Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
PROTOCOL ADITIONAL din 22 septembrie 1998 la Acordul dintre Republica Austria, Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Finlanda, Republica Federala Germania, Republica Elena, Irlanda, Republica Italiana, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Republica Portugheza, Regatul Spaniei, Regatul Suediei, Comunitatea Europeana a Energiei Atomice si Agentia Internationala pentru Energie Atomica, cu privire la aplicarea art. III alin. 1 si alin. 4 din Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare*)
EMITENT: ACT INTERNATIONAL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 467 din 11 iulie 2007
-----------
*) Traducere.
Preambul
Avand in vedere ca Republica Austria, Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Finlanda, Republica Federala Germania, Republica Elena, Irlanda, Republica Italiana, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Republica Portugheza, Regatul Spaniei si Regatul Suediei (denumite in continuare state) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (denumita in continuare Comunitatea) sunt parti la Acordul dintre state, Comunitate si Agentia Internationala pentru Energia Atomica (denumita in continuare Agentia) cu privire la aplicarea art. III alin. 1 si alin. 4 din Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare (denumit in cele ce urmeaza Acord de garantii), intrat in vigoare la 21 februarie 1977,
fiind constiente de dorinta comunitatii internationale de a continua intensificarea procesului de neproliferare prin intarirea eficacitatii si imbunatatirea eficientei sistemului de garantii al Agentiei,
reamintind ca, in aplicarea de garantii nucleare, Agentia trebuie sa ia in considerare urmatoarele necesitati: sa evite sa stanjeneasca dezvoltarea economica si tehnologica in Comunitate sau cooperarea internationala in domeniul activitatilor nucleare pasnice; sa respecte sanatatea, siguranta, protectia fizica si alte prevederi in vigoare privind securitatea, precum si drepturile omului; si sa ia toate precautiile necesare pentru protejarea secretelor comerciale, tehnologice si industriale, precum si a altor informatii confidentiale despre care ia la cunostinta,
avand in vedere ca frecventa si intensitatea activitatilor descrise in prezentul protocol vor fi mentinute la nivelul minim compatibil cu obiectivul de a intari eficacitatea si de a imbunatati eficienta controlului de garantii al Agentiei,
Comunitatea, statele si Agentia au convenit cele ce urmeaza:
Legatura dintre Protocol si Acordul de garantii
ART. 1
Prevederile Acordului de garantii se vor aplica prezentului protocol in masura in care sunt relevante si compatibile cu prevederile prezentului protocol. In caz de conflict intre prevederile Acordului de garantii si cele din prezentul protocol, se vor aplica prevederile din prezentul protocol.
Furnizarea informatiilor
ART. 2
a) Fiecare stat va furniza Agentiei o declaratie continand informatiile specificate la pct. (i), (ii), (iv), (ix) si (x) de mai jos. Comunitatea va furniza Agentiei o declaratie continand informatiile specificate la pct. (v), (vi) si (vii) de mai jos. Fiecare stat si Comunitatea vor furniza Agentiei o declaratie continand informatiile specificate la pct. (iii) si (viii) de mai jos:
(i) o descriere generala a activitatilor de cercetare-dezvoltare legate de ciclul combustibilului nuclear, care nu includ materiale nucleare, desfasurate oriunde, daca sunt finantate, anume autorizate sau controlate de catre statul vizat ori desfasurate in beneficiul statului vizat, precum si o descriere generala a informatiilor privind locatia acestor activitati;
(ii) informatii identificate de Agentie pe baza rezultatelor scontate cu privire la eficacitate sau eficienta si acceptate de statul vizat, privind activitatile de exploatare relevante pentru controlul de garantii nucleare la instalatiile si locatiile din exteriorul instalatiilor unde materialele nucleare sunt folosite in mod curent;
(iii) o descriere generala a fiecarei cladiri de pe fiecare amplasament, incluzand utilizarea sa si, daca acesta nu reiese din descriere, continutul sau. Descrierea va contine o harta a amplasamentului;
(iv) o descriere a proportiei operatiilor pentru fiecare locatie implicata in activitatile specificate in anexa nr. 1 la prezentul protocol;
(v) informatii privind locatia, situatia operationala si capacitatea de productie anuala estimata a minelor de uraniu si a uzinelor de fabricare a concentratelor de uraniu si toriu in fiecare stat si productia anuala curenta a acestor mine si uzine de fabricare a concentratelor. Comunitatea va furniza, la cererea Agentiei, informatii privind productia anuala curenta a unei anumite mine sau uzine de fabricare a concentratelor. Furnizarea acestor informatii nu necesita o evidenta contabila amanuntita a materialelor nucleare;
(vi) informatii privind materiile prime nucleare care nu au atins compozitia si puritatea potrivite pentru fabricarea combustibilului sau pentru a fi imbogatite in izotopi, dupa cum urmeaza:
a) cantitatea, compozitia chimica, intrebuintarea sau intrebuintarea previzionata a acestor materiale, atat in scopuri nucleare, cat si nonnucleare, pentru fiecare locatie din state in care materialul este prezent in cantitati ce depasesc 10 tone metrice de uraniu si/sau 20 tone metrice de toriu si, pentru alte locatii cu cantitati mai mari de o tona metrica, totalul pentru state luate impreuna, daca acest total depaseste 10 tone metrice de uraniu sau 20 tone metrice de toriu. Furnizarea acestor informatii nu necesita evidenta contabila amanuntita a materialelor nucleare;
b) cantitatile, compozitia chimica si destinatia fiecarui export de astfel de materiale, din state catre un stat din afara Comunitatii, efectuat in scopuri specific nonnucleare, pentru cantitati ce depasesc:
1. 10 tone metrice de uraniu sau, pentru exporturi succesive de uraniu in acelasi stat, fiecare export mai mic de 10 tone metrice, dar depasind totalul a 10 tone metrice pe an;
2. 20 tone metrice de toriu sau, pentru exporturi succesive de toriu in acelasi stat, fiecare export mai mic de 20 tone metrice, dar depasind totalul a 20 tone metrice pe an;
c) cantitatile, compozitia chimica, locatia actuala si intrebuintarea sau intrebuintarea previzionata a fiecarui import de astfel de materiale in state, efectuat din afara Comunitatii, in scopuri specific nonnucleare, pentru cantitati ce depasesc:
1. 10 tone metrice de uraniu sau, pentru importuri succesive de uraniu, fiecare import mai mic de 10 tone metrice, dar depasind totalul a 10 tone metrice pe an;
2. 20 tone metrice de toriu sau, pentru importuri succesive de toriu, fiecare import mai mic de 20 tone metrice, dar depasind totalul a 20 tone metrice pe an.
Se intelege ca nu exista nicio cerinta de a furniza informatii asupra unor astfel de materiale care se intentioneaza sa fie folosite in scopuri nonnucleare, odata ce se afla in forma lor de utilizare finala nonnucleara.
(vii) a) informatii privind cantitatile, utilizarile si locatiile materialului nuclear exceptat de la aplicarea controlului de garantii, conform art. 37 din Acordul de garantii;
b) informatii privind cantitatile (care pot fi sub forma de estimari) si utilizarile, in fiecare locatie, ale materialului nuclear exceptat de la controlul de garantii conform art. 36 lit. b) din Acordul de garantii, dar care nu se afla inca intr-o forma de utilizare finala nonnucleara, in cantitati ce depasesc cantitatile precizate la art. 37 din Acordul de garantii. Furnizarea acestor informatii nu necesita evidenta contabila amanuntita a materialelor nucleare;
(viii) informatii privind locatia sau prelucrarea ulterioara a deseurilor mediu ori inalt active continand plutoniu, uraniu puternic imbogatit sau uraniu-233, asupra carora controlul de garantii s-a incheiat, conform art. 11 din Acordul de garantii. In scopurile prezentului alineat, prelucrarea ulterioara nu include reimpachetarea deseurilor sau conditionarea lor ulterioara care nu implica separarea elementelor, pentru stocare sau depozitare definitiva;
(ix) urmatoarele informatii privind echipamentul specificat si materialele nonnucleare cuprinse in anexa nr. II:
a) pentru fiecare export de astfel de echipamente si materiale efectuat in afara Comunitatii: identitatea, cantitatea, locatia utilizarii previzionate in statul de destinatie si data sau, dupa caz, data estimata a exportului;
b) la solicitarea expresa a Agentiei, confirmarea de catre statul importator a informatiilor furnizate Agentiei de catre un stat din afara Comunitatii cu privire la exportul unor astfel de echipamente si materiale catre statul importator;
(x) planuri generale pentru urmatorii 10 ani, relevante pentru desfasurarea ciclului combustibilului nuclear (incluzand activitatile planificate de cercetare-dezvoltare privind ciclul combustibilului nuclear) la momentul aprobarii de catre autoritatile competente ale statului.
b) Fiecare stat va depune orice efort rezonabil pentru a furniza Agentiei urmatoarele informatii:
(i) o descriere generala a activitatilor de cercetare-dezvoltare legate de ciclul combustibilului nuclear, care nu includ materiale nucleare special legate de imbogatire, reprelucrarea combustibilului nuclear sau de prelucrarea deseurilor mediu sau inalt active continand plutoniu, uraniu puternic imbogatit sau uraniu-233, care se desfasoara oriunde in statul vizat, dar care nu sunt finantate, special autorizate sau controlate de acesta, ori desfasurate in beneficiul acestui stat, precum si o descriere generala a informatiilor privind locatia acestora activitati. In scopurile prezentului alineat, prelucrarea deseurilor mediu sau inalt active nu include reimpachetarea deseurilor ori prelucrarea lor fara separarea elementelor, in vederea stocarii sau a depozitarii definitive;
(ii) o descriere generala a activitatilor si identitatea persoanei sau a entitatii care desfasoara astfel de activitati in locatiile identificate de Agentie, situate in exteriorul unui amplasament despre care Agentia considera ca ar putea fi legat din punct de vedere functional cu activitatile de pe acel amplasament. Furnizarea acestor informatii face obiectul unei cereri exprese din partea Agentiei. Informatiile vor fi furnizate dupa consultare cu Agentia si la timp.
c) La solicitarea Agentiei, un stat sau Comunitatea ori amandoua, dupa caz, va/vor furniza precizari si clarificari asupra oricarei informatii furnizate conform prezentului articol, in masura in care este relevanta pentru scopul controlului de garantii nucleare.
ART. 3
a) Fiecare stat sau Comunitatea ori amandoua, dupa caz, vor furniza Agentiei informatiile specificate in art. 2a)(i), (iii), (iv), (v), (vi)a), (vii) si (x) si in art. 2b)(i), in termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului protocol.
b) Fiecare stat sau Comunitatea ori amandoua, dupa caz, vor furniza Agentiei, pana la data de 15 mai a fiecarui an, actualizari ale informatiilor mentionate la litera a) de mai sus, pentru perioda anului calendaristic precedent. Daca nu sunt modificari cu privire la informatiile comunicate anterior, fiecare stat sau Comunitatea ori amandoua, dupa caz, vor indica aceasta.
c) Comunitatea va furniza Agentiei, pana la data de 15 mai a fiecarui an, informatiile specificate in art. 2a)(vi)b) si c) pentru perioada anului calendaristic precedent.
d) Fiecare stat va furniza trimestrial Agentiei informatiile specificate in art. 2a)(ix)a).
Aceste informati vor fi furnizate in termen de 60 de zile de la incheierea fiecarui trimestru.
e) Comunitatea si fiecare stat vor furniza Agentiei informatiile specificate in art. 2a)(viii), cu 180 de zile inainte sa se desfasoare urmatoarea prelucrare si, pana la data de 15 mai a fiecarui an, informatiile privind schimbarile in locatie pentru perioada anului calendaristic precedent.
f) Fiecare stat si Agentia vor conveni asupra programului si frecventei furnizarii informatiilor specificate in art. 2a)(ii).
g) Fiecare stat va furniza Agentiei informatiile specificate in art. 2 a)(ix)b), in termen de 60 de zile de la solicitarea Agentiei.
Accesul complementar
ART. 4
In legatura cu implementarea accesului complementar, conform art. 5 din prezentul protocol, se vor aplica urmatoarele:
a) Agentia nu va cauta sa verifice in mod mecanic sau sistematic informatiile mentionate la art. 2; totusi, Agentia va avea acces la:
(i) orice locatie mentionata la art. 5 a)(i) sau (ii), in mod selectiv, pentru a se asigura de absenta materialelor si activitatilor nucleare nedeclarate;
(ii) orice locatie mentionata la art. 5b) sau c), pentru a rezolva o problema referitoare la corectitudinea si caracterul complet ale informatiilor furnizate conform art. 2 sau pentru a rezolva o contradictie legata de acele informatii;
(iii) orice locatie la care se face referire in art. 5a)(iii), in masura necesara Agentiei pentru a confirma, in scopul aplicarii controlului de garantii, declaratia Comunitatii sau, dupa caz, a statului asupra stadiului dezafectarii unei instalatii sau a unei locatii din exteriorul instalatiei unde s-au folosit in mod obisnuit materiale nucleare.
b) (i) Cu exceptiile prevazute la pct. (ii) de mai jos, Agentia va da preaviz pentru acces adresat statului vizat sau, in conditiile art. 5a) ori ale art. 5c), atunci cand sunt implicate materiale nucleare, statului vizat si Comunitatii, cu cel putin 24 de ore inainte.
(ii) Pentru acces in orice loc al unui amplasament, care este solicitat in legatura cu vizitele de verificare a informatiilor descriptive sau cu inspectiile ad-hoc ori cu inspectiile curente la acel amplasament, termenul de preaviz va fi, daca Agentia solicita astfel, de cel putin doua ore, iar in cazuri exceptionale poate fi mai mic de doua ore.
c) Preavizul se va da in scris si va specifica motivele cererii de acces si activitatile care se vor desfasura pe perioada respectivului acces.
d) In cazul unei probleme sau contradictii, Agentia va da statului vizat si, dupa caz, Comunitatii posibilitatea clarificarii si va inlesni solutionarea problemei sau a contradictiei. O astfel de posibilitate va fi acordata inainte de o solicitare de acces, cu exceptia cazului in care Agentia considera ca o intarziere in obtinerea accesului ar putea prejudicia scopul pentru care a fost solicitat accesul. In orice caz, Agentia nu va trage nicio concluzie asupra problemei sau contradictiei pana ce statului vizat si, dupa caz, Comunitatii nu ii va fi oferita aceasta posibilitate.
e) Cu exceptia cazului in care statul vizat a convenit altfel, accesul va avea loc numai in timpul programului normal de lucru.
f) Statul vizat sau, pentru acces in conditiile art. 5a) sau ale art. 5c), atunci cand sunt implicate materiale nucleare, statul vizat si Comunitatea vor avea dreptul ca inspectorii Agentiei sa fie insotiti pe perioada accesului de catre reprezentantii sai si, dupa caz, de catre inspectorii Comunitatii, cu conditia ca inspectorii Agentiei sa nu sufere intarzieri ori sa fie impiedicati in vreun fel sa isi exercite functiile.
ART. 5
Fiecare stat va asigura accesul Agentiei:
a) (i) in orice loc al unui amplasament;
(ii) in orice locatie specificata in art. 2a)(v)-(viii);
(iii) in orice instalatie sau locatie dezafectata din exteriorul unei instalatii unde s-au folosit in mod obisnuit materiale nucleare;
b) in orice locatie identificata de statul vizat in baza art. 2a)(i), 2a(iv), 2a)(ix)b) sau art. 2b), alta decat cea la care se face referire la lit. a)(i) de mai sus, cu conditia ca, daca statul vizat nu este in masura sa asigure un astfel de acces, acel stat va face orice efort rezonabil pentru a satisface cerintele Agentiei, fara intarziere, prin alte mijloace;
c) in orice locatie specificata de Agentie, alta decat cele mentionate la lit. a) si b) de mai sus, in scopul de a extrage probe de mediu dintr-o anumita locatie, cu conditia ca, daca statul vizat nu este in masura sa acorde un astfel de acces, acel stat sa faca orice efort rezonabil pentru a satisface cerintele Agentiei, fara intarziere, in locatii adiacente sau prin alte mijloace.
ART. 6
In aplicarea art. 5, Agentia poate desfasura urmatoarele activitati:
a) pentru accesul in conformitate cu prevederile art. 5a)(i) sau (iii): observatia vizuala; extragerea de probe de mediu; utilizarea aparatelor de detectie si de masurare a radiatiilor; aplicarea sigiliilor sau a altor dispozitive de identificare si de indicare a fraudelor specificate in intelegerile subsidiare; si alte masuri obiective care s-au dovedit fezabile din punct de vedere tehnic si a caror utilizare a fost convenita de Consiliul Guvernatorilor (denumit in continuare Consiliul) si care au urmat consultarilor dintre Agentie, Comunitate si statele vizate;
b) pentru accesul in conformitate cu art. 5a)(ii): observatia vizuala; numararea materialelor nucleare pe articole; masuratori si prelevari de probe prin metode nedistructive; utilizarea aparatelor de detectie si de masurare a radiatiilor; examinarea inregistrarilor relevante privind cantitatile, originea si dispunerea materialelor; extragerea de probe de mediu; si alte masuri obiective care s-au dovedit fezabile din punct de vedere tehnic si a caror utilizare a fost convenita de Consiliu si care au urmat consultarilor dintre Agentie, Comunitate si statele vizate;
c) pentru accesul in conformitate cu art. 5b): observatia vizuala; extragerea de probe de mediu; utilizarea aparatelor de detectie si de masurare a radiatiilor; examinarea inregistrarilor relevante, din punctul de vedere al controlului de garantii, privind productia si expeditiile; si alte masuri obiective care s-au dovedit fezabile din punct de vedere tehnic si a caror utilizare a fost convenita de Consiliu si care au urmat consultarilor dintre Agentie si statele vizate;
d) pentru accesul in conformitate cu art. 5c): extragerea de probe de mediu si, in cazul in care rezultatele nu permit rezolvarea problemei sau a contradictiei in locatia specificata de Agentie conform prevederilor art. 5c), utilizarea in acea locatie a observatiei vizuale, a aparatelor de detectie si de masurare a radiatiilor si, dupa cum s-a convenit de catre statul vizat si, in cazul in care sunt implicate materiale nucleare, de catre Comunitate si de catre Agentie, a altor masuri obiective.
ART. 7
a) La solicitarea unui stat, Agentia si acel stat vor face intelegeri cu privire la reglementarea accesului in baza prezentului protocol, in scopul de a preveni diseminarea informatiilor sensibile din punctul de vedere al proliferarii, de a respecta cerintele de securitate sau de protectie fizica ori de a proteja dreptul de proprietate asupra informatiilor sau informatiile sensibile din punct de vedere comercial. Asemenea intelegeri nu vor impiedica Agentia sa desfasoare activitatile necesare pentru a da asigurarea credibila ca nu exista materiale si activitati nucleare nedeclarate in locatia respectiva, inclusiv pentru a rezolva problemele privind exactitatea si exhaustivitatea informatiilor specificate la art. 2 sau a unei contradictii in legatura cu aceste informatii.
b) Un stat poate, atunci cand furnizeaza informatiile specificate la art. 2, sa informeze Agentia despre locurile de pe un amplasament sau dintr-o locatie la care accesul poate fi reglementat.
c) Pana la intrarea in vigoare a intelegerilor subsidiare necesare, un stat poate face recurs cu privire la accesul reglementat, in conformitate cu dispozitiile lit. a) de mai sus.
ART. 8
Nicio dispozitie a prezentului protocol nu va impiedica un stat sa acorde Agentiei accesul la locatiile suplimentare celor la care se face referire in art. 5 si 9 sau sa ceara Agentiei sa desfasoare activitati de verificare intr-o anumita locatie. Agentia va depune, fara intarziere, toate eforturile rezonabile pentru a da curs unei astfel de solicitari.
ART. 9
Fiecare stat va asigura Agentiei accesul la locatiile specificate de aceasta pentru extragerea de probe de mediu intr-o zona intinsa, cu conditia ca, daca un stat nu este in masura sa asigure un astfel de acces, acel stat sa depuna orice efort rezonabil pentru a satisface cerintele Agentiei in locatii alternative. Agentia nu va cere un astfel de acces inainte ca utilizarea probelor de mediu intr-o zona intinsa si intelegerile procedurale cu privire la acestea sa fi fost aprobate de Consiliu si sa fi avut loc consultari intre Agentie si statul vizat.
ART. 10
a) Agentia va informa statul vizat si, dupa caz, Comunitatea despre:
(i) activitatile desfasurate in cadrul prezentului protocol, inclusiv despre acele activitati care privesc orice probleme sau contradictii pe care Agentia le-a supus atentiei statului vizat si, dupa caz, Comunitatii, in termen de 60 de zile de la efectuarea acestor activitati:
(ii) rezultatele activitatilor desfasurate cu privire la orice probleme sau contradictii pe care Agentia le-a supus atentiei statului vizat si, dupa caz, Comunitatii, cat mai curand posibil, dar in orice caz in termen de 30 de zile de la stabilirea rezultatelor de catre Agentie.
b) Agentia va informa statul vizat si Comunitatea despre concluziile pe care le-a tras din activitatile desfasurate in baza prezentului protocol. Concluziile vor fi comunicate anual.
Desemnarea inspectorilor Agentiei
ART. 11
a) (i) Directorul general va notifica statelor si Comunitatii aprobarea de catre Consiliu a oricarui functionar al Agentiei in calitate de inspector de garantii nucleare. Exceptand cazul in care Comunitatea il informeaza pe directorul general asupra refuzului privind desemnarea acestui functionar ca inspector pentru state, in termen de 3 luni de la primirea notificarii de aprobare a Consiliului, inspectorul astfel notificat Comunitatii si statelor va fi considerat ca desemnat pentru state.
(ii) Directorul general, actionand ca raspuns la o cerere adresata de Comunitate sau din proprie initiativa, va informa imediat Comunitatea si statele despre retragerea desemnarii oricarui functionar ca inspector pentru state.
b) Notificarea mentionata la lit. a) de mai sus va fi considerata ca primita de Comunitate si state dupa 7 zile de la data transmiterii notificarii de catre Agentie spre Comunitate si state, prin scrisoare recomandata.
Vize
ART. 12
In interval de o luna de la data primirii unei cereri in acest sens, fiecare stat va elibera vize corespunzatoare pentru intrari/iesiri multiple si/sau vize de tranzit, dupa caz, inspectorului desemnat in cerere, pentru a-i permite intrarea si sederea pe teritoriul statului vizat, in scopul indeplinirii indatoririlor sale. Orice vize solicitate vor fi valabile cel putin un an si vor fi reinnoite, dupa caz, pentru a acoperi durata desemnarii ca inspector pentru state.
Intelegerile subsidiare
ART. 13
a) In cazul in care un stat sau Comunitatea, dupa caz, ori Agentia semnaleaza ca este necesar sa se specifice in intelegeri subsidiare modul de aplicare a masurilor prevazute in prezentul protocol, acel stat sau acel stat si Comunitatea si Agentia vor conveni asupra acestor intelegeri subsidiare in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului protocol sau, in cazul in care necesitatea unor astfel de intelegeri subsidiare este semnalata dupa intrarea in vigoare a prezentului protocol, in termen de 90 de zile de la data semnalarii.
b) Pana la intrarea in vigoare a oricaror intelegeri subsidiare necesare, Agentia va avea dreptul sa aplice masurile prevazute in prezentul protocol.
Sisteme de comunicatie
ART. 14
a) Fiecare stat va permite si va proteja comunicatiile libere ale Agentiei, in scopuri oficiale, dintre inspectorii Agentiei din acel stat si sediile si/sau birourile regionale ale Agentiei, inclusiv transmiterea supravegheata sau nesupravegheata a informatiilor generate de dispozitivele de siguranta si/sau de cele de supraveghere ori de masura ale Agentiei. Agentia, prin consultare cu statul vizat, va avea dreptul sa utilizeze la sistemele internationale de comunicatii directe, inclusiv la sistemele de comunicatie prin satelit sau la alte forme de telecomunicatii care nu sunt utilizate in acel stat. La cererea unui stat sau a Agentiei, in intelegerile subsidiare vor fi stabilite detalii asupra aplicarii prevederilor prezentului alineat in acel stat cu privire la transmiterea supravegheata sau nesupravegheata a informatiilor generate de dispozitivele de siguranta si/sau de supraveghere ori de masura ale Agentiei.
b) Comunicatiile si transmiterea informatiilor prevazute la lit. a) de mai sus vor tine seama de necesitatea protejarii dreptului de proprietate asupra informatiilor sau a informatiilor sensibile din punct de vedere comercial ori a informatiilor descriptive pe care statul vizat le considera deosebit de sensibile.
Protejarea informatiilor confidentiale
ART. 15
a) Agentia va mentine un regim strict pentru a asigura protectia eficace impotriva divulgarii secretelor industriale, tehnologice si comerciale sau a altor informatii confidentiale de care ia cunostinta, inclusiv a acelor informatii de care ia cunostinta prin aplicarea prezentului protocol.
b) Regimul mentionat la lit. a) de mai sus va include, printre altele, dispozitii cu privire la:
(i) principiile generale si masurile asociate pentru utilizarea informatiilor confidentiale;
(ii) conditiile de angajare a personalului, cu referire la protectia informatiilor confidentiale;
(iii) procedurile prevazute in caz de violare sau de invocare a violarii confidentialitatii.
c) Regimul mentionat la lit. a) de mai sus va fi aprobat si revizuit periodic de Consiliu.
Anexe
ART. 16
a) Anexele la prezentul protocol sunt parte integranta din acesta. Cu exceptia cazurilor de amendare a anexelor nr. I si II, termenul Protocol, asa cum este utilizat in prezentul instrument, inseamna Protocolul si anexele, luate impreuna.
b) Lista cuprinzand activitatile specificate in anexa nr. I si lista cuprinzand echipamentele si materialele specificate in anexa nr. II pot fi amendate de Consiliu dupa obtinerea avizului unui grup de lucru de experti, cu componenta nelimitata, stabilit de Consiliu. Orice astfel de amendament va intra in vigoare la 4 luni de la data adoptarii sale de catre Consiliu.
c) Anexa nr. III la prezentul protocol specifica modul in care vor fi aplicate de catre Comunitate si de catre state masurile prevazute in prezentul protocol.
Intrarea in vigoare
ART. 17
a) Prezentul protocol va intra in vigoare la data la care Agentia primeste din partea Comunitatii si statelor notificarea scrisa ca sunt indeplinite cerintele legale necesare pentru intrarea in vigoare.
b) Statele si Comunitatea pot, oricand inainte ca prezentul protocol sa intre in vigoare, sa declare ca vor aplica, cu titlu provizoriu, prezentul protocol.
c) Directorul general va informa fara intarziere toate statele membre ale Agentiei asupra oricarei declaratii privind aplicarea provizorie si intrarea in vigoare a prezentului protocol.
Definitii
ART. 18
In scopul prezentului protocol:
a) prin activitasi de cercetare-dezvoltare legate de ciclul combustibilului nuclear se intelege acele activitati care se refera in mod expres la orice aspect al dezvoltarii de procedee sau sisteme ce privesc urmatoarele:
- conversia materialelor nucleare;
- imbogatirea materialelor nucleare;
- fabricarea combustibilului nuclear;
- reactoare;
- instalatii critice;
- reprelucrarea combustibilului nuclear;
- prelucrarea (cu exceptia reambalarii sau a conditionarii care nu implica separarea elementelor in scopul stocarii ori al depozitarii definitive) deseurilor mediu sau inalt active, continand plutoniu, uraniu puternic imbogatit sau uraniu-233, dar nu includ activitatile legate de cercetarea stiintifica teoretica sau fundamentala ori de activitatile de cercetare-dezvoltare privind aplicatiile industriale ale radioizotopilor, aplicatiile in medicina, hidrologie si agricultura, efectele asupra sanatatii si mediului si imbunatatirea mentenantei;
b) prin amplasament se intelege acea zona delimitata de Comunitate si de un stat in informatiile descriptive relevante pentru o instalatie, inclusiv o instalatie oprita, precum si in informatiile relevante privind o locatie din exteriorul instalatiilor, in care materialele nucleare sunt utilizate in mod obisnuit, inclusiv o locatie din exteriorul instalatiilor la care activitatile au fost oprite si in care materialele nucleare erau folosite in mod obisnuit (aceasta este limitata la locatiile ce contin celule fierbinti sau unde s-au desfasurat activitati legate de conversie, imbogatire, fabricarea sau reprelucrarea combustibilului). Intelesul termenului amplasament va include, de asemenea, toate ansamblurile amplasate in acelasi loc cu instalatia sau cu locatia, in scopul furnizarii ori utilizarii serviciilor esentiale, incluzand: celulele fierbinti pentru prelucrarea materialelor iradiate care nu contin materiale nucleare; instalatiile pentru tratarea, stocarea si depozitarea finala a deseurilor; si cladirile asociate cu activitatile specifice prevazute de statul vizat in baza art. 2a)(iv) de mai sus;
c) prin instalatie dezafectata sau locatie dezafectata din exteriorul instalatiilor se intelege o instalatie ori locatie unde structurile si echipamentele reziduale esentiale pentru utilizarea sa au fost indepartate sau au devenit inutilizabile, astfel incat aceasta nu este utilizata pentru depozitare si nu mai poate servi la manipularea, prelucrarea ori utilizarea materialului nuclear;
d) prin instalatie oprita sau locatie din exteriorul instalatiilor la care activitatile au fost oprite se intelege o instalatie ori o locatie in care toate operatiile au fost oprite si materialul nuclear indepartat, dar care nu a fost inca dezafectata;
e) prin uraniu puternic imbogatit se intelege uraniul continand 20% sau mai mult din izotopul uraniu-235;
f) prin extragere de probe de mediu dintr-o anumita locatie se intelege extragerea de probe de mediu (de exemplu: aer, apa, vegetatie, sol, frotiuri) dintr-o locatie specificata de Agentie si din imediata vecinatate a acesteia, in scopul de a ajuta Agentia sa traga concluzii cu privire la absenta materialului nuclear nedeclarat sau a activitatilor nucleare nedeclarate in locatia specificata;
g) prin extragerea de probe de mediu dintr-o zona intinsa se intelege extragerea de probe de mediu (de exemplu: aer, apa, vegetatie, sol, frotiuri) dintr-un ansamblu de locatii specificate de Agentie, in scopul de a ajuta Agentia sa traga concluzii cu privire la absenta materialului nuclear ori a activitatilor nucleare nedeclarate intr-o zona intinsa;
h) prin material nuclear se intelege orice materie prima nucleara sau orice material fisionabil special, astfel cum au fost definite in art. XX din Statutul Agentiei. Termenul materie prima nucleara nu va fi interpretat ca aplicabil minereurilor sau reziduurilor de minereuri. Orice decizie a Consiliului, in conformitate cu art. XX din Statutul Agentiei, dupa intrarea in vigoare a prezentului protocol, de a face adaugari la lista anterioara de materiale considerate ca fiind materii prime nucleare sau materiale fisionabile speciale va produce efecte in baza prezentului protocol numai dupa acceptarea sa de catre Comunitate si de catre state;
i) prin instalatie se intelege:
(i) un reactor, o instalatie critica, o uzina de conversie, o uzina de fabricare, o uzina de reprelucrare, o uzina de separare a izotopilor sau o instalatie de depozitare separata; sau
(ii) orice locatie in care sunt utilizate in mod obisnuit materiale nucleare in cantitati mai mari de un kilogram efectiv;
j) prin locatie in exteriorul instalatiilor se intelege orice ansamblu sau locatie, care nu constituie o instalatie, in care sunt utilizate in mod obisnuit materiale nucleare in cantitati mai mici ori egale cu un kilogram efectiv.
Semnat in doua exemplare la Viena, la 22 septembrie 1998, in limbile daneza, olandeza, engleza, finlandeza, franceza, germana, greaca, italiana, portugheza, spaniola si suedeza, toate versiunile fiind egal autentice; in caz de divergente, vor prevala acele texte incheiate in limbile oficiale ale Consiliului Guvernatorilor al AIEA.
ANEXA I
-------
la protocolul aditional
-----------------------
LISTA
cuprinzand activitatile la care se face
referire in art. 2a)(iv) din Protocol
(i) Fabricarea tuburilor rotoare ale centrifugelor sau a ansamblului centrifugal de gaz
Prin tuburi rotoare ale centrifugelor se intelege cilindrii cu pereti subtiri, descrisi la pct. 5.1.1b) din anexa nr. II.
Prin ansamblu centrifugal de gaz se intelege centrifugele descrise in Nota introductiva a pct. 5.1 dn anexa nr. II.
(ii) Fabricarea barierelor de difuzie
Prin bariere de difuzie se intelege filtrele poroase subtiri descrise la pct. 5.3.1a) din anexa nr. II.
(iii) Fabricarea sau montarea sistemelor bazate pe lasere
Prin sisteme bazate pe lasere se intelege sistemele care au incorporate aceste elemente, asa cum sunt descrise la pct. 5.7 din anexa nr. II.
(iv) Fabricarea sau montarea separatoarelor electromagnetice de izotopi
Prin separatoare electromagnetice de izotopi se intelege acele elemente la care se face referire la pct. 5.9.1 din anexa nr. II, care contin surse de ioni, descrise la pct. 5.9.1a) din anexa nr. II.
(v) Fabricarea sau montarea coloanelor ori a echipamentelor de extractie
Prin coloane sau echipamente de extractie se intelege acele elemente descrise la pct. 5.6.1, 5.6.2, 5.6.3, 5.6.5, 5.6.6, 5.6.7 si 5.6.8 din anexa nr. II.
(vi) Fabricarea ajutajelor de separare sau a tuburilor elastice pentru separare aerodinamica
Prin ajutaje de separare sau tuburi vortex pentru separare aerodinamica se intelege ajutajele de separare si tuburile elastice pentru separare dinamica descrise la pct. 5.5.1 si 5.5.2 din anexa nr. II.
(vii) Fabricarea sau montarea sistemelor pentru generarea plasmei de uraniu
Prin sisteme pentru generarea plasmei de uraniu se intelege acele sisteme necesare pentru generarea plasmei de uraniu, descrise la pct. 5.8.3 din anexa nr. II.
(viii) Fabricarea tuburilor de zirconiu
Prin tuburi de zirconiu se intelege tuburile descrise la pct. 1.6 din anexa nr. II.
(ix) Fabricarea sau imbunatatirea calitativa a apei grele sau a deuteriului
Prin apa grea sau deuteriu se intelege deuteriul, apa grea (oxid de deuteriu), precum si orice alt compus al deuteriului, in care raportul atomic deuteriu/hidrogen depaseste 1:5.000.
(x) Fabricarea grafitului de calitate nucleara
Prin grafit de calitate nucleara se intelege grafitul cu puritate mai mare de 5 ppm (parti per milion) echivalent bor si cu o densitate mai mare de 1,50 g/cmc.
(xi) Fabricarea recipientelor pentru combustibilul iradiat
Prin recipient pentru combustibilul iradiat se intelege un vas pentru transportul si/sau depozitarea combustibilului iradiat care asigura protectia chimica, termica si radiologica, permitand disiparea caldurii reziduale in timpul manipularii, transportului si depozitarii.
(xii) Fabricarea barelor de control ale reactorului
Prin bare de control ale reactorului se intelege barele descrise la pct. 1.4 din anexa nr. II.
(xiii) Fabricarea rezervoarelor si a recipientelor de asigurare a sigurantei starii de criticitate
Prin rezervoare si recipiente de asigurare a sigurantei starii de criticitate se intelege acele elemente descrise la pct. 3.2 si 3.4 din anexa nr. II.
(xiv) Fabricarea masinilor de debitare pentru elementele combustibile iradiate
Prin masini de debitare pentru elementele combustibile iradiate se intelege echipamentele descrise la pct. 3.1 din anexa nr. II.
(xv) Construirea celulelor fierbinti
Prin celule fierbinti se intelege o celula sau un ansamblu de celule interconectate, totalizand un volum minim de 6 mc si un grad de protectie egal sau mai mare decat echivalentul a 0,5 m de beton, avand o densitate de 3,2 g/cmc sau mai mare, dispunand de echipament de manipulare de la distanta.
ANEXA II
--------
la protocolul aditional
-----------------------
LISTA
cuprinzand echipamentele si materialele nonnucleare
specificate pentru raportarea exporturilor
si importurilor conform art. 2a)(ix)
1. Reactorii si echipamentele aferente
1.1. Reactorii nucleari
Reactori nucleari in stare de operare, capabili sa intretina o reactie de fisiune in lant controlata, excluzand reactorii de putere zero, acestia fiind definiti ca reactori cu o rata nominala maxima de producere a plutoniului care nu depaseste 100 grame/an.
Nota explicativa:
Notiunea de reactor nuclear include elementele din interiorul vasului reactor sau fixate direct la acesta, echipamentele care controleaza nivelul puterii in zona activa, precum si componentele care in mod normal contin ori vin in contact direct sau controleaza agentul primar de racire a zonei active.
Nu se intentioneaza sa se excluda reactorii care ar putea fi modificati rezonabil pentru a produce semnificativ mai mult de 100 grame de plutoniu pe an. Reactorii proiectati sa functioneze la niveluri de putere semnificative, indiferent de capacitatea lor de a produce plutoniu, nu sunt considerati "reactori de putere zero".
1.2. Vasele de presiune ale reactorului
Vase metalice, sub forma de unitati complete sau de piese majore prefabricate in scopul mentionat, care sunt special proiectate ori fabricate sa contina zona activa, in sensul definit la pct. 1.1 si capabile sa reziste la presiunea de functionare a agentului primar de racire.
Nota explicativa:
Placa superioara a unui vas de presiune al reactorului este cuprinsa in componenta de la pct. 1.2., ca piesa prefabricata majora a vasului de presiune.
Componentele interne ale reactorului (de exemplu: coloanele si placile de sustinere a zonei active si alte componente interne ale vasului, tuburile de ghidare a barelor de control, ecranele termice, deflectoarele, placile cu grile ale zonei active, placile de difuzie etc.) sunt livrate in mod normal de furnizorul reactorului. In unele cazuri, anumite componente interne de sustinere sunt incluse din fabricatie in vasul de presiune. Aceste componente au o importanta majora pentru siguranta si fiabilitatea functionarii reactorului (si, din acest motiv, din punctul de vedere al garantiei si al resonsabilitatii asumate de furnizorul reactorului), astfel incat furnizarea lor in afara contractului de achizitie a reactorului nu ar fi o practica obisnuita. De aceea, desi furnizarea separata a acestor componente, special proiectate si fabricate, de mare importanta, de mari dimensiuni si avand un pret ridicat nu ar fi neaparat considerata ca iesind din sfera de interes, acest mod de furnizare este considerat nedorit.
1.3. Masinile de incarcare-descarcare a combustibilului nuclear
Echipament de manipulare, special proiectat sau pregatit pentru a introduce ori a extrage combustibilul dintr-un reactor nuclear, in sensul definit la pct. 1.1, capabil de operatiuni in timpul functionarii reactorului sau care foloseste caracteristici tehnice performante de pozitionare si aliniere pentru a permite derularea operatiunilor complexe de incarcare in timpul opririi, cum sunt cele in timpul carora observarea directa sau accesul la combustibil nu sunt posibile.
1.4. Barele de control al reactorului
Bare special proiectate si fabricate pentru controlul ratei de reactie intr-un reactor nuclear, in sensul definit la pct. 1.1.
Nota explicativa:
Aceste componente includ, alaturi de absorbantul de neutroni, structurile de sustinere sau suspensie ale acestuia, daca acestea au fost furnizate separat.
1.5. Tuburile sub presiune ale reactorului
Tuburile care sunt special proiectate sau fabricate sa contina elementele combustibile si agentul primar de racire a unui reactor nuclear, in sensul definit la pct. 1.1., la presiuni de functionare ce pot depasi 5,1 MPa (740 psi).
1.6. Tuburile din zirconiu
Zirconiul metalic si aliajele pe baza de zirconiu, sub forma tuburilor sau a ansamblurilor de tuburi, in cantitati ce depasesc 500 kg in timpul oricarei perioade de 12 luni, special proiectate sau fabricate pentru a fi utilizate in sensul definit la pct. 1.1., intr-un reactor nuclear si in care raportul maselor de hafniu/zirconiu este mai mic de 1:500.
1.7. Pompele agentului primar de racire
Pompe special proiectate sau fabricate pentru circulatia agentului primar de racire pentru reactorii nucleari, in sensul definit la pct. 1.1.
Nota explicativa:
Pompele, special proiectate sau fabricate, pot include sisteme complexe cu dispozitive de etansare simple sau multiple, pentru a preveni scurgerile agentului primar de racire, pompe de circulatie capsulate si pompe cu sisteme de masa inertiala. Aceasta definitie cuprinde pompele certificate conform standardului NC-1 sau standardelor echivalente.
2. Materiale nonnucleare pentru reactori
2.1. Deuteriu si apa grea
Deuteriu, apa grea (oxid de deuteriu) si orice alt compus al deuteriului in care raportul atomic deuteriu-hidrogen depaseste valoarea 1:5.000, destinat folosirii intr-un reactor nuclear, in sensul definit la pct. 1.1., in cantitati ce depasesc 200 kg de atomi de deuteriu in timpul oricarei perioade de 12 luni, oricare ar fi tara de destinatie.
2.2. Grafit de puritate nucleara
Grafit avand un nivel de puritate mai mare de 5 ppm (parti per milion) echivalent de bor si cu o densitate mai mare de 1,5 g/cmc, destinat utilizarii intr-un reactor nuclear, in sensul definit la pct. 1.1, in cantitati ce depasesc 3 x 10^4 kg (30 tone metrice) in timpul oricarei perioade de 12 luni, oricare ar fi tara de destinatie.
Nota:
In scopul intocmirii de rapoarte, Guvernul va determina daca exporturile de grafit cu specificatiile de mai sus sunt sau nu destinate utilizarii in reactori nucleari.
3. Uzinele pentru reprelucrarea elementelor combustibile iradiate, precum si echipamente special proiectate sau fabricate in acest scop
Nota introductiva:
Activitatea de reprelucrare a combustibilului nuclear iradiat separa plutoniul si uraniul din produsii de fisiune de radioactivitate ridicata si alte elemente transuraniene. Aceasta separare poate fi realizata prin diferite procese tehnice. Totusi, in ultimii ani cel mai acceptat si folosit proces a devenit PUREX. PUREX implica dizolvarea combustibilului nuclear iradiat in acid azotic, urmata de separarea uraniului, plutoniului, precum si a produsilor de fisiune prin extractie cu solventi, utilizand un amestec de tributil fosfat intr-un solvent organic.
Instalatiile PUREX au functii de proces similare unele cu altele, incluzand: debitarea elementului combustibil iradiat, dizolvarea combustibilului, extractia cu solventi si stocarea solutiilor obtinute. Poate exista, de asemenea, echipament pentru denitrurarea termica a azotatului de uraniu, conversia azotatului de plutoniu in oxid sau metal si tratarea solutiilor de produsi de fisiune pana la o forma corespunzatoare stocarii pe termen lung sau depozitarii definitive. Totusi, configuratia si tipul particular ale echipamentului care realizeaza aceste functii pot diferi de la o instalatie PUREX la alta din diverse motive, incluzand, printre altele, tipul si cantitatea de combustibil nuclear iradiat care urmeaza sa fie reprelucrat si dispunerea dorita a materialelor recuperate, precum si filozofia principiilor de securitate nucleara si intretinere care au fost folosite in proiectarea instalatiei.
O "uzina pentru reprelucrarea elementelor combustibile iradiate" include echipamente si componente care, in mod normal, vin in contact direct si controleaza direct combustibilul iradiat si materialul nuclear principal si fluxul de prelucrare a produsilor de fisiune.
Aceste procese, incluzand sistemele complete pentru conversia plutoniului si productia de plutoniu metalic, pot fi identificate prin masurile luate pentru a preveni starea de criticitate (de exemplu, prin geometrie), expunerea la radiatii (de exemplu, prin ecranare) si riscul de contaminare (de exemplu, prin confinare).
Echipamentele care se considera ca intra sub incidenta celor desemnate ca "echipamente special proiectate sau fabricate" pentru reprelucrarea elementelor combustibile iradiate includ:
3.1. Masini de debitare pentru elementele combustibile iradiate
Nota introductiva:
Acest echipament realizeaza o bresa in teaca combustibilului nuclear pentru a putea expune dizolvarii materialul nuclear iradiat. Sunt folosite in mod curent foarfeci de metal special proiectate pentru decupari, dar poate fi utilizat si echipament avansat din punct de vedere tehnic, cum ar fi laserele.
Echipamente de operare la distanta, special proiectate sau fabricate pentru a fi utilizate intr-o uzina de reprelucrare, astfel cum a fost definita mai sus, si destinate pentru a decupa, a debita sau a forfeca ansamblurile de combustibil nuclear, fasciculele sau barele de combustibil iradiate.
3.2. Dizolvanti
Nota introductiva:
In mod normal dizolvantii primesc tronsoanele debitate de combustibil iradiat. In aceste vase, care prezinta siguranta in timpul criticitatii, materialul nuclear este dizolvat in acid azotic si partile exfoliate ramase sunt indepartate din fluxul de tratare.
Rezervoare care prezinta siguranta in timpul criticitatii (de exemplu: rezervoare de diametru mic, inelare sau plate), special proiectate si fabricate pentru a fi folosite intr-o instalatie de reprelucrare destinata dizolvarii combustibilului nuclear iradiat, asa cum a fost definita mai sus, capabile sa reziste la lichide fierbinti, puternic corozive si care pot fi incarcate si intretinute prin control de la distanta.
3.3. Extractori cu solvent si echipament de extractie cu solventi
Nota introductiva:
Extractorii cu solvent primesc atat solutia de combustibil iradiat provenita de la dizolvanti, cat si solutia organica care separa uraniul, plutoniul si produsii de fisiune. Echipamentul de extractie cu solventi este in mod normal proiectat sa respecte parametrii rigurosi de functionare, cum ar fi: durata de viata utila lunga, fara cerinte de intretinere si care se preteaza la inlocuire usoara, simplitate in functionare si control, precum si flexibilitate la variatiile conditiilor de proces.
Extractorii cu solvent, precum coloane de tip impachetat sau pulsat, amestecatori-decantori sau extractori centrifugali, special proiectati sau pregatiti pentru a fi utilizati intr-o uzina de reprelucrare a combustibilului iradiat. Extractorii cu solvent trebuie sa fie rezistenti la efectul de coroziune al acidului azotic. Extractorii cu solvent sunt in mod normal fabricati sa respecte standarde ridicate (incluzand tehnici de sudura, inspectie, asigurarea calitatii si tehnicile de control al calitatii), produsi din otel inoxidabil cu continut scazut de carbon, din titan, zirconiu sau alte materiale de calitate superioara.
3.4. Recipiente de colectare sau de stocare a solutiilor chimice
Nota introductiva:
Din procesul de extractie cu solventi rezulta 3 tipuri de solutii principale. Recipientele de colectare si de stocare sunt folosite in cursul tratamentului pentru prelucrare ulterioara a tuturor celor 3 tipuri de solutii, dupa cum urmeaza:
a) solutia pura de azotat de uraniu este concentrata prin evaporare si este convertita in oxid de uraniu printr-un proces de denitrurare. Acest oxid este refolosit in ciclul combustibilului nuclear;
b) solutia de produsi de fisiune puternic radioactivi este in mod normal concentrata prin evaporare si stocata sub forma de concentrat lichid. Acest concentrat se poate evapora ulterior si se poate converti intr-o forma corespunzatoare pentru stocare sau depozitare finala;
c) solutia pura de azotat de plutoniu este concentrata si stocata inainte de a fi transferata in stadiile urmatoare de tratament. In particular, recipientele de colectare si de stocare pentru solutiile de plutoniu sunt proiectate sa evite problemele de criticitate ce pot rezulta din modificarile care apar in concentratia si forma acestui flux.
Recipientele de colectare si de stocare, special proiectate si fabricate pentru folosirea intr-o instalatie de reprelucrare a combustibilului iradiat. Recipientele de colectare si de stocare trebuie sa fie rezistente la efectul coroziv al acidului azotic. Recipientele de colectare si de stocare sunt fabricate, in mod normal, din materiale precum otel inoxidabil cu continut scazut de carbon, titan sau zirconiu ori din alte materiale de calitate superioara. Recipientele de colectare si de stocare pot fi proiectate pentru operarea si intretinerea de la distanta si pot avea urmatoarele caracteristici, in scopul de a controla riscul atingerii starii de criticitate:
1. structuri interne sau pereti cu un echivalent de bor de cel putin 2%;
sau
2. un diametru maxim de 175 mm (7 inch) pentru rezervoarele cilindrice;
sau
3. o largime maxima de 74 mm (3 inch) pentru rezervoarele circulare sau plate.
3.5. Sistemul de conversie a azotatului de plutoniu in oxid
Nota introductiva:
In majoritatea instalatiilor de reprelucrare acest proces final implica conversia solutiei de azotat de plutoniu in dioxid de plutoniu. Principalele activitati implicate in acest proces sunt: stocarea si ajustarea solutiei, precipitarea si separarea solid/lichid, calcinarea, manipularea produsului, ventilarea, gestionarea deseurilor si controlul procesului.
Sisteme complete, special proiectate sau fabricate pentru conversia azotatului de plutoniu in oxid de plutoniu, care sunt in mod special adaptate pentru a evita riscul atingerii starii de criticitate si efectele radiatiilor si pentru a reduce la minimum riscurile de toxicitate.
3.6. Sistemul de conversie a oxidului de plutoniu in metal
Nota introductiva:
Acest proces, care poate fi asociat unei instalatii de reprelucrare, implica fluorurarea dioxidului de plutoniu, in mod normal cu acid fluorhidric puternic coroziv, in scopul de a produce fluorura de plutoniu, care este ulterior redusa utilizandu-se calciu metalic de puritate ridicata pentru a produce plutoniu metalic si o cenusa de fluorura de calciu. Principalele activitati implicate in acest proces sunt: fluorurarea (implicand, de exemplu, echipamente fabricate sau placate cu un metal pretios), reducerea metalului (folosind, de exemplu, creuzete ceramice), recuperarea cenusii, manipularea produsului, ventilarea, gestionarea deseurilor si controlul procesului.
Sisteme complete, special proiectate sau fabricate pentru producerea plutoniului metalic, in particular adaptate pentru a evita riscul atingerii starii de criticitate si efectele radiatiilor si pentru a reduce la minimum riscurile de toxicitate.
4. Uzinele pentru fabricarea elementelor combustibile
O "uzina pentru fabricarea elementelor combustibile" include echipamentul:
a) care, in mod normal, vine in contact direct cu, proceseaza ori controleaza in mod direct fluxul de producere a materialelor nucleare; sau
b) care asigura sigilarea materialelor nucleare in interiorul tecii de protectie.
5. Uzinele pentru separarea izotopilor de uraniu si echipamentele special proiectate sau fabricate in acest scop, altele decat instrumentele analitice
Componente ale echipamentelor care se considera ca intra sub incidenta notiunii de "echipamente special proiectate sau fabricate in acest scop, altele decat instrumentele analitice" pentru separarea izotopilor de uraniu, care includ:
5.1. Dispozitive centrifugale de gaz, ansambluri si componente special proiectate sau pregatite pentru a fi utilizate in ansamblurile centrifugale de gaz
Nota introductiva:
Ansamblul centrifugal de gaz consta, in mod normal, in unul sau mai multi cilindri cu pereti subtiri, cu diametrul variind intre 75 mm (3 inch) si 400 mm (16 inch), situat/situati intr-o incinta vidata si avand o viteza periferica de rotatie de ordinul a 300 m/s sau mai mult si un ax central vertical. In scopul obtinerii unei viteze ridicate, materialele de constructie pentru elementele de rotatie si ansamblul rotor trebuie sa aiba un raport rezistenta-densitate ridicat si, ca urmare, componentele sale individuale trebuie prelucrate foarte precis, cu tolerante foarte mici pentru a impiedica jocul fata de ax. Fata de alte ansambluri centrifugale, ansamblul centrifugal de gaz pentru imbogatirea uraniului se caracterizeaza prin prezenta in camera rotorului a uneia sau mai multor deflectoare rotative in forma de disc, a unui ansamblu de tuburi fixe ce serveste la introducerea si extragerea UF(6) gazos si a cel putin 3 canale separate, dintre care doua sunt conectate la cupele centrifugei, ce se intind de la ax la periferia camerei rotorului. De asemenea, in incinta vidata se gasesc elemente critice, care nu se rotesc si care, desi sunt special proiectate, nu sunt dificil de fabricat si nici nu sunt realizate din materiale speciale. O instalatie de centrifugare necesita totusi un numar mare de asemenea componente, astfel incat cantitatile sa constituie un indiciu important al utilizarii finale.
5.1.1. Componente aflate in rotatie
a) Ansamblurile rotoare complete:
Cilindri cu pereti subtiri sau un ansamblu de cilindri cu pereti subtiri, fabricati din unul sau mai multe materiale ce au un raport rezistenta-densitate ridicat, asa cum s-a descris in nota explicativa a prezentei sectiuni. Daca este vorba de un ansamblu, cilindrii sunt legati intre ei cu ajutorul unor inele sau burdufuri flexibile, asa cum sunt descrise la pct. 5.1.1 c). Rotorul este echipat cu deflector(deflectoare) intern(interne) si cu garnituri de capat, asa cum sunt descrise la pct. 5.1.1 d) si e), daca este gata pentru utilizare. Totusi ansamblul complet poate fi livrat doar asamblat partial.
b) Tuburile rotoare:
Cilindri special construiti sau pregatiti, cu pereti subtiri avand grosimea de 12 mm (0,5 inch) sau mai putin, un diametru cuprins intre 75 mm (3 inch) si 400 mm (16 inch) si realizati din unul sau mai multe materiale avand raportul rezistenta-densitate ridicat, asa cum s-a descris in nota explicativa a prezentei sectiuni.
c) Inele si burdufuri:
Componente special proiectate sau fabricate pentru a furniza suportul local tubului rotor sau pentru a lega impreuna un anumit numar de tuburi rotoare. Burduful este un cilindru scurt, avand o grosime a peretilor de 3 mm (0,12 inch) sau mai putin, un diametru cuprins intre 75 mm (3 inch) si 400 mm (16 inch), avand o infasurare si fiind realizat din unul dintre materialele avand raportul rezistenta-densitate ridicat, astfel cum s-a descris in nota explicativa a prezentei sectiuni.
d) Deflectoarele:
Componente circulare cu diametrul cuprins intre 75 mm (3 inch) si 400 mm (16 inch), special proiectate sau fabricate pentru a fi montate in interiorul tubului rotor al centrifugei, in scopul de a izola camera de extragere de camera principala de separare si, in unele cazuri, de a facilita circulatia UF(6) gazos in interiorul camerei principale de separare a tubului rotor, si realizate din unul sau mai multe materiale avand raportul rezistenta-densitate ridicat, astfel cum s-a descris in nota explicativa a prezentei sectiuni.
e) Garniturile de etansare superioare/inferioare:
Componente circulare cu diametrul cuprins intre 75 mm (3 inch) si 400 mm (16 inch), special proiectate sau fabricate pentru a fi montate la capetele tubului rotor, mentinand UF(6) in interiorul acestuia si, in unele cazuri, pentru a sustine, retine sau contine ca parte integranta un element al punctului de sprijin superior (garnitura de etansare superioara) sau pentru a sustine elementele rotative ale motorului si ale punctului de sprijin inferior (garnitura de etansare inferioara), si realizate din unul ori mai multe materiale avand raportul rezistenta-densitate ridicat, astfel cum s-a descris in nota explicativa a prezentei sectiuni.
Nota explicativa:
Materialele folosite pentru componentele rotative ale centrifugei sunt:
a) otel martesitic avand o tensiune limita de rupere egala cu sau mai mare de 2,05 x 10^9 N/mp (300.000 psi);
b) aliaje de aluminiu avand o tensiune limita de rupere egala cu sau mai mare de 0,46 x 10^9 N/mp (67.000 psi);
c) materiale filiforme potrivite pentru a fi utilizate in structuri compuse si avand un modul specific de 12,3 x 10^6 m sau mai mult si o tensiune limita specifica de rupere egala cu sau mai mare de 0,3 x 10^6 m ["modulul specific" reprezinta Modulul lui Young (in N/mp) impartit la greutatea specifica (in N/mc); "limita specifica la rupere" reprezinta rezistenta limita la rupere (in N/mp) impartita la greutatea specifica (in N/mc)].
5.1.2. Componente statice:
a) Lagarele de suspensie magnetica:
Ansambluri de suport, special proiectate si pregatite, constand intr-un electromagnet inelar suspendat, aflat intr-o carcasa ce contine un agent de amortizare. Carcasa va fi realizata dintr-un material rezistent la actiunea UF(6) (vezi nota explicativa de la pct. 5.2). Electromagnetul este cuplat la o piesa polara sau la un al doilea magnet fixat la garnitura de etansare superioara descrisa la pct. 5.1.1. e). Electromagnetul inelar poate avea raportul dintre diametrul exterior si diametrul interior mai mic sau egal cu 1,6:1. Electromagnetul inelar poate avea permeabilitatea initiala egala cu sau mai mare de 0,15 H/m (120.000 in unitati CGS) ori o remanenta de 98,5% sau mai mult ori o densitate de energie electromagnetica mai mare de 80 kJ/mc (10^7 gauss-oersted). Suplimentar fata de proprietatile obisnuite ale materialului exista o conditie esentiala care atesta ca deviatia axelor magnetice in raport cu axele geometrice este limitata la tolerante foarte mici (mai mici de 0,1 mm sau de 0,004 inch) ori omogenitatea materialului magnetului trebuie in mod special impusa.
b) Lagarele/amortizoarele:
Lagare special proiectate sau pregatite, ce contin un ansamblu pivot/capac montat la partea superioara a dispozitivului de amortizare. Pivotul se compune in mod obisnuit dintr-un arbore de otel calit, care prezinta la una dintre extremitati o emisfera si un dispozitiv de fixare la garnitura de etansare inferioara, descrisa in sectiunea 5.1.1. e), la cealalta extremitate. Arborele poate fi echipat totusi si cu lagar hidrodinamic. Capacul este tip "pastila" cu o adancitura in forma de emisfera pe o suprafata. Aceste componente sunt furnizate deseori separat de dispozitivul de amortizare.
c) Pompele moleculare:
Cilindri special proiectati sau fabricati, avand pe suprafetele interne caneluri elicoidale obtinute prin extrudare sau rabotare si ale caror margini sunt prelucrate prin alezare. Dimensiunile tipice sunt urmatoarele: diametrul interior cuprins intre 75 mm (3 inch) si 400 mm (16 inch), grosimea peretilor egala cu 10 mm (0,4 inch) sau mai mult, iar lungimea egala cu sau mai mare decit diametrul. In mod obisnuit, canelurile au sectiunea dreptunghiulara si o adancime egala cu sau mai mare de 2 mm (0,08 inch).
d) Statoarele motorului:
Statoare inelare, special proiectate sau fabricate, pentru motoare de curent alternativ multifazice, de mare viteza, histerezice (sau de reluctanta), pentru functionarea sincrona in vid, in domeniul de frecventa cuprins intre 600 Hz si 2.000 Hz si intr-un domeniu de putere cuprins intre 50 VA si 1.000 VA. Statoarele constau intr-un miez lamelar de otel care are pierderi mici, pe care se realizeaza infasurari multifazice in straturi subtiri cu o grosime de 2,0 mm (0,08 inch) sau mai putin.
e) Carcasa/recipientele dispozitivului centrifugal:
Componente special proiectate sau pregatite, ce contin ansamblul tubului rotor al unui dispozitiv centrifugal de gaz. Carcasa consta intr-un cilindru rigid cu o grosime a peretilor de cel mult 30 mm (1,2 inch), avand extremitatile prelucrate cu precizie, in vederea unei bune fixari a lagarelor de sprijin, si una sau mai multe flanse pentru montare. Extremitatile prelucrate sunt paralele intre ele si perpendiculare pe axa longitudinala a cilindrului, cu o deviatie de 0,05° sau mai putin. Carcasa poate avea, de asemenea, o structura tip "fagure" ce permite adaptarea mai multor tuburi rotoare. Carcasele sunt realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul de coroziune al UF(6).
f) Cupele centrifugei:
Tuburi cu diametrul de pana la 12 mm (0,5 inch), special proiectate sau fabricate pentru a extrage UF(6) gazos continut in interiorul tubului rotor prin actiunea unui tub Pitot (altfel spus, deschiderea lor se varsa in fluxul gazos periferic din interiorul tubului, configuratie obtinuta, de exemplu, curband extremitatea unui tub dispus radial) si putand fi racordate la sistemul central de extragere a gazului. Tuburile sunt realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul de coroziune al UF(6).
5.2. Sisteme auxiliare, echipamente si componente special proiectate si pregatite pentru uzinele de imbogatire cu dispozitive centrifugale de gaz
Nota introductiva:
Sistemele auxiliare, echipamentele si componentele pentru o uzina de imbogatire prin centrifugare cu gaz sunt sistemele necesare pentru introducerea UF(6) in centrifuge, pentru legarea centrifugelor unele de altele in cascada (sau in trepte), pentru a obtine grade de imbogatire din ce in ce mai ridicate, ca si pentru extragerea UF(6) din centrifuge ca "produs" si "reziduu", impreuna cu echipamentul necesar pentru conducerea centrifugelor sau pentru controlul uzinei.
In mod normal UF(6) este sublimat folosindu-se autoclave incalzite si este repartizat in stare gazoasa catre diversele centrifuge cu ajutorul unui colector tubular in cascada. Fluxurile de UF(6) gazos "produs" si "reziduuri", ce ies din centrifuge, sunt, de asemenea, indreptate printr-un colector tubular in cascada spre trapele reci [ce functioneaza la temperaturi de aproximativ 203 K (-70°C)], unde UF(6) este condensata inainte de a fi transferata in containere, pentru transport sau stocare. Deoarece o uzina de imbogatire contine mai multe mii de centrifuge montate in cascada, exista mai multi kilometri de conducte ce incorporeaza mii de suduri, ceea ce implica o repetabilitate considerabila a montajului. Echipamentul, componentele si sistemele de conducte sunt fabricate pentru conditii de vid inalt si dupa standarde riguroase de curatenie.
5.2.1. Sisteme de alimentare/sisteme de extragere a produsului si a reziduurilor
Sisteme de proces, special proiectate sau fabricate, incluzand:
- autoclave de alimentare (sau statii) folosite pentru a introduce UF(6) in cascada de centrifuge la o presiune de pana la 100 kPa (15 psi) si la un debit de 1 kg/h sau mai mult;
- desublimatoare (sau trape reci) folosite pentru a extrage UF(6) din cascadele de centrifuge la o presiune ajungand pana la 3kPa (0,5 psi). Desublimatoarele pot fi racite pana la o temperatura de 203 K (-70°C) si incalzite pana la 343 K (70°C);
- statii pentru "produs" si pentru "reziduuri", folosite pentru a capta UF(6) in containere.
Aceasta uzina, echipamentele si conductele de lucru sunt realizate in intregime din sau protejate cu materiale rezistente la efectul coroziv al UF(6) (vezi nota explicativa a prezentei sectiuni) si sunt fabricate pentru conditii de vid inalt si dupa standarde riguroase de curatenie.
5.2.2. Sisteme de conducte si de colectare
Sisteme de conducte si de colectori, special proiectate sau fabricate pentru manipularea UF(6) in interiorul cascadei de centrifuge. Reteaua de conducte este in mod obisnuit realizata in sistem de colectare "triplu", fiecare centrifuga fiind conectata la fiecare dintre colectori. Astfel, repetabilitatea montajului este ridicata.
Sistemul este realizat in intregime din materiale rezistente la UF(6) (vezi nota explicativa a prezentei sectiuni) si este fabricat pentru conditii de vid inalt si dupa standarde riguroase de curatenie.
5.2.3. Spectrometre de masa pentru UF(6) /surse de ioni
Spectrometre de masa magnetice sau cvadripolare, special proiectate sau fabricate pentru extragerea "on-line" din fluxurile de UF(6) a probelor de gaz de intrare, de produs sau de reziduuri si avand toate caracteristicile urmatoare:
1. rezolutia unitara pentru unitatea de masa atomica mai mare de 320;
2. sursele de ioni construite din sau captusite cu foi din aliaj de Ni-Cr sau Monel ori Ni;
3. surse de ionizare prin bombardare cu electroni;
4. prezenta unui sistem colector corespunzator analizei izotopice.
5.2.4. Schimbatori de frecventa
Schimbatori de frecventa (cunoscuti, de asemenea, si sub denumirea de convertori sau invertori de frecventa) special proiectati sau fabricati pentru alimentarea statoarelor motorului, asa cum s-a definit la pct. 5.1.2d), sau parti, componente si subansambluri ale unor asemenea schimbatori de frecventa, avand toate caracteristicile urmatoare:
1. iesire multifazica cuprinsa intre 600 Hz si 2.000 Hz;
2. stabilitate ridicata (avand un control al frecventei mai bun de 0,1%);
3. distorsiune armonica scazuta (mai mica de 2%); si
4. un randament mai mare de 80%.
Nota explicativa:
Elementele enumerate mai sus fie vin in contact direct cu gazul de proces UF(6), fie controleaza direct centrifugele si trecerea gazului de la o centrifuga la alta si de la o cascada la alta.
Printre materialele rezistente la actiunea coroziva a UF(6) se numara otelul inoxidabil, aluminiul, aliajele de aluminiu, nichelul si aliajele ce contin 60% sau mai mult nichel.
5.3. Ansambluri si componente special proiectate sau fabricate pentru a fi utilizate in procesul de imbogatire prin difuzie gazoasa
Nota introductiva:
In cadrul metodei de separare a izotopilor de uraniu prin difuzie gazoasa, ansamblul tehnologic principal consta intr-o bariera poroasa speciala de difuzie gazoasa, un schimbator de caldura pentru racirea gazului (care se incalzeste prin procesul de compresie), vane de izolare si vane de etansare, precum si din conducte. Intrucat tehnologia de difuzie gazoasa utilizeaza hexafluorura de uraniu [UF(6)], suprafata tuturor echipamentelor, conductelor si a aparaturii (care vin in contact cu gazul) trebuie realizata din materiale care raman stabile atunci cand vin in contact cu UF(6). O instalatie de difuzie gazoasa necesita un numar mare de ansambluri de acest tip, astfel incat cantitatea poate fi un indicator important al utilizarii finale.
5.3.1. Bariere de difuzie gazoasa:
a) filtre poroase, subtiri, special proiectate sau fabricate, avand dimensiunea porilor cuprinsa intre 100-1.000 A (Angstroms), o grosime de 5 mm (0,2 inch) sau mai putin, iar pentru forma tubulara un diametru de 25 mm (1 inch) sau mai putin, si realizate din materiale metalice, polimeri ori materiale ceramice rezistente la efectul de coroziune al UF(6); si
b) compozitii sau pulberi special fabricate pentru producerea unor asemenea filtre. Aceste compozitii sau pulberi contin nichel ori aliaje cu continut de nichel de 60% sau mai mult, oxid de aluminiu ori polimeri hidrocarburati in totalitate fluorurati, rezistenti la actiunea UF(6) , avand o puritate de 99,9% sau mai mult, dimensiunea unei particule fiind mai mica de 10 microni si avand un inalt grad de uniformitate a dimensiunii particulelor, care sunt special pregatite pentru realizarea barierelor de difuzie gazoasa.
5.3.2. Carcase si dispozitive de imprastiere
Vase cilindrice ermetice, special proiectate sau fabricate avand un diametru mai mare de 300 mm (12 inch) si o lungime mai mare de 900 mm (35 inch) ori vase de forma dreptunghiulara avand dimensiuni comparabile si care au un racord de intrare si doua de iesire, toate cu un diametru mai mare de 50 mm (2 inch), pentru a include bariera de difuzie gazoasa, realizate din sau captusite cu materiale rezistente la efectul de coroziune al UF(6) si proiectate pentru a putea fi instalate orizontal sau vertical.
5.3.3. Compresoare si suflante de gaz
Compresoare axiale, centrifugale sau volumetrice, special proiectate sau fabricate, ori suflante de gaz cu o capacitate de aspiratie a UF(6) de 1 mc/min. sau mai mult si cu presiune de descarcare de pana la cateva sute de kPa (100 psi), proiectate pentru functionarea pe termen lung in mediu de UF(6), cu sau fara un motor electric de putere corespunzatoare, precum si ansambluri separate de compresoare si suflante de gaz de acest tip. Aceste compresoare si suflante de gaz au un raport de compresie intre 2:1 si 6:1 si sunt realizate din sau captusite cu materiale rezistente la efectul coroziv al UF(6).
5.3.4. Garnituri de etansare a arborilor
Garnituri de etansare a arborilor - garnituri de vid special proiectate sau fabricate, cu conexiuni de alimentare si de evacuare, pentru a asigura intr-un mod fiabil etanseitatea arborelui ce leaga rotorul compresorului sau al suflantei de gaz de motorul de antrenare, impiedicand aerul sa penetreze in camera interioara a compresorului sau a suflantei de gaz care este umpluta cu UF(6). Aceste garnituri sunt proiectate in mod normal pentru un debit de penetrare a gazului tampon mai mic de 1.000 cmc/min. (60 inch/min.)
5.3.5. Schimbatori de caldura pentru racirea UF(6)
Schimbatori de caldura, special proiectati ori fabricati, realizati din sau captusiti cu materiale rezistente la efectul coroziv al UF(6) (exceptand otelul inoxidabil) ori din cupru sau orice combinatie a acestor metale si prevazuti pentru un grad de variatie a presiunii prin scurgere mai mic de 10 Pa (0,0015 psi) pe ora la o presiune diferentiala de 100 kPa (15 psi).
5.4. Sisteme auxiliare, echipamente si componente special proiectate sau fabricate pentru a fi utilizate in procesul de imbogatire prin difuzie gazoasa
Nota introductiva:
Sistemele auxiliare, echipamentele si componentele folosite in uzinele de imbogatire prin difuzie gazoasa sunt sistemele necesare pentru introducerea UF(6) in ansamblul de difuzie gazoasa, pentru a lega in cascada (sau in trepte) ansamblurile individuale, pentru a obtine grade de imbogatire din ce in ce mai ridicate si a extrage "produsul" si "reziduurile" de UF(6) din cascadele de difuzie. Datorita proprietatilor puternic inertiale ale cascadelor de difuzie, orice intrerupere a functionarii lor si in special oprirea pot avea consecinte serioase. Prin urmare, mentinerea unei atmosfere vidate riguroase si constante in toate sistemele tehnologice, protectia automata fata de accidente si reglarea automata si precisa a fluxului de gaz sunt elemente de importanta majora in instalatia de difuzie gazoasa. Totul conduce la necesitatea de a echipa instalatia cu un numar mare de sisteme speciale de masurare, reglare si control.
In mod normal, la iesirea din cilindrii plasati in autoclave, UF(6) se evapora si este trimisa in forma gazoasa la punctul de intrare cu ajutorul colectorului tubular in cascada. Fluxurile gazoase de UF(6) de tip "produs" si "reziduuri" de la punctele de iesire sunt trecute prin colectorul tubular in cascada fie catre desublimatoare, fie catre statiile de compresie, unde UF(6) gazos este lichefiat inainte de transferul in containere potrivite pentru transport sau stocare. Deoarece uzina de imbogatire prin difuzie gazoasa consta intr-un numar mare de ansambluri de difuzie gazoasa dispuse in cascada, exista multi kilometri de tubulatura a cascadei, incorporand mii de suduri, cu un grad mare de repetitivitate in montaj. Echipamentul, componentele si sistemul de conducte sunt realizate pentru conditii de vid inalt si dupa standarde riguroase de curatenie.
5.4.1. Sisteme de alimentare/sisteme de extragere a "produsului" si a "reziduurilor"
Sisteme de proces, special proiectate sau fabricate, capabile sa functioneze la presiuni de 300 kPa (45 psi) sau mai putin, incluzand:
- autoclave de alimentare (sau sisteme), folosite pentru a introduce UF(6) in cascadele de difuzie gazoasa;
- desublimatoare (sau trape reci) folosite pentru a extrage UF(6) din cascadele de difuzie;
- statii de lichefiere unde UF(6) gazos din cascada este comprimat si racit pana se obtine UF(6) lichid;
- statii pentru "produs" si pentru "reziduuri" folosite pentru transferul UF(6) in containere.
5.4.2. Sistemele conductelor de colectare
Sisteme de conducte si sisteme de colectare, special proiectate sau fabricate pentru a manipula UF(6) in interiorul cascadelor de difuzie gazoasa. Aceasta retea de conducte este, in mod normal, de tip sistem colector "dublu", fiecare celula fiind conectata la fiecare dintre colectori.
5.4.3. Sisteme de vid
a) distribuitoare mari de vid, colectoare de vid si pompe de vid, special proiectate sau fabricate, avand o capacitate de absorbtie de 5 mc/min. (175 ft^3/min.) sau mai mare;
b) pompe de vid special proiectate pentru a functiona in atmosfera de UF(6), realizate din ori captusite cu aluminiu, nichel sau aliaje cu mai mult de 60% nichel. Aceste pompe pot fi rotative sau volumetrice, pot avea deplasari si etansari de fluorcarbon, precum si fluide speciale de lucru.
5.4.4. Vane speciale de oprire si de reglare
Vane speciale de oprire si de reglare - vane cu burduf, de oprire sau de reglare, cu actionare manuala ori automate, special proiectate sau pregatite, realizate din materiale rezistente la efectul coroziv al UF(6), avand un diametru intre 40 si 1.500 mm (1,5 pana la 59 inch), concepute pentru instalarea in sistemele principale si auxiliare ale uzinelor de imbogatire prin difuzie gazoasa.
5.4.5. Spectrometre de masa pentru UF(6)/surse de ioni
Spectrometre de masa magnetice sau cvadripolare, special proiectate sau fabricate pentru extragerea "on-line" din fluxurile de UF(6) a probelor de gaz de intrare, de "produs" ori de "reziduuri" si avand toate caracteristicile urmatoare:
1. rezolutia unitara pentru unitatea de masa atomica mai mare de 320;
2. surse de ioni construite din sau captusite cu foi din aliaj de Ni-Cr sau Monel ori Ni;
3. surse de ionizare prin bombardare cu electroni;
4. prezenta unui sistem colector corespunzator analizei izotopice.
Nota explicativa:
Elementele enumerate mai sus fie vin in contact direct cu UF(6) de proces in stare gazoasa, fie controleaza direct fluxul de gaz in cascada. Toate suprafetele care vin in contact cu gazul de proces sunt realizate in intregime din sau sunt captusite cu materiale rezistente la efectul coroziv al UF(6). In sensul aratat in sectiunile care fac referire la componentele pentru difuzie gazoasa, printre materialele rezistente la efectul coroziv al UF(6) se afla otelul inoxidabil, aluminiul, aliajele de aluminiu, oxidul de aluminiu, nichelul sau aliajele ce contin nichel in proportie de 60% sau mai mult, precum si polimeri de hidrocarburi total fluorurati, rezistenti la actiunea UF(6) .
5.5. Sisteme, echipamente si componente special proiectate sau fabricate pentru a fi folosite in uzinele de imbogatire prin procedeul aerodinamic
Nota introductiva:
In procesele tehnologice de imbogatire aerodinamica, un amestec format din UF(6) gazos si un gaz usor (hidrogen sau heliu) este comprimat si apoi trecut prin elementele de separare, in interiorul carora separarea izotopica este realizata datorita generarii unor puternice forte centrifuge de-a lungul geometriei peretilor. S-au dezvoltat cu succes doua procedee de acest tip, si anume: procedeul de separare prin ajutaje si procedeul cu tuburi vortex. Pentru ambele procese, componentele principale ale treptei de separare includ carcase cilindrice care adapostesc elementele speciale de separare (ajutaje sau tuburi vortex), compresoare de gaz si schimbatori de caldura destinati pentru a indeparta caldura rezultata din actiunea de compresie. O uzina de imbogatire prin procedeul aerodinamic necesita un numar de asemenea trepte de separare, incat cantitatile pot fi o indicatie importanta a utilizarii finale. Intrucat procedeele aerodinamice folosesc UF(6), toate suprafetele echipamentelor, conductelor si ale instrumentatiei (care vin in contact direct cu gazul) trebuie realizate din materiale care raman stabile in contact cu UF(6).
Nota explicativa:
Elementele mentionate in prezenta sectiune fie vin in contact direct cu UF(6) gazos de proces, fie controleaza direct fluxul de gaz din cascada. Toate suprafetele care vin in contact cu gazul de proces sunt realizate in intregime din sau sunt protejate prin materiale rezistente la actiunea UF(6). In sensul aratat in sectiunile care fac referire la elementele de imbogatire prin procedee aerodinamice, printre materialele rezistente la efectul coroziv al UF(6) se includ cuprul, otelul inoxidabil, aluminiul, aliajele de aluminiu, nichelul sau aliajele ce contin 60% nichel sau mai mult si polimeri de hidrocarburi total fluorurati, rezistenti la actiunea UF(6).
5.5.1. Ajutaje de separare
Ansambluri si ajutaje de separare special proiectate sau fabricate in acest scop.
Ajutajele de separare constau in canale curbate, prevazute cu crestaturi, avand o raza de curbura mai mica de 1 mm (de obicei intre 0,1 si 0,05 mm), rezistente la actiunea coroziva a UF(6) si avand in interior o muchie ascutita care separa fluxul de gaz ce trece prin ajutaj in doua fractiuni.
5.5.2. Tuburi vortex
Ansambluri si tuburi vortex special proiectate sau fabricate in acest scop. Tuburile elastice sunt de forma cilindrica sau conica, realizate din materiale rezistente la actiunea coroziva a UF(6) sau protejate de actiunea acestuia, avand un diametru cuprins intre 0,5 cm si 4 cm, un raport lungime-diametru de 20:1 sau mai putin si cu unul sau mai multe canale de admisie tangentiale. Tuburile pot fi echipate fie la un capat, fie la ambele cu adaosuri de tip ajutaj.
Nota explicativa:
Gazul de alimentare intra tangential in tubul vortex, pe la unul dintre capete sau prin intermediul unor vane turbionare ori tot tangential, prin numeroase orificii situate de-a lungul periferiei tubului.
5.5.3. Compresoare si suflante de gaz
Compresoare axiale, centrifugale ori volumetrice special proiectate sau fabricate ori suflante de gaz realizate din materiale rezistente la actiunea coroziva a UF(6) sau protejate de actiunea acestuia si cu o capacitate de aspiratie a amestecului UF(6) /gaz purtator (hidrogen sau heliu) de 2 mc/min. sau mai mult.
Nota explicativa:
Aceste compresoare si suflante de gaz au de obicei un raport de compresie cuprins intre 1,2:1 si 6:1.
5.5.4. Garnituri de etansare a arborilor
Garnituri de etansare a arborilor, special proiectate sau fabricate, cu conexiuni de alimentare si iesire, necesare pentru etansarea arborelui ce leaga rotorul compresorului sau rotorul suflantei de gaz la motorul de antrenare, pentru a asigura o etansare corespunzatoare impotriva pierderilor gazului de proces sau intrarii aerului ori a gazului de etansare in camera interioara a compresorului ori a suflantei de gaz plina cu un amestec de UF(6)/gaz purtator.
5.5.5. Schimbatoare de caldura pentru racirea gazului
Schimbatoare de caldura, special proiectate sau fabricate, realizate din ori protejate prin materiale rezistente la actiunea coroziva a UF(6).
5.5.6. Carcasele elementelor de separare
Carcase ale elementelor de separare, special proiectate sau fabricate, realizate din sau protejate prin materiale rezistente la actiunea coroziva a UF(6), destinate tuburilor elastice si ajutajelor de separare.
Nota explicativa:
Aceste carcase pot fi vase cilindrice cu un diametru mai mare de 300 mm si o lungime mai mare de 900 mm sau pot fi vase dreptunghiulare cu dimensiuni comparabile, care pot fi proiectate pentru instalare orizontala sau verticala.
5.5.7. Sisteme de alimentare/sisteme de extragere a produsului si a reziduurilor
Sisteme sau echipamente de proces pentru uzinele de imbogatire, special proiectate sau fabricate, realizate din ori protejate prin materiale rezistente la actiunea coroziva a UF(6), incluzand:
a) autoclave, cuptoare sau sisteme de alimentare folosite pentru a introduce UF(6) in procesul de imbogatire;
b) desublimatoare (sau trape reci) folosite pentru a extrage UF(6) din procesul de imbogatire, in vederea transferului ulterior dupa incalzire;
c) statii de lichefiere sau solidificare, utilizate pentru extragerea UF(6) din procesul de imbogatire, prin comprimarea si conversia UF(6) la o forma lichida sau solida;
d) statii pentru "produs" sau "reziduuri", folosite pentru transferul UF(6) in containere.
5.5.8. Sistemele conductelor de colectare
Sisteme de conducte de colectare, special proiectate sau fabricate, realizate din sau protejate prin materiale rezistente la actiunea coroziva a UF(6) , necesare pentru a manipula UF(6) in interiorul cascadelor aerodinamice. Aceasta retea de conducte este in mod normal de tip sistem colector "dublu", fiecare treapta sau grup de trepte fiind conectate la fiecare dintre colectori.
5.5.9. Sisteme si pompe de vid
a) sisteme de vid, special proiectate sau fabricate, avand o capacitate de absorbtie de 5 mc/min. sau mai mult si constand in distribuitoare mari de vid, colectoare de vid si pompe de vid, proiectate pentru a functiona in atmosfera de UF(6);
b) pompe de vid, special proiectate sau pregatite pentru a functiona in atmosfera de UF(6), realizate din sau protejate prin materiale rezistente la actiunea coroziva a UF(6). Aceste pompe pot utiliza etansari de fluorocarburi, precum si fluide speciale de lucru.
5.5.10. Vane speciale de oprire si de reglare
Vane cu burduf, de oprire sau de control, cu actionare manuala sau automata, special proiectate ori fabricate, realizate din sau protejate prin materiale rezistente la actiunea coroziva a UF(6), avand un diametru cuprins intre 40 mm si 1.500 mm, pentru instalare in sistemele principale si auxiliare ale uzinelor de imbogatire prin procedeul aerodinamic.
5.5.11. Spectrometre de masa pentru UF(6)/surse de ioni
Spectometre de masa magnetice sau cvadripolare, special proiectate sau fabricate pentru extragerea on-line din fluxurile de UF(6) a probelor de gaz de intrare, de "produs" sau "reziduuri" si avand toate caracteristicile urmatoare:
1. rezolutia unitara pentru masa mai mare de 320;
2. surse de ioni construite din sau captusite cu foi din aliaj de Ni-Cr sau Monel ori Ni;
3. surse de ionizare prin bombardare cu electroni;
4. prezenta unui sistem colector potrivit pentru analiza izotopica.
5.5.12. Sisteme de separare UF(6)/gaz purtator
Sisteme de proces pentru separarea UF(6) de gazul purtator (hidrogen sau heliu), special proiectate sau fabricate.
Nota explicativa:
Aceste sisteme sunt proiectate pentru a reduce concentratia de UF(6) din gazul purtator pana la 1 ppm sau mai putin si pot contine echipamente, precum:
a) schimbatori de caldura criogenici si crioseparatori, capabili sa atinga temperaturi de -120°C sau mai joase; sau
b) unitati de racire criogenice, capabile sa atinga temperaturi de -120°C sau mai joase; sau
c) ajutaje de separare sau tuburi vortex pentru separarea UF(6) din gazul purtator; sau
d) desublimatoare de UF(6), capabile sa atinga temperaturi de -20°C sau mai putin.
5.6. Sisteme, echipamente si componente, special proiectate sau pregatite pentru a fi folosite in uzinele de imbogatire prin procedeul de schimb chimic ori schimb de ioni
Nota introductiva:
Diferenta neinsemnata de masa dintre izotopii de uraniu cauzeaza usoare modificari in echilibrul reactiei chimice, fenomen care poate fi utilizat ca baza pentru separarea izotopilor. Au fost dezvoltate cu succes doua procedee: schimbul chimic lichid-lichid si schimbul ionic solid-lichid.
In procedeul de schimb chimic lichid-lichid, doua faze lichide nemiscibile (apoasa si organica) sunt puse in contact prin circulare in contracurent, in scopul de a obtine efectul de cascada corespunzator la mii de trepte de separare. Faza apoasa se compune din clorura de uraniu in solutie de acid chorhidric; faza organica consta intr-un agent de extractie continand clorura de uraniu intr-un solvent organic. Contactorii folositi in cascada de separare pot fi coloane de schimb lichid-lichid (cum ar fi coloanele pulsate cu talere perforate) sau contactori centrifugali lichid-lichid. Este necesar ca la fiecare dintre cele doua extremitati ale cascadei de separare sa se produca fenomene chimice de conversie (oxidare si reducere), pentru a indeplini cerintele de reflux la fiecare capat. O problema majora de proiectare o constituie evitarea contaminarii fluxurilor de proces cu anumiti ioni metalici. In consecinta, se folosesc coloane si conducte fabricate din plastic ori captusite in interior cu plastic (inclusiv prin folosirea polimerilor pe baza de fluorocarburi) si/sau coloane si conducte captusite in interior cu sticla.
In procedeul de schimb ionic solid-lichid imbogatirea este realizata prin adsorbtia/desorbtia uraniului pe o rasina schimbatoare de ioni sau un adsorbant, speciale si cu actiune foarte rapida. O solutie de uraniu in acid clorhidric si alti agenti chimici este trecuta prin coloanele cilindrice de imbogatire continand straturi compacte de adsorbant. Pentru ca procesul sa se deruleze continuu este necesar un sistem de reflux, care sa elibereze uraniul din adsorbant si sa il trimita inapoi in fluxul de lichide, astfel incat "produsul" si "reziduurile" sa poata fi colectate. Aceasta operatiune se realizeaza cu ajutorul agentilor chimici de oxidoreducere corespunzatori, care sunt total regenerati in circuite externe independente si pot fi partial regenerati chiar in coloanele de separare izotopica. Prezenta in proces a solutiilor concentrate de acid clorhidric fierbinte implica realizarea sau protejarea echipamentelor prin materiale speciale rezistente la coroziune.
5.6.1. Coloane de schimb lichid-lichid (schimb chimic)
Coloane de schimb lichid-lichid in contracurent, avand putere mecanica de intrare (de exemplu: coloane pulsate cu talere perforate, coloane cu talere oscilante si coloane prevazute cu turboagitatoare interne), special proiectate sau pregatite pentru imbogatirea uraniului, folosindu-se procedeul de schimb chimic. Pentru a rezista la coroziunea produsa de solutiile concentrate de acid clorhidric, aceste coloane si componentele lor interne sunt realizate din sau sunt protejate prin materiale plastice corespunzatoare (cum ar fi polimerii de fluorocarburi) ori sticla. Timpul de stationare pe o treapta al coloanelor este proiectat sa fie scurt (30 de secunde sau mai putin).
5.6.2. Contactori cetrifugali lichid-lichid (schimb chimic)
Contactori centrifugali lichid-lichid, special proiectati sau fabricati pentru imbogatirea uraniului, folosindu-se procedeul de schimb chimic. Asemenea contactori folosesc miscarea de rotatie pentru a obtine dispersia fluxurilor organice si apoase, apoi forta centrifuga pentru a separa fazele. Pentru a rezista la coroziunea produsa de solutiile concentrate de acid clorhidric, contactorii sunt realizati din sau sunt protejati prin materiale plastice corespunzatoare (cum ar fi polimerii de fluorocarburi) ori sunt captusiti cu sticla. Timpul de stationare pe o treapta al contactorilor centrifugali este proiectat sa fie scurt (30 de secunde sau mai putin).
5.6.3. Sisteme si echipamente de reducere a uraniului (schimb chimic)
a) celule de reducere electrochimica, special proiectate sau fabricate pentru a reduce uraniul dintr-o stare de valenta in alta, in vederea imbogatirii prin procedeul de schimb chimic. Materialele din care sunt confectionate celulele care vin in contact cu solutiile din proces trebuie sa fie rezistente la coroziunea produsa de solutiile concentrate de acid clorhidric.
Nota explicativa:
Compartimentul catodic al celulei trebuie proiectat pentru a preveni reoxidarea uraniului la starea de valenta superioara.
Pentru a mentine uraniul in compartimentul catodic, celula poate avea ca diafragma o membrana impermeabila, dintr-un material special schimbator de cationi. Catodul este facut dintr-un material solid corespunzator, coductor, precum grafitul.
b) sisteme situate la extremitatea cascadei, special proiectate sau fabricate pentru extragerea U^4+ din fluxul organic, regland concentratia acidului si alimentarea celulelor de reducere electrochimica.
Nota explicativa:
Aceste sisteme constau in echipamente de extractie cu solventi, utilizate pentru saracirea fluxului organic de U^4+, care este trecut intr-o solutie apoasa, echipamente de evaporare si/sau alte echipamente ce permit reglarea si controlul pH-ului solutiei, precum si pompe si alte dispozitive de transfer destinate alimentarii celulelor de reducere electrochimica. Una dintre preocuparile majore ale proiectarii o constituie evitarea contaminarii fluxului apos cu anumiti ioni metalici. In consecinta, pentru acele parti aflate in contact cu fluxul procesului, sistemul este construit din echipamente realizate din sau protejate prin materiale corespunzatoare (precum: sticla, polimeri pe baza de fluorocarburi, sulfat de polifenil, polieter sulfon si grafit impregnat cu rasini).
5.6.4. Sisteme de pregatire a alimentarii (schimb chimic)
Sisteme de pregatire a alimentarii (schimb chimic) - sisteme special proiectate sau fabricare pentru producerea solutiilor de clorura de uraniu de mare puritate, destinate pentru alimentarea uzinelor de separare a izotopilor de uraniu prin schimb chimic.
Nota explicativa:
Aceste sisteme constau in echipamente de purificare prin dizolvare, extractie de solventi si/sau schimb de ioni, precum si din celule electrolitice pentru reducerea uraniului U^6+ sau U^4+ la U^3+. Aceste sisteme produc solutii de clorura de uraniu avand doar cateva parti/milion de impuritati metalice, cum ar fi: crom, fier, vanadiu, molibden si alti cationi bivalenti sau cu valenta mai mare. Materialele din care sunt construite portiunile din sistem care proceseaza uraniul U^3+ de mare puritate contin sticla, polimeri pe baza de fluorocarburi, sulfat de polifenil, polieter sulfon captusite cu plastic si grafit impregnat cu rasini.
5.6.5. Sisteme de oxidare a uraniului (schimb chimic)
Sisteme de oxidare a uraniului (schimb chimic) - sisteme special proiectate sau fabricate pentru oxidarea uraniului U^3+ la U^4+, in vederea intoarcerii spre cascada de separare a izotopilor in cadrul procedeului de imbogatire prin schimb chimic.
Nota explicativa:
Aceste sisteme pot contine echipamente, cum sunt:
a) echipament pentru punerea in contact a clorului si oxigenului cu efluentul apos provenit din echipamentul de separare a izotopilor si pentru extragerea U^4+ rezultant in fluxul organic saracit ce provine de la extremitatea finala a cascadei;
b) echipament care separa apa de acidul clorhidric, astfel incat apa si acidul clorhidric concentrat sa poata fi reintroduse in proces in punctele potrivite.
5.6.6. Rasini schimbatoare de ioni/adsorbanti cu actiune rapida (schimb ionic)
Rasini schimbatoare de ioni/adsorbanti cu actiune rapida (schimb ionic) - rasini schimbatoare de ioni sau adsorbanti cu reactie rapida, special proiectati sau fabricati pentru imbogatirea uraniului prin procedeul de schimb ionic, incluzand rasini poroase macroreticulare si/sau structuri peliculare, in care grupele de schimb active chimic sunt limitate la un strat aflat la suprafata unei structuri de sprijin poroase inactive, precum si alte structuri compozite sub o forma corespunzatoare, inclusiv de particule sau fibre. Aceste rasini/adsorbanti schimbatori de ioni au diametre de 0,2 mm sau mai mici si trebuie sa fie rezistenti chimic la actiunea solutiilor concentrate de acid clorhidric si suficient de rezistenti fizic pentru a nu se degrada in coloanele de schimb. Rasinile/adsorbantii sunt special proiectati pentru a obtine viteze foarte mari de schimb al izotopilor de uraniu (timp de injumatatire al ratei de schimb mai mic de 10 secunde) si sunt capabili sa functioneze la temperaturi cuprinse intre 100°C si 200°C.
5.6.7. Coloane schimbatoare de ioni (schimb ionic)
Coloane schimbatoare de ioni (schimb ionic) - coloane cilindrice cu diametrul mai mare de 1.000 mm destinate pentru a contine si a fi suport pentru straturi compacte de rasini/adsorbant schimbatoare de ioni, special proiectate sau fabricate pentru imbogatirea uraniului prin procedeul de schimb ionic. Aceste coloane sunt realizate din sau sunt protejate prin materiale (cum ar fi titan sau plastic pe baza de fluorocarburi) rezistente la coroziunea produsa de solutiile concentrate de acid clorhidric si capabile sa functioneze la temperaturi cuprinse intre 100°C si 200°C si la presiuni mai mari de 0,7 MPa (102 psia).
5.6.8. Sisteme de reflux schimbatoare de ioni (schimb de ioni)
a) sisteme de reducere chimica sau electrochimica, special proiectate sau fabricate pentru a regenera agentul (agentii) de reducere chimica utilizat (utilizati) in cascadele de imbogatire a uraniului prin procedeul de schimb ionic;
b) sisteme de oxidare chimica sau electrochimica, special proiectate sau fabricate pentru a regenera agentul (agentii) de oxidare chimica utilizat (utilizati) in cascadele de imbogatire a uraniului prin schimb ionic.
Nota explicativa:
In procedeul de imbogatire prin schimb ionic se poate utiliza, de exemplu, titan trivalent (Ti^3+) drept cation reducator, caz in care sistemul de reducere ar regenera Ti^3+ prin reducerea Ti^4+.
Procedeul poate utiliza, de exemplu, fierul trivalent (Fe^3+) drept oxidant, caz in care sistemul de oxidare ar regenera Fe^3+ prin oxidarea Fe^2+.
5.7. Sisteme, echipamente si componente, special proiectate sau fabricate pentru utilizarea in uzinele de imbogatire bazate pe utilizarea laserului
Nota introductiva:
Sistemele actuale utilizate in procedeele de imbogatire prin laser pot fi impartite in doua categorii: cele in care mediul de lucru al procesului sunt vaporii de uraniu atomic si cele in care mediul de lucru al procesului sunt vaporii unui compus al uraniului. Nomenclatura obisnuita a acestor procedee include: prima categorie - separarea izotopilor prin iradierea laser a vaporilor atomici (AVLIS sau SILVA); a doua categorie - separarea izotopilor prin iradierea laser a moleculelor (MLIS sau MOLIS) si reactia chimica prin activarea laser izotopic selectiva (CRISLA). Sistemele, echipamentele si componentele utilizate in uzinele de imbogatire prin laser includ: a) dispozitive de alimentare in vapori de uraniu metalic (pentru fotoionizare selectiva) sau dispozitive de alimentare in vapori ai unui compus al uraniului (pentru fotodisociere sau activare chimica); b) dispozitive pentru colectarea uraniului metalic imbogatit ("produs") si saracit ("reziduuri") in cadrul procedeelor din prima categorie si dispozitive pentru colectarea compusilor disociati sau activati ("produs") si a materiilor nemodificate ("reziduuri") in cadrul procedeelor din a doua categorie; c) sisteme laser ale procedeului pentru excitarea selectiva a speciilor de uraniu-235; si d) echipamente pentru pregatirea alimentarii si conversia produsului. Complexitatea spectroscopiei atomilor si compusilor de uraniu poate crea necesitatea combinarii oricarui numar de tehnologii laser disponibile.
Nota explicativa:
Un mare numar din componentele enumerate in aceasta sectiune vin in contact direct fie cu uraniul metalic sub forma de vapori sau lichid, fie cu un gaz de proces constand in UF(6) sau dintr-un amestec de UF(6) si alte gaze. Toate suprafetele care vin in contact cu uraniul sau cu UF(6) sunt realizate in intregime din sau sunt protejate prin materiale rezistente la coroziune. In scopurile enumerate la sectiunea referitoare la componentele pentru imbogatirea bazata pe utilizarea laserului, materialele rezistente la actiunea coroziva a uraniului metalic in stare de vapori sau lichid ori a aliajelor de uraniu includ grafitul acoperit cu oxid de itriu si tantal, iar materialele rezistente la actiunea coroziva a UF(6) includ cuprul, otelul inoxidabil, aluminiul, aliajele de aluminiu, nichelul, aliajele continand 60% sau mai mult nichel, precum si polimerii de hidrocarburi total fluorurati rezistenti la UF(6).
5.7.1. Sisteme de vaporizare a uraniului (AVLIS)
Sisteme de vaporizare a uraniului, special proiectate sau fabricate, care contin tunuri electronice de mare putere, cu fascicul ingust ori cu baleiaj si care furnizeaza o putere la nivelul tintei mai mare de 2,5 kW/cm.
5.7.2. Sisteme de manipulare a uraniului metalic lichid (AVLIS)
Sisteme de manipulare a metalelor lichide, special proiectate sau fabricate pentru uraniul sau aliajele de uraniu topite si care constau in creuzete si echipamente de racire pentru creuzete.
Nota explicativa:
Creuzetele si alte parti ale acestui sistem care vin in contact cu uraniul sau cu aliajele de uraniu topite sunt realizate din ori sunt protejate prin materiale avand o rezistenta corespunzatoare la coroziune si caldura. Materialele corespunzatoare cuprind tantal, grafit acoperit cu oxid de itriu, grafit acoperit cu alti oxizi de pamanturi rare sau amestecuri din aceste substante.
5.7.3. Ansambluri colectoare de "produs" si "reziduuri" de uraniu metalic (AVLIS)
Ansambluri colectoare de "produs" si "reziduuri", special proiectate sau fabricate pentru uraniu metalic in stare lichida sau solida.
Nota explicativa:
Componentele acestor ansambluri sunt realizate din sau sunt protejate prin materiale rezistente la temperatura si actiunea coroziva a uraniului metalic sub forma de vapori ori lichid (cum sunt grafitul acoperit cu oxid de itriu sau tantalul) si pot cuprinde conducte, valve, fitinguri, "stresini", alimentatoare, schimbatori de caldura si placi colectoare utilizate in metodele de separare magnetica, electrostatica sau in alte metode de separare.
5.7.4. Carcase de modul separator (AVLIS)
Vase cilindrice sau dreptunghiulare, special proiectate sau fabricate pentru a contine sursa de vapori de uraniu metalic, tunul de electroni si colectoarele de "produs" si de "reziduuri".
Nota explicativa:
Aceste carcase sunt prevazute cu un numar mare de orificii pentru alimentarile electrice si cu apa, ferestre pentru fasciculele laser, pentru racordurile pompelor de vid si pentru aparatele de diagnostic si supraveghere. Ele sunt prevazute cu facilitati de deschidere si de inchidere pentru a permite reconditionarea componentelor interne.
5.7.5. Stuturi de destindere supersonica (MLIS)
Stuturi de destindere supersonica, special proiectate sau fabricate pentru racirea amestecurilor de UF(6) si gaz purtator, pana la 150 K sau mai putin, si care sunt rezistente la actiunea coroziva a UF(6).
5.7.6. Colectoare de produs (pentafluorura de uraniu) (MLIS)
Colectoare de "produs" solid de pentaclorura de uraniu [UF(5)], special proiectate sau fabricate, constituite din colectoare sau combinatii de colectoare cu filtru, cu impact sau cu ciclon, si care sunt rezistente la actiunea coroziva a mediului de UF(5)/UF(6).
5.7.7. Compresoare de UF(6)/gaz purtator (MLIS)
Compresoare pentru amestecuri de UF(6)/gaz purtator, special proiectate sau fabricate pentru functionare de lunga durata in atmosfera de UF(6). Componentele acestor compresoare care vin in contact cu gazul de proces sunt realizate din sau sunt protejate prin materiale rezistente la actiunea coroziva a UF(6).
5.7.8. Garnituri de etansare a arborilor rotativi (MLIS)
Garnituri de etansare a arborelui rotativ, special proiectate sau fabricate, cu conexiuni de alimentare si de evacuare, pentru a etansa arborele care leaga rotorul compresorului de motorul de antrenare si astfel sa asigure o etansare corespunzatoare impotriva scurgerilor de gaz de proces ori a infiltrarii de aer ori gaz de etansare in camera interioara a compresorului care este umplut cu amestec de UF(6)/gaz purtator.
5.7.9. Sisteme de fluorurare (MLIS)
Sisteme special proiectate sau fabricate pentru fluorurarea UF(5) (solid) la UF(6) (gaz).
Nota explicativa:
Aceste sisteme sunt proiectate sa fluorureze pulberea de UF(5) colectat in UF(6) pentru colectare ulterioara in containere destinate produsului sau pentru transfer, spre a alimenta unitatile MLIS pentru imbogatire suplimentara. Intr-o abordare, reactia de fluorurare poate fi realizata in cadrul unui sistem de separare a izotopilor, reactia si recuperarea facandu-se direct la nivelul colectoarelor de "produs". Intr-o alta abordare, pulberea de UF(5) poate fi extrasa/transferata din colectoarele de "produs" intr-o carcasa corespunzatoare (de exemplu: reactorul in pat fluidizat, reactorul elicoidal sau turnul cu flama) pentru a fi fluorurat. In ambele abordari se utilizeaza echipament de stocare si transfer al fluorului (sau al altor agenti de fluorurare corespunzatori) si de colectare si transfer al UF(6).
5.7.10. Spectrometre de masa/surse de ioni pentru UF(6) (MLIS)
Spectrometre de masa magnetice sau cvadripolare, special proiectate sau fabricate, capabile de extragere on-line de esantioane de la alimentare, din "produs" sau din "reziduuri", din fluxurile de UF(6) gazos, si avand toate caracteristicile urmatoare:
1. rezolutie unitara pentru unitatea de masa atomica mai mare de 320;
2. surse de ioni construite din sau captusite cu foi din aliaj de Ni-Cr sau Monel ori Ni;
3. surse de ionizare prin bombardare cu electroni;
4. sistem colector corespunzator pentru analiza izotopica.
5.7.11. Sisteme de alimentare/sisteme de extragere a "produsului" si a "reziduurilor" (MLIS)
Sisteme sau echipamente, special proiectate ori fabricate pentru uzinele de imbogatire, realizate din sau protejate cu materiale rezistente la actiunea coroziva a UF(6), cuprinzand:
a) autoclave de alimentare, cuptoare sau sisteme de alimentare folosite pentru introducerea UF(6) in procesul de imbogatire;
b) desublimatoare (sau trape reci) folosite pentru a extrage UF(6) din procesul de imbogatire in vederea transferului ulterior, dupa incalzire;
c) statii de solidificare sau de lichefiere utilizate pentru extragerea UF(6) din procesul de imbogatire prin compresie si conversie la starea solida sau lichida;
d) statii pentru "produs" sau "reziduuri" utilizate pentru transferul UF(6) in containere.
5.7.12. Sisteme de separare a gazului purtator/UF(6) (MLIS)
Sisteme de proces special proiectate sau fabricate pentru separarea UF(6) din gazul purtator. Gazul purtator poate fi azotul, argonul sau un alt gaz.
Nota explicativa:
Aceste sisteme pot cuprinde echipamente ca:
a) schimbatori de caldura criogenici sau crioseparatori, capabili sa atinga temperaturi de -120°C ori mai mici; sau
b) unitati de racire criogenice, capabile sa atinga temperaturi de -120°C ori mai mici; sau
c) trape reci pentru UF(6), capabile sa atinga temperaturi de -20°C ori mai mici.
5.7.13. Sisteme laser (AVLIS, MLIS si CRISLA)
Lasere sau sisteme laser, special proiectate sau fabricate pentru separarea izotopilor de uraniu.
Nota explicativa:
Sistemul laser utilizat in procesul AVLIS contine in mod obisnuit doua lasere: un laser cu vapori de cupru si un laser cu colorant. Sistemul laser utilizat in procesul MLIS contine in mod obisnuit un laser cu CO(2) sau un laser cu excimetru si o celula optica cu multipasaj prevazuta cu oglinzi rotative la ambele capete. In ambele procese laserele sau sistemele laser necesita un stabilizator de spectru de frecventa pentru a putea functiona pe perioade lungi.
5.8. Sisteme, echipamente si componente, special proiectate sau fabricate pentru utilizare in uzinele de imbogatire prin separarea izotopilor din plasma
Nota introductiva:
In procedeul de separare din plasma, o plasma de ioni de uraniu traverseaza un camp electric acordat la frecventa de rezonanta a ionilor de U^235, astfel incat acestia din urma absorb energie in mod preferential si isi maresc diametrul orbitelor lor elicoidale. Ionii care urmeaza un parcurs de diametru mare sunt captati pentru a obtine un produs imbogatit in U^235. Plasma, care este creata prin ionizarea vaporilor de uraniu, este tinuta intr-o incinta vidata, supusa unui camp magnetic de inalta intensitate, produs de un magnet supraconductor. Principalele sisteme tehnologice ale procedeului cuprind sistemul de generare a plasmei de uraniu, modulul separator cu magnet supraconductor si sisteme de extragere pentru colectarea "produsului" si a "reziduurilor".
5.8.1. Generatoare de microunde si antene
Generatoare de microunde si antene, special proiectate sau fabricate pentru producerea sau accelerarea ionilor si avand urmatoarele caracteristici: frecventa mai mare de 30 GHz si puterea de iesire medie mai mare de 50 kW pentru producerea de ioni.
5.8.2. Bobine de excitatie a ionilor
Bobine de radiofrecventa pentru excitatia ionilor, special proiectate sau fabricate pentru frecvente mai mari de 100 kHz si capabile sa suporte o putere medie mai mare de 40 kW.
5.8.3. Sisteme de generare a plasmei de uraniu
Sisteme de generare a plasmei de uraniu, special proiectate sau fabricate, care pot contine tunuri electronice de mare putere, cu fascicul ingust sau cu baleiaj si care furnizeaza o putere la nivelul tintei mai mare de 2,5 kW/cm.
5.8.4. Sisteme de manipulare a uraniului metalic lichid
Sisteme de manipulare a metalelor lichide, special proiectate sau fabricate pentru uraniu sau pentru aliajele de uraniu topite, constand din creuzete si echipamente de racire pentru creuzete.
Nota explicativa:
Creuzetele si alte parti ale acestui sistem care vin in contact cu uraniul sau cu aliajele de uraniu topite sunt realizate din ori sunt protejate prin materiale cu rezistenta corespunzatoare la coroziune si la caldura. Materialele corespunzatoare cuprind tantal, grafit captusit cu oxid de itriu, grafit captusit cu alti oxizi de pamanturi rare sau amestecuri din aceste substante.
5.8.5. Ansambluri colectoare de "produs" si de "reziduuri" de uraniu metalic
Ansambluri colectoare de "produsi" si de "reziduuri", special proiectate sau fabricate pentru uraniul metalic in stare solida.
Aceste ansambluri colectoare sunt realizate din sau sunt protejate prin materiale rezistente la caldura si la actiunea coroziva a vaporilor de uraniu metalic, cum ar fi grafit captusit cu oxid de itriu sau tantal.
5.8.6. Carcase de modul separator
Vase cilindrice, special proiectate sau fabricate pentru utilizare in uzinele de imbogatire prin separarea izotopilor din plasma, pentru a ingloba sursa de plasma de uraniu, bobina generatoare de radiofrecventa si colectoarele de "produs" si de "reziduri".
Nota explicativa:
Aceste carcase sunt prevazute cu un numar mare de porturi pentru alimentarea cu energie, pentru racordurile pompelor de difuzie si pentru aparatele de diagnostic si supraveghere. Acestea sunt prevazute cu facilitati de deschidere si de inchidere, pentru a permite reconditionarea componentelor interne si sunt constituite dintr-un material nemagnetic corespunzator, cum ar fi otelul inoxidabil.
5.9. Sisteme, echipamente si componente, special proiectate sau fabricate pentru utilizarea in uzinele de imbogatire prin procedeul electromagnetic
Nota introductiva:
In procedeul electromagnetic, ionii de uraniu metalic produsi prin ionizarea unei sari de alimentare (in mod specific UCl(4)) sunt accelerati si trecuti printr-un camp magnetic sub efectul caruia ionii diferitilor izotopi urmeaza parcursuri diferite. Componentele principale ale unui separator electromagnetic de izotopi cuprind: un camp magnetic pentru deviatia fasciculului de ioni/separarea izotopilor, o sursa de ioni impreuna cu sistemul sau de accelerare si un sistem de colectare a ionilor separati. Sistemele auxiliare ale acestui procedeu cuprind sistemul de alimentare a magnetului, sursa de alimentare de inalta tensiune a sursei de ioni, instalatia de vid si sisteme ample de manipulare chimica pentru recuperarea produsului si epurarea/reciclarea componentelor.
5.9.1. Separatori electromagnetici de izotopi
Separatori electromagnetici, special proiectati sau pregatiti pentru separarea izotopilor de uraniu, si echipamente si componente aferente, cuprinzand:
a) surse de ioni
Surse de ioni de uraniu unici sau multipli, special proiectate sau fabricate, constand intr-o sursa de vapori, ionizatorul si acceleratorul de fascicul, realizate din materiale corespunzatoare, cum ar fi grafitul, otelul inoxidabil sau cuprul, si capabile sa furnizeze un curent total al fasciculului de ionizare de 50 mA sau mai mare;
b) colectori de ioni
Placi colectoare constand in doua sau mai multe fante si buzunare, special proiectate ori fabricate pentru a colecta fasciculele de ioni de uraniu imbogatit sau saracit si realizate din materiale corespunzatoare, cum ar fi grafitul sau otelul inoxidabil;
c) carcase vidate
Carcase vidate, special proiectate sau fabricate pentru separatorii de uraniu electromagnetici, realizate din materiale corespunzatoare nemagnetice, cum ar fi otelul inoxidabil, si proiectate pentru a functiona la presiuni de 0,1 Pa ori mai joase.
Nota explicativa:
Carcasele sunt special proiectate sa contina sursele de ioni, placile colectoare si camasile de racire cu apa si sunt prevazute cu facilitati de racordare a pompelor de difuzie si de deschidere si inchidere, pentru a permite demontarea si inlocuirea acestor componente.
d) piese polare magnetice
Piese polare magnetice, special proiectate sau fabricate, avand un diametru mai mare de 2 m, utilizate pentru a mentine un camp magnetic constant in interiorul separatorului electromagnetic de izotopi si pentru a transfera campul magnetic intre separatorii invecinati.
5.9.2. Surse de alimentare de inalta tensiune
Surse de alimentare de inalta tensiune, special proiectate sau fabricate pentru sursele de ioni, avand toate caracteristicile urmatoare: capabile sa functioneze continuu, cu o tensiune de iesire de 20.000 V sau mai mare, un curent de iesire de 1 A sau mai mare si cu o variatie a tensiunii mai mica de 0,01% pe o perioada de 8 ore.
5.9.3. Surse de alimentare a magnetilor
Surse de alimentare a magnetilor in curent continuu, de mare putere, special proiectate sau fabricate, avand toate caracteristicile urmatoare: capabile sa functioneze continuu, generand un curent de iesire de 500 A sau mai mare, la o tensiune de 100 V ori mai mare si cu variatii ale intensitatii sau tensiunii mai mici de 0,01% pe o perioada de 8 ore.
6. Uzine de producere a apei grele, a deuteriului si a compusilor de deuteriu si echipamente special proiectate sau fabricate in acest scop
Nota introductiva:
Apa grea poate fi produsa printr-o varietate de procese. Totusi, cele doua procese care s-au dovedit a fi viabile din punct de vedere economic sunt procesul de schimb apa-hidrogen sulfurat (procedeul GS) si procesul de schimb amoniac-hidrogen.
Procedeul GS se bazeaza pe schimbul de hidrogen si deuteriu intre apa si hidrogenul sulfurat, intr-o serie de turnuri care functioneaza cu sectiunea superioara rece si sectiunea inferioara calda. Apa circula in turnuri de sus in jos, in timp ce hidrogenul sulfurat gazos circula de jos in sus. O serie de tavi perforate sunt utilizate pentru a permite amestecul intre gaz si apa. Deuteriul migreaza spre apa la temperaturi joase si catre hidrogenul sulfurat la temperaturi inalte. Gazul sau apa, imbogatit (imbogatite) in deuteriu, este extras(extrasa) din turnurile primei trepte la jonctiunea dintre sectiunile calde si reci si procesul se repeta in turnurile treptelor urmatoare. Produsul obtinut pe ultima treapta, si anume apa imbogatita in deuteriu pana la o concentratie de 30%, este trimis catre o unitate de distilare pentru a produce apa grea de calitate reactor, adica de o concentratie de 99,75% in oxid de deuteriu.
Procesul de schimb amoniac-hidrogen permite extractia deuteriului din gazul de sinteza prin contact cu amoniacul lichid, in prezenta unui catalizator. Gazul de sinteza este introdus in turnurile de schimb si intr-un convertor de amoniac. In interiorul turnurilor gazul circula de jos in sus, in timp ce amoniacul lichid curge de sus in jos. Deuteriul este separat de hidrogen in gazul de sinteza si concentrat in amoniac. Amoniacul curge apoi intr-o instalatie de cracare a amoniacului la baza turnului, in timp ce gazul curge catre un convertor de amoniac situat la partea superioara a turnului. Imbogatirea continua pe treptele urmatoare si apa grea de calitate reactor este produsa printr-o distilare finala. Alimentarea cu gaz de sinteza poate fi furnizata de o uzina de amoniac, care ea insasi poate fi construita in asociere cu o uzina de producere a apei grele prin procesul de schimb amonaic-hidrogen. Procesul de schimb amoniac-hidrogen poate utiliza, de asemenea, apa obisnuita ca sursa de deuteriu.
Un mare numar de componente ale echipamentelor-cheie pentru uzinele de producere a apei grele ce utilizeaza procedeul GS sau procesul de schimb amoniac-hidrogen sunt comune mai multor sectoare din industria chimica si petroliera. Aceasta este in mod particular adevarat pentru uzinele mici care utilizeaza procedeul GS. Totusi, doar cateva dintre componente sunt disponibile "in comert". Procesele GS si cele de schimb amoniac-hidrogen necesita manipularea unor cantitati mari de fluide inflamabile, corozive si toxice, la presiuni ridicate. In consecinta, pentru a stabili standardele de proiectare si functionare pentru uzinele si echipamentele care utilizeaza aceste procese este necesara o atentie deosebita la alegerea materialelor si a specificatiilor, pentru a asigura o durata lunga de functionare, cu factori de siguranta si fiabilitate ridicati. Alegerea scalei se face, in principal, in functie de necesitati si de consideratiile de ordin economic. Astfel, cea mai mare parte a componentelor echipamentelor va fi pregatita in conformitate cu cerintele clientului.
In concluzie, trebuie notat ca atat in procesul GS, cat si in procesul de schimb amoniac-hidrogen componentele echipamentelor care, luate individual, nu sunt in mod special proiectate sau fabricate pentru productia de apa grea pot fi asamblate in sisteme special proiectate sau fabricate pentru producerea apei grele. Sistemul de productie a catalizatorului utilizat in procesul de schimb amoniac-hidrogen si sistemele de distilare a apei utilizate pentru concentrarea finala a apei grele in vederea obtinerii apei grele de calitate reactor sunt, in ambele procese, exemple de astfel de sisteme.
Componentele echipamentelor special proiectate sau fabricate pentru producerea apei grele, utilizand fie procesul de schimb apa-hidrogen sulfurat, fie procesul de schimb amoniac-hidrogen, includ urmatoarele:
6.1. Turnuri de schimb apa-hidrogen sulfurat
Turnuri de schimb realizate din otel carbon fin (de exemplu ASTM A516), cu diametre cuprinse intre 6 m (20 ft) si 9 m (30 ft), capabile sa functioneze la presiuni mai mari sau egale cu 2 MPa (300 psi) si avand o toleranta la coroziune de 6 mm sau mai mare, special proiectate sau fabricate pentru producerea apei grele prin procedeul de schimb apa-hidrogen sulfurat.
6.2. Suflante si compresoare
Suflante sau compresoare centrifugale cu o singura treapta, la presiune joasa (de exemplu, 0,2 MPa sau 30 psi) pentru circulatia hidrogenului sulfurat in stare gazoasa (de exemplu, gaz continand mai mult de 70% H(2)S), special proiectate sau fabricate pentru producerea apei grele prin procesul de schimb apa-hidrogen sulfurat.
Aceste suflante sau compresoare au o capacitate de debit mai mare sau egala cu 56 mc/sec. (120.000 SCFM) cand functioneaza la presiuni de aspiratie mai mari sau egale cu 1,8 MPa (260 psi) si au garnituri proiectate pentru a fi utilizate in mediu umed de H(2)S.
6.3. Turnuri de schimb amoniac-hidrogen
Turnuri de schimb amoniac-hidrogen cu o inaltime mai mare sau egala cu 35 m (114,3 ft), avand un diametru cuprins intre 1,5 m (4,9 ft) si 2,5 m (8,2 ft), capabile sa functioneze la presiuni mai mari de 15 MPa (2.225 psi), special proiectate sau fabricate pentru producerea apei grele prin procedeul de schimb amoniac-hidrogen. Aceste turnuri au, de asemenea, cel putin o deschidere axiala cu flansa, avand acelasi diametru cu partea cilindrica, prin care structurile interne ale turnului pot fi introduse sau extrase.
6.4. Structuri interne ale turnului si pompe de treapta
Structuri interne si pompe de treapta, special proiectate sau fabricate pentru turnurile folosite la producerea apei grele prin procedeul de schimb amoniac-hidrogen. Structurile interne ale turnului cuprind contactoare de treapta special proiectate, care favorizeaza un contact intim intre gaz si lichid. Pompele de treapta cuprind pompe submersibile special proiectate pentru circulatia amoniacului lichid inauntrul unei trepte de contact din interiorul turnurilor treptei.
6.5. Sisteme de cracare a amoniacului
Sisteme de cracare a amoniacului, avand o presiune de functionare mai mare sau egala cu 3 MPa (450 psi), special proiectate sau fabricate pentru producerea apei grele prin procesul de schimb amoniac-hidrogen.
6.6. Analizoare de absorbtie in infrarosu
Analizoare de absorbtie in infrarosu capabile sa analizeze on-line raportul hidrogen/deuteriu, atunci cand concentratiile in deuteriu sunt egale sau mai mari de 90%.
6.7. Arzatoare catalitice
Arzatoare catalitice pentru conversia deuteriului gazos imbogatit in apa grea, special proiectate sau fabricate pentru producerea apei grele prin procedeul de schimb amoniac-hidrogen.
7. Uzine pentru conversia uraniului si echipamente special proiectate sau fabricate in acest scop
Nota introductiva:
Uzinele si sistemele de conversie a uraniului pot realiza una ori mai multe transformari dintr-o forma chimica a uraniului intr-alta, cuprinzand: conversia concentratelor de minereu de uraniu in UO(3) , conversia UO(3) in UO(2), conversia oxizilor de uraniu in UF(4) sau UF(6), conversia UF(4) in UF(6), conversia UF(6) in UF(4), conversia UF(4) in uraniu metalic si conversia fluorurilor de uraniu in UO(2). Un mare numar de componente ale echipamentelor-cheie pentru uzinele de conversie a uraniului sunt comune mai multor sectoare din industria chimica. De exemplu, tipurile de echipamente utilizate in aceste procese pot cuprinde: cuptoare, furnale rotative, reactori in pat fluidizat, reactoare cu turn cu flama, centrifuge in faza lichida, coloane de distilare si coloane de extractie lichid-lichid. Totusi, doar cateva dintre componente sunt disponibile "in comert"; cea mai mare parte va fi pregatita in conformitate cu cerintele si specificatiile clientului. In unele cazuri sunt necesare consideratii speciale de proiectare si constructie, legate de proprietatile corozive ale unor produse chimice utilizate (HF, F(2), ClF(3) si fluoruri de uraniu). In concluzie, ar trebui mentionat ca in toate procesele de conversie a uraniului componente de echipamente care, luate individual, nu sunt special proiectate sau fabricate pentru conversia uraniului pot fi asamblate in sisteme care sunt special proiectate sau fabricate pentru utilizare in conversia uraniului.
7.1. Sisteme special proiectate sau fabricate pentru conversia concentratelor de minereu de uraniu in UO(3)
Nota explicativa:
Conversia concentratelor de minereu de uraniu in UO(3) poate fi realizata intai prin dizolvarea minereului in acid azotic si extractia nitratului de uranil purificat, utilizandu-se un solvent precum fosfatul tributilic. Apoi nitratul de uranil este convertit in UO(3), fie prin concentrare si denitrare, fie prin neutralizare cu amoniac gazos, pentru a produce diuranatul de amoniu, care ulterior este filtrat, uscat si calcinat.
7.2. Sisteme special proiectate sau fabricate pentru conversia UO(3) in UF(6)
Nota explicativa:
Conversia UO(3) in UO(6) se poate realiza direct prin fluorurare. Procesul necesita o sursa de fluor gazos sau triflorura de clor.
7.3. Sisteme special proiectate sau fabricate pentru conversia UO(3) in UO(2)
Nota explicativa:
Conversia UO(3) in UO(2) se poate realiza prin reducerea UO(3) cu amoniac gazos cracat sau cu hidrogen.
7.4. Sisteme, special proiectate sau fabricate, pentru conversia UO(2) in UF(4)
Nota explicativa:
Conversia UO(2) in UF(4) se poate realiza prin reactia UO(2) cu acid fluorhidric gazos (HF) la 300-500°C.
7.5. Sisteme special proiectate sau fabricate pentru conversia UF(4) in UF(6)
Nota explicativa:
Conversia UF(4) in UF(6) se realizeaza prin reactia exotermica a fluorului intr-un reactor cu turn. UF(6) este condensat din efluentii gazosi fierbinti prin trecerea fluxului de efluent printr-o trapa rece, racita la -10°C. Procesul necesita o sursa de fluor gazos.
7.6. Sisteme special proiectate sau fabricate pentru conversia UF(4) in uraniu metalic
Nota explicativa:
Conversia UF(4) in uraniu metalic este realizata prin reducere in mediu de magneziu (cantitati mari) sau de calciu (cantitati mici). Reactia are loc la temperaturi situate deasupra punctului de topire a uraniului (1.130°C).
7.7. Sisteme special proiectate sau fabricate pentru conversia UF(6) in UO(2)
Nota explicativa:
Conversia UF(6) in UO(2) poate fi realizata prin unul din urmatoarele 3 procese:
In primul, UF(6) este redus si hidrolizat la UO(2) folosind hidrogen si abur. In al doilea, UF(6) este hidrolizat prin dizolvare in apa, se adauga amoniac pentru precipitarea diuranatului de amoniu si diuranatul este redus la UO(2), folosindu-se hidrogen la 820°C. In al treilea proces, UF(6), CO(2) si NH(3) gazoase sunt combinate in apa, precipitand carbonatul uranil de amoniu. Carbonatul uranil de amoniu este combinat cu abur si hidrogen la 500-600°C pentru a recolta UO(2). Conversia UF(6) la UO(2) este adesea efectuata ca prima treapta a unei uzine de producere a combustibilului.
7.8. Sisteme special proiectate sau fabricate pentru conversia UF(6) in UF(4)
Nota explicativa:
Conversia UF(6) in UF(4) este realizata prin reducere cu hidrogen.
ANEXA III
---------
la protocol
-----------
In limita in care masurile din prezentul protocol implica materiale nucleare declarate de Comunitate si fara a aduce atingere prevederilor art. 1 din prezentul protocol, Agentia si Comunitatea vor coopera pentru a facilita implementarea acelor masuri si vor evita dublarea inutila a activitatilor.
Comunitatea va furniza Agentiei informatii referitoare la transferuri, in scopuri nucleare sau nonnucleare, din fiecare stat catre alt stat membru al Comunitatii si la acele transferuri in fiecare stat dintr-un alt stat membru al Comunitatii care corespund informatiilor ce urmeaza a fi furnizate conform art. 2 a) (vi) b) si 2 a) (vi) c) in legatura cu exporturile si importurile de materii prime nucleare care nu au atins compozitia si puritatea potrivite pentru fabricarea combustibilului sau pentru a fi imbogatite in izotopi. Fiecare stat va furniza Agentiei informatii referitoare la transferurile in sau dintr-un alt stat membru al Comunitatii care corespund informatiilor despre echipamentele specificate si materialele nonnucleare enumerate in anexa nr. II ce urmeaza a fi furnizate conform art. 2 a) (ix) a) in legatura cu exporturile si, la cererea expresa a Agentiei, conform art. 2 a) (ix) b) referitor la importuri.
Cu privire la Centrul Unificat de Cercetari al Comunitatii, Comunitatea va implementa, de asemenea, masurile pe care prezentul protocol le stabileste pentru state, dupa caz, in stransa colaborare cu statul pe teritoriul caruia se afla un asezamant al Centrului.
Comitetul de legatura, infiintat in baza art. 25 a) din protocolul la care se face referire in art. 26 din Acordul de garantii, va fi extins pentru a permite participarea reprezentantilor statelor si adaptarea la noile conditii care rezulta din prezentul protocol.
In scopul exclusiv al aplicarii prezentului protocol si fara a aduce atingere competentelor si responsabilitatilor Comunitatii si statelor sale membre, fiecare stat care hotaraste sa incredinteze Comisiei Comunitatii Europene implementarea anumitor masuri care, in baza prezentului protocol, sunt in responsabilitatea statelor, va informa celelalte parti la protocol printr-o scrisoare. Comisia Comunitatii Europene va informa celelalte parti la protocol cu privire la aprobarea oricarei astfel de decizii.
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
