral sau parţial, cheltuielile impuse pentru decontarea unui provizion (de exemplu, în temeiul unor contracte de asigurare, al unor clauze de despăgubire sau al unor garanţii oferite de furnizori). Cealaltă parte poate fie să ramburseze sumele plătite de entitate, fie să plătească direct sumele în cauză.
    (2) În majoritatea situaţiilor, entitatea va rămâne responsabilă pentru toată suma în cauză, astfel încât, în cazul în care cealaltă parte nu plăteşte din orice motiv, entitatea este cea care trebuie să plătească întreaga sumă. În astfel de situaţii, entitatea recunoaşte un provizion pentru întreaga valoare a datoriei şi un activ separat pentru rambursarea preconizată, în momentul în care are dovezi că va primi suma în cauză dacă îşi onorează obligaţia.
    (3) În anumite situaţii, dacă terţa parte nu efectuează plata, entitatea nu va fi răspunzătoare pentru sumele în cauză. În astfel de cazuri, entitatea nu este răspunzătoare pentru costurile în cauză şi acestea nu sunt incluse în provizion.


    SECŢIUNEA 4.11
    Subvenţii
    341. (1) În categoria subvenţiilor se cuprind subvenţiile aferente activelor şi subvenţiile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenţii guvernamentale şi alte instituţii similare naţionale şi internaţionale.
    (2) Subvenţiile guvernamentale sunt uneori denumite în alte moduri, cum ar fi: subsidii, alocaţii, prime sau transferuri.

    342. În cadrul subvenţiilor se reflectă distinct:
    - subvenţii guvernamentale;
    – împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii;
    – alte sume primite cu caracter de subvenţii.

    343. (1) Subvenţiile aferente activelor reprezintă subvenţii pentru acordarea cărora principala condiţie este ca entitatea beneficiară să cumpere, să construiască sau să achiziţioneze active imobilizate.
    (2) O subvenţie guvernamentală poate îmbrăca forma transferului unui activ nemonetar (de exemplu, o imobilizare corporală), caz în care subvenţia şi activul sunt contabilizate la valoarea justă.
    (3) În conturile de subvenţii pentru investiţii se contabilizează şi donaţiile pentru investiţii, precum şi plusurile la inventar de natura imobilizărilor corporale şi necorporale.

    344. Subvenţiile aferente veniturilor cuprind toate subvenţiile, altele decât cele pentru active.
    345. (1) Subvenţiile guvernamentale, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, nu trebuie recunoscute până când nu există suficientă siguranţă că:
    a) entitatea va respecta condiţiile impuse de acordarea lor; şi
    b) subvenţiile vor fi primite.

    (2) Doar primirea unei subvenţii nu furnizează ea însăşi dovezi concludente că toate condiţiile ataşate acordării subvenţiei au fost sau vor fi îndeplinite.
    (3) Recunoaşterea veniturilor din subvenţii se efectuează cu respectarea clauzelor care au stat la baza acordării lor.

    346. (1) Contabilitatea proiectelor finanţate din subvenţii se ţine distinct, pe fiecare proiect, sursă de finanţare, potrivit contractelor încheiate, fără a se întocmi situaţii financiare anuale distincte pentru fiecare asemenea proiect.
    (2) Pentru asigurarea corelării cheltuielilor finanţate din subvenţii cu veniturile aferente se procedează astfel:
    a) din punctul de vedere al contului de profit şi pierdere:
    - în cursul fiecărei luni se evidenţiază cheltuielile după natura lor;
    – la sfârşitul lunii se evidenţiază la venituri subvenţiile corespunzătoare cheltuielilor efectuate;

    b) din punctul de vedere al bilanţului:
    - creanţa din subvenţii se recunoaşte în corespondenţă cu veniturile din subvenţii, dacă au fost efectuate cheltuielile suportate din aceste subvenţii, sau pe seama veniturilor amânate, dacă aceste cheltuieli nu au fost efectuate încă;
    – periodic, odată cu cererea de rambursare a contravalorii cheltuielilor suportate sau pe baza altor documente prin care se stabilesc şi se aprobă sumele cuvenite, se procedează la regularizarea sumelor înregistrate drept creanţă din subvenţii.



    347. (1) Subvenţiile se recunosc, pe o bază sistematică, drept venituri ale perioadelor corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii urmează să le compenseze.
    (2) În cazul în care într-o perioadă se încasează subvenţii aferente unor cheltuieli care nu au fost încă efectuate, subvenţiile primite nu reprezintă venituri ale acelei perioade curente.

    348. (1) În cele mai multe situaţii, perioadele de-a lungul cărora o entitate recunoaşte cheltuielile legate de o subvenţie guvernamentală sunt uşor identificabile. Astfel, subvenţiile acordate pentru acoperirea anumitor cheltuieli sunt recunoscute la venituri în aceeaşi perioadă ca şi cheltuiala aferentă. În mod similar, subvenţiile legate de activele amortizabile sunt recunoscute, de regulă, în contul de profit şi pierdere pe parcursul perioadelor şi în proporţia în care amortizarea acelor active este recunoscută.
    (2) În cazul subvenţiilor a căror acordare este legată de activitatea de producţie sau prestări de servicii, recunoaşterea acestora pe seama veniturilor se efectuează concomitent cu recunoaşterea cheltuielilor a căror contravaloare urmează a fi acoperită din aceste subvenţii.
    (3) O subvenţie guvernamentală care urmează a fi primită drept compensaţie pentru cheltuieli sau pierderi deja suportate sau în sensul acordării unui ajutor financiar imediat entităţii, fără a exista costuri viitoare aferente, trebuie recunoscută în contul de profit şi pierdere în perioada în care devine creanţă.
    (4) În anumite circumstanţe, o subvenţie guvernamentală poate fi acordată în scopul oferirii de ajutor financiar imediat unei entităţi. Astfel de subvenţii pot fi limitate la o anumită entitate şi pot să nu fie disponibile unei categorii întregi de beneficiari. În acest caz, recunoaşterea subvenţiei în contul de profit şi pierdere are loc în perioada în care entitatea îndeplineşte condiţiile pentru primirea subvenţiei.

    349. Entitatea prezintă în notele explicative informaţii referitoare la subvenţiile primite, destinaţia acestora şi elementele care justifică îndeplinirea condiţiilor necesare pentru acordarea subvenţiilor.
    350. Subvenţiile legate de terenuri pot impune, prin contractele încheiate, îndeplinirea anumitor obligaţii. În acest caz, subvenţiile se recunosc drept venituri pe parcursul perioadelor în care sunt suportate costurile îndeplinirii respectivelor obligaţii. De exemplu, o subvenţie pentru teren poate fi condiţionată de construirea unei clădiri pe terenul respectiv. În acest caz, subvenţia se recunoaşte în contul de profit şi pierdere pe parcursul duratei de viaţă a clădirii.
    351. (1) Subvenţiile nu trebuie înregistrate direct în conturile de capital şi rezerve deoarece acestea reprezintă sume acordate sub rezerva îndeplinirii anumitor condiţii de către societate.
    (2) Subvenţiile pentru active, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, se înregistrează în contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în bilanţ ca venit amânat (contul 475 "Subvenţii pentru investiţii"). Venitul amânat se înregistrează ca venit curent în contul de profit şi pierdere pe măsura înregistrării cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
    (3) Veniturile din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete se prezintă în contul de profit şi pierdere ca parte a cifrei de afaceri nete, iar celelalte venituri din subvenţii se prezintă în contul de profit şi pierdere ca o corecţie a cheltuielilor pentru care au fost acordate sau ca elemente de venituri, potrivit structurii prevăzute în acest sens.

    352. În cazul terenurilor şi clădirilor pentru care s-au primit subvenţii şi au făcut obiectul unei cedări parţiale, la scoaterea din evidenţă a acestora subvenţia aferentă părţii cedate se transferă la venituri, corespunzător valorii contabile a terenurilor, respectiv a clădirilor, scoase din evidenţă.
    353. (1) Restituirea unei subvenţii referitoare la un activ se înregistrează prin reducerea soldului venitului amânat cu suma rambursabilă.
    (2) Restituirea unei subvenţii aferente veniturilor se efectuează prin reducerea veniturilor amânate, dacă există, sau, în lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.
    (3) În măsura în care suma rambursată depăşeşte venitul amânat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaşte imediat ca o cheltuială.
    (4) O entitate prezintă în notele explicative informaţii privind condiţiile care nu au fost îndeplinite în legătură cu subvenţiile guvernamentale şi obligaţiile ce derivă din neîndeplinirea acestora.

    SECŢIUNEA 4.13
    Capitaluri proprii
    354. Capitalul şi rezervele (capitaluri proprii) reprezintă dreptul acţionarilor asupra activelor unei entităţi, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului financiar.
    355. La elaborarea situaţiilor financiare, entităţile adoptă conceptul financiar de capital. conform acestui concept, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalurile proprii ale entităţii.
    4.13.1. Capital
    356. Capitalul este reprezentat de capitalul social, în funcţie de forma juridică a entităţii.
    357. (1) Capitalul social subscris şi vărsat se înregistrează distinct în contabilitate, pe baza actelor de constituire a persoanei juridice şi a documentelor justificative privind vărsămintele de capital.
    358. (1) Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi, cuprinzând numărul şi valoarea nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale subscrise şi vărsate.
    (2) Principalele operaţiuni care se înregistrează în contabilitate cu privire la majorarea capitalului sunt: subscrierea şi emisiunea de noi acţiuni, încorporarea rezervelor şi alte operaţiuni, potrivit legii.
    (3) Operaţiunile care se înregistrează în contabilitate cu privire la micşorarea capitalului sunt,în principal, următoarele: reducerea numărului de acţiuni sau părţi sociale sau diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii unor acţionari sau asociaţi, răscumpărarea acţiunilor, acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi sau alte operaţiuni, potrivit legii.

    359. Acţiunile proprii răscumpărate, potrivit legii, sunt prezentate în bilanţ ca o corecţie a capitalului propriu.
    360. (1) Câştigurile sau pierderile legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entităţii (acţiuni, părţi sociale) nu vor fi recunoscute în contul de profit şi pierdere. Contravaloarea primită sau plătită în urma unor astfel de operaţiuni este recunoscută direct în capitalurile proprii şi se prezintă distinct în bilanţ, respectiv Situaţia modificărilor capitalului propriu, astfel:
    - câştigurile sunt reflectate în contul 141 "Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii";
    – pierderile sunt reflectate în contul 149 "Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii".

    (2) Nu reprezintă câştiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entităţii diferenţele de curs valutar dintre momentul subscrierii acţiunilor şi momentul vărsării contravalorii acestora, acestea fiind recunoscute la venituri sau cheltuieli financiare, după caz.
    (3) Câştigurile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determină ca diferenţă între preţul de vânzare al instrumentelor de capitaluri proprii şi valoarea lor de răscumpărare, respectiv între valoarea nominală a instrumentelor anulate şi valoarea lor de răscumpărare.
    (4) Pierderile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determină ca diferenţă între valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii şi preţul lor de vânzare, respectiv între valoarea de răscumpărare a instrumentelor anulate şi valoarea lor nominală.
    (5) Cheltuielile legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii sunt reflectate direct în capitalurile proprii (cont 149 "Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii") atunci când nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea lor ca imobilizări necorporale (cont 201 "Cheltuieli de constituire").
    (6) Soldul debitor al contului 149 "Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii" poate fi acoperit din rezultatul reportat şi alte elemente ale capitalurilor proprii, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor.

    361. În notele explicative trebuie cuprinse informaţii referitoare la operaţiunile care au afectat instrumentele de capitaluri proprii ale entităţii.
    362. În cazul fuziunii prin absorbţie, valoarea acţiunilor deţinute de societatea absorbită în capitalul societăţii absorbante se evidenţiază de societatea absorbantă, cu ocazia preluării elementelor de bilanţ ale societăţii absorbite, în contul 1095 "Acţiuni proprii reprezentând titluri deţinute de societatea absorbită la societatea absorbantă".

    4.13.2. Prime legate de capital
    363. (1) Primele legate de capital cuprind primele de emisiune, fuziune, aport şi de conversie.
    (2) Conturile corespunzătoare primelor legate de capital pot avea numai sold creditor.
    (3) Prima de emisiune se determină ca diferenţă între preţul de emisiune de noi acţiuni sau părţi sociale şi valoarea nominală a acestora.
    (4) Prima de fuziune se determină ca diferenţă între valoarea aportului rezultat din fuziune şi valoarea cu care a crescut capitalul social al societăţii absorbante.
    (5) Prima de aport se calculează ca diferenţă între valoarea bunurilor aportate şi valoarea nominală a capitalului social cu care au fost remunerate aceste aporturi.
    (6) Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni se calculează ca diferenţă între valoarea nominală a obligaţiunilor corespunzătoare împrumuturilor obligatare şi valoarea acţiunilor emise potrivit prevederilor contractuale, atunci când valoarea obligaţiunilor depăşeşte valoarea acţiunilor corespunzătoare.


    4.13.3. Rezerve din reevaluare
    364. (1) Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizărilor corporale, în conformitate cu prevederile prezentelor reglementări, trebuie reflectat în debitul sau creditul contului 105 "Rezerve din reevaluare", după caz, cu respectarea prevederilor privind reevaluarea imobilizărilor corporale din prezentele reglementări.
    (2) Evidenţierea rezervelor din reevaluare trebuie efectuată pe fiecare imobilizare corporală în parte şi pe fiecare operaţiune de reevaluare care a avut loc.
    (3) Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuată numai în limita soldului creditor existent, aferent imobilizării respective.
    (4) Rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale au caracter nedistribuibil. Diminuarea rezervelor din reevaluare se poate efectua numai cu respectarea prevederilor subsecţiunii 3.4.1 "Reevaluarea imobilizărilor corporale" din prezentele reglementări.


    4.13.4. Rezerve legale şi alte rezerve
    365. (1) Contabilitatea rezervelor se ţine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale şi alte rezerve.
    (2) Rezervele legale se constituie anual din profitul entităţii, în cotele şi limitele prevăzute de lege, şi din alte surse prevăzute de lege.
    (3) Rezervele legale pot fi utilizate numai în condiţiile prevăzute de lege.
    (4) Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al entităţii, conform prevederilor din actul constitutiv al acesteia.
    (5) Alte rezerve neprevăzute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau în alte scopuri, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.


    4.13.5. Rezultatul exerciţiului financiar, rezultatul reportat, repartizarea profitului şi acoperirea pierderii contabile
    366. (1) În contabilitate, profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar.
    (2) Rezultatul exerciţiului se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului.
    (3) Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia şi reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere.

    367. (1) Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţii, după aprobarea situaţiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
    (2) Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exerciţiului financiar curent, în baza unor prevederi legale, se înregistrează prin articolul contabil 129 "Repartizarea profitului" = 106 "Rezerve". Profitul contabil rămas după această repartizare se preia la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale în contul 117 "Rezultatul reportat", de unde urmează a fi repartizat pe celelalte destinaţii hotărâte de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.

    368. (1) Evidenţierea în contabilitate a destinaţiilor profitului contabil se efectuează după adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor care a aprobat repartizarea profitului, prin înregistrarea sumelor reprezentând dividende cuvenite acţionarilor sau asociaţilor, rezerve şi alte destinaţii, potrivit legii.
    (2) Închiderea conturilor 121 "Profit sau pierdere" şi 129 "Repartizarea profitului" se efectuează la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale. Ca urmare, cele două conturi apar cu soldurile corespunzătoare, în bilanţul întocmit pentru exerciţiul financiar la care se referă situaţiile financiare anuale.
    (3) În contul 117 "Rezultatul reportat" se evidenţiază distinct rezultatul reportat provenit din preluarea la începutul exerciţiului financiar curent a rezultatului din contul de profit şi pierdere al exerciţiului financiar precedent, precum şi rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile, respectiv din corectarea erorilor contabile.

    369. (1) Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar curent, după aprobarea situaţiilor financiare anuale conform legii, şi cel reportat aferent exerciţiilor financiare precedente, din rezerve, prime de capital şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.
    (2) În lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acoperă pierderea contabilă este la latitudinea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv a consiliului de administraţie.


    SECŢIUNEA 4.14
    Contabilitatea operaţiunilor realizate în cadrul contractelor de asocieri în participaţie
    370. (1) Evidenţa asocierii în participaţie se organizează atât la nivelul asocierii, cât şi în contabilitatea fiecărui coparticipant cu ajutorul contului 458 "Decontări din operaţiuni în participaţie", analitic distinct pe fiecare coparticipant.
    (2) Evidenţa decontărilor din operaţiuni în asocieri în participaţie, respectiv a decontării cheltuielilor şi veniturilor realizate din operaţiuni în asocieri în participaţie, precum şi a sumelor virate între coparticipanţi, se realizează cu ajutorul contului 458 "Decontări din operaţiuni în participaţie".

    371. (1) Societatea care conduce evidenţa asocierii în participaţie ţine evidenţă şi întocmeşte balanţă de verificare distincte de cele corespunzătoare activităţii proprii.
    (2) În ceea ce priveşte imobilizările corporale şi necorporale puse la dispoziţia asocierii, acestea sunt cuprinse în evidenţa contabilă a celui care le deţine în proprietate.
    (3) Cheltuielile şi veniturile determinate de operaţiunile asocierilor în participaţie se contabilizează distinct de către unul dintre asociaţi, conform prevederilor contractului de asociere, cu respectarea prevederilor pct. 6.
    La sfârşitul perioadei de raportare, cheltuielile şi veniturile înregistrate pe naturi se transmit pe bază de decont fiecărui asociat, în vederea înregistrării acestora în contabilitatea proprie.

    (4) La data bilanţului, bunurile de natura stocurilor, creanţelor, disponibilităţilor, precum şi a datoriilor asocierii în participaţie, se înscriu în situaţiile financiare anuale ale asociatului care conduce evidenţa asocierii.

    SECŢIUNEA 4.16
    Contul de profit şi pierdere
    372. Formatul contului de profit şi pierdere întocmit de brokerii de asigurare cuprinde următoarele elemente:
    1. Cifra de afaceri netă
    1.2. Venituri din activitatea de intermediere
    a) Venituri din negocierea contractelor de asigurare şi de reasigurare
    b) Venituri din efectuarea inspecţiilor de risc
    c) Venituri din comisariat de avarie
    d) Venituri din alte activităţi în legătură cu obiectul de activitate


    2. Venituri din producţia de imobilizări
    3. Venituri din subvenţii de exploatare
    4. Alte venituri din exploatare
    5. a) Cheltuieli cu prestările de servicii
    b) cheltuieli cu colaboratorii
    c) Cheltuieli privind sumele datorate asistenţilor în brokeraj
    b) Cheltuieli cu materialele consumabile şi materialele de natura obiectelor de inventar
    b) Alte cheltuieli

    6. Cheltuieli cu personalul:
    a) Salarii şi indemnizaţii
    b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare la pensii

    7. Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi imobilizările necorporale
    a) Cheltuieli
    b) Venituri

    8. Ajustări de valoare privind activele circulante,
    a) Cheltuieli
    b) Venituri

    8. Alte cheltuieli de exploatare
    9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate
    10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate
    11. Alte dobânzi de încasat şi venituri similare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate
    12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active circulante
    13. Dobânzi de plătit şi cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor de plătit entităţilor afiliate
    14. Impozitul pe profit
    15. Profitul sau pierderea după impozitare
    16. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
    17. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar

    SECŢIUNEA 4.17
    Dispoziţii speciale cu privire la contul de profit şi pierdere
    373. (1) Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri netă veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).
    374. Conturile sintetice de venituri şi de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, în funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităţilor proprii ale entităţii.
    4.17.1. Venituri
    375. (1) În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse.
    (2) Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a obiectului său de activitate, precum şi activităţile conexe acestora.
    (3) Veniturile din activităţi curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări, prestări de servicii, comisioane, redevenţe, chirii, subvenţii, dobânzi, dividende.
    (4) Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate. În contul de profit şi pierdere, câştigurile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv cheltuielile aferente, la elementul "Alte venituri din exploatare".

    376. Sumele colectate de o entitate în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul contractelor de agent, comision sau mandat comercial încheiate potrivit legii, nu reprezintă venit din activitatea curentă, chiar dacă din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată persoanele care acţionează în nume propriu sunt considerate cumpărători revânzători. În această situaţie, veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
    377. Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată, de obicei, printr-un acord între vânzătorul şi cumpărătorul/utilizatorul activului, ţinând cont de suma oricăror reduceri comerciale.
    378. Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:
    a) venituri din exploatare; şi
    b) venituri financiare.

    Veniturile din exploatare
    379. (1) Veniturile din exploatare ale brokerilor cuprind:
    a) venituri din negocierea contractelor de asigurare şi reasigurare;
    b) venituri din efectuarea inspecţiilor de risc, regularizări de daune şi alte venituri în legătură cu obiectul de activitate;
    c) venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii;
    d) venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi cheltuielilor efectuate de societate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale;
    e) venituri din subvenţii de exploatare reprezentând finanţări de care beneficiază societatea acordate de stat sau de alte societăţi;
    f) alte venituri de exploatare cuprinzând venituri din creanţe reactivate şi alte venituri din exploatare.

    (2) Cifra de afaceri aferentă activităţii brokerilor de asigurare reprezintă totalitatea veniturilor aferente exerciţiului financiar aşa cum sunt prezentate la alin. (1).

    380. În contabilitatea brokerilor, veniturile din activitatea de brokeraj se înregistrează pe măsura prestării serviciilor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract.

    Veniturile din reluarea provizioanelor
    381. (1) În contabilitate veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidenţiază distinct, în funcţie de natura acestora.
    (2) Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectuează prin înregistrarea la venituri în cazul în care nu se mai justifică menţinerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă.
    (3) În completarea acestor prevederi, se aplică şi prevederile pct. 218 şi 219.


    Veniturile financiare
    382. (1) Veniturile financiare cuprind:
    a) venituri din imobilizări financiare;
    b) venituri din investiţii pe termen scurt;
    c) venituri din investiţii financiare cedate;
    d) venituri din diferenţe de curs valutar;
    e) venituri din dobânzi;
    f) venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;
    g) alte venituri financiare.

    (2) În cazul vânzării imobilizărilor financiare, pe seama veniturilor se înregistrează preţul de vânzare al acestora.
    (3) În cazul vânzării investiţiilor pe termen scurt la un preţ de cesiune mai mare decât valoarea lor contabilă, pe seama veniturilor se înregistrează câştigul rezultat din vânzarea acestora.
    (4) Pe seama veniturilor financiare (contul 768 "Alte venituri financiare") se recunosc diferenţa dintre valoarea imobilizărilor financiare dobândite şi valoarea neamortizată a imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul altor entităţi, precum şi diferenţa dintre valoarea participaţiilor primite ca urmare a participării cu creanţe la capitalul altor entităţi şi valoarea nominală a creanţelor care fac obiectul participaţiei, la data dobândirii acelor titluri. Similar se înregistrează şi valoarea titlurilor primite fără plată, potrivit legii.


    Venituri din vânzări de bunuri
    383. În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, către clienţi.
    384. (1) Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:
    a) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative care decurg din proprietatea asupra bunurilor;
    b) entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în mod normal, în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor;
    c) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
    d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către entitate; şi
    e) costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil.

    (2) Evaluarea momentului în care o entitate a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor impune o examinare a circumstanţelor în care s-a desfăşurat tranzacţia. În cele mai multe cazuri, transferul riscurilor şi avantajelor aferente dreptului de proprietate coincide cu transferul titlului legal de proprietate sau cu trecerea bunurilor în posesia cumpărătorului. Acesta este cazul celor mai multe vânzări cu amănuntul. În alte cazuri, transferul riscurilor şi avantajelor aferente dreptului de proprietate apare într- un moment diferit de cel al transferului titlului legal de proprietate sau de cel al trecerii bunurilor în posesia cumpărătorului. Dacă o entitate păstrează doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate, atunci tranzacţia reprezintă o vânzare şi veniturile sunt recunoscute. De exemplu, un vânzător poate păstra titlul de proprietate asupra bunurilor doar pentru a se asigura că va încasa suma care se datorează. Într-un asemenea caz, dacă entitatea a transferat riscurile şi beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate, tranzacţia este o vânzare şi veniturile sunt recunoscute. Un alt exemplu când entitatea păstrează doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate poate fi o vânzare cu amănuntul, cu o clauză de returnare a banilor în cazul în care clientul nu este satisfăcut. În asemenea cazuri, veniturile sunt recunoscute în momentul vânzării, presupunându-se că vânzătorul poate estima în mod fiabil retururile viitoare şi poate recunoaşte un provizion aferent retururilor pe baza experienţei anterioare şi a altor factori relevanţi.

    385. O promisiune de vânzare nu generează contabilizarea de venituri.

    Venituri din prestarea de servicii
    386. (1) Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări şi orice alte operaţiuni care nu pot fi considerate livrări de bunuri.
    (2) Stadiul de execuţie al lucrării se determină pe bază de situaţii de lucrări care însoţesc facturile, procese-verbale de recepţie sau alte documente care atestă stadiul realizării şi recepţia serviciilor prestate.


    Venituri din redevenţe, chirii, dobânzi şi dividende
    387. (1) Veniturile din redevenţe, chirii, dobânzi şi dividende se recunosc astfel:
    a) dobânzile se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura generării venitului respectiv, pe baza contabilităţii de angajamente;
    b) redevenţele şi chiriile se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente, conform contractului;
    c) dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le încasa.

    (2) În cazul chiriilor se aplică, de asemenea, prevederile pct. 204-207.



    4.17.2. Cheltuieli
    388. (1) Cheltuielile brokerilor de asigurare reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:
    - consumuri de stocuri şi servicii prestate, de care beneficiază entitatea;
    – cheltuieli cu personalul;
    – executarea unor obligaţii legale sau contractuale etc.

    (2) Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu ca urmare a desfăşurării activităţii curente a entităţii. Acestea nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.
    (3) În contul de profit şi pierdere, pierderile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv veniturile aferente, la elementul "Alte cheltuieli de exploatare".
    (4) În cadrul cheltuielilor exerciţiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.

    389. (1) Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:
    a) Cheltuielile de exploatare ale brokerilor după natura lor, cuprind:
    - cheltuieli de administrare a contractelor (cheltuieli cu încasarea primelor, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu informatica, etc.);
    – cheltuieli cu gestionarea daunelor (cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu informatica, cheltuieli cu serviciile de daune, etc.);
    – cheltuieli cu personalul (salarii şi alte drepturi de personal, asigurările şi protecţia socială, contribuţia unităţii la asigurările sociale şi pentru ajutorul de şomaj, cheltuieli cu pregătirea şi perfecţionarea profesională şi alte cheltuieli suportate de broker);
    – cheltuieli privind consumurile de materiale consumabile, combustibil, piese de schimb, materiale de natura obiectelor de inventar;
    – cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi (întreţinere, reparaţii), redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, studii şi cercetări, cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate, transportul de bunuri şi personal, deplasări, detaşări şi transferări, poştă şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele);
    – alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de protejarea mediului înconjurător, aferente perioadei; pierderi din creanţe şi debitori diverşi; despăgubiri, amenzi şi penalităţi; donaţii, sponsorizări şi alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital; creanţe prescrise potrivit legii;; şi

    b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creanţe legate de participaţii; cheltuieli privind investiţiile financiare cedate; diferenţele nefavorabile de curs valutar; dobânzile privind exerciţiul financiar în curs; sconturile acordate clienţilor; pierderi din creanţe de natură financiară şi altele.

    (2) Pe seama cheltuielilor de exploatare (contul 654 "Pierderi din creanţe şi debitori diverşi") se recunoaşte, de asemenea, diferenţa dintre valoarea creanţelor cedate în schimbul titlurilor primite şi valoarea mai mică a titlurilor primite, la data dobândirii acelor titluri.
    (3) În cazul vânzării imobilizărilor financiare, pe seama cheltuielilor se înregistrează valoarea contabilă a acestora.
    (4) În cazul vânzării investiţiilor pe termen scurt la un preţ de cesiune mai mic decât valoarea lor contabilă, pe seama cheltuielilor se înregistrează pierderea rezultată din vânzarea acestora.
    (5) Cheltuielile cu provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii, se evidenţiază distinct, în funcţie de natura lor.


    CAP. 5
    SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ŞI SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU
    SECŢIUNEA 5.1
    Situaţia fluxurilor de trezorerie
    390. (1) Brokerii de asigurare întocmesc situaţia fluxurilor de trezorerie şi o prezintă drept parte integrantă a situaţiilor lor financiare, pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situaţiile financiare anuale.
    (2) Situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să raporteze fluxurile de trezorerie din cursul perioadei, clasificate pe activităţi de exploatare, de investiţii şi de finanţare.

    391. (1) Fluxurile de trezorerie sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente de numerar.
    (2) Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi producătoare de venit ale entităţii, precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţii sau de finanţare.
    (3) Activităţile de investiţii constau în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.
    (4) Activităţile de finanţare sunt activităţi care au drept rezultat modificări ale dimensiunii şi compoziţiei capitalurilor proprii şi împrumuturilor entităţii.

    392. (1) O singură tranzacţie poate include fluxuri de trezorerie care sunt clasificate diferit. De exemplu, când rambursarea în numerar a unui împrumut include atât dobânda, cât şi capitalul împrumutat, elementul de dobândă poate fi clasificat drept activitate de exploatare, iar elementul de capital, drept activitate de finanţare.
    (2) Unele tranzacţii, cum ar fi vânzarea unui element al unei instalaţii, pot genera un câştig sau o pierdere, recunoscut (ă) în rezultatul perioadei curente. Fluxurile de trezorerie aferente acestui tip de tranzacţii sunt fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de investiţii. Cu toate acestea, plăţile în numerar pentru producerea sau dobândirea de active deţinute în vederea închirierii către alţii sunt fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare. Încasările de numerar din închirierea şi vânzarea ulterioară a acestor active sunt, de asemenea, fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare.

    Activităţi de exploatare
    393. Fluxurile de trezorerie provenite din activităţi de exploatare sunt derivate, în primul rând, din principalele activităţi producătoare de venit ale entităţii. Prin urmare, ele rezultă în general din tranzacţiile şi alte evenimente care intră în determinarea profitului sau a pierderii. Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de exploatare sunt:
    a) încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
    b) încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;
    c) plăţile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii;
    d) plăţile în numerar efectuate către şi în numele angajaţilor;
    e) plăţile în numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu excepţia cazului în care pot fi asociate în mod specific activităţilor de investiţii şi de finanţare.


    Activităţi de investiţii
    394. Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de investiţii sunt:
    a) plăţile în numerar pentru dobândirea de imobilizări corporale, necorporale şi alte active imobilizate. Aceste plăţi le includ şi pe acelea care se referă la costurile de dezvoltare capitalizate şi la construcţia, în regie proprie, a imobilizărilor corporale;
    b) încasările în numerar din vânzarea de imobilizări corporale, necorporale şi alte active imobilizate;
    c) plăţile în numerar pentru dobândirea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor entităţi şi de interese în asocierile în participaţie (altele decât plăţile pentru instrumentele considerate a fi echivalente de numerar sau pentru cele deţinute în vederea plasării sau tranzacţionării);
    d) încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor entităţi şi din vânzarea de interese în asocierile în participaţie (altele decât încasările pentru instrumentele considerate a fi echivalente de numerar şi pentru cele păstrate în vederea plasării sau tranzacţionării);
    e) avansurile în numerar şi împrumuturile acordate altor părţi;
    f) încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor acordate altor părţi.


    Activităţi de finanţare
    395. Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de finanţare sunt:
    a) încasările în numerar provenite din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de capitaluri proprii;
    b) plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a dobândi sau răscumpăra acţiunile entităţii;
    c) încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanţă, împrumuturilor, efectelor comerciale, obligaţiunilor, ipotecilor şi a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung;
    d) rambursările în numerar ale sumelor împrumutate; şi
    e) plăţile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea datoriei existente aferente unui contract de leasing financiar.

    396. Câştigurile şi pierderile nerealizate care provin din variaţia cursurilor de schimb valutar nu sunt fluxuri de trezorerie. Totuşi, efectul variaţiei cursului de schimb valutar asupra numerarului şi echivalenţelor de numerar deţinute sau datorate în valută este raportat în situaţia fluxurilor de trezorerie pentru a reconcilia numerarul şi echivalentele de numerar la începutul şi la sfârşitul perioadei. Această valoare este prezentată separat de fluxurile de trezorerie provenite din activităţi de exploatare, de investiţii şi de finanţare şi include, dacă este cazul, diferenţele care ar fi apărut dacă respectivele fluxuri de trezorerie ar fi fost raportate la cursul de schimb de la sfârşitul perioadei.
    397. (1) Valoarea totală a dobânzii plătite de-a lungul unei perioade este prezentată în situaţia fluxurilor de trezorerie indiferent dacă a fost recunoscută drept cheltuială în profit sau pierdere sau dacă a fost capitalizată.
    (2) Atât dobânda plătită, cât şi dobânda şi dividendele încasate pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din exploatare, deoarece intră în determinarea profitului sau a pierderii. Alternativ, dobânda plătită şi dobânda şi dividendele încasate pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din finanţare şi, respectiv, din investiţii, deoarece reprezintă costuri ale atragerii surselor de finanţare sau a rentabilităţii investiţiilor.
    (3) Dividendele plătite pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din finanţare, deoarece reprezintă costuri ale atragerii surselor de finanţare. Alternativ, dividendele plătite pot fi clasificate drept componentă a fluxurilor de trezorerie din activităţi de exploatare, pentru a ajuta utilizatorii să determine capacitatea unei entităţi de a plăti dividende din fluxurile de trezorerie din exploatare.

    398. (1) Fluxurile de trezorerie agregate provenite din obţinerea sau pierderea controlului asupra filialelor sau altor întreprinderi trebuie prezentate separat şi clasificate drept activităţi de investiţii.
    (2) Fluxurile de trezorerie care rezultă din modificări ale participaţiilor în capitalurile proprii dintr-o filială care nu conduc la pierderea controlului trebuie clasificate drept fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de finanţare.

    399. (1) Fluxurile de trezorerie provenite din impozitul pe profit trebuie prezentate separat şi trebuie clasificate drept fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare, cu excepţia situaţiei în care pot fi identificate în mod specific cu activităţile de finanţare şi de investiţii.
    (2) Impozitele pe profit sunt generate în urma tranzacţiilor care dau naştere unor fluxuri de trezorerie clasificate într-o situaţie a fluxurilor de trezorerie drept activităţi de exploatare, de investiţii şi de finanţare. În timp ce cheltuiala cu impozitul poate fi alocată fără dificultate activităţilor de investiţii sau celor de finanţare, fluxurile de trezorerie aferente impozitelor respective sunt, adesea, imposibil de identificat şi pot apărea într-o perioadă diferită de cea a fluxurilor de trezorerie aferente tranzacţiei de bază. Prin urmare, impozitele plătite sunt clasificate de obicei drept fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare. Totuşi, atunci când sunt posibile identificarea fluxului de trezorerie din impozite şi alocarea lui unei tranzacţii individuale care generează fluxuri de trezorerie clasificate drept activităţi de investiţii sau de finanţare, fluxul de trezorerie din impozite va fi clasificat în mod corespunzător drept activitate de investiţii sau de finanţare. Atunci când fluxurile de trezorerie din impozite sunt alocate mai multor clase de activităţi, se prezintă valoarea totală a impozitelor plătite.

    400. O entitate trebuie să prezinte componentele de numerar şi echivalente de numerar şi trebuie să prezinte o reconciliere a valorilor din situaţia fluxurilor sale de trezorerie cu elementele echivalente raportate în situaţia poziţiei financiare.

    SECŢIUNEA 5.2
    Situaţia modificărilor capitalului propriu
    401. (1) Brokerii de asigurare sunt obligaţi să întocmească situaţia modificărilor capitalului propriu şi o prezintă drept parte integrantă a situaţiilor lor financiare, pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situaţiile financiare anuale.
    402. (1) Modificările capitalurilor proprii ale unei entităţi între începutul şi finalul perioadei de raportare reflectă creşterea sau reducerea activului net în cursul perioadei. Cu excepţia modificărilor rezultate din tranzacţiile cu proprietarii care acţionează în calitatea lor de proprietari (cum ar fi contribuţiile la capitalul propriu, răscumpărarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entităţii şi dividendele), modificarea globală a capitalurilor proprii în timpul unei perioade reprezintă, în general, valoarea totală a veniturilor şi cheltuielilor, inclusiv câştigurile şi pierderile, generate de activităţile entităţii pe parcursul acelei perioade.
    (2) Ajustarea reprezentând corectarea pe seama rezultatului reportat de erori contabile se prezintă distinct în situaţia modificărilor capitalului propriu.

    CAP. 6
    NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE
    SECŢIUNEA 6.1
    Dispoziţii generale privind notele explicative la situaţiile financiare anuale
    403. (1) Notele explicative trebuie:
    a) să prezinte informaţii despre reglementările contabile care au stat la baza întocmirii situaţiilor financiare anuale şi despre politicile contabile folosite;
    b) să ofere informaţii suplimentare care nu sunt prezentate în bilanţ, contul de profit şi pierdere şi, după caz, în situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi/sau situaţia fluxurilor de numerar, dar sunt relevante pentru înţelegerea oricărora dintre acestea.

    (2) Trebuie să se menţioneze, totodată, dacă situaţiile financiare anuale au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile cuprinse în prezentele reglementări.

    404. Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de cât ori este necesar, pentru buna lor înţelegere:
    a) denumirea entităţii care face raportarea;
    b) faptul că situaţiile financiare anuale sunt proprii acesteia, şi nu grupului;
    c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare anuale;
    d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare anuale;
    e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (de exemplu, lei).

    405. (1) Notele explicative la bilanţ şi la contul de profit şi pierdere, prezentate în conformitate cu prezentul capitol, respectă ordinea în care sunt prezentate elementele în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere.
    (2) Notele explicative se prezintă sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din situaţiile financiare anuale trebuie să existe informaţii aferente în notele explicative.

    SECŢIUNEA 6.2
    Conţinutul notelor explicative la situaţiile financiare anuale pentru brokerii de asigurare
    406. În notele explicative la situaţiile financiare, brokerii de asigurare prezintă, în plus faţă de informaţiile cerute conform altor dispoziţii ale prezentelor reglementări, informaţii referitoare la următoarele:
    a) politicile contabile adoptate, inclusiv:
    - bazele de evaluare aplicate diferitelor elemente;
    – conformitatea politicilor contabile adoptate cu principiile contabile prevăzute de prezentele reglementări;
    – orice modificări semnificative ale politicilor contabile adoptate;

    b) dacă imobilizările corporale sunt evaluate la valori reevaluate, un tabel care să prezinte:
    (i) mişcările rezervei din reevaluare în cursul exerciţiului financiar, cu o explicaţie a tratamentului fiscal al elementelor pe care le conţine; şi
    (ii) valoarea contabilă care ar fi fost recunoscută în bilanţ dacă imobilizările corporale nu ar fi fost reevaluate;

    c) atunci când instrumentele financiare sunt evaluate la valoarea justă:
    (i) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor şi tehnicilor de evaluare, dacă valorile juste au fost determinate în conformitate cu prevederile pct. 121 alin. (1) lit. b);
    (ii) pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justă, modificările de valoare incluse direct în contul de profit şi pierdere, precum şi modificările incluse în rezervele de valoare justă;
    (iii) pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate, informaţii despre aria şi natura instrumentelor, inclusiv termenii şi condiţiile semnificative care pot afecta valoarea, calendarul şi certitudinea fluxurilor viitoare de numerar; şi
    (iv) un tabel care să prezinte mişcările rezervelor de valoare justă, în cursul exerciţiului financiar;

    d) valoarea totală a oricăror angajamente financiare, garanţii sau active şi datorii contingente neincluse în bilanţ, indicând natura şi forma oricărei garanţii reale care a fost acordată; separat de acestea, sunt prezentate orice angajamente privind pensiile şi entităţile afiliate sau asociate;
    e) suma avansurilor şi creditelor acordate membrilor organelor de administraţie, de conducere şi de supraveghere, cu indicarea ratelor dobânzii, a principalelor condiţii şi a oricăror sume restituite, amortizate sau la care s-a renunţat, precum şi a angajamentelor asumate în numele acestora sub forma garanţiilor de orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie;
    f) cuantumul şi natura elementelor individuale de venituri sau de cheltuieli care au o mărime sau o incidenţă excepţională;
    g) sumele datorate de entitate care devin exigibile după o perioadă mai mare de cinci ani, precum şi valoarea totală a datoriilor entităţii acoperite cu garanţii reale depuse de aceasta, cu indicarea naturii şi formei garanţiilor; şi
    h) numărul mediu de angajaţi în cursul exerciţiului financiar.

    407. (1) Brokerii de asigurare prezintă în notele explicative inclusiv informaţiile prevăzute la pct. 409 lit. a), m), p), q) şi r).
    (2) În aplicarea alin. (1), informaţiile prevăzute la pct. 409 lit. p) se limitează la natura şi scopul comercial ale angajamentelor menţionate la litera respectivă.
    (3) În aplicarea alin. (1), informaţiile prevăzute la pct. 409. lit. r) se limitează la tranzacţiile cu părţile legate, respectiv la tranzacţiile încheiate cu:
    a) deţinătorii unui interes de participare în entitate;
    b) entităţile în care entitatea însăşi deţine un interes de participare; şi
    c) membrii organului administrativ, de conducere sau de supraveghere al entităţii.


    SECŢIUNEA 6.3
    Prezentarea de informaţii suplimentare
    408. (1) În situaţia în care brokerii de asigurare preiau creanţe potrivit pct. 282 alin. (1) în notele explicative la situaţiile financiare anuale prezintă informaţii aferente creanţelor preluate prin cesionare, astfel:
    a) modificările valorii creanţelor evidenţiate în conturi bilanţiere (contul 461 "Debitori diverşi"), după cum urmează:
    Situaţia creanţelor preluate prin cesionare (la cost de achiziţie) la data de 31 decembrie a anului pentru care se întocmesc situaţiile financiare individuale, cu prezentarea distinctă într-un tabel a următoarelor elemente exprimate în lei:
    - soldul creanţelor la începutul exerciţiului financiar (lei);
    – valoarea creanţelor preluate în cursul exerciţiului financiar;
    – valoarea creanţelor cedate terţilor în cursul exerciţiului financiar;
    – creanţe încasate în cursul exerciţiului financiar direct de la debitor din care:
    (i) evidenţiate anterior în conturi bilanţiere (contul 461 "Debitori diverşi"/analitic distinct);
    (ii) încasate pe seama conturilor de venituri (contul 758 "Alte venituri din exploatare"/analitic distinct);

    – creanţe trecute pe cheltuieli în cursul exerciţiului financiar datorită imposibilităţii încasării,
    – Soldul creanţelor la sfârşitul exerciţiului financiar.


    b) modificările valorii creanţelor evidenţiate în conturi în afara bilanţului (contul 809 "Creanţe preluate prin cesionare"), după cum urmează:
    - soldul creanţelor la începutul exerciţiului financiar;
    – valoarea creanţelor preluate în cursul exerciţiului financiar;
    – valoarea creanţelor scoase din din evidenţa extracontabilă în cursul exerciţiului financiar, din care;
    (i) scoase din evidenţă ca urmare a încasării direct de la debitor:
    (ii) cedate terţilor în cursul exerciţiului financiar;
    (iii) scoase din evidenţă datorită imposibilităţii încasării;

    – soldul creanţelor la sfârşitul exerciţiului financiar.


    (2) În situaţia în care se preiau creanţe potrivit pct. 282 alin. (4) brokerii de asigurare prezintă în notele explicative la situaţiile financiare anuale informaţii aferente creanţelor preluate prin cesionare, referitoare la costul de achiziţie şi valoarea nominală creanţelor preluate, încasate şi cedate terţilor, trecute pe cheltuieli, precum şi soldul creanţelor la sfârşitul exerciţiului financiar.

    409. În notele explicative la situaţiile financiare, pe lângă informaţiile cerute conform secţiunii 6.2 "Conţinutul notelor explicative la situaţiile financiare anuale pentru brokerii de asigurare " şi oricăror altor dispoziţii ale prezentelor reglementări brokerii de asigurare prezintă şi informaţii referitoare la următoarele:
    a) pentru diversele elemente de imobilizări:
    (i) preţul de achiziţie sau costul de producţie sau, dacă a fost aplicată regula de evaluare alternativă, valoarea reevaluată la începutul şi la închiderea exerciţiului financiar;
    (ii) creşterile, cedările şi transferurile în cursul exerciţiului financiar;
    (iii) ajustările cumulate de valoare la începutul şi la închiderea exerciţiului financiar;
    (iv) ajustările de valoare înregistrate în cursul exerciţiului financiar;
    (v) mişcările ajustărilor cumulate de valoare în privinţa creşterilor, cedărilor şi transferurilor în cursul exerciţiului financiar; şi
    (vi) dacă există dobândă capitalizată, suma capitalizată conform pct. 80 alin. (1) şi (6), în cursul exerciţiului financiar;

    b) dacă activele imobilizate sau circulante fac obiectul ajustărilor de valoare exclusiv în scop fiscal, valoarea ajustărilor şi motivele pentru care acestea au fost efectuate;
    c) atunci când instrumentele financiare sunt evaluate la preţul de achiziţie sau la costul de producţie:
    (i) pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate:
    - valoarea justă a instrumentelor, dacă această valoare poate fi determinată prin una din metodele prevăzute la pct. 121 alin. (1) lit. a); şi
    – informaţii privind aria şi natura instrumentelor;

    (ii) pentru imobilizările financiare înregistrate la o valoare mai mare decât valoarea lor justă:
    - valoarea contabilă şi valoarea justă a activelor individuale sau a grupărilor corespunzătoare ale acelor active individuale; şi
    – motivele pentru care nu a fost redusă valoarea contabilă, inclusiv natura dovezilor care stau la baza ipotezei că valoarea contabilă va fi recuperată;


    d) valoarea indemnizaţiilor acordate în exerciţiul financiar membrilor organelor de administraţie, de conducere şi de supraveghere pentru funcţiile deţinute de aceştia, precum şi orice angajamente care au luat naştere sau sunt încheiate cu privire la pensiile acordate foştilor membri ai acestor organe, indicând totalul pe fiecare categorie de organe. Aceste informaţii pot fi omise dacă prezentarea lor ar face posibilă identificarea situaţiei financiare a unui anumit membru al organelor respective;
    e) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar, defalcat pe categorii şi, dacă acestea nu sunt prezentate separat în contul de profit şi pierdere, cheltuielile cu personalul aferente exerciţiului financiar, defalcate pe salarii şi indemnizaţii, cheltuieli cu asigurările sociale şi cheltuieli cu pensiile;
    f) în cazul recunoaşterii în bilanţ a unui provizion pentru impozite, soldul aferent acestuia la închiderea exerciţiului financiar şi mişcările acestor solduri în cursul exerciţiului financiar;
    g) denumirea şi sediul social ale fiecăreia dintre entităţile în care entitatea raportoare deţine fie direct, fie printr-o persoană care acţionează în nume propriu, dar în contul entităţii, un interes de participare, prezentând proporţia de capital deţinută, valoarea capitalului şi rezervelor, precum şi profitul sau pierderea entităţii respective pentru ultimul exerciţiu financiar pentru care au fost aprobate situaţiile financiare. Informaţiile respective pot să fie omise dacă sunt de natură a cauza un prejudiciu grav oricăreia dintre entităţile la care se referă. Orice astfel de omisiune este prezentată în notele explicative la situaţiile financiare;
    h) numărul şi valoarea nominală sau, în absenţa unei valori nominale, echivalentul contabil al acţiunilor subscrise în cursul exerciţiului financiar în limitele capitalului autorizat.
    Dacă societatea nu are capital autorizat, potrivit legii, se prezintă cuantumul capitalului subscris.
    Dacă societatea are capital autorizat, potrivit legii, se prezintă cuantumul acestuia, precum şi cuantumul capitalului subscris la înfiinţarea societăţii sau la autorizarea societăţii pentru începerea activităţii şi în momentul oricărei modificări a capitalului autorizat;

    i) dacă există mai multe categorii de acţiuni, numărul şi valoarea nominală sau, în absenţa unei valori nominale, echivalentul contabil al acţiunilor din fiecare categorie;
    j) existenţa oricăror certificate de participare, obligaţiuni convertibile, warante, opţiuni sau valori mobiliare sau drepturi similare, cu indicarea numărului acestora şi a drepturilor pe care le conferă;
    k) denumirea, sediul principal sau sediul social şi forma juridică a fiecăreia dintre entităţile la care entitatea raportoare este asociată cu răspundere nelimitată;
    l) denumirea şi sediul social al entităţii care întocmeşte situaţiile financiare anuale consolidate ale celui mai mare grup din care entitatea raportoare face parte în calitate de filială;
    m) denumirea şi sediul social al entităţii care întocmeşte situaţiile financiare anuale consolidate ale celui mai mic grup din care entitatea raportoare face parte în calitate de filială şi care este inclus în grupul de entităţi menţionat la lit. l);
    n) locul de unde pot fi obţinute copii ale situaţiilor financiare anuale consolidate menţionate la lit. l) şi m), cu condiţia ca acestea să fie disponibile;
    o) propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii sau, acolo unde este cazul, distribuirea profitului sau acoperirea pierderii;
    p) natura şi scopul comercial ale angajamentelor entităţii care nu sunt incluse în bilanţ, precum şi impactul financiar al acelor angajamente asupra acesteia, cu condiţia ca riscurile sau beneficiile care decurg din aceste angajamente să fie semnificative şi în măsura în care divulgarea acestor riscuri sau beneficii este necesară pentru evaluarea poziţiei financiare a entităţii;
    q) natura şi efectele financiare ale evenimentelor semnificative care apar ulterior datei bilanţului şi care nu sunt reflectate în contul de profit şi pierdere sau în bilanţ; şi
    r) tranzacţiile încheiate de entitate cu părţile legate, inclusiv suma acestor tranzacţii, natura relaţiei cu părţile legate şi alte informaţii referitoare la tranzacţiile care sunt necesare pentru înţelegerea poziţiei financiare a entităţii. Informaţiile referitoare la tranzacţii individuale pot fi agregate după natura lor, cu excepţia cazului în care sunt necesare informaţii separate pentru înţelegerea efectelor tranzacţiilor cu partea legată asupra poziţiei financiare a entităţii.

    410. (1) În notele explicative la situaţiile financiare, brokerii de asigurare mai prezintă, pe lângă informaţiile cerute conform pct. 406-409 şi oricăror altor dispoziţii ale prezentelor reglementări, informaţii referitoare la următoarele aspecte:
    a) cifra de afaceri netă defalcată pe segmente de activităţi (ex. comisioane de intermediere din activitatea de asigurare, de reasigurare, regularizări daune, etc) şi pe pieţe geografice, în măsura în care aceste segmente şi pieţe diferă substanţial unele faţă de altele, ţinând seama de modul de organizare; şi
    b) totalul onorariilor aferente exerciţiului financiar percepute de fiecare auditor statutar sau firmă de audit pentru auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi totalul onorariilor percepute de fiecare auditor statutar sau firmă de audit pentru alte servicii de asigurare, pentru servicii de consultanţă fiscală şi pentru alte servicii decât cele de audit.

    (2) Informaţiile menţionate la alin. (1) lit. a) pot fi omise, dacă prezentarea acestora ar aduce prejudicii grave entităţii. Orice astfel de omisiune este prezentată în notele explicative la situaţiile financiare.
    (3) Prevederile alin. (1) lit. b) nu se aplică situaţiilor financiare anuale ale unei entităţi atunci când aceasta este inclusă în situaţiile financiare anuale consolidate care trebuie întocmite potrivit secţiunii 8.2 "Obligaţia de a întocmi situaţii financiare anuale consolidate", cu condiţia ca aceste informaţii să fie furnizate în notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate.
    (4) În cazul unui grup, informaţiile menţionate la alin. (1) lit b) se prezintă nu numai în ceea ce priveşte auditorul grupului, dar şi pentru fiecare auditor sau firmă de audit implicat(ă) în auditul grupului. Dacă un auditor sau o firmă de audit a auditat mai multe entităţi din grup, totalul onorariilor financiare percepute de fiecare auditor statutar sau firmă de audit se poate prezenta pe o bază agregată, în notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate.

    SECŢIUNEA 6.4
    Părţi legate
    411. În înţelesul prezentelor reglementări, o parte legată este o persoană sau o entitate care este legată entităţii care întocmeşte situaţii financiare, denumită în continuare entitate raportoare.
    412. O persoană sau un membru apropiat al familiei persoanei respective este legat(ă) unei entităţi raportoare dacă acea persoană:
    (i) deţine controlul sau controlul comun asupra entităţii raportoare;
    (ii) are o influenţă semnificativă asupra entităţii raportoare; sau
    (iii) este un membru al personalului-cheie din conducerea entităţii raportoare sau a societăţii-mamă a entităţii raportoare.

    413. O entitate este legată unei entităţi raportoare dacă întruneşte oricare dintre următoarele condiţii:
    (i) entitatea şi entitatea raportoare sunt membre ale aceluiaşi grup (ceea ce înseamnă că fiecare societate-mamă, filială şi filială din acelaşi grup este legată de celelalte);
    (ii) o entitate este entitate asociată sau entitate controlată în comun a celeilalte entităţi (sau entitate asociată sau entitate controlată în comun a unui membru al grupului din care face parte cealaltă entitate);
    (iii) ambele entităţi sunt entităţi controlate în comun ale aceluiaşi terţ;
    (iv) o entitate este entitate controlată în comun a unei terţe entităţi, iar cealaltă este o entitate asociată a terţei entităţi;
    (v) entitatea este un plan de beneficii postangajare în beneficiul angajaţilor entităţii raportoare sau ai unei entităţi legate entităţii raportoare. În cazul în care chiar entitatea raportoare reprezintă ea însăşi un astfel de plan, angajatorii sponsori sunt, de asemenea, legaţi entităţii raportoare;
    (vi) entitatea este controlată sau controlată în comun de o persoană identificată la 412.
    (vii) o persoană identificată la pct. 412 subpct. (i) influenţează semnificativ entitatea sau este un membru al personalului-cheie din conducerea entităţii (sau a societăţii-mamă a entităţii);
    (viii) entitatea sau orice membru al unui grup din care aceasta face parte furnizează entităţii raportoare sau societăţii-mamă a entităţii raportoare servicii legate de personalul-cheie din conducerea entităţii respective.

    414. O tranzacţie cu părţile legate reprezintă un transfer de resurse, servicii sau obligaţii între o entitate raportoare şi o parte legată, indiferent dacă se percepe sau nu un preţ.
    415. Membrii apropiaţi ai familiei unei persoane sunt acei membri ai familiei care se anticipează să influenţeze sau să fie influenţaţi de respectiva persoană în relaţia lor cu entitatea şi includ:
    a) copiii şi soţul (soţia) sau partenerul de viaţă ai persoanei;
    b) copiii soţului (soţiei) sau partenerului de viaţă al persoanei; şi
    c) persoanele care depind de persoana respectivă sau de soţul (soţia) sau partenerul de viaţă al acesteia.

    416. (1) O entitate legată cu o autoritate guvernamentală este o entitate care este controlată, controlată în comun sau influenţată semnificativ de guvern.
    (2) Guvern se referă la guvernul propriu-zis, la agenţiile guvernamentale şi la alte organisme similare de la nivel local, naţional sau internaţional.

    417. Relaţiile dintre o societate-mamă şi filialele sale trebuie prezentate indiferent dacă au existat sau nu tranzacţii între ele. O entitate trebuie să prezinte numele societăţii-mamă şi, în cazul în care diferă, partea care controlează în ultimă instanţă. Dacă nici societatea-mamă, nici partea care controlează în ultimă instanţă nu întocmeşte situaţii financiare anuale consolidate disponibile pentru uzul public, trebuie să se prezinte şi numele societăţii-mamă situate imediat deasupra societăţii-mamă a entităţii raportoare care întocmeşte aceste situaţii.
    418. Pct. 417 se referă la societatea-mamă situată imediat deasupra societăţii-mamă a entităţii raportoare. Aceasta este prima societate-mamă din grup imediat deasupra societăţii-mamă care întocmeşte situaţiile financiare anuale consolidate disponibile pentru uzul public.
    419. (1) O entitate trebuie să prezinte informaţiile privind modul de compensare a personalului-cheie din conducere per total şi pe categorii de beneficii acordate acestuia.
    (2) Dacă o entitate obţine servicii privind personalul-cheie din conducere de la o altă entitate (entitatea "de administrare") entitatea respectivă nu este obligată să aplice cerinţele de la alin. (1) compensării plătite sau de plată de către entitatea de administrare angajaţilor sau directorilor entităţii de administrare.

    420. (1) Dacă o entitate a avut tranzacţii cu părţile legate pe parcursul perioadelor acoperite de situaţiile financiare, aceasta trebuie să prezinte natura relaţiei cu părţile legate, precum şi informaţiile cu privire la respectivele tranzacţii şi soldurile scadente, inclusiv angajamentele, necesare pentru ca utilizatorii să înţeleagă efectul potenţial al relaţiei asupra situaţiilor financiare. Aceste dispoziţii de prezentare a informaţiilor sunt în plus faţă de cele prevăzute la pct. 419alin. (1). Prezentarea informaţiilor trebuie să includă cel puţin:
    a) valoarea tranzacţiilor;
    b) valoarea soldurilor scadente, inclusiv a angajamentelor, şi:
    (i) termenii şi condiţiile acestora, inclusiv dacă sunt garantate, şi natura contraprestaţiei de decontat; şi
    (ii) detalii privind garanţiile date sau primite;

    c) provizioanele privind creanţele îndoielnice aferente valorii soldurilor scadente; şi
    d) cheltuiala recunoscută în timpul perioadei cu privire la creanţele nerecuperabile sau îndoielnice datorate de părţile legate.

    (2) Trebuie prezentate, de asemenea, sumele suportate de entitate pentru furnizarea serviciilor privind personalul-cheie din conducere, care sunt efectuate de o entitate separată de administrare.

    421. Prezentările de informaţii prevăzute la pct. 420 alin. (1) trebuie să fie făcute separat pentru fiecare dintre următoarele categorii:
    a) societatea-mamă;
    b) entităţile care deţin control comun sau exercită o influenţă semnificativă asupra entităţii;
    c) filialele;
    d) entităţile asociate;
    e) entităţile controlate în comun în care entitatea este un asociat;
    f) personalul-cheie din conducerea entităţii sau a societăţii-mamă; şi
    g) alte părţi legate.

    422. Situaţiile următoare sunt exemple de tranzacţii care sunt prezentate dacă sunt încheiate cu o parte legată:
    a) cumpărări sau vânzări de bunuri (finite sau nu);
    b) cumpărări sau vânzări de proprietăţi imobiliare şi de alte active;
    c) prestare sau primire de servicii;
    d) contracte de leasing;
    e) transferuri de cercetare şi dezvoltare;
    f) transferuri în cadrul acordurilor de licenţă;
    g) transferuri în cadrul angajamentelor de finanţare (inclusiv împrumuturi şi contribuţii la capitalurile proprii în numerar sau în natură);
    h) acordarea de garanţii personale şi reale;
    i) angajamente de a lua măsuri în cazul în care are sau nu are loc în viitor un anumit eveniment, inclusiv contractele cu titlu executoriu (recunoscute şi nerecunoscute); şi
    j) decontarea datoriilor în numele entităţii sau de către entitate în numele părţii legate.

    423. Elementele de natură similară pot fi prezentate agregat, cu excepţia cazului în care prezentarea separată este necesară pentru înţelegerea efectelor tranzacţiilor cu părţile afiliate asupra situaţiilor financiare ale entităţii.
    Entităţi legate cu o autoritate guvernamentală

    424. O entitate raportoare este scutită de la aplicarea dispoziţiilor de prezentare a informaţiilor de la pct. 420. alin. (1) în ceea ce priveşte tranzacţiile cu părţile legate şi soldurile scadente, inclusiv angajamentele, cu:
    a) un guvern care deţine controlul sau controlul în comun sau exercită o influenţă semnificativă asupra entităţii raportoare; şi
    b) o altă entitate care este o parte legată, deoarece acelaşi guvern deţine controlul sau controlul în comun sau exercită o influenţă semnificativă atât asupra entităţii raportoare, cât şi asupra celeilalte entităţi.

    425. Dacă o entitate raportoare aplică derogarea de la pct. 424 aceasta va trebui să prezinte următoarele informaţii referitoare la tranzacţiile şi soldurile scadente aferente la care se face referire la pct. 424:
    a) numele guvernului şi natura relaţiei sale cu entitatea raportoare (adică control, control comun sau influenţă semnificativă);
    b) următoarele informaţii suficient de detaliat, astfel încât să permită utilizatorilor situaţiilor financiare ale entităţii să înţeleagă efectul tranzacţiilor cu părţile legate asupra situaţiilor sale financiare:
    (i) natura şi valoarea fiecărei tranzacţii semnificative în mod individual; şi
    (ii) indicatorii calitativi sau cantitativi privind nivelul tranzacţiilor, în cazul celorlalte tranzacţii care sunt semnificative din punct de vedere colectiv, şi nu individual. Tipurile de tranzacţii sunt cele menţionate la pct. 422.


    426. În utilizarea raţionamentului său pentru a determina nivelul de detaliere ce va fi utilizat la prezentarea informaţiilor în conformitate cu dispoziţiile de la pct. 425. lit. b), entitatea raportoare va lua în considerare gradul de apropiere al relaţiei cu partea afiliată şi alţi factori relevanţi pentru stabilirea nivelului de importanţă al tranzacţiei, cum ar fi dacă aceasta este:
    a) semnificativă din punctul de vedere al volumului;
    b) desfăşurată în condiţii care sunt în afara pieţei;
    c) în afara activităţilor zilnice normale ale unei entităţi, cum ar fi cumpărarea şi vânzarea activităţilor;
    d) prezentată autorităţilor de reglementare sau de supraveghere;
    e) raportată conducerii superioare;
    f) supusă aprobării acţionarilor.

    CAP. 7
    RAPORTUL ADMINISTRATORILOR
    427. (1) Consiliul de administraţie elaborează pentru fiecare exerciţiu financiar un raport, denumit în continuare raportul administratorilor, care conţine o prezentare fidelă a dezvoltării şi performanţei activităţilor entităţii şi a poziţiei sale, precum şi o descriere a principalelor riscuri şi incertitudini cu care aceasta se confruntă.
    (2) Această prezentare este o analiză echilibrată şi cuprinzătoare a dezvoltării şi performanţei activităţilor entităţii şi a poziţiei sale, corelată cu dimensiunea şi complexitatea activităţilor.

    428. Raportul administratorilor se aprobă de consiliul de administraţie şi se semnează în numele acestuia de preşedintele consiliului.
    429. (1) În măsura în care este necesar pentru a înţelege dezvoltarea, performanţa sau poziţia entităţii, analiza cuprinde indicatori-cheie de performanţă financiari şi, atunci când este cazul, nefinanciari relevanţi pentru activităţile specifice, inclusiv informaţii referitoare la aspecte de mediu şi de personal. În prezentarea analizei, raportul administratorilor conţine, atunci când este cazul, referiri şi explicaţii suplimentare privind sumele raportate în situaţiile financiare anuale.
    (2) Raportul administratorilor oferă, de asemenea, informaţii despre:
    a) dezvoltarea previzibilă a entităţii;
    b) activităţile din domeniul cercetării şi dezvoltării;
    c) informaţii privind achiziţiile propriilor acţiuni, şi anume:
    - motivele achiziţiilor efectuate în cursul exerciţiului financiar;
    – numărul şi valoarea nominală sau, în absenţa acesteia, echivalentul contabil al acţiunilor achiziţionate şi înstrăinate în cursul exerciţiului financiar şi proporţia din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă;
    – în cazul achiziţiei şi înstrăinării cu titlu oneros, contravaloarea acţiunilor;
    – numărul şi valoarea nominală sau, în absenţa acesteia, echivalentul contabil al tuturor acţiunilor achiziţionate şi deţinute de entitate şi proporţia din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă;

    d) existenţa de sucursale ale entităţii;
    e) în ceea ce priveşte utilizarea de către entitate a instrumentelor financiare, dacă sunt semnificative pentru evaluarea activelor sale, a datoriilor, a poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii:
    - obiectivele şi politicile entităţii în materie de management al riscului financiar; şi
    – expunerea entităţii la riscul de preţ, riscul de credit, riscul de lichiditate şi la riscul fluxului de numerar.



    CAP. 8
    SITUAŢII FINANCIARE ANUALE CONSOLIDATE ŞI RAPOARTE CONSOLIDATE
    SECŢIUNEA 8.1
    Domeniul de aplicare al situaţiilor financiare anuale consolidate şi al rapoartelor consolidate
    430. (1) În aplicarea prezentului capitol, o societate-mamă şi toate filialele sale sunt entităţi care trebuie consolidate, în cazul în care societatea-mamă este o entitate căreia i se aplică prevederile prezentelor reglementări.
    (2) Pentru fiecare grup de societăţi trebuie identificate societatea-mamă, precum şi data de la care aceasta dobândeşte controlul asupra filialelor.
    (3) Entităţile obligate să întocmească situaţii financiare anuale consolidate şi care au ales să aplice Reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară aplică în scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale consolidate prevederile reglementărilor respective.

    SECŢIUNEA 8.2
    Obligaţia de a întocmi situaţii financiare anuale consolidate
    431. (1) Orice entitate trebuie să întocmească situaţii financiare anuale consolidate şi un raport consolidat al administratorilor dacă entitatea respectivă (societatea-mamă):
    a) deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor într-o altă entitate, denumită în continuare filială;
    b) este acţionar sau asociat al unei filiale şi are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere sau de supraveghere ale acelei filiale;
    c) este acţionar sau asociat al unei filiale şi are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra acelei filiale, în temeiul unui contract încheiat cu entitatea în cauză sau al unei clauze din actul constitutiv sau statut, dacă legislaţia aplicabilă filialei permite astfel de contracte sau clauze;
    d) este acţionar sau asociat al unei entităţi şi majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere sau de supraveghere ale entităţii în cauză (filială) care au îndeplinit aceste funcţii în cursul exerciţiului financiar, în cursul exerciţiului financiar precedent şi până în momentul întocmirii situaţiilor financiare anuale consolidate, au fost numiţi doar ca rezultat al exercitării drepturilor sale de vot; sau
    e) este acţionar sau asociat al unei entităţi şi deţine singură controlul asupra majorităţii drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor acelei entităţi (filială), ca urmare a unui acord încheiat cu alţi acţionari sau asociaţi ai acelei filiale.

    (2) Prevederile alin. (1) lit. d) nu se aplică dacă o parte terţă deţine drepturile menţionate la alin. (1) lit. a), b) sau c) în ceea ce priveşte entitatea respectivă.

    432. În afara cazurilor menţionate la pct. 431, orice entitate trebuie să întocmească situaţii financiare anuale consolidate şi un raport consolidat al administratorilor dacă entitatea respectivă (societatea-mamă) deţine puterea de a exercita sau exercită efectiv o influenţă dominantă sau controlul asupra unei alte entităţi (filială).
    433. În aplicarea pct. 431 alin. (1) lit. a), b), d) şi e), drepturile de vot şi drepturile de numire sau de revocare ale oricărei alte filiale, precum şi cele ale oricărei persoane care acţionează în nume propriu, dar în contul societăţii-mamă sau al unei alte filiale, se adaugă la cele ale societăţii-mamă.
    Drepturi de vot potenţiale
    434. Când există drepturi de vot potenţiale, partea de profit sau pierdere şi modificările capitalurilor proprii alocate societăţii-mamă şi intereselor care nu controlează la întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate se vor stabili numai pe baza participaţiilor existente în capitalurile proprii şi nu reflectă posibila exercitare sau conversie a drepturilor de vot potenţiale, cu excepţia cazului în care se aplică dispoziţiile de la pct. 435.
    435. În unele situaţii, o entitate deţine, de fapt, participaţii existente în capitalurile proprii ca urmare a unei tranzacţii care îi oferă entităţii, la acel moment, accesul la veniturile asociate unei participaţii în capitalurile proprii. În astfel de situaţii, partea alocată societăţii-mamă şi intereselor care nu controlează la întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate se va stabili prin luarea în considerare a unei posibile exercitări a acelor drepturi de vot potenţiale, care îi oferă entităţii, la acel moment, accesul la venituri.
    436. În aplicarea pct. 431 alin. (1) lit. a), b), d) şi e), drepturile menţionate la pct. 433 se reduc cu drepturile:
    a) aferente acţiunilor deţinute în contul unei persoane care nu este nici societatea- mamă, nicio filială a acesteia; sau
    b) aferente acţiunilor deţinute drept garanţie, cu condiţia ca drepturile în cauză să fie exercitate în conformitate cu instrucţiunile primite; sau
    c) aferente acţiunilor deţinute pentru acordarea unor împrumuturi ca parte a activităţilor obişnuite, cu condiţia ca drepturile de vot să fie exercitate în contul persoanei care oferă garanţia.

    437. Pentru aplicarea prevederilor pct. 431 alin. (1) lit. a), d) şi e), totalul drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor în filială trebuie redus cu drepturile de vot aferente acţiunilor deţinute de acea entitate, de către o filială a acesteia sau de către o persoană care acţionează în nume propriu, dar în contul acelor entităţi.
    438. (1) Cu respectarea prevederilor pct. 441 o societate-mamă şi toate filialele sale trebuie consolidate, indiferent de locul unde sunt situate sediile sociale ale acelor filiale.
    (2) În aplicarea alin. (1), orice filială a unei filiale se consideră filială a societăţii-mamă care este societatea-mamă a entităţii care urmează să fie consolidată.


    SECŢIUNEA 8.3
    Exceptări de la obligaţia de consolidare
    439. (1) Grupurile mici şi mijlocii sunt exceptate de la obligaţia de a întocmi situaţii financiare anuale consolidate şi un raport consolidat al administratorilor, cu excepţia cazului în care una dintre entităţile afiliate este o entitate de interes public.
    (2) În scopul determinării criteriilor de mărime în funcţie de care se stabileşte obligaţia de consolidare se procedează la însumarea indicatorilor referitori la totalul activelor, cifra de afaceri netă şi numărul mediu de salariaţi, aferenţi fiecărei entităţi de consolidat, determinaţi pe baza ultimelor situaţii financiare anuale ale acelor entităţi.
    (3) Criteriile de mărime în funcţie de care se stabileşte obligaţia de consolidare se determină pe baza situaţiilor financiare anuale ale societăţii-mamă şi ale filialelor sale.

    440. (1) Prin derogare de la prevederile pct. 439alin. (1), o societate-mamă este scutită de la obligaţia elaborării situaţiilor financiare anuale consolidate şi a raportului consolidat al administratorilor (societate scutită) atunci când ea însăşi este o filială, inclusiv o entitate de interes public, cu excepţia cazului în care această entitate de interes public este o entitate ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, iar propria sa societate-mamă are sediul în România, în unul din următoarele două cazuri:
    a) societatea-mamă a societăţii scutite deţine toate acţiunile societăţii scutite. În acest sens nu se iau în considerare acţiunile la societatea scutită, deţinute de membrii organelor sale de administraţie, conducere sau de supraveghere, în temeiul unei obligaţii legale sau prevăzute în actul constitutiv ori statut; sau
    b) societatea-mamă a societăţii scutite deţine 90% ori mai mult din acţiunile societăţii scutite, iar restul acţionarilor sau asociaţilor entităţii în cauză au aprobat scutirea.

    (2) Scutirile prevăzute la alin. (1) trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
    a) societatea scutită şi, cu respectarea prevederilor pct. 441 toate filialele sale sunt consolidate în situaţiile financiare ale unui grup mai mare de entităţi, a cărui societate-mamă are sediul în România;
    b) situaţiile financiare anuale consolidate menţionate la lit. a) şi raportul consolidat al administratorilor ale grupului mai mare de entităţi sunt întocmite de societatea-mamă a grupului în cauză, în conformitate cu legislaţia naţională;
    c) notele explicative la situaţiile financiare anuale ale societăţii scutite prezintă:
    (i) denumirea şi sediul social ale societăţii-mamă care întocmeşte situaţiile financiare anuale consolidate menţionate la lit. a); şi
    (ii) scutirea de la obligaţia de a întocmi situaţii financiare anuale consolidate şi un raport consolidat al administratorilor.


    (3) Scutirile prevăzute de prezentul punct nu se aplică dacă situaţiile financiare anuale consolidate sau raportul consolidat al administratorilor sunt necesare:
    a) pentru informarea salariaţilor sau a reprezentanţilor acestora; sau
    b) la solicitarea unei autorităţi administrative sau judecătoreşti în scopuri proprii de informare.


    441. O entitate, inclusiv o entitate de interes public, poate fi exclusă din situaţiile financiare anuale consolidate dacă este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:
    a) în cazurile extrem de rare în care informaţiile necesare pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate în conformitate cu prezentele reglementări nu pot fi obţinute fără cheltuieli disproporţionate sau întârzieri nejustificate;
    b) acţiunile sau părţile sociale ale entităţii în cauză sunt deţinute exclusiv în vederea vânzării lor ulterioare; sau
    c) restricţii severe pe termen lung împiedică în mod substanţial exercitarea de către societatea-mamă a drepturilor sale asupra activelor sau conducerii entităţii în cauză.

    442. Cu respectarea prevederilor pct. 50, pct. 430 alin. (1) şi pct. 439 alin. (1), o societate-mamă, inclusiv o entitate de interes public, este scutită de obligaţia de a întocmi situaţii financiare anuale consolidate dacă:
    a) are numai filiale care sunt nesemnificative atât la nivel individual, cât şi la nivel colectiv; sau
    b) toate filialele sale pot fi excluse din consolidare în temeiul pct. 441.

    SECŢIUNEA 8.4
    Întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate
    443. Capitolele 2 "Dispoziţii şi principii generale" şi 4 "Bilanţul şi contul de profit şi pierdere" se aplică în privinţa situaţiilor financiare anuale consolidate, ţinând cont de ajustările esenţiale care decurg din caracteristicile specifice ale situaţiilor financiare anuale consolidate comparativ cu situaţiile financiare anuale individuale.
    Proceduri de consolidare
    A. Bilanţ consolidat
    444. (1) Activele şi datoriile entităţilor incluse în consolidare se încorporează în totalitate în bilanţul consolidat.
    (2) În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale consolidate se combină elemente similare de active, datorii şi capitaluri proprii, respectiv venituri şi cheltuieli ale societăţii-mamă cu cele ale filialelor.

    445. (1) Valorile contabile ale acţiunilor sau părţilor sociale în capitalul entităţilor incluse în consolidare se compensează cu proporţia pe care o reprezintă în capitalurile proprii ale acestor entităţi, astfel: compensarea se efectuează pe baza valorilor juste ale activelor şi datoriilor identificabile la data achiziţiei acţiunilor sau părţilor sociale ori, în cazul în care achiziţia are loc în două sau mai multe etape, la data la care entitatea a devenit o filială.
    (2) Ca urmare, în vederea determinării fondului comercial sau a fondului comercial negativ, societatea-mamă trebuie să evalueze activele identificabile dobândite şi datoriile asumate la valorile lor juste de la data achiziţiei. Această cerinţă se aplică şi în cazul în care achiziţia are loc în două sau mai multe etape.
    (3) În scopul compensării prevăzute la alin. (1) se compensează (elimină) valoarea contabilă a investiţiei făcute de societatea-mamă în fiecare filială, cu partea societăţii-mamă din capitalul propriu al fiecărei filiale.
    (4) În înţelesul prezentelor reglementări, data achiziţiei reprezintă data la care controlul asupra activelor nete sau operaţiunilor entităţii achiziţionate este transferat efectiv către dobânditor.
    (5) Orice diferenţă rezultată din aplicarea alin. (1) se prezintă ca fond comercial în bilanţul consolidat.
    (6) Metodele utilizate pentru calcularea valorii fondului comercial şi orice modificări semnificative ale acestei valori în raport cu exerciţiul financiar precedent sunt prezentate în notele explicative la situaţiile financiare.
    (7) Fondul comercial negativ se transferă în contul de profit şi pierdere consolidat în conformitate cu prevederile pct. 488.

    446. (1) În cazul în care acţiunile sau părţile sociale în filialele incluse în consolidare sunt deţinute de alte persoane decât filialele respective, suma atribuibilă acelor acţiuni sau părţi sociale trebuie prezentată separat în bilanţul consolidat, la elementul "Interese care nu controlează".
    (2) Interesele care nu controlează trebuie prezentate în bilanţul consolidat în capitalurile proprii, separat de capitalurile proprii ale societăţii-mamă.


    B. Contul de profit şi pierdere consolidat
    447. Veniturile şi cheltuielile entităţilor incluse în consolidare trebuie încorporate în totalitate în contul de profit şi pierdere consolidat.
    448. (1) Suma oricărui profit sau oricărei pierderi atribuibile acţiunilor sau părţilor sociale menţionate la pct. 446 alin. (1) trebuie prezentată separat în contul de profit şi pierdere consolidat, la elementul "Profitul sau pierderea aferent (ă) intereselor care nu controlează".
    (2) O entitate trebuie să atribuie profitul sau pierderea proprietarilor societăţii-mamă şi intereselor care nu controlează, chiar dacă aceasta are drept urmare un sold deficitar al intereselor care nu controlează.

    Eliminare tranzacţii dintre entităţile grupului
    449. (1) Situaţiile financiare anuale consolidate prezintă activele, datoriile, poziţia financiară şi profiturile sau pierderile entităţilor incluse în consolidare, ca şi cum acestea ar fi o singură entitate. În special, din situaţiile financiare anuale consolidate se elimină următoarele:
    a) datoriile şi creanţele dintre entităţi, inclusiv dividendele interne;
    b) veniturile şi cheltuielile aferente tranzacţiilor dintre entităţi; şi
    c) profiturile şi pierderile rezultate din operaţiuni efectuate între entităţi şi care sunt incluse în valoarea contabilă a activelor.

    (2) Pierderile în interiorul grupului pot indica o depreciere care impune recunoaşterea în situaţiile financiare anuale consolidate.




    SECŢIUNEA 8.5
    Data situaţiilor financiare anuale consolidate
    450. (1) Situaţiile financiare anuale consolidate se întocmesc la aceeaşi dată ca situaţiile financiare anuale ale societăţii-mamă.
    (2) Situaţiile financiare anuale consolidate pot fi întocmite la o altă dată, pentru a ţine cont de data bilanţului celor mai multe sau celor mai importante dintre entităţile incluse în consolidare, cu condiţia:
    a) ca acest fapt să fie prezentat şi justificat în notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate;
    b) să fie luate în considerare sau prezentate evenimentele importante legate de activele şi datoriile, de poziţia financiară şi de profitul sau pierderea entităţii incluse în consolidare, care au intervenit între data bilanţului entităţii respective şi data bilanţului consolidat; şi
    c) dacă data bilanţului unei entităţi precede sau este ulterioară datei bilanţului consolidat cu mai mult de 3 luni, entitatea în cauză să fie consolidată pe baza unor situaţii financiare interimare întocmite la data bilanţului consolidat.


    451. (1) Situaţiile financiare ale societăţii-mamă şi ale filialelor sale utilizate la întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate trebuie să aibă aceeaşi dată de raportare. Când finalul perioadei de raportare pentru societatea-mamă diferă de cel al unei filiale, filiala va întocmi, în scopul consolidării, informaţii financiare suplimentare pentru aceeaşi dată ca situaţiile financiare ale societăţii-mamă, pentru a permite societăţii-mamă să consolideze informaţiile financiare ale filialei, cu excepţia cazului în care este imposibil să se procedeze astfel.
    (2) Dacă este imposibil să se procedeze astfel, societatea- mamă trebuie să consolideze informaţiile financiare ale filialei utilizând situaţiile financiare cele mai recente ale filialei, ajustate pentru efectele celor mai semnificative tranzacţii sau evenimente care au loc între data situaţiilor financiare respective şi data situaţiilor financiare anuale consolidate. În orice caz, diferenţa dintre data situaţiilor financiare ale filialei şi data situaţiilor financiare anuale consolidate nu trebuie să fie mai mare de 3 luni, iar durata perioadelor de raportare şi orice diferenţă între datele situaţiilor financiare trebuie să fie aceleaşi de la o perioadă la alta.

    452. (1) Atunci când situaţiile financiare ale unei entităţi străine sunt întocmite la o dată diferită de cea a entităţii raportoare, entitatea străină întocmeşte deseori situaţii suplimentare la aceeaşi dată la care sunt întocmite situaţiile financiare ale entităţii raportoare. Când nu se face acest lucru, se permite utilizarea unei date de raportare diferite, cu condiţia ca diferenţa să nu fie mai mare de 3 luni şi modificările să fie făcute pentru efectele oricăror tranzacţii semnificative sau ale altor evenimente care au loc între datele diferite. Într-un astfel de caz, activele şi datoriile unei entităţi străine sunt convertite la cursul de schimb valutar de la finalul perioadei de raportare a entităţii străine. Ajustările sunt făcute pentru schimbările semnificative ale cursurilor de schimb valutar până la finalul perioadei de raportare a entităţii raportoare. Aceeaşi abordare se utilizează atunci când se aplică metoda punerii în echivalenţă pentru entităţile asociate şi entităţile controlate în comun.
    (2) Orice fond comercial apărut la achiziţionarea unei entităţi străine şi orice ajustări de valoare justă ale valorilor contabile ale activelor şi datoriilor apărute la achiziţionarea respectivei entităţi străine trebuie tratate ca active şi datorii ale entităţii străine. Astfel, ele sunt exprimate în moneda entităţii străine şi convertite la cursul de închidere.

    453. În cazul în care componenţa entităţilor incluse în consolidare s-a modificat semnificativ în cursul exerciţiului financiar, situaţiile financiare anuale consolidate cuprind informaţii care să dea sens comparaţiei dintre seturile succesive de situaţii financiare anuale consolidate. Această obligaţie poate fi îndeplinită prin întocmirea unui bilanţ comparativ ajustat şi a unui cont de profit şi pierdere comparativ ajustat.
    SECŢIUNEA 8.6
    Politici contabile şi metode de evaluare
    454. (1) Activele şi datoriile cuprinse în situaţiile financiare anuale consolidate se evaluează prin metode uniforme şi în conformitate cu capitolul 2 "Dispoziţii şi principii generale".
    (2) Dacă un membru al grupului utilizează alte politici contabile decât cele adoptate în situaţiile financiare anuale consolidate pentru tranzacţii şi evenimente asemănătoare în circumstanţe similare, la întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate, pentru a asigura conformitatea cu politicile contabile ale grupului trebuie făcute ajustări adecvate la situaţiile financiare ale acelui membru al grupului.

    455. O entitate care întocmeşte situaţii financiare anuale consolidate aplică aceleaşi metode de evaluare ca pentru propriile situaţii financiare anuale.
    456. La întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate se aplică, de asemenea, prevederile subsecţiunii 3.4.2 "Evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare".
    457. Dacă instrumentele financiare sunt evaluate la valoarea justă, acest lucru este prezentat şi justificat în notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate.
    458. Dacă activele şi datoriile cuprinse în situaţiile financiare anuale consolidate au fost evaluate de entităţile incluse în consolidare prin metode diferite de cele utilizate în scopul consolidării, aceste active şi datorii se evaluează din nou conform metodelor utilizate pentru consolidare. În cazuri excepţionale, sunt permise derogări de la această cerinţă. Orice astfel de derogări se prezintă şi se justifică în notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate.
    459. Dacă activele cuprinse în situaţiile financiare anuale consolidate au făcut obiectul unor ajustări de valoare exclusiv în scop fiscal, acestea se încorporează în situaţiile financiare anuale consolidate doar după eliminarea ajustărilor respective.
    SECŢIUNEA 8.7
    Entităţi asociate şi entităţi controlate în comun
    460. (1) Dacă o entitate inclusă în consolidare are entităţi asociate sau entităţi controlate în comun, acestea sunt prezentate ca element separat în bilanţul consolidat, la elementul "Titluri puse în echivalenţă", aplicându-se metoda punerii în echivalenţă.
    (2) Metoda punerii în echivalenţă este o metodă de contabilizare prin care investiţia este iniţial recunoscută la cost şi ajustată ulterior în funcţie de modificările post- achiziţionare în cota investitorului din activele nete ale entităţii în care a investit. Profitul sau pierderea investitorului include cota sa din profitul sau pierderea entităţii în care a investit.
    (3) Controlul comun reprezintă controlul partajat asupra unei entităţi, convenit prin contract, care există numai atunci când deciziile legate de activităţile relevante necesită consimţământul unanim al părţilor care deţin controlul comun.
    (4) Dacă o investiţie într-o entitate asociată devine o investiţie într-o entitate controlată în comun, iar o investiţie într-o entitate controlată în comun devine o investiţie într-o entitate asociată, atunci entitatea continuă să aplice metoda punerii în echivalenţă.

    SECŢIUNEA 8.8
    Dispoziţii tranzitorii - trecerea de la metoda consolidării proporţionale la metoda punerii în echivalenţă
    461. Atunci când, la data aplicării pentru prima dată a prezentelor reglementări, pentru entităţile controlate în comun se impune trecerea de la metoda consolidării proporţionale la metoda punerii în echivalenţă, investiţia deţinută în entitatea controlată în comun se prezintă în situaţiile financiare anuale consolidate conform noii metode, inclusiv pentru perioada anterioară celei de raportare. Acea investiţie iniţială trebuie să fie evaluată ca agregat al valorilor contabile ale activelor şi datoriilor pe care entitatea le-a consolidat anterior proporţional, inclusiv orice fond comercial generat prin achiziţie.
    462. (1) Dacă, prin agregarea tuturor activelor şi datoriilor consolidate anterior proporţional rezultă active nete negative, o entitate trebuie să evalueze dacă are obligaţii legale sau implicite aferente activelor nete negative şi, în caz afirmativ, entitatea trebuie să recunoască datoria corespunzătoare. Dacă entitatea concluzionează că nu are obligaţii legale sau implicite aferente activelor nete negative, aceasta nu trebuie să recunoască datoria corespunzătoare, ci recunoaşte suma corespunzătoare diferenţei respective pe seama rezultatului reportat (contul 1176 "Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene").
    (2) Entitatea trebuie să prezinte acest fapt în notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate, împreună cu partea sa din pierderile nerecunoscute din entităţile controlate în comun, cumulat până la data la care aplică pentru prima dată prezentele reglementări.

    463. O entitate trebuie să prezinte o defalcare a activelor şi a datoriilor care au fost agregate într-un singur element, corespunzător soldului investiţiei la începutul perioadei anterioare celei de raportare. Prezentarea respectivă de informaţii trebuie să fie întocmită într-o manieră agregată pentru toate entităţile controlate în comun pentru care o entitate aplică dispoziţiile tranzitorii de la prezenta secţiune.
    SECŢIUNEA 8.9
    Exercitarea influenţei semnificative
    464. Influenţa semnificativă este capacitatea de a participa la luarea deciziilor privind politicile financiare şi de exploatare ale entităţii în care s-a investit, fără a exercita un control asupra politicilor respective.
    465. Dacă o entitate deţine, direct sau indirect (de exemplu, prin filiale), 20% sau mai mult din drepturile de vot ale entităţii în care a investit, se presupune că aceasta exercită o influenţă semnificativă, cu excepţia cazului în care se poate demonstra clar că nu este aşa. Dimpotrivă, dacă investitorul deţine, direct sau indirect (de exemplu, prin filiale), mai puţin de 20% din drepturile de vot ale entităţii în care a investit, se presupune că acesta nu exercită o influenţă semnificativă, cu excepţia cazului în care o astfel de influenţă poate fi clar demonstrată. O participaţie substanţială sau majoritară a unui alt investitor nu exclude neapărat posibilitatea ca o entitate să exercite o influenţă semnificativă.
    466. Existenţa influenţei semnificative exercitate de o entitate este de obicei reflectată prin unul sau mai multe dintre următoarele moduri:
    a) reprezentarea în consiliul de administraţie sau în organul de conducere echivalent al entităţii în care s-a investit;
    b) participarea la procesul de elaborare a politicilor, inclusiv participarea la luarea deciziilor cu privire la dividende şi alte distribuiri;
    c) tranzacţii semnificative între entitate şi entitatea în care aceasta a investit;
    d) interschimbarea personalului de conducere; sau
    e) furnizarea de informaţii tehnice esenţiale.

    467. (1) Atunci când se evaluează măsura în care o entitate exercită sau nu o influenţă semnificativă sunt luate în considerare existenţa şi efectul drepturilor de vot potenţiale care sunt actualmente exercitabile sau convertibile, inclusiv drepturile de vot potenţiale deţinute de alte entităţi. Drepturile de vot potenţiale nu sunt actualmente exercitabile sau convertibile dacă, de exemplu, nu pot fi exercitate sau convertite până la o dată viitoare sau până la producerea unui eveniment viitor.
    (2) Atunci când se evaluează măsura în care drepturile de vot potenţiale contribuie la exercitarea unei influenţe semnificative, entitatea examinează toate faptele şi circumstanţele (inclusiv termenii exercitării drepturilor de vot potenţiale, precum şi alte angajamente contractuale, analizate fie individual, fie în combinaţie) care afectează drepturile potenţiale, cu excepţia intenţiilor conducerii şi a capacităţii financiare de a exercita sau de a converti aceste drepturi potenţiale.

    468. O entitate îşi pierde influenţa semnificativă asupra unei entităţi în care s-a investit atunci când îşi pierde puterea de a participa la deciziile privind politicile financiare şi de exploatare ale entităţii în care s-a investit. Pierderea influenţei semnificative poate să coincidă sau nu cu o modificare a nivelurilor absolute sau relative de proprietate.
    469. (1) Atunci când metoda punerii în echivalenţă se aplică pentru prima dată unei entităţi asociate, respectiva entitate asociată se prezintă în bilanţul consolidat la valoarea corespunzătoare proporţiei de capitaluri proprii ale entităţii asociate reprezentate de interesul de participare în acea entitate asociată. Diferenţa dintre această sumă şi valoarea contabilă calculată în conformitate cu regulile de evaluare prevăzute la capitolele 2 "Dispoziţii şi principii generale" şi 4 "Bilanţul şi contul de profit şi pierdere" se prezintă separat în bilanţul consolidat sau în notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate. Această diferenţă se calculează la data la care metoda în cauză este aplicată pentru prima dată.
    (2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se prezintă în notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate.
    (3) Diferenţa menţionată la alin. (1) se calculează la data achiziţionării acţiunilor sau părţilor sociale sau, dacă acestea au fost achiziţionate în două sau mai multe etape, la data la care entitatea a devenit o entitate asociată.

    SECŢIUNEA 8.10
    Exercitarea controlului comun
    470. Controlul comun există numai atunci când este necesar consimţământul unanim al părţilor care controlează în mod colectiv entitatea, pentru a decide cu privire la activităţile relevante. Pentru a evalua dacă entitatea este controlată în comun de toate părţile sau de un grup al părţilor sau este controlată numai de una dintre părţi, poate fi necesară aplicarea raţionamentului.
    471. Uneori, prin angajamentul contractual se solicită un procentaj minim de drepturi de vot pentru a se lua decizii privind activităţile relevante ale entităţii în care s-a investit. Atunci când acel procentaj minim de drepturi de vot se poate obţine prin mai multe combinaţii de părţi, trebuie să se prevadă care dintre părţi (sau care combinaţie de părţi) trebuie să fie unanim de acord cu deciziile privind activităţile relevante ale entităţii controlate în comun şi, ca urmare, exercită controlul comun asupra acesteia.
    472. Cerinţa cu privire la acordul unanim înseamnă că orice parte care deţine controlul în comun asupra entităţii în care s-a investit poate împiedica oricare dintre celelalte părţi sau un grup al părţilor să ia decizii unilaterale (cu privire la activităţile relevante) fără consimţământul său.
    SECŢIUNEA 8.11
    Metoda punerii în echivalenţă pentru entităţile asociate şi entităţile controlate în comun
    473. (1) Partea unui grup într-o entitate asociată sau într-o entitate controlată în comun este dată de suma pachetelor de acţiuni deţinute de societatea-mamă şi de filialele sale în respectiva entitate asociată sau entitate controlată în comun.
    (2) Atunci când o entitate asociată sau o entitate controlată în comun are filiale, entităţi asociate sau entităţi controlate în comun, profitul sau pierderea, precum şi activele nete luate în considerare la aplicarea metodei punerii în echivalenţă sunt cele recunoscute în situaţiile financiare ale entităţii asociate sau ale entităţii controlate în comun (inclusiv cota din profitul sau pierderea entităţii asociate sau a entităţii controlate în comun şi din activele nete ale entităţilor sale asociate şi ale entităţilor controlate în comun) după efectuarea ajustărilor necesare pentru a se putea aplica politicile contabile uniforme.

    474. (1) Situaţiile financiare ale entităţii cuprinse în consolidare trebuie întocmite utilizând politici contabile uniforme pentru tranzacţii şi evenimente asemănătoare care au loc în circumstanţe similare.
    (2) Dacă o entitate asociată sau o entitate controlată în comun utilizează politici contabile diferite faţă de cele ale entităţii raportoare, pentru tranzacţii şi evenimente asemănătoare care au loc în circumstanţe similare, trebuie realizate ajustări astfel încât politicile contabile ale entităţii asociate sau ale entităţii controlate în comun să fie conforme cu cele ale entităţii raportoare, atunci când aceasta foloseşte situaţiile financiare ale entităţii asociate sau ale entităţii controlate în comun la aplicarea metodei punerii în echivalenţă.

    475. Dacă activele sau datoriile unei entităţi asociate au fost evaluate prin alte metode decât cele utilizate pentru consolidare în conformitate cu pct. 455 şi 456, în scopul determinării diferenţei menţionate la pct. 469, acestea sunt evaluate din nou, prin metodele utilizate pentru consolidare.
    476. Valoarea corespunzătoare proporţiei din capitalurile proprii ale entităţii asociate menţionate la pct. 469 alin. (1) se majorează sau se reduce cu valoarea oricărei variaţii care a avut loc în cursul exerciţiului financiar în proporţia capitalurilor proprii ale entităţii asociate reprezentată de interesul de participare respectiv; aceasta se reduce cu valoarea dividendelor corespunzătoare interesului de participare respectiv.
    477. (1) Atunci când există drepturi de vot potenţiale, interesul unei entităţi într-o entitate asociată sau o entitate controlată în comun este stabilit în exclusivitate pe baza participaţiilor în capitalurile proprii existente şi nu reflectă posibila exercitare sau conversie a drepturilor de vot potenţiale.
    (2) În scopul consolidării se realizează ajustări adecvate ale cotei entităţii din profitul sau pierderea entităţii asociate sau a entităţii controlate în comun, după achiziţie, pentru a lua în considerare pierderile din deprecierea unor active.
    (3) Prevederile pct. 475 şi 476 se aplică şi în cazul entităţilor controlate în comun.

    Situaţii financiare anuale folosite pentru aplicarea metodei punerii în echivalenţă
    478. (1) Cele mai recente situaţii financiare disponibile ale entităţii asociate sau ale entităţii controlate în comun sunt folosite de entitatea raportoare la aplicarea metodei punerii în echivalenţă. Când finalul perioadei de raportare a entităţii este diferit faţă de cel al entităţii asociate sau al entităţii controlate în comun, entitatea asociată sau entitatea controlată în comun întocmeşte, pentru uzul entităţii care deţine participaţia, situaţii financiare la aceeaşi dată de raportare ca cea a situaţiilor financiare individuale ale entităţii raportoare, cu excepţia cazului în care este imposibil să se procedeze astfel.
    (2) Atunci când, în conformitate cu alin. (1), situaţiile financiare ale unei entităţi asociate sau ale unei entităţi controlate în comun, folosite la aplicarea metodei punerii în echivalenţă, sunt întocmite pentru o dată diferită de cea folosită de entitate, trebuie realizate ajustări pentru a lua în considerare efectele tranzacţiilor sau ale evenimentelor semnificative care au avut loc între această dată şi data situaţiilor financiare ale entităţii. În orice caz, diferenţa dintre finalul perioadei de raportare a entităţii asociate sau a entităţii controlate în comun şi cel al perioadei de raportare a entităţii nu trebuie să fie mai mare de trei luni. Durata perioadelor de raportare şi orice diferenţă dintre finalurile perioadelor de raportare vor fi aceleaşi de la o perioadă la alta.

    479. În măsura în care diferenţa pozitivă menţionată la pct. 469 alin. (1) nu poate fi inclusă într-o categorie a elementelor de activ sau pasiv, aceasta este tratată în conformitate cu regulile aplicabile elementului "fond comercial", prevăzute la pct. 132, 141 alin. (4), 142, 169 şi 445 alin. (5) din reglementări.
    480. (1) Partea de profit sau pierdere a entităţilor asociate şi entităţilor controlate în comun, atribuibilă interesului de participare în aceste entităţi, este prezentată separat în contul de profit şi pierdere consolidat, la elementul "Profitul sau pierderea exerciţiului financiar aferent(ă) entităţilor asociate şi entităţilor controlate în comun".
    (2) Dacă o entitate asociată sau o entitate controlată are în circulaţie acţiuni preferenţiale cumulative, care sunt deţinute de alte părţi decât entitatea şi sunt clasificate drept capitaluri proprii, atunci entitatea îşi calculează cota din profit sau pierdere după ajustarea efectuată pentru a lua în considerare dividendele aferente unor asemenea acţiuni, indiferent dacă dividendele au fost sau nu declarate.

    481. (1) Dacă cota unei entităţi din pierderile unei entităţi asociate sau a unei entităţi controlate în comun este egală sau mai mare decât participaţia acesteia în entitatea asociată sau entitatea controlată în comun, atunci entitatea întrerupe recunoaşterea cotei sale din pierderile viitoare. Participaţia într-o entitate asociată sau într-o entitate controlată în comun este valoarea contabilă a investiţiei în entitatea asociată sau în entitatea controlată în comun, stabilită prin folosirea metodei punerii în echivalenţă, precum şi orice interese pe termen lung care, în fond, fac parte din investiţia netă a entităţii în respectiva entitate asociată sau entitate controlată în comun. De exemplu, un element pentru care decontarea nu este planificată şi nici probabilă într-un viitor apropiat este, în fond, o extindere a investiţiei entităţii în entitatea asociată sau în entitatea controlată în comun. Astfel de elemente pot să includă acţiuni preferenţiale, creanţe sau împrumuturi pe termen lung, însă nu includ creanţe comerciale, datorii comerciale sau orice creanţă pe termen lung pentru care există garanţii reale adecvate, cum ar fi împrumuturile garantate. Pierderile recunoscute prin metoda punerii în echivalenţă care depăşesc investiţia entităţii în acţiuni ordinare se impută celorlalte componente ale interesului entităţii într-o entitate asociată sau într-o entitate controlată în comun în ordinea inversă a vechimii lor (adică, prioritatea la lichidare).
    (2) După ce participaţia entităţii este redusă la zero, se contabilizează pierderile suplimentare şi se recunoaşte o datorie doar în măsura în care entitatea a suportat obligaţii legale sau implicite ori a efectuat plăţi în numele entităţii asociate sau al entităţii controlate în comun. Dacă entitatea asociată sau entitatea controlată în comun raportează ulterior profituri, entitatea reia recunoaşterea cotei sale din aceste profituri doar după ce cota sa din profituri este egală cu cota din pierderi nerecunoscută.


    Pierderi din depreciere
    482. (1) După aplicarea metodei punerii în echivalenţă, inclusiv recunoaşterea pierderilor entităţii asociate sau ale entităţii controlate în comun în conformitate cu pct. 481 alin. (1), entitatea stabileşte dacă este necesar să se recunoască vreo pierdere suplimentară din depreciere cu privire la investiţia sa netă în entitatea asociată sau în entitatea controlată în comun.
    (2) Deoarece fondul comercial care face parte din valoarea contabilă a investiţiei în entitatea asociată sau în entitatea controlată în comun nu este recunoscut separat, el nu este testat separat pentru depreciere. În schimb, valoarea contabilă totală a investiţiei este testată pentru depreciere, drept activ unic, ori de câte ori există indicii că investiţia poate fi depreciată. O pierdere din depreciere recunoscută în aceste circumstanţe nu se alocă niciunui activ, inclusiv fondul comercial, care face parte din valoarea contabilă a investiţiei în entitatea asociată sau în entitatea controlată în comun. În mod corespunzător, orice reluare a respectivei pierderi din depreciere este recunoscută în măsura în care valoarea recuperabilă a investiţiei creşte ulterior.

    483. Eliminările prevăzute la pct. 449 alin. (1) se efectuează în măsura în care elementele sunt cunoscute sau accesibile.
    484. Dacă o entitate asociată întocmeşte situaţii financiare anuale consolidate, pct. 460, 469, 475, 476, 479, 480 alin. (1), 483 se aplică capitalurilor proprii prezentate în respectivele situaţii financiare anuale consolidate.
    485. Se poate renunţa la aplicarea prevederilor referitoare la metoda punerii în echivalenţă dacă interesul de participare în capitalul entităţii asociate sau al entităţii controlate în comun nu este semnificativ.

    SECŢIUNEA 8.12
    Conversia la cursul de închidere şi alte aspecte privind fondul comercial
    486. (1) Situaţiile financiare anuale ale societăţilor nerezidente sunt convertite după metoda cursului de închidere.
    Această metodă presupune:
    a) în bilanţ:
    - exprimarea elementelor din bilanţ, cu excepţia capitalurilor proprii, la cursul de închidere;
    – exprimarea capitalurilor proprii la cursul istoric;
    – înscrierea, ca element distinct al capitalurilor proprii, a unei diferenţe din conversie (ct. 107 "Diferenţe de curs valutar din conversie"), ce corespunde diferenţei dintre capitalurile proprii la cursul de închidere şi capitalurile proprii la cursul istoric, precum şi diferenţei dintre rezultatul determinat în funcţie de cursul mediu sau cursul de schimb de la data tranzacţiilor şi rezultatul la cursul de închidere.
    Diferenţa din conversie înscrisă în bilanţul consolidat este repartizată între societatea-mamă şi interesele care nu controlează;

    b) în contul de profit şi pierdere - exprimarea veniturilor şi a cheltuielilor la cursul mediu. Când acesta fluctuează semnificativ, veniturile şi cheltuielile vor fi exprimate la cursurile de schimb de la data tranzacţiilor.


    (2) Cursul de închidere este cursul de schimb de la data întocmirii bilanţului.

    487. Durata de amortizare a fondului comercial pozitiv se determină de la data achiziţiei acţiunilor sau, în cazul în care achiziţia are loc în două sau mai multe etape, la data la care entitatea a devenit o filială.
    488. (1) O valoare prezentată ca un element separat şi care corespunde unui fond comercial negativ poate fi transferată în contul de profit şi pierdere consolidat numai:
    a) dacă această diferenţă corespunde previziunii, la data achiziţiei, a unor rezultate viitoare nefavorabile ale entităţii în cauză sau previziunii unor costuri pe care entitatea respectivă urmează să le efectueze, în măsura în care o asemenea previziune se materializează; sau
    b) în măsura în care diferenţa corespunde unui câştig realizat.

    (2) În vederea recunoaşterii fondului comercial negativ, o entitate trebuie să se asigure că nu au fost supraevaluate activele identificabile achiziţionate şi nu au fost omise sau subevaluate datoriile.
    (3) În măsura în care fondul comercial negativ se raportează la pierderi şi cheltuieli viitoare aşteptate, ce sunt identificate în planul pentru achiziţie al achizitorului şi pot fi măsurate credibil, dar care nu reprezintă datorii identificabile la data achiziţiei, acea parte a fondului comercial negativ trebuie recunoscută ca venit în contul de profit şi pierdere, atunci când sunt recunoscute aceste pierderi şi cheltuieli viitoare.
    (4) În măsura în care fondul comercial negativ nu se raportează la pierderi şi cheltuieli viitoare aşteptate şi care pot fi măsurate în mod credibil la data achiziţiei, acest fond comercial negativ trebuie recunoscut ca venit în contul de profit şi pierdere, după cum urmează:
    a) valoarea fondului comercial negativ ce nu depăşeşte valorile juste ale activelor nemonetare identificabile achiziţionate trebuie recunoscută ca venit atunci când beneficiile economice viitoare cuprinse în activele identificabile amortizabile achiziţionate sunt consumate, deci, de-a lungul perioadei de viaţă utilă rămasă a acelor active; şi
    b) valoarea fondului comercial negativ în exces faţă de valorile juste ale activelor nemonetare identificabile achiziţionate trebuie recunoscută imediat ca venit.


    SECŢIUNEA 8.13
    Notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate
    489. Notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate prezintă informaţiile cerute conform pct. 406, 407, 409 şi 410 pe lângă orice alte informaţii cerute conform altor prevederi ale prezentelor reglementări, într-un mod care să faciliteze evaluarea poziţiei financiare a entităţilor incluse în consolidare, luate în ansamblu, ţinând cont de ajustările esenţiale care decurg din caracteristicile specifice ale situaţiilor financiare anuale consolidate, comparativ cu situaţiile financiare anuale individuale, inclusiv în următoarele cazuri:
    a) la prezentarea tranzacţiilor între părţi legate nu se includ tranzacţiile între părţi legate incluse în consolidare, care sunt eliminate cu ocazia consolidării; şi
    b) la prezentarea indemnizaţiilor şi a avansurilor şi creditelor acordate membrilor organelor de administraţie, de conducere şi de supraveghere se prezintă numai sumele acordate membrilor organelor respective ale societăţii-mamă de către societatea-mamă şi de filialele sale.

    490. (1) Pe lângă informaţiile prevăzute la pct. 489 notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate conţin următoarele informaţii cu privire la entităţile incluse în consolidare:
    a) denumirile şi sediile sociale ale entităţilor respective;
    b) proporţia de capital deţinută în entităţile respective, altele decât societatea-mamă, de către entităţile incluse în consolidare sau de către persoanele care acţionează în nume propriu, dar în contul acestor entităţi; şi
    c) informaţii privind condiţiile menţionate la pct. 431 şi 432, în urma aplicării pct. 433, 436, 437 pe baza cărora a fost efectuată consolidarea. Această menţiune poate fi însă omisă în cazul în care consolidarea a fost efectuată în temeiul pct. 431 alin. (1) lit. a), iar proporţia de capital este egală cu proporţia de drepturi de vot deţinute.

    (2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) sunt furnizate în ceea ce priveşte entităţile excluse din consolidare pe motiv că nu prezintă interes, conform pct. 59 şi 442, şi se furnizează explicaţii cu privire la excluderea entităţilor menţionate la pct. 441.
    (3) Notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate conţin, de asemenea, următoarele informaţii:
    a) denumirile şi sediile sociale ale entităţilor asociate, respectiv controlate în comun, incluse în consolidare, în înţelesul pct. 460. alin. (1), şi proporţia de capital al acestora deţinută de entităţile incluse în consolidare sau de persoane care acţionează în nume propriu, dar în contul acestor entităţi; şi
    b) în ceea ce priveşte fiecare dintre entităţile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), alin. (2) şi alin. (3) lit. a), în care entităţile incluse în consolidare deţin, direct sau prin intermediul unor persoane care acţionează în nume propriu, dar în contul acestor entităţi, un interes de participare:
    (i) denumirea şi sediul social al entităţilor respective;
    (ii) proporţia de capital deţinută;
    (iii) valoarea capitalurilor proprii, precum şi profitul sau pierderea entităţii respective pentru ultimul exerciţiu financiar pentru care au fost adoptate situaţii financiare.



    SECŢIUNEA 8.14
    Raportul consolidat al administratorilor
    491. Raportul consolidat al administratorilor cuprinde, pe lângă informaţiile prevăzute de alte dispoziţii ale prezentelor reglementări, cel puţin informaţiile cerute conform prevederilor capitolului 7 "Raportul administratorilor", ţinând cont de ajustările esenţiale care decurg din caracteristicile specifice ale unui raport consolidat al administratorilor, comparativ cu un raport al administratorilor, într-un mod care să faciliteze evaluarea poziţiei entităţilor incluse în consolidare, luate în ansamblu.
    492. La prezentarea de detalii privind acţiunile sau părţile sociale proprii deţinute, raportul consolidat al administratorilor indică numărul şi valoarea nominală sau, în absenţa unei valori nominale, echivalentul contabil al tuturor acţiunilor sau părţilor sociale ale societăţii-mamă deţinute de ea însăşi, de filiale ale acesteia sau de o persoană care acţionează în nume propriu, dar în contul oricăreia dintre acele entităţi. Aceste informaţii pot fi prezentate în notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate.
    493. Atunci când se solicită un raport consolidat al administratorilor, pe lângă raportul administratorilor, cele două rapoarte pot fi prezentate sub forma unui singur raport.
    CAP. 9
    APROBAREA, SEMNAREA ŞI PUBLICAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE
    494. (1) Situaţiile financiare anuale se întocmesc şi se publică, potrivit legii, în moneda naţională.
    (2) Situaţiile financiare anuale sunt semnate de persoanele în drept, cuprinzând:
    - numele şi prenumele persoanei care le-a întocmit, înscrise în clar;
    – calitatea acesteia (director economic, contabil-şef sau altă persoană desemnată prin decizie scrisă de administrator, persoană autorizată potrivit legii, membră a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România);
    – numărul de înregistrare în organismul profesional, dacă este cazul.


    SECŢIUNEA 9.1
    Obligaţia generală de publicare
    495. Situaţiile financiare anuale aprobate corespunzător şi raportul administratorilor, împreună cu opinia auditorului statutar sau a firmei de audit menţionată la secţiunea 10.1 "Cerinţe generale privind auditul" din prezentele reglementări, respectiv raportul cenzorilor, după caz, se publică în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    496. Trebuie să fie posibilă obţinerea, la cerere, a unor copii ale situaţiilor financiare. Preţul unei astfel de copii nu poate depăşi costul său administrativ.
    497. Prevederile pct. 495 se aplică şi în ceea ce priveşte situaţiile financiare anuale consolidate şi rapoartele consolidate ale administratorilor.
    SECŢIUNEA 9.2
    Alte cerinţe în materie de publicare
    498. (1) Dacă se publică în întregime, situaţiile financiare anuale şi raportul administratorilor sunt reproduse cu forma şi conţinutul pe baza cărora auditorul statutar sau firma de audit şi-a întocmit opinia. Acestea sunt însoţite de textul complet al raportului de audit.
    (2) Dacă situaţiile financiare anuale nu se publică în întregime, versiunea prescurtată a acestora, care nu este însoţită de raportul de audit:
    a) menţionează faptul că versiunea publicată este prescurtată;
    b) face trimitere la registrul la care au fost depuse, potrivit legii, sau, dacă acestea nu au fost încă depuse, menţionează acest lucru;
    c) menţionează dacă auditorul statutar sau firma de audit a emis o opinie de audit fără rezerve, cu rezerve ori contrară sau dacă auditorul statutar sau firma de audit nu a fost în măsură să emită o opinie de audit;
    d) menţionează dacă raportul de audit face referire la aspecte asupra cărora auditorul statutar sau firma de audit a atras atenţia prin evidenţiere, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve.


    SECŢIUNEA 9.3
    Responsabilitatea şi răspunderea pentru întocmirea şi publicarea situaţiilor financiare anuale şi a raportului administratorilor
    499. (1) Membrii organelor de administraţie, de conducere şi de supraveghere ale unei entităţi, care acţionează în limitele competenţelor conferite de legislaţia naţională, au responsabilitatea colectivă de a asigura faptul că situaţiile financiare anuale individuale şi raportul administratorilor, respectiv situaţiile financiare anuale consolidate şi rapoartele consolidate ale administratorilor, sunt întocmite şi se publică în conformitate cu cerinţele prezentelor reglementări.
    (2) Încălcarea responsabilităţilor menţionate la alin. (1) se sancţionează potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    CAP. 10
    AUDITUL
    SECŢIUNEA 10.1
    Cerinţe generale privind auditul
    500. (1) Situaţiile financiare anuale ale brokerilor de asigurare, sunt auditate de unul sau mai mulţi auditori financiari sau firme de audit.
    (2) Auditul situaţiilor financiare ale brokerilor de asigurare se realizează în funcţie de criteriile de mărime, prevăzute la pct. 10 alin. (1).
    (3) Situaţiile financiare anuale se verifică, de cenzori, potrivit legii.
    (4) Totodată, auditorul (auditorii) statutar(i) sau firma (firmele) de audit:
    a) exprimă o opinie privind:
    (i) consecvenţa raportului administratorilor cu situaţiile financiare pentru acelaşi exerciţiu financiar; şi
    (ii) întocmirea raportului administratorilor în conformitate cu cerinţele legale aplicabile;

    b) declară dacă, pe baza cunoaşterii şi a înţelegerii dobândite în cursul auditului cu privire la entitate şi la mediul acesteia, a(au) identificat informaţii eronate semnificative prezentate în raportul administratorilor, indicând natura acestor informaţii eronate.


    501. (1) Prevederile pct. 500alin. (1) referitoare la obligaţia auditării se aplică şi situaţiilor financiare anuale consolidate.
    (2) Prevederile pct. 500 alin. (4) se aplică şi situaţiilor financiare anuale consolidate şi rapoartelor consolidate ale administratorilor.

    SECŢIUNEA 10.2
    Raportul de audit
    502. (1) Raportul de audit conţine:
    a) o introducere care identifică cel puţin situaţiile financiare care fac obiectul auditului statutar, împreună cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat la întocmirea acestora;
    b) o descriere a domeniului de aplicare al auditului statutar, care identifică cel puţin standardele de audit conform cărora a fost efectuat auditul statutar;
    c) o opinie de audit care este fără rezerve, cu rezerve sau contrară şi care prezintă clar punctul de vedere al auditorului statutar cu privire la următoarele:
    (i) dacă situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă, în conformitate cu cadrul relevant de raportare financiară; şi
    (ii) după caz, dacă situaţiile financiare anuale sunt conforme cerinţelor legale aplicabile.
    Dacă auditorul statutar nu este în măsură să emită o opinie de audit, raportul menţionează imposibilitatea emiterii unei astfel de opinii;

    d) o menţiune privind aspectele asupra cărora auditorul statutar atrage atenţia prin evidenţiere, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve;
    e) opinia şi declaraţia menţionate la pct. 500 alin. (4).

    (2) Raportul de audit se semnează şi se datează de către auditorul statutar. În cazul în care auditul statutar este efectuat de o firmă de audit, raportul de audit poartă semnătura cel puţin a auditorului/auditorilor statutar(i) care a(u) efectuat auditul în numele firmei de audit.
    (3) Raportul de audit privind situaţiile financiare anuale consolidate trebuie să respecte cerinţele prevăzute la alin. (1) şi (2). În cazul situaţiilor financiare anuale consolidate, atunci când raportează asupra consecvenţei raportului administratorilor cu situaţiile financiare, aşa cum se prevede la alin. (1) lit. e), auditorul statutar sau firma de audit are în vedere situaţiile financiare anuale consolidate şi raportul consolidat al administratorilor. Dacă situaţiile financiare anuale ale societăţii-mamă sunt prezentate în vederea aprobării odată cu situaţiile financiare anuale consolidate, iar societatea-mamă are obligaţia de auditare, cele două rapoarte de audit pot fi prezentate sub forma unui singur raport.

    CAP. 11
    CONTROLUL INTERN
    503. (1) În înţelesul prezentelor reglementări, controlul intern al brokerilor de asigurare vizează asigurarea:
    - conformităţii cu legislaţia în vigoare;
    – aplicării deciziilor luate de conducerea entităţii;
    – bunei funcţionări a activităţii interne a entităţii;
    – fiabilităţii informaţiilor financiare;
    – eficacităţii operaţiunilor entităţii;
    – utilizării eficiente a resurselor;
    – prevenirii şi controlului riscurilor de a nu se atinge obiectivele fixate etc.
    Ca urmare, procedurile de control intern au ca obiectiv:
    - pe de o parte, urmărirea înscrierii activităţii entităţii şi a comportamentului personalului în cadrul definit de legislaţia aplicabilă, valorile, normele şi regulile interne ale entităţii;
    – pe de altă parte, verificarea dacă informaţiile contabile, financiare şi de gestiune comunicate reflectă corect activitatea şi situaţia entităţii.


    (2) Scopul controlului intern este să asigure coerenţa obiectivelor, să identifice factorii- cheie de reuşită şi să comunice conducătorilor entităţii, în timp real, informaţiile referitoare la performanţe şi perspective. Indiferent de natura sau mărimea entităţii, eforturile depuse pentru aplicarea unui control intern satisfăcător sunt legate de aplicarea unor bune practici.

    504. Controlul intern se aplică pe tot parcursul operaţiunilor desfăşurate de entitate, astfel:
    a) anterior realizării operaţiunilor, cu ocazia elaborării bugetului, ceea ce va permite, ulterior realizării operaţiunilor, controlul bugetar;
    b) în timpul operaţiunilor, de exemplu, sub aspectul determinării procentului de realizare fizică a producţiei în curs de execuţie sau a procentului de rebuturi înregistrate;
    c) după finalizarea operaţiunilor, caz în care verificarea este destinată, de exemplu, să analizeze rentabilitatea operaţiunilor şi să constate existenţa conformităţii sau a eventualelor anomalii, care trebuie corectate.

    505. În contextul situaţiilor financiare anuale consolidate, aria controlului intern contabil şi financiar se referă la societăţile cuprinse în consolidare.
    506. Controlul intern cuprinde componente strâns legate, respectiv:
    - o definire clară a responsabilităţilor, resurse şi proceduri adecvate, modalităţi şi sisteme de informare, instrumente şi practici corespunzătoare;
    – difuzarea internă de informaţii pertinente, fiabile, a căror cunoaştere permite fiecăruia să îşi exercite responsabilităţile;
    – un sistem care urmăreşte, pe de o parte, analizarea principalelor riscuri identificabile în ceea ce priveşte obiectivele entităţii şi, pe de altă parte, asigurarea existenţei de proceduri de gestionare a acestor riscuri;
    – activităţi corespunzătoare de control, pentru fiecare proces, concepute pentru a reduce riscurile susceptibile să afecteze realizarea obiectivelor entităţii;
    – o supraveghere permanentă a dispozitivului de control intern, precum şi o examinare a funcţionării sale.

    507. Activităţile de control fac parte integrantă din procesul de gestiune prin care entitatea urmăreşte atingerea obiectivelor propuse. Controlul vizează aplicarea normelor şi procedurilor de control intern, la toate nivelurile ierarhice şi funcţionale: aprobare, autorizare, verificare, evaluarea performanţelor operaţionale, securizarea activelor, separarea funcţiilor.
    508. Evaluarea controlului intern pleacă de la aspecte precum:
    - existenţa de ghiduri şi manuale de proceduri;
    – garantarea evoluţiei sistemului de control intern;
    – asigurarea posibilităţii accesului la sistem pentru controlul extern;
    – asigurarea posibilităţii confruntării descrierii teoretice cu realitatea.

    509. (1) În cadrul unui mediu informatizat, controlul intern pleacă de la aspecte precum:
    - existenţa unei strategii informatice formalizate, elaborate cu implicarea conducerii operaţionale;
    – implicarea conducerii şi sensibilizarea sa faţă de riscurile crescute sau generate de informatică;
    – alocarea de resurse care demonstrează capacitatea sistemului informatic de a-şi atinge obiectivele;
    – recrutarea de personal cu un nivel de competenţă adaptat tehnologiilor utilizate şi existenţa unui plan de formare continuă care trebuie să permită o actualizare a cunoştinţelor.

    (2) Elementele de risc specifice, introduse de utilizarea informaticii, se referă la evaluarea unor aspecte precum:
    - nivelul de dependenţă a entităţii de sistemul său informatic, cu influenţă asupra continuităţii exploatării, atunci când dependenţa este prea mare;
    – nivelul de confidenţialitate a informaţiilor vehiculate de sistem;
    – obligaţia de respectare a dispoziţiilor în vigoare referitoare la fiscalitate, protecţia persoanelor, proprietatea intelectuală sau reglementări specifice anumitor sectoare de activitate.


    510. (1) În domeniul organizării generale, trebuie să existe:
    - o documentare referitoare la principiile de contabilizare şi control al operaţiunilor;
    – circuite de informaţii vizând exhaustivitatea operaţiunilor, o centralizare rapidă şi o armonizare a datelor contabile, precum şi controale asupra aplicării acestor circuite;
    – un calendar al elaborării de informaţii contabile şi financiare difuzate în cadrul grupului, necesare pentru situaţiile financiare ale societăţii-mamă.

    (2) Sunt necesare, de asemenea:
    - identificarea cu claritate a persoanelor responsabile cu elaborarea informaţiilor contabile şi financiare publicate sau care participă la elaborarea situaţiilor financiare;
    – accesul fiecărui colaborator implicat în procesul elaborării de informaţii contabile şi financiare, la informaţiile necesare controlului intern;
    – instituirea unui mecanism prin care să se asigure efectuarea controalelor;
    – proceduri prin care să se verifice dacă controalele au fost efectuate, să se identifice abaterile de la regulă şi să se poată remedia, dacă este necesar;
    – existenţa unui proces care urmăreşte identificarea resurselor necesare bunei funcţionări a funcţiei contabile;
    – adaptarea necesarului de personal şi a competenţelor acestuia la mărimea şi complexitatea operaţiunilor, ca şi la evoluţia nevoilor şi constrângerilor.


    511. (1) Controlul intern contabil şi financiar al entităţii se aplică în vederea asigurării unei gestiuni contabile şi a unei urmăriri financiare a activităţilor sale, pentru a răspunde obiectivelor definite.
    (2) Controlul intern contabil şi financiar este un element major al controlului intern. El vizează ansamblul proceselor de obţinere şi comunicare a informaţiei contabile şi financiare şi contribuie la realizarea unei informaţii fiabile şi conforme exigenţelor legale.
    Ca şi controlul intern în general, el se sprijină pe un sistem cuprinzând în special elaborarea şi aplicarea politicilor şi procedurilor în domeniu, inclusiv a sistemului de supraveghere şi control.

    (3) Controlul intern contabil şi financiar vizează asigurarea:
    - conformităţii informaţiilor contabile şi financiare publicate, cu regulile aplicabile acestora;
    – aplicării instrucţiunilor elaborate de conducere în legătură cu aceste informaţii;
    – protejării activelor;
    – prevenirii şi detectării fraudelor şi neregulilor contabile şi financiare;
    – fiabilităţii informaţiilor difuzate şi utilizate la nivel intern în scop de control, în măsura în care ele contribuie la elaborarea de informaţii contabile şi financiare publicate;
    – fiabilităţii situaţiilor financiare anuale publicate şi a altor informaţii comunicate pieţei.


    512. Sub aspectul regulilor contabile, trebuie avute în vedere:
    - existenţa unui manual de politici contabile;
    – existenţa unei proceduri de aplicare a acestui manual;
    – existenţa de controale prin care să se asigure respectarea manualului;
    – cunoaşterea evoluţiei legislaţiei contabile şi fiscale;
    – efectuarea de controale specifice asupra punctelor sensibile;
    – identificarea şi tratarea corespunzătoare a anomaliilor;
    – adaptarea programelor informatice la nevoile entităţii;
    – conformitatea cu regulile contabile;
    – asigurarea exactităţii şi exhaustivităţii înregistrărilor contabile;
    – respectarea caracteristicilor calitative ale informaţiilor cuprinse în situaţiile financiare, astfel încât să satisfacă nevoile utilizatorilor;
    – pregătirea informaţiilor necesare consolidării grupului;
    – definirea şi distribuirea procedurilor de elaborare a situaţiilor financiare anuale consolidate, către toate entităţile de consolidat.

    CAP. 12
    PLANUL DE CONTURI
    513. (1) Conturile sintetice din planul de conturi se pot dezvolta pe conturi analitice în funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităţilor proprii ale fiecărei entităţi.
    (2) Conturile pot avea funcţiune contabilă de activ (A), pasiv (P) sau sunt bifuncţionale (A/P). În general, conturile cu funcţiune contabilă de activ corespund elementelor de natura activelor şi cheltuielilor, iar conturile cu funcţiune contabilă de pasiv corespund elementelor de natura datoriilor, capitalurilor proprii şi veniturilor sau sunt aferente ajustărilor de valoare.
    (3) Funcţiunea conturilor nu este limitativă.
    În conturile cu trei cifre, cifra terminală 9 semnifică operaţiuni de sens contrar celor acoperite în mod normal de conturile de nivel superior din grupa din care fac parte.

    (4) Conturile în afara bilanţului sunt conturi care se debitează şi se creditează în funcţie de modalitatea de înregistrare în conturile de bilanţ a operaţiunii, la scadenţă sau la data realizării acesteia.

    514. Planul de conturi este următorul:
    Clasa 1 - CONTURI DE CAPITALURI, PROVIZIOANE, ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE
    10 Capital şi rezerve
    101 Capital
    1011 Capital subscris nevărsat (P)
    1012 Capital subscris vărsat (P)
    102 Elemente similare capitalului social
    103 Alte elemente de capitaluri proprii
    1031 Beneficii acordate angajaţilor sub forma instrumentelor de capitaluri proprii (P)
    1033 Diferenţe de curs valutar în relaţie cu investiţia netă într-o entitate străină*2) (A/P)
    *2) Acest cont apare numai în situaţiile financiare anuale consolidate.

    1038 Diferenţe din modificarea valorii juste a activelor financiare disponibile în vederea vânzării şi alte elemente de capitaluri proprii*3) (A/P)
    *3) Acest cont apare numai în situaţiile financiare anuale consolidate.

    104 Prime de capital
    1041 Prime de emisiune (P)
    1042 Prime de fuziune/divizare (P)
    1043 Prime de aport (P)
    1044 Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni (P)
    105 Rezerve din reevaluare (P)
    106 Rezerve
    1061 Rezerve legale (P)
    1063 Rezerve statutare sau contractuale (P)
    1068 Alte rezerve (P)
    107 Diferenţe de curs valutar din conversie*4) (A/P)
    *4) Acest cont apare numai în situaţiile financiare anuale consolidate.

    108 Interese care nu controlează*5)
    *5) Acest cont apare numai în situaţiile financiare anuale consolidate.

    1081 Interese care nu controlează - rezultatul exerciţiului financiar (A/P)
    1082 Interese care nu controlează - alte capitaluri proprii (A/P)
    109 Acţiuni proprii
    1091 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt (A)
    1092 Acţiuni proprii deţinute pe termen lung (A)
    1095 Acţiuni proprii reprezentând titluri deţinute de societatea absorbită la societatea absorbantă (A)
    11 Rezultatul reportat
    117 Rezultatul reportat
    1171 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită (A/P)
    1172 Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29*6) (A/P)
    *6) Acest cont este menţinut până la închiderea soldului existent la data aplicării prezentelor Reglementări.

    1173 Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile (A/P)
    1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (A/P)
    1175 Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P)
    1176 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene (A/P)*7)
    *7) În acest cont se evidenţiază eventualele diferenţe rezultate din dispoziţiile tranzitorii cuprinse în prezentele reglementări, în condiţiile prevăzute de acestea.

    12 Rezultatul exerciţiului financiar
    121 Profit sau pierdere (A/P)
    129 Repartizarea profitului (A)
    14 Câştiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
    141 Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
    1411 Câştiguri legate de vânzarea instrumentelor de capitaluri proprii (P)
    1412 Câştiguri legate de anularea instrumentelor de capitaluri proprii (P)
    149 Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
    1491 Pierderi rezultate din vânzarea instrumentelor de capitaluri proprii (A)
    1495 Pierderi rezultate din reorganizări, care sunt determinate de anularea titlurilor deţinute (A)
    1498 Alte pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (A)
    15 Provizioane
    151 Provizioane
    1511 Provizioane pentru litigii (P)
    1512 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor (P)
    1513 Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea (P)
    1514 Provizioane pentru restructurare (P)
    1515 Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare (P)
    1516 Provizioane pentru impozite (P)
    1517 Provizioane pentru terminarea contractului de muncă (P)
    1518 Alte provizioane (P)
    16 Împrumuturi şi datorii asimilate
    161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
    1614 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat (P)
    1615 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci (P)
    1617 Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat (P)
    1618 Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (P)
    162 Credite bancare pe termen lung
    1621 Credite bancare pe termen lung (P)
    1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă (P)
    1623 Credite externe guvernamentale (P)
    1624 Credite bancare externe garantate de stat (P)
    1625 Credite bancare externe garantate de bănci (P)
    1626 Credite de la trezoreria statului (P)
    1627 Credite bancare interne garantate de stat (P)
    166 Datorii care privesc imobilizările financiare
    1661 Datorii faţă de entităţile afiliate (P)
    1663 Datorii faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun (P)
    167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate (P)
    168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate
    1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni (P)
    1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P)
    1685 Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile afiliate (P)
    1686 Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun (P)
    1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate (P)
    169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor şi a altor datorii
    1691 Prime privind rambursarea obligaţiunilor (A)
    1692 Prime privind rambursarea altor datorii (A)

    Clasa 2 - CONTURI DE IMOBILIZĂRI
    20 IMOBILIZĂRI NECORPORALE
    201 Cheltuieli de constituire (A)
    203 Cheltuieli de dezvoltare (A)
    205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare (A)
    207 Fond comercial
    2071 Fond comercial pozitiv*8) (A)
    *8) Acest cont apare, de regulă, în situaţiile financiare anuale consolidate.

    2075 Fond comercial negativ (P)
    208 Alte imobilizări necorporale (A)
    21 Imobilizări corporale
    211 Terenuri şi amenajări de terenuri (A)
    2111 Terenuri
    2112 Amenajări de terenuri
    212 Construcţii (A)
    213 Instalaţii tehnice şi mijloace de transport
    2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) (A)
    2132 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare (A)
    2133 Mijloace de transport (A)
    214 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale (A)
    215 Investiţii imobiliare (A)
    23 Imobilizări în curs
    231 Imobilizări corporale în curs (A)
    235 Investiţii imobiliare în curs (A)
    26 Imobilizări financiare
    261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A)
    262 Acţiuni deţinute la entităţi asociate (A)
    263 Acţiuni deţinute la entităţi controlate în comun (A)
    264 Titluri puse în echivalenţă*9) (A)
    *9) Acest cont apare numai în situaţiile financiare anuale consolidate.

    265 Alte titluri imobilizate (A)
    267 Creanţe imobilizate
    2671 Sume de încasat de la entităţile afiliate (A)
    2672 Dobânda aferentă sumelor de încasat de la entităţile afiliate (A)
    2673 Creanţe faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun (A)
    2674 Dobânda aferentă creanţelor faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun (A)
    2675 Împrumuturi acordate pe termen lung (A)
    2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung (A)
    2677 Obligaţiuni achiziţionate cu ocazia emisiunilor efectuate de terţi (A)
    2678 Alte creanţe imobilizate (A)
    2679 Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate (A)
    269 Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare
    2691 Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la entităţile afiliate (P)
    2692 Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la entităţi asociate (P)
    2693 Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la entităţi controlate în comun (P)
    2695 Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare (P)
    28 Amortizări privind imobilizările
    280 Amortizări privind imobilizările necorporale
    2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)
    2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P)
    2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi valori similare (P)
    2807 Amortizarea fondului comercial*10) (P)
    *10) Acest cont apare, de regulă, în situaţiile financiare anuale consolidate.

    2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale (P)
    281 Amortizări privind imobilizările corporale
    2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri (P)
    2812 Amortizarea construcţiilor (P)
    2813 Amortizarea instalaţiilor şi mijloacelor de transport (P)
    2814 Amortizarea altor imobilizări corporale (P)
    2815 Amortizarea investiţiilor imobiliare (P)
    29 Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor
    290 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
    2903 Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)
    2905 Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare (P)
    2908 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale (P)
    291 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale
    2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri (P)
    2912 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor (P)
    2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor şi mijloacelor de transport (P)
    2914 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale (P)
    2915 Ajustări pentru deprecierea investiţiilor imobiliare (P)
    293 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie
    2931 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs (P)
    2935 Ajustări pentru deprecierea investiţiilor imobiliare în curs (P)
    296 Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare
    2961 Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate (P)
    2962 Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (P)
    2963 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P)
    2964 Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor de încasat de la entităţile afiliate (P)
    2965 Ajustări pentru pierderea de valoare a creanţelor faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun (P)
    2966 Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe termen lung (P)
    2968 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanţe imobilizate (P)

    Clasa 3 - CONTURI DE MATERIALE ŞI STOCURI
    30 Materiale şi stocuri
    302 Materiale consumabile
    3021 Materiale consumabile (A)
    3022 Combustibili (A)
    3024 Piese de schimb (A)
    3028 Alte materiale consumabile (A)
    303 Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
    39 Ajustări pentru deprecierea materialelor şi stocurilor
    392 Ajustări pentru deprecierea materialelor şi stocurilor
    3921 Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile (P)
    3922 Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar (P)

    Clasa 4 - Conturi de terţi
    40 DECONTĂRI CU TERŢII PRIVIND ACTIVITATEA DE INTERMEDIERE
    401 Decontări cu asigurătorii şi reasigurătorii privind primele intermediate (P)
    402 Decontări cu asigurătorii şi reasigurătorii privind alte operaţiuni aferente activităţii de intermediere (P)
    403 Decontări din activitatea de despăgubire în numele asigurătorilor externi (A/P)
    408 Furnizori - facturi nesosite (P)
    409 Furnizori - debitori
    4091 Furnizori - debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor (A)
    4092 Furnizori - debitori pentru prestări de servicii (A)
    4093 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale (A)
    4094 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale (A)
    41 DECONTĂRI PRIVIND ACTIVITATEA DE INTERMEDIERE
    411 Decontări privind comisioanele cuvenite din activitatea de intermediere
    4111 Decontări privind comisioanele cuvenite din primele intermediate în numele asigurătorilor
    4112 Decontări privind comisioanele cuvenite din oferirea/negocierea contractelor cu asiguraţii
    4118 Decontări privind sumele cuvenite din alte operaţiuni legate de oferirea/negocierea contractelor de asigurare
    412 Decontări privind alte sume cuvenite din alte operaţiuni aferente activităţii de intermediere
    418 Clienţi - facturi de întocmit (A)
    419 Clienţi - creditori (P)
    42 Personal şi conturi asimilate
    421 Personal - salarii datorate (P)
    422 Sume datorate asistenţilor în brokeraj (P)
    4221 Sume datorate asistenţilor în brokeraj persoane fizice(P)
    4222 Sume datorate asistenţilor în brokeraj persoane juridice(P)
    4228 Alte sume datorate (P)
    423 Personal - ajutoare materiale datorate (P)
    424 Prime reprezentând participarea personalului la profit*11) (P)
    *11) Se utilizează atunci când există bază legală pentru acordarea acestora.

    425 Avansuri acordate personalului (A)
    426 Drepturi de personal neridicate (P)
    427 Reţineri din salarii datorate terţilor (P)
    428 Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul
    4281 Alte datorii în legătură cu personalul (P)
    4282 Alte creanţe în legătură cu personalul (A)
    43 Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate
    431 Asigurări sociale
    4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale (P)
    4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale (P)
    4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (P)
    4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate (P)
    437 Ajutor de şomaj
    4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj (P)
    4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj (P)
    438 Alte datorii şi creanţe sociale
    4381 Alte datorii sociale (P)
    4382 Alte creanţe sociale (A)
    44 Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate
    441 Impozitul pe profit/venit
    4411 Impozitul pe profit (P)
    4418 Impozitul pe venit*12) (P)
    *12) Se utilizează pentru evidenţierea impozitului pe venitul microîntreprinderilor, definite conform legii.

    442 Taxa pe valoarea adăugată
    4423 TVA de plată (P)
    4424 TVA de recuperat (A)
    4426 TVA deductibilă (A)
    4427 TVA colectată (P)
    4428 TVA neexigibilă (A/P)
    443 Fonduri speciale privind activitatea de intermediere
    4431 Taxa de funcţionare
    4432 Alte taxe şi fonduri asimilate
    444 Impozitul pe venituri de natura salariilor (P)
    445 Subvenţii
    4451 Subvenţii guvernamentale (A)
    4452 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii (A)
    4458 Alte sume primite cu caracter de subvenţii (A)
    446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (P)
    447 Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate (P)
    448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
    4481 Alte datorii faţă de bugetul statului (P)
    4482 Alte creanţe privind bugetul statului (A)
    45 Grup şi acţionari/asociaţi
    451 Decontări între entităţile afiliate
    4511 Decontări între entităţile afiliate (A/P)
    4518 Dobânzi aferente decontărilor între entităţile afiliate (A/P)
    453 Decontări cu entităţile asociate şi entităţile controlate în comun
    4531 Decontări cu entităţile asociate şi entităţile controlate
    4538 Dobânzi aferente decontărilor cu entităţile asociate şi entităţile controlate în comun (A/P)
    455 Sume datorate acţionarilor/asociaţilor
    4551 Acţionari/Asociaţi - conturi curente (P)
    4558 Acţionari/Asociaţi - dobânzi la conturi curente (P)
    456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul (A/P)
    457 Dividende de plată (P)
    458 Decontări din operaţiuni în participaţie
    4581 Decontări din operaţiuni în participaţie - activ (A)
    4582 Decontări din operaţiuni în participaţie - pasiv (P)
    46 Debitori şi creditori diverşi
    461 Debitori diverşi (A)
    462 Creditori diverşi (P)
    463 Efecte de plătit (P)
    464 Efecte de primit (A)
    47 Conturi de subvenţii, regularizare şi asimilate
    471 Cheltuieli înregistrate în avans (A)
    472 Venituri înregistrate în avans (P)
    473 Decontări din operaţiuni în curs de clarificare (A/P)
    475 Subvenţii pentru investiţii
    4751 Subvenţii guvernamentale pentru investiţii (P)
    4752 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii (P)
    4753 Donaţii pentru investiţii (P)
    4754 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor (P)
    4758 Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii (P)
    48 Decontări în cadrul unităţii
    481 Decontări între unitate şi subunităţi (A/P)
    482 Decontări între subunităţi (A/P)
    49 Ajustări pentru deprecierea creanţelor
    491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor privind activitatea de intermediere (P)
    495 Ajustări pentru deprecierea creanţelor - decontări în cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii (P)
    496 Ajustări pentru deprecierea creanţelor - debitori diverşi (P)

    Clasa 5 - CONTURI DE TREZORERIE
    50 Investiţii pe termen scurt
    501 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A)
    505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate (A)
    506 Obligaţiuni (A)
    508 Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate
    5081 Alte titluri de plasament (A)
    5088 Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament (A)
    509 Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt
    5091 Vărsăminte de efectuat pentru acţiunile deţinute la entităţile afiliate (P)
    5092 Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii pe termen scurt (P)
    51 Conturi la bănci
    511 Valori de încasat
    5111 Cecuri de încasat (A)
    5112 Efecte de încasat (A)
    5113 Efecte remise spre scontare (A)
    512 Conturi curente la bănci
    5121 Conturi la bănci în lei (A)
    51211 Conturi la bănci - activitatea curentă în lei (A)
    51212 Conturi la bănci în lei - Prime de asigurare intermediate/încasate în contul brokerului de asigurare (A)
    51213 Conturi la bănci în lei - despăgubiri achitate din contul curent al brokerului de asigurare în numele asigurătorilor (A)
    51214 Comisioane de intermediere
    5124 Conturi la bănci în valută (A)
    51241 Conturi la bănci activitatea curentă în valută - (A)
    51242 Conturi la bănci în valută - Prime de asigurare intermediate/încasate în contul brokerului de asigurare (A)
    51243 Conturi la bănci în lei - despăgubiri achitate din contul curent al brokerului de asigurare în numele asigurătorilor (A)
    51244 Comisioane de intermediere
    5125 Sume în curs de decontare (A)
    518 Dobânzi
    5181 Dobânzi de plătit (P)
    5182 Dobânzi de încasat (A)
    519 Credite bancare pe termen scurt
    5191 Credite bancare pe termen scurt (P)
    5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă (P)
    5194 Credite externe garantate de stat (P)
    5195 Credite externe garantate de bănci (P)
    5196 Credite de la Trezoreria Statului (P)
    5197 Credite interne garantate de stat (P)
    5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P)
    53 Casa
    531 Casa
    5311 Casa în lei (A)
    5314 Casa în valută (A)
    532 Alte valori
    5321 Timbre fiscale şi poştale (A)
    5328 Alte valori (A)
    54 Acreditive
    541 Acreditive
    5411 Acreditive în lei (A)
    5414 Acreditive în valută (A)
    542 Avansuri de trezorerie*13) (A)
    *13) În acest cont vor fi evidenţiate şi sumele acordate prin sistemul de carduri.

    58 Viramente interne
    581 Viramente interne (A/P)
    59 Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie
    591 Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate (P)
    595 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate (P)
    596 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor (P)
    598 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate (P)

    Clasa 6 - CONTURI DE CHELTUIELI
    60 Cheltuieli privind stocurile
    602 Cheltuieli cu materialele consumabile
    6021 Cheltuieli cu materialele consumabile
    6022 Cheltuieli privind combustibilii
    6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
    6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
    603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
    605 Cheltuieli privind energia şi apa
    609 Reduceri comerciale primite
    61 Cheltuieli cu serviciile executate de terţi
    611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
    612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
    613 Cheltuieli cu primele de asigurare
    614 Cheltuieli cu studiile şi cercetările
    615 Cheltuieli cu pregătirea personalului
    62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi
    621 Cheltuieli cu colaboratorii
    622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
    623 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
    624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
    625 Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări
    626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
    627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
    628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
    63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
    633 Cheltuieli cu fondurile speciale privind activitatea de intermediere
    6331 Cheltuieli cu taxa de funcţionare
    6338 Cheltuieli privind alte taxe şi fonduri asimilate
    635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
    64 Cheltuieli cu personalul
    641 Cheltuieli cu salariile personalului
    642 Cheltuieli cu avantajele în natură şi tichetele acordate salariaţilor
    6421 Cheltuieli cu avantajele în natură acordate salariaţilor
    6422 Cheltuieli cu tichetele acordate salariaţilor
    643 Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii
    644 Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit
    645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
    6451 Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale
    6452 Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj
    6453 Cheltuieli privind contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
    6455 Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările de viaţă
    6456 Cheltuieli privind contribuţia unităţii la fondurile de pensii facultative
    6457 Cheltuieli privind contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de sănătate
    6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
    65 Alte cheltuieli de exploatare
    652 Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător
    654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi
    655 Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale
    656 Cheltuieli cu comisioanele datorate asistenţilor în brokeraj
    6561 Cheltuieli cu comisioanele datorate asistenţilor în brokeraj persoane fizice
    6562 Cheltuieli cu comisioanele datorate asistenţilor în brokeraj persoane juridice
    658 Alte cheltuieli de exploatare
    6581 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi
    6582 Donaţii acordate
    6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţiuni de capital
    6586 Cheltuieli reprezentând transferuri şi contribuţii datorate în baza unor acte normative speciale
    6587 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare
    6588 Alte cheltuieli de exploatare
    66 Cheltuieli financiare
    663 Pierderi din creanţe legate de participaţii
    664 Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate
    6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate
    6642 Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate
    665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
    6651 Diferenţe nefavorabile de curs valutar legate de elementele monetare exprimate în valută*14)
    *14 În acest cont nu se înregistrează diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea elementelor monetare care fac parte din investiţia netă într-o entitate străină.

    6652 Diferenţe nefavorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care fac parte din investiţia netă într-o entitate străină
    666 Cheltuieli privind dobânzile
    667 Cheltuieli privind sconturile acordate
    668 Alte cheltuieli financiare
    68 Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare
    681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere
    6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
    6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
    6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor
    6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante
    6817 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea fondului comercial
    686 Cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru pierdere de valoare
    6861 Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor
    6863 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare
    6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante
    6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor şi a altor datorii
    69 Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite
    691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
    698 Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus*15)
    *15) Se utilizează conform reglementărilor legale.


    Clasa 7 - CONTURI DE VENITURI
    70 Cifra de afaceri netă
    706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
    707 Venituri din activitatea de intermediere
    7071 Venituri din comisioane determinate de negocierea contractelor de asigurare şi reasigurare
    70711 Venituri din comisioane determinate de negocierea contractelor de asigurare
    70712 Venituri din comisioane determinate de negocierea contractelor de reasigurare
    7072 Venituri din efectuarea inspecţiilor de risc
    7073 Venituri din regularizări de daune
    7074 Venituri din activitatea de comisariat de avarie
    7078 Venituri din alte activităţi în legatură cu activitatea de intermediere
    709 Reduceri comerciale acordate
    72 Venituri din producţia de imobilizări
    721 Venituri din producţia de imobilizări necorporale
    722 Venituri din producţia de imobilizări corporale
    725 Venituri din producţia de investiţii imobiliare
    74 Venituri din subvenţii de exploatare
    741 Venituri din subvenţii de exploatare
    7417 Venituri din subvenţii de exploatare în caz de calamităţi şi alte evenimente similare
    7418 Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată
    7419 Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri
    75 Alte venituri din exploatare
    754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi
    755 Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale
    758 Alte venituri din exploatare
    7581 Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi
    7582 Venituri din donaţii primite
    7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţiuni de capital
    7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii
    7588 Alte venituri din exploatare
    76 Venituri financiare
    761 Venituri din imobilizări financiare
    7611 Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate
    7612 Venituri din acţiuni deţinute la entităţi asociate
    7613 Venituri din acţiuni deţinute la entităţi controlate în comun
    7615 Venituri din alte imobilizări financiare
    762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt
    764 Venituri din investiţii financiare cedate
    7641 Venituri din imobilizări financiare cedate
    7642 Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate
    765 Venituri din diferenţe de curs valutar
    7651 Diferenţe favorabile de curs valutar legate de elementele monetare exprimate în valută*16)
    *16 În acest cont nu se înregistrează diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea elementelor monetare care fac parte din investiţia netă într-o entitate străină.

    7652 Diferenţe favorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care fac parte din investiţia netă într-o entitate străină
    766 Venituri din dobânzi
    767 Venituri din sconturi obţinute
    768 Alte venituri financiare
    78 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare
    781 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare
    7812 Venituri din provizioane
    7813 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
    7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante
    7815 Venituri din fondul comercial negativ
    786 Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare
    7863 Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare
    7864 Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante

    Clasa 8 - CONTURI SPECIALE
    80 Conturi în afara bilanţului
    801 Angajamente acordate
    8011 Giruri şi garanţii acordate
    8018 Alte angajamente acordate
    802 Angajamente primite
    8021 Giruri şi garanţii primite
    8028 Alte angajamente primite
    803 Alte conturi în afara bilanţului
    8031 Imobilizări corporale luate cu chirie
    8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
    8033 Valori materiale primite în păstrare sau custodie
    8034 Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare
    8035 Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă
    8036 Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate
    8037 Efecte scontate neajunse la scadenţă
    8038 Bunuri primite în administrare, concesiune şi cu chirie
    8039 Alte valori în afara bilanţului
    805 Dobânzi aferente contractelor de leasing şi altor contracte asimilate, neajunse la scadenţă
    8051 Dobânzi de plătit
    8052 Dobânzi de încasat*17)
    *17) Acest cont se foloseşte de către entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de leasing.

    807 Active contingente
    808 Datorii contingente
    809 Creanţe preluate prin cesionare
    836 Prime intermediate achitate direct în contul curent al asigurătorului
    89 Bilanţ
    891 Bilanţ de deschidere
    892 Bilanţ de închidere

    CAP. 13
    TRANSPUNEREA CONTURILOR DIN BALANŢA DE VERIFICARE LA 31.12.2015 ÎN NOUL PLAN DE CONTURI
    515. (1) Administratorii entităţilor răspund pentru transpunerea corectă a soldurilor conturilor, din balanţa de verificare la 31.12.2015, în conturile prevăzute în noul Plan de conturi general cuprins în prezentele reglementări.
    De asemenea, se va urmări ca transpunerea din vechile conturi sintetice în noile conturi sintetice de gradul unu şi doi, dacă este cazul, să se efectueze în funcţie de natura sumelor reflectate în soldul fiecărui cont.

┌──────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│CONTURI POTRIVIT REGLEMENTĂRILOR │CONTURI │
│CONTABILE PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE │prevăzute în Planul de conturi cuprins în │
│ANUALE INDIVIDUALE ŞI SITUAŢIILE │Reglementările contabile conforme cu │
│FINANCIARE ANUALE CONSOLIDATE │directivele europene specifice domeniului │
│ÎNTOCMITE DE BROKERII DE ASIGURARE │asigurărilor aprobate prin Ordinul │
│ │preşedintelui Comisiei de Supraveghere a │
│ │Asigurărilor nr. 3.129/2005, │
│ │cu modificările şi completările ulterioare │
├───────────┬──────────────────────────────────┼──────────┬────────────────────────────────────┤
│Simbol │Denumire cont │Simbol │Denumire cont │
│cont │ │cont │ │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┤
│CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI, PROVIZIOANE, ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE │
├──────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┤
│GRUPA 10 - CAPITAL ŞI REZERVE │ │
├───────────┬──────────────────────────────────┼──────────┬────────────────────────────────────┤
│101 │Capital │101 │Capital │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1011 │Capital subscris nevărsat │1011 │Capital social nevărsat │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1012 │Capital subscris vărsat │1012 │Capital social vărsat │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│102 │Elemente similare capitalului │ │ │
│ │social │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│103 │Alte elemente de capitaluri │ │ │
│ │proprii │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1031 │Beneficii acordate angajaţilor │1068 │Alte rezerve/analitic distinct │
│ │sub forma instrumentelor de │ │ │
│ │capitaluri proprii │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1033 │Diferenţe de curs valutar în │ │ │
│ │relaţie cu investiţia netă într-o │ │ │
│ │entitate străină │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1038 │Diferenţe din modificarea valorii │1064 │Rezerve de valoare justă │
│ │juste a activelor financiare │ │ │
│ │disponibile în vederea vânzării şi│ │ │
│ │alte elemente de capitaluri │ │ │
│ │proprii │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│104 │Prime de capital │104 │Prime de capital │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1041 │Prime de emisiune │1041 │Prime de emisiune │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1042 │Prime de fuziune/divizare │1042 │Prime de fuziune/divizare │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1043 │Prime de aport │1043 │Prime de aport │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1044 │Prime de conversie a │1044 │Prime de conversie a obligaţiunilor │
│ │obligaţiunilor în acţiuni │ │în acţiuni │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│105 │Rezerve din reevaluare │105 │Rezerve din reevaluare │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│106 │Rezerve │106 │Rezerve │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1061 │Rezerve legale │1061 │Rezerve legale │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1063 │Rezerve statutare sau contractuale│1063 │Rezerve statutare sau contractuale │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1068 │Alte rezerve │1068 │Alte rezerve/analitic distinct │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│107 │Diferenţe de curs valutar din │ │ │
│ │conversie │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│108 │Interese care nu controlează │108 │Interese minoritare │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1081 │Interese care nu controlează - │1081 │Interese minoritare - rezultatul │
│ │rezultatul exerciţiului financiar │ │exerciţiului financiar │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1082 │Interese care nu controlează - │1082 │Interese minoritare - alte │
│ │alte capitaluri proprii │ │capitaluri proprii │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│109 │Acţiuni proprii │109 │Acţiuni proprii │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1091 │Acţiuni proprii deţinute pe │1091 │Acţiuni proprii deţinute pe │
│ │termen scurt │ │termen scurt │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1092 │Acţiuni proprii deţinute pe │1092 │Acţiuni proprii deţinute pe │
│ │termen lung │ │termen lung │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1095 │Acţiuni proprii reprezentând │ │ │
│ │titluri deţinute de societatea │ │ │
│ │absorbită la societatea absorbantă│ │Cont nou │
├───────────┴──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│GRUPA 11 - REZULTATUL REPORTAT │ │ │
├───────────┬──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│117 │Rezultatul reportat │117 │Rezultatul reportat │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1171 │Rezultatul reportat reprezentând │1171 │Rezultatul reportat reprezentând │
│ │profitul nerepartizat sau │ │profitul nerepartizat sau pierderea │
│ │pierderea neacoperită │ │neacoperită │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1172 │Rezultatul reportat provenit din │1172 │Rezultatul reportat provenit din │
│ │adoptarea pentru prima dată a IAS,│ │adoptarea pentru prima dată a │
│ │mai puţin IAS 29 │ │IAS, mai puţin IAS 29 │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1173 │Rezultatul reportat provenit din │ │ │
│ │modificările politicilor contabile│ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1174 │Rezultatul reportat provenit din │1174 │Rezultatul reportat provenit din │
│ │corectarea erorilor contabile │ │corectarea erorilor contabile │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1175 │Rezultatul reportat reprezentând │1065 │Rezerve reprezentând surplusul │
│ │surplusul realizat din rezerve din│ │realizat din rezerve din reevaluare │
│ │reevaluare │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1176 │Rezultatul reportat provenit din │1176 │Rezultatul reportat provenit din │
│ │trecerea la aplicarea │ │trecerea la aplicarea │
│ │reglementărilor contabile conforme│ │Reglementărilor contabile conforme │
│ │cu directivele europene │ │cu Directivele Europene │
│ │ │233 │Imobilizări necorporale în curs │
│ │ │2932 │Ajustări pentru deprecierea │
│ │ │ │imobilizărilor necorporale în curs │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┤
│GRUPA 12 - REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┤
│121 │Profit sau pierdere │121 │Profit sau pierdere │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│129 │Repartizarea profitului │129 │Repartizarea profitului │
├───────────┴──────────────────────────────────┼──────────┴────────────────────────────────────┤
│GRUPA 14 - CÂŞTIGURI SAU PIERDERI LEGATE DE │EMITEREA, RĂSCUMPĂRAREA, VÂNZAREA, CEDAREA CU │
│TITLU GRATUIT SAU ANULAREA INSTRUMENTELOR D │CAPITALURI PROPRII │
├───────────┬──────────────────────────────────┼──────────┬────────────────────────────────────┤
│141 │Câştiguri legate de vânzarea sau │ │ │
│ │anularea instrumentelor de │ │ │
│ │capitaluri proprii │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1411 │Câştiguri legate de vânzarea │ │ │
│ │instrumentelor de capitaluri │ │ │
│ │proprii │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1412 │Câştiguri legate de anularea │ │ │
│ │instrumentelor de capitaluri │ │ │
│ │proprii │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│149 │Pierderi legate de emiterea, │ │ │
│ │răscumpărarea, vânzarea, cedarea │ │ │
│ │cu titlu gratuit sau anularea │ │ │
│ │instrumentelor de capitaluri │ │ │
│ │proprii │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1491 │Pierderi rezultate din vânzarea │ │ │
│ │instrumentelor de capitaluri │ │ │
│ │proprii │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1495 │Pierderi rezultate din │ │ │
│ │reorganizări, care sunt │ │ │
│ │determinate de anularea titlurilor│ │ │
│ │deţinute │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1498 │Alte pierderi legate de │ │ │
│ │instrumentele de capitaluri │ │ │
│ │proprii │ │Cont nou │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┼────────────────────────────────────┤
│GRUPA 15 - PROVIZIOANE │ │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┼────────────────────────────────────┤
│151 │Provizioane │151 │Provizioane │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1511 │Provizioane pentru litigii │1511 │Provizioane pentru litigii │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1512 │Provizioane pentru garanţii │ │ │
│ │acordate clienţilor │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1513 │Provizioane pentru dezafectare │1513 │Provizioane pentru dezafectare │
│ │imobilizări corporale şi alte │ │imobilizări corporale şi alte │
│ │acţiuni similare legate de acestea│ │acţiuni similare legate de acestea │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1514 │Provizioane pentru restructurare │1514 │Provizioane pentru restructurare │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1515 │Provizioane pentru pensii şi │1515 │Provizioane pentru pensii şi │
│ │obligaţii similare │ │obligaţii similare │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1516 │Provizioane pentru impozite │1516 │Provizioane pentru impozite │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1517 │Provizioane pentru terminarea │ │ │
│ │contractului de muncă │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1518 │Alte provizioane │1518 │Alte provizioane │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┼────────────────────────────────────┤
│GRUPA 16 - ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE │ │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┼────────────────────────────────────┤
│161 │Împrumuturi din emisiuni de │161 │Împrumuturi din emisiuni de │
│ │obligaţiuni │ │obligaţiuni │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1614 │Împrumuturi externe din emisiuni │1614 │Împrumuturi externe din emisiuni │
│ │de obligaţiuni garantate de stat │ │de obligaţiuni garantate de stat │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1615 │Împrumuturi externe din emisiuni │1615 │Împrumuturi externe din emisiuni │
│ │de obligaţiuni garantate de bănci │ │de obligaţiuni garantate de bănci │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1617 │Împrumuturi interne din emisiuni │1617 │Împrumuturi interne din emisiuni │
│ │de obligaţiuni garantate de stat │ │de obligaţiuni garantate de stat │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1618 │Alte împrumuturi din emisiuni │1611 │Împrumuturi din emisiuni de │
│ │de obligaţiuni │ │obligaţiuni convertibile │
│ │ │1618 │Alte împrumuturi din emisiuni de │
│ │ │ │obligaţiuni │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│162 │Credite bancare pe termen lung │162 │Credite bancare pe termen lung │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1621 │Credite bancare pe termen lung │1621 │Credite bancare pe termen lung │
│ │ │1628 │Alte credite pe termen lung │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1622 │Credite bancare pe termen lung │1622 │Credite bancare pe termen lung │
│ │nerambursate la scadenţă │ │nerambursate la scadenţă │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1623 │Credite externe guvernamentale │1623 │Credite externe guvernamentale │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1624 │Credite bancare externe garantate │1624 │Credite bancare externe garantate │
│ │de stat │ │de stat │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1625 │Credite bancare externe garantate │1625 │Credite bancare externe garantate │
│ │de bănci │ │de bănci │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1626 │Credite de la trezoreria statului │1626 │Credite de la trezoreria statului │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1627 │Credite bancare interne garantate │1627 │Credite bancare interne garantate │
│ │de stat │ │de stat │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│166 │Datorii care privesc imobilizările│164 │Datorii care privesc imobilizările │
│ │financiare │ │financiare │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1661 │Datorii faţă de entităţile │1641 │Datorii faţă de entităţile afiliate │
│ │afiliate │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1663 │Datorii faţă de entităţile │1642 │Datorii faţă de societăţile care │
│ │asociate şi entităţile controlate │ │deţin interese de participare │
│ │în comun │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│167 │Alte împrumuturi şi datorii │167 │Alte împrumuturi şi datorii │
│ │asimilate │ │asimilate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│168 │Dobânzi aferente împrumuturilor │168 │Dobânzi aferente împrumuturilor şi │
│ │şi datoriilor asimilate │ │datoriilor asimilate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1681 │Dobânzi aferente împrumuturilor │1681 │Dobânzi aferente împrumuturilor │
│ │din emisiuni de obligaţiuni │ │din emisiuni de obligaţiuni │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1682 │Dobânzi aferente creditelor │1682 │Dobânzi aferente creditelor bancare │
│ │bancare pe termen lung │ │pe termen lung │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1685 │Dobânzi aferente datoriilor faţă │1685 │Dobânzi aferente datoriilor faţă de │
│ │de entităţile afiliate │ │societăţile afiliate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1686 │Dobânzi aferente datoriilor faţă │1686 │Dobânzi aferente datoriilor faţă de │
│ │de entităţile asociate şi │ │societăţile care deţin interese de │
│ │entităţile controlate în comun │ │participare │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1687 │Dobânzi aferente altor împrumuturi│1687 │Dobânzi aferente altor împrumuturi │
│ │şi datorii asimilate │ │şi datorii asimilate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│169 │Prime privind rambursarea │ │ │
│ │obligaţiunilor şi a altor datorii │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1691 │Prime privind rambursarea │169 │Prime privind rambursarea │
│ │obligaţiunilor │ │obligaţiunilor │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│1692 │Prime privind rambursarea altor │ │ │
│ │datorii │ │Cont nou │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┤
│CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZĂRI │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│GRUPA 20 - IMOBILIZĂRI NECORPORALE │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┤
│201 │Cheltuieli de constituire │201 │Cheltuieli de constituire │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│203 │Cheltuieli de dezvoltare │203 │Cheltuieli de dezvoltare │
│ │ │223 │Imobilizări necorporale în curs │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│205 │Concesiuni, brevete, licenţe, │205 │Concesiuni, brevete, şi alte │
│ │mărci comerciale, drepturi şi │ │drepturi şi valori similare │
│ │active similare │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│207 │Fond comercial │207 │Fond comercial │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2071 │Fond comercial pozitiv │2071 │Fond comercial pozitiv │
│ │ │2907 │Ajustări pentru deprecierea fondului│
│ │ │ │comercial │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2075 │Fond comercial negativ │2072 │Fond comercial negativ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│208 │Alte imobilizări necorporale │208 │Alte imobilizări necorporale │
│ │ │233 │Imobilizări necorporale în curs │
├───────────┴──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│GRUPA 21 - IMOBILIZĂRI CORPORALE │ │ │
├───────────┬──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│211 │Terenuri şi amenajări de terenuri │211 │Terenuri şi amenajări de terenuri │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2111 │Terenuri │2111 │Terenuri │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2112 │Amenajări de terenuri │2112 │Amenajări de terenuri │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│212 │Construcţii │212 │Construcţii │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│213 │Instalaţii tehnice şi mijloace de │213 │Instalaţii tehnice, mijloace de │
│ │transport │ │transport │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2131 │Echipamente tehnologice (maşini, │2131 │Echipamente tehnologice (maşini, │
│ │utilaje şi instalaţii de lucru) │ │utilaje şi instalaţii de lucru) │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2132 │Aparate şi instalaţii de măsurare,│2132 │Aparate şi instalaţii de măsurare, │
│ │control şi reglare │ │control şi reglare │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2133 │Mijloace de transport │2133 │Mijloace de transport │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│214 │Mobilier, aparatură birotică, │214 │Mobilier, aparatură birotică, │
│ │echipamente de protecţie a │ │echipamente de protecţie a valorilor│
│ │valorilor umane şi materiale şi │ │umane şi materiale şi alte active │
│ │alte active corporale │ │corporale │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│215 │Investiţii imobiliare │ │Cont nou │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┼────────────────────────────────────┤
│GRUPA 23 - IMOBILIZĂRI ÎN CURS │ │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┼────────────────────────────────────┤
│235 │Investiţii imobiliare în curs │ │Cont nou │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┼────────────────────────────────────┤
│GRUPA 26 - IMOBILIZĂRI FINANCIARE │ │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┼────────────────────────────────────┤
│261 │Acţiuni deţinute la entităţile │261 │Titluri de participare deţinute la │
│ │afiliate │ │societăţile afiliate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│262 │Acţiuni deţinute la entităţi │ │ │
│ │asociate │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│263 │Acţiuni deţinute la entităţi │263 │Interese de participare │
│ │controlate în comun │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│264 │Titluri puse în echivalenţă │264 │Titluri puse în echivalenţă │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│265 │Alte titluri imobilizate │265 │Alte titluri imobilizate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│267 │Creanţe imobilizate │267 │Creanţe imobilizate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2671 │Sume de încasat de la entităţile │2671 │Sume datorate de societăţile │
│ │afiliate │ │afiliate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2672 │Dobânda aferentă sumelor de │2672 │Dobânda aferentă sumelor datorate de│
│ │încasat de la entităţile afiliate │ │societăţile afiliate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2673 │Creanţe faţă de entităţile │2673 │Creanţe legate de interesele de │
│ │asociate şi entităţile controlate │ │participare │
│ │în comun │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2674 │Dobânda aferentă creanţelor faţă │2674 │Dobânda aferentă creanţelor legate │
│ │de entităţile asociate şi │ │de interesele de participare │
│ │entităţile controlate în comun │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2675 │Împrumuturi acordate pe termen │2675 │Împrumuturi acordate pe termen lung │
│ │lung │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2676 │Dobânda aferentă împrumuturilor │2676 │Dobânda aferentă împrumuturilor │
│ │acordate pe termen lung │ │acordate pe termen lung │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2677 │Obligaţiuni achiziţionate cu │ │ │
│ │ocazia emisiunilor efectuate │ │ │
│ │de terţi │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2678 │Alte creanţe imobilizate │2678 │Alte creanţe imobilizate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2679 │Dobânzi aferente altor creanţe │2679 │Dobânzi aferente altor creanţe │
│ │imobilizate │ │imobilizate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│269 │Vărsăminte de efectuat pentru │269 │Vărsăminte de efectuat pentru │
│ │imobilizări financiare │ │imobilizări financiare │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2691 │Vărsăminte de efectuat privind │2691 │Vărsăminte de efectuat privind │
│ │acţiunile deţinute la entităţile │ │titlurile de participare deţinute la│
│ │afiliate │ │societăţile afiliate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2692 │Vărsăminte de efectuat privind │2692 │Vărsăminte de efectuat privind │
│ │acţiunile deţinute la entităţi │ │interesele de participare │
│ │asociate │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2693 │Vărsăminte de efectuat privind │2692 │Vărsăminte de efectuat privind │
│ │acţiunile deţinute la entităţi │ │interesele de participare (sume din │
│ │controlate în comun │ │cont) │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2695 │Vărsăminte de efectuat pentru alte│2693 │Vărsăminte de efectuat pentru alte │
│ │imobilizări financiare │ │imobilizări financiare - (sume │
│ │ │ │din cont) │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┤
│GRUPA 28 - AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┤
│280 │Amortizări privind imobilizările │280 │Amortizări privind imobilizările │
│ │necorporale │ │necorporale │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2801 │Amortizarea cheltuielilor de │2801 │Amortizarea cheltuielilor de │
│ │constituire │ │constituire │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2803 │Amortizarea cheltuielilor de │2803 │Amortizarea cheltuielilor de │
│ │dezvoltare │ │dezvoltare │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2805 │Amortizarea concesiunilor, │2805 │Amortizarea concesiunilor, │
│ │brevetelor, licenţelor şi altor │ │brevetelor, licenţelor şi altor │
│ │drepturi şi valori similare │ │drepturi şi valori similare │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2807 │Amortizarea fondului comercial │2807 │Amortizarea fondului comercial │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2808 │Amortizarea altor imobilizări │2808 │Amortizarea altor imobilizări │
│ │necorporale │ │necorporale │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│281 │Amortizări privind imobilizările │281 │Amortizări privind imobilizările │
│ │corporale │ │corporale │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2811 │Amortizarea amenajărilor de │2811 │Amortizarea amenajărilor de terenuri│
│ │terenuri │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2812 │Amortizarea construcţiilor │2812 │Amortizarea construcţiilor │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2813 │Amortizarea instalaţiilor şi │2813 │Amortizarea instalaţiilor, │
│ │mijloacelor de transport │ │mijloacelor de transport │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2814 │Amortizarea altor imobilizări │2814 │Amortizarea altor imobilizări │
│ │corporale │ │corporale │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2815 │Amortizarea investiţiilor │ │ │
│ │imobiliare │ │Cont nou │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┤
│GRUPA 29 - AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A │
│IMOBILIZĂRILOR │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┤
│290 │Ajustări pentru deprecierea │290 │Ajustări pentru deprecierea │
│ │imobilizărilor necorporale │ │imobilizărilor necorporale │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2903 │Ajustări pentru deprecierea │2903 │Ajustări pentru deprecierea │
│ │cheltuielilor de dezvoltare │ │cheltuielilor de dezvoltare/analitic│
│ │ │ │distinct │
│ │ │2932 │Ajustări pentru deprecierea │
│ │ │ │imobilizărilor necorporale în curs │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2905 │Ajustări pentru deprecierea │2905 │Ajustări pentru deprecierea │
│ │concesiunilor, brevetelor şi │ │concesiunilor, brevetelor şi altor │
│ │altor valori similare │ │valori similare │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2908 │Ajustări pentru deprecierea altor │2908 │Ajustări pentru deprecierea altor │
│ │imobilizări necorporale │ │imobilizări necorporale │
│ │ │2932 │Ajustări pentru deprecierea │
│ │ │ │imobilizărilor necorporale în curs │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│291 │Ajustări pentru deprecierea │291 │Ajustări pentru deprecierea │
│ │imobilizărilor corporale │ │imobilizărilor corporale │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2911 │Ajustări pentru deprecierea │2911 │Ajustări pentru deprecierea │
│ │terenurilor şi amenajărilor de │ │terenurilor şi amenajărilor de │
│ │terenuri │ │terenuri │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2912 │Ajustări pentru deprecierea │2912 │Ajustări pentru deprecierea │
│ │construcţiilor │ │construcţiilor │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2913 │Ajustări pentru deprecierea │2913 │Ajustări pentru deprecierea │
│ │instalaţiilor şi mijloacelor de │ │instalaţiilor, mijloacelor de │
│ │transport │ │transport │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2914 │Ajustări pentru deprecierea altor │2914 │Ajustări pentru deprecierea altor │
│ │imobilizări corporale │ │imobilizări corporale │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2915 │Ajustări pentru deprecierea │ │ │
│ │investiţiilor imobiliare │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│293 │Ajustări pentru deprecierea │293 │Ajustări pentru deprecierea │
│ │imobilizărilor în curs de execuţie│ │imobilizărilor în curs de execuţie │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2931 │Ajustări pentru deprecierea │2931 │Ajustări pentru deprecierea │
│ │imobilizărilor corporale în curs │ │imobilizărilor corporale în curs │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2935 │Ajustări pentru deprecierea │ │ │
│ │investiţiilor imobiliare în curs │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│296 │Ajustări pentru pierderea de │296 │Ajustări pentru pierderea de valoare│
│ │valoare a imobilizărilor │ │a imobilizărilor financiare │
│ │financiare │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2961 │Ajustări pentru pierderea de │2961 │Ajustări pentru pierderea de valoare│
│ │valoare a acţiunilor deţinute la │ │a titlurilor de participare deţinute│
│ │entităţile afiliate │ │la societăţi afiliate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2962 │Ajustări pentru pierderea de │2962 │Ajustări pentru pierderea de valoare│
│ │valoare a acţiunilor deţinute la │ │a intereselor de participare │
│ │entităţi asociate şi entităţi │ │ │
│ │controlate în comun │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2963 │Ajustări pentru pierderea de │2963 │Ajustări pentru pierderea de valoare│
│ │valoare a altor titluri │ │a altor titluri imobilizate │
│ │imobilizate │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2964 │Ajustări pentru pierderea de │2964 │Ajustări pentru pierderea de valoare│
│ │valoare a sumelor de încasat de │ │a sumelor datorate de societăţi │
│ │la entităţile afiliate │ │afiliate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2965 │Ajustări pentru pierderea de │2965 │Ajustări pentru pierderea de valoare│
│ │valoare a creanţelor faţă de │ │a creanţelor legate de interesele │
│ │entităţile asociate şi entităţile │ │de participare │
│ │controlate în comun │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2966 │Ajustări pentru pierderea de │2966 │Ajustări pentru pierderea de valoare│
│ │valoare a împrumuturilor acordate │ │a împrumuturilor acordate pe termen │
│ │pe termen lung │ │lung │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│2968 │Ajustări pentru pierderea de │2968 │Ajustări pentru pierderea de valoare│
│ │valoare a altor creanţe │ │a altor creanţe imobilizate │
│ │imobilizate │ │ │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┤
│CLASA 3 - CONTURI DE MATERIALE ŞI STOCURI │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│GRUPA 30 - MATERIALE ŞI STOCURI │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┤
│302 │Materiale consumabile │302 │Materiale consumabile │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│3021 │Materiale consumabile │3021 │Materiale consumabile │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│3022 │Combustibili │3022 │Combustibili │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│3024 │Piese de schimb │3024 │Piese de schimb │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│3028 │Alte materiale consumabile │3028 │Alte materiale consumabile │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│303 │Materiale de natura obiectelor de │303 │Materiale de natura obiectelor de │
│ │inventar │ │inventar │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┤
│GRUPA 39 - AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA MATERIALELOR ŞI STOCURILOR │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┤
│392 │Ajustări pentru deprecierea │392 │Ajustări pentru deprecierea │
│ │materialelor şi stocurilor │ │materialelor consumabile │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│3921 │Ajustări pentru deprecierea │392 │Ajustări pentru deprecierea │
│ │materialelor consumabile │ │materialelor consumabile │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│3922 │Ajustări pentru deprecierea │393 │Ajustări pentru deprecierea │
│ │materialelor de natura obiectelor │ │materialelor de natura obiectelor │
│ │de inventar │ │de inventar │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┤
│CLASA 4 - CONTURI DE TERŢI │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│GRUPA 40 - DECONTĂRI CU TERŢII PRIVIND ACTIVITATEA DE INTERMEDIERE │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┤
│401 │Decontări cu asigurătorii şi │401 │Decontări cu asigurătorii şi │
│ │reasigurătorii privind primele │ │reasigurătorii privind primele │
│ │intermediate │ │intermediate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│402 │Decontări cu asigurătorii şi │402 │Decontări cu colaboratorii privind │
│ │reasigurătorii privind alte │ │primele intermediate şi alte │
│ │operaţiuni aferente activităţii │ │activităţi asimilate │
│ │de intermediere │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│403 │Decontări din activitatea de │403 │Decontări din activitatea de │
│ │despăgubire în numele │ │despăgubire în numele asigurătorilor│
│ │asigurătorilor externi │ │externi │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│408 │Furnizori - facturi nesosite │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│409 │Furnizori - debitori │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4091 │Furnizori - debitori pentru │ │ │
│ │cumpărări de bunuri de natura │ │Cont nou │
│ │stocurilor │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4092 │Furnizori - debitori pentru │ │ │
│ │prestări de servicii │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4093 │Avansuri acordate pentru │232 │Avansuri acordate pentru imobilizări│
│ │imobilizări corporale │ │corporale │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4094 │Avansuri acordate pentru │234 │Avansuri acordate pentru imobilizări│
│ │imobilizări necorporale │ │necorporale │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┤
│GRUPA 41 - DECONTĂRI PRIVIND ACTIVITATEA DE INTERMEDIERE │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┤
│411 │Decontări privind comisioanele │411 │Decontări privind comisioanele │
│ │cuvenite din activitatea de │ │cuvenite din activitatea de │
│ │intermediere │ │intermediere │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4111 │Decontări privind comisioanele │ │ │
│ │cuvenite din primele intermediate │ │ │
│ │în numele asigurătorilor │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4112 │Decontări privind comisioanele │ │ │
│ │cuvenite din oferirea/negocierea │ │ │
│ │contractelor cu asiguraţii │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4118 │Decontări privind sumele cuvenite │ │ │
│ │din alte operaţiuni legate de │ │ │
│ │oferirea /negocierea contractelor │ │ │
│ │de asigurare │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│412 │Decontări privind alte sume │412 │Decontări privind alte sume cuvenite│
│ │cuvenite din alte operaţiuni │ │din alte operaţiuni aferente │
│ │aferente activităţii de │ │activităţii de intermediere │
│ │intermediere │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│418 │Clienţi - facturi de întocmit │418 │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│419 │Clienţi - creditori │419 │Cont nou │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┤
│GRUPA 42 - PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┤
│421 │Personal - salarii datorate │421 │Personal - salarii datorate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│422 │Sume datorate asistenţilor în │ │ │
│ │brokeraj │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4221 │Sume datorate asistenţilor în │ │ │
│ │brokeraj persoane fizice │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4222 │Sume datorate asistenţilor în │ │ │
│ │brokeraj persoane Juridice │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│423 │Personal - ajutoare materiale │423 │Personal - ajutoare materiale │
│ │datorate │ │datorate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│424 │Prime reprezentând participarea │ │ │
│ │personalului la profit │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│425 │Avansuri acordate personalului │425 │Avansuri acordate personalului │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│426 │Drepturi de personal neridicate │426 │Drepturi de personal neridicate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│427 │Reţineri din salarii datorate │427 │Reţineri din salarii datorate │
│ │terţilor │ │terţilor │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│428 │Alte datorii şi creanţe în │428 │Alte datorii şi creanţe în legătură │
│ │legătură cu personalul │ │cu personalul │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4281 │Alte datorii în legătură cu │4281 │Alte datorii în legătură cu │
│ │personalul │ │personalul │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4282 │Alte creanţe în legătură cu │4282 │Alte creanţe în legătură cu │
│ │personalul │ │personalul │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┤
│GRUPA 43 - ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┤
│431 │Asigurări sociale │431 │Asigurări sociale │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4311 │Contribuţia unităţii la │4311 │Contribuţia unităţii la asigurările │
│ │asigurările sociale │ │sociale │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4312 │Contribuţia personalului la │4312 │Contribuţia personalului la │
│ │asigurările sociale │ │asigurările sociale │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4313 │Contribuţia angajatorului pentru │4313 │Contribuţia angajatorului pentru │
│ │asigurările sociale de sănătate │ │asigurările sociale de sănătate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4314 │Contribuţia angajaţilor pentru │4314 │Contribuţia angajaţilor pentru │
│ │asigurările sociale de sănătate │ │asigurările sociale de sănătate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│437 │Ajutor de şomaj │437 │Ajutor de şomaj │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4371 │Contribuţia unităţii la fondul de │4371 │Contribuţia unităţii la fondul de │
│ │şomaj │ │şomaj │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4372 │Contribuţia personalului la fondul│4372 │Contribuţia personalului la fondul │
│ │de şomaj │ │de şomaj │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│438 │Alte datorii şi creanţe sociale │438 │Alte datorii şi creanţe sociale │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4381 │Alte datorii sociale │4381 │Alte datorii sociale │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4382 │Alte creanţe sociale │4382 │Alte creanţe sociale │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┤
│GRUPA 44 - BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┤
│441 │Impozitul pe profit/venit │441 │Impozitul pe profit/venit │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4411 │Impozitul pe profit │4411 │Impozitul pe profit │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4418 │Impozitul pe venit │4418 │Impozitul pe venit │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│442 │Taxa pe valoarea adăugată │442 │Taxa pe valoarea adăugată │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4423 │TVA de plată │4423 │TVA de plată │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4424 │TVA de recuperat │4424 │TVA de recuperat │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4426 │TVA deductibilă │4426 │TVA deductibilă │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4427 │TVA colectată │4427 │TVA colectată │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4428 │TVA neexigibilă │4428 │TVA neexigibilă │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│443 │Fonduri speciale privind │443 │Fonduri speciale privind activitatea│
│ │activitatea de intermediere │ │de intermediere │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4431 │ │axa de funcţionare │4431 │Taxa de funcţionare │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4432 │Alte taxe şi fonduri asimilate │4438 │Alte taxe şi fonduri asimilate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│444 │Impozitul pe venituri de natura │444 │Impozitul pe venituri de natura │
│ │salariilor │ │salariilor │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│445 │Subvenţii │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4451 │Subvenţii guvernamentale │131 │Subvenţii guvernamentale pentru │
│ │ │ │investiţii │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4452 │Împrumuturi nerambursabile cu │132 │Împrumuturi nerambursabile cu │
│ │caracter de subvenţii │ │caracter de subvenţii │
│ │ │133 │Donaţii pentru investiţii │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4458 │Alte sume primite cu caracter de │134 │Plusuri de inventar de natura │
│ │subvenţii │ │imobilizărilor │
│ │ │138 │Alte sume primite cu caracter de │
│ │ │ │subvenţii pentru investiţii │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│446 │Alte impozite, taxe şi vărsăminte │446 │Alte impozite, taxe şi vărsăminte │
│ │asimilate │ │asimilate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│447 │Fonduri speciale - taxe şi │447 │Fonduri speciale - taxe şi │
│ │vărsăminte asimilate │ │vărsăminte asimilate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│448 │Alte datorii şi creanţe cu bugetul│448 │Alte datorii şi creanţe cu bugetul │
│ │statului │ │statului │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4481 │Alte datorii faţă de bugetul │4481 │Alte datorii faţă de bugetul │
│ │statului │ │statului │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4482 │Alte creanţe privind bugetul │4482 │Alte creanţe privind bugetul │
│ │statului │ │statului │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┤
│GRUPA 45 - GRUP ŞI ACŢIONARI/ASOCIAŢI │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┤
│451 │Decontări între entităţile │451 │Decontări între entităţile afiliate │
│ │afiliate │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4511 │Decontări între entităţile │4511 │Decontări între entităţile afiliate │
│ │afiliate │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4518 │Dobânzi aferente decontărilor │4518 │Dobânzi aferente decontărilor între │
│ │între entităţile afiliate │ │entităţile afiliate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│453 │Decontări cu entităţile asociate │ │ │
│ │şi entităţile controlate în comun │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4531 │Decontări cu entităţile asociate │ │ │
│ │şi entităţile controlate în comun │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4538 │Dobânzi aferente decontărilor cu │ │ │
│ │entităţile asociate şi entităţile │ │ │
│ │controlate în comun │ │Cont nou │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│455 │Sume datorate acţionarilor/ │455 │Sume datorate acţionarilor/ │
│ │asociaţilor │ │asociaţilor │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4551 │Acţionari/asociaţi - conturi │4551 │Acţionari/asociaţi - conturi curente│
│ │curente │ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4558 │Acţionari/asociaţi - dobânzi la │4558 │Acţionari/asociaţi - dobânzi la │
│ │conturi curente │ │conturi curente │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│456 │Decontări cu acţionarii/asociaţii │456 │Decontări cu acţionarii/asociaţii │
│ │privind capitalul │ │privind capitalul │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│457 │Dividende de plată │457 │Dividende de plată │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│458 │Decontări din operaţiuni în │458 │Decontări din operaţii în │
│ │participaţie │ │participaţie │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4581 │Decontări din operaţiuni în │4581 │Decontări din operaţii în │
│ │participaţie - activ │ │participaţie - activ │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4582 │Decontări din operaţiuni în │4582 │Decontări din operaţii în │
│ │participaţie - pasiv │ │participaţie - pasiv │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┤
│GRUPA 46 - DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┤
│461 │Debitori diverşi │461 │Debitori diverşi │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│462 │Creditori diverşi │462 │Creditori diverşi │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│463 │Efecte de plătit │463 │Efecte de plătit │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│464 │Efecte de primit │464 │Efecte de primit │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┤
│GRUPA 47 - CONTURI DE SUBVENŢII, REGULARIZARE ŞI ASIMILATE │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┤
│471 │Cheltuieli înregistrate în avans │471 │Cheltuieli înregistrate în avans │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│472 │Venituri înregistrate în avans │472 │Venituri înregistrate în avans │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│473 │Decontări din operaţiuni în curs │473 │Decontări din operaţii în curs de │
│ │de clarificare │ │clarificare │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│475 │Subvenţii pentru investiţii │475 │Subvenţii pentru investiţii │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4751 │Subvenţii guvernamentale pentru │4751 │Subvenţii guvernamentale pentru │
│ │investiţii │ │investiţii │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4752 │Împrumuturi nerambursabile cu │4752 │Împrumuturi nerambursabile cu │
│ │caracter de subvenţii pentru │ │caracter de subvenţii pentru │
│ │investiţii │ │investiţii │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4753 │Donaţii pentru investiţii │4753 │Donaţii pentru investiţii │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4754 │Plusuri de inventar de natura │4754 │Plusuri de inventar de natura │
│ │imobilizărilor │ │imobilizărilor │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│4758 │Alte sume primite cu caracter de │4758 │Alte sume primite cu caracter de │
│ │subvenţii pentru investiţii │ │subvenţii pentru investiţii │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┤
│GRUPA 48 - DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┤
│481 │Decontări între unitate şi │481 │Decontări între unitate şi │
│ │subunităţi │ │subunităţi │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│482 │Decontări între subunităţi │482 │Decontări între subunităţi │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┤
│GRUPA 49 - AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┤
│491 │Ajustări pentru deprecierea │491 │Ajustări pentru deprecierea │
│ │creanţelor privind activitatea de │ │creanţelor privind activitatea de │
│ │intermediere │ │intermediere │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│495 │Ajustări pentru deprecierea │495 │Ajustări pentru deprecierea │
│ │creanţelor - decontări în cadrul │ │creanţelor - decontări între │
│ │grupului şi cu acţionarii/ │ │societăţile afiliate şi cu │
│ │asociaţii │ │acţionarii/asociaţii │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│496 │Ajustări pentru deprecierea │496 │Ajustări pentru deprecierea │
│ │creanţelor - debitori diverşi │ │creanţelor - debitori diverşi │
├───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┤
│CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│GRUPA 50 - INVESTIŢII PE TERMEN SCURT │
├───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┤
│501 │Acţiuni deţinute la entităţile │501 │Acţiuni deţinute la societăţile │
│ │afiliate │ │afiliate │
├───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────&#