Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
PROTOCOL din 7 februarie 1992 privind statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene
EMITENT: COMUNITATEA ECONOMICA EUROPEANA PUBLICAT: BROSURA din 7 februarie 1992
INALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,
Dorind sa stabileascã statutul Sistemului European al Bãncilor Centrale şi al Bãncii Centrale Europene avut în vedere de articolul 4 A din Tratatul instituind Comunitatea Europeanã,
Au convenit asupra urmãtoarelor dispoziţii, anexate Tratatului instituind Comunitatea Europeanã:
CAP. 1
Constituirea SEBC
ART. 1
Sistemul European al Bãncilor Centrale
1.1 Sistemul European al Bãncilor Centrale (SEBC) şi Banca Centrala Europeanã (BCE) se constituie în virtutea articolului 4 A din tratat; acestea îşi îndeplinesc sarcinile şi îşi desfãşoarã activitãţile în conformitate cu dispoziţiile tratatului şi ale prezentului statut.
1.2 In conformitate cu articolul 106, paragraful 1 din tratat, SEBC este compus din Banca Centrala Europeanã şi bãncile centrale ale statelor membre (bãncile centrale naţionale). "Institutul monetar luxemburghez" este Banca centrala a Luxemburgului.
CAP. 2
Obiectivele şi sarcinile SEBC
ART. 2
Obiective
In conformitate cu articolul 105, paragraful 1 din tratat, obiectivul principal al SEBC este menţinerea stabilitatii preţurilor. Fãrã a aduce atingere obiectivului stabilitatii preţurilor, SEBC sprijinã politicile economice generale din Comunitate, pentru a contribui la realizarea obiectivelor Comunitãţii, asa cum sînt definite în articolul 2 din tratat. SEBC acţioneazã conform principiului unei economii de piaţa deschise în care concurenta este libera, favorizind o alocare eficienta a resurselor şi respectînd principiile fixate în articolul 3 A din tratat.
ART. 3
Sarcini
3.1 In conformitate cu articolul 105, paragraful 2 din tratat, sarcinile fundamentale ale SEBC sînt:
- definirea şi implementarea politicii monetare a Comunitãţii;
- desfãşurarea operaţiunilor de schimb, conform articolului 109 din tratat;
- pãstrarea şi administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre;
- promovarea bunei funcţionari a sistemelor de plati.
3.2 In conformitate cu articolul 105, paragraful 3 din tratat, prevederea de la cea de-a treia liniuta din articolul 3.1 nu aduce atingere deţinerii şi gestionãrii fondurilor de rulment în valuta de guvernele statelor membre.
3.3 In conformitate cu articolul 105, paragraful 5 din tratat, SEBC contribuie la buna conducere a politicilor promovate de autoritãţile competente în ceea ce priveşte controlul prudential al instituţiilor de credit şi stabilitatea sistemului financiar.
ART. 4
Funcţii consultative
In conformitate cu articolul 105, paragraful 4 din tratat:
a) BCE este consultata:
- în privinţa oricãrui act comunitar propus în domeniile care ţin de competenta sa;
- de autoritãţile naţionale, în privinţa oricãrui proiect legislativ în domeniile care ţin de competenta sa, dar în limitele şi în condiţiile fixate de Consiliu, conform procedurii prevãzute la articolul 42;
b) In domeniile care ţin de competenta sa, BCE poate prezenta avize instituţiilor sau organelor comunitare competente sau autoritãţilor naţionale.
ART. 5
Colectarea informaţiilor statistice
5.1 Pentru realizarea sarcinilor SEBC, BCE, asistatã de bãncile centrale naţionale, colecteazã informaţiile statistice necesare, fie de la autoritãţile naţionale competente, fie direct de la agenţii economici. In acest scop, ea coopereazã cu instituţiile şi organele comunitare, precum şi cu autoritãţile competente ale statelor membre sau ale statelor terţe şi cu organizaţiile internaţionale.
5.2 In mãsura în care este posibil, bãncile centrale naţionale îndeplinesc sarcinile descrise la articolul 5.1.
5.3 BCE este însãrcinata ca, atunci cînd este necesar, sa promoveze armonizarea regulilor şi practicilor privind colectarea, prelucrarea şi difuzarea datelor statistice din domeniile care ţin de competenta sa.
5.4 In conformitate cu procedura prevãzutã în articolul 42, Consiliul stabileşte persoanele fizice şi juridice care au obligaţia declarãrii, regimul de confidenţialitate şi regulile adecvate de executare şi de sancţionare.
ART. 6
Cooperarea internaţionala
6.1 In domeniul cooperãrii internaţionale, în vederea îndeplinirii sarcinilor încredinţate SEBC, BCE decide modul de reprezentare a SEBC.
6.2 BCE si, cu autorizarea sa, bãncile centrale naţionale sînt abilitate sa participe la instituţiile monetare internaţionale.
6.3 Articolele 6.1 şi 6.2 se aplica fãrã a aduce atingere articolului 109, paragraful 4 din tratat.
ART. 7
Independenta
In conformitate cu articolul 107 din tratat, în exercitarea competentelor şi în îndeplinirea obiectivelor şi îndatoririlor care le sînt conferite prin prezentul tratat şi prin prezentul statut, nici BCE, nici o banca centrala naţionala şi nici un membru al organelor lor de decizie nu pot solicita sau accepta instrucţiuni din partea instituţiilor sau a organelor comunitare, a guvernelor statelor membre sau a oricãror alte organisme. Instituţiile şi organele comunitare, precum şi guvernele statelor membre se angajeazã sa respecte acest principiu şi sa nu incerce sa influenteze membrii organelor de decizie ale BCE sau ale bãncilor centrale naţionale în îndeplinirea sarcinilor lor.
ART. 8
Principiu general
SEBC este condus de organele de decizie ale BCE.
ART. 9
Banca Centrala Europeanã
9.1 BCE, care are personalitate juridicã în virtutea articolului 106 paragraful 2 din tratat, se bucura în fiecare din statele membre de capacitatea juridicã cea mai larga, recunoscuta persoanelor juridice de legislaţia naţionala; BCE poate în special sa dobindeasca şi sa înstrãineze bunuri mobile şi imobile şi sa stea în justiţie.
9.2 BCE vegheazã ca sarcinile încredinţate SEBC în virtutea articolului 105, paragrafele 2, 3, şi 5 din tratat sa fie îndeplinite prin propriile sale activitãţi, în conformitate cu prezentul statut, sau de bãncile centrale naţionale, în conformitate cu articolele 12.1 şi 14.
9.3 In conformitate cu articolul 106, paragraful 3 din tratat, organele de decizie ale BCE sînt Consiliul guvernatorilor şi Comitetul director.
ART. 10
Consiliul guvernatorilor
10.1 In conformitate cu articolul 109 A, paragraful 1 din tratat, Consiliul guvernatorilor se compune din membrii Comitetului director şi guvernatorii bãncilor centrale naţionale.
10.2 Sub rezerva articolului 10.3, doar membrii Consiliului guvernatorilor prezenţi la şedinţe au drept de vot. Prin derogare de la aceasta regula, regulamentul interior prevãzut de articolul 12.3 poate prevedea ca membrii Consiliului guvernatorilor pot vota prin teleconferinta. Acest regulament poate totodatã sa prevadã ca un membru al Consiliului guvernatorilor împiedicat sa voteze pe o perioada mai îndelungatã, poate desemna un supleant care sa-l înlocuiascã în calitatea sa de membru al Consiliului guvernatorilor.
Sub rezerva articolelor 10.3 şi 11.3, fiecare membru al Consiliului guvernatorilor dispune de un vot. In afarã dispoziţiilor contrare conţinute de prezentul statut, deciziile Consiliului guvernatorilor se iau cu majoritate simpla. In caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este preponderent.
Pentru ca Consiliul guvernatorilor sa poatã vota, cvorumul necesar este de doua treimi din membri. Dacã cvorumul necesar nu este întrunit, preşedintele poate convoca o reuniune extraordinarã în cursul cãreia deciziile pot fi luate fãrã întrunirea acestui cvorum.
10.3 Pentru toate deciziile luate în virtutea articolelor 28, 29, 30, 32, 33 şi 51, voturile membrilor Consiliului guvernatorilor sînt ponderate conform repartiţiei capitalului subscris la BCE de bãncile centrale naţionale. Ponderea voturilor membrilor Comitetului director este egala cu zero. O decizie care necesita majoritatea calificatã este adoptatã dacã voturile favorabile exprimate reprezintã cel puţin doua treimi din capitalul subscris la BCE şi cel puţin jumãtate din acţionari. Dacã un guvernator nu poate fi prezent, el poate desemna un supleant pentru a exercita votul sau ponderat.
10.4 Reuniunile sînt confidenţiale. Consiliul guvernatorilor poate decide sa facã public rezultatul deliberãrilor sale.
10.5 Consiliul guvernatorilor se întruneşte de cel puţin zece ori pe an.
ART. 11
Comitetul director
11.1 In conformitate cu articolul 109 A, paragraful 2, litera a) din tratat, Comitetul director se compune din preşedinte, vicepreşedinte şi alţi patru membri.
Membrii îşi îndeplinesc funcţiile ca activitate cu program complet. Nici un membru nu poate exercita o alta profesie, remuneratã sau neremuneratã, mai puţin în situaţia în care Consiliul guvernatorilor i-a acordat o derogare excepţionala.
11.2 In conformitate cu articolul 109 A, paragraful 2, litera b) din tratat, preşedintele, vicepreşedintele şi ceilalţi membri ai Comitetului director sînt numiţi de comun acord de guvernele statelor membre la nivelul sefilor de stat sau de guvern, la recomandarea Consiliului şi dupã consultarea Parlamentului European şi a Consiliului guvernatorilor, dintre persoane a cãror autoritate şi experienţa profesionalã în domeniul monetar sau bancar sînt recunoscute.
Mandatul lor are o durata de 8 ani şi nu poate fi reînnoit.
Doar cetãţenii statelor membre pot fi membri ai Comitetului director.
11.3 Condiţiile de angajare a membrilor Comitetului director, în special retribuţiile, pensiile şi alte avantaje privind securitatea socialã fac obiectul contractelor încheiate cu BCE şi sînt stabilite de Consiliul guvernatorilor la propunerea unui comitet compus din trei membri numiţi de Consiliul guvernatorilor şi trei membri numiţi de Consiliu. Membrii Comitetului director nu au drept de vot asupra chestiunilor reglementate de prezentul paragraf.
11.4 Dacã un membru al Comitetului director nu mai îndeplineşte condiţiile necesare exercitãrii funcţiilor sale sau dacã a comis o greseala grava, la cererea Consiliului guvernatorilor sau a Comitetului director Curtea de Justiţie poate sa-l demita.
11.5 Fiecare membru al Comitetului director prezent la şedinţe are dreptul sa voteze şi dispune în acest scop de un vot. In afarã dispoziţiilor contrare, deciziile Comitetului director sînt luate cu majoritatea simpla a voturilor exprimate. In caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este preponderent. Modalitãţile de vot sînt precizate în regulamentul interior prevãzut de articolul 12.3.
11.6 Comitetul director este responsabil pentru gestiunea curenta a BCE.
11.7 Locurile vacante din Comitetul director vor fi ocupate prin numirea de noi membri, conform articolului 11.2.
ART. 12
Responsabilitãţile organelor de decizie
12.1 Consiliul guvernatorilor adopta orientãrile şi ia deciziile necesare îndeplinirii sarcinilor încredinţate SEBC prin tratat şi prin prezentul statut.
Consiliul guvernatorilor stabileşte politica monetara a Comunitãţii, inclusiv, dacã este cazul, deciziile privind obiectivele monetare intermediare ratele directoare ale dobînzilor şi structura rezervelor în cadrul SEBC şi adopta orientãrile necesare executãrii lor.
Comitetul director implementeaza politica monetara în conformitate cu orientãrile şi deciziile adoptate de Consiliul guvernatorilor. In acest cadru Comitetul director da instrucţiunile necesare bãncilor centrale naţionale. In afarã de aceasta, Comitetului director ii pot fi delegate anumite puteri prin decizia Consiliului guvernatorilor.
In mãsura în care apare ca posibil şi oportun, şi fãrã a aduce atingere prezentului articol, BCE apeleazã la bãncile centrale naţionale pentru executarea operaţiunilor care ţin de sarcinile SEBC.
12.2 Comitetul director este responsabil pentru pregãtirea reuniunilor Consiliului guvernatorilor.
12.3 Consiliul guvernatorilor adopta un regulament interior prin care se determina organizarea interna a BCE şi a organelor sale de decizie.
12.4 Funcţiile consultative prevãzute în articolul 4 sînt exercitate de Consiliul guvernatorilor.
12.5 Consiliul guvernatorilor ia deciziile prevãzute de articolul 6.
ART. 13
Preşedintele
13.1 Preşedintele sau, în absenta sa, vicepreşedintele prezideazã Consiliul guvernatorilor şi Comitetul director al BCE.
13.2 Fãrã a aduce atingere articolului 39, preşedintele sau persoana pe care o desemneazã în acest scop reprezintã BCE în exterior.
ART. 14
Bãncile centrale naţionale
14.1 In conformitate cu articolul 108 din tratat, fiecare stat membru asigura compatibilitatea legislaţiei sale naţionale, inclusiv a statutului bãncii sale centrale naţionale, cu tratatul şi prezentul statut, cel tîrziu pînã la data instituirii SEBC.
14.2 Statutele bãncilor centrale naţionale trebuie sa prevadã în special ca durata mandatului de guvernator al bãncii centrale naţionale sa fie de cel puţin cinci ani.
Un guvernator nu poate fi destituit decît dacã nu mai îndeplineşte condiţiile necesare exercitãrii funcţiilor sale ori dacã se afla în culpa grava. Decizia de demitere poate fi atacatã în fata Curţii de Justiţie de guvernatorul în cauza sau de Consiliul guvernatorilor, pe motive de violare a tratatului sau a oricãrei reglementãri privind aplicarea sa. Aceste plingeri trebuie formulate într-un termen de doua luni, care curge, dupã caz, de la publicarea actului, de la notificarea sa reclamantului, sau, în lipsa acesteia, din ziua în care reclamantul a luat cunoştinţa de act.
14.3 Bãncile centrale naţionale fac parte integrantã din SEBC şi acţioneazã în conformitate cu orientãrile şi instrucţiunile BCE. Consiliul guvernatorilor ia mãsurile necesare pentru a asigura respectarea orientarilor şi instrucţiunilor BCE, solicitind sa-i fie furnizate toate informaţiile necesare.
14.4 Bãncile centrale naţionale pot îndeplini şi alte funcţii în afarã celor menţionate de prezentul statut, cu excepţia cazului în care Consiliul guvernatorilor decide, cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate, ca aceste funcţii nu sînt compatibile cu obiectivele şi sarcinile SEBC. Aceste funcţii pe care bãncile centrale naţionale le exercita pe propria lor rãspundere şi pe propriul lor risc, nu sînt considerate ca fãcînd parte din funcţiile SEBC.
ART. 15
Obligaţia de a prezenta rapoarte
15.1 BCE elaboreazã şi publica rapoarte asupra activitãţii SEBC cel puţin o data pe trimestru.
15.2 Sãptãmînal este publicatã o situaţie financiarã consolidata a SEBC.
15.3 In conformitate cu articolul 109 B, paragraful 3 din tratat, BCE transmite Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei, precum şi Consiliului European un raport anual asupra activitãţii SEBC şi asupra politicii monetare a anului precedent şi a anului în curs.
15.4 Rapoartele şi situaţiile avute în vedere de prezentul articol sînt puse în mod gratuit la dispoziţia persoanelor interesate.
ART. 16
Bancnote
In conformitate cu articolul 105 A, paragraful 1 din tratat, Consiliul guvernatorilor este singurul abilitat sa autorizeze emisiunea de bancnote în cadrul Comunitãţii. BCE şi bãncile centrale naţionale pot emite asemenea bancnote. Bancnotele emise de BCE şi de bãncile centrale naţionale sînt singurele mijloace de plata legale în interiorul Comunitãţii.
BCE respecta, în mãsura în care este posibil, practicile existente în ce priveşte emisiunea şi aspectul bancnotelor.
CAP. 4
Funcţii monetare şi operaţiuni ale SEBC
ART. 17
Conturi la BCE şi la bãncile centrale naţionale
Pentru a-si efectua operaţiile, BCE şi bãncile centrale naţionale pot deschide conturi pentru instituţiile de credit, instituţiile publice şi pentru alţi participanţi la piaţa şi pot sa accepte active drept garanţie, inclusiv titluri în cont curent.
ART. 18
Operaţiuni de open market şi de credit
18.1 Pentru a atinge obiectivele SEBC şi a-si îndeplini sarcinile, BCE şi bãncile centrale naţionale pot:
- sa intervinã pe pieţele de capital, fie prin cumpãrare şi vînzare ferma (la vedere şi la termen) sau contracte la termen la curs fix, fie luind sau dind împrumut creanţe şi titluri negociabile liberate în moneda comunitarã sau necomunitara, precum şi de metale preţioase;
- sa efectueze operaţii de credit împreunã cu instituţii de credit şi cu alţi participanţi la piaţa, pe baza unor garanţii adecvate pentru împrumuturile acordate.
18.2 BCE defineşte regulile generale ale operaţiilor de open market şi de credit efectuate de ea sau de bãncile centrale naţionale, inclusiv regulile privind comunicarea condiţiilor practicate pentru încheierea unor astfel de operaţii.
ART. 19
Rezerve minime obligatorii
19.1 Sub rezerva articolului 2, BCE este abilitata sa impunã instituţiilor de credit din statele membre constituirea de rezerve obligatorii la BCE şi la bãncile centrale naţionale, în conformitate cu obiectivele din domeniul politicii monetare. Modalitãţile de calcul şi determinare a rezervelor minime obligatorii pot fi stabilite de Consiliul guvernatorilor. Orice abatere constatatã în aceasta privinţa da dreptul BCE sa perceapã dobînzi penalizatoare ori sa impunã alte sancţiuni cu efect asemãnãtor.
19.2 In vederea aplicãrii prezentului articol, Consiliul defineşte, în conformitate cu procedura prevãzutã de articolul 42, baza de calcul a rezervelor minime obligatorii şi raportul maxim autorizat între aceste rezerve şi baza lor de calcul, precum şi sancţiunile adecvate în caz de nerespectare.
ART. 20
Alte instrumente de control monetar
Consiliul guvernatorilor poate decide, cu majoritate de doua treimi din voturile exprimate, sa recurgã la alte metode operaţionale de control monetar pe care le va considera oportune, sub rezerva articolului 2.
Dacã aceste metode implica obligaţii pentru terţi, Consiliul stabileşte întinderea lor, în conformitate cu procedura prevãzutã de articolul 42.
ART. 21
Operaţiuni cu instituţiile publice
21.1 In conformitate cu articolul 104 din tratat, este interzis BCE şi bãncilor centrale naţionale sa acorde credite fãrã acoperire şi orice alte tipuri de facilitãţi de creditare instituţiilor sau organelor Comunitãţii, administraţiilor centrale, autoritãţilor regionale sau locale, celorlalte autoritãţi publice, altor organisme şi întreprinderi publice ale statelor membre; este de asemenea interzisã şi achiziţionarea, direct de la ele, a instrumentelor datoriei lor, de cãtre BCE sau de cãtre bãncile centrale naţionale.
21.2 BCE şi bãncile centrale naţionale pot acţiona în calitate de agenţi fiscali pentru entitãţile menţionate în articolul 21.1.
21.3 Prezentul articol nu se aplica instituţiilor publice de credit care, în contextul refinantarii la bãncile centrale, beneficiazã, din partea bãncilor centrale naţionale şi a BCE, de acelaşi tratament de care beneficiazã instituţiile private de credit.
ART. 22
Sisteme de compensare şi de plata
BCE şi bãncile centrale naţionale pot acorda facilitãţi, iar BCE poate adopta reglementãri, în vederea asigurãrii eficacitatii şi soliditatii sistemului de compensãri şi plati în cadrul Comunitãţii şi în raporturile cu ţãrile terţe.
ART. 23
Operaţiuni externe
BCE şi bãncile centrale naţionale pot:
- sa stabileascã relaţii cu bãncile centrale şi instituţiile financiare din ţãrile terţe si, atunci cînd este necesar, cu organizaţiile internaţionale;
- sa dobindeasca şi sa vinda, la vedere sau la termen, orice tip de active valutare şi de metale preţioase. Termenul "active valutare" include titlurile şi orice alte active liberate în moneda oricãrei tari sau în unitãţi de cont, indiferent de forma în care sînt deţinute;
- sa deţinã şi sa gestioneze activele avute în vedere de prezentul articol;
- sa efectueze toate tipurile de operaţii bancare cu ţãrile terţe şi cu organizaţiile internaţionale, inclusiv sa primeascã şi sa acorde credite.
ART. 24
Alte operaţiuni
In afarã operaţiunilor care rezulta din sarcinile încredinţate, BCE şi bãncile centrale naţionale pot efectua operaţiuni în scopuri administrative sau în beneficiul personalului lor.
CAP. 5
Controlul prudential
ART. 25
Controlul prudential
25.1 BCE este abilitata sa dea avize şi poate fi consultata de Consiliu, de Comisie şi de autoritãţile competente ale statelor membre, în probleme care privesc întinderea şi aplicarea legislaţiei comunitare în materia controlului prudential al instituţiilor de credit şi a stabilitatii sistemului financiar.
25.2 In conformitate cu deciziile luate de Consiliu în virtutea articolului 105, paragraful 6 din tratat, BCE poate îndeplini sarcini specifice în legãtura cu politicile în materie de control prudential al instituţiilor de credit şi al altor instituţii financiare, cu excepţia societãţilor de asigurãri.
CAP. 6
Dispoziţii financiare ale SEBC
ART. 26
Conturi financiare
26.1 Exerciţiul financiar al BCE şi al bãncilor centrale naţionale începe în prima zi a lunii ianuarie şi se încheie în ultima zi a lunii decembrie.
26.2 Conturile anuale ale BCE sînt întocmite de Comitetul director în conformitate cu principiile stabilite de Consiliul guvernatorilor. Conturile sînt aprobate de Consiliul guvernatorilor şi apoi publicate.
26.3 In scopuri operaţionale şi de analiza, Comitetul director întocmeşte un bilanţ consolidat al SEBC, cuprinzînd activele şi pasivele bãncilor centrale naţionale care fac parte din SEBC.
26.4 In vederea aplicãrii prezentului articol, Consiliul guvernatorilor adopta regulile necesare standardizarii procedurii contabile şi informãrii asupra operaţiilor bãncilor centrale naţionale.
ART. 27
Auditul conturilor
27.1 Conturile BCE şi ale bãncilor centrale naţionale sînt verificate de cãtre auditori externi independenţi, recomandaţi de Consiliul guvernatorilor şi agreati de Consiliu. Auditorii au puteri depline în ceea ce priveşte examinarea tuturor registrelor şi conturilor BCE şi ale bãncilor centrale naţionale, şi obţinerea tuturor informaţiilor privind operaţiile lor.
27.2 Dispoziţiile articolului 188 C din tratat se aplica numai în ceea ce priveşte examinarea eficientei managementului BCE.
ART. 28
Capitalul BCE
28.1 Capitalul BCE, care devine operaţional de la constituirea acesteia, se ridica la 5 miliarde ECU. Capitalul poate fi mãrit, dacã este cazul, prin decizia Consiliului guvernatorilor luatã cu majoritatea calificatã prevãzutã de articolul 10.3, în limitele şi condiţiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevãzutã de articolul 42.
28.2 Bãncile centrale naţionale sînt singurele autorizate sa subscrie şi sa deţinã capitalul BCE. Subscrierea capitalului se realizeazã conform grilei de repartiţie determinate potrivit articolului 29.
28.3 Consiliul guvernatorilor, hotarind cu majoritatea calificatã prevãzutã de articolul 10.3, determina cuantumul capitalului exigibil şi modalitãţile de vãrsare a capitalului.
28.4 Sub rezerva articolului 28.5, pãrţile bãncilor centrale naţionale din capitalul subscris la BCE nu pot fi cedate, gajate sau puse sub sechestru.
28.5 Dacã grila de repartiţie prevãzutã de articolul 29 va fi modificatã, pãrţile din capital corespunzãtoare vor fi transferate între bãncile centrale naţionale, astfel încît repartizarea acestor pãrţi sa corespundã noii grile. Consiliul guvernatorilor fixeazã modalitãţile şi condiţiile acestor transferuri.
ART. 29
Grila de repartiţie pentru subscrierea capitalului
29.1 Grila de repartiţie pentru subscrierea capitalului BCE se stabileşte odatã cu constituirea SEBC şi BCE conform procedurii prevãzute în articolul 109 L, paragraful 1 din tratat. In cadrul acestei grile, fiecãrei bãnci centrale naţionale ii este atribuitã o pondere, care este egala cu suma urmãtoarelor procente:
- 50 % din cota pe care statul membru respectiv o reprezintã în cadrul populaţiei Comunitãţii în penultimul an dinaintea constituirii SEBC;
- 50 % din cota pe care statul membru respectiv o deţine din produsul intern brut al Comunitãţii la preţurile pieţei, constatatã în cursul celor cinci ani care au precedat penultimul an dinaintea constituirii SEBC. Procentajele se rotunjesc la cel mai apropiat multiplu de 0,05 procente.
29.2 Datele statistice necesare aplicãrii prezentului articol sînt stabilite de Comisie potrivit regulilor adoptate de Consiliu, în conformitate cu procedura prevãzutã de articolul 42.
29.3 Dupã constituirea SEBC, ponderile atribuite bãncilor centrale naţionale se vor adapta din 5 în 5 ani, prin analogie cu dispoziţiile articolului 29.1. Grila adaptatã îşi va produce efectele din prima zi a anului urmãtor.
29.4 Consiliul guvernatorilor ia orice alte mãsuri necesare pentru aplicarea prezentului articol.
ART. 30
Transferul rezervelor valutare la BCE
30.1 Fãrã a se aduce atingere dispoziţiilor articolului 28, bãncile centrale naţionale vor pune la dispoziţia BCE rezerve valutare, altele decît monedele statelor membre, ECU, poziţii de rezerva la FMI şi Drepturi Speciale de Tragere*), în valoare de pînã la 50 miliarde ECU, în echivalent. Consiliul guvernatorilor decide asupra partii care poate fi pretinsa de BCE dupã constituirea sa, precum şi sumele care vor fi solicitate ulterior. BCE este pe deplin indreptatita sa deţinã şi sa gestioneze rezervele care i-au fost transferate şi sa le utilizeze în scopurile prevãzute în prezentul statut.
30.2 Contribuţia fiecãrei bãnci centrale naţionale este stabilitã proporţional cu partea sa din capitalul subscris la BCE.
30.3 Fiecare banca centrala naţionala deţine o creanţa asupra BCE pînã la concurenta contribuţiei sale. Consiliul guvernatorilor stabileşte denumirea şi remunerarea acestor creanţe.
30.4 BCE poate cere rezerve valutare suplimentare, în conformitate cu articolul 30.2, dincolo de limita fixatã de articolul 30.1, în limitele şi potrivit condiţiilor stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura prevãzutã de articolul 42.
30.5 BCE poate deţine şi gestiona poziţii de rezerva la FMI şi DST, precum şi sa accepte punerea în comun a acestor active.
30.6 Consiliul guvernatorilor ia orice alte mãsuri necesare pentru aplicarea prezentului articol.
_________
*) In textul tratatului apare abrevierea DST.
ART. 31
Rezervele valutare ale bãncilor centrale naţionale
31.1 Bãncile centrale naţionale sînt autorizate sa efectueze operaţiile în legãtura cu îndeplinirea obligaţiilor lor fata de organizaţiile internaţionale în conformitate cu articolul 23.
31.2 Orice alte operaţii cu rezervele valutare care rãmîn bãncilor centrale naţionale dupã transferul prevãzut în articolul 30 şi tranzacţiile efectuate de statele membre cu fondurile lor de rulment în valuta, peste o anumitã limita fixatã în cadrul articolului 31.3, sînt supuse autorizãrii BCE, pentru a asigura coerenta cu politica monetara şi politica valutarã a Comunitãţii.
31.3 Consiliul guvernatorilor adopta principii privind facilitarea acestor operaţii.
ART. 32
Repartizarea veniturilor bãneşti ale bãncilor centrale naţionale
32.1 Veniturile obţinute de bãncile centrale naţionale în îndeplinirea sarcinilor politico-monetare ale SEBC, denumite în continuare "venituri monetare", sînt repartizate la sfîrşitul fiecãrui exerciţiu financiar în conformitate cu prezentul articol.
32.2 Sub rezerva articolului 32.3, nivelul veniturilor monetare ale fiecãrei bãnci centrale naţionale este egal cu venitul anual obţinut din activele deţinute în contrapartida cu masa monetara aflatã în circulaţie şi din depozitele constituite de instituţiile de credit. Aceste active sînt stabilite de bãncile centrale naţionale în conformitate cu orientãrile generale stabilite de Consiliul guvernatorilor.
32.3 Dacã, dupã începerea celei de-a treia faze, Consiliul guvernatorilor apreciazã ca structurile bilanţului bãncilor centrale naţionale nu permit aplicarea articolului 32.2, poate decide, cu majoritate calificatã, ca, prin derogare de la articolul 32.2, veniturile monetare sa fie calculate conform unei alte metode în cursul unei perioade de cel mult cinci ani.
32.4 Din cuantumul veniturilor monetare ale fiecãrei bãnci centrale naţionale se scade cuantumul eventualelor dobînzi plãtite de respectiva banca centrala pentru depozitele constituite de instituţiile de credit în conformitate cu articolul 19.
Consiliul guvernatorilor poate decide sa ramburseze bãncilor centrale naţionale cheltuielile efectuate cu ocazia emisiunilor de moneda sau, în cazul unor circumstanţe excepţionale, pentru pierderile specifice rezultate din operaţiile de politica monetara realizate în contul SEBC. Rambursarea ia forma pe care o considera adecvatã Consiliul guvernatorilor; aceste sume vor putea fi compensate cu veniturile monetare ale bãncilor centrale naţionale.
32.5 Suma veniturilor monetare ale bãncilor centrale este repartizata între ele proporţional cu pãrţile vãrsate la capitalul BCE, sub rezerva oricãrei alte decizii luate de Consiliul guvernatorilor în conformitate cu articolul 33.2.
32.6 Compensarea şi decontarea soldurilor care provin din repartiţia venitului monetar se efectueazã de BCE în conformitate cu orientãrile stabilite de Consiliul guvernatorilor.
32.7 Consiliul guvernatorilor ia orice alte mãsuri necesare aplicãrii prezentului articol.
ART. 33
Repartizarea profiturilor şi pierderilor nete ale BCE
33.1 Profitul net al BCE se transfera în urmãtoarea ordine:
a) o suma care urmeazã a fi determinata de Consiliul guvernatorilor şi care nu poate depãşi 20% din beneficiul net, este transferata fondului general de rezerva în limita a 100% din capital;
b) beneficiul net rãmas este distribuit deţinãtorilor pãrţilor BCE proporţional cu pãrţile vãrsate.
33.2 Dacã BCE înregistreazã o pierdere atunci aceasta va fi acoperitã din fondul general de rezerva al BCE si, dacã este necesar, ca urmare a deciziei Consiliului guvernatorilor, din venitul monetar obţinut în cursul exerciţiului financiar respectiv, proporţional cu şi pînã la concurenta sumelor alocate bãncilor centrale naţionale în conformitate cu articolul 32. 5.
CAP. 7. Dispoziţii generale
ART. 34
Acte juridice
34.1 In conformitate cu articolul 108 A din tratat, BCE:
- adopta regulamente, în mãsura necesarã îndeplinirii sarcinilor definite la prima liniuta din articolul 3.1, în articolele 19.1, 22 sau 25.2 din statutul SEBC, precum şi în cazurile prevãzute în actele Consiliului vizate de articolul 42;
- ia deciziile necesare îndeplinirii sarcinilor conferite SEBC în virtutea prezentului tratat şi a statutului SEBC;
- emite recomandãri şi avize.
34.2 Regulamentul are aplicabilitate generalã. El este obligatoriu în toate elementele sale şi este direct aplicabil în toate statele membre.
Recomandãrile şi avizele nu au forta obligatorie.
Decizia este obligatorie pentru destinatari în toate elementele sale.
Articolele 190, 191 şi 192 sînt aplicabile şi regulamentelor şi deciziilor adoptate de BCE.
BCE poate hotãrî publicarea deciziilor, recomandãrilor şi avizelor sale.
34.3 In limitele şi în condiţiile stabilite de Consiliu, conform procedurii prevãzute în articolul 42 din statut, BCE este abilitata sa aplice întreprinderilor amenzi sau penalitãţi moratorii, în cazul nerespectãrii regulamentelor şi deciziilor sale.
ART. 35
Controlul jurisdicţional şi problemele conexe
35.1 Actele şi omisiunile BCE sînt supuse, în cazurile şi condiţiile prevãzute în prezentul tratat, controlului şi interpretãrii Curţii de Justiţie. BCE poate acţiona în justiţie în cazurile şi condiţiile prevãzute în tratat.
35.2 Litigiile dintre BCE, pe de-o parte, şi creditorii sãi, debitorii sãi sau orice alte persoane, pe de alta parte, sînt soluţionate de instanţele naţionale competente, în afarã cazurilor în care a fost declarata competenta Curtea de Justiţie.
35.3 Regimul rãspunderii BCE este cel prevãzut în articolul 215 din tratat. Rãspunderea bãncilor centrale naţionale se determina în conformitate cu dreptul naţional corespunzãtor.
35.4 Curtea de Justiţie este competenta sa hotãrascã pe baza unei clauze compromisorii conţinutã într-un contract de drept public sau de drept privat încheiat de BCE sau în contul acesteia.
35.5 Decizia BCE de a sesiza Curtea de Justiţie este luatã de Consiliul guvernatorilor.
35.6 Curtea de Justiţie este competenta sa hotãrascã asupra litigiilor privind îndeplinirea de cãtre bãncile centrale naţionale a obligaţiilor care le incumba potrivit prezentului statut. Dacã BCE considera ca una dintre bãncile centrale naţionale nu si-a îndeplinit o obligaţie care-i revine conform prezentului statut, ea poate emite un aviz motivat în aceasta chestiune dupã ce, în prealabil, a dat respectivei bãnci centrale naţionale posibilitatea de a-si prezenta observaţiile. Dacã banca centrala naţionala respectiva nu se conformeazã acestui aviz în termenul stabilit de BCE, aceasta din urma poate sesiza Curtea de Justiţie.
ART. 36
Personalul
36.1 Consiliul guvernatorilor, la propunerea Comitetului director, stabileşte regimul aplicabil personalului BCE.
36.2 Curtea de Justiţie este competenta sa hotãrascã asupra tuturor litigiilor dintre BCE şi agenţii sãi, în limitele şi condiţiile prevãzute în regimul care le este aplicabil.
ART. 37
Sediul
Decizia privind sediul BCE va fi luatã, înainte de finele anului 1992, de comun acord, de guvernele statelor membre la nivelul sefilor de stat şi de guvern*).
_________
*) Sediul BCE a fost stabilit la Frankfurt.
ART. 38
Secretul profesional
38.1 Membrii organelor de decizie şi ai personalului BCE şi al bãncilor centrale naţionale sînt obligaţi, chiar şi dupã încetarea exercitãrii funcţiilor lor, sa nu divulge informaţiile care, prin natura lor, sînt sub incidenta secretului profesional.
38.2 Persoanelor care au acces la date reglementate de norme comunitare care impun obligaţia pãstrãrii secretului le sînt aplicabile aceste norme.
ART. 39
Persoanele cu drept de semnãtura
BCE se angajeazã din punct de vedere juridic fata de terţi, prin preşedinte sau doi membri ai Comitetului director, ori prin semnãtura a doi membri ai personalului sau, autorizaţi în mod corespunzãtor de cãtre preşedinte sa semneze în numele BCE.
ART. 40
Privilegii şi imunitãţi
BCE se bucura pe teritoriul statelor membre de privilegiile şi imunitãţile necesare îndeplinirii misiunilor sale, în condiţiile stabilite în protocolul asupra privilegiilor şi imunitãţilor Comunitãţilor Europene, anexat Tratatului instituind un Consiliu unic şi o Comisie unica a Comunitãţilor Europene.
CAP. 8
Modificarea statutului şi legislaţie complementara
ART. 41
Procedura simplificata de modificare
41.1 Conform articolului 106, paragraful 5 din tratat, articolele 5.1, 5.2, 5.3, 17, 18, 19.1, 22, 23, 24, 26, 32.2, 32.3, 32.4 şi 32.6, articolul 33.1, litera a) şi articolul 36 din prezentul statut pot fi modificate de Consiliu, care hotãrãşte fie cu majoritate calificatã la recomandarea BCE, dupã consultarea Comisiei, fie în unanimitate la propunerea Comisiei şi dupã consultarea BCE. In ambele cazuri este necesar avizul conform al Parlamentului European.
41.2 Pentru ca BCE sa facã o recomandare în virtutea prezentului articol, este necesarã decizia unanima a Consiliului guvernatorilor.
ART. 42
Legislaţia complementara
In conformitate cu articolul 106, paragraful 6 din tratat, imediat dupã decizia privind data de începere a celei de-a treia faze, Consiliul va adopta dispoziţiile avute în vedere de articolele 4, 5.4,19.2, 20, 28.1, 29.2, 30.4 şi 34.3 din prezentul statut, hotarind cu majoritate calificatã, fie la propunerea Comisiei şi dupã consultarea Parlamentului European şi a BCE, fie la recomandarea BCE şi dupã consultarea Parlamentului European şi a Comisiei.
CAP. 9
Dispoziţii tranzitorii şi alte dispoziţii privind SEBC
ART. 43
Dispoziţii generale
43.1 Derogarea prevãzutã de articolul 109 K, paragraful I din tratat are ca efect faptul ca urmãtoarele articole din prezentul statut nu conferã nici un drept şi nu impun nici o obligaţie statului membru în cauza: 3, 6, 9.2, 12.1, 14.3, 16, 18, 19, 20, 22, 23, 26.2, 27, 30, 31, 32, 33, 34, 50 şi 52.
43.2 Bãncile centrale ale statelor membre, care fac obiectul unei derogãri, asa cum a fost definitã de articolul 109 K, paragraful 1 din tratat, îşi pãstreazã competentele în domeniul politicii monetare, în conformitate cu dreptul naţional.
43.3 In conformitate cu articolul 109 K, paragraful 4 din tratat, în articolele 3, 11.2, 19, 34.2 şi 50 din prezentul statut, prin "state membre" se înţeleg statele membre care nu fac obiectul unei derogãri.
43.4 In articolele 9.2, 10.1, 10.3,12.1,16, 17, 18, 22, 23, 27, 30, 31, 32; 33.2 şi 52 din prezentul statut, prin "bãnci centrale naţionale" se înţeleg bãncile centrale ale statelor membre care nu fac obiectul unei derogãri.
43.5 In articolele 10.3 şi 33.1, prin "acţionari" se înţeleg bãncile centrale ale statelor membre care nu fac obiectul unei derogãri.
43.6 In articolele 10.3 şi 30.2 prin "capital subscris" se înţelege capitalul BCE subscris de bãncile centrale ale statelor membre care nu fac obiectul unei derogãri.
ART. 44
Sarcini tranzitorii ale BCE
BCE îndeplineşte sarcinile IME care, datoritã derogãrilor privind unul sau mai multe state membre, trebuie sa fie executate şi în faza a treia.
BCE da avize în cursul perioadei de pregãtire pentru înlãturarea derogãrilor prevãzute în articolul 109 K din tratat.
ART. 45
Consiliul general al BCE
45.1 Fãrã a aduce atingere dispoziţiilor articolului 106, paragraful 3 din tratat, Consiliul general se constituie ca cel de-al treilea organ de decizie al BCE.
45.2 Consiliul general este compus din preşedintele şi vicepreşedintele BCE, precum şi din guvernatorii bãncilor centrale naţionale. Ceilalţi membri ai Comitetului director pot participa, fãrã drept de vot, la reuniunile Consiliului general.
45.3 Obligaţiile Consiliului general sînt enumerate în mod exhaustiv de articolul 47 din prezentul statut.
ART. 46
Regulamentul interior al Consiliului general
46.1 Preşedintele sau, în absenta acestuia, vicepreşedintele BCE prezideazã Consiliul general al BCE.
46.2 Preşedintele Consiliului şi un membru al Comisiei pot participa, fãrã drept de vot, la reuniunile Consiliului general.
46.3 Preşedintele pregãteşte reuniunile Consiliului general.
46.4 Prin derogare de la articolul 12.3, Consiliul general adopta propriul regulament interior.
46.5 Funcţiile Secretariatului Consiliului general sînt îndeplinite de BCE.
ART. 47
Obligaţiile Consiliului general
47.1 Consiliul general:
- executa sarcinile prevãzute în articolul 44;
- contribuie la îndeplinirea funcţiilor consultative prevãzute în articolele 4 şi 25.1.
47.2 Consiliul general contribuie:
- la colectarea informaţiilor statistice prevãzute în articolul 5;
- la redactarea rapoartelor de activitate ale BCE prevãzute în articolul 15;
- la stabilirea regulilor prevãzute în articolul 26.4, necesare aplicãrii articolului 26;
- la luarea oricãror alte mãsuri prevãzute în articolul 29.4, necesare aplicãrii articolului 29;
- la stabilirea condiţiilor de angajare a personalului BCE, prevãzute în articolul 36.
47.3 Consiliul general contribuie la pregatirile pentru stabilirea irevocabilã a cursurilor de schimb ale monedelor statelor membre care fac obiectul unei derogãri, în raport cu monedele, sau moneda unica, a statelor membre care nu fac obiectul unei derogãri, asa cum se prevede în articolul 109 L, paragraful 5 din tratat.
47.4 Consiliul general este informat de preşedintele BCE asupra deciziilor Consiliului guvernatorilor.
ART. 48
Dispoziţii trazitorii privind capitalul BCE
In conformitate cu articolul 29.1, fiecãrei bãnci centrale naţionale i se atribuie o pondere în grila de repartiţie pentru subscrierea capitalului BCE. Prin derogare de la articolul 28.3, bãncile centrale ale statelor membre care fac obiectul unei derogãri nu vor vãrsa capitalul subscris, în afarã cazului în care Consiliul general, hotarind cu o majoritate care reprezintã cel puţin doua treimi din capitalul subscris al BCE şi cel puţin jumãtate din acţionari, decide ca un procent minim trebuie vãrsat cu titlu de contribuţie la costurile funcţionarii BCE.
ART. 49
Vãrsarea ulterioara a capitalului, rezervelor şi provizioanelor BCE
49.1 Banca centrala a unui stat membru în privinţa cãruia derogarea a luat sfîrşit îşi vãrsa partea subscrisã din capitalul BCE în aceleaşi proporţii ca şi celelalte bãnci centrale ale statelor membre care nu fac obiectul unei derogãri şi transfera BCE rezervele sale valutare, în conformitate cu articolul 30.1. Suma care trebuie transferata se determina prin înmulţirea valorii rezervelor valutare care au fost transferate deja BCE conform articolului 30.1, exprimatã în ECU la cursul de schimb în vigoare, cu factorul care exprima raportul dintre numãrul de pãrţi subscrise de banca centrala naţionala respectiva şi numãrul de pãrţi achitate deja de celelalte bãnci centrale naţionale.
49.2 In afarã plãţii prevãzute în articolul 49.1, banca centrala în cauza contribuie la rezervele BCE, la provizioanele echivalente acestor rezerve şi la suma care mai trebuie afectatã rezervelor şi provizioanelor, conform soldului contului de profit şi pierderi din 31 decembrie al anului anterior încetãrii derogãrii. Suma care trebuie vãrsatã se calculeazã prin înmulţirea totalului rezervelor, asa cum au fost definite şi asa cum apar în bilanţul aprobat al BCE, cu factorul care exprima raportul dintre numãrul pãrţilor subscrise de banca centrala respectiva şi numãrul pãrţilor deja achitate de celelalte bãnci centrale.
ART. 50
Numirea iniţialã a membrilor Comitetului director
La constituirea Comitetului director al BCE, preşedintele sau, vicepreşedintele şi ceilalţi membri ai sãi sînt numiţi, de comun acord, de guvernele statelor membre la nivelul sefilor de stat şi de guvern, la recomandarea Consiliului şi dupã consultarea Parlamentului European şi a Consiliului IME. Preşedintele Comitetului director este numit pentru opt ani. Prin derogare de la articolul 11.2, vicepreşedintele este numit pe patru ani, iar ceilalţi membri - pentru un mandat cu o durata cuprinsã între cinci şi opt ani. Nici un mandat nu poate fi reînnoit. Numãrul membrilor Comitetului director poate fi inferior celui prevãzut în articolul 11.1, dar în nici un caz mai mic de patru.
ART. 51
Derogare de la articolul 32
51.1 Dacã, dupã începerea celei de-a treia faze, Consiliul guvernatorilor decide ca aplicarea articolului 32 modifica de o maniera semnificativã poziţia veniturilor relative ale bãncilor centrale naţionale, totalul veniturilor care urmeazã sa fie repartizate în conformitate cu articolul 32, se micşoreazã cu un procentaj uniform care nu depãşeşte 60% în cadrul primului exerciţiu financiar de dupã începutul celei de-a treia faze, şi care se va diminua cu cel puţin 12 procente în cursul fiecãruia dintre exerciţiile financiare urmãtoare.
51.2 Articolul 51.1 se aplica în cursul a cel mult cinci exerciţii financiare complete dupã începutul celei de-a treia faze.
ART. 52
Schimbul bancnotelor în monede comunitare
Dupã stabilirea irevocabilã a cursurilor de schimb, Consiliul guvernatorilor adopta mãsurile necesare pentru a garanta ca valutele pentru care a fost stabilit în mod irevocabil cursul de schimb, sa fie schimbate de bãncile centrale naţionale la paritatea respectiva.
ART. 53
Aplicabilitatea mãsurilor tranzitorii
Articolele 43 la 48 se aplica atita timp cît statele membre fac obiectul unei derogãri.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
