Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PROTOCOL din 12 decembrie 2017  privind agricultura durabilă şi dezvoltarea rurală la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PROTOCOL din 12 decembrie 2017 privind agricultura durabilă şi dezvoltarea rurală la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor

EMITENT: Act Internaţional
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 663 din 27 iulie 2020
──────────
    Ratificat prin LEGEA nr. 94 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 663 din 27 iulie 2020.
──────────
    *) Traducere.
    Părţile prezentului protocol,
    în conformitate cu sarcinile lor, care decurg din Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, denumită în continuare „Convenţia Carpatică“ (Kiev, 2003), de a urmări o politică cuprinzătoare şi de a coopera pentru protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor,
    conştiente de importanţa agriculturii şi a dezvoltării rurale pentru regiunea carpatică din punct de vedere economic, al aspectelor sociale, mediului, patrimoniului natural şi cultural,
    conştiente de diversele resurse naturale şi locale din ţările Carpaţilor, realităţile lor rurale şi de specificitatea şi diversitatea practicilor agricole,
    având ca scop promovarea măsurilor şi programelor care folosesc potenţialul zonelor agricole şi rurale pentru reducerea sărăciei în mediul rural, de a oferi şi diversifica veniturile populaţiei locale, de a susţine viabilitatea regiunilor rurale şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii pentru a atrage oamenii să trăiască şi să producă utilizând resursele regenerabile locale în zona montană,
    în conformitate cu dispoziţiile Convenţiei Carpatice, cum ar fi articolul 7 privind agricultura durabilă şi gestionarea pădurilor, articolul 4 privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi peisagistice şi articolul 11 privind patrimoniul cultural şi cunoştinţele tradiţionale,
    luând în considerare politica agricolă comună a Uniunii Europene şi obiectivele de realizare a securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea agriculturii durabile a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) pentru perioada 2015-2030,
    recunoscând eforturile şi realizările din cadrul Consiliului Europei efectuate cu scopul de a sprijini zonele rurale socioeconomice viabile şi de a menţine activităţile agricole prin măsuri în cadrul politicii de coeziune a Uniunii Europene şi prin măsuri specifice de agromediu, precum şi prin plăţi compensatorii pentru agricultură în zonele montane,
    având ca scop să contribuie la o implementare mai eficientă a instrumentelor juridice existente, precum şi să instituie programe internaţionale,
    luând în considerare că eforturile de a sprijini şi de a menţine dezvoltarea durabilă în sectorul agricol, cu o abordare integrată în zonele rurale carpatice, nu pot fi realizate pe cont propriu de o singură ţară şi necesită o cooperare interregională şi transnaţională,
    conştiente de provocările legate de efectele schimbărilor climatice, cum ar fi modificări ale frecvenţei şi gravităţii secetei, inundaţiilor, fenomenelor meteorologice extreme, precum şi reducerea nivelului de securitate alimentară şi a resurselor de apă,
    recunoscând nevoile şi interesele agricultorilor din zonele montane şi specificitatea afacerilor agricole şi a mijloacelor de trai în zonele montane,
    conştiente de numeroasele ameninţări provenind din impactul schimbărilor globale, inclusiv creşterea sau consolidarea barierelor existente în ceea ce priveşte prelucrarea şi comercializarea produselor tipice pe pieţele mondiale,
    recunoscând diversitatea practicilor agricole între şi în ţările carpatice;
    conştiente de importanţa economică, ecologică şi socială a păstoritului rumegătoarelor şi a menţinerii şi îmbunătăţirii păşunilor şi pajiştilor montane,
    recunoscând rolul potenţial al agriculturii asupra prevenirii eroziunii şi degradării terenurilor şi contribuţia la gestionarea riscurilor şi rolul său în păstrarea calităţii şi cantităţii rezervoarelor de apă de suprafaţă şi ape subterane,
    conştiente de caracterul comun al provocărilor actuale şi viitoare pentru activităţile şi practicile agricole, precum şi pentru zonele rurale şi de valoarea adăugată a cooperării transfrontaliere în ceea ce priveşte schimbul de experienţe la nivelul Carpaţilor pentru accesarea pieţelor mondiale de alimente,
    conştiente de importanţa evitării depopulării umane şi abandonării agriculturii în zonele montane de către generaţiile tinere de agricultori de munte;
    având ca scop să coopereze pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a zonelor rurale bazate pe resurse locale pentru a proteja practicile tradiţionale, cunoştinţele şi speciile, pentru a proteja peisajele culturale şi pentru a îmbunătăţi şi promova progresul economic durabil,
    accentuând şi subliniind importanţa învăţării pe tot parcursul vieţii în toate domeniile de activitate ca o condiţie prealabilă ca toţi oamenii implicaţi să fie capabili să contribuie la dezvoltarea durabilă şi la un viitor mai bun;
    convin după cum urmează:
    CAP. I
    Obiective, domeniu geografic de aplicare şi definiţii
    ART. 1
    Obiective şi principii
    1. În conformitate cu articolul 7 din Convenţia Carpatică, obiectivul Protocolului privind agricultura durabilă şi dezvoltarea rurală (denumit în continuare „Protocolul“) este acela de a menţine gestionarea terenului, cultivat în mod tradiţional într-o manieră durabilă, aducând beneficii pentru generaţiile prezente şi viitoare.
    2. Pentru a atinge obiectivul menţionat anterior, părţile îşi armonizează şi îşi coordonează eforturile pentru gestionarea integrată a resurselor funciare, consolidând integrarea preocupărilor legate de mediu în politicile agricole, îmbunătăţind în acelaşi timp calitatea vieţii, consolidând economiile şi comunităţile locale şi conservând valorile naturale şi moştenirea culturală.
    3. Prin urmare, părţile vor coopera în special în ceea ce priveşte:
    a) elaborarea sau modificarea şi punerea în aplicare a strategiilor specifice locale de dezvoltare rurală, caracterizate printr-o abordare integrată, inclusivă şi holistică, luând în considerare condiţiile specifice ale munţilor şi dealurilor;
    b) asigurarea şi realizarea unor politici comune de promovare a potenţialului endogen de dezvoltare agricolă şi rurală în zonele defavorizate;
    c) dezvoltarea şi conceperea unor politici şi instrumente agricole care integrează preocupările legate de mediu;
    d) promovarea practicilor durabile şi/sau a celor extensive de agromediu, a practicilor de gestionare a resurselor terenurilor şi a producţiei ecologice pentru protejarea diversităţii biologice şi tradiţionale a peisajului cultural, precum şi a habitatelor naturale şi seminaturale, inclusiv pajişti şi zone protejate;
    e) promovarea conservării şi utilizării durabile a resurselor genetice, a raselor locale de animale domestice, a soiurilor de plante cultivate şi a plantelor sălbatice;
    f) stabilirea de bănci de gene pentru soiuri locale, precum şi pentru promovarea propagării şi cultivării acestor soiuri;
    g) implementarea de măsuri pentru conservarea şi promovarea practicilor agricole tradiţionale şi a cunoştinţelor tradiţionale legate de punerea lor în aplicare;
    h) sprijinirea producătorilor agricoli locali, în scopul dezvoltării unor mici lanţuri de aprovizionare cu alimente, care stimulează economia locală şi sporesc capacitatea de absorbţie a regiunii;
    i) promovarea producţiei ecologice, a pieţelor locale de fermieri, a producătorilor de produse alimentare artizanale, a unei agriculturi sprijinite de comunitate şi a altor forme de producţie durabile la scară mică;
    j) îmbunătăţirea conservării arhitecturii, infrastructurii şi a artei şi produselor de artizanat rurale tradiţionale, inclusiv realizarea de inventare regionale ale acestora;
    k) promovarea diversificării mijloacelor de existenţă în zonele rurale, în special prin legătura dintre agricultură şi turism, precum şi prin producerea şi comercializarea de bunuri, produse de artă şi de artizanat locale;
    l) consolidarea educaţiei formale şi informale, a formării avansate şi a calificării, inclusiv învăţarea între generaţii, accesul la serviciile publice locale şi servicii de consultanţă;
    m) promovarea unui mecanism de monitorizare în întregul lanţ carpatic a zonelor agricole şi rurale, precum şi a dezvoltării lor socioeconomice;
    n) dezvoltarea şi/sau promovarea de programe şi proiecte coordonate de cercetare ştiinţifică;
    o) dezvoltarea unei reţele transnaţionale şi a unei platforme transnaţionale de schimb de informaţii;
    p) integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă a zonelor şi a agriculturii rurale în alte politici sectoriale;
    q) îmbunătăţirea inovaţiilor în gestionarea deşeurilor şi a energiei în zona rurală, precum şi promovarea energiei inteligente şi a soluţiilor şi sistemelor care nu produc deşeuri.


    ART. 2
    Domeniul geografic de aplicare
    1. Prezentul protocol se aplică în regiunea carpatică (denumită în continuare „Carpaţii“), definită de Conferinţa părţilor.
    2. Fiecare parte poate extinde aplicarea prezentului protocol la anumite porţiuni ale teritoriului său naţional, prin transmiterea unei declaraţii la depozitar.

    ART. 3
    Definiţii
    1. „Agroturism (turismul agricol, turismul rural, fermele de vacanţă)“ se referă la vizitarea unei ferme funcţionale care să permită o interacţiune directă între vizitatori sau oaspeţi şi agricultor/familia de la ţară pentru a experimenta atât activităţi agricole, cât şi stilul de viaţă agricol autentic.
    2. „Agro-biodiversitatea“ este un subset al biodiversităţii. Este rezultatul selecţiei naturale şi al evoluţiilor inovatoare de reproducţie, precum şi a practicilor operaţionale ale agricultorilor, păstorilor şi pescarilor.
    3. „Agricultura inteligentă pe baza climei“ este o abordare integratoare de a răspunde la provocările interconectate legate de securitatea alimentară şi schimbările climatice, care are ca scop: (1) o creştere durabilă a productivităţii; (2) sisteme agricole şi de siguranţă alimentară rezistente prin intermediul unor măsuri de adaptare la schimbările climatice; şi (3) eliminarea gazelor cu efect de seră (diminuare).
    4. „Agricultura sprijinită de comunitate (ASC)“ este un parteneriat reciproc între un agricultor şi cetăţeni, care să permită o legătură directă între producţia şi consumul de alimente. Susţinătorii acoperă de obicei bugetul anual de funcţionare al unei ferme prin achiziţionarea unei cote din recolta sezonului. în schimb, ferma livrează produse proaspete de sezon.
    5. „Conferinţa Părţilor (COP)“ înseamnă Conferinţa părţilor la Convenţia Carpatică.
    6. „Patrimoniul cultural“ este legat de istoria unui loc şi constă, de obicei, atât dintr-un patrimoniu natural sau biologic, cât şi dintr-un patrimoniu cultural.
    7. „Diversificarea în agricultură“ reprezintă o strategie importantă de gestionare a riscului agricultorului pentru a genera venituri suplimentare pe baza unor condiţii adecvate în interiorul sau în afara fermei.
    8. „Mediul favorizant“ constă într-un set de condiţii interdependente, cum ar fi cea juridică, organizatorică, financiară, informaţională, politică şi culturală, care cultivă un angajament durabil şi eficace al capacităţilor actorilor în procesele de dezvoltare.
    9. „Abordarea endogenă“ este o nouă paradigmă şi un concept de politică publică pentru dezvoltarea rurală endogenă ca un simbol al proceselor ascendente în diverse regiuni ale UE, în vederea mobilizării resurselor naturale disponibile pe plan local, precum şi a potenţialului uman din mediul rural.
    10. „Agricultura extensivă“ este o agricultură care utilizează metode tradiţionale şi necesită mai puţină muncă, investiţii şi factori de producţie externi, cum ar fi aplicarea de furaj concentrat, în comparaţie cu practicile agricole agroindustriale intensive.
    11. Agricultura şi silvicultura „cu valoare naturală ridicată (VNR)“ este un concept care evaluează schimbările în amploarea şi starea zonelor exploatate agricol şi a terenurilor forestiere cu valoare naturală ridicată în raport cu o linie de bază, care se referă atât la acoperirea terenului respectiv (terenuri agricole şi păduri), cât şi la activităţile asociate de gestionare a acesteia.
    12. „Managementul integrat al resurselor de pedologice“ înseamnă examinarea tuturor utilizărilor terenurilor într-o manieră integrată pentru a minimiza conflictele, pentru a face cele mai eficiente compromisuri şi pentru a lega dezvoltarea socială şi economică de protecţia şi îmbunătăţirea mediului.
    13. „Zonele defavorizate (ZD)“ sunt zone în care producţia sau activitatea agricolă este mai dificilă din cauza unor dificultăţi naturale, de exemplu condiţii dificile de climă, pante abrupte în zonele montane sau o productivitate scăzută a solului.
    14. „Habitate naturale“ înseamnă zonele terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice şi biotice, indiferent dacă acestea sunt naturale sau seminaturale.
    15. „Observator“ înseamnă observatorul definit în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din Convenţia Carpatică.
    16. „Producţia ecologică“ este un sistem global de gestiune agricolă şi de producţie alimentară care combină cele mai bune practici de mediu, un nivel ridicat de biodiversitate, conservarea resurselor naturale, aplicarea unor standarde ridicate de bunăstare a animalelor şi o metodă de producţie în conformitate cu preferinţele anumitor consumatori pentru produse obţinute cu ajutorul unor substanţe şi procese naturale.
    17. „Părţi“ înseamnă părţile la prezentul protocol.
    18. „Arii protejate“ sunt definite ca fiind un spaţiu geografic recunoscut, dedicat şi gestionat prin mijloace legale sau alte mijloace eficiente, pentru a realiza conservarea pe termen lung a naturii cu serviciile de ecosistem şi valorile culturale asociate.
    19. „Turism rural“ înseamnă o serie de activităţi turistice care se desfăşoară în mediul rural.
    20. „Habitatele seminaturale“ sunt habitate caracterizate prin agricultură/cultivare extensivă, sisteme agricole de joasă intensitate, agricultură cu impact redus, sisteme agricole durabile, agricultură de mare valoare naturală, sisteme/habitate, unde sunt aplicate sistemele agricole tradiţionale, cu un impact redus asupra mediului sau cu o anumită importanţă pentru speciile de animale sălbatice.
    21. „Lanţurile scurte de aprovizionare cu alimente“ reprezintă o alternativă la extinderea globală a lanţurilor alimentare, care pun accentul pe reorganizarea inovatoare a reţelelor alimentare, sisteme locale de creştere sau vânzări directe, care vizează reconectarea producătorilor şi consumatorilor şi relocalizarea producţiei agricole şi alimentare.
    22. „Agricultură şi dezvoltare rurală durabilă (ADDR)“ este gestionarea şi conservarea bazei de resurse naturale, precum şi orientarea schimbărilor tehnologice şi instituţionale, astfel încât să se asigure realizarea şi satisfacerea în continuare a nevoilor umane pentru generaţiile prezente şi viitoare.
    23. „Practicile agricole tradiţionale“ sunt tehnici agricole dezvoltate de-a lungul istoriei pentru a face faţă în mod sustenabil unor condiţii specifice pentru fiecare amplasament, pentru a asigura randamente suficiente şi sigure pe baza culturilor mixte care se completează reciproc.
    24. „Lanţurile valorice“ identifică întreaga gamă de activităţi pe care agenţii economici o folosesc pentru a aduce un produs sau un serviciu de la concepere până la utilizarea sa de către consumatorii finali.

    CAP. II
    Obligaţii generale
    ART. 4
    Politici care vizează menţinerea, promovarea şi dezvoltarea durabilă a sectorului agricol şi a zonelor rurale
    1. Fiecare parte va dezvolta şi va implementa pe teritoriul statului său politici care vizează menţinerea, promovarea şi dezvoltarea durabilă a sectorului agricol şi a zonelor rurale, luând în considerare, ori de câte ori este posibil, o abordare integratoare şi endogenă şi bazându-se pe bunele practici dezvoltate şi puse în aplicare de către alte părţi. Părţile vor examina şi utiliza strategii şi măsuri de consolidare a gestionării durabile a terenurilor agricole coordonate, în special în zone cu valoare naturală ridicată (VNR), fără a aduce atingere intereselor vitale ale populaţiilor comunităţilor montane.
    2. Părţile vor promova schimbul de informaţii privind cele mai bune practici între instituţiile guvernamentale şi părţile interesate, care să permită o dezvoltare economică endogenă durabilă a zonelor rurale.

    ART. 5
    Integrarea obiectivelor dezvoltării durabile a sectorului agricol şi rural în politicile sectoriale
    Părţile vor promova integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă a sectorului agricol şi a zonelor rurale în cadrul politicilor sectoriale.

    ART. 6
    Participarea autorităţilor regionale şi locale şi a altor părţi interesate
    Fiecare parte va lua măsuri, în cadrul său instituţional existent, pentru a facilita implicarea, coordonarea şi cooperarea între instituţiile relevante, autorităţile regionale şi locale, fermierii locali şi alte părţi interesate în dezvoltarea şi punerea în aplicare a politicilor şi a măsurilor derivate din acestea pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii şi zonelor rurale, cu scopul de a încuraja responsabilitatea comună şi a intensifica sinergiile.

    ART. 7
    Cooperare internaţională
    Părţile vor încuraja cooperarea între autorităţile regionale şi locale din Carpaţi şi instituţiile internaţionale în vederea folosirii cunoştinţelor de specialitate ale acestora pentru crearea unor soluţii rapide pentru problemele comune la cel mai adecvat nivel.

    CAP. III
    Măsuri specifice
    ART. 8
    Punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare rurală specifice zonelor
    1. Părţile vor pune în aplicare strategii durabile de dezvoltare rurală la nivel naţional, care să ţină cont de condiţiile specifice zonei montane şi colinare, precum şi zonelor defavorizate.
    2. Fiecare parte va facilita coordonarea şi cooperarea între toate părţile interesate relevante în scopul creării şi facilitării unui mediu socioeconomic pentru inovare rurală şi unor reţele de valoare adăugată, în special între sectorul agricol şi alte sectoare relevante economic în zonele rurale, cum ar fi cel artizanal, comercial, industrial, de infrastructură şi turistic, pentru a valorifica potenţialele endogene cu o abordare teritorială integrată.

    ART. 9
    Protecţia şi gestionarea peisajelor culturale tradiţionale
    1. Părţile vor lua măsuri pentru protejarea şi gestionarea peisajelor culturale tradiţionale din Carpaţi cu caracteristici tradiţionale remarcabile şi de o înaltă calitate ecologică, inclusiv datorită prezenţei unor ecosisteme muntoase valoroase, a habitatelor naturale şi/sau seminaturale valoroase, în special a pajiştilor, agrobiodiversităţii, resurselor genetice, soiurilor de plante cultivate şi cunoştinţelor ecologice tradiţionale asociate acestora.
    2. Părţile vor sprijini menţinerea şi aplicarea practicilor agricole tradiţionale cu intensitate redusă şi a formelor de gestionare a peisajelor culturale, păşunatul tradiţional al oilor.

    ART. 10
    Managementul integrat al resurselor funciare
    1. Fiecare parte va lua măsuri pentru a promova, consolida şi dezvolta gestionarea integrată a resurselor funciare, ţinând cont de prevederile celorlalte protocoale ale Convenţiei Carpatice.
    2. Părţile vor lua măsuri pentru a promova integrarea agriculturii inteligente pe bază de climă, gestionarea riscurilor şi energiile regenerabile în practicile agricole şi operaţionale ale agricultorilor.

    ART. 11
    Promovarea unei agriculturi extensive şi a producţiei ecologice
    Părţile vor pune în aplicare măsuri de promovare şi stimulare a practicilor agricole pentru o agricultură extensivă şi o producţie ecologică în Carpaţi.

    ART. 12
    Cunoştinţe şi practici tradiţionale
    Părţile vor lua măsuri pentru conservarea şi promovarea practicilor agricole tradiţionale, exploataţiilor familiale agricole mici, peisajelor culturale, cunoştinţelor agricole tradiţionale şi locale, raselor locale de animale domestice şi soiurilor de plante cultivate, precum şi a utilizării durabile a plantelor şi animalelor sălbatice, care reprezintă caracteristici economice şi sociale semnificative ale patrimoniului cultural rural al Carpaţilor.

    ART. 13
     Comercializarea de produse şi servicii agricole şi rurale tipice
    1. Părţile vor adopta măsuri pe teritoriile statelor lor şi vor coopera la nivel internaţional în vederea îmbunătăţirii marketingului local şi la nivel european, precum şi a promovării produselor şi a serviciilor agricole şi rurale, care sunt specifice pentru zona carpatică, luând în considerare obiectivele conforme cu articolul 11 alineatele 1 şi 2 din Protocolul Turismului.
    2. Părţile vor coopera în realizarea aranjamentelor de promovare a unor standarde înalte de calitate pentru produsele din zona carpatică.
    3. Fiecare parte va adopta măsuri care să promoveze şi să intensifice cooperarea orizontală, verticală şi transversală de-a lungul lanţurilor valorice pentru a integra numeroşi actori regionali şi pentru a atinge gradul maxim de prelucrare în regiune, în scopul de a spori valoarea adăugată la nivel local şi regional în aceste regiuni.
    4. Părţile vor promova dezvoltarea pieţelor alimentare locale, scurtând lanţurile de producţie şi de distribuţie, sprijinind economia locală şi regională.

    ART. 14
    Promovarea agroturismului şi a diversificării
    1. Părţile vor promova turismul rural durabil şi agroturismul, cu scopul de a crea beneficii reciproce şi cooperare între fermierii mici, gastronomie şi cazare.
    2. Părţile promovează condiţii-cadru pentru diversificare şi măsuri care să permită micilor agricultori să furnizeze servicii alternative la fermele lor.

    ART. 15
    Prevenirea efectelor nocive asupra aerului, apei, solului, peisajului şi diversităţii biologice
    Părţile vor aplica principiile de precauţie şi prevenire prin evaluarea şi luarea în considerare a posibilelor influenţe, inclusiv efectul cumulativ, asupra aerului, apei, solului, peisajului şi diversităţii biologice ale acelor proiecte şi activităţi care ar putea avea efecte negative asupra Carpaţilor.

    ART. 16
    Promovarea educaţiei formale şi informale
    1. Fiecare parte va lua măsuri pentru a crea un mediu favorabil pentru promovarea educaţiei şi a învăţării intergeneraţionale.
    2. Părţile vor consolida cooperarea instituţiilor şi organismelor educaţionale locale şi naţionale pentru extinderea şi îmbunătăţirea educaţiei, formării avansate şi calificării persoanelor din diferite domenii de lucru („învăţarea pe tot parcursul vieţii“).
    3. Părţile vor promova educaţia şi comunicarea pentru a sensibiliza publicul cu privire la soiurile locale de plante cultivate şi de animale, cu privire la avantajele sistemelor scurte locale de aprovizionare cu alimente şi pentru a îmbunătăţi gestionarea riscurilor.

    ART. 17
    Cercetarea ştiinţifică coordonată şi schimbul transfrontalier de informaţii şi experienţă
    1. Părţile vor coopera pentru dezvoltarea, promovarea şi armonizarea programelor şi proiectelor de cercetare care contribuie la atingerea obiectivelor prezentului protocol.
    2. Părţile vor facilita cooperarea internaţională între instituţiile ştiinţifice în ceea ce priveşte cooperarea orizontală şi verticală locală şi regională în Carpaţi, în special cu privire la armonizarea sistemelor de monitorizare, furnizarea şi armonizarea bazelor de date, precum şi întreprinderea de programe şi proiecte de cercetare comune în Carpaţi.
    3. Părţile vor promova inventare coordonate regionale ale practicilor agricole şi ale peisajelor culturale, precum şi ale tradiţiilor şi produselor culturale rurale din Carpaţi.
    4. Fiecare parte va face schimb de informaţii cu privire la strategiile şi politicile care vizează agricultura durabilă şi dezvoltarea rurală în Carpaţi cu celelalte părţi ale prezentului protocol.

    ART. 18
    Programe şi proiecte comune
    Fiecare parte este încurajată să participe, în funcţie de nevoile şi posibilităţile sale, în cadrul programelor şi proiectelor comune cu privire la activităţile enumerate la articolul 1 alineatele 1, 2 şi 3 din prezentul protocol, derulate în Carpaţi de către părţi.

    CAP. IV
    Implementarea, monitorizarea şi evaluarea
    ART. 19
    Implementare
    1. Fiecare parte va întreprinde măsuri juridice şi administrative adecvate pentru a asigura punerea în aplicare a dispoziţiilor prezentului protocol, va monitoriza şi va evalua eficacitatea acestor măsuri.
    2. Fiecare parte va explora posibilităţile de a sprijini, prin măsuri financiare, punerea în aplicare a dispoziţiilor prezentului protocol.

    ART. 20
    Sensibilizarea şi accesul la informaţii
    1. Părţile vor promova educarea, informarea şi sensibilizarea publicului larg cu privire la obiectivele, măsurile şi punerea în aplicare a prezentului protocol.
    2. Părţile vor asigura accesul la informaţiile referitoare la implementarea prezentului protocol.

    ART. 21
    Reuniunea părţilor
    1. Conferinţa părţilor Convenţiei Carpatice va servi ca reuniune a părţilor la prezentul protocol.
    2. Părţile la Convenţia Carpatică care nu sunt părţi la prezentul protocol pot participa ca observatori la Conferinţa părţilor care serveşte ca reuniune a părţilor la prezentul protocol. Atunci când Conferinţa părţilor serveşte ca reuniune a părţilor la prezentul protocol, deciziile adoptate în temeiul prezentului protocol sunt adoptate numai de către cei care sunt părţi la acesta.
    3. Atunci când Conferinţa părţilor serveşte ca reuniune a părţilor la prezentul protocol, orice membru al biroului Conferinţei părţilor care reprezintă o parte la Convenţie, dar nu şi o parte la prezentul protocol, este înlocuit de un membru ales de către şi dintre părţile la prezentul protocol.
    4. Regulile de procedură pentru Conferinţa părţilor se aplică mutatis mutandis reuniunii părţilor, cu excepţia cazului în care se decide altfel prin consens de Conferinţa părţilor care serveşte ca reuniune a părţilor la prezentul protocol.
    5. Prima reuniune a Conferinţei părţilor care serveşte ca reuniune a părţilor la prezentul protocol va fi convocată de către Secretariat împreună cu prima reuniune a Conferinţei părţilor, care este programată după data intrării în vigoare a prezentului protocol. Reuniunile ordinare ulterioare ale Conferinţei părţilor care funcţionează ca reuniuni ale părţilor la prezentul protocol vor avea loc împreună cu întâlnirile ordinare ale Conferinţei părţilor, cu excepţia cazului în care se decide altfel de către Conferinţa părţilor care funcţionează ca întâlnire a părţilor la prezentul protocol.
    6. Conferinţa părţilor care funcţionează ca reuniune a părţilor la prezentul protocol va lua, în limitele mandatului său, deciziile necesare pentru a promova punerea în aplicare eficientă a acestuia. Ea va îndeplini funcţiile care îi sunt atribuite prin prezentul protocol şi:
    (a) va face recomandări cu privire la orice aspecte necesare pentru punerea în aplicare a prezentului protocol;
    (b) va crea organisme subsidiare sau iniţia cooperarea internaţională cu instituţii aflate la nivel de excelenţă în funcţie de ce este considerat necesar pentru punerea în aplicare a prezentului protocol;
    (c) va lua în considerare şi adopta, după cum este necesar, modificări ale prezentului protocol, care sunt considerate necesare pentru punerea în aplicare a prezentului protocol; şi
    (d) va exercita alte funcţii care pot fi necesare pentru punerea în aplicare a prezentului protocol.


    ART. 22
    Secretariatul
    1. Secretariatul instituit prin articolul 15 al Convenţiei Carpatice va servi drept Secretariat al prezentului protocol.
    2. Articolul 15 alineatul (2) al Convenţiei Carpatice privind funcţiile Secretariatului se aplică, mutatis mutandis prezentului protocol.

    ART. 23
    Organisme subsidiare
    1. Orice organism subsidiar constituit prin sau în temeiul Convenţiei Carpatice poate, printr-o decizie a Conferinţei părţilor care funcţionează ca reuniune a părţilor la prezentul protocol, să servească protocolul, caz în care reuniunea părţilor va preciza ce funcţii va îndeplini acest organism.
    2. Părţile la Convenţia Carpatică care nu sunt părţi la prezentul protocol pot participa ca observatori la reuniunile oricăror astfel de organisme subsidiare. Atunci când un organism subsidiar al Convenţiei Carpatice serveşte ca organism subsidiar la prezentul protocol, deciziile în temeiul protocolului vor fi adoptate numai de către părţile la protocol.
    3. Atunci când un organism subsidiar al Convenţiei Carpatice îşi exercită funcţiile în ceea ce priveşte chestiunile referitoare la prezentul protocol, orice membru al biroului respectivului organism subsidiar care reprezintă o parte la Convenţia Carpatică, dar care nu este parte la protocol, va fi înlocuit de un membru ales de către şi dintre părţile la protocol.

    ART. 24
    Monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor
    1. Părţile vor raporta cu regularitate Conferinţei părţilor cu privire la măsurile ce ţin de prezentul protocol şi cu privire la rezultatele măsurilor luate. Conferinţa părţilor va determina intervalele şi formatul în care trebuie să fie prezentate rapoartele.
    2. Observatorii pot prezenta orice informaţie sau pot raporta cu privire la punerea în aplicare şi respectarea dispoziţiilor prezentului protocol la Conferinţa părţilor şi/sau Comitetului de implementare a Convenţiei Carpatice (denumit în continuare „Comitetul de implementare“).
    3. Comitetul de implementare va colecta, evalua şi analiza informaţiile relevante pentru punerea în aplicare a prezentului protocol şi va monitoriza respectarea de către părţi a dispoziţiilor prezentului protocol.
    4. Comitetul de implementare va prezenta Conferinţei părţilor recomandări pentru implementare şi măsurile necesare pentru respectarea protocolului.
    5. Conferinţa părţilor va adopta sau va recomanda măsurile necesare.

    ART. 25
    Evaluarea eficacităţii prevederilor
    1. Părţile vor examina şi vor evalua în mod regulat eficacitatea dispoziţiilor prezentului protocol.
    2. Conferinţa părţilor care funcţionează ca reuniune a părţilor la prezentul protocol poate lua în considerare adoptarea unor amendamente la prezentul protocol atunci când este necesar pentru atingerea obiectivelor acestuia.
    3. Părţile vor facilita implicarea autorităţilor locale şi a altor părţi interesate relevante în acest proces în conformitate cu alineatul 1.

    CAP. V
    Prevederi finale
    ART. 26
    Legături între Convenţia Carpatică şi protocol
    1. Prezentul protocol constituie un protocol la Convenţia Carpatică în sensul articolului 2 alineatul (3) şi în conformitate cu articolul 7 alineatele (1), (2) şi (6), precum şi orice alte articole relevante ale Convenţiei Carpatice.
    2. Prezentul protocol este deschis spre semnare la depozitar de la 12 octombrie 2017 până la 12 octombrie 2018.
    3. Prevederile articolelor 19, 20, 21 alineatele (2)-(4) şi 22 din Convenţia Carpatică privind amendarea, intrarea în vigoare şi retragerea din Convenţie şi soluţionarea litigiilor se aplică mutatis mutandis prezentului protocol. Doar o parte la Convenţia Carpatică poate deveni parte la prezentul protocol.

    ART. 27
    Rezerve
    Nicio rezervă nu poate fi adusă la prezentul protocol.

    ART. 28
    Depozitar
    Depozitarul prezentului protocol este Guvernul Ucrainei.

    Originalul protocolului va fi depus la depozitar, care va distribui copii certificate tuturor părţilor.
    Încheiat la Lillafüred în data de 12 octombrie 2017, într-un exemplar original în limba engleză
    Drept care subsemnaţii, pe deplin autorizaţi, au semnat prezentul protocol.


                    Pentru Guvernul Republicii Cehe,
                    Pentru Guvernul Ungariei [semnătură indescifrabilă],
                    Pentru Guvernul Republicii Polone,
                    Pentru Guvernul României [semnătură indescifrabilă],
                    Pentru Guvernul Republicii Serbia,
                    Pentru Guvernul Republicii Slovace,
                    Pentru Guvernul Ucrainei,

    Guvernul României semnează Protocolul privind agricultura durabilă şi dezvoltarea rurală (ADDR) la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, cu următoarea declaraţie:
    "Guvernul României declară că interpretează articolul 2 paragraful 1 al Protocolului doar în conformitate cu prevederile şi limitările la Convenţia privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, încheiată la Kiev la 22 mai 2003."


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016