Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLANUL DE MANAGEMENT din 28 iulie 2016  al sitului de importanţă comunitară ROSCI0074 Făgetul Clujului - Valea Morii    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PLANUL DE MANAGEMENT din 28 iulie 2016 al sitului de importanţă comunitară ROSCI0074 Făgetul Clujului - Valea Morii

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 766 bis din 30 septembrie 2016

──────────
    *) Aprobat de Ordinul nr. 1.525 din 28 iulie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 30 septembrie 2016.
──────────


    CUPRINS
    Scurtă descriere a planului de management
    A. INTRODUCERE
    A.1. Procesul de elaborare a planului de management
    A.2. Baza legală a Planului de management

    B. DESCRIEREA SITULUI FĂGETUL CLUJULUI - VALEA MORII ROSCI0074
    B.1. Informaţii Generale
    B.1.1. Localizare
    B.1.2. Cadrul legal şi administrativ pentru management
    B.1.3. Drepturi de proprietate, administrare şi folosinţă a terenurilor
    B.1.4. Factorii interesaţi
    B.1.5. Resurse pentru management şi infrastructură
    B.1.6. Planuri şi programe relevante pentru managementul ariei protejate
    B.1.7. Sistemul de planificare a activităţilor, monitorizare şi raportare
    B.1.8. Scurt istoric al managementului şi al activităţilor majore de management

    B.2. Mediul fizic
    B.2.1. Aspecte fizico-geografice şi geologice
    B.2.2 Gradul de înclinare a versanţilor
    B.2.3. Hidrologie
    B.2.4. Climă
    B.2.5. Soluri

    B.3. Mediul biotic
    B.3.1. Context biogeografic
    B.3.2. Habitate
    B.3.3. Flora
    B.3.4. Fauna
    B.3.5. Specii alohtone şi specii invazive
    B.3.6. Ecosisteme
    B.3.7. Peisajul

    B.4. Informaţii socio-economice şi culturale
    B.4.1. Economia locală
    B.4.2. Arheologie, istorie
    B.4.3. Recreere şi turism

    B.5. Informare, conştientizare, educare şi acţiuni de comunicare cu factorii interesaţi
    B.6. Cercetare

    C. EVALUAREA SITUAŢIEI ACTUALE
    C.1. Valori
    C.2. Presiuni şi ameninţări
    C.3. Evaluarea situaţiei şi a tendinţei valorilor ariei protejate

    D. STRATEGIA DE MANAGEMENT
    D.1. Organizarea teritorială a managementului
    D.2. Planul operaţional
    D.3. Activităţi şi măsuri de management specifice pentru implementarea Planului operaţional

    E. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT
    E.1. Sistemul de luare a deciziilor
    E.2. Resurse umane
    E.3. Investiţii - echipament şi infrastructură -
    E.4. Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de Management
    E.5. Monitorizarea implementării Planului de Management


    BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
        Anexa nr. 1 la Planul de management. Hartă satelitară a Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.
        Anexa nr. 2 la Planul de management. Harta organizării teritoriale a managementului Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii
        Anexa nr. 3 la Planul de management. Distribuţia habitatelor de interes comunitar din Situl Făgetul Clujului - Valea Morii
        Anexa nr. 4 la Planul de management. Distribuţia speciilor de interes comunitar şi naţional în Situl Făgetul Clujului - Valea Morii
        Anexa nr. 5 la Planul de management. Limitele intravilanului Municipiului Cluj-Napoca pe harta Situl Făgetul Clujului - Valea Morii
        Anexa nr. 6 la Planul de management. Lista instituţiilor prezente la întâlnirile de informare şi consultare pe planul de management
        Anexa nr. 7 la Planul de management. Fişele habitatelor şi speciilor de interes comunitar care sunt incluse în Formularul Standard.
        Anexa nr. 8 la Planul de management. Planul financiar
        Anexa nr. 9 la Planul de management. Planul de monitoring

    Listă tabele
        Tabel 1. Alte acte normative care au stat la baza declarării ariei protejată
        Tabel 2. Situaţia ariei protejate la care se referă planul de management
        Tabel 3. Grupuri de proprietari şi categoriile de terenuri pe care le deţin
        Tabel 4. Factorii interesaţi identificaţi în procesul de realizare a planului de management şi rolul lor pentru ariile protejate
        Tabel 5. Planuri cu impact potenţial asupra valorilor ariilor protejate
        Tabel 6. Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.2.
        Tabel 7. Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.3.
        Tabel 8. Corespondenţa între habitatele de interes comunitar, habitatele conform clasificării din România şi asociaţiile vegetale pentru habitatele de interes comunitar trecute pe formularul standard
        Tabel 9. Importanţa habitatelor de interes comunitar incluse în formularul standard prezente în aria protejată
        Tabel 10. Situaţia actuală a suprafeţelor ocupate de habitatele de interes comunitar incluse în formularul standard
        Tabel 11. Starea actuală de conservare a habitatelor de interes comunitar din formularul standard idiţial, identificate în sit
        Tabel 12. Habitatele de interes comunitar care nu sunt incluse în formularul standard
        Tabel 13. Habitate importante pentru conservare, altele decât cele de interes comunitar
        Tabel 14. Speciile de plante de interes comunitar incluse în formularul standard
        Tabel 15. Situaţia speciilor de plante de interes comunitar incluse în formularul standard
        Tabel 16. Alte specii de plante de interes conservativ
        Tabel 17. Speciile de faună de interes comunitar menţionate în formularul standard
        Tabel 18. Situaţia speciilor de faună de interes comunitar menţionate în formularul standard
        Tabel 19. Alte specii de faună de interes comunitar care nu sunt incluse în formularul standard
        Tabel 20. Distribuţia teritorială şi demografică a Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii
        Tabel 21. Valorile identificate în aria protejată şi importanţa lor
        Tabel 22. Nivelul presiunilor şi ameninţărilor - legendă
        Tabel 23. Presiuni şi ameninţări identificate în cadrul Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii
        Tabel 24. Principalele direcţii de management
        Tabel 25. Modalităţi de implementare ale măsurilor de management şi măsuri specifice
        Tabel 26. Necesar de personal pentru implementarea Planului de management
        Tabel 27. Necesarul de resurse financiare pentru managementul ariei protejate - total
        Tabel 28. Fişa habitatului 7210*
        Tabel 29. Fişa habitatului 7230
        Tabel 30. Fişa habitatului 9170
        Tabel 31. Cerinţele de habitat a speciei Adenophora liliifolia
        Tabel 32. Cerinţele de habitat a speciei Eleocharis carniolica
        Tabel 33. Cerinţele de habitat a speciei Ligularia sibirica
        Tabel 34. Cerinţele de habitat a speciei Liparis loeselii
        Tabel 35. Cerinţele de habitat a speciei Colias myrmidone
        Tabel 36. Cerinţele de habitat a speciei Eriogaster catax
        Tabel 37. Cerinţele de habitat a speciei Euphydryas maturna
        Tabel 38. Cerinţele de habitat a speciei Isophya stysi
        Tabel 39. Cerinţele de habitat a speciei Leptidea morsei
        Tabel 40. Cerinţele de habitat a speciei Lycaena dispar
        Tabel 41. Cerinţele de habitat a speciei Maculinea teleius
        Tabel 42. Planul financiar
        Tabel 43. Planul de monitoring

    Listă figuri
        Figura 1. Localizarea Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.
        Figura 2. Organigrama echipei de custodie Situl Făgetul Clujului - Valea Morii
        Figura 3. Concreţiunile de Feleac în Situl Făgetul Clujului - Valea Morii. Foto: Pal Zoltan 2014.
        Figura 4. Harta geologică a Situl Făgetul Clujului - Valea Morii.
        Figura 5. Gradul de înclinare al versanţilor în Situl Făgetul Clujului - Valea Morii.
        Figura 6. Ogaş în Situl Făgetul Clujului - Valea Morii. Foto: Pal Zoltan.
        Figura 7. Repartiţia cantităţilor de precipitaţii medii anuale pentru Situl Făgetul Clujului - Valea Morii.
        Figura 8. Lungimea sezonului de creştere - temperatura medie peste 5,5°C - la Situl Făgetul Clujului - Valea Morii - CARPATCLIM.
        Figura 9. Numărul zilelor de vară - temperatura maximă peste 25°C - la Făgetul Clujului - Valea Morii - CARPATCLIM
        Figura 10. Harta solurilor din Situl Făgetul Clujului-Valea Morii.
        Figura 11. 11A. Habitatul 7210* şi specia Cladium mariscus în smârcul II din Valea Morii
        Figura 12. 12A. Habitatul 7230 şi specia Schoenus nigricans în sit
        Figura 13. Habitat 9170
        Figura 14. Adenophora liliifolia - planta şi habitatul
        Figura 15. Eleocharis carniolica şi habitatul
        Figura 16. Ligularia sibirica şi habitatul
        Figura 17. Liparis loeselii
        Figura 18. Colias myrmidone
        Figura 19. Eriogaster catax
        Figura 20. Euphydrias maturna
        Figura 21. Isophya stysi - mascul adult din Situl Făgetul Clujului - Valea Morii
        Figura 22. Leptidea morsei
        Figura 23. Lycaena dispar mascul la stânga şi femelă la dreapta
        Figura 24. Maculinea teleius, partea ventrală a aripilor

    Scurtă descriere a planului de management
        Planul de management este structurat în aşa fel încât să se poată face o analiză cât mai bună a informaţiilor existente la data elaborării. Informaţiile şi analizele sunt redate astfel încât detaliile tehnice să fie prezentate cât mai succint pentru fiecare din domeniile relevante - în principal ecologie, biologie, hidrologie, silvicultură, agricultură - dar suficiente pentru a permite o bună înţelegere a legăturilor între situaţia actuală, tendinţele de viitor şi măsurile de management planificate. În cele ce urmează este redat succint conţinutul fiecărui capitol.
    A. Introducere - De ce plan de management?
        De ce este nevoie de planul de management şi care sunt prevederile legale în baza cărora s-a elaborat.

    B. Descrierea ariei protejate - Care este situaţia actuală în aria protejată? - aspecte care explică şi/sau influenţează aria protejată
        Conţine o descriere a situaţiei actuale a ariei protejate. Descrierea conţine informaţii utile pentru elaborarea strategiei şi a măsurilor de management
    B.1. Informaţii generale
        ● unde se află aria protejată şi ce suprafaţă are,
        ● situaţia proprietarilor şi gestionarilor de terenuri şi resurse naturale,
        ● cine sunt cei ce au interese şi care desfăşoară activităţi în aria protejată - factori interesaţi,
        ● ce resurse are şi ce activităţi s-au desfăşurat până în prezent în aria protejată.

    B.2. Descrierea mediului fizic şi biotic
        Informaţii minime despre relief, reţeaua hidrografică, climă - factori ce determină prezenţa habitatelor şi speciilor.

    B.3. Descrierea mediului biotic
        Situaţia actuală cu privire la prezenţa speciilor şi habitatelor - prezentarea rezultatelor inventarierilor de teren - va fi reflectată şi în hărţile din anexe.

    B.4. Informaţii socio-economice şi culturale
        Aria protejată este poziţionată în contextul socio-economic existent. Ceea ce se întâmplă în zonă influenţează în mod semnificativ biodiversitatea. Capitolul conţine informaţii sumare cu privire la situaţia socio-economică, necesare pentru a defini situaţia ariei protejate pe teritoriile localităţilor/comunelor, tendinţele de dezvoltare, interesul pentru terenurile şi resursele naturale din zonă, situaţia sistemului educaţional - pentru stabilirea programelor de educaţie pentru natură -, potenţialul pentru noi activităţi legate de valorile naturale. Toate acestea pot influenţa semnificativ managementul ariei protejate, întrucât activităţile umane au, în general, impact asupra naturii.

    B.5. Informare, conştientizare, educare - activităţi desfăşurate până în prezent. Ariile protejate au un rol important pentru educare şi conştientizare cu privire la importanţa protecţiei naturii. Este important să se ştie ce s-a făcut până în prezent pentru a ajuta la planificarea acestui gen de activităţi pe viitor.
    B.6. Cercetare - ce aspecte relevante pentru managementul ariei protejate au fost cercetate până în prezent şi ce infrastructură există pentru cercetare aplicată?


    C. Evaluarea situaţiei actuale - Ce trebuie să păstrăm/îmbunătăţim în zonă şi de ce sunt necesare măsuri de management. Care sunt presiunile şi ameninţările?
        Informaţiile de la capitolul C sunt analizate din perspectiva conservării valorilor pentru care au fost declarate ariile protejate.
    C.1. Valori - Ce trebuie să menţinem sau să îmbunătăţim în aria protejată? - Valori
        Se descriu valorile care trebuie păstrate sau îmbunătăţite. În cazul siturilor Natura 2000 este vorba, obligatoriu, despre habitatele şi speciile pentru care au fost declarate, conform Formularului Standard, dar au fost identificate şi alte specii şi habitate, respectiv alte valori considerate importante pentru zonă. Pe aceste valori se concentrează acţiunile de management viitoare - Capitolul D5.

    C.2. Presiuni şi ameninţări: Ce trebuie reglementat pentru a menţine sau îmbunătăţi valorile? Presiuni şi ameninţări
        Sunt descrise activităţile umane care, din cauza modului în care se desfăşoară, au un impact asupra valorilor sau pot avea impact pe viitor.

    C.3. Evaluare - Care este starea actuală şi tendinţele în viitor în ce priveşte valorile ariei protejate?
        Se analizează dacă valorile sunt în stare corespunzătoare şi care va fi evoluţia ameninţărilor?
        Analiza se face în baza celor descrise la Capitolul B.1 cu referire doar la valorile identificate în capitolul C.1. şi luând în calcul tendinţele viitoare din perspectiva ameninţărilor identificate în capitolul C.2.


    D. Strategia de management - Ce vrem pentru zonă pe viitor? Cum se va face managementul?
        Natura şi resursele naturale nu pot fi gestionate eficient pe termen scurt. Trebuie să definim ce anume vrem să obţinem pe o perioadă mai lungă, iar PM să descrie ce anume ar trebui făcut în următorii cinci ani pentru a ne apropia de realizarea ţelului -viziunii - propus. Cunoscând valorile avute, situaţia lor actuală, presiunile şi ameninţările la care sunt supuse, se defineşte o strategie pe termen mediu sau lung, răspunzând la întrebările de mai jos.
    D.1. Viziunea - Cum vrem să arate aria protejată peste 50 de ani?
    D.2. Organizarea teritorială a managementului -
        În ce zone din aria protejată trebuie să impunem condiţii pentru desfăşurarea activităţilor umane astfel încât să menţinem sau să îmbunătăţim valorile?
        Se stabileşte dacă sunt necesare măsuri speciale de management în anumite zone. Zonele cu cerinţe speciale în ceea ce priveşte măsurile de management sunt prezentate pe hartă. Această planificare "teritorială", din punct de vedere a măsurilor de management, este foarte importantă, întrucât anumite aspecte vor trebui reflectate în managementul terenurilor şi resurselor.

    D.3. Strategia de management:
        Care este strategia pe termen mediu, definită în baza informaţiilor din capitolele B şi C? Domeniile pe care se vor concentra eforturile de management şi obiectivele pentru fiecare din acestea.
        Se descrie cum anume va fi organizat managementul, definind domeniile pe care vor fi desfăşurate activităţile de management şi ce anume vrem să obţinem pe fiecare din aceste domenii - obiective -

    D.4. Planul operaţional pe cinci ani - Ce acţiuni de management sunt necesare pentru a realiza obiectivele definite la Capitolul D.3?
        Ce trebuie făcut în următorii cinci ani pentru a ne asigura că se menţine sau se îmbunătăţeşte starea speciilor şi a habitatelor, respectiv a celorlalte valori, se reduc ameninţările şi se asigură un cadru corespunzător pentru ca zona să poată beneficia de o dezvoltare durabilă.

    D.5. Activităţi şi măsuri de management specifice pentru implementarea planului operaţional. Cum anume se pot realiza acţiunile din Planul operaţional? Exemple de activităţi şi măsuri de management.
        Se dau exemple de activităţi şi măsuri de management, eventual restricţii pentru câteva din acţiunile de management definite în capitolul D.4. Acest capitol cuprinde prevederi care se regăsesc şi în Regulament.



    E. Asigurarea implementării Planului de management - Cum se implementează în mod eficient Planul de Management?
    E.1. Sistemul de luare a deciziilor - Cine ia deciziile în cazul în care trebuie modificate anumite prevederi din Planul de Management?
    E.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management - Ce resurse umane şi financiare sunt necesare pentru realizarea activităţilor din PM?
    E.3. Monitorizarea implementării Planului de management - Cum apreciem dacă ne atingem obiectivele şi cum ne asigurăm că măsurile de management sunt adaptate - dacă este necesar - pentru atingerea obiectivelor?


    Scopul planului de management
        Acest plan de management a fost elaborat cu scopul de a conserva, menţine şi, acolo unde este cazul, readuce într-o stare de conservare favorabilă speciile şi habitatele pentru care a fost declarat situl Făgetul Clujului - Valea Morii şi ariile protejate incluse, zonă care găzduieşte păduri şi mlaştini valoroase, specii de plante şi animale importante pentru echilibrul natural şi pentru societatea umană, valori care sunt recunoscute atât la nivel naţional cât şi la nivelul Uniunii Europene. Datorită acestor valori au fost declarate cele 3 arii protejate: ROSCI0074 Situl Făgetul Clujului - Valea Morii, rezervaţia Făget şi rezervaţia Valea Morilor. Inventarierile din perioada elaborării planului de management au demonstrat că pentru menţinerea speciilor şi habitatelor valoroase din această zonă, va fi nevoie să se extindă ariile protejate existente şi chiar să se declare noi rezervaţii.
        Situl fiind amplasat în imediata vecinătate a unuia dintre cele mai mari oraşe din România, se află sub incidenţa unor ameninţări majore care se vor menţine sau chiar se vor amplifica în viitor. Problemele principale sunt legate de extinderea construcţiilor şi dorinţa de modernizare a infrastructurii de transport, precum şi de activităţile de recreere care nu ţin cont de valorile naturale din aria protejată. Detalii despre acestea se regăsesc la capitolul C.2.
        Pentru păstrarea valorilor ariei naturale protejate vor fi planificate şi realizate măsuri de management variate, grupate în acest plan pe domenii, şi anume:
        Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar
        Obiectiv: Refacerea/menţinerea stării favorabile de conservare pentru habitatele şi speciile de interes comunitar şi cele de interes naţional prin implicarea activă a factorilor interesaţi cheie.
        Subprogramul 1.1. Propuneri de îmbunătăţirea limitelor ariilor protejate şi măsuri generale de management
        Obiectiv specific: Asigurarea suprafeţelor minime necesare conservării habitatelor şi speciilor importante pentru conservare.

        Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede şi a celor de pajişti
        Obiectiv specific: Iniţierea acţiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru cel puţin 75% din habitatele mlăştinoase şi 25% din habitatele de pajişti şi pentru cele critice menţinerii/refacerii populaţiilor speciilor de interes conservativ prin măsuri active de management realizate cu proprietarii şi gestionarii terenurilor respective.

        Subprogramul 1.3. Conservarea habitatelor forestiere
        Obiectiv specific: Asigurarea/refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele forestiere de interes comunitar prin menţinerea şi prin iniţierea acţiunilor de refacere pentru cel puţin 25% din suprafaţa acestora şi menţinerea habitatelor forestiere de interes conservativ, critice pentru populaţiile speciilor de interes conservativ.

        Subprogramul 1.4. Conservarea speciilor
        Obiectiv specific: Iniţierea acţiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru speciile de interes comunitar şi pentru speciile de interes naţional, respectiv pentru cel puţin 25% din speciile de interes conservativ din sit.


        Programul 2: Managementul vizitatorilor
        Obiectiv: Asigurarea condiţiilor necesare pentru ca ariile protejate din zona Făget - Valea Morii să devină o zonă de vizitare atractivă, fără a afecta valorile naturale pentru care au fost desemnate.

        Programul 3: Conştientizare şi educaţie
        Obiectiv: Asigurarea colaborării şi sprijinului factorilor interesaţi principali pentru refacerea condiţiilor necesare habitatelor şi speciilor de interes comunitar şi îmbunătăţirea nivelului de înţelegere a importanţei naturii de către copii.

        Programul 4: Management şi monitorizare
        Obiectiv: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul eficient al sitului şi monitorizarea biodiversităţii şi a activităţilor umane.

        Realizarea acestor programe nu este doar responsabilitatea celui ce administrează aria protejată, respectiv a Custodelui, întrucât legea prevede responsabilităţi şi obligaţii, atât pentru toţi proprietarii şi administratorii de terenuri, cât şi pentru autorităţi. Ca urmare, este foarte important ca implementarea planului de management să se facă în parteneriat şi prin colaborare cu factorii interesaţi.
        Planul se constituie într-un ghid extrem de important nu numai pentru administratorul ariilor protejate, cât şi pentru autorităţi, instituţii, proprietari şi administratori de terenuri.
    A. INTRODUCERE
        Acest Plan de management s-a realizat în cadrul Proiectului "Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanţă comunitară ROSCI0074 - Făgetul Clujului - Valea Morii, ROSCI0356 - Poienile de la Şard şi ROSCI0394 - Someşul Mic", elaborat şi implementat de Asociaţia "Apathy Istvan Egyesulet". Proiectul a fost elaborat şi implementarea lui a început înainte de atribuirea sitului de importanţă comunitară Făgetul Clujului - Valea Morii ROSCI0074 în custodia Asociaţiei Natura Transilvaniei. După atribuire, Custodele a devenit partener în implementarea activităţilor proiectului, participând la elaborarea planului de management şi la implementarea activităţilor legate de acest sit.
    A.1. Procesul de elaborare a planului de management
        Planul de management a fost elaborat în vederea identificării strategiei de management a sitului de importanţă comunitară Făgetul Clujului - Valea Morii ROSCI0074, numit în continuare Situl Făget şi stabilirea măsurilor de management şi de monitorizare, astfel încât să se realizeze obiectivele pentru care a fost desemnat situl.
        Complexitatea managementului acestei arii protejate este dată în principal de:
    a) numeroasele valori de interes comunitar pentru care a fost declarată aria protejată, dar şi valorile de interes local prezente aici,
    b) presiunile şi ameninţările prezente în zonă,
    c) interesele proprietarilor şi administratorilor de terenuri şi resurse naturale, ale publicului, ale autorităţilor, şi ale organizaţiilor de conservare a naturii din zonă,
    d) faptul că responsabilitatea pentru implementarea activităţilor şi măsurilor de management nu revine numai administratorului ariei protejate ci şi factorilor interesaţi,
    e) necesitatea definirii clare a motivelor pentru care această arie protejată aflată în imediata apropiere a Clujului ar trebui menţinută pentru a contribui cu valorile sale şi prin serviciile de mediu pe care le asigură, la bunăstarea întregii populaţii din zonă,
    f) caracterul neprevăzut al schimbărilor din natură şi necesitatea adaptării la aceste schimbări.

        Ca urmare, se impune o planificare atentă, asigurând-se cadrul necesar pentru un management adaptabil şi participativ.
        Managementul adaptabil se referă la posibilitatea adaptării soluţiilor de management la realităţile caracteristice fiecărui moment. Având în vedere că acest plan trebuie să stabilească măsuri de management pentru gestionarea unor valori naturale supuse unor modificări greu de anticipat, modificări ce pot apărea atât din cauza unor factori naturali cât şi din cauza unor factori antropici, Planul operaţional a fost astfel stabilit încât să permită flexibilitate în stabilirea zonelor în care se fac intervenţiile şi în detalierea măsurilor de management, având astfel un caracter adaptabil.
        Principiul managementului participativ impune implicarea factorilor interesaţi, atât în procesul de elaborare a planului, cât şi în implementarea acestuia. Pentru a se asigura o elaborare participativă a planului de management s-a constituit un grup de lucru format din reprezentanţi ai Custodelui, Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj şi Direcţiei Silvice Cluj, precum şi a Asociaţiei "Apathy Istvan Egyesulet" şi echipa tehnică desemnată de S.C. Greenviro S.R.L. şi Fundaţia ProPark.
        Pe parcursul elaborării planului s-au organizat 2 întâlniri şi dezbateri cu factorii interesaţi, pentru a se asigura că toţi cei interesaţi au fost informaţi şi consultaţi în mod corespunzător, fie prin aceste întâlniri publice organizate, fie prin întâlniri cu specialişti de la instituţiile principale, cu responsabilităţi în zona sitului.

    A.2. Baza legală a Planului de management
        Baza legală este constituită în principal de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
        Elaborarea planului de management a ţinut cont şi de prevederile altor acte normative şi anume:
    a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;
    d) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate;
    e) Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
    f) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial;
    g) Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;
    h) Ordinul ministrului mediului şi ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice;
    i) Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului, cu modificările şi completările ulterioare;
    j) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din floră şi, respectiv, faună sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare;
    k) Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional;
    l) Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    m) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    n) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare;
    o) Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare;
    p) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, cu modificările şi completările ulterioare;
    q) Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;
    r) Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;
    s) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările şi completările ulterioare;
    t) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
    u) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului şi pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;
    v) Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    w) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare;
    x) Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare;
    y) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
    z) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările şi completările ulterioare;
    aa) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;
    bb) Hotărârea Guvernului nr. 493/2004 privind aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial şi a Metodologiei privind elaborarea şi conţinutul - cadru al planurilor de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial;
    cc) Hotărârea Guvernului nr. 1268/2010 privind aprobarea Programului de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, cu modificările şi completările ulterioare;
    dd) Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    ee) Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare;
    ff) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
    gg) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
    hh) Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Arhus la 25 iunie 1998;
    ii) Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;
    jj) Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, cu modificările şi completările ulterioare;
    kk) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări);
    ll) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate);
    mm) Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979 - Convenţia de la Berna.




    B. DESCRIEREA SITULUI FĂGETUL CLUJULUI - VALEA MORII ROSCI0074
    B.1. Informaţii Generale
    B.1.1. Localizare
        Situl Făgetul Clujului - Valea Morii se întinde pe o suprafaţă de 1.667 ha şi este situat în zona centrală a judeţului Cluj, la sud de municipiul Cluj-Napoca, cuprinzând parţial teritoriile administrative ale următoarelor localităţi şi comune: municipiul Cluj-Napoca, comuna Feleacu cu satele Feleacu, Casele Miceşti, Vâlcele, comuna Floreşti cu satele Floreşti, Tăuţi, comuna Ciurila cu satele Ciurila, Sălicea, comuna Tureni cu satele Tureni, Miceşti.
        Coordonatele geografice ale centroidului ariei naturale protejate sunt: 390031.2714, 580143.5634.
        Din punct de vedere administrativ aria protejată se situează în totalitate pe teritoriul judeţului Cluj.
        Autostrada Transilvania - A3 - este paralelă cu situl pe direcţia nord-sud, la o distanţă cuprinsă între 6-9 km. De asemenea, şi Drumul Naţional European E81 este paralel cu situl tot pe direcţia nord-sud, intersectând o dată limita sitului. Drumul Naţional European E60 trece prin nordul sitului, la o distanţă de 1.5 km. La limita sitului trece Drumul Sfântul Ioan dinspre municipiul Cluj-Napoca, iar drumul judeţean DJ107R traversează situl dinspre est către sud-vest şi apoi trece pe limita sitului.
        Situl se poate accesa din următoarele localităţi: de pe Drumul Judeţean DJ107R din municipiul Cluj-Napoca, de pe drumurile comunale din satul Feleacu, satul Casele Miceşti, satul Floreşti, satul Tăuţi, satul Sălicea, şi de pe drumurile exterioare din satul Ciurila şi satul Sălişte.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 1. Localizarea sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.

    B.1.2. Cadrul legal şi administrativ pentru management
        Desemnarea, limitele şi categoriile de management ale ariei protejată Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii
        Situl Făgetul Clujului - Valea Morii este arie naturală protejată de interes comunitar conform Directivei 2009/147/CE, desemnată prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
        Situl se suprapune peste alte arii protejate, după cum se prezintă în tabelul de mai jos:

    Tabelul nr. 1.
    Alte acte normative care au stat la baza declarării ariei protejată

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Aria protejată │Declarată prin* │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Rezervaţia │Anul declarării: │
│naturală Făgetul │1974. │
│Clujului, │Hotărârea nr. 147/ │
│inclusă integral │1994 a Consiliului │
│în Situl Făgetul │Judeţean Cluj, │
│Clujului - Valea │Legea nr. 5/2000; │
│Morii │având codul 2.335. │
│ │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Rezervaţia │ │
│naturală Valea │Anul declarării: │
│Morilor, │1974. │
│inclusă integral │Legea nr. 5/2000; │
│în Situl Făgetul │-având codul 2.329.│
│Clujului - Valea │ │
│Morii │ │
└──────────────────┴───────────────────┘

        Limitele sitului Făgetul Clujului - Valea Morii au fost stabilite prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Harta este pusă la dispoziţia factorilor interesaţi de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului prin intermediul paginii de internet http://www.mmediu.ro/protecţia_naturii/protecţia_naturii.htm, conform actului normativ menţionat, precum şi în Anexa nr. 1.
        Limitele rezervaţiilor naturale sunt prezentate în Anexa nr. 2.
        Tabelul nr. 2 prezintă suprafaţa fiecărei rezervaţii, categoria de management în care se încadrează fiecare, precum şi în ce măsură se suprapun diferitele arii protejate. Aceste suprapuneri influenţează măsurile de management, aşa cum se va vedea la capitolul D.2.
        Organizarea teritorială a managementului.
        Categoria de management reflectă principalele obiective de management aşa cum sunt definite de către Uniunea Internaţională de Conservare a Naturii. Toate ariile protejate, indiferent de motivele desemnării sau de nivelul la care sunt desemnate - naţional sau european -, pot fi încadrate într-una din cele 6 categorii al Uniunii Internaţională de Conservare a Naturii după Dudley, 2008. Ca urmare, pe lângă categoriile naţionale definite în legislaţia românească, care corespund categoriilor Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii I, II, III, IV, V, şi siturile Natura 2000 pot fi încadrate în categoriile respective. Încadrarea ajută la înţelegerea obiectivelor de management aşa cum sunt descrise în ghidul Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii.

    Tabelul nr. 2
    Situaţia ariei protejate la care se referă planul de management

┌──────────┬───────────────────────────────────┬─────────┐
│Numele │Categoria ariei protejate conform │ │
│ariei │ │Suprafaţa│
│protejate ├───────────┬──────────────┬────────┤ │
│ │Legislaţiei│Categoria │Cod │ │
│ │Româneşti │Uniunii │European│ │
│ │ │Internaţionale│ │ │
│ │ │de Conservare │ │ │
│ │ │a Naturii │ │ │
│ │ │ │ │ │
├──────────┼───────────┼──────────────┼────────┼─────────┤
│Situl │Sit Natura │ │ │ │
│Făgetul │2000 │IV. │ │1667 ha │
│Clujului │- sit de │ │ │ │
│- Valea │importanţă │ │ │ │
│Morii │comunitară │ │ │ │
│ROSCI0074 │ │ │ │ │
├──────────┼───────────┼──────────────┼────────┼─────────┤
│Rezervaţia│Rezervaţie │ │ │ │
│Făgetul │naturală │IV. │11776 │272 ha*) │
│Clujului │ │ │ │ │
│2.335 │ │ │ │ │
├──────────┼───────────┼──────────────┼────────┼─────────┤
│Rezervaţia│Rezervaţie │ │ │ │
│Valea │naturală │IV. │183799 │1,72 ha*)│
│Morilor │ │ │ │ │
│2.329 │ │ │ │ │
└──────────┴───────────┴──────────────┴────────┴─────────┘

──────────
        *) Suprafaţa redată în tabelul 2 respectă suprafaţa delimitată după limitele puse la dispoziţie de autoritatea publică pentru protecţia mediului pe pagina de internet http://www.mmediu.ro/protecţia_naturii/protecţia_naturii.htm: Limitele rezervaţiilor ştiinţifice, monumentelor naturii şi rezervaţiilor naturale în proiecţie Stereo 1970. Aici se menţionează că: "Limitele postate au fost realizate prin proiectul GEFIWB Managementul Conservării Biodiversităţii derulat de către Ministerul Mediului în perioada 1999-2005 şi nu sunt aprobate printr-un act normativ".
──────────
        Conform Legii nr. 5/2000, suprafaţa rezervaţiei Făgetul Clujului este de 10 ha, iar suprafaţa rezervaţiei Valea Morilor de 1 ha., dar în acest act normativ nu se specifică limitele exacte.
        Arii protejate limitrofe
        În imediata apropiere a sitului se mai găsesc Valea Ierii ROSCI0263, Dealurile Clujului Est ROSCI0295, Pădurea de Stejar Pufos de la Hoia ROSCI0146, Poienile de la Şard ROSCI035, Suatu-Cojocna-Crairât ROSCI0238 şi Rezervaţia Pârâul Dumbrava.
        În urma unor cercetări s-au identificat suprafeţe semnificative pentru habitatele de mlaştini, de aniniş, speciile de amfibieni, de nevertebrate, de plante, care nu sunt desemnate în prezent ca şi arii protejate dar pot avea un rol important ca şi suprafeţe resursă pentru refacerea populaţiilor din aria protejată. Suprafeţele au fost identificate în zonele Valea Morii, Colonia Făget, Râtul Penii, Valea Sf. Ioan - Anexa nr. 3 şi Anexa nr. 4.
        Administrarea Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii
        Administratorul ariei protejate, împreună cu rezervaţiile incluse, este Asociaţia Natura Transilvaniei, având calitatea de custode, conform Convenţiei de custode nr. 320 din 26.02.2014 încheiată între aceasta şi Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.
        Cinci din membrii asociaţiei sunt implicaţi în mod direct în administrarea Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii, aceştia fiind specializaţi în domenii legate de conservarea biodiversităţii, management de proiecte şi comunicare.

    B.1.3. Drepturi de proprietate, administrare şi folosinţă a terenurilor
        Din punct de vedere al distribuţiei teritoriale, pe localităţi, situl este împărţit după cum urmează: municipiul Cluj-Napoca - 67,66%, comuna Feleacu - 17,73%, comuna Floreşti - 4,15%, comuna Ciurila - 10,23%, comuna Tureni - <1%.

    Tabelul nr. 3.
    Grupuri de proprietari şi categoriile de terenuri pe care le deţin

┌────────────┬────────┬────────────────┐
│ │Pădure │Pajişti - păşuni│
│ │ │şi │
│ │ │fâneţe │
├────────────┼────────┼────────────────┤
│Statul Român│525,80 │- │
│ │ha │ │
├────────────┼────────┼────────────────┤
│Primării │243,40 │- │
│ │ha │ │
├────────────┼────────┼────────────────┤
│Biserici │400,53 │- │
│ │ha │ │
├────────────┼────────┼────────────────┤
│Persoane │160,37 │216,85 ha │
│fizice │ha │ │
├────────────┼────────┼────────────────┤
│Total │1330,10 │216,85 ha │
│ │ha │ │
└────────────┴────────┴────────────────┘


    B.1.4. Factorii interesaţi
        În tabelul de mai jos este prezentată lista instituţiilor şi organizaţiilor care au sarcini de aplicare a legislaţiei, administrative, de gestionare a terenurilor şi resurselor, economice sau interese de altă natură pe teritoriul ariei protejate - de exemplu de interes educativ.

    Tabelul nr. 4.
    Factorii interesaţi identificaţi în procesul de realizare a planului de management şi rolul lor pentru ariile protejate

┌─────────────────┬─────────────────┬─────────────┐
│Instituţii, │ │Capacitatea/ │
│organizaţii, │ │posibilitatea│
│grupuri de │Rol/interes │de a │
│interese pe │ │influenţa │
│categorii │ │decizii │
│stabilite pe │ │importante de│
│baza rolului şi/ │ │management: │
│sau a │ │+++ │
│interesului în │ │puternic/++ │
│aria │ │mediu/+redus │
│protejată │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Autorităţi de │ │ │
│mediu, de │ │ │
│reglementare şi │ │ │
│control │ │ │
│activităţi │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Asociaţia Natura │Custode │+++ │
│Transilvaniei │Reglementarea │ │
│ │activităţilor │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │Asigurarea │ │
│Ministerul │cadrului │ │
│Mediului │legislativ, │ │
│Apelor şi │transcrierea │+++ │
│Pădurilor - │directivelor UE, │ │
│autoritatea │stabilirea │ │
│publică │politicilor de │ │
│centrală pentru │mediu la nivel │ │
│protecţia │naţional, │ │
│mediului │responsabil │ │
│ │pentru │ │
│ │sistemul de arii │ │
│ │protejate, │ │
│ │responsabil │ │
│ │pentru fondul │ │
│ │forestier │ │
│ │naţional. │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │Implementarea │ │
│Agenţia pentru │politicilor │ │
│Protecţia │de mediu la nivel│+++ │
│Mediului Cluj │teritorial. │ │
│ │Eliberarea │ │
│ │acordului de │ │
│ │mediu pentru │ │
│ │proiecte, │ │
│ │activităţi. │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Ministerul │Reglementarea │ │
│Dezvoltării │activităţii │++ │
│Regionale şi │turistice. │ │
│Administraţiei │ │ │
│Publice │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │Inspecţie şi │ │
│Garda Naţională │control din │ │
│de Mediu │punct de vedere │++ │
│Comisariatul │al │ │
│Judeţean │protecţiei │ │
│Cluj │mediului, │ │
│ │sancţiuni, │ │
│ │amenzi, │ │
│ │restricţii │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Inspectoratul │Inspecţie şi │ │
│Teritorial │control în │ │
│de Regim Silvic │silvicultură şi │++ │
│şi de │vânătoare │ │
│Vânătoare Cluj │Reglementarea │ │
│Napoca │managementului │ │
│ │forestier │ │
│ │din afara │ │
│ │fondului │ │
│ │forestier. │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Inspectoratul de │Ordine publică, │+ │
│Poliţie │urmărire │ │
│al Judeţului Cluj│penală, etc. │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Inspectoratul de │Ordine publică │+ │
│Jandarmerie │ │ │
│Judeţean Cluj │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Acordarea şi │ │ │
│controlul │ │ │
│plaţilor pe │ │ │
│suprafaţă │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │Derulează │ │
│Agenţia de Plăţi │fondurile │ │
│şi │europene pentru │++ │
│Intervenţie │implementarea │ │
│pentru │măsurilor │ │
│Agricultură Cluj │de sprijin │ │
│ │finanţate din │ │
│ │Fondul European │ │
│ │pentru │ │
│ │Garantare în │ │
│ │Agricultură │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Autorităţi ale │ │ │
│administraţiei │ │ │
│publice │ │ │
│locale │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │Planificare │ │
│Consiliul │teritorială │++ │
│Judeţean Cluj │şi strategică │ │
│ │Proprietar │ │
│ │al drumurilor │ │
│ │judeţene │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │Rol în │ │
│Primăria şi │planificare │ │
│Consiliul │teritorială şi │+++ │
│Local │strategică │ │
│Cluj-Napoca, │întreţinerea │ │
│Feleacu, Tureni, │infrastructurii │ │
│Floreşti, Ciurila│locale şi │ │
│ │în menţinerea │ │
│ │ariei │ │
│ │protejate │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Comunităţi şi │ │ │
│grupuri de │ │ │
│interese locale │ │ │
│şi │ │ │
│regionale │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Populaţia locală │Proprietari de │ │
│din aria │terenuri, │+++ │
│protejată şi din │gestionari şi/sau│ │
│imediata │utilizatori de │ │
│vecinătate │resurse │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Reprezentanţi │Informare, │++ │
│mass media │conştientizare │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Ciclişti │Recreere │+ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Bisericile din │ │ │
│localităţile în │Conştientizare │+ │
│care sunt │ │ │
│proprietarii şi │ │ │
│localităţi din │ │ │
│vecinătatea │ │ │
│sitului │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Vizitatori │Recreere │+ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Administrare │ │ │
│infrastructură │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Regia Autonomă de│Administrarea │ │
│Administrare a │drumurilor │+ │
│Domeniului │judeţene │ │
│Public şi Privat │ │ │
│a │ │ │
│Judeţului Cluj │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Compania │ │ │
│Naţională de │ │ │
│Autostrăzi şi │Administrarea │+ │
│Drumuri │drumurilor │ │
│Naţionale - │naţionale │ │
│Direcţia │ │ │
│Regională de │ │ │
│Drumuri şi │ │ │
│Poduri Cluj │ │ │
│Napoca │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Societatea │ │ │
│Comercială de │ │ │
│Distribuţie şi │ │ │
│Furnizare │Furnizare energie│+ │
│a Energiei │electrică │ │
│Electrice │ │ │
│Electrica SA │ │ │
│Filiala │ │ │
│Electrica │ │ │
│Distribuţie │ │ │
│Transilvania Nord│ │ │
│Sucursala de │ │ │
│Furnizare │ │ │
│a Energiei │ │ │
│Electrice │ │ │
│Transilvania Nord│ │ │
│Cluj-Napoca │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Compania de Apă │Furnizare apă │ │
│Someş SA │potabilă, │+ │
│ │colectare-epurare│ │
│ │ape │ │
│ │uzate │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Administrare │ │ │
│resurse │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Direcţia Silvică │Coordonare │ │
│Cluj │activităţi în │+++ │
│prin Ocoalele │fondul forestier │ │
│Silvice │de stat │ │
│Cluj şi Turda │şi privat, │ │
│ │interes │ │
│ │economic │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Ocolul Silvic │Management │++ │
│Valea Ierii │forestier │ │
│S.R.L. - privat │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Şcoli, │ │ │
│universităţi, │ │ │
│muzee, institute │ │ │
│de │ │ │
│cercetare │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │Activităţi │ │
│ │educative, de │ │
│Universitatea │informare, │ │
│Babeş-Bolyai - │conştientizare │ │
│Facultatea │cercetare, │ │
│de Geografie, │consiliere pe │++ │
│Facultatea │probleme de │ │
│de Biologie şi │amenajarea │ │
│Geologie, │teritoriului, │ │
│Facultatea de │urbanism. │ │
│Ştiinţa şi │Activităţi │ │
│Ingineria │educative, │ │
│mediului, │monitorizarea │ │
│Facultatea de │speciilor │ │
│Istorie şi │şi habitatelor │ │
│Filosofie │protejate, │ │
│ │informare, │ │
│ │conştientizare │ │
│ │Activităţi │ │
│ │educative, │ │
│ │monitorizarea │ │
│ │valorile │ │
│ │arheologice, │ │
│ │conştientizare. │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Şcolile de pe │Activităţi │ │
│teritoriul │educative, │++ │
│ariei protejate │informare, │ │
│şi din │conştientizare │ │
│imediata │ │ │
│vecinătate │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │Activităţi │ │
│Universitatea │educative, │ │
│Sapientia, │monitorizarea │+ │
│Departamentul de │speciilor │ │
│Ştiinţa │şi habitatelor │ │
│Mediului │protejate, │ │
│ │informare, │ │
│ │conştientizare │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │Activităţi │ │
│Grădina Botanică │educative, │ │
│a │monitorizarea │+ │
│Universităţii │speciilor │ │
│Babeş-Bolyai │şi habitatelor │ │
│ │protejate, │ │
│ │informare, │ │
│ │conştientizare │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │Activităţi │ │
│Muzeul Zoologic │educative, │ │
│al │monitorizarea │+ │
│Universităţii │speciilor │ │
│Babeş-Bolyai │şi habitatelor │ │
│ │protejate, │ │
│ │informare, │ │
│ │conştientizare │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │Activităţi │ │
│Vivariul │educative, │ │
│Universităţii │monitorizarea │+ │
│Babeş-Bolyai │speciilor │ │
│ │şi habitatelor │ │
│ │protejate, │ │
│ │informare, │ │
│ │conştientizare │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Institutul de │ │ │
│Cercetări │Cercetare │+ │
│Biologice │ │ │
│Cluj-Napoca │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Organizaţii │ │ │
│neguvernamentale │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Asociaţia "Apathy│ONG susţinerea şi│ │
│Istvan │îmbunătăţirea │++ │
│Egyesulet" │învăţământului │ │
│ │superior │ │
│ │în limba maghiară│ │
│ │şi │ │
│ │ocrotirea naturii│ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Societatea │ONG protecţia │ │
│Ornitologică │mediului │++ │
│Română Birou │ │ │
│Teritorial │ │ │
│Cluj │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Societatea │ONG protecţia │++ │
│Lepidopterologică│mediului │ │
│Română │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Asociaţia Ecouri │ONG protecţia │++ │
│verzi │mediului │ │
│Cluj-Napoca │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Asociaţia │ONG protecţia │ │
│Transilvania │mediului │++ │
│Verde - Zold │ │ │
│Erdely │ │ │
│Egyesulet │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Asociaţia pentru │ONG protecţia │+ │
│Protecţia │mediului │ │
│Liliecilor din │ │ │
│România │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Asociaţia pentru │ONG protecţia │ │
│Protecţia │mediului │+ │
│Păsărilor şi a │ │ │
│Naturii Grupul │ │ │
│Milvus │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│BOSZ la Uniunea │ONG studenţilor │+ │
│Studenţească │biologi │ │
│Maghiară din │şi ecologi │ │
│Cluj-Napoca │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Organizaţia │ONG studenţilor │+ │
│Studenţilor │ │ │
│pentru Natură │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Asociaţia │ONG protecţia │+ │
│Ecologică │mediului │ │
│Pădurea Verde │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Clubul Sportiv │ONG │+ │
│Clujul │ │ │
│Pedalează │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Clubul de │ONG │+ │
│Cicloturism │ │ │
│Napoca │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Societate │ONG protecţia │+ │
│Organizată │mediului │ │
│Sustenabil │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Asociaţia Cabane │ │ │
│de │ONG protecţia │+ │
│Creastă │mediului │ │
│Magashegyi │ │ │
│Menedekhazak │ │ │
│Egyesulet │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Centrul Focal │ONG protecţia │ │
│Asociaţia │mediului │+ │
│pentru │ │ │
│Monitorizarea şi │ │ │
│Conservarea │ │ │
│Biodiversităţii │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Asociaţia Green& │ONG protecţia │+ │
│Wild │mediului │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Organizaţii │ │ │
│private │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Şcoala lui Gerula│protecţia │+ │
│- Mugur │mediului, │ │
│Pop │recreere │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Finanţatori │ │ │
├─────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│Fundaţii, │ │ │
│asociaţii, │Sprijin pentru │ │
│instituţii ce │activităţi │++ │
│gestionează │de conservare, │ │
│fonduri │educaţie, │ │
│nerambursabile │conştientizare şi│ │
│sau sunt │ecoturism, │ │
│interesate în a │responsabilitate │ │
│sprijini │socio-economică │ │
│activitatea │ │ │
│ariei protejate │ │ │
└─────────────────┴─────────────────┴─────────────┘


    B.1.5. Resurse pentru management şi infrastructură
    B.1.5.1. Administrare
        Custodele sitului Făgetul Clujului - Valea Morii şi al rezervaţiilor incluse este Asociaţia Natura Transilvaniei.
        Numărul convenţiei de custodie: 319/26.02.2014 încheiată cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Act adiţional nr. 1/25.11.2014 la Convenţia de custodie încheiată cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 2. Organigrama echipei de custodie a sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.

    B.1.5.2. Sistemul decizional
        Deciziile privind managementul de zi cu zi al sitului Făgetul Clujului - Valea Morii sunt luate de Custode, în cadrul stabilit de legislaţie şi contractul de custodie.
        Deciziile finale legate de realizarea oricăror investiţii sau proiecte se iau de către autorităţile de mediu, respectiv Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj, în baza prevederilor legale în vigoare, prin eliberarea avizelor/ acordurilor/ autorizaţiilor de mediu. Custodele are obligaţia să analizeze impactul potenţial şi să îşi exprime punctul de vedere pentru toate proiectele şi planurile de pe teritoriul ariei protejate, avizul acestuia fiind obligatoriu, conform legislaţiei în vigoare.


    B.1.6. Planuri şi programe relevante pentru managementul ariei protejate
        Menţinerea, respectiv îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor şi speciilor din sit nu este posibilă decât prin armonizarea tuturor planurilor care fac referire la sau pot avea impact asupra resurselor naturale, respectiv a biodiversităţii. Conform prevederilor legale, armonizarea planurilor şi programelor de pe teritoriul ariei protejate cu prevederile acestui plan de management va fi foarte importantă. În acest capitol sunt prezentate principalele planuri cu impact potenţial asupra valorilor ariei protejate.

    Tabelul nr. 5.
    Planuri cu impact potenţial asupra valorilor ariilor protejate

┌─────────────┬────────────┬────────────┬───────────────┐
│ │Stadiul de │ │Relevanţa │
│Denumirea │elaborare │Perioada de │pentru aria │
│ │sau │valabilitate│protejată │
│ │actul prin │ │ │
│ │care este │ │ │
│ │aprobat │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Agenţia │
│ │ │ │Naţională │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │Locuinţe │
│ │ │ │intenţionează │
│ │ │ │să │
│ │ │ │construiască în│
│Ansamblu de │Proiect │Nu sunt date│imediata │
│locuinţe pe │blocat │ │vecinătate a │
│Valea │ │ │ariei protejate│
│Gârbăului, │ │ │un cartier cu │
│Beneficiar │ │ │2300 de │
│Agenţia │ │ │locuinţe pe un │
│Naţională de │ │ │teren cu o │
│Locuinţe │ │ │suprafaţă de │
│ │ │ │12,6 ha ceea ce│
│ │ │ │poate afecta │
│ │ │ │iremediabil │
│ │ │ │condiţiile de │
│ │ │ │recreere în │
│ │ │ │zonă, aducând │
│ │ │ │noi presiuni │
│ │ │ │antropice │
│ │ │ │într-o zonă │
│ │ │ │deja │
│ │ │ │afectată de │
│ │ │ │acestea. │
├─────────────┼────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │O suprafaţă de │
│ │ │ │aproximativ │
│ │ │ │35 ha din │
│ │ │ │suprafaţa │
│ │Hotărâre de │ │sitului │
│Plan │Consiliu │2015-2025 │este introdusă │
│Urbanistic │Local │ │în intravilan │
│General │Număr │ │O suprafaţă │
│Municipiul │493/ │ │compactă de │
│Cluj-Napoca │22.12.2014 │ │12 ha este │
│ │ │ │reglementată │
│ │ │ │printr-un Plan │
│ │ │ │Urbanistic │
│ │ │ │Zonal iar │
│ │ │ │celelalte │
│ │ │ │suprafeţe fiind│
│ │ │ │reglementate │
│ │ │ │urbanistic ca │
│ │ │ │Zonă de │
│ │ │ │Agrement Public│
│ │ │ │/Privat │
├─────────────┼────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Inelul sudic │
│ │ │ │planificat │
│ │ │ │traversează │
│ │Variantă │ │situl pe axa │
│ │posibilă, │ │Sud - Nord - │
│Inelul sudic │este cuprins│2015- │Est pe o │
│de legătură │în │Nedefinit │lungime de │
│dintre Drumul│Planul │ │aproximativ │
│European E60 │Urbanistic │ │2,25 km şi │
│şi Autostrada│General al │ │reprezintă un │
│Transilvaniei│Municipiului│ │impact major │
│A3 │Cluj-Napoca │ │care cauzează │
│ │ │ │fragmentarea │
│ │ │ │habitatelor, │
│ │ │ │poluare fizică │
│ │ │ │şi fonică, │
│ │ │ │alterarea │
│ │ │ │peisajului │
│ │ │ │natural │
├─────────────┼────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Administraţia │
│ │ │ │Locală Feleacu │
│ │ │ │construieşte, │
│ │ │ │în imediata │
│ │ │ │vecinătate a │
│ │ │ │ariei protejate│
│ │ │ │la o distanţă │
│Proiect Bază │Autorizaţie │Nu sunt date│de 100 m de │
│Sportivă, │de │ │limita ariei │
│Beneficiar │construire │ │protejate, o │
│Primăria │ │ │bază sportivă -│
│Comunei │ │ │un proiect │
│Feleacu │ │ │ce poate afecta│
│ │ │ │în mod │
│ │ │ │semnificativ │
│ │ │ │peisajul şi │
│ │ │ │care poate │
│ │ │ │genera presiuni│
│ │ │ │asupra │
│ │ │ │valorilor ariei│
│ │ │ │protejate şi │
│ │ │ │poate diminua │
│ │ │ │şansa de succes│
│ │ │ │în │
│ │ │ │promovarea │
│ │ │ │obiectivului de│
│ │ │ │recreere │
│ │ │ │indentificat ca│
│ │ │ │fiind important│
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │această zonă. │
├─────────────┼────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Proiectul este │
│ │ │ │compus din 2 │
│ │ │ │etape. │
│ │ │ │Etapa 1: │
│ │ │ │Reţeaua are ca │
│ │ │ │punct de │
│ │ │ │plecare Comuna │
│ │ │ │Feleacu şi │
│ │ │ │continuă │
│ │ │ │paralel │
│ │ │ │cu aria │
│ │ │ │protejată până │
│ │ │ │la │
│ │ │ │satul Casele │
│ │ │ │Miceşti. │
│ │ │ │Etapa 2: │
│ │ │ │Reţeaua îşi │
│ │ │ │continuă │
│ │ │ │traseul de la │
│ │ │ │satul │
│ │Nu s-a │ │Casele Miceşti │
│ │eliberat │ │către Comuna │
│Proiect reţea│Avizul de │2015 - │Ciurila şi │
│alimentare │Mediu │Nedefinit │traversează │
│apă potabilă │pentru │ │aria │
│Comuna │Partea │ │protejată pe o │
│Ciurila │a 2-a a │ │lungime de │
│ │Proiectului │ │aproximativ 2,5│
│ │ │ │km, │
│ │ │ │respectiv 2,9 │
│ │ │ │pe la limita │
│ │ │ │ariei protejate│
│ │ │ │şi │
│ │ │ │Rezervaţia │
│ │ │ │Făgetul │
│ │ │ │Clujului │
│ │ │ │pe o lungime de│
│ │ │ │aproximativ │
│ │ │ │300 m, 500 m │
│ │ │ │având traseu pe│
│ │ │ │la limita │
│ │ │ │rezervaţiei. │
│ │ │ │Are │
│ │ │ │în componenţa 1│
│ │ │ │rezervor de │
│ │ │ │apă cu un volum│
│ │ │ │de 200 mc, │
│ │ │ │cu o amprentă │
│ │ │ │la sol de 80 │
│ │ │ │mp. Considerăm │
│ │ │ │că proiectul │
│ │ │ │ar trebui │
│ │ │ │refăcut în │
│ │ │ │funcţie │
│ │ │ │de punctul de │
│ │ │ │vedere al │
│ │ │ │Custodelui │
│ │ │ │ariei protejate│
│ │ │ │şi ar trebuie │
│ │ │ │reproiectat │
│ │ │ │astfel încât să│
│ │ │ │traverseze │
│ │ │ │cât mai puţin │
│ │ │ │aria │
│ │ │ │protejată. În │
│ │ │ │timpul │
│ │ │ │execuţiei ar │
│ │ │ │trebui să se │
│ │ │ │ţină cont de o │
│ │ │ │serie de │
│ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │limitare, │
│ │ │ │diminuare a │
│ │ │ │impactului │
│ │ │ │asupra mediului│
│ │ │ │stabilite de │
│ │ │ │Agenţia pentru │
│ │ │ │Protecţia │
│ │ │ │Mediului │
│ │ │ │împreună cu │
│ │ │ │Custodele ariei│
│ │ │ │protejate. │
├─────────────┼────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Lucrările │
│ │ │ │stabilite prin │
│ │ │ │acestea │
│ │ │ │influenţează │
│ │Aprobate │Diferită │starea │
│Amenajamente-│prin │pentru │de conservare a│
│le silvice în│Ordin de │fiecare │habitatelor │
│vigoare: │Ministru │amenajament │forestiere şi a│
│ │ │ │speciilor │
│Amenajamentul│ │2008-2018 │dependente de │
│silvic al │ │ │acestea. │
│Ocolului │ │ │Prevederile │
│Silvic Cluj │ │ │amenajamentelor│
│ │ │ │vor trebui │
│Amenajamentul│ │2011-2021 │adaptate la │
│silvic al │ │ │cerinţele │
│Ocolului │ │ │habitatelor şi │
│Silvic Turda │ │ │speciilor din │
│ │ │ │acest plan de │
│Amenajamentul│ │2012-2022 │management. │
│silvic al │ │ │ │
│Ocolului │ │ │ │
│Silvic Valea │ │ │ │
│Ierii │ │ │ │
│- privat │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
└─────────────┴────────────┴────────────┴───────────────┘


    B.1.7. Sistemul de planificare a activităţilor, monitorizare şi raportare
        Planificarea şi monitorizarea activităţilor de management se realizează trimestrial de colectivul de lucru al Custodelui, în cadrul unor şedinţe de lucru. Sistemul de management este de tip adaptativ, se planifică şi se implementează activităţi de conservare, se efectuează observaţii în teren şi monitorizare. Pe baza monitorizării se ajustează măsurile de management. Preluarea, stocarea şi analizarea informaţiilor din procesul de management adaptativ se realizează în cadrul unui sistem integrat de management al datelor.
        Raportarea activităţilor către autorităţile resposabile pentru protecţia mediului se realizează anual sau la cererea acestora.
        Surse de venit pentru managementul ariilor protejate s-au constituit din finanţări nerambursabile, sponsorizări şi donaţii.

    B.1.8. Scurt istoric al managementului şi al activităţilor majore de management
        Până în momentul de faţă, Asociaţia Natura Transilvaniei a desfăşurat următoarele activităţi, defalcate pe direcţii de acţiune:
        Administrarea de arii protejate
    a) Începând cu luna februarie 2014 Asociaţia Natura Transilvaniei este custode al sitului Natura 2000 ROSCI0074 - "Făgetul Clujului - Valea Morii" şi a Rezervaţiei Naturale de interes naţional 2.335 "Făgetul Clujului" prin Convenţia de custodie nr. 320 din 26.02.2014 cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.
    b) Asociaţia Natura Transilvaniei a depus numeroase sesizări şi informări către autorităţi în legătură cu nereguli semnalate în arii protejate: depozitarea unor deşeuri, extracţii de piatră etc.

        Activităţi educative, informative şi de conştientizare:
    a) Organizarea de expoziţii foto
    b) Organizarea de proiecţii publice de imagini şi filme pe teme de ecologie şi biodiversitate

        Cu ajutorul resurselor financiare identificate prin efortul Custodelui s-au realizat până în prezent următoarele:
        ● Proiectul "Omul, prieten al naturii", implementat în perioada mai 2014 - septembrie 2014. Scopul proiectului: îmbunătăţirea nivelului de acceptare şi apreciere a importanţei siturilor Natura 2000 Făgetul Clujului - Valea Morii şi Someşul Rece în rândul comunităţilor locale şi al turiştilor care le vizitează. Proiectul a fost co-finanţat: Programul Spaţii Verzi - Arii Naturale Protejate, Fundaţia pentru Parteneriat Miercurea-Ciuc şi MOL România. A fost implementat în parteneriat cu Asociaţia Ecouri Verzi Cluj-Napoca.
        Principalele rezultate ale proiectului includ:
    a) realizarea paginii web a ariilor protejate administrate de Asociaţia Natura Transilvaniei, www.fagetulclujului.ro
    b) publicarea pe site-ul propriu - www.naturatransilvaniei.ro - de ştiri şi informaţii despre cele două arii protejate
    c) Realizarea de materiale de informare: afişe şi pliante
    d) Participare cu un stand de prezentare/promovare la Târgul de turism şi aventură "Mocăniţa"
    e) Coorganizarea evenimentului "Maraton Apuseni - Hoinari prin trecut"
    f) Prezenţa cu pliante de informare/promovare în cadrul Cortului Verde la Fân Fest, Roşia Montană
    g) Participări la emisiuni TV
    h) Realizarea şi susţinerea unor prezentări interactive a capitalului natural din siturile Natura 2000 în şcolile din Cluj Napoca şi zona învecinată
    i) Activităţi de educaţie non-formală pe tema importanţei siturilor Natura 2000 Făgetul Clujului

        Principalele Activităţi de informare pentru acest sit au fost cele desfăşurate în cadrul Proiectului "Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanţă comunitară ROSCI0074 - Făgetul Clujului - Valea Morii, ROSCI0356 - Poienile de la Şard şi ROSCI0394 - Someşul Mic", elaborat şi implementat de Asociaţia "Apathy Istvan Egyesulet", şi anume:
    a) inventarul speciilor şi habitatelor de interes comunitar
    b) întâlniri de consultare ale localnicilor şi ale autorităţillor locale, respectiv a instituţiilor cu responsabilităţi în menţinerea acestei arii protejate
    c) acţiuni de informare şi conştientizare prezentate la Capitolul B.5.





    B.2. Mediul fizic
        Datele prezentate în acest capitol se bazează pe studiile elaborate în anul 2014 în urma inventarierilor de teren după cum urmează:
    Tabelul nr. 6.
    Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.2.

┌──────────────┬─────────────┬───────────┐
│Denumire │Echipa de │Denumire │
│studiu/Raport │lucru │prescurtată│
│ │ │ │
├──────────────┼─────────────┼───────────┤
│Hărţi │ │ │
│existente │ │ │
│privind │ │RA.2.3. │
│mediului fizic│ │ │
│conspectul │Pal │ │
│bibliografiei │Zoltan-Ferenc│ │
│de │dr. │ │
│specialitate │Imecs Zoltan │ │
├──────────────┤dr. Bartos ├───────────┤
│Cartarea │Elekes │ │
│mediului fizic│Zsombor │ │
│- geologie, │ │ │
│geomorfologie,│ │RA.3.2. │
│hidrologie, │ │ │
│climatologie │ │ │
│şi soluri - │ │ │
│bazat pe │ │ │
│rezultatele │ │ │
│datelor de │ │ │
│teren │ │ │
└──────────────┴─────────────┴───────────┘


    B.2.1. Aspecte fizico-geografice şi geologice
        Din punct de vedere geografic, situl Făgetul Clujului - Valea Morii se situează în partea nord, nord-vestică a Depresiunii Transilvaniei, fiind încadrată în subunitatea geografică a Dealurilor Feleacului din cadrul Podişului Someşan.
        Aria protejată şi subzona dealului piemontan al Feleacului este alcătuită din nisipuri, gresii nisipoase, conglomerate şi marno-argile cu intercalaţii de tufuri vulcanice. Depozitele sarmaţiene determină semnificativ structura litologică, dar totuşi trebuie să remarcăm că din cauza proceselor de denudare şi nivelare la nord de creasta Feleacului, spre Municipiul Cluj-Napoca acestea se pot observa numai în cazuri foarte rare, mai ales de-a lungul câtorva pârâuri care coboară spre Someşul Mic.
        Aici mai putem să observăm concreţiunile grezoase, precum şi depozitele nisipoase, marnoase. La sud de creasta Feleacului, de-a lungul Văii Căprioarei sarmaţianul apare în continuitate de sedimentare cu depozite bugloviene, şi cele tornoniene. Iar spre vest în zona Sălicei depozitele sarmaţiene se evidenţiază transgresiv şi discordant, direct peste depozitele Eocene. O caracteristică specifică a depozitelor sarmaţiene sunt formaţiunile de natură diagenetică, denumite "concreţiunile de Feleac". Acestea sunt prezente adesea sub forma unor corpuri rotunjite, sferice, fiind rezultatul depunerii treptate a carbonatului de calciu existent între depozitele sarmaţiene în jurul unui nucleu de precipitare.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 4. Harta geologică a sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.

    B.2.2. Gradul de înclinare a versanţilor
        Gradul de înclinare a versanţilor prezintă o mare diversitate în funcţie de condiţiile geologice - structură şi alcătuire litologică -, gradul de dezvoltare al reţelei hidrografice şi procesele de versant.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 5. Gradul de înclinare al versanţilor în situl Făgetul Clujului - Valea Morii.
        Un areal destul de însemnat - 15,3% din aria protejată - este reprezentat de versanţii cu înclinare mică: 2,1-5°. Prezenţa acestei formaţiuni a determinat evoluţia suprafeţelor structurale carstice şi abrupturi în profilul versanţilor.
        Eroziunea torenţială este foarte prezentă în zona sitului, dată fiind alcătuirea geologică din nisipuri, gresii, călcare, conglomerate şi marno-argile cu intercalaţii de tufuri vulcanice. Datorită alcătuirii din roci friabile, rigole şi ogaşe se formează foarte des şi pe alocuri, chiar şi văi torenţiale.
        În prezent terenurile din situl sunt afectate mai ales de procese erozionale lineare - şiroire, ravenaţie, torenţialitate. Aceasta se poate datora şi numeroaselor izvoare care apar la suprafaţă, la contactul dintre zona de nivelare inferioară şi terasele superioare. Izvoarele constituie obârşiile pâraielor ce traversează zona studiată.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 7. Repartiţia cantităţilor de precipitaţii medii anuale pentru situl Făgetul Clujului - Valea Morii.

    B.2.3. Hidrologie
        Reţeaua hidrografică a sitului Făgetul Clujului - Valea Morii aparţine râurilor Someşul Mic şi Arieş.
        Pe teritoriul sitului se regăsesc următorii afluenţi ai Someşului Mic: Valea Boşor, Valea Gârbăului, a Pleşcăi şi Valea Popii, care colectează apele de pe versanţii nordici al Dealurilor Feleacului. Afluenţii râului Arieş sunt Valea Morii şi Valea Căprioarei.

    B.2.4. Clima
        Potrivit clasificării climatologice a lui W. Koppen clima sitului Făget se încadrează în zona climatului temperat continental răcoros fără un sezon secetos bine individualizat şi cu veri moderate. În luna cea mai caldă temperatura lunară multianuală nu depăşeşte 22°C, iar în cel puţin patru luni din an temperatura medie lunară se află peste 10°C; sezonul cald şi cel rece sunt bine delimitate din punct de vedere termic. Temperatura medie lunară a lunii celei mai calde se află peste 10°C, iar în cazul lunii celei mai reci sub -3°C.
        Luna cea mai caldă este iulie - 18,7°C -, iar luna cea mai rece este ianuarie - 3,9°C. Repartiţia temperaturii aerului pe verticală este caracterizată mai ales de inversiunile de temperatură. Ele pot să apară în orice anotimp, dar au frecvenţă maximă în intervalul octombrie - ianuarie.
        Numărul mediu anual de zile cu îngheţ în zona sitului, este de 119 medie, respectiv 118. La staţia meteorologică Cluj-Napoca data medie de producere a primei zile cu îngheţ este 8 octombrie, iar cea a ultimei zile cu îngheţ este 24 aprilie, rezultând un interval cu îngheţ de 188 de zile.
        Din punct de vedere ecologic, lungimea sezonului de creştere, adică numărul zilelor cu temperatura medii peste 5,5 °C, are un rol semnificativ. În regiunea studiată, lungimea medie a sezonului de creştere este de 240 de zile.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 8. Lungimea sezonului de creştere, când temperatura medie este peste 5,5° C la situl Făgetul Clujului - Valea Morii - CARPATCLIM.
        În Făgetul Clujului - Valea Morii numărul multianual al zilelor de vară, în care temperatura maximă a aerului depăşeşte 25° C, este 55 de zile.
        În ansamblu, în cazul sitului nu există limite termice sau hidrice care să afecteze pădurea. Fenomenul de uscare apare rar, iar atunci când apare, cauza poate fi un fenomen extrem: secetă prelungită, îngheţuri târzii, exces de apă stagnantă, defolieri provocate de insecte etc.
        Pădurea constituie un obstacol important în calea vântului, modificându-i direcţia şi intensitatea. Având o pădure cu densitate de vegetaţie ridicată, viteza medie a vântului de 1,69 m/s măsurată în punctul arealului deschis, scade la zero tot timpul în punctul de măsurare amplasat în pădure.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 9. Numărul zilelor de vară când temperatura maximă este peste 25° C la Făgetul Clujului - Valea Morii - CARPATCLIM

    B.2.5. Soluri
        În strânsă concordanţă cu substratul litologic, relieful, sistemul hidrografic, condiţiile climatice şi vegetaţia, învelişul de sol al ariei protejate este variat şi diversificat. Solurile cele mai extinse aparţin argiluvisolurilor - 80 % -, urmate de molisoluri slab dezvoltate - 8 %-, cambisoluri - 8 %, câteva areale restrânse cu vertisoluri tipice respectiv cu cele trunchiate neevoluate.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 10. Harta solurilor din situl Făgetul Clujului-Valea Morii.


    B.3. Mediul biotic
        Datele prezentate în acest capitol se bazează pe studiile elaborate în anul 2014 în urma inventarierilor de teren după cum urmează:
    Tabelul nr. 7.
    Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.3.

┌───────────────┬──────────┬───────────┐
│Denumire studiu│Echipa de │Denumire │
│/Raport │lucru │prescurtată│
│ │ │ │
├───────────────┼──────────┼───────────┤
│Metodologia şi │dr. Fenesi│ │
│planificarea │Annamaria,│ │
│detaliată │dr. │ │
│a activităţilor│Ruprecht │RA.1.1. │
│de evaluare, │Eszter, │ │
│corelat │dr. Bartha│ │
│cu datele │Csaba, │ │
│bibliografice │Matis │ │
│specifice │Attila │ │
│pentru habitate│ │ │
├───────────────┼──────────┼───────────┤
│Metodologia şi │ │ │
│planificarea │dr. Fenesi│ │
│detaliată │Annamaria,│ │
│a activităţilor│dr. │RA.1.2. │
│de evaluare, │Ruprecht │ │
│corelat │Eszter, │ │
│cu datele │dr. Bartha│ │
│bibliografice │Csaba, │ │
│specifice │Matis │ │
│pentru speciile│Attila │ │
│de plante │ │ │
├───────────────┼──────────┼───────────┤
│Metodologia şi │ │ │
│planificarea │ │ │
│detaliată │ │ │
│a activităţilor│ │ │
│de evaluare, │dr. Sike │ │
│corelat │Tamasde │RA.1.3. │
│cu datele │lucru │numire │
│bibliografice │ │prescurtată│
│specifice │ │ │
│pentru speciile│ │ │
│de mamifere. │ │ │
│Distribuţia │ │ │
│speciei bazată │ │ │
│pe datele │ │ │
│preliminare de │ │ │
│teren pentru │ │ │
│speciile │ │ │
│de mamifere. │ │ │
├───────────────┼──────────┼───────────┤
│Metodologia şi │ │ │
│planificarea │ │ │
│detaliată │dr. Szabo │ │
│a activităţilor│D. Zoltan,│RA.1.4. │
│de evaluare, │Benko │ │
│corelat │Zoltan │ │
│cu datele │ │ │
│bibliografice │ │ │
│specifice │ │ │
│pentru speciile│ │ │
│de reptile şi │ │ │
│amfibieni │ │ │
├───────────────┼──────────┼───────────┤
│Metodologia şi │ │ │
│planificarea │ │ │
│detaliată │Imecs │ │
│a activităţilor│Istvan, │RA.1.5. │
│de evaluare, │Nagy │ │
│corelat │Anrdas │ │
│cu datele │Attila │ │
│bibliografice │ │ │
│specifice │ │ │
│pentru speciile│ │ │
│de peşti │ │ │
├───────────────┼──────────┼───────────┤
│Metodologia şi │ │ │
│planificarea │dr. Rakosy│ │
│detaliată │Laszlo, │ │
│a activităţilor│dr. Urak │RA.1.6. │
│de evaluare, │Istvan, │ │
│corelat │dr. Czekes│ │
│cu datele │Zsolt, │ │
│bibliografice │Ferencz │ │
│specifice │Marta │ │
│pentru speciile│ │ │
│de nevertebrate│ │ │
├───────────────┼──────────┼───────────┤
│Cartarea şi │ │ │
│evaluarea │dr. Sike │ │
│stării de │Tamasde │RA.2.1. │
│conservare a │lucru │ │
│speciilor de │ │ │
│mamifere │ │ │
├───────────────┼──────────┼───────────┤
│Inventarierea │dr. Szabo │ │
│şi cartarea │D. Zoltan,│RA.2.2. │
│speciilor de │Benko │ │
│reptile şi │Zoltan │ │
│amfibieni │ │ │
├───────────────┼──────────┼───────────┤
│Inventarierea │dr. Rakosy│ │
│şi cartarea │Laszlo, │ │
│speciilor de │dr. Urak │RA.3.1. │
│nevertebrate - │Istvan, │ │
│şase specii │dr. Czekes│ │
│ │Zsolt, │ │
│ │Ferencz │ │
│ │Marta │ │
├───────────────┼──────────┼───────────┤
│ │dr. Fenesi│ │
│Inventarierea │Annamaria,│ │
│şi cartarea │dr. │RA.4.1. │
│speciilor de │Ruprecht │ │
│plante │Eszter, │ │
│ │dr. Bartha│ │
│ │Csaba, │ │
│ │Matis │ │
│ │Attila │ │
├───────────────┼──────────┼───────────┤
│Inventarierea │Imecs │ │
│şi cartarea │Istvan, │RA.4.2. │
│speciilor de │Nagy │ │
│peşti │Anrdas │ │
│ │Attila │ │
├───────────────┼──────────┼───────────┤
│Inventarierea │dr. Rakosy│ │
│şi cartarea │Laszlo, │ │
│speciilor de │dr. Urak │RA.4.3. │
│nevertebrate - │Istvan, │ │
│două specii │dr. Czekes│ │
│ │Zsolt, │ │
│ │Ferencz │ │
│ │Marta │ │
├───────────────┼──────────┼───────────┤
│ │dr. Fenesi│ │
│Inventarierea │Annamaria,│ │
│şi cartarea │dr. │RA.5.1. │
│habitatelor │Ruprecht │ │
│ │Eszter, │ │
│ │dr. Bartha│ │
│ │Csaba, │ │
│ │Matis │ │
│ │Attila │ │
├───────────────┼──────────┼───────────┤
│Evaluarea │dr. Rakosy│ │
│stării de │Laszlo, │ │
│conservare a │dr. Urak │RA.5.2. │
│speciilor de │Istvan, │ │
│nevertebrate │dr. Czekes│ │
│ │Zsolt, │ │
│ │Ferencz │ │
│ │Marta │ │
├───────────────┼──────────┼───────────┤
│ │dr. Fenesi│ │
│Evaluarea │Annamaria,│ │
│stării de │dr. │RA.6.1. │
│conservare a │Ruprecht │ │
│habitatelor │Eszter, │ │
│ │dr. Bartha│ │
│ │Csaba, │ │
│ │Matis │ │
│ │Attila │ │
├───────────────┼──────────┼───────────┤
│ │dr. Fenesi│ │
│Evaluarea │Annamaria,│ │
│stării de │dr. │RA.6.2. │
│conservare a │Ruprecht │ │
│speciilor de │Eszter, │ │
│plante │dr. Bartha│ │
│ │Csaba, │ │
│ │Matis │ │
│ │Attila │ │
├───────────────┼──────────┼───────────┤
│Evaluarea │ │ │
│stării de │dr. Szabo │ │
│conservare a │D. Zoltan,│RA.6.3. │
│speciilor de │Benko │ │
│reptile şi │Zoltan │ │
│amfibieni │ │ │
├───────────────┼──────────┼───────────┤
│Evaluarea │Imecs │ │
│stării de │Istvan, │RA.6.4. │
│conservare a │Nagy │ │
│speciilor de │Anrdas │ │
│peşti │Attila │ │
└───────────────┴──────────┴───────────┘


        Situl Făgetul Clujului - Valea Morii a fost desemnat pentru 4 specii de plante, 1 specie de reptilă, 7 specii de nevertebrate şi 3 habitate de interes comunitar. Situaţia acestora se prezintă în cele ce urmează. Pe lângă acestea, s-au mai identificat 4 specii de interes comunitar şi 2 specii de interes naţional. De asemenea, s-au făcut observaţii legate de habitatele favorabile acestor specii, în special cu privire la speciile de floră gazdă, critice pentru aceste specii.
    B.3.1. Context biogeografic
        Situl Făgetul Clujului - Valea Morii face parte din Regiunea Biogeografică Continentală, care ocupă mare parte din teritoriul României, ca de altfel şi mare parte a Europei Centrale şi de Vest.

    B.3.2. Habitate
        În Făgetul Clujului-Valea Morii se regăsesc 2 habitate de mlaştini, 6 habitate forestiere şi 5 habitate de pajişti de interes comunitar. Situl a fost declarat doar pentru o parte din acestea, aşa cum reiese din Formularul Standard.

    Tabelul nr. 8.
    Corespondenţa între habitatele de interes comunitar, habitatele conform clasificării din România şi asociaţiile vegetale pentru habitatele de interes comunitar trecute pe formularul standard

┌───────────┬─────────────┬────────────┐
│Tip habitat│Tip habitat │Asociaţii │
│Natura 2000│România │vegetale │
│ │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│ │R4123 - │ │
│ │Păduri dacice│ │
│ │de gorun - │Carici │
│ │Quercus │pilosae - │
│9170 │petraea -, │Quercetum │
│Păduri de │fag - Fagus │petraeae │
│stejar cu │sylvatica - │typicum │
│carpen de │şi │Sanda et │
│tip Galio- │carpen - │Popescu │
│Carpinetum │Carpinus │1999 │
│ │betulus - cu │ │
│ │Carex │ │
│ │pilosa │ │
│ │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│ │R5405 - │ │
│ │Mlaştini │ │
│ │sud-est │ │
│ │carpatice, │ │
│ │eutrofe cu │Carici │
│ │Carex flava │flavae - │
│ │şi Eriophorum│Eriophoretum│
│ │latifolium │latifolii │
│ │R5406 - │Soo 1944 │
│ │Mlaştini │Carici │
│ │sud-est │flavae - │
│ │carpatice, │Blysmetum │
│7230 │eutrofe cu │compressi │
│Mlaştini │Carex flava │Coldea 1997 │
│alcaline │şi Blysmus │Orchido - │
│ │compressus │Schoenetum │
│ │R5413 - │nigricantis │
│ │Mlaştini │Oberd. 1957 │
│ │sud-est │- syn.: │
│ │carpatice, │Schoenetum │
│ │mezo-eutrofe │nigricantis │
│ │cu Carex │Pop et al. │
│ │davalliana │1962; │
│ │R5414 - │Schoeneto - │
│ │Mlaştini │Armerietum │
│ │sud-est │barcensis │
│ │carpatice, │Morariu │
│ │eu-mezotrofe │1967, │
│ │cu Schoenus │Caricetum │
│ │nigricans │davallianae │
│ │R5415 - │Dutoit 1924 │
│ │Mlaştini │Seslerietum │
│ │sud-est │uliginosae -│
│ │carpatice, │Palmgren │
│ │mezo-eutrofe │1916, în Soo│
│ │cu Sesleria │1941 │
│ │uliginosa │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Acest tip de │ │
│ │habitat nu │Cladietum │
│7210* │are │marisci │
│Mlaştini │corespondent │Allorge 1922│
│calcaroase │în │ex Zobrist │
│cu Cladium │codificarea │1935 │
│mariscus şi│română a │ │
│specii de │habitatelor │ │
│Caricion │ │ │
│davallianae│ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
└───────────┴─────────────┴────────────┘

        În cazul unui habitat, starea de conservare este dată de totalitatea factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor tipice şi care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor tipice. Această stare se consideră "favorabilă" atunci când sunt îndeplinite condiţiile după Directiva 92/43/CEE:
        ● arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere;
        ● habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;
        ● speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă.

        Aşadar, la nivelul fiecărei regiuni biogeografice - în siturile de importanţă comunitară propuse şi chiar în afara acestora -, pentru ca un anumit habitat considerat de importanţă comunitară să aibe o stare de conservare favorabilă, trebuie să fie gospodărit, astfel încât să fie îndeplinite concomitent aceste trei condiţii.
        Pentru habitate, descrierea caracteristicilor care indică structura necesară asigurării stării favorabile de conservare se găseşte în Anexa nr. 7 - Fişele speciilor şi habitatelor.
        Situaţia habitatelor prezente în aria protejată, la nivelul regiunii biogeografice şi la nivel naţional
        Toate habitatele Natura 2000 sunt de interes conservativ şi au fost incluse în această reţea deoarece la nivelul UE sunt rare fie pentru că au o arie de răspândire mică în mod natural, fie pentru că aria lor naturală s-a redus semnificativ din cauza activităţilor umane. Tabelul de mai jos redă sintetic situaţia fiecărui habitat la nivelul UE şi al ţării.

    Tabelul nr. 9.
    Importanţa habitatelor de interes comunitar incluse în formularul standard prezente în aria protejată

┌────────────────┬──────────────────────┐
│ │Situaţia / importanţa │
│Habitat │habitatului la nivel │
│ │naţional şi │
│ │comunitar │
├────────────────┼──────────────────────┤
│ │Fitocenoze răspândite │
│ │în zona de câmpie - │
│ │mai mult în │
│ │Europa de Vest - şi │
│ │deal - mai în mult │
│ │Europa centrală şi │
│ │de Est - din Europa │
│ │centrală şi Europa │
│ │sud-estică. Limitele │
│ │distribuţiei sale ţin │
│ │de la vestul Franţei │
│ │până în Ucraina │
│9170 │şi de la sudul │
│Păduri de stejar│Lituaniei până la │
│cu carpen de tip│câmpia râului Po din │
│Galio-Carpinetum│nordul Italiei. Se │
│ │dezvoltă într-un │
│ │climat continental şi │
│ │este una dintre cele │
│ │mai frecvente tipuri │
│ │de habitate │
│ │împădurite din această│
│ │regiune │
│ │biogeographică. │
│ │Răspândită │
│ │pe toate dealurile │
│ │peri- şi intra- │
│ │carpatice din sudul şi│
│ │estul ţării, este una │
│ │dintre cele mai │
│ │frecvente asociaţii │
│ │de păduri din ţară la │
│ │altitudinile mai │
│ │joase. Ocupă o │
│ │suprafaţă de circa │
│ │45.000 ha, în special │
│ │în sudul tării │
│ │- 35.000. │
├────────────────┼──────────────────────┤
│ │Acest tip de habitat │
│ │de mlaştini │
│ │eu-mezotrofe, se │
│ │formează │
│ │în apropierea │
│ │izvoarelor şi a │
│ │râurilor, sau datorită│
│ │pânzei │
│ │freatice ridicate în │
│ │urma stagnării apelor │
│ │din ploi. Apare, │
│ │în regiuni colinare şi│
│ │montane, între │
│7230 │460-1750 m, cu │
│Mlaştini │precipitaţii între │
│alcaline │750-1100 mm. Acest tip│
│ │de habitat are o │
│ │distribuţie largă în │
│ │Europa, poate fi │
│ │regăsită în mai multe │
│ │regiuni biogeografice.│
│ │Altitudinea, regiunea │
│ │biogeografică │
│ │în care se află, │
│ │respectiv trăsăturile │
│ │apei, care asigură │
│ │alimentarea mlaştinii │
│ │contribuie la formarea│
│ │unor staţiuni │
│ │variate în privinţa │
│ │compoziţiei de specii │
│ │şi totuşi │
│ │similare din punct de │
│ │vedere fiziognomic. În│
│ │ţara noastră │
│ │este un habitat foarte│
│ │rar, ce ocupă o │
│ │suprafaţă de │
│ │min. 630 - max. 1800 │
│ │ha. │
├────────────────┼──────────────────────┤
│ │Mlaştini │
│ │oligo-mezotrofe sau │
│ │mezotrofe, care se │
│ │dezvoltă în │
│ │regiunea de câmpie şi │
│ │cea colinară, sau │
│ │chiar şi │
│ │submontană, pe soluri │
│ │hidromorfe. Se │
│ │caracterizează │
│7210* │printr-un necesar de │
│Mlaştini │apă mai redusă, fiind │
│calcaroase cu │acoperite la │
│Cladium mariscus│suprafaţă cu un strat │
│şi specii de │de apă relativ │
│Caricion │subţire. Acest tip de │
│davallianae │habitat are o │
│ │răspândire │
│ │Atlantic-Mediteraneană│
│ │şi Central- │
│ │Europeană. În România │
│ │este foarte rară. Cu │
│ │răspândire │
│ │sporadică, având doar │
│ │câteva locaţii │
│ │semnalate de │
│ │literatura de │
│ │specialitate, ocupând │
│ │o suprafaţă de min. 10│
│ │- max. 100 ha. │
└────────────────┴──────────────────────┘

        Situaţia actuală a habitatelor de interes comunitar din aria protejată a fost determinată prin inventarieri efectuate pe teren în 2014. În urma inventarierilor, s-au obţinut datele prezentate sintetic în tabelul de mai jos.

    Tabelul nr. 10.
    Situaţia actuală a suprafeţelor ocupate de habitatele de interes comunitar incluse în formularul standard

┌────────────────┬────────────┬─────────┬────────────┬─────┬──────────┐
│Tip habitat │Suprafaţa │Suprafaţa│Suprafaţa │% │Diferenţe │
│ │habitatului │ocupată │inventariată│ │faţă de │
│ │conform │din │- prezent │ │Formularul│
│ │Formularului│suprafaţa│ │ │Standard │
│ │Standard │totală │ │ │ │
│ │ │a aria │ │ │ │
│ │ │protejată│ │ │ │
├────────────────┼────────────┼─────────┼────────────┼─────┼──────────┤
│9170 │166,7 ha │10,00% │155,21 ha │9,31%│-11,49 ha │
│Păduri de stejar│ │ │ │ │ │
│cu │ │ │ │ │ │
│carpen de tip │ │ │ │ │ │
│Galio-Carpinetum│ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼─────────┼────────────┼─────┼──────────┤
│7230 │3,334 ha │0,20% │1,9616 ha, │0,12%│-1,3721 ha│
│Mlaştini │ │ │din care │ │ │
│alcaline │ │ │1,1914 ha │ │ │
│ │ │ │sunt în │ │ │
│ │ │ │afara │ │ │
│ │ │ │sitului │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼─────────┼────────────┼─────┼──────────┤
│7210* │ │ │ │ │ │
│Mlaştini │1,667 ha │0,10% │0,2021 ha, │0,01%│-1,4649 ha│
│calcaroase │ │ │din care │ │ │
│cu Cladium │ │ │0,003 ha în │ │ │
│mariscus │ │ │afara │ │ │
│şi specii de │ │ │sitului │ │ │
│Caricion │ │ │ │ │ │
│davallianae │ │ │ │ │ │
└────────────────┴────────────┴─────────┴────────────┴─────┴──────────┘

        Suprafeţele identificate pe teren pentru aceste habitate care au stat la baza desemnării sitului, sunt semnificativ mai mici decât cele indicate în Formularul Standard. Aceste diferenţe trebuie însă atent analizate prin realizarea unui studiu aprofundat pentru inventarierea zonelor care au potenţial ridicat pentru refacerea habitatelor de interes comunitar sau de conservare. În momentul de faţă nu se cunoaşte potenţialul zonei pentru eventuale reconstrucţii ecologice. Este evident faptul că orice reconstrucţie ecologică ar trebui să se facă pe terenuri proprietate privată.
        Pe lângă aceste habitate, s-au identificat alte 8 habitate de interes comunitar - tabelul 12 - şi 11 habitate de interes conservativ - tabelul 13, ceea ce demonstrează că aria protejată are numeroase valori naturale importante. Aceste habitate au fost incluse pe formularul standard al sitului prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată şi declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
        Habitatele care nu sunt de interes comunitar, dar sunt considerate importante pentru conservare, sunt cele de care depind specii de interes comunitar sau naţional.

    Tabelul nr. 11.
    Starea actuală de conservare a habitatelor de interes comunitar din formularul standard idiţial, identificate în sit

┌───────┬───────────────────┬───────────┐
│Habitat│Suprafaţă │Stare │
│ │ │actuală de │
│ │ │conservare │
│ │ ├───┬───┬───┤
│ │ │*A │*B │*C │
├───────┼───────────────────┼───┼───┼───┤
│7210* │0,2021 ha, din care│ │ │X │
│ │0,003 ha în afara │ │ │ │
│ │sitului │ │ │ │
├───────┼───────────────────┼───┼───┼───┤
│7230 │1,9616 ha, din care│ │ │X │
│ │1,1914 ha sunt în │ │ │ │
│ │afara sitului │ │ │ │
├───────┼───────────────────┼───┼───┼───┤
│9170 │155,21 ha │ │ │X │
└───────┴───────────────────┴───┴───┴───┘

──────────
        * A - Excelentă - se menţine prin non-intervenţie sau prin acelaşi tip de management ca până în prezent
        * B - Bună - îmbunătăţirea stării de conservare se poate face cu măsuri de management fără a implica reconstrucţii ecologice
        * C - Medie sau nefavorabilă - degradată din cauza unor intervenţii antropice, dar recuperabil cu intervenţii de reconstrucţie ecologică
──────────

    Tabelul nr. 12.
    Habitatele de interes comunitar care nu sunt incluse în formularul standard iniţial

┌────────────┬─────────────────┬──────────────────┬────────────┐
│Tip habitat │Sistemul român de│Asociaţii vegetale│Suprafaţa │
│Natura 2000 │habitate │corespunzătoare │inventariată│
│ │ │ │ │
├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼────────────┤
│ │R4110 │ │ │
│9110 │Păduri sud-est │Festuco drymejae- │542,75 ha │
│Păduri de │carpatice de │Fagetum Morariu et│ │
│fag de tip │fag - Fagus │al. 1968 │ │
│Luzulo- │sylvatica - cu │ │ │
│Fagetum │Festuca drymeia │ │ │
│ │ │ │ │
├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼────────────┤
│ │R4118 │ │ │
│9130 │Păduri dacice de │Carpino-Fagetum │296,38 ha │
│Păduri de │fag - Fagus │Paucă 1941; Galio │ │
│fag de tip │sylvatica - şi │schultesii-Fagetum│ │
│Asperulo- │carpen - │Burduja et al. │ │
│Fagetum │Carpinus betulus │1973 │ │
│ │- cu Dentaria │Chifu et Ştefan │ │
│ │bulbifera │1994; Lathyro │ │
│ │ │veneti-Fagetum │ │
│ │ │Dobrescu et Kovacs│ │
│ │ │1973 Chifu 1995. │ │
│ │ │ │ │
├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼────────────┤
│ │R4402 │ │ │
│91E0* │Păduri dacice - │Stellario nemorum-│87,56 ha, │
│Păduri │getice de │Alnetum glutinosae│din care │
│aluviale de │lunci colinare de│- Kăstner 1938 - │26,28 este │
│Alnus │anin negru - │Lohmeyer 1957 │în │
│glutinosa - │Alnus glutinosa) │Carici │interiorul │
│Alno-Padion,│cu Stellaria │brizoidis-Alnetum │sitului │
│Alnion │nemorum │glutinosae Horvat │ │
│incanae, │ │1938 em. Oberd. │ │
│Salicion │ │1953 Carici │ │
│albae │ │remotae-Fraxinetum│ │
│ │ │Koch ex Faber 1936│ │
│ │ │Pruno │ │
│ │ │padi-Fraxinetum │ │
│ │ │Oberdorfer 1953 │ │
│ │ │Salicetum fragilis│ │
│ │ │Passarge 1957, │ │
│ │ │Salicetum albae │ │
│ │ │Issler 1924 │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼────────────┤
│ │R4160 │ │ │
│91H0 │Păduri-rarişti │Corno-Quercetum │21,25 ha │
│Păduri │dacice de │pubescentis Jakucs│ │
│panonice de │stejar pufos - │et Zolyomi ex │ │
│Quercus │Quercus │Mathe │ │
│pubescens │pubescens) - cu │et Kovacs 1962. │ │
│ │Lithospermum │ │ │
│ │purpureocaeruleum│ │ │
├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼────────────┤
│ │R4124 │ │ │
│ │Păduri dacice de │ │ │
│91Y0 │gorun - │Lathyro │154,28 ha │
│Păduri │Quercus petraea │hallersteinii - │ │
│dacice de │-, fag - Fagus │Carpinetum Coldea │ │
│stejar şi │sylvatica) - şi │75 │ │
│carpen │carpen - │ │ │
│ │Carpinus betulus │ │ │
│ │- cu Lathyrus │ │ │
│ │hallersteinii │ │ │
├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼────────────┤
│ │R3710 │ │ │
│6410 Pajişti│Pajişti dacice de│Junco-Molinietum │11 ha │
│cu Molinia │Molinia │Preising 1951 ex │ │
│caerulea │caerulea │Klapp 1954; │ │
│ │R3711 │Peucedano │ │
│ │Pajişti dacice de│rocheliani │ │
│ │Nardus │Molinietum │ │
│ │stricta şi │caeruleae Boşcaiu │ │
│ │Molinia caerulea │1965; │ │
│ │ │Molinio-Salicetum │ │
│ │ │rosmarinifoliae │ │
│ │ │Magyar ex Soo │ │
│ │ │1933; │ │
│ │ │Nardo - Molinietum│ │
│ │ │Gergely 1958 │ │
│ │ │ │ │
├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼────────────┤
│ │R3404 │Brachypodio │ │
│6210 │Pajişti │pinnati │Suprafaţa nu│
│Pajişti │ponto-panonice de│- Festucetum │a fost │
│seminaturale│Festuca rupicola │rupicolae Ghişa │inventariat │
│uscate şi │şi Koeleria │1962; Carici │ │
│faciesuri de│macrantha │humilis - │ │
│tufişuri pe │ │Brachypodietum │ │
│substraturi │ │pinnati Soo 1947 │ │
│calcaroase │ │Polygalo majoris -│ │
│Festuco - │ │Brachypodietum │ │
│Brometalia │ │pinnati Wagner │ │
│ │ │1941 │ │
├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼────────────┤
│ │R3405 │Helianthemo cani- │ │
│6190 │Pajişti sud-est │Seslerietum │Suprafaţa nu│
│Pajişti │carpatice de │heufflerianae │a fost │
│panonice de │Sesleria │Borza │inventariat │
│stâncării │heufleriana şi │1959, Popescu et │ │
│Stipo- │Helianthemum │Sanda 1992, Thymo │ │
│Festucetalia│canum │comosi - │ │
│pallentis │ │Festucetum │ │
│ │ │rupicolae Csiiros │ │
│ │ │et Gergely 1959, │ │
│ │ │Pop et Hodişan │ │
│ │ │1985 │ │
└────────────┴─────────────────┴──────────────────┴────────────┘


    Tabelul nr. 13.
    Habitate importante pentru conservare, altele decât cele de interes comunitar

┌───────────────────────────┬──────────┐
│Habitat │Specia │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Pajişti mezofile 6520 cu │Isophya │
│Veratrum, Prunus spinosa şi│stysi │
│Rubus sp. │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Pajişti umede 6410 cu │Maculinea │
│sorbestrea - Sanguisorba │teleius │
│officinalis │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Pajişti xero-mezofile 6210,│Colias │
│6190 cu Cytisus sp. şi │myrmidone │
│Prunus spinosa şi Rubus sp.│ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Aninişurile cu Rumex │ │
│hydrolapathum, R. │Lycaena │
│aquaticus, │dispar │
│Polygonum bistorta de-a │ │
│lungul apelor curgătoare │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Luminişurile cu Fraxinus │Euphydryas│
│excelsior, Betula pendula, │maturna │
│Fagus sylvatica, Populus │ │
│tremula, Lonicera xylosteum│ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Pajişti xero-mezofile 6210,│Eriogaster│
│6190 cu Prunus spinosa şi │catax │
│Crataegus monogyna │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Liziere de păduri cu │Leptidea │
│vegetaţie arbustivă cu │morsei, │
│Lathyrus │Neptis │
│niger şi L. verna. │sappho │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Pajişti xero-mezofile 6210,│Pulsatilla│
│6190 │patens, │
│ │Maculinea │
│ │arion │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Pajişti 6410 cu Molinia │Maculinea │
│caerulea │nausithous│
├───────────────────────────┼──────────┤
│ │Bombina │
│Bălţi temporare │variegata │
│ │şi │
│ │alte │
│ │amfibieni │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Păduri cu arbori maturi │Lilieci, │
│ │Lucanus │
│ │cervus │
└───────────────────────────┴──────────┘


    B.3.3. Flora
        Situl Făgetul Clujului-Valea Morii a fost desemnat pentru 4 specii de plante. Situaţia acestora se prezintă în cele ce urmează. Pe lângă acestea, s-au mai identificat o specie de interes comunitar şi 14 specii de plante de interes naţional. De asemenea, s-au făcut observaţii legate de habitatele favorabile acestor specii şi de speciile de floră gazdă, critice pentru specii de nevertebrate.

    Tabelul nr. 14.
    Speciile de plante de interes comunitar incluse în formularul standard

┌──────────┬──────────┬─────┬─────────┬────────────┬─────────┐
│ │ │ │ │Anexa din │ │
│ │ │ │ │Ordonanţa de│ │
│ │ │ │ │urgenţă │ │
│ │ │ │ │a Guvernului│Convenţia│
│Specia │Denumire │Cod │Anexa din│nr. 57/2007,│de la │
│ │populară │N2000│Directiva│aprobată │Berna │
│ │ │ │Habitate │cu │ │
│ │ │ │ │modificări │ │
│ │ │ │ │şi │ │
│ │ │ │ │completări │ │
│ │ │ │ │prin │ │
│ │ │ │ │Legea nr. 49│ │
│ │ │ │ │/2011, cu │ │
│ │ │ │ │modificările│ │
│ │ │ │ │şi │ │
│ │ │ │ │completările│ │
│ │ │ │ │ulterioare │ │
├──────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│Eleocharis│pipiriguţ │1898 │Anexa │Anexa III. │Anexa I. │
│carniolica│ │ │II., IV. │ │ │
├──────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│Liparis │moşişoare │1903 │Anexa │Anexa III. │Anexa I. │
│loeselii │ │ │II., IV. │ │ │
├──────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│Ligularia │gălbenele │1758 │Anexa │Anexa III. │Anexa I. │
│sibirica │ │ │II., IV. │ │ │
├──────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│Adenophora│clopoţelul│4068 │Anexa │Anexa III. │- │
│liliifolia│cu frunze │ │II., IV. │ │ │
│ │de crin │ │ │ │ │
└──────────┴──────────┴─────┴─────────┴────────────┴─────────┘

──────────
        *) Actualizat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
──────────
        Fişele speciilor de plante sunt prezentate în Anexa nr. 7.
        În cadrul procesului de realizare a planului de management, în perioada 05.-08.2014 s-au făcut inventarieri, rezultând următoarele:

    Tabelul nr. 15.
    Situaţia speciilor de plante de interes comunitar incluse în formularul standard

┌──────────┬────────────┬────────────┬────────┬───────────┬───────┐
│ │Efectiv │ │Nr. │ │Stare │
│Specia │populaţional│Viabilitatea│minim de│Observaţii │actuală│
│ │estimat │ │indivizi│ │ │
│ │ │ │estimat │ ├─┬──┬──┤
│ │ │ │în sit │ │*│* │* │
│ │ │ │ │ │A│B │C │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────────────┼────────────┼────────┼───────────┼─┼──┼──┤
│ │ │ │ │Specia nu a│ │ │ │
│ │ │ │ │fost │ │ │ │
│ │ │ │ │regăsită │ │ │ │
│Eleocharis│ │ │ │în, deşi │ │ │ │
│carniolica│0 │- │0 │este │ │ │X │
│ │ │ │ │menţionată │ │ │ │
│ │ │ │ │de │ │ │ │
│ │ │ │ │Săvulescu │ │ │ │
│ │ │ │ │şi colab. │ │ │ │
│ │ │ │ │1952 ca │ │ │ │
│ │ │ │ │fiind │ │ │ │
│ │ │ │ │prezentă în│ │ │ │
│ │ │ │ │Făget. │ │ │ │
├──────────┼────────────┼────────────┼────────┼───────────┼─┼──┼──┤
│Liparis │184 - 200 │nu este │500 - │ │ │ │X │
│loeselii │+ 86 - 100 │asigurată │1000 │ │ │ │ │
│ │în afara │ │indivizi│ │ │ │ │
│ │sitului │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────────────┼────────────┼────────┼───────────┼─┼──┼──┤
│Ligularia │32 - 40 │ │1000 - │ │ │ │ │
│sibirica │indivizi │nu este │2000 │ │ │ │X │
│ │+ 146 - 150 │asigurată │indivizi│ │ │ │ │
│ │în afara │ │ │ │ │ │ │
│ │sitului │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────────────┼────────────┼────────┼───────────┼─┼──┼──┤
│Adenophora│41 - 50 în │nu este │350 - │ │ │ │X │
│liliifolia│afara │asigurată │400 │ │ │ │ │
│ │sitului │ │indivizi│ │ │ │ │
└──────────┴────────────┴────────────┴────────┴───────────┴─┴──┴──┘

        Legendă:
        * A - Excelentă - se menţine prin non-intervenţie sau prin acelaşi tip de management ca până în prezent
        * B - Bună - îmbunătăţirea stării de conservare se poate face cu măsuri de management fără a implica reconstrucţii ecologice
        * C - Medie sau redusă - degradată din cauza unor intervenţii antropice, dar recuperabil cu intervenţii de reconstrucţie ecologică

        Pe lângă speciile de interes comunitar s-au identificat 24 de plante de interes conservativ, care sunt fie protejate la nivel naţional, fie sunt plante gazdă pentru specii de faună de interes comunitar - Tabelul nr. 16.

    Tabelul nr. 16.
    Alte specii de plante de interes conservativ

┌──────────────┬──────────┬─────┬──────────┬─┐
│Nume specie │Denumire │Cod │Observaţii│ │
│ │populară │N2000│ │ │
│ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼──────────┼─┤
│Pulsatilla │dediţei │1477 │ │ │
│patens │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼──────────┼─┤
│ │trifoişte │ │plantă │ │
│Menyanthes │de baltă, │- │medicinală│ │
│trifoliata │bobul │ │ │ │
│ │broaştei │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼──────────┼─┤
│Swertia │genţiană │- │un relict │ │
│perennis │mov │ │glaciar │ │
│ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼──────────┼─┤
│Tofieldia │ │- │un relict │ │
│calyculata │ │ │glaciar │ │
│ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼──────────┼─┤
│Trollius │bulbuci de│- │un relict │ │
│europaeus │munte │ │glaciar │ │
│ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼──────────┼─┤
│ │buşca │ │un │ │
│Phyteuma │dracului │- │endemism │ │
│tetramerum │ │ │în Munţii │ │
│ │ │ │Carpaţi │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼──────────┼─┤
│ │ │ │Plantă │ │
│Veratrum sp. │ştirigoaie│ │gazdă │ │
│ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │Isophya │ │
│ │ │ │stysi │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼──────────┼─┤
│ │ │ │Habitate │ │
│ │ │ │favorabile│ │
│ │ │ │pentru │ │
│Prunus spinosa│porumbar │ │pentru │ │
│ │ │ │Isophya │ │
│ │ │ │stysi, │ │
│ │ │ │Colias │ │
│ │ │ │myrmidone │ │
│ │ │ │şi │ │
│ │ │ │Eriogaster│ │
│ │ │ │catax │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼──────────┼─┤
│ │ │ │Specia │ │
│ │ │ │gazdă │ │
│Crataegus │păducel │ │pentru │ │
│monogyna │ │ │Isophya │ │
│ │ │ │stysi şi │ │
│ │ │ │Eriogaster│ │
│ │ │ │catax │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼──────────┼─┤
│ │ │ │Habitate │ │
│ │ │ │favorabile│ │
│Rubus sp. │mure │ │pentru │ │
│ │ │ │Isophya │ │
│ │ │ │stysi │ │
│ │ │ │şi Colias │ │
│ │ │ │myrmidone │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼──────────┼─┤
│ │ │ │Specia │ │
│Sanguisorba │sorbestrea│ │gazdă │ │
│officinalis │ │ │pentru │ │
│ │ │ │Maculinea │ │
│ │ │ │teleius │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼──────────┼─┤
│ │bobiţel/ │ │Specia de │ │
│Cytisus sp. │grozamă │ │hrană │ │
│ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │Colias │ │
│ │ │ │myrmidone │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼──────────┼─┤
│ │ │ │Specia │ │
│Rumex │ştevie de │ │importantă│ │
│hydrolapathum,│baltă │ │pentru │ │
│R. aquaticus │ │ │Lycaena │ │
│ │ │ │dispar │ │
│ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼──────────┼─┤
│ │ │ │Specia │ │
│Fraxinus │frasin │ │gazdă │ │
│excelsior │ │ │pentru │ │
│ │ │ │Euphydryas│ │
│ │ │ │maturna │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼──────────┼─┤
│ │ │ │Specia │ │
│Lathyrus niger│orăştică │ │gazdă │ │
│şi L. vernus. │pupezele │ │pentru │ │
│ │ │ │Leptidea │ │
│ │ │ │morsei │ │
└──────────────┴──────────┴─────┴──────────┴─┘

──────────
        * Actualizat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
──────────
        Alte specii importante pentru conservare identificate în sit sunt: Galium pumilum, Galanthus nivalis - ghiocel -, Daphne cneorum - tulichină -, Waldsteinia geoides, Dactylorhiza incarnata - orhidee de munte -, Gladiolus imbricatus - săbiuţă -, Ophioglossum vulgatum - limba şarpelui -, Parnassia palustris - şopârlica -, Phyteuma orbiculare - bănica.

    B.3.4. Fauna
        Situl Făgetul Clujului-Valea Morii a fost desemnat pentru 1 specie de reptilă şi 7 specii de nevertebrate. Situaţia acestora e prezentată în cele ce urmează. Pe lângă acestea, s-au mai identificat 8 specii de amfibieni de interes comunitar, 4 specii de nevertebrate de interes comunitar, 2 specii de nevertebrate de interes naţional şi 4 specii de lilieci de interes comunitar.

    Tabelul nr. 17.
    Speciile de faună de interes comunitar menţionate în formularul standard

┌───────────┬───────────┬─────┬─────────┬──────────────┬───────────┬─────────┐
│ │ │ │ │Anexa din │ │ │
│Nume specie│Denumire │Cod │Anexa din│Ordonanţa de │Lista roşie│Convenţia│
│ │populară │N2000│Directiva│urgenţă a │globală a │de la │
│ │ │ │Habitate │Guvernului │Uniunii │Berna │
│ │ │ │ │nr. 57/2007, │Internaţio-│ │
│ │ │ │ │aprobată cu │nale de │ │
│ │ │ │ │modificări şi │Conservare │ │
│ │ │ │ │completări │a Naturii │ │
│ │ │ │ │prin Legea │ │ │
│ │ │ │ │nr. 49/2011, │ │ │
│ │ │ │ │cu │ │ │
│ │ │ │ │modificările │ │ │
│ │ │ │ │şi │ │ │
│ │ │ │ │completările │ │ │
│ │ │ │ │ulterioare │ │ │
├───────────┼───────────┼─────┼─────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│Emys │ţestoasă │1220 │Anexa │Anexa III, IVA│Aproape │- │
│orbicularis│de apă │ │II, IV. │ │ameninţat │ │
├───────────┼───────────┼─────┼─────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│Isophya │cosaşul │4050 │Anexa │Anexa III, IVA│ │Anexa I │
│stysi │lui Stys │ │II, IV. │ │ │ │
├───────────┼───────────┼─────┼─────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│Maculinea │albăstrelul│1059 │Anexa │Anexa III, IVA│Aproape │Anexa I │
│teleius │argintiu al│ │II, IV. │ │ameninţat │ │
│ │furnicilor │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────────┼─────┼─────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│Colias │gălbiorul │4030 │Anexa │Anexa III, IVA│Aproape │Anexa I │
│myrmidone │roşcat │ │II, IV. │ │ameninţat │ │
├───────────┼───────────┼─────┼─────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│Lycaena │fluturele │1060 │Anexa II │Anexa III │ │ │
│dispar │de foc al │ │ │ │ │ │
│ │măcrişului │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────────┼─────┼─────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│Euphydryas │marmoratul │1052 │Anexa │Anexa III, IVA│ │ │
│maturna │frasinului │ │II, IV. │ │ │ │
├───────────┼───────────┼─────┼─────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│Eriogaster │molia │1074 │Anexa │Anexa III, IVA│ │ │
│catax │catax, │ │II, IV. │ │ │ │
│ │ţesătorul │ │ │ │ │ │
│ │porumbaru- │ │ │ │ │ │
│ │lui │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────────┼─────┼─────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│Leptidea │albiliţa de│4036 │Anexa │Anexa III, IVA│ │ │
│morsei │pădure │ │II, IV. │ │ │ │
└───────────┴───────────┴─────┴─────────┴──────────────┴───────────┴─────────┘

──────────
        * Actualizat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare Fişele speciilor sunt prezentate în Anexa nr. 7.
──────────

    Tabelul nr. 18.
    Situaţia speciilor de faună de interes comunitar menţionate în formularul standard

┌───────────┬────────────┬────────────┬──────────┬────────┐
│ │Efectiv │ │ │Stare │
│Specia │populaţional│Viabilitatea│Observaţii│actuală │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ ├──┬──┬──┤
│ │ │ │ │A │B │C │
│ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┤
│ │ │ │Nu a fost │ │ │ │
│Emys │0 │- │găsită │ │ │X │
│orbicularis│ │ │specia, │ │ │ │
│ │ │ │nici │ │ │ │
│ │ │ │habitatul │ │ │ │
├───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┤
│Isophya │129,00 ± │Nu este │ │ │ │X │
│stysi │35,69 │asigurată │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┤
│Maculinea │38,48 ± 5,70│Nu este │ │ │ │X │
│teleius │ │asigurată │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┤
│ │ │ │Nu este │ │ │ │
│ │ │ │prezentă │ │ │ │
│ │ │ │în aria │ │ │ │
│ │ │ │protejată.│ │ │ │
│Colias │ │ │A fost │ │ │ │
│myrmidone │0 │Nu este │observată │ │ │X │
│ │ │asigurată │la o │ │ │ │
│ │ │ │distanţă │ │ │ │
│ │ │ │de │ │ │ │
│ │ │ │cca. 1,7 │ │ │ │
│ │ │ │km de la │ │ │ │
│ │ │ │marginea │ │ │ │
│ │ │ │ariei │ │ │ │
│ │ │ │protejate.│ │ │ │
├───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┤
│Lycaena │58.42 ± 4.77│Nu este │ │ │ │X │
│dispar │ │asigurată │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┤
│ │ │ │Nu este │ │ │ │
│ │ │ │prezentă │ │ │ │
│ │ │ │în aria │ │ │ │
│ │ │ │protejată.│ │ │ │
│Euphydryas │ │ │A fost │ │ │ │
│maturna │0 │Nu este │observată │ │ │X │
│ │ │asigurată │la o │ │ │ │
│ │ │ │distanţă │ │ │ │
│ │ │ │de │ │ │ │
│ │ │ │cca. 2,7 │ │ │ │
│ │ │ │km de la │ │ │ │
│ │ │ │marginea │ │ │ │
│ │ │ │ariei │ │ │ │
│ │ │ │protejate.│ │ │ │
├───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┤
│ │ │ │Specia nu │ │ │ │
│Eriogaster │0 │Nu este │a fost │ │ │X │
│catax │ │asigurată │găsită în │ │ │ │
│ │ │ │aria │ │ │ │
│ │ │ │protejată │ │ │ │
├───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┤
│Leptidea │36,56 ± 1,75│Nu este │ │ │ │X │
│morsei │ │asigurată │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
└───────────┴────────────┴────────────┴──────────┴──┴──┴──┘

        Legendă:
        * A - Excelentă - se menţine prin non-intervenţie sau prin acelaşi tip de management ca până în prezent
        * B - Bună - îmbunătăţirea stării de conservare se poate face cu măsuri de management fără a implica reconstrucţii ecologice
        * C - Medie sau redusă - degradată din cauza unor intervenţii antropice, dar recuparabil cu intervenţii de reconstrucţie ecologică


    Tabelul nr. 19.
    Alte specii de faună de interes comunitar care nu sunt incluse în formularul standard

┌───────────────┬─────────────┬────────┐
│Nume specie │Denumire │Cod │
│ │populară │N2000 │
├───────────────┼─────────────┼────────┤
│Chilostoma │melcul │ │
│banaticum │bănăţean │4057 │
│ │carenat │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┤
│Lucanus cervus │rădaşca │1083 │
├───────────────┼─────────────┼────────┤
│Maculinea │albăstrelul │1061 │
│nausithous │ciocolatiu al│ │
│ │furnicilor │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┤
│Euplagia │fluturele │1078 │
│quadripunctaria│vărgat │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┤
│Neptis sappho │fluturele │Interes │
│ │zebră │naţional│
│ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┤
│Maculinea arion│albăstrelul │Interes │
│ │mare al │naţional│
│ │cimbrişorului│ │
├───────────────┼─────────────┼────────┤
│Bombina │buhai de │ │
│variegata │baltă cu │1193 │
│ │burta galbenă│ │
├───────────────┼─────────────┼────────┤
│Triturus │tritonul cu │1166 │
│cristatus │creastă │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┤
│Lissotriton - │tritonul │ │
│Triturus - │comun │4008 │
│vulgaris │transilvănean│ │
│ampelensis │ │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┤
│Pelobates │broasca de │1197 │
│fuscus │pământ │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┤
│Bufo bufo │broasca │2361 │
│ │râioasă brună│ │
├───────────────┼─────────────┼────────┤
│Hyla - │ │ │
│intermedia - │brotăcel │5358 │
│arborea │ │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┤
│Rana temporaria│broasca roşie│1213 │
│ │de munte │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┤
│Rana dalmatina │broasca roşie│1209 │
│ │de pădure │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┤
│Eptesicus │liliacul cu │1327 │
│serotinus │aripi late │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┤
│Nyctalus │liliacul de │1312 │
│noctula │amurg │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┤
│Pipistrellus │liliacul │1309 │
│pipistrellus │pitic │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┤
│Pipistrellus │liliacul │5009 │
│pygmaeus │pigmeu │ │
└───────────────┴─────────────┴────────┘


    B.3.5. Specii alohtone şi specii invazive
        Un studiu concret privind răspândirea speciilor alohtone şi a celor cu caracter invaziv, nu a fost realizat încă, dar cu ocazia inventarierilor au fost culese o serie de informaţii privind prezenţa unor specii invazive. Au fost observate 2 specii alogene: cătina albă - Hippophae rhamnoides - şi salcâmul - Robinia pseudoacacia - specii lemnoase capabile de invazie puternică în multe zone afectate de activităţi umane. Sunt foarte puţine specii erbacee care pot invada habitate de pădure, din care a fost observate Impatiens parviflora.

    B.3.6. Ecosisteme
        În sit au fost identificate următoarele categorii de ecosisteme:
    a) Ecosisteme forestiere 85,34 % din suprafaţa sitului - 1422,53 ha
    b) Ecosisteme de pajişti 13 % din suprafaţa sitului - 216,85 ha
    c) Ecosisteme de mlaştini 0,05 % din suprafaţa sitului - 1 ha + 1,2 în afara sitului
    d) Ecosisteme de ape 0,05 % din suprafaţa sitului - ≈ 1 ha
    e) Ecosisteme artificiale 0,2 % din suprafaţa sitului - ≈ 3 ha

        Toate aceste categorii de ecosisteme au rolul lor în cadrul sitului Făgetul Clujului - Valea Morii, inclusiv elementele antropice.

    B.3.7. Peisajul
        Peisajul este unul caracteristic zonelor de deal şi munte, ecosistemelor de pădure de foioase. Deşi în prezent acest peisaj este antropizat în anumite locuri, se mai păstrează zone mari cu aspecte caracteristice regiunii, fiind un peisaj divers, cu păduri, pajişti, fenomene geologice, ca de exemplu trovanţi, relief carstic, zone umede.
        Un peisaj conservat, unitar, care nu este supus unor presiuni mari este unul din elementele cheie ce defineşte o zonă în întregul său. Datorită faptului că este o componentă a mediului înconjurător uşoară de reţinut, arată cât de important este pentru imaginarul nostru, memoria vizuală acesta.


    B.4. Informaţii socio-economice şi culturale
        Situl Făgetul Clujului - Valea Morii se întinde pe o suprafaţă de 1.667 ha şi este situat în zona centrală a judeţului Cluj, la sud de municipiul Cluj-Napoca, cuprinzând parţial teritoriile administrative ale următoarelor localităţi şi comune: municipiul Cluj-Napoca, comuna Feleacu cu satele Feleacu, Casele Miceşti, Vâlcele, comuna Floreşti cu satele Floreşti, Tăuţi, comuna Ciurila cu satele Ciurila, Sălicea, comuna Tureni cu satele Tureni, Miceşti.
        Din punct de vedere al distribuţiei teritoriale, pe localităţi, situl este împărţit după cum urmează: municipiul Cluj-Napoca - 67,66%, comuna Feleacu - 17,73%, comuna Floreşti - 4,15%, comuna Ciurila - 10,23%, comuna Tureni - <1%.
        În cadrul ultimului referendum din anul 2011, conform informaţiilor oficiale, numărul de locuitori se prezintă astfel:

    Tabelul nr. 20.
    Distribuţia teritorială şi demografică a sitului Făgetul Clujului - Valea Morii

┌───────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┐
│Localitate │Suprafaţă│Populaţie│Populaţie│Densitate:│
│ │în ha │din 2002 │din 2011 │populaţie/│
│ │ │ │ │hectar │
├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│Municipiul │17922 │321176 │324576 │18,1 │
│Cluj-Napoca│ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│comuna │6194 │3810 │3923 │0,6 │
│Feleacu │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│comuna │6086 │7470 │22813 │3,7 │
│Floreşti │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│comuna │7233 │1509 │1594 │0,2 │
│Ciurila │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│comuna │7396 │2584 │2278 │0,3 │
│Tureni │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│Total │44831 │336549 │355184 │7,9 │
└───────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┘

        Localităţile au o populaţie de 44.831 locuitori conform recensământului din 2011. Grupul etnic predominant este cel român cu 76%. Maghiarii reprezintă 15%, celelalte etnii reprezentate fiind în principal romi şi germani. Populaţia predominantă după religie este ortodoxă şi reformată, celelalte religii reprezentante fiind în principal romano catolică şi penticostală. În ceea ce priveşte dinamica temporală a factorilor demografici, se constată o tendinţă de creştere a populaţiei la nivelul sitului. Tendinţa de creştere demografică determină, cel puţin în plan teoretic, o tendinţă de creştere a factorilor antropici asupra conservării speciilor şi habitatelor. Această tendinţă este una potenţială, determinarea gradului exact de impact trebuind analizat în corelaţie cu tendinţele de utilizare a habitatelor de către speciile protejate.
        În municipiul Cluj, aflat în imediata vecinătate a ariei protejate, preponderentă este populaţia cu vârste cuprinse între 20-24 de ani, situaţie datorată prezenţei studenţilor pe perioada anului universitar.
    B.4.1. Economia locală
        Din punct de vedere administrativ situl Făgetul Clujului -Valea Morii se află pe administrativul următoarelor localităţi: Cluj-Napoca, Feleacu, Tureni, Ciurila şi Floreşti. Cele mai apropiate localităţi de sit sunt comuna Feleacu şi casele Miceşti. Specificul economic al tuturor acestor zone limitrofe sitului, formate din sate, cătune este cel agricol, zootehnic, prin exploataţii agricole mici de 1-3 ha. Se practică activităţi de subzistenţă, creşterea ovinelor, porcinelor, vitelor cu precădere şi mai puţin a păsărilor sau a altor animale. Pe terenurile agricole arătoare sunt culturi de cartof, porumb izolat dar în cea mai mare parte terenurile sunt pajişti care se folosesc la păşunat. Pomicultura, legumicultura sau alte ramuri care ar avea potenţial în zonă sunt slab dezvoltate. În ultimii ani proprietarii au posibilitatea să acceseze subvenţii de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - instituţie care oferă astfel un sprijin fermierilor. Funcţionează o mini grădină zoo la Ciurila şi mai multe centre de echitaţie pentru terapie cu cai, echitaţie, tir cu arcul şi alte activităţi în jurul pădurii în Valea Gârbăului-Floreşti. În Feleacu este şi un parc de aventură care, asemănător obiectivelor amintite mai sus, prestează activităţi economice legate de turism.
        Exploatările de pădure sunt limitate, punctuale ele fiind strict în sit şi împrejurimi astfel acest sector nu poate fi considerat unul generator de venituri. În partea de Nord a sitului, zonă ce se află încadrată în administrativul Cluj-Napoca s-a dezvoltat o zonă turistică unde pe lângă numeroase case de vacanţă private întâlnim pensiuni, moteluri, campinguri care desfăşoară activitate tot timpul anului generând profituri pentru proprietari şi localnici.
        Zona este una de maxim interes pentru recreere şi drumeţii pentru clujeni, în ultimii ani crescând rapid numărul ciclismului montan, a activităţilor de drumeţie dar şi de enduro, off-road.

    B.4.2. Arheologie, istorie
        Din punct de vedere arheologic, importanţa sitului este recunoscută şi pentru că:
    1. În zona Izvorului Sf. Ion au fost descoperite fragmente ceramice neolitice, pictate înainte de ardere cu motive liniare de culoare roşu-vişiniu după Lazarovici şi Kalmar 1982.
    2. În Pădurea Cocinii, situată între Valea Gârbăului şi Valea Cocinii, la sud de fosta unitate de tragere a armatei, se află o aşezare eneolitică, aparţinând culturii Coţofeni, suprapusă de o bogată aşezare a grupului Copăceni, de la începutul epocii bronzului. La sud de aşezare se află o necropolă tumulară ce aparţine aşezării Copăceni. Un alt tumul, de mari dimensiuni, se găseşte la extremitatea nordică a platoului după Bereteu şi Timofte 2011.
    3. Pe platoul superior de mari dimensiuni al dealului Sinitău - Pădurea Sf. Ion -, dar şi pe terasele sale superioare, se află o mare aşezare din prima epocă a fierului, cu ceramică canelată de tip Gava după Bereteu 2014.
    4. Pe terasele inferioare nordice ale Sinităului, înspre Valea Pleşca, se află o aşezare dacică timpurie, databilă pe parcursul sec. II a. Chr., fiind descoperite şi fragmente ceramice de factură celtică după Orosz 1905, şi Bereteu 2013.


    B.4.3. Recreere şi turism
        În partea de Nord a sitului s-a dezvoltat o zonă turistică unde pe lângă numeroase case de vacanţă private întâlnim pensiuni, moteluri, campinguri care desfăşoară activitate tot timpul anului generând profituri pentru proprietari şi localnici.
        În 2014 a fost realizată poteca tematică cu titlul "Misterele Pădurii" de către Custodele, având o lungime de 2,7 km, traseu pe care au fost montate 6 panouri informative/educative despre importanţa pădurii în general şi a celei din zona Făgetul Clujului în special. Traseul potecii tematice a fost de asemenea curăţat şi marcat cu semne distinctive.
        Custodele a demarat activitatea de monitorizare a fluxului de vizitatori în 2014 şi a activităţilor predilecte realizate de aceştia precum şi a principalelor zone vizitate. Pe baza acestor informaţii va fi stabilită o strategie de management a vizitatorilor.
        Menţinerea şi promovarea zonelor importante din punct de vedere arheologic şi introducerea lor în pachetele turistice pentru creşterea atractivităţii al ariei protejate.
        Zona sitului este una de maxim interes pentru recreere şi drumeţii pentru clujeni, în ultimii ani crescând rapid numărul iubitorilor ciclismului montan, a activităţilor de drumeţie dar şi de enduro, off-road.


    B.5. Informare, conştientizare, educare şi acţiuni de comunicare cu factorii interesaţi
        Principalele activităţi de informare pentru acest sit au fost cele desfăşurate în cadrul Proiectului "Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanţă comunitară ROSCI0074 - Făgetul Clujului - Valea Morii, ROSCI0356 - Poienile de la Şard şi ROSCI0394 - Someşul Mic", elaborat şi implementat de Asociaţia "Apathy Istvan Egyesulet", şi anume:
    a) acţiuni de educaţie în şcoli din Cluj-Napoca şi din localităţi relevante pentru sit,
    b) expoziţie de fotografie în Cluj-Napoca,
    c) întâlniri de consultare ale localnicilor şi ale autorităţillor locale, respectiv a instituţiilor cu responsabilităţi în menţinerea acestei arii protejate,
    d) articole despre speciile protejate în mass-media locală.

        Activităţile de informare/conştientizare derulate de Custode au fost prezentate în Capitolul 1.8.

    B.6. Cercetare
        În zona sitului Făgetul Clujului - Valea Morii au fost realizate multe cercetări ştiinţifice de către universităţile clujene, în primul rând în domeniile: biologie, ecologie, geologice, geografie, arheologie şi turism. Informaţiile publicate de universităţi au fost folosite în procesul de elaborare a Planului de Management.


    C. EVALUAREA SITUAŢIEI ACTUALE
        În această secţiune se prezintă principalele valori şi ameninţări din aria protejată şi se analizează situaţia valorilor identificate, respectiv ameninţările care afectează starea acestora în prezent sau le pot afecta pe viitor. Aceste analize stau la baza definirii măsurilor de management.
    C.1. Valori
        Principalele valori ale ariei protejate sunt reprezentate de:
    a) speciile şi habitatele de interes comunitar prezentate în Formularul Standard şi prezentate/descrise la capitolul B3;
    b) habitatele importante pentru speciile de interes comunitar, care nu sunt incluse în Formularul Standard, descrise la capitolul B3;
    c) speciile şi habitatele care sunt importante pentru aria protejată, altele decât cele de interes comunitar, prezentate la capitolul B3.


    Valori naturale
    Tabelul nr. 21.
    Valorile identificate în aria protejată şi importanţa lor

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valoarea │Importanţa │
│identificată în│ │
│sit şi │ │
│vecinătatea │ │
│acestuia │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Oferă importante │
│ │servicii ecologice: │
│ │reduc nivelul │
│ │dioxidului de carbon -│
│ │CO(2) - şi produc │
│ │oxigen - O(2); │
│ │produc materiale │
│ │organice, │
│ │reglementează şi │
│ │curăţă sursele │
│ │de apă; asigură │
│ │habitate pentru foarte│
│Ecosisteme │multe specii, etc. │
│forestiere │În habitatele de │
│ │pădure de stejar cu │
│ │carpen 9170 se │
│ │dezvoltă şi înfloresc │
│ │o mulţime de geofite, │
│ │de exemplu │
│ │Galanthus nivalis - │
│ │ghiocel şi │
│ │hemicriptofiţi, │
│ │Pulmonaria │
│ │officinalis - │
│ │plămânărică. Pădurile │
│ │panonice de stejar │
│ │pufos oferă condiţii │
│ │favorabile pentru │
│ │specii valoroase de │
│ │liziere sau păduri │
│ │termofile, speciile │
│ │rare sau endemice. │
│ │Reprezintă o valoare │
│ │estetică şi didactică │
│ │pentru │
│ │localnici. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Oferă servicii de │
│ │ecosistem importante: │
│ │asigurarea hranei │
│ │pentru nenumărate │
│ │specii; inclusiv │
│ │pentru specii │
│ │protejate │
│ │şi pentru animale │
│ │domestice; sursă de │
│ │plante medicinale; │
│ │sursă de specii, cum │
│ │sunt parazitoizii, │
│ │prădătorii, pentru │
│ │combaterea integrată a│
│ │dăunătorilor agrari; │
│ │asigură │
│ │habitate pentru │
│ │specii, stocare de │
│ │carbon. │
│ │Sunt elemente │
│ │esenţiale ale │
│ │peisajului │
│ │tradiţional. │
│ │Pajiştile mezofile │
│ │6520 cu Veratrum, │
│ │Prunus spinosa şi │
│ │Rubus sp. sunt │
│ │habitate favorabile │
│Ecosisteme de │pentru specia rară de │
│pajişti şi │nevertebrate de │
│fâneţe │interes comunitar │
│ │Isophya stysi - │
│ │cosaşul │
│ │lui Stys. Pajiştile │
│ │umede cu sorbestrea │
│ │6410 - Sanguisorba │
│ │officinalis - sunt │
│ │habitate favorabile │
│ │pentru speciile de │
│ │nevertebrate de │
│ │interes comunitar │
│ │foarte rare: Maculinea│
│ │teleius - fluturaşul │
│ │albastru cu puncte │
│ │negre -, Maculinea │
│ │nausithous - fluturaş │
│ │albastru. Habitatele │
│ │de pajişti │
│ │xero- mezofile - 6210,│
│ │6190 - cu Cytisus sp. │
│ │şi Prunus │
│ │spinosa şi Rubus sp. │
│ │sunt foarte importante│
│ │pentru specia │
│ │foarte rară de │
│ │nevertebrate de │
│ │interes comunitar │
│ │Colias │
│ │myrmidone - gălbiorul │
│ │roşcat. Pajiştile │
│ │xero-mezofile - │
│ │6210, 6190 - cu Prunus│
│ │spinosa şi Crataegus │
│ │monogyna sunt │
│ │importante pentru │
│ │pentru specia rară de │
│ │nevertebrate de │
│ │interes comunitar │
│ │Eriogaster catax - │
│ │marmoratul │
│ │frasinului. Iar │
│ │pajiştile │
│ │xero-mezofile - 6210, │
│ │6190 - │
│ │sunt favorabile pentru│
│ │specia de plantă de │
│ │interes │
│ │comunitar foarte rară │
│ │Pulsatilla patens sau │
│ │dediţei şi │
│ │pentru specia de │
│ │nevertebrate de │
│ │interes naţional │
│ │Maculinea arion saun │
│ │albăstriţa pătată. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Calitatea şi │
│ │cantitatea apei sunt │
│Ecosisteme de │esenţiale pentru │
│ape │specii. │
│şi umede │În habitatele de │
│ │mlaştini se regăsesc │
│ │multe specii de │
│ │plante relicte sau │
│ │rare. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Habitate de interes │
│ │comunitar, foarte rare│
│ │la nivel de UE, │
│ │cu o valoare │
│91E0* │conservativă foarte │
│Păduri aluviale│ridicată. Au un rol │
│de Alnus │important în fixarea │
│glutinosa - │malurilor, fixarea │
│Alno │azotului în sol, │
│- Padion, │asigurarea de habitate│
│Alnion │pentru numeroase │
│incanae, │specii, printre │
│Salicion │care şi specia de │
│albae │nevertebrate de │
│ │interes comunitar │
│ │Lycaena dispar - │
│ │fluturaşul purpuriu. │
│ │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Habitate de interes │
│ │comunitar, mlaştini │
│7230 │eu-mezotrofe, care │
│Mlaştini │se formează în │
│alcaline │apropierea izvoarelor │
│ │şi a râurilor cu │
│ │multe specii de plante│
│ │relicte sau rare. │
│ │Habitatul este │
│ │foarte rar în România.│
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Habitate de interes │
│ │comunitar, mlaştini │
│ │oligo-mezotrofe │
│7210* │sau mezotrofe, care se│
│Mlaştini │dezvoltă în regiunea │
│calcaroase cu │de câmpie şi │
│Cladium │cea colinară cu │
│mariscus │numeroase specii de │
│şi specii de │plante relicte sau │
│Caricion │rare. │
│davallianae │Habitatul este foarte │
│ │rar în România. │
│ │ │
│ │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Luminişurile cu│Habitate favorabile │
│Fraxinus │pentru specia de │
│excelsior, │nevertebrate │
│Betula │Euphydryas maturna - │
│pendula, Fagus │marmoratul frasinului.│
│sylvatica, │ │
│Populus │ │
│tremula, │ │
│Lonicera │ │
│xylosteum │ │
│ │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Habitate favorabile │
│Liziere de │pentru speciile de │
│păduri │nevertebrate │
│cu vegetaţie │Leptidea morsei - │
│arbustivă cu │albiliţa mică, Neptis │
│Lathyrus niger │sappho - fluture │
│şi │zebră. │
│L. verna. │ │
│ │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Specie de interes │
│Eleocharis │comunitar, plantă │
│carniolica - │endemică în Europa │
│pipiriguţ │Centrală şi Europa de │
│ │Est. │
│ │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Specie de interes │
│Liparis │comunitar, plantă │
│loeselii │perenă din familia │
│- moşişoare │Orchideacea. În │
│ │România specia este │
│ │prezentă dar este │
│ │critic periclitată. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Specie de plante de │
│Ligularia │interes comunitar, un │
│sibirica - │relict glaciar │
│gălbenele │în flora României. │
│ │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Specie de plante de │
│Adenophora │interes comunitar, │
│liliifolia - │relict glaciar, │
│clopoţelul cu │vulnerabil în România.│
│frunze de crin │ │
│ │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Specie de plante de │
│Pulsatilla │interes comunitar │
│patens │foarte rară. A fost │
│- dediţei │regăsită în anii │
│ │2000-2005 doar în trei│
│ │locuri în România. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Specie de nevertebrate│
│Isophya stysi -│de interes comunitar, │
│cosaşul lui │endemică │
│Stys │pentru bazinul │
│ │Carpatic. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Specie de nevertebrate│
│ │de interes comunitar │
│ │periclitată, │
│Maculinea │mirmecofil în mod │
│teleius │obligatoriu, deoarece │
│- albăstrelul │dezvoltarea lui în │
│argintiu al │ultima fază larvară │
│furnicilor │este legată de │
│ │adoptarea de către o │
│ │specie de furnică din │
│ │genul Myrmica. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Specie rară de │
│ │nevertebrate de │
│ │interes comunitar. │
│ │Extinctă │
│ │din majoritatea │
│Colias │localităţilor │
│myrmidone │cunoscute în Europa │
│- gălbiorul │Centrală, a devenit │
│roşcat │periclitată şi în │
│ │Transilvania. │
│ │Populaţiile din │
│ │Transilvania │
│ │constituie, probabil, │
│ │cele │
│ │mai viguroase resturi │
│ │ale acestei specii în │
│ │Europa. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Lycaena dispar │Specie de nevertebrate│
│- │de interes comunitar │
│fluturele de │rară, este │
│foc │considerată │
│al măcrişului │vulnerabilă. │
│ │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Specie rară de │
│ │nevertebrate de │
│ │interes comunitar, ale│
│Euphydryas │cărei populaţii │
│maturna - │europene sunt în │
│marmoratul │continuă dispariţie. │
│frasinului │Specia este │
│ │considerată ca fiind │
│ │vulnerabilă la nivel │
│ │de │
│ │continent. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Specie periclitată de │
│Eriogaster │nevertebrate de │
│catax │interes comunitar. │
│- molia catax │Deşi apare în toată │
│ │ţara, este rar │
│ │semnalată. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Specie de nevertebrate│
│Leptidea morsei│de interes comunitar │
│- │periclitată, │
│albiliţa de │distribuţia speciei │
│pădure │s-a redus │
│ │considerabil. │
│ │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Specie de nevertebrate│
│ │de interes comunitar │
│Maculinea │foarte rară, │
│nausithous - │regăsită în ultimii │
│albăstrelul │ani doar în câteva │
│ciocolatiu al │locuri în România. │
│furnicilor │ │
│ │ │
│ │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Euplagia │Specie de nevertebrate│
│quadripunctaria│de interes comunitar │
│- │comună. │
│fluturele │ │
│vărgat │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Neptis sappho -│Specie de nevertebrate│
│fluture zebră │de interes naţional. │
│ │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Specie de nevertebrate│
│ │de interes naţional, │
│Maculinea arion│mirmecofil în │
│- │mod obligatoriu, │
│albăstrelul │deoarece dezvoltarea │
│mare │lui în ultima fază │
│al │larvară este legată de│
│cimbrişorului │adoptarea de către o │
│ │specie de │
│ │furnică din genul │
│ │Myrmica. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Specie de nevertebrate│
│Chilostoma │de interes comunitar, │
│banaticum │un endemism │
│ │în Munţii Carpaţi. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Specie de amfibieni de│
│Bombina │interes comunitar. În │
│variegata │Munţii │
│- buhai de │Carpaţii este comună │
│baltă │în pofida faptului că │
│cu burta │populaţiile │
│galbenă │scad în Vestul │
│ │Europei. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Eptesicus │Specie de liliac de │
│serotinus - │interes comunitar │
│liliacul cu │comună, în │
│aripi │expansiune. │
│late │ │
│ │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Nyctalus │Specie de liliac de │
│noctula │interes comunitar. │
│- liliacul de │ │
│amurg │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Specie de liliac de │
│Pipistrellus │interes comunitar. │
│pipistrellus - │Vânează de-a lungul │
│liliacul pitic │vegetaţiei ripariene. │
│ │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Specie de liliac de │
│Pipistrellus │interes comunitar. │
│pygmaeus - │Vânează de-a lungul │
│liliacul pigmeu│vegetaţiei ripariene. │
│ │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Fragmente ceramice │
│ │neolitice, pictate │
│ │înainte de ardere cu │
│ │motive liniare de │
│ │culoare roşu-vişiniu. │
│ │Aşezare │
│ │eneolitică, aparţinând│
│Valori │culturii Coţofeni, │
│arheologice │suprapusă de o │
│ │bogată aşezare a │
│ │grupului Copăceni, de │
│ │la începutul epocii │
│ │bronzului. │
│ │Necropolă tumulară ce │
│ │aparţine aşezării │
│ │Copăceni. │
│ │Fragmente ceramice de │
│ │factură celtică. Mare │
│ │aşezare din │
│ │prima epocă a │
│ │fierului, cu ceramică │
│ │canelată de tip Gava. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Caracteristică │
│ │specifică a │
│ │depozitelor │
│ │sarmaţiene, │
│ │formaţiunile de natură│
│ │diagenetică, denumite │
│ │"concreţiunile de │
│ │Feleac". Prezente │
│ │adesea sub forma unor │
│Trovanţi │corpuri rotunjite, │
│ │sferice, cu un │
│ │diametru de │
│ │aproximativ │
│ │2 m, fiind rezultatul │
│ │depunerii treptate a │
│ │carbonatului de │
│ │calciu existent între │
│ │depozitele sarmaţiene │
│ │în jurul unui │
│ │nucleu de precipitare.│
│ │Răspândite atât în │
│ │partea │
│ │superioară a │
│ │versanţilor Dealului │
│ │Feleac, cât şi în │
│ │aval, │
│ │în zona Făgetului. │
└───────────────┴──────────────────────┘

        Pe lângă valorile prezentate mai sus, aria protejată găzduieşte numeroase specii de plante rare: Galium pumilum, Menyanthes trifoliata - trifoişte de baltă, Swertia perennis - genţiană mov, Tofieldia calyculata, Trollius europaeus - bulbuci de munte, Phyteuma tetramerum - buşca dracului, Galanthus nivalis - ghiocel, Daphne cneorum - tulichină, Waldsteinia geoides, Dactylorhiza incarnata - orhidee de munte, Gladiolus imbricatus - săbiuţă, Ophioglossum vulgatum - limba şarpelui, Parnassia palustris - şopârlica, Phyteuma orbiculare - bănica.
        De asemenea, aria protejată găzduieşte numeroase specii de amfibieni: Triturus cristatus - tritonul cu creastă -, Lissotriton vulgaris ampelensis - tritonul comun transilvănean, Pelobates fuscus - broasca de pământ, Bufo bufo - broasca râioasă brună, Hyla arborea - brotăcel, Rana temporaria - broasca roşie de munte, Rana dalmatina - broasca roşie de pădure. Totodată, o altă grupă de valori este reprezentată de următoarele specii de păsări, care sunt şi specii de importanţă comunitară: Dryocopus martius - ciocănitoare neagră, Corvus corax - corb, Ficedula albicollis - muscar gulerat, Regulus regulus - auşel cu cap galben, Prunella modularis - brumăriţă de pădure, Asio otus - ciuful de pădure.

    C.2. Presiuni şi ameninţări
        Identificarea şi evaluarea presiunilor şi ameninţărilor a fost realizată în grupul de lucru şi în întâlniri cu factorii interesaţi, utilizând clasificarea Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii. Ameninţările din Formularul Standard pot fi uşor asimilate cu cele din clasificarea Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii. Această clasificare internaţională, realizată pentru ameninţările din arii protejate, permite o analiză mai uşoară a categoriilor de ameninţări.
        Presiunile, numite în continuare P, apar/există ca urmare a acţiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme din trecut sau care au loc în prezent şi care afectează, în mod cumulat, ceea ce înseamnă efectul mai multor acţiuni şi/sau fenomene sau separat viabilitatea pe termen lung sau mediu a speciei sau habitatului. Pentru analiza de mai jos, au fost luate în calcul presiunile identificate în prezent sau pe parcursul ultimilor cinci ani.
        Ameninţările, numite în continuare A, pot apărea ca urmare a acţiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme pe viitor, putând afecta în mod cumulat sau, separat, viabilitatea pe termen lung sau mediu a speciei sau habitatului. Definirea ameninţărilor se face luând în calcul acţiuni umane viitoare sau previzibile. Pentru analiza prezentată în continuare, s-au luat în calcul ameninţările ce pot deriva în următorii cinci ani, din acţiuni umane în derulare sau previzibile şi fenomene naturale extreme posibile.

    Tabelul nr. 22.
    Nivelul presiunilor şi ameninţărilor - legendă:

┌─────────────┬───────────┬────────────┐
│Presiune/ │Presiune/ │Presiune/ │
│Ameninţare │Ameninţare │Ameninţare │
│minoră │moderată │majoră │
├─────────────┼───────────┼────────────┤
│ │Necesită │ │
│Necesită │acţiuni │Necesită │
│monitorizare │specifice │acţiuni de │
│dar │de │management │
│nu şi acţiuni│management │cu │
│specifice │cât mai │prioritate │
│de management│curând │ │
│ │posibil │ │
├─────────────┼───────────┼────────────┤
│Cu impact mic│Cu impact │Cu impact │
│ │mediu │major │
├─────────────┼───────────┼────────────┤
│1 │2 │3 │
└─────────────┴───────────┴────────────┘


    Tabelul nr. 23.
    Presiuni şi ameninţări identificate în cadrul sitului Făgetul Clujului - Valea Morii

┌──────────────────┬────────────────┬────────────────┬─┬─┐
│Presiunea/ │Valoarea │Explicaţii - │ │ │
│Ameninţarea │ameninţată │impact │ │ │
│identificată şi │ │potenţial, ├─┼─┤
│cauza │ │localizare │P│A│
│ │ │ │ │ │
├──────────────────┴────────────────┴────────────────┴─┴─┤
│1. Dezvoltările rezidenţiale şi comerciale │
├────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Case şi aşezări │
├──────────────────┬────────────────┬────────────────┬─┬─┤
│ │Habitatul 7210* │ │ │ │
│ │- Mlaştini │ │ │ │
│ │calcaroase cu │ │ │ │
│ │Cladium │Impact: - │ │ │
│ │mariscus │pierderea │ │ │
│ │Habitatul 7230 -│suprafeţei │ │ │
│ │Mlaştini │habitatului │ │ │
│ │alcaline │prioritar şi │ │ │
│ │Habitatul │dispariţia │ │ │
│ │speciei │smârcurilor │3│3│
│ │Eleocharis │mlăştinoase, │ │ │
│ │carniolica │descreşterea │ │ │
│Cauza: extinderea │Habitatul │populaţiei │ │ │
│legală şi ilegală │speciei │speciilor │ │ │
│a │Ligularia │Localizare: │ │ │
│construcţiilor, │sibirica │- pentru 7210*, │ │ │
│extinderea │Specia Ligularia│7230 şi E. │ │ │
│intravilanului în │sibirica │carniolica - │ │ │
│Planul Urbanistic │Habitatul │Valea Morii, │ │ │
│General │speciei │Colonia Făget │ │ │
│ │Adenophora │- pentru L. │ │ │
│ │lilifoliia │sibirica şi A. │ │ │
│ │Specia │lilifoliia: │ │ │
│ │Adenophora │Valea Morii, │ │ │
│ │lilifoliia │Colonia Făget │ │ │
│ │Habitatul │- pentru L. │ │ │
│ │speciei Lycaena │dispar: Casele │ │ │
│ │dispar │Miceşiti, Valea │ │ │
│ │Specia Lycaena │Gârbăului │ │ │
│ │dispar │- pentru M. │ │ │
│ │Habitatul │teleius: Valea │ │ │
│ │speciilor │Morii, în │ │ │
│ │Maculinea │Colonia Făget │ │ │
│ │teleius, │ │ │ │
│ │Maculinea │ │ │ │
│ │nausithous │ │ │ │
│ │Specia Maculinea│ │ │ │
│ │teleius, │ │ │ │
│ │Maculinea │ │ │ │
│ │nausithous │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │ │Impact: │ │ │
│ │Habitatul │- degradarea şi │ │ │
│ │speciei Liparis │dispariţia │ │ │
│ │loeselli │habitatelor │2│3│
│ │Specia Liparis │speciei şi │ │ │
│ │loeselli │descreşterea │ │ │
│ │ │populaţiei │ │ │
│ │Habitatul │ │ │ │
│ │speciei Lycaena │Localizare: │ │ │
│ │dispar │- pentru L. │ │ │
│ │Specia Lycaena │loeselli: Valea │ │ │
│ │dispar │Morii, Colonia │ │ │
│ │ │Făget │ │ │
│ │ │- pentru L. │ │ │
│ │ │dispar: Casele │ │ │
│ │ │Miceşiti, Valea │ │ │
│ │ │Gârbăului │ │ │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │ │Impact: │ │ │
│ │Habitatul │afectează │ │ │
│ │speciei │negativ │ │ │
│Cauza: │Ligularia │microclimatul, │ │ │
│Îndepărtarea │sibirica │periclitând │3│3│
│vegetaţiei │Specia Ligularia│supravieţuirea │ │ │
│lemnoase: │sibirica │populaţiei │ │ │
│tufişuri şi │Habitatul │speciei │ │ │
│arbori, │speciei │Localizare │ │ │
│din zonele pentru │Adenophora │- pentru L. │ │ │
│construcţii │lilifoliia │sibirica Colonia│ │ │
│ │Specia │Făget, iar în │ │ │
│ │Adenophora │viitor apropiat │ │ │
│ │lilifoliia │în Valea Morii │ │ │
│ │ │- pentru A. │ │ │
│ │ │lilifoliia: │ │ │
│ │ │Valea │ │ │
│ │ │Morii, Colonia │ │ │
│ │ │Făget │ │ │
├──────────────────┴────────────────┴────────────────┴─┴─┤
│2. Agricultură şi acvacultură │
├────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Creşterea animalelor şi zootehnia │
├──────────────────┬────────────────┬────────────────┬─┬─┤
│ │ │Impact: - │ │ │
│ │ │deteriorând │ │ │
│ │ │semnificativ │ │ │
│ │ │habitatul prin │ │ │
│ │Habitatul 91E0* │consumarea │ │ │
│ │- Păduri │vegetaţiei, │2│2│
│ │aluviale de │distrugerea │ │ │
│ │Alnus glutinosa │puieţilor de │ │ │
│ │ │anin, şi │ │ │
│ │ │poluarea solului│ │ │
│ │ │prin fecalii, │ │ │
│ │ │provoacă │ │ │
│ │ │eutrofizarea │ │ │
│ │ │acestuia şi │ │ │
│ │ │facilitează │ │ │
│ │ │invazia │ │ │
│ │ │speciilor │ │ │
│ │ │ruderale │ │ │
│Păşunatul cu ovine│ │nitrofile. │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │Localizare: în │ │ │
│ │ │Valea │ │ │
│ │ │Gârbăului │ │ │
│ ├────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │ │Impact: │ │ │
│ │Habitatul 91H0 -│deteriorarea │ │ │
│ │Păduri │stratului ierbos│2│2│
│ │panonice de │şi a │ │ │
│ │Quercus │seminţişului │ │ │
│ │pubescens │ │ │ │
│ │ │Localizare: │ │ │
│ │ │distribuţia │ │ │
│ │ │habitatului în │ │ │
│ │ │sit │ │ │
│ ├────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │ │Impact: │ │ │
│ │Habitatul 7210* │deteriorarea │ │ │
│ │- Mlaştini │habitatului prin│2│2│
│ │calcaroase cu │călcarea │ │ │
│ │Cladium │vegetaţiei, │ │ │
│ │mariscus │influenţarea │ │ │
│ │Habitatul 7230 -│negativă a │ │ │
│ │Mlaştini │structurii │ │ │
│ │alcaline │solului, │ │ │
│ │ │eutrofizarea │ │ │
│ ├────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │Habitatul │Localizare: │ │ │
│ │speciei │Valea Morii │ │ │
│ │Eleocharis │ │ │ │
│ │carniolica │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │ │Impact: │ │ │
│ │ │reducerea │ │ │
│ │ │efectivului │ │ │
│ │ │populaţiei. │ │ │
│ │Habitatul │Prin călcare, │ │ │
│ │speciei Liparis │integritatea │3│3│
│ │loeselli │turbei are de │ │ │
│ │Specia Liparis │suferit iar │ │ │
│ │loeselli │prin dejecţile │ │ │
│ │ │animalelor, │ │ │
│ │ │creşte nivelul │ │ │
│ │ │nitrogenului │ │ │
│ │ │în sol, ceea ce │ │ │
│ │ │rezultă în │ │ │
│ │ │apariţia │ │ │
│ │ │speciilor cu │ │ │
│ │ │capacitate │ │ │
│ │ │competitivă mai │ │ │
│ │ │bună. │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │Localizare: │ │ │
│ │ │Valea Morii │ │ │
│ ├────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │Habitatul │Impact: │ │ │
│ │speciilor │reducerea │ │ │
│ │Adenophora │efectivului │2│3│
│ │lilifoliia, │populaţiei │ │ │
│ │Maculinea │Adenophora │ │ │
│ │teleius │lilifoliia, M. │ │ │
│ │Speciile │teleius │ │ │
│ │Adenophora │ │ │ │
│ │lilifoliia, │Localizare: │ │ │
│ │Maculinea │Valea Morii │ │ │
│ │teleius │ │ │ │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │Habitatul │Impact: │ │ │
│ │speciei │reducerea │ │ │
│ │Ligularia │efectivului │3│3│
│ │sibirica │populaţiei L. │ │ │
│ │Specia Ligularia│sibirica │ │ │
│ │sibirica │Localizare: în │ │ │
│ │ │Valea Morii, │ │ │
│Păşunatul cu ovine│ │în Colonia Făget│ │ │
│şi ├────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│îndepărtarea │ │Impact: │ │ │
│arbuştilor, │Habitatul │degradarea │ │ │
│oricărei │speciei Isophya │habitatelor │ │ │
│specii sau a │stysi │speciei şi │3│3│
│speciilor gazdă, │Specia Isophya │descreşterea │ │ │
│cum │stysi │populaţiei de │ │ │
│ar fi de exemplu │ │I. stysi │ │ │
│Prunus spinosa, │Habitatul │ │ │ │
│Crataegus │speciei Colias │Localizare │ │ │
│monogyna, │myrmidone │- pentru Isophya│ │ │
│Cytisus scoparius │Specia Colias │s.: Valea │ │ │
│ │myrmidone │Gârbăului │ │ │
│ │ │- pentru C. │ │ │
│ │ │myrmidone: │ │ │
│ │ │Casele │ │ │
│ │ │Miceşti │ │ │
│ ├────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │Habitatul │ │ │ │
│ │speciilor │ │ │ │
│ │Eriogaster │Impact: - │ │ │
│ │catax, Leptidea │degradarea şi │ │ │
│ │morsei, │dispariţia │ │ │
│ │Euphydryas │habitatelor │ │ │
│ │maturna, │speciilor şi │ │ │
│ │Maculinea arion │descreşterea │ │ │
│ │Specii │populaţiilor │ │ │
│ │Eriogaster │ │ │ │
│ │catax, │Localizare: │ │ │
│ │Leptidea morsei,│Sălicea, Valea │ │ │
│ │Euphydryas │Morii │ │ │
│ │maturna, │ │ │ │
│ │Maculinea arion │ │ │ │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │ │Localizare: - în│ │ │
│ │ │toate │ │ │
│ │Habitatul │pădurile de │ │ │
│Păşunat ilegal în │speciei Lycaena │luncă şi │3│3│
│păduri │dispar │mlăştinoase │ │ │
│ │Specia Lycaena │ │ │ │
│ │dispar │Impact: - │ │ │
│ │ │degradarea şi │ │ │
│ │ │dispariţia │ │ │
│ │ │habitatelor │ │ │
│ │ │speciei şi │ │ │
│ │ │descreşterea │ │ │
│ │ │populaţiei de L.│ │ │
│ │ │dispar │ │ │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │ │Impact: - │ │ │
│ │Habitatul │degradarea şi │ │ │
│ │speciei Isophya │dispariţia │3│3│
│Lipsa fâneţelor │stysi │habitatelor │ │ │
│ │Specia Isophya │speciilor şi │ │ │
│ │stysi │descreşterea │ │ │
│ │ │populaţiei de M.│ │ │
│ │ │teleius, │ │ │
│ │ │I. stysi │ │ │
│ ├────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │Habitatul │Localizare: - pe│ │ │
│ │speciei │toată │ │ │
│ │Maculinea │suprafaţa a │ │ │
│ │teleius │sitului │ │ │
│ │Specia Maculinea│ │ │ │
│ │teleius │ │ │ │
├──────────────────┴────────────────┴────────────────┴─┴─┤
│4. Transport şi reţele de comunicaţii │
├────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Şosele │
├──────────────────┬────────────────┬────────────────┬─┬─┤
│Construirea │ │ │ │ │
│drumului │Toate valorile │Impact: - │ │ │
│de centură, │identificate │fragmentare │2│2│
│legătură │în sit │ │ │ │
│dintre Autostrada │ │Localizare: - │ │ │
│A3 │ │Axa Nord-Sud a │ │ │
│Transilvania şi │ │sitului │ │ │
│Drumul European E │ │ │ │ │
│60 │ │ │ │ │
├──────────────────┴────────────────┴────────────────┴─┴─┤
│5. Utilizarea resurselor biologice şi afectarea acestora│
├────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.1. Exploatare forestieră şi extragerea lemnului. │
├──────────────────┬────────────────┬────────────────┬─┬─┤
│ │Habitatul 9170 -│ │ │ │
│ │Păduri de │ │ │ │
│ │stejar cu carpen│Impact: - │ │ │
│Tăierea integrală │de tip │pierderea │ │ │
│a │Galio-Carpinetum│biodiversităţii.│2│2│
│subarboretului cu │ │Degradarea │ │ │
│ocazia │Habitatul 9110 -│habitatul │ │ │
│exploatărilor │Păduri de │speciei │ │ │
│şi extragerea │fag de tip │C. banaticum │ │ │
│lemnului mort │Luzulo-Fagetum │ │ │ │
│ │Habitatul 9130 -│Localizare: - în│ │ │
│ │Păduri de │Pădurea │ │ │
│ │fag de tip │Făget │ │ │
│ │Asperulo-Fagetum│ │ │ │
│ │Habitatul 91Y0 -│ │ │ │
│ │Păduri │ │ │ │
│ │dacice de stejar│ │ │ │
│ │şi carpen │ │ │ │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │Speciile de │ │ │ │
│Extragerea │lilieci: │Impact: │ │ │
│arborilor │Eptesicus │distrugerea │2│3│
│bătrâni, │serotinus, │habitatului a │ │ │
│scorburoşi, │Nyctalus │speciilor de │ │ │
│a lemnului mort │noctula, │lilieci │ │ │
│ │Pipistrellus │Localizare: - în│ │ │
│ │pipistrellus, │Pădurea │ │ │
│ │Pipistrellus │Făget │ │ │
│ │pygmaeus │ │ │ │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │ │Impact:- │ │ │
│ │ │Schimbarea │ │ │
│ │Habitatul 9170 -│compoziţiei, │ │ │
│ │Păduri de │structurii şi │ │ │
│ │stejar cu carpen│funcţionalităţii│ │ │
│ │de tip │pădurii. │ │ │
│ │Galio-Carpinetum│În cazul │3│2│
│ │Habitatul 9110 -│arboretelor cu │ │ │
│ │Păduri de │cvercinee, │ │ │
│ │fag de tip │regenerarea │ │ │
│ │Luzulo-Fagetum │dificilă a │ │ │
│Lucrări │Habitatul 9130 -│speciilor de │ │ │
│necorespunzătoare │Păduri de │Quercus face ca │ │ │
│de │fag de tip │tăierea │ │ │
│conducere a │Asperulo-Fagetum│exemplarelor din│ │ │
│arboretelor │Habitatul 91Y0 -│aceste │ │ │
│ │Păduri │specii fără │ │ │
│ │dacice de stejar│efectuarea cu │ │ │
│ │şi carpen │maximă atenţie a│ │ │
│ │ │lucrărilor │ │ │
│ │ │de regenerare, │ │ │
│ │ │duce la │ │ │
│ │ │pierderea │ │ │
│ │ │habitatului. │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │Localizare: - în│ │ │
│ │ │Pădurea │ │ │
│ │ │Făget │ │ │
│ ├────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │ │Impact: - │ │ │
│ │Habitatul 9170 -│schimbarea │ │ │
│ │Păduri de │compoziţiei │2│3│
│ │stejar cu carpen│pădurii şi │ │ │
│ │de tip │pierderea │ │ │
│ │Galio-Carpinetum│habitatului │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │Localizare: - pe│ │ │
│ │ │toată │ │ │
│ │ │suprafaţa │ │ │
│ │ │identificată │ │ │
│ ├────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │ │Impact: - │ │ │
│ │Habitatul 91Y0 -│schimbarea │ │ │
│ │Păduri │compoziţiei │3│3│
│ │dacice de stejar│pădurii şi │ │ │
│ │şi carpen │pierderea │ │ │
│ │ │habitatului │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │Localizare: - în│ │ │
│ │ │Pădurea │ │ │
│ │ │Făget, pe toată │ │ │
│ │ │suprafaţa │ │ │
│ │ │identificată │ │ │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │ │Impact: - │ │ │
│ │ │pierderea din │ │ │
│ │Habitatul 91E0* │caracter şi │ │ │
│Tăieri rase, │- Păduri │dispariţia │3│3│
│defrişări │aluviale de │habitatului │ │ │
│ │Alnus glutinosa │prioritar, │ │ │
│ │ │aninul │ │ │
│ │ │fiind specia │ │ │
│ │ │edificatoare │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │Localizare: - │ │ │
│ │ │Colonia Făget, │ │ │
│ │ │Valea Morii, │ │ │
│ │ │Valea Gârbăului │ │ │
├──────────────────┴────────────────┴────────────────┴─┴─┤
│6. Intruziunea umană şi perturbări generate de om în │
│cadrul ariei protejate │
├────────────────────────────────────────────────────────┤
│6.1. Activităţi de recreere şi turism. │
├──────────────────┬────────────────┬────────────────┬─┬─┤
│Acces necontrolat │Habitatele │Impact: - │ │ │
│al │forestiere │deteriorarea │1│3│
│vizitatorilor │ │habitatelor │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │Localizare: - în│ │ │
│ │ │Pădurea │ │ │
│ │ │Făget │ │ │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │Habitatul 7210* │ │ │ │
│ │- Mlaştini │Impact: - │ │ │
│ │calcaroase cu │deteriorarea │2│3│
│ │Cladium │habitatului │ │ │
│ │mariscus │ │ │ │
│ │Habitatul 7230 -│Localizare: - în│ │ │
│ │Mlaştini │Valea Morii │ │ │
│ │alcaline │ │ │ │
│ │Habitatul │ │ │ │
│ │speciei │ │ │ │
│ │Eleocharis │ │ │ │
│ │carniolica │ │ │ │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │ │Impact: - │ │ │
│ │ │fragmentarea │ │ │
│ │ │habitatelor, │ │ │
│ │Habitatul 9170 -│favorizarea │ │ │
│ │Păduri de │pătrunderii │1│2│
│ │stejar cu carpen│speciilor │ │ │
│ │de tip │invazive şi │ │ │
│ │Galio-Carpinetum│ruderale - │ │ │
│ │ │astfel │ │ │
│ │ │compoziţia │ │ │
│ │ │cenozelor devine│ │ │
│ │ │mai puţin │ │ │
│ │ │stabilă │ │ │
│ │ │ │ │ │
│Infrastructură de │ │Localizare: - în│ │ │
│vizitare │ │Pădurea │ │ │
│necorespunzătoare:│ │Făget - cele │ │ │
│poteci dense │ │şase fragmente │ │ │
│ ├────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │Habitatul │ │ │ │
│ │speciei │ │ │ │
│ │Pulsatilla │ │ │ │
│ │patens │ │ │ │
│ │Specia │Impact: - │ │ │
│ │Pulsatilla │fragmentare, │ │ │
│ │patens │deteriorarea │3│3│
│ │ │habitatului şi │ │ │
│ │Habitatul │dispariţia │ │ │
│ │speciilor │speciilor │ │ │
│ │Eriogaster │ │ │ │
│ │catax, Leptidea │Localizare: - │ │ │
│ │morsei, Neptis │Valea Gârbăului │ │ │
│ │sappho │ │ │ │
│ │Lycaena dispar, │ │ │ │
│ │Maculinea │ │ │ │
│ │arion │ │ │ │
│ │Specii │ │ │ │
│ │Eriogaster │ │ │ │
│ │catax, │ │ │ │
│ │Leptidea morsei,│ │ │ │
│ │Neptis │ │ │ │
│ │sappho, Lycaena │ │ │ │
│ │dispar, │ │ │ │
│ │Maculinea arion │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │ │Impact: - │ │ │
│ │ │deteriorarea │ │ │
│ │Habitatul 91E0* │solului şi │ │ │
│ │- Păduri │vegetaţiei │ │ │
│ │aluviale de │fragile, │2│2│
│ │Alnus glutinosa │favorizarea │ │ │
│ │ │migraţiei pentru│ │ │
│ │Habitatul 91H0 -│specii │ │ │
│ │Păduri │non-native şi │ │ │
│ │panonice de │invazive │ │ │
│ │Quercus │ │ │ │
│ │pubescens │Localizare │ │ │
│ │ │pentru 91E0* - │ │ │
│ │ │În Valea │ │ │
│ │ │Gârbăului │ │ │
│ │ │pentru 91H0 - │ │ │
│ │ │Făgetul │ │ │
│ │ │Clujului, pe │ │ │
│ │ │toată suprafaţa │ │ │
│ │ │identificată │ │ │
├──────────────────┴────────────────┴────────────────┴─┴─┤
│6.2. Alte forme de perturbări │
├──────────────────┬────────────────┬────────────────┬─┬─┤
│ │Habitatul 7210* │ │ │ │
│ │- Mlaştini │Impact: - │ │ │
│ │calcaroase cu │distrugerea │ │ │
│Activităţi │Cladium │habitatului, nu │ │ │
│necontrolate - pe │mariscus │se poate │3│2│
│terenuri │Habitatul 7230 -│asigura starea │ │ │
│proprietate │Mlaştini │de conservare │ │ │
│privată │alcaline │favorabilă a │ │ │
│ │Habitatul │habitatului │ │ │
│ │speciei │ │ │ │
│ │Eleocharis │Localizare: - în│ │ │
│ │carniolica │Valea Morii, │ │ │
│ │ │Smârcurile 2 şi │ │ │
│ │Habitatul │7 │ │ │
│ │speciei │ │ │ │
│ │Ligularia │ │ │ │
│ │sibirica │ │ │ │
│ │Specia Ligularia│ │ │ │
│ │sibirica │ │ │ │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │Habitatul │ │ │ │
│ │speciilor de │ │ │ │
│ │amfibieni │Impact: - deranj│ │ │
│ │Specii de │în perioada │ │ │
│ │amfibieni: │de reproducere -│ │ │
│Acces motorizat │Bombina │distrugerea │2│2│
│ │variegata, │pontelor şi a │ │ │
│ │Triturus │mormolocilor, │ │ │
│ │cristatus, │scăzând succesul│ │ │
│ │Lissotriton │de │ │ │
│ │vulgaris │reproducere │ │ │
│ │ampelensis, │ │ │ │
│ │Pelobates │Localizare: │ │ │
│ │fuscus, Bufo │- în Pădurea │ │ │
│ │bufo, │Făget │ │ │
│ │Hyla arborea, │ │ │ │
│ │Rana │ │ │ │
│ │temporaria, Rana│ │ │ │
│ │dalmatina │ │ │ │
├──────────────────┴────────────────┴────────────────┴─┴─┤
│7. Modificări ale sistemelor naturale. │
├────────────────────────────────────────────────────────┤
│7.1. Incendii │
├──────────────────┬────────────────┬────────────────┬─┬─┤
│ │ │Impact: - │ │ │
│ │Habitatul │pierderea │ │ │
│Curăţarea │speciei │suprafeţei │ │ │
│terenurilor │Adenophora │habitatului │2│2│
│de resturi │lilifoliia │prioritar şi │ │ │
│vegetale │Specia │dispariţia │ │ │
│prin incendieri │Adenophora │speciei A. │ │ │
│ │lilifoliia │lilifoliia │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │Localizare: - în│ │ │
│ │ │Valea Morii, │ │ │
│ │ │în Colonia Făget│ │ │
│ │ │pe toată │ │ │
│ │ │suprafaţa a │ │ │
│ │ │habitatului │ │ │
├──────────────────┴────────────────┴────────────────┴─┴─┤
│7.2. Baraje, management hidrologic şi gestionarea/ │
│utilizarea resurselor de apă │
├──────────────────┬────────────────┬────────────────┬─┬─┤
│ │Habitatul 7210* │ │ │ │
│ │- Mlaştini │ │ │ │
│ │calcaroase cu │ │ │ │
│ │Cladium │ │ │ │
│ │mariscus │ │ │ │
│ │Habitatul 7230 -│Impact: - │ │ │
│ │Mlaştini │pierderea │ │ │
│ │alcaline │suprafeţei │ │ │
│ │Habitatul │habitatului │ │ │
│ │speciei │prioritar şi │3│3│
│ │Eleocharis │dispariţia │ │ │
│Devierea de apă şi│carniolica │smârcurilor │ │ │
│drenaje din cauza │ │mlăştinoase, │ │ │
│urbanizării │Habitatul │respetiv a │ │ │
│ │speciei Liparis │speciilor │ │ │
│ │loeselli │asociate │ │ │
│ │Specia Liparis │ │ │ │
│ │loeselli │Localizare: - │ │ │
│ │ │Valea Morii, │ │ │
│ │Habitatul │Colonia Făget pe│ │ │
│ │speciei │toată │ │ │
│ │Ligularia │suprafaţa a │ │ │
│ │sibirica │habitatului │ │ │
│ │Specia Ligularia│ │ │ │
│ │sibirica │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │Habitatul │ │ │ │
│ │speciei │ │ │ │
│ │Adenophora │ │ │ │
│ │lilifoliia │ │ │ │
│ │Specia │ │ │ │
│ │Adenophora │ │ │ │
│ │lilifoliia │ │ │ │
│ │Habitatul │ │ │ │
│ │speciilor │ │ │ │
│ │Maculinea │ │ │ │
│ │teleius, │ │ │ │
│ │Maculinea │ │ │ │
│ │nausithous │ │ │ │
│ │Specia Maculinea│ │ │ │
│ │teleius, │ │ │ │
│ │Maculinea │ │ │ │
│ │nausithous │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │Habitatul │Impact: - │ │ │
│ │speciei Lycaena │descreşterea │2│2│
│ │dispar │habitatul şi │ │ │
│ │Specia Lycaena │populaţiei de │ │ │
│ │dispar │L. dispar │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │Localizare: - în│ │ │
│ │ │Valea │ │ │
│ │ │Gârbăului │ │ │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │Habitatul 91Y0 -│Impact: drenarea│ │ │
│Bazin pentru │Păduri │habitatului │1│3│
│captarea │dacice de stejar│ │ │ │
│apei │şi carpen │Localizare: - │ │ │
│ │ │distribuţia │ │ │
│ │ │habitatului în │ │ │
│ │ │sit. │ │ │
├──────────────────┴────────────────┴────────────────┴─┴─┤
│7.3. Alte modificări ecologice │
├──────────────────┬────────────────┬────────────────┬─┬─┤
│ │Habitatul 9170 -│ │ │ │
│ │Păduri de │Impact: - │ │ │
│ │stejar cu carpen│pierderea │ │ │
│ │de tip │habitatului │ │ │
│Introducere specii│Galio-Carpinetum│ │3│2│
│alohtone prin │ │Localizare: - în│ │ │
│împăduriri │Habitatul 9110 -│Pădurea │ │ │
│ │Păduri de │Făget, plantaţii│ │ │
│ │fag de tip │de molid │ │ │
│ │Luzulo-Fagetum │Picea abies şi │ │ │
│ │Habitatul 9130 -│alte conifere │ │ │
│ │Păduri de │alogene │ │ │
│ │fag de tip │Pseudotsuga sp. │ │ │
│ │Asperulo-Fagetum│ │ │ │
│ │Habitatul 91Y0 -│ │ │ │
│ │Păduri │ │ │ │
│ │dacice de stejar│ │ │ │
│ │şi carpen │ │ │ │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │ │Impact: - │ │ │
│ │Habitatul │reducerea │ │ │
│ │speciei Liparis │populaţiei de L.│1│3│
│ │loeselli │loeselii │ │ │
│Succesiunea │Specia Liparis │ │ │ │
│naturală │loeselli │Localizare: - │ │ │
│ │ │Valea Morii, │ │ │
│ │ │Colonia Făget pe│ │ │
│ │ │toată │ │ │
│ │ │suprafaţa │ │ │
│ │ │identificată │ │ │
│ ├────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │Habitatul │Impact: - │ │ │
│ │speciei │dispariţia │ │ │
│ │Pulsatilla │populaţiei de P.│3│3│
│ │patens │patens │ │ │
│ │Specia │ │ │ │
│ │Pulsatilla │Localizare:- în │ │ │
│ │patens │Valea │ │ │
│ │ │Gârbăului, pe │ │ │
│ │ │toată suprafaţa │ │ │
│ │ │identificată │ │ │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │ │Impact: - │ │ │
│ │Habitatul │scăderea ratei │ │ │
│ │speciei │reproducerii, │ │ │
│ │Ligularia │descreşterea │2│3│
│ │sibirica │populaţiei de L.│ │ │
│ │Specia Ligularia│sibirica │ │ │
│Populaţii scăzute,│sibirica │ │ │ │
│endogamia │ │Localizare: - în│ │ │
│ │ │Valea Morii, │ │ │
│ │ │în Colonia Făget│ │ │
│ │ │pe toată │ │ │
│ │ │suprafaţa │ │ │
│ │ │identificată │ │ │
│ ├────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │ │Impact: - │ │ │
│ │Habitatul │scăderea ratei │ │ │
│ │speciei │reproducerii, │ │ │
│ │Adenophora │descreşterea │3│3│
│ │lilifoliia │populaţiei de A.│ │ │
│ │Specia │lilifoliia │ │ │
│ │Adenophora │ │ │ │
│ │lilifoliia │Localizare: - în│ │ │
│ │ │Valea Morii, │ │ │
│ │ │în Colonia Făget│ │ │
│ │ │pe toată │ │ │
│ │ │suprafaţa │ │ │
│ │ │identificată │ │ │
├──────────────────┴────────────────┴────────────────┴─┴─┤
│8. Specii şi gene invazive şi alte specii şi gene │
│problematice │
├────────────────────────────────────────────────────────┤
│8.1. Plante invazive străine / care nu sunt native │
├──────────────────┬────────────────┬────────────────┬─┬─┤
│ │Habitatul 9170 -│ │ │ │
│ │Păduri de │ │ │ │
│ │stejar cu carpen│ │ │ │
│ │de tip │Impact: - │ │ │
│Prezenţa speciilor│Galio-Carpinetum│schimbarea │ │ │
│invazive: salcâm -│ │compoziţiei şi │3│3│
│Robinia │Habitatul 9110 -│structurii │ │ │
│pseudacacia, │Păduri de │habitatului │ │ │
│Impatiens │fag de tip │ │ │ │
│parviflora │Luzulo-Fagetum │Localizare: - în│ │ │
│ │Habitatul 9130 -│Pădurea │ │ │
│ │Păduri de │Făget │ │ │
│ │fag de tip │ │ │ │
│ │Asperulo-Fagetum│ │ │ │
│ │Habitatul 91H0 -│ │ │ │
│ │Păduri │ │ │ │
│ │panonice de │ │ │ │
│ │Quercus │ │ │ │
│ │pubescens │ │ │ │
│ │Habitatul 91Y0 -│ │ │ │
│ │Păduri │ │ │ │
│ │dacice de stejar│ │ │ │
│ │şi carpen │ │ │ │
├──────────────────┴────────────────┴────────────────┴─┴─┤
│8.2. Specii native problematice │
├──────────────────┬────────────────┬────────────────┬─┬─┤
│ │Habitatul 7210* │ │ │ │
│ │- Mlaştini │Impact:- se pot │ │ │
│ │calcaroase cu │extinde pe │ │ │
│ │Cladium │toată aria şi │2│2│
│ │mariscus │degradează │ │ │
│ │Habitatul 7230 -│habitatul │ │ │
│ │Mlaştini │ │ │ │
│ │alcaline │Localizare: │ │ │
│Plantaţii de │Habitatul │Valea Morii │ │ │
│cătina │speciei │ │ │ │
│albă Hippophae │Eleocharis │ │ │ │
│rhamnoides │carniolica │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │ │Impact: se │ │ │
│ │Habitatul 7210* │răspândeşte │ │ │
│ │- Mlaştini │foarte │ │ │
│ │calcaroase cu │rapid şi │ │ │
│ │Cladium │deteriorează │2│2│
│ │mariscus │habitatul │ │ │
│ │Habitatul 7230 -│ │ │ │
│ │Mlaştini │Localizare: în │ │ │
│ │alcaline │Valea Morii, │ │ │
│ │Habitatul │actual în │ │ │
│ │speciei │smârcurile 2 şi │ │ │
│ │Eleocharis │7, │ │ │
│ │carniolica │lângă drum, iar │ │ │
│ │ │în viitor │ │ │
│ │ │apropiat pe │ │ │
│ │ │toată suprafaţa │ │ │
│ │ │habitatului │ │ │
│ ├────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │Habitatul │Impact: │ │ │
│ │speciei Liparis │înlocuieşte │3│3│
│ │loeselli │habitatele │ │ │
│ │Specia Liparis │prezente │ │ │
│ │loeselli │ │ │ │
│ │ │Localizare: în │ │ │
│ │ │Valea Morii, │ │ │
│ │ │în Colonia Făget│ │ │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│Densitate ridicată│Habitatul │Impact: │ │ │
│a │speciei Liparis │descreşterea │3│3│
│stufului │loeselli │populaţiei de L.│ │ │
│Phragmites │Specia Liparis │loeselli │ │ │
│australialis │loeselli │ │ │ │
│ │ │Localizare: în │ │ │
│ │ │Valea Morii, │ │ │
│ │ │în Colonia Făget│ │ │
├──────────────────┴────────────────┴────────────────┴─┴─┤
│9. Poluarea care afectează aria protejată, provenind din│
│surse din afara ariei sau │
│generată în interiorul ariei protejate │
├────────────────────────────────────────────────────────┤
│9.1. Gunoi şi deşeuri solide │
├──────────────────┬────────────────┬────────────────┬─┬─┤
│ │Habitatul 9170 -│Impact: - │ │ │
│ │Păduri de │afectarea │ │ │
│ │stejar cu carpen│speciilor │ │ │
│ │de tip │şi a │ │ │
│Depozitarea │Galio-Carpinetum│habitatelor, │ │ │
│deşeurilor │ │respectiv a │ │ │
│menajere │Habitatul 9110 -│valorii de │ │ │
│şi de construcţii │Păduri de │recreere a ariei│ │ │
│ │fag de tip │protejate │ │ │
│ │Luzulo-Fagetum │ │1│1│
│ │Habitatul 9130 -│Localizare: - în│ │ │
│ │Păduri de │Pădurea │ │ │
│ │fag de tip │Făget, în două │ │ │
│ │Asperulo-Fagetum│fragmente, │ │ │
│ │Habitatul 91H0 -│lângă drumuri │ │ │
│ │Păduri │sau localităţi │ │ │
│ │panonice de │ │ │ │
│ │Quercus │ │ │ │
│ │pubescens Specii│ │ │ │
│ │de │ │ │ │
│ │amfibieni │ │ │ │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │Habitatul 91E0* │Impact: - │ │ │
│Poluarea apelor şi│- Păduri │deteriorarea │ │ │
│a │aluviale de │solului, apei şi│ │ │
│solului cu deşeuri│Alnus glutinosa │vegetaţiei │ │ │
│solide │-Alno-Padion, │fragilă. │ │ │
│ │Alnion incanae │ │2│2│
│ │Salicion albae │Localizare: - │ │ │
│ │ │Colonia Făget, │ │ │
│ │Specii de │Valea Morii, │ │ │
│ │amfibieni │Valea Gârbăului,│ │ │
│ │ │Pădurea Făget │ │ │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────┼─┼─┤
│ │Habitatul │Impact: - │ │ │
│Abandonarea │speciei │descreşterea │ │ │
│deşeurilor de │Ligularia │populaţiei de L.│1│1│
│către │sibirica │sibirica │ │ │
│vizitatori │Specia Ligularia│ │ │ │
│ │sibirica │Localizare: - în│ │ │
│ │ │Valea Morii │ │ │
├──────────────────┴────────────────┴────────────────┴─┴─┤
│10. Schimbări climatice şi condiţii climatice extreme │
├────────────────────────────────────────────────────────┤
│10.1. Secete │
├──────────────────┬────────────────┬────────────────┬─┬─┤
│ │Habitatul │Impact: - │ │ │
│Secare, care │speciei Liparis │descreşterea │ │ │
│rezultă │loeselli │populaţiei de L.│1│3│
│ca urmare a │Specia Liparis │loeselli │ │ │
│schimbărilor în │loeselli │ │ │ │
│microhabitatul │ │Localizare: - în│ │ │
│speciei │ │Valea Morii, │ │ │
│ │ │în Colonia Făget│ │ │
└──────────────────┴────────────────┴────────────────┴─┴─┘


    C.3. Evaluarea situaţiei şi a tendinţei valorilor ariei protejate
        Aria protejată este una complexă, având încorporate mai multe arii diferite, aşa cum se arată la Capitolul B. Se constată însă o serie de inadvertenţe şi neclarităţi în privinţa rezervaţiilor naturale Făgetul Clujului şi Valea Morii, precum şi situaţii necorespunzătoare cu privire la suprafeţele incluse în situl Natura 2000. De exemplu Rezervaţia Valea Morii este amplasată greşit pe hartă, zonele în care se regăsesc speciile Ligularia sibirica şi Adenophora liliifolia fiind acum clar identificate, cartate şi evaluate. Rezervaţia reală Valea Morii include suprafeţe cu condiţii ideale pentru Ligularia sibirica, dar aflate sub o presiune antropică majoră. De asemenea, cea mai importantă populaţie de Adenophora liliifolia, în acelaşi timp importantă pentru Liparis loeselii şi Maculinea teleius, se află în afara actualelor limite ale Sitului de Importanţă Comunitară, în zona Colonia Făget, inclusă în 2007 în sit, dar scoasă la revizuirea din 2011. Îmbunătăţirea delimitării ariei protejate şi clarificarea situaţiei rezervaţiilor este deosebit de importantă pentru a se putea realiza un management eficient al ariei protejate.
        Deşi unele din speciile care au stat la baza desemnării sitului Natura 2000 nu au fost regăsite cu ocazia inventarierilor de teren, se propune menţinerea lor în Formularul Standard, întrucât habitatele lor există în aria protejată, iar în unele cazuri specia a fost observată în imediata vecinătate a sitului. Este cazul speciilor pentru care se confirmă existenţa habitatului:
    a) habitatele necesare pentru Eleocaris carniolica, Euphydryas maturna, Eriogaster catax sunt prezente în sit, dar starea lor de conservare este în general nefavorabilă,
    b) pentru Colias myrmidone s-a găsit habitatul şi specia a fost observată în vecinătatea sitului,
    c) specia Euphydryas maturna a fost identificată şi în vecinătatea sitului.

        În cazul speciei Emys orbicularis se solicită scoaterea sa din Formularul standard, întrucât acest sit nu oferă habitate corespunzătoare, neexistând bălţi permanente cu vegetaţie deasă amplasate în apropiere de păduri.
        Habitatul prioritar 7210* Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi habitatul 7230 Mlaştini alcaline au suprafeţe mult prea reduse pentru a se putea asigura o stare favorabilă de conservare. Este critică conservarea tuturor suprafeţelor cu aceste habitate, respectiv şi a celor care în prezent nu sunt incluse în sit. Chiar şi aşa, aceste habitate ocupă o suprafaţă redusă, punându-se problema unor măsuri de refacere, mai ales dacă încălzirea climei continuă.
        Starea nefavorabilă a habitatelor de mlaştină influenţează semnificativ speciile dependente de ele. În această situaţie sunt speciile de interes comunitar Adenophora liliifolia, Eleocharis carniolica, Ligularia sibirica şi Liparis loeselii. Pentru unele din aceste specii, situl are o importanţă deosebită, aşa cum s-a arătat la Capitolul C1. Unele dintre speciile din sit, fiind foarte rare în România, ar fi de dorit să se încerce o reconstrucţie ecologică a populaţiei prin replantări. Pentru acestea este important să se identifice "zone sursă" de unde ar putea fi aduse, cum ar fi de exemplu zona Comşeşti în cazul speciei Ligilaria sibirica.
        Cu ocazia inventarierilor şi cartărilor efectuate în 2014 şi prin studii realizate în afara proiectului de către specialişti, în aria protejată Făget s-au identificat, pe lângă speciile şi habitatele din Formularul Standard şi alte specii şi habitate importante pentru conservare: 5 specii de interes comunitar, 10 habitate de interes comunitar şi 2 specii de interes naţional pentru a căror conservare se recomandă măsuri de management în acest plan. Având în vedere importanţa acestor specii pentru conservare, se recomandă ca cele de interes comunitar să fie incluse în Formularul standard. Acest lucru este absolut necesar, mai ales pentru speciile Pulsatilla patens, Maculinea nausithous, Lucarnus cervus speciile de lilieci şi habitatele 6410 - pajişti cu Molinia caerulea, 91H0 - arborete de stejar pufos şi 91E0* - aninişuri, care sunt foarte rare în România.
        Menţinerea sau refacerea stării favorabile de conservare a speciilor de interes conservativ în majoritatea cazurilor va presupune de fapt menţinerea sau refacerea habitatelor de hrănire, reproducere, adăpost şi a coridoarelor ecologice în cazul speciilor de faună, fără a se impune măsuri speciale de conservare a speciei. În cazul speciilor de plante de interes conservativ se constată că starea nefavorabilă a habitatului determină o stare nefavorabilă a speciei. Dar refacerea stării favorabile de conservare în acest caz se poate face nu numai prin refacerea habitatului, dar şi prin măsuri de conservare specifice speciei în special în cazul următoarelor specii: Pulsatilla patens, Adenophora liliifolia, Liparis loeselii, Ligularia sibirica, Eleocaris carniolica.
        Pădurile bătrâne reprezintă un procent foarte redus din suprafaţa pădurilor gestionate de ocoalele silvice de stat. Nu se cunoaşte procentul arboretelor bătrâne din suprafeţele aflate în proprietate private.
        Acestea sunt de importanţă critică pentru multe specii, ca urmare este de dorit să se menţină sau arboretele existente dintr-o anumită zonă a ariei protejate să fie conduse spre statutul de păduri seculare cel puţin pe o parte din suprafaţa ariei protejate, de exemplu prin extinderea Rezervaţiei Făget. Pădurile bătrâne au valoare deosebită nu numai pentru conservare dar şi pentru studierea proceselor naturale în arboretele gestionate de-a lungul ultimelor decenii. Aceste păduri oferă condiţii de viaţă unui număr foarte mare de specii, nu numai celor de interes comunitar, cum ar fi de exemplu speciile de lilieci identificaţi aici. Aceste păduri ar aduce un plus de valoare semnificativ şi pentru peisajul ariei protejate şi ar putea deveni o componentă esenţială a programului de educaţie şi conştientizare, precum şi a celui de turism şi recreere în acest sit ce se află în imediata vecinătate a uneia din cele mai mari oraşe din România. În acelaşi context, menţinerea arborilor seculari rari şi dispersaţi pe toată suprafaţa ariei protejate devine de importanţă majoră.
        Deşi reduse ca suprafaţă, pajiştile xerofile şi mezoxerofile sunt importante pentru 3 din speciile de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl şi pentru 2 specii identificate la inventarieri: Pulsatilla patens şi Maculinea arion. Chiar dacă aceste categorii de ecosisteme nu sunt incluse în Formularul standard, refacerea stări de conservare a speciei Isophya stysi şi refacerea populaţiilor de Eriogaster catax şi Colias myrmidone depinde în totalitate de modul în care sunt gestionate aceste habitate de pajişti. Mai mult decât atât, în sit au fost identificate suprafeţe cu Pulsatilla patens, specie foarte rară, dependentă de pajişti mezoxerofile.
        Deşi la inventarieri nu s-a găsit specia Euphydryas maturna, s-a observat existenţa luminişurilor cu plop tremurător, mesteacăn şi salcie ce pot asigura condiţiile favorabile pentru revenirea speciei. Este necesară menţinerea sau refacerea acestui tip de luminişuri. Pentru că aria protejată este situată în imediata vecinătate a municipiului Cluj, presiunile pentru realizarea de construcţii pe suprafaţa ei sunt în continuă creştere. De asemenea, situaţia construcţiilor existente nu este întotdeauna clară, aceste investiţii având impact mare asupra sitului nu numai prin suprafaţa ocupată din habitatele naturale sau semi-naturale, dar şi prin efectele secundare pe care le antrenează: poluare şi fragmentarea habitatelor prin realizarea de garduri.
        Construcţiile, respectiv presiunile mari de urbanizare a zonei, afectează în mod semnificativ peisajul. În plus, transformarea pajiştilor în teren agricol precum şi proiectele mari de infrastructură pot duce foarte uşor la schimbarea peisajului şi la pierderea valorii acestuia. De asemenea o presiune antropică mărită duce la fragmentarea habitatului şi la degradarea condiţiilor de mediu optime pentru specii de faună şi floră, având ca efect scăderea populaţiilor sau chiar dispariţia din această zonă a unor specii de interes conservativ.
        Este foarte important ca activităţile ce se desfăşoară în sit sau vecinătatea lui, indiferent că vorbim de agricultură, zootehnie sau turism, să aibă impact minim asupra peisajului şi a mediului în general, să se identifice soluţii şi practici prietenoase cu mediul.


    D. STRATEGIA DE MANAGEMENT
    D.1. Organizarea teritorială a managementului
        În cazul siturilor Natura 2000, obiectivul principal de management este cel de menţinere sau refacere a stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes comunitar din anexele Directivei Habitate, identificate în cadrul sitului, pentru a contribui la susţinerea diversităţii biologice în regiune, ca suport pentru activităţile economice şi pentru asigurarea condiţiilor optime de viaţă.
        Anumite suprafeţe din cadrul sitului necesită o atenţie sporită, fiind necesară menţinerea habitatului în stare cât mai naturală, uneori chiar prin încurajarea proceselor naturale, cum ar fi, de exemplu, cazul habitatelor de pajişti umede, mlaştini şi aninişuri. Altele necesită măsuri speciale de management, uneori asociate cu restricţii în utilizarea resurselor naturale.
        În baza analizei măsurilor de management, necesare pentru menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare a valorilor de biodiversitate, se consideră că este oportună delimitarea unor suprafeţe cu măsuri de management similare. Această delimitare are ca scop definirea şi indicarea clară a activităţilor permise în diferitele zone ale ariei protejate şi fundamentarea plăţilor compensatorii, în cazul în care acestea se impun din cauza restricţiilor.
        Au fost definite suprafeţe cu reguli specifice din punct de vedere al managementului aşa cum reiese din harta din Anexa nr. 2 şi descrierea de mai jos.
        Măsurile de management, respectiv restricţiile pentru fiecare categorie de suprafaţă sunt stabilite prin Planul operaţional şi Regulamentul ariei protejate. Măsurile de management definite în acest plan indică necesitatea definirii suprafeţelor cu măsuri specifice de management, adică o organizare teritorială a managementului, după cum urmează:
        Suprafeţe de tip A - suprafeţe destinate reabilitării habitatelor şi speciilor vulnerabile. Nu sunt permise nici un fel de activităţi. Nu este permis accesul vizitatorilor. Se permit lucrări de refacere dacă este necesar. Aici se încadrează suprafeţele cu Pulsatilla patens, mlaştinile şi aninişurile.
        Suprafeţe de tip B - suprafeţe cu restricţie privind exploatarea resurselor naturale. Nu se permit activităţi care au ca scop exploatarea resurselor naturale, doar lucrările de refacere dacă este cazul. Sunt permise activităţile de educaţie şi accesul vizitatorilor. Aici se încadrează Rezervaţia Făgetul Clujului şi zonele cu situri arheologice în cazul cărora lucrările de refacere se vor aproba,în funcţie de impactul pe care îl au asupra sitului arheologic. În cazul siturilor arheologice care pe harta din Anexa nr. 2 apar doar sub formă de punct, suprafaţa care se ia în calcul este cea a sitului propriu zis plus o fâşie de minim 50 m, conform prevederilor legale în vigoare în domeniu.
        Suprafeţe de tip C - suprafeţe de conservare pentru habitatele şi speciile de interes comunitar, precum şi alte specii de importanţă conservativă. Se poate face exploatarea resurselor naturale, dar numai în conformitate cu măsurile din Planul de management, adică având în vedere cu prioritate cerinţele de conservare. Aici se încadrează suprafeţele din aria protejată care nu sunt de tipul A sau B.

        Harta organizării teritoriale a managementului se prezintă în Anexa nr. 2.
        În situaţiile în care, pe anumite suprafeţe, se impun prin acest plan de management măsuri restrictive ce conduc la pierderi economice, altele decât cele impuse de legislaţie, aceste zone vor fi cartate şi înregistate, urmând ca, în condiţiile legii, să se solicite acordarea de compensaţii pentru respectarea prevederilor restrictive din Planul de Management, în funcţie de pierderile estimate, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

    D.2. Planul operaţional
        Pentru implementarea strategiei de management, prezentată la capitolul anterior, s-au definit principalele direcţii de management pentru primii cinci ani de implementare a Planului de Management. Direcţiile descriu ceea ce trebuie realizat de către gestionarii terenurilor şi resurselor de pe teritoriul ariei protejate şi ceea ce trebuie să urmărească Custodele, în vederea realizării obiectivelor de management pentru programele definite în cadrul strategiei. Activităţile detaliate vor fi stabilite prin Planul de lucru anual. O parte dintre activităţile strict necesare sau recomandate sunt descrise în Capitolul D.3 în Tabelul nr. 25 - Modalităţi de implementare ale măsurilor de management şi măsuri specifice. Totodată, măsuri specifice pentru conservarea speciilor şi habitatelor, ce pot fi adoptate de către Custode, sunt redate în fişa fiecărei specii.
        În ceea ce priveşte responsabilitatea implementării direcţiilor de management descrise în Planul operaţional, responsabilitatea adaptării managementului terenurilor şi al resurselor naturale la obiectivele ariei protejate revine proprietarilor şi gestionarilor de drept. De asemenea, aşa cum s-a precizat şi la capitolul A. Introducere, responsabilitatea reglementării activităţilor de pe teritoriul ariei protejate, în conformitate cu prevederile Planului de management, revine autorităţilor competente, în colaborare cu adminstratorul ariei protejate fapt reflectat în coloana "Responsabilitate pentru implementare" din Tabelul 24. Custodele propune măsurile şi activităţi de management în baza recomandărilor specialiştilor în conservarea biodiversităţii şi se implică în mod activ în stabilirea, împreună cu gestionarii, a modalităţilor în care se pot implementa direcţiile stabilite. Ca urmare, atunci când se definesc Direcţiile de management - coloana 1 a Tabelului 24 - acestea se referă nu numai la obligaţiile sau acţiunile realizate de Custode, ci şi la cele ale factorilor interesaţi direct implicaţi.
        Având în vedere faptul că în prezent nici un administrator de arie protejată nu are asigurat un sprijin financiar sigur şi continuu, direcţiile de management au fost prioritizate după cum urmează:
    - prioritatea 1 - direcţiile de management care sunt foarte importante pentru realizarea obiectivelor şi pentru realizarea cărora Custodele trebuie să facă tot posibilul să identifice resursele necesare;
    – prioritatea 2 - direcţiile importante de management, dar a căror realizare nu este critică pentru atingerea obiectivelor. Custodele va depune eforturi pentru a le realiza;
    – prioritatea 3 - direcţii care pot contribui la realizarea obiectivelor, dar nerealizarea lor nu va influenţa în mod negativ aria protejată. Se vor realiza doar dacă apar oportunităţi pentru atragerea resurselor necesare.

        Indicatorii de finalizare arată valorile care ar trebui atinse în mod ideal în urma acţiunilor de management. Aceşti indicatori au fost cuantificaţi în toate situaţiile în care acest lucru a fost posibil. Sunt însă câţiva indicatori pentru care nu a fost posibil să se determine valoarea în momentul de faţă, urmând ca administratorul să stabilească valorile în colaborare cu specialiştii relevanţi în perioada de implementare.

    Măsuri de management propuse pentru habitate şi specii de interes comunitar
        7210* Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi specii de Caricion davallianae
    a) Elaborarea studiilor şi depunerea documentaţiei pentru propunerea de îmbunătăţire a limitelor Rezervaţiei Valea Morilor;
    b) Refacerea habitatului de mlaştini, min. 75 % habitat 7210* în stare favorabilă de conservare;
    c) Menţinerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninişurilor din aria protejată pentru asigurarea condiţiilor de conservare a habitatului 7210*;
    d) Interzicerea păşunatului în habitatul 7210*;
    e) Interzicerea oricărei intervenţii în zonă, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât şi subteran în habitatul mlăştinoase 7210*;
    f) Interzicerea totală a captărilor şi desecărilor în habitatul 7210*.

        7230 Mlaştini alcaline
    a) Elaborarea studiilor şi depunerea documentaţiei pentru propunerea de îmbunătăţire a limitelor Rezervaţiei Valea Morilor;
    b) Refacerea habitatului de mlaştini, min. 75 % habitat 7230 în stare favorabilă de conservare;
    c) Menţinerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninişurilor din aria protejată pentru asigurarea condiţiilor de conservare a habitatului 7230;
    d) Interzicerea păşunatului în habitatul 7230;
    e) Interzicerea oricărei intervenţii în zonă, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât şi subteran în habitatul mlăştinoase 7230;
    f) Interzicerea totală a captărilor şi desecărilor în habitatul 7230.

        9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
    a) Menţinerea/refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatul 9170;
    b) Iniţierea lucrărilor de refacerea a arboretelor artificiale şi total derivate pentru reconstituirea a cel puţin 10 % din habitatul 9170;
    c) Păstrarea arborilor bătrâni care asigură adăpost şi hrană numeroaselor specii de faună în habitatul 9170.


    Adenophora liliifolia
    a) Elaborarea studiilor şi depunerea documentaţiei pentru propunerea de îmbunătăţire a limitelor Rezervaţiei Valea Morilor;
    b) Elaborarea studiilor şi depunerea documentaţiei pentru propunerea de desemnare a unei rezervaţii în Colonia Făget;
    c) Refacerea min. 25% a pajiştilor umede cu Molinia caerulea - 6410;
    d) Refacerea habitatului de mlaştini, min. 75 % habitat 7230 în stare favorabilă de conservare;
    e) Menţinerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninişurilor din aria protejată pentru asigurarea condiţiilor de conservare a speciei Adenophora liliifolia;
    f) Interzicerea/reglementarea păşunatului în habitatele 7230, 6410;
        Interzicerea totală a captărilor şi desecărilor în habitatele 7230, 6410;
        Refacerea populaţiilor de Adenophora liliifolia.

    Eleocharis carniolica
    a) Elaborarea studiilor şi depunerea documentaţiei pentru propunerea de îmbunătăţire a limitelor Rezervaţiei Valea Morilor;
    b) Elaborarea studiilor şi depunerea documentaţiei pentru propunerea de desemnare a unei rezervaţii în Colonia Făget;
    c) Refacerea min. 25% a pajiştilor umede cu Molinia caerulea - 6410;
    d) Refacerea habitatului de mlaştini, min. 75 % habitat 7230 în stare favorabilă de conservare;
    e) Menţinerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninişurilor din aria protejată pentru asigurarea condiţiilor de conservare a speciei Eleocharis carniolica;
    f) Refacerea populaţiilor de Eleocharis carniolica;
    g) Interzicerea/reglementarea păşunatului în habitatele 7230, 6410;
    h) Interzicerea totală a captărilor şi desecărilor în habitatele 7230, 6410.

    Ligularia sibirica
    a) Elaborarea studiilor şi depunerea documentaţiei pentru propunerea de îmbunătăţire a limitelor Rezervaţiei Valea Morilor;
    b) Elaborarea studiilor şi depunerea documentaţiei pentru propunerea de desemnare a unei rezervaţii în Colonia Făget;
    c) Refacerea min. 25% a pajiştilor umede cu Molinia caerulea 6410;
    d) Refacerea habitatului de mlaştini, min. 75 % habitat 7230 în stare favorabilă de conservare;
    e) Interzicerea/reglementarea păşunatului în habitatele 7230, 6410;
    f) Interzicerea totală a captărilor şi desecărilor în habitatele 7230, 6410.

    Liparis loeselii
    a) Elaborarea studiilor şi depunerea documentaţiei pentru propunerea de îmbunătăţire a limitelor Rezervaţiei Valea Morilor;
    b) Elaborarea studiilor şi depunerea documentaţiei pentru propunerea de desemnare a unei rezervaţii în Colonia Făget;
    c) Refacerea habitatului de mlaştini, min. 75 % habitat 7230 în stare favorabilă de conservare;
    d) Interzicerea păşunatului în habitatul 7230;
    e) Interzicerea totală a captărilor şi desecărilor în habitatul 7230.

    Colias myrmidone
    a) Reglementarea păşunatului pe pajiştile xero-mezofile 6210, 6190, min 25% pajişti mezofile în stare de conservare favorabilă;
    b) Menţinerea a cel puţin 15%-25% acoperire cu arbuşti, Prunus spinosa, Rubus sp.

    Eriogaster catax
    a) Se va păşuna de preferinţă cu vite mari, iar dacă se păşunează şi cu oi, procentul de ovine se recomandă nu va depăşi 30% ovine;
    b) Menţinerea a cel puţin 5% acoperire cu arbuşti, Prunus spinosa, Crataegus monogyna.

    Euphydryas maturna
    a) Menţinerea şi refacerea pajiştilor - inclusiv a poienilor - favorabile pentru specia Euphydryas maturna;
    b) Menţinerea şi refacerea lizierelor de pădure pe cel puţin 20% din lungimea totală din sit şi asigurarea unei fâşii minime de 10 m lăţime de vegetaţie arbustivă cu Prunus spinosa şi Rubus sp. de-a lungul lizierei pe aceeaşi lungime pentru asigurarea condiţiilor favorabile pentru Euphydryas maturna.

    Isophya stysi
    a) Reglementarea păşunatului pe pajiştile xero-mezofile 6210, 6190, min 25% pajişti mezofile în stare de conservare favorabilă;
    b) Asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea exemplarelor de Prunus spinosa, Rubus spp. în sit pe cel puţin 5% din suprafaţa habitatelor prin interzicerea curăţirii totale a pajiştii şi încurajarea utilizatorilor să păstreze speciile de plante gazdă;
    c) Asigurarea refacerii habitatelor favorabile speciilor de interes comunitar Isophya stysi, min. 5 ha fâneţe.

    Leptidea morsei
    a) Reglementarea păşunatului pe pajiştile xero-mezofile 6210, 6190, min 25% pajişti mezofile în stare de conservare favorabilă;
    b) Menţinerea şi refacerea lizierelor de pădure pe cel puţin 20% din lungimea totală din sit şi asigurarea unei fâşii minime de 10 m lăţime de vegetaţie arbustivă cu Prunus spinosa şi Rubus sp. de-a lungul lizierei pe aceeaşi lungime pentru asigurarea condiţiilor favorabile pentru Leptidea morsei.

    Lycaena dispar
    a) Menţinerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninişurilor din aria protejată pentru asigurarea condiţiilor de conservare a speciei Lycaena dispar;
    b) Menţinerea cursurilor naturale de apă.

    Maculinea teleius
        Asigurarea habitatului favorabil pentru specia Maculinea teleius min 25% pajişte umede în stare favorabilă;
        Interzicerea păşunatului.

    Tabelul nr. 24.
    Principalele direcţii de management

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Programul 1: Conservarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Subprogramul 1.1. Propunere de îmbunătăţire a limitelor ariilor protejate şi │
│măsuri generale de management │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific: Asigurarea suprafeţelor minime necesare conservării │
│habitatelor şi speciilor importante │
│pentru conservare. │
├─────────────────┬────────────────┬──────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────────────┤
│Direcţii de │Indicator de │Prio- │Anul│Anul│Anul│Anul│Anul│Responsabilita-│
│management │finalizare │ritate│1 │2 │3 │4 │5 │tea principală │
│ │ │ │ │ │ │ │ │pentru │
│ │ │ │ │ │ │ │ │implementare │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │Documentaţia │ │ │ │ │ │ │ │
│ │elaborată şi │ │ │ │ │ │ │ │
│ │depusă la │ │ │ │ │ │ │ │
│ │autoritatea │ │ │ │ │ │ │ │
│ │publică centrală│ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │ │ │ │ │
│ │proecţia │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.1. Elaborarea│mediului pentru │ │ │ │ │ │ │ │
│documentaţiei şi │a extinde la │ │ │ │ │ │ │ │
│promovarea │330 ha │1 │V │V │ │ │ │Custode, │
│propunerii de │Rezervaţia │ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│îmbunătăţire a │Făgetul Clujului│ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│limitelor │ │ │ │ │ │ │ │Mediului Cluj, │
│Rezervaţiei │Cel puţin 14 │ │ │ │ │ │ │Ministerul │
│Făgetul │specii de │ │ │ │ │ │ │Mediului, │
│Clujului │păsări, 1 specie│ │ │ │ │ │ │Apelor şi │
│ │de reptile şi │ │ │ │ │ │ │Pădurilor │
│ │respectiv 1 │ │ │ │ │ │ │ │
│ │specie │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de amfibieni de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │interes naţional│ │ │ │ │ │ │ │
│ │protejate 330 ha│ │ │ │ │ │ │ │
│ │păduri bătrâne, │ │ │ │ │ │ │ │
│ │habitate pentru │ │ │ │ │ │ │ │
│ │specii de păsări│ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lilieci de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │interes naţional│ │ │ │ │ │ │ │
│ │protejate │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │Harta cu │ │ │ │ │ │ │ │
│ │amplasamentul │ │ │ │ │ │ │ │
│ │corect al │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Rezervaţiei │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Documentaţia │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.2. │elaborată şi │ │ │ │ │ │ │ │
│Delimitarea │depusă la │ │ │ │ │ │ │ │
│corectă şi │autoritatea │1 │V │V │ │ │ │Custode, │
│elaborarea │publică centrală│ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│propunerii de │pentru protecţia│ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│îmbunătăţire a │mediului pentru │ │ │ │ │ │ │Mediului Cluj, │
│limitelor │a │ │ │ │ │ │ │Ministerul │
│Rezervaţiei Valea│extinde la 18 ha│ │ │ │ │ │ │Mediului, │
│Morilor │Rezervaţia Valea│ │ │ │ │ │ │Apelor şi │
│ │Morilor │ │ │ │ │ │ │Pădurilor │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Cel puţin 2 │ │ │ │ │ │ │ │
│ │specii de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │interes naţional│ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi 4 specii de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │plante rare │ │ │ │ │ │ │ │
│ │relicte │ │ │ │ │ │ │ │
│ │glaciare │ │ │ │ │ │ │ │
│ │protejate │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │Documentaţia │ │ │ │ │ │ │ │
│ │elaborată şi │ │ │ │ │ │ │ │
│ │depusă la │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Minister pentru │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.3. Elaborarea│21 ha rezervaţie│ │ │ │ │ │ │ │
│propunerii de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│desemnare │Cel puţin 2 │2 │V │V │ │ │ │Custode, │
│a Rezervaţiei │specii de │ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│Colonia │interes naţional│ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│Făget - │şi 3 specii de │ │ │ │ │ │ │Mediului Cluj, │
│rezervaţie de │plante rare, │ │ │ │ │ │ │Ministerul │
│tip botanic │relicte │ │ │ │ │ │ │Mediului, │
│ │glaciare │ │ │ │ │ │ │Apelor şi │
│ │protejate, │ │ │ │ │ │ │Pădurilor │
│ │într-un mozaic │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │mlaştini │ │ │ │ │ │ │ │
│ │alcaline şi │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pajişti │ │ │ │ │ │ │ │
│ │înmlăştinite. │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.1.4. Propunere │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│îmbunătăţire a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│limitelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sitului pentru a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│se │cel puţin │ │ │ │ │ │ │ │
│include │2232,33 ha sit │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatele │conform │ │ │ │ │ │ │ │
│critice pentru │distribuţiei │1 │V │V │ │ │ │Custode, │
│speciile │actuale a │ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│de interes │speciilor şi │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│comunitar: │habitatelor - │ │ │ │ │ │ │Mediului Cluj, │
│Adenophora │Anexa nr. 3 şi │ │ │ │ │ │ │Ministerul │
│liliifolia, │Anexa nr. 4 │ │ │ │ │ │ │Mediului, │
│Eleocharis │ │ │ │ │ │ │ │Apelor şi │
│carniolica, │ │ │ │ │ │ │ │Pădurilor │
│Ligularia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sibirica, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Liparis loeselii,│ │ │ │ │ │ │ │ │
│Colias │ │ │ │ │ │ │ │ │
│myrmidone, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Euphydryas │ │ │ │ │ │ │ │ │
│matura, Leptidea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│morsei, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Lycaena dispar, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Maculinea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│teleius, şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru asigurarea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│suprafeţei minime│ │ │ │ │ │ │ │ │
│necesare pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│7210* - Mlaştini │ │ │ │ │ │ │ │ │
│calcaroase cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Cladium │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mariscus şi 7230 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Mlaştini alcaline│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.1.5. Cartarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi │Cel puţin 8 │ │ │ │ │ │ │ │
│analiza │habitate cartate│3 │V │V │V │V │V │Custode │
│habitatelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interes │Ha habitate │ │ │ │ │ │ │ │
│conservativ │inventariate şi │ │ │ │ │ │ │ │
│propuse a fi │cartate │ │ │ │ │ │ │ │
│introduse │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în Formularul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│standard │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.1.6. Aplicarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│măsuri de │Nr. măsuri │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare │elaborate/ │1 │V │V │V │ │ │Custode │
│pentru speciile │adaptate │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interes comunitar│ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naţional, altele │ │ │ │ │ │ │ │ │
│decât │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cele incluse în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Formularul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│standard │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.1.7. Studierea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│posibilităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │Studiu │ │ │ │ │ │ │ │
│refacere şi │fezabilitate │ │ │ │ │ │ │ │
│iniţierea │pentru refacerea│3 │V │V │V │V │V │Custode │
│unor proiecte │habitatelor şi │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │speciilor │ │ │ │ │ │ │ │
│refacere a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor │Nr. proiecte de │ │ │ │ │ │ │ │
│şi speciilor de │refacere │ │ │ │ │ │ │ │
│interes │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│propuse │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru a fi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│introduse în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Formularul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│standard │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │km drum │ │ │ │ │ │ │ │
│ │construit/ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │modernizat fără │ │ │ │ │ │ │ │
│ │extindere cu una│ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.8. Prevenirea│sau mai multe │ │ │ │ │ │ │ │
│fragmentării şi │benzi, │ │ │ │ │ │ │ │
│distrugeri │construire │1 │V │V │V │V │V │Autorităţi │
│habitatelor/ │poduri, pasaje, │ │ │ │ │ │ │locale. │
│speciilor prin │viaducte etc. │ │ │ │ │ │ │Custode │
│reglementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│construirii/ │Nr. acte │ │ │ │ │ │ │ │
│modernizării │contravenţionale│ │ │ │ │ │ │ │
│infrastructurii │pentru acces │ │ │ │ │ │ │ │
│de │motorizat │ │ │ │ │ │ │ │
│transport şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reglementarea │Hartă/informaţii│ │ │ │ │ │ │ │
│accesului │publice cu │ │ │ │ │ │ │ │
│motorizat │drumurile │ │ │ │ │ │ │ │
│ │deschise │ │ │ │ │ │ │ │
│ │circulaţiei │ │ │ │ │ │ │ │
│ │publice │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.1.9. │0 construcţii │ │ │ │ │ │ │ │
│Reglementarea │noi în sit în │ │ │ │ │ │ │ │
│construcţiilor │zonele cu │ │ │ │ │ │ │ │
│din sit │obiective de │1 │V │V │V │V │V │Custode │
│pe toate │conservare │ │ │ │ │ │ │ │
│suprafeţele cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│obiective de │0 km garduri │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare, │construite în │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru a preveni │sit care să │ │ │ │ │ │ │ │
│degradarea │afecteze │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor │obiectivele de │ │ │ │ │ │ │ │
│şi speciilor de │conservare │ │ │ │ │ │ │ │
│interes │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.1.10. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Prevenirea/ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│combaterea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│poluării │0 ha zone cu │1 │V │V │V │V │V │Primării, │
│"fizice" - │deşeuri │ │ │ │ │ │ │Custode │
│deşeuri - şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│chimice în sit │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│menţinerea unor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│condiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│corespunzătoare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitate şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specii │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┴────────────────┴──────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────────────┤
│Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede şi a celor de pajişti │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific: Iniţierea acţiunilor de refacere a stării favorabile de │
│conservare pentru cel puţin 75% din │
│habitatele mlăştinoase şi 25% din habitatele de pajişti şi pentru cele critice │
│menţinerii/refacerii populaţiilor │
│de speciilor de interes conservativ prin măsuri active de management, realizate │
│împreună cu proprietarii şi │
│gestionarii terenurilor respective. │
├─────────────────┬────────────────┬──────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────────────┤
│1.2.1. Refacerea │Min. 75 % din │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor de │habitatul 7210* │ │ │ │ │ │ │ │
│mlaştini │în stare │ │ │ │ │ │ │ │
│7210* - Mlaştini │favorabilă de │ │ │ │ │ │ │ │
│calcaroase cu │conservare │1 │V │V │V │V │V │Custode │
│Cladium │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mariscus şi 7230 │Min. 75 %habitat│ │ │ │ │ │ │ │
│- │7230 în stare │ │ │ │ │ │ │ │
│Mlaştini alcaline│favorabilă de │ │ │ │ │ │ │ │
│precum şi a │conservare │ │ │ │ │ │ │ │
│pajiştilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│umede cu Molinia │Min. 25% din │ │ │ │ │ │ │ │
│caerulea - 6410 │pajişti umede cu│ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │Molinia │ │ │ │ │ │ │ │
│speciile │caerulea în │ │ │ │ │ │ │ │
│Ligularia │stare favorabilă│ │ │ │ │ │ │ │
│sibirica, │de │ │ │ │ │ │ │ │
│Adenophora │conservare │ │ │ │ │ │ │ │
│liliifolia, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Eleochris │ │ │ │ │ │ │ │ │
│carniolica, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Liparis │ │ │ │ │ │ │ │ │
│loeselii │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.2.2. Menţinerea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│unei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fâşii de cel │Km de fâşie │ │ │ │ │ │ │ │
│puţin 200 m │pădure existentă│ │ │ │ │ │ │ │
│în jurul │în jurul │1 │V │V │V │V │V │Custode │
│mlaştinilor │mlaştinilor │ │ │ │ │ │ │ │
│fără exploatare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│masei de │2 ha fâşie în │ │ │ │ │ │ │ │
│lemnoase, atât în│care s-au făcut │ │ │ │ │ │ │ │
│interiorul cât şi│exploatarea │ │ │ │ │ │ │ │
│afara │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ariei protejate, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dacă │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mlaştina se │ │ │ │ │ │ │ │ │
│extinde în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│afara limitelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ariei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.2.3. Asigurarea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│favorabil │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru speciile │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Maculinea │Min. 25% pajişti│1 │V │V │V │V │V │Proprietari, │
│teleius, │umede în stare │ │ │ │ │ │ │Custode │
│Maculinea │favorabilă │ │ │ │ │ │ │ │
│nausithous, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Adenophora │ │ │ │ │ │ │ │ │
│liliifolia, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Ligularia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sibirica prin │ │ │ │ │ │ │ │ │
│menţinerea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│refacerea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pajiştilor umede │ │ │ │ │ │ │ │ │
│- 6410 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi interzicerea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│totală a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│construitului în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│zonele │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de habitat │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.2.4. Menţinerea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│/ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│refacerea stării │Min. 75% │ │ │ │ │ │ │ │
│de │aninişuri │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│favorabilă a │ha aninişuri în │ │ │ │ │ │ │ │
│aninişurilor din │stare favorabilă│1 │V │V │V │V │V │Custode, Ocoale│
│aria │de │ │ │ │ │ │ │silvice, │
│protejată pentru │conservare 0 km │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│asigurarea │cursuri naturale│ │ │ │ │ │ │terenuri │
│condiţiilor │de apă │ │ │ │ │ │ │ │
│de conservare a │regularizate sau│ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor 7210*│afectate de │ │ │ │ │ │ │ │
│- │construcţii │ │ │ │ │ │ │ │
│Mlaştini │hidrotehnice │ │ │ │ │ │ │ │
│calcaroase cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Cladium mariscus │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi 7230 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│- Mlaştini │ │ │ │ │ │ │ │ │
│alcaline şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor - │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Ligularia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sibirica, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Adenophora │ │ │ │ │ │ │ │ │
│liliifolia, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Lycaena │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dispar │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.2.5. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reglementarea │Min. 25% pajişti│ │ │ │ │ │ │ │
│păşunatului pe │mezofile în │ │ │ │ │ │ │ │
│pajiştile │stare de │1 │V │V │V │V │V │Custode │
│xero-mezofile - │conservare │ │ │ │ │ │ │ │
│6210, │favorabilă │ │ │ │ │ │ │ │
│6190 - în vederea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│asigurării │ │ │ │ │ │ │ │ │
│condiţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│favorabile pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciile Colias │ │ │ │ │ │ │ │ │
│myrmidone, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Isophya │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stysi, Eriogaster│ │ │ │ │ │ │ │ │
│catax │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.2.6. Menţinerea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi │Pâlcuri de │ │ │ │ │ │ │ │
│refacerea │arbuşti în medie│1 │V │V │V │V │V │Custode, │
│pajiştilor - │de │ │ │ │ │ │ │proprietari │
│inclusiv a │8-10 mp/1000 mp │ │ │ │ │ │ │ │
│poienilor - │ │ │ │ │ │ │ │ │
│favorabile pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │
│specia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Euphydryas │ │ │ │ │ │ │ │ │
│maturna │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │0 ha pajişti cu │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Pulsatilla │ │ │ │ │ │ │ │
│ │patens │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.7. Asigurarea│păşunate │ │ │ │ │ │ │ │
│refacerii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor │Nr. acte de │ │ │ │ │ │ │ │
│favorabile │contravenţie │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor de │pentru păşunat │1 │V │V │V │V │V │Custode, │
│interes comunitar│în pajiştile cu │ │ │ │ │ │ │proprietari │
│Colias │Pulsatilla │ │ │ │ │ │ │ │
│myrmidone, │patens │ │ │ │ │ │ │ │
│Isophya │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stysi, Eriogaster│0,3 - 0,7 │ │ │ │ │ │ │ │
│catax, │Unitate Vită │ │ │ │ │ │ │ │
│Pulsatilla patens│Mare/ha │ │ │ │ │ │ │ │
│prin │încărcătură în │ │ │ │ │ │ │ │
│managementul │pajiştile în │ │ │ │ │ │ │ │
│durabil al │care se │ │ │ │ │ │ │ │
│pajiştilor şi │permite │ │ │ │ │ │ │ │
│refacerea │păşunatul, │ │ │ │ │ │ │ │
│de fâneţe │altele decât │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cele cu │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Pulsatilla │ │ │ │ │ │ │ │
│ │patens │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Min. 5 ha fâneţe│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │0 ha incendiate │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.2.8. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reglementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│construcţiilor şi│ │ │ │ │ │ │ │ │
│a │0 km albie │1 │V │V │V │V │V │Custode │
│amenajărilor │majoră afectată │ │ │ │ │ │ │ │
│aferente │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de-a lungul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cursurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de apă permanentă│ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│temporară care se│ │ │ │ │ │ │ │ │
│afla │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la limita │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sitului, şi în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│afara sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.2.9. Asigurarea│Min. 75% │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatului │mlaştini în │1 │V │V │V │V │V │Custode │
│pentru │stare favorabilă│ │ │ │ │ │ │ │
│specia Liparis │de │ │ │ │ │ │ │ │
│loeselii │conservare │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.2.10. Studierea│Studiu privind │ │ │ │ │ │ │ │
│posibilităţiilor │posibilităţile │ │ │ │ │ │ │ │
│de │de │1 │V │V │V │V │V │Custode │
│refacere a │refacere a │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor │mlaştinilor │ │ │ │ │ │ │ │
│umede şi de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pajişti şi │Nr. proiecte de │ │ │ │ │ │ │ │
│iniţierea unor │refacere depuse │ │ │ │ │ │ │ │
│proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru refacere │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┴────────────────┴──────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────────────┤
│Subprogramul 1.3: Conservarea habitatelor forestiere │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific: Asigurarea/refacerea stării favorabile de conservare pentru │
│habitatele forestiere de interes │
│comunitar prin menţinerea şi prin iniţierea acţiunilor de refacere pentru cel │
│puţin 25% din suprafaţa acestora şi │
│menţinerea habitatelor forestiere de interes conservativ critice pentru │
│populaţiile speciilor de interes │
│conservativ. │
├─────────────────┬────────────────┬──────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────────────┤
│ │87,56 ha │ │ │ │ │ │ │ │
│ │aninişuri │ │ │ │ │ │ │ │
│ │delimitate în │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.1. Menţinerea│fond │ │ │ │ │ │ │ │
│/ │forestier pe │ │ │ │ │ │ │ │
│refacerea stării │teren şi în │2 │V │V │V │V │V │Custode, ocoale│
│de │amenajamentele │ │ │ │ │ │ │silvice │
│conservare │silvice │ │ │ │ │ │ │ │
│favorabilă a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aninişurilor din │Ha aninişuri în │ │ │ │ │ │ │ │
│aria │stare favorabilă│ │ │ │ │ │ │ │
│protejată │de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conservare │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │0 km cursuri │ │ │ │ │ │ │ │
│ │naturale de apă │ │ │ │ │ │ │ │
│ │regularizate sau│ │ │ │ │ │ │ │
│ │afectate de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │construcţii │ │ │ │ │ │ │ │
│ │hidrotehnice │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.3.2. Menţinerea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│refacerea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lizierelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădure pe cel │ │ │ │ │ │ │ │ │
│puţin 20% │Km lizieră │ │ │ │ │ │ │ │
│din lungimea │ │2 │V │V │V │V │V │Custode, ocoale│
│totală din │Km fâşie de 10 m│ │ │ │ │ │ │silvice │
│sit şi asigurarea│cu arbuşti de-a │ │ │ │ │ │ │ │
│unei │lungul │ │ │ │ │ │ │ │
│fâşii minime de │întregii liziere│ │ │ │ │ │ │ │
│10 m │- 100% │ │ │ │ │ │ │ │
│lăţime de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vegetaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │
│arbustivă cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Prunus │ │ │ │ │ │ │ │ │
│spinosa şi Rubus │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sp. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de-a lungul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lizierei pe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aceeaşi lungime │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asigurarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│condiţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│favorabile pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │
│Leptidea morsei, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Euphydryas │ │ │ │ │ │ │ │ │
│maturna. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │Nr. ua cu tipul │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de pădure │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.3. Menţinerea│redefinit │ │ │ │ │ │ │ │
│/ │ │1 │V │V │V │V │V │Direcţia │
│refacerea stării │Ha habitat 91H0 │ │ │ │ │ │ │Silvică, │
│de │în stare │ │ │ │ │ │ │Custode │
│conservare │favorabilă de │ │ │ │ │ │ │ │
│favorabilă │conservare │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatului 91H0 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Ha habitat 91H0 │ │ │ │ │ │ │ │
│ │în care s-au │ │ │ │ │ │ │ │
│ │iniţiat │ │ │ │ │ │ │ │
│ │măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │refacere │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.3.4. Menţinerea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │Nr. arbori │1 │V │V │V │V │V │Ocoale silvice,│
│arborilor │seculari │ │ │ │ │ │ │Custode │
│seculari pe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│toată suprafaţa │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.3.5. Conducerea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│arboretelor din │ │ │ │ │ │ │ │ │
│suprafaţa propusă│ │ │ │ │ │ │ │ │
│a fi │Nr. ua cu │ │ │ │ │ │ │ │
│inclusă în │lucrări de │1 │V │V │V │V │V │Ocoale silvice,│
│Rezervaţia │exploatare │ │ │ │ │ │ │Custode │
│Făget spre starea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│arborete seculare│ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asigurarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│condiţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│necesare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lilieci de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interes │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naţional │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.3.6. Menţinerea│Ha habitate în │ │ │ │ │ │ │ │
│/ │care s-au │ │ │ │ │ │ │ │
│refacerea stării │iniţiat │1 │V │V │V │V │V │Ocoale silvice,│
│favorabile de │lucrările de │ │ │ │ │ │ │Custode │
│conservare │refacere │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru habitatele│ │ │ │ │ │ │ │ │
│9170, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│91Y0, 9110, 9130,│ │ │ │ │ │ │ │ │
│91H0 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.3.7. Iniţierea │Nr. proiecte de │ │ │ │ │ │ │ │
│lucrărilor de │refacere 10 % │ │ │ │ │ │ │ │
│refacerea │suprafeţe │ │ │ │ │ │ │Ocoale silvice,│
│a arboretelor │în care s-au │ │ │ │ │ │ │Custode │
│artificiale şi │iniţiat │ │ │ │ │ │ │ │
│total │lucrările de │ │ │ │ │ │ │ │
│derivate pentru │refacere │ │ │ │ │ │ │ │
│reconstituirea a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cel │ │ │ │ │ │ │ │ │
│puţin 10 % din │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatele 9170, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│9130, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│91Y0, 9110, 91H0 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │0 km din │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cursurile de │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.8. Menţinerea│râuri afectate │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor │de │1 │V │V │V │V │V │Ocoale silvice,│
│favorabile │lucrări de │ │ │ │ │ │ │Custode │
│pentru Chilostoma│regularizare │ │ │ │ │ │ │ │
│banatica în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│făgete │Min. 5 mc/ha │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lemn mort de-a │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lungul │ │ │ │ │ │ │ │
│ │râurilor │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.3.9. Păstrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│arborilor bătrâni│ │ │ │ │ │ │ │ │
│care │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asigură adăpost │Min. 12 │ │ │ │ │ │ │ │
│şi hrană │exemplare/ha │1 │V │V │V │V │V │Ocoale silvice,│
│numeroaselor │ │ │ │ │ │ │ │Custode │
│specii de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│faună: Eptesicus │ │ │ │ │ │ │ │ │
│serotinus, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Nyctalus │ │ │ │ │ │ │ │ │
│noctula, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Pipistrellus │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pipistrellus, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Pipistrellus │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pygmaeus, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Lucanus cervus în│ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatele 9170, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│91Y0, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│9110, 9130, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│91E0*, 91H0 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.3.10. │0 ha afectate de│ │ │ │ │ │ │ │
│Interzicerea │păşunat │1 │V │V │V │V │V │ITRSV, Ocoale │
│păşunatului şi a │ │ │ │ │ │ │ │silvice, Garda │
│trecerii │Nr. acte de │ │ │ │ │ │ │de Mediu, │
│animalelor │contravenţie │ │ │ │ │ │ │Custode │
│domestice în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatele │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┴────────────────┴──────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────────────┤
│Subprogramul 1.4: Conservarea speciilor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific: Iniţierea acţiunilor de refacere a stării favorabile de │
│conservare pentru speciile de interes │
│comunitar şi pentru speciile de interes naţional; pentru cel puţin 25% din │
│speciile de interes conservativ din │
│sit. │
├─────────────────┬────────────────┬──────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────────────┤
│1.4.1. Asigurarea│0,3782 ha în │ │ │ │ │ │ │ │
│protecţiei │regim special de│1 │V │V │V │V │V │Custode │
│suprafeţelor │protecţie │ │ │ │ │ │ │ │
│cu Pulsatilla │ │ │ │ │ │ │ │ │
│patens │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.4.2. Refacerea │Ha refăcute │ │ │ │ │ │ │ │
│populaţiilor de │pentru fiecare │2 │V │V │V │V │V │Custode │
│Adenophora │specie │ │ │ │ │ │ │ │
│liliifolia, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Ligularia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sibirica, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Liparis loeselli,│ │ │ │ │ │ │ │ │
│Pulsatilla patens│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.4.3. Asigurarea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│protecţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Adonophora │În Rezervaţia │ │ │ │ │ │ │ │
│liliifolia, │Valea Morilor │ │ │ │ │ │ │ │
│Ligularia │ │2 │V │V │V │V │V │Custode │
│sibirica, │În Rezervaţia │ │ │ │ │ │ │ │
│Pulsatilla │Colonia Făget │ │ │ │ │ │ │ │
│patens, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Trollius │Nr. contravenţii│ │ │ │ │ │ │ │
│europaeus, │pentru colectare│ │ │ │ │ │ │ │
│Galanthus │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nivalis, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Daphne cneorum, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Dactylorhiza │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incarnata, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Gladiolus │ │ │ │ │ │ │ │ │
│imbricatus, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Parnassia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│palustris, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Iris sibirica pe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│toate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│suprafaţa sitului│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │Studiu privind │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prezenţa │ │ │ │ │ │ │ │
│1.4.4. Elaborarea│speciilor │ │ │ │ │ │ │ │
│şi │invazive şi │ │ │ │ │ │ │ │
│implementarea de │posibilele │3 │V │V │V │V │V │Custode │
│măsuri │măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru prevenirea│control │ │ │ │ │ │ │ │
│extinderii şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│controlul │Ha în care s-au │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor │efectuat lucrări│ │ │ │ │ │ │ │
│invazive │de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │control │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Nr. specii │ │ │ │ │ │ │ │
│ │invazive asupra │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cărora s-a │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acţionat │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │Ha habitat │ │ │ │ │ │ │ │
│ │favorabil pentru│ │ │ │ │ │ │ │
│1.4.5. Asigurarea│specia │ │ │ │ │ │ │ │
│condiţiilor │Bombina │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │variegata │1 │V │V │V │V │V │Custode │
│menţinerea stării│ │ │ │ │ │ │ │ │
│favorabile de │Stare de │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare │conservare │ │ │ │ │ │ │ │
│a speciei Bombina│favorabilă │ │ │ │ │ │ │ │
│variegata şi │pentru │ │ │ │ │ │ │ │
│altor │fiecare specie │ │ │ │ │ │ │ │
│specii de │de amfibieni │ │ │ │ │ │ │ │
│amfibieni de │identificată │ │ │ │ │ │ │ │
│interes comunitar│în zona sit │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┴────────────────┴──────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────────────┤
│Programul.2: Managementul vizitatorilor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv: Asigurarea condiţiilor necesare pentru ca ariile protejate din zona │
│Făget - Valea Morii să devină o zonă │
│de vizitare atractivă fără a afecta valorile naturale pentru care au fost │
│desemnate. │
├─────────────────┬────────────────┬──────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────────────┤
│2.1. Planificarea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi │Km şi nr. trasee│ │ │ │ │ │ │ │
│realizarea │marcate │2 │V │V │V │V │V │Custode │
│traseelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vizitare pentru │Nr. tipuri/ │ │ │ │ │ │ │ │
│promovarea │metode de │ │ │ │ │ │ │ │
│zonelor │interpretare │ │ │ │ │ │ │ │
│atractive fără │utilizate │ │ │ │ │ │ │ │
│impact │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asupra valorilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ariei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│2.2. Încurajarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│includerii │Cel puţin 3 │ │ │ │ │ │ │ │
│valorilor │pachete de │ │ │ │ │ │ │ │
│ariei protejate │programe │3 │V │V │V │V │V │Custode, │
│în │turistice │ │ │ │ │ │ │turoperatori │
│pachete de │integrează aria │ │ │ │ │ │ │din zonă │
│programe │protejată │ │ │ │ │ │ │ │
│turistice şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lor în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│parteneriat cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│factori │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interesaţi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│relevanţi │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│2.3. Promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│includerii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│valorilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale ale │Nr. participări │ │ │ │ │ │ │ │
│ariei │la întâlniri de │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate în │planificare │3 │V │V │V │V │V │Custode │
│strategiile │strategică │ │ │ │ │ │ │ │
│de turism local │locale sau │ │ │ │ │ │ │ │
│şi │regionale │ │ │ │ │ │ │ │
│regional, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│colaborarea cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│centrele de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│promovare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│turistică ale │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunelor de pe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│teritoriul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sitului, a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│judeţului, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│regiunii şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│municipiului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Cluj-Napoca │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │a. Cartarea │ │ │ │ │ │ │ │
│ │zonelor cu │ │ │ │ │ │ │ │
│ │obiective │ │ │ │ │ │ │ │
│ │arheologice │ │ │ │ │ │ │ │
│ │b. Colaborarea │ │ │ │ │ │ │ │
│2.4. Menţinerea │cu Universitatea│ │ │ │ │ │ │ │
│şi │Babeş-Bolyai, de│ │ │ │ │ │ │ │
│promovarea │Istorie şi │ │ │ │ │ │ │ │
│zonelor │Filozofie │3 │V │V │V │V │V │Custode, │
│importante din │Cluj Napoca │ │ │ │ │ │ │Universitatea │
│punct de │pentru │ │ │ │ │ │ │Babeş-Bolyai │
│vedere arheologic│identificarea de│ │ │ │ │ │ │ │
│şi │resurse în │ │ │ │ │ │ │ │
│introducerea lor │vederea │ │ │ │ │ │ │ │
│în │studierii şi │ │ │ │ │ │ │ │
│pachetele │promovării lor │ │ │ │ │ │ │ │
│turistice │c. Interzicerea │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru creşterea │construcţiilor │ │ │ │ │ │ │ │
│atractivităţii │şi a │ │ │ │ │ │ │ │
│ariei │infrastructurii │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate │care poate dăuna│ │ │ │ │ │ │ │
│ │siturilor │ │ │ │ │ │ │ │
│ │arheologice │ │ │ │ │ │ │ │
│ │d. Identificarea│ │ │ │ │ │ │ │
│ │de resurse │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prezentarea/ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │promovarea │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acestor valori │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│2.5. │Cel puţin un │ │ │ │ │ │ │ │
│Identificarea de │proiect include │ │ │ │ │ │ │ │
│potenţiali │şi │3 │V │V │V │V │V │Custode │
│parteneri şi │componentă de │ │ │ │ │ │ │ │
│iniţierea de │realizare/ │ │ │ │ │ │ │ │
│proiecte/ │îmbunătăţire a │ │ │ │ │ │ │ │
│programe pentru │infrastructurii │ │ │ │ │ │ │ │
│realizarea │de vizitare │ │ │ │ │ │ │ │
│infrastructurii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vizitare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┴────────────────┴──────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────────────┤
│Programul 3: Conştientizare şi educaţie │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv: Asigurarea colaborării şi sprijinului factorilor interesaţi relevanţi │
│pentru refacerea condiţiilor │
│necesare habitatelor şi speciilor de interes comunitar şi îmbunătăţirea │
│nivelului de înţelegere a importanţei │
│naturii de către copii. │
├─────────────────┬────────────────┬──────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────────────┤
│3.1. Întocmirea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui │ │ │ │ │ │ │ │ │
│plan de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunicare │Plan de │1 │V │ │ │ │ │Custode │
│pentru │comunicare │ │ │ │ │ │ │ │
│identificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│celor mai │ │ │ │ │ │ │ │ │
│eficiente │ │ │ │ │ │ │ │ │
│metode şi acţiuni│ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunicare cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│diferitele │ │ │ │ │ │ │ │ │
│grupuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│factori │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interesaţi │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│3.2. Informarea/ │100 % din │ │ │ │ │ │ │ │
│conştientizarea │proprietari │1 │V │V │V │V │V │Custode │
│administratorilor│informaţi │ │ │ │ │ │ │ │
│şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proprietarilor cu│Nr. evenimente │ │ │ │ │ │ │ │
│privire la │organizate │ │ │ │ │ │ │ │
│beneficiile │ │ │ │ │ │ │ │ │
│măsurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│3.3. Oferirea de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│posibilităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │Minim 1 zi/lună │1 │V │V │V │V │V │Custode │
│consultare la │ │ │ │ │ │ │ │ │
│birou şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pe teren a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│factorilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interesaţi legat │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│managementul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ariei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│3.4. Informarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│continuă │Min. 10 apariţii│ │ │ │ │ │ │ │
│a publicului larg│/an în presă │1 │V │V │V │V │V │Custode │
│cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privire la │Min. 20 ştiri pe│ │ │ │ │ │ │ │
│managementul │an pe pagina web│ │ │ │ │ │ │ │
│ariei protejate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prin │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mass media şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pagina web │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a ariei protejate│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│3.5. Amplasarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│panouri │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informative │20 de panouri │2 │V │V │V │V │V │Custode │
│despre aria │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejată şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│managementul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acesteia în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│localităţi, pe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│limite, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în zone │ │ │ │ │ │ │ │ │
│importante de pe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│teritoriul ariei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│3.6. Organizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evenimente de │Min. 2/an │3 │V │V │V │V │V │Custode │
│conştientizare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│legate de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aria protejată şi│ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│promovare a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acesteia │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│3.7. Prezentări │ │ │ │ │ │ │ │ │
│organizate pentru│Min. 2/an │2 │V │V │V │V │V │Custode, │
│diferite grupe de│ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri de │
│vârstă │ │ │ │ │ │ │ │mediu, Agenţia │
│în şcolile din │ │ │ │ │ │ │ │pentru │
│comunităţile │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│locale │ │ │ │ │ │ │ │Mediului │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│3.8. Organizare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţi │Min. 2/an │1 │V │V │V │V │V │Custode, │
│practice de │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri de │
│educaţie │ │ │ │ │ │ │ │mediu, Agenţia │
│ecologică pe │ │ │ │ │ │ │ │pentru │
│teren │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului CJ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│3.9. Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui │ │ │ │ │ │ │ │ │
│punct de │ │3 │V │V │V │V │V │Custode │
│informare şi/ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sau centru de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│educaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru aria │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejată │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┴────────────────┴──────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────────────┤
│Programul 4: Management şi monitorizare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul eficient al │
│sitului şi monitorizarea biodiversităţii │
│şi a activităţilor umane. │
├─────────────────┬────────────────┬──────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────────────┤
│4.1. Emiterea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│avizelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi a punctelor de│Nr. puncte de │ │ │ │ │ │ │ │
│vedere │vedere │1 │V │V │V │V │V │Custode │
│în cadrul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│procedurii de │Nr. avize │ │ │ │ │ │ │ │
│reglementare din │ │ │ │ │ │ │ │ │
│punct │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de vedere al │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protecţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mediului al │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planurilor/ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proiectelor/ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│4.2. Respectarea │Nr. tarife │ │ │ │ │ │ │ │
│prevederilor │conforme │ │ │ │ │ │ │ │
│legale │prevederilor │1 │V │V │V │V │V │Custode │
│privind sistemul │legale │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tarifare pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│toate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│serviciile │ │ │ │ │ │ │ │ │
│oferite de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│custode │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│4.3. Verificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementării/ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│respectării │ │ │ │ │ │ │ │ │
│măsurilor de │Nr. contravenţii│1 │V │V │V │V │V │Custode │
│management al │ │ │ │ │ │ │ │ │
│valorilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ariei protejate, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inclusiv a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│respectării │ │ │ │ │ │ │ │ │
│condiţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stabilite în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cazul lucrărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proiectelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│avizate. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│4.4. Observarea/ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│verificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│modului în │Cel puţin 10 │ │ │ │ │ │ │ │
│care se │patrulări pe │1 │V │V │V │V │V │Custode │
│realizează │lună în medie │ │ │ │ │ │ │ │
│managementul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│terenurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi a resurselor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în zonele unde │ │ │ │ │ │ │ │ │
│impactul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│potenţial asupra │ │ │ │ │ │ │ │ │
│valorilor poate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│semnificativ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│4.5. Colaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu │Cel puţin 4 │ │ │ │ │ │ │ │
│autorităţile │patrulări comune│2 │V │V │V │V │V │Custode, ITRSV,│
│competente │pe an │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│pentru realizarea│ │ │ │ │ │ │ │CJ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│controale │ │ │ │ │ │ │ │ │
│periodice în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aria protejată │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│4.6. Idenificarea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│surse de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│finanţare, │Minim 3 persoane│ │ │ │ │ │ │ │
│elaborarea de │cu contract │1 │V │V │V │V │V │Custode │
│proiecte │permanent │ │ │ │ │ │ │ │
│şi managementul │de muncă*1) │ │ │ │ │ │ │ │
│acestora │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru asigurarea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│resurselor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│necesare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru menţinerea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│unei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│echipe minime de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management al │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ariei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│măsurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de management │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│4.7. Asigurarea │Minim 3 cursuri/│ │ │ │ │ │ │ │
│instruirii │schimburi de │2 │V │V │V │V │V │Custode │
│periodice a │experienţă │ │ │ │ │ │ │ │
│personalului │pe an │ │ │ │ │ │ │ │
│implicat în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│administrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ariei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│4.7. Asigurarea │Minim 3 cursuri/│ │ │ │ │ │ │ │
│instruirii │schimburi de │2 │V │V │V │V │V │Custode │
│periodice a │experienţă │ │ │ │ │ │ │ │
│personalului │pe an │ │ │ │ │ │ │ │
│implicat în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│administrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ariei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│4.8. Cooptarea şi│Cel puţin 30 │ │ │ │ │ │ │ │
│managementul │voluntari │3 │V │V │V │V │V │Custode │
│eficient al │cooptaţi │ │ │ │ │ │ │ │
│voluntarilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realizarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specifice │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│4.9. întreţinerea│Valoare │ │ │ │ │ │ │ │
│echipamentelor şi│reparaţii/ │1 │V │V │V │V │V │Custode │
│materialelor │întreţinere │ │ │ │ │ │ │ │
│aflate în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dotare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│4.10. Încheierea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│contracte de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│parteneriat │Cel puţin 3 │3 │V │V │V │V │V │Custode │
│cu universităţi, │parteneriate │ │ │ │ │ │ │ │
│ONG-uri │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi alte entităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vederea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│eficientizării │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asigurării │ │ │ │ │ │ │ │ │
│resurselor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│necesare pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de management │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│4.11. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Identificarea │Lista temelor │ │ │ │ │ │ │ │
│temelor │identificate │ │ │ │ │ │ │ │
│prioritare │ │3 │V │V │V │V │V │Custode │
│pentru cercetare │Cel puţin o temă│ │ │ │ │ │ │ │
│şi │în curs de │ │ │ │ │ │ │ │
│asigurarea │cercetare │ │ │ │ │ │ │ │
│resurselor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│necesare pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│efectuarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acestora în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│colaborare cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│instituţii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│relevante │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│4.12. Asigurarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│spaţiului necesar│Un sediu │1 │V │V │V │V │V │Custode │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│birou şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│depozitarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│echipamentelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dotare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│4.13. Elaborarea │1 plan de lucru │ │ │ │ │ │ │ │
│planurilor anuale│pe an │1 │V │V │V │V │V │Custode │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lucru şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│revizuirea lui │ │ │ │ │ │ │ │ │
│după necesităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│4.14. Asigurarea │Cel puţin 2 │ │ │ │ │ │ │ │
│mijloacelor de │mijloace de │1 │V │V │V │V │V │Custode │
│transport │transport │ │ │ │ │ │ │ │
│necesare pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţile de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│teren │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│4.15. Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │