Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
PROIECT DE LEGE nr. 297 din 24 aprilie 2025 pentru modificarea şi completarea art. 33 din Legea nr. 182 din 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, precum şi pentru modificarea Legii nr. 47/1992 rep. privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale
EMITENT: Parlamentul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 380 din 29 aprilie 2025
I. Expunere de motive
(1) Anularea procesului electoral din România prin Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 32/2024, precum şi respingerea candidaturii dlui Călin Georgescu prin Hotărârea nr. 7/2025 a Curţii Constituţionale a României sunt evenimente de importanţă istorică pentru progresul democratic al României, care presupune o supraveghere şi un echilibru între puterile statului, potrivit aşa-numitului principiu „check and balance“, în cadrul căruia acestea se controlează reciproc, pentru a se preveni abuzul de putere al uneia dintre puteri, fie ea executivă, judecătorească sau legislativă.
(2) Anularea procesului electoral, în baza unor note ale serviciilor de informaţii, parţial declasificate, a creat un precedent periculos pentru democraţie şi statul de drept, impunându-se o reformă legislativă şi instituţională rapidă. „Dreptul la vot“ prevăzut de articolul 36 din Constituţie trebuie să primească o atenţie specială din partea statului român, în virtutea normelor internaţionale şi europene de drept, respectiv art. 21 alin. (3) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 25 lit. b) din Pactul internaţional pentru drepturile civile şi politice. Comitetul consideră că declasificarea imediată a tuturor informaţiilor referitoare la organizarea, desfăşurarea şi validarea alegerilor locale, parlamentare şi prezidenţiale este prima măsură prin care statul român va crea un cadru legal corespunzător exigenţelor unei democraţii moderne, care să respecte pe deplin dreptul la vot al cetăţenilor României.
(3) Implementarea Recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind anularea alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României din noiembrie 2024 impune o reformă a Legii nr. 47/1992 privind organizarea Curţii Constituţionale a României, în special Recomandarea-cheie D („Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoţit de garanţii adecvate şi suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă şi obiectivă şi o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite, care dovedesc nereguli atât de semnificative încât ar fi putut influenţa rezultatul alegerilor; părţile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-şi prezenta punctele de vedere şi probele, iar puterea discreţionară a judecătorului în materie electorală ar trebui să fie ghidată şi limitată de condiţiile prevăzute în lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile“). Deşi această reformă legislativă şi instituţională poate fi substanţială, astfel încât orice ingerinţă în activitatea jurisdicţională a Curţii Constituţionale să fie exclusă şi, de asemenea, să fie excluse erorile de ordin constituţional, Comitetul propune o intervenţie legislativă care priveşte procedura contestaţiilor privind elementele esenţiale ale procesului electoral astfel încât să se protejeze şi să se garanteze suveranitatea poporului şi identitatea constituţională.
(4) Grupul de iniţiativă legislativă solicită Preşedintelui, Parlamentului şi Guvernului României organizarea unui referendum pe probleme de interes naţional în scopul respectării suveranităţii poporului român, concomitent cu alegerile al căror calendar a fost stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025.
Suveranitatea naţională aparţine poporului român, iar acesta o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte şi prin referendum, iar niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. Comitetul consideră că votul exprimat la alegerile din noiembrie 2024 reprezintă voinţa poporului român, iar respectarea voinţei acestuia trebuie asigurată de toate puterile în stat.
(5) Necesitatea propunerii legislative este primordială pentru păstrarea unei societăţi democratice şi a unui climat de respect reciproc şi încredere între autorităţile publice şi cetăţenii români, care a fost alterat de anularea ultimelor alegeri prezidenţiale sub pretextul unor ameninţări la adresa securităţii statului şi a corectitudinii alegerilor din partea unor actori statali şi nonstatali străini. Comitetul consideră că toate eforturile autorităţilor publice, partidelor parlamentare şi ale societăţii civile trebuie să se îndrepte pentru asigurarea unui climat democratic corespunzător exigenţelor unui stat membru al Uniunii Europene şi NATO, care împărtăşeşte principii şi valori democratice comune. Este necesar să existe o lege prin care să se prevină posibile excese autoritariste ale statului şi instituţiilor sale menite să garanteze respectarea Constituţiei şi drepturilor omului, de natură să altereze transferul democratic şi paşnic de la o guvernare şi o administraţie prezidenţială la alta. Comitetul afirmă principiul democratic că atunci când autorităţile nu aplică cu bună-credinţă Constituţia şi legile în vigoare, este necesară reglementarea prin lege a prevenirii oricărui abuz din partea autorităţilor şi instituţiilor publice, introducând astfel un control indirect al poporului - prin procesul de vot - asupra entităţilor respective, care să fie controlate de Parlament - ca expresie supremă a intereselor poporului. Astfel numai voinţa populară exprimată prin referendum este cea care va decide Preşedintele României într-o situaţie de veritabilă criză democratică, iar orice instituţii implicate în organizarea şi validarea rezultatului referendumului vor avea numai rolul tehnic de a organiza sau veghea la corectitudinea procesului electoral.
II. Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea art. 33 din Legea nr. 182 din 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate
"ART. I
Articolul 33 din Legea nr. 182 din 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate se modifică şi se completează şi va avea următorul cuprins:
"ART. 33
(1) Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu ori secrete de stat a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei.
(2) Informaţiile referitoare la organizarea, desfăşurarea şi validarea alegerilor locale, parlamentare şi prezidenţiale nu pot clasificate, fiind de interes public major."
ART. II
Dispoziţii tranzitorii şi finale
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă toate dispoziţiile legale contrare, iar instituţiile implicate în procesul electoral, precum şi serviciile de informaţii vor declasifica integral informaţiile legate de alegerile pentru preşedintele României din anul 2024."
III. Proiect de modificare a Legii nr. 47/1992 rep. privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale
"ART. I
Articolul 38 secţiunea 2 pct. 8 din Legea nr. 47/1992 rep. privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale se modifică şi se completează şi va avea următorul cuprins:
"(1) Contestaţiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum şi cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Preşedintelui României.
(2) Decizia din procedura Contestaţiei menţionate la alin. 1 se pronunţă în şedinţă publică, cu participarea Ministerului Public şi a părţilor, precum şi cu organizarea de dezbateri şi administrarea de probe. Decizia se redactează în 48 de ore de la pronunţare şi poate fi atacată cu recurs, care se declară în 48 de ore de la comunicare.
(3) Recursul se soluţionează de Plenul Curţii Constituţionale, care decide cu majoritate de voturi."
După articolul 38 se adaugă art. 38^1, cu următorul conţinut:
"(1) În condiţiile prevăzute de Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, la cererea a 500.000 cetăţeni cu drept de vot, se va organiza un Referendum cu privire la probleme de interes naţional prin care se va consulta direct şi se va exprima voinţa populară cu privire la candidatul a cărui candidatură a fost respinsă, după parcurgerea întregii proceduri pentru alegerea Preşedintelui României. Guvernul va stabili prin hotărâre, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne şi a Autorităţii Electorale Permanente, programul calendaristic şi măsurile tehnico-organizatorice pentru ca referendumul să fie organizat concomitent cu alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României, pe un buletin de vot separat.
(2) În cazul în care, în urma referendumului organizat în condiţiile Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, se validează candidatul respins, mandatul judecătorilor Curţii Constituţionale încetează de drept, şi se va proceda de îndată la noi numiri în condiţiile prezentei legi, în termen de 15 zile de la data centralizării rezultatelor de către Biroul Electoral Central. În noua sa componenţă, Curtea Constituţională, potrivit art. 45 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, va înainta un Raport Parlamentului prin care va confirma rezultatul referendumului şi va valida pentru funcţia de Preşedinte al României candidatul ales prin referendum. Rezultatele alegerilor organizate potrivit Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României sunt de drept infirmate. Actul de validare a rezultatului alegerilor pentru preşedintele ales prin referendum se întocmeşte de Curtea Constituţională, care procedează potrivit art. 53 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României şi înmânează un exemplar candidatului ales prin referendum în vederea depunerii jurământului prevăzut de art. 82 alin. (2) din Constituţia României."
"
Preşedintele Comitetului de iniţiativă legislativă cetăţenească,
Ciobotea Radu Aurel
AVIZ
referitor la Iniţiativa legislativă cetăţenească în scopul respectării
suveranităţii poporului român şi implementării Recomandărilor Comisiei de la Veneţia
privind anularea alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României din noiembrie 2024
Analizând iniţiativa legislativă cetăţenească în scopul respectării suveranităţii poporului român şi implementării Recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind anularea alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României din noiembrie 2024, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R1.057 din 16.04.2025, pentru care s-a constituit Dosarul nr. D316/16.04.2025,
CONSILIUL LEGISLATIV,
în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi al art. 29 alin. (4) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată,
avizează negativ iniţiativa legislativă, pentru următoarele considerente:
1. Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul interzicerii clasificării informaţiilor referitoare la organizarea, desfăşurarea şi validarea alegerilor, precum şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul instituiri posibilităţii atacării cu recurs a hotărârilor Curţii Constituţionale, precum şi în sensul prevederii validării prin referendum a unui candidat respins şi a încetării mandatului judecătorilor Curţii Constituţionale ca urmare a validării.
2. Prin obiectul său de reglementare, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 142 alin. (5) din Constituţia României, republicată, iar în aplicarea prevederilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Camera Deputaţilor.
3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunţă asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate.
4. Menţionăm că, potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei de către cetăţeni, republicată, cu modificările ulterioare, propunerea legislativă care face obiectul iniţiativei legislative se întocmeşte de comitetul de iniţiativă în forma cerută pentru proiectele de lege şi va fi însoţită de o expunere de motive semnată de toţi membrii comitetului.
Potrivit art. 40 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „actul normativ are următoarele părţi constitutive: titlul şi, dacă este cazul, preambulul, formula introductivă, partea dispozitivă, formula de atestare a autenticităţii actului“.
Analizând iniţiativa legislativă, constatăm că propunerea legislativă şi expunerea de motive sunt conţinute în cuprinsul declaraţiei notariale de constituire a comitetului de iniţiativă, iar dintre părţile constitutive pe care trebuie să le cuprindă am identificat doar partea dispozitivă.
5. Soluţiile legislative preconizate sunt susceptibile de încălcarea Constituţiei sub următoarele aspecte:
5.1. Referitor la intervenţia legislativă asupra Legii nr. 182/2002, constatăm că, în fapt, aceasta vizează completarea art. 33 cu un nou alineat, având următorul cuprins:
"(2) Informaţiile referitoare la organizarea, desfăşurarea şi validarea alegerilor locale, parlamentare şi prezidenţiale nu pot clasificate, fiind de interes public major."
Totodată, se introduce o dispoziţie tranzitorie finală potrivit căreia:
"La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă toate dispoziţiile legale contrare, iar instituţiile implicate în procesul electoral, precum şi serviciile de informaţii vor declasifica integral informaţiile legate de alegerile pentru preşedintele României din anul 2024."
Aşadar, soluţiile legislative impun, fără nicio distincţie, interzicerea clasificării oricăror informaţii referitoare la organizarea, desfăşurarea şi validarea alegerilor şi dispun, de asemenea, fără nicio distincţie, declasificarea informaţiilor legate de alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024.
Menţionăm că, potrivit art. 31 alin. (3) din Constituţie, „Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională“.
Aşadar, dreptul la informaţie al cetăţenilor, consacrat de art. 31 din Legea fundamentală nu este unul absolut, ci acesta trebuie exercitat în interiorul unor limite care să asigure protecţia tinerilor şi să nu pună în pericol securitatea naţională.
Or, interdicţia absolută de clasificare a informaţiilor referitoare la alegeri, precum şi declasificarea nediferenţiată a tuturor informaţiilor existente în legătură cu alegerile prezidenţiale din anul 2024 nu respectă dispoziţiile art. 31 alin. (3) din Constituţie, întrucât creează premisele prejudicierii securităţii naţionale, prin aceea că nu impun nicio limită de acces la aceste informaţii.
5.2. Soluţia de completare a art. 38 din Legea nr. 47/1992, în sensul prevederii posibilităţii atacării cu recurs la Curtea Constituţională a hotărârilor acesteia prin care soluţionează contestaţiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum şi a celor cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală, este contrară dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora „Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor“.
Menţionăm că, potrivit art. 11 alin. (1) pct. B lit. a) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă prin hotărâre în cazul în care veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului, atribuţie în cadrul căreia se pronunţă şi asupra contestaţiilor cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, „efectele actului jurisdicţional al Curţii Constituţionale astfel pronunţat subsumându-se art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie“, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin Hotărârea nr. 2/2024.
5.3. Referitor la norma propusă pentru art. 38^1 alin. (1), menţionăm că soluţia organizării referendumului la cererea a 500.000 de cetăţeni cu drept de vot este contrară art. 90 din Constituţie, care conferă numai Preşedintelui României, după consultarea Parlamentului, dreptul de a cere poporului să îşi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
De asemenea, având în vedere obiectul referendumului, respectiv „validarea“ candidatului a cărui candidatură a fost respinsă ca urmare a soluţionării contestaţiilor cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României de către Curtea Constituţională, soluţia legislativă este contrară dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, întrucât ignoră efectul general obligatoriu al unei hotărâri pronunţate în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, potrivit cărora Curtea Constituţională „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului“. Menţionăm că atribuţia de soluţionare a contestaţiilor cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României se subsumează atribuţiei prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituţie. În acest sens, prin Hotărârea nr. 2/2024, Curtea Constituţională a constatat că „legiuitorul constituant originar a reglementat în mod expres atribuţia Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României. O asemenea opţiune constituţională, coroborată cu rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei, demonstrează faptul că în cadrul acestei atribuţii Curtea verifică atât legalitatea candidaturii din perspectiva Legii nr. 370/2004, cât şi constituţionalitatea sa“.
La textul marcat ca alin. (3), la teza întâi, soluţia privind încetarea de drept a mandatului judecătorilor Curţii Constituţionale în cazul în care în urma rezultatului referendumului „se validează candidatul respins“ contravine dispoziţiilor art. 145 din Constituţie, care consacră independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor Curţii Constituţionale.
La teza a doua, soluţia potrivit căreia Curtea Constituţională va „valida pentru funcţia de Preşedinte al României a candidatului ales prin referendum“ este contrară dispoziţiilor art. 81 din Legea fundamentală, referitoare la alegerea preşedintelui României.
Faţă de cele de mai sus, propunerea legislativă nu poate fi promovată.
PREŞEDINTE
FLORIN IORDACHE
Bucureşti, 24 aprilie 2025.
Nr. 297.
DECLARAŢIE
de constituire a grupului de iniţiativă legislativă cetăţenească
Subsemnaţii:
1. Ciobotea Radu-Aurel, cetăţean român,
2. Rac Dorin, cetăţean român,
3. Clamba Marinel, cetăţean român,
4. Repede Marian-Augustin-Lucian, cetăţean român,
5. Lulache Victor-Andrei, cetăţean român,
6. Jurca Alexandru-Eugen, cetăţean român,
7. Cosma Monica-Mariana, cetăţean român,
8. Pană Florentina, cetăţean român,
9. Varvara Elena-Luminiţa, cetăţean român,
10. Rac Paladia, cetăţean român,
semnatari ai prezentei declaraţii, în calitate de cetăţeni români cu drept de vot, respectiv care nu am fost condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea, în condiţiile prevăzute de art. 74 din Constituţia României şi Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, constituim un comitet de iniţiativă legislativă cetăţenească în scopul respectării suveranităţii poporului român şi implementării Recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind anularea alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României din noiembrie 2024.
Se desemnează prin vot din cadrul Comitetului de iniţiativă legislativă cetăţenească dl Ciobotea Radu Aurel, care va reprezenta Comitetul în raporturile sale cu autorităţile publice centrale şi locale, va depune spre publicare la Monitorul Oficial propunerea legislativă, va solicita avizul Consiliului Legislativ, va supune autorităţilor locale verificarea listelor, în condiţiile legii, şi va înainta propunerea legislativă Parlamentului României. Prezenta reprezintă împuternicirea prevăzută de art. 3 alin. 5 din Legea nr. 189/1999 în vederea solicitării avizului Consiliului Legislativ.
Listele de susţinători se vor întocmi cu respectarea organizării administrativ-teritoriale şi vor cuprinde: denumirea propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei şi identificarea Monitorului Oficial al României, Partea I, în care aceasta a fost publicată, judeţul şi localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa susţinătorii (pentru municipiul Bucureşti se va trece şi sectorul); numele, prenumele şi domiciliul susţinătorilor, menţionarea actului de identitate şi a codului numeric personal; semnăturile susţinătorilor. Listele se semnează personal, fiind interzisă orice fel de delegare sau de reprezentare pentru semnarea listei de susţinători.
Declaranţi,
Ciobotea Radu-Aurel
Rac Dorin
Clamba Marinel
Repede Marian-Augustin-Lucian
Lulache Victor-Andrei
Jurca Alexandru-Eugen
Cosma Monica-Mariana
Pană Florentina
Varvara Elena-Luminiţa
Rac Paladia
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
