Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PROGRAM NAŢIONAL din 8 februarie 2023  de control al poluării atmosferice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PROGRAM NAŢIONAL din 8 februarie 2023 de control al poluării atmosferice

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 126 bis din 14 februarie 2023
──────────
    Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 119 din 8 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 14 februarie 2023.
──────────
    Programul Naţional de Control al Poluării Atmosferice
    (denumit PNCPA)

    Date de contact

┌──────────────┬────────────────────────────────┐
│ │ │
├──────────────┼────────────────────────────────┤
│Titlul │Program Naţional de Control al │
│programului │Poluării Atmosferice (PNCPA) │
├──────────────┼────────────────────────────────┤
│Data │ │
├──────────────┼────────────────────────────────┤
│Statul membru │România │
├──────────────┼────────────────────────────────┤
│Denumirea │Ministerul Mediului, Apelor şi │
│autorităţii │Pădurilor │
│competente │Direcţia Generală Evaluare │
│responsabile │Impact, │
│cu elaborarea │Controlul Poluării şi Schimbări │
│programului │Climatice │
├──────────────┼────────────────────────────────┤
│Numărul de │ │
│telefon al │+40754 231 246 │
│serviciului │ │
│responsabil │ │
├──────────────┼────────────────────────────────┤
│Adresa de │ │
│e-mail a │dorina.mocanu@mmediu.ro │
│serviciului │felicia.ioana@mmediu.ro │
│responsabil │ │
├──────────────┼────────────────────────────────┤
│Linkul către │ │
│site-ul web pe│http://www.mmediu.ro/categorie/ │
│care s-a │plafoane- nationale-de-emisii/59│
│publicat │ │
│programul │ │
├──────────────┼────────────────────────────────┤
│Linkul │ │
│(linkurile) │ │
│către site-ul │http://www.mmediu.ro/categorie/ │
│(site-urile) │programul- │
│web │national-de-control-al-poluarii-│
│referitoare la│atmosferice/417 http:// │
│consultarea │www.mmediu.ro/categorie/ │
│(consultările)│proiecte- de-acte-normative/41 │
│privind │ │
│programul │ │
└──────────────┴────────────────────────────────┘


    CUPRINS
    1. Rezumat
    2. Cadrul naţional de politică în materie de calitate a aerului şi poluare
    2.1. Priorităţile de politică şi relaţia acestora cu priorităţile stabilite în alte domenii de politică relevante
    2.1.1. Categoria NFR 1 Energie
    2.1.2. Categoria NFR 2 Procese industriale şi utilizarea produselor
    2.1.3. Categoria NFR 3 Agricultură
    2.1.4. Categoria NFR 5 Deşeuri

    2.2. Responsabilităţile atribuite autorităţilor naţionale, regionale şi locale

    3. Progresele înregistrate datorită politicilor şi măsurilor în vigoare (P şi M) în ceea ce priveşte reducerea emisiilor şi îmbunătăţirea calităţii aerului, precum şi gradul de respectare a obligaţiilor naţionale şi ale UE, comparativ cu anul 2005
    3.1. Progresele înregistrate datorită P şi M în vigoare în ceea ce priveşte reducerea emisiilor, precum şi gradul de respectare a obligaţiilor naţionale şi ale Uniunii de reducere a emisiilor
    3.1.1. Emisii de NOx
    3.1.2. Emisii de COVnm
    3.1.3. Emisii de SO_2
    3.1.4. Emisii de NH_3
    3.1.5. Emisii de PM_2,5

    3.2. Progresele înregistrate datorită P şi M în vigoare în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii aerului, precum şi gradul de respectare a obligaţiilor naţionale şi ale Uniunii privind calitatea aerului
    3.2.1. Progresele înregistrate în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii aerului, în perioada 2008 - 2020 prin analiza datelor privind calitatea aerului măsurate de Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului
    3.2.2. P şi M implementate la nivel local în vederea îmbunătăţirii calităţii aerului şi respectării obligaţiilor naţionale şi ale Uniunii privind calitatea aerului (planuri de calitate a aerului)64
    3.2.3. Evaluarea calităţii aerului la nivel naţional prin modelarea dispersiei poluanţilor în aer pentru anul istoric 2019


    4. Evoluţia ulterioară preconizată a emisiilor, presupunând că nu se modifică politicile şi măsurile deja adoptate
    4.1. Emisiile şi reducerile de emisii preconizate (scenariul cu măsuri, CM)
    4.1.1. Emisii de NOx
    4.1.2. Emisii de COVnm
    4.1.3. Emisii de SO_2
    4.1.4. Emisii de NH_3
    4.1.5. Emisii de PM_2,5

    4.2. Îmbunătăţirea preconizată a calităţii aerului (scenariul CM) şi gradul de respectare

    5. Opţiuni de politică avute în vedere pentru îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor pentru 2030 şi niveluri intermediare de emisii pentru 2025
    5.1. Opţiuni de politică avute în vedere pentru respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor
    5.2. Impactul asupra calităţii aerului şi asupra mediului
    5.3. Estimarea costurilor şi a beneficiilor
    5.4. Detalii suplimentare pentru opţiunile de politică care vizează agricultura

    6. Politicile selectate pentru adoptare, pe sectoare, inclusiv un calendar de adoptare, de punere în aplicare şi de revizuire, precum şi autorităţile competente responsabile
    6.1. P şi M individuale sau pachete de P şi M selectate pentru adoptare, precum şi autorităţile competente responsabile
    6.2. Motivele alegerii P şi M selectate şi o evaluare a modului în care P şi M selectate asigură coerenţa cu planurile şi programele stabilite în alte domenii de politică relevante
    6.2.1. Explicaţia motivelor alegerii făcute între măsurile de reducere avute în vedere pentru a determina setul final de măsuri selectate
    6.2.2. Coerenţa P şi M selectate cu obiectivele privind calitatea aerului la nivel naţional şi, după caz, în statele membre învecinate
    6.2.3. Coerenţa P şi M selectate cu alte planuri şi programe relevante stabilite în conformitate cu cerinţele prevăzute de legislaţia naţională sau de legislaţia Uniunii (de exemplu, planurile naţionale privind energia şi clima)


    7. Impacturile combinate preconizate ale P şi M ("cu măsuri suplimentare" - CMS) asupra reducerii emisiilor, a calităţii aerului şi a mediului înconjurător, precum şi incertitudinile aferente (dacă este cazul)
    7.1. Îndeplinirea preconizată a angajamentelor de reducere a emisiilor
    7.2. Traiectoria non-liniară pentru reducerile de emisii (daca este cazul)
    7.3. Utilizarea mecanismelor de flexibilitate
    7.7. Îmbunătăţirea preconizată a calităţii aerului

    Anexe la PNCPA
    Anexa 1 la PNCPA Legislaţia relevantă UE privind controlul poluării atmosferice, pe sectoare şi tipuri de poluanţi atmosferici
    Anexa 2 la PNCPA Prognoze emisii de poluanţi atmosferici, scenariul cu măsuri
    Anexa 3 la PNCPA Prognoze emisii de poluanţi atmosferici, scenariul cu măsuri suplimentare


    ABREVIERI
    AEM Agenţia Europeană de Mediu
    AFM Administraţia Fondului de Mediu
    ANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
    ANSVSA Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
    BAT Cele mai Bune Tehnici Disponibile
    C_6H_6 Benzen
    CDR Central Data Repository
    CE Comisia Europeană
    CECA Centrul de Evaluare a Calităţii Aerului
    CEE Centrale Electrice Eoliene
    CEF Centrale Electrice Fotovoltaice
    CEIP - EMEP Centre on Emission Inventories and Projections - EMEP
    CESTRIN Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică
    CLRTAP Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi
    CNAIR Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere
    CNSP Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză
    COVnm Compuşi Organici Volatili nemetalici
    Directiva NEC Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici
    EDC DAAC Data Centre Distributed Active Archive Centre
    EEA Agenţia Europeană de Mediu
    E-PRTR Registrul European de poluanţi emişi şi transferaţi
    EROS Earth Resources Observation Systems
    ETS Schema de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră
    FC/FEDR Fondul de Coeziune/ Fondul European de Dezvoltare Regională
    GES Gaze cu efect de seră
    GIS Geographical Information System
    GNFR Gridded NFR sectors
    HCL/HCGMB Hotărâre Consiliul Local/ Hotărâre Consiliul General al Municipiului Bucureşti
    HG Hotărâre de Guvern
    IIR Raportul Informativ de Inventariere
    IMA Instalaţii mari de ardere
    IMM Întreprinderi mici şi mijlocii şi microîntreprinderi
    INSE Institutul Naţional de Statistică
    LPS Surse mari de emisie
    MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
    MDLPA Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei
    MMAP Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
    MPGT Master Planul General de Transport
    NFR Nomenclatorul pentru raportare prevăzut de Convenţia LRTAP
    NH_3 Amoniac
    NOx/NO_2 Oxizi de azot/Dioxid de azot
    O_3 Ozon
    OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii
    OUG Ordonanţă de Urgentă a Guvernului
    P şi M Politici şi Măsuri
    PAC Politica Agricolă Comună
    PCA Plan de Calitate a Aerului
    PICA Plan Integrat de Calitate a Aerului
    PM_2,5 Particule fine în suspensie
    PNCPA Program Naţional de Control al Poluării Atmosferice
    PNIESC Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice
    PNRR Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României
    PODD Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă 2021--2027
    POIM Program Operaţional Infrastructura Mare
    POR Programul Operaţional Regional 2021--2027
    POT Programul Operaţional Transport 2021--2027
    POTJ Programul Operaţional Tranziţia Justă 2021--2027
    RNMCA Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului Scenariul CM/CMS Scenariul cu măsuri/ Scenariul cu măsuri suplimentare
    SCI/ SPA Situri de Importanţă Comunitară/ Zone de protecţie specială Avifaunistică
    SEN Sistemul Energetic Naţional
    SIM Sistem integrat de mediu
    SM State Membre UE
    SNC Strategia Naţională de Competitivitate 2021-2027
    SNEGICA Sistemul Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului
    SNIEPA Sistemul Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi Atmosferici
    SNMCA Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului
    SNRTL Strategia Naţională de Renovare pe Termen Lung
    SO_2 dioxid de sulf
    SRE Surse Regenerabile de Energie
    TAPM The Air Pollution Model
    UAT Unităţi Administrativ-Teritoriale
    UE Uniunea Europeană

    LISTĂ TABELE
    Tabel 1. Angajamente naţionale de reducere a emisiilor
    Tabel 2. Măsuri incluse în PNRR, Componenta 6 Energie
    Tabel 3. Măsuri incluse în PNRR, Componenta 4 Transport
    Tabel 4. Măsuri incluse în PNRR, Componenta 10 Fond local
    Tabel 5. Măsuri incluse în PNRR, Componenta 5 Valul renovării
    Tabel 6. Măsuri incluse în PNRR, Componenta 10 Fond local
    Tabel 7. Măsuri incluse în PNRR, Componenta 1 Managementul apei
    Tabel 8. Măsuri incluse în PNRR, Componenta 3 Managementul de9eurilor
    Tabel 9. Pondere sector energetic din totalul naţional, 2020
    Tabel 10. Emisii raportate versus angajamente de reducere a emisiilor, 2020
    Tabel 11. Depăşiri ale standardelor de calitate aer, perioada 2018+2020
    Tabel 12. Stadiul elaborării Planurilor de calitate a aerului
    Tabel 13. Tipuri de măsuri existente în PCA aprobate
    Tabel 14. Reduceri de emisii de NOx şi PM_2,5 în planurile de calitate aerului aprobate
    Tabel 15. Emisii istorice şi prognoze emisii de poluanţi atmosferici 2025, 2030, scenariul cu măsuri
    Tabel 16. Prognoze de emisii de poluanţi atmosferici versus angajamente de reducere asumate 2025, 2030, Scenariul cu măsuri
    Tabel 17. Emisii de NOx - Date istorice şi prognoze, Scenariul cu măsuri
    Tabel 18. Emisii de COVnm - Date istorice şi prognoze, Scenariul cu măsuri
    Tabel 19. Emisii de SO_2 - Date istorice şi prognoze, Scenariul cu măsuri
    Tabel 20. Emisii de NH_3 - Date istorice şi prognoze, Scenariul cu măsuri
    Tabel 21. Emisii de PM_2,5 - Date istorice şi prognoze, Scenariul cu măsuri
    Tabel 22. Diferenţe de concentraţii medii anuale NO_2 la nivelul regiunilor de dezvoltare
    Tabel 23. Diferenţe de concentraţii medii anuale NOx la nivelul regiunilor de dezvoltare
    Tabel 24. Diferenţe de concentraţii medii anuale SO_2 la nivelul regiunilor de dezvoltare
    Tabel 25. Diferenţe de concentraţii medii anuale PM_2,5 la nivelul regiunilor de dezvoltare
    Tabel 26. Diferenţe de concentraţii maxime zilnice de NH_3 la nivelul regiunilor de dezvoltare
    Tabel 27. Diferenţe de concentraţii maxime zilnice pentru mediile glisante pe 8 ore de O_3 la nivelul regiunilor de dezvoltare
    Tabel 28. Sectoare cu contribuţie semnificativă, pe tipuri de poluanţi
    Tabel 29. Indicatorii de realizare şi de rezultat POTJ 2021÷2027
    Tabel 30. Indicatorii de realizare şi de rezultat POR 2021÷2027
    Tabel 31. Indicatorii de realizare şi de rezultat POT 2021÷2027
    Tabel 32. Indicatorii de realizare şi de rezultat POR 2021÷2027, Prioritate O regiune accesibilă
    Tabel 33. Indicatorii de rezultat POR 2021+2027, Prioritate O regiune cu mobilitate urbană multimodală durabilă.
    Tabel 34. Indicatorii de realizare şi de rezultat POTJ 2021÷2027
    Tabel 35. Detalii privind P şi M pentru îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor, scenariul cu măsuri suplimentare
    Tabel 36. Estimare costuri şi beneficii aferente fiecărei P şi M în parte sau a pachetului de P şi M avute în vedere
    Tabel 37. Detalii suplimentare privind măsurile prevăzute în partea 2 din anexa III la Directiva (UE) 2016/2284
    Tabel 38. P şi M individuale sau pachetul de P şi M selectat pentru adoptare şi autorităţile competente responsabile
    Tabel 39. Emisii istorice şi prognoze emisii de poluanţi atmosferici 2025, 2030, scenariul cu măsuri suplimentare
    Tabel 40. Prognoze de emisii de poluanţi atmosferici versus angajamente de reducere asumate, Scenariul cu măsuri suplimentare
    Tabel 41. Emisii de NOx - Date istorice şi prognoze, Scenariul cu măsuri suplimentare
    Tabel 42. Emisii de COVnm - Date istorice şi prognoze, Scenariul cu măsuri suplimentare
    Tabel 43. Emisii de SO_2 - Date istorice şi prognoze, Scenariul cu măsuri suplimentare
    Tabel 44. Emisii de NH_3 - Date istorice şi prognoze, Scenariul cu măsuri suplimentare
    Tabel 45. Emisii de PM_2,5 - Date istorice şi prognoze, Scenariul cu măsuri suplimentare
    Tabel 46. Diferenţe de concentraţii medii anuale NO_2 la nivelul regiunilor de dezvoltare
    Tabel 47. Diferenţe de concentraţii medii anuale NOx la nivelul regiunilor de dezvoltare
    Tabel 48. Diferenţe de concentraţii medii anuale SO_2 la nivelul regiunilor de dezvoltare
    Tabel 49. Diferenţe de concentraţii medii anuale PM_2,5 la nivelul regiunilor de dezvoltare
    Tabel 50. Diferenţe de concentraţii maxime zilnice de NH_3 la nivelul regiunilor de dezvoltare
    Tabel 51. Diferenţe de concentraţii maxime zilnice pentru mediile glisante pe 8 ore de O_3 la nivelul regiunilor de dezvoltare

    LISTĂ FIGURI
    Figura 1 Tendinţe ale emisiilor totale (kt) pentru principalii poluanţi, pulberi în suspensie, BC şi CO
    Figura 2. Evoluţia emisiilor de poluanţi atmosferici perioada 2005÷2020, în kt, exclusiv emisiile de NOx şi COVnm aferente categoriilor 3B şi 3D
    Figura 3. Evoluţia emisiilor de poluanţi atmosferici Sector Energetic, perioada 2005÷2020, în kt
    Figura 4. Evoluţia emisiilor de poluanţi atmosferici Sector Procese industriale şi utilizarea produselor, perioada 2005÷2020, în kt
    Figura 5. Evoluţia emisiilor de poluanţi atmosferici Sector Agricultură, perioada 2005÷2020, în kt
    Figura 6. Evoluţia emisiilor de poluanţi atmosferici Sector Deşeuri, perioada 2005÷2020, în kt
    Figura 7. Emisii de NOx, an de referinţă 2005 şi perioada istorică 2018÷2020, în kt
    Figura 8. Surse cheie emisii NOx
    Figura 9. Emisii de COVnm, an de referinţă 2005 şi perioada istorică 2018÷2020, în kt
    Figura 10. Surse cheie emisii COVnm
    Figura 11. Emisii de SO_2, an de referinţă 2005 şi perioada istorică 2018÷2020, în kt
    Figura 12. Surse cheie emisii SO2,
    Figura 13. Emisii de NH_3, an de referinţă 2005 şi perioada istorică 2018÷2020, în kt
    Figura 14. Surse cheie emisii NH_3
    Figura 15. Emisii de PM_2,5, an de referinţă 2005 şi perioada istorică 2018÷2020, în kt
    Figura 16. Surse cheie emisii PM_2,5, în kt
    Figura 17. Concentraţii medii anuale NO_2 înregistrate la staţiile de monitorizare la nivel naţional în anul 2020 în raport cu valoarea limită anuală
    Figura 18. Concentraţii medii anuale SO_2 înregistrate la staţiile de monitorizare la nivel naţional în anul 2020 în raport cu valoarea limită anuală
    Figura 19. Concentraţii medii anuale PM_10 înregistrate la staţiile de monitorizare la nivel naţional în anul 2020 în raport cu valoarea limită anuală
    Figura 20. Concentraţii medii anuale benzen înregistrate la staţiile de monitorizare la nivel naţional în anul 2020 în raport cu valoarea limită anuală
    Figura 21. Concentraţii medii anuale ozon înregistrate la staţiile de monitorizare la nivel naţional în anul 2020 în raport cu valoarea ţintă
    Figura 22. Număr de depăşiri ale valorii ţintă pentru ozon, anul 2020
    Figura 23. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de NO_2, perioada 2008÷2015, înregistrate la staţiile de monitorizare în raport cu valoarea limită anuală
    Figura 24. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de NO_2, perioada 2015÷2020, înregistrate la staţiile de monitorizare în raport cu valoarea limită anuală
    Figura 25. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de SO_2, perioada 2008÷2015, înregistrate la staţiile de monitorizare în raport cu valoarea limită anuală
    Figura 26. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de SO_2, perioada 2015÷2020, înregistrate la staţiile de monitorizare în raport cu valoarea limită anuală
    Figura 27. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de PM_10, perioada 2009÷2015, înregistrate la staţiile de monitorizare în raport cu valoarea limită anuală
    Figura 28. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de PM_10, perioada 2015÷2020, înregistrate la staţiile de monitorizare în raport cu valoarea limită anuală
    Figura 29. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de C_6H_6, perioada 2009÷2015, înregistrate la staţiile de monitorizare în raport cu valoarea limită anuală
    Figura 30. Evoluţia concentraţiilor medii anuale C_6H_6, perioada 2015÷2020, înregistrate la staţiile de monitorizare în raport cu valoarea limită anuală
    Figura 31. Structura sistemului utilizat pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea dispersiei poluanţilor în aer
    Figura 32. Domeniul grilei de modelare utilizată pentru evaluarea calităţii aerului la nivel naţional prin modelarea dispersiei poluanţilor în aer
    Figura 33. Distribuţia spaţială a emisiilor de NOx provenite de la sursele fixe majore (LPS) din sectorul A_PublicPower
    Figura 34. Distribuţia în grila EMEP a emisiilor de NOx provenite din sectorul A_PublicPower
    Figura 35. Distribuţia spaţială a emisiilor de SOx provenite de la surselor fixe majore (LPS) din sectorul A_PublicPower
    Figura 36. Distribuţia în grila EMEP a emisiilor de SOx provenite din sectorul A_PublicPower
    Figura 37. Distribuţia spaţială a emisiilor de NOx provenite de la surselor fixe majore (LPS) din sectorul B_Industry
    Figura 38. Distribuţia în grila EMEP a emisiilor de NOx provenite din sectorul B_Industry
    Figura 39. Distribuţia în grila EMEP a emisiilor de NOx provenite din traficul rutier pe drumuri europene şi naţionale (sectorul F_RoadTransport)
    Figura 40. Distribuţia în grila EMEP a emisiilor de NOx provenite din traficul rutier pe drumuri judeţene (sectorul F_RoadTransport)
    Figura 41. Distribuţia spaţială a emisiilor de SOx provenite de la surselor fixe majore (LPS) din sectorul B_Industry
    Figura 42. Distribuţia în grila EMEP a emisiilor de SOx provenite din sectorul B_Industry
    Figura 43. Distribuţia în grila EMEP a emisiilor de PM_2,5 provenite din sectorul C_OtherStationaryComb - Încălzirea şi prepararea hranei de către populaţie
    Figura 44. Distribuţia în grila EMEP a emisiilor de PM_2,5 provenite din sectorul C_OtherStationaryComb
    Figura 45. Distribuţia spaţială a emisiilor de NH_3 provenite de la surselor fixe majore (LPS) din sectorul K_AgriLivestock
    Figura 46. Distribuţia în grila EMEP a emisiilor de NH_3 provenite din sectorul K_AgriLivestock
    Figura 47. Distribuţia în grila EMEP a emisiilor de NH_3 provenite din sectorul L_AgriOther
    Figura 48. Distribuţia în grila EMEP a emisiilor de NH_3 provenite din sectorul J_Waste
    Figura 49. Distribuţia în grila EMEP a emisiilor de NH_3 provenite din sectorul E_Solvents
    Figura 50. Distribuţia în grila EMEP a emisiilor de COVnm provenite din sectorul D_Fugitive
    Figura 51. Distribuţia spaţială a concentraţiilor medii anuale pentru NO_2 pentru anul istoric 2019
    Figura 52. Distribuţia spaţială a concentraţiilor medii anuale pentru SO_2 pentru anul istoric 2019
    Figura 53. Distribuţia spaţială a concentraţiilor medii anuale pentru PM_2.5 pentru anul istoric 2019
    Figura 54. Distribuţia spaţială a concentraţiilor maxime zilnice pentru NH_3 pentru anul istoric 2019
    Figura 55. Compararea datelor modelate cu datele monitorizate din RNMCA pentru NO_2
    Figura 56. Compararea datelor modelate cu datele monitorizate din RNMCA pentru PM_2.5
    Figura 57. Compararea datelor modelate cu datele monitorizate din RNMCA pentru SO_2
    Figura 58. Prognoze de emisii NOx, pondere sectorială, 2030
    Figura 59. Prognoze de emisii COVnm, pondere sectorială, 2030
    Figura 60. Prognoze de emisii SO_2, pondere sectorială, 2030
    Figura 61. Prognoze de emisii NH_3, pondere sectorială, 2030
    Figura 62. Prognoze de emisii PM_2,5, pondere sectorială, 2030
    Figura 63. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri în anul 2025 - NO_2 concentraţii medii anuale
    Figura 64. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri în anul 2030 - NO_2 concentraţii medii anuale
    Figura 65. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri în anul 2025 - NOx concentraţii medii anuale
    Figura 66. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri în anul 2030 - NOx concentraţii medii anuale
    Figura 67. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri în anul 2025 - SO_2 concentraţii medii anuale
    Figura 68. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri în anul 2030 - SO_2 concentraţii medii anuale
    Figura 69. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri în anul 2025 - PM_2.5 concentraţii medii anuale
    Figura 70. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri în anul 2030 - PM_2.5 concentraţii medii anuale
    Figura 71. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri în anul 2025 - NH_3 concentraţii maxime zilnice
    Figura 72. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri în anul 2030 - NH_3 concentraţii maxime zilnice
    Figura 73. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri - O_3 concentraţii maxime zilnice pentru mediile glisante pe 8 ore ..
    Figura 74. Prognoze de emisii NOx, scenarii analizate versus angajament de reducere
    Figura 75. Prognoze de emisii COVnm, scenarii analizate versus angajament de reducere
    Figura 76. Prognoze de emisii SO_2, scenarii analizate versus angajament de reducere
    Figura 77. Prognoze de emisii NH_3, scenarii analizate versus angajament de reducere
    Figura 78. Prognoze de emisii PM_2,5, scenarii analizate versus angajament de reducere
    Figura 79. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri suplimentare în anul 2025 - NO_2 concentraţii medii anuale
    Figura 80. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri suplimentare în anul 2030 - NO_2 concentraţii medii anuale
    Figura 81. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri suplimentare în anul 2025 - NOx concentraţii medii anuale
    Figura 82. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri suplimentare în anul 2030 - NOx concentraţii medii anuale
    Figura 83. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri suplimentare în anul 2025 - SO_2 concentraţii medii anuale
    Figura 84. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri suplimentare în anul 2030 - SO_2 concentraţii medii anuale
    Figura 85. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri suplimentare în anul 2025 - PM_2.5 concentraţii medii anuale
    Figura 86. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri suplimentare în anul 2030 - PM_2.5 concentraţii medii anuale
    Figura 87. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri suplimentare în anul 2025 - NH_3 concentraţii maxime zilnice
    Figura 88. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri suplimentare în anul 2030 - NH_3 concentraţii maxime zilnice
    Figura 89. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul cu măsuri suplimentare - O_3 concentraţii maxime zilnice pentru mediile glisante pe 8 ore
    1. Rezumat
    În conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici, România trebuie să reducă în mod semnificativ emisiile de NOx, COVnm, SO_2, NH_3 şi PM_2,5 cu 60%, 45%, 88%, 25% şi, respectiv, 58% până în 2030 (comparativ cu 2005).
    Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are un rol major în domeniul evaluării calităţii aerului înconjurător, fiind autoritatea competentă care coordonează elaborarea şi punerea în aplicare, împreună cu autorităţile publice centrale, a Programului Naţional de Control al Poluării Atmosferice. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor în colaborare cu autorităţile publice centrale cu responsabilităţi în domeniile: economie, energie, sănătate, agricultură şi dezvoltare rurală, sanitar- veterinar şi siguranţa alimentelor, dezvoltare regională şi administraţie publică şi transporturi, stabilesc măsuri de reducere a emisiilor antropice naţionale anuale de SO_2, NOX, COVnm, NH_3 şi PM_2,5, astfel încât să nu se depăşească angajamentele asumate la nivel naţional de reducere a emisiilor.
    Emisiile au scăzut deja semnificativ, în principal emisiile de SO2, care au fost cu cca. 88% mai mici în 2020 faţă de 2005, urmate de reduceri ale emisiilor de NOx (cu cca. 42%), COVnm (cu cca. 30%), NH_3 (cu cca. 19%) şi PM_2,5 (cu 7%).
    Progresele înregistrate datorită politicilor şi măsurilor în vigoare, evaluate ţinând cont de emisiile istorice raportate pentru anul 2020 şi anul de referinţă 2005, indică un trend descendent pentru toţi poluanţii şi respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor pentru COVnm, SO_2 şi NH_3. În 2020, angajamentele de reducere sunt depăşite pentru NOx (cu cca. 3%) şi PM_2,5 (cu cca. 21%).
    Cea mai importantă sursă de emisii de SO_2 este producţia de energie electrică, urmată de arderile în industrii de prelucrare şi construcţii, în timp ce, cea mai mare contribuţie la emisiile de NOx o are transportul. Principalele surse de emisii de COVnm sunt reprezentate de arderea biomasei lemnoase în sursele staţionare din sectorul rezidenţial şi de sectorul utilizarea solvenţilor. Sursele staţionare din sectorul rezidenţial sunt, de asemenea, cea mai importantă sursă de emisii de PM_2,5, în timp ce agricultura are cea mai mare contribuţie la emisiile de NH_3. Agricultura este, de asemenea, o sursă majoră de emisii de NOx şi COVnm. Cu toate acestea, Directiva (UE) 2016/2284 permite, pentru evaluarea conformităţii cu ţintele stabilite, utilizarea flexibilităţii de a exclude emisiile care nu erau incluse în inventar la momentul stabilirii angajamentul de reducere a emisiilor. Prin urmare, evaluarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanţi atmosferici nu include emisiile de NOx şi COVnm din agricultură.
    În domeniul calităţii aerului, România a stabilit valori limită în conformitate cu legislaţia europeană. La nivel naţional, calitatea aerului este monitorizată prin intermediul Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, aflată în administrarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, care cuprinde în prezent 162 de staţii de monitorizare fixe răspândite pe întregul teritoriu. Din analiza datelor prezentate în Rapoartele anuale privind starea mediului în România elaborate de ANPM, se constată că pentru perioada 2009÷2015, pentru toţi poluanţii analizaţi (NO_2, PM_10, C_6H_6, SO_2), la toate tipurile de staţii există o tendinţă generală de reducere a concentraţiilor medii anuale, care de regulă s-au situat sub valorile limită/ valorile ţintă. Începând cu anul 2015, la toate tipurile de staţii, pentru majoritatea poluanţilor analizaţi există o tendinţă generală de creştere a concentraţiilor medii anuale (care de regulă s-au situat sub valorile limită/valorile ţintă) iar din anul 2019, valorile au început să scadă uşor.
    Conform prognozelor elaborate pentru scenariul cu măsuri, ţintele intermediare de reducere 2025 sunt respectate pentru emisiile COVnm, SO_2 şi NH_3 iar angajamentele de reducere 2030 sunt respectate numai pentru SO_2 şi NH_3. În 2030, angajamentele de reducere sunt depăşite pentru NOx (cu 17%), COVnm (cu 7%) şi PM_2,5 (30%).
    Opţiunile de politică pentru îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor 2030 şi a nivelurilor intermediare de emisii pentru 2025 s-au axat pe poluanţii pentru care nu se respectă angajamentele de reducere asumate şi pe sectoarele care au o contribuţie semnificativă la totalul emisiilor, ţinând cont atât de politicile şi măsurile planificate a fi adoptate la nivel naţional (incluse în Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă 2021÷2027, Programul Operaţional Transport 2021÷2027, Programul Operaţional Regional 2021÷2027, Programul Operaţional Tranziţia Justă 2021÷2027, Programul privind casarea autovehiculelor uzate) cât şi de politicile şi măsurile considerate pentru reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici.
    Conform prognozelor elaborate pentru scenariul cu măsuri suplimentare, angajamentele de reducere 2030 asumate la nivel naţional sunt respectate pentru toate emisiile de substanţe poluante (NOx, COVnm, SO_2, NH_3 şi PM_2,5).
    Proiectul de Program Naţional de Control al Poluării Atmosferice a fost supus procesului de informare şi consultare a publicului, înainte de finalizarea acestuia, astfel încât părţile interesate să aibă oportunitatea de a participa în timp real la elaborarea şi actualizarea programului, în etapa în care toate opţiunile privind politicile şi măsurile suplimentare de reducere a emisiilor de poluanţi atmosferici sunt încă nefinalizate.
    Pe perioada derulării procedurii de evaluare de mediu a Programului Naţional de Control al Poluării Atmosferice nu au fost primite comentarii sau propuneri din partea publicului. Conform proiectului Deciziei etapei de încadrare, Programul Naţional de Control al Poluării Atmosferice nu necesită evaluare de mediu şi urmează a fi supus procedurii de adoptare fără aviz de mediu.

    2. Cadrul naţional de politică în materie de calitate a aerului şi poluare
    2.1. Priorităţile de politică şi relaţia acestora cu priorităţile stabilite în alte domenii de politică relevante
    În urma aderării la Uniunea Europeană (UE), România s-a angajat să se conformeze legislaţiei europene şi obligaţiilor asumate prin Tratatul de aderare. Nerespectarea oricărora dintre aceste obligaţii are ca efect declanşarea procedurii de infringement şi aplicarea de sancţiuni în conformitate cu legislaţia UE.
    În decembrie 2016, a fost adoptată Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE şi de abrogare a Directive 2001/81/CE (denumită Directiva NEC) ca principal instrument legislativ pentru atingerea ţintelor 2030. Noua Directivă NEC stabileşte angajamente naţionale de reducere a emisiilor pentru cinci poluanţi (oxizi de azot - NOx, compuşi organici volatili - COVnm, dioxid de sulf - SO_2, amoniac - NH_3 şi particule fine în suspensie - PM_2,5) cu impact negativ semnificativ asupra sănătăţii umane şi a mediului, responsabili pentru acidificare, eutrofizare şi formare a ozonului de la nivelul solului.
    Directiva NEC transpune, de asemenea, angajamentele de reducere pentru 2020 asumate de UE şi Statele Membre (SM) sub Protocolul de la Gothenburg revizuit şi stabileşte angajamente de reducere mai ambiţioase pentru 2030, în vederea reducerii impactului poluării aerului asupra sănătăţii umane la jumătate, comparativ cu anul 2005.
    În conformitate cu prevederile art. 8 din Directiva NEC, Statele Membre, inclusiv România trebuie să raporteze anual inventarele naţionale de emisii pentru poluanţii atmosferici prevăzuţi în Anexa I a Directivei şi să raporteze din doi în doi ani prognozele naţionale de emisii de poluanţi atmosferici.
    Directiva NEC, transpusă la nivel naţional prin Legea nr. 293/2018 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici, stabileşte pentru fiecare Stat Membru angajamente de reducere a emisiilor de poluanţi atmosferici (NOx, COVnm, SO_2, NH_3 si PM_2,5) având ca ţintă anul 2020 şi respectiv, anul 2030 şi instituie obligaţia elaborării, adoptării şi punerii în aplicare a unui Program Naţional de Control al Poluării Atmosferice (PNCPA), cu scopul de a îndeplini cerinţele de reducere a emisiilor şi de a contribui în mod eficient la realizarea obiectivelor UE privind calitatea aerului.
    Angajamentele de reducere a emisiilor antropice anuale asumate la nivel naţional care se aplică începând cu anul 2020 până în anul 2029 şi după anul 2030 sunt prezentate în tabelul următor.
    Tabel 1. Angajamente naţionale de reducere a emisiilor

┌───────┬───────────────┬───────────────┐
│ │Pentru orice an│Pentru anul │
│ │din perioada │2030 şi orice │
│ │2020÷2029 │an după anul │
│Tip │ │2030 │
│poluant├───────────────┼───────────────┤
│ │Reducerea │Reducerea │
│ │emisiilor, │emisiilor, │
│ │comparativ cu │comparativ cu │
│ │anul 2005, % │anul 2005, % │
├───────┼───────────────┼───────────────┤
│NOx │45 │60 │
│(NO_2) │ │ │
├───────┼───────────────┼───────────────┤
│COV_nm │25 │45 │
├───────┼───────────────┼───────────────┤
│SO_2 │77 │88 │
├───────┼───────────────┼───────────────┤
│NH_3 │13 │25 │
├───────┼───────────────┼───────────────┤
│PM_2,5 │28 │58 │
└───────┴───────────────┴───────────────┘


    Pentru reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici, SM pot urma o traiectorie non-liniară dacă acest lucru este mai eficient din punct de vedere economic sau tehnic şi cu condiţia ca, începând din 2025, această traiectorie să devină treptat convergentă cu traiectoria de reducere liniară şi să nu afecteze nici un angajament de reducere a emisiilor pentru 2030.
    Conform Directivei NEC, în vederea respectării angajamentelor asumate la nivel naţional, următoarele emisii nu sunt luate în considerare:
    - emisiile de la aeronave rezultate în afara ciclului de aterizare şi decolare;
    – emisiile provenite de la traficul maritim naţional înspre şi dinspre Insulele Canare, din departamentele franceze de peste mări, din Insulele Madeira şi din Insulele Azore;
    – emisii din traficul maritim internaţional;
    – emisiile de NOx şi COVnm din activităţile prevăzute la categoriile 3.B (Gestionarea gunoiului de grajd) şi 3.D (Solurile agricole) din Nomenclatorul pentru raportare (NFR) (2014) prevăzut de Convenţia LRTAP.

    Conform cerinţelor Directivei NEC, PNCPA trebuie să includă o analiză care stă la baza identificării de politici şi de măsuri de reducere a emisiilor antropice naţionale de poluanţi atmosferici, care presupune în principal:
    - prezentarea opţiunilor de politică care trebuie luate în considerare şi care ar contribui la îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor până în anul 2030;
    – prezentarea situaţiei privind premisele socio-economice şi a datelor privind indicatorii socio-economici la nivel naţional şi pe sectoare de activitate;
    – prezentarea necesarului şi a deţinătorilor de date şi informaţii care să contribuie la stabilirea măsurilor de reducere a emisiilor;
    – identificarea şi prezentarea politicilor/strategiilor/reglementărilor la nivel naţional care au ca efect prevenirea, controlul şi reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici;
    – elaborarea prognozelor de emisii şi prezentarea politicilor şi măsurilor/măsurilor suplimentare selectate pe sectoare de activitate, inclusiv a unei propuneri de calendar al adoptării/punerii în aplicare şi revizuirii acestora şi autorităţile competente responsabile, precum şi incertitudinile asociate.

    Îndeplinirea obiectivelor de reducere a emisiilor stabilite pentru 2020 şi, respectiv, 2030 reprezintă o provocare majoră pentru România care va necesita conformarea cu stricteţe la legislaţia naţională din domeniul controlului poluării şi limitării emisiilor atmosferice provenite de la surse staţionare şi surse mobile de emisii şi un efort suplimentar de reducere a emisiilor acolo unde condiţiile locale o impun din punct de vedere al calităţii aerului, asociat cu costurile necesare pentru implementare.
    Priorităţile de politică în domeniul calitate aer sunt stabilite prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului, cu modificările ulterioare care stabileşte obiectivele privind calitatea aerului înconjurător pentru prevenirea şi reducerea efectelor dăunătoare asupra sănătăţii umane şi mediului ca întreg (valori limită, valori ţintă, concentraţia de expunere), metodele de evaluare a calităţii aerului pentru colectarea informaţiilor referitoare la concentraţiile de substanţe poluante din aer şi impune menţinerea calităţii aerului, acolo unde este corespunzătoare, prin întocmirea Planurilor de menţinere a calităţii aerului şi, respectiv, îmbunătăţirea calităţii aerului prin întocmirea Planurilor de calitate aer. În Anexa 1 la PNCPA este prezentată legislaţia relevantă UE privind controlul poluării atmosferice, transpusă în legislaţia naţională, organizată pe sectoare şi tipuri de poluanţi atmosferici.
    Priorităţile de politică (politici/strategii/planuri) şi reglementările de la nivel naţional din domeniul protecţiei mediului, inclusiv cele din domeniul schimbări climatice, energie, agricultură, industrie, transporturi, încălzire rezidenţială şi din alte domenii de politică relevante sunt un element determinant în respectarea angajamentelor naţionale asumate pentru reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici, ţinând cont că aceste politici pot avea ca efect prevenirea, controlul şi reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici.
    Priorităţile de politică la nivelul sectoarelor de activitate relevante care constituie surse de emisii de poluanţi atmosferici (agricultura, energia, industria, transportul rutier, transportul pe căi navigabile interioare, încălzirea locuinţelor şi utilizarea motoarelor cu ardere internă pentru echipamentele mobile fără destinaţie rutieră şi utilizarea solvenţilor) trebuie corelate cu priorităţile privind calitatea aerului în vederea identificării opţiunilor de politică ce trebuie luate în considerare şi care ar contribui la îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor până în anul 2030.
    O parte din priorităţile de politică la nivel naţional acţionează asupra mai multor categorii de activitate relevante care constituie surse de emisii de poluanţi atmosferici, precum:
    - Hotărârea Guvernului nr. 877/2018 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă a României 2030, cu modificările şi completările ulterioare, care stabileşte cadrul naţional pentru susţinerea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă şi susţine dezvoltarea României pe trei piloni principali, respectiv economic, social şi de mediu; domeniile specifice în care sunt necesare eforturi şi resurse suplimentare pentru realizarea obiectivelor de convergenţă cu UE la principalii indicatori ai dezvoltării durabile sunt prezentate la nivel sectorial în secţiunile următoare;
    – Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare care are ca scop prevenirea şi controlul integrat al poluării rezultate din activităţile industriale (instalaţii mari de ardere, instalaţii de incinerare/co-incinerare a deşeurilor, instalaţii şi activităţi care utilizează solvenţi organici, instalaţii de producere a dioxidului de titan, etc.), stabileşte condiţiile pentru prevenirea sau, în cazul în care nu este posibil, pentru reducerea emisiilor în aer, apă şi sol, precum şi pentru prevenirea generării deşeurilor, astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecţie a mediului, considerat în întregul său;
    – Deciziile de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) (reformare), respectiv;
    - Decizia de punere în aplicare 2014/738/UE pentru rafinarea petrolului mineral şi a gazului;
    – Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2326 pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari;
    – Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902 pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale şi a gazelor reziduale în sectorul chimic;
    – Decizia de punere în aplicare 2012/135/UE pentru producerea fontei şi oţelului;
    – Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2031 pentru industria alimentară, a băuturilor şi a laptelui;
    – Decizia de punere în aplicare 2012/134/UE pentru fabricarea sticlei;
    – Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1032 pentru industria metalelor neferoase;
    – Decizia de punere în aplicare 2013/163/UE pentru producerea cimentului, varului şi oxidului de magneziu;
    – Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/2117 pentru producţia de compuşi chimici organici în cantităţi mari;
    – Decizia de punere în aplicare 2014/687/UE pentru producerea celulozei, hârtiei şi cartonului;
    – Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2119 pentru producerea de panouri pe bază de lemn;
    – Decizia de punere în aplicare 2013/84/UE pentru tăbăcirea pieilor;
    – Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2009 pentru tratarea de suprafaţă utilizând solvenţi organici, inclusiv conservarea lemnului şi a produselor din lemn cu produse chimice;
    – Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 pentru creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor;
    – Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2010 pentru incinerarea deşeurilor;
    – Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147 pentru tratarea deşeurilor;


    Pentru celelalte activităţi incluse în Anexa 1 a Legii nr. 278/2013 pentru care nu s-au adoptat Concluziile BAT, prin decizii ale Comisiei Europene, se aplică concluziile documentelor de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile existente, adoptate înainte de 6 ianuarie 2011, drept concluzii BAT;
    - Legea nr. 188/2018 privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţii medii de ardere care se aplică instalaţiilor de ardere cu o putere termică nominală mai mare sau egală cu 1 MW şi mai mică de 50MW;
    – HG nr. 346/2016 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi; care reglementează condiţiile de utilizare a anumitor combustibili lichizi (păcură cu conţinut de maxim 1% din masă şi motorină cu conţinut de maxim 0,10% din masă), inclusiv pentru combustibilii marini;
    – Regulamentul (UE) nr. 592/2014 al Comisiei din 3 iunie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 142/2011 în ceea ce priveşte utilizarea subproduselor de origine animală şi a produselor derivate drept combustibil în instalaţiile de ardere;
    – HG nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare, care stabileşte schema de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) - ETS. Aceasta reprezintă un mecanism bazat pe principii comerciale menit să încurajeze reducerile emisiilor de GES şi implicit a consumurilor de combustibili şi materii prime, într-o manieră tehnic şi economic eficientă. Obiectivul schemei ETS este promovarea reducerii emisiilor de GES aferente sectoarelor ETS într-un mod eficient din punct de vedere economic.

    Pentru perioada 2021-2030, angajamentul asumat la nivel naţional pentru sectorul ETS este parte a angajamentului UE de reducere emisiilor de GES aferente sectorului ETS (reducere cu 43,9% în 2030, comparativ cu anul 2005).
    Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuţii la acţiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013, care stabileşte obligaţiile SM în ceea ce priveşte contribuţiile lor minime pentru perioada 2021-2030 la îndeplinirea obiectivului Uniunii de reducere, în 2030, a emisiilor de GES cu 30% sub nivelurile din 2005 în sectoarele care intră sub incidenţa regulamentului.
    Pentru anul 2030, contribuţia României pentru atingerea obiectivului UE este de reducere a emisiilor de GES aferente sectoarelor care intră sub incidenţa Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 cu 2% faţă de nivelul emisiilor de GES aferente anului 2005.
    - Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021 - 2030, aprobat prin HG nr. 1076/2021 defineşte rolul şi contribuţia României la realizarea obiectivelor UE până în 2030, care sunt prezentate mai jos:
    - Emisii ETS: angajamentul asumat la nivel naţional pentru sectorul ETS este parte a angajamentului UE de reducere emisiilor de GES aferente sectorului ETS (reducere cu 43,9% în 2030, comparativ cu anul 2005);
    – Emisii non-ETS (ESR): în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/842 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018, la nivel naţional, emisiile de GES aferente sectorului non - ETS trebuie reduse cu 2% în 2030, comparativ cu anul 2005;
    – Energie din surse regenerabile: contribuţia României la realizarea obiectivelor UE (consum de energie din surse regenerabile de 32% în 2030) constă în atingerea unei ponderi globale a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie de 30,7% în 2030 (din care: pondere SRE-E: 49,4%; pondere SRE-T: 14,2%; pondere SRE-Î&R: 33,09%);
    – Îmbunătăţirea eficienţei energetice: contribuţia României la realizarea obiectivelor UE (îmbunătăţirea eficienţei energetice cu 32,5% în 2030) constă în reducerea consumului primar de energie (cu 45,1% faţă de proiecţia PRIMES 2007 pentru anul 2030, adică 32,3 Mtep în 2030) şi reducerea consumului final de energie (cu 40,4% faţă de proiecţia PRIMES 2007 pentru anul 2030, adică 25,7 Mtep în 2030);

    – Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR), care asigură un echilibru optim între priorităţile UE şi necesităţile de dezvoltare ale României, în contextul recuperării după criza COVID-19 şi conţine intervenţii menite să sprijine implementarea PNIESC 2021-2030.
    – PNRR, în cadrul pilonului Tranziţia verde, cuprinde mai multe componente care pot contribui în mod direct la reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici: C1 Managementul apei, C3 Managementul deşeurilor, C4 Transport sustenabil, C5 Valul Renovării, C6 Energie;
    – Programe naţionale destinate dezvoltării locale şi regionale, gestionate de MDLPA (de ex. Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny) sau de MMAP prin AFM (Rabla Clasic, Rabla Plus, Realizarea pistelor pentru biciclete, Staţii de reîncărcare cu putere normală, Casa Verde Fotovoltaice).

    Priorităţile de politică care stabilesc direcţiile de dezvoltare pentru orizontul 2020--2030, pe sectoare de activitate relevante care constituie surse de emisii de poluanţi atmosferici, sunt prezentate mai jos.
    2.1.1. Categoria NFR 1 Energie
    Evoluţia sectorului Energie este dependentă de dezvoltarea economico-socială şi demografică pentru asigurarea necesarului de energie pe termen mediu şi lung, la un preţ cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile şi în corelare cu politica energie - mediu a Uniunii Europene.
    Pentru asigurarea în condiţii de sustenabilitate a necesarului de energie aferent cerinţelor de dezvoltare, se impune promovarea cu prioritate a politicilor şi măsurilor de eficienţă energetică ca soluţie alternativă la sporirea surselor de energie.
    De asemenea, trebuie încurajată în continuare utilizarea surselor regenerabile de energie pentru producerea energiei electrice şi termice.

    Categoria NFR 1.A.1.a Producerea de energie electrică şi termică
    Priorităţile de politică la nivelul acestei categorii sunt stabilite prin:
    Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă a României 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018, cu modificările şi completările ulterioare, care în cadrul Obiectivului 7 Energie curată şi la preturi accesibile stabileşte următoarele ţinte naţionale pentru orizontul 2030 care influenţează în mod direct emisiile de poluanţi atmosferici aferente acestei categorii:
    - extinderea reţelelor de transport şi distribuţie pentru energie electrică şi gaze naturale în vederea asigurării accesului consumatorilor casnici, industriali şi comerciali la surse sigure de energie la preţuri acceptabile;
    – decuplarea creşterii economice de procesul de epuizare a resurselor şi de degradare a mediului prin sporirea considerabilă a eficienţei energetice (cu minimum 27% comparativ cu scenariul de status-quo) şi folosirea extinsă a schemei ETS în condiţii de piaţă previzibile şi stabile;
    – creşterea ponderii surselor de energie regenerabilă şi a combustibililor cu conţinut scăzut de carbon în sectorul transporturilor (autovehicule electrice), inclusiv combustibili alternativi;
    – asigurarea unui cadru de reglementare stabil şi transparent în domeniul eficienţei energetice în vederea atragerii investiţiilor;
    – susţinerea strategică a ponderii energiei electrice în totalul consumului casnic, industrial şi în transporturi prin stabilirea unor norme de performanţă pentru instalaţii şi aparatură.

    – PNIESC 2021 - 2030, aprobat prin HG nr. 1076/2021, care implică următoarele măsuri pentru atingerea ţintelor asumate la nivel naţional, cu implicaţii directe asupra emisiilor de poluanţi atmosferici:
    - Dimensiunea Decarbonatare:
    - decarbonatarea sectorului energetic prin promovarea investiţiilor în capacităţi noi de producţie a energiei electrice cu emisii reduse de carbon (înlocuirea capacităţilor pe bază de surse cu emisii crescute, cu centrale noi, eficiente şi cu emisii reduse, pe gaze, energie nucleară şi RES) şi promovarea proiectelor în domeniul SRE şi al eficienţei energetice;
    – decarbonatarea sectorului industrial, prin implementarea celor mai bune tehnologii disponibile (BAT), în vederea reducerii emisiilor de GES şi creşterea eficienţei energetice în procesele industriale;
    – promovarea economiei circulare (reciclarea) pentru atingerea ţintei de eficienţă energetică, prin reducerea consumului de energie utilizată în industrie, în cadrul proceselor de prelucrare a materiilor prime;

    – Dimensiunea Eficienţă Energetică:
    - creşterea eficienţei energetice în sectoarele industriale reglementate prin EU-ETS;

    – Dimensiunea Securitate energetică:
    - asigurarea flexibilităţii sistemului energetic, prin încurajarea dezvoltării capacităţilor de stocare a energiei şi a cogenerării de înaltă eficienţă;
    – implementarea Planului de Decarbonare a CE Oltenia, care presupune dezvoltarea noilor capacităţi de energie solară şi microhidroenergie care vor contribui la atingerea ţintei SRE-E şi vor asigura diversificarea surselor de energie.



    PNIESC 2021 - 2030 prezintă evoluţia capacităţilor instalate pentru perioada 2020 - 2030 faţă de capacităţile instalate în anul 2018 având în vedere politicile şi măsurile prevăzute şi tendinţa creşterii cererii de energie electrică. Până în anul 2030, se prevede creşterea capacităţii instalate în centrale electrice eoliene (CEE) la o putere de 5.255 MW şi în centrale electrice fotovoltaice (CEF) până la MW.
    Pentru a putea fi îndeplinită traiectoria cotei SRE asumată de România, noile capacităţi nete de producţie de energie din SRE necesare a fi instalate sunt:
    - Centrale electrice eoliene (CEE):
    - 822 MW capacitate instalată suplimentar în 2022 faţă de 2020;
    – 559 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 faţă de 2022;
    – 556 MW capacitate instalată suplimentar în 2027 faţă de 2025;
    – 365 MW capacitate instalată suplimentar în 2030 faţă de 2027.

    – Centrale electrice fotovoltaice (CEF):
    - 994 MW capacitate instalată suplimentar în 2022 faţă de 2020;
    – 1.037 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 faţă de 2022;
    – 528 MW capacitate instalată suplimentar în 2027 faţă de 2025;
    – 1.133 MW capacitate instalată suplimentar în 2030 faţă de 2027.


    Pentru orizontul 2027-2030, pentru păstrarea capacităţii existente în prezent vor fi necesare măsuri de reabilitare a circa 3000 MW în CEE şi 1.250 MW în CEF.
    Planul de dezvoltare şi decarbonare a CE Oltenia în perioada 2020÷2030 prevede următoarele acţiuni, care vor fi implementate până în anul 2030:
    - construcţia a trei parcuri fotovoltaice, cu o putere instalată totală de circa 300MW pe depozitele de zgură şi cenuşă închise (aferente termocentralelor Rovinari, Turceni şi Işalniţa); lucrările vor începe din anul 2023, iar punerea în funcţiune se va realiza în 2024 (150 MW), respectiv 2025 (150 MW suplimentar);
    – construcţia unui bloc energetic nou în cogenerare de 200 MW pe gaz natural la SE Craiova, care va înlocui începând din anul 2024 capacităţile actuale de 2x150 MW pe lignit;
    – construcţia unui bloc energetic de 400 MW pe gaz natural la SE Turceni, care va înlocui începând din anul 2026 o capacitate existentă de 330 MW pe lignit;
    – construcţia a 2 blocuri energetice de 400 MW (putere totală instalată suplimentar 800MW) pe gaz natural la SE Işalniţa, care vor înlocui începând din anul 2024 blocul 8 de 315 MW pe lignit şi din 2025 blocul 7 de 315 MW pe lignit.

    Începând cu anul 2024, este prevăzută o tranziţie sustenabilă prin dezvoltarea de noi capacităţi pe gaz natural cu o putere instalată totală de 1.400 MW. Acest combustibil are avantajul de a permite o funcţionare flexibilă, fapt care va permite integrarea mai mare a SRE în sistemul energetic naţional întrucât gazul natural poate asigura echilibrarea sistemului, ţinând cont de caracterul intermitent al SRE.
    PNIESC precizează că energia nucleară reprezintă un element important pentru securitatea energetică a României. Conform acestui plan, extinderea duratei de exploatare a Unităţilor 1 şi 2 de la CNE Cernavodă reprezintă o soluţie eficientă, în condiţiile în care prelungirea cu încă un ciclu de viaţă se face la costuri situate în jurul a circa 40% din valoarea unui obiectiv nou de aceeaşi capacitate, prin care se poate asigura furnizarea de energie electrică fără emisii de GES, cu impact minim asupra mediului, la costuri competitive, contribuind astfel în mod durabil la decarbonarea sectorului energetic şi atingerea ţintelor României de energie şi mediu pentru anul 2030, în linie cu obiectivele asumate la nivel european şi chiar global (Acordul de la Paris). Unitatea 1 se va retehnologiza în perioada 2027-2028 iar unitatea 2 se va retehnologiza după anul 2037.
    Conform PNIESC, se prevede punerea în funcţiune a unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă în anii 2030 şi 2031.
    PNIESC prevede dezvoltarea capacităţilor în regim de cogenerare de înaltă eficienţă/integrarea SRE în producţia de energie termică pentru sistemele centralizate de încălzire. Conform planului, este prevăzută implementarea unităţilor de cogenerare sau reabilitarea celor existente, realizarea acestor investiţii reprezentând o prioritate pentru o serie de comunităţi locale din România:
    - implementarea unei unităţi de cogenerare cu ciclu combinat în cadrul CTE Grozăveşti, care presupune realizarea unei noi unităţi de producere de energie în cogenerare de înaltă eficienţă, în tehnologie ciclu combinat gaze abur, cu funcţionare pe gaze;
    – implementarea unei unităţi de cogenerare în ciclu combinat în cadrul CTE Bucureşti Sud, care presupune realizarea unei noi instalaţii de cogenerare de înaltă eficienţă (ciclu combinat gaz-abur) de circa 200 MWe şi circa 200 MWt;
    – implementarea unei capacităţi noi de producere a energiei, în cogenerare de înaltă eficienţă, cu funcţionare pe gaze naturale, în cadrul CTE Progresu;
    – reabilitarea ciclului combinat din CTE Bucureşti Vest, în vederea prelungirii duratei de viaţă/Implementare unitate nouă în ciclu combinat de cca. 186 MWe şi cca. 170 Gcal/h;
    – realizarea unei centrale electrotermice pe gaze în regim de cogenerare (CHP) la CET Govora;
    – realizarea unui grup nou de cogenerare la Midia (circa 70 MW).

    Pentru asigurarea manevrabilităţii SEN, rezultă oportună realizarea unor centrale hidroelectrice cu acumulare şi pompaj de 1.000 MW prevăzute în programul de investiţii al SC Hidroelectrica SA pentru perioada 2020÷2030.
    PNRR - Componenta 6 Energie, abordează principalele provocări ale sectorului energetic din România în ceea ce priveşte decarbonizarea şi poluarea aerului, respectiv asigurarea tranziţiei verzi şi a digitalizării sectorului energetic prin promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile, a eficienţei energetice şi a tehnologiilor viitorului şi include următoarele măsuri care au ca efect reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici:
    Tabel 2. Măsuri incluse în PNRR, Componenta 6 Energie

┌──────────────┬────────────┬───────────────┐
│ │ │Indicatori │
│ │Calendar │pentru │
│Denumire │orientativ │monitorizarea │
│măsură │implementare│şi evaluarea │
│ │ │progreselor în │
│ │ │timp │
├──────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Dezafectare │
│ │ │capacitate │
│ │ │instalată de │
│ │Q4 2021 │producere a │
│ │ │energiei │
│ │ │electrice pe │
│ │ │bază de cărbune│
│ │ │de 1.695 MW │
│ ├────────────┼───────────────┤
│ │ │Dezafectare │
│ │ │capacitate │
│ │ │instalată │
│ │ │cumulată de │
│ │ │producere a │
│ │ │energiei │
│ │Q4 2022 │electrice pe │
│ │ │bază de cărbune│
│ │ │şi lignit de │
│ │ │2.355 MW, faţă │
│ │ │de valoarea de │
│ │ │referinţă de │
│ │ │1.695 MW │
│ ├────────────┼───────────────┤
│ │ │Dezafectare │
│R1. Reforma │ │capacitate │
│pieţei de │ │instalată │
│energie │ │cumulată de │
│electrică, │ │producere a │
│prin │ │energiei │
│înlocuirea │Q4 2025 │electrice pe │
│cărbunelui din│ │bază de cărbune│
│mixul │ │şi lignit de │
│energetic şi │ │3.780 MW, faţă │
│susţinerea │ │de valoarea de │
│unui cadru │ │referinţă de │
│legislativ şi │ │2.355 MW │
│de ├────────────┼───────────────┤
│reglementare │ │Înlocuirea │
│stimulativ │ │parţială cu o │
│pentru │ │producţie de │
│investiţiile │ │energie │
│private în │ │electrică pe │
│producţia de │ │bază de gaz sau│
│electricitate │ │cu o producţie │
│din surse │ │combinată de │
│regenerabile │ │energie │
│ │ │electrică şi │
│ │Q4 2025 │energie termică│
│ │ │pe gaz, care │
│ │ │permite │
│ │ │utilizarea │
│ │ │gazelor │
│ │ │regenerabile şi│
│ │ │cu emisii │
│ │ │scăzute de │
│ │ │dioxid de │
│ │ │carbon de │
│ │ │1.300MW │
│ ├────────────┼───────────────┤
│ │ │Capacitate │
│ │ │suplimentară de│
│ │ │energie din │
│ │ │surse │
│ │ │regenerabile │
│ │Q2 2026 │(eoliană şi │
│ │ │solară) de cel │
│ │ │puţin 3.000MW, │
│ │ │pusă în │
│ │ │funcţiune şi │
│ │ │racordată la │
│ │ │reţea │
├──────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Capacitate │
│ │ │suplimentară de│
│I1. Noi │ │950 MW din │
│capacităţi de │ │energie din │
│producţie de │ │surse │
│energie │Q2 2024 │regenerabile │
│electrică din │ │(energie │
│surse │ │eoliană şi │
│regenerabile │ │solară), pusă │
│ │ │în funcţiune şi│
│ │ │racordată la │
│ │ │reţea │
├──────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Instalare │
│ │ │capacităţi de │
│ │ │producţie │
│ │ │hidrogen verde │
│I2. │ │de cel puţin │
│Infrastructură│ │100 MW în │
│de distribuţie│Q4 2025 │electrolizoare,│
│a gazelor din │ │producând cel │
│surse │ │puţin 10.000 de│
│regenerabile │ │tone de │
│(utilizând │ │hidrogen din │
│gazele │ │surse │
│naturale în │ │regenerabile │
│combinaţie cu ├────────────┼───────────────┤
│hidrogenul │ │Reţea de │
│verde ca │ │distribuţie │
│măsură │ │pregătită │
│tranzitorie), │ │pentru hidrogen│
│precum şi │ │din regiunea │
│capacităţi de │ │Oltenia │
│producţie a │ │finalizată şi │
│hidrogenului │ │pusă în │
│verde şi/sau │ │funcţiune care │
│utilizarea │Q2 2026 │va transporta │
│acestuia │ │cel puţin 20% │
│pentru │ │hidrogen din │
│stocarea │ │surse │
│energiei │ │regenerabile. │
│electrice │ │Reţeaua va │
│ │ │trebui să │
│ │ │transporte 100%│
│ │ │hidrogen │
│ │ │regenerabil │
│ │ │până în 2030 │
├──────────────┼────────────┼───────────────┤
│I3. │ │ │
│Dezvoltarea de│ │ │
│capacităţi de │ │ │
│producţie pe │ │Punere în │
│gaz, flexibile│ │funcţiune │
│şi de înaltă │ │centrale de │
│eficienţă, │ │cogenerare de │
│pentru │ │înaltă │
│cogenerarea de│ │eficienţă şi │
│energie │Q2 2026 │încălzire │
│electrică şi │ │centralizată în│
│termică (CHP) │ │sectorul │
│în sectorul │ │încălzirii │
│încălzirii │ │centralizate de│
│centralizate, │ │300 MW │
│în vederea │ │ │
│atingerii unei│ │ │
│decarbonizări │ │ │
│adânci │ │ │
├──────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Reducerea │
│ │ │consumului de │
│I5. Asigurarea│ │energie în │
│eficienţei │ │industrie prin │
│energetice în │Q4 2025 │implementare 50│
│sectorul │ │de proiecte de │
│industrial │ │eficienţă │
│ │ │energetică în │
│ │ │industrie │
└──────────────┴────────────┴───────────────┘



    OUG nr. 53/2019 privind aprobarea Programului multianual de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea şi extinderea sau înfiinţarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităţilor - Programul de Termoficare 2019-2027, finanţează proiecte de investiţii noi şi proiecte aflate în derulare pentru eficientizarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie electrică şi termică, prin reducerea consumurilor de resurse energetice.

    Categoria NFR 1.A.3 Transport
    Priorităţile de politică la nivelul acestei categorii sunt stabilite prin:
    Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă a României 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018, cu modificările şi completările ulterioare, care în cadrul Obiectivului 9 Industrie, inovaţie şi infrastructură stabileşte următoarele ţinte naţionale pentru orizontul 2030 care influenţează în mod direct emisiile de poluanţi atmosferici aferente sectorului Transporturi:
    - modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, durabile şi puternice, inclusiv infrastructura regională şi transfrontalieră, pentru a sprijini dezvoltarea economică şi bunăstarea oamenilor, cu accent pe accesul larg şi echitabil pentru toţi.

    PNIESC 2021 - 2030, aprobat prin HG nr. 1076/2021, implică următoarele măsuri pentru atingerea ţintelor asumate la nivel naţional, cu implicaţii directe asupra emisiilor de poluanţi atmosferici:
    - Dimensiunea Decarbonatare:
    – decarbonatarea sectorului transport, prin dezvoltarea prioritară şi încurajarea utilizării transportului feroviar pentru transportul de persoane (în detrimentul transportului rutier) şi integrarea intermodală a acestuia cu celelalte moduri de transport;
    – promovarea utilizării energiei regenerabile în transport (SRE-T);
    – Dimensiunea Eficienţă Energetică:
    – dezvoltarea şi promovarea mobilităţii alternative şi reînnoirea parcului auto.


    Pentru perioada 2021-2030, conform PNIESC 2021- 2030, sectorul Transport ar putea contribui împreună cu industria şi sectorul rezidenţial la atingerea obiectivului privind eficienţa energetică (valoare cumulată a economiilor de energie în perioada vizată de 10,12 Mtep), în cote aproximativ egale (fiecare cu un procent de 29%), prin reînnoirea parcului auto naţional, modernizarea transportului public urban şi feroviar, încurajarea mobilităţii alternative şi promovarea utilizării vehiculelor electrice.
    Master Planul General de Transport (MPGT), aprobat prin HG nr. 666/2016, cu modificările ulterioare, instrument strategic de planificare a intervenţiilor majore semnificative în domeniul transporturilor (rutier, feroviar, naval, aerian, multimodal), care are ca obiectiv strategic de mediu dezvoltarea unei infrastructuri moderne de transport, cu luarea în considerare a efectelor asupra mediului; MPGT defineşte următoarele obiective specifice de mediu:
    - promovarea proiectelor de investiţii în transporturi care contribuie la realizarea unui sistem de transport durabil, cu măsuri de evitare şi reducere a efectelor adverse, cum sunt emisiile de poluanţi atmosferici, poluarea fonică în zonele urbane şi pe rutele cu circulaţie intensă, poluarea apelor şi a solului cauzată de sursele difuze, impactul asupra peisajului şi patrimoniului cultural;
    – reducerea emisiilor de GES provenite din sectorul transport;
    – protecţia sănătăţii populaţiei prin îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi de siguranţă a transportului;
    – reducerea impactului asupra biodiversităţii cu asigurarea de măsuri pentru protecţia şi conservarea biodiversităţii, cât şi asigurarea coerenţei reţelei naţionale de arii naturale protejate.

    Programul Investiţional pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport pentru perioada 2021- 2030, aprobat prin HG nr. 1312/2021, reprezintă o actualizare a strategiei de implementare a MPGT şi specifică nevoile de dezvoltare a infrastructurii de transport din România, constând în necesitatea realizării a 6.624,1 km reţea rutieră (autostrăzi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare) din care 2.900,5 km aferenţi reţelei primare şi 3.723,6 km aferenţi reţelei secundare. Pentru reţeaua feroviară, programul prevede realizarea a 3.274,8 km reţea primară şi 1.228 km reţea secundară de cale ferată. Programul Investiţional dezvoltă strategia asigurării finanţării necesare pe cei 10 ani de implementare plecând de la corelarea principalelor surse de finanţare disponibile României: PNRR, Programul operaţional Transport (POT) 2021-2027, Connecting Europe Facility (CEF 2.0) şi bugetul naţional.
    Astfel, conform Programului Investiţional, prin POT 2021-2027 se finanţează investiţii pentru:
    - îmbunătăţirea conectivităţii primare rutiere, prin secţiuni de infrastructură rutieră de mare viteză situate pe reţeaua TEN-T Centrală, inclusiv pe secţiuni ale coridoarelor TEN-T Rin-Dunăre şi Orient-East Med, precum şi pe anumite secţiuni ale reţelei TEN-T Globale; proiectele vizate sunt proiecte fazate din perioada 2014÷2020^1 şi proiecte noi de investiţii^2;
    ^1 Autostrada Sibiu-Piteşti - loturile 1,4,5; Centură Bucureşti Sud şi proiecte conexe; Drum de mare viteză Piteşti-Craiova; Autostrada Transilvania
    ^2 Proiecte prioritizate: Piteşti-Sibiu - loturile 2,3; Ploieşti-Comarnic-Braşov; Bucureşti - Alexandria; Poarta Sălajului – Biharia; Inel Bucureşti (Nord muri radiale); Sibiu – Braşov; Tg. Neamţ - Iaşi - Ungheni (Moţca - Ungheni); Arad – Oradea; Paşcani - Suceava – Siret; Tg.Mureş - Tg. Neamţ, faza 1 din Miercurea Nirajului - Leghin; Dr.Tr.Severin - Caransebeş – Lugoj, faza 1; Braşov – Bacău, inclusiv Bypass Braşov Nord; Craiova - Filiaşi - Dr.Tr.Severin, faza 1
    Proiecte rezervă POT: Timişoara – Moraviţa; Buzău – Brăila; Macin - Tulcea (÷drum de accesibilitate Delta Dunării) - Constanta (faza 1); Dej - Baia Mare – Halmeu; Baia Mare - Satu Mare; Cluj-Napoca (Apahida) - Dej


    – îmbunătăţirea conectivităţii secundare rutiere, prin secţiuni de infrastructură rutieră din reţeaua secundară, şi anume: 262,5 km drumuri expres de conectivitate^3, 812,8 km drumuri de conectivitate şi transregio^4, 217,1 km variante de ocolire^5 şi 263,4 km variante de ocolire regionale^6;
    ^3 A3 - Aeroport Henri Coandă - DN1; DX4 - Dej – Bistriţa; A7 - Suceava – Botoşani; A7 - Bacău - Piatra Neamţ; A1 - Piteşti – Mioveni; A1 - Găeşti - Târgovişte - Ploieşti - A3; Alternativa Techirghiol (A2/A4 - Olimp)
    ^4 Hunedoara - Sântuhalm - A1; A8 - Leţcani Vest - Centura Iaşi; Blaj - Teiuş - A1; DX - Centura Craiova Est; A1 - Timişoara - Aeroport Traian Vuia/DNCT; DX4 - Jibou - Românaşi - A3; Slobozia - Drajna - A2; Călăraşi - Drajna Nouă - A2; Reşiţa - Caransebeş
    DX2; Vaslui - Iaşi - A8; Miercurea Ciuc - Sf. Gheorghe - Chichiş - A13; Rm. Vâlcea - Tigveni - A1; Tg. Jiu - Filiaşi - DX2; Centura Metropolitană Cluj-Napoca (Gilău - A3 Cluj-Napoca - Apahida - DX4); A1 - Titu - Bâldana - DX9; DX 9 - Târgovişte - Sinaia - A3; A4 Cumpăna - DN39 Constanţa; Bucureşti - Bâldana – Târgovişte; A7 - Suceava – Bistriţa; Tudor Vladimirescu - Galaţi (÷ drum de legătura DX);

    ^5 Sibiu Sud; Rm. Vâlcea; Giurgiu; Bistriţa; Vaslui; Mediaş; Botoşani; Piatra Neamţ; Zalău; Slobozia; Câmpulung; Gura Humorului; Sfântu Gheorghe; Frasin; Miercurea Ciuc; Băbeni; Câmpulung Moldovenesc; Sighişoara; Pucioasa; Vatra Dornei; Mangalia; Tg. Mureş; Sebeş; Valea lui Mihai
    ^6 Arad; Baia Mare; Curtea de Argeş; Reşiţa; Călăraşi; Petroşani; Buftea; Cosmeşti; Reghin; Sînmartin/Băile Felix; Lieşti/Iveşti; Drăgăşani; Păltinoasa; Brad; Sighetu Marmaţiei; Hîrlău; Huşi; Flămânzi; Gheorgheni; Motru; Văleni; Băleşti; Bumbeşti-Jiu; Viziru; Bocşa; Horezu; Negreşti-Oaş; Năsăud; Tăuţii-Măgherăuş; Corabia; Feldioara; Ardud; Fieni; Sîngeorz-Băi; Vidra; Tudor Vladimirescu; Odobeşti

    – creşterea eficienţei căilor ferate, prin finalizarea proiectelor fazate şi implementarea proiectelor noi de investiţii^7, lungime 1.676 km;
    ^7 Proiecte finanţate: Predeal – Braşov; Craiova - Dr. Tr. Severin – Caransebeş; Teiuş - Cp. Turzii - Cluj-Napoca; Port Constanţa – Palas; Complexul feroviar Bucureşti; Paşcani - Iaşi – Ungheni; Ploieşti Triaj – Focşani – Roman – Paşcani - Dărmăneşti - Vicşani Frontieră; Reabilitare staţii CF; Reabilitare poduri, podeţe, tuneluri; Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată
    Proiecte de rezervă: Suceava - Ilva Mică; Ilva Mică – Apahida; Timişoara – Stamora; Moraviţa frontieră


    – dezvoltarea mobilităţii sustenabile în nodurile urbane, prin finalizarea proiectelor fazate din POIM (Magistrala M2; Magistrale M6) şi a proiectelor noi (M5: secţiunea Eroilor - Iancului, extensii magistrale metrou Bucureşti, reabilitare staţii de metrou Bucureşti, achiziţionarea de material rulant nou pentru metrou), precum şi a proiectelor pentru trenuri metropolitane (proiect centura feroviară Bucureşti) şi proiecte cu un grad mare de certitudine (Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov şi Timişoara);
    – dezvoltarea transportului naval şi multimodal pentru creşterea transportului de marfă pe cale ferată (180.000.000 tone-km/an în 2029, comparativ cu valoarea de referinţă din 2020 - 0 tone-km/an) şi pe cale navală (700.000.000 tone-km/an în 2029 comparativ cu valoarea de referinţă din 2020 - 0 tone-km/an).

    Programul de acţiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare şi transferul modal către calea ferată a fluxurilor de transport de călători şi marfă, aprobat prin HG nr. 1302/2021, cu modificările şi completările ulterioare, care pune în aplicare jalonul nr. 69 din Componenta 4: Transport Sustenabil, din cadrul PNRR şi include pentru perioada de referinţă 2021-2026:
    - măsuri de creştere a traficului de marfă feroviar cu cel puţin 25% până în 2026 faţă de 2020;
    – măsuri specifice în vederea atingerii unui obiectiv de creştere a numărului de călători din transportul feroviar cu o medie de 25% faţă de nivelul de referinţă din 2021;
    – măsuri de creştere a utilizării materialului rulant nou achiziţionat;
    – măsuri de transfer al călătorilor de la transportul cu autobuze/microbuze la transportul feroviar pe rutele de navetă.

    O componentă importantă a acestui program de acţiune se referă la implementarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025, aprobată prin HG nr. 985/2020, care a fost elaborată în 2020 înainte de a fi definitivate resursele financiare disponibile din fonduri nerambursabile externe prin noul cadru financiar multi-anual 2021-2027, respectiv prin PNRR. Necesităţile de finanţare pentru infrastructura feroviară sunt incluse în cadrul Programului Investiţional 2021 - 2030.
    PNRR - Componenta C4 Transport Sustenabil, are ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii de transport pentru optimizarea vitezei de deplasare, evitarea ambuteiajelor, îmbunătăţirea calităţii serviciilor, reducerea impactului asupra mediului şi sănătăţii umane, precum şi reducerea drastică a numărului de accidente rutiere.
    Prin implementarea măsurilor se urmăreşte descurajarea utilizării vehiculelor poluante şi transferul traficului rutier (pasageri şi mărfuri) către transportul feroviar până în 2026, comparativ cu 2020.
    Tabel 3. Măsuri incluse în PNRR, Componenta C4 Transport Sustenabil

┌───────────────┬────────────┬─────────────────────┐
│ │Calendar │Indicatori pentru │
│Denumire măsuri│orientativ │monitorizarea şi │
│ │implementare│evaluarea progreselor│
│ │ │în timp │
├───────────────┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Vehicule noi │
│ │ │nepoluante │
│ │ │achiziţionate de │
│ │ │către entităţi │
│ │ │publice, cu cel puţin│
│ │ │3% peste ţintele │
│ │ │minime privind │
│ │ │achiziţiile publice │
│ │ │referitoare la │
│ │Q4 2025 │ponderea vehiculelor │
│ │ │nepoluante din │
│ │ │numărul total de │
│ │ │vehicule pe │
│ │ │categorii, respectiv │
│ │ │atingerea ţintei de │
│ │ │cel puţin 21,7% │
│ │ │pentru vehicule │
│ │ │uşoare, 9% pentru │
│ │ │vehicule grele şi 27%│
│ │ │pentru autobuze │
│R1. Transport ├────────────┼─────────────────────┤
│sustenabil, │ │Casarea a cel puţin │
│decarbonizare │ │250.000 de vehicule │
│şi siguranţă │ │poluante (EURO 3 sau │
│rutieră/ │Q2 2026 │mai puţin) mai vechi │
│Decarbonizarea │ │de 15 ani, între 2022│
│rutieră în │ │şi jumătatea anului │
│conformitate cu│ │2026 │
│principiul ├────────────┼─────────────────────┤
│,,poluatorul │ │Creşterea numărului │
│plăteşte” │ │de vehicule cu emisii│
│ │ │zero (electrice şi │
│ │ │hidrogen) - 29.500 │
│ │Q1 2026 │vehicule (M1 - │
│ │ │autoturisme, N1 - │
│ │ │vehicule utilitare │
│ │ │uşoare; N2 şi N3 - │
│ │ │vehicule grele) │
│ ├────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Dezvoltarea │
│ │ │infrastructurii │
│ │ │pentru combustibili │
│ │ │alternativi prin │
│ │ │instalarea a 30.000 │
│ │Q2 2026 │staţii de încărcare │
│ │ │pentru vehicule │
│ │ │electrice instalate │
│ │ │la nivel naţional, │
│ │ │comparativ cu │
│ │ │valoarea de referinţă│
│ │ │de 1836 staţii │
├───────────────┼────────────┼─────────────────────┤
│I1. │ │2.851 km de │
│Modernizarea şi│ │infrastructură │
│reînnoirea │Q2 2026 │feroviară nouă/ │
│infrastructurii│ │modernizată │
│feroviare │ │operaţională │
├───────────────┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Achiziţie de material│
│ │ │rulant ecologic - 262│
│ │ │material rulant │
│ │ │electric nou în │
│ │ │funcţiune (20 trenuri│
│ │ │electrice EMU, 12 │
│I2. Material │ │trenuri cu hidrogen, │
│rulant feroviar│Q2 2026 │55 locomotive │
│ │ │electrice │
│ │ │modernizate, 16 │
│ │ │locomotive electrice │
│ │ │noi, 20 locomotive de│
│ │ │manevră modernizate, │
│ │ │139 de vagoane │
│ │ │modernizate) │
├───────────────┼────────────┼─────────────────────┤
│I3. Dezvoltarea│ │429 km infrastructură│
│infrastructurii│ │rutieră construită şi│
│rutiere │ │pusă în funcţiune, │
│durabile │ │amplasată pe reţeaua │
│aferente │ │TEN-T (A7 Ploieşti- │
│reţelei TEN-T, │ │Paşcani, A8 │
│taxarea │Q2 2026 │Târgu-Mureş-Miercurea│
│drumurilor, │ │Nirajului şi │
│managementul │ │Leghin-Tg. Neamţ │
│traficului şi │ │(Moţca), A1 │
│siguranţa │ │Marginea-Holdea, A3 │
│rutieră │ │Nădăşelu-Poarta │
│ │ │Sălajului) │
├───────────────┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Finalizarea │
│ │ │lucrărilor la │
│ │ │structura principală │
│ │ │- 12,7 km linii noi │
│I4. Dezvoltarea│ │de metrou Bucureşti │
│reţelei de │ │(M4: Bucureşti - │
│transport cu │ │Secţiunea 1: Gara de │
│metroul în │Q2 2026 │Nord - Filaret, 6 │
│Municipiile │ │staţii, lungime 5,2 │
│Bucureşti şi │ │km) şi Cluj (M1: │
│Cluj-Napoca │ │Cluj-Napoca - │
│ │ │Secţiunea 1: SF. │
│ │ │Maria - Europa Unită,│
│ │ │9 staţii, lungime 7,5│
│ │ │km) │
└───────────────┴────────────┴─────────────────────┘


    Conform datelor primite de la CNAIR, investiţiile în infrastructura rutieră care vor fi date în circulaţie în perioada 2022-2030 au o lungime de cca. 409 km^8.
    ^8 VO: municipiul Zalău (5,35 km, 2023), Timişoara Sud (9,9 km, 2023), Satu Mare (19,54 km, 2022), Tecuci (6,95 km, 2022), Bârlad (11 ,28 km, 2023), Târgu Jiu (19,99 km, 2023), Galaţi (33,6 km, 2026), municipiul Bucureşti Sud (14,7 km, 2025), centura Bucureşti – Domneşti (0,54 km, 2022); DN: Drum de legătură Autostrada A1 Arad – Timişoara – DN 69 (9,9 km, 2023); Modernizare DN5 Bucureşti - Adunaţii Copăceni (13,65 km, 2023); Reabilitare DN 6, Alexandria – Craiova, Lot 2 (48,01 km, 2024); Modernizarea centurii rutiere a Municipiului Bucureşti intre A1 - DN7 şi DN2 – A2 (11,52 km, 2023); Drum expres: Brăila- Galaţi (10,77 km, 2025); Craiova-Piteşti, tronson 1-4 (121,11 km, 2024);Autostradă: Sibiu – Piteşti (122,11 km, 2028); Pod suspendat peste Dunăre, zona Brăila (23,42 km, 2022)

    Prin PNRR, Componenta 10 Fond local, se urmăreşte creşterea accesului la soluţii de mobilitate durabile şi sigure în zonele urbane şi rurale prin noi vehicule de transport public cu emisii zero, construirea a 13.200 puncte de încărcare suplimentare pentru vehicule electrice şi 1.091 km de piste de ciclism la nivel local/metropolitan.
    Tabel 4. Măsuri incluse în PNRR, Componenta 10 Fond local

┌───────────────┬────────────┬─────────────────────────┐
│ │Calendar │Indicatori pentru │
│Denumire măsură│orientativ │monitorizarea şi │
│ │implementare│evaluarea progreselor în │
│ │ │timp │
├───────────────┼────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │Creşterea cu 20% a │
│R1. Crearea │ │volumului total anual de │
│cadrului pentru│Q2 2026 │pasageri care utilizează │
│mobilitate │ │transportul public local │
│urbană durabilă│ │în 2026, comparativ cu │
│ │ │2019 │
├───────────────┼────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │2.186 vehicule │
│ │ │suplimentare cu emisii │
│ │ │zero (autobuze, │
│ │ │troleibuze cu motoare cu │
│ │Q4 2024 │emisii zero sau cu │
│ │ │baterii, tramvaie şi │
│ │ │microbuze), comparativ cu│
│ │ │valoarea de referinţă de │
│ │ │1.618 vehicule │
│ ├────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │2.753 vehicule │
│I1. Mobilitate │ │suplimentare cu emisii │
│urbană durabilă│ │zero (autobuze, │
│I1.1. Înnoirea │ │troleibuze cu motoare cu │
│parcului de │Q2 2026 │emisii zero sau cu │
│vehicule │ │baterii, tramvaie şi │
│destinate │ │microbuze), comparativ cu│
│transportului │ │valoarea de referinţă de │
│public │ │2.186 vehicule │
│(achiziţia de ├────────────┼─────────────────────────┤
│vehicule │ │Creşterea ponderii │
│nepoluante) │ │călătorilor în unităţile │
│ │ │administrativ-teritoriale│
│ │ │cu servicii de transport │
│ │ │public local care │
│ │ │utilizează vehicule cu │
│ │Q2 2026 │emisii zero (autobuze, │
│ │ │troleibuze cu motoare cu │
│ │ │emisii zero sau cu │
│ │ │baterii, tramvaie) │
│ │ │comparativ cu 2019: 60% │
│ │ │în 2025, comparativ cu │
│ │ │valoarea de referinţă de │
│ │ │45,4% in 2019 │
├───────────────┼────────────┼─────────────────────────┤
│I1. Mobilitate │ │6.600 puncte de │
│urbană durabilă│Q4 2024 │reîncărcare pentru │
│I1.3 Asigurarea│ │vehicule electrice │
│infrastructurii│ │în funcţiune. │
│pentru ├────────────┼─────────────────────────┤
│transportul │ │13.200 puncte de │
│verde - puncte │ │reîncărcare pentru │
│de reîncărcare │Q2 2026 │vehicule electrice în │
│vehicule │ │funcţiune, comparativ cu │
│electrice │ │valoarea de referinţa de │
│ │ │6.600 │
├───────────────┼────────────┼─────────────────────────┤
│I1. Mobilitate │ │546 km piste pentru │
│urbană durabilă│ │biciclişti operaţionale │
│I1.4 Asigurarea│Q4 2024 │la nivel local/ │
│infrastructurii│ │metropolitan │
│pentru │ │ │
│transportul ├────────────┼─────────────────────────┤
│verde - │ │1.091 km piste pentru │
│infrastructuri │ │biciclişti operaţionale │
│pentru │ │la nivel local/ │
│biciclete la │Q2 2026 │metropolitan, comparativ │
│nivel local/ │ │cu valoarea de referinţă │
│metropolitan │ │de 546 km │
│ │ │ │
└───────────────┴────────────┴─────────────────────────┘


    Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025, aprobată prin HG nr. 985/2020, care reprezintă o detaliere pentru domeniul feroviar a strategiei generale din domeniul transporturilor, prezentate prin MPGT, identifică o serie de acţiuni strategice şi măsuri prioritare necesare pentru echilibrarea modală a sistemului naţional de transport şi reducerea costurilor totale suportate de economia naţională pentru asigurarea mobilităţii persoanelor şi mărfurilor.
    OUG nr. 80/2018 pentru stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei, care stabileşte pentru furnizori obligaţia de a comercializa benzină şi motorină cu un conţinut minim de biocarburanţi de 8%, respectiv 6,5% în totalul volumului comercializat către consumatorul final într- un an calendaristic.
    Regulamentele CE privind omologarea de tip a autovehiculelor, respectiv:
    - Regulamentul (CE) nr. 595/2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor şi a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI);
    – Regulamentul (CE) nr. 715/2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte emisiile provenind de la vehicule uşoare pentru pasageri şi de la vehicule uşoare comerciale (Euro 5 şi Euro 6);
    – Regulamentul (UE) nr. 168/2013 privind omologarea şi supravegherea pieţei pentru vehicule cu două sau trei roţi şi pentru cvadricicluri.


    Categoria NFR 1.A.4 Arderi în surse staţionare de mică putere
    Priorităţile de politică la nivelul acestei categorii sunt stabilite prin:
    Strategia Naţională de Renovare pe Termen Lung (SNRTL) pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, publice şi private, într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă şi decarbonatat până în 2050, aprobată prin HG 1034/2020, care prognozează creşterea ritmului de realizare a renovărilor stocului naţional de clădiri pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, reducerea emisiilor de GES, precum şi creşterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul total de energie.

    Conform scenariului recomandat de SNRTL (scenariul 2), rata anuală de renovare va înregistra în perioada 2021-2030 o creştere graduală de la 0,69% la 3,39%; rata anuală de renovare în perioada 2031- 2040 va fi de 3,79% iar în perioada 2041-2050 de 4,33%.
    PNRR - Componenta 5 Valul renovării, urmăreşte accelerarea ritmului de renovare prin finanţarea investiţiilor de renovare energetică moderată sau aprofundată a clădirilor rezidenţiale multifamiliale şi a clădirilor publice, respectiv renovarea integrată a clădirilor rezidenţiale multifamiliale şi a clădirilor publice (eficienţă energetică şi consolidare seismică).
    Prin această componentă se finanţează renovarea energetică (moderată şi aprofundată) a clădirilor administraţiei publice centrale şi ale municipiilor reşedinţă de judeţ şi ale celorlalte municipii. Prin PNRR se va finanţa renovarea a cel puţin 4,3 milioane mp de clădiri rezidenţiale şi 2,3 milioane mp de clădiri publice.
    Prin implementarea măsurilor de renovare energetică se preconizează reducerea necesarului de energie primară de cel puţin 30% (renovare moderată) şi de 60% (renovare aprofundată), ceea ce va conduce la obţinerea următoarelor economii totale de energie primară: clădiri rezidenţiale de cel puţin 0,15 Mtep; clădiri publice de cel puţin 0,0215 Mtep.
    Tabel 5. Măsuri incluse în PNRR, Componenta 5 Valul renovării

┌────────────┬────────────┬──────────────┐
│ │ │Indicatori │
│ │Calendar │pentru │
│Denumire │orientativ │monitorizarea │
│măsură │implementare│şi evaluarea │
│ │ │progreselor în│
│ │ │timp │
├────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Renovarea │
│ │ │energetică a │
│ │ │clădirilor │
│ │ │rezidenţiale │
│ │ │multifamiliale│
│ │ │(proiecte │
│ │ │integrate - │
│ │Q3 2024 │consolidare │
│ │ │seismică şi │
│ │ │eficienţă │
│ │ │energetică şi │
│ │ │proiecte de │
│ │ │renovare │
│ │ │energetică) - │
│ │ │1.400.000 mp │
│ ├────────────┼──────────────┤
│ │ │Renovarea │
│I1. │ │energetică a │
│Instituirea │ │clădirilor │
│unui fond │ │rezidenţiale │
│pentru Valul│ │multifamiliale│
│renovării │ │(proiecte │
│care să │ │integrate - │
│finanţeze │Q4 2025 │consolidare │
│lucrări de │ │seismică şi │
│îmbunătăţire│ │eficienţă │
│a eficienţei│ │energetică şi │
│energetice a│ │proiecte de │
│fondului │ │renovare │
│construit │ │energetică), │
│existent │ │cumulat │
│ │ │2.800.000 mp │
│ ├────────────┼──────────────┤
│ │ │Renovarea │
│ │ │energetică a │
│ │ │clădirilor │
│ │ │rezidenţiale │
│ │ │multifamiliale│
│ │ │(proiecte │
│ │ │integrate - │
│ │Q2 2026 │consolidare │
│ │ │seismică şi │
│ │ │eficienţă │
│ │ │energetică şi │
│ │ │proiecte de │
│ │ │renovare │
│ │ │energetică), │
│ │ │cumulat │
│ │ │4.364.500 mp │
├────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Renovarea │
│ │ │energetică a │
│ │ │clădirilor │
│ │ │publice │
│ │ │(proiecte │
│ │ │integrate - │
│ │Q3 2024 │consolidare │
│ │ │seismică şi │
│ │ │eficienţă │
│ │ │energetică şi │
│ │ │proiecte de │
│ │ │renovare │
│ │ │energetică), │
│ │ │770.000 mp │
│ ├────────────┼──────────────┤
│ │ │Renovarea │
│I1. │ │energetică a │
│Instituirea │ │clădirilor │
│unui fond │ │publice │
│pentru Valul│ │(proiecte │
│renovării │ │integrate - │
│care să │ │consolidare │
│finanţeze │Q4 2025 │seismică şi │
│lucrări de │ │eficienţă │
│îmbunătăţire│ │energetică şi │
│a eficienţei│ │proiecte de │
│energetice a│ │renovare │
│fondului │ │energetică), │
│construit │ │cumulat │
│existent │ │1.540.000 mp │
│ ├────────────┼──────────────┤
│ │ │Renovarea │
│ │ │energetică a │
│ │ │clădirilor │
│ │ │publice │
│ │ │(proiecte │
│ │ │integrate - │
│ │ │consolidare │
│ │Q6 2026 │seismică şi │
│ │ │eficienţă │
│ │ │energetică şi │
│ │ │proiecte de │
│ │ │renovare │
│ │ │energetică), │
│ │ │cumulat │
│ │ │2.313.634 mp │
└────────────┴────────────┴──────────────┘


    PNRR, Componenta 10 Fond local, are ca obiectiv îmbunătăţirea furnizării de servicii publice locale prin renovarea moderată a clădirilor publice (suprafaţă de 1.306.818 mp) ce aparţin oraşelor şi comunelor.
    Tabel 6. Măsuri incluse în PNRR, Componenta 10 Fond local

┌─────────────────────────┬────────────┬──────────────┐
│ │ │Indicatori │
│ │Calendar │pentru │
│Denumire măsură │orientativ │monitorizarea │
│ │implementare│şi evaluarea │
│ │ │progreselor în│
│ │ │timp │
├─────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │653.409 mp │
│ │ │suprafaţă │
│ │ │totală │
│ │ │construită │
│ │ │renovată │
│ │ │moderat, │
│ │ │demonstrată de│
│ │Q4 2024 │o reducere cu │
│ │ │30% a cererii │
│ │ │de energie │
│ │ │primară prin │
│ │ │intermediul │
│ │ │certificatelor│
│ │ │de performanţă│
│I3. Reabilitarea moderată│ │energetică │
│a clădirilor publice ├────────────┼──────────────┤
│pentru a îmbunătăţi │ │1.306.818 mp │
│furnizarea de servicii │ │suprafaţă │
│publice de către │ │totală │
│unităţile │ │construită │
│administrativ-teritoriale│ │renovată │
│ │ │moderat, │
│ │ │demonstrată de│
│ │ │o reducere cu │
│ │ │30% a cererii │
│ │Q2 2026 │de energie │
│ │ │primară prin │
│ │ │intermediul │
│ │ │certificatelor│
│ │ │de performanţă│
│ │ │energetică, │
│ │ │comparativ cu │
│ │ │valoarea de │
│ │ │referinţă de │
│ │ │653.409 mp │
├─────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │- 4418 unităţi│
│ │ │locative nou │
│ │ │construite │
│ │ │NZEB pentru │
│ │ │tinerii care │
│ │ │provin din │
│ │ │comunităţi/ │
│I2. Construirea de │ │grupuri │
│locuinţe pentru tineri şi│Q2 2026 │vulnerabile, │
│pentru specialişti din │ │- 1104 unităţi│
│sănătate şi învăţământ │ │locative nou │
│ │ │construite │
│ │ │NZEB pentru │
│ │ │specialişti │
│ │ │din sănătate │
│ │ │şi învăţământ,│
│ │ │în oraşe sau │
│ │ │zone rurale │
└─────────────────────────┴────────────┴──────────────┘


    HG nr. 55/2011 privind stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic şi a regulamentelor de punere în aplicare a Directivei, respectiv:
    - Regulamentul (UE) nr. 813/2013 în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru instalaţiile pentru încălzirea incintelor şi instalaţiile de încălzire, care stabileşte cerinţe de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă şi/sau punerea în funcţiune a instalaţiilor pentru încălzirea incintelor şi a instalaţiilor de încălzire cu funcţie dublă cu o putere termică nominală ≤ 400kW;
    – Regulamentul (UE) 2015/1188 în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală, care stabileşte cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a aparatelor pentru încălzire locală de uz casnic cu o putere termică nominală de 50 kW sau mai mică şi a aparatelor pentru încălzire locală de uz comercial cu o putere termică nominală a produsului sau a unui singur segment de 120 kW sau mai mică;
    – Regulamentul (UE) 2015/1189 în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică aplicabile cazanelor cu combustibil solid, care stabileşte cerinţe în materie de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a cazanelor cu combustibil solid cu o putere termică nominală de 500kW sau mai puţin, aplicabil începând cu 1 ianuarie 2020;
    – Regulamentul (UE) 2015/1185 în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid, care stabileşte cerinţe de proiectare ecologică pentru introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid cu o putere termică nominală mai mică sau egală cu 50 kW, aplicabil începând cu 1 ianuarie 2022.


    2.1.2. Categoria NFR 2 Procese industriale şi utilizarea produselor
    Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă a României 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul Obiectivului 9 Industrie, inovaţie şi infrastructură stabileşte pentru orizontul 2030 următoarele ţinte naţionale care influenţează în mod direct emisiile de poluanţi atmosferici:
    - reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficienţă sporită în utilizarea resurselor şi adoptarea sporită a tehnologiilor şi proceselor industriale curate şi ecologice;
    – întărirea cercetării ştiinţifice, modernizarea capacităţilor tehnologice ale sectoarelor industriale;
    – promovarea industrializării incluzive şi durabile şi sporirea ratei de ocupare.

    Prin aplicarea unor instrumente adecvate de politică economică în perioada 2008÷2030, productivitatea resurselor materiale şi energetice consumate va creşte cu o rată medie anuală de 3÷4% prin reducerea ponderilor subsectoarelor energointensive, prin modernizarea tehnologiilor şi prin perfecţionarea managementului.
    Având în vedere că Europa are o nevoie de o industrie puternică, competitivă şi inovatoare pentru a concura pe plan internaţional pe bază de excelenţă au fost promovate clustere şi reţele de clustere ca factori cheie ai inovării şi creşterii economice prin dezvoltarea de abordări colaborative şi multisectoriale şi prin stimularea interacţiunilor dintre actorii inovatori.
    Guvernul României va sprijini prin fonduri publice creşterea competitivităţii întreprinderilor industriale, realizarea unor produse cu valoare adăugată mare, realizarea unor produse care se exportă, cu respectarea autorizaţiilor de mediu pentru funcţionare.
    Politica industrială urmăreşte aplicarea celor mai bune tehnologii pentru creşterea eficienţei energetice şi asigurarea unor produse de calitate la preţuri competitive cu respectarea cerinţelor de mediu. Rezultă că în cazul proceselor industriale se impun retehnologizări şi utilizarea de noi tehnologii pentru prelucrarea eficientă a materiilor prime şi resurselor energetice, ceea ce conduce la reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici.

    2.1.3. Categoria NFR 3 Agricultură
    Priorităţile de politică la nivelul acestei categorii sunt stabilite prin:
    Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă a României 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018, cu modificările şi completările ulterioare, care în cadrul Obiectivului 2 Foamete zero stabileşte pentru orizontul 2030 următoarele ţinte naţionale care influenţează în mod direct emisiile de poluanţi atmosferici:
    - dublarea ponderii agriculturii în PIB-ul României, faţă de anul 2018;
    – creşterea ponderii agriculturii ecologice în totalul producţiei agricole.


    Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, aprobat prin HG nr. 964/2000, cu modificările şi completările ulterioare, care are ca obiective:
    - reducerea poluării apelor, cauzată de nitraţii proveniţi din surse agricole;
    – prevenirea poluării cu nitraţi;
    – raţionalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice ce conţin compuşi ai azotului.

    Codul de bune practici agricole, descrie recomandările privind depozitarea, manipularea şi încorporarea în sol a diferitelor tipuri de dejecţii animaliere, atât la nivelul sistemelor gospodăreşti, cât şi la nivelul fermelor de dimensiuni medii şi mari. În principal, măsurile prevăzute ca recomandări în Codul de bune practici agricole se referă la principiile unei fertilizări echilibrate bazate pe un plan de acţiune care trebuie realizat la nivelul fiecărei comune, cu ajutorul Oficiilor Judeţene de Pedologie şi Agrochimie şi vizează în special reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi.
    Cerinţele obligatorii pentru fermieri, privitoare la eco-condiţionalitatea, se referă la:
    - existenţa capacităţilor de depozitare a gunoiului de grajd, fără defecte structurale, a căror mărime trebuie să depăşească necesarul de stocare a gunoiului de grajd, ţinând seama de perioadele cele mai lungi de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice; depozitarea temporară a gunoiului de grajd trebuie să se facă în spaţii amenajate sau în câmp, pe terenul pe care va fi împrăştiat, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;
    – respectarea perioadelor de aplicare a gunoiului de grajd pe terenul agricol, respectiv a calendarului de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;
    – interdicţii privind depăşirea cantităţii de 170 kg azot/ha provenind din aplicarea îngrăşămintelor organice şi/sau minerale pe terenul agricol în decursul unui an; în acest scop trebuie să urmeze un plan de fertilizare simplificat, întocmit pe baza standardelor privind cantităţile maxime de azot care pot fi aplicate pe terenul agricol, şi să asigure o distribuire uniformă a îngrăşămintelor pe terenul agricol;
    – în cazul exploataţiilor care practică agricultura în sistem irigat şi în care producţia planificată necesită o cantitate mai mare de azot decât cea prevăzută de standardele privind cantităţile maxime de azot care pot fi aplicate pe terenul agricol, este obligatorie aplicarea unui plan de fertilizare întocmit pe baza studiului agrochimic, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;
    – interdicţia aplicării îngrăşămintelor organice sau minerale pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite de zăpadă, conform prevederilor Codului de bune practici agricole;
    – obligativitatea asigurării încorporării în sol a îngrăşămintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu panta mai mare de 12%, în cel mult 24 de ore de la aplicarea acestora.

    Directiva UE 2016/2284, din 14 decembrie 2016, care stipulează reducerea emisiilor naţionale a câtorva poluanţi atmosferici, modifică Directiva 2003/35/EC şi abrogă Directiva 2001/81/EC (Anexa III, partea a 2-a privind măsurile de control a emisiilor de amoniac). Partea a 2-a din anexa III a Directivei NEC conţine măsuri obligatorii şi opţionale de reducere a emisiilor de amoniac din activităţile agricole, aliniate la cerinţele şi orientările protocolului de la Goteborg.
    Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor BAT, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010, pentru creşterea intensivă a păsărilor de curte sau a porcilor. Prezentele concluzii privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) vizează următoarele activităţi prevăzute în secţiunea din anexa I la Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010, „6.6. Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor”, cu capacităţi de peste:
    - (a) 40.000 de locuri pentru păsări de curte;
    – (b) 2.000 de locuri pentru porci de producţie (peste 30 kg); sau
    – (c) 750 de locuri pentru scroafe.

    Concluziile BAT vizează, în special, următoarele procese şi activităţi în exploataţii:
    - managementul nutriţional al administrării hranei păsărilor de curte şi al porcinelor;
    – pregătirea furajelor (măcinarea, amestecarea şi depozitarea);
    – creşterea (adăpostirea) păsărilor de curte şi a porcinelor;
    – colectarea şi depozitarea dejecţiilor animaliere;
    – prelucrarea dejecţiilor animaliere;
    – împrăştierea pe sol a dejecţiilor animaliere;
    – depozitarea animalelor moarte.

    Concluziile BAT se aplică fără a aduce atingere altor acte legislative relevante, de exemplu cele referitoare la bunăstarea animalelor.
    Regulamentul (UE) 1306/2013 al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) 165/94, (CE) 2799/98, (CE) 814/2000, (CE) 1290/2005 şi (CE) 485/2008, astfel cum a fost modificat (prin Regulamentul (UE) 1306/2013) şi implementat. Componenta ecologică corelează plăţile Politicii Agricole Comune (PAC) cu respectarea normelor (SMR şi GAEC) agricultorilor în ceea ce priveşte protecţia mediului, siguranţa alimentară, sănătatea şi bunăstarea animalelor şi menţinerea terenurilor în condiţii bune.

    2.1.4. Categoria NFR 5 Deşeuri
    Pe fondul scăderii şi alterării continue a resurselor naturale, precum şi a necesităţii conservării acestora (în principal a celor de natură biologică), este necesară reevaluarea opţiunilor de gestionare a deşeurilor de origine antropică, în sensul creşterii gradului de valorificare a acestora şi de reducere drastică a cantităţilor care necesită eliminare.
    Gestiunea judicioasă a deşeurilor este un mijloc pentru identificarea, cuantificarea şi evaluarea serviciilor ecosistemice în vederea adoptării celor mai bune decizii privind prezervarea, conservarea şi gestionarea mediului, şi implicit un mijloc de reducere a emisiilor de poluanţi atmosferici.
    Priorităţile de politică la nivelul acestei categorii sunt stabilite prin:
    Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă a României 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018, cu modificările şi completările ulterioare, care în cadrul Obiectivului 12 Consum şi producţie responsabilă stabileşte următoarele ţinte naţionale pentru orizontul 2030 care influenţează în mod direct emisiile de poluanţi atmosferici:
    - înjumătăţirea pe cap de locuitor a risipei de alimente la nivel de vânzare cu amănuntul şi de consum şi reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanţurilor de producţie şi de aprovizionare, inclusiv a pierderilor post-recoltare;
    – reciclarea în proporţie de 55% a deşeurilor municipale până în 2025 şi 60% până în 2030;
    – reciclarea în proporţie de 65% a deşeurilor de ambalaje până în 2025 (materiale plastice 50%; lemn 25%; metale feroase 70%, aluminiu 50%, sticlă 70%, hârtie şi carton 75%) şi 70% până în 2030 (materiale plastice 55%; lemn 30%; metale feroase 80%, aluminiu 60%, sticlă 75%, hârtie şi carton 85%);
    – colectarea separată a deşeurilor menajere periculoase până în 2022, a deşeurilor biologice până în 2023 şi a materialelor textile până în 2025;
    – stabilirea de scheme obligatorii de răspundere extinsă a producătorilor pentru toate ambalajele până în 2024.


    Strategia, în cadrul Obiectivului 6 Apă curată şi sanitaţie, stabileşte următoarele ţinte naţionale pentru categoria NFR Tratarea apelor uzate:
    - extinderea reutilizării raţionale a apelor tratate şi reciclate în perspectiva atingerii obiectivelor economiei circulare;
    – conectarea gospodăriilor populaţiei din oraşe, comune şi sate compacte la reţeaua de apă potabilă şi canalizare în proporţie de cel puţin 90%;
    – îmbunătăţirea calităţii apei prin reducerea poluării, eliminarea depozitării deşeurilor şi reducerea la minimum a produselor chimice şi materialelor periculoase, reducând proporţia apelor uzate netratate şi sporind substanţial reciclarea şi reutilizarea sigură.

    Plan Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobat prin HG nr. 942/2017, cuprinde măsuri clare şi coerente pentru atingerea obiectivelor privind pregătirea pentru reutilizarea şi reciclarea deşeurilor, în conformitate cu art. 11 (2) din Directiva 2008/98/CE. Măsurile considerate se bazează în principal pe existenţa şi utilizarea instrumentelor economice cheie cum ar fi:
    - tarife de depozitare adecvate (şi/sau interdicţii ale depozitării deşeurilor reciclabile);
    – politica de tarifare a incinerării în măsură să favorizeze reciclarea/reutilizarea;
    – orice alte instrumente economice identificate pe parcursul elaborării planului, în acord cu situaţia specifică naţională;
    – capacităţi suplimentare de colectare, tratare, reciclare, dacă este cazul;
    – stabilirea obiectivului de pregătire pentru reutilizare şi reciclare a deşeurilor municipale pentru anul 2025 - 50% calculat cu Metoda 4 din Anexa I din Decizia 2011/753/UE, corelat cu prevederile propunerii de modificare a Directivei cadrul din Pachetul Economiei Circulare, publicat în decembrie 2015.

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR) - Componenta 1 Managementul apei, care are ca obiectiv creşterea gradului de acces al populaţiei, în special din zonele rurale, la un serviciu public de apă şi canalizare conform cu cerinţele directivelor europene şi accesibil tuturor categoriilor sociale şi include următoarele măsuri pentru extinderea reţelelor de canalizare în localităţi:
    Tabel 7. Măsuri incluse în PNRR, Componenta 1 Managementul apei

┌────────────┬────────────┬────────────────┐
│ │ │Indicatori │
│ │Calendar │pentru │
│Denumire │orientativ │monitorizarea şi│
│măsură │implementare│evaluarea │
│ │ │progreselor în │
│ │ │timp │
├────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │Cel puţin 300 km│
│ │ │de reţele de │
│ │ │canalizare │
│ │ │construite şi │
│I1. │Q3 2024 │operaţionalizate│
│Extinderea │ │în aglomerări │
│sistemelor │ │mai mari de │
│de apă şi │ │2.000 locuitori │
│canalizare │ │echivalenţi │
│în ├────────────┼────────────────┤
│aglomerări │ │Cel puţin 2.500 │
│mai mari de │ │km de reţele de │
│2.000 │ │canalizare │
│locuitori │ │construite şi │
│echivalenţi │Q2 2026 │operaţionalizate│
│ │ │în aglomerări │
│ │ │mai mari de │
│ │ │2.000 locuitori │
│ │ │echivalenţi │
├────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │Cel puţin 1.000 │
│ │ │de sisteme │
│ │ │individuale sau │
│ │ │alte sisteme │
│ │ │corespunzătoare │
│ │ │vor fi │
│ │ │construite şi │
│ │ │operaţionalizate│
│ │ │pentru preluarea│
│ │ │încărcării din │
│ │Q4 2023 │aglomerările mai│
│ │ │mici de 2.000 │
│ │ │locuitori │
│ │ │echivalenţi, │
│ │ │care împiedică │
│ │ │atingerea unei │
│ │ │stări bune a │
│ │ │corpurilor de │
│ │ │apă şi/sau │
│ │ │afectează arii │
│ │ │naturale │
│ │ │protejate │
│ ├────────────┼────────────────┤
│I2. │ │Un total de cel │
│Colectarea │ │puţin 12.900 de │
│apelor uzate│ │sisteme │
│în │ │individuale sau │
│aglomerări │ │alte sisteme │
│mai mici de │ │corespunzătoare │
│2.000 │ │vor fi │
│locuitori │ │construite şi │
│echivalenţi,│ │operaţionalizate│
│care │ │pentru preluarea│
│împiedică │ │încărcării din │
│atingerea │Q2 2026 │aglomerările mai│
│unei stări │ │mici de 2.000 │
│bune a │ │locuitori │
│corpurilor │ │echivalenţi, │
│de apă şi / │ │care împiedică │
│sau │ │atingerea unei │
│afectează │ │stări bune a │
│arii │ │corpurilor de │
│naturale │ │apă şi/sau │
│protejate │ │afectează arii │
│ │ │naturale │
│ │ │protejate │
│ ├────────────┼────────────────┤
│ │ │Cel puţin 100 km│
│ │ │de reţele de │
│ │ │canalizare vor │
│ │ │fi construite şi│
│ │Q2 2024 │operaţionale în │
│ │ │aglomerări mai │
│ │ │mici de 2.000 │
│ │ │locuitori │
│ │ │echivalenţi │
│ ├────────────┼────────────────┤
│ │ │Un total de cel │
│ │ │puţin 400 km de │
│ │ │reţele de │
│ │ │canalizare vor │
│ │Q2 2026 │fi construite şi│
│ │ │operaţionale în │
│ │ │aglomerări mai │
│ │ │mici de 2.000 │
│ │ │locuitori │
│ │ │echivalenţi │
├────────────┼────────────┼────────────────┤
│I3. │ │Cel puţin 88.400│
│Sprijinirea │ │gospodării │
│conectării │ │suplimentare vor│
│populaţiei │ │fi conectate la │
│cu venituri │ │apă şi │
│mici la │Q2 2026 │canalizare prin │
│reţelele de │ │intermediul │
│alimentare │ │programului │
│cu apă şi │ │naţional ,,Prima│
│canalizare │ │conectare la apă│
│existente │ │şi canalizare” │
└────────────┴────────────┴────────────────┘



    PNRR, Componenta C3 Managementul Deşeurilor are ca obiectiv accelerarea procesului de extindere şi modernizare a sistemelor de gestionare a deşeurilor în România cu accent pe colectarea separată, măsuri de prevenţie, reducere, reutilizare şi valorificare în vederea conformării cu directivele aplicabile şi tranziţiei la economia circulară. În cadrul acestei componente este inclusă adoptarea Strategiei naţionale privind economia circulară şi a Planului de acţiune (Q3 2022).
    Tabel 8. Măsuri incluse în PNRR, Componenta 3 Managementul deşeurilor

┌───────────────┬────────────┬─────────────┐
│ │ │Indicatori │
│ │Calendar │pentru │
│Denumire măsură│orientativ │monitorizarea│
│ │implementare│şi evaluarea │
│ │ │progreselor │
│ │ │în timp │
├───────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Cel puţin 250│
│ │ │de centre de │
│ │ │colectare cu │
│ │ │aport │
│ │ │voluntar │
│ │ │înfiinţate şi│
│ │ │operaţionale,│
│ │ │în │
│ │ │conformitate │
│I1.a │ │cu Planul │
│Înfiinţarea de │ │naţional de │
│centre de │Q3 2024 │gestionare a │
│colectare cu │ │deşeurilor/ │
│aport voluntar │ │planurile │
│ │ │judeţene de │
│ │ │gestionare a │
│ │ │deşeurilor şi│
│ │ │cu Planul de │
│ │ │gestionare a │
│ │ │deşeurilor │
│ │ │din │
│ │ │Municipiul │
│ │ │Bucureşti │
├───────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │565 de centre│
│ │ │de colectare │
│ │ │cu aport │
│ │ │voluntar │
│ │ │înfiinţate şi│
│ │ │operaţionale,│
│ │ │în │
│ │ │conformitate │
│I1.a │ │cu Planul │
│Înfiinţarea de │ │naţional de │
│centre de │Q2 2026 │gestionare a │
│colectare cu │ │deşeurilor/ │
│aport voluntar │ │planurile │
│ │ │judeţene de │
│ │ │gestionare a │
│ │ │deşeurilor şi│
│ │ │cu Planul de │
│ │ │gestionare a │
│ │ │deşeurilor │
│ │ │din │
│ │ │Municipiul │
│ │ │Bucureşti │
├───────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Cel puţin │
│ │ │7.000 de │
│ │ │insule │
│ │ │ecologice │
│ │ │digitalizate │
│ │ │pentru │
│ │ │colectarea │
│ │ │separată a │
│I1.b │ │deşeurilor │
│Construirea de │ │înfiinţate şi│
│insule │ │operaţionale,│
│ecologice │ │în │
│digitalizate │ │conformitate │
│pentru │Q2 2024 │cu Planul │
│colectarea │ │naţional de │
│separată a │ │gestionare a │
│deşeurilor la │ │deşeurilor/ │
│nivel local │ │planurile │
│ │ │judeţene de │
│ │ │gestionare a │
│ │ │deşeurilor şi│
│ │ │cu Planul de │
│ │ │gestionare a │
│ │ │deşeurilor │
│ │ │din │
│ │ │Municipiul │
│ │ │Bucureşti │
├───────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │13.752 de │
│ │ │insule │
│ │ │ecologice │
│ │ │digitalizate │
│ │ │pentru │
│ │ │colectarea │
│ │ │separată a │
│ │ │deşeurilor │
│I1.b │ │înfiinţate şi│
│Construirea de │ │operaţionale,│
│insule │ │în │
│ecologice │ │conformitate │
│digitalizate │Q2 2026 │cu Planul │
│pentru │ │naţional de │
│colectarea │ │gestionare a │
│separată a │ │deşeurilor/ │
│deşeurilor la │ │planurile │
│nivel local │ │judeţene de │
│ │ │gestionare a │
│ │ │deşeurilor şi│
│ │ │cu Planul de │
│ │ │gestionare a │
│ │ │deşeurilor │
│ │ │din │
│ │ │Municipiul │
│ │ │Bucureşti │
├───────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Cel puţin 7 │
│ │ │centre │
│ │ │integrate de │
│ │ │colectare a │
│ │ │deşeurilor │
│ │ │înfiinţate şi│
│ │ │operaţionale,│
│ │ │în │
│I1.c. Centre │ │conformitate │
│integrate de │ │cu Planul │
│colectare │ │naţional de │
│separată pentru│Q2 2024 │gestionare a │
│aglomerări │ │deşeurilor/ │
│urbane │ │planurile │
│ │ │judeţene de │
│ │ │gestionare a │
│ │ │deşeurilor şi│
│ │ │cu Planul de │
│ │ │gestionare a │
│ │ │deşeurilor │
│ │ │din │
│ │ │Municipiul │
│ │ │Bucureşti │
├───────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Cel puţin │
│ │ │încă 8 centre│
│ │ │integrate de │
│ │ │colectare a │
│ │ │deşeurilor │
│ │ │înfiinţate şi│
│ │ │operaţionale,│
│ │ │în │
│I1.c. Centre │ │conformitate │
│integrate de │ │cu Planul │
│colectare │ │naţional de │
│separată pentru│Q2 2026 │gestionare a │
│aglomerări │ │deşeurilor/ │
│urbane │ │planurile │
│ │ │judeţene de │
│ │ │gestionare a │
│ │ │deşeurilor şi│
│ │ │cu Planul de │
│ │ │gestionare a │
│ │ │deşeurilor │
│ │ │din │
│ │ │Municipiul │
│ │ │Bucureşti │
├───────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │26 de │
│ │ │instalaţii de│
│ │ │reciclare a │
│ │ │deşeurilor │
│ │ │construite şi│
│ │ │puse în │
│ │ │funcţiune în │
│ │ │vederea │
│ │ │atingerii │
│ │ │ţintelor de │
│I1.d │ │reciclare ale│
│Construirea de │ │Strategiei │
│instalaţii de │ │naţionale │
│reciclare a │ │privind │
│deşeurilor în │ │economia │
│vederea │Q2 2026 │circulară şi │
│atingerii │ │în │
│ţintelor de │ │conformitate │
│reciclare din │ │cu Planul │
│pachetul │ │naţional de │
│economiei │ │gestionare a │
│circulare │ │deşeurilor/ │
│ │ │planurile │
│ │ │judeţene de │
│ │ │gestionare a │
│ │ │deşeurilor şi│
│ │ │cu Planul de │
│ │ │gestionare a │
│ │ │deşeurilor │
│ │ │din │
│ │ │Municipiul │
│ │ │Bucureşti │
├───────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Cel puţin 254│
│ │ │sisteme │
│ │ │integrate de │
│I2 Dezvoltarea │ │colectare a │
│infrastructurii│ │deşeurilor │
│pentru │ │agricole │
│managementul │ │compostabile │
│gunoiului de │Q2 2026 │vor fi │
│grajd şi al │ │înfiinţate şi│
│altor deşeuri │ │puse în │
│agricole │ │funcţiune în │
│compostabile │ │conformitate │
│ │ │cu Planul │
│ │ │naţional de │
│ │ │gestionare a │
│ │ │deşeurilor │
└───────────────┴────────────┴─────────────┘




    2.2. Responsabilităţile atribuite autorităţilor naţionale, regionale şi locale
    Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), în calitate de autoritate competentă cu rol de reglementare, decizie şi control în domeniul evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător pe întreg teritoriul ţării are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
    - elaborează, actualizează, coordonează şi monitorizează aplicarea strategiilor, planurilor şi programelor din domeniile sale de activitate;
    – coordonează elaborarea inventarelor naţionale de emisii de poluanţi atmosferici, urmăreşte respectarea plafoanelor naţionale de emisii stabilite şi a angajamentelor de reducere a emisiilor pentru anumiţi poluanţi atmosferici şi asigură măsurile pentru corelarea cu cerinţele legislaţiei naţionale şi europene în domeniu;
    – coordonează realizarea inventarului naţional privind emisiile de poluanţi în atmosferă, în conformitate cu prevederile Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, ratificată prin Legea nr. 8/1991;
    – coordonează elaborarea şi actualizarea, inclusiv prin asigurarea elaborării de studii, prognozelor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici, care se transmit din doi în doi ani la Comisia Europeană (CE), Agenţia Europeană de Mediu (AEM) şi Secretariatul Convenţiei LRTAP;
    – transmite la CE şi AEM inventarele naţionale de emisii, prognozele naţionale de emisii, inventarele naţionale de emisii dezagregate spaţial, inventarele privind sursele punctuale de mari dimensiuni şi raportul informativ de inventariere; raportarea este în concordanţă cu raportarea către Secretariatul Convenţiei LRTAP;
    – coordonează elaborarea şi punerea în aplicare, împreună cu autorităţile publice centrale, a PNCPA şi îl transmite CE - primul PNCPA până la data de 1 iulie 2019 şi, ulterior, o dată la 4 ani sau ori de câte ori este necesar;
    – coordonează Sistemul naţional de evaluare şi gestionare a calităţii aerului şi administrează Reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului, obiectiv de interes public naţional;
    – organizează şi coordonează evaluarea şi gestionarea calităţii aerului înconjurător, potrivit legii;
    – asigură menţinerea sau îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător, după caz, prin urmărirea aplicării de către autorităţile şi organismele competente a măsurilor pentru gestionarea calităţii aerului înconjurător;
    – analizează şi aprobă propunerile Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) pentru sistemele de măsurare, metodele, echipamentele, reţelele şi laboratoarele utilizate pentru monitorizarea calităţii aerului înconjurător şi metodele, sistemele şi echipamentele pentru controlul şi măsurarea emisiilor.

    Evaluarea şi gestionarea calităţii aerului înconjurător la nivel naţional se realizează prin intermediul Sistemul Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului (SNEGICA) care asigură:
    - evaluarea calităţii aerului înconjurător, în mod unitar, în aglomerările şi zonele de pe întreg teritoriul ţării;
    – clasificarea şi delimitarea ariilor din zone şi aglomerări în regimuri de evaluare şi în regimuri de gestionare a calităţii aerului înconjurător;
    – realizarea inventarului naţional privind emisiile de poluanţi atmosferici;
    – elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor de menţinere a calităţii aerului, a planurilor de calitate a aerului şi a planurilor de acţiune pe termen scurt.

    SNEGICA cuprinde două sisteme: Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului (SNMCA) care asigură monitorizarea calităţii aerului înconjurător prin Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului şi Sistemul Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi Atmosferici (SNIEPA) care asigură colectarea datelor necesare, elaborarea şi validarea inventarelor locale şi a inventarului naţional privind emisiile de poluanţi atmosferici.
    În acord cu prevederile Legii nr. 293/2018 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici, pentru elaborarea PNCPA, MMAP în colaborare cu autorităţile publice centrale cu responsabilităţi în domeniile: economie, energie, sănătate, agricultură şi dezvoltare rurală, sanitar- veterinar şi siguranţa alimentelor, dezvoltare regională şi administraţie publică, transporturi, ape şi păduri, stabilesc măsuri de reducere a emisiilor antropice naţionale anuale de SO_2, NO_X, COVnm, NH_3 şi PM_2,5, astfel încât să nu se depăşească angajamentele asumate la nivel naţional de reducere a emisiilor.
    Autorităţile publice centrale menţionate anterior au următoarele obligaţii:
    - evaluează gradul de probabilitate ca sursele naţionale de emisie să aibă un impact asupra calităţii aerului la nivel naţional şi al SM învecinate;
    – iau în considerare necesitatea de a reduce emisiile de poluanţi atmosferici pentru îndeplinirea obiectivelor de calitate a aerului la nivel naţional şi ale SM învecinate;
    – acordă prioritate măsurilor de reducere a emisiilor de negru de fum, atunci când adoptă măsuri pentru a-şi duce la îndeplinire angajamentele naţionale de reducere a emisiilor de particule fine în suspensie;
    – asigură corelarea cu alte planuri şi programe relevante stabilite în conformitate cu cerinţele prevăzute de legislaţia naţională sau UE.

    Autorităţile publice centrale care au atribuite responsabilităţi în domeniul calităţii aerului sunt următoarele:
    - Ministerul Energiei, autoritate publică centrală în domeniul energiei, care aplică strategia şi Programul de guvernare în domeniul energetic şi al resurselor energetice, în domeniile producţiei, transportului, distribuţiei şi furnizării energiei electrice şi termice, inclusiv a energiei din surse regenerabile/verzi, hidrogen sau alte surse alternative/neconvenţionale de energie, în domeniul exploatării, procesării, transportului, distribuţiei şi valorificării resurselor minerale energetice/hidrocarburi, în domeniul nuclear civil al gestionării deşeurilor radioactive şi al managementului apei grele, în domeniul întreţinerii şi verificărilor tehnice periodice ale echipamentelor energetice, în domeniul eficienţei energetice;
    – Ministerul Economiei, autoritate publică centrală pentru industrie, care elaborează strategiile sectoriale pentru activităţile industriale luând în considerare impactul asupra calităţii aerului înconjurător şi a mediului;
    – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, autoritate publică centrală în domeniul transporturilor şi al infrastructurii de transport care elaborează şi pune în aplicare strategiile de dezvoltare a transporturilor, ţinând cont de necesitatea reducerii şi limitării poluării atmosferei, dezvoltând politici pentru susţinerea modalităţilor şi tehnologiilor de transport mai puţin poluante, asigură elaborarea de programe pentru reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici provenite din sectorul transporturi, elaborează reglementări specifice în domeniul transportului şi stabileşte condiţiile tehnice pentru mijloacele de transport, în vederea diminuării impactului emisiilor asupra calităţii aerului înconjurător;
    – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, autoritate publică centrală pentru: mobilitate urbană, locuire, locuinţe, clădiri de locuit, reabilitarea termică a clădirilor, gestiune şi dezvoltare imobiliar-edilitară, dezvoltare regională, dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice;
    – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, autoritate publică centrală pentru agricultură, care elaborează şi pune în aplicare strategia de dezvoltare a agriculturii, luând în considerare impactul asupra calităţii aerului înconjurător şi a mediului şi elaborează, împreună cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, norme pentru desfăşurarea activităţilor specifice cu impact asupra calităţii aerului înconjurător, cum ar fi tratamentele fitosanitare, fertilizarea solurilor, activităţi din sectorul zootehnic, şi urmăreşte aplicarea lor;
    – Ministerul Sănătăţii, autoritatea publică centrală pentru sănătate, care elaborează strategiile din domeniul prevenirii îmbolnăvirilor determinate de poluarea atmosferei, evaluează riscurile asupra stării de sănătate a populaţiei şi elaborează rapoarte anuale cu privire la starea de sănătate a populaţiei la nivel naţional corelată cu datele de calitate a aerului înconjurător;
    – Institutul Naţional de Statistică, care furnizează datele şi informaţiile necesare elaborării inventarelor de emisii de poluanţi atmosferici;
    – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, care elaborează raportul privind calitatea aerului înconjurător la nivel naţional, elaborează anual inventarul naţional privind emisiile de poluanţi atmosferici şi raportul aferent, realizează clasificarea în regimuri de evaluare şi regimuri de gestionare a ariilor din zone şi aglomerări, avizează planurile de menţinere a calităţii aerului şi planurile de calitate a aerului.

    Autorităţile regionale şi locale care au atribuite responsabilităţi în domeniul calităţii aerului sunt următoarele:
    - Autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului, organizate la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti, care efectuează şi derulează activităţi de monitorizare a calităţii aerului înconjurător la nivel teritorial, colectează datele necesare elaborării inventarelor locale de emisii pentru evaluarea calităţii aerului înconjurător şi participă la elaborarea planurilor de menţinere a calităţii aerului şi a planurilor de calitate a aerului;
    – Autorităţile publice teritoriale de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului, care controlează aplicarea măsurilor din planurile de menţinere a calităţii aerului, din planurile de calitate a aerului şi din planurile de acţiune pe termen scurt, verifică transmiterea datelor de către operatorii economici în vederea elaborării inventarelor locale de emisii şi verifică respectarea utilizării echipamentelor prevăzute în actele de reglementare emise de autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului, de către operatorii economici, în scopul realizării automonitorizării emisiilor de poluanţi atmosferici;
    – Autorităţile publice locale în domeniul administraţiei publice, care elaborează strategii şi programe de dezvoltare a infrastructurii unităţilor administrativ teritoriale şi a serviciilor publice de interes general şi asigură elaborarea programelor de reducere a emisiilor de poluanţi atmosferici provenite din activităţile industriale aflate în coordonare.



    3. Progresele înregistrate datorită politicilor şi măsurilor în vigoare (P şi M) în ceea ce priveşte reducerea emisiilor şi îmbunătăţirea calităţii aerului, precum şi gradul de respectare a obligaţiilor naţionale şi ale UE, comparativ cu anul 2005
    3.1. Progresele înregistrate datorită P şi M în vigoare în ceea ce priveşte reducerea emisiilor, precum şi gradul de respectare a obligaţiilor naţionale şi ale Uniunii de reducere a emisiilor
    Evaluarea progreselor înregistrate datorită implementării P şi M în vigoare în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici, precum şi gradul de respectare a obligaţiilor asumate la nivel naţional de reducere a emisiilor se realizează prin elaborarea şi raportarea anuală a inventarelor naţionale de emisii pentru poluanţii prevăzuţi în Anexa 1 din Legea nr. 293/2018 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici.
    Informaţiile despre inventarele naţionale de emisii pentru perioada 1990÷2020 sunt incluse în Raportul Informativ de Inventariere (IIR) care include emisii de poluanţi atmosferici asociate categoriilor NFR, inclusiv descrieri ale metodelor de estimare, surselor de date, analiza categoriilor cheie şi analiza tendinţelor.
    Evoluţia emisiilor de poluanţi atmosferici la nivel naţional în perioada 1990÷2020 este prezentată în figura următoare.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 1 Tendinţe ale emisiilor totale (kt) pentru principalii poluanţi, pulberi în suspensie, BC şi CO
    Sursa: Prelucrare Anexa I 1990÷2020, CLRTAP
    Prezenta secţiune are ca obiectiv prezentarea evoluţiei emisiilor de poluanţi atmosferici raportaţi sub Directiva NEC (NOx, COVnm, SO_2, NH_3 şi PM_2,5) pentru perioada 2005÷2020 şi identificarea gradului de respectare a angajamentelor naţionale de reducere a emisiilor atmosferice asumate la nivel naţional pentru anul 2020.
    Pentru identificarea evoluţiei emisiilor de poluanţi atmosferici s-au utilizat datele raportate în IIR 2022 şi în formatul de raportare CLRTAP, fiind extraşi pentru perioada 2005÷2020 numai poluanţii raportaţi sub Directiva NEC (NOx, COVnm, SO_2, NH_3 si PM_2,5) - emisii totale, exclusiv emisiile de NOx şi COVnm din activităţile prevăzute la categoriile 3.B Gestionarea gunoiului de grajd şi 3.D Solurile agricole.
    În perioada 2005÷2020, pentru toţi poluanţii atmosferici s-a înregistrat un trend descendent, comparativ cu anul 2005, această evoluţie pe tipuri de poluanţi fiind următoarea:
    - emisii de NOx: în anul 2020, emisiile au scăzut cu 42,5% comparativ cu anul 2005, în general datorită implementării programului de reducere progresivă a emisiilor aferente instalaţiilor mari de ardere şi a scăderii consumului de combustibil lichid;
    – emisii de COVnm: în anul 2020, emisiile au scăzut cu 29,7% comparativ cu anul 2005;
    – emisii de SO_2: în anul 2020, emisiile au scăzut cu 88,2% comparativ cu anul 2005; scăderea a fost spectaculoasă începând cu anul 2009, determinată de utilizarea combustibililor cu conţinut redus de sulf, a limitărilor legislative referitoare la calitatea benzinei şi motorinei (conţinut de sulf) utilizate la autoturisme, camioane şi autovehicule nerutiere şi implementării instalaţiilor de desulfurare la centralele electrice cu funcţionare pe combustibil solid;
    – emisii de NH_3: în anul 2020, emisiile au scăzut cu 19,2% comparativ cu anul 2005, de la 194,5 kt în 2005 la 157,1 kt la 157,1 kt în anul 2020;
    – emisii de PM_2,5: evoluţia emisiilor a fost variabilă, cu un maxim de 133 kt în anul 2008, după care s-a înregistrat o evoluţie descendentă până în anul 2020 (111,7kt). Comparativ cu anul 2005, în anul 2020, emisiile de PM_2,5 au scăzut cu cca. 7,2%.

    Evoluţia emisiilor de poluanţi atmosferici la nivel naţional în perioada 2005÷2020 este prezentată în figura următoare.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 2. Evoluţia emisiilor de poluanţi atmosferici perioada 2005÷2020,
    în kt, exclusiv emisiile de NOx şi COVnm aferente categoriilor 3B şi 3D
    Sursa: Prelucrare Anexa I 1990÷2020, CLRTAP (15 martie 2022)
    Conform informaţiilor din IIR 2022, sectorul energetic reprezintă principala sursă de emisii la nivel naţional pentru majoritatea poluanţilor. Sectorul energetic include arderea combustibilului în industria energetică (NFR 1.A.1 Industrii energetice) şi în industria prelucrătoare (NFR 1.A.2 Arderi în industrii de prelucrare şi construcţii), transport (NFR 1.A.3), arderea în surse staţionare de mică putere, incluzând surse şi echipamente mobile ne-rutiere (NFR 1.A.4, 1.A.5) şi emisii fugitive generate de combustibili şi carburanţi (NFR 1.B).
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 3. Evoluţia emisiilor de poluanţi atmosferici Sector Energetic, perioada 2005÷2020, în kt
    Sursa: Prelucrare Anexa I 1990÷2020, CLRTAP (15 martie 2022)
    La nivelul anului 2020, conform estimării emisiilor de poluanţi atmosferici aferenţi acestui sector, care s-a bazat pe consumul de combustibil (din bazele de date EUROSTAT) şi pe factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA 2019 privind inventarul emisiilor de poluanţi atmosferici, cu excepţia categoriei NFR Producere de energie electrică şi termică (NFR 1.A.1.a), unde emisiile de poluanţi atmosferici (TSP, SO_2 şi NOx) includ în principal valori măsurate aferente instalaţiilor mari de ardere, ponderea emisiilor din sectorului energetic raportată la totalul naţional^9 este următoarea:
    ^9 Total naţional, fără următoarele emisii: emisii de la aeronave rezultate în afara ciclului de aterizare şi decolare; emisiile provenite de la traficul maritim naţional înspre şi dinspre Insulele Canare, din departamentele franceze de peste mări, din Insulele Madeira şi din Insulele Azore; emisii din traficul maritim internaţional; emisiile de NOx şi COVnm din activităţile prevăzute la categoriile 3B (Gestionarea gunoiului de grajd) şi 3D (Solurile agricole)
    Tabel 9. Pondere sector energetic din totalul naţional, 2020

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Poluant │Pondere, % │
├───────────────┼──────────────────────┤
│NOx │98,86 │
├───────────────┼──────────────────────┤
│COVnm │66,59 │
├───────────────┼──────────────────────┤
│SO_2 │98,44 │
├───────────────┼──────────────────────┤
│NH_3 │6,35 │
├───────────────┼──────────────────────┤
│PM_2,5 │93,95 │
└───────────────┴──────────────────────┘



    Categoria NFR Producere energie electrică şi termică a fost în anul 2020 o sursă cheie de emisii de SO_2 şi NOx. Comparativ cu emisiile raportate pentru anul 2005, emisiile au scăzut cu 77% pentru NOx, 94% pentru SO_2 şi 87% pentru PM_2,5. Scăderea se datorează implementării programului de reducere a emisiilor pentru instalaţiile mari de arderi, precum şi scăderii consumului de combustibil utilizat. Variaţiile valorilor factorilor de emisie de-a lungul seriilor de timp sunt determinate de ponderea combustibililor utilizaţi (combustibili solizi/lichizi/gazoşi), care contribuie cu diferiţi factori de emisie la estimarea fiecărui poluant.
    Arderile în surse staţionare de mică putere sau în surse mobile ne-rutiere şi echipamente (NFR 1A4÷1A5), inclusiv echipamentele mobile fără destinaţie rutieră, este principalul contribuitor la emisiile naţionale de PM_2,5.
    Categoria NFR Rezidenţial: Ardere staţionară (NFR 1.A.4.b.i) reprezintă sursă cheie pentru mulţi poluanţi, contribuind la totalul naţional din 2020 cu 81,97% pentru PM_2,5 şi 40,74% pentru COVnm. Emisiile provin în principal din arderea biomasei (lemn) pentru încălzirea locuinţelor. Consumul de biomasă a crescut de-a lungul seriei temporale, a atins un maxim în anul 2010 şi a variat foarte uşor în perioada următoare 2010÷2020. Această evoluţie este în concordanţă cu trecerea de la încălzirea centralizată la încălzirea individuală în oraşele mici şi mijlocii şi cu scăderea activităţii şi a emisiilor aferente centralelor electrice. Faţă de anul 2005, consumul de biomasă a crescut în anul 2020 cu 12%. Contribuţia categoriei NFR Transport rutier la totalul emisiilor naţionale din anul 2020 a fost următoarea: NOx - 48,03%; COVnm - 10,91%. Emisiile aferente acestei categorii NFR au fost calculate prin intermediul software-ului COPERT, cu date de intrare furnizate de Institutul Naţional de Statistică (pentru consumul de combustibil din Bilanţul Energetic), Registrul Auto Român (pentru datele aferente parcului auto) şi Institutul Naţional de Meteorologie (pentru temperaturile maxime şi minime şi umiditatea relativă).
    Sectorul Procese industriale şi utilizarea produselor acoperă doar emisiile legate de proces care sunt generate de procesele industriale.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 4. Evoluţia emisiilor de poluanţi atmosferici Sector
    Procese industriale şi utilizarea produselor, perioada 2005÷2020, în kt
    Sursa: Prelucrare Anexa I 1990÷2020, CLRTAP (15 martie 2022)
    În anul 2020, categoria Procese industriale şi utilizarea produselor a contribuit în principal la emisiile de COVnm (32,16% din totalul naţional) şi la emisiile PM_2,5 (2,75% din totalul naţional). Estimarea s-a bazat în mare parte pe factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA 2019 privind inventarul emisiilor de poluanţi atmosferici, cu excepţia emisiilor de NOx (NFR 2.B.2 Producerea acidului azotic) şi a emisiilor de COVnm (NFR 2.D.3.d Aplicarea acoperirilor, 2.D.3.g Produse chimice, 2.D.3.h Tipărire 2.D.3.i Alte utilizări ale solvenţilor, 2.G Alte utilizări ale produselor), care sunt furnizate de operatori.
    Sectorul agricol cuprinde emisiile rezultate din activităţile agricole şi zootehnice, inclusiv adăpostirea, depozitarea gunoiului de grajd şi păşunatul, tratarea gunoiului de grajd şi aplicarea gunoiului de grajd.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 5. Evoluţia emisiilor de poluanţi atmosferici Sector Agricultură,
    perioada 2005÷2020, în kt
    Sursa: Prelucrare Anexa I 1990÷2020, CLRTAP (15 martie 2022)
    Cea mai mare pondere a emisiilor de NH_3 (88,51%) din totalul naţional din anul 2020 reprezintă contribuţia sectorului agricol. Pentru anul 2020, distribuţia emisiilor de NH_3 pe sursele agricole a fost următoarea: 38,63% din gestionarea gunoiului de grajd, 61% din gunoiul de grajd aplicat pe sol şi doar 0,01% din arderea miriştilor şi a resturilor vegetale. În anul 2020, contribuţia ponderii emisiilor de COVnm din agricultură a fost de 31,09% din totalul naţional. Distribuţia emisiilor de COVnm pe sursele agricole a fost următoarea: 55,11% din gestionarea gunoiului de grajd, 44,85% din gunoi de grajd aplicat pe sol şi doar 0,04% din arderea miriştilor şi a resturilor vegetale. Implementarea coeficienţilor naţionali de la transmiterea de anul trecut, din Studiul „Proiecţii româneşti pentru emisiile poluante până în 2030” (2018) a condus la modificarea cantităţii de NH_3, implicit pentru COVnm şi NOx. Noul Instrument AgrEE şi utilizarea în calcularea greutăţilor medii la porcii îngrăşaţi, au condus la modificarea valorilor emisiilor de NH_3, respectiv la redistribuirea cantităţii de COVnm pentru 3.B, 3.D.a.2.a şi 3.D.a.3, pentru întreaga serie temporală faţă de raportarea anterioară. Pentru NFR 3.D.a.1 N-îngrăşăminte anorganice, emisiile de NH_3 au fost estimate cu nivelul de abordare 2.
    Ţinând cont că în conformitate cu prevederile Directivei NEC, emisiile de NOx şi COVnm din activităţile prevăzute la categoriile 3B (Gestionarea gunoiului de grajd) şi 3D (Solurile agricole) nu sunt luate în considerare pentru evaluarea respectării angajamentelor naţionale de reducere a emisiilor, contribuţia sectorului agricultură la totalul emisiilor naţionale este nesemnificativă (sunt incluse numai emisiile aferente categoriei 3F Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale, care au o pondere neglijabilă).
    Sectorul deşeuri acoperă emisiile provenite din depozitarea deşeurilor solide pe teren, tratarea biologică a deşeurilor prin digestie anaerobă la instalaţiile de biogaz, incinerarea deşeurilor clinice şi industriale, incinerarea, arderea deşeurilor la scară mică şi fabricarea compostului, manipularea apelor uzate şi alte deşeuri (incendii de maşini/ autovehicule şi locuinţe).
    Categoria NFR 5.B.2 Tratarea biologică a deşeurilor prin digestie anaerobă la instalaţiile de biogaz acoperă emisiile provenite din tratarea biologică a deşeurilor prin digestie anaerobă la instalaţiile de biogaz; emisiile au fost calculate pentru prima dată.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 6. Evoluţia emisiilor de poluanţi atmosferici Sector Deşeuri, perioada 2005÷2020, în kt
    Sursa: Prelucrare Anexa I 1990÷2020, CLRTAP (15 martie 2022)
    În anul 2020, contribuţia sectorului din totalul naţional a fost următoarea: emisii de NOx: 0,26%; emisiile de COVnm: 1,24%; emisii de SO_2: 0,02%; emisii de NH_3: 4,94%; emisii de PM_2,5: 1,25%.
    *
    * *
    Pentru verificarea conformării cu angajamentele naţionale de reducere a emisiilor atmosferice asumate la nivel naţional pentru anul 2020, s-au comparat emisiile raportate în anul 2020 cu cele din anul de referinţă 2005 (emisii totale, fără emisiile de NOx şi COVnm din activităţile prevăzute la categoriile 3.B Gestionarea gunoiului de grajd şi 3.D Solurile agricole) şi s-a determinat reducerea realizată, care a fost comparată cu angajamentul de reducere asumat pentru anul 2020.
    Tabel 10. Emisii raportate versus angajamente de reducere a emisiilor, 2020

┌───────┬──────┬──────┬────────┬─────────┬──────────┐
│ │ │ │ │Reducere │Angajament│
│ │Emisii│Emisii│Reducere│realizată│asumat │
│Poluant│2005, │2020, │emisii, │inventar │reducere │
│ │kt │kt │kt │naţional │2020, % │
│ │ │ │ │2020, % │ │
├───────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┤
│NOx │303,48│174,64│57,55 │42,45 │45 │
├───────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┤
│COVnm │259,42│182,41│70,31 │29,69 │25 │
├───────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┤
│SO_2 │602,52│71,04 │11,79 │88,21 │77 │
├───────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┤
│NH_3 │194,56│157,12│80,75 │19,25 │13 │
├───────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┤
│PM_2,5 │120,35│111,72│92,83 │7,17 │28 │
└───────┴──────┴──────┴────────┴─────────┴──────────┘


    Pentru majoritatea poluanţilor atmosferici raportaţi sub Directiva NEC se respectă angajamentele de reducere asumate la nivel naţional, cu excepţia emisiilor de NOX şi a emisiilor de PM_2,5 la care reducerile realizate sunt mai mici decât angajamentele de reducere asumate, respectiv:
    - emisii de NOx: reducere realizată în anul 2020, comparativ cu anul 2005 de 42,45%, comparativ cu angajamentul de reducere asumat de 45%, fiind necesar un aport suplimentar de reducere a emisiilor de 2,55%;
    – emisii de PM_2,5: reducere realizată în anul 2020, comparativ cu anul 2005 de 7,17%, comparativ cu angajamentul de reducere asumat de 28%, fiind necesar un aport suplimentar de reducere a emisiilor de 20,83%.

    La nivelul anului 2020, se constată că P şi M în vigoare au avut ca efect reducerea emisiilor de COVnm, SO_2 şi NH_3 comparativ cu anul 2005, fiind însă necesare eforturi suplimentare în special pentru implementarea P şi M care să aibă ca efect reducerea emisiilor de NOx şi PM_2,5.
    Respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanţi atmosferici implică corelarea P şi M cu evoluţia emisiilor, în special pentru sectoarele/categoriile de activitate care au o pondere semnificativă şi reprezintă surse cheie de emisii.
    Sursele cheie de emisii, pe tipuri de poluanţi, care au avut o contribuţie semnificativă în totalul emisiilor de poluanţi atmosferici în toată perioada analizată (anul de referinţă 2005 şi perioada istorică 2018÷2020), sunt prezentate în secţiunile următoare.
    3.1.1. Emisii de NOx
    Evoluţia istorică a emisiilor de NOx pentru perioada analizată (anul de referinţă 2005 şi perioada istorică 2018÷2020) este prezentată în figura de mai jos.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 7. Emisii de NOx^10, an de referinţă 2005 şi perioada istorică 2018÷2020, în kt
    ^10 Exclusiv emisiile de NOx aferente categoriilor 3B Gestionarea gunoiului de grajd şi 3D Solurile agricole
    Sursele cheie de emisii de NOx care au avut o contribuţie semnificativă în totalul emisiilor în perioada analizată sunt reprezentate de următoarele categorii: Transport rutier (Autovehicule grele, Autoturisme, Autoutilitare), Producerea de energie electrică şi termică, Rezidenţial (Surse staţionare). În perioada 2019÷2020, pe lângă sursele menţionate anterior, sursele cheie au fost reprezentate şi de Arderi în industrii de prelucrare şi construcţii (Fabricarea mineralelor nemetalice, Fontă şi oţel) şi Transport feroviar.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Surse cheie emisii NOx, an de referinţă 2005 şi perioada istorică 2018÷2020, în kt
 (a se vedea imaginea asociată)
    Pondere surse cheie emisii NOx, an istoric 2019, în %
 (a se vedea imaginea asociată)
    Pondere surse cheie emisii NOx, an istoric 2020, în %
    Figura 8. Surse cheie emisii NOx^11
    ^11 Exclusiv emisiile de NOx aferente categoriilor 3B Gestionarea gunoiului de grajd şi 3D Solurile agricole
    Sursa: Prelucrare Anexa I 1990÷2020, CLRTAP (15 martie 2022)

    3.1.2. Emisii de COVnm
    Evoluţia istorică a emisiilor de COVnm pentru perioada analizată (anul de referinţă 2005 şi perioada istorică 2018÷2020) este prezentată în figura de mai jos.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 9. Emisii de COVnm^12, an de referinţă 2005 şi perioada istorică 2018÷2020, în kt
    ^12 Exclusiv emisiile de NOx aferente categoriilor 3B Gestionarea gunoiului de grajd şi 3D Solurile agricole
    Sursele cheie de emisii de COVnm care au avut o contribuţie semnificativă în totalul emisiilor în perioada analizată sunt reprezentate de următoarele categorii: Rezidenţial (Surse staţionare), Utilizarea casnică a solvenţilor, Produse chimice, Transport rutier (Autoturisme), Fabricare produse alimentare şi băuturi, Transport rutier (Evaporarea benzinei), Industria chimică (Alte procese). În perioada 2019÷2020, pe lângă sursele menţionate anterior, sursele cheie au fost reprezentate şi de categoriile Alte utilizări ale solvenţilor şi Emisii fugitive: Rafinare/stocare.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Surse cheie emisii COVnm, an de referinţă 2005 şi perioada istorică 2018÷2020, în kt
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 10. Surse cheie emisii COVnm^13
    ^13 Exclusiv emisiile de NOx aferente categoriilor 3B Gestionarea gunoiului de grajd şi 3D Solurile agricole
    Sursa: Prelucrare Anexa I 1990÷2020, CLRTAP (15 martie 2022)

    3.1.3. Emisii de SO_2
    Evoluţia istorică a emisiilor de SO_2 pentru perioada analizată (anul de referinţă 2005 şi perioada istorică 2018÷2020) este prezentată în figura de mai jos.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 11. Emisii de SO_2, an de referinţă 2005 şi perioada istorică 2018÷2020, în kt
    Sursele cheie de emisii de SO_2 care au avut o contribuţie semnificativă în totalul emisiilor în perioada analizată sunt reprezentate de următoarele categorii: Producerea de energie electrică şi termică, Arderi în industrii de prelucrare şi construcţii (Fontă şi oţel) şi Arderi în industrii de prelucrare şi construcţii (Fabricarea mineralelor nemetalice).
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 12. Surse cheie emisii SO_2,
    Sursa: Prelucrare Anexa I 1990÷2020, CLRTAP (15 martie 2022)

    3.1.4. Emisii de NH3
    Evoluţia istorică a emisiilor de NH_3 pentru perioada analizată (anul de referinţă 2005 şi perioada istorică 2018÷2020) este prezentată în figura de mai jos.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 13. Emisii de NH_3, an de referinţă 2005 şi perioada istorică 2018÷2020, în kt
    Sursele cheie de emisii de NH_3 care au avut o contribuţie semnificativă în totalul emisiilor în perioada analizată sunt reprezentate de următoarele categorii: Gunoi de grajd aplicat pe sol, Aplicarea îngrăşămintelor organice pe bază de azot (inclusiv uree), Emisii de compuşi de azot datorate dejecţiilor animaliere depuse pe sol în timpul păşunatului, Managementul dejecţiilor animaliere (porci, taurine de lapte. În perioada 2018-2020, pe lângă sursele menţionate anterior, sursele cheie au fost reprezentate şi de Rezidenţial (Surse staţionare) şi Tratarea apelor uzate (Alte procese).
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 14. Surse cheie emisii NH_3
    Sursa: Prelucrare Anexa I 1990÷2020, CLRTAP, 15 martie 2022

    3.1.5. Emisii de PM_2,5
    Evoluţia istorică a emisiilor de PM_2,5 pentru perioada analizată (anul de referinţă 2005 şi perioada istorică 2018÷2020) este prezentată în figura de mai jos.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 15. Emisii de PM_2,5, an de referinţă 2005 şi perioada istorică 2018÷2020, în kt
    Sursa cheie de emisii de PM_2,5 care a avut o contribuţie semnificativă în totalul emisiilor în perioada analizată a fost reprezentată de sectorul Rezidenţial (Surse staţionare), care a înregistrat o evoluţie relativ constantă în perioada 2018÷2020.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 16. Surse cheie emisii PM_2,5, în kt
    Sursa: Prelucrare Anexa I 1990÷2020, CLRTAP (15 martie 2022)


    3.2. Progresele înregistrate datorită P şi M în vigoare în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii aerului, precum şi gradul de respectare a obligaţiilor naţionale şi ale Uniunii privind calitatea aerului
    Calitatea aerului constituie unul dintre factorii principali care determină calitatea vieţii. Conform ultimelor informaţii furnizate de OMS^14, se consideră că la nivel mondial 4,2 milioane de persoane mor anual din cauze care au legătură cu poluarea aerului, cele mai multe în urma unor afecţiuni cardiace, atacuri cerebrale, boli cronice ale plămânilor, cancer pulmonar sau infecţii respiratorii acute. În prezent, principalele instrumente legislative privind calitatea aerului existente la nivel european includ:
    ^14 https://www.who.int/teams/environment-climate-change-and-health/air-quality-and-health/health-impacts/exposure-air-pollution
    – Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa^15, care se aplică pentru principalii poluanţi atmosferici care afectează sănătatea populaţiei şi mediului, respectiv dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie (PM_10 şi PM_2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon;
    ^15 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1486474738782&uri=CELEX:02008L0050-20150918

    – Directiva 2004/107/CE privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul şi hidrocarburile aromatice policiclice din aerul înconjurător^16 care reglementează într-o abordare asemănătoare cu Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa evaluarea şi gestionarea calităţii aerului cu privire la poluanţii menţionaţi în titlu;
    ^16 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1486475021303&uri=CELEX:02004L0107-20150918

    – Directiva 2015/1480/CE de modificare a mai multor anexe la Directivele 2004/107/CE şi 2008/50/CE de stabilire a normelor privind metodele de referinţă, validarea datelor şi localizarea punctelor de prelevare pentru evaluarea calităţii aerului^17 care actualizează şi clarifică unele prevederi ale directivelor menţionate mai sus,
    ^17 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32015L1480

    – Decizia de punere în aplicare a Comisiei (2011/850/UE) din 12 decembrie 2011 de stabilire a normelor pentru Directivele 2004/107/CE şi 2008/50/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte schimbul reciproc de informaţii şi raportarea privind calitatea aerului înconjurător^18, care stabileşte normele de punere în aplicare a Directivelor 2004/107/CE şi 2008/50/CE în ceea ce priveşte obligaţiile statelor membre de a prezenta rapoarte referitoare la evaluarea şi gestionarea calităţii aerului înconjurător şi schimbul reciproc de informaţii între statele membre referitoare la reţele şi staţii, precum şi datele de măsurare a calităţii aerului obţinute de la anumite staţii de monitorizare.
    ^18 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32011D0850&from=en


    Reglementările europene sunt transpuse integral în legislaţia naţională, prin adoptarea Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător^19, cu modificările şi completările ulterioare (prevăzute de HG nr. 806/2016 pentru modificarea anexelor nr. 4, 5, 6 şi 7 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător^20).
    ^19 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/129642
    ^20 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/183447

    Conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, respectarea valorilor limită sau a valorilor ţintă impuse pentru calitatea aerului se realizează prin evaluarea şi gestionarea calităţii aerului pe părţi ale teritoriului naţional, delimitate ca zone şi aglomerări şi încadrate în funcţie de nivelul existent al poluanţilor în regimuri de evaluare şi regimuri de gestionare. În România sunt constituite 41 de zone de evaluare a calităţii aerului, corespunzătoare celor 41 de judeţe şi 13 aglomerări, reprezentate de principalele aglomerări urbane.
    Evaluarea calităţii aerului se face luând în considerare datele privind concentraţiile de poluanţi în aer obţinute prin măsurători continue în puncte fixe, bazate pe metode şi criterii comune, stabilite la nivel european, precum şi rezultatele studiilor de modelare a dispersiei emisiilor de poluanţi în aer sau altor tehnici de estimare obiective şi se revizuieşte cel puţin o dată la 5 ani sau ori de câte ori se produc modificări semnificative ale activităţilor care au efecte asupra concentraţiilor de poluanţi în aer.
    În toate ariile din zone şi aglomerări în care, în urma evaluării calităţii aerului, s-au constatat niveluri ale poluanţilor care depăşesc valorile limită sau valorile ţintă prevăzute de lege trebuie elaborate planuri de calitate a aerului, care să cuprindă măsuri adecvate pentru reducerea în cel mai scurt timp a nivelului de poluanţi în aer până la valori mai mici decât valorile limită/ valorile ţintă, precum şi măsuri suplimentare de protecţie a grupurilor sensibile de populaţie, inclusiv a copiilor.
    Responsabilitatea privind evaluarea calităţii aerului la nivel naţional şi încadrarea zonelor şi aglomerărilor în regimuri de evaluare şi gestionare revine autorităţilor publice pentru protecţia mediului. Datele privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului obţinute sunt aduse la cunoştinţă populaţiei şi sunt raportate la CE.
    3.2.1. Progresele înregistrate în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii aerului, în perioada 2008 – 2020 prin analiza datelor privind calitatea aerului măsurate de Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului
    Principala sursă pentru obţinerea datelor privind calitatea aerului în România este Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA), obiectiv de interes public naţional, aflată în administrarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
    RNMCA este un sistem complex de urmărire a calităţii aerului în mod unitar pe întreg teritoriul ţării, utilizând criteriile referitoare la tipul poluanţilor măsuraţi, amplasarea punctelor de monitorizare, metodele de măsurare, tipul echipamentelor şi modul de colectare şi prelucrare a datelor prevăzute de directivele europene din domeniul calităţii aerului, transpuse în legislaţia naţională prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Datele de calitate a aerului furnizate de echipamentele RNMCA sunt transmise on-line către centrele judeţene şi centrul naţional de evaluare a calităţii aerului (CECA - ANPM) şi sunt puse la dispoziţia publicului pe site-ul propriu al RNMCA (www.calitateaer.ro), precum şi local, prin panouri de informare.
    RNMCA a fost realizată în mai multe etape, începând cu anul 2003 şi a fost completată şi înnoită continuu, în măsura necesarului şi a disponibilităţilor financiare existente. Cea mai mare parte a echipamentelor a fost achiziţionată în perioada 2006 - 2009, perioadă în care reţeaua de monitorizare a calităţii aerului a acoperit întregul teritoriu şi a căpătat caracter naţional. Achiziţiile ulterioare de echipamente au urmărit în primul rând armonizarea RNMCA cu noile cerinţe de monitorizare apărute în legislaţia europeană, iar cele din perioada 2016 - 2020 au realizat parţial înlocuirea echipamentelor uzate şi creşterea numărului de poluanţi măsuraţi în punctele fixe de monitorizare.
    RNMCA cuprinde în prezent 162 de staţii de monitorizare fixe răspândite pe întregul teritoriu, dotate cu echipamente de măsurare continuă a concentraţiilor unor poluanţi atmosferici (SO_2, NOx, CO, particule - PM_10 şi PM_2,5, O_3, BTEX), aparate de prelevare automată de probe pentru efectuarea analizelor de particule (PM_10 şi PM_2,5), metale grele (Pb, Hg, As, Cd, Ni), COV, HAP) şi instrumente pentru determinări meteorologice. De asemenea, RNMCA dispune de 19 echipamente de măsurare continuă a concentraţiilor de particule (PM_10 şi PM_2,5), 41 de laboratoare de analize fizico-chimice şi echipamentele de laborator aferente acestora, 38 de laboratoare locale de calibrare, dotate cu echipamente de calibrare uzuală şi 3 laboratoare zonale de calibrare mobile, precum şi echipamentele necesare colectării, prelucrării, transmiterii datelor şi informării publicului privind calitatea aerului înconjurător.
    Datele furnizate de RNMCA pentru anul 2020, prezentate în ultimul Raport privind starea mediului în România^21, arată că, în general, valorile înregistrate nu au fost mai mari decât standardele de calitate a aerului stabilite de directivele europene. O excepţie s-a înregistrat pentru valoarea limită anuală la NO_2, la care au existat 4 staţii în care concentraţia de poluant a depăşit valoarea limită admisă. De asemenea, în unele cazuri s-au înregistrat depăşiri ale valorii ţintă pentru ozon sau ale valorilor pe termen scurt (orare/zilnice) pentru NO_2 sau PM_10, fără însă ca numărul acestora să determine neconformităţi privind respectarea standardelor de calitate a aerului stabilite pentru indicatorii respectivi.
    ^21 Raport anual privind starea mediului în România pentru anul 2020 (http://www.anpm.ro/ro/raport-de-mediu)

    Valorile concentraţiilor medii anuale înregistrate de staţiile de monitorizare ale RNMCA pentru anul 2020 pentru principalii poluanţi atmosferici sunt prezentate în graficele de mai jos.
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
    Referitor la evoluţia parametrilor de calitate a aerului, în diagramele următoare este prezentată evoluţia la nivel naţional a concentraţiilor medii anuale ale principalilor poluanţi din ultimii 12 ani, pentru perioadele 2008 ÷ 2015^22 şi 2015÷2020^23, conform Rapoartelor anuale privind starea mediului în România elaborate de ANPM.
    ^22 Raport anual privind starea mediului în România pentru anul 2015 (http://www.anpm.ro/ro/raport-de-mediu)
    ^23 Raport anual privind starea mediului în România pentru anul 2020 (http://www.anpm.ro/ro/raport-de-mediu)

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
    Din analiza datelor prezentate în diagramele de mai sus, se constată că pentru perioada 2009-2015, pentru toţi poluanţii analizaţi (NO_2, PM_10, C_6H_6, SO-2), la toate tipurile de staţii există o tendinţă generală de reducere a concentraţiilor medii anuale, care de regulă s-au situat sub valorile limită/valorile ţintă. Începând cu anul 2015, la toate tipurile de staţii, pentru majoritatea poluanţilor analizaţi există o tendinţă generală de creştere a concentraţiilor medii anuale (care de regulă s-au situat sub valorile limită/valorile ţintă). Începând din anul 2019, valorile au început să scadă uşor.
    Analizând situaţia calităţii aerului în perioada vizată de PNCPA, aşa cum rezultă din Rapoartele anuale privind calitatea aerului elaborate de ANPM^24, se observă că în anii 2018, 2019, 2020, 2021, concentraţiile de poluanţi monitorizaţi de RNMCA s-au încadrat în cea mai mare parte în limitele prevăzute de standardele de calitate a aerului în vigoare.
    ^24 http://www.anpm.ro/raportare-anuala

    Cu toate acestea, în această perioadă au fost înregistrate depăşiri ale standardelor de calitate a aerului stabilite pentru protecţia sănătăţii umane pentru unii poluanţi în mai multe puncte de monitorizare, astfel:
    Tabel 11. Depăşiri ale standardelor de calitate aer, perioada 2018÷2020

┌─────────┬─────────┬──────────┬─────────┬───────────┬──────────┐
│Poluant │Indicator│Anul 2018 │Anul 2019│Anul 2020 │Anul 2021 │
├─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│ │ │10 staţii │ │ │ │
│ │ │(Braşov - │6 staţii │ │ │
│ │ │3 staţii, │(Braşov, │ │ │
│ │ │Bucureşti,│Timişoara│ │3 staţii │
│Dioxid de│Valoare │Timişoara │- câte 2 │4 staţii │(Bucureşti│
│azot │limită │- câte 2 │staţii, │(Bucureşti,│-2 staţii,│
│(NO_2) │anuală │staţii, │Cluj, │Cluj - câte│Timişoara │
│ │ │Iaşi, │Hunedoara│2 staţii) │- o │
│ │ │Cluj, │- câte o │ │staţie) │
│ │ │Sibiu - │staţie) │ │ │
│ │ │câte o │ │ │ │
│ │ │staţie) │ │ │ │
├─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│ │Valoare │ │ │ │ │
│Ozon │ţintă pt.│1 staţie │1 staţie │ │2 staţii │
│(O_3) │protecţia│(Călăraşi)│- Arad │- │(Craiova, │
│ │sănătăţii│ │ │ │Oradea) │
│ │umane │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│ │Valoare │2 staţii -│ │ │1 staţie │
│ │limită │Iaşi │- │- │(Tg. Jiu) │
│ │anuală │ │ │ │ │
│ ├─────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│ │ │6 staţii │5 staţii │ │5 staţii │
│Particule│ │(Iaşi - 3 │(Iaşi, │ │(Iaşi, - 2│
│(PM_10) │Valoare │staţii, │Bucureşti│2 staţii - │staţii, │
│ │limită │Bucureşti │- câte 2 │Iaşi, Tg. │Craiova, │
│ │zilnică │- 2 │staţii, │Jiu │Tg. Jiu, │
│ │ │staţii, │Alba │ │Tg. Mureş │
│ │ │Craiova - │Iulia - 1│ │- câte o │
│ │ │1 staţie) │staţie) │ │staţie) │
├─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│Particule│Valoare │1 staţie │ │ │ │
│(PM_2,5) │limită │(Iaşi) │- │- │- │
│ │anuală │ │ │ │ │
└─────────┴─────────┴──────────┴─────────┴───────────┴──────────┘



    În conformitate cu prevederile Legii 104/2011 privind calitatea aerului, cu modificările ulterioare, pentru gestionarea calităţii aerului, în ariile din zone şi aglomerări pentru care, în urma evaluării calităţii aerului, au fost înregistrate depăşiri ale standardelor de calitate a aerului, considerate în regim de gestionare I, trebuie elaborate planuri de calitate a aerului care conţin măsuri adecvate pentru reducerea în cel mai scurt timp a nivelului de poluanţi în aer, iar pentru ariile din zone şi aglomerări în care sunt respectate standardele de calitate a aerului, considerate în regim de gestionare II, trebuie elaborate planuri de menţinere a calităţii aerului, cuprinzând măsuri prin care se asigură o dezvoltare economico - socială durabilă, care nu produce efecte nocive asupra calităţii aerului.

    3.2.2. P şi M implementate la nivel local în vederea îmbunătăţirii calităţii aerului şi respectării obligaţiilor naţionale şi ale Uniunii privind calitatea aerului (planuri de calitate a aerului)
    Planurile de calitate a aerului, precum şi planurile de menţinere a calităţii aerului se elaborează pentru unităţi administrativ-teritoriale (UAT), respectiv pentru sectoarele Municipiului Bucureşti, părţi ale acestora, sau grupuri de unităţi administrativ-teritoriale învecinate, încadrate în acelaşi regim de gestionare a calităţii aerului. Responsabilitatea pentru elaborarea şi aprobarea planurilor de calitate a aerului, precum şi pentru punerea în aplicare, urmărirea şi raportarea realizării măsurilor cuprinse în acestea revine primarilor sau consiliilor judeţene, după caz.
    Planurile de calitate întocmite în conformitate cu prevederile HG nr. 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului, pe baza unor studii de calitate a aerului efectuate de persoane autorizate, sunt avizate de autorităţile pentru protecţia mediului şi sunt aprobate prin HCL de către UAT elaboratoare.
    Conform actului normativ menţionat, Planurile de calitate a aerului (PCA) trebuie să prezinte situaţia privind calitatea aerului existentă la momentul iniţierii elaborării planului, şi scenarii conţinând seturi de măsuri propuse pentru reducerea nivelului de poluare, cu analiza efectelor acestora la îmbunătăţirea calităţii aerului la nivel local. Pentru fiecare măsură propusă, PCA trebuie să prevadă costurile implementării, sursa de finanţare, instituţiile/persoanele responsabile, precum şi un calendar de implementare. Stadiul realizării măsurilor din PCA trebuie urmărit şi adus la cunoştinţă periodic autorităţilor pentru protecţia mediului şi publicului.
    La elaborarea PCA se au în vedere perspectivele de dezvoltare ale localităţii, considerând toate măsurile de protecţie a calităţii aerului integrate în planurile şi programele existente pe diferite domenii de acţiune (scenariul cu măsuri), precum şi, după caz, seturi de măsuri suplimentare, prin a căror aplicare să se poată prevedea realizarea standardelor de calitate a aerului (scenariul cu măsuri suplimentare).
    Responsabilitatea pentru stabilirea obligaţiilor privind gestionarea calităţii aerului revine autorităţilor pentru protecţia mediului care, pe baza datelor furnizate de RNMCA sau, după caz, a rezultatelor studiilor de modelare a dispersiei poluanţilor emişi în aer, identifică ariile în care nivelurile de poluanţi nu respectă standardele de calitate a aerului şi stabilesc, pentru fiecare poluant reglementat, unităţile administrativ-teritoriale în care sunt necesare elaborarea de planuri de calitate a aerului şi implementarea de măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului.
    În vederea încadrării UAT în regimuri de gestionare a calităţii aerului, în conformitate cu atribuţiile ce le revin, autorităţile pentru protecţia mediului au elaborat periodic acte normative în acest sens, ultimul dintre acestea fiind OM 2202 din 11 decembrie 2020 privind aprobarea listelor cu unităţile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, modificat şi completat prin OM 2165 din 25 noiembrie 2021. Acesta prevede încadrarea în regim de gestionare I a 19 aglomerări şi arii din zone din România, pentru care există obligativitatea întocmirii, aprobării şi punerii în aplicare a planurilor de calitate a aerului.
    Având în vedere că cea mai mare parte a aglomerărilor şi ariilor din zone încadrate în regim de gestionare I au fost încadrate similar şi în evaluările anterioare, unele dintre ele (9 UAT) au întocmit şi aprobat planuri de calitate a aerului, fiind în prezent în stadiul de punere în aplicare a măsurilor prevăzute de acestea. O parte a UAT încadrate în regim de gestionare I (3 UAT) sunt în faza finală de elaborare sau în curs de aprobare a planurilor de calitate (3 UAT), celelalte 4 UAT fiind în fazele iniţiale de elaborare a acestora. Pentru 2 UAT (Bucureşti, Iaşi), Planurile de calitate aprobate sunt în curs de revizuire.
    Ariile din zone sau aglomerări încadrate în regim de gestionare II dispun deja de planuri de menţinere a calităţii aerului care sunt în curs de punere în aplicare.
    Stadiul îndeplinirii cerinţelor privind elaborarea Planurilor de calitate a aerului în luna septembrie 2022, precum şi posibilităţile de accesare ale acestora sunt prezentate în tabelul următor.
    Tabel 12. Stadiul elaborării Planurilor de calitate a aerului

┌────┬───────────┬───────┬─────────┬────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │UAT/Regiune│Poluant│Perioada │Stadiul │Adresa de vizualizare │
│crt.│ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │ │Aprobat - │ │
│1 │Municipiul │NO_2/ │2019-2023│HCL Bacău │https://municipiulbacau.ro/wp-content/uploads/2018/10/ │
│ │Bacău │NO_x │ │nr. 134/ │hcl-nr.134-din-19.04.2019.pdf │
│ │ │ │ │19.04.2019 │ │
├────┼───────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │NO_2/ │ │Aprobat - │https://www.brasovcity.ro/file-zone/mediu/planuri-actiune/aer/ │
│2 │Municipiul │NO_x, │2018-2022│HCL Braşov │Plan%20Integrat%20de%20C │
│ │Braşov │PM_10 │ │nr. 628/ │alitate%20a%20Aerului%20in%20Municipiul%20Brasov%202018-2022.pdf │
│ │ │ │ │31.10.2018 │ │
├────┼───────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │ │Aprobat - │ │
│3 │Municipiul │NO_2/ │2019-2023│HCL Brăila │https://www.primariabraila.ro/wp-content/uploads/2018/documentePDF/ │
│ │Brăila │NO_x │ │nr. 141/ │transparenta%20decizionala/Plan%20calitate%20aer/PCA_BRAILA.pdf │
│ │ │ │ │21.03.2019 │ │
├────┼───────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │ │Aprobat - │ │
│ │ │ │ │HCGMB nr. │ │
│ │ │NO_2/ │ │325/ │ │
│ │Municipiul │NO_x, │ │14.06.2018, │https://doc.pmb.ro/institutii/primaria/directii/directia_mediu/ │
│4 │Bucureşti │PM_10, │2018-2022│în curs de │planuri_de_calitate_aer/docs/plan_integrat_calitate_aer_buc/ │
│ │ │PM_2.5,│ │revizuire în│plan_integrat_calitate_aer_buc_2018_2022.pdf │
│ │ │C_6H_6 │ │urma │ │
│ │ │ │ │anulării în │ │
│ │ │ │ │justiţie │ │
├────┼───────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │ │Aprobat - │ │
│ │Municipiul │NO_2/ │ │HCL Cluj- │https://files.primariaclujnapoca.ro/2020/06/18/ │
│5 │Cluj-Napoca│NO_x, │2020-2024│Napoca nr. │Plan-Integrat-de-Calitate-a-Aerului-pentru-aglomerarea-Cluj-Napoca.pdf │
│ │ │PM_10 │ │281/ │ │
│ │ │ │ │3.06.2020 │ │
├────┼───────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │ │Aprobat - │ │
│ │Municipiul │NO_2/ │ │HCL │www.primaria-constanta.ro/docs/default-source/documente-pwpmc/documente-mediu/ │
│6 │Constanţa │NO_x │2021-2025│Constanţa │plan-calitate-aer/pca_constanta_-final.pdf?sfvrsn=4 │
│ │ │ │ │nr. 424/ │ │
│ │ │ │ │26.11.2021 │ │
├────┼───────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Municipiul │NO_2/ │ │Proiect de │https://eprim.ro/portal/craiova/stiri.nsf/All/791D885C6CFCAAAFC2258782002E5457? │
│7 │Craiova │NO_x, │2020-2024│PCA, în curs│OpenDocument │
│ │ │PM_10 │ │de avizare │ │
├────┼───────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8 │Municipiul │NO_2/ │2021-2026│Proiect de │https://www.primariadeva.ro/images/uplo ads/documente/ │
│ │Deva │NO_x, │ │PCA │PLAN_CALITATE_AER_MUNICIPIUL_DEVA_-_NO2_SI_NOX_FINAL_2022.pdf │
├────┼───────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │ │Aprobat - │ │
│9 │Municipiul │NO_2/ │2018-2022│HCL Galaţi │https://www.primariagalati.ro/portal/galati/portal.nsf/AllByUNID/ │
│ │Galaţi │NO_x, │ │nr. 605/ │33EC119187F65AEDC2258487002016EA/$FILE/PCA_GL100217.pdf │
│ │ │ │ │31.10.20228 │ │
├────┼───────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │ │Aprobat - │ │
│ │ │ │ │HCL Iaşi nr.│ │
│ │ │ │ │292/ │ │
│ │ │ │ │27.07.2018, │ │
│ │ │PM_10 │2018-2022│în curs de │http://www.primaria-iasi.ro/imagini-iasi/fisiere-iasi/ │
│ │ │ │ │revizuire │1610366550-anunt%20proiect%20HCL%20si%20plan%20calitate%20aer.pdf │
│ │Municipiul │ │ │pentru │ │
│10 │Iaşi │ │ │integrare │ │
│ │ │ │ │poluanţi │ │
│ │ │ │ │suplimentari│ │
│ │ ├───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │NO_2/ │ │ │ │
│ │ │NO_x, │2021-2025│Proiect de │http://www.primaria-iasi.ro/imagini-iasi/fisiere-iasi/ │
│ │ │PM_10, │ │PICA │1644229760-PICA%20publicat%20la%2007%20febr%202022.pdf │
│ │ │PM_2.5 │ │ │ │
├────┼───────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Oraşul │ │ │Aprobat - │ │
│ │Măgurele │ │ │HCL Oraş │https://primariamagurele.ro/wp-content/uploads/2018/12/ │
│11 │(jud/ │PM_10 │2019-2023│Măgurele nr.│PLAN-CALITATE-AER-MAGURELE-JUD-ILFOV-19-122018-.pdf │
│ │Ilfov) │ │ │18/ │ │
│ │ │ │ │27.02.2019 │ │
├────┼───────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │ │Aprobat - │ │
│12 │Municipiul │PM_10 │2020-2024│HCL Piteşti │https://www.primariapitesti.ro/calitatea-aerului-p46 │
│ │Piteşti │ │ │nr. 438/ │ │
│ │ │ │ │23.12.2020 │ │
├────┼───────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │NO_2/ │ │Proiect de │ │
│13 │Municipiul │NO_x, │2022-2026│PCA comun │http://www.ploiesti.ro/Transparenta%20decizionala/2020/09.11.2020/ │
│ │Ploieşti │PM_10, │ │Municipiul │Plan_Integrat_de_Calitate_Aer_Ploiesti_Brazi_2020_v2.pdf │
│ │ │C_6H_6 │ │Ploieşti şi │ │
├────┼───────────┼───────┼─────────┤Comuna ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Comuna │NO_2/ │ │Brazi, în │ │
│14 │Brazi │NO_x, │2022-2026│curs de │ │
│ │(Jud. │C_6H_6 │ │avizare │ │
│ │Prahova) │ │ │ │ │
├────┼───────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Oraş │ │ │în curs de │ │
│15 │Rovinari │PM_10 │ │elaborare │ │
│ │(Jud. Gorj)│ │ │ │ │
├────┼───────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Municipiul │ │ │în curs de │ │
│16 │Sebeş │PM_10 │ │elaborare │ │
│ │(Jud. Alba)│ │ │ │ │
├────┼───────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Municipiul │ │ │Proiect de │https://www.primariasv.ro/dm_suceava/site.nsf/atasament/ │
│17 │Suceava │PM_10 │2022-2026│PCA în curs │9EAB34860BFFB6E0C225887C002AB839/$FILE/PCA_Suceava_propunere.pdf │
│ │ │ │ │de avizare │ │
├────┼───────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │ │Proiect de │http://docplayer.ro/ │
│ │ │PM_10 │2021-2025│PCA în curs │178145363-Plan-de-calitate-a-aerului-pentru-pm10-%C3%AEn-aglomerarea-timi%C8%99oara-perioada.html│
│ │Municipiul │ │ │de revizuire│ │
│18 │Timişoara ├───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │NO_2/ │ │ │https://www.primariatm.ro/wp-content/uploads/2022/07/ │
│ │ │NO_x, │ │Proiect PICA│20220428_Studiu-aer-Timisoara_KVB.pdf │
│ │ │PM10 │ │ │ │
├────┼───────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Municipiul │ │ │în curs de │ │
│19 │Târgu Mureş│PM_10 │ │iniţiere a │ │
│ │ │ │ │elaborării │ │
├────┼───────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Comuna │ │ │în curs de │ │
│20 │Ungheni, │PM_10 │ │iniţiere a │ │
│ │(Jud. Iaşi │ │ │elaborării │ │
│ │) │ │ │ │ │
└────┴───────────┴───────┴─────────┴────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    În urma evaluărilor calităţii aerului efectuate pe parcursul mai multor ani (2007 - 2020), se observă că principalii poluanţi care afectează calitatea aerului la nivel local sunt oxizii de azot (NO_2/NO_x), particulele în suspensie (PM_10 şi PM_2.5) şi, în anumite cazuri, benzenul (C_6H_6). Aceşti poluanţi sunt caracteristici aglomerărilor urbane şi au ca principale surse emisiile provenite din trafic (în cele mai multe cazuri peste 50% din totalul emisiilor de NO_2/NO_x şi peste 30% din emisiile de particule), şi în proporţii mai mici cele provenite din surse fixe şi din încălzire rezidenţială şi activităţi casnice, considerate ca surse de suprafaţă. Emisiile din surse fixe sunt semnificative doar în aglomerările Galaţi şi Craiova, situate în vecinătatea unor mari complexe industriale. De asemenea, benzenul afectează grav calitatea aerului în aglomerările Bucureşti, unde traficul produce peste 60% din emisiile acestui poluant şi Ploieşti şi comunele limitrofe, zonă cunoscută pentru unităţile de prelucrare a petrolului existente.
    Întrucât factorii care contribuie semnificativ la nerespectarea standardelor de calitate a aerului pentru toţi cei 4 poluanţi vizaţi sunt traficul, încălzirea locuinţelor, activităţile casnice şi comerciale, măsurile cuprinse în planurile de calitate urmăresc în primul rând reducerea emisiilor provenite din aceste activităţi.
    Măsurile cuprinse în PCA sunt destinate aplicării la nivel local şi sunt specifice în general marilor aglomerări, dar unele dintre ele pot fi aplicate pe scară mai largă şi în alte zone cu populaţie numeroasă, chiar dacă standardele de calitate a aerului nu impun măsuri de îmbunătăţire a calităţii aerului.
    Analizând PCA aprobate se constată că măsurile propuse pot fi grupate în câteva categorii generale, prezentate în tabelul de mai jos.
    Tabel 13. Tipuri de măsuri existente în PCA aprobate

┌──────────┬──────────────┬──────────────┐
│Categoria │Tip măsură │Măsura │
├──────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │Achiziţie de │
│ │ │vehicule │
│ │ │ecologice │
│ │ │pentru │
│ │ │transportul în│
│ │ │comun │
│ │ │(autobuze EURO│
│ │ │6 şi │
│ │ │electrice, │
│ │ │tramvaie, │
│ │ │troleibuze), │
│ │ │autobuze │
│ │ │şcolare │
│ │ ├──────────────┤
│ │ │Stimularea │
│ │ │transportului │
│ │ │public prin │
│ │ │crearea de │
│ │ │facilităţi │
│ │ │pentru │
│ │ │călători │
│ │Modernizare │(rampe pt. │
│ │transport │persoane cu │
│ │public │dizabilităţi, │
│ │ │refugii pentru│
│ │ │călători, │
│ │ │sisteme de │
│ │ │taxare │
│ │ │automată, │
│ │ │programarea şi│
│ │ │respectarea │
│ │ │programului de│
│ │ │circulaţie) │
│ │ ├──────────────┤
│ │ │Modernizare şi│
│ │ │extindere │
│ │ │reţea de │
│ │ │transport │
│ │ │electric │
│ │ ├──────────────┤
│ │ │Construirea de│
│ │ │staţii de │
│ │ │încărcare │
│ │ │pentru │
│ │ │autovehicule │
│ │ │electrice │
│ ├──────────────┼──────────────┤
│ │ │Persoane │
│ │ │fizice, │
│ │ │administraţia │
│ │Modernizare │locală │
│ │parc auto │(primărie, │
│ │ │operatori în │
│ │ │subordinea │
│ │ │primăriei) │
│ ├──────────────┼──────────────┤
│ │ │Reabilitare, │
│ │ │modernizare şi│
│ │ │extindere │
│ │ │artere de │
│ │ │circulaţie │
│ │ ├──────────────┤
│ │ │Reorganizare │
│Surse │ │trafic │
│mobile │ │(amenajare │
│ │ │sensuri │
│ │ │giratoriu, │
│ │ │semaforizare, │
│ │ │indicatoare) │
│ │ ├──────────────┤
│ │ │Benzi │
│ │ │prioritare │
│ │ │pentru │
│ │Gestionarea │transport │
│ │traficului │public şi │
│ │ │biciclete │
│ │ ├──────────────┤
│ │ │Amenajare zone│
│ │ │pietonale │
│ │ ├──────────────┤
│ │ │Reglementări │
│ │ │privind │
│ │ │traficul în │
│ │ │zona centrală │
│ │ │(taxare, │
│ │ │restricţii) │
│ │ ├──────────────┤
│ │ │Reabilitare │
│ │ │artere şi │
│ │ │reglementări │
│ │ │trafic de │
│ │ │marfă │
│ ├──────────────┼──────────────┤
│ │ │Extinderea si │
│ │ │eficientizarea│
│ │Îmbunătăţirea │spaţiilor de │
│ │condiţiilor de│parcare │
│ │parcare ├──────────────┤
│ │ │Facilitarea │
│ │ │accesului, │
│ │ │indicatoare │
│ ├──────────────┼──────────────┤
│ │ │Şosele de │
│ │ │centură, │
│ │ │drumuri expres│
│ │ ├──────────────┤
│ │ │Extindere │
│ │ │drumuri, │
│ │ │artere noi, │
│ │ │artere de │
│ │ │legătură, │
│ │Lucrări de │supralărgiri, │
│ │infrastructură│pasaje, │
│ │de transport ├──────────────┤
│ │ │Tren │
│ │ │metropolitan │
│ │ ├──────────────┤
│ │ │Construcţie │
│ │ │pod │
│ │ ├──────────────┤
│ │ │Extindere │
│ │ │magistrale │
│ │ │metrou │
│ ├──────────────┼──────────────┤
│ │Crearea de │La intrarea în│
│ │terminale │oraş │
│ │intermodale de├──────────────┤
│ │trafic │La staţiile de│
│ │ │metrou │
├──────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │Producerea de │Instalare │
│ │energie din │sistem de │
│ │surse │panouri solare│
│ │regenerabile │ │
│ ├──────────────┼──────────────┤
│ │ │publice şi │
│ │Reabilitarea │rezidenţiale │
│ │termică a │racordate la │
│ │clădirilor │sistem │
│ │ │centralizat de│
│ │ │încălzire │
│ ├──────────────┼──────────────┤
│Surse │ │Extindere, │
│staţionare│ │modernizare, │
│ │ │reabilitare │
│ │ │reţea de │
│ │Modernizare/ │termoficare │
│ │reabilitare ├──────────────┤
│ │sistem de │Modernizare │
│ │încălzire │centrale │
│ │centralizat │termice │
│ │ ├──────────────┤
│ │ │Extindere şi │
│ │ │modernizare │
│ │ │reţea de │
│ │ │distribuţie GN│
├──────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │Reabilitare │
│ │ │termică a │
│ │ │clădirilor cu │
│ │ │încălzire │
│ │ │proprie │
│ │ ├──────────────┤
│ │ │Branşarea de │
│ │Optimizarea │noi │
│ │încălzirii │utilizatori la│
│ │rezidenţiale │sistemul │
│ │ │centralizat │
│ │ ├──────────────┤
│ │ │Stimularea │
│ │ │utilizării │
│ │ │centralelor de│
│ │ │bloc sau │
│ │ │cvartal │
│ ├──────────────┼──────────────┤
│Surse de │ │Extindere şi │
│suprafaţă │ │întreţinere │
│ │ │spaţii verzi │
│ │ ├──────────────┤
│ │ │Amenajare │
│ │ │parcuri şi │
│ │ │spaţii verzi │
│ │Extinderea ├──────────────┤
│ │zonelor de │Plantare de │
│ │spaţii verzi │arbori, │
│ │ │crearea de │
│ │ │perdele verzi │
│ │ │pe marginea │
│ │ │drumurilor │
│ │ ├──────────────┤
│ │ │Reconversie │
│ │ │terenuri │
│ ├──────────────┼──────────────┤
│ │Eliminarea │Salubrizare │
│ │resuspensiei │eficientă │
│ │particulelor │ │
└──────────┴──────────────┴──────────────┘


    Planurile de calitate a aerului estimează, pentru fiecare dintre măsurile propuse, o anumită reducere a emisiilor, şi, pe această bază, determină nivelul de poluanţi în aer la finalizarea implementării tuturor măsurilor, şi verifică dacă măsurile propuse sunt suficiente pentru a se realiza standardele de calitate a aerului.
    Chiar dacă la nivel local cantităţile de emisii reduse nu sunt foarte mari, ele pot fi avute în vedere în calculul reducerilor de emisii la nivel naţional şi pot avea o contribuţie la realizarea obiectivului naţional de reducere a emisiilor de poluanţi.
    Reducerile de emisii estimate în fiecare dintre PCA aprobate, pentru emisiile poluanţilor care fac obiectul prezentului studiu sunt prezentate în tabelul următor.
    Tabel 14. Reduceri de emisii de NOx şi PM_2,5 în planurile de calitate aerului aprobate

┌─────────┬────────────┬───────────────┐
│ │ │Reducere │
│UAT │Perioada de │estimată (t) │
│ │aplicare ├────────┬──────┤
│ │ │NOx │PM_2.5│
├─────────┼────────────┼────────┼──────┤
│Bacău │2019 -2023 │198,147 │ │
├─────────┼────────────┼────────┼──────┤
│Braşov │2018 - 2022 │634,98 │ │
├─────────┼────────────┼────────┼──────┤
│Brăila │2018 - 2022 │31,026 │ │
├─────────┼────────────┼────────┼──────┤
│Bucureşti│2018 - 2022 │3871,2 │281,09│
├─────────┼────────────┼────────┼──────┤
│Cluj │2020 - 2024 │1246,7 │ │
│Napoca │ │ │ │
├─────────┼────────────┼────────┼──────┤
│Constanţa│2021 - 2025 │21,632 │ │
├─────────┼────────────┼────────┼──────┤
│Galaţi │2018 - 2022 │32,688 │ │
├─────────┼────────────┼────────┼──────┤
│TOTAL │ │6036,373│281,09│
└─────────┴────────────┴────────┴──────┘


    Fiind de interes local, măsurile cuprinse în PCA sunt în general finanţate de UAT responsabile, care pot folosi bugetele proprii sau pot accesa fonduri în cadrul programelor cu aplicare regională sau locală.
    PCA existente în implementare în această perioadă utilizează pentru finanţarea măsurilor propuse bugetele locale şi fondurile europene accesate în cadrul POR 2014 - 2020. De asemenea, sunt accesate fonduri de la bugetul de stat în cadrul unor programe naţionale derulate de MDLPA (PNDL, Program de reabilitare termică) sau AFM (Programul de înnoire a parcului auto - Rabla, Programul Eficienţă energetică în clădirile publice, Programul de Realizare a pistelor pentru biciclete). Există şi proiecte de infrastructură finanţate din fonduri europene în cadrul POIM 2014 - 2020 (Centură ocolitoare Cluj, Centură ocolitoare Iaşi) sau de la bugetul de stat prin operatori din subordine (Metrorex, CNAIR).
    Pentru perioada următoare, la nivel local există mai multe surse de finanţare care pot fi accesate de autorităţile locale, cele mai importante fiind fondurile europene în cadrul POR 2021-2027 sau POTJ, în care sunt incluse 6 judeţe din România. De asemenea, există Programele naţionale destinate dezvoltării locale şi regionale, gestionate de MDLPA (Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny, PNDL, Programul de achiziţie microbuze Programul de reabilitare termică) sau de MMAP prin AFM (Casa verde, Staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice). Chiar dacă sunt destinate unor activităţi vizate şi de unele programe naţionale, fondurile prevăzute în cadrul acestor programe de interes local sunt complementare celor naţionale şi pot asigura aplicarea pe scară extinsă a unor măsuri cu efecte asupra reducerii emisiilor de poluanţi, care să conducă atât la îmbunătăţirea calităţii aerului, cât şi la realizarea obiectivelor naţionale de reducere a emisiilor în aer.

    3.2.3. Evaluarea calităţii aerului la nivel naţional prin modelarea dispersiei poluanţilor în aer pentru anul istoric 2019
    3.2.3.1. Aspecte metodologice
    Evaluarea calităţii aerului pentru anul 2019 s-a realizat prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor la nivel naţional/regional, acoperind o grilă de modelare cu dimensiunea de 750 km x 750 km şi o rezoluţie spaţială de 0,05 x 0,05 latitudine/ longitudine (aproximativ 5 km x 5 km).
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 31. Structura sistemului utilizat pentru evaluarea
    calităţii aerului prin modelarea dispersiei poluanţilor în aer
    Pentru evaluarea calităţii aerului la nivel naţional prin modelarea dispersiei poluanţilor în atmosferă a fost utilizat modelul TAPM (The Air Pollution Model).
    TAPM (The Air Pollution Model) este un model combinat meteorologie-dispersie dezvoltat de CSIRO (Australia).
    Componenta meteorologică a TAPM este un model de prognoză, incompresibil, non-hidrostatic, cu ecuaţiile de bază rezolvate într-un sistem de coordonate de-a lungul terenului. Modelul rezolvă ecuaţiile impulsului pentru componentele orizontale ale vântului, ecuaţia de continuitate incompresibilă din care derivă viteza verticală şi ecuaţiile scalare pentru temperatura virtuală potenţială şi umiditatea specifică a vaporilor de apă, a apei din nori şi a apei din precipitaţii. Sunt incluse şi procesele microfizice explicite din nori.
    Partea referitoare la dispersie din TAPM include două modele de dispersie: un model eulerian şi un model langrangian subgrilă.
    Modelul eulerian de dispersie constă din soluţii telescopice (modelul poate rula în mod „nest”) ale ecuaţiei euleriene a concentraţiei reprezentând advecţia, difuzia şi reacţiile chimice. Sunt incluse de asemenea, procese de depunere uscată şi umedă.
    Utilizarea modelului lagrangian este opţională şi constă din calcule de dispersie folosind o abordare de tip puff-particulă, în apropierea surselor de emisie.
    Modelul poate fi rulat fie în modul inert, fie în modul chimic.
    În modul chimic, fotochimia în fază gazoasă se bazează pe mecanismul semiempiric denumit Setul Generic de Reacţie al lui Azzi et al. (1992), cu modificarea peroxidului de hidrogen conform Venkatram et al. (1997). Modelul include, de asemenea, reacţii în fază gazoasă şi umedă ale dioxidului de sulf şi particulelor, reacţiile în fază umedă fiind bazate pe teoria lui Seinfeld şi Pandis (1998).
    Rularea acestui model presupune utilizarea unor informaţii referitoare la topografie, utilizarea terenului, sursele de emisie cu datele de emisie corespunzătoare, şi reţeaua de receptori, informaţii care trebuie incluse ca date de intrare in model, respectiv:
    - topografie - informaţii furnizate de US Geological Survey, Earth Resources Observation Systems (EROS) Data Centre Distributed Active Archive Centre (EDC DAAC), cu o rezoluţie pentru latitudine de 30 secunde (aproximativ 1 km);
    – utilizarea terenului - date furnizate de US Geological Survey cu aceeaşi rezoluţie ca şi cele utilizate pentru topografie;
    – surse de emisie punctuale - parametri fizici ai surselor punctuale (înălţime, diametru, viteză de evacuare, temperatură);
    – date de emisie pentru surse punctuale - debite masice, cantităţi anuale de poluant emise;
    – date de emisie pentru sursele de suprafaţă şi cele de trafic;
    – variaţiile temporale ale activităţilor -variaţia în timp a emisiilor pentru fiecare tip de surse introduse în model: punctuale sau de suprafaţă;
    – date legate de reţeaua de receptori - grila de modelare adaptată la nivel naţional/regional (750 km X 750 km) cu rezoluţia spaţială de 5 km. Grila de modelare cuprinde România precum şi zone învecinate de pe teritoriul altor state (Ungaria, Serbia, Bulgaria, Moldova, Ucraina, Slovacia şi Macedonia de Nord) şi din Marea Neagră.

 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 32. Domeniul grilei de modelare utilizată pentru evaluarea
    calităţii aerului la nivel naţional prin modelarea dispersiei poluanţilor în aer

    Datele meteorologice la nivel naţional
    TAPM utilizat pentru modelarea matematică a calităţii aerului la nivel naţional deţine o bază de date sinoptice generate prin modelare la scară sinoptică, permiţând iniţializarea modelului la fiecare 6 ore. Datele meteorologice utilizate ca date de intrare pentru model sunt furnizate de un model de analiză la scară sinoptică şi constau din date modelate la intervale de şase ore într-o reţea geografică - longitudine/latitudine cu rezoluţie de 0,75 grade (aproximativ 75 km) ce acoperă emisfera nordică. Pornind de la iniţializarea domeniului a priori definit cu datele sinoptice extrase din baza de date, componenta meteorologică rezolvă ecuaţiile de mişcare pentru componentele orizontale ale vântului, ecuaţia de continuitate incompresibilă pentru viteza verticală şi ecuaţiile scalare pentru temperatura virtuală potenţială şi umezeala specifică a vaporilor de apă, a apei din nori şi a apei de ploaie. Aceste date sunt preluate automat de modulul de dispersie al modelului fără a fi necesară intervenţia utilizatorului, datele meteorologice fiind totuşi stocate în fişiere text care pot fi prelucrate ulterior de utilizator în vederea folosirii acestora în analize ulterioare.
    Pentru a utiliza date meteorologice cu o reprezentativitate corespunzătoare privind, în special, conectarea domeniului ce acoperă România la fenomenele la scară sinoptică existente la nivelul continentului, modelul a fost rulat în mod "nest" utilizând două grile imbricate cu rezoluţie spaţială de 20 km şi respectiv 10 km având un număr de 750 x 750 celule, ultima grilă meteo acoperind în totalitate teritoriul României.

    3.2.3.2. Activităţi pentru realizarea evaluării calităţii aerului la nivel naţional
    Pentru realizarea evaluării calităţii aerului la nivel naţional, pentru anul 2019 au fost desfăşurate următoarele activităţi:
    1. Colectarea datelor referitoare la inventarele de emisii;
    2. Dezagregarea spaţială a datelor din inventarele naţionale (într-o grilă cu rezoluţia de 2.5 km) şi dezvoltarea unei baze de date geospaţială pentru emisiile istorice;
    3. Evaluarea calităţii aerului pentru anul 2019, prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor emişi în aer pentru (SO_2, NO_2 şi NO_x, COV_nm, NH_3 şi PM_2.5):
    a) Pregătirea datelor de intrare pentru modelul de dispersie;
    b) Rularea modelului de dispersie;
    c) Extragerea/exportul rezultatelor şi reprezentarea acestora în format GIS;
    d) Analiza rezultatelor şi compararea rezultatelor modelării cu datele de monitorizare a calităţii aerului.


    1. Colectarea datelor referitoare la inventarele de emisie
    În cadrul acestei activităţi a fost necesară colectarea inventarelor de emisii existente şi raportate la Secretariatul CLRTAP - EMEP şi la Comisia Europeană pentru România, statele învecinate (Ungaria, Serbia, Bulgaria, Moldova, Ucraina, Slovacia şi Macedonia de Nord), precum şi pentru Marea Neagră.
    Au fost extrase/prelucrate şi utilizate următoarele seturi de date:
    - Distribuţiile emisiilor în grila EMEP cu o rezoluţie de 0,1° x 0,1° longitudine-latitudine, pentru anul 2019, defalcate pe sectoarele de activitate GNFR (Gridded NFR sectors), realizate de către CEIP - EMEP (Centre on Emission Inventories and Projections - EMEP) în anul 2022 şi publicate la adresa web https://www.ceip.at/the-emep-grid/gridded- emissions;
    – Ultima raportare a României a inventarului naţional de emisii pentru anul 2019, în formatul de raportare prevăzut în Anexa I a „Ghidului pentru raportarea emisiilor şi prognozelor de emisii în temeiul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi”, publicată pe 15 martie anul curent în CDR (Central Data Repository) din EIONET (https://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec_revised/inventories/envyjcpwq);
    – Ultimele inventare naţionale de emisii raportate de statele învecinate conform Anexei I a ghidului de raportare, disponibile pe site CEIP (https://www.ceip.at/status-of-reporting- and-review-results) sau în CDR (Central Data Repository) din EIONET (https://cdr.eionet.europa.eu/);
    – Inventarele de emisii pentru sursele punctuale majore (LPS) raportate de România pentru anul 2015 şi de statele vecine (Ungaria, Bulgaria, Slovacia, şi Macedonia de Nord) pentru anul 2019, conform Anexei VI - ghidul de raportare, disponibile în CDR (Central Data Repository) din EIONET (https://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec_revised/lps/);
    – Baza de date privind emisiile industriale „Industrial Reporting database v7”, realizată şi publicată de EEA (Agenţia Europeană de Mediu) pe 19 mai 2022 (https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/industrial-reporting-under-the- industrial-6). Această bază de date conţine marile instalaţii industriale din Europa cu emisiile aferente Registrului European de poluanţi emişi şi transferaţi (E-PRTR) din 2007 până în 2020 precum şi informaţii mai detaliate privind emisiile datorate instalaţiilor mari de ardere (IMA) raportate conform Art. 72 al Directivei IED 75/2010, pentru perioada 2016-2020;
    – Pentru ţările vecine (Moldova şi Ucraina) care nu au avut sursele majore (LPS) inventariate în baza de date „Industrial Reporting database v7”, s-a utilizat baza de date „LCP Energy Community Access Database” realizată şi publicată de EEA (Agenţia Europeană de Mediu) în septembrie 2021 (https://www.eea.europa.eu/data-and- maps/data/reported-information-on-large-combustion-1), care conţine o inventariere a instalaţiilor mari de ardere din Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Bosnia- Herţegovina, Ucraina, Moldova, Georgia;
    – Date din inventarele locale existente la nivelul ANPM în Sistemul integrat de mediu (SIM-F2) pentru anul 2019 - Informaţii privind parametrii fizici ai coşurilor (înălţimea, diametrul, temperatura gazelor la evacuare, viteza de evacuare a gazelor, debitul volumic) asociate LPS furnizate de ANPM;
    – Inventarul naţional de emisii pentru traficul rutier, pentru anul 2019 realizat conform metodologiei COPERT IV(V) de către ANPM.

    În vederea dezagregării spaţiale a datelor de emisie au fost utilizate şi seturi de date de activitate cu diferite rezoluţii spaţiale obţinute de Ministerul Mediului de la autorităţi centrale ale administraţiei publice, precum: Ministerul Transportului (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR)/Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică (CESTRIN)), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA):
    - Informaţii privind suprafeţele cultivate, pe tipuri de culturi la nivel naţional, pentru anul 2019 furnizate de MADR;
    – Studii şi cercetări privind distribuirea traficului la nivelul diferitelor artere rutiere realizate de CESTRIN;
    – Informaţii privind consumul de îngrăşăminte la nivel naţional, pentru anul 2019 furnizate de MADR;
    – Informaţii privind creşterea animalelor şi a păsărilor de curte în gospodăriile populaţiei şi în ferme, la nivel de localităţi pentru anul 2019 furnizate de ANSVSA;
    – Rapoarte tehnice - operative asupra situaţiei din zootehnie, pentru anul 2019, pentru ferme şi gospodăriile populaţiei, defalcate pe judeţe furnizate de MADR.

    Alte seturi de date de tip suport care au fost utilizate:
    - Balanţa energetică pentru România pe perioada 1990-2020, realizată de către Institutul Naţional de Statistică (INSE) şi raportată ca „Annex 4 Energy Balance as provided by the National Institute of Statistics” a Raportului privind inventarele naţionale a gazelor cu efect de seră pe perioada 1989-2020 (Romania’s Greenhouse Gas Inventory 1989-2020, National Inventory Report), publicat pe 6 mai 2022 la adresa web https://cdr.eionet.europa.eu/ro/un/unfccc/envyntj5w;
    – Baza de date GIS (Geographical Information System) a Ministerului Mediului care conţine straturi tematice precum: drumuri, căi ferate, reţea hidrografică, judeţe, unităţi administrativ-teritoriale, localităţi, arii naturale protejate (parcuri şi rezervaţii naturale, situri de importanţă comunitară - SCI, zone de protecţie specială avifaunistică - SPA), etc.;
    – Setul de date spaţiale OpenStreetMap pentru România şi statele învecinate, disponibil la adresa web http://www.geofabrik.de. Acest set de date spaţiale pune accentul în principal pe infrastructura de transport (străzi, căi ferate, hidrografie), dar totodată conţine şi alte informaţii spaţiale de interes precum: limitele administrative; caracteristicile naturale şi utilizarea terenului, zonele de coastă, clădiri, etc.
    – Grila cu celule cu dimensiunea de 1 kmp privind populaţia rezidentă a României, conform recensământului din 2011 realizat de INSE şi publicat la adresa web https://insse.ro/cms/ro/content/statistici-teritoriale;
    – Stratul tematic privind acoperirea şi utilizarea terenului Corine Land Cover 2018 realizat în cadrul proiectului Copernicus şi publicat la adresa web https://land.copernicus.eu/pan-european/corine-land-cover/clc2018;
    – Straturile tematice cu grilele EMEP în format vectorial pentru România şi statele vecine (Ungaria, Serbia, Bulgaria, Moldova, Ucraina, Slovacia şi Macedonia de Nord) precum şi pentru Marea Neagră publicate la adresa de web https://www.ceip.at/the-emep- grid/grid-definiton.


    2. Dezagregarea spaţială a datelor din inventarele naţionale (în grilă EMEP) şi dezvoltarea unei baze de date geospaţială pentru emisiile istorice – anul 2019
    Obiectivul acestei activităţi a fost dezvoltarea unei baze de date de emisii dezagregată spaţial, pe suport GIS adecvat, care să furnizeze informaţiile referitoare la sursele şi emisiile asociate necesare pentru modelarea dispersiei poluanţilor.
    Această bază de date include inventarele de emisii pe fiecare categorie de surse/sectoare de activitate, cu caracteristicile surselor de emisie pentru anul 2019.
    S-a urmărit, în primul rând, identificarea/extragerea/validarea tuturor informaţiilor existente la nivelul diferitelor surse de date şi raportări în vederea caracterizării de detaliu a surselor mari de emisie (LPS) existente la nivelul întregului domeniu de modelare.
    Sursele LPS industriale vor fi asimilate în modelul de dispersie ca surse punctuale (coşuri), fiind nevoie pe lângă datele de emisie cu variaţiile lor temporale şi de parametrii fizici ai coşurilor sau ca surse de volum (în situaţia în care nu au existat informaţii referitoare la parametrii fizici şi de evacuare ai coşurilor). Sursele LPS pentru celelalte sectoare de activitate GNFR au fost distribuite în grila EMEP.
    Celelalte surse de emisie au fost distribuite în grila EMEP (şi ulterior în cea de calcul asociată modelului de dispersie având rezoluţia de 2,5 km), folosind date de activitate dezagregate spaţial, precum:
    - date privind distribuţia populaţiei;
    – trafic mediu zilnic şi consumuri de carburanţi la nivelul diferitelor sectoare de drum pe categorii;
    – distribuţia pe localităţi a efectivelor de animale aparţinând gospodăriilor populaţiei;
    – distribuţia spaţială a diferitelor tipuri de culturi de plante;
    – distribuţia pe unităţi administrative teritoriale a consumurilor de combustibili pentru încălzirea populaţiei;
    etc.

    O atenţie sporită a fost acordată categoriilor de surse cheie pentru diferiţii poluanţi şi, de asemenea, s-a urmărit corelarea inventarelor naţionale agregate cu cele obţinute prin dezagregare.
    Astfel, a fost posibilă o rafinare şi actualizare a distribuţiilor spaţiale existente ale emisiilor pentru anul 2019 pentru sectoarele:
    - sectorul C_OtherStationaryComb - pentru activitatea de încălzire rezidenţială şi prepararea hranei (1A4bi Residential: Stationary);
    – sectorul F_RoadTransport;
    – sectorul K_AgriLivestock asociat proceselor de creştere a animalelor şi gestionării dejecţiilor.

    Distribuirea emisiilor, în grila EMEP cu rezoluţia de de 0,1° x 0,1° respectiv 0,025° x 0,025° longitudine-latitudine, a fost realizată prin tehnici de geoprocesare (analiză avansată GIS) conform recomandărilor metodei de distribuire a emisiilor din capitolul 7. "Spatial mapping of emissions", paragraful 3.4. "Combining different spatial features", din cadrul părţii A. "General guidance chapters" a "Ghidului EMEP/EEA privind inventarierea emisiilor de poluanţi atmosferici" (versiunea 2019).
    Baza de date geospaţială astfel creată conţine următoarele elemente şi seturi de date:
    - Grila EMEP în format vectorial;
    – Strat tematic privind sursele punctuale majore LPS cu emisiile aferente şi cu parametrii fizici asociaţi coşurilor de emisie (înălţimea, diametrul, temperatura gazelor la evacuare, viteza de evacuare a gazelor, debitul volumic);
    – Straturi tematice şi tabele cu distribuirea emisiilor în grila EMEP, pentru fiecare sector de activitate GNFR;
    – Straturi tematice suport utilizate pentru distribuirea în grila EMEP a emisiilor;
    – Rutine automate de geoprocesare care să realizeze distribuţiile emisiilor istorice în grila EMEP pe categorii de surse şi sectoare de activitate GNFR;
    – Rutine automate de geoprocesare şi de export care să realizeze distribuţiile în grila de modelare definită, pe categorii de surse în formatele specifice modelului de dispersie.



    3.2.3.3. Rezultate privind inventarele de emisii pentru anul istoric
    Câteva rezultate referitoare la distribuirea spaţială a datelor de emisii la nivelul anului 2019 sunt prezentate în figurile următoare: (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)


    3.2.3.4. Rezultatele evaluării calităţii aerului prin modelare la nivel naţional
    Rezultatele evaluării calităţii aerului la nivel naţional pentru anul istoric 2019 sunt prezentate prin hărţile de poluare în figurile următoare.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 51. Distribuţia spaţială a concentraţiilor medii anuale pentru NO_2 pentru anul istoric 2019
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 54. Distribuţia spaţială a concentraţiilor
    maxime zilnice pentru NH_3 pentru anul istoric 2019
    Rezultatele modelării matematice pun în evidenţă următoarele aspecte la nivelul teritoriului României:
    - în cazul NO_2, valorile crescute ale concentraţiilor, dat fiind faptul că transportul rutier este o categorie cheie de emisie pentru acest poluant, se regăsesc îndeosebi în interiorul şi în zonele limitrofe marilor aglomerări urbane (Bucureşti, Braşov, Iaşi, Constanţa, Cluj, etc.), dar şi în areale traversate de artere majore de transport rutier (autostrăzi şi drumuri naţionale). O contribuţie importantă o are şi încălzirea rezidenţială şi comercială/instituţională, dar şi sectorul de activitate A_PublicPower;
    – în cazul SO_2, valorile mari ale concentraţiilor se regăsesc în zona instalaţiilor mari de ardere care utilizează cărbune (Işalniţa, Turceni, Rovinari) sau în zonele industriale din arealul unor localităţi (Slatina, Galaţi, Vâlcea, etc.);
    – pentru PM_2.5, valorile crescute ale concentraţiilor se datorează în mare măsură încălzirii rezidenţiale utilizând sisteme de încălzire bazate pe arderea lemnului; aceste valori mari se regăsesc îndeosebi în zonele rurale unde încălzirea se realizează într-o mare proporţie cu lemn şi care au densitate mare a populaţiei (zona de sud, este şi centru-nord-vest României), dat fiind faptul că distribuţia în grilă a emisiilor naţionale provenite din încălzirea populaţiei a ţinut cont de acest parametru;
    – concentraţiile maxime zilnice de NH_3, sunt asociate îndeosebi cultivării plantelor şi zootehniei şi se regăsesc în zonele rurale mai dens populate.

    Trebuie menţionat că rezoluţia de 5 km utilizată în modelul de dispersie nu este capabilă să surprindă valori ale concentraţiilor în vecinătatea surselor de emisie, furnizând valori medii la nivelul fiecărei celule de grilă (concentraţii de fond). În plus, distribuirea spaţială a emisiilor în cazul surselor punctuale, liniare şi de suprafaţă într-o grilă cu rezoluţia de 2,5 km face ca emisiile surselor să genereze un impact mai redus la nivelul grilei de receptori. De aceea, compararea rezultatelor modelul de dispersie cu date de monitorizare din RNMCA poate avea sens doar în staţii de monitorizare de tip fond, care au o reprezentativitate pe un areal mai mare şi surprind efectul integrat al tuturor surselor de emisie aflate în acest areal.
    Figurile 55-57 prezintă compararea concentraţiile medii anuale de NO_2, SO_2 şi PM_2.5 modelate cu date măsurate în câteva staţii de monitorizare din RNMCA.
    Se poate observa că, în cazul NO_2, modelul în general subestimează valorile măsurate, neputând reproduce cu precizie efectul, în special al surselor liniare (trafic) în staţiile de monitorizare.
    Spre deosebire de NO_2, în cazul PM_2.5, răspunsul modelului este mult mai bun, deoarece distribuirea emisiilor din încălzirea rezidenţială, folosind limitele administrative ale localităţilor, în grila de emisie cu rezoluţie de 2,5 km face ca, în general, această geometrie să fie conformă cu reprezentativitatea staţiilor de fond.
    În cazul SO_2, de asemenea, răspunsul modelului este satisfăcător, dat fiind faptul că sursele importante de emisie sunt în general cele din sectorul de producere energie sau cel industrial, acestea se află în general la distanţe de staţiile de monitorizare, penele de poluant ajungând diluate în punctele de monitorizare, acest fenomen fiind bine reprodus de algoritmul de distribuire (plume in grid) al modelului.
    Cu toate acestea, rezoluţia folosită în rularea modelului este adecvată acestui studiu prin care se urmăreşte, în special, evaluarea creşterilor/scăderilor concentraţiilor de poluanţi din aerul ambiental ca urmare a măsurilor de reducere propuse în PNCPA.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 55. Compararea datelor modelate cu
    datele monitorizate din RNMCA pentru NO_2
 (a se vedea imaginea asociată)




    4. Evoluţia ulterioară preconizată a emisiilor, presupunând că nu se modifică politicile şi măsurile deja adoptate
    4.1. Emisiile şi reducerile de emisii preconizate (scenariul cu măsuri, CM)
    Elaborarea prognozelor de emisii de poluanţi atmosferici reprezintă un instrument adecvat pentru estimarea periodică a efectelor prognozate asociate P şi M pentru diferite orizonturi de timp în vederea ajustării acestora pentru atingerea angajamentelor de reducere asumate la nivel naţional.
    Prognozele de emisii de poluanţi atmosferici se bazează pe datele istorice cuprinse în IIR, strategiile şi planurile de dezvoltare la nivel naţional şi sectorial şi prognozele indicatorilor macro-economici rezultaţi din elaborarea şi analiza strategiilor şi politicilor Guvernului României adoptate la nivel naţional şi sectorial pentru dezvoltarea socio-economică a ţării.
    Pentru elaborarea prognozelor de emisii de poluanţi atmosferici în scenariul cu măsuri se iau în considerare:
    - P şi M implementate: acele P şi M pentru care legislaţia naţională este în vigoare, asupra cărora s-au stabilit acorduri de implementare, pentru care s-au alocat resurse financiare sau au fost mobilizate resurse umane;
    – P şi M adoptate: acele P şi M pentru care există o decizie guvernamentală şi pentru care există un angajament clar de implementare.

    Pentru elaborarea prognozelor de emisii de poluanţi atmosferici au fost considerate direcţiile de dezvoltare stabilite la nivel naţional prezentate la cap. 2.1 Priorităţi de politică şi relaţia acestora cu priorităţile stabilite în alte domenii de politică relevante.
    Metodologia de realizare a prognozelor de emisii de NOx, COVnm, SO_2, NH_3 şi PM_2,5 este diferită în funcţie de activităţile în care se produc aceste emisii, şi anume prin arderea combustibililor, în procese industriale, în agricultură, în managementul deşeurilor.
    Pentru categoria NFR 1 Energie, prognozele de emisii de poluanţi atmosferici s-au stabilit având în vedere sub-sectorul cerere de energie (industrie, transport, agricultură, consumatori casnici şi servicii) şi sub-sectorul aprovizionare (extracţia resurselor de energie primară, conversia acestora în rafinării, centrale termoelectrice, centrale termice, transportul şi distribuţia produselor energetice la consumatori). Pentru determinarea prognozelor emisiilor de poluanţi atmosferici, un factor esenţial a fost reprezentat de stabilirea prognozei cererii de energie pe total şi pe categorii de resurse şi modul de acoperire a acestei cereri.
    Parametrii consideraţi determinanţi în estimarea evoluţiei necesarului de energie au fost:
    - creşterea economică;
    – dezvoltarea demografică;
    – dezvoltarea socială;
    – ajustarea structurală a economiei;
    – ajustarea structurală a industriei;
    – modernizarea tehnologică şi reducerea intensităţii energetice în industrie, agricultură, construcţii;
    – dezvoltarea şi modernizarea sectorului servicii;
    – dezvoltarea şi modernizarea sectorului de transport;
    – dezvoltarea şi modernizarea condiţiilor de locuit ale populaţiei;
    – penetrarea energiei electrice în utilizări termice;
    – preţuri ale combustibililor pe plan mondial.

    Pentru prognoza emisiilor de poluanţi atmosferici aferente sectorului de ardere în instalaţii staţionare s-au utilizat prognozele naţionale disponibile privind sectorul energetic realizate pe baza producţiilor de combustibil şi modelelor privind evoluţia cererii, precum şi factorii de emisie prognozaţi în funcţie de calitatea combustibilului, tehnologia de ardere şi măsurile de reducere a emisiilor estimate în perioada de prognoză.
    Pentru categoria NFR 2 Procese industriale şi utilizarea altor produse pentru elaborarea prognozelor de emisii de poluanţi atmosferici au fost utilizate modele bazate pe date de producţie şi factori de emisie. În general, în estimarea datelor de producţie au fost luate în considerare ratele de creştere furnizate de către CNSP pentru perioada 2023÷2030, cererea pieţei interne/internaţionale şi prognoza producţiei unor unităţi industriale.
    Factorii de emisie utilizaţi pentru elaborarea prognozelor de emisii de poluanţi atmosferici au fost în general factori de emisie istorici (din Ghidul EMEP/EEA privind inventarul emisiilor de poluanţi atmosferici) sau factori de emisie istorici care au fost ajustaţi astfel încât să reflecte implementarea prevederilor Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale.
    Pentru categoria NFR 3 Agricultură, la elaborarea prognozelor de emisii de poluanţi atmosferici au fost utilizate modele bazate pe date de producţie şi factori de emisie specifici categoriei NFR 3.B Managementul dejecţiilor animaliere, care se bazează pe evoluţia efectivelor de animale şi a sistemului existent de management al dejecţiilor animaliere, categoriei NFR 3.D Cultivarea plantelor şi terenuri agricole, care se bazează pe evoluţia suprafeţei cultivate şi a cantităţii aplicate de fertilizanţi cu N şi, respectiv, categoriei NFR 3.F Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale care se bazează pe masa reziduurilor arse şi aplicarea măsurilor tehnologice de încorporare a resturilor vegetale în sol pentru a ameliora proprietăţile fizice, chimice şi biologice ale solurilor.
    Pentru categoria 3B Managementul dejecţiilor animaliere, prognozele de emisii de poluanţi atmosferici s-au bazat pe ritmurile de creştere/descreştere a efectivelor de animale furnizate de Direcţia Politici în Zootehnie (MADR).
    De asemenea, pe baza datelor furnizate prin intermediul Direcţiei Politici în Zootehnie (MADR), s- au folosit următoarele sisteme de management al gunoiului de grajd: gunoi de grajd bovine, ovine şi caprine, păsări - depozitare 100% solidă; gunoi de grajd porcine - 50% depozitare solidă (sistem tradiţional) şi 50% depozitare lichidă (sistem industrial).
    Pentru fiecare sistem de creştere s-au utilizat factori de emisie diferiţi, specifici sectorului, (greutate, număr de zile de adăpostire, valoarea azotului excretat - N_ex, valoarea energiei brute ingerate - GE (MJ), valoarea excretelor volatile - VS, tip de hrănire - cu sau fără siloz).
    Pentru categoria NFR 5 Deşeuri pentru elaborarea prognozelor de emisii de poluanţi atmosferici au fost utilizate modele bazate pe date de producţie şi factori de emisie specifici categoriilor analizate. În funcţie de categoriile analizate, datele de activitate au fost estimate în funcţie de anumiţi indicatori specifici, precum: evoluţia demografică prognozată în perioada analizată; respectarea legislaţiei europene şi naţionale cu privire la depozitarea deşeurilor; implementarea la nivel naţional a planurilor de investiţii pe termen lung şi a sistemelor de management integrat al deşeurilor la nivelul judeţelor; implementarea instalaţiilor de descompunere anaerobă; evoluţia prognozată a producţiei industriale, a cantităţilor de deşeuri agricole arse şi a cantităţilor de apă uzată tratată.
    *
    * *
    Evoluţia emisiilor totale de poluanţi atmosferici (NOx, COV_nm, SO_2, NH_3, PM_2,5) la nivel naţional şi sectorial pentru perioada istorică (an de referinţă 2005 şi perioada 2018÷2020) şi perioada de prognoză (2025 şi 2030) este prezentată în Anexa 2 la PNCPA.
    Prognozele de emisii de poluanţi atmosferici (NOx, COV_nm, SO_2, NH_3, PM_2,5) la nivel naţional pentru anii 2025 şi 2030 - prognoze totale pentru evaluarea respectării angajamentelor de reducere asumate la nivel naţional^25, sunt prezentate în tabelul următor.
    ^25 În vederea respectării angajamentelor asumate la nivel naţional, următoarele emisii nu sunt luate în considerare: emisiile de la aeronave rezultate în afara ciclului de aterizare şi decolare; emisiile provenite de la traficul maritim naţional înspre şi dinspre Insulele Canare, din departamentele franceze de peste mări, din Insulele Madeira şi din Insulele Azore; emisii din traficul maritim internaţional; emisiile de oxizi de azot şi compuşi organici volatili nemetanici din activităţile prevăzute la categoriile 3B (Gestionarea gunoiului de grajd) şi 3D (Solurile agricole)

    Tabel 15. Emisii istorice şi prognoze emisii de poluanţi atmosferici 2025, 2030, scenariul cu măsuri

┌───────┬───────┬───────────────────────────────┬───────────────┐
│ │ │ │Emisii │
│Tip │ │Emisii istorice, în kt │prognozate, în │
│poluant│Emisii │ │kt │
│ │ ├───────┬───────┬───────┬───────┼───────┬───────┤
│ │ │2005 │2018 │2019 │2020 │2025 │2030 │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │Totale │330,651│221,764│217,127│204,400│196,775│202,283│
│ ├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│NOx │Totale,│ │ │ │ │ │ │
│ │fără 3B│303,480│191,709│187,643│174,640│172,358│171,992│
│ │şi D │ │ │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │Totale │335,453│245,123│244,571│239,098│208,301│201,131│
│ ├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│COV_nm │Totale,│ │ │ │ │ │ │
│ │fără 3B│259,419│188,242│186,789│182,407│168,332│161,667│
│ │şi D │ │ │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│SO_2 │Totale │602,518│76,103 │90,810 │71,036 │44,072 │35,799 │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│NH_3 │Totale │194,556│161,356│159,663│157,116│97,004 │104,222│
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│PM_2,5 │Totale │120,351│110,760│112,119│111,717│96,435 │86,324 │
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘


    Din compararea prognozelor de emisii de poluanţi atmosferici cu angajamentele asumate la nivel naţional pentru anul 2025 se constată că, cu excepţia emisiilor de COVnm, SO_2 şi NH_3, nu se ating angajamentele asumate de reducere a emisiilor de poluanţi atmosferici. În perspectiva anului 2030, sunt respectate angajamentele de reducere a emisiilor de poluanţi atmosferici numai pentru SO_2 şi NH_3.
    Tabel 16. Prognoze de emisii de poluanţi atmosferici versus angajamente de reducere asumate 2025, 2030, Scenariul cu măsuri

┌───────┬───────────────────────┬─────────────────────┬─────────────┐
│ │ │ │Angajament │
│ │Emisii totale, kt │Reducere estimată │naţional de │
│ │ │ │reducere, % │
│ ├───────┬───────┬───────┼──────────┬──────────┼────────┬────┤
│Tip │ │ │ │ │ │2025 │ │
│poluant│ │ │ │2025 │2030 │(orice │ │
│ │2005 │2025 │2030 │comparativ│comparativ│an │2030│
│ │ │ │ │cu 2005 │cu 2005 │perioada│ │
│ │ │ │ │ │ │2020- │ │
│ │ │ │ │ │ │2029) │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼──────────┼──────────┼────────┼────┤
│NOx │303,480│172,358│171,992│43 │43 │45 │60 │
├───────┼───────┼───────┼───────┼──────────┼──────────┼────────┼────┤
│COV_nm │259,419│168,332│161,667│35 │38 │25 │45 │
├───────┼───────┼───────┼───────┼──────────┼──────────┼────────┼────┤
│SO_2 │602,518│44,072 │35,799 │93 │94 │77 │88 │
├───────┼───────┼───────┼───────┼──────────┼──────────┼────────┼────┤
│NH_3 │194,556│97,004 │104,222│50 │46 │13 │25 │
├───────┼───────┼───────┼───────┼──────────┼──────────┼────────┼────┤
│PM_2,5 │120,351│96,435 │86,324 │20 │28 │28 │58 │
└───────┴───────┴───────┴───────┴──────────┴──────────┴────────┴────┘


    Rezultatele prognozelor de emisii, pe tipuri de poluanţi atmosferici, pentru scenariul cu măsuri, sunt prezentate în secţiunile următoare.
    4.1.1. Emisii de NOx
    Evoluţia istorică şi prognozată a emisiilor de NOx pentru orizontul de prognoză 2025÷2030 este prezentată în tabelul de mai jos.
    Tabel 17. Emisii de NOx – Date istorice şi prognoze, Scenariul cu măsuri

┌────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────┐
│ │Date istorice, în kt │Prognoze, în kt│
│Categorii NFR ├───────┬───────┬───────┬───────┼───────┬───────┤
│ │2005 │2018 │2019 │2020 │2025 │2030 │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1A1 Industrii │113,748│39,596 │37,830 │28,429 │16,350 │14,053 │
│energetice │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1A2 Arderi în │ │ │ │ │ │ │
│industrii de │53,700 │26,615 │27,194 │26,881 │28,944 │29,985 │
│prelucrare şi │ │ │ │ │ │ │
│construcţii │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1A3b Transport │95,195 │89,618 │85,319 │83,875 │87,445 │86,664 │
│rutier │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1A3a,c,d,e │ │ │ │ │ │ │
│Transport │6,948 │8,560 │10,636 │9,117 │14,571 │16,251 │
│ne-rutier │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1A4 Arderi în │ │ │ │ │ │ │
│surse staţionare│ │ │ │ │ │ │
│de mică putere │ │ │ │ │ │ │
│şi în surse │21,846 │21,484 │21,120 │20,885 │20,064 │20,282 │
│mobile │ │ │ │ │ │ │
│ne-rutiere şi │ │ │ │ │ │ │
│echipamente │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1A5 Alte arderi │ │ │ │ │ │ │
│în surse │4,686 │2,693 │2,633 │2,569 │2,272 │2,009 │
│staţionare şi │ │ │ │ │ │ │
│mobile │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1B Emisii │1,538 │1,217 │1,177 │0,886 │0,901 │0,917 │
│fugitive │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│2A,B,C,H,I,J,K,L│ │ │ │ │ │ │
│Procese │5,150 │1,429 │1,216 │1,495 │0,931 │1,026 │
│industriale │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│2D, 2G Solvenţi │ │ │ │ │ │ │
│şi alte │0,079 │0,050 │0,044 │0,037 │0,038 │0,042 │
│utilizări ale │ │ │ │ │ │ │
│produselor │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│3F Arderea │ │ │ │ │ │ │
│miriştilor şi a │0,012 │0,006 │0,007 │0,012 │0,007 │0,003 │
│resturilor │ │ │ │ │ │ │
│vegetale │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│5 Deşeuri │0,578 │0,441 │0,467 │0,454 │0,835 │0,760 │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Total │303,480│191,709│187,645│174,640│172,358│171,992│
└────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘


    Conform prognozelor pentru orizontul 2030, categoriile care au cea mai mare contribuţie la emisiile totale de NOx sunt următoarele: 1.A.3.b Transport rutier (50%), 1.A.2 Arderi în industrii de prelucrare şi construcţii (17%), 1.A.4 Arderi în surse staţionare de mică putere şi în surse mobile nerutiere şi echipamente (12%), 1.A.3 a,c,d,e Transport ne-rutier (10%), A.1 Industrii energetice (8%), restul categoriilor având ponderi de cel mult 1%.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 58. Prognoze de emisii NOx, pondere sectorială, 2030

    4.1.2. Emisii de COVnm
    Evoluţia istorică şi prognozată a emisiilor de COVnm pentru orizontul de prognoză 2025÷2030 este prezentată în tabelul de mai jos.
    Tabel 18. Emisii de COVnm – Date istorice şi prognoze, Scenariul cu măsuri

┌────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────┐
│ │Date istorice, în kt │Prognoze, în kt│
│Categorii NFR ├───────┬───────┬───────┬───────┼───────┬───────┤
│ │2005 │2018 │2019 │2020 │2025 │2030 │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1A1 Industrii │2,342 │1,048 │1,063 │0,983 │1,559 │1,509 │
│energetice │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1A2 Arderi în │ │ │ │ │ │ │
│industrii de │22,264 │9,722 │9,863 │9,630 │9,091 │8,165 │
│prelucrare şi │ │ │ │ │ │ │
│construcţii │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1A3b Transport │50,294 │21,786 │20,496 │19,900 │22,627 │23,637 │
│rutier │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1A3a,c,d,e │ │ │ │ │ │ │
│Transport │0,439 │0,556 │0,723 │0,611 │1,001 │1,086 │
│ne-rutier │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1A4 Arderi în │ │ │ │ │ │ │
│surse staţionare│ │ │ │ │ │ │
│de mică putere │ │ │ │ │ │ │
│şi în surse │81,110 │77,394 │78,127 │77,863 │67,717 │60,703 │
│mobile │ │ │ │ │ │ │
│ne-rutiere şi │ │ │ │ │ │ │
│echipamente │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1A5 Alte arderi │ │ │ │ │ │ │
│în surse │0,342 │0,176 │0,172 │0,168 │0,148 │0,131 │
│staţionare şi │ │ │ │ │ │ │
│mobile │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1B Emisii │32,609 │15,250 │13,950 │12,304 │11,621 │11,109 │
│fugitive │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│2A,B,C,H,I,J,K,L│ │ │ │ │ │ │
│Procese │25,579 │12,316 │12,790 │12,732 │11,910 │13,562 │
│industriale │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│2D, 2G Solvenţi │ │ │ │ │ │ │
│şi alte │42,119 │47,810 │47,339 │45,933 │40,375 │39,916 │
│utilizări ale │ │ │ │ │ │ │
│produselor │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│3F Arderea │ │ │ │ │ │ │
│miriştilor şi a │0,022 │0,011 │0,014 │0,022 │0,001 │0,001 │
│resturilor │ │ │ │ │ │ │
│vegetale │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│5 Deşeuri │2,299 │2,173 │2,252 │2,261 │2,282 │1,848 │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Total │259,418│188,241│186,789│182,405│168,332│161,667│
└────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘


    Conform prognozelor pentru orizontul 2030, categoriile care au cea mai mare contribuţie la emisiile totale de COVnm sunt următoarele: 1.A.4 Arderi în surse staţionare de mică putere şi în surse mobile ne-rutiere şi echipamente (37%), 2.D, 2.G Solvenţi şi alte utilizări ale produselor (25%), 1.A.3.b Transport rutier(15%), Procese industriale (8%), Emisii fugitive (7%), restul categoriilor având ponderi egale sau mai mici de 5 %.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 59. Prognoze de emisii COVnm, pondere sectorială, 2030

    4.1.3. Emisii de SO_2
    Evoluţia istorică şi prognozată a emisiilor de SO_2 pentru orizontul de prognoză 2025÷2030 este prezentată în tabelul de mai jos.
    Tabel 19. Emisii de SO_2 – Date istorice şi prognoze, Scenariul cu măsuri

┌────────────────┬────────────────────────────┬─────────────┐
│ │Date istorice, în kt │Prognoze, în │
│Categorii NFR │ │kt │
│ ├───────┬──────┬──────┬──────┼──────┬──────┤
│ │2005 │2018 │2019 │2020 │2025 │2030 │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│1A1 Industrii │524,441│39,552│53,402│31,343│11,449│7,686 │
│energetice │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│1A2 Arderi în │ │ │ │ │ │ │
│industrii de │63,411 │29,104│29,776│32,388│26,746│23,121│
│prelucrare şi │ │ │ │ │ │ │
│construcţii │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│1A3b Transport │1,718 │0,105 │0,108 │0,113 │0,119 │0,117 │
│rutier │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│1A3a,c,d,e │ │ │ │ │ │ │
│Transport │0,238 │0,137 │0,145 │0,108 │0,207 │0,258 │
│ne-rutier │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│1A4 Arderi în │ │ │ │ │ │ │
│surse staţionare│ │ │ │ │ │ │
│de mică putere │ │ │ │ │ │ │
│şi în surse │2,510 │3,766 │4,058 │4,224 │2,878 │1,958 │
│mobile │ │ │ │ │ │ │
│ne-rutiere şi │ │ │ │ │ │ │
│echipamente │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│1A5 Alte arderi │ │ │ │ │ │ │
│în surse │1,801 │0,827 │0,809 │0,789 │0,698 │0,617 │
│staţionare şi │ │ │ │ │ │ │
│mobile │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│1B Emisii │6,682 │1,382 │1,343 │0,962 │0,976 │0,991 │
│fugitive │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│2A,B,C,H,I,J,K,L│ │ │ │ │ │ │
│Procese │1,688 │1,212 │1,149 │1,085 │0,941 │0,995 │
│industriale │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│2D, 2G Solvenţi │ │ │ │ │ │ │
│şi alte │0,005 │0,003 │0,005 │0,004 │0,005 │0,006 │
│utilizări ale │ │ │ │ │ │ │
│produselor │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│3F Arderea │ │ │ │ │ │ │
│miriştilor şi a │0,002 │0,001 │0,001 │0,002 │0,001 │0,001 │
│resturilor │ │ │ │ │ │ │
│vegetale │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│5 Deşeuri │0,022 │0,016 │0,017 │0,016 │0,052 │0,049 │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Total │602,518│76,103│90,810│71,036│44,072│35,799│
└────────────────┴───────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘


    Conform prognozelor pentru orizontul 2030, categoriile care au cea mai mare contribuţie la emisiile totale de SO_2 sunt următoarele: 1.A.2 Arderi în industrii de prelucrare şi construcţii (65%), 1.A.1 Industrii energetice (21%), restul categoriilor având ponderi egale sau mai mici de 5 %.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 60. Prognoze de emisii SO_2, pondere sectorială, 2030

    4.1.4. Emisii de NH_3
    Evoluţia istorică şi prognozată a emisiilor de NH3 pentru orizontul de prognoză 2025÷2030 este prezentată în tabelul de mai jos.
    Tabel 20. Emisii de NH_3 – Date istorice şi prognoze, Scenariul cu măsuri

┌────────────────┬───────────────────────────────┬──────────────┐
│ │Date istorice, în kt │Prognoze, în │
│Categorii NFR │ │kt │
│ ├───────┬───────┬───────┬───────┼──────┬───────┤
│ │2005 │2018 │2019 │2020 │2025 │2030 │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│1A1 Industrii │0,000 │0,000 │0,000 │0,000 │0,000 │0,000 │
│energetice │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│1A2 Arderi în │ │ │ │ │ │ │
│industrii de │0,015 │0,014 │0,014 │0,013 │0,010 │0,007 │
│prelucrare şi │ │ │ │ │ │ │
│construcţii │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│1A3b Transport │0,760 │1,015 │1,006 │0,955 │1,001 │0,992 │
│rutier │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│1A3a,c,d,e │ │ │ │ │ │ │
│Transport │0,001 │0,001 │0,001 │0,001 │0,000 │0,000 │
│ne-rutier │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│1A4 Arderi în │ │ │ │ │ │ │
│surse staţionare│ │ │ │ │ │ │
│de mică putere │ │ │ │ │ │ │
│şi în surse │8,201 │8,919 │8,978 │9,005 │7,639 │6,739 │
│mobile │ │ │ │ │ │ │
│ne-rutiere şi │ │ │ │ │ │ │
│echipamente │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│1B Emisii │0,551 │0,003 │0,003 │0,003 │0,003 │0,003 │
│fugitive │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│2A,B,C,H,I,J,K,L│ │ │ │ │ │ │
│Procese │1,066 │0,666 │0,481 │0,238 │0,152 │0,153 │
│industriale │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│2D, 2G Solvenţi │ │ │ │ │ │ │
│şi alte │0,182 │0,116 │0,100 │0,083 │0,090 │0,091 │
│utilizări ale │ │ │ │ │ │ │
│produselor │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│3B Managementul │ │ │ │ │ │ │
│dejecţiilor │76,764 │55,199 │54,938 │53,713 │29,139│30,964 │
│animaliere │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│3D Cultivarea │ │ │ │ │ │ │
│plantelor şi │93,241 │86,905 │85,948 │85,333 │52,172│60,225 │
│terenuri │ │ │ │ │ │ │
│agricole │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│3F Arderea │ │ │ │ │ │ │
│miriştilor şi a │0,015 │0,008 │0,009 │0,015 │0,007 │0,003 │
│resturilor │ │ │ │ │ │ │
│vegetale │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│5 Deşeuri │13,760 │8,510 │8,184 │7,758 │6,790 │5,044 │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│Total │194,556│161,356│159,663│157,116│97,004│104,222│
└────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴───────┘

    Conform prognozelor pentru orizontul 2030, categoriile care au cea mai mare contribuţie la emisiile totale de NH_3 sunt următoarele: 3.D Cultivarea plantelor si terenuri agricole (58%), 3.B Managementul dejecţiilor animaliere (30%), restul categoriilor având ponderi sub 6%.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 61. Prognoze de emisii NH_3, pondere sectorială, 2030

    4.1.5. Emisii de PM_2,5
    Evoluţia istorică şi prognozată a emisiilor de PM_2,5 pentru orizontul de prognoză 2025÷2030 este prezentată în tabelul de mai jos.
    Tabel 21. Emisii de PM_2,5 – Date istorice şi prognoze, Scenariul cu măsuri

┌────────────────┬───────────────────────────────┬─────────────┐
│ │Date istorice, în kt │Prognoze, în │
│Categorii NFR │ │kt │
│ ├───────┬───────┬───────┬───────┼──────┬──────┤
│ │2005 │2018 │2019 │2020 │2025 │2030 │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┤
│1A1 Industrii │12,693 │1,866 │1,925 │1,838 │0,717 │0,647 │
│energetice │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┤
│1A2 Arderi în │ │ │ │ │ │ │
│industrii de │10,509 │5,379 │5,425 │5,487 │4,599 │3,961 │
│prelucrare şi │ │ │ │ │ │ │
│construcţii │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┤
│1A3b Transport │4,478 │4,578 │4,318 │4,018 │4,100 │4,046 │
│rutier │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┤
│1A3a,c,d,e │ │ │ │ │ │ │
│Transport │0,146 │0,174 │0,225 │0,196 │0,307 │0,333 │
│ne-rutier │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┤
│1A4 Arderi în │ │ │ │ │ │ │
│surse staţionare│ │ │ │ │ │ │
│de mică putere │ │ │ │ │ │ │
│şi în surse │82,628 │91,086 │91,760 │92,275 │78,996│69,680│
│mobile │ │ │ │ │ │ │
│ne-rutiere şi │ │ │ │ │ │ │
│echipamente │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┤
│1A5 Alte arderi │ │ │ │ │ │ │
│în surse │0,321 │0,158 │0,155 │0,151 │0,134 │0,118 │
│staţionare şi │ │ │ │ │ │ │
│mobile │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┤
│1B Emisii │2,675 │1,130 │1,145 │0,994 │0,986 │0,980 │
│fugitive │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┤
│2A,B,C,H,I,J,K,L│ │ │ │ │ │ │
│Procese │3,280 │2,837 │2,876 │2,716 │2,251 │2,233 │
│industriale │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┤
│2D, 2G Solvenţi │ │ │ │ │ │ │
│şi alte │1,538 │1,245 │1,433 │1,339 │1,428 │1,490 │
│utilizări ale │ │ │ │ │ │ │
│produselor │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┤
│3B Managementul │ │ │ │ │ │ │
│dejecţiilor │0,785 │0,571 │0,584 │0,564 │1,059 │1,093 │
│animaliere │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┤
│3D Cultivarea │ │ │ │ │ │ │
│plantelor şi │0,403 │0,602 │0,705 │0,703 │0,607 │0,597 │
│terenuri │ │ │ │ │ │ │
│agricole │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┤
│3F Arderea │ │ │ │ │ │ │
│miriştilor şi a │0,036 │0,019 │0,022 │0,036 │0,016 │0,008 │
│resturilor │ │ │ │ │ │ │
│vegetale │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┤
│5 Deşeuri │0,859 │1,116 │1,545 │1,400 │1,236 │1,138 │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┤
│Total │120,351│110,760│112,119│111,717│96,435│86,324│
└────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴──────┘


    Conform prognozelor pentru orizontul 2030, categoria care are cea mai mare contribuţie la emisiile totale de PM_2,5 este categoria 1A4 Arderi în surse staţionare de mică putere şi în surse mobile ne- rutiere şi echipamente (81%), restul categoriilor având ponderi sub 5 %.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 62. Prognoze de emisii PM_2,5, pondere sectorială, 2030


    4.2. Îmbunătăţirea preconizată a calităţii aerului (scenariul CM) şi gradul de respectare
    Concentraţiile de poluanţi în aer pentru anul istoric 2019 şi pentru anii 2025 şi 2030, aşa cum rezultă prin aplicarea scenariului cu măsuri (CM) sunt prezentate în hărţile de mai jos. Diferenţele de concentraţii dintre scenarii sunt evidenţiate grafic în figurile de mai jos şi sunt sintetizate în tabelele următoare pentru fiecare dintre cele 8 regiuni de dezvoltare.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 63. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul
    cu măsuri în anul 2025 - NO_2 concentraţii medii anuale
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 64. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul
    cu măsuri în anul 2030 - NO_2 concentraţii medii anuale
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 65. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul
    cu măsuri în anul 2025 - NO_x concentraţii medii anuale
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 66. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul
    cu măsuri în anul 2030 - NO_x concentraţii medii anuale
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 67. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul
    cu măsuri în anul 2025 - SO_2 concentraţii medii anuale
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 68. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul
    cu măsuri în anul 2030 - SO_2 concentraţii medii anuale
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 69. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul
    cu măsuri în anul 2025 - PM_2.5 concentraţii medii anuale
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 70. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul
    cu măsuri în anul 2030 - PM_2.5 concentraţii medii anuale
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 71. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul
    cu măsuri în anul 2025 - NH_3 concentraţii maxime zilnice
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 72. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul
    cu măsuri în anul 2030 - NH_3 concentraţii maxime zilnice
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 73. Impactul asupra calităţii aerul pentru scenariul
    cu măsuri - O_3 concentraţii maxime zilnice pentru mediile glisante pe 8 ore

    Concentraţii medii anuale de NO_2 şi NO_x
    Concentraţiile medii anuale de NO_2 în anii 2025 şi 2030, modelate pentru scenariul cu măsuri (CM) variază comparativ cu anul 2019 cu valori cuprinse între -3,83 şi 1,06 [ ]g/mc în anul 2025 şi, respectiv, între -4,32 şi 1,73 [ ]g/mc în anul 2030.
    Scăderi mai mari ale concentraţiilor de NO_2 se înregistrează cu precădere în regiunile Sud-Vest Oltenia, Bucureşti - Ilfov şi Sud - Muntenia şi se datorează reducerii emisiilor de NO_x provenite de la instalaţiile mari de ardere (sector de activitate A_PublicPower).
    Creşterea concentraţiilor medii anuale de NO2 în scenariul cu măsuri se datorează în principal, creşterii emisiilor de NO_x asociate proceselor de ardere din industrie (sector de activitate B_Industry) precum şi emisiilor de NO_x asociate traficului rutier (sector de activitate F_RoadTransport).
    O situaţie similară se regăseşte şi în cazul concentraţiilor medii anuale de NOx care variază cu valori cuprinse între -5,58 şi 1,99 µg/mc în anul 2025 şi, respectiv, între -6,11 şi 3,33 µg/mc în anul 2030 comparativ cu anul 2019.
    Tabel 22. Diferenţe de concentraţii medii anuale NO_2 la nivelul regiunilor de dezvoltare

┌───────────────┬─────────────┬────────────┬──┐
│ │Diferenţe de │Diferenţe de│ │
│ │concentraţii │concentraţii│ │
│Regiuni de │între anii │între anii │UM│
│dezvoltare │2025 şi 2019 │2030 şi 2019│ │
│ ├──────┬──────┼─────┬──────┤ │
│ │Min │Max │Min │Max │ │
├───────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│Sud-Vest │ │ │ │ │µg│
│Oltenia │-3,57 │-0,05 │-4,32│-0,01 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Bucuresti-Ilfov│-3,83 │0,74 │-4,10│0,85 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Sud-Muntenia │-2,91 │1,06 │-3,02│1,73 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Centru │-1,59 │0,46 │-1,64│1,02 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Vest │-0,97 │0,35 │-1,21│0,24 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Sud-Est │-1,13 │0,16 │-1,02│0,20 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Nord-Est │-0,99 │0,56 │-0,99│0,90 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Nord-Vest │-1,04 │0,05 │-0,95│0,16 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
└───────────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴──┘


    Tabel 23. Diferenţe de concentraţii medii anuale NO_x la nivelul regiunilor de dezvoltare

┌────────────┬─────────────┬────────────┬──┐
│ │Diferenţe de │Diferenţe de│ │
│ │concentraţii │concentraţii│ │
│Regiuni de │între anii │între anii │UM│
│dezvoltare │2025 şi 2019 │2030 şi 2019│ │
│ ├──────┬──────┼─────┬──────┤ │
│ │Min │Max │Min │Max │ │
├────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│Sud-Vest │ │ │ │ │µg│
│Oltenia │-5,08 │-0,06 │-6,11│-0,02 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│Bucuresti- │ │ │ │ │µg│
│Ilfov │-5,58 │1,02 │-5,66│1,42 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Sud-Muntenia│-3,93 │1,99 │-3,98│3,33 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Centru │-2,11 │0,76 │-2,17│1,87 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Vest │-1,38 │0,55 │-1,94│0,40 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Sud-Est │-1,44 │0,24 │-1,30│0,26 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Nord-Est │-1,29 │0,85 │-1,27│1,36 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Nord-Vest │-1,38 │0,07 │-1,25│0,22 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
└────────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴──┘



    Concentraţii medii anuale de SO_2
    Concentraţiile medii anuale de SO_2 modelate în scenariul cu măsuri pentru anii 2025 şi 2030 variază cu valori cuprinse între -14,48 şi -0,06 µg/mc în anul 2025 şi, respectiv, între -15,43 şi -0,07 µg/mc în anul 2030 comparativ cu anul 2019.
    Scăderea concentraţiilor medii anuale de SO_2 în scenariul cu măsuri, se datorează reducerii emisiilor de SO_x provenite de la instalaţiile mari de ardere (sector de activitate A_PublicPower) precum şi reducerii emisiilor asociate proceselor de ardere din industrie (sector de activitate B_Industry).
    Tabel 24. Diferenţe de concentraţii medii anuale SO2 la nivelul regiunilor de dezvoltare

┌───────────────┬────────────┬────────────┬──┐
│ │Diferenţe de│Diferenţe de│ │
│ │concentraţii│concentraţii│ │
│Regiuni de │între anii │între anii │UM│
│dezvoltare │2025 şi 2019│2030 şi 2019│ │
│ ├──────┬─────┼──────┬─────┤ │
│ │Min │Max │Min │Max │ │
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│Sud-Vest │ │ │ │ │µg│
│Oltenia │-14,48│-0,15│-15,43│-0,17│/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Vest │-11,68│-0,08│-11,79│-0,10│/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Nord-Vest │-4,55 │-0,08│-5,31 │-0,09│/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Sud-Est │-4,81 │-0,06│-4,84 │-0,07│/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Nord-Est │-3,51 │-0,07│-3,91 │-0,08│/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Sud-Muntenia │-3,60 │-0,19│-3,70 │-0,22│/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Centru │-3,10 │-0,10│-3,45 │-0,11│/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Bucuresti-Ilfov│-0,93 │-0,38│-1,22 │-0,44│/ │
│ │ │ │ │ │mc│
└───────────────┴──────┴─────┴──────┴─────┴──┘



    Concentraţii medii anuale de PM_2.5
    Concentraţiile medii anuale de PM_2.5 modelate în scenariul cu măsuri pentru anii 2025 şi 2030 variază cu valori cuprinse între -1,45 şi 0,43 µg/mc în anul 2025 şi, respectiv, între -1,64 şi 0,01 µg/mc în anul 2030, comparativ cu anul 2019. Scăderea concentraţiilor medii anuale de PM_2.5 în scenariul cu măsuri se datorează reducerii emisiilor de PM_2.5 provenite de la instalaţiile mari de ardere (sector de activitate A_PublicPower), a emisiilor de pulberi asociate traficului rutier (sector de activitate F_RoadTransport), precum şi reducerii emisiilor de PM_2.5 asociate încălzirii rezidenţiale.
    Tabel 25. Diferenţe de concentraţii medii anuale PM_2.5 la nivelul regiunilor de dezvoltare

┌───────────────┬─────────────┬────────────┬──┐
│ │Diferenţe de │Diferenţe de│ │
│ │concentraţii │concentraţii│ │
│Regiuni de │între anii │între anii │UM│
│dezvoltare │2025 şi 2019 │2030 şi 2019│ │
│ ├──────┬──────┼─────┬──────┤ │
│ │Min │Max │Min │Max │ │
├───────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Vest │-1,45 │-0,09 │-1,64│-0,15 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Sud-Muntenia │-1,08 │-0,13 │-1,54│-0,18 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Nord-Est │-0,89 │0,01 │-1,49│-0,09 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│Sud-Vest │ │ │ │ │µg│
│Oltenia │-1,00 │-0,12 │-1,46│-0,18 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Sud-Est │-0,94 │-0,05 │-1,31│-0,09 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Centru │-0,81 │0,43 │-1,29│0,01 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Nord-Vest │-0,90 │-0,06 │-1,27│-0,09 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Bucuresti-Ilfov│-0,73 │-0,39 │-1,19│-0,65 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
└───────────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴──┘



    Concentraţii maxime zilnice de NH_3
    Concentraţiile maxime zilnice de NH_3 modelate în scenariul cu măsuri pentru anii 2025 şi 2030 sunt mult mai mici decât cele modelate în scenariul pentru anul istoric 2019.
    Aceste concentraţii maxime zilnice sunt mai mici cu până la 14,19 µg/mc în anul 2025 şi, respectiv, cu până 15,86 µg/mc în anul 2030 comparativ cu anul istoric 2019. Aceste diferenţe se datorează în principal, reducerii emisiilor de NH_3 provenite din activităţile din agricultură, respectiv cultivarea plantelor (sector de activitate L_AgriOther) şi creşterea animalelor (sector de activitate K_AgriLivestock).
    Tabel 26. Diferenţe de concentraţii maxime zilnice de NH_3 la nivelul regiunilor de dezvoltare

┌───────────────┬────────────┬────────────┬──┐
│ │Diferenţe de│Diferenţe de│ │
│ │concentraţii│concentraţii│ │
│Regiuni de │între anii │între anii │UM│
│dezvoltare │2025 şi 2019│2030 şi 2019│ │
│ ├──────┬─────┼──────┬─────┤ │
│ │Min │Max │Min │Max │ │
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Bucuresti-Ilfov│-10,26│-6,44│-15,86│-5,48│/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Nord-Est │-13,38│-0,62│-10,86│-0,47│/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Sud-Est │-14,19│-1,06│-10,68│-0,81│/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Sud-Muntenia │-12,27│-0,83│-10,33│-0,64│/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Vest │-11,56│-0,62│-10,13│-0,51│/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Nord-Vest │-12,77│-0,48│-9,96 │-0,39│/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Centru │-11,54│-0,58│-9,74 │-0,45│/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│Sud-Vest │ │ │ │ │µg│
│Oltenia │-10,75│-1,20│-8,27 │-0,95│/ │
│ │ │ │ │ │mc│
└───────────────┴──────┴─────┴──────┴─────┴──┘



    Concentraţii maxime zilnice pentru mediile glisante pe 8 ore de O_3
    Hărţile cu diferenţele dintre concentraţiile maxime zilnice pentru mediile glisante pe 8 ore (a26val) de O_3 modelate în scenariul cu măsuri şi a concentraţiilor de O_3 modelate din scenariul pentru anul istoric 2019 ne indică o variaţie a concentraţiilor cuprinsă în intervalul -7,35 - +1,97 µg/mc pentru anul 2025, respectiv în intervalul -7,82 - +3,20 µg/mc pentru anul 2030. Variabilitatea concentraţiilor de ozon este strict legată de variabilitatea emisiilor de precursori ai acestuia (NO_x, COVnm).
    Tabel 27. Diferenţe de concentraţii maxime zilnice pentru mediile glisante pe 8 ore de O3 la nivelul regiunilor de dezvoltare

┌───────────────┬────────────┬────────────┬──┐
│ │Diferenţe de│Diferenţe de│ │
│ │concentraţii│concentraţii│ │
│Regiuni de │între anii │între anii │UM│
│dezvoltare │2025 şi 2019│2030 şi 2019│ │
│ ├──────┬─────┼──────┬─────┤ │
│ │Min │Max │Min │Max │ │
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│Sud-Vest │ │ │ │ │µg│
│Oltenia │-7,35 │0,81 │-7,82 │0,81 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Vest │-4,38 │1,78 │-4,43 │1,70 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Centru │-3,64 │0,77 │-4,26 │1,40 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Bucuresti-Ilfov│-2,44 │1,79 │-2,93 │1,57 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Sud-Muntenia │-2,60 │1,52 │-2,76 │1,39 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Sud-Est │-2,60 │1,97 │-2,41 │3,20 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Nord-Est │-2,22 │1,38 │-2,23 │1,69 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
├───────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──┤
│ │ │ │ │ │µg│
│Nord-Vest │-2,25 │0,89 │-2,08 │1,13 │/ │
│ │ │ │ │ │mc│
└───────────────┴──────┴─────┴──────┴─────┴──┘




    5. Opţiuni de politică avute în vedere pentru îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor pentru 2030 şi niveluri intermediare de emisii pentru 2025
    5.1. Opţiuni de politică avute în vedere pentru respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor
    Opţiunile de politică avute în vedere pentru respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor sunt P şi M suplimentare considerate în vederea îndeplinirii angajamentelor de reducere a emisiilor pentru anul 2030 şi a nivelurilor intermediare de emisii pentru anul 2025.
    Analiza opţiunilor de politică suplimentare este relevantă pentru SM care au preconizat nerespectarea sau un risc de nerespectare a unuia sau mai multor angajamente de reducere a emisiilor.
    Conform prognozelor realizate pentru scenariul cu măsuri, reducerile de emisii prognozate pentru anul 2030 nu respectă angajamentele de reducere asumate pentru NOx (cu 17%, reducere prognozată 43% comparativ cu angajament de reducere 60%), COVnm (cu 7%, reducere prognozată 38% comparativ cu angajament de reducere 45%) şi PM_2,5 (cu 30%, reducere prognozată 28% comparativ cu angajament de reducere 58%).
    În concluzie, pentru NOx, COVnm şi PM_2,5 sunt necesare P şi M suplimentare pe sectoarele/categoriile care au o contribuţie semnificativă la prognozele de emisii de poluanţi atmosferici pentru scenariul cu măsuri, prezentate în tabelul următor.
    Tabel 28. Sectoare cu contribuţie semnificativă, pe tipuri de poluanţi

┌──────────────────────────────────────┐
│Prognoze naţionale 2030, scenariul cu │
│măsuri │
├───────┬─────────────────┬────────────┤
│ │ │Pondere din │
│ │Denumire sector/ │total emisii│
│Poluant│categorie │poluanţi │
│ │ │atmosferici,│
│ │ │% │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│ │• Transport │50% │
│ │rutier │ │
│ ├─────────────────┼────────────┤
│ │• Arderi în │ │
│ │industrii de │17% │
│ │prelucrare şi │ │
│ │construcţii │ │
│ ├─────────────────┼────────────┤
│ │• Arderi în surse│ │
│NOx │staţionare de │ │
│ │mică putere şi în│12% │
│ │surse mobile ne- │ │
│ │rutiere şi │ │
│ │echipamente │ │
│ ├─────────────────┼────────────┤
│ │• Transport │10% │
│ │ne-rutier │ │
│ ├─────────────────┼────────────┤
│ │• Industrii │8% │
│ │energetice │ │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│ │• Arderi în surse│ │
│ │staţionare de │ │
│ │mică putere şi în│37% │
│ │surse mobile ne- │ │
│ │rutiere şi │ │
│ │echipamente │ │
│ ├─────────────────┼────────────┤
│COVnm │• Solvenţi si │ │
│ │alte utilizări │25% │
│ │ale produselor │ │
│ ├─────────────────┼────────────┤
│ │• Transport │15% │
│ │rutier │ │
│ ├─────────────────┼────────────┤
│ │• Procese │8% │
│ │industriale │ │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│ │• Arderi în surse│ │
│ │staţionare de │ │
│PM_2,5 │mică putere şi în│81% │
│ │surse mobile ne- │ │
│ │rutiere şi │ │
│ │echipamente (81%)│ │
└───────┴─────────────────┴────────────┘


    Pentru identificarea opţiunilor de politică care pot fi luate în considerare pentru respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor este necesară în primă fază identificarea P şi M planificate a fi puse în aplicare la nivel naţional în temeiul obligaţiilor privind clima şi energia sau a altor politici conexe (de ex. dezvoltarea infrastructurii de transport, procese industriale, etc.) care ar putea avea impact pozitiv sau negativ asupra respectării angajamentelor naţionale de reducere a emisiilor de poluanţi atmosferici.
    P şi M planificate a fi puse în aplicare la nivel naţional sunt următoarele:
    Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă (PODD) 2021÷2027^26, care urmăreşte:
    ^26 Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă 2021-2027, versiune transmisă la CE la data de 8 iunie 2022, https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/
    – promovarea eficienţei energetice, a sistemelor şi reţelelor inteligente de energie şi reducerea emisiilor de GES, prin finanţarea sistemelor de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, respectiv reţelele de termoficare, inclusiv punctele termice;
    – promovarea utilizării surselor regenerabile de energie, prin finanţarea investiţiilor în capacităţi noi sau în modernizarea capacităţilor existente de producţie a energiei electrice/termice din biomasă/biogaz şi în capacităţi noi sau în modernizarea capacităţilor de producţie a energiei termice din apă geotermală;
    – adăugarea în sistem a gazelor din surse regenerabile şi a gazelor cu emisii reduse de carbon;
    – îmbunătăţirea eficienţei energetice la nivelul consumatorilor industriali;
    – creşterea gradului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane;
    – gestionarea eficientă a deşeurilor în vederea accelerării tranziţiei spre economia circulară;

    Programul Operaţional Regional (POR) 2021÷2027^27, care urmăreşte:
    ^27 Programul Operaţional Regional 2021-2027, Versiuni transmise CE: PO Bucureşti- Ilfov, 23 iunie 2022; POR Vest, 18 mai 2022;
    POR Sud Muntenia, 25 mai 2022; POR Sud-Vest Oltenia, 25 mai 2022; POR Nord-Vest, 26 mai 2022; POR Nord-Est, 30 mai 2022;
    POR Sud-Est, 30 mai 2022; PO Centru, 30 mai 2022, https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/

    – îmbunătăţirea performanţelor energetice în sectorul clădirilor pentru atingerea obiectivelor PNIESC 2021--2030;
    – creşterea conectivităţii la nivel regional şi asigurarea accesului la mobilitate inclusiv pentru zonele rurale;
    – construirea/extinderea/modernizarea transportului public urban şi a traseelor de transport public electric urban/suburban, a infrastructurii destinate utilizării bicicletelor şi investiţii destinate achiziţionării de material rulant (tramvaie) în vederea reducerii gradului de utilizare a autovehiculelor personale;

    Programul Operaţional Transport (POT) 2021÷2027^28, care urmăreşte:
    ^28 Programul Operaţional Transport, https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/
    – îmbunătăţirea conectivităţii primare şi secundare rutiere;
    – creşterea eficienţei căilor ferate române;
    – creşterea atractivităţii transportului feroviar de călători;
    – dezvoltarea mobilităţii sustenabile în nodurile urbane;
    – dezvoltarea transportului naval şi multimodal;

    Programul Operaţional Tranziţia Justă (POTJ) 2021-2027^29, care răspunde nevoilor de investiţii definite la nivelul planurilor teritoriale elaborate pentru 6 judeţe (Gorj, Hunedoara, Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş);
    ^29 Programul Operaţional Tranziţia Justă 2021-2027, https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/

    Programul privind casarea autovehiculelor uzate gestionat de MMAP prin AFM, care va fi lansat în anul 2023^30.
    ^30 Program casarea autovehiculelor uzate, https://www.afm.ro/casare_auto_uzate.php


    P şi M planificate a fi puse în aplicare la nivel naţional menţionate mai sus, organizate pe sectoarele predefinite stabilite prin Decizia (UE) 2018/1522 de stabilire a unui format comun pentru programele naţionale de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284, sunt următoarele:
    Aprovizionarea cu energie (incluzând extracţia, transportul, distribuţia şi stocarea combustibililor, precum şi producerea de energie şi de electricitate):
    - Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă (PODD) 2021÷2027^31, care în cadrul Priorităţii 4. Promovarea eficienţei energetice, a sistemelor şi reţelelor inteligente de energie şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, Acţiunea 4.2 Reducerea emisiilor de GES şi creşterea eficientei energetice în sistemele de producere a energiei termice, urmăreşte înlocuirea centralei de producere a energiei termice pe bază de cărbune şi păcură cu o centrală de cogenerare de înaltă eficienţă pe bază de gaz natural în municipiul Motru;
    Rezultate preconizate an ţintă 2029: consum anual de energie primară 31.447.974 MWh/an, comparativ cu valoarea de referinţă din anul 2018 de 32.989.123 MWh/an; buget total 11.764.706 Euro (FEDR şi cofinanţare naţională).
    ^31 Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă 2021-2027, versiune transmisă CE, 8 iunie 2022, https://mfe.gov.ro/minister/perioade- de-programare/perioada-2021-2027/

    – PODD 2021÷2027, care în cadrul Priorităţii 4, Acţiunea 4.3 Reducerea emisiilor de GES şi creşterea eficienţei energetice în sistemele de distribuţie şi transport a energiei termice, urmăreşte finanţarea sistemelor de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, respectiv reţelele de termoficare, inclusiv punctele termice, cu prioritate pentru finalizarea proiectelor începute în perioada de programare 2014÷2020;
    Rezultate preconizate an ţintă 2029: reţele de termoficare noi sau modernizate: 135 km; pierderi de energie pe reţelele de transport şi distribuţie a agentului termic: 22,70 %, comparativ cu valoarea de referinţă din anul 2018 (29,8 %); buget total 355.647.059 Euro_FC şi cofinanţare naţională).

    – PODD 2021÷2027, care în cadrul Priorităţii 4, Acţiunea 4.4 Promovarea utilizării surselor de energie regenerabilă, urmăreşte finanţarea investiţiilor în capacităţi noi sau în modernizarea capacităţilor existente de producţie a energiei electrice/termice din biomasă/biogaz şi în capacităţi noi sau în modernizarea capacităţilor de producţie a energiei termice din apă geotermală;
    Rezultate preconizate an ţintă 2029: capacităţi noi surse regenerabile 14 MW; creşterea energiei produsă din RES de la valoarea de referinţă din anul 2022 de 22MWh/an la valoarea ţintă 2029 de 256.832 MWh/an; buget total 58.823.530 Euro (FEDR şi cofinanţare naţională).

    – PODD 2021÷2027, care în cadrul Priorităţii 4, Acţiunea 4.5 finanţează sisteme şi reţele inteligente de energie, buget total 176.470.588 Euro (FEDR şi cofinanţare naţională).
    – Programul Operaţional Tranziţia Justă 2021-2027, care răspunde nevoilor de investiţii definite la nivelul planurilor teritoriale elaborate pentru 6 judeţe (Gorj, Hunedoara, Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş) prin sprijinirea instalării de panouri fotovoltaice/fototermice la nivel de gospodărie şi prin investiţii în dezvoltarea de capacităţi de mici dimensiuni de producţie, transport şi stocare de energie regenerabilă (fotovoltaică, eoliană sau geotermală, inclusiv pompe de căldură) necesară clădirilor publice (şcoli, spitale, cămine pentru persoane vârstnice, creşe, servicii sociale, centre de formare profesională).


    Indicatorii de realizare şi de rezultat la nivelul celor 6 judeţe sunt prezentaţi în tabelul următor. Bugetul solicitat din fonduri europene (FTJ) este de 397.023.048 Euro, la care se adaugă cofinanţarea naţională de 15 %.
    Tabel 29. Indicatorii de realizare şi de rezultat POTJ 2021÷2027

┌─────────┬───────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────────────────┐
│ │Indicatori de realizare │Indicatori de rezultat │ │
│ ├─────────────┬─────────────┼───────────────────────────┤ │
│ │ │Capacitate de│ │ │
│ │Locuinţe cu │producţie │ │ │
│ │performanţă │suplimentară │Energie totală din surse │Buget FTJ, Euro │
│ │energetică │pentru │regenerabile produsă │ │
│ │îmbunătăţită,│energia din │(energie electrică, │ │
│ │nr. locuinţe │surse │termică), MWh/an │ │
│Judeţ │ │regenerabile,│ │ │
│ │ │MW │ │ │
│ ├─────┬───────┼──────┬──────┼─────────┬─────────┬───────┼───────────┬───────────┬───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Alte │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Energie din│Energie din│energii din│
│ │ │ │ │ │An de │Valoare │Ţintă │surse │surse │surse │
│ │2024 │2029 │2024 │2029 │referinţă│de │2029 │regenerabil│regenerabil│regenerabil│
│ │ │ │ │ │ │referinţă│ │e- energia │e-energie │e (inclusiv│
│ │ │ │ │ │ │ │ │eoliană │solară │energia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │geotermală)│
├─────────┼─────┼───────┼──────┼──────┼─────────┼─────────┼───────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Gorj │1.000│6.000 │5 │60 │2021 │0 │73.085 │6.842.500 │68.956.911 │12.665.000 │
├─────────┼─────┼───────┼──────┼──────┼─────────┼─────────┼───────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Hunedoara│1.000│6.000 │5 │60 │2021 │0 │73.085 │6.842.500 │69.025.621 │12.665.000 │
├─────────┼─────┼───────┼──────┼──────┼─────────┼─────────┼───────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Dolj │660 │4.000 │3 │49 │2021 │0 │59.605 │5.474.000 │51.136.041 │12.665.000 │
├─────────┼─────┼───────┼──────┼──────┼─────────┼─────────┼───────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Galaţi │600 │2.400 │2 │35 │2021 │0 │47.526 │10.948.000 │33.242.583 │- │
├─────────┼─────┼───────┼──────┼──────┼─────────┼─────────┼───────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Prahova │560 │3.400 │3 │40 │2021 │0 │48.661 │4.105.500 │42.409.776 │12.665.000 │
├─────────┼─────┼───────┼──────┼──────┼─────────┼─────────┼───────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Mureş │520 │3.000 │2 │31 │2021 │0 │37.198 │2.737.000 │34.510.616 │10.132.000 │
├─────────┼─────┼───────┼──────┼──────┼─────────┼─────────┼───────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Total │4.340│24.800 │20 │275 │12.126 │0 │339.160│36.949.500 │299.281.548│60.792.000 │
└─────────┴─────┴───────┴──────┴──────┴─────────┴─────────┴───────┴───────────┴───────────┴───────────┘


    Consumul de energie (incluzând consumul de combustibili şi de electricitate de către utilizatorii finali, cum ar fi gospodăriile, sectorul serviciilor, industrial şi agricultură):
    - PODD 2021÷2027, care în cadrul Priorităţii 4 Promovarea eficienţei energetice, a sistemelor şi reţelelor inteligente de energie şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, Acţiunea 4.1 Îmbunătăţirea eficienţei energetice urmăreşte creşterea eficienţei energetice în IMM-uri şi în întreprinderile mari şi creşterea ponderii energiei din surse regenerabile prin dezvoltarea facilităţilor de producţie a energiei electrice de către consumatorii industriali (cu un consum mai mare de 1.000 tep/an);
    Rezultate preconizate an ţintă 2029: reducerea consumului anual de energie primară de la valoarea de referinţă din anul 2018 de 32.989.123 MWh/an la valoarea ţintă 2029 de 31.447.974 MWh/an; buget total 135.294.118 Euro (FEDR şi cofinanţare naţională).

    – Programul Operaţional Regional (POR) 2021÷2027^32, care în cadrul Priorităţii O regiune prietenoasă cu mediul, obiectiv specific Promovarea eficienţei energetice şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, urmăreşte finanţarea investiţiilor în clădiri rezidenţiale şi clădiri publice. Indicatorii de realizare şi de rezultat la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare sunt prezentaţi în tabelul următor. Bugetul total este de 1.420.013.100 Euro (FEDR şi cofinanţare naţională).
    ^32 POR 2021-2027, versiuni transmise CE: PO Bucureşti- Ilfov, 23 iunie 2022; POR Vest, 18 mai 2022; POR Sud Muntenia, 25 mai 2022; POR Sud-Vest Oltenia, 25 mai 2022; POR Nord-Vest, 26 mai 2022; POR Nord-Est, 30 mai 2022; POR Sud-Est, 30 mai 2022; PO Centru, 30 mai 2022; https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/
    Tabel 30. Indicatorii de realizare şi de rezultat POR 2021÷2027, Prioritate O regiune prietenoasă cu mediul

┌──────────┬──────────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────┐
│ │Indicatori de realizare │Indicatori de rezultat │ │
│ ├─────────────┬────────────────┼───────────────────────────┤ │
│ │Locuinţe cu │Clădiri publice │ │ │
│ │performanţă │cu performanţă │Consum anual de energie │Buget │
│Regiuni de│energetică │energetică │primară, MWh/an │solicitat │
│dezvoltare│îmbunătăţită,│îmbunătăţită, mp│ │din FEDR, │
│ │nr. locuinţe │ │ │mii Euro │
│ ├─────┬───────┼──────┬─────────┼─────────┬─────────┬───────┤ │
│ │ │ │ │ │An de │Valoare │Ţintă │ │
│ │2024 │2029 │2024 │2029 │referinţă│de │2029 │ │
│ │ │ │ │ │ │referinţă│ │ │
├──────────┼─────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│Bucureşti │2.250│11.700 │0,0 │80.520 │2020 │208.967 │106.433│89.578 │
│- Ilfov │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│Centru │0,0 │3.800 │0,0 │72.600 │2021 │36.708 │17.437 │101.617 │
├──────────┼─────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│Nord Est │0,0 │9.838 │0,0 │497.188 │2010÷2019│192.305 │92.363 │275.050,1 │
├──────────┼─────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│Nord Vest │0,0 │8.121 │0,0 │102.900 │ │220.380 │106.675│102.066,195│
├──────────┼─────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│Sud Est │600 │6.000 │22.714│227.146 │ │197.539 │86.874 │170.000 │
├──────────┼─────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│Sud │0,0 │6.416 │0,0 │200.287 │2020 │279.800 │167.825│234.344 │
│Muntenia │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│Sud vest │0,0 │3.647 │0,0 │213.632 │2020 │154.580 │58.110 │162.863 │
│Oltenia │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│Vest │0,0 │8.300 │0,0 │86.500 │ │208.194 │101.056│99.276 │
├──────────┼─────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│Total │2.850│57.822 │22.714│1.480.773│ │1.498.473│736.773│1.234.794 │
└──────────┴─────┴───────┴──────┴─────────┴─────────┴─────────┴───────┴───────────┘



    – PODD 2021÷2027, care în cadrul Priorităţii 4, Acţiunea 4.6 Conversia, modernizarea şi extinderea reţelelor de transport şi distribuţie a gazelor pentru adăugarea în sistem a gazelor din surse regenerabile şi a gazelor cu emisii reduse de carbon, urmăreşte adaptarea sistemului existent de transport şi distribuţie a gazelor naturale pentru vehicularea gazelor verzi (de ex. hidrogen).
    Rezultate preconizate an ţintă 2029: reţele noi sau modernizate de transport şi distribuţie a gazelor: 1.437 km; utilizatori conectaţi la reţele inteligente: 137.612 utilizatori finali/an, comparativ cu valoarea de referinţă din anul 2020 (“0”); buget total 380.545.520 Euro (FC şi cofinanţare naţională).


    Transport:
    - POT 2021÷2027, care urmăreşte îmbunătăţirea conectivităţii primare rutiere, a conectivităţii secundare rutiere, creşterea eficienţei căilor ferate române, creşterea atractivităţii transportului feroviar de călători, dezvoltarea mobilităţii sustenabile în nodurile urbane şi dezvoltarea transportului naval şi multimodal. Indicatorii de realizare şi de rezultat sunt prezentaţi în tabelul următor.
    Bugetul solicitat necesar pentru finanţarea investiţiilor incluse în POT este de 7.312.358.178 Euro (fonduri europene şi cofinanţare naţională).
    Tabel 31. Indicatorii de realizare şi de rezultat POT 2021÷2027

┌──────────────┬────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┬───────────┐
│ │Indicatori de realizare │Indicatori de rezultat │Buget │
│ │ │ │solicitat │
│ ├───────────────┬─────┬──────┼───────────────┬─────────────┬─────────────┤(fonduri │
│Prioritate │ │ │ │ │Valoare de │ │europene şi│
│ │Denumire │2024 │2029 │Denumire │referinţă │Valoare ţintă│cofinanţare│
│ │ │ │ │ │2020 │2029 │naţională),│
│ │ │ │ │ │ │ │mii Euro │
├──────────────┼───────────────┼─────┼──────┼───────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Utilizatori │ │ │ │
│ │Lungime drumuri│ │ │anuali drumuri │ │ │ │
│ │noi sau │12 │75 │noi sau │0 │821.250.000 │ │
│Prioritatea 1.│modernizate │ │ │modernizate │ │ │ │
│Îmbunătăţirea │TEN-T, km │ │ │TEN-T, pasager-│ │ │ │
│conectivităţii│ │ │ │km/an │ │ │ │
│primare ├───────────────┼─────┼──────┼───────────────┼─────────────┼─────────────┤833.625 │
│rutiere*1), │Infrastructură │ │ │Economii de │ │ │ │
│FEDR │combustibil │ │ │timp ca urmare │ │ │ │
│ │alternativ, │5 │30 │a drumurilor │0 │7,10 │ │
│ │puncte de │ │ │modernizate, │ │ │ │
│ │reîncărcare/ │ │ │om-zile/an │ │ │ │
│ │realimentare │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────┼─────┼──────┼───────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Utilizatori │ │ │ │
│ │Lungime drumuri│ │ │anuali drumuri │ │ │ │
│ │noi sau │ │ │noi, │ │ │ │
│ │modernizate │45 │305 │reconstruite │328.500.000 │3.668.250 │ │
│ │TEN-T, km │ │ │sau modernizate│ │ │ │
│ │ │ │ │TEN-T, pasager-│ │ │ │
│ │ │ │ │km/an │ │ │ │
│Prioritatea 1.├───────────────┼─────┼──────┼───────────────┼─────────────┼─────────────┤ │
│Îmbunătăţirea │Lungime drumuri│ │ │ │ │ │ │
│conectivităţii│reconstruite │0 │30 │ │ │ │3.628.875 │
│primare │sau modernizate│ │ │ │ │ │ │
│rutiere, FC │TEN-T, km │ │ │Economii de │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────┼──────┤timp ca urmare │ │ │ │
│ │Infrastructură │ │ │a drumurilor │0 │30,4 │ │
│ │combustibil │ │ │modernizate, │ │ │ │
│ │alternativ, │24 │164 │om-zile/an │ │ │ │
│ │puncte de │ │ │ │ │ │ │
│ │reîncărcare/ │ │ │ │ │ │ │
│ │realimentare │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────┼─────┼──────┼───────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Utilizatori │ │ │ │
│ │Lungime drumuri│ │ │anuali drumuri │ │ │ │
│ │noi sau │ │ │noi, │ │ │ │
│ │modernizate │0 │23 │reconstruite │83.950.000 │354.050.000 │ │
│ │TEN-T, km │ │ │sau modernizate│ │ │ │
│ │ │ │ │TEN-T, pasager-│ │ │ │
│Prioritatea 2.│ │ │ │km/an │ │ │ │
│Îmbunătăţirea ├───────────────┼─────┼──────┼───────────────┼─────────────┼─────────────┤ │
│conectivităţii│Lungime drumuri│ │ │ │ │ │ │
│secundare │reconstruite │3 │23 │ │ │ │ │
│rutiere - │sau modernizate│ │ │ │ │ │ │
│TEN-T*2), FEDR│TEN-T, km │ │ │Economii de │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────┼──────┤timp ca urmare │ │ │ │
│ │Infrastructură │ │ │a drumurilor │0 │3.50 │ │
│ │combustibil │ │ │modernizate, │ │ │ │
│ │alternativ, │1 │6 │om-zile/an │ │ │ │
│ │puncte de │ │ │ │ │ │ │
│ │reîncărcare/ │ │ │ │ │ │ │
│ │realimentare │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────┼─────┼──────┼───────────────┼─────────────┼─────────────┤750.000 │
│ │ │ │ │Utilizatori │ │ │ │
│ │Lungime drumuri│ │ │anuali drumuri │ │ │ │
│ │noi sau │ │ │noi, │ │ │ │
│ │modernizate │13 │87 │reconstruite │324.850.000 │1.350.500.000│ │
│ │non-TENT, km │ │ │sau modernizate│ │ │ │
│ │ │ │ │TEN-T, pasager-│ │ │ │
│Prioritatea 2.│ │ │ │km/an │ │ │ │
│Îmbunătăţirea ├───────────────┼─────┼──────┼───────────────┼─────────────┼─────────────┤ │
│conectivităţii│Lungime drumuri│ │ │ │ │ │ │
│secundare │reconstruite │13 │89 │ │ │ │ │
│rutiere - │sau modernizate│ │ │ │ │ │ │
│non-TENT*3), │non-TENT, km │ │ │Economii de │ │ │ │
│FEDR ├───────────────┼─────┼──────┤timp ca urmare │ │ │ │
│ │Infrastructură │ │ │a drumurilor │0 │11,9 │ │
│ │combustibil │ │ │modernizate, │ │ │ │
│ │alternativ, │3 │23 │om-zile/an │ │ │ │
│ │puncte de │ │ │ │ │ │ │
│ │reîncărcare/ │ │ │ │ │ │ │
│ │realimentare │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────┼─────┼──────┼───────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Utilizatori │ │ │ │
│ │Lungime căi │ │ │anuali căi │ │ │ │
│ │ferate noi sau │ │ │ferate noi, │ │ │ │
│ │modernizate │0 │240 │reconstruite │35.040.000.00│84.096.000. │ │
│ │TEN-T, km │ │ │sau │ │ │ │
│ │ │ │ │modernizate, │ │ │ │
│ │ │ │ │pasager- km/an │ │ │ │
│Prioritatea 4.├───────────────┼─────┼──────┼───────────────┼─────────────┼─────────────┤ │
│Creşterea │ │ │ │Transport │ │ │ │
│eficienţei │ │ │ │mărfuri pe cale│105.120.000 │157.680.000 │667.325,326│
│căilor ferate │ │ │ │ferată, tone- │ │ │ │
│române, FC │ │ │ │km/an │ │ │ │
│ │Staţii căi │ │ ├───────────────┼─────────────┼─────────────┤ │
│ │ferate noi sau │0 │1 │Economii de │ │ │ │
│ │modernizate, │ │ │timp ca urmare │ │ │ │
│ │nr. │ │ │a │ │ │ │
│ │ │ │ │infrastructurii│0 │97,6 │ │
│ │ │ │ │feroviare │ │ │ │
│ │ │ │ │modernizate, │ │ │ │
│ │ │ │ │om- zile/an │ │ │ │
├──────────────┼───────────────┼─────┼──────┼───────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Utilizatori │ │ │ │
│ │Lungime căi │ │ │anuali căi │ │ │ │
│ │ferate noi sau │ │ │ferate noi, │ │ │ │
│ │reabilitate │0 │184 │reconstruite │33.580.000 │80.592.000 │ │
│ │TEN-T, km │ │ │sau │ │ │ │
│ │ │ │ │modernizate, │ │ │ │
│ │ │ │ │pasager- km/an │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────┼──────┼───────────────┼─────────────┼─────────────┤ │
│ │Lungime căi │ │ │Transport │ │ │ │
│Prioritatea 4.│ferate │ │ │mărfuri pe cale│ │ │ │
│Creşterea │reconstruite │0 │46 │ferată, tone- │100.740.000 │151.110.000 │ │
│eficienţei │sau modernizate│ │ │km/an │ │ │1.356,380 │
│căilor ferate │TEN-T, km │ │ │ │ │ │ │
│române, FEDR ├───────────────┼─────┼──────┼───────────────┼─────────────┼─────────────┤ │
│ │Staţii căi │ │ │ │ │ │ │
│ │ferate noi sau │0 │16 │Economii de │ │ │ │
│ │modernizate, │ │ │timp ca urmare │ │ │ │
│ │nr. │ │ │a │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────┼──────┤infrastructurii│0 │93,80 │ │
│ │Lungime Sistem │ │ │feroviare │ │ │ │
│ │de management │0 │46 │modernizate, │ │ │ │
│ │trafic feroviar│ │ │om- zile/an │ │ │ │
│ │european, km │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────┼─────┼──────┼───────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │Modernizare │ │ │ │ │ │ │
│ │material rulant│ │ │ │ │ │ │
│Prioritatea 5.│existent pentru│ │ │Utilizatori │ │ │ │
│Creşterea │transportul de │ │ │anuali căi │ │ │ │
│atractivităţii│pasageri, │ │ │ferate noi, │ │ │ │
│transportului │inclusiv │3.300│22.000│reconstruite │0 │2.861.600.000│294.117,648│
│feroviar de │conversia │ │ │sau │ │ │ │
│călători, FEDR│acestuia pentru│ │ │modernizate, │ │ │ │
│ │utilizarea │ │ │pasager- km/an │ │ │ │
│ │combustibililor│ │ │ │ │ │ │
│ │curaţi │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────┼─────┼──────┼───────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │Lungime linii │ │ │ │ │ │ │
│ │noi tramvai şi │0 │150 │ │ │ │ │
│ │metrou, km │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────┼──────┤ │ │ │ │
│ │Modernizare │ │ │ │ │ │ │
│ │material rulant│ │ │Utilizatori │ │ │ │
│Prioritatea 6.│existent pentru│0 │6.400 │anuali linii │ │ │ │
│Dezvoltarea │transportul de │ │ │noi sau │ │ │ │
│mobilităţii │pasageri, │ │ │modernizate de │0 │74.752.000 │411.764,706│
│sustenabile în│pasageri │ │ │tramvai şi │ │ │ │
│nodurile ├───────────────┼─────┼──────┤metrou, │ │ │ │
│urbane, FEDR │Oraşe şi │ │ │utilizatori/an │ │ │ │
│ │localităţi cu │ │ │ │ │ │ │
│ │sisteme de │ │ │ │ │ │ │
│ │transport │0 │4 │ │ │ │ │
│ │urbane noi sau │ │ │ │ │ │ │
│ │modernizate, │ │ │ │ │ │ │
│ │nr. │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────┼─────┼──────┼───────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │Lungime linii │ │ │ │ │ │ │
│ │noi tramvai şi │0 │12 │ │ │ │ │
│ │metrou, km │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────┼──────┤ │ │ │ │
│ │Lungime linii │ │ │ │ │ │ │
│ │reconstruite │ │ │ │ │ │ │
│ │sau modernizate│0 │36 │ │ │ │ │
│ │tramvai şi │ │ │ │ │ │ │
│ │metrou, km │ │ │Utilizatori │ │ │ │
│Prioritatea 6.├───────────────┼─────┼──────┤anuali linii │ │ │ │
│Dezvoltarea │Modernizare │ │ │noi sau │ │ │ │
│mobilităţii │material rulant│ │ │modernizate de │25.805.600 │97.474.218 │235.294,118│
│sustenabile în│existent pentru│0 │7.500 │tramvai şi │ │ │ │
│nodurile │transportul de │ │ │metrou, │ │ │ │
│urbane, FC │pasageri, │ │ │utilizatori/an │ │ │ │
│ │pasageri │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────┼──────┤ │ │ │ │
│ │Oraşe şi │ │ │ │ │ │ │
│ │localităţi cu │ │ │ │ │ │ │
│ │sisteme de │ │ │ │ │ │ │
│ │transport │0 │1 │ │ │ │ │
│ │urbane noi sau │ │ │ │ │ │ │
│ │modernizate, │ │ │ │ │ │ │
│ │nr. │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────┼─────┼──────┼───────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │Lungime căi │ │ │ │ │ │ │
│ │navigabile │ │ │Transport marfă│ │ │ │
│ │interioare noi │0 │70 │pe cale ferată,│0 │180.000.000 │ │
│Prioritatea 7.│sau │ │ │tone- km/an │ │ │ │
│Dezvoltarea │modernizate, km│ │ │ │ │ │ │
│transportului ├───────────────┼─────┼──────┼───────────────┼─────────────┼─────────────┤490.000 │
│naval │ │ │ │Transport marfă│ │ │ │
│multimodal, FC│Conexiuni │ │ │pe căi │ │ │ │
│ │intermodale noi│0 │8 │navigabile │0 │700.000.000 │ │
│ │sau modernizate│ │ │interioare, │ │ │ │
│ │ │ │ │tone-km/an │ │ │ │
└──────────────┴───────────────┴─────┴──────┴───────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────┘

    *1) Proiecte fazate 2014-2020 şi proiecte noi: Piteşti-Sibiu (loturile 2,3); Ploieşti-Comarnic-Braşov; Sibiu – Braşov; Arad – Oradea; Bucureşti - Alexandria; Orbital Bucureşti; Tg. Neamţ - Iaşi - Ungheni (Moţca - Ungheni); Braşov - Bacău (inclusiv Bypass Braşov Nord); Paşcani - Suceava – Siret; Tg. Mureş - Tg. Neamţ (faza 1 din Miercurea Nirajului - Leghin); Craiova - Filiaşi - Dr. Tr. Severin (faza 1); Dr. Tr. Severin - Caransebeş - Lugoj (faza 1);Poarta Sălajului – Biharia.
    Proiecte de rezerva: Timişoara – Moraviţa; Macin – Tulcea (÷drum de accesibilitate Delta Dunării) - Constanta (faza 1); Dej - Baia Mare – Halmeu; Baia Mare - Satu Mare; Cluj-Napoca (Apahida) – Dej; Buzău – Brăila.

    *2) Drumuri expres de conectivitate: A1 - Piteşti – Mioveni; Alternativa Techirghiol (A2/A4 - Olimp);
    Drumuri de conectivitate şi transregio: A8 - Leţcani Vest - Centura Iaşi (profil 2÷2);DX - Centura Craiova Est (profil 2÷2);A1 - Timişoara - Aeroport Traian Vuia/DNCT (profil 2÷2); Rm. Vâlcea - Tigveni - A1 (profil 2÷2, 2÷1, 1÷1); Tg. Jiu - Filiaşi - DX2 (profil 2÷2);Centura Metropolitană Cluj-Napoca (Gilău - A3 - Cluj-Napoca - Apahida - DX4) (profil 2÷2); A4 Cumpăna
    - DN39 Constanţa; A7 – Suceava – Bistriţa (fără variante de ocolire V. Dorenei, Câmpulung M., Frasin, G. Humorului);Tudor Vladimirescu – Galaţi (÷drum de legătură DX).

    Variante de ocolire: VO Sibiu Sud; VO Rm. Vâlcea; VO Giurgiu; VO Zalău; VO Câmpulung; VO Sighişoara; VO Mangalia; VO Tg. Mureş; VO Sebeş;
    Variante de ocolire regionale: VO Arad (Reg. Dezvoltare V); VO Petroşani (Reg. Dezvoltare V);VO Huşi (Reg. Dezvoltare NE);VO Bumbeşti-Jiu (Reg. Dezvoltare SV);VO Ardud (Reg. Dezvoltare NV)

    *3) Drumuri expres de conectivitate: DX4 - Dej – Bistriţa; A7 - Suceava – Botoşani; A7 - Bacău - Piatra Neamţ; A1 - Găeşti - Târgovişte - Ploieşti - A3; Limita B/I – Târgovişte;
    Drumuri de conectivitate şi transregio: Hunedoara - Sântuhalm - A1(profil 2÷2); Blaj - Teiuş - A10 (profil 1÷1); DX4 - Jibou - Românaşi - A3 (profil 2÷2); Slobozia - Drajna - A2 (profil 2÷2); Călăraşi - Drajna Nouă - A2 (profil 1÷1); Reşita - Caransebeş - DX2 (profil 1÷1); Vaslui - Iaşi - A8 (profil 1÷1); Miercurea Ciuc - Sf. Gheorghe - Chichiş - A13 (profil 1÷1); A1 - Titu - Bâldana - DX9; DX 9 - Târgovişte - Sinaia - A3;
    Variante de ocolire: VO Bistriţa; VO Vaslui; VO Mediaş; VO Botoşani; VO Piatra Neamţ; VO Slobozia; VO Gura Humorului; VO Sfântu Gheorghe; VO Frasin; VO Miercurea Ciuc; VO Băbeni; VO Câmpulung Moldovenesc; VO Pucioasa; VO Vatra Dornei; VO Valea lui Mihai.
    Variante de ocolire regionale: VO Baia Mare (Reg. Dezv.NV);VO Curtea de Argeş (Reg. Dezv.S); VO Reşiţa (Reg. Dezv.V); VO Călăraşi (Reg. Dezv.S); VO Buftea (Reg. Dezv.BI); VO Cosmeşti (Reg. Dezv.SE); VO Reghin (Reg. Dezv.C); VO Sînmartin/Băile Felix (Reg. Dezv.NV); VO Lieşti/Ivesti (Reg. Dezv.SE); VO Drăgăşani (Reg. Dezv.SV); VO Păltinoasa (Reg. Dezv.NE); VO Brad (Reg. Dezv.V); VO Sighetu Marmaţiei (Reg. Dezv.NV); VO Hîrlău (Reg. Dezv.NE); VO Flămânzi (Reg. Dezv.NE); VO Gheorgheni (Reg. Dezv.C); VO Motru (Reg. Dezv.SV); VO Văleni (Reg. Dezv.NE); VO Băleşti (Reg. Dezv.SV); VO Viziru (Reg. Dezv.SE); VO Bocşa (Reg. Dezv.V); VO Horezu (Reg. Dezv.SV); VO Negreşti-Oaş (Reg. Dezv.NV); VO Năsăud (Reg. Dezv.NV); VO Tăuţii-Măgherăuş (Reg. Dezv.NV); VO Corabia (Reg. Dezv.SV); VO Feldioara (Reg. Dezv. C); VO Fieni (Reg. Dezv. S); VO Sîngeorz-Băi (Reg. Dezv. NV); VO Vidra (Reg. Dezv. SE); VO Tudor Vladimirescu (Reg. Dezv. SE); VO Odobeşti (Reg. Dezv. S)



    – POR 2021÷2027^33, care în cadrul priorităţii O regiune accesibilă promovează creşterea conectivităţii la nivel regional şi asigurarea accesul la mobilitate inclusiv pentru zonele rurale prin investiţii în modernizarea infrastructurii rutiere de importanţă regională pentru asigurarea conectivităţii la reţeaua TEN-T şi soluţii pentru decongestionarea şi fluidizarea traficului la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ. Indicatorii de realizare şi de rezultat la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare sunt prezentaţi în tabelele următoare.
    ^33 POR 2021-2027, versiuni transmise CE: PO Bucureşti- Ilfov, 23 iunie 2022; POR Vest, 18 mai 2022; POR Sud Muntenia, 25 mai 2022; POR Sud-Vest Oltenia, 25 mai 2022; POR Nord-Vest, 26 mai 2022; POR Nord-Est, 30 mai 2022; POR Sud-Est, 30 mai 2022; PO Centru, 30 mai 2022; https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/
    Bugetul necesar pentru realizarea investiţiilor prevăzute de POR în cadrul acestei priorităţi este de 1.465.119.467 Euro (FEDR şi cofinanţare naţională).
    Tabel 32. Indicatorii de realizare şi de rezultat POR 2021÷2027, Prioritate O regiune accesibilă

┌────────────┬─────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┐
│Indicatori │An, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de realizare│valoare │Bucureşti │Centru │Nord-Est │Nord-Vest │Sud-Est │Sud │Sud-Vest │Vest │
│şi de │de │Ilfov │ │ │ │ │Muntenia │Oltenia │ │
│rezultat │referinţă│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Lungime │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│drumuri noi,│2024 │ │ │ │ │20,31 │ │ │ │
│reabilitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sau ├─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│modernizate,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din afara │2029 │76 │244 │243,8 │106,54 │203,13 │284 │259 │150 │
│TEN-T, Km │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Număr anual │An de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │referinţă│2020 │2015-2021 │2015 │2021-2029 │ │2015 │2021 │2021-2029 │
│utilizatori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de drumuri ├─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│nou │Valoare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│construite, │de │95.443.885 │308.553.049│6.328.714 │53.450.515 │ │258.080.462│0 │152.133.249│
│reabilitate │referinţă│ │ │ │ │ │ │ │ │
│sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│modernizate,├─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│pasager-km/ │Ţintă │ │ │ │ │ │ │ │ │
│an │2029 │109.491.183│339.408.354│7.202.076 │64.918.124 │ │296.942.604│500.000 │258.321.000│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Conexiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│intermodale │2029 │3 │ │ │ │ │ │ │ │
│noi sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│modernizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │An de │2020 │ │ │ │ │ │ │ │
│ │referinţă│ │ │ │ │ │ │ │ │
│Transport de├─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│marfă pe căi│Valoare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ferate, │de │0 │ │ │ │ │ │ │ │
│tone- km/an │referinţă│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Ţintă │1.500.000 │ │ │ │ │ │ │ │
│ │2029 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │An de │2020 │ │ │ │ │ │ │ │
│Număr anual │referinţă│ │ │ │ │ │ │ │ │
│de ├─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│utilizatori/│Valoare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pasageri de │de │0 │ │ │ │ │ │ │ │
│conexiuni │referinţă│ │ │ │ │ │ │ │ │
│multimodale ├─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Ţintă │350.040 │ │ │ │ │ │ │ │
│ │2029 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Capacitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│material │2024 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rulant │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecologic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru ├─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│transportul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│public │2029 │ │ │ │1.155 │ │ │ │200 │
│colectiv, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pasageri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │An de │ │ │ │2021-2029 │ │ │ │2021-2029 │
│Număr anual │referinţă│ │ │ │ │ │ │ │ │
│de ├─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│utilizatori │Valoare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│transporturi│de │ │ │ │0 │ │ │ │0 │
│publice, │referinţă│ │ │ │ │ │ │ │ │
│utilizatori/├─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│an │Ţintă │ │ │ │843.150 │ │ │ │80.000 │
│ │2029 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Număr nave │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de transport│2029 │ │ │ │ │10 │ │ │ │
│pasageri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │An de │ │ │ │ │2021-2029 │ │ │ │
│Utilizatori │referinţă│ │ │ │ │ │ │ │ │
│anuali de ├─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│transport │Valoare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│public │de │ │ │ │ │93.935 │ │ │ │
│naval, │referinţă│ │ │ │ │ │ │ │ │
│pasageri/an ├─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Ţintă │ │ │ │ │122.115 │ │ │ │
│ │2029 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Buget │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│necesar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(FEDR şi │ │106.250,175│197.683,53 │182.169,412│184.978,708│236.038,346│225.147,059│174.492,237│158.360 │
│cofinanţare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naţională), │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mii Euro │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴─────────┴───────────┴───────────┴───────────┴───────────┴───────────┴───────────┴───────────┴───────────┘



    – POR 2021÷2027^34, care în cadrul priorităţii O regiune cu mobilitate urbană multimodală durabilă promovează construirea/extinderea/modernizarea transportului public urban şi a traseelor de transport public electric urban/ suburban, a infrastructurii destinate utilizării bicicletelor şi investiţii destinate achiziţionării de material rulant (tramvai) în vederea reducerii gradului de utilizare a autovehiculelor personale. Indicatorii de realizare şi de rezultat la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare sunt prezentaţi în tabelele următoare. Bugetul necesar pentru realizarea investiţiilor prevăzute de POR în cadrul acestei priorităţi este de 1.377.048.518 Euro (FEDR şi cofinanţare naţională).
    ^34 POR 2021-2027, Versiuni transmise CE: PO Bucureşti- Ilfov, 23 iunie 2022; POR Vest, 18 mai 2022; POR Sud Muntenia, 25 mai 2022; POR Sud-Vest Oltenia, 25 mai 2022; POR Nord-Vest, 26 mai 2022; POR Nord-Est, 30 mai 2022; POR Sud-Est, 30 mai 2022; PO Centru, 30 mai 2022; https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/
    Tabel 33. Indicatorii de rezultat POR 2021÷2027, Prioritate O regiune cu mobilitate urbană multimodală durabilă

┌─────────┬─────────────────────────────────┬────────────────────────────────┬──────────────────────────────┬────────────┐
│ │Număr anual de utilizatori │Număr anual de utilizatori linii│Număr anual de utilizatori │Buget │
│ │transporturi publice noi sau │de tramvai şi de metrou noi sau │piste ciclabile, utilizatori/ │necesar │
│ │modernizate, utilizatori/an │modernizate, utilizatori/an │an │(FEDR şi │
│Regiuni ├─────────┬───────────┬───────────┼─────────┬──────────┬───────────┼─────────┬─────────┬──────────┤cofinanţare │
│ │An de │Valoare de │ │An de │Valoare de│ │An de │Valoare │ │naţională), │
│ │referinţă│referinţă │Ţintă 2029 │referinţă│referinţă │Ţintă 2029 │referinţă│de │Ţintă 2029│mii Euro │
│ │ │ │ │ │ │ │ │referinţă│ │ │
├─────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Bucureşti│2020 │475.803.000│499.593.150│2020 │47.736.160│55.373.946 │2020 │0 │4.190.000 │287.500 │
│Ilfov │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Centru │2020 │0 │2.000.000 │ │ │ │2020 │0 │675.000 │233.782,648 │
├─────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Nord Est │2018 │985.000 │43.603.843 │2018 │74.574.000│124.268.000│2020 │0 │101.482 │277.317,177 │
├─────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Nord Vest│2019-2029│95.518.600 │117.639.600│2019-2029│0 │5.604.000 │2019-2029│931.324 │1.375.739 │305.155,751 │
├─────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Sud Est │2021-2029│0 │12.945.537 │2021-2029│1.136.952 │1.171.060 │2021-2029│0 │377.600 │200.377,804.│
├─────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Sud │2019 │19.883.986 │21.872.384 │ │ │ │2021 │0 │268.583 │215.992,942.│
│Muntenia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Sud Vest │2021 │10.207.543 │12.697.341 │ │ │ │2021 │0 │753.112 │115.929,412 │
│Oltenia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Vest │2021-2029│0 │3.737.000 │2021-2029│0 │10.519.000 │2021-2029│0 │10.143.000│157.363,530 │
└─────────┴─────────┴───────────┴───────────┴─────────┴──────────┴───────────┴─────────┴─────────┴──────────┴────────────┘




    Programul Operaţional Tranziţia Justă 2021-2027, care răspunde nevoilor de investiţii definite la nivelul planurilor teritoriale elaborate pentru 6 judeţe (Gorj, Hunedoara, Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş) prin sprijinirea dezvoltării transportului public verde (achiziţia de vehicule nepoluante şi staţii de încărcare necesare pentru servicii de transport public) care să faciliteze accesul la formare profesională şi oportunităţi de angajare.
    Indicatorii de realizare şi de rezultat la nivelul celor 6 judeţe sunt prezentaţi în tabelul următor. Bugetul solicitat din fonduri europene (FTJ) este de 63.502.310 Euro, la care se adaugă cofinanţarea naţională de 15 %.
    Tabel 34. Indicatorii de realizare şi de rezultat POTJ 2021÷2027

┌─────────┬───────────┬───────────────────────────────┬─────────────────────────┐
│ │Indicatori │ │ │
│ │de │Indicatori de rezultat │ │
│ │realizare │ │ │
│ ├───────────┼───────────────────────────────┤ │
│ │Capacitate │ │ │
│ │material │ │Buget FTJ, Euro │
│ │rulant │Număr anual de utilizatori │ │
│ │ecologic │transporturi publice noi sau │ │
│Judeţ │transport │modernizate, utilizatori/an │ │
│ │public │ │ │
│ │colectiv, │ │ │
│ │pasageri │ │ │
│ ├────┬──────┼─────────┬───────────┬─────────┼──────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Material │ │
│ │ │ │An de │Valoare │Ţintă │rulant │Infrastructuri│
│ │2024│2029 │referinţă│dereferinţă│2029 │transport │combustibili │
│ │ │ │ │ │ │urban │alternativi │
│ │ │ │ │ │ │curat │ │
├─────────┼────┼──────┼─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────────┤
│Gorj │0 │2.300 │2021 │0 │301.962 │13.799.750│765.000 │
├─────────┼────┼──────┼─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────────┤
│Hunedoara│0 │1.840 │2021 │0 │241.570 │11.000.000│651.800 │
├─────────┼────┼──────┼─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────────┤
│Dolj │0 │1.840 │2021 │0 │241.570 │11.000.000│651.800 │
├─────────┼────┼──────┼─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────────┤
│Galaţi │0 │1.380 │2021 │0 │181.177 │8.313.850 │425.000 │
├─────────┼────┼──────┼─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────────┤
│Prahova │0 │1.380 │2021 │0 │181.177 │8.313.850 │425.000 │
├─────────┼────┼──────┼─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────────┤
│Mureş │0 │1.288 │2021 │0 │169.099 │7.752.510 │403.750 │
├─────────┼────┼──────┼─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────────┤
│Total │0 │10.028│12.126 │0 │1.316.555│60.179.960│3.322.350 │
└─────────┴────┴──────┴─────────┴───────────┴─────────┴──────────┴──────────────┘


    Programul privind casarea autovehiculelor uzate gestionat de MMAP prin AFM, care va fi lansat în anul 2023, prin care persoanele fizice primesc un stimulent de 3.000 lei pentru casarea unui autovehicul mai vechi de 15 ani. Suma alocată pentru sesiunea de finanţare este de 50.000.000 lei.
    Procese industriale (incluzând activităţile industriale de transformare a materialelor prin procedee chimice sau fizice, ceea ce generează emisii de GES, utilizarea GES în produse şi utilizările neenergetice ale combustibililor fosili):
    - Implementarea Strategiei Naţionale de Competitivitate 2021-2027 şi a Strategiei pentru Economie Circulară 2030;
    Prin Strategia Naţională de Competitivitate (SNC) 2021-2027, Ministerul Economiei îşi propune să dezvolte un plan de acţiune coerent privind implementarea şi evaluarea politicilor publice pe care le coordonează la nivelul instituţiei, cu scopul creşterii
    competitivităţii economice a României, vizând cu precădere domeniile economic, cercetare-dezvoltare, educaţie, piaţa forţei de muncă, instituţii publice şi reglementare. Astfel, ţinta strategică a SNC 2021-2027 constă în încurajarea unei economii bazate pe un mediu economic competitiv, adoptarea digitalizării în întreprinderi şi un cadru instituţional stabil.
    Obiectivele strategiei urmăresc modernizarea industrială a întreprinderilor, inclusiv prin susţinerea mecanismelor economiei circulare şi a economiei colaborative şi susţinerea procesului de transformare digitală (Industrie 4.0) pentru creşterea gradului de competitivitate a întreprinderilor. Totodată, aceasta vizează şi creşterea capacităţii instituţionale pentru implementarea politicilor publice naţionale cu impact asupra competitivităţii.
    Obiectivul general 1 face referire la reducerea decalajului de productivitate al României, comparativ cu media Uniunii Europene şi, simultan, a decalajelor regionale interne prin inovare, acumularea de noi cunoştinţe şi operaţionalizarea lor. Astfel, strategia propune măsuri precum facilitarea investiţiilor tehnologice, creşterea numărului de IMM-uri, implementarea mecanismelor economiei circulare şi colaborative, crearea unui ecosistem de identificare a nevoilor de formare a forţei de muncă la nivel regional, stimularea dezvoltării programelor educaţionale STEM din învăţământul superior şi creşterea gradului de integrare a întreprinderilor româneşti în lanţurile de valoare globale.
    Totodată, prin obiectivul 2, Strategia vizează consolidarea capacităţii industriei româneşti de a se adapta conceptului Industrie 4.0, care va repoziţiona fundamental lanţurile de valoare globale. Prin urmare, se propune sprijinirea procesului de digitalizare la nivelul IMM-urilor printr-un plan de măsuri aferent tranziţiei industriale, ce cuprind formarea de competenţe şi parcursuri de formare la nivel de întreprinderi, investiţii în factorii favorizanţi pentru adoptarea Industriei 4.0: cadru legislativ, definirea standardelor de interoperabilitate, securitatea, eficienţă energetică, investiţii cu caracter inovativ şi difuzarea cunoştinţelor şi ale aplicaţiilor tehnologiei Industriei 4.0 şi garantarea unei guvernanţe eficiente, bazate pe colaborarea cu partenerii, care să contribuie la atingerea obiectivelor planului.
    Cel de-al treilea obiectiv urmăreşte creşterea capacităţii instituţionale de implementare a politicilor publice naţionale cu impact asupra competitivităţii si propune două direcţii de acţiune: facilitarea cooperării ecosistemelor industriale în aria competitivităţii economice si consolidarea rolului Comitetului Interministerial pentru Competitivitate de coordonare a politicilor naţionale în domeniul competitivităţii, inovării şi antreprenoriatului. Printre măsurile propuse se regăsesc: implementarea instrumentului de analiză a impactului propunerilor de politici publice asupra competitivităţii economice, cuplarea politicilor economice naţionale la curentele politice globale şi la iniţiativele europene în domeniu şi crearea unei platforme digitale de cooperare a ecosistemelor industriale.
    SNC 2021-2027 îşi propune o redefinire a politicii naţionale în domeniul competitivităţii economice. În acest scop, identificarea priorităţilor strategice a fost abordată prin corelarea între componenta macroeconomică, strategică şi cea instituţională, ţinta fiind creşterea competitivităţii economiei naţionale în context global.


    Gestionarea deşeurilor/deşeuri:
    - PODD 2021÷2027^35, care în cadrul Priorităţii 1 Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată şi tranziţia la o economie circulară, Acţiunea 1.2 Gestionarea eficientă a deşeurilor în vederea accelerării tranziţiei spre economia circulară, pentru a îndeplini cerinţele directivelor de mediu, urmăreşte extinderea sistemului de colectare separată a deşeurilor reciclabile, în principal, prin colectarea din poartă în poartă;·implementarea/extinderea colectării separate a biodeşeurilor;·implementarea/extinderea colectării separate a deşeurilor voluminoase, periculoase şi textile până în anul 2025, inclusiv prin centre de colectare prin aport voluntar;·centre de pregătire pentru reutilizare; staţii de transfer noi şi modernizarea/extinderea celor existente;·instalaţii/instalaţii integrate de tratare a deşeurilor colectate separat, şi după caz şi a deşeurilor reziduale, în vederea valorificării materiale a deşeurilor; modernizarea instalaţiilor existente (instalaţii de sortare, instalaţii de compostare şi instalaţii de tratare mecano-biologică); închiderea depozitelor neconforme şi asigurarea capacităţilor necesare de depozitare.
    ^35 PODD 2021-2027, versiune transmisă CE, 8 iunie 2022, https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/


    Rezultate preconizate an ţintă 2029: capacitate suplimentară pentru reciclare deşeuri:
    370.000 t/an; investiţii în facilităţi de colectare separată a deşeurilor: 73.312.500 Euro; investiţii pentru închiderea depozitelor de deşeuri neconforme: 11.250.000 Euro; deşeuri reciclate: 290.000 t/an, comparativ cu valoarea de referinţă din 2021 (valoare „0”); deşeuri colectate separat: 330.000t/an, comparativ cu valoarea de referinţă din 2020 (valoare „0”); deşeuri reciclate din deşeuri reziduale: 30.000 t/an, comparativ cu valoarea de referinţă (valoare „0”); depozite de deşeuri neconforme închise: 6 depozite, comparativ cu valoarea de referinţă din 2020 (valoare „0”).

    Bugetul total necesar pentru această acţiune este de 480.000.000 Euro (FC şi cofinanţare naţională).
    Suplimentar faţă de P şi M planificate a fi puse în aplicare la nivel naţional prezentate mai sus, pentru sectoarele/categoriile care au o contribuţie semnificativă la emisiile naţionale prognozate de poluanţi atmosferici pentru care nu se respectă angajamentele de reducere pentru NOx, COVnm, PM2,5 s-au considerat următoarele P şi M suplimentare de reducere a emisiilor în vederea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor:
    Consumul de energie (incluzând consumul de combustibili şi de electricitate de către utilizatorii finali, cum ar fi gospodăriile, sectorul serviciilor, industrial şi agricultura):
    - Industria prelucrătoare şi construcţii:
    - Îmbunătăţirea raportării/înregistrării emisiilor din categoria NFR 1.A.2 Arderi în industrii de prelucrare şi construcţii;

    – Sector Rezidenţial:
    - Îmbunătăţirea Inventarului naţional de emisii de poluanţi atmosferici pentru sectorul rezidenţial, prin utilizarea nivelului 2 de abordare, care permite stratificarea pe tehnologii de ardere utilizate;
    – Scheme suport pentru creşterea gradului de conectare la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică;
    – Continuarea schemelor suport pentru promovarea utilizării surselor regenerabile de energie (panouri solare, pompe de căldură);
    – Continuarea schemelor suport pentru dotarea clădirilor rezidenţiale cu dotări cu performanţe energetice ridicate (aparate electrocasnice, sisteme de iluminat, etc.);
    – Campanii de informare şi diseminare a informaţiilor privind metode de creştere a eficienţei energetice şi utilizarea surselor de încălzire cu emisii reduse;

    – Sector Comercial/Instituţional:
    - Îmbunătăţirea Inventarului naţional de emisii de poluanţi atmosferici pentru sectorul comercial/instituţional, prin utilizarea nivelului 2 de abordare, care permite stratificarea pe tehnologii de ardere utilizate;
    – Continuarea schemelor suport pentru promovarea utilizării surselor regenerabile de energie (panouri solare, pompe de căldură);
    – Sector Agricultură:
    – Continuarea schemelor suport pentru promovarea utilizării surselor regenerabile de energie (panouri solare, pompe de căldură).


    Procese industriale (incluzând activităţile industriale de transformare a materialelor prin procedee chimice sau fizice, ceea ce generează emisii de gaze cu efect de seră, utilizarea gazelor cu efect de seră în produse şi utilizările neenergetice ale combustibililor fosili):
    - Îmbunătăţirea raportării/înregistrării emisiilor de PM_2,5 din categoria NFR 2.A.1 aferente procesului de producţie a cimentului;
    – Îmbunătăţirea raportării/înregistrării emisiilor de PM_2,5 din categoria NFR 2.A.2 aferente procesului de producţie a varului;
    – Îmbunătăţirea raportării/înregistrării emisiilor de COVnm din categoria 2.D.3.a aferentă utilizării solvenţilor menajeri/casnici;
    – Îmbunătăţirea Inventarului naţional de emisii de poluanţi atmosferici pentru sectorul Procese industriale şi utilizarea produselor pentru anumite activităţi din categoria NFR 2.D.3 (activităţile cu următoarele coduri SNAP: 060305 Producţia de cauciuc, 060306 Fabricarea produselor farmaceutice, 060313 Tratarea la suprafaţă a pieilor, 060403 Tipărire, 060404 Grăsimi şi uleiuri din seminţe oleaginoase, 060405 Aplicarea de cleiuri şi adezivi, 060406 Impregnarea lemnului, 060101 Aplicarea vopselelor în industria de fabricare a autoturismelor, 060106 Aplicarea vopselelor la fabricarea navelor/ambarcaţiunilor, 060107 Vopsirea lemnului în sectorul industrial, 060108 Aplicarea vopselelor în alte industrii).


    Detaliile privind P şi M suplimentare considerate în scenariul cu măsuri suplimentare pentru îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanţi atmosferici (NOx, COVnm, PM_2,5) sunt prezentate în tabelul următor.
    Tabel 35. Detalii privind P şi M pentru îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor, scenariul cu măsuri suplimentare

┌────────────────┬───────┬───────────────┬───────────┬─────────────┬──────────────┬─────────────────────────┬──────────────┬───────────────┬─────────────┐
│ │ │ │ │ │Perioada de │Autoritatea responsabilă │ │Reduceri de │ │
│ │ │ │ │ │punere în │pentru punerea în │ │emisii │ │
│Denumire şi o │Tip │ │ │Sector │aplicare P şi │aplicare │Metodologii │cuantificate, │Descrierea │
│scurtă descriere│poluant│Obiectiv P şi M│Tip P şi M │principal │M │ │utilizate │kt │calitativă │
│P şi M │ │ │ │afectat ├──────┬───────┼─────────┬───────────────┤pentru analiză├───────┬───────┤incertitudini│
│ │ │ │ │ │Începu│Sfârşit│Tip │Nume │ │2025 │2030 │ │
│ │ │ │ │ │t │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────────────┼───────────┼─────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Pachet │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aprovizionarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│• Modernizarea, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reabilitarea, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│retehnologizarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi extinderea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sau înfiinţarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sistemelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│alimentare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│centralizată cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energie termică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a localităţilor,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│respectiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reţelele de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│termoficare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inclusiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│punctele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│termice, prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│finanţărilor din│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PODD 2021-2027 │ │ │ │ │ │ │ │Autoritatea │ │ │ │ │
│• Promovarea │ │ │ │ │ │ │ │Naţională de │ │ │ │ │
│eficienţei │ │ │ │ │ │ │ │Reglementare în│ │ │ │ │
│energetice │ │ │ │ │ │ │ │domeniul │ │ │ │ │
│reducerea şi │ │ │ │ │ │ │ │Energiei (ANRE)│ │ │ │ │
│emisiilor de │ │ │ │ │ │ │ │Unităţi │• Date │ │ │ │
│GES, prin │ │ │ │ │ │ │ │Administrativ- │transmise de │ │ │ │
│finanţarea │ │ │ │ │ │ │ │Teritoriale/ │CNSP pentru │ │ │ │
│cogenerării de │ │ │ │ │ │ │ │Operatori ai │perioada 2023-│ │ │ │
│înaltă eficienţă│ │ │ │ │ │ │ │Serviciului de │2030: evoluţia│ │ │ │
│pe bază de gaz │ │ │ │ │ │ │ │Alimentare cu │necesarului de│ │ │ │
│natural prin │ │ │ │ │ │ │ │Energie Termică│energie pe │ │NOx: │ │
│accesarea │ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │în Sistem │total, pe │ │4,412 │ │
│finanţărilor din│ │eficienţei în │ │ │ │ │ │Centralizat/ │tipuri de │ │kt │ │
│PODD 2021- 2027 │ │sectorul │ │ │ │ │ │Concesionari de│resurse │ │COV_nm:│ │
│• Promovarea │NO_x │energetic şi al│ │Aprovizionare│ │ │ │serviciu public│energetice şi │ │0,127 │ │
│utilizării │COVnm │transformării │ │cu energie │ │ │Naţională│de Termoficare │pe sectoare │ │kt │ │
│surselor │SO_x │energiei │Planificare│electrică şi │2023 │2029 │/ Locală │Urbană │• Evoluţia │- │SOx: │NE │
│regenerabile de │PM_2,5 │Creşterea │ │termică │ │ │ │Ministerul │istorică a │ │6,596 │ │
│energie prin │ │volumului de │ │ │ │ │ │Energiei / │emisiilor │ │kt │ │
│accesarea │ │energie din │ │ │ │ │ │Autorităţi │(2005, │ │PM_2,5:│ │
│finanţării din │ │surse │ │ │ │ │ │publice locale │2018-2020) │ │0,158 │ │
│PODD 2021-2027 │ │regenerabile │ │ │ │ │ │în raza cărora │• Efecte │ │kt │ │
│• Instalarea de │ │ │ │ │ │ │ │există │preconizate P │ │ │ │
│panouri │ │ │ │ │ │ │ │potenţial de │şi M │ │ │ │
│fotovoltaice/ │ │ │ │ │ │ │ │utilizare a │suplimentare │ │ │ │
│fototermice la │ │ │ │ │ │ │ │RES, societăţi │• Metodologii │ │ │ │
│nivel de │ │ │ │ │ │ │ │comerciale care│de estimare │ │ │ │
│gospodărie şi │ │ │ │ │ │ │ │au ca │emisii Ghid │ │ │ │
│prin investiţii │ │ │ │ │ │ │ │activitate │EMEP/EEA 2019 │ │ │ │
│în dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │producerea de │ │ │ │ │
│de capacităţi de│ │ │ │ │ │ │ │energie în │ │ │ │ │
│mici dimensiuni │ │ │ │ │ │ │ │scopul │ │ │ │ │
│de producţie, │ │ │ │ │ │ │ │comercializării│ │ │ │ │
│transport şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stocare de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│regenerabilă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(fotovoltaică, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│eoliană sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│geotermală, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inclusiv pompe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de căldură) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│necesară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│clădirilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│publice (şcoli, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│spitale, cămine │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru persoane │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vârstnice, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│creşe, servicii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sociale, centre │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de formare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│profesională) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prin accesarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│finanţărilor din│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│POTJ 2021-2027 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────────────┼───────────┼─────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Pachet transport│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rutier │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│• Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conectivităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│primare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│secundare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rutiere prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│finanţărilor din│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│POT 2021÷2027 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│•Creşterea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conectivităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la nivel │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│regional şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asigurarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesului la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mobilitate, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inclusiv pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│zonele rurale, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi soluţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│decongestionarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi fluidizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│traficului la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nivelul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│municipiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reşedinţă de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│judeţ, prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│finanţărilor din│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│POR 2021-2027 │ │ │ │ │ │ │ │ │• Date │ │ │ │
│Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │Ministerul │transmise de │NOx: │NOx: │ │
│transportului │ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │Transporturilor│CNSP pentru │37,841 │37,539 │ │
│public verde │ │infrastructurii│ │ │ │ │ │şi │perioada 2023-│kt │kt │ │
│(achiziţia de │ │de transport │ │ │ │ │ │Infrastructurii│2030 │COV_nm:│COVnm: │ │
│vehicule │ │rutier │ │ │ │ │ │Compania │• Evoluţia │5,834 │5,798 │ │
│nepoluante şi │NOx │Transferul │ │ │ │ │ │Naţională de │istorică a │kt │kt │ │
│staţii de │COVn │modal către │ │ │ │ │ │Administrare a │emisiilor │SOx: │SOx: │ │
│încărcare │m │transportul │Planificare│Transport │2023 │2029 │Naţională│Infrastructurii│(2005, │0,052 │0,051 │NE │
│necesare pentru │SOx │public sau │ │ │ │ │/ Locală │Rutiere (CNAIR)│2018-2020) │kt │kt │ │
│servicii de │NH_3 │transportul │ │ │ │ │ │Compania │• Efecte │NH_3: │NH3: │ │
│transport │PM_2,5 │nemotorizat │ │ │ │ │ │Naţională de │preconizate P │0,473 │0,470 │ │
│public) prin │ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │Investiţii │şi M │kt │kt │ │
│accesarea │ │eficienţei │ │ │ │ │ │Rutiere (CNIR) │suplimentare │PM_2,5:│PM2,5: │ │
│finanţărilor din│ │energetice a │ │ │ │ │ │Unităţi │• Metodologii │1,075 │1,067 │ │
│POTJ 2021-2027 │ │vehiculelor │ │ │ │ │ │Administrativ- │de estimare │kt │kt │ │
│• Construirea/ │ │ │ │ │ │ │ │Teritoriale │emisii Ghid │ │ │ │
│extinderea/ │ │ │ │ │ │ │ │ │EMEP/EEA 2019 │ │ │ │
│modernizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│transportului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│public urban şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a traseelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│transport public│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│electric urban/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│suburban, a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│infrastructurii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│destinate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│utilizării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bicicletelor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│destinate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│achiziţionării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de material │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rulant │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(tramvai), prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│finanţărilor din│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│POR 2021-2027 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│• Casarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│autovehiculelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│uzate de către │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│persoanele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fizice prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Programului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privind casarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│autovehiculelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│uzate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────────────┼───────────┼─────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Pachet transport│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│feroviar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│• Creşterea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│eficienţei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│căilor ferate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│române prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│finanţărilor din│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│POT 2021--2027 │ │ │ │ │ │ │ │Ministerul │ │ │ │ │
│• Creşterea │ │ │ │ │ │ │ │Transporturilor│ │ │ │ │
│atractivităţii │ │ │ │ │ │ │ │şi │ │ │ │ │
│transportului │ │ │ │ │ │ │ │Infrastructurii│ │ │ │ │
│feroviar de │ │ │ │ │ │ │ │Compania │ │ │ │ │
│călători prin │ │ │ │ │ │ │ │Naţională de │• Date │ │ │ │
│accesarea │ │ │ │ │ │ │ │Căi Ferate │transmise de │ │ │ │
│finanţărilor din│ │ │ │ │ │ │ │,,C.F.R.”- S.A.│CNSP pentru │ │ │ │
│POT 2021÷2027 │ │ │ │ │ │ │ │Autoritatea │perioada 2023-│NOx: │NOx: │ │
│• Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │pentru Reformă │2030 │4,113 │3,648 │ │
│sistemelor de │ │ │ │ │ │ │ │Feroviară │• Evoluţia │kt │kt │ │
│cale ferată │ │ │ │ │ │ │ │Unităţi │istorică a │COV_nm:│COV_nm:│ │
│urbane pentru │NOx │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │Administrativ │emisiilor │0,365 │0,324 │ │
│zonele │COV_nm │infrastructurii│ │ │ │ │Naţională│Teritoriale, │(2005, │kt │kt │ │
│metropolitane │SOx │de transport pe│Planificare│Transport │2023 │2029 │/ Locală │Asociaţii de │2018-2020) │SOx: │SOx: │NE │
│atât în ceea ce │PM_2,5 │calea ferată │ │ │ │ │ │Dezvoltare │• Efecte │0,002 │0,001 │ │
│priveşte │ │ │ │ │ │ │ │Intercomunitară│preconizate P │kt │kt │ │
│construcţia/ │ │ │ │ │ │ │ │SNTFC CFR │şi M │PM_2,5:│PM_2,5:│ │
│modernizarea │ │ │ │ │ │ │ │Călători SA, │suplimentare │0,108 │0,095 │ │
│infrastructurii,│ │ │ │ │ │ │ │SNTFM CFR Marfă│• Metodologii │kt │kt │ │
│cât şi │ │ │ │ │ │ │ │SA, │de estimare │ │ │ │
│achiziţionarea │ │ │ │ │ │ │ │Operatori │emisii │ │ │ │
│de material │ │ │ │ │ │ │ │privaţi de │• Ghid EMEP/ │ │ │ │
│rulant ecologic │ │ │ │ │ │ │ │transport │EEA 2019 │ │ │ │
│(rame │ │ │ │ │ │ │ │feroviar de │ │ │ │ │
│metropolitane) │ │ │ │ │ │ │ │călători şi │ │ │ │ │
│necesare │ │ │ │ │ │ │ │marfă (OTF), │ │ │ │ │
│operării pe │ │ │ │ │ │ │ │Metrorex SA │ │ │ │ │
│reţeaua │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│feroviară pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deplasările de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│scurt parcurs în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│regiunile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│metropolitane │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prin accesarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│finanţărilor din│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│POT 2021÷2027 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────────────┼───────────┼─────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Pachet industrie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prelucrătoare şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│construcţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│• Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │Ministerul │ │ │ │ │
│eficienţei │ │ │ │ │ │ │ │Economiei / │ │NOx: │NOx: │ │
│energetice la │ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │Întreprinderi │ │6,798 │6,990 │ │
│nivelul │ │eficienţei │ │ │ │ │ │mari, societăţi│ │kt │kt │ │
│consumatorilor │ │energetice în │ │ │ │ │ │comerciale din │• Ghid EMEP/ │COV_nm:│COV_nm:│ │
│industriali, │NO_x │sectoarele │ │ │ │ │ │industrie, cu │EEA 2019 │1,570 │1,341 │ │
│prin accesarea │COV_nm │industriale de │Planificare│Consum de │2023 │2029 │Naţională│consumuri de │• Ghid IPPC │kt │kt │ │
│finanţărilor din│SO_x │utilizare │Cercetare │energie │2023 │2023 │/ Locală │peste 1.000 tep│• Analiză │SOx: │SOx: │NE │
│PODD 2021-2027 │PM_2,5 │finală │ │ │ │ │ │/an │comparativă cu│14,316 │11,501 │ │
│• Îmbunătăţirea │ │Creşterea │ │ │ │ │ │Ministerul │alte ţări │kt │kt │ │
│raportării/ │ │preciziei │ │ │ │ │ │Mediului, │ │PM_2,5:│PM_2,5:│ │
│înregistrării │ │inventarului │ │ │ │ │ │Apelor şi │ │1,834 │1,515 │ │
│emisiilor din │ │naţional │ │ │ │ │ │Pădurilor, prin│ │kt │kt │ │
│categoria NFR │ │ │ │ │ │ │ │ANPM │ │ │ │ │
│1.A.2 Arderi în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│industrii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prelucrare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│construcţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────────────┼───────────┼─────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Pachet sector │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rezidenţial │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│• Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│performanţelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energetice în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sectorul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│clădirilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rezidenţiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru atingerea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│obiectivelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PNIESC 2021÷2030│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi SNRTL până în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│anul 2030, prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│finanţărilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la bugetul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stat şi din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fonduri UE, din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│împrumuturi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la bănci │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comerciale şi │ │ │ │ │ │ │ │Ministerul │ │ │ │ │
│alte instrumente│NOx │ │ │ │ │ │ │Dezvoltării, │ │ │ │ │
│de finanţare │COV_nm │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │Lucrărilor │ │ │ │ │
│(Programul │SOx │eficienţei │Planificare│Consum de │2023 │2029 │Naţională│Publice şi │ │ │ │ │
│naţional de │NH_3 │energetice a │ │energie │ │ │/ Locală │Administraţiei/│ │ │ │ │
│creştere a │PM_2,5 │clădirilor │ │ │ │ │ │Unităţi │ │ │ │ │
│performanţei │ │ │ │ │ │ │ │Administrativ- │ │ │ │ │
│energetice a │ │ │ │ │ │ │ │Teritoriale │ │ │ │ │
│blocurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locuinţe, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Programul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naţional de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │NE │
│consolidare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│clădirilor cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│risc seismic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ridicat în baza │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Legii nr. 212/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2022, Programul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de reabilitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│termică a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│clădirilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locuit în baza │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│OUG 69/2010. POR│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2021-2027, PNRR,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Programul Casa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Eficientă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Energetic, şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│altele asemenea)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼───────────────┼───────────┼─────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────────────┤ │NOx: │NOx: │ │
│• Extinderea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │0,741 │0,867 │ │
│reţelelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │kt │kt │ │
│transport şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │COV_nm:│COV_nm:│ │
│distribuţie a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │21,530 │27,982 │ │
│gazelor pentru │NOx │ │ │ │ │ │ │Operatori │ │kt │kt │ │
│adăugarea în │COV_nm │Alte tipuri de │ │ │ │ │ │reţele │ │SOx: │SOx: │ │
│sistem a gazelor│SOx │consum de │Planificare│Consum de │2023 │2029 │ │distribuţie │ │1,441 │1,305 │ │
│din RES şi a │NH_3 │energie │ │energie │ │ │ │gaze/ Operatori│ │kt │kt │ │
│gazelor cu │PM_2,5 │ │ │ │ │ │ │de transport │• Evoluţia │NH_3: │NH_3: │ │
│emisii reduse de│ │ │ │ │ │ │ │gaze │istorică a │2,548 │3,349 │ │
│carbon, prin │ │ │ │ │ │ │ │ │emisiilor │kt │kt │ │
│accesarea │ │ │ │ │ │ │ │ │(2005, │PM_2,5:│PM_2,5:│ │
│finanţărilor din│ │ │ │ │ │ │ │ │2018-2020) │26,496 │34,566 │ │
│PODD 2021- 2027 │ │ │ │ │ │ │ │ │• Metodologii │kt │kt │ │
├────────────────┼───────┼───────────────┼───────────┼─────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────────────┤de estimare │ │ ├─────────────┤
│• Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │emisii Ghid │ │ │ │
│Inventarului │ │ │ │ │ │ │ │ │EMEP/EEA 2019 │ │ │ │
│naţional de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│emisii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│poluanţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│atmosferici │NOx │Creşterea │ │ │ │ │ │Ministerul │ │ │ │ │