────────── Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 689 din 21 august 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 27 august 2025.────────── CUPRINS: Listă de abrevieri 1. Planul de Management integrat al zonei costiere 1.1. Introducere 1.2. Cadrul instituţional şi legislativ actual referitor la managementul integrat al zonei costiere şi problemele identificate 1.2.1. Cadrul instituţional actual şi problemele identificate 1.2.2. Cadrul legislativ actual şi problemele identificate 1.3. Delimitarea zonei costiere 1.4. Descrierea generală a caracteristicilor zonei costiere 1.4.1. Cadrul natural 1.4.1.1. Relief şi climă 1.4.1.2. Geologie 1.4.1.3. Hidrologie 1.4.2. Calitatea aerului, apelor şi solurilor 1.4.2.1. Aer 1.4.2.2. Ape 1.4.2.3. Soluri 1.4.3. Biodiversitate 1.4.4. Resurse naturale 1.4.4.1. Resursa stuficolă 1.4.4.2. Resursa piscicolă 1.4.4.3. Resursa de apă subterană 1.4.4.4. Călcare şi şisturi verzi 1.4.4.5. Nisip 1.4.4.6. Nămol sapropelic 1.4.4.7. Ape mezotermale sulfuroase 1.4.5. Patrimoniul cultural 1.4.6. Peisaj 1.4.7. Aspecte socio-demografice, stare actuală şi tendinţe 1.4.8. Aspecte economice, stare actuală şi tendinţe 1.4.8.1. Turism 1.4.8.2. Pescuit şi acvacultură 1.4.8.3. Transport 1.4.8.4. Agricultura 1.4.8.5. Industrie 1.4.8.6. Porturi şi activităţi portuare 1.4.8.7. Producerea de energie 1.4.8.8. Planificare spaţială şi Dezvoltare urbană 1.4.8.9. Infrastructura de utilităţi 1.4.8.10. Gestionarea deşeurilor 1.4.8.11. Dragare şi construcţii hidrotehnice 1.5. Presiunile şi impactul acestora asupra zonei costiere: 1.5.1. Pericolele naturale şi impactul lor asupra componentelor de mediu şi socio-economice 1.5.2. Presiuni antropice 1.6. Scopul şi obiectivele planului de management 1.7. Programe de măsuri 1.8. Plan de activităţi 1.9. Consolidarea/întărirea capacităţii instituţionale 1.10. Consultarea şi participarea publicului în contextul Planului de Management Integrat al zonei costiere 1.11. Plan de monitorizare al activităţilor Bibliografie Listă de abrevieri ABADL - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral AFDJ - Administraţia Fluvială a Dunării de Jos AGRIP -Programul pentru Promovarea Produselor Agricole AFM - Administraţia Fondului pentru Mediu AJPM - Agenţie Judeţeană de Protecţie a Mediului alin. - Alineat ANMAP - Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate ANAR - Administraţia Naţională "Apele Române" ANCPI - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ANM - Administraţia Naţională de Meteorologie ANPA - Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură ANPM - Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului ANR - Autoritatea Navală Română ANRMPSG - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon ANSVSA - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor ARBDD - Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării art. - Articol As - Arsen AZA - Zonă alocată pentru acvacultură BSC - Comisia Mării Negre (Black Sea Commission) BS SAP - Planul strategic de acţiune la Marea Neagră (Black Sea Strategic Action Plan) °C - Grade Celsius CATUC - Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor Cd - Cadmiu CDI - Cercetare, Dezvoltare şi Inovare CE - Comisia Europeană cf. - Conform C_6H_6 - Benzen CJ - Consiliu Judeţean CLU - Combustibil Lichid Uşor cm. - Centimetru CN ACN - Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile CN APM - Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime CNZC - Comitetul Naţional al Zonei Costiere CO - Monoxid de Carbon com. - Comună COV - Compuşi Organici Volatili COVNM - Compuşi Organici Volatili Nemetanici Cr - Crom Cu - Cupru DCA - Directiva Cadru Ape DCSMM - Directiva Cadru privind Strategia pentru Mediul Marin DHM - Direcţia Hidrografică Maritimă EC - Comisia Europeană (European Commission) EEA - Agenţia Europeană de Mediu (European Environmental Agency) ERL - Interval de Efecte Scăzut (Effects Range Low) EQS - Standarde de calitate pentru mediu (Environment Quality Standards) EU - Uniunea Europeană (European Union) ex. - Exemplu FAO - Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (Food and Agriculture Organization of United Nations) FEAMPA - Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit şi Acvacultură FEDR - Fondul European de Dezvoltare Rurală Fig. - Figura FMSY - Randamentul maxim durabil GFCM - Comisia Generală de Pescuit la Marea Mediterană (General Fisheries Commission for the Mediterranean) GNM - Garda Naţională de Mediu GPL - Gaz petrolier lichefiat GT - Tonaj brut (Gross Tonnage) GTP - Staţie de Tratare a Gazelor (Gas Treatment Plant) ha - Hectare HAP - Hidrocarburi Aromatice Policiclice HCB - Hexaclorbenzen HDPE - Polietilenă de Înaltă Densitate (High Density Polyethylene) HG - Hotărâre a guvernului Hg - Mercur IA - Inteligenţă Artificială ICEM - Institutul de Cercetări Eco-muzeale ICZM - Managementul Integrat al Zonei Costiere (Integrated Coastal Zone Management) ICZM AG - Grupul Consultativ pentru Managementul Integrat al Zonei Costiere (Integrated Coastal Zone Management Advisory Group) IGSU - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă INCDDD - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" INCDM Grigore Antipa - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" INCD GeoEcoMar - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - GeoEcoMar INHGA - Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor IMM - Întreprinderi mici şi mijlocii IMTA - Aquacultură Multitrofică Integrată (Integrated multitrophic aquaculture) INP - Institutul Naţional al Patrimoniului INSSE - Institutul Naţional de Statistică JRC - Centru Comun de Cercetare (Joint Research Center) Kg. - Kilogram Km - Kilometri kV - Kilovolţi L - Litru LDPE - Polietilenă de joasă densitate LMI - Lista monumentelor istorice LNG - Gaz Natural Lichefiat (Liquefied natural gas) loc. - Locuitori LPG - Gaz petrolier lichefiat MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale MAE - Ministerul Afacerilor Externe MAI - Ministerul Afacerilor Interne MAP - Planul Mediteraneean de Acţiune (Mediterranean Action Plan) MApN - Ministerul Apărării Naţionale MC - Ministerul Culturii mc. - Metru cub MDLPA - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei MEC - Ministerul Educaţiei şi Cercetării MEDAT - Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului şi Turismului mg. - Miligram mil. - Milioane MINAC - Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa MIZC - Managementul Integrat al Zonei Costiere mld. - Miliarde Mm. - Mile marine mm. - Milimetru MMAP - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor M.O. - Monitorul Oficial al României MS - Ministerul Sănătăţii MTI - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii mun. - Municipiu μg - Microgram μg/g - Microgram per gram μM - Micromol N - Nitrogen (Azot) NbS - Soluţii Bazate pe Natură Ni - NichelNMVOC - Compuşi organici volatili nemetanici (Non-methane volatile organic compound) NO_2 - Dioxid de azot NO_X - Oxizi de azot NOAA - Administraţia Naţională pentru Oceane şi Atmosferă (Naţional Ocean and Atmospheric Administration) nr. - Număr O. - Obiectiv general Os. - Obiectiv specific ODD - Obiectiv de dezvoltare durabilă OECD - Organizaţia pentru Co-operare Economică şi Dezvoltare (Organisation for Economic Co-operation and Development) O.M. - Ordin de ministru ONG - Organizaţie non guvernamentală OUG - Ordonanţă de urgenţă a guvernului P - Fosfor (Phosphorus - P) PAC - Politica Agricolă Comună PAP - Programul de Pescuit şi Acvacultură PASM - Plan de Amenajare a Spaţiului Maritim PAT - Programul de Asistenţă Tehnică PATN - Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional PATZ - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Pb - Plumb PCB - Bifenili policloruraţi PCP - Politica Comună în domeniul Pescuitului p.e. - Locuitori echivalenţi (person equivalent) PJDG - Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor PDD - Programul Dezvoltare Durabilă PLI - Indicele Încărcării de Poluare (Pollution Load Index) PM - Particule în suspensie( Particle matter) PNCDI - Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare PNIESC - Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice PNRR - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă POCA - Programul Operaţional Capacitate Administrativă POIM - Program Operaţional Infrastructură Mare PP - Polipropilenă PUG - Plan urbanistic general PUZ - Plan urbanistic zonal PVE - Pactul Verde European RAJA - Regia Autonomă Judeţeană de Apă RBDD - Rezervaţia Biosferei Delta Dunării RGU - Regulament General de Urbanism RLU - Regulament Local de Urbanism RPL - Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor RST - Recomandări specifice de ţară S - Suprafaţă s - Secundă s.a. - Substanţă activă SSB - Biomasa stocurilor de reproducători SCI - Site de importanţă comunitară (Site of Community Importance) SDTR - Strategia de Dezvoltare Teritorială a României SEB - Stare ecologică bună SNASC - Strategia Naţională privind Adaptarea la Schimbările Climatice SNCISI - Strategiei Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă SNDDR - Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României SNDU - Strategia Naţională de Dezvoltare Urbană SNPACB - Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru conservarea biodiversităţii SNT - Sistemul Naţional de Transport SO_2 - Dioxid de sulf SPA - Zonă de protecţie specială (Special Protection Area) STA-ZC - Secretariat tehnic administrativ al zonei costiere STP-CNZC - Secretariat Tehnic Permanent al Comitetului Naţional al Zonei Costiere t - Tonă TAC - Capturi Totale Permise (Total Allowable Catch) tdw - Tone deadweight TEN-T - Reţea de Transport Trans-Europeană (Trans-European Transport Network) UAIC - Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi UAT - Unitate administrativ teritorială UB - Universitatea din Bucureşti UE - Uniunea Europeană UNEP - Programul pentru Mediu al Naţiunilor Unite (United Nations Environment Programme) UNESCO - Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (United Nations Educaţional, Scientific and Cultural Organization) UOC - Universitatea Ovidius Constanţa V - Volum WFD - Directiva Cadru Apă 2000/60/CE (Water Framework Directive 2000/60/CE) Zn - Zinc 1. Planul de Management integrat al zonei costiere 1.1. Introducere Context Managementul integrat al zonei costiere (MIZC) este unul dintre cele mai cunoscute şi aplicate instrumente de politici şi legislative pentru zonele costiere, utilizat de factorii de decizie din întreaga lume şi promovat de Comisia Europeană (Recomandarea Consiliului privind managementul integrat al zonelor de coastă din 2002, Protocolul Convenţiei de la Barcelona privind Managementul Integrat al Zonelor de Coastă, ratificat de UE în 2010 şi noua iniţiativă a CE privind planificarea spaţiului maritim şi managementul integrat al zonelor costiere din 2013) şi alte organizaţii internaţionale precum Administraţia Naţională pentru Oceane şi Atmosferă (Naţional Ocean and Atmospheric Administration - NOAA), Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (United Nations Environment Programme - UNEP), Organizaţia pentru Co-operare Economică şi Dezvoltare (Organisation for Economic Co-operation and Development - OECD). Există mai multe definiţii ale managementului integrat al zonei costiere, una dintre cele mai relevante fiind cea din articolului 2 al Protocolului Convenţiei de la Barcelona privind Managementul Integrat al Zonelor de Coastă, adoptată şi de Comisia Mării Negre, conform căreia MIZC este "un proces dinamic de gestionare şi utilizare durabilă a zonelor de coastă, ţinând cont în acelaşi timp de fragilitatea ecosistemelor şi a peisajelor costiere, de diversitatea activităţilor şi utilizărilor, de interacţiunile acestora, de orientarea maritimă a anumitor activităţi şi utilizări şi de impactul acestora atât asupra părţii maritime, cât şi celei terestre". Definirea zonei costiere este de o importanţă deosebită în politicile publice ale MIZC, deşi o definire clară a acesteia este destul de dificilă datorită naturii dinamice a zonelor costiere. Conform Ketchum (1972), zona costieră este interfaţa dintre uscat şi spaţiul marin adiacent în care procesele terestre şi utilizările terenurilor afectează direct procesele şi utilizările maritime şi invers. Zonele costiere sunt de mare importanţă ecologică, socială, economică şi culturală, dar în acelaşi timp foarte vulnerabile la schimbările climatice şi presiunile antropice tot mai mari. Având în vedere aceste considerente, Comisia Europeană a iniţiat în 1996 un program demonstrativ (Program Demonstrativ al UE privind Managementul Integrat al Zonei Costiere EU Demonstrator Programme on ICZM) cuprinzând treizecişicinci de proiecte demonstrative şi şase studii tematice, cu scopul de a evidenţia problemele care afectează zonele costiere şi identifică posibile măsuri de stopare/limitare a deteriorării acestora. În 2000, pe baza experienţelor şi a rezultatelor acestui program demonstrativ, Comisia Europeană a adoptat două documente ce au pus bazele politicilor MIZC în Europa, şi anume: i) o comunicare a Comisiei către Consiliul şi Parlamentul European privind "Gestionarea integrată a zonelor costiere: o strategie pentru Europa" (COM/00/547 din 17.09.2000); ii) o recomandare a Parlamentului European şi a Consiliului European privind implementarea managementului integrat al zonelor costiere în Europa (COM/00/545 din 08.09.2000). Această recomandare (2002/413/CE) a fost adoptată de Consiliul şi Parlamentul European la 30.05.2002. O etapă deosebit de importantă în evoluţia procesului MIZC la nivel european, cu implicaţii şi pentru bazinul Mării Negre, începe odată cu semnarea la Madrid, în 2009, a Protocolului privind Managementul Integrat al Zonelor de Coastă la Marea Mediterană (ratificat şi intrat în vigoare în 2011). În 2019, este adoptat un document ce stabileşte Cadrul Comun Regional pentru implementarea MIZC la Marea Mediterană (UNEP/MAP/PAP, 2019), considerat un instrument strategic care facilitează implementarea Protocolului MIZC la Marea Mediterană. Comisia Mării Negre a luat în considerare adoptarea unui instrument similar din punct de vedere juridic, obligatoriu, într-o zonă marină semi-închisă, regională, precum Marea Neagră, identificând necesitatea elaborării unui ghid ca o măsură provizorie până când dezvoltarea unui instrument juridic obligatoriu va deveni cu adevărat fezabilă la nivel regional. Această acţiune a fost inclusă în Planul Strategic de Acţiune pentru Protecţia Mediului şi Reabilitarea Mării Negre din 2009 ca obiectiv pe termen scurt (BS SAP, 2009). Pentru a oferi mijloacele pentru realizarea acestui obiectiv, în 2010, la solicitarea Comisiei Mării Negre, prin intermediul Secretariatului său, Comisia Europeană a fost de acord să introducă în cadrul proiectului european PEGASO dezvoltarea acestui ghid (Linii Directoare privind Managementul Integrat al Zonei Costiere în Marea Neagră - Guidelines on Integrated Coastal Zone Management in the Black Sea) ca unul dintre rezultatele proiectului. Deoarece Protocolul privind Managementul Integrat al Zonelor de Coastă la Marea Mediterană era singurul exemplu al unui astfel de document legislativ internaţional în vigoare, acest ghid a fost elaborat în jurul tematicilor principale acoperite de către Protocolul MIZC de la Marea Mediterană. La nivelul Comisiei Mării Negre este constituit Grupul Consultativ pentru Managementul Integrat al Zonei Costiere (ICZM AG), care are rolul de a face recomandări privind managementul zonei costiere şi de a elabora şi implementa planuri şi strategii, metodologii şi instrumente de management integrat al zonei costiere, coordonate la nivel regional, în contextul dezvoltării durabile (BS-SAP, 2009). România a fost printre primele ţări din bazinul Mării Negre care a creat cadrul legislativ în vederea implementării managementului integrat al zonei costiere. Prin adoptarea OUG nr. 202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare, România a recunoscut că managementul integrat al zonei costiere reprezintă un instrument valoros care a creat structuri şi un cadru legal pentru a promova implementarea acestuia în consens cu Recomandarea Parlamentului şi a Consiliului European din 30.05.2002 privind implementarea MIZC în Europa (2002/413/EC). În 2004, a fost înfiinţat în baza OUG nr. 202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare, Comitetul Naţional al Zonei Costiere (CNZC), în scopul asigurării gospodăririi integrate a zonei costiere. Cu toate acestea, Planul naţional privind gospodărirea integrată a zonei costiere nu a fost elaborat până în prezent din cauza funcţionalităţii necorespunzătoare a cadrului inter-instituţional existent. Totodată, nu sunt stabilite zonele funcţionale şi inventarul componentelor de mediu ale zonei costiere, care reprezintă elemente de referinţă pentru respectarea principiilor stipulate în OUG nr. 202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare. Mai mult, integrarea politicilor de mediu în politicile şi planurile sectoriale privind agricultura, energia, resursele minerale, industria, turismul, pescuitul şi acvacultura, transporturile şi dezvoltarea zonelor locuite este realizată doar parţial. De asemenea, în prezent, nu există o bază de date integrată sau un inventar naţional integrat privind zona costieră, iar raportările pe care România, ca stat membru al UE sau ca Parte a Convenţiei Mării Negre împotriva Poluării, are obligaţia să le transmită Comisiei Europene, respectiv Comisiei Mării Negre, sunt realizate prin intermediul punctelor focale naţionale la nivel european sau din cadrul Comisiei Mării Negre. Necesitatea elaborării Planului de Management Integrat al zonei costiere Zona costieră românească oferă o multitudine de utilizări de o importanţă socio-economică considerabilă pentru societate. Cu toate acestea, diferitele interese sectoriale caută, cel mai adesea, accesul şi utilizarea exclusivă a zonei şi resurselor din zona costieră. Abordarea sectorială în planificarea dezvoltării şi managementului resurselor, agravată de presiunea populaţiei şi de complexitatea activităţilor umane din ecosistemele costiere poate conduce la conflicte de utilizare şi la efecte socio-economice şi de mediu adverse. Astfel, este nevoie de un document politic intersectorial, respectiv Strategia Naţională privind gospodărirea integrată a zonei costiere, care să furnizeze o viziune pe termen lung pentru utilizarea şi dezvoltarea durabilă a zonei costiere a României. Îndeplinirea acestei viziuni, respectiv atingerea obiectivelor generale definite în cadrul Strategiei naţionale privind gospodărirea integrată a zonei costiere, necesită elaborarea unui plan de management care să stabilească clar "cine face", "ce face", "când face" şi "cu ce resurse face". Acest plan este elaborat pentru o perioadă de 6 ani (până în 2030) şi va defini măsurile ce se vor lua pentru contracararea principalelor probleme şi vulnerabilităţi din zona costieră şi activităţile propuse a se implementa pentru îndeplinirea măsurilor, stabilind în acelaşi timp instituţiile responsabile, termenele de realizare, resursele financiare necesare, precum şi modul de monitorizare al implementării activităţilor. 1.2. Cadrul instituţional şi legislativ actual referitor la managementul integrat al zonei costiere şi problemele identificate 1.2.1. Cadrul instituţional actual şi problemele identificate Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) este principala autoritate responsabilă de implementarea MIZC în România. Conform Anexei la Ordin 573/23.02.2023 privind aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, MMAP exercită şi funcţia de strategie şi planificare. Conform art. 16, alin. 2, al acestei Anexe, în exercitarea acestei funcţii, MMAP elaborează, actualizează şi coordonează aplicarea Strategiei de management integrat a zonei costiere. În prezent, pe lângă autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor (MMAP) funcţionează Comitetul Naţional al Zonei Costiere (CNZC), înfiinţat în baza OUG nr. 202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare, cu următoarele atribuţii: - avizarea planurilor de gospodărire integrată a zonei costiere şi a planurilor de urbanism locale şi zonale; – avizarea studiilor de impact pentru activităţi cu impact semnificativ ce urmează a se desfăşura în zona costieră, precum şi a bilanţurilor de mediu ale lucrărilor existente; – avizarea proiectelor de creare de parcuri şi rezervaţii naturale marine/aferente zonei costiere. Conform articolului 68 al OUG nr. 202/2002 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare, din componenţa CNZC fac parte peste 40 de reprezentanţi ai autorităţilor centrale, locale şi regionale, instituţiilor, factorilor interesaţi şi organizaţiilor non-guvernamentale (https://www.rmri.ro/Home/Responsibilities.CNZC.html). În conformitate cu art. 10 al Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comitetului Naţional al Zonei Costiere, aprobat prin H.G. 1015/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru desfăşurarea activităţii curente, CNZC are, în prezent, un Secretariat Tehnic Permanent al CNZC care este asigurat de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor şi are următoarele atribuţii: - pune la dispoziţia CNZC documentele necesare acestuia în vederea adoptării deciziilor; – asigură pregătirea şi organizarea şedinţelor de lucru ale CNZC, a dezbaterilor publice şi a altor acţiuni iniţiate de acesta; – pregăteşte corespondenţa legată de activitatea curentă a CNZC, în conformitate cu deciziile luate de acesta şi transmise de preşedintele CNZC; – răspunde întrebărilor şi/sau solicitărilor persoanelor interesate în orice problemă care face obiectul atribuţiilor CNZC, cu excepţia celor în legătură cu care CNZC nu a adoptat încă o decizie; – asigură întocmirea proceselor-verbale ale fiecărei şedinţe de lucru şi ale dezbaterilor publice; – elaborează proiectele programului de lucru anual în vederea desfăşurării activităţilor CNZC şi le supune aprobării acestuia. În cadrul CNZC sunt constituite, în prezent, şase Grupuri de Lucru, după cum urmează: - Grupul de lucru pentru delimitarea zonei costiere, urbanism şi amenajarea teritoriului; – Grupul de lucru pentru combaterea degradării Zonei Costiere prin eroziune marină, alunecări de teren şi alte accidente; – Grupul de lucru pentru elaborarea documentelor juridice, tehnice la nivel naţional, regional şi intersectorial referitoare la gospodărirea integrată a Zonei Costiere; – Grupul de lucru pentru elaborarea de politici, strategii şi planuri de acţiune pentru gospodărirea integrată a Zonei Costiere; – Grupul de lucru pentru monitorizarea şi controlul integrat al patrimoniului, calităţii mediului şi activităţilor umane din Zona Costieră; – Grupul de lucru pentru informare şi comunicare. Conform art. 6, alin. 8 din Anexa la Regulamentului de organizare şi funcţionare a CNZC, aprobat prin H.G. 1015/2004, cu modificările şi completările ulterioare, deciziile CNZC au caracter consultativ şi sunt luate în considerare de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, dar fără a avea un caracter obligatoriu. În complexitatea cadrului instituţional pentru managementul integrat al zonei costiere, caracterizat prin diversitatea de acte normative şi structuri instituţionale cu responsabilităţi şi atribuţii directe şi/sau conexe, CNZC funcţionează în prezent destul de greoi şi de multe ori ineficient, fiind astfel necesară o revizuire a componenţei şi, în special, a atribuţiilor acestuia, astfel încât să aibă autoritate, să funcţioneze continuu, să devină mai consistent, mai eficient şi cu un rol mai important şi mai bine definit. În ceea ce priveşte componenţa CNZC se remarcă absenţa reprezentanţilor mediului de afaceri, astfel, interesele comunităţii de afaceri din zona costieră nu sunt adecvat reprezentate, protejate şi susţinute în raport cu autorităţile publice şi locale. Acest lucru poate duce la decizii care nu iau în considerare perspectivele şi preocupările mediului de afaceri, ceea ce poate afecta negativ dezvoltarea economică sustenabilă în zona costieră. În plus, având în vedere potenţialul foarte mare al activităţilor de planificare spaţială a teritoriului şi urbanism de a induce riscuri în zona costieră, este surprinzătoare absenţa organizaţiilor profesionale de profil din componenţa CNZC. Tot referitor la funcţionarea CNZC, o problemă importantă pentru asigurarea eficienţei CNZC este şi lipsa (cel puţin parţială) de resurse (financiare, logistice). Dacă activitatea membrilor CNZC delegaţi de instituţiile publice nominalizate se asigură din bugetele instituţiilor respective, participarea altor reprezentanţi precum şi a experţilor în grupurile nominalizate, depinde de resursele limitate sau chiar inexistente ale acestora, bazându-se pe caracterul voluntar, ceea ce în practică nu s-a dovedit că poate asigura continuitatea şi calitatea activităţilor. Administraţiile locale, membre ale CNZC, sunt destul de puţin motivate şi implicate în procesul de management integrat al zonei costiere (cel mai elocvent exemplu este neincluderea delimitării zonei costiere în PUG-uri, de altfel stipulată în OUG nr. 202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare), astfel încât atribuţiile şi consistenţa acţiunilor lor în cadrul CNZC necesită o îmbunătăţire majoră, inclusiv în ceea ce priveşte implicarea şi expertiza funcţionarilor publici. Referitor la coordonarea orizontală intersectorială, se poate spune că în trecut au existat exemple de competenţe neclare şi suprapuse şi de funcţionare ineficientă. Pe lângă slăbiciunile în coordonarea şi integrarea intersectorială, probleme majore se înregistrează în coordonarea verticală (de la nivel local la nivel naţional). Capacităţile scăzute, precum şi lipsa de experienţă şi cunoştinţe pentru aplicarea unei abordări de management integrat sunt, de asemenea, caracteristice sistemului instituţional existent, iar acest lucru este deosebit de evident la nivel local. Delimitarea clară a responsabilităţilor din cadrul ministerelor sub jurisdicţia cărora intră cele mai importante aspecte referitoare la managementul zonei de costiere este necesară pentru o coordonare mai bună la nivel local a reprezentanţilor în teritoriu, evitându-se suprapunerea anumitor reglementări, astfel încât acţiunile să fie concertate şi eficiente. Totodată, analiza cadrului instituţional şi legal actual relevă faptul că există decalaje care pot fi estompate prin adresare punctuală, ţinând cont de specificităţile regionale şi locale, respectiv condiţiile interne şi externe - un exemplu poate fi cel referitor la recunoaşterea schimbărilor climatice şi măsurile necesare. Cooperarea şi coordonarea CNZC cu Comitetul Naţional pentru Amenajarea Spaţiului Maritim este, în prezent, parţial funcţională, în ciuda faptului că multe dintre organizaţiile componente sunt reprezentate în ambele comitete. Având în vedere că apele teritoriale ale României reprezintă un spaţiu comun ambelor instrumente, cooperarea şi coordonarea dintre cele două este obligatorie, iar membrii desemnaţi în cele două comitete naţionale să fie aceeaşi în condiţiile în care se poate acest lucru, eliminând astfel posibile scurtcircuite ale proceselor de guvernanţă şi management. 1.2.2. Cadrul legislativ actual şi problemele identificate România a fost printre primele ţări din bazinul Mării Negre care a creat cadrul legislativ în vederea implementării managementului integrat al zonei costiere. Prin adoptarea OUG nr. 202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare, România a recunoscut că managementul integrat al zonei costiere reprezintă un instrument valoros care a creat structuri şi un cadru legal pentru a promova implementarea acestuia în consens cu Recomandarea Parlamentului şi a Consiliului European din 30.05.2002 privind implementarea MIZC în Europa (2002/413/EC). În baza OUG nr. 202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare, a fost înfiinţat, în 2004, Comitetul Naţional al Zonei Costiere (CNZC), în scopul asigurării gospodăririi integrate a zonei costiere. Organizarea şi funcţionarea acestui comitet este reglementată, în prezent, prin H.G nr. 1015/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Pe lângă actele normative menţionate mai sus, referitoare la cadrul instituţional, în 2004 au fost aprobate două hotărâri ale guvernului esenţiale în procesul de management al zonei costiere, respectiv i) H.G. nr. 546/2004 (publicată în M.O nr. 393 din 20 mai 2004), prin care aprobă Metodologia pentru delimitarea domeniului public al statului în zona costieră şi ii) H.G. nr. 749/2004 (publicată în M.O. nr. 455 din 24 Mai 2004), care stabileşte responsabilităţile, criteriile şi metoda de delimitare a fâşiei de teren aflată în apropierea zonei costiere în scopul conservării valorilor mediului, patrimoniale şi peisagistice în apropiere de ţărm. Complementar actelor normative mai sus menţionate, cadrul legislativ cuprinde numeroase alte acte normative sectoriale. Analizând cadrul juridic actual pentru managementul integrat al zonei costiere se remarcă următoarele aspecte: ● Actualul cadru legislativ are un domeniu de aplicare prea larg. OUG nr. 202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare, este un act legislativ care încearcă să reglementeze prea mult. Deoarece MIZC se referă la gestionarea zonei costiere şi implică probleme multiple, rezultate multiple dorite şi instituţii multiple, cu mandate diferite, ar trebui să fie mai degrabă un act legislativ care "facilitează" alte acte legislative şi reglementări existente să fie aplicate şi să fie respectate, în loc să încerce să se reglementeze prin aplicare independentă. Prin urmare, OUG nr. 202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare, ar trebui să devină o "lege-cadru". Există totuşi o excepţie, şi anume, OUG nr. 202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare, ar trebui să conţină o secţiune cu reglementări foarte specifice şi destul de stricte pentru zona costieră. În ciuda existenţei legislaţiei şi a reglementărilor privind permisele şi procedurile specifice de utilizare a terenurilor şi de construcţie, zona costieră are nevoie de un "regim legislativ" special din perspectiva gestionării; ● Actualul cadru legislativ este destul de dificil de aplicat. Punerea practică în aplicare a OUG nr. 202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare, este destul de dificilă, deoarece proclamă că se bazează pe o serie de principii (de exemplu, principiul dezvoltării durabile, principiul precauţiei, principiul "poluatorul plăteşte" etc.), dar mecanismele de aplicare a acestor principii sunt destul de greoaie. Astfel, în cazul principiului "poluatorul plăteşte", dificultăţi practice apar deseori, încă din faza de identificarea a poluatorilor; ● Actualul cadru legislativ nu este întrutotul coerent. OUG nr. 202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare, prezintă câteva exemple de incoerenţă: i) deşi în OUG se aderă la principiul "poluatorul plăteşte", nu este specificat modalitatea de aplicare a acestui principiu; ii) OUG atribuie sarcini, responsabilităţi şi competenţe specifice unor organisme specifice care sunt incompatibile cu alte acte legislative/reglementări existente; ● Actualul cadru legislativ nu este pe deplin corelat cu legislaţia şi definiţiile specifice domeniilor conexe. Astfel, în domeniul patrimoniului cultural, spre exemplu, art. 60 alin. (3) al OUG nr. 202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare, referitor la interzicerea amplasării oricăror construcţii pe diverse terenuri printre care "a altor habitate naturale în apropierea monumentelor culturale", prezintă o formulare vagă, nefiind clară noţiunea de apropiere şi ignorând definiţia zonei de protecţie a monumentului istoric şi reglementarea intervenţiilor în aceasta prevăzute în Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, art. 64 al aceleaşi OUG, care impune ca prin grija autorităţii centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor să se elaboreze un inventar la nivel naţional cuprinzând informaţii privind patrimoniul cultural şi arheologic, ignoră existenţa Listei monumentelor istorice publicată în M.O conform prevederilor Legii nr. 422/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi platforma on-line a Repertoriului Arheologic Naţional, instituit conform O.G 43/2000; ● Actualul cadru legislativ, referitor la delimitări, nu este actualizat în conformitate cu lucrările de protecţie şi amenajare costieră recente sau în curs de desfăşurare. OUG nr. 202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare, prevede la articolul 9, alin. 5 următoarele: Dacă configuraţia proprietăţii publice în zona costieră se va modifica ulterior, indiferent din ce cauza, noile delimitări vor fi stabilite conform prevederilor alin. (1) - (3). Conform alin. 1 al acestui articol, noua delimitare trebuie realizată pe baza metodologiei descrisă în HG nr. 546/2004. În art. 15 al HG. nr.546/2004 se precizează la pct. c) delimitarea pe toată lungimea litoralului a unei fâşii de teren late de 50-150 m, măsurată de la linia cea mai înaintată a mării, în funcţie de lăţimea zonei costiere, în care sunt interzise orice fel de construcţii definitive. În condiţiile în care prin recente lucrări de protecţie şi amenajare costieră din sudul litoralului, lungimea plajei a crescut până la 300 - 400 m, fâşia de teren lată de 50 - 150 m poate acoperi jumătate din lărgirea plajei, ceea ce ar însemna, potrivit legislaţiei actuale, că sunt permise construcţii definitive la jumătatea plajei. Tot referitor la cadrul legislativ, trebuie menţionate problemele legate de neclarităţile şi ambiguităţile în definirea unor termeni de delimitare, precum domeniul public al statului din zona costieră şi neconcordanţele între termenii folosiţi de MDLPA şi MMAP în diverse reglementări privind delimitarea şi managementul zonei costiere. În plus, se constată aplicarea necorespunzătoare a legislaţiei în domeniu, care cuprinde două aspecte principale, respectiv i) nerespectarea obligaţiilor UAT-urilor (stipulată în legislaţia actuală, OUG nr. 202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare) de delimitare a zonei costiere, ceea ce poate genera confuzie şi incertitudine cu privire la limitele şi statutul juridic al zonei costiere, precum şi ii) ilegalităţi asupra domeniului public al statului. 1.3. Delimitarea zonei costiere În Anexa 1 a OUG nr. 202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare, zona costieră este definită ca fiind "spaţiul geografic situat la contactul mării cu uscatul, incluzând apele de coastă de suprafaţă şi subterane şi terenurile adiacente, inclusiv apele de suprafaţă şi subterane aferente acestora, puternic intercondiţionate şi în imediata apropiere a liniei ţărmului, insule şi lacuri sărate, zone umede în contact cu marea, plaja şi faleza". Aceeaşi Ordonanţă de Urgenţă abordează în textul său şi modul de delimitare al zonei costiere. Astfel în articolul 9, alineatul 6, se precizează că "în scopul delimitării zonei costiere şi stabilirii măsurilor pentru protecţia mediului zonei costiere, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor şi autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi păduri, cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale şi a Statului Major al Forţelor Navale, vor clasifica zona costieră în zone funcţionale, pe baza unor criterii omogene de utilizare şi de gestiune a spaţiului". Zonele funcţionale, pe baza cărora este clasificată zona costieră, sunt definite în art. 10 al HG nr. 546/2004, dar lista acestor zone funcţionale nu a fost actualizată până în prezent (prin acte normative), deşi evoluţia situaţiei zonei costiere în ultimele două decenii, din punct de vedere socio-economic şi al protecţiei mediului, o impunea cu prisosinţă. Acelaşi articol din OUG nr. 202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare, la alineatul 7, stipulează faptul că "delimitarea zonei costiere se va realiza potrivit planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, prin grija autorităţilor publice locale". Analiza situaţiei actuale a documentaţiilor Plan Urbanistic General arată că în acest moment în niciunul dintre PUG-urile aflate în termenul de valabilitate, nu este realizată delimitarea zonei costiere aferentă UAT-urilor cu deschidere la mare, conform cerinţelor legale (OUG nr. 202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare). Astfel, în contextul sus menţionat, apare necesitatea de a revizui definirea/delimitarea zonei costiere româneşti şi, ulterior, de a o transpune în legislaţie. În cadrul prezentului Plan de Management integrat al zonei costiere, delimitarea acesteia s-a realizat pornind de la recomandările Comisiei Mării Negre, respectiv documentul Orientări privind Managementul Integrat al Zonei Costiere la Marea Neagră "Guideline on Integrated Coastal Zone Management in the Black Sea", a cărui elaborare a avut la bază Protocolul ICZM de la Marea Mediterană. Conform acestui document, li se recomandă statelor riverane Mării Negre a-şi stabili limitele geografice ale zonei costiere astfel: - limita dinspre mare - limita exterioară a apelor naţionale teritoriale; – limita dinspre uscat - limita unităţilor de coastă competente, aşa cum sunt definite la nivel naţionale de fiecare ţară riverană Mării Negre. În cazul delimitării zonei costiere româneşti, limita dinspre mare este considerată limita a 12 mile marine de la linia de bază, respectiv apele teritoriale ale României, în timp ce stabilirea limitei dinspre uscat s-a realizat pe baza a trei criterii, respectiv: ● criteriul proximităţii; ● criteriul legăturilor funcţionale; ● criteriul administrativ-teritorial. Aplicate la contextul zonei costiere româneşti: - teritoriul trebuie să aibă deschidere la Marea Neagră; – între teritoriile incluse în zona costieră trebuie să existe "legături funcţionale" relevante; – criteriul administrativ - teritorial, are în vedere organizarea administrativ - teritorială a României. Conform cadrului instituţional al României, teritoriul este organizat în unităţi administrativ teritoriale (UAT), având atribuţii şi responsabilităţi partajate, printre acestea aflându-se: iniţierea şi aprobarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism în conformitate cu Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv delimitarea în PUG-uri a limitelor zonei costiere conform OUG nr. 202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare; emiterea autorizaţiilor de construire conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţiile prevăzute de lege; şi controlul disciplinei în construcţii conform Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Aplicând coroborat cele trei criterii, stabilirea limitei geografice dinspre uscat a zonei costiere poate fi făcută la nivelul primului rând de UAT-uri de la ţărmul Mării Negre. Totuşi, având în vedere proximitatea strânsă între UAT Eforie şi UAT Techirghiol, despărţite doar de istmul dintre lac şi mare, precum şi legăturile funcţionale foarte strânse dintre acestea, UAT-urile situate la nivelul primului rând de la ţărmul mării se completează cu UAT Techirghiol. Techirghiol, ca şi Eforie, sunt staţiuni balneo-climaterice clasificate. Legătura funcţională strânsă dintre cele două rezidă din faptul că beneficiarii serviciilor sectorului balnear din Techirghiol sunt utilizatori şi ai resurselor zonei costiere din Eforie (plaja). Există un flux permanent şi relevant de deplasări între cele două staţiuni. Ambele localităţi sunt deservite de aceeaşi gară CF situată în Eforie Nord. La rândul său, sectorul de servicii balneare din Eforie utilizează ca input resursele lacului care se află pe teritoriul administrativ al oraşului Techirghiol. Astfel, zona costieră românească cuprinde un număr de 19 UAT-uri, din judeţele Tulcea şi Constanţa, dintre care 2 municipii (Constanţa şi Mangalia), 4 oraşe (Sulina, Năvodari, Eforie, Techirghiol şi) şi 13 comune (C.A Rosetti, Sfântu Gheorghe, Murighiol, Jurilovca, în judeţul Tulcea şi Mihai Viteazu, Istria, Săcele, Corbu, Agigea, Tuzla, Costineşti, 23 August şi Limanu, în judeţul Constanţa). În total, zona costieră cuprinde un număr de 48 de localităţi dintre care 10 sunt localităţi componente ale municipiilor şi oraşelor şi alte 38 sunt sate componente ale celor 13 comune (16 în judeţul Tulcea şi 22 în judeţul Constanţa). 1.4. Descrierea generală a caracteristicilor zonei costiere 1.4.1. Cadrul natural 1.4.1.1. Relief şi climă Morfologia şi relieful zonei costiere sunt diferite de-a lungul celor aproximativ 245 km dintre Golful Musura şi Vama Veche şi sunt rezultatul unei geneze şi a unei evoluţii diferite, materializate în procese şi o dinamică diferite. Astfel, Unitatea Nordică, situată între Golful Musura şi Capul Midia şi având o lungime de circa 165 km, este preponderent naturală şi înglobează ţărmul Deltei Dunării, caracterizat prin prezenţa plajelor nisipoase, pe alocuri a dunelor litorale şi a conurilor de rever, a barierelor litorale, a spiturilor şi insulelor barieră, a gurilor de vărsare ale Dunării (cu morfologia specifică), a câmpurilor de ţărm formate din grinduri maritime despărţite de suprafeţe lacustre, japşe, canale sau suprafeţe mlăştinoase acoperite cu stuf, precum şi a sistemelor de bare şi şanţuri în domeniul submers. Unitatea Sudică, întinsă între Capul Midia şi Vama Veche, pe o lungime de circa 80 km, este puternic antropizată, morfologia coastei fiind influenţată de prezenţa diferitelor tipuri de infrastructuri socio-economice (clădiri rezidenţiale, infrastructură turistică, portuară, etc.) sau structuri de protecţie costieră (diguri, pereţi verticali, taluzuri, etc.). Relieful este reprezentat prin plaje artificiale şi, pe alocuri, naturale, faleze tăiate în loess, platforme de ţărm tăiate în calcar, bariere litorale şi uneori sisteme de bare şi şanţuri nisipoase sau platforme calcaroase submerse. Clima zonei studiate este temperat-continentală, cu influenţe cauzate de situarea acesteia la interfaţa dintre suprafaţa continentală a Dobrogei şi Marea Neagră. Radiaţia solară globală atinge cele mai mari valori medii anuale din România (peste 135 kcal/cmp), în timp ce durata medie anuală de strălucire a Soarelui înregistrează valori de până la 2500 ore. Temperaturile medii anuale în zona costieră (cuprinse între 11,8°C la Sulina şi 12,1°C la Constanţa, în perioada 1961-2021) sunt superioare mediei pe ţară, cu maxime în perioada iunie - august (medii lunare multianuale cuprinse între 20,1°C şi 23,0°C) şi minime în perioada decembrie-februarie (medii lunare multianuale cuprinse între 0,6°C şi 3,6°C) (Tabel 1.4.1.1.1). Tabel 1.4.1.1.1 Medii lunare multianuale (1961 - 2021) ale temperaturii aerului la a) Sulina, b) Constanţa şi c) Mangalia (sursa Administraţia Naţională de Meteorologie) a) Sulina
┌───────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬──────┐
│Luna/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Temp. │
│Temp. │I │II │III │IV │V │VI │VII │VIII│IX │X │XI │XII │anuală│
│aerului│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│Minimă │-5.8│-7.0│-1.4│6.6 │13.6│18.7│20.1│19.4│15.7│10.9│2.7 │-1.5│7.7 │
├───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│Maximă │5.5 │5.8 │8.1 │12.6│19.0│24.4│25.8│26.2│22.3│17.5│12.3│7.1 │15.6 │
├───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│Midie │0.6 │1.3 │4.5 │10.0│16.1│20.6│22.8│22.7│18.6│13.4│8.0 │3.1 │11.8 │
└───────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────┘
b) Constanţa
┌───────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬──────┐
│Luna/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Temp. │
│Temp. │I │II │III │IV │V │VI │VII │VIII│IX │X │XI │XII │anuală│
│aerului│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│Minimă │-5.5│-5.8│-0.9│6.9 │13.4│18.5│20.1│19.2│16.0│11.0│2.3 │-1.8│7,8 │
├───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│Maximă │6.5 │8.0 │9.1 │13.6│19.2│24.9│26.1│26.8│22.4│17.3│13.3│7 │16.2 │
├───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│Midie │1.0 │2.2 │5.4 │10.4│16.1│20.7│23.0│22.9│18.7│13.4│8.3 │3.3 │12.1 │
└───────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────┘
c) Mangalia
┌───────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬──────┐
│Luna/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Temp. │
│Temp. │I │II │III │IV │V │VI │VII │VIII│IX │X │XI │XII │anuală│
│aerului│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│Minimă │-5.1│-4.8│-0.9│7.0 │12.9│17.6│19.2│18.9│16.0│10.5│2.4 │-1.9│7.7 │
├───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│Maximă │6.6 │7.7 │9.0 │12.5│18.3│23.8│25.7│26.3│22.0│17.3│13.4│7.2 │15.8 │
├───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│Midie │1.3 │2.4 │5.2 │9.8 │15.4│20.1│22.4│22.4│18.5│13.4│8.4 │3.6 │11.9 │
└───────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────┘
Cantităţile medii anuale de precipitaţii înregistrate în perioada 1991-2020 sunt cuprinse între 240 şi 494 mm, cu medii lunare semnificativ mai coborâte în Sulina şi mai ridicate în Constanţa şi Mangalia. Mediile lunare raportate la perioada 1991-2020 arată două maxime; un maxim în perioada mai-iunie, iar cel de al doilea în octombrie. Valorile medii lunare minime se înregistrează în luna februarie (Tabel 1.4.1.1.2). Tabel 1.4.1.1.2 Cantităţi de precipitaţii medii lunare multianuale - perioada 1991-2020 (sursa Administraţia Naţională de Meteorologie)
┌────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┐
│Staţia │I │II │III │IV │V │VI │VII │VII │IX │X │XI │XI │Anual│
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│Constanţa │35,6│26,9│37,4│31,9│44,8│42,3│41,9│36,3│44,0│44,4│41,5│41,1│468,0│
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│Gura │24,1│20,3│25,9│27,7│32,9│35,2│26,3│28,3│37,6│40,3│37,6│35,4│372,1│
│Portiţei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│Jurilovca │25,6│20,9│25,7│29,4│36,0│45,0│32,9│30,1│38,5│32,9│32,6│30,6│361,6│
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│Mangalia │37,9│24,5│32,2│29,4│42,7│43,0│41,0│31,6│58,3│48,2│37,4│37,9│464,3│
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│Sf. Gheorghe│24,2│18,0│21,8│22,9│24,2│29,4│24,0│30,9│38,3│36,6│32,2│25,2│329,8│
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│Sulina │16,0│11,9│17,4│14,0│20,3│28,3│18,9│23,5│21,5│24,3│22,7│21,7│240,5│
└────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘
Zona costieră este caracterizată prin viteze mari ale vântului datorită conexiunilor complexe stabilite între traiectoriile furtunilor venite din Atlantic, activitatea de ciclogeneza din bazinul Mării Mediterane şi circulaţia atmosferică din bazinul Mării Negre. Un alt motiv al acestor valori mari ale vitezei vântului îl reprezintă şi rugozitatea foarte scăzută a suprafeţei apei. Viteza medie multianuală (1961-2021) a vântului de-a lungul coastei româneşti a Mării Negre are următoarele valori: Constanţa - 12,3 m/s, Mangalia - 12,7 m/s şi Sulina - 18,1 m/s. Cele mai puternice vânturi se înregistrează iarna (decembrie-februarie), preponderent din sector N şi NE (Sulina) şi N şi V (Constanţa şi Mangalia), în timp ce vara, din iulie până în septembrie, intensitatea este mai redusă (Tabel 1.4.1.1.3). Frecvenţa anuală a numărului de zile cu viteze ale vântului mai mari de 16 m/s este de 10-25 zile pe coasta Deltei Dunării şi de 8-10 zile pe coasta sudică. Tabel 1.4.1.1.3 Frecventa lunară şi anuală a vântului (%) pe 8 direcţii (perioada 1961 - 2021) la a) Sulina, b) Constanţa şi c) Mangalia (sursa ANM) a) Sulina
┌────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┐
│ │I │II │III │IV │V │VI │VII │VIII│IX │X │XI │XII │anual│
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│calm│0,9 │0,9 │0,6 │0,9 │1,2 │1,4 │1,3 │1,4 │1,3 │0,9 │1,1 │0,8 │1,1 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│E │4,7 │6,7 │6,8 │9 │9 │7,5 │7,1 │8,9 │9,7 │9,2 │9 │5 │7,7 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│N │21,5│20,7│19,6│14 │14,3│16 │19 │22,4│17,7│20,4│17,4│20,8│18,7 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│NE │11 │14,9│18,7│15,4│15,2│12,2│13,9│16,9│14,8│15,6│11,6│9,4 │14,1 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│NV │18,7│14,3│10,4│8,8 │8,8 │12,3│15,2│13,2│14,4│12,7│15,3│18,8│13,6 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│S │13,2│15,6│19,7│25,3│25,3│23 │18,2│14,4│16,7│17,2│17 │14,1│18,3 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│SE │5,7 │6,9 │9,1 │12,5│10,9│8,7 │6,2 │7 │8,1 │8 │7,3 │4,8 │7,9 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│SV │11 │10 │8 │7,9 │8,2 │8,9 │8,3 │6,6 │7,9 │8,1 │10,6│12,3│9 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│V │13,3│10 │7,1 │6,2 │7,1 │10 │10,8│9,2 │9,4 │7,9 │10,7│14 │9,6 │
└────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘
b) Constanţa
┌────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┐
│ │I │II │III │IV │V │VI │VII │VIII│IX │X │XI │XII │anual│
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│calm│8 │8,6 │9,6 │9,7 │12,2│11,3│12,5│13,8│12,3│10,9│10,3│7,9 │10,6 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│E │2,8 │3,5 │6,3 │9 │9,1 │7,8 │8,1 │9,1 │8,3 │6,3 │5,2 │2,6 │6,6 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│N │19 │20,1│16,4│10,1│9,9 │9,7 │12,9│13,1│14,1│18,3│15,8│18,5│14,8 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│NE │9,5 │13,9│16,5│13,8│12 │10,3│12 │13,2│13,2│14,7│9,5 │7,7 │12,2 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│NV │14,9│11 │8,8 │7,1 │7,5 │10,5│12,1│11,9│9,2 │9 │11,4│15,8│10,8 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│S │7,2 │9,8 │11,5│15 │14 │12,7│10,2│8,7 │9,8 │9,2 │9,6 │7,6 │10,4 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│SE │4,2 │6,4 │11,1│16,5│17,3│15,4│12,9│12,3│12,1│10,2│8,4 │4,3 │10,9 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│SV │8,4 │7,7 │7,5 │6,3 │6,2 │7,1 │5,6 │5,5 │6,1 │7,8 │9 │9,8 │7,2 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│V │26 │19 │12,3│12,5│11,8│15,2│13,7│12,4│14,9│13,6│20,8│25,8│16,5 │
└────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘
c) Mangalia
┌────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┐
│ │I │II │III │IV │V │VI │VII │VIII│IX │X │XI │XII │anual│
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│calm│11,2│12,1│11,4│13 │14,8│13,3│13,1│11,6│9,6 │8,5 │10 │10,3│13 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│E │4,2 │4,9 │5,4 │6,8 │6,9 │7,1 │7,6 │9,4 │9,4 │7,5 │6,5 │4,3 │6,2 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│N │11,8│14,8│14,8│11,2│9,3 │6,7 │8 │8,3 │7 │9,9 │8,4 │10,3│9,6 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│NE │7 │9,2 │13,9│12,8│12,9│11,7│13,2│15,6│14,2│13,6│8,5 │6,2 │11,5 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│NV │21,9│17,2│12,4│8,8 │8,5 │10,6│12,6│14,8│12,7│15,5│17,6│22,2│14,9 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│S │6,7 │8,1 │9 │9,6 │8,9 │7,8 │6,6 │4,2 │5,6 │6,7 │8,4 │6,2 │6,8 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│SE │6,4 │9,1 │13,4│18,7│18,8│18,5│14,4│12 │15,4│13,8│11,6│8,1 │13,6 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│SV │4,4 │4,8 │3,4 │3,4 │3 │3,2 │2,2 │2,2 │2,6 │3 │4,4 │4,6 │3,8 │
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│V │26,4│19,8│16,3│15,7│16,9│21,1│22,3│21,9│23,5│21,5│24,6│27,8│20,6 │
└────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘
Pe coastă se manifestă şi fenomenul de briză, datorită diferenţelor de temperatură între mare şi uscat. Acest fenomen este mai pregnant între lunile mai şi septembrie, când se înregistrează temperaturi mai ridicate la nivelul uscatului. Tot în perioada caldă a anului se remarcă o variaţie diurnă a direcţiilor vântului cu un pronunţat caracter periodic. Aceasta nu constă într-o simplă alternare între mare şi uscat, ci într-o rotire completă a direcţiei vântului în sensul acelor de ceasornic. 1.4.1.2. Geologie Din punct de vedere geologic teritoriul dobrogean este suprapus peste următoarele mari unităţi tectonice: Platforma Sud Dobrogeană, Masivul Central Dobrogean, Orogenul Nord Dobrogean, Depresiunea Predobrogeană (Fig. 1.4.1.1.2). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.1.1.2 Schiţa tectonică a Dobrogei (conform Mutihac, 2007) Dobrogea de nord Depresiunea predobrogeană este alcătuită dintr-un fundament magmatic proterozoic superior acoperit, discordant, de depozite siliciclastice marine şi continentale paleozoic inferioare şi de depozite groase carbonatice devonian mediu - carbonifer inferioare. Urmează complexe vulcanogen-sedimentare permo-triasice, asociate unui bazin de rift. Succesiunea este încheiată de depozite mezozoice şi neozoice. La sud de Depresiunea Predobrogeană, Orogenul Nord-Dobrogean reprezintă o zonă îngustă, deformată chimeric (Murgoci, 1914), cu orientare NV-SE. Orogenul Nord-Dobrogean vine în contact cu Depresiunea Predobrogeană de-a lungul Faliei Sfântu Gheorghe, iar la sud cu sectorul estic al Platformei Moesice, de-a lungul Faliei Pecineaga-Camena. În sectorul său nordic, zona litorală românească reprezintă frontul Deltei Dunării şi a complexului Razim-Sinoe. Depozitele din zona litorală, ca şi cele deltaice şi lacustre din vecinătatea ţărmului aparţin Cuaternarului. Delta Dunării, ca unitate sedimentară, acoperă o suprafaţă mai mare de 12.600 kmp, din care aproape jumătate se află în zona submersă marină. Geomorfologia actuală a Deltei Dunării este rezultatul interacţiunii permanente dintre fluviu şi mare în timpul Holocenului (Panin, 1996). Câmpia deltaică, cu o suprafaţa totală de circa 5.800 kmp, începe de la Ceatalul Izmail, unde Dunărea se separă în două braţe, respectiv Chilia şi Tulcea. 4.000 kmp din această suprafaţă o reprezintă câmpia deltaică fluviatilă, în timp ce 1.800 kmp reprezintă câmpia deltaică marină. Limita de separaţie între cele două subdomenii urmăreşte aliniamentul Jibrieni (Ucraina) - Letea - Răducu - Ceamurlia - Caraorman. Câmpia deltaică marină este caracterizată prin prezenţa a numeroase grinduri marine, foste acumulări de nisip de plajă care au fost înglobate în câmpia deltaică pe măsură ce delta a progradat. Grindurile marine pot fi regăsite izolate sau juxtapuse, alcătuind aşa numitele formaţiuni de acumulare. Câteva astfel de formaţiuni sunt Sărăturile, Letea, Perişor şi Chituc. Frontul deltaic, cu o suprafaţă de circa 1.300 kmp cuprinde platforma frontului deltaic şi panta frontului deltaic. Morfologia de detaliu a frontului deltaic variază în faţa gurii de vărsare a fiecărui braţ, fiind în strânsă legătură cu cantitatea de sedimente transportată de fiecare distributar şi, implicit, cu evoluţia lobilor deltei. Prodelta ocupă mai mult de 5.500 kmp, de la baza frontului deltaic până la adâncimi de 50-60 m. Limita estică a prodeltei este clară spre est, însă dificil de localizat spre sud, din cauza driftului litoral care dispersează pe o suprafaţă foarte mare sedimentele fine aduse de Dunăre în mare. Influenţa acestui material fin se simte pe tot platoul continental românesc al Mării Negre, până la sud de Constanţa (Panin, 1989). Dobrogea centrală Fundamentul metamorfozat Neoproterozoic-Cambrian inferior aflorează pe arii extinse, fiind acoperit local de formaţiuni calcaroase de vârstă jurasică aflate în axul unor structuri sinclinale largi, foarte erodate. Pătura de formaţiuni cuaternare este subţire şi lipsită de continuitate. Dobrogea de Sud Platforma Sud Dobrogeană se dezvoltă la sud de falia Capidava-Ovidiu. Alcătuirea sa geologică este cea a unei platforme tipice, cu un fundament cristalin Precambrian, peste care se dispun formaţiuni sedimentare care acoperă intervalul stratigrafic Paleozoic-Cuaternar, fiind întrerupt de câteva lacune de sedimentare. Cuvertura sedimentară acoperă intervalul stratigrafic Paleozoic-Neozoic, fiind prezente numeroase discontinuităţi şi lacune de sedimentare. Formaţiunile geologice aparţin următoarelor cicluri de sedimentare: ● Ciclul Paleozoic, care include roci terigene de origine marină din intervalul Cambrian superior-Devonian inferior, precum şi depozite carbonatice şi serii paralice cu cărbuni în intervalul Devonian mediu - Carbonifer inferior; ● Ciclu Permo-Triasic în facies germanic cu secvenţe inferioare şi superioare detritice separate printr-o formaţiuni carbonatice; ● Ciclul Jurasic şi Cretacic reprezentat prin Jurasicul mediu-detritic; Jurasic superior-Barremian, dominant carbonatic şi Cretacicul superior care este calcaros-marnos; ● Ciclul Badenian - Pleistocen reprezentat prin depozite predominant detritice care reflectă evoluţia bazinului, de la un bazin marin de mică adâncime, la unul continental (excepţie fac calcarele eocene). Formaţiunile geologice întâlnite în zona litorală sudică De la Capul Midia spre sud, până la Vama Veche şi chiar mai departe, pe teritoriul Bulgariei, în zona litorală aflorează depozite antecuaternare. Astfel, şisturile verzi ale Dobrogei centrale, de vârsta precambrian superior, aflorează la Cetatea Histria, lângă satul Vadu, în faleza sudică a lacului Taşaul, precum şi la ţărmul mării, la baza falezei Capului Clisargic. Jurasicul superior calcaros (Oxfordian şi Kimmeridgian) aflorează la Cap Midia şi pe malul lacului Siutghiol (Chiriac, 1960; Drăgănescu, 1976). Tot în zona lacului Siutghiol apar şi depozite cretacice aparţinând Barremianului, Aptianului şi Senonianului (Chiriac, 1960). Sarmatianul reprezintă formaţiunea cea mai răspândită. Calcarele de vârsta Sarmaţian mediu (Bassarabian) şi Sarmaţian superior (Kersonian) alcătuiesc baza falezei marine (Chiriac, 1960) de pe litoralul sudic. Deasupra calcarelor sarmatiene se întâlnesc depozite argiloase de vârsta Pleistocen inferior. Pleistocenul mediu şi superior este reprezentat prin depozite groase de loess, care reprezintă o rocă slab consolidată, friabilă, alcătuită din material detritic de granulaţie siltică şi subordonat nisipos foarte fină, depuse eolian. Loessurile au intercalate 7 grupe de paleosoluri. Hidrogeologia sectorului litoral Delta Dunării În sectorul nordic al zonei costiere, apa subterană este prezentă sub forma unui acvifer superficial, cantonat în depozitele fluviatile şi deltaice cvasiprezente şi are caracteristicile unui acvifer cu nivel liber. Acviferul este în legătură hidraulică directă atât cu Dunărea, cât şi cu Marea Neagră, variaţiile de nivel ale acestuia fiind influenţate în mod principal de regimul hidrologic al acestora şi doar secundar de regimul precipitaţiilor. Contactul hidrogeologic între apele sărate ale Mării Negre şi cele ale Dunării este variabil spaţial şi în timp, fiind determinat de raportul nivelurilor piezometrice ale celor două entităţi. Până în prezent nu se cunosc relatări asupra prezenţei acviferelor de adâncime în sectorul de nord. Masivul Central Dobrogean Formaţiunea şisturile verzi reprezintă o formaţiune de orogen, considerată de unii autori ca formaţiune de flis, afectată de un metamorfism regional, care a produs suficiente transformări de structură şi textură a rocilor, făcându-le impermeabile. În zona costieră a Dobrogei Centrale, formaţiunea şisturilor verzi aflorează la baza falezei de la Capul Clisargic, din dreptul comunei Corbu, peste care s-au intersectat în foraje, fie călcare jurasice, fie petice de nisipuri aptiene, capabile să reţină volume relativ mici de apă potabilă. Pompările excesive favorizează infiltrarea apei marine. Dobrogea de Sud Pe arealul Dobrogei de Sud se evidenţiază două acvifere majore suprapuse, cu dezvoltare regională, respectiv un acviferul superior, cantonat în depozite calcaroase de vârsta sarmaţian, având grosimi de până la 150 m şi nivel liber şi un acvifer inferior, sub presiune, cantonat în călcare şi dolomite aparţinând Jurasicului superior şi Cretacicului inferior, cu grosimi de 200-1200 m. La scara întregului teritoriu al Dobrogei de Sud există numeroase interferenţe între apele de suprafaţă, reprezentate în special de sistemul lacustru ce bordează litoralul românesc, canalul Dunăre-Marea Neagră, canalul Poarta Albă-Midia Năvodari şi canalele pentru irigaţii şi apele subterane cantonate în cele doua acvifere amintite. 1.4.1.3. Hidrologie Apele curgătoare sunt reprezentate în zona deltei de braţele principale ale Dunării, canale cu circulaţie activă a apei, canale şi gârle din zone naturale cu regim liber şi canale şi gârle din interiorul incintelor amenajate cu circulaţia apei controlată sau fără circulaţie a apei (ex. incinta Murighiol). Braţul Chilia este cel mai tânăr şi mai lung (120 km) şi transportă cea mai mare cantitate de apă. În zona costieră, braţul Chilia este localizat începând din dreptul localităţii Periprava, până la gura de vărsare a braţului Musura. Braţul Sulina, localizat în zona costieră de la Mila 10 până la vărsarea în mare, este deversorul central al Dunării şi este singurul braţ navigabil, cu o lungime de 83,8 km. Braţul Sfântul Gheorghe, localizat în zona costieră aproximativ din dreptul localităţii Murighiol până la vărsare, este cel mai sudic şi mai vechi braţ din Delta Dunării, cu o lungime de 108 km, suferind şi el, de-a lungul timpului, modificări prin rectificarea meandrelor sale (Tiron, 2010). Înainte de vărsare, din braţul Sfântu Gheorghe se desprinde un alt braţ, pe partea dreaptă, care, la rândul său, se bifurcă în Gârla de Mijloc şi Gârla Turcească, ambele debuşând într-un golf - Meleaua Sacalin. Canalele cu circulaţie activă a apei sunt reprezentate de Dunavăţ, Dranov, Lipoveni, etc., în timp ce canalele şi gârlele din zone naturale cu regim liber sunt reprezentate, printre altele, de Ivancea, Crasnicol, Tărâţă-Belciug, Lejai, Palade, Buhaz-Zăton, Vătafu-Împuţita, canalul Japşa Vătafu, Gârla Macovei, Perişor, centura Lipoveni-Dranov, canal între canalele Dunavăţ şi Dranov paralel cu braţul Sfântul Gheorghe. În ceea ce priveşte râurile din zona costieră, marea lor majoritate au văi înguste şi caracter intermitent şi se termină în lacuri de tip liman. Cursurile de apă mai importante din zona de studiu sunt: râul Casimcea care se varsă în lacul Taşaul şi canalul Carasu în lungul căruia s-a realizat cea mai mare parte a canalului Dunăre - Marea Neagră. Apele stagnante includ lacurile, apele costiere, lagune conectate la mare şi golfurile parţial închise. În zona deltei şi a complexului Razim-Sinoe cele mai importante lacuri sunt următoarele: ● Complexul acvatic Roşu-Puiu: lacurile Roşu, Roşuleţ, Lumina, Rotund-Puiuleţ, Vătafu, Erenciuc, Bondarului, Potcoava 2; ● Complexul acvatic Gorgova-Uzlina: lacurile Uzlina, Isac, Isăcel, Cuibul cu Lebede, Pojarnia, Taranova; ● Complexul acvatic Dunavăţ-Dranov: lacurile Dranov, Belciug, Zătonul Mare (lagună conectată la mare); ● Lacul Răducului; ● Complexul acvatic Razim-Sinoie: lacurile Razim, Sinoe (lagună conectată la mare) cu lacurile Istria, Nuntaşi şi Tuzla, lacul Zmeica. Cele mai importante sisteme hidrografice din sudul zonei costiere sunt: Lacul Siutghiol (S = 19,56 kmp; V = 90-215 mil. mc), Limanul Tăbăcăria (S = 10,68 kmp; V = 2,032 mil. mc), Limanul Agigea (S = 0,35 kmp) care are un bazin de recepţie de 42,2 kmp, Limanul Techirghiol (S = 10,68 Kmp; V = 50 mil. mc; h = 9 m) este cel mai întins liman fluvio-marin din zona de litoral, Limanul Tatlageac (S = 1,41 kmp, V = 2,2 mil.mc) şi limanul Mangalia (S = 2,61 kmp, V = 15 mil.mc). Apele marine, exceptând Golful Musura şi Meleaua Sfântu Gheorghe (golfuri parţial închise) corespund platformei continentale româneşti. Partea marină a zonei costiere, aşa cum este definită în cadrul acestui studiu, cuprinde apele teritoriale, de la linia de bază până la 12 mile marine în larg. Principalele caracteristici hidrologice: Curenţii marini Curenţii de pe litoralul românesc al Mării Negre sunt generaţi de către vânt, de apele descărcate în mare la gurile Dunării, de morfologia fundului mării şi, în apropierea ţărmului, de către valuri. Forţa pe care vântul o transmite prin frecare suprafeţei mării, pune în mişcare masele de apă de suprafaţă sub forma unor curenţi generaţi de vânt. La rândul lor, aceşti curenţi sunt influenţaţi de rotaţia Pământului prin acceleraţia Coriolis, care în emisfera nordică deviază curenţii pe direcţie orară (în sensul acelor de ceasornic). Pe timp calm, curenţii de suprafaţă sunt generaţi de curenţii fluviali din gurile Dunării. În aceste condiţii curenţii fluviali difuzează în mare sub formă de evantaiuri de jeturi de apă dulce, abătute spre dreapta de forţa Coriolis, apărând astfel în stratul de suprafaţă al mării un câmp de curenţi cu sensul de scurgere al apei orientat spre sud. Intensitatea curenţilor fluviali descreşte pe măsură ce aceştia pătrund în mare, în urma amestecurilor maselor de apă (şi, implicit, a depărtării de gurile Dunării), devenind practic nuli la câţiva kilometri depărtare de gurile de vărsare ale Dunării. În zona influenţată de către curenţii fluviali, în straturile mai adânci ale apei, se formează curenţi slabi compensatori, de sens opus direcţiei curenţilor de suprafaţă. Regimul curenţilor compensatori este puternic influenţat de diferenţele de temperatură şi salinitate în sezonul cald (lunile mai-septembrie). Dincolo de zona de influenţă a curenţilor fluviali, în perioadele de calm atmosferic, există un curent permanent dirijat spre sud cu viteze de circa 5-10 cm/s care se deplasează pe o fâşie litorală extinsă până la o distanţă de circa 20-40 km. faţă de ţărm. În această fâşie de larg, există concomitent un contracurent de fund mult mai slab faţă de cel de la suprafaţă, dirijat spre nord. Vânturile cu viteze mai mari de 5 m/s perturbă sistemul de curenţi permanenţi, formând curenţi de vânt şi curenţi periodici. Durata de formare a curenţilor de vânt este foarte scurtă (câteva ore), după cum durata de stingere este ceva mai mare (de zeci de ore). Valuri Prin poziţia sa geografică, zona costieră a litoralului românesc este expusă vânturilor producătoare de valuri. De asemenea, condiţiile fizico-geografice ale zonei de larg, cu adâncimi de peste 30 m şi cu întinderi libere de oglinzi de apă pe sute de kilometrii, permit producerea de valuri mari. Sub acest aspect, calmul atmosferic în zona litorală românească este în medie de circa 6,7% din an (mai mare în sudul litoralului). Vânturile producătoare de valuri sunt cele cu viteze mai mari de 3 m/s. Aceste vânturi au o durată medie de circa 82% din an. Sub acţiunea acestor vânturi se produc valuri de vânt şi de hulă (rămase după diminuarea sau încetarea acţiunii vânturilor) în zona litorală românească. Calmul stării Mării Negre în zona litorală românească, este în medie de circa 1,9% pe an, restul de timp fiind valuri de vânt circa 50,7%, valuri de hulă cca 20,1% şi valuri combinate (de vânt şi de hulă), circa 27,3%. Înălţimea medie a valurilor de larg pe termen lung creşte de la nord (0,85 m) la sud (0,95 m) în lungul coastei româneşti. Înălţimea maximă a valurilor este de asemenea mai mare în partea sudică decât în partea nordică a coastei. Direcţiile vântului şi valurilor în larg sunt variabile în decursul anului. În orice caz, există diferenţe în intensitatea vântului şi în regimul valurilor pentru diferite anotimpuri. Cea mai calmă perioadă a anului este în lunile de vară în timp ce, cea mai agitată perioadă este în lunile de iarnă, perioada noiembrie-martie. Mai mult, valurile înalte din direcţia sudică sunt în mod caracteristic asociate sezonului de iarnă. 1.4.2. Calitatea aerului, apelor şi solurilor 1.4.2.1. Aer Situaţia curentă a calităţii aerului este evaluată pe baza datelor furnizate de către Agenţiile Judeţene de Protecţie a Mediului Tulcea şi Constanţa. Dacă în partea de nord a zonei costiere nu există staţii fixe de monitorizare a calităţii aerului, cele mai apropiate fiind amplasate la Tulcea (două staţii), în partea de sud datele sunt furnizate de şase staţii (trei în Constanţa, două în Năvodari şi una în Mangalia), care fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului. Poluanţii monitorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia română, transpusă din cea europeană, valorile limită impuse prin Legea nr. 104/2011, cu modificările ulterioare, având scopul de a evita, preveni şi reduce efectele nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului înconjurător. Datele furnizate de AJPM Constanţa şi Tulcea pentru anul 2021 arată că, în ceea ce priveşte dioxidul de sulf (SO_2), mediile anuale în 2021 determinate în zonele monitorizate s-au situat între 5,52 şi 8,85 μg/mc, mai ridicate în partea sudică a litoralului, dar fără a exista depăşiri ale valorilor orare şi a celor zilnice admise (350 μg, respectiv 125 μg). Monoxidul de carbon (CO) a prezentat valori mai ridicate în perioada rece a anului datorită emisiilor provenite de la încălzirea rezidenţială şi din traficul rutier, dar şi stabilităţii atmosferice, care a împiedicat dispersia poluanţilor. Valorile medii anuale s-au situat între 0,03 şi 0,45 mg/mc, semnificativ mai ridicate în judeţul Constanţa. Valorile maxime zilnice ale mediei mobile pe 8 ore pentru CO înregistrate în anul 2021 au fost, în toate zonele monitorizate, mai mici decât valoarea limită de 10 mg/mc. Dioxidul de azot (NO_2) a prezentat valori medii orare sub valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (200 μg/mc). Ca şi în cazul celorlalţi indicatori, valorile medii anuale măsurate în judeţul Constanţa (15,91-30,03 μg/mc) sunt mai ridicate comparativ cu cele determinate în judeţul Tulcea (7,12-18,12 μg/mc), dar, totuşi, sub limitele maxime admise pentru protecţia sănătăţii umane (40 μg/mc) şi protecţia vegetaţiei (30 μg/mc). Benzenul (C_6H_6) a prezentat în valori medii anuale cuprinse între 1,34 şi 2,12 μg/mc, de asemenea, mult sub media anuală admisă (5 μg/mc). Măsurătorile ozonului troposferic efectuate în 2021 nu au relevat probleme deosebite, valorile orare înregistrate nedepăşind pragul de informare (180 μg/mc). În schimb, pulberile în suspensie-fracţia PM10, au prezentat în 2021 unele depăşiri ale valorii limită zilnică. Totuşi, valorile medii anuale, cuprinse între 16,69 şi 22,74 μg/mc (uşor mai ridicate în judeţul Constanţa) nu au depăşit valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40 μg/mc). Metalele grele (Pb, As, Cd şi Ni), prezente în aer sub forma de aerosoli, a căror dimensiuni influenţează posibilitatea de a fi transportate la distanţă, au înregistrat valori medii anuale (Pb - 0,05 - 0,06 μg/mc, As - 0,36 - 0,69 ng/mc, Cd - 0,27 - 0,35 ng/mc şi Ni - 1,80-2,36 ng/mc), cu mult sub valorile limită prevăzute în Legea nr. 104/2011, cu modificările ulterioare (Pb - 0,5 μg/mc, Cd - 5 ng/mc, As - 6 ng/mc şi Ni - 20 ng/mc). Din raportările Agenţiilor Judeţene de Protecţie a Mediului reiese, în unele cazuri, o lipsă de continuitate a măsurătorilor ceea ce alterează valorile medii anuale calculate, precum şi modele de prognoză a dispersiei poluanţilor în atmosferă. 1.4.2.2. Ape Ape subterane În zona costieră sunt prezente 7 corpuri de ape subterane din totalul celor 10 de la nivelul Dobrogei. În Tabelul 1.4.2.2.1, sunt sintetizate, conform Planului de Management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spaţiului hidrografic Dobrogea şi apele costiere (2022-2027) datele privind caracteristicile geologice/hidrogeologice, utilizarea apei, sursele de poluare şi caracterul transfrontalier al corpurilor de apă subterane. Tabel 1.4.2.2.1 Corpurile de apă subterane de la nivelul zonei costiere (sursa Planul de Management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spaţiului hidrografic Dobrogea şi apele costiere (2022-2027), aprobat prin HG 392/2023)
┌────────────────┬─────────┬──────────────────────┬───────┬─────────┬─────────┬───────────────┐
│ │ │Caracteriz. geologică/│ │ │ │ │
│ │ │hidrogeologică. │Utiliz.│ │Grad de │Transfrontalier│
│Cod/nume │Suprafaţa├───┬────────┬─────────┤apei │Poluatori│protecţie│/ ţara │
│ │ │Tip│Sub │Strate │ │ │globală │ │
│ │ │ │presiune│acop. │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│RODL01 /Tulcea │1.166 │K │Mixt │0/ │PO, I, │I, M, D │PM │Nu │
│ │ │ │ │variabilă│IR │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│RODL04/ │ │ │ │ │PO, I, │I, M, Z, │ │ │
│Cobadin-Mangalia│2.187 │+K │Da │0-20 │IR, A, │D │PM,PG │Da/Bulgaria │
│ │ │ │ │ │AL │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│RODL05/Dobrogea │ │ │ │ │PO, I, │I, M, Z, │ │ │
│Centrala │3.000 │P │Nu │0-0,5 │IR, Z, │D │PM │Nu │
│ │ │ │ │ │AL │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│RODL06/ │11.340 │+F │Da │0/ │PO, I, │I, M │PG │Da/Bulgaria │
│Platforma Valahă│ │ │ │variabilă│Z │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│RODL08/Casimcea │92 │+K │Mixt │0-10 │I, Z, │- │PM, PU │Nu │
│ │ │ │ │ │AL │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│RODL09/Dobrogea │ │ │ │ │PO, I, │ │ │ │
│de Nord │2.731 │P │Nu │0-0,5 │IR, P, │I, M, D │PM │Nu │
│ │ │ │ │ │Z │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│RODL10/Dobrogea │ │ │ │ │PO, I, │I, M, Z, │ │ │
│de Sud │4.442 │P │Nu │0-0,5 │IR, Z, │D │PM │Nu │
│ │ │ │ │ │AL │ │ │ │
└────────────────┴─────────┴───┴────────┴─────────┴───────┴─────────┴─────────┴───────────────┘
Tip predominant: P - poros; K - karstic; F - fisural Sub presiune: Da/Nu/Mixt Utilizarea apei: PO - alimentări cu apă populaţie; IR - irigaţii; I - industrie; P - piscicultură; Z - zootehnie; A - agricultură; AL - alte utilizări Surse de poluare: I - industriale; A - agricole; M - aglomerări umane; Z - zootehnice, D - deşeuri Gradul de protecţie globală: PVG - foarte bună; PG - bună; PM - medie; PU - nesatisfăcătoare; PVU - puternic nesatisfăcătoare Transfrontalier: Da/Nu Din punct de vedere calitativ, măsurătorile periodice realizate de către ABADL arată frecvente depăşiri ale valorilor standard pentru azotaţi pentru corpurile de apă subterană RODL04 (Cobadin-Mangalia), RODL05 (Dobrogea Centrală) şi RODL10 (Dobrogea Sud), ceea ce face ca aceste corpuri de apă să fie la risc de neatingere a stării chimice bune. Restul corpurilor de apă subterane din zona costieră se consideră a fi în stare chimică bună, cu menţiunea că în cazul tuturor corpurilor de apă subterană au fost înregistrate local depăşiri faţă de standardul de calitate sau de valorile de prag la diferiţi indicatori (ex. cloruri, azotaţi, azotiţi şi fosfaţi) (ABADL, PMSHDL, 2021). Din punct de vedere cantitativ, niciun corp de apă subterană nu a fost identificat la risc de neatingere a stării bune. Ape de suprafaţă - ape dulci (Dunăre şi lacuri) Măsurătorile realizate de ANAR pe cele trei braţe ale Dunării, respectiv la Vâlcov (braţul Chilia), Sulina şi Sfântu Gheorghe, arată o tendinţă generală de scădere a concentraţiilor azotului total observată după anul 2010. În 2021, concentraţii medii anuale ale azotului total uşor mai ridicate s-au determinat pe braţul Chilia (Fig. 1.4.2.2.1). În ceea ce priveşte fosforul total, concentraţiile medii anuale în ale acestuia determinate în 2021, pe braţele Dunării nu au diferit semnificativ faţă de cele determinate în 2020. Totuşi, se observă o tendinţă de scădere a concentraţiilor fosforului total, începând cu 2013-2014, pe toate cele trei braţe (Fig. 1.4.2.2.1). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.2.2.1 Variaţia mediilor anuale ale concentraţiilor azotului (a) şi fosforului total (b) pe braţele Dunării Referitor la poluanţii organici, măsurătorile realizate de ANAR arată o creştere, în anul 2021, a concentraţiilor de hidrocarburi (dizolvate sau în emulsie), în special pe braţul Sulina (Fig. 1.4.2.2.2), comparativ cu anii 2019 şi 2020, ca urmare a intensificării transportului fluvial pe acest braţ, în condiţiile conflictului generat de invazia Rusiei asupra Ucrainei. Totuşi, aceste valori ale concentraţiilor hidrocarburilor determinate în 2021 arată medii anuale sub valorile măsurate în perioada 2015-2017 (Fig. 1.4.2.2.2) sugerând o tendinţa generală de reducere a gradului de poluare cu hidrocarburi totale. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.2.2.2 Variaţia mediilor anuale a concentraţiei hidrocarburilor totale pe braţele Dunării în perioada 2011-2021 Dintre metalele grele, Zn şi Cu au prezentat, în 2021, concentraţii semnificativ mai scăzute comparativ cu 2019 şi 2020, când au fost atinse mediile anuale cele mai ridicate din ultimul deceniu (Fig. 1.4.2.2.3). Cromul a prezentat o medie anuală în 2021 apropiată cu cea din 2020 (mai puţin pe braţul Sulina), dar a urmat tendinţa de reducere observată din 2018. În schimb, arsenicul a prezentat în 2021 concentraţii medii anuale mai ridicate comparativ cu ultimii ani, pe toate cele trei braţe (Fig. 1.4.2.2.3). Conform Anexei 6.1 a Planului de Management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spaţiului hidrografic Dobrogea şi apelor costiere (2022-2027), starea ecologică a lacurilor naturale din zona costieră este Bună, cu excepţia lacului Nuntaşi, care prezintă o stare ecologică Moderată. De asemenea, o stare ecologică Moderată prezintă şi lacurile Tăbăcăriei (lac natural puternic modificat) şi Mangalia (corp de apă costiere puternic modificat). Laguna Sinoe, corp de apă tranzitorii, prezintă o stare ecologică Proastă. Referitor la râurile din zona costieră, acestea prezintă o stare ecologică Moderată, iar în ceea ce priveşte Canalul Dunăre-Marea Neagră şi Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, corpuri de apă artificiale, aceste prezintă o stare ecologică Bună. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.2.2.3 Variaţiile mediilor anuale ale concentraţiilor Zn, Cu, Cr şi As pe braţele Dunării Sedimente dulcicole Măsurătorile de metale grele din probele de sedimente prelevate din braţele Sulina şi Sfântu Gheorghe, precum şi din lacurile din Delta Dunării, realizate de către INCD GeoEcoMar, nu au relevat concentraţii care să depăşească într-un procent mai mare de 15% concentraţiile caracteristice fondului natural, cu excepţia nichelului. Depăşirile frecvente ale concentraţiei de Ni se datorează în cea mai mare măsură materialului sedimentar transportat de Dunăre, străbătând rocile bazice din Munţii Banatului, precum şi şisturile verzi din Dobrogea, caracterizate de fonduri naturale ridicate. În general, concentraţiile metalelor grele periculoase determinate în sedimentele de pe braţele Dunării au fost semnificativ mai scăzute comparativ cu cele determinate în sedimentele lacurilor, dar şi în acest din urmă caz, cu foarte puţine excepţii (Cu, Cr), s-au situat sub limitele admise. În lacurile litorale din centrul şi sudul zonei costiere, evaluarea poluării cu metale grele a lacurilor litorale s-a realizat folosind şi indicele PLI (Pollution Load Index), considerat reprezentativ întrucât ia în considerare toate metalele grele toxice prezente în stratul superficial al sedimentelor (Tomlinson şi colab., 1980). Datele INCD GeoEcoMar au indicat valori mai ridicate în sedimente în toate lacurile litorale analizate, cel mai mare dintre aceste lacuri, respectiv lacul Taşaul, a arătat valori ale PLI cuprinse între 1 şi 2, indicând o poluare moderată a sedimentor, în 85% dintre probele analizate. Cele mai mari valori s-au măsurat sudul şi în sud-estul lacului datorită proximităţii oraşului Năvodari, uzinei petrochimice Midia, dar şi activităţilor agricole (Vasiliu şi colab., 2020). Metalele răspunzătoare pentru poluarea sedimentelor lacului Taşaul sunt, în primul rând, As (prezent în fertilizatori şi pesticide), apoi Cu, Pb, şi Zn (prezente în pesticide, dar şi în deversările de apă uzată netratată sau parţial tratată) (Vasiliu şi colab., 2020). Valorile ridicate ale Cu şi, mai ales Ni, sunt normale datorită depozitelor de şisturi verzi din bazinul hidrografic al lacului. Lacul Tăbăcăriei este caracterizat un grad de poluare foarte ridicat, concentraţiile majorităţii metalelor grele analizate (Cu, Zn, Pb, Hg şi, parţial Ni) prezentând valori cu mult peste valorile caracteristice fondului natural. De altfel şi indicele PLI a prezentat valori cuprinse între 2 şi 4, sugerând o poluare ridicată. Principala sursă de poluare o constituie deversarea apelor pluviale, dar şi activităţile de construcţii din jurul lacului. Lacul Siutghiol prezintă un grad de poluare moderat, concentraţiile metalelor grele din sedimente depăşind semnificativ concentraţiile caracteristice fondului natural doar în unele zone, în special în zona fostei Centrale Termoelectrica Ovidiu (indicând o poluare istorică), dar şi în colţul sud-estic al lacului, unde se resimte direct influenţa negativă a unei urbanizari excesive, dar şi a activităţilor recreaţionale. Sedimentele lacului Mangalia au prezentat concentraţii relativ ridicate ale principalelor metale grele variind între 46,8-216 mg/kg (Cr), 11,5-50,5 mg/kg (Ni), 18,4-408 mg/kg (Cu), 41,9-607 mg/kg (Zn), 2,5 - 16,5 mg/kg (As) şi 8,8-150 mg/kg (Pb). Cu excepţia As, toate celelalte au prezentat depăşiri ale concentraţiilor caracteristice fondului natural, cele mai frecvente observându-se în cazul Cu (80%), Zn (65%) şi Ni (50%), sugerând o poluare destul de ridicată cu metale grele. Concentraţiile foarte mari ale Cu şi Zn pot fi asociate, în principal, cu deversări ale apelor uzate netratate sau parţial tratate, dar şi cu activităţi agricole. Ape de suprafaţă - ape costiere şi marine Datele şi informaţiile folosite pentru evaluarea stării curente a calităţii apelor costiere şi marine au fost preluate din raportul de stare a mediului costier şi marin elaborat de INCDM Grigore Antipa (INCDM, 2022), precum şi rapoartele din programul NUCLEU - GEOECOMAR, elaborate de către INCD GeoEcoMar. pH şi oxigenul dizolvat pH-ul apelor costiere din zona Constanţa a înregistrat în 2021 o medie anuală de 8,21, cu valori mai mari în perioadele de înflorire algală (iunie) şi mai reduse în august-septembrie, când temperatura apei a fost ridicată favorizând procesele de descompunere oxidativă a materiei organice. Media anului 2021, continuă seria descrescătoare a ultimilor doi ani, dar se încadrează în domeniul de variabilitate din ultima decadă (INCDM, 2022). Saturaţia oxigenului dizolvat a oscilat între 62,7% şi 163,2%, (media 96,8%) în apele de mică adâncime din zona Constanţa, indicând, în general o bună oxigenare a acestora. Comparând valorile medii anuale, se observă o continuare a uşoarei tendinţe descrescătoare, începută din 2007 (INCDM, 2022). În ciuda acestei tendinţe descrescătoare, este de remarcat faptul că în ultimii ani nu s-au observat fenomene de hipoxie şi anoxie în zona costieră. Nutrienţi şi clorofila a În zona de mică adâncime de la Constanţa nutrienţii au prezentat, în 2021, concentraţii normale, caracterizate printr-o variabilitate sezonieră ridicată (de obicei, maximele au fost măsurate în prima parte a anului, când debitele Dunării au fost mai ridicate), în linia celor măsurate în ultimii ani. Fosfaţii au prezentat o medie anuală de 0,63 μM, uşor mai ridicată comparativ cu mediile anuale din ultimii 20 de ani (cu excepţia anului 2019) (INCDM, 2022). Silicaţii au prezentat o valoare medie anuală relativ scăzută, respectiv 7,4 μM, confirmând tendinţa de descreştere din ultimii ani. Compuşii anorganici cu azot au prezentat concentraţii medii anuale de 4,82 μM - azotaţii, 1,33 μM - azotaţii şi 4,5 μM - amoniul (INCDM, 2022). Dacă pentru azotaţi şi amoniu, aceste medii anuale confirmă tendinţa de uşoară scădere observată în ultimii ani, azotiţii prezintă o medie anuală ridicată, confirmând tendinţa de creştere din ultimii 2-3 ani. Conţinutul de clorofilă a determinat în anul 2021 în apele de mică adâncime de la Constanţa a variat între 0,21 şi 12,35 μg/L (media 2,35 μg/L) este comparabilă cu cea din 2020 şi 2019 (2,56 μg/L). Măsurătorile efectuate de către INCD GeoEcoMar, în vara anului 2021, în apele marine, au arătat cele mai ridicate concentraţii ale fosforului anorganic în faţa gurilor de vărsare a braţelor Sulina (0,32 μM) şi Sfântu Gheorghe (0,37 μM). De asemenea, concentraţii relativ ridicate ale fosfaţilor în stratul de suprafaţă s-au măsurat şi în zona de deversare a apelor tratate în staţiei de epurare Eforie (0,30 μM), unde şi concentraţiile formelor oxidate ale azotului anorganic au prezentat valorile maxime (azotiţii - 0,24 μM, azotaţii - 1,28 μM). Faptul că maximele azotaţilor, azotiţilor şi silicaţilor s-au măsurat în zona staţiei de epurare Eforie (influenţa deversărilor de ape probabil, insuficient epurate, dar şi a portului Constanţa Sud-Agigea) şi nu în faţa gurilor Dunării constituie un fenomen destul de neobişnuit pentru ultimii ani, sugerând o poluare locală, probabil accidentală. În ceea ce priveşte concentraţia azotului amoniacal, s-au observat valori relativ ridicate în mai multe zone din apropierea ţărmului, respectiv în zona baia Portiţa (1,73 μM) şi în faţa porturilor Constanţa (1,46 μM) şi Mangalia (1,64 μM). Clorofila a, considerată un proxy al biomasei fitoplanctonice, precum şi al productivităţii primare, a prezentat, de asemenea o variabilitate spaţială foarte ridicată. În stratul de suprafaţă, clorofila a prezentat concentraţiile maxime în partea nordică a zonei costiere (în faţa gurii de vărsare a braţelor Sulina (10,06 μg/L) şi Sf. Gheorghe (4,82 μg/L), precum şi în baia Portiţa (7,48 μg/L), indicând o înflorire algală puternică în zona de influenţă directă a Dunării. Atât în cazul nutrienţilor (fosfaţi şi compuşi anorganici cu azot), cât şi al clorofilei a medii anuale situate cu mult sub valorile prag stabilite pentru definirea stării ecologice bune (SEB) a apelor costiere şi a celor cu salinitate variabilă, în conformitate cu Directiva Cadru privind Strategia pentru Mediul Marin (Boicenco şi colab., 2018). Contaminanţi anorganici în apă Concentraţiile metalelor grele determinate în 2021 în apele marine, în stratul de suprafaţă, au fost caracterizate de un grad ridicat de variabilitate, dar în ansamblu cu valori medii încadrate în domenii normale: 7,29 (1,12-41,62) μg/L Cu; 0,25 (0,01-3,32) μg/L Cd; 2,55 (0,01-23,58) μg/L Pb; 3,12 (0,03-32,48) μg/L Ni; 6,89 (1,17-26,59) μg/L Cr. Conform INCDM (2022), starea chimice a apelor costiere şi marine din punct de vederea al indicatorului metale grele în apă, în vara anului 2021, a fost una bună în raport cu standardele de calitate pentru metale grele (WFD-EQS Directive 2013/39/EU) (Boicenco şi colab., 2018). În cazul Ni şi Cr nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag, în timp ce pentru Cd şi Pb procentul depăşirilor valorilor prag a fost foarte scăzut (2-5%), aceste depăşiri fiind observate în zona de influenţă a Dunării (baia Portiţa). Contaminanţi organici în apă În anul 2021, concentraţiile hidrocarburilor petroliere totale (HPT) în stratul de suprafaţă al apelor costiere româneşti s-au situat între 0,21-34,04 μg/L (INCDM, 2022). Referitor la hidrocarburile policiclice aromatice (HAP), concentraţiile celor 16 compuşi investigaţi s-au situat între valori sub limita de cuantificare şi 1,20 μg/L. Valori peste limita de cuantificare au fost măsurate ocazional pentru antracen, acenaften, benzo[a]antracen, crisen, dibenzo(a,h)antracen şi benzo(g,h,i)perilen, în timp ce naftalina, fluorenul, fenantrenul, antracenul, fluorantenul, pirenul şi indeno(1,2,3-c,d)pirenul au avut frecvent concentraţii mai mari de 0,01 μg/L (INCDM, 2022), în special în zona portului Constanţa, dar şi în zona de influenţă directă a Dunării. Depăşiri frecvente ale valorilor standard de calitate propuse pentru apă, în vederea definirii stării chimice bune conform Directivei 2013/39/EU (Boicenco et al., 2018), au fost observate, în 2021, pentru o serie de pesticide organoclorurate, respectiv pentru suma de ciclodiene (în 95% dintre probe), lindan (82,5%), suma de DDT (82,5%) şi p,p' DDT (75%), indicând în cazul acestora o stare chimică proastă. Concentraţiile mari au fost măsurate pentru p,p' DDT, în zona de vărsare a braţului Sfântul Gheorghe, dar şi în faţa portului Mangalia. Sedimente marine Datele furnizate de INCDM Grigore Antipa şi INCD GeoEcoMar în vara anului 2021, referitoare la concentraţiile metalelor grele în sedimentele superficiale ale şelfului intern românesc arată o variabilitate foarte ridicată, valorile acestora variind între 30-140 μg/g (Cr); 0,06-1,12 μg/g (Cd); 20-60 μg/g (Ni); 10-79 μg/g (Cu); 40-120 μg/g (Zn); 2-10 μg/g (As); 0,03-0,20 μg/g (Hg) şi 10-96 μg/g (Pb). Cea mai mare încărcătură de metale grele prin aport antropic a fost observată în sedimentele din incinta portului Constanţa, aici măsurându-se valori maxime ale cuprului (79 μg/g), cadmiului (1,12 μg/g) şi plumbului (96 μg/g) (INCDM, 2022). De asemenea, majoritatea elementelor investigate înregistrează valori mai mari de acumulare în sedimentele din faţa gurilor Dunării (Cr - 80-110 μg/g, Ni - 50-60 μg/g, Zn - 90-120 μg/g, As - 9-10μg/g şi Hg - 0,11-0,14 μg/g). În zona platformelor petroliere din baia Portiţa, se remarcă concentraţiile mari de Cr (100 μg/g), Ni (60 μg/g), As (10 μg/g) şi, în special Hg (0,20 μg/g). Starea sedimentelor marine în 2021, în raport cu standardele de calitate pentru sedimente marine (ERL), este considerată bună, în situaţia în care procentul depăşirilor ERL pentru majoritatea metalelor analizate este situat sub 25% din totalul probelor analizate. Concentraţiile de hidrocarburi totale din probele de sediment prelevate 2021 au prezentat o variabilitate spaţială foarte ridicată, fiind cuprinse în intervalul 0,48-329,97 μg/g sediment uscat (INCDM, 2022). Aceste valori au fost semnificativ mai scăzute comparativ cu anul 2020 (valoarea maximă înregistrată - 512,47 μg/g sediment uscat), confirmând o uşoară tendinţă de scădere observată în ultimii ani. Majoritatea concentraţiile determinate (96%), au fost sub limita maxim admisibilă (100 μg/g) impusă de "Ordinul MAPPM nr.756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului", indicând o stare ecologică bună sedimentelor marine. Valoarea maximă (329,97 μg/g sediment uscat) s-a înregistrat în zona de deversare a apelor uzate din staţia Constanţa-Sud, dar concentraţii peste limita admisă s-au determinat şi în zona de deversare a apelor uzate de la staţia Constanţa Nord (284,57 μg/g sediment uscat), precum şi în zona Costineşti (262,21 μg/g sediment uscat) (INCDM, 2022). În 2021, conţinutul total de hidrocarburi aromatice polinucleare (Σ16 HAP) a variat în intervalul 0,002-7,87 μg/g sediment uscat, depăşind valoarea prag de 1,00 μg/g (Boicenco şi colab., 2018) în doar 1,3% din probele analizate (INCDM, 2022), ceea ce indică o stare ecologică bună. Concentraţiile compuşilor individuali au fost comparate cu valorile prag ce definesc starea ecologică bună a compuşilor individuali în zona românească a Mării Negre în acord cu metodologia OSPAR, respectiv valorile ERL (Boicenco et al., 2018). Valorile prag care definesc starea ecologică bună în sedimente au fost depăşite de acenaftilen, acenaften, fluoren, fenantren, antracen, fluoranten, benzo[a]piren, benzo(g,h,i)perilen, indeno(1,2,3-c,d)piren în 0,6-2% din probe (INCDM, 2022), confirmând astfel stare ecologică bună a sedimentelor marine în raport cu hidrocarburile policilice aromatice. Concentraţiile pesticidelor organoclorurate în sedimente au variat între limita de cuantificare şi 61,34 μg/g sediment uscat. Concentraţiile cele mai mari au fost măsurate în zona de influenţă directă a Dunării, dar şi în partea sudică (zona porturilor Constanţa şi Mangalia, zone de deversare a apelor epurate din staţia Eforie), mai ales pentru lindan, endrin şi p,p'DDT (INCDM, 2022). Depăşiri ale valorilor limită pentru definirea stării ecologice bune s-au observat în special pentru HCB şi lindan în 57%, respectiv 40% din probele analizate (INCDM, 2022), sugerând o stare chimică proastă pentru aceşti compuşi. Ape de îmbăiere Conform Raportului anual privind calitatea apelor de îmbăiere elaborat la nivel european, în anul 2022, din cele 50 de zone de îmbăiere, 46 s-au încadrat în valorile corespunzătoare calităţii excelente, iar 4 zone de îmbăiere au fost de calitate bună. 1.4.2.3. Soluri Particularităţile zonei evaluate, respectiv climatul temperat-continental cu influenţe marine, apa, cu precădere corpurile de apă de suprafaţă în cazul zonei costiere, materialul parental reprezentat în general de călcare jurasice şi cretacice, relieful, vegetaţia şi fauna caracteristice zonei de stepă şi, nu în ultimul rând timpul şi activitatea antropică au dus la formarea unei varietăţi deosebite de soluri (58 de tipuri şi subtipuri de soluri prezentate în Fig. 1.4.2.3.1).). Apar astfel soluri dintre cele mai fertile, respectiv cernoziomurile, până la soluri mai puţin productive, rendzinice, la care procentul de schelet (rocile) poate să depăşească valoarea de 50%. De asemenea, apar şi soluri ce reflectă condiţiile locale specifice, respectiv soluri turboase în Delta Dunării, sau cu conţinut mare de săruri, respectiv soloneturi şi solonceacuri, fără să lipsească, însă, nici solurile nisipoase, psamosolurile. Din punct de vedere al indicatorilor privind calitatea solurilor se constată că cea mai mare parte din solurile din zona costieră sunt încadrate în categoria solurilor foarte productive, fiind reprezentate de cernoziomuri şi kastanoziomuri, incluse în clasa Cernisoluri. În Dobrogea, cernoziomurile sunt caracterizate printr-un conţinut mediu de humus (3,5-4%), sunt bine asigurate în săruri solubile şi au un conţinut mediu de elemente nutritive, pH-ul poate varia între 7 la cernoziomuri tipice şi 8,4 la cernoziomuri calcarice şi la kastanoziomuri. Aceste caracteristici oferă condiţii medii de fertilitate, fiind favorabile pentru majoritatea culturilor agricole. Solurile din imediata vecinătate a lacurilor litorale au caracteristici de salinitate medie către pronunţată, iar pH-ul creşte până la valori de 8 - 9, aceste zone fiind favorabile numai pentru plantele halofile, adaptate la condiţii de salinitate ridicată. Principalii indicatori fizici de caracterizare a solurilor sunt alcătuirea granulometrică (textura), structura şi gradul de tasare. Solurile din perimetrul analizat sunt în cea mai mare parte soluri lutoase sau cu un conţinut mai ridicat în fracţiuni granulometrice grosiere (soluri nisipoase) ceea ce oferă un regim aerohidric favorabil dezvoltării plantelor. În condiţii naturale solurile sunt bine structurate, prezintă agregate structurale stabile, de regulă cu structură poliedrică bine dezvoltată. Activitatea microbiologică a solului este bună, fiind influenţată de cantitatea de humus, de umiditatea solului şi regimul de aeratie a solului. Pe solurile bine aprovizionate în materie organică, cu textură lutoasă şi bine structurate pot apărea subtipurile vermice care sunt caracterizate de activitate intensă a râmelor şi apariţia neoformaţiunilor biogene specifice - coprolite, într-un procent de peste 25% din volumul solului. Din punct de vedere al riscurilor de degradare sunt de menţionat eroziunea hidrică şi eoliană, poluare urbană şi industrială, aridizare, pierderea stratului de turbă din Delta Dunării sau salinizarea solurilor. Riscurile menţionate pot fi gestionate printr-o utilizare sustenabilă a acestei resurse. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.2.3.1 Solurile din zona costieră a României 1.4.3. Biodiversitate În zona costieră, biodiversitatea se poate cuantifica în număr de specii, tipuri de habitate şi arii protejate. Număr de specii Numărul total de specii din zona litorală nu poate fi stabilit cu precizie, existând în continuare grupe taxonomice insuficient cunoscute pe de-o parte, iar pe de altă parte există specii străine şi invazive, care apar în permanenţă atât în habitatele marine, cât şi în cele dulcicole şi terestre datorită diverselor activităţi umane, de la transporturi la turism şi de la activităţile agricole la industria pet-shopurilor. Cu toate acestea, există lucrări de sinteză datând din anii 2000, unde sunt listate speciile de plante, nevertebrate şi vertebrate din zona costieră. Datele din literatura de specialitate din anii 2000 (Gomoiu şi Skolka, 1998; Skolka şi colab., 2005; Făgăraş şi colab., 2008) indică un număr de circa 12.900 de specii pentru Dobrogea dintre care 10.596 animale şi 2.271 plante. Dintre acestea, 3.159 sunt specii marine sau prezente în lacurile paramarine (fără a include insecte, aranee, acarieni şi miriapode). În ceea ce priveşte speciile marine, 1.168 sunt microalge şi macroalge, iar 1.991 animale (nevertebrate şi vertebrate). Habitate În ceea ce priveşte diversitatea habitatelor, în zona costieră se regăsesc două regiuni biogeografice europene - pontică şi stepică. Bioregiunea pontică include zona de litoral maritim până la circa 10 km în interiorul uscatului, malurile lacurilor paramarine şi întreg sistemul de grinduri care separă complexul lagunar Razim-Sinoe de mare, iar în zona Deltei Dunării include toată zona situată la circa 20 km de ţărmul mării. În lungul acestei bioregiuni se întinde o parte a celei de-a doua ca mărime rute de migraţie a păsărilor la nivel European - Via Pontica. Bioregiunea stepică se întinde în toată partea continentală a zonei costiere, până la limita UAT-urilor componente. În cadrul bioregiunii pontice au fost identificate 16 tipuri de habitate costiere, marine şi de dune (7 dintre ele fiind exclusiv marine), 5 tipuri de habitate de apă dulce, 7 tipuri de habitate de pajişti şi tufărişuri, 1 tip de habitat prioritar de mlaştină şi 2 tipuri de habitate de pădure. În aceste habitate se întâlnesc 79 de specii de animale şi 6 specii de plante aflate pe listele Directivei Habitate şi peste o treime din numărul total de specii de păsări incluse în Directiva Păsări (dintre acestea, 12 sunt ameninţate la nivel global). Bioregiunea stepică este mai puţin bogată în habitate în zona costieră. De aici au fost menţionate 2 tipuri de habitate de dune, unul dintre acestea fiind prioritar, 6 tipuri de habitate de ape dulci, 1 tip de habitat de tufărişuri, 6 tipuri de habitate de pajişti, 1 tip de habitat de stâncărie şi 8 tipuri de habitate de pădure. Bioregiunea se caracterizează printr-un impact deosebit de ridicat al activităţilor antropice care a dus la fragmentarea habitatelor naturale datorită defrişărilor, extinderii agriculturii, suprapăşunatului, desecărilor, extinderii localităţilor. În afară de speciile de plante şi animale sau habitate protejate la nivelul Uniunii Europene şi incluse pe listele Directivei Păsări sau Directivei Habitate, în zona costieră sunt prezente şi o serie de specii (marine, salmastricole, dulcicole sau terestre) endemice pentru zona Mării Negre ca şi specii incluse pe liste roşii, în cărţi roşii sau declarate monumente ale naturii. Habitate pelagice reprezintă apele deschise ale mării, care nu au un corespondent codificat la nivelul Uniunii Europene. Caracterizate printr-o componenţă specifică în organisme care plutesc sau înoată activ în masa apei, habitatele de tip pelagic prezintă o componenţă specifică de microalge care formează fitoplanctonul şi o serie de nevertebrate de talie mică sau medie la care se adaugă stadii larvare ale organismelor care trăiesc pe fundul mării şi care formează zooplanctonul. La acestea se adaugă speciile care înoată activ şi care sunt reprezentate de peşti - nectonul şi mamiferele marine (trei specii de delfini: Tursiops truncatus ssp. ponticus, Delphinus delphis ssp. ponticus şi Phocoena phocoena ssp. relicta). În ultimii 20 de ani, vidra - Lutra lutra - a devenit de asemenea o prezenţă constantă în zona litorală, nu numai în lacurile paramarine (efectivele acestei specii nu au fost estimate până în prezent). Habitatele bentale reprezintă o componentă esenţială a zonei costiere situată la limita şi sub nivelul mării. Cele 20 de tipuri principale de habitate marine bentale sunt caracterizate fiecare printr-o faună caracteristică formată din alge microfite şi macrofite - fitobentos - şi de o faună specifică - zoobentosul - care include atât specii de talie mică (microzoobentos) cât şi specii de talie mare (macrozoobentos). Cele mai bogate în ce priveşte biodiversitatea sunt habitatele de zone stâncoase din sudul litoralului, habitatele de nisipuri sau mâluri din zona centrală şi de nord fiind mai sărace în specii dar prezentând de asemenea o serie de endemisme care definesc Marea Neagră. De asemenea, diferitele habitate bentale sunt diferenţiate şi prin modul care sunt afectate de impactul antropic. Starea habitatelor marine şi costiere. Conform datelor din raportul de stare a mediului costier şi marin elaborat de INCDM Grigore Antipa (INCDM, 2021), precum şi a rapoartelor din programul NUCLEU - GEOBIOECOMAR, elaborate de către INCD GeoEcoMar, în perioada 2018-2022, elementele biologice de bază ale Directivei Cadru Ape (DCA) şi indicatorii celor 5 descriptori ai Directivei Cadru Strategia pentru Mediul Marin (DCSMM): Biodiversitate (D1), specii neindigene (D2), reţeaua trofică (D4), eutrofizare (D5) şi integritatea sedimentelor marine (D6) au arătat următoarele stări ecologice: fitoplanctonul şi zooplanctonul - nu au atins stare ecologică bună (non-SEB); fitobentos şi macrozoobentosul - au atins starea ecologică bună (SEB). În ultima perioadă, speciile sensibile la presiunea antropică au înregistrat o revigorare din punct de vedere al populaţiilor lor. Exemple ale acestui proces pot fi considerate populaţiile de decapode: Upogebia pusilla, Diogenes pugilator, moluşte: Chamelea gallina, Polititapes aureus, Pitar rudis, Kurtiella bidentata, macrofite: Cystoseira barbata, Cystoseira brodiei, Coccotylus brodiei şi Zostera noltei. În acelaşi timp asistăm şi la o proliferare a unor specii oportuniste, cum ar fi Mya arenaria (în zona guri de vărsare a braţului Sf. Gheorghe, dar şi în dreptul Constanţei), Melinna palmata (zona predeltaică între 15-30 m adâncime), Dipolydora quadrilobata (35-45 m adâncime) şi Streblospio gynobranchiata. Ultima fiind o specie invazivă în habitatele bentale cu substrat mâlos-nisipos, cu o tendinţă de lărgire a ariei de distribuţie la litoralul românesc (Teacă şi colab., 2021). Aceste exemple ne indică că ecosistemul costier este încă fragil şi în orice moment poate trece de la o stare bună la una nesatisfăcătoare. Dezvoltarea infrastructurii urbane, industriale, agricole, turistice şi de transport din zona costieră reprezintă cauza principală a pierderii biodiversităţii, ducând la degradarea, distrugerea şi fragmentarea habitatelor şi implicit la declinul populaţiilor naturale. Dezvoltarea urbană necontrolată, însoţită de diminuarea spaţiilor verzi, a zonelor naturale şi de măsuri insuficiente pentru colectarea şi tratarea corespunzătoare a deşeurilor şi a apelor uzate, de asemenea are efecte negative considerabile asupra biodiversităţii. Pierderi majore de biodiversitate sunt datorate şi supraexploatării resurselor naturale, poluării şi speciilor alogene invazive. Arii protejate (marine/terestre) În zona costieră se găsesc 24 arii protejate incluse în Reţeaua Ecologică Natura 2000, plus Rezervaţia Biosferei Delta Dunării care se suprapune în mare măsură cu ROSCI0065 şi ROSCI0066. Aceste arii protejate sunt atât arii protejate desemnate ca situri de importanţă comunitară, respectiv SCI-uri, cât şi arii de protecţie specială, respectiv SPA-uri. În conformitate cu prevederile Ordinului nr. 46/2016 al Ministrului mediului , apelor şi pădurilor privind instituirea regimului de arie naturală protejată şi declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările ulterioare reţeaua de arii protejate din zona costieră este constituită din SCI-uri şi SPA-uri. Din cele 24 de arii protejate doar 13 au Plan de Management, iar dintre acestea patru SCI-uri din apele teritoriale marine au Plan de Management elaborat pe limitele vechi. Prin urmare, 44% dintre ariile protejate din zona costieră au nevoie de Planuri de Management. Pe de altă parte, multe dintre ariile cu Plan de Management necesită actualizarea datelor de prezenţă şi stare de conservare. SCI-urile din zona costieră se suprapun parţial cu SPA-urile, ocupând o suprafaţă totală de 12.986,88 kmp, dintre care SPA-urile reprezintă 51,17%, iar SCI-urile 48,83%. În apele teritoriale marine cele 8 SCI-uri ocupă 80,21% din suprafaţa totală, evidenţiind importanţa zonei costiere din punct de vedere a biodiversităţii ridicate, dar şi a varietăţii habitatelor bentale marine. O diversitate ridicată întâlnim şi în zona terestră unde avem 7 SCI-uri şi 7 SPA-uri, ce ocupă o suprafaţă totală de 7910,49 kmp (Tabel 1.4.3.1, Figurile 1.4.3.1 şi 1.4.3.2). Tabel 1.4.3.1 Ariile protejate din zona costieră românească (* - arii protejate cu Plan de management)
┌───────────────────────┬──────────────┐
│ │Suprafaţă SCI │
│ │(kmp) în zona │
│Arie protejată │costieră; │
│ │% din │
│ │suprafaţa │
│ │totală a AP │
├───────────────────────┴──────────────┤
│Arii marine protejate │
├───────────────────────┬──────────────┤
│*ROSCI0066 Rezervaţia │2914,28 │
│Biosferei Delta Dunării│(86,68%) │
│- zona marină │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ROSCI0413 Lobul sudic │ │
│al Câmpului de │212,91 │
│Phyllophora al lui │(11,40%) │
│Zernov │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│*ROSCI0197 Plaja │ │
│submersă Eforie Nord - │57,07 (100%) │
│Eforie Sud │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│*ROSCI0273 Zona marină │49,39 (100%) │
│de la Capul Tuzla │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ROSCI0281 Cap Aurora │135,68 (100%) │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ROSCI0293 Costineşti - │48,75 (100%) │
│23 August │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│*ROSCI0094 Izvoarele │ │
│sulfuroase submarine de│57,73 (100%) │
│la Mangalia │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│*ROSCI0269 Vama Veche -│123,11 (100%) │
│2 Mai │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│*ROSPA0076 Marea Neagră│1477,47 (100%)│
├───────────────────────┴──────────────┤
│Arii terestre protejate │
├───────────────────────┬──────────────┤
│*ROSCI0065 Delta │2720,76 │
│Dunării │(59,98%) │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ROSCI0114 Mlaştina │ │
│Hergheliei - Obanul │2,31 (99,70%) │
│Mare şi Peştera Movilei│ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│*ROSCI0157 Pădurea │11,24 (30,54%)│
│Hagieni - Cotul Văii │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│*ROSCI0073 Dunele │0,12 (100%) │
│marine de la Agigea │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ROSCI0191 Peştera │0,21 (100%) │
│Limanu │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│*ROSCI0201 Podişul Nord│5,53 (0,65%) │
│Dobrogean │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ROSCI0398 Straja - │1,79 (16,28%) │
│Cumpăna │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│*ROSPA0061 Lacul │19,56 (66,29%)│
│Techirghiol │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ROSPA0057 Lacul │13,65 (73,43%)│
│Siutghiol │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ROSPA0060 Lacurile │24,93 (91,19%)│
│Taşaul - Corbu │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│*ROSPA0052 Lacul │4,68 (99,79%) │
│Beibugeac │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│*ROSPA0031 Delta │ │
│Dunării şi Complexul │5083,02 (100%)│
│Razim Sinoe │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ROSPA0066 Limanu - │7,17 (81,37%) │
│Herghelia │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│*ROSPA0019 Cheile │15,52 (14,22%)│
│Dobrogei │ │
└───────────────────────┴──────────────┘
(a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.3.1 Siturile de importanţă comunitară din zona costieră românească a Mării Negre (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.3.2 Arii de importanţă avifaunistică din zona costieră românească a Mării Negre 1.4.4. Resurse naturale 1.4.4.1. Resursa stuficolă Stuful (Phragmites australis), formează una din cele mai întinse suprafeţe compacte din Delta Dunării, acoperind peste 1500 de kmp din suprafaţa totală a acesteia. Stuful recoltat în Delta Dunării este utilizat: i) ca material în construcţii, ii) ca bază pentru biomasă "lemnoasă"/celulozică (sursă de energie locală tradiţională), iii) pentru producerea de împletituri, iv) confecţionarea de fascine folosite pentru protecţia digurilor şi v) ca hrană pentru animale. De asemenea, masa stuficolă adăposteşte un număr semnificativ de păsări, peşti şi o mare diversitate floristică ce atrage atenţia specialiştilor şi turiştilor. Zonele cu resursă stuficolă pretabilă pentru materiale de construcţii, biomasă şi furaj sunt redate în Figurile 1.4.4.1.1, 1.4.4.1.2, respectiv 1.4.4.1.3. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.4.1.1 Harta zonelor cu stuf pretabil pentru acoperişuri (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.4.1.2 Harta cu zone cultivate cu stuf pretabil pentru biomasă (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.4.1.3 Harta zonelor cu stuf pretabile pentru păşunat Activitatea de valorificare a resursei stuficole se poate face atât în scop comercial, cât şi gospodăresc. ARBDD stabileşte anual cotele admisibile pentru exploatarea stufului pe baza studiilor de evaluare a resurselor stuficole elaborate de instituţii de cercetare specializate acreditate. Resursa stuficolă se valorifică prin atribuire directă organizaţiilor/asociaţiilor de persoane fizice autorizate, legal constituite, în conformitate cu prevederile Legii 82/1993, şi prin concesiune. În 2021, în zona de studiu existau în derulare opt contracte de concesiune, din care - trei active (Zmeica-Goloviţa, Sinoe şi Buhaz). Conform raportărilor pentru sezonul de recoltare 2021-2022 în zonele concesionate s-au recoltat 5.208 t din cota autorizată de 5.391 tone(ARBDD, 2022). În 2021, au fost emise 13 autorizaţii pentru activitatea de valorificare a resursei stuficole şi 7 permise de recoltare stuf în scop gospodăresc. Cantitatea totală recoltată în sezonul 2021-2022 în zonele stuficole aparţinând domeniului public de interes naţional, aflate în perimetrul rezervaţiei, a fost de 273,7 t, iar din amenajările piscicole din domeniul public judeţean s-a recoltat cantitatea de 755 t (ARBDD, 2022). Una din problemele legate de exploatarea stufului o constituie nivelul scăzut de valorificare a resursei stuficole în special în zonele centrale ale Deltei Dunării, unde se constată fenomenul de "îmbătrânire" a stufăriilor ca urmare a dezvoltării mai multor generaţii de stuf în aceeaşi zonă cu consecinţe negative asupra habitatelor naturale, problemă care ar putea fi diminuată prin promovarea unor metode variate de valorificare a biomasei, inclusiv pentru producerea peleţilor combustibili. Utilizarea acestei resurse poate stopa declinul industriei de celuloză şi hârtie. 1.4.4.2. Resursa piscicolă Peşti cu valoare comercială În prezent, resursa piscicolă necesită o atenţie deosebită fiind afectată considerabil, în sens negativ, de suprapescuit, poluare, încălzire globală, introducerea de specii invazive, etc.. Toate acestea impun măsuri de reabilitare a calităţii mediului, stopare a poluării, gestionare durabilă şi utilizare raţională a resursei piscicole pentru menţinerea echilibrului ecosistemic referitor la biodiversitate, integritate populaţională, lanţuri trofice şi stocuri. Deşi în ultimele decenii stocurile de peşti au înregistrat diminuări progresive, totuşi, în ultimii 6 ani, s-a înregistrat o creştere a diversităţii speciilor cu aproximativ 51% (INCDM, 2022). Această creştere a diversităţii s-a datorat prezenţei unor specii auxiliare, cu sau fără valoare economică, apărute accidental (datorită schimbărilor climatice), sau în număr redus de exemplare, precum şi diversificării şi îmbunătăţirii uneltelor şi tehnicilor de colectare folosite. Mai multe specii identificate aparţin familiilor Gobiidae şi Mugilidae. Structura populaţională a ultimilor ani, indică prezenţa în capturi a unui număr de 24 specii, cele mai importante fiind hamsia, stavridul, guvizii, chefalul, ca specii de talie mică, şi calcanul, alosele (scrumbiile), ca specii de talie mai mare. În capturile din 2022, s-au înregistrat următoarele proporţii: Scophthalmus maximus - calcan (30,00-28,52%), Engraulis encrasicolus - hamsia (15,60-11,41%), Trachurus mediterraneus ponticus - stavrid (11,20- 7,60%), Sprattus sprattus - şprot (18,60 - 23,57%), Pomatomus saltatrix - lufar (3,60-12,17%), Mullus barbatus - barbun (5,36-9,89%) şi speciile din familiile Gobiidae - guvizi (2,80-3,04%), Alosae - alose/scrumbii (1,60-2,28%) şi 1% alte specii (INCDM, 2022). Un statut special îl au sturionii, specii cu foarte mare valoare economică, pentru care s-au impus restricţii de exploatare, rezultate din necesitatea protecţiei şi refacerii stocurilor naturale. Nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii), păstruga (Acipenser stellatus) şi morunul (Huso huso), se află pe lista speciilor pe cale de dispariţie în Convenţia privind Comerţul Internaţional cu specii de Floră şi Faună sălbatică, (CITES, Anexa II/Notificarea nr. 1998/13 pentru Conservare Sturioni, 1998). Stocurile de peşti cu valoare comercială depind de disponibilitatea resurselor de hrană şi a habitatelor de iernare, reproducere şi creştere larvară. În urma cercetărilor realizate de INCDM Grigore Antipa şi ANPA, au fost identificate zone semnificative pentru depunerea icrelor, precum şi perioadele (anuale) de reproducere ale speciilor de peşti (Ordinul 10/235 din 27 ianuarie 2023) pe baza: a) evaluărilor privind abundenţa şi distribuţia icrelor, larvelor, exemplarelor juvenile şi aglomerărilor de peşti; b) informaţiilor despre capturi şi debarcări, alături de, c) alte cunoştinţe bibliografice şi d) estimări ale experţilor. Datorită caracterului migrator al speciilor de peşti din Marea Neagră se evaluează biomasa stocurilor de reproducători (SSB) şi se calculează indicatorul mortalitate prin pescuit în concordanţă cu obţinerea randamentului maxim durabil (FMSY), pentru principalele specii de peşti de interes comercial. Din analiza acestora rezultă că, în perioada 2019-2022, doar şprotul este exploatat durabil, calcanul şi bacaliarul sunt supraexploatate, rechinul are stoc limitat, iar rapana se află în jurul punctelor de referinţă (Tabel 1.4.4.2.1). Tabel 1.4.4.2.1 Biomasa stocurilor de reproducători şi mortalitatea prin pescuit (FMSY) la principalele specii comerciale din bazinul Mării Negre
┌─────────┬─────────┬─────────┬──────────┬──────────────┐
│Specia │2019 │2020 │2021 │Starea │
│ │ │ │ │stocului │
├─────────┼────┬────┼────┬────┼─────┬────┼──────────────┤
│ │SSB │F │SSB │FMSY│SSB │F │(Z022) │
│ │tone│MSY │tone│ │tone │MSY │ │
├─────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼────┼──────────────┤
│Sprot, │ │ │ │ │ │ │exploatat │
│Sprattus │- │ │ │1,28│ │ │durabil │
│sprattus │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼────┼──────────────┤
│Calcan, │ │ │ │ │ │ │ │
│Psetta │- │1,70│ │1,75│9034 │1,26│Supraexploatat│
│maeoticus│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼────┼──────────────┤
│Bacaliar,│ │ │ │ │ │ │ │
│Merlangus│- │ │ │ │12827│1,24│Supraexploatat│
│merlangus│ │ │ │ │ │ │ │
│euxinus │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼────┼──────────────┤
│Rechin, │ │ │ │ │ │ │ │
│Squalus │- │ │ │ │ │ │stoc epuizat │
│acanthias│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼────┼──────────────┤
│Rapana, │ │ │ │ │ │ │în jurul │
│Rapana │- │0,20│ │0,92│67426│1,01│punctelor de │
│venosa │ │ │ │ │ │ │referinţă │
└─────────┴────┴────┴────┴────┴─────┴────┴──────────────┘
Distribuţia populaţiei în funcţie de vârstă şi dimensiuni, pentru anii 2021 şi 2022, este redată în Tabelul 1.4.4.2.2. Tabel 1.4.4.2.2 Stocurile de specii exploatabile comerciali în funcţie de vârstă şi dimensiuni
┌─────────┬────────────┬───────────────┬───────────────┐
│ │Lm │Gm │Vârstă (ani) │
│Specii │(lungimea │(greutatea │(% │
│ │medie, cm) │medie, g) │predominantă) │
├─────────┼──────┬─────┼───────┬───────┼───────┬───────┤
│ │2021 │2022 │2021 │2022 │2021 │2022 │
├─────────┼──────┼─────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Sprot, │ │ │ │ │1 │1 │
│Sprattus │7,55 │7,87 │3,19 │3,27 │(57%) │(63%) │
│sprattus │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼─────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Calcan, │ │ │ │ │3 │3 │
│Psetta │51,32 │55,09│2566,42│3332,9 │(26%) │(38%) │
│maeoticus│ │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼─────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Bacaliar,│ │ │ │ │ │ │
│Merlangus│13,21 │12,43│16,05 │15,37 │2 │1 │
│merlangus│ │ │ │ │(27,5%)│(42%) │
│euxinus │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼─────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Rechin, │ │ │ │ │14 │19 │
│Squalus │106,73│83,99│5970,93│3360,26│(28%) │(27,5%)│
│acanthias│ │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼─────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Rapana, │ │ │ │ │ │4 │
│Rapana │7,03 │6,20 │5,90 │4,64 │ │(17,1%)│
│venosa │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴──────┴─────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Moluşte În România principalele moluşte valorificabile sunt midia (Mytilus galloprovincialis) şi rapana (Rapana venosa). Datorită valorii nutriţionale ridicate şi capacităţii de formare de populaţii foarte extinse, midia din Marea Neagră este o componentă de bază în lanţul trofic marin, cu valoare ecologică (în procese de biofiltrare) şi economică: resursă marină exploatabilă prin valorificare directă şi acvacultură. Midia de adânc are comunităţi caracteristice şi bine delimitate la adâncimea de 25-45 m şi 48 -70 m, fiind dominantă la 30 şi 50 m adâncime (Fig. 2.4.4.2.1). În mediul natural abundenţa medie a juvenililor este de 3-4 ori mai mare în populaţiile de pe fundurile pietroase şi scrădiş în amestec cu nisip, decât pe cele mâloase. Cel mai mare grad de productivitate îl au midiile din clasele de mărime de 20-40 mm care formează nucleul productiv de bază. În coloniile de midii din zone de influenţă fluvială (dulcicolă) aportul anual de productivitate se bazează pe exemplare tinere, în vârstă de 1-2 ani. În populaţiile profundale structura dimensională este heterogenă, dar predomină midiile în vârstă de 3-5 ani. Rapana venosa este cel mai cunoscut reprezentant al malacofaunei din Marea Neagră, intrat accidental în Marea Neagră, prin apa de balast a navelor. R. venosa a colonizat rapid zona bentală şi este întâlnită pe toate tipurile de substrat. S-a instalat pe arii de distribuţie extinse, de la 0 la 70 m larg, în noile condiţii de la ţărmul românesc. Are caracteristici adaptative de excepţie, nu are prădători, nici specii concurente la spaţiu şi hrană. Cele mai abundente populaţii sunt cantonate 3 - 20 m adâncime, pe substrat dur natural sau artificial. În prezent, domină capturile pescăreşti (pâna la 90%), consumând major stocurile de midie. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.4.2.1 Harta câmpurilor cu Mytilus galloprovincialis de pe şelful românesc al Mării Negre (Teacă şi colab., 2013) Pe lângă cele două specii cu valoare comercială, există şi alte moluşte valorificabile economic: Mya arenaria (psamobiontă cultivabilă), Lentidium mediterraneum şi Chamelea gallina - vongola, care are deja cota de pescuit de 1.000 t anual, cu menţiunea că uneltele folosite nu sunt prietenoase cu mediul. 1.4.4.3. Resursa de apă subterană În zona costieră există următoarele corpuri de ape subterane (conform Planului de Management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spaţiului hidrografic Dobrogea şi apelor costiere (2022-2027), aprobat prin HG 392/2023 - Anexa 4.1 Descrierea caracteristicilor corpurilor de apă subterană, Fig. 1.4.4.3.1): - Corpul de apă subterană RODL01 (Tulcea), de tip mixt (freatic şi de adâncime), este cantonat în depozite calcaroase triasice situate la sud de oraşul Tulcea, în lungul Dunării şi în partea NV a lacului Razim. Cea mai mare parte din suprafaţa acestui corp de apă subterană mixt (freatic şi de adâncime) este acoperită de terenuri cultivate. – Corpul de apă subterană RODL04 (Cobadin-Mangalia) este un corp de adâncime acumulat în depozite de călcare oolitice şi lumaşelice sarmaţiene (Kersonian) situate în extremitatea SE a Dobrogei. Suprafaţa majoritară a corpului de apă subterană (85%) este acoperită cu terenuri arabile, iar alimentarea acviferului se face, în principal, din precipitaţii şi din pierderile difuze de apă din sistemele de irigaţii existente. – Corpul de apă subterană RODL05 - Dobrogea Centrală, este un corp de apă freatică de tip poros-permeabil. Cea mai mare parte a suprafeţei corpului de apă este acoperită de terenuri agricole (86%). – Corpul de apă subterană RODL06 (Platforma Valahă) este un corp de apă subterană de adâncime, transfrontalier, cu o mare extindere. Cea mai mare parte a suprafeţei a acestui corp de apă subterană este acoperită de terenuri agricole. – Corpul de apă subterană RODL08 - Casimcea de tip mixt (freatic şi de adâncime), este carstic-fisural, fiind localizat în depozite jurasic-medii şi/sau în depozite jurasic-superioare. Depozitele carbonatice prezintă numeroase fisuri şi goluri carstice. Acviferul este alimentat din precipitaţii, din apele de suprafaţă şi prin condensare endocarstică. Ca şi în cazul celorlalte corpuri de apă subterane, cea mai mare parte a suprafeţei corpului de apă este acoperită de terenuri agricole (68%). – Corpul de apă subterană RODL09 - Dobrogea de Nord este un corp de apă de tip poros-permeabil, fiind localizat în aluviuni actuale şi subactuale (atribuite Holocenului), în depozite loessoide (Pleistocen superior-Holocen), în loess (Pleistocen mediu-Pleistocen superior), precum şi la limita dintre loessuri/loessoide. Cea mai mare parte a suprafeţei corpului de apă este ocupată de terenuri agricole (62%), dar există şi un procent însemnat de păduri pe suprafaţa corpului de apă (29%). – Corpul de apă subterană RODL10 - Dobrogea de Sud este un corp de apă freatic, de tip poros-permeabil sau fisural.. Cea mai mare parte a suprafeţei corpului de apă RODL10 este acoperită de terenuri agricole (83%). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.4.3.1 Harta cu delimitarea corpurilor de apă subterană administrate de Administraţia Bazinală de apă Dobrogea-Litoral (sursa: Planului de Management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spaţiului hidrografic Dobrogea şi apelor costiere (2022-2027) Conform Planului de Management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spaţiului hidrografic Dobrogea şi apelor costiere (2022-2027), niciunul dintre corpurile de apă subterane nu a fost identificat la risc de neatingere a stării bune, din punct de vedere cantitativ. Totuşi, presiunea pe exploatarea apelor subterane pentru diverse folosinţe (populaţie, industrie, zootehnie, etc.) este în creştere, volumele de apă subterană captate în ultimii ani fiind tot mai mari. Această 53roblem a creşterii volumului de ape subterane exploatat, indusă de creşterea numărului de utilizatori economici şi schimbarea profilului acestora, precum şi creşterea numărului de localităţi dotate cu reţele de distribuţie a apei potabile şi cu captări din surse subterane, este amplificată şi de factori naturali, în particular seceta, afectând astfel reîncărcarea acviferelor. 1.4.4.4. Călcare şi şisturi verzi În partea central-sudică a zonei costiere, resursele subsolului sunt reprezentate şi de substanţe şi roci utile şi materiale de construcţii: calcar la Techirghiol şi Corbu, şisturi verzi şi cuarţite la Istria şi Mihai Viteazu. Dintre acestea, doar calcarul este în prezent exploatat, în zona costieră existând în 2021 două perimetre de exploatare a calcarului industrial şi de construcţii localizate în Corbu şi Luminiţa-Tasaul. 1.4.4.5. Nisip Nisipul din mare este, cu precădere, folosit în lucrările de protecţie contra eroziunii costiere pentru înnisiparea artificială a plajelor. În cadrul proiectului de interes naţional "Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud, Eforie Nord", au fost acordate permise de exploatare a nisipului (perioada 2015-2016) către compania Van Oord Dredging and Marine Contractors BV Rotterdam în trei perimetre (Van Oord 1, Van Oord 2 şi Van Oord 3), pentru un volum de 7.800.000 mc. În prezent, sunt valabile trei permise de exploatare a nisipului din Marea Neagră, deţinute tot de Van Oord Dredging and Marine Contractors BV Rotterdam (https://www.namr.ro/wp-content/uploads/2023/03/permise_exploatare_14_03_2023.pdf). În cazul acestei resurse nu se pune problema nesustenabilităţii exploatării, deoarece extragerea nisipului se face, în prezent, doar în scopul protecţiei contra eroziunii, prin lărgirea plajelor prin înnisipare, activitate realizată doar ocazional. 1.4.4.6. Nămol sapropelic Unul dintre factorii de dezvoltare ai UAT Techirghiol este nămolul sapropelic, resursa naturală din lacul cu acelaşi nume. Nămolul se află sub formă sedimentată pe fundul lacului, în anumite zone ale acestuia pe o arie totală de aproximativ 98 ha, într-un strat cu o grosime de circa 0,6 m (conform Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a oraşului Techirghiol pentru perioada 2021-2027). Principalele probleme referitoare la resursa de nămol din lacul Techirghiol sunt legate, pe de o parte, de pericolul contaminării microbiologice, din cauza proximităţii activităţii turistice, modificărilor hidrologice şi a deficienţelor în colectarea apelor uzate şi a celor meteorice, iar pe de altă parte, de pierderea diversităţii şi afectarea principalelor specii ce contribuie la formarea sapropelului, amplificată de efectele schimbărilor climatice. În aceste condiţii, exploatarea nămolului, concesionată în prezent mai multor firme, trebuie monitorizată cu atenţie, pentru evitarea riscurilor de supraexploatare şi/sau scădere a calităţii acestuia. În prezent, sunt active două licenţe de exploatare a nămolului terapeutic (în perimetrele Techirghiol Gughis şi Lacul Techirghiol Est) şi două licenţe de exploatare a nămolului sapropelic (în perimetrele Techirghiol-lac-SBRT şi Delta). 1.4.4.7. Ape mezotermale sulfuroase Zăcământul de apă mezotermală sulfuroasă existent în zona Costineşti-Mangalia este cantonat în roci calcaroase de vârstă eocenă, cretacică, jurasică şi paleozoică. În prezent (2023) sunt active (fie în vigoare, fie în aprobare) 4 licenţe de exploatare pentru ape minerale terapeutice. Fiind o resursă regenerabilă, nu se pune, în prezent, problema nesustenabilităţii exploatării acesteia. 1.4.5. Patrimoniul cultural Pe teritoriul zonei costiere româneşti au fost identificate şi clasate în Lista Monumentelor Istorice (LMI) din România 426 de monumente, ansambluri şi situri terestre, dintre care 297 în judeţul Constanţa şi 129 în judeţul Tulcea. Alături de acestea, în LMI este clasat şi Situl arheologic subacvatic situat pe platforma continentală românească a Mării Negre, aparţinând atât judeţului Constanţa, cât şi judeţului Tulcea. Situl arheologic subacvatic cuprinde vestigii arheologice subacvatice din perioadele greacă arhaica, clasică şi elenistică, romană, romano-bizantină, medievală şi modernă. Conform Legii nr. 422/2001, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2260/2008 privind Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice cu modificările ulterioare, patrimonial cultural imobil este clasificat în patru categorii: arheologic, de arhitectură, de for public, memorial şi funerar şi în două grupe valorice, respectiv grupa A - monumente de valoare naţională şi internaţională şi grupa B - monumente de valoare locală. Repartiţia monumentelor istorice clasate în UAT-urile din partea nordică a zonei costiere (judeţul Tulcea)este următoarea: - comuna C.A.Rosetti - 1 sit arheologic, grupă valorică B; – oraş Sulina - 64 poziţii în total, dintre care un sit arheologic clasat în grupa valorică A; 59 monumente, ansambluri şi situri de arhitectură, dintre care 2 situri urbane şi 5 ansambluri de arhitectură, 17 clasate în grupa valorică A şi 42 în grupa valorică B; 5 situri funerare grupa valorică A; – comuna Murighiol - 29 monumente şi situri arheologice, dintre care 7 clasate în grupa valorică A şi 22 în grupa valorică B; – comuna Jurilovca - 35 monumente şi situri arheologice, dintre care 8 clasate în grupa valorică A şi 27 în grupa valorică B; Repartiţia monumentelor istorice clasate în partea sudică a zonei costiere (judeţul Constanţa) este următoarea: - comuna Mihai Viteazu - 6 monumente şi situri arheologice, dintre care 1 clasat în grupa valorică A şi 5 în grupa valorică B; – comuna Istria - 23 monumente, dintre care 22 arheologice, 7 fiind clasate în grupa valorică A, 15 în grupa valorică B şi 1 monument de arhitectură, grupa valorică A; – comuna Săcele - 6 monumente şi situri arheologice, dintre care 1 clasat în grupa valorică A şi 5 în grupa valorică B; – comuna Corbu - 22 monumente şi situri arheologice, dintre care 1 clasat în grupa valorică A şi 21 în grupa valorică B; – oraş Năvodari - 2 situri arheologice clasate în grupa valorică B; – municipiul Constanţa - 159 monumente, ansambluri şi situri dintre care 27 arheologice, 24 în grupa valorică A şi 3 în grupa valorică B; 98 de arhitectură, dintre care 30 în grupa valorică A şi 68 în grupa valorică B; 34 de artă plastică, dintre care 3 în grupa valorică A şi 31 în grupa valorică B; – comuna Agigea - 11 monumente şi situri arheologice, dintre care 1 clasat în grupa valorică A şi 10 în grupa valorică B; – oraş Techirghiol - 9 monumente şi situri, dintre care 7 arheologice, grupa valorică B, 1 de arhitectură, grupa valorică A, 1 monument memorial, grupa valorică B; – oraş Eforie Nord - 3 monumente de artă plastică, dintre care 1 clasat în grupa valorică A şi 2 în grupa valorică B; – oraş Eforie Sud - 5 monumente şi situri dintre care 3 arheologice şi 2 de artă plastică, grupa valorică B; – comuna Tuzla - 10 monumente şi situri arheologice, grupa valorică B; – comuna Costineşti - 8 monumente şi situri arheologice, grupa valorică B; – comuna 23 August - 6 monumente şi situri arheologice, grupa valorică B; – municipiul Mangalia - 22 monumente, ansambluri şi situri dintre care 13 arheologice, grupa valorică A; 8 de arhitectură, dintre care 3 clasate în grupa valorică A şi 5 în grupa B; 1 monument funerar, grupa valorică A; – comuna Limanu - 5 monumente şi situri arheologice, din care 1 clasat în grupa valorică A. Din categoriile tipologice de monumente, ansambluri şi situri clasate se observă că cea mai mare pondere o au monumentele şi siturile arheologice, în număr de 214, urmate de cele de arhitectură în număr de 167, apoi 39 de for public şi 6 memorial funerare. Din punct de vedere al grupei valorice, monumentele, ansamblurile şi situri clasate în LMI sunt înscrise 126 în categoria A (valoare naţională, universală) şi 300 în categoria B (valoare locală). De asemenea, din perspectiva concentrării spaţiale a patrimoniului, numărul cel mai mare de monumente se regăseşte în mediul urban, în municipiile Constanţa şi Mangalia, precum şi în oraşul Sulina, tot aici înregistrându-se şi cea mai mare pondere a patrimoniului arhitectural, de for public şi memorial-funerar. În ceea ce priveşte patrimoniul arheologic, acesta predomină în mediul rural, în judeţul Constanţa fiind o concentrare de circa 70%. Patrimoniul arheologic din zona costieră este, din păcate, în mare parte neglijat, lipsind măsurile de pază, întreţinere, conservare şi restaurare, fiind afectat de construcţii, uneori necontrolate sau neautorizate şi de nerespectarea regulamentelor de urbanism. În ceea ce priveşte patrimoniul arhitectural şi zonele istorice ale localităţilor, lipsa regulamentelor de urbanism care să integreze conservarea patrimoniului în dezvoltarea comunităţilor, în acord cu nevoile de modernizare şi adaptare la cerinţele actuale, a condus la o degradare continuă reflectată în demolări şi transformări excesive ale construcţiilor istorice şi modificări ale vechilor ţesuturi urbane. Patrimoniu cultural subacvatic Urmarea firească a cercetărilor şi descoperirilor din mediul submers, în vederea protejării sitului arheologic subacvatic din România, a fost clasarea acestuia în Lista Monumentelor Istorice, ca singura măsură posibilă de păstrare şi control a acestui patrimoniu insuficient explorat. Protecţia de ansamblu, realizată prin includerea în Lista Monumentelor Istorice din 1991 a platformei continentale a Mării Negre (http://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/LMI-CT.pdf; http://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/LMI-TL.pdf), în limita apelor teritoriale ale României, a impus, ca o necesitate, cercetarea tuturor aspectelor în vederea cunoaşterii şi promovării acestui patrimoniu. Pe de altă parte, perspectivele evoluţiei amenajării teritoriului cuprinzând mari lucrări de exploatare de petrol şi gaze naturale, forări, plantări de conducte, îndiguiri, extinderi ale porturilor determină o nouă atitudine faţă de prezervarea patrimoniului subacvatic cu mare valoare istorică. Programul de cercetare şi inventariere desfăşurat în anii '90, intitulat "Cercetarea şi inventarierea patrimoniului istoric maritim şi fluvial (subacvatic şi terestru)", pornind de la studiile istorice şi arheologice coroborate cu investigaţii terestre şi subacvatice, a avut ca scop depistarea, cartografierea şi evaluarea siturilor subacvatice reprezentate de epave, construcţii litorale sau scufundate (porturi, docuri, diguri, faruri, fortificaţii sau limesuri) (Iosipescu şi colab., 2013). Prin excelenţă, epavele constituie patrimoniul subacvatic, interesul suscitat de cercetarea lor situându-se pe trei paliere fundamentale: tehnic, funcţional şi social. Datorită importanţei şi interesului ştiinţific suscitat de materialul conţinut şi reprezentat de epave, la care se adaugă caracteristicile specifice, putem spune că această mare categorie a patrimoniului subacvatic se defineşte, înainte de toate, ca un obiect de studiu unic, pentru care se impun în primul rând măsuri de protecţie eficiente. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.5.1 Harta posibilelor puncte de interes pentru patrimoniul subacvatic din vestul Mării Negre Importante iniţiative în domeniu au fost proiectele HERAS -" Patrimoniul Arheologic Submarin din Zona Vestică a Mării Negre - Submarine Archaeological Heritage in the Western Black Sea Shelf" şi " Rute Subacvatice Culturale şi Turistice din Vestul Mării Negre -Western Black Sea Underwater Cultural Tourist Routes", coordonate de INCD GeoEcoMar. Prin aceste proiecte s-a început dezvoltarea unei baze de date care cuprinde epavele din vestul Mării Negre şi a fost realizată o hartă preliminară a posibilelor situri subacvatice (Fig. 1.4.5.1). Proiectul a produs mai multe materiale şi studii, cu un grad mare de utilitate, inclusiv o carte - Heras. Moştenirea arheologică submarină din partea de vest a Mării Negre. 1.4.6. Peisaj Peisajul zonei costiere reprezintă o resursă esenţială pentru derularea activităţilor economice şi creşterea atractivităţii teritoriale, astfel încât stă la baza bunăstării individuale şi sociale, prin asigurarea calităţii mediului de locuire şi a dezvoltării de tip durabil. Peisajul constituie subiect al activităţii de planificare spaţială a teritoriului, păstrarea calităţii caracteristicilor majore ale acestuia făcând obiectul analizelor complexe de fundamentare a planurilor de amenajare a teritoriului la nivel zonal precum şi a planurilor de urbanism (PUG, PUZ) şi a regulamentelor aferente acestora. Utilizând metodologia pentru "Atlasul peisajelor" (MDLAP 2014), în zona costieră a României s-au delimitat: - Unitatea de peisaj Dunărea maritimă; – Unitatea de peisaj Sinoe; – Unitatea de peisaj Constanţa – Unitatea de peisaj Litoral (Fig 1.4.6.1). La delimitarea unităţilor de peisaj au fost utilizate următoarele trei tipuri de limite geografice şi de percepţie vizuală: ● Limite geografice stricte, de tip geomorfologic (faleze abrupte) sau de vegetaţie (marginea pădurii), ce impun caracteristici diferite de peisaj de la o zonă la alta; ● Continuitatea vizuală, cu accent pe păstrarea caracteristicilor compacte ale fiecărei zone de peisaj, indiferent de delimitarea administrativă a teritoriului; ● Peisaje de tranziţie, cu evidenţierea acelor spaţii de diferite dimensiuni care fac trecerea de la o zonă de peisaj la alta. Caracteristicile generale ale celor patru unităţi de peisaj sunt prezentate în Figurile 1.4.6.2 - 1.4.6.5. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.6.1 Delimitarea unităţilor de peisaj din zona costieră (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.6.2 Caracteristici ale unităţii de peisaj Dunărea maritimă (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.6.3 Caracteristici ale unităţii de peisaj Razim - Sinoe (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.6.4 Caracteristici ale unităţii de peisaj Midia - Constanţa (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.6.5 Caracteristici ale unităţii de peisaj Eforie - Vama Veche Principalele probleme privind gestionarea peisajului în zona costieră sunt: ● Cadrul de reglementări actuale privind amenajarea teritoriului şi urbanism nu asigură abordarea integrată a teritoriului zonei costiere, inclusiv a peisajului costier; ● Lipsa unei metodologii de inventariere şi evaluare specifică peisajului costier, care să susţină procesele de elaborare a instrumentelor de planificare spaţială a teritoriului zonei costiere; ● Nu există un sistem de monitorizare pentru gestiunea integrată a elementele constitutive ale peisajului costier; ● Nivel slab de conştientizare în rândul societăţii civile, organizaţiilor private şi autorităţilor publice despre valoarea şi rolul peisajelor pentru asigurarea dezvoltării economice şi creşterea calităţii vieţii în zona costieră. 1.4.7. Aspecte socio-demografice, stare actuală şi tendinţe Conform datelor Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor (RPL) 2021 populaţia zonei costiere - mai sus definite - era în decembrie 2021, de 400.828 de locuitori (populaţie rezidentă), în scădere cu 15% faţă de RPL 2011. Din totalul populaţiei, 87,28% dintre locuitori trăiesc în mediul urban (dintre care 73,76% în cele două municipii), iar 12,72% în mediul rural. Ponderea populaţiei din mediul rural a sporit cu 0,8% faţă de RPL 2011. Se poate observa că populaţia este concentrată cu precădere, în mediul urban şi în judeţul Constanţa (97,24% din total). Pe de altă parte, cea mai mare parte a suprafeţei zonei costiere, se află în judeţul Tulcea (64,83%) şi în mediul rural, în cele 13 comune ale acesteia (82,47%). Această distribuţie teritorială a populaţiei determină valori foarte diferite ale densităţii, respectiv 4,79 locuitori/kmp în judeţul Tulcea şi 311,83 locuitori/kmp în judeţul Constanţa, valoarea medie a densităţii la nivelul zonei costiere fiind de 112,77 locuitori/kmp. Valorile cele mai mari ale ratei natalităţii populaţiei se înregistrează în mediul rural. Prin valorile peste media naţională (8,6 la mie) se remarcă partea centrală a zonei, localităţile din nordul judeţului Constanţa (Corbu, Săcele, Istria şi Mihai Viteazu), precum şi Sf. Gheorghe, Agigea şi Limanu. În acelaşi timp, în cazul localităţilor urbane, doar la Mangalia şi Sulina valorile acestui indicator sunt mai mici decât media naţională (de 7,1 la mie în 2022). Dinamica ratei mortalităţii a cunoscut o evoluţie diferenţiată în ultimul timp. În cazul localităţilor urbane valorile acestui indicator se află pe un trend constant ascendent de la începutul anilor 1990, accelerat în anii 2020-2021 de efectele cauzate de COVID19. Cu excepţia oraşului Năvodari, toate localităţile urbane au înregistrat rata mortalităţii peste media naţională pentru mediul urban (de 13,6 la mie în 2021). Localităţile rurale au înregistrat o dinamică diferenţiată a ratei mortalităţii, arătând un trend ascendent abia în a doua jumătate deceniului al doilea. COVID19 a avut un impact mai mic în mediul rural, majoritatea comunelor situându-se sub media naţională de 17,4 la mie în 2021 (excepţie face comuna C.A. Rosetti, cu o rată a mortalităţii a ce a depăşit de două ori media naţională pentru zonele rurale). Rata sporului natural în anul 2021 este negativă în toate localităţile din zona de coastă fără excepţie. Prin valorile peste media naţională (-5,2 la mie pentru mediul urban şi -7,8 pentru mediul rural) se remarcă doar oraşul Năvodari, pentru mediul urban, şi 8 din 13 localităţi din mediul rural. Comuna C.A. Rosetti iese în evidenţă printr-o valoare extremă a ratei sporului (-34 la mie în 2021). Gradul de îmbătrânire a populaţiei este într-o continuă creştere începând cu anii 1990. Zona Deltei Dunării se remarcă printr-o îmbătrânire avansată atât mediul urban, cât şi în mediul rural. Între localităţile urbane se remarcă Techirghiol şi Năvodari unde valorile acestui indicator se află sub 100%. În acelaşi timp în mediul rural doar 4 localităţi au depăşit valoarea de 100% (Sf. Gheorghe, C.A. Rosetti, Jurilovca şi Tuzla). În distribuţia spaţială a indicatorului se remarcă contrastul dintre zona Deltei, în care se înregistrează valorile cele mai mari şi zona centrală (Mihai Viteazu, Istria, Săcele, Corbu şi Năvodari) cu valorile cele mai mici: Mihai Viteazu este singura localitate cu gradul de îmbătrânire de sub 50%. În ceea ce priveşte tendinţele migraţioniste de lungă durată, estimate pe baza recensământului populaţiei din 2021, zona de coastă se divizează în două părţi distincte: (i) jumătatea nordică (la nord de Năvodari), puţin atractivă, în care ponderea celor născuţi în alte localităţi oscilează între 30 şi 40% şi (ii) localităţile din jumătatea sudică, conduse detaşat de oraşul Năvodari (cu circa 70% născuţi în alte localităţi), printre care doar Constanţa şi Tuzla au valori mai mici, apropiate celor din nordul zonei. 1.4.8. Aspecte economice, stare actuală şi tendinţe 1.4.8.1. Turism Turismul, deşi cu un pronunţat caracter sezonier, rămâne cel mai important sector economic din zona costieră. Zona turistică a litoralului românesc la Marea Neagră cuprinde 12 staţiuni turistice de interes naţional, plus alte 5 localităţi turistice litorale (Constanţa, Tuzla, 23 August, 2 Mai şi Vama veche), toate situate în judeţul Constanţa, la care se adaugă 5 localităţi turistice din judeţul Tulcea: comuna C.A. Rosetti, oraşul Sulina, comunele Sfântu Gheorghe, Murighiol şi Jurilovca, precum şi comunele Corbu, Agigea, Tuzla, 23 August şi Limanu, din judeţul Constanţa. Capacitatea de cazare turistică existentă a acestor staţiuni şi localităţi costiere era, în anul 2021, de 92.901 de locuri, în 1207 structuri de primire turistică având funcţiuni de cazare turistică, reprezentând 13,2% din numărul de unităţi şi respectiv 25,49% din capacitatea de cazare turistică totală a României, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. În 2021, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, numărul turiştilor sosiţi în zona costieră a României a fost de 1.312.084, reprezentând 14% din totalul turiştilor sosiţi în România în anul respectiv. Dintre aceştia, majoritatea covârşitoare (1.256.766, reprezentând 95,78%) au fost cazaţi în staţiunile litorale din judeţul Constanţa (cei mai mulţi în staţiunile din municipiile Mangalia şi Constanţa) şi doar 55.318, respectiv 4,22% în localităţile costiere situate în judeţul Tulcea (cei mai mulţi în Murighiol). Numărul total al înnoptărilor înregistrate de turiştii cazaţi în zona costieră a României, în anul 2021, a fost de 4.629.706, reprezentând 22,22% din totalul turiştilor sosiţi în România în anul respectiv. Dintre acestea, 4.506.772 de înnoptări au fost înregistrate în zona costieră aferentă judeţului Constanţa, iar diferenţa de 55.318 înnoptări, au fost înregistrate în localităţile din zona costieră din judeţul Tulcea. Cel mai mare număr al înnoptărilor a fost înregistrat în staţiunile aparţinând municipiului Mangalia (1.769.728), urmat de cele din municipiul Constanţa, incluzând şi staţiunea Mamaia (416.012) şi de cele din staţiunile din oraşul Eforie (809.868). Concentrarea activităţii turistice în perioada de vară (2-3 luni), respectiv sezonalitatea ridicată a acestei activităţi, determină o presiune considerabilă exercitată asupra ecosistemului costier, prin introducerea, în primul rând de deşeuri, poluanţi atmosferici (intensificarea traficului rutier şi fluvial), zgomot, agenţi patogeni, prin degradarea peisajului, a capitalului cultural, etc. Dacă în Delta Dunării, presiunea nu este atât de ridicată, pe de o parte datorită numărului semnificativ mai scăzut de vizitatori, iar pe de altă parte datorită reglementărilor impuse de către ARBDD cu privire la activităţile din Delta Dunării, în partea sudică a zonei costiere, turismul de masă are efecte negative semnificative asupra mediului. Pe plan social, caracterul strict sezonier al locurilor de muncă din industria turismului în zona costieră face ca cererea de locuri de muncă să fie redusă, sub ofertă, ceea ce determină în cele din urmă scăderea calităţii serviciilor oferite. Problema sezonalităţii ridicate a turismului poate fi contracarată printr-o diversificare a ofertei turistice, prin promovarea turismului de evenimente, a turismului cultural, a pesca-turismului, turismului rural şi gastronomic în partea nordică a zonei costiere (Delta Dunării) şi turismul de aventură, cel balneo-medical, de organizare a unor manifestări expoziţionale, precum şi cel de evenimente culturale şi de reuniuni în sudul litoralului. Dezvoltarea turismului în zona costieră este strâns legată de alte sectoare economice, în special transportul. Creşterea activităţii turistice în zona costieră este în mare parte dependentă de modernizarea căilor de acces către zona costieră, în special către partea sa nordică aferentă judeţului Tulcea. Un factor promotor al dezvoltării turismului îl constituie prezenţa, datorită amplasării zonei de studiu, a tuturor formelor de transport (rutier, feroviar, maritim, fluvial şi, în imediata apropiere, aerian). În ultimii ani sunt în curs implementare mai multe proiecte ce au avut drept scop îmbunătăţirea infrastructurii terestre şi creşterea accesibilităţii pentru turişti, în special în judeţul Tulcea. Mijloacele navale şi porturile publice şi private oferă, de asemenea, oportunităţi pentru dezvoltarea turismului în zona de studiu, cu toate acestea ele trebuie dezvoltate în mod sustenabil, astfel încât să se evite periclitarea de orice fel a mediului natural unic, în special al Biosferei Delta Dunării. Se preconizează o creştere importantă a accesibilităţii părţii nordice a zonei costiere (judeţul Tulcea), respectiv a zonelor predominant turistice de pe teritoriul acestuia la momentul finalizării proiectelor de dezvoltare a infrastructurii ce sunt în curs de implementare şi în special a proiectelor ce vizează realizarea unui nou drum expres, respectiv pentru tronsonul de circa 112 km ce va lega Tulcea de Constanţa şi dezvoltarea aeroporturilor M. Kogălniceanu-Constanţa şi Tulcea. Pentru accesibilitatea în partea sudică a zonei costiere (judeţul Constanţa) se află în curs de implementare realizarea unui drum de mare viteză în regim de autostradă "Alternativa Techirghiol" ce va tranzita teritoriile administrative ale oraşelor Techirghiol şi Eforie şi ale comunelor Cumpăna, Agigea, Topraisar, Tuzla şi 23 August, cu o lungime totală de 30,590 Km, având ca principal scop fluidizarea traficului spre sudul litoralului, care să reducă timpul de călătorie, riscurile de accidentări şi să implementeze proiecte economice şi de mediu durabile. Dezvoltarea turismului de croazieră la Constanţa necesită promovare, iar diversificarea ofertelor privind activităţile turistice privind petrecerea unei zile în judeţele Constanţa şi Tulcea, va atrage creşterea numărului de nave de croazieră care să ancoreze în Portul Constanţa. Portul Constanţa deţine Directoratul MedCruise pentru zona Mării Negre şi promovează, împreună cu Porturile Odessa, Burgas şi Varna, relansarea turismului de croazieră în Marea Neagră. Croazierele pe Marea Neagră nu se vor putea relua decât după încetarea conflictului armat din Ucraina. Conform CN APM, în anul 2022, au operat escale în Portul Constanţa 39 de nave de croazieră, atât maritime, cât şi fluviale, comparativ cu 26 nave în 2021. Pentru 2023 perspectivele sunt mai bune având în vedere că până în prezent 62 nave şi-au anunţat escale (din care 28 maritime şi 35 fluviale). Anii 2012-2015 au înregistrat, în medie peste 50 de nave care au acostat în Portul Constanţa. Cel mai bun an a fost 2014, atunci când 95 de nave au avut escale. Apoi, între anii 2016 şi 2018 situaţia nu a mai fost la fel, iar principalele motive au fost atentatele teroriste din 2016 şi 2017 din Turcia, anexarea Crimeei de către Rusia şi instabilitatea din Ucraina. Din aceste motive, marii operatori ai turismului de croazieră au evitat acostarea în Portul Constanţa. Printre cele mai grave probleme cu care s-a confruntat în ultima perioadă turismul în zona costieră, în special în partea sa sudică unde se practică un turism de masă, sunt, pe de o parte, scăderea aproape continuă a duratei medii a sejurului petrecut de turişti, iar pe de altă parte reducerea drastică a sosirilor turiştilor străini. Slaba promovare turistică constituie principala cauză a reducerii semnificative a numărului de turişti străini. Este necesar, în mod evident, să se îmbunătăţească oferta turistică a litoralului românesc, dar şi reluarea campaniilor de promovare turistică a acestei oferte pe pieţe ţintă europene, în baza unor studii de piaţă ce trebuie realizate, pentru ca în baza rezultatelor acestora să se acţioneze cu prioritate pentru promovarea ofertei turismului românesc de litoral şi diversificarea. 1.4.8.2. Pescuit şi acvacultură Pescuit marin În cadrul Zonei Economice Exclusive deţinută de România, pescuitul marin se desfăşoară de la ţărm până la izobata de 60 metri (adâncimi mai mari pentru pescuitul specializat de calcan, scrumbie şi rechin), acoperind aşadar, o mare suprafaţă a părţii marine a zonei costiere. Fig. 1.4.8.2.1 sunt reprezentate zonele de pescuit de pe platoul continental românesc al Mării Negre, precum şi zonele în care pescuitul este interzis. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.8.2.1 Zone destinate pescuitului şi zone unde pescuitul este interzis (sursa: INCDM Grigore Antipa) De-a lungul litoralului românesc există patru porturi de pescuit, la Sulina, Capul Midia, Constanţa şi Mangalia şi alte 18 mici staţii/puncte de pescuit, situate între Sulina şi Vama Veche (Fig. 1.4.8.2.2). Flotă, unelte şi efort de pescuit Flota românească de pescuit operează în zona de competenţă a Comisiei Generale pentru Pescărie la Marea Mediterană (GFCM), Zona 37 - Marea Mediterană şi Marea Neagră, Sub-zona 37.4, Diviziunea 37.4.2, GSA 29, până la 30-35 Mm în largul Mării Negre, şi are unele caracteristici, precum: ● Pescuitul cu traulul are un caracter sezonier; ● Zona marină din dreptul Rezervaţiei Biosfera Deltei Dunării interzice pescuitul cu unelte tractate (traul pelagic), limitându-se la utilizarea talienelor şi setcilor; ● Punctele de debarcare a capturii sunt porturile Cap Midia, Constanţa şi Sulina; ● Porturile nu au instalaţii specifice navelor traulere costiere. Capacitatea de pescuit, ca factor decisiv în evaluarea economică a activităţii de pescuit, este definită luând în consideraţie tonajul, puterea motorului şi numărul ambarcaţiunilor. Uneltele şi tehnicile de pescuit selectiv-nedistructive, rentabile, protejează resursele marine, conservă biodiversitatea biologică, ecosistemele marine şi speciile de peşti ameninţate. În anul 2021 numărul de ambarcaţiuni active a fost de 130 nave, în scădere comparativ cu 2020 (138 de nave), la fel ca şi numărul navelor inactive. Caracteristicile ambarcaţiunilor active în 2021 sunt redate în Tabelul 1.4.8.2.1. Tabel 1.4.8.2.1 Numărul total de ambarcaţiuni active în anul 2021 (ANPA, 2022)
┌────────────┬────────────┬───────┬───────┬──────┬────────┬────────┬──────┐
│Clase de │Total │Tehnica│Lungime│Vârsta│ │ │Nr. │
│lungime │ambarcaţiuni│de │medie │medie │Total GT│Total kW│oameni│
│ambarcaţiuni│active │pescuit│(m) │(ani) │ │ │ │
├────────────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────┼────────┼──────┤
│< 6 m │9 │PG │5,03 │18,67 │8,33 │145,95 │17 │
├────────────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────┼────────┼──────┤
│6-12 m │69 │PG │7,84 │22,29 │135,63 │748,43 │165 │
├────────────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────┼────────┼──────┤
│6-12 m │30 │PMP │8,74 │15,83 │176,41 │877,84 │95 │
├────────────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────┼────────┼──────┤
│12-18 m │18 │PMP │14,85 │12,56 │596,31 │2.493,57│72 │
├────────────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────┼────────┼──────┤
│18-24 m │3 │PMP │22,13 │31,00 │318,00 │846,25 │12 │
├────────────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────┼────────┼──────┤
│> 24 m │1 │PMP │25,50 │39,00 │117,00 │220,00 │4 │
├────────────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────┼────────┼──────┤
│TOTAL │130 │ │ │ │1.351,68│5.332,04│365 │
└────────────┴────────────┴───────┴───────┴──────┴────────┴────────┴──────┘
Activitatea de pescuit industrial se realizează folosindu-se două tipuri de unelte: active şi fixe. Pescuitul cu unelte active se efectuează la adâncimi mai mari de 20 m, cu nave trauler şi cu următoarele unelte: traul pelagic, beam traul şi năvod. Pescuitul cu unelte fixe este practicat în lungul litoralului românesc, la mică adâncime de 2-11 m, cu taliene, dar şi la adâncimi de 20-60 m. Sunt folosite instalaţii, plase şi capcane destinate capturării speciilor de peşti care migrează în ape puţin adânci, dar şi alte unelte, precum talianul, setca (pelagică sau demersală), volte, ţaparine şi paragate. În conformitate cu sistemele de clasificare europene (Decizia (UE) 2021/1167 Activitatea de pescuit/tehnica de pescuit), România a adoptat categoriile de tehnici de pescuit redate în Tabelul 1.4.8.2.2. Tabel 1.4.8.2.2 Tehnici de pescuit la litoralul românesc (ANPA-PNCDP, 2022)
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Pescuitul cu │OTM_MPD_>= 13_19_0_0│
│traulul pelagic │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Pescuitul cu beam│TBB_M0L_0_0_0 │
│traul │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Pescuitul cu │FPN_MPD_>= 0_0_0 │
│talianul │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Pescuitul pelagic│GNS_DEF_360-400_0_0;│
│/demersal cu │GNS_DEF_0_0_0 │
│setci │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Pescuit cu volte │LHP-LHM FIF 0 0 0 │
│şi undiţe │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Pescuitul cu │LLS_DEF_0_0_0 │
│paragate │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Recoltarea │MISC │
│manuală a rapanei│ │
└─────────────────┴────────────────────┘
(a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.8.2.2 Harta porturilor de la litoralul românesc al Mării Negre În 2022, au fost autorizate următoarele tipuri şi număr de unelte: OTM (traule pelagice) - 53; TBB (beam traul) - 73; GNS (setci) - 5595, GNS (setci de calcan) - 6244; FPN (taliene) - 48; LLS (volte, ţaparine, paragate) - 777; FPO - 4453. Nivelul capturii şi eficienţa pescuitului sunt dependente de evoluţia condiţiilor hidroclimatice, factorii antropici, starea stocurilor speciilor principale, capacitatea şi efortul de pescuit (număr de ambarcaţiuni, tonaj, puterea motorului, număr de unelte, număr de zile efective de pescuit, etc). Conform ANPA, în 2022, structura capturilor a fost formată din specii de talie mică (şprot, hamsie, bacaliar, stavrid, guvizi) şi de talie mai mare (calcan, rechin, scrumbie de Dunăre). Principalele specii capturate au fost: rapana - 2.144.300 kg; midia - 368.250 kg; hamsia - 30.250 kg, şprotul - 61.648 kg; stavridul - 16.293 kg; calcanul - 60.866 kg, strunghilul - 4.912 kg, hanosul - 1.731 kg, barbunul - 23.331 kg, scrumbia de Dunăre - 2.281 kg), lufarul - 22.504 kg, pisica de mare - 5.322 kg, zărganul - 303 kg, chefalul - 2.703 kg, vulpea de mare - 1.209 kg, bacaliarul - 1.063 kg, rechinul - 532 kg şi alte specii - 5.733 kg. Pescuitul în Delta Dunării Principalele categorii de pescuit din Delta Dunării sunt: i) pescuitul peştilor de apă dulce (în Deltă; complexul Razim - Sinoie; fluviul Dunărea); ii) pescuitul peştilor migratori (scrumbia pontică şi sturionii) şi iii) pescuitul peştilor marini. Dinamica capturii totale din ultimii 62 de ani (1960-2022) a cunoscut patru perioade caracteristice: 1960-1970, cu capturi variabile datorate regimului hidrologic al Dunării (10.000-20.000 t/an); 1970-1984, cu rate anuale apropiate (±15.000 t/an), dar cu schimbări importante de mediu şi în structura comunităţii piscicole; 1984-2014, în care se constată o scădere a capturilor de la 15.000 la 1900 t/an (2011) şi 2014-2022, cu o creştere de până la 3600 t/an (în 2017), cu o scădere bruscă până la 1610 t/an, în 2022. În lacurile din Delta Dunării, din 28 unităţi piscicole situate în UAT-urile C.A Rosetti, Sulina, Murighiol şi Jurilovca, nouă (situate în comunele C.A Rosetti, Murighiol şi Jurilovca) au raportat, în 2022, o producţie piscicolă în valoare totală de 1.082.010 kg. În zona central-sudică a litoralului românesc sunt 13 unităţi piscicole, situate în UAT-urile Năvodari, Corbu, Constanţa, Agigea, Tuzla, Techirghiol, 23 August, Mangalia şi Limanu, şase dintre acestea (situate în Corbu, Tuzla, Techirghiol, 23 August) raportând, în 2022, o producţie piscicolă în valoare totală de 1.003.275 kg. Principalele probleme cu care se confruntă sectorul pescăresc în zona costieră sunt: ● infrastructura specifică (porturi, puncte de debarcare, puncte de primă vânzare) este, în prezent, slab dezvoltată. Infrastructura de porturi pescăreşti cu dane specializate şi spaţii de depozitare, precum şi locaţiile pentru organizarea primei vânzări a peştelui sunt insuficiente şi necesită îmbunătăţirea facilităţilor existente; ● flota de pescuit este învechită, poluatoare; ● în ciuda numeroaselor reglementări, încă există practici sau comportamente nesustenabile care duc la impact nedorit al activităţilor de pescuit asupra ecosistemelor acvatice; ● controlul şi colectarea datelor insuficient aplicate; ● delimitarea zonelor prioritare de pescuit nu este încă finalizată, lipsind criteriile clare pentru stabilirea acestora; ● starea precară a stocurilor de sturioni din Dunăre şi Marea Neagră; supraexploatarea stocurilor de calcan din Marea Neagră; ● modificarea sau transformarea habitatelor de reproducere sau hrănire a speciilor de peşti ca urmare a lucrările hidrotehnice; ● lipsa zonării habitatelor de reproducere şi înmulţire a principalelor specii exploatabile; ● lipsa zonării habitatelor cu potenţial productiv din punct de vedere al resurselor piscicole, precum şi a informaţiilor despre ariile vulnerabile la activităţile umane ce impactează productivitatea şi diversitatea biologică, importante pentru susţinerea stocurilor; ● schimbarea folosinţei iazurilor, prin transformarea lor în poldere agricole a afectat semnificativ acvacultura. Pe de altă parte, eutrofizarea, poluarea şi unele fenomene naturale (seceta), precum şi lipsa tehnologiilor moderne au dus la scăderea productivităţii amenajărilor piscicole din Delta Dunării. Acvacultura Acvacultura din România se bazează preponderent pe activitatea de piscicultură de apă dulce (în lacuri deltaice şi litorale) şi salmastră (în lagune), în timp ce acvacultura marină pontică are o dezvoltare relativ recentă (Zaharia şi colab., 2017). Pe baza programelor şi recomandărilor UE şi potenţialului mariculturii s-au reluat activităţile de cercetare pentru dezvoltarea domeniului pe organisme acvatice cu mare plasticitate care suportă variaţii mari de temperatură, salinitate, densitate, hrană, precum şi condiţii de creştere în condiţii dirijate, de captivitate (http://msp-platform.rmri.ro/marsplan.html). Acvacultura are potenţialul de a deveni o ramură importantă a Economiei Albastre, element esenţial în cadrul Agendei Maritime Comune pentru Marea Neagră a Uniunii Europene pentru a oferi resurse durabile de hrană, securitate alimentară, locuri de muncă în zona costieră şi dezvoltare durabilă în cadrul "Orientărilor strategice UE pentru Dezvoltarea Durabilă a Acvaculturii" - CE, 2013, (INCDM, 2021). Comisia Generală pentru Pescuit la Marea Mediterană (GFCM) din Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a adoptat o rezoluţie specifică (GFCM/36/2012/1) privind AZA-Zone Alocate pentru Acvacultură. Astfel, din raţiuni de siguranţă alimentară, moluştele vii sunt colectate pentru a fi introduse pe piaţă pentru consumul uman doar din zone clasificate. Clasificarea zonelor de producţie a moluştelor vii din apele marine româneşti a fost posibilă prin identificarea a trei zone de calitate (clasa A) pentru recoltarea moluştelor bivalve vii (prin decizia semnată de ANSV, ANPA, INCDM "Grigore Antipa" şi ANAR). Acestea sunt: a) zona 1, cuprinsă între Perişor şi Chituc (Tulcea), cu ~ 215 Mmp suprafaţă; b) zona 2, cuprinsă între Năvodari şi portul Constanţa (Baia Mamaia), ~109 Mmp; zona 3, cuprinsă între Agigea şi Mangalia, cu o suprafaţă de ~10 Mmp (Fig. 1.4.8.2.3). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.8.2.3 Harta zonelor pentru moluşte de la litoralul românesc (sursa: INCDM) 1.4.8.3. Transport Transport rutier În partea nordică a zonei costiere, aferentă judeţului Tulcea, reţeaua de drumuri publice cuprinde doar drumuri judeţene şi comunale, în timp ce în partea sudică, aferentă judeţului Constanţa, reţeaua de drumuri publice este mult mai complexă, incluzând toate categoriile de drumuri (autostradă, drumuri de interes naţional, drumuri judeţene şi drumuri comunale). Cele mai importante căi de transport rutier din interiorul zonei de studiu sunt: ● autostrada A4 (denumită şi Autostrada Dobrogei) care reprezintă segmentul ocolitor al municipiului Constanţa, parcurgând un traseu de 21,7 km de la Ovidiu (în nord-vest), pe la vest, până la Agigea, în sud. Prin intersecţia cu autostrada A2 se asigură legătura municipiului Constanţa cu capitala, Bucureşti, iar din 2013 s-a dat în folosinţă un ultim tronson, de aproximativ 2 km, care leagă nodul de la Agigea de Portul Constanţa. De asemenea, din nodul de la Agigea se face legătura cu drumul naţional DN 39; ● drumul naţional DN39 (lungime 54,35 km), leagă oraşul Constanţa de oraşele Eforie şi Mangalia, formând principala legătură cu staţiunile din această zonă ● drumul naţional DN38, leagă Agigea de Techirghiol şi continuă până pe teritoriul Bulgariei. Se intersectează cu DN 39, la Agigea, asigurându-se astfel legătura dintre staţiunea Techirghiol cu municipiul Constanţa; ● drumul judeţean DJ226, leagă oraşul Năvodari de drumul naţional DN22 (Constanţa-Tulcea), punctul de intersecţie fiind comuna Mihai Viteazu. Acest drum judeţean asigură accesul dinspre Năvodari la portul Midia şi Petromidia, iar mai departe în partea de sud a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (UAT Corbu, Istria şi Mihai Viteazu). La nivelul teritoriului zonei costiere aferentă judeţului Constanţa, cea mai mare lungime a străzilor orăşeneşti se înregistrează în municipiul Constanţa (511 km), urmat de oraşul Năvodari (261 km). Lungimea cea mai mare a drumurilor modernizate se regăseşte, de asemenea, în municipiul Constanţa cu 432 km drum modernizat, urmat de oraşul Năvodari cu 179 km modernizaţi (Consiliul Judeţean Constanţa, 2021). În partea de nord a zonei de studiu, în oraşul Sulina, lungimea străzilor orăşeneşti era în 2019 de 34 km, din care doar 12 km drumuri modernizate (Consiliul Judeţean Tulcea, 2019). Servicii de transport local/urban de pasageri se regăsesc doar în municipiile Constanţa şi Mangalia. Sistemul de transport public cu autobuze în municipiul Constanţa este asigurat de CT Bus S.A., existând în prezent un număr de 23 de rute, deservite de peste 150 autobuze (din care 20 electrice) şi microbuze. În municipiul Mangalia, există două trasee (unul local, iar celălalt acoperă şi staţiunile din municipiu) deservite de serviciul de transport public asigurat de Primăria Municipiului. În perioada sezonului estival, începând din 2022, aceste trasee sunt deservite, în mare parte, de autobuze electrice (Consiliul Judeţean Constanţa, 2021). Între localităţile din zona de studiu, precum şi între localităţile din zona de studiu şi altele din afara zonei, există de asemenea o serie de operatori ce asigură transportul public pe cale rutieră, cea mai mare parte dintre rute asigurând transportul de pasageri către şi dinspre principalul municipiu, Constanţa. Transport feroviar Transportul feroviar din partea nordică a zonei costiere este asigurată de linia 812 de la Medgidia la Tulcea (transport de pasageri şi marfă). În partea sudică a zonei de studiu, transportul feroviar se desfăşoară pe o magistrală CFR (magistrala 800 Bucureşti Nord-Constanţa - Mangalia) şi căi ferate secundare, dedicate atât transportului de pasageri, cât şi de marfă. În zona de studiu sunt 16 staţii feroviare (staţii CF, HM. PO) şi 6 noduri feroviare (Constanţa, Constanţa Mărfuri, Palas, Năvodari, Agigea Ecluză şi Agigea Nord). Dintre staţiile feroviare, staţia Constanţa este dedicată strict transportului de călători (tranzitează şi transportul de marfă), staţiile Palas, Constanţa, Agigea Nord, Agigea Ecluză, Eforie Nord, Eforie Sud, Costineşti, Neptun şi Mangalia deservesc atât traficul de marfă, cât şi cel de călători. Staţiile Constanţa Mărfuri, Constanţa P. Zona A, Constanţa P. Zona B, Constanţa P. Mol V, Constanţa P. Ferry - Boat şi Năvodari, Capul Midia deservesc strict transportul de mărfuri. Cea mai mare parte dintre liniile de transport feroviar, la nivelul zonei de studiu, sunt neelectrificate (excepţie St. Constanţa P. Zona Mol V, St. Constanţa P. Zona B şi staţia Ferry - Boat sunt electrificate parţial). În Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare 2021-2025 sunt vizate următoarele măsuri în judeţul Constanţa: ● Electrificarea şi reabilitarea tronsonului Constanţa - Mangalia; ● Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa. Transport naval Prezenţa în zonă a Portului Constanţa, a porturilor maritime satelit Mangalia şi Midia şi a Portului Sulina, noduri importante de transport, face ca cea mai mare parte a transporturilor să fie asociată conectării acestor porturi (în cea mai mare măsură a Portului Constanţa) cu rutele de transport ce folosesc alte moduri de transport decât cel maritim pentru afluirea mărfurilor către şi dinspre acestea către întreg hinterlandul lor. Traficul maritim este concentrat în zona portului maritim Constanţa (inclusiv Agigea), dar şi în zona porturilor situate pe sectorul maritim al Dunării. În general, traficul maritim se concentrează în zona litoralului sudic şi gurile Dunării, rutele fiind spre principalele porturi din Marea Neagră, în special spre Bosfor (Fig. 1.4.8.3.1), şi este reprezentat în general de nave tip vrachier, tanc şi portcontainer (INCDM, 2022). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.8.3.1 Intensitatea traficului maritim 2020 (sursă: EmodNet Human Activities) În ultimii cinci ani în porturile maritime româneşti traficul naval a inclus un număr mediu de aproximativ 4000 de nave fluviale şi 10.000 de nave maritime (Fig. 1.4.8.3.2). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.8.3.2 Escale ale navelor maritime în porturile româneşti (sursa: www.portofconstantza.com) Luând în considerare faptul că Portul Constanţa, care concentrează cea mai mare parte a traficului, include operarea tuturor tipurilor de mărfuri şi tipul navelor care au avut escală în acest port este divers. Totuşi, în ceea ce priveşte numărul acestora se observă o reprezentare semnificativă a navelor cargou, urmată de navele care transportă produse lichide sau solide în vrac, navele tanc şi cele vrachier (Fig. 1.4.8.3.3). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.8.3.3 Tipuri de nave maritime cu escală în porturile maritime româneşti (sursa: www.portofconstantza.com) Deşi politicile de dezvoltare a porturilor româneşti au avut permanent orientarea către a promova escalele navelor de mari dimensiuni, în măsură să aducă beneficii economice crescute în raport cu cantităţile de mărfuri transportate, dar şi un impact redus asupra mediului, numărul navelor cu capacităţi sub 5.000 de tone care accesează porturile româneşti este încă semnificativ (Fig. 1.4.8.3.4). Totuşi, este de remarcat faptul că ultimele dezvoltări ale infrastructurii portuare şi condiţiile noi generate de conflictul militar din Ucraina au condus la operarea în 2022 şi de nave cu o capacitate mai mare de 180.000 de tone. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.8.3.4 Număr de nave maritime cu escală în porturile maritime româneşti în funcţie de capacităţi (sursa: www.portofconstantza.com) Conexiuni şi intermodalism pentru Portul Constanţa Calea ferată Serviciile permanente de cale ferată asigură transportul volumelor mari de mărfuri către cele mai importante zone economice din România şi Europa de Est. De asemenea, Portul Constanţa reprezintă un important nod de transport al Coridorului TRACECA. Fiecare terminal portuar are acces direct la sistemul de cale ferată, asigurându-se un transport sigur şi eficient al mărfurilor. Lungimea totală de cale ferată în port ajunge la 326 km. Fluvial Portul Constanţa este conectat la Coridorul TEN-T Rin-Dunăre, care leagă cei doi poli comerciali europeni: Rotterdam şi Constanţa, creând o cale navigabilă interioară de la Marea Nordului până la Marea Neagră. Lungimea acestei căi navigabile este de 2.414 km de la Sulina, până la Kelheim, de unde continuă prin Canalul Main-Rin, traversând Europa până la Marea Nordului. Pe teritoriul României, lungimea căii navigabile este de 1.075 km. Legătura Portului Constanţa cu Coridorul Rin-Dunăre prin Canalul Dunăre-Marea Neagră creează o alternativă de transport cu 4000 km mai scurtă pentru mărfurile care vin din Orientul Îndepărtat şi Australia prin Canalul Suez şi au destinaţie Europa Centrală. În conformitate cu standardele Uniunii Europene şi ale Naţiunilor Unite, Canalul Dunăre-Marea Neagră este un canal de clasa VI şi un canal fluvial de clasa "F". Canalul, administrat de CN ACN, are lungimea de 64,4 km, lăţimea de 90 m, adâncimea apei de 7 m şi 17,5 m sub poduri. Situat la 35,4 km de Dunăre, braţul de nord al Canalului Dunăre-Marea Neagră asigură legătura cu Portul Midia prin două ecluze, la Ovidiu şi Năvodari. Braţul de nord are o lungime de 27,5 km şi o lăţime de 45-50 m, cu adâncimi minime ale apei de 5,5 m. În opinia CN APM, accesul facil spre Europa Centrală este asigurat de bunele condiţii navigabile ale Dunării de Jos şi numărul redus de ecluze (doar 4 ecluze) pe sectorul dintre Constanţa şi Budapesta. Rutier Toate porţile de intrare/ieşire în/din Portul Constanţa sunt conectate la reţeaua naţională şi europeană de şosele, conexiunea rutieră având o importanţă strategică, realizându-se astfel legătura între Portul Constanţa şi ţările fără acces la mare din Europa Centrală şi de Est. Lungimea totală a şoselelor în Portul Constanţa este de aprox. 100 km. Autostrada A2 leagă Bucureştiul de oraşul port Constanţa (via autostrada A4). Traficul de mărfuri în porturile maritime a cunoscut în ultima perioadă o creştere semnificativă datorită preluării a unei mari părţi din traficul porturilor ucrainiene, situaţie generată de conflictul militar din zonă. Astfel, traficul total de mărfuri în 2021 a fost de 67.483.435 tone, iar în 2022 se observă o creştere cu mai mult de 10%, până la 75.537.687. Analiza datelor furnizate de CN APM referitoare la perioada 2015-2022, confirmă creşterea aproape continuă a traficului portuar în porturile maritime, cu excepţia anului 2020, când s-a observat o scădere cu circa 10% în datorată pandemiei de coronavirus. În prezent, Master Planul Portului Constanţa, aflat în curs de actualizare, prevede o serie de proiecte menite a-i spori capacitatea de acomodare a navelor de tonaj mare şi de dezvoltare a transportului multimodal, în paralel cu modernizarea infrastructurii şi suprastructurii. Îmbunătăţirea infrastructurii feroviare din port şi a conexiunilor feroviare cu acesta este unul dintre proiectele importante de care depinde dezvoltarea transportului naval în zonă. De asemenea, portul trebuie să asigure în timp relativ scurt capacitatea de aprovizionare cu LNG a navelor şi să ia în considerare în dezvoltările sale schimbările din sectorul energetic din regiune. În ceea ce priveşte traficul naval pe braţele Dunării, se observă o creştere semnificativă în 2022 a numărului de nave ce au tranzitat Canalul Sulina (Fig. 1.4.8.3.5), în special pentru nave cu tonaj peste 3000 tdw. Evident, această creştere semnificativă este în strânsă legătură cu conflictul armat generat de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.8.3.5 Număr de nave care au tranzitat Canalul Sulina (sursa: www.afdj.ro) Canalul Sulina, parte a reţelei TEN-T fluviale centrale, este cel mai scurt şi cel mai drept braţ al Dunării şi cea mai rapidă legătură între fluviu şi Marea Neagră, mai ales în condiţiile în care acesta este regularizat şi canalizat, permiţând accesul navelor maritime şi fluvio-maritime, cu un pescaj în apă dulce de maximum 7 m până în porturile Tulcea, Galaţi, Brăila, Reni, Ismail, Vâlcov, Giurgiuleşti. Anual, Canalul Sulina este tranzitat de peste 1.500 de nave de mărfuri, care transportă peste 2.5 milioane tone pe an, la care se adaugă cursele zilnice ale navelor de pasageri, care leagă municipiul Tulcea de localităţile riverane (Partizani, Maliuc, Gorgova, Crişan, Sulina), navele serviciilor de urgenţă (ambulanţă, ISU). Practic, Canalul Sulina reprezintă singura cale de acces pentru cei peste 5.500 de locuitori ai Deltei de pe malurile acestuia şi pentru furnizorii de mărfuri şi servicii adresate acestora. În Tabelul 1.4.8.3.1 este prezentată dinamica numărului de pasageri pe cele trei braţe ale Dunării (sursa SC NAVROM DELTA Tulcea), către localităţile Sulina, Periprava şi Sfântu Gheorghe, pentru anii de referinţă 2013, 2018 şi 2022. Analizând datele, remarcăm o scădere continuă a numărului de pasageri în ultimii 10 ani, iar cauzele sunt multiple: numărul în creştere a celor care aleg să meargă cu ambarcaţiuni private, contextul pandemic, etc. Tabel 1.4.8.3.1 Numărul de pasageri către localităţile Sulina, Periprava şi Sfântu Gheorghe
┌────┬───────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────────┬─────────┬──────┐
│ │Tulcea - Sulina │Tulcea - Periprava │Tulcea - Sf. Gheorghe │Alte │ │
│Anul├────────────┬──────────────┼────────────┬──────────────┼────────────┬──────────────┤categorii│Total │
│ │Subvenţionat│Nesubvenţionat│Subvenţionat│Nesubvenţionat│Subvenţionat│Nesubvenţionat│ │ │
├────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┼──────┤
│2013│77827 │33349 │25601 │1577 │11615 │17759 │5220 │172948│
├────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┼──────┤
│2018│49810 │108 │15600 │1047 │10765 │11087 │6461 │119419│
├────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┼──────┤
│2022│41355 │15759 │6621 │625 │8529 │4159 │20041 │97089 │
└────┴────────────┴──────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┴──────────────┴─────────┴──────┘
1.4.8.4. Agricultura Agricultura este unul dintre cele mai importante sectoare economice din zona costieră, terenurile cultivate cu culturi agricole însumând o suprafaţă totală de 134.000 ha (37,55% din terenurile zonei costiere) conform datelor furnizate de JRC pentru anul 2018 (D'Andrimont şi colab., 2021). Dintre acestea, suprafaţa cea mai mare o ocupă terenurilor ocupate cu culturi cerealiere, 42,8% din totalul terenurilor agricole, după care urmează terenurile acoperite cu vegetaţie ierboasă (24,6%), culturile oleaginoase (16,9%) şi plantaţiile multianuale de pomi şi arbuşti fructiferi (13,8%). Repartiţia geografică a terenurilor cultivate nu este uniformă, cea mai mare parte a terenurilor cultivate fiind concentrate în partea sudică şi centrală a zonei de studiu (peste 60%). Suprafeţele totale agricole la nivelul celor două judeţe din zona costieră au rămas relativ constante în ultimii ani. Totuşi, referitor la categoriile de folosinţă, dacă în judeţul Constanţa suprafeţele au rămas constante pe categoriile de folosinţă cu destinaţie agricolă, respectiv arabil, păşuni, fâneţe, vii şi livezi, pentru judeţul Tulcea este observată o uşoară tendinţă de creştere la arabil, creştere realizată în detrimentul suprafeţelor cu vii şi livezi. Jumătatea sudică a litoralului se remarcă prin ponderi ridicate ale suprafeţelor cultivate, valorile pot să ajungă la un maxim rural de 94,5% (comuna 23 August), în timp ce valorile pentru mediul urban se încadrează în intervalul 45% - 78%. În acelaşi timp, cinci din şase oraşe prezente în zona costieră se află aici. Chiar şi în oraşul Eforie, cea mai mică UAT din zonă, localizată, în cea mai mare parte, pe un grind care separă lacul Techirghiol de Marea Neagră, terenurile cultivate ocupă 45% din suprafaţa administrativă. Jumătatea nordică cuprinde localităţi extinse, dar cu o pondere redusă a suprafeţelor cultivate din cauza umidităţii excesive a Deltei Dunării. La nivelul judeţului Tulcea, în zona costieră sunt cinci comune şi doar un oraş, iar valorile ponderii nu depăşesc 46% pentru mediul rural şi 6% pentru mediul urban (Sulina), peisajul specific Deltei Dunării limitând mult practicarea agriculturii în zonele înmlăştinite şi acoperite cu ape (Fig. 1.4.8.4.1). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.4.8.4.1. Principalele culturi agricole în zona costieră (sursă: D'Andrimont şi colab., 2021) Culturi cerealiere Culturile cerealiere se află pe primul loc dintre grupurile majore de plante cultivate în zonă, ocupând aproape 43% din suprafaţa cultivată (57,3 mii ha) şi 16% din suprafaţa totală a zonei de studiu. Principalele culturi cultivate sunt grâul, porumbul şi orzul. Grâul, cu 39,5 mii ha, este o cultură cu dominaţie absolută: 69% din suprafaţa terenurilor cultivate cu cereale şi 29,5% din suprafaţa totală cultivată. Comunele Corbu, Săcele şi Murighiol deţin cele mai mare suprafeţe cultivate cu grâu, de circa 4 mii ha. Cu ponderi ridicate în suprafaţa cultivată se remarcă oraşul Techirghiol (peste 50% din terenuri agricole sunt ocupate cu grâu), chiar dacă suprafaţa absolută nu este atât de mare (doar 1,2 mii ha). Tot cu un rol important în cultivarea grâului (cu ponderi peste 40%) se remarcă comunele 23 August, Tuzla, Agigea, Costineşti şi Istria. În celelalte localităţi suprafaţa terenurilor ocupate cu grâu variază între 12 şi 770 ha, în timp ce ponderile acestei culturi în totalul terenurilor cultivate oscilează între 0,8% şi 8,4%. Porumbul, a două cereală ca importanţă, ocupă 13,8 mii ha, ceea ce reprezintă aproximativ un sfert din suprafaţa cultivată cu cereale. Ca şi în cazul grâului, comuna Murighiol se remarcă prin suprafeţe şi ponderi ridicate: 3,9 mii ha, respectiv 19,4% din suprafaţa cultivată. La mare distanţă urmează comunele Sf. Gheorghe, Jurilovca şi C.A. Rosetti, cu suprafeţe de 1,2-1,3 mii ha şi cu ponderi de 10-13%. Prin ponderi la fel de ridicate, dar cu suprafeţe mult mai mici ies în evidenţă comuna Tuzla, oraşul Năvodari şi mun. Constanţa. În celelalte localităţi suprafaţa terenurilor ocupate cu porumb variază între 22 ha şi 3,3 mii ha, în timp ce ponderile acestei culturi în totalul terenurilor cultivate oscilează între 3,6% şi 36%. A treia cultură cerealieră majoră a zonei este orzul, care, însă, deţine doar 7% din suprafaţa cultivată cu cereale (circa 4 mii ha). Este o cultură importantă pentru partea nordică a zonei de studiu, comuna Mihai Viteazu deţinând cele mai mari suprafeţe (678 ha) şi ponderi (7%). Relativ aproape se situează comunele Corbu, Săcele, Jurilovca cu suprafeţe de peste 450 ha şi ponderi de peste 4,5% din suprafaţa cultivată, fiecare. Tot aici poate fi încadrată şi comuna Murighiol, care are o suprafaţă ocupată cu orz de peste 500 ha, cu toate că ponderea acestei culturi în totalul terenurilor cultivate este de 2 ori mai mică. Plante oleaginoase Plantele oleaginoase ocupă locul trei printre plantele cultivate în zona de studiu, având o suprafaţă totală de 22,6 mii ha, ceea ce reprezintă 16,9% din totalul terenurilor cultivate. Terenurile cultivate cu plante oleaginoase sunt împărţite între floarea soarelui şi rapiţă în proporţie de 60% la 40%; a treia cultură oleaginoasă, soia, având o prezenţă nesemnificativă. Floarea soarelui este cultivată pe 13,5 mii ha, cele mai extinse suprafeţe ocupate cu floarea soarelui aflându-se în două zone: în jumătatea nordică (Murighiol, Corbu şi Mihai Viteazu) cu suprafeţe de la 1,1 la 2,4 mii ha şi ponderi de 11% din totalul cultivat al comunelor respective şi în extremitatea sudică, la Limanu şi 23 August (între 1,2 şi 2,1 mii ha), prima comună având şi ponderea cea mai mare, de 26%. Rapiţa este cultura care câştiga tot mai mult teren, deţinând o pondere de circa 7% din totalul terenurilor cultivate, cu 9,1 mii ha. Această plantă este prezentă în toate cele 19 UAT-uri care fac parte din zona de studiu, însă concentrarea cea mai mare se remarcă într-o zonă compactă în partea central-nordică a zonei, în comunele Săcele, Corbu, Mihai Viteazu şi Istria (fiecare unitate având între 1,3 şi 1,9 mii ha cultivate cu rapiţă şi ponderi de la 16% la 19% din suprafaţa cultivată). Soia nu ocupă nici măcar 3 ha în total, dar este prezentă în mai toate localităţile din zona de studiu. Circa 40% din toată soia cultivată în zonă îi revine comunei Murighiol. Terenuri cultivate cu alte culturi Celelalte plante de cultură prezente în zonă (leguminoase boabe, plante tuberculifere, culturi industriale nepermanente şi plante furajere) deţin cumulat o pondere de sub 2% din totalul suprafeţelor cultivate. Ele sunt prezente în toate localităţile din zona de studiu, cu mici excepţii. Terenurile acoperite cu vegetaţie ierboasă, cu 33 mii ha şi un sfert din suprafeţele de cultură, reprezintă a doua mare categorie de terenuri cultivate, după cereale. Delta Dunării furnizează cele mai extinse suprafeţe din această categorie şi cele mai mari ponderi. Mai mult de jumătate din terenurile cultivate se află în Sulina şi în comunele C.A. Rosetti şi Sf. Gheorghe. Aceste comune, la care se adaugă şi Murighiol, se remarcă şi prin valori absolute mari, de la 4,9 la 7,1 mii ha. Şi celelalte localităţi din partea nordică a zonei de studiu (Jurilovca, Mihai Viteazu, Istria, Săcele, Corbu) înregistrează valorile superioare ale acestei categorii de terenuri, deşi, procentul relativ poate să varieze destul de mult, de la 35% la Jurilovca la 12% la Corbu. În jumătatea sudică a zonei aceste suprafeţe sunt mai mici atât ca suprafaţă, cât şi ca pondere. De remarcat că în municipiul Constanţa vegetaţia ierboasă joacă un rol destul de semnificativ, ocupând 1,2 mii ha şi deţinând o pondere de 16,7% din totalul terenurilor cultivate. Plantaţiile multianuale de pomi şi arbuşti fructiferi ocupă un loc important în peisajul agricol al zonei de studiu, cu o suprafaţă de 18,5 mii ha şi o pondere de 13,8% din suprafaţa cultivată. Repartizarea geografică scoate în evidenţă concentrarea acestor plantaţii în partea de nord a zonei, comunele din zona Deltei Dunării deţinând suprafeţe semnificative, care pot să depăşească 3 mii ha (C.A. Rosetti şi Murighiol) sau cu ponderi de peste 20% (Sf. Gheorghe şi Sulina). De remarcat că ambele municipii (Constanţa şi Mangalia) deţin atât suprafeţe (1,9 şi 1,2 mii ha), cât şi ponderi semnificative de plantaţii multianuale (26-28%). Având în vedere, ponderea mare a acestui sector în economia UAT-urilor din zona costieră, agricultura şi zootehnia reprezintă unele dintre cele mai importante surse difuze de introducere a materiei organice, compuşilor cu azot şi fosfor, contaminanţi în sol, subsol şi ape, în special în partea sudică a zonei de studiu. Practicile agricole defectuoase, monocultura fiind pe primul loc, influenţează negativ atât calitatea solurilor, cât şi calitatea apelor de suprafaţa şi subterane prin utilizarea excesivă de substanţe chimice (fertilizanţi şi pesticide). Suprafeţele de pajişti naturale acoperite cu vegetaţie ierboasă, caracteristică zonei de stepă, cu valoare furajeră mediocră şi ponderea redusă a culturilor furajere trădează predominanţa sistemelor de creştere extensivă a animalelor, practică ce poate avea un impact major asupra solului prin distrugerea covorului vegetal şi declanşarea proceselor erozionale. Principalele ameninţări pentru agricultură în Dobrogea, deci şi în zona de studiu, sunt seceta şi aridizarea. Prin urmare, obţinerea unor producţii satisfăcătoare este dependentă în primul rând de irigaţii. Statistic, peste 70% din suprafaţa agricolă este amenajată pentru irigaţii, dar numai 10% din aceasta se poate iriga efectiv, astfel încât se ajunge la o suprafaţă mare de terenuri agricole calamitată din cauza secetei. Aşadar, este imperios necesară extinderea urgentă a irigaţiilor, asigurarea necesarului de apă fiind una dintre măsurile de primă importanţă pentru atingerea potenţialului productiv maxim pentru majoritatea culturilor. Totuşi, în condiţiile secetei tot mai accentuate şi sursele de apă pentru irigaţii se reduc, astfel încât extinderea şi îmbunătăţirea sistemului de irigaţii reprezintă o soluţie parţială şi destul de costisitoare. Dezvoltarea unei "agriculturi inteligente" este o necesitate pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector. Aplicarea pe scară mai largă a diversificării producţiei agricole este de asemenea necesară pentru a combate efectele secetei, permiţând anumitor culturi să evite perioadele de vreme caldă sau uscată în fazele lor cele mai sensibile. Un astfel de exemplu ar fi înlocuirea porumbului cu sorgul, ale cărui cerinţe totale de apă sunt mai puţin constrângătoare. De asemenea, creşterea utilizării ştiinţei şi tehnologiei sunt esenţiale. Creşterea capacităţii de monitorizare a condiţiilor meteo la o scară cât mai redusă (local) şi integrarea datelor în diverse sisteme de modelare, prognoză poate oferi fermierilor recomandări de irigare şi fertilizare până la recoltare. O altă problemă, de data aceasta referitoare la calitatea producţiei agricole, este dezvoltarea insuficientă a agriculturii ecologice în zona costieră, în special în sectorul sudic al zonei costiere. Dezvoltarea acestora ar putea contribui şi la dezvoltarea turismului (prin integrarea produselor eco/agricultură ecologică în dezvoltarea sustenabilă a turismului). 1.4.8.5. Industrie Activitatea industrială în zone costieră se focalizează în partea sa sudică, în partea nordică, aferentă judeţului Tulcea, fiind nesemnificativă. Principalele ramuri industriale, potenţial generatoare de impact asupra componentelor mediului şi bunăstării comunităţii costiere sunt industria petrochimică, industria extractivă, construcţii şi întreţinere de nave, industria materialelor de construcţii şi industria alimentară. Activitatea industrială în zone costieră se focalizează în partea sa sudică, în partea nordică, aferentă judeţului Tulcea, fiind nesemnificativă. Principalele ramuri industriale, potenţial generatoare de impact asupra componentelor mediului şi bunăstării comunităţii costiere sunt industria petrochimică, industria extractivă şi cea de construcţii şi întreţinere de nave. Industria petrochimică Rompetrol Rafinare SA, companie membră a Grupului KMG Internaţional, realizează operaţiuni de producţie produse petroliere şi petrochimice, în zona costieră, în următoarele unităţi: Rafinăria Petromidia (benzină, motorină, combustibil pentru avioane) şi Uzina Petrochimică (HDPE, LDPE, PP). Rafinăria Petromidia, cea mai mare rafinărie din România şi una dintre cele mai moderne rafinării din sud-estul Europei, este poziţionată strategic pe malul Mării Negre în Năvodari, la 20 km spre nord de Portul Constanţa şi prezintă o serie de avantaje logistice, precum, propriul terminal marin, facilităţi în Portul Midia, propriul sistem logistic pe cale ferată şi acces la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Producţia realizată de Rafinăria Petromidia în 2021, deşi afectată serios de incendiul major din iulie 2021, s-a ridicat la 1,13 milioane de tone de benzină şi aproape 2,5 milioane de tone de motorină şi combustibil special pentru aviaţie. Uzina Petrochimică este singurul producător român de poliolefine şi a crescut în mod constant cota de piaţă pe aceste segmente de produse. În cadrul acestei divizii funcţionează instalaţia de polipropilenă (capacitate de 90 ktone/an), instalaţia de polietilenă de înaltă densitate (capacitate de 70 ktone/an) şi instalaţia de polietilenă de joasă densitate (capacitate de 60 ktone/an). În ceea ce priveşte producţia Uzinei Petrochimice, producţia totală de polimeri a fost de 106 mii tone în 2021, în scădere cu 26% faţă de 2020, din cauza nefuncţionării instalaţiilor de polimeri în perioada iulie-septembrie 2021 (lipsa materiei prime necesare). Cu toate acestea, compania a reuşit să proceseze un total de 110 mii tone de propilenă, un nivel similar cu cel din 2020. Din producţia totală de polimeri, 70.173 de tone au fost polipropilenă (PP), iar 35.994 de tone au fost polietilenă de joasă densitate (LDPE) (KMG Internaţional NV, 2021). Construcţii şi reparaţii nave Şantierul Naval Constanţa (SNC) este unul dintre cele mai mari şantiere de construcţii, reparaţii şi conversii nave din Europa şi prezintă avantajul accesibilităţii atât pe cale maritimă prin Strâmtoarea Bosfor, cât şi pe apele interioare prin Canalul Dunăre-Marea Neagră. SNC este principalul şantier de reparaţii şi proiecte conversie din Marea Mediterană şi Marea Neagră, fiind singura alternativă pentru andocarea navelor de tip Suezmax şi Capesize din zona Mării Negre. Având facilităţi de andocare pentru orice tip de navă de capacitate maximă 200.000 tdw, SNC a efectuat reparaţii la peste 5.000 nave, cu o medie anuala de 80-100 proiecte. Principalii indicatori economici ai SNC, pentru perioada 2018-2022, arată o creştere atât a profitului net, cât şi a cifrei de afaceri, în timp ce numărul angajaţilor prezintă o tendinţă de scădere. Şantierul Naval Damen Mangalia este o societate în participaţie între Damen şi Guvernul României, cu Damen responsabil de managementul operaţional al şantierului. Mangalia este cel mai mare şantier naval din portofoliul Damen, ocupând o suprafaţă totală de circa 1.000.000 mp şi are 1590 de metri de cheuri. Dispune de trei docuri uscate cu dimensiuni de 302 m/48 m (adâncime de 9 m), 322 m/48 m (adâncime de 9m), 360 m/60 m (adâncime de 13 m) şi de o linie de dană lungă, circa 1,6 km lungime totală şi adâncime de 7,59 m. Toate acestea, împreună cu alte facilităţi, fac posibilă realizarea unei game largi de activităţi pentru toate tipurile de proiecte de reparaţii şi conversie a navelor, de la întreţinere de rutină la conversii majore pentru nave de până la 250.000 tdw. Principalii indicatori economici indică o creştere semnificativă atât a cifrei de afaceri, cât şi a profitului în 2021, comparativ cu anii precedenţi. Şantierul Naval Mangalia S.A a fost până în 2001 o sucursală a filialei S.C. "Arsenal" S.A., a Companiei Naţionale "Romarm" S.A., fără personalitate juridică. În anul 2001, se înfiinţează S.C Şantierul Naval Mangalia S.A, persoană juridică română, sub autoritatea Ministerului Industriei şi Resurselor. Analiza principalilor indicatori economici pentru perioada 2018-2021 arată o creşterea considerabilă a cifrei de afaceri şi o scădere semnificativă a pierderilor în 2021. Principala explicaţie constă în faptul că societatea Şantierul Naval Mangalia S.A. a implementat în 2020 un amplu "Plan de reorganizare şi restructurare în vederea restructurării obligaţiilor bugetare restante ale societăţii către ANAF în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019", ce a inclus, pe lângă măsuri de restructurare a arieratelor societăţii, şi măsuri de retehnologizare şi reabilitare a unor capacităţi de producţie existente. Industria extractivă În prezent, în zona de studiu, există două licenţe active de concesiune pentru exploatare a calcarului industrial şi de construcţii, deţinute de către CEMART INVEST SRL (Corbu) şi ROMCIM SA (Taşaul-Luminiţa) (https://www.namr.ro/minning-law/working-licenses-permits/). Pe lângă acestea, în zona costieră este activ, în prezent, un singur permis de exploatare a calcarului industrial şi pentru construcţii, deţinut de CELCO SA. Aceasta a investit, începând cu 2012, într-o carieră de piatră, situată în comuna Corbu, dotată cu utilaje performante, specializate în extracţia, concasarea şi sortarea pietrei de calcar. Capacitatea anuală de producţie a carierei CELCO este de 55.000 tone/an. În prezent, societatea CELCO derulează un proiect de dezvoltarea a unei noi cariere de calcar (suprafaţă de 164.000 mp), pe un teren aflat în vecinătatea actualei cariere, în exploatare. Extragerea de nisip din mare nu este o activitate cu caracter permanent în zona costieră, această activitate fiind determinată de implementarea Master Planului "Protecţia şi Reabilitarea Zonei Costiere". Companiile contractate pentru executarea lucrărilor de înnisipare pe sectoarele de plajă prevăzute în proiecte sunt diferite, pe parcursul ultimilor ani numărul şi deţinătorii licenţelor de exploatare a nisipului s-au schimbat. În prezent, sunt valabile trei permise de exploatare a nisipului din Marea Neagră, deţinute de compania Van Oord Dredging and Marine Contractors BV Rotterdam, pentru perimetrele Van Oord 1, Van Oord 4 şi Van Oord 5 (https://www.namr.ro/wp-content/uploads/2023/03/permise_exploatare_14_03_2023.pdf). În ceea ce priveşte extracţia de petrol şi gaze, în zona costieră, ce cuprinde doar o parte a perimetrului de exploatare XVIII ISTRIA, se află trei foraje, toate fiind, în prezent, inactive. De altfel, nici nu se întrevăd perspective viitoare de exploatare a acestui perimetru. Astfel, acest sector prezintă interes doar prin prisma prezenţei conductelor de transport petrol şi gaze, plus instalaţiile onshore aferente, în zona costieră. Sistemul naţional român de transport de petrol şi gaze pe malul Mării Negre cuprinde două terminale (primul deţinut de Oil Terminal SA Constanţa, în portul Constanţa şi al doilea administrat de KMG Internaţional - Midia Marine Terminal în Năvodari). Conductele existente în sectorul românesc al Mării Negre sunt: - conducte din amonte pentru transport ţiţei şi gaze/condensat, de la Platforma centrală de producţie din cadrul Complexului offshore OMV la Terminalul Midia OMV (onshore); – conducte din amonte pentru transportul gazelor naturale de la instalaţiile Proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (operator Black Sea Oil & Gas). Proiectul constă într-o conductă submarină de 121 km ce asigură livrarea gazului de la platforma de producţie Ana, până la ţărm unde se continuă cu o conductă subterană de 4,1 km către noua Staţie de Tratare a Gazelor de la Vadu (comuna Corbu), de unde este livrat în Sistemul Naţional de Transport operat de Transgaz; – conducta de transport ţiţei de la Terminalul tip Single Point Mooring Buoy, localizat în larg, la 8,6 km Est de Portul Midia, la Midia Marine Terminal aparţinând KMG Internaţional. Acest sistem deserveşte navele tip tanc petrolier (capacitate 60.000-165.000 tdw). Pe lângă acestea, există în interiorul portului Constanţa o reţea de conducte constituită din conducte subterane şi supraterane cu o lungime totală de 50 km, care asigură conectarea portului la reţeaua naţională. 1.4.8.6. Porturi şi activităţi portuare Portul Constanţa include zonele Constanţa, Midia, Mangalia şi Basarabi (aceasta situată în afara zonei costiere), împreună constituind complexul portuar maritim românesc aflat în administrarea CN APM S.A. Acesta este împărţit în trei subdiviziuni, respectiv portul maritim, portul fluvial şi portul turistic. Portul Constanţa - zona Constanţa Port maritim Portul Constanţa este situat pe coasta vestică a Mării Negre şi acoperă o suprafaţă totală de 3.926 ha, din care 1.313 ha uscat şi 2.613 ha apă. Cele două diguri situate în părţile de nord (lungime totală de 9,4 km), respectiv de sud (lungime totală de 5,66 km), adăpostesc portul, creând condiţiile de siguranţă optimă pentru activităţile portuare. În portul Constanţa există 140 dane operaţionale, dintr-un total de 156. Lungimea totală a cheurilor este de 32 km, iar adâncimile variază între 7 şi 19 m. Aceste caracteristici sunt comparabile cu cele oferite de către cele mai importante porturi europene şi internaţionale, permiţând accesul navelor tanc cu capacitatea de 165.000 dwt şi a vrachierelor cu capacitatea de 220.000 dwt. Port fluvial Portul Constanţa este atât port maritim, cât şi port fluvial. Facilităţile oferite de Portul Constanţa permit acostarea oricărui tip de navă fluvială. Legătura Portului Constanţa cu Dunărea se realizează prin Canalul Dunăre - Marea Neagră şi reprezintă unul dintre principalele avantaje ale Portului Constanţa. Port turistic Portul Tomis, prin amplasament şi infrastructură, oferă un potenţial ridicat de valorificare a turismului nautic, activităţilor sportive şi de agrement, constituind totodată şi un adăpost pentru ambarcaţiunile sportive cu vele. Portul Constanţa - Zona Midia Zona Midia a fost proiectată şi construită pentru a pune la dispoziţie facilităţile pentru centrul industrial şi petrochimic adiacent. Portul, cu o suprafaţă totală de 834 ha (din care 234 ha reprezintă uscat şi 600 ha - apă) este delimitat de digurile de nord şi de sud, cu o lungime totală de 6,97 km, accesul în port realizându-se printr-un canal de legătură, cu lăţime de 80 m şi adâncime de 10 m. Portul dispune de 14 dane (11 sunt dane operaţionale, iar 3 dane sunt destinate întreţinerii şi reparaţiilor de nave), iar lungimea totală a cheului este de 2,24 km. Adâncimea apei în dane este de 9 m, în timp ce în zona de ancoraj adâncimea atinge 20 m. În urma lucrărilor de dragaj efectuate, adâncimile apei au crescut la 9 m la danele 1-4 de descărcare petrol brut, permiţând accesul navelor tanc cu pescaj maxim de 8 m şi 20.000 tdw (https://www.portofconstantza.com/pn/page/np_prezentare_port/infgen_port_midia_ro.html). În zona Midia se află şi o bază de operaţiuni pentru forările offshore care se realizează în sectorul românesc al Mării Negre. Principalele categorii de mărfuri operate în zona Midia sunt: petrol brut şi produse derivate, GPL, mărfuri generale şi animale vii. Portul Constanţa - Zona Mangalia Portul Mangalia are o suprafaţă de 142,19 ha (27,47 ha - uscat şi 114,72 ha - apă) şi este delimitat de digurile de nord şi de sud ce au o lungime totala de 2,74 km. În portul Mangalia există 4 dane (2 fiind dane operaţionale), cu o lungime totala de 540 m. Adâncimea maximă este de 9 m. Principalele categorii de mărfuri operate: bitum, mărfuri generale şi GPL https://www.portofconstantza.com/pn/page/np_prezentare_port/infgen_port_mangalia_ro.html). În Portul Constanţa există următoarele terminale specializate: Terminale de mărfuri a) Vrac lichid Principalele mărfuri vrac lichid sunt reprezentate de petrol brut şi produse petroliere. Terminalul de produse petroliere poate opera tancuri cu capacităţi de până la 165.000 dwt, fiind echipat cu instalaţii specializate pentru încărcare şi descărcare şi având acces la reţeaua de conducte. Există un terminal specializat pentru importul petrolului brut şi benzinei, precum şi pentru exportul de produse petroliere rafinate, produse derivate din petrol şi alte produse chimice lichide. Oil Terminal şi Rompetrol Logistics Sucursala Transport Constanţa sunt cele mai importante companii de operare pentru acest tip de marfă. De asemenea, mărfurile vrac lichid pot fi transbordate pe barje către diferite destinaţii europene sau transportate prin conducte în hinterland. Reţeaua naţională de conducte conectează portul cu principalele rafinării din ţară, asigurând un transport rapid şi sigur. Oil Terminal S.A operează un terminal pentru petrol brut, combustibil, motorină, benzină şi produse petrochimice şi export de substanţe chimice lichide. Această facilitate are o capacitate de 24 milioane tone/an pentru descărcare şi 10 tone/an pentru încărcare. Capacitatea minimă de stocare a produselor petroliere este de 1,7 milioane tone. Terminalul este prevăzut cu 7 dane cu adâncimi cuprinse între 11,3 şi 17,1 m, care pot primi cisterne petroliere cu o capacitate maximă de până la 165.000 tdw pentru încărcare/descărcare. b) Vrac solid Vracul solid este reprezentat în Portul Constanţa în principal de minereurile feroase şi neferoase, cereale, cărbuni şi cocs. Aceste mărfuri sunt operate în terminale specializate situate în vecinătatea bazinului fluvio-maritim, care pot opera atât nave maritime, cât şi nave fluviale, cu transbord direct pe barje. Alte categorii de mărfuri vrac solid operate în Portul Constanţa sunt: ciment, materiale de construcţie, fosfat etc. ● Minereu, Cărbune, Cocs. Cele două terminale specializate care operează minereu, bauxită, cărbune şi cocs cuprind 13 dane, cu adâncimi care ajung până la 19 m. Terminalele pot opera atât nave maritime, cât şi fluviale, cu o rată de descărcare de peste 45.000 tone/24 ore (respectiv 2.000 tone/oră/fiecare pod) din nave maritime şi o rată de încărcare în barje de 2.000 tone/oră. Capacitatea de depozitare este de 4,7 milioane tone simultan, iar capacitatea de operare anuală este de peste 27 milioane tone. ● Produse chimice şi îngrăşăminte. Portul Constanţa dispune de terminale specializate unde se operează: îngrăşăminte, fosfat, uree, apatită şi alte produse chimice. Terminalele au dane cu adâncimi de până la 13,5 m, capacităţi de depozitare peste 100.000 tone şi capacităţi de operare de 4,2 milioane tone pe an. Terminalele pot opera nave de peste 30.000 tdw. ● Cereale. Portul Constanţa dispune de facilităţi pentru operarea şi depozitarea cerealelor, fiind deservit de dane specializate cu adâncimi între 7 şi 19 m. Sunt operate atât nave fluviale, cât şi nave maritime de tip Panamax. Facilităţile de depozitare cuprind silozuri şi magazii, care asigură o capacitate totală de depozitare de peste 1.800.000 tone. Navele maritime de mare capacitate sunt operate la geamanduri specializate la o adâncime de 17 m, făcându-se transbord direct din nave fluviale. ● Ciment vrac şi materiale de construcţii. Există două terminale specializate care operează ciment vrac şi în saci. Terminalele de ciment vrac sunt dotate cu instalaţii pentru însăcuire şi depozite acoperite şi pot fi operate 24 ore/zi. Transbordul cimentului vrac se poate realiza direct din barje în nave maritime cu ajutorul instalaţiilor pneumatice plutitoare. c) Containere În Portul Constanţa există două terminale de containere, care oferă condiţii şi facilităţi moderne pentru operarea navelor portcontainer. La finele anului 2003, în portul Constanţa a fost inaugurat cel mai mare terminal specializat de containere din Marea Neagră, acesta fiind operat de compania Dubai Ports World. Cu o suprafaţă totală de peste 76 ha (52 ha operaţionale), terminalul oferă o capacitate anuală de operare de aproximativ 1,5 milioane TEU. Datorită adâncimilor, care au un minim de 14,5 metri, terminalul permite operarea navelor portcontainer de tip Post-Panamax, iar facilităţile de operare asigură rata de operare eficientă a navelor acostate. Lungimea danei principale este 636 metri, iar a danei de alimentare de 411 metri, suprafaţa de depozitare acoperită fiind de 5.000 mp. Terminalul oferă servicii de coordonare feroviară prin cele 3 linii de cale ferată, fiecare având o lungime de 616 metri, fiind capabile să manipuleze 3 garnituri de trenuri cu câte 30 de vagoane fiecare. d) Mărfuri generale Orice categorie de marfă poate fi operată de către companiile specializate din Portul Constanţa. Din categoria mărfurilor generale, în Portul Constanţa sunt operate: produse alimentare, băuturi şi tutun, celuloză şi hârtie, laminate, piese de schimb, ciment, produse chimice şi îngrăşăminte în saci, produse metalice, precum şi alte mărfuri. e) Ro-Ro/FERRY În portul Constanţa există două terminale Ro-Ro situate în partea de sud, iar în partea de nord există o dană ce poate găzdui acest tip de operare. Dana Ro-Ro aflată în partea de nord are o lungime de 364 m, 13 m adâncime şi poate acomoda până la 4.800 de vehicule. Cele două terminale din partea de sud a portului sunt situate în dana 120 şi dana PL6. Terminalul din dana 120 dispune de un cheu de 25 m, cu o adâncime de 14 m şi o platformă de depozitare cu o suprafaţă de 17.000 mp. Capacitatea maximă de încărcare şi descărcare pe sens este de 100 unităţi (import-export). Cel de-al doilea terminal, situat în dana PL6, are adâncimi la cheu de 7 m, pescajul maxim admis fiind de 6,5 m, ceea ce permite acostarea navelor Ro-Ro de dimensiuni medii (capacitate max. 1.500 autoturisme). Zona totală de stocare măsoară 71.000 mp, spaţiu corespunzător primirii a 5.400 de vehicule, cu o lungime a danei de 200 m, divizată în mai multe zone, având funcţii specifice operaţiunilor - recepţie, inspecţie, stocare, încărcare/descărcare. Accesul în terminalul Ro-Ro se poate face atât cu camioane, cât şi cu trenuri, existând o linie dublă şi o linie simplă ce deservesc exclusiv dana. Terminalul Ferry-Boat, situat în partea de sud a Portului, oferă clienţilor condiţii adecvate de operare a navelor specializate, fiind dotat cu echipamente specializate pentru încărcarea şi descărcarea trenurilor, folosind ecartamentul normal european de cale ferată, Terminalul dispune de: grupă de trei linii, fiecare cu o lungime de 750 ml de cale ferată pentru primirea şi expedierea vagoanelor; o grupă de pregătire a vagoanelor formată din 10 linii fiecare, cu o lungime de 450-500 m linii de cale ferată pentru îmbarcare/debarcare pe şi de pe navă; şi cinci linii de cale ferată pentru accesul pe navă, vagoanele fiind operate prin utilizarea echipamentelor navelor. f) Barje nepropulsate şi remorchere fluviale Terminalul permite punerea la dispoziţia utilizatorilor a unei capacităţi de acostare pentru circa 10 milioane tone mărfuri. Terminalul de barje include 1.200 m de cheuri cu adâncimea de 7 m pentru acostarea barjelor, precum şi a 300 m de cheuri cu adâncimea de 5 m pentru împingătoare şi remorchere fluviale. g) Gaz petrolier lichefiat În anul 2010 a fost inaugurat în Portul Midia cel mai mare terminal maritim de gaz petrol lichefiat (LPG) din ţară. Terminalul operează traficul de LPG destinat pieţei interne, dar şi exportul către alte ţări. Terminalul are o suprafaţă de circa 24.000 de mp şi o capacitate de stocare de 4.000 mc. Instalaţiile cuprind 10 rezervoare a câte 400 mc, rampe de descărcare, pompe de mare productivitate şi automatizări. Terminalul este conectat la calea ferată, reţeaua rutieră şi transportul pe apă. Poate încărca 8 vagoane cisternă şi 2 autocisterne simultan. Dana de acostare are o adâncime de 9,5 metri şi un cheu cu o lungime de 120 m. Descărcarea este asigurată cu pompe de mare randament, cu un debit de 200-250 mc/oră. Instalaţia este dotată cu recuperatoare de gaze din tancuri, care elimină pierderile de marfă. h) Terminalul de pasageri Terminalul de pasageri este situat în partea de nord a portului, primind nave de croazieră care sosesc fie pe Dunăre, fie pe Marea Neagră. Terminalul are o capacitate de operare de 100.000 pasageri/an. Dana terminalului de pasageri are o lungime de 293 metri cu o adâncime de 13,5 metri, iar dana secundară (RoRo4) are o lungime de 400 metri şi o adâncime de 13 metri, conexiunile disponibile fiind centrul oraşului (la 1 km), aeroportul (la 25 km) şi gara (la 3 km). Capacităţi de operare portuară în porturile maritime Traficul de mărfuri în porturile maritime a cunoscut în ultima perioadă o creştere semnificativă datorită preluării a unei mari părţi din traficul porturilor ucrainiene, situaţie generate de conflictul militar din zonă. Astfel, traficul total de mărfuri în 2021 a fost de 67.483.435 tone, iar în 2022 se observă o creştere cu mai mult de 10%, până la 75.537.687. Analiza datelor furnizate de CN APM referitoare la perioada 2015-2022 (Tabel 1.4.8.6.1), confirmă creşterea aproape continua a traficului portuar în porturile maritime, cu excepţia anului 2020, când s-a observat o scădere cu circa 10% în 2020 datorată pandemiei. Tabel 1.4.8.6.1 Traficul portuar în perioada 2018 - 2022 (porturile maritime româneşti)
┌────────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┐
│Date trafic │2018 │2019 │2020 │2021 │2022 │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Trafic │61.303.774│66.603.292│60.375.799│67.483.435│75.537.687│
│total, t │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Vrac lichid,│14.022.558│14.920.635│12.425.658│12.821.712│18.001.109│
│t │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Vrac solid, │37.192.770│41.583.345│38.580.780│44.562.451│44.831.522│
│t │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Mărfuri │3.524.788 │3.546.879 │3.023.669 │3.915.944 │4.783.304 │
│generale, t │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Container, t│6.563.658 │6.552.433 │6.345.692 │6.183.913 │7.921.752 │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Nr. │400.832 │400.945 │389.061 │379.139 │460.506 │
│containere │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│TEU │668.016 │666.036 │643.725 │631.946 │776.590 │
│(containere)│ │ │ │ │ │
└────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘
Structura mărfurilor operate acoperă toate categoriile de mărfuri având în vedere diversitatea terminalelor disponibile. Totuşi, trebuie remarcată evoluţia ascendentă clară din ultima perioadă a operării mărfurilor solide în vrac, cu predilecţie a cerealelor, precum produselor vrac lichid, mai precis petrol brut şi produse petroliere (Tabel 1.4.8.6.2). Această evoluţie a fost accelerate de situaţia din Ucraina, însă ea se manifestase cu pregnanţă şi înainte. Tabel 1.4.8.6.2 Trafic pe grupe de marfa 2018 - 2022 (www.portofconstantza.com)
┌────────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┐
│Tip marfă │2018, t │2019, t │2020, t │2021, t │2022, t │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Animale vii,│ │ │ │ │ │
│sfeclă de │70.934 │96.399 │100.433 │113.527 │93.085 │
│zahăr │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Articole │6.567.347 │6.561.433 │6.348.655 │6.197.408 │7.940.143 │
│diverse │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Articole │ │ │ │ │ │
│fabricate │8.019 │10.900 │1.898 │8.916 │7.624 │
│din metal │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Cartofi, │ │ │ │ │ │
│legume şi │ │ │ │ │ │
│fructe │7.289 │3.227 │0 │0 │0 │
│proaspete │ │ │ │ │ │
│sau │ │ │ │ │ │
│congelate │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Celuloza şi │ │ │ │ │ │
│deşeuri de │28.274 │48.801 │73.340 │58.992 │30.490 │
│hârtie │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Cereale │17.963.535│21.329.156│21.893.550│25.174.619│24.010.975│
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Ciment, var │ │ │ │ │ │
│nestins, │ │ │ │ │ │
│materiale │205.712 │363.850 │703.119 │814.793 │620.894 │
│prefabricate│ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │
│construcţii │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Combustibili│ │ │ │ │ │
│minerali │3.770.447 │3.834.946 │2.850.701 │3.438.621 │3.481.817 │
│solizi │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Echipamente,│535.331 │376.115 │441.600 │433.666 │464.448 │
│maşini │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Îngrăşăminte│3.007.574 │4.024.682 │4.420.218 │4.103.372 │4.507.272 │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Lemn şi │314.695 │289.549 │227.098 │411.763 │386.329 │
│plută │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Minerale │ │ │ │ │ │
│brute sau │448.322 │615.906 │594.396 │892.854 │1.223.515 │
│prelucrate │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Minereuri de│ │ │ │ │ │
│fier, │4.521.893 │5.189.807 │3.868.790 │4.766.262 │7.002.094 │
│deşeuri de │ │ │ │ │ │
│fier şi oţel│ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Minereuri şi│ │ │ │ │ │
│deşeuri │3.976.068 │3.861.530 │2.276.486 │3.150.187 │953.943 │
│neferoase │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Petrol brut │7.475.408 │8.027.409 │6.638.429 │6.715.111 │9.512.520 │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Piele, │ │ │ │ │ │
│textile şi │3.344 │1.608 │0 │0 │24.118 │
│confecţii │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Produse │ │ │ │ │ │
│alimentare, │ │ │ │ │ │
│nutreţuri │167.256 │349.544 │286.356 │321.015 │308.465 │
│pentru │ │ │ │ │ │
│animale │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Produse │ │ │ │ │ │
│chimice │590.365 │537.533 │713.346 │642.977 │676.993 │
│altele │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Produse │ │ │ │ │ │
│chimice │ │ │ │ │ │
│derivate din│167.805 │102.722 │110.015 │90.339 │124.405 │
│cărbuni şi │ │ │ │ │ │
│gudron │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Produse │2.287.151 │2.529.108 │1.953.551 │2.502.520 │3.225.583 │
│metalice │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Produse │5.897.915 │6.296.060 │5.042.322 │5.438.743 │7.202.140 │
│petroliere │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Seminte │ │ │ │ │ │
│uleioase, │ │ │ │ │ │
│fructe │3.262.034 │2.141.252 │1.826.407 │2.204.820 │3.740.834 │
│oleaginoase │ │ │ │ │ │
│şi grăsimi │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Sticlă, │ │ │ │ │ │
│sticlărie şi│27.056 │11.755 │5.089 │2.930 │0 │
│produse │ │ │ │ │ │
│ceramice │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Total │61.303.774│66.603.292│60.375.799│67.483.435│75.537.687│
└────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘
Portul Sulina Portul Sulina, parte integrantă a reţelei TEN-T fluviale centrale, este amplasat pe malul drept al canalului Sulina, în zona oraşului şi dispune de următoarele construcţii portuare: cheu vertical din beton în lungime de 3.340 m, trei estacade din beton armat, având fiecare un front de acostare de 80 m şi o adâncime de acostare de 7,5 m, două estacade din beton armat cu un front de acostare de 100 m şi respectiv 200 m, cu o adâncime de 3,50 m, două estacade din beton armat cu un front de acostare de 30 m fiecare, care asigură o adâncime de acostare de 2,50 m, cheu pereat în lungime de 2.600 m pentru apărarea malului, cu prelungirea cheiului vertical şi spre amonte de uzina de apă (Consiliul Judeţean Tulcea, 2021). Aceste construcţii portuare amenajate de-a lungul falezei oraşului asigură condiţii pentru acostarea navelor maritime care intră şi ies de pe Canalul Sulina, precum şi a navelor care deservesc traficul local de mărfuri şi pasageri. 1.4.8.7. Producerea de energie În prezent, la nivelul zonei costiere, generarea de energie din surse regenerabile este aproape inexistentă. Energia termică este produsă fie la nivel centralizat, folosind combustibili fosili (Constanţa, Mangalia şi Năvodari), fie individual, preponderent, folosind centrale individuale pe gaz. Toate acestea determină o creştere a emisiilor de gaze poluante în atmosferă. Referitor la energia electrică, aceasta este produsă doar la nivel individual (folosind energia solară), parcurile eoliene şi centrala nucleară de la Cernavodă, principale producătoare de energie din Dobrogea, fiind situate în afara zonei costiere. Potenţialul de producere a energiei alternative (eoliană, solară, valuri, etc.) este unul foarte ridicat în zona costieră, dar din păcate nu este utilizat. Prezenta strategie se aliniază celorlalte strategii şi planuri în scopul promovării generării de energie alternativă folosind resursele regenerabile ale zonei costiere. 1.4.8.8. Planificare spaţială şi Dezvoltare urbană Planificarea spaţială Instrumentele de planificare spaţială a teritoriului sunt de importanţă majoră pentru managementul integrat al zonei costiere. Planuri urbanistice generale În marea majoritate, planurile urbanistice generale sunt vechi. Din punct de vedere al managementului zonei costiere, principala problemă a PUG-uri vechi este aceea că ele au fost elaborate fără a avea un studiu de fundamentare prin care să se facă delimitarea fizică a zonei costiere, conform OUG nr.202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare. Modul de ocupare a teritoriului Unităţilor Administrativ-teritoriale Din perspectiva structurii generale a fondului funciar în cadrul teritoriului zonei costiere, terenurile agricole ocupă 97.465 hectare (27,42% din total), iar terenurile neagricole 257.982 hectare, reprezentând 72,58% din totalul suprafeţei UAT-urilor. Suprafeţele ocupate de terenurile agricole şi neagricole pentru fiecare UAT sunt redate în Tabelul 1.4.8.8.1. Tabel 1.4.8.8.1 Structura ocupării terenurilor în UAT-urile din zona costieră
┌───────────┬────────┬────────┬──────────┐
│ │Total │Terenuri│Terenuri │
│UAT │UAT │agricole│neagricole│
│ │(ha) │(ha) │(ha) │
├───────────┼────────┼────────┼──────────┤
│C.A. │26638,00│3298,00 │23340,00 │
│Rosetti │ │ │ │
├───────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Sulina │32835,00│835,00 │32000,00 │
├───────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Sf. │60576,00│3156,00 │57420,00 │
│Gheorghe │ │ │ │
├───────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Murighiol │80449,00│9474,00 │70975,00 │
├───────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Jurilovca │29949,00│8935,00 │21014,00 │
├───────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Mihai │20607,00│9212,00 │11395,00 │
│Viteazu │ │ │ │
├───────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Istria │18044,00│8332,00 │9712,00 │
├───────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Săcele │11636,00│9413,00 │2223,00 │
├───────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Corbu │11636,00│10663,00│7508,00 │
├───────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Năvodari │6771,00 │6448 │4468,00 │
├───────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Constanţa │14571,53│12507 │8090,00 │
├───────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Agigea │4614,13 │5245 │8090,00 │
├───────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Eforie │716,17 │467 │441,00 │
├───────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Techirghiol│3838,00 │3838 │1777,00 │
├───────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Tuzla │5066,12 │4895 │753,00 │
├───────────┼────────┼────────┼──────────┤
│23 August │777,34 │18171 │752,00 │
├───────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Costineşti │1923,04 │18044 │385,00 │
├───────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Mangalia │5259,70 │7313 │2740,00 │
├───────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Limanu │7217,06 │20607 │1191,00 │
└───────────┴────────┴────────┴──────────┘
Comunele 23 August, Tuzla, Limanu, Costineşti şi Săcele, toate din judeţul Constanţa, se disting din perspectiva unei ponderi de peste 80% a terenurilor agricole din totalul suprafeţei lor administrative, în timp ce oraşele Sulina, Eforie şi comunele Sfântu Gheorghe, Murighiol şi C.A. Rosetti deţin ponderi semnificative, de peste 80% a terenurilor neagricole. Tabelul 1.4.8.8.2 redă structura terenurilor neagricole din teritoriul zonei costiere. Din perspectiva suprafeţelor de teren ocupate efectiv cu construcţii, atât ca şi valori absolute, cât şi ca pondere în totalul suprafeţelor, UAT-urile din sectorul nordic se remarcă prin valori foarte scăzute, sugerând gradul scăzut de urbanizare. De asemenea, caracteristic întregului sector nordic este ponderea extrem de mică spre zero (C.A. Rosetti) a terenurilor ocupate de căi de comunicaţie, ceea ce arată şi accesibilitatea redusă. Se remarcă, în UAT Sulina şi C.A Rosetti, ponderea foarte ridicată a teritoriului ocupat de ape. În schimb, în sectorul sudic al zonei de studiu, ponderea suprafeţelor construite este ridicată şi, de asemenea, ponderea terenurilor ocupate de căi de comunicaţie şi căi ferate indică un grad mare de accesibilitate. Cea mai ridicată pondere a suprafeţei construite raportată la suprafaţa totală neagricolă este deţinută de UAT Eforie (66,81%), urmată de municipiul Constanţa (37,01%) (Tabel 1.4.8.8.2). Tabel 1.4.8.8.2 Structura terenurilor neagricole în teritoriul zonei costiere (sursa: INSSE, 2023)
┌───────────┬──────────┬───────────┬───────────┬───────────┬────────────┐
│ │ │ │ │Terenuri cu│ │
│Structura │Păduri şi │Terenuri │Terenuri │căi de │Terenuri │
│terenurilor│vegetaţie │ocupate cu │ocupate cu │comunicaţii│degradate si│
│neagricole │forestieră│ape │construcţii│si căi │neproductive│
│(2014) │ │ │ │ferate │ │
│ ├────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼────┬──────┼─────┬──────┤
│ │ha │%*) │ha │% │ha │% │ha │% │ha │% │
├───────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┤
│C.A. │4355│16,35│17304│64,96│395 │1,48 │- │- │1286 │4,83 │
│Rosetti │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┤
│Sulina │14 │0,04 │31212│95,06│698 │2,13 │6 │0,02 │70 │0,21 │
├───────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┤
│Sfântu │2445│4,04 │53459│88,25│121 │0,20 │67 │0,11 │1328 │2,19 │
│Gheorghe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┤
│Murighiol │2641│3,28 │65641│81,59│479 │0,60 │116 │0,14 │2098 │2,61 │
├───────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┤
│Jurilovca │595 │1,99 │19805│66,13│246 │0,82 │155 │0,52 │213 │0,71 │
├───────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┤
│Mihai │- │- │10194│49,47│262 │1,27 │344 │1,67 │595 │2,89 │
│Viteazu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┤
│Istria │- │- │9431 │52,27│198 │1,10 │83 │0,46 │- │- │
├───────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┤
│Săcele │4 │0,03 │945 │8,12 │235 │2,02 │183 │1,57 │856 │7,36 │
├───────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┤
│Corbu │212 │1,17 │174 │0,96 │355 │1,95 │121 │0,67 │6646 │36,57 │
├───────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┤
│Năvodari │81 │1,26 │2395 │37,14│1793 │27,81│163 │2,53 │36 │0,56 │
├───────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┤
│Constanţa │26 │0,21 │1969 │15,74│4629 │37,01│1381│11,04 │85 │0,68 │
├───────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┤
│Agigea │- │- │88 │1,68 │1483 │28,27│85 │1,62 │142 │2,71 │
├───────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┤
│Eforie │- │- │6 │1,28 │312 │66,81│123 │26,34 │- │- │
├───────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┤
│Techirghiol│- │- │1260 │32,83│463 │12,06│43 │1,12 │11 │0,29 │
├───────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┤
│Tuzla │3 │0,06 │52 │1,06 │445 │9,09 │119 │2,43 │134 │2,74 │
├───────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┤
│Costineşti │46 │2,27 │7 │0,35 │199 │9,81 │117 │5,77 │16 │0,79 │
├───────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┤
│23 August │29 │0,40 │3 │0,04 │313 │4,28 │172 │2,35 │235 │3,21 │
├───────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┤
│Mangalia │594 │9,53 │455 │7,30 │1274 │20,45│228 │3,66 │189 │3,03 │
├───────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┤
│Limanu │688 │9,09 │135 │1,78 │216 │2,85 │101 │1,33 │51 │0,67 │
└───────────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴──────┴─────┴──────┘
*) % din suprafaţa totală UAT. Extinderea teritoriilor construite şi destinate pentru construire În timp ce numărul total al locuitorilor în zona costieră a înregistrat o scădere cu 15% în ultimul deceniu, în perioada 2010 - 2022, suprafaţa totală a teritoriilor intravilane din teritoriul zonei costiere a crescut cu 32,51% (Tabel 1.4.8.8.3). Această creştere generală este dată de 12,42% creştere în urban şi 72,79% creştere în rural. Situaţia teritoriilor construite şi destinate construirii este prezentată în planşele Anexă la Strategia Naţională pentru gospodărirea integrată a zonei costiere, respectiv Anexa 5 (Utilizarea terenurilor în UAT-urile limitrofe zonei costiere), Anexa 6 (Utilizarea terenurilor în UAT-urile limitrofe zonei costiere din sectorul Nord) şi Anexa 7 (Utilizarea terenurilor în UAT-urile limitrofe zonei costiere din sectorul Sud). Tabel 1.4.8.8.3 Extinderea intravilanelor per total pe teritoriul zonei costiere conform Planurilor Urbanistice Generale
┌────────────┬──────────────────────────┬──────────────────────────┬──────────────────────┐
│Modul de │TOTAL Zona Costieră │ÎN LOCALITĂŢI URBANE │ÎN LOCALITĂŢI RURALE │
│ocupare al ├──────────┬─────────┬─────┼──────────┬─────────┬─────┼──────┬─────────┬─────┤
│terenurilor │2010 │2022 │% │2010 │2022 │% │2010 │2022 │% │
├────────────┼──────────┼─────────┼─────┼──────────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼─────┤
│Populaţie* │484536 │466624 │-3,70│431151 │410227 │-4,85│53385 │56397 │+5,64│
│[1] │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┴─────────┼─────┼──────────┴─────────┼─────┼──────┴─────────┼─────┤
│Suprafaţa │ │ │ │ │ │ │
│U.A.T. │357592,09 │- │63990,14 │- │293601,95 │- │
│(ha)*[2] │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┬─────────┼─────┼──────────┬─────────┼─────┼──────┬─────────┼─────┤
│ │ │După │ │ │După │ │ │După │ │
│ │La data │aprobare │ │La data │aprobare │ │La │aprobare │ │
│Suprafaţa │elaborării│PUG/ │% │elaborării│PUG/ │% │data │PUG/ │% │
│teritoriului│PUG │propusă │ │PUG │propusă │ │elab. │propusă │ │
│intravilan │ │pentru │ │ │pentru │ │PUG │pentru │ │
│(ha) │ │extindere│ │ │extindere│ │ │extindere│ │
│ ├──────────┼─────────┼─────┼──────────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼─────┤
│ │19204,39 │25447,49 │+32,5│12813,3 │14404,3 │+12,4│6391,1│11043,2 │+72,7│
└────────────┴──────────┴─────────┴─────┴──────────┴─────────┴─────┴──────┴─────────┴─────┘
*[1] Date preluate din baza de date TEMPO ONLINE-INSSE, Populaţia după domiciliu în anul 2010 şi la 1 ianuarie 2022. *[2] Suprafaţa UAT conform măsurătorilor limitelor UAT (2023) disponibile la https://geoportal.ancpi.ro/portal/apps/webappviewer/index.html?id=faeba2d173374445b1f13512bd477bb2 Tendinţe privind modul de ocupare a teritoriului în zona costieră Analiza datelor privind evoluţia demografică şi extinderea teritoriilor construite şi destinate construirii arată următoarele tendinţe privind procesul de urbanizare în zona costieră, aşa cum este definită în prezentul studiu: - există o tendinţă de scădere a numărului de locuitori în partea nordică a Deltei Dunării, probabil datorită lipsei unor infrastructuri pentru facilitarea accesului; – UAT-urile din zona complexului Razim-Sinoe, unde există posibilităţi de acces, sunt atractive pentru locuitori şi investitori, existând programe de finanţare pentru pensiuni, de exemplu, ceea ce poate asigura, cel puţin menţinerea ponderii existente a teritoriului ocupat efectiv cu construcţii în total UAT; – s-au aprobat, prin PUG-uri, extinderi ale tuturor intravilanelor, în toate UAT-urile, inclusiv în cele unde numărul de locuitori este în scădere; – în UAT-urile din sectorul Năvodari-Agigea, tendinţa istorică a fost de extindere a suprafeţelor de teren ocupate efectiv cu construcţii în zonele limitrofe liniei ţărmului; – în zona Eforie-Limanu, nu ar mai fi posibile extinderi ale zonelor construite decât în UAT Tuzla şi 23 August. În UAT Eforie, care are cea mai mare pondere a terenurilor ocupate efectiv cu construcţii, s-au epuizat rezervele de teren pentru extinderi. Structura şi tendinţele dezvoltării zonelor funcţionale din intravilanele din teritoriul zonei costiere Zonificarea este procesul prin care se stabileşte modul de alocare a resurselor de teren pentru diferite tipuri de activităţi care generează sectoarele de activitate care, la rândul lor, definesc zonele funcţionale. Această alocare a resurselor de teren se face prin instrumentele cu caracter de reglementare, respectiv Planurile Urbanistice Generale. În planşa Anexa 8 a Strategiei Naţionale pentru gospodărirea zonei costiere sunt prezentate tipuri de activităţi în funcţie de modul de utilizare a terenurilor situate la limita de contact cu zona costieră - sectorul Sudic (Capul Midia - Vama Veche). Terenuri ocupate cu activităţi de locuire În timp ce tendinţa generală în zona costieră este de scădere a numărului de locuitori, fondul total de locuinţe din zona costieră a crescut de la 296.701 unităţi în 1990, la 389.553 unităţi în 2021. Analiza documentaţiilor PUG disponibile indică creşterea suprafeţelor de teren destinat activităţilor de locuire în toate UAT-urile. Terenuri ocupate cu activităţi în sectorul turistic Numărul unităţilor de primire turistică înregistrează un trend descrescător, de la 150.251 unităţi în 1992 la 93.503 unităţi în 2022. În partea nordică, cu excepţia oraşului Sulina, numărul de unităţi de primire turistică creşte în toate UAT-urile, cel mai semnificativ la Murighiol, de la 258 în 1992, la 2.351 în 2022. În total, numărul de unităţi de primire turistică în sectorul nordic creşte de la 1.020 în 1992, la 4.031 în 2022. Trendul general este determinat de scăderea numărului de unităţi de primire turistică în sectorul sudic, de la 149.231 în 1992, la 89.472 în 2022. În condiţiile în care este vizibilă extinderea zonelor turistice la nord de staţiunea Mamaia şi în special în zona Mamaia Sat - Tabăra Năvodari, scăderea din sectorul sudic pare inexplicabilă. Trebuie ţinut însă cont că în zonele respective din Mamaia - Năvodari s-a investit foarte mult în apartamente/hoteluri şi în vile/case de vacanţă care, este posibil să nu fie toate înregistrate formal ca unităţi de primire turistică. Analiza documentaţiilor PUG disponibile indică o creştere a suprafeţelor de teren destinat activităţilor turistice în toate UAT-urile. În sectorul sudic, în toate UAT-urile cu date PUG disponibile, suprafaţa alocată zonelor pentru activităţi turistice a crescut . În sectorul sudic, în bilanţurile teritoriale ale zonelor din intravilan se constată existenţa unor zone mixte (activităţi de locuire şi turistice). Terenuri ocupate cu activităţi în sectorul prelucrare, producţie, depozitare, servicii terţiare Analiza documentaţiilor PUG disponibile indică o creştere a suprafeţelor de teren destinate unităţilor industriale şi de depozitare . În sectorul nordic al zonei costiere, suprafeţele alocate acestor activităţi au crescut în Sfântu Gheorghe, Murighiol şi Jurilovca. În sectorul sudic, suprafeţele alocate acestor activităţi au crescut în Năvodari, Eforie şi Mangalia, raportat numai la datele disponibile. Cele mai importante suprafeţe destinate activităţilor de producţie şi depozitare se regăsesc în Constanţa şi Năvodari, principalele zone de prelucrare, producţie, depozitare, servicii sunt Platforma petrochimica Midia-Năvodari, zona industrială Palas Constanţa, zona Oil Terminal Constanţa şi zona de depozite Halta Traian Constanţa. 1.4.8.9. Infrastructura de utilităţi Infrastructura de alimentare cu gaze naturale În cadrul reţelei naţionale de distribuţie de gaze naturale, judeţele Constanţa şi Tulcea se află în culoarul 7 de transport internaţional: ZB0100-Isaccea-Şendreni şi ZB1500-Tranzit-Dobrogea. De asemenea, este de menţionat proiectul "Extindere SNT prin realizare conductă de transport gaze naturale de la punct preluare gaze Marea Neagră (zona Vadu) - la conducta Tranzit 1 (zona Grădina)". Conducta, în lungime totală de aproximativ 24,37 km, este proiectată pentru a transporta gaze naturale de la GTP Vadu la conducta "Tranzit 1" a Sistemului Naţional de Transmisie a gazelor. Infrastructura de alimentare cu energie electrică În judeţul Constanţa, infrastructura majoră de alimentare cu energie electrică este reprezentată de liniile electrice aeriene de 750 kV şi 400 kV, 4 staţii de transformare 400/110 kV, dintre care una, Constanţa Nord, este localizată în zona costieră. În judeţul Tulcea, staţiile de transformare (Isaccea şi Tulcea Vest) sunt situate în afara zonei costiere. Infrastructura de alimentare cu apă În partea zonei costiere aferentă judeţului Tulcea, sursele de alimentare sunt atât subterane, cât şi de suprafaţă (Sulina, Sf. Gheorghe). Referitor la oraşul Sulina, în sistemul său de alimentare cu apă nu există aducţiune de apă tratată, apa potabilă produsă în staţia de tratare fiind distribuită direct din staţie, prin intermediul unui castel de apă. Printr-un proiect POS-Mediu, la nivelul oraşului Sulina s-au reabilitat sursele de captare, staţia de tratare a apei, 19 km de conductă de apă şi s-a extins cu 19 km conducta de apă uzată (Consiliul Judeţean Tulcea, 2021). Din 2015 până în 2019, lungimea conductelor de alimentare cu apă potabilă în oraşul Sulina a crescut de la 17 km la 23,9 km. În ceea ce priveşte capacitatea instalaţiilor de a produce apă potabilă, deşi la nivel judeţean s-a înregistrat o tendinţă de creştere, în oraşul Sulina, aceasta a rămas, în 2019, la nivelul celei din 2015, respectiv 730 mc/zi. Referitor la consumul de apă, valoarea înregistrată în 2019 (209 mii mc), în oraşul Sulina, a fost uşor mai mică comparativ cu 2015 (213 mii mc), posibil în legătură cu scăderea populaţiei (Consiliul Judeţean Tulcea, 2021). În judeţul Constanţa, principalul operator, RAJA S.A. Constanţa exploatează un număr de 94 de surse de apă subterană, formată din 349 foraje şi 2 surse de apă de suprafaţă (sursa Galeşu, capacitate totală instalată de 14.850 mc/h şi Dealul Vifor, capacitate totală instalată este de 2.900 mc/h). Apa brută este tratată în două staţii de tratare (Palas-Constanţa, capacitate totală instalată de 5.750 l/s şi Dealul Vifor-Cernavodă, capacitate totală instalată de 100 l/s). La nivelul judeţului Constanţa, lungimea conductelor de distribuţie a apei potabile era în 2019 de 3.134 km, în uşoară creştere faţă de anii precedenţi (Consiliul Judeţean Constanţa, 2021). Instalaţiile din judeţul Constanţa au produs 1.256.293 mc de apă potabilă pe zi, în anul 2019, volum mai scăzut comparativ cu perioada 2014-2018 (cea mai mare cantitate fiind produsă în 2014 - 1.303.831 mc/zi. În ceea ce priveşte cantitatea distribuită, în 2019 a fost înregistrată cea mai mare cantitate din perioada 2014-2019, şi anume 40.968 mii mc de apă potabilă. Infrastructura de canalizare şi epurare a apelor uzate UAT-urile din RBDD nu au sisteme de canalizare centralizate care să colecteze apele uzate la nivelul întregii localităţi, iar staţiile de epurare existente realizează epurarea mecanică şi mecano-biologică a apelor menajere. La nivelul judeţului Tulcea, sistemul de canalizare a cunoscut o oarecare dezvoltare în perioada 2015-2019, când lungimea totală a conductelor de canalizare a crescut de la 413,9 km la 576,4 km (Consiliul Judeţean Tulcea, 2021). Această tendinţă de dezvoltare a infrastructurii de canalizare se remarcă la nivelul tuturor centrelor urbane din judeţ, inclusiv în oraşul Sulina, unde de la o lungime totală a conductelor de canalizare de 17 km, în 2015, s-a ajuns la o lungime totală de 30,6 km, în 2019 (Consiliul Judeţean Tulcea, 2021). Cu toate acestea însă, infrastructura de canalizare prezintă încă deficienţe de dezvoltare, fiind nevoie investiţii majore pentru extinderea reţelei de canalizare în mediul rural, dat fiind faptul că în judeţul Tulcea doar jumătate dintre localităţile conectate la alimentarea cu apă au şi reţea de canalizare. Referitor la epurarea apelor uzate, în partea nordică a zonei costiere sunt patru staţii de epurarea, la Sulina, Murighiol, Jurilovca şi Sfântu Gheorghe. Se remarcă că în toate cele patru staţii apele uzate sunt doar parţial epurate (mecanic şi biologic), deci reprezintă o potenţială presiune asupra emisarilor. Mai mult, în UAT Murighiol şi Jurilovca, procente mici din încărcarea generată la nivel de UAT sunt colectate şi epurare (Tabel 1.4.8.9.1). Tabel 1.4.8.9.1 Principalele caracteristici ale staţiilor de epurare Sulina, Murighiol şi Jurilovca
┌─────────┬──────────────┬─────────┬──────────┬──────────┬────────┐
│ │ │ │ │Încărcarea│ │
│ │ │ │ │colectată │ │
│ │ │ │Încărcarea│şi intrată│ │
│ │ │ │generată │în staţie │Tip de │
│UAT │ID staţie │Operator │p.e. la │raportat │tratare │
│ │ │ │nivelul │la │ │
│ │ │ │UAT │încărcarea│ │
│ │ │ │ │totală │ │
│ │ │ │ │(%) │ │
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┤
│Sulina │ROWP_159776_01│Aquaserv │5.000 │81,0 │primar │
│ │ │SA │ │ │secundar│
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┤
│ │ │SC │ │ │ │
│ │ │Utilităţi│ │ │ │
│Murighiol│ROWP_160920_01│şi │3.217 │11,1 │primar │
│ │ │Servicii │ │ │secundar│
│ │ │Publice │ │ │ │
│ │ │Murighiol│ │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┤
│Jurilovca│ROWP_160653_01│Primăria │3.935 │30,0 │primar │
│ │ │Jurilovca│ │ │secundar│
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┤
│Sfântu │ │Primăria │ │ │ │
│Gheorghe │ROWP_161240_01│Sfântu │639 │19.33 │primar │
│ │ │Gheorghe │ │ │ │
└─────────┴──────────────┴─────────┴──────────┴──────────┴────────┘
surse: ANAR şi Agenţia Europeană de Mediu (2020) https://tableau-public.discomap.eea.europa.eu/views/Agglomerations Din punct de vedere al colectării şi epurării apelor uzate, situaţia stă mult mai bine în judeţul Constanţa. UAT-urile din judeţul Constanţa însumează o lungime de 1.591,3 km de conducte de canalizare (anul 2019), faţă de 1.432,8 km de conducte de canalizare, din anul 2014. În partea sudică a zonei costiere, aferentă judeţului Constanţa, există şase staţii de epurare a apelor uzate, în fiecare dintre acestea realizându-se epurarea primară, secundară şi terţiară. Cinci dintre aceste staţii deservesc unul sau mai multe UAT-uri (Tabel 1.4.8.9.2), iar cea de a şasea deserveşte strict portul Constanţa. UAT Constanţa este deservit de două staţii de epurare a apei uzate, respectiv Constanţa Sud şi Constanţa Nord, care colectează şi epurează apele uzate în proporţie de 100%. Staţia de epurare a apei uzate Constanţa-Sud, cea mai mare din zona costieră, deserveşte circa 70% din populaţia municipiului Constanţa. Staţia de epurare Constanţa-Nord asigură capacitatea de epurare a apelor uzate pentru zona de nord a municipiului Constanţa, dar şi pentru staţiunea Mamaia, tratând, în principal, ape uzate menajere. Apele epurate sunt deversate printr-o conductă în mare, la circa 4 km de ţărm. Portul Constanţa este deservit de propria staţie de epurare, situată la dana 79 (în vecinătatea platformei terminalului de produse petroliere), cu o capacitate de 814.000 mc/an, cu mult peste nevoile actuale ale Portului Constanţa. Staţia de epurare SC Rompetrol Rafinare S.A deserveşte UAT-urile Năvodari, Corbu şi Lumina (cea din urmă UAT este situată în afara zonei costiere). Categoriile de ape uzate care ajung la staţia de epurare includ: apa menajeră (inclusiv din instalaţiile Rompetrol Energy şi din localităţile Năvodari şi Corbu); apa meteorică; apa din sistemul de răcire şi apă impură din punct de vedere chimic. Toate apele uzate (chimice, meteorice şi menajere) de pe amplasament sunt direcţionate către staţia de epurare finală. Apa tratată este evacuată prin Pârâul Buhaz, în Marea Neagră. Conform datelor furnizate de Agenţia Europeană de Mediu pentru 2020, rata de colectare şi epurare a apei uzate din UAT Corbu este de doar 5,4% (încărcarea colectată şi epurată fiind 307 p.e, iar cea generată la de 5.689 p.e). În UAT Năvodari, rata de colectare şi epurare a apei uzate este de 86,73% (încărcarea generată la nivel de UAT - 50.866 p.e, iar cea colectată şi epurată - 44.116 p.e.). UAT Agigea este deservită de staţia de epurare Eforie Sud, la fel ca şi UAT-urile Eforie, Techirghiol, Tuzla şi Costineşti. Dacă în UAT-urile Eforie şi Costineşti, rata de colectare şi epurare a apei uzate este 100% (încărcarea colectată şi epurată în Eforie - 50.004 p.e, iar în Costineşti - 7.291 p.e), în celelalte UAT-uri deservite, ratele de colectare şi epurare a apelor uzate au fost 38% în Agigea (încărcarea generată - 6.486 p.e., iar cea colectată şi epurată - 2.445 p.e), 30% în Tuzla (încărcarea generată - 6.566 p.e., iar cea colectată şi epurată - 1.970 p.e.) şi 66% în Techirghiol (încărcarea generată - 7.795 p.e., iar cea colectată şi epurată - 5.145 p.e.). Apele epurate sunt evacuate în Marea Neagră printr-o conductă de 2 km. La nivelul UAT Mangalia, colectarea şi epurarea apelor uzate se realizează în proporţie de 97% încărcarea generată - 85.925 p.e., iar cea colectată şi epurată - 82.571 p.e.), în timp ce la nivelul UAT Limanu, în proporţie de 68% (încărcarea generată - 12.725 p.e., iar cea colectată şi epurată - 8.653 p.e). Tabel 1.4.8.9.2 Caracteristici ale principalelor staţiilor de epurare din partea central-sudică a zonei costiere
┌──────────────┬─────────┬──────────┬─────────┬─────────────┬───────────┐
│ │ │ │Încărcare│Q epurare a │ │
│Staţie epurare│Operator │Capacitate│intrată │staţiei │Aglomerare │
│/ID staţie │ │p.e │p.e. │(mc ape uzate│deservită │
│ │ │ │ │epurate/zi) │ │
├──────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼───────────┤
│ │SC │ │ │ │Năvodari │
│ROWPI_10508_01│Rompetrol│50.866 │44.166 │date │Corbu │
│ │Rafinare │ │ │nedisponibile│Lumina │
│ │SA │ │ │ │ │
├──────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼───────────┤
│Constanţa Sud │RAJA SA │451.600 │399.748 │276.480 │Constanţa │
│RO2CT_59 │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼───────────┤
│Constanţa Nord│RAJA SA │255.000 │197.411 │165.888 │Constanţa │
│RO2CT_510 │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │Agigea │
│Eforie Sud │ │ │ │ │Eforie │
│RO2CT_511 │RAJA SA │140.000 │64.209 │43.200 │Techirghiol│
│ │ │ │ │ │Tuzla │
│ │ │ │ │ │Costineşti │
├──────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼───────────┤
│Mangalia │RAJA SA │110.000 │94.310 │77.760 │Mangalia │
│RO2CT_56 │ │ │ │ │Limanu │
└──────────────┴─────────┴──────────┴─────────┴─────────────┴───────────┘
sursa: Agenţia Europeană de Mediu (2018) https://tableaupublic.discomap.eea.europa.eu/views/Agglomerations Referitor la tendinţe, Tabelul 1.4.8.9.3 prezintă volumele de apă uzată epurată şi evacuată, exprimate în mc/an, pentru perioada 2015-2021. Tabel 1.4.8.9.3 Total apă uzată epurată evacuată (mc/an) (sursa: ANAR - ABADL)
┌──────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Staţia de │Total apă uzată epurată evacuată (mc/an) │
│epurare ├──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│ │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │2021 │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Constanţa │26.591.816│28.798.570│25.011.318│24.197.129│24.197.129│23.027.058│24.695.403│
│Sud │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Constanţa │19.792.754│19.352.704│20.161.454│20.990.841│20.990.841│20.181.161│22.827.831│
│Nord │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Eforie Sud│3.768.976 │4.035.806 │4.070.906 │4.356.029 │4.356.029 │4.002.283 │4.799.524 │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Petromidia│6.074.767 │6.581.703 │7.507.022 │7.320.987 │6.647.871 │7.031.122 │8.670092 │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Mangalia │4.530.912 │4.950.735 │5.010.949 │5.422.679 │5.422.679 │5.554.729 │5.897.776 │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Jurilovca │ │ │ │12.630 │59.200 │32.182 │24.439 │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Sulina │ │ │ │45.854 │56.120 │58.630 │95.277 │
└──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘
1.4.8.10. Gestionarea deşeurilor În partea nordică a zonei costiere, aferentă judeţului Tulcea, colectarea deşeurilor municipale este realizată de doi operatori de salubritate, şi anume SC JT GRUP SRL, în marea majoritate a localităţilor, şi SC Utilităţi Publice Murighiol SRL, în Murighiol (populaţia deservită - circa 3.500 locuitori), conform datelor furnizate de AJPM Tulcea (2021). Deşeurile reciclabile sunt colectate de către SC JT Grup SRL şi sunt trimise la staţia de sortare a deşeurilor reciclabile (în municipiul Tulcea) unde se sortează pe categorii, se balotează (după caz) şi se expediază către fabricile de reciclare. Într-o mică măsură se realizează şi la Sulina şi Sf. Gheorghe o sortare manuală a deşeurilor depozitate pentru recuperarea deşeurilor reciclabile de tip PET, cât şi a deşeurilor metalice. Staţia de sortare de la Sulina deserveşte UAT-urile Sulina şi C.A. Rosetti (7000 tone/an), iar cea de la Sf. Gheorghe deserveşte doar UAT cu acelaşi nume (30 tone/an). Aceste staţii sunt şi staţii de transfer (capacităţi de 2.700 tone/an, respectiv 125 tone/an), aici fiind dirijat fluxul de deşeuri verzi mixte şi a celor stradale către depozitul Mihai Bravu (situat în afara zonei costiere). Referitor la deşeuri biodegradabile, în prezent, în judeţul Tulcea nu se realizează o colectare separată a deşeurilor organice din deşeurile municipale generate, ponderea cea mai mare în material biodegradabil fiind deţinută de cantităţile de deşeuri colectate în mediul rural. În cursul anului 2016 a fost realizat, în comuna Jurilovca, un depozit pentru colectarea gunoiului de grajd de la populaţia locală (în cadrul proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi" Finanţare Adiţională (INPCP-AF) PROGRAM COMPETITIV DE FINANŢARE "Investiţii la Nivelul Comunităţilor Locale pentru Reducerea Poluării cu Nutrienţi". Cantitatea colectată în 2020 (241 tone) a fost semnificativ mai scăzută comparativ cu anii precedenţi (2019 - 632 tone, 2018 - 2.096 tone şi 2017 - 967 tone) conform datelor furnizate de AJPM Tulcea (2021). În partea sudică a zonei costiere, cantităţile de deşeuri generate sunt semnificativ mai ridicate. Depozitele de deşeuri din zona situate strict în zona costieră sunt: ● depozitul din incinta portului Constanţa (administrat de S.C. IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT BUCUREŞTI), unde cantitatea de deşeuri menajere şi industriale depozitate este de aproximativ 6.000 t/an. Depozitul deserveşte cu precădere zona portului, deşeurile depozitate aici provenind de la nave şi alte diverse activităţi portuare. În imediata vecinătate a acestui depozit se află şi un incinerator tip H.P 1250 (capacitate estimată de 300 kg/h) unde ar trebui să fie incinerate două categorii de deşeuri, respectiv deşeuri sanitare (cantitate estimată de 350 t/an) şi deşeuri infectate de la nave (cantitate estimată de 44 t/an), în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare şi ale H.G. 1218/2005 privind constituirea Comandamentului Antiepizootic Central (CN APM, 2015). Acest incinerator nu a fost şi nici nu este funcţional. ● depozitul pentru deşeuri nepericuloase din cadrul Centrului de Management al Deşeurilor de la Costineşti (operator S.C. IRIDEX SALUBRIZARE S.R.L). La Centrul de Management Integrat al Deşeurilor din localitatea Costineşti sunt gestionate anual o cantitate de peste 100.000 tone deşeuri nepericuloase, şi anume deşeuri municipale amestecate (deşeuri menajere), deşeuri biodegradabile, deşeuri din construcţii şi demolări, deşeuri stradale, deşeuri de ambalaje (reciclabil) şi deşeuri nepericuloase de la alte instalaţii de tratare a reziduurilor. În depozit se realizează sortarea manuală a deşeurilor pentru recuperarea celor reciclabile, urmată de balotarea şi împachetarea deşeurilor care urmează să fie depozitate. Capacitatea totală a depozitului este de 1.200.000 mc. ● depozit pentru deşeuri nepericuloase Mangalia-Albeşti. Depozitul ecologic de deşeuri menajere şi industriale, amplasat în Albeşti (Mangalia), deserveşte aproximativ 50.000 de locuitori. Capacitatea de depozitare a celulei noi este de 65.500 mc. În depozit se realizează sortarea manuală a deşeurilor pentru recuperarea celor reciclabile. Pe lângă aceste depozite, în localitatea Luminiţa există un depozit pentru nămoluri provenite din staţiile de epurare, administrat de RAJA S.A., şi realizat într-o alveolă a unei fostei cariere de piatră. Referitor la municipiul Constanţa, deşeurile menajere şi asimilabilele acestora sunt transportate în vederea depozitării la rampa ecologică amplasată pe raza administrativă a oraşului Ovidiu, situată în afara zonei costiere. În zona de studiu există trei staţii de sortare, la Constanţa (capacitate 23.000 t/an), Corbu (capacitate 450 t/an) şi Costineşti (capacitate (50.000 t/an) şi o staţie de tratare mecano-biologică a deşeurilor, la Costineşti (capacitate 70.000 t/an). Referitor la transportul deşeurilor, în zona de studiu erau avizaţi în 2020 un număr de 23 de operatori, repartizaţi după cum urmează: 16 în municipiul Constanţa, 4 în oraşul Năvodari, 2 în comuna Agigea şi 1 în comuna Techirghiol (Consiliul Judeţean Constanţa, 2021). 1.4.8.11. Dragare şi construcţii hidrotehnice În cazul porturilor maritime, lucrările de dragare sunt necesare pentru eliminarea limitărilor de pescaj în interiorul porturilor; îmbunătăţirea manevrelor sigure şi a condiţiilor de navigaţie; creşterea eficienţei operatorilor prin evitarea operaţiunilor de umplere şi manipulare dublă; şi consolidarea poziţiei actuale a porturilor în regiunea Mării Negre şi a sistemului european de transport. În cazul portului Constanţa, menţionăm proiectul "Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimii canalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa", finanţat prin POIM 2014-2020, Axa prioritară 1, Obiectiv specific 1.3 - Creşterea utilizării căilor navigabile şi a porturilor situate în reţeaua centrală TEN-T. Proiectul prevede lucrări de dragare în 17 zone portuare pentru a aduce la nivelul proiectat adâncimile apei din bazinele şi şenalul de acces din Portul Constanţa. În porturile Midia şi Mangalia, adâncimea apei la dane şi accesul în acvatoriul porturilor sunt principalii factori restrictivi pentru operare. Această situaţie a apărut din cauza întârzierii investiţiilor pentru lucrările de dragare şi a dus la o scădere semnificativă a eficienţei operaţiunilor determinate de dificultăţile de primire/intrare a navelor mai mari. Modificările hidrotehnice din partea nordică a zonei costiere, aferentă Deltei Dunării, au avut ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, accesului navelor din mare spre teritoriu, precum şi asigurarea unor condiţii hidrologice optime pentru habitate acvatice naturale, precum şi pentru exploatarea resurselor naturale din interiorul deltei. Până în prezent au fost reprofilate prin lucrări de dragare şi decolmatare peste 328 km de canale şi renaturare suprafeţe de 15.712 ha ale amenajărilor agricole şi piscicole abandonate, ineficiente economic. În ceea ce priveşte structurile hidrotehnice de protecţie costieră de pe întreg litoralul românesc menţionăm proiectul "Reducerea eroziunii costiere - Faza II (2014-2020). Perimetre: 2 Mai, Mangalia (Saturn, Balta Mangalia, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp), Costineşti, Eforie Sud, Eforie Centru, Agigea, Port Tomis - Constanţa Port, Mamaia Centru, Mamaia Nord, Stăvilar Edighiol, Stăvilar Periboina)" care are ca obiect reabilitarea întregului sector sudic al litoralului prin modificarea dimensiunilor celulelor de plaje (îndepărtarea unor structuri existente şi execuţia unor structuri noi), precum şi lucrări de înnisipări ale plajelor. 1.5. Presiunile şi impactul acestora asupra zonei costiere: 1.5.1. Pericolele naturale şi impactul lor asupra componentelor de mediu şi socio-economice Consecinţele schimbărilor climatice, determinate de creşterea concentraţiilor gazelor cu efect de seră, sunt observate atât la nivel global cât şi la nivel regional şi local. Cele mai evidente manifestări sunt creşterea temperaturii aerului, urmată de modificări ale cantităţii de precipitaţii, creşterea nivelului mării, modificări în regimurile termic şi salin al mării, îngheţ şi creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor extreme. Temperatura aerului şi precipitaţii - scenarii climatice (sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie) În condiţiile schimbărilor climatice, temperatura aerului va creşte, cu magnitudine diferită în funcţie de orizontul de timp şi tipul de scenariu de emisii al gazelor cu efect de seră, conform ansamblului de 5 modele climatice regionale folosit. În toate cazurile, creşterile vor fi mai mici în zona costieră comparativ cu celelalte regiuni ale ţării, datorită influenţei Mării Negre (Fig. 1.5.1.1). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.5.1.1 Proiecţiile creşterilor medii anuale ale temperaturii aerului (°C) la înălţimea de 2 m, în regiunea de interes, pentru perioada 2021-2050 (stânga) şi 2071-2100 (dreapta) faţă de intervalul de referinţă 1971-2000, în condiţiile scenariilor climatice ale concentraţiilor globale medii (RCP 4.5) (sus) şi ridicate (RCP 8.5) (jos) ale gazelor cu efect de seră (sursa: ANM) Conform aceluiaşi ansamblu de 5 modele climatice regionale folosit, în condiţiile schimbărilor climatice, cantităţile medii de precipitaţii, vara, se vor reduce, mai puternic spre sfârşitul secolului în condiţiile scenariului cu cele mai ridicate emisii de gaze cu efect de seră la nivel global (cu peste 20% faţă de intervalul de referinţă 1971-2000; Fig. 1.5.1.2). Pentru proiecţia 2021-2050, reducerea precipitaţiilor în vară, în condiţiile scenariului cu cele mai ridicate concentraţii ale gazelor cu efect de seră este semnificativ mai mică (8-12%). Iarna, există un semnal de creştere moderată a cantităţii medii de precipitaţii (în medie cu până la 12% faţă de intervalul de referinţă 1971-2000; Fig. 2.5.1.3). Pentru proiecţia 2021-2050, creşterea precipitaţiilor în perioada de iarnă, în condiţiile scenariului concentraţii globale medii ale gazelor cu efect de seră, este estimată la circa 3-5%, în timp ce în scenariul celui mai ridicat nivel al concentraţiilor gazelor cu efect de seră, această creştere a precipitaţiilor se dublează. Creşterea cantităţii de precipitaţii, determinată de schimbările climatice, reprezintă un factor favorizant pentru producerea fenomenului de eroziune. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.5.1.2 Proiecţiile diferenţelor medii ale cantităţii de precipitaţii de vară (%), în regiunea de interes, pentru perioada 2021-2050 (stânga) şi 2071-2100 (dreapta) faţă de intervalul de referinţă 1971- 2000, în condiţiile scenariilor climatice ale concentraţiilor globale medii (RCP 4.5) (sus) şi ridicate (RCP 8.5) (jos) ale gazelor cu efect de seră (sursa: ANM) Inundaţii Deşi nivelul precipitaţiilor este redus, iar proiecţiile diferenţelor medii ale cantităţilor de precipitaţii pentru perioada 2021-2050, în condiţiile scenariului climatic ale concentraţiilor globale medii (RCP 4.5) nu indică modificări considerabile, în zona costieră există, totuşi, riscul de inundaţii semnificative ca urmare a ploilor torenţiale cu aspect de vijelie. Astfel, se pot înregistra cantităţi importante de precipitaţii în intervale scurte de timp, ce pot avea consecinţe catastrofale uneori depăşind valorile istorice cunoscute. Aşa s-a întâmplat în 28 august 2004, în judeţul Constanţa, când cantităţile mari de precipitaţii căzute într-un timp relativ scurt, combinate cu scurgerile de versanţii şi a reţelelor de canalizare subdimensionate, au provocat inundaţii puternice afectând 6 localităţi din zona costieră (Constanţa, Năvodari, Eforie, Techirghiol, Agigea şi Tuzla), conform Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "DOBROGEA" al judeţului Constanţa (2018). Cel mai important astfel de eveniment în zona costieră, catalogat ca fiind istoric, s-a produs în septembrie 2005, la Costineşti, când o viitură a distrus locuinţe din fostul sat Schitu. S-au înregistrat pagube materiale prin distrugerea rambleului de cale ferată pe o lungime de circa 1,5 km (rambleu ce a obturat de fapt cursul văii torenţiale), a numeroase drumuri de acces, case şi moteluri, terase şi restaurante. S-au înregistrat şi pierderi de vieţi omeneşti. Cu această ocazie o mare parte din lacul Costineşti a redevenit golf prin spălarea perisipului şi a zonei de plajă pe o lungime de circa 2 km. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.5.1.3 Proiecţiile diferenţelor medii ale cantităţii de precipitaţii de iarnă (%), în regiunea de interes, pentru perioada 2021-2050 (stânga) şi 2071-2100 (dreapta) faţă de intervalul de referinţă 1971-2000, în condiţiile scenariilor climatice ale concentraţiilor globale medii (RCP 4.5) (sus) şi ridicate (RCP 8.5) (jos) ale gazelor cu efect de seră (sursa: ANM) Raportul de evaluare preliminară a riscului la inundaţii, elaborat de ABADL evidenţiază zonele de risc semnificativ la inundaţii din spaţiul hidrografic Dobrogea. În zona costieră, zonele cu risc semnificativ la inundaţii, cu sursă fluvială, conform ABADL, sunt: ● sector litoral localitatea Mamaia-lacul Razim; ● sector litoral localitatea Costineşti-localitatea Mangalia; ● râul Casimcea; ● râul valea Albeşti. Aceste inundaţii se formează datorită depăşirii capacităţii de transport a albiei, iar în cazul sectorului litoral localitatea Mamaia - lacul Razim şi depăşirii infrastructurii de apărare. Consecinţele se manifestă asupra sănătăţii umane, comunităţilor, infrastructurii de orice fel, surselor de poluare (în sectorul litoral Costineşti-Mangalia), obiectivelor culturale activităţi economice şi utilizarea terenurilor (sectoarele Casimcea şi Albeşti). De asemenea, în Planul de Management al Riscului la Inundaţii al A.B.A. Dobrogea-Litoral, ciclul II de implementare a Directivei Inundaţii 2007/60/CE 60/CE, sunt incluse ca şi zone de risc semnificativ la inundaţii şi localităţile Corbu, Constanţa, Eforie şi Costineşti. Sursa, în cazul acestor localităţi este inundarea pluvială, consecinţele manifestându-se asupra sănătăţii umane, comunităţilor, infrastructurii de orice natură, zonelor protejate (biodiversitate şi habitate), obiectivelor culturale, utilizării terenurilor şi activităţilor economice (agricultură, industrie, turism, transporturi, pescuit, etc.). Principala problemă în ceea ce priveşte protecţia populaţiei şi infrastructurii din localităţi o constituie inexistenţa (în unele localităţi rurale) sau subdimensionarea reţelei de colectare a apelor, a sistemelor de canale de desecare, precum şi a staţiilor de pompare. Una dintre principale cauze pentru subdimensionarea reţelei de canalizare este legată de dezvoltarea urbană necontrolată, construcţiile spaţiilor destinate locuirii sau activităţilor de turism nu au fost, întotdeauna însoţite şi de actualizarea infrastructurii de canalizare. De asemenea, o altă problemă ar putea deriva din nerealizarea periodică a lucrărilor de mentenanţă a infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor, a lucrărilor de întreţinere a albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă. Seceta În "Studiul pentru elaborarea Strategiei Naţionale privind Prevenirea şi Combaterea Deşertificării şi Degradării Terenurilor 2019-2030", elaborat la cererea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, au fost identificate zonele susceptibile la procesele de degradare a terenurilor şi deşertificare. Conform acestui studiu, în zona costieră, UAT-urile din Delta Dunării aparţin zonei cu o susceptibilitate extrem de mare la deşertificare (Delta Dunării fiind singura zonă din România încadrată în această categorie), în timp ce sudul zonei costiere este încadrat la categoria zone cu susceptibilitate mare. Proiecţiile climatice pentru perioadele 2021- 2050 şi 2071-2100 estimează o menţinere a condiţiilor actuale de aridizare în sud-estul României (Fig 1.5.1.4). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.5.1.4 Evoluţiile proiecţiilor indicelui Palmer de severitate a secetei (PDSI) şi ale tendinţelor liniare asociate (linie albastră punctată) mediate la nivelul bazinului Dunării, pentru intervalul octombrie-aprilie (stânga) şi mai-septembrie (dreapta) în condiţiile scenariilor climatice de concentraţiilor globale medii (RCP 4.5) (sus) şi ridicate (RCP 8.5) (jos) ale gazelor cu efect de seră (sursa: ANM) Principalele ameninţări legate de gestionarea inadecvată a secetei în zona costieră sunt legate atât de reducerea resurselor de sol, cât şi modificarea însuşirilor fizice, chimice, mineralogice şi biologice ale acestuia. Modificarea (în sens de aridizare) a regimului de umiditate a solului are drept consecinţă reducerea semnificativă a ponderii fazei lichide şi încetinirea/stoparea majorităţii proceselor fizice, biologice, biochimice şi chimice. O altă ameninţare legată de secetă şi, în special de deşertificare, se referă la apele de suprafaţă şi cele subterane al căror nivel poate fi serios afectat. Un exemplu în acest sens îl reprezintă secarea lacului Nuntaşi, în vara anului 2020, datorită secetei accentuată, dar favorizată şi de dezinteresul autorităţilor în a asigura reconectarea cu lacurile Sinoe şi Istria. Din cauza secetei hidrologice, acviferele de mică adâncime în Dobrogea de Nord pot suferi scăderi temporare sau permanente ale suprafeţelor piezometrice sub minimele istorice, ca urmare a variaţiilor sezoniere, semnificative pentru acviferele freatice. Fenomene meteorologice extreme În contextul încălzirii globale, schimbările în regimul climatic la nivel naţional sunt influenţate şi de condiţiile regionale. Datele furnizate de ANM arată că schimbările referitoare la regimului termic atmosferic, precum şi precipitaţiile medii, apar împreună cu modificări ale statisticilor fenomenelor meteorologice extreme. Frecvenţa şi intensitatea acestor fenomene meteorologice extreme au crescut semnificativ la nivelul României, astfel, în anul 2021 au fost emise de către ANM cele mai multe mesaje pentru fenomene meteorologice periculoase la nivel naţional (167). Datele furnizate de ANM pentru zona costieră arată cel mai ridicat număr mediu anual de zile cu vânt tare şi cu viscol la Sulina şi cel mai mare număr mediu anual de zile cu vijelie la Constanţa (Tabele 1.5.1.1 - 1.5.1.3). Este de remarcat numărul ridicat de zile cu vânt tare înregistrate la Sulina inclusiv pe perioada verii, comparativ cu celelalte staţii unde acesta a fost nesemnificativ (Tabel 1.5.1.1). Tabel 1.5.1.1 Număr total lunar multianual de zile cu vânt tare - perioada 1991-2020 (sursa; ANM)
┌───────────┬───┬──┬───┬──┬──┬──┬───┬────┬──┬──┬──┬───┬─────┐
│Staţia │I │II│III│IV│V │VI│VII│VIII│IX│X │XI│XII│anual│
├───────────┼───┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼────┼──┼──┼──┼───┼─────┤
│Constanţa │1 │3 │4 │2 │0 │0 │0 │0 │0 │3 │4 │7 │34 │
├───────────┼───┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼────┼──┼──┼──┼───┼─────┤
│Gura │9 │3 │10 │4 │1 │1 │1 │2 │1 │1 │4 │7 │44 │
│Portiţei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼───┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼────┼──┼──┼──┼───┼─────┤
│Jurilovca │21 │12│16 │1 │0 │2 │1 │0 │3 │2 │4 │8 │61 │
├───────────┼───┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼────┼──┼──┼──┼───┼─────┤
│Mangalia │3 │2 │0 │0 │1 │0 │0 │0 │0 │1 │1 │1 │9 │
├───────────┼───┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼────┼──┼──┼──┼───┼─────┤
│Sf. │9 │4 │9 │5 │0 │0 │0 │2 │1 │1 │6 │7 │38 │
│Gheorghe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼───┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼────┼──┼──┼──┼───┼─────┤
│Sulina │104│84│118│61│37│28│23 │22 │46│57│68│77 │725 │
└───────────┴───┴──┴───┴──┴──┴──┴───┴────┴──┴──┴──┴───┴─────┘
Tabel 1.5.1.2 Număr total lunar multianual de zile cu vijelie - perioada 1991-2020 (sursa: ANM)
┌───────────┬─┬──┬───┬──┬─┬──┬───┬────┬──┬─┬──┬───┬─────┐
│Staţia │I│II│III│IV│V│VI│VII│VIII│IX│X│XI│XII│anual│
├───────────┼─┼──┼───┼──┼─┼──┼───┼────┼──┼─┼──┼───┼─────┤
│Constanţa │0│1 │1 │0 │1│1 │1 │2 │0 │1│1 │0 │9 │
├───────────┼─┼──┼───┼──┼─┼──┼───┼────┼──┼─┼──┼───┼─────┤
│Gura │1│0 │0 │0 │0│0 │0 │0 │0 │0│0 │0 │1 │
│Portiţei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─┼──┼───┼──┼─┼──┼───┼────┼──┼─┼──┼───┼─────┤
│Jurilovca │0│0 │0 │0 │0│0 │0 │0 │0 │0│0 │0 │0 │
├───────────┼─┼──┼───┼──┼─┼──┼───┼────┼──┼─┼──┼───┼─────┤
│Mangalia │1│0 │0 │0 │0│1 │0 │0 │0 │0│0 │0 │2 │
├───────────┼─┼──┼───┼──┼─┼──┼───┼────┼──┼─┼──┼───┼─────┤
│Sf. │0│0 │0 │0 │0│0 │0 │0 │1 │0│0 │0 │1 │
│Gheorghe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─┼──┼───┼──┼─┼──┼───┼────┼──┼─┼──┼───┼─────┤
│Sulina │0│0 │0 │0 │0│0 │0 │2 │0 │0│0 │0 │2 │
└───────────┴─┴──┴───┴──┴─┴──┴───┴────┴──┴─┴──┴───┴─────┘
Tabel 1.5.1.3 Număr total lunar multianual de zile cu viscol - perioada 1991-2020
┌───────────┬──┬──┬───┬──┬─┬──┬───┬────┬──┬─┬──┬───┬─────┐
│Staţia │I │II│III│IV│V│VI│VII│VIII│IX│X│XI│XII│Anual│
├───────────┼──┼──┼───┼──┼─┼──┼───┼────┼──┼─┼──┼───┼─────┤
│Constanţa │28│13│4 │0 │0│0 │0 │0 │0 │0│2 │6 │53 │
├───────────┼──┼──┼───┼──┼─┼──┼───┼────┼──┼─┼──┼───┼─────┤
│Gura │14│8 │1 │0 │0│0 │0 │0 │0 │0│0 │4 │27 │
│Portiţei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──┼──┼───┼──┼─┼──┼───┼────┼──┼─┼──┼───┼─────┤
│Jurilovca │22│18│11 │1 │0│0 │0 │0 │0 │0│0 │13 │46 │
├───────────┼──┼──┼───┼──┼─┼──┼───┼────┼──┼─┼──┼───┼─────┤
│Mangalia │13│9 │1 │0 │0│0 │0 │0 │0 │0│1 │0 │19 │
├───────────┼──┼──┼───┼──┼─┼──┼───┼────┼──┼─┼──┼───┼─────┤
│Sf. │5 │8 │1 │0 │0│0 │0 │0 │0 │0│0 │7 │12 │
│Gheorghe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──┼──┼───┼──┼─┼──┼───┼────┼──┼─┼──┼───┼─────┤
│Sulina │25│19│7 │0 │0│0 │0 │0 │0 │0│2 │11 │64 │
└───────────┴──┴──┴───┴──┴─┴──┴───┴────┴──┴─┴──┴───┴─────┘
Creşterea nivelului mării Una dintre consecinţele majore ale încălzirii globale este creşterea nivelului mării. Variaţiile de nivel ale mării la litoralul românesc sunt determinate în cea mai mare măsură de factorii meteorologici şi hidrologici, mareea guvernată de factorii astronomici fiind nesemnificativă în Marea Neagră. Înregistrările zilnice realizate în 2021, cu maregraful de tip OTT din Portul Constanţa, arată o valoare medie de 27,71 cm, semnificativ mai ridicată faţă de media multianuală de 17,47 cm, pentru perioada 1933-2021 (INCDM, 2022) (Fig. 1.5.1.6). Valoarea zilnică maximă înregistrată a fost de 54,50 cm în luna februarie, iar minima, de 1,60 cm, a fost măsurată în luna decembrie (INCDM, 2022). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.5.1.6 Oscilaţiile nivelului mării la litoralul românesc (medii anuale 1933 - 2021) (sursa: INCDM, 2022) Variaţia nivelului mării la Constanţa pe termen lung este similară cu variaţia globală, având acelaşi ritm de creştere de 1,9 mm/an (INCDM, 2022). Riscurile determinate de creşterea nivelului mării sunt asociate cu procesul de eroziune costieră, inundaţii şi pierderea unor zone umede, care afectează flora şi fauna, provocând pierderea habitatului pentru peşti, păsări, plante şi multe alte specii. Pe de altă parte, un nivel mai ridicat al mării provoacă ploi abundente şi vânturi puternice, declanşează furtuni puternice şi alte fenomene atmosferice extreme, care pot fi o ameninţare reală pentru comunităţile costiere. Furtuni Pe lângă variaţiile anuale/decadale şi sezoniere ale nivelului mării, care se produc la scara regională, există şi variaţii locale, pe termen scurt, ca rezultat al modificării presiunii atmosferice şi a vitezei şi direcţiei vântului. Valurile de furtună sunt asociate sistemelor meteo depresionare din larg. Orice sistem de furtună care vine din Marea Mediterană este canalizat prin zonele joase din jurul Bosforului, Munţilor Pontici şi Caucazului, ceea ce limitează viteza şi traseul cicloanelor. Ca urmare, frecvenţa valurilor de furtună în Marea Neagră este mai mică decât în alte regiuni ale Oceanului Planetar, dar acestea provoacă pagube mai mari, deoarece magnitudinea ridicării nivelului marii este de 7-8 mai mare decât alte variaţii ale nivelului mării (Mungov şi Daniel, 2000). Ca atare, valurile de furtună în zona Mării Negre pot conduce la o creştere a nivelului apei cu până la 1,3 m peste nivelul mediu (Mungov şi Daniel, 2000). Pe lângă valurile de furtună, de-a lungul coastei româneşti se manifestă şi seise ("val staţionar", tipic pentru bazinele închise sau semiînchise). În nord-vestul şi vestul Mării Negre, seisele au o durată care variază între câteva minute şi 13 ore şi amplitudini între câţiva centimetri şi 2,0 m (Panin, 1999). Acesta este un fenomen specific coastei nordice a României, cu apariţia de creşteri bruşte ale nivelului mării, de până la circa 1,5 m, urmate de o uşoară scădere. Fenomenul se manifestă destul de rar, în perioada 1958-2005 înregistrându-se cinci astfel de evenimente, care au produs inundaţii în zona Sulinei. Semnele premergătoare seiselor sunt foarte reduse sau lipsesc complet, motiv pentru care aceste fenomene sunt imprevizibile. Eroziunea costieră În ciuda recentelor lucrări de protecţie contra eroziunii, eroziunea costieră încă reprezintă o problemă importantă de-a lungul litoralului românesc al Mării Negre. Fenomenul de eroziune la litoralul românesc al Mării Negre, datorat factorilor naturali, respectiv creşterea nivelului mării, acţiunea vânturilor, curenţilor, este amplificat de intervenţiile antropice din trecut, precum construcţia barajelor de la Porţile de Fier I şi II ce au condus la reducerea masivă a debitului de sedimente transportat de Dunăre (până la aproximativ 40%), construcţia şi extinderea digurilor de protecţie portuară, care blochează transportul sedimentelor de către curentul longitudinal pe litoralul românesc al Mării Negre (ex. digurile de la Sulina - blochează accesul spre sud al sedimentelor aduse în mare pe braţul Chilia, digul de la Capul Midia, care blochează transportul sedimentelor provenite în principal de pe braţul Sf. Gheorghe spre sud). Administraţia Naţională Apele Române, prin Administraţia Bazinală Dobrogea Litoral, a contractat în 2010 elaborarea MASTER PLANULUI "Protecţia şi reabilitarea zonei costiere", având ca sursa de finanţare POS Mediu 2007-2013, iar în 2012 a fost definitivat şi aprobat (CTE Interministerial) documentul final, acesta fiind considerat de statul român ca fiind document strategic privind dinamica şi protecţia liniei ţărmului, aspect fundamental pentru statele maritime avansate. În faza I de implementare a Master Planului a fost protejată o lungime de coastă de 7,3 km în zonele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord, iar în prezent este în implementare faza II, prin care se urmăreşte protejarea a 30,540 km şi extinderea plajelor cu o suprafaţă totală de 226,16 ha. În momentul de faţă, zonele cu risc major la eroziunea din partea nordică a zonei costiere sunt Canalul Sondei-Câşla Vădanei, la sud de Câşla Vădanei, Zătoane-Perişor Nord (marea a erodat cordonul litoral care închidea lacul Zătonu Mare, transformându-l în lagună) şi Portiţa-Periboina (marea avansează spre uscat, afectând cordonul litoral care mărgineşte Complexul Lagunar Razim-Sinoe). În sectorul sudic al zonei costiere, riscul major de eroziune este întâlnit în perimetrul Mamaia Nord (la nord de digurile "sparge-val"), zona Hotel Parc-Perla (Mamaia), sectorul Belona-Petromar (Eforie) şi sectorul Costineşti-2 Mai-Vama Veche, unde eroziunea costieră poate declanşa procese de prăbuşire a falezei. Toate aceste sectoare cu risc de eroziune nu au fost încă supuse lucrărilor de protecţie şi reabilitare. Alunecări de teren şi prăbuşire de faleze Conform Legii nr. 575/14.11.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - "Zone de risc natural", potenţialul de producere a alunecărilor de teren în unităţile administrativ-teritoriale din zona de studiu este scăzut. Prăbuşirile de faleze se manifestă pe sectorul sudic al litoralului Mării Negre, caracterizat de faleze înalte. Zone unde se manifestă prăbuşiri de faleză sunt, în prezent, sectorul Eforie-Tuzla şi sectorul Costineşti Sud-2 Mai-Vama Veche. Prin realizarea lucrărilor de protecţie împotriva eroziunii costiere, în special lucrările de extindere a plajelor, s-a redus la minim riscul producerii acestor procese în sectorul Constanţa-Faleză Nord şi Eforie Nord, zone vulnerabile în trecutul nu foarte îndepărtat. Astfel, principala necesitate pentru reducerea acestui risc natural (amplificat de unele intervenţii umane) o reprezintă extinderea acestor lucrărilor de protecţie şi la sectoarele de plajă cu risc major. De asemenea, mai ales ca urmare a unor căderi de precipitaţii abundente, zona cuprinsă între Poarta 1 şi Poarta 6 Port Constanţa este supusă riscului producerii unor alunecări-prăbuşiri de teren cu implicaţii majore, în mod special asupra construcţiilor dispuse în imediata apropiere a incintei portului Constanţa, din cartierul Faleza Sud B-dul 1 Mai, zona Gară, Str. Traian (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "DOBROGEA", 2018). 1.5.2. Presiuni antropice Introducerea de substanţe sintetice şi non-sintetice în atmosferă, apă şi soluri Aer (poluarea aerului) După origine, sursele de poluare a atmosferei se clasifică în surse naturale şi surse antropice. Relevante în zona costieră sunt sursele antropice, acestea fiind împărţite în surse fixe (staţionare) ce produc, de cele mai multe ori, o poluare limitată a atmosferei în jurul amplasamentului acestora, dar şi la distanţe mari în cazul surselor de emisie foarte înalte şi surse mobile, reprezentate prin mijloacele de transport rutiere, feroviare şi navale. Sursele staţionare sunt reprezentate de procese industriale şi procese de combustie (obţinere de energie, incinerare deşeuri, etc). Industrie Industria petrochimică, o posibilă sursă majoră, punctiformă, de emisii de poluanţi în atmosferă, este reprezentată de Rafinăria Petromidia Năvodari şi Uzina Petrochimică, situate în UAT Năvodari. Totuşi, datorită investiţiile majore şi continue în modernizarea instalaţiilor de recuperare a gazelor evacuate, nivelul emisiilor prezintă o tendinţă clară de descreştere (KMG Internaţional NV, 2021), fapt ce reiese şi din datele prezentate în Tabel 1.5.2.1. Tabel 1.5.2.1 Emisiile de poluanţi atmosferici provenite de la Rafinăria Petromidia şi Uzina Petrochimică Năvodari, perioada 2019 - 2021
┌─────────┬────────────┬────────┬──────┬──────┐
│ │ │2019 │2020 │2021 │
├─────────┼────────────┼────────┼──────┼──────┤
│Tone │Petromidia │282,10 │213,05│191,81│
│oxizi de ├────────────┼────────┼──────┼──────┤
│sulf │Uzina │0,47 │0,2 │0,15 │
│(SO_2) │Petrochimică│ │ │ │
├─────────┼────────────┼────────┼──────┼──────┤
│Tone │Petromidia │431,45 │320,68│291,55│
│oxizi de ├────────────┼────────┼──────┼──────┤
│azot │Uzina │70,91 │67,60 │54,03 │
│(N_2O) │Petrochimică│ │ │ │
├─────────┼────────────┼────────┼──────┼──────┤
│Tone de │Petromidia │24,51 │18,73 │16,83 │
│pulberi │ │ │ │ │
│în ├────────────┼────────┼──────┼──────┤
│suspensie│Uzina │ │ │ │
│(PM) │Petrochimică│2,43 │2,33 │1,72 │
│ │ │ │ │ │
├─────────┼────────────┼────────┼──────┼──────┤
│Tone │Petromidia │140,47 │106,25│97,11 │
│monoxid ├────────────┼────────┼──────┼──────┤
│de carbon│Uzina │31,90 │33,30 │23,76 │
│(CO) │Petrochimică│ │ │ │
├─────────┼────────────┼────────┼──────┼──────┤
│Tone │Petromidia │118,29 │85,21 │72,27 │
│emisii ├────────────┼────────┼──────┼──────┤
│COV la │Uzina │- │- │- │
│benzină │Petrochimică│ │ │ │
├─────────┼────────────┼────────┼──────┼──────┤
│Tone │Petromidia │1,103,00│815,00│734,24│
│emisii ├────────────┼────────┼──────┼──────┤
│difuze │Uzina │- │- │- │
│COV │Petrochimică│ │ │ │
└─────────┴────────────┴────────┴──────┴──────┘
Referitor la industria extractivă, exploatarea carierelor de calcar industrial din zona lacului Taşaul, precum şi activităţile conexe (în special transportul materialelor) pot genera o poluare semnificativă la nivel local, prin praful de carieră, care poate adăposti niveluri destul de ridicate de metale grele (Ni, As, V, Cu, etc.) (Vasiliu şi colab., 2020). Activităţi portuare Principalele activităţi generatoare de emisii de poluanţi atmosferici, desfăşurate în interiorul porturilor maritime şi fluviale din zona de studiu, sunt traficul rutier, feroviar şi maritim în incintele portuare; activitatea operatorilor portuari ce desfăşoară activităţi cu impact asupra factorului de mediu aer şi depozitarea şi eliminarea deşeurilor. Din Bilanţul de Nivel I al Portului Constanţa emisiile generate de trafic au fost estimate în baza unui consum de carburanţi de 140 tone/an (motorină), pentru mijloacele de transport. Emisiile estimate pentru mijloacele de transport din dotare: pulberi - 218,4 kg/an, CO - 1.540 kg/an, NOx - 3.500 kg/an, SOx - 453,6 kg/an şi hidrocarburi - 623 kg/an. Pentru navele tehnice din dotare, emisiile estimate pentru un consum de motorină de 340 tone/an sunt: pulberi - 530 kg/an, CO - 3.740 kg/an, NOx - 8.500 kg/an, SOx - 1.101 kg/an; şi hidrocarburi - 1.513 kg/an (CNAPM, 2015). Operatorii portuari ce desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului, au activitatea reglementată prin Autorizaţia de Mediu, fiind obligaţi, să monitorizeze prin măsurători periodice calitatea factorilor de mediu afectaţi. Au fost impuse instalaţii de reducere a emisiilor (filtre, benzi carcasate), iar acolo unde acest lucru nu se poate realiza, prin programul de conformare au fost impuse perdele forestiere pentru reţinerea pulberilor şi instalaţii de umectare. Producere de energie (electrică şi termică) În zona costieră românească nu sunt prezenţi mari producători de energie electrică, existând doar iniţiative locale de producere a energiei electrice din surse regenerabile (panouri solare şi fotovoltaice - ex. Midia Green Energy). Referitor la producerea de energie termică, cel mai mare producător din zona costieră este CET Palas Constanţa, care foloseşte gazul natural drept combustibil, urmat de SC Goldterm SA-Mangalia, ce foloseşte combustibil lichid uşor (CLU). Emisiile de NOx generate de activitatea de producere de energie sunt semnificative la nivelul municipiului Constanţa, în 2018 ridicându-se la 324,8 tone/an, reprezentând circa 88% din totalul emisiilor din surse staţionare (acestea, la rândul lor reprezentând 18% din totalul emisiilor de NOx la nivel de municipiu), conform datelor furnizate de Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului - Inventar local de emisii 2018. Referitor la emisiilor de monoxid de carbon (CO) şi compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC) generate de sectorul de producere de energie, acestea au fost mai puţin semnificative raportat la totalul emisiilor, cu procente mai mici de 5%. Încălzire rezidenţială În ceea ce priveşte emisiile de poluanţi în atmosferă datorate încălzirii rezidenţiale, procentele principalilor poluanţi din totalul emisiilor la nivelul anului 2018, în Municipiul Constanţa au fost următoarele: NOx - 4,25%, CO - 5,55% şi NMVOC - 1,39% (sursa: Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului - Inventar local de emisii 2018 şi publicate în Studiul de calitate a aerului în municipiul Constanţa). Transport Sursele mobile prin arderea diferitelor tipuri de combustibili generează emisii directe de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, metan şi protoxid de azot), precum şi mai mulţi alţi poluanţi cum ar fi monoxidul de carbon (CO), compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC), dioxid de sulf (SO2), particule în suspensie (PM) şi oxizi de azot (NOx), care contribuie la poluarea aerului la nivel local sau regional. În partea nordică a zonei costiere, transportul rutier nu este atât de intens comparativ cu zona sudică, sursa majoră de poluare atmosferică fiind activitatea de transport naval desfăşurată pe căile navigabile, atât de ambarcaţiunile mici, cât şi de navele maritime şi fluviale aflate în tranzit. Totuşi, nu trebuie neglijate emisiile rezultate din activitatea de transport naval din zonele adiacente părţii nordice a zonei costiere, în special în perioada sezonului turistic, majoritatea ambarcaţiunilor folosite fiind destul de vechi şi poluatoare. În partea sudică a zonei costiere (aferentă judeţului Constanţa), mai populată şi mai dezvoltată economic, sectorul transporturi este mult mai dezvoltat, atât în ceea ce priveşte transportul rutier, feroviar, cât şi naval. La nivelul municipiului Constanţa, contribuţia sectorului transportului la totalul emisiilor de NOx a fost de 77,78% (1.590 t/an), în condiţiile în care emisiile din traficul rutier pentru municipiul Constanţa aproximativ 52% din emisiile din trafic de la nivelul judeţului Constanţa (conform datelor furnizate de Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului - Inventar local de emisii 2018). Referitor la emisiile de CO şi NMVOC generate de sectorul transport, acestea au avut o pondere semnificativă în totalul emisiilor, cu procente de 86%, respectiv 69% (conform datelor furnizate de Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului - Inventar local de emisii 2018 şi publicate în Studiul de calitate a aerului în municipiul Constanţa). Actualele măsuri de reducere a emisiilor generate de traficul urban, în special, sunt insuficiente, fapt demonstrat de valorile zilnice înregistrate în staţiile de tip trafic din partea sudică a zonei costiere, care de multe ori, în sezonul turistic, depăşesc valorile limită. În acest caz apar clar nevoia de oferire de alternative viabile de transport urban şi interurban, înnoirea parcului auto şi restricţionarea accesului cu mijloace auto poluante în anumite zone sensibile, precum şi dezvoltarea transportului public ecologic. Referitor la transportul naval, deşi România a făcut unii paşi pentru ecologizarea acestuia (cel puţin la nivel de politici), este nevoie de întărirea eforturilor coordonate ale autorităţilor competente în domeniul transportului şi mediului pentru reducerea amprentei ecologice a transportului naval (exemplu - folosirea diferitelor surse de energie alternativă, alimentarea cu energie electrică a navelor în porturile româneşti, etc.). Efecte ale poluării aerului Conform Studiului de calitate a aerului în municipiul Constanţa, efectele agenţilor poluanţi din atmosferă asupra florei, faunei, omului şi construcţiilor depind de mai mulţi factori, respectiv concentraţia poluanţilor în aer şi timpul de expunere. Din punct de vedere al acţiunii substanţelor poluante din atmosferă asupra florei, faunei şi omului, se pot distinge efecte directe şi efecte indirecte, astfel: - efectele directe, caracterizate prin modificări bruşte ale morbidităţii şi mortalităţii plantelor, animalelor şi omului; – efecte indirecte, prin ploile acide. Caracterul acid al precipitaţiilor (pH < 5,6) se datorează în special prezenţei în atmosferă a dioxidului de sulf şi a oxizilor de azot, gaze solubile în apă cu formarea acizilor sulfurici şi azotici. Aceste ploi acide pot avea efecte: ● directe asupra organismelor animale şi omului (creşterea frecvenţei tulburărilor cardio-respiratorii), plantelor (cloroze, necroze, etc.) şi asupra materialelor de construcţie (acţiune corozivă asupra metalelor, decolorează materialele de construcţie, modifică porozitatea acestora); ● indirecte asupra componentelor mediului: depunerea compuşilor acizi din precipitaţii pe suprafeţele apelor conduce la modificări ai parametrilor fizico-chimici ai acesteia: creşterea conţinutului de sulfaţi şi azotaţi, iar scăderea pH-ului favorizează disocierea unor compuşi metalici în apă şi creşterea toxicităţii acestora pentru organismele acvatice; acidifierea solului, conduce la creşterea solubilităţii ionilor metalelor toxice din sol şi absorbţia acestora de către plante sau poluarea pânzei freatice. Apă (Poluarea apei) Ape costiere Principala sursă de poluare a mediului marin cu compuşi non-sintetici şi sintetici o constituie fluviul Dunărea al cărui bazin hidrografic drenează o suprafaţă de peste 800.000 kmp, acoperind total sau parţial teritoriul a 18 state europene, colectând evacuările, emisiile şi pierderile de poluanţi în mediul acvatic. Datele furnizate de către ANAR în 2021 referitoare la nivelul hidrocarburilor totale în apele Dunării, măsurat în staţia Reni, raportate la o descărcare de apă anuală de 191,23 kmc, arată un aport de 34.231 tone, semnificativ mai ridicat comparativ cu 2019 (13.555 tone, raportat la o descărcare de apă anuală de 176,04 Kmc). Aceasta se datorează pe de o parte debitului mai ridicat al Dunării în 2021 faţă de 2019 (media zilnică a debitului la Isaccea în 2021 - 6.064 mc/s, faţă de 5.582 mc/s în 2019, conform Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor), dar mai ales concentraţiilor semnificativ mai ridicate în 2021 (media anuală de 178,9 μg/l, faţă de 77,2 μg/l în 2019). Aceste concentraţii mult mai ridicate determinate în 2021, comparativ cu anii precedenţi, cel mai probabil se datorează intensificării traficului naval pe Dunăre, precum şi a activităţilor portuare, în contextul conflictului generat de invazia Rusiei asupra Ucrainei. Referitor la alţi poluanţi organici, aportul de bifenili policloruraţi (PCB - sumă de 7) şi acenaften al Dunării în 2021 s-a ridicat la 5,5 tone/an, respectiv 1,4 tone/an, mai ridicate comparativ cu 2019, respectiv PCB - 1,8 t/an (ANEMONE Deliverable 2.2, 2021) şi acenaften - 1,3 tone/an. Referitor la metalele grele, datele furnizate de ANAR arată un aport al Dunării, în 2021, de 342,3 tone/an As, 171,3 tone/an Cr, 898,8 tone/an Cu şi 4780 ton/an Zn, pe baza concentraţiilor măsurate la Reni şi raportat la un aport de apă dulce de 191,23 kmc (conform INHGA). Aceste date arată aporturi mai ridicate faţă de 2019 pentru As şi Cr (299,2 tone/an As, respectiv 119,7 tone/an Cr, în 2019), în mare parte datorită debitului mai redus al Dunării în 2019, dar mai scăzute pentru Cu (1.126,6 tone/an, în 2019) şi Zn (6.865 tone/an, în 2019), sugerând o poluare mai redusă în 2021 cu ape uzate neepurate sau epurate necorespunzător, în special în bazinul Dunării inferioare. Alte surse majore de poluare difuză a apelor costiere sunt, în special, depunerile atmosferice şi apele uzate din unităţi agricole care utilizează pesticide şi nu se conformează legislaţiei în vigoare, unităţi agricole unde nu există sistem de canalizare. Estimarea acestor presiuni este dificil de realizat şi se bazează pe modele matematice. Referitor la sursele punctiforme, cele mai importante sunt staţiile de epurare care deversează apă epurată în mare. Complexul industrial Petromidia este deservit de staţia de epurare Rafinăria Petromidia Năvodari şi Uzina Petrochimică, situate în UAT Năvodari. Categoriile de ape uzate care ajung la staţia de epurare includ: i) apa menajeră (inclusiv din instalaţiile Rompetrol Energy şi din oraşele Năvodari şi Corbu); ii) apa pluvială (meteorică); iii) apa cu săruri (din sistemul de răcire cu apă); şi iv) apă impură din punct de vedere chimic. Sistemul de canalizare al rafinăriei este prevăzut cu trasee separate pentru fiecare categorie de ape uzate colectate de pe amplasament. Apa contaminată din punct de vedere chimic rezultată din procesele tehnologice de pe amplasament este colectată în reţeaua dedicată. Toate apele uzate (chimice, meteorice şi menajere) de pe amplasament sunt direcţionate către Staţia de Epurare finală. Apa tratată este evacuată de la staţia de epurare a apelor reziduale în cele două iazuri de autoepurare - Iazul I (de liniştire) şi Iazul II (cu macrofite), unde se încheie procesul de epurare biologică (epurare terţiară), iar apoi prin Pârâul Buhaz, în Marea Neagră. Monitorizarea calităţii apei tratate se face la punctul de deversare din Iazul II în pârâul Buhaz. Cantităţile de compuşi sintetici şi nesintetici (monitorizaţi) care deversează în mare din staţia Petromidia sunt redate în Tabelul 1.5.2.2. Tabel 1.5.2.2 Emisii de substanţe sintetice şi nesintetice (tone/an) evacuate din staţia de epurare Petromidia (sursa: Administraţia Naţională Apele Române, 2023)
┌────┬──────────────────┬────────────┬──────────┬────────┐
│ │Metale grele │ │ │ │
│ ├──────┬─────┬─────┤Hidrocarburi│ │ │
│An │Zn │Cu │Cr │totale, tone│Detergenţi│Fenoli │
│ │total,│total│total│/an │tone/an │tone/an │
│ │tone/ │tone/│tone/│ │ │ │
│ │an │an │an │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2015│0,16 │0,01 │0,25 │0,0006 │0,0004 │0,00002 │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2016│0,05 │0,02 │0,003│0,002 │0,0003 │0,000003│
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2017│0,46 │0,06 │0,007│0,003 │0,0005 │0,00004 │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2018│0,18 │0,03 │0,004│0,001 │0,0003 │0,00002 │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2019│0,24 │0,02 │0,003│0,001 │0,0004 │0,00001 │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2020│0,22 │0,09 │0,005│0,001 │0,0004 │0,00001 │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2021│0,22 │0,08 │0,004│0,002 │0,0005 │0,00005 │
└────┴──────┴─────┴─────┴────────────┴──────────┴────────┘
Cantităţile de compuşi sintetici şi nesintetici (monitorizaţi) care deversează în mare din staţiile de epurare urbane Constanţa Nord, Constanţa Sud, Eforie Sud şi Mangalia sunt redate în Tabelele 1.5.2.3 - 1.5.2.6. Se remarcă, în staţia Constanţa Nord, creşterea, în ultimii anii, a emisiilor de metale grele în apa de mare, în timp ce emisiile deversate din staţia Eforie Sud prezintă un trend descrescător, începând cu 2019 (an în care a fost modernizată). Până în acest an, atât staţia Eforie Sud, cât şi Mangalia deversau o importantă cantitate de apă insuficient epurată. Aceste trei staţii deservesc, preponderent, populaţia, caracteristic fiind faptul că emisiile variază sezonier, cu un vârf în perioada iulie-august. Tabel 1.5.2.3 Emisii de substanţe sintetice şi nesintetice (tone/an) din staţia de epurare urbană Constanţa Sud (sursa: Administraţia Naţională Apele Române, 2023)
┌────┬──────────────────┬────────────┬──────────┬────────┐
│ │Metale grele │ │ │ │
│ ├──────┬─────┬─────┤Hidrocarburi│ │ │
│An │Zn │Cu │Cr │totale, tone│Detergenţi│Fenoli │
│ │total,│total│total│/an │tone/an │tone/an │
│ │tone/ │tone/│tone/│ │ │ │
│ │an │an │an │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2015│1,03 │0,05 │0,04 │0,005 │0,007 │0,0002 │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2016│1,05 │0,02 │0,003│0,002 │0,0003 │0,000003│
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2017│0,46 │0,06 │0,007│0,003 │0,0005 │0,00004 │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2018│0,18 │0,03 │0,004│0,001 │0,0003 │0,00002 │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2019│0,24 │0,02 │0,003│0,001 │0,0004 │0,00001 │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2020│0,22 │0,09 │0,005│0,001 │0,0004 │0,00001 │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2021│0,22 │0,08 │0,004│0,002 │0,0005 │0,00005 │
└────┴──────┴─────┴─────┴────────────┴──────────┴────────┘
Tabel 1.5.2.4 Emisii de substanţe sintetice şi nesintetice (tone/an) din staţia de epurare urbană Constanţa Nord (sursa: Administraţia Naţională Apele Române, 2023)
┌────┬──────────────────┬────────────┬──────────┬───────┐
│ │Metale grele │ │ │ │
│ ├──────┬─────┬─────┤Hidrocarburi│ │ │
│An │Zn │Cu │Cr │totale, tone│Detergenţi│Fenoli │
│ │total,│total│total│/an │tone/an │tone/an│
│ │tone/ │tone/│tone/│ │ │ │
│ │an │an │an │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼───────┤
│2015│0,69 │0,05 │0,02 │0,003 │0,0006 │0,00009│
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼───────┤
│2016│0,29 │0,02 │0,06 │0,006 │0,006 │0,00005│
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼───────┤
│2017│0,48 │0,09 │0,02 │0,005 │0,0009 │0,00006│
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼───────┤
│2018│0,71 │0,11 │0,02 │0,004 │0,001 │0,00004│
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼───────┤
│2019│0,52 │0,10 │0,02 │0,002 │0,002 │0,00005│
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼───────┤
│2020│0,84 │0,20 │0,02 │0,002 │0,001 │0,00003│
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼───────┤
│2021│1,99 │0,25 │0,03 │0,003 │0,003 │0,00006│
└────┴──────┴─────┴─────┴────────────┴──────────┴───────┘
Tabel 1.5.2.5 Emisii de substanţe sintetice şi nesintetice (tone/an) din staţia de epurare Eforie Sud (sursa: Administraţia Naţională Apele Române, 2023)
┌────┬──────────────────┬────────────┬──────────┬────────┐
│ │Metale grele │ │ │ │
│ ├──────┬─────┬─────┤Hidrocarburi│ │ │
│An │Zn │Cu │Cr │totale, tone│Detergenţi│Fenoli │
│ │total,│total│total│/an │tone/an │tone/an │
│ │tone/ │tone/│tone/│ │ │ │
│ │an │an │an │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2015│0,10 │0,008│0,005│0,0007 │0,0002 │0,00001 │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2016│0,06 │0,004│0,005│0,001 │0,0001 │0,00003 │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2017│0,48 │0,09 │0,02 │0,005 │0,0009 │0,00006 │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2018│0,30 │0,04 │0,006│0,0002 │0,0002 │0,00001 │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2019│0,14 │0,06 │0,01 │0,003 │0,0002 │0,00003 │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2020│0,10 │0,09 │0,005│0,0003 │0,0002 │0,000006│
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2021│0,12 │0,09 │0,009│0,0009 │0,0002 │0,00002 │
└────┴──────┴─────┴─────┴────────────┴──────────┴────────┘
Tabel 1.5.2.6 Emisii de substanţe sintetice şi nesintetice (tone/an) din staţia de epurare Mangalia (sursa: Administraţia Naţională Apele Române, 2023)
┌────┬──────────────────┬────────────┬──────────┬────────┐
│ │Metale grele │ │ │ │
│ ├──────┬─────┬─────┤Hidrocarburi│ │ │
│An │Zn │Cu │Cr │totale, tone│Detergenţi│Fenoli │
│ │total,│total│total│/an │tone/an │tone/an │
│ │tone/ │tone/│tone/│ │ │ │
│ │an │an │an │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2015│0,14 │0,009│0,02 │0,001 │0,004 │0,00002 │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2016│0,07 │0,006│0,02 │0,002 │0,0002 │0,00002 │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2017│0,13 │0,06 │0,02 │0,001 │0,0006 │0,00003 │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2018│0,26 │0,05 │0,03 │0,001 │0,004 │0,00006 │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2019│0,39 │0,06 │0,04 │0,0006 │0,003 │0,0002 │
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2020│0,14 │0,07 │0,02 │0,0006 │0,0003 │0,000008│
├────┼──────┼─────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┤
│2021│0,27 │0,07 │0,02 │0,001 │0,0003 │0,00002 │
└────┴──────┴─────┴─────┴────────────┴──────────┴────────┘
Pe lângă aceste surse de poluare de pe uscat, menţionate şi analizate mai sus, introducerea de compuşi sintetici şi non-sintetici se poate realiza şi prin deversări sau scurgeri accidentale în mare de la platformele petroliere din afara zonei de studiu, conductele de transport ţiţei, sau de la nave. Statistic, aceste poluări accidentale sunt cauzate, în principal, de activităţile de transport naval. Poluările accidentale au fost de mică amploare, sub formă de irizaţii, în zonele afectate au fost folosite baraje flotante anti-petrol pentru limitarea poluării apei, şi s-au aplicat substanţe biodegradabile pentru neutralizare. Posibilele locuri de apariţie a acestora şi zonele care ar putea fi afectate, sunt: acvatoriul porturilor Constanţa, Mangalia şi Midia, zona Canalului Dunăre-Marea Neagră şi zona Canalului Poarta Albă Midia-Năvodari. Riscul de producere a unor poluări majore este strâns legat de producerea unui accident naval major, precum coliziune şi/sau scufundare. Ape de suprafaţă (Dunăre, lacuri) Cea mai importantă sursă de introducere a compuşilor sintetici şi non-sintetici în partea de nord a zonei de studiu o constituie fluviul Dunărea. Aportul de poluanţi al Dunării a fost discutat mai sus, de menţionat este faptul că o parte din acest aport este reţinut în Delta Dunării (adsorbit pe suprafaţa particulelor de sedimente, materie organică particulată, microplastice, etc.) sau acumulat în biota. Dintre sursele locale, este de menţionat transportul naval desfăşurat pe căile navigabile, atât în ambarcaţiuni mici, cât şi de navele maritime şi fluviale aflate în tranzit (exemplu Sulina, unde s-a arătat influenţa intensificării tranzitului naval în ultimii 2 ani). Poluarea determinată de activitatea de transport naval se datorează faptului că nu toate navele sunt dotate cu separatoare de reziduuri petroliere eficiente, de exploatarea necorespunzătoare a acestora şi de faptul că porturile dunărene de pe teritoriul rezervaţiei nu sunt dotate cu instalaţii specifice pentru prelucrarea şi reciclarea acestor reziduuri. Pentru evitarea poluării, ARBDD a impus societăţilor deţinătoare de mijloace navale de transport, aplicarea recomandărilor POLDANUBE - 1986 la fluviu şi a Convenţiei MARPOL 73/78 de către navele maritime, ambele convenţii referindu-se la colectarea, stocarea la bordul navelor a reziduurilor de hidrocarburi, precum şi ţinerea evidenţei predării acestora la unităţile colectoare (Consiliul Judeţean Tulcea, 2021). De asemenea, activităţile agricole din Delta Dunării pot contribui la introducerea unor compuşi sintetici şi non-sintetici în apele de suprafaţă (lacuri, canale). Alte surse de poluare sunt reprezentate de staţiile de epurare care tratează doar parţial apele uzate (tratament primar şi secundar), precum şi lipsa colectării şi epurării apelor menajere în unele localităţi rurale. Emisiile de poluanţi din staţiile de epurare urbane Sulina şi Jurilovca sunt redate în Tabelul 1.5.2.7. Tabel 1.5.2.7 Emisii de substanţe sintetice şi nesintetice (tone/an) din staţia de epurare Sulina şi Jurilovca (sursa: Administraţia Naţională Apele Române, 2023)
┌────┬─────────┬────────────┬──────────┬────────┐
│ │ │Hidrocarburi│Detergenţi│Fenoli │
│An │Staţia │totale, tone│tone/an │tone/an │
│ │ │/an │ │ │
├────┼─────────┼────────────┼──────────┼────────┤
│ │Sulina │ │0,00007 │ │
│2018├─────────┼────────────┼──────────┼────────┤
│ │Jurilovca│ │ │ │
├────┼─────────┼────────────┼──────────┼────────┤
│ │Sulina │0,000009 │0,00003 │ │
│2019├─────────┼────────────┼──────────┼────────┤
│ │Jurilovca│ │0,0003 │0,000006│
├────┼─────────┼────────────┼──────────┼────────┤
│ │Sulina │0,00004 │0,0004 │ │
│2020├─────────┼────────────┼──────────┼────────┤
│ │Jurilovca│ │0,00002 │ │
├────┼─────────┼────────────┼──────────┼────────┤
│ │Sulina │0,0007 │0,0008 │ │
│2021├─────────┼────────────┼──────────┼────────┤
│ │Jurilovca│ │0,0001 │ │
└────┴─────────┴────────────┴──────────┴────────┘
În partea de sud a zonei costiere, poluarea lacurilor litorale cu substanţe sintetice şi nesintetice este generată de activităţile agricole (în proximitatea lacurilor Techirghiol, Taşaul, Corbu, Siutghiol, Mangalia, etc.), activităţi industriale din vecinătate (exemplu - lacurile Taşaul şi Corbu - industrie extractivă, prin depunerea de contaminanţi din praful de carieră), dezvoltare urbană şi turism (lacurile Siutghiol, Mangalia, Tăbăcăriei, etc). De asemenea, apele uzate neepurate provenite de la gospodării din jurul lacurilor şi deversate în lacuri constituie, precum şi depozitarea deşeurilor în zone neamenajate din proximitatea lacurilor constituie surse de contaminare a acestora. Ape subterane Un impact calitativ semnificativ asupra apelor subterane îl pot avea următoarele tipuri de poluări determinate de: - poluarea difuză determinată de activităţile agricole (ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de stocare a dejecţiilor, depozite neconforme de fertilizanţi, etc.); – poluarea difuză şi/sau punctiformă din utilizarea necorespunzătoare a îngrăşămintelor şi pesticidelor; – poluare difuză de la aglomerări umane fără sisteme de colectare şi staţii de epurare a apelor uzate; – poluare cu hidrocarburi din conductele îngropate, uzate fizic sau distruse intenţionate – alte activităţi antropice potenţial poluatoare. Având în vedere că cea mai mare parte a suprafeţelor corpurilor de apă subterană este acoperită de terenuri agricole, principala problemă referitoare la calitatea acestor ape este legată de utilizarea necorespunzătoare a îngrăşămintelor şi pesticidelor (folosirea în exces, depozitarea defectuoasă, neconformă), precum şi lipsa unor sisteme corespunzătoare de colectare şi stocare a dejecţiilor în cazul unor ferme zootehnice constituie ameninţări semnificative pentru calitatea apelor subterane. La acestea se adaugă şi altele, de natură antropică, depozite ilegale de deşeuri, aglomerări umane fără sisteme de colectare şi staţii de epurare a apelor uzate, ale căror efect pot fi amplificate de factori naturali, precum inundaţiile, viiturile. Ţinând cont că reîncărcarea acviferelor se realizează prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi meteorice, este nevoie, pentru limitarea poluării apelor subterane, de îmbunătăţirea managementul activităţilor agricole şi zootehnice, creşterea gradului de colectare şi epurare a apelor uzate şi meteorice şi întărirea controlului şi aplicarea strictă a legii privind depozitarea deşeurilor. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că dinamica apelor subterane este mult mai lentă decât cea a apelor de suprafaţă, astfel încât efectul oricăror măsuri se face resimţit după o perioadă mai lungă de timp. Soluri (poluarea solului) Exceptând o serie de contaminanţi care apar în mod natural în sol ca urmare a proceselor geologice şi pedologice (metale grele, radionuclizi, azbest, etc.) impactul asupra solurilor din zona costieră este accentuat de multitudinea de activităţi desfăşurate în acest areal, de la agricultură, care se desfăşoară pe o suprafaţă considerabilă în majoritatea UAT-urilor din zona costieră, trecând prin dezvoltare urbanistică, turism şi până la activităţi industriale. Terenurile agricole pot fi contaminate de poluanţi caracteristici acestei activităţi, respectiv pesticide, îngrăşăminte minerale şi naturale, utilizarea apelor reziduale pentru irigaţii, reziduuri de materiale plastice de la activităţi agricole şi deşeuri de la comunităţile din zona rurală. Exceptând utilizarea apelor reziduale pentru irigaţii, activitate care nu se desfăşoară în zona evaluată, toate celelalte posibilităţi de contaminare pot afecta într-o oarecare măsură solurile din zona de interes. Poluarea este accentuată în cazul unui management defectuos atât în ceea ce priveşte utilizarea (excesivă) a pesticidelor, îngrăşămintelor naturale sau minerale, etc., un management inadecvat al deşeurilor (depozitarea ilegală sau necorespunzătoare, timpul lung de eliminare, etc.). Alţi potenţiali contaminanţi pentru sol provin din zonele urbane, sursele putând fi de natură domestică (multe din produsele utilizate în gospodărie conţin elemente chimice ce pot să polueze solurile, dacă nu sunt eliminate corespunzător), din activităţi agricole/horticole urbane sau periurbane (cu substanţele potenţial contaminate amintite anterior), utilizarea de pesticide în zona urbană (ex. pentru gestionarea spaţiilor verzi), scurgeri accidentale de substanţe toxice, deşeuri municipale, deşeuri medicale, deşeuri de la echipamente electronice. Toţi aceşti potenţiali contaminanţi sunt prezenţi cu prisosinţă în zonele urbane din zona costieră şi gestionarea defectuoasă, în special a deşeurilor de orice natură, pune o presiune şi mai mare asupra solurilor. De asemenea, sunt necesare campanii permanente de creştere a conştientizării în rândul populaţiei cu privire la importanţa reducerii poluării solului din surse domestice. Activităţile industriale şi de transporturi reprezintă o altă sursă importantă de poluare a solurilor, activităţi ce se manifestă cu destul de multă intensitate şi în zona costieră. Spre exemplu activităţile desfăşurate în Combinatul Petrochimic Midia Năvodari, în porturile şi şantierele navale de la Marea Neagră, precum şi activităţi de extracţie a calcarului industrial pot avea au impact foarte ridicat asupra solurilor. Este nevoie de respectarea strictă a reglementărilor privind emisiile de poluanţi în atmosferă, de managementul deşeurilor industriale pentru a limita poluarea solului şi efectele generate de aceasta. Introducerea de materie organică şi substanţe cu P şi N în apă şi soluri Introducerea de nutrienţi şi materie organică în mediul acvatic (atât dulcicol, cât şi marin) conduce la fenomenul de eutrofizare, cu consecinţe negative, uneori dramatice, asupra ecosistemelor acvatice, respectiv înfloriri algale, uneori toxice şi dezoxigenare, în unele cazuri până la anoxie. Ape costiere Principala sursă de poluare a mediului marin cu materie organică şi compuşi cu N şi P o constituie fluviul Dunărea. Datele furnizate de către ANAR în 2021 referitoare la cantităţile de nutrienţi în apele Dunării, măsurat în staţia Reni, raportate la un descărcare de apă anuală de 191,23 kmc arată un aport de 284.173 tone azot total şi 18.167 tone fosfor total, semnificativ mai ridicat comparativ cu 2019, când aportul de azot total şi fosfor total al Dunării au fost estimate la 265.824 tone N, respectiv 15.668 tone P (raportat la o descărcare de apă anuală de 176,04 Kmc). Aceasta se datorează debitului mai ridicat al Dunării în 2021 faţă de 2019 (media zilnică a debitului la Isaccea în 2021 - 6.064 mc/s, faţă de 5.582 mc/s în 2019, conform INHGA), concentraţiile medii anuale ale azotului şi fosforului total măsurate la Renni fiind foarte apropiate (N tot - 1,49 mg/l şi P tot - 0,095 mg/l în 2021, comparativ cu N tot - 1,51 mg/l şi P tot - 0,089 mg/l în 2019), conform ANAR. Alte surse de poluare difuză a apelor costiere sunt, în special, depunerile atmosferice de azot şi, într-o măsură mai mică apele uzate din unităţi agricole unde nu există sisteme de canalizare (Boicenco şi colab., 2019). În lipsa unei infrastructuri de monitorizare, estimarea acestor presiuni este dificil de realizat şi se bazează pe modele matematice (exemplu - MONERIS, ANAR). Media anuală a depunerilor de azot anorganic prin precipitaţii este estimată, la nivelul Mării Negre, la 3-39% din aportul total de azot anorganic al fluviilor (Varenik şi colab., 2015), deci un aport semnificativ. Acest aport atmosferic variază atât spaţial, cât şi temporal, importanţa relativă a inputului atmosferic crescând de la coastă către larg şi din iarnă către vară (Varenik şi colab., 2015). Referitor la sursele punctiforme, cele mai importante sunt staţiile de epurare care deversează apă epurată în mare. Emisiile de compuşi cu azot şi fosfor din staţiile de epurare Petromidia, Constanţa Nord, Constanţa Sud, Eforie Sud şi Mangalia sunt redate în Tabelele 1.5.2.8 - 1.5.2.12. Tabel 1.5.2.8 Emisii de compuşi cu N şi P (tone/an) din staţia de epurare Petromidia (sursa: Administraţia Naţională Apele Române, 2023)
┌────┬───────────┬────────────┬────────┐
│ │Azot total,│Fosfor │Amoniu, │
│An │tone/an │total, tone/│tone/an │
│ │ │an │ │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2015│0,012 │0,0048 │0,0013 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2016│0,021 │0,0037 │0,014 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2017│0,020 │0,0048 │0,0065 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2018│0,017 │0,0077 │0,0041 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2019│0,016 │0,0031 │0,0027 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2020│0,024 │0,0060 │0,0026 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2021│0,030 │0,0062 │0,0030 │
└────┴───────────┴────────────┴────────┘
Tabel 1.5.2.9 Emisii de compuşi cu N şi P (tone/an) din staţia de epurare Constanţa Sud (sursa: Administraţia Naţională Apele Române, 2023)
┌────┬───────────┬────────────┬────────┐
│ │Azot total,│Fosfor │Amoniu, │
│An │tone/an │total, tone/│tone/an │
│ │ │an │ │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2015│0,65 │0,026 │0,0013 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2016│0,31 │0,022 │0,235 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2017│0,36 │0,023 │0,27 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2018│0,22 │0,015 │0,053 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2019│0,29 │0,011 │0,049 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2020│0,18 │0,018 │0,16 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2021│0,20 │0,011 │0,060 │
└────┴───────────┴────────────┴────────┘
Cantităţile de compuşi cu azot şi fosfor (monitorizaţi) care se deversează în mare din staţia de epurare urbană Constanţa Sud, care deserveşte şi Portul Constanţa, arată o scădere începând cu 2017, până atunci apele uzate deversate au fost insuficient epurate, conform Administraţia Naţională Apele Române. Similar, staţia de epurare Mangalia arată un trend clar descrescător începând cu 2018. Tabel 1.5.2.10 Emisii de compuşi cu N şi P (tone/an) din staţia de epurare Constanţa Nord (sursa: Administraţia Naţională Apele Române, 2023)
┌────┬───────────┬────────────┬────────┐
│ │Azot total,│Fosfor │Amoniu, │
│An │tone/an │total, tone/│tone/an │
│ │ │an │ │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2015│0,08 │0,0075 │0,0023 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2016│0,066 │0,0094 │0,0040 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2017│0,081 │0,0124 │0,0012 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2018│0,091 │0,0133 │0,0060 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2019│0,087 │0,0130 │0,0020 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2020│0,067 │0,0127 │0,0016 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2021│0,080 │0,0152 │0,0019 │
└────┴───────────┴────────────┴────────┘
Tabel 1.5.2.11 Emisii de compuşi cu N şi P (tone/an) din staţia de epurare Eforie Sud (sursa: Administraţia Naţională Apele Române, 2023)
┌────┬───────────┬────────────┬────────┐
│ │Azot total,│Fosfor │Amoniu, │
│An │tone/an │total, tone/│tone/an │
│ │ │an │ │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2015│0,015 │0,0026 │0,0031 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2016│0,014 │0,0032 │0,0041 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2017│0,013 │0,0028 │0,0007 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2018│0,035 │0,0032 │0,0018 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2019│0,015 │0,0088 │0,0017 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2020│0,014 │0,0034 │0,0025 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2021│0,019 │0,0036 │0,0069 │
└────┴───────────┴────────────┴────────┘
Tabel 1.5.2.12 Emisii de compuşi cu N şi P (tone/an) din staţia de epurare Mangalia (sursa: Administraţia Naţională Apele Române, 2023)
┌────┬───────────┬────────────┬────────┐
│ │Azot total,│Fosfor │Amoniu, │
│An │tone/an │total, tone/│tone/an │
│ │ │an │ │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2015│0,089 │0,0067 │0,046 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2016│0,072 │0,0061 │0,035 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2017│0,058 │0,0078 │0,043 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2018│0,104 │0,0086 │0,089 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2019│0,0091 │0,0077 │0,069 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2020│0,0059 │0,0072 │0,015 │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│2021│0,0065 │0,0066 │0,013 │
└────┴───────────┴────────────┴────────┘
Efectele directe ale introducerii de nutrienţi şi materie organică în mediul marin includ dezvoltarea accelerată/intensă a fitoplanctonului în partea superioară a coloanei de apă determinând înfloriri algale, uneori toxice, reducerea clarităţii apei şi a penetrării luminii; modificări ale structurii calitative a comunităţii fitoplanctonice cu consecinţe asupra relaţiilor trofice; dezvoltarea excesivă a macroalgelor perene în apele costiere puţin adânci. Efectele indirecte sunt distribuţia redusă în adâncime a vegetaţiei acvatice scufundate, modificări în structura şi funcţionarea comunităţilor de nevertebrate bentonice şi epuizarea oxigenului. Ape de suprafaţă (Dunăre, lacuri) Cea mai importantă sursă de introducere a materiei organice şi compuşilor cu N şi P în partea de nord a zonei costiere, aferentă Deltei Dunării, o constituie însuşi fluviul Dunărea. Dintre sursele locale, este de menţionat agricultura, creşterea animalelor şi, într-o oarecare măsură, acvacultura. Alte surse de poluare sunt reprezentate de staţiile de epurare care tratează doar parţial apele uzate (tratament primar şi secundar), precum şi lipsa colectării şi epurării apelor menajere în unele localităţi rurale. Emisiile de poluanţi din staţiile de epurare urbane Sulina şi Jurilovca sunt redate în Tabelul 1.5.2.13. Tabel 1.5.2.13 Emisii de compuşi cu N şi P (tone/an) din staţia de epurare Sulina şi Jurilovca (sursa: Administraţia Naţională Apele Române)
┌────┬─────────┬───────┬────────┬──────┐
│ │ │Azot │Fosfor │Amoniu│
│An │Staţia │total │total │tone/ │
│ │ │tone/an│tone/an │an │
├────┼─────────┼───────┼────────┼──────┤
│ │Sulina │ │ │0,0004│
│2018├─────────┼───────┼────────┼──────┤
│ │Jurilovca│ │ │ │
├────┼─────────┼───────┼────────┼──────┤
│ │Sulina │ │ │0,0012│
│2019├─────────┼───────┼────────┼──────┤
│ │Jurilovca│0,0026 │0,0002 │0,0018│
├────┼─────────┼───────┼────────┼──────┤
│ │Sulina │ │ │0,0036│
│2020├─────────┼───────┼────────┼──────┤
│ │Jurilovca│0,0024 │0,0004 │0,0028│
├────┼─────────┼───────┼────────┼──────┤
│ │Sulina │ │ │0,0093│
│2021├─────────┼───────┼────────┼──────┤
│ │Jurilovca│0,0023 │0,0002 │0,0017│
└────┴─────────┴───────┴────────┴──────┘
Lacurile din nordul zonei costiere au fost afectate semnificativ de procesul de eutrofizare în ultimii 15-20 ani, fapt ce a dus la modificarea radicală a structurilor biotice. Astfel, cea mai importantă modificare o constituie restrângerea până la dispariţie (în unele cazuri) a macrofitelor submerse şi, uneori, şi emerse, care constituiau habitatul unui număr important de organisme începând cu bacteriile epifite, alge epifite (perifitonul), numeroase nevertebrate şi terminând cu ihtiofauna. Accelerarea procesului de eutrofizare se datorează aportului de nutrienţi (azot şi fosfor) din apele Dunării, a cantităţilor provenite din chimizarea agriculturii autohtone, din heleştee. De asemenea, dezvoltarea excesivă a fitoplanctonului a condus la intensificarea procesului de dezoxigenare (favorizat şi de colmatarea lacurilor, canalelor), oxigenul dizolvat în apă fiind consumat rapid în procesul de descompunere oxidativă a materiei organice (celule de fitoplancton, etc.), cu implicaţii negative pentru pescuit, acvacultură şi turism. În partea de sud a zonei costiere, poluarea lacurilor litorale cu substanţe cu azot şi fosfor este generată de activităţile agricole (în proximitatea lacurilor Techirghiol, Taşaul, Corbu, Siutghiol, Mangalia, etc.), de apele uzate neepurate (sau epurate insuficient) provenite de la gospodării din jurul lacurilor şi deversate în lacuri constituie, precum şi depozitarea deşeurilor în zone neamenajate din proximitatea lacurilor constituie surse de contaminare a acestora. Ape subterane Introducere de compuşi cu azot şi fosfor în corpurile de apă subterană este determinată, în principal, de activităţile agricole, prin utilizarea necorespunzătoare a fertilizatorilor sintetici, a îngrăşămintelor naturale, lipsa sistemelor de colectare a dejecţiilor, depozite neconforme de fertilizatori, etc, precum şi de aglomerări umane fără sisteme de colectare şi staţii de epurare a apelor uzate. În Tabelul 2.4.2.2.1 sunt evidenţiate activităţile economice ce au impact asupra calităţii fiecărui corp de apă subterană din zona de studiu, precum şi gradul de protecţie globală al acestora. Se remarcă un grad de protecţie nesatisfăcătoare în cazul corpului RODL08 - Casimcea, acesta fiind expus poluării determinate de activităţile agricole. Soluri Pentru solurile din zona costieră introducerea de materie organică şi substanţe cu P şi N, ca şi presiune antropică, se realizează tot prin intermediul agriculturii, aportul cel mai important avându-l în acest caz substanţele fertilizante utilizate pentru susţinerea şi creşterea producţiei agricole. Datele disponibile pentru ultimii 5 ani referitoare la cantitatea de îngrăşăminte chimice şi naturale utilizate pentru judeţele Constanţa şi Tulcea, arată, în cazul îngrăşămintelor cu azot o tendinţă uşor descrescătoare pentru judeţul Constanţa şi una uşor crescătoare pentru judeţul Tulcea (Tabel 1.5.2.14). Utilizarea îngrăşămintelor pe bază de fosfor arată tendinţe descrescătoare în ambele judeţe (Tabel 1.5.2.14). Tabel 1.5.2.14 Cantitatea de îngrăşăminte pe bază de azot şi fosfor folosite în agricultură la nivelul judeţelor Constanţa şi Tulcea, în tone substanţă activă (sursa INSSE)
┌────────────┬─────────┬─────┬────┬─────┬─────┬────┐
│ │ │Anul │Anul│Anul │Anul │Anul│
│Categorii de│Zona de │2018 │2019│2020 │2021 │2022│
│îngrăşăminte│referinţă│Tone │Tone│Tone │Tone │Tone│
│ │ │s.a. │s.a.│s.a. │s.a. │s.a.│
├────────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼────┤
│ │Constanţa│10120│8200│14000│14040│8200│
│Azotoase ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼────┤
│ │Tulcea │2188 │2092│1255 │3528 │3218│
├────────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼────┤
│ │Constanţa│4600 │3400│0 │10800│3400│
│Fosfatice ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼────┤
│ │Tulcea │2173 │2102│1261 │1426 │1290│
└────────────┴─────────┴─────┴────┴─────┴─────┴────┘
Introducere de deşeuri (poluare cu deşeuri) În sectorul nordic al zonei costiere, principalele activităţi economice ce conduc la introducerea deşeurilor în mediu sunt turismul, transportul naval şi dezvoltarea urbană. Referitor la transportul naval, în scopul limitării/evitarea poluării cu deşeuri, ARBDD a impus societăţilor deţinătoare de mijloace navale de transport, aplicarea recomandărilor POLDANUBE - 1986 la fluviu şi a Convenţiei MARPOL 73/78 de către navele maritime (Consiliul Judeţean Tulcea, 2021). Analiza situaţiei salubrităţii localităţilor din mediul urban şi rural din RBDD a scos în evidenţă următoarele aspecte: - de multe ori, deşeurile, până la preluarea lor pentru a fi transportate la staţiile de transfer- sortare, sunt depozitate direct pe sol, putând genera o poluare atât a solului, cât şi a apelor subterane; – nu se efectuează spălarea şi dezinfectarea mijloacelor de transport şi a recipientelor de precolectare a reziduurilor la nivelul rampelor; – la nivelul localităţilor nu există platforme de gunoi betonate şi racordate la reţeaua de apă şi canalizare, pubelele fiind amplasate în locuri improvizate. Un alt aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi biologic, recuperarea lor fiind dificilă. În partea sudică a zonei costiere, în mod firesc, cantităţile de deşeuri generate sunt semnificativ mai ridicate comparativ cu partea nordică, iar din punct de vedere sezonier, aceste cantităţi cresc semnificativ în perioada caldă (vârful sezonului turistic). Această presiune, respectiv introducerea de deşeuri, este generată în diferite proporţii de toate activităţile economice ce se realizează în zona costieră. Cele mai importante activităţi ce contribuie la creşterea acestei presiuni sunt dezvoltarea urbană, turismul, industria, inclusiv activităţile portuare, pescuitul (prin abandonarea sau pierderea accidentală a uneltelor de pescuit) şi transportul, în special naval. Referitor la acesta din urmă, mediile zilnice de reziduuri generate de navele care utilizează porturile maritime şi pentru care trebuie asigurate capacităţii de preluare sunt: reziduuri petroliere - 24 tone/zi, ape uzate - 0,2 tone/zi, gunoi - 2 tone/zi şi reziduuri de marfa - 4,4 tone/zi (CN APM, 2015). În ceea ce priveşte cea mai importantă unitate industrială din zona costieră, respectiv Rafinăria Petromidia şi Uzina Chimică Năvodari, aceasta a implementat un sistem de colectare separată a deşeurilor menajere şi a deşeurilor din procesul de producţie. Sursele şi fluxurile de deşeuri sunt identificate şi monitorizate de la generare până la eliminarea finală/valorificarea acestora şi în funcţie de categoria de deşeuri, acestea sunt depozitate temporar în locaţii dedicate pentru eliminare/valorificare. Petromidia nu tratează deşeurile înainte de eliminare sau reciclare (doar colectează selectiv deşeurile în funcţie de categorie şi le depozitează temporar în locaţii dedicate, etichetate corespunzător înainte de a fi eliminate/reciclate). În 2021, 98,5 % din totalul deşeurilor care au părăsit platforma au fost trimise spre valorificare, restul, constituit în principal din deşeuri menajere, a fost trimise spre eliminare. În 2020, 93 % din totalul deşeurilor care au părăsit platforma au fost trimise spre valorificare, cele 7 % trimise la eliminare fiind în principal deşeuri menajere, sol contaminat, vată minerală contaminată, iar în 2019, 92 % din deşeuri au fost trimise spre valorificare, restul fiind eliminate. În anul 2021, cantitatea de deşeuri municipale colectată la nivelul judeţului Constanţa, prin intermediul operatorilor de salubrizare a fost de 419.925 tone. Conform Raportului de stare a mediului 2021, elaborat de AJPM Constanţa, 79,4 % din cantitatea totală de deşeuri municipale colectată de operatorii serviciului de salubrizare în 2021 este reprezentată de deşeurile menajere şi asimilabile colectate de la populaţie şi operatori economici, restul incluzând deşeurile din servicii municipale şi deşeurile din construcţii şi desfiinţări. Trebuie menţionat faptul că, în judeţul Constanţa, colectarea deşeurilor municipale nu este generalizată; spre deosebire de zona urbană, unde gradul de colectare este de 100%, zona rurală nu este acoperită în totalitate cu servicii de salubrizare (conform AJPM Constanţa, circa 94 % din aşezările rurale au fost acoperite de serviciile de salubrizare în 2021). Astfel, aceste deşeuri necolectate, împreună cu cele depozitate ilegal, constituie o presiune importantă asupra calităţii solurilor şi apelor, peisajului, precum şi biodiversităţii şi habitatelor. În 2021, circa 69% din cantitatea de deşeuri municipale colectată la nivelul judeţului Constanţa a fost eliminată direct în depozite de deşeuri autorizate, restul de circa 30% reprezintă cantitatea de deşeuri supusă tratării în instalaţiile de tratare deşeuri municipale (o parte din deşeurile rezultate din aceste activităţi sunt deşeuri reciclabile cu valorificare prin operatori autorizaţi). În ciuda existenţei a numeroase reglementări legislative (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 17/2023, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 181/2020, H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României, cu modificările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare etc.), strategii şi planuri de management a deşeurilor la nivel naţional (HG nr.870/2013 - Strategia Naţională privind Gestionarea Deşeurilor, HG 942/2017 - Planul Naţional privind gestionarea deşeurilor) şi local (Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Constanţa 2020-2025, Plan Judeţean de gestionare a Deşeurilor Judeţul Tulcea), problema introducerii deşeurilor în mediu încă persistă în zona costieră. În partea sudică a zonei costiere, gradul de conectare a populaţiei la serviciile de salubrizare este peste 99 %, în timp ce în zona nordică, există 3 UAT-uri (Istria, Mihai Viteazu şi Săcele) neconectate încă la serviciile de colectare şi transport a deşeurilor municipale (conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Constanţa 2020-2025). În ciuda unui procent relativ ridicat de colectare şi transfer a deşeurilor municipale la nivelul zonei costiere, există încă problema depozitării ilegale a deşeurilor, fapt "încurajat" şi de lipsa unui control strict şi de aplicare a sancţiunilor din partea autorităţilor competente. Tot legat de colectarea deşeurilor, este necesară şi extinderea colectării separate a deşeurilor biodegradabile, precum şi aplicarea de soluţii ecologice pentru reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile rezultate în mediul rural sau în zonele de case din mediul urban (aşa numita compostare la domiciliu). O altă problemă legată de managementul deşeurilor se referă la procentul ridicat de deşeuri eliminate prin depozitare. Apare deci, necesitatea extinderii infrastructurii de tratare a deşeurilor (în special prin digestie anaerobă, tratarea termică generând emisii periculoase în atmosferă). În cazul deşeurilor provenite din construcţii, este necesară întărirea controlului depozitării ilegale a acestora şi, de asemenea, dezvoltarea infrastructurii de tratare pentru acest tip de deşeuri, care să asigure reutilizarea şi reciclarea prin transformarea acestora în materiale sau materii secundare gata de utilizare. În fine, principala cale de limitare a poluării cu deşeuri rămâne reducerea generării acestora, iar pentru realizarea acestui deziderat este nevoie de campanii de promovare a reducerii consumului, de promovare a soluţiilor ecologice de tratare a deşeurilor şi/sau valorificare a unor tipuri de deşeuri, precum şi de conştientizare a impactului deşeurilor de orice tip asupra mediului, sănătăţii şi bunăstării populaţiei, inclusiv în media. Deşeuri de pe plajă (beach litter) Deşeurile de pe plaje, provenite în cea mai mare parte din activităţile de turism şi recreere, dar şi din mediul marin, sunt evaluate pe baza metodologiei specificate de Ghidul de monitorizare a deşeurilor marine din mările europene elaborat de Grupul de experţi tehnici pe deşeuri marine al Comisiei Europene (MSFD Technical Subgroup on Marine Litter, 2013) şi a aplicaţiei Marine Litter Watch App (https://www.eea.europa.eu/themes/water/europes-seas- and-coasts/assessments/marine-litterwatch) pe plajele Vadu, Maria Regia Beach (Mamaia Nord), Flora (zona Mamaia Sud) şi Malibu (zona Mamaia Sud) (Boicenco şi colab., 2022). Rezultatele monitorizărilor au arătat menţinerea tendinţei generale de creştere a numărului total de macro-deşeuri acumulate pe plajele româneşti, peste valoarea prag europeană de 20 deşeuri/100 m (Van Loon şi colab., 2020). Principala categorie de deşeuri de pe plajă a fost reprezentată de mucuri de ţigară şi filtre (circa 35 %), urmată de fragmente de hârtie, bucăţi de plastic/polistiren cu dimensiuni între 2,5 cm şi 50 cm, pungi pentru cumpărături, tacâmuri şi tăvi/paie şi beţe pentru amestecat, capace din plastic/ capace de la sticlele de băuturi, etc. (INCDM, 2022). Din punct de vedere calitativ, plasticul constituie materialul dominant (78 %) pe plajele analizate, restul de numai 22 % fiind reprezentate de hârtie/carton (14 %), metal (3 %), textile (3 %), sticlă/ceramica (0,28 %), materiale de lemn (0,46 %), cauciuc (0,53 %), etc. (INCDM, 2022). Prezenţa deşeurilor pe plajă au un impact negativ atât asupra peisajului, conducând la afectarea utilizărilor recreative şi la pierderea valorii turistice, cât şi asupra calităţii apei. Deşeuri de pe fundul mării Prezenţa macro-deşeurilor bentale în mediul marin se datorează în principal activităţilor de transport maritim, activităţilor portuare, precum şi pescuitului. Monitorizarea deşeurilor bentale (prin traulare) realizată de către INCDM Grigore Antipa în 2021 arată o cantitate totală de 11,65 kg deşeuri pe o suprafaţă traulată de 7.780 mp. Din punct de vedere calitativ, predomină deşeurile din metal (45 %), urmate de cele din plastic (42 %) şi sticlă (7,5 %). Analizând datele colectate în perioada 2016-2021, se observă o tendinţă de scădere semnificativă, atât în ceea ce priveşte cantitatea raportată la suprafaţa traulată, cât şi numărul de obiecte (INCDM, 2022). Totuşi, referitor la cantitatea totală, cifrele furnizate de către INCDM Grigore Antipa nu iau în considerare macro-deşeurile, prezente în cantităţi semnificativ mai ridicate în radele exterioare şi interioare ale porturilor Constanţa, Midia, Sulina şi Mangalia. Impactul prezenţei deşeurilor atât pe fundul mării, cât şi în coloana de apă (cu precădere unelte de pescuit abandonate sau pierdute) constă în rănirea sau uciderea animalelor sălbatice marine (mamifere marine, păsări marine), deteriorarea şi degradarea habitatelor bentale, afectarea siguranţei navigaţiei, pierderi economice pentru pescuit şi turism (conducând la degradarea calităţii vieţii în comunităţile costiere). Introducerea de specii invazive Analiza speciilor străine semnalate din dreptul litoralului românesc al Mării Negre, arată că numărul acestora este relativ redus, dacă ne referim la lista speciilor străine din Marea Neagră. Comparativ cu cele 293 de specii străine citate din Marea Neagră (AquaNIS), în zona litoralului românesc au fost identificare cu certitudine doar 54 de specii, iar, dintre acestea, doar câteva au statut de specii invazive - Mnemiopsis leidyi, Beroe ovata, Ficopomatus aenigmaticus, Rapana venosa, Anadara kagoshimensis, Mya arenaria, Balanus improvisus - generând restructurarea profundă a asociaţiilor de organisme autohtone, bentale şi pelagice. Cel mai puternic impact dintre aceste specii l-a avut, de departe, Mnemiopsis leidy, o specie de ctenofor originară din Atlanticul de vest, care după ce a fost introdus involuntar în Marea Neagră prin apa de balast a navelor sovietice, a produs o reconfigurare profundă a structurii comunităţilor de organisme zooplanctonice, afectând baza trofică a celor mai multe specii de peşti din Marea Neagră care erau exploataţi industrial şi provocând colapsul pescăriilor care se bazau pe aceste resurse din statele riverane. Modificări la fel de importante din punct de vedere al biodiversităţii, dar fără impact economic au produs specii ca Beroe ovata, Ficopomatus enigmaticus, Anadara kagoshimensis, Mya arenaria, Amphibalanus improvisus, în vreme ce Rapana venosa a devenit o resursă biotică importantă, în prezent asigurând peste 90 % din producţia piscicolă marină românească. Schimbările majore provocate de Mnemiopsis leidyi în perioada anilor 1990 au făcut ca, în câţiva ani, să scadă numărul speciilor de peşti exploatabili industrial de la 15 la doar 5, iar industria bazată pe prelucrarea peştilor originari din Marea Neagră să se prăbuşească. Impactul lui Mnemiopsis leidyi asupra stocurilor de peşte din Marea Neagră a fost dramatic; în câţiva ani, capturile totale ale tuturor ţărilor limitrofe au scăzut de la 600.000-700.000 tone în 19861989 la 200.000 tone în 1990-1991. Pentru litoralul românesc numai, capturile totale au scăzut de la 16.000 de tone, în 1986, la doar 300 de tone, în 1991 (Petran şi colab., 1999). Trebuie făcută menţiunea că numărul de specii invazive continuă să crească, ca o consecinţă directă a traficului maritim şi a nerespectării în totalitate a normelor promovate de IMO. În zona de larg a Mării Negre, unde se efectuează debalastări au fost semnalate circa 100 de specii zooplanctonice, care nu au fost semnalate încă în apele teritoriale ale statelor riverane. În ceea ce priveşte modul de introducere al speciilor străine, cea mai mare parte a speciilor semnalate de la litoralul românesc a fost introdusă neintenţionat (95,5 %) şi doar trei - Magalana gigas, Crassostrea virginica şi Planiliza hematocheila (5,5 %) au fost introduse intenţionat, pentru acvacultură şi respectiv pescuit. 51,8% din totalul de specii străine au fost introduse prin fouling şi 42,6 % prin apa de balast a navelor, diferenţa reprezentând-o speciile introduse prin acvacultură. Referitor la provenienţă, cele mai multe specii străine au origine în zona atlanto-mediteraneană (40,7%), urmând speciile cu origine indo-pacifică (33,3 %), cosmopolită (22,2 %) şi speciile originare din Marea Baltică (1,8 %). În habitatele terestre un inventar al speciilor invazive include peste 150 de taxoni, cea mai mare parte nevertebrate dar şi specii de peşti, atât marini cât şi de apă dulce (crapii chinezeşti fitofagi - Aristichthys nobilis, Hypophthalichthys molitrix, Ctenopharyngodon idella, speciile de somn pitic - Ameirus melas, Ameirus nebulosus) sau mamifere - (bizamul Ondathra zibethica, câinele enot Nyctereutes procyonoides). Unele din aceste specii, cum sunt speciile de crapi fitofagi, au produs de asemenea reconfigurări majore ale habitatelor dulcicole în Delta Dunării, având un impact puternic asupra comunităţilor de specii native. Speciile invazive din mediul terestru sunt mai puţin cunoscute comparativ cu cele marine, beneficiind de mai puţine studii. Din cele 959 de specii terestre străine (567 de plante, 309 nevertebrate şi 83 specii de vertebrate) citate din România, o mare parte se regăsesc şi în zona costieră, însă studii pentru această zonă lipsesc. Degradarea/pierderea habitatelor terestre şi acvatice Pentru zona costieră a Mării Negre, degradarea şi pierderea suprafeţelor cu habitate naturale se referă mai puţin la zona terestră şi mai mult la zona marină. Dacă în mediul terestru situaţia este relativ sub control, existenţa reţelei de arii protejate Natura 2000 asigurând păstrarea stării de conservare a habitatelor terestre, în cazul mediului marin situaţie este diferită. În cazul habitatelor terestre, singura zonă în care se poate vorbi despre degradarea habitatelor naturale este cea din sudul RBDD, de la Corbu-Vadu, unde un turism scăpat de sub control şi care nu respectă normele şi regulamentele pentru o Rezervaţie a Biosferei produce an de an o degradare a habitatelor costiere din zona litorală, toate foarte sensibile la impactul antropic. Alte zone unde dezvoltarea proiectelor imobiliare s-a realizat fără respectarea normelor de protecţie a habitatelor sunt zona cordonului litoral dintre Eforie Nord şi Eforie Sud şi zona situată la nord de staţiunea Mamaia, unde practic nu mai există decât petice din habitatele naturale, însă aceste zone nu sunt incluse în arii protejate Natura 2000. Turismul necontrolat şi dezvoltarea proiectelor imobiliare în zona costieră afectează considerabil habitate precum: 2110 Dune mobile embrionare în formare, 2130* Dune fixate cu vegetaţie erbacee (dune gri), 1410 - Pajişti sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritima), 2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides. Alte habitate naturale afectate în mod diferit de activităţile umane sunt habitatele aflate în zona costieră a RBDD - 2190 - Depresiuni umede intradunale, 6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii, 6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorva officinalis), 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea, 3140 - Ape dure oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara, 3150 m - Lacuri naturale eutrofe cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition, 3260 - Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion, 3270 - Râuri cu maluri nămoloase, cu vegetaţie din Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p.. Un alt impact asupra habitatelor marine de data aceasta o reprezintă, paradoxal, proiectul de înnisipare a plajelor de la litoralul românesc. Lărgirea plajelor din sudul litoralului şi din zona Constanţa cu circa 100 de m, afectează toate ariile incluse în reţeaua Natura 2000 - ROSPA Marea Neagră, *ROSCI0066 Rezervaţia Biosferei Delta Dunării - zona marină, *ROSCI0197 Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud, *ROSCI0273 Zona marină de la Capul Tuzla, ROSCI0281 Cap Aurora, ROSCI0293 Costineşti - 23 August, *ROSCI0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia, *ROSCI0269 Vama Veche - 2 Mai, arii protejate care au limita la zona de spargere a valurilor. O înaintare a liniei ţărmului cu 100 m înseamnă că practic toate habitatele marine aflate în acea zonă sunt distruse prin înnisipare. Habitatele afectate de proiectul de înnisipare sunt 1110-1 Nisipuri fine, curate sau uşor mâloase, cu pajişti de Zostera, 1110 - 3 Nisipuri fine de mică adâncime, 1110-4 Nisipuri bine calibrate, 1110-5 Nisipuri grosiere şi pietrişuri bătute de valuri, 1110-6 Găleţi infralitorali, 1140-1 Nisipuri litorale, cu sau fără depozite detritice cu uscare rapidă, 1140-3 Nisipuri mediolitorale, 1170-3 Izvoare hidrotermale sulfuroase de mica adâncime, 1170-8 Stâncă infralitorale cu alge fotofile, 1170-8 Stâncă infralitorală cu Mytilus galloprovincialis (Tabel 1.5.2.15). Activităţile de pescuit cu unelte active exercită, de asemenea, o presiune semnificativă asupra stării habitatelor bentale. Utilizarea beam-traului afectează semnificativ habitatele şi comunităţile bentale prin perturbarea fizică a fundului mării. Analiza datelor VMS a relevat că pescuitul cu beam-traulul se desfăşoară în perimetrul delimitat de izobatele de 5-7 m şi 30 m adâncime, de la Constanţa până la Peninsula Sacalin, suprafaţa totală afectată fiind de aproximativ 1.326 kmp (INCDM, 2022). Tabel 1.5.2.15 Suprafeţe estimate pierdute/ perturbate la nivel de habitat fizic din apele teritoriale (adaptat după Boicenco şi colab., 2018)
┌─────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │INDICATORI │
│ ├─────────┬─────────────┬───────────┬─────────────┬──────────────┤
│ │ │ │D6C1-2 │ │D6C2- 2 │
│ │ │D6C1-1 │Suprafeţe │D6C2- 1 │Suprafeţe │
│Habitate │Suprafaţa│Suprafeţe │pierdute │Suprafeţe │disturbate ca │
│fizice │totală, │pierdute prin│prin │disturbate │urmare a │
│ │kmp │lucrări │îndepărtare│urmare a │proceselor │
│ │ │hidrotehnice,│substrat │activităţilor│morfodinamice,│
│ │ │kmp │(2008 - │umane, kmp │kmp │
│ │ │ │2015), kmp │ │ │
├─────────────┼─────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│Sedimente │ │ │ │ │4-7 │
│litorale │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│Nisipuri │650 │2,06 │ │24 │ │
│infralitorale│ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│Mâluri │493 │ │ │73 │ │
│infralitorale│ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│Nisipuri │800 │ │3 │170 │ │
│circalitorale│ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│Mâluri │8200 │ │2,6 │1152 │ │
│circalitorale│ │ │ │ │ │
└─────────────┴─────────┴─────────────┴───────────┴─────────────┴──────────────┘
Pescuitul necontrolat şi ilegal La nivelul Uniunii Europene, această problemă a pescuitului ilegal şi excesiv este reglementată printr-o serie de regulamente, precum: - Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea şi eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 şi (CE) nr. 601/2004 şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 şi (CE) nr. 1447/1999; – Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 şi (CE) nr. 1966/2006; – Regulamentul (UE) 2017/2403 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2017 privind gestionarea sustenabilă a flotelor de pescuit externe şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1006/2008 al Consiliului Europei. În România, Programul pentru Acvacultură şi Pescuit 2021-2027 prevede abordări specifice pentru reglementarea pescuitului excesiv şi ilegal, precum şi pentru măsuri privind colectarea uneltelor de pescuit abandonate. În acord cu legislaţia menţionată, utilizarea în exces a capacităţii de pescuit creşte presiunea asupra autorităţii de management de a depăşi mortalitatea optimă prin pescuit şi face dificilă aplicarea reglementărilor de restricţionare a efortului de pescuit. Prin pescuit responsabil nu se permite ca dintr-o resursă naturală să fie recoltat mai mult decât poate fi înlocuit prin creşterea netă în stoc, altfel, resursele pescăreşti vor fi epuizate în timp. Intensificarea activităţilor de pescuit asupra unui stoc sau a unei populaţii de peşti, produce următoarele consecinţe: a) descreşte fracţiunea exploatabilă a biomasei totale; b) creşte reîntinerirea părţii exploatabile; c) descreşte rapid în biomasa exploatabilă şi în capturi; d) scade mortalitatea datorată vârstei; e) schimbă rata medie de creştere în sensul sporirii ei; f) modifică mortalitatea prin prădare şi canibalism. Situaţiile care determină influenţa pescuitului asupra prerecruţilor şi asupra populaţiei exploatabile rămase, sunt: a) rata de creştere a exemplarelor; b) tendinţa de cârduire pe grupe de mărimi; c) selectivitatea uneltelor de pescuit. Pescuitul excesiv în apele costiere româneşti afectează mărimea relativă a populaţiilor de prădători şi pradă. Astfel se explică: a) dispariţia din capturi a peştilor pelagici (pălămida, scrumbia albastră, etc.) în favoarea speciilor de talie mică, hamsia şi şprotul; b) indirect, sunt afectate populaţiile de delfini, prin diminuarea surselor de hrană preferată de aceştia, c) necesitatea adaptării la noi surse de hrană şi sisteme de capturare a acestora; d) reducerea biodiversităţii speciilor din Delta Dunării. Activitatea intensă de pescuit ilegal, a fost exercitată în ultimele decenii, atât la nivel artizanal de către localnici (braconaj) folosind setci şi ohane, cât, mai ales, pescuitul intens de nivel industrial, efectuat de către nave străine, în special turceşti, de tip seiner, care pot amplasa în mare sute de setci, pe zeci de kilometri (sub formă de şiruri), cu latura ochiului de plasă de 160-180 mm (minimul legal admis fiind de 200 mm, conform legislaţiei naţionale) şi de ave (unelte interzise de legislaţia naţională), folosite în special pentru bararea drumului de migraţie al calcanului. În prezent, stabilirea şi aplicarea măsurilor tehnice de reglementare a pescuitului (zone, perioade, mărimi ale speciilor, tipuri de unelte, dimensiunea ochiului de plasă, etc.), precum şi controlul efortului de pescuit şi a capturii total admisibile (TAC-ului) a redus semnificativ această presiune. Totuşi, ANPA a raportat, pentru 2019, capturi ilegale de 1184,5 kg calcan, 15,3 kg rechin şi 11,85 kg pisică de mare. Dezvoltare urbană excesivă şi necontrolată Din analiza planificării spaţiale a unităţilor administrativ-teritoriale şi a modului de utilizare a teritoriilor intravilane, rezultă contrastul dintre modelele de dezvoltare din sectorul nordic şi cel sudic al zonei costiere. Astfel, în timp ce în partea nordică, aferentă Deltei Dunării, se înregistrează un proces de restrângere a funcţiunii teritoriale de locuire, care urmează procesului de depopulare a comunităţilor, în partea sudică a zonei costiere se înregistrează un model de "Expansiune urbană necontrolată" descris în Strategia naţională de dezvoltare integrată pentru oraşe reziliente, verzi, incluzive şi competitive 2022-2035. Acest mod de dezvoltare urbană a luat amploare după 2006, când creşterea din nucleul urban Constanţa a încetinit, în timp ce expansiunea în localităţile periurbane s-a intensificat, în special în Năvodari şi Agigea, prin extinderea intravilanelor pe terenurile libere existente. Această expansiune s-a datorat schimbării preferinţelor privind locuirea, dar fără să fie însoţit şi de o calitate mai bună a spaţiului construit, precum şi a vieţii. Această expansiune a fost însoţită de următoarele provocări: - în ceea ce priveşte utilizarea terenului, extinderea este dominată de expansiunea rezidenţială precum şi de expansiunea rezidenţial - turistică. În special în Mamaia şi în Mamaia Nord-Năvodari, s-au extins construcţiile apartamente-hotel, cât şi locuinţele de vacanţă şi cele cu dublă destinaţie - locuire şi închiriere pentru turism. Acest mod de creştere reprezintă o ameninţare pentru resursele naturale şi perturbă activitatea agricolă din jurul oraşelor; – noile clustere de dezvoltare au conexiuni de transport public slabe sau inexistente către nucleul urban (Constanţa), bazându-se pe un stil de viaţă dependent de maşină personală ce produce congestia traficului, amprente de carbon individuale mai mari şi inegalităţi sociale. În acelaşi timp, o nouă infrastructură rutieră se dezvoltă treptat, împreună cu proiecte individuale, ducând la o lipsă de planificare şi structură. Străzile în zonele de extindere a intravilanelor, cu precădere cele din localităţile rurale, rămân deseori neasfaltate mult timp după apariţia dezvoltării şi pe măsură ce comunităţile cresc, capacitatea rutieră este rapid copleşită de volumul de trafic (Strategia naţionale de dezvoltare integrată pentru oraşe reziliente, verzi, incluzive şi competitive 2022- 2035); – în cadrul noilor dezvoltări, reţelele de utilităţi publice rămân în urmă, punând presiune suplimentară pe autorităţile publice pentru extinderea şi modernizarea acestor reţele. Infrastructura de bază pentru apă, canalizare şi gaz trebuie să ajungă din urmă extinderea, altfel, dacă dezvoltarea se alimentează la reţelele de utilităţi ale unei dezvoltări adiacente, aceasta supraîncărcând sistemul. Datorită dezvoltării individuale progresive sau a schemelor suburbane incomplete, noile comunităţi nu dispun de trotuare, străzi laterale şi iluminat stradal (Strategiei naţionale de dezvoltare integrată pentru oraşe reziliente, verzi, incluzive şi competitive 2022-2035); – infrastructura socială este omisă din planificarea noilor comunităţi. În consecinţă, populaţia rezidentă se bazează pe şcolile, serviciile de sănătate şi facilităţile de petrecere a timpului liber oferite de localităţile înconjurătoare sau din nucleul urban, facilităţi care devin rapid supraaglomerate şi subfinanţate, deoarece rezidenţii periurbani nu au o contribuţie directă la jurisdicţiile respective. În plus, noile comunităţi sunt lipsite de vitalitate şi identitate socială, deoarece nu au infrastructura necesară pentru a genera întâlniri şi a stimula implicarea comunităţii (Strategiei naţionale de dezvoltare integrată pentru oraşe reziliente, verzi, incluzive şi competitive 2022-2035). Modificarea condiţiilor hidrologice În partea de nord a zonei costiere, aferentă Deltei Dunării, modificările hidrologice nu induc efecte negative, ele având ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, accesului navelor din mare spre teritoriu, asigurarea unor condiţii mai bune pentru exploatarea resurselor naturale din interiorul deltei, dar şi pentru dragarea şi decolmatarea unor canalele, precum şi pentru redresarea unor zone afectate de lucrările din trecut. În sectorul sudic menţionăm proiectul "Reducerea eroziunii costiere - Faza II (2014-2020). Perimetre: 2 Mai, Mangalia (Saturn, Balta Mangalia, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp), Costineşti, Eforie Sud, Eforie Centru, Agigea, Port Tomis - Constanţa Port, Mamaia Centru, Mamaia Nord, Stăvilar Edighiol, Stăvilar Periboina)" care are ca obiect reabilitarea întregului sector sudic al litoralului românesc prin modificarea dimensiunilor celulelor de plaje (îndepărtarea unor structuri existente şi execuţia unor structuri noi), precum şi lucrări de înnisipări ale plajelor realizarea. Prin implementarea acestui proiect se vor produce modificări locale, atât ale condiţiilor hidrologice, cât şi ale celor hidrodinamice. Acestea apar datorită dispariţiei celulelor costiere mici, cu dimensiuni de zeci de metri, delimitate de digurile sparge-val scurte existente. Celulele noi vor avea dimensiuni sensibil mai mari, de ordinul a sutelor de metri, delimitate de diguri sparge-val, perpendiculare pe coastă, mai lungi. Pe lângă beneficiile majore, respectiv reducerea eroziunii costiere, reducerea riscului prăbuşirilor de faleze şi dezvoltarea turismului costier, acest proiect conduce şi la modificări ale regimului curenţilor marini din zona de ţărm (ex. curenţi de tip rip) afectând, în sens negativ, habitatele bentale, biodiversitatea, dar şi activitatea de turism (implicaţii asupra siguranţei plajelor). Extinderea şi înălţarea plajelor modifică zona în care are loc interacţiunea valurilor cu plaja. Astfel, apar modificări locale ale condiţiilor de acces, şi implicit apare o presiune asupra utilizării plajei. Însă aceste modificări au un caracter temporar, iar profilul plajelor reînnisipate va ajunge la un echilibru relativ stabil după 3-4 cicluri sezoniere după finalizarea lucrărilor. 1.6. Scopul şi obiectivele planului de management Scopul planului de management integrat al zonei costiere este de a defini clar instituţiile responsabile, modul şi mijloacele lor de acţiune, precum şi resursele necesare pentru implementarea Strategiei naţionale privind gospodărirea integrată a zonei costiere în vederea îndeplinirii viziunii strategice pe termen lung de dezvoltare sustenabilă a zonei costiere. Astfel, obiectivele planului de management se confundă cu obiectivele generale ale Strategiei Naţionale privind gospodărirea integrată a zonei costier şi sunt următoarele: O1. Conservarea valorilor naturale, peisagistice şi culturale O2. Prevenirea, reducerea şi remedierea poluării O3. Planificare spaţială şi dezvoltare spaţială sustenabilă O4. Dezvoltarea durabilă a zonei costiere O5. Creşterea eficienţei sistemului de management al zonei costiere O6. Consolidarea resursei umane O1. Conservarea valorilor naturale, peisagistice şi culturale Aspectele referitoare la conservarea valorilor naturale, peisagistice şi culturale sunt printre cele mai importante aspecte strategice pentru managementul integrat al zonei costiere româneşti. Valorile naturale, peisagistice şi culturale ale zonei costiere reprezintă fundaţia de care depind păstrarea identităţii spaţiale şi a modului de viaţă al populaţiei din zona costieră. Astfel, conservarea lor devine un element cheie al politicilor de dezvoltare pentru a asigura stabilitatea ecosistemelor şi a serviciilor furnizate de către acestea, păstrarea atractivităţii zonei costiere, bunăstarea comunităţilor costiere, precum şi în ceea ce priveşte conservarea abilităţilor societăţii şi naturii de a se adapta la schimbările climatice. Obiectivele specifice definite pentru acest obiectiv general sunt: O1.1. Protejarea eficientă a valorilor naturale, peisagistice şi culturale O1.2. Îmbunătăţirea şi valorizarea serviciilor ecosistemiceprin crearea unor mecanisme monetare şi non-monetare O2. Prevenirea, reducerea şi remedierea efectelor schimbărilor climatice şi poluării Nivelul actual de dezvoltare al infrastructurii de mediu (staţii de epurare a apelor uzate, eliminarea deşeurilor, infrastructura de monitorizare a mediului, etc.) nu este pe deplin suficient pentru asigurarea unei calităţi bune a apelor subterane şi de suprafaţă, a solului şi aerului. În plus, infrastructura insuficient dezvoltată limitează şi potenţialul de dezvoltare socio- economică. În aceste condiţii apare necesitatea îmbunătăţirii capacităţilor şi calităţii infrastructurii existente prin investiţii semnificative pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură, dar, în acelaşi timp, asigurându-se minimizarea impactului negativ asupra mediului datorat dezvoltării infrastructurii. În condiţiile unei variabilităţi pronunţate a climei şi schimbări climatice, zonele costiere sunt direct expuse pericolelor naturale şi impactului acestora. Prin urmare, este necesar un management performant al riscului la pericolele naturale care să limiteze la maximum impactul acestora asupra infrastructurii costiere. Obiectivele specifice definite pentru acest obiectiv general sunt: O2.1. Atingerea stării ecologice bune a ecosistemelor O2.2. Gestionarea, revitalizare şi reabilitarea zonelor poluate din cauza depozitării, eliminării şi tratării inadecvate a deşeurilor (solide şi lichide) O2.3. Stimularea dezvoltării infrastructurii verzi O2.4. Întărirea sistemului de management al riscurilor pentru pericolele naturale şi antropice, luând în calcul şi impactul schimbărilor climatice O3. Planificare spaţială şi dezvoltare spaţială sustenabilă Actualele probleme şi punctele slabe ale dezvoltării spaţiale în zona costieră aparţin în mare măsură unui grup de probleme sistemice în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului. În acest context, eforturile de îmbunătăţire a sistemului de amenajare a teritoriului şi urbanism sunt esenţiale deoarece ar trebui să permită integrarea nevoilor şi aspiraţiilor sectoriale, protecţia necondiţionată a celor mai semnificative valori naturale, culturale şi peisagistice, consumul şi utilizarea raţională a spaţiului. Obiectivele specifice definite pentru acest obiectiv general sunt: O3.1. Punerea în practică a planurilor de amenajare spaţială a zonei costiere în coordonare cu planurile statelor vecine O3.2. Stabilirea unui sistem performant de supraveghere a eficienţei implementării planificării spaţiale prin realizarea Geamănului Digital (Digital Twin) a litoralului românesc O3.3. Planificare şi dezvoltare spaţială integrată şi durabilă a zonelor metropolitane, periurbane şi rurale din zona costieră O4. Dezvoltarea durabilă a zonei costiere O preocupare centrală în managementul integrat al zonei costiere este legată de îmbunătăţirea performanţelor economice prin depăşirea deficienţelor care caracterizează starea existentă a dezvoltării socio-economice a zonei costiere, în primul rând a celor cauzate de nivelul relativ scăzut de diversificare a unor sectoare economice (turismul, producerea de energie, etc.) şi de impactul negativ al acestora asupra calităţii mediului. Valorile naturale, culturale şi peisagistice, resursele biotice şi cele minerale, oferă zonei costiere un potenţial de dezvoltare economică ridicat, respectiv îmbunătăţirea ofertei de turism de înaltă calitate şi diversificat, precum şi a producţiei agricole ecologice autohtone. De asemenea, prin poziţia sa geografică, zona costieră oferă un potenţial ridicat pentru producerea de energie alternativă. În acelaşi timp însă, sunt evidente numeroase efecte negative asupra mediului ale dezvoltării activităţilor economice (în special dezvoltarea urbană, turismul, transporturile). De aceea, nevoile prioritare în contextul creşterii economice durabile a zonei costiere necesită, printre altele, stimulente pentru dezvoltarea turismului durabil, dezvoltarea agriculturii şi pescuitului sustenabile, utilizarea zonelor rurale, unele dintre ele neglijate în prezent, precum şi stimulente pentru alte dezvoltarea sectoarelor emergente ale economiei albastre (acvacultura, biotehnologii, etc.). Obiectivele specifice definite pentru acest obiectiv general sunt: O4.1. Gestionarea durabilă a resurselor zonei de coastă O4.2. Dezvoltarea "verde" a zonei costiere O4.3. Valorificarea resurselor energetice regenerabile O4.4. Atragerea investiţiilor în biotehnologii pentru recuperarea, remedierea, îmbunătăţirea sănătăţii umane şi a mediului, în acord cu strategiile europene de promovare a Economiei Albastre şi de atingere a obiectivelor Pactului Verde European şi a Strategiei de la Ferma direct în Farfurie. O5. Creşterea eficienţei sistemului de management al zonei costiere Acest obiectiv general a fost definit în contextul în care un mecanism funcţional de coordonare şi cooperare reprezintă o nevoie urgentă a actualului sistem de management al zonei costiere. O contribuţie importantă la dezvoltarea sustenabilă a zonei costiere trebuie să fie adusă prin consolidarea cooperării şi coordonării între părţile interesate, includerea eficientă a publicului în procesele de luare a deciziilor şi utilizarea tuturor cunoştinţelor disponibile. Obiectivele specifice urmărite pentru atingerea acestui obiectiv general sunt: O5.1. Stabilirea/consolidarea mecanismului de coordonare a managementului integrat al zonei de coastă care să aducă împreună toate instituţiile responsabile ale statului român O5.2. Consolidarea capacităţii administraţiei publice O5.3. Întărirea aplicării normelor specifice sectoarelor economice din zona costieră O6. Consolidarea resursei umane şi coeziunii sociale Societăţile care preţuiesc cunoştinţele şi aptitudinile, care reuşesc să mobilizeze potenţialul diferitelor grupuri sociale şi să ofere beneficii ale dezvoltării tuturor membrilor lor, sunt societăţi care se află pe calea dezvoltării durabile. Resursele umane disponibile - cunoştinţe, abilităţi şi capital social (legături reciproce şi cooperare între părţile interesate) - reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori de dezvoltare. Consolidarea resurselor umane nu poate fi realizată optim fără o restructurare organizaţională adecvată şi dezvoltarea capacităţilor în cadrul instituţiilor administraţiei publice. În consecinţă, îmbunătăţirea sistemului (instituţional) de management al zonei costiere nu este posibilă fără a investi în acelaşi timp în dezvoltarea capacităţilor funcţionarilor publici şi experţilor de a îndeplini sarcinile atribuite în mod eficient şi eficace. Obiectivele specifice definite pentru acest obiectiv general sunt: O6.1. Crearea unui proces real participativ în gestionarea integrată a zonei costiere O6.2. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la necesitatea de a păstra şi îmbunătăţi resursele zonei de coastă O6.3. Implicarea cetăţenilor în monitorizarea stării de sănătate a mediului costier (Stiinţă prin Cetăţeni Citizen-science). 1.7. Programe de măsuri M1. Măsuri vizând cadrul legislativ şi instituţional Implementarea cu succes a Planului de management integrat al zonei costiere impune implementarea, cu prioritate, a unor măsuri / acţiuni ce vizează modificarea actualului cadru instituţional şi a celui legislativ care să conducă la consolidarea sistemului de management al zonei costiere. Aceste măsuri / acţiuni se referă la: M1.1. Consolidarea mecanismului instituţional Având în vedere problemele identificate în urma analizei situaţiei actuale a sistemului instituţional, această măsură va fi aplicată cu prioritate pentru conferi CNZC suficientă autoritate pentru a asigura o coordonare interministerială eficientă la nivel de implementare a politicii MIZC, precum şi înfiinţarea şi implementarea unor mecanisme de coordonare instituţională, organizate pe verticală şi orizontală, între autorităţile şi instituţiile competente atât la nivel naţional, cât şi local. De asemenea, prin implementarea acestei măsuri se va restructura componenţa CNZC astfel încât acesta să aibă o mai bună reprezentativitate (să includă toate categoriile de factori interesaţi) şi să funcţioneze mai eficace şi mai eficient. Mai mult, implementarea acestei măsuri va determina şi o reorganizare la nivelul MMAP, instituţia responsabilă pentru elaborarea şi implementarea procesului MIZC, în sensul constituirii unei departament / compartiment (Secretariatul tehnic administrativ al zonei costiere) ce va sprijini buna funcţionare a CNZC, inclusiv prin implementarea unui management al datelor funcţional prin înfiinţarea unui Observator al Zonei Costiere. În prezent, colectarea datelor şi informaţiilor este destul de anevoioasă, nu toate organizaţiile cu atribuţii în managementul integrat al zonei costiere arătându-şi disponibilitatea de a furniza date, în special în lipsa unor reglementări clare referitoare la managementul datelor şi informaţiilor. De altfel, nu există în prezent o baza de date la nivel naţional, datele şi informaţiile fiind dispersate la mai multe organizaţii / instituţii. Prin implementarea acestei măsuri, respectiv prin dezvoltarea Observatorului Zonei Costiere, se va asigura creşterea gradului de colectare a datelor şi informaţiilor, precum şi a disponibilităţii acestora, evident în condiţii bine reglementate. Implementarea acestei măsuri este prioritară şi va fi finanţată din bugetul de stat. M1.2. Revizuirea cadrului legislativ referitor la delimitarea zonei costiere Având în vedere redefinirea zonei costiere ca spaţiul geografic care cuprinde spaţiul maritim în limita a 12 mile marine şi teritoriul UAT-urilor limitrofe zonei costiere, inclusiv UAT Techirghiol, se impune revizuirea corespunzătoare a modului de delimitare a zonei costiere din OUG nr.202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare. În acelaşi timp, pentru protejarea şi gestionarea durabilă a zonei costiere astfel delimitată, se impune definirea unor spaţii/zone costiere critice. Aceste spaţii sensibile şi cu risc potenţial ridicat din punctul de vedere al mediului, cât şi din punct de vedere economic şi social, sunt apele din zona de coastă, precum şi teritoriile adiacente acestora, situate în spaţiul geografic al zonei costiere în care orice nouă utilizare a terenurilor sau orice extindere a utilizărilor existente, fac obiectul avizării de către structurile MMAP stabilite prin reglementări legale primare şi în conformitate cu metodologia aprobată prin reglementările subsecvente. Delimitarea acestor spaţii costiere critice este în sarcina UAT-urilor şi se realizează prin documentaţiile de urbanism. Reconsiderarea modului de delimitare a zonei costiere precum şi delimitarea în cadrul acesteia a spaţiilor critice presupune revizuirea actelor normative subsecvente OUG nr. 202/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare, şi anume Legea nr. 597/2001, cu modificările şi completările ulterioare, H.G. 546/2004 şi H.G nr. 749/2004 privind stabilirea responsabilităţilor, criteriilor şi modului de delimitare a fâşiei de teren aflate în imediata apropiere a zonei costiere, în scopul conservării condiţiilor ambientale şi valorii patrimoniale şi peisagistice din zonele situate în apropierea ţărmului. O situaţie particulară care trebuie să facă obiectul revizuirii H.G. nr. 749/2004 este aceea referitoare la modul de delimitare a fâşiei de teren aflate în imediata apropiere a zonei costiere, în condiţiile finalizări lucrărilor de înnisipare şi lărgirea plajei. Instituţiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri vor fi MMAP, MEDAT şi MDLPA, care vor asigura şi resursele financiare necesare, din bugetul de stat. M1.3. Consolidarea capacităţii umane a aparatului administrativ, care se va realiza prin implementarea de programe pentru furnizarea de Asistenţă Tehnică. Prin această măsură se urmăreşte nu doar consolidarea capacităţii profesionale, ci şi creşterea motivaţiei şi interesului personalului administrativ al organizaţiilor implicate în MIZC. Instituţia responsabilă pentru implementarea acestei măsuri va fi MMAP, iar rezultatul aşteptat este creşterea semnificativă a beneficiarilor acestor programe de Asistenţă Tehnică. Resursele financiare şi logistice necesare implementării acestei măsuri vor fi asigurate din bugetul de stat, Programul de cooperare ESPON 2023, Reţeaua europeană de observare a dezvoltării şi coeziunii teritoriale. M1.4. Creşterea gradului de participare a tuturor factorilor implicaţi în gestionarea zonei costiere Implementarea acestei măsuri presupune elaborarea şi implementarea Planului de Comunicare al Strategiei Naţionale privind gospodărirea integrată a zonei costiere şi a Planului de management integrat al zonei costiere, precum şi promovarea şi implementarea unui instrument de tip ştiinţă prin cetăţeni (citizen-science) în vederea implicării directe a cetăţenilor în procesul MIZC. Necesitatea elaborării şi implementării unui Plan de comunicare al Strategiei naţionale pentru gospodărirea integrată al zonei costiere derivă din două dintre principiile fundamentale pe care este fundamentată această strategie, şi anume: - principiul participării care se referă la procesele consultative ce implică autorităţi ale administraţiei publice centrale şi/sau locale, organizaţii neguvernamentale, parteneri sociali, asociaţii profesionale, reprezentanţi ai sectorului privat; – principiul transparenţei. Promovarea unui instrument de tip citizen-science în vederea implicării directe a cetăţenilor în acţiuni de monitorizare a stării şi proceselor din zona costieră poate contribui la creşterea gradului de conştientizare şi implicare a comunităţii locale în protejarea şi gestionarea durabilă a zonei costiere. Aceasta poate genera date şi informaţii relevante pentru luarea deciziilor şi pentru îmbunătăţirea gestionării zonei costiere, iar cetăţenii pot astfel deveni parteneri activi în procesul de monitorizare şi protecţie a acestui important ecosistem. Există în prezent o disponibilitate a unei părţi a publicului larg, mai educate, mai preocupate, către participarea activă în monitorizarea unor factori de mediu, ceea ce poate veni în sprijinul autorităţilor, acestea beneficiind astfel de date şi informaţii suplimentare fără un efort uman şi financiar considerabil. Instituţia responsabilă pentru implementarea acestei măsuri este MMAP (prin ANAR şi ABADL), MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor). Fondurile necesare vor fi asigurate în principal din bugetul de stat dar şi alte posibile surse de finanţare, în special pentru organizarea şi participarea la diverse evenimente, pot fi proiectele naţionale şi cele europene, PNCDI IV. După caz, finanţarea poate fi asigurată în limita bugetului de stat disponibil şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. M1.5. Creşterea eficienţei supravegherii şi controlului utilizării resurselor zonei costiere Exploatarea resurselor zonei costiere este relativ bine reglementată, prin diverse acte normative sectoriale, în scopul asigurării sustenabilităţii. Totuşi, sunt destul de des semnalate situaţii în care reglementările în vigoare nu sunt respectate datorită, pe de o parte sancţiunilor mult prea mici, iar pe de altă parte capacităţii (umane şi tehnice) reduse a organismelor de control şi supraveghere, a unei eficienţe scăzute, dar şi a lipsei de interes şi motivaţie a personalului de control din organizaţiilor responsabile. Prin implementarea acestei măsuri se urmăreşte creşterea coordonării şi cooperării între organizaţiile responsabile, precum şi o consolidare a capacităţii umane şi a infrastructurii în cadrul acestor organizaţii. Principala instituţie responsabilă pentru implementarea acestei măsuri este MMAP, dar aceasta va fi sprijinită considerabil de către MDLPA, MADR (ANPA), MAI, prin intermediul Poliţiei de Frontieră Române şi ANRMPSG. Finanţarea ce fi asigurată din bugetele proprii ale MMAP, MADR (ANPA), MAI prin intermediul Poliţiei de Frontieră Române şi ANRMPSG. În limita bugetului de stat disponibil şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc., M2. Măsuri de protecţie şi conservare a patrimoniul natural şi cultural M2.1. Creşterea eficienţei acţiunilor de protecţie şi conservare a patrimoniul cultural Această măsură este menită să răspundă nevoii de a impune reglementări mai stricte privind controlul acţiunilor de protecţie a patrimoniului cultural, pe de o parte, cât şi în ceea ce priveşte implementarea măsurilor de conservare conform legislaţiei actuale referitoare la patrimoniul cultural, pe de altă parte. La ora actuală, cu excepţia zonei costiere nordice care beneficiază de protecţie şi conservare datorită statutului special al Deltei Dunării de Rezervaţie aflată în patrimoniul UNESCO (deşi constant ameninţată de activităţile de turism şi braconaj), zona sudică suferă de un proces intens de urbanizare, care afectează atât patrimoniul cultural cât şi pe cel natural. Astfel, această măsură prevede îmbunătăţirea cadrului legislativ (ex. Codul Patrimoniului cultural), cât şi a celui instituţional (organizarea acţiunilor de control de către autorităţile competente) şi decizional (impunerea regulilor şi regulamentelor de luare a măsurilor de conservare şi protecţie a patrimoniului şi monitorizare a implementării acestora). Principalele organisme responsabile de implementarea acestei măsuri sunt: MC (prin INP), Consiliul Judeţean Constanţa (prin MINAC), Consiliul Judeţean Tulcea (prin ICEM Gavrilă Simion), MDLPA, MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare-dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor) şi MMAP (prin ANAR şi ABADL). Finanţarea poate proveni din bugetul de stat, bugete locale, Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor -2023, Programul Regional Sud Est, PNRR., programul Interreg URBACT IV2021-2027, Horizon Europe, programe europene, etc. M.2.2. Alcătuirea cadastrului monumentelor şi siturilor arheologice Zona costieră prezintă un potenţial patrimonial cultural cu totul remarcabil, compus din 426 de monumente, foruri publice, memorial funerare şi situri arheologice (inclusiv cel situat pe platforma continentală românească a Mării Negre), datorită prezenţei şi dezvoltării comunităţilor şi aşezărilor umane încă din cele mai vechi timpuri, îmbinării elementelor originare cu influenţe culturale rezultate din coabitarea mai multor comunităţi etnice, diversităţii stilistice şi funcţionale. Protecţia bunurilor ce compun patrimoniul cultural trebuie impusă prin documentele de amenajare a teritoriului şi urbanism, esenţială fiind actualizarea PUG-urilor şi preluarea informaţiilor privitoare la existenţa şi localizarea bunurilor de patrimoniu ca urmare a unor noi descoperiri sau cercetări. Organizaţiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt MC (prin INP), Consiliul Judeţean Constanţa (prin MINAC), Consiliul Judeţean Tulcea (prin Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion"), Consiliul local al municipiului Mangalia (prin Muzeul de arheologie Callatis Mangalia), MDLPA, ANCPI. Bugetul necesar punerii în aplicare a măsurii poate proveni din buget de stat şi / sau prin accesarea programelor naţionale şi europene, precum Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor-2023, Programul Regional Sud-Est, buget de stat, bugete locale. M2.3. Inventarierea, cercetarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural subacvatic Convenţia UNESCO privind protecţia patrimoniului cultural subacvatic, Paris, 2001, adoptată în România prin Legea nr.99/2007, a stabilit un cadru legal cuprinzător pentru cercetarea, conservarea, protecţia şi gestionarea patrimoniului cultural subacvatic. Datele privind patrimoniul cultural subacvatic disponibile în prezent în România sunt departe de a fi complete, deoarece nu s-au efectuat anchete sistematice în zona maritimă. De a lungul timpului au fost implementate proiecte de cercetare (HERAS, Underwater routes - Rute subacvatice) prin care s-a început o inventariere a patrimoniului cultural subacvatic şi s-a propus o valorificare a acestuia, în special în scopuri turistice. Măsura propusă este în concordanţă cu obiectivele şi acţiunile Planului de Amenajare a Spaţiului Maritim şi va fi implementată de către MC (prin INP), MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor), autorităţi locale, precum şi MApN (prin Centrul de Scafandri şi DHM). Bugetul necesar implementării acestei măsuri va fi asigurat din buget de stat, PNCDI IV, PNRR precum şi prin accesarea programelor europene (Horizon Europe, Programul Regional Sud-Est) şi naţionale (PNCDI IV), bugete locale,etc. M2.4. Inventarierea şi evaluarea peisajului în zona costieră În ultimii ani, politicile UE privind peisajul costier au devenit mai bine definite, impunându-se necesitatea unor stabilirea unor indicatori pentru evaluarea şi monitorizarea efectelor politicilor şi planurilor în zona costieră. Însă peisajul reprezintă una dintre componentele dificil de măsurat folosind metode cantitative. Pentru a aborda diversele dimensiuni ale peisajului costier (a cărui complexitate este binecunoscută având în vedere interacţiunea uscat-mare), este nevoie să se solicite o implicare multidisciplinară, cu expertiză în ecologia peisajului, istoria peisajului, percepţia peisajului, planificarea regională, evaluarea strategică a mediului şi procedurile de evaluare a impactului asupra mediului costier şi marin. Prin implementarea acestei măsuri se urmăreşte susţinerea proceselor de elaborarea a activităţilor de planificare spaţială a teritoriului, precum şi a programelor de conservare / restaurare / reabilitare / valorificare a peisajului costier. Principala organizaţie responsabilă este Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, dar contribuţii semnificative se aşteaptă de la MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor). Bugetul necesar implementării măsurii va fi asigurat din bugetul de stat, şi / sau prin accesarea programelor naţionale, precum Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, PNCDI IV şi europene, Horizon Europe, precum Programul Regional Sud-Est, PNRR, etc. M3. Măsuri pentru conservarea şi protecţia biodiversităţii şi habitatelor zonei costiere M3.1. Creşterea gradului de protecţie şi conservare a habitatelor zonei costiere Prin această măsură se urmăreşte atingerea stării ecologice bune pentru habitatele aflate în regim de protecţie. În acest scop, este necesară monitorizarea atentă, investigarea cauzelor şi aplicarea acţiunilor de prevenire a deteriorării stării acestora, prin reducerea presiunilor cu impact negativ (ex., habitatele costiere afectate de lucrările de înnisipare, lagunele şi lacurile urbane/periurbane - ex. ROSPA0057 Siutghiol). Această măsură vine în sprijinul implementării Strategiei Naţionale şi Planului de Acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2014-2020 (SNPACB 2014-2020) (în curs de actualizare), Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR), dar este în concordanţă şi cu ţintele Politicilor Europene (Convenţia pentru Diversitatea Biologică, Directiva Cadru privind Strategia pentru mediul Marin, Directiva Habitate, Directiva Păsări, etc.). Instituţiile responsabile de implementarea acestei măsuri sunt MMAP (prin ANMAP şi ARBDD), MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor). Finanţarea implementării acestei măsuri poate fi asigurată atât din bugetul de stat, dar şi prin accesarea programelor europene, precum LIFE, PNRR şi Horizon Europe şi programelor naţionale, precum Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare 2022-2027 (PNCDI IV),etc. M3.2. Elaborarea sau actualizarea, după caz, a Planurilor de Management pentru ariile naturale protejate din zona costieră Conservarea biodiversităţii reprezintă obiectivul major al implementării la nivel european a reţelei Natura 2000. Datorită importanţei economice a Zonei Costiere, existenţei ariilor protejate terestre şi marine şi a poziţiei geografice sunt necesare, în continuarea de măsuri de management adecvate dezvoltării durabile. Existenţa ariilor protejate în zona costieră trebuie conştientizată ca atare, iar planificarea activităţilor de orice natură în zonele protejate sau în vecinătatea acestora trebuie să aibă în vedere în mod expres principiul conservării biodiversităţii. Numărul redus de evaluări ale speciilor şi habitatelor cu "statutul de conservare favorabil" indică faptul că managementul actual al ariilor marine protejate nu este eficace. Până în prezent, nu există o imagine de ansamblu coerentă privind managementul eficient al Reţelei Natura 2000. Prin urmare, prin această măsură se urmăreşte actualizarea informaţiilor privind ariile naturale protejate din zona costieră, evaluarea eficienţei Reţelei Natura 2000 şi anume dacă aceasta contribuie la atingerea "stării favorabile de conservare" pentru specii şi habitate, dar şi la "starea ecologică bună" a ecosistemului Mării Negre în general. Instituţiile responsabile de implementarea acestei măsuri sunt MMAP (prin ANMAP şi ARBDD), MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor). Finanţarea implementării acestei măsuri poate fi asigurată atât din bugetul de stat, dar şi prin accesarea programelor europene, precum LIFE, PNRR şi Horizon Europe şi programelor naţionale, precum Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare 2022-2027 (PNCDI IV), etc. M3.3. Restabilirea/refacerea şi utilizarea sustenabilă a ecosistemelor costiere utilizând soluţiile bazate pe natură Restabilirea/refacerea ecosistemelor naturale reprezintă unul dintre instrumentele de bază care ar putea stimula păstrarea integrităţii ariilor protejate sub toate aspectele şi atingerea ţintelor AICHI de conservare a biodiversităţii. Această măsură promovează principiul conservării biodiversităţii, şi prin implementarea ei se urmăreşte îmbunătăţirea captării şi stocării carbonului şi accelerarea rezilienţei ecosistemelor naturale. În prezent, lipseşte un program care să combine conservarea şi refacerea/restaurarea într-un cadru unificat, cu implicarea cetăţenilor şi a mediului economic, iar prin implementarea acestei măsuri se urmăreşte elaborarea acestui program. Responsabilitatea implementării acestei măsuri îi revine MMAP (prin ANMAP, ARBDD), dar o contribuţie majoră o vor avea atât MADR (prin ANPA), cât şi MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor). Bugetul implementării acestei măsuri va fi asigurat fie din bugetul de stat, fie prin accesarea programelor europene, precum, LIFE, PNRR şi Horizon Europe, Invest EU şi a programelor naţionale, precum Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare 2022-2027 (PNCDI IV), etc. M3.4. Evaluarea funcţiilor şi serviciilor ecosistemice prin instrumente monetare şi non - monetare Deoarece multe dintre bunurile şi serviciile ecosistemice au fost dintotdeauna la dispoziţia tuturor şi, de regulă, puţin preţuite pe piaţă, valoarea lor reală nu a fost inclusă în estimările economice. Pe lângă valoarea resurselor naturale exploatate comercial, există o valoare intrinsecă a fiecărui serviciu ecosistemic, care se referă la funcţiile prin care ecosistemele contribuie la reglarea proceselor şi fenomenelor care susţin viaţa (epurarea apelor, fixarea nutrienţilor şi a carbonului, fotosinteza), la funcţiile de suport, precum producţia de biomasă, de elemente esenţiale vieţii (i.e., oxigen), formarea solurilor etc, precum şi la oportunităţile culturale şi estetice pe care le oferă (peisaje, experienţe spirituale etc). Neatribuirea de valori, sau subevaluarea serviciilor ecosistemice atrage o slăbire a responsabilităţii în procesul valorificării serviciilor ecosistemice, deoarece ponderea acestora în totalul eforturilor utilizatorului va fi subdimensionata (atunci cand un element de cheltuială are o pondere mică în totalul cheltuielii nu declanşează interesul pentru raţionalizarea consumului acestuia). De aceea, evaluarea serviciilor ecosistemice în expresie fizică trebuie dublată de expresia monetară a acestora, ca posibilitate de depăşire a problemei heterogenităţii sistemelor implicate. Valorizarea monetară şi non-monetară a serviciilor ecosistemice contribuie la o utilizare îmbunătăţită a resurselor naturale, în special prin creşterea gradului de informare şi cunoaştere a factorilor de decizie asupra costului total al exploatării sistemelor ecologice şi asupra beneficiilor potenţiale pe care sistemele ecologice naturale le furnizează. Prin urmare, prin implementarea acestei activităţi se urmăreşte stabilirea mecanismelor monetare şi non-monetare a serviciilor ecosistemice şi integrarea costurilor de conservare şi refacere a capitalului natural în realizarea politicilor şi strategiilor sectoriale. Această abordare va conduce la o responsabilitate mai mare faţă de natură, precum şi faţă de bunăstarea generaţiilor viitoare. Responsabilitatea implementării acestei măsuri îi revine MMAP, dar o contribuţie majoră o vor avea atât MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare -dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor). Bugetul necesar implementării măsurii va fi asigurat fie din bugetul de stat, fie accesând diferite programe europene, precum Horizon Europe, PNRR, LIFE, InvestEU şi / sau naţionale, precum Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare 2022-2027 (PNCDI IV), etc. M3.5. Consolidarea/Întărirea managementului speciilor invazive Speciile invazive alohtone reprezintă în perioada actuală unul din principalele motive ale alterării profunde ale habitatelor naturale, fie că este vorba de mediul terestru sau acvatic (dulcicol şi marin). Marea Neagră, cu particularităţile sale unice, este deosebit de sensibilă la impactul unora din speciile alohtone invazive, care au produs modificarea radicală în special a habitatelor marine afectând inclusiv domeniul socio-economic. Aceasta acţiune ar trebui să vizeze reducerea la minimum şi, dacă este posibil, eliminarea introducerii şi stabilirii speciilor invazive terestre, dulcicole sau marine, şi refacerea/restaurarea ecosistemelor naturale. Prin această măsură se urmăreşte controlul speciilor invazive prin programe de monitorizare a vectorilor şi a posibilelor căi de pătrundere, precum şi prin măsuri de prevenire a răspândirii acestora (detectare rapidă, inclusiv prin metode mADN). De asemenea, se urmăreşte reducerea la minimum şi, dacă este posibil, eliminarea introducerii şi stabilirii speciilor invazive terestre, dulcicole sau marine, şi refacerea/restaurarea ecosistemelor naturale. Responsabilitatea implementării acestei măsuri îi revine MMAP, dar o contribuţie majoră o vor avea atât MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor). Bugetul necesar implementării măsurii va fi asigurat fie din bugetul de stat, fie accesând diferite programe europene, precum Horizon Europe, LIFE, PNRR şi / sau naţionale, precum Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare 2022-2027 (PNCDI IV), etc. M4. Măsuri pentru prevenirea şi limitarea / stoparea poluării M4.1. Creşterea capacităţii de monitorizare a calităţii aerului, precum şi a depunerilor atmosferice În România, domeniul calitatea aerului este reglementat prin Legea nr. 104/2011, cu modificările ulterioare. Calitatea aerului este determinată de emisiile în aer provenite de la sursele staţionare şi sursele mobile, cu preponderenţă în marile oraşe, precum şi de transportul pe distanţe lungi a poluanţilor atmosferici. Dacă în partea sudică a zonei costiere infrastructura de monitorizare este relativ bine dezvoltată, în partea nordică a zonei costiere aceasta nu există. Prin implementarea acestei măsuri se urmăreşte atât extinderea reţelei de monitorizare a calităţii aerului, cu precădere în zona nordică a zonei costiere. De asemenea, implementarea acestei măsuri va contribui la dezvoltarea unui program de monitorizare a depunerilor atmosferice în mare, în apele de suprafaţă, pe soluri, care în prezent este slab dezvoltată, deşi introducerea de poluanţi în mediu, pe această cale, este estimată a fi semnificativă (în special pentru mediul marin). Instituţia responsabilă pentru implementarea acestei măsuri este MMAP, dar o contribuţie semnificativă, în special în ceea ce priveşte monitorizarea depunerilor atmosferice o pot avea şi institutele de cercetare-dezvoltare din subordinea MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare). Finanţarea implementării acestei măsuri poate fi asigurată atât din bugetul de stat, dar şi prin accesarea programelor europene, precum Programul Regional Sud-Est şi Horizon Europe şi programelor naţionale, precum Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare 2022-2027 (PNCDI IV), etc. M4.2. Extinderea şi modernizarea infrastructurii de canalizare şi epurare în partea nordică a zonei costiere, aferentă Deltei Dunării În partea nordică a zonei costiere, localităţile din RBDD nu au sisteme de canalizare centralizate care să colecteze apele uzate la nivelul întregii localităţi, iar staţiile de epurare existente (Sulina, Murighiol, Sfântu Gheorghe şi Jurilovca) realizează epurarea mecanică şi biologică a apelor menajere la un nivel şi eficienţă insuficiente. Astfel apare evidentă necesitatea stringentă a implementării acestei acţiuni, care este în deplină concordanţă cu obiectivele şi acţiunile prevăzute în mai multe strategii şi planuri / programe (naţionale şi locale), precum: Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării 2016-2030; Strategia de dezvoltare teritorială a României 2035 (SDTR); Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR); Planul naţional de management actualizat (2021) aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, Planul de management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spaţiului hidrografic Dobrogea şi apelor costiere, etc. Instituţiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt MDLPA, MMAP şi autorităţile locale. Finanţarea implementării acestei măsuri poate fi asigurată atât din bugetul propriu al autorităţilor publice locale şi al operatorilor de servicii publice de apă uzată, dar şi prin accesarea programelor europene, precum Programul Dezvoltare Durabilă, Invest EU, PNRR şi programelor naţionale, precum Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny". M4.3. Dezvoltarea unui program pentru studierea principalelor surse, căi de transport şi impactului contaminanţilor emergenţi asupra faunei şi omului, precum şi dezvoltarea unui program de monitorizare a acestora Studierea contaminanţilor emergenţi (surse, căi de transport, efecte, etc.) se află într-o fază incipientă în România, deşi în ultimii ani tot mai multe organizaţii de cercetare şi universităţi au abordat această temă. Această măsură / acţiune, deşi vizează strict cercetarea, poate contribui la dezvoltarea durabilă a zonei costiere, deoarece odată cu creşterea gradului de cunoaştere a efectelor negative ale contaminanţilor emergenţi asupra stării şi funcţionării ecosistemelor acvatice, a serviciilor oferite de acestea şi, nu în ultimul rând, asupra sănătăţii omului se creează cadrul necesar pentru elaborarea măsurilor de prevenire, limitare/stopare a poluării generate de aceste clase de compuşi chimici. Implementarea acestei măsuri poate contribui şi la atingerea obiectivelor Directivei Cadru privind Strategia pentru Mediul Marin (Descriptorii 8 - Contaminanţi şi 9 - Contaminanţi în fructe de mare), precum şi ale Planului naţional de management actualizat (2021) aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea şi Planului de management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spaţiului hidrografic Dobrogea şi apelor costiere. De asemenea această acţiune răspunde obiectivelor Strategiei Naţionale de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă (SNCISI) 2022-2027, obiectivelor Misiunii Starfish 2030 (Regenerarea Oceanelor şi Mărilor noastre), respectiv protecţia şi refacere biodiversităţii şi prevenirea şi eliminarea poluării, precum şi celor ale Strategiei Naţionale şi Planului de Acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2014-2020 (SNPACB 2014-2020) (în curs de actualizare). Principala instituţie responsabilă pentru implementarea acestei măsuri este MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare-dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), şi MMAP (prin ANAR şi ABADL). Finanţarea implementării acestei măsuri va fi asigurată prin bugetul de stat, accesarea fondurilor programului Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare 2022-2027 (PNCDI IV), precum şi a programelor europene, PNRR, Horizon Europe, etc. M4.4. Iniţierea şi implementarea de programe/proiecte pentru îmbunătăţirea infrastructurii de gestionare a deşeurilor În ciuda existenţei a numeroase reglementări legislative (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 17/2023, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 181/2020, H.G. nr. 1061/2008, cu modificările ulterioare, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2021, cu modificările şi completările ulterioare etc.), strategii şi planuri de management a deşeurilor la nivel naţional (HG nr. 870/2013 - Strategia Naţională privind Gestionarea Deşeurilor, HG 942/2017 - Planul Naţional privind gestionarea deşeurilor) şi local (Planurile judeţene de gestionare a deşeurilor - Constanţa şi Tulcea), problema introducerii deşeurilor în mediu încă persistă în zona costieră. Implementarea acestei măsuri este în concordanţă cu acţiunile şi obiectivele Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi, în mod specific, cu cele ale Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor (Constanţa şi Tulcea), vizând îmbunătăţirea infrastructurii de colectare, depozitare şi tratare a deşeurilor în zona costieră. Instituţia responsabilă pentru implementarea acestei măsuri este MMAP, dar este de aşteptat ca şi autorităţile locale şi MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare-dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor) să-şi aducă contribuţia. Finanţarea implementării acestei măsuri se poate asigura fie bugetul de stat, prin accesarea programelor europene, PNCDI IV, programe europene, Horiozon Europe, PNRR cât şi bugetele locale, etc. Prin PDD se finanţează proiecte integrate de management integrat al deşeurilor la nivel judeţean, proiecte de dezvoltare/extindere/modernizare sisteme integrate de management al deşeurilor (investiţii pentru dezvoltarea colectării separate a deşeurilor reciclabile, biodeşeuri, textile, investiţii în infrastructura de tratare a deşeurilor colectate separat-sortare, compostare, digestie anaerobă. Solicitanţii eligibili sunt Consiliile Judeţene. M4.5. Dezvoltarea infrastructurii verzi în zona carierelor active de călcare şi şisturi verzi (zona Taşaul-Luminiţa) În zona Taşaul-Luminiţa sunt active în prezent două licenţe de concesiune pentru exploatarea calcarului industrial şi de construcţii şi un permis de exploatare a acestuia. Exploatarea calcarelor şi şisturilor verzi este o activitate cu un puternic impact negativ atât asupra biodiversităţii, peisajului, calităţii aerului, apelor de suprafaţă (lacurile Taşaul şi Corbu), solului, cât şi asupra sănătăţii umane. Măsurile luate de către operatorii economici în vederea minimizării impactului negativ nu sunt suficiente, astfel încât se impune implementarea acestei măsuri în vederea reducerii poluării atmosferice şi, indirect, a apelor de suprafaţă şi solului, precum şi a creşterii gradului de protecţie a biodiversităţii ţinând cont de faptul că această activitate se desfăşoară în situl Natura 2000 ROSPA 0060 Lacurile Taşaul - Corbu. Principala instituţie responsabilă pentru implementarea acestei măsuri este MMAP, dar este de aşteptat ca şi MTI şi MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare-dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor) să-şi aducă contribuţia. Finanţarea implementării acestei măsuri se poate asigura prin bugetul de stat, fie prin accesarea PNCDI IV, Programului Regional Sud- Est, Programului InvestEU, LIFE, programe europene, Horizon Europe, etc. M5. Măsuri pentru remedierea poluării M5.1. Gestionarea siturilor contaminate şi potenţial contaminate din zona costieră Prin implementarea acestei măsuri /acţiuni se va realiza, într-o primă fază, o actualizare a siturilor contaminate şi potenţial contaminate din zona costieră, ultima actualizare în România datând din 2013. Metodologiile de remediere şi monitorizare post remediere ale acestor situri, precum şi criteriile de prioritizare sunt clare şi sunt prevăzute în legislaţia în vigoare (Legea nr. 74/2019, Ordinul nr. 267/346/2021 privind aprobarea Metodologiei de remediere a siturilor contaminate), dar prin implementarea acestei acţiuni se urmăreşte dezvoltarea de tehnologii noi, inovative, sustenabile pentru remedierea siturilor contaminate, precum şi creşterea capacităţii de monitorizare post remediere prin folosirea de tehnici noi, moderne şi cost - eficiente. Implementarea acestei măsuri este responsabilitatea MMAP, cu sprijinul autorităţilor locale, MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor). Bugetul necesar implementării măsurii poate fi asigurat atât prin accesarea programelor europene (de ex. PDD, Programul Programul InvestEU) şi naţionale (PNCDI IV), programe europene, Horizon Europe, etc cât şi din bugetul de stat şi bugete locale. Prin PDD se finanţează doar activităţile de inventariere a siturilor contaminate. Solicitantul eligibil este MMAP. M5.2. Restaurarea ecologică a lacurilor urbane în scopul valorificării potenţialului lor natural şi turistic (lacurile Tăbăcărie, Costineşti, Belona, Neptun, etc.) Lacurile urbane din zona costieră sunt ecosisteme supuse unor presiuni antropice semnificative şi continue. Restaurare lor ecologică a fost în permanenţă un subiect fierbinte de dezbatere, în special în rândul societăţii civile. Totuşi, de-a lungul timpul, autorităţile locale şi cele centrale competente au fost relativ indiferente, măsurile şi acţiunile vizând restaurarea acestor lacuri au fost destul de sporadice, de cele mai multe ori limitându-se doar la campanii de ecologizare. Acţiunea propusă este în concordanţă cu obiectivele Strategiei naţionale de dezvoltare urbană integrată pentru oraşe reziliente, verzi, incluzive şi competitive 2022-2035 - Politica urbană a României, precum şi cu cele ale Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR). Instituţiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt MADR (ANPA), autorităţile locale şi MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare-dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor). Finanţarea implementării acestei măsuri va fi asigurată, în principal, prin accesarea programelor europene (PNRR, Programul InvestEU, LIFE, Horizon Europe, etc) şi naţionale (PNCDI IV), dar şi prin parteneriate public-privat, buget de stat şi bugetele locale. M5.3. Iniţierea şi implementarea programelor pentru îndepărtarea deşeurilor marine, din coloana de apă şi de pe fundul mării Această măsură este asociată cu respectarea cerinţelor Directivei Cadru privind Strategia pentru Mediul Marin, implementarea ei eficientă conducând la atingerea, nu doar a obiectivelor prezentului plan, ci şi a Directivei Cadru privind Strategia pentru Mediul Marin (referitoare la Descriptorul 10 - Deşeuri marine). Implementarea măsurii este în concordanţă cu Planul de măsuri pentru atingerea stării ecologice bune a mediului marin. Instituţiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt MMAP, MADR (prin ANPA), MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), şi organizaţiile profesionale de pescari. Finanţarea implementării acestei măsuri poate fi asigurată, în principal, prin accesarea fondurilor Programului de Pescuit şi Acvacultură 2021-2027, dar şi a PNCDI IV şi din bugetele de stat, programe europene, Horizon Europe, etc. M6. Măsuri pentru gestionarea pericolelor naturale şi antropice Această categorie de măsuri are în vedere pe de o parte îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare a efectelor pericolelor naturale şi, pe de altă parte, creşterea capacităţii de evaluarea a vulnerabilităţii zonei costiere la fenomenele extreme şi a potenţialelor riscuri induse de către acestea, în scopul întăririi măsurilor de prevenire, atenuare, adaptare şi remediere. M6.1. Aplicarea de soluţii moderne, simple şi cost-eficiente pentru monitorizarea efectelor eroziunii costiere Eroziunea costieră este rezultatul interacţiunii dintre diferiţi factori naturali variabili (creşterea nivelului mării, impactul valurilor şi a curenţilor marini sub influenţa schimbărilor climatice) şi intervenţiile antropice. Cum schimbările climatice pot modifica frecvenţa şi magnitudinea evenimentelor extreme (furtuni costiere), precum şi accelerarea creşterii nivelului mării, ne putem aştepta în viitor la dezechilibre majore în ceea ce priveşte eroziunea costieră. Apariţia şi extinderea sectoarelor de eroziune costieră înseamnă o rezilienţă mai scăzută în faţa unor fenomene precum inundaţiile cauzate de furtuni, de creşterea nivelului mării sau de efectul combinat al acestora. Totodată, se pot pierde ecosisteme importante din punct de vedere al biodiversităţii şi putem avea efecte majore asupra turismului, infrastructurii de transport sau zonelor locuite. Astfel, este necesară dezvoltarea unor instrumente complexe, gratuite, uşor de utilizat şi disponibile oricui de monitorizare continuă şi automată a dinamicii liniei ţărmului care să permită decizii informate şi bazate pe date în cazul unor intervenţii legate de combaterea eroziunii costiere şi nu numai. Instituţiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt MMAP, MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare-dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor). Bugetul pentru realizarea acestor măsuri poate fi asigurat prin bugetul de stat, accesarea programelor europene, Programul Horizon Europe şi programelor naţionale, Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare 2022-2027 (PNCDI IV, etc. M6.2. Îmbunătăţirea managementului sedimentelor în Delta Dunării şi pe ţărmul românesc al Mării Negre Disponibilitatea sedimentelor în toată zona costieră românească este din ce în ce mai redusă în ultimele decenii, pe fondul intervenţiile umane în cadrul bazinului Dunării şi pe litoralul românesc. Existenţa unui flux stabil de sedimente este necesară păstrării unui echilibru al ţărmului, inclusiv al dimensiunii plajelor. Ceea ce nu mai are loc acum în mod natural, sau se întâmplă insuficient, şi anume înnisiparea plajelor, necesită intervenţia umană. În acest context, este necesară dezvoltarea unor instrumente de monitorizare şi a unor mecanisme de management al sedimentelor atât în interiorul Deltei Dunării, cât şi pe întreg ţărmul românesc al Mării Negre. Instituţiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt MMAP (prin ARBDD, ABADL) şi MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor). Bugetul pentru realizarea acestor măsuri poate fi asigurat prin bugetul de stat, accesarea programelor europene, precum PNRR şi Programul Horizon Europe şi programelor naţionale, Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare 2022-2027 (PNCDI IV), etc. M6.3. Realizarea unei evaluări detaliate a vulnerabilităţii zonei de coastă la furtuni extreme, identificarea şi analizarea riscurilor potenţiale şi stabilirea de măsuri prioritare de prevenire, atenuare, adaptare şi remediere Instituţiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt MMAP (prin ANM, ABADL), MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor) şi autorităţile locale. Bugetul pentru realizarea acestor măsuri va fi asigurat din bugetul de stat şi bugete locale, fie prin accesarea programelor europene, Programul Regional Sud-Est, LIFE, InvestEU şi Programul Horizon Europe, PNRR, şi programelor naţionale, Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare 2022-2027 (PNCDI IV), etc. M6.4. Realizarea unei evaluări detaliate a vulnerabilităţii zonei de coastă la secetă şi incendii, identificarea şi analizarea riscurilor potenţiale şi stabilirea de măsuri prioritare de prevenire, atenuare, adaptare şi remediere Instituţiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt MMAP (prin ANM), MADR, MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor) şi MAI (Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi instituţiile subordonate), autorităţi locale. Bugetul pentru realizarea acestor măsuri va fi asigurat din bugetul de stat, bugetul local, fie prin accesarea programelor europene, precum Programul Regional Sud-Est, Programul (Interreg VI-B) NEXT Bazinul Mării Negre, PAC, LIFE, PNRR şi Programul Dezvoltare Durabilă şi programelor naţionale, Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare 2022-2027 (PNCDI IV),etc. M6.5. Realizarea unei evaluări detaliate a vulnerabilităţii zonei de coastă la inundaţii, identificarea şi analizarea riscurilor potenţiale şi stabilirea de măsuri prioritare de prevenire, atenuare, adaptare şi remediere Instituţiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt MMAP (prin ANM, ANAR - ABADL), MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare -dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor), MTI şi autorităţile locale, ANIF, ROMSILVA. Bugetul pentru realizarea acestor măsuri va fi asigurat din bugetul de stat, bugete locale, fie prin accesarea programelor europene, Programul Regional Sud-Est, Programul Dezvoltare Durabilă, LIFE, PNRR şi programelor naţionale, precum Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare 2022-2027 (PNCDI IV), Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny, etc. M7. Măsuri pentru dezvoltarea sustenabilă a zonei costiere M7.1. Stimularea întreprinderilor care obţin eticheta ecologică pentru activitatea de cazare turistică Măsura se adresează antreprenorilor locali deţinători de structuri de primire turistică având funcţiuni de cazare turistică şi care sunt conştienţi de importanţa oferirii de servicii turistice mai prietenoase cu mediul, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a zonei costiere. Eticheta ecologică (Ecolabel) este eticheta voluntară oficială a Uniunii Europene pentru excelenţă privind mediul, care îndrumă consumatorii către produse şi servicii durabile, printre care şi serviciile de cazare turistică. Întreprinderile din turism primesc această distincţie în baza investiţiilor realizate, astfel încât să îndeplinească toate criteriile şi care să ducă la economisirea apei şi energiei, reducerea deşeurilor generate şi de ameliorare a mediului, aliniindu-se astfel obiectivelor Strategiei Naţionale a României pentru Dezvoltarea Turismului 2023-2035 şi Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR). Implementarea acestei măsuri va fi realizată de către MEDAT şi MMAP, finanţarea fiind asigurată de la bugetul de stat, fie accesând programe europene, PNRR, INTERREG EUROPE 2021-2027, Programul Regional Sud-Est. M7.2. Program de stimulare a operatorilor de plaje şi de porturi de agrement care reuşesc să obţină distincţia Blue Flag Măsura se adresează antreprenorilor locali care au obţinut prin licitaţie publică dreptul de exploatare a unor zone de plaje, pe o perioadă de timp, conform contractului, precum şi administratorilor de porturi de agrement. "Blue Flag" se numără printre cele mai recunoscute etichete ecologice voluntare din lume, acordate plajelor, porturilor turistice şi navelor de agrement turistic. Printre avantajele programului se numără: deţinerea unui simbol ecologic (etichetă ecologică), vizibil şi recunoscut la nivel internaţional; posibilitatea utilizării acestui simbol pentru promovare la nivel local, naţional şi internaţional a plajei; atragerea turiştilor străini care caută, cu predilecţie, aceste plaje, "Blue Flag". La nivelul anului 2023, la litoralul românesc sunt doar 6 astfel de plaje şi nici un port de agrement, dar prin implementarea măsurii se urmăreşte creşterea numărului lor. Implementarea acestei măsuri va fi realizată de către MMAP şi MEDAT, finanţarea fiind asigurată de la bugetul de stat, fie accesând programe europene, PNRR, INTERREG EUROPE 2021-2027, Programul Regional Sud-Est, etc. M7.3. Iniţierea şi implementarea unui program de dezvoltare a turismului subacvatic Protejarea şi conservarea patrimoniului cultural subacvatic reprezintă o prioritate pentru managementul zonei costiere. Promovarea şi dezvoltarea turismului subacvatic în zona costieră românească (cu precădere în sudul zonei costiere), pe lângă o diversificare a ofertei turistice, poate asigura şi o creştere a gradului de protecţiei patrimoniului cultural subacvatic, precum şi a celui natural (habitate marine) în condiţiile unei reglementări optime a cadrului legislativ referitor la acest tip de activitate turistică. Măsura propusă, complementară măsurii M2.3 Inventarierea, cercetarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural subacvatic, este în concordanţă cu obiectivele Planului de Amenajare a Spaţiului Maritim şi va fi implementată de către MC, MEDAT, Organizaţia de Management a Destinaţiei Mamaia-Constanţa, MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare -dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor), MMAP şi MApN (prin Centrul de Scafandri). Bugetul necesar implementării acestei măsuri va fi asigurat din bugetul de stat şi cel al Organizaţiei de Management a Destinaţiei Mamaia-Constanţa (parteniriate public- private), precum şi prin accesarea programelor europene (Horizon Europe, Programul Regional Sud-Est, Programul Educaţie şi Ocupare) şi naţionale (PNCDI IV - Programul vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului), etc. M7.4. Reabilitarea stocurilor de peşti cu valoare comercială, încurajarea şi susţinerea implementării procedurilor/tehnicilor şi tehnologiilor de pescuit sustenabil prin acordarea de stimulente Reabilitarea/refacerea stocurilor de peşti cu valoare ecologică şi economică, dintre care unele aflate în prezent într-o stare de conservare precară (sturionii, calcanul, scrumbia, etc.), este o prioritate de nivel regional. Implementarea acestei măsuri este în concordanţă cu Strategia Naţională de Pescuit şi Acvacultura 2020 - 2027, care recomandă dirijarea fondurilor alocate şi liniile de acţiuni/măsuri de intervenţie a statului. Implementarea măsurii se va realiza de către MADR (ANPA), cu sprijinul MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), MMAP (ARBDD. AN MAP). Finanţarea necesară implementării acestei măsuri va fi asigurată prin accesarea Programului de Pescuit şi Acvacultură 2021-2027, buget de stat, PNCDI IV şi programe europene, Horizon Europe, etc. În prezent sunt în curs de finalizare demersurile de operaţionalizare a Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, care va deveni operaţională începând cu anul 2025 şi va include în portofoliul de produse financiare şi acordarea de garanţii în acest domeniu, suplimentar produselor de garantare administrate de Fondul de Garantare a Creditului Rural. Crearea unui Fond de Garantare pentru sectorul operaţional de pescuit se fundamentează pe necesitatea de a sprijini modernizarea infrastructurii pescăreşti, în scopul creşterii sustenabilităţii acestui sector şi alinierea practicilor locale la standardele europene. Pentru a rămâne competitiv pe piaţa europeană, sectorul de pescuit are nevoie de investiţii constante în modernizarea flotei de pescuit şi punctelor de debarcare, în achiziţionarea de echipamente şi unelte de pescuit performante şi în adoptarea de noi tehnologii sustenabile. Fondul de garantare va stimula aceste investiţii prin facilitarea accesului la finanţare, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii, şi gestionarea riscurile specifice activităţii. Potenţialele beneficii pentru sectorul pescăresc aduse de către crearea acestui fond sunt: - creşterea competitivităţii (sprijinirea pescarilor de a investi în tehnologie şi de a deveni mai competitivi pe piaţa europeană), – stabilitate financiară (reduce vulnerabilitatea financiară a pescarilor), – dezvoltarea durabilă a sectorului (încurajează investiţiile în practici de pescuit responsabile), – crearea de locuri de muncă (investiţiile în modernizarea şi diversificarea sectorului pescăresc pot duce la crearea de noi locuri de muncă în acest sector). Fondul poate condiţiona acordarea garanţiilor de respectarea unor principii de pescuit durabil. Astfel, ar putea fi încurajate investiţiile în tehnologii de pescuit selective, care reduc capturile accidentale, sau în sisteme de monitorizare, care contribuie la un management mai eficient al resurselor marine. Numeroase ţări din Uniunea Europeană, (de ex.Spania, Franţa, Italia), au implementat deja fonduri de garantare similare, cu rezultate pozitive. Aceste fonduri au demonstrat că pot stimula investiţiile în sector, pot reduce riscurile financiare şi pot contribui la o dezvoltare echilibrată şi durabilă a pescuitului. Alinierea la aceste bune practici europene ar oferi României un instrument eficient pentru a sprijini sectorul de pescuit şi de a valorifica la maximum potenţialul său. M7.5. Dezvoltarea infrastructurii pescăreşti şi utilizarea de mijloace de pescuit prietenoase cu mediul pentru evitarea deteriorării substratului marin şi diminuarea presiunii asupra mediului Măsura, vizând îmbunătăţirea infrastructurii pescăreşti în vederea practicării unui pescuit sustenabil, este în concordanţă cu obiectivele Strategiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură 2020 - 2027. Implementarea acestei măsuri va fi realizată de către MADR (prin ANPA), cu sprijinul MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), MMAP (ARBDD). Finanţarea implementării măsuri va fi asigurată, preponderent, prin accesarea Programului pentru Pescuit şi Acvacultură 2021-2027, buget de stat, PNCDI IV, programe europene, Horizon Europe, etc. M7.6. Dezvoltarea acvaculturii costiere (marine, terestre) prietenoase cu mediul Implementarea acestei acţiuni va conduce la o planificare adecvată a activităţilor şi locaţiilor pentru acvacultură în raport cu alte utilizări ale spaţiului maritim aferent zonei costiere, precum şi la îmbunătăţirea sistemului de trasabilitate în vederea asigurării calităţii produselor obţinute. Implementarea măsurii va fi realizată de către MADR (ANPA), MMAP (prin ARBDD) şi MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare-dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare). Finanţarea implementării măsurii va fi asigurată prin accesarea Programului pentru Pescuit şi Acvacultură 2021 - 2027, Programul Piaţă Unică, Programului Regional Sud-Est, precum şi PNCDI IV programe europene, Horizon Europe, etc. M7.7. Reabilitarea activităţilor tradiţionale şi valorificarea resursei stuficole din Delta Dunării Stuful reprezintă o resursă naturală foarte importantă a Deltei Dunării, cu potenţial ridicat de valorificare atât în scop comercial, cât şi gospodăresc. Suprafaţa acoperită de stuf în Delta Dunării este de circa 173.000 ha, din aceasta, doar circa 10-20% este exploatată în scop economic (ARBDD, 2022). Pentru prevenirea fenomenului de "îmbătrânire44 a stufăriilor, ca urmare a dezvoltării mai multor generaţii de stuf în aceeaşi zonă, cu consecinţe negative asupra habitatelor naturale sunt necesare promovarea unor metode variate de valorificare, atât ca biomasă, cât şi ca material de construcţie tradiţional. Instituţia responsabilă pentru implementarea acestei măsuri este MMAP (ARBDD), dar o contribuţie semnificativă o poate avea şi MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor). Finanţarea implementării acestei măsuri va fi asigurată atât din bugetul de stat, cât şi prin accesarea programelor europene Regional Sud-Est, Educaţie şi Ocupare, PNRR şi parteneriate public-privat, PNCDI IV, programe europene, Horizon Europe, etc. M7.8. Aplicarea de către producătorii locali a noilor politici agricole Prin utilizarea tehnologiilor de ultimă generaţie, activităţile agricole din zona costieră pot reprezenta un model de bune practici privind sustenabilitatea, model ce va putea fi extrapolat la o scara mai mare. Agricultura regenerativă, adoptarea tehnologiilor propuse de agricultura de precizie, susţinerea comunităţilor de fermieri din zona ţintă în obţinerea unor produse care să satisfacă standardele cele mai înalte privind calitatea şi cantitatea necesară pentru acoperirea cererilor la nivel local şi regional, sunt elemente esenţiale pentru dezvoltarea durabilă a zonei de coastă. Implementarea acestei măsuri va fi realizată de către MADR, dar o contribuţie însemnată o pot avea şi MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor). Finanţarea implementării măsurii va fi asigurată prin accesarea programelor europene Programul pentru Promovarea Produselor Agricole (AGRIP), Programul Piaţă Unică, Planul strategic al Politicii Agricole Comune (PAC), Programul Regional Sud-Est, programe europene, Horizon Europe, şi programului naţional PNCDI IV, etc. M7.9. Implementarea proiectelor de transport fluvial verde în Delta Dunării Transportul fluvial, principala formă de transport în Delta Dunării, determină o presiune semnificativă asupra ecosistemului deltaic, în mare parte ca urmare a unei flote de ambarcaţiuni învechită, uzată folosită pentru transportul de persoane, marfă, precum şi în activităţi de agrement. În vederea reducerii poluării atmosferice, a apelor de suprafaţă (scurgeri de combustibil) şi a poluării fonice, apare necesară orientarea către un transport verde, bazat pe surse neconvenţionale de energie. Această măsură va fi implementată de către MMAP (ARBDD) şi MTI, iar bugetul necesar va fi asigurat din bugetul de stat, prin accesarea Programelor Regional Sud-Est şi PNRR şi/sau parteneriate public-private. M7.10. Dezvoltarea porturilor "verzi" la litoralul românesc al Mării Negre Transportul maritim şi activităţile portuare, două sectoare economice foarte importante pentru dezvoltarea zonei costiere, contribuie major la emisiile de poluanţi atmosferici şi, implicit la poluarea apelor costiere şi a solului. Implementarea acestei acţiuni presupune dezvoltarea infrastructurii verzi în porturile maritime (perdele forestiere, instalaţii portuare ce folosesc energie alternativă, instalaţii de tratare şi reciclare a deşeurilor de la nave sau rezultate din activităţi portuare, etc.) şi este în concordanţă cu măsurile prevăzute în noul Master Plan al portului Constanţa. Implementarea acestei măsuri va fi asigurată de către CN APM, dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare -dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor) şi MMAP. Fondurile necesare implementării măsurii vor fi asigurate din bugetul de stat, bugetul CN APM şi / sau accesând programele europene, PNRR, PNCDI IV, Programul INTERREG EUROPE 2021-2027, Horizon Europe, etc. M7.11. Evaluarea potenţialului de valorificare a resurselor energetice regenerabile din zonă: energia eoliană, "inshore" şi "offshore", energia valurilor, fotovoltaică, etc. Implementarea acestei măsuri vine în sprijinul îndeplinirii obiectivelor Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR). Această măsură este sinergică cu direcţiile de acţiune / măsuri cuprinse în Planul de Amenajare a Spaţiului Maritim, referitor la obiectivul specific "Dezvoltarea cadrului legislativ şi de reglementare în domeniul surselor regenerabile offshore". Principala instituţie responsabilă pentru implementarea acestei măsuri este MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare -dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor). Finanţarea implementării acestei măsuri va fi asigurată atât din bugetul de stat şi parteneriate public-privat, cât şi prin accesare programelor europene, PNRR, Programul INTERREG EUROPE 2021-2027, REPowerEU şi Horizon Europe, etc. M7.12. Susţinerea şi dezvoltarea de noi instrumente (centre de excelenţă, proiecte pilot, servicii de extensie oferite de către universităţi, etc) pentru transferul cunoştinţelor din cercetare spre business în sectoarele Economiei Albastre Intensificarea cercetării vizând sectoarele emergente ale Economiei Albastre a devenit, în ultimii ani, o prioritate la nivel naţional, având în vedere poziţia codaşă la nivelul UE a României în ceea ce priveşte contribuţia Economiei Albastre la dezvoltarea economică a ţării. Implementarea acestei măsuri vizează asigurarea unor instrumente de finanţare a cercetării în domeniile emergente ale Economiei Albastre (ex. acvacultura IMTA - Integrated multitrophic aquaculture - în sistem circular; diversificarea resurselor alimentare din surse marine sau agricole prin utilizarea biotehnologiilor, etc.), cât şi dezvoltarea unor mecanisme de transfer tehnologic de la cercetare către business. Organizaţia responsabilă pentru implementarea acestei măsuri este MEC prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuţie semnificativă o vor avea şi Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităţilor). Principalele surse de finanţare pentru implementarea acestei măsuri sunt programul naţional PNCDI IV şi cel european Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare, programe europene, Horizon Europe, etc. M7.13. Consolidarea infrastructurii antreprenoriale locale Măsura se adresează antreprenorilor locali şi urmăreşte consolidarea capacităţii acestora de a propune, iniţia şi implementa proiecte inovative, verzi / albastre, care să contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei costiere. Instituţia responsabilă pentru implementarea acestei măsuri este MEDAT, iar finanţarea este asigurată fie din bugetul de stat, fie accesând Programelor europene Educaţie şi Ocupare, InvestEU, INTERREG EUROPE 2021-2027. M8. Măsuri vizând planificarea spaţială în zona costieră M8.1. Crearea unui cadru coerent, integrat şi sinergic de planificare spaţială specific pentru teritoriul transfrontalier şi regional Implementarea acestei măsuri presupune, într-o primă fază, elaborarea / actualizarea metodologiei de elaborare a planurilor de amenajare a teritoriului zonal transfrontalier şi interjudeţean, iar pe baza acesteia, iniţierea şi elaborarea de strategii şi planuri de dezvoltare spaţială în zonele transfrontaliere şi în zona costieră a Mării Negre. Instituţiile responsabile pentru implementarea măsurii sunt MDLPA, autorităţile locale şi MAE, iar bugetul necesar va fi asigurat din bugetul de stat şi / sau prin accesarea programelor europene INTERREG EUROPE 2021-2027, ESPON 2030 şi Interreg Interact IV 2021-2027. M.8.2. Crearea unui cadru coerent şi integrat de planificare spaţială la nivel zonal şi local Instituţiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi autorităţile locale (prin Consilii Locale, Consiliile Judeţene Constanţa şi Tulcea). Finanţarea implementării măsurii se va asigura din bugetul de stat şi buget local. M.8.3. Crearea unui mecanism eficient de implementare, monitorizare şi verificare a instrumentelor de planificare spaţială în zona costieră Prin implementarea măsurii se va realiza o revizuire a procedurilor de avizare / aprobare a documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism astfel încât să fie incluse prevederi referitoare la zona costieră. De asemenea, implementarea măsurii va permite tuturor celor 19 administraţii locale şi celor 2 consilii judeţene să fie permanent informate - la nivelul direcţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism / al arhitecţilor şefi - asupra proiectelor de dezvoltare locală, prin realizare unui sistem de informare şi comunicare digitalizat. Instituţiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt MDLPA şi autorităţile locale (prin Consilii Locale, Consiliile Judeţene Constanţa şi Tulcea), MMAP. Finanţarea implementării măsurii se va asigura din buget de stat şi a buget local. 1.8. Plan de activităţi Activităţile ce se vor realiza în vederea implementării Programului de Măsuri vizând cadrul legislativ şi instituţional sunt prezentate în Tabelul de mai jos, unde sunt indicate termenele de implementare, organizaţiile responsabile pentru realizarea activităţilor, şi implicit implementarea măsurilor, precum şi posibilele surse de finanţare.
┌─────────────┬──────────────┬───────────────┬──────────┬────────────┬────────────────┬──────────────┐
│Măsură │Obiective │Activitate │Prioritate│Termen de │Instituţii │Finanţare │
│ │vizate │ │ │implementare│responsabile │ │
├─────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │A1.1.1 │ │ │ │ │
│ │ │Revizuirea/ │ │ │ │ │
│ │ │completarea OUG│foarte │ │ │ │
│ │ │202/2002 cu │ridicată │2025 │ │ │
│ │ │privire la │ │ │ │ │
│ │ │organizarea şi │ │ │ │ │
│ │ │componenţa CNZC│ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┤ │ │
│ │ │A 1.1.2 │ │ │ │ │
│ │ │Revizuirea │ │ │ │ │
│ │ │actelor │ │ │ │ │
│ │ │normative │ │ │ │ │
│ │ │subsecvente │ │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │
│ │ │funcţionarea │ │ │ │ │
│ │ │CNZC (pentru │ │ │ │ │
│ │ │aprobarea │ │ │ │ │
│ │ │regulamentului │ │ │ │ │
│ │ │de │ │ │ │ │
│ │ │funcţionare), │ │ │ │ │
│ │ │precum şi │foarte │2025 │ │ │
│ │ │completarea cu │ridicată │ │ │ │
│ │ │alte │ │ │ │ │
│ │ │reglementări │ │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │
│ │ │aprobarea │ │ │ │ │
│ │ │proceduri de │ │ │ │ │
│ │ │lucru pentru │ │ │ │ │
│ │ │grupurile de │ │ │ │ │
│ │Os5.a │experţi, │ │ │ │ │
│ │Stabilirea/ │cooperarea cu │ │ │ │ │
│ │consolidarea │STA-ZC, │ │ │ │ │
│ │mecanismului │emiterea │ │ │ │ │
│ │de coordonare │avizelor, etc. │ │ │ │ │
│ │a ├───────────────┼──────────┼────────────┤ │ │
│ │managementului│A 1.1.3 │ │ │ │ │
│ │integrat al │Realizarea unei│ │ │ │ │
│ │zonei de │liste largi cu │ │ │ │ │
│ │coastă care să│experţi în │ │ │ │ │
│ │aducă împreună│vederea │foarte │ │ │ │
│ │toate │selectării │ridicată │2025 │ │ │
│ │instituţiile │acestora în │ │ │ │ │
│ │responsabile │vederea │ │ │ │ │
│M1.1 │ale statului │constituirii │ │ │ │ │
│Consolidarea │român; │Grupurilor de │ │ │MMAP │Buget de Stat │
│mecanismului │Os3.b. │Lucru │ │ │ │ │
│instituţional│Stabilirea ├───────────────┼──────────┼────────────┤ │ │
│ │unui sistem │A 1.1.4 │ │ │ │ │
│ │performant de │Elaborarea unui│ │ │ │ │
│ │supraveghere a│studiu pentru │ │ │ │ │
│ │eficienţei │stabilirea │ │ │ │ │
│ │implementării │structurii │ │ │ │ │
│ │planificării │bazei de date a│foarte │2025 │ │ │
│ │spaţiale prin │Observatorului │ridicată │ │ │ │
│ │realizarea │zonei costiere │ │ │ │ │
│ │Geamănului │şi a soluţiilor│ │ │ │ │
│ │Digital │instituţionale │ │ │ │ │
│ │(Digital Twin)│pentru │ │ │ │ │
│ │a litoralului │gestionare │ │ │ │ │
│ │românesc. ├───────────────┼──────────┼────────────┤ │ │
│ │ │A 1.1.5 │ │ │ │ │
│ │ │Elaborarea şi │ │ │ │ │
│ │ │aprobarea │foarte │ │ │ │
│ │ │reglementărilor│ridicată │2025 │ │ │
│ │ │necesare │ │ │ │ │
│ │ │înfiinţării şi │ │ │ │ │
│ │ │funcţionării │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┤ │ │
│ │ │A 1.1.6 │ │ │ │ │
│ │ │Programe de │foarte │ │ │ │
│ │ │instruire a │ridicată │2030 │ │ │
│ │ │operatorilor de│ │ │ │ │
│ │ │baze de date │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┤ │ │
│ │ │A 1.1.7 │ │ │ │ │
│ │ │Realizarea │ │ │ │ │
│ │ │legăturilor │ │ │ │ │
│ │ │instituţionale │ │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │
│ │ │asigurarea │ │ │ │ │
│ │ │schimbului de │ │ │ │ │
│ │ │date şi │foarte │2025 │ │ │
│ │ │informaţii cu │ridicată │ │ │ │
│ │ │alte sisteme de│ │ │ │ │
│ │ │date, │ │ │ │ │
│ │ │aparţinând │ │ │ │ │
│ │ │altor │ │ │ │ │
│ │ │instituţii (de │ │ │ │ │
│ │ │exemplu MDLPA, │ │ │ │ │
│ │ │MEC, MTI, etc.)│ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │A 1.2.1 │ │ │ │ │
│ │ │Elaborarea unui│ │ │ │ │
│ │ │studiu │ │ │ │ │
│ │ │centralizat │ │ │ │ │
│ │ │pentru toată │Foarte │ │ │ │
│ │ │zona costieră │ridicată │2025 │MMAP │Buget de Stat │
│ │ │pentru │ │ │ │ │
│ │ │stabilirea │ │ │ │ │
│ │ │spaţiilor │ │ │ │ │
│ │ │critice din │ │ │ │ │
│ │Os5.a │zona costieră │ │ │ │ │
│ │Stabilirea/ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │consolidarea │A 1.2.2 │ │ │ │ │
│ │mecanismului │Stabilirea │ │ │ │ │
│M1.2 │de coordonare │criteriilor de │ │ │ │ │
│Revizuirea │a │delimitare a │Foarte │ │MMAP │ │
│cadrului │managementului│spaţiilor │ridicată │2025 │MDLPA │Buget de Stat │
│legislativ │integrat al │sensibile/ │ │ │MEDAT │ │
│referitor la │zonei de │critice/ │ │ │ │ │
│delimitarea │coastă care să│vulnerabile din│ │ │ │ │
│zonei │aducă împreună│zona costieră │ │ │ │ │
│costiere │toate ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │instituţiile │A 1.2.3 │ │ │ │ │
│ │responsabile │Elaborarea şi │ │ │ │ │
│ │ale statului │aprobarea │ │ │ │ │
│ │român. │proiectelor de │ │ │ │ │
│ │ │revizuire a OUG│ │ │ │ │
│ │ │202/2002, │ │ │ │ │
│ │ │precum şi a │Foarte │ │ │ │
│ │ │actelor │ridicată │2027 │MMAP │Buget de Stat │
│ │ │normative │ │ │ │ │
│ │ │subsecvente │ │ │ │ │
│ │ │Legea nr. 597/ │ │ │ │ │
│ │ │2001, H.G. nr. │ │ │ │ │
│ │ │546/07.04.2004 │ │ │ │ │
│ │ │şi H.G. nr. 749│ │ │ │ │
│ │ │/2004 │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │A 1.3.1 │ │ │ │ │
│ │ │Identificarea │ │ │ │ │
│ │ │beneficiarilor │ │ │ │ │
│ │ │instituţionali │Ridicată │2025 │MMAP │Buget de Stat │
│ │ │potenţiali şi a│ │ │ │ │
│ │ │nevoii acestora│ │ │ │ │
│ │ │de asistenţă │ │ │ │ │
│ │ │tehnică │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │A 1.3.2 │ │ │ │ │
│M1.3. │Os5.b │Elaborarea │ │ │ │ │
│Consolidarea │Consolidarea │planului de │Ridicată │2025 │MMAP │Buget de Stat │
│capacităţii │capacităţii │acţiuni de │ │ │ │ │
│umane a │administraţiei│asistenţă │ │ │ │ │
│aparatului │publice. │tehnică │ │ │ │ │
│administrativ│ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Buget de Stat │
│ │ │ │ │ │ │Programul de │
│ │ │A 1.3.3 │ │ │ │cooperare │
│ │ │Implementarea │ │ │ │ESPON 2030, │
│ │ │planului de │Ridicată │2030 │MMAP │Reţeaua │
│ │ │acţiuni de │ │ │ │europeană de │
│ │ │Asistenţă │ │ │ │observare a │
│ │ │Tehnică │ │ │ │dezvoltării şi│
│ │ │ │ │ │ │coeziunii │
│ │ │ │ │ │ │teritoriale │
├─────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │A 1.4.1 │ │ │ │ │
│ │ │Elaborarea unui│ │ │ │ │
│ │ │Plan de │ │ │ │ │
│ │ │comunicare al │ │ │ │ │
│ │ │Strategiei │foarte │2025 │MMAP │Buget de Stat │
│ │ │naţionale │ridicată │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │
│ │ │managementul │ │ │ │ │
│ │ │integrat a │ │ │ │ │
│ │ │zonei costiere │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │A 1.4. 2 │ │ │ │ │
│ │ │Implementarea │ │ │ │ │
│ │ │Planului de │ │ │ │ │
│ │ │comunicare al │ │ │ │ │
│ │ │Strategiei │foarte │2030 │MMAP │Buget de Stat │
│ │ │naţionale │ridicată │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │
│ │ │managementul │ │ │ │ │
│ │ │integrat a │ │ │ │ │
│ │ │zonei costiere │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │A 1.4.3 │ │ │ │ │
│ │ │Promovarea, │ │ │ │ │
│ │ │prin campanii │ │ │ │ │
│ │ │de │ │ │ │ │
│ │ │conştientizare,│ │ │ │ │
│ │ │a unui │ │ │ │ │
│ │ │instrument de │ │ │ │ │
│ │Os6.a Crearea │tip citizen- │ │ │ │ │
│ │unui proces │science în │ │ │ │ │
│ │real │vederea │Medie │2030 │MMAP │Buget de Stat │
│ │participativ │implicării │ │ │ │ │
│ │în gestionarea│directe a │ │ │ │ │
│ │integrată a │cetăţenilor, pe│ │ │ │ │
│ │zonei │bază de │ │ │ │ │
│ │costiere; │voluntariat, în│ │ │ │ │
│ │Os6.b │procesul de │ │ │ │ │
│M1.4 │Creşterea │management │ │ │ │ │
│Creşterea │gradului de │integrat al │ │ │ │ │
│gradului de │conştientizare│zonei costiere │ │ │ │ │
│participare a│cu privire la ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┤
│tuturor │necesitatea de│ │ │ │MEC prin │ │
│factorilor │a păstra şi │ │ │ │Autoritatea │ │
│implicaţi în │îmbunătăţi │ │ │ │Naţională pentru│PNCDI │
│gestionarea │resursele │ │ │ │Cercetare (prin │2022-2027. │
│zonei │zonei de │ │ │ │institutele de │După caz, │
│costiere │coastă; │ │ │ │cercetare - │finanţarea │
│ │Os6.c │A 1.4.4 │ │ │dezvoltare din │poate fi │
│ │Implicarea │Organizare de │ │ │coordonare), dar│asigurată , în│
│ │cetăţenilor în│cursuri │ │ │o contribuţie │limita │
│ │monitorizarea │periodice de │ │ │semnificativă o │bugetului de │
│ │stării de │instruire a │Medie │2030 │vor avea şi │stat │
│ │sănătate a │voluntarilor în│ │ │Academia Română │disponibil şi │
│ │mediului │aplicarea │ │ │(prin │cu respectarea│
│ │costier │tehnicilor de │ │ │institutele sale│prevederilor │
│ │(Citizen- │monitoring │ │ │de cercetare), │legale în │
│ │science). │ │ │ │ME (prin │vigoare şi din│
│ │ │ │ │ │departamentele │programe │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│europene, │
│ │ │ │ │ │cadrul │PNRR, Horizon │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│Europe, etc. │
│ │ │ │ │ │şi MMAP (prin │ │
│ │ │ │ │ │ANAR şi ABADL). │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │MEC prin │ │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │ │
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│PNCDI │
│ │ │ │ │ │Cercetare (prin │2022-2027. │
│ │ │ │ │ │institutele de │După caz, │
│ │ │A 1.4.5 │ │ │cercetare - │finanţarea │
│ │ │Realizarea unui│ │ │dezvoltare din │poate fi │
│ │ │mecanism care │ │ │coordonare), dar│asigurată , în│
│ │ │să permită │ │ │o contribuţie │limita │
│ │ │accesul │ │ │semnificativă o │bugetului de │
│ │ │voluntarilor la│Medie │2025 │vor avea şi │stat │
│ │ │infrastructura │ │ │Academia Română │disponibil şi │
│ │ │de monitorizare│ │ │(prin │cu respectarea│
│ │ │a │ │ │institutele sale│prevederilor │
│ │ │organizaţiilor │ │ │de cercetare), │legale în │
│ │ │specializate │ │ │ME (prin │vigoare şi din│
│ │ │ │ │ │departamentele │programe │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│europene, │
│ │ │ │ │ │cadrul │PNRR, Horizon │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│Europe, etc. │
│ │ │ │ │ │şi MMAP (prin │ │
│ │ │ │ │ │ANAR şi ABADL). │ │
├─────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │A 1.5.1 │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │
│ │ │unor mecanisme │ │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │
│ │ │îmbunătăţirea │ │ │ │ │
│ │ │coordonării │ │ │ │ │
│ │ │acţiunilor │ │ │ │ │
│ │ │entităţilor/ │ │ │ │ │
│ │ │organizaţiilor │ │ │ │ │
│ │ │responsabile │ │ │ │ │
│ │ │pentru │Ridicată │2025 │MMAP │Buget de Stat │
│ │ │supravegherea │ │ │ │ │
│ │ │şi controlul │ │ │ │ │
│ │ │activităţilor │ │ │ │ │
│ │ │de pescuit, │ │ │ │ │
│ │ │poluării apelor│ │ │ │ │
│ │ │subterane şi de│ │ │ │ │
│ │ │suprafaţă, │ │ │ │ │
│ │ │poluării │ │ │ │ │
│ │ │solului, │ │ │ │ │
│ │ │construcţiilor │ │ │ │ │
│ │ │ilegale, etc. │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │A 1.5.2 │ │ │ │ │
│ │Os5.c │Realizarea │ │ │ │ │
│ │Întărirea │periodică de │ │ │ │ │
│M1.5 │aplicării │programe de │Medie │2030 │MMAP │Buget de Stat │
│Creşterea │normelor │instruire a │ │ │ │ │
│eficienţei │specifice │personalului de│ │ │ │ │
│supravegherii│sectoarelor │control │ │ │ │ │
│şi │economice din ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┤
│controlului │zona costieră;│A 1.5.3 │ │ │ │ │
│utilizării │Os4.a │Realizarea de │ │ │ │ │
│resurselor │Gestionarea │programe de │ │ │ │ │
│zonei │durabilă a │consolidare a │ │ │ │ │
│costiere │resurselor │capacităţilor │ │ │ │ │
│ │zonei de │tehnice │ │ │ │ │
│ │coastă. │(utilizarea │ │ │ │Bugetele │
│ │ │unor mijloace │ │ │ │proprii ale │
│ │ │moderne de │ │ │ │organizaţiilor│
│ │ │supraveghere şi│ │ │ │responsabile │
│ │ │control, în │ │ │ │pentru control│
│ │ │special din │ │ │MMAP (prin │şi │
│ │ │perspectiva │ │ │ARBDD, ANMAP, │supraveghere │
│ │ │prevenirii │ │ │GNM), MDLPA, │În limita │
│ │ │utilizării │ │ │MADR (prin │bugetului de │
│ │ │mijloacelor │Medie │2030 │ANPA), MAI prin │stat │
│ │ │interzise în │ │ │intermediul │disponibil şi │
│ │ │pescuit, │ │ │Poliţiei de │cu respectarea│
│ │ │introducerii │ │ │Frontieră Române│prevederilor │
│ │ │interzise de │ │ │şi ANRMPSG. │legale în │
│ │ │specii │ │ │ │vigoare şi din│
│ │ │invazive, │ │ │ │programe │
│ │ │construcţiilor │ │ │ │europene, │
│ │ │ilegale, │ │ │ │PNRR, Horizon │
│ │ │valorificării │ │ │ │Europe, etc., │
│ │ │comerciale a │ │ │ │ │
│ │ │patrimoniului │ │ │ │ │
│ │ │natural şi │ │ │ │ │
│ │ │cultural de pe │ │ │ │ │
│ │ │uscat şi pe │ │ │ │ │
│ │ │mare, poluării │ │ │ │ │
└─────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────┴────────────┴────────────────┴──────────────┘
Activităţile ce se vor realiza în vederea implementării Programului de Măsuri de protecţie şi conservare a patrimoniul cultural şi peisajului sunt prezentate în Tabelul de mai jos, unde sunt indicate termenele de implementare, organizaţiile responsabile pentru realizarea activităţilor, şi implicit implementarea măsurilor, precum şi posibilele surse de finanţare.
┌──────────────┬────────────┬───────────────┬──────────┬────────────┬────────────────┬─────────────┐
│Măsură │Obiective │Activitate │Prioritate│Termen de │Instituţii │Finanţare │
│ │vizate │ │ │implementare│responsabile │ │
├──────────────┼────────────┼───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │A 2.1.1 │ │ │ │ │
│ │ │Iniţierea şi │ │ │ │ │
│ │ │implementarea │ │ │ │ │
│ │ │de programe de │ │ │ │ │
│ │ │promovare a │ │ │ │Buget de │
│ │ │identităţii şi │ │ │ │Stat, Buget │
│ │ │a patrimoniului│ │ │ │locale, │
│ │ │cultural local │ │ │MC (INP), │Programul │
│ │ │şi regional, │ │ │Consiliul Local │Naţional de │
│ │ │material şi │Medie │2030 │Constanţa, │Restaurare a │
│ │ │imaterial, │ │ │Consiliul Local │Monumentelor │
│ │ │precum şi de │ │ │Tulcea, MDLPA │- 2023, │
│ │ │punere în │ │ │ │Programul │
│ │ │valoare a │ │ │ │Regional │
│ │ │clădirilor cu │ │ │ │Sud-Est, PNRR│
│ │ │valoare │ │ │ │ │
│ │ │arhitecturală │ │ │ │ │
│ │ │şi culturală │ │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │
│ │ │comunitate │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │MC (INP), │ │
│ │ │ │ │ │Consiliul Local │ │
│ │ │ │ │ │Constanţa, │Buget de │
│ │ │ │ │ │Consiliul Local │Stat, Buget │
│ │ │ │ │ │Tulcea, MEC prin│locale, │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │Programul │
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│Naţional de │
│ │ │A 2.1.2 │ │ │Cercetare (prin │Restaurare a │
│ │ │Implementarea │ │ │institutele de │Monumentelor │
│ │ │de proiecte │ │ │cercetare - │- 2023, │
│ │ │pilot de │ │ │dezvoltare din │Programul │
│ │ │reabilitare a │Ridicată │2030 │coordonare), dar│Regional │
│ │ │patrimoniului │ │ │o contribuţie │Sud-Est. │
│ │ │cultural local │ │ │semnificativă o │După caz, │
│ │ │şi regional, │ │ │vor avea şi │finanţarea │
│ │ │material şi │ │ │Academia Română │poate fi │
│ │ │imaterial │ │ │(prin │asigurată şi │
│ │Os1.a │ │ │ │institutele sale│din programe │
│M2.1 Creşterea│Protejarea │ │ │ │de cercetare), │europene, │
│eficienţei │eficientă a │ │ │ │ME (prin │PNRR, Horizon│
│acţiunilor de │valorilor │ │ │ │departamentele │Europe, etc. │
│protecţie, şi │naturale, │ │ │ │de cercetare din│ │
│conservare a │peisagistice│ │ │ │cadrul │ │
│patrimoniului │şi │ │ │ │universităţilor)│ │
│cultural │culturale. ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │A 2.1.3 │ │ │ │Buget de │
│ │ │Iniţierea şi │ │ │ │Stat, Buget │
│ │ │implementarea │ │ │ │locale, │
│ │ │de programe- │ │ │ │Programul │
│ │ │cadru de │ │ │ │Naţional de │
│ │ │dezvoltare │ │ │Consiliul Local │Restaurare a │
│ │ │locală care să │ │ │Constanţa, │Monumentelor │
│ │ │aibă în vedere │Ridicată │2030 │Consiliul Local │- 2023, │
│ │ │regenerarea │ │ │Tulcea, MDLPA │Programul │
│ │ │urbană şi │ │ │ │Regional │
│ │ │reabilitarea │ │ │ │Sud-Est, PNRR│
│ │ │centrelor │ │ │ │şi Programul │
│ │ │urbane cu │ │ │ │Interreg │
│ │ │valoare │ │ │ │URBACT IV │
│ │ │istorică │ │ │ │2021 - 2027) │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Buget de Stat│
│ │ │ │ │ │MC, autorităţi │bugete │
│ │ │ │ │ │locale, MEC prin│locale, │
│ │ │A 2.1.4 │ │ │Autoritatea │Programul │
│ │ │Implementarea │ │ │Naţională pentru│Naţional de │
│ │ │de proiecte de │ │ │Cercetare (prin │Restaurare a │
│ │ │evaluare şi │ │ │institutele de │Monumentelor │
│ │ │prevenire a │ │ │cercetare - │- 2023, │
│ │ │riscurilor │ │ │dezvoltare din │Programul │
│ │ │pentru │ │ │coordonare), dar│Regional Sud │
│ │ │protejarea │ │ │o contribuţie │Est, PNCDI IV│
│ │ │patrimoniului │Ridicată │2030 │semnificativă o │După caz, │
│ │ │cultural de │ │ │vor avea şi │finanţarea │
│ │ │efectele │ │ │Academia Română │poate fi │
│ │ │dezastrelor │ │ │(prin │asigurată cu │
│ │ │naturale şi de │ │ │institutele sale│respectarea │
│ │ │ameninţările │ │ │de cercetare), │prevederilor │
│ │ │determinate de │ │ │ME (prin │legale în │
│ │ │acţiunea uman │ │ │departamentele │vigoare şi │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│din programe │
│ │ │ │ │ │cadrul │europene, │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│PNRR, Horizon│
│ │ │ │ │ │ │Europe, etc. │
├──────────────┼────────────┼───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │A 2.2.1 Crearea│ │ │ │ │
│ │ │unei baze de │ │ │ │ │
│ │ │date │ │ │ │ │
│ │ │geospaţiale a │ │ │MC (INP), ANCPI,│ │
│ │ │monumentelor şi│ │ │MDLPA, │ │
│ │ │siturilor │Ridicată │2030 │autorităţi │ │
│ │ │arheologice din│ │ │locale │ │
│ │ │Lista │ │ │ │ │
│ │ │Monumentelor │ │ │ │ │
│ │ │Istorice pentru│ │ │ │ │
│ │ │zona costieră │ │ │ │Programul │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┤Naţional de │
│ │ │A 2.2.2 │ │ │ │Cadastru şi │
│ │ │Realizarea unui│ │ │ │Carte │
│M2.2 │Os1.a │atlas al │ │ │ │Funciară, │
│Alcătuirea │Protejarea │elementelor de │Medie │2030 │MC, MDLPA │Programul │
│cadastrului │eficientă a │patrimoniu │ │ │ │Naţional de │
│monumentelor │valorilor │construit din │ │ │ │Restaurare a │
│şi siturilor │naturale, │LMI din zona │ │ │ │Monumentelor,│
│arheologice │peisagistice│costieră │ │ │ │bugete │
│ │şi culturale├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┤locale, │
│ │ │A 2.2.3 │ │ │ │Programul │
│ │ │Identificarea │ │ │ │Regional │
│ │ │regimului de │ │ │ │Sud-Est │
│ │ │proprietate │ │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │
│ │ │monumentele şi │ │ │Autorităţi │ │
│ │ │siturile din │Ridicată │2030 │locale, MDLPA, │ │
│ │ │LMI de grupă │ │ │MC │ │
│ │ │valorică A (de │ │ │ │ │
│ │ │importanţă │ │ │ │ │
│ │ │naţională şi │ │ │ │ │
│ │ │internaţională)│ │ │ │ │
│ │ │din zona │ │ │ │ │
│ │ │costieră │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │A 2.3.1 │ │ │ │ │
│ │ │Modificarea │ │ │ │ │
│ │ │cadrului │ │ │ │ │
│ │ │legislativ │Foarte │ │ │ │
│ │ │privitor la │ridicată │2025 │MC │Buget de Stat│
│ │ │cercetarea │ │ │ │ │
│ │ │arheologică a │ │ │ │ │
│ │ │mediului │ │ │ │ │
│ │ │subacvatic │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │A 2.3.2 │ │ │ │ │
│ │ │Iniţierea şi │ │ │ │ │
│ │ │implementarea │ │ │ │ │
│ │ │unui program │ │ │ │ │
│ │ │naţional de │ │ │ │ │
│ │ │pregătire şi │ │ │ │ │
│ │ │formare │ │ │ │ │
│ │ │profesională a │ │ │ │ │
│ │ │arheologilor, │ │ │ │ │
│ │ │în scopul │ │ │ │ │
│ │ │constituirii │ │ │ │Buget de │
│ │ │unui corp │Ridicată │2030 │MC │Stat, Program│
│ │ │profesional │ │ │ │Regional │
│ │ │dedicat │ │ │ │Sud-Est │
│ │ │domeniului care│ │ │ │ │
│ │ │să asigure │ │ │ │ │
│ │ │standarde de │ │ │ │ │
│ │ │calitate ale │ │ │ │ │
│ │ │intervenţiilor │ │ │ │ │
│ │ │de cercetare şi│ │ │ │ │
│ │ │conservare a │ │ │ │ │
│ │ │patrimoniului │ │ │ │ │
│ │ │cultural │ │ │ │ │
│ │ │subacvatic │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │MC (INP), MEC │ │
│ │ │ │ │ │prin Autoritatea│ │
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│ │
│ │ │ │ │ │Cercetare (prin │Buget de Stat│
│ │ │ │ │ │institutele de │PNCDI IV, │
│ │ │A 2.3.3. │ │ │cercetare - │Program │
│ │ │Înfiinţarea │ │ │dezvoltare din │Regional │
│ │ │unui centru de │ │ │coordonare), dar│Sud-Est │
│ │ │cercetări │ │ │o contribuţie │După caz, │
│ │ │arheologice │ │ │semnificativă o │finanţarea │
│ │ │subacvatice, │ │ │vor avea şi │poate fi │
│ │ │dotat cu │Ridicată │2030 │Academia Română │asigurată cu │
│ │ │aparatura şi │ │ │(prin │respectarea │
│ │ │tehnica │ │ │institutele sale│prevederilor │
│M2.3 │Os1.a │necesare │ │ │de cercetare), │legale în │
│Inventarierea,│Protejarea │derulării │ │ │ME (prin │vigoare şi │
│cercetarea şi │eficientă a │acestui tip de │ │ │departamentele │din programe │
│punerea în │valorilor │investigaţii │ │ │de cercetare din│europene, │
│valoare a │naturale, │ │ │ │cadrul │PNRR, Horizon│
│patrimoniului │peisagistice│ │ │ │universităţilor)│Europe etc. │
│cultural │şi │ │ │ │MApN (Centrul de│ │
│subacvatic │culturale. │ │ │ │Scafandri şi │ │
│ │ │ │ │ │DHM) │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │MC, MEC │ │
│ │ │ │ │ │MEC prin │ │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │ │
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│ │
│ │ │A 2.3.4 │ │ │Cercetare (prin │Buget de │
│ │ │Realizarea unei│ │ │institutele de │Stat, PNCDI │
│ │ │baze de date │ │ │cercetare - │IV │
│ │ │care va │ │ │dezvoltare din │După caz, │
│ │ │cuprinde │ │ │coordonare), dar│finanţarea │
│ │ │informaţii │ │ │o contribuţie │poate fi │
│ │ │istorice, │ │ │semnificativă o │asigurată cu │
│ │ │descriptive şi │Ridicată │2030 │vor avea şi │respectarea │
│ │ │spaţiale │ │ │Academia Română │prevederilor │
│ │ │privitoare la │ │ │(prin │legale în │
│ │ │patrimoniul │ │ │institutele sale│vigoare şi │
│ │ │cultural şi │ │ │de cercetare), │din programe │
│ │ │peisajul │ │ │ME (prin │europene, │
│ │ │istoric │ │ │departamentele │PNRR, Horizon│
│ │ │subacvatic │ │ │de cercetare din│Europe, etc. │
│ │ │ │ │ │cadrul │ │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│ │
│ │ │ │ │ │MApN (Centrul de│ │
│ │ │ │ │ │Scafandrii şi │ │
│ │ │ │ │ │DHM) │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │A 2.3.5 Crearea│ │ │ │ │
│ │ │în cadrul │ │ │ │ │
│ │ │muzeelor de │ │ │ │ │
│ │ │istorie şi │ │ │ │ │
│ │ │arheologie de │ │ │ │ │
│ │ │infrastructuri │ │ │ │ │
│ │ │pentru analiza,│ │ │ │ │
│ │ │conservarea şi │ │ │ │ │
│ │ │restaurarea │ │ │ │Buget de │
│ │ │patrimoniului │ │ │ │Stat, bugete │
│ │ │cultural │ │ │MC, autorităţi │locale, │
│ │ │subacvatic, │Medie │2030 │locale │Program │
│ │ │asigurându-se │ │ │ │Regional │
│ │ │astfel │ │ │ │Sud-Est │
│ │ │păstrarea în │ │ │ │ │
│ │ │condiţii │ │ │ │ │
│ │ │optime, punerea│ │ │ │ │
│ │ │în valoare şi │ │ │ │ │
│ │ │accesibilitatea│ │ │ │ │
│ │ │atât pentru │ │ │ │ │
│ │ │specialişti, │ │ │ │ │
│ │ │cât şi publicul│ │ │ │ │
│ │ │larg │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Fonduri MDLPA│
│ │ │ │ │ │MDLPA, MEC │Buget de │
│ │ │ │ │ │MEC prin │Stat, │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │Programul │
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│Regional │
│ │ │ │ │ │Cercetare (prin │Sud-Est, │
│ │ │ │ │ │institutele de │PNCDI IV │
│ │ │ │ │ │cercetare - │După caz, │
│ │ │A 2.4.1 │ │ │dezvoltare din │finanţarea │
│ │ │Elaborarea unei│ │ │coordonare), dar│poate fi │
│ │ │metodologii │ │ │o contribuţie │asigurată, în│
│ │ │pentru │Medie │2027 │semnificativă o │limita │
│ │ │inventarierea │ │ │vor avea şi │bugetului de │
│ │ │şi evaluarea │ │ │Academia Română │stat │
│ │ │peisajului │ │ │(prin │disponibil şi│
│ │ │costier │ │ │institutele sale│cu │
│ │ │ │ │ │de cercetare), │respectarea │
│ │ │ │ │ │ME (prin │prevederilor │
│ │ │ │ │ │departamentele │legale în │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│vigoare şi │
│ │ │ │ │ │cadrul │din programe │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│europene, │
│ │ │ │ │ │ │PNRR, Horizon│
│ │ │ │ │ │ │Europe, etc. │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Fonduri │
│ │ │ │ │ │ │MDLPA, Buget │
│ │ │ │ │ │ │de Stat, │
│ │ │ │ │ │ │Programul │
│ │ │ │ │ │MDLPA, MEC prin │Naţional de │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │Cadastru şi │
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│Carte │
│ │ │ │ │ │Cercetare (prin │Funciară, │
│ │ │ │ │ │institutele de │Programul │
│ │Os1.a │ │ │ │cercetare - │Regional │
│ │Protejarea │ │ │ │dezvoltare din │Sud-Est, │
│M2.4 │eficientă a │ │ │ │coordonare), dar│PNCDI IV După│
│Inventarierea │valorilor │A 2.4.2 │ │ │o contribuţie │caz, │
│şi evaluarea │naturale, │Realizarea │ │ │semnificativă o │finanţarea │
│peisajului în │peisagistice│atlasului │Medie │2027 │vor avea şi │poate fi │
│zona costieră │şi │peisajului │ │ │Academia Română │asigurată, în│
│ │culturale. │costier │ │ │(prin │limita │
│ │ │ │ │ │institutele sale│bugetului de │
│ │ │ │ │ │de cercetare), │stat │
│ │ │ │ │ │ME (prin │disponibil şi│
│ │ │ │ │ │departamentele │cu │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│respectarea │
│ │ │ │ │ │cadrul │prevederilor │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│legale în │
│ │ │ │ │ │ │vigoare şi │
│ │ │ │ │ │ │din programe │
│ │ │ │ │ │ │europene, │
│ │ │ │ │ │ │PNRR, Horizon│
│ │ │ │ │ │ │Europe, etc. │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Fonduri │
│ │ │ │ │ │MDLPA, MEC prin │MDLPA, PNCDI │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │IV, Programul│
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│Regional │
│ │ │ │ │ │Cercetare (prin │Sud-Est │
│ │ │ │ │ │institutele de │După caz, │
│ │ │A 2.4.3 │ │ │cercetare - │finanţarea │
│ │ │Elaborarea unei│ │ │dezvoltare din │poate fi │
│ │ │metodologii/ │ │ │coordonare), dar│asigurată, în│
│ │ │ghid pentru │ │ │o contribuţie │limita │
│ │ │programele de │Ridicată │2027 │semnificativă o │bugetului de │
│ │ │conservare/ │ │ │vor avea şi │stat │
│ │ │reabilitare/ │ │ │Academia Română │disponibil şi│
│ │ │valorificare a │ │ │(prin │cu │
│ │ │peisajului │ │ │institutele sale│respectarea │
│ │ │costier │ │ │de cercetare), │prevederilor │
│ │ │ │ │ │ME (prin │legale în │
│ │ │ │ │ │departamentele │vigoare şi │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│din programe │
│ │ │ │ │ │cadrul │europene, │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│Horizon │
│ │ │ │ │ │ │Europe, etc. │
└──────────────┴────────────┴───────────────┴──────────┴────────────┴────────────────┴─────────────┘
Activităţile ce se vor realiza în vederea implementării Programului de Măsuri de protecţie şi conservarea biodiversităţii şi habitatelor zonei costiere sunt prezentate în Tabelul de mai jos, unde sunt indicate termenele de implementare, organizaţiile responsabile pentru realizarea activităţilor, şi implicit implementarea măsurilor, precum şi posibilele surse de finanţare.
┌──────────────┬───────────────┬────────────────┬──────────┬────────────┬────────────────┬────────────┐
│Măsură │Obiective │Activitate │Prioritate│Termen de │Instituţii │Finanţare │
│ │vizate │ │ │implementare│responsabile │ │
├──────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │A 3.1.1 │ │ │ │ │
│ │ │Stabilirea unui │ │ │ │ │
│ │ │cadru de │ │ │ │ │
│ │ │guvernanţă │ │ │ │ │
│ │ │consolidat │ │ │ │ │
│ │ │pentru a remedia│ │ │ │ │
│ │ │disparităţile │ │ │ │ │
│ │ │existente, │Ridicată │2027 │MMAP │Buget de │
│ │ │pentru a asigura│ │ │ │Stat │
│ │ │punerea în │ │ │ │ │
│ │ │aplicare deplină│ │ │ │ │
│ │ │a legislaţiei UE│ │ │ │ │
│ │ │şi care sa │ │ │ │ │
│ │ │reunească toate │ │ │ │ │
│ │ │eforturile │ │ │ │ │
│ │ │existente. │ │ │ │ │
│ │ ├────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │MMAP (ANMAP, │Buget de │
│ │ │ │ │ │ARBDD), │Stat, │
│ │ │ │ │ │MEC prin │programe │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │LIFE, Planul│
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│Naţional de │
│ │ │A 3.1.2 │ │ │Cercetare (prin │Cercetare │
│ │ │Monitorizarea şi│ │ │institutele de │Dezvoltare │
│ │ │cartarea │ │ │cercetare - │şi Inovare │
│ │ │ecosistemelor │ │ │dezvoltare din │2022-2027 │
│ │Os1.a │costiere, în │ │ │coordonare), dar│(PNCDI IV) │
│ │Protejarea │scopul de a │ │ │o contribuţie │După caz, │
│ │eficientă a │spori │Ridicată │2030 │semnificativă o │finanţarea │
│M3.1 Creşterea│valorilor │capacitatea │ │ │vor avea şi │poate fi │
│gradului de │naturale, │acestora de a │ │ │Academia Română │asigurată cu│
│protecţie şi │peisagistice şi│oferi beneficii │ │ │(prin │respectarea │
│conservare a │culturale │esenţiale pentru│ │ │institutele sale│prevederilor│
│habitatelor │Os2.a Atingerea│dezvoltare │ │ │de cercetare), │legale în │
│zonei costiere│stării │sustenabilă. │ │ │ME (prin │vigoare şi │
│ │ecologice bune │ │ │ │departamentele │din programe│
│ │a │ │ │ │de cercetare din│europene, │
│ │ecosistemelor. │ │ │ │cadrul │PNRR, │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│Horizon │
│ │ │ │ │ │ │Europe, etc.│
│ │ ├────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │MMAP (ANMAP, │Buget de │
│ │ │ │ │ │ARBDD), │Stat, │
│ │ │ │ │ │MEC prin │programe │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │LIFE, Planul│
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│Naţional de │
│ │ │ │ │ │Cercetare (prin │Cercetare │
│ │ │A 3.1.3 │ │ │institutele de │Dezvoltare │
│ │ │Dezvoltarea şi │ │ │cercetare - │şi Inovare │
│ │ │implementarea de│ │ │dezvoltare din │2022-2027 │
│ │ │proiecte pilot │ │ │coordonare), dar│(PNCDI IV) │
│ │ │pentru │ │ │o contribuţie │După caz, │
│ │ │conservarea unor│Medie │2030 │semnificativă o │finanţarea │
│ │ │specii sau a │ │ │vor avea şi │poate fi │
│ │ │unor habitate │ │ │Academia Română │asigurată cu│
│ │ │periclitate pe │ │ │(prin │respectarea │
│ │ │plan naţional şi│ │ │institutele sale│prevederilor│
│ │ │/sau European. │ │ │de cercetare), │legale în │
│ │ │ │ │ │ME (prin │vigoare şi │
│ │ │ │ │ │departamentele │din programe│
│ │ │ │ │ │de cercetare din│europene, │
│ │ │ │ │ │cadrul │PNRR, │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│Horizon │
│ │ │ │ │ │ │Europe, etc.│
├──────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Buget de │
│ │ │A 3.2.1 │ │ │MMAP (ANMAP, │Stat, │
│ │ │Elaborarea/ │ │ │ARBDD), MEC prin│Programe │
│ │ │Actualizarea şi │ │ │Autoritatea │LIFE, Planul│
│ │ │implementarea │ │ │Naţională pentru│Naţional de │
│ │ │Planurilor de │ │ │Cercetare (prin │Cercetare │
│ │ │management, │ │ │institutele de │Dezvoltare │
│ │ │strategiilor şi │ │ │cercetare - │şi Inovare │
│ │ │a măsurilor de │ │ │dezvoltare din │2022-2027 │
│ │ │management a │ │ │coordonare), dar│(PNCDI IV) │
│ │ │ariilor naturale│ │ │o contribuţie │După caz, │
│ │ │protejate, │Ridicată │2030 │semnificativă o │finanţarea │
│ │ │precum şi altor │ │ │vor avea şi │poate fi │
│ │ │activităţi │ │ │Academia Română │asigurată cu│
│ │ │conexe │ │ │(prin │respectarea │
│ │ │(activităţi │ │ │institutele sale│prevederilor│
│ │ │preliminare │ │ │de cercetare), │legale în │
│ │Os1.a │măsurilor │ │ │ME (prin │vigoare şi │
│M3.2. │Protejarea │concrete de │ │ │departamentele │din programe│
│Elaborarea sau│eficientă a │investiţii sau │ │ │de cercetare din│europene, │
│actualizarea, │valorilor │conservare). │ │ │cadrul │PNRR, │
│după caz, a │naturale, │ │ │ │universităţilor)│Horizon │
│Planurilor de │peisagistice şi│ │ │ │ │Europe, etc.│
│Management │culturale ├────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│pentru ariile │Os2.a Atingerea│ │ │ │MMAP (ANMAP, │ │
│naturale │stării │ │ │ │ARBDD), │ │
│protejate din │ecologice bune │ │ │ │MEC prin │ │
│zona costieră │a │ │ │ │Autoritatea │Programe │
│ │ecosistemelor. │ │ │ │Naţională pentru│LIFE, │
│ │ │A 3.2.2 │ │ │Cercetare (prin │Dezvoltare │
│ │ │Iniţierea şi │ │ │institutele de │şi Inovare │
│ │ │implementarea de│ │ │cercetare - │2022-2027 │
│ │ │programe de │ │ │dezvoltare din │(PNCDI IV) │
│ │ │cercetare pentru│ │ │coordonare), dar│După caz, │
│ │ │protecţia şi │Medie │2030 │o contribuţie │finanţarea │
│ │ │conservarea │ │ │semnificativă o │poate fi │
│ │ │ariilor │ │ │vor avea şi │asigurată şi│
│ │ │protejate şi a │ │ │Academia Română │din programe│
│ │ │resurselor │ │ │(prin │europene, │
│ │ │acvatice vii. │ │ │institutele sale│PNRR, │
│ │ │ │ │ │de cercetare), │Horizon │
│ │ │ │ │ │ME (prin │Europe, etc.│
│ │ │ │ │ │departamentele │ │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│ │
│ │ │ │ │ │cadrul │ │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│ │
├──────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │MMAP (ANMAP, │ │
│ │ │ │ │ │ARBDD), MADR │ │
│ │ │ │ │ │(ANPA) │Buget de │
│ │ │A 3.3.1 │ │ │MEC prin │Stat │
│ │ │Elaborarea unui │ │ │Autoritatea │Programe │
│ │ │plan de refacere│ │ │Naţională pentru│LIFE. PNCDI │
│ │ │a habitatelor, │ │ │Cercetare (prin │IV │
│ │ │în special a │ │ │institutele de │După caz, │
│ │ │celor cu rol │ │ │cercetare - │finanţarea │
│ │ │major în │ │ │dezvoltare din │poate fi │
│ │ │combaterea │ │ │coordonare), dar│asigurată cu│
│ │ │efectelor │Ridicată │2027 │o contribuţie │respectarea │
│ │ │schimbărilor │ │ │semnificativă o │prevederilor│
│ │ │climatice │ │ │vor avea şi │legale în │
│ │ │(zonele umede, │ │ │Academia Română │vigoare şi │
│ │ │pajişti marine, │ │ │(prin │din programe│
│ │ │apele costiere, │ │ │institutele sale│europene, │
│ │ │lagune, păduri, │ │ │de cercetare), │PNRR, │
│ │ │soluri fertile).│ │ │ME (prin │Horizon │
│ │ │ │ │ │departamentele │Europe, etc.│
│ │ │ │ │ │de cercetare din│ │
│ │ │ │ │ │cadrul │ │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│ │
│ │ ├────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Buget de │
│ │ │ │ │ │MMAP, MEC prin │Stat, │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │Programe │
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│LIFE, Planul│
│ │ │ │ │ │Cercetare (prin │Naţional de │
│ │ │A 3.3.2 │ │ │institutele de │Cercetare │
│ │ │Identificarea şi│ │ │cercetare - │Dezvoltare │
│ │ │diminuarea │ │ │dezvoltare din │şi Inovare │
│ │ │factorilor care │ │ │coordonare), dar│2022-2027 │
│ │ │conduc la │ │ │o contribuţie │(PNCDI IV) │
│ │ │pierderea şi │ │ │semnificativă o │După caz, │
│ │ │degradarea │Ridicată │2030 │vor avea şi │finanţarea │
│ │ │habitatelor din │ │ │Academia Română │poate fi │
│ │ │zona costieră şi│ │ │(prin │asigurată, │
│ │ │refacerea │ │ │institutele sale│cu │
│ │Os1.a │acestora │ │ │de cercetare), │respectarea │
│ │Protejarea │utilizând │ │ │ME (prin │prevederilor│
│ │eficientă a │soluţiile bazate│ │ │departamentele │legale în │
│M3.3. │valorilor │pe natură. │ │ │de cercetare din│vigoare şi │
│Restabilirea/ │naturale, │ │ │ │cadrul │din programe│
│refacerea şi │peisagistice şi│ │ │ │universităţilor)│europene, │
│utilizarea │culturale; │ │ │ │MADR (ANPA) │PNRR, │
│sustenabilă a │Os2.c │ │ │ │ │Horizon │
│ecosistemelor │Stimularea │ │ │ │ │Europe, etc.│
│costiere │dezvoltării ├────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│utilizând │infrastructurii│ │ │ │MMAP (ANMAP, │ │
│soluţiile │verzi; │ │ │ │ARBDD), MEC │Buget de │
│bazate pe │Os2.a Atingerea│ │ │ │MEC prin │Stat Program│
│natură │stării │ │ │ │Autoritatea │LIFE, Invest│
│ │ecologice bune │A 3.3.3 │ │ │Naţională pentru│EU, │
│ │a │Dezvoltarea şi │ │ │Cercetare (prin │Programul │
│ │ecosistemelor. │implementarea │ │ │institutele de │Dezvoltare │
│ │ │unor proiecte │ │ │cercetare - │Durabilă, │
│ │ │pilot naţionale │ │ │dezvoltare din │PNCDI IV │
│ │ │şi │ │ │coordonare), dar│După caz, │
│ │ │transfrontaliere│ │ │o contribuţie │finanţarea │
│ │ │dedicate │Ridicată │2030 │semnificativă o │poate fi │
│ │ │restabilirii/ │ │ │vor avea şi │asigurată cu│
│ │ │refacerii │ │ │Academia Română │respectarea │
│ │ │ecosistemelor │ │ │(prin │prevederilor│
│ │ │costiere │ │ │institutele sale│legale în │
│ │ │utilizând │ │ │de cercetare), │vigoare şi │
│ │ │soluţiile bazate│ │ │ME (prin │din programe│
│ │ │pe natură. │ │ │departamentele │europene, │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│PNRR, │
│ │ │ │ │ │cadrul │Horizon │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│Europe, etc.│
│ │ │ │ │ │MADR (ANPA) │ │
│ │ ├────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Buget de │
│ │ │ │ │ │MMAP, MEC prin │Stat, │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │Programe │
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│LIFE, Planul│
│ │ │ │ │ │Cercetare (prin │Naţional de │
│ │ │A 3.3.4 │ │ │institutele de │Cercetare │
│ │ │Organizarea de │ │ │cercetare - │Dezvoltare │
│ │ │campanii de │ │ │dezvoltare din │şi Inovare │
│ │ │conştientizare │ │ │coordonare), dar│2022-2027 │
│ │ │privind │ │ │o contribuţie │(PNCDI IV) │
│ │ │restabilirea/ │ │ │semnificativă o │După caz, │
│ │ │refacerea │Medie │2030 │vor avea şi │finanţarea │
│ │ │ecosistemelor │ │ │Academia Română │poate fi │
│ │ │costiere │ │ │(prin │asigurată cu│
│ │ │utilizând │ │ │institutele sale│respectarea │
│ │ │soluţiile bazate│ │ │de cercetare), │prevederilor│
│ │ │pe natură. │ │ │ME (prin │legale în │
│ │ │ │ │ │departamentele │vigoare şi │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│din programe│
│ │ │ │ │ │cadrul │europene, │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│PNRR, │
│ │ │ │ │ │MADR (ANPA) │Horizon │
│ │ │ │ │ │ │Europe, etc.│
├──────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │MMAP, MEC prin │Buget de │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │Stat, Planul│
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│Naţional de │
│ │ │ │ │ │Cercetare (prin │Cercetare │
│ │ │ │ │ │institutele de │Dezvoltare │
│ │ │ │ │ │cercetare - │şi Inovare │
│ │ │ │ │ │dezvoltare din │2022-2027 │
│ │ │A 3.4.1 │ │ │coordonare), dar│(PNCDI IV) │
│ │ │Identificarea, │ │ │o contribuţie │După caz, │
│ │ │catalogarea şi │Foarte │ │semnificativă o │finanţarea │
│ │ │monitorizarea │ridicată │2025 │vor avea şi │poate fi │
│ │ │serviciilor │ │ │Academia Română │asigurată cu│
│ │ │ecosistemice. │ │ │(prin │respectarea │
│ │ │ │ │ │institutele sale│prevederilor│
│ │ │ │ │ │de cercetare), │legale în │
│ │ │ │ │ │ME (prin │vigoare şi │
│ │ │ │ │ │departamentele │din programe│
│ │ │ │ │ │de cercetare din│europene, │
│ │ │ │ │ │cadrul │PNRR, │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│Horizon │
│ │ │ │ │ │ │Europe, etc.│
│ │ ├────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │MMAP, │Programe │
│ │ │ │ │ │MEC prin │LIFE, Invest│
│ │ │ │ │ │Autoritatea │EU, Planul │
│ │ │A 3.4.2 │ │ │Naţională pentru│Naţional de │
│ │ │Stabilirea │ │ │Cercetare (prin │Cercetare │
│ │ │instrumentelor │ │ │institutele de │Dezvoltare │
│ │ │pentru │ │ │cercetare - │şi Inovare │
│ │Os1.a │valorizarea │ │ │dezvoltare din │2022-2027 │
│M3.4. │Protejarea │monetară şi │ │ │coordonare), dar│(PNCDI IV) │
│Evaluarea │eficientă a │non-monetară a │ │ │o contribuţie │După caz, │
│funcţiilor şi │valorilor │serviciilor │Ridicată │2030 │semnificativă o │finanţarea │
│serviciilor │naturale, │ecosistemice în │ │ │vor avea şi │poate fi │
│ecosistemice │peisagistice şi│concordanţă cu │ │ │Academia Română │asigurată cu│
│prin │culturale, │obiectivele de │ │ │(prin │respectarea │
│instrumente │Os1.b │protecţie şi │ │ │institutele sale│prevederilor│
│monetare şi │Îmbunătăţirea │conservare a │ │ │de cercetare), │legale în │
│non-monetare │şi valorizarea │speciilor şi │ │ │ME (prin │vigoare şi │
│ │serviciilor │habitatelor. │ │ │departamentele │din programe│
│ │ecosistemice. │ │ │ │de cercetare din│europene, │
│ │ │ │ │ │cadrul │PNRR, │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│Horizon │
│ │ │ │ │ │ │Europe, etc.│
│ │ ├────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Buget de │
│ │ │ │ │ │ │Stat, │
│ │ │ │ │ │MMAP, MEC prin │Programe │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │Invest EU, │
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│LIFE şi │
│ │ │ │ │ │Cercetare (prin │Planul │
│ │ │A 3.4.3 │ │ │institutele de │Naţional de │
│ │ │Elaborarea │ │ │cercetare - │Cercetare │
│ │ │instrumentelor │ │ │dezvoltare din │Dezvoltare │
│ │ │de reglementare │ │ │coordonare), dar│şi Inovare │
│ │ │pentru │ │ │o contribuţie │2022-2027 │
│ │ │direcţionarea │ │ │semnificativă o │(PNCDI IV) │
│ │ │investiţiilor │Ridicată │2030 │vor avea şi │După caz, │
│ │ │către fondul │ │ │Academia Română │finanţarea │
│ │ │destinat │ │ │(prin │poate fi │
│ │ │proiectelor de │ │ │institutele sale│asigurată cu│
│ │ │reconstrucţie │ │ │de cercetare), │respectarea │
│ │ │ecologică şi │ │ │ME (prin │prevederilor│
│ │ │renaturare. │ │ │departamentele │legale în │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│vigoare şi │
│ │ │ │ │ │cadrul │din programe│
│ │ │ │ │ │universităţilor)│europene, │
│ │ │ │ │ │ │PNRR, │
│ │ │ │ │ │ │Horizon │
│ │ │ │ │ │ │Europe, etc.│
├──────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Programe │
│ │ │ │ │ │MMAP, MEC │LIFE, Planul│
│ │ │ │ │ │MEC prin │Naţional de │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │Cercetare │
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│Dezvoltare │
│ │ │A 3.5.1 │ │ │Cercetare (prin │şi Inovare │
│ │ │Elaborarea şi │ │ │institutele de │2022- 2027 │
│ │ │implementarea │ │ │cercetare - │(PNCDI IV) │
│ │ │unui plan de │ │ │dezvoltare din │După caz, │
│ │ │controlul al │ │ │coordonare), dar│finanţarea │
│ │ │vectorilor de │ │ │o contribuţie │poate fi │
│ │ │introducere a │Ridicată │2030 │semnificativă o │asigurată cu│
│ │ │speciilor │ │ │vor avea şi │respectarea │
│ │ │alohtone şi │ │ │Academia Română │prevederilor│
│ │ │monitorizarea │ │ │(prin │legale în │
│ │ │posibilelor căi │ │ │institutele sale│vigoare din │
│ │ │de pătrundere. │ │ │de cercetare), │bugetul de │
│ │ │ │ │ │ME (prin │stat fie din│
│ │ │ │ │ │departamentele │programe │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│europene, │
│ │ │ │ │ │cadrul │PNRR, │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│Horizon │
│ │ │ │ │ │ │Europe, etc.│
│ │ ├────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Programe │
│ │ │ │ │ │ │LIFE, şi │
│ │ │ │ │ │ │programe │
│ │ │ │ │ │ │naţionale, │
│ │ │ │ │ │ │precum │
│ │ │ │ │ │MMAP, MEC prin │Planul │
│ │ │A 3.5.2 │ │ │Autoritatea │Naţional de │
│ │Os1.a │Dezvoltarea │ │ │Naţională pentru│Cercetare │
│ │Protejarea │metodelor │ │ │Cercetare (prin │Dezvoltare │
│ │eficientă a │moderne (mADN) │ │ │institutele de │şi Inovare │
│M3.5. │valorilor │pentru │ │ │cercetare - │2022-2027 │
│Consolidarea/ │naturale, │detectarea │ │ │dezvoltare din │(PNCDI IV) │
│Întărirea │peisagistice şi│rapidă a │ │ │coordonare), │După caz, │
│managementului│culturale; │speciilor │Ridicată │2030 │Academia Română │finanţarea │
│speciilor │Os2.a Atingerea│alohtone şi │ │ │(prin │poate fi │
│invazive │stării │identificarea │ │ │institutele sale│asigurată cu│
│ │ecologice bune │căilor de acces,│ │ │de cercetare), │respectarea │
│ │a │înainte de │ │ │ME (prin │prevederilor│
│ │ecosistemelor. │extinderea lor │ │ │departamentele │legale în │
│ │ │în zona │ │ │de cercetare din│vigoare din │
│ │ │costieră. │ │ │cadrul │bugetul de │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│stat fie din│
│ │ │ │ │ │ │programe │
│ │ │ │ │ │ │europene, │
│ │ │ │ │ │ │PNRR, │
│ │ │ │ │ │ │Horizon │
│ │ │ │ │ │ │Europe, etc.│
│ │ ├────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Programe │
│ │ │ │ │ │ │LIFE, Planul│
│ │ │ │ │ │ │Naţional de │
│ │ │ │ │ │MMAP, MEC prin │Cercetare │
│ │ │A 3.5.3 │ │ │Autoritatea │Dezvoltare │
│ │ │Introducerea │ │ │Naţională pentru│şi Inovare │
│ │ │sistemelor de │ │ │Cercetare (prin │2022-2027 │
│ │ │avertizare │ │ │institutele de │(PNCDI IV) │
│ │ │timpurie şi │ │ │cercetare - │După caz, │
│ │ │management al │ │ │dezvoltare din │finanţarea │
│ │ │riscului în │ │ │coordonare), │poate fi │
│ │ │cazul │Ridicată │2030 │Academia Română │asigurată cu│
│ │ │pătrunderii de │ │ │(prin │respectarea │
│ │ │patogeni şi a │ │ │institutele sale│prevederilor│
│ │ │planurilor de │ │ │de cercetare), │legale în │
│ │ │contingenţă │ │ │ME (prin │vigoare din │
│ │ │pentru reducerea│ │ │departamentele │bugetul de │
│ │ │impactului │ │ │de cercetare din│stat fie din│
│ │ │acestora. │ │ │cadrul │programe │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│europene, │
│ │ │ │ │ │ │PNRR, │
│ │ │ │ │ │ │Horizon │
│ │ │ │ │ │ │Europe, etc.│
└──────────────┴───────────────┴────────────────┴──────────┴────────────┴────────────────┴────────────┘
Pentru anul 2025 implementarea de către instituţiile responsabile a măsurilor mai sus menţionate se va efectua cu încadrarea în bugetul probat prin Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr. 9/2025. Alocarea bugetară pentru activităţile derulate în cadrul acestora va respecta planificarea şi pe termen mediu a bugetelor ordonatorilor de credite. Menţionăm că în planificarea bugetară pe anul 2025 şi estimările pe perioada 2026-2027 se menţine angajamentul ferm de ajustare a deficitului bugetar printr-un efort de consolidare sustenabil şi echilibrat. Activităţile ce se vor realiza în vederea implementării Programului de Măsuri pentru prevenirea şi limitarea / stoparea poluării sunt prezentate în Tabelul de mai jos, unde sunt indicate termenele de implementare, organizaţiile responsabile pentru realizarea activităţilor, şi implicit implementarea măsurilor, precum şi posibilele surse de finanţare.
┌────────────────┬─────────────────┬───────────────┬──────────┬────────────┬─────────────────┬────────────┐
│Măsură │Obiective vizate │Activitate │Prioritate│Termen de │Instituţii │Finanţare │
│ │ │ │ │implementare│responsabile │ │
├────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────┼────────────┼─────────────────┼────────────┤
│ │ │A 4.1.1 │ │ │ │ │
│ │ │Realizare de │ │ │ │Programul │
│ │ │studii pentru │ │ │ │Regional │
│ │ │identificarea │Ridicată │2025 │MMAP │Sud- Est, │
│ │ │noilor locaţii │ │ │ │Buget de │
│ │ │de monitorizare│ │ │ │Stat │
│ │ │a calităţii │ │ │ │ │
│ │ │aerului │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼─────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │MEC prin │PNCDI IV │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │Horizon │
│ │ │ │ │ │Naţională pentru │Europe │
│ │ │ │ │ │Cercetare (prin │După caz, │
│ │ │ │ │ │institutele de │finanţarea │
│ │ │A 4.1.2 │ │ │cercetare - │poate fi │
│ │ │Realizarea de │ │ │dezvoltare din │asigurată cu│
│ │ │proiecte pilot │ │ │coordonare), │respectarea │
│ │Os2.a Atingerea │pentru │Ridicată │2030 │Academia Română │prevederilor│
│M4.1 Creşterea │stării ecologice │monitorizarea │ │ │(prin institutele│legale în │
│capacităţii de │bune a │depunerilor │ │ │sale de │vigoare din │
│monitorizare a │ecosistemelor; │atmosferice │ │ │cercetare), ME │bugetul de │
│calităţii │Os2.b │ │ │ │(prin │stat şi din │
│aerului, precum │Gestionarea, │ │ │ │departamentele de│programe │
│şi a depunerilor│revitalizare şi │ │ │ │cercetare din │europene, │
│atmosferice │reabilitarea │ │ │ │cadrul │etc. │
│ │zonelor urbane şi│ │ │ │universităţilor) │ │
│ │rurale poluate. ├───────────────┼──────────┼────────────┼─────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │MMAP, MEC (prin │ │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │ │
│ │ │ │ │ │Naţională pentru │ │
│ │ │ │ │ │Cercetare (prin │ │
│ │ │ │ │ │institutele de │ │
│ │ │A 4.1.3 Crearea│ │ │cercetare - │ │
│ │ │unei reţele de │ │ │dezvoltare din │ │
│ │ │monitorizare a │ │ │coordonare), │Buget de │
│ │ │depunerilor │Ridicată │2030 │Academia Română │Stat │
│ │ │atmosferice în │ │ │(prin institutele│ │
│ │ │zona costieră │ │ │sale de │ │
│ │ │ │ │ │cercetare), ME │ │
│ │ │ │ │ │(prin │ │
│ │ │ │ │ │departamentele de│ │
│ │ │ │ │ │cercetare din │ │
│ │ │ │ │ │cadrul │ │
│ │ │ │ │ │universităţilor) │ │
├────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────┼────────────┼─────────────────┼────────────┤
│ │ │A 4.2.1 │ │ │ │Bugete │
│ │ │Extinderea şi │ │ │ │locale, │
│ │Os2.a Atingerea │modernizarea │ │ │ │bugetele │
│ │stării ecologice │infrastructurii│ │ │MDLPA, MMAP, │operatorilor│
│M4.2 Extinderea │bune a │de canalizare │Ridicată │2029 │autorităţi locale│de servicii │
│şi modernizarea │ecosistemelor; │în partea │ │ │ │publice de │
│infrastructurii │Os4.a Gestionarea│nordică a zonei│ │ │ │apă uzată, │
│de canalizare şi│durabilă a │costiere │ │ │ │Programul │
│epurare în │resurselor zonei │ │ │ │ │Dezvoltare │
│partea nordică a│de coastă; ├───────────────┼──────────┼────────────┼─────────────────┤Durabilă, │
│zonei costiere, │Os1.a Protejarea │A 4.2.2 │ │ │ │Invest EU, │
│aferentă Deltei │eficientă a │Modernizarea │ │ │ │PNRR şi │
│Dunării │valorilor │infrastructurii│ │ │ │Programul │
│ │naturale, │de epurare în │Ridicată │2029 │MDLPA, MMAP, │Naţional de │
│ │peisagistice şi │partea nordică │ │ │autorităţi locale│Investiţii │
│ │culturale. │a zonei │ │ │ │Anghel │
│ │ │costiere │ │ │ │Saligny. │
│ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────┼────────────┼─────────────────┼────────────┤
│ │ │A 4.3.1 │ │ │ │ │
│ │ │Realizarea de │ │ │ │ │
│ │ │studii privind │ │ │MEC (prin │Planul │
│ │ │bioacumularea, │ │ │Autoritatea │Naţional de │
│ │ │biomagnificarea│ │ │Naţională pentru │Cercetare │
│ │ │şi evaluarea │ │ │Cercetare (prin │Dezvoltare │
│ │ │riscului │ │ │institutele de │şi Inovare │
│ │ │prezenţei │Medie │2027 │cercetare │2022-2027 │
│ │ │contaminanţilor│ │ │dezvoltare din │(PNCDI IV) ,│
│ │ │emergenţi în │ │ │coordonare), │programe │
│ │ │ecosistemele │ │ │Academia Română │europene, │
│ │ │marine şi │ │ │(prin institutele│PNRR şi │
│ │ │dulcicole │ │ │de cercetare), │Horizon │
│ │ │asupra faunei │ │ │ │Europe. │
│ │ │şi sănătăţii │ │ │ │ │
│ │ │omului │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼─────────────────┼────────────┤
│ │ │A 4.3.2 │ │ │ │ │
│ │ │Realizarea unui│ │ │ │Buget de │
│ │ │Registru al │Medie │2027 │MMAP │Stat PNCDI │
│ │ │contaminanţilor│ │ │ │IV │
│ │ │emergenţi │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼─────────────────┼────────────┤
│M4.3 Dezvoltarea│ │ │ │ │ │Planul │
│unui program │ │ │ │ │MEC prin │Naţional de │
│pentru studierea│ │ │ │ │Autoritatea │Cercetare │
│principalelor │Os2.a Atingerea │ │ │ │Naţională pentru │Dezvoltare │
│surse, căi de │stării ecologice │ │ │ │Cercetare (prin │şi Inovare │
│transport şi │bune a │A 4.3.3 │ │ │institutele de │2022-2027 │
│impactului │ecosistemelor; │Dezvoltarea şi │ │ │cercetare │(PNCDI IV). │
│contaminanţilor │Os1.a Protejarea │testarea │ │ │dezvoltare din │După caz, │
│emergenţi asupra│eficientă a │infrastructurii│ │ │coordonare), │finanţarea │
│faunei şi │valorilor │de monitorizare│Medie │2030 │Academia Română │poate fi │
│omului, precum │naturale, │a │ │ │(prin institutele│asigurată cu│
│şi dezvoltarea │peisagistice şi │contaminanţilor│ │ │de cercetare), ME│respectarea │
│unui program de │culturale. │emergenţi în │ │ │(prin │prevederilor│
│monitorizare a │ │mediul acvatic │ │ │departamentele de│legale si │
│acestora │ │ │ │ │cercetare din │din programe│
│ │ │ │ │ │cadrul │europene, │
│ │ │ │ │ │universităţilor) │PNRR şi │
│ │ │ │ │ │ │Horizon │
│ │ │ │ │ │ │Europe, etc.│
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼─────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Planul │
│ │ │ │ │ │MEC prin │Naţional de │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │Cercetare │
│ │ │ │ │ │Naţională pentru │Dezvoltare │
│ │ │ │ │ │Cercetare (prin │şi Inovare │
│ │ │ │ │ │institutele de │2022-2027 │
│ │ │A 4.3.4 │ │ │cercetare │(PNCDI IV). │
│ │ │Dezvoltarea │ │ │dezvoltare din │După caz, │
│ │ │programelor de │ │ │coordonare), │finanţarea │
│ │ │monitorizare a │Medie │2030 │Academia Română │poate fi │
│ │ │contaminanţilor│ │ │(prin institutele│asigurată cu│
│ │ │emergenţi în │ │ │de cercetare), ME│respectarea │
│ │ │mediul acvatic.│ │ │(prin │prevederilor│
│ │ │ │ │ │departamentele de│legale si │
│ │ │ │ │ │cercetare din │din programe│
│ │ │ │ │ │cadrul │europene, │
│ │ │ │ │ │universităţilor),│PNRR şi │
│ │ │ │ │ │MMAP │Horizon │
│ │ │ │ │ │ │Europe, etc.│
├────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────┼────────────┼─────────────────┼────────────┤
│ │ │A 4.4.1 │ │ │ │ │
│ │ │Realizarea │ │ │ │ │
│ │ │programelor/ │ │ │ │ │
│ │ │implementarea │ │ │ │ │
│ │ │de proiecte │ │ │ │ │
│ │ │pentru creştere│Ridicată │2029 │MMAP, autorităţi │ │
│ │ │a gradului de │ │ │locale │ │
│ │ │colectare a │ │ │ │ │
│ │ │deşeurilor în │ │ │ │ │
│ │ │partea nordică │ │ │ │ │
│ │ │a zonei │ │ │ │ │
│ │ │costiere │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │A 4.4.2 │ │ │MMAP, MEC (prin │ │
│ │ │Identificarea │ │ │Autoritatea │ │
│ │ │şi aplicarea de│ │ │Naţională pentru │ │
│ │ │soluţii │ │ │Cercetare (prin │ │
│ │ │ecologice │ │ │institutele de │ │
│ │ │pentru │ │ │cercetare │ │
│ │ │reducerea │ │ │dezvoltare din │PNRR, │
│ │ │cantităţii de │Ridicată │2030 │coordonare), │Programul │
│ │Os2.b │deşeuri │ │ │Academia Română │Dezvoltare │
│ │Gestionarea, │biodegradabile │ │ │(prin institutele│Durabilă, │
│ │revitalizare şi │rezultate în │ │ │de cercetare), ME│Buget de │
│ │reabilitarea │mediul rural │ │ │(prin │Stat şi │
│M4.4 Iniţierea │zonelor urbane şi│sau în zonele │ │ │departamentele de│bugetele │
│şi implementarea│rurale poluate; │de case din │ │ │cercetare din │locale PNCDI│
│de programe/ │Os2.a Atingerea │mediul urban │ │ │cadrul │IV. După │
│proiecte pentru │stării ecologice │ │ │ │universităţilor) │caz, │
│îmbunătăţirea │bune a ├───────────────┼──────────┼────────────┼─────────────────┤finanţarea │
│infrastructurii │ecosistemelor; │A 4.4.3 │ │ │ │poate fi │
│de gestionare a │Os1.a Protejarea │Realizarea unor│ │ │ │asigurată cu│
│deşeurilor │eficientă a │programe pentru│ │ │ │respectarea │
│ │valorilor │extinderea │ │ │ │prevederilor│
│ │naturale, │infrastructurii│Ridicată │2030 │MMAP │legale si │
│ │peisagistice şi │de tratare a │ │ │ │din programe│
│ │culturale. │deşeurilor │ │ │ │europene şi │
│ │ │folosind │ │ │ │Horizon │
│ │ │soluţii │ │ │ │Europe, etc.│
│ │ │ecologice; │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │A 4.4.4 │ │ │ │ │
│ │ │Programe pentru│ │ │ │ │
│ │ │dezvoltarea │ │ │ │ │
│ │ │infrastructurii│ │ │ │ │
│ │ │de tratare a │ │ │ │ │
│ │ │deşeurilor │ │ │ │ │
│ │ │provenite din │ │ │ │ │
│ │ │construcţii, │ │ │MMAP, autorităţi │ │
│ │ │care să asigure│Ridicată │2030 │locale │ │
│ │ │reutilizarea şi│ │ │ │ │
│ │ │reciclarea prin│ │ │ │ │
│ │ │transformarea │ │ │ │ │
│ │ │acestora în │ │ │ │ │
│ │ │materiale sau │ │ │ │ │
│ │ │materii │ │ │ │ │
│ │ │secundare gata │ │ │ │ │
│ │ │de utilizare │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────┼────────────┼─────────────────┼────────────┤
│ │ │A 4.5.1 │ │ │ │ │
│ │ │Realizarea de │ │ │ │ │
│ │ │campanii de │ │ │ │ │
│ │ │conştientizare │ │ │ │ │
│ │ │a impactului │ │ │ │ │
│ │ │negativ al │ │ │ │ │
│ │ │activităţii de │ │ │ │ │
│ │ │exploatare a │ │ │ │ │
│ │ │calcarelor şi │Medie │2040 │MMAP, MTI │ │
│ │Os2.b │şisturilor │ │ │ │ │
│ │Gestionarea, │verzi în rândul│ │ │ │ │
│ │revitalizare şi │operatorilor │ │ │ │ │
│ │reabilitarea │economici, │ │ │ │ │
│ │zonelor urbane şi│administraţiei │ │ │ │ │
│ │rurale poluate; │publice şi │ │ │ │ │
│ │Os2.c Stimularea │altor factori │ │ │ │ │
│ │dezvoltării │interesaţi │ │ │ │ │
│ │infrastructurii │locali │ │ │ │ │
│ │verzi; ├───────────────┼──────────┼────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │A 4.5.2 │ │ │ │ │
│ │ │Realizarea de │ │ │ │ │
│ │ │campanii de │ │ │ │ │
│ │ │conştientizare │ │ │ │ │
│ │ │şi atragerea a │Medie │2040 │MMAP │ │
│ │ │publicului în │ │ │ │ │
│ │ │acţiuni de │ │ │ │ │
│ │ │monitorizare a │ │ │ │ │
│ │ │sitului; │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────────────┼──────────┼────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │A 4.5.3 │ │ │ │Programul │
│ │ │Iniţierea şi │ │ │ │Regional │
│ │ │implementarea │ │ │ │Sud- Est, │
│ │ │de proiecte de │ │ │ │Programul │
│ │ │dezvoltare a │ │ │ │InvestEU, │
│ │ │infrastructurii│ │ │MMAP, MTI, MEC │LIFE, PNCDI │
│M4.5 Dezvoltarea│ │verzi (perdele │ │ │(prin Autoritatea│IV, │
│infrastructurii │ │forestiere, │ │ │Naţională pentru │Buget de │
│verzi în zona │ │ecrane de │ │ │Cercetare (prin │Stat │
│carierelor │ │protecţie │ │ │institutele de │După caz, │
│active de │ │împotriva │ │ │cercetare │finanţarea │
│calcare şi │ │zgomotului, │ │ │dezvoltare din │poate fi │
│şisturi verzi │ │reciclarea │Ridicată │2040 │coordonare), │asigurată cu│
│(zona │ │materialelor │ │ │Academia Română │respectarea │
│Taşaul-Luminiţa)│Os1.a Protejarea │reziduale - │ │ │(prin institutele│prevederilor│
│ │eficientă a │resturi de │ │ │de cercetare), ME│legale si │
│ │valorilor │piatră, etc.) │ │ │(prin │din programe│
│ │naturale, │pentru │ │ │departamentele de│europene, │
│ │peisagistice şi │reducerea │ │ │cercetare din │Horizon │
│ │culturale; │poluării │ │ │cadrul │Europe, etc.│
│ │Os6.b Creşterea │generate de │ │ │universităţilor) │ │
│ │gradului de │activitatea de │ │ │ │ │
│ │conştientizare cu│minerit şi │ │ │ │ │
│ │privire la │activităţile │ │ │ │ │
│ │necesitatea de a │conexe │ │ │ │ │
│ │păstra şi │(transport) │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţi ├───────────────┼──────────┼────────────┼─────────────────┤ │
│ │resursele zonei │A 4.5.4 │ │ │ │ │
│ │de coastă; │Testarea şi │ │ │ │ │
│ │Os6.c Implicarea │definirea │ │ │ │ │
│ │cetăţenilor în │metodelor de │ │ │MMAP, MEC (prin │ │
│ │monitorizarea │pregătire a │ │ │Autoritatea │ │
│ │stării de │infrastructurii│ │ │Naţională pentru │ │
│ │sănătate a │fizice a │ │ │Cercetare (prin │ │
│ │mediului costier │carierei în │ │ │institutele de │ │
│ │(Citizen-science)│timpul │ │ │cercetare │ │
│ │ │proceselor de │ │ │dezvoltare din │ │
│ │ │exploatare, │ │ │coordonare), │ │
│ │ │pentru a │Ridicată │2040 │Academia Română │ │
│ │ │facilita │ │ │(prin institutele│ │
│ │ │stabilirea │ │ │de cercetare), ME│ │
│ │ │planurilor de │ │ │(prin │ │
│ │ │refacere care │ │ │departamentele de│ │
│ │ │să crească │ │ │cercetare din │ │
│ │ │serviciile │ │ │cadrul │ │
│ │ │ecosistemice şi│ │ │universităţilor) │ │
│ │ │biodiversitatea│ │ │ │ │
│ │ │în perioada │ │ │ │ │
│ │ │post- │ │ │ │ │
│ │ │exploatare │ │ │ │ │
└────────────────┴─────────────────┴───────────────┴──────────┴────────────┴─────────────────┴────────────┘
Activităţile ce se vor realiza în vederea implementării programului de Măsuri pentru remedierea poluării sunt prezentate în Tabelul de mai jos, unde sunt indicate termenele de implementare, organizaţiile responsabile pentru realizarea activităţilor, şi implicit implementarea măsurilor, precum şi posibilele surse de finanţare.
┌─────────────┬───────────────┬──────────────┬──────────┬────────────┬────────────────┬─────────────┐
│Măsură │Obiective │Activitate │Prioritate│Termen de │Instituţii │Finanţare │
│ │vizate │ │ │implementare│responsabile │ │
├─────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Programul │
│ │ │A 5.1.1 │ │ │ │Dezvoltare │
│ │ │Actualizarea │ │ │ │Durabilă, │
│ │ │inventarului │ │ │ │Programul │
│ │ │siturilor │Ridicată │2027 │MMAP, autorităţi│InvestEU) şi │
│ │ │contaminate şi│ │ │locale │naţionale │
│ │ │potenţial │ │ │ │(PNCDI IV, │
│ │ │contaminate │ │ │ │Buget de │
│ │ │ │ │ │ │Stat, Bugetul│
│ │ │ │ │ │ │local │
│ │ ├──────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │MMAP, MEC (prin │ │
│ │ │A 5.1.2 │ │ │Autoritatea │ │
│ │ │Identificarea │ │ │Naţională pentru│ │
│ │ │şi aplicarea │ │ │Cercetare (prin │ │
│ │ │de noi soluţii│ │ │institutele de │ │
│ │ │ecologice, │ │ │cercetare │ │
│ │ │inovative, │ │ │dezvoltare din │ │
│ │Os2.b │pentru │ │ │coordonare), │Programul │
│ │Gestionarea, │remedierea │Ridicată │2030 │Academia Română │InvestEU şi │
│M5.1 │revitalizare şi│siturilor │ │ │(prin │PNCDI IV, │
│Gestionarea │reabilitarea │contaminate, │ │ │institutele de │Buget de Stat│
│siturilor │zonelor urbane │cât şi a celor│ │ │cercetare), ME │Bugetul local│
│contaminate │şi rurale │din │ │ │(prin │Programul │
│şi potenţial │poluate; │proximitatea │ │ │departamentele │InvestEU) şi │
│contaminate │Os2.c │acestora │ │ │de cercetare din│naţionale │
│din zona │Stimularea │ │ │ │cadrul │(PNCDI IV, │
│costieră │dezvoltării │ │ │ │universităţilor)│Buget de Stat│
│ │infrastructurii├──────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┤Bugetul local│
│ │verzi. │ │ │ │MMAP, autorităţi│După caz, │
│ │ │ │ │ │locale, │finanţarea │
│ │ │ │ │ │MEC (prin │poate fi │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │asigurată cu │
│ │ │A 5.1.3 │ │ │Naţională pentru│respectarea │
│ │ │Creşterea │ │ │Cercetare (prin │prevederilor │
│ │ │capacităţii de│ │ │institutele de │legale si din│
│ │ │monitorizare │ │ │cercetare │programe │
│ │ │post remediere│ │ │dezvoltare din │europene, │
│ │ │prin sisteme │Medie │2030 │coordonare), │Horizon │
│ │ │inteligente de│ │ │Academia Română │Europe, etc. │
│ │ │supraveghere, │ │ │(prin │ │
│ │ │control şi │ │ │institutele de │ │
│ │ │investigare │ │ │cercetare), ME │ │
│ │ │ │ │ │(prin │ │
│ │ │ │ │ │departamentele │ │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│ │
│ │ │ │ │ │cadrul │ │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│ │
├─────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │A 5.2.1 │ │ │ │ │
│ │ │Derularea de │ │ │ │ │
│ │ │campanii de │ │ │ │ │
│ │ │conştientizare│ │ │ │ │
│ │ │a │ │ │ │ │
│ │ │potenţialului │ │ │ │Bugete │
│ │ │natural şi │ │ │MDAR (ANPA), │locale, PNRR,│
│ │Os2.b │turistic al │Medie │2030 │MMAP Autorităţi │Buget de Stat│
│ │Gestionarea, │lacurilor │ │ │locale │(ANPA) │
│ │revitalizare şi│urbane şi de │ │ │ │ │
│ │reabilitarea │atragere a │ │ │ │ │
│ │zonelor urbane │societăţii │ │ │ │ │
│ │şi rurale │civile în │ │ │ │ │
│ │poluate; │proiectele de │ │ │ │ │
│ │Os2.c │restaurare │ │ │ │ │
│ │Stimularea ├──────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │dezvoltării │A 5.2.2 │ │ │ │ │
│ │infrastructurii│Angrenarea │ │ │ │ │
│ │verzi │cetăţenilor în│ │ │MDAR (ANPA), │Bugete │
│ │Os1.a │monitorizarea │Medie │2030 │MMAP Autorităţi │locale, PNRR,│
│ │Protejarea │stării │ │ │locale │Buget de Stat│
│ │eficientă a │ecologice a │ │ │ │(ANPA) │
│ │valorilor │lacurilor │ │ │ │ │
│M5.2 │naturale, │urbane │ │ │ │ │
│Restaurarea │peisagistice şi├──────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ecologică a │culturale; │ │ │ │MEC (prin │PNCDI IV, │
│lacurilor │Os4.a │A 5.2.3 │ │ │Autoritatea │Programul │
│urbane în │Gestionarea │Identificarea │ │ │Naţională pentru│InvestEU, │
│scopul │durabilă a │şi aplicarea │ │ │Cercetare (prin │LIFE, PNRR, │
│valorificării│resurselor │soluţiilor │ │ │institutele de │Parteneriate │
│potenţialului│zonei de │bazate pe │ │ │cercetare │public-privat│
│lor natural │coastă; │natură pentru │ │ │dezvoltare din │După caz, │
│şi turistic │Os4.b │reducerea/ │ │ │coordonare), │finanţarea │
│(lacurile │Dezvoltarea │stoparea │Ridicată │2030 │Academia Română │poate fi │
│Tăbăcărie, │“verde” a zonei│aportului de │ │ │(prin │asigurată cu │
│Costineşti, │costiere; │poluanţi, │ │ │institutele de │respectarea │
│Belona, │Os6.b Creşterea│materie │ │ │cercetare), ME │prevederilor │
│Neptun, etc.)│gradului de │organică şi │ │ │(prin │legale si din│
│ │conştientizare │deşeuri în │ │ │departamentele │programe │
│ │cu privire la │lacurile │ │ │de cercetare din│europene, │
│ │necesitatea de │urbane │ │ │cadrul │Horizon │
│ │a păstra şi │ │ │ │universităţilor)│Europe, etc. │
│ │îmbunătăţi │ │ │ │MADR │ │
│ │resursele zonei├──────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │de coastă; │ │ │ │MEC (prin │PNCDI IV, │
│ │Os6.c │ │ │ │Autoritatea │Programul │
│ │Implicarea │ │ │ │Naţională pentru│InvestEU, │
│ │cetăţenilor în │ │ │ │Cercetare (prin │LIFE, PNRR, │
│ │monitorizarea │A 5.2.4 │ │ │institutele de │Parteneriate │
│ │stării de │Identificarea │ │ │cercetare │public-privat│
│ │sănătate a │şi testarea │ │ │dezvoltare din │După caz, │
│ │mediului │prin proiecte │ │ │coordonare), │finanţarea │
│ │costier │pilot a │Ridicată │2030 │Academia Română │poate fi │
│ │(Citizen- │soluţiilor │ │ │(prin │asigurată cu │
│ │science). │ecologice de │ │ │institutele de │respectarea │
│ │ │restaurare a │ │ │cercetare), ME │prevederilor │
│ │ │lacurilor │ │ │(prin │legale si din│
│ │ │urbane │ │ │departamentele │programe │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│europene, │
│ │ │ │ │ │cadrul │Horizon │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│Europe, etc. │
│ │ │ │ │ │MADR │ │
├─────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │A 5.3.1 │ │ │ │ │
│ │ │Stabilirea │ │ │ │ │
│ │ │mecanismelor │ │ │ │ │
│ │ │de cooperare │ │ │ │ │
│ │ │(de exemplu, │ │ │ │ │
│ │ │implicarea │ │ │ │ │
│ │ │pescarilor în │ │ │ │ │
│ │ │monitorizarea │ │ │ │ │
│ │ │şi │ │ │ │ │
│ │ │îndepărtarea │ │ │ │ │
│ │ │deşeurilor │ │ │ │ │
│ │ │marine) şi │ │ │ │ │
│ │ │dezvoltarea │ │ │MMAP, MADR │Programul de │
│ │ │programelor de│ │ │(ANPA), │Pescuit şi │
│ │ │creştere a │Medie │2027 │organizaţii │Acvacultură │
│ │ │gradului de │ │ │profesionale de │(PAP) 2021- │
│ │ │conştientizare│ │ │pescari │2027, Buget │
│ │ │în rândul │ │ │ │de Stat │
│M5.3 │Os2.a Atingerea│comunităţilor │ │ │ │ │
│Iniţierea şi │stării │de pescari cu │ │ │ │ │
│implementarea│ecologice bune │privire la │ │ │ │ │
│programelor │a ecosistemelor│efectele │ │ │ │ │
│pentru │Os1.a │negative ale │ │ │ │ │
│îndepărtarea │Protejarea │deşeurilor │ │ │ │ │
│deşeurilor │eficientă a │marine asupra │ │ │ │ │
│marine, din │valorilor │ecosistemului │ │ │ │ │
│coloana de │naturale, │costier, în │ │ │ │ │
│apă şi de pe │peisagistice şi│particular │ │ │ │ │
│fundul mării │culturale │asupra │ │ │ │ │
│ │ │resurselor vii│ │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │A 5.3.2 │ │ │MMAP, MEC (prin │ │
│ │ │Realizarea de │ │ │Autoritatea │PAP │
│ │ │proiecte/ │ │ │Naţională pentru│2021-2027, │
│ │ │acţiuni pilot │ │ │Cercetare (prin │PNCDI IV │
│ │ │pentru │ │ │institutele de │După caz, │
│ │ │îndepărtarea │ │ │cercetare │finanţarea │
│ │ │deşeurilor │ │ │dezvoltare din │poate fi │
│ │ │plutitoare şi │Medie │2030 │coordonare), │asigurată cu │
│ │ │a celor │ │ │Academia Română │respectarea │
│ │ │scufundate, │ │ │(prin │prevederilor │
│ │ │colectarea │ │ │institutele de │legale si din│
│ │ │acestora şi │ │ │cercetare), │programe │
│ │ │tratarea lor │ │ │organizaţii de │europene, │
│ │ │ulterioară, │ │ │pescari, MADR │Horizon │
│ │ │inclusiv │ │ │(ANPA) │Europe, etc. │
│ │ │reciclarea lor│ │ │ │ │
└─────────────┴───────────────┴──────────────┴──────────┴────────────┴────────────────┴─────────────┘
Activităţile ce se vor realiza în vederea implementării Programului de Măsuri pentru gestionarea pericolelor naturale şi antropice sunt prezentate în Tabelul de mai jos, unde sunt indicate termenele de implementare, organizaţiile responsabile pentru realizarea activităţilor, şi implicit implementarea măsurilor, precum şi posibilele surse de finanţare.
┌────────────────┬─────────────┬───────────────┬──────────┬────────────┬────────────────┬────────────┐
│Măsură │Obiective │Activitate │Prioritate│Termen de │Instituţii │Finanţare │
│ │vizate │ │ │implementare│responsabile │ │
├────────────────┼─────────────┼───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │Os2.d │ │ │ │ │Planul │
│ │Întărirea │ │ │ │ │Naţional de │
│ │sistemului de│A 6.1.1 │ │ │MEC (prin │Cercetare │
│ │management al│Dezvoltarea │ │ │Autoritatea │Dezvoltare │
│ │riscurilor │unui serviciu │ │ │Naţională pentru│şi Inovare │
│ │pentru │naţional │ │ │Cercetare (prin │2022- 2027 │
│ │pericole │operaţional, │ │ │institutele de │(PNCDI IV), │
│ │naturale şi │automat şi │ │ │cercetare - │Horizon │
│ │antropice, │gratuit de │ │ │dezvoltare din │Europe. │
│ │luând în │monitorizare a │ │ │coordonare), │După caz, │
│M6.1 Aplicarea │calcul şi │liniei ţărmului│Medie │2027 │Academia Română │finanţarea │
│de soluţii │impactul │pe baza │ │ │(prin │poate fi │
│moderne, simple │schimbărilor │imaginilor │ │ │institutele de │asigurată cu│
│şi cost- │climatice; │satelitare cu │ │ │cercetare), ME │respectarea │
│eficiente pentru│Os3.b. │acces liber şi │ │ │(prin │prevederilor│
│monitorizarea │Stabilirea │gratuite │ │ │departamentele │legale si │
│efectelor │unui sistem │(precum │ │ │de cercetare din│din programe│
│eroziunii │performant de│Sentinel-2 sau │ │ │cadrul │europene, │
│costiere │supraveghere │Landsat 8/9) │ │ │universităţilor)│Horizon │
│ │a eficienţei │ │ │ │ │Europe, etc.│
│ │implementării│ │ │ │ │ │
│ │planificării ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │spaţiale prin│A 6.1.2 │ │ │ │ │
│ │realizarea │Implementarea │ │ │ │ │
│ │Geamănului │sistemului │ │ │ │ │
│ │Digital │naţional de │Medie │2030 │MMAP │Buget de │
│ │(Digital │monitorizare a │ │ │ │Stat │
│ │Twin) a │liniei ţărmului│ │ │ │ │
│ │litoralului │mării │ │ │ │ │
│ │românesc │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────┼───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │MEC (prin │ │
│ │ │A 6.2.1 │ │ │Autoritatea │PNCDI IV, │
│ │ │Dezvoltarea de │ │ │Naţională pentru│PNRR şi │
│ │ │instrumente │ │ │Cercetare (prin │Horizon │
│ │Os2.d │moderne şi cost│ │ │institutele de │Europe │
│ │Întărirea │eficiente de │ │ │cercetare - │După caz, │
│ │sistemului de│monitorizare a │ │ │dezvoltare din │finanţarea │
│ │management al│fluxului │ │ │coordonare), │poate fi │
│ │riscurilor │sedimentelor în│Medie │2030 │Academia Română │asigurată cu│
│ │pentru │interiorul │ │ │(prin │respectarea │
│ │pericole │Deltei Dunării,│ │ │institutele de │prevederilor│
│ │naturale şi │cât şi pe │ │ │cercetare), ME │legale si │
│ │antropice, │întreg ţărmul │ │ │(prin │din programe│
│ │luând în │românesc al │ │ │departamentele │europene, │
│ │calcul şi │Mării Negre │ │ │de cercetare din│etc. │
│M6.2 │impactul │ │ │ │cadrul │ │
│Îmbunătăţirea │schimbărilor │ │ │ │universităţilor)│ │
│managementului │climatice; ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│sedimentelor în │Os3.b. │ │ │ │ │PNCDI IV, │
│Delta Dunării şi│Stabilirea │ │ │ │MMAP, MEC (prin │PNRR şi │
│pe ţărmul │unui sistem │ │ │ │Autoritatea │Horizon │
│românesc al │performant de│ │ │ │Naţională pentru│Europe. │
│Mării Negre │supraveghere │ │ │ │Cercetare (prin │După caz, │
│ │a eficienţei │ │ │ │institutele de │finanţarea │
│ │implementării│A 6.2.2 Crearea│ │ │cercetare - │poate fi │
│ │planificării │unor mecanisme │ │ │dezvoltare din │asigurată, │
│ │spaţiale prin│de management │ │ │coordonare), │în limita │
│ │realizarea │al sedimentelor│Medie │2030 │Academia Română │bugetului de│
│ │Geamănului │în Delta │ │ │(prin │stat │
│ │Digital │Dunării şi pe │ │ │institutele de │disponibil │
│ │(Digital │ţărmul românesc│ │ │cercetare), ME │şi cu │
│ │Twin) a │al Mării Negre │ │ │(prin │respectarea │
│ │litoralului │ │ │ │departamentele │prevederilor│
│ │românesc │ │ │ │de cercetare din│legale în │
│ │ │ │ │ │cadrul │vigoare şi │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│din programe│
│ │ │ │ │ │ │europene, │
│ │ │ │ │ │ │etc. │
├────────────────┼─────────────┼───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │A 6.3.1 │ │ │ │Buget de │
│ │ │Extinderea │ │ │ │Stat, │
│ │ │spaţială a │Medie │2030 │MMAP (ANM, │Programul │
│ │ │reţelei de │ │ │ABADL) │Regional │
│ │ │maregrafe şi │ │ │ │Sud-Est │
│ │ │anemografe │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │MMAP (ANM), MEC │ │
│ │ │ │ │ │(prin de │Buget de │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │Stat, │
│ │ │A 6.3.2 │ │ │Naţională pentru│Horizon │
│ │ │Dezvoltarea de │ │ │Cercetare (prin │Europe, │
│ │ │sisteme │ │ │institutele de │PNCDI IV. │
│ │ │inteligente de │ │ │cercetare - │După caz, │
│ │ │observaţii │ │ │dezvoltare din │finanţarea │
│ │ │meteorologice, │Medie │2030 │coordonare), │poate fi │
│ │ │hidrologice şi │ │ │Academia Română │asigurată cu│
│ │ │hidrografice │ │ │(prin │respectarea │
│ │ │locale ca │ │ │institutele de │prevederilor│
│ │ │suport pentru │ │ │cercetare), ME │legale în │
│ │ │evaluarea │ │ │(prin │vigoare şi │
│M6.3 Realizarea │ │riscurilor │ │ │departamentele │din programe│
│unei evaluări │ │ │ │ │de cercetare din│europene, │
│detaliate a │Os2.d │ │ │ │cadrul │PNRR, etc. │
│vulnerabilităţii│Întărirea │ │ │ │universităţilor)│ │
│zonei de coastă │sistemului de├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│la furtuni │management al│A 6.3.3 Crearea│ │ │ │Bugete │
│extreme, │riscurilor │de perdele │ │ │ │locale, │
│identificarea şi│pentru │forestiere │ │ │MMAP, autorităţi│Programul │
│analizarea │pericole │împotriva │Ridicată │2030 │locale │Regional │
│riscurilor │naturale şi │vânturilor │ │ │ │Sud-Est, │
│potenţiale şi │antropice, │puternice │ │ │ │Programul │
│stabilirea de │luând în │ │ │ │ │LIFE │
│măsuri │calcul şi ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│prioritare de │impactul │A 6.3.4 │ │ │ │ │
│prevenire, │schimbărilor │Consolidarea │ │ │ │ │
│atenuare, │climatice; │infrastructurii│ │ │ │ │
│adaptare şi │ │existente │ │ │ │ │
│remediere │ │pentru a │ │ │ │Bugete │
│ │ │suporta │ │ │ │locale, │
│ │ │impactul │ │ │ │Programul │
│ │ │furtunilor │Ridicată │2030 │MMAP, autorităţi│Regional │
│ │ │severe pe baza │ │ │locale │Sud-Est, │
│ │ │celor mai │ │ │ │Programul │
│ │ │recente date │ │ │ │InvestEU │
│ │ │privind │ │ │ │ │
│ │ │fenomenele │ │ │ │ │
│ │ │extreme şi │ │ │ │ │
│ │ │valurile de │ │ │ │ │
│ │ │furtună │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │A 6.3.5 │ │ │ │ │
│ │ │Protejarea │ │ │ │ │
│ │ │surselor de apă│ │ │ │Buget de │
│ │ │împotriva │ │ │MMAP, MDLPA, │Stat, bugete│
│ │ │intruziunii │Ridicată │2030 │autorităţi │locale, │
│ │ │apei sărate │ │ │locale │Programul │
│ │ │(unde este │ │ │ │Regional │
│ │ │cazul - │ │ │ │Sud-Est, │
│ │ │localităţi din │ │ │ │ │
│ │ │Delta Dunării) │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────┼───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Buget de │
│ │ │ │ │ │ │Stat, │
│ │ │ │ │ │ │Programul │
│ │ │A 6.4.1 │ │ │ │Dezvoltare │
│ │ │Îmbunătăţirea │ │ │ │Durabilă, │
│ │ │sistemului de │ │ │MMAP (ANM), │Programul │
│ │ │avertizare │Medie │2027 │MADR, MAI │(Interreg │
│ │ │timpurie şi │ │ │ │VI-B) NEXT │
│ │ │notificare │ │ │ │Bazinul │
│ │ │pentru secetă │ │ │ │Mării Negre,│
│ │ │ │ │ │ │Programul │
│ │ │ │ │ │ │InvestEU, │
│ │ │ │ │ │ │LIFE │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │A 6.4.2 │ │ │ │ │
│ │ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │
│ │ │şi │ │ │ │ │
│ │ │eficientizarea │ │ │ │ │
│ │ │sistemului de │ │ │ │ │
│ │ │alimentare cu │ │ │ │Buget de │
│ │ │apă, incluzând │Ridicată │2030 │MADR │Stat, PAC, │
│ │ │aici realizarea│ │ │ │Invest EU │
│ │ │/refacerea │ │ │ │ │
│ │ │infrastructurii│ │ │ │ │
│ │ │privind │ │ │ │ │
│ │ │asigurarea apei│ │ │ │ │
│ │ │pentru irigaţii│ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Buget de │
│ │ │ │ │ │MADR, MEC (prin │Stat PAC, │
│M6.4 Realizarea │ │ │ │ │Autoritatea │PNCDI IV, │
│unei evaluări │ │ │ │ │Naţională pentru│După caz, │
│detaliate a │Os2.d │ │ │ │Cercetare (prin │finanţarea │
│vulnerabilităţii│Întărirea │ │ │ │institutele de │poate fi │
│zonei de coastă │sistemului de│A 6.4.3 │ │ │cercetare - │asigurată, │
│la secetă, │management al│Utilizarea │ │ │dezvoltare din │în limita │
│identificarea şi│riscurilor │soiurilor de │ │ │coordonare), │bugetului │
│analizarea │pentru │culturi │Medie │2030 │Academia Română │disponibil │
│riscurilor │pericole │rezistente la │ │ │(prin │şi cu │
│potenţiale şi │naturale şi │secetă şi │ │ │institutele de │respectarea │
│stabilirea de │antropice, │temperaturi │ │ │cercetare), ME │prevederilor│
│măsuri │luând în │ridicate │ │ │(prin │legale în │
│prioritare de │calcul şi │ │ │ │departamentele │vigoare şi │
│prevenire, │impactul │ │ │ │de cercetare din│din programe│
│atenuare, │schimbărilor │ │ │ │cadrul │europene, │
│adaptare şi │climatice. │ │ │ │universităţilor)│PNRR, │
│remediere │ │ │ │ │ │Horizon │
│ │ │ │ │ │ │Europe, etc.│
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Buget de │
│ │ │ │ │ │ │Stat, │
│ │ │ │ │ │ │Programul │
│ │ │ │ │ │ │Regional │
│ │ │ │ │ │ │Sud-Est, │
│ │ │ │ │ │ │LIFE, │
│ │ │A 6.4.4 │ │ │MADR, MMAP, MEC │Programul │
│ │ │Înfiinţarea de │ │ │prin Autoritatea│(Interreg │
│ │ │perdele │ │ │Naţională pentru│VI-B) NEXT │
│ │ │forestiere │ │ │Cercetare (prin │Bazinul │
│ │ │pentru │ │ │institutele de │Mării Negre,│
│ │ │obţinerea unor │ │ │cercetare - │PNCDI IV │
│ │ │condiţii de │ │ │dezvoltare din │După caz, │
│ │ │microclimat │ │ │coordonare), │finanţarea │
│ │ │favorabil │Ridicată │2030 │Academia Română │poate fi │
│ │ │culturilor │ │ │(prin │asigurată, │
│ │ │agricole şi │ │ │institutele de │în limita │
│ │ │pentru │ │ │cercetare), ME │bugetului │
│ │ │protecţia │ │ │(prin │disponibil │
│ │ │calităţii │ │ │departamentele │şi cu │
│ │ │solurilor de pe│ │ │de cercetare din│respectarea │
│ │ │terenurile │ │ │cadrul │prevederilor│
│ │ │agricole │ │ │universităţilor)│legale în │
│ │ │ │ │ │ │vigoare şi │
│ │ │ │ │ │ │din programe│
│ │ │ │ │ │ │europene, │
│ │ │ │ │ │ │PNRR, │
│ │ │ │ │ │ │Horizon │
│ │ │ │ │ │ │Europe, etc.│
├────────────────┼─────────────┼───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Buget de │
│ │ │ │ │ │ │Stat, │
│ │ │ │ │ │MMAP (ANM, ANAR │Programul │
│ │ │ │ │ │- ABADL), MEC │Dezvoltare │
│ │ │ │ │ │prin Autoritatea│Durabilă, │
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│PNCDI IV. │
│ │ │ │ │ │Cercetare (prin │După caz, │
│ │ │A 6.5.1 │ │ │institutele de │finanţarea │
│ │ │Îmbunătăţirea │ │ │cercetare - │poate fi │
│ │ │sistemului de │ │ │dezvoltare din │asigurată, │
│ │ │avertizare │ │ │coordonare), │în limita │
│ │ │timpurie şi │Ridicată │2027 │Academia Română │bugetului │
│ │ │notificare │ │ │(prin │disponibil │
│ │ │pentru │ │ │institutele de │şi cu │
│ │ │inundaţii │ │ │cercetare), ME │respectarea │
│ │ │ │ │ │(prin │prevederilor│
│ │ │ │ │ │departamentele │legale în │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│vigoare şi │
│ │ │ │ │ │cadrul │din programe│
│ │ │ │ │ │universităţilor)│europene, │
│ │ │ │ │ │ │PNRR, │
│ │ │ │ │ │ │Horizon │
│ │ │ │ │ │ │Europe, etc.│
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Bugete │
│ │ │ │ │ │ │locale, │
│ │ │ │ │ │ │Buget de │
│ │ │ │ │ │ │stat │
│ │ │ │ │ │ │Programul │
│ │ │ │ │ │ │Naţional de │
│ │ │ │ │ │ │Investiţii │
│ │ │ │ │ │ │„Anghel │
│ │ │A 6.5.2 │ │ │ │Saligny” │
│ │ │Îmbunătăţirea │ │ │ │După caz, │
│ │ │sistemelor de │ │ │ │finanţarea │
│ │ │drenaj (în │ │ │Autorităţi │poate fi │
│ │ │localităţi, │Ridicată │2030 │locale, MTI, │asigurată, │
│ │ │infrastructură │ │ │MMAP │în limita │
│ │ │rutieră, │ │ │ │bugetului │
│ │ │feroviară, │ │ │ │disponibil │
│ │ │etc.); │ │ │ │şi cu │
│ │ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │ │ │prevederilor│
│ │ │ │ │ │ │legale şi │
│ │ │ │ │ │ │din programe│
│ │ │ │ │ │ │europene şi │
│ │ │ │ │ │ │PDD pentru │
│ │ │ │ │ │ │solicitanţii│
│ │ │ │ │ │ │eligibili. │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Programul │
│ │ │A 6.5.3 │ │ │ │Regional │
│ │ │Împădurirea │ │ │ │Sud-Est, │
│ │ │zonelor │ │ │MMAP, MEC prin │LIFE, PNCDI │
│M6.5 Realizarea │ │degradate cu │ │ │Autoritatea │IV. │
│unei evaluări │ │productivitate │ │ │Naţională pentru│După caz, │
│detaliate a │Os2.d │scăzută, precum│ │ │Cercetare (prin │finanţarea │
│vulnerabilităţii│Întărirea │şi ameliorarea │ │ │institutele de │poate fi │
│zonei de coastă │sistemului de│suprafeţelor │ │ │cercetare - │asigurată, │
│la inundaţii, │management al│forestiere │ │ │dezvoltare din │în limita │
│identificarea şi│riscurilor │degradate în │ │ │coordonare), │bugetului de│
│analizarea │pentru │vederea │Medie │2030 │Academia Română │stat │
│riscurilor │pericole │producerii │ │ │(prin │disponibil │
│potenţiale şi │naturale şi │efectelor │ │ │institutele de │şi cu │
│stabilirea de │antropice, │antieroziune │ │ │cercetare), ME │respectarea │
│măsuri │luând în │(combinarea │ │ │(prin │prevederilor│
│prioritare de │calcul şi │măsurilor şi │ │ │departamentele │legale în │
│prevenire, │impactul │lucrărilor │ │ │de cercetare din│vigoare şi │
│atenuare, │schimbărilor │biologice, │ │ │cadrul │din programe│
│adaptare şi │climatice. │biotehnice şi │ │ │universităţilor)│europene, │
│remediere │ │tehnice); │ │ │ │PNRR, │
│ │ │ │ │ │ │Horizon │
│ │ │ │ │ │ │Europe, etc │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │A 6.5.4 Lucrări│ │ │ │ │
│ │ │şi măsuri care │ │ │ │ │
│ │ │vizează │ │ │ │ │
│ │ │protecţia │ │ │ │ │
│ │ │împotriva │ │ │ │ │
│ │ │inundaţiilor, │ │ │ │ │
│ │ │protecţia │ │ │ │ │
│ │ │împotriva │ │ │ │ │
│ │ │eroziunii │ │ │ │Programul │
│ │ │cauzate de apă,│ │ │ │Dezvoltare │
│ │ │vânt şi │ │ │MMAP │Durabilă, │
│ │ │torenţi, │Ridicată │2029 │ANAR │Programul │
│ │ │drenarea şi │ │ │ANIF │Regional │
│ │ │eliminarea │ │ │ROMSILVA │Sud-Est, │
│ │ │consecinţelor │ │ │ │PNRR, Buget │
│ │ │unor astfel de │ │ │ │de stat │
│ │ │impacturi ale │ │ │ │ │
│ │ │inundaţiilor │ │ │ │ │
│ │ │(împăduriri, │ │ │ │ │
│ │ │plantare de │ │ │ │ │
│ │ │iarbă, stuf, │ │ │ │ │
│ │ │terasare, │ │ │ │ │
│ │ │curăţarea │ │ │ │ │
│ │ │albiei etc.); │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │A 6.5.5 │ │ │ │ │
│ │ │Impunerea de │ │ │ │ │
│ │ │interdicţii de:│ │ │ │ │
│ │ │defrişarea şi │ │ │ │ │
│ │ │tăierea │ │ │ │ │
│ │ │pădurilor în │ │ │ │ │
│ │ │zonele erodate;│ │ │ │ │
│ │ │denudarea │ │ │ │ │
│ │ │zonelor; │ │ │ │ │
│ │ │nivelarea │ │ │ │ │
│ │ │necontrolată a │ │ │ │ │
│ │ │terenurilor │ │ │ │ │
│ │ │necultivate; │ │ │ │Buget de │
│ │ │umplerea │Ridicată │2025 │MMAP │Stat │
│ │ │izvoarelor; │ │ │ │ │
│ │ │construirea de │ │ │ │ │
│ │ │structuri care │ │ │ │ │
│ │ │ar putea pune │ │ │ │ │
│ │ │în pericol │ │ │ │ │
│ │ │stabilitatea │ │ │ │ │
│ │ │terenului şi │ │ │ │ │
│ │ │întreprinderea │ │ │ │ │
│ │ │altor acţiuni │ │ │ │ │
│ │ │care duc la │ │ │ │ │
│ │ │eroziune şi │ │ │ │ │
│ │ │apariţia │ │ │ │ │
│ │ │torenţilor │ │ │ │ │
└────────────────┴─────────────┴───────────────┴──────────┴────────────┴────────────────┴────────────┘
Activităţile ce se vor realiza în vederea implementării Programului de Măsuri dezvoltarea sustenabilă a zonei costiere sunt prezentate în Tabelul de mai jos, unde sunt indicate termenele de implementare, organizaţiile responsabile pentru realizarea activităţilor, şi implicit implementarea măsurilor, precum şi posibilele surse de finanţare.
┌────────────────┬───────────────┬────────────────────┬──────────┬────────────┬────────────────┬───────────────┐
│Măsură │Obiective │Activitate │Prioritate│Termen de │Instituţii │Finanţare │
│ │vizate │ │ │implementare│responsabile │ │
├────────────────┼───────────────┼────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │A 7.1.1 Realizarea │ │ │ │ │
│ │ │de campanii de │ │ │ │ │
│ │ │promovare şi │ │ │ │ │
│ │ │informare a │ │ │ │ │
│ │ │deţinătorilor şi │ │ │ │ │
│ │ │managerilor │ │ │ │ │
│ │ │structurilor de │Ridicată │2030 │MMAP, MEDAT │ │
│ │ │primire turistică │ │ │ │ │
│ │ │asupra criteriilor │ │ │ │ │
│M7.1 Stimularea │ │pentru încadrarea în│ │ │ │Bugetul de │
│întreprinderilor│ │program şi ale │ │ │ │Stat, PNRR, │
│care obţin │Os4.b │avantajelor │ │ │ │INTERREG EUROPE│
│eticheta │Dezvoltarea │obţinerii “Eticheta │ │ │ │2021- 2027, │
│ecologică pentru│“verde” a zonei│ecologică în turism“│ │ │ │Programul │
│activitatea de │costiere. ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┤Regional │
│cazare turistică│ │A 7.1.2 Iniţierea şi│ │ │ │Sud-Est │
│ │ │aprobarea, prin │ │ │ │ │
│ │ │Hotărâre de Guvern, │ │ │ │ │
│ │ │a unui Program de │ │ │ │ │
│ │ │stimulare a │ │ │ │ │
│ │ │întreprinderilor din│Ridicată │2027 │MMAP, MEDAT │ │
│ │ │turism care au │ │ │ │ │
│ │ │obţinut, urmare a │ │ │ │ │
│ │ │investiţiilor │ │ │ │ │
│ │ │realizate, “Eticheta│ │ │ │ │
│ │ │ecologică în turism“│ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │A 7.2.1 Realizarea │ │ │ │ │
│ │ │de campanii de │ │ │ │ │
│ │ │promovare şi │ │ │ │ │
│ │ │informare a │ │ │ │ │
│ │ │antreprenorilor cu │ │ │MMAP (ABADL), │ │
│ │ │privire la │Ridicată │2030 │MEDAT │ │
│ │ │criteriile pentru │ │ │ │ │
│ │ │încadrarea în │ │ │ │ │
│ │ │program şi │ │ │ │ │
│ │ │avantajele │ │ │ │ │
│ │ │programului │ │ │ │ │
│M7.2 Stimularea │Os4.b ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┤Bugetul de │
│operatorilor de │Dezvoltarea │A 7.2.2 Realizarea │ │ │ │stat, programe │
│plaje şi de │“verde” a zonei│de campanii de │ │ │ │europene, │
│porturi de │costiere; │promovare a plajelor│ │ │MMAP (ABADL), │precum PNRR, │
│agrement care │Os2.a Atingerea│şi porturilor de │Ridicată │2030 │MEDAT │INTERREG EUROPE│
│reuşesc să │stării │agrement care au │ │ │ │2021-2027, │
│obţină │ecologice bune │obţinut distincţia │ │ │ │Programul │
│distincţia Blue │a │Blue Flag │ │ │ │Regional │
│Flag │ecosistemelor. ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┤Sud-Est │
│ │ │A 7.2.3 Iniţierea şi│ │ │ │ │
│ │ │aprobarea, prin │ │ │ │ │
│ │ │Hotărâre de Guvern, │ │ │ │ │
│ │ │a unui Program de │ │ │ │ │
│ │ │stimulare a │ │ │ │ │
│ │ │operatorilor din │Ridicată │2027 │MMAP (ABADL) │ │
│ │ │turism care au │ │ │ │ │
│ │ │obţinut, urmare │ │ │ │ │
│ │ │investiţiilor │ │ │ │ │
│ │ │realizate, │ │ │ │ │
│ │ │distincţia Blue Flag│ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │A 7.3.1 Revizuirea │ │ │ │ │
│ │ │legislaţiei privind │ │ │ │ │
│ │ │reglementarea │ │ │MC, MCID, MApN, │ │
│ │ │activităţilor de │Ridicată │2025 │MEDAT │Bugetul de Stat│
│ │ │scufundare în scop │ │ │ │ │
│ │ │recreativ şi │ │ │ │ │
│ │ │ştiinţific │ │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │A 7.3.2 Realizarea │ │ │ │Bugetul de │
│ │ │de campanii de │ │ │ │Stat, şi Buget │
│ │ │conştientizare a │ │ │MC, Organizaţia │Organizaţia de │
│ │ │importanţei │ │ │de Management a │Management a │
│ │ │protejării şi │Medie │2030 │Destinaţiei │Destinaţiei │
│ │ │conservării │ │ │Mamaia - │Mamaia - │
│ │ │patrimoniului │ │ │Constanţa, MEDAT│Constanţa │
│ │ │cultural subacvatic;│ │ │ │(parteneriate │
│ │ │ │ │ │ │public-privat) │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Buget │
│ │ │A 7.3.3 Realizarea │ │ │Organizaţia de │Organizaţia de │
│ │ │de campanii pentru │ │ │Management a │Management a │
│ │ │promovarea │Ridicată │2030 │Destinaţiei │Destinaţiei │
│ │ │turismului │ │ │Mamaia - │Mamaia - │
│ │ │subacvatic la │ │ │Constanţa │Constanţa │
│ │ │litoralul românesc │ │ │ │(parteneriate │
│ │ │ │ │ │ │public-privat) │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Bugetul de │
│ │ │ │ │ │ │Stat, │
│ │ │A 7.3.4 Iniţierea şi│ │ │ │Organizaţia de │
│ │Os4.b │implementarea de │ │ │ │Management a │
│ │Dezvoltarea │programe de │ │ │MC, Organizaţia │Destinaţiei │
│ │“verde” a zonei│pregătire/ │ │ │de Management a │Mamaia - │
│ │costiere; │specializare pentru │Ridicată │2030 │Destinaţiei │Constanţa │
│ │Os1.a │ghizii turistici │ │ │Mamaia - │(parteneriate │
│ │Protejarea │(scuba - diving, │ │ │Constanţa) │public-privat),│
│ │eficientă a │arheologie │ │ │ │parteneriate │
│M7.3 Iniţierea │valorilor │subacvatică, │ │ │ │public-privat, │
│şi implementarea│naturale, │istorie, etc); │ │ │ │Programul │
│unui program de │peisagistice şi│ │ │ │ │Educaţie şi │
│dezvoltare a │culturale; │ │ │ │ │Ocupare │
│turismului │Os6.b Creşterea├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│subacvatic │gradului de │ │ │ │MC şi MEC prin │ │
│ │conştientizare │ │ │ │Autoritatea │ │
│ │cu privire la │ │ │ │Naţională pentru│Horizon Europe,│
│ │necesitatea de │ │ │ │Cercetare (prin │Programul │
│ │a păstra şi │ │ │ │institutele de │Regional Sud- │
│ │îmbunătăţi │ │ │ │cercetare - │Est, PNCDI IV │
│ │resursele zonei│A 7.3.5 Iniţierea şi│ │ │dezvoltare din │După caz, │
│ │de coastă. │implementarea de │ │ │coordonare), │finanţarea │
│ │ │proiecte pentru │ │ │Academia Română │poate fi │
│ │ │identificarea │ │ │(prin │asigurată cu │
│ │ │rutelor turistice │Ridicată │2030 │institutele de │respectarea │
│ │ │subacvatice şi │ │ │cercetare), ME │prevederilor │
│ │ │interconectarea lor │ │ │(prin │legale în │
│ │ │la siturile │ │ │departamentele │vigoare şi din │
│ │ │culturale terestre │ │ │de cercetare din│programe │
│ │ │ │ │ │cadrul │europene, │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│Horizon Europe,│
│ │ │ │ │ │MApN (prin │etc │
│ │ │ │ │ │Centrul de │ │
│ │ │ │ │ │Scafandri), │ │
│ │ │ │ │ │MEDAT │ │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │MC, MEC prin │Buget de Stat, │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │Horizon Europe,│
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│Programul │
│ │ │ │ │ │Cercetare (prin │Regional Sud- │
│ │ │ │ │ │institutele de │Est, PNCDI IV. │
│ │ │A 7.3.6 Iniţierea şi│ │ │cercetare - │După caz, │
│ │ │implementarea de │ │ │dezvoltare din │finanţarea │
│ │ │proiecte de │ │ │coordonare), │poate fi │
│ │ │restaurare a │Ridicată │2030 │Academia Română │asigurată cu │
│ │ │siturilor şi │ │ │(prin │respectarea │
│ │ │obiectelor │ │ │institutele de │prevederilor │
│ │ │subacvatice │ │ │cercetare), ME │legale în │
│ │ │ │ │ │(prin │vigoare şi din │
│ │ │ │ │ │departamentele │programe │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│europene, │
│ │ │ │ │ │cadrul │Horizon │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│Europe,etc. │
├────────────────┼───────────────┼────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │A 7.4.1 Reabilitarea│ │ │ │ │
│ │ │ecologică a zonelor │ │ │ │ │
│ │ │de reproducere şi │ │ │ │ │
│ │ │creştere a stadiilor│ │ │ │ │
│ │ │timpurii, pentru │ │ │ │ │
│ │ │refacerea stocurilor│Ridicată │2030 │MADR (ANPA) │ │
│ │ │şi rutelor de │ │ │ │ │
│ │ │migraţie a peştilor │ │ │ │ │
│ │ │şi pentru │ │ │ │ │
│ │ │decolmatarea căilor │ │ │ │ │
│ │ │de acces │ │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┤ │
│ │ │A 7.4.2 │ │ │ │ │
│ │ │Îmbunătăţirea/ │ │ │ │ │
│ │ │corelarea │ │ │ │ │
│ │ │legislaţiei │ │ │ │ │
│ │ │naţionale în acord │ │ │ │ │
│ │ │cu legislaţia │ │ │ │ │
│ │ │europeană, privind: │ │ │ │ │
│ │ │i) folosirea │ │ │ │ │
│ │ │uneltelor de │ │ │ │ │
│ │ │pescuit, precum │ │ │ │ │
│ │ │plasele │ │ │ │ │
│ │ │monofilament, │ │ │ │ │
│ │ │combaterea, cu │ │ │ │ │
│ │ │măsuri reale, a │ │ │ │ │
│ │ │braconajului, │ │ │ │ │
│ │ │ii) consultarea │ │ │ │ │
│ │ │reprezentanţilor din│ │ │MADR │ │
│ │ │pescării în │Foarte │2027 │(ANPA) MMAP │ │
│ │ │elaborarea de │ridicată │ │(ARBDD, AN MAP) │ │
│ │ │politici care │ │ │ │ │
│ │ │influenţează │ │ │ │ │
│ │ │domeniul pescăresc, │ │ │ │Programul de │
│ │ │iii) protejarea │ │ │ │Pescuit şi │
│ │ │intereselor │ │ │ │Acvacultură, │
│ │ │pescarilor autohtoni│ │ │ │Buget de Stat │
│ │ │şi acordarea de │ │ │ │(ANPA), │
│M7.4 │ │compensaţii │ │ │ │ │
│Reabilitarea │ │financiare în │ │ │ │ │
│stocurilor de │Os4.a │perioade │ │ │ │ │
│peşti cu valoare│Gestionarea │nefavorabile, │ │ │ │ │
│comercială, │durabilă a │îmbunătăţirea │ │ │ │ │
│încurajarea şi │resurselor │condiţiilor de muncă│ │ │ │ │
│susţinerea │zonei de │ale pescarilor; │ │ │ │ │
│implementării │coastă; │iv) îmbunătăţirea │ │ │ │ │
│procedurilor/ │Os2.a Atingerea│condiţiilor de muncă│ │ │ │ │
│tehnicilor şi │stării │ale pescarilor │ │ │ │ │
│tehnologiilor de│ecologice bune ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┤ │
│pescuit │a │A 7.4.3 Crearea unui│ │ │ │ │
│sustenabil prin │ecosistemelor. │fond de garantare │ │ │ │ │
│acordarea de │ │pentru sectorul │Ridicată │2027 │MADR (ANPA) │ │
│stimulente │ │operaţional de │ │ │ │ │
│ │ │pescuit │ │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┤ │
│ │ │A 7.4.4 Alocarea de │ │ │ │ │
│ │ │terenuri care să │ │ │ │ │
│ │ │servească amenajării│ │ │ │ │
│ │ │de adăposturi │Medie │2027 │MADR (ANPA) │ │
│ │ │pescăreşti în │ │ │ │ │
│ │ │vederea reactivării │ │ │ │ │
│ │ │pescuitului costier │ │ │ │ │
│ │ │la scară redusă │ │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │MADR, MEC prin │ │
│ │ │A 7.4.5 Realizarea │ │ │Autoritatea │ │
│ │ │de campanii de │ │ │Naţională pentru│ │
│ │ │conştientizare şi de│Ridicată │2030 │Cercetare (prin │ │
│ │ │instruire a │ │ │institutele de │ │
│ │ │pescarilor şi │ │ │cercetare - │ │
│ │ │piscicultorilor │ │ │dezvoltare din │ │
│ │ │ │ │ │coordonare) │ │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │MADR, MEC prin │Programul de │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │Pescuit şi │
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│Acvacultură, │
│ │ │ │ │ │Cercetare (prin │PNCDI IV, Buget│
│ │ │ │ │ │institutele de │de Stat (ANPA) │
│ │ │ │ │ │cercetare - │După caz, │
│ │ │ │ │ │dezvoltare din │finanţarea │
│ │ │A 7.4.6 Stimularea │ │ │coordonare), │poate fi │
│ │ │activităţii de │Ridicată │2030 │Academia Română │asigurată cu │
│ │ │cercetare în │ │ │(prin │respectarea │
│ │ │domeniul piscicol │ │ │institutele de │prevederilor │
│ │ │ │ │ │cercetare), ME │legale în │
│ │ │ │ │ │(prin │vigoare din │
│ │ │ │ │ │departamentele │bugetul de stat│
│ │ │ │ │ │de cercetare din│şi din programe│
│ │ │ │ │ │cadrul │europene, │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│Horizon Europe,│
│ │ │ │ │ │ │etc. │
├────────────────┼───────────────┼────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │A 7.5.1 Elaborarea │ │ │ │ │
│ │ │şi implementarea │ │ │ │ │
│ │ │programelor pentru │ │ │ │ │
│ │ │modernizarea │ │ │ │ │
│ │ │ambarcaţiunilor de │ │ │ │ │
│ │ │pescuit, dotarea cu │Ridicată │2030 │ │ │
│ │ │echipamente de │ │ │ │ │
│ │ │navigaţie şi plase │ │ │ │ │
│ │ │de pescuit │ │ │ │ │
│ │ │specializate, │ │ │ │Programul de │
│ │ │diferenţiat pe │ │ │ │Pescuit şi │
│M7.5 Dezvoltarea│ │specii de peşte │ │ │ │Acvacultură │
│infrastructurii │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┤ │2021-2027, │
│pescăreşti şi │ │A 7.5.2 Elaborarea │ │ │ │Buget de Stat, │
│utilizarea de │ │şi implementarea │ │ │ │PNCDI IV. │
│mijloace de │ │programelor privind │ │ │ │După caz, │
│pescuit │Os 4.a │modernizarea │ │ │MADR (ANPA), MEC│finanţarea │
│prietenoase cu │Gestionarea │uneltelor de │Ridicată │2030 │(prin │poate fi │
│mediul pentru │durabilă a │pescuit, respectiv │ │ │institutele de │asigurată cu │
│evitarea │resurselor │achiziţia de noi │ │ │cercetare │respectarea │
│deteriorării │zonei de │unelte, schimbarea │ │ │dezvoltare din │prevederilor │
│substratului │coastă. │motoarelor │ │ │subordine) │legale în │
│marin şi │ │ambarcaţiunilor │ │ │ │vigoare din │
│diminuarea │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┤ │buget de stat │
│presiunii asupra│ │A 7.5.3 │ │ │ │şi preponderent│
│mediului │ │Îmbunătăţirea bazei │ │ │ │din programe │
│ │ │logistice prin │ │ │ │europene, │
│ │ │retehnologizare şi │ │ │ │Horizon Europe,│
│ │ │modernizarea │ │ │ │etc. │
│ │ │infrastructurii, │ │ │ │ │
│ │ │achiziţionarea de │Ridicată │2030 │ │ │
│ │ │echipamente moderne │ │ │ │ │
│ │ │şi soft-uri │ │ │ │ │
│ │ │specializate pentru │ │ │ │ │
│ │ │standardizarea │ │ │ │ │
│ │ │metodelor de pescuit│ │ │ │ │
│ │ │şi procesarea │ │ │ │ │
│ │ │datelor de producţie│ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │PAP 2021- 2027,│
│ │ │ │ │ │ │Programul Piaţă│
│ │ │ │ │ │ │Unică, │
│ │ │ │ │ │ │Programul │
│ │ │ │ │ │MADR (ANPA), │Regional Sud- │
│ │ │A 7.6.1 │ │ │MMAP (ARBDD), │Est, PNCDI IV. │
│ │ │Identificarea şi │ │ │MEC prin │După caz, │
│ │ │concesionarea │ │ │Autoritatea │finanţarea │
│ │ │zonelor şi │foarte │2025 │Naţională pentru│poate fi │
│ │ │selectarea speciilor│ridicată │ │Cercetare (prin │asigurată cu │
│ │ │pretabile pentru │ │ │institutele de │respectarea │
│ │ │acvacultură │ │ │cercetare - │prevederilor │
│ │ │ │ │ │dezvoltare din │legale în │
│ │ │ │ │ │coordonare) │vigoare şi din │
│ │ │ │ │ │ │programe │
│ │ │ │ │ │ │europene, │
│ │ │ │ │ │ │Horizon Europe,│
│ │ │ │ │ │ │etc. │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │A 7.6.2 │ │ │ │ │
│ │ │Implementarea │ │ │ │ │
│ │ │standardelor de │ │ │ │ │
│ │ │calitate pentru │ │ │MADR (ANPA, │PAP 2021- 2027,│
│ │ │peştele de consum │Ridicată │2027 │ANSVA) │Programul Piaţă│
│ │ │livrat în stare vie,│ │ │ │Unică │
│ │ │în special în cazul │ │ │ │ │
│ │ │aplicării unor │ │ │ │ │
│ │ │tehnologii ecologice│ │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │A 7.6.3 Dezvoltarea/│ │ │ │ │
│ │ │consolidarea │ │ │ │ │
│ │ │infrastructurii │ │ │ │PAP 2021- 2027,│
│ │Os4.a │specifice, inclusiv │ │ │MADR (ANPA), │Programul │
│M7.6 Dezvoltarea│Gestionarea │crearea şi │Ridicată │2030 │MMAP (ARBDD) │Regional Sud- │
│acvaculturii │durabilă a │dezvoltarea de │ │ │ │Est, │
│costiere │resurselor │puncte de debarcare │ │ │ │ │
│(marine, │zonei de │numai pentru │ │ │ │ │
│terestre) │coastă; │acvacultură │ │ │ │ │
│prietenoase cu │Os4.b ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│mediul │Dezvoltarea │A 7.6.4 │ │ │ │ │
│ │“verde a zonei │Implementarea │ │ │ │ │
│ │costiere │sistemului de │ │ │ │ │
│ │ │trasabilitate pentru│ │ │ │ │
│ │ │produsele pescuite │ │ │ │PAP 2021- 2027,│
│ │ │şi cultivate, suport│ridicată │2030 │MADR (ANPA, │Programul Piaţă│
│ │ │pentru sistemul │ │ │ANSVSA) │Unică │
│ │ │integrat de │ │ │ │ │
│ │ │monitorizare a │ │ │ │ │
│ │ │traseului complet de│ │ │ │ │
│ │ │la capturare până la│ │ │ │ │
│ │ │consumatorul final │ │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │A 7.6.5 │ │ │ │PAP 2021- 2027,│
│ │ │Implementarea unor │ │ │ │PNCDI IV. │
│ │ │programe de │ │ │ │După caz, │
│ │ │prevenţie şi │ │ │MADR (ANPA), MEC│finanţarea │
│ │ │tratament în cadrul │ │ │prin Autoritatea│poate fi │
│ │ │unor reţele │ │ │Naţională pentru│asigurată cu │
│ │ │specializate pentru │Ridicată │2030 │Cercetare (prin │respectarea │
│ │ │monitorizarea │ │ │institutele de │prevederilor │
│ │ │calităţii apei şi │ │ │cercetare - │legale în │
│ │ │bolilor la peşti cu │ │ │dezvoltare din │vigoare şi din │
│ │ │impact cantitativ şi│ │ │coordonare) │programe │
│ │ │calitativ asupra │ │ │ │europene, │
│ │ │produsului final │ │ │ │Horizon │
│ │ │ │ │ │ │Europe,etc. │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │A 7.6.6 Elaborarea │ │ │ │ │
│ │ │şi implementarea de │ │ │ │ │
│ │ │măsuri fiscale care │ │ │MADR (ANPA), │ │
│ │ │să asigurare │Ridicată │2030 │MMAP (ARBDD) │PAP 2021- 2027 │
│ │ │producţia în cazul │ │ │ │ │
│ │ │unor calamităţi │ │ │ │ │
│ │ │naturale │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │A 7.7.1 Realizarea │ │ │ │ │
│ │ │de campanii de │ │ │ │ │
│ │ │conştientizare a │ │ │ │ │
│ │ │populaţiei locale şi│ │ │ │ │
│ │ │turiştilor cu │ │ │ │ │
│ │ │privire la │ │ │ │ │
│ │ │beneficiile │ │ │ │ │
│ │ │reabilitării │ │ │ │Buget de Stat │
│ │ │activităţilor │ │ │ │(ARBDD), │
│ │ │tradiţionale de │Medie │2030 │MMAP (ARBDD) │Program │
│ │ │valorificare a │ │ │ │Regional Sud- │
│ │ │stufului, de noi │ │ │ │Est, │
│ │ │oportunităţi de │ │ │ │ │
│ │ │valorificare a │ │ │ │ │
│ │ │resursei stuficole, │ │ │ │ │
│ │ │alături de │ │ │ │ │
│ │ │beneficiile │ │ │ │ │
│ │ │economice pe care │ │ │ │ │
│ │ │aceste oportunităţi │ │ │ │ │
│ │ │le implică │ │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │MMAP (ARBDD), │PNRR, Buget de │
│ │ │ │ │ │MEC prin │Stat (ARBDD), │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │parteneriate │
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│public-privat, │
│ │ │ │ │ │Cercetare (prin │PNCDI IV. │
│ │ │ │ │ │institutele de │După caz, │
│ │ │A 7.7.2 Iniţiere şi │ │ │cercetare - │finanţarea │
│ │ │implementare de │ │ │dezvoltare din │poate fi │
│ │ │proiecte pilot │Medie │2030 │coordonare), │asigurată cu │
│ │ │pentru producerea de│ │ │Academia Română │respectarea │
│ │ │energie din stuf │ │ │(prin │prevederilor │
│ │ │ │ │ │institutele de │legale în │
│ │ │ │ │ │cercetare), ME │vigoare şi din │
│ │ │ │ │ │(prin │programe │
│ │ │ │ │ │departamentele │europene, │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│Horizon Europe,│
│ │ │ │ │ │cadrul │etc. │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│ │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │A 7.7.3 Realizarea │ │ │ │ │
│ │ │de cursuri de │ │ │ │Programul │
│ │ │instruire în tehnici│ │ │ │Educaţie şi │
│ │ │de construcţie cu │Ridicată │2030 │MMAP (ARBDD) │Ocupare, │
│ │ │materiale din stuf │ │ │ │Parteneriate │
│ │Os4.b │adresate comunităţii│ │ │ │public-privat │
│ │Dezvoltarea │locale │ │ │ │ │
│ │“verde” a zonei├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │costiere; │ │ │ │ │Program │
│ │Os2.c │ │ │ │MMAP (ARBDD) │Regional Sud- │
│M7.7 │Stimularea │ │ │ │MEC prin │Est, PNRR, │
│Reabilitarea │dezvoltării │ │ │ │Autoritatea │Buget de Stat │
│activităţilor │infrastructurii│ │ │ │Naţională pentru│(ARBDD), │
│tradiţionale şi │verzi; │A 7.7.4 Iniţierea şi│ │ │Cercetare (prin │parteneriate │
│valorificarea │Os6.b Creşterea│implementarea de │ │ │institutele de │public-privat, │
│resursei │gradului de │proiecte pentru │ │ │cercetare - │PNCDI IV. │
│stuficole din │conştientizare │valorificarea │ │ │dezvoltare din │După caz, │
│Delta Dunării │cu privire la │stufului ca │Ridicată │2030 │coordonare), │finanţarea │
│ │necesitatea de │materiale în │ │ │Academia Română │poate fi │
│ │a păstra şi │construcţia de │ │ │(prin │asigurată cu │
│ │îmbunătăţi │locuinţe │ │ │institutele de │respectarea │
│ │resursele zonei│tradiţionale │ │ │cercetare), ME │prevederilor │
│ │de coastă. │ │ │ │(prin │legale în │
│ │ │ │ │ │departamentele │vigoare şi din │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│programe │
│ │ │ │ │ │cadrul │europene, │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│Horizon Europe,│
│ │ │ │ │ │ │etc. │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Program │
│ │ │ │ │ │MMAP (ARBDD), │Regional Sud- │
│ │ │ │ │ │MEC prin │Est, PNRR, │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │Buget de Stat │
│ │ │A 7.7.5 Iniţierea şi│ │ │Naţională pentru│(ARBDD), │
│ │ │implementarea de │ │ │Cercetare (prin │parteneriate │
│ │ │proiecte pilot │ │ │institutele de │public-privat │
│ │ │pentru valorificarea│ │ │cercetare - │PNCDI IV. │
│ │ │resursei stuficole │ │ │dezvoltare din │După caz, │
│ │ │în industria modei │Medie │2030 │coordonare), │finanţarea │
│ │ │şi de design, │ │ │Academia Română │poate fi │
│ │ │promovarea acestui │ │ │(prin │asigurată cu │
│ │ │tip de valorificare │ │ │institutele de │respectarea │
│ │ │prin organizarea de │ │ │cercetare), ME │prevederilor │
│ │ │târguri, expoziţii, │ │ │(prin │legale în │
│ │ │etc. │ │ │departamentele │vigoare şi din │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│programe │
│ │ │ │ │ │cadrul │europene, │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│Horizon Europe,│
│ │ │ │ │ │ │etc. │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │MMAP (ARBDD), │Program │
│ │ │ │ │ │MEC prin │Regional Sud- │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │Est, PNRR, │
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│Buget de Stat │
│ │ │ │ │ │Cercetare (prin │(ARBDD), PNCDI │
│ │ │A 7.7.6 │ │ │institutele de │IV. După caz, │
│ │ │Implementarea de │ │ │cercetare - │finanţarea │
│ │ │proiecte pentru │ │ │dezvoltare din │poate fi │
│ │ │restaurarea zonelor │Ridicată │2030 │coordonare), │asigurată cu │
│ │ │de stufăriş afectate│ │ │Academia Română │respectarea │
│ │ │de degradare sau │ │ │(prin │prevederilor │
│ │ │distrugere. │ │ │institutele de │legale în │
│ │ │ │ │ │cercetare), ME │vigoare şi din │
│ │ │ │ │ │(prin │programe │
│ │ │ │ │ │departamentele │europene, │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│Horizon │
│ │ │ │ │ │cadrul │Europe,etc. │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│ │
├────────────────┼───────────────┼────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │A 7.8.1 │ │ │ │ │
│ │ │Implementarea de │ │ │ │ │
│ │ │soluţii moderne, │ │ │ │ │
│ │ │inovative pentru │ │ │ │ │
│ │ │eficientizarea │ │ │ │ │
│ │ │producţiei agricole │ │ │ │Programul │
│ │ │(utilizarea │ │ │ │pentru │
│ │ │teledetecţiei în │ │ │ │Promovarea │
│ │ │colectarea datelor │ │ │ │Produselor │
│ │ │spaţiale, utilizarea│ │ │ │Agricole │
│ │ │dronelor pentru │ │ │ │(AGRIP), Planul│
│ │ │supraveghere, │ │ │ │strategic al │
│ │ │evaluare, măsurători│ridicată │2030 │MADR │Politicii │
│ │ │sau pentru aplicarea│ │ │ │Agricole Comune│
│ │ │de soluţii/substanţe│ │ │ │(PAC), │
│ │ │(ex. fertilizanţi, │ │ │ │Programul │
│ │ │pesticide), │ │ │ │Regional Sud- │
│ │ │utilizarea │ │ │ │Est, Horizon │
│ │ │softurilor pentru │ │ │ │Europe şi PNCDI│
│ │ │controlul şi │ │ │ │IV. │
│ │ │gestionarea │ │ │ │ │
│ │ │eficientă a │ │ │ │ │
│ │ │echipamentelor şi a │ │ │ │ │
│ │ │materialelor din │ │ │ │ │
│ │ │ferme, etc) │ │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │MADR, MEC prin │AGRIP, Planul │
│ │ │ │ │ │Autoritatea │strategic al │
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│Politicii │
│ │Os4.a │ │ │ │Cercetare (prin │Agricole Comune│
│ │Gestionarea │ │ │ │institutele de │(PAC), PNCDI │
│ │durabilă a │A 7.8.2 │ │ │cercetare - │IV. │
│ │resurselor │Implementarea unor │ │ │dezvoltare din │După caz, │
│ │zonei de │programe de gestiune│ │ │coordonare), │finanţarea │
│ │coastă; │computerizată în │Medie │2027 │Academia Română │poate fi │
│ │Os4.b │special pentru │ │ │(prin │asigurată cu │
│M7.8 Aplicarea │Dezvoltarea │fermele mici şi │ │ │institutele de │respectarea │
│de către │“verde” a zonei│mijlocii │ │ │cercetare), ME │prevederilor │
│producătorii │costiere │ │ │ │(prin │legale în │
│locali a noilor │Os6.b Creşterea│ │ │ │departamentele │vigoare şi din │
│politici │gradului de │ │ │ │de cercetare din│programe │
│agricole │conştientizare │ │ │ │cadrul │europene, │
│ │cu privire la │ │ │ │universităţilor)│Horizon Europe,│
│ │necesitatea de │ │ │ │ │etc. │
│ │a păstra şi ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │îmbunătăţi │A 7.8.3 Programe de │ │ │ │ │
│ │resursele zonei│sprijin pentru │ │ │ │Programul │
│ │de coastă. │asocierea │ │ │ │pentru │
│ │ │comunităţilor de │ │ │ │Promovarea │
│ │ │fermieri din zona │Ridicată │2027 │MADR │Produselor │
│ │ │costieră pentru │ │ │ │Agricole │
│ │ │creşterea eficienţei│ │ │ │(AGRIP), │
│ │ │în desfacerea │ │ │ │Programul Piaţă│
│ │ │produselor pe plan │ │ │ │Unică │
│ │ │local în primul rând│ │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │A 7.8.4 Organizarea │ │ │ │ │
│ │ │periodică de │ │ │ │ │
│ │ │întâlniri între │ │ │ │ │
│ │ │fermieri şi alţi │ │ │ │ │
│ │ │antreprenori │ │ │ │ │
│ │ │(operatori de │ │ │ │ │
│ │ │turism, │ │ │ │ │
│ │ │reprezentanţi ai │ │ │ │Programul │
│ │ │altor comunităţi de │ │ │ │pentru │
│ │ │afaceri, │ │ │ │Promovarea │
│ │ │reprezentanţi ai │Ridicată │2030 │MADR │Produselor │
│ │ │comunităţilor │ │ │ │Agricole │
│ │ │locale) prin care să│ │ │ │(AGRIP), │
│ │ │fie promovate │ │ │ │Programul Piaţă│
│ │ │ideile, schimburile │ │ │ │Unică │
│ │ │şi care să │ │ │ │ │
│ │ │întărească │ │ │ │ │
│ │ │comunitatea de │ │ │ │ │
│ │ │afaceri din zona │ │ │ │ │
│ │ │costieră, cu │ │ │ │ │
│ │ │beneficii pentru │ │ │ │ │
│ │ │toată zona litorală │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │A 7.9.1 Realizarea │ │ │ │ │
│ │ │de campanii de │ │ │ │ │
│ │ │conştientizare a │ │ │ │ │
│ │ │operatorilor de │ │ │ │ │
│ │ │transport fluvial, a│ │ │ │ │
│ │ │operatorilor │ │ │ │ │
│ │ │turistici, precum şi│ │ │ │ │
│ │ │a asociaţiilor de │ │ │ │ │
│ │ │pescari privind │ │ │ │ │
│ │ │efectele negative │Ridicată │2030 │ │ │
│ │ │ale transportului │ │ │ │ │
│ │ │fluvial cu │ │ │ │Programul │
│ │ │combustibili │ │ │ │Regional Sud- │
│ │ │convenţionali asupra│ │ │ │Est, PNRR, │
│ │ │stării ecosistemului│ │ │ │parteneriate │
│ │ │deltaic şi a │ │ │ │public-privat, │
│ │ │serviciilor │ │ │ │Buget de Stat │
│ │ │furnizate de către │ │ │ │ │
│ │ │acesta comunităţii │ │ │ │ │
│ │Os4.b │locale │ │ │ │ │
│ │Dezvoltarea ├────────────────────┼──────────┼────────────┤ │ │
│ │“verde” a zonei│A 7.9.2 Iniţierea şi│ │ │ │ │
│ │costiere; │implementarea unor │ │ │ │ │
│M7.9 │Os6.b Creşterea│proiecte pilot │ │ │ │ │
│Implementarea │gradului de │pentru testarea unor│Ridicată │2030 │ │ │
│proiectelor de │conştientizare │soluţii de transport│ │ │MTI, MMAP │ │
│transport │cu privire la │bazat pe surse │ │ │(ARBDD) │ │
│fluvial verde în│necesitatea de │neconvenţionale │ │ │ │ │
│Delta Dunării │a păstra şi ├────────────────────┼──────────┼────────────┤ ├───────────────┤
│ │îmbunătăţi │A 7.9.3 │ │ │ │ │
│ │resursele zonei│Identificarea unor │ │ │ │ │
│ │de coastă. │mecanisme financiare│ │ │ │ │
│ │ │de stimulare a │ │ │ │ │
│ │ │folosirii │ │ │ │ │
│ │ │ambarcaţiunilor ce │Ridicată │2025 │ │ │
│ │ │folosesc │ │ │ │ │
│ │ │combustibili │ │ │ │ │
│ │ │neconvenţionali │ │ │ │ │
│ │ │(“transportului │ │ │ │ │
│ │ │verde”) │ │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┤ │Buget de Stat │
│ │ │A 7.9.4 │ │ │ │ │
│ │ │Identificarea unor │ │ │ │ │
│ │ │mecanisme financiare│ │ │ │ │
│ │ │de stimulare a │ │ │ │ │
│ │ │operatorilor de │ │ │ │ │
│ │ │transport, turistici│Ridicată │2025 │ │ │
│ │ │şi pescarilor pentru│ │ │ │ │
│ │ │scoaterea din uz a │ │ │ │ │
│ │ │ambarcaţiunilor cu │ │ │ │ │
│ │ │motoare vechi, │ │ │ │ │
│ │ │poluante │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Buget de Stat, │
│ │ │ │ │ │ │PNRR Programul │
│ │ │ │ │ │ │(Interreg VI-B)│
│ │ │ │ │ │ │NEXT Bazinul │
│ │ │ │ │ │ │Mării Negre şi │
│ │ │ │ │ │ │Programul │
│ │ │A 7.10.1 │ │ │ │INTERREG EUROPE│
│ │ │Implementarea unor │ │ │ │2021-2027. │
│ │ │proiecte pentru │ │ │ │După caz, │
│ │ │realizarea unui │ │ │CN APM, ME (prin│finanţarea │
│ │ │design ecologic al │ │ │departamentele │poate fi │
│ │ │porturilor, care │Ridicată │2030 │de cercetare din│asigurată în │
│ │ │include perdele │ │ │cadrul │limita │
│ │ │forestiere, ce │ │ │universităţilor)│bugetului │
│ │ │contribuie la │ │ │ │disponibil şi │
│ │ │reducerea poluării │ │ │ │cu respectarea │
│ │ │atmosferice. │ │ │ │prevederilor │
│ │ │ │ │ │ │legale în │
│ │ │ │ │ │ │vigoare şi din │
│ │ │ │ │ │ │programe │
│ │ │ │ │ │ │europene, │
│ │ │ │ │ │ │Horizon Europe,│
│ │ │ │ │ │ │etc. │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Buget de Stat, │
│ │ │ │ │ │CN APM, MEC prin│PNCDI IV, PNRR,│
│ │ │ │ │ │Autoritatea │Programul │
│ │Os4.b │ │ │ │Naţională pentru│INTERREG EUROPE│
│M7.10 │Dezvoltarea │ │ │ │Cercetare (prin │2021-2027. │
│Dezvoltarea │“verde” a zonei│A 7.10.2 │ │ │institutele de │După caz, │
│porturilor │costiere │Implementarea │ │ │cercetare - │finanţarea │
│“verzi” la │Os2.c │proiectelor privind │ │ │dezvoltare din │poate fi │
│litoralul │Stimularea │utilizarea surselor │ │ │coordonare), │asigurată în │
│românesc al │dezvoltării │de energie │Medie │2030 │Academia Română │limita │
│Mării Negre │infrastructurii│regenerabilă în │ │ │(prin │bugetului │
│ │verzi │operaţiunile şi │ │ │institutele de │disponibil şi │
│ │ │activităţile │ │ │cercetare), ME │cu respectarea │
│ │ │portuare (inclusiv │ │ │(prin │prevederilor │
│ │ │transport). │ │ │departamentele │legale în │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│vigoare şi din │
│ │ │ │ │ │cadrul │programe │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│europene, │
│ │ │ │ │ │ │Horizon Europe,│
│ │ │ │ │ │ │etc. │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │CN APM, MMAP, │Buget de Stat, │
│ │ │ │ │ │MEC prin │PNCDI IV, PNRR,│
│ │ │ │ │ │Autoritatea │Programul │
│ │ │ │ │ │Naţională pentru│INTERREG EUROPE│
│ │ │A 7.10.3 │ │ │Cercetare (prin │2021-2027. După│
│ │ │Identificarea şi │ │ │institutele de │caz, finanţarea│
│ │ │aplicarea de soluţii│ │ │cercetare - │poate fi │
│ │ │moderne pentru │ │ │dezvoltare din │asigurată în │
│ │ │tratarea şi │ │ │coordonare), │limita │
│ │ │reciclarea │Medie │2030 │Academia Română │bugetului │
│ │ │deşeurilor de la │ │ │(prin │disponibil şi │
│ │ │nave, precum şi a │ │ │institutele de │cu respectarea │
│ │ │celor rezultate din │ │ │cercetare), ME │prevederilor │
│ │ │diverse activităţi │ │ │(prin │legale în │
│ │ │portuare. │ │ │departamentele │vigoare şi din │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│programe │
│ │ │ │ │ │cadrul │europene, │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│Horizon Europe,│
│ │ │ │ │ │ │etc. │
├────────────────┼───────────────┼────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │A 7.11.1 Elaborarea │ │ │ │ │
│ │ │şi implementarea de │ │ │ │ │
│ │ │studii/ proiecte │ │ │ │ │
│ │ │pilot privind │ │ │ │ │
│ │ │evaluarea │Foarte │ │Ministerul │ │
│ │ │potenţialului de │Ridicată │2026 │Energiei │Buget de Stat │
│ │ │valorificare a │ │ │ │ │
│ │ │energiei eoliene, │ │ │ │ │
│ │ │energiei valurilor │ │ │ │ │
│ │ │şi fotovoltaice din │ │ │ │ │
│ │ │zona costieră. │ │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │A 7.11.2 Realizarea │ │ │ │ │
│ │ │de campanii pentru │ │ │ │ │
│ │ │susţinerea şi │ │ │ │ │
│M7.11 Evaluarea │ │promovarea │ │ │Ministerul │Buget de Stat │
│potenţialului de│ │producţiei de │Ridicată │2027 │Energiei │parteneriate │
│valorificare a │ │energie din surse │ │ │ │public-privat │
│resurselor │Os4.c │alternative, │ │ │ │ │
│energetice │Valorificarea │regenerabile şi │ │ │ │ │
│regenerabile din│resurselor │nepoluante │ │ │ │ │
│zonă: energia │energetice ├────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│eoliană, │regenerabile; │ │ │ │ │Buget de Stat │
│“inshore” şi │Os4.b │ │ │ │ │parteneriate │
│„offshore”, │Dezvoltarea │ │ │ │ │public-privat, │
│energia │“verde” a zonei│ │ │ │MEC prin │PNRR, Programul│
│valurilor, │costiere. │ │ │ │Autoritatea │INTERREG EUROPE│
│fotovoltaică, │ │ │ │ │Naţională pentru│2021-2027, │
│etc. │ │ │ │ │Cercetare (prin │REPowerEU, │
│ │ │A 7.11.3 Sprijinirea│ │ │institutele de │Horizon Europe │
│ │ │instituţiilor şi │ │ │cercetare - │După caz, │
│ │ │infrastructurilor de│ │ │dezvoltare din │finanţarea │
│ │ │cercetare-dezvoltare│ │ │coordonare), │poate fi │
│ │ │de interes naţional │Ridicată │2027 │Academia Română │asigurată în │
│ │ │şi European pentru │ │ │(prin │limita │
│ │ │studierea resurselor│ │ │institutele de │bugetului │
│ │ │energetice │ │ │cercetare), ME │disponibil şi │
│ │ │regenerabile │ │ │(prin │cu respectarea │
│ │ │ │ │ │departamentele │prevederilor │
│ │ │ │ │ │de cercetare din│legale în │
│ │ │ │ │ │cadrul │vigoare şi din │
│ │ │ │ │ │universităţilor)│programe │
│ │ │ │ │ │ │europene, │
│ │ │ │ │ │ │Horizon Europe,│
│ │ │ │ │ │ │etc │
├────────────────┼───────────────┼────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │Os4.d. │A 7.12.1 │ │ │ │ │
│ │Atragerea │Intensificarea │ │ │ │ │
│ │investiţiilor │finanţării │ │ │ │ │
│ │în │cercetării - │ │ │MEC prin │ │
│ │biotehnologii │inovării, în special│ │ │Autoritatea │ │
│ │pentru │prin implementarea │ │ │Naţională pentru│ │
│M7.12 Susţinerea│recuperarea, │platformelor de │ │ │Cercetare (prin │ │
│şi dezvoltarea │remedierea, │parteneriate între │ │ │institutele de │ │
│de noi │îmbunătăţirea │autorităţi locale, │Ridicată │2030 │cercetare - │ │
│instrumente │sănătăţii umane│mediu de afaceri, │ │ │dezvoltare din │PNCDI IV, │
│pentru │şi a mediului, │universităţi şi │ │ │coordonare), │programe │
│transferul │în acord cu │institute de │ │ │Academia Română │europene, │
│cunoştinţelor │strategiile │cercetare, precum şi│ │ │(prin │Horizon Europe,│
│din cercetare │europene de │a unor HUB-uri/ │ │ │institutele de │etc. │
│spre business în│promovare a │platforme naţionale │ │ │cercetare), ME │ │
│sectoarele │Economiei │de inovare orientate│ │ │(prin │ │
│Economiei │Albastre şi de │pe Blue Economy │ │ │departamentele │ │
│Albastre │atingere a ├────────────────────┼──────────┼────────────┤de cercetare din│ │
│ │obiectivelor │A 7.12.2 Dezvoltarea│ │ │cadrul │ │
│ │Pactului Verde │mecanismelor de │ │ │universităţilor)│ │
│ │European şi a │valorificare │Ridicată │2027 │ │ │
│ │Strategiei de │rezultatelor │ │ │ │ │
│ │la Ferma direct│cercetării prin │ │ │ │ │
│ │în Farfurie │transfer tehnologic │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │A 7.13.1 Organizarea│ │ │ │ │
│ │ │de cursuri pentru │Ridicată │2030 │ │ │
│ │ │specializarea │ │ │ │ │
│ │ │trainerilor │ │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┤ │ │
│ │ │A 7.13.2 │ │ │ │ │
│ │ │Implementarea │ │ │ │ │
│ │ │programelor de │ │ │ │ │
│ │ │asistenţă/suport │ │ │ │ │
│ │ │pentru antreprenori │ │ │ │ │
│ │ │şi ceilalţi actori │ │ │ │ │
│ │ │implicaţi în │ │ │ │ │
│ │ │dezvoltarea verde a │ │ │ │ │
│ │ │zonei costiere prin:│ │ │ │ │
│ │ │i) furnizarea │ │ │ │ │
│ │ │informaţiilor │ │ │ │ │
│ │ │necesare asupra │ │ │ │ │
│ │ │condiţiilor şi │ │ │ │ │
│ │ │posibilităţilor │ │ │ │ │
│ │ │pentru dezvoltarea │ │ │ │ │
│ │ │ideilor/planurilor │ │ │ │ │
│ │ │de business, │ │ │ │ │
│ │ │oportunităţile │ │ │ │ │
│ │ │existente şi │ │ │ │ │
│ │ │potenţiale de │ │ │ │ │
│ │ │asistenţă │ │ │ │ │
│ │ │financiară, precum │ │ │ │ │
│ │Os4.b │şi condiţiile pentru│ │ │ │ │
│ │Dezvoltarea │obţinerea asistenţei│ │ │ │ │
│ │“verde” a zonei│în timpul pregătirii│ │ │ │ │
│ │costiere; │şi implementării │ │ │ │ │
│ │Os2.c │proiectelor; │ │ │ │ │
│ │Stimularea │ii) îmbunătăţirea │ │ │ │Programul │
│ │dezvoltării │cunoştinţelor şi │Ridicată │2030 │ │Educaţie şi │
│M7.13 │infrastructurii│abilităţilor de │ │ │ │Ocupare, │
│Consolidarea │verzi; │concepere, pregătire│ │ │ │programul │
│infrastructurii │Os6.b Creşterea│şi management a │ │ │MEDAT │InvestEu, │
│antreprenoriale │gradului de │proiectelor prin │ │ │ │programul │
│locale │conştientizare │realizarea unor │ │ │ │INTERREG EUROPE│
│ │cu privire la │ghiduri, organizarea│ │ │ │2021-2027, │
│ │necesitatea de │de cursuri de │ │ │ │Buget de Stat │
│ │a păstra şi │pregătire, │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţi │workshopuri sau alte│ │ │ │ │
│ │resursele zonei│programe de │ │ │ │ │
│ │de coastă. │pregătire pentru │ │ │ │ │
│ │ │folosirea │ │ │ │ │
│ │ │abordărilor │ │ │ │ │
│ │ │inovative, noilor │ │ │ │ │
│ │ │cunoştinţe şi │ │ │ │ │
│ │ │abilităţi; │ │ │ │ │
│ │ │iii) pregătirea şi │ │ │ │ │
│ │ │implementarea │ │ │ │ │
│ │ │programelor de │ │ │ │ │
│ │ │schimb de cunoştinţe│ │ │ │ │
│ │ │şi experienţă la │ │ │ │ │
│ │ │nivel regional, │ │ │ │ │
│ │ │precum şi european/ │ │ │ │ │
│ │ │internaţional; │ │ │ │ │
│ │ │vi) furnizarea de │ │ │ │ │
│ │ │asistenţă tehnică │ │ │ │ │
│ │ │directă în │ │ │ │ │
│ │ │implementarea │ │ │ │ │
│ │ │proiectelor. │ │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼──────────┼────────────┤ │ │
│ │ │A 7.13.3 │ │ │ │ │
│ │ │Implementarea de │ │ │ │ │
│ │ │programe pentru │ │ │ │ │
│ │ │pregătirea şi │ │ │ │ │
│ │ │monitorizarea (prin │Ridicată │2030 │ │ │
│ │ │programe europene │ │ │ │ │
│ │ │suport) │ │ │ │ │
│ │ │implementării │ │ │ │ │
│ │ │proiectelor │ │ │ │ │
└────────────────┴───────────────┴────────────────────┴──────────┴────────────┴────────────────┴───────────────┘
Activităţile ce se vor realiza în vederea implementării Programului de Măsuri vizând planificarea spaţială în zona costieră sunt prezentate în Tabelul de mai jos, unde sunt indicate termenele de implementare, organizaţiile responsabile pentru realizarea activităţilor, şi implicit implementarea măsurilor, precum şi posibilele surse de finanţare.
┌───────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────┬────────────┬────────────┬──────────┐
│Măsură │Obiective │Activitate │Prioritate│Termen de │Instituţii │Finanţare │
│ │vizate │ │ │implementare│responsabile│ │
├───────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │A 8.1.1 │ │ │ │Buget de │
│ │Os3.a Punerea │Elaborarea/ │ │ │ │Stat, │
│ │în practică a │actualizarea │ │ │ │INTERREG │
│ │planurilor de │metodologiei de │ │ │ │EUROPE │
│ │amenajare │elaborare a │Foarte │ │ │2021-2027,│
│ │spaţială a │planurilor de │ridicată │2027 │MDLPA │ESPON 2030│
│M8.1 Crearea │zonei costiere│amenajare a │ │ │ │şi │
│unui cadru │în coordonare │teritoriului │ │ │ │Interreg │
│coerent, │cu planurile │zonal │ │ │ │Interact │
│integrat şi │statelor │transfrontalier │ │ │ │IV │
│sinergic de │vecine; │şi interjudeţean│ │ │ │2021-2027 │
│planificare │Os3.c ├────────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│spaţială │Planificare şi│A 8.1.2 │ │ │ │Buget de │
│specific pentru│dezvoltare │Iniţierea şi │ │ │ │Stat, │
│teritoriul │spaţială │elaborarea de │ │ │ │INTERREG │
│transfrontalier│integrată şi │strategii şi │ │ │ │EUROPE │
│şi regional │durabilă a │planuri de │ │ │MDLPA, │2021-2027,│
│ │zonelor │dezvoltare │Ridicată │2030 │autorităţi │ESPON 2030│
│ │metropolitane,│spaţială în │ │ │locale, MAE │şi │
│ │periurbane şi │zonele │ │ │ │Interreg │
│ │rurale din │transfrontaliere│ │ │ │Interact │
│ │zona costieră.│şi în zona │ │ │ │IV │
│ │ │costieră a Mării│ │ │ │2021-2027 │
│ │ │Negre │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │A 8.2.1 │ │ │ │ │
│ │ │Elaborarea şi │ │ │ │ │
│ │ │aprobarea unui │Foarte │ │ │Buget de │
│ │ │regulament- │ridicată │2027 │MDLPA │Stat │
│ │ │cadru de │ │ │ │ │
│ │ │urbanism pentru │ │ │ │ │
│ │ │zona costieră │ │ │ │ │
│ │ ├────────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │A 8.2.2 │ │ │ │ │
│ │ │Elaborarea/ │ │ │ │ │
│ │ │actualizarea │ │ │ │ │
│ │ │metodologiei de │ │ │ │ │
│ │ │elaborare a │Foarte │ │ │Buget de │
│ │ │planurilor de │ridicată │2027 │MDLPA │Stat │
│ │ │amenajare a │ │ │ │ │
│ │ │teritoriului │ │ │ │ │
│ │ │zonal │ │ │ │ │
│ │ │metropolitan/ │ │ │ │ │
│ │ │intercomunitar. │ │ │ │ │
│ │ ├────────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │A 8.2.3 │ │ │ │ │
│ │ │Iniţierea şi │ │ │ │ │
│ │Os3.c │elaborarea de │ │ │ │ │
│M8.2 Crearea │Planificare şi│documentaţii de │ │ │ │ │
│unui cadru │dezvoltare │planificare │ │ │ │ │
│coerent şi │spaţială │spaţială pentru │ │ │ │ │
│integrat de │integrată şi │zonele │ │ │ │ │
│planificare │durabilă a │metropolitane, │ │ │ │ │
│spaţială la │zonelor │periurbane şi │ │ │MDLPA, │Buget de │
│nivel zonal şi │metropolitane,│rurale din zona │Ridicată │2030 │autorităţi │Stat, │
│local │periurbane şi │costieră │ │ │locale │Buget │
│ │rurale din │(planuri zonale │ │ │ │locale │
│ │zona costieră │metropolitane, │ │ │ │ │
│ │ │periurbane, │ │ │ │ │
│ │ │intercomunale, │ │ │ │ │
│ │ │planuri │ │ │ │ │
│ │ │urbanistice │ │ │ │ │
│ │ │generale pentru │ │ │ │ │
│ │ │municipii, oraşe│ │ │ │ │
│ │ │şi comune) │ │ │ │ │
│ │ ├────────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │A 8.2.4 │ │ │ │ │
│ │ │Iniţierea şi │ │ │ │ │
│ │ │elaborarea de │ │ │ │ │
│ │ │planuri │ │ │ │ │
│ │ │urbanistice │ │ │ │ │
│ │ │zonale în zone │ │ │MDLPA, │Buget de │
│ │ │cu caracter │Ridicată │2030 │autorităţi │Stat, │
│ │ │prioritar/ zone │ │ │locale │Buget │
│ │ │sensibile pentru│ │ │ │locale │
│ │ │unităţile │ │ │ │ │
│ │ │teritoriale de │ │ │ │ │
│ │ │reglementare │ │ │ │ │
│ │ │(UTR) adiacente │ │ │ │ │
│ │ │liniei ţărmului │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │Os3.b. │ │ │ │ │ │
│ │Stabilirea │ │ │ │ │ │
│ │unui sistem │A 8.3.1 │ │ │ │ │
│ │performant de │Revizuirea │ │ │ │ │
│ │supraveghere a│procedurilor de │ │ │ │Buget de │
│ │eficienţei │avizare/ │Foarte │ │MDLPA, │Stat, │
│ │implementării │aprobare a │ridicată │2027 │autorităţi │Bugete │
│ │planificării │documentaţiilor │ │ │locale │locale │
│ │spaţiale prin │de amenajarea │ │ │ │ │
│ │realizarea │teritoriului şi │ │ │ │ │
│ │Geamănului │urbanism) │ │ │ │ │
│ │Digital │ │ │ │ │ │
│ │(Digital Twin)│ │ │ │ │ │
│ │a litoralului │ │ │ │ │ │
│ │românesc; ├────────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │Os3.c │ │ │ │ │ │
│ │Planificare şi│ │ │ │ │ │
│ │dezvoltare │ │ │ │ │ │
│M8.3 Crearea │spaţială │A 8.3.2 Crearea │ │ │ │ │
│unui mecanism │integrată şi │unui sistem de │ │ │ │ │
│eficient de │durabilă a │informare şi │ │ │ │ │
│implementare, │zonelor │comunicare │ │ │ │ │
│monitorizare şi│metropolitane,│eficient între │ │ │MDLPA, MMAP,│Buget de │
│verificare a │periurbane şi │administraţiile │Ridicată │2027 │autorităţi │Stat │
│instrumentelor │rurale din │locale din zona │ │ │locale │ │
│de planificare │zona │costieră în │ │ │ │ │
│spaţială în │costieră,; │domeniul │ │ │ │ │
│zona costieră │Os6.a Crearea │planificării │ │ │ │ │
│ │unui proces │spaţiale │ │ │ │ │
│ │real │ │ │ │ │ │
│ │participativ │ │ │ │ │ │
│ │în gestionarea│ │ │ │ │ │
│ │integrată a ├────────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │zonei │ │ │ │ │ │
│ │costiere; │ │ │ │ │ │
│ │Os6.b │ │ │ │ │ │
│ │Creşterea │A 8.3.3 Crearea │ │ │ │ │
│ │gradului de │unei platforme │ │ │ │ │
│ │conştientizare│cu acces public,│ │ │ │Buget de │
│ │cu privire la │de comunicare şi│Ridicată │2027 │MMAP │Stat │
│ │necesitatea de│dezbatere │ │ │ │Bugete │
│ │a păstra şi │privind starea │ │ │ │locale │
│ │îmbunătăţi │şi evoluţia │ │ │ │ │
│ │resursele │zonei costiere │ │ │ │ │
│ │zonei de │ │ │ │ │ │
│ │coastă. │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────┴────────────┴────────────┴──────────┘
Pentru măsurile /activităţile cuprinse în acest plan, care au ca sursă de finanţare programele stabilite aferente Politicii de Coeziune ( de ex. PDD, PR S-E, PEO) finanţarea din fonduri externe nerambursabile se va face în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program. în ceea ce priveşte finanţarea din fonduri europene, asupra eligibilităţii cheltuielilor aferente obiectivelor/acţiunilor/măsurilor prevăzute în Strategia naţională privind gospodărirea integrată a zonei costiere din Fonduri europene alocate de la Uniunea Europeană vor trebui să se pronunţe instituţiile cu rol de autoritate de management/autorităţi naţionale/entităţi responsabile cu derularea acestor programe. În situaţia în care implementarea măsurilor aferente Strategiei va conduce la un impact financiar suplimentar asupra bugetului de stat, este necesară respectarea prevederilor art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 15 din Lega nr.69/2010 privind responsabilităţile fiscal-bugetare, republicată. 1.9. Consolidarea/întărirea capacităţii instituţionale Armonizarea abordărilor cu privire la problemele zonei costiere la nivelurile superioare de guvernare şi în sectoarele cheie este esenţială. Planul de Management Integrat al zonei costiere trebuie să stabilească forma practică şi domeniul de aplicare a structurilor instituţionale necesare pentru a realiza armonizarea şi coordonarea eficientă, în special pentru a ieşi din percepţia că MIZC este în primul rând o activitate de mediu şi pentru a integra pe deplin schimbările climatice, dezvoltarea socială şi economică, sectorul marin, interacţiunea uscat - mare şi altele. În plus faţă de armonizarea problemelor din zona costieră la nivelurile superioare de guvernare, MICZ necesită un parteneriat mai larg şi o asumare a societăţii civile, între toate nivelurile de guvernare. Prin urmare, Planul de Management Integrat al zonei costiere stabileşte cadrul adecvat pentru acest angajament mai larg prin structuri participative, consolidarea capacităţilor şi creşterea gradului de cunoaştere şi conştientizare. Principalii actori în procesul MIZC sunt, bineînţeles, instituţiile guvernamentale. Cu toate acestea, diferitele instituţii guvernamentale - la diferite niveluri de administraţie - prestează servicii şi derulează programe pe baza unor mandate şi legi diferite, care conţin adesea scopuri, obiective şi politici diferite. Cel puţin trei factori tind să complice cooperarea instituţională: ● instituţiile guvernamentale din diferite sectoare vor avea probabil orientări şi obiective diferite şi, prin urmare, interese diferite; ● diferitele niveluri de guvernare vor avea probabil priorităţi diferite; ● diferitele instituţii guvernamentale de la diferite niveluri administrative sunt ghidate de mandate (sarcini, responsabilităţi şi competenţe) diferite. Una dintre principalele provocări ale MIZC este de a crea modalităţi de a se asigura că acţiunile agenţiilor guvernamentale decidente, care implică şi alte părţi interesate, sunt armonizate între ele şi sunt în concordanţă cu scopurile şi obiectivele convenite. Prin urmare, provocarea este de a dezvolta un mecanism instituţional care să poată coordona numeroasele structuri şi organizaţii implicate în problemele zonei costiere, să fie capabil să ghideze procesele costiere şi să orienteze evoluţiile în direcţiile stabilite pentru a atinge obiectivele dorite, prevăzute în strategia naţională MIZC. În plus, colaborarea poate fi impusă prin acte legislative, însă coordonarea şi colaborarea intersectorială reală, eficientă, în procesul de gestionare a zonei costiere pot fi realizate doar pe baza: - disponibilităţii şi consensualităţii părţilor interesate de a colabora eficient; – capacităţii organismelor de coordonare de a ghida şi conduce procesul şi a agenţiilor sectoriale de a integra planificarea şi acţiunile; – fezabilităţii tehnice a opţiunilor alternative şi capacităţii financiare de a lua măsuri corective. Gestionarea integrată a zonei costiere trebuie să se bazeze pe principiile unei bune guvernanţe. Conform Agendei Teritoriale 2020, Cap. IV - Transpunerea coeziunii teritoriale a UE în realitate, "sunt necesare formule de guvernanţă pe mai multe niveluri pentru a gestiona diferitele teritorii funcţionale şi pentru a asigura contribuţia echilibrată şi coordonată a actorilor locali, regionali, naţionali şi europeni, cu respectarea principiului subsidiarităţii. Aceasta reclamă o coordonare verticală şi orizontală între organele de decizie de la diferite niveluri şi politici sectoriale menite să asigure coerenţa şi sinergia." O bună guvernanţă a zonei costiere poate asigura un echilibru între factorii / actorii interesaţi de starea şi dezvoltarea zonei costiere şi decidenţi. Conform principiilor exprimate în documentul Comisiei Comunităţilor Europene 2001 (Commission of the European Communities 2001), guvernanţa trebuie să fie exercitată într-un mod transparent, participativ, responsabil, eficient şi coerent şi să respecte principiile proporţionalităţii şi subsidiarităţii. În cazul zonei costiere este foarte important a se urmări şi asigura o guvernanţă multi- nivel atât pe orizontală - între actorii teritoriali (Consilii judeţene, UAT-uri, agenţi economici, ONG-uri, etc.), cât şi pe verticală, între autorităţile administraţiei centrale (ministere, agenţii) şi cele ale administraţiei publice locale. Una dintre principalele provocări ale MIZC este de a crea modalităţi de a se asigura că acţiunile agenţiilor guvernamentale decidente, care implică şi alte părţi interesate, sunt armonizate între ele şi sunt în concordanţă cu scopurile şi obiectivele convenite. Prin urmare, provocarea este de a dezvolta un mecanism instituţional care să poată coordona numeroasele structuri şi organizaţii implicate în problemele zonei costiere, să fie capabil să ghideze procesele costiere şi să orienteze evoluţiile în direcţiile stabilite pentru a atinge obiectivele dorite, prevăzute în strategia naţională MIZC. În plus, colaborarea poate fi impusă prin acte legislative, însă coordonarea şi colaborarea intersectorială reală, eficientă, în procesul de gestionare a zonei costiere pot fi realizate doar pe baza: - disponibilităţii şi consensualităţii părţilor interesate de a colabora eficient; – capacităţii organismelor de coordonare de a ghida şi conduce procesul şi a agenţiilor sectoriale de a integra planificarea şi acţiunile; – fezabilităţii tehnice a opţiunilor alternative şi capacităţii financiare de a lua măsuri corective. Structura instituţională propusă se bazează, în mare parte, pe cea existentă deja, care recunoaşte Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor ca principala autoritate responsabilă de implementarea MIZC în România. Conform prevederilor art. 4 din HG nr. 43/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare, MMAP exercită în domeniul de competenţă şi funcţia de strategie şi planificare, iar conform art. 6, alin. I (f) din aceeaşi HG, MMAP, în exercitarea funcţiei de strategie şi planificare, elaborează, actualizează, coordonează şi monitorizează aplicarea Strategiei privind gospodărirea integrată a zonei costiere. Totuşi, principala problemă este legată de insuficienta autoritate a acestui minister de resort, astfel încât acesta să aibă un control eficient asupra activităţilor celorlalte ministere implicate în procesul de luare a deciziilor privind zona costieră. Din acest motiv, prezentul document propune menţinerea Comitetului Naţional al Zonei Costiere (CNZC), dar cu modificări semnificative în ceea ce priveşte conducerea, în sensul sporirii autorităţii, componenţa şi atribuţiile, în calitate de entitate principală de gestionare integrată a zonei costiere. Aceste modificări se vor realiza cu prioritate, prin implementarea măsurii M1.1 din prezentul Plan de Management Integrat al zonei costiere. În urma implementării acestei măsuri, conducerea CNZC va fi asigurată de către cancelaria Primului Ministru, astfel încât Comitetului Naţional al Zonei Costiere i se conferă suficientă autoritate pentru a asigura o coordonare interministerială eficientă la nivel de implementare a politicii MIZC, precum şi înfiinţarea şi implementarea unor mecanisme de coordonare instituţională, organizate pe verticală şi orizontală, între autorităţile şi instituţiile competente atât la nivel naţional, cât şi local. În acest fel, deficienţele şi problemele identificate în analiza situaţiei zonei costiere în ceea ce priveşte necesitatea stabilirii/întăririi unui cadru instituţional pentru MIZC vor fi eliminate. Pentru asigurarea implementării Planului de Management Integrat al zonei costiere şi a Strategiei naţionale privind gospodărirea integrată al zonei costiere, CNZC va fi structura de cooperare de importanţă vitală deoarece: - va asigura cadrul pentru o bună guvernanţă a zonei costiere; – va asigura cadrul de comunicare între toţi actorii instituţionali implicaţi în procesul MIZC; – va asigura capacitate de expertiză interdisciplinară pentru abordarea integrată a problemelor zona costieră; – va asigura coerenţa şi transparenţa deciziilor referitoare la zona costieră. CNZC va acorda suport de specialitate / profesional şi consiliere în cadrul implementării Planului şi Strategiei naţionale MIZC, precum şi în cadrul funcţionării sistemului instituţional MIZC prin adoptarea de recomandări, orientări referitoare la implementarea politicii de management integrat a zonei costiere, în special în ceea ce priveşte: - modificări ale reglementărilor existente, adoptarea unor noi reglementări importante pentru MIZC şi aplicarea eficientă a acestora; – conformarea politicilor sectoriale cu Strategia naţională MIZC şi eliminarea planificării sectoriale fragmentate a dezvoltării; – îmbunătăţirea managementului zonei costiere; – încorporarea MIZC în procesul mai larg de planificare naţională; – definirea măsurilor/politicilor fiscale pentru buna funcţionare a managementului zonei costiere; – reglementarea activităţilor din zona costieră în vederea conformării acestora cu obiectivele/cerinţele de sustenabilitate; – asigurarea funcţionării continue a Observatorului Zonei Costiere, actualizarea sa permanentă (asigurarea furnizării datelor şi informaţiilor de către organizaţiile competente/responsabile); – asigurarea de sprijin şi asistenţă în accesarea de fonduri pentru programele şi activităţile ce contribuie la dezvoltarea sustenabilă, integrată, a zonei costiere; – asigurarea consolidarea de sprijin şi asistenţă în consolidarea capacităţilor instituţiilor existente vitale pentru implementarea planului şi strategiei de management integrat al zonelor costiere. Spre deosebire de situaţia prezentă, prin implementarea măsurii M1.1 se va asigura/sprijini funcţionarea CNZC prin crearea în structura MMAP a unui compartiment, numit Secretariat Tehnic Administrativ al Zonei Costire (STA-ZC), care va avea următoarele funcţii principale: - o funcţie administrativă, cu un personal restrâns, permanent, care va desfăşura strict activităţi de secretariat şi logistice pentru buna funcţionare a CNZC (organizează şi asigură buna desfăşurare a şedinţelor CNZC, propune preşedintelui Comitetului structura şi conţinutul agendei, pregăteşte şi transmite documentele şi materialele necesare convocării şi desfăşurării şedinţelor CNZC, redactează procesele-verbale ale şedinţelor CNZC, comunică procesele - verbale către toţi cei interesaţi, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, etc.); – o funcţie tehnică, asigurată de un grup de lucru permanent format din experţi în baze de date şi GIS ai MMAP, ce vor dezvolta şi administra un Observator al Zonei Costiere unde vor fi disponibile date şi informaţii (o bază de date comună). Este foarte importantă cooperarea permanentă şi coordonarea STA-ZC cu compartimentul similar în ceea ce priveşte responsabilităţile, din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în scopul asigurării complementarităţii, dar şi pentru evitarea suprapunerilor. Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, MEC şi Academia Română vor susţine buna funcţionare a acestui grup prin delegarea de experţi în managementul datelor care să aplice politica de date FAIR (Findable, Accessible, Interoperable and Re-usable); – o funcţie de monitorizare a stadiului implementării strategiei naţionale şi planului de management integrat al zonei costiere şi raportare (către Agenţia Europeană de Mediu, Comisia Mării Negre, etc.); – o funcţie de comunicare şi diseminare - asigurată de experţii în comunicare ai MMAP, ce vor implementa Planul de Comunicare (măsura M 1.3). Referitor la organizarea CNZC, aşa cum a fost sugerat mai sus este necesară o restructurare a componenţei acestuia, în sensul includerii şi reprezentanţilor mediului de afaceri, precum şi o restrângere a numărului reprezentanţilor autorităţilor locale, astfel încât să se evite situaţiile din prezent legate de neconstituirea cvorumului. În CNZC, cele patru UAT-uri din judeţul Tulcea vor avea un singur reprezentant, iar cele nouă UAT-uri din judeţul Constanţa vor avea doi reprezentanţi. Prin componenţa sa CNZC trebuie să asigure o abordare multidisciplinară în definirea conţinutului şi participarea la elaborarea planurilor, programelor şi politicilor publice, precum şi o reprezentare adecvată a tuturor actorilor importanţi pentru zona costieră (reprezentanţii ministerelor şi agenţiilor cheie), reprezentanţi ai autorităţilor locale, reprezentanţi ai sectorului civil şi privat. CNZC se va reuni trimestrial, în şedinţe ordinare, fiind convocat de către preşedinte prin intermediul STA-ZC. În cazul unor situaţii excepţionale (ce urmează a fi definite în regulamentul de funcţionare al Comitetului), CNZC se va reuni în şedinţe extraordinare, la solicitarea preşedintelui CNZC sau a MMAP (prin intermediul STA-ZC). CNZC va lua decizii în baza a cel puţin jumătate plus unul dintre membrii comitetului sunt prezenţi la şedinţă, deciziile fiind adoptate, prin consens, iar dacă acesta nu este posibil, prin aplicarea procedurii de vot şi aplicarea regulii majorităţii simple. Comitetul Naţional pentru Zona Costieră (CNZC): - va aviza planurile de gospodărire integrată a zonei costiere şi planurile de urbanism locale şi zonale; studiile de impact pentru activităţi cu impact semnificativ ce urmează a se desfăşura în zona costieră, precum şi bilanţurile de mediu ale lucrărilor existente; proiectele de creare de parcuri şi rezervaţii naturale marine/aferente zonei costiere. Avizele CNZC vor preceda emiterea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor de mediu şi gospodărire a apelor şi se emit de către CNZC la solicitarea beneficiarilor. Caracterul obligatoriu sau consultativ al avizelor CNZC va fi stabilit după actualizarea delimitării zonei costiere. CNZC va trebui să aibă o perspectivă mai largă asupra strategiilor, programelor şi proiectelor care pot avea impact asupra zonei costiere, dar atribuţiile şi competenţele sale vor fi adaptate scării spaţiale respective. Astfel, în unele cazuri (proiecte fără un impact major, realizate în zone ce nu necesită o protecţie deosebită) avizele CNZC vor avea un caracter doar consultativ sau vor fi oferite doar puncte de vedere, în timp ce pentru proiecte cu impact major şi realizate în zone sensibile, avizul CMZC va trebui să fie obligatoriu. Avizele şi punctele de vedere vor fi fundamentate pe baza rapoartelor tehnice elaborate în cadrul Grupurilor de Lucru (a se vedea mai jos); – va fi consultat în procesul de elaborare a politicilor şi planurilor sectoriale şi a modului de aplicare a instrumentelor de punere în aplicare adecvate; – va sprijini obţinerea unui consens între ministerele şi agenţiile de resort în ceea ce priveşte aspectele relevante pentru zona de coastă. La nivel tehnico-profesional, în cadrul CNZC se vor constitui Grupuri de Lucru formate din experţi aparţinând principalelor părţi interesate, dar şi din experţi independenţi. Componenţa şi dimensiunea acestor Grupuri de Lucru va fi decisă de către CNZC în funcţie de natura problemei în discuţie, dintr-o listă largă de experţi nominalizaţi (pe domenii de competenţă) de către organizaţiile membre al CNZC. În principiu, vor fi şase grupuri de lucru (GL), după cum urmează: a) Grupul de lucru pentru politici şi planuri de acţiune pentru gestionarea integrată a Zonei Costiere; b) Grupul de lucru pentru planificare spaţială a teritoriului, dezvoltare urbană şi amenajarea spaţiului maritim; c) Grupul de lucru pentru schimbări climatice, pericole naturale şi antropice; d) Grupul de lucru pentru reglementări şi proiecte de reglementări referitoare la gestionarea integrată a Zonei Costiere; e) Grupul de pentru patrimoniul natural şi cultural, calitatea mediului, conservarea biodiversităţii; f) Grupul de lucru pentru monitorizare, evaluare şi raportare. Grupurile de Lucru se vor întruni ori de câte ori este nevoie, şedinţele fiind conduse de către un preşedinte ales din rândul membrilor grupului, asistat de către un reprezentant al STS- ZC ce va avea responsabilităţile menţionate mai jos. Un aspect important de menţionat este asigurarea motivaţiei şi interesului experţilor de a lucra eficient în aceste Grupuri de Lucru. Este necesară astfel identificarea unor resurse financiare, din bugetul MMAP, care să fie alocate funcţionării optime a acestor Grupuri de Lucru, în principal prin remunerarea experţilor. În organizarea şi desfăşurarea şedinţelor CNZC, precum şi ale Grupurilor de Lucru, suportul administrativ (secretariat, logistică) va fi acordat de către Secretariatul Tehnic Administrativ al Zonei Costiere, din cadrul MMAP. În cadrul grupurilor de Lucru vor face parte obligatoriu şi reprezentanţi ai STA-ZC cu competenţe tehnice (baze de date, GIS, monitorizare, raportare, comunicare). Aceştia vor asigura un sprijin permanent desfăşurării lucrărilor Grupurilor de Lucru ale CNZC, punând la dispoziţia membrilor date/informaţii necesare, rezultate ale monitorizării implementării strategiei, instrumente de comunicare către publicul larg, etc. Obiectivul activităţii desfăşurate de Grupurile de lucru/grupurile de experţi este de a fundamenta procesele decizionale din cadrul CNZC, de a pregăti şi oferi consultanţă de specialitate pe teme relevante pentru punerea în aplicare corespunzătoare a Strategiei privind gospodărirea integrată a zonei costiere. În ceea ce priveşte partea executivă, responsabilitatea pentru punerea în aplicare reală a planului de management integrat al zonei costiere şi a Strategiei naţionale privind gospodărirea integrată a zonei costiere revine MMAP, împreună cu instituţiile centrale şi locale menţionate Planul de activităţi. Reorganizarea în noua formă a CNZC, precum şi atribuţiile şi funcţionarea acestuia trebuie se vor stabili/reglementa printr-o Hotărâre de Guvern, urmată de adoptarea unui regulament de organizare şi funcţionare. 1.10. Consultarea şi participarea publicului în contextul Planului de Management Integrat al zonei costiere Având în vedere importanţa participării şi consultării publicului în implementarea cu succes a MIZC, precum şi informarea permanentă şi corectă a publicului cu privire la acţiunile, proiectele, programele propuse spre derulare în zona costieră, una dintre măsurile / acţiunile prioritare ale Planului de Management Integrat al zonei costiere o constituie elaborarea şi implementarea unui Plan de Comunicare (măsura M1.4). Planul de comunicare este structurat după cum urmează: Scop şi obiective Scopul Planului de comunicare este, pe de o parte, creşterea gradului de implicare şi participare a factorilor interesaţi, inclusiv societatea civilă, în procesul de luare a deciziilor cu privire la dezvoltarea sustenabilă a zonei costiere, precum şi o informare permanentă, corectă şi coerentă a publicului larg. În general, în societatea românească participarea activă în procesul consultativ, cu precădere a publicului larg, dar şi a factorilor interesaţi, nu este o practică foarte comună, din diferite motive (lipsă motivaţie, slaba informare şi comunicare, etc.). Prin elaborarea prezentului plan şi prin includerea implementării lui între măsurile prioritare se urmăreşte atragerea tuturor părţilor interesate şi, mai ales, participarea lor activă în implementarea MIZC. Obiectivele planului de comunicare sunt: 1. Creşterea nivelului de informare a tuturor părţilor interesate asupra: - conţinutului Planului de Management Integrat al zonei costiere; – importanţei şi beneficiilor managementului integrat al zonei costiere; – programelor / proiectelor propuse a se derula la nivelul zonei costiere; – modificărilor legislative propuse în vederea îmbunătăţirii MIZC. 2. Creşterea eficienţei comunicării interne (de exemplu: în cadrul CNZC, între CNZC şi MMAP, între autorităţile locale şi cele centrale, etc.); 3. Stimularea participării publicului la implementarea MIZC. Participarea publicului este un proces continuu de interacţiune între factorii decizionali şi publicul ale cărui interese sunt afectate de consecinţele deciziilor luate); 4. Creşterea gradului de transparenţă în procesul de informare a publicului cu privire la programele / proiectele / acţiunile implementate în zona costieră; 5. Crearea de legături cu furnizorii importanţi de ştiri şi mass-media specializate, pentru a crea o reţea de comunicare specifică; 6. Adaptarea şi utilizarea instrumentelor specifice de informare şi comunicare la configuraţiile organizaţionale, mecanismele decizionale şi caracteristicile grupurilor ţintă în vederea maximizării impactului programelor / proiectelor implementate în zona costieră; 7. Crearea unei atitudini favorabile, în cadrul publicului/grupului ţintă vizat de planul de comunicare, referitor la procesul de management integrat al zonei costiere;. 8. Dezvoltarea unui comportament al publicului/grupului ţintă care să suscite interesul pentru documentare şi acţiune referitor la activităţile şi rezultatele managementului integrat al zonei costiere. Publicul ţintă Publicul ţintă vizat de Planul de comunicare este reprezentat atât de publicul specializat, cât şi de publicul general. Publicul ţintă specializat este format din următoarele categorii: - instituţii care sunt implicate direct în procesul MIZC şi experţi externi care pot fundamenta deciziile, facilita obţinerea de finanţări, monitoriza implementarea MIZC şi pot informa cu privire la acesta (public intern). Pentru această categorie mesajul va fi mult mai complex; – beneficiari sau potenţial beneficiari ai rezultatelor implementării strategiei naţionale şi planului de management integrat al zonei costiere; – Părţi interesate (stakeholderi) - această categorie reprezintă vectori secundari de informaţie, putând influenţa alte grupuri ţintă prin activitatea pe care o desfăşoară sau prin preluarea informaţiei şi transmiterea mai departe către grupurile cu care sunt în strânsă legătură în mod firesc. Din această categorie fac parte: i. mediul academic / de cercetare (în principal universităţi şi institute de cercetare-dezvoltare ce desfăşoară activităţi în zona costieră sau în strânsă legătură cu aceasta); ii. mass-media - reprezintă un partener special de comunicare, având caracteristicile unui grup ţintă de sine stătător, cât şi pe cele ale unui "releu de informaţie". Din acest motiv, mass media trebuie tratată în mod special, şi anume: i) trebuie investit într-o relaţie corectă cu media, răspunsurile pe care jurnaliştii le solicită trebuie să fie complete şi obţinute în timp util; ii) trebuie realizate parteneriate informale, pe termen mediu, din care ambele părţi să aibă de câştigat (emiţătorul de informaţie să aibă acoperire în presă, iar jurnaliştii să aibă acces la informaţia nouă, completă, cu valoare de ştire); iii. ONG-urile, organizaţiile profesionale în domeniu, parteneri sociali - aceştia au în general, prin natura background-ului lor un nivel de înţelegere a temei superior jurnaliştilor şi mai au în plus un anume public ţintă foarte specializat, care, de obicei, este un public captiv. Informaţiile pe care aceşti factori de decizie le preiau şi le repun în sistem au următoarele caracteristici: sunt prelucrate deja, corecte (de obicei), adaptate pe profilul grupului ţintă secundar şi au un grad ridicat de credibilitate (publicul secundar o preia dintr-o sursă de încredere pentru el). Mesaje Mesajele transmise trebuie să fie personalizate, în funcţie de publicul ţintă. Astfel, pentru publicul larg, mesajul are un caracter generalist, fiind transmis prin intermediul mass-media şi reţelelor de socializare. În general, mesajul transmis acestui public este relativ simplu urmărind atingerea nivelului de conştientizare / familiarizare cu subiectul (awareness). În cazul publicului specializat mesajul devine mai elaborat, mai complex, dar, de asemenea, diferă în funcţie de categoria de public specializat căruia i se adresează. Mesajul cel mai complex este comunicat profesioniştilor şi instituţiilor care sunt implicate direct în procesul MIZC. Printre mesajele principale ce vizează publicul specializat se numără: - informaţii privind surse de finanţare pentru programele / proiectele propuse; – informaţii cu privire la oportunităţi de business în domeniul economiei albastre / verzi; – informaţii cu privire la apeluri de deschise pentru finanţare (naţională sau europeană); – informaţii cu privire la gradul de atingere a obiectivelor Strategiei naţionale MIZC; – informaţii despre impactul programelor / proiectelor propuse; – exemple de bune practici; – informaţii privind modificările legislative; – informaţii cu privire la discuţiile/dezbaterile din şedinţele CNZC; – informaţii privind calendarul dezbaterilor publice privind proiectele din zona costieră; – informaţii cu privire la organizarea de cursuri de instruire şi perfecţionare în managementul integrat al zonei costiere. Toate aceste mesaje vor fi transmise (atât publicului specializat, cât şi publicului larg) de către specialişti în comunicare din cadrul Secretariatului Tehnic Administrativ al Zonei Costiere (STA-ZC), ce funcţionează în cadrul MMAP folosind mijloacele / instrumentele descrise mai jos. Instrumente/mijloace de comunicare Instrumentele de comunicare utilizate vor asigura transmiterea şi difuzarea mesajelor către publicul ţintă în vederea atingerii atât a obiectivelor Strategiei Naţionale MIZC, cât şi a scopului şi obiectivelor specifice ale Planului de Comunicare. Instrumentele de comunicare vor difuza mesaje adaptate la specificul publicului/grupului ţintă astfel încât impactul generat să asigure îndeplinirea obiectivelor de comunicare şi totodată să asigure sustenabilitatea implementării Strategiei pe termen mediu şi lung. a) Comunicarea online - va fi abordată cu prioritate deoarece este cea mai utilizată de grupurile specializate şi de multiplicatorii de informaţie. În cadrul comunicării online, accentul va fi mutat către o comunicare bidirecţională online (nu doar o emitere de informaţii, ci şi preluare de feedback şi oferire de răspunsuri). O pagină web, dedicată managementului zonei costiere, va fi creată pe site-ul MMAP şi va fi utilizată ca portal unic de informaţii privind toate programele / proiectele din zona costieră. Această pagină va avea incluse: - o secţiune de linkuri utile ce va fi actualizată periodic; – o secţiune cu noi informaţii în domeniu, la nivel naţional, european şi internaţional; – un forum de discuţii, dezbateri; – o secţiune Q&A care să fie folosită ca resursă pentru oferirea de răspunsuri, inclusiv la întrebări primite pe email la adresele oficiale de corespondenţă; – o secţiune dedicată furnizării de informaţii privind calendarele de implementare a programelor şi procesele conexe de consultare a publicului; – o secţiune pentru informarea cu privire la oportunităţi de joburi în domeniul MIZC, oportunităţi de business (verde / albastru), oportunităţi de finanţare. Toate secţiunile website-ului vor fi actualizate în mod curent, cel mult la 6 luni. Comunicarea online se va realiza şi prin mijloacele social media (în special vizând publicul larg) prin crearea de pagini dedicate şi grupuri de discuţii pe reţelele de socializare. b) Media relations (relaţii cu mass media) - include: - încurajarea publicaţiilor de a realiza secţiuni dedicate urmăririi progresului implementării planului de management integrat al zonei costiere, MIZC şi, în particular, a programelor / proiectelor finanţate; – oferirea cu prioritate de informaţii rezultate din activităţile de monitorizare a stadiului implementării strategiei naţionale MIZC către aceste publicaţii care au secţiuni dedicate; – identificarea şi oferirea de proiecte care pot preluate ("adoptate") şi monitorizate de aceste publicaţii, pentru a fi prezentate ca bune practici; – încurajarea publicaţiilor de a acoperi impactul proiectelor la nivelul comunităţii (contextualizare), nu doar de a monitoriza rezultatele imediate ale proiectelor; – interviuri cu reprezentanţi ai CNZC / experţi din echipa de implementare a Strategiei Naţionale MIZC la posturile locale şi naţionale de radio şi TV; – conferinţe de presă; – informări/ comunicate de presă cu prilejul unor evenimente importante (ex. lansarea Strategiei naţionale MIZC, lansarea unui proiect de importanţă majoră în zona costieră, etc.); – difuzarea spoturilor radio şi tv (advertising), dedicate, în special publicului larg. c) Evenimente - organizarea de evenimente proiectate pe baza solicitărilor grupurilor ţintă, a feedback-ului colectat online; – sesiuni de informare specializate, "info workshops", scurte (2-3 ore), în grupuri relativ mici (20-30 persoane), la nivel judeţean/local, inclusiv cu răspunsuri la probleme punctuale; sunt vizaţi potenţialii beneficiari şi beneficiarii, în sesiuni distincte; – organizarea de evenimente pentru publicul larg (ex. Ziua Internaţională a Mării Negre, Ziua Dunării, etc). Aceste evenimente vizează informarea publicului larg cu privire la rezultatele şi impactul implementării managementului integrat al zonei costiere, oferirea de exemple de "poveşti de succes", etc. d) Materiale de prezentare (broşuri, ghiduri, flyere, afişe/ bannere online şi/sau format fizic). Planul de acţiune - cuprinde acţiuni prioritare şi acţiuni cu caracter permanent. Acţiunile prioritare vizează, în special, comunicarea şi informarea publicului (atât a celui specializat, cât şi a publicului larg) cu privire la demararea implementării Planului de Management Integrat al zonei costiere şi a Strategiei Naţionale privind gospodărirea integrată a zonei costiere şi importanţa acestui proces. Acţiunile prioritare propuse sunt: - dezvoltarea paginii web pe site-ul MMAP; – realizarea identităţii vizuale a Strategiei Naţionale privind gospodărirea integrată a zonei costiere şi a Planului de Management Integrat al zonei costiere (sigla, slogan etc.); – organizare unui eveniment de amploare care să marcheze lansarea implementării Strategiei Naţionale privind gospodărirea integrată a zonei costiere şi a Planului de Management Integrat al zonei costiere; – realizarea şi publicarea comunicatelor de presa şi articolelor de presă care să promoveze evenimentul de lansare a implementării Strategiei Naţionale privind gospodărirea integrată a zonei costiere şi a Planului de Management Integrat al zonei costiere; – organizarea unei conferinţe de presă care să marcheze startul implementării Strategiei Naţionale privind gospodărirea integrată a zonei costiere şi a Planului de Management Integrat al zonei costiere. Acţiunile cu caracter permanent sunt: - întreţinerea şi permanenta actualizare a paginii web dedicată procesului de management integrat al zonei costiere - acţiune cu caracter permanent: – conceperea, tipărirea şi diseminarea materialelor publicitare (broşuri, ghiduri, flyere, afişe/ bannere online şi/ sau în formă fizic) – realizarea şi difuzarea de buletine informative / comunicate de presă cu privire la rezultatele şedinţelor CNZC; – informarea prin mijloace online (website, social media) asupra rezultatelor şedinţelor CNZC; – campanii de promovare, atât online (prin publicare pe pagina web dedicată şi prin mijloace social media), cât şi în mass-media locală a dezbaterilor publice, proceselor consultative cu privire la programele / proiectele din zona costieră în vederea creşterii gradului de participare activă a factorilor interesaţi; – informarea publicului larg prin mijloace social media cu privire la proiectele propuse a se implementa în zona costieră; – diseminarea în mass-media şi în social media a "poveştilor de succes" din zona costieră: – organizarea de conferinţe de presă cu prilejul lansării unor proiecte importante în zona costieră; – interviuri în mass-media sau online cu principalii actori ai procesului MIZC; – organizarea de evenimente de informare specializate, "info workshops", scurte (2-3 ore), în grupuri relativ mici (20-40 persoane), la nivel judeţean (două pe an, câte unul în cele două judeţe din zona costieră); – organizarea de evenimente anuale de promovare a rezultatelor şi beneficiilor managementului integrat al zonei costiere cu prilejul Zilei Internaţionale a Mării Negre; – promovarea rezultatelor implementării Planului şi Strategiei naţionale MIZC în cadrul unor evenimente naţionale sau internaţionale (altele decât cele organizate de MMAP). Surse de finanţare Principala sursă de finanţare este bugetul propriu al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, dar alte posibile surse de finanţare, în special pentru organizarea şi participarea la diverse evenimente, pot fi proiectele naţionale şi cele europene. Monitorizare şi Evaluare Indicatorii de rezultat folosiţi pentru monitorizarea şi evaluarea atingerii obiectivelor de Planului de comunicare sunt: - numărul de vizitatori ai website-ului dedicat; – numărul articolelor de presă care promovează evenimentul de lansare a implementării Strategiei naţionale MIZC şi a Planului de Management Integrat al zonei costiere; – numărul de participanţi la conferinţele de presă; – numărul de materiale promoţionale realizat; – numărul de buletine informative şi comunicate de presă; – număr de conferinţe de presă; – număr de interviuri; – numărul de participanţi la dezbateri publice / procese consultative; – numărul de postări în social media; – numărul de spoturi publicitare (radio, tv) dedicate MIZC; – numărul de evenimente dedicate publicului larg; – numărul de eveniment dedicate publicului specializat; – numărul de evenimente organizate de alte instituţii în care a fost promovat procesul MIZC; – numărul de cetăţeni informaţi cu privire la activităţile derulate în zona costieră; – numărul de articole generate în mass-media în urma campaniilor de promovare; – tipul de reacţii generate în urma campaniilor de promovare. 1.11. Plan de monitorizare al activităţilor În procesul de implementare a activităţilor propuse a se realiza în cadrul Planului de Management Integrat al zonei costiere pot avea loc schimbări, fie planificate / aşteptate, fie neprevăzute, care sunt înregistrate printr-o monitorizare eficientă. Gradul de realizare al fiecărei activităţi va fi monitorizat cu o frecvenţă anuală (excepţie făcând activităţile referitoare la cadrul instituţional şi cel legislativ, când frecvenţa este semestrială) de către principala instituţie responsabilă pentru implementarea ei. Informaţiile referitoare la monitorizarea activităţilor sunt furnizate de către instituţiile responsabile Grupului de lucru pentru monitorizare şi evaluare din cadrul CNZC, care va elabora un Raport anual de progres al implementării Planului. În cazul activităţilor cu prioritate foarte ridicată referitoare la cadrul legislativ şi instituţional şi cu termen de implementare 2025, va fi elaborat un raport semestrial de progres. Scopul elaborării raportului semestrial de monitorizare este de identifica eventualele probleme ce apar la implementarea activităţilor respective şi de a se lua măsurile corective necesare. În cazul activităţilor cu termen de implementare 2030, în 2027, ultimul an în care instituţiile responsabile pot aplica pentru proiecte europene şi / sau naţionale pentru a accesa fonduri din programele de finanţare 2021 - 2027, se va elabora un raport intermediar ce va include şi informaţiile din rapoartele anuale. Acest raport intermediar permite CNZC evaluarea progresului realizat în implementarea activităţii şi identificarea problemelor sau potenţialelor obstacole ce pot împiedica realizare cu succes a activităţii respective. Pe baza evaluării progresului realizat este posibil să se efectueze ajustări periodice ale măsurilor şi acţiunilor, în concordanţă cu caracterul adaptiv al procesului de management a zonei costiere La finalul fiecărei activităţi, instituţiile responsabile vor întocmi un scurt Raport final ce va sintetiza modul de implementare al activităţii, rezultatele atinse şi în ce măsură a contribuit la realizarea obiectivelor. Astfel, având în vedere termenele de implementare al activităţilor, respectiv 2025, 2027 şi 2030, în toţi aceşti ani, va fi elaborat de către Grupul de Lucru pentru monitorizare şi evaluare un Raport Final (va include doar informaţii referitoare la activităţile ce s-au finalizat în acel an). În Tabelul 2.11.1 este reprezentat Planul de monitorizare al activităţilor, indicându-se pentru fiecare activitate Raportul de monitorizare unde este analizat progresul realizat de respectiva activitate. Toate rapoartele elaborate de către grupul de lucru pentru monitorizare şi evaluare, fie că sunt anuale, intermediare sau finale, vor fi comunicate tuturor părţilor interesate prin intermediul Planului de Comunicare. Tabel 2.11.1 Plan de monitorizare al activităţilor Legendă: RS - Raport de progres semestrial, RA - Raport de progres anual, RI - Raport Intermediar (2025, 202 7), RF - Raport final (2025, 2027, 2030)
┌────────────────┬──────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│Măsura │Activitatea │2025│2026│2027│2028│2029│2030│
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.1.1.1 .Revizuirea/ │ │ │ │ │ │ │
│ │completarea OUG 202/ │RS/ │ │ │ │ │ │
│ │2002 cu privire la │RF │ │ │ │ │ │
│ │organizarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │componenţa CNZC │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.1.1.2.Revizuirea │ │ │ │ │ │ │
│ │actelor normative │ │ │ │ │ │ │
│ │subsecvente pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │funcţionarea CNZC, │ │ │ │ │ │ │
│ │precum şi completarea │ │ │ │ │ │ │
│ │cu alte reglementări │RS/ │ │ │ │ │ │
│ │pentru aprobarea │RF │ │ │ │ │ │
│ │proceduri de lucru │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru grupurile de │ │ │ │ │ │ │
│ │experţi, cooperarea cu│ │ │ │ │ │ │
│ │STA-ZC, emiterea │ │ │ │ │ │ │
│ │avizelor, etc. │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.1.1.3.Realizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │unei liste largi cu │ │ │ │ │ │ │
│ │experţi în vederea │RS/ │ │ │ │ │ │
│ │selectării acestora în│RF │ │ │ │ │ │
│ │vederea constituirii │ │ │ │ │ │ │
│ │Grupurilor de Lucru │ │ │ │ │ │ │
│M1.1 ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Consolidarea │A.1.1.4.Elaborarea │ │ │ │ │ │ │
│mecanismului │unui studiu pentru │ │ │ │ │ │ │
│instituţional │stabilirea structurii │ │ │ │ │ │ │
│ │bazei de date a │RS/ │ │ │ │ │ │
│ │Observatorului zonei │RF │ │ │ │ │ │
│ │costiere şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │soluţiilor │ │ │ │ │ │ │
│ │instituţionale pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │gestionare │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A. 1.1.5.Elaborarea şi│ │ │ │ │ │ │
│ │aprobarea │RS/ │ │ │ │ │ │
│ │reglementărilor │RF │ │ │ │ │ │
│ │necesare înfiinţării │ │ │ │ │ │ │
│ │şi funcţionării; │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.1.1.6.Programe de │ │ │ │ │ │ │
│ │instruire a │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │operatorilor de baze │ │ │ │ │ │ │
│ │de date │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.1.1.7.Realizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │legăturilor │ │ │ │ │ │ │
│ │instituţionale pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │asigurarea schimbului │RS/ │ │ │ │ │ │
│ │de date şi informaţii │RF │ │ │ │ │ │
│ │cu alte sisteme de │ │ │ │ │ │ │
│ │date, aparţinând altor│ │ │ │ │ │ │
│ │instituţii │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.1.2.1.Elaborarea │ │ │ │ │ │ │
│ │unui studiu │ │ │ │ │ │ │
│ │centralizat pentru │RS/ │ │ │ │ │ │
│ │toată zona costieră │RF │ │ │ │ │ │
│ │pentru stabilirea │ │ │ │ │ │ │
│ │spaţiilor critice din │ │ │ │ │ │ │
│ │zona costieră │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.1.2.2. Stabilirea │ │ │ │ │ │ │
│ │criteriilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │delimitare a spaţiilor│RS/ │ │ │ │ │ │
│M1.2 Revizuirea │sensibile/ critice/ │RF │ │ │ │ │ │
│cadrului │vulnerabile din zona │ │ │ │ │ │ │
│legislativ │costieră; │ │ │ │ │ │ │
│referitor la ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│delimitarea │A.1.2.3.Elaborarea şi │ │ │ │ │ │ │
│zonei costiere │aprobarea proiectelor │ │ │ │ │ │ │
│ │de revizuire a OUG 202│RA │RA │RF │ │ │ │
│ │/2002, precum şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │actelor normative │ │ │ │ │ │ │
│ │subsecvente │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.1.3.1.Identificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │beneficiarilor │ │ │ │ │ │ │
│ │instituţionali │RS/ │ │ │ │ │ │
│ │potenţiali şi a nevoii│RF │ │ │ │ │ │
│M1.3. │acestora de asistenţă │ │ │ │ │ │ │
│Consolidarea │tehnică │ │ │ │ │ │ │
│capacităţii ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│umane a │A.1.3.2.Elaborarea │RS/ │ │ │ │ │ │
│aparatului │planului de acţiuni de│RF │ │ │ │ │ │
│administrativ │asistenţă tehnică │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.1.3.3.Implementarea │ │ │ │ │ │ │
│ │planului de acţiuni de│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │Asistenţă Tehnică │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.1.4.1.Elaborarea │ │ │ │ │ │ │
│ │unui Plan de │ │ │ │ │ │ │
│ │comunicare al │ │ │ │ │ │ │
│ │Strategiei naţionale │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru managementul │ │ │ │ │ │ │
│ │integrat a zonei │RS/ │ │ │ │ │ │
│ │costiere A.1.4.2. │RF │ │ │ │ │ │
│ │Implementarea unui │ │ │ │ │ │ │
│ │Plan de comunicare al │ │ │ │ │ │ │
│ │Strategiei naţionale │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru managementul │ │ │ │ │ │ │
│ │integrat a zonei │ │ │ │ │ │ │
│ │costiere │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.1.4.3.Promovarea, │ │ │ │ │ │ │
│ │prin campanii de │ │ │ │ │ │ │
│ │conştientizare, a unui│ │ │ │ │ │ │
│M1.4 Creşterea │instrument de tip │ │ │ │ │ │ │
│gradului de │citizen-science în │ │ │ │ │ │ │
│participare a │vederea implicării │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│tuturor │directe a cetăţenilor,│ │ │ │ │ │ │
│factorilor │pe bază de │ │ │ │ │ │ │
│implicaţi în │voluntariat, în │ │ │ │ │ │ │
│gestionarea │procesul de management│ │ │ │ │ │ │
│zonei costiere │integrat al zonei │ │ │ │ │ │ │
│ │costiere │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.1.4.4.Organizare de │ │ │ │ │ │ │
│ │cursuri periodice de │ │ │ │ │ │ │
│ │instruire a │RS/ │ │ │ │ │ │
│ │voluntarilor în │RF │ │ │ │ │ │
│ │aplicarea tehnicilor │ │ │ │ │ │ │
│ │de monitoring │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.4.1.5.Realizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │unui mecanism care să │ │ │ │ │ │ │
│ │permită accesul │ │ │ │ │ │ │
│ │voluntarilor la │RS/ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructura de │RF │ │ │ │ │ │
│ │monitorizare a │ │ │ │ │ │ │
│ │organizaţiilor │ │ │ │ │ │ │
│ │specializate │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A. 1.5.1.Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │unor mecanisme pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│ │coordonării acţiunilor│ │ │ │ │ │ │
│ │entităţilor / │ │ │ │ │ │ │
│ │organizaţiilor │ │ │ │ │ │ │
│ │responsabile pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │supravegherea şi │RS/ │ │ │ │ │ │
│ │controlul │RF │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor de │ │ │ │ │ │ │
│M1.5 Creşterea │pescuit, poluării │ │ │ │ │ │ │
│eficienţei │apelor subterane şi de│ │ │ │ │ │ │
│supravegherii şi│suprafaţă, poluării │ │ │ │ │ │ │
│controlului │solului, │ │ │ │ │ │ │
│utilizării │construcţiilor │ │ │ │ │ │ │
│resurselor zonei│ilegale, etc.; │ │ │ │ │ │ │
│costiere ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.1.5.2.Realizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │periodică de programe │ │ │ │ │ │ │
│ │de instruire a │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │personalului de │ │ │ │ │ │ │
│ │control; │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.1.5.3.Realizarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │programe de │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │consolidare a │ │ │ │ │ │ │
│ │capacităţilor tehnice │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.2.1.1.Iniţierea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │implementarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │programe de promovare │ │ │ │ │ │ │
│ │a identităţii şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │patrimoniului cultural│ │ │ │ │ │ │
│ │local şi regional, │ │ │ │ │ │ │
│ │material şi imaterial,│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │precum şi de punere în│ │ │ │ │ │ │
│ │valoare a clădirilor │ │ │ │ │ │ │
│ │cu valoare │ │ │ │ │ │ │
│ │arhitecturală şi │ │ │ │ │ │ │
│ │culturală pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │comunitate │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.2.1.2.Implementarea │ │ │ │ │ │ │
│ │de proiecte pilot de │ │ │ │ │ │ │
│ │reabilitare a │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│M2.1 Creşterea │patrimoniului cultural│ │ │ │ │ │ │
│eficienţei │local şi regional, │ │ │ │ │ │ │
│acţiunilor de │material şi imaterial │ │ │ │ │ │ │
│protecţie, şi ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│conservare a │A.2.1.3.Iniţierea şi │ │ │ │ │ │ │
│patrimoniului │implementarea de │ │ │ │ │ │ │
│cultural │programe-cadru de │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltare locală care│ │ │ │ │ │ │
│ │să aibă în vedere │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │regenerarea urbană şi │ │ │ │ │ │ │
│ │reabilitarea centrelor│ │ │ │ │ │ │
│ │urbane cu valoare │ │ │ │ │ │ │
│ │istorică │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.2.1.4.Implementarea │ │ │ │ │ │ │
│ │de proiecte de │ │ │ │ │ │ │
│ │evaluare şi prevenire │ │ │ │ │ │ │
│ │a riscurilor pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │protejarea │ │ │ │ │ │ │
│ │patrimoniului cultural│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │de efectele │ │ │ │ │ │ │
│ │dezastrelor naturale │ │ │ │ │ │ │
│ │şi de ameninţările │ │ │ │ │ │ │
│ │determinate de │ │ │ │ │ │ │
│ │acţiunea uman │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.2.2.1.Crearea unei │ │ │ │ │ │ │
│ │baze de date │ │ │ │ │ │ │
│ │geospaţiale a │ │ │ │ │ │ │
│ │monumentelor şi │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │siturilor arheologice │ │ │ │ │ │ │
│ │din Lista Monumentelor│ │ │ │ │ │ │
│ │Istorice pentru zona │ │ │ │ │ │ │
│ │costieră; │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│M.2.2. │A.2.2.2.Realizarea │ │ │ │ │ │ │
│Alcătuirea │unui atlas al │ │ │ │ │ │ │
│cadastrului │elementelor de │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│monumentelor şi │patrimoniu construit │ │ │ │ │ │ │
│siturilor │din LMI din zona │ │ │ │ │ │ │
│arheologice │costieră; │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.2.2.3.Identificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │regimului de │ │ │ │ │ │ │
│ │proprietate pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │monumentele şi │ │ │ │ │ │ │
│ │siturile din LMI de │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │grupă valorică A (de │ │ │ │ │ │ │
│ │importanţă naţională │ │ │ │ │ │ │
│ │şi internaţională) din│ │ │ │ │ │ │
│ │zona costieră. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A 2.3.1 Modificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │cadrului legislativ │RS/ │ │ │ │ │ │
│ │privitor la cercetarea│RF │ │ │ │ │ │
│ │arheologică a mediului│ │ │ │ │ │ │
│ │subacvatic │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A 2.3.2 Iniţierea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │implementarea unui │ │ │ │ │ │ │
│ │program naţional de │ │ │ │ │ │ │
│ │pregătire şi formare │ │ │ │ │ │ │
│ │profesională a │ │ │ │ │ │ │
│ │arheologilor, în │ │ │ │ │ │ │
│ │scopul constituirii │ │ │ │ │ │ │
│ │unui corp profesional │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │dedicat domeniului │ │ │ │ │ │ │
│ │care să asigure │ │ │ │ │ │ │
│ │standarde de calitate │ │ │ │ │ │ │
│ │ale intervenţiilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │cercetare şi │ │ │ │ │ │ │
│ │conservare a │ │ │ │ │ │ │
│ │patrimoniului cultural│ │ │ │ │ │ │
│ │subacvatic │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A 2.3.3. Înfiinţarea │ │ │ │ │ │ │
│M2.3 │unui centru de │ │ │ │ │ │ │
│Inventarierea, │cercetări arheologice │ │ │ │ │ │ │
│cercetarea şi │subacvatice, dotat cu │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│punerea în │aparatura şi tehnica │ │ │ │ │ │ │
│valoare a │necesare derulării │ │ │ │ │ │ │
│patrimoniului │acestui tip de │ │ │ │ │ │ │
│cultural │investigaţii │ │ │ │ │ │ │
│subacvatic ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A 2.3.4 Realizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │unei baze de date care│ │ │ │ │ │ │
│ │va cuprinde informaţii│ │ │ │ │ │ │
│ │istorice, descriptive │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │şi spaţiale privitoare│ │ │ │ │ │ │
│ │la patrimoniul │ │ │ │ │ │ │
│ │cultural şi peisajul │ │ │ │ │ │ │
│ │istoric subacvatic │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A 2.3.5 Crearea în │ │ │ │ │ │ │
│ │cadrul muzeelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │istorie şi arheologie │ │ │ │ │ │ │
│ │de infrastructuri │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru analiza, │ │ │ │ │ │ │
│ │conservarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │restaurarea │ │ │ │ │ │ │
│ │patrimoniului cultural│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │subacvatic, │ │ │ │ │ │ │
│ │asigurându-se astfel │ │ │ │ │ │ │
│ │păstrarea în condiţii │ │ │ │ │ │ │
│ │optime, punerea în │ │ │ │ │ │ │
│ │valoare şi │ │ │ │ │ │ │
│ │accesibilitatea atât │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru specialişti, │ │ │ │ │ │ │
│ │cât şi publicul larg │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.2.4.1.Elaborarea │ │ │ │ │ │ │
│ │unei metodologii │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru inventarierea │RA │RA │RF │ │ │ │
│ │şi evaluarea │ │ │ │ │ │ │
│ │peisajului costier │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│M2.4 │A.2.4.2.Realizarea │ │ │ │ │ │ │
│Inventarierea şi│atlasului peisajului │RA │RA │RF │ │ │ │
│refacerea │costier │ │ │ │ │ │ │
│peisajului ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│costier │A.2.4.3.Elaborarea │ │ │ │ │ │ │
│ │unei metodologii/ ghid│ │ │ │ │ │ │
│ │pentru programele de │ │ │ │ │ │ │
│ │conservare / │RA │RA │RF │ │ │ │
│ │reabilitare/ │ │ │ │ │ │ │
│ │valorificare a │ │ │ │ │ │ │
│ │peisajului costier │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.3.1.1.Stabilirea │ │ │ │ │ │ │
│ │unui cadru de │ │ │ │ │ │ │
│ │guvernanţă consolidat │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru a remedia │ │ │ │ │ │ │
│ │disparităţile │ │ │ │ │ │ │
│ │existente, pentru a │RA │RA │RF │ │ │ │
│ │asigura punerea în │ │ │ │ │ │ │
│ │aplicare deplină a │ │ │ │ │ │ │
│ │legislaţiei UE şi care│ │ │ │ │ │ │
│ │sa reunească toate │ │ │ │ │ │ │
│ │eforturile existente. │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│M3.1 Creşterea │A.3.1.2.Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │
│gradului de │şi cartarea │ │ │ │ │ │ │
│protecţie şi │ecosistemelor │ │ │ │ │ │ │
│conservare a │costiere, în scopul de│ │ │ │ │ │ │
│habitatelor │a spori capacitatea │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│zonei costiere │acestora de a oferi │ │ │ │ │ │ │
│ │beneficii esenţiale │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru dezvoltare │ │ │ │ │ │ │
│ │sustenabilă. │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.3.1.3.Dezvoltarea şi│ │ │ │ │ │ │
│ │implementarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │proiecte pilot pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │conservarea unor │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │specii sau a unor │ │ │ │ │ │ │
│ │habitate periclitate │ │ │ │ │ │ │
│ │pe plan naţional şi/ │ │ │ │ │ │ │
│ │sau European. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.3.2.1.Elaborarea/ │ │ │ │ │ │ │
│ │Actualizarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │implementarea │ │ │ │ │ │ │
│ │Planurilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │management, │ │ │ │ │ │ │
│ │strategiilor şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │măsurilor de │ │ │ │ │ │ │
│M3.2 Elaborarea │management a ariilor │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│sau │naturale protejate, │ │ │ │ │ │ │
│actualizarea, │precum şi altor │ │ │ │ │ │ │
│după caz, a │activităţi conexe │ │ │ │ │ │ │
│Planurilor de │(activităţi │ │ │ │ │ │ │
│Management │preliminare măsurilor │ │ │ │ │ │ │
│pentru ariile │concrete de investiţii│ │ │ │ │ │ │
│naturale │sau conservare). │ │ │ │ │ │ │
│protejate din ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│zona costieră │A.3.2.2.Iniţierea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │implementarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │programe de cercetare │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru protecţia şi │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │conservarea ariilor │ │ │ │ │ │ │
│ │protejate şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │resurselor acvatice │ │ │ │ │ │ │
│ │vii. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.3.3.1.Elaborarea │ │ │ │ │ │ │
│ │unui plan de refacere │ │ │ │ │ │ │
│ │a habitatelor, în │ │ │ │ │ │ │
│ │special a celor cu rol│ │ │ │ │ │ │
│ │major în combaterea │ │ │ │ │ │ │
│ │efectelor schimbărilor│RA │RA │RF │ │ │ │
│ │climatice (zonele │ │ │ │ │ │ │
│ │umede, pajişti marine,│ │ │ │ │ │ │
│ │apele costiere, │ │ │ │ │ │ │
│ │lagune, păduri, soluri│ │ │ │ │ │ │
│ │fertile). │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.3.3.2.Identificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │şi diminuarea │ │ │ │ │ │ │
│ │factorilor care conduc│ │ │ │ │ │ │
│M3.3 │la pierderea şi │ │ │ │ │ │ │
│Restabilirea/ │degradarea habitatelor│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│refacerea şi │din zona costieră şi │ │ │ │ │ │ │
│utilizarea │refacerea acestora │ │ │ │ │ │ │
│sustenabilă a │utilizând soluţiile │ │ │ │ │ │ │
│ecosistemelor │bazate pe natură. │ │ │ │ │ │ │
│costiere ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│utilizând │A.3.3.3.Dezvoltarea şi│ │ │ │ │ │ │
│soluţiile bazate│implementarea unor │ │ │ │ │ │ │
│pe natură │proiecte pilot │ │ │ │ │ │ │
│ │naţionale şi │ │ │ │ │ │ │
│ │transfrontaliere │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │dedicate restabilirii/│ │ │ │ │ │ │
│ │refacerii │ │ │ │ │ │ │
│ │ecosistemelor costiere│ │ │ │ │ │ │
│ │utilizând soluţiile │ │ │ │ │ │ │
│ │bazate pe natură. │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.3.3.4.Organizarea de│ │ │ │ │ │ │
│ │campanii de │ │ │ │ │ │ │
│ │conştientizare privind│ │ │ │ │ │ │
│ │restabilirea/refacerea│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │ecosistemelor costiere│ │ │ │ │ │ │
│ │utilizând soluţiile │ │ │ │ │ │ │
│ │bazate pe natură. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.3.4.1.Identificarea,│ │ │ │ │ │ │
│ │catalogarea şi │Rs/ │ │ │ │ │ │
│ │monitorizarea │RF │ │ │ │ │ │
│ │serviciilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ecosistemice. │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.3.4.2.Stabilirea │ │ │ │ │ │ │
│ │instrumentelor pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │valorizarea monetară │ │ │ │ │ │ │
│ │şi non- monetară a │ │ │ │ │ │ │
│M3.4 Evaluarea │serviciilor │ │ │ │ │ │ │
│funcţiilor şi │ecosistemice în │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│serviciilor │concordanţă cu │ │ │ │ │ │ │
│ecosistemice │obiectivele de │ │ │ │ │ │ │
│prin instrumente│protecţie şi │ │ │ │ │ │ │
│monetare şi non-│conservare a speciilor│ │ │ │ │ │ │
│monetare │şi habitatelor. │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.3.4.3.Elaborarea │ │ │ │ │ │ │
│ │instrumentelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │reglementare pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │direcţionarea │ │ │ │ │ │ │
│ │investiţiilor către │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │fondul destinat │ │ │ │ │ │ │
│ │proiectelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │reconstrucţie │ │ │ │ │ │ │
│ │ecologică şi │ │ │ │ │ │ │
│ │renaturare. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.3.5.1.Elaborarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │implementarea unui │ │ │ │ │ │ │
│ │plan de controlul al │ │ │ │ │ │ │
│ │vectorilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │introducere a │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │speciilor alohtone şi │ │ │ │ │ │ │
│ │monitorizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │posibilelor căi de │ │ │ │ │ │ │
│ │pătrundere. │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.3.5.2.Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │metodelor moderne │ │ │ │ │ │ │
│M3.5 │(mADN) pentru │ │ │ │ │ │ │
│Consolidarea/ │detectarea rapidă a │ │ │ │ │ │ │
│Întărirea │speciilor alohtone şi │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│managementului │identificarea căilor │ │ │ │ │ │ │
│speciilor │de acces, înainte de │ │ │ │ │ │ │
│invazive │extinderea lor în zona│ │ │ │ │ │ │
│ │costieră. │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.3.5.3. Introducerea │ │ │ │ │ │ │
│ │sistemelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │avertizare timpurie şi│ │ │ │ │ │ │
│ │management al riscului│ │ │ │ │ │ │
│ │în cazul pătrunderii │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │de patogeni şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │planurilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │contingenţă pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │reducerea impactului │ │ │ │ │ │ │
│ │acestora. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.4.1.1.Realizare de │ │ │ │ │ │ │
│ │studii pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │identificarea noilor │RS/ │ │ │ │ │ │
│ │locaţii de │RF │ │ │ │ │ │
│ │monitorizare a │ │ │ │ │ │ │
│M4.1 Creşterea │calităţii aerului │ │ │ │ │ │ │
│capacităţii de ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│monitorizare a │A.4.1.2.Realizarea de │ │ │ │ │ │ │
│calităţii │proiecte pilot pentru │ │ │ │ │ │ │
│aerului, precum │monitorizarea │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│şi a depunerilor│depunerilor │ │ │ │ │ │ │
│atmosferice │atmosferice │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.4.1.3.Crearea unei │ │ │ │ │ │ │
│ │reţele de monitorizare│ │ │ │ │ │ │
│ │a depunerilor │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │atmosferice în zona │ │ │ │ │ │ │
│ │costieră │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.4.2.1.Extinderea şi │ │ │ │ │ │ │
│M4.2 Extinderea │modernizarea │ │ │ │ │ │ │
│şi modernizarea │infrastructurii de │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│infrastructurii │canalizare în partea │ │ │ │ │ │ │
│de canalizare şi│nordică a zonei │ │ │ │ │ │ │
│epurare în │costiere │ │ │ │ │ │ │
│partea nordică a├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│zonei costiere, │A.4.2.2.Modernizarea │ │ │ │ │ │ │
│aferentă Deltei │infrastructurii de │ │ │ │ │ │ │
│Dunării │epurare în partea │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │nordică a zonei │ │ │ │ │ │ │
│ │costiere │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.4.3.1.Realizarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │studii privind │ │ │ │ │ │ │
│ │bioacumularea, │ │ │ │ │ │ │
│ │biomagnificarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │evaluarea riscului │ │ │ │ │ │ │
│ │prezenţei │RA │RA │RF │ │ │ │
│ │contaminanţilor │ │ │ │ │ │ │
│ │emergenţi în │ │ │ │ │ │ │
│M4.3 Dezvoltarea│ecosistemele marine şi│ │ │ │ │ │ │
│unui program │dulcicole asupra │ │ │ │ │ │ │
│pentru studierea│faunei şi sănătăţii │ │ │ │ │ │ │
│principalelor │omului │ │ │ │ │ │ │
│surse, căi de ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│transport şi │A.4.3.2.Realizarea │ │ │ │ │ │ │
│impactului │unui Registru al │RA │RA │RF │ │ │ │
│contaminanţilor │contaminanţilor │ │ │ │ │ │ │
│emergenţi asupra│emergenţi; │ │ │ │ │ │ │
│faunei şi ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│omului, precum │A.4.3.3.Dezvoltarea şi│ │ │ │ │ │ │
│şi dezvoltarea │testarea │ │ │ │ │ │ │
│unui program de │infrastructurii de │ │ │ │ │ │ │
│monitorizare a │monitorizare a │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│acestora │contaminanţilor │ │ │ │ │ │ │
│ │emergenţi în mediul │ │ │ │ │ │ │
│ │acvatic │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.4.3.4.Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │programelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │monitorizare a │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │contaminanţilor │ │ │ │ │ │ │
│ │emergenţi în mediul │ │ │ │ │ │ │
│ │acvatic │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.4.4.1.Realizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │programelor pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │creştere a gradului de│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │colectare a deşeurilor│ │ │ │ │ │ │
│ │în partea nordică a │ │ │ │ │ │ │
│ │zonei costiere │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.4.4.2.Identificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │şi aplicarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │soluţii ecologice │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru reducerea │ │ │ │ │ │ │
│ │cantităţii de deşeuri │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │biodegradabile │ │ │ │ │ │ │
│ │rezultate în mediul │ │ │ │ │ │ │
│M4.4 Iniţierea │rural sau în zonele de│ │ │ │ │ │ │
│şi implementarea│case din mediul urban │ │ │ │ │ │ │
│de programe ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│pentru │A.4.4.3.Realizarea │ │ │ │ │ │ │
│îmbunătăţirea │unor programe pentru │ │ │ │ │ │ │
│infrastructurii │extinderea │ │ │ │ │ │ │
│de gestionare a │infrastructurii de │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│deşeurilor │tratare a deşeurilor │ │ │ │ │ │ │
│ │folosind soluţii │ │ │ │ │ │ │
│ │ecologice │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.4.4.4.Programe │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructurii de │ │ │ │ │ │ │
│ │tratare a deşeurilor │ │ │ │ │ │ │
│ │provenite din │ │ │ │ │ │ │
│ │construcţii, care să │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │asigure reutilizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │şi reciclarea prin │ │ │ │ │ │ │
│ │transformarea acestora│ │ │ │ │ │ │
│ │în materiale sau │ │ │ │ │ │ │
│ │materii secundare gata│ │ │ │ │ │ │
│ │de utilizare │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.4.5.1.Realizarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │campanii de │ │ │ │ │ │ │
│ │conştientizare a │ │ │ │ │ │ │
│ │impactului negativ al │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţii de │ │ │ │ │ │ │
│ │exploatare a │ │ │ │ │ │ │
│ │calcarelor şi │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │şisturilor verzi în │ │ │ │ │ │ │
│ │rândul operatorilor │ │ │ │ │ │ │
│ │economici, │ │ │ │ │ │ │
│ │administraţiei publice│ │ │ │ │ │ │
│ │şi altor factori │ │ │ │ │ │ │
│ │interesaţi locali │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.4.5.2.Realizarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │campanii de │ │ │ │ │ │ │
│ │conştientizare şi │ │ │ │ │ │ │
│ │atragerea a publicului│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │în acţiuni de │ │ │ │ │ │ │
│ │monitorizare a │ │ │ │ │ │ │
│ │sitului; │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│M4.5 Dezvoltarea│A.4.5.3.Iniţierea şi │ │ │ │ │ │ │
│infrastructurii │implementarea de │ │ │ │ │ │ │
│verzi în zona │proiecte de dezvoltare│ │ │ │ │ │ │
│carierelor │a infrastructurii │ │ │ │ │ │ │
│active de │verzi (perdele │ │ │ │ │ │ │
│calcare şi │forestiere, ecrane de │ │ │ │ │ │ │
│şisturi verzi │protecţie împotriva │ │ │ │ │ │ │
│(zona Taşaul- │zgomotului, reciclarea│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│Luminiţa) │materialelor reziduale│ │ │ │ │ │ │
│ │- resturi de piatră, │ │ │ │ │ │ │
│ │etc.) pentru reducerea│ │ │ │ │ │ │
│ │poluării generate de │ │ │ │ │ │ │
│ │activitatea de minerit│ │ │ │ │ │ │
│ │şi activităţile conexe│ │ │ │ │ │ │
│ │(transport) │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.4.5.4.Testarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │definirea metodelor de│ │ │ │ │ │ │
│ │pregătire a │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructurii fizice│ │ │ │ │ │ │
│ │a carierei în timpul │ │ │ │ │ │ │
│ │proceselor de │ │ │ │ │ │ │
│ │exploatare, pentru a │ │ │ │ │ │ │
│ │facilita stabilirea │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │planurilor de refacere│ │ │ │ │ │ │
│ │care să crească │ │ │ │ │ │ │
│ │serviciile │ │ │ │ │ │ │
│ │ecosistemice şi │ │ │ │ │ │ │
│ │biodiversitatea în │ │ │ │ │ │ │
│ │perioada │ │ │ │ │ │ │
│ │post-exploatare │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.5.1.1.Actualizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │inventarului siturilor│RA │RA │RF │ │ │ │
│ │contaminate şi │ │ │ │ │ │ │
│ │potenţial contaminate │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.5.1.2.Identificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │şi aplicarea de noi │ │ │ │ │ │ │
│M5.1 Gestionarea│soluţii ecologice, │ │ │ │ │ │ │
│siturilor │inovative, pentru │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│contaminate şi │remedierea siturilor │ │ │ │ │ │ │
│potenţial │contaminate, cât şi a │ │ │ │ │ │ │
│contaminate din │celor din proximitatea│ │ │ │ │ │ │
│zona costieră │acestora │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.5.1.3.Creşterea │ │ │ │ │ │ │
│ │capacităţii de │ │ │ │ │ │ │
│ │monitorizare post │ │ │ │ │ │ │
│ │remediere prin sisteme│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │inteligente de │ │ │ │ │ │ │
│ │supraveghere, control │ │ │ │ │ │ │
│ │şi investigare │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.5.2.1.Derularea de │ │ │ │ │ │ │
│ │campanii de │ │ │ │ │ │ │
│ │conştientizare a │ │ │ │ │ │ │
│ │potenţialului natural │ │ │ │ │ │ │
│ │şi turistic al │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │lacurilor urbane şi de│ │ │ │ │ │ │
│ │atragere a societăţii │ │ │ │ │ │ │
│ │civile în proiectele │ │ │ │ │ │ │
│ │de restaurare │ │ │ │ │ │ │
│M5.2 Restaurarea├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ecologică a │A.5.2.2.Angrenarea │ │ │ │ │ │ │
│lacurilor urbane│cetăţenilor în │ │ │ │ │ │ │
│în scopul │monitorizarea stării │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│valorificării │ecologice a lacurilor │ │ │ │ │ │ │
│potenţialului │urbane │ │ │ │ │ │ │
│lor natural şi ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│turistic │A.5.2.3.Identificarea │ │ │ │ │ │ │
│(lacurile │şi aplicarea │ │ │ │ │ │ │
│Tăbăcărie, │soluţiilor bazate pe │ │ │ │ │ │ │
│Costineşti, │natură pentru │ │ │ │ │ │ │
│Belona, Neptun, │reducerea/stoparea │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│etc.) │aportului de poluanţi,│ │ │ │ │ │ │
│ │materie organică şi │ │ │ │ │ │ │
│ │deşeuri în lacurile │ │ │ │ │ │ │
│ │urbane │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.5.2.4.Identificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │şi testarea prin │ │ │ │ │ │ │
│ │proiecte pilot a │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │soluţiilor ecologice │ │ │ │ │ │ │
│ │de restaurare a │ │ │ │ │ │ │
│ │lacurilor urbane │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.5.3.1.Stabilirea │ │ │ │ │ │ │
│ │mecanismelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │cooperare şi │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │programelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │creştere a gradului de│ │ │ │ │ │ │
│ │conştientizare în │RA │RA │RF │ │ │ │
│M5.3 Iniţierea │rândul comunităţilor │ │ │ │ │ │ │
│şi implementarea│de pescari cu privire │ │ │ │ │ │ │
│programelor │la efectele negative │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ale deşeurilor marine │ │ │ │ │ │ │
│îndepărtarea │asupra ecosistemului │ │ │ │ │ │ │
│deşeurilor │costier, în particular│ │ │ │ │ │ │
│marine, din │asupra resurselor vii;│ │ │ │ │ │ │
│coloana de apă ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│şi de pe fundul │A.5.3.2.Realizarea de │ │ │ │ │ │ │
│mării │proiecte/ acţiuni │ │ │ │ │ │ │
│ │pilot pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │îndepărtarea │ │ │ │ │ │ │
│ │deşeurilor plutitoare │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │şi a celor scufundate,│ │ │ │ │ │ │
│ │colectarea acestora şi│ │ │ │ │ │ │
│ │tratarea lor │ │ │ │ │ │ │
│ │ulterioară, inclusiv │ │ │ │ │ │ │
│ │reciclarea lor │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.6.1.1.Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │unui serviciu naţional│ │ │ │ │ │ │
│ │operaţional, automat │ │ │ │ │ │ │
│M6.1 Aplicarea │şi gratuit de │ │ │ │ │ │ │
│de soluţii │monitorizare a liniei │ │ │ │ │ │ │
│moderne, simple │ţărmului pe baza │RA │RA │RF │ │ │ │
│şi cost- │imaginilor satelitare │ │ │ │ │ │ │
│eficiente pentru│cu acces liber şi │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │gratuite (precum │ │ │ │ │ │ │
│efectelor │Sentinel-2 sau Landsat│ │ │ │ │ │ │
│eroziunii │8/9) │ │ │ │ │ │ │
│costiere ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.6.1.2.Implementarea │ │ │ │ │ │ │
│ │sistemului naţional de│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │monitorizare a liniei │ │ │ │ │ │ │
│ │ţărmului mării │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.6.2.1.Dezvoltarea de│ │ │ │ │ │ │
│ │instrumente moderne şi│ │ │ │ │ │ │
│ │cost eficiente de │ │ │ │ │ │ │
│ │monitorizare a │ │ │ │ │ │ │
│M6.2 │fluxului sedimentelor │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│Îmbunătăţirea │în interiorul Deltei │ │ │ │ │ │ │
│managementului │Dunării, cât şi pe │ │ │ │ │ │ │
│sedimentelor în │întreg ţărmul românesc│ │ │ │ │ │ │
│Delta Dunării şi│al Mării Negre │ │ │ │ │ │ │
│pe ţărmul ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│românesc al │A.6.2.2.Crearea unor │ │ │ │ │ │ │
│Mării Negre │mecanisme de │ │ │ │ │ │ │
│ │management al │ │ │ │ │ │ │
│ │sedimentelor în Delta │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │Dunării şi pe ţărmul │ │ │ │ │ │ │
│ │românesc al Mării │ │ │ │ │ │ │
│ │Negre │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.6.3.1.Extinderea │ │ │ │ │ │ │
│ │spaţială a reţelei de │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │maregrafe şi │ │ │ │ │ │ │
│ │anemografe │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.6.3.2.Dezvoltarea de│ │ │ │ │ │ │
│ │sisteme inteligente de│ │ │ │ │ │ │
│ │observaţii │ │ │ │ │ │ │
│M6.3 Realizarea │meteorologice, │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│unei evaluări │hidrologice şi │ │ │ │ │ │ │
│detaliate a │hidrografice locale ca│ │ │ │ │ │ │
│vulnerabilităţii│suport pentru │ │ │ │ │ │ │
│zonei de coastă │evaluarea riscurilor │ │ │ │ │ │ │
│la furtuni ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│extreme, │A.6.3.3.Crearea de │ │ │ │ │ │ │
│identificarea şi│perdele forestiere │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│analizarea │împotriva vânturilor │ │ │ │ │ │ │
│riscurilor │puternice │ │ │ │ │ │ │
│potenţiale şi ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│stabilirea de │A.6.3.4.Consolidarea │ │ │ │ │ │ │
│măsuri │infrastructurii │ │ │ │ │ │ │
│prioritare de │existente pentru a │ │ │ │ │ │ │
│prevenire, │suporta impactul │ │ │ │ │ │ │
│atenuare, │furtunilor severe pe │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│adaptare şi │baza celor mai recente│ │ │ │ │ │ │
│remediere │date privind │ │ │ │ │ │ │
│ │fenomenele extreme şi │ │ │ │ │ │ │
│ │valurile de furtună │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.6.3.5.Protejarea │ │ │ │ │ │ │
│ │surselor de apă │ │ │ │ │ │ │
│ │împotriva intruziunii │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │apei sărate (unde este│ │ │ │ │ │ │
│ │cazul - localităţi din│ │ │ │ │ │ │
│ │Delta Dunării) │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.6.4.1.Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│ │sistemului de │ │ │ │ │ │ │
│ │avertizare timpurie şi│RA │RA │RF │ │ │ │
│ │notificare pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │secetă │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.6.4.2.Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│M6.4 Realizarea │şi eficientizarea │ │ │ │ │ │ │
│unei evaluări │sistemului de │ │ │ │ │ │ │
│detaliate a │alimentare cu apă, │ │ │ │ │ │ │
│vulnerabilităţii│incluzând aici │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│zonei de coastă │realizarea/refacerea │ │ │ │ │ │ │
│la secetă, │infrastructurii │ │ │ │ │ │ │
│identificarea şi│privind asigurarea │ │ │ │ │ │ │
│analizarea │apei pentru irigaţii; │ │ │ │ │ │ │
│riscurilor ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│potenţiale şi │A.6.4.3.Utilizarea │ │ │ │ │ │ │
│stabilirea de │soiurilor de culturi │ │ │ │ │ │ │
│măsuri │rezistente la secetă │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│prioritare de │şi temperaturi │ │ │ │ │ │ │
│prevenire, │ridicate; │ │ │ │ │ │ │
│atenuare, ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│adaptare şi │A.6.4.4.Înfiinţarea de│ │ │ │ │ │ │
│remediere │perdele forestiere │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru obţinerea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │condiţii de │ │ │ │ │ │ │
│ │microclimat favorabil │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │culturilor agricole şi│ │ │ │ │ │ │
│ │pentru protecţia │ │ │ │ │ │ │
│ │calităţii solurilor de│ │ │ │ │ │ │
│ │pe terenurile │ │ │ │ │ │ │
│ │agricole; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.6.5.1.Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│ │sistemului de │ │ │ │ │ │ │
│ │avertizare timpurie şi│RA │RA │RF │ │ │ │
│ │notificare pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │inundaţii │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.6.5.2.Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│ │sistemelor de drenaj │ │ │ │ │ │ │
│ │(în localităţi, │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │infrastructură │ │ │ │ │ │ │
│ │rutieră, feroviară, │ │ │ │ │ │ │
│ │etc.) │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.6.5.3.Împădurirea │ │ │ │ │ │ │
│ │zonelor degradate cu │ │ │ │ │ │ │
│ │productivitate │ │ │ │ │ │ │
│ │scăzută, precum şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ameliorarea │ │ │ │ │ │ │
│ │suprafeţelor │ │ │ │ │ │ │
│ │forestiere degradate │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │în vederea producerii │ │ │ │ │ │ │
│ │efectelor │ │ │ │ │ │ │
│M6.5 Realizarea │anti-eroziune │ │ │ │ │ │ │
│unei evaluări │(combinarea măsurilor │ │ │ │ │ │ │
│detaliate a │şi lucrărilor │ │ │ │ │ │ │
│vulnerabilităţii│biologice, biotehnice │ │ │ │ │ │ │
│zonei de coastă │şi tehnice) │ │ │ │ │ │ │
│la inundaţii, ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│identificarea şi│A.6.5.4.Lucrări şi │ │ │ │ │ │ │
│analizarea │măsuri care vizează │ │ │ │ │ │ │
│riscurilor │protecţia împotriva │ │ │ │ │ │ │
│potenţiale şi │inundaţiilor, │ │ │ │ │ │ │
│stabilirea de │protecţia împotriva │ │ │ │ │ │ │
│măsuri │eroziunii cauzate de │ │ │ │ │ │ │
│prioritare de │apă, vânt şi torenţi, │ │ │ │ │ │ │
│prevenire, │drenarea şi eliminarea│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│atenuare, │consecinţelor unor │ │ │ │ │ │ │
│adaptare şi │astfel de impacturi │ │ │ │ │ │ │
│remediere │ale inundaţiilor │ │ │ │ │ │ │
│ │(împăduriri, plantare │ │ │ │ │ │ │
│ │de iarbă, stuf, │ │ │ │ │ │ │
│ │terasare, curăţarea │ │ │ │ │ │ │
│ │albiei etc.) │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.6.5.5.Impunerea de │ │ │ │ │ │ │
│ │interdicţii de: │ │ │ │ │ │ │
│ │defrişarea şi tăierea │ │ │ │ │ │ │
│ │pădurilor în zonele │ │ │ │ │ │ │
│ │erodate; denudarea │ │ │ │ │ │ │
│ │zonelor; nivelarea │ │ │ │ │ │ │
│ │necontrolată a │ │ │ │ │ │ │
│ │terenurilor │ │ │ │ │ │ │
│ │necultivate; umplerea │RS/ │ │ │ │ │ │
│ │izvoarelor; │RF │ │ │ │ │ │
│ │construirea de │ │ │ │ │ │ │
│ │structuri care ar │ │ │ │ │ │ │
│ │putea pune în pericol │ │ │ │ │ │ │
│ │stabilitatea terenului│ │ │ │ │ │ │
│ │şi întreprinderea │ │ │ │ │ │ │
│ │altor acţiuni care duc│ │ │ │ │ │ │
│ │la eroziune şi │ │ │ │ │ │ │
│ │apariţia torenţilor │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.1.1.Realizarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │campanii de promovare │ │ │ │ │ │ │
│ │şi informare a │ │ │ │ │ │ │
│ │deţinătorilor şi │ │ │ │ │ │ │
│ │managerilor │ │ │ │ │ │ │
│ │structurilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │primire turistică │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │asupra criteriilor │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru încadrarea în │ │ │ │ │ │ │
│M7.1 Stimularea │program şi ale │ │ │ │ │ │ │
│întreprinderilor│avantajelor obţinerii │ │ │ │ │ │ │
│care obţin │“Eticheta ecologică în│ │ │ │ │ │ │
│eticheta │turism“ │ │ │ │ │ │ │
│ecologică pentru├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│activitatea de │A.7.1.2.Iniţierea şi │ │ │ │ │ │ │
│cazare turistică│aprobarea, prin │ │ │ │ │ │ │
│ │Hotărâre de Guvern, a │ │ │ │ │ │ │
│ │unui Program de │ │ │ │ │ │ │
│ │stimulare a │ │ │ │ │ │ │
│ │întreprinderilor din │RA │RA │RF │ │ │ │
│ │turism care au │ │ │ │ │ │ │
│ │obţinut, urmare │ │ │ │ │ │ │
│ │investiţiilor │ │ │ │ │ │ │
│ │realizate, “Eticheta │ │ │ │ │ │ │
│ │ecologică în turism“. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.2.1.Realizarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │campanii de promovare │ │ │ │ │ │ │
│ │şi informare a │ │ │ │ │ │ │
│ │antreprenorilor cu │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │privire la criteriile │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru încadrarea în │ │ │ │ │ │ │
│ │program şi avantajele │ │ │ │ │ │ │
│ │programului │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│M7.2 Stimularea │A.7.2.2.Realizarea de │ │ │ │ │ │ │
│operatorilor de │campanii de promovare │ │ │ │ │ │ │
│plaje şi de │a plajelor şi │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│porturi de │porturilor de agrement│ │ │ │ │ │ │
│agrement care │care au obţinut │ │ │ │ │ │ │
│reuşesc să │distincţia Blue Flag │ │ │ │ │ │ │
│obţină ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│distincţia Blue │A.7.2.3.Iniţierea şi │ │ │ │ │ │ │
│Flag │aprobarea, prin │ │ │ │ │ │ │
│ │Hotărâre de Guvern, a │ │ │ │ │ │ │
│ │unui Program de │ │ │ │ │ │ │
│ │stimulare a │ │ │ │ │ │ │
│ │operatorilor din │RA │RA │RF │ │ │ │
│ │turism care au │ │ │ │ │ │ │
│ │obţinut, urmare │ │ │ │ │ │ │
│ │investiţiilor │ │ │ │ │ │ │
│ │realizate, distincţia │ │ │ │ │ │ │
│ │Blue Flag. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.3.1.Revizuirea │ │ │ │ │ │ │
│ │legislaţiei privind │ │ │ │ │ │ │
│ │reglementarea │RS/ │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor de │RF │ │ │ │ │ │
│ │scufundare în scop │ │ │ │ │ │ │
│ │recreativ şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ştiinţific │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.3.2.Realizarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │campanii de │ │ │ │ │ │ │
│ │conştientizare a │ │ │ │ │ │ │
│ │importanţei protejării│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │şi conservării │ │ │ │ │ │ │
│ │patrimoniului cultural│ │ │ │ │ │ │
│ │subacvatic; │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.3.3.Realizarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │campanii pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │promovarea turismului │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │subacvatic la │ │ │ │ │ │ │
│M7.3 Iniţierea │litoralul românesc │ │ │ │ │ │ │
│şi implementarea├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│unui program de │A.7.3.4.Iniţierea şi │ │ │ │ │ │ │
│dezvoltare a │implementarea de │ │ │ │ │ │ │
│turismului │programe de pregătire/│ │ │ │ │ │ │
│subacvatic │specializare pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ghizii turistici │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │(scuba - diving, │ │ │ │ │ │ │
│ │arheologie │ │ │ │ │ │ │
│ │subacvatică, istorie, │ │ │ │ │ │ │
│ │etc); │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.3.5.Iniţierea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │implementarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │proiecte pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │identificarea rutelor │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │turistice subacvatice │ │ │ │ │ │ │
│ │şi interconectarea lor│ │ │ │ │ │ │
│ │la siturile culturale │ │ │ │ │ │ │
│ │terestre │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.3.6.Iniţierea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │implementarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │proiecte de restaurare│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │a siturilor şi │ │ │ │ │ │ │
│ │obiectelor subacvatice│ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.4.1.Reabilitarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ecologică a zonelor de│ │ │ │ │ │ │
│ │reproducere şi │ │ │ │ │ │ │
│ │creştere a stadiilor │ │ │ │ │ │ │
│ │timpurii, pentru │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │refacerea stocurilor │ │ │ │ │ │ │
│ │şi rutelor de migraţie│ │ │ │ │ │ │
│ │a peştilor şi pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │decolmatarea căilor de│ │ │ │ │ │ │
│ │acces │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.4.2.Îmbunătăţirea/│ │ │ │ │ │ │
│ │corelarea legislaţiei │ │ │ │ │ │ │
│ │naţionale în acord cu │ │ │ │ │ │ │
│ │legislaţia europeană, │ │ │ │ │ │ │
│ │privind: │ │ │ │ │ │ │
│ │i) folosirea uneltelor│ │ │ │ │ │ │
│ │de pescuit, precum │ │ │ │ │ │ │
│ │plasele monofilament, │ │ │ │ │ │ │
│ │combaterea, cu măsuri │ │ │ │ │ │ │
│ │reale, a braconajului,│ │ │ │ │ │ │
│ │ii) consultarea │ │ │ │ │ │ │
│ │reprezentanţilor din │ │ │ │ │ │ │
│M7.4 │pescării în elaborarea│RA │RA │RF │ │ │ │
│Reabilitarea │de politici care │ │ │ │ │ │ │
│stocurilor de │influenţează domeniul │ │ │ │ │ │ │
│peşti cu valoare│pescăresc, │ │ │ │ │ │ │
│comercială, │iii) protejarea │ │ │ │ │ │ │
│încurajarea şi │intereselor pescarilor│ │ │ │ │ │ │
│susţinerea │autohtoni şi acordarea│ │ │ │ │ │ │
│implementării │de compensaţii │ │ │ │ │ │ │
│procedurilor/ │financiare în perioade│ │ │ │ │ │ │
│tehnicilor şi │nefavorabile, │ │ │ │ │ │ │
│tehnologiilor de│îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│pescuit │condiţiilor de muncă │ │ │ │ │ │ │
│sustenabil prin │ale pescarilor │ │ │ │ │ │ │
│acordarea de ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│stimulente │A.7.4.3. Crearea unui │ │ │ │ │ │ │
│ │fond de garantare │RA │RA │RF │ │ │ │
│ │pentru sectorul │ │ │ │ │ │ │
│ │operaţional de pescuit│ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.4.4. Alocarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │terenuri care să │ │ │ │ │ │ │
│ │servească amenajării │ │ │ │ │ │ │
│ │de adăposturi │RA │RA │RF │ │ │ │
│ │pescăreşti în vederea │ │ │ │ │ │ │
│ │reactivării │ │ │ │ │ │ │
│ │pescuitului costier la│ │ │ │ │ │ │
│ │scară redusă │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.4.5. Realizarea de│ │ │ │ │ │ │
│ │campanii de │ │ │ │ │ │ │
│ │conştientizare şi de │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │instruire a pescarilor│ │ │ │ │ │ │
│ │şi piscicultorilor │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.4.6. Stimularea │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţii de │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │cercetare în domeniul │ │ │ │ │ │ │
│ │piscicol. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.5.1. Elaborarea şi│ │ │ │ │ │ │
│ │implementarea │ │ │ │ │ │ │
│ │programelor pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │modernizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ambarcaţiunilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │pescuit, dotarea cu │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │echipamente de │ │ │ │ │ │ │
│ │navigaţie şi plase de │ │ │ │ │ │ │
│ │pescuit specializate, │ │ │ │ │ │ │
│M7.5 Dezvoltarea│diferenţiat pe specii │ │ │ │ │ │ │
│infrastructurii │de peşte │ │ │ │ │ │ │
│pescăreşti şi ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│utilizarea de │A.7.5.2. Elaborarea şi│ │ │ │ │ │ │
│mijloace de │implementarea │ │ │ │ │ │ │
│pescuit │programelor privind │ │ │ │ │ │ │
│prietenoase cu │modernizarea uneltelor│ │ │ │ │ │ │
│mediul pentru │de pescuit, respectiv │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│evitarea │achiziţia de noi │ │ │ │ │ │ │
│deteriorării │unelte, schimbarea │ │ │ │ │ │ │
│substratului │motoarelor │ │ │ │ │ │ │
│marin şi │ambarcaţiunilor │ │ │ │ │ │ │
│diminuarea ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│presiunii asupra│A.7.5.3. Îmbunătăţirea│ │ │ │ │ │ │
│mediului │bazei logistice prin │ │ │ │ │ │ │
│ │retehnologizare şi │ │ │ │ │ │ │
│ │modernizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructurii, │ │ │ │ │ │ │
│ │achiziţionarea de │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │echipamente moderne şi│ │ │ │ │ │ │
│ │soft-uri specializate │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru standardizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │metodelor de pescuit │ │ │ │ │ │ │
│ │şi procesarea datelor │ │ │ │ │ │ │
│ │de producţie. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.6.1. Identificarea│ │ │ │ │ │ │
│ │şi concesionarea │RS/ │ │ │ │ │ │
│ │zonelor şi selectarea │RF │ │ │ │ │ │
│ │speciilor pretabile │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru acvacultură │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.6.2. Implementarea│ │ │ │ │ │ │
│ │standardelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │calitate pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │peştele de consum │RA │RA │RF │ │ │ │
│ │livrat în stare vie, │ │ │ │ │ │ │
│ │în special în cazul │ │ │ │ │ │ │
│ │aplicării unor │ │ │ │ │ │ │
│ │tehnologii ecologice │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.6.3. Dezvoltarea/ │ │ │ │ │ │ │
│ │consolidarea │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructurii │ │ │ │ │ │ │
│ │specifice, inclusiv │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │crearea şi dezvoltarea│ │ │ │ │ │ │
│ │de puncte de debarcare│ │ │ │ │ │ │
│ │numai pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │acvacultură │ │ │ │ │ │ │
│M7.6 Dezvoltarea├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│acvaculturii │A.7.6.4. Implementarea│ │ │ │ │ │ │
│costiere │sistemului de │ │ │ │ │ │ │
│(marine, │trasabilitate pentru │ │ │ │ │ │ │
│terestre) │produsele pescuite şi │ │ │ │ │ │ │
│prietenoase cu │cultivate, suport │ │ │ │ │ │ │
│mediul │pentru sistemul │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │integrat de │ │ │ │ │ │ │
│ │monitorizare a │ │ │ │ │ │ │
│ │traseului complet de │ │ │ │ │ │ │
│ │la capturare până la │ │ │ │ │ │ │
│ │consumatorul final │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.6.5. Implementarea│ │ │ │ │ │ │
│ │unor programe de │ │ │ │ │ │ │
│ │prevenţie şi tratament│ │ │ │ │ │ │
│ │în cadrul unor reţele │ │ │ │ │ │ │
│ │specializate pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │monitorizarea │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │calităţii apei şi │ │ │ │ │ │ │
│ │bolilor la peşti cu │ │ │ │ │ │ │
│ │impact cantitativ şi │ │ │ │ │ │ │
│ │calitativ asupra │ │ │ │ │ │ │
│ │produsului final │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.6.6. Elaborarea şi│ │ │ │ │ │ │
│ │implementarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │măsuri fiscale care să│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │asigurare producţia în│ │ │ │ │ │ │
│ │cazul unor calamităţi │ │ │ │ │ │ │
│ │naturale. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A. 7.7.1. Realizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │de campanii de │ │ │ │ │ │ │
│ │conştientizare a │ │ │ │ │ │ │
│ │populaţiei locale şi │ │ │ │ │ │ │
│ │turiştilor cu privire │ │ │ │ │ │ │
│ │la beneficiile │ │ │ │ │ │ │
│ │reabilitării │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │ │ │ │
│ │tradiţionale de │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │valorificare a │ │ │ │ │ │ │
│ │stufului, de noi │ │ │ │ │ │ │
│ │oportunităţi de │ │ │ │ │ │ │
│ │valorificare a │ │ │ │ │ │ │
│ │resursei stuficole, │ │ │ │ │ │ │
│ │alături de beneficiile│ │ │ │ │ │ │
│ │economice pe care │ │ │ │ │ │ │
│ │aceste oportunităţi le│ │ │ │ │ │ │
│ │implică │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.7.2. Iniţiere şi │ │ │ │ │ │ │
│ │implementare de │ │ │ │ │ │ │
│ │proiecte pilot pentru │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │producerea de energie │ │ │ │ │ │ │
│ │din stuf │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│M7.7 │A.7.7.3. Realizarea de│ │ │ │ │ │ │
│Reabilitarea │cursuri de instruire │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor │în tehnici de │ │ │ │ │ │ │
│tradiţionale şi │construcţie cu │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│valorificarea │materiale din stuf │ │ │ │ │ │ │
│resursei │adresate comunităţii │ │ │ │ │ │ │
│stuficole din │locale │ │ │ │ │ │ │
│Delta Dunării ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.7.4. Iniţierea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │implementarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │proiecte pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │valorificarea stufului│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │ca materiale în │ │ │ │ │ │ │
│ │construcţia de │ │ │ │ │ │ │
│ │locuinţe tradiţionale │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.7.5. Iniţierea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │implementarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │proiecte pilot pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │valorificarea resursei│ │ │ │ │ │ │
│ │stuficole în industria│ │ │ │ │ │ │
│ │modei şi de design, │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │promovarea acestui tip│ │ │ │ │ │ │
│ │de valorificare prin │ │ │ │ │ │ │
│ │organizarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │târguri, expoziţii, │ │ │ │ │ │ │
│ │etc. │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.7.6. Implementarea│ │ │ │ │ │ │
│ │de proiecte pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │restaurarea zonelor de│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │stufăriş afectate de │ │ │ │ │ │ │
│ │degradare sau │ │ │ │ │ │ │
│ │distrugere. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.8.1. Implementarea│ │ │ │ │ │ │
│ │de soluţii moderne, │ │ │ │ │ │ │
│ │inovative pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │eficientizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │producţiei agricole │ │ │ │ │ │ │
│ │(utilizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │teledetecţiei în │ │ │ │ │ │ │
│ │colectarea datelor │ │ │ │ │ │ │
│ │spaţiale, utilizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │dronelor pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │supraveghere, │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │evaluare, măsurători │ │ │ │ │ │ │
│ │sau pentru aplicarea │ │ │ │ │ │ │
│ │de soluţii/substanţe │ │ │ │ │ │ │
│ │(ex. fertilizanţi, │ │ │ │ │ │ │
│ │pesticide), utilizarea│ │ │ │ │ │ │
│ │softurilor pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │controlul şi │ │ │ │ │ │ │
│ │gestionarea eficientă │ │ │ │ │ │ │
│ │a echipamentelor şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │materialelor din │ │ │ │ │ │ │
│ │ferme, etc) │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.8.2. Implementarea│ │ │ │ │ │ │
│ │unor programe de │ │ │ │ │ │ │
│ │gestiune computerizată│RA │RA │RF │ │ │ │
│M7.8 Aplicarea │în special pentru │ │ │ │ │ │ │
│de către │fermele mici şi │ │ │ │ │ │ │
│producătorii │mijlocii │ │ │ │ │ │ │
│locali a noilor ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│politici │A.7.8.3. Programe de │ │ │ │ │ │ │
│agricole │sprijin pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │asocierea │ │ │ │ │ │ │
│ │comunităţilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │fermieri din zona │RA │RA │RF │ │ │ │
│ │costieră pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │creşterea eficienţei │ │ │ │ │ │ │
│ │în desfacerea │ │ │ │ │ │ │
│ │produselor pe plan │ │ │ │ │ │ │
│ │local │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.8.4. Organizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │periodică de întâlniri│ │ │ │ │ │ │
│ │între fermieri şi alţi│ │ │ │ │ │ │
│ │antreprenori │ │ │ │ │ │ │
│ │(operatori de turism, │ │ │ │ │ │ │
│ │reprezentanţi ai altor│ │ │ │ │ │ │
│ │comunităţi de afaceri,│ │ │ │ │ │ │
│ │reprezentanţi ai │ │ │ │ │ │ │
│ │comunităţilor locale) │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │prin care să fie │ │ │ │ │ │ │
│ │promovate ideile, │ │ │ │ │ │ │
│ │schimburile şi care să│ │ │ │ │ │ │
│ │întărească comunitatea│ │ │ │ │ │ │
│ │de afaceri din zona │ │ │ │ │ │ │
│ │costieră, cu beneficii│ │ │ │ │ │ │
│ │pentru toată zona │ │ │ │ │ │ │
│ │litorală. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.9.1. Realizarea de│ │ │ │ │ │ │
│ │campanii de │ │ │ │ │ │ │
│ │conştientizare a │ │ │ │ │ │ │
│ │operatorilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │transport fluvial, a │ │ │ │ │ │ │
│ │operatorilor │ │ │ │ │ │ │
│ │turistici, precum şi a│ │ │ │ │ │ │
│ │asociaţiilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │pescari privind │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │efectele negative ale │ │ │ │ │ │ │
│ │transportului fluvial │ │ │ │ │ │ │
│ │cu combustibili │ │ │ │ │ │ │
│ │convenţionali asupra │ │ │ │ │ │ │
│ │stării ecosistemului │ │ │ │ │ │ │
│ │deltaic şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │serviciilor furnizate │ │ │ │ │ │ │
│ │de către acesta │ │ │ │ │ │ │
│ │comunităţii locale │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.9.2. Iniţierea şi │ │ │ │ │ │ │
│M7.9 │implementarea unor │ │ │ │ │ │ │
│Implementarea │proiecte pilot pentru │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│proiectelor de │testarea unor soluţii │ │ │ │ │ │ │
│transport │de transport bazat pe │ │ │ │ │ │ │
│fluvial verde în│surse neconvenţionale │ │ │ │ │ │ │
│Delta Dunării ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.9.3. Identificarea│ │ │ │ │ │ │
│ │unor mecanisme │ │ │ │ │ │ │
│ │financiare de │ │ │ │ │ │ │
│ │stimulare a folosirii │RS/ │ │ │ │ │ │
│ │ambarcaţiunilor ce │RF │ │ │ │ │ │
│ │folosesc combustibili │ │ │ │ │ │ │
│ │neconvenţionali │ │ │ │ │ │ │
│ │(“transportului │ │ │ │ │ │ │
│ │verde”) │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.9.4. Identificarea│ │ │ │ │ │ │
│ │unor mecanisme │ │ │ │ │ │ │
│ │financiare de │ │ │ │ │ │ │
│ │stimulare a │ │ │ │ │ │ │
│ │operatorilor de │RS/ │ │ │ │ │ │
│ │transport, turistici │RF │ │ │ │ │ │
│ │şi pescarilor pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │scoaterea din uz a │ │ │ │ │ │ │
│ │ambarcaţiunilor cu │ │ │ │ │ │ │
│ │motoare vechi, │ │ │ │ │ │ │
│ │poluante. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.10.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │Implementarea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │proiecte pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │realizarea unui design│ │ │ │ │ │ │
│ │ecologic al │ │ │ │ │ │ │
│ │porturilor, care │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │include perdele │ │ │ │ │ │ │
│ │forestiere, ce │ │ │ │ │ │ │
│ │contribuie la │ │ │ │ │ │ │
│ │reducerea poluării │ │ │ │ │ │ │
│ │atmosferice. │ │ │ │ │ │ │
│M7.10 ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Dezvoltarea │A.7.10.2. │ │ │ │ │ │ │
│porturilor │Implementarea │ │ │ │ │ │ │
│“verzi” la │proiectelor privind │ │ │ │ │ │ │
│litoralul │utilizarea surselor de│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│românesc al │energie regenerabilă │ │ │ │ │ │ │
│Mării Negre │în operaţiunile şi │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţile portuare │ │ │ │ │ │ │
│ │(inclusiv transport). │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.10.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │Identificarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │aplicarea de soluţii │ │ │ │ │ │ │
│ │moderne pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │tratarea şi reciclarea│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │deşeurilor de la nave,│ │ │ │ │ │ │
│ │precum şi a celor │ │ │ │ │ │ │
│ │rezultate din diverse │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţi portuare. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.11.1. Elaborarea │ │ │ │ │ │ │
│ │şi implementarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │studii/ proiecte pilot│ │ │ │ │ │ │
│ │privind evaluarea │ │ │ │ │ │ │
│ │potenţialului de │RS/ │ │ │ │ │ │
│ │valorificare a │RF │ │ │ │ │ │
│ │energiei eoliene, │ │ │ │ │ │ │
│M7.11 Evaluarea │energiei valurilor şi │ │ │ │ │ │ │
│potenţialului de│fotovoltaice din zona │ │ │ │ │ │ │
│valorificare a │costieră. │ │ │ │ │ │ │
│resurselor ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│energetice │A.7.11.2. Realizarea │ │ │ │ │ │ │
│regenerabile din│de campanii pentru │ │ │ │ │ │ │
│zonă: energia │susţinerea şi │ │ │ │ │ │ │
│eoliană, │promovarea producţiei │RA │RA │RF │ │ │ │
│“inshore” şi │de energie din surse │ │ │ │ │ │ │
│„offshore”, │alternative, │ │ │ │ │ │ │
│energia │regenerabile şi │ │ │ │ │ │ │
│valurilor, │nepoluante │ │ │ │ │ │ │
│fotovoltaică, ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│etc. │A.7.11.3. Sprijinirea │ │ │ │ │ │ │
│ │instituţiilor şi │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructurilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │cercetare-dezvoltare │ │ │ │ │ │ │
│ │de interes naţional şi│RA │RA │RF │ │ │ │
│ │European pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │studierea resurselor │ │ │ │ │ │ │
│ │energetice │ │ │ │ │ │ │
│ │regenerabile │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.12.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │Intensificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │finanţării │ │ │ │ │ │ │
│ │cercetării-inovării, │ │ │ │ │ │ │
│ │în special prin │ │ │ │ │ │ │
│ │implementarea │ │ │ │ │ │ │
│M7.12 Susţinerea│platformelor de │ │ │ │ │ │ │
│şi dezvoltarea │parteneriate între │ │ │ │ │ │ │
│de noi │autorităţi locale, │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│instrumente │mediu de afaceri, │ │ │ │ │ │ │
│pentru │universităţi şi │ │ │ │ │ │ │
│transferul │institute de │ │ │ │ │ │ │
│cunoştinţelor │cercetare, precum şi a│ │ │ │ │ │ │
│din cercetare │unor HUB- uri/ │ │ │ │ │ │ │
│spre business în│platforme naţionale de│ │ │ │ │ │ │
│sectoarele │inovare orientate pe │ │ │ │ │ │ │
│Economiei │Blue Economy │ │ │ │ │ │ │
│Albastre ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.12.2. Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │mecanismelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │valorificare │RA │RA │RF │ │ │ │
│ │rezultatelor │ │ │ │ │ │ │
│ │cercetării prin │ │ │ │ │ │ │
│ │transfer tehnologic. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.12.3. Organizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │de cursuri pentru │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │specializarea │ │ │ │ │ │ │
│ │trainerilor; │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.13.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │Implementarea │ │ │ │ │ │ │
│ │programelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │asistenţă /suport │ │ │ │ │ │ │
│M7.13 │pentru antreprenori şi│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│Consolidarea │ceilalţi actori │ │ │ │ │ │ │
│infrastructurii │implicaţi în │ │ │ │ │ │ │
│antreprenoriale │dezvoltarea verde a │ │ │ │ │ │ │
│locale │zonei │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.7.13.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │Implementarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │programe pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │pregătirea şi │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │monitorizarea (prin │ │ │ │ │ │ │
│ │programe europene │ │ │ │ │ │ │
│ │suport) implementării │ │ │ │ │ │ │
│ │proiectelor │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.8.1.1. Elaborarea/ │ │ │ │ │ │ │
│ │actualizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │metodologiei de │ │ │ │ │ │ │
│M8.1 Crearea │elaborare a planurilor│RA │RA │RF │ │ │ │
│unui cadru │de amenajare a │ │ │ │ │ │ │
│coerent, │teritoriului zonal │ │ │ │ │ │ │
│integrat şi │transfrontalier şi │ │ │ │ │ │ │
│sinergic de │interjudeţean │ │ │ │ │ │ │
│planificare ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│spaţială │A.8.1.2. Iniţierea şi │ │ │ │ │ │ │
│specific pentru │elaborarea de │ │ │ │ │ │ │
│teritoriul │strategii şi planuri │ │ │ │ │ │ │
│transfrontalier │de dezvoltare spaţială│RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│şi regional │în zonele │ │ │ │ │ │ │
│ │transfrontaliere şi în│ │ │ │ │ │ │
│ │zona costieră a Mării │ │ │ │ │ │ │
│ │Negre │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.8.2.1. Elaborarea şi│ │ │ │ │ │ │
│ │aprobarea unui │ │ │ │ │ │ │
│ │regulament cadru de │RA │RA │RF │ │ │ │
│ │urbanism pentru zona │ │ │ │ │ │ │
│ │costieră │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.8.2.2. Elaborarea/ │ │ │ │ │ │ │
│ │actualizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │metodologiei de │ │ │ │ │ │ │
│ │elaborare a planurilor│RA │RA │RF │ │ │ │
│ │de amenajare a │ │ │ │ │ │ │
│ │teritoriului zonal │ │ │ │ │ │ │
│ │metropolitan/ │ │ │ │ │ │ │
│ │intercomunitar. │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.8.2.3. Iniţierea şi │ │ │ │ │ │ │
│M8.2 Crearea │elaborarea de │ │ │ │ │ │ │
│unui cadru │documentaţii de │ │ │ │ │ │ │
│coerent şi │planificare spaţială │ │ │ │ │ │ │
│integrat de │pentru zonele │ │ │ │ │ │ │
│planificare │metropolitane, │ │ │ │ │ │ │
│spaţială la │periurbane şi rurale │ │ │ │ │ │ │
│nivel zonal şi │din zona costieră │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│local │(planuri zonale │ │ │ │ │ │ │
│ │metropolitane, │ │ │ │ │ │ │
│ │periurbane, │ │ │ │ │ │ │
│ │intercomunale, planuri│ │ │ │ │ │ │
│ │urbanistice generale │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru municipii, │ │ │ │ │ │ │
│ │oraşe şi comune) │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.8.2.4. Iniţierea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │elaborarea de planuri │ │ │ │ │ │ │
│ │urbanistice zonale în │ │ │ │ │ │ │
│ │zone cu caracter │ │ │ │ │ │ │
│ │prioritar/ zone │RA │RA │RI │RA │RA │RF │
│ │sensibile pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │unităţile teritoriale │ │ │ │ │ │ │
│ │de reglementare (UTR) │ │ │ │ │ │ │
│ │adiacente liniei │ │ │ │ │ │ │
│ │ţărmului │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.8.3.1. Revizuirea │ │ │ │ │ │ │
│ │procedurilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │avizare/ aprobare a │ │ │ │ │ │ │
│ │documentaţiilor de │RA │RA │RF │ │ │ │
│ │amenajarea │ │ │ │ │ │ │
│ │teritoriului şi │ │ │ │ │ │ │
│M8.3 Crearea │urbanism) │ │ │ │ │ │ │
│unui mecanism ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│eficient de │A.8.3.2. Crearea unui │ │ │ │ │ │ │
│implementare, │sistem de informare şi│ │ │ │ │ │ │
│monitorizare şi │comunicare eficient │ │ │ │ │ │ │
│verificare a │între administraţiile │RA │RA │RF │ │ │ │
│instrumentelor │locale din zona │ │ │ │ │ │ │
│de planificare │costieră în domeniul │ │ │ │ │ │ │
│spaţială în zona│planificării spaţiale │ │ │ │ │ │ │
│costieră ├──────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │A.8.3.3. Crearea unei │ │ │ │ │ │ │
│ │platforme cu acces │ │ │ │ │ │ │
│ │public, de comunicare │RA │RA │RF │ │ │ │
│ │şi dezbatere privind │ │ │ │ │ │ │
│ │starea şi evoluţia │ │ │ │ │ │ │
│ │zonei costiere │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴──────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘
Bibliografie 1. ABADL (2021) Planul naţional de management actualizat aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României Planul de management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spaţiului hidrografic Dobrogea şi apelor costiere, aprobat prin HG nr. 392/2023. 2. ANEMONE Deliverable 2.2. (2021). Impact of the rivers on the Black Sea ecosystem", Lazăr L. [Ed.], Ed. CD PRESS, 167 pp. 3. ARBDD. (2022). Raportul privind starea mediului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării în anul 2021. pp.97 4. Boicenco L. şi colab. (2018). Raportul naţional privind starea ecologică a ecosistemului marin Marea Neagră conform cerinţelor art. 17 ale Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin (2008/56/EC), pp. 328. 5. Boicenco L., Abaza V., Anton E., Bişinicu E,. Buga L., Coatu V., Damir N,. Diaconeasa D., Dumitrache C., Filimon A., Galaţchi M., Golumbeanu M., Harcotă G., Lazăr L., Marin O., Mateescu R., Maximov V., Mihailov E., Nenciu M., Nicolaev S., Niţă V., Oros A., Pantea E., Radu G., Spinu A., Stoica E., Tabarcea C., Timofte F, Ţiganov G., Ţoţoiu A, Vlas O., Vlăsceanu E., Zaharia T. (2018). Studiu privind elaborarea raportului privind starea ecologică a ecosistemului marin Marea Neagră conform cerinţelor art. 17 ale Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin (2008/56/EC), pp 331 6. BS-SAP. 2009. Strategic Action Plan for the Environmental Protection and Rehabilitation of the Black Sea. Adopted in Sofia, Bulgaria, 07 April 2009. (http://www.blacksea-commission.org/_bssap2009.asp) 7. Chiriac, M. (1960). Notă asupra depozitelor sarmaţiene din Dobrogea, Com. Acad. R.P.R., 7X, 613 - 623. 8. CN APM. (2015). Master Plan al Portului Constanţa. Contract nr. 4122, din 03.02.2014 9. Commission of the European Communities. 2001. European Governance, A White Paper COM (2001), 428 final 10. Consiliul Judeţean Constanţa. (2021). Strategia Judeţeană de dezvoltare durabilă a judeţului Constanţa 2021-2027. Proiect "Soluţii administrative moderne - dezvoltarea şi implementarea de proceduri şi mecanisme simplificate în sprijinul cetăţenilor în cadrul Consiliului Judeţean Tulcea" cod SIPOCA 686, cod MYSMIS 129688 11. Consiliul Judeţean Tulcea. (2021). Strategia Judeţeană de dezvoltare durabilă a judeţului Tulcea 2021 - 2027. Proiect "Soluţii administrative moderne - dezvoltarea şi implementarea de proceduri şi mecanisme simplificate în sprijinul cetăţenilor în cadrul Consiliului Judeţean Tulcea" cod SIPOCA 686, cod MYSMIS 129688 12. D'Andrimont, R., Verhegghen, A., Lemoine, G., Kempeneers, P., Meroni, M. and Van Der Velde, M., (2021). From parcel to continental scale - A first European crop type map based on Sentinel-1 and LUCAS Copernicus in-situ observations, REMOTE SENSING OF ENVIRONMENT, ISSN 0034-4257 (online), 112708 (266), 2021, p. 112708, JRC125369. 13. Drăgănescu, A. (1976). Constructional to Corpuscular Spongalgal, Algal and Coralgal Facies in the Upper Jurasic Carbanate Formation of Central Dobrogea (the Casimcea Formation), in: Carbonate Rocks and Evaporites Guidebook, Patrulius, D. şi colab.. Inst. Geolog., 13-42. 14. Direcţia judeţeană de Statistică, Constanţa, Capacitatea de cazare turistică şi utilizarea acesteia pe localităţi, 2021 15. European Commission. (1999). Towards a European Integrated Coastal Zone Management (ICZM) Strategy: General Principles and Policy Options. Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 32 pp. ISBN 92-828-6463-4. 16. Făgăraş, M., Gomoiu, M.T., Jianu, L., Skolka, M., Anastasiu, P., Cogălniceanu, D., (2008). Strategia privind conservarea biodiversităţii costiere a Dobrogei, Edit. Ex Ponto, Constanţa, 91 pp., ISBN 978-973-644-841-6. 17. Gomoiu, M.-T., Skolka, M. (1998). Evaluation of marine and coastal biological diversity at the Romanian littoral - a workbook for the Black Sea ecological diversity, "Ovidius" University Annals of Natural Science, Biology-Ecology series, Vol. 2, Supl., 167 pp, ISSN 1453 - 1267. 18. INCDM. (2021). Raport privind starea mediului marin şi costier în anul 2020, ... pp. 19. INCDM. (2022). Raport privind starea mediului marin şi costier în anul 2021, 159 pp. 20. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "DOBROGEA" al judeţului Constanţa. (2018). Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al judeţului Constanţa - ediţia 2018, 315 pp. 21. Institutul Naţional de Statistică (I.N.S.) (2023). Tempo online. http://statistici.msse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63 22. IOC-UNESCO. 2006. A Handbook for measuring the progress and outcomes of integrated coastal and ocean management. IOC Manuals and guides, 46; ICAM Dossier, 2, Paris, UNESCO http://unesdoc.unesco.org/images/0014/001473/147313e.pdf 23. Iosipescu, R., Iosipescu, S. (2013). La protection du patrimoine culturel subaquatique en Roumanie. Quelques remarques preliminaires, în The Institute of Turcology and Central Asian Studies, Contemporary Researches in Turcology and eurasian Studies, In Honor of professor Tahsin Gemil the occasion of his 70th Birthday, Cluj, p. 903-918 24. Ketchum, B.H (Ed). (1972) The water's edge: critical problems of the coastal zone. The MIT Press, Cambridge, Massachusetts. 25. KMG Internaţional NV, Rompetrol Rafinare SA, Rompetrol Well Services SA, Rominserv SRL. (2021). Raport de Sustenabilitate. www.rompetrol.com/ro/sustenavilitate/ 26. Ministerul Antreprenorialului şi Turismului-MAT, Lista localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes naţional şi local, actualizare 16.01.2023 https://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2023/01/Lista-staţiuni-ian-2023.pdf 27. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. (2014). Landscape Atlas, 104 pp. 28. MSFD Technical Subgroup on Marine Litter. (2013). A guidance document within the Common Implementation Strategy for the Marine Strategy Framework Directive. Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2013. doi:10.2788/99475 29. Murgoci, G. (1914). Cercetări geologice în Dobrogea nordică cu privire specială asupra Paleozoicului şi tectonicei. An. Inst. Geol. Rom., V, 2, Bucureşti. 30. Mutihac, V. 2007. Geologie României. editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 252 pp. 31. Panin N. (1989). Danube Delta. Genesis, evolution and sedimentology. Revue Roumaine Geologie, Geophysique, Geographie, Serie Geographie, 33, 25-36. 32. Panin, N. 1996. Danube Delta. Genesis, evolution, geological setting and sedimentology. Geo-Eco-Marina, 1, 7-23 33. Petran A., Apas M., Bodeanu N., Bologa A. S., Dumitrache C., Moldoveanu M., Radu G., Ţigănuş V. (1999). Status and evolution of the Romanian Black Sea coastal ecosystem. Environmental degradation of the Black Sea: Challenges and Remedies. Kluwer Academic Publishers, 175 - 195. 34. Planul de Management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spaţiului hidrografic Dobrogea (2022-2027), aprobat prin HG 392/2023, https://dobrogea-litoral.rowater.ro/?page_id=469 35. Skolka M., Făgăraş M., Paraschiv G. (2005). Biodiversitatea Dobrogei, Ovidius University Press, 396 pp, ISBN 973-614-232-9 36. Teacă, A., Begun, T., Gomoiu, M.-T. (2013). Assessment of soft bottom mussel community structure on the Romanian Black Sea continental shelf. Rapp. Comm. Int. Mer Medit., 40. 628. 37. Teacă, A., Begun, T., Mureşan, M. (2021). Annelid invaders in the Black Sea region: The distribution of Streblospio gynobranchiata and first occurrence of Laonome xeprovala. Global Ecology and Conservation 32, D0I:10.1016/j.gecco.2021.e01920 38. Tiron, L. (2010). Delta du Danube - Bras de St. George. Mobilite morphologique et dynamique hydro-sedimentaire depuis 150 ans. Geo-Eco-Marina. Special Publication no. 4, 280 pp. 39. Tomlinson, D.L., Wilson, J.G., Harris, C.R., Jeffrey, D.W. 1980. Problems in the assessment of heavy-metal levels in estuaries and the formation of a pollution index. Helgolander Meeresuntersuchungen, 33, 566-575. 40. Van Loon, W., Hanke, G., Fleet, D., Werner, S., Barry, J., Ştrand, J., Eriksson, J., Galgani, F., Grawe, D., Schulz, M., Vlachogianni, T., Press, M., Blidberg, E., Walvoort, D. (2020). A European Threshold Value and Assessment Method for Macro Litter on Coastlines. Luxembourg, Publications Office of the European Union, 25pp. (EUR 30347 EN; JRC121707) D0I:10.2760/54369). 41. Varenik, A., Konovalov, S., Stanichny, S. (2015). Quantifying importance and scaling effects of atmospheric deposition of inorganic fixed nitrogen for the eutrophic Black Sea, Biogeosciences, 12, 6479-6491, https://doi.org/10.5194/bg- 12-6479-2015 42. Vasiliu, D., Bucşe, A., Lupaşcu, N., Ispas, B.A., Gheablău, C., Stănescu I. (2020). Assessment of the metal pollution in surface sediments of coastal Tasaul Lake (România). Environmental Monitoring and Assessment, 192, 12. 43. Zaharia, T., Niţă, V., Nenciu, M.I. (2017). Background of Romanian Aquaculture (in Romanian). Bucharest, CD Press Publishing, ISBN 978-606-528-393-0, 273 pp. 44. xxx - Rapoarte din Programul Naţional pentru Colectarea Datelor din Sectorul Pescăresc al României, ANPA, 2020-2022. 45. xxx - Programul pentru Acvacultură şi Pescuit, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, 46. http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2021-12-27_Proiect%20PAP%20-%20dec%202021.pdf, 2021-2027 47. https://www.recensamantromania.ro/rezultate-rpl-2021/rezultate-definitive-caracteristici-demografice/ 48. http://www.statistici.insse.ro ---- 
