Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PROGRAME SCOLARE REVIZUITE din 7 iulie 2008  pentru discipline de studiu din aria curriculara Om si Societate clasele a V-a-a VIII-a*)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

PROGRAME SCOLARE REVIZUITE din 7 iulie 2008 pentru discipline de studiu din aria curriculara Om si Societate clasele a V-a-a VIII-a*)

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL I nr. 713 bis din 21 octombrie 2008
____________
*) Aprobatã prin <>Ordinul nr. 4.698 din 7 iulie 2008 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 21 octombrie 2008


VOLUMUL I



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Programa şcolarã a fost aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei, │
│Cercetãrii şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

CULTURĂ CIVICĂ

CLASELE a VII-a - a VIII-a


Aprobat prin ordinul ministrului
NR. 4698/07.07.2008


Bucureşti, 2008


NOTĂ DE PREZENTARE

Prezentul document conţine Programele şcolare revizuite de Culturã civicã şi se adreseazã profesorilor care predau aceastã disciplinã în gimnaziu, la clasele a VII-a - a VIII-a.
Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun şi au în vedere:
- curriculumul nucleu (pentru clasele cu 1 orã/sãpt.);
- curriculumul nucleu extins (pentru clasele cu 2 ore/sãpt.) marcat prin asterisc (*).
Premisele revizuirii programelor şcolare sunt urmãtoarele:
- menţinerea, conform planului - cadru de învãţãmânt în vigoare, a plajei orare (a posibilitãţii de a studia disciplina Culturã civicã în 1 - 2 ore/sãpt.);
- utilizarea modelului de proiectare curricularã centratã pe obiective.
Procesul de revizuire a programelor şcolare pentru Culturã civicã are la bazã şi promoveazã urmãtoarele principii:
- revizuirea programelor şcolare prin descongestionarea acestora: eliminarea unor aspecte care plasau demersul didactic la un nivel excesiv teoretic şi accentuarea caracterului practic - aplicativ al acestuia;
- dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective şi asigurarea continuitãţii şi a progresiei de la o clasã la alta;
- centrarea pe elev, ca subiect al activitãţii instructiv - educative;
- asigurarea coerenţei la nivelul disciplinei şi a corelãrii la nivel de arie curricularã;
- compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, prin formarea domeniilor de competenţe cheie, îndeosebi a competenţelor interpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specificã secolului XXI;
- asigurarea calitãţii educaţiei.
Prin disciplina Culturã civicã, în gimnaziu, se continuã şi se aprofundeazã educaţia civicã a elevilor, iniţiatã în învãţãmântul primar, în ceea ce priveşte practicarea unui comportament civic într-o societate democraticã, definit prin valori şi principii democratice, prin practici democratice şi prin cetãţenie activã.
Cultura civicã reprezintã în gimnaziu disciplina cu urmãtoarele valenţe şi trãsãturi definitorii:
- educaţia civicã este un demers interdisciplinar şi intercultural care solicitã deschidere, comunicare şi flexibilitate, cultivându-le în acelaşi timp; în cadrul ei se produce în mod inevitabil dialogul dintre diferite modalitãţi de cunoaştere şi dintre diferite tipuri de culturi;
- demersurile de educare civicã la clasã conştientizeazã nevoia şi posibilitatea de cultivare a respectului faţã de propria persoanã şi faţã de ceilalţi, în condiţiile acceptãrii pluralismului, sub multiplele lui aspecte (politic, economic, religios, cultural etc.); actorii implicaţi în acest demers trebuie sã aibã în vedere cã educaţia civicã este un proces îndelungat, care poate şi trebuie sã fie început devreme şi care are nevoie de consolidare pe parcursul întregii vieţi;
- informaţiile şi noţiunile de bazã îşi întregesc reciproc sensul prin considerarea lor în contexte specifice diferite şi prin raportarea la societate ca la un tot;
- demersurile de educare civicã se confruntã cu interacţiunea între curriculumul scris (oficial, intenţionat) şi curriculumul "ascuns", ca manifestare specificã a confruntãrii dintre valori.
În clasa a VII-a, prin problematica abordatã referitoare la viaţa în societate, la sistemul politic din România şi la raportul cetãţean - stat, programa şcolarã îi familiarizeazã pe elevi cu valori, principii şi concepte democratice, cu drepturile omului; îi pune pe elevi în situaţia exersãrii unor atitudini şi relaţii interpersonale (în grup şi între grupuri), precum şi a exersãrii calitãţii de cetãţean, a cetãţeniei active.
În clasa a VIII-a, prin abordarea unor concepte şi principii de bazã ale democraţiei (de exemplu, autoritatea, responsabilitatea, dreptatea, libertatea, proprietatea etc.) este propusã aprofundarea, discutarea nuanţatã a valorilor/ principiilor democratice şi exersarea practicilor specifice unui regim politic democratic, cu care elevii s-au familiarizat deja, în parte, în clasa a VII-a. În cadrul abordãrii conceptuale propuse, pot fi integrate şi revalorizate cunoştinţele dobândite de cãtre elevi în clasa a VII-a şi pot fi formate şi dezvoltate în continuare, într-un context nou, capacitãţile şi deprinderile specifice. În acest sens, în tratarea temelor propuse se va face apel la enunţurile cuprinse în texte cu care elevii s-au familiarizat deja (Constituţia României, Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului), precum şi la alte referinţe care includ texte, exemple, cazuri, imagini etc., discutate în clasa a VII-a. Abordarea temelor trebuie sã aibã în vedere perspectivele deschise României în urma aderãrii la Uniunea Europeanã, pre cum şi aspectele legate de participarea ţãrii noastre în cadrul organismelor internaţionale (O.N.U., Consiliul Europei etc.).
Structura programei şcolare are urmãtoarele componente:
- obiective cadru, urmãrite pe întreg parcursul învãţãmântului gimnazial; având un grad ridicat de generalitate şi complexitate, acestea se referã la formarea unor capacitãţi şi atitudini generate de specificul disciplinei;
- obiective de referinţã, formulând rezultatele aşteptate ale învãţãrii pentru fiecare an de studiu şi urmãrind progresia în formarea de capacitãţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul;
- exemple de activitãţi de învãţare care propun modalitãţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii;
- conţinuturile învãţãrii, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmãreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţã propuse;
- standardele curriculare de performanţã la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţã pentru evaluarea calitãţii procesului de învãţare, la sfârşitul gimnaziului.
Lectura integralã şi personalizatã a programei şcolare şi înţelegerea logicii interne a acesteia reprezintã condiţii indispensabile în vederea bunei desfãşurãri a activitãţii cadrelor didactice, atât în alegerea manualelor şcolare şi în proiectarea activitãţii didactice, cât şi în procesul de elaborare a manualelor şcolare alternative. În cadrul programei, fiecãrui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţã; atingerea obiectivelor de referinţã se realizeazã cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activitãţilor de învãţare recomandate prin programã sau poate propune alte activitãţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasã. Strategiile de lucru propuse trebuie sã ţinã seama de experienţa elevilor la aceastã vârstã şi sã permitã valorizarea pozitivã a acesteia.
Centrarea pe elev, ca subiect al activitãţii instructiv - educative presupune respectarea unor exigenţe ale învãţãrii durabile aşa cum sunt:
- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacitãţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis şi creativ;
- exersarea lucrului în echipã, a cooperãrii şi/sau a competiţiei;
- realizarea unor activitãţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul comunitãţii), prin care elevii sunt implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unei strategii de rezolvare a unei probleme din colectivul din care fac parte, din şcoalã sau din comunitate.



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Obiectivele de referinţã şi elementele de conţinut scrise în caractere italice│
│şi marcate prin asterisc (*) reprezintã elemente ale curriculumului extins şi │
│nu vor face obiectul evaluãrilor naţionale. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Utilizarea limbajului din sfera valorilor civice într-un discurs oral sau │
│ scris │
│2. Cunoaşterea valorilor fundamentale ale democraţiei, a practicilor │
│ democratice şi a drepturilor omului │
│3. Dezvoltarea capacitãţilor de a dialoga şi de a coopera cu ceilalţi în │
│ condiţiile acceptãrii pluralismului şi valorizãrii pozitive a diferenţelor │
│4. Manifestarea unor atitudini pozitive faţã de sine şi faţã de ceilalţi │
│5. Stimularea interesului pentru participarea la viaţa socialã şi pentru │
│ exersarea cetãţeniei active │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ*) ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
___________
*) Obiectivele de referinţã şi activitãţile de învãţare scrise în caractere italice şi marcate cu asterisc nu sunt obligatorii.




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Utilizarea limbajului din sfera valorilor civice într-un discurs oral sau scris │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
1.1 sã utilizeze corect şi flexibil concepte şi - construirea şi rezolvarea unor rebusuri cu conţinut civic;
informaţie factualã
1.2 sã utilizeze termeni cu conţinut civic în - exerciţii de completare a unor enunţuri lacunare, de continuare a
contexte diferite unui text, de comentare şi de rezumare, folosind termeni dintr-o
listã datã;
1.3 sã selecteze termenii specifici unei teme - alcãtuirea unor liste de termeni pe o temã datã, care sã cuprindã:
- definirea termenilor;
- termeni sinonimi;
- termeni antonimi.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│2. Cunoaşterea valorilor fundamentale ale democraţiei, a practicilor democratice şi a drepturilor omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
2.1 sã identifice valori, principii şi concepte - simulare;
democratice - studiu de caz;
- construirea unor strategii pentru rezolvarea problemelor civice;
- proiecte;
2.2 sã identifice şi sã explice valori şi principii - dezbaterea unor cazuri preluate din mass-media referitoare la
constituţionale din ţara noastrã şi din alte ţãri problemele comunitãţii;
2.3 sã manifeste iniţiativã în rezolvarea - realizarea de investigaţii, sondaje de opinie, rãspuns la
unor probleme ale grupurilor din care scrisori etc.;
fac parte şi ale comunitãţii locale - realizarea unor activitãţi tip proiect.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3. Dezvoltarea capacitãţilor de a dialoga şi de a coopera cu ceilalţi în condiţiile acceptãrii pluralismului şi valorizãrii│
│pozitive a diferenţelor │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
3.1 sã organizeze într-un discurs scris sau oral - dezbatere pe marginea unor cazuri controversate;
informaţiile extrase din mass-media - realizarea unui ziar/album fotografic/film etc.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│4. Manifestarea unor atitudini pozitive faţã de sine şi faţã de ceilalţi │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
4.1 sã manifeste respect şi bunã-cuviinţã în - simulare;
relaţiile cu ceilalţi - studiu de caz;*
4.2 sã recunoascã asemãnãri şi deosebiri dintre - jocuri de rol, bazate pe empatie;
oameni, sã identifice conflicte valorice din - discutarea unor cazuri reale sau imaginare de conflicte valorice.
societate şi modalitãţi de soluţionare a
acestora
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│5. Stimularea interesului pentru participarea la viaţa socialã şi pentru exersarea cetãţeniei active │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
5.1 sã-şi dezvolte şi sã utilizeze competenţe - realizarea unor buletine informative;
de muncã în echipã, de cooperare şi/sau - exerciţii pe echipe de luare a deciziei, de propunere/alegere a unei
de competiţie strategii de rezolvare a unei probleme;
5.2 sã participe la negocierea drepturilor şi a - elaborarea regulamentului clasei cuprinzând drepturi şi îndatoriri;
responsabilitãţilor în clasã şi în şcoalã - elaborarea regulamentului de funcţionare a consiliului elevilor.




CONŢINUTURI*)
___________
*) Elementele de conţinut scrise în caractere italice şi marcate cu asterisc nu sunt obligatorii.


1. Viaţa în societate
● Persoana: unicitatea şi demnitatea omului
● Omul - fiinţã socialã
- Grupurile: caracteristici, tipuri
- Atitudini şi relaţii interpersonale în grup; relaţii între grupuri (de cooperare, competiţie, solidaritate, conflict, toleranţã, respect, comunicare, influenţare, apreciere, ajutor etc.)
- Familia ca grup social: roluri în familia contemporanã
- Comunitatea localã, naţionalã şi internaţionalã:
a) Comunitatea localã
b) Naţiunea. Cetãţenia. Drepturi şi îndatoriri cetãţeneşti
c) Procesele de integrare şi de globalizare
- Drepturile omului.
2. Sistemul politic în România
● Statele moderne şi constituţiile
- *) Teorii despre stat
- Forme de guvernãmânt şi regimuri politice: regimuri democratice, autoritare şi totalitare
- Statele moderne şi constituţionalismul
- *) Constituţiile epocii moderne; exemple reprezentative
● Constituţia României
- *) Scurt istoric al constituţionalismului în România
- *) Schimbãrile politice din 1989. Elaborarea Constituţiei României:
a) rolul Adunãrii Constituante
b) validarea Constituţiei
- Structura Constituţiei
- Valori şi principii constituţionale
● Instituţii şi practici democratice
- Statul democratic şi principiul separãrii puterilor
- Autoritãţile statului român:
a) autoritatea legislativã; legile
*) nesupunerea civilã (nerespectarea deliberatã şi non-violentã a legii)
b) executivul; administraţia centralã şi localã
c) autoritatea judecãtoreascã; aplicarea legilor
d) preşedintele României.
3. Raportul cetãţean - stat: puterea opiniei publice şi forţa individului
● Cetãţenia activã şi practicile democratice
- Dreptul de asociere
- Partidele politice
- Societatea civilã, iniţiativele cetãţeneşti (iniţiative în comunitãţile locale, iniţiative legislative etc.) şi organizaţiile nonguvernamentale
- Alegerile şi votul
- *) Participarea la luarea deciziei publice şi la controlul aplicãrii acesteia în contextul democraţiei reprezentative şi al formelor de manifestare a democraţiei directe.
● Mass-media şi opinia publicã
- Rolul îndeplinit de mass-media în societate
- Opinia publicã; rolul îndeplinit de mass-media în formarea opiniei publice
- Libertatea şi responsabilitatea presei în producerea, transmiterea şi receptarea mesajului propagat prin mass-media; *) prejudecãţi şi stereotipuri.


CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ*) ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Utilizarea limbajului din sfera valorilor civice într-un discurs oral sau scris │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
1.1 sã utilizeze corect şi adecvat limbajul de - activitãţi de lãmurire a înţelesului cuvintelor (alcãtuirea de liste
specialitate în diferite contexte de cuvinte, cãutarea explicaţiilor în glosare, dicţionare);
- exerciţii de completare a unui text, de continuare a unui text, de
comentare, de rezumare etc.;
1.2 sã distingã între enunţuri de fapt şi enunţuri - construirea unor situaţii problematice şi identificarea tipurilor de
de valoare enunţuri.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│2. Cunoaşterea valorilor fundamentale ale democraţiei, a practicilor democratice şi a drepturilor omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
2.1 sã defineascã valori, principii şi concepte - simulare;
democratice - joc de rol;
*2.2 sã exerseze practici democratice în - exerciţii de argumentare;
rezolvarea unor probleme - comentariu de text;
- construirea unor strategii pentru rezolvarea unor probleme civice;
- proiecte;
2.3 sã identifice, în situaţii date, drepturi ale - exersarea unor roluri specifice în grupuri de lucru;
omului şi responsabilitãţi asociate fiecãrui - dezbaterea unor cazuri mediatizate de încãlcare a drepturilor
drept omului.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3. Dezvoltarea capacitãţilor de a dialoga şi de a coopera cu ceilalţi în condiţiile acceptãrii pluralismului şi │
│valorizãrii pozitive a diferenţelor │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
3.1 sã utilizeze deprinderi şi competenţe de - conversaţie dirijatã, dezbatere pe o anumitã temã în legãturã cu un
dialog, de dezbatere publicã a unei probleme, subiect controversat;
de negociere, de rezolvare de conflicte - activitãţi de negociere, de luare a deciziei prin consens sau prin
compromis, de alegere a liderului etc.;
- simularea unei situaţii conflictuale şi rezolvarea conflictului;
3.2 sã aprecieze diferite perspective de gândire - exerciţii care solicitã exprimarea pãrerilor, a convingerilor, a
şi de acţiune sentimentelor personale;
- activitãţi de investigare de tip proiect care necesitã muncã în
echipã;
- activitãţi de cooperare cu persoane diferite în realizarea unei
sarcini de lucru.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│4. Manifestarea unor atitudini pozitive faţã de sine şi faţã de ceilalţi │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
4.1 sã manifeste grijã faţã de sine şi faţã de - simulare;
ceilalţi, interes pentru problemele publice - studiu de caz;
şi disponibilitate pentru participarea la
viaţa socialã
4.2 sã utilizeze capacitãţi empatice în diferite - jocuri de rol, bazate pe empatie;
situaţii civice - realizarea unor proiecte finalizate cu elaborarea unor portofolii;
*4.3 sã identifice, în situaţii concrete de viaţã, - discutarea unor cazuri reale sau imaginare de conflicte valorice;
conflicte valorice şi modalitãţi de soluţionare - construirea unor strategii de rezolvare a conflictelor valorice.
constructivã a acestora, prin recunoaşterea
şi acceptarea diferenţelor dintre oameni
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│5. Stimularea interesului pentru participarea la viaţa socialã şi pentru exersarea cetãţeniei active │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
5.1 sã manifeste interes faţã de problemele - invitarea unor reprezentanţi ai puterii sau ai organizaţiilor
comunitãţii şi faţã de modalitãţile de rezolvare civice în cadrul activitãţilor din clasã;
a acestora - vizitarea unor organizaţii civice şi instituţii ale statului,
cunoaşterea proiectelor şi a tipurilor de activitate ale acestora;
5.2 sã se implice în situaţii în care este nevoie - exerciţii de identificare şi de analizã a unor situaţii în care este
de acţiune socialã nevoie de acţiune socialã;
- activitãţi de influenţare a deciziei publice (campanii de scrisori
prin mass-media);
- colaborarea cu organizaţii civice, participarea în structurile de
decizie ale clasei şi ale şcolii;
- realizarea unor activitãţi tip proiect (project citizen, proiecte în
beneficiul comunitãţii etc.).


___________
*) Obiectivele de referinţã şi activitãţile de învãţare scrise în caractere italice şi marcate cu asterisc nu suntobligatorii.



CONŢINUTURI*)
___________
*) Elementele de conţinut scrise în caractere italice şi marcate cu asterisc nu sunt obligatorii.


1. Autoritatea
a) Autoritate şi ierarhie
b) *) Autoritatea în spaţiul privat şi în spaţiul public
c) Raporturi între cetãţeni şi autoritãţi: de conducere, de subordonare, respectarea autoritãţii, respectarea cetãţenilor, controlul autoritãţii de cãtre cetãţeni, cooperarea cetãţeni-autoritãţi (cooperarea dintre societatea civilã şi stat)
d) *) Consecinţe ale lipsei sau ale excesului de autoritate.
2. Libertatea şi responsabilitatea
a) Libertate personalã, libertate politicã şi libertate economicã
b) Libertatea şi respectarea legilor; limite ale libertãţii; *delincvenţa juvenilã
c) Participarea cetãţeneascã şi responsabilitatea; decizie, acţiune şi asumarea consecinţelor acestora.
3. Dreptatea şi egalitatea
a) Dreptatea. Forme şi situaţii de manifestare a nedreptãţii
b) *) Tipuri de dreptate (distributivã, proceduralã, corectivã sau reparatorie)
c) Justiţia ca instituţie de apãrare şi de înfãptuire a dreptãţii
d) Egalitatea. Egalitatea şanselor, egalitatea în faţa legii; problema corupţiei
e) *) Tipuri de egalitate, ca deziderat (politicã, juridicã, economicã: problema sãrãciei şi a bogãţiei)
f) *) Egalitate, diferenţã şi competiţie într-o societate democraticã
g) *) Rolul statului şi al societãţii civile în realizarea dreptãţii şi a egalitãţii.
4. Proprietatea
a) Dreptul la proprietate; calitatea de proprietar; încãlcarea dreptului la proprietate
b) Proprietatea publicã, privatã şi economia de piaţã
c) *) Economia de piaţã şi democraţia în România.
5. Patriotismul
a) Complexitatea identitãţii personale în prezent: identitãţi multiple (familialã, regionalã/localã şi naţionalã, naţionalã şi europeanã etc.)
b) Ce este patriotismul, cum se manifestã?
c) Patriotismul şi integrarea europeanã
d) *) Alterãri ale patriotismului: xenofobia, şovinismul, demagogia.


STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ




┌────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ OBIECTIVE CADRU │ STANDARDE │
├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Utilizarea limbajului din sfera valorilor civice │ S1. Comentarea şi interpretarea unor fapte, situaţii, texte │
│ într-un discurs oral sau scris │ referitoare la comportamentul civic │
├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Cunoaşterea valorilor fundamentale ale │ S2. Recunoaşterea drepturilor şi a responsabilitãţilor implicate în │
│ democraţiei, a practicilor democratice şi a │ orice acţiune individualã şi/sau socialã │
│ drepturilor omului │ S3. Realizarea în discursurile scrise sau orale a unor legãturi între│
│ │ valori şi practicile subiacente specifice unei societãţi democratice │
├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Dezvoltarea capacitãţilor de a dialoga şi de a │ S4. Relaţionarea unui mesaj civic cu cel al unui partener în situaţii│
│ coopera cu ceilalţi în condiţiile acceptãrii │ de comunicare dialogatã │
│ pluralismului şi valorizãrii pozitive a │ S5. Identificarea unor situaţii în care este nevoie de pluralism şi │
│ diferenţelor │ de valorizare pozitivã a diferenţelor │
├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Manifestarea unor atitudini pozitive faţã de sine│ S6. Asumarea unor roluri sociale care implicã o relaţionare │
│ şi faţã de ceilalţi │ pozitivã faţã de sine şi faţã de ceilalţi │
├────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Stimularea interesului pentru participarea la │ S7. Acceptarea şi îndeplinirea unor sarcini şi responsabilitãţi la │
│ viaţa socialã şi pentru exersarea cetãţeniei │ nivelul grupului şi/sau al comunitãţii │
│ active │ │
└────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┘





┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Programa şcolarã a fost aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei, │
│Cercetãrii şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

GEOGRAFIE

CLASELE A V-A - A VIII-A


Aprobat prin ordinul ministrului
nr. 4698/07.07.2008


Bucureşti, 2008


NOTĂ DE PREZENTARE

Prezentul document conţine programele şcolare revizuite de Geografie şi se adreseazã profesorilor care predau aceastã disciplinã în gimnaziu, la clasele a V-a, a VI-a, a VII-a şi a VIII-a.
Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun şi au în vedere:
- curriculumul nucleu (pentru clasele cu 1 orã/sãpt.);
- curriculumul nucleu extins (pentru clasele cu 2 ore/sãpt.)
Revizuirea curriculumului de Geografie a avut în vedere urmãtoarele aspecte:
- descongestionarea programelor şcolare;
- menţinerea, conform planului - cadru de învãţãmânt în vigoare, a plajei orare (a posibilitãţii de a studia disciplina Geografia în 1 - 2 ore/sãpt.);
- utilizarea modelului de proiectare curricularã centratã pe obiective, dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective şi asigurarea continuitãţii şi a progresiei de la o clasã la alta;
- asigurarea calitãţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe - cheie, îndeosebi a competenţelor interpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specificã secolului XXI.
Mutaţia esenţialã propusã de prezentul curriculum este trecerea de la geografia de tip descriptivist spre un demers de învãţare conceptualã care încurajeazã înţelegerea relevanţei geografiei pentru viaţa cotidianã a copilului. Se urmãreşte, totodatã, trezirea interesului acestuia de a cunoaşte direct, de a investiga şi de a înţelege faptul geografic imediat, precum şi importanţa protecţiei unui mediu ambiant favorabil unei vieţi sãnãtoase şi echilibrate. Cu alte cuvinte, studiul geografiei trebuie sã depãşeascã - ori de câte ori este nevoie - spaţiul îngust al sãlii de clasã, natura înconjurãtoare fiind mediul cel mai potrivit de înţelegere a faptului geografic.
Structura programei cuprinde:
- obiective cadru, urmãrite pe întreg parcursul învãţãmântului gimnazial; având un grad ridicat de generalitate şi complexitate, acestea se referã la formarea unor capacitãţi şi atitudini generate de specificul disciplinei;
- obiective de referinţã, formulând rezultatele aşteptate ale învãţãrii pentru fiecare an de studiu şi urmãrind progresia în formarea de capacitãţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul;
- exemple de activitãţi de învãţare care propun modalitãţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii;
- conţinuturile învãţãrii, pe ani de studiu, care vizeazã realizarea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţã propuse;
- standardele curriculare de performanţã la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţã pentru evaluarea calitãţii procesului de învãţare, la sfârşitul gimnaziului.
Pe clase, materia este organizatã dupã cum urmeazã:
- clasa a V-a: Geografia generalã - elemente introductive.
- clasa a VI-a: Geografia Europei.
- clasa a VII-a: Geografia continentelor extraeuropene.
- clasa a VIII-a: Geografia României.
Dozarea şi progresia elementelor programei (atât a competenţelor solicitate, vizate la obiectivele de referinţã, cât şi a conţinuturilor) ţine seama de existenţa ciclurilor curriculare. Astfel, clasele a V-a şi a VI-a continuã introducerea şi familiarizarea elevilor în domeniul geografiei (începute în clasa a IV-a), iar clasele a VII-a şi a VIII-a prefigureazã o aprofundare a achiziţiilor dobândite prin creşterea dificultãţii conceptelor şi a operãrii cu acestea.


OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Situarea (localizarea) corectã în spaţiu şi timp a fenomenelor şi │
│ proceselor din naturã şi societate │
│2. Citirea şi interpretarea suporturilor grafice şi cartografice │
│3. Înţelegerea şi utilizarea adecvatã a limbajului de specialitate │
│4. Observarea şi interpretarea fenomenelor din mediul geografic │
│5. Formarea de atitudini constructive şi responsabile faţã de mediul │
│ înconjurãtor │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Situarea (localizarea) corectã în spaţiu şi timp a fenomenelor şi proceselor din naturã şi societate │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã utilizeze modalitãţi elementare de orientare - exerciţii de poziţionare a obiectelor observate faţã de punctele
(puncte cardinale) cardinale pe hartã şi pe teren;
1.2 sã perceapã ordinea unor fenomene şi procese - exerciţii de prezentare a unor succesiuni reale;
prezentate sau observate*
1.3 sã aprecieze empiric durate diferite de timp - exerciţii de precizare corectã a timpului;
- exerciţii de apreciere a unor intervale de timp (minute, ore);
- exerciţii de apreciere a duratei unor fenomene şi procese observate;
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│2. Citirea şi interpretarea suporturilor grafice şi cartografice │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã transfere punctele cardinale din realitate cu - exerciţii de comparare a poziţiei punctelor cardinale de pe hartã cu
cele reprezentate pe un suport cartografic cele din realitate;
simplu - exerciţii de identificare şi amplasare a punctelor cardinale pe o
hartã;
- exerciţii de identificare a poziţiei obiectelor reprezentate în
raport cu punctele cardinale;
2.2 sã poziţioneze corect obiecte din realitate pe un - exerciţii de stabilire a corespondenţei poziţiei obiectelor
suport cartografic reprezentate pe hartã cu poziţia lor realã;
- exerciţii de descriere a elementelor identificate sau observate pe
un traseu (real sau pe hartã);
*2.3 sã utilizeze corect semnele convenţionale - exerciţii de citire a semnelor convenţionale prin raportarea la
aspectul real al fenomenelor şi proceselor;
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3. Înţelegerea şi utilizarea adecvatã a limbajului de specialitate │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã identifice termeni geografici în texte - exerciţii de identificare a termenilor geografici în texte;
diferite - exerciţii de identificare a termenilor geografici în surse
mass-media;
3.2 sã precizeze, în cuvinte proprii, sensul - exerciţii de explicare simplã, empiricã;
termenilor de bazã - exerciţii de definire a termenilor de bazã;
*3.3 sã utilizeze termeni simpli în contexte - exerciţii de completare a unor texte cunoscute;
cunoscute
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│4. Observarea şi interpretarea fenomenelor şi proceselor din mediul geografic │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã descrie coerent un fenomen folosind o - exerciţii de descriere (dirijatã sau structuratã) a unor procese şi
reprezentare a acestuia fenomene reprezentate grafic sau cartografic;
4.2 sã descrie şi sã coreleze fenomene observate - exerciţii de comparare a proceselor, elementelor şi fenomenelor
direct sau indirect percepute direct sau indirect;
- exerciţii de interpretare a conexiunii dintre fenomene şi procese;
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│5. Formarea de atitudini constructive şi responsabile faţã de mediul înconjurãtor │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã dovedeascã interes pentru cunoaşterea - exerciţii de observare şi de cercetare a mediului din orizontul
mediului înconjurãtor local şi apropiat;
5.2 sã conştientizeze importanţa mediului - exerciţii de orientare a gândirii şi comportamentului elevilor;
înconjurãtor pentru om şi activitãţile sale - exerciţii de dezvoltare a creativitãţii şi exprimãrii opiniei
personale.





CONŢINUTURI - CLASA A V - A




┌─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1 orã/sãptãmânã │ - 2 ore pe sãptãmânã - │
│ │ Conţinuturi care se adaugã la cele pentru 1 orã/sãptãmânã │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ GEOGRAFIA FIZICĂ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ PĂMÂNTUL CA PLANETĂ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│● Pãmântul - corp cosmic. Reprezentarea suprafeţei │● Luna - satelit al Pãmântului │
│ Pãmântului │● Globul geografic şi planiglobul │
│● Harta geograficã. Reprezentarea orizontului local │● Reprezentarea orizontului local │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ RELIEFUL PĂMÂNTULUI │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│● Relieful - caracteristici generale │● Bazinele oceanice şi continentele │
│● Forme majore ale reliefului terestru │● Ţãrmurile: golfuri, peninsule şi insule │
│● Relieful major al continentelor │● Scoarţa terestrã şi resursele naturale │
│● Relieful orizontului local │● Reprezentarea elementelor reliefului din orizontul local │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ATMOSFERA │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│● Atmosfera - caracteristici generale │● Presiunea aerului şi vânturile │
│● Temperatura aerului şi precipitaţiile │● Zonele climatice ale globului │
│● Vremea şi clima orizontului local şi apropiat │● Fenomene climatice deosebite. │
│ │● Resursele atmosferei. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ HIDROSFERA │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│● Hidrosfera - caracteristici generale. │● Circuitul apei în naturã │
│● Oceanele şi mãrile. │● Bazinul Mãrii Mediterane │
│● Râuri şi lacuri │● Gheţarii │
│● Elemente de hidrografie a orizontului local │● Resursele hidrosferei │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ BIOSFERA │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│● Biosfera - caracteristici generale │● Factorii care influenţeazã rãspândirea vieţuitoarelor │
│● Domeniile de viaţã ale Terrei │● Repartiţia geograficã a vieţuitoarelor: zona caldã, zona │
│● Conservarea biosferei │ temperatã, zona rece │
│● Vegetaţia şi animalele din orizontul local şi apropiat │● Resursele biosferei │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ PEDOSFERA │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│● Solul - caracteristici generale │● Rãspândirea principalelor soluri pe Glob │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ GEOGRAFIA UMANĂ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│● Geografia populaţiei: caracteristici generale │● Dinamica populaţiei │
│● Distribuţia populaţiei pe Terra │● Mobilitatea populaţiei pe Terra │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│● Aşezãrile umane: caracteristici generale │● Viaţa în aşezãrile umane │
│● Aşezãrile rurale şi aşezãrile urbane │● Marile aglomeraţii urbane │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ RESURSELE NATURALE │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ● Resursele naturale: caracteristici generale │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ACTIVITĂŢILE ECONOMICE │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ● Agricultura: caracteristici generale │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│● Industria: caracteristici generale │● Ramurile industriei │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│● Transporturile: caracteristici generale │● Comerţul: caracteristici generale │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ● Turismul: caracteristici generale │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│● Activitãţi economice în localitatea natalã şi în orizontul │● Efectele activitãţilor umane asupra mediului. │
│ local │ Planeta în transformare │
└─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘





CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Situarea (localizarea) corectã în spaţiu şi timp a fenomenelor şi proceselor din naturã şi societate │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã identifice elementele principale ale unei - descrierea dupã o imagine cartograficã;
reprezentãri cartografice - utilizarea semnelor convenţionale;
- raportarea textului scris la imaginea cartograficã.
*1.2 sã utilizeze modalitãţi şi instrumente de - reducerea la scarã cu ajutorul unui suport grafic.
orientare în spaţiu
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│2. Citirea şi interpretarea suporturilor grafice şi cartografice │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã utilizeze corect elementele hãrţii - mãsurarea distanţelor;
- identificarea şi înţelegerea semnelor convenţionale;
2.2 sã exprime, în cuvinte proprii, elementele redate - explicarea localizãrii;
pe hãrţi - explicarea relaţiilor dintre elementele reprezentate.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3. Înţelegerea şi utilizarea adecvatã a limbajului de specialitate │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã utilizeze corect numele proprii auzite sau - identificarea numelor proprii în text, pe hartã şi în predare;
citite*
3.2 sã explice principalele noţiuni - consultare de dicţionare şi atlase pentru explicarea termenilor;
*3.3 sã utilizeze, în scris, termenii comuni şi - construirea unui text coerent utilizând noţiuni şi denumiri.
proprii
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│4. Observarea şi interpretarea fenomenelor din mediul geografic │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã identifice elementele naturale şi umane - observarea liberã;
în realitatea observatã - observarea dirijatã;
- observarea şi selectarea unor elemente simple;
- descrierea unor elemente simple;
*4.2 sã identifice relaţiile elementare din mediul - descrierea succesiunilor identificate;
înconjurãtor - precizarea condiţionãrilor identificate;

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│5. Formarea de atitudini constructive şi responsabile faţã de mediul înconjurãtor │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã dovedeascã interes pentru cunoaşterea - activitãţi de cercetare a mediului din orizontul local şi apropiat;
mediului
*5.2 sã înţeleagã importanţa conservãrii mediului - aplicarea cunoştinţelor la problematica orizontului local.





CONŢINUTURI
CLASA A VI - A




┌─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ - 1 orã/sãptãmânã - │ - 2 ore/sãptãmânã - │
│ │ Conţinuturi care se adaugã la cele pentru o orã/sãptãmânã │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ GEOGRAFIA EUROPEI │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ CARACTERISTICI GENERALE │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│● Poziţia geograficã, limitele, întinderea, insulele │● Ţãrmurile, peninsulele, golfurile │
│● Relieful │● Forme şi unitãţi majore de relief │
│● Clima │● Zone şi tipuri climatice │
│● Apele │● Mãri şi lacuri │
│● Vegetaţia, fauna, solurile │● Zonele biogeografice │
│● Populaţia │● Dinamica şi mobilitatea teritorialã a populaţiei │
│● Aşezãrile umane │● Tipuri de aşezãri rurale şi urbane │
│● Harta politicã │● Tipuri de state │
│● Resursele naturale │● Resursele energetice │
│● Activitãţile economice: agriculturã, industrie, cãi de │● Tipuri de activitãţi economice │
│ comunicaţie, transporturi, comerţ, turism │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REGIUNI ŞI ŢĂRI: CARACTERISTICI GENERALE │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ EUROPA CENTRALĂ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Germania, Ungaria, România, Republica Moldova │Austria, Elveţia, Polonia, Cehia, Slovacia │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ EUROPA MEDITERANEEANĂ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Italia, Spania, Portugalia, Grecia │Serbia, Macedonia, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Croaţia, │
│ │Slovenia, Bulgaria, Albania │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ EUROPA DE EST │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rusia │Ucraina, Belarus │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ EUROPA DE VEST │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Franţa, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord │Belgia, Olanda, Luxemburg, Irlanda │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ EUROPA DE NORD │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Norvegia, Suedia │Danemarca, Islanda, Finlanda. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ EUROPA ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Notã: Statele care urmeazã sã fie studiate în mod obligatoriu vor fi prezentate într-o formã sinteticã şi intuitivã. Elementele specifice vor sublinia caracteristicile naturale şi socio - umane principale, cu exemple semnificative şi minimale. Nu este necesarã o corespondenţã între o orã de clasã şi studierea unei ţãri; pot fi studiate douã sau mai multe ţãri într-o singurã orã.


CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Situarea (localizarea) corectã în spaţiu şi timp a fenomenelor şi proceselor din naturã şi societate │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
1.1 sã identifice asemãnãri şi deosebiri între - exerciţii de observare liberã şi dirijatã;
diferite regiuni şi ţãri - descrierea unor elemente simple;
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│2. Citirea şi interpretarea suporturilor grafice şi cartografice │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
2.1 sã interpreteze suporturile grafice şi - utilizarea semnelor convenţionale în analiza hãrţilor;
cartografice, caracterizând elementele - raportarea textului scris la imaginea cartograficã;
identificate - exerciţii de comparare a conţinuturilor identificate
2.2 sã identifice elementele principale ale
reprezentãrilor cartografice utilizate;
*2.3 sã completeze imagini cartografice lacunare - exerciţii de completare a informaţiei lacunare;
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3. Înţelegerea şi utilizarea adecvatã a limbajului de specialitate │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
3.1 sã utilizeze corect numele proprii auzite sau - identificarea numelor proprii în predare, pe hartã şi în text;
citite
3.2 sã utilizeze (în scris sau oral) termenii comuni - construirea unui text coerent utilizând noţiuni şi denumiri;
şi proprii
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│4. Observarea şi interpretarea fenomenelor din mediul geografic │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
4.1 sã identifice interacţiunile dintre - utilizarea, în context nou, a informaţiilor primite din diferite
elementele naturale şi umane observate surse (capitole ale disciplinei sau noţiuni de la alte discipline,
mass-media etc.);
- transformarea structuratã a informaţiei prin elaborarea unui text
nou;
*4.2 sã utilizeze, constructiv, informaţia din - identificarea şi preluarea informaţiei utile din TV, video, reviste
sistemele mass-media, interpretând fenomenele, etc.
procesele şi distribuţia lor spaţialã - corelarea informaţiei din mass-media cu învãţarea şcolarã.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│5. Formarea de atitudini constructive şi responsabile faţã de mediul înconjurãtor │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
5.1 sã înţeleagã dimensiunile globale ale fenomenelor - exerciţii de identificare şi apreciere a unor fenomene de degradare
de degradare a mediului înconjurãtor a mediului (din presã, TV);
*5.2 sã identifice modalitãţi de combatere a - exerciţii de raportare a fenomenelor de degradare a mediului la un
degradãrii mediului înconjurãtor suport cartografic;
- exerciţii de identificare a unor soluţii de combatere.



CONŢINUTURI
CLASA A VII-A




┌─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ - 2 ore/sãptãmânã - │
│ - 1 orã/sãptãmânã - │ (conţinuturi care se adaugã la cele │
│ │ pentru o orã pe sãptãmânã) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ASIA │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ CARACTERISTICI GENERALE │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Poziţia geograficã, limitele, întinderea │Ţãrmurile, peninsulele, golfurile, insulele │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Relieful │Unitãţile majore de relief │
│Clima │Zonele şi tipurile de climã │
│Apele │Lacurile şi mãrile │
│Vegetaţia, fauna, solurile │Zonele biogeografice │
│Populaţia şi aşezãrile umane │Tipuri de aşezãri rurale şi urbane │
│Harta politicã │Tipuri de state │
│Resursele naturale şi economia │Resursele energetice │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REGIUNI ŞI ŢĂRI │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ASIA DE VEST ŞI SUD-VEST - ORIENTUL APROPIAT ŞI MIJLOCIU │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Israel, Turcia │Arabia Sauditã, Iran │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ASIA DE SUD │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ India │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ASIA DE EST ŞI DE SUD-EST │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│China, Japonia │Indonezia, alte state │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ AFRICA │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ CARACTERISTICI GENERALE │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Poziţia geograficã, limitele, întinderea │Ţãrmurile, peninsulele, golfurile, insulele │
│Relieful, clima, apele, vegetaţia, fauna, solurile │Deosebirile fizico-geografice │
│Populaţia şi aşezãrile umane │Deosebirile demografice şi tipuri de aşezãri umane │
│Resursele naturale şi economia │Deosebirile teritoriale privind resursele naturale şi │
│Harta politicã │economia │
│ │Republica Africa de Sud şi Egipt: privire comparativã │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ AMERICA │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ CARACTERISTICI GENERALE │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Poziţia geograficã, limitele, întinderea │Ţãrmurile, peninsulele, golfurile, insulele │
│Relieful, clima, apele, vegetaţia, fauna, solurile │Deosebirile fizico-geografice │
│Populaţia şi aşezãrile umane │Deosebirile demografice şi tipuri de aşezãri umane │
│Harta politicã │Tipuri de state │
│Resursele naturale şi economia │Deosebirile teritoriale privind resursele naturale şi │
│ │economia │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ AMERICA DE NORD: Statele Unite ale Americii; Canada │
│ AMERICA CENTRALĂ: Mexic │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ AMERICA DE SUD │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Brazilia │Argentina │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│AUSTRALIA: Caracteristici generale │OCEANIA: Caracteristici generale │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ANTARCTICA: Caracteristici generale │ANTARCTICA: Caracteristici generale │
└─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘





CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Situarea (localizarea) corectã în spaţiu şi timp a fenomenelor şi proceselor din naturã şi societate │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
1.1 sã localizeze corect elementele geografice de - exerciţii de localizare (pe un suport dat, pe harta muralã etc.);
bazã ale teritoriului românesc
1.2 sã identifice posibilitatea ordonãrii elementelor - descrierea unor sisteme observabile (râuri, etaje de vegetaţie
geografice etc.);
1.4 sã perceapã sisteme spaţiale şi funcţionale - identificarea (pe hartã şi în realitate) a elementelor de integrare;
- descrierea unor sisteme spaţiale (de exemplu: sisteme urbane,
sisteme de transport, sisteme hidrografice etc.);
- descrierea unor sisteme funcţionale (de exemplu: eroziune -
transport - acumulare, stãrile de vreme, organizarea
administrativã).
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│2. Citirea şi interpretarea suporturilor grafice şi cartografice │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
2.1 sã analizeze repartiţia spaţialã a elementelor - analiza poziţiei şi localizãrii componentelor geografice;
naturale şi socio-economice - interpretarea informaţiilor cartografice;
- analiza localizãrii componentelor socioeconomice (prin utilizarea
informaţiilor cartografice);
2.2 sã interpreteze corect reprezentãrile - identificarea elementelor componente pe hãrţi;
cartografice referitoare la geografia României - localizarea faptelor specifice;
- transferarea informaţiilor pe suporturi cartografice.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3. Înţelegerea şi utilizarea adecvatã a limbajului de specialitate │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
3.1 sã utilizeze denumiri de bazã în contexte variate - exerciţii de selectare a denumirilor esenţiale;
- exerciţii de grupare şi ierarhizare a terminologiei proprii;
- localizarea pe hartã a denumirilor de bazã;
- notarea corectã a numelor proprii;
3.2 sã aplice termenii de bazã la realitatea - compararea noţiunilor însuşite anterior cu faptele observate direct;
înconjurãtoare: ţarã, unitate de relief, orizont - folosirea unor termeni în situaţii noi.
local.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│4. Observarea şi interpretarea fenomenelor din mediul geografic │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
4.1 sã utilizeze proceduri elementare de observare - exerciţii de observare dirijatã, analizã, cartografiere;
4.3 sã aplice elemente generale la caracteristicile - identificarea componentelor specifice (de exemplu: relieful, apele,
orizontului local şi apropiat aşezãrile etc.);
- prezentare structuratã a elementelor ce caracterizeazã orizontul
apropiat;
- perceperea transformãrilor la scarã.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│5. Formarea de atitudini constructive şi responsabile faţã de mediul înconjurãtor │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
5.1 sã înţeleagã consecinţele distrugerii mediului - identificarea formelor de deteriorare a mediului;
- înţelegerea unor transformãri ireversibile;
- selectarea exemplelor edificatoare;
5.2 sã perceapã transformãrile recente din realitatea - identificarea transformãrilor naturale şi socioeconomice;
geograficã a României - analiza transformãrilor şi identificarea unor soluţii.





CONŢINUTURI

CLASA A VIII - A

România: Poziţie geograficã
Relieful
● Caracteristici generale (trepte şi forme de relief, proporţionalitatea reliefului)
● Unitãţile majore de relief: Carpaţii, dealurile şi podişurile, câmpiile, Lunca şi Delta Dunãrii, Platforma continentalã
Clima
● Factorii genetici
● Elementele climatice, tipuri şi nuanţe de climã
Apele
● Dunãrea şi râurile interioare; lacurile, izvoarele minerale
● Marea Neagrã
Vegetaţia, fauna şi solurile
● Vegetaţia
● Fauna
● Solurile
Populaţia
● Numãrul populaţiei şi evoluţia numericã
● Repartiţia geograficã şi densitatea populaţiei
● Structura populaţiei României
Aşezãrile umane
● Aşezãrile rurale. Tipuri de sate
● Aşezãrile urbane
● Tipuri de oraşe
● Caracterizarea generalã a oraşului Bucureşti
Organizarea administrativ-teritorialã
Activitãţi economice
Agricultura
● Cultura plantelor şi creşterea animalelor
Industria
● Industria energeticã şi industria energiei electrice
● Alte ramuri: industria metalurgicã, industria chimicã, industria lemnului etc
Sectorul terţiar (al serviciilor)
● Cãile de comunicaţii şi transporturile
● Comerţul
● Turismul
● Locul României în economia europeanã şi mondialã
● Caracteristici ale mediului înconjurãtor


STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ





OBIECTIVE CADRU STANDARDE

1. Situarea (localizarea) corectã în spaţiu şi timp a S.1 Raportarea corectã în spaţiu şi timp a elementelor şi fenomenelor
fenomenelor şi proceselor din naturã şi societate geografice de bazã
S.2 Raportarea elementelor din realitate la imaginea lor figuratã
2. Citirea şi interpretarea suporturilor grafice şi S.3 Folosirea informaţiilor din surse cartografice şi grafice în
cartografice prezentarea unei realitãţi geografice
3. Înţelegerea şi utilizarea adecvatã a limbajului de S.4 Realizarea unui discurs coerent, oral sau în scris, pe o temã
specialitate datã
4. Observarea şi interpretarea fenomenelor din mediul S.5 Aplicarea unui algoritm de analizã şi de prezentare a datelor
geografic S.6 Realizarea unei lucrãri bazate pe investigarea proprie a unui
fenomen geografic





┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Programa şcolarã a fost aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei, │
│Cercetãrii şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

ISTORIE

CLASELE a V-a - a VIII-a


Aprobat prin ordinul ministrului
NR. 4698/07.07.2008


Bucureşti, 2008


NOTĂ DE PREZENTARE

Prezentul document conţine Programele şcolare revizuite de Istorie şi se adreseazã profesorilor care predau aceastã disciplinã în gimnaziu, la clasele a V-a - a VIII-a.
Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun şi au în vedere:
- curriculumul nucleu (1 orã/sãpt. pentru clasele a V-a - a VII-a şi cu 2 ore/sãpt. pentru clasa a VIII-a);
- curriculumul nucleu extins (2 ore/sãpt. pentru clasele a V-a - a VII-a) marcat prin asterisc (*).
Premisele revizuirii programelor şcolare sunt urmãtoarele:
- menţinerea, conform planului - cadru de învãţãmânt în vigoare, a plajei orare (cu posibilitatea de a studia disciplina Istorie în 1 - 2 ore/sãpt. la clasele a V-a - a VII-a şi 2 ore/sãpt. la clasa a VIII-a);
- utilizarea modelului de proiectare curricularã centratã pe obiective.
Procesul de revizuire a programelor şcolare pentru Istorie are la bazã şi promoveazã urmãtoarele principii:
- revizuirea programelor şcolare prin descongestionarea acestora: eliminarea unor aspecte care plasau demersul didactic la un nivel prea teoretic şi accentuarea caracterului practic - aplicativ al acestuia;
- dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective şi asigurarea continuitãţii şi a progresiei de la o clasã la alta;
- centrarea pe elev, ca subiect al activitãţii instructiv - educative;
- asigurarea coerenţei şi a progresiei la nivelul disciplinei, precum şi a corelãrii la nivel de arie curricularã;
- compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, prin formarea domeniilor de competenţe cheie, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specificã secolului XXI;
- asigurarea calitãţii educaţiei.
Prin disciplina Istorie, în gimnaziu, se continuã şi se aprofundeazã demersul iniţiat în învãţãmântul primar, în ceea ce priveşte formarea unui cetãţean creativ, cu abilitãţi de comunicare socialã, verbalã şi non-verbalã, având un set de valori care sã-i orienteze activitatea şi care sã coreleze evenimente din trecut cu realitãţile prezentului pentru a contribui, în mod direct, la proiectarea unui viitor favorabil lui şi societãţii în care trãieşte.
"Istoria" reprezintã, în gimnaziu, disciplina care:
- formeazã şi dezvoltã gândirea creativã, prin metodele şi tehnicile specifice de investigare a faptelor istorice;
- contribuie la conştientizarea interdependenţelor dintre identitate şi alteritate, dintre local şi naţional, respectiv global, dintre drepturi şi responsabilitãţi, dintre ideile şi comportamentul propriu şi mediul socioecoomic şi cultural etc.;
- contribuie la construirea unei vieţi de calitate, prin valorile promovate;
- favorizeazã fundamentarea unei culturi generale, necesarã oricãrui cetãţean al unei societãţi democratice.
Pe parcursul celor patru ani de studiu al istoriei, efortul intelectual al elevului este gradat: de la o "introducere" în studiul istoriei (familiarizarea cu domeniul, cu particularitãţile muncii arheologului/istoricului, cu izvoarele istorice şi modalitãţile de interpretare) se trece la o aprofundare a cunoştinţelor şi a capacitãţilor dobândite (creşterea dificultãţii conceptelor utilizate, utilizarea informaţiilor provenite din diferite surse, a deprinderile de comunicare şi de rezolvare de probleme specifice domeniului istoriei şi a ocaziilor de implicare în reconstituirea imaginii trecutului). Astfel curriculum-ul de istorie poate sã contribuie la atingerea obiectivelor ciclurilor curriculare de observare şi de orientare.
În clasele a V-a - a VII-a programa şcolarã îi familiarizeazã pe elevi cu evoluţia omenirii începând din Preistorie şi ajungând în contemporaneitate. Programele şcolare pentru clasele a V-a - a VI-a abordeazã teme referitoare la importanţa oamenilor şi a mediului înconjurãtor în apariţia şi în evoluţia unor civilizaţii din întreaga lume, în timp ce programa şcolarã pentru clasa a VII-a prezintã faptele istorice, considerate relevante pentru epoca modernã şi cea contemporanã. Pe parcursul celor trei ani de studiu teme din istoria românilor sunt integrate istoriei universale. Pentru clasele a V-a - a VII-a sunt obligatorii obiectivele de referinţã, termenii istorice, conceptele, problemele de atins şi conţinuturile care nu au asterisc(*).
În clasa a VIII-a programa şcolarã vizeazã aprofundarea istoriei românilor, abordatã din perspectiva influenţelor reciproce exercitate între spaţiul şi timpul istoric, între planul politic şi cel socio-cultural, între politica internã şi afirmarea în relaţiile internaţionale. Toate obiectivele de referinţã şi conţinuturile specificate în programa şcolarã sunt obligatorii. Pentru clasa a VIII-a toate obiectivele de referinţã şi conţinuturile specificate în programa şcolarã sunt obligatorii.
Programa şcolarã are urmãtoarele componente:
- obiective cadru, urmãrite pe întreg parcursul învãţãmântului gimnazial; având un grad ridicat de generalitate şi complexitate, acestea se referã la formarea unor capacitãţi şi atitudini generate de specificul disciplinei;
- obiective de referinţã, formulând rezultatele aşteptate ale învãţãrii pentru fiecare an de studiu şi urmãrind progresia în formarea de capacitãţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul;
- exemple de activitãţi de învãţare care propun modalitãţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii;
- conţinuturile învãţãrii, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmãreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţã propuse, sunt prezentate sub forma a douã niveluri:
● "termenii, conceptele şi problemele de atins" indicã problemele-cheie ce caracterizeazã o temã şi pot structura acţiunea didacticã;
● "conţinuturile" propun o concretizare a opţiunilor prezentate la nivelul anterior sub forma unei lecţii sau grup de lecţii; acest nivel se aflã cel mai "aproape" de elev. În demersul didactic vor fi integrate conţinuturilor şi Studiile de caz, care reprezintã exemplificãri ale unor teme generale sau ocazii de învãţare prin descoperire în ceea ce priveşte modalitãţile de scriere a istoriei. Lecţiile de sintezã reprezintã elemente de legãturã cu celelalte discipline de studiu din aria "Om şi societate" şi deschiderea spre alte arii curriculare.
- standardele curriculare de performanţã la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţã pentru evaluarea calitãţii procesului de învãţare, la sfârşitul gimnaziului.
Lectura integralã şi personalizatã a programei şcolare şi înţelegerea logicii interne a acesteia reprezintã condiţii indispensabile în vederea bunei desfãşurãri a activitãţii cadrelor didactice, atât în alegerea manualelor şcolare şi în proiectarea activitãţii didactice, cât şi în procesul de elaborare a manualelor şcolare. În cadrul programei, fiecãrui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţã; atingerea obiectivelor de referinţã se realizeazã cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activitãţilor de învãţare recomandate prin programã sau poate propune alte activitãţi adecvate elevilor şi condiţiilor concrete din clasã. Strategiile de lucru propuse trebuie sã ţinã seama de experienţa elevilor la aceastã vârstã şi sã permitã valorizarea pozitivã a acesteia.
Centrarea pe elev, ca subiect al activitãţii instructiv - educative presupune respectarea unor exigenţe ale învãţãrii durabile aşa cum sunt:
- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacitãţii de comunicare a elevilor, care stimuleazã potenţialul creativ al acestora şi dezvoltã atitudini pozitive faţã de sine şi de ceilalţi;
- exersarea lucrului în echipã, a cooperãrii şi/sau a competiţiei;
- realizarea unor activitãţi care stimuleazã curiozitatea pentru studiul istoriei.


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Obiectivele de referinţã şi elementele de conţinut marcate prin asterisc (*) │
│reprezintã elemente ale curriculumului extins şi nu fac obiectul evaluãrilor │
│naţionale. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului în istorie │
│2. Cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice │
│3. Investigarea şi interpretarea faptelor şi a proceselor istorice │
│4. Înţelegerea şi utilizarea adecvatã a limbajului de specialitate │
│5. Stimularea curiozitãţii pentru studiul istoriei şi dezvoltarea atitudinilor│
│ pozitive faţã de sine şi faţã de ceilalţi │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




CLASA A V-A


OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului în istorie │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã alcãtuiascã/sã întocmeascã axe cronologice - exerciţii de alcãtuire a axelor cronologice;
1.2 sã identifice informaţii oferite de hãrţi - exerciţii de lecturã a hãrţilor;
istorice
1.3 sã cunoascã instrumente de mãsurare a timpului - descrierea unor instrumente de mãsurare a timpului.
specifice epocilor studiate
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│2. Cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã identifice şi sã descrie o sursã istoricã - studierea şi descrierea izvoarelor arheologice;
2.2 sã foloseascã informaţii provenite din mai multe - citirea şi comentarea izvoarelor documentare;
surse istorice
*2.3 sã foloseascã datele dintr-un document pentru - *analiza unui document folosind un plan dat.
a-l situa în spaţiu şi timp
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3. Investigarea şi interpretarea faptelor şi proceselor istorice │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã descrie un fapt/proces istoric folosind un - citirea de texte care relateazã despre cauzele unui eveniment
plan dat istoric;
*3.2 sã foloseascã diferite surse de informare în - *exerciţii pentru alcãtuirea planului unei descrieri; alcãtuirea
descrierea unui fapt istoric unei expoziţii cu obiecte vechi.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│4. Înţelegerea şi utilizarea adecvatã a limbajului de specialitate │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã recunoascã termeni istorici în diferite surse - exerciţii pentru identificarea termenilor istorici în texte
de informare diferite;
4.2 sã redacteze scurte lucrãri folosind termenii - exerciţii de redactare.
indicaţi de profesor*
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│5. Stimularea curiozitãţii pentru studiul istoriei şi dezvoltarea atitudinilor pozitive faţã de sine şi faţã de ceilalţi │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã manifeste interes pentru conservarea - relatarea vizitei la un muzeu, arhivã, bibliotecã, expoziţie;
izvoarelor istorice - alcãtuirea unei expoziţii cu obiecte vechi.




CONŢINUTURI


1. INTRODUCERE ÎN STUDIUL ISTORIEI
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- definirea istoriei, izvoarele istoriei;
- omul şi mediul;
- cronologia: definiţie, tipuri (mileniu, secol, deceniu, epocã, erã - î.Hr/d.Hr.).
Conţinuturi:
● Omul şi mediul
● Marile zone de apariţie a civilizaţiei
2. PREISTORIA UMANITĂŢII
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- familie, vecini, relaţii de rudenie, sedentarizare;
- evoluţia uneltelor, a ceramicii şi a aşezãrilor.
Conţinuturi:
● Apariţia, evoluţia şi rãspândirea grupurilor umane
3. CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢII
3.1. ORIENTUL ANTIC
OMUL ŞI MEDIUL
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- agriculturã, pãstorit, meşteşug, *troc, comerţ, cãi de comunicaţie.
Conţinuturi:
● Popoarele Orientului Antic
DE LA ORAŞELE-STATE LA IMPERII
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- oraş-stat, regat, imperiu, dinastie, sclavi;
- proprietatea asupra pãmântului*.
Conţinuturi:
● Reconstituirea istoriei unui oraş-stat
● Regate şi imperii din Orientul Antic
● studiu de caz: Egiptul, Persia, *regatul evreilor
● *Viaţa cotidianã în Orientul Antic
MOŞTENIREA CULTURALĂ A ORIENTULUI ANTIC
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- culturã, scriere, papirus;
- arhitecturã, piramidã, *templu, sculpturã.
Conţinuturi:
● Şcoala, literatura, cunoştinţele ştiinţifice, arta
● studiu de caz: Piramidele
3.2. GRECIA ANTICĂ
OMUL ŞI MEDIUL
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- *epopee, *rãzboi troian, eleni;
- influenţa mediului asupra vieţii şi asupra ocupaţiilor vechilor greci.
Conţinuturi:
● Grecia arhaicã
● studiu de caz: * "Iliada" şi * "Odiseea"
FORMAREA POLIS-ULUI ŞI A DEMOCRAŢIEI. COLONIZAREA GREACĂ
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- polis, democraţie, *strategi, *agora, *acropolã, cetãţean, barbar
- colonizarea.
Conţinuturi:
● Marea colonizare greacã
LUMEA GREACĂ A SECOLULUI AL V-LEA Î.HR
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- modelul democratic şi modelul aristocratic: Atena şi Sparta.
Conţinuturi:
● Rãzboaiele medice
● studiu de caz: Marathon
● Pericle şi epoca sa
● studiu de caz: *O zi în Agora
LUMEA ELENISTICĂ
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- mercenar, *falangã, elenism;
- criza cetãţii greceşti.
Conţinuturi:
● Imperiul macedonean
● studiu de caz: Alexandru cel Mare
CULTURA GREACĂ ŞI ELENISTICĂ
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- artele, ştiinţa, scrierea istoriei;
- teatrul în societatea greacã;
- divinitãţile, sãrbãtorile.
Conţinuturi:
● Descrierea unui templu
● *Descrierea unor sãrbãtori
● *Educaţia, statutul femeii
3.3. LUMEA TRACO-GETO-DACĂ
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- traci, daci, geţi, regalitate;
- cultura materialã şi spiritualã a geto-dacilor.
Conţinuturi:
● Raporturile geto-dacilor cu lumea greacã şi cu cea romanã
● studiu de caz: *Sarmizegetusa
3.4. LUMEA ROMANĂ
OMUL ŞI MEDIUL
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- aşezarea şi locuitorii Italiei în Antichitate;
REPUBLICA ROMANĂ
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- rege, senat, patrician, plebeu;
- *consul, *tribun al poporului, provincie;
- *dictaturã, principe;
- rãzboaiele din peninsulã;
- organizarea primelor provincii;
Conţinuturi:
● Roma: De la regalitate la republicã
● studiu de caz: *Legea celor 12 table
● *Rãzboaiele punice
IMPERIUL ROMAN
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- administraţia, romanizarea;
- *viaţa cotidianã.
Conţinuturi:
● Principatul
● Întinderea şi organizarea Imperiului
CULTURA ROMANĂ
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- *drept roman, artã.
Conţinuturi:
● Influenţa culturii şi a civilizaţiei romane în lume
DECLINUL IMPERIULUI ROMAN
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- anarhie militarã, dominat, patronat, colonat;
- religie oficialã;
- încercãri de reformare a Imperiului.
Conţinuturi:
● Criza Imperiului Roman
● Creştinismul de la Constantin cel Mare la Theodosius I
● Menţinerea Imperiului Roman de Rãsãrit
● studiu de caz: *Constantinopolul
4. GENEZA LUMII ÎN MILENIUL I D.HR.
CONSTITUIREA REGATELOR ROMANO-GERMANE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- noii stãpâni ai pãmântului, regalitatea barbarã, aristocraţie militarã;
- *economie naturalã.
Conţinuturi:
● Formarea de noi popoare europene
● Imperiul Carolingian
ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ. PRIMELE FORMAŢIUNI STATALE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- continuitate, etnogenezã, vlahi;
- *legãturi cu romanitatea sud-dunãreanã, creştinismul;
- limba romanicã, obşti sãteşti, cnezat, voievodat.
Conţinuturi:
● Etnogeneza româneascã
● Primele formaţiuni politice româneşti
LUMEA SLAVĂ
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- limbi slave, *boierime.
Conţinuturi:
● Lumea slavã în secolele VII-X
● studiu de caz: Rusia kieveanã
LUMEA ARABĂ
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- calif/califat, islam, *rãzboi sfânt
Conţinuturi:
● Formarea şi expansiunea statului arab
● *studiu de caz: Mecca


LECŢII DE SINTEZĂ


1. *Viaţa de zi cu zi a copiilor în Antichitate
2. Europa de la cãderea Romei la anul 1000


CLASA A VI-A


OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului în istorie │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã alcãtuiascã axe cronologice folosind - exerciţii de alcãtuire a axelor cronologice;
informaţii diferite
1.2 sã alcãtuiascã hãrţi istorice simple utilizând - exerciţii de completare pe hartã a unor detalii;
adecvat culori şi simboluri
*1.3 sã transpunã în axe cronologice informaţiile - *construire de axe cronologice pe baza surselor istorice.
provenite din surse istorice
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│2. Cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã compare surse istorice de naturã diferitã - observarea şi comentarea unor materiale documentare şi iconografice;
care se referã la acelaşi subiect
2.2 sã selecteze informaţiile oferite de surse - formularea de întrebãri în legãturã cu vestigii istorice din
istorice diferite folosind un plan dat localitate;
- compararea informaţiilor provenite din mai multe surse istorice.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3. Investigarea şi interpretarea faptelor şi proceselor istorice │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
*3.1 sã identifice aspectele vizibile şi aspectele - *comentarea surselor istorice care prezintã cauzele unui eveniment;
ascunse ale schimbãrilor într-un interval de
timp
3.2 sã propunã motivãri pentru acţiunile oamenilor - redactãri pe teme diferite;
din trecut
3.3 sã identifice multitudinea cauzelor unui - dezbatere pe baza surselor istorice indicate.
eveniment istoric

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│4. Înţelegerea şi utilizarea adecvatã a limbajului de specialitate │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã redea prin cuvinte proprii înţelesul - exerciţii de folosire a termenilor istorici;
termenilor istorici studiaţi
4.2 sã selecteze termenii necesari în prezentarea - completarea unor enunţuri lacunare folosind termenii dintr-o listã
unei teme datã;
- construirea de rebus-uri pe o temã istoricã.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│5. Stimularea curiozitãţii pentru studiul istoriei şi dezvoltarea atitudinilor pozitive faţã de sine şi faţã de ceilalţi │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã relateze experienţe rezultate din contactul cu - prezentarea unei excursii tematice;
diferite comunitãţi
*5.2 sã comenteze rolul oamenilor în schimbãrile din - *asumarea rolului unor personaje din istorie.
societate



CONŢINUTURI

1. LUMEA MEDIEVALĂ
OMUL ŞI MEDIUL
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- progrese tehnice;
- orãşenime, atelier meşteşugãresc, breaslã, *manufacturã;
- viaţa cotidianã.
Conţinuturi:
● Satul medieval
● studiu de caz: Descrierea unui sat medieval
● Oraşul medieval: centru meşteşugãresc şi comercial
● studiu de caz: Constantinopol
SOCIETATEA FEUDALĂ
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- proprietatea asupra pãmântului, nobilime, ţãrãnime liberã, ţãrãnime aservitã, domeniu feudal;
- senior, vasal, ierarhie feudalã.
Conţinuturi:
● Societatea medievalã în Europa
BISERICA ÎN EVUL MEDIU
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- mãnãstire;
- cruciadã;
- catolicism şi ortodoxism.
Conţinuturi:
● Marea schismã a bisericii creştine (1054)
● Cruciadele
CULTURA ŞI SOCIETATEA ÎN EVUL MEDIU
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- şcoalã, universitate;
- literaturã medievalã;
- arhitecturã, stiluri (romanic, gotic, bizantin, oriental).
Conţinuturi:
● Literatura medievalã
● studiu de caz: *Cântecul lui Roland
● Arhitectura medievalã
● studiu de caz: Descrierea unei biserici, catedrale, mãnãstiri sau a unui castel medieval
STATUL MEDIEVAL
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- fãrâmiţare feudalã;
- adunarea stãrilor, monarhie;
- suveranitate, suzeranitate, tribut;
- raportul dintre nobilime şi puterea centralã;
- *forme de organizare politicã.
Conţinuturi:
● Organizarea statului în Europa medievalã
● studiu de caz: Franţa, Germania, *Imperiul Bizantin
● Formarea statelor medievale româneşti
● Formarea şi expansiunea Imperiului Otoman
● Studiu de caz: Raporturile Ţãrilor Române cu Poarta în secolul al XV-lea-al XVI-lea
2. NAŞTEREA LUMII MODERNE
EUROPA ÎN EXPANSIUNE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- burghezi, companie comercialã;
- domeniu colonial, conchistador;
- progrese tehnice şi invenţii.
Conţinuturi:
● De la atelierul meşteşugãresc la manufacturã
● Principalele descoperiri geografice şi consecinţele lor
RENAŞTEREA ŞI UMANISMUL
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- umanism, Renaştere;
- afirmarea limbilor naţionale în culturã;
- tiparul.
Conţinuturi:
● Renaşterea în Italia. Influenţe culturale în Europa
REFORMA RELIGIOASĂ ŞI CONSECINŢELE SALE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- reformã religioasã, Contrareforma, reforma bisericii catolice şi consecinţele sale.
Conţinuturi:
● Reforma şi Contrareforma
● Rãzboiul de 30 de ani şi consecinţele sale
3. EPOCA MODERNĂ
EUROPA ÎN SECOLELE XVII-XVIII
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- monarhie absolutistã, monarhie constituţionalã, separarea puterilor în stat, drepturile omului, "Declaraţia Drepturilor".
Conţinuturi:
● Manifestãri ale absolutismului monarhic
● Monarhia constituţionalã din Anglia
● Iluminismul şi reprezentanţii sãi
● studiu de caz: *Voltaire, *J. J. Rousseau, Montesquieu, Iosif al II-lea
REVOLUŢII ALE EPOCII MODERNE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- revoluţie, teroare, dictaturã, loviturã de stat, directorat, consulat;
- imperiul francez.
Conţinuturi:
● Revoluţia americanã
● Revoluţia din Franţa: de la Adunarea Stãrilor Generale la Convenţia Iacobinã
● studiu de caz: "Declaraţia Drepturilor Omului şi Cetãţeanului"
● Franţa de la Consulat la Imperiu
● studiu de caz: Codul lui Napoleon

LECŢII DE SINTEZĂ

1. Cãlãtori şi cãlãtorii în Evul Mediu.
2. Statutul femeii în Evul Mediu.
3. *Viaţa copiilor în Evul Mediu.


CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului în istorie │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
*1.1 sã identifice în surse istorice diferite - *exerciţii de selectare a informaţiilor referitoare la cronologie în
elemente de datare diferite surse istorice;
1.2 sã respecte principiile cronologice în prezentãri - construirea de axe cronologice complexe, grafice şi tablouri
orale şi în scris sinoptice.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│2. Cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
2.1 sã clasifice informaţiile provenite din surse - exerciţii de alcãtuire a unui repertoriu de surse istorice pentru o
istorice temã datã;
2.2 sã foloseascã informaţiile provenite din surse - compararea informaţiilor provenite din surse istorice diferite;
diferite - alcãtuirea planului unei investigaţii istorice pe o temã datã.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3. Investigarea şi interpretarea faptelor şi a proceselor istorice │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
*3.1 sã identifice elementele comune şi diferenţele - *alcãtuirea planului unei dezbateri despre diferite fapte istorice;
legate de mai multe fapte istorice
3.2 sã distingã cauzele şi consecinţele unui fapt - comentarea diferitelor interpretãri date faptelor istorice;
istoric
3.3 sã exprime opinii despre personaje şi evenimente - alcãtuirea de biografii ale personalitãţilor studiate.
istorice
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│4. Înţelegerea şi utilizarea adecvatã a limbajului de specialitate │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
4.1 sã redacteze lucrãri scurte folosind termeni - comentarea efectelor unei exprimãri greşite.
indicaţi
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│5. Stimularea curiozitãţii pentru studiul istoriei şi dezvoltarea atitudinilor pozitive faţã de sine şi faţã │
│de ceilalţi │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
5.1 sã observe stereotipii reciproce manifestate în - dezbaterea unor cazuri reale sau imaginare care implicã stereotipii.
relaţiile dintre grupuri umane



CONŢINUTURI

1. LUMEA LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- stat liberal, *liberalism, democraţie, partid politic, vot cenzitar, vot universal;
- rãspândirea şi impactul ideilor revoluţiei franceze.
Conţinuturi:
● Instituţii politice în Europa la începutul secolului al XIX-lea
2. REVOLUŢIA TEHNOLOGICĂ ŞI EXPANSIUNEA SOCIETĂŢII INDUSTRIALE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- revoluţie industrialã, capitalism, concurenţã, fabricã, lucrãtori industriali, industrie, profit, salariu, socialism, sindicalism, grevã;
- descoperiri ştiinţifice, invenţii tehnice şi consecinţele lor;
- urmãrile revoluţiei industriale şi agrare.
Conţinuturi:
● Revoluţia industrialã şi agrarã
● studiu de caz: *Anglia, *Franţa, *S.U.A, *Germania
3. EUROPA ÎNTRE ABSOLUTISM ŞI LIBERALISM
3.1. RESTAURAŢIE ŞI REVOLUŢIE INTRE 1815-1848
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- mişcare de eliberare naţionalã, restauraţie, "Problema Orientalã";
- forme de acţiune politicã (conspiraţii, memorii, revoluţii).
Conţinuturi:
● Congresul de la Viena; Sfânta Alianţã şi eşecul politicii sale
● studiu de caz: *Grecia (1821-1829)
● Românii în contextul raporturilor internaţionale în Sud-Estul Europei
● studiu de caz: *Revoluţia de la 1821
● studiu de caz: *Statutul Transilvaniei în Imperiul Habsburgic
3.2. REVOLUŢIA DIN 1848-1849 ÎN EUROPA
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- revoluţie socialã, program revoluţionar, revoluţie naţionalã, guvern provizoriu, imperiu multinaţional;
- *naşterea ideologiilor naţionale.
Conţinuturi:
● Dimensiuni ale revoluţiilor: revoluţia în Franţa, revoluţia în Imperiul Habsburgic
● studiu de caz: *Germania, *Italia.
4. STAT ŞI NAŢIUNE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- naţiune, stat naţional, unificare politicã, unitate naţionalã, independenţã;
- cãi şi mijloace de unificare politicã şi statalã.
Conţinuturi:
● Noi state naţionale şi multinaţionale
● studiu de caz: Italia, Germania, *S.U.A., Austro-Ungaria
5. CIVILIZAŢIA LA RĂSCRUCE DE SECOLE
5.1. ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- modernizare;
- noile descoperiri ştiinţifice şi tehnice şi consecinţele lor;
- *modernizarea societãţii.
Conţinuturi:
● Tehnica în slujba rãzboiului
● Oameni de ştiinţã şi descoperirile lor
● studiu de caz: *Louis Pasteur şi medicina, *T.A. Edison şi electricitatea, *A.G. Bell şi telefonul
5.2. ARTĂ ŞI SOCIETATE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- academie, ateneu, bibliotecã naţionalã;
- rolul culturii în societate.
Conţinuturi:
● Viaţa cotidianã reflectatã în artã şi literaturã
● studiu de caz: Personalitãţi ale culturii
6. PRIMUL RĂZBOI MONDIAL ŞI URMĂRILE SALE
6.1. CRIZE ŞI CONFLICTE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- neutralitate, rãzboi total, principiul autodeterminãrii;
- alianţele politico-militare şi urmãrile lor.
Conţinuturi:
● Harta politicã a lumii la începutul secolului al XX-lea; principalele zone de conflict
● studiu de caz: Statutul internaţional al României (1878-1914)
6.2. PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- rãzboi mondial, rãzboi fulger;
- pretextul şi cauzele rãzboiului;
Conţinuturi:
● Un nou mod de purtare a rãzboiului
● studiu de caz: Viaţa cotidianã în perioada rãzboiului
● Planuri de reorganizare a lumii şi urmãrile rãzboiului
● studiu de caz: "Cele 14 puncte"
● studiu de caz: Harta lumii dupã conferinţele din 1919-1922
7. DEMOCRAŢIE ŞI TOTALITARISM (1922-1939)
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- democraţie, emanciparea femeii, *crizã economicã, comunism, fascism, *nazism, antisemitism, revizionism, *conciliatorism;
- parlamentarism şi autoritarism politic;
- eşecul menţinerii pãcii.
Conţinuturi:
● State democratice şi state totalitare
● studiu de caz: *Franţa, *Marea Britanie, *U.R.S.S., *Germania, *Italia
● Tensiunile internaţionale şi crize politico-diplomatice
● studiu de caz: Mari diplomaţi *N.Titulescu, *L. Barthou
● studiu de caz: *Munchen (1938), *Pactul sovieto-german (1939)
8. AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- Axa, Naţiunile Unite, *ultimatum, lagãr de muncã forţatã, lagãr de exterminare, Holocaust, mişcare de rezistenţã, capitulare necondiţionatã;
- dimensiunile rãzboiului (economicã, politicã, ideologicã, militarã).
Conţinuturi:
● Operaţiuni militare şi victoria Naţiunilor Unite
● studiu de caz: Mişcarea de rezistenţã antifascistã
● Sfârşitul rãzboiului şi Conferinţa de pace de la Paris (1947)
9. LUMEA POSTBELICĂ ŞI PROBLEMELE SALE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- "democraţie popularã", "rãzboi rece";
- evoluţii economice şi politice.
Conţinuturi:
● Instaurarea sistemului totalitar în Europa de Est - statele comuniste
● studiu de caz: Rezistenţa faţã de regimul comunist
● Europa divizatã - Rãzboiul rece şi urmãrile sale
● studiu de caz: *Planul Marshall, *Statutul Berlinului (1948-1989)
● studiu de caz: Declaraţia universalã a drepturilor omului (1948)
● Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa
10. LUMEA LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI III
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- economie de piaţã, *competiţie economicã, progres tehnologic, NATO, Uniunea Europeanã, globalizare;
- societate civilã, mişcare civicã, stat de drept, drepturile omului;
- criza sistemului comunist; societãţile în tranziţie: rolul instituţiilor politice şi al statului.
Conţinuturi:
● Istoric, valori şi instituţii europene
● studiu de caz: Anul 1989 în Europa.
● studiu de caz: *Integrarea europeanã şi atlanticã.
LECŢIE DE SINTEZĂ
1. Europa şi lumea extraeuropeanã în epoca modernã.
2. Este istoria magistra vitae?


CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului în istorie │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
1.1 sã identifice duratele variate ale timpului - construirea de axe cronologice, grafice şi tabele sinoptice;
istoric
1.2 sã analizeze hãrţi care prezintã spaţii istorice - elaborarea unui comentariu folosind o cronologie prestabilitã;
în diferite perioade de timp
1.3 sã transpunã informaţii istorice pe hartã - construirea de hãrţi istorice simple.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│2. Cunoaşterea şi identificarea surselor istorice │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
2.1 sã foloseascã tehnici de analizã a documentului - exerciţii de lecturã criticã a diferitelor tipuri de surse istorice;
scris şi a celui iconic
2.2 sã identifice sursele de informaţie care pot - utilizarea dicţionarelor, a culegerilor de documente, a
susţine o investigaţie istoricã enciclopediilor pentru înregistrarea referinţelor bibliografice;
- comentarea influenţei unor descoperiri istorice asupra faptelor
istorice.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3. Investigarea şi interpretarea faptelor şi proceselor istorice │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
3.1 sã analizeze un eveniment, personaj sau fapt - utilizarea de surse de informare diferite pentru analiza unui fapt
istoric pornind de la diferite surse de sau proces istoric;
informaţii
3.2 sã realizeze tabloul unei perioade istorice - folosirea de surse pentru identificarea unor aspecte referitoare la
identificând schimbãrile intervenite schimbãrile istorice
3.3 sã formuleze planul unei investigaţii istorice - discuţii în grup pentru realizarea planului unei cercetãri;
simple
3.4 sã identifice elementele comune şi diferenţele - comentarea diferitelor interpretãri date faptelor istorice.
referitoare la mai multe fapte istorice
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│4. Înţelegerea şi utilizarea adecvatã a limbajului de specialitate │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
4.1 sã identifice semnificaţia unor termeni istorici - exerciţii de folosire adecvatã a terminologiei istorice;
în funcţie de context
4.2 sã selecteze şi sã foloseascã adecvat termenii - consultarea unor surse variate de informaţii;
proveniţi din analiza surselor istorice
4.3 sã foloseascã în contexte noi termenii istorici - alcãtuirea planului unei dezbateri despre diferite fapte istorice.
învãţaţi
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│5. Stimularea curiozitãţii pentru studiul istoriei şi dezvoltarea atitudinilor pozitive faţã de sine şi faţã de ceilalţi │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
5.1 sã se raporteze critic la opiniile altora şi - discuţii în grup în scopul realizãrii planului unor activitãţi;
sã-şi revizuiascã propriile opinii în funcţie de - exersarea unor roluri specifice în activitatea de grup;
context
5.2 sã-şi dezvolte încrederea faţã de capacitatea - asumarea de sarcini diferite în timpul participãrii la diferite
proprie de investigaţie proiecte.



CONŢINUTURI


1. INTRODUCERE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- istoriografie, demografie;
- mediul geografic şi oamenii;
- unitate şi diversitate în civilizaţia spaţiului românesc.
Conţinuturi
● Mediul şi oamenii
● studiu de caz: Rolul Carpaţilor şi al Mãrii Negre în istorie
● Duratele timpului istoric
2. CIVILIZAŢII PREISTORICE ŞI ANTICE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- cultura arheologicã, arta preistoricã;
- guvernator, dava, romanizare, urbanizare;
- sincretism religios, daci liberi.
Conţinuturi
● Civilizaţii preistorice
● Geto-dacii şi contactele cu lumea mediteraneanã
● Regalitate şi religie
● Integrarea geto-dacilor în lumea romanã
3. ROMANITATEA ORIENTALĂ ÎN MILENIUL MARILOR MIGRAŢII
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- sedentari şi migratori;
- creştinism, continuitate, etnogenezã;
- romanitatea orientalã.
Conţinuturi
● Romanitate şi creştinism
● Autohtoni şi migratori. Aşezarea ungurilor în Panonia
● Formarea poporului român şi a limbii române
4. Statul medieval şi instituţiile sale
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- cnezat, voievodat, descãlecat, "ţarã";
- domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie;
- "oastea cea mare";
- adunarea ţãrii, comitat, ţinut, judeţ, district, scaun.
Conţinuturi:
● Formaţiuni politice româneşti şi statele vecine
● Transilvania de la voievodat la principat
● Întemeierea statelor medievale Ţara Româneascã, Moldova, Dobrogea
5. LUMEA RURALĂ ŞI LUMEA URBANĂ ÎN EVUL MEDIU
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- satul, "obiceiul pãmântului", robie;
- târg.
Conţinuturi:
● Lumea oraşului:
● studiu de caz: Organizarea unei comunitãţi urbane - Sighişoara. Cetãţi şi târguri medievale - Câmpulung
● studiu de caz: Organizarea obştii. O zi din viaţa unui ţãran şerb
6. ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎNTRE DIPLOMAŢIE ŞI CONFRUNTARE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- suzeranitate, vasalitate.
- Statutul internaţional al Ţãrilor Române în secolele al XV-lea - al XVIII-lea.
Conţinuturi:
● Voievozii români în lupta antiotomanã: Mircea cel Bãtrân, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul
● Anul 1600 - Mihai Viteazul
● Politicã şi diplomaţie în secolele XVII-XVIII: Matei Basarab, Vasile Lupu, Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir
● studiu de caz: Românii în viziunea cãlãtorilor strãini
7. CULTURA MEDIEVALĂ ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- letopiseţ, limbi de culturã, arhitecturã;
- Ţãrile Române - spaţiu multicultural;
- mãnãstirile - centre de culturã.
Conţinuturi:
● Cronicari, cãrturari şi cartea în spaţiul românesc
● Arta ecleziasticã şi laicã
8. SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ÎNTRE TRADIŢIE ŞI MODERNITATE (SECOLUL AL XVIII-LEA - PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA)
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- iluminism, reforme, bisericã unitã, naţiune,
- principiul separãrii puterilor în stat;
- tendinţe de modernizare în societatea româneascã;
- începuturile formãrii naţiunii moderne.
Conţinuturi:
● Regimul habsburgic şi mişcarea de emancipare politico-socialã în Transilvania
● Regimul fanariot în Moldova şi în Ţara Româneascã
● Chestiunea orientalã şi Principatele Romane
● studiu de caz: Anul 1821 în istoria românilor
● Regulamentele Organice
9. CONSTITUIREA ROMÂNIEI MODERNE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- "partidã naţionalã", locotenenţa domneascã, adunãri ad-hoc, secularizare;
- constituţie, monarhie constituţionalã, partide politice, vot censitar;
- constituirea statului naţional român;
- orientãri în politica externã;
- mişcarea de emancipare în teritoriile româneşti aflate sub dominaţie strãinã.
Conţinuturi:
● Revoluţia din 1848-1849
● Unirea Principatelor Române şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza
● Începuturile vieţii politice moderne în România
● studiu de caz: Constituţia din 1866
● Românii din Basarabia, Bucovina şi Transilvania
● studiu de caz: Memorandum-ul
● Cucerirea independenţei de stat şi unirea Dobrogei
● Rãzboiul pentru întregirea naţionalã
● Formarea statului naţional unitar
● studiu de caz: Rezoluţia de la Alba Iulia
10. CULTURA NAŢIONALĂ ÎN SECOLUL AL XIX-LEA
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- curente şi instituţii culturale: Astra; Academia;
- accentuarea influenţelor occidentale în cultura românã;
- afirmarea conştiinţei naţionale; cultura minoritãţilor.
Conţinuturi:
● Învãţãmânt, literaturã şi artã în spaţiul românesc
● studiu de caz: Mihai Eminescu, Ateneul Român
● Contribuţii ale românilor la dezvoltarea ştiinţei şi a tehnicii
11. ROMÂNIA ÎNTRE DEMOCRAŢIE ŞI AUTORITARISM
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- vot universal, regenţã;
- cenzurã, dictat, regim autoritar, dictaturã militarã, partid unic;
- democraţia interbelicã şi problemele ei;
- forme politice autoritariste în deceniile patru şi cinci ale secolului al XX-lea.
Conţinuturi:
● România dupã Marea Unire
● studiu de caz: Integrarea provinciilor româneşti şi statutul minoritãţilor
● Monarhia şi partidele politice în România interbelicã
● studiu de caz: Constituţia din 1923
● România în al Doilea Rãzboi Mondial
● studiu de caz: "Anul 1940"
● studiu de caz: Tragedia evreilor şi a rromilor în perioada 1938-1944
12. ROMÂNIA DUPĂ AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare forţatã, "revoluţie culturalã", poliţie politicã;
- deportare, muncã forţatã, lagãr de muncã, deţinuţi;
- democraţie, societate civilã, practici democratice, constituţie; statutul minoritãţilor;
- instituţii şi mecanisme de exercitare a puterii politice, * "reeducare", represiunea comunistã, opozanţi şi disidenţe, rezistenţa anticomunistã, destalinizare şi desovietizare;
- etapele regimului comunist;
- revenirea la instituţiile democratice.
Conţinuturi:
● Evoluţii specifice ale regimului comunist 1945-1989
● Decembrie 1989. Context şi consecinţe
● Revenirea la democraţie
● studiu de caz: Constituţia din 1991

LECŢII DE SINTEZĂ

- Programul politic paşoptist şi crearea României moderne
- România şi sistemul de la Versailles
- Viaţa cotidianã în perioada interbelicã


STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ






OBIECTIVE CADRU STANDARDE

1. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a S.1 Utilizarea informaţiilor provenite din hãrţi şi axe cronologice
spaţiului în istorie în comentarea unui fapt istoric
2. Cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice S.2 Folosirea de surse istorice multiple pentru a comenta un
eveniment şi/sau un proces istoric
3. Investigarea şi interpretarea faptelor şi a S.3 Identificarea unor analogii între evenimente din trecut şi
proceselor istorice situaţii prezente
S.4 Comentarea elementelor comune şi a diferenţelor legate de mai
multe fapte istorice
4. Înţelegerea şi utilizarea limbajului de S.5 Prezentarea unor fapte şi procese istorice folosind modalitãţi
specialitate diferite de comunicare
S.6 Raportarea criticã la opiniile altora şi revizuirea propriilor
opinii în funcţie de context



VOLUMUL II



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Programa şcolarã a fost aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei, │
│Cercetãrii şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ



RELIGIE

CULTUL ORTODOX

CLASELE A V-A - A VIII-A


BUCUREŞTI, 2008


Aprobat prin ordinul ministrului
NR. 4698/07.07.2008


NOTĂ DE PREZENTARE

Prezentul document conţine Programele şcolare revizuite de Religie - Cultul Ortodox şi se adreseazã profesorilor care predau aceastã disciplinã în gimnaziu, la clasele a V-a - a VIII-a.
Programa şcolarã de Religie - Cultul Ortodox vizeazã formarea elevilor în spiritul valorilor moral-creştine care sã stea la baza concepţiei asupra relaţiei Dumnezeu-om, om-semeni şi, nu în ultimul rând, la baza atitudinilor faţã de propria persoanã. Programa urmãreşte sã vinã în întâmpinarea dorinţei de cunoaştere a elevilor, cât şi a idealurilor Bisericii Ortodoxe în ceea ce priveşte educaţia tinerilor în spiritul credinţei.
Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun.
Revizuirea programei de Religie - Cultul Ortodox a avut în vedere urmãtoarele aspecte:
- descongestionarea programelor şcolare;
- abordarea religiei dintr-o perspectivã ecumenicã;
- utilizarea modelului de proiectare curricularã centratã pe obiective, dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective, asigurarea continuitãţii şi a progresiei de la o clasã la alta;
- asigurarea calitãţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe - cheie, îndeosebi a competenţelor interpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifice secolului XXI.
- asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin corelarea cu schimbãrile intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare.
Structura programei cuprinde: obiective-cadru, obiective de referinţã, exemple de activitãţi de învãţare, conţinuturi specifice fiecãrui an de studiu şi standarde curriculare de performanţã:
- obiectivele cadru, urmãrite pe întreg parcursul învãţãmântului gimnazial, având un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referã la formarea unor capacitãţi şi atitudini generate de specificul disciplinei. Acest set de obiective cadru este comun pentru programele şcolare de Religie ale tuturor celorlalte culte.
- obiectivele de referinţã, formulând rezultatele aşteptate ale învãţãrii pentru fiecare an de studiu şi urmãrind progresia în formarea de capacitãţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul; în prezenta programã s-au efectuat o serie de schimbãri la nivelul obiectivelor de referinţã, cu scopul de a asigura o mai bunã corelare a acestora la nivelul claselor a V-a - a VIII-a şi o formulare explicitã, în termeni concreţi, observabili şi mãsurabili, care sã constituie un sprijin real în evaluarea elevilor.
- exemplele de activitãţi de învãţare, care propun modalitãţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii; modificãrile realizate la nivelul unor exemple de activitãţi de învãţare au scopul a accentua valorificarea experienţei concrete a elevilor în activitãţile didactice şi integrarea unor strategii de predare-învãţare diverse. Pe baza exemplelor propuse de programa şcolarã, cadrul didactic poate elabora exemple de învãţare variate, adecvate specificului fiecãrei situaţii de învãţare.
- conţinuturile învãţãrii, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmãreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţã propuse;
- standardele curriculare de performanţã la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţã pentru evaluarea calitãţii procesului de învãţare, la sfârşitul gimnaziului.
Proiectarea activitãţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie sã fie precedate de lectura integralã a programei şcolare şi de urmãrirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecãrui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţã; atingerea obiectivelor de referinţã se realizeazã cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activitãţilor de învãţare recomandate prin programã sau poate propune alte activitãţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasã. Strategiile de lucru propuse trebuie sã ţinã seama de experienţa elevilor la aceastã vârstã şi sã permitã valorizarea pozitivã a acesteia.
Centrarea pe elev, ca subiect al activitãţii instructiv - educative presupune respectarea unor exigenţe ale învãţãrii durabile aşa cum sunt:
- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacitãţii de comunicare, de manifestare a spiritului ecumenic, deschis, critic, tolerant şi creativ;
- exersarea lucrului în echipã, a cooperãrii şi/sau a competiţiei;
- realizarea unor activitãţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul comunitãţii), prin care elevii sunt implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unei strategii de rezolvare a unei probleme din colectivul din care fac parte, din şcoalã sau din comunitate.
Menţionãm cã revizuirile au avut caracter uniform la nivelul programelor şcolare ale tuturor cultelor.


OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi │
│ desãvârşirii omului │
│2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor │
│ religioase │
│3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi │
│ a istoriei Bisericii │
│4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament │
│ moral-religios │
│5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de │
│ alte credinţe şi convingeri │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã conştientizeze importanţa şi necesitatea - participarea la slujbele Sfintelor Taine;
primirii Sfintelor Taine în vederea mântuirii - exerciţii de dialog pe o temã datã;
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã desprindã semnificaţia globalã a unui text cu - exerciţiu de povestire a unor texte biblice;
conţinut religios - dialog pe baza unui text religios;
- alcãtuirea de rezumate ale textelor religioase;
2.2 sã defineascã şi sã utilizeze în mod adecvat - exemple de definire a termenilor istorici;
concepte referitoare la Istoria Bisericii - completare de enunţuri lacunare, rebusuri;
- redactarea de scurte compuneri dupã un plan dat şi cu utilizarea
termenilor învãţaţi
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã identifice mesajul religios moral din pildele - exerciţii de selectare a simbolurilor şi a semnificaţiei pildelor
Mântuitorului Mântuitorului din textele biblice;
- discutarea mesajelor pildelor şi raportarea acestora la viaţa
personalã;
3.2 sã conştientizeze importanţa sãrbãtorilor - prezentarea calendarului creştin ortodox;
creştine - observarea icoanelor sãrbãtorilor studiate;
- identificarea sãrbãtorilor dupã icoanã
- enumerarea sãrbãtorilor împãrãteşti
- vizitarea bisericilor sau a mãnãstirilor pentru discuţii despre
sãrbãtori
- dialog pe baza modului de petrecere a sãrbãtorii de duminicã
3.3 sã descrie principalele evenimente legate de - integrarea evenimentelor religioase creştine în istoria omenirii;
începutul Bisericii creştine, pe plan universal - utilizarea hãrţii pentru localizarea evenimentelor religioase;
şi în ţara noastrã - realizarea de tabele cronologice cu principalele evenimente din
istoria Bisericii primare;
- vizionarea şi comentarea de filme cu subiect religios;
- lecturarea şi comentarea unor texte literare cu subiect religios;
- exerciţii de analizã şi comentare a schimbãrilor aduse de creştinism
în istorie.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea comportamentului moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã integreze în comportamentul propriu - discutarea de cazuri reale sau imaginare;
învãţãturile desprinse din pildele studiate - jocul de rol: dramatizarea unor pilde;
4.2 sã evidenţieze care sunt datoriile unui creştin - discutarea în grup a unor norme de comportament religios-moral;
faţã semenii de acasã şi faţã de semenii din - studiu de caz;
bisericã, şcoalã, societate, faţã de naturã - lecturarea unor povestiri despre creaţia divinã.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã accepte existenţa unor valori religios morale - descrierea şi compararea tipurilor de atitudini religios morale;
şi în alte convingeri religioase - studiul de caz (discutarea în grup în scopul soluţionãrii de
situaţii problemã);
- iniţierea de acţiuni de întrajutorare.
5.2 sã descrie şi sã compare tipuri de comportament - exerciţii de dialog pe tema rolului rugãciunilor pentru semeni;
vizând relaţiile cu semenii, pornind de la - discuţii în grup în scopul soluţionãrii unor situaţii speciale
situaţii concrete apãrute în clasã;
- exerciţii de dialog pe tema comportamentului acasã, în bisericã, în
şcoalã, în societate



CONŢINUTURI

I. Credinţa creştinã
1. Sfintele Taine. Botezul
2. Sfânta Tainã a Mirungerii
3. Sfânta Tainã a Spovedaniei
4. Sfânta Tainã a Împãrtãşaniei
II. Mântuitorul Hristos - Învãţãtorul desãvârşit
1. Dragostea faţã de aproapele - Pilda Samarineanului milostiv
2. Faptã şi rãsplatã - Pilda bogatului nemilostiv şi a sãracului Lazãr
3. Rugãciunea curatã - Pilda vameşului şi fariseului
4. Sã fim prevãzãtori - Pilda celor zece fecioare
III. Sfinţirea timpului
1. Despre sãrbãtori - împãrţirea şi importanţa lor
2. Duminica - sãrbãtoare sãptãmânalã a creştinilor
3. Sãrbãtorile împãrãteşti
IV. Biserica în primele veacuri creştine
1. Întemeierea Bisericii Creştine. Rãspândirea creştinismului
2. Rãspândirea creştinismului pe teritoriul ţãrii noastre. Sfântul Apostol Andrei
V. Spiritualitate şi viaţã creştinã
1. Creştinul acasã şi în bisericã
2. Creştinul în şcoalã şi în societate
3. Natura - darul lui Dumnezeu pentru oameni
Ore la dispoziţia profesorului pentru marile sãrbãtori creştine:
1. Naşterea Domnului
2. Învierea Domnului
(colinde, scenete, serbãri religioase, lecturi moral-religioase, audiţii muzicale)


CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã explice importanţa Tainelor Preoţia, Cununia - exerciţii de dialog pe tema rolului preotului în viaţa omului, de
şi Maslul în viaţa creştinã la naştere pânã la moarte;
- exemplificarea unor situaţii concrete din care sã rezulte importanţa
cãsãtoriei;
- participarea la slujbele Sfintelor Taine;
- învãţarea salutului şi a modului de adresare cãtre un preot.
1.2 sã analizeze minunile Mântuitorului ca semne ale - lecturarea şi comentarea textelor biblice;
dumnezeirii şi ale dragostei Sale faţã de oameni - descrierea motivelor care stau la baza sãvârşirii minunilor;
- analiza comparativã a unor situaţii;
- consultarea unor lucrãri de referinţã.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã realizeze cu cuvinte proprii comentarii - analiza textului;
pe baza unor texte din Sfânta Scripturã - identificarea elementelor esenţiale dintr-un text dat;
2.2 sã formuleze opinii personale în aprecierea unor - dezbateri colective asupra unor texte şi situaţii concrete;
situaţii cu conţinut religios moral - formularea de argumente pro şi contra asupra unor situaţii concrete.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã analizeze mesajul moral-religios din Minunile - lecturarea şi comentarea minunilor biblice;
Mântuitorului - relatarea şi discutarea unor întâmplãri cu conţinut moralizator;
3.2 sã înţeleagã implicaţiile Sfinţilor Împãraţi - observarea şi discutarea de imagini cu subiect religios;
Constantin şi Elena în dezvoltarea ulterioarã a - exerciţii de identificare a cauzelor şi condiţiilor istorice în care
Bisericii creştine s-a promulgat evenimentul analizat;
- discutarea principalelor transformãri survenite în istorie în urma
evenimentului analizat;
3.3 sã înţeleagã cã sãrbãtorile sunt "popasuri - dezbatere asupra importanţei Sinoadelor în formularea învãţãturi de
duhovniceşti" în viaţa creştinã credinţã şi adoptarea sistemului de conducere în Bisericã;
- exerciţii de clasificare a sãrbãtorilor în funcţie de diferite
criterii;
- discuţii referitoare la modalitãţile specifice de celebrare a
sãrbãtorilor;
- descrierea tradiţiilor locale în celebrarea unor sãrbãtori
3.4 sã descrie regulile de respectare a sãrbãtorilor - discuţii asupra importanţei evenimentului care a dus la stabilirea
bisericeşti şi a tradiţiilor religioase unei anumite sãrbãtori;
- interpretarea simbolicã a sãrbãtorii religioase;
- precizarea modului de cinstire a sãrbãtorilor;
- exerciţii de dialog pe tema abaterilor de la modul de celebrare
tradiţionalã a sãrbãtorilor creştine;
- prezentarea caracteristicilor unor tradiţii şi obiceiuri prin
utilizarea mijloacelor audiovizuale;
- organizarea de serbãri cu ocazia marilor sãrbãtori creştine;
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea comportamentului moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã înţeleagã valoarea martiriului pentru - lecturarea unor pasaje din vieţile martirilor;
întãrirea Bisericii creştine - dezbateri pe tema rolului martiriului
4.2 sã recunoascã importanţa modelelor spirituale din - realizarea unor profiluri spirituale ale unor personalitãţi din
Istoria Bisericii în formarea caracterului Istoria Bisericii;
moral-religios - consultarea unor lucrãri de referinţã.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã aplice exemplul Samarineanului milostiv (Iisus - organizarea de acţiuni în comun cu scop caritabil.
Hristos) în relaţiile cu cei de alte credinţe



CONŢINUTURI

I. Credinţa creştinã
1. Rugãciunea Domneascã. Cele şapte cereri
2. Sfânta Tainã a Cununiei
3. Sfânta Tainã a Preoţiei
4. Taina Sfântului Maslu
II. Iisus Hristos - Mântuitorul lumii
1. Hristos binecuvânteazã familia - Minunea din Cana Galileii
2. Rãsplata credinţei şi a ascultãrii - Pescuirea minunatã
3. Binefacere şi recunoştinţã - Vindecarea celor zece leproşi
4. Stãruinţa în rugãciune - Femeia canneancã
III. Sfinţirea timpului
1. Postul în viaţa noastrã
2. Maica Domnului
3. Sãrbãtorile în cinstea sfinţilor
IV. Biserica în primele veacuri creştine
1. Martiriul primilor creştini
2. Martiri creştini în Dacia, în sec. III - IV
3. Sfinţii Împãraţi Constantin şi mama sa, Elena
V. Spiritualitate şi viaţã creştinã
1. Curajul mãrturisirii: Sf. Ioan Botezãtorul
2. Credinţã şi jertfã: Sfântul Mare Mucenic Gheorghe
3. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir
Ore la dispoziţia profesorului pentru marile sãrbãtori creştine:
1. Naşterea Domnului
2. Învierea Domnului
(colinde, scenete, serbãri religioase, lecturi moral-religioase, audiţii muzicale)


CLASA A VII-A




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã argumenteze cã Dumnezeu a creat lumea din - lecturarea şi explicarea textului biblic privitor la creaţie;
iubire şi îi poartã de grijã - comentarea teoriilor ştiinţifice privind apariţia lumii şi a omului;
- argumentare biblicã;
- realizarea unui eseu pe tema providenţei divine;
- vizionarea unor filme documentare;
1.2 sã analizeze minunile Mântuitorului ca semne ale - lecturarea şi comentarea textelor biblice;
dumnezeirii şi ale dragostei Sale faţã de oameni - descrierea motivelor care stau la baza sãvârşirii minunilor;
- analiza comparativã a unor situaţii;
- consultarea unor lucrãri de referinţã.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã explice învãţãtura creştinã prin cuvinte - exerciţii de selectare a sensului corect al termenilor şi de
proprii utilizare a lor în contexte diferite;
- consultarea unor lucrãri de referinţã;
2.2 sã utilizeze, pentru elaborarea unor texte - exerciţii de analizã a unui text religios;
proprii, termenii religioşi învãţaţi - realizarea de eseuri cu subiect religios;
- utilizarea dicţionarelor.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 Liturghie este centrul cultului ortodox - exerciţii de interpretare a simbolisticii Sf. Liturghii;
- participarea la slujba Sf. Liturghii;
- audiţia şi învãţarea unor cântãri din Sf. Liturghie;
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea comportamentului moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã explice mesajele desprinse din Fericiri şi - prezentarea şi explicarea Fericirilor;
modalitãţile de aplicare a lor în viaţa personalã - exerciţii de identificare a virtuţilor din textul Fericirilor;
- argumentare biblicã;
- dialog pe tema aplicãrii învãţãturilor din Fericiri în contextul
actual;
4.2 sã argumenteze importanţa participãrii active la - exerciţii de dialog pe tema problemelor sociale;
viaţa comunitãţii creştine - discuţii pe tema nemuririi sufletului şi a comuniunii cu cei
adormiţi;
- analiza consecinţelor întemeierii locaşurilor de asistenţã socialã;
- dezbateri pe tema importanţei participãrii la slujbele Bisericii şi
la acţiuni de caritate.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã descrie acţiuni concrete care exprimã - organizarea de întruniri cu tineri de diferite convingeri şi
dragostea faţã de semeni credinţe;
- exerciţiu de rugãciune în comun;
- participarea la acţiuni de caritate realizate de membrii comunitãţii
şi/sau ai altor confesiuni.



CONŢINUTURI

I. Credinţa creştinã
1. Dumnezeu se descoperã oamenilor. Sfânta Scripturã şi Sfânta Tradiţie
2. Crearea lumii
3. Purtarea de grijã a lui Dumnezeu faţã de lume
II. Iisus Hristos - Învãţãtor şi Mântuitor
1. Puterea credinţei şi a prieteniei - Vindecarea slãbãnogului din Capernaum
2. Hristos, Lumina lumii: Vindecarea orbului din naştere
3. Atotputernicia lui Dumnezeu - Învierea lui Lazãr
4. Cãinţã şi iertare - Pilda fiului risipitor
5. Bogãţia darurilor lui Dumnezeu - Pilda talanţilor
III. Exprimarea învãţãturii creştine
1. Rugãciunea în viaţa creştinului
2. Sfânta Liturghie - întâlnirea cu Hristos
IV. Trãirea învãţãturii creştine
1. Legea cea nouã - Fericirile
2. Faptele bune - roade ale virtuţilor
3. Faptele rele - încãlcãri ale voii lui Dumnezeu
V. Spiritualitate şi viaţã creştinã
1. Iubirea prin fapte: ajutorarea celor aflaţi în suferinţã
2. Sfinţii Trei Ierarhi - modele ale iubirii faţã de semeni
Ore la dispoziţia profesorului pentru marile sãrbãtori creştine:
1. Naşterea Domnului
2. Învierea Domnului
(colinde, scenete, serbãri religioase, lecturi moral-religioase, audiţii muzicale)


CLASA A VIII-A




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
1.1 sã evidenţieze învãţãtura despre Sfânta Treime - prezentarea învãţãturii despre Dumnezeu - Tatãl, Dumnezeu - Fiul,
din Crez Dumnezeu - Sfântul Duh, Bisericã şi Judecatã;
- exerciţii de dialog privind necesitatea îndeplinirii condiţiilor
mântuirii;
- exerciţiu de dialog pe tema posibilitãţii mântuirii celor de alte
credinţe;
- lectura şi comentarea textelor biblice privind Judecata;
- argumentare biblicã şi patristicã;
- consultarea unor lucrãri de referinţã;
1.2 sã înţeleagã semnificaţia şi importanţa - exerciţii de identificare a învãţãturilor cuprinse în Crez;
simbolului de credinţã - exerciţii de dialog pe baza învãţãturilor de credinţã cuprinse în
Crez;
1.3 sã sintetizeze valoarea credinţei şi - lecturarea şi interpretarea textelor biblice referitoare la teme
recunoştinţei din textele biblice referitoare la precizate;
minunile Mântuitorului - exerciţiu de comparare între revelaţia autenticã şi falsa revelaţie
(fenomene paranormale, profeţii false, horoscop);
- argumentare biblicã şi patristicã.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
2.1 sã utilizeze în diferite contexte expresiile şi - crearea şi completarea unor rebusuri;
noţiunile religioase nou învãţate, realizând - realizarea de eseuri pe teme religioase şi/sau interdisciplinare;
corelaţii interdisciplinare (istorie, literaturã, - utilizarea dicţionarelor;
muzicã, geografie, artã) - alcãtuirea fişelor de lucru.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
3.1 sã prezinte caracteristicile Bisericii ca locaş - descrierea principalelor materii şi obiecte de cult;
de închinare pentru creştini - dialog pe bazã de imagini reprezentând pãrţile componente ale unei
biserici
- vizite şi documentare la biserici şi mãnãstiri
3.2 sã recunoascã importanţa întemeierii - dezbatere asupra contextului istoric în care s-au constituit
Mitropoliilor în formarea şi pãstrarea fiinţei Mitropoliile;
naţionale - analiza de documente istorice;
- vizite la muzee, vestigii arheologice;
3.3 sã recunoascã importanţa Patriarhiei Române şi - dezbatere asupra contextului istoric în care s-a constituit
rolul ei în epoca actualã Patriarhia Românã;
- analiza de documente istorice;
3.4 sã prezinte organizarea actualã a Bisericii - sã enumere formele de organizare B.O.R.
Ortodoxe Române - sã menţioneze mitropoliile şi episcopiile din B.O.R.
- fişe de lucru
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea comportamentului moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
4.1 sã demonstreze importanţa conlucrãrii omului cu - discuţii pe tema importanţei faptelor bune în viaţa creştinilor;
Dumnezeu în vederea mântuirii - dezbateri pe tema participãrii la Sf. Slujbe;
4.2 sã analizeze implicaţiile libertãţii în sens - dezbatere în grup pe tema libertãţii şi a iubirii aproapelui (I
creştin asupra vieţii individuale şi sociale Corinteni 13);
- exerciţiu de comparaţie între conceptele de libertate în sens
creştin şi libertate în sens general;
- lectura şi comentarea de texte literare şi filozofice pe tema
libertãţii;
- redactarea de eseuri cu tema datã;
- studiu de caz: analiza unor situaţii concrete de
manifestare/îngrãdire a libertãţii individuale.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
5.1 sã argumenteze cã scopul adevãratei vieţi - participarea la întâlniri cu tineri de diferite convingeri şi
creştine este comuniunea deplinã cu Dumnezeu şi credinţe;
cu semenii - exerciţiu de rugãciune în comun;
- dezbatere pe baza unor evenimente concrete din mass-media.



CONŢINUTURI

I. Credinţa creştinã
1. Crezul - sinteza învãţãturii de credinţã
2. Învãţãtura despre Sfânta Treime în Crez
3. Comuniunea oamenilor cu Dumnezeu în Bisericã
4. Credinţa în înviere şi viaţa veşnicã
II. Trãirea învãţãturii creştine
1. Pilda viţei şi a mlãdiţei - viaţa în Hristos
2. Pilda semãnãtorului - primire şi împlinire a cuvântului lui Dumnezeu
3. Pilda neghinei - îndelunga rãbdare şi dreptatea lui Dumnezeu
III. Exprimarea învãţãturii creştine
1. Biserica, locaş de închinare
2. Icoana - fereastrã spre cer
3. Cântarea religioasã - formã de rugãciune
4. Cãlãtorind cu Dumnezeu - pelerinajul la biserici şi mãnãstiri
IV. Sfânta Scripturã - izvor de înţelepciune şi iubire
1. Rãbdare şi încredere în Dumnezeu - Dreptul Iov
2. Iubirea faţã de Dumnezeu şi de aproapele - legea desãvârşitã a Noului Testament (Marcu 12, 30-31; Ioan 13, 34; Matei 7,12)
3. Imnul dragostei creştine (I Corinteni 13)
V. Organizarea Bisericii Ortodoxe Române
1. Semnificaţia întemeierii mitropoliilor româneşti
2. Întemeierea Patriarhiei Române
3. Organizarea actualã a Bisericii Ortodoxe Române
Ore la dispoziţia profesorului pentru marile sãrbãtori creştine:
1. Naşterea Domnului
2. Învierea Domnului
(colinde, scenete, serbãri religioase, lecturi moral-religioase, audiţii muzicale)


STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ




┌─────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ OBIECTIVE CADRU │ STANDARDE │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca │S1. Cunoaşterea şi caracterizarea propriei credinţe. │
│fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului │S2. Realizarea unui discurs pe o temã datã, scris sau oral, folosind │
│din sfera valorilor religioase │termenii religioşi învãţaţi. │
│ │S3. Desprinderea semnificaţiei unui text biblic sau cu conţinut │
│ │religios. │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a │S4. Analizarea mesajul moral-religios dintr-un text din Biblie sau │
│tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │Sfânta Scripturã. │
│ │S5. Descrierea momentelor mai importante din Istoria Bisericii. │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea │S6. Asumarea unor roluri sociale care implicã o relaţionare pozitivã │
│deprinderilor de comportament moral religios │faţã de sine şi faţã de ceilalţi. │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere │S7. Asumarea unor responsabilitãţi sociale care implicã atitudine │
│şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri│pozitivã faţã de sine şi faţã de ceilalţi semeni indiferent de │
│ │credinţe şi convingeri. │
└─────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘





┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Programa şcolarã a fost aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei, │
│Cercetãrii şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

RELIGIE

CULTUL GRECO-CATOLIC

CLASELE a V-a - a VIII-a


Aprobat prin ordinul ministrului
NR. 4698/07.07.2008

BUCUREŞTI, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Disciplina Religie - Cultul Greco-Catolic îşi propune sã ofere elevilor posibilitatea cunoaşterii şi înţelegerii caracteristicilor principale ale propriei confesiuni religioase.
Studierea Religiei ca disciplinã şcolarã este generatã de diversitatea contextului social actual, când existã preocuparea pentru aprofundarea conţinutului moral din partea tuturor confesiunilor religioase, ca şi pentru valorificarea valenţelor formativ-educative.
Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun.
Revizuirea programei de Religie - Cultul Greco-Catolic - a avut în vedere urmãtoarele aspecte:
- descongestionarea programelor şcolare;
- abordarea religiei dintr-o perspectivã ecumenicã;
- utilizarea modelului de proiectare curricularã centratã pe obiective, dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective, asigurarea continuitãţii şi a progresiei de la o clasã la alta;
- asigurarea calitãţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe - cheie, îndeosebi a competenţelor interpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifice secolului XXI.
- asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin corelarea cu schimbãrile intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare.
Structura programei cuprinde: obiective-cadru, obiective de referinţã, exemple de activitãţi de învãţare, conţinuturi specifice fiecãrui an de studiu şi standarde curriculare de performanţã:
- obiectivele cadru, urmãrite pe întreg parcursul învãţãmântului gimnazial, având un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referã la formarea unor capacitãţi şi atitudini generate de specificul disciplinei. Acest set de obiective cadru este comun pentru programele şcolare de Religie ale tuturor celorlalte culte.
- obiectivele de referinţã, formulând rezultatele aşteptate ale învãţãrii pentru fiecare an de studiu şi urmãrind progresia în formarea de capacitãţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul; în prezenta programã s-au efectuat o serie de schimbãri la nivelul obiectivelor de referinţã, cu scopul de a asigura o mai bunã corelare a acestora la nivelul claselor a V-a - a VIII-a şi o formulare explicitã, în termeni concreţi, observabili şi mãsurabili, care sã constituie un sprijin real în evaluarea elevilor.
- exemplele de activitãţi de învãţare, care propun modalitãţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii; modificãrile realizate la nivelul unor exemple de activitãţi de învãţare au scopul a accentua valorificarea experienţei concrete a elevilor în activitãţile didactice şi integrarea unor strategii de predare-învãţare diverse. Pe baza exemplelor propuse de programa şcolarã, cadrul didactic poate elabora exemple de învãţare variate, adecvate specificului fiecãrei situaţii de învãţare.
- conţinuturile învãţãrii, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmãreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţã propuse;
- standardele curriculare de performanţã la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţã pentru evaluarea calitãţii procesului de învãţare, la sfârşitul gimnaziului.
Proiectarea activitãţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie sã fie precedate de lectura integralã a programei şcolare şi de urmãrirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecãrui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţã; atingerea obiectivelor de referinţã se realizeazã cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activitãţilor de învãţare recomandate prin programã sau poate propune alte activitãţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasã. Strategiile de lucru propuse trebuie sã ţinã seama de experienţa elevilor la aceastã vârstã şi sã permitã valorizarea pozitivã a acesteia.
Centrarea pe elev, ca subiect al activitãţii instructiv - educative presupune respectarea unor exigenţe ale învãţãrii durabile aşa cum sunt:
- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacitãţii de comunicare, de manifestare a spiritului ecumenic, deschis, critic, tolerant şi creativ;
- exersarea lucrului în echipã, a cooperãrii şi/sau a competiţiei;
- realizarea unor activitãţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul comunitãţii), prin care elevii sunt implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unei strategii de rezolvare a unei probleme din colectivul din care fac parte, din şcoalã sau din comunitate.
Menţionãm cã revizuirile au avut caracter uniform la nivelul programelor şcolare ale tuturor cultelor.


OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi │
│ desãvârşirii omului │
│2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor │
│ religioase │
│3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a │
│ istoriei Bisericii │
│4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament │
│ moral-religios │
│5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de │
│ alte credinţe şi convingeri │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã înţeleagã rugãciunea ca mijloc de comunicare - memorarea şi rostirea rugãciunii;
cu Dumnezeu; - discuţii pe baza cererilor exprimate în rugãciunea "Tatãl Nostru";
1.2 sã-L descopere pe Dumnezeu ca "Tatãl Nostru";
1.3 sã explice semnificaţia sfintelor taine; - dialog pe tema semnificaţiei sfintelor sacramente;
1.4 sã conştientizeze importanţa şi necesitatea - participarea la slujbele sfintelor taine
primirii Sfintelor Taine în vederea trãirii în - alcãtuirea de fişe de lucru cu diferite aspecte ale sacramentelor;
Cristos; - lecturarea unor texte biblice semnificative;
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã-şi dezvolte vocabularul, utilizând corect - exerciţii de selectare a noilor termeni religioşi din texte date;
cuvintele şi expresiile din temele studiate - completarea de rebusuri cu tematicã religioasã; descoperirea,
observarea şi comentarea unor imagini şi texte cu conţinut religios;
- utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvinte;
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã descopere fundamentul biblic al sacramentelor; - identificarea textelor scripturistice
- participarea la Sfânta Liturghie şi la slujbele sfintelor taine
3.3 sã descrie celebrarea unui sacrament şi a sfintei - exerciţii de identificare a obiectelor de cult necesare pentru
liturghii celebrarea sacramentelor
3.4 sã înţeleagã rolul sacramentelor în viaţa - exerciţii de observare şi comparare a veşmintelor episcopului,
creştinului; preotului, diaconului
3.5 sã înţeleagã existenţa ierarhiei bisericeşti. - vizionarea de filme sau înregistrãri video cu Sfintele Sacramente.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã conştientizeze importanţa primirii sfintelor - dialog pe tema rolului primirii sacramentelor;
sacramente; - exerciţii de dialog şi interpretare a gesturilor, cuvintelor şi
semnelor mai importante în celebrarea sacramentelor;
- exerciţii de autoevaluare a comportamentului religios
4.2 sã-şi formeze deprinderea de a se ruga - învãţarea unor rugãciuni;
- exersarea rugãciunii în comun
- recunoaşterea dupã imagini a situaţiilor de respectare/încãlcare a
regulilor de comportament religios.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã descrie elementele specifice ale sacramentelor - vizitarea bisericilor altor confesiuni;
la principalele confesiuni creştine; - organizarea de întâlniri şi dezbateri cu reprezentanţi ai altor
culte;
5.2 sã identifice elemente comune între culte - exerciţii de identificare a caracteristicilor comune şi a
creştine. diferenţelor dintre formele sacramentelor la diferite culte;
- dialog pe tema elementelor de unitate dintre diferite culte.



CONŢINUTURI

Ce înseamnã a fi creştin?
Rugãciunea. Rugãciunea Tatãl Nostru
Ce sunt sacramentele?
Sacramentele iniţierii creştine
1. Botezul
2. Mirul
3. Euharistia
Sacramentele de vindecare
1. Spovada
2. Ungerea bolnavilor (Maslul)
Sacramentele de slujire
1. Preoţia
2. Cãsãtoria
Despre sacramentalii
Viaţa în Cristos şi fericirile
1. Virtuţile umane
2. Virtuţile teologale
Sfânta Liturghie.


OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã înţeleagã semnificaţia creştinã a celor zece - sã înţeleagã semnificaţia creştinã a celor zece porunci;
porunci;
1.2 sã conştientizeze importanţa respectãrii Zilei - dialog pe tema semnificaţiei zilei Domnului în Sfânta Scripturã şi a
Domnului în viaţa creştinului. modului de sfinţire a acesteia.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã diferenţieze între sensul propriu şi sensul - utilizarea de glosare, dicţionare, enciclopedii;
figurat al unor termeni biblici; - completarea şi crearea de rebusuri pe teme date;
- exerciţii de utilizare a unor termeni religioşi în diferite
contexte, cu diferite sensuri;
2.2 sã formuleze opinii personale în aprecierea unor - dezbateri colective asupra unor texte şi situaţii concrete
situaţii cu conţinut religios moral - exerciţii de analizã a unui text religios;
- formularea de argumente pro şi contra asupra unor situaţii concrete
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 - sã analizeze învãţãturile creştine transmise - lectura din Biblie;
prin Cele zece porunci; - dialog pe tema formelor de trãire a poruncilor lui Dumnezeu în viaţa
obişnuitã (în familie, în bisericã, în societate);
3.2 sã identifice în Sfânta Scripturã şi în texte - studiu de caz: personajele biblice, sfinţi au respectat/nu au
patristice de referinţã cazuri de respectare/ respectat Poruncile lui Dumnezeu;
nerespectare a poruncilor lui Dumnezeu; - redactarea de compuneri, portrete ale unor personaje biblice;
- exerciţii de identificare a pãcatelor împotriva Poruncilor lui
Dumnezeu;
3.3 sã explice semnificaţia Poruncilor Bisericii ca - lecturã din Biblie;
expresie a grijii acesteia faţã de oameni. - exerciţii de analizã a semnificaţiei poruncilor bisericii:
participarea la sacramente, postul, sãrbãtorile anului liturgic.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã identifice virtuţile creştine cuprinse în cele - exerciţii de analizã a Celor zece porunci;
zece porunci; - dialog pe tema constrângerii/libertãţii de alegere a
respectãrii/nerespectãrii poruncilor biblice;
4.2 sã înţeleagã deosebirile dintre normele etice - redactarea unei liste de reguli pentru clasã/comunitate;
contemporane şi poruncile - exerciţii de comparaţie între reguli etice/porunci biblice;
- exerciţii de evaluare a unor situaţii-problemã din perspectiva
respectãrii poruncilor biblice/regulilor etice.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã iniţieze şi sã participe la pregãtirea de - proiectarea şi organizarea de activitãţi în comun (excursii,
activitãţi comune cu copii ce aparţin altor activitãţi de binefacere);
culte;
5.2 sã identifice principalele etape ale rezolvãrii - jocuri de rol pe tema rezolvãrii de conflicte; exerciţii de
unor situaţii - problemã. argumentare/contrrgumentare a unor opinii, idei;
- studii de caz.



CONŢINUTURI

Chemarea omului la sfinţenie
Legãmântul omului cu Dumnezeu şi Poruncile
Cele zece porunci
1. "Eu sunt Domnul Dumnezeul tãu.
Sã nu mai ai alţi Dumnezei afarã de mine!"
2. Sã nu iei numele Domnului Dumnezeului tãu în zadar!
3. Adu-şi aminte sã sfinţeşti Ziua Domnului!
4. Cinsteşte pe tatãl tãu şi pe mama ta!
5. Sã nu ucizi!
6. Sã nu faci fapte necurate!
7. Sã nu furi!
8. Sã nu mãrturiseşti strâmb împotriva aproapelui tãu!
9. Sã nu pofteşti femeia aproapelui tãu.
10. Sã nu doreşti bunurile aproapelui tãu.
Pãcatul şi împãcarea cu Dumnezeu
Anul liturgic
Sãrbãtorile creştine


CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
1.1 sã defineascã Biserica drept popor al lui - analiza comparativã a rolului Bisericii în primele veacuri/în
Dumnezeu, însufleţit de Spiritul Sfânt şi societatea contemporanã;
cãlãuzit de pãstori sufleteşti; - vizionarea de filme didactice pe tema istoriei Bisericii;
1.2 sã recunoascã în rãspunsul Bisericii Catolice la - dezbatere colectivã pe tema planului lui Dumnezeu de mântuire a
întrebãrile existenţiale o dovadã a existenţei oamenilor: etape, semnificaţie
unui plan divin în istorie, de iubire şi
mântuire, al cãrui moment decisiv este Isus
Cristos.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
2.1 sã defineascã în mod adecvat conceptele - exerciţii de identificare a sensului corect al unor termeni
referitoare la istoria Bisericii; religioşi din liste de definiţii;
- alcãtuirea de glosare cu noţiuni de istorie/istoria Bisericii;
- utilizarea de dicţionare, enciclopedii;
2.2 sã utilizeze corect termenii religioşi învãţaţi - redactarea de compuneri, studii pe teme biblice date;
în elaborarea de compuneri şi studii pe teme - exerciţii de diferenţiere a sensului clasic/actual al unor termeni
date; religioşi.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
3.1 sã descrie evenimentele importante din istoria - realizarea de cronologii cu principalele evenimente din perioada de
Bisericii în primele veacuri; început a Bisericii;
- lectura şi analiza unor texte istorice referitoare la evenimentele
studiate;
- dialog pe tema cauzelor persecuţiilor creştinilor din primele
veacuri;
3.2 sã evalueze consecinţele Evenimentelor din anul - realizarea unor studii documentare despre separãrile din cadrul
1054 în istoria creştinismului; Bisericii;
- exerciţii de ierarhizare a cauzelor evenimentelor studiate;
- dialog pe tema libertãţii religioase;
- utilizarea de hãrţi, atlase, enciclopedii; realizarea de biografii
3.3 sã descrie aspecte specifice istoriei Bisericii şi portrete ale unor personalitãţi din istoria Bisericii;
locale. - studiu de caz: viaţa şi activitatea unei personalitãţi din istoria
Bisericii locale;
- organizarea de vizite la diferite obiective religioase care prezintã
o importanţã deosebitã pentru istoria Bisericii.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
4.1 sã evalueze consecinţele în plan individual şi - jocuri de rol;
social ale abaterii de la normele de conduitã - studii de caz pe tema abaterii de la norme;
creştinã; - studii de caz
4.2 sã argumenteze importanţa sfinţilor pãrinţi şi a - lecturã din Biblie;
modelelor spirituale din istoria Bisericii; elaborarea de liste de bibliografii, proiecte personale pe tema
istoriei Bisericii;
- dialog pe tema rolului modelului în viaţa personalã şi a
comunitãţii;
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
5.1 sã demonstreze importanţa apartenenţei la - participarea la întâlniri ecumenice;
Biserica universalã concomitent cu dezbatere pe tema semnificaţiei Bisericii universale;
individualitatea conferitã de propria confesiune; - vizitarea de obiective religioase aparţinând altor confesiuni;
5.2 sã argumenteze ca scopul unei vieţi autentic - dialog pe tema modalitãţilor de comuniune cu cei ce aparţin altor
religioase este comuniunea deplinã cu Dumnezeu şi culte religioase.
cu semenii.




CONŢINUTURI

1. Oameni ai credinţei în mijlocul lumii
2. Biserica în primele veacuri
- Naşterea Bisericii
- Persecuţia bisericii
- Rãspândirea creştinismului în Imperiul Roman
- Viaţa monahalã în Orient şi Occident
3. Separarea Bisericii: Orient şi Occident
4. Reforma Bisericii din Occident
5. Biserica în secolul al VII-lea
6. Biserica în secolul al VIII-lea
7. Biserica în lumea contemporanã
8. Conciliul Vatican II
9. Biserica Greco-catolicã în România
- Unirea românilor din Transilvania cu Biserica Romei
- Personalitãţi marcante ale Bisericii şi rolul lor în cultura poporului român
- Martirii Bisericii Greco-catolice

CLASA a VIII-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
1.1 sã defineascã semnificaţia credinţei creştine în - lectura biblicã;
Dumnezeu Tatãl, Dumnezeu Fiul, şi Dumnezeu - exerciţii de analizã a articolelor Crezului;
Spiritul Sfânt. - structurarea conţinutului Crezului pe idei tematice;
1.2 sã defineascã credinţa ca dar al lui Dumnezeu, - exerciţii de analizã a mesajului lui Cristos: "Fericiţi cei sãraci
oferit oamenilor din iubire. cu spiritul";
- lecturarea unor texte semnificative din literatura religioasã
şi/sau filosoficã:
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
2.1 sã analizeze semnificaţiile actuale ale unor - exerciţii de identificare a sensurilor posibile ale unor cuvinte
termeni utilizaţi în Sfânta Scripturã; (iubire etc.);
- utilizarea de dicţionare, glosare;
2.2 sã redacteze scurte comentarii referitoare la - exerciţii de analizã pe baza textului;
credinţã, pe baza unor texte din Sfânta - exerciţii de argumentare/contrrgumentare pe o temã datã;
Scripturã. - lecturã biblicã;
- elaborarea unor liste de lecturi.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
3.1 sã defineascã Biserica drept comunitate care face - lecturã biblicã;
cunoscut Cuvântul lui Dumnezeu, continuã faptele - exerciţii de analizã a Crezului pe unitãţi tematice, având ca suport
lui Cristos şi trãieşte prin puterea Spiritului Catehismul;
Sfânt; - comentarea momentelor din istoria Bisericii în care s-a definitivat
Crezul
3.2 sã analizeze structurile bisericeşti ca forme de - exerciţii de analizã a rolului Bisericii la întãrirea credinţei;
slujire autenticã faţã de Dumnezeu şi faţã de - studiu de caz: Cum se implicã Biserica în rezolvarea problemelor
comunitate. comunitãţii.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
4.1 sã sintetizeze învãţãturile lui Isus; referitoare - redactarea de eseuri cu temã datã;
la virtuţile creştine; - lecturarea unor texte cu conţinut moral-religios;
4.2 sã explice semnificaţia pãcatului ca îndepãrtare - exerciţii de definire a pãcatelor în sens biblic/în sens comun;
a credinciosului de Dumnezeu; - exerciţii de comparare a comportamentelor unor personaje din textele
biblice studiate şi din viaţa cotidianã;
4.3 sã argumenteze necesitatea participãrii active la - dialog pe tema rolului Bisericii într-o comunitate;
viaţa Bisericii. - participarea la slujbe bisericeşti;
- organizarea de activitãţi comune şcoalã-bisericã.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
5.1 sã ilustreze prin exemple concrete rolul - formularea unor rugãciuni pe tema credinţei;
rugãciunii comune; - organizarea de activitãţi de întrajutorare;
5.2 sã analizeze principiul universalitãţii iubirii realizarea de eseuri pe tema libertãţii credinţei;
lui Cristos şi principiul chemãrii lui Dumnezeu - participarea la acţiuni de caritate şi ecumenice.
la libertatea credinţei ca elemente centrale ale
creştinismului.



CONŢINUTURI

Cred în Dumnezeu, Tatãl
- Dumnezeu Tatãl, Creatorul cerului şi al pãmântului
- Crearea omului
- Creator: de ce?, pentru ce? cum?
Cred în Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu
- Isus Cristos îl împacã pe om cu Dumnezeu
- Fiul lui Dumnezeu s-a fãcut om
- Isus Cristos, conceput de la Spiritul Sfânt, nãscut din Maria Fecioarã
- Isus a murit rãstignit
- A treia zi a înviat din morţi
- S-a suit la ceruri
- Va veni sã judece pe vii şi pe morţi
Cred în Spiritul Sfânt
Cred în Sfânta Bisericã
Cred în iertarea pãcatelor
Cred în învierea morţilor
Cred în viaţa veşnicã
Maria, Mama lui Cristos a Bisericii
Sãrbãtori în Cinstea Maicii Domnului
Rugãciuni Mariane


STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ




┌─────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ OBIECTIVE CADRU │ STANDARDE │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca │S1. Redarea în discursul scris sau oral a învãţãturii despre │
│fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │Dumnezeu; │
│ │S2. Realizarea de legãturi între învãţãtura despre Dumnezeu şi │
│ │trãirea poruncilor divine │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului │S3. Comentarea şi interpretarea unor fapte, situaţii, texte de │
│în sfera valorilor religioase │învãţãturã şi trãire creştinã │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a │S4. Identificarea unor situaţii în care sã fie valorizatã învãţãtura │
│tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │creştinã │
│ │S5. Recunoaşterea exigenţelor învãţãturii creştine şi asumarea unui │
│ │comportament creştin responsabil │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea │S6. Asumarea unor roluri sociale care implicã o atitudine creştinã │
│deprinderilor de comportament moral-religios │faţã de sine şi faţã de ceilalţi │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere │S7. Acceptarea şi îndeplinirea unor sarcini şi responsabilitãţi │
│şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri│bazate pe valori creştine la nivelul grupului şi/sau al comunitãţii │
│ │religioase şi societãţii │
└─────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘





┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Programa şcolarã a fost aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei, │
│Cercetãrii şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘





MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

RELIGIE

ALIANŢA EVANGHELICĂ

(CULTUL BAPTIST, CULTUL CREŞTIN DUPĂ EVANGHELIE,
CULTUL PENTICOSTAL)

CLASELE a V-a - a VIII-a


Aprobat prin ordinul ministrului
NR. 4698/07.07.2008


BUCUREŞTI, 2008


NOTĂ DE PREZENTARE

Prezentul document conţine Programele şcolare revizuite de Religie - Alianţa Evanghelicã şi se adreseazã profesorilor care predau aceastã disciplinã în gimnaziu, la clasele a V-a - a VIII-a.
Programa şcolarã de Religie - Alianţa Evanghelicã vizeazã formarea elevilor în spiritul valorilor moral-creştine care sã stea la baza concepţiei asupra relaţiei Dumnezeu-om, om-semeni şi, nu în ultimul rând, la baza atitudinilor faţã de propria persoanã. Programa urmãreşte sã vinã în întâmpinarea dorinţei de cunoaştere a elevilor, cât şi a idealurilor cultelor din Alianţa Evanghelicã în ceea ce priveşte educaţia tinerilor în spiritul credinţei.
Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun.
Revizuirea programei de Religie - Alianţa Evanghelicã a avut în vedere urmãtoarele aspecte:
- descongestionarea programelor şcolare;
- abordarea religiei dintr-o perspectivã ecumenicã;
- utilizarea modelului de proiectare curricularã centratã pe obiective, dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective, asigurarea continuitãţii şi a progresiei de la o clasã la alta;
- asigurarea calitãţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe - cheie, îndeosebi a competenţelor interpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifice secolului XXI.
- asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin corelarea cu schimbãrile intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare.
Structura programei cuprinde: obiective-cadru, obiective de referinţã, exemple de activitãţi de învãţare, conţinuturi specifice fiecãrui an de studiu şi standarde curriculare de performanţã:
- obiectivele cadru, urmãrite pe întreg parcursul învãţãmântului gimnazial, având un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referã la formarea unor capacitãţi şi atitudini generate de specificul disciplinei. Acest set de obiective cadru este comun pentru programele şcolare de Religie ale tuturor celorlalte culte.
- obiectivele de referinţã, formulând rezultatele aşteptate ale învãţãrii pentru fiecare an de studiu şi urmãrind progresia în formarea de capacitãţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul; în prezenta programã s-au efectuat o serie de schimbãri la nivelul obiectivelor de referinţã, cu scopul de a asigura o mai bunã corelare a acestora la nivelul claselor a V-a - a VIII-a şi o formulare explicitã, în termeni concreţi, observabili şi mãsurabili, care sã constituie un sprijin real în evaluarea elevilor.
- exemplele de activitãţi de învãţare, care propun modalitãţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii; modificãrile realizate la nivelul unor exemple de activitãţi de învãţare au scopul a accentua valorificarea experienţei concrete a elevilor în activitãţile didactice şi integrarea unor strategii de predare-învãţare diverse. Pe baza exemplelor propuse de programa şcolarã, cadrul didactic poate elabora exemple de învãţare variate, adecvate specificului fiecãrei situaţii de învãţare.
- conţinuturile învãţãrii, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmãreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţã propuse;
- standardele curriculare de performanţã la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţã pentru evaluarea calitãţii procesului de învãţare, la sfârşitul gimnaziului.
Proiectarea activitãţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie sã fie precedate de lectura integralã a programei şcolare şi de urmãrirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecãrui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţã; atingerea obiectivelor de referinţã se realizeazã cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activitãţilor de învãţare recomandate prin programã sau poate propune alte activitãţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasã. Strategiile de lucru propuse trebuie sã ţinã seama de experienţa elevilor la aceastã vârstã şi sã permitã valorizarea pozitivã a acesteia.
Centrarea pe elev, ca subiect al activitãţii instructiv - educative presupune respectarea unor exigenţe ale învãţãrii durabile aşa cum sunt:
- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacitãţii de comunicare, de manifestare a spiritului ecumenic, deschis, critic, tolerant şi creativ;
- exersarea lucrului în echipã, a cooperãrii şi/sau a competiţiei;
- realizarea unor activitãţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul comunitãţii), prin care elevii sunt implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unei strategii de rezolvare a unei probleme din colectivul din care fac parte, din şcoalã sau din comunitate.
Menţionãm cã revizuirile au avut caracter uniform la nivelul programelor şcolare ale tuturor cultelor.


OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi │
│ desãvârşirii omului │
│2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor │
│ religioase │
│3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a │
│ istoriei Bisericii │
│4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament │
│ moral-religios │
│5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de │
│ alte credinţe şi convingere. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

CLASA A V - A




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: │Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1│- sã identifice atribute ale lui Dumnezeu - │- activitãţi de exprimare a opiniilor proprii, privind impactul │
│ │dialog pe tema atributelor lui Dumnezeu │ atributelor lui Dumnezeu în viaţa omului; │
│ │ │- exerciţii de identificare a unor atribute ale lui Dumnezeu, pe baza│
│ │ │ analizei textului biblic; │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2│- sã accepte Biblia ca sursa de cunoaştere a lui │- lecturã biblicã; │
│ │Dumnezeu │- dialog pe tema specificului Bibliei (structura, inspiraţie); │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3│- sã înţeleagã rolul lui Dumnezeu în istorie - │- exerciţii de analizã a rolului creştinismului în istorie. │
│ │alcãtuirea unor compuneri despre felul în care │ │
│ │Dumnezeu s-a implicat în vieţile unor personaje │ │
│ │biblice; │ │
└───┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: │Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1│- sã identifice termenii religioşi din texte │- exerciţii de diferenţiere între sensul obişnuit şi sensul religios,│
│ │biblice şi literare │ sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte; │
│ │ │- observarea şi comentarea unor imagini şi texte cu conţinut │
│ │ │ religios; │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2│- sã utilizeze corect termenii religioşi învãţaţi│- utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvinte pentru │
│ │în exprimarea oralã şi scrisã │ desprinderea sensului unor termeni religioşi; │
│ │ │- alcãtuirea unor minidicţionare de termeni biblici. │
└───┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: │Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1│- sã specifice domeniile în care s-au manifestat │- exerciţii de identificare a mesajului moral-religios din textele │
│ │minunile sãvârşite de Isus │ biblice referitoare la minuni; │
│ │ │- dialog pe tema domeniilor în care s-a manifestat autoritatea lui │
│ │ │ Hristos prin minuni; │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2│- sã descrie evenimente caracteristice ale │- exerciţii de lecturã dramatizatã a textului biblic; │
│ │perioadei Bisericii primare │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3│- sã enumere cauzele şi sã prezinte desfãşurarea │- întocmirea unei scurte compuneri asupra unui eveniment din istoria │
│ │persecuţiilor creştinilor din primele veacuri │ bisericii; │
│ │ │- lecturarea unor texte biblice. │
└───┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: │Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1│- sã respecte învãţãturile cu privire la │- exerciţii de dezbatere în grup a unor texte din Biblie; │
│ │comportamentul personal faţã de Dumnezeu şi faţã │- discutarea unor cazuri reale sau imaginare care vizeazã diferite │
│ │de semeni │ tipuri de comportament moral religios; │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2│- sã identifice, din textele referitoare la │- lecturarea textelor biblice; │
│ │personaje ale Vechiului Testament, reguli de │- discuţii pe temã datã. │
│ │trãire conform învãţãturilor Sfintelor Scripturi │ │
└───┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: │Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.1│- sã întreţinã relaţii de prietenie cu cei de │- jocuri care sã dezvolte spiritul de echipã şi de acceptare a │
│ │alte credinţe şi convingeri │ celorlalţi; │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.2│- sã prezinte sensul existenţei omului pe pãmânt │- lectura unor texte biblice şi laice; │
│ │şi scopul creãrii lui de cãtre Dumnezeu │- dialog pe tema scopului vieţii; │
│ │ │- învãţarea de cântece de mulţumire şi laudã lui Dumnezeu; │
└───┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



LISTA DE CONŢINUTURI

Clasa a V-a

I. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 1 - BIBLIA SAU SFÂNTA SCRIPTURĂ
1. Structura Bibliei şi inspiraţia acesteia
2. Originea şi izvoarele Bibliei. Limbile şi rãspândirea ei
3. Vechimea manuscriselor Bibliei şi rãspândirea lor
4. Canonul Sfintelor Scripturi.
II. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 2 - ÎNVĂŢĂTURI DE BAZĂ ALE CREDINŢEI CREŞTINE
5. Dumnezeu. Cunoaşterea lui Dumnezeu
6. Creaţia
7. Omul - imaginea lui Dumnezeu
8. Omul - împreunã lucrãtor cu Dumnezeu.
9. Cãderea în pãcat şi urmãrile pãcatului
10. Moartea. Marea întrebare a vieţii
11. Voia lui Dumnezeu pentru noi
12. Legea lui Dumnezeu.
13. Dumnezeu ordoneazã viaţa noastrã
14. Împlinirea Legii divine
15. Singura soluţie împotriva pãcatului
III. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 3 - ISTORIA BISERICII CREŞTINE
16. Apariţia şi rãspândirea Bisericii creştine
17. Biserica martirilor în Imperiul Roman;
18. Recunoaşterea oficialã a Bisericii creştine
19. Extinderea creştinismului la începutul Evului Mediu.
IV. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 4 - SĂRBĂTORI CREŞTINE
20. Naşterea Domnului
21. Botezul Domnului Isus
22. Patimile şi Învierea Domnului
23. Înãlţarea la cer.
24. Coborârea Duhului Sfânt.


OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

CLASA A VI - A




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: │Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1│- sã înţeleagã rolul Domnului Isus în istorie │- exerciţii de identificare şi delimitare a acţiunilor │
│ │ │- diferite ale Tatãlui, Fiului şi Duhului Sfânt; │
│ │ │- exerciţii de exprimare a opiniilor proprii privind viaţa şi │
│ │ │ lucrarea lui Isus Hristos şi a Duhului Sfânt; │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2│- sã argumenteze ca Isus Hristos a fost un │- povestirea unor evenimente din istoria poporului Israel, utilizând │
│ │personaj istoric real │ atlase şi enciclopedii; │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3│- sã analizeze iubirea lui Dumnezeu din │- lectura unui psalm istoric şi învãţarea unui cântec religios. │
│ │implicarea Lui în istoria poporului evreu │ │
└───┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: │Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1│- sã identifice termenii religioşi noi şi sensul │- exerciţii de utilizare a unui termen religios într-un context laic │
│ │lor în funcţie de context │ pentru a-i urmãri semnificaţia; │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2│- sã defineascã în cuvinte proprii noii termeni │- exerciţii de selectarea a noilor termeni religioşi din texte │
│ │religioşi învãţaţi │ religioase şi laice; │
│ │ │- exerciţii de identificare a sensului unor termeni religioşi din │
│ │ │ texte religioase şi laice; │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3│- sã gãseascã sinonime pentru unii termeni │- utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvinte pentru │
│ │religioşi învãţaţi │ desprinderea sensului unor termeni specifici religioşi. │
└───┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: │Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1│- sã descrie principiile de bazã ale │- dialog pe tema caracteristicilor de bazã ale Reformei; │
│ │reformatorilor │- exerciţii de analizã a activitãţii principalilor reformatori; │
│ │ │- realizarea de tabele cronologice şi diagrame cu principalele │
│ │ │ evenimente ale Reformei şi Contrareformei; │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2│- sã recepteze corect mesajul biblic conform │- audiţie de muzicã religioasã gregorianã şi bizantinã; │
│ │cadrului cultural istoric dat │- întocmirea fişelor de lecturã din sursele de documentare │
│ │ │ istorico-religioasã; │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3│- sã prezinte viaţa şi activitatea principalilor │- lecturi din opera pãrinţilor Bisericii; │
│ │pãrinţi ai Bisericii │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.4│- sã se familiarizeze cu principalele tradiţii │- dezbatere în grup pe tema specificului unor tradiţii iudaice; │
│ │iudaice regãsite în Noul Testament │- prezentarea unor povestiri din Talmud. │
└───┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: │Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1│- sã conştientizeze importanţa trãirii conform │- dialog pe tema poruncilor dumnezeieşti; │
│ │poruncilor divine şi consecinţele încãlcãrii lor │- povestirea unor întâmplãri reale sau imaginare care evidenţiazã │
│ │ │ dreapta rãsplãtire a lui Dumnezeu; │
│ │ │- jocuri de rol; │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2│- sã respecte cu fidelitate principiile de bazã │- participarea la acţiuni de întrajutorare; │
│ │ale credinţei în orice împrejurare din viaţã │- prezentarea unor principii şi repere care sã ajute la luarea unor │
│ │ │ poziţii corecte în confruntarea cu alte credinţe şi ideologii. │
└───┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: │Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.1│- sã formuleze şi sã expunã crezul propriu în │- discutarea despre culte diferite cu scopul familiarizãrii cu │
│ │dialogul cu cei ce au alte convingeri religioase │ specificul acestora; │
│ │ │- exerciţii de argumentare/contrrgumentare a propriei opinii, │
│ │ │ credinţe, idei; │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.2│- sã întreţinã un dialog pe teme diverse cu cei │- vizionarea de filme cu teme religioase; │
│ │care au alte convingeri religioase, într-o │- organizarea de activitãţi în comun cu elevi de alte convingeri │
│ │atmosferã de pace şi bunã înţelegere │ religioase; │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.3│- sã condamne discriminarea pe motive religioase │- exerciţii de argumentare/contrrgumentare a unor aspecte şi │
│ │la orice nivel în societate │ practici religioase. │
└───┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



CLASA A VI - A

I. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 1 - BIBLIA SAU SFÂNTA SCRIPTURĂ
1. Pentateuhul (Geneza - Deuteronom);
2. Istoria poporului Israel (Iosua - Estera);
3. Cãrţile de învãţãturã (Iov - Cartea Cântãrilor);
II. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 2 - ÎNVĂŢĂTURI DE BAZĂ ALE CREDINŢEI CREŞTINE
4. Pasaje din Vechiul Testament cu referire la Domnul Isus
5. Isus Cristos -Dumnezeu şi Om
6. Naşterea, copilãria şi viaţa Domnului Isus
7. Suferinţele şi moartea Domnului Isus
8. Învierea Domnului Isus
9. Înãlţarea Domnului Isus
III. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 3 - DEPRINDERI DE VIAŢĂ CREŞTINĂ
10. Credinţa
11. Studiul Bibliei. Meditaţia
12. Rugãciunea. "Tatãl nostru"
13. Tipurile de rugãciune;
IV. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 3 - ISTORIA BISERICII CREŞTINE
14. Începuturile Reformei. Prereformatorii
15. Martin Luther
16. H. Zwingli
17. Jean Calvin
18. Hughenoţii
19. Contrareforma


OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

CLASA A VII - A




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: │Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1│- sã realizeze cu cuvinte proprii comentarii pe │- elaborarea de compuneri, eseuri cu subiect religios │
│ │baza unui text din Sfânta Scripturã │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2│- sã descrie caracteristicile unei relaţii │- analiza importanţei anumitor rugãciuni (de exemplu, la intrarea în │
│ │corecte cu Dumnezeu, prin practicarea rugãciunii,│ clasã, la ieşire din clasã, la culcare, la masã, pentru semeni); │
│ │postului şi prin studierea Bibliei │- dialog pe tema semnificaţiei postului. │
└───┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: │Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1│- sã participe la discuţii pe teme religioase, │- dezbateri colective pe teme religioase; │
│ │folosind un limbaj adecvat │- folosirea dicţionarelor cu termeni religioşi; │
└───┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: │Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1│- sã înţeleagã rolul Duhului Sfânt în inspirarea │- practicarea rugãciunii ca punct de pornire în demersul │
│ │autorilor Scripturii, în înţelegerea şi │ interpretativ al Scripturii; │
│ │interpretarea Scripturii │- dialog pe tema persoanei şi lucrãrii Sfântului Duh în lume; │
└───┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: │Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1│- sã sintetizeze principiile de trãire creştinã │- lectura de texte biblice şi a altor cãrţi cu tematicã religioasã; │
│ │din învãţãtura şi pildele Domnului Isus │- dezbatere în grup pe tema semnificaţiei pildelor lui Isus; │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2│- sã descrie modalitãţi de participare la viaţa │- participarea la slujbe, acţiuni de caritate; │
│ │comunitãţii │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3│- sã argumenteze necesitatea modelului │- activitãţi de descriere (scrisã sau oralã) a trãsãturilor de │
│ │desãvârşit de comportare, Isus Hristos, în viaţa │ caracter ale Domnului Isus. │
│ │unui creştin │ │
└───┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: │Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.1│- sã argumenteze cã Domnul Isus s-a jertfit │- lecturã biblicã; │
│ │pentru toţi oamenii │- dialog pe tema semnificaţiei jertfei lui Isus │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.2│- sã descrie acţiuni concrete care exprimã │- organizarea de activitãţi în comun cu cei de alte convingeri │
│ │dragostea faţã de aproapele sãu │ religioase; │
│ │ │- studii de caz. │
└───┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


CLASA A VII - A

I. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 1 - BIBLIA SAU SFÂNTA SCRIPTURĂ
1. Profeţii mari (Isaia-Daniel)
2. Profeţii mici (Osea-Maleahi)
3. Relaţia între Vechiul şi Noul Testament
4. Evangheliile (Matei-Ioan)
5. Faptele Apostolilor
II. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 2 - ÎNVĂŢĂTURI DE BAZĂ ALE CREDINŢEI CREŞTINE
6. Pogorârea Duhului Sfânt. Duhul Sfânt - o necesitate în viaţa credinciosului
7. Persoana şi lucrarea Duhului Sfânt
8. Biserica. Hristos şi Biserica Sa
9. Slujbele în Bisericã. Actele de cult ale Bisericii. Botezul în apã şi Cina Domnului
10. Relaţia dintre Bisericã şi membrii acesteia
III. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 3 - ISTORIA BISERICII CREŞTINE
11. Mişcãri de trezire rezultate din Reformã: anabaptiştii, pietiştii, quaquerii, menoniţii
12. Conciliile ecumenice
13. Istoria misiunii
IV. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 4 - VIAŢA ŞI ÎNVĂŢĂTURA DOMNULUI ISUS
14. Minunile Domnului Isus (cele patru domenii)
15. Predica de pe munte (Matei 5-7)
16. Pildele Domnului Isus: Pildele Împãrãţiei, Matei 13
17. Pildele lucrurilor pierdute, Luca 15
18. Pilda celor zece fecioare, Matei 25
19. Pilda robului nemilostiv, Matei 18
20. Pilda samariteanului, Luca 10


OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

CLASA A VIII - A




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: │Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1│- sã argumenteze importanţa participãrii la │- participarea la slujbele din Bisericã; │
│ │serviciile divine în Bisericã │- lectura de texte referitoare la Bisericã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2│- sã prezinte iminenţa revenirii lui Isus Hristos│- lectura de texte biblice, învãţarea de cântece │
│ │ │ creştine pe aceastã temã; │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3│- sã explice alcãtuirea Sfintelor Scripturi │- exerciţii de clasificare a cãrţilor Bibliei; │
│ │ │- lecturã din Sf. Scripturã şi alte lucrãri cu subiect religios. │
└───┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: │Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1│- sã integreze adevãrurile Sfintei Scripturi în │- dialoguri pe teme interdisciplinare; │
│ │studierea altor discipline (literaturã istorie, │- lecturi şi analize comparative între texte biblice - alte texte; │
│ │muzicã, artã) │- utilizarea de dicţionare, glosare, liste de termeni. │
└───┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: │Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1│- sã rezume principalele evenimente din perioada │- lecturi din Sf. Scripturã şi alte lucrãri cu subiect religios şi │
│ │de început a creştinismului în România │ istoric; │
│ │ │- exerciţii de corelare a perioadei de început a creştinismului în │
│ │ │ România cu evenimente istorice; │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2│- sã identifice principalele etape ale mişcãrii │- realizarea de tabele cronologice şi diagrame referitoare la istoria│
│ │evanghelice în România │ Bisericii Evanghelice în România │
│ │ │- dialog pe tema dezvoltãrii mişcãrii evanghelice în România şi în │
│ │ │ lume; │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3│- sã evalueze rolul creştinismului şi al │- exerciţii de analizã a rolului creştinismului în diferite epoci │
│ │Bisericii în istoria poporului român │ istorice: formarea poporului român, perioada medievalã; │
│ │ │- elaborarea de compuneri pe tema datã. │
└───┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: │Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1│- sã susţinã importanţa poruncilor divine │- dezbateri colective pe teme: consumul de alcool, fumatul, muzica │
│ │drept cãlãuzã în viaţa de zi cu zi │ rock, ocultismul; │
│ │ │- studiu de caz; │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2│- sã facã distincţie între preceptele divine │- exerciţii de analizã a rolului harului în viaţa omului; │
│ │date prin Lege şi cele dobândite prin har │- dialog pe tema relaţiei Lege - har; │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3│- sã identifice forme de manifestare a │- organizarea de vizite şi excursii la mãnãstiri, muzee; │
│ │respectului faţã de valorile şi moştenirea │- dialog pe tema importanţei moştenirii religioase a poporului român.│
│ │religioasã a poporului român │ │
└───┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: │Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.1│- sã susţinã importanţa atitudinii de înţelegere │- exerciţii de prezentare a principiilor de bazã ale altor grupuri │
│ │şi respect în relaţia cu cei de altã credinţã │ religioase; │
│ │ │- vizitarea altor lãcaşuri de cult; │
│ │ │- organizarea de activitãţi în comun cu cei de alte convingeri │
│ │ │ religioase │
├───┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.2│- sã recunoascã forme de manifestare religioasã │- vizionarea unui film despre alte comunitãţi religioase; │
│ │specifice altor confesiuni │- vizitarea de lãcaşuri de cult ale altor comunitãţi religioase. │
└───┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



CLASA a VIII - A

I. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 1 - BIBLIA SAU SFÂNTA SCRIPTURĂ
1. Epistolele pauline (Romani - Evrei)
2. Epistolele generale (Iacov - Iuda)
3. Apocalipsa
II. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 2 - ÎNVĂŢĂTURI DE BAZĂ ALE CREDINŢEI CREŞTINE
4. A doua venire a Domnului Isus
5. Judecata de încununare
6. Judecata de apoi
7. Un cer nou şi un pãmânt nou
III. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 3 - ISTORIA BISERICII CREŞTINE
8. Creştinismul la români
9. Mişcarea evanghelicã: creştinii dupã evanghelie
10. Baptiştii
11. Penticostalii
IV. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 4 - MARILE RELIGII ALE LUMII
12. Budismul
13. Hinduismul
14. Islamul
15. Iudaismul
16. Creştinismul
17. Pericole pentru creştini: spiritismul, ocultismul, mişcãri religioase moderne


STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ




┌─────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ OBIECTIVE CADRU │ STANDARDE │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca │S1. Sintetizarea elementelor definitorii propriei identitãţi │
│fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │religioase │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului │S2. Realizarea unui discurs pe o temã datã, scris sau oral, folosind │
│din sfera valorilor religioase │termenii religioşi învãţaţi │
│ │S3. Desprinderea semnificaţiei unui text biblic sau cu conţinut │
│ │religios │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a │S4. Analizarea mesajul moral-religios dintr-un text din Biblie sau │
│tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │Sfânta Scripturã │
│ │S5. Descrierea evenimentelor mai importante din Istoria Bisericii şi │
│ │comentarea consecinţelor acestora asupra vieţii religioase şi sociale│
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea │S6. Asumarea unor roluri sociale care implicã o relaţionare pozitivã │
│deprinderilor de comportament moral religios │faţã de sine şi faţã de ceilalţi │
│ │S7. Compararea normelor religioase cu normele etice contemporane │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere │S8. Asumarea unor responsabilitãţi sociale care implicã atitudine │
│şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri│pozitivã faţã de sine şi faţã de ceilalţi semeni, indiferent de │
│ │credinţe şi convingeri │
│ │S9. Identificarea valorilor moral-religioase comune tuturor │
│ │credinţelor religioase şi posibilitatea de mãrturie comunã. │
└─────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘





┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Programa şcolarã a fost aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei, │
│Cercetãrii şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

RELIGIE

CULTUL ROMANO-CATOLIC DE LIMBĂ ROMÂNĂ

CLASELE A V-A - A VIII-A

BUCUREŞTI, 2008

Aprobat prin ordinul ministrului
NR. 4698/07.07.2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Disciplina Religie - Cultul Romano-Catolic (romano-catolic de limbã românã) îşi propune sã ofere elevilor posibilitatea cunoaşterii şi înţelegerii caracteristicilor principale ale propriei confesiuni religioase.
Studierea Religiei ca disciplinã şcolarã este generatã de diversitatea contextului social actual, când existã preocuparea pentru aprofundarea conţinutului moral din partea tuturor confesiunilor religioase, ca şi pentru valorificarea valenţelor formativ-educative.
Programa de faţã se doreşte a fi un instrument util de lucru atât pentru profesorul de religie, cât şi pentru ceilalţi profesori care predau discipline din aria curricularã "Om şi societate".
Dominantele noului curriculum sunt:
- utilizarea informaţiilor provenite din diferite surse (biblice, istorice etc.);
- dezvoltarea vocabularului specific disciplinei în cadrul comunicãrii orale sau scrise;
- rezolvarea de probleme, prin aplicarea metodelor şi procedeelor specifice religiei ca disciplinã de studiu şi nu numai;
- înţelegerea rolului religiei în viaţa prezentã şi a importanţei acesteia de-a lungul timpului;
- adaptarea conţinuturilor la particularitãţile de vârstã şi individuale ale elevilor.
Programele şcolare de Religie - Cultul Romano-Catolic vizeazã formarea elevilor în spiritul valorilor moral-creştine, care sã stea la baza concepţiei relaţiei dintre Dumnezeu şi om, precum şi a relaţiilor dintre oameni. Având ca fundament idealul educaţional al Bisericii şi experienţa secularã a învãţãmântului catolic, Programele de religie urmãresc sã vinã în întâmpinarea dorinţei de cunoaştere a elevilor.
Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun.
Revizuirea programei de Religie - Romano-Catolic a avut în vedere urmãtoarele aspecte:
- descongestionarea programelor şcolare;
- abordarea religiei dintr-o perspectivã ecumenicã;
- utilizarea modelului de proiectare curricularã centratã pe obiective, dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective, asigurarea continuitãţii şi a progresiei de la o clasã la alta;
- asigurarea calitãţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe - cheie, îndeosebi a competenţelor interpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifice secolului XXI.
- asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin corelarea cu schimbãrile intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare.
Structura programei cuprinde: obiective-cadru, obiective de referinţã, exemple de activitãţi de învãţare, conţinuturi specifice fiecãrui an de studiu şi standarde curriculare de performanţã:
- obiectivele cadru, urmãrite pe întreg parcursul învãţãmântului gimnazial, având un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referã la formarea unor capacitãţi şi atitudini generate de specificul disciplinei. Acest set de obiective cadru este comun pentru programele şcolare de Religie ale tuturor celorlalte culte.
- obiectivele de referinţã, formulând rezultatele aşteptate ale învãţãrii pentru fiecare an de studiu şi urmãrind progresia în formarea de capacitãţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul; în prezenta programã s-au efectuat o serie de schimbãri la nivelul obiectivelor de referinţã, cu scopul de a asigura o mai bunã corelare a acestora la nivelul claselor a V-a - a VIII-a şi o formulare explicitã, în termeni concreţi, observabili şi mãsurabili, care sã constituie un sprijin real în evaluarea elevilor.
- exemplele de activitãţi de învãţare, care propun modalitãţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii; modificãrile realizate la nivelul unor exemple de activitãţi de învãţare au scopul a accentua valorificarea experienţei concrete a elevilor în activitãţile didactice şi integrarea unor strategii de predare-învãţare diverse. Pe baza exemplelor propuse de programa şcolarã, cadrul didactic poate elabora exemple de învãţare variate, adecvate specificului fiecãrei situaţii de învãţare.
- conţinuturile învãţãrii, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmãreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţã propuse;
- standardele curriculare de performanţã la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţã pentru evaluarea calitãţii procesului de învãţare, la sfârşitul gimnaziului.
Proiectarea activitãţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie sã fie precedate de lectura integralã a programei şcolare şi de urmãrirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecãrui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţã; atingerea obiectivelor de referinţã se realizeazã cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activitãţilor de învãţare recomandate prin programã sau poate propune alte activitãţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasã. Strategiile de lucru propuse trebuie sã ţinã seama de experienţa elevilor la aceastã vârstã şi sã permitã valorizarea pozitivã a acesteia.
Centrarea pe elev, ca subiect al activitãţii instructiv - educative presupune respectarea unor exigenţe ale învãţãrii durabile aşa cum sunt:
- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacitãţii de comunicare, de manifestare a spiritului ecumenic, deschis, critic, tolerant şi creativ;
- exersarea lucrului în echipã, a cooperãrii şi/sau a competiţiei;
- realizarea unor activitãţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul comunitãţii), prin care elevii sunt implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unei strategii de rezolvare a unei probleme din colectivul din care fac parte, din şcoalã sau din comunitate.
Menţionãm cã revizuirile au avut caracter uniform la nivelul programelor şcolare ale tuturor cultelor.


OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi │
│ desãvârşirii omului │
│2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor │
│ religioase │
│3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a │
│ istoriei Bisericii │
│4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament │
│ moral-religios │
│5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de │
│ alte credinţe şi convingeri │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã defineascã rugãciunea ca mijloc de dialog cu - formularea şi rostirea de rugãciuni;
Dumnezeu; - dialog pe tema tipurilor de rugãciuni şi a rolului acestora în
viaţa unui creştin;
1.2 sã înţeleagã semnificaţia sfintelor sacramente; - dialog pe tema semnificaţiei sfintelor sacramente: semne vãzute ale
harurilor nevãzute dãruite de Dumnezeu, mijloc de relaţionare cu
Dumnezeu şi cu aproapele nostru, chemare a omului pentru a fi pãrtaş
la viaţa divinã, mijloc prin care Isus acţioneazã în lume;
- dialog pe tema importanţei unor sacramente în viaţa creştinã.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã utilizeze corect termenii religioşi ce - exerciţii de identificare a semnificaţiei unor termeni în diferite
definesc Sfintele Sacramente în exprimarea oralã contexte;
şi scrisã. - utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvinte;
- completarea de rebusuri cu tematicã religioasã; observarea şi
comentarea unor imagini şi texte cu conţinut religios.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã înţeleagã semnificaţia Sfintei Liturghii ca - dezbateri colective pe tema semnificaţiei Sfintei Liturghii şi a
centru al vieţii creştine; locului acesteia în slujbele Bisericii;
- participarea la slujbele religioase;
3.2 sã descrie principalele caracteristici ale - exerciţii de identificare în Sfânta Scripturã a pasajelor
Sfintelor Sacramente; referitoare la sacramente şi comentarea lor;
- dialog pe tema semnificaţiei caracteristicilor sacramentelor:
materii, forme, semne, simboluri, ritualuri, obiceiuri şi tradiţii;
- exerciţii de analizã a istoricului unor sacramente;
- vizionarea de filme sau înregistrãri video cu Sfintele Sacramente.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã conştientizeze importanţa primirii sfintelor - dialog pe tema rolului primirii sacramentelor;
sacramente; - realizarea unor diagrame şi tabele cronologice cu momentele în care
se primesc sacramentele;
4.2 sã înţeleagã angajamentele ce decurg din - dialog pe tema angajamentelor fãcute la botez, chemarea de slujire
promisiunile fãcute la primirea unor sacramente; în Bisericã;
- participarea la ceremoniile legate de unele sacramente.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã descrie elementele specifice ale sacramentelor - vizitarea bisericilor altor confesiuni;
la principalele confesiuni creştine; - organizarea de întâlniri şi dezbateri cu reprezentanţi ai altor
culte;
5.2 sã identifice elemente comune între culte - exerciţii de identificare a caracteristicilor comune şi a
creştine. diferenţelor dintre formele sacramentelor la diferite culte;
- dialog pe tema elementelor de unitate dintre diferite culte.




CONŢINUTURI

I. Introducere în sacramente
1. Scopul omului pe pãmânt
2. Harul Divin
3. Sacramentele - Definiţie şi importanţã
II. Sacramentele iniţierii creştine
1. Botezul - instituire
Celebrarea sacramentului Botezului
Roadele sacramentului Botezului
2. Mirul - istoricul şi importanţa sacramentului
Semne, ritualuri şi roadele sacramentului
3. Euharistia - instituire
Vechea şi Noua Alianţã
Condiţii pentru a primi Sfânta Împãrtãşanie
Sfânta Liturghie. Liturgia cuvântului şi Liturgia euharisticã
III. Sacramentele de vindecare
1. Spovada - instituire
Pãcatul şi consecinţele sale în viaţa omului
Ritualul Spovezii
Condiţiile necesare pentru celebrarea sacramentului Spovezii
2. Ungerea bolnavilor - semnificaţia şi roadele sacramentului Ungerii bolnavilor
Celebrarea şi roadele sacramentului Ungerii bolnavilor.
IV. Sacramente şi sacramentaliile în slujirea comunitãţii
1. Preoţia - instituirea şi valoarea sacramentului
Slujirea preoţeascã
2. Cãsãtoria - instituţie şi sacrament
Finalitãţile cãsãtoriei. Datoriile celor cãsãtoriţi
3. Sacramentalile şi importanţa lor


Clasa a VI - a

OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã înţeleagã semnificaţia creştinã a celor zece - lectura din Biblie;
porunci; - dezbatere colectivã pe tema semnificaţiei Celor zece porunci: semn
al iubirii lui Dumnezeu faţã de oameni, temelie a raporturilor
omului cu Dumnezeu şi cu semenii;
- exerciţii de analizã a Celor zece porunci prin prisma poruncii
iubirii faţã de Dumnezeu şi faţã de semeni, instauratã de Isus;
1.2 sã conştientizeze importanţa respectãrii Zilei - dialog pe tema semnificaţiei zilei Domnului în Sfânta Scripturã şi a
Domnului în viaţa creştinului modului de sfinţire a acesteia.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã diferenţieze între sensul propriu şi sensul - utilizarea de glosare, dicţionare, enciclopedii;
figurat al unor termeni biblici; - completarea şi crearea de rebusuri pe teme - date;
- exerciţii de utilizare a unor termeni religioşi în diferite
contexte, cu diferite sensuri;
2.2 sã identifice caracteristicile metaforei şi - exerciţii de analizã comparativã a unei parabole/metafore literare
parabolei biblice. şi a uneia din Biblie.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã analizeze învãţãturile creştine transmise prin - lectura din Biblie;
Cele zece porunci; - dialog pe tema formelor de manifestare a Poruncilor lui Dumnezeu în
viaţa obişnuitã (în familie, în bisericã, în societate);
3.2 sã identifice în Sfânta Scripturã şi în texte - studiu de caz: care din personajele biblice, sfinţi au respectat/nu
patristice de referinţã cazuri de respectare/ au respectat Poruncile lui Dumnezeu;
nerespectare a poruncilor lui Dumnezeu; - redactarea de compuneri, portrete ale unor personaje biblice;
- exerciţii de identificare a pãcatelor împotriva Poruncilor lui
Dumnezeu;
3.3 sã explice semnificaţia Poruncilor Bisericii ca - lecturã din Biblie;
expresie a grijii acesteia fata de oameni. - exerciţii de analizã a semnificaţiei Poruncilor Bisericii:
participarea la sacramente, postul, sãrbãtorile anului liturgic.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã identifice virtuţile creştine cuprinse în cele - exerciţii de analizã a Celor zece porunci;
zece porunci; - dialog pe tema constrângerii/libertãţii de alegere a
respectãrii/nerespectãrii poruncilor biblice;
4.2 sã înţeleagã deosebirile dintre normele etice - redactarea unei liste de reguli pentru clasã/comunitate;
contemporane şi poruncile biblice. - exerciţii de comparaţie între reguli etice/porunci biblice;
- exerciţii de evaluare a unor situaţii-problemã din perspectiva
respectãrii poruncilor biblice/regulilor etice.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã iniţieze şi sã participe la pregãtirea de - proiectarea şi organizarea de activitãţi în comun (excursii,
activitãţi comune cu copii ce aparţin altor activitãţi de binefacere);
culte;
5.2 sã identifice principalele etape ale rezolvãrii - jocuri de rol pe tema rezolvãrii de conflicte;
unor situaţii - problemã. - exerciţii de argumentare/contrrgumentare a unor opinii, idei;
- studii de caz.



CONŢINUTURI

I. Decalogul. Noţiuni generale
1. Dumnezeu dãruieşte poporului cele zece porunci
2. Isus împlineşte şi desãvârşeşte cele zece porunci
3. Iubirea faţã de Dumnezeu şi faţã de aproape
II. Porunci referitoare la Dumnezeu
1. "Eu sunt Domnul Dumnezeul tãu sã nu ai alţi dumnezei afarã de mine":
2. Rãspunsul dat lui Dumnezeu prin credinţã, speranţã şi iubire
3. Pãcatele împotriva poruncii I
4. "Sã nu spui numele Domnului Dumnezeului tãu în zadar"
5. Pãcatele împotriva poruncii a II-a
6. "Sã sfinţeşti ziua Domnului"
7. Modalitãţi de sfinţire a zilei Domnului şi pãcate contra poruncii a treia
III. Porunci referitoare la aproapele
1. "Cinsteşte pe tatãl tãu şi pe mama ta". Familia. Îndatoririle copiilor şi ale pãrinţilor
2. Aspecte sociale ale poruncii a patra: Biserica şi societatea
3. "Sã nu ucizi" - respectul faţã de viaţã
4. Pãcatele împotriva poruncii a V-a
5. "Sã nu faci fapte necurate"
6. Pãcatele împotriva poruncilor a VI-a şi a IX-a
7. "Sã nu furi"
8. Pãcatele împotriva poruncii a VII-a şi a X-a
9. "Sã nu mãrturiseşti strâmb împotriva aproapelui tãu"
10. Pãcatele împotriva poruncii a VIII-a
IV. Prin Bisericã la fericire
1. Poruncile Bisericii
2. Fericirile evanghelice
3. Fericirea cerului


CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
1.1 sã defineascã Biserica drept popor al lui - analiza comparativã a rolului Bisericii în primele veacuri/în
Dumnezeu, însufleţit de Duhul Sfânt şi cãlãuzit societatea contemporanã;
de pãstori sufleteşti; - vizionarea de filme didactice pe tema istoriei Bisericii;
1.2 sã recunoascã în rãspunsul Bisericii Catolice la - dezbatere colectivã pe tema planului lui Dumnezeu de mântuire a
întrebãrile existenţiale o dovadã a existenţei oamenilor: etape, semnificaţie
unui plan divin în istorie, de iubire şi
mântuire, al cãrui moment decisiv este Isus
Cristos.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
2.1 sã defineascã în mod adecvat conceptele - exerciţii de identificare a sensului corect al unor termeni
referitoare la istoria Bisericii; religioşi din liste de definiţii;
- alcãtuirea de glosare cu noţiuni de istorie/istoria Bisericii;
- utilizarea de dicţionare, enciclopedii;
2.2 sã utilizeze corect termenii religioşi învãţaţi - redactarea de compuneri, studii pe teme biblice date;
în elaborarea de compuneri şi studii pe teme - exerciţii de diferenţiere a sensului clasic/actual al unor termeni
date; religioşi.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
3.1 sã descrie evenimentele importante din istoria - realizarea de cronologii cu principalele evenimente din perioada de
Bisericii în primele veacuri; început a Bisericii;
- lectura şi analiza unor texte istorice referitoare la evenimentele
studiate;
- dialog pe tema cauzelor persecuţiilor creştinilor din primele
veacuri;
3.2 sã evalueze consecinţele Evenimentelor din anul - realizarea unor studii documentare despre separãrile din cadrul
1054 în istoria creştinismului; Bisericii;
- exerciţii de ierarhizare a cauzelor evenimentelor studiate;
- dialog pe tema libertãţii religioase;
- utilizarea de hãrţi, atlase, enciclopedii;
3.3 sã descrie aspecte specifice istoriei Bisericii - realizarea de biografii şi portrete ale unor personalitãţi din
locale. istoria Bisericii locale;
- studiu de caz: viaţa şi activitatea unei personalitãţi din istoria
Bisericii locale;
- organizarea de vizite la diferite obiective religioase care prezintã
o importanţã deosebitã pentru istoria Bisericii locale.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
4.1 sã evalueze consecinţele în plan individual şi - jocuri de rol;
social ale abaterii de la normele de conduitã - studii de caz pe tema abaterii de la norme;
creştinã;
4.2 sã argumenteze importanţa sfinţilor pãrinţi şi a - lecturã din Biblie;
modelelor spirituale din istoria Bisericii; - elaborarea de liste de bibliografii, proiecte personale pe tema
istoriei Bisericii;
- dialog pe tema rolului modelului în viaţa personalã şi a
comunitãţii;
- studii de caz.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
5.1 sã demonstreze importanţa apartenenţei la - participarea la întâlniri ecumenice;
Biserica universalã concomitent cu - dezbatere pe tema semnificaţiei Bisericii universale;
individualitatea conferitã de propria confesiune; - vizitarea de obiective religioase aparţinând altor confesiuni;
5.2 sã argumenteze ca scopul unei vieţi autentic - dialog pe tema modalitãţilor de comuniune cu cei ce aparţin altor
religioase este comuniunea deplinã cu Dumnezeu şi culte religioase.
cu semenii.



CONŢINUTURI

I. Biserica în primele veacuri
1. Biserica din Ierusalim (mediul iudaic şi Rusaliile)
2. Persecuţiile din primele veacuri
3. Edictul de la Milano
4. Adevãruri teologice apãrate de primele concilii ecumenice: Niceea, Constantinopol, Efes, Calcedon
II. Biserica în Evul Mediu
1. Evenimentele din 1054
2. Ereticii şi Inchiziţia
3. Papii în exil la Avignon
III. Biserica în epoca modernã şi contemporanã
1. Martin Luther şi Reforma protestantã
2. Calvin şi rãspândirea protestantismului
3. Henric al VIII-lea şi anglicanismul
4. Reforma catolica şi Conciliul Tridentin
5. Iluminismul şi Revoluţia francezã
5. Cultele neoprotestante
6. Conciliul Vatican I
7. Conciliu Vatican II
IV. Organizarea Bisericii catolice în spaţiu românesc
1. Creştinismul la începuturi
2. Înfiinţarea şi organizarea Episcopiei cumanilor, a Episcopiei de Siret şi a Episcopiei de Baia
3. Epoca modernã a catolicismului
4. Vicariatul apostolic al Moldovei şi al Munteniei
5. Persecuţiile din epoca comunistã
6. Biserica unitã cu Roma de la origini pânã astãzi
7. Episcopiile catolice de Bucureşti şi de Iaşi


CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
1.1 sã descrie semnificaţia Sfintei Treimi ca element - lectura biblicã;
central al credinţei: Dumnezeu Tatã - Creator, - exerciţii de analizã a articolelor Crezului;
Dumnezeu Fiul - Mântuitor, Dumnezeu Duhul - structurarea conţinutului Crezului pe idei tematice;
Sfânt-Dãtãtor de viaţã;
1.2 sã defineascã credinţa ca dar al lui Dumnezeu, - exerciţii de analizã a mesajului lui Cristos: "Fericiţi cei sãraci
oferit oamenilor din iubire. cu duhul";
- lecturarea unor texte semnificative din literatura religioasã şi/sau
filosoficã
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
2.1 sã analizeze semnificaţiile actuale ale unor - exerciţii de identificare a sensurilor posibile ale unor cuvinte
termeni utilizaţi în Sfânta Scripturã; (iubire etc.);
- utilizarea de dicţionare, glosare;
2.2 sã redacteze scurte comentarii referitoare la - exerciţii de analizã pe baza textului;
credinţã, pe baza unor texte din Sfânta - exerciţii de argumentare/contrrgumentare pe o temã datã;
Scripturã. - lecturã biblicã;
- elaborarea unor liste de lecturi.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
3.1 sã defineascã Biserica drept comunitate care face - lecturã biblicã;
cunoscut Cuvântul lui Dumnezeu, continuã faptele - exerciţii de analizã a Crezului pe unitãţii tematice, având ca
lui Cristos şi trãieşte prin puterea Duhului suport Catehismul;
Sfânt; - comentarea momentelor din istoria Bisericii în care s-a definitivat
Crezul;
3.2 sã analizeze structurile bisericeşti ca forme de - exerciţii de analizã a rolului Bisericii la întãrirea credinţei;
slujire autentica faţã de Dumnezeu şi faţã de - studiu de caz: Cum se implicã Biserica în rezolvarea problemelor
comunitate. comunitãţii.
-
3.3 -
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
4.1 sã sintetizeze învãţãturile lui Isus referitoare - elaborarea de liste cu virtuţile creştine transmise prin
la virtuţile creştine; învãţãturile lui Isus;
- exerciţii de analizã a unor parabole biblice;
4.2 sã explice semnificaţia pãcatului ca îndepãrtare - elaborarea de liste cu pãcatele capitale corespunzãtoare fiecãrei
a credinciosului de Dumnezeu; virtuţi identificate;
- exerciţii de definire a pãcatelor în sens biblic/în sens comun
4.3 sã argumenteze necesitatea participãrii active la - dialog pe tema rolului Bisericii într-o comunitate;
viaţa Bisericii. - participarea la slujbe bisericeşti;
- organizarea de activitãţi comune şcoalã-bisericã.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
5.1 sã ilustreze prin exemple concrete rolul - formularea unor rugãciuni pe tema credinţei;
rugãciunii în comuniune; - organizarea de activitãţi de întrajutorare;
5.2 sã analizeze principiul universalitãţii iubirii - realizarea de eseuri pe tema libertãţii credinţei;
lui Cristos şi principiul chemãrii lui Dumnezeu - participarea la acţiuni de caritate şi ecumenice.
la libertatea credinţei ca elemente centrale ale creştinismului.



CONŢINUTURI

I. Existenţa lui Dumnezeu
1. Creaţia ne vorbeşte despre Dumnezeu
2. Cine este Dumnezeu? Însuşirile lui Dumnezeu
3. Preasfânta Treime
II. Dumnezeu - Tatãl
1. Prezenţa lui Dumnezeu în Vechiul Testament
2. Cristos ne vorbeşte despre Dumnezeu Tatãl
3. Un tatã care ne iartã şi ne iubeşte (Pilda fiului risipitor)
III. Dumnezeu - Fiul
1. Isus - Fiul lui Dumnezeu şi Fiul Mariei
2. Începutul activitãţii publice a lui Isus (botezul, ispitirea, nunta din Cna)
3. Învãţãtura şi parabolele lui Isus
4. Minunile lui Isus
5. Pãtimirea şi moartea lui Isus.
6. Învierea lui Isus (argumente)
IV. Dumnezeu - Duhul Sfânt
1. Duhul Sfânt în Sfânta Scripturã.
2. Acţiunea Duhului Sfânt în viaţa creştinului
V. Biserica
1. Întemeierea şi misiunea Bisericii
2. Organizarea Bisericii
VI. Omul în drum spre viaţa veşnicã - Pãcatele capitale şi virtuţile opuse lor
1. Mândria/umilinţa
2. Mânia/stãpânirea de sine
3. Desfrâul/curãţia
4. Invidia/bunãtatea
5. Lenea/hãrnicia
6. Lãcomia/cumpãtarea

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ




┌─────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ OBIECTIVE CADRU │ STANDARDE │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu, ca │S1. Identificarea şi comentarea elementelor esenţiale ale învãţãturii│
│fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │creştine │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului │S2. Utilizarea corectã, într-un discurs oral sau scris, a termenilor │
│din sfera valorilor religioase, într-un discurs oral │specifici învãţãturii creştine │
│sau scris │S3. Realizarea, verbal sau în scris, a unor corelaţii │
│ │interdisciplinare, valorificând terminologia însuşitã la orele de │
│ │religie │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a │S4. Recunoaşterea şi comentarea unor texte din Sfânta Scripturã │
│tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │S5. Explicarea principalelor evenimente din istoria Bisericii │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea │S6. Analizarea mesajului moral-religios dintr-un text biblic sau │
│deprinderilor de comportament moral-religios │patristic │
│ │S7. Descrierea importanţei identificãrii unor modele spirituale în │
│ │Sfânta Scripturã şi în istoria Bisericii pentru formarea caracterului│
│ │moral-religios │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere │S8. Identificarea valorilor moral-religioase comune tuturor │
│şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri│convingerilor religioase │
└─────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘





┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Programa şcolarã a fost aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei, │
│Cercetãrii şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

RELIGIE

CULTUL ROMANO-CATOLIC DE LIMBA MAGHIARĂ

CLASELE A V-A - A VIII-A

BUCUREŞTI, 2008

Aprobat prin ordinul ministrului
NR. 4698/07.07.2008


NOTĂ DE PREZENTARE

Disciplina Religie - Cultul Romano-Catolic (romano-catolic de limbã maghiarã) îşi propune sã ofere elevilor posibilitatea cunoaşterii şi înţelegerii caracteristicilor principale ale propriei confesiuni religioase.
Studierea Religiei ca disciplinã şcolarã este generatã de diversitatea contextului social actual, când existã preocuparea pentru aprofundarea conţinutului moral din partea tuturor confesiunilor religioase, ca şi pentru valorificarea valenţelor formativ-educative.
Programa de faţã se doreşte a fi un instrument util de lucru atât pentru profesorul de religie, cât şi pentru ceilalţi profesori care predau discipline din aria curricularã "Om şi societate".
Dominantele noului curriculum sunt:
- utilizarea informaţiilor provenite din diferite surse (biblice, istorice etc.);
- dezvoltarea vocabularului specific disciplinei în cadrul comunicãrii orale sau scrise;
- rezolvarea de probleme, prin aplicarea metodelor şi procedeelor specifice religiei ca disciplinã de studiu şi nu numai;
- înţelegerea rolului religiei în viaţa prezentã şi a importanţei acesteia de-a lungul timpului;
- adaptarea conţinuturilor la particularitãţile de vârstã şi individuale ale elevilor.
Programele şcolare de Religie - Cultul Romano-Catolic vizeazã formarea elevilor în spiritul valorilor moral-creştine, care sã stea la baza concepţiei relaţiei dintre Dumnezeu şi om, precum şi a relaţiilor dintre oameni. Având ca fundament idealul educaţional al Bisericii şi experienţa secularã a învãţãmântului catolic, programele de religie urmãresc sã vinã în întâmpinarea dorinţei de cunoaştere a elevilor.
Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun.
Revizuirea programelor de Religie au avut în vedere urmãtoarele aspecte:
- descongestionarea programelor şcolare;
- abordarea religiei dintr-o perspectivã ecumenicã;
- utilizarea modelului de proiectare curricularã centratã pe obiective, dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective, asigurarea continuitãţii şi a progresiei de la o clasã la alta;
- asigurarea calitãţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe - cheie, îndeosebi a competenţelor interpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifice secolului XXI.
- asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin corelarea cu schimbãrile intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare.
Structura programei cuprinde: obiective-cadru, obiective de referinţã, exemple de activitãţi de învãţare, conţinuturi specifice fiecãrui an de studiu şi standarde curriculare de performanţã:
- obiectivele cadru, urmãrite pe întreg parcursul învãţãmântului gimnazial, având un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referã la formarea unor capacitãţi şi atitudini generate de specificul disciplinei. Acest set de obiective cadru este comun pentru programele şcolare de Religie ale tuturor celorlalte culte.
- obiectivele de referinţã, formulând rezultatele aşteptate ale învãţãrii pentru fiecare an de studiu şi urmãrind progresia în formarea de capacitãţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul; în prezenta programã s-au efectuat o serie de schimbãri la nivelul obiectivelor de referinţã, cu scopul de a asigura o mai bunã corelare a acestora la nivelul claselor a V-a - a VIII-a şi o formulare explicitã, în termeni concreţi, observabili şi mãsurabili, care sã constituie un sprijin real în evaluarea elevilor.
- exemplele de activitãţi de învãţare, care propun modalitãţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii; modificãrile realizate la nivelul unor exemple de activitãţi de învãţare au scopul a accentua valorificarea experienţei concrete a elevilor în activitãţile didactice şi integrarea unor strategii de predare-învãţare diverse. Pe baza exemplelor propuse de programa şcolarã, cadrul didactic poate elabora exemple de învãţare variate, adecvate specificului fiecãrei situaţii de învãţare.
- conţinuturile învãţãrii, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmãreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţã propuse;
- standardele curriculare de performanţã la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţã pentru evaluarea calitãţii procesului de învãţare, la sfârşitul gimnaziului.
Proiectarea activitãţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie sã fie precedate de lectura integralã a programei şcolare şi de urmãrirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecãrui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţã; atingerea obiectivelor de referinţã se realizeazã cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activitãţilor de învãţare recomandate prin programã sau poate propune alte activitãţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasã. Strategiile de lucru propuse trebuie sã ţinã seama de experienţa elevilor la aceastã vârstã şi sã permitã valorizarea pozitivã a acesteia.
Centrarea pe elev, ca subiect al activitãţii instructiv - educative presupune respectarea unor exigenţe ale învãţãrii durabile aşa cum sunt:
- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacitãţii de comunicare, de manifestare a spiritului ecumenic, deschis, critic, tolerant şi creativ;
- exersarea lucrului în echipã, a cooperãrii şi/sau a competiţiei;
- realizarea unor activitãţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul comunitãţii), prin care elevii sunt implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unei strategii de rezolvare a unei probleme din colectivul din care fac parte, din şcoalã sau din comunitate.
Menţionãm cã revizuirile au avut caracter uniform la nivelul programelor şcolare ale tuturor cultelor.

OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi │
│ desãvârşirii omului │
│2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor │
│ religioase │
│3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a │
│ istoriei Bisericii │
│4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament │
│ moral-religios │
│5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de │
│ alte credinţe şi convingeri │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã defineascã rugãciunea ca mijloc de dialog cu - formularea şi rostirea de rugãciuni;
Dumnezeu; - dialog pe tema tipurilor de rugãciuni şi a rolului acestora în
viaţa unui creştin;
1.2 sã înţeleagã semnificaţia sfintelor sacramente; - dialog pe tema semnificaţiei sfintelor sacramente: semne vãzute ale
harurilor nevãzute dãruite de Dumnezeu, mijloc de relaţionare cu
Dumnezeu şi cu aproapele nostru, chemare a omului pentru a fi pãrtaş
la viaţa divinã, mijloc prin care Isus acţioneazã în lume;
- dialog pe tema importanţei unor sacramente în viaţa creştinã.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã utilizeze corect termenii religioşi ce - exerciţii de identificare a semnificaţiei unor termeni în diferite
definesc Sfintele Sacramente în exprimarea oralã contexte;
şi scrisã. - utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvinte;
- completarea de rebusuri cu tematicã religioasã; observarea şi
comentarea unor imagini şi texte cu conţinut religios.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã înţeleagã semnificaţia Sfintei Liturghii ca - dezbateri colective pe tema semnificaţiei Sfintei Liturghii şi a
centru al vieţii creştine; locului acesteia în slujbele Bisericii;
- participarea la slujbele religioase;
3.2 sã descrie principalele caracteristici ale - exerciţii de identificare în Sfânta Scripturã a pasajelor
Sfintelor Sacramente; referitoare la sacramente şi comentarea lor;
- dialog pe tema semnificaţiei caracteristicilor sacramentelor:
materii, forme, semne, simboluri, ritualuri, obiceiuri şi tradiţii;
- exerciţii de analizã a istoricului unor sacramente;
- vizionarea de filme sau înregistrãri video cu Sfintele Sacramente.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã conştientizeze importanţa primirii sfintelor - dialog pe tema rolului primirii sacramentelor;
sacramente; - realizarea unor diagrame şi tabele cronologice cu momentele în care
se primesc sacramentele;
4.2 sã înţeleagã angajamentele ce decurg din - dialog pe tema angajamentelor fãcute la botez, chemarea de slujire
promisiunile fãcute la primirea unor sacramente; în Bisericã;
- participarea la ceremoniile legate de unele sacramente.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã descrie elementele specifice ale sacramentelor - vizitarea bisericilor altor confesiuni;
la principalele confesiuni creştine; - organizarea de întâlniri şi dezbateri cu reprezentanţi ai altor
culte;
5.2 sã identifice elemente comune între culte - exerciţii de identificare a caracteristicilor comune şi a
creştine. diferenţelor dintre formele sacramentelor la diferite culte;
- dialog pe tema elementelor de unitate dintre diferite culte.



CONŢINUTURI

I. Introducere în liturgie
1. Ce este liturgia?
2. Elementele liturgiei
● Despre rugãciune
● Semne şi simboluri în liturgie
3. Sfânta Liturghie
● Liturgia Cuvântului
● Liturgia Euharistiei
4. Spaţiul liturgic
● Biserica
5. Anul liturgic
● Adventul - Crãciunul
● Postul Mare
● Paştele
● Rusaliile
● Cinstirea Sfintei Fecioare Maria şi a Sfinţilor
II. Introducere în sacramente
1. Despre har
2. Sacramentele - Împãrţirea şi rolul lor
III. Sacramentele iniţierii creştine
1. Botezul
- Instituirea, definiţia, materia şi forma sacramentului
- Celebrarea sacramentului
- Roadele sacramentului
2. Mirul sau Confirmaţiunea
a. Istoricul şi importanţa sacramentului
b. Definiţia, materia şi forma sacramentului
c. Semnele şi ritualurile sacramentului
d. Roadele sacramentului
3. Euharistia
- Vechea şi Noua Alianţã
- Definiţia, materia şi forma sacramentului
- Condiţii pentru a primi Sfânta Împãrtãşanie
IV. Sacramentele de vindecare
4. Pocãinţa sau Spovada
- Pãcatul şi consecinţele sale în viaţa omului
- Instituirea, definiţia, materia şi forma sacramentului
- Condiţiile necesare pentru celebrarea sacramentului
- Ritualul sacramentului
5. Maslul sau ungerea bolnavilor
- Definiţia, materia şi forma sacramentului
- Celebrarea şi roadele sacramentului
V. Sacramentele de slujire a comunitãţii
6. Preoţia
a. Întemeierea, definiţia, materia şi forma sacramentului
7. Cãsãtoria
a. Definiţia, materia şi forma sacramentului
b. Scopul cãsãtoriei. Datoriile celor cãsãtoriţi
VI. Despre sacramentalii


Clasa a VI - a

OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã înţeleagã semnificaţia creştinã a celor zece - lectura din Biblie;
porunci; - dezbatere colectivã pe tema semnificaţiei Celor zece porunci: semn
al iubirii lui Dumnezeu faţã de oameni, temelie a raporturilor
omului cu Dumnezeu şi cu semenii;
- exerciţii de analizã a Celor zece porunci prin prisma poruncii
iubirii faţã de Dumnezeu şi faţã de semeni, instauratã de Isus;
1.2 sã conştientizeze importanţa respectãrii Zilei - dialog pe tema semnificaţiei zilei Domnului în Sfânta Scripturã şi a
Domnului în viaţa creştinului. modului de sfinţire a acesteia.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã diferenţieze între sensul propriu şi sensul - utilizarea de glosare, dicţionare, enciclopedii;
figurat al unor termeni biblici; - completarea şi crearea de rebusuri pe teme
- date;
- exerciţii de utilizare a unor termeni religioşi în diferite
contexte, cu diferite sensuri;
2.2 sã identifice caracteristicile metaforei şi - exerciţii de analizã comparativã a unei parabole/metafore literare
parabolei biblice. şi a uneia din Biblie.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã analizeze învãţãturile creştine transmise prin - lectura din Biblie;
Cele zece porunci; - dialog pe tema formelor de manifestare a Poruncilor lui Dumnezeu în
viaţa obişnuitã (în familie, în bisericã, în societate);
3.2 sã identifice în Sfânta Scripturã şi în texte - studiu de caz: care din personajele biblice, sfinţi au respectat/nu
patristice de referinţã cazuri de respectare/ au respectat Poruncile lui Dumnezeu;
nerespectare a poruncilor lui Dumnezeu; - redactarea de compuneri, portrete ale unor personaje biblice;
- exerciţii de identificare a pãcatelor împotriva Poruncilor lui
Dumnezeu;
3.3 sã explice semnificaţia Poruncilor Bisericii ca - lecturã din Biblie;
expresie a grijii acesteia fata de oameni. - exerciţii de analizã a semnificaţiei Poruncilor Bisericii:
participarea la sacramente, postul, sãrbãtorile anului liturgic.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã identifice virtuţile creştine cuprinse în cele - exerciţii de analizã a Celor zece porunci;
zece porunci; - dialog pe tema constrângerii/libertãţii de alegere a
respectãrii/nerespectãrii poruncilor biblice;
4.2 sã înţeleagã deosebirile dintre normele etice - redactarea unei liste de reguli pentru clasã/comunitate;
contemporane şi poruncile biblice. - exerciţii de comparaţie între reguli etice/porunci biblice;
- exerciţii de evaluare a unor situaţii-problemã din perspectiva
respectãrii poruncilor biblice/regulilor etice.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã iniţieze şi sã participe la pregãtirea de - proiectarea şi organizarea de activitãţi în comun (excursii,
activitãţi comune cu copii ce aparţin altor activitãţi de binefacere);
culte;
5.2 sã identifice principalele etape ale rezolvãrii - jocuri de rol pe tema rezolvãrii de conflicte;
unor situaţii - problemã. - exerciţii de argumentare/contrrgumentare a unor opinii, idei;
- studii de caz.



CONŢINUTURI

I. Noţiuni generale
1. Modul creştin de viaţã
2. Conştiinţa
II. Porunca principalã
III. Cele zece porunci
1. "Eu sunt Domnul Dumnezeul tãu. Sã nu mai ai alţi Dumnezei afarã de mine!"
- Rugãciunea
- Virtuţile divine
- Sfintele moaşte
2. Sã nu iei numele Domnului Dumnezeului tãu în zadar!
3. Adu-şi aminte sã sfinţeşti Ziua Domnului!
4. Cinsteşte pe tatãl tãu şi pe mama ta!
5. Sã nu ucizi!
a. Demnitatea omului
b. Iubirea aproapelui
c. Apãrarea vieţii
6. Sã nu faci fapte necurate!
7. Sã nu furi!
8. Sã nu mãrturiseşti strâmb împotriva aproapelui tãu!
IV. Cele cinci porunci ale Bisericii
V. Virtuţile morale
VI. Fapte bune
VII. Pãcatul
1. Pãcatul - boala sufletului
2. Pãcatele împotriva Duhului Sfânt
VIII. Pe urmele lui Cristos
IX. Suferinţa - mijloc al mântuirii
X. Preoţia generalã


CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
1.1 sã defineascã Biserica drept popor al lui - analiza comparativã a rolului Bisericii în primele veacuri/în
Dumnezeu, însufleţit de Duhul Sfânt şi cãlãuzit societatea contemporanã;
de pãstori sufleteşti; - vizionarea de filme didactice pe tema istoriei Bisericii;
1.2 sã recunoascã în rãspunsul Bisericii Catolice la - dezbatere colectivã pe tema planului lui Dumnezeu de mântuire a
întrebãrile existenţiale o dovadã a existenţei oamenilor: etape, semnificaţie
unui plan divin în istorie, de iubire şi
mântuire, al cãrui moment decisiv este Isus
Cristos.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
2.1 sã defineascã în mod adecvat conceptele - exerciţii de identificare a sensului corect al unor termeni
referitoare la istoria Bisericii; religioşi din liste de definiţii;
- alcãtuirea de glosare cu noţiuni de istorie/istoria Bisericii;
- utilizarea de dicţionare, enciclopedii;
2.2 sã utilizeze corect termenii religioşi învãţaţi - redactarea de compuneri, studii pe teme biblice date;
în elaborarea de compuneri şi studii pe teme - exerciţii de diferenţiere a sensului clasic/actual al unor termeni
date; religioşi.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
3.1 sã descrie evenimentele importante din istoria - realizarea de cronologii cu principalele evenimente din perioada de
Bisericii în primele veacuri; început a Bisericii;
- lectura şi analiza unor texte istorice referitoare la evenimentele
studiate;
- dialog pe tema cauzelor persecuţiilor creştinilor din primele
veacuri;
3.2 sã evalueze consecinţele Evenimentelor din anul - realizarea unor studii documentare despre separãrile din cadrul
1054 în istoria creştinismului; Bisericii;
- exerciţii de ierarhizare a cauzelor evenimentelor studiate;
- dialog pe tema libertãţii religioase;
- utilizarea de hãrţi, atlase, enciclopedii;
3.3 sã descrie aspecte specifice istoriei Bisericii - realizarea de biografii şi portrete ale unor personalitãţi din
locale. istoria Bisericii locale;
- studiu de caz: viaţa şi activitatea unei personalitãţi din istoria
Bisericii locale;
- organizarea de vizite la diferite obiective religioase care prezintã
o importanţã deosebitã pentru istoria Bisericii locale.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
4.1 sã evalueze consecinţele în plan individual şi - jocuri de rol;
social ale abaterii de la normele de conduitã - studii de caz pe tema abaterii de la norme;
creştinã;
4.2 sã argumenteze importanţa sfinţilor pãrinţi şi a - lecturã din Biblie;
modelelor spirituale din istoria Bisericii; - elaborarea de liste de bibliografii, proiecte personale pe tema
istoriei Bisericii;
- dialog pe tema rolului modelului în viaţa personalã şi a
comunitãţii;
- studii de caz.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
5.1 sã demonstreze importanţa apartenenţei la - participarea la întâlniri ecumenice;
Biserica universalã concomitent cu - dezbatere pe tema semnificaţiei Bisericii universale;
individualitatea conferitã de propria confesiune; - vizitarea de obiective religioase aparţinând altor confesiuni;
5.2 sã argumenteze ca scopul unei vieţi autentic - dialog pe tema modalitãţilor de comuniune cu cei ce aparţin altor
religioase este comuniunea deplinã cu Dumnezeu şi culte religioase.
cu semenii.



CONŢINUTURI

I. Biserica în primele veacuri
1. Biserica din Ierusalim (mediul iudaic şi Rusaliile)
2. Persecuţiile şi rãspândirea Bisericii. Petru şi Paul
3. Persecuţiile din primele veacuri
4. Biserica primeşte libertatea. Edictul de la Milano
5. Conciliile ecumenice de la Niceea şi de la Constantinopol
6. Conciliile ecumenice de la Efes şi de la Calcedon
II. Biserica în Evul Mediu
1. Evenimentele din 1054
2. Ereticii şi Inchiziţia
3. Papii în exil la Avignon
III. Biserica în epoca modernã şi contemporanã
1. Martin Luther şi Reforma protestantã
2. Calvin - Reforma în Elveţia
3. Rãspândirea protestantismului
4. Henric al VIII-lea şi anglicanismul
5. Reforma catolicã. Papii reformatori şi Conciliul Tridentin
6. Iluminismul şi Revoluţia francezã
7. Cultele neoprotestante
8. Conciliul Vatican I şi II
IV. Organizarea Bisericii catolice locale
Istoria Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia
Istoria Diecezei Romano-Catolice de Oradea
Istoria Diecezei Romano-Catolice de Satu-Mare
Istoria Diecezei Romano-Catolice de Timişoara
Viaţa şi activitatea episcopului Marton Aron


CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
1.1 sã descrie semnificaţia Sfintei Treimi ca element - lectura biblicã;
central al credinţei: Dumnezeu Tatã - Creator, - exerciţii de analizã a articolelor Crezului;
Dumnezeu Fiul - Mântuitor, Dumnezeu Duhul - structurarea conţinutului Crezului pe idei tematice;
Sfânt-Dãtãtor de viaţã;
1.2 sã defineascã credinţa ca dar al lui Dumnezeu, - exerciţii de analizã a mesajului lui Cristos: "Fericiţi cei sãraci
oferit oamenilor din iubire. cu duhul";
- lecturarea unor texte semnificative din literatura religioasã şi/sau
filosoficã
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
2.1 sã analizeze semnificaţiile actuale ale unor - exerciţii de identificare a sensurilor posibile ale unor cuvinte
termeni utilizaţi în Sfânta Scripturã; (iubire etc.);
- utilizarea de dicţionare, glosare;
2.2 sã redacteze scurte comentarii referitoare la - exerciţii de analizã pe baza textului;
credinţã, pe baza unor texte din Sfânta - exerciţii de argumentare/contrrgumentare pe o temã datã;
Scripturã. - lecturã biblicã;
- elaborarea unor liste de lecturi.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
3.1 sã defineascã Biserica drept comunitate care face - lecturã biblicã;
cunoscut Cuvântul lui Dumnezeu, continuã faptele - exerciţii de analizã a Crezului pe unitãţii tematice, având ca
lui Cristos şi trãieşte prin puterea Duhului suport Catehismul;
Sfânt; - comentarea momentelor din istoria Bisericii în care s-a definitivat
Crezul;
3.2 sã analizeze structurile bisericeşti ca forme de - exerciţii de analizã a rolului Bisericii la întãrirea credinţei;
slujire autentica faţã de Dumnezeu şi faţã de - studiu de caz: Cum se implicã Biserica în rezolvarea problemelor
comunitate. comunitãţii.
-
3.3 -
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
4.1 sã sintetizeze învãţãturile lui Isus referitoare - elaborarea de liste cu virtuţile creştine transmise prin
la virtuţile creştine; învãţãturile lui Isus;
- exerciţii de analizã a unor parabole biblice;
4.2 sã explice semnificaţia pãcatului ca îndepãrtare - elaborarea de liste cu pãcatele capitale corespunzãtoare fiecãrei
a credinciosului de Dumnezeu; virtuţi identificate;
- exerciţii de definire a pãcatelor în sens biblic/în sens comun
4.3 sã argumenteze necesitatea participãrii active la - dialog pe tema rolului Bisericii într-o comunitate;
viaţa Bisericii. - participarea la slujbe bisericeşti;
- organizarea de activitãţi comune şcoalã-bisericã.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
5.1 sã ilustreze prin exemple concrete rolul - formularea unor rugãciuni pe tema credinţei;
rugãciunii în comuniune; - organizarea de activitãţi de întrajutorare;
5.2 sã analizeze principiul universalitãţii iubirii - realizarea de eseuri pe tema libertãţii credinţei;
lui Cristos şi principiul chemãrii lui Dumnezeu - participarea la acţiuni de caritate şi ecumenice.
la libertatea credinţei ca elemente centrale ale
creştinismului.



CONŢINUTURI

I. Existenţa lui Dumnezeu
1. Existã sau nu existã Dumnezeu? Creaţia ne vorbeşte despre Dumnezeu
2. Cine este Dumnezeu? Însuşirile lui Dumnezeu
3. Preasfânta Treime
II. Dumnezeu - Tatãl
1. Prezenţa lui Dumnezeu în Vechiul Testament
2. Cristos ne vorbeşte despre Dumnezeu Tatãl
3. Un tatã care ne iartã şi ne iubeşte (Pilda fiului risipitor)
III. Dumnezeu - Fiul
1. Cristos - împlinirea profeţiilor mesianice
2. Isus - Fiul lui Dumnezeu şi Fiul Mariei
3. Începutul activitãţii publice a lui Isus (botezul, ispitirea, nunta din Cna)
4. Învãţãtura şi parabolele lui Isus
5. Isus este atotputernic ca şi Tatãl: minunile lui Isus
6. Patima şi moartea lui Isus. Învierea lui Isus (argumente)
IV. Dumnezeu - Duhul Sfânt
1. Duhul Sfânt în Sfânta Scripturã. Numele, denumirile şi simbolurile Duhului Sfânt
2. Acţiunea Duhului Sfânt în viaţa creştinului
V. Biserica
1. Originea, întemeierea şi misiunea Bisericii
2. Organizarea Bisericii
VI. Omul în drum spre viaţa veşnicã - Pãcatele capitale şi virtuţile opuse lor
1. Mândria/umilinţa
2. Mânia/stãpânirea de sine
3. Desfrâul/curãţia
4. Invidia/bunãtatea
5. Lenea/hãrnicia
6. Lãcomia/cumpãtarea
7. Zgârcenia/generozitatea


STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ





┌─────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ OBIECTIVE CADRU │ STANDARDE │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu, ca │S1. Identificarea şi comentarea elementelor esenţiale ale învãţãturii│
│fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │creştine │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului │S2. Utilizarea corectã, într-un discurs oral sau scris, a termenilor │
│din sfera valorilor religioase, într-un discurs oral │specifici învãţãturii creştine │
│sau scris │S3. Realizarea, verbal sau în scris, a unor corelaţii │
│ │interdisciplinare, valorificând terminologia însuşitã la orele de │
│ │religie │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a │S4. Recunoaşterea şi comentarea unor texte din Sfânta Scripturã │
│tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │S5. Explicarea principalelor evenimente din istoria Bisericii │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea │S6.Analizarea mesajului moral-religios dintr-un text biblic sau │
│deprinderilor de comportament moral-religios │patristic │
│ │S7. Descrierea importanţei identificãrii unor modele spirituale în │
│ │Sfânta Scripturã şi în istoria Bisericii pentru formarea caracterului│
│ │moral-religios │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere │S8. Identificarea valorilor moral-religioase comune tuturor │
│şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri│convingerilor religioase │
└─────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘





┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Programa şcolarã a fost aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei, │
│Cercetãrii şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

RELIGIE

CULTUL ISLAMIC

CLASELE A V-A - A VIII-A


BUCUREŞTI, 2008

Aprobat prin ordinul ministrului
NR. 4698/07.07.2008

Notã de prezentare

Disciplina Religie Islamicã - Cultul Musulman îşi propune sã ofere elevilor posibilitatea cunoaşterii, înţelegerii şi aprofundãrii particularitãţilor propriei confesiuni religioase. Studierea Religiei ca disciplinã şcolarã se încadreazã în contextul social actual, în care se manifestã preocuparea pentru aprofundarea conţinutului moral din partea tuturor confesiunilor religioase, cât şi pentru valorificarea valenţelor formativ-educative ale acestui domeniu.
Elaborarea programei de Religie - Cultul Musulman -pentru clasele a V-a - VIII-a a pornit de la urmãtoarele premise:
● necesitatea revizuirii programei şcolare anterioare, aprobatã prin OMEC nr. 4769/25.10.1999 la finalul unui ciclu de 4 ani de utilizare a acesteia în procesul instructiv-educativ
● abordarea religiei dintr-o perspectivã ecumenicã şi confesionalã aplicativã;
● valorificarea în plan educaţional a specificului şi a tradiţiilor Cultului Musulman;
● asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin relaţionarea cu schimbãrile intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare.
Structura programei cuprinde: obiective-cadru pentru clasa a V-a - a VIII-a, obiective de referinţã, exemple de activitãţi de învãţare şi conţinuturi specifice fiecãrui an de studiu.
Obiectivele cadru au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi se referã la formarea unor capacitãţi şi atitudini specifice, la finele fiecãrui an de studiu. Acest set de obiective cadru este comun pentru programele şcolare de Religie ale tuturor celorlalte culte.
Obiectivele de referinţã vizeazã rezultatele aşteptate ale învãţãrii la nivelul fiecãrui an de studiu şi urmãresc progresiv formarea de capacitãţi şi achiziţii de cunoştinţe. În prezenta programã s-au efectuat o serie de schimbãri la nivelul obiectivelor de referinţã, cu scopul de a asigura o eficientã corelare a acestora cu particularitãţile de vârstã ale elevilor şi o formulare explicitã, în termeni concreţi, observabili şi mãsurabili, care sã constituie un sprijin real în evaluarea acestora.
Exemplele de activitãţi de învãţare propun modalitãţi de organizare a activitãţii în clasã, în vederea realizãrii obiectivelor prevãzute. Programa oferã cel puţin un exemplu de activitate de învãţare, pentru fiecare obiectiv de referinţã. Modificãrile realizate la nivelul unor exemple de activitãţi de învãţare au scopul a accentua valorificarea experienţei concrete a elevilor în activitãţile didactice şi integrarea unor strategii de predare-învãţare diverse. Pe baza exemplelor propuse de programa şcolarã, cadrul didactic poate elabora exemple de învãţare variate, adecvate specificului fiecãrei situaţii de învãţare.
Conţinuturile sunt mijloace prin care se urmãreşte realizarea obiectivelor prevãzute. Unitãţile de conţinut sunt organizate tematic.
Prezentul document se adreseazã profesorilor de religie, precum şi celorlalţi profesori care predau discipline din aria curricularã Om şi societate şi autorilor de manuale. Aceştia au rolul de a utiliza programa şcolarã şi de a adapta demersul didactic la diversitatea situaţiilor concrete care apar în procesul de predare - învãţare - evaluare.

OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu/Allah ca fundament al desãvârşirii │
│ omului │
│2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor │
│ religioase │
│3. Cunoaşterea învãţãturilor coranice, a tradiţiilor religioase şi a istoriei │
│ Religiei Islamice │
│4. Formarea virtuţilor musulmane şi consolidarea deprinderilor de comportament│
│ moral-religios │
│5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de │
│ alte credinţe şi convingeri │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Allah ca fundament al desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã prezinte obligaţiile şi responsabilitatea - dialog pe tema obligaţiilor morale ale oamenilor faţã de Allah;
credincioşilor faţã de Allah - exerciţii de definire a semnificaţiei şi rolului respectãrii
responsabilitãţii faţã de Allah;
- studii de caz pe tema datã;
1.2 sã argumenteze principiile de bazã ale credinţei - exerciţii de construire a argumentelor care fundamenteazã
în Allah principiile de bazã ale Islamului;
- dialog pe tema ritualului religios.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã utilizeze corect termenii religioşi referitori - exerciţii de identificare a semnificaţiei unor termeni în diferite
la principiile de bazã ale credinţei şi contexte;
ritualului în exprimarea oralã şi scrisã - utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvinte;
- completarea unor rebusuri cu tematicã religioasã;
- observarea şi comentarea unor imagini şi texte cu conţinut
religios;
2.2 sã explice sensul unor sure şi rugãciuni - exerciţii de memorare a unor sure şi rugãciuni (surele Kureyş,
Kevser şi rugãciunile Kunut);
- dialog pe tema sensului surelor şi rugãciunilor învãţate;
- exerciţii de utilizare corectã a termenilor religioşi cuprinşi în
sure şi în rugãciuni.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor coranice, a tradiţiilor religioase şi a istoriei religiei islamice │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã sintetizeze principalele elemente ale moralei - construirea unor exemple de identificare a aspectelor comune dintre
islamice şi legãtura acesteia cu religia morala islamicã şi religie;
- dialog pe tema particularitãţilor moralei islamice;
- dezbateri despre responsabilitate şi obligaţii morale faţã de Allah,
Profet, Coran, ceilalţi credincioşi.
3.2 sã analizeze semnificaţia fericirii în definirea - exerciţii de identificare a modalitãţilor prin care se ajunge la
religioasã şi modalitãţile de dobândire a fericire;
acesteia - studii de caz pe tema atitudinilor care îl îndepãrteazã pe
credincios de la dobândirea fericirii (calomnie, bârfã, iscodire,
discordie, neînţelegeri, nerespectarea normelor sociale) şi a
modalitãţilor de remediere a acestora.
3.3 sã prezinte principalele învãţãturi referitoare la - dialog pe tema modului de realizare a namazului;
namaz - exerciţii de sintezã a caracteristicilor principalelor tipuri de
namaz.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor religioase şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã identifice modalitãţi de transpunere în viaţã - exerciţii de identificare a motivelor utilizãrii ritualurilor
a principiilor Islamului religioase;
- dialog pe tema modului în care se realizeazã mãrturisirea de
credinţã şi a valorii acesteia;
- studii de caz;
4.2 sã argumenteze importanţa curãţeniei spirituale, - listarea cunoştinţelor despre curãţenie;
corporale şi a mediului - dialog pe tema corectitudinii realizãrii abluţiunii şi a modului de
efectuare a acestuia;
- exerciţii de recunoaştere a modului de aplicare a abdest-ului pe
baza unui film sau a unor fotografii;
4.3 sã descrie modul de realizare a rugãciunii - exerciţii de identificare a regulilor rugãciunii şi a sensului
acesteia;
- exemple de observare şi prezentare a unor ritualuri, a regulilor, a
perioadelor, a categoriilor obligatorii şi a formalismului
rugãciunii;
- dialog pe tema importanţei pe care o are efectuarea rugãciunii în
grup pentru comunitate.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã explice fundamentele religiilor islamice, - exemple de identificare a fundamentelor diverselor religii;
creştine, iudaice şi ale altor religii - dialog pe tema importanţei religiei în existenţa omului;
5.2 sã descrie importanţa atitudinii de toleranţã şi - realizarea de compuneri pe teme date;
bunã convieţuire - organizarea unor activitãţi comune cu elevi aparţinând altor
religii;
- studii de caz pornind de la experienţa personalã la nivelul şcolii
comunitãţii.



CONŢINUTURI

I. Capitolul I: Noţiunea de religie
1. Religia.
2. Noţiuni generale despre religii.
3. Relaţia Religie-Moralã;
a) Îndatoriri faţã de noi înşine;
b) Îndatoriri faţã de societate.
4. Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor şi a rugãciunilor învãţate în clasa a III-a şi a IV-a.
II. Capitolul II: Principiile de bazã ale credinţei şi ritualului religios în Islam
1. Credinţa. Condiţiile credinţei.
2. Unele dintre obligaţiile noastre morale:
a) Faţã de Allah;
b) Faţã de Profet;
c) Faţã de Coran.
3. Responsabilitatea faţã de Allah. Când devine cineva este responsabil.
4. Ritualul religios.
5. Sensul formulei de mãrturisire a credinţei.
6. Fericirea:
a) Fericirea datã de sãnãtatea trupului;
b) Fericirea datã de sãnãtatea spiritului.
7. Atitudini dãunãtoare individului şi societãţii.
8. Pe parcursul capitolului, sura Kureyş şi sensul acesteia.
III. Capitolul III: Curãţenia şi corectitudinea în Islam
1. Curãţenia:
a) Curãţenia spiritualã;
b) Curãţenia corporalã;
c) Curãţenia mediului înconjurãtor.
2. Corectitudinea.
3. Abdest-ul (abluţiunea) pentru namaz şi abdest-ul întregului corp.
4. Pe parcursul capitolului, sura Kevser precum şi sensul acesteia.
IV. Capitolul IV: Namazul
1. Pãrţile obligatorii ale namaz-ului.
2. Cum se face namaz-ul.
3. Când se stricã namaz-ul.
4. Efectele namaz-ului asupra vieţii.
5. Rugãciunile pentru namaz şi sensul acestora.
6. Importanţa namaz-ului în grup.
7. Felurile namaz-ului:
a) Namaz-urile zilnice;
b) Namaz-urile de vineri;
c) Namaz-ul Teravih (din luna Ramazan, cea a postului);
d) Namaz-ul de Bayram;
e) Namaz-ul de înmormântare;
f) Namaz-urile facultative.
8. Pe parcursul capitolului, rugãciunile Kunut precum şi sensul acestora.
V. Capitolul V: Toleranţa faţã de cei de alte religii şi convingeri
1. Manifestarea toleranţei.
a) Ce înseamnã toleranţã.
b) Ce înseamnã bunã convieţuire.
c) Cum respectãm convingerile celorlalţi.
2. Cum ne comportãm în relaţia cu vecinii, colegii, rudele.



CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Aallah ca fundament al desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã argumenteze importanţa postului, a daniei, a - exerciţii de analizã a rolului obligaţiilor morale ale oamenilor
milosteniei şi a pelerinajului pentru relaţia faţã de Allah;
credinciosului cu Allah - dialog pe tema semnificaţiei postului, a daniei şi milosteniei, a
pelerinajului la Mecca;
- studii de caz pe tema datã.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã diferenţieze între sensul propriu şi sensul - exerciţii de identificare a sensului unor termeni în diferite
figurat al unor termeni din domeniul religiei context;
- utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvinte;
- utilizarea termenilor religioşi în diferite contexte de comunicare
2.2 sã explice sensul unor sure şi rugãciuni - exerciţii de memorare a unor sure şi rugãciuni (surele El-Asr şi
Fiil, rugãciunea de închidere a postului, rugãciunea Ayet-ul Kursi);
- dialog pe tema sensului surelor şi rugãciunilor învãţate;
- exerciţii de utilizare corectã a termenilor religioşi cuprinşi în
sure şi rugãciuni.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor coranice, a tradiţiilor religioase şi a istoriei religiei islamice │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã explice principiile de bazã ale postului - analiza regulilor postului;
- exemple de identificare a perioadelor postului;
- dialog pe tema obiceiurilor bune dobândite ca urmare a postului;
- studiu de caz pe tema altor forme de post specifice altor religii
3.2 sã sintetizeze importanţa, regulile şi - dezbatere colectivã pe tema implicaţiilor sociale ale daniei;
semnificaţia daniei - realizarea de comparaţii între danie şi pomanã;
- exerciţii de comparare a douã texte cu caracter literar şi religios,
în vederea identificãrii diferenţelor dintre danie şi pomanã;
3.3 sã prezinte condiţiile pelerinajului şi - redactarea unor compuneri privind stabilirea Kible-ului, a regulilor
importanţa oraşului Mecca pentru Islam pelerinajului, a semnificaţiilor Kurban-ului şi a regulilor
sacrificãrii animalelor, precum şi a importanţei sacrificiului;
- dialog privind deosebirile dintre pelerinaj şi Umre;
- culegerea de informaţii privind locurile sfinte ale altor religii.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor religioase şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã argumenteze importanţa libertãţii conştiinţei - dialog pe tema semnificaţiei libertãţii conştiinţei;
- realizarea unor compuneri pe tema libertãţii;
- studii de caz pe tema respectãrii/nerespectãrii libertãţii
conştiinţei;
4.2 sã sintetizeze principalele învãţãturi - exerciţii de identificare a modalitãţilor de manifestare a
referitoare la respect respectului faţã de om, naturã, legile moralei, lege;
- dialog pe tema importanţei respectului pentru viaţa în comunitate;
- exerciţii de analizã a relaţiei dintre iubire şi respect;
4.3 sã analizeze consecinţele postului, a daniei şi a - exerciţii de identificare a urmãrilor postului, a daniei şi a
pelerinajului asupra vieţii credinciosului pelerinajului asupra vieţii personale;
- dezbatere privind importanţa acestora în viaţa credinciosului.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea în spiritul curãţeniei şi corectitudinii morale conform poruncilor islamului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã manifeste respect şi toleranţã faţã de - organizarea unor dezbateri cu elevi de altã credinţã pe temele:
valorile identitare ale altor religii libertatea conştiinţei, respectul faţã de legi;
- dialog pe tema importanţei reciprocitãţii respectului faţã de
religia fiecãruia;
- jocuri de rol pe tema rezolvãrii de conflicte şi a remedierii
obiceiurilor rele;
5.2 sã susţinã rolul comportamentului non-conflictual - exerciţii de definire a comportamentului non-conflictual;
la nivelul unei comunitãţi - identificarea unor situaţii de comportament
conflictual/non-conflictual în viaţa de zi cu zi, pornind de la
experienţa proprie;
- jocuri de rol pe tema comportamentului nonconflictual.




CONŢINUTURI

I. Capitolul I: Postul
1. Ritualul postului.
2. Condiţiile postului.
3. În ce împrejurãri se stricã postul.
4. Obiceiuri bune cãpãtate datoritã postului:
a) Autocontrolul, într-ajutorare;
b) Armonie cu mediul înconjurãtor.
5. Foloasele postului:
a) Din punct de vedere fizic;
b) Din punct de vedere spiritual.
6. Rugãciunea de închidere a postului precum şi sensul acesteia.
7. Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor învãţate în clasele a patra şi a cincea.
II. Capitolul II: Dania şi Milostenia
1. Dania. Cultul daniei.
2. Foloasele sociale ale daniei.
3. Fitre (miluirea).
4. Pe parcursul capitolului, rugãciunea Ayet-ul Kursi precum şi sensul acesteia.
III. Capitolul III: Pelerinajul şi vizita la Mecca
1. Cultul pelerinajului şi vizita la Mecca.
2. Pentru cine este obligatoriu pelerinajul.
3. Obligativitãţile pelerinajului.
4. Obligaţiile pelerinajului.
5. Kurban-ul (animalul sacrificat).
6. Adac-ul (animalul promis sacrificãrii).
7. Pe parcursul capitolului, sura El-Asr precum şi sensul acesteia.
IV. Capitolul IV: Atitudini faţã de oameni şi societate
1. Libertatea conştiinţei.
2. Iubire şi respect:
a) Faţã de om;
b) Faţã de naturã:
3. Respectul faţã de legi:
a) Respectul faţã de legile moralei;
b) Respectul faţã de lege.
4. Comportament non-conflictual.
5. Pe parcursul capitolului, sura Fil precum şi sensul acesteia.


CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Allah ca fundament al desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 capabil: sã descrie semnificaţia şi modurile de - identificarea unor modele şi exemple de comportament care au la
manifestare a iubirii faţã de Allah bazã iubirea faţã de Allah: prietenie; frãţie, colegialitate,
loialitate, corectitudine, politece, afectivitate, milostenie;
- dialog pe tema iubirii de aproape ca formã de manifestare a iubirii
faţã de Allah;
1.2 sã argumenteze importanţa şi rolul credinţei în - dezbatere privind necesitatea de a crede;
viaţa omului - exerciţii de identificare a formelor credinţei.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã prezinte caracteristicile metaforei şi - exerciţii de identificare a unor metafore şi parabole în Cãrţile
parabolei, în contextul utilizãrii acestora în Sfinte;
Cãrţile Sfinte - utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvinte;
- comentarea unor texte cu conţinut religios;
2.2 sã defineascã corect diferite noţiuni utilizate - exerciţii de identificare a diferitelor semnificaţii ale noţiunilor
în contexte religioase de nãpastã, soartã, voinţã;
- exerciţii de diferenţiere între semnificaţia voinţei oamenilor şi
cea a lui Allah;
- dialog pe tema: acceptarea sorţii;
2.3 sã explice sensul unor sure - exerciţii de memorare a unor sure (Nasr, Kafirun, Maun);
- dialog pe tema sensului surelor învãţate;
- exerciţii de utilizare corectã a termenilor religioşi cuprinşi în
sure.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor coranice, a tradiţiilor religioase şi a istoriei religiei islamice │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã prezinte caracteristicile îngerilor şi - exerciţii de identificare a particularitãţilor de comportament
importanţa misiunilor acestora dezvoltate de credinţa în îngeri: iubire, generozitate, curaj,
vitejie, rãbdare, recunoştinţã;
- analiza îngerilor prezentaţi în Coran şi a misiunilor acestora;
3.2 sã sintetizeze principalele caracteristici ale - analiza particularitãţilor şi structurii Cãrţilor
Cãrţilor Sfinte Sfinte; - dialog pe tema atitudinilor ce trebuie adoptate faţã de Cãrţile
Sfinte;
- dialog pe tema atitudinilor ce trebuie adoptate faţã de Cãrţile
Sfinte;
- realizarea de cronologii cu principalele evenimente din Coran;
- exerciţii de identificare a comportamentului determinat de lectura
cãrţilor: mãrinimie şi toleranţã, hãrnicie şi corectitudine,
îndeplinirea obligaţiilor şi a sarcinilor, evitarea luxului şi a
risipei;
3.3 sã descrie evenimentele legate de ziua Judecãţii - exerciţii de caracterizare a particularitãţilor Iadului şi a
de Apoi Raiului;
- dialog privind deosebirea între bine şi rãu;
- dezbatere privind importanţa solidaritãţii în Islam.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor religioase şi consolidarea deprinderilor de comportament moral religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã identifice modele de comportament, pornind de - dialog despre profeţi şi particularitãţile acestora;
la exemplul profeţilor - exerciţii de identificare a valorilor care au fundamentat
comportamentul profeţilor: corectitudine, dreptate şi echitate,
respect faţã de legi, tradiţii, obiceiuri, seriozitate şi cumpãtare;
- identificarea în Coran şi în alte cãrţi a pasajelor referitoare la
profeţi;
- realizarea de bibliografii despre profeţi;
4.2 sã construiascã argumente privind importanţa - exerciţii de disociere între bine şi rãu, pe baza unor exemple
alegerii Cãii drepte concrete;
- redactarea de comunicãri pe tema binelui şi a rãului;
- studii de caz pe tema datã.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea în spiritul curãţeniei şi corectitudinii morale conform poruncilor islamice │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã realizeze comparaţii între formele credinţei - organizarea unor discuţii pe tema credinţei cu persoane aparţinând
în Islam şi în alte religii altor religii;
- identificarea formelor de manifestare a credinţei în alte religii.



CONŢINUTURI

I Capitolul I: Credinţa în Allah
1. Necesitatea de a crede şi credinţa în Allah.
2. Iubirea întru Allah.
3. Decenţa în comportament.
4. Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor învãţate în clasa a şasea.
II Capitolul II: Credinţa în îngeri
1. Caracteristicile îngerilor.
2. Numele şi caracteristicile îngerilor menţionaţi în Coran.
3. Culpa şi iertarea.
4. Comportament indus de credinţa în îngeri.
5. Pe parcursul capitolului, sura Nasr şi sensul acesteia.
III Capitolul III: Credinţa în Cãrţile sfinte
1. Cãrţile sfinte.
2. Locul Coranului.
3. Structura Coran-ului:
a) Revelaţie, verset, surã,
b) Scrierea şi constituirea sub formã de carte a Coranului,
c) Necesitatea înţelegerii Coranului,
d) Interpretare, traducere, explicaţie.
4. Pe parcursul capitolului, sura Keafirun şi sensul acesteia.
IV Capitolul IV: Credinţa în profeţi
1. Noţiunea de profet (Sol - Mesager) şi credinţa în profeţi.
2. Atributele profeţilor.
3. Biografiile profeţilor.
4. Pe parcursul capitolului, sura Maun şi sensul acesteia
V Capitolul V: Credinţa în Ziua Judecãţii de Apoi
1. Semnificaţia Judecãţii de Apoi.
2. Raiul şi Iadul.
3. Importanţa solidaritãţii în Islam:
a) Într-ajutorare familialã/comunitarã.
b) Într-ajutorare socialã şi instituţii specifice.
4. Pe parcursul capitolului, sura Tebbet şi sensul acesteia.
VI Capitolul VI: Credinţa în nãpastã şi soartã
1. Nãpasta şi soarta.
2. Voinţa divinã - voinţa umanã
5. Împãcarea cu soarta.
5. Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor învãţate în aceastã clasã.


CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE





┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Allah ca fundament al desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
1.1 sã caracterizeze pe profetul Muhammed (s.a.) ca - dezbatere pe tema pildelor profetului Muhammed (s.a.)
trimis al lui Allah - elaborarea de liste cu virtuţile islamice propovãduite de profetul
Muhammed (s.a.), trimisul lui Allah;
- exerciţii de identificare a altor profeţi: Adem (a.s.)/Adam, Nuh
(a.s.)/Noe, Yakub (a.s.)/Iacob, Yusuf (a.s.)/Iosif, Davut
(a.s.)/David, Suleyman (a.s.)/Solomon, Musa (a.s.)/Moise, Isa
(a.s.)/Iisus (s.a.).
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
2.1 sã elaboreze compuneri şi studii pe teme date, - exerciţii de diferenţiere a sensului clasic şi a celui actual al
utilizând corect termenii religioşi învãţaţi unor termini religioşi;
- utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvinte;
- elaborarea de referate, compuneri caracterizãri;
2.2 sã participe la discuţii pe teme religioase, - identificarea semnificaţiei unor termeni în diferite contexte;
folosind un limbaj adecvat contextului comunicãrii - organizare de dezbateri, dialoguri, concursuri pe teme religioase.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor coranice, a tradiţiilor religioase şi a istoriei religiei islamice │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
3.1 sã sintetizeze principalele evenimente din viaţa - exerciţii de identificare a elementelor biografice referitoare la
profetului Muhammed (s.a.) profetul Muhammed (s.a.);
- dialog pe tema modurilor în care Allah i s-a adresat profetului
Muhammed (s.a.);
- construirea de argument pentru ideea: Coranul şi învãţãturile
profetului constituie fundamentul credinţei;
3.2 sã prezinte înlesnirile legate de ritualurile - exerciţii de identificare a înlesnirilor pentru: abdest, namaz,
religioase post, pelerinaj, şi celelalte ritualuri religioase;
- discuţii libere asupra noţiunii de religie a înlesnirilor;
- exerciţii de interpretare a versetelor din Coran cu privire la
înlesnirile din Islam;
3.3 sã explice semnificaţia zilelor, nopţilor şi - exerciţii de caracterizare a unor zile, nopţi sau luni cu
lunilor cu importanţã în Islam semnificaţie importantã în Islam;
- studiu de caz pe tema modurilor de celebrare a zilelor, nopţilor şi
lunilor cu importanţã în Islam;
- redactarea de compuneri privind modul în care celebreazã musulmanii
zilele, nopţile (Mevlit Kandili, Regaib Kandili, Miragi Kandili,
Berat Kandili, Kadir Gecesi) şi lunile sfinte;
3.4 sã analizeze evenimentele importante din istoria - realizarea de cronologii privind evenimentele din istoria Islamului
Islamului (apariţia Islamului, a primului stat Islamic, perioada celor patru
califate, adoptarea Islamului de cãtre turci);
- dialog pe tema contribuţiei diferitelor evenimente din istoria
Islamului la religia islamicã;
- culegerea de date despre formarea comunitãţii islamice în România.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor religioase şi consolidarea deprinderilor de comportament moral religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
4.1 sã descrie diferite ceremonii şi tradiţii - elaborare de liste privind ceremoniile şi tradiţiile din Islam;
specifice religiei islamice - exerciţii de prezentare a modului de celebrare a ceremoniilor şi
tradiţiilor islamice;
- dialog pe tema importanţei respectului faţã de valorile spirituale;
4.2 sã sintetizeze normele de conduitã specifice - dialog despre comportamentul pe care trebuie sã îl adopte
diferitelor contexte musulmanii în societate;
- studii de caz pe tema respectãrii/nerespectãrii normelor de conduitã
în diverse împrejurãri;
- dezbatere pe tema importanţei modelelor.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea în spiritul curãţeniei şi corectitudinii morale conform poruncilor islamului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
5.1 sã compare cunoştinţele referitoare la tradiţiile - identificarea aspectelor de asemãnare şi de diferenţiere între
şi obiceiurile Islamului cu cele specifice altor ceremoniile şi tradiţiile islamice şi cele ale altor religii
religii cunoscute;
- studiu de caz: obiceiuri şi tradiţii ale unei anume religii;
5.2 sã argumenteze necesitatea toleranţei într-o - dialog pe tema relaţionãrii cu cei ce aparţin altor culte
societate multireligioasã religioase;
- derularea unor activitãţi comune privind umanitarismul ca liant al
societãţii.




CONŢINUTURI

I. Capitolul I: Coranul şi Hz. Muhammed (s.a.)
1. Importanţa Coranului.
2. Episoade despre profeţi în Coran.
3. Hz. Muhammed (s.a.):
a) Familia, copilãria şi tinereţea;
b) Devenirea sa ca profet;
c) Migrarea de la Mecca la Medina;
d) Rãzboaiele la care a participat;
e) Pelerinajul de despãrţire;
f) Moartea lui.
II. Capitolul II: Înlesniri în Religia Islamicã
1. Islamul este religia înlesnirilor:
2. Principii referitoare la înlesniri:
III. Capitolul III: Ceremonii şi tradiţii
1. Botezul;
2. Circumcizia;
3. Salutul musulman (selam-ul);
4. Felicitãrile şi urãrile de sãrbãtori;
5. Vizitarea rudelor şi prietenilor;
6. Vizitarea celor bolnavi;
7. Ceremonialul înmormântãrii;
8. Vizitarea mormintelor;
9. Slujba de pomenire;
10. Respectul faţã de valorile spirituale;
a) Respectul pentru morţi, morminte şi mausolee
b) Respectul pentru obiceiuri şi tradiţii
11. Cãsãtoria.
IV. Capitolul IV: Zilele, lunile şi nopţile religioase
1. Ziua de vineri;
2. Luna Ramazan-ului (postului);
3. Sãrbãtoarea Ramazan-ului;
4. Sãrbãtoarea Kurban-ului (jertfa);
5. Nopţile Candelelor:;
6. Cele Trei Luni.
V. Capitolul V: Unele norme de conduitã
1. În timpul vizitelor;
2. La masã;
3. În timpul cãlãtoriei;
4. În privinţa vestimentaţiei;
5. În timpul discuţiilor;
6. La onomastici;
7. Alte lucruri importate de conduitã.
VI. Capitolul VI: Noţiuni de istorie islamicã
6. Apariţia Islamului;
7. Cei patru Califi;
8. Statele islamice;
9. Acceptarea islamului de cãtre turci;
10. Curentele religiei islamice;
11. Musulmanii de azi;
12. Relaţionare multietnicã.


STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ





Obiective cadru Standarde
OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Allah ca S1. Sintetizarea elementelor definitorii
fundament al desãvârşirii omului propriei identitãţi religioase
OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a S2. Utilizarea corectã a termenilor specifici
limbajului din sfera valorilor religioase religiei islamice în argumentarea
învãţãturii de credinţã şi în prezentarea
unor evenimente din istoria Islamului
OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor coranice, a S3. Descrierea caracteristicilor unor
tradiţiilor religioase şi a istoriei elemente religioase: adevãruri de
religiei Islamice credinţã, evenimente religioase, tradiţii
S4. Comentarea unor evenimente din istoria
Islamului şi a consecinţelor acestora
asupra vieţii religioase şi sociale
OC 4. Formarea virtuţilor musulmane şi S5. Evaluarea criticã a consecinţelor
consolidarea deprinderilor de comportament aplicãrii/neaplicãrii virtuţilor
moral-religios musulmane în diferite contexte
S6. Compararea normelor religioase cu
normele etice contemporane
OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, S7. Asumarea şi îndeplinirea unor sarcini şi
înţelegere şi respect faţã de cei de alte responsabilitãţi la nivelul grupului sau al
credinţe şi convingeri comunitãţii





┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Programa şcolarã a fost aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei, │
│Cercetãrii şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

RELIGIE

CULTUL ADVETIST DE ZIUA A ŞAPTEA

CLASELE a V-a - a VIII-a


Aprobat prin ordinul ministrului
NR. 4698/07.07.2008

BUCUREŞTI, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Prezentul document conţine Programele şcolare revizuite de Religie - Cultul Adventist de Ziua a şaptea şi se adreseazã profesorilor care predau aceastã disciplinã în gimnaziu, la clasele a V-a - a VIII-a.
Programa şcolarã de Religie - Cultul Adventist de Ziua a şaptea vizeazã formarea elevilor în spiritul valorilor moral-creştine care sã stea la baza concepţiei asupra relaţiei Dumnezeu-om, om-semeni şi, nu în ultimul rând, la baza atitudinilor faţã de propria persoanã. Programa urmãreşte sã vinã în întâmpinarea dorinţei de cunoaştere a elevilor, cât şi a idealurilor Bisericii Adventiste în ceea ce priveşte educaţie tinerilor în spiritul credinţei.
Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun.
Revizuirea programei de Religie - Cultul Adventist de Ziua a şaptea a avut în vedere urmãtoarele aspecte:
- descongestionarea programelor şcolare;
- abordarea religiei dintr-o perspectivã ecumenicã;
- utilizarea modelului de proiectare curricularã centratã pe obiective, dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective, asigurarea continuitãţii şi a progresiei de la o clasã la alta;
- asigurarea calitãţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe - cheie, îndeosebi a competenţelor interpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifice secolului XXI.
- asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin corelarea cu schimbãrile intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare.
Structura programei cuprinde: obiective-cadru, obiective de referinţã, exemple de activitãţi de învãţare, conţinuturi specifice fiecãrui an de studiu şi standarde curriculare de performanţã:
- obiectivele cadru, urmãrite pe întreg parcursul învãţãmântului gimnazial, având un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referã la formarea unor capacitãţi şi atitudini generate de specificul disciplinei. Acest set de obiective cadru este comun pentru programele şcolare de Religie ale tuturor celorlalte culte.
- obiectivele de referinţã, formulând rezultatele aşteptate ale învãţãrii pentru fiecare an de studiu şi urmãrind progresia în formarea de capacitãţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul; în prezenta programã s-au efectuat o serie de schimbãri la nivelul obiectivelor de referinţã, cu scopul de a asigura o mai bunã corelare a acestora la nivelul claselor a V-a - a VIII-a şi o formulare explicitã, în termeni concreţi, observabili şi mãsurabili, care sã constituie un sprijin real în evaluarea elevilor.
- exemplele de activitãţi de învãţare, care propun modalitãţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii; modificãrile realizate la nivelul unor exemple de activitãţi de învãţare au scopul a accentua valorificarea experienţei concrete a elevilor în activitãţile didactice şi integrarea unor strategii de predare-învãţare diverse. Pe baza exemplelor propuse de programa şcolarã, cadrul didactic poate elabora exemple de învãţare variate, adecvate specificului fiecãrei situaţii de învãţare.
- conţinuturile învãţãrii, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmãreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţã propuse;
- standardele curriculare de performanţã la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţã pentru evaluarea calitãţii procesului de învãţare, la sfârşitul gimnaziului.
Proiectarea activitãţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie sã fie precedate de lectura integralã a programei şcolare şi de urmãrirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecãrui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţã; atingerea obiectivelor de referinţã se realizeazã cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activitãţilor de învãţare recomandate prin programã sau poate propune alte activitãţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasã. Strategiile de lucru propuse trebuie sã ţinã seama de experienţa elevilor la aceastã vârstã şi sã permitã valorizarea pozitivã a acesteia.
Centrarea pe elev, ca subiect al activitãţii instructiv - educative presupune respectarea unor exigenţe ale învãţãrii durabile aşa cum sunt:
- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacitãţii de comunicare, de manifestare a spiritului ecumenic, deschis, critic, tolerant şi creativ;
- exersarea lucrului în echipã, a cooperãrii şi/sau a competiţiei;
- realizarea unor activitãţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul comunitãţii), prin care elevii sunt implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unei strategii de rezolvare a unei probleme din colectivul din care fac parte, din şcoalã sau din comunitate.
Menţionãm cã revizuirile au avut caracter uniform la nivelul programelor şcolare ale tuturor cultelor.


OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi │
│ desãvârşirii omului │
│2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor │
│ religioase │
│3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a │
│ istoriei Bisericii │
│4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament │
│ moral-religios │
│5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de │
│ alte credinţe şi convingeri │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘





CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã defineascã pe Dumnezeu drept Creator şi - eseuri scurte despre relaţia om-Dumnezeu;
Mântuitor al lumii - dialoguri, citire pe roluri şi scenete pentru identificarea cu omul
care poate fi mântuit;
- dialog pe tema jertfei folosind tablouri din istoria Vechiului
Testament;
1.2 sã înţeleagã Planul de Mântuire a omului prin - memorizarea textelor-cheie;
jertfã şi sã înţeleagã pe baza exemplelor din - cântece tematice;
Vechiul Testament, cum este mântuit omul prin
credinţã
1.3 sã descifreze în istoria lui Israel acţiunile - proiecţii de diapozitive şi filme video şi audierea unor lecturi
mântuitoare ale lui Dumnezeu model ale textului biblic.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã utilizeze în compuneri scrise şi orale - realizarea de compuneri cu tematicã biblicã presupunând folosirea
termenii religioşi învãţaţi în anii anteriori noilor termeni religioşi;
2.2 sã defineascã semnificaţia contemporanã a - descifrarea de rebusuri biblice;
termenilor religioşi din vechime - utilizarea mijloacelor ajutãtoare (dicţionare, scheme, hãrţi);
2.3 sã asimileze noi termeni religioşi folosindu-i în - exerciţii de actualizare a sensului unor termeni religioşi ieşiţi
scris şi oral din uzul curent;
- începerea realizãrii, prin activitãţi cooperative, a unui dicţionar
de nume şi toponimii biblice.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã defineascã Biblia ca principalã sursã a - exerciţii de citire şi interpretare a textului biblic;
cunoaşterii despre Dumnezeu şi om - exerciţii de folosire a trimiterilor din textul biblic;
3.2 sã înţeleagã principalele învãţãturi ale - eseu despre istoria scrierii Vechiului Testament;
Vechiului Testament
3.3 sã înţeleagã inspiraţia divinã a Bibliei - dialoguri, povestiri şi compuneri pe baza tablourilor din Vechiul
Testament;
3.4 sã aibã o înţelegere superioarã despre biserica - folosirea de planşe, diapozitive, filme video din Orientul apropiat,
Vechiului Testament ilustrând viaţa bisericii Vechiului Testament.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã identifice virtuţile marilor eroi ai Bibliei - exerciţii şi teme pentru descoperirea şi descrierea virtuţilor
creştine ilustrate în viaţa eroilor biblici;
4.2 sã înţeleagã modul în care a intervenit Dumnezeu - descrierea modului în care a pus Dumnezeu la încercare pe oamenii
în istoria Vechiului Testament Sãi, pe baza unor tablouri sau audiţii;
4.3 sã facã diferenţa între aspectele bune şi rele - cântece, poezii şi exemple de rugãciune din Vechiul Testament;
din comportamentul personajelor din Vechiul - studii de caz.
Testament
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã înţeleagã faptul cã Dumnezeu este Creatorul - dialog sau scenetã "Cum se împacã Iacov cu Esau" - exerciţii de
tuturor oamenilor rezolvare a conflictelor;
5.2 sã înţeleagã grija lui Dumnezeu pentru toţi - vizite la locuri de cult istorice;
oamenii, pentru noi ca şi pentru "ceilalţi"
5.3 sã descrie relaţiile pline de nobleţe pe care - întâlnire cu copii şi pãrinţi de alte convingeri religioase;
le-au avut oamenii lui Dumnezeu cu strãinii
5.4 sã aplice în clasã şi în şcoalã spiritul de - alcãtuirea listei personale de rugãciune care sã cuprindã şi pe cei
acceptare şi dragoste reciprocã de alte convingeri religioase.




CONŢINUTURI

I. Emanuel - Dumnezeu cu noi
1. Naşterea lui Isus şi a lui Ioan Botezãtorul
2. Începutul lucrãrii publice - botezul
3. Biruinţa din pustie - ispitirea
4. Chemarea şi alegerea ucenicilor
II. Pilde şi învãţãturi ale lui Isus
1. Pildele împãrãţiei cerurilor - nãvodul, nunta fiului de împãrat
2. Pilde ale vieţuirii creştine - semãnãtorul, smochinul neroditor
3. Creştinul şi aproapele - fiul risipitor, samariteanul milos
4. Doi închinãtori - fariseul şi vameşul
5. Predica de pe munte - fericiri şi principii
6. Rugãciunea - calea de comunicare între om şi Dumnezeu
III. Isus şi semenii
1. Întâlniri speciale - samariteanca, Nicodim, Zacheu
2. Vindecãri speciale - leproşii, demonizaţii, orbii
3. Minuni ale credinţei - Iair, slujbaşul împãrãtesc
4. Integrarea neamurilor - femeia canneancã, sutaşul roman
IV. Ultimele zile din viaţa lui Isus
1. Reforma de la Templu
2. Ultimul Paşte
3. Ultimele sfaturi şi fãgãduinţe
4. Trãdarea şi judecarea lui Isus
5. Crucificarea şi moartea lui Isus
V. Speranţe împlinite
1. Înviere şi trimitere
2. Înãlţarea lui Isus şi fãgãduinţa revenirii
3. Începuturi misionare


CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã-L identifice pe Isus Hristos drept Fiul lui - povestirea pe bazã de tablouri a principalelor evenimente din
Dumnezeu şi sã-L înţeleagã pe Dumnezeu prin istoria Noului Testament;
Isus Hristos - discuţii cu toatã clasa pentru înţelegerea învãţãturii şi faptelor
lui Isus şi a semnificaţiei lor pentru mântuire;
1.2 sã înţeleagã principalele învãţãturi ale lui Isus - cântece, audiţii şi lecturi-model ale textului biblic;
- jocuri de rol pentru identificarea cu personajele Noului Testament;
1.3 sã explice semnificaţia morţii şi învierii lui - diapozitive şi filme video ilustrând lumea Noului Testament.
Isus pentru mântuirea omului
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã înţeleagã termenii specifici din Noul - dezlegarea de integrame biblice;
Testament şi relaţia lor de conţinut cu cei din - continuarea alcãtuirii dicţionarului de nume şi toponimii biblice;
Vechiul Testament
2.2 sã transpunã limbajul religios al Noului - exerciţii de folosire a noilor termeni religioşi în compuneri cu
Testament în limbaj religios contemporan temã datã;
- jocuri şi cântece cu texte-cheie;
2.3 sã poatã defini în cuvinte proprii noţiunile care - folosirea diferitelor traduceri ale Bibliei;
privesc mântuirea - "traduceri" libere ale termenilor greceşti din Noul Testament.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã gãseascã cu uşurinţã anumite pasaje din Noul - exerciţii de gãsirea textelor şi a pasajelor biblice;
Testament - citirea în cor şi individualã a unor pasajecheie;
3.2 sã recunoascã pasajele unice din Evangheliile - exerciţii de punere în paralel a textelor sinoptice;
sinoptice
3.3 sã caracterizeze specificitatea evangheliei dupã - compunere care sã valorifice limbajul specific din evanghelia lui
Ioan Ioan;
3.4 sã înţeleagã principalele fenomene din Biserica - tablouri, diapozitive, descoperiri arheologice, ilustrând istoria
Primarã Noului Testament;
- dialoguri şi jocuri de rol pe tema jertfei primilor creştini.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã-L defineascã pe Isus ca model desãvârşit de - analizarea atitudinii lui Isus în situaţii sociale diferite;
comportament creştin
4.2 sã aleagã pentru ei înşişi şi pentru clasã acele - relaţia dintre Isus şi cei din familia Sa exerciţii de definire
virtuţi despre care au constatat cã le lipsesc proprie a virtuţilor pe baza unor tablouri din Noul Testament;
4.3 sã defineascã în cuvinte proprii virtuţile cele - eseuri-portret ale marilor personaje din Noul Testament.
mai îndrãgite
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã înţeleagã cum S-a comportat Isus cu cei de - discuţii cu toatã clasa despre atitudinea lui Isus faţã de neiudei;
alte credinţe - dialoguri şi studii de caz despre situaţii asemãnãtoare de astãzi;
5.2 sã descrie diverse convingeri religioase cu - vizite la alte biserici;
specificul lor, aşa cum s-au manifestat ele în - invitarea la orã a reprezentanţilor altor biserici cu prezentarea
vremurile Noului Testament unui scurt istoric şi a vieţii religioase prezente;
5.3 sã conştientizeze necesitatea manifestãrii - acţiuni de binefacere împreunã cu copii de alte convingeri religioase;
spiritului irenic în relaţiile interumane - activitãţi culturale comune.




CONŢINUTURI

I. Originea lumii noastre
1. Dumnezeu, începutul oricãrui lucru
2. Înãlţare şi cãdere
3. Planul lui Dumnezeu de mântuire
4. Creaţiunea, un act al iubirii
5. Familia omeneascã creatã dupã chipul şi asemãnarea lui Dumnezeu
II. Testul ascultãrii
1. Un test pierdut de om
2. Consecinţele pierderii guvernãrii divine
3. Bucurie şi tristeţe în familia omeneascã
III. Vieţile oamenilor lui Dumnezeu
1. Adam şi urmaşii sãi
2. Noe şi corabia - şansã de salvare pentru oameni
3. Construirea turnului Babel
4. Iov, un martor înaintea universului
5. Avrm, un om al credinţei
6. Salvarea lui Lot
7. Isc - o cãsãtorie binecuvântatã
8. Iosif un om al providenţei
IV. Un popor eliberat
1. Moise - omul lui Dumnezeu
2. Plãgile şi zei egipteni
3. Drumul prin pustie
4. Poruncile iubirii
5. Închinarea şi memorialul sãu
6. Sãrbãtori sfinte
V. Sosirea în Cann
1. Final de cãlãtorie
2. Împlinirea fãgãduinţei


CLASA a VII-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────┬─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil │Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1.│sã înţeleagã mântuirea prin credinţã pe baza │- dialog pe tema rolului credinţei folosind tablouri din istoria │
│ │exemplelor personajelor biblice │ Vechiului Testament; │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┤- joc de rol şi scenete pentru identificarea cu omul care poate fi │
│1.2.│sã identifice în istoria poporului │ mântuit; │
│ │Israel acţiunile mântuitoarea ale lui Dumnezeu │- memorizarea textelor-cheie; │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┤- cântece tematice; │
│1.3.│sã recunoascã rolul iubirii divine în │- proiecţii de diapozitive şi filme video; │
│ │desãvârşirea caracterului uman │- audierea unor lecturi model ale textului biblic; │
│ │ │- studiu de caz. │
└────┴─────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────┬─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil │Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1.│sã înţeleagã semnificaţia unor termeni specifici │- descifrarea de rebusuri biblice; │
│ │din Vechiul Testament │- utilizarea de glosare, dicţionare, enciclopedii, hãrţi; │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┤- compunerea unor psalmi folosind modelul biblic; │
│2.2.│sã transpunã limbajul religios al │- realizarea unui dicţionar de nume şi toponimii biblice. │
│ │Vechiului Testament în limbaj │ │
│ │religios contemporan │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │
│2.3.│sã identifice caracteristicile specifice │ │
│ │limbajului cãrţilor poetice │ │
└────┴─────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────┬─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil │Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1.│sã descrie evenimentele importante din istoria │- lectura textului biblic; │
│ │poporului Israel │- realizarea de cronologii cu principalele evenimente din istoria │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┤ poporului Israel; │
│3.2.│sã evalueze consecinţele neascultãrii │- redactarea de portrete ale unor personaje biblice; │
│ │de Dumnezeu │- studiu de caz: personaje biblice şi raportarea lor la mesajul │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┤ divin; │
│3.3.│sã identifice trãsãturile caracteristice │- utilizarea de hãrţi, atlase, enciclopedii; │
│ │mesajului profetic │- exerciţii de analizã a unor psalmi; │
│ │ │- elaborarea unor liste tematice din cartea Proverbe. │
└────┴─────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────┬─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil │Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1.│sã identifice virtuţi creştine în viaţa marilor │- exerciţii pentru descoperirea şi descrierea virtuţilor creştine în│
│ │eroi ai Bibliei │ viaţa personajelor biblice; │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┤- studiu de caz: consecinţele nerespectãrii poruncii divine; │
│4.2.│sã înţeleagã modul în care a intervenit Dumnezeu │- dialog pe tema relaţiei dintre aspiraţiile tinerilor şi anumite │
│ │în istoria Vechiului Testament │ principii biblice; │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │
│4.3.│sã susţinã necesitatea unui sistem de │ │
│ │valori în viaţa fiecãrui om │ │
└────┴─────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────┬─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil │Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.1.│sã evalueze eventualele consecinţe în plan social│- jocuri de rol; │
│ │determinate de alegerile personale │- dezbateri pe tema luãrii deciziilor; │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┤- proiectarea şi organizarea de activitãţi în comun (excursii, │
│5.2.│sã analizeze principiul universalitãţii │ activitãţi de binefacere); │
│ │iubirii lui Hristos │- alcãtuirea listei personale de rugãciune care sã cuprindã şi pe │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┤ cei de alte convingeri religioase. │
│5.3.│ │ │
└────┴─────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




CONŢINUTURI

I. Istoria judecãtorilor
1. Ţara fãgãduinţei
2. Douã femei, douã destine - Debora şi Iael
3. Ghedeon şi legãmântul cu Dumnezeu
4. Un destin tragic - Samson
5. Pericolul compromisului - familia lui Eli
6. Samuel - un reformator în Israel
II. Primii împãraţi ai lui Israel
1. Saul - împãratul cerut de popor
2. David - un om ales de Dumnezeu
3. Ridicare şi cãdere în viaţa lui David
4. Solomon - un împãrat al înţelepciunii
III. Douã regate - douã destine
1. Regatul împãrţit
2. Ezechia şi experienţa vindecãrii
3. Iosia şi cartea regãsitã
IV. Loialitate faţã de Dumnezeu în timp de crizã
1. Robia babilonianã - consecinţa neascultãrii
2. Daniel - un rob conducãtor în douã imperii
3. Toleranţã şi acceptare în Babilon
4. Ezra şi Neemia - restauratorii
5. Estera - puterea rugãciunii
V. Sfaturi, mustrãri şi fãgãduinţe
1. Profeţii - solii lui Dumnezeu(Iona şi Ioel)
2. Fãgãduinţe mesianice - Osea şi Mica
3. Isaia - evanghelistul Vechiului Testament
1. Ieremia - un profet al destinului
2. Ezechiel - profetul restaurãrii
3. Psalmii - o carte de muzicã şi poezie
4. Cãrţi ale înţelepciunii - Proverbe şi Eclesiastul


CLASA a VIII-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE





┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────┬─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil│Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1.│sã prezinte principalele învãţãturi biblice │- lectura biblicã; │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┤- dezbateri pe tema responsabilitãţilor omului faţã de Dumnezeu; │
│1.2.│sã descrie semnificaţia Trinitãţii în contextul │- exerciţii de sintetizare a principalelor învãţãturi biblice; │
│ │Planului de Mântuire │- memorizarea textelor-cheie; │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┤- cântece tematice. │
│1.3.│sã susţinã necesitatea şi importanţa │ │
│ │caracterului personal al credinţei │ │
└────┴─────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────┬─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2.│sã înţeleagã termenii specifici limbajului biblic│- exerciţii de folosire a noilor termeni religioşi în compuneri cu │
│ │şi sã-i utilizeze corect în diferite contexte │ temã datã; │
│ │religioase │- jocuri şi cântece cu texte-cheie; │
└────┴─────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────┬─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil│Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1.│sã identifice tema centralã a Bibliei: │- lectura textului biblic; │
│ │Planul de Mântuire │- exerciţii de argumentare cu texte biblice a temei centrale a │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┤ Bibliei; │
│3.2.│sã defineascã Biserica ca adunare a │- dialog despre relaţia dintre credincios şi Bisericã; │
│ │credincioşilor │- studiu de caz: rolul Bisericii în societate; │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │
│3.3.│sã descrie rolul Biserici în cadrul conflictului │ │
│ │dinte Dumnezeu şi Satana │ │
└────┴─────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────┬─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil│Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1.│sã sintetizeze principalele învãţãturi biblice │- exerciţii pentru descoperirea şi descrierea virtuţilor creştine; │
│ │referitoare la virtuţile creştine │- studiu de caz: defecte de caracter şi modalitãţi concrete de │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┤ ameliorare a lor; │
│4.2.│sã descrie caracterul creştinului aşteptãtor al │- dialog pe tema importanţei modelului în viaţa fiecãruia; │
│ │celei de-a doua veniri a Domnului Isus │- discuţii despre valoarea pãrtãşiei, a studiului şi a rugãciunii │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┤ creştine; │
│4.3.│sã susţinã necesitatea unui sistem de valori în │- exerciţii de aplicare practicã a principalelor învãţãturi biblice.│
│ │viaţa fiecãrui om │ │
└────┴─────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────┬─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil│Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi: │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.1.│sã analizeze relaţia dintre propriile convingeri │- elaborarea de eseuri pe tema importanţei toleranţei în comunitate;│
│ │religioase şi doctrinele altor biserici creştine │- consultarea unor scrieri de doctrine comparate; │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┤- organizarea de activitãţi în comun (excursii, activitãţi de │
│5.2.│sã argumenteze importanţa relaţiilor pozitive cu │ binefacere); │
│ │cei de alte convingeri religioase │- alcãtuirea listei personale de rugãciune care sã cuprindã şi pe │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┤ cei de alte convingeri religioase. │
│ │ │ │
└────┴─────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




CONŢINUTURILE

I. Biblia - revelaţia lui Dumnezeu
1. Biblia, cartea inspiratã a lui Dumnezeu
2. Un Dumnezeu veşnic
3. Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu
4. Duhul Sfânt - Mângâietorul
5. Profeţii - mesagerii lui Dumnezeu
II. Creştinul şi Dumnezeul sãu
1. Omul creat dupã chipul şi asemãnarea lui Dumnezeu
2. Semnificaţii şi consecinţe ale alegerii omului
3. Lupta creştinului şi ajutorul lui Dumnezeu
4. Iertare şi acceptare
5. Relaţia omului cu Hristos - naşterea din nou şi sfinţirea
6. Hristos - Domn al Sabatului
7. Legea divinã - o lege a iubirii
III. Creştinul şi semenii sãi
1. Familia un loc al prezenţei lui Dumnezeu
2. Iubire şi prietenie pentru Hristos
IV. Creştinul şi Biserica
1. Trupul, un templu al lui Dumnezeu
2. Biserica, o familie a credinţei
3. O fereastrã spre cer - rugãciunea
4. Creştinul în contextul lumii contemporane
V. O viaţã înnoitã
1. Fãgãduinţa împlinitã - reîntoarcerea Mântuitorului
2. Speranţa unui nou început
3. Din nou acasã

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ





┌────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ OBIECTIVE CADRU │ STANDARDE │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca│S1. Cunoaşterea şi caracterizarea propriei │
│ fundament al mântuirii şi desãvârşirii│ credinţe. │
│ omului │ │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea │S2. Realizarea unui discurs pe o temã datã, │
│ adecvatã a limbajului din sfera │ scris sau oral, folosind termenii religioşi │
│ valorilor religioase │ învãţaţi. │
│ │S3. Desprinderea semnificaţiei unui text │
│ │ biblic sau cu conţinut religios. │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei │S4. Analizarea mesajul moral-religios dintr-un │
│ Scripturi, a tradiţiilor religioase şi│ text din Biblie sau Sfânta Scripturã. │
│ a istoriei Bisericii │S5. Descrierea momentelor mai importante │
│ │ din Istoria Bisericii. │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi │S6. Asumarea unor roluri sociale care implicã o │
│ consolidarea deprinderilor de │ relaţionare pozitivã faţã de sine şi faţã de│
│ comportament moral religios │ ceilalţi. │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│OC 5. Educarea atitudinilor de │S7. Asumarea unor responsabilitãţi sociale care │
│ acceptare, înţelegere şi respect faţã │ implicã atitudine pozitivã faţã de sine şi │
│ de cei de alte credinţe şi convingeri │ faţã de ceilalţi semeni indiferent de │
│ │ credinţe şi convingeri. │
└────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘





┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Programa şcolarã a fost aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei, │
│Cercetãrii şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘





MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

RELIGIE

CULTUL REFORMAT şi CULTUL EVANGHELIC S.P.

CLASELE A V-A - A VIII-A

BUCUREŞTI, 2008


Aprobat prin ordinul ministrului
NR. 4698/07.07.2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Disciplina Religie - Cultul Reformat şi Cultul Evanghelic S.P. îşi propune sã ofere elevilor oportunitãţi şi pentru cunoaşterea şi înţelegerea caracteristicilor principale ale propriei confesiuni religioase.
Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun.
Revizuirea programei de Religie - Cultul Reformat şi Cultul Evanghelic S.P. a avut în vedere urmãtoarele aspecte:
- descongestionarea programelor şcolare;
- abordarea religiei dintr-o perspectivã ecumenicã;
- utilizarea modelului de proiectare curricularã centratã pe obiective, dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective, asigurarea continuitãţii şi a progresiei de la o clasã la alta;
- asigurarea calitãţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe - cheie, îndeosebi a competenţelor interpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifice secolului XXI.
- asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin corelarea cu schimbãrile intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare.
Structura programei cuprinde: obiective-cadru, obiective de referinţã, exemple de activitãţi de învãţare, conţinuturi specifice fiecãrui an de studiu şi standarde curriculare de performanţã:
- obiectivele cadru, urmãrite pe întreg parcursul învãţãmântului gimnazial, având un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referã la formarea unor capacitãţi şi atitudini generate de specificul disciplinei. Acest set de obiective cadru este comun pentru programele şcolare de Religie ale tuturor celorlalte culte.
- obiectivele de referinţã, formulând rezultatele aşteptate ale învãţãrii pentru fiecare an de studiu şi urmãrind progresia în formarea de capacitãţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul; în prezenta programã s-au efectuat o serie de schimbãri la nivelul obiectivelor de referinţã, cu scopul de a asigura o mai bunã corelare a acestora la nivelul claselor a V-a - a VIII-a şi o formulare explicitã, în termeni concreţi, observabili şi mãsurabili, care sã constituie un sprijin real în evaluarea elevilor.
- exemplele de activitãţi de învãţare, care propun modalitãţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii; modificãrile realizate la nivelul unor exemple de activitãţi de învãţare au scopul a accentua valorificarea experienţei concrete a elevilor în activitãţile didactice şi integrarea unor strategii de predare-învãţare diverse. Pe baza exemplelor propuse de programa şcolarã, cadrul didactic poate elabora exemple de învãţare variate, adecvate specificului fiecãrei situaţii de învãţare.
- conţinuturile învãţãrii, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmãreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţã propuse;
- standardele curriculare de performanţã la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţã pentru evaluarea calitãţii procesului de învãţare, la sfârşitul gimnaziului.
Proiectarea activitãţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie sã fie precedate de lectura integralã a programei şcolare şi de urmãrirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecãrui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţã; atingerea obiectivelor de referinţã se realizeazã cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activitãţilor de învãţare recomandate prin programã sau poate propune alte activitãţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasã. Strategiile de lucru propuse trebuie sã ţinã seama de experienţa elevilor la aceastã vârstã şi sã permitã valorizarea pozitivã a acesteia.
Centrarea pe elev, ca subiect al activitãţii instructiv - educative presupune respectarea unor exigenţe ale învãţãrii durabile aşa cum sunt:
- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacitãţii de comunicare, de manifestare a spiritului ecumenic, deschis, critic, tolerant şi creativ;
- exersarea lucrului în echipã, a cooperãrii şi/sau a competiţiei;
- realizarea unor activitãţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul comunitãţii), prin care elevii sunt implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unei strategii de rezolvare a unei probleme din colectivul din care fac parte, din şcoalã sau din comunitate.
Menţionãm cã revizuirile au avut caracter uniform la nivelul programelor şcolare ale tuturor cultelor.

OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi │
│ desãvârşirii omului │
│2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor │
│ religioase │
│3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi │
│ a istoriei Bisericii │
│4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament │
│ moral-religios │
│5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de │
│ alte credinţe şi convingeri │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã sesizeze modul în care Dumnezeu îşi dovedeşte - lectura textelor biblice;
puterea prin Sfântul Duh - dialog pe tema puterii divine;
1.2 sã înţeleagã cã revolta împotriva alesului lui - dialog pe tema cauzelor şi a consecinţelor revoltei omului împotriva
Dumnezeu este revolta împotriva lui Dumnezeu legii umane/legii lui Dumnezeu;
- exerciţii de analizã a unor fapte de revoltã din textul biblic;
1.3 sã înţeleagã cã nimeni nu poate scãpa de judecata - lectura şi interpretarea unor texte biblice;
lui Dumnezeu - dezbatere în grup pe tema justiţiei divine.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã utilizeze corect termenii religioşi învãţaţi, - utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvinte;
în exprimarea oralã şi scrisã - observarea şi comentarea unor imagini şi texte cu conţinut religios.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã identifice principalele evenimente din epoca - lecturã biblicã;
regilor Israelieni - dezbatere pe tema vieţii lui David, Solomon;
- joc de rol;
3.2 sã caracterizeze viaţa poporului ales în epoca - lecturã biblicã;
judecãtorilor - vizionarea de filme cu subiect religios.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã explice semnificaţia principiului: numai acela - dialog pe tema semnificaţiei noţiunii "aproapele omului";
care îşi iubeşte aproapele Îl iubeşte cu adevãrat pe Dumnezeu
4.2 sã identifice talentele personale primite de - exerciţii de stabilire a valorilor individuale şi compararea
la Dumnezeu acestora;
- dezbatere pe tema "Valorile individuale sunt totodatã şi obligaţii
care trebuie valorificate";
4.3 sã clasifice pildele biblice şi minunile lui Isus - lecturã biblicã;
în funcţie de valorile centrale ale acestora - dialog pe tema semnificaţiei unor pilde şi minuni biblice.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã înţeleagã cã Isus, în calitatea Lui de preot - lecturarea şi explicarea Rugãciunii lui Isus (Ioan 17) cu relevarea
suprem, se roagã pentru El însuşi, pentru ucenici elementelor ce privesc grija şi iubirea lui Isus pentru oameni;
şi pentru aceia ce cred în El
5.2 sã înţeleagã ca Dumnezeu îi invitã pe toţi în - lecturarea şi interpretarea unor pilde religioase;
împãrãţia Sa
5.3 sã conştientizeze faptul ca Evanghelia se - lecturarea şi interpretarea unor întâmplãri biblice.
adreseazã tuturor oamenilor şi Dumnezeu nu este
pãrtinitor



CONŢINUTURI

I. Epoca judecãtorilor
1. Viaţa poporului ales în epoca judecãtorilor
2. Biruinţa asupra midianiţilor
3. Biruinţa asupra filistenilor
4. "Poporul tãu va fi poporul meu şi Dumnezeul tãu va fi Dumnezeul meu"
II. Epoca regilor
1. Samuel
2. Saul
3. David
4. Solomon
III. Noul Testament
1. Ispitirea lui Isus Hristos
2. Pildele lui Isus
2.1. Porunca cea mare - Pilda samariteanului milostiv
2.2. Pilda talanţilor - judecata viitoare
2.3. Pilda sãmãnãtorului
2.4. Nunta împãrãteascã - Pilda celor poftiţi la cinã
2.5. Pilda celor zece fecioare
2.6. Pilda bogatului milostiv
3. Rugãciunea lui Isus
4. Isus Hristos - rege din casa regalã a lui David - Sãrbãtoarea Crãciunului
5. Isus, Pãstorul cel bun - Sãrbãtoarea Paştelui
IV. Puterea Sfântului Duh
1. Vindecarea ologului din naştere
2. Martiriul lui ♦tefan
3. Filip şi famenul Etiopian
4. Petru în casa lui Corneliu


CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã explice manifestarea providenţei lui Dumnezeu, - lectura şi interpretarea unor texte biblice care atesta manifestarea
pe baza cunoştinţelor despre vremurile strãvechi providenţei lui Dumnezeu;
şi viaţa patriarhilor - elaborarea de compuneri pe temã datã;
1.2 sã explice dragostea şi grija lui Dumnezeu, - exerciţii de formulare a unor legãminte şi descrierea funcţiei şi a
precum şi semnul acestora, legãmântul rolului acestora;
- exerciţii de analizã a evenimentelor biblice ale eliberãrii din
Egipt şi ale peregrinãrii în deşert a poporului ales;
- exerciţii de analizã a valorilor superioare conţinute în legãmântul
lui Dumnezeu cu poporul ales şi obligaţiile oamenilor ce izvorãsc
din acest legãmânt;
1.3 sã înţeleagã cã Dumnezeu are grijã de cei - dezbatere pe tema evenimentelor din Cartea Esterei;
credincioşi în orice situaţie - exerciţii de analizã a perioadei robiei din Babilon, din perspectiva
purtãrii de grijã a lui Dumnezeu faţã de poporul sãu.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã diferenţieze între sensul propriu şi sensul - utilizarea de glosare, dicţionare;
figurat al unor termeni biblici - exerciţii de utilizare a unor termeni religioşi în diferite
contexte, cu diferite sensuri;
2.2 sã identifice caracteristicile metaforei şi - analiza comparativã a unei parabole literare şi a uneia din Biblie;
parabolei biblice - exerciţii de analizã literarã a unor parabole biblice.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã sintetizeze asemãnãrile şi deosebirile dintre - elaborarea de compuneri despre comunitatea
prima comunitate şi comunitãţile creştine de - creştinã de astãzi;
astãzi - dialog pe tema relaţiilor cu ceilalţi;
3.2 sã înţeleagã învãţãturile lui Isus despre - lecturã biblicã;
demnitatea şi obligaţiile ucenicilor, despre - dezbatere asupra persoanei şi a menirii Pãstorului din vremea lui
împlinirea legii, despre milostenie, rugãciune şi Ezechiel şi din timpurile Noului Testament (accentuând activitatea
post, griji şi îngrijorãri, despre judecãţile de Pãstor bun al lui Isus);
aspre, despre puterea rugãciunii şi despre - discuţii privind importanţa sarcinilor de pãstor în condiţiile
îndeplinirea voinţei lui Dumnezeu zilelor noastre;
3.3 sã înţeleagã unitatea dintre Vechiul Testament şi - realizarea de comparaţii între mesajele celor douã Testamente
Noul Testament referitoare la persoana
- Salvatorului (profeţiile mesianice ale lui Isaia, evenimentele din
Noul Testament).
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã participe la activitãţi specifice copiilor şi - dezbateri pe tema rolului tânãrului în societatea contemporanã;
tinerilor în cadrul comunitãţii - discutarea în grupe mici a caracteristicilor vieţii omului singur şi
a celui aflat într-o comunitate;
- evidenţierea valorii comunitare a activitãţilor colective;
4.2 sã înţeleagã ca destrãmarea şi pierirea sunt - analiza consecinţelor faptelor regilor Roboam, Ieroboam şi Ahab
consecinţe fireşti ale pãrtinirii, ale asupra dezbinãrii împãrãţiei Israelului;
infidelitãţii şi ale idolatrizãrii
4.3 sã sintetizeze principalele virtuţi creştine ale - dialog pe tema atitudinii lui Iov şi a celor din jurul lui:
profeţilor biblici realizarea de liste cu noţiuni ce evidenţiazã atitudinile celor
implicaţi;
- explicarea valorilor personale şi generale din comportamentul lui
Iov;
- lectura din Profeţii biblici;
- vizionarea de filme, diapozitive cu profeţii biblici.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã înţeleagã ca Dumnezeu este Tatãl tuturor - lecturarea şi analiza cãrţii lui Iona din perspectiva grijii lui
popoarelor şi are grijã chiar şi de pãgâni Dumnezeu pentru toţi oamenii lumii.




CONŢINUTURI

I. Dezbinarea împşrşãiei - Roboam, Ieroboam, Ahab
II. Profeţii
1. Ilie
2. Elisei
3. Isaia
4. Ieremia, Ezechiel
III. Robia din Babilon şi eliberarea din robie
1. Daniel
2. Estera
3. Erza şi Neemia
IV. În slujirea lui Dumnezeu
1. Iov
2. Iona
V. Isus Hristos
1. Profeţii despre Mesia - Crãciunul
2. Botezul lui Isus - Ioan Botezãtorul
3. Cuvântarea de pe munte
4. Pilde despre Împãrãţia cerurilor
5. Sãrbãtoarea Paştelui - Domnul Isus slujitorul jertfei
VI. Cartea profeticã din Noul Testament - Apocalipsa


CULTUL REFORMAT ŞI CULTUL EVANGHELIC S.P.

CLASA A VII-A





┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã susţinã existenţa infinitã a lui Dumnezeu, - lectura biblicã;
creator al Cerului şi al Pãmântului - dialog pe tema existenţei infinite a Creatorului;
1.2 sã descrie modalitãţile în care Dumnezeu se - dialog pe tema naturii şi istoriei ca modalitãţi de revelare a lui
adreseazã oamenilor prin revelaţia generalã Dumnezeu;
(naturã, istorie, cuget) - analiza limitelor revelãrii lui Dumnezeu;
- dialog pe tema limitelor cunoaşterii prin gândire;
1.3 sã explice revelaţia specialã: Biblia - ca formã - dezbatere pe tema: Dumnezeu ni se adreseazã;
literarã a revelaţiei şi Isus - ca revelaţie - exerciţii de analizã a Bibliei ca şi Cuvântul lui Dumnezeu.
întrupatã
1.4 sã descrie pe Isus ca Dumnezeu şi ca om adevãrat - dezbatere în grup pe baza urmãtoarelor teme: Dumnezeu a devenit om
în favoarea noastrã; în persoana omului Isus se îmbinã natura
divinã şi umanã; în omul Isus se regãseşte Dumnezeu însuşi;
1.5 sã aprecieze cã Dumnezeu dã putere şi curaj celui - dialog pe tema activitãţii de propovãduire a Apostolilor.
care propovãduieşte Evanghelia
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã utilizeze corect termenii religioşi Învãţaţi - redactarea de compuneri, studii pe teme religioase date;
în elaborarea de compuneri şi studii pe teme date - exerciţii de diferenţiere a sensului clasic/actual al unor termeni
religioşi.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã descrie condiţiile în care o ceremonie sfântã - participare colectivã şi cu scop didactic-formativ la ceremonia
devine sacrament (tainã) botezului;
- analiza caracteristicilor definitorii ale botezului: porunca lui
Isus, semn extern vizibil, promisiune pentru toţi oamenii;
3.2 sã analizeze rolul Catehismului de Heidelberg în - dezbatere colectivã a mãrturisirii: "Nu-mi aparţin mie însumi, ci
învãţãtura Bisericii şi a Comunitãţii reformate sunt proprietatea credinciosului meu Domn şi Mântuitor";
- lectura biblicã.
3.3 sã explice raportul dintre Lege (Decalog) şi - dialog pe baza urmãtoarelor teme: Legea proclamã supãrare şi
Evanghelie blestem, iar Evanghelia vesteşte iertarea şi binecuvântarea.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã descrie comunitatea ca dar primit de la - enumerarea comunitãţilor/grupurilor din care face parte şi analiza
Dumnezeu responsabilitãţilor/beneficiile acestora;
- identificarea obligaţiilor primite de la Dumnezeu de cãtre fiecare
om în scopul slujirii comunitãţilor din care face parte;
4.2 sã explice caracterul personal al credinţei: - dezbatere pe tema: care sunt semnele interioare şi exterioare ale
Eu sunt cel care crede! credinciosului, cum se reflectã cele stabilite în Confesiunea
Apostolica.
4.3 sã descrie îndatoririle ce revin fiecãrui - dialog pe tema poruncilor.
creştin, izvorâte din Decalog
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã explice ecumenismul ca strãduinţã de unitate a - organizarea de vizite la locaşurile de cult ale bisericilor surori;
bisericilor - exerciţii de identificare a manifestãrii ecumenismului în viaţa
contemporanã;
5.2 sã identifice posibilitãţile bisericilor de - realizãri de mãrturii comune cu persoane ce aparţin altor confesiuni
mãrturie comunã religioase.




CONŢINUTURI

I. "Noi am gãsit pe Mesia"
1. Ce este confirmarea?
2. Catehismele noastre
3. Mãrturia credinţei
II. Sfânta Treime
1. Tatãl
1.1. Tatãl nostru ni se adreseazã
1.2. Tatãl nostru, Domnul creator
1.3. Tatãl nostru este omnipotent
1.4. Tatãl nostru este milostiv
2. Fiul
2.1. Persoana lui Isus Hristos
2.2. Crucea Domnului
2.3. Hristos a înviat!
2.4. Domnul înãlţat în ceruri
3. Sfântul Duh
3.1. Sãrbãtoarea Rusaliilor
3.2. Despre Bisericã
3.3. Sfintele Taine
3.4. Despre ecumenism
III. Decalogul


CLASA A VIII-A




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
1.1 sã argumenteze cã propovãduirea este dorinţa lui - exerciţii de expuneri, explicaţii cu caracter propovãduitor în faţa
Dumnezeu colegilor şi în grupuri de enoriaşi;
- lectura unor texte biblice referitoare la propovãduire;
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
2.1 sã analizeze comparativ semnificaţia unor termeni - dezbateri colective, analize comparative a semnificaţiei unor
şi sintagme religioase în diverse culte termeni religioşi în cultul propriu şi în alte culte;
2.2 sã sintetizeze diferenţele dintre un text biblic - analiza de text;
şi unul literar - lectura biblicã;
- elaborarea unor liste de lecturi.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
3.1 sã analizeze principalele evenimente din epoca de - studierea documentelor biblice şi istorice;
început a Bisericii creştine şi dezvoltarea - elaborarea unei cronologii cu principalele evenimente în dezvoltarea
acesteia în Evul Mediu bisericii creştine primare;
- analiza cauzelor istorice care au ajutat la dezvoltarea Bisericii în
Evul Mediu;
3.2 sã descrie caracteristicile desfãşurãrii Reformei - analiza de documente istorice şi religioase;
în Europa - dezbaterea pe tema evenimentelor istorice religioase din timpul
Reformei;
- exerciţii de analizã asupra vieţii şi activitãţii marilor
reformatori;
3.3 sã prezinte evenimentele şi urmãrile Reformei pe - vizitarea unor locuri unde s-au petrecut evenimente de seamã ale
teritoriul României Reformei;
- studierea documentelor religioase şi laice referitoare la Reforma în
România;
- dezbatere asupra consecinţelor culturale, sociale şi politice ale
Reformei în România;
3.4 sã descrie caracteristicile Bisericii protestante - vizite la locaşurile sfinte ale bisericilor protestante din zonã;
de azi - participãri la mãrturii comune;
3.5 sã explice cele patru semne ale bisericii - dezbatere despre Biserica creştinã universalã pe baza rãspunsului
nr. 54 din Catehismul de Heidelberg:
- dialog pe tema rolului bisericii în comunitate;
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
4.1 sã identifice modalitãţile de participare în - dezbatere în grup pe tema modalitãţilor de participare în slujba
slujba comunitãţii comunitãţii
4.2 sã participe la activitãţi specifice copiilor şi - dezbateri pe tema rolului tânãrului în societatea contemporanã
tinerilor în cadrul comunitãţii - evidenţierea valorii comunitare a activitãţilor colective
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
5.1 sã prezinte învãţãturile reformatorilor despre - organizarea de întâlniri cu tineri care aparţin bisericilor surori;
slujba religioasã, despre rugãciune, cântece, - exerciţii de analizã şi interpretare a învãţãturilor reformatorilor;
sãrbãtori şi post
5.2 sã aprecieze cã istoria Bisericii şi a - stabilirea de legãturi de colaborare cu grupele de elevi aparţinând
Comunitãţii bisericeşti este opera Providenţei confesiunilor vecine;
lui Dumnezeu - organizarea de activitãţi comune de binefacere, ajutor şi diaconie.




CONŢINUTURI

I. Formarea, dezvoltarea şi prigonirea Bisericii creştine
1. Întoarcerea lui Saul
2. Drumurile de propovãduire ale lui Pavel
3. Epistolele lui Pavel
II. Istoria Bisericii creştine
1. Biserica creştinã veche
2. Biserica în Evul Mediu (sec. V-XIII)
3. Strãduinţe prereformatorice
4. Reforma bisericeascã în Europa
5. Reforma bisericeascã în ţarã
6. Protestantism şi contrareforma
7. Biserica în secolul XVIII - XIX
8. Biserica în secolul XX
III. Viaţa comunitãţilor bisericeşti reformate în prezent
1. Organizaţiile Bisericii Reformate şi funcţii bisericeşti
2. Semnele distinctive ale Bisericii adevãrate
2.1. Vestirea Cuvântului lui Dumnezeu
2.2. Deservirea corectã a tainelor
2.3. Exersarea vieţii comunitare
2.4. Disciplina bisericeascã
3. Eu şi comunitatea mea bisericeascã


STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

RELIGIE - CULTUL REFORMAT




┌──────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ OBIECTIVE CADRU │ STANDARDE │
├──────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui │S1. Descrierea modalitãţilor în care Dumnezeu se adreseazã │
│ Dumnezeu ca fundament al │ oamenilor: revelaţia generalã şi specialã. │
│ mântuirii şi desãvârşirii omului│S2. Argumentarea faptului cã propovãduirea Cuvântului este │
│ │ dorinţa lui Dumnezeu şi cã istoria Bisericii şi a │
│ │ comunitãţii bisericeşti este opera providenţei lui │
│ │ Dumnezeu. │
├──────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea │S3. Valorificarea corectã, în texte proprii, a termenilor │
│ adecvatã a limbajului din sfera │ religioşi învãţaţi. │
│ valorilor religioase │S4. Analizarea comparativã a semnificaţiilor │
│ │ unor termeni şi sintagme religioase în diverse culte. │
├──────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor │S5. Sintetizarea în discursuri scrise sau orale a │
│ Sfintei Scripturi, a tradiţiilor│ evenimentelor din Sfânta Scipturã - observarea │
│ religioase şi a istoriei │ conexiunilor dintre evenimentele din Vechiul şi Noul │
│ Bisericii │ Testament. │
│ │S6. Comentarea şi interpretarea unor fapte, situaţii din │
│ │ Istoria Bisericii, referitoare la valorile religioase, │
│ │ realizând corelaţii interdisciplinare. │
│ │S7. Analizarea rolului Catehismului de Heidelberg în │
│ │ învãţãtura Bisericii şi a comunitãţii reformate. │
│ │S8. Caracterizarea propriei credinţe comparativ cu │
│ │ celelalte confesiuni creştine. │
├──────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi │S9. Deprinderea regulilor de comportament din viaţa │
│ consolidarea deprinderilor de │ personajelor biblice şi din Istoria Bisericii studiate. │
│ comportament moral-religios │S10. Identificarea modalitãţilor de participare în slujba │
│ │ comunitãţii. │
│ │S11. Acceptarea şi îndeplinirea unor sarcini şi │
│ │ responsabilitãţi în cadrul comunitãţii bisericeşti locale. │
├──────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 5. Educarea atitudinilor de │S12. Identificarea valorilor moral-religioase comune │
│ acceptare, înţelegere şi respect│ tuturor credinţelor religioase şi posibilitatea de mãrturie│
│ faţã de cei de alte credinţe şi │ comunã. │
│ convingeri │S13. Explicarea ecumenismului ca strãduinţã de unitate │
│ │ a bisericilor. │
└──────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────┘





┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Programa şcolarã a fost aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei, │
│Cercetãrii şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

RELIGIE

CULTUL UNITARIAN

CLASELE A V-A - A VIII-A

BUCUREŞTI, 2008

Aprobat prin ordinul ministrului
NR. 4698/07.07.2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Prezentul document conţine Programele şcolare revizuite de Religie - Cultul Unitarian şi se adreseazã profesorilor care predau aceastã disciplinã în gimnaziu, la clasele a V-a - a VIII-a.
Programa şcolarã de Religie - Cultul Unitarian vizeazã formarea elevilor în spiritul valorilor moral-creştine care sã stea la baza concepţiei asupra relaţiei Dumnezeu-om, om-semeni şi, nu în ultimul rând, la baza atitudinilor faţã de propria persoanã. Programa urmãreşte sã vinã în întâmpinarea dorinţei de cunoaştere a elevilor, cât şi a idealurilor Bisericii Unitariene în ceea ce priveşte educaţie tinerilor în spiritul credinţei.
Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun.
Revizuirea programei de Religie - Cultul Unitarian a avut în vedere urmãtoarele aspecte:
- descongestionarea programelor şcolare;
- abordarea religiei dintr-o perspectivã ecumenicã;
- utilizarea modelului de proiectare curricularã centratã pe obiective, dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective, asigurarea continuitãţii şi a progresiei de la o clasã la alta;
- asigurarea calitãţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe - cheie, îndeosebi a competenţelor interpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifice secolului XXI.
- asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin corelarea cu schimbãrile intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare.
Structura programei cuprinde: obiective-cadru, obiective de referinţã, exemple de activitãţi de învãţare, conţinuturi specifice fiecãrui an de studiu şi standarde curriculare de performanţã:
- obiectivele cadru, urmãrite pe întreg parcursul învãţãmântului gimnazial, având un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referã la formarea unor capacitãţi şi atitudini generate de specificul disciplinei. Acest set de obiective cadru este comun pentru programele şcolare de Religie ale tuturor celorlalte culte.
- obiectivele de referinţã, formulând rezultatele aşteptate ale învãţãrii pentru fiecare an de studiu şi urmãrind progresia în formarea de capacitãţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul; în prezenta programã s-au efectuat o serie de schimbãri la nivelul obiectivelor de referinţã, cu scopul de a asigura o mai bunã corelare a acestora la nivelul claselor a V-a - a VIII-a şi o formulare explicitã, în termeni concreţi, observabili şi mãsurabili, care sã constituie un sprijin real în evaluarea elevilor.
- exemplele de activitãţi de învãţare, care propun modalitãţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii; modificãrile realizate la nivelul unor exemple de activitãţi de învãţare au scopul a accentua valorificarea experienţei concrete a elevilor în activitãţile didactice şi integrarea unor strategii de predare-învãţare diverse. Pe baza exemplelor propuse de programa şcolarã, cadrul didactic poate elabora exemple de învãţare variate, adecvate specificului fiecãrei situaţii de învãţare.
- conţinuturile învãţãrii, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmãreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţã propuse;
- standardele curriculare de performanţã la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţã pentru evaluarea calitãţii procesului de învãţare, la sfârşitul gimnaziului.
Proiectarea activitãţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie sã fie precedate de lectura integralã a programei şcolare şi de urmãrirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecãrui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţã; atingerea obiectivelor de referinţã se realizeazã cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activitãţilor de învãţare recomandate prin programã sau poate propune alte activitãţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasã. Strategiile de lucru propuse trebuie sã ţinã seama de experienţa elevilor la aceastã vârstã şi sã permitã valorizarea pozitivã a acesteia.
Centrarea pe elev, ca subiect al activitãţii instructiv - educative presupune respectarea unor exigenţe ale învãţãrii durabile aşa cum sunt:
- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacitãţii de comunicare, de manifestare a spiritului ecumenic, deschis, critic, tolerant şi creativ;
- exersarea lucrului în echipã, a cooperãrii şi/sau a competiţiei;
- realizarea unor activitãţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul comunitãţii), prin care elevii sunt implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unei strategii de rezolvare a unei probleme din colectivul din care fac parte, din şcoalã sau din comunitate.
Menţionãm cã revizuirile au avut caracter uniform la nivelul programelor şcolare ale tuturor cultelor.


OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi │
│ desãvârşirii omului │
│2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor │
│ religioase │
│3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a │
│ istoriei Bisericii │
│4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament │
│ moral-religios │
│5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de │
│ alte credinţe şi convingeri │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE





┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã conştientizeze caracterul personal al - jocuri de rol: Cine în ce crede? - discutarea deosebirilor şi
credinţei în Dumnezeu asemãnãrilor;
1.2 sã înţeleagã faptul cã ştiinţa şi credinţa nu se - analiza ipotezelor ştiinţifice despre formarea universului;
exclud una pe alta - interpretarea textului despre genezã din Biblie.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã utilizeze corect termenii religioşi învãţaţi - utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvinte;
în exprimarea oralã şi scrisã - observarea şi comentarea unor imagini şi texte cu conţinut religios.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã facã diferenţa dintre credinţa religioasã şi - dezbateri colective pe temã datã;
cea laicã
3.2 sã descrie forme primitive ale credinţei - analizã comparativã a diferitelor forme de credinţã: animism,
fetisism, totemtism;
- discutarea relaţiei dintre mitologie şi realitatea istoricã;
3.3 sã prezinte câteva dintre divinitãţile popoarelor - exerciţii de comparare între monoteism şi politeism.
din antichitate (monotetism, politeism)
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã identifice caracteristici comune şi diferenţe - exerciţii de comparare a diverselor credinţe,
privind credinţa oamenilor - obiceiuri şi tradiţii ale acestora;
4.2 sã înţeleagã sensul şi importanţa crezului - dialog pe tema relaţiei dintre crez şi confirmare;
unitarian şi a ceremoniilor specifice - participarea la ceremoniile unitariene.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã înţeleagã necesitatea tolerantei faţã de - vizitarea bisericilor altor confesiuni;
credinţa altora, având în vedere caracterul - organizarea de activitãţi în comun cu elevi ce aparţin altor
personal al credinţei confesiuni
5.2 sã descopere cum se poate rezolva în mod paşnic - exerciţii de rezolvare a unor situaţii problemã din clasã;
divergenţa de pãreri - jocuri de rol.




CONŢINUTURI

1. Credinţa. Formele credinţei laice. Credinţa în Dumnezeu
2. Concepţiile ştiinţifice şi teologice despre genezã
3. Credinţa altor confesiuni
4. Superstiţii, divinitãţile popoarelor din antichitate
5. Credinţa unitarianã, crez, ceremonii, confirmare


CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã înţeleagã semnificaţia simbolurilor: pãrinte, - lectura unor texte din Biblie;
stãpân, împãrãţia lui Dumnezeu - dialog pe tema semnificaţiei simbolurilor date;
1.2 sã înţeleagã semnificaţia definiţiei "Dumnezeu - realizarea de compuneri pe temã datã.
este duh"
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 sã diferenţieze între sensul propriu şi sensul - utilizarea de glosare, dicţionare;
figurat al unor termeni biblici - exerciţii de utilizare a unor termeni religioşi în diferite
contexte, cu diferite sensuri;
2.2 sã identifice caracteristicile metaforei şi - analiza comparativã a unei parabole literare şi a uneia din Biblie;
parabolei biblice - exerciţii de analizã literarã a unor parabole biblice.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã descrie principalele evenimente ale vieţii lui - lectura unor texte din Biblie;
Isus - evenimente din viaţa lui Isus;
3.2 sã explice semnificaţia discipolatului - - studiu de caz: discipolii în Biblie şi în viaţa laicã;
dezbateri colective pe tema: Ce înseamnã a fi discipol?
3.3 sã identifice trãsãturile caracteristice ale - lectura unor texte din Biblie;
dascãlului/profetului în Biblie - redactarea de compuneri, portrete ale profeţilor biblici;
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã conştientizeze diferenţa dintre a cunoaşte o - exerciţii de analizã a poruncilor biblice: specific, respectarea
regulã eticã/poruncã biblicã şi a trãi conform lor, abaterea de la porunci;
acesteia
4.2 sã înţeleagã deosebirile dintre normele etice - exerciţii de comparaţie între specificul regulilor etice/poruncilor
contemporane şi poruncile biblice biblice.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã participe la pregãtirea şi proiectarea de - proiectarea şi organizarea de activitãţi în comun (excursii,
activitãţi comune cu copii ce aparţin altor culte activitãţi de binefacere);
5.2 sã identifice principalele etape ale concilierii - jocuri de rol pe tema rezolvãrii de conflicte;
şi rezolvãrii conflictelor - studii de caz.




CONŢINUTURI

1. Escrocheria şi ajutorul reciproc
2. Dascãli în Biblie
3. Viaţa şi învãţãturile lui Iisus
4. Parabole: evenimente, dialoguri
5. Simboluri: pãrinte, stãpân, împãrãţia lui Dumnezeu
6. Dumnezeu este duh
7. Învãţarea învãţãrii, tehnici de învãţare


CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
1.1 sã susţinã necesitatea şi importanţa caracterului - Discuţii despre credinţa personalã
personal al credinţei
1.2 sã descrie semnificaţia şi rolul ceremoniei de - Dezbatere colectivã (elevi, pãrinţi) pe tema ceremoniei de iniţiere
iniţiere în viaţa fiecãrui creştin
1.3 sã identifice în îndoialã şi revoltã posibilitãţi - Analiza unor texte biblice pe tema revoltei, al iertãrii
de dezvoltare a credinţei personale
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
2.1 Sã utilizeze corect termenii religioşi învãţaţi - Exerciţii de diferenţiere a sensului clasic/actual al unor termeni
în elaborarea de compuneri şi studii pe teme religioşi
date
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
3.1 sã identifice evenimentele importante din istoria - Realizarea de cronologii cu principalele evenimente din istoria
Bisericii Unitariene Bisericii Unitariene
3.2 sã explice semnificaţia Reformei şi a libertãţii - Dialog pe tema Reformei şi a libertãţii religioase
religioase
3.3 sã sintetizeze importanţa activitãţii unor - Realizarea de portrete de personalitãţi pe baza unei bibliografii
personalitãţi marcante în istoria Bisericii date;
Unitariene
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
4.1 sã evalueze consecinţele abaterii de la normele - Studiu de caz pe tema abaterii de la norme
moral-religioase
4.2 sã analizeze semnificaţia relaţiei frumuseţe - Dezbateri colective pe tema relaţiilor dintre interesele
exterioarã/frumuseţe interioarã adolescenţilor şi demnitatea umanã
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
5.1 sã argumenteze necesitatea rezolvãrii paşnice a - Exerciţii de rezolvare a unor situaţii conflictuale din
situaţiilor conflictuale în viaţa unei comunitãţi clasã/comunitate
5.2 Sã descrie câteva dintre sistemele de obiceiuri - Prezentarea obiceiurilor moral-religioase ale unor popoare sau
şi reguli moral-religioase caracteristice unor comunitãţi (pe baza unei bibliografii alese de cãtre profesor)
comunitãţi şi popoare din diferite epoci




CONŢINUTURI

1. Ceremonii de iniţiere
2. Situaţiile conflictuale ale adolescenţei
3. Caracterul şi demnitatea omului
4. Obiceiuri şi norme moral-religioase ca modele de comportament
5. Poruncile biblice
6. Portretele ierarhilor Bisericii Unitariene: David Ferenc, Enyedi Gyorgy, Szentabrahami Lombard Mihaly, Lazar Istvan, Suki Laszlo, Augusztinovich Pal, Kormoczi Janos, Aranyosrakosi Szekely Sandor, Kriza Janos, Ferencz Jozsef, Berde Mozes, Brassai Samuel


CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE





┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desãvârşirii omului │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
1.1 sã descrie semnificaţia afirmaţiei biblice - Dezbatere în grup pe tema responsabilitãţilor omului faţã de
"Dumnezeu este duh" Dumnezeu
1.2 sã analizeze deosebirea dintre justiţia divinã şi - Discuţii colective pe tema: Adevãrul etern - adevãrul omului
cea omeneascã
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului din sfera valorilor religioase │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
2.1 sã analizeze comparativ semnificaţia unor termeni - Dezbateri colective, analize comparative a unor termeni religioşi
şi sintagme religioase în diverse culte (ex: viaţa eternã)
2.2 sã identifice diferenţele dintre un text biblic - Analizã de texte
şi unul literar - Lecturã biblicã
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
3.1 sã evalueze semnificaţia crezului în viaţa unui - Studiu de caz: evenimente biblice sau istorice în care s-a
bun creştin manifestat fidelitatea faţã de credinţã
3.2 sã identifice aspectele istorice ale unor - Exerciţii de integrare a evenimentelor biblice în epoci istorice şi
evenimente şi parabole biblice corelarea acestora cu alte evenimente laice
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral religios │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
4.1 Sã descrie situaţiile de acceptare a regulilor - Studii de caz
(necesitate, libertate de alegere) - Analizã comparativã Legea divinã - legea omului
4.2 Sã susţinã necesitatea existenţei unui ideal etic - Exerciţii de analizã a propriilor idealuri
în viaţa fiecãrui om - Studii de caz: personaje biblice şi idealul creştin al acestora
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OC. 5 Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de cei de alte credinţe şi convingeri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele activitãţi:
capabil:
5.1 Sã prezinte activitatea organizaţiilor religioase - Participarea la activitãţile organizaţiilor tinerilor unitarieni
ale tinerilor unitarieni (în trecut şi astãzi) - Organizarea de activitãţi de întrajutorare
5.2 Sã argumenteze atitudinile proprii critice sau - Exerciţii de argumentare/contrrgumentare a propriei opinii sau
opuse altora credinţe
5.3 Sã evalueze posibilele consecinţe ale deciziilor - Jocuri de rol: cine, ce, cum, când ia decizia
personale în plan social




CONŢINUTURI

1. Iisus şi legea
2. Idealurile şi rolul lor în viaţa omului
3. Crez, fidelitate (exemple istorice, experienţe proprii)
4. Perfecţionarea omului şi Dumnezeu (Tânãrul bogat)
5. Legislaţia omeneascã şi cea dumnezeiascã (Pilda lucrãtorilor viei)
6. Religie şi dezvoltare
7. Suferinţã şi bucurie
8. Naşterea, moartea şi viaţa eternã


STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ




┌────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ OBIECTIVE CADRU │ STANDARDE │
├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui │S1. Comentarea şi interpretarea unor fapte, situaţii, │
│ Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi │ texte referitoare la comportamentul moral-etic al │
│ desãvârşirii omului │ unui creştin. │
├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a │S2. Sã desprindã semnificaţia globalã a unui text cu │
│ limbajului din sfera valorilor religioase.│ conţinut religios şi sã implementeze în viaţa de zi cu │
│ │ zi. │
│ │S3. Sã argumenteze caracterul biblic al Crezului │
│ │ Unitarian, sintetizând cunoştinţele biblice, istorice şi│
│ │ literare acumulate. │
├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 3. Cunoaşterea învãţãturilor Sfintei │S4. Sã numeascã diferenţele dintre învãţãtura profeţilor │
│ Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a │ de cea a lui Iisus. │
│ istoriei Bisericii │S5. Sã poatã prezenta existenţa învãţãturii lui Iisus │
│ │ în credinţa sa. │
├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi │S6. Sã susţinã necesitatea unui ideal etic în viaţa │
│ consolidarea deprinderilor de │ fiecãrui om. │
│ comportament moral-religios. │ │
├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OC 5. Educarea atitudinilor de │S7. Sã analizeze comparativ semnificaţia unor │
│ acceptare, înţelegere şi respect faţã de │ termeni şi sintagme religioase în diferite culte. │
│ cei de alte credinţe şi convingeri │ │
└────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────┘



_____________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016