Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   RAPORT din 3 februarie 2003  privind ajutoarele de stat acordate in Romania in perioada 1996-2000, publicat conform   Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat si   Hotararii Guvernului nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare si informare in aplicarea   Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

RAPORT din 3 februarie 2003 privind ajutoarele de stat acordate in Romania in perioada 1996-2000, publicat conform Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat si Hotararii Guvernului nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare si informare in aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat

EMITENT: MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE OFICIUL CONCURENTEI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 70 bis din 3 februarie 2003

CUPRINS

CONSIDERATII CU CARACTER GENERAL
CONTEXT
CONSIDERENTE CU CARACTER METODOLOGIC
Baza de date
Raportul 2000. Conţinut, structura, comparabilitate cu al IX-lea Raport comunitar şi cu Raportul 1999.
PARTEA I. Ajutorul de stat naţional global în România, în perioada 1996-2000
CARACTERIZARE GENERALĂ
AJUTORUL NAŢIONAL GLOBAL. COMPARAŢIE ROMÂNIA - UNIUNEA EUROPEANĂ
Dinamica ajutorului de stat naţional global
Domeniile beneficiare de ajutor de stat
Ajutorul naţional global în România şi Uniunea Europeanã
CORELAŢII ÎNTRE AJUTORUL NAŢIONAL GLOBAL SI BUGETUL DE STAT CONSOLIDAT
Ajutorul naţional global şi deficitul bugetar
Instrumente financiare utilizate
Clasificarea ajutoarelor de stat în funcţie de obiectivul principal al acordãrii
- Agricultura şi pescuit
- Obiective orizontale
- Obiective sectoriale
- Obiective regionale
PARTEA II. Ajutorul de stat acordat industriei prelucratoare, în România, în perioada 1996-2000
VOLUM SI TENDINTE ÎNREGISTRATE
COMPARAŢIE ROMÂNIA - UNIUNEA EUROPEANĂ
OBIECTIVELE AJUTOARELOR DE STAT PENTRU INDUSTRIA PRELUCRATOARE
Obiective orizontale
Obiective sectoriale
Obiective regionale
INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE
PARTEA III. Ajutorul de stat acordat agriculturii şi pescuitului în România în perioada 1996-2000
VOLUM SI TENDINTE ÎNREGISTRATE
DOMENII BENEFICIARE
INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE
PARTEA IV. Ajutorul de stat acordat industriei extractive în România în perioada 1996-2000
VOLUM SI TENDINTE ÎNREGISTRATE
OBIECTIVELE AJUTOARELOR DE STAT PENTRU INDUSTRIA EXTRACTIVĂ
Obiective orizontale
Obiective sectoriale: industria cãrbunelui. Comparaţie România - Uniunea Europeanã
INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE
PARTEA V. Ajutorul de stat acordat transporturilor în România în perioada 1996-2000
VOLUM SI TENDINTE ÎNREGISTRATE
OBIECTIVELE ALOCĂRII DE AJUTOARE DE STAT SI SUBDOMENIILE BENEFICIARE
Gruparea ajutoarelor de stat în funcţie de obiectivul principal al alocãrii
Subdomeniile beneficiare de ajutor de stat din cadrul transporturilor
- Ajutorul de stat pentru transport feroviar
- Ajutorul de stat pentru transportul aerian
- Ajutorul de stat pentru transportul naval
- Ajutorul de stat pentru transportul în comun de cãlãtori
- Ajutorul de stat pentru alte subdomenii ale transporturilor
INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE
PARTEA VI. Ajutorul de stat acordat pentru servicii financiare, turism, media şi cultura, alte servicii, în România, în perioada 1996-2000
VOLUM SI TENDINTE ÎNREGISTRATE
OBIECTIVELE ALOCĂRII DE AJUTOARE DE STAT SI SUBDOMENIILE BENEFICIARE
Gruparea ajutoarelor de stat în funcţie de obiectivul principal al alocãrii
Domeniile beneficiare
- Ajutorul de stat pentru servicii financiare
- Ajutorul de stat pentru turism
- Ajutorul de stat pentru media şi cultura
- Ajutorul de stat pentru energie electrica şi termica
Instrumente financiare utilizate
PARTEA VII. Ajutorul de stat acordat pentru forta de munca în România în perioada 1996-2000
CONSIDERATII GENERALE
VOLUM SI TENDINTE ÎNREGISTRATE
INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE
CONCLUZII SI PERSPECTIVE

ANEXE

ANEXA nr. I
Anexa statistica: SITUAŢII CENTRALIZATOARE
Ajutorul de stat acordat în România în anul 1996 - milioane lei
Ajutorul de stat acordat în România în anul 1996 - mii euro
Ajutorul de stat acordat în România în anul 1997 - milioane lei
Ajutorul de stat acordat în România în anul 1997 - mii euro
Ajutorul de stat acordat în România în anul 1998 - milioane lei
Ajutorul de stat acordat în România în anul 1998 - mii euro
Ajutorul de stat acordat în România în anul 1999 - milioane lei
Ajutorul de stat acordat în România în anul 1999 - mii euro
Ajutorul de stat acordat în România în anul 2000 - milioane lei
Ajutorul de stat acordat în România în anul 2000 - mii euro

ANEXA nr. II
Anexa tehnica
Sfera ajutoarelor de stat abordate în Raport. Domenii excluse.
Categorii şi obiective ale ajutorului de stat
Categorii ale ajutorului de stat
Obiectivele ajutorului
Sursele obţinerii datelor şi metodele de evaluare a elementului de ajutor
Sursele obţinerii datelor
Metode de evaluare a elementului de ajutor

ANEXA nr. III
Lista actelor normative care conţin scheme de ajutor de stat sau ajutoare individuale şi care au generat efecte în perioada 1998 - 2000

TABELE SI GRAFICE

TABELE
1. Ajutorul de stat global identificat la nivel naţional. Sume anuale.
2. Volumul global al ajutoarelor de stat în România şi Uniunea Europeanã. Sume acordate pe domeniile beneficiare.
3. Ajutorul naţional global. Situaţia comparativa dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi România.
4. Principalele corelaţii între ajutorul naţional global şi bugetul de stat consolidat.
5. Ajutorul de stat naţional global în funcţie de sursa de finanţare.
6. Structura ajutorului naţional global în funcţie de natura ajutorului. Comparaţie România - Uniunea Europeanã.
7. Ajutorul naţional global de natura cheltuielilor bugetare. Comparaţie România - Uniunea Europeanã
8. Ajutorul naţional global de natura renunţãrii la venituri. Comparaţie România - Uniunea Europeanã
9. Ajutorul naţional global. Structura în funcţie de obiectivul principal, în perioada 1996 - 2000.
10. Ajutorul naţional global. Evoluţia comparativa a structurii în funcţie de obiectivul principal, în România şi Uniunea Europeanã
11. Structura ajutorului naţional global pe obiective orizontale. Comparaţie România - Uniunea Europeanã.
12. Structura ajutorului naţional global pe obiective sectoriale. Comparaţie România - Uniunea Europeanã
13. Structura ajutorului naţional global pe obiective regionale.
14. Volumul ajutoarelor de stat acordate în industria prelucratoare în perioada 1996 - 2000
15. Ajutorul de stat pentru industria prelucratoare. Comparaţie România - Uniunea Europeanã
16. Ajutorul de stat acordat industriei prelucratoare. Structura în funcţie de obiectivul principal, în perioada 1996 - 2000
17. Ajutorul de stat acordat industriei prelucratoare. Evoluţia comparativa a structurii în funcţie de obiectivul principal, în România şi Uniunea Europeanã.
18. Structura ajutorului de stat pentru industria prelucratoare pe obiective orizontale. Comparaţie România - Uniunea Europeanã
19. Structura ajutorului de stat pentru industria prelucratoare pe obiective sectoriale. Comparaţie România - Uniunea Europeanã
20. Ajutorul de stat identificat pentru industria prelucratoare. Structura în funcţie de natura ajutorului, în România şi Uniunea Europeanã
21. Ajutorul de stat pentru industria prelucratoare. Sume anuale şi dinamica în funcţie de natura ajutorului
22. Volumul ajutoarelor de stat acordate agriculturii şi pescuitului, în perioada 1996 - 2000.
23. Structura ajutorului de stat pentru agricultura, în funcţie de domeniul beneficiar
24. Ajutorul de stat identificat pentru agricultura. Structura în funcţie de natura ajutorului
25. Ajutorul de stat pentru agricultura. Sume anuale şi dinamica în funcţie de natura ajutorului.
26. Volumul ajutoarelor de stat acordate în industria extractivã în perioada 1996 - 2000.
27. Volumul ajutoarelor de stat acordate pentru cãrbune în perioada 1996 - 2000.
28. Ajutorul de stat acordat industriei extractive. Structura în funcţie de obiectivul principal, în perioada 1996 - 2000.
29. Structura ajutorului de stat pentru industria extractivã pe obiective orizontale.
30. Structura ajutorului de stat pentru industria extractivã pe obiective sectoriale. Comparaţie România - Uniunea Europeanã.
31. Ajutorul de stat pentru cãrbune. Situaţia comparativa dintre unele State Membre ale Uniunii Europene şi România.
32. Ajutorul de stat pentru industria extractivã. Structura în funcţie de natura ajutorului
33. Ajutorul de stat pentru industria extractivã. Sume anuale şi dinamica în funcţie de natura ajutorului.
34. Ajutorul de stat pentru cãrbune. Structura în funcţie de natura ajutorului
35. Ajutorul de stat pentru cãrbune. Sume anuale şi dinamica în funcţie de natura ajutorului.
36. Volumul ajutoarelor de stat acordate în transporturi în perioada 1996 - 2000
37. Ajutorul de stat acordat transporturilor. Structura în funcţie de obiectivul principal, în perioada 1996 - 2000
38. Structura ajutorului de stat pentru transporturi în funcţie de subdomeniul beneficiar
39. Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru transporturile feroviare, în perioada 1996 - 2000
40. Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru transporturile aeriene, în perioada 1996 - 2000
41. Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru transporturile navale, în perioada 1996 - 2000
43. Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru alte subdomenii ale transporturilor, în perioada 1996-2000.
44. Ajutorul de stat pentru transporturi. Structura în funcţie de natura ajutorului
45. Ajutorul de stat pentru transporturi. Sume anuale şi dinamica în funcţie de natura ajutorului
46. Volumul ajutoarelor de stat acordate pentru servicii financiare, turism, media şi cultura, alte servicii, în perioada 1996 - 2000
47. Structura ajutorului de stat pentru servicii financiare, turism, media şi cultura, alte servicii, în funcţie de domeniul beneficiar
48. Ajutorul de stat acordat pentru servicii financiare, turism, media şi cultura, alte servicii. Structura în funcţie de obiectivul principal, în perioada 1996 - 2000
49. Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru servicii financiare, în perioada 1996 - 2000
50. Volumul ajutoarelor de stat identificate pentru turism, în perioada 1996 - 2000
51. Volumul ajutoarelor de stat identificate pentru media şi cultura, în perioada 1998 - 2000
52. Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru energie electrica şi termica, în perioada 1996 - 2000
53. Volumul şi structura ajutoarelor de stat acordate pentru energie electrica şi termica, în perioada 1996 - 2000
54. Ajutorul de stat pentru servicii financiare, turism, media şi cultura, alte servicii. Structura în funcţie de natura ajutorului
55. Ajutorul de stat pentru servicii financiare, turism, media şi cultura, alte servicii. Sume anuale şi dinamica în funcţie de natura ajutorului
56. Volumul ajutoarelor de stat acordate pentru combaterea somajului şi pregãtire profesionalã, în perioada 1998 - 2000

GRAFICE
1. Dinamica ajutorului de stat naţional global în România şi Uniunea Europeanã
2. Evoluţia structurii ajutorului naţional global pe domenii beneficiare.
3. Nivelul şi dinamica ajutorului naţional global. Comparaţie România şi Uniunea Europeanã.
4. Efortul sustinerii economiei naţionale prin mãsuri de ajutor de stat în România comparativ cu Uniunea Europeanã.
5. Ajutorul naţional global şi deficitul bugetar în perioada 1996 - 2000.
6. Ajutorul naţional global. Structura surselor de finanţare.
7. Ajutorul naţional global de natura cheltuielilor bugetare. Comparaţie România - Uniunea Europeanã
8. Ajutorul naţional global de natura renunţãrii la venituri. Comparaţie România - Uniunea Europeanã.
9. Ajutorul naţional global în funcţie de obiectivul principal al acordãrii, în perioada 1996 - 2000.
10. Structura ajutorului naţional global pe obiective. Comparaţie România - Uniunea Europeanã
11. Ajutorul de stat pentru industria prelucratoare. Nivel şi structura în funcţie de obiectivul principal în perioada 1996 - 2000
12. Evoluţia structurii ajutorului de stat pentru industria prelucratoare pe obiective. Comparaţie România - Uniunea Europeanã.
13. Evoluţia ajutorului de stat pentru salvarea - restructurarea industriei prelucratoare, în perioada 1996 - 2000
14. Nivelul şi dinamica ajutorului de stat pe salariat şi persoana ocupatã în agricultura în perioada 1996 - 2000
15. Evoluţia ajutoarelor de stat acordate agriculturii pe domenii beneficiare.
16. Dinamica instrumentelor financiare utilizate la acordarea de ajutoare de stat agriculturii
17. Evoluţia ajutorului de stat acordat industriei extractive (total), precum şi pentru cãrbune, în perioada 1996 - 2000
18. Dinamica ajutoarelor de stat acordate transporturilor, în perioada 1996 - 2000
19. Evoluţia ajutorului de stat acordat transporturilor, în perioada 1996 - 2000. Principalele subdomenii beneficiare
20. Evoluţia instrumentelor financiare utilizate la acordarea de ajutoare de stat pentru transporturi, în perioada 1996 - 2000
21. Nivelul, structura şi dinamica ajutoarelor de stat acordate în România pentru servicii financiare, turism, media şi cultura, alte servicii, în perioada 1996 - 2000
22. Evoluţia ajutoarelor de stat acordate de România, în perioada 1998 - 2000, pentru combaterea somajului şi pregãtire profesionalã

CONSIDERATII CU CARACTER GENERAL

1. Raportul privind ajutoarele de stat acordate de România în perioada 1996 - 2000 a fost elaborat în concordanta cu prevederile <>art. 27 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat şi cu practica europeanã în domeniu, respectiv cu al IX-lea Raport al Comisiei Europene privind ajutoarele de stat acordate de statele membre ale Uniunii Europene.
2. Prezentul Raport dezvolta şi actualizeazã atât din punct de vedere conceptual, cat şi în ceea ce priveşte perioada analizata, sinteza ajutoarelor de stat realizatã în "Raportul privind ajutoarele de stat acordate de România în perioada 1996 - 1999", publicat în Monitorul Oficial al României, partea I-a, nr. 236 bis din 9 aprilie 2002.

CONTEXT
3. Politica concurentei şi - în cadrul acesteia - controlul comunitar al ajutoarelor de stat constituie componente esenţiale ale procesului de integrare europeanã, ocupand un loc aparte, definit ca "element cheie" în activitatea Comisiei Europene din domeniul economic.
4. Promovarea controlului comunitar asupra ajutoarelor de stat - control unic în felul sau, care vizeazã atât Uniunea Europeanã în ansamblu, cat şi întregul spaţiu economic european - a fost generata de adoptarea unor principii general acceptate, dintre care enumeram urmãtoarele:
● rolul fundamental pe care îl are existenta unei economii de piaţa deschisã unde concurenta este libera, cu efect pozitiv în ceea ce priveşte garantarea prosperitatii consumatorului, alocarea optima a resurselor, stimularea creşterii eficientei, a calitãţii şi a gradului de inovare;
● intervenţia statului în economie, deşi în multe cazuri poate fi justificatã, conduce, de regula, la diminuarea prosperitatii economiei în ansamblu, prin limitarea motivatiei întreprinderilor de a-si îmbunãtãţi proprii indicatori de performanta, continuandu-si existenta pe seama cheltuielilor întreprinderilor mai eficiente economic. In consecinţa, la baza initierii şi promovãrii unor mãsuri de natura ajutorului de stat trebuie sa stea un sistem de reguli recunoscute şi aplicate de cãtre toate statele membre ale Uniunii Europene, iar acordarea de ajutoare de stat trebuie bine motivatã şi limitatã în timp;
● procesul de integrare economicã cunoaşte la scara europeanã un ritm accelerat şi cuprinde, alãturi de statele membre, şi ţãrile candidate care au în prezent statutul de tari asociate. Ţãrile candidate trebuie sa îndeplineascã criteriile minimale de adoptare a acquis-ului comunitar înainte de data aderãrii, astfel încât la aderare sa poatã demonstra functionalitatea şi complementaritatea pieţei naţionale cu piaţa interna europeanã;
● întãrirea poziţiei concurentiale a Europei Unite trebuie fundamentatã pe o creştere economicã durabilã, însoţitã de o mai mare coeziune socialã, de îmbunãtãţirea cantitativã şi calitativã a forţei de munca, iar în contextul proceselor de reforma economicã impuse de procesul de intarire a poziţiei concurentiale controlul ajutoarelor de stat joaca un rol esenţial;
● justificarea riguroasã şi în conformitate cu criteriile de evaluare a compatibilitatii cu un mediu concurenţial normal a intervenţiei statelor în economiile naţionale prin mãsuri de ajutor de stat. In procesul de evaluare criteriul de baza al eligibilitãţii îl constituie reducerea decalajelor dintre regiunile prospere şi cele relativ subdezvoltate sau care concentreazã sectoare economice în criza. Astfel, în concordanta cu strategiile naţionale de dezvoltare macroeconomica, însuşite la nivel comunitar, poate fi evitata consolidarea saraciei în anumite regiuni, iar un instrument important în atingerea acestui obiectiv este acordarea de ajutor de stat pentru stimularea afluxului de capital si/sau a mobilitatii sociale;
● definirea expresã a obiectivelor urmãrite prin acordarea de ajutoare de stat, astfel încât sa fie posibila estimarea eficientei adoptãrii acestora comparativ cu alte tipuri de intervenţie a statului în economie;
● promovarea unor politici de transparenta în controlul şi utilizarea ajutoarelor de stat, ca principal mijloc prin care se realizeazã coerenta politicilor guvernamentale de sprijin a propriilor economii naţionale, în vederea dezvoltãrii unui mediu de afaceri sanatos, capabil sa facã fata presiunilor concurentiale în procesul general al globalizarii.
5. Opţiunea generalã a societãţii româneşti privind integrarea în structurile europene se reflecta în toate domeniile de activitate şi se concretizeazã la nivel guvernamental prin adoptarea şi implementarea de strategii şi programe vizând armonizarea legislativã şi institutionala cu practica europeanã.
6. Procesul de adoptare a acquis-ului comunitar în domeniul concurentei şi ajutorului de stat cunoaşte un ritm accelerat, Comisia Europeanã evaluand drept semnificative progresele înregistrate de România în acest domeniu.
Astfel, în domeniul ajutorului de stat s-a înregistrat un salt calitativ odatã cu intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2000 a <>Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cat şi - în perioada imediat urmãtoare - a legislaţiei secundare în aplicarea acesteia (Regulamente ale Consiliului Concurentei şi <>Hotãrârea Guvernului nr. 599/2000 ).
Oficiul Concurentei a întocmit şi transmis cãtre Comisia Europeanã primul inventar al ajutoarelor de stat identificate pentru perioada 1996 - 1999 (aprilie 2001). Acest inventar a fost actualizat pentru perioada 1996 - 2000 şi de asemenea transmis Comisiei Europene (mai 2002) şi fundamenteazã prezentul Raport.
7. Aplicarea coerenta a prevederilor legale în domeniul ajutorului de stat are o serie de implicaţii, dintre care enumeram:
● dezvoltarea pieţei concurentiale naţionale;
● creşterea gradului de competitivitate a mediului de afaceri din România;
● integrarea post aderare a spaţiului economic romanesc în Piaţa Interna Comunitarã în condiţii de compatibilitate;
● respectarea angajamentelor comerciale asumate de România prin acorduri şi tratate internaţionale (Organizaţia Mondialã a Comerţului - WTO, Asociaţia Europeanã a Liberului Schimb - EFTA, Asociaţia Central Europeanã a Liberului Schimb - CEFTA, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economicã - OCDE etc.) sau bilaterale.

CONSIDERENTE CU CARACTER METODOLOGIC

8. Pentru o mai buna înţelegere a modului de organizare a informaţiilor cuprinse şi prelucrate în prezentul Raport sunt necesare unele precizãri cu caracter metodologic general.
Aceste precizãri se referã, în principal, la:
● baza de date utilizata,
● structura pe capitole a Raportului 2000 (referitor la perioada 1996 - 2000),
● principalele diferenţe fata de Raportul 1999 (referitor la perioada 1996 - 1999) în ceea ce priveşte:
- sfera de cuprindere,
- criteriile de clasificare şi gruparea ajutoarelor de stat,
- cuantumul ajutoarelor de stat identificate,
- structura propriu-zisa a Raportului 2000.
9. Menţionãm faptul ca modalitãţile concrete de lucru (definirea şi încadrarea pe grupe în funcţie de instrumentele financiare utilizate la acordarea de ajutoare de stat, încadrarea pe obiectivele avute în vedere la acordare, sursele informationale utilizate în Raport) sunt prezentate distinct în "Anexa Tehnica" a Raportului.

Baza de date

10. "Raportul privind ajutoarele de stat acordate de România în perioada 1996 - 2000" pune în evidenta nivelul şi evoluţia fenomenului "ajutor de stat" în perioada analizata şi este elaborat pe baza inventarului ajutoarelor de stat, identificate în urma raportarilor întocmite de cãtre furnizorii de ajutor de stat - instituţii publice centrale şi locale (ministere, agenţii guvernamentale, administraţie publica localã), de cãtre unele instituţii prin care se deruleazã ajutoarele de stat şi care au în administrare fonduri publice (bãnci comerciale), precum şi a raportarilor întocmite de cãtre agenţii economici beneficiari.
11. Inventarul ajutoarelor de stat cuprinde - la rândul sau - "Lista actelor normative care conţin scheme de ajutor de stat sau ajutoare individuale" şi care genereazã efecte economice în perioada analizata (pentru perioada 1998 - 2000, aceasta lista este anexatã la prezentul Raport), precum şi cuantumul anual al sumelor acordate ca ajutor de stat, grupat pe obiective si, în cadrul acestora, pe acte normative şi instrumente financiare utilizate (subvenţii, cheltuieli de capital, conversia datoriilor şi participãri de capital ale statului, scutiri, reduceri sau eşalonãri de datorii fiscale, subvenţionarea dobânzilor si/sau garantarea de cãtre stat a creditelor etc.).
Sintetic, tabloul general asupra ajutoarelor de stat acordate anual în perioada 1996 - 2000 de România este prezentat în Anexa statistica (în milioane lei şi mii Euro, preţuri curente) a Raportului.
12. Realizarea, ca şi actualizarea inventarului ajutoarelor de stat, presupune o munca laborioasa de transpunere în termeni specifici, de verificare şi completare a raportarilor privind ajutoarele de stat primite de cãtre Oficiul Concurentei.
Verificãrile succesive impuse de existenta acestor diferenţe, precum şi asupra corectitudinii informatiei furnizate au solicitat timp şi resurse suplimentare.
13. O situaţie aparte privind modificarea (actualizarea) informaţiilor cuprinse în Raportul precedent se referã la regimul esalonarilor la plata a unor obligaţii fiscale. In acest caz, conform prevederilor legale existente, dacã beneficiarul eşalonãrii nu poate plati o rata conform graficului aprobat, eşalonarea nu mai este efectivã. In consecinţa, acordarea de ajutor de stat se anuleazã, inclusiv pentru perioada anterioarã, iar majorãrile de întârziere se recalculeazã conform condiţiilor curente de piaţa. Situaţiile de aceasta natura au fost numeroase în cursul anului 2000, ceea ce a generat modificarea substantiala a acestui tip de ajutor de stat pentru perioadele anterioare, respectiv anii 1998 şi 1999.
14. Procesul de identificare a schemelor de ajutor de stat şi a ajutoarelor de stat individuale care funcţioneazã în economie a fost însoţit de procesul de identificare a alocarilor specifice în cadrul fiecãrei scheme, respectiv a agenţilor economici beneficiari şi a sumelor efectiv acordate ca ajutor de stat în fiecare din anii perioadei analizate.
15. Identificarea alocarilor specifice acordate şi fundamentarea sumelor totale reprezentând ajutor de stat pe baza raportarilor primite de la ministere şi alte autoritãţi publice centrale şi locale furnizoare de ajutor de stat a implicat verificarea şi completarea informaţiilor primite de cãtre Oficiul Concurentei referitor la:
● realitatea caracterului de ajutor de stat a fiecãrei alocari specifice în cadrul schemelor de ajutor de stat raportate
Din analiza raportarilor autoritãţilor publice furnizoare de ajutor de stat s-a constatat ca acestea conţin şi alocari specifice care nu îndeplinesc criteriile pentru a fi definite ca ajutor de stat şi în consecinţa sumele acordate din fonduri publice în aceste condiţii nu trebuie incluse în inventarul şi Raportul privind ajutoarele de stat.
● corectitudinea informaţiilor cuprinse în raportari
In ceea ce priveşte corectitudinea modului de evaluare a sumelor reprezentând ajutor de stat înscrise în raportari, verificãrile fãcute de cãtre Oficiul Concurentei au vizat în principal:
- corectitudinea formulei de calcul aplicate,
- corespondenta dintre sumele raportate de furnizorii de ajutor de stat şi cele raportate de agenţii economici beneficiari, identificarea eventualelor diferenţe şi definitivarea sumelor incluse în Raport,
- corespondenta dintre sumele raportate pentru anii 1998 şi 1999 la elaborarea Raportului 1999 şi a Raportului 2000, analiza eventualelor diferenţe, identificarea cauzelor şi a sumelor corecte care au fost incluse în prezentul Raport.

Raportul 2000. Conţinut, structura, comparabilitate cu al IX-lea Raport comunitar şi cu Raportul 1999.

16. In procesul de preluare a acquis-ului comunitar în domeniul ajutorului de stat de o importanta deosebita este asigurarea compatibilitatii informaţiilor cuprinse în Rapoartele anuale elaborate de cãtre Ţãrile Candidate cu cele conţinute de Rapoartele comunitare.
17. In concordanta cu observaţiile metodologice primite din partea Comisiei Europene, Direcţia Generalã "Concurenta" şi conform structurii celui de al IX-lea Raport comunitar privind ajutorul de stat, Oficiul Concurentei a operat corecţiile necesare, astfel încât Raportul 2000 sa rãspundã cat mai fidel cerinţelor de comparabilitate a informaţiilor furnizate, dar şi cerinţelor de clarificare conceptuala şi metodologicã în domeniul ajutorului de stat necesare societãţii româneşti.
18. Totodatã, menţionãm ca, deşi Raportul 2000 extinde perioada analizata în Raportul 1999, respectiv cuprinde pe lângã ajutoarele de stat acordate în perioada 1996 - 1999 şi ajutoarele de stat acordate în anul 2000, el nu constituie doar actualizarea informaţiilor cuprinse în precedentul Raport, ci o dezvoltare conceptuala şi metodologicã a acestuia.
19. Structura Raportului 2000 este diferita de structura Raportului 1999, în principal prin faptul ca analiza nivelului şi dinamicii ajutoarelor de stat se face preponderent global, la nivel de economie naţionala, iar abordarea problematicii specifice fiecãrui domeniu de activitate în care opereazã agenţii economici beneficiari de ajutor de stat, este subsumata acesteia.
Analiza ajutoarelor de stat acordate, asa cum a fost prezentatã în Raportul 1999, Raport elaborat în concordanta cu al VIII-lea Raport comunitar, a avut ca punct de pornire, în principal, specificul fiecãrui domeniu beneficiar de ajutoare de stat, ajutorul naţional global fiind considerat o rezultanta a politicilor sectoriale şi regionale (incluzând ajutoarele de stat acordate pentru realizarea unor obiective orizontale: cercetare-dezvoltare, protecţia mediului, dezvoltarea şi susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, pregãtirea profesionalã, combaterea somajului, salvarea-restructurarea unor firme în dificultate, promovarea privatizãrii etc.).

PARTEA I
Ajutorul de stat naţional global în România în perioada 1996 - 2000

CARACTERIZARE GENERALĂ

20. Abordarea ajutorului naţional global acordat în România în perioada 1996- 2000 constituie sinteza mãsurilor identificate ca ajutor de stat.
21. In acest context ajutoarele de stat acordate s-au redus semnificativ în termeni reali: fata de nivelul ajutoarelor de stat acordate în anul 1996, acestea reprezentau 72,1% în 1999 şi respectiv 69,8% în anul 2000.
22. In anul 2000 nu sunt semnalate modificãri esenţiale din punct de vedere a structurii ajutorului naţional global pe domenii de activitate beneficiare de ajutor de stat fata de perioadele anterioare (analizate în detaliu în cadrul Raportului privind ajutoarele de stat acordate în perioada 1996 - 1999).
Menţionãm faptul ca, principalele diferenţe dintre structura pe domenii beneficiare prezentatã în cadrul Raportului 2000 şi cea prezentatã în cadrul Raportului 1999 rezulta fie ca urmare a unor corecţii de natura metodologicã (decurgând din adaptarea modului de prezentare a informatiei în concordanta cu clasificarile conţinute de al IX-lea Raport Comunitar) fie ca urmare a actualizãrii şi completãrii informatiei primare referitoare la ajutoarele de stat acordate în perioada 1998 - 1999. In aceste condiţii, analiza seriei de date corectate şi completate pentru perioada 1998 - 2000, nu pune în evidenta modificãri structurale semnificative la nivelul anului 2000 fata de anii precedenti.
Astfel, şi în anul 2000 se menţine la un nivel relativ ridicat ponderea ajutoarelor de stat acordate industriei prelucratoare (circa 32% din ajutorul naţional global), iar identificarea sumelor acordate ca ajutor de stat al cãror principal obiectiv îl constituiau mãsuri privind "combaterea somajului" şi "pregãtirea profesionalã" s-a fãcut în principal pe seama ajutoarelor de stat identificate şi grupate în Raportul precedent în "alte ramuri beneficiare".
In ceea ce priveşte evoluţiile înregistrate de ajutoarele de stat acordate industriei cãrbunelui şi transporturilor (domenii considerate sensibile din punct de vedere concurenţial la nivelul Uniunii Europene), ponderea acestora în ajutorul naţional global se menţine relativ scãzutã şi la nivelul anului 2000, respectiv:
● ponderea ajutoarelor de stat pentru industria cãrbunelui din total ajutoare este de 3,5% în anul 2000 (fata de 5,8% în 1998 şi 3,3% în anul 1999);
● ponderea ajutoarelor de stat acordate agenţilor economici care opereazã în domeniul transporturilor este de 11,7% în anul 2000 (fata de 17,6% în anul 1998 şi 12,0% în anul 1999).
23. Totodatã, creşterea în anul 2000 a ponderii în ajutorul naţional global a ajutoarelor de stat identificate de natura facilitãţilor fiscale, este determinata şi de cauze cum sunt:
● creşterea ariei ajutoarelor de stat identificate de natura facilitãţilor fiscale;
● efectul propagat al mãsurilor de sprijin din partea statului care au vizat eşalonarea datoriilor agenţilor economici cãtre buget şi care au generat efecte economice pe întreaga perioada de eşalonare, conform legislaţiei romane ajutoarele de stat identificandu-se la nivelul fiecãrui an în parte şi nu o singura data la acordarea facilitatii;
● alocarea în continuare de noi ajutoare de stat de natura facilitãţilor fiscale (fie alocari specifice în cadrul unei scheme existente de ajutor de stat fie ca urmare a adoptãrii unor noi scheme de ajutor de stat care prevãd acordarea de astfel de facilitãţi).
24. In ceea ce priveşte cuantumul efectiv al ajutorului naţional global din România comparativ cu ajutorul de stat global acordat la nivelul Uniunii Europene, ni se pare semnificativã situaţia reflectatã de urmãtorii indicatori:
● ponderea ajutorului de stat în Produsul intern brut, respectiv 5,1% în România, comparativ cu 1,2% în Uniunea Europeanã,
● ajutorul de stat anual pe locuitor, respectiv 87 Euro/locuitor/an în anul 2000 în România, comparativ cu circa 240 Euro/locuitor/an în Uniunea Europeanã (media anuala în perioada 1997 - 1999).

AJUTORUL NAŢIONAL GLOBAL.
COMPARAŢIE ROMÂNIA - UNIUNEA EUROPEANĂ

Dinamica ajutorului de stat naţional global

25. Nivelul şi dinamica ajutorului naţional global în România în perioada 1996 - 2000 se prezintã astfel:

Tabel 1
Ajutorul de stat global identificat la nivel naţional. Sume anuale.



┌───────────────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬─────────┐
│ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │EUR 15**)│
├───────────────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴─────────┤
│Ajutor de stat naţional │
│global exprimat in: │
├───────────────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬─────────┤
│- Miliarde lei preţuri │7318,0│19962,2│11644,8│29384,2│40987,8│ - │
│ curente │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│- Miliarde euro preţuri │ 1,9 │ 2,5 │ 1,2 │ 1,8 │ 2,1 │ - │
│ curente*) │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│- Miliarde euro preţuri │ 2,8 │ 3,1 │ 1,2 │ 2,0 │ 1,9 │ 89,9 │
│constantte 1998**) │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│Dinamica***) (%) │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│- în România │100,0 │ 110,3 │ 41,8 │ 72,1 │ 69,8 │ │
├───────────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│- în Uniunea Europeanã │100,0 │ 94,6 │ 88,5 │ 76,8 │ n.d. │ │
│ (EUR 15) │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│Ponderea ajutorului de stat│ 6,7 │ 7,9 │ 3,1 │ 5,4 │ 5,1 │ 1,2 │
│ naţional global în PIB (%)│ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│Ponderea ajutorului de stat│ │ │ │ │ │ │
│ naţional global în │ │ │ │ │ │ │
│cheltuieli guvernamentale │ │ │ │ │ │ │
│(%) │ 21,0 │ 26,1 │ 9,9 │ 19,8 │ 17,2 │ 2,4 │
└───────────────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴─────────┘



-------
*) calculat pe baza cursului mediu anual al leului în raport cu euro
**) s-a utilizat deflatorul PIB pentru transformarea în preţuri constante 1998 şi cursul mediu anual al leului în raport cu euro din anul 1998; pentru EUR 15 sumele reprezintã media anuala în intervalul 1997 - 1999
***) Baza de calcul este ajutorul de stat exprimat în euro preţuri constante 1998, iar în cazul situaţiei sintetice la nivelul Uniunii Europene (EUR 15) nu avem date pentru a determina dinamica în anul 2000 fata de anul 1996

26. Modificarea ponderii ajutorului naţional global în Produsul intern brut, ca şi în totalul cheltuielilor guvernamentale, la nivelul anilor 1998 şi 1999, fata de datele prezentate în Raportul 1999 are drept cauze:
● actualizarea bazei statistice utilizate
● identificarea unui volum mai mare de ajutoare de stat pentru perioada precedenta.

Graficul 1.
Dinamica ajutorului de stat naţional global în România şi Uniunea Europeanã

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 1 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

Tendinţa generalã de reducere a ajutorului de stat în perioada 1996 - 2000, la nivelul Uniunii Europene, se manifesta şi în România.
Este de remarcat faptul ca scãderea ajutorului naţional global pe întreaga perioada 1996 - 2000 în România a fost mai accentuata decât în Uniunea Europeanã: ajutorul naţional global identificat în anul 2000 fata de cel identificat în anul 1996, reprezenta în România 69,8%, comparativ cu Uniunea Europeanã unde în anul 1999 ajutorul de stat global la nivel comunitar se situa la 76,8% din cel acordat în anul 1996.
27. Reducerea cu circa 9,7% a cuantumului ajutoarelor de stat identificate la nivelul anului 2000, comparativ cu cele acordate în anul 1999, reflecta începutul de stabilizare şi redresare economicã a României, în special ca rezultanta a creşterii producţiei industriale (+8,2%), cu cele trei principale componente ale sale: industria energetica (+9,4%), industria prelucratoare (+8,2%) şi industria extractivã (+7,0%).
In acest proces, politicile de sprijin economic adoptate au vizat sprijinul agenţilor economici aflaţi în dificultate, în vederea redresarii şi a creşterii gradului de atractivitate a acestora la privatizare, precum şi adoptarea de mãsuri în vederea combaterii somajului.
Astfel, ponderea ajutorului de stat pentru salvare-restructurare a crescut de la 17,5% din ajutorul naţional global în anul 1998, la 25,8% în anul 1999 si, respectiv, la 25% în anul 2000, peste 70% din aceste ajutoare fiind acordate agenţilor economici care opereazã în industria prelucratoare. Totodatã, se menţine la un nivel ridicat ajutorul de stat pentru combaterea somajului: 12,1% din ajutorul naţional global în 1998, 10,5% în anul 1999 şi 14,5% în anul 2000.

Domeniile beneficiare de ajutor de stat

28. Evoluţia structurii ajutorului naţional global pe domenii beneficiare, exprimatã în miliarde lei preţuri curente şi în milioane euro preţuri constante 1998, se prezintã astfel:

Tabel 2
Volumul global al ajutoarelor de stat în România şi Uniunea Europeanã. Sume acordate pe domeniile beneficiare.



┌──────────────────┬────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────────┐
│ │ │ │ │ │ │ │ EUR 15 │
│ Specificaţie │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │(1997-1999)│
├──────────────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│Ajutor naţional │mld lei │7318,0│19962,2│11644,8│29384,2│40987,8│ - │
│global, │mii euro│1894,4│ 2467,2│ 1165,7│ 1803,2│ 2053,9│ 89885,0│
│din care pentru: │ % │ 100,0│ 100,0│ 100,0│ 100,0│ 100,0│ 100,0│
├──────────────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│ │mld lei │3005,0│ 3569,0│ 827,0│ 1833,7│ 4734,3│ - │
│- agricultura │mii euro│ 777,9│ 441,1│ 82,8│ 112,5│ 237,2│ 13981,1│
│ │ % │ 41,1│ 17,9│ 7,1│ 6,2│ 11,6│ 15,6│
├──────────────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│ │mld lei │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,6│ 1,9│ - │
│- pescuit │mii euro│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,1│ 281,8│
│ │ % │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,3│
├──────────────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│ │mld lei │1486,6│ 2656,8│ 2938,5│ 8171,2│13082,2│ _ │
│- industria │mii euro│ 384,9│ 328,4│ 294,2│ 501,4│ 655,6│ 27562,7│
│ prelucratoare │ % │ 20,3│ 13,3│ 25,2│ 27,8│ 31,9│ 30,7│
├──────────────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│ │mld lei │ 807,4│ 629,4│ 676,8│ 958,6│ 1443,3│ _ │
│- industria │mii euro│ 209,0│ 77,8│ 67,7│ 58,8│ 72,3│ 7577,5│
│ cãrbunelui │ % │ 11,0│ 3,2│ 5,8│ 3,3│ 3,5│ 8,4│
├──────────────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│ │mld lei │ 423,5│ 1746,1│ 2051,8│ 3520,2│ 4786,8│ _ │
│- transporturi │mii euro│ 109,6│ 215,8│ 205,4│ 216,0│ 239,9│ 32011,6│
│ │ % │ 5,8│ 8,7│ 17,6│ 12,0│ 11,7│ 35,6│
├──────────────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│ │mld lei │1595,4│11360,9│ 3659,3│11731,6│10892,6│ - │
│- servicii │mii euro│ 413,0│ 1404,2│ 366,3│ 719,9│ 545,8│ 5409,9│
│ │ % │ 21,8│ 56,9│ 31,4│ 39,9│ 26,6│ 6,0│
├──────────────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│ │mld lei │ 0,0│ 0,0│ 1408,2│ 3075,6│ 5953,9│ _ │
│- combaterea │mii euro│ 0,0│ 0,0│ 141,0│ 188,7│ 298,4│ 881,2│
│ somajului │ % │ 0,0│ 0,0│ 12,1│ 10,5│ 14,5│ 1,0│
├──────────────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│ │mld lei │ 0,0│ 0,0│ 83,2│ 92,6│ 92,8│ _ │
│- pregãtire │mii euro│ 0,0│ 0,0│ 8,3│ 5,7│ 4,7│ 2179,5│
│ profesionalã │ % │ 0,0│ 0,0│ 0,7│ 0,3│ 0,2│ 2,4│
└──────────────────┴────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────────┘


29. Tabelul de mai sus pune în evidenta modificãrile de structura ale ajutorului naţional global, înregistrate în perioada 1996 - 2000, precum şi gradul în care structura ajutorului naţional global în România s-a apropiat de structura ajutorului global comunitar.
Trebuie subliniat faptul ca diferenţele de structura constatate între ajutoarele de stat acordate pe domenii de activitate, în România şi Uniunea Europeanã, sunt influentate şi de sfera de cuprindere a acestora.
Astfel, pentru a evidenţia nivelul comparativ al ajutorului de stat acordat în România şi Uniunea Europeanã s-au pãstrat clasificarile pe domenii conform celui de al IX-lea Raport comunitar, iar ajutoare de stat care nu se regaseau în cadrul acestor domenii au fost grupate sub titlul generic de "servicii". Din aceasta cauza, ajutorul de stat grupat în sfera serviciilor este semnificativ în România (26,6% în anul 2000) comparativ cu Uniunea Europeanã, unde în perioada 1997 - 1999 ajutoarele de stat acordate acestui domeniu s-au situat la circa 6%.
30. Nivelul ridicat al somajului în România a determinat aplicarea unor mãsuri privind combaterea somajului prin elaborarea unor politici specifice în acest domeniu.
Astfel, faptul ca ajutoarele de stat acordate în vederea combaterii somajului s-au situat la 10,5% din ajutorul naţional global în anul 1999, respectiv la 14,5% în anul 2000, a avut ca efect economic reducerea ratei somajului în anul 2000 fata de anul 1999 de la 11,8% la 10,5%. In perspectiva privatizãrii accelerate şi a restructurãrii economiei naţionale generata de privatizare, în perioada urmãtoare se are în vedere elaborarea de strategii specifice problematicii forţei de munca referitor la combaterea somajului, pregãtirea şi reconversia profesionalã.
31. Evoluţia structurii ajutorului naţional global pe principalele domenii beneficiare este prezentatã în graficul urmãtor:

Graficul 2.
Evoluţia structurii ajutorului naţional global pe domenii beneficiare.

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 2 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

Ajutorul naţional global în România şi Uniunea Europeanã

32. Pentru a caracteriza evoluţia ajutorului de stat în România comparativ cu nivelul ajutorului de stat în statele membre ale Uniunii Europene sunt edificatori o serie de indicatori sintetici cum sunt:
● ajutorul de stat ce revine pe locuitor anual;
● ajutorul de stat ce revine pe salariat anual;
● ponderea ajutorului de stat naţional global în Produsul intern brut;
● ponderea ajutorului de stat naţional global în totalul cheltuielilor publice.
Tabelul urmãtor prezintã nivelul acestor indicatori ca medie anuala în perioada 1997-1999 atât pentru Statele Membre ale Uniunii Europene, cat şi pentru Uniunea Europeanã în ansamblul sau, precum şi evoluţia anuala a acestora înregistratã în România, în cursul perioadei 1996-2000.

Tabel 3
Ajutorul naţional global. Situaţia comparativa dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi România.



┌────────────────────────────┬──────────────────────┬──────────────────────────┐
│ │ Nivel mediu anual │ Ponderea ajutorului │
│ │ (euro preţuri │ naţional global (%) in: │
│ │constante 1998) pe un:│ │
├────────────────────────────┼───────────┬──────────┼───────────┬──────────────┤
│ │ locuitor │ salariat │ Produsul │Cheltuielile │
│ │ │ │intern brut│guvernamentale│
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│A. EUR 15, anual în perioada│ │ │ │ │
│1997-1999, din care: │ 240 │ 563 │ 1,18 │ 2,44 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ Austria │ 270 │ 550 │ 1,16 │ 2,15 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ Belgia │ 309 │ 830 │ 1,41 │ 2,76 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ Danemarca │ 317 │ 622 │ 1,08 │ 1,90 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ Germania │ 326 │ 712 │ 1,39 │ 2,85 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ Grecia │ 124 │ 338 │ 1,21 │ 2,70 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ Spania │ 155 │ 416 │ 1,17 │ 2,80 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ Finlanda │ 387 │ 914 │ 1,74 │ 3,21 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ Franta │ 304 │ 772 │ 1,38 │ 2,55 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ Irlanda │ 288 │ 706 │ 1,36 │ 3,75 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ Italia │ 236 │ 607 │ 1,28 │ 2,56 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ Luxemburg │ 514 │ 912 │ 1,31 │ 3,04 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ Olanda │ 202 │ 406 │ 0,90 │ 1,90 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ Portugalia │ 154 │ 326 │ 1,56 │ 3,50 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ Suedia │ 203 │ 436 │ 0,84 │ 1,35 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ Marea Britanie │ 128 │ 280 │ 0,60 │ 1,47 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│B. România, în anii: │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ 1996 │ 123 │ 469 │ 6,72 │ 21,04 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ 1997 │ 136 │ 549 │ 7,89 │ 26,10 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ 1998 │ 52 │ 217 │ 3,12 │ 9,91 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ 1999 │ 89 │ 422 │ 5,38 │ 19,78 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ 2000 │ 87 │ 421 │ 5,12 │ 17,22 │
└────────────────────────────┴───────────┴──────────┴───────────┴──────────────┘



33. Datele de mai sus pun în evidenta menţinerea în continuare şi în cursul anului 2000 a tendinţelor existente în perioada anterioarã, referitor la raportul dintre ajutorul de stat acordat şi efortul financiar necesar sustinerii acestuia la nivel naţional, precum şi în ceea ce priveşte nivelul comparativ înregistrat în Statele Membre ale Uniunii Europene, pe de o parte, şi România, pe de alta parte.
Astfel, pentru a susţine un ajutor de stat de 421 euro/salariat în România (cu circa 25% mai mic decât la nivelul mediei Uniunii Europene de 563 euro/salariat), efortul financiar exprimat de ponderea ajutorului naţional global în cheltuielile guvernamentale din România a fost în anul 2000 de 17,2% (de circa 7 ori mai mare decât în Uniunea Europeanã, respectiv de 2,4%).
34. Pentru a pune în evidenta nivelul ajutorului de stat pe locuitor si, respectiv pe salariat, comparativ în România şi Uniunea Europeanã, precum şi dinamica acestora în România în perioada 1996 - 2000, prezentam urmãtorul grafic:

Graficul 3.
Nivelul şi dinamica ajutorului naţional global. Comparaţie între România şi Uniunea Europeanã.

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 3 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

35. De asemenea, efortul guvernamental de sustinere prin mãsuri de ajutor de stat a economiei naţionale în perioada 1996 - 2000 în condiţiile unor bugete anuale de austeritate, este prezentat comparativ cu situaţia existenta în Uniunea Europeanã.
Astfel, graficul urmãtor pune în evidenta faptul ca intervenţia statului în economie justificatã într-o perioada de schimbãri majore pentru România - este semnificativã, iar ajutorul naţional global deţine o pondere importanta atât în Produsul intern brut, cat şi în cheltuielile guvernamentale, mult superioarã situaţiei existente în Statele Membre ale Uniunii Europene.
Totodatã, din compararea informaţiilor cuprinse în graficele nr. 3 şi nr. 4, rezulta disparitatile existente între puterea economicã a statelor membre ale Uniunii Europene pentru sprijinirea prin mãsuri de ajutor de stat a propriilor economii naţionale şi efortul financiar considerabil - al statului roman în susţinerea propriilor strategii de dezvoltare macroeconomica.

Graficul 4.
Efortul sustinerii economiei naţionale prin mãsuri de ajutor de stat în România comparativ cu Uniunea Europeanã.

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 4 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

CORELAŢII ÎNTRE AJUTORUL NAŢIONAL GLOBAL SI BUGETUL DE STAT CONSOLIDAT

Ajutorul naţional global şi deficitul bugetar

36. Sintetic, modul în care se reflecta ajutorul naţional global în bugetul de stat consolidat este prezentat în urmãtorul tabel:

Tabel 4
Principalele corelaţii între ajutorul naţional global şi bugetul de stat consolidat.



┌─────────────────────────────────────────────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────┐
│ Specificaţie │1996 │1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├─────────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────┤
│BUGETUL DE STAT CONSOLIDAT - miliarde lei preţuri curente │
├─────────────────────────────────────────────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────┤
│ > Venituri │29282│67467│104002│135972│204753│
├─────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│ > Cheltuieli │34784│76489│117538│148562│238037│
├─────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│ > Deficit │ 5503│ 9022│ 13536│ 12591│ 33285│
├─────────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────┤
│AJUTOR DE STAT - miliarde lei preţuri curente │
├─────────────────────────────────────────────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────┤
│Total │ 7318│19962│ 11645│ 29384│ 40988│
├─────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│din care de natura: │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│ > Renunţãrii la venituri │ 2432│ 6423│ 4954│ 13201│ 21458│
├─────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│din care: │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│ - Scutiri şi reduceri la plata obligaţiilor│ │ │ │ │ │
│ fiscale │ 4│ 17│ 1368│ 2533│ 3968│
├─────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│ - Dobânda aferentã creditelor bugetare │ 30│ 1023│ 81│ 201│ 242│
├─────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│ - Scutiri şi reduceri la plata majorãrilor │ │ │ │ │ │
│ de întârziere şi a penalitãţilor aferente│ 5│ 684│ 1234│ 6392│ 12195│
├─────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│ - Acordarea de garanţii de stat │ 2393│ 4699│ 2271│ 4075│ 5053│
├─────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│> Cheltuieli bugetare │ 4886│13539│ 6691│ 16184│ 19529│
├─────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│din care: │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│ - Subvenţii, alocaţii, prime, dobânda │ │ │ │ │ │
│ subventionata, alte sume nerambursabile │ 3625│ 3569│ 5069│ 13227│ 15457│
├─────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│ - Participarea cu capital a statului, │ │ │ │ │ │
│ conversia datoriilor │ 1261│ 9970│ 1622│ 2957│ 4072│
├─────────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────┤
│CORELAŢII │
├─────────────────────────────────────────────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────┤
│> Raportul dintre ajutorul de stat şi │ │ │ │ │ │
│ deficitul bugetar*) - % │133,0│221,3│ 86,0│ 233,4│ 123,1│
├─────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│> Scãderea veniturilor bugetare pe seama │ │ │ │ │ │
│ ajutorului de stat**) - % │ 8,3│ 9,5│ 4,8│ 9,7│ 10,5│
├─────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│> Creşterea cheltuielilor bugetare pe seama │ │ │ │ │ │
│ ajutorului de stat***) - % │ 14,0│ 17,7│ 5,7│ 10,8│ 8,2│
└─────────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────┘



------
*) Total ajutor de stat/deficit bugetar
**) Ajutor de natura renunţãrii la venituri/venituri bugetare
***) Ajutor de natura cheltuielilor bugetare/cheltuieli bugetare

37. Din compararea ajutorului naţional global şi a deficitului bugetului de stat consolidat rezulta, pe de o parte, necesitatea unui control strict al promovãrii de noi mãsuri de ajutor de stat si, pe de alta parte, importanta deosebita pe care o implica modul de gestionare a schemelor existente, astfel încât sa se realizeze o utilizare cat mai eficienta a fondurilor publice. Aceasta abordare se reflecta la nivelul anului 2000 prin devansarea deficitului bugetar de cãtre ajutorul naţional global cu numai 23%, în condiţiile în care în anul 1999 ajutorul naţional global reprezenta mai mult de dublul deficitului bugetar (133,4%), ceea ce înseamnã o îmbunãtãţire.
Graficul urmãtor pune în evidenta evoluţiile înregistrate de ajutorul naţional global şi deficitul bugetar anual în perioada 1996 - 2000.

Graficul 5.
Ajutorul naţional global şi deficitul bugetar în perioada 1996 - 2000

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 5 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

Ajutorul de stat, în funcţie de natura instrumentelor financiare utilizate, afecteazã ambii termeni ai ecuatiei ce defineşte deficitul bugetar, respectiv veniturile bugetare şi cheltuielile bugetare.
Astfel, dacã ponderea în total cheltuieli bugetare a ajutorului de stat de natura cheltuielii bugetare a scãzut de la 14% în 1996 la 8,2% în anul 2000, veniturile bugetare au fost cu 10,5% mai mici în anul 2000 (8,3% în anul 1996) ca urmare a acordãrii de ajutoare de stat care implicau renunţarea din partea statului la unele venituri în avantajul unor agenţi economici.
Dinamica diferita a celor doua componente ale ajutorului naţional global pune în evidenta controlul riguros al sumelor acordate de cãtre stat cu caracter nerambursabil în condiţiile unor bugete de austeritate, precum şi adoptarea unor instrumente specifice recuperãrii de creanţe bugetare, care au implicat şi acordarea de ajutoare de stat de natura renunţãrii la unele venituri cuvenite.
38. Un aspect deosebit de important rezulta din analiza evoluţiei surselor de finanţare ale ajutorului naţional global, care, în perioada 1996 - 2000, au înregistrat mutaţii semnificative.
Astfel, dacã la nivelul anului 1996 nu au fost identificate decât ajutoare de stat acordate prin intermediul bugetului de stat, în anii urmãtori s-au acordat ajutoare de stat şi prin intermediul bugetului asigurãrilor sociale, respectiv prin intermediul bugetelor locale.
Cu cat procesele de descentralizare s-au accentuat, cu atât prin preluarea atribuţiilor ce le revin în administrarea fondurilor publice gestionate, autoritãţile centrale şi teritoriale au acţionat în sensul acordãrii de ajutoare de stat conform unor obiective specifice (dezvoltare regionala, combaterea somajului, pregãtire profesionalã).
39. Principalele evoluţii privind structura şi dinamica surselor de finanţare ale ajutorului naţional global sunt prezentate în tabelul şi graficul urmãtor.

Tabel 5
Ajutorul de stat naţional global în funcţie de sursa de finanţare.



- miliarde lei -
┌───────────────────────────────────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┐
│ Specificaţie │ 1996│1997 │1998 │1999 │2000 │
├───────────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┤
│Ajutor de stat naţional global acordat prin: │
├───────────────────────────────────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┤
│1. Bugetul de stat │ 7318│19391│ 9640│23411│ 27012│
│ - Renunţare la venituri │ 2432│ 6045│ 4798│11121│ 14136│
│ din care: │ │ │ │ │ │
│ prin sistemul fiscal │ 9│ 324│ 2452│ 8859│ 8842│
│ - Cheltuieli bugetare │ 4886│13345│ 4842│12291│ 12876│
├───────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│2. Bugetul asigurãrilor sociale │ │ 378│ 1556│ 5071│ 12851│
│ - Renunţare la venituri prin sistemul de │ │ │ │ │ │
│ asigurãri sociale │ │ 378│ 147│ 1996│ 6897│
│ - Cheltuieli bugetare │ │ │ 1408│ 3076│ 5954│
├───────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│3. Bugete locale │ │ 194│ 450│ 902│ 1124│
│ - Renunţare la venituri │ │ │ 8│ 84│ 425│
│ din care: │ │ │ │ │ │
│ prin sistemul fiscal │ │ │ 2│ 75│ 424│
│ - Cheltuieli bugetare │ │ 194│ 441│ 817│ 699│
├───────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│TOTAL │ 7318│19962│11645│29384│ 40988│
│ - Renunţare la venituri │ 2432│ 6423│ 4954│13201│ 21458│
│ din care: │ │ │ │ │ │
│ prin sistemul fiscal şi de asigurãri sociale│ 9│ 702│ 2602│ 8925│ 16163│
│ - Cheltuieli bugetare │ 4886│13539│ 6691│16184│ 19529│
└───────────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┘



Graficul 6.
Ajutorul naţional global. Structura surselor de finanţare.

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 6 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

Instrumente financiare utilizate

40. In concordanta cu experienţa dobandita şi cu efectele economice înregistrate în plan comunitar, Comisia Europeanã recomanda atât Statelor Membre, cat şi ţãrilor asociate la Uniunea Europeanã, nu numai reducerea constanta a intervenţiei prin mãsuri de natura ajutorului de stat în economiile naţionale, ci şi orientarea cãtre acele instrumente financiare, care permit controlul strict al alocãrii si, implicit, al efectelor economice generate.
Rezultatul aplicãrii acestei concepţii se reflecta la nivel comunitar în reducerea constanta a ponderii ajutoarelor de stat de natura renunţãrii la venituri în favoarea celor de natura cheltuielii bugetare.

Tabel 6
Structura ajutorului naţional global în funcţie de natura ajutorului. Comparaţie România - Uniunea Europeanã



┌─────────────────────────────────┬──────────────────────────────┬─────────────┐
│ │ │ Uniunea │
│ │ România │ Europeanã │
│ │ │ (EUR 15) │
├─────────────────────────────────┼─────┬──────┬─────┬─────┬─────┼──────┬──────┤
│ Specificaţie │1996 │ 1997 │1998 │1999 │2000 │(1996-│(1997-│
│ │ │ │ │ │ │ 1998)│ 1999)│
├─────────────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│Ajutor de stat naţional global │100,0│ 100,0│100,0│100,0│100,0│ 100,0│ 100,0│
│din care, de natura: │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│> Renunţãrii la venituri, │ 33,2│ 32,2│ 42,5│ 45,0│ 52,4│ 15,2│ 12,6│
│ din care: │ │ │ │ │ │ │ │
│- Scutiri şi reduceri la plata │ 0,1│ 0,1│ 11,7│ 8,6│ 9,7│ 9,5│ 8,0│
│ obligaţiilor fiscale şi cãtre │ │ │ │ │ │ │ │
│ sistemul de asigurãri sociale │ │ │ │ │ │ │ │
│- Dobânda aferentã creditelor │ 0,4│ 5,1│ 0,7│ 0,7│ 0,6│ 4,2│ 3,6│
│ bugetare │ │ │ │ │ │ │ │
│- Scutiri şi reduceri la plata │ 0,1│ 3,4│ 10,6│ 21,8│ 29,8│ 0,3│ 0,2│
│ majorãrilor de întârziere şi a │ │ │ │ │ │ │ │
│ penalitãţilor aferente │ │ │ │ │ │ │ │
│- Acordarea de garanţii de stat │ 32,7│ 23,5│ 19,5│ 13,9│ 12,3│ 1,2│ 0,8│
├─────────────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│> Cheltuielii bugetare, │ │ │ │ │ │ │ │
│ din care: │ 66,8│ 67,8│ 57,4│ 55,0│ 47,6│ 84,8│ 87,5│
│- Subvenţii, alocaţii, │ 49,5│ 17,9│ 43,5│ 45,0│ 37,7│ 79,1│ 82,6│
│ subvenţionarea dobânzii, alte │ │ │ │ │ │ │ │
│ sume cu caracter nerambursabil │ │ │ │ │ │ │ │
│- Participarea cu capital a │ 17,2│ 49,9│ 13,9│ 10,0│ 9,9│ 5,8│ 4,8│
│ statului, conversia │ │ │ │ │ │ │ │
│ datoriilor │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────┴─────┴──────┴─────┴─────┴─────┴──────┴──────┘



Din tabel rezulta ca, dacã ajutoarele de stat de natura subvenţiilor, primelor, altor sume cu caracter nerambursabil înregistreazã un trend crescãtor în Uniunea Europeanã (de la 79,1% - media perioadei 1996-1998, la 82,6% - media perioadei 1997-1999), în România trendul este constant descrescator (de la 49,5% în 1996, la 37,7% în anul 2000).
In mod similar, scutirile şi reducerile acordate la plata majorãrilor de întârziere şi a penalitãţilor aferente obligaţiilor fiscale şi de asigurãri sociale neachitate la termen au o pondere semnificativã, în creştere, în ajutorul naţional global, comparativ cu Uniunea Europeanã, unde trendul este descrescator:
41. Evoluţia structurii instrumentelor financiare utilizate la alocarea ajutorului naţional global de natura cheltuielii bugetare este prezentatã în tabelul urmãtor:

Tabel 7
Ajutorul naţional global de natura cheltuielilor bugetare. Comparaţie România - Uniunea Europeanã



- în procente -
┌─────────────────────────────────┬──────────────────────────────┬─────────────┐
│ │ │ Uniunea │
│ │ România │ Europeanã │
│ │ │ (EUR 15) │
├─────────────────────────────────┼─────┬──────┬─────┬─────┬─────┼──────┬──────┤
│ Specificaţie │1996 │ 1997 │1998 │1999 │2000 │(1996-│(1997-│
│ │ │ │ │ │ │1998) │ 1999)│
├─────────────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│> Cheltuieli bugetare, │100.0│ 100.0│100.0│100.0│100.0│ 100.0│ 100.0│
│ Din care: │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│ - Subvenţii, alocaţii, │ │ │ │ │ │ │ │
│ subvenţionarea dobânzii, │ │ │ │ │ │ │ │
│ alte sume cu caracter │ 74,1│ 26,4│ 75,8│ 81,8│ 79,2│ 93,3│ 94,4│
│ nerambursabil │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│ - Participarea cu capital a │ 25,7│ 73,6│ 24,2│ 18,2│ 20,8│ 6,8│ 5,5│
│ statului, conversia │ │ │ │ │ │ │ │
│ datoriilor │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────┴─────┴──────┴─────┴─────┴─────┴──────┴──────┘




42. Graficul 7 pune în evidenta evoluţia comparativa a structurii din punct de vedere al instrumentelor financiare utilizate a ajutorului naţional global de natura cheltuielii bugetare, în România şi Uniunea Europeanã.
De menţionat este faptul ca, pentru asigurarea comparabilitãţii datelor prezentate în grafic, s-au utilizat - conform metodologiei comunitare - medii anuale glisante în intervalul 1996 - 2000. Aceasta a permis aplatizarea impactului factorilor conjucturali.

Graficul 7.
Ajutorul naţional global de natura cheltuielilor bugetare. Comparaţie România - Uniunea Europeanã

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 7 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)


43. Evoluţia structurii instrumentelor financiare utilizate la alocarea ajutorului naţional global de natura renunţãrii la venituri este prezentatã în tabelul urmãtor:

Tabel 8
Ajutorul naţional global de natura renunţãrii la venituri. Comparaţie România - Uniunea Europeanã



- în procente -
┌─────────────────────────────────┬──────────────────────────────┬─────────────┐
│ │ │ Uniunea │
│ │ România │ Europeanã │
│ │ │ (EUR 15) │
│ Specificaţie ├─────┬──────┬─────┬─────┬─────┼──────┬──────┤
│ │1996 │ 1997 │1998 │1999 │2000 │(1996-│(1997-│
│ │ │ │ │ │ │1998) │1999) │
├─────────────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│> Renunţare la venituri, │100,0│ 100,0│100,0│100,0│100,0│ 100,0│ 100,0│
│ din care: │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│- Scutiri şi reduceri la plata │ 0,3│ 0,3│ 27,5│ 19,1│ 18,5│ 62,5│ 63,5│
│ obligaţiilor fiscale │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│- Dobânda aferentã creditelor │ 1,2│ 15,8│ 1,6│ 1,6│ 1,1│ 27,6│ 28,6│
│ bugetare │ │ │ │ │ │ │ │
│ ───────────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│- Scutiri şi reduceri la plata │ 0,3│ 10,6│ 24,9│ 48,4│ 56,9│ 2,0│ 1,6│
│ majorãrilor de întârziere şi a │ │ │ │ │ │ │ │
│ penalitãţilor aferente │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│- Acordarea de garanţii de stat │ 98,5│ 73,0│ 45,9│ 30,9│ 23,5│ 7,9│ 6,3│
└─────────────────────────────────┴─────┴──────┴─────┴─────┴─────┴──────┴──────┘



44. Si în cazul realizãrii analizei comparative România - Uniunea Europeanã a evoluţiei structurii din punct de vedere al instrumentelor financiare utilizate la alocarea de ajutoare de stat de natura renunţãrii la venituri s-au determinat medii anuale glisante (media anuala pentru trei ani consecutivi), în intervalul 1996 - 2000.
Graficul urmãtor pune în evidenta tendintele înregistrate privind structura anuala a instrumentelor financiare utilizate la acordarea de ajutoare de stat de natura renunţãrii la venituri din partea statului, pentru susţinerea anumitor domenii de activitate sau realizarea anumitor obiective ale strategiilor guvernamentale, în România şi în Uniunea Europeanã, în condiţii comparabile.

Graficul 8.
Ajutorul naţional global de natura renunţãrii la venituri. Comparaţie România - Uniunea Europeanã.

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 8 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

Clasificarea ajutoarelor de stat în funcţie de obiectivul principal al acordãrii

45. Conform practicii europene, evaluarea compatibilitatii ajutoarelor de stat cu un mediu concurenţial normal si, implicit, autorizarea acestora se face în relatie directa cu obiectivul principal avut în vedere la alocare. Astfel, se considera ca impactul anticoncurential generat de acordarea ajutoarelor de stat este diferit nu numai în funcţie de domeniul în care acţioneazã agenţii economici beneficiari, respectiv piaţa afectatã, ci şi de scopul urmãrit de Statele Membre (obiectivul principal) la promovarea schemelor sau ajutoarelor de stat individuale.
In consecinţa, principiile generale privind ajutorul de stat, statuate de art. 86 şi 87 din Tratatul de la Amsterdam au fost dezvoltate prin directive, regulamente, linii directoare etc., acestea reglementand în mod concret criteriile şi metodologia de evaluare a ajutoarelor de stat în funcţie de obiectivul principal al acordãrii.
46. In procesul de promovare a acquis-ului comunitar din domeniul concurentei în practica româneascã, adoptarea <>Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat şi legislaţia secundarã au constituit un prim pas - esenţial - pentru implementarea coerenta a practicii comunitare în domeniu.
Totodatã, este iniţiat un proces de amendare a prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 599/2000 , proces prin care vor fi armonizate din punct de vedere procedural cu noile reglementãri europene inventarierea şi monitorizarea ajutoarelor de stat.
47. Raportul 2000 analizeazã, de regula, ajutoarele de stat acordate de România în perioada 1996 - 2000 şi care au fost alocate fie în baza unor scheme de ajutor de stat, fie ca ajutoare individuale, fãrã a fi fost supuse unui proces de autorizare de cãtre Consiliul Concurentei, deoarece au fost instituite, în majoritatea lor, anterior intrãrii în vigoare la 1 ianuarie 2000 a <>Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. In consecinţa, încadrarea pe obiective a acestor ajutoare de stat s-a realizat în funcţie de prevederile cuprinse în actele normative-suport pentru schemele şi ajutoarele individuale respective.
48. Atât legislaţia comunitarã cat şi cea naţionala grupeazã ajutoarele de stat din punct de vedere al obiectivului principal urmãrit la acordare în patru mari grupe:
● agricultura şi pescuit;
● ajutoare orizontale;
● ajutoare sectoriale, respectiv acordate în sectoarele sensibile din punct de vedere concurenţial;
● ajutoare regionale.
Criteriile şi modalitãţile de evaluare la autorizarea ajutoarelor de stat sunt specifice fiecãrei grupe în parte si, în cadrul acestora, sunt specifice fiecãrei subgrupe. De menţionat este faptul ca domeniile beneficiare, cu excepţia agriculturii şi pescuitului, care au un regim special de reglementare în Uniunea Europeanã, se regãsesc la nivelul tuturor celorlalte grupe de obiective. De exemplu, agenţii economici care opereazã în industria prelucratoare se regãsesc ca beneficiari de ajutoare de stat atât în cazul promovãrii de cãtre stat a unor mãsuri de sprijin în profil orizontal sau regional, cat si, în mod direct, în profil sectorial, în cazul sectoarelor sensibile din punct de vedere concurenţial.
49. Sintetic, tabelul şi graficul urmãtor pun în evidenta structura ajutorului naţional global pe obiective, asa cum au fost identificate în perioada 1996 - 2000.

Tabel 9
Ajutorul naţional global. Structura în funcţie de obiectivul principal, în perioada 1996 - 2000.



┌───────────────────────────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├───────────────────────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Ajutorul naţional global │ │ │ │ │ │
│- miliarde lei preţuri curente │7318,0│19962,2│11644,8│29384,2│40987,8│
│- milioane Euro preţuri curente │1894,4│ 2467,2│ 1165,7│ 1803,2│ 2053,9│
│- milioane Euro preţuri constante 1998 │ │ │ │ │ │
│ │2787,0│ 3075,5│ 1165,7│ 2009,3│ 1945,0│
├───────────────────────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ din care pentru: │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│> agricultura şi pescuit │ │ │ │ │ │
│- miliarde lei preţuri curente │3005,0│ 3569,0│ 827,0│ 1834,3│ 4736,2│
│- milioane Euro preţuri curente │ 777,9│ 441,1│ 82,8│ 112,6│ 237,3│
│- pondere în total ajutor (%) │ 41,1│ 17,9│ 7,1│ 6,2│ 11,6│
├───────────────────────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│> obiective orizontale │ │ │ │ │ │
│- miliarde lei preţuri curente │2934,4│ 5934,0│ 7605,7│17933,7│25381,5│
│- milioane Euro preţuri curente │ 759,6│ 733,4│ 761,4│ 1100,5│ 1271,9│
│- pondere în total ajutor (%) │ 40,1│ 29,7│ 65,3│ 61,0│ 61,9│
├───────────────────────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│> obiective sectoriale │ │ │ │ │ │
│- miliarde lei preţuri curente │1378,5│10459,2│ 3212,0│ 8738,8│ 8756,3│
│- milioane Euro preţuri curente │ 356,9│ 1292,7│ 321,5│ 536,3│ 438,8│
│- pondere în total ajutor (%) │ 18,8│ 52,4│ 27,6│ 29,7│ 21,4│
├───────────────────────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│> obiective regionale │ │ │ │ │ │
│- miliarde lei preţuri curente │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 877,5│ 2113,9│
│- milioane Euro preţuri curente │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 53,8│ 105,9│
│- pondere în total ajutor (%) │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 3,0│ 5,2│
└───────────────────────────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┘



Graficul 9.
Ajutorul naţional global în funcţie de obiectivul principal al acordãrii, în perioada 1996 - 2000.

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 9 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

50. Dacã punem în evidenta evoluţia structurii ajutorului naţional global în funcţie de obiectivul principal, în România comparativ cu Uniunea Europeanã, rezulta ca şi în acest caz exista diferenţe semnificative. Totuşi, se poate previziona faptul ca reducerea graduala în viitor a ajutorului pentru salvare-restructurare ca parte a ajutoarelor orizontale, ca şi creşterea progresiva a ponderii ajutoarelor regionale va face ca structura ajutorului naţional global în România sa se apropie din ce în ce mai mult de structura comunitarã. Strategiile guvernamentale promovate în prezent dau consistenta acestei predictii pentru viitor.
51. Situaţia constatatã în perioada 1996 - 2000 este prezentatã în tabelul şi graficul urmãtor, în care, pentru asigurarea comparabilitãţii datelor, au fost utilizate medii glisante.

Tabel 10
Ajutorul naţional global. Evoluţia comparativa a structurii în funcţie de obiectivul principal, în România şi Uniunea Europeanã.



- în procente -
┌──────────────────────────────────┬──────────────┬─────────────┬──────────────┐
│ │ 1996-1998 │ 1997-1999 │ 1998-2000 │
├──────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤
│> agricultura şi pescuit │ │ │ │
│ - România │ 22,0 │ 10,4 │ 8,3 │
│ - Uniunea Europeanã (EUR 15) │ 14,6 │ 15,8 │ n.d. │
├──────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤
│> obiective orizontale │ │ │ │
│ - România │ 45,0 │ 52,0 │ 62,7 │
│ - Uniunea Europeanã (EUR 15) │ 14,6 │ 14,9 │ n.d. │
├──────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤
│> obiective sectoriale │ │ │ │
│ - România │ 32,9 │ 36,6 │ 26,2 │
│ - Uniunea Europeanã (EUR 15) │ 50,6 │ 52,3 │ n.d. │
├──────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤
│> obiective regionale │ │ │ │
│ - România │ 0,0 │ 1,0 │ 2,7 │
│ - Uniunea Europeanã (EUR 15) │ 20,2 │ 17,0 │ n.d. │
└──────────────────────────────────┴──────────────┴─────────────┴──────────────┘



Graficul 10.
Structura ajutorului naţional global pe obiective. Comparaţie România - Uniunea Europeanã.

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 10 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

Agricultura şi pescuit

52. Politicile de acordare a ajutoarelor de stat agriculturii şi pescuitului au caracterul de specificitate al domeniilor beneficiare respective si, la nivelul Comisiei Europene, în prezent, sunt tratate distinct din punct de vedere concurenţial.
Intervenţia statului de natura ajutorului de stat în agricultura şi pescuit este tratata în Partea a III-a - "Ajutorul de stat pentru agricultura şi pescuit" a prezentului Raport.

Obiective orizontale

53. Conform prevederilor legislaţiei naţionale, în concordanta cu clasificarile comunitare, ajutoarele de stat sunt grupate în ajutoare pentru:
54. Analiza structurii ajutoarelor de stat prin care se urmãreşte realizarea de obiective orizontale pune în evidenta necesitatea corelãrii programelor de dezvoltare macroeconomica şi a orientarii resurselor financiare ale tarii cu tendintele existente în Uniunea Europeanã
In mod sintetic, tabelul urmãtor prezintã în dinamica structura ajutoarelor orizontale în perioada 1996 - 2000, comparativ cu structura acestora la nivelul Uniunii Europene.

Tabel 11
Structura ajutorului naţional global pe obiective orizontale. Comparaţie România Uniunea Europeanã.



- în procente -
┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────┐
│ Obiective orizontale │ ROMÂNIA │ EUR 15 │
│ ├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤1997-1999│
│ │1996 │1997 │1998 │1999 │2000 │ │
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│ TOTAL, │100,0│100,0│100,0│100,0│100,0│ 100,0│
│ din care pentru: │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- cercetare - dezvoltare │ 0,2│ 0,0│ 0,2│ 0,8│ 0,6│ 28,9│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- mediu │ 0,0│ 0,2│ 1,5│ 1,2│ 1,5│ 5,4│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- întreprinderi mici şi mijlocii │ 0,1│ 0,3│ 0,1│ 0,8│ 2,2│ 23,5│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- comerţ │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 2,7│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- economisirea energiei │ 0,0│ 0,0│ 8,3│ 7,4│ 9,3│ 4,7│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- salvare - restructurare │ 0,2│ 13,6│ 26,7│ 42,3│ 40,4│ 6,7│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- combaterea somajului │ 0,0│ 0,0│ 18,5│ 17,2│ 23,5│ 6,7│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- pregãtire profesionalã │ 0,0│ 0,0│ 1,1│ 0,5│ 0,4│ 16,1│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- alte obiective │ 99,5│ 85,8│ 43,6│ 29,8│ 22,2│ 4,7│
└──────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────────┘



Obiective sectoriale

55. Gruparea pe obiective sectoriale vizeazã ajutoarele de stat acordate agenţilor economici care opereazã în urmãtoarele sectoare de activitate:
> în cadrul industriei prelucratoare:
● siderurgia (oţel),
● construcţiile de nave,
● producţia de vehicule cu motor (autoturisme, camioane, autobuze, tractoare etc.),
● fire şi fibre sintetice
> în cadrul industriei extractive:
● extracţia cãrbunelui
> în sfera serviciilor:
● transport (feroviar, maritim, fluvial, combinat, aerian)
● turism
● servicii financiare
● media şi cultura
56. Evoluţia structurii ajutorului naţional global pe obiective sectoriale este prezentatã în tabelul urmãtor:

Tabel 12
Structura ajutorului naţional global pe obiective sectoriale. Comparaţie România - Uniunea Europeanã.



- în procente -
┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────┐
│ Obiective orizontale │ ROMÂNIA │ EUR 15 │
│ ├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤1997-1999│
│ │1996 │1997 │1998 │1999 │2000 │ │
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│ TOTAL, │100,0│100,0│100,0│100,0│100,0│ 100,0│
│ din care pentru: │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- oţel │ 0,2│ 0,0│ 3,9│ 5,2│ 15,2│ 0,2│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- construcţii navale │ 0,0│ 0,0│ 2,7│ 0,4│ 2,0│ 2,7│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- alte sectoare sensibile │ │ │ │ │ │ │
│ concurenţial din industria │ │ │ │ │ │ │
│ prelucratoare │ 0,0│ 0,0│ 5,6│ 6,0│ 10,1│ 1,3│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- cãrbune: ajutoare de stat │ │ │ │ │ │ │
│ pentru producţie curenta │ 40,4│ 3,0│ 10,2│ 6,5│ 10,4│ 11,9│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- cãrbune: alte ajutoare │ 18,2│ 3,0│ 10,9│ 4,5│ 6,1│ 4,2│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- transporturi │ 29,9│ 15,7│ 63,9│ 40,1│ 52,1│ 68,1│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- turism │ 0,0│ 0,0│ 0,1│ 0,9│ 2,5│ 1,0│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- servicii financiare │ 11,4│ 78,3│ 2,3│ 35,8│ 0,6│ 6,9│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- media şi cultura │ 0,0│ 0,0│ 0,5│ 0,6│ 1,0│ 3,4│
└──────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────────┘



57. Analiza ajutoarelor acordate în sectoarele sensibile concurenţial este abordata distinct, în cadrul fiecãrui domeniu de activitate în care acţioneazã agenţii economici beneficiari, în funcţie de specificul pieţelor concurentiale, de importanta sectorului respectiv în ansamblul economiei naţionale, precum şi de strategiile de restructurare şi dezvoltare macroeconomica adoptate de Guvern în relaţia cu acesta.

Obiective regionale

58. Transpunerea în legislaţia naţionala a conceptiilor comunitare privind dezvoltarea regionala în general, dar şi în ceea ce priveşte reglementarea ajutorului de stat regional a început prin adoptarea în iulie 1998 a Legii nr. 151 privind dezvoltarea regionala - lege care prezintã cadrul juridic şi institutional de operare în domeniul politicilor regionale.
Astfel, sunt definite ca obiective de baza ale politicii de dezvoltare regionala în România urmãtoarele:
● diminuarea dezechilibrelor regionale existente, generate de condiţii istorice, geografice, economice, sociale şi politice, precum şi preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;
● corelarea politicilor şi activitãţilor sectoriale guvernamentale la nivel regional, prin stimularea iniţiativelor locale şi regionale, precum şi prin valorificarea resurselor existente pe plan local pentru a se realiza o dezvoltare economico-socialã şi culturalã durabilã;
● stimularea cooperãrii interregionale, interne şi internaţionale, a celei transfrontaliere, inclusiv în cadrul euroregiunilor în scopul realizãrii unor proiecte de interes comun, în conformitate cu acordurile internaţionale la care România este parte.
Promovarea acestor obiective în dezvoltarea regionala a tarii are în vedere totodatã şi pregãtirea cadrului institutional necesar integrãrii în structurile europene şi asigurarea posibilitatii de acces a României la fondurile structurale şi Fondul de coeziune al Uniunii Europene.
59. O problema specifica perioadei de tranzitie în România o constituie revigorarea şi restructurarea economiei în asa-numitele "zone defavorizate" (zonele D).
In zonele D somajul este excesiv (de 3 ori mai mare decât media existenta la nivel naţional), iar posibilitatea de creare a noi locuri de munca este extrem de limitatã.
De asemenea, în aceasta categorie intra şi zonele geografice izolate, lipsite de mijloace de comunicaţii şi în care infrastructura este slab dezvoltatã.
60. Reglementarea modului de sprijin a zonelor defavorizate de cãtre Guvern în sensul creãrii condiţiilor pentru atragerea de investiţii şi dezvoltarea de noi locuri de munca face obiectul <>Ordonanţei de urgenta nr. 24 din 30 septembrie 1998 privind regimul zonelor defavorizate cu modificãrile ulterioare.
61. La sfârşitul anului 2000 în România erau declarate un numãr de 29 zone defavorizate care acopereau circa 6% din suprafaţa totalã a tarii (15,322 km²), respectiv 5% din totalul populaţiei (1058,4 mii persoane).
62. Politicile de dezvoltare regionala au fost promovate, în principal, pe doua direcţii strategice, respectiv:
● elaborarea de programe naţionale de dezvoltare regionala finanţate din Fondul Naţional de Dezvoltare Regionala (conform clasificãrii comunitare NUTS, nivelul I şi II),
● sprijin economic pentru zonele defavorizate, definite ca arii geografice de dimensiuni relativ mici (conform clasificãrii comunitare NUTS, nivelul IV şi V).
In consecinţa, deşi România este eligibilã pentru ajutor regional conform prevederilor art. 87(3)(a) pe întregul teritoriu, ni s-a parut semnificativ sa prezentam în cadrul Raportului, în mod distinct ajutorul regional pe cele doua componente strategice, astfel:

Tabel 13
Structura ajutorului naţional global pe obiective regionale.



┌────────┬──────────────────────────────┬───────────────────┬─────┬─────┬──────┐
│ Cod │ Specificaţie │ UM │1998 │1999 │ 2000 │
│obiectiv│ │ │ │ │ │
├────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┼─────┼─────┼──────┤
│3. │Total ajutor regional │- mld. lei │0,033│877,4│2113,9│
├────────┼──────────────────────────────┤ │ │ │ │
│ │ │- mil. euro │0,003│ 53,8│ 105,9│
│ │ │- mil. euro preţuri│ │ │ │
│ │ │constante 1998 │0,003│ 60,0│ 100,3│
│ │ │- % │100,0│100,0│ 100,0│
├────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┼─────┼─────┼──────┤
│ │din care: │ │ │ │ │
├────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┼─────┼─────┼──────┤
│3.1. │- Zone pentru care au fost │ │ │ │ │
│ │elaborate programe naţionale │- mld. lei │0,033│738,6│1475,0│
│ │de dezvoltare regionala, │- % │100,0│ 84,2│ 69,8│
│ │altele decât zonele │ │ │ │ │
│ │defavorizate │ │ │ │ │
├────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┼─────┼─────┼──────┤
│3.2. │- Zone defavorizate │- mld. lei │ - │138,8│ 638,9│
│ │ │- % │ - │ 18,8│ 30,2│
└────────┴──────────────────────────────┴───────────────────┴─────┴─────┴──────┘



63. Din tabel rezulta ca ponderea principala o deţine ajutorul de stat regional acordat în baza unor programe naţionale de dezvoltare regionala, dar ca la nivelul anului 2000 se înregistreazã o tendinţa de creştere a ponderii ajutorului pentru zone defavorizate.
64. Consideram necesar sa menţionãm faptul ca ajutorul de stat acordat pentru dezvoltare regionala în România este comparabil numai cu ajutoarele regionale înscrise în al IX-lea Raport comunitar sub codul 3.2. - ajutoare acordate în regiuni care se încadreazã în prevederile art. 87(3)(a)

PARTEA II
Ajutorul de stat acordat industriei prelucratoare în România în perioada 1996 - 2000

VOLUM SI TENDINTE ÎNREGISTRATE

65. In ansamblul ajutorului naţional global din România, în perioada 1996 - 2000, ajutoarele de stat acordate industriei prelucratoare deţin o pondere semnificativã.
Astfel, dacã în anul 1996, ajutoarele de stat acordate agenţilor economici care opereazã în industria prelucratoare reprezentau 20,3% din ajutorul naţional global, în anul 2000 acestea se situau la circa 32%.
66. Principalii indicatori care caracterizeazã ajutorul de stat acordat industriei prelucratoare în perioada 1996 - 2000 sunt urmãtorii:

Tabel 14
Volumul ajutoarelor de stat acordate în industria prelucratoare în perioada 1996 - 2000.



┌────────────────────────────┬───────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│> Total ajutor de stat │- mld. lei │1486,6│2656,8│2938,5│8171,2│13082,2│
│ pentru industria │- mil. euro│ 384,9│ 328,4│ 294,2│ 501,4│ 655,6│
│ prelucratoare │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│> Cuantumul anual al │- mii lei/ │ │ │ │ │ │
│ ajutorului de stat │ persoana │ 692,2│1307,9│1540,7│4922,7│ 8386,0│
│ pe salariat din │- euro/ │ 179,2│ 161,7│ 154,2│ 302,1│ 420,3│
│ industria prelucratoare │ persoana │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│> Ponderea ajutorului de │ │ │ │ │ │ │
│ stat în valoarea adãugatã │ % │ 4,7│ 4,1│ 3,7│ 7,9│ 8,5│
│ bruta realizatã în │ │ │ │ │ │ │
│ industria prelucratoare │ │ │ │ │ │ │
└────────────────────────────┴───────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┘



67. Tabelul de mai sus pune în evidenta tendinţa de creştere înregistratã în ceea ce priveşte acordarea de ajutoare de stat industriei prelucratoare, atât în suma absolutã, cat şi ca pondere în valoarea adãugatã bruta a sectorului.
Deşi aceasta tendinţa este în aparenta contradicţie cu tendinţa generalã înregistratã în Uniunea Europeanã, respectiv de reducere a ajutoarelor de stat acordate industriei prelucratoare, totuşi ea poate fi justificatã ţinând seama de:
● condiţiile concrete existente în România în perioada analizata,
● nivelul relativ scãzut al ajutorului de stat,
● necesitatea intervenţiei statului în procesul de restructurare şi modernizare a economiei româneşti.

COMPARAŢIE ROMÂNIA - UNIUNEA EUROPEANĂ

68. Evoluţiile comparative ale ajutoarelor de stat acordate industriei prelucratoare în România şi în Uniunea Europeanã sunt prezentate sintetic în tabelul urmãtor:

Tabel 15
Ajutorul de stat pentru industria prelucratoare. Comparaţie România - Uniunea Europeanã.



┌────────────────────────────┬─────────┬────────┬──────────┬─────────┬─────────┐
│ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├────────────────────────────┴─────────┴────────┴──────────┴─────────┴─────────┤
│Total ajutor de stat pentru industria prelucratoare - milioane euro, preţuri │
│constante 1998 │
├────────────────────────────┬─────────┬────────┬──────────┬─────────┬─────────┤
│- România │ 566 │ 409 │ 294 │ 559 │ 621 │
├────────────────────────────┼─────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│- Uniunea Europeanã │ 35039 │ 33537 │ 27559 │ 21592 │ n.d. │
├────────────────────────────┴─────────┴────────┴──────────┴─────────┴─────────┤
│Dinamica ajutorului de stat acordat industriei prelucratoare - % │
├────────────────────────────┬─────────┬────────┬──────────┬─────────┬─────────┤
│- România │ 100,0 │ 72,3 │ 52,0 │ 98,7 │ 109,7 │
├────────────────────────────┼─────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│- Uniunea Europeanã │ 100,0 │ 95,7 │ 78,7 │ 61,6 │ n.d. │
├────────────────────────────┴─────────┴────────┴──────────┴─────────┴─────────┤
│3. Cuantumul ajutorului de stat pe salariat - euro, preţuri constante 1998 │
├────────────────────────────┬─────────┬────────┬──────────┬─────────┬─────────┤
│- România │ 264 │ 202 │ 154 │ 293 │ 398 │
├────────────────────────────┼─────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│- Uniunea Europeanã │ 1171 │ 1121 │ 910 │ 716 │ n.d. │
├────────────────────────────┴─────────┴────────┴──────────┴─────────┴─────────┤
│4. Ajutorul de stat/salariat din industria prelucratoare din România, │
│ comparativ cu cel acordat în Uniunea Europeanã (EUR 15) - % │
├────────────────────────────┬─────────┬────────┬──────────┬─────────┬─────────┤
│ - România │ 22,5 │ 18,0 │ 16,9 │ 40,9 │ n.d. │
├────────────────────────────┼─────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ - Uniunea Europeanã │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │ n.d. │
├────────────────────────────┴─────────┴────────┴──────────┴─────────┴─────────┤
│5. Ponderea ajutorului de stat în valoarea adãugatã bruta realizatã │
│ în industria prelucratoare - % │
├────────────────────────────┬─────────┬────────┬──────────┬─────────┬─────────┤
│ - România │ 4,7 │ 4,1 │ 3,7 │ 7,9 │ 8.5 │
├────────────────────────────┼─────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ - Uniunea Europeanã │ 2,6 │ 2,4 │ 1,9 │ 1,4 │ n.d. │
└────────────────────────────┴─────────┴────────┴──────────┴─────────┴─────────┘



69. Situaţia prezentatã mai sus pune în evidenta nivelul relativ scãzut al ajutorului de stat acordat industriei prelucratoare în România comparativ cu susţinerea acestui sector în Statele Membre ale Uniunii Europene.
Mai mult, saltul de la circa 22,5% cat reprezenta ajutorul de stat acordat pe salariat din industria prelucratoare în România comparativ cu Uniunea Europeanã în anul 1996, la circa 41% în anul 1999, s-a realizat pe seama reducerii mediei comunitare şi nu prin creşterea în termeni reali a ajutorului de stat din România (cu 1,3% mai mic în anul 1999 fata de anul 1996).
70. Restructurarea şi consolidarea industriei prelucratoare din România, în componentele sale competitive pe plan naţional şi mondial, presupune utilizarea de cãtre stat a unor stimulente de natura ajutorului de stat care sa orienteze dezvoltarea sectorului cãtre ramurile viabile pe termen mediu şi lung, capabile sa facã fata, în perspectiva, procesului de integrare în piaţa interna comunitarã.
71. Faptul ca acesta este un proces necesar şi nu aduce atingere relaţiilor intercomunitare este demonstrat şi de evoluţia ajutoarelor de stat acordate industriei prelucratoare de cãtre Statele Membre.
Astfel, dacã în opt din cele 15 State Membre se constata reducerea volumului acestor ajutoare (Belgia, Germania, Grecia, Spania, Italia, Luxemburg, Olanda, Anglia) în celelalte şapte tari (Austria, Danemarca, Finlanda, Franta, Irlanda, Portugalia, Suedia) ajutorul de stat pentru industriile prelucratoare naţionale creste în termeni reali, chiar dacã în unele cazuri scade ponderea acestuia în valoarea adãugatã bruta a sectorului.

OBIECTIVELE AJUTOARELOR DE STAT PENTRU INDUSTRIA PRELUCRATOARE

72. Ajutoarele de stat acordate agenţilor economici care opereazã în domeniul industriei prelucratoare se regãsesc grupate, în funcţie de obiectivul principal, în ajutoare pentru realizarea de:
> Obiective orizontale, respectiv pentru cercetare - dezvoltare, protecţia mediului înconjurãtor, promovarea dezvoltãrii sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii, salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate, alte obiective orizontale;
> Obiective sectoriale, respectiv pentru sectoarele sensibile concurenţial din cadrul industriei prelucratoare (siderurgie, construcţii navale, autovehicule, fire şi fibre sintetice)
> Obiective regionale.
73. In perioada 1996 - 2000 s-au înregistrat, secvential, doua etape distincte în ceea ce priveşte structura şi dinamica ajutoarelor de stat acordate agenţilor economici care opereazã în industria prelucratoare:
● perioada 1996 -1998, în care s-a înregistrat o reducere drastica a sumelor alocate ca ajutor de stat (exprimate în termeni reali), astfel ca în anul 1998 acestea reprezentau circa 52% din nivelul anului 1996;
● perioada 1998 - 2000, în care se înregistreazã un reviriment în sensul ca ajutoarele de stat pentru industria prelucratoare în anul 2000 s-au situat la un nivel mai mare cu circa 10% (în termeni reali) fata de cele acordate în anul 1996.
74. Principala componenta a ajutoarelor de stat pentru industria prelucratoare a fost constituitã de ajutoarele de stat acordate în concordanta cu obiective orizontale (77,7% în anul 2000), fiind urmate de ajutoarele pentru sectoarele sensibile din punct de vedere concurenţial (18,3% în anul 2000).
Acordarea de ajutoare de stat agenţilor economici care opereazã în industria prelucratoare în baza unor obiective care vizeazã dezvoltarea regionala declarate ca atare prin actele normative care instituie schemele de ajutor de stat sau ajutoarele individuale - are ca punct de plecare anul 1999, iar tendinţa înregistratã la nivelul anului 2000 este de creştere atât ca nivel, cat şi ca pondere în totalul ajutoarelor de stat pentru industria prelucratoare (de la 1,4% în anul 1999, la 4,1% în anul 2000).
75. Sintetic, nivelul şi structura ajutoarelor de stat acordate industriei prelucratoare în perioada 1996 - 2000, structura determinata în funcţie de obiectivul principal avut în vedere la alocarea resurselor financiare, se regaseste în tabelul urmãtor.

Tabel 16
Ajutorul de stat acordat industriei prelucratoare. Structura în funcţie de obiectivul principal, în perioada 1996 - 2000.



┌──────────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┐
│ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├──────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│Total ajutor de stat acordat industriei │ │ │ │ │ │
│prelucratoare │ │ │ │ │ │
│- miliarde lei preţuri curente │1486,6│2656,8│2938,5│8171,2│13082,2│
│- milioane Euro preţuri curente │ 384,9│ 328,4│ 294,2│ 501,4│ 655,6│
│- milioane Euro preţuri constante 1998 │ 566,2│ 409,3│ 294,2│ 558,8│ 620,8│
├──────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│ din care pentru realizarea unor: │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│> obiective orizontale │ │ │ │ │ │
│- miliarde lei preţuri curente │1484,5│2653,0│2548,8│7045,4│10158,5│
│- milioane Euro preţuri curente │ 384,3│ 327,9│ 255,1│ 432,3│ 509,1│
│- pondere în ajutorul pentru industria │ │ │ │ │ │
│prelucratoare (%) │ 99,9│ 99,9│ 86,7│ 86,2│ 77,7│
├──────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│> obiective sectoriale │ │ │ │ │ │
│- miliarde lei preţuri curente │ 2,2│ 3,8│ 389,8│1010,9│ 2389,1│
│- milioane Euro preţuri curente │ 0,6│ 0,5│ 39,0│ 62,0│ 119,7│
│- pondere în ajutorul pentru industria │ │ │ │ │ │
│prelucratoare (%) │ 0,1│ 0,1│ 13,3│ 12,4│ 1,3│
├──────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│> obiective regionale │ │ │ │ │ │
│- miliarde lei preţuri curente │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 114,9│ 534,6│
│- milioane Euro preţuri curente │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 7,1│ 26,8│
│- pondere în ajutorul pentru industria │ │ │ │ │ │
│prelucratoare (%) │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 1,4│ 4,1│
└──────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┘



76. Graficul urmãtor pune în evidenta evoluţia sumelor (exprimate în euro preţuri constante 1998) reprezentând ajutor de stat acordat industriei prelucratoare, pe cele trei grupe de clasificare a obiectivelor, astfel:

Graficul 11.
Ajutorul de stat pentru industria prelucratoare. Nivel şi structura în funcţie de obiectivul principal în perioada 1996 - 2000.

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 11 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

77. Evoluţiile comparative ale structurii pe obiective a ajutorului de stat acordat industriei prelucratoare în România şi în Uniunea Europeanã pun în evidenta diferenţele structurale existente, precum şi tendinţa de atenuare pe termen mediu a acestora, în special ca urmare a promovãrii de ajutoare de stat pentru dezvoltare regionala pe seama ajutoarelor acordate pentru realizarea de obiective orizontale.

Tabel 17
Ajutorul de stat acordat industriei prelucratoare. Evoluţia comparativa a structurii în funcţie de obiectivul principal, în România şi Uniunea Europeanã.



- în procente, din total ajutor de stat
pentru industria prelucratoare -
┌────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │ 1996-1998 │ 1997-1999 │ 1998-2000 │
├────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ > obiective orizontale │ │ │ │
│ - România │ 95,5 │ 90,9 │ 83,5 │
│ - Uniunea Europeanã (EUR 15) │ 35,0 │ 37,0 │ n.d. │
├────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ > obiective sectoriale │ │ │ │
│ - România │ 4,5 │ 8,6 │ 14,6 │
│ - Uniunea Europeanã (EUR 15) │ 8,0 │ 7,0 │ n.d. │
├────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ > obiective regionale │ │ │ │
│ - România │ 0,0 │ 0,5 │ 1,8 │
│ - Uniunea Europeanã (EUR 15) │ 57,0 │ 56,0 │ n.d. │
└────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┘



78. Grafic, situaţia poate fi reprezentatã astfel:

Graficul 12.
Evoluţia structurii ajutorului de stat pentru industria prelucratoare pe obiective. Comparaţie România - Uniunea Europeanã.

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 12 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

79. Din tabelul şi graficul de mai sus rezulta ca, dacã la nivelul Uniunii Europene ajutorul acordat pentru realizarea de obiective regionale constituie principala componenta a ajutoarelor de stat dirijate de Statele Membre ale Uniunii Europene cãtre agenţii economici care opereazã în industriile prelucratoare naţionale, în România obiectivele orizontale sunt declarate de regula ca obiectiv principal al alocãrii resurselor financiare.

Obiective orizontale

80. Ajutoarele de stat acordate în baza unor obiective orizontale au evoluat astfel:

Tabel 18
Structura ajutorului de stat pentru industria prelucratoare pe obiective orizontale. Comparaţie România - Uniunea Europeanã.



- în procente -
┌────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────┐
│ │ ROMÂNIA │ EUR 15 │
│ ├───────┬──────┬──────┬──────┬──────┤1997-1999│
│ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │ │
├────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────────┤
│Ponderea ajutorului de stat acordat pentru industria prelucratoare, în │
│ajutorul naţional global │
├────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────────┤
│TOTAL, │ 99,9│ 99,9│ 86,7│ 86,2│ 77,7│ 37,3│
│din care pentru: │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│- cercetare - dezvoltare │ 0,4│ 0,0│ 0,4│ 0,3│ 0,0│ 14,2│
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│- mediu │ 0,0│ 0,5│ 0,7│ 0,5│ 0,9│ 2,5│
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│- întreprinderi mici şi mijlocii│ 0,0│ 0,1│ 0,0│ 1,4│ 3,4│ 11,5│
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│- comerţ │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 1,3│
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│- economisirea energiei │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 2,4│
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│- salvare - restructurare │ 0,2│ 13,2│ 55,1│ 66,8│ 60,3│ 3,3│
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│- alte obiective │ 99,1│ 86,0│ 30,4│ 17,2│ 13,1│ 2,2│
├────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────────┤
│Ponderea pe obiective orizontale în ajutorul de stat pentru industria │
│prelucratoare │
├────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────────┤
│TOTAL, │ │ │ │ │ │ │
│din care pentru: │ 100,0│ 100,0│ 100,0│ 100,0│ 100,0│ 100,0│
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│- cercetare - dezvoltare │ 0,4│ 0,0│ 0,5│ 0,4│ 0,0│ 38,0│
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│- mediu │ 0,0│ 0,5│ 0,9│ 0,6│ 1,1│ 6,6│
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│- întreprinderi mici şi mijlocii│ 0,1│ 0,1│ 0,1│ 1,6│ 4,4│ 30,9│
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│- comerţ │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 3,4│
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│- economisirea energiei │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 6,3│
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│- salvare - restructurare │ 0,2│ 13,3│ 63,6│ 77,5│ 77,7│ 8,9│
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│- alte obiective │ 99,3│ 86,1│ 35,1│ 19,9│ 16,8│ 6,0│
└────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────────┘



81. Tabelul prezentat mai sus pune în evidenta modificãrile de structura în cadrul mãsurilor de ajutor de stat, pentru industria prelucratoare.
Astfel, se înregistreazã o creştere în ceea ce priveşte ajutorul de stat acordat pentru salvare - restructurare a firmelor aflate în dificultate, care creste de la 0,2% în anul 1996 la 77,7% în anul 2000 din totalul ajutorului de stat acordat industriei prelucratoare pentru realizarea de obiective orizontale.
Aceasta înseamnã ca în perioada 1998 - 2000, circa 60% din ajutorul de stat acordat industriei prelucratoare a constituit ajutorul de salvare - restructurare alocat firmelor aflate în dificultate. O componenta esenţialã a acestui proces a constituit-o promovarea unor programe de modernizare coroborata cu accelerarea procesului de privatizare propriu-zisa.
Dinamica înregistratã de ajutoarele de stat pentru salvarea - restructurarea unor agenţi economici care activeazã în industria prelucratoare se prezintã astfel:

Graficul 13.
Evoluţia ajutorului de stat pentru salvarea - restructurarea industriei prelucratoare, în perioada 1996 - 2000.

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 13 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

82. Ajutoarele de stat grupate sub denumirea de "alte obiective orizontale", altele decât cele nominalizate în mod expres, au înregistrat o scãdere de la 99,3% în anul 1996 la 16,8% în anul 2000.
In mod generic sub termenul de "alte obiective orizontale" sunt grupate toate ajutoarele de stat care nu se regãsesc în mod explicit în profil orizontal sau regional, sau nu se identifica în sectoarele sensibile din punct de vedere concurenţial.
Aceasta înseamnã ca în aceasta categorie se regãsesc ajutoarele acordate agenţilor economici din industria prelucratoare pentru dezvoltare sectoriala a altor sectoare decât cele sensibile concurenţial, dar şi obiective cum sunt cele legate de creşterea atractivitatii la privatizare sau sprijinul pentru produse cu ciclu lung de fabricaţie etc. Din aceasta cauza ajutoarele acordate în baza grupãrii "alte obiective orizontale" deţin o pondere însemnatã în totalul ajutoarelor de stat pentru industria prelucratoare (în anul 2000: 13,1% din total ajutor pentru industria prelucratoare, respectiv 16,8% din ajutorul acordat acestui domeniu pentru obiective orizontale).
83. Pentru întreprinderi mici şi mijlocii au fost identificate ajutoare de stat începând cu anul 1997, tendinţa generalã fiind de creştere, atât în suma absolutã, cat şi ca pondere în totalul ajutorului de stat pentru industria prelucratoare (0,1% în anul 1997, 1,4% în anul 1999 şi 3,4% în anul 2000). Comparativ cu media europeanã sprijinul acordat de statul roman prin mãsuri de ajutor de stat pentru sectorul de întreprinderi mici şi mijlocii este încã relativ redus, la nivelul mediei europene acesta situandu-se la 11,5% din ajutoarele de stat acordate industriei prelucratoare.
84. Pentru obiective orizontale cum sunt cercetare-dezvoltare şi protecţia mediului, ajutoarele de stat sunt sub nivelul comunitar; identificarea ulterioara a tuturor ajutoarelor de stat acordate pentru aceste obiective va duce la eventuale corecţii în cadrul urmatorului Raport.
85. In ceea ce priveşte ajutorul de stat pentru protecţia mediului, acesta se referã în principal la subvenţiile acordate pentru valorificarea cenusilor de pirita şi eliminarea factorilor de risc generati de producţia de plumb.
Atât în cazul ajutoarelor pentru protecţia mediului, cat şi a celor pentru cercetare-dezvoltare se regãsesc scutiri sau reduceri de taxe vamale legate de dotarea instituţiilor respective si/sau unele facilitãţi de natura fiscalã.

Obiective sectoriale

86. Conform practicii europene, în categoria ajutoarelor de stat acordate pentru sectoare sensibile din punct de vedere concurenţial din industria prelucratoare se au în vedere:
> Siderurgia (oţel),
> Construcţiile de nave,
> Alte sectoare sensibile concurenţial (autovehicule şi fire şi fibre sintetice).
Tabloul general privind ajutoarele de stat acordate sectoarelor sensibile concurenţial este urmãtorul:

Tabel 19
Structura ajutorului de stat pentru industria prelucratoare pe obiective sectoriale. Comparaţie România - Uniunea Europeanã.



- în procente -
┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────┐
│ │ ROMÂNIA │ EUR 15 │
│ ├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤1997-1999│
│ │1996 │1997 │1998 │1999 │2000 │ │
├──────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────────┤
│Ponderea ajutorului de stat acordat pentru industria prelucratoare, în │
│ajutorul naţional global │
├──────────────────────────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────────┤
│TOTAL, │ │ │ │ │ │ │
│din care pentru: │ 0,1│ 0,1│ 13,3│ 12,4│ 18,3│ 7,1│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- siderurgie (oţel) │ 0,1│ 0,1│ 4,2│ 5,5│ 10,2│ 0,5│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- construcţii de nave │ 0,0│ 0,0│ 2,9│ 0,4│ 1,3│ 4,6│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- alte sectoare sensibile concurenţial│ 0,0│ 0,0│ 6,1│ 6,4│ 6,8│ 2,1│
├──────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────────┤
│Ponderea pe obiective sectoriale în ajutorul de stat pentru industria │
│prelucratoare │
├──────────────────────────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────────┤
│TOTAL, din care pentru: │100,0│100,0│100,0│100,0│100,0│ 100,0│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- siderurgie (oţel) │100,0│ 92,2│ 31,7│ 44,6│ 55,7│ 6,6│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- construcţii de nave │ 0,0│ 7,8│ 22,2│ 3,3│ 7,4│ 63,7│
├──────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│- alte sectoare sensibile concurenţial│ 0,0│ 0,0│ 46,1│ 52,1│ 37,0│ 29,7│
└──────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────────┘



87. In prezent industria siderurgica din România se afla în plin proces de restructurare şi privatizare.
Procesul de restructurare are în vedere urmãtoarele obiective:
● restructurarea capacitãţilor de producţie care se concretizeazã în susţinerea capacitãţilor viabile, urmând ca acele capacitãţi care au un grad ridicat de uzura fizica şi morala sa fie închise;
● restructurarea financiarã prin anularea, conversia în acţiuni sau eşalonarea de datorii, pentru companiile viabile;
● restructurarea socialã prin trecerea în şomaj a personalului devenit disponibil.
De asemenea, o serie de companii româneşti importante din sectorul siderurgic au fost supuse procesului de privatizare - în prezent definitivat sau în curs de derulare. In aceste condiţii se poate afirma ca ajutoarele de stat acordate agenţilor economici din siderurgie au fost, de regula, ajutoare de salvare - restructurare, subsumate procesului general de restructurare prin privatizare, a economiei româneşti.
88. Sumele efectiv acordate şi identificate ca ajutor de stat pentru siderurgie în perioada 1996 - 2000 au fost:
● în anul 1996: 2151,5 milioane lei (557,0 mii Euro),
● în anul 1997: 3519,7 milioane lei (435,0 mii Euro),
● în anul 1998: 123700,5 milioane lei (12383,4 mii Euro),
● în anul 1999: 451043,1 milioane lei (27678,9 mii Euro),
● în anul 2000: 1329909,5 milioane lei (66642,9 mii Euro).
89. Instrumentele financiare utilizate la alocarea de ajutoare de stat pentru siderurgie în perioada 1996 - 2000 au constat in:
● acordarea de garanţii de stat pentru credite externe, cu un trend descrescator al ponderii în totalul ajutorului de stat acordat siderurgiei (de la circa 73% în anul 1998 la circa 40% în anul 1999 şi 15% în anul 2000);
● acordarea cu titlu nerambursabil a unor sume pentru investiţii în retehnologizare (cheltuieli de capital). Ponderea acestor ajutoare de stat în total ajutor pentru siderurgie scade de la 99% în 1996 la 0,1 % în anul 2000;
● scutirea si/sau reducerea de obligaţii fiscale şi cãtre asigurãrile sociale, precum şi a majorãrilor şi penalitãţilor de întârziere aferente (de regula, aceste datorii au caracter de datorii istorice, iar ajutorul de stat se acorda la privatizare). Dacã la nivelul anului 1998 acest tip de ajutor de stat reprezenta circa 20%, la nivelul anului 2000 ponderea acestor ajutoare în total ajutor pentru siderurgie era de circa 69%.
90. In ceea ce priveşte susţinerea prin mãsuri de ajutor de stat a santierelor navale din România, aceasta se situeazã la nivele reduse atât în comparaţie cu sprijinul acordat de Statele Membre santierelor navale naţionale, cat şi comparativ cu ajutorul de stat acordat în alte sectoare de activitate.
Astfel, începând cu anul 1997, au fost identificate ajutoare de stat pentru şantierele navale, sumele efectiv alocate în perioada 1997 - 2000 fiind urmãtoarele:
● în anul 1997: 300,0 milioane lei (37,1 mii Euro),
● în anul 1998: 86448,2 milioane lei (8654,1 mii Euro),
● în anul 1999: 33328,2 milioane lei (2045,2 mii Euro),
● în anul 2000: 175977,7 milioane lei (8818,4 mii Euro).
91. Dupã cum rezulta din datele prezentate mai sus cuantumul ajutorului de stat este extrem de redus, deşi la nivelul anului 2000 se înregistreazã un uşor reviriment.
In principal, ajutorul de stat a avut caracter de ajutor de salvare şi restructurare şi este legat nemijlocit de procesul de privatizare al santierelor navale.
92. Ponderea ajutoarelor de stat pentru construcţii de nave se situeazã la nivelul anului 2000 la numai 1,3% din total ajutor de stat acordat industriei prelucratoare, respectiv la 7,4% din ajutorul de stat acordat pentru realizarea de obiective sectoriale, vizând sectoarele sensibile concurenţial ale industriei prelucratoare.
93. Din punct de vedere al instrumentelor financiare utilizate în acordarea de ajutor de stat, acestea se situeazã practic în sfera renunţãrii la venituri din partea statului prin acordarea de facilitãţi fiscale în principal vizând datorii istorice cãtre bugetul de stat şi bugetul de asigurãri sociale. De asemenea au fost acordate ajutoare de stat sub forma garanţiilor de stat, dar care au pondere scãzutã în ajutorul de stat acordat pentru construcţii de nave (între circa 3,8% în anul 1998 şi 1% în anul 2000).
94. In cadrul subgrupei "alte sectoare sensibile concurenţial" din cadrul industriei prelucratoare se regãsesc ajutoarele de stat pentru producţia şi comercializarea de autovehicule (autoturisme, autobuze, camioane, tractoare etc.), precum şi pentru producţia şi comercializarea de fire şi fibre sintetice.
95. Ponderea acestor doua sectoare în ceea ce priveşte ajutorul de stat acordat industriei prelucratoare se menţine relativ constanta în perioada 1998 - 2000 (între 6,1% în 1998 şi 6,8% în anul 2000).
In cadrul grupei ponderea principala o deţine ajutorul de stat pentru autovehicule (peste 95% din grupa) şi este în relatie directa cu privatizarea unor întreprinderi de stat din domeniu. Mai mult, facilitãţile acordate în procesul de privatizare au în vedere susţinerea de cãtre statul roman a programelor de restructurare promovate post-privatizare de cãtre noii proprietari.
Exemplul cel mai edificativ în acest sens îl constituie programul de restructurare al firmei Dacia - Renault Piteşti, în derulare din anul 1998 şi care a fost prezentat atât de cãtre partea romana, cat şi de cea franceza Comisiei Europene şi Consiliului Concurentei.
Menţionãm ca ajutorul de stat acordat anual de cãtre statul roman firmei Dacia Renault s-a încadrat în totalitate în cuantumurile preconizate la autorizarea programului de restructurare şi agreate de cãtre Comisia Europeanã.
In mod similar au fost abordate şi alte cazuri de privatizare din industria de autovehicule.

Obiective regionale

96. Ajutoarele acordate agenţilor economici din industria prelucratoare având ca obiectiv al alocãrii resurselor dezvoltarea regionala se regãsesc în Raport numai aferent perioadei 1999 - 2000 şi pun în evidenta directionarea resurselor în principal cãtre zonele defavorizate.
Astfel, la nivelul anului 1999 au beneficiat de ajutoare de stat cu obiectiv regional numai întreprinderile mici şi mijlocii situate în zone defavorizate, iar în anul 2000 astfel de ajutoare s-au situat la 98,7% din totalul ajutorului regional de care a beneficiat industria prelucratoare.
97. Tendinţa pentru perioadele urmãtoare asa cum rezulta ea din strategiile guvernamentale şi actele normative în vigoare va fi de creştere a ponderii ajutoarelor acordate în baza unor programe de dezvoltare regionala, ceea ce va conduce la reducerea ponderii ajutoarelor acordate în zonele defavorizate.
Acest mod de abordare are în vedere apropierea de conceptele comunitare în domeniul dezvoltãrii regionale unde circa 25% din ajutorul regional este acordat în conformitate cu prevederile art. 87(3)(c), respectiv în baza unor programe de dezvoltare regionala la nivel comunitar.

INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE

98. Sintetic, evoluţia structurii ajutorului de stat acordat industriei prelucratoare în funcţie de instrumentele financiare utilizate se prezintã astfel:

Tabel 20
Ajutorul de stat identificat pentru industria prelucratoare. Structura în funcţie de natura ajutorului, în România şi Uniunea Europeanã.



- în procente -
┌────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬──────┐
│ Natura ajutorului │ ROMÂNIA │ │
│ (tipuri de instrumente) ├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤EUR 15│
│ │1996 │1997 │1998 │1999 │2000 │ │
├────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│A1 - subvenţii, alocaţii, prime, │ 0,0│ 1,0│ 0,9│ 2,3│ 2,8│ 61,0│
│ subvenţionarea dobânzii, alte │ │ │ │ │ │ │
│ sume nerambursabile │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│A2 - scutiri şi reduceri la plata │ │ │ │ │ │ │
│ obligaţiilor fiscale │ 0,1│ 0,1│ 37,4│ 23,6│ 25,0│ 22,0│
│ ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│din care: │ │ │ │ │ │ │
│- la plata taxelor vamale │ 0,0│ 0,0│ 35,3│ 19,7│ 23,3│ │
│ ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│- la plata obligaţiilor bugetare │ 0,1│ 0,1│ 2,1│ 3,8│ 1,7│ │
├────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│B1 - participarea cu capital a statului │ 37,1│ 7,0│ 2,9│ 4,9│ 0,7│ 3,0│
├────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│C1 - scutiri de dobânda la creditele │ │ │ │ │ │ │
│ bugetare │ 1,9│ 2,5│ 1,0│ 0,1│ 0,0│ 11,0│
├────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│C2 - total scutiri şi reduceri la plata │ 0,2│ 13,0│ 22,8│ 49,1│ 55,8│ 1,0│
│ majorãrilor de întârziere şi a │ │ │ │ │ │ │
│ penalitãţilor aferente │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│din care, ca urmare a: │ │ │ │ │ │ │
│- amendrii si/sau eşalonãrii │ │ │ │ │ │ │
│obligaţiilor bugetare │ 0,1│ 2,6│ 19,3│ 26,2│ 26,8│ │
│ ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│- scutirii, reducerii şi eşalonãrii │ 0,1│ 10,4│ 3,5│ 22,9│ 29,1│ │
│majorãrilor de întârziere şi │ │ │ │ │ │ │
│penalitãţilor datorate cãtre buget │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│D1 - acordarea de garanţii de stat │ │ │ │ │ │ │
│(credite externe) │ 60,8│ 76,4│ 35,0│ 20,0│ 15,7│ 3,0│
├────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│TOTAL │100,0│100,0│100,0│100,0│100,0│ 100,0│
└────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┘



99. Sumele efectiv alocate ca ajutor de stat de natura cheltuielii bugetare, respectiv de natura renunţãrii la venituri din partea statului în favoarea agenţilor economici din industria prelucratoare sunt reflectate în tabelul urmãtor:

Tabel 21
Ajutorul de stat pentru industria prelucratoare. Sume anuale şi dinamica în funcţie de natura ajutorului.



┌─────────────────────────────────┬─────────┬─────┬──────┬──────┬──────┬───────┐
│ │ UM │1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├─────────────────────────────────┴─────────┴─────┴──────┴──────┴──────┴───────┤
│1. Cheltuieli bugetare (A1 + B1) │
├─────────────────────────────────┬─────────┬─────┬──────┬──────┬──────┬───────┤
│- preţuri curente │mld. lei │551,3│ 211,2│ 113,9│ 591,3│ 460,0│
│ ├─────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│ │mil. euro│142,7│ 26,1│ 11,4│ 36,3│ 23,0│
├─────────────────────────────────┼─────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- pondere în total ajutor acordat│ % │ 37,1│ 8,0│ 3,8│ 7,2│ 3,5│
│ industriei prelucratoare │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼─────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- preţuri constante 1998 │mil. euro│209,9│ 32,5│ 11,4│ 40,5│ 21,8│
├─────────────────────────────────┴─────────┴─────┴──────┴──────┴──────┴───────┤
│2. Renunţare la venituri (A2 + C1 + C2 + D1) │
├─────────────────────────────────┬─────────┬─────┬──────┬──────┬──────┬───────┤
│- preţuri curente │mld. lei │935,3│2445,6│2824,7│7579,8│12622,2│
│ ├─────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│ │mil. euro│242,1│ 302,3│ 282,9│ 465,1│ 632,5│
├─────────────────────────────────├─────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- pondere în total ajutor acordat│ % │ 62,9│ 92,0│ 96,2│ 92,8│ 96,5│
│ industriei prelucratoare │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────├─────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- preţuri constante 1998 │mil. eurol356,1│ 376,8│ 282,9│ 518,3│ 598,9│
├─────────────────────────────────├─────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│din care: │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┴─────────┴─────┴──────┴──────┴──────┴───────┤
│2.1. prin sistemul fiscal şi al asigurãrilor sociale (A2 + C2) │
├─────────────────────────────────┬─────────┬─────┬──────┬──────┬──────┬───────┤
│- preţuri curente │mld. lei │ 4,3│ 348,8│ 177,1│5939,1│10575,4│
│ ├─────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│ │mil. euro│ 1,1│ 43,1│ 177,1│ 364,5│ 530,0│
├─────────────────────────────────┼─────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- pondere în total ajutor acordat│ % │ 0,3│ 13,1│ 60,2│ 72,7│ 80,8│
│ industriei prelucratoare │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼─────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- preţuri constante 1998 │mil. euro│ 1,6│ 53,7│ 177,1│ 406,2│ 501,9│
└─────────────────────────────────┴─────────┴─────┴──────┴──────┴──────┴───────┘



100. Din analiza informaţiilor prezentate în tabelele de mai sus rezulta scãderea atât în suma absolutã, cat şi ca pondere în total ajutor acordat industriilor prelucratoare, a ajutoarelor de stat de natura cheltuielii bugetare (de la 7,1% în anul 1996 la 3,5% în anul 2000).
101. Deoarece din practica europeanã în domeniul ajutorului de stat a rezultat faptul ca ajutoarele de stat de natura fiscalã sunt mai greu de controlat, atât în procesul de derulare propriu zisa, cat şi în ceea ce priveşte efectele acestora în mediul concurenţial. Comisia Europeanã recomanda limitarea utilizãrii unor astfel de instrumente financiare la acordarea ajutoarelor de stat. In concordanta cu procesul de preluare a acquis-ului comunitar, România este în curs de evaluare a schemelor şi ajutoarelor individuale existente şi de compatibilizare a acestora prin amendarea legislaţiei existente în domeniu. Acest proces a început şi este în curs de derulare.
102. Având în vedere procesul de privatizare, va fi luatã în considerare, în viitor, posibilitatea acordãrii de ajutoare de stat în baza unor scheme care prevãd ajutoare de stat de natura scutirilor şi reducerilor la plata a datoriilor istorice înregistrate de agenţii economici supuşi procesului de privatizare (de asemenea, trebuie ţinut cont de faptul ca dimensiunea mare a unor astfel de datorii a fost determinata şi de evoluţia procesului inflationist din România, în perioada pentru care a fost întocmit raportul). Trebuie subliniat însã faptul ca se va urmãri ca acordarea unor astfel de forme a ajutoarelor de stat sa se bazeze pe compatibilizarea cu prevederile comunitare.

PARTEA III
Ajutorul de stat acordat agriculturii şi pescuitului în România în perioada 1996 - 2000

VOLUM SI TENDINTE ÎNREGISTRATE

103. Specificitatea acestor domenii impune abordarea distinctã a politicilor de sprijin din partea statului prin mãsuri de natura ajutorului de stat.
In prezentul Raport aceste domenii sunt grupate într-un capitol comun, ţinând seama de ponderea foarte mica a ajutoarelor de stat acordate activitãţii de pescuit pe de o parte, iar pe de alta parte, ca urmare a tratamentului specific aplicat în cazul ajutorului de stat la nivel comunitar pentru agricultura şi pescuit.
104. Sinteza privind ajutorul de stat primit de agenţii economici care opereazã în agricultura, respectiv în domeniul pescuitului, în perioada 1996 - 2000, este prezentatã în urmãtorul tabel:

Tabel 22
Volumul ajutoarelor de stat acordate agriculturii şi pescuitului, în perioada 1996 - 2000.



┌─────────────────────────────┬───────────┬──────┬───────┬──────┬──────┬───────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├─────────────────────────────┴───────────┴──────┴───────┴──────┴──────┴───────┤
│ AGRICULTURA │
├─────────────────────────────┬───────────┬──────┬───────┬──────┬──────┬───────┤
│> Total ajutor de stat pentru│- mld. lei │3005,0│ 3569,0│ 827,0│1833,7│ 4734,3│
│ agricultura ├───────────┼──────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
│ │- mil. euro│ 777,9│ 441,1│ 82,8│ 112,5│ 237,2│
├─────────────────────────────┼───────────┼──────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
│> Cuantumul anual al │- mii lei/ │ │ │ │ │ │
│ ajutorului de stat pe │ persoana │6798,6│10139,2│2659,2│7640,4│24154,6│
│ salariat din agricultura ├───────────┼──────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
│ │- euro/ │ │ │ │ │ │
│ │ persoana │1760,0│ 1253,1│ 266,2│ 468,9│ 1210,4│
├─────────────────────────────┼───────────┼──────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
│> Cuantumul anual al │- mii lei/ │ │ │ │ │ │
│ ajutorului de stat pe │ persoana │ 905,1│ 1054,7│ 246,9│ 529,1│ 1326,1│
│ persoana ocupatã în ├───────────┼──────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
│ agricultura │- euro/ │ │ │ │ │ │
│ │ persoana │ 234,3│ 130,4│ 24,7│ 32,5│ 66,5│
├─────────────────────────────┼───────────┼──────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
│> Ponderea ajutorului de stat│ │ │ │ │ │ │
│ pentru agricultura în │ % │ 41,1 │ 17,9 │ 7,1 │ 6,2 │ 11,6 │
│ ajutorul naţional global │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼───────────┼──────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
│> Ponderea ajutorului de stat│ │ │ │ │ │ │
│ pentru agricultura în │ % │ 14,3 │ 7,8 │ 1,5 │ 2,5 │ 5,6 │
│ valoarea adãugatã bruta a │ │ │ │ │ │ │
│ a ramurii │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┴───────────┴──────┴───────┴──────┴──────┴───────┤
│ PESCUIT │
├─────────────────────────────┬───────────┬──────┬───────┬──────┬──────┬───────┤
│> Total ajutor de stat pentru│- mld. lei │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,6│ 1,9│
│ pescuit ├───────────┼──────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
│ │ mil. euro│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,1│
├─────────────────────────────┼───────────┼──────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
│> Cuantumul anual al │- mii lei/ │ │ │ │ │ │
│ ajutorului de stat pe │ persoana │ 0,0│ 0,0│ 1,4│ 139,3│ 642,2│
│ salariat din domeniul ├───────────┼──────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
│ pescuitului │- euro/ │ │ │ │ │ │
│ │ persoana │ 0,0│ 0,0│ 0,1│ 8,6│ 32,2│
├─────────────────────────────┼───────────┼──────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
│> Ponderea ajutorului de stat│ │ │ │ │ │ │
│ pentru pescuit în ajutorul │ % │ 0,0 │ 0,0 │ 0,0 │0,002 │ 0,005 │
│ naţional global │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼───────────┼──────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
│> Ponderea ajutorului de stat│ │ │ │ │ │ │
│ pentru pescuit în valoarea │ % │ 0,0 │ 0,0 │ 0,04 │ 1,9 │ 4,4 │
│ adaugatd bruta a ramurii │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────────────┴───────────┴──────┴───────┴──────┴──────┴───────┘



105. Tabelul de mai sus pune în evidenta o serie de aspecte cu caracter general privind ajutorul de stat acordat agriculturii şi pescuitului, cum sunt:
● nivelul scãzut al ajutoarelor de stat acordate acestor domenii.
Astfel, ajutoarele de stat pentru agricultura au scãzut ca pondere în ajutorul naţional global de la 41,1% în anul 1996 la 11,6% în anul 2000. Pentru domeniul pescuit nu au fost alocate ajutoare de stat în perioada 1996 - 1998, iar la nivelul anilor 1999 - 2000 ponderea acestora în ajutorul naţional global s-a situat la 0,002%, respectiv 0,005%;
● nivelul relativ scãzut al ajutorului de stat ce revine pe salariat din agricultura şi din domeniul pescuitului.
Ajutorul de stat acordat acestor domenii apare cu atât mai mic cu cat, atât în cazul agriculturii, cat şi în cazul pescuitului, gradul de ocupare al forţei de munca nu este exprimat decât în mãsura relativ mica de numãrul de salariaţi din domeniu. In perioada analizata s-a înregistrat o scãdere a numãrului de salariaţi în domeniul agriculturii, respectiv al pescuitului, comparativ cu populaţia efectiv ocupatã în aceste domenii. Astfel, ponderea salariaţilor în total populaţie ocupatã din agricultura a scãzut de la 13,3% în 1996 la 5,5% în anul 2000, iar numãrul salariaţilor din domeniul pescuitului şi pisciculturii a scãzut de la circa 5000 de salariaţi în anul 1996 la circa 3000 de salariaţi în anul 2000;
● ponderea relativ scãzutã a ajutorului de stat alocat agriculturii şi pescuitului în valoarea adãugatã bruta realizatã în aceste doua ramuri
In anul 2000, ponderea ajutorului de stat pentru agricultura în valoarea adãugatã bruta realizatã de agricultura s-a situat la 5,6%, respectiv ponderea ajutorului de stat acordat pescuitului în valoarea adãugatã bruta realizatã prin activitãţi de pescuit s-a situat la 4,4%.
106. In perioada 1996 - 2000 instrumentele financiare utilizate, ca şi principiile generale care au stat la baza promovãrii, prin acte normative, a unor noi scheme sau ajutoare individuale de stat au rãmas practic aceleaşi.
In prezent întreaga politica de sprijin a agriculturii este în proces de restructurare în concordanta cu noua strategie de dezvoltare a agriculturii adoptatã de Guvernul României, iar efectele economice ale acestei noi abordãri se vor reflecta în perioadele urmãtoare.
107. Pentru o imagine mai exactã a sprijinului acordat de cãtre stat acestui sector s-a calculat şi cuantumul anual al ajutorului de stat pe persoana ocupatã în agricultura. Acest lucru este mai relevant în evaluarea efortului statului pentru sprijinirea acestui sector, având în vedere structura fermelor agricole româneşti în care un loc important îl deţin micii proprietari de pãmânt care ii exploateazã împreunã cu familia.
Astfel, dacã ajutorul de stat ce revine pe un salariat din agricultura a scãzut de la 1760 euro/persoana în anul 1996, la 1210,4 euro în anul 2000, ajutorul de stat pe persoana ocupatã din agricultura s-a redus de la 234,3 euro/persoana în anul 1996 la numai 66,5 euro/persoana în anul 2000.
108. Diferenţele înregistrate în cadrul intervalului analizat se reflecta în graficul urmãtor:

Graficul 14.
Nivelul şi dinamica ajutorului de stat pe salariat şi persoana ocupatã în agricultura în perioada 1996 - 2000

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 14 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

109. In România, acordarea de ajutoare de stat pentru agricultura se situeazã sub nivelul ajutoarelor de stat acordate în spaţiul comunitar si, în acest context, adaptarea la practicile europene a cuantumului acestor ajutoare este mult mai facila.
110. Aceeaşi situaţie se regaseste şi în cazul politicilor de sprijin pentru activitãţi de pescuit, sumele globale privind ajutorul de stat acordat agenţilor economici ce opereazã în acest domeniu situandu-se mult sub nivelul comunitar.

DOMENII BENEFICIARE

111. Principalele domenii de activitate beneficiare de ajutor de stat pentru agricultura sunt prezentate în urmãtorul tabel:

Tabel 23
Structura ajutorului de stat pentru agricultura în funcţie de domeniul beneficiar.



- în procente -
┌───────────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├───────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- Culturi agricole vegetale │ 21,1│ 49,0│ 44,0│ 58,8│ 62,4│
│- Zootehnie │ 69,0│ 39,7│ 4,4│ 5,5│ 7,4│
│- Îmbunãtãţiri funciare │ 9,0│ 10,0│ 47,1│ 31,7│ 19,9│
│- Alte domenii │ 1,0│ 1,3│ 4,5│ 4,3│ 10,2│
├───────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ TOTAL │ 100,0│ 100,0│ 100,0│ 100,0│ 100,0│
└───────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘



112. Din analiza tabelului de mai sus rezulta modificarea structurii ajutorului de stat pe domenii beneficiare ale agriculturii.
Astfel, creste semnificativ ponderea ajutorului de stat pentru culturi agricole vegetale pe seama reducerii relative a ajutoarelor de stat pentru zootehnie şi îmbunãtãţiri funciare.
113. Sintetic, evoluţia ajutoarelor de stat pe domenii beneficiare ale agriculturii (exprimatã în lei - preţuri constante 1996) este prezentatã în graficul urmãtor:

Graficul 15.
Evoluţia ajutoarelor de stat acordate agriculturii pe domenii beneficiare.

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 15 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

114. Direcţiile şi tendintele principale identificate în Raportul precedent se menţin şi la nivelul anului 2000, atât în ceea ce priveşte obiectivele ajutoarelor de stat, cat şi domeniile beneficiare.
115. Ajutoarele de stat grupate în "alte domenii ale agriculturii" (unde sunt cuprinse activitãţi conexe ale agriculturii cum sunt serviciile pentru chimizarea şi protecţia fito-sanitarã şi alte servicii pentru agricultura) înregistreazã la nivelul anului 2000 aproape o dublare fata de nivelul anului 1996.
116. In principal obiectivele care au stat la baza acordãrii de ajutoare de stat pentru agricultura au constat in:
● susţinerea şi dezvoltarea fermelor agricole;
● restructurarea societãţilor comerciale agricole;
● atragerea investiţiilor în agricultura;
● realizare de îmbunãtãţiri funciare.

INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE

117. In cazul agriculturii, conform practicii comunitare la acordarea de ajutoare de stat se utilizeazã, de regula, instrumente financiare de natura cheltuielilor bugetare, respectiv ajutoare de stat care se încadreazã în grupa de "subvenţii, alocaţii, prime, subvenţionarea dobânzii, alte sume nerambursabile".
118. In România, instrumentele financiare de natura cheltuielii bugetare deţin o pondere importanta, dar au înregistrat o scãdere. Astfel, în perioada 1996-2000, cheltuielile bugetare de natura ajutorului de stat, care se încadreazã în categoria A1, au înregistrat scãderi semnificative ca pondere în totalul ajutorului de stat pentru agricultura (de la 71,6% în anul 1996 la 40,2% în anul 2000).
119. In perioada analizata, acordarea de prime pentru realizarea de produse agricole a scãzut de la 41,1% în anul 1996, la 15,1% în anul 2000. De asemenea, subvenţionarea dobânzii la unele credite contractate de cãtre fermieri a scãzut ca pondere în total ajutor pentru agricultura de la 10,8% în anul 1996, la numai 1% în anul 2000.
Totodatã, ponderea "subvenţiilor, alocaţiilor şi a altor sume nerambursabile" în totalul ajutorului de stat pentru agricultura a cunoscut fluctuatii, astfel încât, dacã în anul 1996 se situa la 19,7%, în anul 1998 reprezenta 64,3% din totalul ajutorului de stat pentru agricultura, respectiv numai 24,1% în anul 2000.
120. In contextul promovãrii unor politici de redresare a fermelor agricole de stat şi în vederea privatizãrii acestora, ajutorul de stat reprezentând scutiri şi reduceri la plata majorãrilor de întârziere şi a penalitãţilor aferente creanţelor bugetare a ajuns sa reprezinte la nivelul anului 2000 peste 50% din ajutorul de stat acordat agriculturii.
121. O reducere semnificativã înregistreazã de asemenea, ponderea ajutoarelor de stat de natura scutirilor de dobânda la credite bugetare (de la 26.8% în anul 1997, la 5.1% în anul 2000), de natura participãrii cu capital a statului (de la 5.9% în anul 1996, la 0% în anul 2000), precum şi de natura garanţiilor de stat acordate pentru credite contractate de agenţii economici care opereazã în agricultura (de la 22.4% în anul 1996, la 4% în anul 2000).
122. Tabloul sintetic privind evoluţia structurii ajutorului de stat acordat agriculturii în funcţie de natura instrumentelor financiare utilizate se prezintã astfel:

Tabel 24
Ajutorul de stat identificat pentru agricultura. Structura în funcţie de natura ajutorului



- în procente -
┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ Natura ajutorului │ România │
│ (tipuri de instrumente) ├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
│ │1996 │1997 │1998 │1999 │2000 │
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│A1 - subvenţii, alocaţii, prime, subvenţionarea │ 71,6│ 44,8│ 87,1│ 67,4│ 40,2│
│ dobânzii, alte sume nerambursabile ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│din care: │ │ │ │ │ │
│- subvenţii, alocaţii, alte sume nerambursabile │ 19,7│ 18,0│ 64,3│ 47,8│ 24,1│
│ ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- prime │ 41,1│ 15,0│ 19,7│ 18,6│ 15,1│
│ ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- subvenţionarea dobânzii │ 10,8│ 11,8│ 3,1│ 1,0│ 1,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│A2 - scutiri şi reduceri la plata obligaţiilor │ │ │ │ │ │
│ fiscale │ 0,0│ 0,0│ 1,2│ 0,7│ 0,3│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│B1 - participarea cu capital a statului │ 5,9│ 6,7│ 0,0│ 6,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│C1 - scutiri de dobânda la creditele bugetare │ 0,1│ 26,8│ 6,4│ 10,6│ 5,1│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│C2 - total scutiri şi reduceri la plata │ 0,0│ 0,5│ 4,1│ 8,2│ 50,4│
│ majorãrilor de întârziere şi a │ │ │ │ │ │
│ penalitãţilor aferente ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│din care, ca urmare a: │ │ │ │ │ │
│- amânãrii si/sau eşalonãrii obligaţiilor │ │ │ │ │ │
│ bugetare │ 0,0│ 0,1│ 3,4│ 5,3│ 8,9│
│ ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- scutirii, reducerii şi eşalonãrii majorãrilor │ 0,0│ 0,4│ 0,7│ 2,9│ 41,5│
│ de întârziere şi penalitãţilor datorate cãtre │ │ │ │ │ │
│ buget │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│D1 - acordarea de garanţii de stat │ 22,4│ 21,2│ 1,2│ 7,1│ 4,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL │100,0│100,0│100,0│100,0│100,0│
└────────────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘



123. Pentru a evidenţia sumele anuale şi dinamica acestora în funcţie de natura ajutorului de stat, tabelul urmãtor pune în evidenta grupat ajutoarele de stat de natura cheltuielii bugetare, respectiv de natura renunţãrii la venituri.
Sunt prezentate sumele acordate ca ajutor de stat atât în preţuri curente (miliarde lei şi milioane euro), cat şi în preţuri constante 1998 (milioane euro) pentru a identifica în termeni reali evoluţia acestor sume.
Au fost de asemenea prezentate în mod distinct ajutoarele de stat acordate agriculturii prin intermediul sistemului fiscal şi al asigurãrilor sociale.

Tabel 25
Ajutorul de stat pentru agricultura. Sume anuale şi dinamica în funcţie de natura ajutorului



┌──────────────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬─────┬──────┬──────┐
│ │ UM │1996 │ 1997 │ 1998│ 1999 │ 2000 │
├──────────────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴──────┤
│1. Cheltuieli bugetare (A1 + B1) │
├──────────────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬─────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │mld. lei │2328,9│1839,3│720,6│1345,3│1904,8│
│ ├─────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┤
│ │mil. euro│ 602,9│ 227,3│ 72,1│ 82,6│ 95,5│
├──────────────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┤
│- pondere în total ajutor acordat │ % │ 77,5│ 51,5│ 87,1│ 73,4│ 40,2│
│ agriculturii │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┤
│preţuri constante 1998 │mil. euro│ 886,9│ 283,3│ 72,1│ 92,0│ 90,4│
├──────────────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴──────┤
│2. Renunţare la venituri (A2 + C1 + C2 + D1) │
├──────────────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬─────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │mld. lei │ 676,1│1729,5│106,5│ 488,5│2829,5│
│ ├─────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┤
│ │mil. euro│ 175,0│ 213,8│ 10,7│ 30,0│ 141,8│
├──────────────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┤
│- pondere în total ajutor acordat │ % │ 22,5│ 48,5│ 12,9│ 26,6│ 59,8│
│ agriculturii │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┤
│- preţuri constante 1998 │mil. euro│ 275,5│ 266,4│ 10,7│ 33,4│ 134,3│
├──────────────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┤
│din care: │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴──────┤
│2.1. prin sistemul fiscal şi al asigurãrilor sociale (A2 + C2) │
├──────────────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬─────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │mld. lei │ 0,0│ 18,0│ 44,0│ 162,9│2400,0│
│ ├─────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┤
│ │mil. euro│ 0,0│ 2,2│ 4,4│ 10,0│ 120,3│
├──────────────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┤
│- pondere în total ajutor acordat │ % │ 0,0│ 0,5│ 5,3│ 8,9│ 50,7│
│ agriculturii │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┤
│- preţuri constante 1998 │mil. euro│ 0,0│ 2,8│ 4,4│ 11,1│ 113,9│
└──────────────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴──────┘



124. Dinamica şi structura instrumentelor financiare utilizate la acordarea de ajutoare de stat agriculturii este reflectatã de graficul urmãtor:

Graficul 16.
Dinamica instrumentelor financiare utilizate la acordarea de ajutoare de stat agriculturii.

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 16 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

125. Graficul pune în evidenta faptul ca ajutoarele de stat de natura cheltuielii bugetare înregistreazã un trend accentuat descrescator.
126. Consideram ca ţinând seama de procesul de privatizare în agricultura, mãsurile de ajutor de stat pot fi justificate, în condiţiile aplicãrii acestora limitat în timp şi strict monitorizate din punct de vedere concurenţial.

PARTEA IV
Ajutorul de stat acordat industriei extractive în România în perioada 1996 - 2000

VOLUM SI TENDINTE ÎNREGISTRATE

127. Consideram ca este util de pus în evidenta întregul ajutor acordat industriei extractive, iar pentru a realiza armonizarea cu al IX-lea Raport comunitar, prezentul Raport detaliazã analiza referitoare la ajutoarele de stat acordate în cazul industriei cãrbunelui.
128. In statistica naţionala, activitãţile din sectorul extractiv sunt grupate astfel:
● extracţia şi prepararea cãrbunelui;
● extracţia petrolului şi a gazelor naturale;
● extracţia şi prepararea minereurilor metalifere;
● alte activitãţi extractive;
129. In vederea restructurãrii şi reorganizãrii sectorului extractiv a fost elaborata, la nivel naţional, strategia privind eficientizarea sectorului, prin mãsuri care se referã la:
● îmbunãtãţirea performantelor unitãţilor economice viabile, capabile sa facã fata concurentei;
● aplicarea prevederilor "Programului de închidere a minelor nerentabile";
● încurajarea privatizãrii unor societãţi din sectorul extractiv;
● reducerea efectelor sociale în regiunile miniere în care are loc procesul de restructurare si, în mod deosebit, a regiunilor din sectorul de extracţie a cãrbunelui;
● întãrirea capacitãţii functionale a companiilor şi societãţilor miniere naţionale.
130. In vederea realizãrii acestor obiective strategice au fost promovate o serie de mãsuri cu caracter de ajutor de stat.
Cuantumul şi ponderea acestora în ajutorul naţional global şi în valoarea adãugatã bruta realizatã de cãtre industria extractivã, în perioada 1996 - 2000, sunt urmãtoarele:

Tabel 26
Volumul ajutoarelor de stat acordate în industria extractivã în perioada 1996-2000.



┌────────────────────────────┬───────────┬──────┬──────┬───────┬───────┬───────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│> Total ajutor de stat │- mld. lei │1569,2│1740,5│ 1890,4│ 2807,5│ 3962,3│
│ pentru industria extractivã│- mil. euro│ 406,2│ 215,1│ 189,2│ 172,3│ 198,6│
├────────────────────────────┼───────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│> Cuantumul anual al │- mii lei/ │ │ │ │ │ │
│ ajutorului de stat pe │ persoana │6252,0│7735,4│10467,1│18206,6│28181,6│
│ salariat din industria │- euro/ │1618,5│ 956,1│ 1047,8│ 1117,3│ 1412,2│
│ extractivã │ persoana │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼───────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│> Ponderea ajutorului de │ │ │ │ │ │ │
│ stat pentru industria │ % │ 21,4 │ 8,7 │ 16,2 │ 9,6 │ 9,7 │
│ extractivã în ajutorul │ │ │ │ │ │ │
│ naţional global │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼───────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│> Ponderea ajutorului de │ │ │ │ │ │ │
│ stat pentru industria │ % │ 73,4 │ 28,0 │ 19,5 │ 23,6 │ 22,5 │
│ extractivã în valoarea │ │ │ │ │ │ │
│ adãugatã bruta realizatã │ │ │ │ │ │ │
│ în industria extractivã │ │ │ │ │ │ │
└────────────────────────────┴───────────┴──────┴──────┴───────┴───────┴───────┘



131. Din tabelul de mai sus rezulta, la nivelul industriei extractive, tendinţa generalã de reducere a ajutoarelor de stat în perioada analizata, astfel ca, dacã la nivelul anului 1996 ponderea ajutorului de stat pentru industria extractivã în totalul ajutorului naţional global se situa la 21,4%, în anul 2000 acesta nu mai reprezenta decât 9,7%.
132. Trebuie subliniat totodatã ca prin procesul de restructurare a industriei extractive în ansamblu şi de eficientizare a activitãţii în acest domeniu de activitate, ponderea ajutorului de stat în valoarea adãugatã bruta realizatã în industria extractivã a scãzut semnificativ de la 73,4% în anul 1996, la 22,5% în anul 2000. Acest indicator reflecta în mare mãsura efectele calitative ale procesului de restructurare din domeniul extractiv, care au fost generate de creşterea eficientei activitãţii din acest sector.
133. Creşterea eficientei activitãţii în industria extractivã este reflectatã şi de cuantumul anual al ajutorului de stat ce revine pe un salariat din acest sector.
Astfel, reducerea cu circa 45% a numãrului de salariaţi din cadrul industriei extractive în perioada 1996 - 2000 (de la 251 mii persoane în anul 1996 la 141 mii persoane în anul 2000) nu a generat creşteri ale cuantumului anual al ajutorului de stat ce revine pe un salariat, acesta situandu-se la circa 87% în anul 2000 fata de anul 1996 (1618,5 euro/persoana în anul 1996, respectiv 1412,2 euro/persoana în anul 2000).
134. Ajutoarele de stat acordate pentru cãrbune în perioada 1996 - 2000 s-au situat la un nivel variind între 51,5% în anul 1996 şi 36,4% în anul 2000 din totalul ajutorului de stat acordat industriei extractive.
135. Sintetic, ajutoarele de stat acordate în perioada 1996 - 2000 pentru industria extractivã a cãrbunelui se prezintã astfel:

Tabel 27
Volumul ajutoarelor de stat acordate pentru cãrbune în perioada 1996 - 2000.



┌────────────────────────────┬───────────┬──────┬──────┬───────┬───────┬───────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│> Total ajutor de stat │- mld. lei │ 807,4│ 629,4│ 676,8│ 958,6│ 1443,3│
│ pentru cãrbune │- mil. euro│ 209,0│ 77,8│ 67,7│ 58,8│ 72,3│
├────────────────────────────┼───────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│> Cuantumul anual al │- mii lei/ │ │ │ │ │ │
│ ajutorului de stat pe │persoana │8498,8│7770,4│15415,9│21022,4│32073,6│
│ salariat din industria │- euro/ │ │ │ │ │ │
│ cãrbunelui │persoana │2200,1│ 960,4│ 1543,2│ 1290,1│ 1607,2│
├────────────────────────────┴───────────┴──────┴──────┴───────┴───────┴───────┤
│ Ponderea ajutorului de stat pentru cãrbune in: │
├────────────────────────────┬───────────┬──────┬──────┬───────┬───────┬───────┤
│> ajutorul naţional global │ % │ 11,0 │ 3,2 │ 5,8 │ 3,3 │ 3,5 │
├────────────────────────────┼───────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│> ajutorul de stat acordat │ % │ 51,5 │ 36,2 │ 35,8 │ 34,2 │ 36,4 │
│ industriei extractive │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼───────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│> valoarea adãugatã bruta │ │ │ │ │ │ │
│ realizatã în industria │ % │ 37,8 │ 10,1 │ 7,0 │ 8,0 │ 8,2 │
│ extractivã │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼───────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│> valoarea adãugatã bruta │ │ │ │ │ │ │
│ realizatã în industria │ % │160,0 │ 72,4 │ 45,8 │ 56,1 │ 58,6 │
│ cãrbunelui │ │ │ │ │ │ │
└────────────────────────────┴───────────┴──────┴──────┴───────┴───────┴───────┘



136. Tendinţa generalã de îmbunãtãţire a aspectelor calitative ale activitãţii în domeniul extractiv, mult mai accentuata în cazul cãrbunelui, se concretizeazã in:
● reducerea ponderii ajutorului de stat pentru cãrbune în total ajutor de stat naţional global, de la 11% în anul 1996, la 3,5% în anul 2000;
● reducerea ponderii ajutorului de stat pentru cãrbune în valoarea adãugatã bruta realizatã în industria extractivã, de la 37,8% în anul 1996, la 8,2% în anul 2000.
● reducerea cuantumului ajutorului de stat pe salariat din industria cãrbunelui cu circa 27% în anul 2000 fata de anul 1996, în condiţiile reducerii numãrului de personal din acest sector cu peste 50% (în anul 2000 lucrau în domeniul extracţiei cãrbunelui numai circa 45 de mii de persoane, fata de 95 de mii de persoane cat lucrau în anul 1996);
● modificarea raportului existent la nivelul anului 1996 dintre ajutorul de stat şi valoarea adãugatã bruta realizatã în industria cãrbunelui în sensul ca ponderea ajutorului de stat la nivelul anului 2000 reprezenta 58,6% din valoarea adãugatã bruta, fata de circa 160% cat reprezentau ajutoarele de stat în anul 1996. Astfel, în anul 1996 ajutorul de stat depasea cu 60% valoarea adãugatã bruta realizatã de industria cãrbunelui, ceea ce se concretiza în transferul cãtre aceasta ramura a valorii adãugate brute realizate de alte ramuri ale economiei naţionale.
137. In mod sintetic, evoluţia ajutorului de stat acordat industriei extractive, respectiv pentru cãrbune, în perioada 1996 - 2000, este prezentatã în graficul urmãtor:

Graficul 17.
Evoluţia ajutorului de stat acordat industriei extractive (total), precum şi pentru cãrbune, în perioada 1996 - 2000.

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 17 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

138. In România, acordarea ajutoarelor de stat pentru industria extractivã, în general, şi pentru industria cãrbunelui, în special, trebuie sa ţinã seama de urmãtoarele considerente:

In ceea ce priveşte susţinerea industriei cãrbunelui

Având în vedere necesitatea de a menţine în activitate minele viabile şi de eficientizare a sectorului, consideram ca este necesarã acordarea de ajutoare de stat pentru retehnologizarea capacitãţilor de producţie care se dovedesc viabile în condiţii de piaţa şi pentru derularea "Programului de închidere a minelor nerentabile şi ecologizarea mediului înconjurãtor", program prin care se prevede ca pana în anul 2004 vor fi închise circa 190 de mine şi cariere, din care cele de cãrbune cu prioritate.

Referitor la celelalte ramuri ale industriei extractive

Promovarea unor mãsuri de sprijin în aceste sectoare este subsumata regulilor generale de autorizare a ajutoarelor de stat, în concordanta cu practica europeanã.
139. Graficul prezentat mai sus pune în evidenta reducerea generalã a ajutorului de stat acordat industriei extractive din care o pondere importanta o deţine reducerea ajutoarelor de stat pentru industria cãrbunelui.

OBIECTIVELE AJUTOARELOR DE STAT PENTRU INDUSTRIA EXTRACTIVĂ

140. Ajutoarele de stat acordate industriei extractive au fost grupate în funcţie de obiectivul principal al acordãrii, conform practicii comunitare, în ajutoare acordate pentru realizarea unor obiective orizontale (respectiv pentru: protecţia mediului, salvare-restructurare, alte obiective), precum şi în ajutoare de stat acordate pentru realizarea de obiective sectoriale (în cazul ajutorului de stat pentru cãrbune).
141. In mod sintetic, gruparea ajutoarelor de stat acordate industriei extractive în funcţie de obiectivul principal, avut în vedere la alocare, în perioada 1996 - 2000, se prezintã astfel:

Tabel 28
Ajutorul de stat acordat industriei extractive. Structura în funcţie de obiectivul principal, în perioada 1996 - 2000.



┌──────────────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├──────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Total ajutor de stat acordat │ │ │ │ │ │
│industriei extractive │ │ │ │ │ │
│- miliarde lei preţuri curente │1569,2 │1740,5 │1890,4 │2807,5 │3962,3 │
│- milioane Euro preţuri curente │ 406,2 │ 215,1 │ 189,2 │ 172,3 │ 198,6 │
│- milioane Euro preţuri constante 1998│ 597,3 │ 268,1 │ 189,2 │ 192,0 │ 188,0 │
├──────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│din care pentru realizarea unor: │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│> obiective orizontale │ │ │ │ │ │
│- miliarde lei preţuri curente │ 761,9 │1111,1 │1213,6 │1848,8 │2519,0 │
│- milioane Euro preţuri curente │ 197,2 │ 137,3 │ 121,5 │ 113,5 │ 126,3 │
│- pondere în ajutorul pentru industria│ │ │ │ │ │
│ extractivã (%) │ 48,6 │ 63,8 │ 64,2 │ 65,9 │ 63,6 │
├──────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│> obiective sectoriale │ │ │ │ │ │
│- miliarde lei preţuri curente │ 807,4 │ 629,4 │ 676,8 │ 958,6 │1443,3 │
│- milioane Euro preţuri curente │ 209,0 │ 77,8 │ 67,7 │ 58,8 │ 72,3 │
│- pondere în ajutorul pentru industria│ │ │ │ │ │
│ extractivã (%) │ 51,4 │ 36,2 │ 35,8 │ 34,1 │ 36,4 │
└──────────────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘



142. Din tabel rezulta tendinţa de creştere a ponderii ajutoarelor acordate pentru realizarea de obiective orizontale, pe seama reducerii ponderii ajutoarelor de stat acordate pentru realizarea obiectivelor sectoriale.

Obiective orizontale

143. Încadrarea ajutoarelor de stat acordate industriei extractive în obiective orizontale sau sectoriale are în vedere specificul modului de evaluare a ajutoarelor de stat în procesul de autorizare.
Astfel, în cadrul obiectivelor orizontale se regãsesc:
● ajutoare de stat acordate pentru protecţia mediului, indiferent de ramura industriei extractive care a generat sau genereazã fenomene de poluare şi care impun un proces de ecologizare ulterioara;
● ajutoare de stat pentru salvare-restructurare unde sunt incluse ajutoare acordate firmelor în dificultate care opereazã în cadrul industriei extractive, altele decât ajutoare de stat acordate pentru agenţii economici care opereazã în industria cãrbunelui;
● ajutoare grupate sub titlul generic "alte obiective" şi care se referã la orice forma de ajutor de stat care nu implica protecţia mediului sau ajutor pentru salvare-restructurare acordate agenţilor economici care opereazã în industria extractivã, cu excepţia celor din industria cãrbunelui. In aceasta categorie intra ajutoarele de stat pentru extracţia petrolului şi a gazelor naturale, extracţia şi prepararea minereurilor metalifere, alte activitãţi extractive, ajutoare de stat care au fost acordate fie pentru producţia curenta, fie pentru investiţii privind dezvoltarea exploataţiilor miniere, fie pentru trecerea în conservare a minelor şi carierelor nerentabile.
144. Sintetic, evoluţia structurii ajutorului de stat acordat industriei extractive în vederea realizãrii unor obiective orizontale este prezentatã în tabelul urmãtor:

Tabel 29
Structura ajutorului de stat pentru industria extractivã pe obiective orizontale.



- în procente -
┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ │ ROMÂNIA │
│ ├───────┬───────┬───────┬───────┬───────┤
│ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├──────────────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┤
│Pondere în ajutorul de stat pentru industria extractivã │
├──────────────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┤
│TOTAL, │ │ │ │ │ │
│din care pentru: │ 48,6 │ 63,8 │ 64,2 │ 65,9 │ 63,6 │
├──────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- mediu │ 0,0 │ 0,0 │ 1,0 │ 1,8 │ 5,7 │
├──────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- salvare - restructurare │ 0,0 │ 0,0 │ 4,3 │ 12,3 │ 3,3 │
├──────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- alte obiective │ 48,6 │ 63,8 │ 58,9 │ 51,8 │ 54,6 │
├──────────────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┤
│Pondere în ajutorul de stat pentru industria extractivã acordat pe obiective │
│orizontale │
├──────────────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┤
│TOTAL, │ │ │ │ │ │
│din care pentru: │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │
├──────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- mediu │ 0,0 │ 0,0 │ 1,5 │ 2,6 │ 8,9 │
├──────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- salvare - restructurare │ 0,0 │ 0,0 │ 6,7 │ 18,7 │ 5,3 │
├──────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- alte obiective │ 100,0 │ 100,0 │ 91,8 │ 78,7 │ 85,8 │
└──────────────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘



145. Din tabel rezulta ponderea relativ ridicatã şi în continua creştere în perioada 1996 - 2000 a ajutoarelor de stat acordate pentru realizarea de obiective orizontale în total ajutor pentru industria extractivã (de la 48,6% în anul 1996, la 63% în anul 2000), iar în cadrul acesteia ponderea relativ ridicatã a ajutorului de stat grupat sub titlul "alte obiective".
146. Totuşi, trebuie menţionat faptul ca, dacã, la nivelul anului 1996 ajutoarele de stat grupate în "alte obiective" reprezentau 100% din ajutorul acordat pe obiective orizontale pentru industria extractivã, la nivelul anului 2000, ponderea acestora a scãzut la 85,8%, în special pe seama creşterii ponderii ajutorului pentru protecţia mediului (8,9% din ajutorul acordat pe obiective orizontale în anul 2000).

Obiective sectoriale: industria cãrbunelui. Comparaţie România - Uniunea Europeanã

147. In ceea ce priveşte ajutoarele de stat acordate pentru realizarea de obiective sectoriale în cadrul industriei extractive, acestea se referã la ajutoarele de stat pentru cãrbune.
Ajutoarele de stat pentru cãrbune sunt grupate la rândul lor conform practicii comunitare in:
● "ajutoare pentru producţia curenta", în care sunt incluse, de regula, ajutoare de operare (subvenţii pe produs, facilitãţi privind plata datoriilor curente cãtre bugetul de stat şi bugetul de asigurãri sociale, alte ajutoare de natura a facilita în mod curent procesul de producţie);
● "alte ajutoare" pentru agenţii economici care opereazã în industria cãrbunelui şi care grupeazã ajutoare de stat acordate pentru investiţii în retehnologizarea minelor viabile, închiderea şi trecerea în conservare a minelor nerentabile, unele ajutoare pentru stimularea procesului de prospecţiuni geologice etc.
148. Structura ajutorului de stat pentru cãrbune acordat pe obiective sectoriale este prezentatã în tabelul urmãtor:

Tabel 30
Structura ajutorului de stat pentru industria extractivã pe obiective sectoriale. Comparaţie România - Uniunea Europeanã.



- în procente -
┌───────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬──────────┐
│ │ ROMÂNIA │ │
│ ├───────┬───────┬───────┬───────┬───────┤ EUR 15 │
│ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │1997-1999 │
├───────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────────┤
│Pondere în ajutorul de stat pentru industria extractivã │
├───────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────────┤
│TOTAL, │ 51,4 │ 36,2 │ 35,8 │ 34,1 │ 36,4 │ n.d. │
│din care pentru: │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────────┤
│- cãrbune - ajutoare pentru│ 35,4 │ 18,3 │ 17,3 │ 20,1 │ 23,0 │ n.d. │
│ producţia curenta │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────────┤
│- cãrbune - alte ajutoare │ 16,0 │ 17,9 │ 18,5 │ 14,0 │ 13,4 │ n.d. │
├───────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────────┤
│Pondere în ajutorul de stat pentru industria extractivã acordat pe obiective │
│sectoriale │
├───────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────────┤
│TOTAL, │ │ │ │ │ │ │
│din care pentru: │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────────┤
│- cãrbune - ajutoare pentru│ 69,0 │ 50,6 │ 48,4 │ 59,1 │ 63,1 │ 73,0 │
│ producţia curenta │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────────┤
│- cãrbune - alte ajutoare │ 31,0 │ 49,4 │ 51,6 │ 40,9 │ 36,9 │ 27,0 │
└───────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────────┘



149. Din tabel rezulta ca ajutoarele de stat pentru realizarea producţiei curente de cãrbune se situeazã la nivel relativ constant în intervalul 1996 - 2000, cu o uşoarã tendinţa de scãdere a ponderii acestora în totalul ajutoarelor de stat pentru cãrbune (de la 69% în anul 1996 la 63,1% în anul 2000).
150. Tendinţa de scãdere a ponderii ajutorului de stat pentru producţia curenta de cãrbune în totalul ajutorului de stat pentru industria cãrbunelui este dublatã de o reducere mult mai accentuata a ponderii acestor ajutoare în totalul ajutoarelor de stat acordate industriei extractive (de la 35,4% în 1996 la 23% în anul 2000).
151. Relevant este şi faptul ca, la nivelul Uniunii Europene ponderea ajutoarelor de stat pentru producţia curenta în total ajutor de stat pentru cãrbune este de 73% (estimat ca medie anuala în perioada 1997 - 1999). Totodatã, în tari cu tradiţie în domeniu cum sunt: Germania, respectiv Spania, aceasta pondere este de 91%, respectiv 66%.
152. Pentru a pune în evidenta nivelul ajutorului de stat pentru cãrbune în România comparativ cu ajutorul de stat acordat în Uniunea Europeanã, prezentam urmãtorul tabel:

Tabel 31
Ajutorul de stat pentru cãrbune. Situaţia comparativa dintre unele State Membre ale Uniunii Europene şi România.



┌───────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │ Nivel mediu anual │ Ponderea ajutorului pentru │
│ │ pe salariat (euro │ producţie curenta în total │
│ │ preţuri constante │ ajutor de stat pentru │
│ │ 1998), în perioada: │ cãrbune, în perioada: │
│ ├────────────┬────────────┼──────────────┬─────────────┤
│ │ 1995-1997 │ 1997-1999 │ 1995-1997 │ 1997-1999 │
├───────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│A. Uniunea Europeanã │ │ │ │ │
│ (EUR 15) │ 43537 │ 47887 │ 73,0 │ 73,0 │
├───────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│din care, in: │ │ │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ Germania │ 58453 │ 61939 │ 96,0 │ 91,0 │
├───────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ Spania │ 29799 │ 34994 │ 72,0 │ 66,0 │
├───────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ Franta │ 12806 │ 34899 │ 22,0 │ 38,0 │
├───────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│B. România │ 2215,8 │ 1392,5 │ 54,7 │ 52,7 │
├───────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│din care în anii: │ │ │ │ │
├───────────────────────┼────────────┴────────────┼──────────────┴─────────────┤
│ 1996 │ 3235,0 │ 69,0 │
├───────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 1997 │ 1196,7 │ 50,6 │
├───────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 1998 │ 1543,2 │ 48,4 │
├───────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 1999 │ 1437,5 │ 59,1 │
├───────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 2000 │ 1521,7 │ 63,1 │
└───────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────┘



153. Din tabelul de mai sus, rezulta nivelul sensibil mai mic al ajutoarelor de stat acordate în România comparativ cu Uniunea Europeanã pentru industria cãrbunelui.
Astfel, dacã în Uniunea Europeanã ajutorul de stat mediu anual pe salariat, exprimat în euro preţuri constante 1998, era în perioada 1997 - 1999 de 47887 euro/persoana, în România în aceeaşi perioada se situa la 1392.5 euro/persoana. Totodatã, în aceeaşi perioada, ajutorul de operare era la nivel comunitar de 73% din ajutorul acordat industriei cãrbunelui, fata de numai 52,7% cat reprezintã ajutorul de stat de operare în România.

INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE

154. Principalul instrument financiar utilizat în susţinerea industriei extractive îl constituie acordarea de subvenţii pentru producţie, ponderea acestui instrument financiar în totalul ajutorului de stat pentru industria extractivã inregistrand o tendinţa descrescãtoare, respectiv de la 87,7% în anul 1996, la 62,1% în anul 2000.
155. De asemenea, un instrument financiar important în acordarea de ajutoare de stat pentru industria extractivã îl constituie participarea cu capital a statului a cãrui pondere creste de la 12,4% în anul 1996 la 18,5% în anul 2000.
156. Deoarece la nivelul agenţilor economici s-au înregistrat datorii istorice ca urmare a acumulãrii de majorãri de întârziere şi penalitãţi la creanţele cãtre bugetul de stat şi bugetul asigurãrilor sociale, s-au acordat ajutoare de stat de natura scutirilor şi reducerilor la plata a acestor majorãri. In procesul de restructurare a industriei extractive româneşti, ponderea ajutoarelor de stat de natura scutirilor şi reducerilor la plata a majorãrilor de întârziere şi penalitãţilor aferente a crescut, astfel ca, în anul 2000, aceste ajutoare reprezentau 14,2% din totalul ajutorului acordat industriei extractive.
157. In mod sintetic, tabelul urmãtor prezintã evoluţia structurii ajutorului de stat acordat industriei extractive, în funcţie de natura instrumentelor financiare utilizate în alocarea de resurse.

Tabel 32
Ajutorul de stat pentru industria extractivã. Structura în funcţie de natura ajutorului



- în procente -
┌───────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ Natura ajutorului │ România │
│ (tipuri de instrumente financiare) ├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
│ │ 1996│ 1997│ 1998│ 1999│ 2000│
├───────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│A1 - subvenţii, alocaţii, prime, subvenţionarea│ 87,6│ 77,2│ 68,7│ 64,1│ 62,1│
│ dobânzii, alte sume nerambursabile │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│A2 - scutiri şi reduceri la plata obligaţiilor │ │ │ │ │ │
│ fiscale │ 0,0│ 0,0│ 1,8│ 5,0│ 5,0│
├───────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│B1 - participarea cu capital a statului │ 12,4│ 14,6│ 20,5│ 16,0│ 18,5│
├───────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│C1 - scutiri de dobânda la creditele bugetare │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├───────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│C2 - total scutiri şi reduceri la plata │ 0,0│ 8,2│ 8,9│ 14,7│ 14,2│
│ majorãrilor de întârziere şi a │ │ │ │ │ │
│ penalitãţilor aferente │ │ │ │ │ │
│din care, ca urmare a: │ │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- amânãrii si/sau eşalonãrii obligaţiilor │ │ │ │ │ │
│ bugetare │ 0,0│ 1,5│ 8,6│ 7,0│ 5,3│
│ ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- scutirii, reducerii şi eşalonãrii majorãrilor│ 0,0│ 4,9│ 0,3│ 7,7│ 8,9│
│ de întârziere şi penalitãţilor datorate cãtre│ │ │ │ │ │
│ buget │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│D1 - acordarea de garanţii de stat │ 0,0│ 0,0│ 0,1│ 0,2│ 0,2│
├───────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL │100,0│100,0│100,0│100,0│100,0│
└───────────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘



158. In urmãtorul tabel este prezentatã evoluţia în dinamica a sumelor anuale alocate industriei extractive, pe cele doua mari componente: cheltuieli bugetare, respectiv renunţarea din partea statului la venituri, în favoarea unor agenţi economici beneficiari, iar în cadrul acestei din urma categorii este prezentatã evoluţia ajutoarelor de stat acordate prin intermediul sistemului fiscal şi al asigurãrilor sociale.

Tabel 33
Ajutorul de stat pentru industria extractivã. Sume anuale şi dinamica în funcţie de natura ajutorului.



┌─────────────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├─────────────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│1. Cheltuieli bugetare (A1 + B1) │
├─────────────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │mld. lei │1569,2│1598,2│1686,5│2249,2│3191,2│
│ ├─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │mil. euro│ 406,2│ 197,5│ 168,8│ 138,0│ 159,9│
├─────────────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- pondere în total ajutor acordat│ % │ 100,0│ 91,8│ 89,2│ 80,1│ 80,6│
│industriei extractive │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│preţuri constante 1998 │mil. euro│ 597,3│ 246,1│ 168,8│ 153,8│ 151,4│
├─────────────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│2. Renunţare la venituri (A2 + C1 + C2 + D1) │
├─────────────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │mld. lei │ 0,0│ 142,3│ 203,8│ 558,2│ 771,1│
│ ├─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │mil. euro│ 0,0│ 17,6│ 20,4│ 34,3│ 38,6│
├─────────────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- pondere în total ajutor acordat│% │ 0,0│ 8,2│ 10,8│ 19,9│ 19,4│
│industriei extractive │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- preţuri constante 1998 │mil. euro│ 0,0│ 21,9│ 20,3│ 37,8│ 36,2│
│din care: │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│2.1. prin sistemul fiscal şi al asigurãrilor sociale (A2 + C2) │
├─────────────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │mld. lei │ 0,0│ 142,3│ 202,5│ 552,4│ 762,9│
│ ├─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │mil. euro│ 0,0│ 17,6│ 20,3│ 33,9│ 38,2│
├─────────────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- pondere în total ajutor acordat│ % │ 0,0│ 8,2│ 10,7│ 19,7│ 19,2│
│ industriei extractive │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- preţuri constante 1998 │mil. euro│ 0,0│ 21,9│ 20,3│ 37,8│ 36,2│
└─────────────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘


159. In ceea ce priveşte instrumentele financiare utilizate la acordarea de ajutoare de stat pentru cãrbune, tendintele existente la nivelul industriei extractive se regãsesc şi în acest subsector de activitate.
160. Evoluţia înregistratã de instrumentele financiare utilizate în acordarea de ajutoare de stat pentru cãrbune este urmãtoarea:

Tabel 34
Ajutorul de stat pentru cãrbune. Structura în funcţie de natura ajutorului



- în procente -
┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ Natura ajutorului │ România │
│ (tipuri de instrumente financiare) ├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
│ │ 1996│ 1997│ 1998│ 1999│ 2000│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│A1 - subvenţii, alocaţii, prime, subvenţionarea │ 85,1│ 79,5│ 71,0│ 75,2│ 70,7│
│ dobânzii, alte sume nerambursabile │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│A2 - scutiri şi reduceri la plata obligaţiilor │ │ │ │ │ │
│ fiscale │ 0,0│ 0,0│ 1,6│ 1,2│ 0,2│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│B1 - participarea cu capital a statului │ 14,9│ 20,3│ 25,9│ 18,9│ 12,7│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│C1 - scutiri de dobânda la creditele bugetare │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│C2 - total scutiri şi reduceri la plata │ 0,0│ 0,2│ 1,3│ 4,1│ 15,8│
│ majorãrilor de întârziere şi a │ │ │ │ │ │
│ penalitãţilor aferente │ │ │ │ │ │
│din care, ca urmare a: │ │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- amânãrii si/sau eşalonãrii obligaţiilor │ 0,0│ 0,2│ 1,0│ 3,0│ 0,9│
│ bugetare ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- scutirii, reducerii şi eşalonãrii majorãrilor │ 0,0│ 0,0│ 0,3│ 1,1│ 14,9│
│ de întârziere şi penalitãţilor datorate cãtre │ │ │ │ │ │
│ buget │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│D1 - acordarea de garanţii de stat │ 0,0│ 0,0│ 0,2│ 0,6│ 0,6│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL │100,0│100,0│100,0│100,0│100,0│
└────────────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘



161. Prezentam în tabelul urmãtor sumele anuale şi dinamica ajutorului de stat pentru cãrbune, în funcţie de natura ajutorului de stat grupat în cele doua categorii de instrumente financiare, respectiv cheltuieli bugetare şi renunţare la venituri:

Tabel 35
Ajutorul de stat pentru cãrbune. Sume anuale şi dinamica în funcţie de natura ajutorului.



┌────────────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├────────────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┤
│Cheltuieli bugetare (A1 + B1) │
├────────────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┤
│- preţuri curente │mld. lei │ 807,4│ 628,4│ 655,8│ 901,9│ 1204,3│
│ ├─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│ │mil. euro│ 209,0│ 77,7│ 65,6│ 55,3│ 60,3│
├────────────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- pondere în total ajutor │ % │ 100,0│ 99,8│ 96,9│ 94,1│ 83,4│
│ acordat industriei cãrbunelui │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- preţuri constante 1998 │mil. euro│ 307,3│ 96,8│ 65,6│ 61,7│ 57,1│
├────────────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┤
│2. Renunţare la venituri (A2 + C1 + C2 + D1) │
├────────────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┤
│- preţuri curente │mld. lei │ 0,0│ 1,0│ 21,0│ 56,7│ 239,0│
│ ├─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│ │mil. euro│ 0,0│ 0,1│ 2,1│ 3,5│ 12,0│
├────────────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- pondere în total ajutor │ % │ 0,0│ 0,2│ 3,1│ 5,9│ 16,6│
│ acordat industriei cãrbunelui │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- preţuri constante 1998 │mil. euro│ 0,0│ 0,2│ 2,1│ 3,9│ 11,3│
├────────────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┤
│din care: │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. prin sistemul fiscal şi al asigurãrilor sociale (A2 + C2) │
├────────────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┤
│- preţuri curente │mld. lei │ 0,0│ 1,0│ 19,6│ 50,9│ 230,8│
│ ├─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│ │mil. euro│ 0,0│ 0,1│ 2,0│ 3,1│ 11,6│
├────────────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- pondere în total ajutor │ % │ 0,0│ 0,2│ 2,9│ 5,3│ 16,0│
│ acordat industriei cãrbunelui │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- preţuri constante 1998 │mil. euro│ 0,0│ 0,2│ 2,0│ 3,5│ 11,0│
└────────────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┘



162. Din tabelele prezentate mai sus rezulta, de asemenea, ca şi în cazul ajutoarelor de stat acordate agenţilor economici care opereazã în domeniul extracţiei cãrbunelui, principalele instrumente financiare sunt de natura cheltuielii bugetare, care înregistreazã un trend descrescator atât ca nivel, cat şi ca pondere în totalul ajutorului de stat pentru industria extractivã.
163. De asemenea, şi în cazul industriei cãrbunelui se înregistreazã o situaţie similarã cu situaţia înregistratã la nivelul industriei extractive în ansamblu, respectiv creşterea sumelor reprezentând ajutor de stat prin renunţare la venituri, dar cu un trend relativ mai scãzut.
Astfel, dacã ponderea ajutorului de stat de natura renunţãrii la venituri se situa în anul 2000 la 19,4% (38,6 milioane euro preţuri curente) pe total industrie extractivã, în cazul extracţiei cãrbunelui ajutorul de stat de natura renunţãrii la venituri reprezenta numai 16,6% din totalul ajutorului de stat acordat industriei cãrbunelui (12 milioane euro în anul 2000).

PARTEA V
Ajutorul de stat acordat transporturilor în România în perioada 1996 - 2000

VOLUM SI TENDINTE ÎNREGISTRATE

164. Un domeniu deosebit de important pentru dezvoltarea economiilor de piaţa naţionale şi integrarea acestora în circuitul internaţional îl constituie activitatea de transporturi.
In contextul globalizarii activitãţilor de transport, în toate componentele sale: feroviar, naval, aerian, rutier, prin conducte etc, modernizarea continua şi dezvoltarea acestora - cu respectarea regulilor concurentiale - devine o necesitate, atât la nivel naţional, cat şi la nivel comunitar şi mondial.
165. Asa cum releva cel de al IX-lea Raport al Comisiei Europene privind ajutoarele de stat acordate în Uniunea Europeanã, sectorul transporturilor nu face excepţie de la prevederile generale privind ajutorul de stat.
Totuşi, Tratatul comunitar conţine reguli speciale referitoare la acest sector (art. 73 şi 76 din Tratat), precum şi reglementarea sustinerii reţelei trans-europene de cãtre Comunitate (art. 154 din Tratat), în baza conceptiei conform cãreia dezvoltarea acestei reţele are un rol esenţial în întãrirea pieţei interne comunitare şi în realizarea coeziunii economice şi sociale din cadrul Uniunii Europene.
166. Atât în abordarea strategiilor naţionale de dezvoltare a sectorului transporturi, cat şi în politicile comunitare din domeniu, la acordarea şi evaluarea compatibilitatii cu un mediu concurenţial sanatos a unor mãsuri de natura ajutoarelor de stat promovate de cãtre Statele Membre sau Asociate la Uniunea Europeanã, se tine seama de:
● specificul fiecãrui tip de transport,
● piaţa concurentiala afectatã,
● finalitatea acordãrii ajutoarelor de stat, respectiv impactul acestora în procesul de realizare a obiectivelor strategice pe termen mediu şi lung.
167. Specificitatea activitãţilor din transporturi, ca şi importanta deosebita pe care o are dezvoltarea acestui domeniu în procesul de realizare a unor pieţe concurentiale libere şi deschise unui numãr cat mai mare de agenţi economici, face necesarã, în România, alocarea de fonduri publice pentru susţinerea activitãţilor de profil în procesul de modernizare şi dezvoltare, în concordanta cu necesitãţile economiei naţionale.
168. Sintetic, volumul ajutoarelor de stat acordate transporturilor în perioada 1996-2000 este prezentat în tabelul urmãtor:

Tabel 36
Volumul ajutoarelor de stat acordate în transporturi în perioada 1996-2000.



┌─────────────────────────────┬────────────┬─────┬──────┬──────┬───────┬───────┐
│ │ UM │ 1996│ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├─────────────────────────────┼────────────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┤
│> Total ajutor de stat pentru│- mld. lei │423,5│1746,1│2051,8│ 3520,2│ 4786,8│
│ transporturi │- mil. euro │109,6│ 215,8│ 205,4│ 216,0│ 239,9│
│ │- mil. euro │ │ │ │ │ │
│ │preţuri 1998│161,2│ 268,9│ 205,4│ 240,8│ 227,1│
├─────────────────────────────┼────────────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┤
│> Dinamica (an 1996 = 100%) │ % │100,0│ 166,8│ 127,4│ 149,4│ 140,9│
├─────────────────────────────┼────────────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┤
│> Cuantumul anual al │ - mii lei/ │ │ │ │ │ │
│ ajutorului de stat pe │ persoana │164,1│4783,8│6034,7│12617,4│17281,0│
│ salariat din transporturi │ - euro/ │ │ │ │ │ │
│ │ persoana │275,5│ 591,3│ 604,1│ 774,3│ 866,0│
├─────────────────────────────┴────────────┴─────┴──────┴──────┴───────┴───────┤
│> Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi, in: │
├─────────────────────────────┬────────────┬─────┬──────┬──────┬───────┬───────┤
│- ajutorul naţional global │ % │ 5,8│ 8,7│ 17,6│ 12,0│ 11,7│
├─────────────────────────────┼────────────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┤
│- valoarea adãugatã bruta │ % │ 5,5│ 10,1│ 8,6│ 10,3│ 9,3│
│ realizatã în transporturi │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────────────┴────────────┴─────┴──────┴──────┴───────┴───────┘



169. Din tabel rezulta creşterea ponderii ajutoarelor de stat acordate transporturilor atât în totalul ajutorului naţional global (de la 5,8% cat reprezenta ajutorul pentru transporturi în anul 1996, la 11,7% în anul 2000), cat şi în valoarea adãugatã bruta realizatã de aceasta ramura a economiei naţionale (de la 5,5% în anul 1996, la 9,3% în anul 2000).
170. In cadrul ajutorului de stat acordat pentru agenţii economici care opereazã în domeniul transporturilor, ajutoarele de stat acordate pe subdomenii au cunoscut evoluţii distincte în perioada analizata.
Astfel, fata de dinamica generalã a ajutoarelor de stat - care, în perioada 1996 - 2000, în termeni comparabili, înregistreazã o creştere cu 40,9% - dinamica ajutoarelor de stat acordate pe subdomenii se diferenţiazã în mod semnificativ de la un subdomeniu la altul, precum şi în cadrul fiecãrui subdomeniu în parte, de la un an la altul. Acest fenomen a fost determinat de obiectivele strategice de dezvoltare pentru fiecare subdomeniu în parte şi care au implicat mãsuri de sprijin - orientate prioritar în cursul perioadei analizate - numai de cãtre anumite subdomenii ţinându-se seama inclusiv de limitele resurselor bugetare existente la momentul respectiv.
171. Graficul urmãtor pune în evidenta dinamica ajutoarelor de stat acordate transporturilor, la nivel de ramura şi pe subdomenii beneficiare, în perioada 1996 - 2000:

Graficul 18.
Dinamica ajutoarelor de stat acordate transporturilor, în perioada 1996-2000.

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 18 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

172. Dupã cum rezulta din grafic, creşterile cele mai semnificative au fost înregistrate de ajutoarele de stat acordate pentru transportul naval, cu un maxim înregistrat în anul 1997. Ajutoarele de stat acordate în acest subdomeniu au avut ca principala componenta scoaterea de sub arest a unor nave româneşti. Acest ajutor de stat acordat pentru salvarea - restructurarea societãţilor comerciale responsabile, a rãspuns totodatã şi unui obiectiv social prioritar în acel moment, respectiv repatrierea echipajelor aflate pe acele nave.
173. Ajutoarele de stat acordate pentru transportul feroviar au cunoscut de asemenea un punct maxim în anul 1997 când a avut loc procesul de restructurare institutionala din acest domeniu. Ulterior, dinamica acestor ajutoare a înregistrat un trend descrescator.
174. In ceea ce priveşte ajutoarele de stat acordate pentru transportul aerian, precum şi pentru transportul în comun de cãlãtori, dinamica înregistratã de acestea s-a situat, de regula, sub nivelul dinamicii înregistrate în medie de ajutoarele de stat acordate transporturilor.
175. In cadrul analizei pe obiective a alocãrii ajutoarelor de stat pentru agenţii economici care opereazã în domeniul transporturilor va fi detaliatã şi analiza în cadrul subdomeniilor beneficiare.

OBIECTIVELE ALOCĂRII DE AJUTOARE DE STAT SI SUBDOMENIILE BENEFICIARE

Gruparea ajutoarelor de stat în funcţie de obiectivul principal al alocãrii

176. Conform practicii comunitare, ajutoarele de stat pentru transporturi se regãsesc în clasificarea generalã a ajutoarelor de stat acordate de România, grupate, de regula, în cadrul obiectivelor sectoriale, respectiv în cadrul ajutoarelor de stat acordate sectoarelor sensibile din punct de vedere concurenţial.
Totuşi, unele ajutoare de stat, identificate pentru transporturi la nivelul anilor 1996-1997, au fost încadrate în concordanta cu unele obiective orizontale. Astfel, subvenţionarea unor agenţi economici, care opereazã în domeniul transportului naval, pentru scoaterea unor nave de sub arest, a fost incadrata ca ajutor ad-hoc pentru salvare - restructurare.
De asemenea, începând cu anul 1999 au fost identificate ajutoare de stat, în special pentru transportul în comun de cãlãtori, care fac obiectul unor programe de dezvoltare regionala a transporturilor, inclusiv în vederea privatizãrii şi deschiderii la concurenta a acestor activitãţi. In consecinţa, aceste ajutoare de stat au fost clasificate ca ajutoare regionale.
177. Evoluţia structurii ajutorului de stat acordat transporturilor, în funcţie de obiectivul principal, în perioada 1996 - 2000, este prezentatã în urmãtorul tabel:

Tabel 37
Ajutorul de stat acordat transporturilor. Structura în funcţie de obiectivul principal, în perioada 1996 - 2000.



┌────────────────────────────────────────────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├────────────────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Total ajutor de stat acordat transporturilor│ │ │ │ │ │
│- miliarde lei preţuri curente │423,5│1746,1│2051,8│3520,2│4786,8│
│- milioane Euro preţuri curente │109,6│ 215,8│ 205,4│ 216,0│ 239,9│
│- milioane Euro preţuri constante 1998 │161,2│ 268,9│ 205,4│ 240,8│ 227,1│
├────────────────────────────────────────────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│din care pentru realizarea unor: │
├────────────────────────────────────────────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│> obiective orizontale │ │ │ │ │ │
│- miliarde lei preţuri curente │ 11,3│ 104,9│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
│- milioane Euro preţuri curente │ 2,9│ 13,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
│- pondere în total ajutor de stat pentru │ │ │ │ │ │
│ transporturi (%) │ 2,7│ 6,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│> obiective sectoriale │ │ │ │ │ │
│- miliarde lei preţuri curente │412,2│1641,2│2051,8│3508,8│4565,0│
│- milioane Euro preţuri curente │106,7│ 202,8│ 205,4│ 215,3│ 228,8│
│- pondere în total ajutor de stat pentru │ │ │ │ │ │
│ transporturi (%) │ 97,3│ 94,0│ 100,0│ 99,7│ 95,4│
├────────────────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│> obiective regionale │ │ │ │ │ │
│- miliarde lei preţuri curente │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 11,5│ 221,8│
│- milioane Euro preţuri curente │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,7│ 11,1│
│- pondere în total ajutor de stat pentru │ │ │ │ │ │
│ transporturi (%) │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,3│ 4,6│
└────────────────────────────────────────────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┘



178. Dupã cum rezulta din tabel, ajutorul de stat pentru transporturi se regaseste în principal pe obiective sectoriale.
La nivelul anului 2000 ajutoarele sectoriale reprezentau 95,4% din totalul ajutorului pentru transporturi, iar ajutoarele regionale reprezentau 4,6%.
179. In ceea ce priveşte ajutorul de stat acordat pentru realizarea unor obiective regionale, menţionãm urmãtoarele:
● ajutorul regional este acordat în cazul transporturilor, în special pentru transportul în comun de cãlãtori;
● circa 99% din total ajutor regional pentru transporturi este acordat în concordanta cu prevederile cuprinse în programele naţionale de dezvoltare regionala;
● numai circa 1% din ajutoarele regionale acordate transporturilor o constituie ajutoarele care se regãsesc ca ajutoare pentru agenţi economici care dezvolta activitãţi de transporturi în zone defavorizate.
180. In condiţiile în care sunt acordate unele subvenţii sau facilitãţi pentru realizarea infrastructurii transporturilor, acestea sunt considerate ajutoare de stat pentru activitatea de construcţii şi se regãsesc în prezentul Raport, grupate în "alte obiective orizontale".

Subdomeniile beneficiare de ajutor de stat din cadrul transporturilor

181. Evoluţia ponderii ajutoarelor de stat pe subdomenii de activitate în total ajutor pentru transporturi pune în evidenta urmãtoarele aspecte:
● Principalul subdomeniu beneficiar de ajutor de stat în perioada 1996 - 2000 îl constituie transportul aerian. Astfel, ponderea ajutoarelor de stat acordate transportului aerian, deşi a înregistrat un trend descrescator (de la 64,9% în anul 1996 la 38,8% în anul 2000).
● In cazul ajutoarelor de stat acordate transporturilor, ajutorul naval deţine o pondere foarte mica, relativ constanta, în întreaga perioada analizata (2,2% în anul 1996 şi 2,9% în anul 2000).
● Cu excepţia anului 1997 (17,8%), ajutorul de stat pentru transportul feroviar înregistreazã un trend descrescator (de la 12,2% în anul 1996 la 10,2% în anul 2000), sprijinul acordat acestei subramuri a transporturilor fiind mult mai mic în România comparativ cu sprijinul acordat în Uniunea Europeanã.
● Specific pentru România este sprijinul acordat pentru transportul în comun de cãlãtori. Am considerat necesar sa includem acest domeniu în Raportul privind ajutoarele de stat deoarece pentru acest subdomeniu s-a impus cu necesitate modernizarea şi dezvoltarea inclusiv prin mãsuri de sprijin guvernamentale. In consecinţa, agenţii economici care opereazã în acest subdomeniu au primit subvenţii din partea bugetelor locale, precum şi unele facilitãţi decurgând din programele naţionale de dezvoltare regionala.
● In ceea ce priveşte grupa de "alte subdomenii ale transporturilor decât cele nominalizate", ajutoarele de stat acordate cunosc o dezvoltare de la 3,4% în anul 1996, la 35,4% în anul 2000. In aceasta categorie sunt grupate, în principal, ajutoarele de stat acordate pentru susţinerea activitãţilor de transport prin conducte, reabilitarea acestora fiind esenţialã atât pentru dezvoltarea economiei naţionale în ansamblul sau, cat şi - în special - a unor ramuri cum sunt: chimia şi petrochimia, sistemul energetic naţional.
182. Sintetic, evoluţia structurii ajutorului de stat pe subdomenii beneficiare ale transporturilor se regaseste în tabelul urmãtor:

Tabel 38
Structura ajutorului de stat pentru transporturi în funcţie de subdomeniul beneficiar.



- în procente -
┌─────────────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬────────┐
│ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├─────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Ajutor de stat pentru transporturi │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │
│din care pentru subsectorul: │ │ │ │ │ │
│ ├───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│> Transport feroviar │ 12,2 │ 17,8 │ 7,3 │ 7,8 │ 10,2 │
│> Transport aerian │ 64,9 │ 61,4 │ 38,0 │ 37,3 │ 38,8 │
│> Transport naval │ 2,2 │ 7,5 │ 3,2 │ 2,7 │ 2,9 │
│> Transport de cãlãtori în comun │ 17,3 │ 13,3 │ 19,8 │ 19,5 │ 12,7 │
│> Alte subdomenii ale transporturilor│ 3,4 │ 0,0 │ 31,6 │ 32,8 │ 35,4 │
└─────────────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴────────┘



183. Evoluţia cuantumului ajutorului de stat acordat transporturilor în ansamblu, precum şi pentru principalele subdomenii beneficiare, exprimatã în milioane euro preţuri curente, este reprezentatã în graficul urmãtor:

Graficul 19.
Evoluţia ajutorului de stat acordat transporturilor, în perioada 1996 - 2000. Principalele subdomenii beneficiare.

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 19 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

Ajutorul de stat pentru transport feroviar

184. Transportul feroviar constituie principala componenta a domeniului transporturi pentru care Statele Membre ale Uniunii Europene acorda ajutoare de stat şi care sunt considerate compatibile cu Tratatul comunitar de cãtre Comisia Europeanã.
Ţinând seama de importanta deosebita pe care o are dezvoltarea reţelei cãilor ferate pentru formarea şi consolidarea Pieţei Interne Comunitare, Comisia Europeanã a adoptat cartea alba intitulata "O strategie pentru revitalizarea cãilor ferate comunitare" prin care este abordata şi problema finanţãrii cãilor ferate în Uniunea Europeanã, precum şi condiţiile generale care trebuie respectate în procesul de evaluare şi autorizare a ajutoarelor de stat acordate acestui subsector al transporturilor de cãtre Statele Membre.
185. In România, modul de evaluare a ajutoarelor de stat pentru susţinerea mãsurilor de restructurare şi modernizare a cãilor ferate are în vedere - în mod similar cu practica europeanã - statutul pe care îl au agenţii economici care opereazã pe aceasta piaţa în calitate de prestatori ai unui serviciu public.
In consecinţa, mãsurile adoptate de natura ajutorului de stat pentru Societatea Naţionala a Cãilor Ferate Romane în perioada 1996 - 2000 au şi o componenta de natura compensaţiilor acordate de stat pentru obligaţiile ce decurg pentru societate referitor la exercitarea serviciului public.
186. Specific ajutoarelor de stat acordate în România pentru transportul feroviar este faptul ca Societatea Naţionala a Cãilor Ferate Romane a fost supusã, în intervalul analizat, unui amplu proces de restructurare funcţionalã inclusiv în ceea ce priveşte externalizarea unor activitãţi conexe. Acest proces de restructurare a implicat costuri specifice suplimentare care au presupus acordarea de ajutoare de stat pentru susţinerea întregului proces de restructurare.
187. Caracterizarea generalã privind volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru transporturile feroviare în perioada 1996 - 2000, ca şi ponderea efortului statului în susţinerea acestui subdomeniu al transporturilor, este prezentatã în tabelul urmãtor:

Tabel 39
Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru transporturile feroviare, în perioada 1996 - 2000.



┌──────────────────────────────┬─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│ │ UM │1996 │1997 │1998 │1999 │2000 │
├──────────────────────────────┼─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│> Total ajutor de stat pentru │ - mld. lei │ 51,6│310,9│150,5│273,4│488,2│
│ transporturi feroviare │ - mil. euro │ 13,4│ 38,4│ 15,1│ 16,8│ 24,5│
│ │ - mil. euro │ │ │ │ │ │
│ │ preţuri 1998 │ 19,7│ 47,9│ 15,1│ 18,7│ 23,2│
├──────────────────────────────┼─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│> Dinamica (an 1996 = 100%) │ % │100,0│243,1│ 76,6│ 94,9│117,8│
├──────────────────────────────┴─────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┤
│> Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi feroviare, in: │
├──────────────────────────────┬─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
│- ajutorul naţional global │ % │ 0,7│ 1,6│ 1,3│ 0,9│ 1,2│
├──────────────────────────────┼─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- ajutorul de stat acordat │ % │ 12,2│ 17,8│ 7,3│ 7,8│ 10,2│
│ transporturilor │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- valoarea adãugatã bruta │ % │ 0,7│ 1,8│ 0,6│ 0,8│ 1,0│
│ realizatã în transporturi │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- valoarea adãugatã bruta │ │ │ │ │ │ │
│ realizatã în transporturi │ % │ 3,8│ 9,9│ 3,1│ 3,8│ 4,5│
│ feroviare │ │ │ │ │ │ │
└──────────────────────────────┴─────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘



188. Tabelul de mai sus pune în evidenta faptul ca, deşi s-a înregistrat un trend relativ crescãtor în intervalul 1996 - 2000 al acordãrii de ajutoare de stat pentru transportul feroviar, totuşi tendinţa nu a fost lineara.
Astfel, dacã în anul 1997, în termeni reali, ajutorul de stat a crescut cu 143,1% fata de anul 1996, în anul 1998 ajutoarele de stat acordate au scãzut nu numai fata de anul precedent, ci şi fata de nivelul anului 1996 cu 23,4%. La nivelul anului 2000 ajutoarele de stat acordate transportului feroviar au crescut cu 17,8% fata de nivelul anului 1996.
189. Trebuie menţionat faptul ca, dacã în Uniunea Europeanã peste 95% din ajutorul de stat acordat agenţilor economici care opereazã în sfera transporturilor se regaseste în subdomeniul transporturilor feroviare, în România, la nivelul anului 2000, acestea reprezentau numai 10,2% din totalul ajutorului acordat transporturilor.
190. In ceea ce priveşte ponderea ajutorului de stat în valoarea adãugatã bruta realizatã de sectorul transporturi feroviare acesta este de asemenea relativ scãzut (4,5% în anul 2000).
Din analiza datelor cuprinse în cel de al IX-lea Raport al Comisiei Europene privind ajutoarele de stat, rezulta ca ponderea medie anuala, în perioada 1997 - 1999, a ajutorului de stat pentru transporturi feroviare în totalul valorii adãugate brute realizatã de subramura "transport terestru" este de 25,1%. Acest indicator, determinat în condiţii similare pentru România, variaza de la 1,4% în anul 1996 la 1,2% în anul 2000.
191. Principalele instrumente financiare utilizate ca ajutor de stat pentru transportul feroviar se regãsesc sub forma de:
● cheltuieli de capital pentru susţinerea procesului de modernizare şi revitalizare a activitãţilor din transportul feroviar;
● rambursarea unor credite, precum şi a dobânzilor şi comisioanelor aferente, credite contractate de cãtre stat în numele Societãţii Naţionale a Cãilor Ferate Romane pentru dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de cale feratã din România;
● acordarea de garanţii de stat la unele din creditele contractate de cãtre Societatea Naţionala a Cãilor Ferate Romane pentru reabilitarea infrastructurii transporturilor feroviare;
● subvenţii directe pentru transportul de cãlãtori pe calea feratã.

Ajutorul de stat pentru transportul aerian

192. In perspectiva aderãrii la Uniunea Europeanã, precum şi a alinierii serviciilor publice de natura transportului aerian din România la standardele internaţionale din acest sector de activitate, s-a impus cu necesitate modernizarea unui numãr semnificativ de aeroporturi naţionale şi internaţionale.
Au fost elaborate strategii şi programe sectoriale în acest domeniu pentru realizarea de investiţii în subdomeniul transportului aerian şi în special pentru modernizarea unor aeroporturi cum sunt: Aeroportul Internaţional Otopeni, Aeroportul Bucureşti - Bãneasa, Aeroportul Internaţional Constanta, Aeroportul Internaţional Timişoara.
193. In consecinţa, ajutoarele de stat au constat în cheltuieli bugetare pentru realizarea investiţiilor necesare (cheltuieli de capital şi transferuri de fonduri de la bugetul statului prin intermediul Ministerului lucrãrilor Publice, Transportului şi al Locuinţei cãtre administraţiile aeroporturilor în curs de modernizare).
194. O alta componenta importanta a ajutorului de stat acordat transporturilor aeriene consta în susţinerea Companiei Naţionale TAROM în procesul de restructurare şi modernizare.
195. Pe baza programelor proprii de restructurare elaborate de cãtre Compania Naţionala TAROM au fost acordate şi ajutoare de stat de natura renunţãrii la venituri din partea statului, astfel încât societatea sa dispunã de lichiditatile necesare pentru investiţii. In acest sens, au fost acordate facilitãţi de natura scutirii de la plata impozitului pe profit, pentru perioade strict limitate, iar directionarea sumelor (devenite disponibile în acest caz) cãtre realizarea programelor investitionale a fost strict monitorizata.
196. Sintetic, nivelul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru transporturi aeriene în perioada 1996 - 2000 sunt prezentate în tabelul urmãtor:

Tabel 40
Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru transporturile aeriene, în perioada 1996 - 2000.



┌──────────────────────────────┬──────────────┬─────┬──────┬─────┬──────┬──────┐
│ │ UM │1996 │ 1997 │1998 │ 1999 │ 2000 │
├──────────────────────────────┼──────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┤
│> Total ajutor de stat pentru │- mld. lei │274,9│1072,1│780,7│1312,1│1855,4│
│ transporturi aeriene │- mil. euro │ 71,2│ 132,5│ 78,2│ 80,5│ 93,0│
│ │- mil. euro │ │ │ │ │ │
│ │ preţuri 1998│104,7│ 165,1│ 78,2│ 89,7│ 88,0│
├──────────────────────────────┼──────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┤
│> Dinamica (an 1996 = 100%) │ % │100,0│ 157,7│ 74,7│ 85,7│ 84,0│
├──────────────────────────────┴──────────────┴─────┴──────┴─────┴──────┴──────┤
│> Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi aeriene, in: │
├──────────────────────────────┬──────────────┬─────┬──────┬─────┬──────┬──────┤
│- ajutorul naţional global │ % │ 3,8│ 5,4│ 6,7│ 4,5│ 4,5│
├──────────────────────────────┼──────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┤
│- ajutorul de stat acordat │ │ │ │ │ │ │
│ transporturilor │ % │ 64,9│ 61,4│ 38,0│ 37,3│ 38,8│
├──────────────────────────────┼──────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┤
│- valoarea adãugatã bruta │ │ │ │ │ │ │
│ realizatã în transporturi │ % │ 3,6│ 6,2│ 3,3│ 3,9│ 3,6│
├──────────────────────────────┼──────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┤
│- valoarea adãugatã bruta │ │ │ │ │ │ │
│ realizatã în transporturi │ % │ 74,7│ 158,8│ 52,6│ 50,7│ 51,6│
│ aeriene │ │ │ │ │ │ │
└──────────────────────────────┴──────────────┴─────┴──────┴─────┴──────┴──────┘



197. Referitor la datele incluse în tabelul de mai sus subliniem faptul ca ponderea ajutorului de stat în valoarea adãugatã bruta realizatã în transporturile aeriene se menţine relativ ridicatã ca urmare a faptului ca procesul de modernizare al transporturilor aeriene romane este în plinã desfãşurare. Totodatã, menţionãm ca, în perspectiva aderãrii României la Uniunea Europeanã, modernizarea întregului sistem de transport aerian are o importanta deosebita.

Ajutorul de stat pentru transportul naval

198. In abordarea prezentului Raport, în ajutoarele de stat acordate pentru transportul naval se regãsesc ajutoarele de stat pentru:
● transportul maritim,
● transportul fluvial pe Dunare, cu excepţia transportului în comun de cãlãtori din Delta Dunãrii,
● transportul pe ape interioare.
199. Ajutoarele de stat acordate pentru transportul naval de cãlãtori din Delta Dunãrii nu se regãsesc în cadrul ajutoarelor de stat pentru transport naval, ca urmare a specificului acestora şi au fost grupate în cadrul ajutoarelor pentru "transportul în comun de cãlãtori".
Aceasta abordare a fost determinata şi de modul de finanţare al ajutorului de stat acordat pentru transportul în comun de cãlãtori din Delta Dunãrii, în mod similar cu celelalte forme de transport în comun de cãlãtori (rutier sau cu metroul), respectiv fie din bugetul local, fie în baza unor programe de dezvoltare regionala.
200. Acordarea de ajutoare de stat pentru transportul naval în România, în perioada 1996 - 2000, a avut o arie relativ restrânsã şi a constat, în principal, în mãsuri de sprijin din partea statului pentru agenţii economici care au în administrare senalul navigabil al Dunãrii, precum şi pentru agenţii economici care administreazã execuţia de servicii portuare maritime.
201. Cuantumul ajutoarelor de stat şi dinamica acestora pentru transporturile navale, în perioada 1996 - 2000, sunt prezentate în tabelul urmãtor:

Tabel 41
Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru transporturile navale, în perioada 1996 - 2000.



┌──────────────────────────────┬─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│ │ UM │1996 │1997 │1998 │1999 │2000 │
├──────────────────────────────┼─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│> Total ajutor de stat pentru │ - mld. lei │ 9,5│131,2│ 66,2│ 93,6│139,7│
│ transporturi navale │ - mil. euro │ 2,4│ 16,2│ 6,6│ 5,7│ 7,0│
│ │ - mil. euro │ │ │ │ │ │
│ │ preţuri 1998 │ 3,6│ 20,2│ 6,6│ 6,4│ 6,6│
├──────────────────────────────┼─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│> Dinamica (an 1996 = 100%) │ % │100,0│561,1│184,2│177,8│184,1│
├──────────────────────────────┴─────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┤
│> Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi navale, in: │
├──────────────────────────────┬─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
│- ajutorul naţional global │ % │ 0,1│ 0,7│ 0,6│ 0,3│ 0,3│
├──────────────────────────────┼─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- ajutorul de stat acordat │ % │ 2,2│ 7,5│ 3,2│ 2,7│ 2,9│
│ transporturilor │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- valoarea adãugatã bruta │ │ │ │ │ │ │
│ realizatã în transporturi │ % │ 0,1│ 0,8│ 0,3│ 0,3│ 0,3│
├──────────────────────────────┼─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- valoarea adãugatã bruta │ │ │ │ │ │ │
│ realizatã în transporturi │ % │ 1,4│ 13,0│ 6,4│ 7,7│ 6,3│
│ navale │ │ │ │ │ │ │
└──────────────────────────────┴─────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘



Ajutorul de stat pentru transportul în comun de cãlãtori

202. Transportul în comun de cãlãtori grupeazã activitãţile privind:
● transportul rutier în comun de cãlãtori, în special cel urban,
● transportul fluvial de cãlãtori în Delta Dunãrii,
● transportul de cãlãtori cu metroul în Bucureşti.
203. Ţinând seama de necesitatea dezvoltãrii reţelei de transport în comun de cãlãtori, precum şi de dificultãţile intampinate de multe din societãţile comerciale care presteazã acest serviciu public, în anumite situaţii, au fost acordate şi ajutoare de stat de natura renunţãrii la venituri din partea statului, respectiv, eşalonarea la plata a datoriilor bugetare.
204. In ceea ce priveşte ajutorul de stat acordat Regiei Autonome METROREX Bucureşti, ţinând seama şi de faptul ca aceasta este o "întreprindere publica" (conform conceptului comunitar), sprijinul statului s-a manifestat atât prin susţinerea procesului investitional implicat de dezvoltarea reţelei de metrou în Bucureşti, cat şi în acordarea de garanţii de stat la creditele contractate de cãtre societate în vederea întreţinerii corespunzãtoare a reţelei şi a asigurãrii securitãţii traficului.
205. Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat pentru transportul în comun de cãlãtori este prezentat în urmãtorul tabel.

Tabel 42
Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru transportul în comun de cãlãtori, în perioada 1996 - 2000.



┌──────────────────────────────┬─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│ │ UM │1996 │1997 │1998 │1999 │2000 │
├──────────────────────────────┼─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│> Total ajutor de stat pentru │ - mld. lei │ 73,3│231,8│406,0│685,2│607,6│
│transportul în comun de │ - mil. euro │ 19,0│ 28,6│ 40,6│ 42,0│ 30,4│
│cãlãtori │ - mil. euro │ │ │ │ │ │
│ │ preţuri 1998 │ 27,9│ 35,6│ 40,6│ 46,8│ 28,8│
├──────────────────────────────┼─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│> Dinamica (an 1996 = 100%) │ % │100,0│127,8│145,3│167,7│103,4│
├──────────────────────────────┴─────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┤
│> Ponderea ajutorului de stat pentru transportul în comun de cãlãtori, in: │
├──────────────────────────────┬─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
│- ajutorul naţional global │ % │ 1,0│ 1,2│ 3,5│ 2,3│ 1,5│
├──────────────────────────────┼─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- ajutorul de stat acordat │ % │ 17,3│ 13,3│ 19,8│ 19,5│ 12,7│
│ transporturilor │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- valoarea adãugatã bruta │ % │ 1,0│ 1,3│ 1,7│ 2,0│ 1,2│
│ realizatã în transporturi │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- valoarea adãugatã bruta │ │ │ │ │ │ │
│ realizatã în transportul în │ % │ 1,6│ 2,3│ 2,8│ 3,3│ 2,0│
│ comun de cãlãtori │ │ │ │ │ │ │
└──────────────────────────────┴─────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘



Ajutorul de stat pentru alte subdomenii ale transporturilor

206. Ajutoarele de stat acordate transporturilor, care nu se regãsesc în subdomeniile analizate anterior, sunt grupate sub titlul generic de ajutoare de stat pentru "alte subdomenii ale transporturilor".
In aceasta categorie se regãsesc ajutoarele de stat acordate pentru susţinerea agenţilor economici care opereazã în domeniul transporturilor pe conducte, a altor forme de transport, precum şi pentru unele servicii de manipulare şi depozitare aferente activitãţilor de transport.
207. In mod sintetic, volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate acestor subdomenii sunt prezentate în tabelul urmãtor:

Tabel 43
Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru alte subdomenii ale transporturilor, în perioada 1996 - 2000.



┌──────────────────────────────┬──────────────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ UM │1996 │1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├──────────────────────────────┼──────────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│> Total ajutor de stat pentru │- mld. lei │ 14,3│ 0,0│ 648,4│1155,9│1695,9│
│ alte subdomenii ale │- mil. euro │ 3,7│ 0,0│ 64,9│ 70,9│ 85,0│
│ transporturilor │- mil. euro │ │ │ │ │ │
│ │ preţuri 1998│ 5,4│ 0,0│ 64,9│ 79,0│ 80,5│
├──────────────────────────────┼──────────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│> Dinamica (an 1996 = 100%) │ % │100,0│ 0,0│12 ori│15 ori│15 ori│
├──────────────────────────────┴──────────────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────┤
│> Ponderea ajutorului de stat pentru alte subdomenii ale transporturilor, in: │
├──────────────────────────────┬──────────────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────┤
│- ajutorul naţional global │ % │ 0,2│ 0,0│ 5,6│ 3,9│ 4,1│
├──────────────────────────────┼──────────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│- ajutorul de stat acordat │ │ │ │ │ │ │
│ transporturilor │ % │ 3,4│ 0,0│ 31,6│ 32,8│ 35,4│
├──────────────────────────────┼──────────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│- valoarea adãugatã bruta │ │ │ │ │ │ │
│ realizatã în transporturi │ % │ 0,2│ 0,0│ 2,7│ 3,4│ 3,3│
├──────────────────────────────┼──────────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│- valoarea adãugatã bruta │ │ │ │ │ │ │
│ realizatã în alte subdomenii│ % │ 1,6│ 0,0│ 30,0│ 41,2│ 42,9│
│ ale transporturilor │ │ │ │ │ │ │
└──────────────────────────────┴──────────────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────┘



INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE

208. Gruparea ajutoarelor de stat acordate domeniului transporturi pune în evidenta, în primul rând, ponderea relativ ridicatã a ajutoarelor de stat de natura cheltuielilor bugetare.
209. Astfel, din punct de vedere al naturii ajutorului de stat, tipurile de instrumente financiare utilizate pentru susţinerea agenţilor economici care opereazã în domeniul transporturilor are urmãtoarea structura:

Tabel 44
Ajutorul de stat pentru transporturi. Structura în funcţie de natura ajutorului



- în procente -
┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ │ România │
│ Natura ajutorului ├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
│ (tipuri de instrumente financiare) │1996 │1997 │1998 │1999 │ 2000│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ A1 - subvenţii, alocaţii, prime, subvenţionarea│ 22,8│ 17,1│ 55,2│ 59,3│ 55,1│
│ dobânzii, alte sume nerambursabile │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ A2 - scutiri şi reduceri la plata obligaţiilor │ 0,0│ 0,0│ 1,2│ 0,6│ 6,3│
│ fiscale │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ B1 - participarea cu capital a statului │ 2,7│ 28,0│ 17,4│ 10,5│ 9,6│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ C1 - scutiri de dobânda la creditele bugetare │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ C2 - total scutiri şi reduceri la plata │ 0,0│ 0,0│ 13,9│ 12,5│ 6,2│
│ majorãrilor de întârziere şi a │ │ │ │ │ │
│ penalitãţilor aferente │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│> D1 - acordarea de garanţii de stat │ 74,5│ 54,9│ 12,3│ 17,1│ 22,8│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL │100,0│100,0│100,0│100,0│100,0│
└────────────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘



210. Creşterea ponderii ajutorului de stat de natura cheltuielii bugetare în total ajutoare de stat pentru transporturi de la 25,4% în anul 1996, la 64,7% în anul 2000 poate fi consideratã ca element pozitiv, în concordanta cu recomandãrile Uniunii Europene referitoare la limitarea pe cat posibil a ajutoarelor de stat de natura renunţãrii la venituri, mai ales dacã aceasta se realizeazã prin intermediul sistemului fiscal.
211. Principalele instrumente financiare utilizate de statul roman în acordarea de ajutoare de stat de natura renunţãrii la venituri, au fost:
● ajutoarele de stat reprezentând renunţare la venituri prin intermediul sistemului fiscal şi de asigurãri sociale, respectiv "scutiri şi reduceri la plata obligaţiilor fiscale", precum şi "scutiri şi reduceri la plata majorãrilor de întârziere şi a penalitãţilor aferente", care se situeazã la un nivel relativ scãzut (12,5% din total ajutor de stat pentru transporturi în anul 2000),
● ajutoare de stat reprezentând "garanţii de stat" pentru creditele contractate de agenţii economici care opereazã în domeniul transporturilor şi care înregistreazã un trend puternic descrescator, respectiv ponderea acestora în total ajutor pentru transporturi se reduce de la 74,5% în anul 1996, la numai 22,8% în anul 2000.
212. Raportul dintre ajutoarele de stat de natura cheltuielilor bugetare şi cele de natura renunţãrii la venituri în cazul domeniului transporturi sunt prezentate în tabelul şi graficul care urmeazã:

Tabel 45
Ajutorul de stat pentru transporturi. Sume anuale şi dinamica în funcţie de natura ajutorului.



┌─────────────────────────────────┬───────────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ UM │1996 │1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├─────────────────────────────────┴───────────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────┤
│1. Cheltuieli bugetare (A1+B1) │
├─────────────────────────────────┬───────────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────┤
│ │ mld. lei │107,7│786,8│1489,1│2457,3│3098,2│
│- preţuri curente ├───────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│ │ mil. euro │ 27,9│ 97,2│ 149,1│ 150,8│ 155,3│
├─────────────────────────────────┼───────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│- pondere în total ajutor acordat│ % │ 25,4│ 45,1│ 72,6│ 69,8│ 64,7│
│ transporturilor │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼───────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│- preţuri constante 1998 │ mil. euro │ 41,0│121,2│ 149,1│ 168,1│ 147,0│
├─────────────────────────────────┴───────────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────┤
│2. Renunţare la venituri (A2 + C1 + C2 + D1) │
├─────────────────────────────────┬───────────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────┤
│ │ mld. lei │315,8│959,3│ 562,7│1063,0│1688,6│
│- preţuri curente ├───────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│ │ mil. euro │ 81,7│118,6│ 56,3│ 65,2│ 84,7│
├─────────────────────────────────┼───────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│- pondere în total ajutor acordat│ % │ 74,6│ 54,9│ 27,4│ 30,2│ 35,3│
│ transporturilor │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼───────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│- preţuri constante 1998 │ mil. euro │120,2│147,7│ 56,3│ 72,7│ 80,1│
│din care: │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┴───────────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────┤
│2.1. prin sistemul fiscal şi al asigurãrilor sociale (A2 + C2) │
├─────────────────────────────────┬───────────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────┤
│ │ mld. lei │ 0,03│ 0,0│ 310,5│ 463,7│ 599,5│
│- preţuri curente ├───────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│ │ mil. euro │ 0,01│ 0,0│ 31,1│ 28,5│ 30,0│
├─────────────────────────────────┼───────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│- pondere în total ajutor acordat│ % │ 0,0│ 0,0│ 15,1│ 13,1│ 12,5│
│ transporturilor │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼───────────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│- preţuri constante 1998 │ mil. euro │ 0,01│ 0,0│ 31,1│ 31,8│ 28,4│
└─────────────────────────────────┴───────────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────┘



Graficul 20.
Evoluţia instrumentelor financiare utilizate la acordarea de ajutoare de stat pentru transporturi, în perioada 1996 - 2000.

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 20 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

PARTEA VI
Ajutorul de stat acordat pentru servicii financiare, turism, media şi cultura, alte servicii, în perioada 1996 - 2000

VOLUM SI TENDINTE ÎNREGISTRATE

213. In concordanta cu prevederile legale naţionale, precum şi cu respectarea structurii celui de al IX-lea Raport comunitar, în prezentul capitol sunt grupate ajutoarele de stat din sfera serviciilor, altele decât cele acordate pentru transporturi.
214. In corelare cu structura celui de al IX-lea Raport comunitar privind ajutoarele de stat acordate de Statele Membre, în acest capitol sunt grupate ajutoarele de stat identificate în România în perioada 1996 - 2000 pentru:
● servicii financiare,
● turism,
● media şi cultura.
215. Totodatã, în conformitate cu legislaţia naţionala în domeniul ajutorului de stat, în acest capitol sunt grupate şi ajutoarele de stat acordate agenţilor economici care opereazã în domenii cum sunt:
● energie electrica şi termica,
● alte domenii de activitate, respectiv construcţii, activitãţi comerciale, apa şi salubritate etc.
216. Subliniem faptul ca ajutoarele de stat, grupate sub numele generic de ajutoare pentru "servicii" în cadrul analizei ajutorului naţional global, astfel încât sa fie asigurat un grad convenabil de comparabilitate cu structura ajutoarelor de stat comunitare, nu se suprapun din punct de vedere al domeniilor abordate cu structura ajutoarelor de stat analizate în acest capitol. Astfel, în prezentul capitol nu se regãsesc ajutoarele de stat acordate industriei extractive, altele decât cele pentru cãrbune, (care au fost grupate şi analizate în Partea a IV-a - Ajutoare de stat pentru industria extractivã).
217. Tabelul urmãtor pune în evidenta volumul total al ajutoarelor de stat, care au fost grupate în prezentul capitol, precum şi dinamica acestora în perioada 1996 - 2000.

Tabel 46
Volumul ajutoarelor de stat acordate pentru servicii financiare, turism, media şi cultura, alte servicii, în perioada 1996 - 2000.



┌───────────────────────────┬────────────────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ UM │1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├───────────────────────────┼────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│> Total ajutor de stat │ - mld. lei │833,5│1025,0│2445,7│9882,8│8373,6│
│ pentru servicii │ - mil. euro │215,8│1266,8│ 244,8│ 606,5│ 419,6│
│ financiare, turism, │ │ │ │ │ │ │
│ media şi cultura, │ - mil. euro │ │ │ │ │ │
│ alte servicii │ preţuri 1998 │317,4│1578,9│ 244,8│ 675,9│ 397,3│
├───────────────────────────┼────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│> Cuantumul anual al │ - mii lei/ │309,2│3914,2│ 931,7│4077,2│3422,4│
│ ajutorului de stat pe │ persoana │ │ │ │ │ │
│ salariat din servicii ├────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ financiare, turism, media│ - euro/ │ 80,1│ 483,8│ 93,3│ 250,2│ 171,5│
│ şi cultura, alte servicii│ persoana │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│> Dinamica (an 1996 = 100%)│ % │100,0│ 497,5│ 77,1│ 212,9│ 125,2│
├───────────────────────────┴────────────────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│> Ponderea ajutorului de stat pentru servicii financiare, turism, media şi │
│ cultura, alte servicii, in: │
├───────────────────────────┬────────────────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- ajutorul naţional global │ % │ 11,4│ 51,3│ 21,0│ 33,6│ 20,4│
├───────────────────────────┼────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- valoarea adãugatã bruta │ │ │ │ │ │ │
│ realizatã în servicii │ % │ 2,1│ 10,4│ 1,5│ 3,5│ 1,9│
│ financiare, turism, media│ │ │ │ │ │ │
│ şi cultura, alte servicii│ │ │ │ │ │ │
└───────────────────────────┴────────────────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┘



218. Tendinţa generalã pusã în evidenta de datele cuprinse în tabelul de mai sus este aceea de creştere a ajutoarelor de stat acordate pentru servicii financiare, turism, media şi cultura, alte servicii, astfel încât, la nivelul anului 2000, ajutorul de stat acordat - evaluat în termeni reali - era cu circa 25% mai mare decât în anul 1996.
219. Evoluţia cuantumului ajutorului de stat ce revine pe un salariat, în medie, anual pentru întreaga grupa "Servicii financiare, turism, medie şi cultura, energie electrica şi termica, alte servicii" exprima diversitatea activitãţilor grupate, precum şi promovarea unor politici specifice fiecãrui subdomeniu în parte.
Astfel, deşi în termeni reali (euro preţuri 1998) ajutorul de stat pe salariat a evoluat de la circa 118 euro/salariat în anul 1996 la circa 162 euro/salariat în anul 2000, inregistrand o creştere cu 37,9%, totuşi, în interiorul intervalului s-au înregistrat variatii semnificative, respectiv un punct de maxim în anul 1997 (603 euro/salariat) si, respectiv, un punct de minim în anul 1998 (137,2 euro/salariat).
220. Evoluţia ponderii ajutoarelor de stat în valoarea adãugatã bruta realizatã în domeniile pentru care au fost acordate ajutoarele de stat respective, variaza în perioada analizata de la 2,1% în 1996 la 1,9% în anul 2000. Aceasta evoluţie nu a fost lineara, în special ca urmare a politicilor adoptate în sprijinul sistemului financiar-bancar, care determina realizarea unor salturi la nivelul anilor 1997 (10,4%), respectiv 1999 (3,5%).
221. Ponderea fiecãrui subdomeniu în total grupa, rezulta din urmãtorul tabel:

Tabel 47
Structura ajutorului de stat pentru servicii financiare, turism, media şi cultura, alte servicii, în funcţie de domeniul beneficiar.



- în procente -
┌───────────────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┐
│ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├───────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│Ajutor de stat pentru pentru servicii │ │ │ │ │ │
│financiare, turism, media şi cultura, │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0│
│alte servicii din care pentru sectorul:│ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│> servicii financiare │ 18,8 │ 79,9 │ 3,0 │ 31,6 │ 0,6│
│> turism │ 0,0 │ 0,0 │ 0,1 │ 0,8 │ 2,6│
│> media şi cultura │ 0,0 │ 0,0 │ 0,7 │ 0,6 │ 1,0│
│> energie electrica şi termica │ 60,9 │ 12,6 │ 69,2 │ 42,3 │ 63,4│
│> alte servicii │ 20,3 │ 7,5 │ 27,0 │ 24,7 │ 32,3│
└───────────────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┘



222. Situaţia prezentatã în tabelul de mai sus pune în evidenta în principal urmãtoarele:
● Efortul bugetar fãcut de statul roman în anii 1997 şi 1999 pentru susţinerea şi dezvoltarea sistemului bancar se reflecta atât în nivelul, cat şi în ponderea pe care o au ajutoarele de stat acordate pentru "servicii financiare".
La nivelul întregii perioade 1996 - 2000 ajutoarele de stat acordate agenţilor economici care opereazã în sectorul bancar şi de asigurãri şi reasigurari au scãzut ca pondere în grupa de la 18,8% în anul 1996 la 0,6% în anul 2000 (fata de 79,9% cat reprezentau în anul 1997 si, respectiv 31,6% în anul 1999).
● Referitor la ajutoarele de stat pentru agenţii economici care opereazã în turism, media şi cultura, în perioada 1998 - 2000, tendinţa a fost de creştere a ajutoarelor acordate acestor domenii, ele situandu-se totuşi la un nivel relativ scãzut (ponderea ajutoarelor de stat pentru turism în total grupa a crescut de la 0,1% în 1998 la 2,6% în anul 2000, iar în sectorul "media şi cultura" a crescut de la 0,7% în 1998 la 1,0% în anul 2000).
● Ajutoarele de stat acordate agenţilor economici care opereazã în producţia şi distribuţia de energie electrica şi termica au fost semnificative de-a lungul întregii perioade 1996 - 2000, scãderea acestora înregistratã în anul 1997, respectiv 1999, fiind rezultatul, în principal, al saltului înregistrat de ajutoarele de stat acordate serviciilor financiare (baza de raportare a fost cu mult mai mare în suma absolutã în anul 1997, respectiv 1999, fata de restul intervalului).
● In ceea ce priveşte ajutoarele de stat grupate sub titlul "alte servicii", ponderea acestora a înregistrat o tendinţa de creştere în total capitol de la 20,3% în 1996 la 32,3% în 2000.

OBIECTIVELE ALOCĂRII DE AJUTOARE DE STAT SI SUBDOMENIILE BENEFICIARE

Gruparea ajutoarelor de stat în funcţie de obiectivul principal al alocãrii

223. Ajutoarele de stat acordate pentru "servicii financiare", "turism", "media şi cultura" se regãsesc grupate în cadrul obiectivelor sectoriale, aceste domenii fiind considerate la nivel comunitar ca sectoare sensibile din punct de vedere concurenţial.
224. In ceea ce priveşte ajutoarele de stat acordate agenţilor economici care opereazã în domeniul producerii şi distribuţiei de energie electrica şi termica, respectiv în alte domenii de activitate decât cele nominalizate şi analizate în mod distinct în Raport cum sunt: industria prelucratoare, agricultura, pescuitul, industria extractivã, transporturile, acestea se regãsesc grupate atât în cadrul obiectivelor orizontale, cat şi pe obiective regionale.
225. Sintetic, clasificarea ajutoarelor de stat în funcţie de obiectivul principal avut în vedere la alocare este prezentatã în tabelul urmãtor:

Tabel 48
Ajutorul de stat acordat pentru servicii financiare, turism, media şi cultura, alte servicii. Structura în funcţie de obiectivul principal, în perioada 1996 - 2000.



┌──────────────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├──────────────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┤
│Total ajutor de stat acordat pentru servicii financiare, turism, media şi │
│cultura, alte servicii │
├──────────────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┤
│- miliarde lei preţuri curente │ 833,5 │1025,0 │2445,7 │9882,8 │8373,6 │
│- milioane Euro preţuri curente │ 215,8 │1266,8 │ 244,8 │ 606,5 │ 419,6 │
│- milioane Euro preţuri constante 1998│ 317,4 │1578,9 │ 244,8 │ 675,9 │ 397,3 │
├──────────────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┤
│din care pentru realizarea unor: │
├──────────────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┤
│> obiective orizontale │ │ │ │ │ │
│- miliarde lei preţuri curente │ 676,7 │2065,0 │2352,0 │5871,2 │6657,3 │
│- milioane Euro preţuri curente │ 175,2 │ 255,2 │ 235,5 │ 360,3 │ 333,6 │
│- pondere în total ajutor de stat │ │ │ │ │ │
│ pentru servicii financiare, turism, │ 81,2 │ 20,1 │ 96,2 │ 59,4 │ 79,5 │
│ media şi cultura, alte servicii (%) │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│> obiective sectoriale │ │ │ │ │ │
│- miliarde lei preţuri curente │ 156,8 │8184,8 │ 93,7 │3260,5 │ 751,1 │
│- milioane Euro preţuri curente │ 40,6 │1011,6 │ 9,4 │ 200,1 │ 18,0 │
│- pondere în total ajutor de stat │ │ │ │ │ │
│ pentru servicii financiare, turism, │ 18,8 │ 79,9 │ 3,8 │ 33,0 │ 4,3 │
│ media şi cultura, alte servicii (%) │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│> obiective regionale │ │ │ │ │ │
│- miliarde lei preţuri curente │ 0,0 │ 0,0 │ 0,03 │ 751,1 │1357,4 │
│- milioane Euro preţuri curente │ 0,0 │ 0,0 │ 0,003 │ 46,1 │ 68,0 │
│- pondere în total ajutor de stat │ │ │ │ │ │
│ pentru servicii financiare, turism, │ 0,0 │ 0,0 │ 0,0 │ 7,6 │ 16,2 │
│ media şi cultura, alte servicii (%) │ │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘



226. Tabelul de mai sus pune în evidenta evoluţia structurii ajutoarelor de stat acordate în funcţie de obiectivul principal avut în vedere la alocare. Ca tendinţa generalã ponderea ajutoarelor de stat acordate pentru realizarea unor obiective orizontale se menţine la un nivel relativ ridicat, respectiv dacã ajutoarele de stat acordate în baza unui obiectiv orizontal reprezentau 81,2% din total grupa în anul 1996, la nivelul anului 2000 reprezintã 79,5%.
227. Obiectivele sectoriale înregistreazã un trend puternic descrescator (de la 18,8% în anul 1996 la 4,5% în anul 2000, deşi în interiorul intervalului se înregistreazã salturi semnificative, respectiv 79,9% în anul 1997, 3,8% în anul 1998, 33% în anul 1999). Ţinând seama de faptul ca aici sunt grupate ajutoarele pentru servicii financiare, turism şi media şi cultura, acest fenomen este explicabil atât ca urmare a evoluţiei ajutoarelor de stat pentru servicii financiare, cat şi ca urmare a nivelului relativ scãzut al ajutoarelor identificate pentru turism, media şi cultura.
228. Un aspect aparte îl reprezintã ajutoarele de stat acordate în cadrul acestei grupe pentru realizarea de obiective regionale. Aceste ajutoare de stat nu au fost identificate decât la nivelul anilor 1999 - 2000 şi vizeazã în general subdomeniile energie electrica şi termica, respectiv alte servicii şi activitãţi (construcţii, apa, salubritate, unele servicii pe plan local).
Ponderea ajutoarelor de stat acordate în baza unor obiective regionale în total grupa înregistreazã un trend crescãtor astfel ca ajutoarele identificate în acest caz reprezentau 6,7% în anul 1999, respectiv 16,2% în anul 2000.

Domeniile beneficiare

229. Graficul urmãtor pune în evidenta evoluţia ajutoarelor de stat acordate în perioada 1996 - 2000 domeniilor beneficiare grupate în prezentul capitol.

Graficul 21.
Nivelul, structura şi dinamica ajutoarelor de stat acordate în România pentru servicii financiare, turism, media şi cultura, alte servicii, în perioada 1996 - 2000.

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 21 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

Ajutorul de stat pentru servicii financiare

230. Unul dintre domeniile care au beneficiat de sume importante în procesul de restructurare a economiei naţionale în perioada 1996 - 2000 l-a constituit sistemul financiar-bancar.
Astfel, dacã în anul 1997 s-a impus adoptarea unor mãsuri în vederea salvãrii şi restructurãrii unor bãnci comerciale (s-au alocat pentru Bancorex 4500 miliarde lei, respectiv pentru Banca Agricolã 3400 miliarde lei preţuri curente 1997), în anul 1999 prin legea bugetului s-a instituit un fond de 2976,3 miliarde lei în vederea subventionarii procesului de restructurare a întregului sistem bancar din România. Totodatã, în anul 1999 s-a impus recapitalizarea Bãncii Romane de Export-Import Eximbank, în acest scop fiind alocata prin bugetul anual suma de 50 miliarde lei.
231. Principala caracteristica a programelor de sprijin pentru bãncile comerciale din România a constituit-o caracterul ad-hoc al ajutoarelor de stat acordate.
Efectul economic înregistrat a constat în susţinerea programelor de restructurare proprii ale bãncilor comerciale beneficiare, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea gradului lor de atractivitate în procesul de privatizare.
In mod concret, în urma injectiilor de capital primite, în anul 1998 Bancorex a fost preluatã de cãtre Banca Comercialã Romana, iar în cazul Bãncii Agricole, la nivelul anului 2000, a fost preluat pachetul majoritar de acţiuni de cãtre banca austriaca Reifeissen Bank.
232. Evoluţia ajutorului de stat în perioada 1996 - 2000 acordat agenţilor economici ce opereazã în sistemul financiar-bancar este prezentatã în tabelul urmãtor:

Tabel 49
Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru servicii financiare, în perioada 1996-2000.



┌─────────────────────────────┬──────────────┬──────┬───────┬─────┬──────┬─────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998│ 1999 │ 2000│
├─────────────────────────────┼──────────────┼──────┼───────┼─────┼──────┼─────┤
│> Total ajutor de stat pentru│- mld. lei │ 156,8│ 8184,8│ 73,9│3124,5│ 51,0│
│ servicii financiare │- mil. euro │ 40,6│ 1011,6│ 7,4│ 191,7│ 2,6│
│ │- mil. euro │ │ │ │ │ │
│ │ preţuri 1998│ 59,7│ 1260,8│ 7,4│ 213,7│ 2,4│
├─────────────────────────────┼──────────────┼──────┼───────┼─────┼──────┼─────┤
│> Dinamica (an 1996 = 100%) │ % │ 100,0│ 21 ori│ 12,4│ 357,9│ 4,1│
├─────────────────────────────┴──────────────┴──────┴───────┴─────┴──────┴─────┤
│> Ponderea ajutorului de stat pentru servicii financiare, in: │
├─────────────────────────────┬──────────────┬──────┬───────┬─────┬──────┬─────┤
│- ajutorul naţional global │ % │ 2,1│ 41,0│ 0,6│ 10,6│ 0,1│
├─────────────────────────────┼──────────────┼──────┼───────┼─────┼──────┼─────┤
│- valoarea adãugatã bruta │ │ │ │ │ │ │
│ realizatã în sectorul │ % │ 4,8│ 190,4│ 1,1│ 32,9│ 0,4│
│ servicii financiare │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────────────┴──────────────┴──────┴───────┴─────┴──────┴─────┘



233. Este necesar de amintit ca ajutoarele de stat acordate pentru sprijinul activitãţilor din domeniul asigurãrilor şi reasigurarilor a fost mult mai mic comparativ nu numai cu sprijinul acordat sistemului bancar, ci şi în comparaţie cu alte domenii de activitate.
234. Având în vedere specificul activitãţii din domeniul serviciilor financiare, mãsurile de natura ajutorului de stat adoptate au fost în principal de natura cheltuielilor bugetare şi au fost încadrate în grupa B(1) respectiv "participãri cu capital ale statului".
De asemenea au fost acordate unor bãnci garanţii de stat (D(1) pentru anumite credite externe contractate de cãtre acestea.
In foarte putine cazuri s-a apelat la instrumente financiare de natura renunţãrii la venituri din partea statului prin intermediul sistemului fiscal.

Ajutorul de stat pentru turism

235. Începând cu anul 1998 au fost identificate ajutoarele de stat acordate unor agenţi economici care opereazã în domeniul turismului.
De regula, ajutoarele de stat identificate se referã la unele înlesniri fiscale acordate, precum şi la acordarea de garanţii de stat pentru credite externe contractate de cãtre agenţii economici care opereazã în turism (în anii 1999 şi 2000).
De asemenea, începând cu anul 2000, au fost acordate ajutoare de stat pentru turism sub forma subventionarii dobânzii de cãtre stat în cazul unor credite interne contractate de agenţii economici din turism.
236. Evoluţia cuantumului ajutoarelor de stat pentru turism identificate în perioada 1998 - 2000, este prezentatã în urmãtorul tabel:

Tabel 50
Volumul ajutoarelor de stat identificate pentru turism, în perioada 1996 - 2000.



┌───────────────────────────┬────────────────────────┬──────┬──────┬───────┐
│ │ UM │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├───────────────────────────┼────────────────────────┼──────┼──────┼───────┤
│Total ajutor de stat pentru│- mld. lei │ 2,3 │ 80,0 │ 220,8 │
│turism ├────────────────────────┼──────┼──────┼───────┤
│ │- mil. euro │ 0,2 │ 4,9 │ 11,1 │
│ ├────────────────────────┼──────┼──────┼───────┤
│ │- mil. euro preţuri 1998│ 0,2 │ 5,5 │ 10,5 │
└───────────────────────────┴────────────────────────┴──────┴──────┴───────┘



237. Se constata tendinţa de creştere a sumelor alocate sub forma de ajutor de stat astfel ca, dacã la nivelul anului 1998 au fost identificate ajutoare de stat de circa 0,2 milioane euro, la nivelul anului 2000 s-au alocat 11,1 milioane euro ajutor de stat.
Creşterea ajutoarelor de stat acordate agenţilor economici care opereazã în turism are ca principala cauza declanşarea procesului de privatizare în acest domeniu.

Ajutorul de stat pentru media şi cultura

238. In mod similar cu situaţia identificarii ajutoarelor de stat pentru turism, au fost identificate ajutoare de stat pentru media şi cultura începând cu anul 1998. Si în acest caz se constata existenta unui trend crescãtor al sumelor alocate ca ajutor de stat.
Specific acestui sector este faptul ca cea mai mare parte din sumele alocate au ca sursa de finanţare bugetele locale.
239. Evoluţia ajutoarelor de stat identificate pentru media şi cultura în perioada 1998 - 2000 este prezentatã în tabelul urmãtor:

Tabel 51
Volumul ajutoarelor de stat identificate pentru media şi cultura, în perioada 1998 - 2000.



┌────────────────────────┬──────────────────────────┬────────┬────────┬────────┐
│ │ UM │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├────────────────────────┼──────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ │ - mld. lei │ 17,5 │ 55,9 │ 87,0 │
│Total ajutor de stat ├──────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│pentru media şi cultura │ - mii. euro │ 1,8 │ 3,4 │ 4,4 │
│ ├──────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ │ - mii. euro preţuri 1998 │ 1,8 │ 3,8 │ 4,1 │
└────────────────────────┴──────────────────────────┴────────┴────────┴────────┘



240. Sumele alocate ca ajutoare de stat pentru media şi cultura, deşi înregistreazã un trend crescãtor, sunt relativ mici şi reflecta, în principal, sprijinul autoritãţilor locale pentru instituţiile de cultura existente în teritoriu.
241. De regula, instrumentele financiare utilizate pentru acordarea de ajutoare de stat sectorului media şi cultura se regãsesc fie ca subvenţii acordate pe plan local, fie sub forma facilitãţilor fiscale la plata datoriilor cãtre bugetul de stat şi de asigurãri sociale.

Ajutorul de stat pentru energie electrica şi termica

242. Ţinând seama de caracteristicile pieţelor respective, precum şi de obiectivele urmãrite la acordarea de ajutoare de stat pentru energie electrica şi termica, acestea din urma se regãsesc grupate atât în cadrul unor obiective orizontale (cercetare-dezvoltare, economisire de energie, salvare-restructurare, alte obiective), cat şi în cadrul unor obiective regionale, în acest din urma caz reflectand fie susţinerea dezvoltãrii economiei zonelor defavorizate, fie realizarea unor programe naţionale referitoare la subvenţionarea - la nivelul bugetelor locale a distribuţiei energiei electrice cãtre consumatorii casnici.
243. Nivelul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru susţinerea agenţilor economici care opereazã în domeniul producţiei şi distribuţiei de energie sunt prezentate în mod sintetic în tabelul urmãtor:

Tabel 52
Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru energie electrica şi termica, în perioada 1996 - 2000.



┌───────────────────────────┬────────────────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ UM │1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├───────────────────────────┼────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│> Total ajutor de stat │ - mld. lei │507,9│1291,6│1691,8│4184,3│4792,5│
│ pentru energie electrica │ - mii. euro │131,5│ 159,6│ 169,4│ 256,8│ 240,2│
│ şi termica │ - mil. euro │193,4│ 199,0│ 169,4│ 286,2│ 227,4│
│ │ preţuri 1998 │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│> Dinamica (an 1996 = 100%)│ % │100,0│ 102,9│ 87,6 │ 148,0│ 117,6│
├───────────────────────────┴────────────────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│> Ponderea ajutorului de stat pentru energie electrica şi termica, in: │
├───────────────────────────┬────────────────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- ajutorul naţional global │ % │ 6,9│ 6,5│ 14,5│ 14,2│ 11,7│
├───────────────────────────┼────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- valoarea adãugatã bruta │ │ │ │ │ │ │
│ realizatã în sectorul │ % │ 22,5│ 22,6│ 23,1│ 23,6│ 17,9│
│ energetic │ │ │ │ │ │ │
└───────────────────────────┴────────────────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┘



244. Nivelul ajutorului de stat pentru energie electrica şi termica în perioada analizata a înregistrat un trend crescãtor, în termeni reali variind între 193,4 milioane euro în 1996 şi respectiv 227,4 milioane euro în anul 2000. Totuşi ponderea acestui subdomeniu în total grupa variaza în funcţie de evoluţia generalã a grupei, ca urmare a creşterii bazei de raportare indusa de ajutorul de stat acordat sistemului bancar.
245. De asemenea, ponderea în total ajutor naţional global a ajutorului de stat acordat pentru energie electrica şi termica evolueazã de la 6,9% în anul 1996 la 11,7% în anul 2000.
246. In ceea ce priveşte evoluţia ponderii ajutorului de stat pentru energie electrica şi termica în valoarea adãugatã bruta a sectorului, aceasta a evoluat de la 22,5% în anul 1996 la 17,9% în anul 2000.
247. Pentru a reflecta mai bine structura ajutoarelor de stat acordate agenţilor economici care opereazã în producţia şi distribuţia de energie electrica şi termica, prezentam în urmãtorul tabel evoluţia acesteia în funcţie de obiectivul principal avut în vedere la promovarea ajutoarelor de stat:

Tabel 53
Volumul şi structura ajutoarelor de stat acordate pentru energie electrica şi termica, în perioada 1996 - 2000.



┌────────────────────────────┬───────────────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ UM │1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├────────────────────────────┼───────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Total ajutor de stat acordat│- miliarde lei │507,9│1291,6│1691,8│3457,1│4433,2│
│în sectorul energetic, │- milioane euro│131,5│ 159,6│ 169,4│ 212,1│ 222,2│
│pentru realizarea unor │- % în sector │100,0│ 100,0│ 100,0│ 82,6│ 92,5│
│obiective orizontale: │ energetic │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┴───────────────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│din care pentru: │
├────────────────────────────┬───────────────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│> cercetare-dezvoltare │- miliarde lei │ 0,0│ 0,0│ 2,3│ 81,2│ 133,4│
│ │- milioane euro│ 0,0│ 0,0│ 0,2│ 5,0│ 6,7│
│ │- % în sector │ │ │ │ │ │
│ │ energetic │ 0,0│ 0,0│ 0,1│ 1,9│ 2,8│
├────────────────────────────┼───────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│> economisirea energiei │- miliarde lei │ 0,0│ 0,0│ 629,3│1260,3│2363,4│
│ │- milioane euro│ 0,0│ 0,0│ 63,0│ 77,3│ 118,4│
│ │- % în sector │ │ │ │ │ │
│ │ energetic │ 0,0│ 0,0│ 37,2│ 30,1│ 49,3│
├────────────────────────────┼───────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│> salvare restructurare │- miliarde lei │ 0,0│ 274,2│ 141,7│ 535,5│1016,8│
│ │- milioane euro│ 0,0│ 33,9│ 14,2│ 32,9│ 51,0│
│ │- % în sector │ │ │ │ │ │
│ │ energetic │ 0,0│ 21,2│ 8,4│ 12,8│ 21,2│
├────────────────────────────┼───────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│> alte obiective │- miliarde lei │507,9│1017,4│ 918,6│1580,1│ 919,5│
│ │- milioane euro│131,5│ 125,7│ 92,0│ 97,0│ 46,1│
│ │- % în sector │ │ │ │ │ │
│ │ energetic │100,0│ 78,8│ 54,3│ 37,8│ 19,2│
├────────────────────────────┼───────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Total ajutor de stat acordat│- miliarde lei │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 727,2│ 359,3│
│în sectorul energetic, │- milioane euro│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 49,7│ 17,0│
│pentru realizarea unor │- % în sector │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 17,4│ 7,5│
│obiective regionale │ energetic │ │ │ │ │ │
└────────────────────────────┴───────────────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┘



248. Tabelul de mai sus pune în evidenta faptul ca, la nivelul anului 2000, ajutoarele de stat acordate pentru agenţii economici care opereazã în domeniul producerii şi distribuţiei energiei electrice şi termice au fost directionate în principal pentru mãsuri de reducere a pierderilor în reţea, precum şi pentru raţionalizarea pe cat posibil a coeficientului energetic la nivel naţional. Astfel, 49,3% din ajutoare se regãsesc grupate în cadrul obiectivului orizontal "economisirea energiei".
249. Ţinând seama de faptul ca restructurarea sistemului energetic naţional constituie o preocupare constanta a strategiilor privind dezvoltarea economiei româneşti în întreaga perioada analizata, ajutorul pentru salvare-restructurare deţine o pondere importanta în totalul ajutorului de stat pentru sectorul energetic (la nivelul anului 2000 se situa la 21,2%). In acest caz, principalele instrumente financiare utilizate sunt de natura renunţãrii la venituri din partea statului prin intermediul sistemului fiscal şi de asigurãri sociale şi se referã la eşalonarea datoriilor bugetare, precum şi la reducerea sau anularea majorãrilor de întârziere şi a penalitãţilor aferente acestora, în condiţiile în care agenţii economici beneficiari au dificultãţi în colectarea veniturilor cuvenite.
250. In ceea ce priveşte ajutorul de stat pentru energie electrica şi termica acordat în baza unor obiective regionale, sumele alocate de la bugetul statului s-au derulat prin administraţiile publice locale.
Acest tip de ajutor de stat înregistreazã un trend descrescator, astfel ca el reprezenta în anul 2000 numai 7,5% din ajutorul pentru sectorul energetic, fata de 17,4% cat reprezenta în anul 1999.

INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE

251. Sintetic, evoluţia instrumentelor financiare utilizate în acordarea de ajutoare de stat pentru "servicii financiare, turism, media-cultura, energie electrica şi termica, alte servicii", este prezentatã în urmãtorul tabel:

Tabel 54
Ajutorul de stat pentru servicii financiare, turism, media şi cultura, alte servicii. Structura în funcţie de natura ajutorului.



- în procente -
┌───────────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ Natura ajutorului de stat │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
│ (instrumente financiare utilizate) │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│> A1 - subvenţii, alocaţii, prime, │ 0,0│ 2,9│ 19,7│ 49,0│ 25,5│
│ subvenţionarea dobânzii, alte sume │ │ │ │ │ │
│ nerambursabile │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│din care pentru: │ │ │ │ │ │
│ ├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- servicii financiare │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 30,1│ 0,0│
│ ├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- energie electrica şi termica │ 0,0│ 0,0│ 18,7│ 18,1│ 17,2│
│ ├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- turism, media, cultura, alte servicii │ 0,0│ 2,9│ 1,0│ 0,8│ 8,3│
├───────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│> A2 - scutiri şi reduceri la plata │ 0,4│ 0,1│ 8,1│ 4,4│ 2,2│
│ obligaţiilor fiscale │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│din care pentru: │ │ │ │ │ │
│ ├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- servicii financiare │ 0,0│ 0,0│ 0,1│ 0,1│ 0,3│
│ ├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- energie electrica şi termica │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
│ ├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- turism, media, cultura, alte servicii │ 0,4│ 0,1│ 8,0│ 4,3│ 1,9│
├───────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│> B1 - participarea cu capital a statului │ 39,4│ 85,9│ 32,4│ 16,5│ 33,3│
│din care pentru: │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- servicii financiare │ 0,0│ 76,8│ 0,0│ 0,5│ 0,0│
│ ├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- energie electrica şi termica │ 34,6│ 8,6│ 31,0│ 14,5│ 32,9│
│ ├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- turism, media, cultura, alte servicii │ 4,8│ 0,5│ 1,4│ 1,5│ 0,4│
├───────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│> C1 - scutiri de dobânda la creditele │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
│ bugetare │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│> C2 - total scutiri şi reduceri la plata │ 0,1│ 1,7│ 3,2│ 13,9│ 19,6│
│ majorãrilor de întârziere şi a │ │ │ │ │ │
│ penalitãţilor aferente │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│din care pentru: │ │ │ │ │ │
│ ├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- servicii financiare │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,3│
│ ├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- energie electrica şi termica │ 0,0│ 0,0│ 1,1│ 0,7│ 1,8│
│ ├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- turism, media, cultura, alte servicii │ 0,1│ 1,7│ 2,1│ 13,2│ 17,5│
├───────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│> D1 - acordarea de garanţii de stat │ 60,1│ 9,3│ 36,7│ 16,3│ 19,5│
├───────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│din care pentru: │ │ │ │ │ │
│ ├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- servicii financiare │ 18,8│ 3,0│ 2,9│ 0,9│ 0,0│
│ ├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- energie electrica şi termica │ 26,4│ 4,0│ 18,3│ 9,0│ 11,5│
│ ├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- turism, media, cultura, alte servicii │ 14,9│ 2,3│ 15,4│ 6,4│ 8,0│
├───────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│TOTAL │ 100,0│ 100,0│ 100,0│ 100,0│ 100,0│
└───────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘



252. Tabelul de mai sus pune în evidenta în primul rând modificarea structurii ajutorului de stat în ceea ce priveşte natura acestuia, respectiv instrumentele financiare utilizate. Astfel, dacã în anul 1996 erau utilizate prioritar ca instrumente financiare de sprijin din partea statului garanţiile de stat (peste 60% din totalul grupei) şi participarea cu capital a statului, respectiv conversia datoriilor (39,4% din totalul grupei), la nivelul anului 2000 instrumentele financiare utilizate s-au diversificat (25,5% subvenţii; 33,3% participãri cu capital; 19,6% scutiri, reduceri, sau eşalonãri de datorii bugetare; 19,5% garanţii de stat).
253. Tabelul urmãtor pune în evidenta raportul dintre ajutoarele de stat de natura cheltuielilor bugetare şi ajutoarele de stat de natura renunţãrii la venituri din partea statului:

Tabel 55
Ajutorul de stat pentru servicii financiare, turism, media şi cultura, alte servicii. Sume anuale şi dinamica în funcţie de natura ajutorului.



┌─────────────────────────┬─────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├─────────────────────────┴─────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┤
│1. Cheltuieli bugetare (A1+B1) │
├─────────────────────────┬─────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┤
│- preţuri curente │ mld. lei │ 328,5│ 9103,3│ 1272,6│ 6465,4│ 4920,5│
│ ├─────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ mil. euro │ 85,0│ 1125,1│ 127,4│ 396,8│ 246,6│
├─────────────────────────├─────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- pondere în total grupa │ % │ 39,4│ 88,8│ 52,1│ 65,5│ 58,8│
├─────────────────────────├─────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- preţuri constante 1998 │ mil. euro │ 125,1│ 1402,3│ 127,4│ 442,2│ 233,5│
├─────────────────────────┴─────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┤
│2. Renunţare la venituri (A2 + C1 + C2 + D1) │
├─────────────────────────┬─────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┤
│preţuri curente │ mld. lei │ 505,0│ 1146,5│ 1173,1│ 3417,3│ 3453,1│
│ ├─────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ mil. euro │ 130,7│ 141,7│ 117,4│ 209,7│ 173,0│
├─────────────────────────┼─────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- pondere în total grupa │ % │ 60,6│ 11,2│ 17,9│ 34,5│ 41,2│
├─────────────────────────┼─────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- preţuri constante 1998 │ mil. euro │ 192,3│ 176,6│ 117,4│ 233,7│ 163,9│
├─────────────────────────┴─────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┤
│din care: │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. prin sistemul fiscal şi al asigurãrilor sociale (A2 + C2) │
├─────────────────────────┬─────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┤
│- preţuri curente │ mld. lei │ 4,3│ 192,7│ 276,3│ 1806,1│ 1824,1│
│ ├─────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ mil. euro │ 1,1│ 23,8│ 27,7│ 110,8│ 91,4│
├─────────────────────────┼─────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- pondere în total grupa │ % │ 0,5│ 1,8│ 11,3│ 18,3│ 21,8│
├─────────────────────────┼─────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- preţuri constante 1998 │ mil. euro │ 1,6│ 29,7│ 27,7│ 123,5│ 86,6│
└─────────────────────────┴─────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┘



254. Evoluţia cuantumului ajutorului de stat în funcţie de natura acestuia, pune în evidenta creşterea semnificativã, cu peste 85% în perioada 1996 - 2000, a cheltuielilor bugetare în condiţiile reducerii, în aceeaşi perioada, cu circa 15% a ajutorului de stat de natura renunţãrii la venituri.
255. In ceea ce priveşte acordarea de garanţii de stat, acestea au înregistrat un trend descrescator în perioada 1996 - 2000. In principal, garanţiile de stat au fost acordate la credite contractate de agenţi economici din sectorul energetic pentru achiziţionarea de combustibili, precum şi de utilaje şi echipamente pentru retehnologizare.

PARTEA VII
Ajutorul de stat acordat pentru forta de munca, în România, în perioada 1996 - 2000

CONSIDERATII GENERALE

256. Susţinerea unor programe naţionale privind combaterea somajului, respectiv creşterea gradului de pregãtire profesionalã a personalului angajat constituie o constanta a politicilor economice promovate de statele membre ale Uniunii Europene.
De regula, mãsurile adoptate în vederea realizãrii acestor programe naţionale au caracter de mãsuri cu caracter general si, în consecinţa, nu constituie ajutor de stat. Totuşi experienţa a demonstrat ca exista anumite mãsuri promovate de cãtre state care afecteazã sau pot afecta mediul concurenţial, fiind aplicabile numai anumitor agenţi economici, anumitor produse sau anumitor regiuni ale tarii.
In vederea reglementãrii acestei situaţii, respectiv în concordanta cu caracterul de ajutor de stat al mãsurilor respective, Comisia Europeanã a emis regulamente specifice privind notificarea şi autorizarea unor astfel de mãsuri*).

--------
*) "Liniile directoare privind angajarea forţei de munca", J.O.C. 334/12.12.1995 si, respectiv, "Cadrul general privind ajutoarele pentru pregãtire profesionalã" J.O.C. 343/11.11.1998

257. In România, în vederea armonizarii legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitarã, a fost adoptat în mai 2002, prin Ordin al Preşedintelui Consiliului Concurentei, Regulamentul privind ajutorul de stat pentru instruirea angajaţilor (în vigoare de la 1 ianuarie 2003).
258. Susţinerea perfecţionãrii profesionale, cat şi - mai ales - combaterea somajului, constituie obiective deosebit de importante înscrise în strategiile de dezvoltare macroeconomica şi socialã a României şi pentru care au fost prevãzute în mod constant mãsuri concrete în perioada analizata de prezentul Raport. Totuşi informaţiile privind cuantumul sumelor alocate se regãsesc în Raport numai pentru perioada 1998 - 2000, ţinând seama de faptul ca legislaţia naţionala în domeniul ajutorului de stat, care impunea colectarea acestor informaţii, a intrat în vigoare în cursul anului 2000 (prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 599/2000 referitoare la procedurile în aplicarea <>Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat - Anexa 1: "Procedura de inventariere" se prevede raportarea ajutorului de stat acordat/primit în ultimii trei ani consecutivi).
259. O caracteristica specifica analizei ajutoarelor de stat pentru combaterea somajului şi pregãtire profesionalã consta în faptul ca beneficiarii de ajutor de stat se regãsesc în toate domeniile de activitate ale economiei naţionale, iar în concepţia comunitarã evaluarea efectelor concurentiale nu este subsumata problematicii specifice a pieţelor în cadrul cãrora acţioneazã agenţii economici beneficiari de ajutor de stat.
In consecinţa, ajutorul de stat pentru combaterea somajului sau pentru pregãtire profesionalã nu este subsumat unui anumit domeniu de activitate. Ţinând seama şi de impactul social pe care îl pot avea ajutoarele de stat având ca obiectiv orizontal "combaterea somajului" respectiv "pregãtirea profesionalã", acestea sunt tratate într-un capitol distinct, în al IX-lea Raport comunitar privind ajutorul de stat şi implicit în Raportul de fata.

VOLUM SI TENDINTE ÎNREGISTRATE

260. Principalele coordonate privind evoluţia ajutorului de stat pentru combaterea somajului şi pregãtire profesionalã se regãsesc în urmãtorul tabel:

Tabel 56
Volumul ajutoarelor de stat acordate pentru combaterea somajului şi pregãtire profesionalã, în perioada 1998 - 2000.


┌───────────────────────────────┬────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│ │ UM │ 1998 │ 1999 │ 2000 │
├───────────────────────────────┼────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│> Total ajutor de stat pentru │ - mld. lei │ 1491,4 │ 3168,3 │ 6046,7 │
│ combaterea somajului şi │ - mil. euro │ 149,3 │ 194,4 │ 303,0 │
│ pregãtire profesionalã │ - mil. euro │ 149,3 │ 216,7 │ 286,9 │
│ │ preţuri 1998 │ │ │ │
│din care pentru: │ │ │ │ │
├───────────────────────────────┼────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ - mld. lei │ 1408,2 │ 3075,6 │ 5953,9 │
│- combaterea somajului ├────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ - % │ 94,4 │ 194,4 │ 98,5 │
├───────────────────────────────┼────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ - mld. lei │ 83,2 │ 92,6 │ 92,8 │
│- pregãtire profesionalã ├────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ - % │ 5,6 │ 2,9 │ 1,5 │
├───────────────────────────────┼────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│> Dinamica (an 1998 = 100%) │ % │ 100,0 │ 145,1 │ 192,2 │
├───────────────────────────────┴────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┤
│> Ponderea ajutorului de stat pentru combaterea somajului şi pregãtire │
│ profesionalã, în ajutorul naţional global la nivel de: │
├───────────────────────────────┬────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┤
│- Total grupa │ % │ 12,8 │ 10,8 │ 14,8 │
│din care pentru: │ │ │ │ │
├───────────────────────────────┼────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- Combaterea somajului │ % │ 12,1 │ 10,5 │ 14,5 │
├───────────────────────────────┼────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- Pregãtire profesionalã │ % │ 0,7 │ 0,3 │ 0,2 │
└───────────────────────────────┴────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┘



261. Datele prezentate mai sus pun în evidenta creşterea importantei mãsurilor privind combaterea somajului şi pregãtirea profesionalã.
Astfel, în termeni reali (euro preţuri 1998), nivelul ajutorului de stat pentru forta de munca a crescut de la circa 150 milioane euro în anul 1998 la circa 287 milioane euro în anul 2000 (cu peste 90%), iar ponderea acestor componente în Ajutorul Naţional Global s-a menţinut la un nivel relativ semnificativ, inregistrand un trend crescãtor (de la 12,8% în 1998 la 14,8% în anul 2000).
262. Mãsurile guvernamentale s-au îndreptat în primul rând asupra ajutorului de stat pentru combaterea somajului care reprezintã la nivelul anului 2000 - 98,5% din totalul sumelor alocate ca ajutor de stat în total grupa.
Principalele mãsuri care implica ajutor de stat au vizat acordarea unor avantaje economice pentru agenţii economici care angajeazã persoane defavorizate, respectiv persoane cu handicap, tineri absolvenţi care nu au mai avut un loc de munca sau someri de peste un an de zile.
263. In ceea ce priveşte ajutorul de stat pentru creşterea gradului de pregãtire profesionalã în condiţiile unor bugete anuale de austeritate, acesta se menţine la un nivel relativ scãzut şi a înregistrat în perioada 1998 - 2000 un trend descrescator.
264. Evoluţia generalã a ajutoarelor de stat acordate în România în perioada 1998 - 2000 pentru combaterea somajului şi pentru pregãtire profesionalã, exprimatã în preţuri constante 1998, este prezentatã în urmãtorul grafic:

Graficul 22.
Evoluţia ajutoarelor de stat acordate de România, în perioada 1998 - 2000, pentru combaterea somajului şi pregãtire profesionalã

NOTA C.T.C.E. - PIATRA-NEAMŢ
----------------------------
Graficul 22 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis din 3 februarie 2003. (A se vedea imaginea asociata)

265. De menţionat este faptul ca dacã în Uniunea Europeanã mãsurile privind combaterea somajului au în vedere în primul rând crearea de noi locuri de munca, în România, ajutoarele de stat acordate pentru investiţii în noi locuri de munca, de regula, se regãsesc grupate în cadrul altor obiective orizontale (promovarea înfiinţãrii de întreprinderi mici şi mijlocii) sau în cadrul obiectivelor regionale (realizarea de investiţii noi în zonele defavorizate). Ca atare, efortul bugetar al statului pentru asigurarea de noi locuri de munca nu se regaseste decât în mãsura foarte mica în cadrul ajutoarelor de stat declarate ca având ca obiectiv al acordãrii "combaterea somajului".

INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE

266. Instrumentele financiare utilizate pentru acordarea de ajutor de stat, care au ca obiectiv combaterea somajului, respectiv creşterea gradului de pregãtire profesionalã sunt:
● subvenţionarea dobânzii la creditele acordate angajatorilor, în condiţiile în care aceştia fie creeazã noi locuri de munca, iar 50% din acestea sunt ocupate de persoane defavorizate, indiferent de domeniul de activitate, fie asigura protecţia personalului înalt calificat din industria de apãrare (ajutor de stat pentru combaterea somajului);
● garantarea de cãtre stat a unor credite externe destinate înfiinţãrii şi dotãrii unor centre regionale de perfecţionare profesionalã (ajutor de stat pentru perfecţionare profesionalã).
267. Subliniem faptul ca nu au fost identificate ajutoare de stat pentru combaterea somajului sau pregãtire profesionalã mãsuri reprezentând renunţarea la venituri din partea statului prin intermediul sistemului fiscal şi de asigurãri sociale. Cea mai mare parte a sumelor alocate se regãsesc sub forma cheltuielii bugetare (98,5% în anul 2000) şi numai o mica parte sub forma renunţãrii din partea statului la venituri cuvenite, respectiv acordarea de garanţii de stat la creditele contractate de cãtre agenţii economici beneficiari.

CONCLUZII SI PERSPECTIVE

268. Practica europeanã a demonstrat necesitatea controlului comunitar asupra ajutoarelor de stat acordate de cãtre Statele Membre în contextul formãrii Pieţei Interne Unice.
In acest sens, Tratatul de constituire a comunitãţilor europene prevede monitorizarea stricta a acelor mãsuri adoptate de cãtre Statele Membre, care afecteazã sau pot afecta comerţul dintre ele cu impact negativ asupra formãrii Pieţei Interne Unice. In consecinţa, în aplicarea principiului transparenţei, Comisia Europeanã a adoptat trei instrumente distincte:
● Raportul anual comunitar privind ajutoarele de stat care afecteazã sau pot afecta comerţul dintre state, elaborat pe baza inventarelor naţionale ale ajutoarelor de stat;
● Registrul ajutoarelor de stat, care cuprinde notificãrile cãtre Comisia Europeanã de noi ajutoare de stat din partea Statelor Membre, precum şi deciziile de autorizare emise de Comisie;
● O analiza comparativa a performantelor fiecãrui Stat Membru sau ţara asociata la Uniunea Europeanã (Scoreboard), ca instrument de lucru pentru evaluarea modului concret de monitorizare a ajutoarelor de stat la nivel naţional.
269. Consultãrile permanente dintre experţi din cadrul Oficiului Concurentei cu experţii comunitari, pe de o parte, şi experţii germani (în cadrul programului de twiining România - Germania pe probleme de ajutor de stat), pe de alta parte, au pus în evidenta direcţiile şi modalitãţile de perfecţionare a elaborãrii Rapoartelor anuale.
In acest sens edificatoare este colaborarea cu experţii comunitari implicaţi în elaborarea "Scoreboard-ului 2000", în care, pentru prima data, sunt prezentate performanţele ţãrilor candidate la aderare.
Astfel, pentru realizarea comparabilitãţii informaţiilor cuprinse în prezentul Raport cu informaţiile cuprinse în Rapoartele celorlalte tari candidate, precum şi cu practica comunitarã în domeniu, au fost operate evaluãri şi corecţii privind impactul ajutoarelor de stat acordate de România în relatie cu mediul concurenţial european. A rezultat ca, numai circa o treime din ajutorul naţional global are sau poate avea impact concurenţial în cadrul Uniunii Europene (la nivelul anului 2000 aceste ajutoare de stat reprezintã numai circa 1,9% din Produsul Intern Brut, fata de 5,1% cat reprezintã ajutorul naţional global);
270. Procesul de adoptare şi perfecţionare a cadrului legislativ şi institutional în domeniul ajutorului de stat este un proces continuu şi pro-activ şi presupune implicarea tuturor structurilor administraţiei pentru realizarea concordanţei dintre practica naţionala şi cea comunitarã în domeniu.
Astfel, de o importanta deosebita este eliminarea practicilor de nenotificare a noilor scheme de ajutor de stat şi ajutoare individuale. In perspectiva aderãrii la Uniunea Europeanã, formarea reflexului notificãrii în vederea autorizãrii de cãtre Consiliul Concurentei a noilor scheme de ajutor de stat şi ajutoare individuale este esenţialã pentru perfecţionarea mecanismelor concurentiale de piaţa.
Pentru a preintampina astfel de practici şi a responsabiliza administraţia şi mediul de afaceri, în ceea ce priveşte respectarea acquis-ului comunitar la adoptarea de noi ajutoare de stat, a fost emisã Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 97/2002 prin care se instituie avizul prealabil al Oficiului Concurentei privind forma şi conţinutul notificãrilor, precum şi avizul Oficiului Concurentei asupra actelor normative-suport pentru noile scheme de ajutor de stat şi ajutoare individuale privind conformitatea acestora cu deciziile de autorizare emise de cãtre Consiliul Concurentei.
271. Procesul de monitorizare a ajutoarelor de stat acordate de România, precum şi respectarea principiului transparenţei, constituie o preocupare constanta a autoritãţilor de concurenta, iar perfecţionarea cadrului general juridic şi institutional pentru realizarea acquisului în acest domeniu este un obiectiv asumat în mod expres de cãtre Guvernul României.
272. Raportul privind ajutoarele de stat acordate în România în perioada 1996 - 2000 se constituie într-o radiografie asupra modalitãţilor concrete de adoptare a mãsurilor de alocare a fondurilor publice în vederea realizãrii unor obiective înscrise în strategiile guvernamentale de restructurare şi modernizare a economiei româneşti.
Mãsura în care prezentul Raport reflecta ajutoarele de stat acordate, este rezultatul însuşirii atât la nivelul autoritãţilor publice, cat şi al mediului de afaceri a problematicii protecţiei concurentei, în general, şi a ajutorului de stat, în special. Cultura şi institutionalizarea specifice acestui domeniu de activitate sunt în curs de formare, iar rezultatele obţinute într-o perioada relativ scurta de timp credem ca pot fi considerate pozitive. Din aceste considerente Raportul se constituie şi ca un instrument de informare mai larga, abordand o serie de probleme de principiu, concepte, unele aspecte metodologice şi de evaluare, aspecte instituţionale.
Totodatã, în concordanta cu principiul transparenţei ajutoarelor de stat promovat de cãtre Comisia Europeanã atât în relatie cu statele membre, cat şi în relatie cu ţãrile asociate la Uniunea Europeanã, Raportul constituie un instrument important prin care România demonstreaza voinţa de a implementa şi capacitatea de a adopta practicile comunitare în domeniul ajutorului de stat.

ANEXA I

ANEXA STATISTICA

SITUAŢII CENTRALIZATOARE

Ajutorul de stat acordat în România în anul 1996






- în milioane lei -
┌────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┬──────────────┬────────────────┐
│ │ │ │ Ajutor de stat │
│ │ Ajutorul de stat în funcţie de │ Ajutor de │pentru industria│
│ │ natura acestuia │ stat total │ prelucratoare │
│ Sectoare/Obiective ├─────────┬──────┬─────────┬───────┬──────┬─────────┼─────────┬────┼─────────┬──────┤
│ │ A1 │ A2 │ B1 │ C1 │ C2 │ D1 │ TOTAL │ % │ TOTAL │ % │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│1.1. Agricultura │2152892,1│ 0,0│ 176009,5│ 1933,2│ 9,2│ 674198,0│3005042,0│41,1│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│1.2. Pescuit │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1. Obiective orizontale │ 688255,7│3859,8│ 962565,2│27811,5│4732,7│1247164,0│2934388,9│40,1│1484497,2│ 99,9│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.1. Cercetare-dezvoltare │ 0,0│ 0,0│ 6512,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 6512,0│ 0,1│ 6512,0│ 0,4│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.2. Mediul inconjurdtor │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.3. Întreprinderi mici şi mijlocii │ 557,5│3399,2│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 3956,7│ 0,1│ 727,1│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.4. Comerţ │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.5. Economisirea energiei │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.6. Salvare - restructurare │ 11414,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│4732,7│ 0,0│ 16146,7│ 0,2│ 3510,2│ 0,2│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.7. Combaterea somajului │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.8. Pregãtire profesionalã │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.9. Alte obiective │ 676284,2│ 460,6│ 956053,2│27811,5│ 0,0│1247164,0│2907773,5│39,7│1473747,9│ 99,1│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2. Obiective sectoriale (sectoare sensibile) │ 783798,1│ 0,0│ 122174,0│ 0,0│ 33,0│ 472516,0│1378521,1│18,8│ 2151,5│ 0,1│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.1. Oţel │ 0,5│ 0,0│ 2150,0│ 0,0│ 1,0│ 0,0│ 2151,5│ 0,0│ 2151,5│ 0,1│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.2. Construcţii navale │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.3. Alte sectoare din industria prelucratoare│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.4.1. Cdrbune: ajutoare pt. producţia curentd│ 556772,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 556772,0│ 7,6│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.4.2. Cãrbune: alte ajutoare │ 130591,0│ 0,0│ 120024,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 250615,0│ 3,4│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5. Transporturi, din care: │ 96434,6│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 32,0│ 315740,0│ 412206,6│ 5,6│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5.1. - Transport feroviar │ 85690,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 85690,0│ 1,2│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5.5. - Transport aerian │ 295335,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 295335,0│ 4,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.6. Turism │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.7. Servicii financiare │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 156776,0│ 156776,0│ 2,1│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.8. Media şi cultura │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│3. Obiective regionale │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│3.1. Zone pentru care au fost elaborate programe│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ naţionale de dezvoltare regionala, altele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ decât zonele defavorizate │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│3.2. Zone defavorizate │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ │ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│ TOTAL │3624945,9│3859,8│1260748,7│29744,7│4774,9│2393878,0│7317952,0│ 100│ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│ în % │ 49,53│ 0,05│ 17,23│ 0,41│ 0,07│ 32,71│ 100,00│ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│ Ajutor de stat pentru industria prelucratoare │ 404,5│ 799,9│ 550930,1│27800,0│3511,2│ 903203,0│1486648,7│20,3│1486648,7│ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│ în % │ 0,03│ 0,05│ 37,06│ 1,87│ 0,24│ 60,75│ │ │ │ 100│
└────────────────────────────────────────────────┴─────────┴──────┴─────────┴───────┴──────┴─────────┴─────────┴────┴─────────┴──────┘

Ajutorul de stat acordat în România în anul 1996

- în mii euro -
┌────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┬──────────────┬────────────────┐
│ │ │ │ Ajutor de stat │
│ │ Ajutorul de stat în funcţie de │ Ajutor de │pentru industria│
│ │ natura acestuia │ stat total │ prelucratoare │
│ Sectoare/Obiective ├────────┬─────┬────────┬──────┬──────┬────────┼─────────┬────┼─────────┬──────┤
│ │ A1 │ A2 │ B1 │ C1 │ C2 │ D1 │ TOTAL │ % │ TOTAL │ % │
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│1.1. Agricultura │557325,4│ 0,0│ 45564,1│ 500,5│ 2,4│174531,6│ 777923,8│41,1│ │ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│1.2. Pescuit │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ │ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1. Obiective orizontale │178170,7│999,2│249182,0│7199,6│1225,2│322856,9│ 759633,7│40,1│ 384296,0│ 99,9│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.1. Cercetare-dezvoltare │ 0,0│ 0,0│ 1685,8│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 1685,8│ 0,1│ 1685,8│ 0,4│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.2. Mediul înconjurãtor │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.3. Întreprinderi mici şi mijlocii │ 144,3│880,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 1024,3│ 0,1│ 188,2│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.4. Comerţ │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.5. Economisirea energiei │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.6. Salvare - restructurare │ 2954,8│ 0,0│ 0,0│ 0,0│1225,2│ 0,0│ 4179,9│ 0,2│ 908,7│ 0,2│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.7. Combaterea somajului │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.8. Pregãtire profesionalã │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.9. Alte obiective │175071,6│119,2│247496,2│7199,6│ 0,0│322856,9│ 752743,7│39,7│ 381513,3│ 99,1│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2. Obiective sectoriale (sectoare sensibile) │202904,1│ 0,0│ 31627,5│ 0,0│ 8,5│122321,6│ 356861,7│18,8│ 557,0│ 0,1│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.1. Oţel │ 0,1│ 0,0│ 556,6│ 0,0│ 0,3│ 0,0│ 557,0│ 0,0│ 557,0│ 0,1│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.2. Construcţii navale │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.3. Alte sectoare din industria prelucratoare│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.4.1. Cãrbune: ajutoare pt. producţia curenta│144133,2│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 144133,2│ 7,6│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.4.2. Cãrbune: alte ajutoare │ 33806,5│ 0,0│ 31071,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 64877,4│ 3,4│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5. Transporturi, din care: │ 24964,3│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 8,3│ 81736,5│ 106709,1│ 5,6│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5.1. - Transport feroviar │ 22182,8│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 22182,8│ 1,2│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5.5. - Transport aerian │ 76454,2│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 76454,2│ 4,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.6. Turism │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.7. Servicii financiare │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 40585,1│ 40585,1│ 2,1│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.8. Media şi cultura │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│3. Obiective regionale │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│3.1. Zone pentru care au fost elaborate programe│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ naţionale de dezvoltare regionala, altele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ decât zonele defavorizate │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│3.2. Zone defavorizate │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│ TOTAL │938400,1│999,2│326373,6│7700,1│1236,1│619710,1│1894419,2│ 100│ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│ în % │ 49,53│ 0,05│ 17,23│ 0,41│ 0,07│ 32,71│ 100,00│ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│ Ajutor de stat pentru industria prelucratoare │ 104,7│207,1│142620,9│7196,7│ 909,0│233814,8│ 384853,0│20,3│ 384853,0│ │
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────┼────────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│ în % │ 0,03│ 0,05│ 37,06│ 1,87│ 0,24│ 60,75│ │ │ │ 100│
└────────────────────────────────────────────────┴────────┴─────┴────────┴──────┴──────┴────────┴─────────┴────┴─────────┴──────┘

Ajutorul de stat acordat în România în anul 1997

- în milioane lei -
┌────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┬────────────────┐
│ │ │ │ Ajutor de stat │
│ │ Ajutorul de stat în funcţie de │ Ajutor de │pentru industria│
│ │ natura acestuia │ stat total │ prelucratoare │
│ Sectoare/Obiective ├─────────┬───────┬─────────┬─────────┬────────┬─────────┼──────────┬────┼─────────┬──────┤
│ │ A1 │ A2 │ B1 │ C1 │ C2 │ D1 │ TOTAL │ % │ TOTAL │ % │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│1.1. Agricultura │1599143,1│ 21,4│ 240186,0│ 956145,0│ 18029,5│ 755444,0│ 3568969,0│17,9│ 0 │ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│1.2. Pescuit │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0 │ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1. Obiective orizontale │1171141,7│17569,2│1339829,8│ 66346,2│665069,9│2674033,0│ 5933989,8│29,7│2652991,9│ 99,9│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.1. Cercetare-dezvoltare │ 529,5│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 408,2│ 0,0│ 937,7│ 0,0│ 937,7│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.2. Mediul înconjurãtor │ 12500,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 12500,0│ 0,1│ 12500,0│ 0,5│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.3. Întreprinderi mici şi mijlocii │ 706,3│16553,6│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 17259,9│ 0,1│ 2192,8│ 0,1│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.4. Comerţ │ 0,0│ 0,0│ 458,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 458,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.5. Economisirea energiei │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.6. Salvare - restructurare │ 145005,5│ 644,9│ 0,0│ 0,0│663249,6│ 0,0│ 808900,0│ 4,1│ 351945,3│ 13,2│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.7. Combaterea somajului │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.8. Pregãtire profesionalã │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.9. Alte obiective │1012400,4│ 370,7│1339371,8│ 66346,2│ 1412,1│2674033,0│ 5093934,2│25,5│2285416,1│ 86,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2. Obiective sectoriale (sectoare sensibile) │ 798784,1│ 0,0│8389770,4│ 0,0│ 1065,8│1269622,0│10459242,3│52,4│ 3819,7│ 0,1│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.1. Oţel │ 39,9│ 0,0│ 3400,0│ 0,0│ 79,8│ 0,0│ 3519,7│ 0,0│ 3519,7│ 0,1│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.2. Construcţii navale │ 0,0│ 0,0│ 300,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 300,0│ 0,0│ 300,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.3. Alte sectoare din industria prelucratoare│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.4.1. Cãrbune: ajutoare pt. producţia curenta│ 317796,5│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 986,0│ 0,0│ 318782,5│ 1,6│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.4.2. Cãrbune: alte ajutoare │ 182787,6│ 0,0│ 127836,4│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 310624,0│ 1,6│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5. Transporturi, din care: │ 298160,1│ 0,0│ 383734,0│ 0,0│ 0,0│ 959300,0│ 1641194,1│ 8,2│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5.1. - Transport feroviar │ 2037,5│ 0,0│ 129861,6│ 0,0│ 0,0│ 179000,0│ 310899,1│ 1,6│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5.5. - Transport aerian │ 108388,6│ 0,0│ 183456,7│ 0,0│ 0,0│ 780300,0│ 1072145,3│ 5,4│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.6. Turism │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.7. Servicii financiare │ 0,0│ 0,0│7874500,0│ 0,0│ 0,0│ 310322,0│ 8184822,0│41,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.8. Media şi cultura │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│3. Obiective regionale │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│3.1. Zone pentru care au fost elaborate programe│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ naţionale de dezvoltare regionala, altele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ decât zonele defavorizate │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│3.2. Zone defavorizate │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│ TOTAL │3569068,9│17590,6│9969786,2│1022491,2│684165,2│4699099,0│19962201,1│ 100│ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│ în % │ 17,88│ 0,09│ 49,94│ 5,12│ 3,43│ 23,54│ 100,00│ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│ Ajutor de stat pentru industria prelucratoare │ 26237,7│ 2637,6│ 184942,1│ 66331,1│346124,1│2030539,0│ 2656811,6│13,3│2656811,6│ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│ în % │ 0,99│ 0,10│ 6,96│ 2,50│ 13,03│ 76,43│ │ │ │ 100│
└────────────────────────────────────────────────┴─────────┴───────┴─────────┴─────────┴────────┴─────────┴──────────┴────┴─────────┴──────┘

Ajutorul de stat acordat în România în anul 1997

- în mii euro -
┌────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┬──────────────┬────────────────┐
│ │ │ │ Ajutor de stat │
│ │ Ajutorul de stat în funcţie de │ Ajutor de │pentru industria│
│ │ natura acestuia │ stat total │ prelucratoare │
│ Sectoare/Obiective ├────────┬──────┬─────────┬────────┬───────┬────────┼─────────┬────┼─────────┬──────┤
│ │ A1 │ A2 │ B1 │ C1 │ C2 │ D1 │ TOTAL │ % │ TOTAL │ % │
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│1.1. Agricultura │197646,6│ 2,6│ 29685,9│118175,1│ 2228,4│ 93369,4│ 441107,9│17,9│ │ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│1.2. Pescuit │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ │ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1. Obiective orizontale │144747,7│2171,5│ 165596,7│ 8200,1│82199,5│330498,0│ 733413,5│29,7│ 327897,4│ 99,9│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.1. Cercetare-dezvoltare │ 65,4│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 50,5│ 0,0│ 115,9│ 0,0│ 115,9│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.2. Mediul înconjurãtor │ 1544,9│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 1544,9│ 0,1│ 1544,9│ 0,5│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.3. Întreprinderi mici şi mijlocii │ 87,3│2045,9│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 2133,2│ 0,1│ 271,0│ 0,1│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.4. Comerţ │ 0,0│ 0,0│ 56,6│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 56,6│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.5. Economisirea energiei │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.6. Salvare - restructurare │ 17922,0│ 79,7│ 0,0│ 0,0│81974,6│ 0,0│ 99976,3│ 4,1│ 43498,8│ 13,2│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.7. Combaterea somajului │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.8. Pregãtire profesionalã │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.9. Alte obiective │125128,0│ 45,8│ 165540,1│ 8200,1│ 174,5│330498,0│ 629586,5│25,5│ 282466,8│ 86,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2. Obiective sectoriale (sectoare sensibile) │ 98726,0│ 0,0│1036936,5│ 0,0│ 131,7│156919,4│1292713,6│52,4│ 472,1│ 0,1│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.1. Oţel │ 4,9│ 0,0│ 420,2│ 0,0│ 9,9│ 0,0│ 435,0│ 0,0│ 435,0│ 0,1│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.2. Construcţii navale │ 0,0│ 0,0│ 37,1│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 37,1│ 0,0│ 37,1│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.3. Alte sectoare din industria prelucratoare│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.4.1. Cãrbune: ajutoare pt. producţia curenta│ 39278,2│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 121,9│ 0,0│ 39400,0│ 1,6│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.4.2. Cãrbune: alte ajutoare │ 22591,7│ 0,0│ 15800,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 38391,7│ 1,6│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5. Transporturi, din care: │ 36851,2│ 0,0│ 47427,7│ 0,0│ 0,0│118565,0│ 202843,9│ 8,2│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5.1. - Transport feroviar │ 251,8│ 0,0│ 16050,3│ 0,0│ 0,0│ 22123,6│ 38425,7│ 1,6│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5.5. - Transport aerian │ 13396,3│ 0,0│ 22674,4│ 0,0│ 0,0│ 96441,4│ 132512,2│ 5,4│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.6. Turism │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.7. Servicii financiare │ 0,0│ 0,0│ 973251,5│ 0,0│ 0,0│ 38354,4│1011605,8│41,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.8. Media şi cultura │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│3. Obiective regionale │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│3.1. Zone pentru care au fost elaborate programe│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ naţionale de dezvoltare regionala, altele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ decât zonele defavorizate │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│3.2. Zone defavorizate │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│ TOTAL │441120,3│2174,1│1232219,1│126375,1│84559,6│580786,7│2467235,0│ 100│ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│ în % │ 17,88│ 0,09│ 49,94│ 5,12│ 3,43│ 23,54│ 100,00│ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│ Ajutor de stat pentru industria prelucratoare │ 3242,9│ 326,0│ 22858,0│ 8198,2│42779,3│250965,2│ 328369,5│13,3│ 328369,5│ │
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│ în % │ 0,99│ 0,10│ 6,96│ 2,50│ 13,03│ 76,43│ │ │ │ 100│
└────────────────────────────────────────────────┴────────┴──────┴─────────┴────────┼───────┴────────┴─────────┴────┴─────────┴──────┘

Ajutorul de stat acordat în România în anul 1998

- în milioane lei -
┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┬────────────────┐
│ │ │ │ Ajutor de stat │
│ │ Ajutorul de stat în funcţie de │ Ajutor de │pentru industria│
│ │ natura acestuia │ stat total │ prelucratoare │
│ Sectoare/Obiective ├─────────┬─────────┬─────────┬───────┬─────────┬─────────┼──────────┬────┼─────────┬──────┤
│ │ A1 │ A2 │ B1 │ C1 │ C2 │ D1 │ TOTAL │ % │ TOTAL │ % │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│1.1. Agricultura │ 720526,5│ 10425,1│ 0,0│52668,6│ 33609,8│ 9768,0│ 826998,0│ 7,1│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│1.2. Pescuit │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 7,2│ 0,0│ 7,2│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1. Obiective orizontale │2721827,3│1057685,4│1084245,0│28521,1│ 877431,7│1836023,2│ 7605733,7│65,3│2548753,7│ 86,7│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.1. Cercetare-dezvoltare │ 0,0│ 9949,0│ 5790,0│ 0,0│ 1123,1│ 701,0│ 17563,1│ 0,2│ 11342,0│ 0,4│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.2. Mediul înconjurãtor │ 15000,0│ 0,0│ 24800,0│ 0,0│ 141,1│ 70945,0│ 110886,1│ 1,0│ 21734,0│ 0,7│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.3. Întreprinderi mici şi mijlocii │ 570,4│ 7716,3│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 8286,7│ 0,1│ 1213,8│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.4. Comerţ │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.5. Economisirea energiei │ 0,0│ 0,0│ 629293,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 629293,0│ 5,4│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.6. Salvare - restructurare │ 0,0│ 286730,1│ 0,0│ 0,0│ 869194,7│ 876807,0│ 2032731,8│17,5│1620372,8│ 55,1│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.7. Combaterea somajului │1408227,9│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 1408227,9│12,1│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.8. Pregãtire profesionalã │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 83151,0│ 83151,0│ 0,7│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.9. Alte obiective │1298029,0│ 753290,0│ 424362,0│28521,1│ 6972,8│ 804419,2│ 3315594,1│28,5│ 894091,1│ 30,4│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2. Obiective sectoriale (sectoare sensibile) │1626378,0│ 300087,0│ 537918,0│ 0,0│ 322660,1│ 424993,0│ 3212036,1│27,6│ 389785,2│ 13,3│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.1. Oţel │ 0,0│ 5252,0│ 3736,0│ 0,0│ 25074,5│ 89638,0│ 123700,5│ 1,1│ 123700,5│ 4,2│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.2. Construcţii navale │ 0,0│ 80871,0│ 2000,0│ 0,0│ 54,2│ 3523,0│ 86448,2│ 0,7│ 86448,2│ 2,9│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.3. Alte sectoare din industria prelucratoare│ 0,0│ 170726,0│ 0,0│ 0,0│ 2039,5│ 6871,0│ 179636,5│ 1,5│ 179636,5│ 6,1│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.4.1. Cãrbune: ajutoare pt. producţia curenta│ 318264,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 9052,9│ 0,0│ 327316,9│ 2,8│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.4.2. Cãrbune: alte ajutoare │ 162089,0│ 10600,0│ 175419,0│ 0,0│ 0,0│ 1332,0│ 349440,0│ 3,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5. Transporturi, din care: │1132361,0│ 25741,8│ 356763,0│ 0,0│ 284736,3│ 252185,0│ 2051787,1│17,6│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5.1. - Transport feroviar │ 3491,0│ 1,0│ 114068,0│ 0,0│ 0,0│ 32908,0│ 150468,0│ 1,3│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5.5. - Transport aerian │ 447496,0│ 37,0│ 130000,0│ 0,0│ 2,9│ 203196,0│ 780731,9│ 6,7│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.2.6. Turism │ 0,0│ 1715,7│ 0,0│ 0,0│ 541,4│ 0,0│ 2257,1│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.7. Servicii financiare │ 0,0│ 2458,5│ 0,0│ 0,0│ 18,0│ 71444,0│ 73920,5│ 0,6│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.8. Media şi cultura │ 13664,0│ 2722,8│ 0,0│ 0,0│ 1143,3│ 0,0│ 17529,3│ 0,2│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│3. Obiective regionale │ 33,4│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 33,4│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│3.1. Zone pentru care au fost elaborate programe│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ naţionale de dezvoltare regionala, altele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ decât zonele defavorizate │ 33,4│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 33,4│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│3.2. Zone defavorizate │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│ TOTAL │5068765,2│1368197,5│1622163,0│81189,7│1233708,8│2270784,2│11644808,4│ 100│ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│ în % │ 43,53│ 11,75│ 13,93│ 0,70│ 10,59│ 19,50│ 100,00│ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│ Ajutor de stat pentru industria prelucratoare │ 27429,9│1099470,2│ 86449,0│28512,1│ 669100,7│1027577,0│ 2938538,9│25,2│2938538,9│ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│ în % │ 0,93│ 37,42│ 2,94│ 0,97│ 22,77│ 34,97│ │ │ │ 100│
└────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴───────┴─────────┴─────────┴──────────┴────┴─────────┴──────┘

Ajutorul de stat acordat în România în anul 1998

- în mii euro -
┌────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┬────────────────┐
│ │ │ │ Ajutor de stat │
│ │ Ajutorul de stat în funcţie de │ Ajutor de │pentru industria│
│ │ natura acestuia │ stat total │ prelucratoare │
│ Sectoare/Obiective ├────────┬────────┬────────┬───────┬────────┬────────┼─────────┬────┼─────────┬──────┤
│ │ A1 │ A2 │ B1 │ C1 │ C2 │ D1 │ TOTAL │ % │ TOTAL │ % │
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│1.1. Agricultura │ 72130,2│ 1043,6│ 0,0│ 5272,5│ 3364,6│ 977,9│ 82788,8│ 7,1│ │ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│1.2. Pescuit │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,7│ 0,0│ 0,7│ 0,0│ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1. Obiective orizontale │272475,6│105882,4│108541,2│ 2855,2│ 87837,6│183799,9│ 761391,9│65,3│ 255149,7│ 86,7│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.1. Cercetare-dezvoltare │ 0,0│ 996,0│ 579,6│ 0,0│ 112,4│ 70,2│ 1758,2│ 0,2│ 1135,4│ 0,4│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.2. Mediul înconjurãtor │ 1501,6│ 0,0│ 2482,7│ 0,0│ 14,1│ 7102,1│ 11100,5│ 1,0│ 2175,7│ 0,7│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.3. Întreprinderi mici şi mijlocii │ 57,1│ 772,5│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 829,6│ 0,1│ 121,5│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.4. Comerţ │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.5. Economisirea energiei │ 0,0│ 0,0│ 62997,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 62997,0│ 5,4│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.6. Salvare - restructurare │ 0,0│ 28703,9│ 0,0│ 0,0│ 87013,0│ 87775,1│ 203491,9│17,5│ 162211,7│ 55,1│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.7. Combaterea somajului │140974,3│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 140974,3│12,1│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.8. Pregãtire profesionalã │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 8324,0│ 8324,0│ 0,7│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.9. Alte obiective │129942,6│ 75410,1│ 42481,9│ 2855,2│ 698,0│ 80528,5│ 331916,2│28,5│ 89505,3│ 30,4│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2. Obiective sectoriale (sectoare sensibile) │162812,8│ 30041,0│ 53849,7│ 0,0│ 32300,7│ 42545,0│ 321549,3│27,6│ 39020,5│ 13,3│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.1. Oţel │ 0,0│ 525,8│ 374,0│ 0,0│ 2510,1│ 8973,4│ 12383,4│ 1,1│ 12383,4│ 4,2│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.2. Construcţii navale │ 0,0│ 8095,8│ 200,2│ 0,0│ 5,4│ 352,7│ 8654,1│ 0,7│ 8654,1│ 2,9│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.3. Alte sectoare din industria prelucratoare│ 0,0│ 17091,0│ 0,0│ 0,0│ 204,2│ 687,8│ 17983,0│ 1,5│ 17983,0│ 6,1│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.4.1. Cãrbune: ajutoare pt. producţia curenta│ 31860,7│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 906,3│ 0,0│ 32766,9│ 2,8│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.4.2. Cãrbune: alte ajutoare │ 16226,3│ 1061,1│ 17560,8│ 0,0│ 0,0│ 133,3│ 34981,6│ 3,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5. Transporturi, din care: │113358,0│ 2577,0│ 35714,7│ 0,0│ 28504,3│ 25245,6│ 205399,5│17,6│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5.1. - Transport feroviar │ 349,5│ 0,1│ 11419,1│ 0,0│ 0,0│ 3294,3│ 15063,0│ 1,3│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5.5. - Transport aerian │ 44797,8│ 3,7│ 13014,0│ 0,0│ 0,3│ 20341,5│ 78157,2│ 6,7│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.6. Turism │ 0,0│ 171,8│ 0,0│ 0,0│ 54,2│ 0,0│ 226,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.7. Servicii financiare │ 0,0│ 246,1│ 0,0│ 0,0│ 1,8│ 7152,1│ 7400,0│ 0,6│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.8. Media şi cultura │ 1367,9│ 272,5│ 0,0│ 0,0│ 114,5│ 0,0│ 1754,8│ 0,2│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│3. Obiective regionale │ 3,3│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 3,3│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│3.1. Zone pentru care au fost elaborate programe│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ naţionale de dezvoltare regionala, altele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ decât zonele defavorizate │ 3,3│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 3,3│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│3.2. Zone defavorizate │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│ TOTAL │507422,0│136967,0│162390,9│ 8127,7│123503,6│227322,8│1165734,0│ 100│ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│ în % │ 43,53│ 11,75│ 13,93│ 0,70│ 10,59│ 19,50│ 100,00│ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│ Ajutor de stat pentru industria prelucratoare │ 2745,9│110065,3│ 8654,2│ 2854,3│ 66982,1│102868,3│ 294170,1│25,2│ 294170,1│ │
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│ în % │ 0,93│ 37,42│ 2,94│ 0,97│ 22,77│ 34,97│ │ │ │ 100│
└────────────────────────────────────────────────┴────────┴────────┴────────┴───────┴────────┴────────┴─────────┴────┴─────────┴──────┘

Ajutorul de stat acordat în România în anul 1999

- în milioane lei -
┌────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┬────────────────┐
│ │ │ │ Ajutor de stat │
│ │ Ajutorul de stat în funcţie de │ Ajutor de │pentru industria│
│ │ natura acestuia │ stat total │ prelucratoare │
│ Sectoare/Obiective ├──────────┬─────────┬─────────┬────────┬─────────┬─────────┼──────────┬────┼─────────┬──────┤
│ │ A1 │ A2 │ B1 │ C1 │ C2 │ D1 │ TOTAL │ % │ TOTAL │ % │
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│1.1. Agricultura │ 1235029,1│ 13351,8│ 110231,3│194581,3│ 149526,1│ 131016,0│ 1833735,6│ 6,2│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│1.2. Pescuit │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ │ 557,1│ 0,0│ 557,1│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1. Obiective orizontale │ 5321311,6│1822119,3│2238096,0│ 5937,2│5555822,4│2990384,0│17933670,5│61,0│7045367,6│ 86,2│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.1. Cercetare-dezvoltare │ 82177,0│ 40083,2│ 2288,0│ │ 11565,4│ 2702,0│ 138815,6│ 0,5│ 26245,0│ 0,3│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.2, Mediul înconjurãtor │ 31140,0│ 113,3│ 57245,0│ │ 3391,3│ 120157,0│ 212046,6│ 0,7│ 40734,0│ 0,5│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.3. Întreprinderi mici şi mijlocii │ 15436,8│ 139392,6│ 0,0│ │ 0,0│ 0,0│ 154829,4│ 0,5│ 114851,8│ 1,4│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.4. Comerţ │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.5. Economisirea energiei │ 0,0│ 0,0│1260217,0│ │ 73280,0│ 0,0│ 1333497,0│ 4,5│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.6. Salvare - restructurare │ 0,0│ 497703,8│ 93000,0│ │5374487,9│1615608,4│ 7580800,1│25,8│5461661,2│ 66,8│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.7. Combaterea somajului │ 3075626,8│ 0,0│ 0,0│ │ 0,0│ 0,0│ 3075626,8│10,5│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.8. Pregãtire profesionalã │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ │ 0,0│ 92649,0│ 92649,0│ 0,3│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.9. Alte obiective │ 2116931,0│1144826,4│ 825346,0│ 5937,2│ 93097,8│1159267,6│ 5345406,0│18,2│1401875,6│ 17,2│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2. Obiective sectoriale (sectoare sensibile) │ 5932181,5│ 558339,1│ 608666,0│ 0,0│ 686146,0│ 953431,2│ 8738763,8│29,7│1010903,5│ 12,4│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.1. Oţel │ 117968,5│ 14315,4│ 5380,0│ │ 133579,6│ 179799,6│ 451043,1│ 1,5│ 451043,1│ 5,5│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.2. Construcţii navale │ 0,0│ 25601,0│ 1883,0│ │ 3616,6│ 2227,6│ 33328,2│ 0,1│ 33328,2│ 0,4│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.3. Alte sectoare din industria prelucratoare│ 0,0│ 469577,0│ 0,0│ │ 50928,2│ 6027,0│ 526532,2│ 1,8│ 526532,2│ 6,4│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.4.1. Cãrbune: ajutoare pt. producţia curenta│ 527049,0│ 0,0│ 0,0│ │ 39102,4│ 0,0│ 566151,4│ 1,9│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.4.2. Cãrbune: alte ajutoare │ 193631,0│ 11794,0│ 181223,0│ │ 0,0│ 5820,0│ 392468,0│ 1,3│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5. Transporturi, din care: │ 2077254,0│ 20814,3│ 369804,0│ │ 441623,9│ 599272,0│ 3508768,2│11,9│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5.1. - Transport feroviar │ 22336,0│ 2444,0│ 64723,0│ │ 283,1│ 183591,0│ 273377,1│ 0,9│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.5.5. - Transport aerian │ 911824,0│ 386,0│ 30000,0│ │ 10,7│ 369901,0│ 1312121,7│ 4,5│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.6. Turism │ 0,0│ 889,7│ 0,0│ │ 4422,7│ 74760,0│ 80072,4│ 0,3│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.7. Servicii financiare │ 2976300,0│ 11717,7│ 50000,0│ │ 937,9│ 85525,0│ 3124480,6│10,6│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.2.8. Media şi cultura │ 39979,0│ 3630,0│ 376,0│ │ 11934,7│ 0,0│ 55919,7│ 0,2│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│3. Obiective regionale │ 738626,0│ 138833,7│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 877459,7│ 3,0│ 114885,6│ 1,4│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│3.1. Zone pentru care au fost elaborate programe│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ naţionale de dezvoltare regionala, altele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ decât zonele defavorizate │ 738626,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 738626,0│ 2,5│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│3.2. Zone defavorizate │ 0,0│ 138833,7│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 138833,7│ 0,5│ 114885,6│ 1,4│
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│ TOTAL │13227148,2│2532643,9│2956993,3│200518,5│6392051,6│4074831,2│29384186,7│ 100│ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│ în % │ 45,01│ 8,62│ 10,06│ 0,68│ 21,75│ 13,87│ 100,00│ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│ Ajutor de stat pentru industria prelucratoare │ 190743,7│1924575,5│ 400595,0│ 5933,5│4014525,7│1634783,3│ 8171156,7│27,8│8171156,7│ │
├────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┤
│ în % │ 2,33│ 23,55│ 4,90│ 0,07│ 49,13│ 20,01│ │ │ │ 100│
└────────────────────────────────────────────────┴──────────┴─────────┴─────────┴────────┴─────────┴─────────┴──────────┴────┴─────────┴──────┘

Ajutorul de stat acordat în România în anul 1999

- în mii euro -
┌────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┬────────────────┐
│ │ │ │ Ajutor de stat │
│ │ Ajutorul de stat în funcţie de │ Ajutor de │pentru industria│
│ │ natura acestuia │ stat total │ prelucratoare │
│ Sectoare/Obiective ├────────┬────────┬────────┬───────┬────────┬────────┼─────────┬────┼─────────┬──────┤
│ │ A1 │ A2 │ B1 │ C1 │ C2 │ D1 │ TOTAL │ % │ TOTAL │ % │
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│1.1. Agricultura │ 75789,3│ 819,4│ 6764,5│11940,7│ 9175,9│ 8040,0│ 112529,7│ 6,2│ │ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│1.2. Pescuit │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 34,2│ 0,0│ 34,2│ 0,0│ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1. Obiective orizontale │326549,6│111816,8│137343,8│ 364,3│340940,7│183509,0│1100524,3│61,0│ 432348,6│ 86,2│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.1. Cercetare-dezvoltare │ 5042,9│ 2459,8│ 140,4│ 0,0│ 709,7│ 165,8│ 8518,6│ 0,5│ 1610,6│ 0,3│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.2. Mediul inconjurdtor │ 1910,9│ 7,0│ 3512,9│ 0,0│ 208,1│ 7373,6│ 13012,5│ 0,7│ 2499,7│ 0,5│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.3. Întreprinderi mici şi mijlocii │ 947,3│ 8554,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 9501,3│ 0,5│ 7048,0│ 1,4│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.4. Comerţ │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼────┼─────────┼──────┤
│2.1.5. Economisirea energiei