Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PROCEDURA OPERATIONALA din 16 octombrie 2007  Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

PROCEDURA OPERATIONALA din 16 octombrie 2007 "Mecanismul de compensare a efectelor utilizarii retelelor electrice de transport pentru tranzite de energie electrica intre operatorii de transport si de sistem"

EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL ENERGIEI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 754 din 6 noiembrie 2007

1. Introducere
Pe baza acordurilor încheiate la întâlnirea Comitetului director de la Viena la 15 decembrie 2006 şi de la Ljubjiana la 16 martie 2007, ETSO*1 a propus mecanismul descris mai jos pentru compensarea efectelor utilizãrii reţelelor electrice de transport pentru tranzite de energie electricã între operatorii de transport şi de sistem, denumit în continuare Mecanismul interimar ITC*2. Acest nou mecanism este o îmbunãtãţire a actualului mecanism CBT*3, ca o etapã cãtre viitorul mecanism ITC.
___________
*1 ETSO - European Transmission System Operators (TSO).
*2 ITC - Inter TSO Compensation.
*3 CBT - Cross Border Trade.

Lista ţãrilor care au semnat Contractul ITC interimar de decontare şi clearing (Contract ITC) este prezentatã la pct. 4.

2. Principiile Mecanismului interimar ITC
Pentru definirea mecanismului interimar ITC, s-au urmãrit 4 componente:
2.1. compensarea costurilor cu infrastructura;
2.2. compensarea costurilor cu consumul propriu tehnologic în reţeaua electricã de transport;
2.3. finanţarea fondului de compensare;
2.4. decontarea diferenţelor dintre obligaţiile de platã şi drepturile de încasat.
2.1. Compensarea costurilor cu infrastructura
Sistemul de compensare pentru costurile cu infrastructura urmãreşte:
* mãsura în care reţeaua electricã de transport a unei ţãri (parte ITC) semnatare a Contractului ITC este folositã de cãtre terţe pãrţi care fac schimburi transfrontaliere de energie electricã între ele;
* repartizarea corespunzãtoare a costurilor reţelei unei pãrţi ITC, datorate de celelalte pãrţi.
În cadrul sistemului de compensare pentru costurile de infrastructurã se calculeazã:
* compensãrile pe clase de active;
* factorii de senzitivitate şi schimburile de referinţã pe baza unui set de regimuri care descriu funcţionarea realã a reţelei electrice în orele stabilite.

Definirea claselor de active
Conform Mecanismului interimar ITC, se considerã 6 clase de active pentru descrierea reţelei electrice de transport a fiecãrei ţãri (parte ITC) semnatare a Contractului ITC:
* clasa A: linii de curent alternativ de peste 300 kV;
* clasa B: linii de curent alternativ de la 220 kV la 300 kV;
* clasa C: alte linii de curent alternativ;
* clasa D: linii de curent continuu pentru orice tensiune;
* clasa E: transformatoare de putere între activele din clasa B şi clasa A;
* clasa F: transformatoare de putere între activele din clasa C şi clasa B şi transformatoare de putere între activele din clasa A şi clasa C.
Fiecare parte ITC furnizeazã o repartizare a costurilor reglementate pentru infrastructura de reţea pe clasele de active definite mai sus.
Alocarea costurilor staţiilor între linii şi transformatoare poate sã difere de la o parte ITC la alta. Aceastã discrepanţã este atenuatã prin reducerea numãrului de clase de active atunci când se efectueazã calculul compensãrilor. Ca urmare, costurile transformatoarelor (clasele de active E şi F) sunt adunate la costurile clasei de active ce reprezintã nivelul lor secundar de tensiune (B şi C) astfel încât calculul compensãrilor sã fie realizat luându-se în considerare numai 4 clase de active, astfel:


A* = A; B* = B+E; C*= C+F şi D* = D.



Modelarea reţelei
Regimurile de funcţionare realã privind topologia reţelei, caracteristicile tehnice, distribuţia consumurilor şi a producţiei se considerã pentru un numãr limitat de ore predefinite, deoarece colectarea unui set de informaţii complet care sã descrie situaţiile de funcţionare realã în toate cele 8.760 de ore din an nu este posibilã. Fiecare orã h din an este simulatã printr-un model similar unuia dintre regimurile de funcţionare realã predefinite T.
Pentru fiecare lunã se utilizeazã 6 regimuri de funcţionare realã la orele CET*4: 3,30 h, 11,30 h şi 19,30 h din cea de-a treia miercuri şi din duminica precedentã.
_________
*4 CET - Central European Time.

Formatul convenit pentru transmiterea regimurilor de funcţionare realã este:
* formatul UCTE pentru reţelele din ţãrile UCTE;
* formatul PSS/E 29 pentru reţelele din ţãrile nordice (Nordel) şi ţãrile baltice.

Calculul factorilor de senzitivitate absoluţi
Pentru fiecare regim de funcţionare predefinit T, se calculeazã factorii de senzitivitate absoluţi Tau^k(abs,ij)[T,k]: pentru fiecare clasã de active a oricãrei pãrţi ITC k prin simularea unui schimb de 100 MW între ţara i şi ţara j, astfel:
* în ţara i se distribuie o putere generatã de 100 MW în toate nodurile producãtoare;
* în ţara j se distribuie un consum de 100 MW în toate nodurile consumatoare.
Factorii de senzitivitate absoluţi reprezintã produsul dintre:
* lungimea elementului de reţea l; şi
* diferenţa, în valoare absolutã, dintre fluxurile de putere P în regimul iniţial şi fluxurile de putere rezultate dupã simularea schimbului de 100 MW între ţara i şi ţara j, corespunzãtoare fiecãrui element de reţea l.


│ │
Tau^k(abs,ij)[T,K] = │ Σ (│DeltaP(b)│ x l(b)) │/100MW (1)
│bf6 Şţãrii k∩clasa active K b │
└─ ─┘


Factorii de senzitivitate absoluţi se numesc şi distanţe electrice.
Distanţa electricã d(ij)[T]/d(ij)[h] dintre ţãrile i şi j pentru regimul de funcţionare predefinit T/ pentru fiecare orã pentru care s-a definit regimul de funcţionare T este determinatã prin însumarea factorilor de senzitivitate absoluţi Tau^k(abs,ij)[T] corespunzãtori elementelor de reţea din toate ţãrile k.


Tau^k(abs,ij)[T] = Σ Tau^k(abs,ij)[T,K] (2)
K

d(ij)[T] = Σ Tau^k(abs,ij)[T] (3) şi
kf6 ŞPartiITC

d(ij)[h] = d(ij)[T] (4)


unde: h = o orã în perioada similarã regimului de funcţionare predefinit T.
Factorii de senzitivitate absoluţi Tau^k(abs,ij)[T,] sunt consideraţi în calculul cheilor de tranzit reprezentând utilizarea relativã a clasei de active K (A, B, C, D) din ţara k, respectiv a compensãrii datorate ţãrii k de toate celelalte pãrţi ITC.

Calculul factorilor de senzitivitate neţi
Pentru fiecare regim de funcţionare predefinit T se calculeazã factorii de senzitivitate neţi pentru fiecare clasã de active k (A, B, C, D) a oricãrei pãrţi ITC k prin simularea unui schimb de 100 MW între ţara i şi ţara j, în mod similar cu simularea consideratã în determinarea factorilor de senzitivitate absoluţi.
Factorii de senzitivitate neţi reprezintã produsul dintre:
* lungimea elementului de reţea l; şi
* diferenţa dintre fluxurile de putere P în regimul iniţial şi fluxurile de putere rezultate dupã simularea schimbului de 100 MW între ţara i şi ţara j.


│ │
Tau^k(net,ij)[T,K] = │ Σ (│DeltaP(b)│ x l(b)) │/100MW (5)
│bf6 Şţãrii k∩clasa active K b │
└─ ─┘


Factorii de senzitivitate neţi Tau^k(net,ij)[T,K] sunt consideraţi în calculul compensãrillor datorate fiecãrei pãrţi ITC pentru fiecare clasã de active.

Calculul schimburilor de referinţã
Schimburile de referinţã se calculeazã între fiecare pereche de ţãri net exportatoare şi net importatoare şi constituie baza pentru calculul drepturilor de încasat (al compensãrilor) pentru pãrţile ITC.
Schimburile de referinţã X(ij)[h] pentru fiecare pereche constituitã dintr-o ţarã net exportatoare i şi o ţarã net importatoare j pentru orice orã h vor fi definite astfel încât:
1. pentru o ţarã net exportatoare i, suma schimburilor de referinţã dintre aceastã ţarã i şi toate ţãrile net importatoare j este egalã cu exportul sãu net la ora h:


Σ X(ij)[h] = export net al ţãrii i (h) (6)


2. pentru o ţarã net importatoare j, suma schimburilor de referinţã dintre toate ţãrile net exportatoare i şi aceastã ţarã este egalã cu importul sãu net la ora h:


Σ X(ij)[h] = import net al ţãrii i (h) (7)


3. schimburile de referinţã X(ij)[h] respectând ecuaţiile (5) şi (6) se determinã astfel încât utilizarea reţelelor tranzitate sã fie minimã, reprezentatã prin minimizarea urmãtoarei funcţii-obiectiv:


min Σ(d(ij)[h])X(ij)[h] (8)


unde d(ij)[h] este distanţa electricã pentru un schimb de 100 MW între ţãrile i şi j pentru ora h.

Calculul compensãrilor
Compensarea cuvenitã fiecãrei pãrţi ITC k va reflecta utilizarea reţelei sale de cãtre terţe pãrţi, care fac schimburi de putere între ele în comparaţie cu utilizarea totalã a acestei reţele. Calculul compensãrilor ţine seama de clasele de active definite.

Calculul utilizãrii totale a reţelei fiecãrei pãrţi ITC
Utilizarea totalã a oricãrei clase de active din ţara K(A, B, C, D) din ţara k este cantitatea cumulatã lunar (Q)[MWh.km] pe toate elementele de reţea dintr-o clasã de active k.
Cantitatea (Q) corespunzãtoare unui element de reţea reprezintã produsul dintre:
* lungimea acestui element de reţea l; şi
* fluxul de putere P prin elementul de reţea rezultat dintr-un calcul de regim permanent efectuat pe o bazã de date (T) rezultatã din agregarea regimurilor de funcţionare predefinite T din toate ţãrile.
Cantitatea cumulatã lunar (Q) pentru o ţarã k şi o clasã de active k (A, B, C, D) este definitã cu formula:


Q(k,K) - Σ n(h)[T] x Σ (│DeltaP(b)│ x l(b)) (9)
T bf6 ŞK


unde:
nh(T) - este numãrul de ore în perioada similarã regimului de funcţionare predefinit T.

Calculul cheilor de tranzit
Cheia de tranzit reprezintã utilizarea relativã a clasei de active k (A, B, C, D) din ţara k de toate perechile de terţe pãrţi care fac schimburi de energie între ele şi este definitã dupã cum urmeazã:


│ Σ Σ X(ij)[h] x Tau^k(net,ij)[T(h),K] │
│ h i#k,j#k │
cheie tranzit(k,K) = min │────────────────────────────────────── ;1│/100MW (10)
│ Q(k,K) │
└─ ─┘



Calculul compensãrilor
Compensarea datoratã ţãrii k pentru fiecare clasã de active K* (A*, B*, C*, D*) este datã de formula urmãtoare:


compensare(k,K*) = max[cheie tranzit(k,K) x ACC(k,K*);0] x 0,45 (11)



unde ACC(k,K*) este costul asociat clasei de active K*.
Prin aplicarea funcţiei "max" rezultã cã pentru nicio parte ITC nu va rezulta compensare negativã pentru infrastructurã. Procentul de 45% reprezintã limitarea ce s-a convenit pentru fondul de compensare. Aceastã procedurã de limitare îşi propune sã aducã nivelul fondului de compensare pentru costurile cu infrastructura la o sumã apropiatã de nivelul convenit.

Calculul fondului de compensare pentru infrastructurã
Fondul total de compensare pentru infrastructurã este suma tuturor compensãrilor pentru infrastructurã corespunzãtoare pãrţilor ITC şi claselor de active definite.

2.2. Compensarea costurilor cu consumul propriu tehnologic în reţeaua electricã de transport (CPT)
Metoda "cu şi fãrã tranzite" (WWT - With and Without Transits) ia în considerare impactul tranzitelor asupra fiecãrei pãrţi ITC participante. Ea se bazeazã pe o comparaţie între fluxurile de reţea pentru douã situaţii: situaţia înregistratã (conţinând fluxurile reale) şi situaţia de dupã înlãturarea tranzitelor.
În metoda WWT, compensãrile şi contribuţiile pentru CPT sunt calculate pe baza: "situaţiilor înregistrate" descrise prin regimuri de funcţionare, a costurilor ex-ante pentru pierderi şi a fluxurilor programate dintre ţãrile participante şi ţãrile perimetrice. Acestor rezultate nu li se va aplica nicio limitare. _
Compensarea lunarã pentru pierderi datoratã fiecãrei pãrţi ITC k pentru luna m este:


compensare(k,m) = DeltaP(pierdere_k)[k,m] x C(pierderi)[k] (12)



Delta P(pierdere_k) = diferenţa între pierderile din reţea în situaţia realã din regimul de funcţionare şi în situaţia în care s-au eliminat tranzitele de putere prin ţara k.
C(pierderi) = costul energiei electrice achiziţionate pentru acoperirea pierderilor din reţeaua electricã de transport (RET);
Fondul de compensare lunarã global pentru pierderi este egal cu suma compensãrilor tuturor pãrţilor ITC k:


Fond(pierdere)[k,m] = Σ compensare(k,m) (13)
kf6 ŞpartiITC



2.3. Finanţarea fondului de compensare
Contribuţiile operatorului de transport şi de sistem la fondul de compensare sunt formate din douã pãrţi, în mod similar cu Mecanismul din 2006:
* prima parte a fondului ia în considerare contribuţia din partea ţãrilor perimetrice. Tariful de tranzit (euro/MWh) este determinat ex-ante, aplicat exporturilor (EPC) şi importurilor (IPC) programate din ţãrile perimetrice în/din ţãrile participante la mecanismul de compensare;
* a doua parte a fondului denumitã partea de "flux net de energie electricã în direcţia export/import" bazatã pe un "tarif pentru fluxul net", care se aplicã exporturilor şi importurilor nete. Tariful pentru fluxurile nete se calculeazã lunar, astfel încât sã fie asiguratã acoperirea fondului de compensare. Fluxurile nete în direcţia export (NEF) şi fluxurile nete în direcţia import (NIF) se calculeazã în mod similar celor din contractele CBT anterioare, incluzând regulile pentru ţãrile "de margine".
Tariful reglementat de tranzit, aplicat importurilor şi exporturilor programate din ţãrile perimetrice, reprezintã suma dintre tariful aplicat fluxului net pentru compensarea costurilor cu infrastructura [NFP(ea)I] şi tariful aplicat fluxului net pentru compensarea costurilor cu pierderile [NFP(ea)L], determinate ex-ante (ea).
Tariful aplicat fluxului net pentru compensarea costurilor cu infrastructura, determinat ex-ante, este dat de raportul dintre fondul total de compensare pentru infrastructurã şi suma fluxurilor considerate în calculul contribuţiei la fond:


Fond(ea)I
NFP(ea)I = ────────────────────────────────────────────────────── (14)
_ _ _ _
Σ _ Σ [NEF(k,m) + NIF(k,m) + EPC(k,m) + IPC(k,m)]
kf6 ŞITC mŞ2005



Tariful aplicat fluxului net pentru compensarea costurilor cu pierderile, determinat ex-ante este dat de urmãtorul raport:


Fond(ea)L
NFP(ea)L = ────────────────────────────────────────────────────── (15)
_ _ _ _
Σ _ Σ [NEF(k,m) + NIF(k,m) + EPC(k,m) + IPC(k,m)]
kf6 ŞIT mŞ2005



Pentru a asigura permanenta egalitate dintre contribuţiile la fond şi compensãrile
_
pentru infrastructurã sau pierderi, lunar (m) se calculeazã tariful aplicat fluxului net
_
pentru compensarea costurilor cu infrastructura NFP(ep)I(m) şi compensarea costurilor cu
_
pierderile NFP(ep)L(m), astfel:


Fond(ep)I(m) - Σ Ct^(I,PC)(ep)[k,m]
_ kf6 ŞITC
NFP(ep)I(m) = ─────────────────────────────────────── (16)
Σ Σ _[NEF(k,m) + NIF(k,m)]
kf6 ŞITC m=1..m

_ _
Fond(ep)L(m) - Σ Ct^(L,PC)(ep)[k,m]
_ kf6 ŞITC
NFP(ep)L(m) = ─────────────────────────────────────── (17)
Σ Σ _[NEF(k,m) + NIF(k,m)]
kf6 ŞITC m=1..m


_
Ct^(I,PC)(ep)[k,m] - contribuţia la fond pentru compensarea costurilor cu infrastructura pentru importurile şi exporturile programate din ţãrile perimetrice;
_
Ct^(I,PC)(ep)[k,m]- contribuţia la fond pentru compensarea costurilor cu consumul propriu tehnologic în RET pentru importurile şi exporturile programate din ţãrile perimetrice.
_
NOTĂ: La finele fiecãrei luni (m) se recalculeazã tariful pentru fluxul net, cumulat
_
într-un "interval extins" (m) care începe din luna (1) pânã în luna (m).

2.4. Decontarea diferenţelor dintre obligaţiile de platã şi drepturile de încasat
Procedura de decontare lunarã
_
În fiecare lunã m sumele destinate obligaţiilor de platã pentru orice parte ITC sunt determinate dupã calculul ex-post (ep) al compensãrilor pentru infrastructurã şi pentru pierderi. _
Rezultatele finale nete [NR^0(ep)] datorate în luna m fiecãrei pãrţi ITC k sunt calculate ca diferenţa dintre suma drepturilor de încasat (a compensãrilor costurilor) pentru infrastructurã [CC(ep)I] şi pierderi [CC(ep)L] şi suma obligaţiilor de platã (a contribuţiilor) pentru infrastructurã [Ct(ep)I] şi pierderi [Ct(ep)L].


NR^0(ep)(k,m)=(CC(ep)I[k,m] + CC(ep)L[k,m]) - (Ct(ep)I[k,m] + Ct(ep)L[k,m])(18)


Rezultatele finale nete lunare se vor calcula luându-se în considerare diferenţa dintre
_ _
rezultatele finale ale lunii (m) şi rezultatele finale ale lunii precedente (m - 1).

Procedura de decontare finalã
Avându-se în vedere cã tariful aplicat fluxului net se recalculeazã lunar pentru asigurarea egalitãţii dintre contribuţiile la fond şi compensaţiile pentru infrastructurã şi pierderi, nu mai este necesarã nicio altã procedurã de decontare finalã dupã încheierea decontãrilor lunare.
3. Administratorul de date pentru mecanismul interimar ITC
RWE Transportnetz Strom şi Swissgrid AG (denumite împreunã administrator de date) îndeplinesc sarcinile de administrare a datelor prevãzute în Contractul ITC.
4. Parametri geografici
4.1 Lista ţãrilor/blocurilor de control (codurile ISO din douã litere)
Albania (AL)
Austria (AT)
Bosnia şi Herţegovina (BA)
Belgia (BE)
Bulgaria (BG)
Elveţia (CH)
Germania (DE)
Danemarca de Est (DKE)
Danemarca de Vest (DKW)
Estonia (EE)
Spania (ES)
Finlanda (FI)
Franţa (FR)
Grecia (GR)
Croaţia (HR)
Ungaria (HU)
Italia (IT)
Muntenegru (ME)
Fosta Republicã Iugoslavã
Macedonia (MK)
Olanda (NL)
Norvegia (NO)
Polonia (PL)
Portugalia (PT)
România (RO)
Serbia (RS)
Suedia (SE)
Slovenia (SI)
4.2 Lista ţãrilor perimetrice (codurile ISO din douã litere)
Bielorusia (BY)
Republica Cehã (CZ)
Marea Britanie (GB)
Maroc (MA)
Federaţia Rusã (RU)
Ucraina (UA)
Slovacia (SK)
Letonia (LV)
Irlanda (IR)
----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016