Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PROTOCOL din 26 februarie 2001  privind Statutul Curtii de Justitie    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

PROTOCOL din 26 februarie 2001 privind Statutul Curtii de Justitie

ÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,
DORIND sã stabileascã Statutul Curţii de Justiţie prevãzut la articolul 245 din Tratatul de instituire a Comunitãţii Europene şi la articolul 160 din Tratatul de instituire a Comunitãţii Europene a Energiei Atomice,
AU CONVENIT cu privire la dispoziţiile urmãtoare, care se anexeazã la Tratatul privind Uniunea Europeanã, la Tratatul de instituire a Comunitãţii Europene şi la Tratatul de instituire a Comunitãţii Europene a Energiei Atomice:
ART. 1
Curtea de Justiţie se constituie şi îşi exercitã funcţiile în conformitate cu dispoziţiile Tratatului privind Uniunea Europeanã (Tratatul UE), ale Tratatului de instituire a Comunitãţii Europene (Tratatul CE), ale Tratatului de instituire a Comunitãţii Europene a Energiei Atomice (Tratatul CEEA) şi ale prezentului statut.


TITLUL I
STATUTUL JUDECĂTORILOR ŞI AVOCAŢILOR GENERALI

ART. 2
Înainte de a intra în funcţie, fiecare judecãtor depune, în şedinţã publicã, jurãmântul cã îşi va exercita atribuţiile cu deplinã imparţialitate şi potrivit conştiinţei sale şi cã nu va divulga nimic din secretul deliberãrilor.
ART. 3
Judecãtorii beneficiazã de imunitate de jurisdicţie. În ceea ce priveşte actele îndeplinite de aceştia, inclusiv cuvintele rostite şi scrise în calitatea lor oficialã, judecãtorii continuã sã beneficieze de imunitate dupã încetarea funcţiei lor.
Curtea, întrunitã în şedinţã plenarã, poate ridica imunitatea.
În cazul în care, dupã ridicarea imunitãţii, se declanşeazã o acţiune penalã împotriva unui judecãtor, acesta poate fi judecat, în oricare stat membru, numai de instanţa care are competenţa de a judeca magistraţii celei mai înalte autoritãţi judiciare naţionale.
Articolele 12 - 15 şi articolul 18 din Protocolul privind privilegiile şi imunitãţile Comunitãţilor Europene se aplicã judecãtorilor, avocaţilor generali, grefierului şi raportorilor adjuncţi ai Curţii, fãrã a aduce atingere dispoziţiilor privind imunitatea de jurisdicţie a judecãtorilor menţionate de paragrafele precedente.
ART. 4
Judecãtorii nu pot exercita nici o funcţie politicã sau administrativã.
Aceştia nu pot exercita nici o activitate profesionalã, fie cã este sau nu remuneratã, în afara cazului în care Consiliul acordã o derogare cu titlu excepţional.
La instalarea în funcţie, judecãtorii îşi iau angajamentul solemn de a respecta, pe durata funcţiei lor şi dupã încetarea acesteia, obligaţiile care decurg din aceastã funcţie, în special îndatoririle de a da dovadã de onestitate şi de discreţie în acceptarea anumitor poziţii şi avantaje, dupã încetarea funcţiei lor.
În caz de dubiu în aceastã privinţã, Curtea ia o decizie.
ART. 5
În afarã de schimbarea ordinarã şi de deces, funcţia de judecãtor înceteazã în mod individual prin demisie.
În caz de demisie a unui judecãtor, scrisoarea de demisie se adreseazã preşedintelui Curţii, pentru a fi transmisã preşedintelui Consiliului. Aceastã ultimã notificare antreneazã eliberarea postului.
Cu excepţia cazurilor în care se aplicã articolul 6, judecãtorul îşi continuã activitatea pânã la preluarea funcţiei de cãtre succesorul sãu.
ART. 6
Judecãtorii pot fi înlãturaţi din funcţie sau declaraţi decãzuţi din dreptul la pensie sau din alte avantaje echivalente numai în cazul în care, în opinia unanimã a judecãtorilor şi avocaţilor generali ai Curţii, nu mai corespund condiţiilor cerute sau nu mai îndeplinesc obligaţiile aferente funcţiei lor.
Judecãtorul în cauzã nu ia parte la aceste deliberãri.
Grefierul aduce decizia Curţii la cunoştinţa preşedintelui Parlamentului European şi al Comisiei şi o notificã preşedintelui Consiliului.
În cazul deciziei de înlãturare din funcţie a unui judecãtor, aceastã ultimã notificare antreneazã eliberarea postului.
ART. 7
Judecãtorii ale cãror funcţii înceteazã înainte de expirarea mandatului sunt înlocuiţi pentru restul mandatului.
ART. 8
Dispoziţiile articolelor 2-7 se aplicã şi avocaţilor generali.


TITLUL II
ORGANIZARE

ART. 9
Înlocuirea parţialã a judecãtorilor, care are loc la fiecare trei ani, priveşte în mod alternativ opt, respectiv şapte judecãtori.
Înlocuirea parţialã a avocaţilor generali, care are loc la fiecare trei ani, priveşte de fiecare datã patru avocaţi generali.
ART. 10
Grefierul depune jurãmânt în faţa Curţii cã îşi va exercita funcţiile cu deplinã imparţialitate şi potrivit conştiinţei sale şi cã nu va divulga nimic din secretul deliberãrilor.
ART. 11
Curtea organizeazã suplinirea grefierului în cazul în care acesta nu îşi poate exercita funcţia.
ART. 12
Funcţionari şi personal auxiliar sunt puşi la dispoziţia Curţii, pentru a permite funcţionarea acesteia.
Aceştia se subordoneazã grefierului, care la rândul lui se subordoneazã preşedintelui.
ART. 13
La propunerea Curţii, Consiliul, hotãrând în unanimitate, poate prevedea numirea unor raportori adjuncţi şi stabili statutul acestora. Raportorii adjuncţi pot fi chemaţi sã participe la instrumentarea cauzelor în curs şi sã colaboreze cu judecãtorul raportor, în condiţii care se stabilesc prin regulamentul de procedurã.
Raportorii adjuncţi, aleşi dintre persoane care oferã toate garanţiile de independenţã şi deţin titlurile juridice necesare, se numesc de Consiliu. Aceştia depun jurãmânt în faţa Curţii cã îşi vor exercita funcţiile cu deplinã imparţialitate şi potrivit conştiinţei lor şi cã nu vor divulga nimic din secretul deliberãrilor.
ART. 14
Judecãtorii, avocaţii generali şi grefierul au reşedinţa la sediul Curţii.
ART. 15
Curtea funcţioneazã cu caracter permanent. Durata vacanţei judecãtoreşti se stabileşte de Curte, în funcţie de necesitãţile serviciului.
ART. 16
Curtea înfiinţeazã în cadrul ei camere formate din trei şi din cinci judecãtori. Judecãtorii aleg dintre ei pe preşedinţii camerelor. Preşedinţii camerelor de cinci judecãtori sunt aleşi pe trei ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit o datã.
Marea Camerã este alcãtuitã din unsprezece judecãtori. Aceasta este prezidatã de preşedintele Curţii. Din Marea Camerã mai fac parte preşedinţii camerelor de cinci judecãtori şi alţi judecãtori desemnaţi în condiţiile prevãzute de regulamentul de procedurã.
Curtea se întruneşte în Marea Camerã la cererea unui stat membru sau a unei instituţii a Comunitãţilor, care este parte într-un proces.
Curtea se întruneşte în şedinţã plenarã în cauze de care este sesizatã în temeiul articolului 195 alineatul (2), articolului 213 alineatul (2), articolului 216 sau articolului 247 alineatul (7) din Tratatul CE sau a articolului 107d alineatul (2), a articolului 126 alineatul (2), a articolului 129 sau a articolului 160b alineatul (7) din Tratatul CEEA.
În plus, în cazul în care considerã cã o cauzã de care este sesizatã are o importanţã excepţionalã, Curtea poate decide, dupã audierea avocatului general, sã trimitã cauza la şedinţa plenarã.
ART. 17
Deciziile Curţii sunt valabile numai în cazul în care numãrul de judecãtori care participã la deliberãri este impar.
Deciziile camerelor formate din trei sau din cinci judecãtori sunt valabile numai în cazul în care se iau de trei judecãtori.
Deciziile Marii Camere sunt valabile numai în cazul în care sunt prezenţi nouã judecãtori.
Deciziile Curţii întrunite în şedinţã plenarã sunt valabile numai în cazul în care sunt prezenţi unsprezece judecãtori.
În cazul în care unul din judecãtorii unei camere este împiedicat sã participe la deliberãri, acesta poate apela la un judecãtor membru al altei camere, în condiţiile stabilite de regulamentul de procedurã.
ART. 18
Judecãtorii şi avocaţii generali nu pot participa la soluţionarea nici unei cauze în care au fost implicaţi anterior ca agenţi, consilieri sau avocaţi ai uneia dintre pãrţi, sau cu privire la care au fost chemaţi sã se pronunţe ca membri ai unui tribunal, ai unei comisii de anchetã sau în oricare altã calitate.
În cazul în care, dintr-un motiv special, un judecãtor sau un avocat general considerã cã nu poate participa la judecarea sau la examinarea unei anumite cauze, acesta îl informeazã pe preşedinte. În cazul în care preşedintele considerã cã un judecãtor sau un avocat general nu trebuie, dintr-un motiv special, sã participe sau sã prezinte concluzii într-o anumitã cauzã, acesta îl informeazã pe respectivul judecãtor sau avocat general în acest sens.
În caz de dificultate legatã de aplicarea prezentului articol, Curtea hotãrãşte.
O parte nu poate invoca cetãţenia unui judecãtor sau lipsa din componenţa Curţii sau a uneia din camere a unui judecãtor având aceeaşi cetãţenie cu a sa pentru a cere modificarea compunerii Curţii sau a uneia din camerele sale.


TITLUL III
PROCEDURĂ

ART. 19
Statele membre precum şi instituţiile Comunitãţilor sunt reprezentate în faţa Curţii de un agent numit pentru fiecare cauzã; agentul poate fi asistat de un consilier sau de un avocat.
Statele pãrţi la Acordul privind Spaţiul Economic European, altele decât statele membre, cât şi Autoritatea de supraveghere AELS menţionatã de acest acord sunt reprezentate în acelaşi fel.
Celelalte pãrţi trebuie sã fie reprezentate de un avocat.
Numai un avocat autorizat sã practice în faţa unei instanţe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind Spaţiul Economic European poate reprezenta sau asista o parte în faţa Curţii.
Agenţii, consilierii şi avocaţii care compar în faţa Curţii se bucurã de drepturile şi garanţiile necesare exercitãrii independente a funcţiei lor, în condiţii care se stabilesc prin regulamentul de procedurã.
În raporturile cu consilierii şi avocaţii care se prezintã în faţa ei, Curtea se bucurã de competenţele atribuite în mod normal curţilor şi tribunalelor, în condiţii care se stabilesc prin acelaşi regulament.
Profesorii universitari resortisanţi ai statelor membre a cãror legislaţie le recunoaşte dreptul de a pleda se bucurã în faţa Curţii de drepturile acordate avocaţilor prin prezentul articol.
ART. 20
Procedura în faţa Curţii constã din douã etape: o etapã scrisã şi una oralã.
Procedura scrisã cuprinde comunicarea adresatã pãrţilor şi instituţiilor Comunitãţilor ale cãror decizii sunt în cauzã, cereri, memorii, apãrãri şi observaţii şi eventual replici, precum şi toate actele şi documentele ce le susţin sau copiile acestora certificate conform.
Comunicãrile se fac prin grija grefierului, în ordinea şi la termenele prevãzute de regulamentul de procedurã.
Procedura oralã cuprinde lectura raportului prezentat de un judecãtor raportor, audierea de cãtre Curte a agenţilor, consilierilor şi avocaţilor, concluziile avocatului general precum şi audierea martorilor şi experţilor, dacã este cazul.
În cazul în care considerã cã respectiva cauzã nu pune o problemã nouã de drept, Curtea poate decide, dupã audierea avocatului general, ca aceasta sã fie judecatã fãrã concluziile avocatului general.
ART. 21
Curtea este sesizatã printr-o cerere adresatã grefierului. Cererea trebuie sã cuprindã numele şi domiciliul reclamantului, calitatea semnatarului, numele pãrţii sau pãrţilor împotriva cãrora se înainteazã cererea, obiectul litigiului, concluziile şi o expunere sumarã a motivelor de drept invocate.
Dupã caz, cererea trebuie sã fie însoţitã de actul a cãrui anulare este cerutã sau, în situaţia menţionatã la articolul 232 din Tratatul CE şi în articolul 148 din Tratatul CEEA, de o probã scrisã a datei invitaţiei de a acţiona adresate unei instituţii, în conformitate cu articolele susmenţionate. În cazul în care aceste acte nu sunt anexate la cerere, grefierul cere pãrţii în cauzã sã le prezinte într-un termen rezonabil, fãrã ca decãderea din drepturi sã poatã fi opusã pãrţii în cazul în care actele sunt prezentate dupã expirarea termenului de înaintare a acţiunii.
ART. 22
În cazurile menţionate la articolul 18 din Tratatul CEEA, Curtea este sesizatã printr-o acţiune adresatã grefierului. Acţiunea trebuie sã cuprindã numele şi domiciliul petentului, calitatea semnatarului, menţionarea deciziei împotriva cãreia este înaintat recursul, pãrţile adverse, obiectul litigiului, concluziile şi expunerea sumarã a motivelor de drept invocate.
Acţiunea trebuie sã fie însoţitã de o copie certificatã pentru conformitate a hotãrârii Comitetului de Arbitraj care este atacatã.
În cazul în care Curtea respinge acţiunea, decizia Comitetului de Arbitraj devine definitivã.
În cazul în care Curtea anuleazã decizia Comitetului de Arbitraj, procedura poate fi reluatã, eventual la cererea uneia din pãrţi, în faţa Comitetului de Arbitraj. Acesta se conformeazã tuturor deciziilor cu privire la chestiunile de drept pronunţate de Curte.
ART. 23
În cazurile prevãzute la articolul 35 alineatul (1) din Tratatul UE, de articolul 234 din Tratatul CE şi de articolul 150 din Tratatul CEEA, decizia instanţei judecãtoreşti naţionale care îşi suspendã procedura şi sesizeazã Curtea este notificatã Curţii de cãtre instanţa judecãtoreascã naţionalã respectivã. Aceastã decizie este apoi notificatã de cãtre grefierul Curţii, pãrţilor în cauzã, statelor membre şi Comisiei, precum şi Consiliului sau Bãncii Centrale Europene, în cazul în care actul a cãrui validitate sau interpretare este contestatã provine de la aceste entitãţi, şi Parlamentului European şi Consiliului în cazul în care actul a cãrui validitate sau interpretare este contestatã a fost adoptat în comun de aceste douã instituţii.
În termen de douã luni de la data ultimei notificãri, pãrţile, statele membre, Comisia şi, dacã este cazul, Parlamentul European, Consiliul şi Banca Centralã Europeanã au dreptul de a depune la Curte memorii sau observaţii scrise.
În cazurile menţionate la articolul 234 din Tratatul CE, decizia instanţei judecãtoreşti naţionale este notificatã, prin grija grefierului Curţii, şi statelor pãrţi la Acordul privind Spaţiul Economic European, altele decât statele membre, precum şi Autoritãţii de supraveghere AELS menţionatã de acordul respectiv, care, în cazul în care este vizat unul dintre domeniile de aplicare ale acordului, pot depune la Curte memorii sau observaţii scrise, în termen de douã luni de la data notificãrii.
ART. 24
Curtea poate cere pãrţilor sã prezinte toate documentele şi sã furnizeze toate informaţiile pe care le considerã necesare. În caz de refuz, Curtea ia act de aceasta.
De asemenea, Curtea poate cere statelor membre şi instituţiilor care nu sunt pãrţi în cauzã toate informaţiile pe care le considerã necesare pentru soluţionarea procesului.
ART. 25
În orice moment, Curtea poate încredinţa efectuarea unei expertize oricãrei persoane, autoritãţi, birou, comisii sau organizaţii, la alegerea sa.
ART. 26
Pot fi audiaţi martori în condiţii care se stabilesc prin regulamentul de procedurã.
ART. 27
Cu privire la martorii care nu se prezintã, Curtea beneficiazã de puterile acordate în mod normal curţilor şi tribunalelor şi poate aplica sancţiuni pecuniare, în condiţii care se stabilesc prin regulamentul de procedurã.
ART. 28
Martorii şi experţii pot fi audiaţi sub jurãmânt depus potrivit formulei stabilite de regulamentul de procedurã sau modalitãţilor prevãzute de legislaţia internã a martorului sau a expertului.
ART. 29
Curtea poate ordona ca un martor sau un expert sã fie audiat de autoritatea judiciarã de la locul sãu de domiciliu.
Ordinul se adreseazã spre execuţie autoritãţii judiciare competente, în condiţiile stabilite de regulamentul de procedurã. Actele care rezultã din activitatea comisiei rogatorii se înapoiazã Curţii, în aceleaşi condiţii.
Curtea suportã cheltuielile, sub rezerva de a le pune, dacã este cazul, în sarcina pãrţilor.
ART. 30
Fiecare stat membru trateazã orice încãlcare a jurãmântului de cãtre martori sau experţi în acelaşi fel ca un delict comis în faţa unei instanţe judecãtoreşti naţionale competente în materie civilã. În temeiul denunţului Curţii, statul membru urmãreşte în justiţie pe autorii acestui delict în instanţa naţionalã competentã.
ART. 31
Audierea este publicã, cu excepţia cazurilor în care, din motive grave, Curtea decide altfel, din oficiu sau la cererea pãrţilor.
ART. 32
În cursul dezbaterilor, Curtea poate audia experţi, martori, precum şi pãrţile. Cu toate acestea, pãrţile pot pleda numai prin reprezentanţii lor.
ART. 33
La fiecare audiere se întocmeşte un proces verbal semnat de preşedinte şi de grefier.
ART. 34
Rolul audierilor se stabileşte de preşedinte.
ART. 35
Deliberãrile Curţii sunt şi rãmân secrete.
ART. 36
Hotãrârile se motiveazã. Acestea menţioneazã numele judecãtorilor care au deliberat.
ART. 37
Hotãrârile se semneazã de preşedinte şi de grefier. Acestea se citesc în şedinţã publicã.
ART. 38
Curtea decide cu privire la cheltuielile de judecatã.
ART. 39
Preşedintele Curţii poate decide, în conformitate cu o procedurã sumarã care, în mãsura în care este necesar, se aplicã prin derogare de la anumite reguli din prezentul statut, care se stabileşte prin regulamentul de procedurã, cu privire la concluziile care urmãresc fie obţinerea suspendãrii menţionate la articolul 242 din Tratatul CE şi în articolul 157 din Tratatul CEEA, fie aplicarea unor mãsuri provizorii în temeiul articolului 243 din Tratatul CE sau a articolului 158 din Tratatul CEEA, fie suspendarea executãrii silite în conformitate cu articolul 256 al patrulea paragraf din Tratatul CE sau articolul 164 al treilea paragraf din Tratatul CEEA.
În cazul în care preşedintele nu poate participa, acesta va fi înlocuit de un alt judecãtor în condiţiile stabilite de regulamentul de procedurã.
Ordinul preşedintelui sau al judecãtorului care îi ţine locul are numai caracter provizoriu şi nu aduce nici un fel de atingere hotãrârii de fond a Curţii.
ART. 40
Statele membre şi instituţiile comunitare pot interveni în litigiile supuse Curţii.
Acelaşi drept îi revine oricãrei persoane care dovedeşte cã are un interes în soluţionarea litigiului supus Curţii, cu excepţia litigiilor între statele membre, între instituţiile Comunitãţilor sau între state membre, pe de o parte, şi instituţiile Comunitãţilor, pe de altã parte.
Fãrã a aduce atingere dispoziţiilor celui de-al doilea paragraf, statele pãrţi la Acordul privind Spaţiul Economic European, altele decât statele membre, precum şi Autoritatea de supraveghere AELS menţionatã de respectivul acord pot interveni în litigiile supuse Curţii în cazul în care acestea se referã la unul dintre domeniile de aplicare ale acestui acord.
Concluziile cererii de intervenţie pot avea ca obiect numai susţinerea concluziilor uneia dintre pãrţi.
ART. 41
În cazul în care pârâtul, chemat în judecatã în conformitate cu procedura, nu depune concluzii scrise, hotãrârea se pronunţã în lipsã. Hotãrârea poate fi atacatã în termen de o lunã de la comunicarea ei. În lipsa unei decizii contrare a Curţii, aceastã opoziţie nu suspendã executarea hotãrârii pronunţate în lipsã.
ART. 42
În cazurile şi în condiţiile care se stabilesc prin regulamentul de procedurã, statele membre, instituţiile Comunitãţilor şi oricare alte persoane fizice şi juridice pot formula terţa opoziţie împotriva hotãrârilor pronunţate fãrã ca acestea sã fi fost audiate, în cazul în care aceste hotãrâri le lezeazã drepturile.
ART. 43
În caz de dificultate privind înţelegerea sensului sau a domeniului de aplicare a unei hotãrâri, sarcina de a o interpreta revine Curţii, la cererea unei pãrţi sau a unei instituţii comunitare al cãrei interes este justificat.
ART. 44
Revizuirea unei hotãrâri poate fi cerutã Curţii numai în urma descoperirii unui fapt de naturã sã aibã o influenţã decisivã şi care, înainte de pronunţarea hotãrârii, era necunoscut Curţii şi pãrţii care solicitã revizuirea.
Procedura de revizuire este deschisã printr-o hotãrâre a Curţii care constatã în mod expres existenţa unui fapt nou, recunoaşte cã acesta este de naturã sã conducã la deschiderea revizuirii şi declarã cererea ca fiind admisibilã din acest motiv.
Nici o cerere de revizuire nu va putea fi formulatã dupã expirarea unui termen de zece ani de la data hotãrârii.
ART. 45
Regulamentul de procedurã va stabili termene care iau în considerare distanţa. În cazul în care cel interesat dovedeşte existenţa unui caz fortuit sau a unui caz de forţã majorã, nu i se poate opune nici o decãdere care decurge din expirarea termenelor.
ART. 46
Acţiunile formulate împotriva Comunitãţilor în materie de responsabilitate delictualã se prescriu dupã cinci ani de la producerea faptului care a stat la baza lor. Prescripţia este întreruptã fie prin cerere de chemare în judecatã în faţa Curţii, fie prin cererea prealabilã pe care partea prejudiciatã o poate adresa instituţiei comunitare competente. În acest ultim caz, cererea trebuie înaintatã în termenul de douã luni prevãzut la articolul 230 din Tratatul CE şi în articolul 146 din Tratatul CEEA; dacã este cazul, se aplicã dispoziţiile articolului 232 al doilea paragraf din Tratatul CE şi respectiv ale articolului 148 al doilea paragraf din Tratatul CEEA.

TITLUL IV
TRIBUNALUL DE PRIMĂ INSTANŢĂ AL COMUNITĂŢILOR EUROPENE

ART. 47
Articolele 2 - 8, articolele 14 şi 15, articolul 17, primul, al doilea, al patrulea şi al cincilea paragraf şi articolul 18 se aplicã Tribunalului şi membrilor sãi. Jurãmântul menţionat la articolul 2 se depune în faţa Curţii, iar deciziile menţionate la articolele 3, 4 şi 6 se iau de aceasta dupã consultarea Tribunalului.
Articolul 3 al patrulea paragraf, articolele 10, 11 şi 14 se aplicã, mutatis mutandis, grefierului Tribunalului.
ART. 48
Tribunalul se compune din cincisprezece judecãtori.
ART. 49
Membrii Tribunalului pot fi chemaţi sã exercite funcţia de avocat general.
Avocatul general are rolul de a prezenta în şedinţã publicã, cu deplinã imparţialitate şi în deplinã independenţã, concluziile motivate cu privire la anumite cauze înaintate Tribunalului, pentru a-l asista în îndeplinirea misiunii sale.
Criteriile de selecţie a cauzelor, precum şi metodele de desemnare a avocaţilor generali se stabilesc prin regulamentul de procedurã al Tribunalului.
Un membru al Tribunalului chemat sã exercite funcţia de avocat general într-o cauzã nu poate lua parte la judecarea acelei cauze.
ART. 50
Tribunalul se întruneşte în camere compuse din trei sau din cinci judecãtori. Judecãtorii aleg dintre ei pe preşedinţii camerelor. Preşedinţii camerelor de cinci judecãtori sunt aleşi pe trei ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit o datã.
Regulamentul de procedurã stabileşte compunerea camerelor şi repartizarea cauzelor cãtre acestea.
În anumite cazuri, stabilite de regulamentul de procedurã, Tribunalul se poate întruni în şedinţã plenarã sau cu judecãtor unic.
Regulamentul de procedurã poate prevedea de asemenea ca Tribunalul sã se întruneascã în Marea Camerã, în cazurile şi în condiţiile prevãzute de acest regulament.
ART. 51
Prin derogare de la regula enunţatã în articolul 225 alineatul (1) din Tratatul CE şi în articolul 140a alineatul (1) din Tratatul CEEA, acţiunile formulate de statele membre, de instituţiile Comunitãţilor şi de Banca Centralã Europeanã sunt de competenţa Curţii.
ART. 52
Preşedintele Curţii şi preşedintele Tribunalului stabilesc de comun acord modul în care funcţionarii şi ceilalţi membri ai personalului repartizat Curţii îşi desfãşoarã activitatea în cadrul Tribunalului, pentru a-i asigura funcţionarea. Anumiţi funcţionari sau membri ai personalului auxiliar se subordoneazã grefierului Tribunalului, care la rândul lui se subordoneazã preşedintelui Tribunalului.
ART. 53
Procedura în faţa Tribunalului este reglementatã de titlul III.
Procedura în faţa Tribunalului este precizatã şi completatã, în mãsura necesarã, de regulamentul sãu de procedurã. Regulamentul de procedurã poate face derogare de la articolul 40 al patrulea paragraf şi de la articolul 41 pentru a ţine seama de specificul contenciosului în domeniul proprietãţii intelectuale.
Prin derogare de la articolul 20 al patrulea paragraf, avocatul general îşi poate prezenta concluziile motivate, în scris.
ART. 54
În cazul în care o cerere sau un alt act de procedurã adresat Tribunalului se depune, din greşealã, la grefierul Curţii, acesta îl transmite imediat grefierului Tribunalului; în mod similar, în cazul în care o cerere sau un alt act de procedurã adresat Curţii se depune, din greşealã, la grefierul Tribunalului, acesta îl transmite imediat grefierului Curţii.
În cazul în care constatã cã nu are competenţa de a soluţiona o cauzã care ţine de competenţa Curţii, Tribunalul o transmite Curţii; în mod similar, în cazul în care constatã cã o cauzã ţine de competenţa Tribunalului, Curtea o transmite acestuia, care nu mai îşi mai poate declina competenţa în acest caz.
În cazul în care Curtea şi Tribunalul sunt sesizate cu privire la cauze care au acelaşi obiect, ridicã aceeaşi chestiune de interpretare sau pun în discuţie validitatea aceluiaşi act, Tribunalul poate, dupã audierea pãrţilor, sã suspende procedura pânã când Curtea pronunţã hotãrârea. În cazul în care este vorba de cereri de anulare a aceluiaşi act, Tribunalul se poate de asemenea desesiza pentru ca, în ce priveşte aceste cereri, sã se pronunţe Curtea. În cazurile menţionate de prezentul paragraf, Curtea poate hotãrî, de asemenea, sã suspende procedura cu privire la care este sesizatã; în acest caz se urmeazã procedura în faţa Tribunalului.
ART. 55
Hotãrârile Tribunalului care pun capãt procesului, care soluţioneazã parţial litigiul pe fond sau care pun capãt unei probleme de procedurã privind invocarea lipsei de competenţã sau de inadmisibilitate se notificã de grefierul Tribunalului tuturor pãrţilor, precum şi tuturor statelor membre şi instituţiilor comunitare, chiar în cazul în care acestea nu au intervenit în litigiul înaintat Tribunalului.
ART. 56
Hotãrârile Tribunalului care pun capãt procesului, care soluţioneazã parţial litigiul pe fond sau care pun capãt unei probleme de procedurã privind invocarea lipsei de competenţã sau de inadmisibilitate pot fi atacate prin recurs în faţa Curţii, în termen de douã luni de la notificarea hotãrârii atacate.
Recursul poate fi introdus de oricare parte ale cãrei concluzii au fost respinse, în totalitate sau în parte. Cu toate acestea, pãrţile care intervin, altele decât statele membre şi instituţiile comunitare pot introduce acest recurs numai în cazul în care hotãrârea Tribunalului le priveşte în mod direct.
Cu excepţia litigiilor între Comunitãţi şi agenţii lor, recursul poate fi introdus, de asemenea, de statele membre şi de instituţiile comunitare care nu au intervenit în litigiul înaintat Tribunalului. În acest caz, statele membre şi instituţiile se aflã într-o poziţie identicã cu cea a statelor membre sau a instituţiilor care intervin în primã instanţã.
ART. 57
Orice persoanã a cãrei cerere de intervenţie a fost respinsã de Tribunal poate formula un recurs la Curte, în termen de douã sãptãmâni de la comunicarea hotãrârii de respingere.
Pãrţile în proces pot introduce în faţa Curţii un recurs împotriva hotãrârilor Tribunalului pronunţate în temeiul articolelor 242 sau 243 sau a articolului 256 al patrulea paragraf din Tratatul CE, sau a articolelor 157 sau 158 sau a articolului 164 al treilea paragraf din Tratatul CEEA, în termen de douã luni de la notificarea acestor hotãrâri.
Recursurile menţionate la primul şi al doilea paragraf din prezentul articol se judecã în conformitate cu procedura prevãzutã la articolul 39.
ART. 58
Recursul înaintat Curţii se limiteazã la chestiuni de drept. Acesta poate fi întemeiat pe motive de lipsã de competenţã a Tribunalului, de nerespectare a procedurii în faţa Tribunalului, care aduce atingere intereselor reclamantului, precum şi de încãlcarea dreptului comunitar de cãtre Tribunal.
Recursul nu poate privi exclusiv taxele şi cheltuielile de judecatã.
ART. 59
În caz de recurs împotriva unei decizii a Tribunalului, procedura în faţa Curţii constã dintr-o parte scrisã şi una oralã. În condiţiile stabilite de regulamentul de procedurã, Curtea se poate pronunţa fãrã procedurã oralã, dupã audierea avocatului general şi a pãrţilor.
ART. 60
Fãrã a aduce atingere articolelor 242 şi 243 din Tratatul CE sau articolelor 157 şi 158 din Tratatul CEEA, recursul nu are efect suspensiv.
Prin derogare de la articolul 244 din Tratatul CE şi de la articolul 159 din Tratatul CEEA, hotãrârile Tribunalului care anuleazã un regulament intrã în vigoare numai dupã expirarea termenului menţionat la articolul 56 primul paragraf din prezentul statut sau, în cazul în care în acest termen s-a introdus un recurs, dupã respingerea acestuia, fãrã a aduce atingere dreptului vreunei pãrţi de a cere Curţii, în temeiul articolelor 242 şi 243 din Tratatul CE sau al articolelor 157 şi 158 din Tratatul CEEA, suspendarea efectelor regulamentului anulat sau prescrierea oricãrei alte mãsuri provizorii.
ART. 61
În cazul în care recursul este întemeiat, Curtea anuleazã hotãrârea Tribunalului. Aceasta poate fie sã pronunţe hotãrârea definitivã privind litigiul, în cazul în care acesta se aflã în stare de a fi judecat, fie sã înapoieze Tribunalului cauza, în vederea pronunţãrii.
În cazul în care se înapoiazã cauza, Tribunalul este legat de chestiunile de drept soluţionate prin hotãrârea Curţii.
În cazul în care un recurs introdus de un stat membru sau de o instituţie comunitarã care nu a intervenit în litigiul aflat în faţa Tribunalului este întemeiat, Curtea poate indica, în cazul în care se considerã necesar, acele efecte ale hotãrârii anulate de Tribunal care trebuie considerate ca definitive pentru pãrţile în litigiu.
ART. 62
În cazurile prevãzute la articolul 225 alineatele (2) şi (3) din Tratatul CE şi la articolul 140a alineatele (2) şi (3) din Tratatul CEEA, primul avocat general poate, în cazul în care considerã cã existã un risc grav pentru unitatea sau coerenţa dreptului comunitar, sã propunã Curţii reexaminarea hotãrârii Tribunalului.
Propunerea trebuie fãcutã în termen de o lunã de la pronunţarea hotãrârii Tribunalului. În termen de o lunã de la prezentarea propunerii de cãtre primul avocat general, Curtea decide dacã este cazul sau nu sã reexamineze decizia.

TITLUL V
DISPOZIŢII FINALE

ART. 63
Regulamentele de procedurã ale Curţii şi Tribunalului cuprind toate dispoziţiile necesare aplicãrii şi, dacã este cazul, completãrii prezentului statut.
ART. 64
Pânã la adoptarea în prezentul statut a regulilor referitoare la regimul lingvistic aplicabil Curţii şi Tribunalului, se aplicã în continuare dispoziţiile regulamentului de procedurã al Curţii şi ale regulamentului de procedurã al Tribunalului referitoare la regimul lingvistic. Orice modificare sau abrogare a acestor dispoziţii se face cu respectarea procedurii prevãzute pentru modificarea prezentului statut.
------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016