Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
PROIECT DE LEGE nr. 1.016 din 10 decembrie 2025 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru modificarea altor acte normative
EMITENT: Parlamentul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 84 din 3 februarie 2026
La data de 28 iulie a intrat în vigoare Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 25 iulie 2025), care modifică şi completează dispoziţiile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, conducând inclusiv la: majorarea efectivelor de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari la clasă/grupă; instituirea unui tarif la plata cu ora la un nivel mult inferior celui existent în sistemul educaţional până la această dată; modificarea normei didactice de predare-învăţare-evaluare, de instruire practică şi evaluare curentă în sensul creşterii acesteia cu 2 ore săptămânal; limitarea degrevărilor pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control la cel mult jumătate din norma didactică; diminuarea cuantumului unor drepturi cuvenite personalului didactic, concomitent cu prorogarea acordării acestora etc.
De asemenea, prin Legea nr. 141/2025 au fost aduse modificări şi Legii învăţământului superior nr. 199/2023, în sensul: limitării perioadei de acordare a burselor pentru anumite categorii de studenţi; instituirii unor modificări la norma didactică; modificării temporare a regimului de finanţare a fondului de burse şi protecţie socială, prin reducerea valorii costului standard la 10% din salariul minim net şi restrângerea acordării doar pe durata activităţilor didactice, exclusiv pentru studenţii la forma cu frecvenţă înmatriculaţi pe locuri bugetate.
Măsurile care lovesc crunt educaţia şi cercetarea din România au la bază date pur contabile şi nu ţin cont de realitate, de posibilităţile reale ale sistemului de a face faţă unor asemenea schimbări şi de opiniile specialiştilor în ştiinţele educaţiei.
Creşterea normei didactice de predare cu 2 ore are consecinţele cele mai grave asupra cadrelor didactice: realitatea din majoritatea şcolilor ne-a demonstrat că mulţi profesori titulari au intrat în restrângere de activitate sau au optat pentru diminuarea salariilor din cauza imposibilităţii constituirii normei didactice, pentru a nu fi nevoiţi să îşi completeze norma didactică la distanţe apreciabile şi cu costuri semnificative pentru navetă; de asemenea, mulţi profesori suplinitori calificaţi nu mai au un loc de muncă în anul şcolar 2025-2026.
Reducerea numărului de norme didactice (prin măsura creşterii numărului de ore de predare-învăţare-evaluare) şi majorarea efectivelor de elevi/preşcolari/antepreşcolari la clasă/grupă au generat în sistemul educaţional: scăderea calităţii actului educaţional, apariţia şomajului în rândul cadrelor didactice şi descurajarea tinerilor să aleagă o carieră didactică, văzând-o ca pe un domeniu incert, nemotivant financiar şi lipsit de siguranţă, ceea ce, pe termen lung, va agrava criza de personal calificat.
Creşterea efectivelor de elevi/preşcolari la clasă/grupă a determinat:
- revenirea la efectivele de elevi/preşcolari „istorice“ şi, evident, la comasări de clase/grupe, având drept consecinţă scăderea calităţii actului educaţional şi reducerea numărului de posturi/norme;
– scăderea drastică a calităţii actului educaţional şi a individualizării: numărul mare de elevi la clasă face aproape imposibilă o abordare didactică personalizată; cadrul didactic nu poate oferi suficientă atenţie fiecărui elev, nu poate identifica rapid dificultăţile de învăţare şi devine dificilă adaptarea metodelor didactice la stilurile individuale de învăţare, ceea ce duce la o învăţare superficială şi la performanţe şcolare mai slabe;
– dificultăţi în gestionarea clasei/grupei şi creşterea stresului: un număr mare de elevi/preşcolari într-o clasă/grupă creşte considerabil provocările legate de gestionarea disciplinei şi a dinamicii de grup; cadrele didactice sunt supuse unui stres suplimentar, încercând să menţină ordinea şi să predea eficient într-un mediu aglomerat, ceea ce afectează şi sănătatea lor mintală şi fizică;
– limitarea activităţilor interactive şi a metodelor moderne de predare: metodele didactice moderne, care implică lucrul în grupuri mici, proiecte, experimente sau dezbateri, devin dificil de implementat în clasele supraaglomerate; personalul didactic este forţat să revină la metode frontale, tradiţionale, care nu stimulează gândirea critică şi creativitatea elevilor, limitând potenţialul de dezvoltare al acestora.
Scăderea dramatică a tarifului pentru plata cu ora a condus - mai ales la specializările şi disciplinele deficitare în resursă umană - la imposibilitatea atribuirii orelor rămase libere în regim de plată cu ora, din cauza remuneraţiei derizorii (scăderea cu peste 50% a tarifului orar); în plus, sunt numeroase situaţii în care, după începerea cursurilor anului şcolar 2025-2026, cadrele didactice au renunţat la orele pe care le desfăşurau în regim de plată cu ora, iar primii afectaţi sunt elevii, care au deja la clasă profesori necalificaţi; s-a ajuns la situaţia aberantă ca o oră prestată de un profesor la început de carieră să fie plătită la fel cu tariful orar al unui muncitor necalificat.
Creşterea obligaţiei de catedră pentru directori şi inspectori a condus la imposibilitatea practică şi obiectivă de desfăşurare a activităţii de către personalul de conducere, de îndrumare şi control (atât activitatea la catedră, cât şi cea specifică funcţiei), ceea ce afectează negativ întregul sistem prin: neglijarea atât a rolului managerial, cât şi a celui didactic; absenţa mentoratului şi a sprijinului pentru profesori; decizii administrative superficiale şi ineficiente etc.
Este evident că măsurile de „eficientizare“ pe care Guvernul le aplică în domeniul învăţământului preuniversitar prin Legea nr. 141/2025 vor avea un cost mult mai mare pe termen mediu şi lung, afectând direct calitatea educaţiei şi statutul profesional şi social al angajaţilor din învăţământ şi viitorul beneficiarilor primari.
Şi în învăţământul superior se resimte impactul negativ asupra echităţii şi accesului la educaţie. Restrângerea acordării burselor şi reducerea costului standard afectează în mod disproporţionat studenţii proveniţi din medii socioeconomice vulnerabile, crescând riscul de abandon universitar.
Atractivitatea carierei didactice s-a diminuat, deoarece activitatea didactică implică un consum intelectual şi emoţional suplimentar pe parcursul întregului an universitar, cu un volum ridicat de muncă în afara orelor de predare (pregătire, evaluare, activităţi extracurriculare). Limitările introduse la programele de licenţă didactică şi masterat didactic reduc predictibilitatea şi stabilitatea veniturilor studenţilor care se pregătesc pentru o carieră în învăţământ, descurajând astfel formarea de cadre didactice calificate într-un context de deficit acut în sistemul preuniversitar. Cariera didactică se confruntă deja cu un deficit de personal calificat. Reducerea unui beneficiu tradiţional descurajează absolvenţii să opteze pentru această profesie.
Efecte negative se produc şi asupra integrării românilor de pretutindeni - reducerea perioadei de acordare a burselor pentru românii de pretutindeni afectează procesul de adaptare şi integrare în mediul academic românesc, diminuând atractivitatea universităţilor din România pentru diaspora.
Impactul financiar al măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 este nesustenabil pentru studenţi - scăderea costului standard la doar 10% din salariul minim net nu acoperă nici cheltuielile minime de trai în centrele universitare, forţând studenţii să îşi reducă implicarea academică pentru a se angaja, ceea ce afectează performanţa şi parcursul educaţional.
Pe termen lung, consecinţele asupra sistemului de învăţământ superior vor fi profund nocive, având în vedere că vom fi martori la: creşterea abandonului universitar şi scăderea ratei de retenţie; creşterea absenteismului pe motive medicale cauzate de suprasolicitare; diminuarea performanţei academice şi a implicării în cercetare; slăbirea competitivităţii universităţilor româneşti în raport cu cele din UE; adâncirea decalajelor sociale şi regionale în accesul la educaţie.
În plus, Legea nr. 141/2025 interzice şi compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat anterior încetării contractului individual de muncă; se creează o discriminare între salariaţii din sectorul public şi cei din mediul privat, ultimii fiind protejaţi de prevederile Codului muncii ce statuează compensarea în bani a concediului neefectuat.
Practic, personalul din sectorul public este lipsit de un drept fundamental, ce ţine de esenţa raporturilor de muncă, al cărui scop este refacerea capacităţii de muncă: dreptul la efectuarea concediului de odihnă (cu substitutul său - dreptul de compensare a concediului neefectuat anterior încetării raportului de muncă/de serviciu), drept garantat de Constituţia României şi de legislaţia europeană. Şi aceasta în condiţiile în care neefectuarea concediului de odihnă nu este imputabilă personalului din sectorul bugetar, ci angajatorilor instituţii publice care impun sarcini de lucru excesive.
Mai mult, este al doilea an în care Guvernul interzice compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, ceea ce denotă intenţia de a menţine măsura, conducând la imposibilitatea angajaţilor din sectorul public de a-şi valorifica acest drept în instanţele de judecată, în termenul general de prescripţie.
În ceea ce priveşte acordarea voucherelor de vacanţă, prin reglementările legale aplicabile, s-au statuat două moduri diferite de stabilire a beneficiarilor acestor vouchere, în raport cu două salarii nete diferite. Astfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că beneficiază de vouchere de vacanţă în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2025 personalul din sectorul bugetar ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei, iar, în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026, va beneficia de vouchere de vacanţă personalul din sectorul bugetar ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 lei. În schimb, pentru personalul din sistemul de învăţământ acordarea voucherelor de vacanţă se face prin raportare la salariul net cuvenit funcţiei de bază din luna acordării acestora.
Or, potrivit definiţiei de la art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017: „salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcţiei, gradului/treptei profesionale, gradaţiei, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX“.
Este deci evident că norma aplicabilă celorlalte categorii de personal salarizat din fonduri publice este mult mai favorabilă decât cea care se aplică salariaţilor din învăţământ, întrucât pentru stabilirea beneficiarilor de vouchere de vacanţă, alţii decât personalul din învăţământ, se are în vedere salariul de bază (din grilă) net, care este mult mai mic decât salariul net cuvenit funcţiei de bază, aplicabil în învăţământ, iar raportarea se face la drepturile încasate în luna anterioară celei în care se acordă voucherele.
Prin articolul XVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2025 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare, propus spre abrogare, s-a urmărit ca tranşa aferentă anului 2025 din sumele de natură salarială dispuse prin hotărâri judecătoreşti în favoarea personalului din învăţământul preuniversitar, care nu au fost achitate până la data de 2 octombrie 2025 (data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă), să se plătească tocmai în anul 2026. Sunt afectaţi astfel peste o sută de mii de salariaţi din învăţământul preuniversitar, beneficiari ai sentinţelor definitive pronunţate de instanţele din întreaga ţară pe diverse speţe: diferenţele salariale rezultând din calculul corect al drepturilor reprezentând majorări ale salariului de bază (învăţământ special, gradaţie de merit, predare simultană, dirigenţie, control financiar preventiv), sporul de stabilitate, sporul pentru condiţii periculoase şi vătămătoare, indemnizaţia de hrană, indemnizaţia de concediu de odihnă aferentă activităţii prestate în regim de plată cu ora etc.
O nouă amânare a plăţii sumelor stabilite prin hotărârile judecătoreşti pronunţate în favoarea angajaţilor din sectorul bugetar - în general - şi a celor din învăţământul preuniversitar - în special - echivalează, practic, cu lipsirea de efecte a hotărârilor judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea acestora, atât timp cât cei care au obţinut recunoaşterea unor drepturi în faţa instanţelor de judecată nu îşi pot valorifica acest drept în termen.
De asemenea, se creează o discriminare pe criteriul exercitării dreptului de acces la justiţie, între salariaţii din învăţământ care şi-au exercitat acest drept (dar sunt lipsiţi de efectele lui, prin neplata tranşei anuale din sumele dispuse de instanţele de judecată) şi cei care nu beneficiază de hotărâri judecătoreşti, dar au primit deja tranşa aferentă anului 2025, în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2022.
În concluzie, salariaţii din sectorul bugetar sunt discriminaţi în raport cu cei din sectorul privat, întrucât primii nu beneficiază în anul 2025 de efectele sentinţelor judecătoreşti privind plata drepturilor salariale, în timp ce salariaţii din sectorul privat da.
De aceea am iniţiat prezentul proiect de lege prin care propunem:
1. modificarea prevederilor din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 privind: efectivele de elevi/preşcolari/ antepreşcolari la clasă/grupă; reducerea normei didactice de predare; tariful la plata cu ora; degrevările personalului didactic de conducere, de îndrumare şi control; creşterea la 3 salarii de bază ale persoanei a cuantumului primei de instalare neimpozabilă ce se acordă, începând cu anul şcolar 2026-2027, personalului didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unităţi de învăţământ aflate în zone din mediul rural, defavorizate sau izolate;
2. modificarea Legii învăţământului superior nr. 199/2023, în vederea protejării dreptului constituţional la învăţătură, asigurării accesului echitabil la educaţie şi sprijinirii dezvoltării sistemului universitar românesc;
3. încetarea efectelor prevederilor din Legea nr. 141/2025, care instituie, pe o perioadă determinată, majorarea normei didactice, atât în învăţământul preuniversitar, cât şi în cel superior, precum şi abrogarea dispoziţiilor care blochează compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, a celor privitoare la degrevarea personalului didactic, precum şi a celor privind valoarea costului standard pentru fondul de burse şi protecţie socială în lei/lună/student;
4. modificarea art. 1 alin. (2^6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009, astfel încât, pentru personalul din sistemul de învăţământ, acordarea voucherelor de vacanţă să se stabilească prin raportare la salariul de bază net cuvenit pentru funcţia de bază din luna anterioară acordării acestor vouchere;
5. abrogarea art. XVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2025.
În aceste condiţii, propunem acest proiect de lege spre dezbatere şi aprobare Parlamentului României.
Membrii comitetului de iniţiativă legislativă:
1. Hancescu Simion-Severel
2. Purcaru George-Adrian
3. Zoican Ion
4. Rapcea Răzvan
5. Glinţă Liliana-Elena
6. Nistor Marius-Ovidiu
7. Barbu Ionel
8. Popa Florin
9. Banaş Teodora
10. Voicu Ioana
11. Baciu Florin
PROIECT DE LEGE
pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului preuniversitar
nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii
învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi pentru modificarea altor acte normative
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
ART. I
Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 23, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum urmează:
a) educaţia timpurie, nivel antepreşcolar:
(i) grupa mică cuprinde, în medie, 7 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 9;
(ii) grupa mijlocie cuprinde, în medie, 12 copii, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 15;
(iii) grupa mare cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 20;
b) educaţia timpurie, nivel preşcolar: grupa cuprinde, în medie, 15 preşcolari, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20;
c) învăţământul primar: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 22;
d) învăţământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 26;
e) învăţământul sportiv şi de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 24, şi poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 10;
f) învăţământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 22 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 26;
g) instruirea practică şi pregătirea de specialitate se desfăşoară pe grupe de minimum 8 elevi şi maximum 15 elevi;
h) clasele din învăţământul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;
i) învăţământul postliceal: clasa cuprinde, în medie, 22 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 28;
j) învăţământul special:
(i) pentru antepreşcolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, în medie, 6 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 7;
(ii) pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde în medie 7 elevi, dar nu mai puţin de 6 şi nu mai mult de 8;
(iii) pentru antepreşcolari cu deficienţe grave de dezvoltare şi preşcolari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 4 copii, dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 5;
(iv) învăţământul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 5 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 6;
k) prin excepţie de la lit. j), în învăţământul tehnologic special pentru elevi cu deficienţe uşoare şi/sau moderate: clasa cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12."
2. La articolul 23, alineatele (1^1) şi (1^2) se abrogă.
3. La articolul 23, alineatele (6) şi (11) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(6) În situaţii excepţionale, formaţiunile de antepreşcolari, preşcolari sau elevi pot funcţiona cu cel mult 2 beneficiari sub efectivul minim sau peste efectivul maxim prevăzut la alin. (1), după caz, cu aprobarea DJIP/DMBIP, pe baza unei justificări din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1). Pentru cazurile în care se solicită depăşirea cu peste 2 beneficiari primari a numărului maxim, aprobarea este dată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului, fără a se putea depăşi cu mai mult de 4 antepreşcolari/preşcolari/elevi la grupă/clasă limita maximă prevăzută la alin. (1).
............
(11) În unităţile administrativ-teritoriale izolate geografic sau lingvistic ori în unităţile administrativ-teritoriale în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învăţământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege şi nu există posibilitatea asigurării transportului şcolar, se organizează clase în regim simultan, potrivit prevederilor metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Clasa a VIII-a se organizează în clasă separată, indiferent de numărul de elevi."
4. La articolul 183, alineatul (5^1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(5^1) În sistemul de învăţământ preuniversitar de stat, la stabilirea tarifului la plata cu ora se utilizează salariul de bază cuvenit cadrului didactic încadrat, având în vedere gradaţia de vechime în muncă, treapta de vechime în învăţământ şi gradul didactic corespunzător, la care se adaugă, după caz, următoarele majorări/sporuri: majorarea pentru personalul care asigură predarea simultană, majorarea pentru învăţământ special, sporul pentru activitatea de predare în sistemul penitenciar, indemnizaţia pentru zone izolate, sporul de handicap şi sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, raportat la norma didactică de predare-învăţare-evaluare, de instruire practică şi de evaluare curentă a antepreşcolarilor/preşcolarilor şi a elevilor în clasă prevăzută la art. 207 alin. (4)."
5. La articolul 183 după alineatul (5^1) se introduce un nou alineat, alin. (5^2), cu următorul cuprins:
"(5^2) Pentru personalul didactic încadrat în regim de plată cu ora care desfăşoară şi activităţi de management al clasei, la contractul individual de muncă în regim de plată cu ora, la calculul tarifului la plata cu ora, la salariul de bază se aplică şi majorarea de 10% prevăzută la art. 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare."
6. La articolul 190, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(6) Începând cu anul şcolar 2026-2027, personalul didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unităţi de învăţământ aflate în zone defavorizate sau izolate, stabilite, cu consultarea partenerilor de dialog social, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, beneficiază de o primă de instalare neimpozabilă egală cu 3 salarii de bază ale cadrului didactic respectiv, cu obligaţia ca, pentru o perioadă de 5 ani şcolari, să rămână titular în unitatea de învăţământ respectivă. Prima se asigură din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi se acordă o singură dată, indiferent de numărul de repartizări/ transferuri/pretransferuri."
7. La articolul 207, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Activităţile prevăzute la alin. (1) şi (2), care corespund profilului profesional, specializării şi aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv, sunt prevăzute în fişa postului, fiind complementare normei didactice de predare. Aceasta se aprobă în consiliul de administraţie, se revizuieşte anual şi constituie anexă la contractul individual de muncă."
8. La articolul 207, după alineatul (10) se introduc două noi alineate, alin. (10^1) şi (10^2), cu următorul cuprins:
"(10^1) Personalul didactic de predare cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani şi gradul didactic I beneficiază, la cerere, de reducerea cu 2 ore săptămânal a normei didactice de predare-învăţare-evaluare prevăzute la alin. (4) lit. d), f) şi h), fără diminuarea drepturilor salariale. Acesta poate desfăşura activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare remunerate în regim de plată cu ora, numai după efectuarea normei didactice complete reglementate la alin. (4) lit. d), f) şi h).
(10^2) Profesorii prevăzuţi la alin. (4) lit. e) şi g) au dreptul la remunerarea în regim de plată cu ora a activităţilor prevăzute la alin. (2), după efectuarea normei didactice de predare complete prevăzute la alin. (4) lit. e) şi g)."
ART. II
Legea învăţământului superior nr. 199/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 5 iulie 2023, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 63, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(5) Granturile aferente studiilor universitare de doctorat includ cuantumul burselor individuale pentru doctoratul ştiinţific/ profesional organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă şi nu includ cuantumul burselor individuale pentru doctoratul ştiinţific/profesional organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă."
2. La articolul 107, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat studenţilor înmatriculaţi la programele de studii universitare de licenţă didactică cu dublă specializare sau masterat didactic este egal cu salariul net al unui profesor debutant. Criteriile generale de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."
3. La articolul 129, după alineatul 7 se introduce un nou alineat, alin. (7^1), cu următorul cuprins:
"(7^1) Pentru elevii din învăţământul liceal care obţin premiile I, II sau III la olimpiadele şcolare internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei şi Cercetării se acordă bursa de excelenţă olimpică I/internaţională. Bursele de excelenţă olimpică I/internaţională se acordă din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi se păstrează pe toată durata studiilor universitare de licenţă, în instituţiile de învăţământ superior de stat din România, dacă se menţine performanţa, aşa cum este stabilită de senatul universitar. Cuantumul minim al bursei de excelenţă olimpică I/internaţională este stabilit prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării."
4. La articolul 149, alineatul (25) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(25) Studenţii pot beneficia de:
a) burse de excelenţă olimpică I/internaţională;
b) burse de performanţă;
c) burse de studiu;
d) burse pentru învăţământ dual;
e) burse pentru masterat didactic;
f) burse sociale;
g) burse speciale, acordate de instituţia de învăţământ superior, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar;
h) burse de performanţă sportivă."
5. La articolul 150, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(8) Bursele românilor de pretutindeni se acordă pe toată durata anului calendaristic, inclusiv pe perioada vacanţei de vară, iar beneficiarii acestora pot primi în aceleaşi condiţii cu studenţii cetăţeni români una dintre următoarele tipuri de burse: bursă de performanţă sau bursă specială."
6. La articolul 211, alineatul (15) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(15) Norma didactică nu poate depăşi 16 ore convenţionale pe săptămână."
7. La articolul 260, alineatul (19) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(19) Prevederile art. 216 alin. (19) referitoare la asigurarea pentru cadrele didactice şi de cercetare din instituţiile de învăţământ superior de stat, la data încetării de drept a contractului individual de muncă în urma pensionării, a două salarii raportate la ultimul salariu de bază se aplică începând cu anul universitar 2026-2027."
ART. III
Începând cu data de 1 septembrie 2026, norma didactică de predare-învăţare-evaluare, de instruire practică şi de evaluare curentă a antepreşcolarilor/preşcolarilor şi a elevilor în clasă este cea prevăzută de art. 207 alin. (4) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. IV
Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 25 iulie 2025, se modifică după cum urmează:
1. La articolul XVIII, alineatul (9) se abrogă.
2. La articolul XLIII alineatul (1), litera g) va avea următorul cuprins:
"g) prevederile art. 229 alin. (14) se prorogă până la începutul anului şcolar 2026-2027"
3. Articolul LIX se abrogă.
4. Articolul LX se abrogă.
ART. V
La articolul 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 24 februarie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (2^6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2^6) Pentru personalul din sistemul de învăţământ acordarea voucherelor de vacanţă prevăzute la alin. (2) se stabileşte prin raportare la salariul de bază net cuvenit funcţiei de bază din luna acordării acestora."
ART. VI
La articolul XVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2025 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 2 octombrie 2025, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Tranşele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, care fac obiectul plăţii eşalonate, conform legii, scadente până la 31 decembrie 2025 şi care nu au fost plătite în anul 2025, precum şi tranşele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice scadente până la 31 decembrie 2026 se plătesc concomitent, într-o singură tranşă, până la data de 30 iunie 2026."
AVIZ
referitor la iniţiativa legislativă cetăţenească intitulată „Lege pentru
modificarea şi completarea Legii învăţământului preuniversitar
nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii
învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi pentru modificarea altor acte normative“
Analizând iniţiativa legislativă cetăţenească intitulată „Lege pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru modificarea altor acte normative“, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu modificările ulterioare, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R2836 din 20.11.2025, pentru care s-a constituit Dosarul nr. D1037/20.11.2025,
CONSILIUL LEGISLATIV,
în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi al art. 29 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare,
avizează favorabil iniţiativa legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri:
1. Iniţiativa legislativă cetăţenească propune o serie de intervenţii legislative asupra Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, Legii învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările ulterioare, modificarea art. 1 alin. (2^6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi abrogarea art. XVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2025 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare, cu modificările ulterioare.
2. Prin obiectul său de reglementare, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. n) din Constituţia României, republicată, iar în aplicarea prevederilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Camera Deputaţilor.
3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunţă asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate.
4. La titlu, întrucât se preconizează intervenţii legislative asupra mai multor acte normative, în acord cu uzanţele normative, sugerăm reformularea acestuia astfel: „Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind domeniul învăţământului“.
5. La partea introductivă a art. I, potrivit uzanţelor de redactare, după sintagma „Monitorul Oficial“ se va insera expresia „al României“.
Observaţia este valabilă şi pentru situaţiile similare de la art. II şi IV-VI.
De asemenea, partea finală a părţii introductive a art. I va fi scrisă astfel: „... cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:“.
Observaţia este valabilă în mod corespunzător şi pentru partea introductivă a art. II.
5.1. La pct. 1, referitor la normele preconizate pentru art. 23 alin. (1) lit. a) şi j), facem trimitere la prevederile art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora „O enumerare distinctă, marcată cu o literă, nu poate cuprinde, la rândul ei, o altă enumerare şi nici alineate noi“, iar „Dacă ipoteza marcată cu o literă necesită o dezvoltare sau o explicare separată, aceasta se va face printr-un alineat distinct care să urmeze ultimei enumerări“.
5.2. Referitor la pct. 3 şi 4, întrucât vizează modificarea unor alineate ale aceluiaşi articol, propunem comasarea acestora într-o singură parte dispozitivă, cu următoarea redactare:
"3. La articolul 23, alineatele (6) şi (11) se modifică şi vor avea următorul cuprins:"
În continuare se vor reda textele propuse pentru respectivele alineate.
Pe cale de consecinţă, actualul pct. 4 se va elimina, iar punctele subsecvente se vor renumerota în mod corespunzător.
La pct. 3, cu privire la textul propus pentru art. 23 alin. (6) teza întâi, pentru unitate de redactare, recomandăm ca expresia „formaţiunile de antepreşcolari, preşcolari sau de elevi“ să fie înlocuită cu expresia „formaţiunile de antepreşcolari, preşcolari sau elevi“.
La teza a doua, pentru un plus de concizie şi rigoare normativă, recomandăm reformularea normei astfel:
"Pentru cazurile în care se solicită depăşirea efectivului maxim prevăzut la alin. (1) cu 3 sau 4 antepreşcolari/ preşcolari/elevi la grupă/clasă, aprobarea se acordă de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I"
Pentru acelaşi considerent, la norma preconizată la actualul pct. 4 pentru art. 23 alin. (11) teza întâi, propunem ca partea finală a acesteia să fie redactată astfel: „... potrivit prevederilor metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I“.
5.3. La actualul pct. 5, cu referire la textul propus pentru art. 183 alin. (5^1), se va elimina expresia „din lege“, fiind superfluă.
5.4. La actualul pct. 6, la partea dispozitivă, expresia „un nou alineat, (5^2)“ se va reda sub forma „un nou alineat, alin. (5^2)“.
La textul propus pentru art. 183 alin. (5^2), considerăm că norma este susceptibilă să aducă atingere principiului nediscriminării sau egalităţii în drepturi, întrucât, pentru celelalte cadre didactice încadrate pe post, stabilirea tarifului la plata cu ora se realizează potrivit prevederilor art. 183 alin. (5^1), fără a fi inclusă în calculul salariului de bază aferent cadrului didactic majorarea de 10% prevăzută la art. 8 din anexa nr. 1 capitolul I lit. B la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, majorările şi sporurile fiind stabilite în mod expres, pe când în cazul cadrelor didactice pensionate ar urma să se aplice la calculul tarifului la plata cu ora, la salariul de bază, şi majorarea de 10%.
Referitor la principiul nediscriminării sau egalităţii în drepturi prevăzut la art. 16 din Constituţie, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a statuat că „acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Ca urmare, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (...). Principiul egalităţii în drepturi nu înseamnă uniformitate, încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării existând atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (...)“.
În plus, semnalăm că trimiterea din finalul normei la prevederile alin. (2) este incorectă, întrucât acest alineat se referă la absolvenţii de liceu pedagogic cu specializarea „Pedagogia învăţământul primar“, şi nu la majorări, sporuri sau indemnizaţii.
Sub rezerva observaţiei anterioare, din raţiuni de redactare şi având în vedere că denumirea Legii-cadru nr. 153/2017 este deja precizată la art. 82 alin. (7) din Legea nr. 198/2023, sugerăm ca expresia „reglementată de art. 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare“ să fie redată sub forma „prevăzută la art. 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare“.
5.5. La actualul pct. 7, la norma preconizată pentru art. 190 alin. (6) , pentru un plus de rigoare normativă, recomandăm ca expresia „ale persoanei“ să fie redactată sub forma „ale cadrului didactic respectiv“.
5.6. La actualul pct. 8, cu referire la textul propus pentru art. 207 alin. (3) teza întâi, pentru evitarea repetiţiei, propunem ca expresia „sunt prevăzute în fişa postului“ să fie înlocuită cu expresia „se includ în fişa postului“.
5.7. Referitor la actualele pct. 9 şi 10, semnalăm că prin aceste intervenţii este propusă introducerea la art. 207 a două noi alineate, alin. (14) şi (15), în condiţiile în care alin. (11)-(13) ale respectivului articol au fost abrogate prin art. LIII pct. 10 din Legea nr. 141/2025.
Precizăm că, potrivit prevederilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, completarea actului normativ constă în introducerea unor dispoziţii noi, cuprinzând soluţii legislative şi ipoteze suplimentare, exprimate în texte care se adaugă elementelor structurale existente.
Prin urmare, în vederea materializării corecte a acestor intervenţii legislative, pentru concordanţă cu prevederile legale mai sus arătate, este necesară introducerea celor două noi alineate după ultimul element structural al art. 207 aflat în vigoare, şi anume după alin. (10).
În situaţia în care observaţia de mai sus va fi însuşită, părţile dispozitive ale actualelor pct. 9 şi 10 se vor comasa într-o singură parte dispozitivă, cu următoarea redactare:
„... La articolul 207, după alineatul (10) se introduc două noi alineate, alin. (10^1) şi (10^2), cu următorul cuprins:“.
În continuare se vor reda textele celor două noi alineate, care vor fi marcate în mod corespunzător, iar actualul pct. 10 se va elimina.
Referitor la soluţia preconizată pentru art. 207 alin. (14) teza întâi - unde se propune ca personalul didactic de predare cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani şi gradul didactic I să beneficieze, la cerere, de reducerea cu 2 ore săptămânal a normei didactice de predare-învăţare-evaluare prevăzute la alin. (4) lit. d), f) şi h), fără diminuarea drepturilor salariale - semnalăm că aceasta necesită clarificarea faptului dacă aceeaşi persoană din categoria personalului didactic de predare poate să beneficieze cumulativ atât de prevederile de lege ferenda menţionate (reducerea normei didactice de predare-învăţare-evaluare cu 2 ore), cât şi de cele de lege lata prevăzute la art. 207 alin. (3) teza a doua, adică de reducerea timpului aferent activităţilor prevăzute la alin. (1) lit. b)-f) cu 2 ore/săptămână, dat fiind că în ambele situaţii nu vor fi afectate drepturile salariale, cu toate că timpul de lucru săptămânal se poate reduce astfel de la 40 de ore la 36 de ore.
Precizăm că acest din urmă text se referă la alte activităţi decât activităţile didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu de studii, adică la activităţi neincluse în norma didactică de predare-învăţare-evaluare, de instruire practică şi de evaluare curentă.
Sub rezerva observaţiei anterioare, în ceea ce priveşte norma preconizată pentru art. 207 alin. (14) teza a doua, sugerăm următoarea redactare: „Acesta poate desfăşura activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare remunerate în regim de plată cu ora numai după efectuarea normei didactice prevăzute la alin. (4) lit. d), f) şi h).“
La alin. (15), pentru unitate de redactare cu alin. (14), este de analizat dacă partea finală a normei nu ar trebui redactată astfel: „...numai după efectuarea normei didactice complete prevăzute la alin. (4) lit. e) şi g)“.
6. La art. II, formulăm următoarele observaţii şi propuneri referitoare la intervenţiile legislative propuse pentru Legea învăţământului superior nr. 199/2023:
6.1. La pct. 1, potrivit uzanţelor de redactare, la partea dispozitivă se va introduce virgula după expresia „La articolul 63“.
Observaţia este valabilă în mod corespunzător şi pentru părţile dispozitive ale pct. 2 şi 5-7.
Referitor la intervenţia legislativă asupra art. 63 alin. (5), considerăm că, prin eliminarea tezei a doua, potrivit căreia „Bursele individuale acordate studenţilor-doctoranzi înmatriculaţi la programele de studii universitare de doctorat, organizate cu finanţare de la bugetul de stat la forma de învăţământ cu frecvenţă, se acordă pe toată durata anului calendaristic“, aceasta este lipsită de previzibilitate, întrucât nu mai rezultă expres perioada de acordare a burselor respective.
Observaţia este valabilă în mod corespunzător şi în privinţa normei propuse la pct. 2 pentru art. 107 alin. (3), din cuprinsul căreia se elimină prevederea potrivit căreia bursele de la bugetul de stat pentru studenţii înmatriculaţi la programele de studii universitare de licenţă didactică cu dublă specializare sau masterat didactice „se acordă pe perioada desfăşurării activităţilor didactice, prin care se înţelege cursuri, seminare, laboratoare, proiecte, activităţi practice, sesiuni de examene, conform graficului activităţilor“.
Totodată, pentru un plus de rigoare normativă, sugerăm ca sintagma „ordin al ministrului educaţiei“ să fie înlocuită cu sintagma „ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I“.
6.2. La pct. 3, semnalăm că nu se poate introduce un alineat în locul unui alineat abrogat, aşa cum este cazul alin. (8) al art. 129. Prin urmare, soluţia constă în introducerea unui nou alineat, marcat (7^1). Astfel, partea dispozitivă a pct. 3 va avea următorul cuprins:
"3. La articolul 129, după alineatul 7 se introduce un nou alineat, alin. (7^1), cu următorul cuprins:
(7^1) Pentru elevii ..."
La norma preconizată pentru actualul alin. (8) al art. 129, la teza întâi termenul „Bursa“ va fi redactat cu iniţială mică. De asemenea, la primele două teze, denumirea ministerului va fi redată sub forma Ministerul/Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
6.3. La pct. 4, referitor la propunerea de introducere a unei noi litere, lit. a^1), la art. 149 alin. (25), întrucât lit. a) este abrogată, iar dispoziţiile noi se pot adăuga doar elementelor structurale existente, recomandăm modificarea întregului alineat, după cum urmează:
"4. La articolul 149, alineatul (25) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(25) Studenţii pot beneficia de:
a) burse de excelenţă olimpică I/internaţională;
b) burse de performanţă;
c) burse de studiu;
d) burse pentru învăţământ dual;
e) burse pentru masterat didactic;
f) burse sociale;
g) burse speciale, acordate de instituţia de învăţământ superior, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar;
h) burse de performanţă sportivă."
7. La art. III, semnalăm că soluţia propusă instituie o derogare de la o altă normă derogatorie, aspect contrar normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, recomandăm modificarea articolului avut în vedere, şi nu instituirea unei noi derogări de la acesta. Menţionăm că, în această situaţie, soluţia legislativă trebuie construită în funcţie de momentul preconizat al intrării în vigoare a prezentei legi (înainte sau, după caz, după începerea anului şcolar 2026-2027), pentru a evita incertitudini privind regimul aplicabil pe parcursul anului şcolar.
Sub rezerva observaţiei anterioare, sintagma „articolului LVIII“ se va reda în forma abreviată „art. LVIII“. De asemenea, după titlul Legii nr. 141/2025 se va insera sintagma „cu modificările ulterioare“, observaţie pe care o reiterăm şi pentru situaţia similară de la partea introductivă a art. IV.
8. La art. IV pct. 1, pentru respectarea unităţii de redactare, textul se va reda astfel:
"1. La articolul XVIII, alineatul (9) se abrogă."
La pct. 2, din acelaşi considerent, partea dispozitivă se va reda sub forma:
"2. La articolul XLIII alineatul (1), litera g) va avea următorul cuprins:"
Semnalăm marcarea eronată la al doilea pct. 2, fiind necesară înlocuirea marcajului cu cifra „3“.
9. La art. V, potrivit uzanţelor de redactare, partea dispozitivă va avea următorul cuprins:
"ART. V
La articolul 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 24 februarie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (2^6) se modifică şi va avea următorul cuprins:"
10. La norma preconizată pentru art. VI, precizăm că, în ipoteza abrogării art. XVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2025, va fi eliminat termenul, respectiv anul 2026, în care pot fi plătite anumite restanţe de natură salarială, scadente până la data de 31 decembrie 2025.
În ipoteza în care aceasta este intenţia iniţiatorului, partea finală a normei va fi redată astfel: „...publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 2 octombrie 2025, cu modificările ulterioare, se abrogă“.
PREŞEDINTE
FLORIN IORDACHE
Bucureşti, 10 decembrie 2025.
Nr. 1.016.
DECLARAŢIE
- extras -
Subsemnaţii:
1. Hancescu Simion-Severel,
2. Purcaru George-Adrian,
3. Zoican Ion,
4. Rapcea Răzvan,
5. Glinţă Liliana-Elena,
6. Nistor Marius-Ovidiu,
7. Barbu Ionel,
8. Popa Florin,
9. Banaş Teodora,
10. Baciu Florin,
11. Voicu Ioana,
cunoscând sancţiunile prevăzute de art. 326 din Codul penal, pentru declaraţii neadevărate, pe propria răspundere declarăm următoarele:
Am convenit ca, în temeiul Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu modificările ulterioare, să constituim Comitetul de iniţiativă legislativă în scopul promovării unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru modificarea altor acte normative.
Menţionăm că suntem cetăţeni cu drept de vot şi nu încălcăm prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu modificările ulterioare.
Noi, Hancescu Simion-Severel, Purcaru George-Adrian, Zoican Ion, Rapcea Răzvan, Glinţă Liliana-Elena, Nistor Marius-Ovidiu, Barbu Ionel, Popa Florin, Banaş Teodora, Baciu Florin şi Voicu Ioana, de comun acord convenim ca domnul Hancescu Simion-Severel să fie preşedintele comitetului de iniţiativă, calitate în care va reprezenta comitetul în raporturile sale cu autorităţile publice centrale şi locale.
Dăm prezenta declaraţie pentru a fi depusă la autorităţile competente.
Tehnoredactată şi autentificată la Societatea Profesională Notarială Biroul Notarilor Publici Rotărescu şi Ştefănescu, într-un exemplar original care ramâne în arhiva biroului notarial şi în 6 (şase) duplicate, dintre care un exemplar rămâne în arhiva biroului notarial, iar 5 (cinci) exemplare s-au eliberat părţii.
Declaranţi:
1. Hancescu Simion-Severel
2. Purcaru George-Adrian
3. Zoican Ion
4. Rapcea Răzvan
5. Glinţă Liliana-Elena
6. Nistor Marius-Ovidiu
7. Barbu Ionel
8. Popa Florin
9. Banaş Teodora
10. Baciu Florin
11. Voicu Ioana
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
