Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PROIECT DE LEGE nr. 743 din 15 septembrie 2021  privind Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PROIECT DE LEGE nr. 743 din 15 septembrie 2021 privind "Legea suveranităţii - Legea pentru protejarea interesului superior şi suveran al poporului şi al cetăţeanului român"

EMITENT: Parlamentul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 925 din 28 septembrie 2021
    EXPUNERE DE MOTIVE
    SECŢIUNEA 1
    Titlul proiectului de act normativ
    "Legea suveranităţii - Legea pentru protejarea interesului superior şi suveran al poporului şi al cetăţeanului român"
    SECŢIUNEA 2
    Motivul emiterii actului normativ
    1. Descrierea situaţiei actuale
    În ultimii ani, cu precădere în ultimul an şi jumătate ulterior apariţiei virusului SARS-CoV-2, în legislaţia românească au fost adoptate o serie de norme care contravin, fie punctual, fie în ansamblul lor, spiritului şi literei Constituţiei României, republicată. Această stare de fapt şi de drept este de natură a afecta în mod grav şi direct suveranitatea statului român reglementată de articolul 1 alineatul 1 din Constituţie, suveranitatea fiind înţeleasă atât ca drept al naţiunii la identitate şi autodeterminare, cât şi ca stare de drept conformă cu ordinea constituţională.
    Reacţia la situaţia de stres la care a fost supus statul şi cetăţeanul român ca urmare a apariţiei stării pandemice începând cu luna martie a anului 2020 şi până în prezent, atât din punct de vedere economic, cât şi social, a relevat o serie de disfuncţionalităţi la nivelul instituţiilor statului român de natură a afecta în mod direct, fundamental şi ireversibil suveranitatea naţională.
    Nu în ultimul rând, conform concluziilor Rezoluţiei Parlamentului European din 13 noiembrie 2020 referitoare la impactul măsurilor privind COVID-19 asupra democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale [2020/2790(RSP)] rezultă că şi în România s-a profitat de legislaţia lacunară care lasă loc unor derapaje periculoase pentru drepturile şi libertăţile cetăţeanului român, pentru dezvoltarea durabilă economică şi socială, dar şi pentru coerenţa şi corecta funcţionare a instituţiilor de siguranţă din România, lucru care a avut ca rezultat încălcarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale.
    Mai mult decât atât, în adoptarea măsurilor restrictive prin legi şi acte normative pentru gestionarea situaţiei de criză generate de pandemia de COVID-19, autorităţile din România nu au respectat niciodată principiul proporţionalităţii cu nivelul de gravitate prognozat sau manifestat al crizei şi nici principiul aplicării nediscriminatorii a respectivelor măsuri restrictive, principii expres reglementate de articolul 53 alineatul (2) din Constituţia României în vederea restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    Având în vedere cele de mai sus, rezultă necesitatea imediată a prezentei iniţiative legislative în vederea remedierii situaţiei descrise.
    Soluţia normală şi imediată este legiferarea unei reglementări unice care să corecteze starea de drept descrisă anterior prin concentrarea şi implementarea unor măsuri punctuale menite a consolida suveranitatea naţională aparţinând poporului român. Evoluţiile economice, sociale şi politice interne şi internaţionale din ultimii ani au avut ca efect subminarea pronunţată a suveranităţii poporului român.
    Suveranitatea populară reprezintă dreptul poporului de a-şi decide singur viitorul şi de a stabili priorităţile statului, organizarea şi funcţionarea acestuia, precum şi dreptul poporului de a controla activitatea statului.
    Conform articolului 2 alineatul (2) din Constituţia României, republicată, „Suveranitatea naţională aparţine poporului român...“
    Realitatea la zi demonstrează că rigorile Constituţiei nu se mai regăsesc în calitatea vieţii cetăţenilor României.
    Suprimarea suveranităţii populare şi haosul existent în relaţiile dintre cele trei puteri, legislativă, executivă şi judecătorească, anulează conceptul de democraţie constituţională şi contribuie la invalidarea contractului social existent între popor şi autorităţile sale.
    Astfel, poporul român nu mai poate dispune suveran de resursele naturale, materiale şi umane existente pe teritoriul ţării, autorităţile instituie măsuri medicale abuzive împotriva propriilor cetăţeni, procesul electoral este fraudat în mod sistematic, iar serviciile de informaţii nu mai sunt în slujba poporului român.
    Din aceste motive, şi nu in ultimul rând, pentru a reda poporului suveranitatea garantată prin Constituţie au devenit necesare unele modificări legislative, precum şi introducerea unor noi norme legale prin care suveranitatea să fie reglementată şi impusă mult mai explicit.

┌─────────────────────────┬────────────┐
│1^1. În cazul proiectelor│ │
│de acte normative care │ │
│transpun legislaţie │Nu au fost │
│comunitară sau creează │identificate│
│cadrul pentru aplicarea │documente în│
│directă a acesteia, se │legislaţia │
│vor specifica doar actele│comunitară │
│comunitare în cauză, │în domeniu. │
│însoţite de elementele de│ │
│identificare ale │ │
│acestora. │ │
└─────────────────────────┴────────────┘


    2. Schimbări preconizate
    Legea suveranităţii are ca unic obiect de reglementare restaurarea suveranităţii şi a stării de drept, astfel cum sunt acestea prevăzute de articolul 1 alineatul 1 din Constituţia României. Unicitatea reglementării în materia suveranităţii naţionale este concretizată prin modificări ale unor reglementări în materii conexe, indispensabile realizării scopului urmărit.
    Aceste modificări se constituie în mijloace prin care se consolidează suveranitatea şi starea de drept în România. Proiectul legislativ pleacă de la rigoarea constituţională conform căreia suveranitatea aparţine poporului român şi că aceasta se fundamentează pe patru piloni:
    1) întărirea şi garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului, precum şi a suveranităţii şi siguranţei statului român;
    2) protejarea şi asigurarea unui mediu sănătos care să permită dezvoltarea şi traiul normal al cetăţeanului;
    3) maximizarea beneficiilor cetăţeanului obţinute de pe urma bogăţiilor naturale ale ţării şi, în general, a mediului economic, văzute ca mijloace de dezvoltare socioeconomice şi
    4) consolidarea sistemului naţional de apărare, sistem care urmează să fie eficientizat şi subordonat exclusiv voinţei poporului şi având ca unic scop garantarea suveranităţii, independentei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale, cu respectarea dispoziţiilor art. 118 din Constituţia României.

    În capitolul I sunt adoptate reglementări noi sau modificări legislative vizând consolidarea stării de drept şi protejarea interesului superior şi suveran al poporului şi cetăţeanului român.
    Articolul 1 exclude posibilitatea limitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului prin acte administrative normative, restabilind astfel supremaţia Constituţiei şi a drepturilor stabilite de către aceasta pentru cetăţeanul român, văzut ca beneficiar legitim al drepturilor constituţionale şi unic deţinător al suveranităţii naţionale. Este eliminată pe această cale posibilitatea instituirii unor limitări arbitrare ale drepturilor fundamentale de către entităţi administrative care sunt lipsite de dreptul de a legifera sau de a stabili restrângeri de drepturi şi libertăţi. Se urmăreşte pe această cale consolidarea principiului separaţiei puterilor în stat şi a democraţiei constituţionale, principii potrivit cărora se organizează statul român conform articolului 1 alineatul 4 din Constituţie.
    Articolul 2 modifică în sensul descris mai sus Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, eliminând posibilitatea restrângerii exerciţiului drepturilor fundamentale pe durata stării de asediu şi a stării de urgenţă. A fost avut în vedere faptul că nicio situaţie, oricât de excepţională ar fi aceasta, nu poate justifica restrângerea unor drepturi inerente condiţiei umane şi a calităţii de cetăţean, fapt confirmat de modul de redactare al art. 15 din Constituţie: „(1) Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.“. Astfel, dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, dreptul la apărare, dreptul la libera circulaţie, dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, la inviolabilitatea domiciliului, la libertatea conştiinţei sau la libertatea de exprimare nu pot fi limitate pentru niciun motiv, restrângerea acestora neputând avea ca finalitate ipotetică ieşirea dintr-o situaţie excepţională, ci adâncirea unei stări de anormalitate.
    La articolul 3, pentru aceleaşi motive arătate mai sus, se abrogă în integralitate Legea nr. 55/2020, plecând de la considerentele expuse de către Curtea Constituţională în Decizia nr. 457/2020. În motivarea acestei decizii Curtea Constituţională a reţinut fără echivoc că „A «construi» prin lege o instituţie nouă - «starea de alertă», cu un regim evident mai puţin restrictiv decât starea de urgenţă reglementată de legiuitorul constituant - dar care să permită eludarea cadrului constituţional care guvernează legalitatea, separaţia puterilor în stat, condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi, contravine exigenţelor generale ale statului de drept, astfel cum sunt consacrate de Constituţia României.“ Pentru a ajunge la această concluzie, Curte Constituţională a reţinut şi că „chiar şi în stare de urgenţă publică, principiul fundamental al statului de drept trebuie să prevaleze. Statul de drept constă în mai multe aspecte care sunt toate de importanţă capitală şi trebuie menţinute într-un mod integral. Aceste elemente sunt principiul legalităţii, separarea puterilor, împărţirea puterilor, drepturile omului, monopolul statului asupra forţei, administrarea publică şi independentă a justiţiei, protecţia vieţii private, dreptul la vot, libertatea de acces la puterea politică, participarea democratică a cetăţenilor şi supravegherea de către aceştia a procesului decizional, luarea deciziilor, transparenţa guvernării, libertatea de exprimare, asociere şi întrunire, drepturile minorităţilor, precum şi regula majorităţii în luarea deciziilor politice. Statul de drept înseamnă că agenţiile guvernamentale trebuie să funcţioneze în cadrul legii şi acţiunile lor trebuie să fie supuse controlului de către instanţele independente. Securitatea juridică a persoanelor trebuie să fie garantată.“ Nu în ultimul rând se are în vedere că nu mai este justificată menţinerea unei reglementări cu aplicabilitate limitată ca urmare a unei situaţii excepţionale - situaţia pandemică de coronavirus COVID-19, cu atât mai mult cu cât la momentul formulării prezentei propuneri legislative Organizaţia Mondială a Sănătăţii este pe punctul să declare trecerea de la pandemie la endemie ce poate fi controlată. Având în vedere toate aceste aspecte, caracterul vădit neconstituţional al Legii nr. 55/2020, toate produse de starea de presiune dată de situaţia pandemică în care a fost adoptată această dispoziţie legală, dar şi necesitatea reluării în condiţii de normalitate a procesului legislativ pentru adoptarea unei norme cu aplicabilitate generală pentru situaţii pandemice, endemice şi epidemiologice, unica soluţie pentru revenirea la starea de legalitate şi constituţionalitate ca unice modalităţi de exercitare a suveranităţii naţionale este abrogarea integrală a Legii nr. 55/2020.
    Articolul 4 aduce modificări la Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, impunând obţinerea acordului şi consimţământului scris al pacientului anterior administrării medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi a altor mijloace terapeutice. Măsura este absolut necesară pentru întărirea dreptului cetăţeanului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, puse în concordanţă cu libertatea conştiinţei. Fiecare dintre acestea sunt elemente indisolubil legate de suveranitatea poporului văzut ca totalitate a cetăţenilor ale căror drepturi şi libertăţi trebuie să fie garantate.
    Pentru acelaşi motiv, la alineatul 2 al articolului 4 este interzisă şi orice discriminare, pozitivă sau negativă, ca urmare a acceptării sau refuzului unui tratament sau dispozitiv medical. Orice discriminare este contrară Constituţiei, fiind de natură a afecta drepturile şi libertăţile unei părţi a poporului, fapt care afectează în mod direct nu doar dreptul cetăţeanului ca individ, ci însăşi suveranitatea statului român prin discriminarea şi limitarea drepturilor unei părţi din societate.

    Articolul 5 urmăreşte apărarea stării de sănătate a poporului român, deţinător al suveranităţii naţionale, fiind aduse modificări la Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii prin care este interzisă comercializarea sau folosirea medicamentelor, vaccinurilor, dispozitivelor medicale şi a altor produse farmaceutice pentru care producătorul nu oferă garanţii şi remedii dovedit viabile sau pentru care nu s-au efectuat teste clinice complete.
    De asemenea, la alineatul 2 sunt abrogate 3 subpuncte ale articolului 811 din Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 care permit unele modalităţi imorale de publicitate pentru medicamente cu impact direct asupra stării de sănătate a poporului român, fapt care periclitează suveranitatea naţională. Pentru acest motiv, din articolul 811 din Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 au fost eliminate şi subpunctele 5, 6 şi 7 având următorul cuprins: „- stimularea prescrierii sau distribuirii medicamentelor prin oferirea, promiterea ori acordarea unor avantaje în bani sau în natură, cu excepţia cazurilor în care acestea au o valoare simbolică; - sponsorizarea întâlnirilor promoţionale la care participă persoane calificate să prescrie sau să distribuie medicamente; - sponsorizarea congreselor ştiinţifice la care participă persoane calificate să prescrie sau să distribuie medicamente şi, în special, plata cheltuielilor de transport şi cazare ocazionate de acestea.“
    Pentru aceleaşi motive, la alineatul 3 s-a modificat art. 813 din Legea nr. 95/2006, interzicându-se orice formă de reclamă comercială la televiziune, radio şi pe reţelele de socializare pentru medicamente autorizate sau neautorizate, vaccinuri, dispozitive medicale şi alte produse farmaceutice.
    Pentru aceleaşi considerente a fost interzisă şi distribuţia directă a medicamentelor către populaţie de către fabricanţi în scopuri promoţionale.

    Articolul 6 modifică Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, introducându-se dispoziţii cu privire la apărarea integrităţii fizice şi psihice a minorului, în calitatea sa de cetăţean deţinător de drepturi. Astfel este interzisă până la vârsta de 18 ani orice formă de intervenţie asupra trupului minorului având ca scop modificarea identităţii sexuale dobândite la naşterea acestuia. În acelaşi timp este interzisă punerea la dispoziţia copiilor a oricăror materiale cu caracter pornografic sau care promovează abaterea de la identitatea de gen, aceste materiale putând fi cauza unor traume psihice care vor marca întreaga existenţă a cetăţeanului. La adoptarea acestor modificări se au în vedere atât interesul superior al copilului, cât şi dreptul acestuia de a decide şi de a dispune în cunoştinţă de cauză de trupul său după momentul atingerii maturităţii psihice, urmând a fi eliminate orice posibile influenţe premature asupra dezvoltării fizice şi psihice normale a cetăţeanului român. Nu în ultimul rând este avut în vedere şi caracterul ireversibil al oricăror modificări premature de gen, modificări ce vor avea un efect negativ atât asupra dezvoltării minorului, cât şi influenţa directă pe care schimbările de gen operate în timpul minoratului le vor avea asupra natalităţii în România, aspect care influenţează în mod direct suveranitatea naţională.
    Articolul 7 completează articolul 64 din Codul civil, instituind noi garanţii cu privire la integritatea individuală fizică sau mentală a persoanei. Au fost avute în vedere atât evoluţiile tehnologice din ultimii ani, cât şi ultimele rezultate ale studiilor celor mai evoluate laboratoare de cercetare în domeniu, toate acestea creând premisele unor posibile intruziuni la nivelul creierului prin utilizarea neurotehnologiei. Având în vedere riscurile potenţiale reprezentate de nereglementarea unui domeniu care poate avea efecte directe asupra cetăţeanului român ca individ, dar şi a colectivităţilor în ansamblul lor, ambele putând cauza influenţe necontrolate asupra societăţii şi deci, implicit, asupra suveranităţii naţionale, s-a interzis folosirea sau deţinerea oricărui dispozitiv al cărui scop este accesarea sau manipularea activităţii neuronale sau diminuarea autonomiei voinţei sau capacităţii cetăţenilor de a lua decizii în mod liber.
    Articolul 8 modifică alineatul 3 al articolului 5 din Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice, oferind proprietarilor şi coproprietarilor imobilelor dreptul de a folosi continuu, neîntrerupt şi necondiţionat imobilele ai căror proprietari sau coproprietari sunt. S-a avut în vedere că permiterea neîngrădită şi neautorizată în prealabil a oricăror entităţi juridice deţinătoare de reţelele de comunicaţii electronice sau tehnologii şi echipamente utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice sau a unor elemente de infrastructură fizică necesare susţinerii acestora constituie o limitare inacceptabilă a dreptului la proprietate, fapt care poate constitui o atingere gravă a suveranităţii poporului român.
    Articolul 9 modifică Legea nr. 286/2009 - Codul penal, punând legislaţia din această materie în acord cu ultimele hotărâri ale Curţii Constituţionale, dar şi cu modificările legislative introduse de prezenta propunere legislativă.
    Astfel, alineatul 1 introduce un nou articol în Codul penal, articolul 195^1, cu denumirea marginală „Perturbarea sau modificarea integrităţii fizice sau mentale“, prin care sunt incriminate faptele de încălcare a dispoziţiilor Codului civil prevăzute la articolul 64, astfel cum a fost modificat de prezentul proiect de Lege. Astfel a fost pedepsită „Perturbarea sau modificarea integrităţii individuale fizice sau mentale a unei persoane fără consimţământul scris, expres, informat şi liber exprimat al acesteia“, dar şi de a deţine sau a folosi orice sistem sau dispozitiv al cărui scop este accesarea sau manipularea activităţii neuronale, de a accesa sau manipula activitatea neuronală a persoanei, precum şi orice intervenţie asupra conexiunilor neuronale sau intruziune la nivelul creierului, într-un mod invaziv sau neinvaziv, în lipsa consimţământului scris, expres, informat şi liber exprimat al persoanei“. Dispoziţiile legale astfel introduse în Codul penal sunt necesare pentru apărarea valorilor sociale ocrotite de norma civilă, dar şi pentru apărarea drepturilor şi integrităţii fizice şi mentale ale cetăţeanului român, ca elemente fundamentale ale suveranităţii naţionale.
    Alineatul 2 modifică art. 197 din Codul penal cu titlul marginal „Relele tratamente aplicate minorului“, introducând două noi alineate, respectiv alineatele 2 şi 3. La alineatul 2 al articolului 197 este incriminată „Fapta de a determina minorul care nu a împlinit vârsta de 18 ani să îşi modifice identitatea sexuală biologică dobândită la naştere“, indiferent dacă aceasta a avut sau nu finalitatea urmărită de făptuitor. Motivul incriminării acestei fapte constă în gravele perturbări mentale, psihice şi comportamentale pe care o asemenea faptă o poate avea asupra minorului, chiar dacă minorul nu poate dispune singur cu privire la modificarea efectivă, fizică, a identităţii sale sexuale dobândite la naştere. Alineatul 3 introduce o agravantă a faptei prevăzute la alineatul 2, astfel cum a fost introdus de prezentul proiect de lege, majorând cu o treime pedeapsa aplicată făptuitorului dacă acesta are calitatea de părinte, tutore, institutor sau profesor sau dacă fapta în sine a produs consecinţe fizice asupra minorului, indiferent de calitatea făptuitorului.
    Alineatul 3 al articolului 9 modifică art. 211 din Codul penal cu denumirea marginală „Traficul de minori“, introducând după alineatul 1 un nou alineat, (1^1), prin care este incriminată Intermedierea sau stimularea adopţiilor de către persoane ce nu au calitatea de funcţionari ai direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii. Ca motiv al incriminării acestei fapte a fost avută în vedere situaţia ultimelor decenii în care adopţia de copii a fost văzută de diferite persoane fizice şi juridice ca un veritabil act de comerţ, în felul acesta fiind scoşi din ţară mii de copii care şi-au pierdut astfel cetăţenia şi care nu au mai putut fi protejaţi de către statul român, fapt care afectează de o manieră directă şi gravă suveranitatea naţională prin diminuarea populaţiei, deţinătoare a suveranităţii.
    Alineatul 4 al articolului 9 modifică alineatul 4 al articolului 221 din Codul penal, crescând vârsta de la care se pedepseşte fapta de a determina minorul să asiste la comiterea unor acte cu caracter exhibiţionist ori la spectacole sau reprezentaţii în cadrul cărora se comit acte sexuale de orice natură de la 13 ani la 14 ani. Totodată s-a incriminat şi fapta de a pune la dispoziţia minorului materiale cu caracter pornografic sau cu conţinut care descrie explicit sexualitatea. S-a avut în vedere necesitatea prezervării inocenţei şi dezvoltării fireşti a minorului în concordanţă cu normele morale general acceptate de către societate până la o vârstă la care faptele incriminate îşi pierd periculozitatea şi nu mai sunt de natură să afecteze dezvoltarea psihică a minorului. De asemenea a fost introdusă în sfera ilicitului penal fapta de a pune la dispoziţia minorului oricare materiale cu caracter pornografic sau cu conţinut care descrie explicit sexualitatea, avându-se în vedere interesul superior al minorului şi impactul negativ asupra psihicului minorilor şi a dezvoltării acestuia a materialelor pornografice sau cu conţinut care descrie explicit sexualitatea la vârste fragede.
    Alineatul 5 al articolului 9 din Legea suveranităţii introduce un nou alineat la art. 221 din Codul penal cu titlul marginal „Coruperea sexuală a minorilor“ şi modifică alineatul 6 al aceluiaşi articol. alineatul 5^1 incriminează „fapta de a pune la dispoziţia copiilor sub vârsta de optsprezece ani a oricăror materiale care promovează abaterea de la identitatea sexuală biologică, reasignarea de gen şi homosexualitatea“, având în vedere efectele pe termen mediu şi lung asupra dezvoltării minorului şi traumele psihice ireparabile pe care le poate avea asupra acestuia, fapte care aduc atingere direct dezvoltării unor generaţii sănătoase şi capabile de a-şi exercita deplin drepturile şi suveranitatea. Alineatul 6 este modificat în sensul incriminării tentativei la fapta incriminată, avându-se în vedere importanţa valorii sociale ocrotite şi gravitatea de a afecta dezvoltarea minorului.
    Alineatul 6 modifică alineatul 6 al articolului 221 din Codul penal, incriminând şi tentativa infracţiunii nou-introduse la alineatul 5^1 al articolului 221 din Codul penal.
    Alineatul 7 modifică articolul 297 din Codul penal - Abuzul în serviciu, pe care îl pune în acord cu deciziile nr. 405/2016 şi 392/2017, incriminând totodată la alineatul 2 şi fapta de a discrimina orice persoană, de a „îngrădi exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de teamă, de excludere socială sau de inferioritate pe temei de acceptare sau refuz al unui tratament sau dispozitiv medical“. Necesitatea incriminării acestei fapte vine ca urmare a recurenţei în societatea ultimilor ani a unor acte de discriminare negativă prin restrângerea unor drepturi constituţionale cu încălcarea drepturilor pacientului prevăzute în Legea nr. 46 din 21 ianuarie 2003, dar şi în Convenţia de la Oviedo pentru persoanele care nu au acceptat unele tratamente medicale care au caracter opţional potrivit legislaţiei în vigoare. În mod simetric a fost incriminat şi orice act de discriminare ca urmare a acceptării şi administrării unor tratamente medicale. Ultima modificare adusă.
    Alineatul 8 introduce un al treilea alineat la articolul 297 din Codul penal - Abuzul în serviciu, alineat în care a fost incriminată orice faptă a unui funcţionar public sau persoană asimilată acestuia de punere în aplicare a unor norme declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională. Modificarea la textul legii penale a fost făcută cu scopul de a întări respectarea drepturilor cetăţeanului român, dar şi pentru întărirea forţei deciziilor Curţii Constituţionale prin incriminarea oricărei fapte de încălcare a acestora, toate având ca ultim scop întărirea stării de drept şi a regimului constituţional în România, ambele fiind considerate a fi însăşi fundaţia suveranităţii naţionale.
    Alineatul 9 introduce o nouă literă la articolul 394 din Codul penal cu titlul marginal Trădarea, litera e, în care este incriminată fapta cetăţeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin exercitarea unei funcţii de demnitate publică sau care presupune exerciţiul autorităţii de stat. S-a avut în vedere faptul că exercitarea funcţiei de demnitate publică sau a funcţiei care presupune exerciţiul autorităţii de stat de către subiectul activ al infracţiunii de trădare, respectiv de către cetăţeanul român care a intrat în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului constituie un pericol pentru suveranitatea naţională şi pentru siguranţa statului. Exercitarea unei asemenea funcţiuni de demnitate publică sau care presupune exerciţiul autorităţii de stat constituie o stare de pericol real şi iminent pentru ordinea constituţională şi de drept din România, nefiind necesară existenţa mijloacelor prevăzute la literele a-d ale articolului 394 din Codul penal, motiv pentru care, pentru apărarea suveranităţii naţionale, a siguranţei economico-financiare, sanitare şi sociale, este necesară incriminarea acestei fapte tocmai pentru a fi evitate consecinţele acţiunilor infracţionale ale cetăţenilor care au intrat în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, accederea într-o asemenea funcţie a acestor persoane fiind însuşi scopul urmărit de puterile şi organizaţiile străine sau ale agenţilor acestora. Totodată s-a avut în vedere că infracţiunea de Înaltă trădare prevăzută şi pedepsită de articolul 398 din Codul penal incriminează doar faptele săvârşite de către „Preşedintele României sau de către un alt membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării“, lăsând în afara ilicitului penal faptele comise de celelalte persoane care exercită funcţii de demnitate publică sau care presupun exerciţiul autorităţii de stat.
    Alineatul 10 introduce un nou alineat la articolul 398 din Codul penal cu titlul marginal „Înalta trădare“, alineatul 2 care instituie o agravantă la infracţiunea incriminată la alineatul 1 crescând limitele de pedeapsă pentru fapta de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului, dacă această faptă a produs pagube importante economiei naţionale. Astfel cum spune în însuşi textul alineatului 1, fapta incriminată este de natură a pune în pericol suveranitatea naţională, creşterea limitelor de pedeapsă pentru consecinţele grave ale faptei, având scopul de a fi un mijloc de disuasiune pentru făptuitori, cu atât mai mult cu cât făptuitorii pot fi persoane cu poziţii importante în cadrul statului român.
    Alineatul 11 introduce un nou alineat la articolul 398 din Codul penal cu titlul marginal „Înalta trădare“, alineat care introduce în sfera înaltei trădări şi fapta Preşedintelui de a nu pune în aplicare deciziile Curţii Constituţionale prin care sunt soluţionate conflicte de natură constituţională în termen de 10 zile de la comunicarea dispozitivului. Necesitatea incriminării acestei fapte constă în importanţa valorii ocrotite, respectiv importanţa punerii imediate în aplicare a dispoziţiilor deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi lipsa oricărui mijloc de coerciţie sau oricărei sancţiuni pentru Preşedintele care încalcă ordinea Constituţională şi ignoră hotărârile prin care se interpretează Constituţia în vederea punerii în aplicare a actului fundamental, aceste fapte fiind de natură a afecta în mod fundamental suveranitatea naţională.

    Articolul 10 modifică două articole din Legea nr. 135/2010 - Codul de procedură penală.
    La alineatul 1 se modifică articolul 247 din Codul de procedură penală, instituindu-se prin lege necesitatea existenţei unei legături între fapta penală comisă şi starea de sănătate mentală a făptuitorului. În acest mod, măsura internării medicale provizorii va putea fi luată doar dacă starea făptuitorului a fost determinantă pentru săvârşirea faptei şi luarea măsurii este necesară pentru înlăturarea unui pericol concret şi actual pentru siguranţa publică. Necesitatea modificării legislative a survenit ca urmare a incidenţei în creştere a unor interpretări a normelor legale în vigoare la această dată de către instanţele de judecată penale în sensul extinderii atribuţiunilor acestora în sfera civilă, în cazuri în care, deşi nu există nicio legătură între starea de sănătate a făptuitorului şi fapta presupus comisă, în cadrul urmăririi penale au fost luate măsuri de siguranţă cu ignorarea cadrului legal general instituit de Codul civil incident în speţă. Pentru clarificarea sferei de aplicabilitate a normei procesual penale, dar şi pentru evitarea oricăror erori sau abuzuri de natură a limita nejustificat drepturile cetăţenilor români, proiectul de lege introduce în sfera suveranităţii naţionale protecţia drepturilor fundamentale ale cetăţeanului.
    La alineatul 2 al articolului 10 se introduce o nouă literă, litera g), la alineatul 1 al art. 453 din Codul de procedură penală introducându-se ca nou motiv de revizuire situaţia în care „hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care a fost abrogată sau modificată, după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care dispoziţiile penale sunt mai favorabile sau fapta a fost dezincriminată“. Se are în vedere că dezincriminarea faptei, precum şi normele penale mai favorabile reflectă o exprimare şi un efect al modului în care anumite fapte sunt percepute de către societate, motiv pentru care dezincriminarea acestora este efectul direct al exercitării dreptului suveran al poporului de a reglementa în materia penală. Pe cale de consecinţă, dezincriminarea unor fapte sau norme penale mai favorabile trebuie să îşi producă efectele asupra tuturor membrilor societăţii, indiferent dacă aceştia sunt sau nu sunt, la data intervenirii modificării legislative, condamnaţi definitiv în baza unei norme penale devenite caducă, însăşi hotărârea judecătorească devenind obsoletă şi contrară ordinii legale şi constituţionale prin intervenirea normei penale noi mai favorabile. Nu în ultimul rând s-a avut în vedere faptul că revizuirea poate fi făcută oricând, chiar şi după decesul persoanei condamnate de către moştenitorii acesteia, fapt care, în situaţia reglementată de modificarea legislativă propusă, face posibilă repararea unor erori şi abuzuri judiciare istorice produse în regimul comunist sau fascist.

    Articolul 11 modifică articolul 18 alineatul 2 din Legea nr. 202 din 9 noiembrie 1998 (*republicată*) privind organizarea Monitorului Oficial al României, modificarea legislativă instituind accesul liber şi neîntrerupt al cetăţenilor români la Monitorul Oficial şi la toate documentele de interes public comunicate prin intermediul acestuia. Modificarea s-a făcut ca urmare a constatării necesităţii cunoaşterii legii, dar şi a actelor oficiale de către destinatarii acestora, ca o obligaţie corelativă a statului român în raport cu obligaţia cunoaşterii legii de către cetăţean, legătura realizată între stat şi cetăţean prin intermediul legii şi ca urmare a cunoaşterii acesteia fiind un element fundamental al suveranităţii naţionale.
    Articolul 12 reglementează relaţia dintre cetăţeanul român şi entităţile care deţin sau operează reţele de socializare sau alte medii şi reţele de socializare, a mediilor cloud de stocare, a site-urilor online sau a sistemelor de operare, apărarea drepturilor cetăţeanului român fiind unul dintre atributele suveranităţii unui stat. Se urmăresc protejarea dreptului la imagine, la liberă exprimare, precum şi apărarea dreptului de proprietate intelectuală a cetăţeanului român în raport cu orice entităţi juridice, indiferent dacă acestea îşi au sediul în România sau nu, aducând competenţa de judecare a posibilelor litigii către instanţele naţionale. Această măsură are ca scop aducerea sub jurisdicţie românească a oricăror acte sau fapte săvârşite în mediul online, raporturile dintre cetăţenii români şi orice entitate care este operator sau deţinător al mediilor virtuale şi reţelelor de socializare, al mediilor cloud de stocare, al siteurilor online, precum şi a sistemelor de operare trebuind să fie verificate de către autorităţile române. Nu în ultimul rând, dispoziţia legală pune în acord legislaţia naţională cu recomandarea Parlamentului European care a subliniat că responsabilitatea pentru asigurarea respectării legii trebuie să revină autorităţilor publice şi că, în cele din urmă, deciziile ar trebui să aparţină unui sistem judiciar independent, şi nu unei entităţi comerciale private.
    Articolul 13 modifică Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, instituind scăderi ale pragului electoral pentru o mai bună reprezentare parlamentară a cetăţenilor români. La alineatul 1 sunt abrogate alineatele 3-5 de la articolul 92^1, alineate prin care, în baza Legii nr. 202/2020, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale dobândea atribuţiuni extinse în cadrul procesului electoral. În mod similar, la alineatul 4 au fost abrogate modificările aduse de aceeaşi Lege nr. 202/2020 la alineatul 103^1, fiind eliminate toate referirile la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi atribuţiunile oferite acestuia în cadrul procesului electoral. La alineatele 5-8 s-au operat aceleaşi modificări în sensul abrogării şi modificării oricăror dispoziţii legale care implicau acelaşi Serviciu de Telecomunicaţii Speciale în procesul electoral. Modificările legislative urmăresc transparentizarea procesului electoral şi scoaterea din procesul electoral a unui serviciu secret (militarizat la această dată), măsurile fiind necesare pentru readucerea în mediul civil a procesului electoral din România, astfel cum se întâmplă în toate ţările din Uniunea Europeană.
    La alineatele 2 şi 3 este modificat articolul 94 din Legea nr. 208/2015 în sensul scăderii pragului electoral stabilit pentru partide şi alianţele electorale pentru intrarea în Parlament, respectiv scăderea de la 5% la 3% a pragului electoral pentru partide şi, în cazul alianţelor electorale, scăderea de la majorarea cu 3 procente pentru fiecare partid membru al alianţei la 1%, dar nu mai mult de 5% din voturile exprimate. Se are în vedere că beneficiile stabilităţii politice aduse de creşterea pragului electoral în detrimentul reprezentării unor opţiuni politice nu a avut efectul scontat, starea economică şi socială a României zilelor noastre fiind dovada eşecului acestor modalităţi de reprezentare a cetăţenilor români. S-a avut în vedere că între stabilitatea politică şi reprezentativitatea parlamentară a unui segment cât mai extins de populaţie, suveranitatea naţională este mai corect şi fidel exprimată de o largă reprezentativitate a Parlamentului, ca aplicare directă a articolului 2 alineatul 1 din Constituţie: „(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.“, faptul că în Constituţie se vorbeşte despre „reprezentativitate“, şi nu despre „stabilitate“, fiind fundamentul constituţional al modificării pragului electoral.


    În capitolul II sunt adoptate modificări legislative vizând protejarea mediului înconjurător văzut ca mijloc de dezvoltare durabilă şi protejarea interesului superior şi suveran al poporului şi cetăţeanului român.
    Articolul 14 modifică Legea nr. 57/2020 privind gospodărirea durabilă a pădurilor României, interzicând exportul în spaţiul comunitar sau extracomunitar de masă lemnoasă neprelucrată, inclusiv buştean, cu sau fără coajă, lemn rotund, cherestea, bârne sau traverse de cale ferată, până la data de 1 ianuarie 2121. Această interdicţie temporară este necesară pentru a contracara efectele exporturilor masive din ultimii ani, exporturi care au avut ca efect defrişări extinse cu efecte dezastruoase asupra mediului şi comunităţilor umane învecinate, cum ar fi inundaţii, alunecări de teren, afectarea ireversibilă a florei şi faunei. Gravitatea situaţiei impune incriminarea penală a faptelor de nerespectare a interdicţiilor de export.
    La articolul 15 sunt modificate articolele 29 şi 108 din Legea nr. 46 din 19 martie 2008 - Codul silvic, interzicându-se pentru aceleaşi motive ca şi cele prezentate mai sus toate defrişările şi tăierile rase pe teritoriul României, inclusiv cele motivate de reconstrucţia ecologică, regenerarea şi îngrijirea pădurilor, până la data de 1 ianuarie 2121.
    De asemenea, au fost incriminate şi fapta de a provoca boli sau infesta cu dăunători arborii din fondul forestier, precum şi încălcarea interdicţiei prevăzute la art. 29 din Codul silvic, toate fiind de natură a impacta direct dezvoltarea durabilă a naţiunii române şi de a afecta suveranitatea poporului român.

    Articolul 16 modifică articolul 13 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor la care se adaugă alineatul 2 şi care instituie interzicerea totală a oricăror importuri ale deşeurilor de orice natură, ca singură modalitate de ocrotire a interesului suveran al poporului român şi ca răspuns necesar şi imediat la infestarea mediului înconjurător de către entităţi juridice care introduc în ţară deşeuri periculoase. Imposibilitatea unui control strict asupra circulaţiei şi transporturilor deşeurilor la graniţele României atrage necesitatea interdicţiei totale şi peremptorii a oricărui tip de import de deşeuri.

    În capitolul III sunt adoptate reglementări şi măsuri noi în domeniul economic pentru protejarea intereselor statului şi a cetăţeanului român.
    Articolul 17 instituie interdicţia înstrăinării activelor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, instituţii de credit, precum şi la oricare altă entitate economică la care statul are calitatea de acţionar. Aşa cum şi Legea nr. 173/2020, lege ce a fost ulterior modificată, a prevăzut interzicerea înstrăinării activelor statului pe o perioadă de doi ani, considerăm necesară: 1) instituirea interdicţiei de înstrăinare a acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, la instituţii de credit, precum şi la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar; şi 2) suspendarea celor începute, pe o perioadă de 100 de ani, până la data de 01.01.2121, a operaţiunilor privind înstrăinarea activelor sau a acţiunilor statului la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la societăţi la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de capital deţinută. La adoptarea acestei măsuri legislative se are în vedere protejarea intereselor statului român, fiind evitat riscul pierderilor patrimoniale pe care le-ar suferi în cazul înstrăinării activelor deţinute la diferite entităţi economice naţionale, într-o perioadă de instabilitate economică şi de schimbări structurale în economie. Se urmăresc, de asemenea, conservarea activelor statului în vederea transmiterii acestora generaţiilor următoare şi asigurarea unei stabilităţi economice care să permită dezvoltarea capitalului uman.
    Articolul 18 completează articolul nr. 307 din Codul administrativ din 03.07.2019 cu un nou alineat care stabileşte că nivelul minim al redevenţei obţinute din concesionarea bunurilor proprietate publică nu se poate situa sub nivelul pieţei Spaţiului Economic European şi proporţional cu beneficiile obţinute din exploatarea bunului de către concesionar şi a valorii de piaţă a bunului ce face obiectul concesiunii. Se au în vedere eficientizarea şi creşterea profitabilităţii exploatării resurselor naturale ale României şi creşterea veniturilor bugetare ca mijloace de consolidare a suveranităţii naţionale.
    Articolul 19, la alineatul 1, modifică articolul 30 alineatul 1 litera A din Legea nr. 312 din 28.06.2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României şi instituie obligativitatea ca Banca Naţională să menţină rezervele de aur deţinut în tezaur exclusiv şi în integralitate pe teritoriul României. Este astfel abrogată posibilitatea prevăzută în actuala formă a legii de a depozita aurul din tezaurul Băncii Naţionale în străinătate. La alineatul 2 se stabileşte un termen de 180 de zile pentru repatrierea în integralitate a aurului depozitat în afara României, iar alineatul 3 incriminează fapta de a nu respecta cele două alineate precedente şi instituie pedeapsa cu până la 20 de ani închisoare pentru orice persoană care încalcă dispoziţiile legale. Măsurile sunt menite a asigura stabilitatea economică şi financiară a României prin accesul permanent, neîntrerupt şi necondiţionat la propriile rezerve de aur, măsuri necesare în condiţiile instabilităţii accentuate a pieţelor financiare şi riscului unei iminente crize economice globale. Totodată, deţinerea efectivă şi tezaurizarea propriilor rezerve de metale preţioase sunt o modalitate de afirmare şi totodată o garanţie pentru păstrarea suveranităţii naţionale.
    Articolul 20 instituie obligaţia transparentizării totale a contractelor încheiate cu statul român şi impune obligaţia ca toate aceste contracte să fie publicate în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, cât şi pe site-urile instituţiilor contractante. Transparenţa în sectorul public în ceea ce priveşte contractele încheiate cu statul român este un element esenţial în asigurarea unei democraţii funcţionale, în special în circumstanţe excepţionale, care pot fi un teren fertil pentru eventuale fapte de corupţie sau eludări ale legii, aşa cum am observat în ultimele luni de la instituirea stării de urgenţă. De asemenea, instituţiile statului nu trebuie să facă accesibile informaţiile doar la cerere, ci trebuie să dea publicităţii contractele de interes public în virtutea prezentei dispoziţii legale.
    Articolul 21 incriminează două fapte de omisiune săvârşite de către funcţionarii publici. La alineatul 1 sunt incriminate omisiunea săvârşită cu intenţie a funcţionarului public de a pune în executare contractele de privatizare sau de concesiune potrivit clauzelor acestora, dar şi omisiunea de a promova acţiunile legale în executarea acestora, fapte care se vor pedepsi cu închisoarea de 10 până la 20 de ani. S-a avut în vedere pasivitatea intenţionată a unor funcţionari publici de rang înalt, de a pune în executare sau de a exercita acţiunile legale care se impun ca urmare a neexecutării sau executării parţiale sau/şi defectuoase a contractelor încheiate de diferite entităţi româneşti sau străine cu statul român. La alineatul 2 s-a stabilit o pedeapsă redusă la jumătate pentru aceleaşi fapte dacă acestea au fost săvârşite din culpă. La instituirea prezentei reglementări s-a avut în vedere situaţia în care multe dintre contractele de privatizare sau concesionare au fost în mod evident executate parţial sau defectuos, având clauze a căror încălcare a devenit notorie, situaţie în faţa căreia autorităţile statului român au rămas pasive. Se intenţionează forţarea responsabilizării funcţionarului român în acţiunea de a-şi îndeplini atribuţiunile de serviciu în apărarea averii publice, ca modalitate de apărare a avuţiei şi a suveranităţii naţionale.
    Articolul 22 impune interzicerea comercializării pe teritoriul României a produselor de calitate inferioară faţă de cele comercializate sub aceeaşi marcă în ţara de origine. Toţi cetăţenii Uniunii Europene merită un tratament egal şi în ceea ce priveşte produsele alimentare şi nealimentare comercializate pe piaţa unică, iar acest articol este menit să elimine practica neloială în acest domeniu, pentru a nu se mai induce în eroare, în mod abuziv şi ilegal, consumatorul român. Este bine ştiută practica multor producători externi, care vând produse de calitate diferită, sub aceeaşi marcă şi cu acelaşi ambalaj, unele conţinând o cantitate mai mică a ingredientului principal, altele conţinând ingrediente de o calitate inferioară celei folosite pentru producerea produsului original.

    Capitolul IV al Legii suveranităţii, intitulat „Măsuri în domeniul siguranţei şi apărării naţionale pentru protejarea interesului superior şi suveran al poporului şi cetăţeanului român“, prevede o serie de măsuri urgente şi necesare în vederea întăririi siguranţei cetăţeanului român şi apărării suveranităţii naţionale.
    Articolul 23 modifică Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională, o lege anterioară intrării României în NATO şi care prevede o serie de dispoziţii de sorginte sovietică, precum cele care prevăd militarizarea serviciilor secrete.
    Pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia aliaţilor NATO şi din Uniunea Europeană s-a dispus demilitarizarea totală a serviciilor de informaţii, contrainformaţii, pază, telecomunicaţii speciale şi a celor asimilate acestora.
    În acelaşi sens au fost interzise participarea în orice fel a serviciilor de informaţii, contrainformaţii şi a celor asimilate acestora în efectuarea oricăror acte de procedură judiciară, precum şi influenţarea în orice mod a procurorului sau a judecătorului învestit cu efectuarea unei cercetări. Orice faptă contrară dispoziţiilor legii, astfel cum a fost modificată, a fost incriminată, atrăgând o pedeapsă cuprinsă între 10 şi 20 de ani.
    Tot pentru aceleaşi motive, dar şi având în vedere necesitatea imperioasă a interzicerii oricărui fel de ingerinţă a serviciilor de informaţii, contrainformaţii şi a celor asimilate acestora în viaţa publică în afara sectorului de activitate al acestora, precum şi nevoia revenirii la un cadru concurenţial echitabil pentru mediul de afaceri din România, s-au interzis participarea în orice fel a serviciilor de informaţii, contrainformaţii şi a celor asimilate acestora în efectuarea oricăror activităţi cu caracter politic, economic, precum şi deţinerea de societăţi comerciale direct sau indirect, prin personal propriu sau persoane interpuse, precum şi desfăşurarea de activităţi comerciale pe teritoriul României sau în străinătate de către serviciile de informaţii, contrainformaţii şi cele asimilate acestora.
    Măsurile de schimbare a dispoziţiilor unor legi fundamentale pentru siguranţa naţională au fost luate pentru că însuşi „cuvântul secret este inacceptabil într-o societate liberă şi deschisă. Iar noi, ca popor, ne opunem în mod inerent societăţilor secrete, jurămintelor secrete şi afacerilor secrete. Ne opunem conspiraţiei nemiloase care se propagă prin mijloace secrete pentru a-şi lărgi sfera de influenţă prin infiltrare, decât prin invazie, subversiv, şi nu prin alegeri, prin intimidare decât prin alegeri libere. Este un sistem care a înglobat vaste resurse umane şi materiale într-o construcţie strâns împletită, într-o maşinărie foarte eficientă care combină operaţiunile militare, diplomatice, servicii secrete, economie şi politice. Pregătirea ei e secretă, şi nu publică. Greşelile sunt îngropate, nu făcute publice. Dizidenţii sunt reduşi la tăcere, nu pomeniţi. Cheltuielile nu sunt puse în discuţie, secretele nu sunt dezvăluite. De aceea legiuitorul atenian Solon a decretat că e o crimă pentru orice cetăţean să se retragă din orice controversă.“ (Fragment din Discursul „Preşedintelui şi presei“ al lui John F. Kennedy în 1961)

    La articolul 24 se modifică Legea nr. 14 din 24 februarie 1992 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii şi se pune în acord cu dispoziţiile Legii nr. 51/1991, astfel cum aceasta a fost modificată.
    La articolul 25 se modifică Legea nr. 1 din 6 ianuarie 1998 (**republicată**) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe şi se pune în acord cu dispoziţiile Legii nr. 51/1991, astfel cum aceasta a fost modificată.
    La articolul 26 se modifică Legea nr. 92 din 24 iulie 1996 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi se pune în acord cu dispoziţiile Legii nr. 51/1991, astfel cum aceasta a fost modificată.
    La articolul 27 se modifică Legea nr. 191 din 19 octombrie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază şi se pune în acord cu dispoziţiile Legii nr. 51/1991, astfel cum aceasta a fost modificată.
    Articolul 28 instituie Garda Naţională în baza principiului apărării întregului teritoriu naţional de către întregul popor pe bază de voluntariat. Garda Naţională este parte integrantă a sistemului naţional de apărare, fiind subordonată direct Parlamentului şi având în componenţa sa voluntari din cadrul populaţiei civile care au vârsta de peste 18 ani.
    Garda naţională este instituită ca necesitate a implicării cetăţeanului român în apărarea permanentă a democraţiei, integrităţii şi suveranităţii României, în condiţiile profesionalizării armatei, a scăderii numărului de soldaţi profesionişti şi a implicării armatei în teatre de operaţiuni aflate la mii de kilometri distanţă de graniţele ţării. Pentru aceste motive, instruirea militară periodică a voluntarului cetăţean român care nu este de profesie militar şi posibilitatea de a avea un număr de cetăţeni permanent în stare de vigilenţă este de natură a întări capacitatea de apărare a ţării, fiind o garanţie suplimentară pentru suveranitatea naţională.

    Articolul 29 introduce obligativitatea achiziţionării de echipamente militare noi, direct de la producător, în condiţiile respectării legislaţiei off-set în vigoare, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002. Această măsură a devenit necesară în urma achiziţiei de către statul român în ultimii ani a unor echipamente militare vetuste şi inutile la preţuri exorbitante, fapt care este de natură a pune în pericol siguranţa şi suveranitatea naţională.

    Capitolul V - Dispoziţii finale şi tranzitorii prevede momentul şi modalitatea de intrare în vigoare a legii.
    Articolul 30 dispune care este momentul intrării în vigoare a legii, precum şi abrogarea de drept a oricărei dispoziţii legale contrare.



┌──────────────────────────────────────┐
│Secţiunea a 3-a - Impactul │
│socioeconomic al proiectului de act │
│normativ │
├───────────────────────────────┬──────┤
│1. Impactul macroeconomic │Nu. │
├───────────────────────────────┼──────┤
│1^1. Impactul asupra mediului │Nu │
│concurenţial şi domeniului │este │
│ajutoarelor de stat │cazul.│
├───────────────────────────────┼──────┤
│2. Impactul asupra mediului de │Nu │
│afaceri │este │
│ │cazul.│
├───────────────────────────────┼──────┤
│ │Nu │
│3. Impactul social │este │
│ │cazul.│
├───────────────────────────────┼──────┤
│ │Nu │
│4. Impactul asupra mediului │este │
│ │cazul.│
├───────────────────────────────┼──────┤
│ │Nu │
│5. Alte informaţii │este │
│ │cazul.│
└───────────────────────────────┴──────┘


┌──────────────────────────────────────────────┐
│Secţiunea a 4-a - Impactul financiar asupra │
│bugetului general consolidat, atât pe termen │
│scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen │
│lung (5 ani) │
├──────────────────────────────────────────────┤
│- mii lei - │
├─────────────┬──────┬───────────────────┬─────┤
│ │Anul │ │Media│
│Indicatori │curent│Următorii 4 ani │pe 5 │
│ │ │ │ani │
├─────────────┼──────┼────┬────┬────┬────┼─────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │
│ │2021 │2022│2023│2024│2025│ │
├─────────────┼──────┴────┴────┴────┴────┴─────┤
│1. Modificări│ │
│ale │ │
│veniturilor │ │
│bugetare, │ │
│plus/minus, │ │
│din care: │ │
├─────────────┼──────┬────┬────┬────┬────┬─────┤
│a) buget de │ │ │ │ │ │ │
│stat, din │ │ │ │ │ │ │
│acesta: │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│(i) impozit │ │ │ │ │ │ │
│pe profit │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│(ii) impozit │ │ │ │ │ │ │
│pe venit │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│b) bugete │ │ │ │ │ │ │
│locale: │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│(i) impozit │ │ │ │ │ │ │
│pe profit │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│c) bugetul │ │ │ │ │ │ │
│asigurărilor │ │ │ │ │ │ │
│sociale de │ │ │ │ │ │ │
│stat: │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│(i) │ │ │ │ │ │ │
│contribuţii │ │ │ │ │ │ │
│de asigurări │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────┴────┴────┴────┴────┴─────┤
│2. Modificări│ │
│ale │ │
│cheltuielilor│ │
│bugetare, │ │
│plus/minus, │ │
│din care: │ │
├─────────────┼──────┬────┬────┬────┬────┬─────┤
│a) buget de │ │ │ │ │ │ │
│stat, din │ │ │ │ │ │ │
│acesta: │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│(i) │ │ │ │ │ │ │
│cheltuieli de│ │ │ │ │ │ │
│personal │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│(ii) bunuri │ │ │ │ │ │ │
│şi servicii │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│b) bugete │ │ │ │ │ │ │
│locale │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│(i) │ │ │ │ │ │ │
│cheltuieli de│ │ │ │ │ │ │
│personal │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│(ii) bunuri │ │ │ │ │ │ │
│şi servicii │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│c) bugetul │ │ │ │ │ │ │
│asigurărilor │ │ │ │ │ │ │
│sociale de │ │ │ │ │ │ │
│stat: │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│(i) │ │ │ │ │ │ │
│cheltuieli de│ │ │ │ │ │ │
│personal │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│(ii) bunuri │ │ │ │ │ │ │
│şi servicii │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────┴────┴────┴────┴────┴─────┤
│3. Impact │ │
│financiar, │ │
│plus/minus, │ │
│din care: │ │
├─────────────┼──────┬────┬────┬────┬────┬─────┤
│a) buget de │ │ │ │ │ │ │
│stat │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│(i) │ │ │ │ │ │ │
│cheltuieli de│ │ │ │ │ │ │
│personal │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│b) bugetele │ │ │ │ │ │ │
│locale │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────┴────┴────┴────┴────┴─────┤
│4. Propuneri │ │
│pentru │ │
│acoperirea │ │
│creşterii │ │
│cheltuielilor│ │
│bugetare │ │
├─────────────┼────────────────────────────────┤
│5. Propuneri │ │
│pentru a │ │
│compensa │ │
│reducerea │ │
│veniturilor │ │
│bugetare │ │
├─────────────┼────────────────────────────────┤
│6. Calcule │ │
│detaliate │ │
│privind │ │
│fundamentarea│ │
│modificărilor│Nu dispunem de suficiente date. │
│veniturilor │ │
│şi/sau │ │
│cheltuielilor│ │
│bugetare │ │
├─────────────┼────────────────────────────────┤
│ │Eventualele cheltuieli bugetare │
│ │suplimentare legate de punerea │
│7. Alte │în aplicare a dispoziţiilor din │
│informaţii │cadrul proiectului vor fi │
│ │acoperite în limita bugetului │
│ │existent. │
└─────────────┴────────────────────────────────┘

    SECŢIUNEA 5
    Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare
    a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ:

    (1) Se va abroga Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare.

    (2) Se va modifica Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului prin adăugarea unui al doilea alineat la articolul 4 şi prin introducerea unui nou articol, 36^2. (2 modificări în textul legii)

    (3) Se va modifica art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă (1 modificare în textul legii).

    (4) Se va modifica Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii prin introducerea unui nou articol, art. 704^1, prin eliminarea subpunctelor 5, 6 şi 7 ale art. 811 alin. (1), precum şi prin modificarea art. 813 (6 modificări în textul legii).

    (5) Se va modifica art. 17 din Legea nr. 148/2020 privind publicitatea (1 modificare în textul legii).

    (6) Se va modifica Legea nr. 286/2009 - Codul penal (9 modificări în textul legii).
    a. Se introduce un nou articol după art. 195 - articolul 195^1.
    b. Se va modifica art. 197 prin introducerea a două noi alineate.
    c. Se va modifica art. 211 prin introducerea unui nou alineat (1^1).
    d. Se va modifica art. 221 prin modificarea alineatului 4, introducerea unui nou alineat (5^1) după alin. (5) şi prin modificarea alineatului (6).
    e. Se vor modifica alineatele 1 şi 2 ale art. 297 şi se va adăuga un nou alineat după alineatul (2), alineatul (3).
    f. La art. 394 se introduce o nouă literă la alineatul 1, litera e), şi se introduce alineatul 2.
    g. Se introduce alineatul 2 la art. 398.


    (7) Se va modifica Legea nr. 135/2010 - Codul de procedură penală (2 modificări în textul legii).
    a. Se vor modifica alineatele 1 şi 2 ale art. 247.
    b. Se introduce o nouă literă la alin. (1) al art. 453.


    (8) Se va modifica art. 18 alin. (2) din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României (1 modificare în textul legii).

    (9) Se va modifica şi completa Legea nr. 208/2015 privind Alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente în sensul (12 modificări în textul legii):
    a. modificării art. 94 alin. (2) lit. a şi b;
    b. se abrogă alin. (8) al art. 110, se abrogă alin. (4) al art. 102^1, se abrogă art. 103^1;
    c. se modifică art. 110 alineatele (1), (3) şi (4);
    d. se abrogă alineatele (3), (4) şi (5) ale art. 92^1 din Legea nr. 202/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală.


    (10) Se vor modifica articolele 1 şi 4 din Legea nr. 57/2020 privind gospodărirea durabilă a pădurilor României (2 modificări în textul legii).

    (11) Se va modifica şi completa Legea nr. 46/2008 - Codul silvic (7 modificări în textul legii):
    a. se va modifica art. 29;
    b. se abrogă alineatele (2)-(5) ale art. 29;
    c. se introduc 3 noi articole după art. 109-109^1, 109^2 şi 109^3.


    (12) Se va modifica art. 13 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor prin introducerea unui nou alineat (2) (1 modificare în textul legii).

    (13) Se va modifica Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 - Codul administrativ - la art. 307 se introduce un nou alineat după alin. (1) - alin. (1^1) (1 modificare în textul legii).

    (14) Se va modifica art. 30 alin. (1) lit. a din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României (1 modificare în textul legii).

    (15) Se va modifica Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României în sensul (5 modificări în textul legii):
    a. modificării alineatelor (1) şi (2) ale art. 29;
    b. se introduce un nou alineat la art. 29, alin. (4);
    c. se introduce un nou articol după art. 33, art. 33^1;
    d. se introduce un nou articol după art. 33^1, art. 33^2.


    (16) Se va modifica Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii în sensul (8 modificări în textul legii):
    a. modificării articolului 9 lit. a,art. 10 alin. (1) şi art. 27 alin. (1) şi art. 42;
    b. se abrogă art. 9 litera e, se abrogă alin. (3) al art. 27, alin. (1) al art. 29 şi art. 30.


    (17) Se va modifica Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe în sensul (6 modificări în textul legii):
    a. se vor modifica art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (1), art. 11, art. 13, art. 14;
    b. se abrogă alin. (1^1) al art. 21.


    (18) Se va modifica Legea nr. 92/1996 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale în sensul (4 modificări în textul legii):
    a. se va modifica art. 11 alin. (1) litera m, art. 12 alin. (1) şi art. 14;
    b. se abrogă alin. (2) al art. 12.


    (19) Se va modifica Legea nr. 191/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază în sensul (10 modificări în textul legii):
    a. se vor modifica art. 1 alin. (2),art. 15 alin. (1) şi (3), art. 19 alin. (1), art. 29 alin. (1);
    b. se abrogă art. 13, art. 14 literele d şi e,art. 16 alin. (1) şi (3).


    (20) Se vor modifica art. 10 şi 11 din Legea nr. 45/1994 - Legea apărării naţionale a României - precum şi se introduce după art. 12 un nou articol - art. 12^1 (3 modificări în textul legii).
    În sinteză, 1 lege abrogată, 19 legi şi ordonanţe modificate, 82 de articole modificate, adăugate sau abrogate şi 17 dispoziţii legale nou-introduse.


    b) acte normative ce urmează a fi elaborate în urma implementării noilor dispoziţii:

    (1) legislaţie cu caracter general aplicabilă în situaţii pandemice, endemice şi epidemice;

    (2) legislaţie pentru reglementarea statutului de funcţionar public cu statut special pentru angajaţii militari ai serviciilor de informaţii, contrainformaţii, pază, telecomunicaţii speciale şi a celor asimilate acestora;

    (3) Legea de organizare şi funcţionare a Gărzii Naţionale.


┌───────────────────────┬──────────────┐
│1^1. Compatibilitatea │ │
│proiectului de act │ │
│normativ cu legislaţia │Nu este cazul.│
│în domeniul │ │
│achiziţiilor publice │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│2. Conformitatea │Nu au fost │
│proiectului de act │identificate │
│normativ cu legislaţia │documente în │
│comunitară în cazul │legislaţia │
│proiectelor ce transpun│comunitară în │
│prevederi comunitare │domeniu. │
├───────────────────────┼──────────────┤
│3. Măsuri normative │ │
│necesare aplicării │Nu este cazul.│
│directe a actelor │ │
│normative comunitare │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│4. Hotărâri ale Curţii │ │
│de Justiţie a Uniunii │Nu este cazul.│
│Europene │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│5. Alte acte normative │ │
│şi/sau documente │Nu este cazul.│
│internaţionale din care│ │
│decurg angajamente │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│6. Alte informaţii │Nu este cazul.│
└───────────────────────┴──────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│Secţiunea a 6-a - Consultările │
│efectuate în vederea elaborării │
│proiectului de act normativ │
├─────────────────────┬────────────────┤
│1. Informaţii privind│ │
│procesul de │ │
│consultare cu │ │
│organizaţii │Nu este cazul. │
│neguvernamentale, │ │
│institute de │ │
│cercetare şi alte │ │
│organisme implicate │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│2. Fundamentarea │ │
│alegerii │ │
│organizaţiilor cu │ │
│care a avut loc │ │
│consultarea, precum │ │
│şi a modului în care │Nu este cazul. │
│activitatea acestor │ │
│organizaţii este │ │
│legată de obiectul │ │
│proiectului de act │ │
│normativ │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│3. Consultările │ │
│organizate cu │ │
│autorităţile │ │
│administraţiei │ │
│publice locale, în │ │
│situaţia în care │ │
│proiectul de act │ │
│normativ are ca │ │
│obiect activităţi ale│ │
│acestor autorităţi, │ │
│în condiţiile │ │
│Hotărârii Guvernului │Nu este cazul. │
│nr. 521/2005 privind │ │
│procedura de │ │
│consultare a │ │
│structurilor │ │
│asociative ale │ │
│autorităţilor │ │
│administraţiei │ │
│publice locale la │ │
│elaborarea │ │
│proiectelor de acte │ │
│normative │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│4. Consultările │ │
│desfăşurate în cadrul│ │
│consiliilor │ │
│interministeriale, în│ │
│conformitate cu │ │
│prevederile Hotărârii│Nu este cazul. │
│Guvernului nr. 750/ │ │
│2005 privind │ │
│constituirea │ │
│consiliilor │ │
│interministeriale │ │
│permanente │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │Proiectul se │
│ │depune spre │
│ │avizare la │
│5. Informaţii privind│Consiliul │
│avizarea de către: │Legislativ şi │
│a) Consiliul │spre a fi │
│Legislativ │obţinut punctul │
│b) Consiliul Suprem │de vedere al │
│de Apărare a Ţării │Curţii │
│c) Consiliul Economic│Constituţionale,│
│şi Social │întocmit │
│d) Consiliul │potrivit │
│Concurenţei │prevederilor │
│e) Curtea de Conturi │art. 146 lit. j)│
│ │din Constituţia │
│ │României, │
│ │republicată. │
└─────────────────────┴────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│Secţiunea a 7-a - Activităţi de │
│informare publică privind elaborarea │
│şi implementarea proiectului de act │
│normativ │
├─────────────────┬────────────────────┤
│ │Începând cu luna │
│ │ianuarie 2021 │
│ │iniţiatorul a │
│ │informat şi │
│ │consultat societatea│
│ │civilă cu privire la│
│ │elaborarea actului │
│1. Informarea │normativ prin │
│societăţii civile│intermediul │
│cu privire la │mass-mediei şi │
│necesitatea │reţelelor de │
│elaborării │socializare, │
│actului normativ │cetăţenii │
│ │implicându-se activ │
│ │prin depunerea de │
│ │propuneri şi │
│ │sugestii pentru │
│ │completarea şi │
│ │modificarea Legii │
│ │suveranităţii. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│2. Informarea │ │
│societăţii civile│ │
│cu privire la │ │
│eventualul impact│ │
│asupra mediului │ │
│în urma │ │
│implementării │ │
│proiectului de │ │
│act normativ, │ │
│precum şi │ │
│efectele asupra │ │
│sănătăţii şi │ │
│securităţii │ │
│cetăţenilor sau │ │
│diversităţii │ │
│biologice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│3. Alte │Nu este cazul. │
│informaţii │ │
├─────────────────┴────────────────────┤
│Secţiunea a 8-a - Măsuri de │
│implementare │
├─────────────────┬────────────────────┤
│1. Măsurile de │ │
│punere în │ │
│aplicare a │ │
│proiectului de │ │
│act normativ de │ │
│către │ │
│autorităţile │ │
│administraţiei │Nu au fost │
│publice centrale │identificate. │
│şi/sau locale - │ │
│înfiinţarea unor │ │
│noi organisme sau│ │
│extinderea │ │
│competenţelor │ │
│instituţiilor │ │
│existente │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│2. Alte │Nu au fost │
│informaţii │identificate. │
└─────────────────┴────────────────────┘

    PROIECT DE LEGE
    „Legea suveranităţii - Legea pentru protejarea interesului superior şi suveran al poporului şi al cetăţeanului român“
    Plecând de la principiul constituţional conform căruia suveranitatea naţională aparţine poporului român, dar şi de la nevoia implicării sporite a cetăţeanului român în procesul decizional şi legislativ prin implementarea principiului democraţiei participative, prin exercitarea dreptului de iniţiativă legislativă de către cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, cu respectarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative raportat la prevederile art. 74 alineatul (1) din Constituţia României, republicată,
    pornind de la necesitatea adoptării unei legi care să garanteze şi să întărească suveranitatea statului român reglementată de articolul 1 alineatul (1) din Constituţia României, republicată, prin implementarea unor măsuri necesare şi urgente în diferite domenii care sunt de natură a afecta suveranitatea naţională, înţeleasă atât ca drept al naţiunii la identitate şi autodeterminare, cât şi ca stare de drept conformă cu ordinea constituţională,
    având în vedere necesitatea garantării şi întăririi drepturilor fundamentale ale cetăţeanului prin instituirea unor norme care să facă imposibilă limitarea, întârzierea sau evitarea controlului parlamentar al actelor normative care prevăd limitări, restrângeri sau condiţionări ale unor drepturi şi libertăţi fundamentale, precum şi necesitatea abrogării dispoziţiilor legale în vigoare care fac posibile asemenea limitări neconstituţionale,
    ţinând cont de indicaţiile şi concluziile Rezoluţiei Parlamentului European din 13 noiembrie 2020 referitoare la impactul măsurilor privind COVID-19 asupra democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale (2020/2790(RSP)) din statele membre, printre care şi România,
    dar şi ţinând cont de caracterul imperativ al Convenţiei europene pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, Convenţia privind drepturile omului şi biomedicina, semnată la Oviedo la 4 aprilie 1997, şi Protocolul adiţional la Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, referitor la interzicerea clonării fiinţelor umane, semnat la Paris la 12 ianuarie 1998, ratificate prin Legea nr. 17 din 22 februarie 2001, şi Convenţia din 26 noiembrie 1968 asupra imprescriptibilităţii crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 26 noiembrie 1968, precum şi de necesitatea implementării directe şi nemijlocite a acestor convenţii în legislaţia naţională, cu efectul interzicerii explicite şi nediferenţiate a obligativităţii administrării oricăror tratamente şi/sau dispozitive medicale, precum şi interzicerea oricărei forme de discriminare ca urmare a acceptării sau refuzului oricăror tratamente şi/sau dispozitive medicale,
    având în vedere că protejarea demnităţii umane are la bază ideea că omul este o fiinţă intelectual-morală înclinată să se autodetermine şi să se dezvolte în libertate, dar şi că demnitatea inalienabilă a omului constă tocmai în necesitatea de a-i fi respectat statutul de persoană responsabilă,
    luând în considerare necesitatea întăririi stării de drept prin respectarea legalităţii şi a constituţionalităţii prin implementarea directă, nediscriminatorie şi imediată a deciziilor Curţii Constituţionale,
    având în vedere în vedere necesitatea transparentizării procesului decizional al administraţiei prin publicarea tuturor actelor de interes general şi punerea integrală şi gratuită la dispoziţia cetăţenilor a acestora prin grija Monitorului Oficial al României, al garantării libertăţii de exprimare în mediul online, precum şi nevoia unei reprezentări parlamentare a unui cât mai mare procent al cetăţenilor români cu drept de vot,
    luând în considerare situaţia ecologică dezastruoasă la nivel naţional, dar şi diminuarea drastică a fondului forestier naţional cauzată de defrişările şi tăierile rase masive şi neraţionale din ultimii 30 de ani, precum şi necesitatea interzicerii exploatărilor abuzive şi excesive a pădurilor în scopul reconstrucţiei şi regenerării fondului forestier naţional, dar şi nevoia interzicerii imediate şi totale a exportului de masă lemnoasă neprelucrată precum şi a importurilor de deşeuri,
    ţinând cont de obligaţia conservării avutului naţional, dar şi de nevoia maximizării profitabilităţii exploatării bogăţiilor aflate în proprietate publică pentru cetăţeanul român, cu consecinţa incriminării oricăror fapte care au ca efect diminuarea bogăţiei naţionale,
    având în vedere gradul redus de transparenţă al procesului decizional în cadrul instituţiilor publice din România,
    luând în considerare necesitatea apărării întregului teritoriu naţional de către întregul popor pe bază de voluntariat, precum şi de nevoia achiziţionării de echipamente militare noi, de ultimă generaţie, direct de la producător şi exclusiv cu respectarea legislaţiei naţionale ce reglementează Offset-ul în domeniul achiziţiilor militare,
    ţinând cont de deciziile Curţii Constituţionale în materia constituţionalităţii unor dispoziţii în materie penală şi procesual penală, dar şi în alte domenii sociale,
    având în vedere că cele peste 100.000 de semnături ale cetăţenilor în favoarea prezentei iniţiative legislative constituie un argument viabil pentru respectarea voinţei poporului român şi a suveranităţii sale,
    Parlamentul României adoptă prezenta lege.
    CAP. 1
    Măsuri pentru consolidarea stării de drept şi protejarea interesului superior şi suveran al poporului şi al cetăţeanului român
    ART. 1
    Limitări ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului nu se pot stabili prin acte administrative normative.

    ART. 2
    Articolul 4 din Ordonanţa de urgenţă nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial nr. 22 din 21 ianuarie 1999, cu completările şi modificările ulterioare, se modifică şi va următorul cuprins:
    "Pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale poate fi restrâns numai în măsura în care situaţia o cere şi cu respectarea art. 53 din Constituţia României, republicată, cu excepţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale prevăzute la art. 3^2, şi a celor înscrise în Constituţie la articolele 21 - Accesul liber la justiţie, 22 - Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, 23 - Libertatea individuală, 24 - Dreptul la apărare, 26 - Viaţa intimă, familială şi privată, 28 - Secretul corespondenţei, 29 - Libertatea conştiinţei, 30 - Libertatea de exprimare, 31 - Dreptul la informaţie, 34 - Dreptul la ocrotirea sănătăţii şi 35 - Dreptul la mediu sănătos, 40 - Dreptul de asociere, 42 - Interzicerea muncii forţate, 44 - Dreptul de proprietate privată, 45 - Libertatea economică, 46 - Dreptul la moştenire, 47 - Nivelul de trai, 48 - Familia, 49 - Protecţia copiilor şi a tinerilor, 50 - Protecţia persoanelor cu handicap, 51 - Dreptul de petiţionare."


    ART. 3
    Legea nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

    ART. 4
    Legea nr. 46 din 21 ianuarie 2003 privind drepturile pacientului, publicată în Monitorul Oficial nr. 51 din 29 ianuarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    (1) La articolul 4, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
    "Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi alte mijloace terapeutice pot fi administrate, respectiv aplicate cetăţenilor români doar prin obţinerea în prealabil a acordului şi consimţământului scris al pacienţilor în urma unei prealabile şi obligatorii informări făcute pe baza prospectelor oferite de producătorul medicamentelor propuse, exceptate fiind urgenţele medicale."


    (2) După articolul 36^1 se introduce un nou articol, art. 36^2, cu următorul cuprins:
    "Niciun cetăţean nu poate fi discriminat pozitiv sau negativ ca urmare a acceptării sau refuzului unui tratament sau dispozitiv medical."



    ART. 5
    Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, publicată în Monitorul Oficial nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    (1) După articolul 704 se introduce un nou articol, art. 704^1, cu următorul cuprins:
    "(1) Nu se pot comercializa sau folosi medicamente sau dispozitive medicale sau aplica tratamente medicale pentru care producătorul nu oferă garanţii şi remedii dovedit viabile împotriva efectelor adverse.
(2) Este interzisă comercializarea sau folosirea medicamentelor, vaccinurilor, dispozitivelor medicale şi a altor produse farmaceutice pentru care nu s-au efectuat studii clinice complete potrivit metodologiei stabilite prin Lege."


    (2) La articolul 811, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(1) În înţelesul prezentului capitol, publicitatea pentru medicamente include orice mod de informare prin contact direct (sistemul «door-to-door»), precum şi orice formă de promovare destinată să stimuleze prescrierea, distribuirea, vânzarea sau consumul de medicamente; publicitatea pentru medicamente va include în special:
    - publicitatea pentru medicamente destinată persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie medicamente;
    – vizite ale reprezentanţilor medicali la persoane calificate să prescrie medicamente;
    – furnizarea de mostre;"


    (3) Articolul 813 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(1) Este interzisă orice formă de reclamă comercială la televiziune, radio şi pe reţelele de socializare pentru medicamente autorizate sau neautorizate, vaccinuri, dispozitive medicale şi alte produse farmaceutice.
(2) Este interzisă distribuţia directă a medicamentelor către populaţie de către fabricanţi în scopuri promoţionale."



    ART. 6
    Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, publicată în Monitorul Oficial nr. 159 din 5 martie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    (1) La articolul 9, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:
    "Identitatea sexuală biologică a copilului dobândită la naştere nu se poate modifica până la vârsta de 18 ani."


    (2) La articolul 28, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:
    "Este interzisă punerea la dispoziţia copiilor sub vârsta de optsprezece ani a oricăror informaţii sau materiale care promovează abaterea de la identitatea sexuală biologică, reasignarea de gen şi homosexualitatea."


    (3) La articolul 46 alineatul (3), litera i) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "derularea sistematică în unităţile şcolare, cel puţin o dată pe semestru, de programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv de educaţie sexuală pentru copiii de peste 14 ani, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor;"



    ART. 7
    La articolul 64 din Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil, publicat în Monitorul Oficial nr. 511 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alin. (3)-(5), care vor avea următorul cuprins:
    "(3) Nicio autoritate sau individ nu poate, prin orice mecanism tehnologic, să crească, să scadă sau să perturbe integritatea individuală fizică sau mentală a persoanei, fără consimţământul scris, expres, informat şi liber exprimat al persoanei sau, în cazul interzisului judecătoresc sau al pacientului care nu îşi poate exprima voinţa, fără consimţământul scris, expres, informat şi liber exprimat al reprezentantului legal.
(4) Este interzisă orice intruziune sau formă de intervenţie asupra conexiunilor neuronale, precum şi orice intruziune la nivelul creierului prin utilizarea neurotehnologiei, a unei interfeţe creier-computer sau a oricărui alt sistem sau dispozitiv, în lipsa consimţământului scris, expres, informat şi liber consimţit al persoanei, chiar şi în circumstanţe medicale, sau, în cazul interzisului judecătoresc sau al pacientului care nu îşi poate exprima voinţa, fără consimţământul scris, expres, informat şi liber exprimat al reprezentantului legal.
(5) Este interzisă folosirea sau deţinerea oricărui sistem sau dispozitiv, fie că este vorba de neurotehnologie, interfaţă creier-computer sau altul, al cărui scop este accesarea sau manipularea activităţii neuronale, într-un mod invaziv sau neinvaziv, dacă poate afecta continuitatea psihologică şi psihică a persoanei, sau dacă diminuează sau dăunează autonomiei voinţei sau capacităţii lor de a lua decizii în mod liber."


    ART. 8
    La articolul 5 din Legea nr. 159 din 19 iulie 2016 privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice, publicată în Monitorul Oficial nr. 559 din 25 iulie 2016, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Prevederile alin. (1) se aplică după obţinerea acordului scris al tuturor proprietarilor şi/sau coproprietarilor şi în cazul dreptului de acces în spaţiile aflate în proprietate indiviză din blocurile de locuinţe, inclusiv în ceea ce priveşte fixarea reţelelor de comunicaţii electronice, a tehnologiilor şi echipamentelor utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice, sau a unor elemente de infrastructură fizică necesare susţinerii acestora pe zidurile ori terasele acestor clădiri."


    ART. 9
    Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    (1) După articolul 195 se introduce un nou articol, art. 195^1, cu denumirea marginală „Perturbarea sau modificarea integrităţii fizice sau mentale“, cu următorul cuprins:
    "(1) Perturbarea sau modificarea integrităţii individuale fizice sau mentale a unei persoane fără consimţământul scris, expres, informat şi liber exprimat al acesteia se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Fapta de a deţine sau a folosi orice sistem sau dispozitiv al cărui scop este accesarea sau manipularea activităţii neuronale, de a accesa sau manipula activitatea neuronală a persoanei, precum şi orice intervenţie asupra conexiunilor neuronale sau intruziune la nivelul creierului, într-un mod invaziv sau neinvaziv, în lipsa consimţământului scris, expres, informat şi liber exprimat al persoanei se pedepseşte cu închisoarea de la 7 la 20 ani şi interzicerea unor drepturi."


    (2) La articolul 197, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin. (2)-alin. (3), cu următorul cuprins:
    "(2) Fapta de a determina minorul care nu a împlinit vârsta de 18 ani să îşi modifice identitatea sexuală biologică dobândită la naştere se pedepseşte cu închisoarea de la 7 la 15 ani.
(3) Dacă fapta prevăzută la alineatul precedent a fost comisă de un părinte, tutore, institutor sau profesor sau a produs consecinţe fizice asupra minorului, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime."


    (3) La articolul 211, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:
    "Intermedierea sau stimularea adopţiilor de către persoane care nu au calitatea de funcţionari în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sau Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii se pedepseşte cu închisoarea de la 7 ani la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi."


    (4) La articolul 221, alineatul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Determinarea de către un major a unui minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani să asiste la comiterea unor acte cu caracter exhibiţionist ori la spectacole sau reprezentaţii în cadrul cărora se comit acte sexuale de orice natură, precum şi punerea la dispoziţia acestuia de materiale cu caracter pornografic sau cu conţinut care descrie explicit sexualitatea se pedepsesc cu închisoare de la un an la trei ani."


    (5) La articolul 221, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (5^1), cu următorul cuprins:
    "Fapta de a pune la dispoziţia copiilor sub vârsta de optsprezece ani a oricăror materiale care promovează abaterea de la identitatea sexuală biologică, reasignarea de gen şi homosexualitatea se pedepseşte cu închisoarea de la 1 an la 5 ani."


    (6) La articolul 221, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1), (2), (2^1) şi (5^1) se pedepseşte."


    (7) Articolul 297 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte cu încălcarea legii în scopul obţinerii unui folos necuvenit şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de teamă, de excludere socială sau de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, acceptare sau refuz al unui tratament sau dispozitiv medical, boală cronică necontagioasă, sau infecţie HIV/SIDA, COVID-19 sau altele asemenea."


    (8) La articolul 297, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:
    "(3) Se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 10 ani fapta funcţionarului public de punere în aplicare a oricăror norme legale declarate ca neconstituţionale prin decizie de către Curtea Constituţională a României."


    (9) La articolul 394, la alineatul (1) se introduce o nouă literă, lit. e), cu următorul cuprins:
    "e) exercitarea unei funcţii de demnitate publică sau care presupune exerciţiul autorităţii de stat."


    (10) La articolul 394, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
    "Dacă fapta prevăzută în alineatul 1 lit. b a produs pagube importante economiei naţionale, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi."


    (11) La articolul 398, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
    "De asemenea constituie act de înaltă trădare care atrage aceeaşi pedeapsă nepunerea în aplicare de către Preşedintele României a deciziilor Curţii Constituţionale prin care se soluţionează conflicte de natură constituţională în termen de 10 zile de la comunicarea dispozitivului."



    ART. 10
    Legea nr. 135 din 1 iulie 2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    (1) La articolul 247 se modifică alineatele (1) şi (2) şi vor avea următorul cuprins:
    "(1) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, pe durata procedurii de cameră preliminară, sau instanţa, în cursul judecăţii, poate dispune internarea medicală provizorie a suspectului sau inculpatului care este bolnav mintal ori consumator cronic de substanţe psihoactive, dacă starea făptuitorului a fost determinantă pentru săvârşirea faptei şi luarea măsurii este necesară pentru înlăturarea unui pericol concret şi actual pentru siguranţa publică.
(2) Măsura prevăzută la alin. (1) constă în internarea medicală nevoluntară a suspectului sau inculpatului într-o unitate specializată de asistenţă medicală se ia pentru o perioadă de maxim 60 de zile şi poate fi prelungită până la însănătoşire sau până la ameliorarea care înlătură starea de pericol ce a determinat luarea măsurii."


    (2) La articolul 453 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, lit. g), cu următorul cuprins:
    "g) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care a fost abrogată sau modificată, după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care dispoziţiile penale sunt mai favorabile sau fapta a fost dezincriminată."



    ART. 11
    La articolul 18, alineatul (2) din Legea nr. 202 din 9 noiembrie 1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată, publicată în Monitorul Oficial nr. 511 din 3 iulie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Formatul electronic al Monitorului Oficial al României este disponibil în mod gratuit şi liber, permanent. Formatul electronic gratuit şi liber este de document portabil, fără filigran sau inscripţii suplimentare formatului tipărit; acesta devine accesibil tuturor utilizatorilor în aceeaşi zi cu publicarea, inclusiv pentru căutare, salvare, distribuire şi imprimare."


    ART. 12
    (1) Este interzisă ştergerea sau cenzurarea postărilor, informaţiilor, imaginilor sau datelor personale precum şi blocarea conturilor personale pe reţelele de socializare, în mediile de stocare cloud, în mediul virtual sau/şi în mediul online sau pe dispozitivele electronice proprietate personală.
    (2) Orice încălcare a dispoziţiilor alineatului (1) atrage răspundere materială a operatorilor sau deţinătorilor mediilor virtuale şi reţelelor de socializare, a mediilor cloud de stocare, a site-urilor online sau a sistemelor de operare.
    (3) Orice litigiu cu privire la încălcarea dispoziţiilor alineatelor precedente sunt supuse legislaţiei naţionale şi se soluţionează de judecătoria de la domiciliul reclamantului.
    (4) Acţiunea este scutită de taxă de timbru.

    ART. 13
    Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial nr. 553 din 24 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    (1) La articolul 92^1, alineatele (3), (4) şi (5) se abrogă.

    (2) La articolul 94 alineatul (2), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "a) 3% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 10% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali;"


    (3) La articolul 94 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "b) în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 3% prevăzut la lit. a) se adaugă, pentru fiecare membru al alianţei câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 5% din aceste voturi."


    (4) Articolul 103^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(1) Autoritatea Electorală Permanentă asigură funcţionarea în sediul Biroului Electoral Central a unei infrastructuri informatice care îndeplineşte următoarele obiective:
    a) asigură funcţionarea Sistemului informatic de centralizare a datelor din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării;
    b) asigură stocarea în timp real a duplicatelor bazelor de date generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, precum şi a jurnalelor maşinilor pe care rulează acesta, pentru facilitarea analizei şi transparenţei acestora.
(2) Infrastructura informatică prevăzută la alin. (1) este unică şi cuprinde servere, sisteme de stocare a datelor, echipamente de comunicaţii şi de securitate, precum şi licenţe şi aplicaţii informatice, fiind destinată exclusiv aplicării dispoziţiilor prezentei legi.
(3) Sistemul informatic de centralizare a datelor din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării şi Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal pot fi accesate pentru vizualizarea în timp real a datelor, din sediul Biroului Electoral Central, de către reprezentanţii Biroului Electoral Central şi cei ai Autorităţii Electorale Permanente, pe baza drepturilor de acces stabilite prin decizie a Autorităţii Electorale Permanente.
(4) Autoritatea Electorală Permanentă asigură asistenţa şi suportul tehnic pentru funcţionarea echipamentelor şi aplicaţiilor informatice prevăzute la alin. (2).
(5) Autoritatea Electorală Permanentă asigură aplicaţiile şi/sau serviciile informatice ce vor fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea datelor din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării, precum şi echipamentele informatice necesare centralizării rezultatelor votării de către Biroul Electoral Central. Acestea vor funcţiona în cadrul infrastructurii informatice prevăzute la alin. (1).
(6) Aplicaţiile informatice prevăzute la alin. (5) sunt certificate de Autoritatea Electorală Permanentă şi puse de către aceasta la dispoziţia partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, la cererea scrisă a acestora.
(7) Autoritatea Electorală Permanentă asigură, pe tot parcursul zilei votării şi al zilei următoare, publicitatea datelor privind numărul alegătorilor prezenţi la vot, respectiv a informaţiilor rezultate în urma verificării corelaţiilor din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării, obţinute prin Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal."


    (5) La articolul 110, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Institutului Naţional de Statistică, asigură implementarea şi gestionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral şi Registrul secţiilor de votare."


    (6) La articolul 110, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Pentru implementarea şi funcţionarea pe durata alegerilor a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal se va utiliza, de regulă, infrastructura informatică deţinută de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de unităţile de învăţământ."


    (7) La articolul 110, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Organizarea alegerilor, referendumurilor şi a altor consultări populare, precum şi administrarea proceselor specifice acestora, inclusiv numărarea voturilor, cu excepţia activităţilor de pază şi ordine, se vor realiza exclusiv de către birourile electorale, respectiv central şi locale. Încălcarea acestei prevederi constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 10 ani."


    (8) La articolul 110, alineatul 8 se abrogă.


    CAP. 2
    Măsuri ecologice pentru protejarea interesului superior şi suveran al poporului şi al cetăţeanului român
    ART. 14
    Legea nr. 57/2020 privind gospodărirea durabilă a pădurilor României, publicată în Monitorul Oficial nr. 402 din 15 mai 2020, se modifică după cum urmează:
    (1) Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Se interzice exportul în spaţiul comunitar sau extracomunitar de masă lemnoasă neprelucrată, inclusiv buştean, cu sau fără coajă, lemn rotund, cherestea, bârne sau traverse de cale ferată, până la data de 1 Ianuarie 2121."


    (2) Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Nerespectarea interdicţiei de export al masei lemnoase, prevăzută la art. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi."



    ART. 15
    Legea nr. 46 din 19 martie 2008 privind Codul Silvic, publicată în Monitorul Oficial nr. 611 din 12 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    (1) La articolul 29, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Defrişările şi tăierile rase pe teritoriul României, inclusiv cele motivate de reconstrucţia ecologică, regenerarea şi îngrijirea pădurilor, sunt interzise până la data de 1 ianuarie 2121."


    (2) La articolul 29, alineatele (2), (3), (4) şi (5) se abrogă.

    (3) După articolul 109 se introduc trei noi articole, art. 109^1, 109^2 şi 109^3, cu următorul cuprins:
    "109^1 Fapta de a provoca boli sau de a infesta cu dăunători arborii din fondul forestier se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 20 de ani.
    109^2 Încălcarea interdicţiei prevăzute la art. 29 din prezenta lege se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 20 de ani.
    109^3 Fapta de a incendia intenţionat arborii din fondul forestier se pedepseşte cu închisoarea de la 7 la 20 de ani."



    ART. 16
    La articolul 13 din Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor, republicată, publicată în Monitorul Oficial nr. 220 din 28 martie 2014, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
    "Este interzisă introducerea în ţară a deşeurilor de orice natură."


    CAP. 3
    Măsuri în domeniul economic pentru protejarea interesului superior şi suveran al poporului şi cetăţeanului român
    ART. 17
    Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi se interzice înstrăinarea activelor statului român sau a acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, la instituţii de credit, precum şi la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de capital social deţinută, până la data de 1 ianuarie 2121.

    ART. 18
    La art. 307 din Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial nr. 555 din 5 iulie 2019, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:
    "Redevenţa minimă obţinută prin concesionare nu se poate situa sub nivelul mediu al pieţei europene."


    ART. 19
    (1) La articolul 30 din Legea nr. 312 din 28 iunie 2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial nr. 582 din 30 iunie 2004, alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "a) aur deţinut în tezaur exclusiv şi în integralitate la Banca Naţională a României"

    (2) În termen de maximum 180 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a prezentei legi, Banca Naţională a României va repatria în integralitate aurul depozitat în afara României.
    (3) Nerespectarea dispoziţiilor alineatului (2) constituie faptă penală şi se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

    ART. 20
    (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, contractele încheiate de statul român sunt publice şi se publică pe site-ul instituţiei contractante şi în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.
    (2) În termen de cel mult 5 zile de la data adoptării prezentei legi, toate contractele încheiate de statul român până la această dată se vor publica pe site-ul instituţiei contractante şi în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

    ART. 21
    (1) Omisiunea funcţionarului de a pune în executare contractele de concesiune sau de privatizare potrivit clauzelor acestora sau, după caz, omisiunea de a promova acţiunile în executarea acestora săvârşită cu intenţie se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
    (2) Omisiunea funcţionarului de a pune în executare contractele de concesiune sau de privatizare potrivit clauzelor acestora sau, după caz, omisiunea de a promova acţiunile în executarea acestora săvârşită din culpă se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

    ART. 22
    (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi este interzisă comercializarea pe teritoriul României a oricăror produse de calitate inferioară celor comercializate sub aceeaşi marcă în ţara de origine.
    (2) Este interzisă comercializarea sub aceeaşi marcă de mărfuri cu calităţi diferite.
    (3) Încălcarea prezentei norme legale constituie o practică comercială înşelătoare în sensul prevăzut de articolul 7 alineatul (2) din Legea nr. 363 din 21 decembrie 2007 şi atrage sancţionarea comerciantului cu o amendă cuprinsă între 10.000.000 euro şi 50.000.000 euro, în funcţie de gravitatea faptei.

    CAP. 4
    Măsuri în domeniul siguranţei şi apărării naţionale pentru protejarea interesului superior şi suveran al poporului şi cetăţeanului român
    ART. 23
    Legea nr. 51 din 29 iulie 1991 privind securitatea naţională a României, republicată, publicată în Monitorul Oficial nr. 190 din 18 martie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
    (1) La articolul 29, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(1) Serviciile de informaţii, contrainformaţii, pază, telecomunicaţii speciale şi cele asimilate acestora se organizează exclusiv în sistem civil, angajaţii acestora devenind prin asimilare funcţionari publici cu statut special, având dreptul de a se organiza în sindicate şi de a fi cercetaţi de parchetele civile corespunzătoare.
(2) Statutul acestora se reglementează prin lege organică."


    (2) La articolul 29, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
    "Personalul Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al Serviciului de Protecţie şi Pază care la data pensionării a avut statut de cadru militar permanent pentru o perioadă de 15 ani sau mai mare îşi păstrează drepturile până la momentul încetării funcţiei, în orice mod."


    (3) După articolul 33 se introduc două noi articole, art. 33^1 şi art. 33^2, cu următorul cuprins:
    "33^1 (1) Participarea în orice fel a serviciilor de informaţii, contrainformaţii şi a celor asimilate acestora în efectuarea oricăror acte de procedură judiciară este interzisă.
(2) Influenţarea în orice mod a procurorului sau a judecătorului învestit cu efectuarea unei cercetări de către orice persoană, inclusiv de către angajaţi sau colaboratori din cadrul serviciilor de informaţii, contrainformaţii şi al celor asimilate acestora, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 ani şi interzicerea unor drepturi.
(3) Tentativa se pedepseşte.
(4) Nedenunţarea intervenţiei prevăzute la alin. (1) constituie faptă penală şi se pedepseşte cu aceeaşi pedeapsă prevăzută la alin. (2).
    33^2 (1) Participarea în orice fel a serviciilor de informaţii, contrainformaţii şi a celor asimilate acestora în efectuarea oricăror activităţi cu caracter politic, economic şi mediatic este interzisă.
(2) Sunt interzise deţinerea de societăţi comerciale direct sau indirect, prin personal propriu sau persoane interpuse, precum şi desfăşurarea de activităţi comerciale pe teritoriul României sau în străinătate de către serviciile de informaţii, contrainformaţii şi cele asimilate acestora.
(3) Serviciile de informaţii, contrainformaţii şi cele asimilate acestora nu pot utiliza alte fonduri în afara celor prevăzute în Legea bugetului de stat.
(4) Orice câştiguri obţinute de serviciile de informaţii, contrainformaţii şi cele asimilate acestora în contextul desfăşurării activităţilor specifice vor fi vărsate la bugetul statului.
(5) Este interzisă înfiinţarea, finanţarea, conducerea sau coordonarea prin personal propriu sau persoane interpuse a organizaţiilor nonguvernamentale de către serviciile de informaţii, contrainformaţii şi de cele asimilate acestora.
(6) Încălcarea dispoziţiilor prevăzute la alin. (1)-(5) constituie faptă penală şi se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 ani şi interzicerea unor drepturi.
(7) Tentativa se pedepseşte.
(8) Nedenunţarea faptelor prevăzute la alin. (1)-(5) constituie faptă penală şi se pedepseşte cu aceeaşi pedeapsă prevăzută la alin. (6)."



    ART. 24
    Legea nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, publicată în Monitorul Oficial nr. 33 din 3 martie 1992, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
    (1) La articolul 9 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "a) solicitarea şi obţinerea de obiecte, înscrisuri sau relaţii oficiale de la autorităţi sau instituţii publice"


    (2) La articolul 9 alineatul (1), litera e) se abrogă.

    (3) La articolul 10, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "În situaţiile care constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale, Serviciul Român de Informaţii, prin cadre desemnate în acest scop, desfăşoară activităţi specifice culegerii de informaţii, efectuate potrivit procedurii prevăzute în Legea nr. 51/1991, cu modificările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător."


    (4) La articolul 27, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Personalul Serviciului Român de Informaţii se compune din salariaţi civili care îndeplinesc atribuţii operative şi administrative."


    (5) La articolul 27, alineatul (3) se abrogă.

    (6) La articolul 29, alineatul (1) se abrogă.

    (7) Articolul 30 se abrogă.

    (8) Articolul 42 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(1) Clădirile, mijloacele de transport, aparatura tehnică şi celelalte mijloace materiale pentru funcţionarii Serviciului Român de Informaţii se asigură de Guvern.
(2) Fondurile băneşti necesare desfăşurării activităţii Serviciului Român de Informaţii sunt prevăzute în cadrul bugetului de stat, aprobat de Parlament.
(3) Serviciul Român de Informaţii are parc propriu de mijloace de transport pentru aparatul central şi unităţile din subordine, care se stabileşte prin tabelele de înzestrare ale unităţilor aprobate de director."



    ART. 25
    Legea nr. 1 din 6 ianuarie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, republicată, publicată în Monitorul Oficial nr. 511 din 18 octombrie 2000, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
    (1) La articolul 9, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Serviciul de Informaţii Externe îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia României, cu legile ţării şi cu hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării."


    (2) La articolul 10, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Serviciul de Informaţii Externe este autorizat ca, în condiţiile legii, să folosească metode, să creeze şi să deţină mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, evaluarea, valorificarea şi stocarea datelor şi a informaţiilor referitoare la siguranţa naţională."


    (3) Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Serviciul de Informaţii Externe are dreptul, în condiţiile prevăzute de lege, să solicite şi să obţină de la autorităţile publice române date sau documente necesare îndeplinirii atribuţiilor sale."


    (4) Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Personalul Serviciului de Informaţii Externe se compune din salariaţi civili."


    (5) Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Cadrele militare în rezervă sau în retragere din cadrul Serviciului de Informaţii Externe au toate drepturile şi îndatoririle prevăzute de actele normative aplicabile armatei române, precum şi de reglementările specifice acestui serviciu."


    (6) La articolul 21, alineatul (1^1) se abrogă.


    ART. 26
    Legea nr. 92 din 24 iulie 1996 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, publicată în Monitorul Oficial nr. 169 din 30 iulie 1996, se modifică după cum urmează:
    (1) La articolul 11 alineatul (1), litera m) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "m) desfăşoară alte activităţi necesare, cum sunt: cercetare şi proiectare tehnologică şi în informatică, activităţi de personal şi învăţământ, de transport, de asistenţă medicală şi recuperatorie şi activităţi social-culturale şi sportive pentru personalul propriu, conform reglementărilor legale."


    (2) La articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Personalul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale este format din salariaţi civili."


    (3) La articolul 12, alineatul (2) se abrogă.

    (4) Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Serviciul de Telecomunicaţii Speciale organizează un sistem propriu de instruire şi de perfecţionare a pregătirii salariaţilor civili, iar pe bază de protocol, prin instituţiile de specialitate aparţinând structurilor sistemului naţional de apărare, învăţământului universitar şi, după caz, în cadrul unor servicii şi firme de specialitate din ţară sau din străinătate."



    ART. 27
    Legea nr. 191 din 19 octombrie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază, publicată în Monitorul Oficial nr. 402 din 22 octombrie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
    (1) La articolul 1, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Serviciul de Protecţie şi Pază este parte componentă a sistemului naţional de apărare."


    (2) Articolul 13 se abrogă.

    (3) La articolul 14, literele d) şi e) se abrogă.

    (4) La articolul 15, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Personalul Serviciului de Protecţie şi Pază se compune din salariaţi civili."


    (5) La articolul 15, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Personalul civil care îndeplineşte atribuţii specifice pentru realizarea activităţilor operative se încadrează în grupele I şi a II-a de muncă."


    (6) La articolul 16, alineatele (1) şi (3) se abrogă.

    (7) La articolul 19, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Cadrele civile din Serviciul de Protecţie şi Pază provin din rândurile absolvenţilor instituţiilor militare de învăţământ. În cazul unor posturi din domenii specifice de activitate, pentru care instituţiile militare de învăţământ nu asigură formarea specialiştilor necesari, acestea pot fi încadrate cu persoane pregătite de instituţiile civile de învăţământ şi care îndeplinesc condiţiile legale."


    (8) La articolul 29, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Personalul civil din Serviciul de Protecţie şi Pază are obligaţia de a păstra secretul de stat şi secretul de serviciu, în condiţiile legii."



    ART. 28
    (1) Se instituie Garda Naţională în baza principiului apărării întregului teritoriu naţional de către întregul popor pe bază de voluntariat.
    (2) Legea nr. 45 din 1 iulie 1994 - Legea apărării naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial nr. 172 din 7 iulie 1994, cu completările şi modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    a) Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Forţele destinate apărării se compun din forţele armate, garda naţională şi forţele de protecţie."

    b) Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Forţele armate cuprind armata, garda naţională, mari unităţi şi unităţi din subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, cele ale serviciilor de informaţii ale statului şi alte formaţiuni de apărare organizate potrivit legii."

    c) După articolul 12 se introduce un nou articol, articolul 12^1, cu următorul cuprins:
    "(1) Garda Naţională este parte a sistemului naţional de apărare şi este subordonată direct Parlamentului ca reprezentant al voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei, a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale.
(2) Voluntar în Garda Naţională poate fi orice cetăţean român cu vârsta de peste 18 ani.
(3) Organizarea, funcţionarea şi finanţarea Gărzii Naţionale, precum şi regimul de instrucţie şi al deţinerii armelor de către membrii Gărzii Naţionale se vor stabili prin lege organică."



    ART. 29
    Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi echipamentele militare se achiziţionează numai de la producătorul acestora şi numai în condiţiile O.U.G. nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial nr. 942 din 23 decembrie 2002.

    CAP. 5
    Dispoziţii finale şi tranzitorii
    ART. 30
    Prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, orice dispoziţie contrară fiind abrogată de la această dată.

    AVIZ
    referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor intitulată
    „Legea suveranităţii - Legea pentru protejarea interesului superior şi suveran al poporului şi al cetăţeanului român“
    Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor intitulată „Legea suveranităţii - Legea pentru protejarea interesului superior şi suveran al poporului şi al cetăţeanului român“, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu modificările ulterioare, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R2111 din 26.08.2021 şi înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. D751 din 26.08.2021,
    CONSILIUL LEGISLATIV,
    în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi al art. 46 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare,
    avizează favorabil iniţiativa legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri:
    1. Prezenta iniţiativă legislativă a cetăţenilor are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea mai multor acte normative. De asemenea, proiectul cuprinde şi norme de sine stătătoare.
    Potrivit Expunerii de motive, iniţiativa legislativă are ca „unic obiect de reglementare restaurarea suveranităţii şi a stării de drept, astfel cum sunt acestea prevăzute de articolul 1 din Constituţia României. Unicitatea reglementării în materia suveranităţii naţionale este concretizată prin modificări ale unor reglementări în materii conexe, indispensabile realizării scopului urmărit“.

    2. Prin obiectul său de reglementare iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) şi h),art. 117 alin. (3) şi ale art. 118 alin. (2) din Constituţia României, republicată. În aplicarea dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul pentru prevederile circumscrise domeniilor prevăzute la art. 73 alin. (3) lit. a) şi h) şi Camera Deputaţilor pentru dispoziţiile circumscrise domeniilor prevăzute la art. 117 alin. (3) şi art. 118 alin. (2) din Constituţia României.
    Faţă de cele de mai sus, devin incidente prevederile art. 75 alin. (4) şi (5) din Legea fundamentală, referitoare la întoarcerea legii.

    3. Menţionăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunţa asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate.
    4. Semnalăm că o iniţiativă legislativă a cetăţenilor, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu modificările ulterioare, având conţinut similar, a fost transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R369 din 4.06.2021 şi înregistrată cu nr. D475 din 4.06.2021. Pentru respectiva iniţiativă legislativă a cetăţenilor a fost emisă Nota de restituire nr. A173 din 11.06.2021.
    5. Ca observaţii de ordin general, analizând conţinutul normativ al proiectului, se observă că acesta conţine atât dispoziţii de sine stătătoare, cât şi dispoziţii de modificare şi completare a mai multor acte normative. Astfel, este de analizat dacă prin includerea în acelaşi act normativ a unor dispoziţii din domenii diferite, fără legătură între ele, sunt respectate normele de tehnică legislativă referitoare la unicitatea reglementării în materie, ca regulă de sistematizare a legislaţiei. Menţionăm că, potrivit art. 14 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Un act normativ poate cuprinde reglementări şi din alte materii conexe numai în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act“. Totodată, observăm că soluţiile legislative cuprinse în prezenta propunere au fost formulate fără a se ţine seama de limbajul juridic consacrat actelor normative, fiind ignorate prevederile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    În ceea ce priveşte citarea actelor normative ce se doreşte a fi amendate, aceasta trebuie să se realizeze prin precizarea categoriei juridice, a numărului şi anului adoptării, a titlului şi a evenimentelor legislative suferite după adoptare. Spre exemplu: se va scrie „Legea nr. 17/2001“, şi nu „Legea nr. 17 din 22 februarie 2001“. În cazul menţionării actelor internaţionale se vor indica şi actele interne prin care acestea au fost aprobate/ratificate. De asemenea, citarea anumitor articole şi subdiviziuni ale acestora se va face după următorul model: „art. ... alin. (...) lit. ...)“.
    Totodată, fiind vorba de un act normativ modificator, pentru respectarea dispoziţiilor art. 45 alin. (3) prima teză şi alin. (4) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, marcarea articolelor se va face cu cifre romane, după modelul: „Art. I, art. II“.
    De asemenea, pentru coerenţa reglementării, propunem ca elementele structurale modificatoare să fie grupate într-un singur capitol şi nu să fie intercalate printre celelalte articole.
    Totodată, prezentarea intervenţiilor legislative se va face în ordinea crescătoare a anilor adoptării actelor normative supuse amendării, începând cu legile.
    În cazul în care se doreşte abrogarea anumitor acte normative, respectivele prevederi trebuie plasate în finalul iniţiativei legislative cetăţeneşti, pentru a corespunde cu prevederile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    6. Referitor la titlu, semnalăm că acesta nu este în acord cu dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora titlul actului normativ cuprinde obiectul reglementării exprimat sintetic.
    În conformitate cu art. 2 alin. (1) din Constituţie, „Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum“. Or, prin proiect se propun şi soluţii legislative care nu se circumscriu noţiunii de suveranitate naţională.
    Recomandăm, aşadar, reformularea titlului proiectului în acord cu cerinţele impuse de normele de tehnică legislativă.

    7. La al patrulea paragraf al preambulului, pentru corectitudinea titlului Rezoluţiei Parlamentului European invocate, sintagma finală „din statele membre, printre care şi România“ trebuie eliminată.
    La al cincilea paragraf, potrivit uzanţei normative, sintagma „ratificate prin Legea nr. 17 din 22 februarie 2001“ trebuie redată sub forma „ratificate prin Legea nr. 17/2001“.
    La al optulea paragraf este necesar ca formularea iniţială „având în vedere în vedere“ să fie redată corect, respectiv „având în vedere“.

    8. Potrivit uzanţei normative, formularea intervenţiilor legislative preconizate se va realiza după următorul model:
    "ART. ..
    Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:
    1. La articolul 4, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
    „(2) ....................................................................................“.
    2. După articolul 361 se introduce un nou articol, art. 362, cu următorul cuprins:
    „Art. 362. - ......................................................................“."
    Se remarcă faptul că în partea introductivă/dispozitivă a elementului structural modificator trebuie citat corect titlul actului amendat, trebuie scrisă titulatura întreagă a editorialului în care a fost publicat/republicat actul modificat/completat, intervenţiile legislative suferite de respectivul act normativ, iar natura intervenţiilor legislative propuse trebuie să corespundă cu cea prezentată în părţile dispozitive ale punctelor subsecvente, iar textele modificate/nou-introduse trebuie identificate în mod corespunzător.
    Totodată, potrivit uzanţei normative, părţile prin care se dispun intervenţii legislative de modificare/completare/abrogare trebuie marcate cu cifre arabe, şi nu cu litere mici, fără să fie încadrate între paranteze.
    În cazul actelor normative în care alineatele articolelor nu sunt marcate prin cifre încadrate între paranteze, redactarea părţilor dispozitive, precum şi a textelor modificate/nou-introduse va ţine seama de acest aspect.
    Pentru precizie normativă, în locul sintagmelor de genul „legislaţiei naţionale“ trebuie precizate actele normative incidente.

    9. La art. 1, norma este superfluă în raport cu prevederile art. 53 din Constituţie, care reglementează posibilitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi condiţiile în care se pot dispune astfel de restrângeri. Mai mult, norma propusă la art. 1 este lacunară în raport cu textul constituţional menţionat, astfel încât nu se justifică includerea acesteia în proiect.
    Faţă de considerentele expuse, recomandăm eliminarea din proiect a articolului în discuţie şi renumerotarea articolelor subsecvente.

    10. La art. 2 semnalăm că textul propus pentru art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare, instituie, parţial, un paralelism cu dispoziţiile art. 3^2 din acelaşi act normativ. Astfel, dreptul la viaţă şi accesul liber la justiţie sunt prevăzute şi de art. 3^2 ca fiind exceptate de la posibilitatea restrângerii. Întrucât prin art. 2 din proiect se doreşte extinderea sferei drepturilor exceptate de la posibilitatea restrângerii, pentru evitarea paralelismelor şi asigurarea unei mai bune sistematizări a proiectului, recomandăm ca această soluţie legislativă să se concretizeze într-o intervenţie de modificare şi completare a art. 3^2 din actul de bază, şi nu a art. 4.
    Distinct de cele menţionate, fără a ne pronunţa asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate, este de analizat dacă prin instituirea unui număr mare de excepţii nu s-ar afecta semnificativ regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, cu riscul lipsirii de eficienţă a măsurilor de prevenire sau înlăturare a pericolului care ar impune instituirea uneia dintre cele două stări.

    11. La art. 3 semnalăm că prin abrogarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, s-ar crea un vid legislativ în domeniul reglementat de aceasta, cu consecinţa afectării dreptului la ocrotirea sănătăţii consacrat de art. 34 din Constituţie. Propunem, de aceea, eliminarea actualului art. 5 din cuprinsul proiectului şi renumerotarea articolelor subsecvente.
    12. La art. 4 alin. (1), referitor la norma preconizată pentru art. 4 alin. (2), semnalăm că, potrivit art. I pct. 52 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, „în cuprinsul legii^1, sintagma «dispozitive medicale» se înlocuieşte cu sintagma «dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive»“, fiind necesară reformularea corespunzătoare a normei. Formulăm prezenta observaţie pentru toate situaţiile similare din proiect.
    Totodată, este necesară corelarea soluţiei legislative potrivit căreia măsurile se aplică doar cetăţenilor români cu textul de lege lata al art. 222 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căruia „(1) Sunt asiguraţi, potrivit prezentei legi: a) toţi cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară; b) cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi au obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară ori au domiciliul în România; c) cetăţenii statelor membre ale UE, SEE şi Confederaţiei Elveţiene care nu deţin o asigurare încheiată pe teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul României, care au solicitat şi au obţinut dreptul de rezidenţă în România, pentru o perioadă de peste 3 luni; d) persoanele din statele membre ale UE, SEE şi Confederaţiei Elveţiene care îndeplinesc condiţiile de lucrător frontalier, şi anume desfăşoară o activitate salariată sau independentă în România şi care rezidă în alt stat membru în care se întoarce de regulă zilnic ori cel puţin o dată pe săptămână; e) pensionarii din sistemul public de pensii care nu mai au domiciliul în România şi care îşi stabilesc reşedinţa pe teritoriul unui stat membru al UE, al unui stat aparţinând SEE sau al Confederaţiei Elveţiene, respectiv domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România aplică un acord bilateral de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală-maternitate“.
    La alin. (2) recomandăm reconsiderarea soluţiei legislative propuse, de vreme ce, potrivit prevederilor art. 230 alin. (2) lit. d) şi l) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „(2) Asiguraţii au următoarele drepturi: (...) d) să beneficieze de pachetul de servicii de bază în mod nediscriminatoriu, în condiţiile legii; (...) l) să beneficieze de dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive;“.
    ^1 Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare.

    13. La art. 5, în ceea ce priveşte norma preconizată la pct. 1 pentru art. 704^1 alin. (1), semnalăm că sintagma „nu oferă garanţii şi remedii dovedit viabile împotriva efectelor adverse“, prin gradul mare de generalitate, este improprie stilului normativ.
    Cu privire la textul preconizat la pct. 2 pentru art. 811 alin. (1), semnalăm că, deşi norma nu mai vizează publicitatea pentru medicamente destinată publicului larg, rămân în vigoare o serie de texte ale actului normativ de bază care se referă în continuare la acest gen de publicitate. Avem în vedere: partea introductivă a alin. (1) al art. 815, art. 815 alin. (2), partea introductivă a art. 816 şi art. 823 alin. (1) lit. a). Pe cale de consecinţă, sugerăm corelarea soluţiilor legislative propuse cu restul normelor rămase în vigoare.

    14. La art. 6, cu privire la propunerea de modificare a art. 9 alin. (1), respectiv de completare a art. 28 cu un nou alineat, alin. (5), în cadrul Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, semnalăm că sintagmele „identitatea sexuală biologică“, respectiv „reasignarea de gen“ sunt insuficient de clare, ceea ce afectează predictibilitatea normelor, deoarece nu sunt definite în corpul legii.
    15. La art. 7, referitor la norma preconizată pentru art. 64 alin. (3), pentru unitate terminologică cu textul de lege lata al aceluiaşi articol, este necesară înlocuirea sintagmei „integritatea individuală fizică sau mentală a persoanei“ cu sintagma „integritatea fizică sau psihică a persoanei“.
    La alin. (4) semnalăm că norma este insuficient de clară, deoarece nu este definită sintagma „intruziune sau formă de intervenţie asupra conexiunilor neuronale“.

    16. La art. 9, referitor la intervenţiile legislative asupra Codului penal, semnalăm următoarele:
    16.1. La partea introductivă, expresia „Legea nr. 286 din 17 iulie 2009“ trebuie redată sub forma „Legea nr. 286/2009“.
    16.2. Partea dispozitivă a pct. 1 trebuie reformulată astfel:
    „1. După articolul 195 se introduce un nou articol, art. 195^1, cu următorul cuprins:“
    În continuare se va reda articolul propus, inclusiv cu denumirea marginală a acestuia.

    16.3. În textul propus pentru art. 195^1 alin. (1), în ceea ce priveşte fapta care constituie infracţiune, semnalăm că referirea la „perturbarea integrităţii fizice sau mentale a unei persoane“ nu întruneşte criteriile de claritate şi previzibilitate specifice unei norme de incriminare. Menţionăm că, potrivit definiţiei noţiunii de „perturbare“, aceasta ar putea fi utilizată în sensul de „împiedicare sau modificare a funcţionării normale a unui organism“, însă termenul nu poate fi folosit în legătură cu noţiunea de „integritate fizică sau mentală a unei persoane“. Sunt necesare, de aceea, reanalizarea şi reformularea denumirii marginale, precum şi a alin. (1), conform intenţiei de reglementare.
    Pe de altă parte, pentru un plus de rigoare, precum şi pentru corelare între denumirea infracţiunii şi norma de incriminare, în finalul denumirii marginale trebuie introdusă expresia „a unei persoane“, iar în cuprinsul alin. (1), expresia „integrităţii individuale fizice sau mentale a unei persoane“ trebuie înlocuită cu sintagma „integrităţii fizice sau mentale a unei persoane“.

    16.4. În textul propus pentru art. 195^1 alin. (2) semnalăm că din redactarea propusă rezultă că ar intra sub incidenţa incriminării şi acele situaţii în care s-ar impune, din motive medicale, intervenţia asupra creierului unei persoane care nu îşi poate exprima consimţământul scris, expres, informat şi liber, cum ar fi situaţia unei persoane care a suferit un traumatism cranian. Pentru evitarea unei astfel de incriminări excesive, precum şi pentru corelare cu dispoziţiile art. 64 din Codul civil, astfel cum sunt propuse la art. 7 din proiect, apreciem că textul ar trebui să prevadă, în anumite situaţii expres reglementate, posibilitatea exprimării consimţământului de către reprezentantul legal al persoanei.
    16.5. La pct. 2, referitor la norma propusă pentru art. 197 alin. (3), pentru asigurarea unei reglementări complete, este de analizat dacă textul nu ar trebui să stabilească drept subiect activ al infracţiunii, similar incriminării de la alin. (1), părinţii sau „orice persoană în grija căreia se află minorul“.
    16.6. La pct. 3 semnalăm că incriminarea propusă nu are în vedere faptul că, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în procedura adopţiei internaţionale sunt implicate şi organizaţii acreditate în alte state şi autorizate de Agenţia Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, potrivit metodologiei aprobate prin hotărâre a Guvernului, în temeiul art. 64 alin. (3) din Legea nr. 273/2004.
    Având în vedere că în Expunerea de motive se precizează că incriminarea vizează situaţiile în care adopţia de copii este „văzută de diferite persoane fizice şi juridice ca un veritabil act de comerţ“, este de analizat dacă scopul reglementării nu ar putea fi atins prin incriminarea exercitării fără drept a unor activităţi indicate în mod expres, în legătură cu adopţia.
    În acest context, semnalăm şi faptul că expresia „stimularea adopţiilor“ nu este suficient de clară şi trebuie, de asemenea, reformulată, în funcţie de intenţia de reglementare.

    16.7. La pct. 4, referitor la norma propusă pentru art. 221 alin. (4), precizăm că din definiţia noţiunii de „pornografie“, prevăzută la art. 2 din Legea nr. 196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei, precum şi din definiţiile noţiunilor de „materiale pornografice cu minori“ şi „spectacol pornografic“, prevăzute la art. 374 alin. (4) şi (4^1) din Codul penal, rezultă că de esenţa acestora este prezentarea unui comportament sexual explicit. Din acest punct de vedere, în sfera noţiunii de „materiale cu caracter pornografic“, utilizată în norma propusă, sunt incluse şi materialele „cu conţinut care descrie explicit sexualitatea“, la care textul face, de asemenea, referire.
    Este necesară, de aceea, reformularea normei propuse pentru art. 221 alin. (4), în funcţie de intenţia de reglementare, astfel încât din redactare să rezulte cu claritate care anume materiale, distincte de materialele cu caracter pornografic, sunt avute în vedere.

    16.8. La pct. 5, referitor la norma propusă pentru art. 221 alin. (5), semnalăm că referirea la „reasignarea de gen“ nu este suficient de clară. Se impune, de aceea, reformularea sintagmei respective, ţinându-se seama de exigenţele stilului normativ, astfel cum sunt prevăzute la art. 36 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    16.9. La pct. 7 semnalăm că norma propusă pentru art. 297 alin. (1), referitoare la incriminarea abuzului în serviciu, nu corespunde tuturor exigenţelor reţinute de Curtea Constituţională în jurisprudenţa referitoare la această infracţiune.
    În acest sens, astfel cum a precizat instanţa de contencios constituţional în Decizia nr. 466/2019, pentru implementarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 405/2015, este necesar ca legiuitorul „să reglementeze, din perspectiva principiului «ultima ratio» în materie penală, gradul de intensitate, de gravitate a atingerii aduse valorii sociale ocrotite care să justifice sancţiunea penală“. Prin urmare, nu este suficient ca norma să stabilească faptul că neîndeplinirea sau defectuozitatea îndeplinirii unui act este raportată la atribuţii de serviciu prevăzute într-un act normativ cu putere de lege, astfel cum se propune în proiect.
    Pe de altă parte, în ceea ce priveşte stabilirea condiţiei privind săvârşirea faptei „în scopul obţinerii unui folos necuvenit“, semnalăm că, în Decizia nr. 650/2018, Curtea Constituţională a reţinut, cu privire la o soluţie legislativă similară, că, „stabilind o cerinţă esenţială pentru existenţa abuzului în serviciu, circumscris unui scop avut în vedere de autorul acestuia, respectiv de aproprierea unor foloase necuvenite, legiuitorul mută centrul de greutate al infracţiunii de la protejarea unităţilor publice la verificarea folosului realizat de către autor. Prin urmare, Curtea constată că, potrivit textului criticat, dacă subiectul activ al infracţiunii nu realizează vreun folos din fapta sa, dar a vătămat drepturi/interese legitime ale persoanelor [retrocedări de terenuri cu încălcarea legii în considerarea funcţiei deţinute], acesta nu săvârşeşte infracţiunea de abuz în serviciu.
    Curtea reţine că introducerea unei asemenea cerinţe esenţiale printre condiţiile de tipicitate ale infracţiunii duce, în sine, la restrângerea sferei sale de aplicare, cu grave consecinţe asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale. De multe ori reparaţia civilă nu este îndeajuns şi de aceea se impune şi o protecţie penală corespunzătoare în ipoteza lezării acestora. Prin urmare, având în vedere modul de formulare a textului, acesta creează premisele necesare încălcării unor drepturi şi libertăţi fundamentale care se află în relaţie directă cu atribuţiile de serviciu îndeplinite de funcţionarul public, subiect activ al infracţiunii, ceea ce, prin amploarea sa, reprezintă o ameninţare la adresa statului de drept. În aceste condiţii, Curtea constată şi încălcarea prin textul criticat a prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituţie.“ (paragrafele 623 şi 624)
    Sunt necesare, de aceea, reanalizarea normei propuse pentru art. 297 alin. (1) şi reformularea textului astfel încât să fie respectate cele reţinute de Curtea Constituţională.
    În plus, întrucât se preconizează modificarea întregului articol, trebuie redată şi denumirea marginală a acestuia.

    16.10. La pct. 9, întrucât exercitarea unei funcţii de demnitate publică sau care presupune exerciţiul autorităţii de stat nu poate reprezenta prin ea însăşi o modalitate de suprimare sau ştirbire a unităţii şi indivizibilităţii, a suveranităţii sau a independenţei statului, aşa cum rezultă din textul propus pentru art. 394 alin. (1) lit. e), sunt necesare reanalizarea acestuia şi reformularea sa, potrivit intenţiei de reglementare.
    16.11. La pct. 10 semnalăm că în cuprinsul Codului penal nu este definită noţiunea de „pagube importante“, astfel încât norma propusă pentru art. 394 alin. (2) este lipsită de previzibilitate. Este de analizat dacă textul nu ar putea să se refere la producerea unor „consecinţe deosebit de grave“, noţiune definită la art. 183 din Codul penal.
    16.12. La pct. 11, referitor la art. 398 alin. (2), pentru un spor de precizie normativă, propunem ca partea de debut a textului să fie reformulată astfel: „(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează…“.
    Pe de altă parte, precizăm că, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, „Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor“. Prin urmare, termenul prevăzut de text nu poate fi calculat „de la comunicarea dispozitivului“, aşa cum se propune în proiect, ci de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    17. La art. 10, referitor la intervenţiile legislative care vizează Codul de procedură penală, semnalăm următoarele:
    17.1. La pct. 1, referitor la art. 247 alin. (1), apreciem că prin prevederea condiţiei ca internarea medicală provizorie să poată fi dispusă numai „dacă starea făptuitorului a fost determinantă pentru săvârşirea faptei“ se creează premisele afectării siguranţei publice. Sugerăm, de aceea, reanalizarea textului sub acest aspect.
    17.2. La pct. 2, referitor la noul caz de revizuire propus, precizăm că acesta nu se înscrie între situaţiile care ar justifica desfiinţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, întrucât abrogarea sau modificarea prevederii legale pe care s-a întemeiat hotărârea nu reprezintă un fapt sau o împrejurare existentă anterior pronunţării instanţei şi care nu a fost cunoscută de aceasta la soluţionarea cauzei. Aşa cum a subliniat Curtea Constituţională în Decizia nr. 2/2017, „cererea de revizuire se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei, fiind descoperite ulterior, care fac dovada că hotărârea definitivă se întemeiază pe o eroare judiciară“.
    De altfel, în cazul abrogării sau modificării dispoziţiilor penale, devin incidente, după caz, prevederile art. 4 din Codul penal privind aplicarea legii penale de dezincriminare sau prevederile art. 6 din Codul penal privind aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei.


    18. La art. 11, întrucât din redactarea propusă asupra art. 18 alin. (2) rezultă că se are în vedere asigurarea accesului gratuit la toate cele VII părţi ale Monitorului Oficial al României, este necesar ca prin proiect să se abroge art. 19 din Legea nr. 202/1998, care, în prezent, prevede că:
    "Regia Autonomă «Monitorul Oficial» realizează un produs electronic conţinând actele publicate în Monitorul Oficial al României, părţile III-VII, care poate fi accesat gratuit pe internet şi este disponibil, în varianta pentru citire, timp de 10 zile de la publicarea respectivelor acte"

    19. La art. 12 este de analizat dacă norma propusă nu încalcă dispoziţiile art. 45 din Legea fundamentală, referitoare la libertatea economică, prin aceea că încalcă libertatea contractuală. Avem în vedere faptul că dobândirea calităţii de utilizator al unei reţele de socializare presupune acceptarea prealabilă a condiţiilor stabilite de deţinătorul reţelei respective, printre acestea regăsindu-se atât regulile de utilizare, cât şi consecinţele încălcării acestor reguli.
    20. La art. 13, referitor la norma propusă la pct. 7 pentru alin. (4) al art. 110 din Legea nr. 208/2015, este neclar, lacunar şi intră în contradicţie cu actul normativ de bază în ansamblul său. Astfel, nu este clar ce s-a avut în vedere prin „birouri electorale locale“, această noţiune nefiind cuprinsă în actul normativ de bază. Pe de altă parte, stabilind că organizarea alegerilor intră in competenţa exclusivă a birourilor electorale, textul propus nu se corelează cu celelalte dispoziţii ale Legii nr. 208/2015, lege care, reglementând organizarea alegerilor, stabileşte obligaţii în sarcina mai multor autorităţi publice centrale sau locale, nu numai în sarcina birourilor electorale (de exemplu, delimitarea secţiilor de votare, întocmirea listelor electorale, tipărirea buletinelor de vot, asigurarea accesibilităţii localurilor de vot, asigurarea de spaţii corespunzătoare pentru întâlnirea candidaţilor cu alegătorii etc.). Se impune, de aceea, reanalizarea normei în discuţie.
    Totodată, precizăm că, în prezent, infracţiunile electorale sunt incriminate în cuprinsul titlului IX din partea specială a Codului penal. Prin urmare, fapta stabilită drept infracţiune în cuprinsul tezei a doua a normei ar fi trebuit prevăzută tot în Codul penal. Precizăm însă că stabilirea infracţiunii trebuie să aibă în vedere descrierea concretă a faptei, întrucât referirea generică la „organizarea alegerilor, referendumurilor şi a altor consultări populare, precum şi administrarea proceselor specifice acestora“ nu întruneşte cerinţele de claritate şi previzibilitate specifice normelor de incriminare.

    21. La art. 14, referitor la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 57/2020, precizăm că, ţinând seama de dispoziţiile Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, expresia „în spaţiul comunitar“ ar trebui înlocuită cu sintagma „în statele membre ale Uniunii Europene“, iar termenul „extracomunitar“ cu sintagma „în state din afara Uniunii Europene“.
    Totodată, este de analizat dacă interdicţia exportului de masă lemnoasă pentru o perioadă de aproape 100 de ani nu afectează, în chiar substanţa sa, libertatea comerţului prevăzută de art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie.

    22. Având în vedere faptul că, potrivit intervenţiilor legislative asupra Codului silvic, prevăzute la art. 15 din proiect, tăierile rase sunt interzise, fără nicio excepţie, până la data de 1 ianuarie 2121, este necesar ca prin proiect să se prevadă şi regulile aplicabile după această dată.
    La art. 109^2, propus la art. 15 pct. 3, din text trebuie eliminată expresia „din prezenta lege“, ca superfluă.

    23. La art. 16 semnalăm că Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu excepţia art. 61, care rămâne în vigoare încă 30 de zile de la data de 26 august 2021 (data publicării ordonanţei de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I). Prin urmare, intervenţia legislativă trebuie realizată asupra acestui din urmă act normativ.
    În ceea ce priveşte interdicţia de introducere în ţară a deşeurilor de orice natură, semnalăm că soluţia legislativă trebuie să aibă în vedere faptul că în acest domeniu sunt incidente şi dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri, act juridic direct aplicabil în ordinea juridică internă.

    24. La art. 19 specificăm faptul că cele trei alineate nu pot alcătui un singur element structural, astfel modificarea Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, cu modificările ulterioare, instituirea unei obligaţii în sarcina Băncii Naţionale a României şi sancţionarea nerespectării acelei obligaţii trebuie să fie redate în articole distincte, marcate în mod corespunzător.
    Totodată, referitor la textul propus pentru art. 30 alin. (3) din Legea nr. 312/2004, pentru un spor de rigoare normativă, expresia „constituie faptă penală“ trebuie înlocuită cu sintagma „constituie infracţiune“.
    Observaţia este valabilă pentru toate situaţiile similare din proiect.

    25. La art. 20, cu privire la textul propus pentru alin. (1), relevăm faptul că norma preconizată este susceptibilă de a aduce atingere dispoziţiilor art. 31 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora „Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională“. Mai mult decât atât, în conformitate cu prevederile art. 135 alin. (2) lit. b) din Legea fundamentală, „Statul trebuie să asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară“. Astfel, învederăm faptul că o serie de contracte pot fi clasificate sau pot cuprinde clauze ce conţin informaţii clasificate. Acest tip de informaţii se bucură de protecţie juridică care, potrivit prevederilor art. 15 lit. g) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă ansamblul normelor constituţionale şi al celorlalte dispoziţii legale în vigoare, care reglementează protejarea informaţiilor clasificate.
    Prin urmare, obligaţia publicării atât pe site-ul instituţiei, cât şi în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a tuturor contractelor încheiate de statul român, în lipsa instituirii unor excepţii, poate contraveni atât normelor constituţionale, cât şi sistemului nostru legislativ, întrucât publicarea unor astfel de contracte poate afecta, în primul rând, interesele esenţiale de securitate ale statului român. Totodată, dezvăluirea anumitor informaţii din contracte care conţin informaţii confidenţiale ar putea prejudicia interesele legitime ale unor persoane fizice sau juridice, inclusiv în ceea ce priveşte secretul comercial şi proprietatea intelectuală. Avem în vedere, cu titlu de exemplu, contractul de concesiune de bunuri proprietate publică sau contractul de închiriere a bunurilor proprietate publică. În ambele situaţii, concedentul, respectiv autoritatea contractantă, are obligaţia de a asigura protejarea acelor informaţii care îi sunt comunicate de persoanele fizice sau juridice cu titlu confidenţial, în temeiul prevederilor art. 312 alin. (2), respectiv ale art. 337 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

    26. La art. 22, pentru respectarea principiului unicităţii reglementării, soluţia legislativă preconizată ar trebui realizată prin modificarea şi completarea Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, cu modificările şi completările ulterioare, de care se leagă tematic.
    În ceea ce priveşte art. 22 alin. (3), precizăm că textul trebuie să facă trimitere expresă la dispoziţiile care stabilesc obligaţiile a căror încălcare se sancţionează, prin reformularea corespunzătoare a expresiei „încălcarea prezentei norme legale“.
    Pe de altă parte, menţionăm că din redactarea normei nu rezultă cu claritate natura juridică a răspunderii incidente, fiind necesară completarea textului în acest sens. Precizăm că limitele amenzilor trebuie stabilite în lei, nu în euro, iar norma de sancţionare trebuie să ţină seama de limitele speciale ale amenzii contravenţionale sau ale amenzii penale, în funcţie de intenţia de reglementare preconizată.

    27. La art. 23, referitor la intervenţiile legislative care vizează Legea nr. 51/1991, semnalăm următoarele:
    27.1. La pct. 1, prin referirea la „Serviciile de informaţii, contrainformaţii, pază, telecomunicaţii speciale şi a celor asimilate acestora“, norma propusă pentru art. 29 alin. (1) nu este suficient de clară, întrucât din redactarea propusă nu rezultă cu precizia necesară care dintre organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale prevăzute la art. 6 alin. (1) din actul normativ de bază sunt avute în vedere. În aceste condiţii, apreciem că textul propus ar trebui să fie reformulat, astfel încât să se refere la personalul din cadrul respectivelor organe de stat, indicate în mod expres.
    Observaţia este valabilă şi pentru celelalte norme din cuprinsul proiectului, care se referă, la modul general, la „servicii de informaţii, contrainformaţii (....) şi cele asimilate acestora“.

    27.2. Cu privire la textul propus la pct. 2 pentru art. 29 alin. (4), semnalăm că norma preconizată nu se corelează cu art. 6 alin. (1), întrucât Serviciul de Telecomunicaţii Speciale nu se regăseşte printre organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, prevăzute în mod limitativ.
    Mai mult decât atât, facem menţiunea că reglementarea propusă nu vizează şi personalul din cadrul unor entităţi „asimilate“ serviciilor, enumerate la alin. (1). Pentru corelarea textelor este necesară revederea normei în funcţie de intenţia de reglementare.
    Totodată, textul preconizat trebuie să stabilească cu exactitate dacă se referă la personalul activ (care îşi păstrează drepturile până la momentul încetării funcţiei), la personalul care se pensionează sau la personalul deja pensionat (care la data pensionării a avut statut de cadru militar).

    27.3. La pct. 3, norma propusă pentru art. 33^1 alin. (1), referitoare la interzicerea participării „în orice fel a serviciilor de informaţii, contrainformaţii şi a celor asimilate acestora la efectuarea oricăror acte de procedură judiciară“ nu este suficient de clară şi nu este corelată cu dispoziţiile rămase nemodificate ale art. 13 teza a doua din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, potrivit cărora „organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) şi (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală“.
    Este necesară, de aceea, reanalizarea soluţiei legislative propuse.

    27.4. Întrucât normele propuse pentru art. 33^1 alin. (2)-(4) vizează ocrotirea relaţiilor sociale referitoare la înfăptuirea actului de justiţie, apreciem că incriminarea ar trebui prevăzută în cuprinsul titlului IV din partea specială a Codului penal.
    Menţionăm că, pentru previzibilitatea reglementării, norma ar trebui să prevadă elemente care să circumstanţieze cu claritate sfera faptelor care constituie infracţiune, simpla referire la „influenţarea în orice mod“ nefiind suficientă în acest sens.
    În plus, referirea expresă la săvârşirea faptei de către „angajaţi sau colaboratori din cadrul serviciilor de informaţii, contrainformaţii şi a celor asimilate acestora“ apare ca superfluă şi trebuie eliminată, întrucât, potrivit textului, fapta constituie infracţiune dacă este săvârşită de orice persoană.

    27.5. Prin referirea generică la interzicerea participării serviciilor de informaţii la „efectuarea oricăror activităţi cu caracter politic, economic şi mediatic“, dispoziţiile art. 33^2 alin. (1) nu întrunesc cerinţele de claritate, previzibilitate şi accesibilitate specifice normelor juridice. Se impun reanalizarea şi reformularea textului, cu atât mai mult cu cât, potrivit alin. (6) al art. 33^2, nerespectarea interdicţiei constituie infracţiune.
    27.6. Cu privire la norma preconizată pentru art. 33^2 alin. (2), semnalăm caracterul redundant al textului, având în vedere că prin alin. (1) s-a propus o interdicţie generală, iar prin utilizarea sintagmei „efectuarea oricăror activităţi cu caracter economic“ se includ şi activităţile la care se referă norma în discuţie.
    27.7. Referitor la textul propus pentru art. 33^2 alin. (4), propunem revederea textului şi înlocuirea termenului „câştiguri“ şi a sintagmei „vor fi vărsate“ cu expresii proprii legislaţiei din domeniul financiar şi fiscal.

    28. La art. 24, prin care se aduc modificări asupra Legii nr. 14/1992, cu modificările şi completările ulterioare, semnalăm următoarele:
    28.1. Având în vedere că la pct. 6 se preconizează abrogarea primului alineat al art. 29, semnalăm că rămâne în vigoare norma de la alineatul următor, care vizează personalul militar transferat de la Ministerul Apărării Naţionale, de la Ministerul Afacerilor Interne sau din alte sectoare de activitate. Ţinând seama că toate modificările propuse au ca scop demilitarizarea instituţiei, apreciem că se impune reanalizarea situaţiei personalului militar transferat de la alte structuri.
    28.2. La pct. 8, cu privire la norma propusă pentru primul alineat al art. 42, se impune reanalizarea utilizării sintagmei „pentru funcţionarii Serviciului Român de Informaţii“, prin raportare la scopul şi modul de utilizare a mijloacelor materiale enumerate.
    28.3. Semnalăm faptul că, deşi unul dintre obiectivele principale ale modificărilor propuse este demilitarizarea Serviciului Român de Informaţii, în corpul Legii nr. 14/1992 rămân mai multe prevederi referitoare la statutul de militar al personalului. Exemplificăm în acest sens art. 33 şi 37. În aceste condiţii, apreciem că este necesară o revedere a tuturor intervenţiilor legislative propuse, în corelare cu restul normelor rămase nemodificate, pentru a se evita crearea unor dificultăţi de interpretare şi aplicare a legii.

    29. La art. 25, prin care se aduc modificări asupra Legii nr. 1/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, semnalăm următoarele:
    29.1. La pct. 6 semnalăm că prin modificarea propusă se anulează posibilitatea realizării unor categorii de venituri care rămân prevăzute la art. 21 alin. (1). Pentru acest motiv se impune reanalizarea normei propuse şi corelarea ei cu celelalte prevederi ale legii.
    29.2. Semnalăm faptul că, deşi unul dintre obiectivele principale ale modificărilor propuse este demilitarizarea Serviciului de Informaţii Externe, în corpul Legii nr. 1/1998 rămân mai multe prevederi referitoare la statutul de militar al personalului, exemplu în acest sens fiind art. 17 şi art. 19 alin. (2). Este necesară, de aceea, revederea tuturor intervenţiilor preconizate, pentru a se evita crearea unor dificultăţi de interpretare şi aplicare a legii.

    30. La pct. 2 al art. 26, prin care se aduc modificări Legii nr. 92/1996, cu modificările şi completările ulterioare, semnalăm că prin modificarea art. 12 alin. (1) se stabileşte că personalul instituţiei este format exclusiv din salariaţi civili, dar la art. 6 rămân în vigoare prevederi referitoare la cadrele militare. Apreciem că este necesară o revedere a întregului ansamblu de intervenţii legislative propuse, în corelare cu normele rămase nemodificate, pentru a se evita crearea unor dificultăţi de interpretare şi aplicare a legii.
    31. La art. 27, prin care se aduc modificări Legii nr. 191/1998, cu modificările şi completările ulterioare, semnalăm următoarele:
    31.1. Semnalăm că, deşi prin modificarea propusă la pct. 1 asupra art. 1 alin. (2) se elimină structura militară a instituţiei, rămân neschimbate prevederile art. 11, care stabilesc, printre altele, existenţa unui stat major, entitate exclusiv militară. Se impune, de aceea, corelarea celor două norme, precum şi a altor prevederi care ar putea crea dificultăţi de interpretare şi aplicare a legii.
    31.2. Modificarea propusă la pct. 3, respectiv abrogarea lit. d) şi e) ale art. 14, trebuie să atragă, pe cale de consecinţă, şi modificarea prevederilor de la lit. f), având în vedere că textul vizează consemnarea rezultatelor activităţilor prevăzute la lit. d) şi e). Se impun revederea şi corelarea normelor propuse cu cele rămase nemodificate din actul normativ de bază.
    31.3. Referitor la textul propus la pct. 8 pentru art. 29 alin. (1), semnalăm că norma preconizată reia, parţial, dispoziţiile art. 20 alin. (1) cu privire la obligaţia păstrării secretului de stat şi a celui de serviciu de către personalul civil din Serviciul de Protecţie şi Pază. Or, potrivit art. 16 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „În procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în două sau mai multe acte normative“. Pe cale de consecinţă, se impune eliminarea intervenţiei de la pct. 8 asupra art. 29 alin. (1) şi modificarea art. 20 alin. (1) în funcţie de intenţia de reglementare.

    32. Cu privire la organizarea normelor propuse pentru art. 28, sugerăm că, date fiind importanţa reglementării şi obiectivele urmărite, prevederile de la alin. (1) să se constituie într-un articol distinct, marcat ca art. 28, iar prevederile de la alin. (2) să fie preluate într-un alt articol, marcat ca art. 29. Prin urmare, articolele subsecvente vor fi renumerotate în mod corespunzător
    33. Referitor la intervenţiile aduse la actualul pct. 2 al art. 28 asupra Legii nr. 45/1994, cu modificările şi completările ulterioare, semnalăm următoarele:
    33.1. Relevăm că normele propuse la actualele lit. a) şi b) sunt contradictorii, deoarece situează Garda Naţională atât în cadrul forţelor destinate apărării, alături de forţele armate, cât şi ca parte componentă a forţelor armate. Se impune eliminarea normei propuse la actuala lit. a) pentru art. 10.
    33.2. Cu privire la norma propusă la actuala lit. c) pentru art. 12^1 alin. (1), semnalăm că definirea Gărzii Naţionale ca parte a sistemului naţional de apărare poate fi susceptibilă de a avea un caracter echivoc, prin raportare la prevederile art. 6 din actul normativ de bază şi la cele ale normei propuse la actuala lit. b). Este necesară, de aceea, reconsiderarea soluţiei legislative preconizate.
    33.3. În acord cu exigenţele normelor de tehnică legislativă referitoare la sistematizarea conţinutului actelor normative, recomandăm ca textul propus pentru alin. (2) să fie eliminat, urmând ca norma propusă să fie promovată prin legea care va reglementa organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale, iar norma de la alin. (3) să fie introdusă, ca dispoziţie generală, în cadrul art. 28, prin care se instituie Garda Naţională, sub formă de alineat distinct.

    34. În legătură cu titlul capitolului V „Dispoziţii finale şi tranzitorii“, pentru a respecta structura actelor normative prevăzută de Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dar ţinând cont şi de faptul că în subsidiar sunt redate doar norme care aparţin dispoziţiilor finale, este necesară reformularea acestuia potrivit materiei pe care o cuprinde. Totodată, potrivit exigenţelor de tehnică legislativă, un capitol trebuie să fie alcătuit din mai mult de un singur articol.
    Privitor la actualul art. 30, precizăm faptul că acesta cuprinde două situaţii distincte - intrarea în vigoare şi abrogarea dispoziţiilor contrare - care nu pot fi redate într-un singur element structural. Totodată, privitor la formularea din debut, „prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României“, amintim prevederile art. 78 din Legea fundamentală, care reglementează aceeaşi situaţie. De asemenea, partea finală a normei este în dezacord cu prevederile art. 65 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora, în vederea abrogării, dispoziţiile normative vizate trebuie determinate expres, prin menţionarea tuturor datelor de identificare a acestora. Pentru acest motiv, recomandăm fie reformularea textului, urmând să se precizeze toate datele de identificare ale dispoziţiilor normative vizate a fi abrogate sau modificate în mod corespunzător, fie eliminarea textului din cuprinsul propunerii legislative.



                    PREŞEDINTE
                    FLORIN IORDACHE

    Bucureşti, 15 septembrie 2021.
    Nr. 743.
    DECLARAŢIE
    - extras -
    Subsemnaţii:
    Chitic Mircea-Victor-Daniel,
    Rosca-Stanescu Sorin Stefan,
    Şerbănescu Ilie-Sorin,
    Dume Cătălin-Daniel,
    Marinoiu Ion Gabriel,
    Alecu Mariana,
    Coman Elena Ioana,
    Maior Florina,
    Dragomir Iulian,
    Mirea Calin Eusebiu,
    Maior Lazar Dorin,
    Bibby Angela-Iuliana,
    Negrotă Angela,
    Joseanu Ciprian-Flaviu,
    Cochină Luchian-Florin,
    Deseaga Cristian Alexandru,
    Cuclea Ionica,
    Tănase George,
    Iancu Liliana-Florina,
    Florescu Radu-Alexandru,
    Capsali Pericle-Iulian,
    Serb Horatiu Alexandru,
    Biro Daniel Razvan,

    având calitatea de alegători, declarăm prin prezenta, pe proprie răspundere, cunoscând prevederile art. 326 Cod penal, cu privire la falsul în declaraţii, că înţelegem să ne constituim într-un comitet de iniţiativă legislativă având drept scop promovarea unui proiect legislativ întocmit în temeiul art. 74 din Constituţie având titulatura „Legea suveranităţii“ sau „Legea pentru protejarea interesului superior şi suveran al Poporului şi cetăţeanului român“ în condiţiile prevăzute de Legea nr. 189/1999, republicată, privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.
    Scopul iniţiativei
    În temeiul art. 2 alin. 3 din Legea nr. 189/1999 declarăm că scopul iniţiativei legislative este restaurarea suveranităţii şi a stării de drept, astfel cum sunt acestea prevăzute de articolul 1 alineatul 1 din Constituţia României. Unicitatea reglementării în materia suveranităţii naţionale este concretizată prin modificări ale unor reglementări în materii conexe, indispensabile realizării scopului urmărit. Aceste modificări se constituie în mijloace prin care se consolidează suveranitatea şi starea de drept în România. Proiectul legislativ pleacă de la rigoarea constituţională conform căreia suveranitatea aparţine poporului român şi că aceasta se fundamentează pe patru piloni: 1) întărirea şi garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului, precum şi a suveranităţii şi siguranţei statului român, 2) protejarea şi asigurarea unui mediu sănătos care să permită dezvoltarea şi traiul normal al cetăţeanului, 3) maximizarea beneficiilor cetăţeanului obţinute de pe urma bogăţiilor naturale ale ţării şi, în general, al mediului economic, văzute ca mijloace de dezvoltare socioeconomice şi 4) consolidarea sistemului naţional de apărare, sistem care urmează să fie eficientizat şi subordonat exclusiv voinţei poporului şi având ca unic scop garantarea suveranităţii, independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale, cu respectarea dispoziţiilor art. 118 din Constituţia României.
    De asemenea, declarăm în mod expres că nu încălcăm prevederile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 189/1999, republicată, privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, şi anume că nu suntem persoane alese în funcţie prin vot universal, nu suntem membri ai Guvernului, nu suntem persoane numite în funcţie de prim-ministru sau persoane care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice.
    Declarăm, totodată, că ne-au fost aduse la cunoştinţă dispoziţiile art. 2 alin. 3 din Legea nr. 189/1999, republicată, privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, referitoare la faptul că răspunderea pentru conţinutul prezentei declaraţii este cea prevăzută de lege pentru înscrisurile oficiale.
    Din prezenta declaraţie fac parte integrantă textul iniţiativei legislative şi expunerea de motive.
    Redactată de părţi şi autentificată la Societatea Profesională Notarială SEVEN de NOTAR PUBLIC COSMA ANDREEA, astăzi, data autentificării.


                    Declaranţi,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Chitic Mircea-Victor-Daniel,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Rosca-Stanescu Sorin Stefan,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Şerbănescu Ilie-Sorin,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Dume Cătălin-Daniel,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Marinoiu Ion Gabriel,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Alecu Mariana,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Coman Elena Ioana,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Maior Florina,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Dragomir Iulian,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Mirea Calin Eusebiu,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Maior Lazar Dorin,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Bibby Angela-Iuliana,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Negrotă Angela,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Joseanu Ciprian-Flaviu,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Cochină Luchian-Florin,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Deseagă Cristian Alexandru,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Cuclea Ionica,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Tănase George,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Iancu Liliana-Florina,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Florescu Radu-Alexandru,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Capsali Pericle-Iulian,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Serb Horatiu Alexandru,
                    Semnătură indescifrabilă s.s. Biro Daniel Razvan


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016