Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  PROGRAME din 10 martie 2020 pentru susţinerea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, începând cu anul şcolar 2020-2021 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PROGRAME din 10 martie 2020 pentru susţinerea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, începând cu anul şcolar 2020-2021

EMITENT: Ministerul Educaţiei şi Cercetării
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 222 bis din 19 martie 2020
Comenteaza legea
──────────
        Aprobate prin ORDINUL nr. 3.472 din 10 martie 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 222 din 19 martie 2020
──────────
    ANEXA 1

                                        PROGRAMA
                                         pentru
                 EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a
                         DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
        Bucureşti, 2020
        PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
        Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.
        Limba şi literatura română are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a.
        Subiectele de limba şi literatura română de la Evaluarea naţională centru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele de receptare a mesajului scris de diverse tipuri în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă, adecvată şi eficientă a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, precum şi exprimarea identităţii lingvistice şi culturale proprii în context naţional şi internaţional.
        Etapele intermediare ale formării competenţelor specifice pe care le conţine programa de evaluare şi detalierea conţinuturilor sunt prezentate în programa şcolară în vigoare.
        Structura subiectului are în vedere o nouă viziune, care valorifică procesele cognitive evaluate prin testările PIRLS şi PISA, vizează modelul dezvoltării personale în receptarea textului literar şi caracterul funcţional al componentei lingvistice, în conformitate cu profilul de formare a absolventului de gimnaziu şi cu programa şcolară sus-menţionată.
        În evaluarea competenţelor şi a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM 2), Dicţionarul explicativ al limbii române şi alte tipuri de dicţionare şi îndreptare.

    Competenţe generale şi competenţe specifice
    1. Receptarea textului scris de diverse tipuri
    1.1. Identificarea informaţiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare şi nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
    1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare şi nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
    1.3. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile în texte literare şi nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
    1.4. Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse
    1.5. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
    1.6. Compararea a cel puţin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii
    1.7. Evaluarea informaţiilor şi a intenţiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
    1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple

    2. Redactarea textului scris de diverse tipuri
    2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având în vedere etapele procesului de scriere şi structurile specifice, pentru a comunica idei şi informaţii sau pentru a relata experienţe trăite sau imaginate
    2.2. Redactarea unui text complex, în care să îşi exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite
    2.3. Adecvarea textului scris la situaţia şi scopul de comunicare
    2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii
    2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale

    3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise
    3.1. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne
    3.2. Folosirea achiziţiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative
    3.3. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse
    3.4. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă
    3.5. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare
    3.6. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală
    3.7. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică şi analogică (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară

    4. Exprimarea identităţii lingvistice şi culturale proprii în context naţional şi internaţional
    4.1. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice
    4.2. Asocierea unor experienţe proprii de viaţă şi de lectură cu acelea provenind din alte culturi
    4.3. Compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie şi în cultura altor popoare sau a unor tradiţii româneşti cu tradiţii din alte culturi
    4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii naţionale şi ale culturii altor popoare


    Conţinuturi
    Teme generale
    – Eu şi universul meu familiar
    – Eu şi lumea din jurul meu
    – Orizonturile lumii şi ale cunoaşterii
    – Reflecţii asupra lumii

    Lectură
    – Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă
    – Planul simplu de idei. Planul dezvoltat de idei
    – Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ
        ● Textul narativ:
        ● Narativul literar - în proză, în versuri: timp, spaţiu; instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje, mijloace de caracterizare; naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I; acţiune, momentele subiectului/etapele acţiunii.
        ● Narativul nonliterar. Acţiune, participanţi, timp, spaţiu
        ● Narativul în texte multimodale (text şi imagine - banda desenată)
        ● Textul descriptiv literar - în proză, în versuri; nonliterar
        ● Versificaţie: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv)

        ● Textul dialogat: dialogul în textul literar; dialogul în textul scris şi în spectacol; dialogul în textul nonliterar (interviul)
        ● Textul explicativ
        ● Textul argumentativ
    - Tipuri de texte: textul epic, textul liric (exprimarea emoţiilor şi a sentimentelor), textul dramatic şi arta spectacolului (autor, personaj dramatic; rolul indicaţiilor scenice; rolul dialogului; actori, decor, costume, lumini, muzică)
    – Texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)
    – Strategii de comprehensiune: inferenţe simple (relaţii cauză-efect, problemă-soluţie etc.); predicţii; împărtăşirea impresiilor de lectură; reprezentări mentale, integrarea informaţiilor textului în propriul univers cognitiv şi afectiv; reflecţii asupra limbajului şi a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conţinutului şi al structurii
    – Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparaţia, epitetul, enumeraţia, repetiţia, metafora, aliteraţia, hiperbola, antiteza); interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; dezbateri pe marginea textelor citite


    Redactare
    – Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere; rescrierea textului pentru a-i da coerenţă şi claritate, pentru a nuanţa ideile; corectarea greşelilor
    – Prezentarea textului: scrisul de mână, aşezarea în pagină
    – Părţile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe
    – Planul simplu de idei. Planul dezvoltat de idei. Rezumatul
    – Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
    – Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, narativ-descriptiv (prezentarea unui proces ca succesiune de etape), dialogat; explicativ, definiţie, clasificare, exemplificare; argumentativ (ordinea argumentelor în textul argumentativ); comparaţie, analogie, pro-contra; "întrebările jurnalistului" (cine? ce? când? unde? de ce?); integrarea părţilor.
    – Prezentarea textului: organizarea unui text în funcţie de situaţia de comunicare
    – Adecvarea la temă
    – Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii (bucurie, uimire, frică); caracterizarea personajului
    – Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor
    – Etica redactării: originalitate
    – Stil: proprietatea termenilor, puritate şi adecvare situaţională, originalitate, naturaleţe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie

    Elemente de construcţie a comunicării
    – Gramatică
        ● Enunţul. Enunţuri asertive, interogative, exclamative, imperative. Enunţuri eliptice. Norme de punctuaţie
        ● Propoziţia simplă. Propoziţia dezvoltată
        ● Propoziţia afirmativă. Propoziţia negativă
        ● Fraza: coordonarea prin juxtapunere şi prin joncţiune. Conjuncţii coordonatoare. Subordonarea prin conjuncţii subordonatoare, prin pronume şi adverbe relative. Norme de punctuaţie (virgula, punctul şi virgula)
        ● Construcţii sintactice: construcţii active/construcţii pasive cu verbul a fi - construcţii impersonale; construcţii cu pronume reflexive; construcţii incidente; construcţii concesive şi condiţionale
        ● Predicatul verbal. Predicatul nominal. Numele predicativ. Acordul numelui predicativ
        ● Subiectul exprimat (simplu şi multiplu). Subiectul neexprimat (inclus, subînţeles). Acordul predicatului cu subiectul
        ● Atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb)
        ● Apoziţia. Norme de punctuaţie
        ● Complementul: complementul direct, complementul indirect în dativ şi complementul prepoziţional; circumstanţialul de mod, circumstanţialul de timp, circumstanţialul de loc, circumstanţialul de cauză, circumstanţialul de scop. Topica în propoziţie. Norme de punctuaţie (virgula)
        ● Realizări propoziţionale ale unor funcţii sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă şi opoziţională, circumstanţiala de loc, de timp, de mod, cauzală, finală
        ● Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul şi timpul):

    – Moduri verbale (indicativul şi imperativul, conjunctivul şi condiţionalul-optativ) şi timpurile lor. Timpuri simple şi compuse. Structura timpurilor compuse: verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea)
    – Verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ieşi, a se face, a părea, a rămâne, a însemna)
    – Forme verbale nepersonale. Utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul
    – Posibilităţi combinatorii ale verbului
        ● Prepoziţia
        ● Substantivul: genul, numărul, cazul. Tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective. Articolul genitival. Punctuaţia vocativului. Corelarea funcţiei sintactice cu cazul morfologic. Posibilităţi combinatorii ale substantivului. Categoria determinării: articolul (hotărât, nehotărât). Posibilităţi combinatorii ale substantivului (substantiv + atribut)
        ● Pronumele. Tipuri de pronume: pronumele personal, personal de politeţe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală). Pronumele reflexiv (diferenţa dintre pronumele reflexiv şi pronumele personal). Posibilităţi combinatorii ale pronumelui. Anticiparea şi reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente. Aspecte ortografice. Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Folosirea corectă a pronumelor şi a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire. Pronumele şi adjectivul pronominal negativ şi negaţia în propoziţie. Posibilităţi combinatorii ale pronumelor şi ale adjectivelor pronominale
        ● Adjectivul. Gradele de comparaţie. Articolul demonstrativ. Acordul adjectivului cu substantivul. Topica adjectivului. Adjectivul participial. Posibilităţi combinatorii ale adjectivului
        ● Adverbul. Tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc). Gradele de comparaţie
        ● Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal). Aspecte normative. Posibilităţi combinatorii ale numeralului
        ● Interjecţia. Onomatopeele. Interjecţia predicativă

    – Ortoepie şi ortografie
        ● Alfabetul limbii române. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicţionarul. Articolul de dicţionar
        ● Tipuri de sunete: Vocală. Consoană. Semivocală. Corespondenţa sunet-literă. Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat
        ● Silaba. Despărţirea în silabe (principiul fonetic)
        ● Accentul. Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuate admise/neadmise de normă
        ● Scrierea şi pronunţia cuvintelor de origine străină conţinând foneme nespecifice limbii române

    – Vocabular
        ● Cuvântul, unitate de bază a vocabularului formă şi sens (sensul de bază şi sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat). Rolul contextului în crearea sensului
        ● Categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice
        ● Câmpul lexical
        ● Mijloace de îmbogăţire a vocabularului:
    - interne: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat.



    Familia lexicală
    – externe: împrumuturi lexicale
        ● îmbinări libere de cuvinte, locuţiuni, cuvinte compuse
        ● Confuzii paronimice. Pleonasmul

    – Variaţie stilistică
        ● Limba standard. Normă şi abatere. Limba vorbită şi limba scrisă (selecţia lexicală, construcţia frazei)
        ● Istoria cuvintelor - variaţii ale formei şi ale sensului în timp
        ● Limbaj popular. Variaţie regională a limbii. Variaţii de registru. Jargonul, argoul. Limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare). Termeni ştiinţifici
        ● Valori stilistice ale diminutivelor
        ● Organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale şi a anaforelor


    Elemente de interculturalitate
    – Identitate personală - identitate naţională - diversitate culturală şi lingvistică
    – Carte românească de învăţătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală
    – Elemente de mitologie românească
    – Modele comportamentale în legende greco-române, în textele literaturii universale
    – Valori ale culturii populare în spaţiul românesc.
    – Valori etice în legendele popoarelor
    – Relaţii culturale constructive. Noi şi ceilalţi
    – Valori culturale româneşti în lume
    – Despre limba şi cultura ţărilor din vecinătatea României. Limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni
    – Contacte culturale
        Textele-suport pot fi alese dintre următoarele texte literare (din literatura română şi universală) şi nonliterare/ficţionale şi nonficţionale (text integral sau fragment), fără definirea conceptelor:
    a) texte continue (alcătuite din enunţuri organizate în paragrafe): poezii lirice şi epice, proză clasică şi contemporană, române, române grafice, piese de teatru; jurnale, jurnale de călătorie, memorii, scrisori, texte autobiografice; articole de opinie, eseuri, maxime şi proverbe; instrucţiuni; e-mailuri, postări on-line; reportaje, ştiri; recenzii pe web ale unei cărţi/cronici de film; regulamente; articole de popularizare a ştiinţei, instrucţiuni pentru derularea unui experiment;
    b) texte discontinue: tablă de materii/cuprins, liste, grafice, diagrame, tabele, calendare, articole din DEX; scheme; anunţuri, indexuri, glosare, cataloage;
    c) texte multimodale: manualul, benzile desenate, texte din enciclopedii ilustrate, reclame.

        Tipuri de texte posibile pentru sarcinile de redactare:
    (a) scrisoarea, e-mailul, jurnalul
    (b) texte narative persoana I/a III-a, marcând momentele subiectului şi circumstanţele: relatarea unor experienţe personale, naraţiuni ficţionale
    (c) texte descriptive: portretul, autoportretul, descrierea unui loc, a unei fiinţe reale şi/sau imaginare, a unui obiect real/imaginar, a unui fenomen, a unei emoţii
    (d) texte descriptive-narative: procese (de exemplu: un joc, un experiment ştiinţific simplu)
    (e) texte explicative: definiţii, scheme
    (f) interpretarea unor secvenţe din texte citite, caracterizări ale personajelor, text de opinie, text argumentativ, jurnalul de călătorie/de activităţi zilnice, cererea
    (g) interviul


    ANEXA 2

                                        PROGRAMA
                                         pentru
                 EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a
                      DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
              pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară
                                    Bucureşti, 2020
                          PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA
                               LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
        Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.
        Limba şi literatura română (pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară) are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a.
        Subiectele de Limba şi literatura română (pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară) de la Evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele de receptare a mesajului scris de diverse tipuri, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă, adecvată şi eficientă a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, precum şi manifestarea sensibilităţii multi- şi interculturale, prin valorile promovate în contexte culturale şi sociale diverse.
        În evaluare se va avea în vedere calitatea competenţelor generale şi specifice, conform precizărilor din programa şcolară sus-menţionată şi profilului absolventului de gimnaziu. Detalierile de conţinut se corelează cu cele din programa şcolară în vigoare.

    Competenţe generale şi competenţe specifice
    1. Receptarea textului scris de diverse tipuri
    1.1. Identificarea informaţiilor esenţiale şi de detaliu din texte continue/discontinue/multimodale
    1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite dintr-unul sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale
    1.3. Identificarea temei şi a ideilor principale şi secundare din texte continue/discontinue/multimodale, prin punerea în relaţie a diverselor părţi ale textului
    1.4. Recunoaşterea structurilor logice în care sunt organizate informaţiile într-unul sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale
    1.5. Compararea a cel puţin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii
    1.6. Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin raportare la tema textului citit sau la context
    1.7. Recunoaşterea modificării sensului unor cuvinte şi sintagme, pe baza relaţiei dintre diverse coduri de comunicare
    1.8. Identificarea corectitudinii grafice, lexico-semantice, morfo-sintactice şi de punctuaţie, în texte continue/discontinue/multimodale
    1.9. Recunoaşterea particularităţilor grafice, lexico-semantice, morfo-sintactice şi de punctuaţie în comunicarea artistică/nonartistică
    1.10. Compararea a cel puţin două texte sub aspectul tipurilor de comunicare artistică/nonartistică
    1.11. Compararea informaţiilor şi a structurilor logice dintr-unul sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale, pentru exprimarea unui punct de vedere personal

    2. Redactarea textului scris de diverse tipuri
    2.1. Redactarea unui text pe baza structurii narative, descriptive, explicative, adecvate unei situaţii de comunicare
    2.2. Redactarea unui răspuns personal şi/sau creativ pe baza unor texte, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică
    2.3. Corelarea achiziţiilor lexico-semantice cu structurile morfo-sintactice ale limbii române, în elaborarea de texte narative, descriptive, explicative
    2.4. Utilizarea achiziţiilor metalingvistice în exprimarea nuanţată, în redactarea unor texte care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică
    2.5. Compararea răspunsurilor şi a punctelor de vedere exprimate, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică
    2.6. Argumentarea punctului de vedere pe texte/teme, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică
    2.7. Manifestarea unei preocupări pentru originalitate şi etica redactării

    3. Manifestarea sensibilităţii multi- şi interculturale, prin valorile promovate în contexte culturale şi sociale diverse
    3.1. Identificarea valorilor promovate în cultura română, maternă şi universală
    3.2. Manifestarea interesului faţă de limba română, ca limbă naţională
    3.3. Recunoaşterea multilingvismului în contexte socioculturale diverse
    3.4. Exprimarea unei atitudini pozitive faţă de diversitatea lingvistică şi culturală, faţă de valorile promovate în contexte culturale şi sociale diverse


    Conţinuturi
    Teme:
        ● Eu şi universul meu familiar - Identitate personală. Jocuri şi jucării. Valorile mele
        ● Eu şi lumea din jurul meu - Familia. Timpul liber. Valorile mele, valorile celorlalţi
        ● Orizonturile lumii şi ale cunoaşterii - Tradiţii şi obiceiuri. Călătorii/aventură. Valori şi atitudini în diverse culturi
        ● Reflecţii asupra lumii - Microunivers şi macrounivers. Spaţiu şi timp. Simţ civic, responsabilitate, etică

    Lectură
    Discursul narativ şi comunicarea narativă
        ● Narativul literar (discurs narativ): autor, narator, personaj, acţiune, etapele acţiunii; indici spaţio-temporali: unde şi când se desfăşoară acţiunea; naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I; personajul (mijloace de caracterizare); figuri de stil: personificarea, enumeraţia, repetiţia, antiteza, comparaţia, hiperbola
    - Aplicativ: construcţia textului - compoziţia textului (părţi, capitole); raport incipit - final; discursul narativ şi semnificaţiile acestuia

        ● Narativul nonliterar (comunicare narativă)
        ● Narativul ficţional (literar şi nonliterar): naraţiunea care combină textul şi imaginea: banda desenată
        ● Narativul nonficţional
        ● Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă
        ● Modurile de expunere:
        o naraţiune, descriere (autoportret, portret, tablou)
        o dialog, monolog


    Discursul liric şi textul versificat
        Discurs liric: text liric/text versificat; relaţia conţinut - formă: discurs liric/discurs narativ în versuri (narativ literar în versuri); autor/voce lirică; versificaţie: măsură, tipuri de rimă; figuri de stil: epitetul, metafora
    - Aplicativ: Construcţia textului liric - compoziţia textului (părţi, strofă, vers), imaginea poetică şi tabloul, discursul liric şi semnificaţiile acestuia; versificaţie: versul liber


    Discursul dramatic şi comunicarea cotidiană
    – Aplicativ: Discursul dramatic: rolul dialogului; personaj dramatic, indicaţii scenice; text dramatic şi spectacol: arta spectacolului (actori, decor, costume, lumini, muzică); autorul/personajul ca enunţiator real/fictiv; discursul dramatic şi semnificaţiile acestuia
    – Aplicativ: Comunicarea cotidiană (interviul)
        ● Textul explicativ
        ● Textul continuu, discontinuu, multimodal
        ● Textul argumentativ (structură, conectori)
        ● Aplicativ: descrierea ştiinţifică

    Redactare
        ● Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea; revizia, redactarea ciornei pe baza planului, încadrarea în subiect; rescrierea textului pentru a-i da coerenţă şi claritate, pentru a nuanţa ideile; corectarea greşelilor
        ● Părţile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe. Organizarea unui text în funcţie de situaţia de comunicare. Prezentarea textului: scrisul de mână, aşezarea în pagină
        ● Planul simplu, planul dezvoltat de idei. Relatarea. Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă. Povestirea. Rezumatul
        ● Structuri textuale: secvenţe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal. Integrarea părţilor
        ● Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor
        ● Stil: corectitudinea gramaticală, respectarea convenţiilor ortografice şi de punctuaţie, proprietatea termenilor, puritatea şi adecvarea situaţională; claritate, concizie, varietate
        ● Semnele de punctuaţie şi de ortografie

    Elemente de construcţie a comunicării
        Nivel sintactico-morfologic:
        ● Enunţul: propoziţia şi fraza
    - Aplicativ: Organizarea structurii-ierarhică a enunţului. Lungimea enunţului. Precizie şi ambiguitate. Propoziţii fără predicat. Propoziţia simplă, propoziţia dezvoltată, fraza. Interdependenţa subiect - predicat. Subiectul (exprimat şi neexprimat)
    – Aplicativ: Exprimarea afirmativă, negativă. Exprimarea enunţiativă, interogativă, exclamativă. Exprimarea unor acţiuni, stări, existenţe sigure, dorite, posibile. Exprimarea unui îndemn, a unei porunci etc. Exprimarea asertivă (aprobare, dezaprobare, avertizare, formulare de cereri). Exprimarea sentimentelor. Exprimarea argumentativă, persuasivă
    – Aplicativ: Tipare frastice: propoziţii relative şi conjuncţionale
    – Aplicativ: Raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază. Propoziţia principală/propoziţia secundară. Propoziţia regentă/elementul regent. Expansiunea şi contragerea

        ● Textul: Coeziunea sintactică (conectorii pragmatici), coerenţa semantică (concordanţa timpurilor), scopul comunicativ
        ● Topica constituenţilor în propoziţie şi în cadrul grupurilor sintactice
        ● Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe - verbul
        o Modul indicativ: timpurile prezent, imperfect, perfect compus şi viitor literar. Verbele a avea, a vrea (exersarea contextuală a valorilor predicative, auxiliare)
    - Aplicativ: Verbul a fi (exersarea contextuală a valorii predicative şi auxiliare)

        o Verbul în propoziţie: predicat verbal şi nominal (verbele copulative a fi, a deveni, a ieşi, a ajunge, a se face, a rămâne). Modul imperativ (afirmativ şi negativ). Modul conjunctiv, timpurile prezent şi perfect. Modul condiţional-optativ, timpurile prezent şi perfect.
        o Moduri personale şi nepersonale
        o Verbele reflexive. Verbele impersonale. Locuţiunile verbale
    - Aplicativ: Diateza activă, reflexivă, pasivă. Alte forme de exprimare a timpului trecut (indicativ - perfect simplu şi mai-mult-ca-perfect)


        ● Denumirea obiectelor, a fiinţelor şi a fenomenelor naturii - substantivul. Substantivul comun şi propriu. Genul şi numărul substantivului. Articularea substantivului (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul posesiv-genitival). Cazurile substantivului. Substantivul în propoziţie: subiect (simplu/multiplu), nume predicativ, atribut substantival, complement direct, complement indirect, complementul circumstanţial de loc, complementul circumstanţial de timp, complementul circumstanţial de mod, complementul circumstanţial de cauză, complementul circumstanţial de scop
    - Aplicativ: Substantivele colective şi defective

        ● Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor - prepoziţia, locuţiunea prepoziţională
        ● Exprimarea persoanei - pronumele personal (persoana, genul şi numărul; formele accentuate şi neaccentuate). Exprimarea politeţii - pronumele de politeţe. Forme pronominale pentru exprimarea apropierii, a depărtării, a identităţii, a diferenţierii şi a non-identităţii - pronumele demonstrativ. Exprimarea reflexivităţii - pronumele reflexiv. Exprimarea posesiei - pronumele posesiv. Exprimarea interogaţiei - pronumele interogativ. Exprimarea relaţiei - pronumele relativ. Exprimarea negaţiei - pronumele negativ. Alte forme de substituţie a substantivului - pronumele nehotărât. Cazurile. Pronumele în propoziţie: subiect, nume predicativ cu verbul a fi, atribut pronominal, complement direct/indirect, complement circumstanţial de loc/timp/mod
    - Aplicativ: Pronumele în propoziţie - complement circumstanţial de cauză, complement circumstanţial de scop

        ● Exprimarea cantităţii şi a ordinii - numeralul. Numeralul cardinal, numeralul ordinal, numeralul colectiv
    - Aplicativ: Numeralul fracţionar. Numeralul distributiv/multiplicativ/adverbial. Valorile morfologice ale numeralului

        ● Exprimarea însuşirilor - adjectivul. Genul şi numărul adjectivului. Acordul adjectivului cu substantivul determinat. Topica adjectivului. Adjective variabile şi adjective invariabile. Adjectivul în propoziţie: atribut adjectival, nume predicativ cu verbul a fi. Articularea (articolul demonstrativ)
    - Aplicativ: Gradele de comparaţie. Forme ale superlativului

        ● Exprimarea coordonatelor acţiunii - spaţiu, timp, modalitate - (adverbul, locuţiunea adverbială). Adverbul de loc, de timp şi de mod. Exprimarea interogaţiei - adverbele interogative. Gradele de comparaţie. Adverbul în propoziţie: complement circumstanţial de loc/timp/mod, atribut adverbial
    - Aplicativ: Exprimarea afirmaţiei. Exprimarea negaţiei. Exprimarea relaţiei-adverbul relativ. Exprimarea coordonatelor imprecise/probabilităţii - adverbul nehotărât

        ● Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură - interjecţia, interjecţia predicativă
        ● Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare - conjuncţia, conjuncţiile coordonatoare şi subordonatoare
    - Aplicativ: Locuţiunile conjuncţionale


        Nivelul semantico-lexical:
        ● Vocabularul limbii române. Cuvântul - unitatea de bază a vocabularului. Formă şi conţinut. Sensul propriu şi sensul figurat
        ● Sinonime. Antonime. Omonime. Polisemie
    - Aplicativ: Sensul cuvintelor în context. Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile. Categorii semantice (contextualizare/recontextualizare). Paronimele frecvente. Pleonasmul. Dinamica vocabularului: normă/abatere de la normă

        ● Câmpul lexico-semantic
        ● Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului
    - Aplicativ: Sufixele diminutivale şi augmentative


        Nivelul fonetic:
        ● Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele
        ● Reguli de despărţire a cuvintelor în silabe
    - Aplicativ: Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftong, triftong, hiat

        ● Accentul
        ● Alfabetul limbii române. Vocale şi consoane
        ● Punctuaţia la sfârşitul propoziţiilor. Relaţia dintre intonaţie, topică şi punctuaţie. Alte convenţii grafice: scrierea cu majuscule


    Elemente de interculturalitate
        ● Cartea - obiect cultural
        ● Valori promovate în cultura română, maternă, universală (literatura, arta, tradiţiile şi obiceiurile)
        ● Oameni şi fapte: valori promovate în cultura română, maternă, universală
        Textele-suport pot fi alese dintre următoarele texte literare (din literatura română şi universală) şi nonliterare/ficţionale şi nonficţionale (text integral sau fragment):
        ● texte continue, ficţionale şi nonficţionale/texte literare şi nonliterare: poezii, piese de teatru, maxime şi proverbe, texte epice clasice şi contemporane, române grafice; jurnale, amintiri, memorii, scrisori, e-mailuri; jurnale de călătorie; articole de opinie, eseuri, rapoarte; reportaje, postări on-line, articole de popularizare a ştiinţei; regulamente/set de reguli; articole din dicţionare enciclopedice generale sau specializate (pentru copii), definiţii;
        ● texte discontinue: tablă de materii/cuprins, liste, tabele, calendar, etichete, articole din DEX, DOOM2, cataloage, anunţuri, indexuri, glosare, grafice, diagrame;
        ● texte multimodale/mixte: manual, benzi desenate, articole din ziare/reviste ilustrate cu imagini, texte din enciclopedii ilustrate, reclame.

        Tipuri de texte posibile pentru sarcinile de redactare:
        ● texte narative la persoana I/a III-a; relatarea unor experienţe personale, naraţiuni ficţionale
        ● texte descriptive - descrierea unei fiinţe reale/imaginare, a unui obiect real/imaginar, a unui fenomen (ploaia, răsăritul soarelui etc.), a unui loc, autoportretul
        ● texte descriptiv-narative (de exemplu: jocul)
        ● texte explicative (de exemplu: explicarea unui tabel, a unui desen)
        ● comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii
        ● texte de opinie, texte argumentative
        ● jurnal de călătorie/de activităţi zilnice, blog, cerere, scrisoare, invitaţie, jurnal, e-mail, anunţ de mică publicitate
        ● texte discontinue: grafic, schemă, tabel


    ANEXA 3

                                        PROGRAMA
                                         pentru
                 EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
                          (începând din anul şcolar 2020-2021)
                                       DISCIPLINA
                          LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ
                                    Bucureşti, 2020
        A vizsgaprogram az ervenyben levo, 3393 / 28.02.2017 szammal jdvahagyott Magyar nyelv es irodalom tanterv alapjan keszult. A kompetencia alapu tantervvel osszehangban a kimeneti kdvetelmenyrendszer a tantervi alapkompetenciak, a hozzajuk tartozo specifikus kompetenciak es reszrendszereik (kepesseg- es keszsegrendszerek, ismeretkeszletek) ertekeleset, mereset celozza. A program szerkezete a tantervi kdvetelmenyrendszer szerint a kovetkezokeppen epul fel: az alapkompetenciak menten a specifikus kompetenciak alrendszereben kovethetoek az adott kepesseg-, keszsegrendszer osszetevoire vonatkozd kdvetelmenyek, ezeknek rendelodnek ala az eszkoztudas reszekent a tartalmak.
        Alapkompetenciak:
    1. Irott szovegek ertese es ertelmezese

┌──────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│Specifikus        │Kepessegek, keszsegek es tartalmak          │
│kompetenciak      │                                            │
├──────────────────┼──────────────────────┬─────────────────────┤
│                  │                      │Elbeszelo szovegek:  │
│                  │                      │helyszin es          │
│                  │A leiro es elbeszelo  │szereplok: as        │
│                  │szovegek              │asemenyek linearis,  │
│                  │sajatossagainak       │idobeli elrendezese  │
│                  │felismerese a beszeloi│az elbeszelo         │
│                  │/elbeszeloi nezopont  │szovegboni;          │
│                  │megfigyelese; a       │targyilagos es       │
│                  │tortenetmondas        │szemelyjs nezopont. A│
│                  │linearis rendjenek    │leiro szoveg         │
│                  │megfigyelese; explicit│rendezoelve:         │
│                  │es implicit           │altalanos es egyedi  │
│                  │informaciok           │jepyok; lenyeges es  │
│                  │visszakeresese a      │kevesbe les yeges    │
│                  │szovegbol; reszletek  │jellemzok;           │
│                  │tarsitasa nevekhez,   │egesz-resz, fentrol  │
│                  │helyszinekhez; szavak,│le-lentrol fel,      │
│                  │kifejezesek           │korkoros szervezodes.│
│                  │magyarazata;          │Epikus szovegek:     │
│Kulonbozo tipusu  │egyszerubb ok- okozati│narrator, cselekmeny,│
│nyomtatott        │osszefuggesek         │szereplok/           │
│szovegek          │felismerese; a tema   │szereplocsoportok;   │
│erto/ertelmezo    │megragadasa;          │egyszeru ter- es     │
│olvasasa          │kulcsszavak kikeresese│idovonatkozasok az   │
│                  │a szovegbol;          │epikus szovegekben; a│
│                  │szovegtomorites a     │beszelo es szerzo    │
│                  │lenyeg/fo gondolat    │viszonya az epikus   │
│                  │kiemelesavel es       │szovegekben; az      │
│                  │atfogalmazasaval; a   │elbeszeloi nezopont: │
│                  │lenvtges es a         │kulso es belso       │
│                  │kiegeszito/reszletezo │nezopont; elbeszeloi │
│                  │informaciak           │es szereploi         │
│                  │elkulonitese; az      │nezopontok az epikus │
│                  │osszetartozo          │szovegekben, az      │
│                  │informaciok           │epikus muvek         │
│                  │kapcsclasa;           │cselekmenyszerkezete;│
│                  │ismeretterjeszto      │Lirai szovegek: lira,│
│                  │szovegek tartalmanak  │liraisag; az erzelmek│
│                  │oszefoglalasa; a      │kozvetett es         │
│                  │tenyallitasok cs a    │kozvetlen kifejezese:│
│                  │hipotezisek/velemenyek│a lirai szoveg       │
│                  │megkulonboztetese     │hangulata;           │
│                  │                      │vershangzas: ritmus, │
│                  │                      │rim, rimfajtak       │
├──────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
│                  │                      │Szokepek es          │
│                  │                      │alakzatok: hasonlat, │
│                  │                      │megszemelyesites,    │
│                  │                      │metafora; felsorolas,│
│                  │A szokepek lehetseges │ismetles, ellentet,  │
│                  │jelenteseinek/        │retorikai kerdes,    │
│                  │asszociacios          │halmozas, parhuzam,  │
│                  │lehetosegeinek        │fokozas, tulzas,     │
│                  │foltarasa,            │felkialtas.          │
│                  │kapsolatteremtes a    │Kozlesformak:        │
│                  │retorikai alakzatok, a│parbeszedes,         │
│                  │szokepek, a hasonlat  │elbeszelo, leiro. A  │
│                  │es a szoveghatas/     │szereplok rendszere: │
│Az irodalmi szoveg│-hangulat kozott; az  │fdszereplok,         │
│nyelvi            │epikai kozlesformak   │mellekszereplok,     │
│megalkotottsaganak│(elbeszelo, leiro,    │epizodszereplok. A   │
│felismerese       │parbeszedes,          │jellemteremtes       │
│                  │monologikus)          │eljarasai: kozvetlen │
│                  │szovegbeli funkcioinak│- narrator, mas      │
│                  │megfigyelese es       │szereplo altali - es │
│                  │ertelmezese; a        │kdzvetett -          │
│                  │hosteremtes           │beszeltetes,         │
│                  │eljarasainak es a     │cselekedtetes,       │
│                  │jellemzes fajtainak   │kornyezet -          │
│                  │megfigyelese          │jellemzes; cselekvo  │
│                  │                      │es nem cselekvo hos, │
│                  │                      │statikus es valtozo  │
│                  │                      │jellem; kesleltetes, │
│                  │                      │eloreutalas, sejtetes│
│                  │                      │az epikus szovegekben│
├──────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
│                  │                      │Irodalmi mufajok:    │
│                  │                      │dai, leiro koltemeny,│
│                  │Lirai es epikus       │eletkep, ballada,    │
│                  │mufajok felismerese; a│mese es mesefajtak,  │
│Az olvasoi        │mufaj jellemzo        │monda es             │
│tapasztalatok     │sajatossagainak       │mondavaltozatok,     │
│mukodtetese a     │felismerese, a        │humoreszk, novella,  │
│kulonbozo mufaju  │tema es mufaj         │ifjusagi regeny,     │
│irodalmi szovegek │osszefuggeseinek      │regeny, naplo, level,│
│befogadasaban     │felismerese; a mufaj  │anekdota. Hangnemek: │
│                  │es a hangnem/hangnemek│targyilagos,         │
│                  │kozti osszefugges     │szemelyes, humoros,  │
│                  │felfedezese           │komikus, tragikus,   │
│                  │                      │ironikus, unnepelyes,│
│                  │                      │patetikus, elegikus  │
├──────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
│                  │A koznapi szovegek    │                     │
│                  │valosagvonatkozasainak│                     │
│                  │megfigyelese;         │                     │
│                  │tenyallitasok es      │                     │
│                  │hipotezisek/          │                     │
│                  │velemenyek/           │                     │
│                  │izlesiteletek         │                     │
│                  │megkulonboztetese; a  │                     │
│                  │valoszeru es          │                     │
│                  │valoszerutlen, illetve│                     │
│                  │valosnak tuno elemek  │                     │
│                  │megkulonboztetese, a  │Nezopont: az objektiv│
│Kulso             │valosagot atformalo/  │es szubjektiv leiras │
│tenyvonatkozasok  │torzito eljarasok     │eszkoztara. A        │
│es fiktiv         │felismerese; a muvon  │targyilagos es       │
│mozzanatok        │kivuli valosagnak     │szemelyes nezopont   │
│megkulonboztetese │megfeleltetheto es a  │kifejezoeszkozei.    │
│kulonbozo         │fiktiv elemek         │Tdmegkommunikaolo es │
│szovegekben       │elkulonitese; a       │manipulacio; teny es │
│                  │manipulativ szandek   │velemeny             │
│                  │felismerese; a fiktiv │                     │
│                  │ter, a fiktiv ido es a│                     │
│                  │fiktiv                │                     │
│                  │cselekmenymozzanatok  │                     │
│                  │felismerese, a realis │                     │
│                  │elethelyzet/          │                     │
│                  │lettapasztalat        │                     │
│                  │felismerese az        │                     │
│                  │irodalmi mu fiktiv    │                     │
│                  │vilagaban; motivumok  │                     │
│                  │kontextualis          │                     │
│                  │vizsgalata            │                     │
├──────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
│                  │A szereplok altal     │Alapveto erkolcsi    │
│Az irodalmi szoveg│kozvetitett ertekek/  │ertekek: anyagi      │
│ertekviszonyainak │ertekrendek           │ertekek, szellemi    │
│felismerese       │azonositasa az        │ertekek, erkolcsi    │
│                  │elbeszelo szovegekber.│ertekek, erzelmi     │
│                  │                      │ertekek              │
└──────────────────┴──────────────────────┴─────────────────────┘


    2. Irasbeli szovegalkotas

┌───────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│Specifikus         │Kepessegek, keszsegek es tartalmak    │
│kompetenciak       │                                      │
├───────────────────┼─────────────────────┬────────────────┤
│                   │Tortenet             │                │
│                   │osszefoglalasa/      │                │
│                   │ujrairasa a cimzett  │                │
│                   │es nezopont          │                │
│                   │megvalteztatasaval;  │                │
│                   │szovegtianszformacio:│Elbeszelo       │
│                   │parbaszedbol         │szovegek:       │
│                   │elbeszeles,          │kronologikus    │
│                   │elbeszelesbol        │beszamolo,      │
│                   │parbeszed, megadott  │tortenetmondas, │
│                   │szoveghez eltero     │szemelyes       │
│                   │befejezes illesztese,│tortenetmondas, │
│                   │a tortenet           │naplo,          │
│                   │folytatasa, egy-egy  │internetes      │
│Kulonbozo tipusu   │szereplo tovabbi     │naplo, utirajz, │
│szovegek alkotasa a│sorsanak elkepzelese,│tudositas,      │
│kommunikacios      │szoveg szukitese,    │elmenybeszamolo)│
│funkciok           │bovitese; bekezdesek │                │
│mukodtetesevel     │irasa megadott       │                │
│                   │tetelmondattal,      │                │
│                   │megadott kulcsszavak │                │
│                   │hasznalataval, kezdo │                │
│                   │es/vagy zaromondattal│                │
│                   ├─────────────────────┼────────────────┤
│                   │                     │Leiro szovegek: │
│                   │Targyleiras,         │szemelyleiras,  │
│                   │helyleiras valosagos │jellemzes,      │
│                   │vagy elkepzelt       │onjellemzes,    │
│                   │helyszinrol;         │targyleiras,    │
│                   │tajleiras;           │helyleiras,     │
│                   │szemelyleiras;       │ismertetes,     │
│                   │jellemzes            │ismeretterjeszto│
│                   │                     │szovegek        │
├───────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤
│                   │                     │Dokumentum      │
│                   │Velemenynyilvanitas  │szovegek:       │
│Reflektalt         │az ertekitelet       │tajekoztato,    │
│szovegalkotas      │indoklasaval, ervek  │utasito es      │
│kulonbozo          │felkutatasa,         │meggyozo        │
│beszedhelyzetekben,│rendszerezese; az    │szovegek,       │
│a beszedhelyzethez │ervek meggyozo       │ajanlas.        │
│igazodo komplex    │megformalasa; ervek  │Hagyomanyos     │
│szovegek alkotasa  │es ellenervek egymas │maganlevel,     │
│                   │melle allitasa;      │e-mail,         │
│                   │konkluzio            │ajanlasok,      │
│                   │                     │naplobejegyzes  │
├───────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤
│                   │                     │Szdvegalkotas   │
│                   │                     │megadott        │
│                   │                     │temaban,        │
│                   │                     │celtetelezes/   │
│A kommunikacios    │                     │funkcio: az iroi│
│helyzethez igazodo │A beszedszandeknak   │szandek es a    │
│tudatos valogatas a│megfelelo, kulturalt │cimzett (egyen, │
│stilusjegyek es    │nyelvi regiszter     │csoport,        │
│regiszterek kozott │megvalasztasa        │nyilvanossag)   │
│                   │                     │figyelembe      │
│                   │                     │vetele;         │
│                   │                     │nezopont,       │
│                   │                     │allasfoglalas,  │
│                   │                     │meggyozes       │
├───────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤
│                   │                     │Mondatfajtak es │
│                   │                     │irasjelek; az   │
│                   │                     │egyszeru es az  │
│                   │                     │osszesett mondat│
│                   │                     │kozpontozasa; a │
│                   │                     │parbeszed es az │
│                   │                     │idezet          │
│                   │                     │irasmodja; a    │
│                   │                     │hangok          │
│                   │                     │hosszusaganak   │
│                   │                     │szabalyzatnak   │
│                   │                     │megfelelo       │
│                   │                     │jelolese a      │
│                   │                     │begyakorolt     │
│                   │                     │szokeszlet      │
│                   │                     │koreben; az     │
│                   │                     │egybeiras es    │
│                   │                     │kulonires       │
│                   │                     │gyakoribb       │
│                   │                     │tipusai; az     │
│                   │                     │ismerteble      │
│                   │                     │szemelynevek,   │
│                   │Helyesirasi keszsegek│intezmenynevek, │
│Helyesiras         │alkalmazasa onalloan │egyszerubb      │
│                   │alkotott szovegekben │foldrajzi nevek │
│                   │                     │helyesirasa;    │
│                   │                     │hangjeloles a   │
│                   │                     │gyakrabban      │
│                   │                     │ezofordulo      │
│                   │                     │idegen          │
│                   │                     │szavakban; a    │
│                   │                     │czamok betukkel │
│                   │                     │valo irasa,     │
│                   │                     │keltezes,       │
│                   │                     │szamneves       │
│                   │                     │szerkezetek     │
│                   │                     │egybe- es       │
│                   │                     │kulonirasa; az  │
│                   │                     │igealakokkal,   │
│                   │                     │fonevek,        │
│                   │                     │melleknevek es  │
│                   │                     │nevmasok        │
│                   │                     │alakjaval       │
│                   │                     │kapcsolatos     │
│                   │                     │helyesirasi     │
│                   │                     │keszsegek;      │
│                   │                     │szoelvalasztas  │
└───────────────────┴─────────────────────┴────────────────┘


    3. A nyelvi megformalasra valo erzekenyseg es igenyesseg a szobeli es irasbeli kommunikacioban

┌──────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│Specifikus        │Kepessegek, keszsegek es tartalmak          │
│kompetenciak      │                                            │
├──────────────────┼─────────────────────┬──────────────────────┤
│                  │                     │Esemenyek idoben      │
│                  │                     │lehorgonyzasanak      │
│                  │                     │nyelvi eszkozei, az   │
│                  │Esemenyek idopelisege│idore jeloletlen      │
│Az elemi mondat   │es idorendisege, az  │igealakok ertelmezese,│
│nyelvi            │esemenyek nem        │idojeloles az igei es │
│megformalasanak   │tenyszeru voltara    │nevszoi allitmanyu    │
│mint              │utalo nyelvi         │mondatban; kronologia.│
│viszonyrendszernek│eszkozok, a tagadas  │Modra jelolt          │
│a megertese       │es negativ jellemzes │igealakok, - hat/-het │
│                  │nyelvi eszkozei      │kepzos igek,          │
│                  │                     │modositdszok. A       │
│                  │                     │negativ jellemzes     │
│                  │                     │eszkozei              │
├──────────────────┼─────────────────────┼──────────────────────┤
│                  │                     │Esemenyszerkezet es   │
│                  │                     │mondatszerkezet. Az   │
│                  │Esemenyek,           │ige alanyi vonzata: a │
│                  │korulmenyek es       │fonevi csoport        │
│                  │resztvevok           │jeloletlensege;       │
│                  │lekepezodese a mondat│szemelyes nevmas es   │
│                  │egysegeire (A mondat │A-A egyeztetes. Az ige│
│                  │strukturaja: az ige  │targyi vonzata: a     │
│                  │es vonzatai,         │targyi szerepu fonevi │
│                  │mondatreszek; az     │csoport esetragja;    │
│                  │igekotok es egyeb    │targyas igek es a     │
│                  │igemodositok; igei   │hatarozottsagi        │
│                  │poliszemia;          │egyeztetes. A         │
│                  │muvelteto, kolcsonos,│hatarozoi szerepu     │
│                  │visszahato ige es    │fonevi csoport mint   │
│                  │vonzatai); a mondat  │vonzat vagy szabad    │
│                  │szerkezeti           │bovitmeny; esetragok, │
│                  │egysegeinek          │nevutok a hatarozoi   │
│                  │(mondatreszeknek)    │fonevi csoporton;     │
│                  │egymastol valo       │hatarozoszok.         │
│                  │fuggese              │Bovitmenyek           │
│                  │                     │osszefuggesei:        │
│                  │                     │visszahato es         │
├──────────────────┴┬────────────────────┤kolcsonos nevmas.     │
│                   │                    │Nevszoi (fonevi       │
│                   │                    │es melleknevi)        │
│                   │                    │allitmany es vonzatai;│
│                   │                    │birtoklasallitas es   │
│                   │                    │birtokos nevmas       │
│                   ├────────────────────┼──────────────────────┤
│                   │                    │A fonevi csoport belso│
│                   │                    │szerkezete: nevelo es │
│                   │                    │referencialitas;      │
│                   │                    │koznev es tulajdonnev;│
│                   │                    │nevmasok: szemelyes   │
│                   │                    │nevmas ragos es       │
│                   │                    │nevutos alakja,       │
│                   │                    │deiktikus szerepu     │
│                   │                    │mutato nevmas,        │
│                   │                    │altalanos es          │
│                   │                    │hatarozatlan nevmas.  │
│                   │Az esemenyek        │Fonevi modositok –    │
│                   │szereploire valo    │„jelzok " - :         │
│                   │utalasok nyelvi     │melleknevi es         │
│                   │eszkozei            │melleknevi igenevi    │
│                   │                    │modosito, szamnevi    │
│                   │                    │modosito, fonevi      │
│                   │                    │modosito. Birtokos    │
│                   │                    │szerkezet, mint forma:│
│                   │                    │egyezzetes, a birtok  │
│                   │                    │alakja, birtok es     │
│                   │                    │burtokos tobbessege.  │
│                   │                    │Mennyiseg es szamossag│
│                   │                    │kifejezese: szam,     │
│                   │                    │szamlaloszo,          │
│                   │                    │tobbesjelek.)         │
├───────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│                   │                    │Hangsuly, hanglejtes: │
│                   │                    │szohangsuly,          │
│                   │                    │mondathangsuly,       │
│                   │                    │fohangsuly,           │
│                   │                    │kontrasztiv hangsuly; │
│                   │A szorend, a szo- es│grammatikai es        │
│                   │mondathangsuly es a │kontextualis          │
│                   │mondatjelentes      │kotottsegek a         │
│                   │ketiranyu viszonyai │hangsulyozasban;      │
│                   │                    │mondatfajta- jelolo   │
│                   │                    │dallamivek. Szorendi  │
│                   │                    │lehetosegek es a      │
│                   │                    │kontextus; nevmasok es│
│                   │                    │topiktartas/-valtas,  │
│                   │                    │kontrasztivitas       │
│                   ├────────────────────┼──────────────────────┤
│                   │                    │Egyszeru mondat es    │
│                   │                    │igenevek. Osszetett   │
│                   │                    │mondat. Mellerendeles │
│                   │                    │es mellerendelo       │
│                   │                    │mondat: kapcsolatos   │
│                   │                    │mellerendeles,        │
│                   │                    │kronologia; ellentetes│
│                   │                    │mellerendeles, elvaras│
│                   │                    │es elvarastorles;     │
│                   │Tobb esemeny/jelenet│valaszto              │
│                   │nyelvi              │mellerendeles;        │
│                   │megjelenitese, a    │kovetkezteto es       │
│                   │mondategesz         │magyarazo             │
│                   │jelentese es a      │mellerendeles, ok es  │
│                   │mondatok osszefuzesi│okozat. Kotoszok.     │
│                   │modje kozotti       │Alarendelo mondat:    │
│                   │kapcsolat           │mutato nevmas es      │
│Mondat- es         │                    │utaloszoi funkcio,    │
│szovegepito        │                    │vonatkozo nevmas mint │
│eljarasok          │                    │kotoszo, egyeb        │
│jelentesenek       │                    │kotoszok;             │
│levezetese nyelvi  │                    │feltetelesseg es      │
│szerkesztesi       │                    │hasonlitas kifejezese │
│jellemzok menten   │                    │mellekmondatokkal.    │
│                   │                    │Mondatsorrend es      │
│                   │                    │kozbeekeles.)         │
│                   ├────────────────────┼──────────────────────┤
│                   │                    │Beszedcselekvesek es  │
│                   │                    │beszedaktusok nyelvi  │
│                   │                    │markerei.             │
│                   │                    │Beszedszadekok es     │
│                   │                    │beszedaktusok. Egyes  │
│                   │                    │beszedaktusok sajatos │
│                   │                    │szoosztalyai:         │
│                   │                    │indulatszo, kerdoszo -│
│                   │                    │„nevmas” tagado- es   │
│                   │                    │tiltoszo;             │
│                   │                    │mondatfajtak. A tarsas│
│                   │                    │erintkezes formulai,  │
│                   │Kulonbozo           │udvariassagi          │
│                   │kommunikacios       │repertoar,            │
│                   │szempontoknak       │regiszterek,          │
│                   │megfelelo szovegek  │nyelvvaltozat.        │
│                   │alkotasa es         │Szovegszeruseg,       │
│                   │szovegtranszformacio│grammatikai           │
│                   │                    │kapcsoloelemek; A     │
│                   │                    │szoveg mikroes        │
│                   │                    │makroszerkezete;      │
│                   │                    │temafolytonossag,     │
│                   │                    │kulcsszo, tetelmondat;│
│                   │                    │szovegpanelek:        │
│                   │                    │kozmondasok,          │
│                   │                    │szolasmondasok,       │
│                   │                    │szavajaras,           │
│                   │                    │kifejezesek stb.      │
│                   │                    │Makroszerkezeti egyseg│
│                   │                    │es szovegtipus.)      │
├───────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│                   │                    │Az elemkeszlet        │
│                   │                    │valtozasa es          │
│                   │                    │valtozatai idoben:    │
│                   │A nyelvi allandosag │elavult szavak es     │
│                   │es valtozas         │jelentesek, uj szavak │
│                   │jelensegei          │es jelentesek; belso  │
│                   │                    │szoalkotas: szokepzes,│
│                   │                    │szoosszetetel;        │
│                   │                    │kocsonzes,            │
│                   │                    │jelentesvaltozes      │
│                   ├────────────────────┼──────────────────────┤
│                   │                    │Jelentes es kontextus.│
│                   │                    │A jelentesmezo        │
│                   │                    │tagolasa. Allandosult │
│                   │                    │szokapcolat: idioma,  │
│A szokeszlet       │                    │helyzemondat, klise.  │
│valtozasanak es    │                    │Lexikalis dontessek:  │
│valtozatossaganak, │A szavak jelentese, │regiszter, nezopont,  │
│valamint a szavak  │hasznalati kore, a  │szobangulat,          │
│szerkesztettsegenek│regiszter, az irott │jelentesarnyalatok;   │
│felismerese        │es beszelt nyelvi   │jelentestani          │
│                   │stilusok jellemzo   │kapcsolatok:          │
│                   │szokeszlete         │asinonimia, antonimia,│
│                   │                    │metaforikus           │
│                   │                    │joolenteskiterjesztes.│
│                   │                    │Kihagyasos szerkezetek│
│                   │                    │es metonimikus        │
│                   │                    │jelenteskiterjesztes. │
│                   │                    │Grammatikai es        │
│                   │                    │irasbeli homonimia    │
│                   ├────────────────────┼──────────────────────┤
│                   │A szokincs          │Az elemkeszlet        │
│                   │retegzettsege,      │valtozatai tarsadalmi │
│                   │nyelvvaltozatok     │terben es foldrajzi   │
│                   │szokincsbeli es     │terben. A             │
│                   │jelentesbeli        │csoportidentitas      │
│                   │elteresei           │nyelvi jeloloi        │
├───────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│                   │Beszedszandekok es  │                      │
│                   │egyes gyakori       │Beszedszandekok.      │
│                   │beszedcselekvesek   │Beszedcselekvesek es  │
│                   │nyelvi repertoarja, │beszedaktusok.        │
│                   │a nyelv masokra     │Szdvegtipusok. Szoveg │
│                   │gyakorolt hatasa, a │es regiszter. Szoveg  │
│                   │szovegek            │es stilus.)           │
│                   │hatasmecharlzmusa   │                      │
│                   ├────────────────────┼──────────────────────┤
│                   │Tenyallitasol es    │Hattermondatok. Az    │
│A tarsas-tarsadalmi│hipotezisek/        │ironia mint           │
│egyutteleshez      │velemenyek,         │beszedszandek. Nyelvi │
│szukseges nyelvi   │szovegben ki nem    │manipulacio es        │
│magatartas         │fejtett tartalmak   │meggyozesi strategiak │
│maganjellegu es    ├────────────────────┼──────────────────────┤
│kiskozossegi       │                    │Szoveg es helyzet.    │
│helyzetekben       │                    │Szoveg es             │
│                   │                    │nyelvvaltozat:        │
│                   │Nyelvvaltozatok     │regionalis            │
│                   │kozotti elteresek a │nyelvvaltozat,        │
│                   │szoveg, a mondat, a │kontaktusvaltozat,    │
│                   │szoalak vagy a      │sztenderd.            │
│                   │hangzas szintjen, a │Nyelvvaltozat es      │
│                   │kulonbozo valtozatok│identitas. A          │
│                   │erteke, a kodvaltas │nyelvvaltozatok es    │
│                   │                    │tarsadalmi megitelesuk│
│                   │                    │a beszedhelyzet       │
│                   │                    │fuggvenyeben          │
└───────────────────┴────────────────────┴──────────────────────┘




    ANEXA 4

                                        PROGRAMA
                                         pentru
                 EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a
                          (începând din anul şcolar 2020-2021)
                     DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ
                                    Bucureşti, 2020
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Limba şi literatura germană maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
        Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mgajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii germane materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cit şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr. 3308/28.02.2017.
        Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura germană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară).

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura germană maternă.
    1. Gelenes verstehen und mit Texten umgehen

┌─────────────┬────────────────────────┐
│Spezifische  │Leminhalte              │
│Kompetenzen  │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │- Schlusselworter       │
│             │herausschreiben         │
│             │- Wortfamilien/Synonyme/│
│             │Antonyme in gelesenen   │
│             │Texten finden           │
│             │- den Titel eines Textes│
│             │erklaren                │
│             │- gattungsspezifische   │
│             │Merkmale eines Textes   │
│             │erarbeiten: Marchen,    │
│1.1. Einem   │Ballade, Kurzgeschichte │
│Text gezielt │- Stilmittel in einer   │
│Informationen│Ballade identifizierer. │
│entnehmen    │Epitheton, Vergleich,   │
│             │Aufzahlung,             │
│             │Wiederholung,           │
│             │Personifikation,        │
│             │Alliteration, Hyperbel  │
│             │- die Struktur einer    │
│             │Ballade erkennen:       │
│             │Strophe, Reim,          │
│             │dramatischer Aufbau     │
│             │- die Problematik des   │
│             │Textes ersennen         │
└─────────────┴────────────────────────┘


    2. Texte situationsgerecht verfassen

┌──────────────────┬──────────────────────┐
│Spezifische       │Lerninhalte           │
│Kompetenzen       │                      │
├──────────────────┼──────────────────────┤
│                  │- einen Brief         │
│                  │personiichen Inhalts  │
│                  │verfassen             │
│                  │- einen               │
│                  │Tagebuchaintrag       │
│                  │verfassen             │
│                  │- eine Gestalt ashand │
│                  │von aubieren und      │
│                  │inneren Merkmalen     │
│                  │charakterisieren      │
│                  │- einen Texinhalt aus │
│                  │verschiedenen         │
│                  │Erzahlperspektiven    │
│                  │wiedergecsn           │
│                  │- einen Text sinnvoll │
│                  │fortsetzen            │
│                  │- kurze Dialoge       │
│                  │verfassen             │
│                  │- die eigene Meinung  │
│                  │schriftlich aubern    │
│                  │- eine Vorgeschichte  │
│                  │zu einem Text         │
│                  │schreiben             │
│                  │- Hauptgedanken       │
│                  │formulieren           │
│2.1 Texte mit     │- einen Text          │
│vorgegebener      │nacherzahlen          │
│Struktur verfassen│Fragen zur Klarung von│
│                  │Sinnzusammenhangen    │
│                  │formulieren und       │
│                  │beantworten           │
│                  │- den Inhalt eines    │
│                  │Textes in             │
│                  │chronologischer       │
│                  │Reihenfolge mit       │
│                  │eigenen Worten        │
│                  │zusammenfassen        │
│                  │- die Merkmale der    │
│                  │Inhaltsangabe         │
│                  │beachten; die         │
│                  │Einleitung einer      │
│                  │Inhaltsangabe         │
│                  │formulieren und dabei │
│                  │folgende Elemente     │
│                  │angeben: Textart,     │
│                  │Titel, Autor/in,      │
│                  │Thema; die            │
│                  │Inhaltsangabe im      │
│                  │Prasens verfassen;    │
│                  │keine direkte Rede und│
│                  │keine Einzelheiten    │
│                  │einbauen; zum Inhalt  │
│                  │keine personliche     │
│                  │Meinung aubern        │
├──────────────────┼──────────────────────┤
│                  │- Prafixe und Suffixe │
│                  │richtig gebrauchen    │
│                  │- neue Worter durch   │
│                  │Zusammensetzung bilden│
│                  │- Wortfamilien bilden │
│                  │- Homonyme in         │
│                  │bedeutungstragenden   │
│2.2 Beim Verfassen│Satzen verwenden      │
│von Texten einen  │- die Bedeutung der   │
│angemessenen      │Worter in             │
│Wortschatz        │verschiedenen         │
│gebrauchen        │Kontexten erschlieben │
│                  │- Wortfelder          │
│                  │zusammenstellen und   │
│                  │erweitern             │
│                  │- treffende und       │
│                  │differenzierte        │
│                  │Ausdrucksweisen       │
│                  │(Synonyme, Antonyme)  │
│                  │gebrauchen            │
├──────────────────┼──────────────────────┤
│2.3               │- abgeleitete und     │
│Morphosyntaktische│zusammengesetzte      │
│und orthografische│Worter voneinander    │
│Gesetzmabigkeiten │unterscheiden und     │
│in Texten anwenden│bedeutungsgemab in    │
│                  │Satze einbauen        │
├──────────────────┼──────────────────────┤
│                  │Interpunktion und     │
│                  │Orthographie          │
│                  │- Regeln zur          │
│                  │Zeichensetzung        │
│                  │anwenden: Punkt,      │
│                  │Ausrufezeichen,       │
│                  │Fragezeichen am       │
│                  │Satzende, Doppelpunkt │
│                  │vor angekundigter     │
│                  │direkter Rede und bei │
│                  │Aufzahlungen,         │
│                  │Anfuhrungszeichen bei │
│                  │direkter Rede,        │
│                  │Beistrich bei         │
│                  │Aufzahlungen und vor  │
│                  │den meisten           │
│                  │Konjunktionen         │
│                  │- Regeln zur          │
│                  │Rechtschreibung       │
│                  │anwenden: die Dehnung │
│                  │der Vokale, die       │
│                  │Schreibung des [s] !  │
│                  │autes, die            │
│                  │Verdoppelung der      │
│                  │Konsonanten, die Grob │
│                  │- und Kleinschreibung │
│                  │Morphologie           │
│                  │- Substantiv und      │
│                  │Artikel: Numerus,     │
│                  │Genus, Deklination mit│
│                  │Schwerpunkt Dativ und │
│                  │Akkusativ             │
│                  │- Gebrauch der        │
│                  │Prapositionnen mit dem│
│                  │richtigen Fall        │
│                  │- die Deklination des │
│                  │Adjektivs             │
│                  │- das Pronomen:       │
│                  │Personal-, Possessiv- │
│                  │und Relativpronomen   │
│                  │- das Verb und seine  │
│                  │Zeitformen (Prasens - │
│                  │Prateritum - Perfekt -│
│                  │Plusquamperfekt -     │
│                  │Futurum I)            │
│                  │- die Modalverben und │
│                  │ihre Zeitformen       │
│                  │(Prasens und          │
│                  │Prateritum)           │
│                  │- die feste Verbindung│
│                  │zwischen Verb und     │
│                  │Praposition anwenden  │
│                  │- Konjucktivformen    │
│                  │bilden und            │
│                  │situationsbezogen     │
│                  │verwenden (Konjuntiv I│
│                  │- indirekte Rede;     │
│                  │Konjunktiv II -       │
│                  │irraler Komparativ-   │
│                  │und Konditionalsatz,  │
│                  │Wunschsatz)           │
│                  │- die Zeitformen des  │
│                  │Vorgangspassivs       │
│                  │bilden: Prasens,      │
│                  │Prateritum, Perfekt   │
│                  │und Futur I           │
│                  │- das Aktiv ins       │
│                  │Vorgangspassiv        │
│                  │umwandeln und         │
│                  │umgekehrt Syntax      │
│                  │- die Satzglieder     │
│                  │erkennen: Subjekt,    │
│                  │Pradikat (einteilig   │
│                  │und mehrteilig),      │
│                  │Objekte (Akkusativ-,  │
│                  │Dativ-,               │
│                  │Prapositionalobjekt), │
│                  │Temporal-,            │
│                  │Konditional-,         │
│                  │Konzessivbestimmung   │
│                  │- das Attribut als    │
│                  │Satzgliedteil:        │
│                  │adjektivisches und    │
│                  │substantivisches      │
│                  │Attribut              │
│                  │(Genitivattribut,     │
│                  │Prapositionalattribut,│
│                  │Apposition)           │
│                  │- Inhalt der          │
│                  │Nebensatze:           │
│                  │Subjektsatz,          │
│                  │Objektsatz,           │
│                  │Attributsatz,         │
│                  │Temporalsatz,         │
│                  │Konditionalsatz und   │
│                  │Konzessivsatz         │
│                  │- Form der Nebensatze:│
│                  │eingeleitet           │
│                  │(Konjunktionalsatz,   │
│                  │Relativsatz,          │
│                  │indirekter Fragesatz),│
│                  │nicht eingeleitet     │
│                  │(verkappter Nebensatz,│
│                  │Infinitivgruppe)      │
│                  │- Nebensatze          │
│                  │(Subjektsatz,         │
│                  │Objektsatz,           │
│                  │Attributsatz,         │
│                  │Temporalsatz,         │
│                  │Konditionalsatz,      │
│                  │Konzessivsatz) in     │
│                  │Satzglieder umwandeln │
│                  │und umgekehrt         │
└──────────────────┴──────────────────────┘





    ANEXA 5

                                        PROGRAMA
                                         pentru
                 EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a
                          (începând din anul şcolar 2020-2021)
                                       DISCIPLINA
                           LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ
                                    Bucureşti, 2020
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Limba şi literatura sârbă maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
        Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii sârbe materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017.

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        ● raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse;
        ● njihovo primenjivanje u datom kontekstu;
        ● morfosintakticka analiza odrerienih gramatickih katenorija u datom tekstu;
        ● motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama;
        ● odrenivanje korespondencije izmenu delova recenice i slozene recenice zavisnog odnosa;
        ● postovanje normi knizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja;
        ● raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja knjizevnih tekstova;
        ● pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog tkiva date knjizevne lektire;
        ● raspoznavanje razlika izmenu usmene i pisane knjizevnosti;
        ● elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova;
        ● postovanje normi knjizevnog jezika prilikcom pismenog i usmenog izrazavanja.
        Sadrzaj:
    1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika I u c;
    2. Recnik: Porodica renci; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi;
    3. Morfologija: Znacsnje i upotreba padeza; Neodrerieni i odreneni pridevski oblici; Porenenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena;
    4. Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog odnosa.

        Knjizevna lektira:
        Starac prevario divov; U cara Trojana kozje usi; Osnovna skola od B. Nusica;
        Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I.Andrica; Geografija od B.Nusica;
        Analfabeta od B. Nusica; Hajduk Veljko od V.St.Karadzica;
        Kad mlidijah umreti od B. Radicevica; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, aii zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti od L.Lazarevica; Pop Cira i pop Spira od
        S.Sremca; O klasje moje od A.Santica; Pokondirena tikva od J.St.Popovica; Kosa od I. Andrica.



    ANEXA 6

                                        PROGRAMA
                                         pentru
                 EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a
                          (începând din anul şcolar 2020-2021)
                     DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ
                                    Bucureşti, 2020
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Limba şi literatura slovacă maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
        Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii slovace materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr. 3308/28.02.2017.
        Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura slovacă maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară).

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din prograama şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura slovacă maternă.
    1. Recepsia pisomneho textu rozneho druhu

┌──────────────┬───────────────────────┐
│Specificke    │Obsah                  │
│ciele         │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │· Kl’ucove slova,      │
│              │hlavna myslienka, tema │
│              │literarneho textu      │
│              │· Jednoducha osnova    │
│              │· Text s prvkami       │
│              │rozpravania            │
│              │- Literarny text s     │
│              │prvkami rozpravania v  │
│              │proze a vo versoch     │
│              │(autor, rozpravac,     │
│              │rozpravanie, pribeh,   │
│              │literarna postava,     │
│              │prostriedky            │
│              │charakteristiky, cas a │
│              │priester v literarnom  │
│              │texte, rozpravanie v   │
│              │I., II. a III. osobe,  │
│              │sujet liverarneho diela│
│              │/fazy sujetu,          │
│              │vedl’ajsie myslienky,  │
│              │rozvitie jednoduchej   │
│              │osnovy, dialog v       │
│              │literarnom texte)      │
│              │- Neliterarny text s   │
│              │prvkami rozpravania    │
│              │- Literarny text s     │
│              │prvkami opisu v proze a│
│              │vo versoch             │
│              │- Neliterarny text s   │
│              │prvkami opisu          │
│              │· Informacny/vykladovy │
│              │text                   │
│1.1           │· Epika - text v proze │
│Identifikacia │· Lyrika - text vo     │
│dolezitych    │versi (vyjadrovanie    │
│informacii zo │emocii a pocitov)      │
│suvislych,    │· Drama - text v       │
│nesuvislych   │prehovoroch (autor,    │
│a             │postava, uloha         │
│multimodalnych│scenickych pokynov,    │
│textov        │uloha dialogu/         │
│1.2           │prehovorov, herci,     │
│Identifikacia │kulisy, kostymy,       │
│temy          │osvedenie, hudba)      │
│a hlavnych    │·Argumentany text      │
│myslienok v   │· Verzifikacia vers,   │
│roznych       │strofa, rym, stopa,    │
│textoch,      │rytmus                 │
│zhrnutie      │· Percepene strategie  │
│obsahu textu  │textu:                 │
│roznych       │- Dojmy z precitaneho  │
│stupnov       │textu, uvaha o         │
│obt’aznosti   │jazykovej diverzite    │
│1.3           │a strukture            │
│Prezentacia   │narativnych,           │
│vlastnych,    │deskriptivnych,        │
│tvorivych a   │epickych, lyrickych a  │
│kritickych    │dramatickych textov    │
│nazorov na    │· Interpretacne        │
│margo textov  │strategie:             │
│roznych druhov│- Interpretacia        │
│              │umeleckych jazykovych  │
│              │prostriedkov           │
│              │(personifikacia,       │
│              │prirovnanie, basnicky  │
│              │privlastok (epiteton), │
│              │enumeracia, opakovanie,│
│              │metafora, aliteracia,  │
│              │hyperbola, antiteza)   │
│              │- Prezentacia vlastnych│
│              │nazorov na margo       │
│              │precitanych textov     │
│              │Literarne textv:       │
│              │Moric, R. - Pet'ko,    │
│              │Podjavorinska, L. -    │
│              │Cakanka, Durickova,    │
│              │M. - Zabia studna,     │
│              │Rufus, M. - Rozhovor v │
│              │parku so straznym      │
│              │anjelom, l’udova balada│
│              │- Isli hudci horou,    │
│              │P.O. Hviezdoslav -     │
│              │Zuzanka Hraskovie,     │
│              │Zaborsky J. - Tulipan a│
│              │fialka, Horak,         │
│              │J. - Sitniansky vatrar,│
│              │Tajovsky, J. G. - Na   │
│              │chlieb, Sladkovic, A. -│
│              │Martin, Tajovsky, J. G.│
│              │- Prve hodinky,        │
│              │Jesensky, J. - Doktor, │
│              │Bujtar, P. - Aneta,    │
│              │Tajovsky, J. G. -      │
│              │Statky-zmatky          │
└──────────────┴───────────────────────┘


    2. Tvorba pisomnych komunikatov rozneho druhu

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Specificke ciele  │Obsah              │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │· Vzhl'ad textu:   │
│                  │rukopis,           │
│                  │umiestnenie textu  │
│                  │na stranu          │
│                  │· Slohove postupy: │
│                  │narativny slohovy  │
│                  │postup,            │
│                  │deskriptivny       │
│                  │slohovy postup,    │
│                  │vysvetl’ujuci      │
│                  │slohovy postup,    │
│                  │narativno-         │
│                  │deskriptivny       │
│                  │slohovy postup,    │
│                  │dialogicky sloho   │
│                  │postup, slohovy    │
│                  │postup s prvkami   │
│                  │porovnavania,      │
│                  │arnumentacny       │
│                  │slohovy postup -   │
│                  │poradie argumentov │
│                  │v texte            │
│                  │· Textove predlohy/│
│2.1 Tvorba        │vzory sluziace pri │
│kratkych textov na│strjkturovani      │
│zname temy, beruc │myslienok:         │
│do uvahy fazy     │definicia, delenie │
│tvorby textu a    │a triedenie,       │
│jeho specificku   │priklady.          │
│strukturu za      │„zurnalisticke     │
│ucelom            │otazky" (Kto?, Co?,│
│sprostredkovania  │Kedy?, Kde?,       │
│myslienok a       │Preco?)            │
│informacii alebo  │· Tvorba funkcnych │
│porozpravania     │textov: list,      │
│zazitych, prip.   │pohladnica,        │
│vymyslenych       │ziadost’, pozvanka,│
│skusenosti.       │dotaznik           │
│2.2 Prisposobenie │· Prisposobenie    │
│pisomneho textu   │pisomneho          │
│komunikacnej      │komunikatu zadanej │
│situacu a ucelu   │teme               │
│komunikacie       │· Struktura        │
│2.3 Sustavne      │pisomneho          │
│uplatnovanie      │komanikatu: uvod,  │
│etickych noriem   │obsah, zaver,      │
│tvorby textu a    │odseky             │
│pravidiel         │· Styl: gramaticka │
│sucasneho         │spravnost’,        │
│slovenskehojazyka │pouzivanie         │
│                  │pravidiel          │
│                  │slovenskeho        │
│                  │pravopisu,         │
│                  │myslienkova        │
│                  │nadvaznost’,       │
│                  │vyrazova vecnost’, │
│                  │primeranost’,      │
│                  │suvielost' a       │
│                  │ucelenost’,        │
│                  │originalita,       │
│                  │rozmanitost’,      │
│                  │strucnost’         │
│                  │· Obsah, tvorbo    │
│                  │obsahov            │
│                  │· Transformacia    │
│                  │priamej reci na    │
│                  │nepriamu rec       │
│                  │· Interpretacia    │
│                  │danych casti z     │
│                  │precitaneho textu, │
│                  │opis vyvolanej     │
│                  │emocie (radost’,   │
│                  │prekvapenie,       │
│                  │strach)            │
└──────────────────┴───────────────────┘


    3. Spravne, vhodne a efektivne ponzivanie jazyka v procese pisomnej komunikacie

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Specificke ciele   │Obsah             │
├───────────────────┼──────────────────┤
│                   │Fonetika,         │
│                   │ortografia a      │
│                   │ortoepia          │
│                   │· Abeceda,        │
│                   │klasifikacia      │
│                   │hlasok:           │
│                   │samohlasky,       │
│                   │dvojhlasky,       │
│                   │spoluhlasky       │
│                   │· Ortograficka a  │
│                   │ortoepicka        │
│                   │klasifikacia      │
│                   │spoluhlasok       │
│                   │· Vybrane slova   │
│                   │Lexikologia       │
│                   │· Slovo, zakladna │
│                   │jednotka slovnej  │
│                   │zasoby            │
│                   │· Tvorba slov     │
│                   │odvodzovanim,     │
│                   │skladanim. Skratky│
│                   │a znacky.         │
│                   │· Interne         │
│                   │prostriedky       │
│                   │obohacovania      │
│                   │slovnej zasoby:   │
│                   │neologizmy,       │
│                   │odborne slova     │
│                   │· Externe         │
│                   │prostriedky       │
│                   │obohacovania      │
│                   │slovnej zasoby:   │
│                   │lexikalne         │
│                   │vypozicky         │
│                   │· Semanticke      │
│                   │kategorie:        │
│                   │synonyma,         │
│                   │antonyma, homonyma│
│                   │· Rozdel’ovanie   │
│                   │slov na slabiky   │
│                   │Morfologia        │
│                   │· Podstatne mena  │
│                   │- Druh podstatnych│
│                   │mien: vseobecne - │
│                   │vlastne, konkretne│
│                   │- abstraktne,     │
│                   │zivotne -         │
│                   │nezivotne,        │
│                   │hromadne -        │
│                   │pomnozne          │
│                   │- Gramaticke      │
│                   │kategorie: rod,   │
│                   │cislo, pad        │
│                   │- Sklonovacie     │
│3.1 Vyuzivanie     │vzory podstatnych │
│nadobudnutych      │mien: chlap,      │
│znalostf tykajucich│hrdina, dub,      │
│sa komplexnych     │stroj, zena,      │
│morfosyntaktickyck │ulica, dlan,      │
│struktur spisovneha│kost’, mesto,     │
│jazyka za ucelom   │vysvedcenie,      │
│spravneho          │srdce, dievca     │
│porozumenia a      │- Pravopis        │
│nuansoveho         │vlastnych         │
│vyjadrovania       │podstatnych mien  │
│komunikacnych      │· Pridavne mena   │
│zamerov            │- Druh pridavnych │
│3.2 Jasne          │mien              │
│vyjadrenie         │- Gramaticke      │
│komunikacneho      │kategorie: rod,   │
│zameru             │cislo, pad        │
│prostrednictvom    │- Sklonovacie     │
│korelacie          │vzory pridavnych  │
│lexikalnych        │mien. pekny,      │
│a semantickych     │cudzi, otcov/     │
│znalosti so        │matkin, pavi      │
│syntaktickymi a    │- Pravidelne a    │
│morfologickymi     │nepravidelne      │
│znalost’ami zo     │stupriovanie      │
│sucasneho          │pridavnych mien   │
│spisovneho jazyka  │- Zhoda pridavneho│
│3.3Vedome          │mena s podstatnym │
│uplatnovanie       │menom             │
│pravidiel          │· Slovesa         │
│slovenskeho        │- Gramaticke      │
│pravopisu za ucelom│kategorie: csoba, │
│spravnej           │cislo, cas, sposob│
│komunikacie        │- Casovanie       │
│3.4 Analyza        │slovies vo        │
│jazykovych javov   │v.-etkych casoch a│
│sucasneho          │sposoboch         │
│spisovneho jazyka  │- Pomocne sloveso │
│prostrednictvom    │byt’              │
│nadobudnutych      │· Zamena          │
│znalosti z oblasti │- Druh zamen:     │
│syntaxe,           │osobne,           │
│morfologie,        │privlastnovacie,  │
│fonetiky,          │ukazovacie,       │
│lexikologie a      │opytovacie        │
│semantiky          │- Gramaticke      │
│                   │kategorie: rod,   │
│                   │cislo, pad        │
│                   │· Cislovky        │
│                   │- Druh cisloviek: │
│                   │zakladne, radove  │
│                   │- Gramaticke      │
│                   │kategorie: rod,   │
│                   │cislo             │
│                   │- Pravopis        │
│                   │cisloviek         │
│                   │· Prislovky       │
│                   │- Pislovky miesta,│
│                   │casu, sposobu a   │
│                   │priciny           │
│                   │- Tvorenie        │
│                   │prisloviek        │
│                   │- Stupnovanie a   │
│                   │pravopis          │
│                   │prisloviek        │
│                   │Veta - vetna      │
│                   │syntax            │
│                   │· Veta.           │
│                   │Interpunkcne      │
│                   │znamienka         │
│                   │- Jednoducha veta │
│                   │a rozvita veta    │
│                   │- Klasifikacia    │
│                   │viet podl’a       │
│                   │obsahu, zlozenia a│
│                   │clenitosti        │
│                   │· Podmet          │
│                   │- Vyjadreny podmet│
│                   │(jednoduchy a     │
│                   │viacnasobny),     │
│                   │nevyjadreny podmet│
│                   │· Prisudok:       │
│                   │slovesny a        │
│                   │neslovesny        │
│                   │(menny), zhoda    │
│                   │podmetu s         │
│                   │prisudkom         │
│                   │· Privlastok:     │
│                   │zhodny a nezhodny │
│                   │privlastok        │
│                   │· Predmet: priamy │
│                   │a nepriamy predmet│
│                   │· Prislovkove     │
│                   │urcenie: miesta,  │
│                   │casu, sposobu a   │
│                   │priciny           │
│                   │Suvetie - suvetna │
│                   │syntax            │
│                   │· Prirad’ovacie   │
│                   │suvetie           │
├───────────────────┼──────────────────┤
│                   │- Druhy           │
│                   │prirad’ovacich    │
│                   │suveti:           │
│                   │prirad’ovacie     │
│                   │suvetie           │
│                   │zlucovacie,       │
│                   │priracfovacie     │
│                   │suvetie           │
│                   │stupiiovacie,     │
│                   │prirad’ovacie     │
│                   │suvetie           │
│                   │vylucovacie a     │
│                   │odporovacie       │
│                   │- Pravopis        │
│                   │prirad’ovacich    │
│                   │suveti            │
│                   │· Podrad’ovacie   │
│                   │suvetie           │
│                   │- Klasifikacia    │
│                   │podrad’ovacich    │
│                   │suveti: vedl’ajsia│
│                   │veta privlastkova,│
│                   │vedl'ajsia veta   │
│                   │predmetova        │
│                   │vedl’ajsia veta   │
│                   │prislovkova       │
│                   │miestna, casova,  │
│                   │sposobova a       │
│                   │pricinna          │
└───────────────────┴──────────────────┘


    4. Prejavovanie empatickeho kulturneho a interkulturneho spravania

┌────────────────────┬─────────────────┐
│Specificke ciele    │Obsah            │
├────────────────────┼─────────────────┤
│4.1 Vyjadrovanie    │· Materinsky     │
│vlastneho nazoru na │jazyk -          │
│konkretne tradicie a│nevyhnutny zdroj │
│hodnoty materskej   │pre osobny rozvoj│
│kultury alebo inej  │a obohatenie     │
│kultury opisanej    │kulturnej        │
│v precitanych       │vybavonosti      │
│knihach             │· Slovensky jazyk│
│4.2 Argumentovanie  │a kultura v      │
│vlastnych stanovisk │Europe           │
│o identifikovanych  │· Empatia a      │
│vzoroch vo vlastnej │otvorenost’. My a│
│kuiture a v kulture │ti druhi.        │
│inych narodov       │                 │
└────────────────────┴─────────────────┘





    ANEXA 7

                                        PROGRAMA
                                         pentru
                 EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a
                          (începând din anul şcolar 2020-2021)
                     DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ
                                    Bucureşti, 2020
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Limba şi literatura croată maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
        Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii croate materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobaie prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017.
        Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura croată maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară).

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    - Prepoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, rjecnika, morfologije i sintakse;
    – Njihova primjena u darom kontekstu;
    – Morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;
    – Motivacija uloge interpunkcije i reda rijeci u slozenim recenicama;
    – Odredivanje korespondencije izmedu djelova recenice zavisnog odnosa;
    – Postovanje norma knjizevnog jezika u pismenom izrazavanju;
    – Prepoznavanje faza u stvaranju pismenih sastava i sazetka knjizevnih tekstova;
    – Pismeno izlaganje subjekta i momenta narativnog stiva date knjizevne lektire;
    – Prepoznavanje razlike izmedu usmene i pisane knjizevnosti;
    – Izrada knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova;
    – Postovanje norma knjizevnog jezika u pismenom i usmenom izrazavanju.
        Sadrzaj:
    1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mjestu tvorbe; Nepostojano "a"; Sibilarizacija; Palatalizacija; Jotacija;
    2. Rjecnik: Podrjetlo rijeci; Porodica rijeci; Sinonimi; Antonimi; Homonimi; Tvorba rijeci izvodenjem; Tvorba rijeci prefiksacijom;
    3. Morfologija: Promjenjive vrste rijeci: Imenice - znacenje i uporaba padeza; Pridjevi - znacenje, podjela, stupnjevanje; Zamjenice - znacenje, podjela; Brojevi - znacenje, podjela; Glagoli- znacenje, glagolska vremena; Nepromjenjive vrste rijeci: prilozi, prijedlozi, veznici, usklici, cestice - znacenje, uporaba;
    4. Sintaksa: Nezavisno slozene recenice; Zavisno slozene recenice

        Knjizevna djela:
        Ribar Palunko i njegova zena, Ivana Brlic-Mazuranic; Orac Dragonja, Vladimir Nazor;
        Legenda o Veroniki Desnickoj, narodna legenda;
        Ona i ja, Zlatko Krilic; Babina bilka, hrvatska narodna pripovjetka, Carobno zrcalo, Michael Ende;
        Zlatni Ijudi, Jadranka Klepac; Mali Uckaric, Viktor Car Emin; Voda, Vladimir Nazor;
        Pravda, Vladan Desnica; Moze li covjek, Dragutin Tadijanovic; Moj dom, Silvije Strahimir
        Kranjcevic; Oblak, Dobrisa Cesaric; Alkar, Dinko Simunovir; Breza, Slavko Kolar.



    ANEXA 8

                                        PROGRAMA
                                         pentru
                 EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a
                          (începând din anul şcolar 2020-2021)
                    DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ
                                    Bucureşti, 2020
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Limba şi literatura italiană maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
        Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii italiene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017.
        Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.) De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară).

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura italiană maternă.
    1. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi      │
│                    │asociate         │
├───┬────────────────┼─────────────────┤
│   │                │- idei           │
│   │                │principale, idei │
│   │                │secundare;       │
│   │                │ordinea logică şi│
│   │                │cronologică a    │
│   │                │ideilor/ a       │
│   │                │întâmplărilor    │
│   │                │dintr-un text;   │
│   │                │- moduri de      │
│   │                │expunere         │
│   │                │(naraţiune,      │
│   │                │descriere,       │
│   │                │dialog, monolog);│
│   │                │- subiectul      │
│   │                │operei literare; │
│   │                │- procedee de    │
│   │                │expresivitate    │
│   │                │artistică în     │
│   │                │textele studiate │
│   │                │(figuri de stil: │
│   │                │personificarea,  │
│   │                │epitetul,        │
│   │                │comparaţia,      │
│   │                │repetiţia,       │
│   │                │enumeraţia,      │
│   │                │antiteză);       │
│   │                │- sensul propriu │
│   │                │şi sensul figurat│
│   │                │al unor cuvinte  │
│   │                │într-un context  │
│   │                │dat;             │
│   │                │- trăsăturile    │
│   │                │specifice genului│
│   │                │epic şi liric, în│
│   │                │opere literare   │
│   │dovedirea       │studiate sau în  │
│   │înţelegerii unui│texte la prima   │
│1.1│text literar    │vedere;          │
│   │sau, nonliterar,│- trăsături ale  │
│   │pornind de la   │speciilor        │
│   │cerinţe date    │literare: mitul, │
│   │                │fabula;          │
│   │                │- texte literare │
│   │                │(aparţinând      │
│   │                │diverselor genuri│
│   │                │şi specii        │
│   │                │studiate); texte │
│   │                │nonliterare      │
│   │                │(texte           │
│   │                │publicitare,     │
│   │                │articolul de ziar│
│   │                │/ de revistă,    │
│   │                │anunţul, ştirea);│
│   │                │- reperarea unor │
│   │                │informaţii       │
│   │                │esenţiale        │
│   │                │dintr-un text;   │
│   │                │- completarea    │
│   │                │unui text        │
│   │                │lacunar;         │
│   │                │- recunoaşterea  │
│   │                │secvenţelor      │
│   │                │narative şi      │
│   │                │dialogate        │
│   │                │dintr-un text; - │
│   │                │recunoaşterea de │
│   │                │cuvinte şi       │
│   │                │expresii noi în  │
│   │                │text;            │
│   │                │- utilizarea unui│
│   │                │lexic            │
│   │                │diversificat     │
│   │                │recurgând la     │
│   │                │categoriile      │
│   │                │semantice        │
│   │                │studiate.        │
├───┼────────────────┼─────────────────┤
│   │                │Comunicarea      │
│   │                │scrisă           │
│   │                │Organizarea      │
│   │                │textului scris.  │
│   │                │Părţile          │
│   │                │componente ale   │
│   │                │unei compuneri:  │
│   │                │introducerea,    │
│   │                │cuprinsul,       │
│   │                │încheierea.      │
│   │                │Organizarea, unui│
│   │                │text propriu     │
│   │                │(rezumat,        │
│   │                │caracterizare de │
│   │                │personaj).       │
│   │                │Ortografia şi    │
│   │                │punctuaţia.      │
│   │                │Scrierea corectă │
│   │                │a cuvintelor.    │
│   │                │Consoanele duble,│
│   │                │diftongii,       │
│   │                │triftongii,      │
│   │                │apostroful,      │
│   │                │trunchierea.     │
│   │                │Contexte de      │
│   │                │realizare:       │
│   │                │a) Scrierea      │
│   │                │funcţională:     │
│   │                │scrisoarea,      │
│   │                │invitaţia. Fişa  │
│   │                │de lectură.      │
│   │                │Completarea unor │
│   │                │formulare        │
│   │                │tipizate.        │
│   │                │Conspectul.      │
│   │                │b) Scrierea      │
│   │                │imaginativă:     │
│   │                │compuneri libere │
│   │                │de mici          │
│   │                │dimensiuni.      │
│   │                │c) Scrierea      │
│   │                │despre textul    │
│   │                │literar sau      │
│   │                │nonliterar.      │
│   │                │Povestirea scrisă│
│   │                │a unor fragmente │
│   │                │din text.        │
│   │                │Comentarea unor  │
│   │                │secvenţe.        │
│   │                │Semnificaţia     │
│   │                │titlului.        │
│   │                │Personajul       │
│   │                │literar.         │
│   │                │Rezumatul unui   │
│   │                │text ştiinţific. │
│   │                │Fonetică şi      │
│   │                │ortografie:      │
│   │                │Aspecte fonetice │
│   │                │specifice limbii │
│   │                │italiene:        │
│   │                │pronunţarea      │
│   │                │vocalelor, a     │
│   │                │consoanelor      │
│   │                │(consoanele s şi │
│   │                │z; consoanele    │
│   │                │duble), grupurile│
│   │                │gli, gn, sce,    │
│   │                │sci, ce, ci ţ;e, │
│   │                │gi, ghe, ghi,    │
│   │                │diftongii şi     │
│   │                │triftongii,      │
│   │                │eliziunea şi     │
│   │                │apostroful.      │
│   │                │Lexic:           │
│   │                │Mijloace de      │
│   │                │îmbogăţire a     │
│   │                │lexicului:       │
│   │                │derivarea cu     │
│   │                │sufixe şi        │
│   │                │prefixe; familii │
│   │                │de cuvinte;      │
│   │                │expresii         │
│   │                │idiomatice;      │
│   │                │cuvinte compuse; │
│   │                │Sinonime,        │
│   │                │antonime, cuvinte│
│   │                │polisemantice;   │
│   │                │Sensul denotativ │
│   │                │şi sensul        │
│   │                │conotativ al     │
│   │                │cuvintelor.      │
│   │                │Gramatică:       │
│   │                │1. Articolul:    │
│   │                │hotărât,         │
│   │                │nehotărât şi     │
│   │                │partitiv;        │
│   │                │folosirea        │
│   │                │articolului cu   │
│   │                │numele proprii de│
│   │                │persoane.        │
│   │                │Folosirea        │
│   │                │articolului cu   │
│   │                │numele proprii   │
│   │                │geografice.      │
│   │                │2. Substantivul: │
│   │                │formarea         │
│   │                │femininului;     │
│   │                │formarea         │
│   │                │pluralului;      │
│   │                │substantive      │
│   │                │defective;       │
│   │                │substantive cu   │
│   │                │două forme de    │
│   │                │plural;          │
│   │                │substantive      │
│   │                │colective;       │
│   │                │substantive      │
│   │                │invariabile;     │
│   │                │substantive      │
│   │                │defective de     │
│   │                │singular/plural; │
│   │                │substantive      │
│   │                │compuse.         │
│   │                │3. Adjectivul:   │
│   │                │formarea         │
│   │                │femininului      │
│   │                │adjectivelor     │
│   │                │calificative;    │
│   │                │poziţia          │
│   │                │adjectivului     │
│   │                │calificativ;     │
│   │                │adjectivul       │
│   │                │demonstrativ;    │
│   │                │adjectivul       │
│   │sesizarea       │posesiv şi       │
│   │corectitudinii  │omiterea         │
│   │şi a valorii    │articolului in   │
│   │expresive a     │cazul posesivelor│
│   │categoriilor    │care însoţesc    │
│   │morfosintactice,│substantive      │
│1.2│a mijloacelor de│indicând         │
│   │îmbogăţire a    │înrudirea;       │
│   │vocabularului şi│adjectivul       │
│   │a categoriilor  │nehotărât;       │
│   │semantice       │gradele de       │
│   │studiate, a     │comparaţie -     │
│   │ortografiei şi  │forme sintetice  │
│   │punctuaţiei     │(cele mai        │
│   │                │frecvente: buono,│
│   │                │cattivo, grande, │
│   │                │piccolo, alto,   │
│   │                │basso)           │
│   │                │4. Numeralul:    │
│   │                │cardinal (de la  │
│   │                │1000 la 100.000);│
│   │                │ordinal          │
│   │                │(formarea);      │
│   │                │folosirea        │
│   │                │numeralului      │
│   │                │ordinal;         │
│   │                │distributiv;     │
│   │                │colectiv;        │
│   │                │multiplicativ.   │
│   │                │5. Pronumele     │
│   │                │personal în      │
│   │                │acuzativ cu şi   │
│   │                │fără prepoziţie; │
│   │                │pronumele        │
│   │                │personal în dativ│
│   │                │cu şi fără       │
│   │                │prepoziţie;      │
│   │                │pronumele relativ│
│   │                │che, chi, cui, il│
│   │                │/la quale, i/le  │
│   │                │quali; locul     │
│   │                │pronumelor       │
│   │                │complemente în   │
│   │                │grupurile        │
│   │                │verbale,         │
│   │                │propoziţia       │
│   │                │asertivă şi      │
│   │                │imperativă.      │
│   │                │6. Verbul:       │
│   │                │indicativul      │
│   │                │prezent al       │
│   │                │verbelor regulate│
│   │                │şi neregulate;   │
│   │                │perfectul compus │
│   │                │al verbelor      │
│   │                │regulate şi      │
│   │                │neregulate;      │
│   │                │imperfectul      │
│   │                │verbelor regulate│
│   │                │şi neregulate;   │
│   │                │perfectul simplu │
│   │                │al verbelor      │
│   │                │regulate si      │
│   │                │neregulate (cele │
│   │                │mai frecvente);  │
│   │                │viitorul simplu  │
│   │                │şi viitorul      │
│   │                │anterior;        │
│   │                │condiţionalul    │
│   │                │prezent şi       │
│   │                │trecut; folosirea│
│   │                │condiţionalului; │
│   │                │imperativul (tu, │
│   │                │noi, voi);       │
│   │                │folosirea        │
│   │                │imperativului cu │
│   │                │pronumele de     │
│   │                │politeţe;        │
│   │                │conjunctivul     │
│   │                │prezent si       │
│   │                │trecut;          │
│   │                │concordanţa      │
│   │                │timpurilor la    │
│   │                │modul indicativ: │
│   │                │verbele          │
│   │                │frazeologice     │
│   │                │(cominciare,     │
│   │                │iniziare, finire,│
│   │                │smettere).       │
│   │                │7. Adverbul:     │
│   │                │formarea         │
│   │                │adverbelor din   │
│   │                │adjective cu     │
│   │                │sufixul "-mente”;│
│   │                │adverbele de loc │
│   │                │şi de timp (cele │
│   │                │mai frecvent     │
│   │                │utilizate);      │
│   │                │adverbe de       │
│   │                │îndoială; adverbe│
│   │                │de mod; adverbe  │
│   │                │interogative;    │
│   │                │adverbe de       │
│   │                │evaluare;        │
│   │                │locuţiuni        │
│   │                │adverbiale (cele │
│   │                │mai frecvente).  │
│   │                │8. Conjuncţia:   │
│   │                │conjuncţiile     │
│   │                │coordonatoare;   │
│   │                │conjuncţiile     │
│   │                │subordonatoare:  │
│   │                │se, perche,      │
│   │                │affinche,        │
│   │                │cosicche, benche,│
│   │                │nonostante, nel  │
│   │                │caso che,        │
│   │                │locuţiuni        │
│   │                │conjuncţionale   │
│   │                │(cele mai        │
│   │                │frecvente)       │
│   │                │9. Prepoziţia:   │
│   │                │folosirea celor  │
│   │                │mai uzuale       │
│   │                │prepoziţii - di, │
│   │                │a, da, in, su,   │
│   │                │per, con, tra,   │
│   │                │fra; prepoziţii  │
│   │                │articulate;      │
│   │                │locuţiuni        │
│   │                │prepoziţionale   │
│   │                │(cele mai        │
│   │                │frecvente).      │
│   │                │9. Interjecţia:  │
│   │                │interjecţii      │
│   │                │proprii - ah, eh,│
│   │                │ih,oh, ahi, beh, │
│   │                │uffa, ahime;     │
│   │                │interjecţii      │
│   │                │improprii -      │
│   │                │bravo, coraggio, │
│   │                │avanti, via, su, │
│   │                │forza, guai,     │
│   │                │peccato;         │
│   │                │locuţiuni - santo│
│   │                │cielo, poveri    │
│   │                │noi, miseri noi  │
│   │                │etc.             │
├───┼────────────────┼─────────────────┤
│   │identificarea   │- elemente etice │
│   │valorilor etice │şi culturale în  │
│   │şi culturale    │texte literare şi│
│1.3│într-un text, cu│nonliterare şi   │
│   │exprimarea      │exprimarea       │
│   │impresiilor şi  │propriei         │
│   │preferinţelor   │atitudini faţă de│
│   │                │acestea.         │
└───┴────────────────┴─────────────────┘


    2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe        │Conţinuturi        │
│specifice         │asociate           │
├───┬──────────────┼───────────────────┤
│   │              │- redactarea în    │
│   │              │scris de texte     │
│   │              │funcţionale simple:│
│   │              │paragrafe pe       │
│   │              │subiecte din viaţa │
│   │              │cotidiană, mesaje, │
│   │              │scrisori personale;│
│   │              │- redactarea de    │
│   │              │mesaje scurte pe o │
│   │              │anumită temă,      │
│   │              │urmărind un plan   │
│   │              │dat: pagină de     │
│   │              │jurnal personal,   │
│   │              │povestire,         │
│   │              │descriere;         │
│   │              │- realizarea de    │
│   │              │texte de mică      │
│   │              │întindere, ţinând  │
│   │              │seama de părţile   │
│   │              │componente ale unei│
│   │              │compuneri,         │
│   │              │respectând         │
│   │              │categoriile        │
│   │              │semantice şi       │
│   │              │regulile           │
│   │              │gramaticale        │
│   │              │studiante, folosind│
│   │              │corect semnele     │
│   │              │ortografice şi de  │
│   │              │punctuaţie;        │
│   │              │- redarea în scris │
│   │              │a unor informaţii  │
│   │              │receptate prin     │
│   │              │lectură;           │
│   │              │- cartea - obiect  │
│   │              │cultural: teoria   │
│   │              │literară,          │
│   │              │destinatarul       │
│   │              │mesajului,         │
│   │              │structura textului │
│   │              │narativ;           │
│   │              │- descrierea       │
│   │              │obiectivă şi       │
│   │              │subiectivă,        │
│   │              │dialogul,          │
│   │              │personajul         │
│   │              │(caracterizarea    │
│   │              │sumară - portret   │
│   │              │fizic şi portret   │
│   │              │moral);            │
│   │              │- structura        │
│   │              │prozodică (rimă,   │
│   │              │ritm, vers, strofă,│
│   │              │vers liber);       │
│   │              │- figurile de stil:│
│   │              │personificarea,    │
│   │              │comparaţia,        │
│   │              │enumerarea,        │
│   │              │repetiţia,         │
│   │              │epitetul, antiteza,│
│   │              │metafora;          │
│   │              │- sensul de bază,  │
│   │              │sensul auxiliar;   │
│   │              │sensul figurat;    │
│   │redactarea    │genuri şi specii   │
│   │diverselor    │(genurile epic,    │
│   │texte, cu     │liric şi dramatic);│
│   │scopuri cu    │- textul: texte    │
│2.1│destinaţii    │literare aparţinând│
│   │diverse,      │diverselor genuri  │
│   │adaptându-le  │şi specii şi textul│
│   │la situaţia de│nonliterar         │
│   │comunicare    │utilitar;          │
│   │concretă      │- redactare de     │
│   │              │mesaje,            │
│   │              │instrucţiuni;      │
│   │              │- completare de    │
│   │              │texte lacunare,    │
│   │              │rebus; redactare de│
│   │              │scrisori în        │
│   │              │registru familiar; │
│   │              │- construirea unor │
│   │              │scurte povestiri;  │
│   │              │- folosirea        │
│   │              │sinonimelor în     │
│   │              │scopul evitării    │
│   │              │repetiţiilor;      │
│   │              │- diferenţierea    │
│   │              │semnificaţiei      │
│   │              │sinonimelor în     │
│   │              │contexte diferite; │
│   │              │- folosirea corectă│
│   │              │a părţilor de      │
│   │              │vorbire flexibile  │
│   │              │şi neflexibile;    │
│   │              │- folosirea corectă│
│   │              │a formelor verbale │
│   │              │în raport cu       │
│   │              │cronologia faptelor│
│   │              │relatate;          │
│   │              │- folosirea        │
│   │              │conectorilor       │
│   │              │adecvaţi;          │
│   │              │- folosirea unor   │
│   │              │construcţii verbale│
│   │              │specifice pentru a │
│   │              │spori              │
│   │              │expresivitatea     │
│   │              │comunicării;       │
│   │              │- rezumare,        │
│   │              │substituire,       │
│   │              │transformare,      │
│   │              │alegere multiplă;  │
│   │              │identificarea      │
│   │              │structurii textului│
│   │              │narativ;           │
│   │              │- sesizarea        │
│   │              │schimbării         │
│   │              │semnificaţiei unor │
│   │              │cuvinte în funcţie │
│   │              │de context;        │
│   │              │- stabilirea       │
│   │              │relaţiilor de      │
│   │              │sinonimie,         │
│   │              │antonimie şi       │
│   │              │polisemie într-un  │
│   │              │text dat;          │
│   │              │- identificarea    │
│   │              │secvenţelor într-un│
│   │              │text narativ;      │
│   │              │- structurarea unui│
│   │              │text în secvenţe   │
│   │              │distincte în       │
│   │              │funcţie de tipul   │
│   │              │acestuia (rezumat, │
│   │              │caracterizare de   │
│   │              │personaj, scrisoare│
│   │              │etc.).             │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│   │              │- elemente de lexic│
│   │              │studiate în clasele│
│   │              │a V-a - a VIII-a;  │
│   │              │mijloace de        │
│   │              │îmbogăţire a       │
│   │              │lexicului;         │
│   │utilizarea în │- folosirea corectă│
│   │redactarea    │a semnelor de      │
│   │unui text     │punctuaţie la      │
│   │propriu a     │nivelul propoziţiei│
│   │cunoştinţelor │şi al frazei;      │
│   │de lexic şi de│- aplicarea        │
│2.2│morfosintaxă, │adecvată a         │
│   │folosind      │cunoştinţelor de   │
│   │adecvat       │morfologie în      │
│   │semnele       │exprimarea scrisă  │
│   │ortografice şi│corectă: articolul,│
│   │de punctuaţie │substantivul,      │
│   │              │adjectivul,        │
│   │              │numeralul,         │
│   │              │pronumele, verbul, │
│   │              │adverbul,          │
│   │              │conjuncţia,        │
│   │              │prepoziţia,        │
│   │              │interjecţia.       │
└───┴──────────────┴───────────────────┘



        Teme recomandate:
    - Universul personal: gusturi şi preferinţe, activităţi şcolare şi în afara şcolii, familia, prietenia, sentimente şi emoţii, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanţa;
    – Universul adolescenţei: stiluri de viaţă;
    – Mediul înconjurător viaţa la ţară şi oraş, natura (plante, animale, locuri şi peisaje), ecologie;
    – Progres şi schimbare: obiecte şi ustensile domestice, ocupaţii şi profesiuni, invenţii şi descoperiri;
    – Relaţii interpersonale: relaţii între tineri, corespondenţă şi schimburi între şcoli, călătorii;
    – Oameni şi locuri: aspecte ale vieţii citadine, obiective turistice şi culturale, personalităţi importante;
    – Obiceiuri şi tradiţii: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiţionale, activităţi specifice sărbătorilor tradiţionale (reluare şi îmbogăţire);
    – Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărţi şi filme;
    – Universul cultural italian: trecut şi prezent;
    – Societatea informaţională şi mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbală, publicitate şi anunţuri în presă, radioul şi televiziunea, internetul;
    – Umorismul.



    ANEXA 9

                                        PROGRAMA
                                         pentru
                 EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a
                          (începând din anul şcolar 2020-2021)
                     DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ
                                    Bucureşti, 2020
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Limba şi literatura rromani maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
        Programa, bazată pe modelul comunicativ-funcţional, recomandă valorificarea tuturor experienţelor de învăţare ale elevilor, integrând cele trei dimensiuni ale educaţiei (formală, nonformală şi informală), ale căror interferenţe favorizează dezvoltarea la elev a competenţelor generale, prin intermediul celor specifice, aplicate la conţinuturile propuse.
        Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii rromani materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017.
        Programa de limba şi literatura maternă rromani favorizează abordarea învăţării din perspectivă inter- şi transdisciplinară, urmărind:
    - înţelegerea faptelor de limbă şi a coerenţei lor structurale, pornind de la mecanismele esenţiale de generare a mesajului în comunicare orală şi scrisă;
    – asigurarea controlului asupra uzului comunicării lingvistice în activităţi de ascultare, vorbire, lectură şi scriere, în raport cu norma limbii rromani în vigoare;
    – cunoaşterea şi înţelegerea elementelor fundamentale de ordin lexical şi gramatical, comune limbii rromani şi altor limbi de contact, într-o viziune sincronică;
    – dobândirea unor competenţe de lectura pe care elevii să le poată folosi în contexte diverse de viaţă în şcoală şi în afara ei;
    – asumarea valorilor etice şi a idealurilor umaniste naţionale şi europene, definitorii pentru omul modern, necesare propriei dezvoltări afective şi morale, având ca reper modelul sociocultural contemporan.

        Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura rromani maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară).

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura rromani maternă.
    1. Receptarea şi redactarea textului scris de diverse tipuri

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe        │Conţinuturi        │
│specifice         │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │Textul narativ     │
│                  │literar-în proză   │
│                  │· Instanţele       │
│                  │comunicării        │
│                  │narative: autor,   │
│                  │narator, personaje │
│                  │· Naraţiunea la    │
│                  │persoana a III-a şi│
│                  │la persoana I      │
│                  │· Momentele        │
│                  │subiectului/etapele│
│                  │acţiunii. Idei     │
│                  │secundare. Planul  │
│                  │dezvoltat de idei  │
│                  │- Textul narativ   │
│                  │nonliterar         │
│                  │- Textul descriptiv│
│                  │literar            │
│                  │- Strategii de     │
│                  │comprehensiune:    │
│                  │reflecţii asupra   │
│                  │limbajului şi a    │
│                  │structurii textelor│
│                  │de tip narativ,    │
│                  │descriptiv,        │
│                  │dialogat; discuţii │
│                  │pe marginea        │
│                  │textelor citite    │
│                  │- Strategii de     │
│                  │interpretare:      │
│                  │interpretarea      │
│                  │limbajului figurat │
│                  │(epitetul,         │
│                  │enumeraţia)        │
│                  │Textul epic        │
│                  │Narativul literar. │
│                  │Personajul.        │
│                  │Mijloace de        │
│                  │caracterizare      │
│                  │Textul dramatic şi │
│                  │arta spectacolului │
│                  │- Autor, personaj  │
│                  │dramatic           │
│                  │- Rolul            │
│                  │indicaţiilor       │
│1.1. Prezentarea  │scenice            │
│informaţiilor şi a│- Rolul dialogului │
│intenţiilor de    │- Actori, decor,   │
│comunicare din    │costume, lumini,   │
│texte continue,   │muzică             │
│discontinue şi    │- Dialogul - în    │
│multimodale       │textul scris şi în │
│                  │spectacol          │
│                  │- Dialogul în      │
│                  │textul nonliterar  │
│                  │(interviul)        │
│                  │Textul liric       │
│                  │Versificaţie: rimă,│
│                  │strofă, măsura     │
│                  │versurilor, ritmul │
│                  │(intuitiv)         │
│                  │Exprimarea         │
│                  │emoţiilor şi a     │
│                  │sentimentelor      │
│                  │- Strategii de     │
│                  │comprehensiune:    │
│                  │reflecţii asupra   │
│                  │limbajului şi a    │
│                  │structurii textelor│
│                  │de tip epic, liric,│
│                  │dramatic           │
│                  │- Strategii de     │
│                  │interpretare:      │
│                  │discuţii pe        │
│                  │marginea textelor  │
│                  │citite,            │
│                  │interpretarea      │
│                  │limbajului figurat │
│                  │(repetiţia,        │
│                  │metafora,          │
│                  │aliteraţia,        │
│                  │hiperbola,         │
│                  │antiteza)          │
│                  │Textul argumentativ│
│                  │- Texte care       │
│                  │combină diverse    │
│                  │tipuri (explicativ,│
│                  │narativ,           │
│                  │descriptiv,        │
│                  │dialogat,          │
│                  │argumentativ)      │
│                  │- Strategii de     │
│                  │comprehensiune:    │
│                  │compararea a două  │
│                  │sau mai multe texte│
│                  │sub aspectul       │
│                  │conţinutului şi al │
│                  │structurii         │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │Rescrierea textului│
│                  │pentru a-i da      │
│                  │coerenţă şi        │
│                  │claritate, pentru a│
│                  │nuanţa ideile.     │
│                  │Corectarea         │
│                  │greşelilor de      │
│                  │literă, ortografie,│
│                  │punctuaţie.        │
│                  │Tipare textuale de │
│                  │structurare a      │
│                  │ideilor.           │
│                  │- „Întrebările     │
│                  │cheie" pentru      │
│                  │realizarea unui    │
│                  │interviu, eseu-    │
│                  │portretistic,      │
│                  │eseu-argumentativ  │
│                  │(cine?/ kon?, ce? /│
│                  │so?, când?/ kana?  │
│                  │unde? /kaj?, de ce?│
│                  │/ sosbar?).        │
│                  │- Stil: naturaleţe,│
│                  │eufonie, varietate,│
│                  │originalitate,     │
│                  │concizie, varietate│
│                  │- Structuri        │
│                  │textuale: secvenţe │
│                  │de tip narativ,    │
│                  │explicativ,        │
│                  │descriptiv,        │
│                  │dialogal           │
│                  │- Prezentarea      │
│                  │textului: elemente │
│                  │grafice specifice  │
│                  │diverselor tipuri  │
│                  │de texte: scheme,  │
│                  │tabele corelate cu │
│                  │conţinutul         │
│                  │textului.          │
│                  │- Organizarea unui │
│                  │text în funcţie de │
│1.2. Redactarea   │situaţia de        │
│unui text complex,│comunicare.        │
│în care să îşi    │- Modalităţi de    │
│exprime puncte de │exprimare a        │
│vedere            │preferinţelor şi a │
│argumentate, pe   │opiniilor.         │
│diverse teme sau  │- Rezumatul /planul│
│cu referire la    │de idei.           │
│diverse texte     │- Transformarea    │
│citite            │vorbirii directe în│
│                  │vorbire indirectă. │
│                  │- Expansiunea sau  │
│                  │contragerea unei   │
│                  │secvenţe dintr-un  │
│                  │text narativ sau   │
│                  │descriptiv.        │
│                  │- Comentarea unor  │
│                  │pasaje din textele │
│                  │citite, descrierea │
│                  │unei emoţii        │
│                  │(bucurie, uimire,  │
│                  │frică).            │
│                  │- Caracterizarea   │
│                  │personajului pe    │
│                  │baza unor          │
│                  │trăsăturii         │
│                  │definitorii extrase│
│                  │dintr-o secvenţă a │
│                  │textului.          │
│                  │- Caracterizarea   │
│                  │unui personaj      │
│                  │principal pozitiv  │
│                  │sau negativ.       │
│                  │- Caracterizarea   │
│                  │unui personaj      │
│                  │secundar pozitiv   │
│                  │sau negativ.       │
│                  │- Tipare textuale  │
│                  │de structurare a   │
│                  │ideilor:           │
│                  │comparaţie,        │
│                  │analogie, ordinea  │
│                  │argumentelor în    │
│                  │textul argumentativ│
│                  │- Prezentarea      │
│                  │textului: grafica  │
│                  │textului ca        │
│                  │modalitate de a    │
│                  │capta atenţia      │
│                  │publicului         │
│                  │- Etica redactării:│
│                  │originalitate      │
└──────────────────┴───────────────────┘


    2. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Competenţe     │Conţinuturi           │
│specifice      │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- Substantivul -      │
│               │categoriile           │
│               │gramaticale ale       │
│               │acestuia: gen         │
│               │(masculin şi feminin),│
│               │număr (singular şi    │
│               │plural), determinare  │
│               │(articol) şi cele     │
│               │şapte- cazuri         │
│               │(nominativ, acuzativ, │
│               │dativ, gentiv,        │
│               │ablativ,              │
│               │sociativ-instrumental │
│               │şi vocativ). Flexiunea│
│               │nominală              │
│               │- Adjectivul- tipurile│
│               │acestuia (buxle şi    │
│               │tang), gradele de     │
│               │comparaţie ale        │
│               │adjectivului.         │
│               │Realizări ale         │
│               │atributului: prin     │
│               │adjectiv, pronume,    │
│               │numeral               │
│               │- Topica în           │
│               │propoziţie. Norme de  │
│               │punctuaţie            │
│               │- Verbul - modurile   │
│               │personale şi          │
│               │nepersonale.          │
│               │Distincţia între      │
│               │verbele tematice şi   │
│               │verbele atematice.    │
│               │Posibilităţi          │
│               │combinatorii ale      │
│               │verbului.             │
│               │Pronumele -tipurile şi│
│               │declinarea (pronumele │
│               │personal/ i 3 enutni  │
│               │sarnavni, pronumele   │
│               │interogativ-relativ/ i│
│               │puchutni- phanutni    │
│               │sarnavni, pronumele   │
│               │posesiv/ i posesivo   │
│               │sarnavni, pronumele   │
│               │refelexiv/ i          │
│               │refleksivo sarnavni,  │
│               │pronumele demonstrativ│
│               │/ i sikavutni         │
│               │sarnavni, pronumle    │
│               │nehotărât/ i nisavutni│
│               │sarnavni şi pronumele │
│               │negativ/ i negativo   │
│               │sarnavni              │
│               │- Folosirea corectă a │
│               │pronumelor şi a       │
│               │adjectivelor          │
│               │pronominale:          │
│               │interogativ, relativ  │
│               │şi nehotărât          │
│               │- Pronumele posesiv şi│
│2.1 Folosirea  │exprimarea posesiei   │
│achiziţiilor   │sau marcarea lipsei   │
│privind        │posesiei în           │
│structuri      │construcţii verbale   │
│morfosintactice│posesive (prezent,    │
│complexe ale   │imperfect şi perfect) │
│limbii rromani │- Posibilităţi        │
│literare pentru│combinatorii ale      │
│înţelegere     │pronumelor şi ale     │
│corectă şi     │adjectivelor          │
│exprimare      │pronominale           │
│nuanţată a     │- Topica adjectivului │
│intenţiilor    │(antepus              │
│comunicative   │substantivului).      │
│               │Acordul adjectivului  │
│               │cu substantivul.      │
│               │Adjectivul provenit   │
│               │din participiu.       │
│               │Posibilităţi          │
│               │combinatorii ale      │
│               │adjectivului          │
│               │- Numeralul. Tipuri de│
│               │numeral (cardinal,    │
│               │ordinal, colectiv,    │
│               │distributiv,          │
│               │adverbial).           │
│               │Posibilităţi          │
│               │combinatorii ale      │
│               │numeralului şi        │
│               │declinarea acestuia   │
│               │- Prepoziţia (după    │
│               │origine, după         │
│               │conţinutul lexical şi │
│               │după formă - tipurile)│
│               │- Interjecţia (simple │
│               │şi compuse). Rolul şi │
│               │expresivitatea        │
│               │interjecţiei          │
│               │- Predicatul verbal şi│
│               │predicatul nominal    │
│               │- Subiectul           │
│               │- Atributul           │
│               │- Complementul        │
│               │- Construcţii         │
│               │sintactice:           │
│               │· construcţii active/ │
│               │construcţii pasive cu │
│               │verbul a fi           │
│               │· construcţii         │
│               │impersonale           │
│               │· construcţii cu      │
│               │pronume reflexive     │
│               │· construcţii         │
│               │incidente             │
│               │· construcţii         │
│               │concesive şi          │
│               │condiţionale          │
│               │- Enunţuri eliptice.  │
│               │Norme de punctuaţie   │
│               │- Apoziţia. Norme de  │
│               │punctuaţie            │
│               │- Fraza. Subordonarea │
│               │prin conjuncţii şi    │
│               │prin pronume şi       │
│               │adverbe relative.     │
│               │Norme de punctuaţie   │
│               │- Realizări           │
│               │propoziţionale ale    │
│               │unor funcţii          │
│               │sintactice:           │
│               │atributiva, completiva│
│               │directă, completiva   │
│               │indirectă,            │
│               │circumstanţiala de    │
│               │loc, de timp, de mod, │
│               │cauzala, finala       │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Vocabular             │
│               │- Structura           │
│               │cuvântului: Cuvântul, │
│               │unitate de bază a     │
│               │vocabularului;        │
│               │Cuvântul şi contextul;│
│               │forma şi sensul       │
│               │cuvintelor            │
│               │- Categorii semantice:│
│               │sinonime, antonime    │
│               │- Mijloace interne de │
│               │îmbogăţire a          │
│               │vocabularului:        │
│               │derivarea, compunerea;│
│               │cuvânt de bază şi     │
│2.2. Analizarea│cuvânt derivat,       │
│elementelor de │conversiunea          │
│dinamică a     │- Mijloacele externe  │
│limbii, prin   │de îmbogăţire a       │
│utilizarea     │vocabularului;        │
│achiziţiilor de│împrumuturile lexicale│
│lexic şi       │- Îmbinări libere de  │
│semantică      │cuvinte, locuţiuni,   │
│               │cuvinte compuse       │
│               │- Familia lexicală    │
│               │- Câmpul lexical      │
│               │Variaţie stilistică   │
│               │- Selecţie lexicală în│
│               │limba vorbită şi în   │
│               │limba scrisă          │
│               │- Termeni ştiinţifici │
│               │- Variaţii dialectale │
│               │ale limbii            │
│               │- Variaţii de         │
│               │registru. Jargonul,   │
│               │argoul. Limbaj        │
│               │colocvial, limbaj     │
│               │cultivat              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Ortoepie şi ortografie│
│               │- Alfabetul limbii    │
│               │rromani. Ordonarea    │
│               │cuvintelor după       │
│               │criteriul alfabetic.  │
│2.3.           │Dicţionarul. Articolul│
│Valorificarea  │de dicţionar          │
│relaţiei dintre│- Tipuri de sunete:   │
│normă, abatere │Vocală. Consoană      │
│şi uz în       │- Semivocală.         │
│adecvarea      │Accentul. Silaba      │
│strategiilor   │- Grupurile vocalice  │
│individuale de │- Despărţirea în      │
│comunicare     │silabe                │
│               │- Scrierea şi         │
│               │pronunţia cuvintelor  │
│               │de origine străină,   │
│               │conţinând foneme      │
│               │nespecifice limbii    │
│               │rromani               │
└───────────────┴──────────────────────┘





    ANEXA 10

                                        PROGRAMA
                                         pentru
                 EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a
                          (începând din anul şcolar 2020-2021)
                                       DISCIPLINA
                         LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ
                                    Bucureşti, 2020
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Limba şi literatura ucraineană maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
        Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii ucrainene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de regizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017.
        Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura ucraineană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară).

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura ucraineană maternă.
    1. Receptarea textului scris de diverse tipuri

┌──────────────┬───────────────────────┐
│Competenţe    │Conţinuturi            │
│specifice     │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │· Tipare textuale de   │
│              │structurare a ideilor: │
│              │narativ, descriptiv    │
│              │- Cuvinte-cheie, idee  │
│              │principală, tema       │
│              │- Planul simplu de     │
│              │idei. Textul narativ   │
│              │- Textul narativ       │
│              │literar                │
│              │· Coordonatele lumii   │
│              │ficţionale: acţiune,   │
│              │personaj, timp, spaţiu │
│              │· Analiza coordonatelor│
│              │textului: analiza      │
│              │acţiunii               │
│              │- Textul narativ       │
│              │nonliterar             │
│              │- Textul narativ       │
│              │- Textul descriptiv    │
│              │(literar/nonliterar)   │
│              │- Textul explicativ    │
│              │(aplicativ)            │
│              │- Figuri de stil:      │
│              │personificarea,        │
│              │comparaţia             │
│              │· Narativul literar.   │
│              │Personajul. Mijloace de│
│              │caracterizare          │
│              │- Dialogul în textul   │
│              │scris                  │
│              │- Textul liric. Imnul  │
│              │- Versificaţie. Rima.  │
│              │Ritmul                 │
│              │- Elemente de limbaj   │
│              │poetic                 │
│              │- Figuri de stil:      │
│1.            │personificarea,        │
│Identificarea │metafora, repetiţia,   │
│informaţiilor │enumeraţia             │
│importante din│- Descrierea în poezie │
│texte         │şi proză (portretul)   │
│continue,     │· Structura textului   │
│discontinue si│narativ. (logica       │
│multimodale   │acţiunii, timpul si    │
│2.            │spaţiul naraţiunii)    │
│Identificarea │- Structura textului   │
│temei si a    │descriptiv             │
│ideilor       │- Structuri în textele │
│principale din│epice şi lirice        │
│texte diverse │· Discursul epic;      │
│              │Discursul liric        │
│              │- Texte care combină   │
│              │diverse tipuri         │
│              │(explicativ, narativ,  │
│              │descriptiv, dialogat,  │
│              │argumentativ)          │
│              │- Textul epic:         │
│              │momentele subiectului, │
│              │relaţiile dintre       │
│              │personaje, procedee de │
│              │expresivitate artistică│
│              │- Textul liric: tema,  │
│              │motive, eul liric.     │
│              │Compoziţia textului.   │
│              │Limbajul poetic        │
│              │- Figuri de stil:      │
│              │invocaţia/interogaţia/ │
│              │exclamaţia retorica    │
│              │inversiunea, repetiţia │
│              │- Forme strofice.      │
│              │Măsura versurilor      │
│              │- Textul umoristic.    │
│              │Anecdota/Gluma         │
│              │- Valori etice şi      │
│              │culturale în textul    │
│              │literar                │
│              │- Strategii de         │
│              │comprehensiune:        │
│              │compararea a două sau  │
│              │mai multe texte sub    │
│              │aspectul conţinutului  │
│              │şi al structurii;      │
│              │argumentarea punctelor │
│              │de vedere pe marginea  │
│              │textelor citite;       │
│              │interpretări multiple  │
└──────────────┴───────────────────────┘


    2. Redactarea textului scris de diverse tipuri

┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice    │Conţinuturi  │
├────────────────────────┼─────────────┤
│                        │· Etapele    │
│                        │scrierii:    │
│                        │generarea    │
│                        │ideilor,     │
│                        │planificare, │
│                        │scriere:     │
│                        │-            │
│                        │descoperirea │
│                        │unor subiecte│
│                        │din universul│
│                        │familiar     │
│                        │-            │
│                        │restrângerea │
│                        │unor teme la │
│                        │aspecte      │
│Redactarea unui text    │particulare  │
│scurt pe teme familiare,│- încadrarea │
│având în vedere etapele │în subiect   │
│procesului de scriere şi│· Prezentarea│
│structurile specifice,  │textului:    │
│pentru a comunica idei  │aşezarea în  │
│şi informaţii sau pentru│pagină;      │
│a relata experienţe     │- Planul     │
│trăite sau imaginate    │simplu de    │
│                        │idei         │
│                        │- Părţile    │
│                        │textului:    │
│                        │introducere, │
│                        │cuprins,     │
│                        │încheiere;   │
│                        │paragrafe    │
│                        │· Stil:      │
│                        │corectitudine│
│                        │gramaticală, │
│                        │respectarea  │
│                        │convenţiilor │
│                        │ortografice  │
│                        │şi de        │
│                        │punctuaţie   │
└────────────────────────┴─────────────┘


    3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise

┌────────────────┬──────────────────────┐
│Competenţe      │Conţinuturi           │
│specifice       │                      │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │· Ortoepie si         │
│                │ortografie            │
│                │- Alfabetul limbii    │
│                │ucrainene. Ordonarea  │
│                │cuvintelor după       │
│                │criteriul alfabetic.  │
│                │Dicţionarul. Articolul│
│                │de dicţionar          │
│                │- Tipuri de sunete:   │
│                │Vocala. Consoana      │
│                │- Semnul moale.       │
│                │Înmuierea consoanelor │
│                │- Sunete iotate;      │
│                │Accentul; Silaba;     │
│                │Apostroful            │
│                │- Corespondenţa       │
│                │sunet-literă (redarea │
│                │aceluiaşi sunet prin  │
│                │litere diferite;      │
│                │sunete diferite redate│
│                │prin aceeaşi literă)  │
│                │- Scrierea şi         │
│                │pronunţia cuvintelor  │
│                │care conţin foneme    │
│                │specifice limbii      │
│1. Aplicarea    │ucrainene             │
│conştientă a    │· Vocabular           │
│achiziţiilor    │- Structura           │
│lexicale şi     │cuvântului. Cuvântul, │
│semantice de    │unitate de bază a     │
│bază, din limba │vocabularului;        │
│ucraineană      │Cuvântul şi contextul;│
│standard, pentru│forma şi sensul       │
│exprimarea      │cuvintelor. Categorii │
│corectă a       │semantică: sinonime,  │
│intenţiei       │antonime              │
│comunicative    │- Cuvintele moştenite │
│                │si cuvintele          │
│                │împrumutate. Limba    │
│                │literară, limba       │
│                │populară, limba       │
│                │vorbită, limba scrisă.│
│                │Neologismele.         │
│                │Regionalismele.       │
│                │Mijloacele de         │
│                │îmbogăţire a          │
│                │vocabularului: interne│
│                │şi externe. Familia de│
│                │cuvinte. Cuvintele    │
│                │polisemantice.        │
│                │Polisemia în          │
│                │raporturile ei cu     │
│                │omonimia. Variaţie    │
│                │stilistică            │
│                │- Variaţii de registru│
│                │- Construcţia frazei  │
│                │în limba vorbită şi în│
│                │limba scrisă          │
│                │- Organizarea coerentă│
│                │a textului:           │
│                │succesiunea ideilor,  │
│                │folosirea corectă a   │
│                │timpurilor verbale    │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Gramatica             │
│                │- Enunţul. Punctuaţia │
│                │- Propoziţia simplă.  │
│                │Propoziţia dezvoltată.│
│                │- Propoziţia          │
│                │afirmativă. Propoziţia│
│                │negativă              │
│                │- Enunţuri asertive,  │
│                │interogative,         │
│                │exclamative           │
│                │- Verbul (flexiunea   │
│                │verbului în raport cu │
│                │numărul, persoana,    │
│                │modul şi timpul).     │
│                │Moduri verbale:       │
│                │indicativul           │
│2. Folosirea    │condiţional-          │
│achiziţiilor    │optativul, imperativul│
│privind         │şi infinitivul.       │
│structuri       │- Substantivul: genul,│
│morfosintactice │numărul, cazurile.    │
│complexe ale    │Tipuri de substantive:│
│limbii ucrainene│comun, propriu,       │
│literare pentru │însufleţit,           │
│înţelegere      │neînsufleţit.         │
│corectă şi      │- Prepoziţia          │
│exprimare       │-                     │
│nuanţată a      │Pronumele.Clasificarea│
│intenţiilor     │pronumelui. (Flexiunea│
│communicative   │pronumelui personal în│
│3. Aplicarea    │raport cu persoana,   │
│achiziţiilor    │numărul, genul, cazul)│
│lingvistice     │- Adjectivul.         │
│pentru          │Clasificarea          │
│înţelegerea şi  │adjectivelor. Acordul │
│producerea unor │substantivului cu     │
│texte diverse   │adjectivul.           │
│4. Raportarea   │- Numeralul.          │
│conştientă la   │Clasificarea          │
│norma în        │numeralelor.          │
│exprimarea      │• Noţiuni de sintaxa  │
│intenţiei de    │- Sintaxa propoziţiei │
│comunicare, din │- Predicatul.         │
│perspectiva     │Predicatul verbal şi  │
│morfosintactiăa,│cel nominal           │
│fonetică şi     │- Subiectul. Subiectul│
│lexicală        │exprimat şi cel       │
│                │neexprimat            │
│                │- Atributul. Tipurile │
│                │de atribute în limba  │
│                │ucraineană            │
│                │- Complementul.       │
│                │Complementul          │
│                │circumstanţial de loc,│
│                │de timp, de mod, de   │
│                │cauză. Complementul   │
│                │direct. Complementul  │
│                │indirect              │
│                │- Părţile de vorbire  │
│                │neflexibile: adverbul,│
│                │prepoziţia,           │
│                │conjuncţia, particula,│
│                │interjectia           │
└────────────────┴──────────────────────┘


    4. Manifestarea unui comportament empatic cultural şi intercultural

┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi      │
├────────────────────┼─────────────────┤
│                    │· Carte si       │
│                    │cultură: elemente│
│                    │de cultură       │
│                    │slavonă în       │
│                    │cultura          │
│                    │ucraineană       │
│                    │- Limba maternă -│
│                    │sursa esenţială  │
│                    │pentru           │
│                    │dezvoltarea      │
│                    │personală şi     │
│1. Exprimarea unui  │pentru           │
│punct de vedere faţă│îmbogăţirea      │
│de anumite tradiţii │bagajului        │
│şi valori ale       │cultural         │
│culturii naţionale  │- Identitate     │
│sau ale unei alte   │personală;       │
│culturi, descrise în│identitate       │
│cărţile citite      │naţională;       │
│2. Argumentarea unui│diversitate      │
│punct de vedere     │culturală şi     │
│privitor la tiparele│lingvistică      │
│identificate în     │· Valori estetice│
│cultura proprie şi  │şi morale în     │
│în cultura altor    │creaţiile        │
│popoare             │literare (binele,│
│                    │adevărul,        │
│                    │frumosul, ţinutul│
│                    │natal, patrie şi │
│                    │popor)           │
│                    │- Empatie şsi    │
│                    │deschidere. Noi  │
│                    │şi ceilalţi      │
│                    │- Valori         │
│                    │culturale        │
│                    │ucrainene în     │
│                    │context european/│
│                    │mondial          │
└────────────────────┴─────────────────┘



        Texte:
        Pro sebe, Dolya, Meni trynadtsyatyy mynalo, Taras Shevchenko
        Batko ta syn, Petro Hulak-Artemovskyy
        Vovk i Kit, Leonid Hlibov
        Mykoli stalo lehshe, Petryk i Pavlyk, Pozbyray yiyi sl'ozy, Serhiykova kvitka, Syniy olivets, Vasyl' Sukhomlyns'kyy
        Z kazochky dyadka Leva, Leliya, Pisenka vesnyanov: vody, Uzhe vesnyane sontse prypikaye, Vyshenky, Lito krasneye mynulo, Lesya Ukrayinka
        Hrymyt'l Blahodatna pora nastupaye..., Hriye sonechko!, Zemle, moya vseplodyushchaya,
        Malyy Myron, Ivan Franko
        Molytva, Maria Ciubica
        SHKIL'NI USMISHKY Pavlo Hal'chenko
        Konyk-strybunets, Lebid, Shchuka i Rak, Leonid Ivanovych Hlibov
        Krasne pysannya, Ivan Franko Sestra, Marko Vovchok
        V ODESINA PRYVOZI, Humoresky Sicpana Oliynyka dlya ditey
        Zhenya i Syn'ko, Viktor Blyznets
        I zolotoyi y dorohoyi, Taras Shevchenko
        Malenkyy hrishnyk, Mykhaylo Koisyubynskyy
        Dialoh u prerodi, Maria Ciubica
        Ridna mova, Ilarion Hrabovysj
        Nadia, Lesia Ucrainka
        Dva koliory, D.Pavlycjko
        Dva syny, Marko Vovcok
        Hreteva skiljna nauka, Ivan Franko
        Kupovanyj rozum, H.Kvitka-Osnovianenko
        Mova, Maksym Rylskyj
        Davnia Vesna..., Lesia Uckrainka
        Dobryj zarobok, Ivan Franko



    ANEXA 11

                                        PROGRAMA
                                         pentru
                         EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII
                                    CLASEI a VIII-a
                                 DISCIPLINA MATEMATICĂ
                                    Bucureşti, 2020
        PROGRAMA PENTRU EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a
        MATEMATICĂ
        Prezenta programa este realizată în conformitate cu prevederile Programei şcolare pentru disciplina matematică, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.
        Subiectele de matematică pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele formate/dezvoltate pe parcursul învăţământului gimnazial şi se elaborează în baza prezentei programe.
        Matematica are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a.

    COMPETENŢELE GENERALE ALE DISCIPLINEI ŞI COMPETENŢELE SPECIFICE CARE VOR FI EVALUATE ŞI CONŢINUTURILE ASOCIATE
    Competenţele generale (CG) şi competenţele specifice (CS)
    CG1. Identificarea unor date, mărimi şi relaţii matematice, în contextul în care acestea apar
    V.CS1.1. Identificarea numerelor naturale în contexte variate
    V.CS1.2. Identificarea fracţiilor ordinare sau zecimale în contexte variate
    V.CS1.3. Identificarea noţiunilor geometrice elementare şi a unităţilor de măsură în diferite contexte
    VI.CS1.1. Identificarea unor noţiuni specifice mulţimilor şi relaţiei de divizibilitate în N
    VI.CS1.2. Identificarea rapoartelor, proporţiilor şi a mărimilor direct sau invers proporţionale
    VI.CS1.3. Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variate
    VI.CS1.4. Recunoaşterea fracţiilor echivalente, a fracţiilor ireductibile şi a formelor de scriere a unui număr raţional
    VI.CS1.5. Recunoaşterea unor figuri geometrice plane (drepte, unghiuri, cercuri, arce de cerc) în configuraţii date
    VI.CS1.6. Recunoaşterea unor elemente de geometrie plană asociate noţiunii de triunghi
    VII.CS1.1. Identificarea numerelor aparţinând diferitelor submulţimi ale lui R
    VII.CS1.2. Identificarea unei situaţii date rezolvabile prin ecuaţii sau sisteme de ecuaţii liniare
    VII.CS1.3. Identificarea unor informaţii din tabele, grafice şi diagrame
    VII.CS1.4. Identificarea patrulaterelor particulare în configuraţii geometrice date
    VII.CS1.5. Identificarea elementelor cercului şi/sau poligoanelor regulate în configuraţii geometrice date
    VII.CS1.6. Identificarea triunghiurilor asemenea în configuraţii geometrice date
    VII.CS1.7. Recunoaşterea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configuraţie geometrică dată
    VIII.CS1.1. Recunoaşterea apartenenţei unui număr real la o mulţime
    VIII.CS1.2. Identificarea componentelor unei expresii algebrice
    VIII.CS1.3. Identificarea unor dependenţe funcţionale în diferite situaţii date
    VIII.CS1.4. Identificarea unor figuri plane sau a unor elemente caracteristice acestora în configuraţii spaţiale date
    VIII.CS1.5. Identificarea corpurilor geometrice şi a elementelor metrice necesare pentru calcularea ariei sau a volumului acestora

    CG2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse informaţionale
    V.CS2.1. Efectuarea de calcule cu numere naturale folosind operaţiile aritmetice şi proprietăţile acestora
    V.CS2.2. Efectuarea de calcule cu fracţii folosind proprietăţi ale operaţiilor aritmetice
    V.CS2.3. Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi configuraţii geometrice
    VI.CS2.1. Evidenţierea în exemple a relaţiilor de apartenenţă, de incluziune, de egalitate şi a criteriilor de divizibilitate cu 2, 5, 10", 3 şi 9 în N
    VI.CS2.2. Prelucrarea cantitativă a unor date utilizând rapoarte şi proporţii pentru organizarea de date
    VI.CS2.3. Utilizarea operaţiilor cu numere întregi pentru rezolvarea ecuaţiilor şi inecuaţiilor
    VI.CS2.4. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raţionale pentru rezolvarea ecuaţiilor de tipul: x + a = b, x-a = b, x:a=b (a inegal 0), ax + b = c, unde a, b şi c sunt numere raţionale
    VI.CS2.5. Recunoaşterea coliniarităţii unor puncte, a faptului că două unghiuri sunt opuse la vârf, adiacente, complementare sau suplementare şi a paralelismului sau perpendicularităţii a două drepte
    VI.CS2.6. Calcularea unor lungimi de segmente, măsuri de unghiuri în contextul geometriei triunghiului
    VII.CS2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru estimarea şi aproximarea numerelor reale
    VII.CS2.2. Utilizarea regulilor de calcul cu numere reale pentru verificarea soluţiilor unor ecuaţii sau sisteme de ecuaţii liniare
    VII.CS2.3. Prelucrarea unor date sub formă de tabele, grafice sau diagrame în vederea înregistrării, reprezentării şi prezentării acestora
    VII.CS2.4. Descrierea patrulaterelor utilizând definiţii şi proprietăţi ale acestora, în configuraţii geometrice date
    VII.CS2.5. Descrierea proprietăţilor cercului şi ale poligoanelor regulate înscrise într-un cerc
    VII.CS2.6. Stabilirea relaţiei de asemănare între triunghiuri
    VII.CS2.7. Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuia
    VIII.CS2.1. Efectuarea unor operaţii cu intervale numerice reprezentate pe axa numerelor sau cu mulţimi definite printr-o proprietate a elementelor ei
    VIII.CS2.2. Aplicarea unor reguli de calcul cu numere reale exprimate prin litere
    VIII.CS2.3. Descrierea unei dependenţe funcţionale într-o situaţie dată, folosind diagrame, tabele sau formule
    VIII.CS2.4. Reprezentarea, prin desen sau prin modele, a unor configuraţii spaţiale date
    VIII.CS2.5. Prelucrarea unor date caracteristice ale corpurilor geometrice studiate în vederea calculării unor elemente ale acestora

    CG3. Utilizarea conceptelor şi a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice
    V.CS3.1. Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operaţiilor cu numere naturale şi pentru divizibilitate
    V.CS3.2. Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operaţiilor cu fracţii ordinare sau zecimale
    V.CS3.3. Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) şi a volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) şi exprimarea acestora în unităţi de măsură corespunzătoare
    VI.CS3.1. Utilizarea unor modalităţi adecvate de reprezentare a mulţimilor şi de determinare a c.m.m.d.c. şi a c.m.m.m.c.
    VI.CS3.2. Aplicarea unor metode specifice de rezolvare a problemelor în care intervin rapoarte, proporţii şi mărimi direct/invers proporţionale
    VI.CS3.3. Aplicarea regulilor de calcul şi folosirea parantezelor în efectuarea operaţiilor cu numere întregi
    VI.CS3.4. Utilizarea proprietăţilor operaţiilor pentru compararea şi efectuarea calculelor cu numere raţionale
    VI.CS3.5. Utilizarea unor proprietăţi referitoare la distanţe, drepte, unghiuri, cerc pentru realizarea unor construcţii geometrice
    VI.CS3.6. Utilizarea criteriilor de congruenţă şi a proprietăţilor unor triunghiuri particulare pentru determinarea caracteristicilor unei configuraţii geometrice
    VII.CS3.1. Utilizarea unor algoritmi şi a proprietăţilor operaţiilor în efectuarea unor calcule cu numere reale
    VII.CS3.2. Utilizarea transformărilor echivalente în rezolvarea unor ecuaţii şi sisteme de ecuaţii liniare
    VII.CS3.3. Alegerea metodei adecvate de reprezentare a problemelor în care intervin dependenţe funcţionale şi reprezentări ale acestora
    VII.CS3.4. Utilizarea proprietăţilor patrulaterelor în rezolvarea unor probleme
    VII.CS3.5. Utilizarea proprietăţilor cercului în rezolvarea de probleme
    VII.CS3.6. Utilizarea asemănării triunghiurilor în configuraţii geometrice date pentru determinarea de lungimi, măsuri şi arii
    VII.CS3.7. Deducerea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic
    VIII.CS3.1. Utilizarea unor procedee matematice pentru operaţii cu intervale şi rezolvarea inecuaţiilor în R
    VIII.CS3.2. Utilizarea formulelor de calcul prescurtat şi a unor algoritmi pentru rezolvarea ecuaţiilor şi a inecuaţiilor
    VIII.CS3.3. Reprezentarea în diverse moduri a unor funcţii cu scopul caracterizării acestora
    VIII.CS3.4. Folosirea unor proprietăţi de paralelism sau perpendicularitate pentru analizarea poziţiilor relative ale dreptelor şi planelor
    VIII.CS3.5. Alegerea metodei adecvate pentru calcularea unor caracteristici numerice ale corpurilor geometrice

    CG4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informaţiilor, concluziilor şi demersurilor de rezolvare pentru o situaţie dată
    V.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor proprietăţi referitoare la comparări, aproximări, estimări şi ale operaţiilor cu numere naturale
    VI.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete care se pot descrie utilizând mulţimile şi divizibilitatea în N
    VII.CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noţiunii de număr real (semn, modul, opus, invers)
    VIII.CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noţiunilor de mulţime, de interval numeric şi de inecuaţii
    V.CS4.2. Utilizarea limbajului specific fracţiilor/procentelor în situaţii date
    VI.CS4.2. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor şi a mărimilor care apar în probleme cu rapoarte, proporţii şi mărimi direct sau invers proporţionale
    VII.CS4.2. Redactarea rezolvării ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii liniare
    VIII.CS4.2. Exprimarea matematică a unor situaţii concrete prin calcul algebric
    V.CS4.3. Transpunerea în limbaj specific a unor probleme practice referitoare la perimetre, arii, volume, utilizând transformarea convenabilă a unităţilor de măsură
    VI.CS4.3. Redactarea etapelor de rezolvare a ecuaţiilor şi a inecuaţiilor studiate în mulţimea numerelor întregi
    VII.CS4.3. Descrierea în limbajul specific matematicii a unor elemente de organizare a datelor
    VIII.CS4.3. Utilizarea unui limbaj specific pentru formularea unor opinii referitoare la diferite dependenţe funcţionale
    VI.CS4.4. Redactarea etapelor de rezolvare a unor probleme, folosind operaţii la mulţimea numerelor raţionale
    VII.CS4.4. Exprimarea în limbaj geometric a noţiunilor legate de patrulatere
    VIII.CS4.4. Descrierea în limbaj matematic a elementelor unei configuraţii geometrice
    VI.CS4.5. Exprimarea, prin reprezentări geometrice sau în limbaj specific matematic, a noţiunilor legate de dreaptă, unghi şi cerc
    VII.CS4.5. Exprimarea proprietăţilor cercului şi ale poligoanelor în limbaj matematic
    VIII.CS4.5. Utilizarea unor termeni şi expresii specifice pentru descrierea proprietăţilor figurilor şi corpurilor geometrice
    VI.CS4.6. Exprimarea în limbaj geometric simbolic şi figurativ a caracteristicilor triunghiurilor şi ale liniilor importante în triunghi
    VII.CS4.6. Exprimarea în limbaj matematic a proprietăţilor unor figuri geometrice folosind asemănarea
    VII.CS4.7. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor dintre elementele unui triunghi dreptunghic

    CG5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii date
    V.CS5.1. Analizarea unor situaţii date în care intervin numere naturale pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule
    V.CS5.2. Analizarea unor situaţii date în care intervin fracţii pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule
    V.CS5.3. Interpretarea prin recunoaşterea elementelor, a măsurilor lor şi a relaţiilor dintre ele, a unei configuraţii geometrice dintr-o problemă dată
    VI.CS5.1. Analizarea unor situaţii date în contextul mulţimilor şi al divizibilităţii în N
    VI.CS5.2. Analizarea unor situaţii practici- cu ajutorul rapoartelor, proporţiilor şi a colecţiilor de date
    V1.CS5.3. Interpretarea unor date din probleme care se rezolvă utilizând numerele întregi
    V1.CS5.4. Determinarea unor metode eficiente în efectuarea calculelor cu numere raţionale
    VI.CS5.5. Analizarea seturilor de date numerice sau a reprezentărilor geometrice în vederea optimizării calculelor cu lungimi de segmente, distanţe, măsuri de unghiuri şi de arce de cerc
    VI.CS5.6. Analizarea unor construcţii geometrice în vederea evidenţierii unor proprietăţi ale triunghiurilor
    VII.CS5.1. Elaborarea de strategii pentru rezolvarea unor probleme cu numere reale
    VII.CS5.2. Stabilirea unor metode de rezolvare a ecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţii liniare
    VII.CS5.3. Analizarea unor situaţii practice prin elemente de organizare a datelor
    VII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculării unor lungimi de segmente, a unor măsuri de unghiuri şi a unor arii
    VII.CS5.5. Interpretarea unor proprietăţi ale cercului şi ale poligoanelor regulate folosind reprezentări geometrice
    VII.CS5.6. Interpretarea asemănării triunghiurilor în configuraţii geometrice
    VII.CS5.7. Interpretarea unor relaţii metrice între elementele unui triunghi dreptunghic
    VIII.CS5.1. Interpretarea unei situaţii date utilizând intervale şi inecuaţii
    VIII.CS5.2. Interpretarea unei situaţii date utilizând calcul algebric
    VIII.CS5.3. Analizarea unor funcţii în context intra şi interdisciplinar
    VIII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea descrierii unor configuraţii spaţiale şi a calculării unor elemente metrice
    VIII.CS5.5. Analizarea condiţiilor necesare pentru ca o configuraţie geometrică spaţială să verifice anumite cerinţe date

    CG6. Modelarea matematică a unei situaţii date, prin integrarea achiziţiilor din diferite domenii
    V.CS6.1. Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situaţii date, rezolvarea problemei obţinute prin metode aritmetice şi interpretarea rezultatului
    V.CS6.2. Reprezentarea matematică, folosind fracţiile, a unei situaţii date, în context intra şi interdisciplinar (geografie, fizică, economie etc.)
    V.CS6.3. Analizarea unor probleme practice care includ elemente de geometrie studiate, cu referire la unităţi de măsură şi la interpretarea rezultatelor
    VI.CS6.1. Transpunerea, în limbaj matematic, a unor situaţii date utilizând mulţimi, operaţii cu mulţimi şi divizibilitatea în N
    VI.CS6.2. Modelarea matematică a unei situaţii date în care intervin rapoarte, proporţii şi mărimi direct sau invers proporţionale
    VI.CS6.3. Transpunerea, în limbaj algebric, a unei situaţii date, rezolvarea ecuaţiei sau inecuaţiei obţinute şi interpretarea rezultatului
    VI.CS6.4. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operaţiilor cu numere raţionale
    VI.CS6.5. Interpretarea informaţiilor conţinute în reprezentări geometrice pentru determinarea unor lungimi de segmente, distanţe şi a unor măsuri de unghiuri/arce de cerc
    VI.CS6.6. Transpunerea, în limbaj specific, a unei situaţii date legate de geometria triunghiului, rezolvarea problemei obţinute şi interpretarea rezultatului
    VII.CS6.1. Modelarea matematică a unor situaţii practice care implică operaţii cu numere reale
    VII.CS6.2. Transpunerea matematică a unor situaţii date, utilizând ecuaţii şi/sau sisteme de ecuaţii liniare
    VII.CS6.3. Transpunerea unei situaţii date într-o reprezentare adecvată (text, formulă, diagramă, grafic)
    VII.CS6.4. Modelarea unor situaţii date prin reprezentări geometrice de patrulatere
    VII.CS6.5. Modelarea matematică a unor situaţii practice în care intervin poligoane regulate sau cercuri
    VII.CS6.6. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situaţii date, utilizând asemănarea triunghiurilor
    VII.CS6.7. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situaţii date, utilizând relaţii metrice în triunghiul dreptunghic
    VIII.CS6.1. Rezolvarea unor situaţii date, utilizând intervale numerice sau inecuaţii
    VIII.CS6.2. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea ecuaţiilor sau a formulelor de calcul prescurtat
    VIII.CS6.3. Modelarea cu ajutorul funcţiilor a unor fenomene din viaţa reală
    VIII.CS6.4. Modelarea unor situaţii practice în limbaj geometric, utilizând configuraţii spaţiale
    VIII.CS6.5. Interpretarea informaţiilor referitoare la distanţe, arii şi volume după modelarea printr-o configuraţie spaţială a unei situaţii date din cotidian


    Conţinuturi asociate
    Domeniul de conţinut: Mulţimi. Numere.
     Subdomeniul: Mulţimi
        ● Descriere, notaţii, reprezentări mulţimi numerice/nenumerice; relaţia dintre un element şi o mulţime; relaţii între mulţimi
        ● Mulţimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor
        ● Mulţimi finite, cardinalul unei mulţimi finite; mulţimi infinite
        ● Operaţii cu mulţimi: reuniune, intersecţie, diferenţă
        ● Intervale numerice şi reprezentarea lor pe axa numerelor; intersecţia şi reuniunea intervalelor

     Subdomeniul: Mulţimea numerelor naturale
        Operaţii cu numere naturale
        ● Scrierea şi citirea numerelor naturale; reprezentarea pe axa numerelor; compararea şi ordonarea numerelor naturale; aproximări, estimări
        ● Adunarea numerelor naturale, proprietăţi; scăderea numerelor naturale
        ● Înmulţirea numerelor naturale, proprietăţi; factor comun
        ● Împărţirea cu rest zero a numerelor naturale; împărţirea cu rest a numerelor naturale
        ● Puterea cu exponent natural a unui număr natural; pătratul unui număr natural; reguli de calcul cu puteri; compararea puterilor; scrierea în baza 10; scrierea în baza 2 (fără operaţii)
        ● Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor
        ● Ordinea efectuării operaţiilor; utilizarea parantezelor: rotunde, pătrate şi acolade
        ● Metode aritmetice de rezolvare a problemelor: metoda reducerii la unitate, metoda comparaţiei, metoda figurativă, metoda mersului invers, metoda falsei ipoteze

        Divizibilitatea numerelor naturale
        ● Divizor; multiplu; divizori comuni; multipli comuni
        ● Criterii de divizibilitate cu: 2, 5, 10^n, 3 şi 9; numere prime; numere compuse
        ● Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere prime; aplicaţie: determinarea celui mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) şi a celui mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.); numere prime între ele
    ● Proprietăţi ale divizibilităţii în N: a\a, unde a aparţine N; a şi b\c => a\c, unde a, b, c aparţin N; a şi a\c => a\(b±c), unde a, b, c aparţin N; ac şi (a,b) = 1 => a/c , unde a, b, c aparţin N .


    Subdomeniul: Mulţimea numerelor întregi
    ● Mulţimea numerelor întregi; opusul unui număr întreg; reprezentarea pe axa numerelor; modulul unui număr întreg; compararea şi ordonarea numerelor întregi
    ● Adunarea numerelor întregi, proprietăţi; scăderea numerelor întregi
    ● Înmulţirea numerelor întregi, proprietăţi
    ● Împărţirea numerelor întregi când deîmpărţitul este multiplu al împărţitorului
    ● Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul; reguli de calcul cu puteri
    ● Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor

    Subdomeniul: Mulţimea numerelor raţionale
    ● Fracţii ordinare; fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare; procente; fracţii echivalente (prin reprezentări)
    ● Compararea fracţiilor cu acelaşi numitor/numărător; reprezentarea pe axa numerelor a unei fracţii ordinare
    ● Introducerea şi scoaterea întregilor dintr-o fracţie
    ● Amplificarea şi simplificarea fracţiilor; fracţii ireductibile
    ● Aducerea fracţiilor la un numitor comun; adunarea şi scăderea fracţiilor
    ● Înmulţirea fracţiilor, puteri; împărţirea fracţiilor
    ● Fracţii/procente dintr-un număr natural sau dintr-o fracţie ordinară
    ● Fracţii zecimale; scrierea fracţiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub formă de fracţii zecimale; transformarea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule în fracţie ordinară
    ● Aproximări; compararea, ordonarea şi reprezentarea pe axa numerelor a unor fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
    ● Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
    ● Înmulţirea fracţiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
    ● Împărţirea a două numere naturale cu rezultat fracţie zecimală; transformarea unei fracţii ordinare într-o fracţie zecimală; periodicitate
    ● Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul; împărţirea a două fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
    ● Transformarea unei fracţii zecimale periodice în fracţie ordinară
    ● Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor cu fracţii în care intervin şi unităţi de măsură pentru lungime, arie, volum, capacitate, masă, timp şi unităţi monetare
    ● Număr raţional; mulţimea numerelor raţionale; reprezentarea numerelor raţionale pe axa numerelor, opusul unui număr raţional; modulul; compararea şi ordonarea numerelor raţionale
    ● Adunarea numerelor raţionale; proprietăţi; scăderea numerelor raţionale
    ● Înmulţirea numerelor raţionale; proprietăţi; împărţirea numerelor raţionale; puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul; reguli de calcul cu puteri
    ● Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor

    Subdomeniul: Mulţimea numerelor reale
        ● Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural; estimarea rădăcinii pătrate dintr-un număr raţional
        ● Scoaterea factorilor de sub radical; introducerea factorilor sub radical
        ● Numere iraţionale, exemple; mulţimea numerelor reale; incluziunile N inclus b inclus Q inclus R; modulul unui număr real (definiţie, proprietăţi); compararea şi ordonarea numerelor reale; reprezentarea numerelor reale pe axa numerelor prin aproximări
        ● Operaţii cu numere reale (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, puteri cu exponent număr întreg); raţionalizarea numitorului de forma a radical b
        ● Media aritmetică ponderată a n numere reale, n ≥ 2 ; media geometrică a două numere reale pozitive

    Domeniul de conţinut: Algebră
     Subdomeniul: Calcul algebric
        ● Operaţii cu numere reale reprezentate prin litere (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere); reducerea termenilor asemenea
        ● Formule de calcul prescurtat
        (a±b)^2 =a^2 ± 2ab + b^2, unde a, b ∈ R
        (a - b)(a + b) = a^2 -b^2 , unde a, A ∈ R

        ● Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în R (factor comun, grupare de termeni, formule de calcul prescurtat)
        ● Fracţii algebrice; operaţii cu acestea (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere)

     Subdomeniul: Ecuaţii. Inecuaţii. Sisteme de ecuaţii
        ● Transformarea unei egalităţi într-o egalitate echivalentă; identităţi
        ● Ecuaţii de forma ax + b = 0, unde a, b ∈ R ; mulţimea soluţiilor unei ecuaţii; ecuaţii echivalente
        ● Sisteme de două ecuaţii liniare cu două necunoscute; rezolvare prin metoda substituţiei şi/sau prin metoda reducerii
        ● Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţii liniare
        ● Inecuaţii de forma ax + b ≥ 0 ,(≤,<,>), unde a, b ∈ R
        ● Ecuaţii de forma ax^2 + bx + c = 0, unde a, b, c ∈ R

     Subdomeniul: Funcţii
        ● Produsul cartezian a două mulţimi nevide; sistem de axe ortogonale în plan; reprezentarea într-un sistem de axe ortogonale a unor perechi de numere reale; reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale; distanţa dintre două puncte din plan
        ● Reprezentarea şi interpretarea unor dependenţe funcţionale prin tabele, diagrame şi grafice
        ● Funcţii definite pe mulţimi finite, exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule; graficul unei funcţii, reprezentarea geometrică a graficului unor funcţii numerice
        ● Funcţii de forma f:D -> R , f(x) = ax + b. unde a şi b sunt numere reale şi D este o mulţime finită de numere reale sau un interval nedegenerat; interpretare geometrică; lecturi grafice

    Domeniul de conţinut: Geometrie
     Subdomeniul: Noţiuni geometrice fundamentale în plan şi spaţiu, lungimi de segmente, măsuri de unghiuri
        ● Puncte, drepte, plane, semiplan, semidreaptă, segment: convenţii de notare, reprezentări, determinarea dreptei, determinarea planului, relaţii între puncte, drepte şi plane [descriere, reprezentare, notaţii*1)]
        *1) Notaţia AB reprezintă dreapta AB, segmentul AB, lungimea segmentului AB sau distanţa de la punctul A la punctul B, în funcţie de context.

        ● Poziţiile relative ale unui punct faţă de o dreaptă; puncte coliniare; "prin două puncte distincte trece o dreaptă şi numai una"; poziţiile relative a două drepte: drepte concurente, drepte paralele
        ● Drepte paralele (definiţie, notaţie); axioma paralelelor; criterii de paralelism (unghiuri formate de două drepte paralele cu o secantă); aplicaţii practice în poligoane şi corpuri geometrice
        ● Distanţa dintre două puncte: lungimea unui segment; segmente congruente; mijlocul unui segment; simetricul unui punct faţă de un punct
        ● Unităţi de măsură pentru lungime; unităţi de măsură pentru arie; unităţi de măsură pentru volum; transformări ale unităţilor de măsură
        ● Unghi: definiţie, notaţii, elemente; interiorul unui unghi, exteriorul unui unghi; măsura unui unghi*2), unghiuri congruente; clasificări de unghiuri: unghi drept, unghi ascuţit, unghi obtuz; unghi nul, unghi alungit; calcule cu măsuri de unghiuri exprimate în grade şi minute sexagesimale
        *2) Notaţia < AOB reprezintă atât unghiul AOB, cât şi măsura unghiului AOB, în funcţie de context.

        ● Unghiuri opuse la vârf, congruenţa lor; unghiuri formate în jurul unui punct, suma măsurilor lor; unghiuri suplementare, unghiuri complementare; unghiuri adiacente; bisectoarea unui unghi
        ● Drepte perpendiculare în plan (definiţie, notaţie); oblice; aplicaţii practice în poligoane şi corpuri geometrice; distanţa de la un punct la o dreaptă; mediatoarea unui segment; simetria faţă de o dreaptă

     Subdomeniul: Figuri geometrice: triunghiul, patrulatere, cercul
        ● Triunghiul: definiţie, elemente; clasificare; perimetru; suma măsurilor unghiurilor unui triunghi; unghi exterior unui triunghi, teorema unghiului exterior; inegalităţi între elementele triunghiului
        ● Linii importante în triunghi: bisectoarele unghiurilor unui triunghi: concurenţa, cercul înscris în triunghi; mediatoarele laturilor unui triunghi: concurenţă, cercul circumscris unui triunghi; înălţimile unui triunghi: definiţie, construcţie, concurenţa; medianele unui triunghi: definiţie, construcţie, concurenţa
        ● Congruenţa triunghiurilor oarecare: criterii de congruenţă a triunghiuri lor: LUL, ULU, LLL; criteriile de congruenţă a triunghiurilor dreptunghice: CC, IC, CU, IU; metoda triunghiurilor congruente, aplicaţii: proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi/mediatoarea unui segment
        ● Proprietăţi ale triunghiului isoscel: proprietăţi ale triunghiului echilateral; proprietăţi ale triunghiului dreptunghic (cateta opusă unghiului de 30°, mediana corespunzătoare ipotenuzei - teoreme directe şi reciproce)
        ● Segmente proporţionale; teorema paralelelor echidistante; teorema lui Thales; reciproca teoremei lui Thales; împărţirea unui segment în părţi proporţionale cu numere (segmente) date
        ● Triunghiuri asemenea; criterii de asemănare a triunghiurilor; teorema fundamentală a asemănării, aplicaţii: raportul ariilor a două triunghiuri asemenea, aproximarea în situaţii practice a distanţelor folosind asemănarea
        ● Proiecţii ortogonale pe o dreaptă; teorema înălţimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora; reciproca teoremei lui Pitagora
        ● Noţiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic: sinusul, cosinusul, tangenta şi cotangenta unui unghi ascuţit
        ● Rezolvarea triunghiului dreptunghic; aplicaţii: calculul elementelor (latură, apotemă, arie, perimetru) în triunghiul echilateral, în pătrat şi în hexagonul regulat; aproximarea în situaţii practice a distanţelor folosind relaţii metrice
        ● Patrulaterul convex; suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex
        ● Paralelogramul: proprietăţi; aplicaţii în geometria triunghiului: linie mijlocie în triunghi, centrul de greutate al unui triunghi
        ● Paralelograme particulare: dreptunghi, romb, pătrat; proprietăţi
        ● Trapezul, clasificare, proprietăţi; linia mijlocie în trapez; trapezul isoscel, proprietăţi
        ● Perimetre şi arii: paralelogram, paralelograme particulare, triunghi, trapez
        ● Cerc; elemente în cerc: centru, rază, coardă, diametru, arc de cerc; unghi la centru; unghi înscris în cerc; măsuri; coarde şi arce în cerc, proprietăţi: la arce congruente corespund coarde congruente şi reciproc, diametrul perpendicular pe o coardă, arce cuprinse între coarde paralele, coarde egal depărtate de centru; tangente dintr-un punct exterior la un cerc; lungimea cercului şi aria discului
        ● Poziţiile unei drepte faţă de un cerc; poziţiile relative a două cercuri
        ● Poligoane regulate înscrise într-un cerc

     Subdomeniul: Corpuri geometrice
        ● Corpuri geometrice: piramida, piramida regulată, tetraedrul regulat; prismă dreaptă, paralelipiped dreptunghic, cub; cilindru circular drept; con circular drept; reprezentare, elemente caracteristice, desfăşurări
        ● Paralelism: drepte paralele, unghiuri a două drepte, dreaptă paralelă cu un plan, plane paralele, aplicaţii: secţiuni paralele cu baza în corpurile geometrice studiate; trunchiul de piramidă şi trunchiul de con circular drept
        ● Perpendicularitate: drepte perpendiculare în spaţiu, dreaptă perpendiculară pe un plan, aplicaţii: înălţimea unei piramide, înălţimea unui con circular drept, distanţa dintre două plane paralele, înălţimea prismei drepte, a paralelipipedului dreptunghic, a cilindrului circular drept, a trunchiului de piramidă/con circular drept; plane perpendiculare, aplicaţii: secţiuni diagonale, secţiuni axiale în corpurile studiate: proiecţii de puncte, de segmente şi de drepte pe un plan; unghiul dintre o dreaptă şi un plan, aplicaţie: lungimea proiecţiei unui segment; unghi diedru, unghi plan corespunzător diedrului; unghiul a două plane; plane perpendiculare; teorema celor trei perpendiculare; calculul distanţei de la un punct la o dreaptă; calculul distanţei de la un punct la un plan; calculul distanţei dintre două plane paralele
        ● Distanţe şi măsuri de unghiuri pe feţele sau în interiorul corpurilor geometrice studiate
        ● Arii şi volume ale unor corpuri geometrice: piramidă regulată (cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat), prismă dreaptă (cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat), paralelipiped dreptunghic, cub, cilindru circular drept, con circular drept, trunchi de piramidă regulată, trunchi de con circular drept
        ● Sfera: arie, volum

    Domeniul de conţinut: Organizarea datelor, probabilităţi şi elemente de statistică matematică
     Subdomeniul: Rapoarte. Proporţii
        ● Rapoarte; proporţii; proprietatea fundamentală a proporţiilor; determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie; proporţii derivate
        ● Şir de rapoarte egale; mărimi direct proporţionale; mărimi invers proporţionale; regula de trei simplă

     Subdomeniul: Organizarea datelor, probabilităţi şi elemente de statistică matematică
        ● Elemente de organizare a datelor; reprezentarea datelor prin grafice în contextul proporţionalităţii; reprezentarea datelor cu ajutorul unor softuri matematice; probabilităţi (aplicaţie la rapoarte)
        ● Probleme de organizare a datelor; frecvenţă; date statistice organizate în tabele, grafice cu bare şi/sau cu linii; media unui set de date statistice; poligonul frecvenţelor
        ● Elemente de statistică: indicatorii tendinţei centrale (frecvenţă, medie, mediană, mod şi amplitudine a unui set de date)
        Notă: Conţinuturile vor fi abordate din perspectiva competenţelor specifice.

                                       -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Program, Alte Institutii,  PROGRAME din 10 martie 2020

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016