Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PROIECT DE LEGE-CADRU nr. 211 din 29 martie 2013  privind statutul cetatenilor Republicii Moldova pe teritoriul Romaniei    Twitter Facebook
Cautare document

PROIECT DE LEGE-CADRU nr. 211 din 29 martie 2013 privind statutul cetatenilor Republicii Moldova pe teritoriul Romaniei

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 285 din 21 mai 2013
                INIŢIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂŢENILOR
                   POTRIVIT LEGII Nr. 189/1999

           Expunere de motive privind iniţiativa legislativă a
         cetăţenilor pentru promovarea proiectului de lege-cadru
             privind statutul cetăţenilor Republicii Moldova
                         pe teritoriul României

    Aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi la Uniunea Europeană a permis îmbunătăţirea condiţiilor de securitate şi, respectiv, de dezvoltare şi integrare europeană, iar apropierea de Republica Moldova este continuarea firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române.
    Proiectul de lege, dincolo de implicaţiile sale politice, priveşte dezvoltarea comună culturală, educaţională, socială şi economică a cetăţenilor din cele două state, precum şi alte aspecte.
    Republica Moldova reprezintă, sub aspectul structurii etnice, cel de-al doilea stat românesc, cu o suprafaţă de 33.843 de kmp şi o populaţie de 3.938.679 de locuitori, dintre care 72,20% s-au declarat români şi moldoveni, potrivit datelor recensământului din 2004. Termenul "moldoveni" prin care se mai desemnează aceştia în mod tradiţional nu indică în realitate nicio conotaţie etnică, ci doar una regională, şi este proprie tuturor locuitorilor nativi ai fostului Voievodat (Principat) al Moldovei, aşadar şi rezidenţilor din judeţele de est ale României.
    De-a lungul timpului, teritoriul şi populaţia Republicii Moldova au avut o evoluţie convergentă cu restul spaţiului etnic şi cultural românesc. România şi Republica Moldova sunt două state care au în comun limba, istoria şi cultura; ele nu deţin o individualitate naţională separată, ci constituie două fragmente ale aceleiaşi ţări.
    Până în acest moment, statul român a inclus Republica Moldova în cadrul politicilor sale privind românii din jurul graniţelor. Aceste politici se adresează minorităţilor româneşti de pe teritoriul altor state şi promovării drepturilor şi culturii acestora între graniţele statelor pe teritoriul cărora trăiesc. În Republica Moldova însă românii nu sunt o minoritate, ci baza populaţiei, locuitorii unui al doilea stat românesc. Prin urmare, este necesar ca România să adopte măsuri specifice direcţionate către cetăţenii Republicii Moldova şi problematica legată de aceştia, indiferent de rasă, etnie şi orice alte criterii.
    Punerea în aplicare a prezentului proiect de lege presupune existenţa şi funcţionarea instituţiilor având competenţele şi capacitatea necesare. Înfiinţarea şi continua funcţionare a Oficiului pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova sunt o componentă a acestui demers instituţional. Situarea acestuia în structura autorităţilor puterii executive, în subordinea directă a prim-ministrului României, îi creează prestigiul şi pârghiile instituţionale necesare îndeplinirii scopului său.
    Ţinând cont de prevederile Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, am întocmit prezentul proiect de lege a cărui avizare o solicităm.

                      Membrii Comitetului de iniţiativă:

                           Alexandru Cristian Surcel
                             George Nicolae Simion
                                  Mircea Druc
                               Marius Dorin Lulea
                               Oriana Costandache
                              Iulia Rodica Modiga
                            Alexandru Mihail Cîrstea
                                Nicoleta Profir
                                 Cristian David
                                 Alexei Paluţă


                          PARLAMENTUL ROMÂNIEI

                         INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ

                               LEGE-CADRU
      privind statutul cetăţenilor Republicii Moldova pe teritoriul României

    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

    CAP. I
    Principii

    ART. 1
    Cetăţenii Republicii Moldova
    (1) România îşi asumă obligaţia de solidaritate faţă de cetăţenii Republicii Moldova.
    (2) România oferă un regim special cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi persoanelor juridice de naţionalitatea Republicii Moldova, în limitele permise de normele europene şi de tratatele internaţionale la care România este parte.
    ART. 2
    Limite
    Prin aplicarea prezentei legi nu se aduce nicio atingere independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova.

    CAP. II
    Statutul cetăţenilor Republicii Moldova în relaţia cu România

    ART. 3
    Recunoaşterea cetăţeniei române
    (1) Procedura prevăzută de art. 11 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când petenţii au calitatea de cetăţeni ai Republicii Moldova, va fi derulată cu asistenţa Oficiului pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova, care va asigura consultanţă gratuită şi, la cerere, reprezentare în faţa autorităţilor competente.
    (2) Autoritatea română competentă aplică aceeaşi procedură asistată de acordare a cetăţeniei şi în cazul acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care fac dovada că s-au declarat de naţionalitate română în actele oficiale din Republica Moldova.
    ART. 4
    Accesul cetăţenilor Republicii Moldova pe piaţa muncii din România
    (1) România instituie pentru cetăţenii Republicii Moldova un permis de muncă special, valabil numai pe teritoriul României, pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitate de reînnoire, care acordă cetăţenilor Republicii Moldova acelaşi drept la muncă şi aceleaşi drepturi conexe dreptului la muncă, precum cele acordate de legislaţia în vigoare cetăţenilor români, pe teritoriul României.
    (2) Acest permis de muncă se eliberează şi se reînnoieşte de către inspectoratele teritoriale de muncă.
    (3) Permisul de muncă special se eliberează sau se reînnoieşte condiţionat numai de absenţa faptelor din cazierul judiciar.
    (4) De asemenea, permisul de muncă special va fi refuzat persoanelor care au dispus de un astfel de permis şi care au încălcat limitele sale, lucrând într-o altă ţară a Uniunii Europene.
    (5) Fapta descrisă în alin. (4) constituie infracţiune de încălcare a limitelor conferite de permisul de muncă special şi se pedepseşte cu amendă penală sau închisoare de la o lună la 6 luni.
    ART. 5
    Accesul la sistemul educaţional românesc
    (1) În fiecare an şcolar şi universitar se va aloca un număr substanţial de burse pentru elevi şi studenţi originari din Republica Moldova. Acest număr de burse nu poate fi mai mic decât cel prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 968/2000 pentru modificarea art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 689/1994 privind acordarea unor burse de studii, doctorat şi specializare, a altor forme de sprijin pentru tineri de origine etnică română sau pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate.
    (2) Obţinerea, între timp, a cetăţeniei române nu conduce la pierderea calităţii de bursier.
    (3) Se constituie în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale Biroul pentru integrarea studenţilor şi elevilor originari din Republica Moldova.
    (4) Biroul pentru integrarea studenţilor şi elevilor originari din Republica Moldova va acorda servicii gratuite de consiliere multidisciplinară şi de asistare pe lângă autorităţile şcolare şi universitare cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi la studii în România, în vederea cazării acestora în bune condiţii şi a integrării lor optime în comunitatea şcolară sau universitară în care activează.
    (5) Biroul pentru integrarea studenţilor şi elevilor originari din Republica Moldova va organiza examene de admitere pentru candidaţii la bursele oferite de statul român.
    (6) Structura şi regulamentul de funcţionare a Biroului pentru integrarea culturală şi socială a studenţilor şi elevilor originari din Republica Moldova se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
    ART. 6
    Vizitarea României
    (1) Dovada mijloacelor de întreţinere necesară obţinerii vizei de scurtă şedere pe teritoriul României de către cetăţenii Republicii Moldova are cuantumul de 30 de euro/zi, dar nu mai puţin de 150 euro ori echivalentul în valută convertibilă.
    (2) Dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere se poate face şi prin certificate bancare şi numerar.
    ART. 7
    Alte facilităţi
    (1) Copii, studenţii de la forma de învăţământ de zi până în 26 de ani, persoanele cu dizabilităţi şi pensionarii cetăţeni ai Republicii Moldova beneficiază pe căile ferate şi pe celelalte mijloace de transport public din România de aceleaşi gratuităţi şi reduceri de care beneficiază categoriile corespunzătoare de cetăţeni ai României.
    (2) Cetăţenii Republicii Moldova care deţin calitatea de veterani ai armatei române din cel de-al Doilea Război Mondial, precum şi veteranii din corpul de voluntari ai Republicii Moldova din timpul conflictului de pe Nistru din 1992 au dreptul să primească din partea statului român, la cerere, o indemnizaţie lunară egală cu cea achitată de România către veteranii de război cetăţeni români.
    (3) Cererile de la alineatul de mai sus se primesc şi se soluţionează în cel mult 60 de zile calendaristice de către Oficiul pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova.
    (4) Costurile facilităţilor acordate conform alineatului precedent vor fi suportate de la bugetul de stat.

    CAP. III
    Oficiul pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova

    ART. 8
    Înfiinţarea Oficiului pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova
    (1) Se înfiinţează Oficiul pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova, organ cu personalitate juridică, ordonator de credite, funcţionând în subordinea directă a prim-ministrului.
    (2) La conducerea Oficiului pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova se află Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova.
    (3) Oficiul pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova este supus controlului parlamentar.
    (4) Structura şi regulamentul de funcţionare a Oficiului pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
    ART. 9
    Atribuţiile Oficiului pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova
    Pe lângă competenţele care rezultă din dispoziţiile de mai sus ale prezentei legi, Oficiul pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova are următoarele atribuţii:
    a) să monitorizeze evoluţiile sociale, culturale, economice şi politice din Republica Moldova şi să întocmească rapoarte către Guvernul şi Parlamentul României;
    b) să controleze corecta aplicare a măsurilor dedicate problematicii Republicii Moldova şi cetăţenilor acestui stat care sunt incluse în legislaţia în vigoare;
    c) să acorde asistenţă juridică gratuită cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi pe teritoriul României în domeniile vizate de prezenta lege;
    d) să vegheze la implementarea prevederilor prezentei legi;
    e) orice alte atribuţii îi vor mai fi acordate prin lege sau hotărâre a Guvernului.
    ART. 10
    Aspecte bugetare
    Oficiul pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova şi Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni trebuie să primească alocaţii bugetare corespunzătoare necesarului îndeplinirii competenţelor şi obligaţiilor acordate în conformitate cu prezenta lege şi cu celelalte acte normative cu incidenţă în domeniu, alocaţii al căror total să fie cel puţin egal cu suma transferată de statul român minorităţilor naţionale de pe teritoriul României.

    CAP. IV
    Comitetul Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova

    ART. 11
    Organizare şi atribuţii
    (1) În cadrul Guvernului României se constituie Comitetul Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova, la nivel de secretari de stat din cadrul fiecărui minister, care vor avea ca scop formularea politicilor şi propunerea de măsuri privind adâncirea colaborării dintre România şi Republica Moldova.
    (2) În Comitetul Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova, în funcţie de necesităţi, pot fi cooptaţi şi directorii de agenţii guvernamentale.
    (3) Comitetul Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova funcţionează sub preşedinţia înaltului reprezentant pentru Republica Moldova sau a prim-ministrului, în măsura participării acestuia din urmă.
    ART. 12
    Funcţionare
    (1) Convocarea, organizarea şi secretariatul şedinţelor Comitetului Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova se îndeplinesc de către Oficiul pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova.
    (2) Şedinţele Comitetului Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova se ţin cel puţin o dată pe trimestru.
    (3) Deciziile Comitetului Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor săi şi sunt obligatorii pentru toate structurile centrale şi locale aflate în subordinea statului român.
    (4) În cazurile în care pentru implementarea unei decizii a Comitetului Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova este necesară emiterea unui act administrativ de către un organ din componenţa Executivului, termenul pentru emiterea respectivului act administrativ este de cel mult 30 de zile de la data comunicării deciziei Comitetului Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova.
    (5) Structura şi procedura detaliată de funcţionare a Comitetului Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

    CAP. V
    Dispoziţii finale

    ART. 13
    Termene
    (1) Prezenta lege intră în vigoare într-un termen de 6 luni de la publicarea sa în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) Normele metodologice şi hotărârile Guvernului necesare implementării legii de faţă vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, în cel mult 3 luni de la publicarea prezentei legi.
    ART. 14
    Alte prevederi
    Acolo unde prezenta lege nu dispune, se aplică Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările ulterioare.


                                    AVIZ
            referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor intitulată
                 "Lege-cadru privind statutul cetăţenilor
               Republicii Moldova pe teritoriul României"

    Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor intitulată "Lege-cadru privind statutul cetăţenilor Republicii Moldova pe teritoriul României", formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R359 din 4 martie 2013,

                                           CONSILIUL LEGISLATIV,

    în temeiul art. 2 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi al art. 46 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată,

    avizează negativ iniţiativa legislativă, pentru următoarele considerente:

    1. Iniţiativa legislativă a cetăţenilor are ca obiect de reglementare instituirea unei reglementări-cadru referitoare la statutul cetăţenilor Republicii Moldova pe teritoriul României, prin recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi speciale referitoare la accesul pe teritoriul statului român, la accesul pe piaţa muncii din România, precum şi la accesul la sistemul educaţional românesc. Totodată, se prevede acordarea unor facilităţi anumitor categorii de cetăţeni ai Republicii Moldova.
    În plus, prin proiect se prevede înfiinţarea a două entităţi publice cu atribuţii în domeniul de reglementare al legii, respectiv Oficiul pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova şi Comitetul Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova.
    Prin conţinutul său normativ, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 5 alin. (1) din Constituţia României, republicată, întrucât vizează aspecte referitoare la procedura acordării cetăţeniei române. În aplicarea dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.
    2. Întrucât propunerea legislativă are implicaţii asupra bugetului de stat şi asupra bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, este obligatorie solicitarea unei informări din partea Guvernului, în conformitate cu dispoziţiile art. 111 alin. (1) din Constituţie.
    De asemenea, ţinând cont de art. 15 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, propunerea legislativă trebuie să prevadă sursele de acoperire a majorării cheltuielilor.
    Totodată, trebuie respectate prevederile art. 7 din Legea responsabilităţii fiscale nr. 69/2010, precum şi prevederile art. 33 din Legea nr. 24/2000, republicată, care reglementează obligativitatea efectuării studiului de impact.
    3. Reglementarea propusă vizează instituirea, pentru cetăţenii Republicii Moldova, a unui regim juridic special, mai favorabil sub anumite aspecte în raport cu regimul general aplicabil străinilor reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    Mai mult decât atât, potrivit art. 1 alin. (1) din proiect, statul român ar urma să îşi asume o obligaţie de solidaritate faţă de cetăţenii Republicii Moldova, obligaţie care ar avea ca efect crearea unei legături între statul român şi respectivii cetăţeni. Cu privire la acest aspect, precizăm că stabilirea printr-un text de lege a acestui tip de obligaţie a statului român trebuie să se circumscrie cadrului stabilit de Constituţie referitor la statutul cetăţenilor străini. Sub acest aspect, normele relevante sunt cele statuate în cuprinsul art. 7 şi 18 din Legea fundamentală. Astfel, dacă, potrivit regulii generale stabilite de art. 18 din Constituţie, cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecţia generală a persoanelor şi averilor, garantată de Constituţie şi de alte legi, art. 7 instituie o reglementare specifică aplicabilă în ceea ce priveşte românii din străinătate care sunt cetăţeni ai altor state. Astfel, cum s-a precizat în doctrină*1), fără a crea o legătură politică separată între stat şi minoritatea română de peste graniţe, statul român sprijină întărirea legăturilor dintre populaţia sa şi românii de pretutindeni*2). Prin urmare, asumarea de către statul român, în mod unilateral, prin lege, a unei obligaţii de solidaritate faţă de cetăţenii unui alt stat excedează cadrului constituţional.
----------
    *1) Bogdan Aurescu, Romanian legislation on kin-minorities, în The protection of national minorities by their kin-state - European Commission for Democracy through Law, Council of Europe Publishing, 2002, pag. 177.
    *2) Cu privire la acest aspect, este de menţionat că prin Rezoluţia 1335(2003) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei s-a subliniat că, potrivit Raportului Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) asupra tratamentului minorităţilor naţionale aplicat de statele de origine, adoptat la 19-20 octombrie 2001, posibilitatea statelor de a adopta măsuri unilaterale referitoare la protecţia minorităţilor lor trebuie să se bazeze pe respectul următoarelor principii: suveranitatea teritorială, regula pacta sunt servanda, relaţiile paşnice între state şi respectul drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale - în special interdicţia discriminării. Potrivit documentului, statele trebuie să se abţină să adopte măsuri unilaterale, care ar risca să compromită climatul de cooperare cu celelalte state.
    Este adevărat că, aşa cum s-a subliniat în doctrină*3), regimul juridic al străinilor este determinat, în primul rând, de competenţa statelor, normele elaborate şi promovate în această materie la nivel internaţional având un caracter complementar. Cu toate acestea, stabilirea regulilor aplicabile regimului juridic al străinilor nu poate fi disociată de obligaţia statelor de a respecta principiile şi celelalte norme general admise ale dreptului internaţional care guvernează relaţiile dintre statele suverane, ca subiect de drept internaţional.
----------
    *3) Dumitru Mazilu, Drept internaţional public, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001, p. 277.
    În acest sens, apreciem că pentru domeniul supus reglementării prezintă interes, mutatis mutandis, cele reţinute de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) în Raportul asupra tratamentului minorităţilor naţionale aplicat de statele de origine, adoptat la 19-20 octombrie 2001. Astfel, potrivit concluziilor raportului, "măsurile unilaterale referitoare la tratamentul preferenţial al minorităţilor nu trebuie să vizeze domenii care intră sub incidenţa tratatelor bilaterale, fără consimţământul exprimat fără ambiguitate, în mod expres sau implicit, de statul de rezidenţă".
    Precizăm că, în prezent, în ceea ce priveşte domeniile avute în vedere de dispoziţiile capitolului II din proiect, prezintă incidenţă acordurile încheiate la nivel de stat, guvernamental sau departamental între România şi Republica Moldova, după cum urmează:
    - Acordul dintre România şi Republica Moldova în domeniul securităţii sociale, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010, ratificat prin Legea nr. 130/2011;
    - Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind călătoriile reciproce ale cetăţenilor, semnat la Bucureşti la 20 octombrie 2006, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.883/2006;
    - Protocolul de cooperare dintre Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale al României şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova, semnat la Iaşi la 3 martie 2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 80/2013;
    - Acordul privind colaborarea în domeniile ştiinţei, învăţământului şi culturii dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 525/1992, şi protocoalele încheiate la nivel de ministere în baza acestui acord.
    Acestor acorduri li se alătură instrumentele juridice adoptate la nivelul Uniunii Europene în materie de control la frontiere, drept de azil şi imigrare, care au caracter obligatoriu pentru România ca stat membru al acesteia. Dintre aceste instrumente menţionăm, cu titlu de exemplu:
    - Directiva 2011/98/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind o procedură unică de solicitare a unui permis unic pentru resortisanţii ţărilor terţe în vederea şederii şi ocupării unui loc de muncă pe teritoriul statelor membre şi un set comun de drepturi pentru lucrătorii din ţările terţe cu şedere legală pe teritoriul unui stat membru;
    - Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen).
    Având în vedere cele de mai sus, rezultă că, prin obiectul lor de reglementare, dispoziţiile din capitolele I şi II ale prezentului proiect vizează probleme referitoare la relaţiile internaţionale ale României, astfel încât intră în sfera problemelor cu caracter internaţional, care, potrivit art. 74 alin. (2) din Constituţie, nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor.
    4. În ceea ce priveşte normele din cuprinsul capitolului III, referitoare la Oficiul pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova, precizăm că din ansamblul reglementării propuse nu rezultă cu claritate care ar fi natura juridică a acestuia. Avem în vedere faptul că, deşi potrivit art. 8 alin. (1) Oficiul funcţionează "în subordinea directă a prim-ministrului" (aparţinând deci sferei executive), în conformitate cu dispoziţiile alin. (3) al aceluiaşi articol, Oficiul este supus controlului parlamentar (regim similar regimului juridic al autorităţilor administrative autonome).
    În plus, referitor la art. 8 alin. (1), precizăm că ordonatorul de credite nu este instituţia, aşa cum prevede textul propus, ci persoana care conduce o anumită entitate.
    Mai mult decât atât, reglementarea propusă nici nu este completă, întrucât nu precizează cine ar urma să numească înaltul reprezentant pentru Republica Moldova. În plus, atribuţia Oficiului prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. a) se suprapune atribuţiei Ministerului Afacerilor Externe prevăzută la art. 2 alin. (1) pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe. Totodată, atribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. b), formulată în termeni generici, acordă Oficiului un drept de control al aplicării legislaţiei, fără a preciza care anume sunt modalităţile de exercitare a acestui control.
    În ceea ce priveşte atribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. c), precizăm că, potrivit normelor de drept internaţional, sprijinul cetăţenilor unui stat aflaţi în străinătate se acordă, în primul rând, de către reprezentanţa diplomatică a respectivului stat.
    Referitor la art. 10, precizăm că în România nu sunt transferate alocaţii minorităţilor naţionale din sumele alocate prin bugetul de stat Secretariatului General al Guvernului. Potrivit legii, acest Secretariat a repartizat unele sume Departamentului pentru relaţii interetnice, aflat în structura sa, cu destinaţii precise, care vizau programe şi proiecte interetnice şi de combatere a intoleranţei.
    Menţionăm că sumele din bugetul de stat se repartizează potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu aşa cum se prevede în cuprinsul art. 10 din prezentul proiect.
    Pentru toate aceste motive, reglementarea din cuprinsul capitolului III nu poate fi promovată în forma propusă prin proiect.
    5. În ceea ce priveşte normele din cuprinsul capitolului IV, referitoare la constituirea Comitetului Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova, precizăm că, potrivit art. 12 alin. (2) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, comitetele interministeriale se constituie de către Guvern, prin hotărâre. Mai mult decât atât, Comitetul Interministerial al Guvernului României pentru relaţiile cu Republica Moldova există deja şi funcţionează, potrivit pct. II din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente, cu modificările şi completările ulterioare, în subordinea Consiliului interministerial pentru relaţii externe şi afaceri europene.
    Din acest punct de vedere, normele propuse în capitolul IV al proiectului instituie reglementări paralele celor aflate în prezent în vigoare.
    În plus, precizăm că, potrivit art. 12 alin. (6) şi (7) din proiect, Comitetul Interministerial ar urma să ocupe o poziţie superioară oricărei autorităţi administrative a statului român, chiar şi Guvernului, care, potrivit art. 102 alin. (1) din Constituţie, asigură, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
    Pentru toate aceste motive, nici reglementările cuprinse în cadrul capitolului IV al proiectului nu pot fi promovate în forma propusă.
    Întrucât propunerea legislativă cuprinde, pe de o parte, reglementări ce intră în sfera problemelor cu caracter internaţional, probleme care, potrivit art. 74 alin. (3) din Constituţie, nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor, iar, pe de altă parte, reglementări insuficiente, incorecte şi necorelate cu prevederile legale în vigoare, aceasta nu poate fi promovată.

                                  PREŞEDINTE,
                               dr. Dragoş Iliescu

    Bucureşti, 29 martie 2013.
    Nr. 211.



                                   DECLARAŢIE

    Subsemnaţii:
    1. SURCEL ALEXANDRU-CRISTIAN, domiciliat în Bucureşti, Str. Apusului nr. 33, bl. D4, sc. B, et. 2, ap. 16, sectorul 6, posesor al CI seria RR nr. 555110, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 2 la data de 15.01.2009, CNP 1741202461533;
    2. SIMION GEORGE-NICOLAE, domiciliat în Bucureşti, str. Liviu Rebreanu nr. 7, bl. 51, sc. 2, et. 7, ap. 76, sectorul 3, posesor al CI seria RD nr. 661496, eliberată de SPCEP S3 biroul nr. 3 la data de 16.09.2010, CNP 1860921394443;
    3. DRUC MIRCEA, domiciliat în Bucureşti, Bd. Unirii nr. 59, bl. F2, sc. 1, et. 5, ap. 17, sectorul 3, posesor al CI seria RR nr. 590634, eliberată de SPCEP S3 biroul nr. 1 la data de 24.04.2009, CNP 1410725400610;
    4. LULEA MARIUS DORIN, domiciliat în satul Tunari, comuna Tunari, str. I. L. Caragiale nr. 23, judeţul Ilfov, posesor al CI seria IF nr. 245687, eliberată de SPCLEP Otopeni la data de 12.02.2010, CNP 1801020270013;
    5. COSTANDACHE ORIANA, domiciliată în satul Tunari, comuna Tunari, str. I. L. Caragiale nr. 23, judeţul Ilfov, posesoare a CI seria IF nr. 245688, eliberată de SPCLEP Otopeni la data de 12.02.2010, CNP 2821125080025;
    6. MODIGA IULIA-RODICA, domiciliată în Bucureşti, Str. Minervei nr. 4, sectorul 1, posesoare a CI seria RR nr. 657491, eliberată de SPCEP S1 biroul nr. 5 la data de 21.04.2010, CNP 2850505430016;
    7. CÎRSTEA ALEXANDRU-MIHAIL, domiciliat în satul Martalogi (comuna Hârseşti) nr. 242, judeţul Argeş, posesor al CI seria AS nr. 647162, eliberată de SPCLEP Costeşti la data de 13.08.2009, CNP 1910615180011;
    8. PROFIR NICOLETA, domiciliată în Bucureşti, str. Mehadia nr. 14, bl. 4 ICEM, sc. 1, et. 7, ap. 44, sectorul 6, posesoare a CI seria RT nr. 667625, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 1 la data de 23.10.2009, CNP 2910522410077;
    9. DAVID CRISTIAN, domiciliat în Bucureşti, str. Carol Davila nr. 59, bl. B2, et. 1, ap. 7, sectorul 5, posesor al CI seria RT nr. 672768, eliberată de SPCEP S5 biroul nr. 1 la data de 30.10.2009, CNP 1810411450092;
    10. PALUTA ALEXEI, domiciliat în Bucureşti, calea Văcăreşti nr. 252-254, sectorul 4, posesor al CI seria RT nr. 839801, eliberată de SPCEP Sectorul 4 la data de 21.12.2012, CNP 1650329400671;
    11. MARINESCU DRAGOS, domiciliat în Bucureşti, Str. Toamnei nr. 114, ap. 1, sectorul 2, posesor al CI seria RR nr. 740076, eliberată de SPCEP Sectorul 2 la data de 05.04.2011, CNP 1671029463044;
    12. NICOLAE MIHAI VIOREL, domiciliat în Bucureşti, Bd. Unirii nr. 67, bl. G2A, sc. 2, et. 4, ap. 13, sectorul 3, posesor al CI seria RT nr. 627332, eliberată de SPCEP S3 biroul nr. 1 la data de 16.01.2009, CNP 1490924400186;
    13. RADU VASILE, domiciliat în Bucureşti, Str. Istriei nr. 32, bl. 10B, sc. 1, et. 6, ap. 40, sectorul 3, posesor al CI seria RR nr. 951542, eliberată de SPCEP Sectorul 3 la data de 06.06.2012, CNP 1530513400332,

    prin prezenta, hotărâm în baza articolului 2 din Legea nr. 189/1999, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 516 din 08.06.2004, privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, constituirea Comitetului de iniţiativă având ca scop stabilirea cadrului legal pentru statutul cetăţenilor Republicii Moldova pe teritoriul României.
    De asemenea, declarăm că nu încălcăm prevederile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 189/1999.
    Dăm prezenta declaraţie având cunoştinţă că răspunderea pentru conţinutul declaraţiei este cea prevăzută de lege pentru înscrisurile oficiale.
    Se numeşte dl Surcel Alexandru-Cristian în calitate de preşedinte care să rezolve problemele operative şi să reprezinte comitetul în raporturile sale cu autorităţile publice centrale şi locale.
    Redactat de parte şi autentificat la Biroul Notarului Public Mircea Anişoara în 8 exemplare, din care 7 exemplare au fost înmânate părţii.


                                  Declaranţi:

                           SURCEL ALEXANDRU-CRISTIAN
                             SIMION GEORGE-NICOLAE
                                  DRUC MIRCEA
                               LULEA MARIUS DORIN
                               COSTANDACHE ORIANA
                              MODIGA IULIA-RODICA
                            CÎRSTEA ALEXANDRU-MIHAIL
                                PROFIR NICOLETA
                                 DAVID CRISTIAN
                                  RADU VASILE
                                 PALUTA ALEXEI
                                MARINESCU DRAGOS
                              NICOLAE MIHAI VIOREL


    ROMÂNIA
    Biroul Notarului Public Mircea Anişoara
    Calea 13 Septembrie nr. 103, bl. 99, parter, sectorul 5, Bucureşti
    Nr. 1.543 - Registrul de Evidenţă a Operatorilor de Date Personale
    Tel./Fax: 021/411.26.32; 021/411.78.39


                       ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 478
                       Anul 2013, luna februarie, ziua 28

    În faţa mea, MIRCEA ANIŞOARA, notar public, s-au prezentat la sediul biroului:
    SURCEL ALEXANDRU-CRISTIAN, domiciliat în Bucureşti, Str. Apusului nr. 33, bl. D4, sc. B, et. 2, ap. 16, sectorul 6, identificat cu CI seria RR nr. 555110, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 2 la data de 15.01.2009, CNP 1741202461533, în nume propriu;
    SIMION GEORGE-NICOLAE, domiciliat în Bucureşti, str. Liviu Rebreanu nr. 7, bl. 51, sc. 2, et. 7, ap. 76, sectorul 3, identificat cu CI seria RD nr. 661496, eliberată de SPCEP S3 biroul nr. 3 la data de 16.09.2010, CNP 1860921394443, în nume propriu;
    DRUC MIRCEA, domiciliat în Bucureşti, Bd. Unirii nr. 59, bl. F2, sc. 1, et. 5, ap. 17, sectorul 3, identificat cu CI seria RR nr. 590634, eliberată de SPCEP S3 biroul nr. 1 la data de 24.04.2009, CNP 1410725400610, în nume propriu;
    LULEA MARIUS DORIN, domiciliat în satul Tunari, comuna Tunari, str. I. L. Caragiale nr. 23, judeţul Ilfov, identificat cu CI seria IF nr. 245687, eliberată de SPCLEP Otopeni la data de 12.02.2010, CNP 1801020270013, în nume propriu;
    COSTANDACHE ORIANA, domiciliată în satul Tunari, comuna Tunari, str. I. L. Caragiale nr. 23, judeţul Ilfov, identificată cu CI seria IF nr. 245688, eliberată de SPCLEP Otopeni la data de 12.02.2010, CNP 2821125080025, în nume propriu;
    MODIGA IULIA-RODICA, domiciliată în Bucureşti, Str. Minervei nr. 4, sectorul 1, identificată cu CI seria RR nr. 657491, eliberată de SPCEP S1 biroul nr. 5 la data de 21.04.2010, CNP 2850505430016, în nume propriu;
    CÎRSTEA ALEXANDRU-MIHAIL, domiciliat în satul Martalogi (comuna Hârseşti) nr. 242, judeţul Argeş, identificat cu CI seria AS nr. 647162, eliberată de SPCLEP Costeşti la data de 13.08.2009, CNP 1910615180011, în nume propriu;
    PROFIR NICOLETA, domiciliată în Bucureşti, str. Mehadia nr. 14, bl. 4 ICEM, sc. 1, et. 7, ap. 44, sectorul 6, identificată cu CI seria RT nr. 667625, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 1 la data de 23.10.2009, CNP 2910522410077, în nume propriu;
    DAVID CRISTIAN, domiciliat în Bucureşti, str. Carol Davila nr. 59, bl. B2, et. 1, ap. 7, sectorul 5, identificat cu CI seria RT nr. 672768, eliberată de SPCEP S5 biroul nr. 1 la data de 30.10.2009, CNP 1810411450092, în nume propriu;
    PALUTA ALEXEI, domiciliat în Bucureşti, calea Văcăreşti nr. 252-254, sectorul 4, identificat cu CI seria RT nr. 839801, eliberată de SPCEP Sectorul 4 la data de 21.12.2012, CNP 1650329400671, în nume propriu;
    MARINESCU DRAGOS, domiciliat în Bucureşti, Str. Toamnei nr. 114, ap. 1, sectorul 2, identificat cu CI seria RR nr. 740076, eliberată de SPCEP Sectorul 2 la data de 05.04.2011, CNP 1671029463044, în nume propriu;
    NICOLAE MIHAI VIOREL, domiciliat în Bucureşti, Bd. Unirii nr. 67, bl. G2A, sc. 2, et. 4, ap. 13, sectorul 3, identificat cu CI seria RT nr. 627332, eliberată de SPCEP S3 biroul nr. 1 la data de 16.01.2009, CNP 1490924400186, în nume propriu;
    RADU VASILE, domiciliat în Bucureşti, Str. Istriei nr. 32, bl. 10B, sc. 1, et. 6, ap. 40, sectorul 3, identificat cu CI seria RR nr. 951542, eliberată de SPCEP Sectorul 3 la data de 06.06.2012, CNP 1530513400332, în nume propriu,

    care, după citirea actului, au consimţit la autentificarea prezentului înscris şi au semnat toate exemplarele lui.

    În temeiul art. 12 lit. b din Legea nr. 36/1995, cu modificările şi completările ulterioare,
                        se declară autentic prezentul înscris.

    Onorariul în sumă de 100 lei şi T.V.A. în sumă de 24 lei, facturat cu factura nr. 651/2013 şi achitat cu chitanţa nr. 651/2013.

                                 Notar public,
                                Mircea Anişoara

                                   -------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice