Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLANUL DE MANAGEMENT din 18 iunie 2018  al Rezervaţiei Pietrele Roşii de la Tulgheş    Twitter Facebook
Cautare document

 PLANUL DE MANAGEMENT din 18 iunie 2018 al Rezervaţiei Pietrele Roşii de la Tulgheş

EMITENT: Ministerul Mediului
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 638 bis din 23 iulie 2018
──────────
        Aprobat de Ordinul nr. 587/2018 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 23 iulie 2018.
──────────

    CUPRINS
    CAP. I
    Introducere
    1.1. Scurtă descriere a Planului de management
    1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate
    1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management
    1.4. Procesul de elaborare a Planului de management
    1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor Planului de management
    1.6. Proceduri de modificare a Planului de management
    1.7. Procedura de implementare a planului de management
    CAP. II
    Descrierea ariei naturale protejate
    2.1. Informaţii generale
    2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
    2.1.2. Limitele ariei naturale protejate
    2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate
    2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

    2.2. Mediul abiotic
    2.2.1. Geologie
    2.2.2. Geomorfologie
    2.2.3. Hidrologia
    2.2.4. Clima
    2.2.5. Solurile

    2.3. Mediul biotic
    2.3.1. Ecosisteme
    2.3.2. Habitate
    2.3.3. Scurt istoric al cercetărilor botanice
    2.3.4. Flora
    2.3.5. Fauna

    2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări
    2.4.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
    2.4.2. Dreptul de folosinţă şi administrare a terenurilor
    2.4.3. Infrastructură şi construcţii
    2.4.4. Patrimoniu cultural
    2.4.5. Peisajul
    2.4.6. Resurse de management şi infrastructură

    CAP. III
    Evaluări, presiuni şi ameninţări
    3.1. Starea actuală
    3.1.1. Evaluare pentru mediul fizico-geografic
    3.1.2. Evaluare pentru biodiversitate şi habitate
    3.1.3. Evaluarea peisajului
    3.1.4. Evaluări şi ameninţări datorate activităţilor antropice

    3.2. Presiuni şi ameninţări
    3.2.1. Ameninţări datorate activităţilor antropice
    3.2.2. Ameninţări naturale

    3.3. Evaluarea conservării moştenirii culturale
    3.4. Evaluare pentru utilizarea terenurilor şi a resurselor naturale
    3.5. Evaluarea din punct de vedere al aspectelor legate de educaţia şi conştientizare publică
    3.6. Evaluarea potenţialului turistic
    3.7. Situaţia actuală a managementului rezervaţiei
    CAP. IV
    Scopul şi obiecţiile Planului de management
    4.1. Scopul Planului de management
    4.2. Obiective generale specifice şi activităţi
    4.2.1. Obiective generale
    4.2.2. Obiective specifice
    4.2.2.1. Activităţi şi măsuri generale de management pentru habitate
    4.2.2.2. Măsuri/acţiuni verifice de conservare pentru habitate
    4.2.2.3. Activităţi şi măsuri generale de management pentru speciile de floră şi faună
    4.2.2.4. Activităţi şi măsuri de management pentru speciile de plante: Astragalus romeri, Hieracium pojoritense, Delphinium simonkaianum şi Juniperus sabina
    4.2.2.5. Măsuri/acţiuni specifice de conservare pentru speciile de plante: Astragalus romeri, Hieracium pojoritense, Delphinium simonkaianum şi Juniperus sabina
    4.2.2.6. Activităţi şi măsuri generale de management pentru amfibieni şi reptile
    4.2.2.7. Măsuri/acţiuni specifice de conservare pentru speciile Vipera berus, Lacerta agilis Lacerta vivipara, Triturus montandoni
    4.2.2.8. Activităţi şi măsuri generale de management pentru speciile păsări
    4.2.2.9. Măsuri/acţiuni specifice de conservare pentru speciile de păsări Tetrao urogalus şi Bonasia Bonasia
    4.2.2.10. Activităţi şi măsuri generale de management pentru speciile de prădători mari
    4.2.2.11. Măsuri de conservare/acţiuni de conservare pentru speciile Ursus arctos, Lynx lynx, Felis silvestris şi Vulpes vulpes


    CAP. V
    Planul de activităţi
    CAP. VI
    Planul de monitorizare a activităţilor
    CAP. VII
    Bugetul Planului de management
    CAP. VIII
    Bibliografie
    Anexa nr. 1.1 la Planul de management - Harta localizării Rezervaţiei Pietrele Roşii
        Anexa nr. 1.2 la Planul de management - Harta parcelelor silvice
        Anexa nr. 1.3 la Planul de management - Harta limitelor Rezervaţiei Pietrele Roşii
        Anexa nr. 1.4 la Planul de management - Harta geologică
        Anexa nr. 1.5 la Planul de management - Harta pantelor
        Anexa nr. 1.6 la Planul de management - Harta puncte de cote şi curbe de nivel
        Anexa nr. 1.7 la Planul de management - Harta hidrologică
        Anexa nr. 1.8 la Planul de management - Harta solurilor
        Anexa nr. 1.9 la Planul de management - Harta distribuţiei tipurilor de habitate
        Anexa nr. 1.10 la Planul de management - Harta unităţilor administrativ teritoriale
        Anexa nr. 1.11 la Planul de management - Harta obiectivelor turistice

    GLOSAR ACRONIME

┌──────┬───────────────────────────────┐
│DN │Drum naţional │
├──────┼───────────────────────────────┤
│DJ │Drum judeţean │
├──────┼───────────────────────────────┤
│DC │Drum comunal │
├──────┼───────────────────────────────┤
│u.a. │Unitate amenajistică │
├──────┼───────────────────────────────┤
│UP │Unitate de producţie │
├──────┼───────────────────────────────┤
│Os │Ocol silvic │
├──────┼───────────────────────────────┤
│Ds │Direcţie silvică │
├──────┼───────────────────────────────┤
│RNP │Regia Naţională a Pădurilor │
├──────┼───────────────────────────────┤
│APM │Agenţia pentru Protecţia │
│ │Mediului │
├──────┼───────────────────────────────┤
│IUCN │International Union for │
│ │Conservation of Nature │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ONG │Organizaţie Non-Guvernamentală │
├──────┼───────────────────────────────┤
│UNDP │United Nations Development │
│ │Programme │
├──────┼───────────────────────────────┤
│GEF │Global Environment Facility │
├──────┼───────────────────────────────┤
│O.U.G.│Ordonanţă de Urgenţă a │
│ │Guvernului │
└──────┴───────────────────────────────┘

    CAP. I
    Introducere
    1.1. Scurtă descriere a Planului de management
        Rezervaţia Pietrele Roşii de la Tulgheş include o largă paletă de valori naturale, culturale şi istorice. În consecinţă obiectivele şi tipurile de măsuri de conservare vizate sunt diverse, legate de specificul local, în acord cu principiile generale valabile ale managementului ariilor protejate. Existenţa tuturor acestor valori şi importanţa integrării armonioase a rezultatelor activităţii umane cu mediul înconjurător, necesită elaborarea şi implementarea unui Plan de management specific ariei.
        Scopul principal al Planului de management este conservarea diversităţii biologice şi a peisajului, unde natura să-şi urmeze cursul firesc, ale cărui valori să fie recunoscute de publicul larg, localnici şi de oamenii de ştiinţă, un loc unde turiştii şi persoanele interesate sunt bine veniţi iar utilizarea durabilă a resurselor naturale este reglementată. De asemenea, se urmăreşte prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectului de conservare, precum şi asigurarea cadrului de desfăşurare a activităţilor tradiţionale desfăşurate de proprietarii, administratorii şi concesionarii terenurilor, cu reglementarea acestora de către custodele Rezervaţiei Pietrele Roşii de la Tulgheş - Direcţia Silvică Harghita. Astfel se poate urmări îndeplinirea obiectivului major, respectiv conservarea biodiversităţii în cadrul unei strategii adecvate, prin măsuri cu caracter unitar, care să permită cunoaşterea cât mai bună şi detaliată a situaţiei existente şi stabilirea unor obiective realiste.
        În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, Planul de management trebuie să integreze interesele de conservare a biodiversităţii cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunităţii locale din raza de acţiune a ariei naturale protejate, ţinând cont totodată de trăsăturile tradiţionale, culturale şi spirituale caracteristică zonei. În consecinţă, elaborarea Planului de management se va desfăşura în cadrul unui larg proces consultativ, prin implicarea activă a tuturor factorilor interesaţi. Existenţa unor obiective comune şi a consensului privind modalităţile de atingere a acestora, reprezintă condiţii fundamentale pentru obţinerea suportului necesar derulării activităţilor ariei. Totodată trebuie luat în calcul impactul activităţilor umane asupra ariei, impactul negativ pe care un turism inadecvat îl poate avea asupra biodiversităţii, dar şi beneficiile pe care turismul organizat le poate aduce comunităţii locale. În această direcţie existenţa unei strategii referitoare la turism, permite obţinerea avantajelor pe care această activitate le poate genera simultan cu protejarea şi conservarea atributelor specifice zonei.
        Planul de management va sta la baza activităţii custodelui Rezervaţiei Pietrele Roşii de la Tulgheş prin intermediul căruia va fi realizată gospodărirea unitară şi integrată a ariei naturale protejate, supraveghind totodată activităţile care se desfăşoară pe teritoriul acestuia. Responsabilitatea administrării Rezervaţiei Pietrele Roşii de la Tulgheş revine Direcţiei Silvice Harghita prin Ocolul Silvic Tulgheş, aflată în structura Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva. Vor fi supravegheate toate activităţile care se desfăşoară pe teritoriul rezervaţiei, astfel încât să fie asigurată îndeplinirea tuturor obiectivelor de management, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

    1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate
        Rezervaţia Pietrele Roşii de la Tulgheş a fost înfiinţată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a III-a - Zone Protejate şi funcţionează în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2014, Ordonanţa Guvernului nr. 20/2014, Legea nr. 73/2015 şi Ordonanţa Guvernului nr. 7/2016;
        Rezervaţia Pietrele Roşii de la Tulgheş corespunde categoriei a IV-a IUCN - rezervaţie naturală de tip geologic şi botanic, este situată în zona central nord-estică a României, pe raza administrativă a judeţului Harghita, localizare indicată de Anexa nr. 1.1 la Planul de management. Din punct de vedere geografic este situată în bazinul Bistricioarei în zona munţilor Hăşmaş, Giurgeu, Budacu supranumiţi şi munţii Tulgheşului.
        Microregiunea în care se află aria protejată este situată în munţii Bistriţei, în extremitatea Sud-Estică a acestora. Masivul Pietrele Roşii se ridică deasupra comunei Tulgheş fiind o stâncă de calcar bine individualizată, din călcare hippuritice, cu vârful de 1215 metri, altitudine ce oferă o frumoasă privelişte a împrejurimilor şi este un punct reper. Orientarea rezervaţiei este sudică şi se caracterizează prin văi scurte, înguste şi foarte adânci.
        Potrivit Anexei nr. 1 a Legii nr. 5/2000, cu modificările şi completările ulterioare, suprafaţa rezervaţiei este de 10 ha, se află în fond forestier de stat, în unitatea de producţie silvică VIII Prisecani, unitatea amenajistică 35B, administrat de Direcţia Silvică Harghita prin Ocolul Silvic Tulgheş, fapt indicat de Anexa nr. 1.2 la Planul de management. În partea nordică, nord-estică şi estică rezervaţia este limitată de fond forestier de stat gestionat de acelaşi administrator, iar limita vestică şi sudică este formată dintr-o păşune montană care aparţine Consiliului Local Tulgheş - situaţie prezentată de Anexa nr. 1.3 la Planul de management.
        Rezervaţia Pietrele Roşii prin speciile endemice prezintă o importanţă fitogeografică, este un monument litografic preţios pentru speciile sale floristice. Dintre care cele mai renumite amintim: Delphinium simonkaianum, Hieracium pojoritense, Silene zawadskii, Cerastium transilvanicum. Aici a fost descoperit în anul 1891 de I. Romer endemismul Astralagus romeri, al cărei areal este foarte restrâns în ţara noastră. Pe lângă speciile prezentate mai sus au mai fost găsite următoarele plante: Achillea millefolium, Gentiana asclepiadea, Anemone nemorosa, Helianthenum annum, Cirsium oleraceae, Euphorbia sp., Fragaria vesca, Campanula carpatica, Campanula patula, Euphrasia sp., Succisa pratensis, Leontodon alpestris, Sempervirum sp., Galium uliginosum, Dryopteris filix-mas, Aulacomnium sp., Clematis alpina, Astrantia major, Geranium sylvaticum, Thalictrum aquilegifolium, Aquilegia atrata, Bellis perenis, Melampyrum sylvaticum, Knautia arvensis, Asplenium viridis, Senecio pratensis, Dryopteris pelipteris.
        Scopul principal al rezervaţiei este cel de conservare a geodiversităţii şi a diversităţii biologice, se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţile tradiţionale desfăşurate de proprietarii terenurilor, cu reglementarea acestora de către custodele rezervaţiei.

    1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management
        Legislaţie cu privire la protecţia mediului:
    a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2014, Ordonanţa Guvernului nr. 20/2014, Legea nr. 73/2015 şi Ordonanţa Guvernului nr. 7/2016;
    b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a III-a - zone protejate;
    e) Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
    f) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial;
    g) Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;
    h) Ordinul ministrului mediului şi ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice;
    i) Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului, cu modificările şi completările ulterioare;
    j) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din floră şi, respectiv, faună sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare;
    k) Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional.

        Legislaţie din domeniul piscicol
    a) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 44/1.195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului şi pădurilor nr. 159/1.266/2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate.

        Legislaţie privind domeniul agriculturii
    a) Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
    e) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările şi completările ulterioare.

        Legislaţia privind amenajarea teritoriului
    a) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare.

        Legislaţia privind evaluarea de mediu
    a) Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1.284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
    c) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

        Legislaţia privind accesul la informaţii
    a) Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998;
    b) Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, cu modificările şi completările ulterioare.

        Directive Europene
    a) Directiva nr. 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice;
    b) Directiva nr. 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice.


    1.4. Procesul de elaborare a Planului de management
        Planul de management pentru Rezervaţia Pietrele Roşii de la Tulgheş a fost elaborat de către Direcţia Silvică Harghita în cadrul unui proces transparent, prin implicarea şi consultarea factorilor interesaţi, conform legislaţiei în vigoare. Procesul de elaborare a planului de management s-a desfăşurat în mai multe etape:
    a) Evaluarea zonei prin activităţi de cartare a limitei ariei protejate, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administraţie şi a folosinţei terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic şi mediului fizic-geologic, geomorfologie, hidrologie, climă şi soluri;
    b) Evaluarea elementelor de biodiversitate reprezentată de identificarea şi cartarea în teren a habitatelor şi arealelor speciilor care fac obiectul conservării, identificarea potenţialelor ameninţări la adresa speciilor, habitatelor de importanţă comunitară şi naţională şi evaluarea stării de conservare a acestora;
    c) Stabilirea obiectivelor de management, elaborarea măsurilor de management pentru îndeplinirea obiectivelor şi planificarea acestora în timp şi spaţiu prin elaborarea planului de acţiune.

        Pentru culegerea datelor necesare acestor paşi şi elaborarea propriu-zisă a Planului de management au fost folosite informaţiile şi studiile existente cu privire la cadrul natural al ariei protejate, factorii biotici şi abiotici, contextul socio-economic şi impactul antropic, studiile de inventariere şi cele privind evaluarea şi cartarea speciilor şi a arealelor lor, precum şi metodologiile de monitorizare.
        Structura şi capitolele Planului de management au fost stabilite conform modelului asigurat de Ghidul Appleton Fauna & Flora Internaţional, elaborat în cadrul proiectului Managementul Conservării Biodiversităţii în România, finanţat de GEF, Guvernul României şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, dar s-au folosit ca model şi Sistemul Informatic SINCRON, respectiv o planificare bugetară realizată conform procedurii privind efectuarea analizei financiare a planului de management, aplicate în cadrul proiectului UNDP-GEF: Întărirea sustenabilităţii financiare a sistemului de arii protejate din Carpaţi".
        Planul de management a fost elaborat cu implicarea următorilor factori interesaţi reprezentaţi de: factori decizionali, locuitorii şi factorii de interes din comunităţile locale din vecinătatea ariei protejate, vizitatorii din zonă, reprezentanţii mass mediei locale, proprietarii şi utilizatorii de terenuri.
        Implicarea celor care sunt afectaţi sau pot influenţa acest plan şi respectiv realizarea obiectivelor Planului de management s-a asigurat prin:
    a) implicarea în procesul de elaborare a Planului de management a reprezentanţilor unor organizaţii de mediu şi factori interesaţi. Aceştia vor putea analiza măsurile de conservare propuse şi vor putea face propuneri în funcţie de strategia de dezvoltare a comunităţilor locale;
    b) solicitarea de comentarii/propuneri de la factorii interesaţi şi de la specialişti din diverse domenii în perioada de lucru pentru elaborarea Planului de management;
    c) analiza observaţiilor factorilor interesaţi înainte de a solicita aprobarea planului de management conform prevederilor legale.


    1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management
        Pentru această arie protejată nu a fost realizat până în prezent nici un plan de management.

    1.6. Proceduri de modificare a Planului de management
        Planul de management şi regulamentul ariei protejate se elaborează de către custodele acestuia şi se aprobă, după obţinerea avizului Agenţiei pentru Protecţia Mediului Harghita, prin ordin de ministru, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
        Modificarea şi actualizarea Planului de management se face după cum urmează:
    a) la 5 ani după publicarea în Monitorul Oficial a aprobării acestuia prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
    b) la propunerea custodelui, cu respectarea procedurii de aprobare;
    c) când anumite prevederi din Planul de management nu mai corespund unor modificări legislative apărute ulterior aprobării acestuia.

        Aşadar, Planul de management cuprinde unele prevederi care iau în considerare, pe cât posibil, factorii ce ar putea schimba situaţia actuală, permiţând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a mediului natural pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate în cauză.
        Competenţa aprobării modificărilor în Planul de management revine:
    a) Autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului - în cazul în care se impun schimbări la nivel de obiective/acţiuni sau la nivelul regulamentului de funcţionare;
    b) Custodelui - dacă modificările se referă la planificarea anuală a activităţilor şi la alocarea fondurilor.


    1.7. Procedura de implementare a planului de management
        Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui ariei naturale protejate şi se realizează prin acţiuni planificate în baza planurilor anuale de acţiune.
        Organizarea activităţilor se va realiza de către custode, în colaborare permanentă cu factorii de interes ca: Primăria Comunei Tulgheşi, Instituţia Prefectului Judeţului Harghita, Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, Garda Forestieră Judeţeană Harghita, Garda de Mediu Harghita, proprietari şi administratori de terenuri, instituţii academice şi de cercetare, ONG-uri, specialişti şi altele asemenea.
        Activităţile din planul de acţiune anual se implementează/organizează:
    a) în mod direct de către custodele ariei protejate;
    b) prin implicarea unor parteneri pe bază de contracte de colaborare, de voluntariat;
    c) pe bază de protocoale cu organizaţii neguvernamentale, servicii publice sau voluntari;
    d) pe bază de contracte, protocoale sau voluntariat cu persoane fizice sau juridice specializate, organizaţii neguvernamentale şi altele asemenea.

        Activităţile care intră în responsabilitatea altor instituţii/organizaţii vor fi supravegheate de către custodele ariei protejate pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management.

    CAP. II
    Descrierea ariei naturale protejate
    2.1. Informaţii generale
    2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
        Rezervaţia Pietrele Roşii este situat în zona central nord-estică a României, pe raza administrativă a comunei Tulgheş din judeţul Harghita, localizare prezentată de Anexa nr. 1.1 la Planul de management. Din punct de vedere geografic este în bazinul Bistricioarei în zona munţilor Hăşmaş, Giurgeu, Budacu supranumiţi şi Munţii Tulgheşului. Microregiunea în care se află aria protejată este situată în munţii Bistriţei, în extremitatea sud-estică a acestora.
        Rezervaţia se întinde între coordonatele: N: 25°46'9,33" latitudinea nordică şi 46°59'10,07" longitudine estică, S: 25°46'17,58" latitudinea nordică şi 46°58'55,54" longitudine estică, E: 25°46'18,89" latitudinea nordică şi 46°59'6,86" longitudine estică, V: 25°46'4,11" latitudinea nordică şi 46°59'4,61" longitudine estică.
        Întreaga zonă protejată se află în fond forestier de stat, în UP VIII Prisecani, unitatea amenajistică 35B, administrat de Direcţia Silvică Harghita prin Ocolul Silvic Tulgheş, situaţie prezentată de Anexa nr. 1.2 la Planul de management.
        Accesul se face pe DN 15 de la Topliţa în direcţia localităţii Tulgheş până la poziţia km 223 + 400, de unde pe drumul auto forestier denumit Prisecani se poate deplasa pe jos sau cu mijloace de transport destinate pentru teren până la aria protejată.

    2.1.2. Limitele ariei naturale protejate
        Limita nordică - f.f. de stat, O.S. Tulgheş - u.a. 41B
        Limita vestică - păşune Prim. Tulgheş - u.a. 60
        Limita sudică - păşune Prim. Tulgheş - u.a. 60A, B
        Limita estică - f.f. de stat, O.S. Tulgheş - u.a. 35A, 36A

    2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate - Nu este cazul.
    2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate - Nu este cazul.

    2.2. Mediul Abiotic
    2.2.1. Geologie
        Din punct de vedere geologic teritoriul Rezervaţiei Pietrele Roşii se află la limita estică a zonei cristalino-mezozoică a Carpaţilor Răsăriteni şi la limita estică a flişului grezos-calcaros, situaţie prezentată în Anexa nr. 1.4 la Planul de management.
        Alcătuirea geologică a teritoriului este foarte complexă. Substratul litologic diferă foarte puţin în sensul că insular în masa mare de fliş grezos-calcaros, strate de Sinaia, apar insule de şisturi cristaline acoperite cu dolomite şi călcare. Calcarele recifale masive şi conglomeratele calcaroase apar aici în intervalul startigrafic cretacic mijlociu. În cretacicul inferior în geosinclinalul carpatic începe acumularea seriei sedimentare de fliş cu mari variaţii de facies petrografic. Se detaşează aici Pânza de Ceahlău cu stratele de Bistra şi Sinaia.
        La alcătuirea formaţiunilor de fliş participă în alternanţă gresii, marne, marno-călcare, argile şi călcare. Definitivarea subunităţilor structural-tectonice are loc aici în urma mişcărilor orogenice din faza alpină care a dus la încreţirea stratelor în cute, pânze de sariaj încălecate una peste alta de vest spre est. Ca urmare a evoluţiilor geologice fireşti prezentate mai sus, pe teritoriul microregiuni s-au individualizat câteva formaţiuni ruiniforme interesante, cu efecte peisagistice deosebite, printre care amintim şi Pietrele Roşii.
        Zona de fliş caracteristică microregiunii din zona Tulgheşului este formată din fliş greso-calcaros, strate de Sinaia de vârstă neocomiană în care alternează marne cu şisturi argiloase şi gresii, iar pe alocuri sunt prezente anumite insule de calcar aşa cum s-a menţionat mai sus. Alternanţa de marne cu argile a favorizat formarea unor mantale deluviale groase pe seama cărora în timpul pleistocenului şi holocenului au avut loc intense procese de mişcare în masă.
        Între acestea se evidenţiază solifluxiunile care au dus la formarea depozitelor actuale de cuvertură, deluviale, aluviale sau proluviale, peste care au luat naştere solurile actuale. De-a lungul Bistricioarei şi a principalilor afluenţi cum este Putna, Prisecani, Asod şi Pintec, apar formaţiuni aluviale recente stabilizate sau în curs de stabilizare. Frecvent în albiile pâraielor menţionate apare roca la zi, care este alcătuită din gresie cuartitică tare sau bolovănişuri rulate.

    2.2.2. Geomorfologie
        Rezervaţia Pietrele Roşii este situată în partea de nord-est a judeţului Harghita, în bazinul Bistricoarei, în zona munţilor Hăşmaş, Giurgeu, Budacu, zonă numită şi munţii Tulgheşului. Relieful se desfăşoară în trepte de o parte şi alta a Bistricioarei şi a afluentului său Putna. Din punct de vedere morfostructural teritoriul se încadrează în unitatea morfostructurală de orogen I, Unitatea carpatică muntoasă A, subunitatea de fliş B.
        Microregiunea în care se află aria protejată Pietrele Roşii este situată în Munţii Bistriţei, în extremitatea sud-estică a acestora. Orientarea zonei este sudică şi se caracterizează prin văi scurte, înguste şi foarte adânci, situaţia prezentată de Anexa nr. 1.5 la Planul de management şi Anexa nr. 1.6 la Planul de management. În categoria versanţilor superiori şi mijlocii s-au inclus şi unităţile amenajistice existente pe întreg versantul. Configuraţia terenului, forma de detaliu a unităţii de relief, des întâlnită este ceea ondulată.
        Principalele vârfuri din zonă sunt: Muntele Comarnic cu 1508 m, Piatra Runcului 1215 m. Altitudinea medie a microregiuni este de 1030 m, unde zona păduroasă este cuprinsă între altitudinea de 655 m şi între 1508 m.

    2.2.3. Hidrologia
        Reţeaua hidrologică a teritoriului aparţine în întregime bazinului hidrologic al Şiretului cu afluentul său Bistriţa şi de ordin inferior Bistricioara, situaţie prezentată în Anexa nr. 1.7 la Planul de management.
        Orografia teritoriului studiat, fragmentarea puternică a terenului, substratul geologic friabil precum şi precipitaţiile bogate au favorizat dezvoltarea unei reţele hidrografice destul de bogate. Cel mai important curs de apă din zonă este Bistricioara, afluent pe dreapta al Bistriţei care colectează următoarele ape de ordin inferior: Pintec, Putna, Asod, Prisecani. Toate aceste ape au bazine mari de recepţie cu pante pronunţate care în contextul substratului majoritar de fliş le dau un caracter torenţial.
        Bilanţul hidrologic este excedentar. Regimul hidrologic este de tip carpatic cu ape mari primăvara în aprilie şi cu alimentare pluvio-nivală în etajele superioare ale pădurilor din cadrul Ocolului Silvic Tulgheş. Scurgerea minimă se înregistrează, de regulă în cursul iernii, uneori şi vara. Alimentarea reţelei hidrografice este mixtă subterană dar şi pluvio-nivală.
        Din punct de vedere hidrochimic apele au un caracter sulfatat cu mineralizare mijlocie. Frecvent apar şi izvoare de apă minerală cu debite suficiente, care pot fi valorificate ulterior din punct de vedere turistic.

    2.2.4. Clima
        Din punct de vedere climatic microregiunea se încadrează în ţinutul climatic de munte, subţinutul climatic, Carpaţilor Orientali. Variaţiile anuale ale valorilor medii ale temperaturii aerului, cu amplitudini de 22,8° C, imprimă zonei studiate caracterul unui climat continental. Pe teritoriul microregiunii se înregistrează frecvent inversiuni de temperatură, în care părţile mai joase, depresiunile, din cauza ceţii şi a curenţilor reci înregistrează temperaturi mai scăzute decât versanţii mijlocii şi superiori. Gradientul termic vertical are aici valori cuprinse între 0,3 şi 0,4° C/100 m diferenţă de altitudine ceea ce face ca temperatura medie anuală de 6,1° C să varieze între 3° C pe crestele mai înalte ale microregiunii şi 6 - 7° C în părţile de jos ale zonei. Radiaţia globală pentru teritoriul studiat este 110 kcal. Datorită advecţiei maselor de aer din vest, versanţii nordici şi nord-vestici sunt frecvent acoperiţi de nori, cei estici fiind mai degajaţi şi mai însoriţi.
        Ca urmare a diversităţii condiţiilor de relief din microregiune, regimul precipitaţiilor prezintă şi el o mare variabilitate şi urmează aceeaşi zonalitate pe verticală ca şi regimul termic, cu deosebirea că aici nu apar inversiuni. Conform principiului zonalităţii verticale cantitatea medie de precipitaţie variază între 700 - 1000 mm. Cantitatea de precipitaţii este mai redusă în perioada octombrie - martie, datorită circulaţiei atmosferice generale aflate sub regim anticilonic. Minimum de precipitaţii se înregistrează în luna ianuarie când în medie cad cam 35,3 mm, iar maximum în iunie când se înregistrează şi maximum absolut.
        Tipurile semnificative de circulaţie atmosferică sunt anticiclonul azoric şi depresiunea islandeză. În semestrul cald al anului ploile au deseori caracter aparte determinat de durata lor scurtă şi de cantitatea de apă ce o dau. La intensităţi de peste 3,0 mm/minut ploile au caracter de aversă sau ploaie torenţială şi pot prejudicia tinerele plantaţii sau regenerările naturale. Ploile torenţiale din zonă sunt însoţite de grindină care provoacă pagube însemnate şi sectorului silvic pe lângă ceea din agricultură.
        În cadrul microregiunii precipitaţiile depăşesc evapotranspiraţia potenţială ceea ce duce la un surplus de apă benefic vegetaţiei lemnoase din zonă. Evapotranspiraţia este maximă în perioada caldă a anului şi depinde de regimul precipitaţiilor, de rezervă de apă din sol, de adâncimea pânzei freatice, de tipul de vegetaţie, de viteza vântului şi de activitatea umană - păşunatul.

    2.2.5. Solurile
        Solurile specifice microregiunii sunt cernisolurile. Cernisolurile, reprezentate prin rendzine au fost identificate pe rocile calcaroase, situaţie prezentată în Anexa nr. 1.8 la Planul de management. Eutricambosolurile tipice conform analizelor de laborator sunt de la acide la moderat acide, bogate în humus, mijlociu profunde, mijlociu aprovizionate cu azot total şi fosfor mobil şi slab aprovizionate cu potasiu. Suma bazelor schimbabile este mijlocie, sunt metobazice iar textura este luto-nisipoasă în orizontul Ao şi luto-prăfoasă în orizontul Bv.
        Districambosolurile sunt puternic acide, moderat bogate în humus, mijlociu profunde până la superficiale, cu suma bazelor schimbabilă mică. Sunt soluri oligomezobazice, mijlociu aprovizionate cu azot total şi fosfor mobil şi slab aprovizionate cu potasiu.
        Textura este de la luto-prăfoasă la luto-nisipoasă şi aceste soluri sunt caracteristice molidişurilor pe care realizează productivităţi mijlocii şi superioare în funcţie de profunzime şi aciditate.


    2.3. Mediul biotic
    2.3.1. Ecosisteme
        Structura vegetaţiei din zona Rezervaţiei Pietrele Roşii de la Tulgheş reprezintă rezultatul influenţelor induse de substrat, relief, sol, climă şi activitatea umană. În cadrul ariei naturale protejate au fost identificate ecosistemele naturale reprezentate de păduri şi stâncării. Referitor la ecosistemele forestiere menţionăm că în microregiunea în care se află Rezervaţia Pietrele Roşii se întâlnesc etajele fitoclimatice:
    a) etajul montan de molidişuri pure,
    b) etajul montan de amestecuri,
    c) etajul deluros de cvercete şi şleauri de deal.

        În zona de fond forestier din rezervaţie, tipul de pădure reprezentativ este molidiş normal cu Oxalis acetosella pe soluri scheletice cu rocă la suprafaţă, cu compoziţia actuală 8MO2BR, vârsta 120 ani. Suprafaţa acoperită cu pădure de amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull se întâlneşte la altitudini cuprinse între 700 - 1400 m pe versanţi cu înclinări şi expoziţii diferite, mai frecvent moderat - puternic înclinaţi.
        În zona forestieră s-a dezvoltat un strat erbaceu, din alcătuirea căruia putem enumera plante ca Oxalis acetosella, Asperula odorata, precum şi Festuca silvatica. În anumite locuri dar mai rar întâlnim pe Festuca rubra, Rubus ideaus, Salix caprea. Poienile din împrejurime sunt acoperite cu vegetaţie ierboasă cum este Festuca rubra, Erica vulgaris, Achillea millefolium, Anemone nemorosa.

    2.3.2. Habitate
        În cadrul ariei naturale protejate au fost identificate păduri în proporţie de 87% şi cu suprafaţa de 8,7 ha şi stâncării, grohotişuri şi tufărişuri în proporţie de 13% respectiv cu suprafaţa de 1,3 ha.
        Tipul de pădure identificat este amestecul normal de răşinoase şi fag cu floră de mull, care corespund habitatului comunitar 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană Vaccinio-Piceetea.
        Sub păduri s-a dezvoltat un strat erbaceu, din alcătuirea căruia putem enumera plante ca Oxalis acetosella, Asperula odorata, precum şi Festuca Silvatica. În anumite locuri dar mai rar întâlnim pe Festuca Rubra, Rubus ideaus, Salix caprea.
        Următoarele habitate identificate şi care corespund habitatelor 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale, 40A0* - Tufărişuri subcontinentale peripanonice, 8120 - Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin Thlaspietea rotundifolii, 8210 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie casmofitică şi 6170 - Pajişti calcifile alpine şi subalpine sunt intim amestecate, având în total o suprafaţă redusă, de 1,3 ha.
        Habitatele de mai sus sunt menţionate în Anexa I al Directivei Habitate a Consiliului nr. 92/43/CEE, din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică şi în Anexa II a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
        Harta cu distribuţia habitatelor se regăseşte la Anexa nr. 1.9 la Planul de management.
        Poienile din împrejurime sunt acoperite cu vegetaţie ierboasă cum este Festuca rubra, Erica vulgaris, Achillea millefolium, Anemone nemorosa.
        Tipurile de habitate româneşti, tipurile de habitate de interes comunitar şi tipurile de asociaţii vegetale identificate în aria protejată sunt prezentate în următorul tabel.

┌───────────────────────────────────────────────────────────┐
│Tabelul nr. 1 │
├───────────────────────────────────────────────────────────┤
│Tipuri de habitate şi asociaţii vegetale determinate în │
│aria protejată │
├──────────────────────────────────────────────┬────────────┤
│ │ │
├───────────────┬──────────────┬───────────────┼────────────┤
│Tip de habitat │Tip de habitat│Tip de │Valoare │
│Natura 2000 │românesc │asociaţie │conservativă│
│ │ │vegetală │în România │
├───────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────┤
│ │R3115 │ │ │
│ │Tufărişuri │ │ │
│4060 Tufărişuri│sud-est │Juniperetum │ │
│alpine şi │carpatice de │sabinae Csuros │Mare │
│boreale │cetină cu negi│1958 │ │
│ │Juniperus │ │ │
│ │sabina │ │ │
├───────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────┤
│ │R3116 │ │ │
│40A0* │Tufărişuri │Calamagrostio -│ │
│Tufărişuri │sud-est │Spiraeetum │ │
│subcontinentale│carpatice de │ulmifoliae │Moderată │
│peripanonice │cununiţă │Resmeriţă et │ │
│ │Spiraea │Csuros 1966 │ │
│ │chamaedryfolia│ │ │
├───────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────┤
│ │R6112 │ │ │
│ │Comunităţi │ │ │
│8120 │montane │ │ │
│Grohotişuri │sud-est │ │ │
│calcaroase şi │carpatice │ │ │
│de şisturi │pioniere de │Thymo comosi - │Mare, │
│calcaroase din │grohotişuri │Galietum albi │habitat │
│etajul montan │mobile sau │Sanda et │endemic │
│până în cel │semifixate cu │Popescu 1999 │ │
│alpin │Thymus │ │ │
│Thlaspietea │comosus, │ │ │
│rotundifolii │Galium album │ │ │
│ │şi Teucrium │ │ │
│ │montanum │ │ │
├───────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────┤
│ │R6206 │ │ │
│ │Comunităţi │ │ │
│ │sud-est │ │ │
│ │carpatice ale │ │ │
│ │fisurilor │ │ │
│ │pereţilor │Asplenio - │ │
│ │stâncoşi, │Cystopteridetum│Mare, │
│ │calcaroşi cu │fragilis │habitat │
│ │Cystopteris │Obert.,1936, │endemic │
│ │fragilis, │1949 │ │
│ │Campanula │ │ │
│8210 Versanţi │carpatica, │ │ │
│stâncoşi cu │Saxifraga │ │ │
│vegetaţie │cuneifolia şi │ │ │
│casmofitică │Valeriana │ │ │
│ │sambucifolia │ │ │
│ ├──────────────┼───────────────┼────────────┤
│ │R6213 │ │ │
│ │Comunităţi │ │ │
│ │sud-est │Saxifrago │ │
│ │carpatice pe │luteo- viridis │Mare, │
│ │stânci cu │- Silenetum │habitat │
│ │Saxifraga │zawadzkii Pawl.│endemic │
│ │luteo-viridis │et Wallas 1949 │ │
│ │şi Silene │ │ │
│ │zawadzkii │ │ │
├───────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────┤
│ │R4205 Păduri │ │ │
│ │sud-est │Hieracio │ │
│ │carpatice de │rotundati – │ │
│ │molid Picea │Piceetum │Moderată │
│ │abies cu │Pawl. et Br. │ │
│9410 Păduri │Oxalis │Bl. 1939 │ │
│acidofile de │acetosella │ │ │
│Picea abies din├──────────────┼───────────────┼────────────┤
│etajul montan │R4207 Păduri │ │ │
│Vaccinio – │sud-est │Myrtillo - │ │
│Piceetea │carpatice de │Piceetum │ │
│ │molid Picea │excelsae │Moderată │
│ │abies şi brad │Brezina et │ │
│ │Abies alba cu │Hadac 1962 │ │
│ │Hylocomium │ │ │
│ │splendens │ │ │
├───────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────┤
│Fără │ │ │ │
│corespondent - │R3401 Pajişti │ │ │
│după unii │sud-est │Asperulo │ │
│autori │carpatice de │capitatae - │Mare, │
│corespunde │Asperula │Seslerietum │habitat │
│habitatului │capitata şi │rigidae Zolyomi│endemic │
│6170 Pajişti │Sesleria │1939, Coldea │ │
│calcifile │rigida │1991 │ │
│alpine şi │ │ │ │
│subalpine │ │ │ │
└───────────────┴──────────────┴───────────────┴────────────┘


        Ca habitat european, cel mai valoros este tipul 40A0*, care este şi habitat prioritar.
        La nivel naţional cele mai importante sunt tipurile: R3115, R6112, R6206, R6213 şi R3401.

┌──────────────────────────────────────┐
│Tabelul nr. 2 │
├──────────────────────────────────────┤
│Situaţia habitatelor la nivelul ariei │
│protejate │
├─────────────────┬────────────────────┤
│ │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Situaţia/importanţa │
│ │habitatului la nivel│
│ │naţional şi │
│Habitat │comunitar │
│ │Situaţia actuală la │
│ │nivelul ariei │
│ │protejate │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Este un habitat cu │
│ │valoare conservativă│
│ │mare, arealele fiind│
│ │reduse la noi în │
│ │ţară, distribuite în│
│ │condiţii de viaţă │
│ │dificile de │
│ │supravieţuire şi │
│ │periclitate de │
│ │numeroase impacturi │
│ │negative antropice. │
│ │Cuprinde specii │
│ │relictare, endemice,│
│ │subendemice şi rare.│
│ ├────────────────────┤
│ │Pe teritoriul ariei │
│4060 Tufărişuri │protejate habitatele│
│alpine şi boreale│4060, 40A0*, 8120, │
│ │8210 şi 6170 sunt │
│ │intim amestecate, │
│ │având în total o │
│ │suprafaţă redusă, de│
│ │1,3 ha. │
│ │Din acest habitat au│
│ │fost identificate pe│
│ │suprafaţa ariei │
│ │protejate tipul de │
│ │habitat conform │
│ │clasificării │
│ │româneşti R3115 │
│ │Tufărişuri sud-est │
│ │carpatice de cetină │
│ │cu negi Juniperus │
│ │sabina. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Este un habitat cu │
│ │valoare conservativă│
│ │mare, comun întâlnit│
│ │pe stâncăriile de │
│ │orice natură din │
│ │Carpaţii Româneşti. │
│ │Habitatul, deşi │
│ │prioritar, nu este │
│ │supus presiunilor │
│ │decât local şi nu │
│ │pune probleme de │
│ │conservare. │
│ ├────────────────────┤
│ │Pe teritoriul ariei │
│40A0*Tufărişuri │protejate habitatele│
│subcontinentale │4060, 40A0*, 8120, │
│peripanonice │8210 şi 6170 sunt │
│ │intim amestecate, │
│ │având în total o │
│ │suprafaţă redusă, de│
│ │1,3 ha. │
│ │Din acest habitat au│
│ │fost identificate pe│
│ │suprafaţa ariei │
│ │protejate tipul de │
│ │habitat conform │
│ │clasificării │
│ │româneşti R3116 │
│ │Tufărişuri sud-est │
│ │carpatice de │
│ │cununiţă Spiraea │
│ │chamaedryfolia. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Habitate ale │
│ │etajelor montane, │
│ │alpine şi subalpine │
│ │sunt răspândite în │
│ │aproape toate │
│ │masivele muntoase │
│ │din Europa. │
│ │Au valoare │
│ │conservativă │
│ │ridicată fiind un │
│ │habitat endemic, │
│ │vicariant cu │
│ │Soldanello │
│ │hungaricae-Salicetum│
│ │kitaibelianae. În │
│ │structura lor sunt │
│ │prezente numeroase │
│ │specii valoroase din│
│ │punct de vedere │
│ │fitogeografic şi │
│ │rare, este bogat în │
│ │specii de plante │
│ │endemice, relicte │
│ │glaciare, cu foarte │
│ │puţine specii │
│6170 Pajişti │ruderale. │
│calcifile alpine ├────────────────────┤
│şi subalpine │Pe teritoriul ariei │
│ │protejate habitatele│
│ │4060, 40A0*, 8120, │
│ │8210 şi 6170 sunt │
│ │intim amestecate, │
│ │având în total o │
│ │suprafaţă redusă, de│
│ │1,3 ha. │
│ │Este prezent │
│ │deasupra etajului │
│ │coniferelor, în │
│ │partea superioară a │
│ │pereţilor │
│ │stâncoşi-verticali, │
│ │pe creste sau │
│ │coroane, sau sub │
│ │grohotişurile │
│ │înierbate. În aria │
│ │protejată a fost │
│ │identificat un │
│ │singur habitat │
│ │naţional, R3401 │
│ │Pajişti sud-est │
│ │carpatice de │
│ │Asperula capitata şi│
│ │Sesleria rigida. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │În Europa habitatul │
│ │are valoare │
│ │conservativă mare │
│ │unde sunt prezente │
│ │specii endemice şi │
│ │este răspândit în │
│ │bioregiunea alpină │
│ │şi continentală, │
│ │având centrul │
│ │arealului în cea │
│ │alpină. Are funcţii │
│ │ecologice deosebit │
│ │de importante în │
│ │înţelenirea şi │
│ │fixarea │
│ │grohotişurilor │
│ │calcaroase mobile în│
│8120 Grohotişuri │zonele montane, │
│calcaroase şi de │subalpine şi alpine │
│şisturi │cu procese de │
│calcaroase din │eroziune active. │
│etajul montan ├────────────────────┤
│până în cel alpin│Pe teritoriul ariei │
│- Thlaspietea │protejate habitatele│
│rotundifolii │4060, 40A0*, 8120, │
│ │8210 şi 6170 sunt │
│ │intim amestecate, │
│ │având în total o │
│ │suprafaţă redusă, de│
│ │1,3 ha. │
│ │În aria protejată a │
│ │fost identificat un │
│ │singur habitat │
│ │naţional, R6112 │
│ │Comunităţi montane │
│ │sud-est carpatice │
│ │pioniere de │
│ │grohotişuri mobile │
│ │sau semifixate cu │
│ │Thymus comosus, │
│ │Galium album şi │
│ │Teucrium montanum. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Habitatul cu valoare│
│ │conservativă mare, │
│ │unde sunt prezente │
│ │specii endemice, │
│ │este larg răspândit │
│ │în Europa şi în │
│ │România în toate │
│ │masivele muntoase │
│ │dar şi în zonele │
│ │submontane şi de │
│ │câmpie unde există │
│ │condiţii potrivite │
│ │dezvoltării │
│ │habitatului: stânci │
│ │verticali, │
│ │calcaroşi. │
│ │Pe teritoriul ariei │
│ │protejate habitatele│
│8210 Versanţi │4060, 40A0*, 8120, │
│stâncoşi │8210 şi 6170 sunt │
│calcaroşi cu │intim amestecate, │
│vegetaţie │având în total o │
│chasmofitică │suprafaţă redusă, de│
│ │1,3 ha. │
│ │Au fost diferenţiate│
│ │două habitate │
│ │naţionale, R6206 │
│ │Comunităţi sud-est │
│ │carpatice ale │
│ │fisurilor pereţilor │
│ │stâncoşi, calcaroşi │
│ │cu Cystopteris │
│ │fragilis, Campanula │
│ │carpatica, Saxifraga│
│ │cuneifolia şi │
│ │Valeriana │
│ │sambucifolia şi │
│ │R6213 Comunităţi │
│ │sud-est carpatice pe│
│ │stânci cu Saxifraga │
│ │luteo-viridis şi │
│ │Silene zawadzkii │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Sunt predominante în│
│ │etajul montan al │
│ │Alpilor externi, │
│ │Carpaţilor, munţilor│
│ │Dinarici, Jura, │
│ │lanţului hercinic, │
│ │catenei vestice │
│ │hercinice şi al │
│ │munţilor Dinarice. │
│ │Au valoare │
│ │conservativă medie. │
│ ├────────────────────┤
│ │Habitatele │
│ │identificate în │
│9410 Păduri │siturile din aria │
│acidofile de │protejată aparţin │
│Picea abies din │habitatelor │
│regiunea montană │naţionale R4205 │
│Vaccinio-Piceetea│Păduri sud-est │
│ │carpatice de molid │
│ │Picea abies cu │
│ │Oxalis acetosella │
│ │respectiv R4207 │
│ │Păduri sud-est │
│ │carpatice de molid │
│ │Picea abies şi brad │
│ │Abies alba cu │
│ │Hylocomium splendens│
│ │şi sunt prezente cu │
│ │acoperirea cea mai │
│ │mare, acoperind 87% │
│ │din suprafaţa ariei │
│ │protejate şi având │
│ │8,7 ha. │
└─────────────────┴────────────────────┘


        Situaţia actuală a habitatelor de interes comunitar din aria protejată a fost determinată prin inventarieri efectuate pe teren.
        Starea de conservare a acestor habitate - gradul de conservare al structurilor şi funcţiile tipului de habitat natural, precum şi posibilităţile de refacere/reconstrucţie - a fost evaluat ca fiind bună.

    2.3.3. Scurt istoric al cercetărilor botanice
        În secolul al XIX-lea cercetătorii străini şi relativ puţini botanişti români au cuprins în studiile floristice care se referă în special la Bucovina şi Transilvania, pentru prima dată şi Munţii Giurgeului. Philipp Johann Ferdinand Schur un botanist germano-austriac din Konigsberg a publicat în anul 1866 lucrarea Enumeratio plantarum Transsilvaniae, rezultatul unui studiu de 9 ani a speciilor de plante din Transilvania. Lucrarea este deosebit de valoroasă din punct de vedere a studiilor botanice efectuate, lucrare în care se fac referiri la teritorii întinse din Ardeal, în care au fost descrise mai multe specii de plante rare şi endemice.
        Primul studiu în care a fost descris endemul plantă Astragalus romeri - plantă descoperită de Julius Romer, un profesor botanist din Braşov - de pe stânca Pietrele Roşii de la Tulgheş este lucrarea lui Simonkai din 1892.
        Marele botanist Ferdinad Pax în trei volume deosebit de valoroase, din anii 1898, 1908, 1919, publică pentru prima dată o descriere detailată despre specii şi plante rare şi endemice din Carpaţii Orientali în lucrarea Grundzuge der Pflanzenverbreitung in der Karpathen. Cu această ocazie a efectuat printre altele, cercetări botanice şi pe Pietrele Roşii de la Tulgheş, a căror rezultate au fost publicate în lucrările de mai-sus.
        În deceniul al doilea şi al treilea al secolului trecut Muntele Pietrele Roşii de la Tulgheş beneficiază de o atenţie mai mare din partea unor botanişti, atenţie care a vizat grupe mai strânse de organisme. Astfel Alexandru Borza, 1922, 1931, face o prezentare detailată a florei de pe Muntele Pietrele Roşii, iar Emilian Topa, 1933 a cercetat flora munţilor din zona localităţii Tulgheş.
        Ulterior trebuie amintit studiul realizat de Agenţia Pentru Protecţia Mediului - Harghita, studiu referitor la vegetaţia Rezervaţiei Pietrele Roşii de la Tulgheş. În acest studiu sunt prezentate 30 de specii din vegetaţia rezervaţiei.
        După cum reiese din informaţiile prezentate mai sus există informaţii cu privire la biodiversitatea ariei protejate, dar se constată şi unele goluri de informaţie, care trebuiesc completate.

    2.3.4. Flora
        Fiind alcătuit în mare parte din roci calcaroase, Rezervaţia Pietrele Roşii de la Tulgheş găzduieşte fitocenoze destul de uniforme şi reduse. Condiţiile existente pe teren au permis dezvoltarea unei flore şi vegetaţii specifice, dintre care cele mai renumite sunt plantele rare, endemice Astragalus romeri, al cărei areal este foarte restrâns în ţara noastră, Delphinium simonkaianum, Hieracium pojoritense, Silene zawadskii, Cerastium transilvanicum precum şi alte plante, cum sunt: Juniperus sabina, Achillea millefolium, Gentiana asclepiadea, Anemone nemorosa, Helianthenum annum, Cirsium oleraceae, Euphorbia sp., Fragaria vesca, Campanula carpatica, Campanula patula, Euphrasia sp., Succisa pratensis, Leontodon alpestris, Sempervirum sp., Galium uliginosum, Dryopteris filix-mas, Aulacomnium sp., Clematis alpina, Astrantia major, Geranium sylvaticum, Thalictrum aquilegifolium, Aquilegia atrata, Bellis perenis, Melampyrum sylvaticum, Knautia arvensis, Asplenium viridis, Senecio pratensis, Dryopteris pelipteris, Viola jooi Janka.

┌───────────────────────────────────────────────┐
│Tabelul nr. 3 │
├───────────────────────────────────────────────┤
│Specii de plante desemnate pentru ocrotire în │
│aria protejată │
├───────────────────────────────────────────────┤
│ │
├────┬────────────┬───────────────┬─────────────┤
│Nr. │Denumirea │Categoria de │Lista roşie/ │
│crt.│speciei │vulnerabilitate│Act normativ │
├────┼────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Oltean şi │
│ │ │ │colaboratori,│
│ │Hieracium │ │Anexa II/DH*,│
│1. │pojoritense │vulnerabile │Ordonanţa de │
│ │ │ │urgenţă a │
│ │ │ │Guvernului │
│ │ │ │nr. 57/2007 │
├────┼────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Oltean şi │
│ │ │ │colaboratori,│
│ │Astragalus │ │Anexa II/DH*,│
│2. │römeri │vulnerabile │Ordonanţa de │
│ │ │ │urgenţă a │
│ │ │ │Guvernului │
│ │ │ │nr. 57/2007 │
├────┼────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Oltean şi │
│ │ │ │colaboratori,│
│ │Delphinium │ │Anexa II/DH*,│
│3. │simonkaianum│rare │Ordonanţa de │
│ │ │ │urgenţă a │
│ │ │ │Guvernului │
│ │ │ │nr. 57/2007 │
├────┼────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Oltean şi │
│ │ │ │colaboratori,│
│ │Juniperus │ │Anexa II/DH*,│
│4. │sabina │vulnerabile │Ordonanţa de │
│ │ │ │urgenţă a │
│ │ │ │Guvernului │
│ │ │ │nr. 57/2007 │
└────┴────────────┴───────────────┴─────────────┘

        Conform cu Anexa II/DH*), conform cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, conform Ordinului nr. 1.964/2007, al ministrului mediului şi dezvoltării durabile, privind "instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România cu modificările şi completările ulterioare. Lista roşie a fost completată după următorii autori: Boşcaiu şi colaboratori, 1994; Oltean şi colaboratori, 1994;
        DH*) - Directiva Consiliului nr. 92/43/CEE, din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică.

┌──────────────────────────────────────────────────────┐
│Tabelul nr. 4 │
├──────────────────────────────────────────────────────┤
│Starea de conservare a speciilor de floră desemnate │
│pentru ocrotire │
├──────────────────────────────────────────────────────┤
│ │
├────────────┬──────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│ │ │Număr │Număr │Stare de │
│ │ │minim de │optim │conservare│
│Specia │Mărimea │indivizi │estimat │ │
│ │populaţiei│estimat │pentru ├─┬──┬──┬──┤
│ │ │în aria │aria │F│S │N │I │
│ │ │protejată│protejată│ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─┼──┼──┼──┤
│Hieracium │V │Nu sunt │V │ │ │ │X │
│pojoritense │ │date │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─┼──┼──┼──┤
│Astragalus │V │Nu sunt │V │ │ │ │X │
│romeri │ │date │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─┼──┼──┼──┤
│Delphinium │R │Nu sunt │R │ │ │ │X │
│simonkaianum│ │date │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─┼──┼──┼──┤
│Juniperus │V │Nu sunt │V │ │ │ │X │
│sabina │ │date │ │ │ │ │ │
└────────────┴──────────┴─────────┴─────────┴─┴──┴──┴──┘

        Legendă:
        F - stare de conservare favorabilă - se menţine prin non-intervenţie sau prin acelaşi tip de management ca până în prezent;
        S - stare de conservare satisfăcătoare - îmbunătăţirea stării de conservare se poate face cu măsuri de management fără a implica reconstrucţii ecologice;
        N - stare de conservare necorespunzătoare - degradată din cauza unor intervenţii antropice, dar recuperabil cu minime intervenţii de reconstrucţie ecologică;
        I - stare de conservare incertă;
        C - comun, populaţie a căror indivizi sunt prezenţi în 51 - 75% din eşantioane prelevate din habitate propice speciei;
        R - rar, populaţie a căror indivizi sunt prezenţi în 11 - 25% din eşantioane prelevate din habitate propice speciei;
        V - vulnerabil, populaţie a căror indivizi sunt prezenţi în 1 - 5% din eşantioane prelevate din habitate propice speciei.

        Sunt necesare investigaţii suplimentare cu scopul determinării exacte a stării de conservare a acestor specii.

    2.3.5. Fauna
        În cadrul Rezervaţiei Pietrele Roşii de la Tulgheş fauna bogată de nevertebrate a fost relativ puţin studiată. Dintre speciile de nevertebrate, care au fost propuse de către Colectivul de ecologie al Universităţii Bucureşti pentru un grad ridicat de conservare, amintim:
        Ord. Odonate: Coenagrion hastulatum Charp. - specie boreo-alpină, Aeschna juncea L., Aeschna grandis L., specii montane de altitudine,
        Ord. Plecoptera: Nemoura fusca Kis., Protonemura aestiva Kis. şi Chloroperla kisi Zwick, Ord. Neuroptera: Wesmaelius rava Withyt,
        Ord. Heteroptera: Sciocoris umbrinus Wff.,
        Ord. Lepidoptera: Parnassius apollo transsylvanicus schw. - endemism pentru Carpaţii orientali, Erebia medusa slovakiana Warr. - endemism pentru Carpaţii orientali, şi Erebia melas carpathicola Popescu Gorj et. Alex.

        Prezenţa microartropedelor edafice de ordinul Orbatidelor, Gomasidelor şi Colembolaidelor caracteristice pădurilor de conifere din România, va fi determinat pe baza unor studii viitoare.
        Clasa Amphibia în regiunea rezervaţiei este reprezentată de Triturus alpestris - triton de munte, Bombina bombina - buhai de baltă cu burtă roşie, Bombina variegata - buhai de baltă cu burtă galbenă, Rana temporaria - broasca roşie de munte. Dintre ele, două sunt citate în Anexa II din Directiva Habitate: Bombina bombina şi Bombina variegata, specii de importanţă comunitară, a căror prezenţă pe suprafaţa rezervaţiei necesită observaţii mai aprofundate.
        Dintre reptile pe baza observaţiilor directe efectuate în Rezervaţia Pietrele Roşii de la Tulgheş au fost identificate până în prezent 4 specii, aparţinând la două subordine - Lacertilia şi Ophidia. Specia de şarpe existent şi identificat în rezervaţie este vipera - Vipera berus. Dintre şopârle, au fost observate: şopârla cenuşie - Lacerta agilis, şopârla de munte - Lacerta vivipara şi năpârca - Anguis fragilis.
        În urma observaţiilor efectuate în teren au fost identificate mai multe specii de păsări. În zonă a fost semnalată prezenţa fâsei de munte - Anthus spinoletta, şi a brumăriţei alpine - Prunella collaris. Datorită crăpăturilor din stânci a fost observată şi prezenţa codroşului - Phoenicurus ochuros Gmel., vinderelului - Falco tinnunculus şi a corbului - Corvus corax. Pe timp de vară în sezonul cald a fost semnalată prezenţa pietrarului - Oenanthe oenanthe şi a codobaturii cenuşie - Motacilla cinerea. În vecinătatea fondului forestier au fost identificate mai multe specii de păsări ca: pănţăruşul - Troglodytes troglodytes, măcăleandrul - Erithacus rubecola, fâsa de pădure - Anthus trivialis, brumăriţa de pădure - Prunella modularis. Numai în zbor la înălţime şi numai în apropierea rezervaţiei, au fost observate următoarele răpitoare de zi: şoim călător - Falco peregrinus, uliu porumbar - Accipiter gentilis şi şorecarul comun - Buteo buteo. Cocoşul de munte - Tetrao urogallus şi ierunca - Bonasa bonasia, sunt două specii de păsări a căror prezenţă a fost confirmată în Munţii Giurgeului, dar nu şi în Rezervaţia Pietrele Roşii de la Tulgheş.
        Dată fiind suprafaţa rezervaţiei foarte mică, nu putem afirma cu siguranţă o prezenţă permanentă a mamiferelor mari pe această arie restrânsă. Cu siguranţă în zonă există un grup restrâns de carnivore mari cum este ursul brun - Ursus arctos, lupul - Canis lupus, râsul - Lynx lynx dar şi pisica sălbatică - Felis silvestris.
        Datorită condiţiilor favorabile de habitat prezenţa mustelidelor este reprezentată de bursuc - Meles meles şi de jder - Martes martes.
        Trebuie amintită şi prezenţa mamiferelor ierbivore mari, cum este: căpriorul - Capreolus capreolus, cerbul comun - Cervus elaphus, şi mistreţul - Sus scrofa.
        Dintre rozătoare pot fi enumerate: şoarecele de pădure - Apodemus silvaticus, chiţcanul de pădure - Sorex araneus şi pârşul comun - Glis glis.
        Referitor la lilieci au fost efectuate următoarele observaţii: liliacul cârn - Barbastella barbastellus, liliacul urecheat brun - Plecotus auritus, liliacul mustăcios - Myotis mystacinus, liliacul cu urechi mari - Myotis bechsteinii.

┌───────────────────────────────────────────┐
│Tabelul nr. 5 │
├───────────────────────────────────────────┤
│Specii de faună desemnate pentru ocrotire │
│în aria protejată │
├───────────────────────────────────────────┤
│ │
├────┬──────────────┬─────────┬─────────────┤
│Nr. │Denumirea │Denumirea│Lista roşie/ │
│crt.│speciei │populară │Act normativ/│
│ │ │ │Clasificare │
├────┴──────────────┴─────────┴─────────────┤
│Mamifere │
├────┬──────────────┬─────────┬─────────────┤
│ │ │ │Lista roşie a│
│ │ │ │vertebratelor│
│ │ │ │din România, │
│1. │Ursus arctos │Urs brun │DH*), │
│ │ │ │Ordonanţa de │
│ │ │ │urgenţă a │
│ │ │ │Guvernului │
│ │ │ │nr. 57/2007 │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │Lista roşie a│
│ │ │ │vertebratelor│
│ │ │ │din România, │
│2. │Lynx lynx │Râs │DH*), │
│ │ │ │Ordonanţa de │
│ │ │ │urgenţă a │
│ │ │ │Guvernului │
│ │ │ │nr. 57/2007 │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │Lista roşie a│
│ │ │ │vertebratelor│
│ │ │ │din România, │
│3. │Felis │pisica │DH*), │
│ │silvestris │sălbatică│Ordonanţa de │
│ │ │ │urgenţă a │
│ │ │ │Guvernului │
│ │ │ │nr. 57/2007 │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │Clasificată │
│4. │Vulpes vulpes │vulpea │LC de către │
│ │ │ │IUCN**) │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │Ordonanţa de │
│ │ │ │urgenţă a │
│ │Cervus │cerb │Guvernului │
│5. │elaphus****) │comun │nr. 57/2007 │
│ │ │ │Clasificată │
│ │ │ │LC de către │
│ │ │ │IUCN**) │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │Ordonanţa de │
│ │ │ │urgenţă a │
│ │Capreolus │ │Guvernului │
│6. │capreolus****)│căprior │nr. 57/2007 │
│ │ │ │Clasificată │
│ │ │ │LC de către │
│ │ │ │IUCN**) │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │Ordonanţa de │
│ │ │ │urgenţă a │
│ │Sus │ │Guvernului │
│7. │scrofa****) │mistreţ │nr. 57/2007 │
│ │ │ │Clasificată │
│ │ │ │LC de către │
│ │ │ │IUCN**) │
├────┴──────────────┴─────────┴─────────────┤
│Păsări │
├────┬──────────────┬─────────┬─────────────┤
│ │ │ │DP - │
│ │ │ │Directiva │
│ │ │ │Consiliului │
│ │ │ │79/409/CEE, │
│ │ │ │din 2 aprilie│
│ │ │ │1979 privind │
│ │ │ │conservarea │
│ │ │ │speciilor de │
│8. │Bonasa │ieruncă │păsări │
│ │bonasia***) │ │sălbatice, │
│ │ │ │Anexa I a │
│ │ │ │Directivei │
│ │ │ │Consiliului │
│ │ │ │2009/147/EC │
│ │ │ │Ordonanţa de │
│ │ │ │urgenţă a │
│ │ │ │Guvernului │
│ │ │ │nr. 57/2007 │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │Anexa I a │
│ │ │ │Directivei │
│ │ │ │Consiliului │
│9. │Tetrao │cocoş de │2009/147/EC │
│ │urogallus***) │munte │Ordonanţa de │
│ │ │ │urgenţă a │
│ │ │ │Guvernului │
│ │ │ │nr. 57/2007 │
├────┴──────────────┴─────────┴─────────────┤
│Reptile │
├────┬──────────────┬─────────┬─────────────┤
│ │ │ │Lista roşie a│
│ │ │ │vertebratelor│
│ │ │ │din România, │
│10. │Vipera berus │vipera │DH*), │
│ │ │comună │Ordonanţa de │
│ │ │ │urgenţă a │
│ │ │ │Guvernului │
│ │ │ │nr. 57/2007 │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │Lista roşie a│
│ │ │ │vertebratelor│
│ │ │ │din România, │
│11. │Lacerta agilis│şopârla │DH*), │
│ │ │de câmp │Ordonanţa de │
│ │ │ │urgenţă a │
│ │ │ │Guvernului │
│ │ │ │nr. 57/2007 │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │Lista roşie a│
│ │ │ │vertebratelor│
│ │ │ │din România, │
│12. │Lacerta │şopârla │DH*), │
│ │viviparia │de munte │Ordonanţa de │
│ │ │ │urgenţă a │
│ │ │ │Guvernului │
│ │ │ │nr. 57/2007 │
└────┴──────────────┴─────────┴─────────────┘

        DH*) - Directiva Consiliului nr. 92/43/CEE, din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică.
        **) Clasificată LC de către IUCN - specia este clasificată cu risc scăzut de dispariţie - Least Concern - de către Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii.
        ***) Cocoşul de munte Tetrao urogallus şi ierunca Bonasa bonasia, sunt elemente faunistice declarate monumente ale naturii.
        ****) Speciile de mamifere Capreolus capreolus, Cervus elaphus, Sus scrofa nu sunt specii de interes comunitar, nu au un statut periclitat, vulnerabil sau în declin şi prin urmare nu necesită măsuri de management speciale. Speciile respective sunt menţionate în Anexa nr. 5B a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, adică prelevarea din natură sau exploatarea acestora fac obiectul măsurilor de management.
        Conform cu Anexa II/DH - Directiva Consiliului nr. 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică, conform cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, conform Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, conform Ordinului nr. 1.964/2007, al ministrului mediului şi dezvoltării durabile privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.

┌─────────────────────────────────────────────────┐
│Tabelul nr. 6 │
├─────────────────────────────────────────────────┤
│Situaţia actuală a speciilor desemnate pentru │
│ocrotire │
├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │
├──────────┬────────────┬─────────────┬───────────┤
│ │Tipul │Mărimea │Suprafaţa │
│ │populaţiei │populaţiei │habitatului│
│Specia │speciei şi │speciei în │speciei │
│ │statutul de │Aria │în Aria │
│ │prezenţă │Protejată │Protejată │
│ │temporală │ │ │
├──────────┴────────────┴─────────────┴───────────┤
│Amfibieni şi reptile │
├──────────┬────────────┬─────────────┬───────────┤
│ │rezidentă, │ │ │
│Lacerta │distribuţia │ │ │
│agilis │este │necunoscută │1 - 2 ha │
│şopârla de│discontinuă/│ │ │
│câmp │fragmentară,│ │ │
│ │nativă, rară│ │ │
├──────────┼────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │rezidentă, │ │ │
│Lacerta │distribuţia │ │ │
│vivipara │este │necunoscută │1 - 5 ha │
│şopârla de│discontinuă/│ │ │
│munte │fragmentară,│ │ │
│ │nativă, rară│ │ │
├──────────┼────────────┼─────────────┼───────────┤
│Vipera │rezidentă, │ │toată │
│berus │cu │ │suprafaţa │
│vipera │distribuţie │necunoscută │ariei │
│comună │uniformă, │ │protejate │
│ │nativă, rară│ │ │
├──────────┴────────────┴─────────────┴───────────┤
│Păsări │
├──────────┬────────────┬─────────────┬───────────┤
│ │rezidentă, │ │ │
│Bonasa │distribuţia │ │ │
│bonasia │este │necunoscută*)│1 - 5 ha │
│ieruncă │discontinuă/│ │ │
│ │fragmentară,│ │ │
│ │nativă, rară│ │ │
├──────────┼────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │rezidentă, │ │ │
│Tetrao │distribuţia │ │ │
│urogallus │este │necunoscută*)│1 - 5 ha │
│cocoş de │discontinuă/│ │ │
│munte │fragmentară,│ │ │
│ │nativă, rară│ │ │
├──────────┴────────────┴─────────────┴───────────┤
│Mamifere │
├──────────┬────────────┬─────────────┬───────────┤
│ │rezidentă, │ │toată │
│Ursus │cu │ │suprafaţa │
│arctos │distribuţie │necunoscută*)│ariei │
│urs brun │uniformă, │ │protejate │
│ │nativă, rară│ │ │
├──────────┼────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │rezidentă, │ │toată │
│Lynx lynx │cu │ │suprafaţa │
│râs │distribuţie │necunoscută*)│ariei │
│ │uniformă, │ │protejate │
│ │nativă, rară│ │ │
├──────────┼────────────┼─────────────┼───────────┤
│Felis │rezidentă, │ │toată │
│silvestris│cu │ │suprafaţa │
│pisica │distribuţie │necunoscută*)│ariei │
│sălbatică │uniformă, │ │protejate │
│ │nativă, rară│ │ │
├──────────┼────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │rezidentă, │ │toată │
│Vulpes │cu │ │suprafaţa │
│vulpes │distribuţie │necunoscută*)│ariei │
│vulpea │uniformă, │ │protejate │
│ │nativă, rară│ │ │
├──────────┼────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │rezidentă, │ │toată │
│Cervus │cu │ │suprafaţa │
│elaphus │distribuţie │necunoscută*)│ariei │
│cerb comun│uniformă, │ │protejate │
│ │nativă, rară│ │ │
├──────────┼────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │rezidentă, │ │toată │
│Capreolus │cu │ │suprafaţa │
│capreolus │distribuţie │necunoscută*)│ariei │
│căprior │uniformă, │ │protejate │
│ │nativă, rară│ │ │
├──────────┼────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │rezidentă, │ │toată │
│Sus scrofa│cu │ │suprafaţa │
│mistreţ │distribuţie │necunoscută*)│ariei │
│ │uniformă, │ │protejate │
│ │nativă, rară│ │ │
└──────────┴────────────┴─────────────┴───────────┘

        *) Nu putem vorbi de un număr stabil prezent într-un sit aşa de mic deoarece aria protejată acoperă numai parţial teritoriul - "homerange"-ul - lor.
        Ţinând cont că habitatele din sit adecvate pentru aceste specii sunt într-o stare bună de conservare şi ţinând cont de lipsa presiunilor şi ameninţărilor cu impact major la adresa acestor specii, situaţie prezentată de tabelul nr. 11, starea de conservare a acestor specii se poate considera satisfăcătoare. Ca urmare îmbunătăţirea, menţinerea stării de conservare se poate face cu măsuri de management fără a implica reconstrucţii ecologice, totuşi sunt necesare investigaţii suplimentare.


    2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări
    2.4.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
        Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Tulgheş care cuprinde satele Tulgheş, Recea, Hagota, Pintic se ridică la 3279 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când au fost înregistraţi 3751 de locuitori. Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică populaţia comunei Tulgheş înregistra un număr de 3225 de locuitori la nivelul anului 2014. Majoritatea locuitorilor sunt români. Conform recensământului efectuat în 2011 din 3.279 de persoane 2.323 de persoane sunt români, 946 de persoane sunt maghiari şi 10 persoane se declară romi.
        Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi, 2151 de persoane fiind ortodocşi, 1024 persoane sunt romano-catolici, restul de persoane făcând parte din alte culte.
        În comuna Tulgheş există 1320 de gospodării, 1121 de locuinţe, 5 grădiniţe şi 5 şcoli. Funcţia economică de bază este industria de exploatare a materialelor locale, reprezentat de prelucrarea primară a lemnului, iar funcţia secundară este agricultura zoopastorală şi producţia agricolă vegetală practicate în cadrul gospodăriilor individuale, în condiţiile unei dezvoltări reduse a prelucrării primare a acestor produse.
        În localitate există un număr de 80 de societăţi comerciale şi 30 de persoane fizice autorizate. Domeniul prioritar în care activează sunt prelucrarea primară şi comercializarea materialului lemnos, realizarea de mobilier şi case de vacanţă, comerţ, transporturi, turism şi alimentaţie publică. Localitatea beneficiază de un oficiu poştal şi de un oficiu telefonic şi de câteva ateliere meşteşugăreşti private pentru deservirea populaţiei: frizerie, cizmărie, atelier de fierărie.
        În localitate sunt înregistrate 9 asociaţii dintre care amintim Asociaţia Pro Tulgheş, Filiala Judeţeană Harghita a Asociaţiei Comunelor din România, Asociaţia Crescătorilor de Animale din Localitatea Tulgheş, Asociaţia Educaţia pentru o Viaţă Sănătoasă.
        Pădurile sunt deţinute de autoritatea administraţiei publice centrale, statul, sunt administrate de R.N.P. Romsilva, Direcţia Silvică Harghita, Ocolul Silvic Tulgheş.
        Activităţile autorităţilor administraţiei publice locale sunt supervizate de către consiliul local al comunei Tulgheşi, iar a acestuia de Consiliul Judeţean Harghita şi Instituţia Prefectului Judeţului Harghita. La nivel statal ministerele cu atribuţii sunt Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Academia Română - Comisia Monumentelor Naturii.
        Harta unităţilor administrativ teritoriale din zona ariei protejate se regăseşte la Anexa nr. 1.10 la Planul de management.
        Fondul cinegetic este administrat de către Clubul Vânătorilor Silvicultori din Harghita şi face parte din fondul cinegetic nr. 8 denumit Putna.

┌──────────────────────────────────────┐
│Tabelul nr. 7 │
├──────────────────────────────────────┤
│Lista celor mai importanţi factori │
│interesaţi │
├──────────────────────────────────────┤
│ │
├───┬───────────────┬──────────────────┤
│Nr.│Denumire factor│Aria de interes │
│ │interesat │ │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│1 │Primăria │Dezvoltare │
│ │Tulgheş │durabilă │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │Garda Naţională│Monitorizarea │
│2 │de Mediu │activităţilor de │
│ │ │conservare │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │Asociaţia Pro │Dezvoltare │
│3 │Tulgheş │durabilă şi │
│ │ │protecţia naturii │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │Filiala │ │
│ │Judeţeană │ │
│4 │Harghita a │Dezvoltare │
│ │Asociaţiei │durabilă │
│ │Comunelor din │ │
│ │România │ │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Menţinerea │
│ │Consiliul │statutului de │
│5 │Judeţean │conservare │
│ │Harghita │Dezvoltare │
│ │ │durabilă şi │
│ │ │protecţia naturii │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │Agenţia pentru │Monitorizarea │
│6 │Protecţia │activităţilor de │
│ │Mediului │conservare │
│ │Harghita │ │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Asigurarea │
│ │Serviciul │prevenirii │
│7 │Judeţean │accidentelor şi │
│ │Salvamont │asigurarea │
│ │Harghita │intervenţiilor de │
│ │ │salvare │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │RNP Romsilva - │Asigurarea │
│8 │Direcţia │continuităţii │
│ │Silvică │habitatului │
│ │Harghita │forestier │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │Garda │Monitorizarea │
│9 │Forestieră │activităţilor de │
│ │Judeţeană │conservare │
│ │Harghita │ │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │Inspectoratul │Monitorizarea │
│10 │de Jandarmi │activităţilor de │
│ │Judeţean │conservare │
│ │Harghita │ │
└───┴───────────────┴──────────────────┘


    2.4.2. Dreptul de folosinţă şi administrare a terenurilor
        Conform Actului Adiţional nr. 1/03.12.2014 la Convenţia de custodie nr. 0017/22.02.2010 încheiată între Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, în calitate de autoritate responsabilă, cu sediul în Bucureşti şi Direcţia Silvică Harghita în calitate de custode, rezervaţia având codul 2.470 Pietrele Roşii de la Tulgheş este încredinţată în administrare directă pentru o perioadă de 5 ani, Direcţiei Silvice Harghita.

┌──────────────────────────────────────────┐
│Tabelul nr. 8 │
├──────────────────────────────────────────┤
│Drepturi de proprietate │
├──────────────────────────────────────────┤
│ │
├─────────┬──────────┬─────────┬───────────┤
│ │ │ │% din │
│Categoria│Proprietar│Suprafaţa│totalul │
│de teren │ │- ha - │suprafeţei │
│ │ │ │rezervaţiei│
├─────────┼──────────┼─────────┼───────────┤
│Pădure - │Statul │ │ │
│fond │român │10,0 │100 │
│forestier│ │ │ │
└─────────┴──────────┴─────────┴───────────┘


┌─────────────────────────────────────────────┐
│Tabelul nr. 9 │
├─────────────────────────────────────────────┤
│Drepturi de administrare │
├─────────────────────────────────────────────┤
│ │
├────────────┬────────────┬─────────┬─────────┤
│Zona │Drept de │Suprafaţa│% din │
│Administrată│Administrare│- ha - │totalul │
│ │ │ │suprafaţă│
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│Rezervaţia │D.S. │ │ │
│Pietrele │Harghita - │10,0 │100 │
│Roşii │O.S. Tulgheş│ │ │
└────────────┴────────────┴─────────┴─────────┘


    2.4.3. Infrastructură şi construcţii
        Infrastructura este slab dezvoltată, tendinţele demografice sunt negative, astfel încât piaţa imobiliară nu va suferi creşteri considerabile în următoarea perioadă. Din punct de vedere al construcţiilor nu există pericolul afectării speciilor şi habitatelor.
        Căile de comunicaţie sunt exclusiv rutiere. Principala cale de comunicaţie este DN15 care traversează comuna Tulgheş spre Pasul Creanga pentru a coborî apoi spre Topliţa şi DN12 şi mai departe pe valea Mureşului. În aval de Tulgheş DN15 realizează la Poiana Largului conexiunea cu DN17B spre Vatra Dornei cu DN15C spre Târgu Neamţ şi continuă apoi pe Valea Bistriţei spre Bicaz respectiv Piatra Neamţ şi Bacău, acest drum legând Moldova de Transilvania.
        DJ127 traversează valea pârâului Putna spre Pasul Ţengheler pentru a coborî ulterior spre Ditrău şi DN12. DJ127A - practicabil de principiu cu maşini de teren, traversează valea pârâului Balaj spre Pasul Balaj pentru a coborî apoi spre Bicazu Ardelean şi DN12C.
        Comuna Tulgheş se află la 47 km depărtare de oraşul Topliţa, la 54 km depărtare de oraşul Gheorgheni, la 100 km depărtare de oraşul Piatra Neamţ.
        Faţă de oraşul reşedinţă de judeţ, Miercurea Ciuc, comuna Tulgheş se găseşte la 148 km pe DN15 sau 112 km pe DJ127 şi DN12.

    2.4.4. Patrimoniu cultural
        Localitatea Tulgheş a evoluat după secolul al XVII-lea, în principal în secolul al XIX-lea când a avut loc o modificare a drumurilor transcarpatice locale.
        Pe fundalul ocupării predominant agricole în mediul rural, zona Tulgheşi se confundă cu practicarea pe scară largă a agriculturii în forme tradiţionale, arhaice, de subzistenţă sau de semisubzisteţă, în vederea susţinerii auto-consumului unui segment important al populaţiei rurale. Prelucrarea lemnului este o altă activitate locală, încurajată de întinsele păduri ce acoperă munţii din apropierea comunei.
        Patrimoniu cultural şi istoric al zonei este reprezentat de memorialul militar al Eroilor Români din Primul Război Mondial aflat în localitate limitrof DJ127 mai sus de fostele cazărmi ungureşti construite în anii 1942/1943, lângă punctul de vărsare în Putna a pârâului Marc, biserica ortodoxă cu hramul Adormirea Maicii Domnului, construită în 1882, cripta unei familii de armeni care este în vecinătatea bisericii ortodoxe, cuptorul de var de la Valea Frumoasă ce datează din secolul al XVIII, moara cu apă ce datează din secolul XVIII şi funcţionează şi astăzi, Casa cu ceas - ceasul este din lemn.
        Având în vedere caracterul multicultural al comunei se încearcă păstrarea tradiţiilor şi a valorilor comune şi proprii. Instituţii implicate în acest proces sunt: Căminul Cultural, Asociaţia Pro Tulgheş, Şcoala Generală şi muzeul local.
        Evenimente locale: Ziua localităţii Tulgheş, anual în luna august, hramurile bisericilor ortodoxe şi romano-catolice, Festivalul oierilor - octombrie, festivalul "Roata stelelor" - 15 august, "Joia Mare" - obicei tradiţional în joia mare a Paştelor.

    2.4.5. Peisajul
        Datorită amplasării ei în zona montană, comuna oferă un cadru natural mirific, cu peisaje deosebite, izvoare de apă minerală, etaje de stejar şi păduri de conifere şi foioase, precum şi stânci calcaroase cu înălţimi de 1215 m, natura fiind astfel în sine un punct de atracţie turistică.
        Elementele naturale valorificabile turistic din comuna Tulgheş sunt cele 30 izvoare de apă minerală, din care 11 au fost înregistrate şi inventariate având un conţinut ridicat de fier şi cu un caracter sulfatat cu mineralizare mijlocie. Cele mai importante izvoare sunt Şesul Comarnicului, Laurenţiu, Branea, Prisecani, Diacul de sus, Diacul de Jos, Cibeni, Şandoreni, Rezu Mare.
        Alte obiective turistice: zona protejată "Stejăriş" - pentru care se preconizează declararea statutului de rezervaţie, Piatra Runcului, 1425 m, Avenul Licaş, Biserica din lemn din 1815 - monument istoric, Biserica ortodoxă cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Cuptorul de var de la Valea Frumoasă, Moara cu apă ce datează din sec. XVIII şi funcţionează şi astăzi, Stâna ecologică "Şeştina Barasău".

    2.4.6. Resurse de management şi infrastructură
        Sediul custodelui se află la adresa: str. Marton Aron, nr. 78, cod 530311, Miercurea Ciuc, judeţul Harghita iar sediul Ocolului Silvic Tulgheş se află la adresa: loc. Tulgheş, nr. 296A, jud. Harghita.
        Custodele este dotat cu autovehicule, precum şi cu echipament de birou şi tehnologie informaţională, inclusiv echipamente GIS. În dotarea personalului administraţiei există telefoane mobile. Paza Rezervaţiei Pietrele Roşii este executată de către personalul angajat al Ocolului Silvic Tulgheş, pădurar titular de canton, şef district şi personalul tehnico-ingineresc.


    CAP. III
    Evaluări, presiuni şi ameninţări
    3.1. Starea actuală
    3.1.1. Evaluare pentru mediul fizico-geografic
        Rezervaţia este formată din fliş greso-calcaros, strate de Sinaia de vârstă Neocomian în care alternează marne cu şisturi argiloase şi gresii, iar pe alocuri sunt prezente insule de calcar. Ca urmare a evoluţiilor geologice pe teritoriul microregiuni s-au individualizat câteva formaţiuni ruiniforme interesante iar cadrul fizico-geografic prin componentele sale justifică într-o mare măsură crearea ariei protejate. Starea de conservare actuală a mediului fizic este bună.

    3.1.2. Evaluare pentru biodiversitate şi habitate
        Aşa cum a fost relatat şi în capitolul de descriere a florei şi faunei, există studii şi cercetări realizate de diferite specialişti, dar se constată şi unele goluri de informaţie, care trebuiesc completate, mai ales cele referitoare la speciile rare, vulnerabile, periclitate şi endemice.
        Habitatele reprezentative pentru aria protejată sunt pădurile de conifere şi de amestec respectiv, într-o mai mică măsură datorată procentului mai redus, stâncăriile şi grohotişurile care adăpostesc cele mai mari aglomerări de specii endemice. Până în prezent pădurile au fost bine gospodărite. Stâncăriile şi grohotişurile din aria protejată au o mare importanţă pentru conservarea biodiversităţii fiind incluse ca tip de habitate în Anexa I a Directivei Habitate a Consiliului Europei 8120 - Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor muntoase până la cele alpine - Thlaspietea rotundifolii, 8210 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase. Toate habitatele din aria protejată se găsesc în general într-o stare bună de conservare. Flora şi fauna este specifică pentru lanţul carpatic, biodiversitatea este bogată dar insuficient cunoscută şi cercetată. Pe ansamblu putem declara că, biodiversitatea din Rezervaţia Pietrele Roşii este bine conservată.

    3.1.3. Evaluarea peisajului
        Peisajul specific ariei protejate rezultat din interacţiunea factorilor fizici, biologici şi antropici se află în prezent într-o bună stare de conservare.

    3.1.4. Evaluări şi ameninţări datorate activităţilor antropice
        Activităţi care se desfăşoară în rezervaţie
    a) Activităţi silvice: În baza limitelor stabilite, s-a întocmit harta rezervaţiei Pietrele Roşii de la Tulgheş, cu reprezentarea parcelară a fondului forestier, situaţie prezentată în Anexa nr. 1.2 la Planul de management. Suprafaţa fondului forestier este cuprinsă în amenajamentul silvic actual şi este administrată prin Ocolul Silvic Tulgheş. Pădurea este încadrată din punct de vedere amenajistic în grupa I cu funcţii speciale de protecţie, indicate în tabelul nr. 10.

┌──────────────────────────────────────┐
│Tabel nr. 10 │
├──────────────────────────────────────┤
│Situaţia amenajistică a pădurilor din │
│aria protejată │
├──────────────────────────────────────┤
│ │
├────┬─────────────────────────────────┤
│Cod │Denumire │
├────┴─────────────────────────────────┤
│Grupa I - Păduri cu funcţii speciale │
│de protecţie │
├────┬─────────────────────────────────┤
│ │Păduri situate pe stânci, pe │
│ │grohotişuri, pe terenuri cu │
│1-2A│eroziune în adâncime, pe terenuri│
│ │cu înclinare mai mare de 35 │
│ │grade. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Rezervaţii naturale, ce cuprind │
│ │suprafeţe de teren şi de ape de │
│1-5C│întinderi variate, destinate │
│ │conservării unor medii de viaţă, │
│ │a genofondului şi ecofondului │
│ │forestier. │
└────┴─────────────────────────────────┘

        Pe aceste terenuri se pot executa numai lucrări de igienă prevăzute în amenajamentul silvic, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor. Lucrările sunt executate sub conducerea şi îndrumarea directă a personalului silvic de specialitate.

    b) Vânătoare: suprafaţa rezervaţiei face parte din fondul cinegetic nr. 8 denumit Putna, care este administrat de Clubul Vânătorilor Silvicultori din Harghita. Pe raza rezervaţiei vânătoarea se face cu respectarea prevederilor legislaţiei specifice în domeniu. Managementul populaţiei faunei de interes cinegetic pe suprafaţa rezervaţiei se face de către administratorul fondului cinegetic conform prevederilor din regulamentul rezervaţiei. Managementul speciilor strict protejate se realizează prin instituirea zonei de linişte pentru aceste specii - urs, lup, pisica sălbatică - pe suprafaţa rezervaţiei.
    c) Turism: Cea mai dezvoltată formă de turism în rezervaţie este agroturismul, care funcţionează atât în cadrul unor asociaţii de turism la nivel judeţean, regional, naţional cât şi la nivel individual. Cele mai întâlnite activităţi turistice se leagă de drumeţii şi ascensiuni montane. Activităţile de turism şi de educaţie ecologică sunt realizate cu respectarea regulilor de vizitare a rezervaţiei, potrivit prevederilor regulamentului.

        Activităţi care se desfăşoară în imediata apropiere a rezervaţiei
    a) Păşunat - existent tradiţional. Comunitatea locală din Tulgheş şi-a păstrat în esenţă specificul şi natura activităţilor din trecut. Oieritul este puternic dezvoltat în regiunea Tulgheşului astfel a atras după sine atribuirea unor terenuri şi în vecinătatea Rezervaţiei Pietrele Roşii. Presiunea acestei activităţi asupra rezervaţiei nu este neglijabilă şi necesită o permanentă monitorizare din partea personalului din cadrul Ocolului Silvic Tulgheş.
    b) Exploatări forestiere - În baza faptului că posibilităţile de trai din această zonă au fost dintotdeauna mai dificile, fiind adeseori terenuri accidentate şi improprii altor activităţi, exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului continuă să rămână o importantă sursă de venit în regiunea Tulgheşului. Meşteşugurile tradiţionale au constituit din vechi timpuri o ocupaţie cu o evoluţie oarecum constantă. Legat de exploatarea şi prelucrarea locală a lemnului s-a creat şi o tradiţie a activităţilor silvice. Rolul activităţilor silvice în această zonă devine foarte important în ce priveşte reîmpădurirea suprafeţelor şi îngrijirea arboretelor. Presiunea acestei activităţi umane asupra rezervaţiei este redusă. Exploatările forestiere sunt permise pe baza amenajamentelor silvice şi fără impact negativ semnificativ asupra ariei protejate.
    c) Colectări de material biologic, fructe de pădure şi ciuperci - existent tradiţional. S-a făcut din cele mai vechi timpuri de către populaţia locală, fără a periclita în vreun fel răspândirea acestor specii. În ultima perioadă s-a constatat tendinţa de recoltare şi în scop comercial a acestor surse, dovedindu-se acest mod de colectare distructiv pentru echilibrul ecosistemelor şi în acelaşi timp şi cauză pentru apariţia deşeurilor menajere în aceste zone.



    3.2. Presiuni şi ameninţări
    3.2.1. Ameninţări datorate activităţilor antropice
    a) Tăierile ilegale - tăierea şi furtul de masă lemnoasă în fondul forestier - constituie o ameninţare însă nu foarte mare datorită faptului că se manifestă local şi doar sporadic. Această presiune este favorizată şi de prezenţa stânelor din apropiere;
    b) Păşunatul şi activităţile asociate acestuia constituie o ameninţare, însă nu foarte mare, ca urmare a lipsei de supraveghere şi a indiferenţei, când vitele pătrund în pădure şi chiar pe stâncării distrugând speciile endemice, concurând pentru hrană cu speciile sălbatice, disturbând activitatea faunei sălbatice şi datorită câinilor de la stâne aflaţi într-un număr mare, precum şi lipsa jujeelor, fapt care constituie o ameninţare pentru fauna sălbatică, în special pentru mamifere de talie mică, iezii şi căpriori. Aceste presiuni sunt favorizate de prezenţa stânelor din apropiere;
    c) Braconajul: periclitează mai ales populaţia mamifere mari, favorizată de lacunele legislative privind gestionarea faunei sălbatice din ariile protejate.
    d) Turismul haotic, de masă constituie de asemenea una din ameninţările importante.
        Ameninţări datorate turismului haotic, de masă:
    i) practicarea sporturilor cu motor, maşini şi motociclete de teren şi simpla deplasare cu aceste mijloace în afara drumurilor publice prezintă un deranj major pentru faună, distrugând vegetaţia şi stratul superficial de sol;
    ii) cantităţi mari de deşeuri menajere şi chiar toxice lăsate de turişti în aria protejată, duc la poluarea solului, apei şi la poluarea estetică;
    iii) eventuala creştere necontrolată a numărului de vizitatori poate duce la dereglarea ecosistemelor naturale, eroziunea traseelor turistice, creşterea cantităţilor de deşeuri;
    iv) camparea şi crearea de vetre de foc în locuri neamenajate.


    e) Culegerea sau distrugerea deliberată a unor specii din flora şi fauna spontană, acestea fiind periclitate din cauza acestor practici.

┌────────────────────────────────────────────────────┐
│Tabelul nr. 11 │
├────────────────────────────────────────────────────┤
│Centralizarea presiunilor şi ameninţărilor la adresa│
│valorilor naturale │
├────────────────────────────────────────────────────┤
│ │
├──────────────┬────────────┬────────────────┬───────┤
│ │ │ │Nivel │
│Ameninţare A/ │Valoarea │ │impact │
│Presiune P │ameninţată │Explicaţii: │estimat│
│ │ │ ├───┬───┤
│ │ │ │P │A │
├──────────────┴────────────┴────────────────┴───┴───┤
│1. Urbanizare, dezvoltare rezidenţială şi comercială│
├──────────────┬────────────┬────────────────┬───┬───┤
│ │Peisajul │Construcţiile │1 │1 │
│ │ │ilegale. │ │ │
│ ├────────────┼────────────────┼───┼───┤
│ │ │Construcţiile │ │ │
│ │Ursus │ilegale şi │ │ │
│ │arctos, │împrejurimile │ │ │
│Case şi │Canis lupus,│acestora, ocupă │ │ │
│aşezări │Lynx lynx, │habitatul │ │ │
│ │Felis │speciilor pradă │1 │1 │
│ │silvestris, │contribuind la │ │ │
│ │speciile de │pierdere din │ │ │
│ │amfibieni, │habitatul │ │ │
│ │reptile │natural/ │ │ │
│ │ │fragmentarea │ │ │
│ │ │habitatelor. │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────────┼───┼───┤
│ │ │Amplasarea de │ │ │
│Infrastructură│Toate │noi poteci │ │ │
│pentru turism │habitatele │turistice, care │1 │1 │
│şi recreere │prezente │traversează │ │ │
│ │ │habitatele. │ │ │
├──────────────┴────────────┴────────────────┴───┴───┤
│2. Agricultură │
├──────────────┬────────────┬────────────────┬───┬───┤
│ │ │Numărul mare şi │ │ │
│ │ │necontrolat al │ │ │
│ │ │câinilor de la │ │ │
│ │Toate │stâne reprezintă│ │ │
│ │speciile de │un factor de │ │ │
│ │amfibieni şi│ameninţare │ │ │
│ │reptile, │pentru │ │ │
│ │Capreolus │herpetofaună şi │1 │2 │
│ │capreolus, │pentru │ │ │
│ │Cervus │exemplarele │ │ │
│ │elaphus │tinere ale │ │ │
│ │ │speciilor │ │ │
│ │ │Capreolus │ │ │
│ │ │capreolus şi │ │ │
│ │ │Cervus elaphus. │ │ │
│ ├────────────┼────────────────┼───┼───┤
│ │ │Ca urmare a │ │ │
│ │ │lipsei de │ │ │
│ │ │supraveghere şi │ │ │
│ │Toate │a indiferenţei │ │ │
│ │speciile de │pătrunderea │ │ │
│ │amfibieni şi│animalelor în │ │ │
│ │reptile, │pădure şi chiar │ │ │
│ │toate │pe stâncării │ │ │
│ │speciile de │distrugând │1 │2 │
│ │plante │speciile │ │ │
│ │protejate, │endemice, │ │ │
│ │Habitatele │concurând pentru│ │ │
│ │de pădure şi│hrană cu │ │ │
│ │stâncării │speciile │ │ │
│Păşunatul │ │sălbatice, │ │ │
│ │ │disturbând │ │ │
│ │ │activitatea │ │ │
│ │ │faunei sălbatice│ │ │
│ ├────────────┼────────────────┼───┼───┤
│ │ │Câinii │ │ │
│ │Toate │ciobăneşti care │ │ │
│ │speciile de │se îndepărtează │ │ │
│ │păsări │de stână găsesc │1 │2 │
│ │cuibăritoare│cuibul situat pe│ │ │
│ │pe sol │sol şi distrug │ │ │
│ │ │ponta. │ │ │
│ ├────────────┼────────────────┼───┼───┤
│ │ │Antagonism cu │ │ │
│ │ │câinii, pericol │ │ │
│ │ │de răspândire al│ │ │
│ │ │agenţilor │ │ │
│ │ │patogeni de la │ │ │
│ │ │animalele │ │ │
│ │ │domestice la │ │ │
│ │Ursus │speciile de │ │ │
│ │arctos, │faună protejată.│ │ │
│ │Canis lupus,│Deranjarea │1 │2 │
│ │Lynx lynx, │locurilor de │ │ │
│ │ │naştere/creştere│ │ │
│ │ │a puilor. Câinii│ │ │
│ │ │omoară diferite │ │ │
│ │ │animale şi │ │ │
│ │ │concurează la │ │ │
│ │ │sursa de hrană a│ │ │
│ │ │carnivorelor │ │ │
│ │ │sălbatice. │ │ │
├──────────────┴────────────┴────────────────┴───┴───┤
│3. Transport şi coridoare de trecere │
├──────────────┬────────────┬────────────────┬───┬───┤
│ │ │Acest efect este│ │ │
│ │ │semnificativ │ │ │
│ │ │negativ pentru │ │ │
│Reţele de │Toate │habitat din │1 │1 │
│utilităţi şi │habitatele │cauza │ │ │
│servicii, │ │fragmentării şi │ │ │
│electricitate │ │a deranjului │ │ │
│şi altele. │ │cauzat. │ │ │
│ ├────────────┼────────────────┼───┼───┤
│ │Toate │Electrocutarea │ │ │
│ │speciile de │pe stâlpii de │1 │1 │
│ │păsări │tensiune │ │ │
├──────────────┴────────────┴────────────────┴───┴───┤
│4. Utilizarea resurselor biologice şi afectarea │
│acestora │
├──────────────┬────────────┬────────────────┬───┬───┤
│ │ │Vânătoarea │ │ │
│ │Ursus │ungulatelor şi a│ │ │
│ │arctos, │iepurilor scade │ │ │
│ │Canis lupus │baza trofică │ │ │
│ │Lynx lynx, │pentru │ │ │
│ │Felis │carnivore, │ │ │
│ │silvestris, │contribuind la │1 │2 │
│ │Cervus │reducerea │ │ │
│ │elaphus, │disponibilităţii│ │ │
│ │Capreolus │de pradă şi la │ │ │
│Braconajul şi │capreolus, │generarea │ │ │
│colectarea │Sus scrofa │conflictelor cu │ │ │
│animalelor în │ │omul. │ │ │
│mod ilegal ├────────────┼────────────────┼───┼───┤
│ │ │Braconajul, │ │ │
│ │ │distrugerea │ │ │
│ │ │intenţionată a │ │ │
│ │Tetrao │cuibului şi/sau │ │ │
│ │urogallus │a pontei, │1 │2 │
│ │Bonasa │respectiv │ │ │
│ │bonasia │scoaterea ouălor│ │ │
│ │ │şi/sau puilor │ │ │
│ │ │pentru comerţ │ │ │
│ │ │ilegal. │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────────┼───┼───┤
│ │ │Colectarea │ │ │
│ │Toate │speciilor de │ │ │
│ │speciile de │plante rare a │ │ │
│ │plante │căror colectare │2 │2 │
│ │protejate, │poate afecta │ │ │
│Colectarea │Toate │grav populaţia │ │ │
│plantelor │habitatele │din aria │ │ │
│terestre şi a │ │protejată. │ │ │
│produselor din├────────────┼────────────────┼───┼───┤
│plante, altele│ │Colectarea de │ │ │
│decât │ │fructe de pădure│ │ │
│cheresteaua │Ursus │şi ciuperci în │ │ │
│ │arctos, │locurile de │ │ │
│ │Canis lupus,│odihnă şi │1 │2 │
│ │Lynx lynx │locurile │ │ │
│ │ │potenţiale │ │ │
│ │ │pentru creşterea│ │ │
│ │ │puilor. │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────────┼───┼───┤
│ │ │Extragerea │ │ │
│ │ │arborilor │ │ │
│ │ │bătrâni, │ │ │
│ │ │scorburoşi şi │ │ │
│ │ │pierderea celor │ │ │
│ │Toate │mai importante │ │ │
│Exploatarea │speciile de │habitate de │ │ │
│forestieră, │păsări, │hrănire. │ │ │
│extragerea │Toate │Apariţia unor │ │ │
│lemnului, │habitatele │posibile │1 │1 │
│depozitarea │Toate │manifestări │ │ │
│lemnului │speciile de │nedorite ca │ │ │
│ │plante │răniri/tăieri de│ │ │
│ │protejate │arbori, │ │ │
│ │ │smulgerea unor │ │ │
│ │ │plante, │ │ │
│ │ │aruncarea de │ │ │
│ │ │gunoaie şi │ │ │
│ │ │altele asemenea.│ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────────┼───┼───┤
│ │ │Apariţia unor │ │ │
│ │ │posibile │ │ │
│ │ │manifestări │ │ │
│ │ │nedorite ca │ │ │
│ │ │ruperea/ │ │ │
│ │ │smulgerea unor │ │ │
│ │Toate │plante, │ │ │
│ │speciile de │aruncarea de │ │ │
│ │amfibieni şi│gunoaie şi │ │ │
│ │reptile, │altele asemenea.│ │ │
│ │Toate │Acolo unde nu │ │ │
│ │speciile de │este aplicat sau│ │ │
│Tăierile │păsări, │nu a fost │1 │2 │
│ilegale │Toate │aplicat un │ │ │
│ │habitatele │management │ │ │
│ │Toate │forestier │ │ │
│ │speciile de │corect, riscul │ │ │
│ │plante │apariţiei │ │ │
│ │protejate │doborâturilor de│ │ │
│ │ │vânt şi │ │ │
│ │ │rupturilor de │ │ │
│ │ │zăpadă precum şi│ │ │
│ │ │cel al apariţiei│ │ │
│ │ │atacurilor de │ │ │
│ │ │Ipidae este mai │ │ │
│ │ │mare. │ │ │
├──────────────┴────────────┴────────────────┴───┴───┤
│5. Intruziune umană şi perturbări │
├──────────────┬────────────┬────────────────┬───┬───┤
│ │ │Deşeuri solide │ │ │
│ │ │aruncate de │ │ │
│ │ │către turişti. │ │ │
│ │ │Abaterea de pe │ │ │
│ │ │traseele │ │ │
│ │ │turistice şi │ │ │
│ │ │intrarea │ │ │
│ │ │turiştilor pot │ │ │
│ │Toate │afecta negativ │ │ │
│ │habitatele │habitatele cu │ │ │
│ │Speciile de │valoare │ │ │
│ │plante │conservativă │1 │2 │
│ │endemice, │mare. │ │ │
│ │rare şi │Culegerea sau │ │ │
│ │protejate │distrugerea │ │ │
│ │ │deliberată a │ │ │
│ │ │unor specii din │ │ │
│ │ │flora şi fauna │ │ │
│ │ │spontană. │ │ │
│Activităţi de │ │Camparea şi │ │ │
│recreere şi │ │crearea de vetre│ │ │
│turism │ │de foc în locuri│ │ │
│ │ │neamenajate. │ │ │
│ ├────────────┼────────────────┼───┼───┤
│ │ │Turismul │ │ │
│ │ │necontrolat în │ │ │
│ │ │zona cuiburilor.│ │ │
│ │ │Câinii │ │ │
│ │ │turiştilor │ │ │
│ │ │lăsaţi liberi. │ │ │
│ │Tetrao │Practicarea │ │ │
│ │urogallus, │sporturilor cu │ │ │
│ │Bonasa │motor, maşini şi│1 │2 │
│ │bonasia │motociclete de │ │ │
│ │ │teren chiar şi │ │ │
│ │ │simpla deplasare│ │ │
│ │ │cu aceste │ │ │
│ │ │mijloace în │ │ │
│ │ │afara drumurilor│ │ │
│ │ │publice prezintă│ │ │
│ │ │un deranj major.│ │ │
├──────────────┴────────────┴────────────────┴───┴───┤
│6. Modificări ale sistemelor naturale │
├──────────────┬────────────┬────────────────┬───┬───┤
│ │ │Efectul │ │ │
│ │ │incendiilor │ │ │
│ │ │repetate poate │ │ │
│ │ │fi major asupra │ │ │
│ │ │regenerării │ │ │
│ │Toate │naturale dar şi │ │ │
│ │speciile de │asupra stării de│ │ │
│ │plante │conservare a │1 │2 │
│ │protejate. │habitatelor. Se │ │ │
│ │Toate │alterează │ │ │
│ │habitatele │relaţiile de │ │ │
│ │ │dominanţă între │ │ │
│ │ │specii, speciile│ │ │
│ │ │de plante │ │ │
│ │ │protejate sunt │ │ │
│ │ │afectate. │ │ │
│ ├────────────┼────────────────┼───┼───┤
│ │ │Exemplare │ │ │
│ │ │adulte, dar mai │ │ │
│Incendii şi │Toate │ales puii şi │ │ │
│incendieri │speciile de │ouăle sunt │1 │2 │
│ │faună │deseori │ │ │
│ │ │surprinse şi │ │ │
│ │ │distruse de │ │ │
│ │ │incendii. │ │ │
│ ├────────────┼────────────────┼───┼───┤
│ │ │Se distrug │ │ │
│ │ │locurile de │ │ │
│ │Ursus │odihnă şi │ │ │
│ │arctos, │ascunzişurile │1 │2 │
│ │Canis lupus │speciilor pradă.│ │ │
│ │Lynx lynx │Este provocată │ │ │
│ │ │şi scăderea │ │ │
│ │ │bazei trofice. │ │ │
│ ├────────────┼────────────────┼───┼───┤
│ │ │Incendiile duc │ │ │
│ │Toate │la distrugerea │ │ │
│ │speciile de │directă a │1 │2 │
│ │amfibieni şi│habitatelor │ │ │
│ │reptile │speciilor de │ │ │
│ │ │amfibieni. │ │ │
├──────────────┴────────────┴────────────────┴───┴───┤
│7. Specii şi gene invazive şi alte specii şi gene │
│problematice │
├──────────────┬────────────┬────────────────┬───┬───┤
│ │ │Lupii │ │ │
│ │ │singuratici şi │ │ │
│ │ │câinii hoinari │ │ │
│ │ │pot produce │ │ │
│ │ │hibrizi, │ │ │
│ │ │degradând genele│ │ │
│ │ │originale ale │ │ │
│ │Canis lupus │speciei. În │1 │2 │
│ │ │anumite │ │ │
│ │ │populaţii din │ │ │
│Hibridizarea │ │Europa, │ │ │
│speciilor │ │hibridizarea │ │ │
│ │ │introgresivă │ │ │
│ │ │poate atinge 10%│ │ │
│ │ │din populaţie. │ │ │
│ ├────────────┼────────────────┼───┼───┤
│ │Felis │Hibridizarea cu │1 │2 │
│ │silvestris │pisica de casă. │ │ │
│ ├────────────┼────────────────┼───┼───┤
│ │Habitatul │Înmulţiri în │ │ │
│ │9410 │masă ale │1 │1 │
│ │ │ipidelor. │ │ │
├──────────────┴────────────┴────────────────┴───┴───┤
│8. Poluarea, provenită din surse din afara ariei sau│
│generată în interiorul ariei protejate │
├──────────────┬────────────┬────────────────┬───┬───┤
│ │ │Poluarea solului│ │ │
│ │Peisaj. │cu deşeuri │ │ │
│Deşeuri solide│Toate │solide sau │1 │2 │
│ │habitatele │lichide de către│ │ │
│ │ │turişti. │ │ │
├──────────────┴────────────┴────────────────┴───┴───┤
│9. Evenimente geologice, ameninţări naturale │
├──────────────┬────────────┬────────────────┬───┬───┤
│Producerea │ │Este o │ │ │
│doborâturilor │ │ameninţare │ │ │
│şi rupturilor │Habitatul │naturală │1 │1 │
│de vânt şi │9410 │permanentă în │ │ │
│zăpadă │ │arboretele pure │ │ │
│ │ │de molid. │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────────┼───┼───┤
│ │ │Reducerea │ │ │
│ │ │viabilităţii │ │ │
│ │ │populaţiei de │ │ │
│Reducerea │ │Astragalus │ │ │
│viabilităţii │ │roemeri, ca │ │ │
│populaţiei │Astragalus │urmare a unei │1 │2 │
│unor specii │roemeri │posibile │ │ │
│protejate │ │consangvinizări │ │ │
│ │ │determinate de │ │ │
│ │ │numărul foarte │ │ │
│ │ │redus de │ │ │
│ │ │exemplare. │ │ │
├──────────────┴────────────┴────────────────┴───┴───┤
│10. Ameninţări datorate schimbărilor climatice sau a│
│altor fenomene climatice extreme │
├──────────────┬────────────┬────────────────┬───┬───┤
│ │ │Ca un caz │ │ │
│ │ │particular în │ │ │
│ │ │cazul │ │ │
│ │ │habitatului 9410│ │ │
│ │ │îl constituie │ │ │
│ │ │trecerea pe │ │ │
│ │ │termen lung la │ │ │
│Fenomenul de │ │alte tipuri de │ │ │
│încălzire │Habitatul │pădure, prin │1 │1 │
│globală │9410 │creşterea │ │ │
│ │ │treptată a │ │ │
│ │ │proporţiei │ │ │
│ │ │fagului şi │ │ │
│ │ │paltinului în │ │ │
│ │ │compoziţiile │ │ │
│ │ │dominate în │ │ │
│ │ │prezent de │ │ │
│ │ │molid. │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────────┼───┼───┤
│ │ │Din cauza │ │ │
│ │ │condiţiilor │ │ │
│ │Toate │meteo │ │ │
│ │speciile │nefavorabile, │ │ │
│Seceta │protejate. │cantitatea de │1 │1 │
│ │Toate │furaje fiind mai│ │ │
│ │habitatele │redusă, ciobanii│ │ │
│ │ │păşunează cu │ │ │
│ │ │turmele şi în │ │ │
│ │ │păduri. │ │ │
└──────────────┴────────────┴────────────────┴───┴───┘


┌──────────────────────────────────────┐
│Legendă │
├──────────────────────────────────────┤
│ │
├─────────────┬─────────────┬──────────┤
│Ameninţare │Ameninţare │Ameninţare│
│minoră │moderată │majoră │
├─────────────┼─────────────┼──────────┤
│Necesită │Necesită │ │
│monitorizare │acţiuni │Necesită │
│dar nu şi │specifice de │acţiuni de│
│acţiuni │management │management│
│specifice de │cât mai │cu │
│management │curând │prioritate│
│ │posibil │ │
├─────────────┼─────────────┼──────────┤
│Cu impact │Cu impact │Cu impact │
│redus │mediu │major │
├─────────────┼─────────────┼──────────┤
│1 │2 │3 │
└─────────────┴─────────────┴──────────┘


    3.2.2. Ameninţări naturale - nu este cazul.

    3.3. Evaluarea conservării moştenirii culturale
        Un element caracteristic pentru zona ariei protejată este faptul că moştenirea culturală reflectă influenţa a două regiuni istorice ale României, Moldova şi Transilvania.
        Oamenii din zonă trebuie conştientizaţi de valorile care există aici, precum şi de interesul pentru modul în care sunt păstrate tradiţiile şi valorile locale, pentru că tocmai acestea pot fi folosite pentru îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă, situaţie în care activităţile legate de pădure se pot reduce la nivelul conservării biodiversităţii.
        Punctele de atracţie ale turiştilor în zonă trebuie să fie atât tradiţiile locale, cât şi frumuseţea şi bogăţia naturală a arealului, iar veniturile provenite din practicarea ecoturismului trebuie să rămână în cadrul comunităţilor locale pentru a duce atât la creşterea nivelului de trai cât şi la un interes sporit pentru păstrarea valorilor naturale şi respectarea şi conservarea tradiţiilor.
        O altă activitate care însoţeşte ecoturismul este comercializarea de produse locale tradiţionale şi de artizanat, pentru care, odată cu apariţia turiştilor în zonă, se creează o piaţă de desfacere.

    3.4. Evaluarea pentru utilizarea terenurilor şi a resurselor naturale
        Principalele tipuri de folosire a resurselor din arealul ariei protejate sunt:
    a) suprafeţele din vecinătatea ariei protejate, adecvate cultivării din jurul gospodăriilor ţărăneşti, pe care se practică o agricultură la scară redusă, proprietarii particulari fiind beneficiarii recoltelor obţinute de pe aceste terenuri;
    b) fâneţele, sunt folosite pentru producerea de furaje uscate necesare hrănirii animalelor pe timpul iernii, beneficiarii fiind tot proprietarii particulari;
    c) păşunile, aparţin composesoratelor, administraţiilor publice locale şi localnicilor aceştia folosindu-le pe timpul verii pentru păşunatul animalelor proprii;
    d) pădurile statului, administrate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, sunt gospodărite în concordanţă cu prevederile amenajamentelor silvice în vigoare;
    e) produsele nelemnoase ale pădurii, fructe de pădure, plante medicinale, muşchi, ciuperci, sunt bine reprezentate pe raza ariei protejate.

        Localnicii care trăiesc în jurul ariei practică o agricultură la scară mică, fără a epuiza resursele solului, folosesc îngrăşăminte organice pentru fertilizare, păstoritul având legătură cu ciclurile vegetaţiei, târlirea şi transhumanţa contribuind la menţinerea resurselor naturale, folosind resursele numai pentru nevoile proprii, integrându-se mediului natural de care depinde viaţa lor.
        Gospodărirea în regim silvic a pădurilor de pe suprafaţa ariei protejate, care a ţinut cont şi de valoarea ecologică deosebită şi de biodiversitatea ridicată din zonă, a fost poate singura acţiune reală de protecţie realizată în trecut şi care a dus la existenţa unor însemnate suprafeţe de păduri naturale. Amenajamentele silvice elaborate în trecut au ţinut cont de valoarea biodiversităţii existente în această zonă, au exclus unele arborete de la tăieri, respectiv au prevăzut executarea doar de lucrări de conservare, ceea ce a condus la o mai bună conservare a biodiversităţii.

    3.5. Evaluarea din punct de vedere al aspectelor legate de educaţia şi conştientizare publică
        Populaţia locală nu are încă o imagine clară asupra activităţilor şi scopurilor ariei protejate. Populaţia locală trebuie să vadă şi să înţeleagă importanţa rezervaţiei precum şi valorile de care poate să beneficieze comunitatea locală în urma activităţii desfăşurate de instituţia rezervaţiei. Restricţiile trebuie percepute şi înţelese ca elemente care vin să protejeze şi să conserve frumuseţile şi valorile Rezervaţiei Pietrele Roşii de la Tulgheş.
        Evaluarea realizată în cadrul comunităţii din localitatea Tulgheş, ne indică o percepţie pozitivă a Rezervaţiei Pietrele Roşii de la Tulgheş în rândul elevilor şi a populaţiei locale. Această percepţie pozitivă este rezultatul organizării de către custodele ariei protejate a unor activităţii de conştientizare care nu s-au limitat numai asupra grupurilor de elevi din şcoli. Au fost vizate în afara grupurilor de copii din şcoli şi cadrele didactice, localnicii, factorii de decizie la nivel local, turiştii şi mass-media. Pentru creşterea gradului de conştientizare, informare şi educaţie au fost amplasate panouri informative la vedere, în apropierea principalelor locuri de trecere.
        Caracteristicile zonei:
    a) există un contact nemijlocit al comunităţilor cu aria protejată prin activităţile lor mai mult sau mai puţin tradiţionale, precum: creşterea vitelor şi păşunatul, activităţi meşteşugăreşti şi altele asemenea, ce pot sau nu să afecteze mediul înconjurător;
    b) există ONG-uri cu activităţi educative, de conştientizare, de refacere şi marcare a traseelor turistice ca Asociaţia Pro Tulgheş, Asociaţia Educaţia pentru o Viaţă Sănătoasă.

        Beneficii ale conştientizării:
    a) în populaţia locală se pot identifica persoane/organizaţii/finanţatori care vor să devină catalizatorii/susţinătorii de transmitere a informaţiei dinspre şi înspre aria protejată, către populaţia locală şi vizitatori, şi altele asemenea;
    b) comportamentul civilizat contribuie la reducerea impactului asupra ariei protejate şi a mediului în general;
    c) educaţia ecologică a copiilor are un efect social educativ mai larg asupra familiei şi comunităţii.

        Beneficiile conştientizării sunt: promovarea utilizării durabile a resurselor, conservarea biodiversităţii, creşterea numărului de turişti în zonă, fiecare cu mai multe cunoştinţe despre valorile existente în zonă, se transformă în "ambasadori" ai ariei protejate.
        Pentru programele de conştientizare trebuiesc avute în vedere următoarele grupuri ţintă:
    a) populaţie: proprietari de terenuri, crescători de animale;
    b) copii, elevi;
    c) profesori;
    d) vizitatori;
    e) administraţiile publice locale;
    f) mass-media;
    g) agenţi economici;
    h) sponsori;
    i) ONG-uri;
    j) organizaţii regionale, naţionale;
    k) preoţi, grupuri religioase.

        Pentru realizarea conştientizării în funcţie de grupurile ţintă trebuie folosite următoarele mesaje cheie:
    a) păstrarea unicităţii peisajului;
    b) nevoia conservării şi protejării biodiversităţii;
    c) dezvoltare durabilă a zonei;

        În vederea realizării obiectivelor de conştientizare, custodele Rezervaţiei Pietrele Roşii de la Tulgheş va colabora în continuare cu grupurile ţintă dar şi cu grupuri de voluntari şi va promova obţinerea finanţărilor complementare pentru ridicarea standardelor în vederea conservării biodiversităţii şi a serviciilor de turism, ceea ce este o condiţie esenţială pentru a dezvolta industria turistică din regiunea Tulgheşului.
        În viitor cercetările trebuie să includă un inventar complet, multisezonal al numărului de turişti în zonă. O serie de date multianuale vor permite custodelui să urmărească tendinţele turismului şi impacturile, pozitive sau negative, în zonă.

    3.6. Evaluarea potenţialului turistic
        Contextul natural deosebit datorat reliefului precum şi izolarea acestuia faţă de zonele urbane aglomerate a contribuit la conservarea biodiversităţii şi a peisajului din această regiune. Masivele muntoase împădurite, pajiştile subalpine şi alpine susţin o biodiversitate foarte ridicată.
        Flora, fauna precum şi peisajul de neuitat pot constitui o atracţie pentru iubitorii de natură. Infrastructura de primire şi serviciile deja existente în zona localităţii Tulgheş şi în staţiunea Borsec aflată în vecinătatea comunei, ospitalitatea localnicilor, conservarea vechilor tradiţii şi meşteşuguri din această regiune, sunt doar câteva atuuri pentru includerea Rezervaţiei Pietrele Roşii Tulgheş în circuitul ecoturistic.
        Analiza potenţialului turistic al rezervaţiei trebuie să ţină seama şi de o serie de aspecte negative, a căror cunoaştere şi gestionare corespunzătoare pot conduce la minimalizarea impactului lor. În prezent accesul în rezervaţie se face pe un traseu turistic marcat situaţie prezentată de Anexa nr. 1.11 la Planul de management. Pe lângă traseul turistic marcat există şi alte trasee nemarcate momentan, ele urmează a fi deschise prin implicarea personalului silvic şi a colaboratorilor pe baza unor analize atente în teren, spre noi obiective de importanţă turistică din zonă. Întrucât traseele nu sunt lungi şi nu durează mai mult de cât o singură zi, nu sunt necesare locuri de campare.
        Prin regulamentul rezervaţiei s-a impus ca vizitarea să fie efectuată numai pe traseele turistice marcate cu semne convenţionale specifice, accesul cu mijloace motorizate pe suprafaţa rezervaţiei este strict interzisă, iar camparea nu este permisă. Aprinderea focului pe teritoriul rezervaţiei este interzisă.
        Analiza modului de promovare a ofertei turistice din această zonă, arată că aceasta este foarte slab susţinută. Pentru elaborarea strategiei de turism sunt necesare o serie de teme şi activităţi necesar a fi realizate în perioada următoare.
        Biodiversitatea este afectată de către turiştii însoţiţi de animalele de companie, câini care pot deranja şi liniştea faunei sălbatice.
        Aria protejată are un mare potenţial turistic, dar dacă dezvoltarea turismului în aria protejată se va face necontrolat şi haotic, fără a ţine cont de valorile existente, există pericolul ca acestea să fie afectate în mod ireversibil.

    3.7. Situaţia actuală a managementului rezervaţiei
        Direcţia Silvică Harghita are o dotare suficientă cu echipamente de birou şi de teren pentru buna desfăşurare a activităţilor de management. Personalul antrenat în managementul rezervaţiei are un nivel înalt de pregătire şi de educaţie, iar aptitudinile necesare ducerii la bun sfârşit a tuturor activităţilor vor fi dezvoltate şi în continuare.
        Actualmente scopurile rezervaţiei sunt materializate într-un Plan de management care trebuie să fie aprobat şi legalizat şi care să se desfăşoare într-o zonă cu limitele precise şi legal constituite.
        Custodele rezervaţiei beneficiază de anumite studii şi cercetări în diverse domenii, dar informaţiile existente nu sunt suficiente. Studiile şi cercetările vor fi continuate, iar rezultatele obţinute trebuie structurate pentru a putea fi folosite cât mai eficient.
        Custodele beneficiază de suportul ONG-urilor cu specific de mediu care acţionează în zonă, de cel al instituţiilor descentralizate ale statului din domeniul protecţiei mediului, precum şi de cel al autorităţilor locale şi judeţene.
        Pădurea din rezervaţie este protejată prin amenajamentul silvic, este gospodărită în regim silvic, cu promovarea pe scară largă a regenerării naturale. În Rezervaţia Pietrele Roşii de la Tulgheş există şi suprafeţe greu accesibile, care s-au păstrat intacte tocmai datorită imposibilităţii accesului pentru majoritatea turiştilor. Totuşi zona are un potenţial turistic ridicat, care poate şi trebuie exploatat în mod durabil, în beneficiul tuturor factorilor interesaţi din zonă.
        Prin înfiinţarea şi promovarea Rezervaţiei Pietrele Roşii se doreşte ca biodiversitatea şi peisajul să fie conservate în mod nivel durabil, iar beneficiile obţinute în special de pe urma ecoturismului să ducă la păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor din zonă.

    CAP. IV
    Scopul şi obiectivele Planului de management
    4.1. Scopul Planului de management
        Scopul Planului de management al Rezervaţiei Pietrele Roşii de la Tulgheş este de a asigura cadrul legislativ adecvat pentru atingerea, menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor, speciilor protejate şi a unor ansambluri peisagistice pentru care a fost constituită aria protejată, care de-a lungul timpului au creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi cu o mare diversitate biologică.
        Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul ariilor în cauză, în ambele arii protejate se prevede conservarea prin intervenţii active de gospodărire.
        Managementul rezervaţiei urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, înconjurarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea se oferă publicului larg posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.
        Din punct de vedere legislativ, adoptarea şi implementarea unui plan de management răspunde reglementărilor în vigoare conform cărora respectivul sit a fost declarat şi se aplică acel principiu prin care va predomina actul legislativ care impune măsuri mai restrictive pentru asigurarea menţinerii pe termen lung a stării favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor.

    4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi
    4.2.1. Obiective generale
        Obiectivul general al Planului de management al Rezervaţiei Pietrele Roşii de la Tulgheş este reprezentat de menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare habitatelor şi speciilor protejate şi păstrarea peisajului natural nealterat, ţinând cont de ameninţările identificate până în prezent, precum şi de starea de conservare actuală.
        Principalele obiective de management:
    1) Asigurarea condiţiilor pentru protejarea şi conservarea tuturor populaţiilor de plante şi animale şi menţinerea habitatelor acestora într-o stare de conservare favorabilă.
    2) Menţinerea sau îmbunătăţirea frumuseţii şi stării peisajului natural în zona ariei protejate şi în vecinătatea acestuia.
    3) Limitarea şi reglementarea activităţilor umane la un nivel prin care să se asigure utilizarea durabilă a resurselor naturale.
    4) Promovarea unor forme de turism şi recreere care să nu afecteze starea de conservare a habitatelor şi peisajele din aria protejată şi care să ducă la creşterea respectului pentru valorile ariei protejate.
    5) Încurajarea comunităţilor locale în vederea dezvoltării unor activităţi economice în afara ariei protejate şi păstrarea resurselor naturale în beneficiul altor avantaje pe care le poate oferi situl.
    6) Conştientizarea şi educarea publicului şi a factorilor interesaţi pentru înţelegerea importanţei conservării naturii şi pentru obţinerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor ariei protejate.


    4.2.2. Obiective specifice
        În vederea atingerii obiectivelor este necesară implementarea complexului de măsuri de management, prezentate în cele ce urmează, care se pot grupa în funcţie de domeniul de aplicabilitate a acestora în următoarele programe şi subprograme identificate în cadrul Proiectului GEF "Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de arii protejate din Carpaţi" în vederea standardizării grupelor mari de activităţi în aceste categorii pentru a putea fi centralizate şi estimate la nivel local, regional şi naţional.
        Obiective specifice au fost grupate în patru mari programe:
        Programul 1. Managementul biodiversităţii şi peisajului
        Obiectiv specific 1/Subprogram 1.1: Reactualizarea inventarelor valorilor peisajistice naturale şi al speciilor de floră şi faună, managementul datelor.
        Obiectiv specific 2/Subprogram 1.2: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor protejate.
        Obiectiv specific 3/Subprogram 1.3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor protejate şi pentru menţinerea într-o stare de conservare favorabilă a caracteristicilor geologico-geomorfologice şi a specificităţii peisajului.

        Programul 2. Managementul turismului şi al recreerii
        Obiectiv specific 1/Subprogram 2.1: Promovarea unor forme de vizitare şi turism în concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate.

        Programul 3. Conştientizare, informare şi educaţie ecologică
        Obiectiv specific 1/Subprogram 3.1: Conştientizarea publicului şi comunicarea eficientă în concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate.
        Obiectiv specific 2/Subprogram 3.2: Educaţia ecologică a tinerilor în concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate.

    Programul 4. Management şi administrare
        Obiectiv specific 1/Subprogram 4.1: Asigurarea echipamentului şi infrastructurii de funcţionare necesare administrării ariei naturale protejate.
        Obiectiv specific 2/Subprogram 4.2: Asigurarea managementului şi administrării ariei naturale protejate, monitorizarea şi evaluarea eficienţei măsurilor planului de management.
        Obiectiv specific 3/Subprogram 4.3: Elaborarea documentelor strategice de planificare, a rapoartelor, şi asigurarea instruirilor personalului.


    4.2.2.1. Activităţi şi măsuri generale de management pentru habitate
    a) Reglementarea şi controlul turismului.
    b) Evaluarea şi monitorizarea diversităţii specifice a asociaţiilor vegetale.
    c) Monitorizarea evoluţiei compoziţiei arboretelor.
    d) Monitorizarea şi reglementarea managementului forestier în raport cu obiectivele de conservare.
    e) Reglementarea şi monitorizarea practicări păşunatului în apropierea ariei protejate.
    f) Măsuri de prevenire a incendiilor de pădure.

    4.2.2.2. Măsuri/acţiuni specifice de conservare pentru habitate

┌──────────────────────────────────────┐
│Tabelul nr. 12 │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsuri/acţiuni specifice de conservare│
│pentru habitate │
├──────────────────────────────────────┤
│ │
├───────────────┬──────────────────────┤
│Ameninţări/ │Măsuri de conservare/ │
│impact antropic│acţiuni de conservare │
├───────────────┴──────────────────────┤
│4060 - Tufărişuri alpine şi boreale │
│40A0* - Tufărişuri subcontinentale │
│peripanonice │
│6170 - Pajişti calcifile alpine şi │
│subalpine │
│8120 - Grohotiş calcaros şi de şisturi│
│calcaroase ale etajelor montane până │
│la cele alpine Thlaspietea │
│rotundifolii │
│8210 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie │
│chasmofitică pe roci calcaroase │
├───────────────┬──────────────────────┤
│ │Monitorizarea stânelor│
│ │şi a traseelor de │
│ │deplasare a acestora. │
│ │Patrulări în teren şi │
│ │informări ale │
│ │comunităţilor locale │
│ │privind păşunatul │
│ │animalelor, astfel │
│Păşunatul. │încât să fie evitată │
│ │pătrunderea animalelor│
│ │în aria protejată. În │
│ │apropierea ariei │
│ │protejate se va │
│ │practica păşunatul │
│ │extensiv, cu numărul │
│ │de animale optim, în │
│ │limitele capacităţii │
│ │de suport a păşunilor.│
├───────────────┼──────────────────────┤
│Incendierea şi │Patrulări în teren în │
│tăierea a │vederea prevenirii şi │
│ienuperişurilor│stingerii incendiilor.│
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Marcarea vizibilă a │
│ │unor trasee turistice │
│ │unice şi controlul │
│ │turismului. În cazul │
│ │marcării de poteci │
│ │turistice noi acestea │
│ │în mod obligatoriu │
│ │trebuie să ocolească │
│Activităţi de │grohotişele sau să fie│
│recreere în aer│conduse în părţile │
│liber. Turismul│superioare ale │
│necontrolat. │acestora, lipsite de │
│ │vegetaţie şi unde din │
│ │cauza eroziunii │
│ │accentuate se │
│ │stabilesc doar foarte │
│ │puţine specii de │
│ │plante. Controlarea │
│ │strict a colectării │
│ │plantelor. │
├───────────────┴──────────────────────┤
│9410 - Păduri acidofile de Picea abies│
│din regiunea montana Vaccinio-Piceetea│
├───────────────┬──────────────────────┤
│ │Efectuarea lucrărilor │
│ │silvice prevăzute în │
│ │amenajamentele silvice│
│ │în mod corespunzător │
│ │şi conform │
│ │calendarului de │
│ │execuţie. │
│Managementul │Interzicerea tăierilor│
│forestier │rase. Asigurarea │
│defectuos, │regenerării naturale │
│exploatarea │în cazul aplicării de │
│forestieră │tratamente silvice cu │
│ │tăieri. În cazul │
│ │tăierilor progresive │
│ │tăierea ochiurilor nu │
│ │trebuie să depăşească │
│ │1 ha, şi pot afecta │
│ │doar 10% din suprafaţa│
│ │totală a pădurilor │
│ │ariei protejate. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Extragerea promptă a │
│ │masei lemnoase │
│ │afectată de factori │
│ │perturbatori abiotici.│
│ │În cazul în care acest│
│ │fenomen are caracter │
│ │dispersat pe suprafaţa│
│ │ariei protejate nu se │
│ │impune extragerea │
│ │masei lemnoase │
│ │afectată pentru │
│ │prevenirea atacurilor │
│ │dăunătorilor. │
│ │Depistarea şi prognoza│
│ │populaţiilor de │
│ │dăunători. │
│ │Combaterea │
│ │populaţiilor de │
│ │dăunători cu mijloace │
│ │specifice. │
│Specii native │Realizarea unor │
│indigene │arborete optim │
│problematice, │diversificate │
│atacuri insecte│structural şi │
│ │compoziţional │
│ │regenerate generativ │
│ │şi o bună igienizare a│
│ │acestora. │
│ │Respectarea normelor │
│ │în vigoare în cazul │
│ │lucrărilor de │
│ │exploatare. │
│ │Introducerea şi │
│ │menţinerea │
│ │amestecurilor în │
│ │arboretele de viitor, │
│ │mai rezistente şi mai │
│ │stabile la atacurile │
│ │de dăunători. │
│ │Protejarea păsărilor │
│ │entomofage. │
│ │Executarea │
│ │împăduririlor sau │
│ │completărilor. │
└───────────────┴──────────────────────┘


    4.2.2.3. Activităţi şi măsuri generale de de management pentru speciile de floră şi faună
        Ţinând cont că speciile de fauna şi floră prezintă o vulnerabilitate deosebită corelată de obicei cu presiunea asupra habitatului ocupat de acestea măsurile generale de management pentru specii sunt:
    a) una dintre cele mai importante măsuri este de a avea grijă de "casa" lor, de habitatul/habitatele în care se găsesc;
    b) cartarea urmată de menţinerea, eventual refacerea şi monitorizarea acestora;
    c) protecţia pădurilor mature şi realizarea unui management natural al pădurilor;
    d) interzicerea/limitarea poluării fonice, mai ales pentru mamiferele mari;
    e) interzicerea folosirii mijloacelor auto, ATV, motociclete, autovehicule pe drumurile forestiere sau în afara lor;
    f) educarea şi conştientizarea continuă a oamenilor asupra necesităţii ocrotirii speciilor şi a habitatelor în care vieţuiesc;
    g) combaterea braconajului pentru speciile de interes cinegetic, sau a colectării diferitelor specii de floră sau faună;
    h) interzicerea abandonării deşeurilor de orice natură.


    4.2.2.4. Activităţi şi măsuri de management pentru speciile de plante: Astragalus romeri, Hieracium pojoritense, Delphinium simonkaianum şi Juniperus sabina
    a) crearea unor coridoare ecologice pentru facilitarea schimbului nestingherit de gene dintre subpopulaţiile speciilor ţintă;
    b) utilizarea punctelor în care au fost identificate aceste specii pentru monitorizarea pe viitor a evoluţiei populaţiei acestor specii.

    4.2.2.5. Măsuri/acţiuni specifice de conservare pentru speciile de plante: Astragalus romeri, Hieracium pojoritense, Delphinium simonkaianum şi Juniperus sabina

┌──────────────────────────────────────┐
│Tabelul nr. 13 │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsuri/acţiuni specifice de conservare│
│pentru speciile de plante: Astragalus │
│romeri, Hieracium pojoritense, │
│Delphinium simonkaianum şi Juniperus │
│sabina │
├──────────────────────────────────────┤
│ │
├───────────────┬──────────────────────┤
│Ameninţări/ │Măsuri de conservare/ │
│impact antropic│acţiuni de conservare │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Amplasarea de panouri │
│ │informative, pentru │
│ │conştientizarea │
│ │turiştilor şi │
│ │localnicilor asupra │
│ │speciei protejate şi │
│ │habitatului ei. │
│ │Îngrădirea unor │
│ │suprafeţe unde │
│ │vegetează │
│ │metapopulaţia sau │
│ │subpopulaţia speciei, │
│ │în vederea menţinerii │
│ │condiţiilor de habitat│
│ │din care face parte. │
│ │Monitorizarea │
│ │trianuală a │
│Activităţile de│efectivelor speciilor │
│drumeţie şi │Astragalus romeri, │
│turismul │Hieracium pojoritense,│
│necontrolat. │Delphinium │
│ │simonkaianum şi │
│ │Juniperus sabina. Prin│
│ │amplasarea unor │
│ │suprafeţe de │
│ │monitorizare │
│ │permanente, se pot │
│ │obţine informaţii │
│ │periodice despre │
│ │fluctuaţiile │
│ │efectivului │
│ │populaţional sau │
│ │tendinţele acesteia şi│
│ │se poate urmări starea│
│ │de conservare a │
│ │populaţiei. │
│ │Monitorizarea stării │
│ │habitatelor speciei. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Realizarea de campanii│
│ │de informare cu │
│ │panouri informative, │
│ │pliante, broşuri, │
│Colectarea de │voluntariat şi altele │
│ciuperci, │asemenea. │
│licheni, fructe│Monitorizarea │
│de pădure şi │culegerii produselor │
│altele asemenea│accesorii ale pădurii.│
│ │Interzicerea │
│ │colectării acestor │
│ │specii în scopuri │
│ │medicinale sau │
│ │ornamentale. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Reducerea │ │
│viabilităţii │În cazul speciei │
│populaţiei ca │Astragalus romeri │
│urmare a unei │realizarea unui studiu│
│posibile │privind │
│consangvinizări│consangvinizarea, │
│determinate de │precum şi capacitatea │
│numărul foarte │de a produce seminţe │
│redus de │viabile. │
│exemplare │ │
└───────────────┴──────────────────────┘


    4.2.2.6. Activităţi şi măsuri generale de management pentru amfibieni şi reptile:
    a) menţinerea calităţii habitatelor acvatice sau terestre utilizate de către specie;
    b) monitorizarea şi protecţia habitatelor acvatice folosite de specie pentru reproducere;
    c) reglementarea activităţilor umane ce pot duce la afectarea suprafeţei habitatelor acvatice sau terestre utilizate de specie;
    d) reglementarea capturării sau deţinerii speciei;

    4.2.2.7. Măsuri/acţiuni specifice de conservare pentru speciile Vipera berus, Lacerta agilis Lacerta vivipara

┌──────────────────────────────────────┐
│Tabelul nr. 14 │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsuri/acţiuni specifice de conservare│
│pentru speciile Vipera berus, Lacerta │
│agilis Lacerta vivipara │
├──────────────────────────────────────┤
│ │
├───────────────┬──────────────────────┤
│Ameninţări/ │Măsuri de conservare/ │
│impact antropic│acţiuni de conservare │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Se vor monitoriza şi │
│ │se vor menţine │
│ │obligatoriu │
│ │caracteristicile │
│ │specifice ale │
│ │habitatelor care │
│Colmatarea, │contribuie la │
│secarea │menţinerea statutului │
│habitatelor │favorabil de │
│ │conservare a speciei, │
│ │dar nu se va interveni│
│ │în cazul modificărilor│
│ │impuse de fenomene │
│ │naturale precum │
│ │seceta, inundaţiile şi│
│ │altele asemenea. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Se vor interzice │
│ │proiectele de │
│ │amplasare a │
│ │construcţiilor în │
│ │zonele unde aceste │
│ │specii sunt prezente. │
│ │Reabilitarea sau │
│Extinderea │modernizarea oricărei │
│zonelor │infrastructuri de │
│urbanizate │transport linear, │
│ │drumuri de orice fel │
│ │sau construcţia de │
│ │infrastructură nouă de│
│ │acest tip se poate │
│ │efectua doar cu │
│ │acordul prealabil al │
│ │custodelui ariei │
│ │protejate. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Se vor interzice orice│
│ │acţiuni de capturare │
│ │sau deţinere sau │
│Capturarea sau │comercializare a │
│comercializarea│speciilor. │
│speciei. │Se va reglementa │
│ │capturarea şi/sau │
│ │eliberarea unor │
│ │exemplare în scop │
│ │ştiinţific. │
└───────────────┴──────────────────────┘


    4.2.2.8. Activităţi şi măsuri generale de management pentru speciile păsări
    a) Controlarea vânatului pentru a împiedica suprapăşunatul de către ungulate în cazul în care vânatul atinge o densitate foarte mare;
    b) Protejarea şi păstrarea poienilor, care asigură o sursă de hrană importantă pentru diferitele specii de păsări;
    c) Informarea/educarea localnicilor despre pagubele cauzate de câini şi pisici, obligarea oamenilor să-şi ţină câinii închişi/legaţi;
    d) Controlarea câinilor şi pisicilor vagabonzi pentru a evita distrugerea cuiburilor şi uciderea păsărilor de către aceştia;
    e) Monitorizarea cuiburilor şi protejarea acestora de către activităţile de turism, animale domestice;
    f) Menţinerea unui mozaic de păduri cu vârste. La nivelul întregului sit se recomandă a fi menţinută o proporţie de cel puţin 40% a pădurilor bătrâne. Sunt considerate păduri bătrâne, cele în care diametrul mediu al bradului, măsurat la înălţimea pieptului, la înălţime de 130 cm, este de cel puţin 80 cm;

    4.2.2.9. Măsuri/acţiuni specifice de conservare pentru speciile de păsări Tetrao urogalus şi Bonasia Bonasia

┌──────────────────────────────────────┐
│Tabelul nr. 15 │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsuri/acţiuni specifice de conservare│
│pentru speciile de păsări Tetrao │
│urogalus şi Bonasia Bonasia │
├──────────────────────────────────────┤
│ │
├─────────────────┬────────────────────┤
│Ameninţări/impact│Măsuri de conservare│
│antropic │/acţiuni de │
│ │conservare │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Reducerea nivelului │
│ │predaţiei de câini/ │
│ │pisici prin │
│ │respectarea │
│ │prevederilor legale │
│ │referitoare la │
│ │numărul câinilor │
│Păşunatul. O │ciobăneşti şi al │
│ameninţare reală │portului de jujeu de│
│o reprezintă │către câinii │
│câinii ciobăneşti│ciobăneşti şi │
│care se │obligarea ciobanilor│
│îndepărtează de │la păstrarea │
│stână şi găsesc │majorităţii/tuturor │
│cuibul situat pe │câinilor ciobăneşti │
│sol şi distrug │de pază legaţi sau │
│ponta. Impact │închişi la stâne. │
│similar au câinii│Respectarea │
│turiştilor lăsaţi│regulamentului ariei│
│liberi. │protejate privitor │
│Braconajul. │la obligaţia │
│ │turiştilor de a ţine│
│ │permanent în lesă │
│ │câinii pe tot │
│ │teritoriul ariei │
│ │protejate. │
│ │Combaterea │
│ │braconajului. │
└─────────────────┴────────────────────┘


    4.2.2.10. Activităţi şi măsuri generale de management pentru speciile de prădători mari:
    a) educarea publicului larg;
    b) asigurarea conectivităţii habitatelor prin protejarea zonelor împădurite care formează reţea pe creşte şi văi;
    c) controlarea riguroasă a braconajului;
    d) reglementarea şi controlul turismului, al activităţilor legate de colectarea de fructe de pădure şi ciuperci;
    e) reglementarea şi monitorizarea păşunatului şi al lucrărilor forestiere;
    f) managementul deşeurilor.

    4.2.2.11. Măsuri de conservare/acţiuni de conservare pentru speciile Ursus arctos, Lynx lynx, Felis silvestris şi Vulpes vulpes

┌──────────────────────────────────────┐
│Tabelul nr. 16 │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsuri de conservare/acţiuni de │
│conservare pentru speciile Ursus │
│arctos, Lynx lynx, Felis silvestris şi│
│Vulpes vulpes │
├──────────────────────────────────────┤
│ │
├───────────────┬──────────────────────┤
│Ameninţări/ │Măsuri de conservare/ │
│impact antropic│acţiuni de conservare │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Respectarea │
│Turismul, │prevederilor legale │
│activităţile │referitoare la numărul│
│legate de │câinilor ciobăneşti, │
│colectarea de │al portului de jujeu │
│fructe de │de către câinii │
│pădure şi │ciobăneşti şi │
│ciuperci, │obligarea ciobanilor │
│păşunatul, │la păstrarea │
│lucrările │majorităţii câinilor │
│forestiere, │ciobăneşti de pază │
│prin deranjarea│legaţi sau închişi la │
│locurilor de │stâne. Controlarea │
│naştere/ │câinilor hoinari, ca │
│creştere a │factori potenţiali │
│puilor şi │care transmit bolile │
│dispariţia │specifice canidelor, │
│habitatelor de │fără a periclita │
│hrănire. │câinii ciobăneşti │
│ │utilizaţi la stâne în │
│ │mod regulamentar. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Descurajarea vânătorii│
│ │prin asigurarea unei │
│ │cartări eficiente şi a│
│ │unei bune comunicări │
│ │dintre organele │
│ │competente care │
│ │descoperă, în │
│ │controalele lor, │
│ │laţuri, capcane, semne│
│ │de braconaj cu │
│ │administratorii ariei │
│ │protejate. │
│ │Reducerea vânătorii de│
│ │selecţie la ungulate │
│ │şi pe fondurile de │
│ │vânătoare din jurul │
│ │ariei protejate. │
│ │Reducerea nivelului │
│ │predaţiei de câini/ │
│ │pisici prin │
│ │respectarea │
│ │prevederilor legale │
│ │referitoare la numărul│
│Braconajul sau │câinilor ciobăneşti şi│
│vânătoarea │al portului de jujeu │
│insuficient │de către câinii │
│controlată, │ciobăneşti. Eradicarea│
│fără baze │câinilor întâlniţi în │
│ştiinţifice cea│natură cu instrumente │
│ce duce la │care nu periclitează │
│scăderea bazei │speciile sălbatice, │
│trofice şi │câinii ciobăneşti │
│conflicte cu │utilizaţi la stâne sau│
│oameni. │oameni. │
│ │Prin vânarea speciei │
│ │la populaţiile de │
│ │Ursus arctos se │
│ │modifică structura │
│ │naturală a grupelor de│
│ │vârstă, vânătoarea │
│ │având ca scop │
│ │extragerea animalelor │
│ │cu trofee valoroase, │
│ │astfel se extrag cu │
│ │cea mai mare │
│ │probabilitate masculii│
│ │dominanţi care au rol │
│ │în autoreglarea │
│ │populaţiei de urs, din│
│ │acest motiv este │
│ │nevoie de legarea │
│ │zonelor de linişte │
│ │totală a vânatului │
│ │prin coridoare bine │
│ │definite şi declararea│
│ │acestora ca zonă │
│ │specială de protecţie.│
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Legarea zonelor de │
│Extinderea şi │linişte totală a │
│dezvoltarea │vânatului prin │
│aşezărilor │coridoare bine │
│umane, pierdere│definite şi declararea│
│din habitatul │acestora ca zonă │
│natural şi │specială de protecţie.│
│reducerea │Asigurarea │
│conectivităţii │trecătorilor prin │
│de habitat. │văile în care urmează │
│ │a fi construite │
│ │clădiri. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Prevenirea pagubelor │
│ │prin evitarea │
│ │deplasării cu turma în│
│ │zonele împădurite sau │
│ │zonele cu tufişuri, │
│ │lăsarea animalelor pe │
│ │timpul nopţii, în │
│ │strungă, coşar şi │
│ │mutarea frecventă a │
│ │strungii pentru a │
│ │preveni infecţia │
│ │unghiilor animalelor, │
│ │dresarea câinilor să │
│ │stea lângă turmă chiar│
│ │şi în timpul unui atac│
│ │şi să nu părăsească │
│ │turma pentru gonirea │
│ │lupilor. │
│ │Acceptarea fenomenului│
│ │de prădare la şeptel, │
│ │ca fenomen natural │
│Conflictele cu │care trebuie │
│oamenii, │ameliorată treptat, cu│
│atitudinea │introducerea unor │
│negativă a │măsuri de prevenire a │
│oamenilor faţă │pagubelor şi în │
│de prădători. │paralel cu prevenirea │
│ │pagubelor trebuie │
│ │asigurată viabilitatea│
│ │populaţiilor sălbatice│
│ │de ungulate, iepure de│
│ │câmp şi păsări. │
│ │Educarea publicului │
│ │larg prin organizarea │
│ │de evenimente de │
│ │educaţie ecologică şi │
│ │conştientizarea în │
│ │rândul comunităţilor. │
│ │Promovarea măsurilor │
│ │de prevenire a │
│ │pagubelor. │
│ │Interzicerea hrănirii │
│ │artificiale al │
│ │urşilor. │
│ │Gestionarea │
│ │corespunzătoare a │
│ │deşeurilor. │
│ │Eradicarea urşilor │
│ │habutuaţi cu oamenii. │
└───────────────┴──────────────────────┘




    CAP. V
    Planul de activităţi

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Tabelul nr. 17 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│PLANUL DE ACTIVITĂŢI │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │
├─────────────────┬──────────────┬─────────────┬─────────────────────────────┬────────────┤
│ │ │ │Activitatea la nivel de │Responsabil │
│ │ │ │semestru │pentru │
│ │Indicatori de │ ├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤implementare│
│ACŢIUNI │cuantificare │Prioritatea*)│Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │/Parteneri │
│ │ │ │1 │2 │3 │4 │5 │pentru │
│ │ │ ├──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┤elaborare şi│
│ │ │ │S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│implementare│
├─────────────────┴──────────────┴─────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┤
│Program 1. Managementul biodiversităţii şi al peisajului │
│1.1. Subprogram: Reactualizarea inventarelor valorilor peisajistice naturale şi │
│al speciilor de floră şi faună, managementul datelor │
├─────────────────┬──────────────┬─────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┤
│1.1.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reactualizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inventarelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│perimetrul │Informaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Voluntari, │
│rezervaţiei. │actualizate │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │ONG-uri, │
│Investigaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti │
│suplimentare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în domeniu │
│asupra prezenţei/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│absenţei unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specii protejate.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│1.1.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Inventarierea şi │Studiu privind│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cartarea, analiza│identificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stării de │şi cartarea, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare, │analiza stării│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│elaborare plan │de conservare,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Voluntari, │
│monitorizare │elaborare plan│1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │ONG-uri, │
│pentru speciile │monitorizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti │
│Astragalus │şi măsuri noi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în domeniu │
│romeri, Hieracium│de management,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pojoritense, │dacă este │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Delphinium │cazul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│simonkaianum şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Juniperus sabina.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│1.1.3. │Studiu privind│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Inventarierea şi │identificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cartografierea │şi cartarea, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│peisajelor, │analiza stării│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Voluntari │
│obiectivelor │de conservare,│1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │specialişti,│
│morfologice şi │elaborare plan│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti │
│geologice │monitorizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în domeniu │
│prezente în aria │şi măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejată. │management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│1.1.4. Evaluarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│periodică a │Rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stării de │periodice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│conservare a │privind starea│1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │specialişti │
│habitatelor la un│de conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în domeniu │
│interval de maxim│a habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│3 ani. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│1.1.5. Evaluarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│periodică a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stării de │Rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│conservare a │periodice │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │specialişti │
│speciilor │privind starea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în domeniu │
│protejate la un │de conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interval de maxim│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│3 ani. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│1.1.6. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Actualizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│permanentă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bazei de date │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privind valorile │Baza de date │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│peisajistice │actualizată │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │specialişti │
│naturale, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în domeniu │
│habitatele şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acestora. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│1.1.7. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Continuarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inventariere, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│cartare, │Informaţii │2 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │ │ │ │ │specialişti │
│elaborarea │actualizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în domeniu │
│protocoalelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizare şi a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│măsurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┴──────────────┴─────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┤
│Program 1. Managementul biodiversităţii şi al peisajului │
│1.2. Subprogram: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor │
│protejate. │
├─────────────────┬──────────────┬─────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┤
│1.2.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reglementarea, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│managementului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestier prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│introducerea │Plan de măsuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/Ocol│
│măsurilor de │/acţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │silvic, │
│conservare │Rapoarte de │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │entităţi │
│specifice în │control │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specializate│
│conformitate cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în domeniu │
│interesele de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planurile de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amenajamente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│silvice. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│1.2.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reglementarea şi │Plan de măsuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│monitorizarea │/acţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti │
│activităţilor │Rapoarte de │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │în domeniu, │
│pastorale din │control │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │entităţi │
│apropierea ariei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specializate│
│protejate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│1.2.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reglementarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│culegerii │Plan de măsuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda mediu,│
│produselor │/acţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │APM │
│accesorii ale │Acţiuni de │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │Jandarmerie,│
│pădurii care │patrulare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie, │
│trebuie să fie │control │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │entităţi │
│realizată doar cu│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specializate│
│avizul custodelui│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ariei protejate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│1.2.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Implementarea │Acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│programului de │patrulare şi │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │Poliţie │
│pază-patrulare pe│control │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Jandarmerie │
│suprafaţa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rezervaţiei. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┴──────────────┴─────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┤
│Program 1. Managementul biodiversităţii şi al peisajului │
│1.3. Subprogram: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare │
│favorabilă a habitatelor şi speciilor protejate şi pentru menţinerea într-o │
│stare de conservare favorabilă a caracteristicilor geologico-geomorfologice şi │
│a specificităţii peisajului. │
├─────────────────┬──────────────┬─────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┤
│1.3.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Implementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│măsurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatele precum│Plan de măsuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│şi pentru │/acţiuni │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │Ocolul │
│speciile de faună│realizat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │silvic │
│şi de plante │Rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate, direct│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la aplicarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lucrărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│silvice. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│1.3.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Activităţile, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│investiţiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│construcţiile, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reabilitarea sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│modernizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│oricărei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│infrastructuri de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│transport linear,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│sau construcţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti │
│de infrastructură│Avize - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în domeniu, │
│nouă se va aviza │negative/ │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │autorităţi │
│şi din │pozitive/cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│perspectiva │restricţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale şi │
│menţinerii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene │
│caracteristicilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│geologico- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│geomorfologice şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a specificităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│peisajului şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amfibienilor, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reptilelor şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│altor specii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│1.3.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Implementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prevederilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│legale privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│motorizat, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ocolul │
│aprinderea │Plan de măsuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │silvic, │
│focurilor, │/acţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda mediu,│
│lăsarea de │realizat │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │APM │
│deşeuri, │Rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Jandarmerie,│
│colectarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie, │
│respectiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │entităţi │
│capturarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specializate│
│exemplare din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciile de floră│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi respectiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│faună. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│1.3.4. Realizarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui studiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│consangvinizarea │Studiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│speciei │realizat │1 │√ │√ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti │
│Astragalus │Raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în domeniu │
│roemeri, precum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi capacitatea de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a produce seminţe│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│viabile. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┴──────────────┴─────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┤
│Program 2. Managementul turismului şi al recreerii │
│2.1. Subprogram: Promovarea unor forme de vizitare şi turism în concordanţă cu │
│obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate │
├─────────────────┬──────────────┬─────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┤
│2.1.1. Promovarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│valorilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│atracţiilor ariei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│regulilor de │Plan de măsuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Asociaţii │
│vizitare prin │/acţiuni │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │locale de │
│editare şi │realizat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism şi de│
│distribuire de │Rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediu, │
│materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari │
│informative, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pliante, postere,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│hărţi, broşuri şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│altele asemenea. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│2.1.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│parteneriatului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu organizaţii şi│Demersuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│asociaţii de │realizate în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Asociaţii │
│profil, şi │vederea │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │locale de │
│atragerea de │dezvoltării de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism şi de│
│voluntari/ghizi │parteneriate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediu │
│din rândul │Rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tinerilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│iubitorilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│natură. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│2.1.3. Realizarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│unui sistem │Panouri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Asociaţii │
│coerent de │amplasate în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale │
│panouri │teren │2 │√ │√ │√ │√ │ │ │ │ │ │ │turism, │
│informative │Raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietarii│
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de terenuri │
│vizitatori. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│2.1.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reglementarea, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│controlarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│turism în aria │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturală │Acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│protejată în │patrulare şi │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │Jandarmerie,│
│funcţie de │control │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie │
│interesele de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reducerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│riscului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│producerii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accidentelor. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│2.1.5. Promovarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în reciprocitate,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în parteneriat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sau asociere cu │Evenimente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│administratorii │informare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi │
│altor arii │conştientizare│2 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │publice │
│protejate, muzee,│şi promovare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale şi │
│agenţii de │organizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene, │
│turism, în scop │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri │
│de informare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conştientizare şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│promovare a zonei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│2.1.6. Iniţierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│strategiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│"Garbage- Free", │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prin care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│turiştii sunt │Acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Voluntari │
│informaţi că nu │patrulare şi │2 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │specialişti,│
│există locuri de │control │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri │
│depozitare al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gunoaielor în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aria naturală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejată. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┴──────────────┴─────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┤
│Program 3. Conştientizare, informare şi educaţie ecologică │
│3.1. Subprogram: Conştientizare a publicului, comunicare eficientă în │
│concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate │
├─────────────────┬──────────────┬─────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┤
│3.1.1. Realizarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de pliante, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│postere, broşuri,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│expoziţii, │Pliante, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conferinţe, │postere, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lecţii tematice, │broşuri, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│culegeri de │expoziţii, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│texte, bloguri în│conferinţe, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Asociaţii │
│vederea │lecţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale de │
│conştientizării, │tematice, │2 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │turism, │
│informării şi │culegeri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri │
│educaţiei │texte, bloguri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│ecologice cu │şi altele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│privire la │asemenea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│valorile ariei │materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│regulilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vizitare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│3.1.2. Realizarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conştientizare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│acestora în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Birouri │
│mass-media │Articole, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │promovare │
│locală, regională│emisiuni │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │turism, ONG-│
│sau naţională cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │uri, │
│privire la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│valorile ariei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│regulilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vizitare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│3.1.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Organizarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acţiuni şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│programe de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecologizare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│organizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│aniversării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri, │
│evenimentelor │Evenimente │2 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │autorităţi │
│importante │ocazionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│privind protecţia│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale şi │
│mediului ca Ziua │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene │
│Biodiversităţii, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Ziua Pământului, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Ziua ariei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┴──────────────┴─────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┤
│Program 3 Conştientizare, informare şi educaţie ecologică │
│3.2. Subprogram: Educaţia ecologică a tinerilor în concordanţă cu obiectivele │
│de conservare ale ariei naturale protejate │
├─────────────────┬──────────────┬─────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┤
│3.2.1. Realizarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de acţiuni de │Elevi educaţi/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│educaţie │informaţi. │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │ONG-uri, │
│ecologică în │Raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│rândul tinerilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┴──────────────┴─────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┤
│Program 4 Management şi administrare │
│4.1. Subprogram: Asigurarea echipamentului şi infrastructurii de funcţionare │
│necesare administrării ariei naturale protejate │
├─────────────────┬──────────────┬─────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┤
│4.1.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│Identificare/ │Proiecte │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │ONG-uri │
│Accesare surse de│accesate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│finanţare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│4.1.2. Încheierea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de contracte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│parteneriat cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│universităţi, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ONG-uri şi alte │Acţiunile din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│entităţi în │planul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vederea │management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│eficientizării │realizate │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │ONG-uri, │
│asigurării │Parteneriate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Universităţi│
│resurselor │încheiate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│necesare pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│managementul şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│4.1.3. Asigurarea│Acţiunile din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│logisticii │planul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│necesare pentru │management │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │Custode/ │
│implementarea │realizate, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri │
│planului de │logistică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┴──────────────┴─────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┤
│Program 4 Management şi administrare │
│4.2. Subprogram: Asigurarea managementului şi administrării ariei naturale │
│protejate, monitorizarea şi evaluarea eficienţei măsurilor planului de │
│management │
├─────────────────┬──────────────┬─────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┤
│4.2.1. Analiza │Starea ariei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rezultatelor │naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizărilor │protejate │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │Custode │
│şi îmbunătăţirea │cunoscută │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│măsurilor de │Analize │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │elaborate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│4.2.2. Evaluarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│eficienţei │Evaluări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│managementului │anuale │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │Custode │
│ariei naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│4.2.3. Realizarea│Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de întâlniri │întâlniri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│periodice cu │periodice cu │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │Custode │
│factorii │factorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interesaţi │interesaţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│4.2.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Dezvoltarea unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sistem de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asigurare a │Proceduri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│calităţii în │pentru emitere│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│administrarea │de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ariei naturale │reglementări, │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │Custode │
│protejate: sistem│avizări. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de măsuri prin │Dezvoltare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│care se asigură │sistem audit. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cadrul procedural│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi de reguli │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│omogene de tip │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│SMART. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┴──────────────┴─────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┤
│Program 4 Management şi administrare │
│4.3. Subprogram: Elaborarea documentelor strategice de planificare, a │
│rapoartelor, şi asigurarea instruirilor personalului │
├─────────────────┬──────────────┬─────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┤
│4.3.1. Elaborarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planurilor anuale│Planuri anuale│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de lucru şi │de lucru │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │Custode │
│revizuirea lor │elaborate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│după necesităţi. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│4.3.2. Rapoarte │Rapoarte │1 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │Custode │
│către autorităţi │elaborate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┤
│4.3.3. Instruiri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi asigurarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cadrului de │Plan de │2 │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │√ │Custode │
│formare │instruire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│profesională │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│continuă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────┴──────────────┴─────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┘

    CAP. VI
    Planul de monitorizare a activităţilor

┌──────────────────────────────────────────────────┐
│Tabelul nr. 18 │
├──────────────────────────────────────────────────┤
│Planul de monitorizare a activităţilor │
├──────────────────────────────────────────────────┤
│ │
├─────────┬────────────────────────────────────────┤
│Tema │Monitorizarea implementării planului de │
│ │management │
├─────────┼────────────────────────────────────────┤
│ │Asigurarea faptului că aplicarea │
│ │planului de management este sistematic │
│Obiective│monitorizată, │
│ │înregistrată şi evaluată şi că planul │
│ │este adaptat corespunzător. │
├─────────┴──────────────┬──────────┬──────────────┤
│ │Frecvenţa │ │
│ │Periodică │ │
│ │– P │ │
│ │Continuă –│Indicatorul │
│ │C │monitorizat │
│ │După │ │
│ │necesităţi│ │
│ │– N │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│1.1.1. Reactualizarea │ │ │
│inventarelor speciilor │ │ │
│din perimetrul │ │ │
│rezervaţiei. │C │Informaţii │
│Investigaţii │ │actualizate │
│suplimentare asupra │ │ │
│prezenţei/absenţei unor │ │ │
│specii protejate. │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│1.1.2. Inventarierea şi │ │Studiu privind│
│cartarea, analiza stării│ │identificarea │
│de conservare, │ │şi cartarea, │
│elaborare plan │ │analiza stării│
│monitorizare pentru │ │de conservare,│
│speciile Astragalus │C │elaborare plan│
│romeri, │ │monitorizare │
│Hieracium pojoritense, │ │şi măsuri noi │
│Delphinium simonkaianum │ │de management,│
│şi Juniperus sabina. │ │dacă este │
│ │ │cazul │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Studiu privind│
│1.1.3. Inventarierea şi │ │identificarea │
│cartografierea │ │şi cartarea, │
│peisajelor, obiectivelor│ │analiza stării│
│morfologice │C │de conservare,│
│şi geologice prezente în│ │elaborare plan│
│aria protejată. │ │monitorizare │
│ │ │şi măsuri de │
│ │ │management │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│1.1.4. Evaluarea │ │Rapoarte │
│periodică a stării de │ │periodice │
│conservare a habitatelor│C │privind starea│
│la un │ │de conservare │
│interval de maxim 3 ani.│ │a habitatelor │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│1.1.5. Evaluarea │ │Rapoarte │
│periodică a stării de │ │periodice │
│conservare a speciilor │P │privind starea│
│protejate la un │ │de conservare │
│interval de maxim 3 ani.│ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│1.1.6. Actualizarea │ │ │
│permanentă a │ │ │
│informaţiilor bazei de │ │ │
│date privind │C │Baza de date │
│valorile peisajistice │ │actualizată │
│naturale, habitatele şi │ │ │
│speciile protejate prin │ │ │
│monitorizarea acestora. │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│1.1.7. Continuarea │ │ │
│activităţilor de │ │ │
│inventariere, cartare, │ │Informaţii │
│elaborarea │N │actualizate │
│protocoalelor de │ │ │
│monitorizare şi a │ │ │
│măsurilor de management.│ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│1.2.1. Reglementarea, │ │ │
│monitorizarea │ │ │
│managementului forestier│ │ │
│prin │ │Plan de măsuri│
│introducerea măsurilor │C │/acţiuni │
│de conservare specifice │ │Rapoarte de │
│în conformitate cu │ │control │
│interesele de conservare│ │ │
│în planurile de │ │ │
│amenajamente silvice. │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│1.2.2. Reglementarea şi │ │Plan de măsuri│
│monitorizarea │ │/acţiuni │
│activităţilor pastorale │C │Rapoarte de │
│din apropierea ariei │ │control │
│protejate. │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│1.2.3. Reglementarea şi │ │ │
│monitorizarea culegerii │ │Plan de măsuri│
│produselor │ │/acţiuni │
│accesorii ale pădurii │C │Acţiuni de │
│care trebuie să fie │ │patrulare şi │
│realizată doar cu avizul│ │control │
│custodelui │ │ │
│ariei protejate. │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│1.2.4. Implementarea │ │ │
│programului de │ │Acţiuni de │
│pază-patrulare pe │C │patrulare şi │
│suprafaţa │ │control │
│rezervaţiei. │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│1.3.1. Implementarea │ │ │
│măsurilor de conservare │ │ │
│pentru habitatele precum│ │Plan de măsuri│
│şi pentru speciile de │C │/acţiuni │
│faună şi de plante │ │realizat │
│protejate, direct la │ │Rapoarte │
│aplicarea │ │ │
│lucrărilor silvice. │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│1.3.2. Activităţile, │ │ │
│investiţiile │ │ │
│construcţiile, │ │ │
│reabilitarea sau │ │ │
│modernizarea oricărei │ │ │
│infrastructuri de │ │ │
│transport linear, sau │ │ │
│construcţia de │ │Avize - │
│infrastructură nouă se │C │negative/ │
│va aviza şi din │ │pozitive/ cu │
│perspectiva menţinerii │ │restricţii │
│caracteristicilor │ │ │
│geologico-geomorfologice│ │ │
│şi a specificităţii │ │ │
│peisajului şi │ │ │
│habitatelor │ │ │
│amfibienilor, reptilelor│ │ │
│şi a altor specii. │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│1.3.3. Implementarea │ │ │
│prevederilor legale │ │ │
│privind accesul │ │ │
│motorizat, │ │Plan de măsuri│
│aprinderea focurilor, │C │/acţiuni │
│lăsarea de deşeuri, │ │realizat │
│colectarea şi respectiv │ │Rapoarte │
│capturarea de exemplare │ │ │
│din speciile de floră şi│ │ │
│respectiv faună. │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│1.3.4. În cazul speciei │ │ │
│Astragalus roemeri │ │ │
│realizarea unui studiu │ │Studiu │
│privind │N │realizat │
│consangvinizarea, precum│ │Raport │
│şi capacitatea de a │ │ │
│produce seminţe │ │ │
│viabile. │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│2.1.1. Promovarea │ │ │
│valorilor şi atracţiilor│ │ │
│ariei naturale protejate│ │ │
│şi a │ │Plan de măsuri│
│regulilor de vizitare │ │/acţiuni │
│prin editare şi │C │realizat │
│distribuire de materiale│ │Rapoarte │
│informative, │ │ │
│pliante, postere, hărţi,│ │ │
│broşuri şi altele │ │ │
│asemenea. │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│2.1.2. Dezvoltarea │ │ │
│parteneriatului cu │ │Demersuri │
│organizaţii şi asociaţii│ │realizate în │
│de profil, şi │ │vederea │
│atragerea de voluntari/ │C │dezvoltării de│
│ghizi din rândul │ │parteneriate. │
│tinerilor şi iubitorilor│ │Rapoarte │
│de │ │ │
│natură. │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│2.1.3. Realizarea unui │ │Panouri │
│sistem coerent de │ │amplasate în │
│panouri informative │N │teren. │
│pentru │ │Raport │
│vizitatori. │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│2.1.4. Reglementarea, │ │ │
│monitorizarea şi │ │ │
│controlarea activităţii │ │ │
│de turism în │ │Acţiuni de │
│aria naturală protejată │C │patrulare şi │
│în funcţie de interesele│ │control │
│de conservare şi │ │ │
│reducerea │ │ │
│riscului producerii │ │ │
│accidentelor. │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│2.1.5. Promovarea în │ │ │
│reciprocitate, în │ │ │
│parteneriat sau asociere│ │ │
│cu │ │Evenimente de │
│administratorii altor │ │informare, │
│arii protejate, muzee, │P │conştientizare│
│agenţii de turism, în │ │şi promovare │
│scop de │ │organizate │
│informare, │ │ │
│conştientizare şi │ │ │
│promovare a zonei │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│2.1.6. Iniţierea │ │ │
│strategiei │ │ │
│"Garbage-Free", prin │ │ │
│care turiştii sunt │ │Acţiuni de │
│informaţi │N │patrulare şi │
│că nu există locuri de │ │control │
│depozitare al gunoaielor│ │ │
│în aria naturală │ │ │
│protejată. │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│3.1.1. Realizarea de │ │Pliante, │
│pliante, postere, │ │postere, │
│broşuri, expoziţii, │ │broşuri, │
│conferinţe, lecţii │ │expoziţii, │
│tematice, culegeri de │ │conferinţe, │
│texte, bloguri în │ │lecţii │
│vederea conştientizării,│N │tematice, │
│informării şi │ │culegeri de │
│educaţiei ecologice cu │ │texte, bloguri│
│privire la valorile │ │şi altele │
│ariei naturale protejate│ │asemenea │
│şi a │ │materiale │
│regulilor de vizitare. │ │realizate │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│3.1.2. Realizarea de │ │ │
│acţiuni de informare şi │ │ │
│conştientizare, şi │ │ │
│promovarea acestora în │ │ │
│mass-media locală, │ │Articole, │
│regională sau naţională │C │emisiuni │
│cu │ │ │
│privire la valorile │ │ │
│ariei naturale protejate│ │ │
│şi a regulilor de │ │ │
│vizitare. │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│3.1.3. Organizarea de │ │ │
│acţiuni şi programe de │ │ │
│ecologizare, │ │ │
│organizarea aniversării │ │ │
│evenimentelor importante│ │Evenimente │
│privind │P │ocazionale │
│protecţia mediului ca │ │ │
│Ziua Biodiversităţii, │ │ │
│Ziua Pământului, │ │ │
│Ziua ariei naturale │ │ │
│protejate │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│3.2.1. Realizarea de │ │Elevi educaţi/│
│acţiuni de educaţie │C │informaţi. │
│ecologică în rândul │ │Raport │
│tinerilor │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│4.1.1. Identificare/ │ │Proiecte │
│Accesare surse de │C │accesate │
│finanţare │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│4.1.2. Încheierea de │ │ │
│contracte de parteneriat│ │ │
│cu universităţi, ONG-uri│ │Acţiunile din │
│şi alte entităţi în │ │planul de │
│vederea eficientizării │C │management │
│asigurării resurselor │ │realizate │
│necesare pentru │ │Parteneriate │
│managementul şi │ │încheiate │
│implementarea planului │ │ │
│de management │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│4.1.3. Asigurarea │ │Acţiunile din │
│logisticii necesare │ │planul de │
│pentru implementarea │C │management │
│planului de │ │realizate, │
│management │ │logistică │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│4.2.1. Analiza │ │Starea ariei │
│rezultatelor │ │naturale │
│monitorizărilor şi │C │protejate │
│îmbunătăţirea │ │cunoscută │
│măsurilor de management │ │Analize │
│ │ │elaborate │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│4.2.2. Evaluarea │ │ │
│eficienţei │C │Evaluări │
│managementului ariei │ │anuale │
│naturale protejate. │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Număr de │
│4.2.3. Realizarea de │ │întâlniri │
│întâlniri periodice cu │C │periodice cu │
│factorii interesaţi │ │factorii │
│ │ │interesaţi │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│4.2.4. Dezvoltarea unui │ │ │
│sistem de asigurare a │ │Proceduri │
│calităţii în │ │pentru emitere│
│administrarea │ │de │
│ariei naturale │C │reglementări, │
│protejate: sistem de │ │avizări. │
│măsuri prin care se │ │Dezvoltare │
│asigură cadrul │ │sistem audit. │
│procedural şi de reguli │ │ │
│omogene de tip SMART. │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│4.3.1. Elaborarea │ │Planuri anuale│
│planurilor anuale de │C │de lucru │
│lucru şi revizuirea lor │ │elaborate │
│după necesităţi. │ │ │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│4.3.2. Rapoarte către │C │Rapoarte │
│autorităţi │ │elaborate │
├────────────────────────┼──────────┼──────────────┤
│4.3.3. Instruiri şi │ │ │
│asigurarea cadrului de │P │Plan de │
│formare profesională │ │instruire │
│continuă. │ │ │
└────────────────────────┴──────────┴──────────────┘

    CAP. VII
    Bugetul Planului de management
        Notă: bugetul prezentat este unul estimativ şi nu incumbă nicio responsabilitate custodelui ariei naturale protejate, iar finanţarea se va asigura din surse externe/linii de finanţare

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Tabelul nr. 19 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Bugetul Planului de management pe o perioadă de 5 ani │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │
├────────────┬───────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┤
│Rezervaţia │Resurse Disponibile - lei │Resurse necesare - lei │Lipsa financiară - lei │
│Pietrele │ │ │ │
│Roşii ├───────────────────────────────────────┬───────┼────────────┬────────────┼────────────┬────────────┤
│de la │ │ │Minim pentru│Implementare│Minim pentru│Implementare│
│Tulgheş │ │Total │implementare│optimă │implementare│optimă │
│ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┬─────────────┬───────┬────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Programe şi │Buget │Surse │Surse │Venituri│Fonduri│Fonduri │Fonduri │Fonduri │Fonduri │
│Sub-programe│naţional│internaţional│private│proprii │ │ │ │ │ │
├────────────┴────────┴─────────────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 1: Reactualizarea inventarelor valorilor peisajistice │
│naturale şi al speciilor de floră şi faună, managementul datelor │
├────────────┬────────┬─────────────┬───────┬────────┬───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│1.1.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.2., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.3., │0 │0 │0 │0 │0 │20,238 │40,476 │20,238 │40,476 │
│1.1.4., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.5, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.6, 1.1.7│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Subtotal │0 │0 │0 │0 │0 │20,238 │40,476 │20,238 │40,476 │
│O.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┴────────┴─────────────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi │
│speciilor de interes protejate │
├────────────┬────────┬─────────────┬───────┬────────┬───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│1.2.1, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.2, │0 │0 │0 │0 │0 │48,571 │97,143 │48,571 │97,143 │
│1.2.3., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│1.2.1, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.2, │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│1.2.3., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Subtotal │0 │0 │0 │0 │0 │48,571 │97,143 │48,571 │97,143 │
│O.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┴────────┴─────────────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare │
│favorabilă a habitatelor şi speciilor protejate şi pentru menţinerea într-o │
│stare de conservare favorabilă a caracteristicilor geologico-geomorfologice şi │
│a specificităţii peisajului │
├────────────┬────────┬─────────────┬───────┬────────┬───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│1.3.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.2., │0 │0 │0 │0 │0 │40,476 │80,952 │40,476 │80,952 │
│1.3.3., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│1.3.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.2., │0 │0 │0 │0 │0 │10,000 │20,000 │10,000 │20,000 │
│1.3.3., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Subtotal │0 │0 │0 │0 │0 │50,476 │100,952 │50,476 │100,952 │
│O.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┴────────┴─────────────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Program 2. Managementul turismului şi al recreerii │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 1: Promovarea unor forme de vizitare şi turism în concordanţă │
│cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate │
├────────────┬────────┬─────────────┬───────┬────────┬───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│2.1.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.2., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.3., │0 │0 │0 │0 │0 │20,238 │40,476 │20,238 │40,476 │
│2.1.4., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.5., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.6. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│2.1.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.2., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.3., │0 │0 │0 │0 │0 │5,000 │10,000 │5,000 │10,000 │
│2.1.4., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.5., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.6. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Subtotal │0 │0 │0 │0 │0 │25,238 │50,476 │25,238 │50,476 │
│O.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┴────────┴─────────────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Program 3 Conştientizare, informare şi educaţie ecologică │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 1: Conştientizare a publicului şi comunicare eficientă în │
│concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate │
├────────────┬────────┬─────────────┬───────┬────────┬───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│3.1.1, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│3.1.,2, │0 │0 │0 │0 │0 │20,238 │40,476 │20,238 │40,476 │
│3.1.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│3.1.1, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│3.1.,2, │0 │0 │0 │0 │0 │5,000 │10,000 │5,000 │10,000 │
│3.1.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Subtotal │0 │0 │0 │0 │0 │25,238 │50,476 │25,238 │50,476 │
│O.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┴────────┴─────────────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Obiectiv specific 2: Educaţia ecologică a tinerilor în concordanţă cu │
│obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate │
├────────────┬────────┬─────────────┬───────┬────────┬───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│3.2.1. │0 │0 │0 │0 │0 │20,238 │40,476 │20,238 │40,476 │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│3.2.1. │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Subtotal │0 │0 │0 │0 │0 │20,238 │40,476 │20,238 │40,476 │
│O.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┴────────┴─────────────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Program 4 Management şi administrare │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 1: Asigurarea echipamentului şi infrastructurii de │
│funcţionare necesare ariei naturale protejate │
├────────────┬────────┬─────────────┬───────┬────────┬───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│4.1.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.1.2., │0 │0 │0 │0 │0 │10,119 │20,238 │10,119 │20,238 │
│4.1.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│4.1.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.1.2., │0 │0 │0 │0 │0 │5,000 │10,000 │5,000 │10,000 │
│4.1.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Subtotal │0 │0 │0 │0 │0 │15,119 │30,238 │15,119 │30,238 │
│O.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┴────────┴─────────────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Obiectiv specific 2: Asigurarea managementului şi administrării ariei naturale │
│protejate, monitorizarea şi evaluarea eficienţei măsurilor planului de │
│management │
├────────────┬────────┬─────────────┬───────┬────────┬───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│4.2.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.2.2., │0 │0 │0 │0 │0 │20,238 │40,476 │20,238 │40,476 │
│4.2.3., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.2.4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Subtotal │0 │0 │0 │0 │0 │20,238 │40,476 │20,238 │40,476 │
│O.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┴────────┴─────────────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Obiectiv specific 3: Elaborarea documentelor strategice de planificare, a │
│rapoartelor, şi asigurarea instruirilor personalului │
├────────────┬────────┬─────────────┬───────┬────────┬───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│4.3.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.3.2., │0 │0 │0 │0 │0 │20,238 │40,476 │20,238 │40,476 │
│4.3.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│4.3.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.3.2., │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│4.3.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Subtotal │0 │0 │0 │0 │0 │20,238 │40,476 │20,238 │40,476 │
│O.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Total │0 │0 │0 │0 │0 │25,000 │50,000 │25,000 │50,000 │
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│General cu │0 │0 │0 │0 │0 │245,595 │491,190 │245,595 │491,190 │
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴────────┴─────────────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘

    CAP. VIII
    Bibliografia
    1. Gh. Anghel, M. Răvăruţ, Gh. Turcu, 1971, Geobotanica, Editura Ceres, Bucureşti.
    2. L. Badea şi colaboratori; 1983 Geografia României, Editura Academiei Române, Bucureşti.
    3. Al. Beldie, C. Pridvornic, 1959, Flori din munţii noştri, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
    4. Al. Beldie, C. Chiriţă, 1967, Flora indicatoare din pădurile noastre, Editura Agro-silvică, Bucureşti.
    5. Al. Beldie, 1977 - 1979, Flora României, vol. I, II, Editura Academiei Române, Bucureşti.
    6. C. Bîndiu, N. Doniţă, 1988, Molidişurile presubalpine din România, Editura Ceres, Bucureşti.
    7. L. Borsodi şi colaboratori; 1980, Plante şi animale ocrotite şi rare din judeţul Harghita, Miercurea Ciuc.
    8. Al. Borza, 1930, Problema protecţiunii naturii, Primul Congres al Naturaliştilor din România, Cluj-Napoca, 90-127.
    9. Al. Borza, N. Boşcaiu, 1965, Introducere în studiul covorului vegetal, Editura Academiei Române, Bucureşti.
    10. N. Boşcaiu, Gh. Coldea, Cl. Horeanu, 1994, Lista roşie a plantelor vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora României, Ocrotirea Naturii şi a Mediului Înconjurător.
    11. N. Botnariuc, V. Tatole, 2005, Cartea roşie a vertebratelor din România, Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", Bucureşti.
    12. C. Chiriţă şi colaboratori, 1982, Pădurile României, Editura Academiei Române, Bucureşti.
    13. V. Ciocârlan, 1988, Flora ilustrată a României, Editura Ceres, Bucureşti.
    14. Fl. Crăciun, O. Bojor, M. Alexian, 1977, Farmacia naturii, vol. I, II, Editura Ceres, Bucureşti.
    15. V. Cristea, 1993, Fitosociologia şi vegetaţia României, Editura Univ. Cluj-Napoca.
    16. St. Csuros, 1961 - 1962, Scurtă caracterizare a vegetaţiei din Transilvania, Lucr. Grăd. Bot. Bucureşti.
    17. Gh. Dihoru, C. Pârvu, 1987, Plante endemice din flora României, Editura Ceres, Bucureşti.
    18. N. Doniţă, A. Popescu, M. Pauca-Comănescu, S. Mihăilescu, I.A. Biriş, 2005, Habitatele din România, Editura Tehnică silvică, Bucureşti.
    19. N. Doniţă, D. Ivan, Gh. Coldea, V. Sanda, A. Popescu, T. Chifu, M. Paucă-Comănescu, D. Mititelu, N. Boşcaiu, 1992, Vegetaţia României, Editura Tehn. şi Agric., Bucureşti.
    20. N. Florea, I. Munteanu, C. Rapaport, C. Chiţu, M. Opriş, 1968, Geografia solurilor României, Editura Şt. Bucureşti.
    33. D. Ivan, 1979, Fitocenologia şi vegetaţia României, Editura Did., Bucureşti.
    34. D. Munteanu, 2000, Avifauna bazinului montan al Bistriţei Moldoveneşti, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca.
    35. M. Oltean & al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Inst. de Biologie. Studii sinteze, documentaţii de ecologie, 1:1-52, Bucureşti.
    36. Gusztav, J., Csergo, A. M., Ambrus, L., 2007: Flora Pannonica Journal of Phytogeography & Taxonomy - Istoria cercetărilor botanice din secuime, România, p. 105-133.
    37. Bădăran, A.I., S. Dezsi, Şt., Cames, O., 2000: Cercetări biogeografice asupra speciilor stepice de Astragalus L. din Depresiunea Transilvaniei, Geographia, XLV, p. 117-130.
    38. Cenuşă, R., Teodosiu, M., Popa, C., 2002b: Cercetări privind influenţa pădurii montane în modelarea principalilor parametri meteo-climatici, temperaturi, umiditate atmosferică, precipitaţii. Analele ICAS 45(1), p. 179-186.
    ANEXA 1.1
la Planul de management
     Harta localizării Rezervaţiei Pietrele Roşii
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.2
la Planul de management
                          Harta localizării parcelelor silvice
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.3
la Planul de management
                       Harta limitelor Rezervaţiei Pietrele Roşii
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.4
la Planul de management
                                    Harta geologică
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.5
la Planul de management
                                     Harta pantelor
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.6
la Planul de management
                         Harta puncte de cote şi curbe de nivel
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.7
la Planul de management
                                   Harta hidrologică
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.8
la Planul de management
                                    Harta solurilor
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.9
la Planul de management
                        Harta distribuţiei tipurilor de habitate
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.10
la Planul de management
                       Harta unităţilor administrativ teritoriale
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.11
la Planul de management
                        Harta unităţilor obiectivelor turistice
 (a se vedea imaginea asociată)

                                         ------

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice