Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
1.1. Creanţele reprezentând impozite, taxe şi alte venituri cuvenite bugetului de stat şi/sau creanţele reprezentând contribuţii sociale administrate de Ministerul Finanţelor Publice, denumite în continuare creanţe fiscale, se pot stinge prin dare în platã. 1.2. Procedura de dare în platã prevãzutã la pct. 1.1 constã în cedarea de cãtre debitorul persoanã juridicã, în schimbul obligaţiilor sale restante faţã de creditorul fiscal, a unui bun imobil sechestrat în cadrul procedurii de executare silitã, care trece din proprietatea sa în proprietatea publicã a statului, ca urmare a unei solicitãri de preluare în administrare. 1.3. Procedura prevãzutã la pct. 1.2 se aplicã şi în cazul în care executarea silitã este suspendatã ca urmare a aprobãrii unei înlesniri la plata obligaţiilor fiscale, prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor mãsuri financiare aplicându-se în mod corespunzãtor. 1.4. Debitorul persoanã juridicã, proprietar al unor bunuri imobile supuse executãrii silite, poate cere organului de executare competent stingerea unor creanţe fiscale prin darea în platã a acestor bunuri. 1.5. Cererea debitorului poate fi depusã în scris la organul de executare competent, începând cu ziua în care s-a încheiat procesul-verbal de sechestru prin care bunurile imobile se indisponibilizeazã, inclusiv în perioada în care poate avea loc reluarea procedurii de valorificare în condiţiile <>art. 162 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã, precum şi în perioada în care executarea silitã este suspendatã ca urmare a aprobãrii unei înlesniri la plata obligaţiilor fiscale. 1.6. Cererea debitorului va cuprinde în mod obligatoriu date referitoare la: a) denumirea şi sediul debitorului; b) codul de înregistrare fiscalã, precum şi alte date de identificare a debitorului; c) structura capitalului social, a asociaţilor ori a acţionariatului, dupã caz; d) volumul şi natura creanţelor fiscale; e) bunurile imobile supuse executãrii silite, pentru care se solicitã trecerea în proprietatea publicã a statului, denumirea, datele de identificare a acestora, precum şi o scurtã descriere; f) menţiunea cu privire la actele doveditoare ale dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile respective; g) acordul expres al debitorului privind preţul de evaluare al bunurilor imobile supuse executãrii silite, stabilit de organul de executare competent, prin servicii prestate de organe sau de persoane specializate, în conformitate cu prevederile <>art. 142 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 , republicatã; h) valoarea de inventar a bunurilor imobile supuse executãrii silite, evidenţiatã în contabilitate, reevaluatã în conformitate cu ultimele reglementãri legale în vigoare; i) menţiunea debitorului cã a luat cunoştinţã de prevederile legale cuprinse în prezentul ordin, în sensul cã stingerea creanţei fiscale se va face cu valoarea determinatã potrivit pct. 1.26; j) menţiunea debitorului cã bunurile imobile nu sunt grevate de drepturi reale şi de alte sarcini şi cã nu fac obiectul unor cereri privind retrocedarea proprietãţii, cu precizarea documentelor doveditoare; k) acceptul debitorului cu privire la compensarea diferenţei, potrivit legii, în cazul în care valoarea bunului imobil, determinatã potrivit pct. 1.26, este mai mare decât creanţa fiscalã pentru care s-a pornit executarea silitã; l) semnãtura reprezentantului legal al debitorului persoanã juridicã, precum şi ştampila acestuia. 1.7. La cerere se anexeazã: a) copii legalizate de pe actele care atestã dreptul de proprietate al debitorului asupra bunurilor imobile pentru care acesta solicitã trecerea în proprietatea publicã a statului; b) extras de carte funciarã, în original, emis în condiţiile legii, la data depunerii cererii, de biroul de carte funciarã din cadrul judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã se aflã bunul imobil, din care sã rezulte cã acesta nu este grevat de drepturi reale şi de alte sarcini; c) documentul din care sã rezulte cã bunurile imobile nu fac obiectul unor cereri privind retrocedarea proprietãţii; d) copii de pe fişa mijlocului fix şi de pe balanţa analiticã a mijloacelor fixe; e) alte acte necesare, potrivit legii, în susţinerea cererii. 1.8. Organul de executare competent va transmite direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, dupã caz, cererea debitorului împreunã cu documentaţia în susţinerea acesteia, însoţite de urmãtoarele documente: a) copiile certificate de pe actele de executare silitã privind bunurile imobile care fac obiectul cererii; b) înscrisul prin care, de comun acord cu debitorul, s-a stabilit valoarea, determinatã potrivit pct. 1.26, la care se va realiza darea în platã; c) solicitarea privind preluarea în administrare a imobilului respectiv, avizatã de ordonatorul principal de credite, conţinând şi un referat întocmit de instituţia publicã solicitantã, în cazul în care aceasta a fost depusã la organul de executare competent; d) propunerile organului de executare privind aplicarea procedurii de dare în platã. 1.9. În cazul cererilor privind stingerea unor creanţe reprezentând contribuţii sociale administrate de Ministerul Finanţelor Publice, prin trecerea în proprietatea publicã a statului a unor bunuri imobile supuse executãrii silite, solicitate de alte instituţii publice, documentaţia în susţinerea cererii va cuprinde şi acordul Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei ori al Ministerului Sãnãtãţii, dupã caz, referitor la stingerea prin aceastã modalitate. 1.10. Direcţia generalã a finanţelor publice judeţeanã, respectiv a municipiului Bucureşti, sau Direcţia generalã de administrare a marilor contribuabili, dupã caz, va completa documentaţia primitã de la organul de executare cu solicitarea privind preluarea în administrare a bunului imobil, împreunã cu referatul întocmit de instituţia publicã solicitantã, conform modelului prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta procedurã, dacã acestea nu au fost depuse la organul de executare competent, şi va întocmi un referat de oportunitate. 1.11. Referatul de oportunitate va cuprinde: a) punctul de vedere asupra solicitãrii debitorului şi propunerea privind aplicarea procedurii de dare în platã; b) menţiunea cã valoarea de inventar evidenţiatã în cererea debitorului este cea specificatã în fişa mijlocului fix şi în balanţa analiticã a mijloacelor fixe şi este reevaluatã în conformitate cu ultimele reglementãri legale în vigoare; c) eficienţa preluãrii bunului imobil, determinatã prin compararea creanţelor fiscale stinse, la care se adaugã şi cheltuielile de transformare şi amenajare, cu cheltuielile necesare unei noi construcţii sau achiziţii ori cele aferente plãţii de chirii. Se va menţiona, de asemenea, şi sursa de acoperire suplimentarã prevãzutã pentru amenajarea spaţiului; d) eficienţa aplicãrii acestei modalitãţi de stingere faţã de valorificarea bunurilor imobile sechestrate. 1.12. Evidenţa solicitãrilor de bunuri imobile se ţine de cãtre direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ori de Direcţia generalã de administrare a marilor contribuabili, dupã caz, în registre de evidenţã deschise în acest scop. 1.13. Întreaga documentaţie analizatã şi verificatã conform prevederilor prezentei proceduri, însoţitã de referatul de oportunitate al direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ori al Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, dupã caz, va fi transmisã sub semnãtura conducãtorului acesteia sau sub semnãtura înlocuitorului acestuia comisiei constituite în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin direcţia de specialitate din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã. 1.14. Componenţa comisiei şi regulamentul de organizare şi funcţionare al acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice. 1.15. În cazul în care debitorul renunţã la cerere sau nu existã o solicitare de preluare în administrare a acestor bunuri ori organul de executare competent comunicã, prin direcţia generalã a finanţelor publice judeţeanã, respectiv a municipiului Bucureşti, ori prin Direcţia generalã de administrare a marilor contribuabili, dupã caz, cã cererea debitorului rãmâne fãrã obiect din orice alte motive, direcţia de specialitate desemnatã din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã va restitui direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ori Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, dupã caz, cererea şi dosarul cuprinzând întreaga documentaţie transmisã de aceasta. 1.16. În cazul în care documentaţia transmisã de direcţia generalã a finanţelor publice judeţeanã, respectiv a municipiului Bucureşti, ori de Direcţia generalã de administrare a marilor contribuabili, dupã caz, este incompletã şi nu a fost completatã, în termen de 15 zile de la comunicarea solicitãrii, cu datele şi/sau cu documentele solicitate de direcţia de specialitate din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã, aceasta din urmã va restitui direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ori Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, dupã caz, cererea debitorului însoţitã de întreaga documentaţie aferentã. 1.17. Comisia va analiza şi va decide asupra fiecãrei cereri, având în vedere urmãtoarele elemente: a) documentele prezentate de debitor, care atestã dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile pentru care acesta solicitã trecerea în proprietatea publicã a statului, precum şi dovada cã acestea nu sunt grevate de drepturi reale şi de alte sarcini; b) existenţa solicitãrilor pentru obţinerea în administrare a bunurilor imobile pentru care urmeazã sã se analizeze oportunitatea trecerii în proprietatea publicã a statului; c) respectarea reglementãrilor legale în vigoare referitoare la aplicarea procedurii de executare silitã a creanţelor fiscale. Se vor avea în vedere şi situaţiile în care suma obţinutã prin aplicarea modalitãţilor de valorificare a bunurilor imobile ar permite realizarea într-o mãsurã mai mare a creanţelor fiscale; d) impactul reglementãrilor legale în vigoare privind retrocedarea proprietãţii, în mãsura în care acesta poate fi prevãzut; e) propunerile organului de executare competent, precum şi punctul de vedere al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ori al Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, dupã caz; f) avizele direcţiilor de specialitate din structura Ministerului Finanţelor Publice şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã; g) cheltuielile necesare, estimate de cãtre solicitantul bunurilor imobile ce urmeazã sã fie trecute în proprietatea publicã a statului, pentru transformarea acestora în sedii sau în spaţii corespunzãtoare desfãşurãrii obiectului activitãţii, precum şi sursa de acoperire a acestora; h) eficienţa trecerii bunurilor imobile în proprietatea publicã a statului; i) orice alte elemente necesare soluţionãrii cererii. 1.18. Comisia din cadrul Ministerului Finanţelor Publice aprobã prin decizie sau respinge, dupã caz, cererile privind stingerea unor creanţe prevãzute la pct. 1.1 prin trecerea în proprietatea publicã a statului şi darea în administrare a unor bunuri imobile corespunzãtoare unor sedii sau spaţii necesare desfãşurãrii obiectului activitãţii Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei ori Ministerului Sãnãtãţii, a unitãţilor din subordinea sau sub autoritatea acestora, precum şi a celor necesare altor autoritãţi publice centrale ori locale sau unitãţilor din subordinea sau sub autoritatea acestora, dupã caz. 1.19. Direcţia de specialitate din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã va comunica decizia emisã potrivit pct. 1.18 organului de executare competent, prin direcţia generalã a finanţelor publice judeţeanã, respectiv a municipiului Bucureşti, ori prin Direcţia generalã de administrare a marilor contribuabili, dupã caz. 1.20. În cazul în care comisia decide stingerea creanţelor fiscale, conform pct. 1.26, prin trecerea bunurilor imobile în proprietatea publicã a statului, organul de executare competent, dupã primirea deciziei de aprobare, întocmeşte procesul-verbal pentru trecerea în proprietatea publicã a statului a bunului imobil. 1.21. Încheierea procesului-verbal şi stingerea creanţelor fiscale prin procedura de dare în platã sunt condiţionate de prezentarea de cãtre debitor, la data încheierii procesuluiverbal de dare în platã, a unui nou extras de carte funciarã, în original, emis de biroul de carte funciarã, care sã ateste cã bunul imobil nu este grevat de drepturi reale şi de alte sarcini. În cazul în care se constatã cã bunul imobil este grevat de drepturi reale şi de alte sarcini, organul de executare competent înştiinţeazã comisia, care procedeazã la anularea deciziei. Despre aceasta este înştiinţat şi debitorul. 1.22. Procesul-verbal pentru trecerea în proprietatea publicã a statului se întocmeşte în 3 exemplare cu valoare de original, dintre care un exemplar se înainteazã debitorului, un alt exemplar se înainteazã solicitantului, pentru obţinerea bunului imobil în administrare, iar al treilea rãmâne la organul de executare competent. 1.23. La data întocmirii procesului-verbal pentru trecerea în proprietatea publicã a statului a bunului imobil supus executãrii silite, organul de executare competent va actualiza nivelul creanţelor fiscale înscrise în titlul executoriu sau în titlurile executorii în baza cãrora s-a început executarea silitã, precum şi nivelul accesoriilor aferente acestora şi al cheltuielilor de executare pânã la aceastã datã. 1.24. La data întocmirii procesului-verbal pentru trecerea în proprietatea publicã a statului a bunului imobil înceteazã mãsura de indisponibilizare a acestuia, precum şi, dacã este cazul, calitatea de administrator-sechestru a persoanelor desemnate, conform legii. 1.25. Bunurile imobile pentru care s-a solicitat trecerea în proprietatea publicã a statului vor fi evaluate conform <>art. 142 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 , republicatã. 1.26. Stingerea creanţelor fiscale se va face la valoarea cea mai micã dintre valoarea stabilitã prin evaluare, conform pct. 1.25, şi valoarea de inventar evidenţiatã în contabilitatea persoanei juridice debitoare. 1.27. Cu valoarea stabilitã potrivit pct. 1.26 se sting, total sau parţial, creanţele fiscale prevãzute în titlul executoriu sau în titlurile executorii în temeiul cãrora s-a început executarea silitã, precum şi accesoriile aferente acestora şi cheltuielile de executare, actualizate la data stingerii, respectiv data întocmirii procesului-verbal de trecere în proprietatea publicã a statului a bunului imobil, avizat şi aprobat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 1.28. În cazul în care suma care reprezintã valoarea bunului imobil pentru care s-a aprobat trecerea în proprietatea publicã a statului, determinatã potrivit pct. 1.26, este mai micã decât creanţele fiscale, la care se adaugã accesoriile aferente acestora şi cheltuielile de executare silitã actualizate, diferenţa urmeazã sã fie stinsã prin aplicarea celorlalte modalitãţi de stingere prevãzute de <>Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 , republicatã. 1.29. În cazul în care suma care reprezintã atât creanţele fiscale, cât şi accesoriile aferente acestora şi cheltuielile de executare, actualizate, este mai micã decât valoarea bunului imobil pentru care s-a aprobat trecerea în proprietatea publicã a statului, determinatã potrivit pct. 1.26, cu aceastã diferenţã se va proceda la compensare, potrivit legii. 1.30. Cheltuielile necesare pentru transformarea şi amenajarea bunurilor imobile trecute în proprietatea publicã a statului, în sedii sau spaţii corespunzãtoare desfãşurãrii obiectului de activitate, sunt suportate de instituţia publicã care a solicitat preluarea în administrare a acestora. 1.31. În cazul bunurilor imobile care au încorporate în structurã bunuri mobile sau dotãri specifice activitãţii, a cãror valoare nu este cuprinsã în valoarea acestor bunuri imobile, cheltuielile cu lucrãrile privind dezafectarea, dezmembrarea, înlãturarea acestora ori altele asemenea, dupã caz, sunt suportate de cãtre debitor. 1.32. Darea în administrare se va efectua prin hotãrâre a Guvernului, iniţiatã de Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei, Ministerul Sãnãtãţii sau celelalte autoritãţi publice centrale, dupã caz. 1.33. Operaţiunile legate de stingerea creanţelor fiscale prin preluarea de la debitori a bunurilor imobile şi trecerea lor în proprietatea publicã a statului se reflectã în evidenţa analiticã pe plãtitori deschisã la nivelul unitãţilor teritoriale subordonate Ministerului Finanţelor Publice, în a cãror razã teritorialã îşi au domiciliul fiscal debitorii respectivi, precum şi în evidenţa contabilã a debitorilor. 1.34. În cazul în care, ulterior trecerii în proprietatea publicã a statului, bunurile imobile se restituie, conform reglementãrilor legale în vigoare privind retrocedarea proprietãţii, terţelor persoane, debitorul persoanã juridicã va fi redebitat cu sumele reprezentând creanţele fiscale stinse prin aceastã modalitate. 1.35. Începând cu ziua imediat urmãtoare întocmirii procesului-verbal de trecere în proprietatea publicã a statului, pentru creanţele fiscale prevãzute la pct. 1.34 se datoreazã şi se calculeazã în continuare dobânzi, potrivit legii. ANEXĂ
──────
la procedurã
────────────
DATE
care trebuie cuprinse în referatul întocmit de instituţia publicã solicitantã pentru preluarea în administrare a bunurilor imobile, supuse executãrii silite, care fac obiectul cererii de trecere în proprietatea publicã a statului
I. Situaţia existentã:
- numãr de personal pe unitãţi specifice:
● direcţia generalã a finanţelor publice
● trezorerie
● administraţia finanţelor publice
● alte instituţii publice
- spaţiile de care dispune:
● natura clãdirii (locuinţe, birouri, alte cazuri)
● regim înãlţime (S + P + nE)
● suprafaţa desfãşuratã pe fiecare nivel
● suprafaţa utilã;
- dacã imobilul are şi spaţii ocupate de alte persoane (fizice sau juridice):
● nivelurile ocupate (parţial sau integral)
● suprafeţele desfãşurate
- modul de deţinere a spaţiilor:
● în proprietate sau în administrare
● cu chirie de la...
● fãrã forme
II. Descrierea imobilului ce se propune spre preluare:
- natura clãdirii
- regimul de înãlţime
- suprafaţa desfãşuratã pe fiecare nivel
- stadiul în care se aflã construcţia:
● bunã (construcţie din beton armat sau zidãrie din cãrãmidã)
● degradatã, parţial degradatã
III. Motivele susţinute în cazul propunerii de abandonare a spaţiilor existente deţinute:
- fãrã forme de deţinere
- degradare accentuatã
- grave disfuncţii în exploatare
- chirii exagerate
IV. Propuneri de refuncţionalizare:
- a spaţiilor existente
- a spaţiilor suplimentare ce se obţin în administrare Costurile totale pentru amenajare - refuncţionalizare şi cine le va suporta.
- a spaţiilor suplimentare ce se obţin în administrare Costurile totale pentru amenajare - refuncţionalizare şi cine le va suporta.
Se vor prezenta, de asemenea, orice alte aspecte care sã vinã în sprijinul fundamentãrii necesitãţii obţinerii în administrare a bunurilor imobile ce fac obiectul cererii debitorilor (chiria lunarã plãtitã, compararea cheltuielilor cu plata chiriei faţã de cheltuielile cu amenajarea - refuncţionalizarea imobilului, perioada de amortizare a acestora, dotarea imobilului cu o serie de utilitãţi sau amplasarea acestuia, care contribuie la o mai bunã desfãşurare a activitãţii etc.) şi sursele din care se vor acoperi cheltuielile necesare pentru transformarea-amenajarea bunurilor, precum şi modul de asigurare a acestora.
______________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
