────────── Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 593 din 24 iulie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 31 iulie 2025.────────── Cuprins: 1. Piese scrise: Volumul 1 - Memoriul General Volumul 2 - Regulament Local de Urbanism Volumul 3 - Plan de Acţiune 2 Piese desenate: Planşa 1. U00 - Delimitarea zonei construite protejate Planşa 2. U01 - Plan de încadrare a zonei construite protejate în intravilanul comunei Planşa 3 U02a - Plan de analiză a situaţiei existente - reglementări iniţiale conform PUG Planşa 4 U02b - Plan de analiză a situaţiei existente şi evidenţiere a disfuncţionalităţilor Planşa 5 U03 - Plan de reglementări urbanistice - propuneri de dezvoltare în teritoriul PUZ Planşa 6 U04 - Plan de reglementări urbanistice - zonificare funcţională Planşa 7 U05 - Plan de reglementări urbanistice - UTR Planşa 8 U06 - Plan de reglementări urbanistice - regimul de construire Planşa 9 U07 - Plan de obiective de utilitate publică Planşa 10 U08 - Plan de circulaţie Planşa 11 U09 - Plan de ilustrare urbanistică - detaliu investiţii Planşa 12 U10a - Plan de ilustrare urbanistică - Muzeu acces în situl arheologic Planşa 13 U10b - Plan de ilustrare urbanistică - Intrare în forul lui Traian Planşa 14 U11 - Plan coordonare reţele Planşa 15 U12.1 - Plan de sit. existentă Planşa 16 U12.2 - Plan de sit. propusă Plan urbanistic zonal pentru zona construită protejată Ulpia Traiana Sarmizegetusa comuna Sarmizegetusa, judeţul Hunedoara, pentru obiectivele "Intrare Forul lui Traian" şi "Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa MEMORIU GENERAL Beneficiar: Consiliul Judeţului Hunedoara Obiectul contractului: Elaborare documentaţie de urbanism PUZCP pentru pentru obiectivele "Intrare Forul lui Traian" şi "Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa Elaboratori: SC ATELIER FKM SRL - proiectant general arhitect Bogdan Fodor (management de proiect) SC MONTAG STUDIO SRL - proiectant de specialitate arhitect urbanist Eugen Pănescu (şef de proiect urbanism) SC QUATTRO DESIGN SRL - proiectant de specialitate arhitect urbanist Irina Popescu-Criveanu (coordonator studiu istoric) Colaboratori: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Dr. arhg. Felix Florin Marcu (studiu arheologic) SC Damasus SRL Dr. arhg. Daniela Veronica Istrate (studiu istoric) Specialist circulaţie, amenajări drumuri şi accese: Ing. Cristian Benuciu Data: aprilie 2024 Foaie de semnături (a se vedea imaginea asociată) Conţinutul documentaţiei A. Studii de fundamentare A.1. Studiu istorico arheologic de fundamentare PUZ - Studiu Istorico-Arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa – Studiu Istoric Colonia Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa A.2. Studiu de peisaj A.3. Documentaţie topografică A.4. Studiu de fundamentare istorico-stiinţifică pentru delimitarea zonelor de protecţie a monumentelor istorice (L 422/2001) 1 - Studiu istoric şi arheologic 2 - Elemente de studiu al cadrului natural/studiu peisagistic 3 - Delimitarea zonelor de protecţie a monumentelor istorice 4 - Delimitarea zonei protejate Ulpia Traiana Sarmizegetusa B. Memoriu general C. Regulament local de urbanism D. Piese desenate Planşa U00. Delimitarea Zonei construite protejată Ulpia Traiana Sarmizegetusa Planşa U01. Plan de încadrare a zonei construite protejate în intravilanul comunei Planşa U02a. Plan de analiză a situaţiei existente. Reglementări iniţiale conform P.U.G. Planşa U02a. Plan de analiză a situaţiei existente şi de evidenţiere a disfuncţionalităţilor Planşa U03. Plan de reglementări. Propunere de dezvoltare în teritoriul P.U.Z. Planşa U04. Plan de reglementări urbanistice. Zonificare funcţională Planşa U05. Plan de reglementări urbanistice. Unităţi teritoriale de referinţă Planşa U06. Plan de reglementări urbanistice. Regimul de construire Planşa U07. Plan obiective de utilitate publică şi proprietatea asupra terenurilor Planşa U08. Plan de circulaţie. Plan coordonare reţele edilitare Plansa U09. Plan ilustrare urbanistică. Detaliu investiţii care au generat P.U.Z. Plansa U10a. Planşă de ilustrare urbanistică. Muzeu acces în situl arheologic Plansa U10b. Planşă de ilustrare urbanistică. Intrare "Forul lui Traian" Plansa U11. Plan coordonare reţele tehnico-edilitare Plansa U12.1 Detaliu de amenajare circulaţie - situaţia existentă Plansa U12.2 Detaliu de amenajare circulaţie - propunere Cuprinsul Memoriului General 1. INTRODUCERE, PRINCIPII ŞI METODĂ 1.1. Scopul studiului şi obiectivele specifice ale P.U.Z. şi R.L.U. 1.1.1. Cerinţele caietului de sarcini 1.1.2. Problemele specifice ale zonei studiate 1.1.3. Necesitatea elaborării P.U.Z. 1.2. Teritoriul de referinţă 1.2.1. Imobilele în proprietate/administrare publică 1.2.2. Limitele sitului arheologic şi ale zonei protejate Ulpia Traiana Sarmizegetusa 1.2.3. Teritoriul reglementat prin P.U.Z. 1.3. Cadrul legislativ 1.3.1. Regimul de protecţie a patrimoniului cultural 1.3.2. Regimul de protecţie al patrimoniului natural 1.3.3. Regimul silvic şi pastoral al teritoriului 1.3.4. Regimul de protecţie a terenurilor cultivate 1.3.5. Regimul spaţiilor plantate din intravilan 1.3.6. Regimul urbanistic al teritoriului 1.4. Metoda de elaborare a P.U.Z. 1.4.1. Studiile de fundamentare 1.4.2. Sintetizarea studiilor de fundamentare, propuneri şi reglementări 1.4.3. Elemente strategice şi operaţionale 2. SITUAŢIA EXISTENTĂ - CONCLUZIILE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE ŞI DISFUNCŢONALITĂŢI (ANALIZA- DIAGNOSTIC MULTICRITERIALĂ INTEGRATĂ) 2.1. Studii şi documentaţii anterioare 2.1.1. Studii speciale referitoare la arealul arheologic 2.1.2. Documentaţii strategice şi de amenajare a teritoriului 2.1.3. Documentaţii de urbanism 2.2. Studiul urbanistic al teritoriului 2.2.1. Încadrarea în localitate 2.2.2. Studiu socio-demografic şi economic 2.2.3. Ocuparea şi utilizarea terenurilor 2.2.4. Studiul circulaţiei şi acceselor 2.2.5. Studiul problemelor şi lucrărilor edilitare; alte investiţii publice 2.2.6. Studiul proprietăţii asupra terenurilor 2.2.7. Elemente preliminare de mediu 2.2.8. Riscuri naturale şi antropice 2.2.9. Studiul geografic şi peisagistic 2.2.10. Potenţialul turistic al sitului arheologic 2.3. Studiul istoric şi arheologic (istorie, arheologie, arhitectură vernaculară) 2.3.1. Studii şi cercetări pentru fundamentarea istorică a propunerilor şi reglementărilor 2.3.2. Elemente geografice şi istorice determinante pentru dezvoltarea teritoriului 2.3.3. Date istorice referitoare la teritoriul studiat 2.3.3. Descrierea şi caracterizarea siturilor arheologice 2.3.5. Caracterizarea modului de locuire din teritoriul studiat 2.3.6. Valorile naturale, culturale şi peisagere din teritoriul P.U.Z. 2.3.7. Stabilirea şi delimitarea zonelor de protecţie a valorilor de patrimoniu 2.3.8. Elemente operaţionale şi de reglementare 2.4. Disfuncţionalităţi majore şi soluţii propuse pentru eliminarea acestora 2.4.1. Circulaţie şi echipare edilitară REGLEMENTAREA CIRCULAŢIILOR ŞI ACCESELOR 2.4.2. Mediu natural şi construit, riscuri naturale şi antropice 3. PROPUNERI URBANISTICE ŞI DE REGLEMENTARE 3.1. Descrierea proiectelor care au generat P.U.Z.C.P. 3.1.1. Intrare "Forul lui Traian" din cadrul Sitului arheologic "Ulpia Traiana Sarmizegetusa" 3.1.2. Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa" 3.2. Protejarea valorilor de patrimoniu arheologic, istoric, vernacular şi peisager 3.2.1. Elemente determinante pentru înţelegerea situaţiei locale 3.2.2. Protejarea patrimoniului arheologic 3.2.3. Protejarea patrimoniului istoric şi vernacular 3.2.4. Protejarea modului de locuire tradiţional 3.2.5. Protejarea patrimoniului natural şi a peisajului 3.3. 142 3.3.1. Conservarea activităţilor tradiţionale 3.3.2. Încurajarea şi dezvoltarea turismului cultural 3.4. Reglementarea utilizării terenurilor în zona protejată 3.5. Zonificarea funcţională; bilanţ teritorial 3.6. Activităţi permise şi interzise în zona protejată 3.7. Construibilitatea terenurilor şi autorizarea construirii 3.8. Densitatea construirii, alte servituţi urbanistice 3.9. Servituţi arheologice 3.10. Circulaţie şi echipare edilitară 3.11. Circulaţia terenurilor 4. PROPUNERI DE REABILITARE A ZONEI PROTEJATE - ELEMENTE DE DEZVOLTARE LOCALĂ 4.1. Măsuri de gestiune şi protecţie a sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa 4.1.1. Valorile a căror protecţie este necesară 4.1.2. Obiectivele majore ale gestiunii şi protecţiei 4.1.3. Priorităţi ale activităţii de gestiune şi protecţie 4.1.4. Responsabilităţi privind gestiunea şi protecţia sitului arheologic 4.2. Măsuri de protecţie şi punere în valoare a patrimoniului (arheologic, istoric, vernacular, peisager) 4.2.2. Măsuri de protecţie şi punere în valoare a patrimoniului arheologic 4.2.2. Măsuri de protecţie şi punere în valoare a patrimoniului peisager 4.2.2. Măsuri de protecţie şi punere în valoare a patrimoniului istoric şi vernacular 4.2.4. Lucrări edilitare şi de îmbunătăţire a mediului din zona protejată 4.2.5. Regimul de cercetare şi de vizitare 4.3. Măsuri de interpretare şi prezentare a patrimoniului şi de dezvoltare turistică 4.3.2. Acţiuni organizatorice 4.3.3. Lucrări necesare pentru vizitare Anexa 1 - Lista construcţiilor cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită stabilite prin P.U.Z. Anexa 2 - PLANUL DE ACŢIUNE - ACŢIUNI, COSTURI, ETAPIZARE, RESPONSABILITĂŢI 1. INTRODUCERE, PRINCIPII ŞI METODĂ 1.1. Scopul studiului şi obiectivele specifice ale P.U.Z. şi R.L.U. 1.1.1. Cerinţele caietului de sarcini Caietul de sarcini stabileşte obiectul P.U.Z. şi R.L.U.: "Obiectul documentaţiei este elaborarea PUZCP şi Regulament Local de urbanism pentru două parcele (evidenţiate în anexa ataşată) pentru care Consiliul Judeţean Hunedoara în calitate de beneficiar solicită reglementarea construirii, în vederea obţinerii autorizaţiei de construire pentru lucrările prevăzute prin două documentaţii DALI: Intrare "Forul lui Traian" din cadrul Sitului arheologic "Ulpia Traiana Sarmizegetusa" şi Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa" Caietul de sarcini stabileşte obiectivele P.U.Z. şi R.L.U. prin raportare la "obiectivele principale ale planurilor urbanistice pentru zone construite protejate" (preluate din Art. 5 şi 6 ale Reglementării tehnice "Metodologie de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)" (aprobate prin OMTCT nr. 562/2003): 1. Evidenţierea rolului de catalizator al zonelor respective pentru dezvoltarea urbană, teritorială şi regională; 2. Asigurarea continuităţii fizice, funcţionale şi spirituale a cadrului construit din localităţi şi stimularea interesului economic şi cultural pentru utilizarea acestuia; 3. Protejarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, a zonelor arheologice şi a ansamblurilor arhitecturale şi urbanistice deosebite, precum şi a contextului şi caracteristicilor care conturează semnificaţia lor istorică. Documentaţiile şi regulamentele vor avea în vedere: 1. Stabilirea direcţiilor şi priorităţilor de dezvoltare logică a zonelor luate în considerare, raportate la dezvoltările localităţilor în ansamblul lor; 2. Reglementarea modului de utilizare a terenurilor cuprinse în perimetrele zonelor respective; 3. Stabilirea condiţiilor de realizare şi conformare a construcţiilor şi amenajărilor urbanistice pe ariile respective. 1.1.2. Problemele specifice ale zonei studiate Aşezarea civilă de la Sarmizegetusa reprezintă un monument înscris în Lista Patrimoniului Mondial, ca principală aşezare civilă situată de-a lungul Limesului de vest al Daciei, alături de Apullum*1). *1) WHC, Tentative List, <https://whc.unesco.org/en/tentativelists/6447/>, jud. Hunedoara, poziţia 13. Teritoriul studiat este parte a unei zone protejate naturale şi construite de interes naţional (Legea nr. 5/2000); a unui monument istoric categoria sit, de grupă valorică A (Legea 422/2001; OMC nr. 2.828/201); a unei zone de interes arheologic prioritar, declarată zonă de importanţă naţională (OG nr. 43/2000; OMCC nr. 2483/2006); este inclus în teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale "cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional" (Legea nr. 5/2000) - Comuna Sarmizegetusa, judeţul Hunedoara. Teritoriul studiat este inclus într-o arie naturală protejată de importanţă naţională (RONPA0929 Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului). Regimul de protecţie al patrimoniului natural, stabilit prin OUG 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată şi modificată prin Legea nr. 462/2001 este completat, în cazul studiat, de Regulamentul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului şi de Planul de Management aferent (care nu sunt aprobate). Importanţa patrimoniului arheologic al Coloniei Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa este recunoscută la nivel naţional şi în curs de recunoaştere la nivel internaţional. Teritoriul protejat este, însă, locuit; existenţa unei comunităţi rurale discrete, ale cărei structură, obiceiuri, activităţi trebuie să fie conservate, reprezintă o problemă complexă şi, în acelaşi timp, un atu pentru dezvoltare. Suprapunerea aşezării antice cu cea contemporană conduce la o serie de probleme legate de gestiunea teritorială, printre care menţionăm: - presiunea activităţii turistice atât pentru patrimoniu, cât şi pentru locuitori; – presiunea activităţilor curente asupra patrimoniului; – restricţii ale activităţilor curente pentru protejarea patrimoniului; – lipsa de resurse ale comunităţii locale pentru punerea în valoare a unui patrimoniu excepţional. 1.1.3. Necesitatea elaborării P.U.Z. Regimul urbanistic al teritoriului este definit de legislaţia specifică şi de transpunerea acesteia în planurile urbanistice aprobate la nivel local (P.U.G., P.U.Z., cu preluarea prevederilor P.A.T.Z. şi P.A.T.J.). P.A.T.J. Hunedoara a fost aprobat prin H.C:J. nr. 142/2010. Niciuna dintre documentaţiile de urbanism elaborate pentru teritoriul comunei Sarmizegetusa nu este aprobat. P.U.G. aprobat prin H.C.L. a Comunei Sarmizegetusa nr. 15/2002 (S.C. Armani Proiect S.R.L. Deva, şef de proiect arh. Nicolae ARDELEAN MUNTEAN), cu valabilitatea prelungit prin H.C.L.C.S. nr. 62/2018 a expirat în 31.12.2020; P.U.G. în elaborare (S.C. Absolut Design S.R.L., şef de proiect arh. Dan MIHĂILĂ) nu este aprobat. Planul Urbanistic Zonal CP pentru conservare, restaurare la Amfiteatrul şi Forul din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa (2016, SC SMART KREATIVE DESIGN SRL, şef de proiect arh. Stelian FLESCHIN, beneficiar: U.A.T. Hunedoara), nu a fost aprobat. Ca atare, autorizarea construirii în teritoriul Comunei Sarmizegetusa se realizează conform prevederilor H.G. nr. 525/1996 privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism. În aplicarea Legii nr. 350/2001, structura de specialitate din cadrul C.J. Hunedoara a condiţionat aprobarea construirii în cadrul sitului arheologic de realizarea unui P.U.Z. Regimul special, de zonă protejată construită, conduce la obligativitatea respectării Metodologiei de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)", aprobată prin Ordinul MTCT nr. 562/20.10.2003 şi publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 125 bis din 11/02/2004. 1.2. Teritoriul de referinţă 1.2.1. Imobilele în proprietate/administrare publică Conform Caietului de sarcini, obiectul documentaţiei evidenţiază două terenuri pentru care C.J. Hunedoara solicită reglementarea construirii, în lipsa unui P.U.G. aprobat pentru teritoriul administrativ al Comunei Sarmizegetusa. Parcelele care compun cele două terenuri sunt parte a celor aflate în proprietate publică, situate în perimetrul oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Situarea lor în acest perimetru necesită raportarea la problematica protecţiei sitului arheologic şi, implicit, la zona protejată determinată de acesta. În conformitate cu Caietul de sarcini, teritoriul aflat în proprietate publică are o suprafaţă totală de 16774 mp (16,77 ha), respectiv 11509 mp (11,5 ha), şi este compus din 4 imobile, respectiv 6 imobile, după cum urmează:
┌─────┬──────────┬─────────┬──────────────┬──────────────┐
│ │Nr. │ │ │ │
│Nr. │cadastral/│Suprafaţa│Proprietate │Dezmembrăminte│
│crt. │Nr. │(mp) │ │/sarcini │
│ │topografic│ │ │ │
├─────┴──────────┴─────────┴──────────────┴──────────────┤
│Intrare „Forul lui Traian” din cadrul Sitului arheologic│
│„Ulpia Traiana Sarmizegetusa”: │
├─────┬──────────┬─────────┬──────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │Drept de │
│ │ │ │Statul Român -│administrare │
│1 │60141 │691 │domeniul │în favoarea │
│ │ │ │public │Ministerul │
│ │ │ │ │Culturii │
├─────┼──────────┼─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │Drept de │
│ │ │ │Judeţul │administrare │
│ │ │ │Hunedoara - │în favoarea │
│ │ │ │domeniu public│Muzeului │
│2 │60267 │14042 │în │Civilizaţiei │
│ │ │ │administrarea │Dacice şi │
│ │ │ │C.J. │Romane │
│ │ │ │ │Hunedoara - │
│ │ │ │ │Deva │
├─────┼──────────┼─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Statul Român -│ │
│ │ │ │în │ │
│ │ │ │administrarea │ │
│3 │60298 │691 │Ministerul │- │
│ │ │ │Culturii şi │ │
│ │ │ │Identităţii │ │
│ │ │ │Naţionale │ │
├─────┼──────────┼─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │Drept de │
│ │ │ │Statul Român -│administrare │
│4 │61385 │1350 │domeniul │în favoarea │
│ │ │ │public │Ministerul │
│ │ │ │ │Culturii │
├─────┼──────────┼─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │ │2 proprietari/│ │
│Total│4 imobile │14774 │3 │ │
│ │ │ │administratori│ │
├─────┴──────────┴─────────┴──────────────┴──────────────┤
│Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic│
│Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa” │
├─────┬──────────┬─────────┬──────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │Drept de │
│ │ │ │Judeţul │administrare │
│ │ │ │Hunedoara - │în favoarea │
│ │ │ │domeniu public│Muzeului │
│1 │60134 │225 │în │Civilizaţiei │
│ │ │ │administrarea │Dacice şi │
│ │ │ │C.J. │Romane │
│ │ │ │ │Hunedoara - │
│ │ │ │ │Deva │
├─────┼──────────┼─────────┼──────────────┼──────────────┤
│2 │60135 │429 │Comuna │- │
│ │ │ │Sarmizegetusa │ │
├─────┼──────────┼─────────┼──────────────┼──────────────┤
│3 │60136 │10263 │Comuna │- │
│ │ │ │Sarmizegetusa │ │
├─────┼──────────┼─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │Drept de │
│ │ │ │Judeţul │administrare │
│ │ │ │Hunedoara - │în favoarea │
│ │ │ │domeniu public│Muzeului │
│4 │60137 │366 │în │Civilizaţiei │
│ │ │ │administrarea │Dacice şi │
│ │ │ │C.J. │Romane │
│ │ │ │ │Hunedoara - │
│ │ │ │ │Deva │
├─────┼──────────┼─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Judeţul │ │
│ │ │ │Hunedoara - │ │
│5 │60138 │159 │domeniu public│- │
│ │ │ │în │ │
│ │ │ │administrarea │ │
│ │ │ │C.J. │ │
├─────┼──────────┼─────────┼──────────────┼──────────────┤
│6 │60139 │67 │Comuna │- │
│ │ │ │Sarmizegetusa │ │
├─────┼──────────┼─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │ │2 proprietari/│ │
│Total│6 imobile │11509 │3 │ │
│ │ │ │administratori│ │
└─────┴──────────┴─────────┴──────────────┴──────────────┘
În consecinţă, perimetrul P.U.Z. trebuie să cuprindă cel puţin aceste două terenuri, reprezentate cu roşu în imaginea de mai jos. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Figura 1. Parcelele care au generat P.U.Z. (şi perimetrul minimal al P.U.Z. cf. Ofertei tehnice). Cele două terenuri sunt incluse în suprafaţa sitului arheologic înscris în Lista Monumentelor Istorice (categoria sit, grupa valorică A) cu codul LMI HD-I-s-A-03205, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacică Sarmizegetusa (sat Sarmizegetusa, comuna Sarmizegetusa), sec. II-III p. Chr. (cod RAN 91063.01). Pentru cele două terenuri au fost emise, de către C.J. Hunedoara, două certificate de urbanism 1. C.U. nr. 188/16.05.2022 în scopul elaborării documentaţiei pentru executarea lucrărilor de construcţii privind "Intrare Forul lui Traian din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa", emis de C.J. Hunedoara; 2. C.U. nr. 316/30.08.2022 în scopul elaborării documentaţiei pentru executarea lucrărilor de construcţii privind "Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa". 3. C.U. nr. 129/28.04.2023 în scopul elaborării documentaţiei de urbanism PUZCP pentru obiectivele "Intrare Forul lui Traian" şi "Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa". Prin Hotărârea C.L. al Comunei Sarmizegetusa nr. 54/05.09.2022 privind aprobarea trecerii unor terenuri din domeniul public al Comunei Sarmizegetusa în domeniul public al Judeţului Hunedoara, s-a aprobat trecerea din domeniul public de interes local în domeniul public de interes judeţean (Jud. Hunedoara) a trei imobile, după cum urmează: - Teren în suprafaţă de 429mp (CF nr. 60135); – Teren în suprafaţă de 10263mp (CF nr. 60136); – Teren în suprafaţă de 67mp (CF nr. 60139). Scopul acestui transfer este "realizarea proiectului de interes judeţean" denumit "Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa", din cadrul obiectivului"Restaurare, revitalizare şi promovare prin digitalizare pentru obiectivul inclus în cadrul traseului castrelor române". După preluare, terenurile şi bunurile rezultate vor fi declarate "bunuri de uz şi de interes public judeţean"; cf. Art. 4 al H.C.L., în situaţia în care proiectul nu ar fi finalizat la termen (2027), "uzul/interesul judeţean se stinge", iar terenurile reintră în domeniul public de interes local. Ca atare, situaţia proprietăţii în 2023 este următoarea:
┌─────┬──────────┬─────────┬──────────────┬──────────────┐
│ │Nr. │ │ │ │
│Nr. │cadastral/│Suprafaţa│Proprietate │Dezmembrăminte│
│crt. │Nr. │(mp) │ │/sarcini │
│ │topografic│ │ │ │
├─────┴──────────┴─────────┴──────────────┴──────────────┤
│Intrare „Forul lui Traian” din cadrul Sitului arheologic│
│„Ulpia Traiana Sarmizegetusa”: │
├─────┬──────────┬─────────┬──────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │Drept de │
│ │ │ │Statul Român -│administrare │
│1 │60141 │691 │domeniul │în favoarea │
│ │ │ │public │Ministerul │
│ │ │ │ │Culturii │
├─────┼──────────┼─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │Drept de │
│ │ │ │Judeţul │administrare │
│ │ │ │Hunedoara - │în favoarea │
│ │ │ │domeniu public│Muzeului │
│2 │60267 │14042 │în │Civilizaţiei │
│ │ │ │administrarea │Dacice şi │
│ │ │ │C.J. │Romane │
│ │ │ │ │Hunedoara - │
│ │ │ │ │Deva │
├─────┼──────────┼─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Statul Român -│ │
│ │ │ │în │ │
│ │ │ │administrarea │ │
│3 │60298 │691 │Ministerul │- │
│ │ │ │Culturii şi │ │
│ │ │ │Identităţii │ │
│ │ │ │Naţionale │ │
├─────┼──────────┼─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │Drept de │
│ │ │ │Statul Român -│administrare │
│4 │61385 │1350 │domeniul │în favoarea │
│ │ │ │public │Ministerul │
│ │ │ │ │Culturii │
├─────┼──────────┼─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │ │2 proprietari/│ │
│Total│4 imobile │14774 │3 │ │
│ │ │ │administratori│ │
├─────┴──────────┴─────────┴──────────────┴──────────────┤
│Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic│
│Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa” │
├─────┬──────────┬─────────┬──────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │Drept de │
│ │ │ │ │administrare │
│ │ │ │ │în favoarea │
│ │ │ │ │Muzeului │
│1 │60134 │225 │ │Civilizaţiei │
│ │ │ │ │Dacice şi │
│ │ │ │ │Romane │
│ │ │ │ │Hunedoara - │
│ │ │ │Judeţul │Deva │
├─────┼──────────┼─────────┤Hunedoara - ├──────────────┤
│2 │60135 │429 │domeniu public│- │
├─────┼──────────┼─────────┤în ├──────────────┤
│3 │60136 │10263 │administrarea │- │
├─────┼──────────┼─────────┤C.J. ├──────────────┤
│ │ │ │ │Drept de │
│ │ │ │ │administrare │
│ │ │ │ │în favoarea │
│ │ │ │ │Muzeului │
│4 │60137 │366 │ │Civilizaţiei │
│ │ │ │ │Dacice şi │
│ │ │ │ │Romane │
│ │ │ │ │Hunedoara - │
│ │ │ │ │Deva │
├─────┼──────────┼─────────┼──────────────┼──────────────┤
│5 │60138 │159 │ │- │
├─────┼──────────┼─────────┼──────────────┼──────────────┤
│6 │60139 │67 │ │- │
├─────┼──────────┼─────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │ │1 proprietar/ │ │
│Total│6 imobile │11509 │2 │ │
│ │ │ │administratori│ │
└─────┴──────────┴─────────┴──────────────┴──────────────┘
1.2.2. Limitele sitului arheologic şi ale zonei protejate Ulpia Traiana Sarmizegetusa România a definitivat procesul de înscriere pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO a sectorului de limes denumit "Frontiers of the Roman Empire - The Danube Limes (Lower Section)" (Croaţia, Serbia, Bulgaria şi România). În acelaşi timp, a fost înscrisă pe Lista Indicativă o nouă poziţie, "Frontiers of the Roman Empire - Dacia"*2). *2) https://whc.unesco.org/en/tentativelists/6447/ şi https://limesromania.ro/ Poziţia "Frontiers of the Roman Empire - Dacia" cuprinde o suită de situri arheologice grupate în 301 poziţii situate în 17 judeţe (Bistriţa Năsăud, Sălaj, Cluj, Alba, Hunedoara, Caras Severin, Olt, Vîlcea, Sibiu, Braşov, Covasna, Harghita, Mures, Teleorman, Arges, Prahova, Buzău). În judeţul Hunedoara, sunt propuse spre înscriere 13 poziţii care grupează 29 situri din 7 U.A.T. (Băniţa, Boşorod, Geoagiu, Hunedoara, Orăştioara de Sus, Sarmizegetusa, Veţel). Propunerea de includere în L.P.M. cuprinde, cf. informaţiilor furnizate de M.N.I.T. (dr. arhg. Felix Marcu), incluse în Studiul istoric şi arheologic (studiu de fundamentare aferent prezentului P.U.Z.), pe teritoriul comunei Sarmizegetusa, judeţul Hunedoara: 1. Perimetrul bunului cultural inclus în L.P.M.; 2. Zona de protecţie a acestuia (buffer zone). Parcelele studiate sunt incluse în perimetrul bunului inclus în L.P.M. , constituit de oraşul antic. Sistemul naţional de evidenţă a monumentelor istorice nu stabileşte limitele sitului arheologic înscris în Lista Monumentelor Istorice (cod HD-I-s-A-03205) şi nici ale zonei sale de protecţie. Din această raţiune, Consiliul Judeţean Hunedoara a finanţat prezenta documentaţie de "Servicii de Elaborare Studiu de fundamentare istorico-stiinţifică pentru delimitarea zonelor de protecţie a monumentelor istorice necesar Elaborării documentaţiei de urbanism PUZCP pentru obiectivele "INTRARE FORUL LUI TRAIAN" şi "CLĂDIRE CU SPAŢII MUZEALE ŞI ANEXE, ACCES SIT ARHEOLOGIC" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa.*3). *3) Denumit în continuare Studiul de delimitare... Suprafeţele propuse ale sitului şi zonei sale de protecţie - împreună - vor forma teritoriul Zonei Protejate Ulpia Traiana Sarmizegetusa. După avizarea delimitărilor, de către Ministerul Culturii (Comisia Naţională de Arheologie, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice), acestea vor fi transpuse în sistemul naţional de evidenţă, asigurându-se corelarea cu poziţiile din Repertoriul Arheologic Naţional precum şi cu perimetrele propuse şi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. Totodată, suprafeţele protejate vor fi preluate în Planul Urbanistic General al Comunei Sarmizegetusa prin grija C.J. Hunedoara şi a Ministerului Culturii. 1.2.3. Teritoriul reglementat prin P.U.Z. Consiliul Judeţean Hunedoara nu a emis aviz de oportunitate (A.O.) pentru P.U.Z., considerând că Legea nr. 350/2001 nu solicită A.O. în cazul P.U.Z. realizate la iniţiativă publică. Din această raţiune, nu există un teritoriu de studiu/reglementare solicitat. Teritoriul reglementat prin PUZ a fost stabilit de elaboratori, după următoarele criterii: 1. Cuprinde imobilele a căror reglementare este solicitată de Consiliul Judeţean Hunedoara; 2. Cuprinde teritoriul oraşului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa (bunul de patrimoniu propus spre includere în L.P.M.); 3. Cuprinde imobilele vecine limitei stabilite a oraşului roman, în vederea stabilirii servituţilor arheologice necesare protejării acestuia. Perimetrul P.U.Z. este inclus în teritoriul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi în Zona Protejată Ulpia Traiana Sarmizegetusa, aşa cum au fost acestea stabilite prin Studiul de delimitare (2022, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei). Zona de protecţie a bunului propus spre includere în L.P.M. coincide cu limita sitului Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (monument istoric, cu codul L.M.I. HD-I-s-A-03205), stabilit cf. legislaţiei naţionale (vezi Studiul de delimitare anexat şi Planşa U00): (a se vedea imaginea asociată) Figura 2. Delimitarea sitului Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (HD-I-s-A-03205) şi a teritoriului P.U.Z. (cu portocaliu, bunul cultural propus spre includere în L.P.M., cu galben, zona de protecţie a acestuia - buffer zone care coincide cu limita monumentului istoric Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa; cu negru, perimetrul P.U.Z., cu roşu, parcelele care au generat P.U.Z.). Extras din Planşa U00, realizată cf. Studiului de delimitare. Regimul juridic al teritoriului studiat, de mare complexitate, este prezentat în Cap. 1.3. Modul de delimitare a valorilor de patrimoniu este prezentat în Cap. 2.3.5. 1.3. Cadrul legislativ 1.3.1. Regimul de protecţie a patrimoniului cultural Regimul general al monumentelor istorice, stabilit prin Legea nr. 422/2001 pentru protecţia monumentelor istorice este completat, în cazul studiat, de legislaţia privitoare la siturile arheologice stabilită prin Ordonanţa nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, modificată prin Legea nr. 462/2003. Legea este completată prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2483/2006 privind aprobarea Listei zonelor de interes arheologic prioritar. 1.3.1.1. Lista monumentelor istorice (LMI) 2015 Teritoriul studiat este parte a monumentului istoric (categoria sit, grupa valorică A) cu codul LMI HD-I- s-A-03205, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (sat Sarmizegetusa, comuna Sarmizegetusa), sec. II-III p.Chr. În teritoriul comunei Sarmizegetusa se găsesc următoarele alte MI:
┌───┬──────────────┬──────────────┬─────────────┬──────────────┬─────────┐
│ │ │ │sat BREAZOVA;│Pe drumul spre│ │
│22 │HD-l-s-A-03164│Aşezare │comuna │Poieni, pe │Epoca │
│ │ │ │SARMIZEGETUSA│Valea │romană │
│ │ │ │ │Breazovei │ │
├───┼──────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Cetatea dacică│ │"Dealul │ │
│ │ │de la │sat ZEICANi; │Tapae", │ │
│133│HD 1 s A O3163│Sarmizegetusa,│comuna │versantul de S│ │
│ │ │punct “Dealul │SARMIZEGETUSA│E │ │
│ │ │Tapae* │ │ │ │
├───┼──────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │"Dealul │ │
│ │ │ │ │Tapae", │ │
│ │HD I m A 03163│ │sat ZEICANI; │Porţile de │Epoca │
│134│01 │Fortificaţie │comuna │Fier ale │dacică │
│ │ │ │SARMIZEGETUSA│Transilvaniei,│ │
│ │ │ │ │pe versantul │ │
│ │ │ │ │SE al dealului│ │
├───┼──────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │"Dealul │ │
│ │ │ │ │Tapae*, │ │
│ │HD I m A 03163│Fortificaţie │sat ZEICANI; │Porţile de │Epoca │
│135│02 │medievală │comuna │Fier ale │medievală│
│ │ │ │SARMIZEGETUSA│Transilvaniei,│ │
│ │ │ │ │pe versantul │ │
│ │ │ │ │SE al dealului│ │
├───┼──────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │HD III m 8 0 │Monumentul │sat ZEICANI; │ │ │
│501│34 8 6 │"Buzdugan*' │comuna │ │1886 │
│ │ │ │SARMIZEGETUSA│ │ │
└───┴──────────────┴──────────────┴─────────────┴──────────────┴─────────┘
Situl arheologic de la Sarmizegetusa a fost inclus în inventarele oficiale ale patrimoniului cultural imobil încă de la sfârşitul secolului al XX-lea, figurând în Magyarorszag Muemlekei (1906). După Unirea din 1918, situl va fi înscris în listele patrimoniului cultural al României. Prezentăm mai jos un scurt cronologia clasării sitului roman: 1. Magyarorszag Muemlekei (1906): Ulpia Traiana Colonia Dacica Sarmizegethusa Metropolis, pp. 409-412. 2. Lista Monumentelor de Cultură de pe teritoriul R.P.R. (1955): Ruinele amfiteatrului roman, forumului şi palatului Augustarilor, nr. crt. 69/ capitol "monumente de arheologie." 3. Lista bunurilor din patrimoniul cultural naţional al R.S.R. (1978-1980): ORAŞUL ROMAN ULPIA TRAIANA: forul; palatul Augustalilor; amfiteatrul; templul lui Liber Pater; templul lui Aesculap şi Hygia; templul dianei, scoala, cod: 5538-5544. 4. Lista Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice (1991-1992): Capitala provinciei Române Dacia "Ulpia Traiana Sarmizegetusa", "Colonia Ulpia", "Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa", cod: 22 A 055. 5. Lista Monumentelor Istorice (2004): Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, cod: HD-I-s-A-03205. 6. Lista Monumentelor Istorice (2010): Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, cod LMI: HD-I-s-A-03205. 7. Lista Monumentelor Istorice (2015): Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, cod LMI: HD-I-s-A-03205. 1.3.1.2. Imobil înscris în Repertoriul Arheologic Naţional Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa are codul R.A.N. 91063.01. (a se vedea imaginea asociată) În teritoriul studiat se găsesc următoarele alte situri arheologice înscrise în R.A.N.: (a se vedea imaginea asociată) În teritoriul studiat se găsesc următoarele alte situri arheologice înscrise în R.A.N.: (a se vedea imaginea asociată) Descoperiri din teritoriul comunei înscrise în Repertoriul Arheologic al Judeţului Hunedoara*4): *4) S.A. Luca, Repertoriul Arheologic al Judeţului Hunedoara, Alba Iulia: Ed. Altip, 2005 Breazova: - Epocă romană – Dealul Drăgaia - pe deal, în locul numit Lab, către pădure, urme de villa rustica şi un mormânt – Drumul spre Poieni - urme de construcţii (villa rustica) – La sud de sat, între drum şi Apa Mare - cărămidărie Hobiţa-Grădişte: - Epocă romană – Dealul Hobenilor (villa rustica), pe malul stâng al p. Hobiţa – la cimitir - fragmente de inscripţii; o parte de apeduct roman – Dealul Sucionilor - cărămidărie romană Păucineşti: - Epocă romană – În sat, lângă ruinele bisericii, urme arheologice (conductă - villa rustica) – Epocă medievală – Biserica medievală amintită într-o descriere "relativ nouă" (neidentificată) Zeicani: - Epocă romană – În hotarul localităţii, statuetă de bronz – Punctul Săivan - construcţie romană în ruină – Punctul Ruini - la est de intersecţia DN 68 cu drumul spre Zeicani - urme construcţie romană (aici se află una dintre comunele vicinale capitalei Daciei) – Punctul Iordănel - la 1,5 km vest de sat - urmele unei construcţii române – Epocă medievală – Punctul Monument - la nord de DN 68, în faţa monumentului dedicat bătăliei din 1442 s-a descoperit o groapă medievală (spital de campanie?) – Biserica actuală nu trădează construirea în sec. XV, aşa cum se consideră – Stratigrafie complexă – Porţile de Fier ale Transilvaniei - între Zeicani şi Bucova se află o fortificaţie complexă; cel puţin unele părţi ale sale par antice – Cerbăcel - pe un bot de deal, la 400 m sud de haltă - un posibil post de observaţie – În pădure - fortificaţie în formă de stea, medievală târzie – Tapae - pe Culmea Canelor, la nord şi la sud de halta Băuţari, până spre Bistra, în Dealul Bogdana, se află fortificaţii, valuri şi şanţuri datate în perioadele dacică, romană, medievală timpurie şi medievală Sarmizegetusa: - Epocă preistorică – Depozit de bronzuri neîncadrat cronologic sau cultural – Epocă romană – Punctul Hotar - la est de pârâul din vestul satului, spre fosta fermă C.A.P., urme de construcţii – Fragmente ceramice ş.a. artefacte neolitice; materiale fără precizări asupra locului descoperirii – Stratigrafie complexă – Colonia Ulpia Traiana – Materiale ceramice Coţofeni – Oraşul şi castrul roman; oraşul are foruri, amfiteatru, fântâni, ateliere, tuburi ceramice pentru canalizare sau transportul apei potabile; s-au descoperit cadrane solare, instalaţii de hypocaustum, cuptoare, olane de ventilaţie, mozaicuri, sculpturi; elemente de arhitectură şi sculptură care atestă existenţa unui centru artistic; castrul a fost folosit după 106 – Incinta romană - locuită în perioada prefeudală şi medievală (artefacte din sec. XVII-X şi XIII- XIV - Britonia) – Drumul roman – Epocă postromană – În hotarul localităţii, descoperiri izolate de secole VI-VIII d.Hr. – Epocă medievală – Monument medieval de zid care nu se mai păstrează (datat sec. XIII-XIV) – Ţechin medieval descoperit în marginea satului, emis de dogele Domenico Contarini 1.3.1.3. Sit de interes arheologic prioritar Prin OMCC nr. 2483 din 12.12.2006, cetatea este inclusă în zonele de interes arheologic prioritar, poziţia 1: Ulpia Traiana Sarmizegetusa (comuna Sarmizegetusa, jud. Hunedoara). Prin OG nr. 43/2000, art. 2.i), este declarată zonă de interes naţional: "prin sit arheologic declarat zona de interes naţional se înţelege zona de interes arheologic prioritar care se instituie asupra teritoriului ce cuprinde siturile arheologice ale căror cercetare ştiinţifică, protejare şi punere în valoare sunt de importanţă excepţională pentru istoria şi cultura naţională, prin mărturiile materiale, bunurile mobile sau imobile care fac parte ori sunt propuse să facă parte din categoria Tezaur al patrimoniului cultural naţional mobil sau, după caz, din categoria monumentelor istorice aflate în Lista patrimoniului mondial". Art. 21 precizează următoarele: "(1) Dezvoltarea durabilă a zonelor de interes arheologic prioritar este obiectiv de interes naţional; protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului arheologic din aceste zone sunt, în condiţiile legii, cauza de utilitate publică.(2) Finanţarea cercetării arheologice, a conservării, restaurării şi punerii în valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se face de la bugetul de stat prin bugetul alocat Ministerului Culturii şi Cultelor.(3) Cheltuielile necesare în vederea elaborării planurilor de management, a cercetărilor arheologice, conservării, restaurării şi punerii în valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se pot asigura, prin cofinanţare, în condiţiile legii, din bugetele autorităţilor administraţiei publice locale pe al căror teritoriu se afla aceste situri." 1.3.1.4. Monument înscris în Lista patrimoniului mondial România a definitivat procesul de înscriere pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a sectorului, "Frontiers of the Roman Empire - Dacia", prin Decizia 46 COM 8B.25. , de limes denumit "Frontiers of the Roman Empire - The Danube Limes (Lower Section)" (Croaţia, Serbia, Bulgaria şi România). Poziţia "Frontiers of the Roman Empire - Dacia" cuprinde o suită de situri arheologice grupate în 277 poziţii situate în 17 judeţe (Bistriţa Năsăud, Sălaj, Cluj, Alba, Hunedoara, Caras Severin, Olt, Vîlcea, Sibiu, Braşov, Covasna, Harghita, Mures, Teleorman, Arges, Prahova, Buzău). În judeţul Hunedoara, au fost înscrise 13 poziţii care grupează 29 situri din 7 U.A.T. (Băniţa, Boşorod, Geoagiu, Hunedoara, Orăştioara de Sus, Sarmizegetusa, Veţel). Aşezarea civilă de la Sarmizegetusa reprezintă un monument înscris în Lista Patrimoniului Mondial, (LPM) cu codul 1718-017: Sarmizegetusa: Colonia Dacica Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa ca parte a Frontierelor Imperiului Roman - Dacia, ca principală aşezare civilă situată de-a lungul Limesului de vest al Daciei, alături de Apullum . Situl arheologic înscris în L.P.M. cuprinde, cf. informaţiilor furnizate de M.N.I.T. (dr. arhg. Felix Marcu et. alli), incluse în Studiul istoric şi arheologic (Cap. 1.1 al prezentului studiu), pe teritoriul comunei Sarmizegetusa, judeţul Hunedoara: 1. Perimetrul bunului cultural inclus în L.P.M.; 2. Zona de protecţie a acestuia (buffer zone). România a adoptat un sistem legislativ specific care vizează monumentele istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial (M.L.P.M.), monumentele istorice propuse spre înscriere în L.P.M. (Mp.L.P.M.) precum şi imobilele situate în zonele de protecţie ale acestora. Iniţiat prin Ordonanţa Guvernului nr. 47/2000, acest regim a fost legiferat în 2001, prin adoptarea Legii nr.564/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial. 1.3.1.5. Zonă construită protejată de interes naţional Cf. Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, Anexa III, Colonia Ulpia Traiana este încadrată ca valoare de patrimoniu cultural de interes naţional sub codul I.2.f)7: "I. VALORI DE PATRIMONIU CULTURAL DE INTERES NAŢIONAL (MONUMENTE ISTORICE DE VALOARE NAŢIONALĂ EXCEPŢIONALĂ) 2. Monumente şi situri arheologice f. Oraşe antice 7. Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa - capitala provinciei române Dacia, satul Sarmizegetusa, Comuna Sarmizegetusa, judeţul Hunedoara." Legea "identifică valorile de patrimoniu cultural naţional, care necesită instituirea de zone protejate pentru asigurarea protecţiei acestor valori" (art. 2). Cf. Art. 5, alin. (2), "Autorităţile administraţiei publice locale, cu sprijinul autorităţilor publice centrale cu atribuţii în domeniu, vor delimita, în baza unor studii de specialitate, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, zonele de protecţie a valorilor de patrimoniu cultural, prevăzute în anexa nr. III. Alin. (3) precizează că "În vederea instituirii zonelor protejate autorităţile administraţiei publice locale vor întocmi documentaţiile de urbanism şi regulamentele aferente, elaborate şi aprobate potrivit legii, care vor cuprinde măsurile necesare de protecţie şi conservare a valorilor de patrimoniu cultural naţional din zonă". Delimitarea Z.P.C. este prezentată în Cap. 2.3.5. În teritoriul Z.C.P. Ulpia Traiana Sarmizegetusa (care cuprinde în totalitate P.U.Z. în lucru): - "Lucrările de salvare, protejare şi de punere în valoare a patrimoniului din zonele protejate sunt de utilitate publică, de interes naţional" (art. 3); – "Nerespectarea măsurilor specifice de conservare şi de protejare a zonelor protejate atrage, potrivit legii, răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz" (art. 9); – "Lucrările necesare de salvare, cercetare, restaurare, protejare, conservare şi de punere în valoare a patrimoniului din zonele protejate de interes naţional se vor executa numai în baza avizelor şi aprobărilor autorităţilor administrative şi forurilor ştiinţifice din domeniu, prevăzute de lege. Aceste lucrări se cuprind în listele de investiţii anexa la bugetele ordonatorilor principali de credite, pe baza de documentaţii tehnico-economice elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale, şi se finanţează, în completare, în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie, prin legile bugetare anuale" (art. 8, alin. 1); – "Finanţarea totală sau parţială a lucrărilor se poate face şi de alţi investitori, persoane fizice sau persoane juridice, din donaţii sau din alte fonduri alocate de organisme internaţionale sau din resurse financiare obţinute în baza unor convenţii bilaterale ori multilaterale, în condiţiile stabilite de lege" (art. 8, alin. 2). 1.3.2. Regimul de protecţie al patrimoniului natural Comuna Sarmizegetusa (în suprafaţă de 7244.74ha) este inclusă în două arii naturale protejate: 1. RONPA0929 Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului (7118.72ha în teritoriul comunei, adică 98.3%), inclusiv teritoriul studiat: - arie naturală protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a V-a IUCN, declarată parc natural prin HG 2151/2004; – Face parte din Reţeaua Globală de Geoparcuri UNESCO*5). *5) <https://globalgeoparksnetwork.org/wp-content/uploads/2021/03/GGN-2019-2020.pdf> 2. ROSCI0292 Coridorul Rusca Montană - Ţarcu - Retezat (3364.35ha în teritoriul comunei, adică 46.4%) - exlusiv teritoriul studiat: - Sit de importanţă comunitară (Natura 2000). Regimul de protecţie al patrimoniului natural, stabilit prin OUG 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată şi modificată prin Legea nr. 462/2001 este completat, în cazul studiat, de Regulamentul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului şi de Planul de Management aferent (care nu sunt aprobate). Cu toate acestea, Universitatea din Bucureşti, prin Unitatea de Administrare a Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, şi în baza Contractului 102711/22.11.2005 încheiat cu Ministerul Mediului, prin care Universitatea asigură administrarea parcului natural, a întocmit în 2015 un proiect privind "Prima formă a Planului de Management propusă spre avizare Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara". Conform acestei propuneri, satul Sarmizegetusa şi vecinătăţile sale şi, implicit, zona de studiu, au fost înscrise în Zona de Dezvoltare Durabilă (ZDD), fiind prevăzute următoarele prevederi: "Activităţile de investiţii din zona de dezvoltare durabilă vor fi cu prioritate cele de interes public, de dezvoltare a infrastructurii, de interes turistic, turistic - monahal, de interes sportiv, pentru agrement, utilitare, legate de activităţi de zootehnie, agricole, administrative, ştiinţifice, privind siguranţa naţională şi prevenirii unor calamităţi naturale, cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii. Dezvoltarea de construcţii noi în zonele de dezvoltare durabilă, indiferent de funcţia acestora, trebuie să fie corelate cu planurile de amenajare a teritoriului, cu planurile urbanistice ale unităţilor administrativ-teritoriale, sau cu alte dezvoltări sectoriale din domeniul gospodăririi apelor, pădurilor ori de susţinere a unor activităţi de dezvoltare socială şi economică. Construcţiile finalizate existente pot să-şi păstreze specificul activităţii, iar cele în faze de execuţie vor fi terminate în termenii legali. În zona de dezvoltare durabilă se mai pot desfăşura următoarele activităţi: - activităţi de turism, ecoturism, geoturism; – activităţi sportive şi de agrement; – activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor; – activităţi de piscicultură şi pescuit; – activităţi privind asigurarea sănătăţii oamenilor şi animalelor şi ridicarea gradului de civilizaţie şi confort; – lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare; – aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, – tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice ori în margine de masiv. Se pot aplica tratamentul tăierilor rase în arboretele de molid şi brad pe suprafeţe de maxim 1 ha; – activităţi specifice modului de producţie ecologic de cultivare a terenului agricol şi creşterea animalelor, în conformitate cu legislaţia specifică; – recoltarea fructelor de pădure, a ciupercilor şi plantelor medicinale de către persoanele fizice sau juridice care deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale cu acordul Administraţiei GDŢH"*6). *6) Peis. Alexandru Mexi, ist. Mihaela Iuliana CIORNEI, arh. Mihai Manolescu (Institutul Naţional al Patrimoniului), Studiu de peisaj necesar elaborarării PUZCP pentru obiectivul de investiţii Conservare, restaurare a monumentelor din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, comuna Sarmizegetusa, jud. Hunedoara, 2022, după Universitatea din Bucureşti, Unitatea de Administrare a Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, Planul de Management al Parcului Natural Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului. Prima formă a Planului de Management propusă spre avizare Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, 2015." (a se vedea imaginea asociată) Figura 3. Suprapunerea dintre teritoriul comunei Sarmizegetusa şi teritoriul Parcului Natural Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, după Harta interactivă a ariilor naturale din România (WWF) - https://wwf- ro.maps.arcgis.com/apps/webappviewer/ index.html?id=b6755f503b6342eab36d8c185648bb24 (a se vedea imaginea asociată) Figura 4. Suprapunerea dintre teritoriul comunei Sarmizegetusa şi teritoriul ROSCI0292 - Coridorul Rusca Montană - Ţarcu - Retezat după Natura 2000 Network Viewer - https://natura2000.eea.europa.eu/ 1.3.3. Regimul silvic şi pastoral al teritoriului Cf. Ordinului nr. 670/2008 privind aprobarea listei ocoalelor silvice care asigură la cerere, pe bază de contract, servicii silvice pentru proprietarii de fond forestier persoane fizice şi juridice care nu şi-au constituit ocoale silvice private, comuna Sarmizegetusa face parte din Ocolul Silvic Retezat (UP IV Sarmizegetusa). Suprafeţele de teren incluse în domeniul silvic sunt supuse reglementărilor Codului silvic (Legea nr. 46/2008), ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193 din 25 noiembrie 2008 privind modificarea şi completarea art. 37 şi 39 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, aprobată prin Legea nr. 193/2009 precum şi celor privind regimul păşunatului (Ordin nr. 226 din 03/28/2003 privind aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung). Amenajamentul silvic pus la dispoziţie de Ocolul Silvic datează din 1965. Se observă faptul că teritoriul PUZ nu suprapune parcele din domeniul silvic. (a se vedea imaginea asociată) Figura 5. Harta lucrărilor de cultură şi de exploatare (ISPF Filiera Timişoara, Atelierul Amenajări, 1965). (a se vedea imaginea asociată) Figura 6. Harta arboretelor (ISPF Filiera Timişoara, Atelierul Amenajări, 1965). Amenajamentul pastoral. Amenajamentul pastorial pentru pajiştile proprietarilor şi/sau deţinătorilor legali al Comunei Sarmizegetusa (2022) este realizat pentru cele 2447,96 ha pajişti, distribuite în 52 trupuri, din teritoriul comunei*7). Ridicarea topografică este în sarcina Primăriei Comunei Sarmizegetusa, în vederea 'cunoaşterii detaliate a planului "ca poziţie, mărime şi formă *7) Anexat Deciziei de încadrare A.N.P.M. nr. 8/27.01.2022 - vezi https://www.anpm.ro/documents/21661/68951343/ Decizia+finala+Sarmizegetusa+-+Amenajament+pastoral_.pdf/df162828-346a-4eab-8e1b-e8c508d75994 (a se vedea imaginea asociată) Figura 7. Amenajamentul pastorial pentru pajiştile proprietarilor şi/sau deţinătorilor legali al Comunei Sarmizegetusa, 2022 (extras) 1.3.4. Regimul de protecţie a terenurilor cultivate Dat fiind utilizarea terenurilor ce compun zona cu vestigii arheologice reperate şi prezenţa unor plantaţii pomicole, parte din situl arheologic se poate supune restricţiilor impuse de Legea nr. 348/2003 - Legea pomiculturii, cu modificările şi completările ulterioare. Conform prevederilor legale, defrişarea de plantaţii pomicole şi, în mod particular a exemplarelor de nuc (des regăsite în sit) sau de castan comestibil (atât în plantaţie, cât şi sub formă de exemplare răzleţe) necesită avizul Direcţiilor judeţene pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Amintim faptul că, în conformitate cu Art. 1 al legii citate, "Patrimoniul pomicol se compune din următoarele grupe: pomi, duzi şi arbuşti fructiferi, indiferent de sistemul de cultură, căpşunării, pepiniere, inclusiv terenurile pentru asolamente, terenurile în pregătire pentru plantare şi terenurile din intravilan plantate cu pomi, duzi, arbuşti fructiferi şi căpşuni" (alin. 1) iar "Păstrarea patrimoniului pomicol, menţinerea şi ridicarea valorii biologice şi a potenţialului productiv al plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni şi protejarea mediului înconjurător, a apei, solului şi păstrarea ecosistemului şi biodiversităţii revin cultivatorilor" (alin. 2). 1.3.5. Regimul spaţiilor plantate din intravilan Conform Legii 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, cu modificările şi completările ulterioare, zonele cu patrimoniu arheologic din cadrul sitului "Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa" sunt încadrate, conform Studiului peisagistic de fundamentare a P.U.Z., ca "spaţii verzi de folosinţă specializată" şi se supun regimului juridic instituit de legea în cauză. Având în vedere calitatea de "spaţiu verde", în conformitate cu prevederile Legii 24/2007, art. 17 (2), aceste situri trebuie să fie incluse în Registrul Local al Spaţiilor Verzi din comuna Sarmizegetusa. Registrul nu a putut fi identificat la data elaborării studiului. 1.3.6. Regimul urbanistic al teritoriului Aşa cum a fost arătat mai sus, regimul urbanistic al teritoriului este stabilit prin legislaţia domeniului. În absenţa P.U.G. aprobat, se aplică prevederile P.A.T.J. Hunedoara (aprobat prin H.C:J. nr. 142/2010) şi condiţiile stabilite prin H.G. nr. 525/1996 privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism. P.U.Z. şi R.L.U. respectă etapele şi conţinutul-cadru al PUZ şi RLU stabilite prin: - Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi de elaborare şi actualizare a documentaţiilor de urbanism, aprobate prin O.M.D.R.A.P. nr. 233/2016; – Ghidul privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al PUZ, aprobat prin O.M.L.P.A.T. nr. 176/N/16.08.2000. – Ghidul privind elaborarea şi aprobarea Regulamentelor Locale de Urbanism - indicativ GM - 007 - 2000, aprobat prin O.M.L.P.A.T. nr. 21/N/2000 Documentaţia respecta dispoziţiile H.G. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism precum şi ale Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare. R.L.U. urmăreşte recomandările Ghidului de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural - Judeţul Hunedoara*8). *8) https://oar.archi/wp-content/uploads/2021/02/ghid_de_arhitectura_zona_hunedoara_pdf_1599743595.pdf Regimul special, de zonă protejată construită, conduce la obligativitatea respectării Metodologiei de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ), aprobată prin Ordinul MTCT nr. 562/20.10.2003 şi publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 125 bis din 11/02/2004. Documentaţia de urbanism urmăreşte concluziile altor metodologii şi ghiduri finanţate de ministerul însărcinat cu problemele urbanismului, cu incidenţă asupra subiectului, şi anume: - Metodologie de identificare şi evaluare a peisajului (MDRL, 2009) – Metodologie de instituire a zonelor protejate pentru situri arheologice situate în extravilan (MLPTL, 2002-2003) – Metodologie de monitorizare şi Metodologie de gestiune şi protecţie a Monumentelor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial (MC, 2000) – Metodologie privind definirea obiectivelor de conservare a siturilor arheologice de interes naţional şi de integrare a acestora în programele de dezvoltare la nivel local (MLPTL, 2002-2003) Etapele de elaborare respectă OMDRTnr. 2.701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. 1.4. Metoda de elaborare a P.U.Z. 1.4.1. Studiile de fundamentare Etapa elaborării PUZ şi RLU presupune elaborarea studiilor de fundamentare. Acestea trebuie să cuprindă (cf. OMDRAP 233/2016, art. 20): a) studii de fundamentare cu caracter analitic, care privesc evoluţia teritoriului şi localităţilor, caracteristicile acestora şi propuneri de dezvoltare în domeniul realizat: (i) evoluţia teritoriului şi localităţii din punct de vedere istoric, cultural, demografic, economic, etnografic, urbanistic şi arhitectural; (ii) organizarea circulaţiei şi transporturilor; (iii) condiţii geotehnice şi hidrogeologice; (iv) studii climatice, pedologice şi ecologice; (v) stabilirea şi delimitarea zonelor de risc natural şi antropic; (vi) stabilirea zonelor protejate naturale şi construite; (vii) tipuri de proprietate asupra imobilelor; (viii) echiparea tehnico-edilitară; (ix) valorificarea potenţialului turistic sau balnear. Studiile de fundamentare menţionate sunt incluse în Memoriul general al P.U.Z. Studii suplimentare necesare, conform unor dispoziţii legislative speciale: 1. Studiu de fundamentare istorico-stiinţifică pentru delimitarea zonelor de protecţie a monumentelor istorice (L 422/2001). Acest studiu este elaborat separat, având în vedere dimensiunile mai mari ale teritoriului acestuia faţă de parcelele care necesită reglementare (teritoriu compus din situl Ulpia Traiana Sarmizegetusa, împreună cu zona sa de protecţie) precum şi problemele multiple pe care administrarea sitului le presupune. Potrivit Legii 422/2001, art. 9, alin. 1, "Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie, delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în funcţie de trama stradală, relief şi caracteristicile monumentului istoric, după caz, prin care se asigură conservarea integrată şi punerea în valoare a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural". Studiul cuprinde: - Studiu arheologic (solicitat în procesul de avizare la MC - Comisia Naţională pentru Arheologie), necesar pentru teritoriul integral al sitului şi zonei sale de protecţie, în vederea delimitării acesteia – Elemente de studiu al cadrului natural/studiu peisagistic (solicitate în procesul de avizare la MC - Secţiunea de Urbanism şi Zone Protejate, în aplicarea art. 9, alin. 1), necesar pentru teritoriul integral al sitului şi zonei sale de protecţie, în vederea delimitării acesteia 2. Studiu istoric de fundamentare a PUZ (OMTCT 562/2003, Anexa III, Studiu istoric zonal; Memoriu general - pp. 31, 32; Piese desenate şi anexe - pp. 33-34 (solicitat în procesul de avizare la MC - Secţiunea de Urbanism şi Zone Protejate, pe baza dispoziţiilor OMTCT citat şi a OMDRAP 233/2016). Acest studiu este realizat ca parte a P.U.Z. şi se va baza pe studiul de la pct. 1., adaptat la teritoriul P.U.Z. 3. Studiu arheologic (solicitat în procesul de avizare la MC - Comisia naţională pentru Arheologie) - extras din studiul de la pct. a; 4. Elemente de studiu al cadrului natural/studiu peisagistic (solicitate în procesul de avizare la MC - Secţiunea de Urbanism şi Zone Protejate, în aplicarea art. 9, alin. 1) - extras din studiul de la pct. 1. b) studiile de fundamentare cu caracter prospectiv reprezintă elaborarea unor prognoze, scenarii sau alternative pentru diferitele domenii sectoriale, privind evoluţia populaţiei, evoluţia activităţilor, reconversia forţei de muncă etc. - Elaborarea analizei diagnostic multicriteriale integrate; – Elaborarea formei preliminare a documentaţiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism; – Obţinerea de avize şi/sau acorduri; – Redactarea finală a documentaţiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism - cu introducerea tuturor observaţiilor din avize şi/sau acorduri; – Aprobarea propunerii de documentaţie de amenajare a teritoriului sau de urbanism de către autoritatea administraţiei publice locale competente; – Asigurarea caracterului public al documentaţiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism aprobate, conform legii. Informarea şi consultarea populaţiei se realizează potrivit cap. IV secţiunea a 6-a din Lege şi Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2.701/2010, cu modificările ulterioare. În paralel, trebuie urmată procedura de mediu, care implică - de asemenea - un parcurs consultativ. Notă: Cf. art. 18 al OMDRAP 322/2016: "(8) Planurile de urbanism zonale pentru zone construite protejate, ca tipologie distinctă de documentaţie de urbanism ce se realizează în aplicarea Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a, zone protejate, se elaborează în conformitate cu Reglementarea tehnică "Metodologie de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)", aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 562/2003.(9) Planul de urbanism zonal se elaborează în format analog şi digital (piese scrise şi desenate) pe suport topografic actualizat, realizat în sistem de proiecţie stereografică 1970." 1.4.2. Sintetizarea studiilor de fundamentare, propuneri şi reglementări Conform Normelor metodologice aprobate prin O.M.D.R:T. nr. 233/2016, art. 18 alin. 1 şi 2: (1) Planul urbanistic zonal (P.U.Z.) cuprinde reglementări specifice detaliate pentru zona studiată, conform prevederilor legii, structurate în piese scrise şi desenate. Piesele scrise sunt formate, cel puţin, din memoriul general şi regulamentul local de urbanism. (2) Memoriul general are următorul conţinut-cadru: a) descrierea situaţiei existente; b) concluziile studiilor de fundamentare privind disfuncţionalităţile rezultate din analiza critică a situaţiei existente; c) soluţiile propuse pentru eliminarea sau diminuarea acestora. P.U.Z. şi R.L.U. vor urmări: - stabilirea direcţiilor şi priorităţilor de dezvoltare a zonelor luate în considerare, raportate la dezvoltarea comunei Sarmizegetusa în ansamblu; – reglementarea modului de utilizare a terenurilor cuprinse în perimetrul zonei de reglementare; – stabilirea condiţiilor de realizare şi conformare a construcţiilor şi amenajărilor din zona de reglementare. 1.4.3. Elemente strategice şi operaţionale Conform Normelor metodologice aprobate prin O.M.D.R:T. nr. 233/2016, art. 18 alin. 3, "planul de urbanism zonal, conform avizului de oportunitate prevăzut la art. 32 alin. (3) din Lege, evidenţiază categoriile de costuri ce vor fi suportate de investitorii privaţi şi categoriile de costuri ce vor cădea în sarcina autorităţii publice locale, precum şi etapizarea realizării investiţiilor". Prin Planul de Acţiune aferent PUZ se vor prevedea măsuri şi proiecte ulterioare prin a căror implementare se vor atinge obiectivele de prezervare, punere în valoare şi dezvoltare din teritoriul reglementat. 2. SITUAŢIA EXISTENTĂ - CONCLUZIILE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE ŞI DISFUNCŢONALITĂŢI (ANALIZA-DIAGNOSTIC MULTICRITERIALĂ INTEGRATĂ) a. 2.1. Studii şi documentaţii anterioare 2.1.1. Studii speciale referitoare la arealul arheologic Nu există studii urbanistice relevante pentru teritoriul studiat. 2.1.2. Documentaţii strategice şi de amenajare a teritoriului P.A.T.J. Hunedoara (aprobat prin H.C:J. nr. 142/2010) - S.C. Quantum Leap S.A., UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN TIMIŞOARA - Facultatea de Arhitectură, şef de proiect arh. Radu Radoslav) Documentaţia prezintă date sumare despre localitate. Palierul strategic al documentaţiei distinge următoarele obiective strategice, obiective specifice, direcţii de acţiune şi măsuri care privesc teritoriul administrativ al Comunei Sarmizegetusa: OBIECTIV STRATEGIC 2 PATRIMONIU NAŢIONAL ŞI CONSTRUIT Obiectiv specific 2.2 Protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit Direcţie acţiune 2.2.1 Protecţia şi valorificarea zonelor cu valoare istorică şi a ansamblurilor cu valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări specifice de urbanism (PUZCP) şi studii de dezvoltare integrată (accesare de fonduri structurale) Direcţie acţiune 2.2.4 Dezvoltarea integrată a zonelor cu concentrare de valori de patrimoniu cultural Măsura 2.2.4.3 Zone cu grupări de situri arheologice dacice şi române: Sarmizegetusa, Călan, Boşorod, Orăştioara de Sus, Beriu, Geoagiu, Direcţie acţiune 2.2.6 Elaborarea studiilor de specialitate pentru inventarierea exactă Măsura 2.2.6.1 Localizare precisă, relevee, expertiza structurală a monumentelor istorice şi siturilor arheologice propuse în vederea clasării din următoarele municipii, oraşe şi localităţi: Deva, Hunedoara, Simeria, Brad, Geoagiu, Haţeg, Orăştie, Balşa - Balşa, Băniţa - Băniţa, Căstău - Beriu, Ciucuş - Beriu, Blăjeni - Blăjeni, Târsa - Boşorod, Mihăileni - Buceş, Strei - Călan, Crişcior - Crişcior, Sântuhalm - Deva, Loc. Aurel Vlaicu - Geoagiu, Geaogiu Băi - Geoagiu, Chimindia - Hărău, Silvaşu de Jos - Haţeg, Bucium - Orăştioara de Sus, Ludeştii de Sus - Orăştioara de Sus, Ocolişu Mic - Orăştioara de Sus, Pestişu Mare - Pestişu Mare, Ciulpaz - Pestişu Mic, Josani - Pestişu Mic, Nandru - Pestişu Mic, Rapoltu Mare - Rapoltu Mare, Crişan - Ribiţa, Romoş - Romoş, Zeicani - Sarmizegetusa, Sarmizegetusa - Sarmizegetusa, Breazova - Sarmizegetusa, Hobita-Grădişte - Sarmizegetusa, Zeicani - Sarmizegetusa, Uroi - Simeria, Loc. Simeria Veche - Simeria, Simeria Veche - Simeria, Sauleşti - Simeria, Loc. Şoimuş - Şoimuş, Cinciş- Cerna - Teliucu Inferior, Pricaz - Turdaş, Loc. Turdaş - Turdaş, Veţel - Veţel, Herepeia - Veţel. Măsura 2.2.6.9 Realizarea de programe de valorificare a patrimoniului cultural împreună cu patrimoniul natural valoros - promovarea unor zone specifice: comunele Sarmizegetusa, Orăştioara de Sus, Boşorod; OBIECTIV STRATEGIC 3 REŢEAUA DE LOCALITĂŢI Obiectiv specific 3.1 Structura şi ierarhizarea localităţilor Direcţie acţiune 3.1.1 Dezvoltarea unei reţele de localităţi policentrice, echilibrate în teritoriu şi racordate la sistemul urban naţional/regional Măsura 3.1.1.6 Crearea de parteneriate bazate pe voluntariat între localităţile urbane şi rurale învecinate care fac parte din coridoarele urbane pentru realizarea de proiecte integrate destinate revitalizării zonelor aflate în declin: (6) DN 68 - Nălaţvad, Copaci, Vadu, Reea, Toteşti, Păclişa, Unciuc, Cârneşti, Peşteana, Peşteniţa, Ostrov, Ostrovu Mic, Breazova, Sarmizegetusa, Hobiţa Grădişte, Zeicani. OBIECTIV STRATEGIC 4 Infrastructuri tehnice Obiectiv specific 4.3 Amenajări pentru agricultură - lucrări de îmbunătăţiri funciare Direcţie acţiune 4.3.1 Îmbunătăţirea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare Măsura 4.3.1.1 Modernizarea şi reabilitarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare: (3) Întreţinere şi reabilitare pe suprafeţele amenajate cu lucrări complexe de irigaţii şi desecare care funcţionează alternativ; aplicarea în regim complex a lucrărilor de desecare - drenaj şi irigaţii în scopul ameliorării procesului de sărăturare a solului din unităţile administrativ teritoriale: Zam, Burjuc, Lăpugiu de Jos, Gurasada, Dobra, Ilia, Veţel, Brănişca, Şoimuş, Deva, Hărău, Simeria, Haţeg, Băcia, Călan, Rapoltu Mare, Turdaş, Mărtineşti, Orăştie, Geoagiu, Romos, Beriu, Orăştioara de Sus, Boşorod, Bretea Română, Sântămăria-Orlea General Berthelot, Răchitova, Densuş, Toteşti, Sarmizegetusa, Râu de Mori. Măsurile şi acţiunile prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului care privesc teritoriul administrativ al Comunei Sarmizegetusa sunt următoarele: Domeniul 1. Structura teritoriului Subdomeniul 1.2. Patrimoniul natural şi construit Obiectivul general 2. Protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului: - Dezvoltarea integrată a zonelor cu concentrare de valori de patrimoniu cultural: - Zone de interes general din punct de vedere al concentraţiei de monumente construite: 1. Vaţa de Jos, Baia de Criş, Tomeşti, Brad, Bulzeştii de Sus, Ribiţa. 2. Brăşnica, Vălişoara, Băiţa. 3. Zam, Burjuc, Gurasada, Lăpugiu de Jos, Dobra, Ilia, Veţel. 4. Bunila, Leleşe, Ghelari, Topliţa. 5. Răchitova, Toteşti, Râu de Mori, Sălaşu de Sus, Sântămăria-Orlea, Haţeg, Bretea Română. 6. Pui, Baru, Băniţa. - Zone cu grupări de situri arheologice preistorice: Balşa, Geoagiu, Rapoltu Mare, Simeria, Turdaş, Orăştie, Romos. - Zone cu grupări de situri arheologice dacice şi române: Sarmizegetusa, Călan, Boşorod, Orăştioara de Sus, Beriu, Geoagiu - Realizarea de programe de valorificare a patrimoniului cultural împreună cu patrimoniul natural valoros - promovarea unor zone specifice: comunele Sarmizegetusa, Orăştioara de Sus, Boşorod Domeniul 3. Reţeaua de localităţi Subdomeniul 3.1. Structura, ierarhizare Obiectivul general 1. Dezvoltarea unei reţele de localităţi policentrice, echilibrate în teritoriu şi racordate la sistemul urban naţional/regional Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului: Crearea de parteneriate bazate pe voluntariat între localităţile localităţile urbane şi rurale învecinate care fac parte din coridoarele urbane pentru realizarea de proiecte integrate destinate revitalizării zonelor aflate în declin: - DN 68 - Nălaţvad, Copaci, Vadu, Reea, Toteşti, Păclişa, Unciuc, Cârneşti, Peşteana, Peşteniţa, Ostrov, Ostrovu Mic, Breazova, Sarmizegetusa, Hobiţa Grădişte, Zeicani. Domeniul 4. INFRASTRUCTURILE TEHNICE Subdomeniul 4.3. Amenajări pentru agricultură- lucrări de îmbunătăţiri funciare Obiectivul general 1. Îmbunătăţirea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare - întreţinere şi reabilitare pe suprafeţele amenajate cu lucrări complexe de irigaţii şi desecare care funcţionează alternativ; aplicarea în regim complex a lucrărilor de desecare; drenaj şi irigaţii în scopul ameliorării procesului de sărăturare a solului din unităţile administrativ teritoriale: Zam, Burjuc, Lăpugiu de Jos, Gurasada, Dobra, Ilia, Veţel, Brănişca, Şoimuş,Deva, Hărău, Simeria, Haţeg, Băcia, Călan, Rapoltu Mare, Turdaş, Mărtineşti, Orăştie, Geoagiu, Romos, Beriu, Orăştioara de Sus, Boşorod, Bretea Română, Sântămăria-Orlea General Berthelot, Răchitova, Densuş, Toteşti, Sarmizegetusa, Râu de Mori. 2.1.3. Documentaţii de urbanism P.U.G. aprobat prin H.C.L. a Comunei Sarmizegetusa nr. 15/2002 (S.C. Armani Proiect S.R.L. Deva, şef de proiect arh. Nicolae ARDELEAN MUNTEAN), cu valabilitatea prelungită prin H.C.L.C.S. nr. 62/2018, expirat din 31.12.2020, prevede următoarele: (a se vedea imaginea asociată) Figura 8. P.U.G. Comuna Sarmizegetusa 2002 (expirat din 31.12.2020) - Reglementări urbanistice. Zonificare Conform bilanţului teritorial, teritoriul intravilan a fost extins de la 69ha la 75ha, iar pentru zona arheologică şi vecinătăţile acesteia a fost stabilită interdicţie definitivă de construire. Totodată, terenurile situată la est faţă de zona arheologică erau destinate a fi trecute în domeniul public. (a se vedea imaginea asociată) Figura 9. P.U.G. Comuna Sarmizegetusa 2002 (expirat din 31.12.2020) - Extras din planşele Reglementări urbanistice. Zonificare (sus) şi Proprietatea asupra terenurilor (jos), cu evidenţierea legendelor. Prin PUG se stabilea următoarea zonare din punctul de vedere al protecţiei arheologice: (a se vedea imaginea asociată) Figura 10. P.U.G. Comuna Sarmizegetusa 2002 (expirat din 31.12.2020) - Reglementări urbanistice. Zonificare. Extras cu punerea în evidenţă a limitelor suprafeţelor protejate (reprezentare grafică 2022). Planşa evidenţiază patru zone: - Zona I - "Interdicţie totală de construcţie, nu se permit arături; se pot recolta livezile existente iar terenul poate fi utilizat ca fâneaţă" (violet) – Zona II - "Interdicţie totală pentru construcţii - este permisă cultivarea terenului, este permisă modernizarea construcţiei şi construirea de anexe gospodăreşti fără fundaţie" (galben) – Zona III - "Reprezintă rezervaţia arheologică a Sarmizegetusei unde pot fi cultivate terenurile fără arătură adâncă (până la 30 cm) iar construcţiile se pot executa numai cu certificat de descărcare de sarcină arheologică" (roz) – Zona IV - "Reprezintă zona de protecţie arheologică unde pot fi cultivate terenurile şi se poate construi cu certificat de descărcare de sarcină arheologică" (gri) Regimul de construire permis în zona centrală a satului era de P+1-3 (POT 33%, CUT 1) iar în zona de locuinţe rurale P+1-2, POT 30%, CUT 0.4. P.U.G. Com. Sarmizegetusa în elaborare (S.C. Absolut Design S.R.L., sef de proiect arh. Dan MIHĂILĂ) nu este aprobat. Plansa de reglementări ne-a fost comunicată de beneficiar. Conform bilanţului teritorial, teritoriul intravilan a fost extins de la 97ha (existent) la 122ha (propus). Se remarcă dezvoltarea propusă la sudul localităţii actuale, în teritoriul sitului arheologic clasat în L.M.I., care pune probleme în legătură cu conservarea acestuia din urmă şi ar trebui să fie reconsiderată. O problemă de mai mare importanţă este reprezentată de extinderea zonei de locuire în insula situată la nord faţă de For, pe terenuri agricole unde construirea ar conduce la limitarea posibilităţii de cercetare şi eventuală punere în valoare a vestigiilor oraşului antic. Nu am avut la dispoziţie reglementările, pentru o analiză detaliată. (a se vedea imaginea asociată) Figura 11. P.U.G. Comuna Sarmizegetusa în elaborare (iniţiat în 2015) - Plansa A3. Localitatea reşedinţă Sarmizegetusa. Reglementări urbanistice, zonificare (extras). Planul Urbanistic Zonal CP pentru conservare, restaurare la Amfiteatrul şi Forul din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa (2016, SC SMART KREATIVE DESIGN SRL, sef de proiect arh. Stelian FLESCHIN, beneficiar: U.A.T. Hunedoara), nu a fost aprobat. Menţionăm tratarea, în P.U.Z., a unui teritoriu restrâns. Memoriul prezintă principalele disfuncţionalităţi "la nivel de zonă istorică de referinţă", care - însă - nu sunt urmate de propuneri de dezvoltare în partea scrisă a documentaţiei: "Lipsa trotuarelor şi marcajelor corespunzătoare. Lipsa unor parcaje amenajate. Inexistenţa şanţurilor şi rigolelor pentru scurgerea şi captarea apelor pluviale. Lipsa sau neîntreţinerea corespunzătoare a indicatoarelor rutiere. Existenţa unor poteci pietonale greu practicabile. Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă, în concordanţă cu sistemul de apă existent. Lipsa unui sistem de tratare a apelor potabile pentru sursele existente şi captări de izvoare noi. Lipsa unui sistem de distribuţie a apei potabile. Lipsa unei reţele de canalizare menajeră dotată cu staţie de epurare (sau microstaţii de epurare) care să deservească zona şi subzonele componente. Asigurarea necorespunzătoare cu iluminat public adecvat a reţelei stradale existente. Lipsa platformelor amenajate - puncte de colectare a gunoiului menajer. Starea precară a dotărilor existente la nivel de sit arheologic şi lipsa unor obiective de utilitate publică de interes local. Spaţii exterioare publice neamenajate sau precar amenajate - parcarea existentă. Amplasarea unor clădiri din lemn (provizorii), fără obţinerea prealabilă a autorizaţiei de construire şi al întocmirii unor planuri urbanistice de detaliu (PUD). Împrejmuiri de proprietăţi inadecvate, din materiale diverse, nepotrivite cadrului construit contextual. Plansa de reglementări arată încadrarea parcelelor studiate în "U.T.R. ZP - zona cu valoare de patrimoniu", cu mai multe subzone, printre care "ZP - subzona cu valoare de patrimoniu - sit arheologic" (POT max 33%, CUT max 0,33, parter), "ZP-zv - subzona spaţiilor verzi", "CS - comerţ şi servicii" (POT max 50%, CUT max 0,5, P+2+M, H "totală maximă" 18m H "maximă la cornişă" 12m; se admit şi "nivele (!) parţiale (supante, mezanine)" cu condiţia "încadrării în înălţimea la cornişă reglementată"; totodată, înălţimea trebuie stabilită prin PUD!). (a se vedea imaginea asociată) Figura 12. P.U.G. Comuna Sarmizegetusa 2002 (expirat din 31.12.2020) - Reglementări urbanistice. Zonificare Extras cu punerea în evidenţă a limitelor suprafeţelor protejate (reprezentare grafică 2022). b. 2.2. Studiul urbanistic al teritoriului 2.2.1. Încadrarea în localitate Situl arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa este situat în Comuna Sarmizegetusa în zona centrală şi de est a localităţii Sarmizegetusa (în maghiară: Varhely, în germană: Burgort, Lagerdorf)), jud. Hunedoara, în Depresiunea Haţegului, la doar 17 km de Haţeg. Drumul naţional ce trece prin comuna Sarmizegetusa, DN68, realizează legătura dintre Deva - Haţeg - Caransebeş. Pe acest drum, de la Sarmizegetusa spre Haţeg se realizează legătura cu drumul ce traversează Municipiul Haţeg spre Valea Mureşului la Nord şi cu Valea Jiului la Sud. Comuna Sarmizegetusa este amplasată la poalele masivului muntos Retezat, la sud şi la poalele Munţilor Poiana Ruscăi, la nord. Are un relief deluros şi este străbătută de râurile Valea Zeicani (Breazova), Zlotina, Valea Hobiţei (Apa Mică), Valea Draşcovului. Suprafaţa teritoriului administrativ este de 7312ha (Tempo online), 7245ha după alte surse. Folosinţele terenurilor (2012, Tempo online) - agricolă (4276ha), forestieră (3036ha), ape (54ha), construcţii (135ha) căi de comunicaţii (133ha). Suprafaţa teritoriului intravilan este de 97ha (cf. P.U.G. în lucru). Populaţia este de cca 1100 locuitori, în scădere accentuată după un maxim de cca 1500 locuitori (1995). Unităţile administrativ-teritoriale vecine sunt: comunele Densuş (la nord), Râu de Mori (la est), judeţul Hunedoara şi comuna Băuţar, judeţul Caraş-Severin (la vest). (a se vedea imaginea asociată) Figura 13. Teritoriul comunei Sarmizegetusa (https://wwf-ro.maps.arcgis.com/). (a se vedea imaginea asociată) Figura 14. Localităţile componente ale comunei Sarmizegetusa (https://wwf-ro.maps.arcgis.com/). Localităţile componente sunt: - Sarmizegetusa (reşedinţa) - în nord-estul teritoriului administrativ – Breazova - la nord faţă de Sarmizegetusa – Hobiţa-Grădişte - la sud faţă de Sarmizegetusa – Păucineşti - la vest faţă de Sarmizegetusa – Zeicani - la vest faţă de Păucineşti. Satul Sarmizegetusa se află la cota de 300 m (în centrul localităţii), iar relieful din localitate este definit de pante line cu orientare predominantă N-S. Situl arheologic se află pe o pantă uşoară cu înclinaţie N- S, iar terenul peste care se suprapun zonele cu vestigii arheologice elevate prezintă mici denivelări apărute atât natural, cât şi datorate unor vestigii arheologice acoperite de straturi superficiale de sol şi care dau impresia unor mici movile. Satul este delimitat la Vest de Râul Mic şi la Est de Râuşor şi Valea Clopotivei. Teritoriul P.U.Z. a fost stabilit de elaboratori, după următoarele criterii: 1. Cuprinde imobilele a căror reglementare este solicitată de Consiliul Judeţean Hunedoara; 2. Cuprinde imobilele aflate în proprietate/administrare publică care constituie Situl arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa; 3. Cuprinde teritoriul oraşului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa (bunul de patrimoniu inclus în L.P.M.); 4. Cuprinde imobilele vecine limitei stabilite a oraşului roman, în vederea stabilirii servituţilor arheologice necesare protejării acestuia. Totodată, perimetrul P.U.Z. este inclus în Zona Protejată Ulpia Traiana Sarmizegetusa, aşa cum a fost stabilită prin Studiul de delimitare (2022, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei). Zona reglementată este situată în apropierea intrării actuale în sit, lângă drumul naţional DN68 Deva- Haţeg-Caransebeş. În imediata apropiere se află clădirea Primărie şi actualul Muzeu de Arheologie Sarmizegetusa, secţie a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Române Deva. Zona cuprinde deopotrivă o parte însemnată din intravilanul, cât şi din extravilanul satului Sarmizegetusa. Aceasta include suprafaţă a sitului antic roman aflat pe Lista Indicativă a României ca parte a bunurilor culturale ce compun dosarul prin care a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (LPM) a Frontierelor Imperiului Roman din Dacia (vezi capitolele precedente). 2.2.2. Studiu socio-demografic şi economic 2.2.2.1. Încadrarea administrativă După 1918, Regimul administrativ al Transilvaniei a fost reglementat prin Decretul privind instituirea conducerii serviciilor publice în Transilvania, nr. 3632 din 11 decembrie 1918. Legea pentru unificarea administrativă din 1925 stabileşte că Judeţul Hunedoara este împărţit în comune şi plăşi, creându-se Plasa Sarmizegetusa, cu 27 de comune prin, printre care cinci comune rurale care compun, astăzi, teritoriul comunei Sarmizegetusa (Grădişte, Hobiţa-Grădişte, Breazova, Păucineşti şi Zeicani). Denumirea nouă a comunei (Sarmizegetusa) s-a votat în data de 11 decembrie 1931, prin hotărâre a Consiliului Comunal, iar Consiliul de Miniştri a încuviinţat schimbarea numelui vechi (Grădişte) în data de 14 aprilie 1932. Deşi formele de organizare judeţeană şi subjudeţeană (plasă) s-au păstrat până în 1950, au existat perioade în care au fost introduse structuri administrative suprajudeţene*9): *9) Andrei Nacu, Organizarea administrativ teritorială a României, 1919-1945, teză de doctorat, Cluj, 2012, pp. 14, 18, 19. – Prin Legea pentru unificarea administrativă, 14 iunie 1925, apare necesitatea creării unor forme regionale, suprajudeţene, de organizare a teritoriului. Astfel, în perioada 1929-1931, teritoriul administrativ al ţării a fost împărţit în 7 Directorate Ministeriale Locale, conduse de un director ministerial local. Acest mod de organizare a teritoriului a reprezentat o formă de descentralizare a serviciilor ministeriale. Judeţul Hunedoara a făcut parte din Directoratul ministerial Local Alba Iulia; – În perioada 1938-1940, în timpul dictaturii lui Carol al II-lea, teritoriul României Mari a fost divizat în 7 ţinuturi; Judeţul Hunedoara fiind inclus în Ţinutul Timiş; – În 1942, Teritoriul României a fost împărţit în Inspectorate Generale Administrative - forme de organizare administrativă în care erau deconcentrate atribuţii ale administraţiei centrale, cu rol în control asupra administraţiei locale. Judeţul Hunedoara era inclus în Inspectoratul General Administrativ Alba Iulia (în împărţirile din 1943 şi din 1945). În 1950, s-a renunţat la împărţirea istorică a teritoriului în judeţe şi a fost preluat modelul sovietic de organizare administrativă în regiuni şi raioane. Comuna Sarmizegetusa a făcut parte din raionul Haţeg, regiunea Hunedoara (1950-1968). În 1958, Raionul Haţeg are 18 comune printre care Sarmizegetusa, cu cele cinci sate actuale. Începând cu 1968, în baza Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, se revine la împărţirea teritoriului în judeţe, fără a se reveni şi la formele subjudeţene. Comuna Sarmizegetusa (cu reşedinţa în localitatea Sarmizegetusa) este inclusă în Judeţul Hunedoara. 2.2.2.2. Evoluţia şi caracteristicile populaţiei Rezultatele provizorii la RPL 2021 arată 1018 locuitori*10). *10) https://hunedoara.insse.ro/wp-content/uploads/2023/02/T15_CP_RPL-2021_provizorii-UAT_HD.pdf Evoluţia populaţiei după domiciliu arată faptul că, în comuna Sarmizegetusa, problemele de scădere a populaţiei sunt mai accentuate decât în alte UAT rurale din ţară, populaţia reducându-se cu cca 30% faţă de anii 1992-1995*11). *11) INSEE (Tempo online, POP107D).
┌─────────────────────────────────────────┐
│POP 107D - POPULAŢIA DUPĂ DOMICILIU la 1 │
│ianuarie │
├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
│Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │
├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│1992 │1997 │2002 │2007 │2012 │2017 │2022 │
├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│1544 │1474 │1386 │1300 │1218 │1174 │1092 │
└─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
Populaţia pe localităţi (RPL 2011, total 1209 locuitori): - Breazova 174 locuitori – Sarmizegetusa 549 locuitori – Zeicani 142 locuitori – Hobiţa-Grădişte 132 locuitori – Păucineşti 212 locuitori Populaţia satului Sarmizegetusa (cca 500 locuitori astăzi) arată o scădere faţă de situaţia mai bună de la începutul secolului XX - total 2366 locuitori (1931) şi 2398 locuitori (1941)*12). *12) Indicatorul localităţilor din România, 1941. Datele recensământului general din 6 Aprilie 1941, Imprimeria Inst. Statistic, 1943. – Breazova 231 locuitori (1931); 247 locuitori (1941) – Sarmizegetusa 975 locuitori (1931); 972 locuitori (1941) – Zeicani 415 locuitori (1931); 419 locuitori (1941) – Hobiţa-Grădişte 221 locuitori (1931); 214 locuitori (1941) – Păucineşti 524 locuitori (1931); 546 locuitori (1941) Situaţia din perioada interbelică s-a deteriorat după război şi după perioada de colectivizare, astfel încât populaţia satului Sarmizegetusa a scăzut (918 locuitori la 1956, 783 la 1966, 672 la 2002)*13), pentru a ajunge la 549 locuitori în 2011. În concluzie, populaţia satului a scăzut, în ultima sută de ani, cu aproape 50%. *13) Gică Băeştean, Tiberiu Albulescu, Monografie istorico-etnografică a localităţii Sarmizegetusa, Deva: ed. Gligor Haşa, 2012, p. 159. Conform recensământului, în 2011 în comuna Sarmizegetusa - în satele Breazova, Hobiţa-Grădişte, Păucineşti, Sarmizegetusa şi Zeicani - locuiau 1209 persoane, dintre care 1187 oficial declarate ca români (98,2%) şi 19 a căror etnie nu a putut fi înregistrată*14). Din punct de vedere religios 1076 locuitori erau ortodocşi (89%), 75 penticostali (6,2%), 24 baptişti (2%), 8 romano-catolici şi 6 greco-catolici. Nimeni nu s-a declarat fără religie sau ateu, dar cazul în celor 19 persoane a căror etnie nu a putut fi înregistrată lipsesc şi informaţiile despre religie*15). *14) Populaţia stabilă după etnie 2011. *15) Populaţia stabilă după religie 2011. O serie de date statistice ne îngăduie să îi urmărim evoluţia demografică pe parcursul ultimului secol şi jumătate*16). *16) Expert dr. Daniela Veronica Istrate, drd. Sebastian Ovidiu Dobrotă (Damasus SRL), op. cit. - extras. După Varga E. Ârpăd, Hunyad megye telepuleseinek etnikai (anyanyelvi/nemzetisegi) adatai 1850-2002. (http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/ hdetn02.pdf accesat 10/01/2022), pp. 138-139. În tabele, la recensămintele din 1880, 1930, 1966 şi 2002, sunt date mai întâi rezultatele iniţiale, bazate pe răspunsurile propriu-zise, iar apoi, sub 1880r, 1930r, 1966r şi 2002r, rezultatele ajustate după luarea în calcul a mai mulţi factori (limbă etc.).
┌──────────────────────────────────────────────────────────┐
│Date demografice după etnie 1350-1530 │
├────────┬────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┬────┬─────┬─────┤
│ │1850│1880 │1880r│1890 │1900│1910│1920│1930 │1930r│
├────────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Români │849 │960 │986 │1005 │1022│987 │930 │951 │938 │
├────────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Maghiari│21 │30 │31 │28 │41 │53 │29 │15 │19 │
├────────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Germani │5 │13 │13 │13 │3 │3 │9 │- │- │
├────────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Alţii │15 │24+27│14 │- │2 │- │32 │6 │26 │
├────────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Total │890 │1044 │1044 │1046 │1067│1043│1000│972 │972 │
├────────┴────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴─────┴─────┤
│Date demografice după etnie 1330-2002 │
├────────┬────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┬────┬─────┬─────┤
│ │1941│1956 │1966 │1966r│1977│1992│2002│2002r│ │
├────────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Români │943 │- │781 │781 │814 │708 │672 │672 │ │
├────────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Magilari│22 │- │1 │1 │4 │4 │1 │2 │ │
├────────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Germani │4 │- │1 │- │1 │3 │3 │4 │ │
├────────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Alţii │6 │- │- │1 │1 │- │- │- │ │
├────────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Total │975 │918 │783 │783 │820 │715 │672 │672 │ │
└────────┴────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴─────┴─────┘
Din punct de vedere religios datele statistice*17) reflectă în principal tranziţia localităţii în perioada comunistă de la un sat de români greco-catolici, cu o minoritate insignifiante de reformaţi şi romano- catolici, îndeosebi de etnie maghiară, la o comunitate ortodoxă unitară din punct de vedere etnic, dar ameninţată după 1990 de pătrunderea curentelor neo-reformate. *17) Ibid., după Varga E. Ârpăd, Hunyad megye telepuleseinek felekezeti adatai 1850-2002. (http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/hdfel02.pdf accesat 10/01/2022)
┌────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│ │1850│1869│1890│1900│1910│1930│1992│2002│
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Ortodocşi │- │- │- │3 │5 │28 │691 │639 │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Gr. Cat. │864 │1005│1007│1014│983 │917 │1 │- │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Rom. Cat. │9 │18 │11 │21 │24 │17 │9 │4 │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Reformaţi │17 │14 │17 │11 │17 │7 │1 │1 │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Evanghelici │- │- │- │- │4 │- │- │- │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Baptişti │- │- │- │- │ │1 │1 │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Penticostali│- │- │- │- │- │- │12 │25 │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Iudei │- │5 │11 │18 │10 │2 │- │- │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Total │890 │1042│1046│1067│1043│972 │715 │672 │
└────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘
Populaţia Ţării Haţegului reprezintă cca 70% din populaţia acestui areal. Diminuarea populaţiei rurale este lentă şi constantă pe parcursul ultimelor decenii. Reducerea medie a populaţiei în intervalul 19922017 este de 11,9%; faţă de această medie, scăderea populaţiei comunei Sarmizegetusa, de 24,1%, este dramatică, cea mai accentuată din cele 11 comune ale Haţegului. Cercetarea recentă realizată de Academia Română, Filiala Timişoara, privind resursele naturale şi antropice ale teritoriului arată următoarea situaţie pentru cele 12 U.A.T. (cu 88 localităţi) care compun Ţara Haţegului (oraşul Haţeg şi comunele Baru, Bretea Română, Densuş, General Berthelot, Pui, Răchitova. Râu de Mori, Sarmizegetusa, Sălaşu de Sus, Sântămărie Orlea, Toteşti): - Densitatea fizică (locuitori/kmp) este, la Sarmizegetusa, în scădere de la 21,1 (1992) la 16,0 (2017) faţă de media U.A.T., în scădere de la 26,4 la 23,3; – Indicele de arealitate (hectare teren agricol/număr de locuitori) este în creştere de la 2,8 (1992) la 3,6 (217) faţă de medie, în creştere de la 1,9 la 2,0; – Structura populaţiei după sexe este echilibrată, în comună populaţia feminină având o pondere de 50,9% (2017) faţă de 51,3% - media U.A.T. în acelaşi an; – Rata de îmbătrânire a crescut de la 133,96% (1992) la 257,76% (2017) faţă de 157,11% (Ţara Haţegului) şi 107,90 (România); – Raportul de dependenţă demografică - raport între grupele de vârstă extreme şi populaţia adultă - a crescut de la 47,33la mie la 54,82 la mie, faţă de 47,89la mie (Ţara Haţegului) şi 44,44 la mie (România); – Rata natalităţii creşte de la 10,36% (1992) la 8,41% (2017) faţă de media U.A.T., în scădere de la 9,65% la 8,72%; – Rata mortalităţii este, la Sarmizegetusa, în scădere de la 14,90% (1992) la 16,82% (2017) faţă de medie, în scădere de la 16,52 la 14,72%; – Sporul natural este negativ, de la -4,53% (1992) la 8,41% (2017) faţă de medie, în de la 6,87 la 6,0%; – Soldul migrator este în creştere de la -31 (1990-1995) la 24 (2011-2016), iar în totalul arealului, unde se înregistrează o creştere de la 408 la 1796 (în aceleaşi intervale)*18). *18) Prof. Dr. Vasile Goşa, CS I, Acad. Păun Ion Otiman, CS I, Prof. Dr. Nicoleta Mateoc-Sîrb, CS I et al. (Academia Română, Filiala Timişoara, Centrul de Cercetare pentru Dezvoltarea Rurală Durabilă a României), Raport de cercetare. Strategii de dezvoltare rurală durabilă în Ţara Haţegului, Partea I, Resurse naturale şi antropice în Ţara Haţegului, Timişoara, 2018; Partea a II-a, Starea actuală a economicei şi dotarea tehnico-edilitara a comunelor din Ţara Haţegului, Timişoara, 2019; Partea a III-a, Elaborarea strategiei de dezvoltare rurală durabilă în Ţara Haţegului, Timişoara, 2020. 2.2.2.3. Structura fondului funciar Ţara Haţegului, cu o suprafaţă de 155kmp, corespunzând bazinului superior al Streiului, cu o lungime pe direcţia est-vest de cca 50km şi pe direcţia nord sud de cca 35km şi cu o populaţie de peste 35,000 locuitori, are o structură a fondului funciar relativ echilibrată - 47,3 teren agricol, 42,8% păduri şi 9,9% alte utilizări - drumuri, căi ferate, ape, terenuri ocupate de construcţii, terenuri neproductive (2014). Comuna Sarmizegetusa are, conform datelor statistice, o suprafaţă de 7312 ha, reprezentând 4,7% din teritoriul arealului definit mai sus. Conform cercetării citate în capitolul anterior, caracteristicile comunei sunt următoarele, raportate la media celor 12 U.A.T. care compun Ţara Haţegului şi la intervalul de timp 1992-2014: - Suprafaţa medie a gospodăriei este de 14,2ha (13,0ha în 1992), faţa de 10,5 ha medie; – Suprafaţa agricolă este de 4276 ha, reprezentând 58,5 % din suprafaţa U.A.T (4370 ha în 1992) şi 16,2% din totalul suprafeţei agricole; – Suprafaţa agricolă pe gospodărie este de 8,3 ha (7,8 ha în 1992), faţă de 5,0 ha medie; – Suprafaţa arabilă este de 694 ha, reprezentând 9,5% din suprafaţa U.A.T. (701 ha în 1992); – Suprafaţa arabilă pe gospodărie este de 1,4 ha (1,2 ha în 1992), faţa de 1,1 ha medie; – Suprafaţa păşunilor şi fâneţelor este de 3582 ha (3445 ha în 1992), reprezentând 49% din suprafaţa U.A.T. şi 83,8% din totalul suprafeţei agricole; – Livezile au dispărut (224 ha în 1992) - reducere cu 100%, faţă de 80,5% media celor 12 U.A.T.*19). *19) Ibid. Situaţia comparativă 1992-2014 (Tempo Online) este prezentată în tabelul următor.
┌──────────────┬───────────┬───────────────────────────┐
│ │ │ │
│FOLOSINŢA │FORME DE ├─────────────┬─────────────┤
│TERENURILOR │PROPRIETATE│1990 │2014 │
│ │ ├───────┬─────┼───────┬─────┤
│ │ │hectare│% │hectare│% │
├──────────────┼───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│ │Total │7312 │100.0│7312 │100.0│
│Suprafaţa ├───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│teritorului │Din care │ │ │ │ │
│administrativ-│proprietate│ │ │6996 │ │
│ │privata │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│ │Total │4370 │59.8 │4276 │58.5 │
│TERENURI ├───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│AGRICOLE │Din care │ │ │ │ │
│ │proprietate│ │ │4267 │58.4 │
│ │privata │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│ │Total │701 │9.6 │694 │9.5 │
│Terenuri ├───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│arabile │Din care │ │ │ │ │
│ │proprietate│ │ │690 │9.4 │
│ │privata │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│ │Total │1899 │26.0 │1866 │25.5 │
│ ├───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│Pasuni │Din care │ │ │ │ │
│ │proprietate│ │ │1861 │25.5 │
│ │privata │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│ │Total │1546 │21.1 │1716 │23.5 │
│ ├───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│Fâneţe │Din care │ │ │ │ │
│ │proprietate│ │ │1716 │23.5 │
│ │privata │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│Livezi şi │ │ │ │ │ │
│pepiniere │Total │224 │3.1 │: │ │
│pomicole │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│TERENURI │Total │: │ │3036 │41,5 │
│NEAGRICOLE │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│ │Din care │ │ │ │ │
│ │proprietate│: │ │2729 │37.3 │
│ │privata │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│ │Total │: │ │2637 │36.1 │
│Terenuri ├───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│forestiere │Din care │ │ │ │ │
│ │proprietate│: │ │2497 │34.2 │
│ │privata │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│ │Total │: │ │53 │0.7 │
│Terenuri ├───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│acoperite cu │Din care │ │ │ │ │
│ape │proprietate│ │ │10 │0.1 │
│ │privata │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│ │Total │ │ │135 │1.8 │
│Terenuri ├───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│ocupate cu │Din care │ │ │ │ │
│construcţii │proprietate│ │ │130 │1.8 │
│ │privata │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│ │Total │ │ │133 │1.8 │
│Terenuri ├───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│pentru căi de │Din care │ │ │ │ │
│comunicaţie │proprietate│ │ │16 │0.2 │
│ │privata │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│Terenuri │Total │ │ │78 │1.1 │
│degradate si ├───────────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│neproductive │Din care │ │ │ │ │
│- │proprietate│ │ │76 │1.0 │
│ │privata │ │ │ │ │
└──────────────┴───────────┴───────┴─────┴───────┴─────┘
2.2.2.4. Activităţile economice Numărul salariaţilor în comună este redus şi fluctuează: 168 (1992), 78 (1997), 145 (2012), 124 (2017) şi 105 (2021). Cifrele nu arată o tendinţă clară*20). *20) INSEE (Tempo Online) - FOM104D - Numărul mediu al salariaţilor pe judeţe şi localităţi. Numărul şomerilor înregistraţi reprezintă 5.4% din totalul resurselor de muncă (nov. 2022), similar cu cel din 2012*21). *21) INSEE (Tempo Online) - SOM101F - Ponderea şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii în totalul resurselor de munca, pe sexe, judeţe şi localităţi. Date economice sumare*22): *22) https://www.topfirme.com/judet/hunedoara/localitate/sarmizegetusa/ - fără precizarea datei de referinţă. – Număr agenţi economici: 152 agenţi economici (0,38% din totalul agenţilor economici din Judeţul Hunedoara); – Cifra de afaceri: 7 milioane lei (0,05% din cifra de afaceri din Judeţul Hunedoara); – Număr angajaţi: 38 angajaţi (0,08% din totalul de angajaţi din Judeţul Hunedoara); – Profit: 1,1 milioane lei (0,08% din profitul net realizat în Judeţul Hunedoara). În comună sunt înregistrate 21 S.R.L. Domeniile de activitate: 4711 - Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun, 5610 - Restaurante, 1071 - Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie ş.a.*23). *23) https://termene.ro/firme/Hunedoara/Sarmizegetusa - fără precizarea datei de referinţă. Cf. altor date, în localitatea Sarmizegetusa ar fi înregistraţi 56 agenţi economici (2022)*24), din care 14 S.R.L., 32 P.F.A., 8 I.I. şi 2 I.F. *24) https://www.listafirme.ro/hunedoara/sarmizegetusa/o2.htm. Ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor, descrise în Monografia istorico-etnografice a localităţii Sarmizegetusa*25), sunt următoarele: *25) Gica Baeştean, Tiberiu Albulescu, op. cit., pp. 169 şi urm. – Ocupaţiile principale - cultura cerealelor (grâu, secară, porumb, orz, cartofi etc.), creşterea animalelor (oi, cornute mari, cabaline, porcine, păsări de curte), pomicultura (prune, mere); – Ocupaţii secundare - vânătoare, pescuit, albinărit, industrie (obţinerea varului prin arderea marmurei, morăritul, fierăria). Ocupaţiile locuitorilor determină modul de utilizare a terenului. Localitatea Sarmizegetusa - ca majoritatea localităţilor rurale - este caracterizată de prezenţa masivă a terenurilor agricole, atât în vecinătatea gospodăriei principale (din intravilan), cât şi în afara acesteia (în extravilan). Conform Raportului de cercetare. Strategii de dezvoltare rurală durabilă în Ţara Haţegului citat*26), în Comuna Sarmizegetusa, producţiile estimate pentru anul 2025 au fost atinse la cultura de ovăz (în anul 2015), iar la alte culturi, producţiile sunt apropiate ca valoare. Se impun măsuri agroameliorative. *26) Prof. Dr. Vasile Goşa, CS I, Acad. Păun Ion Otiman, CS I, Prof. Dr. Nicoleta Mateoc-Sîrb, CS I et al., op. cit. Tabelele de mai jos (extrase din acelaşi Raport) arată valoarea producţiei vegetale şi a celei zootehnice (2010-2020) precum şi estimarea pe termen mediu a sistemului agroalimentar local. Structurile de primire turistică erau în număr de 3 (2017), cf. Datelor INSEE (cu o capacitate de 44 locuri, din cele 744 din Ţara Haţegului); nu se cunoaşte gradul de ocupare a acestora. (a se vedea imaginea asociată) Figura 15. Valoarea producţiei vegetale şi zootehnice din comuna (2010-2020) şi evoluţia sistemului agroalimentar (2020-2040). Prof. Dr. Vasile Goşa, CS I, Acad. Păun Ion Otiman, CS I, Prof. Dr. Nicoleta Mateoc-Sîrb, CS I et al. (Academia Română, Filiala Timişoara, Centrul de Cercetare pentru Dezvoltarea Rurală Durabilă a României), Raport de cercetare. Strategii de dezvoltare rurală durabilă în Ţara Haţegului, Partea a III-a, Elaborarea strategiei de dezvolare rurală durabilă în Ţara Haţegului, Timişoara, 2020. 2.2.2.5. Scenarii şi prognoze de dezvoltare a populaţiei şi activităţilor Scenariile de dezvoltare sunt dificil de realizat cu limitare la teritoriul P.U.Z. Se estimează o creştere economică relativă generată de amplificarea activităţii turistice. Noul statut legat de includerea în Lista patrimoniului mondial (cu obligaţiile care decurg în ceea ce priveşte managementul siturilor) poate constitui un avantaj în decada următoare. Factorii economici ar putea compensa tendinţele negative în ceea ce priveşte scăderea populaţiei, în măsura în care administraţia publică locală ar pune în practică un program de atragere a populaţiei tinere. Prognoza pe termen mediu, la nivelul sistemului agroalimentar, arată ameliorarea situaţiei. Condiţiile climatului - precipitaţii multianuale cu valoare medie de 2199mm (min. 1399mm, max. 2863mm) şi calitatea solurilor arată, pentru teritoriul comunei, potenţial de producţie scăzut la cerealele păioase, porumb, floarea soarelui, rapiţă, mazăre, fasole, sfeclă de zahăr, cartofi, lucernă, trifoi şi un potenţial mijlociu pentru păşuni şi fâneţe. Totodată, potenţialul de producţie a cărnii şi a laptelui este ridicat la procesarea în cadrul fermelor şi mijlociu, la procesarea în afara fermei (cu excepţia păsărilor, unde potenţialul este ridicat şi la procesarea în afara fermei)*27). *27) Ibid. 2.2.3. Ocuparea şi utilizarea terenurilor Locuirea de tip rural comportă pe aceeaşi parcelă desfăşurarea următoarelor procese: a. Locuirea uneia sau mai multor familii (una sau mai multe gospodării); b. Activităţi tradiţionale complementare; c. Comerţ şi servicii, în spaţii de mici dimensiuni. d. Activităţi meşteşugăreşti necesare întreţinerii construcţiilor, sculelor ş.a. Locuirea şi activităţile comerciale şi de servicii se desfăşoară în clădirile principale ale imobilelor. Anexele gospodăreşti îşi păstrează utilizarea tradiţională. Clădiri principale şi anexe gospodăreşti (definiţii): a. Clădirile principale dintr-un imobil sunt acelea care adăpostesc activitatea de bază (de exemplu locuinţă, spaţii pentru activităţi economice etc.). b. Anexele gospodăreşti dintr-un imobil sunt "construcţiile cu caracter definitiv sau provizoriu, menite să adăpostească activităţile specifice, complementare funcţiunii de locuire care, prin amplasarea în vecinătatea locuinţei, alcătuiesc împreună cu aceasta o unitate funcţională distinctă. În categoria anexelor gospodăreşti, de regulă în mediul rural, sunt cuprinse: bucătării de vară, grajduri pentru animale mari, pătule, depozite şi altele asemenea. În mod similar, sunt asimilabile noţiunii de anexe gospodăreşti şi garajele, serele, piscinele şi altele asemenea" (Legea nr. 50/1991, republicată, Anexa 2). Organizarea locuirii în gospodării este particulară regiunii de amplasare. Gospodăriile sunt formate din mai multe parcele, unele în vatra satului şi altele exterioare acesteia, amplasate în zone mai înalte, pe care sunt construite sălaşe. Parcelele din vatra satului cuprind, către stradă, zona pentru locuire, restul parcelei fiind utilizată ca livadă sau pentru culturi agricole. Organizarea parcelelor este dependentă de trama stradală, din care o parte este dezvoltată peste oraşul antic, străzile urmând limitele de nord, vest şi sud ale perimetrului intramuros şi artere interioare pe direcţia est-vest (decumani). Nucleele de la nord (în aval) şi sud (în amonte) faţă de oraşul antic reprezintă structuri urbane medievale, neregulate. Ocuparea terenului este slabă în zonele de locuire rurală; o oarecare creştere a densităţii se poate constata în zona de nord a localităţii, în legătură cu drumul naţional. Se estimează că suprafaţa parcelelor variază între 1500 şi 10000mp. Raportul laturilor este, deseori, 1:2; procentul de ocupare a terenului este sub 10% (cîteodată sub 1%) şi un coeficient de utilizare a terenului inferior valorii de 0,1. Locuinţele au, în general, un singur nivel; locuinţele construite după 1950 au şi etaj parţial iar cele construite după 1990 au două niveluri. Anexele gospodăreşti se află în construcţii separate. La DN, a fost construit în anii 1980 o clădire pentru locuinţe colective. Conform datelor INSEE (Fişa localităţii nu ne-a putut fi pusă la dispoziţie de beneficiar), în 2017 situaţia putea fi caracterizată astfel: - 1172 locuitori; 515 locuinţe; 2,27 persoane/locuinţă (faţă de 2,43 în medie în Ţara Haţegului); – Suprafaţa medie locuibilă/ locuitor de 21,30 mp; – Suprafaţa medie locuibilă/locuinţă de 48,47 mp; – Numărul locuinţelor noi construite în ultimii 9 ani (2010-2018) - 2 (pondere de 0,38%, faţă de 1,90% pentru Ţara Haţegului). Numărul locuinţelor noi nu pare să reflecte realitatea, aşa cum a fost aceasta surprinsă pe teren; procesul de autorizare a construirii şi de control trebuie îmbunătăţit. 2.2.4. Studiul circulaţiei şi acceselor 2.2.4.1. Căi de comunicaţie rutieră a. Accesul în comuna Sarmizegetusa şi în satul Sarmizegetusa Comuna este străbătută de DN 68 (Haţeg-Caransebeş), cu legătură cu DN 6 (Bucureşti - Timişoara - Ungaria) la Caransebeş şi cu DN 66 (Craiova - Deva) la Haţeg. DN 68 străbate comunele Toteşti şi Sarmizegetusa (HD) şi comunele Băuşar, Marga, Zăvoi, Glimboca, Obreja (CS). În teritoriul comunei Sarmizegetusa, DN 68 face legătura cu localitatea Breazova (situată la N faţă de DN) prin DC 92, străbate localitatea Sarmizegetusa, apoi face legătura cu localitatea Hobiţa-Grădişte prin DC 86, cu localitatea Păucineşti prin DC 87 şi cu localitatea Zeicani prin DC 88. DC 85 face legătura cu localitatea Clopotiva (comuna Râu de Mori). Lungimea drumurilor comunale din teritoriul administrativ*28): *28) https://www.ghidulprimariilor.ro/ro/businesses/view/city_hall/PRIM%C4%82RIA-SARMIZEGETUSA/201160 1. DC 85 - lungime 600 m (Clopotiva - Sarmizegetusa ) 2. DC 86 - lungime 550 m (Sarmizegetusa - Hobita-Grădişte) 3. DC 87 - lungime 910 m (Păucineşti) 4. DC 88- lungime 420 m (Zeicani) 5. DC 92-lungime 200 m (Breazova) Teritoriul de reglementare al prezentului PUZCP se suprapune peste reţeaua rutieră astfel: Limita de vest - km 53 +462 Limita de est - km 54 +263, Ceea ce rezultă este o lungime de 801 m de-a lungul DN68. b. Accesul în zona arheologică Accesul către zona arheologică se face direct din DN 68, în dreptul Cabanei Sarmizegetusa, relaţia de sânge fiind permisă. În incintă este organizată o parcare insuficientă pentru nevoile vizitatorilor. Reţeaua de drumuri (nemodernizate) aferentă localităţii precum şi trei drumuri de exploatare asigură mai multe variante de acces către zonele arheologice; acestea sunt cunoscute de localnici, până în momentul de faţă nesimţindu-se nevoia reglementării circulaţiei. Necesitatea rezolvării traficului de-a lungul DN se face simţită, constatându-se nevoia reorganizării fluxurilor de circulaţie în intersecţiile dificile; totodată, este posibilă studierea devierii traficului de tranzit pe la nord (traseul căii ferate dezafectate putând fi utilizat), sub rezerva refacerii căii ferate, acţiune benefică pentru dezvoltarea localităţii. Alternativ şi până la stabilirea soluţiei optime, studierea detaliată a tronsonului din DN 68 care mărgineşte zona arheologică poate oferi soluţii de ameliorare a circulaţiei şi creşterea siguranţei traficului pietonal. Amenajarea căilor de acces în acord cu peisajul reprezintă o problemă a cărei studiere detaliată este necesară. (a se vedea imaginea asociată) Figura 16. Schema circulaţiei în localitatea Sarmizegetusa. Cu linie punctată roşie, accesul la principalele vestigii arheologice; A - Amfiteatru; F - For; C - Cabană şi punct de acces; P - parcare; PCS - Primăria Comunei Sarmizegetusa; M - Muzeul; H - Hanul. Cu negru, punctele de conflict. Cu negru punctat, traseul pietonal deficitar de-a lungul DN 68. c. Circulaţia în satul Sarmizegetusa Reţeaua de drumuri (nemodernizate) aferentă localităţii precum şi drumurile de exploatare asigură accesul către zonele de locuire şi cele economice; amenajarea acestora în acord cu peisajul este necesară. 2.2.4.2. Căi de comunicaţie feroviară Calea ferată Caransebeş-Subcetate, care trecea prin teritoriul comunei (gara Porţile de Fier, halta Zeicani, gara Sarmizegetusa), cu linie simplă, neelectrificată, a funcţionat între 1908/1909 şi 1978/1995/2000. Inaugurarea liniei s-a realizat la 11 noiembrie 1908 (Caransebeş - Bouţari) şi la 1 mai 1909 (Bouţari - Subcetate); tronsonul dintre Bouţari şi Grădişte (Sarmizegetusa) funcţiona cu cremalieră. Circulaţia trenurilor de călători a fost închisă în 1978 pe acest ultim tronson apoi, în 1995, pe tronsonul Sarmizegetusa - Haţeg. În 2000 se închide şi se dezafectează tronsonul Bouţari - Haţeg. Singurul tronson care se păstrează este tronsonul Haîeg - Subcetate, pe care circulă ocazional treburi de marfă*29). *29) https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Caransebe%C8%99-Bou%C8%9Bari-Subcetate "Construită pentru transportul cărbunelui, calea ferată de la Caransebeş la Subcetate s-a realizat prin crearea la Cluj, în 1894, a Societăţii Căilor Ferate Locale Caransebeş - Haţeg, în urma obţinerii unor surse de finanţare publice şi private, pe durata a trei ani (1905-1908). Aceasta avea 76 km lungime, din care 42 km aparţineau Comitatului Hunedoara şi 34 km Comitatului Caras-Severin. Utilizată iniţial de Căile Ferate Maghiare (MAV), ulterior Unirii calea ferată va intra în patrimoniul CFR. Deşi linia îndeplinea toate cerinţele unei căi ferate secundare de interes local, a devenit cunoscută datorită porţiunii de 19 km dintre Sarmizegetusa-Băuţar, echipată cu cremalieră, necesară pentru a învinge declivităţile de 50 la mie din zona staţiei Porţile de Fier. "Invenţia aparţine unui inginer elveţian, Roman Abt, constând în două sau trei lame metalice dinţate, alăturate, montate în axul căii şi ai căror dinţi sunt decalaţi. Fiecărei lame dinţate îi corespunde o roată dinţată a mecanismului locomotivei, astfel încât angrenarea este continuă şi mult mai lină. Pe aceste linii dotate cu cremalieră s-au utilizat aproape exclusiv locomotive cu aderenţă mixtă, cu două mecanisme motoare distincte, roţile motoare de simplă aderenţă fiind acţionate de un mecanism exterior, iar cele dinţate de unul interior, distinct" (Mocăniţa Hunedoara). Pe porţiunea cu cremalieră, viteza comercială a trenurilor de marfă era de 12 km/h, cea a trenurilor de persoane de 8 km/h, iar tonajele trenurilor erau reduse -150 tf pentru trenurile de marfă şi 50-70 tf pentru trenurile de persoane. Locomotiva cu abur 40.007, construită de către Wiener Lokomotivfabriks AG, Floridsdorf (Viena), a circulat în perioada 1908-1978 pe un tronson cu cremalieră în secţia Subcetate - Haţeg - Băuţar - Caransebeş se află acum expusă în Muzeul Locomotivelor din Dej. Locomotiva este prevăzută cu două mecanisme motoare independente, unul pentru roţile motoare şi celălalt pentru roata dinţată care intră în angrenare cu cremaliera, necesară pe tronsonul cu cremalieră. Locomotiva avea o viteză maximă de 40 km/h (informare verbală, localnic, Dej). La Subcetate exista remiza de locomotive în vederea asigurării remorcării trenurilor de pe tronsonul Băuţar-Subcetate, unde existau de asemenea ateliere anexe de strungărie, de forje şi mecanic (Ivănescu V., 2009). În prezent, calea ferată Băuţar-Subcetate este dezafectată, cele peste 20 poduri au fost demolate, rând pe rând, şi vândute, iar gările se află într-o stare degradată, unele dintre ele devenind locuinţe private sau fiind închise"*30). *30) Claudia Bera, Alexandra Colcer, Andrei Constantinescu et al., Reconstrucţia căii ferate Băuţar - Subcetate, în Ana-Maria Pop, Lelia Papp, Gheorghe-Gavrilă Hognogi et al. (coord.), Planificare teritorială: de la teorie la practică. Studii de caz din Ţara Haţegului, Cluj-Napoca, Editura RISOPRINT, 2016, pp. 71-86. În ultimii zece ani au existat mai multe iniţiative care vizau refacerea acestei linii de cale ferată istorică. Considerăm că refacerea traseului feroviar reprezintă o acţiune cu impact favorabil major asupra dezvoltării turistice a localităţii. 2.2.4.3. Transportul public de călători Cf. HCJ Hunedoara nr. 195/2022, comuna Sarmizegetusa este accesibilă prin traseul 027 (Deva - Haţeg - Zeicani), operat de S.C. BV Dasler S.R.L. Dintre satele comunei, Păucineţti şi Hobiţa-Grădişte nu sunt accesibile*31). *31) https://www.cjhunedoara.ro/documente/2022/Transport/3.%20Tarife%20transport%20public%20de%20persoane%20in%20judeţul%20Hunedoara.pdf (a se vedea imaginea asociată) Alternativ, sunt disponibile autocare private - şase curse pe zi, pentru fiecare sens, între Haţeg şi Caransebeş*32). *32) https://www.mersulautobuzelor.ro/curse/hateg-caransebeş 2.2.5. Studiul problemelor şi lucrărilor edilitare; alte investiţii publice Datele statistice disponibile arată (2018) următoarea situaţie: - Lungime drumuri de legătură cu satele componente: 9,6 km, parţial asfaltate (60%); – Lungime totală reţea de distribuţie cu apă: 12,3 Km; – Consum apă: 1,1 mc/locuitor/an (faţă de 25,9 mede în Ţara Haţegului); – Nu există canalizare; nu există reţea de gaze; încălzire centrală prezentă la 23 de gospodării; – Numărul locuinţelor dotate cu bucătărie este acceptabil (419, adică 81.5%, faţă de 78,4% în ţara Haţegului); – Numărul locuinţelor dotate cu baie este extrem de redus (248, adică 48,2%, faţă de 63,2% în ţara Haţegului)*33). *33) Cf. Tempo Online şi Raport de cercetare..., op. cit. Cu toate acestea, în 2017, situaţia infrastructurii edilitare din comună era următoarea*34): *34) http://www.anpm.ro/documents/21661/41036205/Memoriu+de+prezentare+++Pauc+Zeicani+com+Sarmizegtusa.pdf/8ab7a2d4- 9c92-4383-bd1e-334e6c0bd59c, documentaţie pentru modificarea Deciziei de încadrare APM Judeţul Hunedoara nr. 5606/27.09.2017, în baza CU emis de CJ Hunedoara cu nr. 211/26.08.2019. (a se vedea imaginea asociată) – Proiectul de investiţii iniţial, pentru care s-a obţinut Decizia de încadrare a APM Judeţul Hunedoara nr. 5606/27.09.2017, prevedea următoarele: (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Nu se cunoaşte stadiul implementării proiectului, datele de la Consiliul Judeţean şi de la Primăria Comunei Sarmizegetusa fiind insuficiente. Proiectele în curs sunt următoarele*35): *35) https://recorder.ro/investitii/hunedoara/sarmizegetusa/ – Infrastructura edilitară: – Alimentare cu apă şi canalizare în localităţile Păucineşti şi Zeicani, comuna Sarmizegetusa, judeţul Hunedoara (Beneficiar: Primăria Sarmizegetusa; Sursa finanţării: FONDURI NAŢIONALE; Valoarea totală a proiectului: 9.991.340 lei, Data finalizării: 31/12/2022); – Înfiinţare canalizare în Hobiţa-Grădişte, Sarmizegetusa, Breazova, comuna Sarmizegetusa (Beneficiar: Primăria Sarmizegetusa; Sursa finanţării: FONDURI EUROPENE; Valoarea totală a proiectului: 4.539.000 lei, Data finalizării: 31/12/2022); – Achiziţionare sistem de supraveghere video în Comuna Sarmizegetusa (Beneficiar: Primăria Sarmizegetusa; Localitate: Sarmizegetusa; Sursa finanţării: FONDURI EUROPENE; Valoarea totală a proiectului: 95.660 lei; Data finalizării: 31/12/2021). Notăm importanţa cercetării arheologice preventive pentru toate aceste lucrări de infrastructură. 2.2.6. Studiul proprietăţii asupra terenurilor Un procent de cca 20% din teritoriul P.U.Z. este aferent proprietăţii publice sau private a UA.T Sarmizegetusa şi Judeţului Hunedoara. Situaţia detaliată este prezentată şi în Cap. 1.2.a, pentru parcelele care au generat P.U.Z. şi în Planşa nr. U6, pentru restul teritoriului. Se constată preocuparea istorică de includere în domeniul public a unor suprafeţe însemnate din teritoriul sitului arheologic precum şi la nord faţă de DN 68, în zona clădirilor publice reprezentative ale comunei, construite în perioada interbelică. Este necesară continuarea acestei politici prin achiziţionarea suprafeţelor de teren necesare consolidării proprietăţii publice a sitului şi, implicit, facilitării cercetărilor arheologice. Restricţiile bugetare sugerează nevoia etapizării acestor achiziţii; în Planşa U06 este prezentată o propunere de defalcare în trei mari etape a achiziţiilor considerate necesare pe termen scurt, mediu şi lung, elaborată de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei. 2.2.7. Elemente preliminare de mediu*36) *36) Cap. 2.2.7.1-2.2.7.5 - după Peis. Alexandru Mexi, ist. Mihaela Iuliana CIORNEI, arh. Mihai Manolescu (I.N.P.), Studiu de peisaj... op. cit. - extras. Alte surse sunt indicate special. 2.2.7.1. Relieful Carpaţii Meridionali, alcătuiţi îndeosebi din roci dure (în principal şisturi cristaline), constituie sectorul cel mai masiv şi cel mai înalt din Carpaţii Româneşti, practic, toate cele patru masive principale, care alcătuiesc acest sector carpatic, culminând la peste 2 500 m: Bucegi (Vf. Omu 2 505 m), Făgăraş (Vf. Moldoveanu 2 544 m, altitudinea maximă din România, Negoiu 2 535 m), Parâng (Vf. Parângu Mare 2 519 m) şi Retezat (Vf. Peleaga 2 509 m). Spre deosebire de celelalte două sectoare ale Carpaţilor Româneşti, aceşti munţi au foarte puţine depresiuni, practic, doar trei: Loviştea (axate pe râurile Olt şi Loviştea), Petroşani (centrată pe cele două izvoare ale Jiului) şi Haţeg. Deşi cu altitudini relativ mari, Carpaţii Meridionali au adeseori culmile largi ca nişte platforme etajate, netede sau uşor ondulate, cea mai joasă, aflată la circa 1 000 m altitudine, adăpostind aşezări permanente, unele foarte vechi, precum cele din Munţii Orăştiei (inclusiv cetăţile dacice). Regiunea situată în sud-vestul Transilvaniei, la contactul cu Banatul şi Oltenia, este cunoscută în literatura geografică, istorică şi etnografică sub denumirea de Ţara Haţegului. (a se vedea imaginea asociată) Figura 17. Schiţa cartografică a Ţării Haţegului (Ion Conea, Clopotiva - un sat din Haţeg, Bucureşti, Ed. Academiei Române, 2010 (1940). Comuna Sarmizegetusa este amplasată la poalele masivului muntos Retezat, la sud şi la poalele Munţilor Poiana Ruscăi, la nord. Are un relief deluros şi este străbătută de râurile Valea Zeicani (Breazova), Zlotina, Valea Hobiţei (Apa Mică). Satul este delimitat la Vest de Râul Mic şi la Est de Râuşor şi Valea Colopotivei. Cele cinci sate ale comunei Sarmizegetusa se află în depresiunea Haţegului, în secţiunile limitrofe munţilor Poiana Ruscă, respectiv munţilor Ţarcu, ce aparţin grupei Retezat-Godeanu a Carpaţilor Meridionali (masivul Bloju, cunoscut şi sub numele Pietrii-Petreanu). Satele Sarmizegetusa şi Breazova se situează la sud-est de munţii Poiana Ruscă, în timp ce satele Zeicani şi Hobiţa-Grădişte se află la nord de masivul Bloju, iar satul Păucineşti are o poziţie relativ echidistantă în depresiunea Haţeg în raport cu cele două unităţi montane limitrofe. Acestea din urmă sunt separate de Valea Bistrei. Depresiunea Haţegului are aspect de golf depresionar, iar partea sa sudică, unde se află şi comuna Sarmizegetusa, este caracterizată de prezenţa munceilor. Pe raza satului Sarmizegetusa, se remarcă prezenţa unor ravene, situate pe versantul nord-estic al Văii Peştilor*37). *37) Pentru mai multe informaţii vezi: http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicaţii/bibliotheca/chunedoara/cadru%20geografic.htm şi https://www.geomorphology.ro/wp-content/uploads/2015/07/Revista-de-geomorfologie-nr.-4-5-2002-2003-p.-103-107.pdf. Mulţumiri geogr. Miruna Andreea GĂMAN pentru informaţiile furnizate cu privire la structura geografică şi unităţile de relief. (n.a.). Satul Sarmizegetusa se află la cota de 300 m (în centrul localităţii), iar relieful din localitate este definit de pante line cu orientare predominantă N-S*38). Situl arheologic se află pe o pantă uşoară cu înclinaţie N-S, iar terenul peste care se suprapun zonele cu vestigii arheologice elevate prezintă mici denivelări apărute atât natural, cât şi datorate unor vestigii arheologice acoperite de straturi superficiale de sol şi care dau impresia unor mici movile. *38) S.C Armani Proiect SRL. Deva, Memoriu general PUG Sarmizegetusa, 1999 (n.a.). 2.2.7.2. Geologie, geomorfologie şi soluri Din punct de vedere geomorfologic, Depresiunea Haţegului reprezintă o zonă bine individualizată, înconjurată pe toate laturile de masive montane. Relieful este specific depresiunilor intramontane cu o suprafaţă aproape plană în centru, folosită pentru culturi agricole, înconjurată de suprafeţe de racord ce fac legătura cu munţii înconjurători. Depresiunea Haţegului are atributele unei depresiuni intracarpatice, cu aspect predominant deluros de câmpie intercalată şi etajată. Individualizarea Depresiunii Haţegului se datorează mai ales caracterului tectonic, ceea ce determină forma triunghiulară, uşor alungită de la vest la est. Depresiunea Haţeg se remarcă prin marea extindere a suprafeţelor joase, netede, înclinate de la sud spre nord. Acest şes, situat în totalitate pe malul stâng al Streiului are altitudinea cuprinsă între 300 m - la Subcetate şi 500 m - la contactul cu zonele deluroase. Dealurile sunt joase, cu culmi netezite, de orientare sud-vest, nord-est*39). *39) Pentru mai multe informaţii vezi Universitatea din Bucureşti, Unitatea de Administrare a Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, Planul de Management Al Parcului Natural Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului. Prima formă a Planului de Management propusă spre avizare Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, 2015, pp. 31-32 (n.a.). Aspectul general al depresiunii este de amfiteatru, cu dispunerea reliefului în trei trepte concentrice cu o treaptă joasă, centrală - câmpia piemontană de terase - cu altitudini absolute de 300-500 m; o treaptă mijlocie - dealurile piemontane - cu altitudini absolute de 500-600 m; o treaptă înaltă - munceii - la 600-850 m, dezvoltată pe formaţiuni neozoice, care face trecerea către munte. Aceste trepte sunt uniform repartizate şi alcătuiesc câteva subdiviziuni cu caractere şi funcţionalitate bine definite. UAT Sarmizegetusa se suprapune peste câmpia piemontană joasă de 325-450 m aflată în partea de vest a depresiunii, la vest de Râul Mare, fiind alcătuită din argestre vechi şi foarte întinse. Din punct de vedere geologic, Bazinul Haţeg în structura sa actuală este un bazin de tip "piggy-back" format prin afundarea fundamentului cristalin pre-Alpin şi a cuverturii sale sedimentare în contextul şariajului Pânzei Getice şi Supragetice peste Domeniul Danubian. Fundamentul depozitelor sedimentare din cele trei unităţi menţionate este format în roci metamorfice de vârsta Proterozoic superior - Carbonifer mediu şi sunt reprezentate în principal de gneise, micaşisturi, filite, şisturi sericito-cloritoase cu biotit, şisturi sericitografitoase, cuarţite, în care apar, cu dezvoltare locală, corpuri de amfibolite şi călcare cristaline cu corpuri intruzive. Structura geologică a zonei geografice în care se regăseşte comuna Sarmizegetusa este constituită din unităţi cristalino-mezozoice aparţinând Carpaţilor Meridionali, respectiv Munţilor Retezat şi Poiana Ruscă. În depresiuni se află formaţiuni sedimentar-paleogene şi neogene, conglomerate şi pietrişuri torenţiale, iar sub pietrişuri: argile, marne şi tufuri. Pe raza comunei se regăsesc mai multe tipuri de sol, din care amintim: soluri aluvionare cu carbonaţi, cernoziomuri, levigate, soluri brune şi brun-roşcate*40). *40) Pentru mai multe detalii vezi: S.C Armani Proiect SRL. Deva, Memoriu general PUG Sarmizegetusa, 1999. şi Universitatea din Bucureşti, op. cit., pp. 37-38. (n.a.). 2.2.7.3. Climă şi precipitaţii În comuna Sarmizegetusa, clima este temperat continentală, în general blândă (umedă şi moderată). Temperatura medie lunară este asemănătoare temperaturii medii anuale de 7.5°C, valorile cele mai scăzute înregistrându-se în luna ianuarie iar cele mai ridicate în luna iulie. Conform datelor înregistrate la staţia meteorologica Paclisa, situata în partea centrala a câmpiei piemontane joase, la 381 m altitudine absolută, temperatura medie multianuală (calculată pentru perioada 1950-1990) este de 8,5°C. În raport cu aceasta şi calculele pe acelaşi interval, valorile medii ale lunilor de iarna oscilează intre +0,6°C în februarie şi -2,6°C în ianuarie, luna cea mai rece a anului, pentru ca în decembrie, media sa fie de -0,4°C*41). *41) Studiu privind cadrul natural şi antropic existent în Ţara Haţegului , f.a., f.d., https://www.creează.com/referate/geografie/STUDIU-PRIVIND-CADRUL-NATURAL-856.php. Primul îngheţ de toamna apare la 15 noiembrie, iar ultimul îngheţ de primăvară, la 1 martie. Numărul zilelor fără îngheţ se înscrie în intervalul 220-250 anual. Pentru câmpia piemontană, prima zi cu temperaturi medii de peste 5°C apare, în medie, la 21 martie, iar ultima pe 25 octombrie, rezultând un interval favorabil vegetaţiei, de 218 zile, similar cu cel din zona subcarpatică, la altitudini de 400-500 m. Numărul zilelor cu temperaturi mai mari de 10°C este ridicat şi anume de 155 de zile cuprinse în intervalul 28 aprilie - 1 octombrie. Frecvente sunt în anotimpul rece, inversiunile de temperatura care determina apariţia îngheţurilor timpurii - toamna, sau târzii - primăvară şi amplitudini termice accentuate (20-21°C în depresiune). Numărul mediu al zilelor cu cer înnorat este sub 120 în zona depresionară, intre 120-150 în zona muntoasă mijlocie şi intre 150-170 în zona muntoasă înaltă. Cele mai multe zile cu cer înnorat se înregistrează în ianuarie şi iulie. Durata de strălucire a soarelui este de circa 2000 ore/an în zona depresionară. Cantitatea medie anuala de precipitaţii în câmpia piemontană joasă, volumul precipitaţiilor este sub 600 l/mp, mai scăzut în sectorul nordic, la Hateg (325 m altitudine), cu o medie multianuală de abia 535 mm, asemănătoare câmpiilor, şi uşor mai ridicata în partea centrala, la Paclisa (381 m altitudine), cu 583 mm media anuala (calculată în perioada 1975-1990). Sectoarele sud-estic şi vestic ale depresiunii, datorita altitudinii ceva mai mari, beneficiază de precipitaţii superioare cantitativ: 720 mm la Sarmizegetusa (altitudine 500 m). Zăpada cade, în medie, 75-80 zile pe an, în arealul depresionar numărul zilelor cu ninsoare scade la 2530, unde zăpada persistă 55-60 de zile. În depresiune, ca şi pe culmile munţilor, frecventa cea mai mare o au vânturile din sectoarele vestic şi sud-vestic. Vântul de vest, dominant în toate anotimpurile (cu frecvente cuprinse intre 14% primăvara şi 10% iarna), poarta local numele "Bistra", de la culoarul prin care se canalizează dinspre Banat. Este un vânt umed vara, relativ secetos şi rece în timpul iernii şi înregistrează frecventa maxima în aprilie. Componenta sud-vestica, a doua ca frecventa medie anuala (7,5%) şi cea estică (6,5%), a treia ca importanta, marchează rolul configuraţiei regionale a reliefului în dirijarea circulaţiei aerului. Ponderea mare a calmului atmosferic, 58% media anuala, reflecta rolul de paravan protector pe care îl îndeplinesc munţii din jurul depresiunii, în toate anotimpurile, dar mai ales iarna, când frecventa calmului atinge 65%, favorizând instalarea inversiunilor termice, cu efecte negative. Vitezele medii ale vânturilor au valori moderate, cele mai scăzute înregistrându-se vara şi la începutul toamnei, când se menţin la sub 3 m/s. 2.2.7.4. Hidrografie Localitatea Sarmizegetusa prezintă o reţea hidrografică bine dezvoltată, principalul curs de apă fiind reprezentat de râul Breazova (anterior denumit Valea Zeicanilor), având ca principalii afluenţi pâraiele: Râuşor (în satul Sarmizegetusa)şi Zlotina (în satul Păucineşti). Dintre acestea, pârâul Râuşor (Valea Hobiţei, Apa Mică), parţial regularizat, este tangent, la vest, cu situl arheologic intramuros. Zona în care este amplasat oraşul roman apare, în reprezentările cartografice de secole XVIII-XIX, a fi traversată de fire de apă, probabil canalizate. Este importantă corelarea reţelei hidrografice cu cea, istorică, a aducţiunilor române şi, posibil, medievale şi moderne. 2.2.7.5. Vegetaţie În conformitate cu Studiul de peisaj care fundamentează P.U.Z.*42), pe teritoriul UAT comuna Sarmizegetusa, vegetaţia este reprezentată de specii caracteristice pentru subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) şi subetajul pădurilor de fag (Fagus sylvatica) şi fag cu răşinoase. *42) Peis. Alexandru Mexi, ist. Mihaela Iuliana CIORNEI, arh. Mihai Manolescu (Institutul Naţional al Patrimoniului), Studiu de peisaj necesar elaborarării PUZCP pentru obiectivul de investiţii Conservare, restaurare a monumentelor din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, comuna Sarmizegetusa, jud. Hunedoara, 2022. În teritoriul comunei, predomină pădurile de păduri de foioase şi de amestec, cu funcţie de protecţie (a apelor, a solului), cu funcţie de recreere, pentru rezervaţii de seminţe, de ocrotire a genofondului şi a ecofondului forestier (60%), iar cele de producţie reprezintă 40%. Principalele zone împădurite se află pe pantele munţilor aflaţi la nord şi sud de satul Sarmizegetusa, în timp ce, la est şi vest, localitatea este înconjurată de terenuri agricole, pajişti şi păşuni. Trebuie menţionat că în habitatele pădurilor de amestec din comună sunt prezente şi exemplare de zâmbru (Pinus cembra), specie ocrotită prin Legea 462/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. Nu au fost însă descoperite exemplare de zâmbru în zonele cu patrimoniu arheologic elevat, implicit nici în imediata vecinătate a Amfiteatrului. Intervenţiile antropice în cadrul natural-vegetal sunt reprezentate în mod particular de terenuri agricole şi livezi; peste 59% din suprafaţa comunei fiind reprezentată de terenuri cultivate, plantaţii pomicole, grădini de legume etc. Vegetaţia arboricolă din afara fondului forestier este formată atât din arbori apăruţi spontan (neplantaţi), cât şi din arbori plantaţi. În ceea ce priveşte arborii spontani, predomină specii indigene caracteristice zonei şi nivelului de vegetaţie: fag (Fagus sylvatica), molid (Picea abies), ulm (Ulmus montana), paltin de munte (Acer pseudaplatanus), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur) jugastru (Acer campestre) etc.24 În ceea ce priveşte arborii plantaţi, se remarcă în mod particular specii pomicole precum mărul (Malus sp.), prunul (Prunus domestica), nucul (Juglans regia), precum şi exemplare "ornamentale" izolate, aflate, de regulă, numai în curţi private: brad alb (Abies alba), magnolie (Magnolia sp.), tuia (speciile Thuja occidentalis şi Thuja orientalis). În localitatea Sarmizegetusa nu au fost identificate aliniamente de arbori, excepţie făcând aliniamentul plantat de nuci (Juglans regia) aflat de-a lungul "drumului Imperial". În zona cu patrimoniu arheologic elevat şi în vecinătate au fost identificate unele plantaţii pomicole şi câţiva arbori apăruţi spontan. 2.2.8. Riscuri naturale şi antropice 2.2.8.1. Încadrarea teritoriului studiat în zonele de risc În conformitate cu Legea nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, zonele de risc natural sunt "arealele delimitate geografic, în interiorul cărora există un potenţial de producere a unor fenomene naturale distructive, care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane" (Art. 2, alin.1). Fac obiectul legii "zonele de risc natural cauzat de cutremure de pământ, inundaţii şi alunecări de teren. Zonele de risc cauzate de alte fenomene naturale se supun reglementărilor specifice" (Art. 2, alin. 2). - În conformitate cu anexa nr. 1 al Legii, zona studiată se încadrează în zona cu Intensitatea seismică pe scara MSK este cu o perioada de revenire de cca 100 ani. (cf. SR 11100/1-92); – În conformitate cu anexa nr. 4a, zona nu se încadrează în categoria zonelor cu potenţial de producere a inundaţiilor; – În conformitate cu anexa nr. 6, zona nu se încadrează în categoria de zone cu potenţial de producere a alunecărilor de teren. – Încadrarea teritoriului administrativ în zonă de risc scăzut la inundaţii şi la alunecări de teren este stabilită şi prin P.A.T.J. Hunedoara *43). *43) https://www.cjhunedoara.ro/documente/PATJ%20pus%20în%202016/Vol.%202%20-%20Partea%20II%20- %20Diagnostic%20prospectiv%20&%20general%20(Piese%20scrise).pdf. 2.2.8.2. Alte riscuri naturale Amenajamentul pastoral pentru pajiştile proprietarilor şi/sau deţinătorilor legali al Comunei Sarmizegetusa (2022)*44) arată mai multe riscuri specifice: (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) *44) Anexat Deciziei de încadrare A.N.P.M. nr. 8/27.01.2022 - vezi https://www.anpm.ro/documents/21661/68951343/ Decizia+finala+Sarmizegetusa+-+Amenajament+pastoral_.pdf/df162828-346a-4eab-8e1b-e8c508d75994 2.2.8.3. Condiţii geotehnice şi de fundare Conform Studiului geotehnic - Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, Judeţul Hunedoara (2022)*45): *45) Ing. geolog Amer-Mihai GHBECH (S.C. GEOGAM TEST & DRILL S.R.L.), Studiu geotehnic nr. 243/2022 - Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, Judeţul Hunedoara, beneficiar Consiliul Judeţean Hunedoara, 2022. – Alcătuirea geologică este complexă, alcătuită din unităţi cristaline-mezozoice aparţinând Carpaţilor Meridionali şi Banatului şi din unităţi sedimentaro-vulcanice ce alcătuiesc Carpaţii Apuseni de Sud. Ele se îmbină în jurul Culuarului tectonic al Mureşului. Unitatea structurală individualizată a Carpaţilor Meridionali este Pânză Getica din cadrul căreia fac parte şi Munţii Poiana Ruscă. Pânză Getica este construită dominant din şisturi cristaline, în care se află migmatite, pegmatite, amfilolite, călcare şi dolomite cristaline; peste formaţiunea cristalină sunt petece de sedimentări jurasice şi cretacice, călcare, microconglomerate şi gresii. – Terenul este reprezentat de o suprafaţă relativ plană, cu uşoare denivelări naturale. – În forajul executat, pânza de apă freatică nu a fost interceptată. – La data efectuării lucrărilor de teren (iulie 2022) stabilitatea era asigurată. – Climatul de tip continental moderat al zonei impune, conform STAS 6054/77, coborârea tălpii fundaţiei sub adâncimea maximă de îngheţ. Pentru amplasamentul studiat aceasta este de ~ 0.80 - 0. 90 m; – În conformitate cu reglementările tehnice "Cod de proiectare seismică - Partea 1 - Prevederi de proiectare pentru clădiri" indicativ P100-1/2013, zonarea acceleraţiei terenului pentru proiectare, pentru evenimente seismice având intervalul mediu de recurenţă IMR = 225 de ani şi 20% probabilitatea de depăşire în 50 de ani, zona studiată are coeficientul ag egal cu 0.10 g; – Perioada de control (colţ) Tc a spectrului de răspuns reprezintă graniţa dintre zona (palierul) de valori maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi zona (palierul) de valori max. în spectrul de viteze relative şi se exprimă în secunde. Pentru zona studiată este: Tc (perioada de colţ) egală cu 0.7 sec. – Studiul recomandă următoarele adâncimi de fundare pentru zona arheologică: – Adâncime de fundare > de 1,40 m (faţă de cota terenului natural). – Stratul bun de fundare este stratul de pietriş prăfos cu nisip (3) interceptat pe adâncimea forajului. – Utilizând presiunea convenţională de calcul pentru estimarea portanţei terenului de fundare, presiunea convenţională pconv [kPa] pentru stratul de fundare cu pietriş prăfos cu nisip (3), sa stabilit conform NP 112/2014 pentru fundaţii continue având lăţimea tălpii B = 1.00 m şi adâncimea de fundare faţă de nivelul terenului sistematizat de Df = 2.00 m, ca fiind de 320 kPa. Pentru oricare alte dimensiuni ale lăţimii fundaţiei şi altă adâncime de încastrare se impune aplicarea corecţiilor metodologice de calcul prescrise de NP112/2014, punctul B.2. – Proiectantul de specialitate va stabili adâncimea definitivă de fundare, în funcţie de necesităţile constructive. – Pentru efectuarea calculului terenului de fundare, la starea limită de capacitate portantă, se vor avea în vedere valorile caracteristicilor geotehnice pentru pământurile interceptate şi redate în fişa de foraj anexată Studiului citat. 2.2.9. Studiul geografic şi peisagistic*46) *46) Peis. Alexandru Mexi, ist. Mihaela Iuliana CIORNEI, arh. Mihai Manolescu (I.N.P.), Studiu de peisaj..., op. cit. - extras. Alte surse sunt indicate special. 2.2.9.1. Organizarea teritoriului Intravilanul şi extravilanul localităţii păstrează în bună parte urme ale fortificaţiilor, drumurilor antice şi ale împărţirii române a teritoriului (centuratio). Pe de o parte, limitele fortificaţiei antice se pot identifica în teren, în mod particular în extravilan, atât prin elemente liniare de microrelief şi masive arbustive spontane care se suprapun peste urmele zidurilor antice, cât şi prin orientarea terenurilor agricole şi modul de cultivare a acestora (plantaţii pomicole şi culturi agricole de mici dimensiuni şi cu orientare predominant E-V în zona intramuros şi culturi agricole pe suprafeţe mari şi cu orientare predominant N-S în zona extramuros). În teritoriul intravilan, cu mici excepţii, urmele fortificaţiei antice nu se disting. Prin analiza şi suprapunerea imaginilor LiDAR şi a ortofotoplanurilor, a planurilor istorice ale localităţii, se pot însă observa cu uşurinţă limitele fortificaţiei române. Organizarea terenurilor agricole din zona extramuros, păstrează organizarea antică romană (centuriatio). Pe de altă parte, în teren se pot observa şi urmele vechilor drumuri române. Unul dintre acestea, respectiv Cardo Maximus se suprapune în prezent peste drumul de acces în situl arheologic şi forul roman, extensia sa către nord prin strada Râuşor şi drumul agricol de peste linia de cale ferată şi, totodată, prin extensia sa către sud, prin mai multe tipuri de urme (linii de hotar, masive liniare de vegetaţie spontană). Un altul este reprezentat de Decumanus Maximus care se suprapune peste un drum sătesc şi un drum agricol care separă mai multe parcele de teren. Nu în ultimul rând, Drumul Imperial există şi este vizibil şi astăzi sub forma unui drum agricol aflat la nord de zidurile cetăţii antice, dublat în mai multe zone de plantaţii de arbori (în mod special de nuci). 2.2.9.2. Relaţia dintre zona studiată şi peisaj; percepţia asupra sitului Limitele zonei de studiu sunt greu perceptibile în teren, aceasta pierzându-se, în general, în peisajul natural şi antropic înconjurător. Limite vizibile se află în zona de nord, în punctele de tangenţă cu DN68, în câteva puncte din zona de sud, acolo unde sunt vizibile urmele fortificaţiei române şi, parţial, în zona de vest, acolo unde limita zonei studiate fie este vizibilă prin elemente de microrelief, fie se suprapune peste drumul actual. Din punct de vedere al percepţiei zonei studiate şi al relaţiilor de (co)vizibilitate între componentele din interiorul acesteia şi între zona studiată şi peisajul înconjurător se remarcă următoarele: 1. În interiorul zonei studiate se disting trei categorii de spaţii: (1) zone cu patrimoniu arheologic elevat; (2) parcele construite; (3) zone plantate (curţi private îngrădite, plantaţii pomicole, terenuri agricole de dimensiuni diferite - plantaţii pomicole şi culturi agricole de mici dimensiuni şi cu orientare E-V, predominant în zona intramuros, şi culturi agricole pe suprafeţe mari şi cu orientare N-S, predominant în zona extramuros). 2. Din vâsta suprafaţă cu vestigii arheologice reperate şi/sau cel mai bine percepute sunt zona Amfiteatrului, zona templului zeului Silvanus (în mod deosebit datorită coloanei restaurate prin tehnica anastilozei) şi zona palatului Augustalilor din interiorul fortificaţiei române. În perioada de vegetaţie, o mare parte din vestigiile arheologice elevate sunt aproape imperceptibile din cauza frunzişului arborilor şi arbuştilor şi din cauza culturilor agricole cu plante de dimensiuni mari (ex. porumb) de pe terenurile agricole care fragmentează zona studiată. 3. Relieful şi topografia au avut un important rol strategic în ceea ce priveşte alegerea locului pentru construcţia şi apărarea oraşului antic roman. Această legătură între zona intramuros, zona templelor şi a Amfiteatrului, a necropolelor (mai ales a celei de est) s.a. şi peisajul înconjurător a fost imortalizată în mai multe imagini de epocă şi este vizibilă şi astăzi graţie unor relaţii de (co)vizibilitate păstrate în teritoriu. Astfel, din interiorul zonei studiate se deschid mai multe perspective ample către sat (localitate cu case mici şi cu un regim de înălţime a construcţiilor relativ uniform; în general P sau P+1), dar mai cu seamă către peisajul montan din imediata vecinătate. Dintre cele mai importante perspective valoroase trebuie amintite cele care se deschid către culmile munţilor aflaţi la sud şi nord de oraşul antic, acestea fiind definitorii pentru un peisaj cultural "în scară" în care prima treaptă vizibilă/perceptibilă este cea a vestigiilor antice, a doua este cea a satului, iar a treia este cea a peisajului montan care înconjoară întreaga localitate. Din exterior, cea mai vizibilă zonă este cea a Amfiteatrului, restul sitului arheologic fiind descoperit pe parcurs. Graţie elementelor de microrelief şi a masivelor de vegetaţie spontane, fragmente din limitele fortificaţiei antice pot fi observate de la o oarecare distanţă. 4. Totodată, trebuie amintită şi perspectiva nefavorabilă către un ansamblu hotelier disproporţionat, amplasat într-o zonă cu potenţial arheologic şi în directă legătură vizuală cu unele dintre cele mai valoroase vestigii antice române. 2.2.9.3. Caracteristici peisagere Ca urmare a rezultatelor analizei diferitelor scări ale peisajului, ale organizării teritoriului, relaţiei între vestigiile române, locuirea actuală, topografie şi vegetaţie şi, nu în ultimul rând, a percepţiei asupra spaţiului şi a relaţiilor de (co)vizibilitate în teren, se poate conchide că întreg teritoriul cuprinzând atât zona studiată, cât şi spaţiul înconjurător, este caracteristic unui peisaj cultural "în scară". Acesta este format dintr-o primă treaptă a vestigiilor arheologice elevate şi a urmelor române în teren (centuriaţia, tipul de organizare a parcelelor în interiorul şi în afara fortificaţiei antice, elementele liniare care marchează zidurile oraşului roman, spolia etc.), dintr-o a doua cuprinzând satul contemporan şi caracteristicile sale (ţesut, materiale de construcţie, regim de înălţime etc.), şi dintr-o a treia treapă formată din topografie (privită atât din perspectivă istorică - militar/strategică -, cât şi din perspectivă actuală şi a relaţiilor vizuale în teritoriu) şi peisaj natural înconjurător. 2.2.9.4. Componente valoroase de peisaj Dintre cele mai valoroase componente ale acestui peisaj cultural trebuie amintite, pe lângă vestigiile antice elevate şi/sau relevate: centuriaţia, elementele liniare (microrelief şi masive arbustive) care marchează zidurilor oraşului roman, drumurile antice (Decumanus Maximus, Cardo Maximus, Drumul Imperial, drumuri secundare aflate la de jur-împrejurul fortificaţiei, dar mai cu seamă spre est) vizibile în teritoriu fie prin suprapunerea peste trasee actuale (drumuri pavate şi/sau agricole) şi prin dublarea cu plantaţii de arbori (în mod particular de nuci), perspectivele ample deschise către relieful montan care înconjoară oraşul antic. Acest peisaj cultural "în scară" prezintă însă câteva puncte slabe, cele mai importante fiind fragmentarea teritoriului (mai ales în zona cu vestigii arheologice elevate/sitului vizitabil) şi, în consecinţă, percepţia greoaie asupra zonei intramuros şi a vecinătăţilor sale şi construcţiile recente, agabaritice, aflate la est de aparatul de intrare în situl arheologic, respectiv la intrarea în localitate. Alte probleme importante sunt tehnicile agresive de prelucrare/cultivare a terenurilor, utilizarea materialului litic în construcţii noi, managementul sitului arheologic şi lipsa unei infrastructuri adecvate pentru vizitare. (a se vedea imaginea asociată) Figura 18. Cadrul peisager al sitului arheologic Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (relaţii de covizibilitate) - extras din piesele desenate ale Studiului de peisaj. 2.2.9.5. Infrastructura de vizitare a sitului Situl arheologic nu beneficiază de un traseu de vizitare prestabilit şi nici de elemente de direcţionare (signalistică) sau de amenajări adaptate vizitării unui sit arheologic precum cel de la Sarmizegetusa. Alăturarea zonelor cu vestigii arheologice elevate de numeroase terenuri-proprietate privată, majoritatea cultivate, fac imposibilă percepţia coloniei ca un tot unitar, lăsând impresia unor fragmente aleatorii, risipite în peisaj şi necorelate între ele. Totodată, în interiorul zonei vizitabile situl este fragmentat şi prost semnalizat. Ca urmare a acestui fapt, vizitatorii nu au o imagine clară asupra dimensiunii şi/sau a ţesutului urban al vechii colonii române. Accesul principal, unicul pentru vizitatorii sitului, se realizează dinspre DN 68. Accese secundare, folosite în mod special de localnici, se deschid de pe drumurile agricole ce traversează situl arheologic şi chiar din unele curţi private care se suprapun peste zonele cu patrimoniu arheologic reperat sau sunt tangente la acesta. Situl arheologic beneficiază de foarte puţine elemente de mobilier urban, reprezentate în mod special de coşuri de gunoi, a căror stare de conservare este precară. Majoritatea coşurilor se regăsesc în zona Amfiteatrului. Atât în zona Amfiteatrului, cât şi în cea a Forului sunt instalate toalete ecologice. Nu există locuri de şedere amenajate nicăieri în zonele cu acces pentru vizitatori. Signalistica sitului arheologic este reprezentată de panouri ce fac referire la zona turistică a localităţii, HoReCa, istoria şi importanţa coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa, momentul descoperirii fiecărui vestigiu şi ce reprezintă acesta etc. De asemenea, pentru a face a informaţiile prezentate să fie mai simplu de conspectat şi pentru ca vizitatorul să-şi creeze o oarecare imagine asupra modului în care vestigiile ar fi putut să arate, s-au instalat panouri cu reprezentări grafice 3D ce reprezintă posibile reconstrucţii ale clădirilor. Signalistica pentru traseul de vizitare lipseşte. Există panouri care îndrumă spre anumite zone ale sitului arheologic sau pe care apare numele unui vestigiu care se află în imediata vecinătate a panoului, însă poziţionarea lor nu este corespunzătoare. Mai clar semnalizate sunt drumurile către un anumit punct comercial aflat în apropierea sitului. De asemenea, partea din situl arheologic deschis vizitării şi tangent la DN68 prezintă numeroase steaguri indicatoare cu inscripţia "Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa". Aceste din urmă elemente de signalistică sunt vizibile de la distanţă, atât din interiorul, cât şi din exteriorul sitului arheologic. Din punct de vedere al promovării turistice, în localitatea Sarmizegetusa nu există un centru de vizitare destinat sitului arheologic. Informaţii pot fi aflate de la cabina de bilete de la intrarea în situl arheologic sau de la Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa. În unele centre sau obiective turistice din zona Haţegului şi din judeţul Hunedoara există pliante pe care sunt semnalate diverse zone de interes, majoritatea dintre acestea incluzând şi situl arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa. 2.2.9.6. Recomandări pentru P.U.Z. Pe termen scurt, până la elaborarea unor proiecte de conservare-restaurare, se recomandă protejarea, prin regulamente de urbanism şi prin intervenţii minimale de conservare: - a acelor relaţii de (co)vizibilitate între vestigiile arheologice-satul contemporan-peisajul natural înconjurător; – a fondului construit de pe cele trei trepte alei peisajului, în mod special de pe prima şi a doua treaptă, respectiv din zona cu patrimoniu arheologic şi terenuri agricole şi din zona construită a satului (actualul teritoriu intravilan). – a elementelor liniare care marchează limitele fortificaţiei române; – a drumurilor antice şi a plantaţiilor care le marchează în prezent în teritoriu; – a centuriaţiei, respectiv a formei, orientării şi dimensiunii parcelelor agricole din afara fortificaţiei române; – a formei, orientării, dimensiunii şi tipului de prelucrare (tradiţională/minim invazivă) a terenurilor agricole din interiorul fortificaţiei române; – limitarea construcţiilor în interiorul zonei studiate. Excepţie pot face acele construcţii de protecţie a patrimoniului arheologic, construcţii necesare pentru o bună promovare şi vizitare a sitului (ex. muzeu al sitului, centru de interpretare, toalete), cu condiţia protejării vestigiilor din subteran şi a conservării perspectivelor caracteristice atât în interiorul zonei studiate, cât şi a celor către şi dinspre aceasta. Pentru orice intervenţie (inclusiv schimbarea destinaţiei unor terenuri agricole în zone construibile, construcţii sezoniere, intervenţii non/slab invazive, plantări/defrişări etc.) în zona de studiu şi în vecinătăţile ei (perimetrul zonei "buffer") se vor obţine avizele/acordurile Ministerului Culturii sau, după caz, ale serviciilor sale deconcentrate, precum şi, după caz, ale instituţiilor de protecţia mediului, pădurilor, plantaţiilor pomicole, agriculturii. În vederea valorificării patrimoniului construit şi a elementelor de peisaj cultural din interiorul actualei zone de studiu se recomandă elaborarea unui masterplan dezvoltat prin planuri anuale şi multianuale de cercetare, conservare, restaurare, intervenţii de punere în valoare (ex. lapidarii, defrişări/plantaţii, organizare trasee de vizitare, amplasare mobilier şi panouri informative, landart etc.), promovare şi, inclusiv, de achiziţionare de terenuri aflate în proprietate privată. Prin achiziţia de terenuri şi prin întregirea unei părţi cât mai mari din situl roman se poate formula o viziune unitară de dezvoltare şi se pot elabora proiecte de conservare, restaurare şi punere în valoare similare a peisajului, asigurându-se astfel atât o bună prezervare a patrimoniului arheologic şi o coagulare a sa într-un peisaj unitar, cât şi o bună punere în valoare şi promovare a acestuia în rândul mai multor categorii de public (specializat şi nespecializat). 2.2.10. Potenţialul turistic al sitului arheologic După informaţiile preluate în media, "Ulpia Traiana Sarmizegetusa a devenit în 2018 cea mai vizitată aşezare istorică administrată de Consiliul Judeţean Hunedoara. De la începutul anului, a primit peste 85.000 de turişti, în timp ce în 2017, numărul lor a fost de 63.296, iar în 2016 de 53.895 de vizitatori"*47). *47) https://adevărul.ro/ştiri-locale/hunedoara/ulpia-traiana-sarmizegetusa-a-ajuns-în-topul-celor-1896759.html Evoluţia numărului de vizitatori, din 2014 în 2018, arată o creştere până aproape de pragul de 100.000 vizitatori pe an (2017), urmată de o scădere pricinuită, probabil, de contextul epidemic. Presupunem că numărul de vizitatori actual, pe an, a regăsit valorile anterioare şi că acţiunile de promovare legate de noul statut, de propunere UNESCO, vor contribui la creşterea numărului acestora. Este de menţionat că Muzeul de la Sarmizegetusa, împreună cu Biserica de la Densuş, reprezintă singurele două muzee ale Ţării Haţegului; numărul de vizitatori raportat în sistemul de statistică este prezentat în Raportul de cercetare " Strategii de dezvoltare rurală durabilă în Ţara Haţegului" (2019)*48). *48) Prof. Dr. Vasile Goşa, CS I, Acad. Păun Ion Otiman, CS I, Prof. Dr. Nicoleta Mateoc-Sîrb, CS I et al., op. Cit., Partea a II-a, Starea actuală a economicei şi dotarea tehnico-edilitara a comunelor din Ţara Haţegului, Timişoara, 2019. Tabelul 3.14 Evoluţia numărului de muzee şi a vizitatorilor acestora, în Ţara Haţegului, 2014-2018
┌─────────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┐
│ │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │
│Localitatea ├───┬──────┼───┬──────┼───┬──────┼───┬──────┼───┬──────┤
│ │Nr.│Vizit.│Nr.│Vizit.│Nr.│Vizit.│Nr.│Vizit.│Nr.│Vizit.│
├─────────────┼───┼──────┼───┼──────┼───┼──────┼───┼──────┼───┼──────┤
│Densuş │1 │480 │1 │530 │1 │588 │1 │560 │1 │622 │
├─────────────┼───┼──────┼───┼──────┼───┼──────┼───┼──────┼───┼──────┤
│Sarmizegetusa│1 │55182 │1 │62197 │1 │51624 │1 │93320 │1 │58254 │
├─────────────┼───┼──────┼───┼──────┼───┼──────┼───┼──────┼───┼──────┤
│Ţara │2 │55662 │2 │62727 │2 │52212 │2 │93880 │2 │58876 │
│Haţegului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴───┴──────┴───┴──────┴───┴──────┴───┴──────┴───┴──────┘
Sursa: date prelucrate după INS - Tempo online şi chestionarele aplicate în primării Proiectele finanţate prin Programul "România atractivă" sunt incluse în două dintre cele 12 rute culturale promovate prin Componenta 11 - Turism şi Cultură a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă: ruta castrelor şi ruta cetăţilor (Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene); Sarmizegetusa este inclusă în ruta castrelor române, iar proiectul menţionat finanţează două obiective: - Intrare Forul lui Traian din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa", cu o valoare de 2.561.908,30 euro; – "Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa", în valoare de 2.560.472,89 euro. În paralel, Primăria Comunei Sarmizegetusa are următoarele proiecte*49) referitoare la infrastructura culturală a satului Sarmizegetusa şi de siturile arheologice: *49) https://recorder.ro/investitii/hunedoara/sarmizegetusa/ – Capitala Daciei - Muzeu Viu al patrimoniului cultural european (Beneficiar: Consiliul Judeţean Hunedoara; Localitate: Sarmizegetusa; Sursa finanţării: FONDURI EUROPENE; Valoarea totală a proiectului: 13.290.478 lei; Data finalizării: 31/10/2023); – Lucrări de reabilitare reţea de iluminat public în comuna Sarmizegetusa, judeţul Hunedoara; Beneficiar: Primăria Sarmizegetusa; Localitate: Sarmizegetusa; Sursa finanţării: FONDURI NAŢIONALE; Valoarea totală a proiectului: 137.516 lei; Data finalizării:31/12/2022). În paralel, Primăria Comunei Sarmizegetusa are proiecte referitoare la reabilitarea căminelor culturale din Breazova, Păucineşti şi Zeicani. c. 2.3. Studiul istoric şi arheologic (istorie, arheologie, arhitectură vernaculară) 2.3.1. Studii şi cercetări pentru fundamentarea istorică a propunerilor şi reglementărilor Pentru realizarea acestui capitol, au fost coroborate mai multe studii realizate în vederea fundamentării istorice complexe a P.U.Z., şi anume: 1. Arhg. Dr. Felix-Florin Marcu, arhg. Dr. Cristian Dima, arhg. Adriana Dima-Antal (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei), Studiu istoric şi arheologic, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, dec. 2022 (studiu de fundamentare a P.U.Z.), dec. 2022, în principal pentru descrierea sitului arheologic şi a componentelor sale - perioada antică; 2. Expert dr. Daniela Veronica Istrate, drd. Sebastian Ovidiu Dobrotă (Damasus SRL), Studiu istoric de fundamentare a P.U.Z., dec. 2022, în principal pentru pentru perioada medievală; 3. Arh. Irina Popescu-Criveanu et al. (Quattro Design S.R.L., Plan urbanistic zonal şi regulament local de urbanism Zona protejată Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia (comunele Orăştioara de Sus, Beriu şi Boşorod, judeţul Hunedoara), Etapa a Ii-a (finală), beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Cap. I.2.3.1., pentru cronologia generală; 4. Drd. arh. Dan Idiceanu-Mathe, Drd. arh. Vladimir Obradovici (coord.), Prof.dr. Teodor Octavian Gheorghiu (consultant stiinţific) et al., Ghid de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural - Judeţul Hunedoara, pentru caracteristicile locuirii rurale; 5. Arhg. Dr. Felix-Florin Marcu, arhg. Dr. Cristian Dima (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei), arh. Irina Popescu-Criveanu (Quattro Design S.R.L.), Servicii de Elaborare Studiu de fundamentare istorico-ştiinţifică pentru delimitarea zonelor de protecţie a monumentelor istorice necesar elaborării documentaţiei de urbanism PUZCP pentru obiectivul de investiţii Conservare, restaurare la Amfiteatrul şi Forul din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa". Acestor studii li se adaugă contribuţiile arh. Eugen Pănescu, pentru cercetarea de teren şi evaluarea fondului construit valoros şi arh. Irina Popescu-Criveanu, pentru redactarea aspectelor operaţionale. 2.3.2. Elemente geografice şi istorice determinante pentru dezvoltarea teritoriului Perioada antică*50) *50) Arhg. Dr. Felix-Florin Marcu, arhg. Dr. Cristian Dima, arhg. Adriana Dima-Antal (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei), Studiu istoric şi arheologic, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, dec. 2022 (studiu de fundamentare a P.U.Z.) Sarmizegetusa romană a fost întemeiată în urma celui de-al doilea război dacic (105-106), dar nu îndată după acesta, ci prin 108/109, sub suspicile împăratului Traian, fiind primul oraş al provinciei Dacia. Numele său complet este Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, căruia în secolul III îi va fi adăugat epitetul metropolis. A fost prima şi singura colonie de veterani a provinciei române Dacia şi până la Marcus Aurelius rămâne singura colonia a provinciei. În centrul oraşului roman a fost identificat şi cercetat Forum Vetus, construit de soldaţi ai Legiunii IIII Flavia Felix care au realizat atât faza de lemn şi imediat după aceea şi faza de piatră. Aceştia au participat de asemenea şi la construirea celorlalte monumente ale oraşului precum zidul oraşului sau Horea (Grânarul) din zona Palatului Guvernatorului Financiar al Provinciei. era de două ori mai mare decât Thamugadi, o altă colonie fondată de acelaşi împărat în nordul Africii. Iniţial avea un teritoriu foarte mare care includea aşezări rurale, plăgi aflate până la 100 de km distanţă (Apulum şi Dierna) ce vor deveni cu timpul oraşe autonome. Colonia Dacica Sarmizegetusa este un oraş cu o formă rectangulară ce măsoară în interiorul zidurilor 22.5 hectare intra muros şi aproximativ 60-70 de hectare zona din afara zidurilor, extra muros. În primul secol de după cucerire, capitala provinciei a reprezentat principalul centru cultural al acesteia, fapt ce a contribuit la stabilirea aici a unui număr ridicat de evergetus. Sub împăratul Severus Alexander, Sarmizegetusa primeşte epitetul de Metropolis, o dovadă a prosperităţii oraşului, reprezentând singurul oraş din estul Imperiului Roman care primeşte acest epitet. Reconstrucţia amfiteatrului de piatră sub Antoninus Pius şi reconstrucţia Forului Vetus în marmură după războaiele marcomanice arată de asemenea că oraşul a fost unul înfloritor atât din punct de vedere cultural cât şi economic Amplasarea sa în Ţara Haţegului a fost făcută din raţiuni militare. Aici se întâlneau cele două drumuri strategice care legau Transilvania de Dunăre: drumul Drobeta (cu podul lui Apollodor din Damasc) - Bumbeşti - Pasul Vâlcan - Valea Streiului - Apulum şi drumul Dierna (sau Lederata) - Tibiscum - Porţile de Fier ale Transilvaniei - Valea Streiului - Apulum. Totodată, Sarmizegetusa romană se afla la mijlocul distanţei între primele castre legionare ale Daciei: cel de la Berzobis, unde staţiona legiunea IV Flavia Felix şi cel de la Apulum, unde staţiona legiunea XIII Gemina. Locul ales nu va fi fost străin de raţiuni sentimentale sau de propagandă. Aici a avut loc la începutul anului 105 o bătălie în care vor fi căzut mulţi soldaţi români. Astfel se explică ridicarea trofeului (tropaeum) în curtea forului lui Traian. Începuturile coloniei sunt mult mai bine cunoscute graţie săpăturilor arheologice recente. Oraşul construit mai întâi în lemn şi apoi în piatră, a avut principalele edificii şi dotări edilitare construite de către soldaţi manu militari. Forul oraşului (piaţa publică centrală) şi monumentele se realizează sub domnia lui Traian. Acestea erau menite să exalte victoria Imperiului Roman asupra regatului dac şi să glorifice persoana fondatorului oraşului. Oraşul a dobândit încă de la începuturi statutul de colonie. Pe la mijlocul secolului al doilea, forul din lemn este transformat într-unul din piatră, acesta fiind locul unde se întrunea consiliul celor trei Dacii, al cărui înalt preot purta titlul de coronatus trium Daciarum. La 170 d. Hr. Oraşul a cunoscut trauma atacului barbarilor din afara provinciei, fapt care a dus la incendierea edificiilor din afara zidurilor. După război, construcţiile distruse de asediatori au fost treptat reparate, printre ele figurând şi templul lui Liber Pater. Ceva mai târziu, intrarea monumentală din forul traianic este demolată şi refăcută în marmură, cu aportul unor meşteri aduşi direct din Asia Mică. Probabil tot acum se construieşte şi capitolul, sediile luxoase ale fabrilor, augustalilor, şi al unui alt colegiu rămas anonim, dar decorat cu o galerie de portrete ale împăraţilor realizate în marmură de import. Sub Septimius Severus oraşul primeşte o nouă strălucire îmbrăcat fiind din gresie în marmură. Curtea forului este refăcută complet în marmură, iar colonada de pe cardo şi decumanus maximus înlocuită cu una din acelaşi material. S-a construit pentru oraş un nou apeduct, iar în faţa forului, la capătul noii aducţiuni de apă, un potentat local a ridicat la rândul său două fântâni monumentale din marmură, închinate familiei imperiale şi reprezentându-l pe Septimius Severus şi pe ai săi în chip de zei. Înainte de perioada Commodus - Septimius Severus, Sarmizegetusa a fost un oraş de gresie şi calcar. În circa 20 de ani el a devenit un strălucitor oraş de marmură. În această epocă se cristalizează o aristocraţie locală bogată care îşi descoperă spaţiul privat (locuinţe, incinte funerare familiale) dar şi cel public, cu numeroase statui onorifice sau somptuase monumente funerare din marmură. Zona din afara zidurilor era dominată de construcţia gigantică a amfiteatrului, dedicat atât îndrăgitelor spectacole cu lupte de gladiatori, dramă, mimă, etc. Toate aceste spectacole se desfăşurau în arena edificiului. În faţa amfiteatrului spre răsărit se întinde o area sacra incomplet cercetată. Aici se află templul închinat zeiţei Nemesis, alături de cazarma gladiatorilor, templu dedicat zeului Liber Pater, sanctuarul dedicat lui Aesculapius şi Hygia, zeii protectori ai medicinei. Spre sud, în apropierea zidurilor oraşului se aflau Templul Mare, în care se pare că se aduceau ofrande mai multor divinităţi. Imediat lângă, se poate vedea templul lui Silvanus, zeul pădurilor, protectorul vegetaţiei. Între temple şi zidurile oraşului şerpuieşte un drum, drumul imperial care vine dinspre vest şi se îndreaptă spre est. Imediat la intrarea în oraşului se află una din cele mai importante clădiri domus procuratoris, palatul procuratorului financiar al provinciei Dacia Apulensis. În partea de sud-vest a oraşului roman, pe locul cunoscut sub numele de "Dealul Delineştilor" a fost săpat în anul 1881 templul divinităţilor syro- palmyrene. Între anii 1881 şi 1883 pe malul stâng al râului Apa Mică, care străbate localitatea în zona sud-vestică, a fost cercetat templul închinat zeului Mithras, identificat pe baza unei inscripţii. Templul zeiţei Caelestis, Virgo, s-ar afla situat în partea de nord-vest a oraşului. Perioada de glorie a oraşului se situează în al doilea sfert al secolului al III-lea de la Severus Alexander la Decius. Acum primeşte epitetul oficial de Metropolis. Continuă să prospere, fapt atestat de construirea unor mari temple în marmură, de reparaţiile şi amplificările vechilor sedii ale colegiilor de reorganizarea forurilor şi decorarea lor cu statui onorifice de marmură şi de bronz. Basilica forului traianic, edificiul care se bucura probabil de cea mai mare veneraţie, este împodobită cu numeroase statui de devinităţi, precum Minerva, Minerva Augusta, Fortuna Augusta, Concordia ordinis, Genius ordinis decurionum. Perioada medievală Teritoriul studiat trebuie înţeles ca fiind situat între zona de expansiune a domeniilor nobiliare transilvane de la sfârşitul sec. XIII şi cnezatele româneşti de vale ale Haţegului. Este probabil ca valea Mureşului să fi fost sub controlul colectivităţilor ungureşti pe cale de a se sedentariza în sec. X, control devenit permanent la începutul sec. XI (epocă de când datează probabil primele aşezări stabile fondate sub protecţia regatului). În sec. XIV, pe Valea Mureşului şi pe cursurile inferioare ale Streiului şi Cernei (deci în interiorul perimetrului extins al Haţegului) apar colectivităţi catolice, locuite şi posedate de o mică nobilime ataşată fortăreţelor regale; prezenţa acestora în afara văii se explică prin zăcămintele de fier de lângă Hunedoara (de unde presupunerea unei activităţi neîntrerupte de exploatare a fierului în această arie, în primul mileniu al erei noastre). Acest prim val de colonizări a fost urmat de apariţia marilor domenii feudale care au înglobat aşezările catolice, dar şi aşezările româneşti situate la periferia Ţării Haţegului. Una dintre familii, cu domeniu la Geoagiu, şi-a extins posesiile către nord şi către sud. Chiar dacă Valea Streiului a servit drept principală cale de comunicaţie către Porţile de Fier, totuşi înainte de sfârşitul sec. XIII, în interiorul Ţării Haţegului nu au apărut alte aşezări decât cele româneşti*51). *51) După R. Popa, " Structures socio-politiques roumaines au sud de la Transylvanie aux commencements du Moyen Âge ", în La începuturile evului mediu românesc, Alba Iulia: Altip, 2008, pp 159-172 (Revue Roumaine d'Histoire, vol. 14, 1975, pp. 291-314). Locul Ţării Haţegului şi posesiunilor sale (1247) este luat de Comitatul Haţegului, odată cu conflictele între coroana maghiară şi voievodul Olteniei (1285) şi cu construirea fortăreţei regale a Haţegului la Sântămăria Orlea (unde au fost fondate probabil tot atunci cele două colonii catolice - de la poalele fortăreţei şi de la Haţeg); acestea sunt la 1315 singurele posesiuni catolice în perimetrul restrâns al Haţegului. În sec. XIV-XV, este atestată prezenţa unei instituţii juridice specifice (24 de juraţi ai Ţării Haţegului - 12 cnezi, 6 clerici - inclusiv arhidiaconul - şi 6 români de rând "prezidată" de vice-voievodul Transilvaniei care cumula şi demnitatea de castelan al fortăreţei regale a Haţegului). În procesele de început de sec. XV apar în fruntea listelor aceleaşi familii cneziale - de la Densuş, Râu de Mori, Râu Bărbat dei Sălaş. Regimul de proprietate deosebeşte cnezii satelor şi cei ai văilor (categorie propusă de autor), cărora li se suprapune un drept regalian (al recunoaşterii condiţionate a proprietăţii autohtone), însă nu poate fi clarificat. Sistemul de posesie de facto, exercitat în afara şi înainte de apariţia autorităţii efective a regatului poate fi surprins în aceste principale unităţi teritoriale, ale căror teritorii sunt precizate aproximativ şi care se constituie în subdiviziuni ale Ţării Haţegului. Grupul de monumente medievale româneşti din Haţeg (cel mai important din Transilvania) - capele devenite ulterior biserici de sat, fortăreţe de refugiu sau curţi fortificate - datând din a doua jumătate a sec. XIII - sec. XV - poate fi pus în legătură cu aceste familii. În plus, monumentele sunt sistematic datate cu cel puţin 50 ani înainte de prima atestare a localităţilor*52). *52) Ibid. În secolul al XIV-lea, teritoriul cnejilor de Britona apare ca constând din localitatea de reşedinţă a acestora şi din cinci villas Olachales (sate româneşti): Brazua (Breazova), Ohaba (Hobiţa), Thuelyfalw (Poiana Selii), Bradach (Brădet) şi Walie (Vale), primele două încă în existenţă, al treilea dispărut dar localizabil iar ultimele două fie dispărute, fie actualele sate Zeicani şi Păucineşti sub alte nume, formând astfel un domeniu coerent de c.200 kmp, de la Poarta de Fier a Transilvaniei în jos pe vale, domeniu care este posibil să fi înglobat la o vreme şi satele de mai jos*53). *53) Expert dr. Daniela Veronica Istrate, drd. Sebastian Ovidiu Dobrotă (Damasus SRL), Studiu istoric de fundamentare a P.U.Z., dec. 2022 - extras. După Ioan-Aurel Pop, How Romanians Say It, in the People's Words: Local Onomastics and Toponymy in Latin Transylvanian Documents. Anuarul Institutului de Istorie "G.Bariţiu". Series Historica, Supplement 1 (Literacy Experiences concerning Medieval and Early Modern Transylvania), 2015, pp. 147-148 şi R. Popa, Şt. Matei, V. Eskenasy, I. Chicideanu, I. Iuga., "Şantierul arheologic Sarmizegetusa, (judeţul Hunedoara) (epoca postromană). Raport privind rezultatele cercetărilor campaniei 1978", in Materiale şi cercetări arheologice, p. 317 şi R. Popa, La începuturile evului mediu românesc - Ţara Haţegului, op. cit., pp. 49, 175-176. (citate de autor). (a se vedea imaginea asociată) Figura 18. Teritoriul cnezatului medieval al Britoniei în secolele XIII-XIV (după Popa 1988, p.175) Suprapunerea etapelor istorice*54) *54) Expert dr. Daniela Veronica Istrate, drd. Sebastian Ovidiu Dobrotă (Damasus SRL), Studiu istoric de fundamentare a P.U.Z., dec. 2022 - extras. Traseul istoric al actualei localităţi Sarmizegetusa a fost unul complex, dar care poate fi schematizat după cum urmează: cetatea romană a fost fondată în primul deceniu al secolului II e.n. ca o colonia şi a funcţionat ca centrul administrativ al Daciei române; oraşul a cunoscut momentul de glorie la cumpăna secolelor II-III e.n. dar a intrat într-un declin accelerat după jumătatea secolului, ca urmare a invaziilor barbare şi a retragerii forţelor militare române; după o perioadă "post-romană", în care amfiteatrul a fost convertit în fortificaţie, vechea colonie a fost abandonată de locuitori, către sfârşitul secolului IV e.n. Aproape un mileniu mai târziu, prin secolele XII-XIII, o nouă aşezare se formează între Râuşor şi Drascov, cunoscută sub numele de Britonia. La est de Râuşor, probabil în zona unde încă se vedeau ruinele amfiteatrului şi a altor clădiri importante din epoca romană, s-a ridicat curtea (curia) familiei cneziale de Britonia, ce stăpânea peste colţul de sud-vest al Ţării Haţegului. Cnejii de Britonia cunosc însă la rândul lor un declin accelerat la cumpăna secolelor XIV-XV, şi însăşi numele localităţii se schimbă în Grădişte. Aceasta este însă şi perioada în care, sub influenţa umanismului, aşezarea începe să atragă atenţia învăţaţilor, iar Mezerzius, ce a vizitat-o la 1499 pentru a colecta inscripţii, a şi identificat-o în mod corect ca fiind vechiul centru al Daciei române. Pe parcursul următoarelor veacuri localitatea a continuat să atragă atenţia anticarilor şi căutătorilor de comori, iar în anii 1880 au demarat şi primele săpături arheologice sistematice, continuate, cu întreruperi, până în ziua de astăzi. Pe fundalul acestor progrese, localitatea, redenumită Sarmizegetusa în 1941, a început să se reaxeze tot mai mult de la ocupaţiile tradiţionale - agricultură, păstorit şi lemnărit - către o dezvoltare turistică. Deşi ocupă aceeaşi locaţie cu antica Sarmizegetusa romană, actuala localitate Sarmizegetusa a apărut abia în evul mediu, fiind menţionată documentar iniţial ca Brethonia sau Brythonia (1315), apoi ca Britonya (1360) şi Brittonia (1377). Nu există un consens în privinţa numelui real care se ascunde sub aceste forme latinizate - conform unei teorii ar fi vorba despre o variantă de Bătrâna. După alte interpretări ar fi vorba de o formă de Brătunia sau Brătuia, nume derivat de la antroponimul Bratu (din slave veche - Brat, i.e."frate"), iar în sprijinul acestei interpretări este adus şi numele fondatorului neamului cnejilor de Britonia, consemnat la 1377 în forma Lekembrath care ar putea fi rezultatul unei deformări din *Lekeni-brat, i.e., Legeny Brat, traducere în maghiară pentru Bratu Flăcău*55). *55) Ibid., p. 14, extras. După Ioan-Aurel Pop, How Romanians Say It, in the People's Words: Local Onomastics and Toponymy in Latin Transylvanian Documents. Anuarul Institutului de Istorie "G.Bariţiu". Series Historica, Supplement 1 (Literacy Experiences concerning Medieval and Early Modern Transylvania), 2015, p.147 şi Radu Popa, La începuturile evului mediu românesc - Ţara Haţegului. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988, p. 88. (citate de autor). La sfârşitul secolului XIV, pe fundalul declinului, şi în final a dispariţiei neamului cnejilor de Britonia, numele acesta începe să treacă pe plan secund, satul fiind referit pur şi simplu ca Grădişte - Varhely, i. e., "locul fortificat". Ca urmare a practicilor de cancelarie, forma maghiară este prima ce îşi face apariţia, consemnată pentru prima dată în 1398 ca Varhel. Britonia mai apare o dată ca poss. Brittonia al. nom Warhel (1417), într-un act în legătură cu vechea familie cnezială, dar documentele ce urmează consemnează numai variante ale denumirii maghiare a localităţii - Varhel (1404), Warhel (1436, 1464-1521), Poss. Warchel (1480), Poss. Warhel (1482) - până ce, la 1536, apare în scris şi varianta slavo- română a denumirii, în forma Gredysthe*56). *56) Ibid., p. 15, extras. Epoca cnejilor de Britonia a continuat să influenţeze pentru o vreme localitatea, aceştia lăsând moştenire o biserică de piatră - probabil capela lor de curte - decorată cu piese române, şi care a fost distrusă abia la 1659 din ordinul lui Seydi Ahmed-Paşa, în ajunul bătăliei sale cu Răkoczi II. Locul acestei biserici - menţionată la 1499 de Mezerzius ca ecclesia walachica - rămâne incert, dar, având în vedere concentraţia de monumente creştine înregistrate acolo în secolul XVIII, descrierea de la 1377 şi faptul că se află în capătul complet opus al satului faţă de biserica actuală, suntem tentaţi să o poziţionă, împreună cu curtea cnejilor de Britonia, în zona ruinelor amfiteatrului şi a zonei sacre române, ambele încă clar vizibile la suprafaţă la acea vreme*57). *57) Ibid., p. 24, extras. În baza reutilizării reţelei de străzi române, Radu Popa plasează Britonia mai la sud, în incinta fortificată antică, dar descrierea documentară şi planurile de epocă pledează mai degrabă pentru o localizare la nord de cetatea antică, cu satul desfăşurat pe actualul drum naţional, la vest de Râuşor, şi cu reşedinţa cnejilor amplasată pe malul opus, în dreptul amfiteatrului şi a celor mai bine păstrate edificii antice (n.a.). Pentru următoare secole, Varhely şi Grădişte, cu o ortografie sau alta, au fost utilizate în paralel pentru localitatea existentă, dar, o dată cu identificarea corespondenţei dintre satul haţegan şi vechea capitală a Daciei, în literatură - îndeosebi în cea de specialitate - aşezarea începe să fie referită şi după numele său antic, prescurtat într-o formă sau alta, pentru ca, în cele din urmă, în 1941, denumirea să fie în mod oficial schimbată în Sarmizegetusa*58). *58) Ibid., extras. După Attila Szabo (sz.), Erdely, Bansag es Partium torteneti es kozigazgatasi helysegnevtara [Dicţionarul istoric şi administrativ al localităţilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş], Csikszereda: Pro-Print Konyvkiado, 2003., voce Sarmizegetusa (citat de autor). 2.3.3. Date istorice referitoare la teritoriul studiat*59) *59) După Plan urbanistic zonal şi regulament local de urbanism Zona protejată Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia (comunele Orăştioara de Sus, Beriu şi Boşorod, judeţul Hunedoara), Etapa a II-a (finală), beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, autori S.C. Quattro Design S.R.L., 2011 (şef de proiect arh. Irina Popescu-Criveanu), Memoriu general, Cap. I.2.3.1. Pentru perioada ante 106: contribuţii din studiul dr. Gabriela Gheorghiu elaborat pentru documentaţia citată. Pentru perioadele următoare: C.C. Giurescu (sub conducerea lui), Istoria României în date, Bucureşti: Ed. Enciclopedică Română, 1977; R. Popa, la începuturile evului mediu românesc, Alba Iulia: Altip, 2008; L. Apolzan, Carpaţii: Tezaur de istorie: Perenitatea aşezărilor risipite pe înălţimi, Bucureşti: Editura Ştiinţifica şi Enciclopedică, 1987; E.Ghinea, D. Ghinea, Localităţile din România - Dicţionar, Bucureşti: Ed. Enciclopedică, 2000; C. Suciu, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, vol. I-II, Bucureşti: Ed. Academiei R.S.R., f.a. [1967, 1968]; contribuţii ale dr. Sergiu Iosipescu. Acestor surse li se adaugă cele semnalate special. 100.000-25.000 a.Chr. - Musterian/aurignacian (paleolitic mijlociu/superior) Urme în peştera de la Cioclovina. 8.000-2.500 a.Chr. - Neolitic Descoperiri datate în neolitic la Sarmizegetusa - materiale diverse (fragmente ceramice, un nucleu de silex, o fusaiolă de lut, aşchii de silex, un topor de piatră perforat)*60) *60) Emil Nemeş, "Locuitorii Haţegului până la cucerirea romană" in Sargetia, XXi-XXIV, 1988-1991 (Catalog), p. 41. 2.500-1.800 a.Chr. - Perioadă de tranziţie neolitic/epoca bronzului Urme de cultură Coţofeni la Sarmizegetusa (fragmente ceramice provenite din săpăturile de la 1924-1936)*61). *61) Emil Nemeş, ibid. (Catalog). 450/300 a.Chr-106 d.Chr - A doua epocă a fierului - Latene Vas mare poros de tip dacic, cu brâu şi proeminenţe alveolare descoperit la Sarmizegetusa (inf. O. Floca)*62) *62) Emil Nemeş, ibid. (Catalog). Sf. sec. II - înc. sec. I a. Chr. - Cetate la Costeşti (Cetăţuia) 100 a. Chr. - 106 d. Chr. - Perioada clasică a civilizaţiei geto-dace; se formează statul centralizat dac cu capitala în munţii Orăştiei, în jurul cetăţii de la Grădiştea Muncelului, identificată cu Sarmizegetusa Regia. Oltenia, Banatul şi Transilvania centrală fac parte din statul dac. 82 a. Chr. - Burebista (în fruntea uniunii de triburi de pe Mureşul Mijlociu); colaborarea cu Deceneu (reşedinţa pe Kogaionon) - Construieşte cetăţi cu ziduri din piatră ecarisată în zona Munţilor Şureanul; aproape 70 de fortificaţii în Dacia (constructori din oraşele greceşti cucerite): Costeşti [reşedinţa]; Blidaru; Piatra Roşie. Calcar de la Măgura Călanului. Aşezare restrânsă la Sarmizegetusa (Regia); exploatare fier După 44 a. Chr. - Destrămare regat; nucleu Şureanu stăpânit de Deceneu, apoi Comosicuc (putere politică, religioasă, judecătorească), Coson, Scorilo [care probabil începe reunificarea], Duras A doua jum. sec. I a. Chr. - aşezarea de la Sarmizegetusa (Regia) devine mai importantă; se presupune mutarea reşedinţei aici de către Deceneu Sf. sec. I d. Chr.- înc. sec. II - Cel puţin patru mari aşezări civile - Costeşti, Ceata (necercetată), Feţele Albe, Sarmizegetusa Regia; numeroase gospodării risipite; aşezări sezoniere de la Rudele, Tâmpu şi Meleia 86-87 d. Chr.: - Diurpaneus (supranumit Decebal); regat cu suprafaţa aproximativă a României 88 - Înfrângere la Tapae 89 - Pacea cu Domiţian; renunţă la politica externă proprie în schimbul subsidiilor [primeşte şi meşteri pentru fortificaţii şi instructori armată] 98 - Traian denunţă pacea 101-102 - Primul război dacic; victorie romană la Tapae şi cucerire a Haţegului. Cucerire Costeşti-Cetăţuie, asediu Blidaru, incendiere Feţele Albe (la N de Sarmizegetusa); cavaleria maură atacă din spate, cucerind Băniţa, trecând pe la Jigoru Mare şi din V. Jiului de Est pe la Vf. Lui Pătru (joncţiune la Comărnicel) şi apoi pe plaiuri. Decebal cere pace; dărâmă fortificaţiile 105-106 - Al doilea război dacic. Cucerite şi incendiate cetăţile Piatra Roşie, Blidaru, Cetăţuie, Vf. Lui Hulpe şi aşezările de la Costeşti, Ceata, Feţele Albe şi, după un asediu prelungit, Sarmizegetusa [Regia]. Decebal încearcă să scape; este urmărit şi se sinucide la Ranisstorum (poate actualul Sub Cununi) 106/271 d. Chr. Perioada romană 107-109 - Construirea drumului Dierna - Ulpia Traiana - Apulum - Potaissa - Napoca - Porolissum 108-110 - Fondarea capitalei noi provincii (Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica); colonia; cea mai înaltă formă de organizare municipală (sediul guvernatorului şi aparatul fiscal) 113 - Inaugurarea Columnei lui Traian, la Roma 117-118 - Apare denumirea Sarmizegetusa într-o inscripţie latină 129 - Inaugurarea apeductului Ulpiei Traiana Sarmizegetusa 202 - Constituţia Antoniniană (Caracalla) - acordă locuitorilor liberi din provinciile imperiului cetăţenia romană 222-235 - Domnia lui Severus Alexander - se atestează documentar adunarea provincială a Daciei, cu sediul la Sarmizegetusa (denumită metropolis) 271 - Retragerea românilor din Dacia (Aurelian) Perioada medievală Sec. X - Teritoriul Transilvaniei sub influenţă militară, politică şi culturală bizantino- ortodoxă. Există voievodate şi cnezate conduse de voievozi şi cnezi locali. 1054 - Marea Schismă; excomunicarea reciprocă a Papei şi Patriarhului de la Constantinopol şi separarea bisericilor. Românii în Transilvania au rămas în ortodoxie; maghiarii care adoptaseră religia creştină (997 creştinarea regelui Ungariei) rămân în catolicism. Sec. XI - Cucerirea de către maghiari a teritoriilor din Ţara Someşului, Târnava Mare, Ţara Oltului, până la Carpaţii Răsăriteni şi meridionali. Sec. XI-XII - În bazinul râului Strei există un cnezat autonom, poate cel al cneazului Balea. La 1377 este menţionat aici cnezatul Ocolişul al valahilor. Sec XII - Biserica de piatră din Streisângeorgiu - biserica de curte a cneazului Balea. Sec. XI-XII - Consolidarea statului ungar ca stăpânitor al Voievodatului Transilvaniei 1141-1262 - Începe colonizarea saşilor (Alba, Sibiu, Bistriţa) 1222 - Regele Ungariei Andreas al II-lea emite "Bula de Aur" care conferă privilegii nobilimii din Transilvania. 1224 - Andrei II regele Ungariei - privilegii pentru saşi; aşezare în regiunea dintre Orăştie şi Baraolt (incluzând teritoriul secuiesc) şi autonomie a teritoriului 1230 - Se înfiinţează Banatul de Severin, ţinut cu un statut semi-autonom în regatul Ungariei (probabil cuprindea şi o parte a Olteniei de atăzi). 1241 - Marea invazie tătară; armata tătară din Polonia atacă cu trei corpuri; primul corp intrîn nordul Moldovei, trece Carpaţii şi distruge Rodna, Bistriţa, Cluj, Zalău etc.; al doilea corp trece Şiretul şi intră în Transilvania prin pasul Oituz; ocupă Braşovul, Sibiul, Sebeşul etc.; al treilea corp trece prin Muntenia şi pătrunde în Banat pe la Severin. 1247 - Diploma Ioaniţilor. Voievodatele lui Ioan, Farcaş, Seneslau şi Litovoi. 1250 - Biserica din Gurasada. 1272-1273 - Voievodul Litovoi refuză să plătească tribut regelui Ladislau al IV-lea; ocupă teritorii asupra cărora regele avea pretenţii; 1277 - Litovoi şi fratele său, Bărbat sunt înfrânţi de armata maghiară condusă de magistrul Gheorghe şi comitele Petru. După omorârea lui Litovoi, Bărbat recunoaşte suzeranitatea lui Ladislau al IV-lea. 1277 - Încorporarea Ţării Haţegului în regatul ungar; în 1360 este menţionată organizarea administrativ-politică a districtului Haţeg. 1280 - Biserica din Strei Sec. XIII - Biserica din Densuş (cu materiale din ruinele Ulpia Traiana) Sfârşitul sec. XIII şi începutul sec. XIV - Transilvania era organizată în comitatele Alba (Feher), Cluj (Kolozs), Doboca (Doboka), Solnoc (Szolnok) în Ţinutul Săsesc şi Ţinutul Secuiesc 1311 - Biserica din Sântămarie Orlea, ctitoria Cândeştilor, pictură murală 1360 - Districtul Haţeg include Luncanii; cnezat la Chitid (de pe valea Luncanilor) 1377 - Cnezat la Ocolişul Mic. 1387 - Cnezat la Călan - ape termale şi calcar (1479 - posesiune regală) 1392 - Ohaba Streiului: possessio [1440 sat liber; 1500 "altera ohaba"] A doua jumătate a secolului al XlV-lea - Ţara Haţegului, nenominalizată, apare reprezentată într-un document cartografic, sub forma unei cetăţi cu flamură crucială, la nord de Ossona - Orşova (Codex Latinus Parsinius)*63). *63) Măriuca Radu, Ioachim Lazăr, "Ţara Haţegului în izvoare cartografice secolele XIV-XVIII", în Cumidava, XXII-XXIV, Anuarul Mueului de Istorie Braşov, 1998-2000, pp. 267-287. 1409 - Înnobilarea lui Voicu, cneaz român, tatăl lui Iancu de Hunedoara; devine stăpânul domeniului Hunedoara. Pisanie românească în biserica din Streisângeorgiu 1443 - Pictura murală în biserica de la Densuş (pictorul Ştefan) 1444 - Menţiune a satelor Orăştioara de Sus şi Costeşti 1439 - Menţiuni ale satelor Bucium şi Ludeşti. 1447 - Possessio la Pui, Fizeşti, Federi, Ohaba Ponor 1453 - Sfârşitul lucrărilor de reamenajare a cetăţii Hunedoara (Iancu de Hunedoara) 1479 - Armata turcă este înfrântă de Ştefan Bathory şi Pavel Chinezul (de la Timişoara) la Câmpul Pâinii (lângă Orăştie) Pe harta Europei Centrale şi Răsăritene a lui Nicolaus Cusanus (1401-1464), Grădiştea Sarmisegetusa poartă denumirea de Gron*64). *64) Măriuca Radu, Ioachim Lazăr, op. cit. 1526, 29 august - Ungaria pierde bătălia de la Mohacs. 1541 - Ungaria devine paşalâc; Transilvania devine principat autonom vasal Imperiului Otoman, îşi alege principele care este confirmat de Poartă; confesiunea ortodoxă este "tolerată". 1550 - Georg Reicherstorffer: în Câmpul Pâinii de la nordul Orăştiei, românii locuiesc răspândiţi prin tot locul pe câmpii pustii de jur împrejur, într-un fel de posesiuni (CSTR, I, 1968, p. 222). 1551-1556 - Stăpânire habsburgică în Transilvania, terminată în 1568 1552 - Banatul devine paşalâc (centrul la Timişoara) 1556 - Harta REGNI HUNGARIAE CHOROGRAPHIA, aparţinând umanistului vienez Wolfgang L.azius (1514-1565), menţionează Haczeg Vallis - Districtul Haţegului, Varhel Ulpia Traiana Zarmisegetusa, Orle Augustiae - Sântămăria Orlea şi Z. Georg - Strei Sângiorgiu*65). *65) Ibid. 1599 - Şelimbăr. Mihai Viteazul (+1601) stăpâneşte Transilvania 1602 - Sigismund Bathory cedează Transilvania împăratului Rudolf al II-lea 1609 - Restabilirea principatului autonom al maghiarilor, secuilor şi saşilor sub suzeranitatea Imperiului Austriac 1622 - Încercarea eşuată a principelui Transilvaniei Gabriel Bethlen de a realiza independenţa Transilvaniei; unirea teritoriului Transilvaniei cu 7 comitate stăpânite de regele Ungariei rămase independente, situate în partea de vest a Transilvaniei (comitate din Partium şi din Ungaria Superioară) 1683 - Asediul armatei turceşti asupra Vienei, soldat cu victoria armatei austriece; Imperiul Otoman pierde puterea asupra Ungariei şi Transilvaniei. 1686 - Tratatul de la Viena (tratatul hallerian) prin care printre altele, Transilvania intră sub suzeranitatea Imperiului Austriac şi primeşte garnizoane austriece; principele Transilvaniei, Mihai Apafi, este recunoscut de Împăratul Austriei. 1691 - Diploma Leopoldină prin care principatul Transilvaniei este subordonat direct Împăratului, ca provincie (Gubernium) a imperiului şi cu guvernator numit la Viena (primul guvernator este Gheorghe Banffy I); se înfiinţează Cancelaria Aulică Transilvăneană; se menţin privilegiile celor trei naţiuni politice - unguri, saşi, secui - şi se confirmă cele patru religii recunoscute - catolică, luterană, calvină, unitariană; nobilimea nu mai are dreptul să se opună hotărârilor împărăteşti. Proprietarii de pământ inclusiv ţăranii, plătesc impozit către împărat. Acest statut administrativ nou este confirmat prin tratatul Păcii de la Karlowitz între imperiile Austriac şi Otoman (1699). 1698-1701 - Unirea cu Roma a unei parţi a clerului ortodox din Transilvania, prin instituirea confesiunii greco-catolice. Prin această acţiune, conform hotărârii Împăratului Leopold, naţiunea valahă are acelaşi drepturi cu celelalte naţiuni. 1750 - Administraţia austriacă execută Conscripţia contribuabililor din Transilvania, în scopul aşezării sistemului fiscal pe baze statistice; au fost inventariate 2001 localităţi urbane şi rurale. 1761 - Gen. austriac Buccow ordonă incendierea sau dărâmarea mănăstirilor ortodoxe din Transilvania 1769-1773 - Ridicarea topografică "lozefină". Menţiune cartografică a aşezării "Varhelye vulgo Grasistija", a Râuşorului ("Szeikan Bach"), a satelor "Brazova", "Panzinesd" şi "Hobitza"; harta menţionează ruinele aşezării antice, notâmd "Romischer Laager der 7 und 13. Legion Ano 103" şi, "State von Ulpia Trajana alwo die Rom: Colonie gewohnet" precum şi principalele drumuri ("Landstrafîse aus Banath nach Hatzeg" şi "ndstrafîse aus Banath nach Szafîsvâros"). 1781 - Împăratul Josef al II-lea proclamă prin decret egalitatea în faţa legii a locuitorilor din Transilvania; se înlătură privilegiile maghiarilor, secuilor , saşilor, se desfiinţează "Universitatea" naţională săsească. 1784 - Iosif al II-lea hotărăşte ca iobagii care se înscriu în regimentele de grăniceri scapă de iobăgie. Prima răscoală ţărănească, Horea, Cloşca şi Crişan înfrântă de armata imperială. Ţăranii secui participând la armata răsculaţilor. 1785 - Patentă de desfiinţare a iobăgiei în Transilvania (Iosif al II-lea). 1790 - Constituţia Transilvaniei (Decret Imperial) reconfirmă iobăgia ţăranilor. Perioada modernă 1848 - Revoluţiile paralele ungurească şi românească în Transilvania. Revoluţiile urmăreau, printre altele, aplicarea legilor votate de Dieta maghiară de la Pozsony (Bratislava) pentru desfiinţarea în Banat şi Transilvania a servituţilor feudale şi împroprietărirea iobagilor. După înnăbuşirea revoluţiei din 1848, cu ajutorul armatei ruseşti, Transilvania ajunge sub administraţie imperială directă. Vechile unităţi administrative au fost desfiinţate, iar în locul lor au fost create districte militare. 1848-1849 - În mod temporar, sub presiunea revoluţiei maghiare şi după înfrângerea acesteia, Împăratul Ferdinand acceptă anexarea la Ungaria a Transilvaniei. 1860 - Împăratul Franz Jozeph I promulgă "Diploma din octombrie" prin care începe guvernarea constituţională a Imperiului Austriac; Transilvania redevine stat autonom în cadrul imperiului. Decret al Împăratului Franz Joseph I care întemeiază Imperiul Austro-Ungar (statul dualist imperial şi regal); Împăratul devine şi rege al Ungariei. Ungaria (cu capitala la Buda şi, după unirea oraşelor Buda, Pesta şi Obuda, la Budapesta) are o organizare proprie semiautonomă, cu parlament şi ministere; ministerele de externe, de război şi de finanţe sunt sub autoritatea imperială. Transilvania îşi pierde autonomia (incorporată în Ungaria), dar îşi măreşte teritoriul cu Maramureşul, Crişana şi Banatul. 1881-1900 - Primele cercetări arheologice la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (Societatea de Istorie şi Arheologie a comitatului Hunedoara). Perioada contemporană 1918 - Ca urmare a dizolvării Imperiului Austro-Ungar, Ungaria devine stat independent, diminuat prin crearea Cehoslovaciei şi a ţărilor fostei Iugoslavii. Transilvania face parte din statul maghiar. La 1 Decembrie 1918, Marele Sfat Naţional din Transilvania şi Consiliul Dirigent hotărăsc unirea Transilvaniei cu România. 1919 - Consiliul dirigent al Transilvaniei stabileşte împărţirea administrativă: se formează 23 de judeţe conduse de prefecţi. Zona studiată face parte din judeţul Hunedoara cu capitala la Deva. 1924 - Încep săpăturile arheologice finanţate de statul român la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (responsabil, Institutul de Arheologie din Cluj, arheolog D.M. Teodorescu). 1938-1940 - Împărţirea politico - administrativă a României în ţinuturi conduse de rezidenţi regali, numiţi de regele Carol II. Zona făcea parte din Ţinutul Timiş cu reşedinţa la Timişoara. În 1940 se revine la organizarea în judeţe. 1940 (august) - 1944(august) - "Transilvania de Nord" face parte din Ungaria, ca urmare a tratatului de la Viena . Zona studiată face parte din România. 1944 (august) - 1945 (martie) - Lupte în Transilvania, între armatele sovieto-române pe de o parte, germane şi maghiare pe de altă parte. 1945 - 1950 - Ţara este în continuare împărţită în judeţe; zona studiată face parte din judeţul Hunedoara cu reşedinţa la Deva. 1947, 30 decembrie - În urma abdicării forţate a Regelui Mihai I se crează Republica Populară Romînă (ulterior "Română"), stat socialist condus de Partidul Muncitoresc (Comunist) Român. 1950, 1952, 1956, 1960 - Împărţirea administrativ economică a RPR în regiuni şi raioane; 28 de regiuni, ulterior 18 în 1952 şi 16 regiuni în 1956. Zona studiată se află în raionul Haţeg, regiunea Hunedoara (cu reşedinţa la Deva). 1965 - Republica Populară Română devine R.S. România (R.S.R.). 1968 - Împărţirea administrativă a R.S.R. în judeţe: se creează judeţul Hunedoara cu reşedinţa în municipiul Deva. Reorganizare administrativă în 1981 1989, 22 decembrie - Instaurarea regimului democratic în România: abolirea regimului socialist după fuga lui Nicolae Ceauşescu 1990 - Se repune în vigoare Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României (Decretul-Lege al C.F.S.N. nr. 38/1990). 2018 - Legea nr. 290/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României. 2022, 31 ianuarie - Înscrierea pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial (UNESCO) a poziţiei "Frontiers of the Roman Empire - Dacia". În judeţul Hunedoara, sunt propuse spre înscriere 13 poziţii care grupează 29 situri din 7 U.A.T., printre care Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. 2024, 31 iulie - Înscriere în Lista Patrimoniului Mondial - cu codul 1718-017: Sarmizegetusa: Colonia Dacica Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa ca parte a Frontierelor Imperiului Roman - Dacia, înscriere în prin decizia 46 COM 8B.25 2.3.4. Descrierea şi caracterizarea siturilor arheologice*66) *66) Arhg. Dr. Felix-Florin Marcu, arhg. Dr. Cristian Dima, arhg. Adriana Dima-Antal (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei), Studiu istoric şi arheologic, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, dec. 2022 (studiu de fundamentare a P.U.Z.) - extras. Primele cercetări arheologice la Ulpia Traiana Sarmizegetusa au avut loc între anii 1881 - 1900 de către Societatea de Istorie şi Arheologie a comitatului Hunedoara. Atunci au fost dezvelite câteva dintre cele mai reprezentative monumente ulpiene: amfiteatrul, mithraeum-ul, templul zeilor sirieni, asklepieion- ul, templul Nemesidei ş.a. Cercetările au fost reluate în perioada interbelică cu amploare sporită în anul 1924 sub conducerea lui Constantin Dacoviciu şi cu participarea lui I. Malasz din partea muzeului din Deva şi Ocrtavian Floca. Atunci încep cercetările la forul lui Traian (forum vetus) cunoscut până în 1986 drept Aedes Augustali, precum şi crecetări la necropola estică, în nordul oraşului la Amfiteatru precum şi alte clădiri civile situate la nord de acesta, precum şi o incintă funerară a necropolei vestice. Lucrările întrerupte în anul 1938 au fost reluate abia în anul 1973 de către un colectiv larg de arheologi şi epigrafişti de la Universitatea Babeş Bolyai, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj Napoca şi Muzeul din Deva sub conducerea lui Hadrian Daicoviciu, în perioada 1973-1983, fiind cercetate foarte multe din edificiile situate Extra Muros şi parţial Intra Muros, iar după 1984 sub conducerea lui Ioan Piso se reîncep cercetările la clădirile Intra Muros în zona celor două foruri şi în zona Palatului Procuratorului Financiar. (a se vedea imaginea asociată) Figura 19. Cronologia cercetărilor arheologice în Colonia Dacica Sarmizegetusa (După O. Ţentea 2017) 2.3.4.1. Colonia Dacica Sarmizegetusa - Intra Muros Colonia Dacica Sarmizegetusa a fost o colonie de veterani ce avea o formă rectangulară şi măsura 22.5 Ha în interiorul zidurilor, iar apoi, la extindere a ajuns la 33 Ha. Drumul imperial de la Tibiscum spre Apulum trecea prin faţa oraşului pe latura de nord a acestuia. În timpul imperiului Roman fondatorul unui oraş (municipium sau colonia) nu putea fi decât împăratul. În cazul Sarmizegetusei actul întemeierii a fost săvârsit în numele împăratului (auspiciis Imperatoris Caesaris) de către guvernatorul Decimus Terentius Scaurianus. După consultarea voinţei zeilor, acesta înfigea în pământ groma, un fel de teodolit roman. Acolo unde cădea umbra gromei la răsăritul soarelui, era trasată axa sacră est-vest (decumanus maximus), apoi era trasă perpendiculara, care devenea axa sacră nord-sud (cardo maximus). La decumanus maximus se trasează paralele, care devin decumani, iar la cardo maximus paralele, care devin cardines. Aceste linii perpendiculare delimitează în interiorul zidurilor cartierele, numite insulae. Sarmizegetusa este singurul oraş roman, în care a fost găsit locus gromae, adică locul din care a fost întemeiată colonia. Pe acest locus gromae va fi înălţat un altar pentru împăratul Traian. Cercetările arheologice în interiorul oraşului roman sunt mai puţine decât cele extra muros, fiind săpate cu precădere cele două pieţe (fora) aflate în zona centrală, resedinţa guvernatorului financiar al Daciei Apulensis (Praetorium Procuratoris) şi câteva clădiri cercetate la vest de forum vetus (Insulae 3), unele sondaje la zidurile oraşului sau la poarta de nord, la care se adaugă câteva cercetări preventive şi supravegheri arheologice mai recente. (a se vedea imaginea asociată) Figura 20. Împărţirea terenurilor conform metodei centuriatio (după Marcu şi Cupcea, 2011) – Forum Vetus Primul for al Coloniei Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegtusa, forum vetus sau forul traianic, a fost ridicat la intersecţia celor două axe principale ale oraşului. Înainte de Forul de piatră a cărui fundaţii sunt vizibile astăzi, acesta a fost precedat de o clădire de lemn, un prim for de lemn. Forum vetus din Sarmizegetusa este un for civil şi administrativ, fără a fi lipsit de un caracter religios. Ulterior va fi construit la sud de acesta un nou for (forum novum), preponderent religios, dominat de Capitoliu. (a se vedea imaginea asociată) Figura 21. Forum Vetus (După A. Diaconescu, 2010) – Forum Novum În timpul domniei lui Traian spaţiul de la Sud de forum vetus era folosit ca şantier ce îl deservea pe acesta. La sfârşitul domniei lui Traian şi la începutul domniei lui Hadrian a luat aici a fost construit un macellum, orientat est-vest. În jurul anul 150 macellum-ul a fost desfiinţat, iar în locul său a fost ridicat înălţat pe axa est-vest un nou for (forum novum), încă şi mai somptuos decât primul. Întregul forum novum era mărginit înspre est de impozanta clădire a Capitoliului (33,70 m - est-vest x 18,90 m - nord-sud). Capitoliul este un templu corintic hexastil, peripteros sine postico, cu un plan asemănător Capitoliului din Roma şi construit după preceptele lui Vitruvius. (a se vedea imaginea asociată) Figura 22. Forum Novus (După I. Piso, 2007) – Praetorium Procuratoris - Sediul Guvernatorului Financiar al Daciei Apulensis Sediul guvernatorilor este situat în punctul denumit "Grohotea Tornească", localizat intra muros, în primul rând nordic de insulae ale coloniei Dacica Sarmizegetusa, la est de cardo maximus. La nord şi la est el este mărginit de două depozite de grâne (horrea) şi constă din mai multe corpuri separate prin curţi interioare. Ele cuprind o serie de complexe termale, birouri şi camere de locuit. Sediul avea şi edificii de cult (printre care un Serapeum), precum şi o area sacra, unde s-au găsit baze de statui şi altare dedicate de către guvernatorii financiari ai Daciei Apulensis. (a se vedea imaginea asociată) Figura 23. Palatul Procuratorului Financiar (Fotogrametrie E. Demetrescu, C. Dima 2015) – Templul zeilor palmyreni II (Clădirea Y) Cercetarea zoneii centrale a oraşului, la vest de forum vetus, a dus la descoperirea unui nou templu palmyrenian. Una dintre inscripţii atestă o triadă de divinităţi de la Palmyra, în fruntea căreia se află Bel, Malagbel şi Ierhabol, pusă în sănătatea împăratului Severus Alexander. O altă inscripţie atestă un colegiu de adoratori ai zeului Malagbel, iar pe a treia este menţionat Iarhibol. Templul a fost precedat de două faze aparţinând prob. unei locuinţe a unui demnitar al oraşului. (a se vedea imaginea asociată) Figura 24. Clădirea Y - Plan după I. Piso, O. Ţentea, F. Matei-Popescu) – Insula 3 Zona denumită Insula 3 este mărginită în partea de Est de forul oraşului, aliniat probabil la un cardo ce mărginea forum vetus. Alte elemente au fost descoperite spre vest de Z6 (bloc de marmură; traiectul unor canale). – Clădirea X Clădirea denumită convenţional clădirea X se află la intersecţia dintre colţul de sud-vest al forului lui Traian (forum vetus) şi colţul de nord-vest al forului lui Antoninus Pius (forum novum), blocând cardo I din prima fază de piatră a oraşului. Aceasta este situată la nord de templul prezentat mai sus. Cercetările sunt în curs de desfăşurare, fiind începute la acest obiectiv în 2004. Edificii nesigure Intra Muros – Templul lui luppiter Dolichenus Cercetarea arheologică condusă de G. Teglăs şi P. Kirăly în anul 1886 a dus la dezvelirea templului, situat în colţul de sud-vest al coloniei, lângă zidul de incintă. Inscripţia de fondare menţionează că şase sacerdotes Dolicheni au construit un edificiu pentru Iuppiter Dolichenu în timpul împăratului Severus Alexander. Edificiul nu s-a păstrat pe teren. 2.3.4.2. Colonia Dacica Sarmizegetusa - Extra Muros Zona Extra Muros a fost mai intens cercetată în perioada anilor 1973-1984. Numerotarea edaficilor cercetate în această zonă a fost relizată de autorii cercetărilor şi pentru buna înţelegere a acestora se va utiliza aceeaşi numerotare. (a se vedea imaginea asociată) Figura 25. Planul general al Ulpiei Traiane (După D. Alicu, H. Daicoviciu, 1984) Clădiri civile – Amfiteatrul Coloniei Dacica Sarmizegetusa - EM1 Amfiteatrul Coloniei Dacica Sarmizegetusa este situat în apropierea porţii de Nord a oraşului având o suprafaţă de cca 4900 mp. Primele cercetări arheologice în Amfiteatrul de la Sarmizegetusa au început între anii 1890-1893 şi realizate de Kiraly Pal, Teglas Gabor şi Szinte Gabor, care au dezvelit zidurile amfiteatrului şi au identificat sanctuarul dedicate zeiţei Nemesis. Cercetătorii maghiari au surprins baricadarea porţii de Vest în epocă post-romană şi au descoperit şi un tezaur monetar din secolul IV, arătând puţinele dovezi ale locuirii post-române. Cercetarea arheologică a fost reluată de Constantin Daicoviciu în perioada anilor 1934-1936, apoi de H. Daicoviciu în 1981, în 1987 şi 1993-1996 de D. Alicu, cercetări pe care acesta le va continua şi în perioada 1993-1996 şi au fost reluate în 2021 (sondaje). (a se vedea imaginea asociată) Figura 26. Fotogrammetrie Amfiteatru (E. Demetrescu 2015) Etapele majore de edificare, identificate de autorii cercetărilor arheologice, sunt următoarele: Faza I. Amfiteatru din lemn, cu zidul arenei din zidărie şi lojele (pulvinar, suggestum) din piatră; zidurile Intrării A sunt bordate de doi contraforţi orientaţi spre exterior; caveea era susţinută de cel puţin trei rânduri concentrice de stâlpi din lemn; Faza II-A. Amfiteatru cu caveea din piatră compusă din trei ziduri concentrice, legate prin ziduri radiale împreună cu care formează casete de zidărie umplute în mare parte cu pământ; o parte dintre aceste casete erau neumplute, fiind destinate unor încăperi; Faza II-B. Reparaţii tronson nord-estic al caveei, constând în principal, cf. interpretărilor arheologice mai vechi, în "dublarea" unor casete de zidărie în sectorul nord-estic al caveei; D. Alicu încadrează tot acestei faze ridicarea nivelului de călcare în unele zone ale amfiteatrului, acolo unde au fost înregistrate praguri suprapuse; Faza III. Transformare în perioada medievală, reprezentată de urme ale utilizării spaţiului arenei şi caveei prin blocări (fortificări) ale intrărilor; aceste urme, probabil consistente, au fost eliminate aproape total cu ocazia primelor săpături arheologice de la finalul sec. al XIX-lea. – Schola gladiatorum (EM 11, EM 12, EM 13) Construcţia (EM11), cercetată între anii 1975-1977, este amplasată la nord-est de amfiteatru şi a fost identificat într-o primă fază drept cazarmă a gladiatorilor datorită apropierii cu amfiteatrul, mai apoi datorită planului, un hibrid între locuinţă şi terme. Schola gladiatorum dispunea la vest de două anexe, EM 12 şi EM 13, cercetate în anul 1978. (a se vedea imaginea asociată) Figura 27. Plan Clădiri EM 11, EM 12, EM 13 – Clădiri civile (EM 3, EM 4, EM 5, EM 6, EM 7, EM 8) Clădiri civile cercetate parţial prin sondaje arheologice în perioada 1973-1974. Toate acestea sunt la est de Valea Drascovului, în apropierea drumului ce duce spre gara veche, la nord de drumul actual şi la sud de calea ferată. – EM 9 Clădire civilă (villa) cercetată parţial de O Floca în zona de nord a satului actual, la nord de amfiteatru, la 140 m nord faţă de sosea şi 50 sud faţă de calea ferată, în spatele sediului actualei primării.Clădirea ar fi fost construită în prima jumătate a secolului II d. Chr. şi incendiată în timpul războaielor marcomanice – EM 10 Clădire civilă situată la 150 m est de zidul estic de incintă şi 26 m sud de drumul imperial. Această clădire a fost cercetată parţial în 1924 de C. Daicovciu şi e probabil în legătură cu edificiul nr. 2, cercetat cu 40 de ani înainte de P. Kiraly. – EM 21 Atelierul de sticlărie - a fost cercetat în anul 1981 de către colectivul condus de H. Daicoviciu. Acesta se află la 1,05 m spre vest de templul lui Silvanus. Prima fază a clădirii pare să fie contemporană cu zidul din încăperea sudică a templului lui Silvanus. – EM 23 Clădire situată la 50 de metri est de zidul estic de incintă a coloniei şi la cca 40 m sud de decumanus maximus a fost descoperită în 1981 cu ocazia unor lucrări agricole şi cercetată între anii 19821984. – EM29, EM30, EM31 Cercetările arheologice ce au condus la dezvelirea edificiilor cunoscute sub numele de Extra Muros 29, EM30, EM31 au fost realizate în anii 1990 (UBB), 1991 (MCDR), 1992-1993 (MNIT). (a se vedea imaginea asociată) Figura 28. Plan cu reprezentarea clădirilor EM 29. EM 30 şi EM 31 – EM 25 - Băile publice Clădirea a fost săpata de către G. Teglas şi P. Kiraly în anul 1883. Clădirea se află în partea de nord al zidului de incintă a oraşului. Conform planului publicat de P. Kiraly edificiul era împărţit în două secţiuni distincte: una pentru bărbaţi şi una pentru femei precum şi o baie de aburi şi baie de vară. Dintr-un antreu comun se intra la stânga, în garderoba băii de aburi, iar la dreapta într-un vestiar (apodyterium). De aici se putea pătrunde în încăperea cu apă rece (frigidariu. Din acesta se ajungea într-o cameră încălzită cu un sistem de hypocaustum numită tepidarium şi apoi în caldarium încăperea pentru băi calde. Construcţia băii pentru femei era asemănătoare, dar de dimensiuni mai mici. În baia de aburi (laconicum) se intra tot din garderobă. Conform unor ştampile de pe ţiglele descoperite în jurul edificiului acesta a putut data din anul 158 p.Chr. (a se vedea imaginea asociată) Figura 29. Planul clădirii EM 25 (după P. Kiraly) Spaţii de cult (Area Sacra) şi templele sau edificii religioase Extra Muros Coloniei Dacica Sarmizetusa – Area Sacra Area sacra de la Sarmizegetusa este una dintre cele mai bine cunoscute zone sacre ale oraşelor române din provinciile nordice. Pe terenul împrejmuit cu zid de temenos, s-au ridicat o serie de edificii de cult dedicate diferitelor divinităţi, dovadă a unei varietăţi a credinţelor religioase ale populaţiei din Colonia Dacica Sarmizegetusa. Dimensiunile identificate de autorii cercetărilor sunt de 226 m, latura sudică, 140 m, latura estică, 215 m, latura nordică, respectiv 145 m latura vestică. Zidurile incintei sacre au fost identificate în mai multe puncte, în special în zonele în care s-au cercetat noi edificii de cult, multe dintre acestea fiind adosate zidului, în special pe latura de nord. Astfel, area sacra a coloniei este situată la est de amfiteatru, templul zeiţei Nemesis şi de clădirile EM 29, EM 30 şi EM 31 şi la sud de templul lui Silvanus (EM 19) şi aşa-numitul Templu Mare (EM 18) sau templul dedicat lui Hercule şi Diana. Este foarte posibil ca zidul de sud al incintei sacre să fi înglobat într-o fază şi Templul Mare, Templul lui Silvanus etc., dobândind o formă rectangulară, zidul sudic fiind astfel paralel cu drumul imperial, însă în acest moment datele sunt insuficiente. Pe latura de vest a zidului precum şi colţul de sud-vest a fost identificat cu ocazia mai multor cercetări un zid paralel ce funcţiona ca portic. În zona nordică se află un templu cu podium şi porticus dedicat lui Liber Pater, aşa numita basilica (EM 24) şi arealul templelor galo-române cu unele edificii tipice. Orientarea templului Liber Pater şi edificiului de cult EM24 pe zidul de nord a sugerat existenţa între aceste două clădiri a altor edificii de cult precum cele cercetate mai târzii în perioada 2004-2007 din care se remarcă templul dedicat lui Dominus et Domna, alături de alte două temple. Tot în această zona sacră a fost ridicate şi templele dedicate lui Aesclepius şi Hygea, un aesklepeion cu diverse clădiri pentru cei bolnavi. (a se vedea imaginea asociată) Figura 30. Planul Incintei Sacre (după D. Alicu, H. Daicoviciu 1984) – Intrare sit arheologic (Zid area sacra) Cercetările arheologice preventive din anul 2016 au fost efectuate de un colectiv de arheologi condus de Prof. Dr. Ioan Piso - responsabil ştiinţific, Gică Băestean, Marius Barbu, Oana Tutilă (MCDR Deva), Ovidiu Ţentea (MNIR), Adriana Pescaru având ca scop iniţial realizarea obiectivului "Construire clădire poartă şi amenajare acces la Ulpia Traiana Sarmizegetusa"*67). Zona cercetată arheologic este situată la intrarea în situl arheologic în vecinătatea obiectivelor descrise mai sus şi acoperă o parte a proiectului de construcţie propus pentru Muzeul nou. Principalul element constructiv identificat în cadrul acestei cercetări îl constituie zidul Z3, ce străbate întreaga zonă de la nord la sud, continuându-se vizibil în ambele direcţii. Acesta reprezintă cel mai probabil delimitarea vestică a zonei ce înglobează o serie de temple române cercetate de-a lungul timpului la Sarmizegetusa (area sacra). Z3 este construit din piatră de râu şi mortar alb şi are fundaţia lată de 0,80 m adâncită 0,40 - 0,50 m, până în stratul de lut galben, steril din punct de vedere arheologic. Elevaţia sa lată de 0,60 m este prevăzută cu crepide de câte 0,10 m atât spre est cât şi spre vest. Din elevaţie se păstrează mai multe asize, pe o înălţime de 0,50 m, partea sudică a zidului fiind supraînălţată la restaurarea din anii 1990 cu încă 0,30 m. În cadrul zonei cercetate de noi, el a fost surprins pe o lungime de 17,80m, moneda de bronz emisă de Antoninus Pius descoperită lângă fundaţia acestuia plasând momentul construirii sale spre mijlocul secolului al II-lea d. Hr. *67) I. Piso et alii 2016, Raport de cercetare arheologică preventivă privind terenul afectat de realizarea obiectivului "Construire clădire poartă şi amenajare acces la Ulpia Traiana Sarmizegetusa" în localitatea Sarmizegetusa, judeţul Hunedoara, – EM 14 - Templul lui Liber Pater Edificiul de cult este amplasat la aproximativ 300 m nord-est de amfiteatru şi a fost cercetat între anii 1973-1974, un an mai târziu fiind şi conservat. Cercetările arheologice au fost conduse de H. Daicoviciu, împreună cu colectivul format din D. Alicu, E. Nemeş, I. Piso, C. Pop şi A. Rusu. Edificiul are o formă rectangulară cu dimensiunile cuprinse între 22,5x20,4 m, este orientat nord-sud şi are intrarea dinspre sud. Intrarea este marcată cu un vestibulum. – Sanctuarul Dominus şi Domina Templul este amplasat în vecinătatea estică a templului lui Liber Pater. Cercetările au fost realizate în perioada 2004-2007 în cadrul unei cooperări germano-române sub conducerea lui M. Fiedler şi C. Hopken. Cele mai vechi faze de construcţie a sanctuarului pare să fi aparţinut câteva şiruri de gropi de par care provin de la un porticus cu trei laturi, care era lipit de zidul nordic al zonei sacre. Templul avea dimensiunile cuprinse între 4,1x3,8 m. – EM 15 - Aesculap şi Hygia Edificiul consacrat zeilor medicinei se ştie încă din anul 1884, când G. Teglas a identificat zona datorită a două altare. Cercetările la edificiu încep abia după 100 de ani şi se desfăşoară între anii 1973-1976, în anii imediat următori fiind şi conservat. Cercetările arheologice au fost conduse de H. Daicoviciu împreună cu un colectiv format din D. Alicu, E. Nemeş, I. Piso, C. Pop şi A. Rusu. Sanctuarul zeilor Aesculap şi Hygia constituie un întreg complex de construcţii cu destinaţii diverse. Toate edificiile sanctuarului sunt grupate în interiorul incintei sacre, temenos, gros de 75 cm la temelie, având conturul unui patrulater neregular, orientat în sensul lungimii, pe direcţia nord, nord-est şi sud, sud-vest. Astfel latura de nord măsoară 57 m, cea de sud 41 m, cea de vest 61,5 m, iar cea de est 70 m. Intrarea în incintă se află pe latura de vest, având în vedere pavajul de piatră de râu de care este marcat. Edificiul de cult prezintă trei faze de construcţie. (a se vedea imaginea asociată) Figura 31. Planul Asklepeionului Zidul de incintă are o lungime de 229,5 m şi închide un spaţiu trapezoidal de clădirile descrise mai sus. S-a găsit o singură deschidere, spre vest, largă de 4 m, posibil o poartă accesul în sanctuar făcându-se dinspre amfiteatru. – EM 16 Clădirea de cult a fost cercetată în anul 1979 cu ocazia construirii Motelului din Sarmizegetusa. Templul se află în colţul de nord-est al incintei sacre, la est de EM24 şi de aesklepeion. Aceasta este de formă dreptunghiulară cu laturile de 13.5 m pe axa est-vest şi 6.5 m pe axa nord-sud, intrarea fiind probabil pe latura vestică. Pe interior, templul este împărţit de un zid în două nave, zid care se sfârşeşte la 1.8 de latura de vest a clădirii. – EM 17 Edificiul este situat la sud-est de EM 16 şi a fost cercetat în acelaşi timp cu acesta. Templul are o planimetrie pătrată cu latura de 5,5 m. Latura de vest şi ce de sud sunt sprijinite de doi contraforţi la exterior. În centrul clădirii a fost identificată fundaţia de cărămidă a unui altar de 1X0.85 m. Materialul arheologic este la fel de sărăcăios, remarcându-se câteva fragmente de bronz aurit ce ar putea proveni de la o statuetă. – EM 24, EM 28 Edificiul de cult se situează în proximitatea sanctuarului dedicat zeilor Aesculapius şi Hygea, la nord de acesta şi la est de templele lui Liber Pater şi a lui Dominus et Domina. Nu se cunosc divinităţile căruia acest edificiu de cult a fost dedicat şi a fost denumit convenţional Templul Basilica. Cercetările arheologice în această zonă au fost efectuate între anii 1983-1985 şi 19861987, clădirea fiind conservată. La sud de cubicul vestic al clădirii EM 24, în raportul săpăturii arheologice din 1984, publicat abia în 1993 a fost numerotată o construcţie EM 28, a cărei zid estic se adosează la zidul sudic al cubicului vestic. Maniera de construcţie a zidurilor, lipsa totală a mortarului, faptul că fundaţia este aşezată sub dărămătură, prezenţa unei fibule, datează această clădire la sfârşitul secolului III-lea sau la începutul secolului IV d. Chr. Edificii de cult, temple situate Extra Muros şi în afara incintei sacre – Templul Zeiţei Nemesis (EM 2) Templul se află la est de amfiteatru, în imediata apropiere a porţii principale. Edificiul a fost cercetat pentru prima dată între anii 1891-1893, odată cu dezvelirea amfiteatrului de către G. Teglas şi G. Szinte. Din păcate rezultatele cercetărilor nu au fost publicate, templul fiind amintit de G. Szinte doar cu un profil şi un plan publicat. Cercetările sunt reluate între anii 1996-1997 de colectivul format din cercetătorii D. Alicu, C. Pop, S. Cociş, E. Bota, C.H. Opreanu şi C. Ilieş. În inventarul templului se numără mai multe inscripţii care întăresc motivul identificării templului drept un edificiu aparţinând zeiţei Nemesis. – EM 22 Clădirea este reprezentată pe planurile generale de săpătură la nord de templul lui Silvanus (EM 19), în spatele acestuia. Cercetarea la această clădire a fost realizată în 1983 şi publicată ulterior în 1994. Clădirea se pare că ar fi avut două faze de construcţie şi este situată la sud de zidul de incintă al zonei sacre, în afara acesteia. Orientarea acestui edificiu este est-vest, iar latura sudică măsoară 19.25 m de la colţul sud-vestic şi până în punctul în care intră sub zidul vestic al Templului Mare (EM 18). – EM 18 - Templul Mare TempluL Mare - denumit convenţional aşa datorită mărimii (43,6x34 m) fiind cel mai mare templu cercetat arheologic în Dacia. În literatura de specialitate este amintit precum şi EM 18, Templul mai multor divinităţi, Malagbel sau Templul lui Hercules şi al Dianei. Templul a fost cercetat între anii 1976-1978 de către H. Daicoviciu şi colectivul format de D. Alicu, I. Piso şi C. Pop. Săpăturile arheologice au fost reluate recent în anul 2013 de colectivul format din C. Ciongradi, A. Diaconescu, E. Bota, V. Voişian şi G. Băeştean. Edificiul se află la nord de incinta fortificată a oraşului, într-un aliniament de clădiri paralele cu drumul antic la o distanţă de 20,5 m de acesta. Intrarea în templu se află pe latura de sud şi este marcată de vestibulum (5x3,5m) şi două coloane corintice. Templul a fost construit la sfârşitul secolului al II-lea după războaiele marcomanice. Colţul său nord-vestic suprapune colţul sud-estic la clădirii EM 22 care este distrusă în urma războaielor marcomanice urmând să fie complet demolată după anul 170. Din interiorul templului provin mai multe inscripţii fragmentare închinate lui Hercules Augustus, precum şi un fragment de statuie cu piciorul stâng al acestuia. Tot de aici provine şi un altar pentru Iuno Regina şi unul pentru Diana Augusta precum şi un fragment de statuie de marmură care păstrează capul zeiţei vânătorii. Aceste descoperiri demonstrează că edificiul a fost dedicat mai multor divinităţi greco- române. – EM 19 - Sanctuarul lui Silvanus Edificiul a fost atribuit divinităţii datorită unui relief cu inscripţie descoperit în partea de sud-estică a încăperii de nord a edificiului. Săpăturile arheologice a fost conduse de H. Daicoviciu şi colectivul format de D. Alicu, I. Piso, C. Pop şi A. Rusu. Edificiul este amplasat la sud-est de amfiteatru şi la vest de Templul Mare. Edificiul suprapune o clădire mai veche, ale cărui ziduri nu se mai păstrează. – EM 20 Cu ocazia unor lucrări de amenajare întreprinse în anul 1982 la Templul Mare pe latura estică a acesteia a fost identifică o clădire nouă denumită EM 20. Latura de sud al clădirii se află pe acelaşi aliniament cu laturile de sud a edificiilor EM 18, 19 şi 21. Din păcate nu se poate preciza funcţionalitatea edificiului, nefiind descoperite inscripţii sau monumente figurate care să sugereze divinităţile adorate. – EM 26 - Sanctuarul lui Mithras Edificiul a fost descoperit în 1882, urmând să fie dezvelit în totalitate în anul imediat următor de echipa condusă de G. Teglas şi P. Kiraly. Templul este aşezat în partea de sud-vest al oraşului, extra muros pe malul stâng al pârâului Apa Mică. Edificiul a fost foarte prost păstrat încă în vremea când s-au început săpăturile, în pare parte templul fiind distrus în urma lucrărilor moderne din zonă. Templul îşi încheie existenţa în urma unui incendiu puternic după cum demonstrează şi toate descoperirile de aici (peste 220 de inscripţii şi monumente sculpturale), toate având urme puternice de arsură. De aici provin statuile lui Cautes şi Cautopates, care delimitează o extremitate a navei centrale. Fragmentele de coloană şi capiteluri duc la ideea existenţei a trei nave, delimitate de două şiruri de coloane, în faţă cu un portic. Conform autorilor posibil ca templul să fi suferit o incendiere odată cu războaiele marcomanice, deci templul a existat şi înainte de 170 p.Chr., după care este reconstruit şi suferă un al doilea incendiu fără a se putea preciza momentul. – EM 27 - Templul zeilor palmyreni I aşa zisul "templul sirian" sau Malagbel Se află la vest de incinta oraşului, pe Dealul Delineştilor. Conform inscripţiei de fundaţie a templului care a determinat începutul săpăturile de aici, se menţionează doar divinităţi din Palmyra (Malagbel, Bel, Bel Hamon, Benefal şi Manavat), astfel că denumirea de templul zeilor palmyreni este cea mai potrivită. Templul a fost distrus în mare parte de activităţile lucrărilor moderne de agricultura. Conform inscripţiei amintite P. Aelius Theimes construieşte templul din banii săi şi îi anexează această bucătărie, culina. Templul se datează la sfârşitul secolului al II-lea şi începutul secolului al III-lea p.Chr. Edificii Extra Muros nesigure – Templul zeiţei Caelestis Virgo Templul zeiţei Caelestis Virgo (notat în planurile generale cu cifra 1) - identificată cu zeiţa africană Tanit, la Sarmizegetusa i se ridică un templu de către un sclav imperial, Nemesianus. Templul este identificat în partea de nord-vest de oraş, în exteriorul incintei fortificate. Edificiul nu a fost cercetat arheologic, existenţa lui fiind documentată doar de descoperirea unei inscripţii dedicată de un sclav, care construieşte templul din banii săi. Acesta a fost edificat în timpul lui Septimius Severus a cărui soţie, Iulia Domna, este adorată în imperiu în ipostaza de Caelestis Dea, fiind un semn de loialitate faţă de casa imperială şi nu ca o dovadă a practicării efective a cultului zeiţei Tanit. 2.3.4.3. Colonia Dacica Sarmizegetusa - Necropola Necropola de Est Necropola estică - cea mai mare necropolă a oraşului datorită vecinătăţii cu drumul imperial precum şi a spaţiului întins pe care această zonă îl poate oferi. Cele mai importante monumente funerare erau amplasate de-a lungul drumurilor, cum sunt mormintele tumulare (mausolee), incinte funerare, sarcofage, stele, edicule, precum şi numeroase statui. Dispunerea mormintelor este una diferită, cu descoperiri de construcţii atât monumentale, cât şi unele dispuse în incinte familiale sau colegiale. Din păcate în mare parte mormintele au fost jefuite încă din antichitate, astfel că rareori se poate realiza o conexiune între defunct şi monument. Se poate observa că ritul preponderent este incineraţia, excepţie făcând copii, după care la începutul secolului al III-lea se trece la practica înhumării. De asemenea s-au identificat amenajări mai ample ale parcelor funerare de-a lungul drumului imperial, construindu-se incinte funerare din zidărie. Unul din cele mai impozante monumente este aşa zisul Mausoleu al Aureliilor (mormânt tumular), descoperit în anul 1934 de echipa condusă de C. Daicoviciu şi O. Floca, la est de zidurile oraşului. Este vorba de un monument tumular cu un diametru impresionant de 21 m, alcătuit dintr-un zid de piatră care la momentul descoperirii măsura cca. 1 m de la suprafaţa antică a solului şi 2,2 m de la fundaţie. Zidul are o grosime de 0,9 m şi este alcătuit din pietre de râu legate cu mortar la fundaţie, urmat din blocuri de calcar în elevaţie, legate cu scoabe de fier şi prinse cu plumb topit. Umplutura edificiului se compune din resturi de cioplitură de piatră peste care urmează un strat gros de umplutură de pământ galben. În acest strat au fost aşezate sarcofagele pe socluri din piatră care datorită jefuirii încă din antichitate au dus la descoperirea doar a unor oseminte împrăştiate. Zidul tumulului se pare că se opreşte în partea de vest într-un zid care reprezintă un gard de piatră care împrejmuieşte necropolă. Din interiorul tumulului provine un singur mormânt intact, restul fiind răscolite de-a lungul timpului. Este vorba de un sarcofag realizat din cărămidă cu capac de marmură în care a fost introdus un sicriu de lemn ce avea următorul inventar: monedă imperială de bronz, brăţară de bronz, inel de fier, trei ulcioare din lut, şase vase sticlă, bulgări mici de vopsea roz, fragment ac de os, fragmente obiect poleit cu aur, fragment obiect de fier şi cuie de fier ce provin probabil de la sicriul de lemn. După natura obiectelor probabil ca mormântul să fi aparţinut unei femei. Monumentul funerar poate fi datat şi atribuit conform inscripţiei pusă pe un postament şi scris pe trei feţe, aparţinând familiei lui Q. Aurelius Tertius, decurio et flament coloniae Sarmizegetusae, ce poate fi datat în mijlocul secolului al II-lea p.Chr. Acest punct unde s-a descoperit aşa-numit "Mausoleu" al Aureliilor descris mai sus, a fost denumit în literatura de specialitate drept punctul "La Cireş", aflat în imediata vecinătate a drumului comunal Sarmizegetusa - Ostrov. După cercetările acestui monument din 1934, alte cercetări au urmat între anii 1982-1984, la o distanţă de cca. 40 m sud-vest de punctul amintit, de către un colectiv de arheologi de la Oxford. Aceştia au cercetat o mare parte dintr-o incintă funerară care cuprindea patru morminte. Săpăturile sistematice din necropola estică a oraşului au mai fost efectuate în perioada 2001-2008 de un colectiv format din cercetători din mai multe instituţii din România, fiind cercetate peste 70 de morminte, preponderent de incineraţie. Săpăturile sunt reluate în toamna anului 2017 de o echipă condusă de V. Bârcă şi O. Ţentea, fiind cercetate alte 7 morminte (patru de incineraţie şi trei de inhumaţie) dispuse pe o suprafaţă de 80 mp. Necropola de Vest Cercetările din 1973 de la Sarmizegetusa a dus la descoperirea un complex funerar denumit "Mausoleu" format dintr-o incintă dreptunghiulară de 11 X 6,5 m, cu ziduri construite din piatră de râu legată cu mortar, având deasupra blocuri de calcar. În interiorul incintei funerare a fost identificat un sarcofag din andezit cu dimensiunile de 2,3 X 1,25 m al cărui capac era parţial distrus, scheletul fiind deranjat şi mormântul jefuit din antichitate din inventar recuperându-se doar fragmente ceramice, un bandă de bronz şi o monedă de la Antoninus Pius. O platformă de piatră a fost identificată la cca 0.75 m de sarcofag ce avea dimensiunile 3,75X3 m mărginită la est şi nord de un zid de piatră. În interior au fost identificate fragmente din blocuri de calcar, un postament canelat şi un fragment de capitel. O altă platformă de 2,75X2,5 m a fost descoperită la 0.3 de aceasta, lipită de zidul incintei ce avea o bordură din blocuri de piatră de calcar prinse în scoabe de plumb. Aceasta ar fi putut fi postamentul pentru o aedicula din care nu s-a mai descoperit decât peretele lateral stâng. Acest postament acoperea parţial un mormânt de cărămidă cu puternice urme de ardere, fără schelet şi având în inventar un opaiţ. Un alt mormânt din cărămidă a fost identificat transversal pe zidul vestic cu schelet nederanjat dar cu inventarul jefuit. Pe mormânt, la picioare au fost depuse trei ulcioare ceramice, în interiorul unuia fiind găsită o monedă ilizibilă din bronz. Alături de acest mormânt au fost identificate rămăşiţe din scheletul unui copil bulversat probabil de cei care au jefuit necropola. 2.3.5. Caracterizarea modului de locuire din teritoriul studiat*68) *68) Drd. arh. Dan Idiceanu-Mathe, Drd. arh. Vladimir Obradovici (coord.), Prof.dr. Teodor Octavian Gheorghiu (consultant stiinţific) et al., Ghid de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural - Judeţul Hunedoara, https://oar.archi/wp- content/uploads/2021/02/ghid_de_arhitectura_zona_hunedoara_pdf_1599743595.pdf 2.3.5.1. Tipurile aşezărilor Conform Ghidului de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural - Judeţul Hunedoara, asezările din Ţara Haţegului "sunt, în general, de tip adunat, cu o oarecare tendinţă de răsfirare în satele de sub poala muntelui, unde mai există şi aşezări temporare, care sunt etajate, existând un nivel al colibelor cu fân şi al stânelor pentru vaci şi oi (fig. 4)". (a se vedea imaginea asociată) Figura 32. Tipul aşezărilor din Ţara Haţegului (Ghidul de arhitectură...) 2.3.5.2. Tipurile gospodăriilor Conform aceluiaşi Ghid: "O gospodărie tipică este compusă din următoarele elemente construite: Pentru necesităţile familiei: casa de locuit (demisol, etaj) şi dependinţele complementare: "conia", cămara, beciul. Locuinţa prezintă un demisol de piatră format din două încăperi, la etaj având târnaţ pe toată lungimea faţadei şi două încăperi: tindă şi zona locuibilă. Pentru animale: polata cu coteţe pentru animalele mici, şura sau grajdurile pentru furaje, animale mari sau inventarul agricol". Conform Ghidului citat, în Judeţul Hunedoara, "Satele se înşiră mai mult pe marginile depresiunii, la zona de contact cu înălţimile dealurilor şi munţilor. Arhitectura veche se înscrie în cea general românească din frontul occidental al Carpaţilor: case din lemn, "în cununi orizontale" (din bârne orizontale), cu acoperiş de paie înalt, deseori fixat cu "scleme": căpriori exteriori, încrucişaţi pe coamă. Destul de timpuriu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, locul paielor l-au luat ţiglele. Stratul mai nou de arhitectură îl formează casele de cărămidă cu soclu de piatră, cu aspect înalt. Ţara Haţegului este una dintre puţinele zone etnografice româneşti în care se înregistrează încă, în secolul al XIX-lea, case cu două niveluri, cu arcade de zidărie sprijinite pe coloane sau pilaştri de piatră ori cărămidă. Planul vechi dominant era cel cu două camere cu intrări separate de pe prispă (târnaţ), legându-se, din acest punct de vedere, cu arhitectura din Oltenia şi Muntenia. Pentru secolul al XX-lea, se remarcă răspândirea zugrăvelii colorate a pereţilor exteriori: galben, roşu, ocru, albastru, verde". 2.3.5.3. Tipurile caselor de locuit În Ţara Haţegului, tipurile caselor de locuit sunt următoarele: "1. Case de locuit cu un singur nivel, fără acces marcat: datează din secolul al XVIII-lea; au acoperiş în patru ape. Tipuri de plan pentru zona locuibilă: - monocelular: cu târnaţ parţial (fig. 1); - casă cu odaie şi tindă în aceeaşi linie, precedate de târnaţ (fig. 2); - casă cu tindă centrală închisă pe trei laturi, având în spate conia sau cămara, iar de o parte şi de alta, odaia şi tinda cu vatra; târnaţ de-a lungul faţadei (fig. 3).2. Case de locuit cu două nivele, fără acces marcat: datează din secolul al XIX-lea; au acoperiş în patru ape, prispe şi foişoare la ambele nivele; la nivelul inferior sunt atât spaţii destinate depozitării, cât şi spaţii active (fig. 4 şi fig. 5).3. Case de locuit cu două nivele, cu acces marcat/accent: datează de la sfârşitul secolul al XIX-lea; au prispe şi foişoare la nivelul superior, iar la nivelul inferior sunt spaţii destinate depozitării; târnaţ în T, L, I, cu accesul marcat (fig. 6). Ambianţa specifică mediului rural este determinată, în mare măsură, de unitatea compoziţiilor gospodăriilor, [...]; deşi nu sunt identice, ele respectă gabaritele, un anumit mod de ocupare a terenului, relaţii între volume, proporţii asemănătoare şi acelaşi raport faţă de scara umană. Respectarea ritmului construcţiilor, raportul plin/ gol, structura, culorile şi materialele faţadelor reprezintă un factor-cheie în conturarea cadrului unitar al caracterului tradiţional. Fronturile stradale construite sunt discontinue (fig. 7). Morfologia satului nu a generat fronturi construite stradale continue până în perioada comunistă. Fronturile stradale continue nu sunt specifice acestei zone. Arhitectura acestora aparţine perioadei comuniste şi constă în importul de modele din alte regiuni ale ţării, cu alte caracteristici geografice, istorice, socioeconomice, etnografice (fig. 9). Construcţiile respectă, în schimb, proporţiile, gabaritele şi raportul faţă de scara umană a caselor vechi. Faţadele de la stradă sunt simple, târnaţul, cu balustrada şi stâlpii, se detaşează de pereţi (fig.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8). La mijlocul secolului al XIX-lea, stâlpii vechi, cu terminaţie în trepte, sunt uniţi între ei prin arcade de paiantă, văruite şi tencuite. La unele case, între poala acoperişului şi tavan, apare un spaţiu decorat cu reliefuri de tencuială, iar sub streaşină, o pazie de lemn traforată. Fronturile stradale sunt obţinute prin alăturarea a diferite tipologii de gospodării, generând o înşiruire de împrejmuiri de diferite materialităţi, cu eventuale accesuri marcate şi construcţii anexe, mai rar case de locuit" (a se vedea imaginea asociată) Figura 33. Tipurile caselor de locuit din Ţara Haţegului (Ghidul de arhitectură.) 2.3.5.4. Elemente constructive şi decorative Forma şi volumetria [acoperişurilor]: - pante mai mari sau egale cu 45°; – acoperişuri în patru ape, ventilate prin mici lucarne; – acoperişuri în două ape cu fronton de lemn la stradă şi cornisă care separă nivelul de pod, ventilate prin găuri în timpan (fig. 6); – acoperişuri în două ape cu pinion, cu cornisă care separă nivelul de pod, ventilate prin găuri în timpan; – acoperişuri în trei ape, ventilate; - acoperişul anexelor gospodăreşti este în două ape. Materialul şi structura [acoperişurilor]: - Şarpantă din lemn de esenţe tari (stejar) şi, mai nou, de răşinoase; învelitoare de stuf sau siţă, materiale care au fost înlocuite ulterior cu ţiglă sau tablă. În general, anexele gospodăreşti nu şi-au schimbat materialul învelitorii, predominând siţa şi, mai rar, stuful. Acoperişul înalt se termină cu o coamă scurtă, străjuită de o parte şi de alta de ţepe ascuţite din lemn şi de ciocârlani din sindrilă. – Coşuri de fum: din cărămidă (aparentă sau tencuită). Pereţii: - Structură de bârne de lemn orizontale, tencuite sau nu cu pământ şi văruite, atât la interior, cât şi la exterior, sau zidărie de cărămidă tencuită şi văruită şi zidării de piatră la anexe; – Zidărie de piatră cu tencuială pe bază de argilă. Finisarea pereţilor: - bârne de lemn lăsate aparente, tratate cu ulei de in ars; – Bârne de lemn tencuite cu mortare pe bază de argilă sau de var; - zugrăveli pe bază de var; culori: alb, verde, albastru – Îmbinările dintre bârnele orizontale sunt cu sau fără cheutori, în "coadă de rândunica". Fundaţia: - Formată din bolovani/pietriş bătătorit, în panta terenului – La suprafaţă era zidită din lespezi de piatră legate cu pământ sau mortar de var – Tavanul pivniţei era făcut din grinzi de stejar şi podit cu scânduri groase sau din zidărie sub - formă de boltă. Peste fundaţie se aşezau tălpile, care aveau lungimea egală cu a casei. Ferestrele şi uşile: - Evidenţiate pe faţadă prin prezenţa unor tocuri de lemn ieşite din planul zidului – Există ferestre simple, duble şi triple, din lemn profilat şi sticlă manuală. – Ferestrele au patru ochiuri, prezentând foarte rar decoraţii. Ferestrele triple au trei ochiuri. – Usa de intrare în casă e simplă şi este împărţită în patru panouri, cu o feronerie simplă, fără decoraţii. Porţile şi împrejmuirile: - Poarta de acces pe proprietate este un simbol al situaţiei sociale, totuşi nu este bogat decorată. – Împrejmuirea este fie opacă, din zidărie de piatră netencuită, fie din scânduri de lemn dispuse vertical, de culori închise. Faţadele: - Faţada principală este cea cu târnaţ şi este întotdeauna aşezată la Sud sau la Est; nu are o relaţie obligatorie cu strada. Există următoarele tipologii: 1. târnaţ parţial, cu acces marcat în lungul foişorului sau perpendicular pe acesta; 2. târnaţ în lungul casei, cu acces marcat. Accesul poate fi perpendicular pe târnaţ sau în lungul târnaţului. 3. târnaţ parţial, pe două niveluri; 4. târnaţ în lungul casei, pe două niveluri; 5. târnaţ de colţ şi în lungul casei, cu acces central sau lateral, pe jumătate de nivel. – Faţadele secundare: – Faţadele scurte: faţade cu cornişă marcată, care separă nivelul locuinţei de nivelul podului, faţada cu timpan, faţada cu pinion şi cornişă marcată între nivelul locuinţei şi al podului. – Faţadele au una sau două ferestre; când e o singură fereastră, e mai mare şi e în trei canaturi, dacă sunt două, ele sunt mai mici şi au două canaturi. – Faţada lungă: – poate fi orientată la stradă, şi atunci are două ferestre în două canaturi – poate fi orientată spre o limită laterală. – Proporţii: – Înălţimea acoperişului reprezintă până la de două ori înălţimea nivelului parterului. – Înălţimea soclului şi a pivniţei reprezintă aproximativ două treimi din înălţimea nivelului parterului. – Ritmul faţadelor: – Dat de stâlpii, căpriorii şi balustradele târnaţului, care domină compoziţia şi contribuie la unitatea şi identitatea ansamblului gospodăriei – Proporţia şi gruparea golurilor (uşi şi ferestre) şi elementele decorative verticale (ancadramente, coloane) au rolul de a ritma şi de a echilibra compoziţia faţadei. – Prispa (târnaţul): – Târnaţul este, în general, realizat din lemn. La casele de dimensiuni mai generoase, cu două niveluri, este prezentă scara de acces pe târnaţ, care este fie acoperită doar cu o copertină, fie semiînchisă, cu parapete realizate din scânduri de lemn. – Târnaţul, realizat din zidărie de cărămidă/piatră cu sau fără arcade, cu scară de acces centrală sau laterală, a apărut la începutul secolului al XX-lea. În general, casele cu târnaţ din zidărie aveau accesul la pivniţă amplasat sub acesta. – Târnaţul ocupă fie toată lungimea faţadei dinspre curte, fie doar un segment; poate fi amplasat peste intrarea în pivniţă, poziţionat central sau prelungit, pentru a se continua pe faţada de la stradă. Accesul în acest spaţiu, în trecut, era în relaţie cu grajdurile şi curtea; recent, accesul se realizează dinspre stradă, în lateral sau central, perpendicular pe faţada principală. Anexele principale: - Pătulele, şurile, grajdurile şi şoproanele fac separaţia între curte şi grădină şi sunt amplasate, în general, paralel cu strada şi uneori perpendicular pe stradă. – Structura anexelor: – din zidărie de piatră/cărămidă legată cu mortar de var sau argilă, acoperită cu învelitoare de stuf, şindrilă, mai nou, ţiglă; – cu bârne de lemn încheiate la colţuri cu "coadă de rândunica", tăiate sau nu, şi şarpantă acoperită cu strat gros de paie împletite cu crengi şi şindrilă, construită pe o temelie joasă din piatră legată sau, mai nou, din zidărie de cărămidă. – Învelitorile sunt de stuf, şindrilă şi, mai nou, din ţiglă – În general, structura rămâne aparentă, decoraţiile sunt minimale şi există doar la nivelul porţii de acces în şură. Anexele de mici dimensiuni: - Bucătăria de vară, conia, cămara, coteţele, cotărcile, au forma unor case monocelulare, înălţate sau nu pe pivniţe cu structură de piatră, cu sau fără prispă în faţă şi stâlpi dăltuiţi sau cu arcade. – Cămările sunt construite din bârne groase, cu uşi solide şi o ferestruică pentru lumină. Ele erau construcţii fie independente, fie alipite de casa principală. 2.3.5.5. Modul de aşezare pe parcelă În funcţie de amplasarea casei şi a şurii pe parcelă, întâlnim următoarele tipologii de gospodării: 1. În formă de I, cu latura scurtă la stradă, situaţie în care anexele mari şi mici sunt dispuse în prelungirea casei, ocupând latura lungă a curţii, cu retrageri şi gard amplasat în faţa casei sau cu front la stradă. 2. În formă de L, situaţie în care şura este amplasată transversal pe lot, separând curtea de grădină; cu retrageri şi gard la stradă sau cu front la stradă. Această tipologie cunoaşte mai multe variante: - cu casa de locuit perpendiculară pe stradă şi cu anexele mari şi mici paralele cu strada; - cu şura la stradă, perpendiculară pe stradă, şi casa retrasă în spate, având latura lungă paralelă cu strada, determinând o ocupare în L. În anumite zone, şura avea rol de reprezentare a situaţiei socialeconomice şi de aceea era plasată la stradă. Ea a fost înlocuită cu casa nouă de locuit în timpurile moderne. – cu latura lungă a casei paralelă cu strada şi micile anexe şi şura perpendiculare/paralele cu casa de locuit, determinând o ocupare a parcelei în L. 3. În formă de U. Acolo unde permite panta, casa şi anexele se grupează într-o semiincintă. Casa poate fi dispusă perpendicular sau paralel cu strada. Târnaţul este orientat spre curte şi foarte rar spre stradă. În situaţiile cu târnaţ pe colţ, el este amplasat pe faţada estică/ sudică. Tipologia se regăseşte în toate zonele judeţului. Faţă de stradă, există o mică retragere, de 1,5 - 6,0 m. Au gard amplasat în faţa casei. Prezintă acelaşi tip de faţadă la stradă ca restul caselor. Între gardul de la stradă şi faţada casei este amenajat un spaţiu verde cu flori. Celelalte clădiri din gospodărie sunt aşezate împrăştiat, dar şura şi grajdurile sunt aşezate sub acelaşi acoperiş, sunt aşezate lateral, cu axa paralelă cu strada. Grădina începe de la şură în fund şi împarte lotul în două părţi egale. Retragerea construcţiilor se adaptează formelor de relief şi pantei terenului; de aceea, casa de locuit poate fi retrasă chiar până la jumătatea lotului. Această dispunere a gospodăriilor în U cunoaşte mai multe variante: - Gospodării cu casa de locuit perpendiculară pe stradă, cu anexa mare paralelă cu strada, care separă curtea de grădină; anexa mică este perpendiculară pe stradă, paralelă cu casa. – Cu latura scurtă a casei paralelă cu strada, adiacentă construcţiilor de locuit şi micilor anexe lipite în lungul acesteia, perpendicular (în mod excepţional, paralel). Pe latura lungă este amplasată şura, determinând o ocupare a parcelei în L sau în U. – Cu latura lungă a casei paralelă cu strada şi micile anexe şi şura perpendiculare/paralele cu casa de locuit, determinând o ocupare a parcelei în U . – Gospodării având anexele la stradă. 4. Paralel, caz în care şura este amplasată paralel cu casa de locuit, cu aceeaşi retragere faţă de stradă şi faţă de cealaltă limită de proprietate, laterală. 5. Cu curte interioară: cu toate laturile ocupate de construcţii, având casa de locuit la stradă - casa cu ocol întărit. 6. Cu ocol întărit sau ocol pătrat: ele grupează casa şi acareturile, care sunt unite printr-un gard solid de lemn/piatră în jurul curţii. Accesul se realizează printr-o singură poartă şi doar din interiorul ocolului se poate ajunge în locuinţă şi în restul construcţiilor. Forma rezultată prin închidere este cea de patrulater mai mult sau mai puţin regulat, generat prin aşezarea tuturor construcţiilor. Casa cu ocol întărit este specifică aşezărilor de tip risipit, este perfect adaptată reliefului şi păstrează un echilibru perfect al volumelor. Acest tip de locuinţă, specifică crescătorilor de animale, a dăinuit multă vreme, fiind reprodus şi în arhitectura de zidărie. 7. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, apar locuinţe compacte construite la aliniamentul stradal, generând fronturi stradale continue, având anexele construite fie transversal, fie longitudinal în partea posterioară. Această tipologie poate fi întâlnită în multe zone ale ţării, deci nu poate fi considerată o tipologie specifică vreunei zone. 8. În ultima perioadă, începând cu anii '90 apar casele "importate" din reviste, construite respectând doar Regulamentul General de Urbanism , care nu ţine cont de particularităţile zonale. În general, ele sunt retrase din aliniamentul stradal, nu ţin cont de relief şi de scara localităţii, ieşind în evidenţă ca prezenţe individuale în context. Amplasate în vetrele vechi ale satelor, denaturează întregul peisaj rural. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Figura 34. Tipologiile gospodăriilor tradiţionale din Ţara Haţegului (Ghidul de arhitectură..., pp. 24 şi urm.) 2.3.6. Valorile naturale, culturale şi peisagere din teritoriul P.U.Z. În acord cu studiile istoric, arheologic şi peisagistic, valorile naturale, culturale şi peisagere din teritoriul studiat sunt următoarele: 1. Valori de patrimoniu arheologic 1.1. Situl arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, împreună cu alte expresii teritoriale ale sale din teritoriul administrat - zone de locuire periferice, drumuri, centuriaţia romană, parte a acestora încă nedescoperite; 1.2. Prezenţe arheologice constitute de aşezarea medievală Brittonia/Grădişte, parte ale acestora încă nedescoperite Protejarea acestora se asigură prin includerea în teritoriul sitului Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa şi aplicarea prevederilor legislaţiei de protecţie a monumentelor istorice şi a patrimoniului arheologic; acestora li se adaugă reglementări speciale cuprinse în prezentul P.U.Z. şi R.L.U. 2. Valori de patrimoniu construit 2.1. Valori de patrimoniu construit prezente în aşezarea contemporană Sarmizegetusa Protejarea acestora se asigură prin încadrarea drept "construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită", în aplicarea art. 3 alin. B din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; 2.2. Alte valori de patrimoniu vernacular din localitate. Protejarea acestora se asigură prin includerea în prezentul P.U.Z. şi R.L.U. a unor reglementări speciale privind modul de construire permis. 3. Valori de patrimoniu natural, etnologic şi peisager 3.1. Valori de patrimoniu natural, recunoscute ca atare prin includerea în Parcul natural RONPA0929 Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului Protecţia acestora se realizează conform OUG 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată şi modificată prin Legea nr. 462/2001. Planul de management şi regulamentul parcului nu sunt aprobate. 3.2. Vederi şi perspective dinspre zonele arheologice către exterior şi puncte de belvedere către principalele zone arheologice Protejarea acestora se asigură prin includerea în prezentul P.U.Z. şi R.L.U. a unor reglementări speciale privind protejarea acestor vederi şi perspective. 3.3. Spaţiile plantate specializate constituite de zonele cu patrimoniu arheologic din cadrul sitului "Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa" Protejarea acestora se asigură prin includerea în prezentul P.U.Z. şi R.L.U. a unor reglementări speciale privind suprafeţele plantate. 3.4. Modul de organizare, de utilizare şi de cultivare/plantare a gospodăriilor şi a terenurilor agricole din teritoriul P.U.G. Protecţia acestora se realizează conform Legii nr. 348/2003 privind plantaţii pomicole, cu modificările şi completările ulterioare, a OUG nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 ş.a. 2.3.7. Stabilirea şi delimitarea zonelor de protecţie a valorilor de patrimoniu 2.3.7.1. Limitele monumentului propus înscrise în Lista patrimoniului mondial România a definitivat procesul de înscriere pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a sectorului de limes denumit "Frontiers of the Roman Empire - The Danube Limes (Lower Section)" (Croaţia, Serbia, Bulgaria şi România). În acelaşi timp, a fost înscrisă pe Lista Indicativă o nouă poziţie, "Frontiers of the Roman Empire - Dacia". Poziţia "Frontiers of the Roman Empire - Dacia" cuprinde o suită de situri arheologice grupate în 277 poziţii situate în 17 judeţe (Bistriţa Năsăud, Sălaj, Cluj, Alba, Hunedoara, Caraş Severin, Olt, Vîlcea, Sibiu, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Teleorman, Argeş, Prahova, Buzău). În judeţul Hunedoara, sunt propuse spre înscriere 13 poziţii care grupează 29 situri din 7 U.A.T. (Băniţa, Boşorod, Geoagiu, Hunedoara, Orăştioara de Sus, Sarmizegetusa, Veţel). Monumentul înscris în L.P.M. cuprinde, cf. informaţiilor furnizate de M.N.I.T. (dr. arhg. Felix Marcu), incluse în Studiul istoric şi arheologic (studiu de fundamentare aferent prezentului P.U.Z.), pe teritoriul comunei Sarmizegetusa, judeţul Hunedoara: 1. Perimetrul bunului cultural propus spre includere în L.P.M. Oraşul Roman Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa Suprafaţa înscrisă în L.P.M. a fost delimitată pe baza cercetărilor arheologice şi non-invazive. Aceasta include oraşul roman în întregime, aşa cum a fost demarcat de zidul perimetral construit în antichitate (32.4 ha), însemnând atât partea cuprinsă în parcul arheologic, cât şi cea suprapusă de localitatea actuală. Aici au fost cercetate arheologic şi conservate unele dintre cele mai importante edificii, cum ar fi cele două forumuri, templul triadei capitoline, sau sediul procuratorului financiar al Daciei Apulensis. De asemenea, este inclusă o importantă arie din afara zidurilor antice, dar care face parte din sit: spre nord, unde au fost cercetate şi puse în valoare amfiteatrul, băi, numeroase temple şi sanctuare (zona sacră), dar şi spre est, unde imaginile LiDAR au scos în evidenţă o serie de clădiri de mari dimensiuni. Suprafaţa bunului cultural inclus în L.P.M.: 62,9 ha. 2. Zona tampon (buffer zone) Zona tampon a fost delimitată cu scopul de a proteja locaţia sitului înscris în L.P.M., având în vedere limitele de proprietate şi configuraţia naturală a terenului. Aceasta include şi un teritoriu cu potenţial arheologic ridicat, în special de-a lungul drumurilor care ieşeau din oraşul roman, unde au fost identificate câteva necropole antice. Cea mai bine cunoscută este cea estică, situată la circa 500 m est de oraş, de-a lungul drumului care ducea spre Apulum - Alba Iulia. Suprafaţa Zonei tampon: 1188.22 ha. (a se vedea imaginea asociată) Figura 35. Perimetrul bunului cultural inclus în Lista Patrimoniului Mondial (cu roşu); limitele zonei tampon (buffer zone) (cu albastru) şi perimetrul zonei intramuros (cu contur negru). Sursă: Dosarul de nominalizare UNESCO FRE-Dacia (după Studiul istoric şi arheologic). (a se vedea imaginea asociată) Figura 36. Frontierele Imperiului Roman (sec. II d. Hr.), Culture 2000. (a se vedea imaginea asociată) Figura 37. Sectoarele de limes din România (Limes Dacicus cu roşu), inclusiv frontiera romană din Dobrogea (după limesromania.ro). 2.3.7.2. Imobile înscrise în Repertoriul arheologic naţional (R.A.N.) şi în Lista Monumentelor Istorice (L.M.I.) Limitele siturilor arheologice au fost precizate de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (dr. Felix Marcu şi colectiv).
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SARMIZEGETUSA - obiective clasate în LMI │
│(la momentul actual) │
├──────────────┬──────┬─────────────┬─────────┬───────┬───────────┬──────────┬──────────┬───┬──────────┬──────────┤
│Cod LMI │Cod │Denumire │Categorie│Tip │Componente │Cronologie│Suprafaţă │Nr.│X - Est │Y - Nord │
│ │RAN │ │ │ │sit │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼─────────────┼─────────┼───────┼───────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327475,351│448104,006│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │2 │327557,069│448104,006│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │3 │327548,944│448092,581│
│ │ │Colonia Ulpia│ │ │Aşezare │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │91063,│Traiana │ │11 - │urbană, │Epocă │3130607.20│4 │326957,689│447987,570│
│HD-I-s-A-03205│01 │Augusta │- │Locuire│Amfiteatru,│romană │mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Dacica │ │civilă │Temple, │ │ │5 │326946,131│447995,475│
│ │ │Sarmizegetusa│ │ │Necropolă │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │6 │326845,115│448506,232│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │7 │326853,230│448518,027│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │8 │327463,782│448623,019│
└──────────────┴──────┴─────────────┴─────────┴───────┴───────────┴──────────┴──────────┴───┴──────────┴──────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SARMIZEGETUSA - obiective clasate în RAN │
│(la momentul actual) │
├────────┬──────────────┬───────────┬─────────┬───────────┬──────────┬─────────┬───┬──────────┬──────────┤
│Cod RAN │Denumire │Categorie │Tip │Componente │Cronologie│Suprafaţă│Nr.│X - est │Y - nord │
│ │ │ │ │sit │ │ │ │ │ │
├────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │1 │327475,351│448104,006│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │2 │327557,069│448104,006│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │3 │327548,944│448092,581│
│ │Colonia Ulpia │ │ │Aşezare │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │Traiana │ │11 - │urbană, │Epocă │ │4 │326957,689│447987,570│
│91063,01│Augusta Dacica│- │Locuire │Amfiteatru,│romană │- ├───┼──────────┼──────────┤
│ │Sarmizegetusa │ │civilă │Temple, │ │ │5 │326946,131│447995,475│
│ │ │ │ │Necropolă │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │6 │326845,115│448506,232│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │7 │326853,230│448518,027│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │8 │327463,782│448623,019│
├────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │1 │327997,000│448621,700│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │2 │327972,500│448732,700│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │3 │327979,500│448739,800│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │4 │327951,300│448899,700│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │Necropola │ │ │ │ │ │5 │328000,700│448931,500│
│ │romană de la │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │Sarmizegetusa │ │ │ │ │ │6 │328032,500│448891,500│
│ │- La Cireş. │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │Necropola se │Descoperire│ │Necropolă │Epocă │ │7 │328086,600│448923,200│
│91063,02│află la est de│funerară │Necropolă│de │romană │- ├───┼──────────┼──────────┤
│ │zidul de │ │ │incineraţie│ │ │8 │328124,200│448875,000│
│ │incintă al │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │oraşului │ │ │ │ │ │9 │328146,500│448886,800│
│ │roman. │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │10 │328278,200│448733,900│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │11 │328191,200│448637,500│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │12 │328164,200│448643,400│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │13 │328138,300│448617,500│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │14 │327997,000│448621,700│
├────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │1 │327260,660│448380,163│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │Aşezarea de │ │ │ │ │ │2 │327340,087│448390,915│
│ │epocă romană │ │ │ │Epocă │ ├───┼──────────┼──────────┤
│91063,03│de la │Locuire │Aşezare │- │romană │- │3 │327350,492│448294,841│
│ │Sarmizegetusa │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │- Hotar │ │ │ │ │ │4 │327273,840│448283,395│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │5 │327260,660│448380,163│
├────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │1 │327250,961│448280,523│
│ │Construcţie │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │romană situată│ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │pe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │proprietatea │ │ │ │ │ │2 │327349,862│448295,384│
│ │lui Brăilă │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Mircea. în │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │intravilanul │ │ │ │Epocă │ │ │ │ │
│91063,04│satului, la │Locuire │Aşezare │Casă │romană │- │3 │327358,520│448227,115│
│ │150 m V faţă │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de forul │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │Coloniei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Dacica │ │ │ │ │ │4 │327259,600│448212,983│
│ │Sarmizegetusa,│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │la S faţă de │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │DN 68. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │5 │327250,961│448280,523│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴──────────────┴───────────┴─────────┴───────────┴──────────┴─────────┴───┴──────────┴──────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SARMIZEGETUSA - obiective propuse spre eliminare din RAN │
├────────┬──────────────┬─────────┬───────┬──────────┬──────────┬──────────┬───┬──────────┬──────────┤
│Cod RAN │Denumire │Categorie│Tip │Componente│Cronologie│Observaţii│Nr.│X - est │Y - nord │
│ │ │ │ │sit │ │ │ │ │ │
├────────┼──────────────┼─────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │1 │327260,660│448380,163│
│ │ │ │ │ │ │Propunere ├───┼──────────┼──────────┤
│ │Aşezarea de │ │ │ │ │de │2 │327340,087│448390,915│
│ │epocă romană │ │ │ │Epocă │eliminare ├───┼──────────┼──────────┤
│91063,03│de la │Locuire │Aşezare│- │romană │din R.A.N.│3 │327350,492│448294,841│
│ │Sarmizegetusa │ │ │ │ │(M.N.I.T.,├───┼──────────┼──────────┤
│ │- Hotar │ │ │ │ │2022) │4 │327273,840│448283,395│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │5 │327260,660│448380,163│
├────────┼──────────────┼─────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │1 │327250,961│448280,523│
│ │Construcţie │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │romană situată│ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │pe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │proprietatea │ │ │ │ │ │2 │327349,862│448295,384│
│ │lui Brăilă │ │ │ │ │Propunere │ │ │ │
│ │Mircea. în │ │ │ │ │de ├───┼──────────┼──────────┤
│ │intravilanul │ │ │ │Epocă │eliminare │ │ │ │
│91063,04│satului, la │Locuire │Aşezare│Casă │romană │din R.A.N.│3 │327358,520│448227,115│
│ │150 m V faţă │ │ │ │ │(M.N.I.T.,│ │ │ │
│ │de forul │ │ │ │ │2022) ├───┼──────────┼──────────┤
│ │Coloniei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Dacica │ │ │ │ │ │4 │327259,600│448212,983│
│ │Sarmizegetusa,│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │la S faţă de │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │DN 68. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │5 │327250,961│448280,523│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴──────────────┴─────────┴───────┴──────────┴──────────┴──────────┴───┴──────────┴──────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SARMIZEGETUSA - Situri arheologice propuse spre înscriere/ actualizare în LMI │
│şi RAN │
├─────────────────┬────────┬─────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬──────────┬──────────┬───┬──────────┬──────────┤
│Cod LMI │Cod RAN │Denumire │Categorie │Tip │Componente │Cronologie│Suprafaţă │Nr.│X - Est │Y - Nord │
│ │ │ │ │ │sit │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327475,351│448104,006│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │2 │327557,069│448104,006│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │3 │327548,944│448092,581│
│ │ │Colonia Ulpia│ │ │Aşezare │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Traiana │ │11 - Locuire│urbană, │Epocă │3130607.20│4 │326957,689│447987,570│
│HD-I-s-A-03205 │91063,01│Augusta │- │civilă │Amfiteatru, │romană │mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Dacica │ │ │Temple, │ │ │5 │326946,131│447995,475│
│ │ │Sarmizegetusa│ │ │Necropolă │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │6 │326845,115│448506,232│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │7 │326853,230│448518,027│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │8 │327463,782│448623,019│
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327549,631│448091,646│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │2 │326958,707│447985,100│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │3 │326950,272│447987,668│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │4 │326945,870│447993,169│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Zidul de │ │ │ │ │ │5 │326845,743│448507,744│
│ │ │incintă al │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │oraşului │ │125 – │ │ │ │6 │326846,843│448513,796│
│ │ │Colonia Ulpia│Apărare │Fortificaţie│Zid, şanţ de│Epocă │Perimetru ├───┼──────────┼──────────┤
│HD-I-s-A-03205.01│91063,08│Traiana │(construcţii│322 – │apărare │romană │zid: 1680 │7 │326851,244│448517,280│
│ │ │Augusta │defensive); │Monument │ │ │m ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Dacica │ │ │ │ │ │8 │327465,580│448622,543│
│ │ │Sarmizegetusa│ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │9 │327472,549│448621,442│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │10 │327476,033│448615,757│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │11 │327558,678│448101,427│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │12 │327556,967│448095,192│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │13 │327549,631│448091,646│
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327997,000│448621,700│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │2 │327972,500│448732,700│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │3 │327979,500│448739,800│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │4 │327951,300│448899,700│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │5 │328000,700│448931,500│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Necropola │ │ │ │ │ │6 │328032,500│448891,500│
│ │ │estică a │ │ │Necropolă de│ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Coloniei │ │21 - │incineraţie,│Epocă │ │7 │328086,600│448923,200│
│HD-I-s-A-03205.02│91063,02│Ulpia Traiana│Funerar │Necropolă │Necropolă de│romană │68100 mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Augusta │ │ │inhumaţie │ │ │8 │328124,200│448875,000│
│ │ │Dacica │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Sarmizegetusa│ │ │ │ │ │9 │328146,500│448886,800│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │10 │328278,200│448733,900│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │11 │328191,200│448637,500│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │12 │328164,200│448643,400│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │13 │328138,300│448617,500│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │14 │327997,000│448621,700│
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327260,660│448380,163│
│ │ │ │ │ │For, │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │11 - Locuire│Basilica, │ │ │2 │327340,087│448390,915│
│ │ │ │Public, │civilă │Curia, Aedes│Epocă │ ├───┼──────────┼──────────┤
│HD-I-s-A-03205.03│91063,03│Forum Vetus │Religios, │322 - │Augustalium,│romană │7655.5 mp │3 │327350,492│448294,841│
│ │ │ │Ritual │Monument │Aedes │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │Fabrum, │ │ │4 │327273,840│448283,395│
│ │ │ │ │ │Groma │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │5 │327260,660│448380,163│
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327250,961│448280,523│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │11 - Locuire│ │ │ │2 │327349,862│448295,384│
│ │ │ │Public, │civilă │For, Templul│Epocă │ ├───┼──────────┼──────────┤
│HD-I-s-A-03205.04│91063,04│Forum Novum │Religios, │131 - Templu│Capitolin │romană │6842 mp │3 │327358,520│448227,115│
│ │ │ │Ritual │322 – │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Monument │ │ │ │4 │327259,600│448212,983│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │5 │327250,961│448280,523│
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327274,934│448577,284│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Public, │11 - Locuire│Horea, │ │ │2 │327385,153│448595,126│
│ │ │Praetorium │Religios, │civilă │Templu, Area│Epoca │ ├───┼──────────┼──────────┤
│HD-I-s-A-03205.05│91063,05│Procuratoris │Ritual, │131 - Templu│sacra, │romană │12387.5 mp│3 │327400,640│448484,077│
│ │ │ │Domestic │322 – │Domus, Terme│ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Monument │ │ │ │4 │327292,227│448466,941│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │5 │327274,934│448577,284│
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 - │ │ │ │1 │327253,601│448850,209│
│ │ │ │ │Structură de│ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │cult/ │Templu, │ │ │2 │327441,614│448874,163│
│ │ │ │Public, │religioasă │Aesclepeion,│Epoca │ ├───┼──────────┼──────────┤
│HD-I-s-A-03205.06│91063,06│Area Sacra │Religios, │131 - Templu│Sanctuar, │romană │49985 mp │3 │327482,564│448657,457│
│ │ │ │Ritual │132 - │Temenos │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Sanctuar │ │ │ │4 │327285,956│448624,925│
│ │ │ │ │322 – │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Monument │ │ │ │5 │327253,601│448850,209│
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327124,682│448716,113│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │2 │327130,318│448732,486│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │3 │327147,765│448748,859│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │4 │327168,700│448757,179│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │5 │327195,273│448752,616│
│ │ │Amfiteatrul │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Coloniei │ │11 - Locuire│ │ │ │6 │327209,498│448742,685│
│ │ │Ulpia Traiana│ │civilă │ │Epoca │ ├───┼──────────┼──────────┤
│HD-I-s-A-03205.07│91063,07│Augusta │Public │322 – │Amfiteatru │romană │5225 mp │7 │327220,771│448726,849│
│ │ │Dacica │ │Monument │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Sarmizegetusa│ │ │ │ │ │8 │327217,550│448708,329│
│ │ │(EM1) │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │9 │327202,788│448691,957│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │10 │327177,558│448682,026│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │11 │327152,596│448685,515│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │12 │327136,223│448697,056│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │13 │327124,682│448716,113│
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327241,571│448727,878│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 - │ │ │ │2 │327726,467│448726,859│
│ │ │Templul │ │Structură de│ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Zeiţei │Public, │cult/ │ │Epoca │ │3 │327226,467│448717,249│
│HD-I-m-A-03205.09│91063,09│Nemesis (EM │Religios │religioasă │Templu │romană │600 mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │2) │ │131 - Templu│ │ │ │4 │327223,110│448688,158│
│ │ │ │ │322 - │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Monument │ │ │ │5 │327244,648│448689,836│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │6 │327242,970│448719,486│
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327234,019│448789,473│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │2 │327236,816│448750,591│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │3 │327209,963│448750,871│
│ │ │Clădire │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │diversă. │ │ │ │ │ │4 │327212,480│448766,853│
│ │ │Aşa-numita │ │11 - Locuire│ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │”Schola │ │civilă │ │ │ │5 │327201,851│448768,773│
│ │ │gladiatorum” │Public/ │322 - │ │Epoca │ ├───┼──────────┼──────────┤
│HD-I-m-A-03205.10│91063,10│compusă din │Privat │Monument │- │romană │900 mp │6 │327203,250│448785,277│
│ │ │mai multe │ │143 - │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │corpuri de │ │Construcţie │ │ │ │7 │327216,956│448788,633│
│ │ │clădire (EM │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │11, EM 12, EM│ │ │ │ │ │8 │327249,124│448756,186│
│ │ │13) │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │9 │327253,320│448720,381│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │10 │327271,502│448722,060│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │11 │327267,586│448760,661│
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327280,732│448849,333│
│ │ │ │ │12 - │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Structură de│ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │cult/ │ │ │ │2 │327300,313│448851,751│
│ │ │Templul lui │Public, │religioasă │ │Epoca │ │ │ │ │
│HD-I-m-A-03205.11│91063,11│Liber Pater │Religios │131 – Templu│Templu │romană │475 mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │(EM 14) │ │132 – │ │ │ │3 │327304,229│448827,235│
│ │ │ │ │Sanctuar │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │322 - │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Monument │ │ │ │4 │327283,809│448824,158│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 - │ │ │ │1 │327332,761│448777,165│
│ │ │ │ │Structură de│ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │cult/ │ │ │ │2 │327341,152│448837,305│
│ │ │Templul lui │Public, │religioasă │Templu, │Epoca │ ├───┼──────────┼──────────┤
│HD-I-m-A-03205.12│91063,12│Aesculap şi │Religios │131 - Templu│Aesclepeion,│romană │3400 mp │3 │327397,936│448837,305│
│ │ │Hygia (EM 15)│ │132 - │Temenos │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Sanctuar │ │ │ │4 │327393,180│448811,011│
│ │ │ │ │322 – │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Monument │ │ │ │5 │327373,320│448768,214│
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 - │ │ │ │1 │327343,949│448648,325│
│ │ │ │ │Structură de│ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Templul Mare │Public, │cult/ │ │Epoca │ │2 │327338,635│448691,682│
│HD-I-m-A-03205.13│91063,13│(EM 18) │Religios │religioasă │Templu │romană │1480 mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │131 - Templu│ │ │ │3 │327372,201│448697,556│
│ │ │ │ │322 – │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Monument │ │ │ │4 │327378,075│448654,759│
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327342,271│448648,600│
│ │ │ │ │12 - │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Structură de│ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │cult/ │ │ │ │2 │327338,915│448677,416│
│ │ │Sanctuarul │Public, │religioasă │ │Epoca │ │ │ │ │
│HD-I-m-A-03205.14│91063,14│lui Silvanus │Religios │132 - │Sanctuar │romană │350 mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │(EM 19) │ │Sanctuar │ │ │ │3 │327325,768│448675,738│
│ │ │ │ │322 – │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Monument │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │4 │327329,124│448646,087│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │11 - Locuire│ │ │ │1 │327376,117│448671,822│
│ │ │ │ │civilă │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Clădire │Public, │322 – │ │Epocă │ │2 │327390,943│448674,339│
│HD-I-m-A-03205.15│91063,15│diversă (EM │Religios │Monument │Clădire │romană │172 mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │20) │ │143 - │ │ │ │3 │327394,299│448656,717│
│ │ │ │ │Construcţie │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │4 │327379,194│448654,759│
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Clădire │ │ │ │ │ │1 │327328,565│448646,367│
│ │ │diversă (EM │ │322 – │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │21 – aşa- │ │Monument │ │Epoca │ │2 │327326,327│448660,074│
│HD-I-m-A-03205.16│91063,16│numitul │Public │142 - │Clădire │romană │340 mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Atelier de │ │Construcţie │ │ │ │3 │327300,872│448655,598│
│ │ │sticlărie) │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │4 │327302,830│448641,892│
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327359,894│448862,200│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │2 │327365,768│448863,319│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │3 │327365,208│448866,396│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 - │ │ │ │4 │327369,964│448865,837│
│ │ │ │ │Structură de│ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Edificiu de │ │cult/ │ │ │ │5 │327370,523│448863,319│
│ │ │cult (Templu-│Public, │religioasă │ │Epoca │ ├───┼──────────┼──────────┤
│HD-I-m-A-03205.17│91063,17│Basilica EM │Religios │132 - │Templu │romană │230 mp │6 │327376,117│448864,158│
│ │ │24, EM 28) │ │Sanctuar │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │322 - │ │ │ │7 │327377,796│448848,774│
│ │ │ │ │Monument │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │8 │327371,642│448850,452│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │9 │327367,446│448850,452│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │10 │327367,446│448846,815│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │11 │327361,292│448846,815│
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Terme (Băile │ │322 - │ │Epoca │ │ │ │ │
│HD-I-m-A-03205.18│91063,18│publice EM │- │Monument │Terme │romană │600 mp │1 │327151,210│448644,452│
│ │ │25) │ │144 - Terme │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 - │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Structură de│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │cult/ │Edificiu de │ │ │ │ │ │
│HD-I-m-A-03205.19│91063,19│Edificiu de │Public, │religioasă │cult │Epocă │40 mp │1 │327262,708│448770,355│
│ │ │cult (EM 29) │Religios │132 - │Sanctuar │romană │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Sanctuar │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │322 - │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Monument │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │11 - Locuire│ │ │ │1 │327249,124│448756,186│
│ │ │Clădire │ │civilă │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │diversă (aşa-│Public, │322 - │ │Epoca │ │2 │327253,320│448720,381│
│HD-I-m-A-03205.20│91063,20│numita Moară │Privat │Monument │Clădire │romană │170 mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │EM 30, EM 31)│ │143 - │ │ │ │3 │327271,502│448722,060│
│ │ │ │ │Construcţie │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │4 │327267,586│448760,661│
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 - │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Structură de│ │ │ │ │ │ │
│ │ │Templul lui │ │cult/ │ │ │ │ │ │ │
│HD-I-m-A-03206.21│91063,21│Dominus et │Public, │religioasă │Sanctuar │Epoca │15 mp │1 │327310,612│448859,135│
│ │ │Domina │Religios │132 - │ │romană │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Sanctuar │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │322 - │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Monument │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327245,147│448327,380│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 - │ │ │ │2 │327247,133│448309,682│
│ │ │Templul │ │Structură de│ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │zeilor │Public, │cult/ │ │Epoca │ │3 │327272,856│448312,446│
│HD-I-m-A-03206.22│91063,22│palmireni │Religios │religioasă │Templu │romană │400 mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │(Clădirea Y) │ │131 - Templu│ │ │ │4 │327271,645│448336,393│
│ │ │ │ │322 - │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Monument │ │ │ │5 │327259,332│448334,491│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │6 │327260,204│448329,422│
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327250,807│448303,788│
│ │ │ │ │322 - │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Monument │Clădire │Epoca │ │2 │327252,067│448286,442│
│HD-I-m-A-03206.23│91063,23│Clădirea X │Public │142 - │cercetată │romană │- ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Construc ţie│parţial │ │ │3 │327279,811│448291,031│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │4 │327277,024│448306,562│
├─────────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327191,435│448318,543│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │2 │327191,821│448313,296│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │322 - │ │ │ │3 │327196,395│448311,179│
│ │ │ │Public/ │Monument │Clădire │Epoca │ ├───┼──────────┼──────────┤
│HD-I-m-A-03206.24│91063,24│Insula 3 │Privat │142 - │cercetată │romană │- │4 │327221,903│448313,996│
│ │ │ │ │Construcţie │parţial │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │5 │327221,725│448316,393│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │6 │327226,696│448317,355│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │7 │327226,710│448321,694│
└─────────────────┴────────┴─────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴──────────┴──────────┴───┴──────────┴──────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SARMIZEGETUSA - obiective intra muros │
├───┬─────────────────┬────────┬─────────────┬───┬──────────┬──────────┤
│Id │Cod LMI │Cod RAN │Denumire │Nr.│X - Est │Y - Nord │
│. │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327475,351│448104,006│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327557,069│448104,006│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │3 │327548,944│448092,581│
│ │ │ │Colonia Ulpia├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Traiana │4 │326957,689│447987,570│
│1 │HD-I-s-A- 03205 │90163,01│Augusta ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Dacica │5 │326946,131│447995,475│
│ │ │ │Sarmizegetusa├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │6 │326845,115│448506,232│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │7 │326853,230│448518,027│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │8 │327463,782│448623,019│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327274,934│448577,284│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327385,153│448595,126│
│ │ │ │Praetorium ├───┼──────────┼──────────┤
│18 │HD-I-m-A-03205.05│91063,05│Procuratoris │3 │327400,640│448484,077│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327292,227│448466,941│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327274,934│448577,284│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327260,660│448380,163│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327340,087│448390,915│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│19 │HD-I-m-A-03205.03│91063,03│Forum Vetus │3 │327350,492│448294,841│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327273,840│448283,395│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327260,660│448380,163│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327250,961│448280,523│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327349,862│448295,384│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│20 │HD-I-m-A-03205.04│91063,04│Forum Novum │3 │327358,520│448227,115│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327259,600│448212,983│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327250,961│448280,523│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327191,435│448318,543│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327191,821│448313,296│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │3 │327196,395│448311,179│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│21 │HD-I-m-A-03206.24│91063,24│Insula 3 │4 │327221,903│448313,996│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327221,725│448316,393│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │6 │327226,696│448317,355│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │7 │327226,710│448321,694│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327245,147│448327,380│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327247,133│448309,682│
│ │ │ │Templul ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │zeilor │3 │327272,856│448312,446│
│22 │HD-I-m-A-03205.22│91063,22│palmirieni - ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Clădirea Y │4 │327271,645│448336,393│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327259,332│448334,491│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │6 │327260,204│448329,422│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327250,807│448303,788│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │91063,2 │ │2 │327252,067│448286,442│
│23 │HD-I-m-A-03205.23│3 │Clădirea X ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │3 │327279,811│448291,031│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327277,024│448306,562│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327124,682│448716,113│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327130,318│448732,486│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │3 │327147,765│448748,859│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327168,700│448757,179│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327195,273│448752,616│
│ │ │ │Amfiteatrul ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Coloniei │6 │327209,498│448742,685│
│ │ │91063,0 │Ulpia Traiana├───┼──────────┼──────────┤
│24 │HD-I-m-A-03205.07│7 │Augusta │7 │327220,771│448726,849│
│ │ │ │Dacica ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Sarmizegetusa│8 │327217,550│448708,329│
│ │ │ │(EM 1) ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │9 │327202,788│448691,957│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │10 │327177,558│448682,026│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │11 │327152,596│448685,515│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 │327136,223│448697,056│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │13 │327124,682│448716,113│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327253,601│448850,209│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327441,614│448874,163│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│25 │HD-I-s-A-03205.06│91063,06│Area sacra │3 │327482,564│448657,457│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327285,956│448624,925│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327253,601│448850,209│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327997,000│448621,700│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327972,500│448732,700│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │3 │327979,500│448739,800│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327951,300│448899,700│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │328000,700│448931,500│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Necropola │6 │328032,500│448891,500│
│ │ │ │estică a ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │91063,0 │Coloniei │7 │328086,600│448923,200│
│26 │HD-I-s-A-03205.02│2 │Ulpia Traiana├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Augusta │8 │328124,200│448875,000│
│ │ │ │Dacica ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Sarmizegetusa│9 │328146,500│448886,800│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │10 │328278,200│448733,900│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │11 │328191,200│448637,500│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 │328164,200│448643,400│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │13 │328138,300│448617,500│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │14 │327997,000│448621,700│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327549,631│448091,646│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │326958,707│447985,100│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │3 │326950,272│447987,668│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │326945,870│447993,169│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Zidul de │5 │326845,743│448507,744│
│ │ │ │incintă al ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │oraşului │6 │326846,843│448513,796│
│ │ │91063,0 │Colonia Ulpia├───┼──────────┼──────────┤
│27 │HD-I-m-A-03205.01│8 │Traiana │7 │326851,244│448517,280│
│ │ │ │Augusta ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Dacica │8 │327465,580│448622,543│
│ │ │ │Sarmizegetusa├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │9 │327472,549│448621,442│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │10 │327476,033│448615,757│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │11 │327558,678│448101,427│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 │327556,967│448095,192│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │13 │327549,631│448091,646│
├───┴─────────────────┴────────┴─────────────┴───┴──────────┴──────────┤
│SARMIZEGETUSA - obiective extra muros │
├───┬─────────────────┬────────┬─────────────┬───┬──────────┬──────────┤
│Id.│Cod LMI │Cod RAN │Denumire │Nr.│X - Est │Y - Nord │
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327241,571│448727,878│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327726,467│448726,859│
│ │ │ │Templul ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │91063,0 │Zeiţei │3 │327226,467│448717,249│
│28 │HD-I-m-A-03205.09│9 │Nemesis (EM ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │2) │4 │327223,110│448688,158│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327244,648│448689,836│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │6 │327242,970│448719,486│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│29 │- │- │EM3 - clădiri│1 │326736,988│448695,770│
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│30 │- │- │EM4 - clădiri│1 │326788,654│448664,179│
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│31 │- │- │EM5 - clădiri│1 │326671,483│448545,849│
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│32 │- │- │EM6 - clădiri│1 │326656,269│448482,348│
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│33 │- │- │EM7 - clădiri│1 │326804,262│448698,325│
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│34 │- │- │EM8 - clădiri│1 │327140,902│448958,972│
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │EM9 - clădire│ │ │ │
│35 │- │- │cercetată de │1 │327198,684│449037,073│
│ │ │ │O. Floca în │ │ │ │
│ │ │ │1936 │ │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327973,905│448716,182│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327978,566│448701,56 │
│ │ │ │ │ │ │0 │
│ │ │ │EM10 - ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │clădire │3 │328013,342│448712,647│
│36 │- │- │cercetată de ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │C. Daicoviciu│4 │328012,800│448714,349│
│ │ │ │în 1924 ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │328031,215│448720,220│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │6 │328028,590│448725,548│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │7 │328006,814│448723,494│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327234,019│448789,473│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327236,816│448750,591│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │3 │327209,963│448750,871│
│ │ │ │EM11, EM12, ├───┼──────────┼──────────┤
│37 │HD-I-m-A-03205.10│91063,10│EM13 - Schola│4 │327212,480│448766,853│
│ │ │ │Gladiatorum ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327201,851│448768,773│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │6 │327203,250│448785,277│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │7 │327216,956│448788,633│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327249,124│448756,186│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │EM29, EM30, │2 │327253,320│448720,381│
│38 │HD-I-m-A-03205.20│91063,20│EM31 - Moara ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │3 │327271,502│448722,060│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327267,586│448760,661│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327280,732│448849,333│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │EM14 - │2 │327300,313│448851,751│
│39 │HD-I-m-A-03205.11│91063,11│Templul lui ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Liber Pater │3 │327304,229│448827,235│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327283,809│448824,158│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327332,761│448777,165│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Templul │2 │327341,152│448837,305│
│ │ │91063,1 │Zeilor ├───┼──────────┼──────────┤
│40 │HD-I-m-A-03205.12│2 │Medicinei │3 │327397,936│448837,305│
│ │ │ │Aesculap şi ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Hygia (EM 15)│4 │327393,180│448811,011│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327373,320│448768,214│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │EM16 - │ │ │ │
│41 │- │- │Edificiu de │1 │327431,005│448888,347│
│ │ │ │cult │ │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │EM17 - │ │ │ │
│42 │- │- │Edificiu de │1 │327459,451│448904,142│
│ │ │ │cult │ │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327343,949│448648,325│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │EM18 - │2 │327338,635│448691,682│
│43 │HD-I-m-A-03205.13│91036,13│Templul Mare ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │3 │327372,201│448697,556│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327378,075│448654,759│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327342,271│448648,600│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │91036,1 │EM19 - │2 │327338,915│448677,416│
│44 │HD-I-m-A-03205.14│4 │Templul ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Silvanus │3 │327325,768│448675,738│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327329,124│448646,087│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327376,117│448671,822│
│ │ │ │EM20 - ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │91036,1 │Clădirea de │2 │327390,943│448674,339│
│45 │HD-I-m-A-03205.15│5 │lângă Templul├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Mare │3 │327394,299│448656,717│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327379,194│448654,759│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327328,565│448646,367│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │HD-I-m-A- │91063,1 │EM21 - │2 │327326,327│448660,074│
│46 │03205.16 │6 │Atelierul de ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │sticlărie │3 │327300,872│448655,598│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327302,830│448641,892│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327359,894│448862,200│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327365,768│448863,319│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │3 │327365,208│448866,396│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327369,964│448865,837│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327370,523│448863,319│
│ │ │91063,1 │EM 24, EM 28 ├───┼──────────┼──────────┤
│47 │HD-I-m-A-03205.17│7 │- Templu │6 │327376,117│448864,158│
│ │ │ │Basilica ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │7 │327377,796│448848,774│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │8 │327371,642│448850,452│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │9 │327367,446│448850,452│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │10 │327367,446│448846,815│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │11 │327361,292│448846,815│
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│48 │HD-I-m-A-03205.18│91063,18│EM25 - Terme │1 │327151,210│448644,452│
│ │ │ │publice │ │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │EM26 - │ │ │ │
│49 │- │- │Sanctuarul │1 │327026,159│447963,444│
│ │ │ │lui Mithras │ │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │326381,592│448298,748│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │326382,179│448302,285│
│ │ │ │EM27 - ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Templul │3 │326394,533│448300,234│
│50 │- │- │zeilor ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Palmyrieni │4 │326395,730│448307,440│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │326378,223│448310,051│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │6 │326376,660│448299,567│
└───┴─────────────────┴────────┴─────────────┴───┴──────────┴──────────┘
┌──────────────────────────────────────┐
│SARMIZEGETUSA - obiective presupuse │
│sau cercetate parţial │
├───┬───┬───┬─────────────┬───┬───┬────┤
│Id.│Cod│Cod│Denumire │Nr.│X -│Y - │
│ │LMI│RAN│ │ │Est│Nord│
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 1 - │ │ │ │
│ │ │ │Templul │ │ │ │
│51 │- │- │zeiţei │- │- │- │
│ │ │ │Calestis │ │ │ │
│ │ │ │Virgo │ │ │ │
│ │ │ │(presupus) │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 2 - │ │ │ │
│ │ │ │Clădirea cu │ │ │ │
│52 │- │- │mozaicurile │- │- │- │
│ │ │ │homerice │ │ │ │
│ │ │ │(presupus) │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 3 - │ │ │ │
│53 │- │- │Clădiri │- │- │- │
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 4 - │ │ │ │
│54 │- │- │Clădiri │- │- │- │
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 5 - │ │ │ │
│55 │- │- │Clădiri │- │- │- │
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 6 - │ │ │ │
│56 │- │- │Clădiri │- │- │- │
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 7 - │ │ │ │
│57 │- │- │Mausoleul │- │- │- │
│ │ │ │Aureliilor │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 8 - │ │ │ │
│58 │- │- │Clădiri │- │- │- │
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 9 - │ │ │ │
│59 │- │- │monument │- │- │- │
│ │ │ │(presupus) │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Necropola │ │ │ │
│60 │- │- │apuseană - │- │- │- │
│ │ │ │Drascov │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 10 - │ │ │ │
│61 │- │- │Mausoleul din│- │- │- │
│ │ │ │necropola │ │ │ │
│ │ │ │apuseană │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 14 - │ │ │ │
│62 │- │- │cuptoare de │- │- │- │
│ │ │ │ars ceramică │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 15 - │ │ │ │
│63 │- │- │Cuptoare de │- │- │- │
│ │ │ │ţiglă şi │ │ │ │
│ │ │ │cărămidă │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│64 │- │- │Delisor │- │- │- │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Urme de │ │ │ │
│65 │- │- │aşezare │- │- │- │
│ │ │ │Poiana Selii │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Sarmisegetusa│ │ │ │
│66 │- │- │- drumul │- │- │- │
│ │ │ │roman │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Clădire cu │ │ │ │
│67 │- │- │mozaic │- │- │- │
│ │ │ │(presupus) │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│68 │- │- │Templu │- │- │- │
│ │ │ │(presupus) │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Templul lui │ │ │ │
│69 │- │- │Jupiter │- │- │- │
│ │ │ │Dolichenus │ │ │ │
│ │ │ │(presupus) │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │EM22 - │ │ │ │
│70 │- │- │Clădire │- │- │- │
│ │ │ │cercetată │ │ │ │
│ │ │ │parţial │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │EM23 - │ │ │ │
│71 │- │- │Clădire │- │- │- │
│ │ │ │cercetată │ │ │ │
│ │ │ │parţial │ │ │ │
└───┴───┴───┴─────────────┴───┴───┴────┘
2.3.7.3. Limitele sitului înscris în Lista monumentelor istorice (LMI) Teritoriul studiat este parte a monumentului istoric (categoria sit, grupa valorică A) cu codul LMI HD-I-s-A-03205, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (sat Sarmizegetusa, comuna Sarmizegetusa), sec. II-III p. Chr. Delimitarea sitului (limitele sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa) a fost stabilită de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (dr. Felix Marcu şi colectiv) după următoarele criterii: - Cuprinde suprafaţa bunului înscris în Lista Patrimoniului Mondial Bunul cuprinde întreg teritoriul intramuros din perioada romană, zona templelor şi a amfiteatrului, necropola de est şi o bună parte din teritoriul extramuros aflat la răsărit de fortificaţia antică. Zona a fost delimitată în teren pe limitele parcelelor actuale aflate la nord-est, est şi sud-est, în timp ce la sud-sud-vest, vest şi nord-vest, aceasta urmează parţial limitele fortificaţiei române. Suprafaţa bunului este de 62.90 ha. (a se vedea imaginea asociată) Figura 38. Delimitarea bunului propus spre înscriere în L.P.M. (MNIT, cf. Studiului de delimitare) - linie albastră. (a se vedea imaginea asociată) Figura 39. Delimitarea zonei tampon a bunului propus spre înscriere în L.P.M. (MNIT, cf. Studiului de delimitare) - cu linie albastră, bunul propus spre înscriere în L.P.M.; cu linie gri, zona tampon a acestuia, care coincide cu limitele sitului înscris în L.M.I. Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (HD-I-s-A-03205). Limitele monumentului istoric (situl arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa) coincid, deci, cu cele ale zonei tampon, stabilită mai sus. Suprafaţa sitului este de 313 ha. Modul de delimitare a sitului respectă Metodologia de delimitare şi instituire a zonelor protejate de interes naţional pentru monumente şi situri arheologice situate în extravilan (MLPTL, 2002, autori Urbana SA, Prodomus SA, 2002), parţial preluată în OMTCT nr. 562/2003. Metodologia citată recomandă ca suprafaţa sitului să se înscrie într-un cerc cu raza de 1 km şi cu centrul în centrul de greutate al terenului aferent bunului arheologic. Această limitare este dată de distanţa maximă de perceptibilitate a peisajului*69) - vezi mai jos. *69) Perceptibilitatea peisajului: "capacitatea de distingere a volumelor şi detaliilor, culorilor şi nuanţelor acestora, posibilă de la distanţa de max. 1000 metri" (după Radu LAURIAN, Probleme de estetica oraşului, Bucureşti: Ed. Tehnică, 1962, pp 51-53). Situl Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (HD-I-s-A-03205) reprezintă o valoare de patrimoniu cultural naţional care, cf. Legii nr. 5/2000, necesită stabilirea unei zone de protecţie şi, consecvent, instituirea unei zone construite protejate. Aşadar, a fost stabilită limita zonei sale de protecţie care, împreună cu teritoriul sitului, compune teritoriul Zonei Construite Protejate Ulpia Traiana Sarmizegetusa. 2.3.7.4. Limitele zonei de protecţie a sitului înscris în Lista monumentelor istorice (LMI) Zona de protecţie a sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost stabilită în conformitate cu Metodologia de delimitare şi instituire a zonelor protejate de interes naţional pentru monumente şi situri arheologice situate în extravilan (MLPTL, 2002, autori Urbana SA, Prodomus SA, 2002), parţial preluată în OMTCT nr. 562/2003. Metodologia distinge însumarea terenurilor în care acţiunea factorilor naturali şi antropici pot avea un impact negativ direct asupra bunului/sitului, cu următoarele efecte: - Distrugerea bunurilor arheologice şi/sau a bunurilor naturale şi construit; – Încetarea sau degradarea activităţilor sau/şi prezenţei umane; – Poluarea mediului cu efecte asupra bunului şi/sau sitului; – Degradarea peisajului; – Împiedicarea perceperii calităţilor bunului/sitului/peisajului. Criteriile principale de delimitare a zonelor de protecţie ţin de perceperea bunului de patrimoniu arheologic/sitului. Vor fi incluse în zona de protecţie suprafeţele ce au următoarele atribute: - Sunt vizibile de pe suprafaţa bunului/sitului; – Sunt vizibile împreună cu acesta. Este recomandat ca suprafaţa zonei de protecţie să se înscrie într-un cerc cu raza de 2 km şi cu centrul în centrul de greutate al terenului aferent bunului arheologic. Această limitare este dată de distanţa maximă de percepere a siluetelor peisajului*70). Zona de protecţie este exterioară bunului de patrimoniu arheologic/sitului. *70) Perceperea peisajului: "distingerea siluetelor formaţiunilor geologice luminate de soare, posibilă de la o distanţă de max. 2000 metri; siluetele celor întunecate se confundă cu cerul". După Radu LAURIAN, ibid. Din concluziile studiului arheologic şi a bibliografiei, teritoriumul Sarmizegetusei este unul foarte extins depăşind cu mult limitele actuale ale comunei Sarmizegtusa. De-a lungul drumului Imperial şi nu numai au fost construite o număr mare de villae rusticae, iar din analiza repertoriului arheologic, a hărţilor vechi, a măsurătorilor non-invazive, LIDAR, se observă o densitate ridicată de locuire în perioada antică şi nu numai. Astfel, se propune ca zona de protecţie a sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa să cuprindă zonele ce pot fi încadrate în centuriaţiei Sarmizegetusei (vezi Marcu, Cupcea 2011), precum şi zone cu potenţial arheologic ridicat situate în imediata vecinătate. Zona de protecţie a sitului coincide cu Zona de protecţie a bunului înscris în LPM (buffer zone). Zona de protecţie coincide cu zona de protecţie a peisajului. Zona de protecţie a fost stabilită astfel: - Cuprinde zona de vizibilitate dinspre cele două puncte principale ale monumentului către exterior; – Este limitată de coamele dealurilor situate la nord (peste V. Breazova), la vest (culmile dintre văile Hobiţei şi Draşcovului) şi la est (peste Valea Ohabei), care compun cadrul monumentului; – Cuprinde zona pentru sunt identificate urmele centuriaţiei române; – Cuprinde aşezările medievale şi contemporane de la Grădişte (Sarmizehetusa) şi Hobiţa - Grădişte, ultima situată în amonte faţă de oraşul antic – Cuprinde descoperirile arheologice din jurul aşezării antice (imobile înscrise în R.A.N. sau alte descoperiri propuse spre înscriere în R.A.N.). (a se vedea imaginea asociată) Figura 40. Delimitarea sitului Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (HD-I-s-A-03205) şi a zonei sale de protecţie (cu galben, limita sitului; cu roşu, limita zonei sale de protecţie; cu negru, perimetrul P.U.Z.). Limita zonei de protecţie coincide cu zona de protecţie a peisajului şi cu limita Zonei construite protejate Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Extras din Planşa U01, realizată cf. Studiului de delimitare. 2.3.7.5. Instituirea Zonei construite protejate Ulpia Traiana Sarmizegetusa (ZCPS) Studiul de delimitare a condus la stabilirea teritoriul sitului Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (HD-I-s-A-03205) - valoare de patrimoniu cultural naţional care, cf. legii, necesită instituirea unei zone protejate. Aşadar, a fost stabilită limita zonei sale de protecţie care, împreună cu teritoriul sitului, compune teritoriul Zonei Construite Protejate Ulpia Traiana Sarmizegetusa. În urma preluării concluziilor Studiului de delimitare în Planul Urbanistic General şi a aprobării acestei documentaţii de urbanism, va fi instituită Zona Construită Protejată Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Ulterior, C.J. Hunedoara - în colaborare cu Primăria Comunei Sarmizegetusa - vor putea colabora la realizarea şi aprobarea P.U.Z. Z.C.P. Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Această documentaţie va prelua reglementările prezentului P.U.Z. şi le va extinde întregului teritoriu protejat. Conform Legii nr. 5/2000, Zona construită protejată Ulpia Traiana Sarmizegetusa reprezintă o zonă protejată de interes naţional, în conformitate cu prevederile Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. Instituirea zonei protejate reprezintă un proces administrativ în competenţa Consiliilor locale care cuprinde următorii paşi: - Delimitarea suprafeţei zonelor protejate; – Avizarea şi aprobarea studiilor de delimitare a zonelor protejate; – Elaborarea măsurilor de protecţie şi conservare necesare; – Elaborarea documentaţiilor de urbanism aferente (PUZ+RLU); – Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de urbanism; – Emiterea unei Hotărâri de instituire a zonei protejate. Conform O.G. nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial (aprobată prin Legea nr. 564/2001), aprobarea documentaţiilor de urbanism aferente zonelor protejate generate de monumente înscrise în Lista patrimoniului mondial sau care includ astfel de monumente este de competenţa Guvernului României. Aceeaşi excepţie priveşte şi monumentele propuse spre înscriere în Lista patrimoniului mondial. Bilanţ suprafeţe protejate - teritoriul ZPC Ulpia Traiana Sarmizegetusa (existent)
┌─────┬─────────────┬────────────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │ │ │% din │% din │
│ │ │Total │suprafaţa │suprafaţa │
│ │ │ │Zonei │teritoriului │
│ha │Suprafaţa ├───────────┬────────┤protejate │administrativ│
│ │protejată │ │ │construite │al Comunei │
│ │ │Reglementat│Exterior│Ulpia Traiana│Sarmizegetusa│
│ │ │PUZ │PUZ │Sarmizegetusa│(7312 ha) │
│ │ │ │ │(1254ha) │ │
├─────┼─────────────┼───────────┴────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Bunul propus │62,90 │ │ │
│ │spre │ │ │ │
│1 │inscriere în ├───────────┬────────┤5.01% │0,86% │
│ │LPM │62,90 │- │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
├─────┼─────────────┼───────────┴────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Zona tampon │1188.22 │ │ │
│2 │(buffer) ├───────────┬────────┤24.96% │4,28% │
│ │ │103,15 │209,91 │ │ │
├─────┼─────────────┼───────────┴────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Situl │ │ │ │
│ │arheologic │313,06 │ │ │
│3 │Colonia Ulpia│ │ │ │
│(1+2)│Traiana ├───────────┬────────┤24.96% │4,28% │
│ │Augusta │ │ │ │ │
│ │Dacica │103,15 │209,91 │ │ │
│ │Sarmizegetusa│ │ │ │ │
├─────┼─────────────┼───────────┴────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Zona de │1188.22 │ │ │
│4 │protectie a ├───────────┬────────┤94.75% │16.25% │
│ │peisajului │- │1188.22 │ │ │
├─────┼─────────────┼───────────┴────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Zona │1254,04 │ │ │
│5 │construită │ │ │ │
│(3+4)│protejată ├───────────┬────────┤100,00% │17,15% │
│ │Ulpia Traiana│103,15 │1150.89 │ │ │
│ │Sarmizegetusa│ │ │ │ │
├─────┼─────────────┼───────────┴────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Total │103,15 │8,23% │1,41% │
│ │teritoriu PUZ├───────────┬────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │103,15 │- │ │ │
└─────┴─────────────┴───────────┴────────┴─────────────┴─────────────┘
2.3.8. Elemente operaţionale şi de reglementare 2.3.8.1. Zone şi subzone istorice de referinţă Reglementările sunt stabilite în mod diferenţiat în suprafeţele zonelor istorice de referinţă (Z.I.R.), care se constituie în macro-unităţi teritoriale de referinţă (M.U.T.R). Aceste suprafeţe sunt stabilite în funcţie de caracteristicile istorice şi urbanistice majore ale teritoriului. În teritoriul studiat, se remarcă două arii care se întrepătrund: - Prima, a oraşului antic, parţial conservat, parţial decopertat şi parţial necercetat. Această zonă reprezintă zona arheologică principală. – A doua, a aşezării actuale, care suprapune aşezarea medievală şi parte a celei antice; Oraşul antic este compus din mai multe teritorii cu caracteristici diferite, stabilite ca subzone istorice de referinţă (S.I.R.), care se constituie în unităţi teritoriale de referinţă (U.T.R.): - ZIR 1- M.U.T.R. 1 - Aşezarea antică Ulpia Traiana Sarmizegetusa (zona arheologică) - S.I.R. 1.1/U.T.R. 1.1 - Zona arheologică principală inclusă în intravilan 1.1.a - Zona extramuros a Amfiteatrului 1.1.b - Zona intramuros a Forului 1.1.c - Zona intramuros a – S.I.R. 1.2/UTR 1.2 - Zona arheologică din extravilan Aşezarea actuală este compusă din mai multe teritorii ale căror caracteristici sunt diferite: - Z.I.R. 2/U.T.R. 2 - Aşezarea medievală Grădiştea (aşezarea actuală) – S.I.R. 2.1/U.T.R. 2.1 - Centrul administrativ al localităţii Zona centrului administrativ interbelic/postbelic, situat pe partea opusă a DN 68 faţă de zona arheologică, care cuprinde şi singura clădire pentru locuinţe colective din localitate; – S.I.R. 2.2 - U.T.R. 2.2 - Centrul istoric al localităţii Zonă dezvoltată în timp peste nucleul aşezării medievale de joasă altitudine, care cuprinde locuire şi funcţiuni complementare - comerciale, culturale - în clădiri de mici dimensiuni. – S.I.R. 2.3/U.T.R. 2.3 - Zona de locuire rurală joasă Zona este dezvoltată la sud faţă de DN 68, în continuarea nucleului aşezării medievale, suprapunând parţial oraşul antic, caracterizată printr-o densitate medie a locuirii; – S.I.R. 5 - U.T.R. 5 - Zona de locuire rurală înaltă Zona, situată în proximitatea Bisericii ortodoxe, exterioară oraşului antic şi situată în amonte faţă de acesta, medievală, este caracterizată de o densitate mică. 2.3.8.2. Stabilirea modului de construire în teritoriul studiat Reglementările ţin cont de cele două mari direcţii de studiu, aceea istorică/arheologică şi de evoluţie a teritoriului şi aceea de înţelegere a caracteristicilor urbanistice şi patrimoniale ale teritoriului, cu includerea perspectivei peisagere. Regimul de utilizare a terenurilor şi cel de construire permis sunt stabilite prin regulamentul local de urbanism aferent. - Z.I.R. 1- MU.T.R. 1 - Aşezarea antică Ulpia Traiana Sarmizegetusa (zona arheologică) – S.I.R. 1.1/U.T.R. 1.1 - Zona arheologică principală inclusă în intravilan Reglementările urmăresc asigurarea posibilităţii de cercetare arheologică şi conservarea potenţialului arheologic major; totodată, sunt reglementate în detaliu circulaţia terenurilor (pentru întregirea proprietăţii publice) precum şi utilizarea terenurilor (căi de acces, circulaţie carosabilă şi pietonală, amenajarea sitului, restricţii de construire). - S.I.R. 1.2/U.T.R. 1.2 - Zona arheologică din extravilan – Reglementările urmăresc conservarea potenţialului arheologic şi a caracteristicilor naturale şi peisagere, prin conservarea utilizării actuale, agricole, a terenurilor şi limitarea construirii. – Z.I.R. 2/M.U.T.R. 2 - Aşezarea medievală Grădiştea (aşezarea actuală) – S.I.R. 2.1/U.T.R. 2.1 - Centrul administrativ al localităţii Reglementările urmăresc ameliorarea aspectului şi funcţionalităţii zonei, îmbunătăţirea legăturilor cu zona arheologică situată pe partea sudică a DN 68 precum şi conservarea patrimoniului istoric valoros. – S.I.R. 2.2 - U.T.R. 2.2 - Centrul istoric al localităţii Reglementările urmăresc ameliorarea aspectului şi funcţionalităţii zonei, permiţând funcţiuni publice, comerciale alături de locuire precum şi precum şi conservarea patrimoniului istoric valoros. – S.I.R. 2.3/U.T.R. 2.3 - Zona de locuire rurală joasă Reglementările urmăresc conservarea locuirii rurale tradiţionale precum şi conservarea patrimoniului vernacular valoros, creând posibilitatea inserţiei de funcţiuni contemporane adecvate (pensiuni, mic comerţ). – S.I.R. 5 - U.T.R. 5 - Zona de locuire rurală înaltă – Reglementările urmăresc conservarea locuirii rurale tradiţionale, conservarea patrimoniului istoric şi vernacular valoros, în condiţiile limitării densităţii construirii. 2.3.8.1. Recomandări suplimentare provenite din studiile de fundamentare istoric şi arheologic Pentru realizarea acestui capitol, au fost coroborate mai multe studii realizate în vederea fundamentării istorice complexe a P.U.Z., citate mai sus (Cap. 2.3.1). Principalele studii sunt cele realizate pentru fundamentarea P.U.Z., şi anume: 1. Arhg. Dr. Felix-Florin Marcu, arhg. Dr. Cristian Dima, arhg. Adriana Dima-Antal (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei), Studiu istoric şi arheologic, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, dec. 2022 (studiu de fundamentare a P.U.Z.), dec. 2022, în principal pentru descrierea sitului arheologic şi a componentelor sale - perioada antică; 2. Expert dr. Daniela Veronica Istrate, drd. Sebastian Ovidiu Dobrotă (Damasus SRL), Studiu istoric de fundamentare a P.U.Z., dec. 2022, în principal pentru pentru perioada medievală; Recomandările suplimentare ale celor două studii sunt extrase în continuare. 1. Arhg. Dr. Felix-Florin Marcu, arhg. Dr. Cristian Dima, arhg. Adriana Dima-Antal (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei), Studiu istoric şi arheologic, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, dec. 2022 (studiu de fundamentare a P.U.Z.), dec. 2022. În afara elementelor menţionate în alte capitole, studiul precizează următoarele: - Siturile arheologice care sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice publicată în 2015, se află sub incidenţa Legii 422/2001, republicată, fiind supuse reglementărilor şi având servituţi specifice în conformitate cu legea invocată mai sus; în acest caz se găseşte întreg teritoriul P.U.Z. – Zonele de interes arheologic (cu potenţial), respectiv siturile, ansamblurile şi monumentele arheologice înscrise pe Lista Monumentelor Istorice, punctele de interes arheologic identificate şi zonele de interes arheologic sunt reglementate de legislaţia în vigoare prin OG 43/2000; în acest caz se găseşte întreg teritoriul P.U.Z. – Pentru zonele din interiorul sitului Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, orice fel de intervenţie (exploatare agricolă, amenajare funciară, rutieră, exploatare a solului sau a subsolului, construcţie şi/sau amenajare a teritoriului) trebuie să fie condiţionată de asistenţă arheologică. – De asemenea, pentru punctele cu patrimoniu arheologic identificate în afara sitului Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa şi înscrise în Registrul Arheologic Naţional, orice fel de intervenţie (exploatare agricolă, amenajare funciară, rutieră, exploatare a solului sau a subsolului, construcţie şi/sau amenajare a teritoriului) trebuie să fie condiţionată de asistenţă arheologică. – Zonele cu potenţial arheologic se supun aceloraşi reguli ca şi cele de mai sus, dacă se constată, după supravegherea arheologică de către arheologi atestaţi M.C., că sunt necesare, în interiorul lor, cercetări arheologice preventive, de salvare sau sistematice. 2. Expert dr. Daniela Veronica Istrate, drd. Sebastian Ovidiu Dobrotă (Damasus SRL), Studiu istoric de fundamentare a P.U.Z., dec. 2022. În privinţa măsurilor care se cuvin luate în cadrul zonei protejate a sitului şi a zonei de protecţie a acestuia putem face numai o serie de recomandări, reglementarea finală urmând să se facă prin regulamentul de urbanism al zonelor construite protejate, în funcţie de legile şi normativele în vigoare, precum şi de recomandările din studiul arheologic: - În zona de sit (intra muros şi extra muros) nu se va permite efectuarea de construcţii noi sau extinderea construcţiilor existente decât în scopuri arheologice (cercetare, protejare, valorificare) - va fi permisă renovarea construcţiilor existente (dar fără extinderea lor), inclusiv supraetajare / mansardarea acestora (dar nu şi adăugarea de beciuri / demisoluri); – În zona de sit (intra muros şi extra muros) se vor evita inclusiv intervenţiile asupra solului în vederea introducerii reţelelor utilitare - de preferinţă acestea vor fi introduse suprateran; – În zona de sit (intra muros şi extra muros) va fi permisă efectuarea de împrejmuiri uşoare, cu caracter tradiţional, şi de alte compartimentări similare; – În zona de sit (intra muros şi extra muros) cu destinaţia de grădină va se putea continua efectuarea agriculturii / pomiculturii, inclusiv amenajarea de solarii, cât timp nu se va interveni agresiv asupra subsolului; – În zona de protecţie se va permite efectuarea de construcţii noi şi/sau extinderea construcţiilor existente, introducerea subterană de utilităţi etc. dar numai după obţinerea tuturor avizelor de rigoare şi după cercetarea arheologică a zonei ce urmează a fi afectată, cercetare efectuată în regim de cercetare sistematică; – În cazul în care cercetările arheologice vor scoate la lumină situaţii de interes istoric-arheologic şi se va aprecia că acestea se cuvin conservate / valorificate in situ nu se va acorda aviz de construcţie şi vor lua în schimb măsuri pentru conservarea / valorificarea descoperirilor; – Se recomandă ca pentru obţinerea avizului final de construcţie / restaurare, atât în zona de sit cât şi în zona de protecţie, să fie necesar şi un aviz din partea unui forum care să abordeze problema din punct de vedere peisagistic, astfel încât vestigiile să poată fi puse adecvat în valoare iar peisajele naturale şi/sau antropice valoroase să fie prezervate şi valorificate; – Recomandăm să se evite, inclusiv în zona de protecţie, amplasarea de elemente vădit moderne (parcări, benzinării, hoteluri etc.) în aceeaşi perspectivă peisagistică cu vestigiile arheologice valorificate / valorificabile; – Deşi în general fondul construit existent este de valoare redusă, recomandăm să se ia măsurile de rigoare pentru prezervarea elementelor de arhitectură tradiţională pe bază de piatră şi lemn, precum şi pentru trei obiective - primăria, muzeul, biserica - astfel încât acestea să îşi păstreze aspectul istoric şi să fie integrate în peisaj. d. 2.4. Disfuncţionalităţi majore şi soluţii propuse pentru eliminarea acestora 2.4.1. Circulaţie şi echipare edilitară Principale probleme: - Acces dificil către situl arheologic din DN 68 dinspre Haţeg (relaţia de stânga); lipsa unui număr acceptabil de parcări şi aspectul necorespunzător al zonei de acces; – Lipsa continuităţii circulaţiei pietonale de-a lungul DN în dreptul sitului arheologic; dificultatea traversării DN pentru accesul în zona Muzeului de Arheologie; acces public necontrolat în zona sitului arheologic dinspre căile de comunicaţie ale aşezării; – Lipsa parţială a sistemului centralizat de alimentare cu apă şi a canalizării; dificultatea în realizarea acestuia în mod convenabil (conflict în zona cu potenţial arheologic ridicat); alte probleme edilitare; – Lipsa de pregătire a aşezării pentru afluenţa turistică pe care noul statut ar putea să o aducă; – Lipsa unei imagini coerente a zonei arheologice; prezenţa unor amenajări improvizate, improprii. Măsuri de remediere (vor fi cuprinse în planuri şi proiecte viitoare): - Organizarea intersecţiilor principale din estul şi vestul zonei arheologice; – Prevederea şi amenajarea unor amplasamente noi pentru amenajarea unor noi parcări; – Semaforizarea intersecţiilor şi crearea unor treceri de pietoni din dreptul accesului în situl arheologic către Muzeu; CONCLUZII Prezentul Plan Urbanistic Zonal pentru Zona Protejată pentru obiectivele "Intrare Forul lui Traian" şi "Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa are ca rol, conform legii, crearea unui cadru de reglementare urbanistică pe raza localităţii, pentru a permite ulterior desfăşurarea (proiectare, implementare) unor investiţii necesare pe toate planurile menţionate în plan, inclusiv amenajări rutiere ulterioare. Aceste amenajări rutiere ulterioare vor fi subiectul unor proiecte şi planuri distincte, ulterioare, care vor fi elaborate şi avizate conform legii. REGLEMENTAREA CIRCULAŢIILOR ŞI ACCESELOR Accesul existent Accesul principal pe teren, unicul pentru vizitatorii sitului, se realizează prin parcul arheologic, din parcarea adiacentă DN 68. Accese secundare, folosite în mod special de localnici, se folosesc în continuare de pe drumurile agricole ce traversează situl arheologic şi din tarlale private care se suprapun peste zonele cu patrimoniu arheologic reperat sau sunt tangente la acesta. Soluţia propusă: Pentru accesul la obiectiv pentru vizitatorii sitului se propune amenajarea unor parcări adiacente drumului naţional 68. Trebuie menţionat faptul ca accesul în parcările adiacente se va face utilizând drumul naţional 68, existent, care traversează comuna Sarmisegetusa. Astfel posibilităţile de amenajare ale acceselor au fost limitate ţinând cont geometria (existenta) în plan a drumului naţional cât şi de profilul transversal tip existent al drumului naţional 68, astfel: Platforma drumului naţional L = 9.00 m Parte carosabilă 2 x 3.50 m = 7.00 m Acostamente 2 x 1.00 m din care: - banda de încadrare 2 x 0.50m – acostament din balast 2 x 0.50m Prin proiectul care sta la baza investiţiei sunt propuse 3 parcări în lungul drumului naţional, parcări aflate în intravilanul localităţii Sarmisegetusa, astfel: ● La km 54+288 se propune amenajarea unei parcări noi pentru vehicule lungi (P1) - denumita în planul de situaţie - parcare recomandata, accesul în parcare s-a proiectat conform normelor şi reglementarilor în vigoare, pentru un drum principal naţional (DN68) cu 2 benzi de circulaţie cât şi banda de virare la stânga. Detaliile constructive de amenajare a acestei intersecţii a constat din: - insula destinată separării şi dirijării curenţilor de trafic – banda suplimentara pentru virare la stânga – insula de separare pe ramura opusă prevăzută datorita benzii dd viraj la stânga – racordarea marginii parţii carosabile a DN68. * Insula destinată separării şi dirijării curenţilor de circulaţie consta într-o suprafaţă ridicata faţă de nivelul parţii carosabile cu lăţimea L = 1.50m încadrată de borduri completată printr-o suprafaţă interzisă realizata din marcaj. Capătul insulei se înscrie pe curba interioară a benzii de virare la stânga -la ieşirea din parcare, spre Caransebeş. * Banda de virare la stânga s-a adoptat cu rol important în asigurarea fluentei şi siguranţei rutiere pe drumul naţional 68 în momentul efectuării virajului la stânga ţinând cont de faptul ca drumul naţional are o singura banda pe sens. Elementele geometrice ale benzii pentru virajul la stânga au fost determinate ţinând cont de condiţiile locale, de posibilitatea de a te înscrie în limitele cadastrale şi ţinând cont de recomandările prevăzute în tabelul 16 din STAS AND 600/2010 "Elemente geometrice ale benzilor pentru viraj la stânga" Banda de viraj la stânga conţine sectorul de decelerare, sectorul de decelerare şi pe cel de stocare. De la capătul sectorului de stocare urmează curba de virare la stânga cu R=12.00m. lăţimea benzii de stocaj este de 3.50m Parcarea prevăzută la km 54+288 permite circulaţia (ieşirea din parcare) autovehiculelor în ambele direcţii atât prin viraj stânga către Caransebeş cât şi viraj dreapta către Hateg. Intrarea respectiv ieşirea din parcare prin viraj la dreapta s-a adoptat respectând condiţiile minime privind amenajarea virajului la dreapta conform pct 5.2.2, respectiv 5.2.3 din STAS 600/2010 cât şi respectând elementele geometrice ale virajului la dreapta conform Tabel 14, respectiv Tabel 15 din STAS 600/2010. Astfel atât pentru virajul de dreapta la intrare în parcare dinspre direcţia Caransebeş, cât şi pentru virajul de dreapta la ieşirea din parcare spre direcţia Hateg, s-a prevăzut amenajarea virajului de dreapta la intrare cu pinten de viraj. Parcarea P1 pentru vehicule lungi permite 2 locuri de parcare (pentru vehicule lungi) cu dimensiunile: lungime L = 15.0m şi lăţime l = 4.0m Pentru alegerea soluţiilor de amenajare a accesului în aceasta parcare existenta au fost analizate atât soluţia cu insula de separare şi dirijare a curenţilor de trafic şi banda suplimentara pentru viraj la stânga cât şi soluţia unei intersecţii giratorie care să respecte prevederile minime conform capitolului 6. "Intersecţii giratorii" din AND 600/2010. Soluţiile analizate au fost în concordanta cu situaţia existenta în zona, limitările cauzate de construcţiile existente în zona (Primăria Sarmisegetusa), limita zonei protejate , pentru a evita expropieri. Din cauza faptului ca nici una din soluţii nu putea fi adoptata cu evitarea problemelor enumerate mai sus s-a ales o soluţie de semaforizare a acestei zone pentru accesul în / din parcare în condiţii de siguranţă rutiera şi fluenta pe drumul naţional 68. Reglementarea circulaţiei în parcarea existenta, aflata pe partea stânga a drumului naţional 68 - Parcarea propusa prin PUZCP -intrare în situl Arheologic- P1 prevede o intrare şi o ieşire din obiectiv separate şi amenajarea circulaţiei în obiectiv. Soluţia adoptata consta în următoarele: ● Prevederea unui indicator tip semafor pentru sensul de circulaţie Hateg - Caransebeş cu reconsiderarea poziţiei trecerii de pietoni existenta pe DN68, şi prevederea unei treceri de pietoni noua pe strada Râuşor (strada prin care se face accesul rutier la primăria Sarmisegetusa); pe acest sens de circulaţie intrarea în obiectiv se face cu acces stânga fără prevederea unei benzi de viraj la stânga ● Prevederea unui indicator tip semafor pentru sensul de circulaţie Caransebeş - Hateg, pe acest sens de circulaţie intrarea în obiectiv se face cu viraj de dreapta; ● Prevederea unui indicator de tip semafor , dublat de indicator STOP, fig. B2, ieşirea din parcare se face atât prin viraj de dreapta spre Hateg cât şi prin viraj la stânga spre Caransebeş. ● Prevederea unor indicatoare tip semafor pentru trecerea noua de pietoni amplasată pe drumul naţional pentru traversarea pietonilor în condiţii de siguranţă. Intrarea respectiv ieşirea din obiectiv prin viraj la dreapta s-a adoptat respectând condiţiile minime privind amenajarea virajului la dreapta conform pct 5.2.2, respectiv 5.2.3 din STAS 600/2010 cât şi respectând elementele geometrice ale virajului la dreapta conform Tabel 14, respectiv Tabel 15 din STAS 600/2010. Intrarea în obiectiv (parcare) prin viraj de dreapta s-a proiectat prin amenajarea virajului de dreapta la intrare şi banda de decelerare. Ieşirea din obiectiv (parcare) prin viraj de dreapta s-a proiectat prin racordare circulara cu raza R = 8.00m, valoare limitată de amplasarea în imediata vecinătate a trecerii (noua) de pietoni. Trebuie să se ia în considerare şi ieşirea din obiectiv (parcare) prin amenajare viraj la stânga. Trecerea de pietoni existenta se va reloca pentru a fi în concordanta cu amenajarea propusa pentru parcare. Este propusa trecerea de pietoni la km 54+090 pentru a care permite traversarea localnicilor de pe o parte pe cealaltă a DN68 pentru accesarea obiectivului propus. Un aspect care trebuie scos în evidenta îl reprezintă turiştii care vizitează obiectivul propus. Acestora li s-a prevăzut un traseu pietonal intre parcare şi muzeu, fără utilizarea trotuarului Aşadar Accesul în/din strada Râuşor se păstrează în situaţia existenta, completat cu prevederea unei treceri de pietoni (în corelare cu cea noua amplasată pe drumul naţional) pentru accesul pietonal în/din primăria localităţii. Pe partea dreapta s-a prevăzut un trotuar nou de 1.50m lăţime şi cca 20.0m lungime care face legătura cu parcarea P1. Amenajarea acestui trotuar pe partea dreapta intre km 54+085 - km 54+105 a DN68 este doar pentru descărcarea trecerii de pietoni relocată (amplasată pe DN68) astfel încât pietonii care traversează de pe partea stânga pe partea dreapta a DN68 să fie dirijaţi în siguranţă spre parcarea P1. Situaţia actuala a DN68 care străbate localitatea Sarmizegetusa prezintă o dezvoltare urbana (în zona amplasamentului parcărilor) doar pe partea stânga a DN68. Pe partea stânga a DN68 exista un trotuar existent, care se menţine şi care nu este afectat de amenajările acestor parcări, trotuar care deserveşte circulaţie pietonala în localitatea Sarmizegetusa în zona amplasamentului parcărilor; acesta este motivul pentru care pe partea a DN68 nu este necesara prevederea unui trotuar proiectat în lungul DN68 în afara zonei de descărcare. Parcarea propusa prin PUZCP - permite 18 locuri de parcare (pentru autoturisme) cu dimensiunile: lungime L = 5.0m şi lăţime l = 2.50m; de asemenea permite 3 locuri de parcare (pentru vehicule lungi) cu dimensiunile: lungime L = 15.0 m şi lăţime l = 4.0m. Totodată parcarea prezintă şi o alveola pentru staţie bus cu dimensiunile: lungime L = 10.0m şi lăţime l = 3.0m. ● La km 53+845 pe DN68 , pe partea stânga exista o strada locala, încadrată atât stânga cât şi dreapta de proprietăţi. În lungul acestei străzi se propune accesul la o alta parcare recomandata (P2) destinată exclusiv autoturismelor. Accesul pentru aceasta parcare propusa se face prin intermediul străzii locale, păstrându-se situaţia existenta a circulaţiei în zona. Parcarea recomandata P2 este destinată doar autoturismelor şi permite 39 locuri de parcare cu dimensiunile: lungime L = 5.0m şi lăţime l = 2.50m Important de menţionat: Aceste amenajări şi propuneri sunt întocmite la faza PUZ, pentru a avea o imagine de ansamblu a zonei respective. Ulterior la faza următoare de proiectare se va întocmi un plan de semnalizare rutiera şi o documentaţie privind semaforizarea pe DN68. Atât semnalizarea rutiera cât şi semaforizarea propusa vor face obiectul unor documentaţii separate. În zona în care se propune amenajarea parcărilor drumul naţional se afla în aliniament, după care urmează o succesiune de curbe stânga-dreapta, semnalizată corespunzător, curba la stânga având o raza de aproximativ 50m, iar curba la dreapta cca 260 m. În zona amplasamentului parcărilor în profil longitudinal drumul naţional prezintă mai multe racordări în plan vertical cu declivitati cuprinse intre 0.80 - 1.00%. Profilul transversal al drumului pe zona parcării recomandate (P1) amenajată cu banda de viraj la stânga este în acoperiş cu devere de 2.5%, ulterior pe zona parcării principale - Parcarea propusa prin PUZCP -intrare în situl Arheologic- P1 , profilul transversal al drumului naţional este în convertire cu dever unic 2.5%, iar pe zona parcării recomandate (P3) profilul transversal al drumului naţional este de asemenea în acoperiş cu devere de 2.5%. Panta transversală a acostamentelor din balast este de 4% spre partea exterioară dirijând apa pluvială spre şanţurile existente. Drumul naţional DN68 în zona studiată se afla la nivelul terenului natural pe ambele părţi. Apa colectată de pe partea carosabilă drumului naţional este dirijată prin pantele transversale spre rigola pereata (pe partea stânga) şi şanţurile de pământ în partea dreapta. Din punct de vedere al scurgerii apelor pe zona parcărilor propuse scurgerea apelor se va face prin intermediul canalizării existente. Apele provenite de pe suprafaţă parcărilor propuse nu se vor scurge în şanţurile existente ale drumului naţional 68. Sistemul de canalizare pluvială va face obiectul unei documentaţii separate la faza DTAC a acestei investiţii. Semnalizarea rutiera existenta: În zona amplasamentului exista semnalizare rutiera verticală existenta De asemenea drumul naţional prezintă şi semnalizare rutiera orizontala. Pentru asigurarea fluentei auto şi evitarea producerii accidentelor, la o faza ulterioară a proiectului se va detalia şi propune o semnalizare rutiera verticală şi orizontala care va fi în concordanta cu semaforizarea propusa. Pe amplasamentul parcărilor pe care se vor face investiţiile nu exista construcţii existente. Scopul investiţiei propusa este Muzeul de Arheologie, o construcţie noua amplasată la cca 55.00m de axa drumului naţional în punctul cel mai apropiat. Situl arheologia are împrejmuire proprie, iar parcările propuse nu vor fi împrejmuite. 2.4.2. Mediu natural şi construit, riscuri naturale şi antropice Principale riscuri: - Nu este cunoscută în mod convenabil starea factorilor de mediu (apă - aer - sol); riscuri de creştere a poluării pricinuită de creşterea activităţilor industriale, comerciale şi turistice; – Riscuri de alterare a condiţiilor peisagere prin construire nereglementată, apariţia de funcţiuni/ activităţi nocive din punct de vedere peisager în cadrul vizual al siturilor arheologice; dispariţia livezilor şi reducerea activităţilor agricole; lipsa de control asupra păşunatului; – Riscuri de distrugere a vestigiilor arheologice generate de activităţi curente: tăieri şi dezrădăcinări de arbori, construirea fără supraveghere arheologică a drumurilor şi a altor construcţii (locuinţe, garduri, amenajări hidrotehnice, lucrări edilitare ş.a.), anumite activităţi agricole. – Riscuri de distrugere a valorilor de patrimoniu vernacular şi peisajer prin înlocuirea construcţiilor tradiţionale sau părăsirea acestora sau prin modificarea utilizării tradiţionale a terenurilor. Măsuri de remediere: - Reglementarea convenabilă a teritoriului P.U.Z. şi, în viitor, a întregului teritoriu al Zonei construite protejate Sarmizegetusa Regia; – Colaborarea între protectori pentru asigurarea luării în considerare a necesităţilor de protejare a patrimoniului în cadrul reglementărilor specifice altor activităţi din zonă (silvice, pastorale, agricole); – Sensibilizarea cetăţenilor şi a administraţiei publice locale la problemele legate de protecţia patrimoniului arheologic, istoric, vernacular şi peisager. 3. PROPUNERI URBANISTICE ŞI DE REGLEMENTARE e. 3.1. Descrierea proiectelor care au generat P.U.Z.C.P. Consiliul Judeţean Hunedoara în calitate de beneficiar a solicitat reglementarea construirii pentru lucrările prevăzute prin două documentaţii DALI: Intrare "Forul lui Traian" din cadrul Sitului arheologic " Ulpia Traiana Sarmizegetusa" şi Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa". Lucrările propuse prin cele două proiecte sunt următoarele: 3.1.1. Intrare "Forul lui Traian" din cadrul Sitului arheologic "Ulpia Traiana Sarmizegetusa" Proiectul este situat pe 4 parcele cu suprafaţa totală de 16.774 mp şi suprafaţa ruine 6.399 mp: - CF nr. 60141 com. Sarmizegetusa, nr. Topo/cad 60141, S = 691 mp Proprietar: Statul Român - Domeniul public – CF nr. 60267 com. Sarmizegetusa, nr. Topo/cad 60267, S = 14042 mp Proprietar: Judeţul Hunedoara - Domeniul public în administrarea Consiliului Judeţean – CF nr. 60298 com. Sarmizegetusa, nr. Topo/cad 60298, S = 691 mp Proprietar: Statul Român în administrarea Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale – CF nr. 61385 com. Sarmizegetusa, nr. Topo/cad 61385, S = 1350 mp Proprietar: Statul Român - Domeniul public Parcelele identificate fac parte din Situl arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa - Lista monumentelor istorice 2015, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2828/2015, Anexa 1 poziţia 104, cu codul HD-I-s-A-03205; sit arheologic Cod RAN 91063.01. Parcelele fac parte din Parcul Natural Geoparcul Dinozaurilor Tara Haţegului potrivit HG nr. 2151/2004 / RONPA0929 Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului. Accesul Accesul principal pe teren, unicul pentru vizitatorii sitului, se realizează prin parcul arheologic, din parcarea adiacentă DN 68. Accese secundare, folosite în mod special de localnici, se deschid de pe drumurile agricole ce traversează situl arheologic şi chiar din unele curţi private care se suprapun peste zonele cu patrimoniu arheologic reperat sau sunt tangente la acesta. Situaţia existentă Prezent cu codul HD-I-s-A-03205 în lista Monumentelor istorice, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, este unul dintre cele mai importante situri arheologice de pe teritoriul României. Campaniile arheologice care au avut loc pe parcursul a aproape un secol de cercetare au scos la iveală o serie de edificii aflate în diverse stări de conservare. Unul dintre edificiile importante este forumul, descoperit în urma săpăturilor efectuate în deceniul al treilea al secolului XX de către Constantin Daicoviciu şi Octavian Floca. Starea de conservare a ruinelor este mediocră iar modul de prezentare al vestigiilor lasă de dorit. Singurele reconstituiri sunt cele grafice afişate pe panourile informative cu dimensiuni destul de reduse. Starea tehnică actuală Structura forului nu prezintă probleme de stabilitate, construcţia propriu-zisă fiind redusă la nivelul de ruină, existând câteva asize de zidărie peste fundaţii. Situaţia propusă Proiectul cuprinde acţiuni de conservare, restaurare şi reabilitare a ruinelor aflate în amplasament, propunând următoarele: 1 - cercetare arheologică; 2 - inventariere, catalogare, relevare, scanare a materialului arhitectonic litic existent în sit; 3 - conservare - protejare material litic; conservare/restaurare elemente prezente în zona de intervenţie; 4 - reconstruire coloane propylon; 5 - amenajări exterioare, acoperiri, elemente prezentare şi de accesibilizare; 6 - realizarea unei aplicaţii prin care să se prezinte reconstituirea virtuală a forului. I. Cercetare arheologică Este nevoie de săpături arheologice sistematice în zonele de intervenţie necercetate respectiv porţiuni ale sitului situate în nordul decumanus-ului şi pe latura estica a terenului în zona unde se va amplasa o copertină de protecţie a pieselor arhitectonice litice păstrate în sit. II. Inventariere, catalogare, relevare, scanare a materialului arhitectonic litic existent în sit În urma campaniilor de săpături efectuate între anii 1989-1995 în zona intrării în forum şi în încăperile adiacente porticului au fost depozitate elementele arhitectonice descoperite. Aceste elemente neprotejate de intemperii sau acţiuni antropice se află în diferite stări de conservare. Se poate afirma că procesul de deteriorare se va accentua dacă ele nu vor fi conservate şi protejate. O componentă principală a acestui proiect este inventarierea, relevarea şi scanarea acestor fragmente arhitectonice înainte de a fi conservate şi depozitate sub o copertină care urmează să fie construită pe terenul aflat la est de castru. Rezultatul acestei operaţiuni va fi o bază de date cu inventare şi modele tridimensionale care vor putea fi manipulate pentru a întelege mai uşor zona de provenienţă a fragmentelor, pentru o eventuală reamplasare a lor pe poziţia originală. III. Conservare - protejare material litic Aceste operaţiuni au ca scop conservarea şi protejarea materialului litic arhitectonic depozitat în sit. Operaţiunile de conservare includ tratamente de consolidare, conservare şi înlăturare a factorilor de degradare. Ele au ca scop prelungirea duratei de viaţă a elementelor litice. Tratamentele şi intervenţiile de conservare vor fi făcute conform specificaţiilor cuprinse în expertizele de specialitate - componente litice şi biologie. Operaţiunile de conservare ale elementelor litice constau în: ● tratamente cu soluţii biocide ● îndepărtarea depunerilor prin mijloace mecanice şi chimice; ● refacerea coeziunii şi a adeziunii dintre elemente în cazul fragmentelor detaşate; ● completări lacune, fracturi şi fisuri cu chituri/mortare de restaurare; ● tratamente hidrofuge După operaţiunile de conservare materialul litic materialul litic se va transporta şi depozita într-o structură cu rol de protecţie şi depozitare amplasată în imediata vecinătate a forului. Această construcţie va fi realizată pe structură din laminate metalice sprijinită pe dalete de beton, cu rafturi din grătare presate de oţel. Învelitoarea acestora va fi din contraplacaj de lemn peste care se aşază un strat de hidroizolaţie sub un sistem de terasă verde. Se propune un sistem de fundare superficială realizat prin îndepărtarea stratului vegetal, compactarea solului existent şi adăugarea unui strat de macadam. Peste acest strat se aşează dalele de beton peste care se fixează structura metalică. Piesele care alcătuiesc structura vor fi reduse ca dimensiuni şi vor fi realizate din oţel galvanizat conectate prin îmbinări mecanice. IV. Conservare/restaurare elemente prezente în zona de intervenţie În această categorie întră fragmentele de zidărie ale zidului porticului (inclusiv fragmentele de trepte şi cele două fragmente de coloane) şi cele păstrate la nord de acesta (proportic), fragmentele păstrate ale fundaţiilor celor două fântâni amplasate lateral propylonului, fragmentele de emplecton ale postamentelor coloanelor din dreapta ale propylonului, porţiunea păstrată a decumanusului şi canalul de sub acesta, groma şi treptele tetrapylonului. Operaţiunile propuse pentru elementele şi suprafeţele litice sunt aceleaşi ca şi la punctul III. În plus pentru elementele de zidărie, trepte, respectiv emplectoane se propune: ● eliminarea completărilor şi straturilor din mortare pe bază de ciment adăugate de-a lungul timpului; ● curăţarea depunerilor; ● refacerea consistenţei şi adeziunii prin impregnare şi injectare cu soluţii consolidante; ● integrarea lacunelor; ● după consolidările sumare emplectoanele şi urmele fundaţiilor vor fi acoperite cu un strat de pământ peste un strat de protecţie din geotextil V. Reconstruire coloane propylon Se propune reconstruirea prin anastiloza a celor două coloane din stânga propylonului (dinspre est) ale căror elemente (fusuri, coloane plinte) au fost descoperite cu ocazia săpăturilor din anii 90 şi sunt depozitate în sit. Degradările prezente la nivelul rocii din care sunt realizate piesele sunt generate în special de factorul micro-climatic şi expunerea acestora intemperiilor de-a lungul timpului, precum şi neprotejarea acestora după scoaterea din săpătură. Se pot distinge degradări fizico-mecanice, chimice şi biologice. Extrem de problematice sunt fisurile criptice, sistemele de fisuri cât şi exfolierea verticală a moloanelor de piatră din cadrul fusurilor elementelor litice. Din categoria degradărilor chimice, la suprafaţa moloanelor de piatră se pot identifica o serie de cruste de diferite forme, dintre care cele mai pregnante sunt cele carbonatice, de praf cimentat cât şi cruste negre. Refacerea coloanelor presupune o atenţie sporită la rezistenţa mecanică a suportului cât şi ancorarea acestora din punct de vedere structural. Trebuie avută în vedere determinarea metodologiei corecte şi atenţia deosebită acordată modului de punere în practică a deciziei de amplasare a coloanelor. Cu alte cuvinte, este necesară alegerea optimă a plasării acestor coloane în teren , datorită greutăţii considerabile avută de suportul petrografic decizie luată de către un restaurator specialist sau expert în coroborare cu opinia unui inginer structurist. Fragmentele litice vor intra în procesul normal de conservare şi restaurare, neinvaziv, care va avea în vedere tratarea suportului lapidar. Întreg suportul se va preconsolida chimic înaintea începerii efective a procesului de curăţare prin injectarea unor soluţii chimice specifice (răşini acrilice sau mortare fluide compatibile cu suportul rocii metamorfice). Ulterior preconsolidării se vor urma paşii aferenţi etapelor tehnice de curăţare care va avea în vedere trei etape principale: curăţare mecanică, fizico-mecanică şi chimică, în funcţie de persistenţa depunerilor de la suprafeţele litice, curăţare urmată de o consolidare integrală a pieselor. Datorită prezenţei unui atac biologic activ la nivelul rocii analizate se va opta pentru o biocidare integrală în două etape, pentru stoparea acestui factor degradant cât şi pentru prevenţia reapariţii biodeteriogenilor. Biocidarea se va realiza prin pulverizare, a unei substanţe chimice pe bază de sare cuaternară de amoniu. O atenţie sporită se va acorda bazelor coloanelor pentru a fi suficient de rezistente din punct de vedere mecanic pentru susţinerea întregii greutăţi ale coloanelor, datorită suportului din rocă compactă care prezintă o greutate considerabilă în momentul ridicării în vertical şi a descărcării acestei greutăţi pe suprafaţa bazei cu suprafaţa orizontală. Relipirea moloanelor de piatră se va realiza cu mortare compatibile prin armare cu elemente metalice din suport inoxidabil, pentru o susţinere a fragmentelor lacunare. În urma relipirilor se va opta pentru reîntregiri volumetrice cu mortare minerale, conform normelor de conservare şi restaurare, fără a afecta integritatea pieselor litice, cu o vizibilitate e intervenţiilor. După repoziţionarea coloanelor, suportul va fi supus unei hidrofobizări integrale care se recomandă a fi repetată la intervale de timp precise între 3-5 ani, pentru prevenirea deteriorării în timp a elementelor petrografice. Prezentul proiect propune două variante de reconstruire a coloanelor. Ambele variante pleacă de la premiza că aceste coloane vor fi amplasate pe un cheson metalic realizat din tablă de oţel groasă (20mm) cu nervuri de întărire în plan vertical şi orizontal. Acest cheson va fi pozat pe micropiloţi metalici autoforanţi. Chesonul va fi placat cu placi groase din piatra naturala (calcar) în contrast cu materialul litic original. Prima varianta propune amplasarea celor două coloane liber (dacă acest lucru se va dovedi posibil). Dacă se va considera că amplasarea liberă nu este posibilă se propune a doua variantă: o structură de susţinere şi compensare realizată din oţel inoxidabil. VI. Amenajări exterioare, acoperiri de protecţie, elemente de prezentare şi de accesibilizare Principalul element vizibil al amenajărilor exterioare va fi faptul ca o parte dintre umpluturi şi urme ale fundaţiilor vor fi acoperite cu pământ peste un strat de geotextil. Aceste elemente vor fi marcate prin vegetaţie - specii ierboase diferite cu cosiri diferenţiate. Vor fi acoperite toate elementele de fundaţie (ale celor două fântâni şi fragmentele de emplectoane prezente în sit). Se propune şi o sistematizare verticală şi amenajări de suprafaţă pentru scurgerea apelor pluviale, în vecinătatea elementelor arhitecturale, pentru a împiedica băltirea şi infiltrarea apei în structurile de zidărie sau. Această sistematizare se va realiza prin aşternerea şi compactarea unor straturi de pământ. În sit se vor amplasa panouri indicatoare şi explicative şi figurative realizate din metal şi sticlă. Pentru accesibilizare se propune realizarea unei rampe de acces pe traseul cardosului. Această rampă va avea structură metalică şi pardoseală din piatră tratată antialunecare şi hidrofug. În continuarea acestei rampe până la intersecţia cu decumanusul se va realiza o cale de acces din pietriş bordat cu borduri metalice. VII. Realizarea unei aplicaţii prin care să se prezinte reconstituirea virtuală a forului Această documentaţie propune dezvoltarea unei aplicaţii smartphone care să însoţească vizitatorii în sit. Aceasta aplicaţie va conţine elemente 3D precum obiecte de patrimoniu, reconstituiri, fragmente video narative şi va funcţiona ca un ghid pentru vizitatori. Elemente fizice/capacităţi fizice Număr de elemente restaurate: 1 (propylon) Pavilion lapidariu Sc = Sdc = 456,56 mp, regim de înălţime parter. Dimensiuni în plan 5,82 x 78,41 m. Sistem constructiv: structura metalică, acoperiş tip terasă înierbată Lucrările de conservare, restaurare şi punere în valoare a sitului istoric Sarmizegetusa Ulpia Traiana se vor realiza în cadrul sitului arheologic existent. Nu există interferenţe cu zone protejate sau cu alte situri arheologice sau aparţinând unor monumente istorice/de arhitectură din apropiere. Lucrările vor fi amplasate în interiorul parcelelor şi nu necesită suprafeţe suplimentare faţă de actualul amplasament. Echiparea edilitară Pe terenul studiat nu există branşamente la utilităţi. Nu sunt propuse branşamente pentru lucrările preconizate. Efectele semnificative posibile asupra mediului ale proiectului Majoritatea situaţiilor vor apărea doar în perioada şantierelor de construcţii, prin activităţile specifice. După darea în folosinţă şi pe perioada de exploatare efectele sunt reduse. Criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului sunt anexate prezentului memoriu, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. 3.1.2. Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa" Proiectul este situat pe 6 parcele cu suprafaţa totală de 11.509 mp: - CF nr. 60134 com. Sarmizegetusa, nr. Topo/cad 60134, S = 225 mp Proprietar: Judeţul Hunedoara - Domeniul public în administrarea Consiliului Judeţean – CF nr. 60135 com. Sarmizegetusa, nr. Topo/cad 60135, S = 429 mp Proprietar: Judeţul Hunedoara - Domeniul public – CF nr. 60136 com. Sarmizegetusa, nr. Topo/cad 60136, S = 10263 mp Proprietar: Judeţul Hunedoara - Domeniul public – CF nr. 60137 com. Sarmizegetusa, nr. Topo/cad 60137, S = 366 mp Proprietar: Judeţul Hunedoara - Domeniul public în administrarea Consiliului Judeţean – CF nr. 60138 com. Sarmizegetusa, nr. Topo/cad 60138, S = 159 mp Proprietar: Judeţul Hunedoara - Domeniul public în administrarea Consiliului Judeţean – CF nr. 60139 com. Sarmizegetusa, nr. Topo/cad 60139, S = 67 mp Proprietar: Judeţul Hunedoara - Domeniul public Folosinţa actuală a terenului - sit arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Parcelele identificate fac parte din Situl arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa - Lista monumentelor istorice 2015, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2828/2015, Anexa 1 poziţia 104, cu codul HD-I-s-A-03205; sit arheologic Cod RAN 91063.01. Parcelele fac parte din Parcul Natural Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului potrivit HG nr. 2151/2004 / RONPA0929 Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului. Accesul Accesul principal pe teren, unicul pentru vizitatorii sitului, se realizează prin parcul arheologic, din parcarea adiacentă DN 68. Accese secundare, folosite în mod special de localnici, se deschid de pe drumurile agricole ce traversează situl arheologic şi chiar din unele curţi private care se suprapun peste zonele cu patrimoniu arheologic reperat sau sunt tangente la acesta. Soluţia propusa pentru acces este descrisă la cap. 2.4.1 Circulaţie şi echipare edilitară Situaţia existentă a amplasamentului Prezent cu codul HD-I-s-A-03205 în lista Monumentelor istorice, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, este unul dintre cele mai importante situri arheologice de pe teritoriul României. Campaniile arheologice care au avut loc pe parcursul a aproape un secol de cercetare au scos la iveală o serie de edificii aflate în diverse stări de conservare. Starea de conservare a ruinelor este mediocră iar modul de prezentare al vestigiilor lasă de dorit. Muzeul destinat sitului se află peste drum de situl arheologic într-o clădire adaptată impropriu pentru activităţi muzeale. Poziţia acestei clădiri face dificil accesul către muzeu (este necesară traversarea drumului naţional) ceea ce conduce implicit la un număr limitat de vizitatori. Mare parte din situl arheologic ar putea fi observat dintr-un punct de belvedere situat la înălţime pe terenul propus pentru investiţie. Investiţia propusă Proiectul îşi propune realizarea unei clădiri moderne care să adăpostească spaţii destinate accesului (recepţie, punct info, grupuri sanitare, spaţii destinate personalului) şi spaţii expoziţionale care să prezinte cu mijloace moderne aspect relevante legate de existenţa oraşului antic. Lucrările prevăzute se împart în următoarele două capitole: I. Cercetare arheologică Este nevoie de evaluări neinvazive / săpături arheologice în zonele de intervenţie necercetate respectiv porţiuni ale sitului situate în estul ruinelor clădirii " Moară" la sud de templul lui Liber Pater. Deşi este probabil ca în zonă să existe urme ale unor clădiri din perioada antică şi material arheologic se propune ca cercetările să fie cât mai puţin invazive şi pe cât posibil nedistructive. Această abordare, împreună cu soluţia de fundare a noii clădiri care va fi explicitată în rândurile următoare poate impune o practică de inserţie a unor clădiri moderne în siturile arheologice. Cercetarea arheologică sistematică nu este exclusă ci doar amânată pe timpul existenţei noii clădiri. II. Construire clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic Această clădire va fi amplasată în vecinătatea actualei intrări în situl arheologic, în zona nordică a lui. Clădirea va fi situată la est de ruinele clădirii " Moară" şi la sud de templul lui Liber Pater. Conceptul de realizare a acestei clădiri se bazează pe următoarele principii: ● reversibilitate completă ● minima intruziune în stratele arheologice ● minima intruziune vizuală ● spaţii de expunere generoase - traseu expoziţional interesant ● folosirea de materiale sustenabile, regenerabile, recuperabile, reciclabile ● consumuri energetice reduse Caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii - Categoria de importanţă - C - (Conform HGR Nr. 766/1997) – Clasa de importanţă - III - (Conform codului de proiectare seismică P100/2013) Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic Aria terenului = 11.509,00 mp Arie construită = 934,05 mp Aria utilă = 797,91 mp Regim de înălţime: Parter Principalii indici urbanistici: POT existent = 0% POT propus = 8,11% CUT existent = 0 CUT propus = 0,08 Respectând conceptul care urmăreşte realizarea unui exemplu de bună practică pentru inserarea unei construcţii într-un sit arheologic s-au respectat următoarele principii care au generat soluţiile tehnice: Reversibilitatea completă Este asigurată de sistemul de fundare (piloţi înşurubaţi) şi alcătuirea structurală din panouri prefabricate compuse din CLT/cadre din lemn laminat/ termoizolaţii/contraplacaje montate pe grinzi metalice. Întreaga structură (construcţie va fi realizată prefabricat şi în şantier va fi nevoie doar de operaţiuni de montaj). Identic cu montarea, demontarea se va putea realiza cu maximă uşurinţă. Minima intruziune în stratele arheologice Este asigurată de flexibilitatea sistemului de fundare din piloţi înşurubaţi şi de sistemul de grinzi metalice care vor susţine panourile prefabricate. Aceste două sisteme asigură destul de multă flexibilitate în ceea ce priveşte alegerea poziţiilor de pilotare în cazul necesităţii de a ocoli anumite indicii relevante că într-o zonă se află aglomerări de ziduri sau materiale arheologice. Modularea spaţiilor şi articularea lor permit elaborarea de partiuri adaptate la diverse constrângeri date de prezenţa unor ruine în subteran. Liftarea structurii faţă de sol previne deteriorarea accidentală în timpul execuţiei a eventualelor vestigii arheologice. Minima intruziune vizuală Este asigurată de simplitatea volumetrică, reducerea senzaţiei de "mare" prin articularea volumelor deci implicit reducerea lor, prin liftarea volumelor de la sol, prin variaţiile de pantă ale învelitorii şi materialul mimetic cromatic al anvelopei - şiţă care, în timp, prin patinare va avea variaţii de textură şi culoare foarte apropiate cu cele ale zidăriilor prezente în sit. Spaţii de expunere generoase - traseu expoziţional interesant Este asigurată de coformaţia spaţială interioară: un tub cu dimensiuni de 7x5m continuu, vopsit negru cu exponate iluminate individual, digitale şi interactive. Scopul expoziţiei este de a prezenta într-un mod cât mai prietenos ţi interactive istoria sitului antic şi a cercetărilor arheologice. Piesa de rezistenţă va fi reconstituirea cu integrarea materialului original păstrat a uneia dintre fântânile de la intrarea din for (Nimphaeum). Folosirea de materiale sustenabile, regenerabile, recuperabile, reciclabile Clădirea va fi realizată din panouri prefabricate din plăci şi cadre de lemn (CLT, grinzi laminate, contraplacaje) cu izolaţii din PIR şi folii pentru barieră de vapori şi protecţie la intemperii montate pe o substructură din grinzi metalice pe piloţi însurubaţi. Anvelopa va fi din siţă pe structură din lemn ventilate iar învelitoarea va fi de tip terasă înierbată peste membrane hiroizolatoare. Se urmăreşte folosirea a cât mai multe materiale regenerabile (lemn), recuperabile (PIR) sau reciclabile (metal). Consumuri energetice reduse Consumurile energetice reduse sunt datorate izolării corespunzătoare şi conformaţiei clădirii. Fiind o clădire în care trebuie ca temperatura şi umiditatea să fie constante s-a optat pentru renunţarea la goluri vitrate şi controlul aerului proaspăt printr-o instalaţie de ventilare automatizată. Sursa de încălzire/răcire este o pompă de căldură. Iluminatul va fi controlat, adresat exclusiv exponatelor şi căilor de evacuare. Rezultatul este o clădire detaşată de sol, compusă din 4 volume cu învelitoarea cu pante frânte, cu acoperiş înierbat articulate cu volume cu dimensiuni reduse. Direcţia de dezvoltare a volumelor coincide cu direcţia de dezvoltare a oraşului antic respective axele N-S şi E-V. Unul dintre volume are dimensiuni speciale pentru a putea adăposti în interior reconstrucţia fântânii. Din cauza înălţimii rezultate a primit pe acoperiş un punct de belvedere de unde se poate observa situl. Materialul anvelopei este siţa, material vibrant, efemer în logica mimetismului şi a reversibilităţii. Construcţia este una prefabricată care necesită în şantier manopere reduse. Lucrările se vor realiza în cadrul sitului arheologic existent. Nu există interferenţe cu zone protejate sau cu alte situri arheologice sau aparţinând unor monumente istorice/de arhitectură din apropiere. Lucrările vor fi amplasate în interiorul parcelelor şi nu necesită suprafeţe suplimentare faţă de actualul amplasament. Echipare edilitară Pe terenul studiat nu există branşamente la utilităţi. Reţelele publice de de energie electrică şi alimentare cu apă sunt prezente în proximitatea sitului. Clădirea nou construită va fi echipată cu instalaţii noi. Răcirea/încălzirea se va face cu ajutorul unei pompe de căldură prin intermediul unei centrale de tratare a aerului cu recuperare. Iluminatul va fi unul adecvat unor spaţii expoziţionale dotat cu posibilităţi de dimare şi surse LED. Alimentarea cu apă se va face din reţeaua locală iar apele uzate vor fi deversate în reţeaua de canalizare, scop pentru care se propun branşamente noi. Din raţiuni de economie s-a optat pentru un iluminat exterior reţinut, dimensionat doar în funcţie de nevoi funcţionale - iluminatul căilor şi punctelor de acces şi a zonelor supraveghetate împotriva efracţiei. Clădirea va fi echipată cu instalaţii de încălzire/răcire/introducere de aer proaspăt, iluminat, forţă, curenţi slabi, CCTV, efracţie, alimentare cu apă, instalaţii sanitare şi de canalizare. Efectele semnificative posibile asupra mediului ale proiectului Majoritatea situaţiilor vor apărea doar în perioada şantierelor de construcţii, prin activităţile specifice. După darea în folosinţă şi pe perioada de exploatare efectele sunt reduse. Criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului sunt anexate prezentului memoriu, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. f. 3.2. Protejarea valorilor de patrimoniu arheologic, istoric, vernacular şi peisager 3.2.1. Elemente determinante pentru înţelegerea situaţiei locale Reglementarea teritoriului zonei protejate Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi, până la aprobarea acestuia, a nucleului reglementat prin prezentul P.U.Z. trebuie să ţină cont de principalele probleme care sunt determinante în existenţa şi dezvoltarea zonei: a. Prezenţa unor valori de patrimoniu arheologic de valoare excepţională, recunoscute ca atare prin înscrierea în Lista patrimoniului mondial, a căror protejare conform legislaţiei naţionale şi a recomandărilor internaţionale este obligatorie; b. Prezenţa, în acelaşi teritoriu, a unor comunităţi rurale ale căror obiceiuri şi ocupaţii trebuie protejate; c. Existenţa unui patrimoniu natural a cărui valoare este recunoscută prin includerea în reţeaua naţională a parcurilor naturale; d. Dificultatea - din pricina constrângerilor de ordin financiar ale comunei - de a dezvolta turismul, în beneficiul cunoaşterii valorilor de patrimoniu arheologic, etnologic şi peisager al zonei; e. Existenţa unor conflicte între obiectivele de protejare a patrimoniului arheologic şi obiectivele de dezvoltare locală. Documentaţiile de urbanism sunt inexistente, având în vedere ieşirea din termenul de valabilitate a Planului Urbanistic General. Documentaţia în lucru trebuie să includă prevederile prezentului P.U.Z; recomandăm Consiliului Judeţean Hunedoara elaborare P.U.Z. pentru teritoriul Z.C.P. Ulpia Traiana Sarmizegetusa înaintea aprobării P.U.G. Reglementările trebuie să aibă la bază obiectivul de corelare a legislaţiei de patrimoniu (arheologic, natural, etnologic, peisager), a celei de mediu, de dezvoltare şi de urbanism cazului particular al teritoriului protejat. Justa înţelegere a naturii fiecărui obiectiv şi justa reglementare - prin P.U.Z. şi R.L.U. - a zonei protejate Sarmizegetusa Regia trebuie să se bazeze pe un proces de studiere a elementelor specifice ale zonei; participarea comunităţii la planificare este obligatorie. 3.2.2. Protejarea patrimoniului arheologic Teritoriul P.U.Z. ocupă un areal extins al principalelor componente ale oraşului antic Coloniei Dacica Sarmizegetusa, ce suprapune o mare parte din intravilanul satului actual Sarmizegetusa cât şi din extravilanul acesteia. Vestigiile arheologice se compun din spaţiul ocupat propriu-zis de oraş înconjurat de zidurile de incintă ale acestuia (intramuros) cât şi de clădiri civile, clădiri publice, clădiri de cult precum şi necropole situate în afara zidurilor oraşului (extramuros). Aşa cum s-a observat din prezentarea cercetărilor arheologice, doar o mică parte din arealul zonei de studiu a fost cercetat, iar unele edificii cercetate în secolul XIX sau chiar din secolul XX nu au o cartare exactă. De asemenea, multe dintre edificii nu sunt cercetate sistematic; pe de altă parte, cercetările de teren şi cercetările non-invazive arată că există numeroase zone cu potenţial arheologic. Conservarea monumentelor şi siturilor arheologice presupune protecţie şi intervenţii minimale, fără reconstituiri ipotetice şi prezentare către terţi fără deturnarea semnificaţiilor. De asemenea, principiile conservării integrate presupun reducerea la minimum a distrugerilor potenţiale ale siturilor arheologice prin slaba gestiune a ocupării terenurilor şi din cauza conflictelor existente între obiectivele de protejare a patrimoniului natural, a celui arheologic, a celui etnografic şi etnologic (imaterial) al comunităţilor precum şi a celui de dezvoltare turistică. Principiile conservării patrimoniului arheologic transpuse în reglementări deosebite trebuie să fie completate prin politici de prezentare către public (măsuri de valorificare), mijloc de cunoaştere şi de recunoaştere a patrimoniului arheologic. 3.2.3. Protejarea patrimoniului istoric şi vernacular Conservarea patrimoniului istoric şi vernacular contribuie la înţelegerea modului de utilizare a terenului şi de construire din perioade mai vechi, dată fiind evoluţia lentă a culturii locale. În acest context, efortul de conservare trebuie să fie ridicat, alături de un efort de cercetare pluridisciplinară. Programele de cercetare vor sta la baza creşterii gradului de cunoaştere a acestui patrimoniu, premisă a conservării. Reglementările îşi propun perpetuarea modului caracteristic de locuire în zonă, facilitarea menţinerii ocupaţiilor tradiţionale şi a modului de construire tradiţional. 3.2.4. Protejarea modului de locuire tradiţional Locuirea în teritoriul P.U.Z. este rurală, caracteristică arealelor de câmpie ale Ţării Haţegului. Modul de aşezare reprezintă un element specific, alături de alte aspecte ale vieţii materiale şi spirituale ale locuitorilor. Aşezările sunt în proces de depopulare din cauze multiple care au fost analizate şi prezentate în capitolele anterioare; locuinţele principale sunt înlocuite cu construcţii noi, iar multe din anexe sunt în părăsire. Conservarea traseelor de legătură dintre localităţi şi refacerea celor dispărute contribuie la creşterea gradului de coeziune a comunităţilor locale. În particular, întreruperea legăturii directe dintre satele Grădişte şi Clopotiva poate fi remediată prin crearea unui traseu nou (prevedere care trebuie aplicată în viitorul P.U.G.). în acelaşi sens, refacerea căii ferate istorice reprezintă o prioritate. 3.2.5. Protejarea patrimoniului natural şi a peisajului Prin P.U.Z. se urmăreşte păstrarea unui cadru al principalelor descoperiri arheologice din zona protejată; amenajările peisagistice minimale vor fi permise, fără însă a periclita cercetările ulterioare. Interzicerea sau stricta condiţionare a activităţilor care nu sunt specifice zonei este necesară. Protejarea peisajului reprezintă un obiectiv care integrează aspectele detaliate mai sus - existenţa vestigiilor arheologice, a valorilor de patrimoniu cultural şi natural, a patrimoniului vernacular, a folosinţelor terenurilor şi a activităţilor. g. 3.3. Încurajarea dezvoltării locale 3.3.1. Conservarea activităţilor tradiţionale Obiectivele majore referitoare la aşezările existente şi la modul de locuire tradiţional sunt prezervarea economiei silvo-pastorale şi a locuirii rurale, ameninţate de numeroşi factori interni şi externi. Conservarea suprafeţelor aferente păşunilor şi a altor folosinţe agricole şi a modului tradiţional de utilizare a terenurilor reprezintă un obiectiv major care garantează conservarea autenticităţii zonei; în acest scop este necesară studierea acestor activităţi în vederea justei reglementări. 3.3.2. Încurajarea şi dezvoltarea turismului cultural Turismul cultural este recunoscut ca forţă economică pozitivă, utilizată pentru conservarea valorilor de patrimoniu. El constă în crearea de programe de interpretare adecvate, care să conducă la comunicarea semnificaţiilor ansamblurilor, a tradiţiilor şi a practicilor culturale locale. Reglementările (privitoare la încurajarea proiectelor de dezvoltare turistică şi ale infrastructurii) trebuie să ia în considerare dimensiunile estetice, sociale, culturale ale locului şi biodiversitatea; trebuie să favorizeze utilizarea de materiale şi tehnici locale. În general, turismul cultural nu trebuie să afecteze autenticitatea valorilor de patrimoniu; participarea comunităţii la punerea în valoare turistică a zonei este esenţială. h. 3.4. Reglementarea utilizării terenurilor în zona protejată Reglementarea utilizării terenurilor presupune stabilirea destinaţiei imobilelor (cu precizarea zonelor şi subzonelor funcţionale), a regimului de construire şi a activităţilor permise şi interzise, în mod subordonat obiectivelor majore ale conservării şi refacerii mediului natural, protecţiei peisajului şi protecţiei valorilor de patrimoniu cultural în legătură cu elementele caracteristice teritoriului şi cuprinde următorii paşi: - Stabilirea destinaţiei terenurilor, cu precizarea zonelor şi subzonelor funcţionale (vezi Planşa U04); – Stabilirea modului şi gradului de utilizare a terenurilor, a modului de construire şi a modului de autorizare a construirii adecvate; – Stabilirea activităţilor umane permise şi interzise. Având în vedere obiectivele de conservare a calităţilor zonei, utilizarea terenurilor nu este modificată radical faţă de cea existentă, permiţându-se dezvoltarea funcţiunilor fără efecte nocive asupra mediului. i. 3.5. Zonificarea funcţională; bilanţ teritorial Cf. R.L.U. şi Planşa U04. Zonificarea teritorială prevede identificarea funcţiunilor majore la nivelul localităţii: - Cea majoritară - rezidenţe cu caracter rural de tip gospodărie cu locuinţă şi dependinţe; – Instituţii şi servicii cu caracter public - primărie, muzeu, şcoală, poştă, cămin cultural; – Comerţ cu amănuntul şi cazare (pensiuni); – Imobile de cult - trei confesiuni: biserică ortodoxă cu cimitir, biserică catolică şi neo-protestantă; – Zonă arheologică documentată şi amenajată, precum şi cea în curs de cercetare. Menţionăm necesitatea de clarificare a regimului terenurilor din nucleul sitului arheologic. Acesta este compus dintr-o parte vizitabilă şi o parte nevizitabilă; delimitarea acestora este în permanentă evoluţie, în funcţie de dinamica cercetărilor şi de capacitatea de amenajare a traseului vizitabil. j. 3.6. Activităţi permise şi interzise în zona protejată Teritoriul reglementat se împarte în 2 zone (macro U.T.R.) cu tipuri de restricţii majore: - Zona liberă de construcţii (terenuri agricole din perimetrul intramuros al oraşului, zone arheologice cercetate şi în curs de cercetare) – Parcelare rurală care include zone funcţionale diverse (culte, comerţ, instituţii) – Fiecare dintre acestea conţin zonări funcţionale specifice, pentru care se prezintă reglementări dedicate. Din punct de vedere al activităţilor permise, permise cu condiţionări şi interzise, alocarea acestora în U.T.R: este subordonată protecţiei bunului cultural major - situl arheologic în curs de cercetare precum şi protecţiei locuirii zona suprapusă peste corpul activ al localităţii. Pe de altă parte, intenţia de reglementare acceptă coabitarea activităţilor specifice unei localităţi rurale - locuire, agricultură, comerţ, servicii - cu vecinătatea unui sit doar în mică parte cercetat. De aceea sunt permise activităţile specifice, în proporţiile şi volumele cuprinse în corpul actual al localităţii. Pe terenurile agricole neconstruite se instituie restricţionarea construirii, pentru a putea oferi o mai bună şansă cercetării arheologice precum şi condiţionarea activităţilor agricole (vezi Cap. 2.3.8.1). k. 3.7. Construibilitatea terenurilor şi autorizarea construirii Cf. R.L.U., a planşelor U04 şi U05. Menţionăm căile de limitare a construibilităţii prin includerea/excluderea din intravilan. Totodată, în U.T.R. 3.1., construirea este limitată la amprenta construcţiilor existente; în afara acestuia (M.U.T.R.2), construirea este subordonată servituţilor arheologice stabilite prin lege. l. 3.8. Densitatea construirii, alte servituţi urbanistice Controlul densităţii construirii se realizează prin două reguli principale: - Introducerea unei benzi de construibilitate cu o adâncime de 30m. Această adâncime se măsoară de la aliniamentul parcelei. În această suprafaţă se pot construi clădiri şi anexe gospodăreşti (vezi R.L.U.), pentru ca partea din spate a parcelei să fie conservată în utilizarea sa tradiţională (terenuri agricole). Notăm că atunci când adâncimea parcelei este inferioară valorii de 30m, este în totalitate construibilă; – Stabilirea numărului maxim de clădiri principale de pe parcelă (3) şi a dimensiunii maxime a acestora. Toate clădirile principale trebuie amplasate în zona construibilă a parcelei (banda de construibilitate). m. 3.9. Servituţi arheologice Având în vedere includerea teritoriului P.U.Z. în situl arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusa Dacica (înscris în Lista monumentelor istorice), Sarmisegetusa, regimul de supraveghere arheologică este obligatoriu în întreg teritoriul P.U.Z. iar cercetarea arheologică preventivă este necesară în cazurile prevăzute de lege. Prezentăm, mai jos, un extras din legislaţia în vigoare, aşa cum va fi inclus în R.L.U. 2. Regimul juridic general al descoperirilor şi al cercetării arheologice, precum şi protejarea patrimoniului arheologic din teritoriul administrativ al Municipiului Craiova sunt reglementate prin R.L.U.-M.C.; reglementările sunt subordonate dispoziţiilor O.G. nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. a. R.L.U. precizează suprafeţele de teren care fac parte din patrimoniul arheologic (reprezintă bunuri de patrimoniu arheologic): a.1. Zone cu patrimoniu arheologic cunoscut şi cercetat (zonele cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat): a.1.1. Siturile arheologice înscrise în Repertoriul Arheologic Naţional (R.A.N.) a.1.2. Siturile arheologice clasate în Lista Monumentelor Istorice (întreg teritoriul P.U.Z) Regimul de protecţie a zonelor cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat este reglementat de legislaţia în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice şi a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural naţional. Zonele cu patrimoniu arheologic cunoscut şi cercetat reprezintă zone construite protejate şi beneficiază de protecţia acordată acestora prin lege. a.2. Zone cu patrimoniu arheologic reperat (terenuri cu potenţial arheologic reperat): a.2.1. Zone cu potenţial arheologic cunoscut şi necercetat, înscrise în R.A.N. a.2.2. Terenurile al căror potenţial arheologic a fost evidenţiat prin Studiul Istoric şi Arheologic aferent P.U.Z. a.2.3. Zonele de protecţie ale siturilor arheologice sau istorice, instituite conform legii Zonele cu patrimoniu arheologic reperat instituite prin P.U.Z. reprezintă zone construite protejate şi beneficiază de protecţia acordată acestora prin lege. b. Zonele cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător (zone al căror potenţial arheologic devine cunoscut întâmplător) cuprind bunurile mobile, obiectele sau urmele manifestărilor umane, împreună cu terenul în care acestea au fost descoperite, după caz: Descoperirile arheologice sunt prilejuite de următoarele situaţii, prevăzute de lege: 1. În momentul executării lucrărilor, după eliberarea unei Autorizaţii de Construire; 2. Ca urmare a activităţilor agricole sau a altor lucrări care nu au nevoie de autorizaţie de construire; 3. Ca urmare a acţiunii factorilor naturali, sau ca urmare a cercetărilor arheologice preventive; 4. Alte zone cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător. Suprafeţele protejate se stabilesc astfel, conform legii: 1. Includ toată suprafaţa terenului care face obiectul autorizării de construire, în cazul în care descoperirea se realizează în cadrul procesului de construire; 2. Pe o rază de 50 de metri faţă de locul descoperirii, în cazul în care descoperirea s-a făcut ca urmare a lucrărilor agricole sau a altor lucrări care nu au nevoie de autorizaţie de construire; 3. Pe toată suprafaţa terenului afectat de acţiunea factorilor naturali. 3. Prevederile speciale pentru imobilele care conţin bunuri de patrimoniu arheologic şi pentru zonele de protecţie ale acestora sunt următoarele: a. Certificatul de Urbanism va conţine obligaţiile solicitantului în ceea ce priveşte servitutea arheologică, cu respectarea O.G. nr. 43/2000. b. Înscrierea, în C.U., a servituţii arheologice şi a obligaţiei de obţinere a avizului M.C. se realizează în situaţiile prevăzute de lege. c. Obligativitatea realizării cercetării arheologice, conform legii, survine în următoarele cazuri: 1. Cercetare arheologică (diagnostic, săpătură sau supraveghere arheologică), determinată de următoarele situaţii: (a) La punerea în practică a unui proiect de cercetare arheologică sistematică; Obligaţia de la pct. c.1(a) se va aplica în cazul imobilelor situate, integral sau parţial: - În interiorul siturilor arheologice menţionate la pct. a.1.1. şi a.1.2 (întreg teritoriul P.U.Z); – În interiorul siturilor arheologice menţionate la pct. a.2.1. şi a.2.2. (b) Ca parte a unui studiu de impact asupra mediului, în condiţiile prevăzute de legislaţia privind protecţia mediului; (c) Ca urmare a unei preconizate intervenţii asupra solului, care poate reprezenta o ameninţare pentru potenţialul arheologic al unei zone delimitate sau al unui sit arheologic Obligaţia de la pct. c.1(b) se va aplica, în teritoriul administrativ al Comunei Sarmizegtusa, în cazul imobilelor situate, integral sau parţial: - În interiorul siturilor arheologice menţionate la pct. a.1.1. şi a.1.2 (întreg teritoriul P.U.Z); – În interiorul siturilor arheologice menţionate la pct. a.2.1. şi a.2.2. – În interiorul zonelor de protecţie menţionate la pct. a.2.3. (d) Ca parte a fazelor de realizare şi avizare a documentaţiilor urbanistice, în cadrul legal stabilit de documentaţiile de urbanism naţionale, regionale, locale şi/sau în stadiul elaborării acestora. Obligaţia de la pct. c.1(d) se va aplica, în teritoriul administrativ al Comunei Sarmizegetusa, în cazul în care teritoriul unui P.U.Z. sau P.U.D. cuprinde imobile aflate, integral sau parţial, în situaţiile menţionate mai sus: - În interiorul siturilor arheologice menţionate la pct. a.1.1. şi a.1.2; – În interiorul siturilor arheologice menţionate la pct. a.2.1. şi a.2.2. (întreg teritoriul P.U.Z); – În interiorul zonelor de protecţie menţionate la pct. a.2.3. (e) Ca urmare a unor procese naturale care pun în evidenţă bunuri de patrimoniu arheologic; (f) Ca urmare a unor acţiuni umane, altele decât cercetarea arheologică, şi a lucrărilor prevăzute la art. 6 al O.G. nr. 43/2000. 2. Cercetare arheologică preventivă, determinată de lucrările de construire, modificare, extindere sau reparare privind cai de comunicaţie, dotări tehnico-edilitare, inclusiv subterane şi subacvatice, excavări, exploatări de cariere, construcţia de reţele magistrale, amenajări pentru îmbunătăţiri funciare, reţele de telecomunicaţii, amplasarea de relee şi antene de telecomunicaţii, lucrări de cercetare şi de prospectare a terenurilor - foraje şi excavări - necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, amplasarea balastierelor şi a sondelor de gaze şi petrol, precum şi orice alte lucrări care afectează suprafaţa solului şi subsolul, este obligatorie în zonele cu patrimoniu arheologic reperat, indiferent dacă se executa în intravilanul sau extravilanul localităţilor şi indiferent de forma de proprietate a terenului Obligaţia de la pct. c.2 se va aplica, în teritoriul administrativ al Comunei Sarmizegetusa, în cazul imobilelor situate, integral sau parţial: - În interiorul siturilor arheologice menţionate la pct. a.2.1. şi a.2.2. (întreg teritoriul P.U.Z); – În interiorul zonelor de protecţie menţionate la pct. a.2.3. – La orice proiect de restaurare a unui imobil înscris în L.M.I. 3. Supravegherea arheologică este obligatorie: - În zone cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător, până la descărcarea de sarcina arheologică – La orice proiect de restaurare a unui imobil înscris în L.M.I. d. Actele emise de Primăria Comunei Sarmizegetusa (după caz, Caietul de Sarcini, Certificatul de Urbanism şi/sau Avizul de Oportunitate) vor cuprinde solicitarea obţinerii avizului M.C., urmând ca tipul cercetării arheologice să fie stabilit de către M.C., în funcţie de caz. e. Autorizaţia de construire va fi emisă în conformitate cu avizul D.J.C. Hunedoara referitor la sarcina arheologică asupra imobilului. f. În urma supravegherii arheologice sau a cercetării arheologice, Ministerul Culturii decide condiţiile de eliberare a Certificatului de descărcare de sarcină arheologică sau, după caz, iniţiază procedura de clasare în Lista Monumentelor Istorice a imobilului, g. În afara măsurilor de cercetare arheologică şi de supraveghere arheologică, cerute prin prevederile anterioare ale R.L.U.-M.C., descoperirile arheologice întâmplătoare din teritoriul administrativ vor fi anunţate D.J.C. Hunedoara, care va declanşa procedura pentru stabilirea zonei cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător şi va comunica P.M.S. perimetrul şi perioada protecţiei, urmând ca la finalizarea procesului de cercetare să comunice menţinerea sau stingerea servituţii arheologice. În cazul în care în timpul lucrărilor de construire într-un imobil se fac descoperiri arheologice se va proceda după cum urmează: a. În cazul în care, în timpul executării lucrărilor, vor fi identificate elemente de interes arheologic, lucrările vor fi oprite şi, după caz, Autorizaţia de Construire va fi suspendată, în aplicarea Art. 5, alin. (8) şi (16) şi Art. 2 alin. (1) lit. k) din O.G. nr. 43/2000, instituindu-se regimul de protecţie pentru bunurile arheologice şi zonele cu potenţial arheologic, în vederea cercetării şi stabilirii regimului de protejare, pentru o perioadă ce nu poate depăşi 12 luni din momentul descoperirii de bunuri arheologice. b. Protejarea bunurilor de patrimoniu arheologic şi a terenurilor din zonele cu patrimoniu arheologic reperat sau din zonele cu potenţial arheologic evidenţiat întâmplător presupune adoptarea masurilor ştiinţifice, administrative şi tehnice care urmăresc păstrarea vestigiilor descoperite întâmplător sau ca urmare a cercetării arheologice până la clasarea bunurilor respective în Lista Monumentelor Istorice ori până la finalizarea cercetării arheologice şi emiterea Certificatului de Descărcare de Sarcină Arheologică, în conformitate cu Art. 5 alin. (1) al O.G. nr. 43/2000 şi în condiţiile stabilite de acest act normativ şi de procedurile stabilite de Ministerul Culturii. 4. Neanunţarea descoperirilor arheologice prilejuite de lucrările de construire ori de desfiinţare constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit prevederilor legii. a. 3.10. Circulaţie şi echipare edilitară Reglementările aferente acestui capitol urmează prescripsiile legale, particularitatea rezidând în obligasia de cercetare arheologică preventivă în momentul lucrărilor. b. 3.11. Circulaţia terenurilor Pentru întregirea proprietăţii publice în teritoriul sitului Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa şi continuarea cercetării arheologice, este necesară continuarea politicii de achiziţionare a terenurilor de către autorităţile publice la nivel local, judeţean, naţional. Prin Hotărârea C.L. al Comunei Sarmizegetusa nr. 54/05.09.2022 privind aprobarea trecerii unor terenuri din domeniul public al Comunei Sarmizegetusa în domeniul public al Judeţului Hunedoara, s-a aprobat trecerea din domeniul public de interes local în domeniul public de interes judeţean (Jud. Hunedoara) a trei imobile; astfel, toate imobilele care au generat P.U.Z. au intrat în domeniul public de interes judeţean. Scopul acestui transfer este "realizarea proiectului de interes judeţean" denumit "Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa", din cadrul obiectivului,, Restaurare, revitalizare şi promovare prin digitalizare pentru obiectivul inclus în cadrul traseului castrelor române". Conform propunerii Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, a fost propusă o etapizare a achiziţiilor viitoare, sugerându-se trei etape, corespunzătoare termenelor scurt, mediu şi lung - vezi Planşa U06. 4. PROPUNERI DE REABILITARE A ZONEI PROTEJATE - ELEMENTE DE DEZVOLTARE LOCALĂ c. 4.1. Măsuri de gestiune şi protecţie a sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa 4.1.1. Valorile a căror protecţie este necesară Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa reprezintă un monument înscris în Lista Patrimoniului Mondial (M.L.P.M.). Valoarea sa universală, ca parte componentă a sistemului roman de administrare a provinciilor este exprimată prin componentele arheologice cunoscute şi cercetate precum şi prin potenţialul major al sitului arheologic. Teritoriul P.U.Z. cuprinde nucleul acestui sit înscris în Lista monumentelor istorice şi declarat Sit de interes arheologic prioritar. Pe lângă valorile de patrimoniu arheologic, valorile care mai sunt cuprinse în teritoriul P.U.Z. sunt, după natură, elemente de patrimoniu istoric, arheologic, etnografic, etnologic (imaterial) al căror ansamblu creează un sit cultural înscris într-o zonă locuită rurală, care constituie o zonă peisajeră remarcabilă (peisaj înţeles în sensul Convenţiei Europene a Peisajului). Orice lucrare referitoare la aceste valori trebuie să înceapă prin înţelegerea caracterului complex al valorilor, dar şi al restricţiilor şi permisivităţilor de intervenţie care asigură prezervarea valorilor. Managementul acestui sit (gestiune, protecţie şi monitorizare) se bazează pe identificarea de măsuri speciale, a căror urmărire este prioritară şi pe actori ale căror acţiuni conjugate conduc la îndeplinirea obiectivelor de prezervare, dar şi a celor de punere în valoare, în beneficiul comunităţii locale, naţionale şi internaţionale. Activităţile de management trebuie să cuprindă întregul teritoriu al sitului arheologic şi al zonei sale de protecţie (care constituie Zona construită protejată Ulpia Traiana Sarmizegetusa). 4.1.2. Obiectivele majore ale gestiunii şi protecţiei (i) Cunoaşterea şi protejarea valorilor fundamentale ale patrimoniului; (ii) Respectarea principiilor enunţate în convenţiile şi cartele internaţionale; (iii) Respectarea şi asigurarea protecţiei valorilor de autenticitate în cazul intervenţiilor; (iv) Integrarea patrimoniului în politica de dezvoltare cu evaluarea impactului cultural, social şi economic; (v) Asigurarea protejării patrimoniului printr-o legislaţie adecvată şi o finanţare prioritară; (vi) Asigurarea formării personalului de specialitate şi a mâinii de lucru calificate; (vii) Asigurarea informării şi sensibilizării populaţiei asupra patrimoniului. Este important de menţionat faptul că nu există o monitorizare a ariei descoperirilor arheologice; problemele fiecărui sector sunt cunoscute de echipele de arheologi, însă nu sunt formulate astfel încât să poată deveni o bază de acţiune. 4.1.3. Priorităţi ale activităţii de gestiune şi protecţie a. Stabilirea unei persoane juridice responsabile în constituirea unei baze de date centralizate asupra tuturor intervenţiilor realizate asupra descoperirilor arheologice. b. Constituirea unei baze de date centralizate asupra localizării, statutului juridic, stării şi intervenţiilor realizate asupra descoperirilor arheologice (cu prioritate asupra celor clasate monument istoric şi a celor înscrise în Lista patrimoniului mondial). Teritoriul P.U.Z. cuprinde mai multe tipuri de zone de patrimoniu arheologic, definite prin O.G. nr. 43/2000, modificată şi completată prin L. nr. 462/2003.
┌─────────────────┬────────────────────┐
│ZONE ARHEOLOGICE │TIP DE PROTECŢIE │
├─────┬───────────┼────────────────────┤
│ │ │Bunuri mobile – │
│ │ │Tezaur al │
│ │ │patrimoniului │
│ │ │cultural naţional │
│ │ │mobil │
│ │Zone de │(L 182/2000) │
│ZIAP │interes │Bunuri imobile – │
│ │arheologic │Monumente din Lista │
│ │prioritar │Patrimoniului │
│ │ │Mondial │
│ │ │(L 564/2001) │
│ │ │Bunuri imobile – │
│ │ │Monumente istorice │
│ │ │(grupa vsalorică A) │
├─────┼───────────┼────────────────────┤
│ │ │Până la finalizarea │
│ │ │cercetărilor – │
│ │ │beneficiază de │
│ │ │protecţia acordată │
│ │ │zonelor protejate şi│
│ │ │au statut de zone de│
│ │ │protecţie a │
│ │ │monumentelor │
│ │Zone cu │istorice respective │
│ │patrimoniu │(L 5/2000, HG 525/ │
│ZPAR │arheologic │1996) │
│ │reperat │După finalizarea │
│ │ │cercetărilor – │
│ │ │clasare sau pierdere│
│ │ │a statutului de │
│ │ │protecţie şi │
│ │ │posibilitatea │
│ │ │emiterii │
│ │ │certificatului de │
│ │ │descărcare de │
│ │ │sarcină arheologică │
├─────┼───────────┼────────────────────┤
│ │ │Până la finalizarea │
│ │ │cercetărilor – │
│ │ │asimilate zonelor cu│
│ │ │patrimoniu │
│ │ │arheologic reperat; │
│ │Zone cu │După finalizarea │
│ │potenţial │cercetărilor – │
│ZPAEI│arheologic │clasare sau pierdere│
│ │evidenţiat │a statutului de │
│ │întâmplător│protecţie şi │
│ │ │posibilitatea │
│ │ │emiterii │
│ │ │certificatului de │
│ │ │descărcare de │
│ │ │sarcină arheologică │
├─────┼───────────┼────────────────────┤
│ │ │Bunuri mobile – │
│ │Zone cu │Bunuri de patrimoniu│
│ │patrimoniu │cultural naţional │
│ZPACC│arheologic │mobil │
│ │cunoscut şi│(L 182/2000) │
│ │cercetat │Bunuri imobile – │
│ │ │Monumente istorice │
│ │ │(L 422/2001) │
└─────┴───────────┴────────────────────┘
Teritoriul P.U.Z. cuprinde bunul inclus în Lista patrimoniului mondial şi parte a zonei sate tampon, deci parte a sitului înscris în L.M.I. - nucleul acestuia, cuprinzând descoperiri arheologice cunoscute, cercetate şi protejate prin lege şi alte obiective arheologice (descoperiri arheologice cunoscute şi cercetate, reperate sau întâmplătoare). Elementele arheologice şi zonele de patrimoniu arheologic componente pentru teritoriul Zonei construite protejate protejate sunt prezentate în Planşa U00. Un prim pas în sensul creării unei baze de date centralizate referitoare la descoperirile arheologice a fost făcut prin studiul de faţă. Obiectivele sunt georeferenţiate şi prezentate, iar descrierea cuprinsă în Studiul istorico-arheologic poate reprezenta baza unui viitor Repertoriu arheologic. Informaţiile constituie o bază de date care poate reprezenta un punct de pornire pentru activităţile de monitorizare, gestiune şi protecţie din zonă; baza de date precizează denumirea curentă, datarea, funcţiunile principale, statutul juridic precum şi alte elemente. Baza de date trebuie să conţină următoarele documente cerute prin lege: - Fişa istorică a localităţii, care urmăreşte parţial structura devenită obligatorie prin includerea în anexa Metodologiei de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)", aprobată prin Ordinul MTCT nr. 562/20.10.2003; fişa trebuie elaborată de pentru fiecare localitate componentă a Zonei construite protejate Ulpia Traiana Sarmizegetusa în faza P.U.G. sau P.U.Z. pentru întregul său teritoriu; – Fişele analitice de evidenţă şi obligaţiile de folosinţă ale monumentelor istorice, obligatorii prin Legea nr. 422/2001; – Cărţile tehnice ale construcţiilor, obligatorii şi conforme prevederilor din HG nr. 343/2017 pentru modificarea HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora; – Programe de monitorizare şi Plan de protecţie şi gestiune al monumentelor istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, conform H.G. 493/2004 pentru aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial şi a Metodologiei privind elaborarea şi conţinutul-cadru al planurilor de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial. c. Stabilirea modului de folosire a terenurilor şi de intervenţie în imobilele aflate în suprafaţa zonelor de interes arheologic (cu prioritate Z.I.A.P.) sau în zonele de protecţie a monumentelor istorice (descoperiri arheologice). În prezent, nu există nici o prevedere în actele normative specifice arheologiei referitoare la modul de folosire a terenurilor şi de intervenţie în imobilele aflate în aceste zone speciale. Un pas important a fost realizat în acest sens prin stabilirea limitelor siturilor arheologice şi reglementarea teritoriului P.U.Z. - nucleul sitului arheologic. d. Implementarea, în viitor, a sistemului de monitorizare impus prin H.G. nr. 493/2004 Monitorizarea monumentului istoric înscris în Lista Patrimoniului Mondial se realizează de către autorităţile administraţiei publice locale prin specialişti cu studii în domeniu şi acreditaţi de Ministerul Culturii şi Cultelor, în conformitate cu prevederile art. 9 lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 47/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 564/2001, şi de către Comitetul Patrimoniului Mondial de pe lângă UNESCO (art 2 al metodologiei) şi reprezintă o activitate continuă care urmăreşte evaluarea de două ori pe an a stării de conservare a edificiilor şi stabilirea unui plan de măsuri şi responsabilităţi. Sistemul de gestiune şi protecţie impus prin H.G. presupune două trepte, de competenţa Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, respectiv al Consiliilor Judeţene: 1. Elaborarea, de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, a Programului de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial, pentru o perioadă de 5 ani, avizat de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi aprobat prin H.G. (ansamblul de măsuri cu caracter tehnico-administrativ asupra acestor monumente şi zonei lor de protecţie sau, după caz, asupra zonei protejate, pe o perioadă de 5 ani). Detalierea programului de protecţie şi gestiune prin planuri anuale de protecţie şi gestiune; această treaptă reprezintă o responsabilitate a Consiliilor judeţene. 2. Proiectul de H.G. de la pct. 1 stabileşte un sistem de management al sitului. Acesta se bazează pe numirea, de către Consiliul judeţean pe teritoriul căruia se află monumentul UNESCO, a unui coordonator expert atestat pentru fiecare monument înscris pe Lista patrimoniului mondial, cu acordul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Coordonatorul monumentului este retribuit de către Consiliul judeţean pe teritoriul căruia se află monumentul UNESCO şi îşi asumă responsabilitatea implementării şi monitorizării programului. Proiectul de H.G. propune crearea unui Comitet de organizare UNESCO pentru toate monumentele înscrise pe Lista patrimoniului mondial din care să facă parte: - Reprezentant al Ministerului Culturii şi Cultelor (astăzi M.C.P.N.) – Reprezentant al Direcţiei judeţene pentru cultură, culte, patrimoniu cultural naţional (astăzi D.J.C.) – Reprezentant al Consiliului judeţean – Reprezentant al poliţiei de patrimoniu – Reprezentant oficial al comunităţii locale (al primăriei localităţii) – Coordonatorul (managerul) de monument UNESCO, numit de Consiliul Judeţean, cu acordul MCPN. Aceste activităţi trebuie iniţiate şi înainte de înscrierea în L.P.M. a sitului; organizarea lor presupune coordonarea ansamblului de situri propuse spre înscriere, ceea ce - până astăzi - s-a realizat prin Comisia Limes. Pentru protecţia oraşului antic, este recomandată crearea de structuri locale de gestiune şi protecţie; Consiliul Local trebuie să înceapă, în mod structurat, activitatea de monitorizare a monumentului. 4.1.4. Responsabilităţi privind gestiunea şi protecţia sitului arheologic
┌──────────────────────────────────────┐
│M.L.P.M. - O.G. nr. 47/2000 – L. nr. │
│564/2001 │
├─────────────┬────────────┬───────────┤
│ │Program de │Planuri │
│Proceduri │gestiune şi │anuale │
│ │protecţie │(detaliere │
│ │(P.G.P.) │a P.G.P.) │
├─────────────┼────────────┼───────────┤
│Elaborare │M.C.P.N. │Consiliul │
│proceduri │ │Judeţean │
├─────────────┼────────────┼───────────┤
│Avizare │A.P.L. │M.C.P.N., │
│proceduri │ │M.D.R.T. │
├─────────────┼────────────┼───────────┤
│Aprobare │Hotărâre a │ │
│proceduri │Guvernului │- │
│ │(H.G.) │ │
├─────────────┼────────────┴───────────┤
│ │Proprietari, │
│ │administratori, titulari│
│Finanţare │ai altor drepturi reale;│
│lucrări de │buget de stat (bugetul │
│protejare*71)│M.C.P.N. – venituri │
│ │extrabugetare, alocaţii │
│ │de la bugetul de stat │
│ │sau bugetele locale) │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Efective sau subunităţi │
│Paza M.L.P.M.│ale Ministerului de │
│ │Interne (M.I.) │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Marcarea │Prin grija primarului │
│M.L.P.M. │localităţii în care se │
│ │află M.L.P.M. │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Finanţare D.U│M.D.R.T. │
│şi D.A.T. │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Avizare D.U │- │
│şi D.A.T. │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Aprobare D.U │H.G. │
│şi D.A.T. │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Avizare │M.D.R.T. (M.L.P.M.), │
│intervenţii │M.C.P.N. şi M.D.R.T. │
│ │(Z.P. M.L.P.M.) │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Aprobare │- │
│intervenţii │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Comitetul Patrimoniului │
│Monitorizare │Monidal de pe lângă │
│ │UNESCO, A.P.L. │
└─────────────┴────────────────────────┘
*71) Pază, reparaţii, întreţinere curentă, punere în valoare, restaurare, consolidare, conservare Activităţile şi lucrările privind paza, reparaţiile, întreţinerea curentă, cercetarea, punerea în valoare, restaurarea, consolidarea şi conservarea monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial se realizează în conformitate cu Programul de protecţie şi gestiune. Acesta este elaborat pentru perioade de 5 ani de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, avizat de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi aprobat prin Hotarâre a Guvernului. Detalierea planului se face prin Planuri anuale de protecţie şi gestiune, elaborate de Consiliul Judeţean, cu consultarea proprietarilor, administratorilor sau a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor în cauză, precum şi a Consiliului Local al Comunei Orăştioara de Sus, avizate de M.C.P.N. şi de autorităţile administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniu. Monitorizarea aplicării programul de protecţie şi gestiune realizată de Comitetul Patrimoniului Mondial de pe lânga UNESCO reprezintă o evaluare periodică, la fiecare 5 ani, prin care este analizată respectarea obligaţiilor asumate de statele membre la solicitarea înscrierii monumentului istoric în Lista patrimoniului mondial. Monitorizarea realizată de autorităţile administraţiei publice locale se realizează de două ori pe an şi cuprinde două etape: a) evaluarea stării de conservare; b)planul de măsuri care se impun a se lua în urma evaluărilor prevăzute la lit. a). d. 4.2. Măsuri de protecţie şi punere în valoare a patrimoniului (arheologic, istoric, vernacular, peisager) 4.2.1. Măsuri de protecţie şi punere în valoare a patrimoniului arheologic Amenajarea complexă a sitului arheologic necesită rezolvarea mai multor aspecte, în timp: 1. Marcarea limitelor sitului arheologic în teren; 2. Elaborarea unui plan de ansamblu pentru amenajarea sitului; 3. Lucrări unitare de punere în valoare a sitului, parte din acestea cuprinse deja în proiecte (Intrare Forul lui Traian din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa; Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa); 4. Lucrări edilitare: iluminare din surse proprii, alimentare cu apă din surse proprii, grupuri sanitare ecologice, evacuarea apelor uzate menajere, colectarea deşeurilor; 5. Instalarea sistemului de semnalizare (panouri, explicaţii etc.); amenajări diverse în funcţie de opţiunile planului de ansamblu; 6. Evaluarea continuă a stării de conservare a ruinelor şi, dacă este cazul, iniţierea de lucrări de restaurare şi conservare; 7. Amenajarea peisagistică a incintei monumentului şi a vecinătăţilor sale. în acord cu valoarea arborilor şi cerinţele arheologice (asistenţă arheologică la tăierea arborilor şi extragerea rădăcinilor), cu păstrarea aspectului rural al teritoriului; 8. Organizarea circulaţiei pietonale şi carosabile în sit şi în zonele de acces ale acestuia (amenajarea unei arii noi de parcare în zona de NV a sitului, pe un teren în proprietate publică; amenajarea posibilă a unei alte parcări, la limita de NE a sitului, cu posibila achiziţionare a terenului) 9. Instalarea corpului de pază, a unui punct de control al fluxului pietonal ş.a. Notăm faptul că există finanţare pentru două investiţii: [ ] Intrare Forul lui Traian din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa", cu o valoare de 2.561.908,30 euro; [ ] "Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa", în valoare de 2.560.472,89 euro. Toate acţiunile trebuie să aibă la bază principiile convenţiilor şi cartelor internaţionale: [ ] Respectarea Convenţiei patrimoniului mondial (Paris, 1972) şi a celorlalte texte emanate de UNESCO; [ ] Respectarea principiilor conservării integrate a siturilor arheologice, a căror distrugere este ireversibilă şi a căror recunoaştere de către public este insuficientă prin Carta pentru gestiunea patrimoniului arheologic (ICOMOS, 1990). Cercetarea arheologică va continua în interiorul sitului şi în zona de protecţie a acestuia. Prioritară este cercetarea aşezării medievale şi a etapelor anterioare de locuire şi de fortificare a arealului, în vederea înţelegerii suprapunerii straturilor de cultură. Eventualele descoperiri vor putea fi, la rândul lor, subiect al unor operaţiuni de conservare şi punere în valoare. 4.2.2. Măsuri de protecţie şi punere în valoare a patrimoniului peisager Măsuri: - Exercitarea controlului urbanistic al modificării teritoriului, cu obiectivul de prezervare a suprafeţelor cu utilizări agricole şi pastorale, cu scopul de limitare a gradului de ocupare a terenurilor şi cu obiectivul de creare a unor construcţii noi integrate în peisaj; acest obiectiv va fi atins odată cu aprobarea P.U.Z. pentru nucleul sitului arheologic şi va fi extins odată cu aprobarea P.U.Z. pentru întreg teritoriu al zonei construite protejate; – Adaptarea amenajamentelor silvice şi pastorale la problemele arheologice (corelarea lor cu siturile arheologice şi cu zonele lor de protecţie; reglementarea tăierilor de arbori şi a altor investiţii care necesită asistenţă arheologică (drumuri, alte construcţii). Principii: - Respectarea principiilor Convenţiei europene a peisajului, Florenţa, 2000 (Legea nr. 451/2002); – Respectarea Recomandării UNESCO privind salvarea frumuseţii şi caracterul peisajelor şi siturilor (1962); – Respectarea Recomandării pentru o dezvoltare şi o utilizare durabile ale lumii rurale, acordând o atenţie particulară salvgardării vieţii sălbatice şi peisajelor - R (94) 6; – Respectarea Recomandării referitoare la conservarea siturilor culturale, integrată politicilor peisajului - R (95) 9; – Respectarea Recomandării 1752 (2006) a Adunării parlamentare a Consiliului Europei privind conservarea şi exploatarea potenţialului peisajer al Europei. 4.2.3. Măsuri de protecţie şi punere în valoare a patrimoniului istoric şi vernacular Măsuri: - Exercitarea controlului urbanistic al modificării teritoriului, cu scopul de conservare a modului de locuire rural, a modului de organizare a gospodăriilor şi a conservării construcţiilor valoroase; acest obiectiv va fi atins odată cu aprobarea P.U.Z. pentru nucleul sitului arheologic şi va fi extins odată cu aprobarea P.U.Z. pentru întreg teritoriu al zonei construite protejate; – Instituirea, prin P.U.Z în studiu, a unui regim de protecţie pentru construcţiile valoroase stabilite în urma Studiului istoric zonal, şi anume: – Palatul administrativ (1938), cu posibilitatea modificării funcţiunii şi mutării Primăriei în alt local; – Hotelul turistic (1938, astăzi Muzeul arheologic Sarmizegetusa), cu posibilitatea modificării funcţiunii actuale în măsura dezvoltării funcţiunilor muzeale în noul sediu; – Muzeul de arheologie vechi – Alte clădiri (vezi Anexa 1). – Cercetarea amănunţită a patrimoniului vernacular din localitate şi crearea, în momentul elaborării P.U.Z. al întregii zone construite protejate, a unui sistem unitar de protecţie; – Sprijinirea construirii tradiţionale prin finanţări şi ghidare metodică de specialitate. Principii: [ ] Respectarea Recomandării pentru o dezvoltare şi o utilizare durabile ale lumii rurale, acordând o atenţie particulară salvgardării vieţii sălbatice şi peisajelor - R (94) 6; [ ] Respectarea Recomandării referitoare la conservarea siturilor culturale, integrată politicilor peisajului - R (95) 9 [ ] Respectarea Convenţiei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptată de Conferinţa generală a UNESCO cu ocazia celei de-a 32-a sesiuni din 17 octombrie 2003 [ ] Respectarea Convenţiei-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate (Convenţia de la Faro) din 13 octombrie 2005 4.2.4. Lucrări edilitare şi de îmbunătăţire a mediului din zona protejată În stadiul actual al cunoştinţelor despre subiect, nu este posibilă formularea unor obiective precise. Accentuăm faptul că dezvoltarea reţelelor edilitare nu trebuie să reprezinte principalul obiectiv în Z.P.S.R., căutarea unor căi alternative, puţin nocive pentru patrimoniul arheologic fiind sugerată. Detalierea acestor probleme ţine de o bună conlucrare a protectorilor şi utilizatorilor sitului şi de realizarea unor proiecte de bună calitate în viitor. 4.2.5. Regimul de cercetare şi de vizitare Pe lângă stabilirea regimul de vizitare (stabilit în beneficiul turiştilor şi în conformitate cu condiţiile UNESCO - grija pentru conservarea şi protecţia valorii monumentului), este necesară reglementarea regimului de cercetare, astfel încât activităţile de vizitare şi cercetare să nu se suprapună şi să nu producă inconveniente nici uneia dintre părţi. Detalierea acestor probleme ţine de o bună conlucrare a protectorilor şi utilizatorilor sitului şi de realizarea unor proiecte de bună calitate în viitor. e. 4.3. Măsuri de interpretare şi prezentare a patrimoniului şi de dezvoltare turistică 4.3.2. Acţiuni organizatorice 1. Organizarea sistemului de prezentare a valorilor de patrimoniu istoric, arheologic, etnologic şi peisager din zonă (stabilirea traseelor de vizitare, a opţiunilor majore asupra modului de vizitare acceptabil în zonă; stabilirea poziţiei, conţinutului şi formei panourilor informative şi a elementelor de signalectică, plan de publicaţii, cercetări, acţiuni de promovare etc.). 2. Stabilirea programului de vizitare a siturilor arheologice şi a altor obiective de interes turistic şi etnologic (gospodării-model, ateliere artizanale ş.a.) 3. Organizarea centrelor/punctelor de informare turistică, în localităţile incluse în Zona protejată şi în judeţ, ş.a. 4. Organizarea sistemului de şcolarizare şi instruire a persoanelor care activează în Zona protejată. 4.3.3. Lucrări necesare pentru vizitare 1. Marcarea monumentelor istorice şi a punctelor limită ale zonei protejate; marcarea siturilor arheologice şi a zonelor de protecţie ale acestora într-un mod unitar; 2. Amenajarea parcajelor, a punctelor de oprire a tururilor de vizitare: amenajări pentru pietoni, biciclişti, automobile şi autocare, mijloace cu tracţiune animală (căruţe, trăsuri, sănii, călăreţi); măsuri speciale pentru circulaţia animalelor domestice; 3. Amenajarea adecvată în zona protejată a traseelor de vizitare (drumuri, cărări, bănci, parapete, adăposturi ş.a.), a traseelor/locurilor pentru adunări speciale (procesiuni, târguri); marcarea traseelor turistice; realizarea panourilor informative şi a elementelor de signaletică; 4. Amenajarea peisageră a zonelor din jurul principalelor obiective arheologice (zonele vizitabile ale sitului) şi a punctelor de belvedere; 5. Asigurarea înlocuirii arborilor şi sistarea defrişărilor în zona protejată; eliminarea arborilor care constituie un pericol pentru bunurile de patrimoniu: 6. Executarea lucrărilor de evacuare a apelor meteorice; 7. Construirea unor spaţii de primire, puncte de informare şi spaţii muzeale suplimentare faţă de cele existente; conectarea acestora; spaţiile sunt necesare inclusiv pentru desfăşurarea de manifestări ştiinţifice şi de activităţi de învăţământ (arheologie, sociologie, etnografie); spaţiile trebuie să fie adecvate prezentării elementelor reprezentative ale patrimoniului arheologic, etnologic, peisager prin mijloace moderne; 8. Elaborarea proiectelor pentru utilităţile în zona protejată (alimentarea cu energie electrică, scurgerea apelor meteorice, evacuarea deşeurilor, alimentarea cu apă, canalizarea apelor uzate ş.a.) - pentru clădirile folosite permanent sau temporar, cu organizarea prealabilă a activităţii de cercetare preventivă; 9. Elaborarea proiectelor pentru drumurile necesar a fi create pentru dezvoltarea zonei; studii de fezabilitate pentru alte mijloace de acces - de exemplu, reabilitarea liniei de cale ferată. Aceste acţiuni şi lucrări trebuie însoţite de cercetări sistematice în direcţiile care nu sunt suficient de bine aprofundate în momentul de faţă. Este importantă studierea amănunţită a valorilor de patrimoniu material şi imaterial din comună, prin finanţarea unei campanii de cercetare de către specialişti din mai multe domenii (etnografi, etnologi, sociologi, arhitecţi, urbanişti, geografi ş.a.); concluziile acestei cercetări ar trebui să fie acelea de schiţare a particularităţilor zonei şi a posibilelor moduri de păstrare a acestora, în condiţiile economice actuale. Un model de cercetare poate fi cel, interbelic, al satului vecin Clopotiva. REGULAMENT LOCAL DE URBANISM PLAN URBANISTIC ZONAL pentru zona protejată - PUZCP pentru obiectivele "INTRARE FORUL LUI TRAIAN" şi "CLĂDIRE CU SPAŢII MUZEALE ŞI ANEXE, ACCES SIT ARHEOLOGIC" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa Data: martie 2025 Beneficiar: Consiliul Judeţului Hunedoara Obiectul contractului: Elaborare documentaţie de urbanism PUZCP pentru obiectivele de investiţii "INTRARE FORUL LUI TRAIAN" şi "CLĂDIRE CU SPAŢII MUZEALE ŞI ANEXE, ACCES SIT ARHEOLOGIC" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa Elaboratori: SC ATELIER FKM SRL - proiectant general arhitect Bogdan Fodor (management de proiect) SC MONTAG STUDIO SRL - proiectant de specialitate arhitect urbanist Eugen Pănescu SC QUATTRO DESIGN SRL - proiectant de specialitate atestat MCC arhitect urbanist Irina Popescu-Criveanu Colaboratori: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Dr. arhg. Felix Florin Marcu (studiu arheologic) SC Damasus SRL Dr. arhg. Daniela Veronica Marcu-Istrate (studiu istoric) PARTEA I. DISPOZIŢII GENERALE CAP. 1 Prevederi generale Definiţie şi scop (1) Regulamentul local de urbanism se constituie în ansamblul general de reglementări, la nivelul zonei de studiu, având menirea de a realiza aplicarea principiilor directoare în materia urbanismului, a conduce la dezvoltarea complexă, strategică a zonei de studiu, în acord cu valorile peisajului cultural, potenţialul localităţii şi în interesul general, urmărind utilizarea terenurilor în mod raţional, echilibrat şi în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate şi principiile protecţiei patrimoniului arheologic. (2) Prezentul Regulament local de urbanism, aferent PUZCP pentru obiectivele "Intrare Forul lui Traian" şi "Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa", înlocuieşte, pentru perioada de valabilitate a documentaţiei, prevederile Planului urbanistic general referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor, în interiorul zonei de studiu, în acord cu Legea 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare. (3) PUZCP pentru obiectivele "Intrare Forul lui Traian" şi "Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa" şi prezentul Regulament local de urbanism sunt întocmite cu respectarea reglementării tehnice GM-010- 2000 "Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al Planului urbanistic zonal", aprobată prin Ordinul MLPAT nr. 176/N/16 august 2000. şi a Ordinul M.T.C.T. nr. 562/2003, pentru aprobarea Reglementării tehnice "Metodologie de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (P.U.Z.)". Domeniu de aplicare (1) La eliberarea certificatelor de urbanism în interiorul zonei de studiu, se vor avea în vedere şi vor fi aplicate prevederile prezentului regulament local de urbanism, asigurându-se impunerea cerinţelor necesare pentru realizarea prezentelor prevederi. (2) Prezentul regulament local de urbanism, aferent PUZCP pentru obiectivele "Intrare Forul lui Traian" şi "Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic" din cadrulsitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa", conţine norme obligatorii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Autorizaţiile de construire se vor emite cu observarea şi respectarea prevederilor prezentului regulament. (3) La emiterea autorizaţiilor de construire se vor avea în vedere şi se va asigura respectarea, pe lângă prevederile documentaţiilor de urbanism şi regulamentelor locale, a tuturor legilor aplicabile care stabilesc cerinţe, sarcini ori condiţii speciale de utilizare a terenurilor şi/sau un regim special pentru anumite categorii de terenuri ori construcţii. La emiterea autorizaţiilor de construire se vor lua măsurile pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii oamenilor, pentru asigurarea respectării cerinţelor de protecţie a mediului. (4) Modificările prezentului Regulament se pot face, conform legii, pe baza unor planuri urbanistice zonale de zonă protejată, elaborate şi aprobate pentru un teritoriu minim delimitat de subzonele prezentului plan. (5) Pentru toate tranzacţiile de imobile (construcţii şi terenuri) aflate în intravilan sau extravilan, se va obţine confirmarea exercitării dreptului de preempţiune al Statului Român, conf. Legii 422/2001 şi a Legii 17/2014 privind vânzarea în extravilan a terenurilor agricole. Teritoriul PUZCP şi regim juridic de protecţie (1) Teritoriul PUZCP este cel stabilit prin Planşa U00 şi detaliat ca reglementare în U04, U05, U06 (2) Limita teritoriului intravilan este arătată în Planşa U00 (3) Teritoriul PUZCP conţine parcele incluse în teritoriul intravilan al Comunei Sarmizegetusa şi în teritoriul extravilan. (4) Teritoriul PUZCP cuprinde teritoriul oraşului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa, bun de patrimoniu inclus în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO) precum şi imobilele vecine limitei stabilite a oraşului roman, incluse în zona tampon a bunului propus; în această calitate, în teritoriul PUZCP se aplică prevederile Ordonanţei nr. 47/2000, aprobată prin Legea nr. 564/2001. Conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice care fac parte din această reprezintă obiectiv de interes naţional; în condiţiile legii, pentru protejarea acestora se poate proceda la expropriere pentru cauza de utilitate publică. (5) Perimetrul P.U.Z.C.P. este inclus în teritoriul monumentului istoric (categoria sit, grupa valorică A) cu codul LMI HD-I-s-A-03205, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (sat Sarmizegetusa, comuna Sarmizegetusa), aşa cum a fost acesta stabilit prin documentaţii specifice; în această calitate, în teritoriul PUZCP se aplică prevederile Legii nr. 422/2001. După natură, reprezintă un bun de patrimoniu arheologic (codul R.A.N. 91063.01); în această calitate, în teritoriul PUZCP se aplică prevederile prevederile Ordonanţei nr. 43/2000, aprobată prin Legea nr. 378/2001, cu completările şi modificările ulterioare. (6) Prin OMCC nr. 2483 din 12.12.2006, situl este inclus în zonele de interes arheologic prioritar, poziţia 1: Ulpia Traiana Sarmizegetusa (comuna Sarmizegetusa, jud. Hunedoara). Dezvoltarea durabilă a zonelor de interes arheologic prioritar este obiectiv de interes naţional; protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului arheologic din aceste zone sunt, în condiţiile legii, cauza de utilitate publică. (7) Cf. Legii nr. 5/2000, Colonia Ulpia Traiana este încadrată ca valoare de patrimoniu cultural de interes naţional sub codul l.2.f)7., calitate care necesită instituirea de zone protejate pentru asigurarea protecţiei acestor valori. Teritoriul PUZCP este inclus în Zona protejată de interes naţional Sarmizegetusa Ulpia, delimitată după studii specifice. Lucrările de salvare, protejare şi de punere în valoare a patrimoniului din zonele protejate sunt de utilitate publică, de interes naţional. Reglementări privind protejarea patrimoniului arheologic, istoric şi vernacular (1) Autorizarea construirii sau desfiinţării construcţiilor pentru toate imobilele din teritoriul PUZCP este condiţionată de prevederile Legii nr. 422/2001, Legii nr. 378/2001 şi a Legii nr. 50/1991. (2) Regimul de cercetare arheologică preventivă este obligatoriu în întreg teritoriul P.U.Z.C.P. pentru intervenţiile în sol şi subsol. Toate lucrările de construire şi desfiinţare vor fi supuse supravegherii arheologice. (3) supravegherea arheologică este necesară în cazurile prevăzute de lege: Conform OMCC 2518.2007 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a procedurii de descărcare de sarcină arheologică, cap. III, art. 9, anume în situaţii excepţionale, când proiectul tehnic al investiţiei nu permite realizarea de cercetări arheologice preventive şi nu poate fi modificat din motive obiective. (4) R.L.U. precizează suprafeţele de teren care fac parte din patrimoniul arheologic (reprezintă bunuri de patrimoniu arheologic): 1. Zonele cu patrimoniu arheologic cunoscut şi cercetat (zonele cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat) sunt reprezentate, conform legii, de întreg teritoriul P.U.Z.C.P. Cu toate acestea, numai o parte a teritoriului sitului arheologic clasat în L.M.l. a fost cercetat, astfel încât, în teritoriul P.U.Z.C.P., se aplică şi prevederile privind zonele cu patrimoniu arheologic reperat precum şi cele privind zonele cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător. 2. Zonele cu patrimoniu arheologic reperat sunt reprezentate de ansamblul zonelor necercetate din teritoriul P.U.Z.C.P. Dintre situaţiile menţionate în lege, în teritoriul P.U.Z.C.P. regăsim: a. Zone cu potenţial arheologic cunoscut şi necercetat, înscrise în R.A.N. b. Terenurile al căror potenţial arheologic a fost evidenţiat prin Studiul istoric şi Arheologic aferent P.U.Z.C.P. c. Zonele de protecţie ale siturilor arheologice sau istorice, instituite conform legii - subpoziţii ale L.M.l. (propuneri făcute prin studiul de delimitare) sau imobile înscrise în R.A.N. 3. Zonele cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător, în afara cercetării arheologice (zone al căror potenţial arheologic devine cunoscut întâmplător) cuprind bunurile mobile, obiectele sau urmele manifestărilor umane, împreună cu terenul în care acestea au fost descoperite, după caz. Descoperirile arheologice sunt prilejuite de următoarele situaţii, prevăzute de lege : 3.1. În momentul executării lucrărilor, după eliberarea unei Autorizaţii de Construire sau Desfiinţare; Prin prezentul RLU, orice Autorizaţie de construire se poate elibera doar după obţinerea Avizului favorabil/Certificatului de descărcare de sarcină arheologică, emis de către DJC/MC, în urma cercetării arheologice preventive sau a diagnosticului arheologic 3.2. Ca urmare a activităţilor agricole; 3.3. Ca urmare a acţiunii factorilor naturali, (art. 2 alin. 1, lit. g din OG 43/2000: prin descoperire arheologică întâmplătoare se înţelege evidenţierea de bunuri de patrimoniu arheologic ca urmare a acţiunii factorilor naturali sau a acţiunilor umane, altele decât cercetarea arheologică atestată); 3.4. Alte zone cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător. Suprafeţele protejate se stabilesc astfel, conform legii: a. Includ toată suprafaţa terenului care face obiectul autorizării de construire, în cazul în care descoperirea se realizează în cadrul procesului de construire; b. Pe o rază de 50 de metri faţă de locul descoperirii, în cazul în care descoperirea s-a făcut ca urmare a lucrărilor agricole sau a altor lucrări care nu au nevoie de autorizaţie de construire; c. Pe toată suprafaţa terenului afectat de acţiunea factorilor naturali. (5) Prevederi speciale pentru imobilele care conţin bunuri de patrimoniu arheologic, reprezentând întregul teritoriu P.U.Z.C.P.: 1. Certificatul de Urbanism va conţine obligaţiile solicitantului în ceea ce priveşte servitutea arheologică, cu respectarea O.G. nr. 43/2000. 2. înscrierea în C.U., a servituţii arheologice şi a obligaţiei de obţinere a avizului M.C. se realizează în situaţiile prevăzute de lege (în toate situaţiile care afectează solul şi subsolul, deoarece întreg teritoriul este delimitat ca sit arheologic). 3. Obligativitatea realizării cercetării arheologice, conform legii, survine în întreg teritoriul P.U.Z.C.P. a. Ca parte a unui studiu de impact asupra mediului, în condiţiile prevăzute de legislaţia privind protecţia mediului; b. Ca urmare a unei preconizate intervenţii asupra solului, care poate reprezenta o ameninţare pentru potenţialul arheologic al unei zone delimitate sau al unui sit arheologic; c. Ca parte a fazelor de realizare şi avizare a documentaţiilor urbanistice, în cadrul legal stabilit de documentaţiile de urbanism naţionale, regionale, locale şi/sau în stadiul elaborării acestora. Această obligaţie survine, în cazul elaborării unui P.U.Z. sau P.U.D., ulterior aprobării prezentului P.U.Z.C.P. d. Ca urmare a unor procese naturale care pun în evidenţă bunuri de patrimoniu arheologic; e. Ca urmare a unor acţiuni umane, altele decât cercetarea arheologică, şi a lucrărilor prevăzute la art. 2, alin (1) lit e) al O.G. nr. 43/2000. 4. Tipul de cercetare arheologică solicitată lege este: a. Cercetarea arheologică preventivă, determinată de lucrările de construire, modificare, extindere sau reparare privind cai de comunicaţie, dotări tehnico- edilitare, inclusiv subterane şi subacvatice, excavări, exploatări de cariere, construcţia de reţele magistrale, amenajări pentru îmbunătăţiri funciare, reţele de telecomunicaţii, amplasarea de relee şi antene de telecomunicaţii, lucrări de cercetare şi de prospectare a terenurilor - foraje şi excavări - necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, amplasarea balastierelor şi a sondelor de gaze şi petrol, precum şi orice alte lucrări care afectează suprafaţa solului şi subsolul, indiferent dacă se executa în intravilanul sau extravilanul localităţilor şi indiferent de forma de proprietate a terenului. b. OG 43/2000, art. 5, alin.(16) în cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător, în condiţiile prevederilor alin.(8), până la descărcarea de sarcina arheologică, autorizarea de construire se suspenda sau, după caz, primarul unităţii administrativ-teritoriale dispune întreruperea oricărei alte activităţi, în conformitate cu avizul serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, şi se instituie regimul de supraveghere sau săpătură arheologică. Certificatul de descărcare de sarcină arheologică se emite de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Hunedoara după ce raportul de cercetare arheologică preventivă este aprobat de Comisia Naţională de Arheologie. 5. Actele emise de Primăria Comunei Sarmizegetusa (după caz, Caietul de Sarcini, Certificatul de Urbanism şi/sau Avizul de Oportunitate) vor cuprinde solicitarea obţinerii avizului Ministerului Culturii - Direcţia Judeţeană pentru Cultură Hunedoara. Documentaţia necesară pentru eliberarea avizului/certificatului de descărcare de sarcină arheologică va fi depusă la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Hunedoara. 6. Autorizaţia de construire va fi emisă după obţinerea avizului/certificatului de descărcare de sarcină arheologică Ministerului Culturii - Direcţia Judeţeană pentru Cultură Hunedoara referitor la sarcina arheologică asupra imobilului. 7. În cazul în care descoperirile necesită declanşarea unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică, se vor respecta dispoziţiile Legii nr. 33/2004. Utilitatea publică pentru salvarea, protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice poate fi invocată în baza dispoziţiilor Legii nr. 422/2001 şi a dispoziţiilor speciale cuprinse în OG 47/2001, Legea nr. 5/2000 şi OMCC nr. 2483/2006. 8. În afara măsurilor de cercetare arheologică şi de supraveghere arheologică, cerute prin prevederile anterioare ale R.L.U., descoperirile arheologice întâmplătoare din teritoriul administrativ vor fi anunţate D.J.C. Hunedoara, care va declanşa procedura pentru stabilirea zonei cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător şi va comunica Primăriei Comunei Sarmizegetusa perimetrul şi perioada protecţiei, urmând ca la finalizarea procesului de cercetare să comunice menţinerea sau stingerea servituţii arheologice. 9. Lucrări de construire se pot face doar după ce se face cercetare arheologică preventivă. în cazurile în care se impune efectuarea supravegherii arheologice, serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii eliberează Avizul favorabil, cu următoarele condiţii obligatorii: a) supravegherea arheologică să fie efectuată de o instituţie de specialitate, prin arheologii înscrişi în Registrul Arheologilor; b) beneficiarul să anunţe serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor data deschiderii şantierului şi recepţia lucrărilor şi să asigure condiţii specialiştilor acesteia pentru exercitarea atribuţiilor de control şi inspecţie; c) raportul de supraveghere arheologică să fie depus ulterior la serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii; d) în cazul descoperirii de vestigii arheologice în timpul lucrărilor, beneficiarul să sisteze lucrările de construcţie, în vederea solicitării autorizaţiei şi executării cercetărilor arheologice preventive. 10. Protejarea bunurilor de patrimoniu arheologic şi a terenurilor din zonele cu patrimoniu arheologic reperat sau din zonele cu potenţial arheologic evidenţiat întâmplător presupune adoptarea masurilor ştiinţifice, administrative şi tehnice care urmăresc păstrarea vestigiilor descoperite întâmplător sau ca urmare a cercetării arheologice până la clasarea bunurilor respective în Lista Monumentelor Istorice ca poziţie individuală ori până la finalizarea cercetării arheologice şi emiterea Certificatului de descărcare de sarcină arheologică, în conformitate cu Art. 5 alin. (1) şi (2) al O.G. nr. 43/2000 şi în condiţiile stabilite de acest act normativ şi de procedurile stabilite de Ministerul Culturii. 11. Neanunţarea descoperirilor arheologice prilejuite de lucrările de construire ori de desfiinţare constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit prevederilor legii. (6) Autorizarea construirii necesită, pentru oricare imobil din teritoriul P.U.Z.C.P., eliberarea avizului serviciului deconcentrat al Ministerului Culturii prealabil construirii. Avizul serviciului deconcentrat al Ministerului Culturii va evidenţia, în mod distinct, problemele legate de patrimoniul arheologic şi problemele legate de protejarea patrimoniului istoric şi vernacular. (7) Imobilele în care se găsesc construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, în sensul art. 3 (1) lit. b din Legea 50/1991, sunt protejate prin prezentul P.U.Z.C.P. după declanşarea procedurii de clasare, conform Legii 422/2001. Acestea sunt stabilite în Planşele U00 şi U01 şi au coordonatele următoare: Limitele siturilor arheologice au fost precizate de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (dr. Felix Marcu şi colectiv).
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SARMIZEGETUSA - obiective clasate în LMI │
│(la momentul actual) │
├──────────────┬────────┬─────────────┬─────────┬───────┬───────────┬──────────┬──────────┬───┬──────────┬──────────┤
│Cod LMI │Cod RAN │Denumire │Categorie│Tip │Componente │Cronologie│Suprafaţă │Nr.│X - Est │Y - Nord │
│ │ │ │ │ │sit │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼─────────────┼─────────┼───────┼───────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327475,351│448104,006│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │2 │327557,069│448104,006│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │3 │327548,944│448092,581│
│ │ │Colonia Ulpia│ │ │Aşezare │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Traiana │ │11 - │urbană, │Epocă │3130607.20│4 │326957,689│447987,570│
│HD-I-s-A-03205│91063,01│Augusta │- │Locuire│Amfiteatru,│romană │mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Dacica │ │civilă │Temple, │ │ │5 │326946,131│447995,475│
│ │ │Sarmizegetusa│ │ │Necropolă │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │6 │326845,115│448506,232│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │7 │326853,230│448518,027│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │8 │327463,782│448623,019│
└──────────────┴────────┴─────────────┴─────────┴───────┴───────────┴──────────┴──────────┴───┴──────────┴──────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SARMIZEGETUSA - obiective clasate în RAN │
│(la momentul actual) │
├────────┬──────────────┬───────────┬─────────┬───────────┬──────────┬─────────┬───┬──────────┬──────────┤
│Cod RAN │Denumire │Categorie │Tip │Componente │Cronologie│Suprafaţă│Nr.│X - est │Y - nord │
│ │ │ │ │sit │ │ │ │ │ │
├────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │1 │327475,351│448104,006│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │2 │327557,069│448104,006│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │3 │327548,944│448092,581│
│ │Colonia Ulpia │ │ │Aşezare │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │Traiana │ │11 - │urbană, │Epocă │ │4 │326957,689│447987,570│
│91063,01│Augusta │- │Locuire │Amfiteatru,│romană │- ├───┼──────────┼──────────┤
│ │Dacica │ │civilă │Temple, │ │ │5 │326946,131│447995,475│
│ │Sarmizegetusa │ │ │Necropolă │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │6 │326845,115│448506,232│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │7 │326853,230│448518,027│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │8 │327463,782│448623,019│
├────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │1 │327997,000│448621,700│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │2 │327972,500│448732,700│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │3 │327979,500│448739,800│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │4 │327951,300│448899,700│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │Necropola │ │ │ │ │ │5 │328000,700│448931,500│
│ │romană de la │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │Sarmizegetusa │ │ │ │ │ │6 │328032,500│448891,500│
│ │- La Cireş. │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │Necropola se │Descoperire│ │Necropolă │Epocă │ │7 │328086,600│448923,200│
│91063,02│află la est de│funerară │Necropolă│de │romană │- ├───┼──────────┼──────────┤
│ │zidul de │ │ │incineraţie│ │ │8 │328124,200│448875,000│
│ │incintă al │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │oraşului │ │ │ │ │ │9 │328146,500│448886,800│
│ │roman. │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │10 │328278,200│448733,900│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │11 │328191,200│448637,500│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │12 │328164,200│448643,400│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │13 │328138,300│448617,500│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │14 │327997,000│448621,700│
├────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │1 │327260,660│448380,163│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │Aşezarea de │ │ │ │ │ │2 │327340,087│448390,915│
│ │epocă romană │ │ │ │Epocă │ ├───┼──────────┼──────────┤
│91063,03│de la │Locuire │Aşezare │- │romană │- │3 │327350,492│448294,841│
│ │Sarmizegetusa │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │- Hotar │ │ │ │ │ │4 │327273,840│448283,395│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │5 │327260,660│448380,163│
├────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │1 │327250,961│448280,523│
│ │Construcţie │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │romană situată│ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │pe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │proprietatea │ │ │ │ │ │2 │327349,862│448295,384│
│ │lui Brăilă │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Mircea. In │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │intravilanul │ │ │ │Epocă │ │ │ │ │
│91063,04│satului, la │Locuire │Aşezare │Casă │romană │- │3 │327358,520│448227,115│
│ │150 m V faţă │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de forul │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │Coloniei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Dacica │ │ │ │ │ │4 │327259,600│448212,983│
│ │Sarmizegetusa,│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │la S faţă de │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │DN 68. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │5 │327250,961│448280,523│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴──────────────┴───────────┴─────────┴───────────┴──────────┴─────────┴───┴──────────┴──────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SARMIZEGETUSA - obiective intra muros │
├───┬──────────────┬────────┬─────────────┬───┬──────────┬──────────┤
│ │Cod LMI şi │ │ │ │ │ │
│Id │propuneri din │Cod RAN │Denumire │Nr.│X - Est │Y - Nord │
│. │studiul de │ │ │ │ │ │
│ │delimitare │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327475,351│448104,006│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327557,069│448104,00 │
│ │ │ │ │ │ │6 │
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │3 │327548,944│448092,581│
│ │ │ │Colonia Ulpia├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Traiana │4 │326957,689│447987,57 │
│1 │HD-I-s-A-03205│90163,01│Augusta │ │ │0 │
│ │ │ │Dacica ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Sarmizegetusa│5 │326946,131│447995,475│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │6 │326845,115│448506,232│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │7 │326853,230│448518,027│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │8 │327463,782│448623,019│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327274,934│448577,284│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327385,153│448595,126│
│ │ │ │Praetorium ├───┼──────────┼──────────┤
│18 │ │ │Procuratoris │3 │327400,640│448484,077│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327292,227│448466,941│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327274,934│448577,284│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327260,660│448380,163│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327340,087│448390,915│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│19 │ │ │Forum Vetus │3 │327350,492│448294,841│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327273,840│448283,395│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327260,660│448380,163│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327250,961│448280,523│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327349,862│448295,384│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│20 │ │ │Forum Novum │3 │327358,520│448227,115│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327259,600│448212,983│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327250,961│448280,523│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327191,435│448318,543│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327191,821│448313,296│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │3 │327196,395│448311,179│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│21 │ │ │Insula 3 │4 │327221,903│448313,996│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327221,725│448316,393│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │6 │327226,696│448317,355│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │7 │327226,710│448321,694│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327245,147│448327,380│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327247,133│448309,682│
│ │ │ │Templul ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │zeilor │3 │327272,856│448312,446│
│22 │ │ │palmirieni - ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Clădirea Y │4 │327271,645│448336,393│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327259,332│448334,491│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │6 │327260,204│448329,422│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327250,807│448303,788│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327252,067│448286,442│
│23 │ │ │Clădirea X ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │3 │327279,811│448291,031│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327277,024│448306,562│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327124,682│448716,113│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327130,318│448732,486│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │3 │327147,765│448748,859│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327168,700│448757,179│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327195,273│448752,616│
│ │ │ │Amfiteatrul ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Coloniei │6 │327209,498│448742,685│
│ │ │ │Ulpia Traiana├───┼──────────┼──────────┤
│24 │ │ │Augusta │7 │327220,771│448726,849│
│ │ │ │Dacica ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Sarmizegetusa│8 │327217,550│448708,329│
│ │ │ │(EM 1) ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │9 │327202,788│448691,957│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │10 │327177,558│448682,026│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │11 │327152,596│448685,515│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 │327136,223│448697,056│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │13 │327124,682│448716,113│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327253,601│448850,209│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327441,614│448874,163│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│25 │ │ │Area sacra │3 │327482,564│448657,457│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327285,956│448624,925│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327253,601│448850,209│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327997,000│448621,700│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327972,500│448732,700│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │3 │327979,500│448739,800│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327951,300│448899,700│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │328000,700│448931,500│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Necropola │6 │328032,500│448891,500│
│ │ │ │estică a ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Coloniei │7 │328086,600│448923,200│
│26 │ │91063,02│Ulpia Traiana├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Augusta │8 │328124,200│448875,000│
│ │ │ │Dacica ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Sarmizegetusa│9 │328146,500│448886,800│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │10 │328278,200│448733,900│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │11 │328191,200│448637,500│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 │328164,200│448643,400│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │13 │328138,300│448617,500│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │14 │327997,000│448621,700│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327549,631│448091,646│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │326958,707│447985,100│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │3 │326950,272│447987,668│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │326945,870│447993,169│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Zidul de │5 │326845,743│448507,744│
│ │ │ │incintă al ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │oraşului │6 │326846,843│448513,796│
│ │ │ │Colonia Ulpia├───┼──────────┼──────────┤
│27 │ │ │Traiana │7 │326851,244│448517,280│
│ │ │ │Augusta ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Dacica │8 │327465,580│448622,543│
│ │ │ │Sarmizegetusa├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │9 │327472,549│448621,442│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │10 │327476,033│448615,757│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │11 │327558,678│448101,427│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 │327556,967│448095,192│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │13 │327549,631│448091,646│
├───┴──────────────┴────────┴─────────────┴───┴──────────┴──────────┤
│SARMIZEGETUSA - obiective extra muros │
├───┬──────────────┬────────┬─────────────┬───┬──────────┬──────────┤
│Id.│Cod LMI │Cod RAN │Denumire │Nr.│X - Est │Y - Nord │
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327241,571│448727,878│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327726,467│448726,859│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Templul │3 │327226,467│448717,249│
│28 │ │ │Zeiţei ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Nemesis (EM2)│4 │327223,110│448688,158│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327244,648│448689,836│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │6 │327242,970│448719,486│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│29 │- │- │EM3 - clădiri│1 │326736,988│448695,770│
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│30 │- │- │EM4 - clădiri│1 │326788,654│448664,179│
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│31 │- │- │EM5 - clădiri│1 │326671,483│448545,849│
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│32 │- │- │EM6 - clădiri│1 │326656,269│448482,348│
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│33 │- │- │EM7 - clădiri│1 │326804,262│448698,325│
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│34 │- │- │EM8 - clădiri│1 │327140,902│448958,972│
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │EM9 - clădire│ │ │ │
│35 │- │- │cercetată de │1 │327198,684│449037,073│
│ │ │ │O. Floca în │ │ │ │
│ │ │ │1936 │ │ │ │
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327973,905│448716,182│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327978,566│448701,560│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │EM10 - │3 │328013,342│448712,647│
│ │ │ │clădire ├───┼──────────┼──────────┤
│36 │- │- │cercetată de │4 │328012,800│448714,349│
│ │ │ │C. Daicoviciu├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │în 1924 │5 │328031,215│448720,220│
│ │ │ │ │ │/20 0 │ │
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │6 │328028,590│448725,548│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │7 │328006,814│448723,494│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327234,019│448789,473│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327236,816│448750,591│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │3 │327209,963│448750,871│
│ │ │ │EM11, EM12, ├───┼──────────┼──────────┤
│37 │ │ │EM13 - Schola│4 │327212,480│448766,853│
│ │ │ │Gladiatorum ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327201,851│448768,773│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │6 │327203,250│448785,277│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │7 │327216,956│448788,633│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327249,124│448756,186│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │EM29, EM30, │2 │327253,320│448720,381│
│38 │ │ │EM31 - Moara ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │3 │327271,502│448722,060│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327267,586│448760,661│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327280,732│448849,333│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │EM14 - │2 │327300,313│448851,751│
│39 │ │ │Templul lui ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Liber Pater │3 │327304,229│448827,235│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327283,809│448824,158│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327332,761│448777,165│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Templul │2 │327341,152│448837,305│
│ │ │ │Zeilor ├───┼──────────┼──────────┤
│40 │ │ │Medicinei │3 │327397,936│448837,305│
│ │ │ │Aesculap şi ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Hygia (EM 15)│4 │327393,180│448811,011│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327373,320│448768,214│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │EM16 - │ │ │ │
│41 │- │- │Edificiu de │1 │327431,005│448888,347│
│ │ │ │cult │ │ │ │
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │EM17 - │ │ │ │
│42 │- │- │Edificiu de │1 │327459,451│448904,142│
│ │ │ │cult │ │ │ │
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327343,949│448648,325│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │EM18 - │2 │327338,635│448691,682│
│43 │ │ │Templul Mare ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │3 │327372,201│448697,556│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327378,075│448654,759│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327342,271│448648,600│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │EM19 - │2 │327338,915│448677,416│
│44 │ │ │Templul ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Silvanus │3 │327325,768│448675,738│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327329,124│448646,087│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327376,117│448671,822│
│ │ │ │EM20 - ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Clădirea de │2 │327390,943│448674,339│
│45 │ │ │lângă Templul├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Mare │3 │327394,299│448656,717│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327379,194│448654,759│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327328,565│448646,367│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │EM21 - │2 │327326,327│448660,074│
│46 │ │ │Atelierul de ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │sticlărie │3 │327300,872│448655,598│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327302,830│448641,892│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │327359,894│448862,200│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │327365,768│448863,319│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │3 │327365,208│448866,396│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │4 │327369,964│448865,837│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │327370,523│448863,319│
│ │ │ │EM 24, EM 28 ├───┼──────────┼──────────┤
│47 │ │ │- Templu │6 │327376,117│448864,158│
│ │ │ │Basilica ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │7 │327377,796│448848,774│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │8 │327371,642│448850,452│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │9 │327367,446│448850,452│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │10 │327367,446│448846,815│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │11 │327361,292│448846,815│
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│48 │ │ │EM25 - Terme │1 │327151,210│448644,452│
│ │ │ │publice │ │ │ │
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │EM26 - │ │ │ │
│49 │- │- │Sanctuarul │1 │327026,159│447963,444│
│ │ │ │lui Mithras │ │ │ │
├───┼──────────────┼────────┼─────────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │1 │326381,592│448298,748│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │2 │326382,179│448302,285│
│ │ │ │EM27 - ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Templul │3 │326394,533│448300,234│
│50 │- │- │zeilor ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Palmyrieni │4 │326395,730│448307,440│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │5 │326378,223│448310,051│
│ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │6 │326376,660│448299,567│
└───┴──────────────┴────────┴─────────────┴───┴──────────┴──────────┘
Se propune eliminarea din RAN pentru următoarele obiective:
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SARMIZEGETUSA - obiective propuse spre eliminare din RAN │
├────────┬──────────────┬─────────┬───────┬──────────┬──────────┬──────────┬───┬──────────┬──────────┤
│Cod RAN │Denumire │Categorie│Tip │Componente│Cronologie│Observ │Nr.│X - est │Y - nord │
│ │ │ │ │sit │ │aţii │ │ │ │
├────────┼──────────────┼─────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │1 │327260,660│448380,163│
│ │ │ │ │ │ │Propunere ├───┼──────────┼──────────┤
│ │Aşezarea de │ │ │ │ │de │2 │327340,087│448390,915│
│ │epocă romană │ │ │ │Epocă │eliminare ├───┼──────────┼──────────┤
│91063,03│de la │Locuire │Aşezare│- │romană │din R.A.N.│3 │327350,492│448294,841│
│ │Sarmizegetusa │ │ │ │ │(M.N.I.T.,├───┼──────────┼──────────┤
│ │- Hotar │ │ │ │ │2022) │4 │327273,840│448283,395│
│ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │5 │327260,660│448380,163│
├────────┼──────────────┼─────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │1 │327250,961│448280,523│
│ │Construcţie │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │romană situată│ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │pe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │proprietatea │ │ │ │ │ │2 │327349,862│448295,384│
│ │lui Brăilă │ │ │ │ │Propunere │ │ │ │
│ │Mircea. în │ │ │ │ │de ├───┼──────────┼──────────┤
│ │intravilanul │ │ │ │Epocă │eliminare │ │ │ │
│91063,04│satului, la │Locuire │Aşezare│Casă │romană │din R.A.N.│3 │327358,520│448227,115│
│ │150 m V faţă │ │ │ │ │(M.N.I.T.,│ │ │ │
│ │de forul │ │ │ │ │2022) ├───┼──────────┼──────────┤
│ │Coloniei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Dacica │ │ │ │ │ │4 │327259,600│448212,983│
│ │Sarmizegetusa,│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │la S faţă de │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │DN 68. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │5 │327250,961│448280,523│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴──────────────┴─────────┴───────┴──────────┴──────────┴──────────┴───┴──────────┴──────────┘
Parte din acestea sunt propuse spre înscriere în Lista Monumentelor Istorice sau RAN. Până la pronunţarea includerii în Lista Monumentelor Istorice, sunt protejate prin prezentul P.U.Z. Acestea sunt stabilite în Planşa U02a, U02b, U03 şi U04 şi au adresele următoare:
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SARMIZEGETUSA - Situri arheologice propuse spre înscriere/ actualizare în LMI │
│si RAN │
├──────────────┬────────┬─────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬──────────┬──────────┬───┬──────────┬──────────┤
│Cod LMI │Cod RAN │Denumire │Categorie │Tip │Componente │Cronologie│Suprafaţă │Nr.│X - Est │Y - Nord │
│ │ │ │ │ │sit │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327475,351│448104,006│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │2 │327557,069│448104,006│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Colonia Ulpia│ │ │ │ │ │3 │327548,944│448092,581│
│ │ │Traiana │ │ │Aşezare │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Augusta │ │11 - Locuire│urbană, │Epocă │3130607.20│4 │326957,689│447987,570│
│HD-I-s-A-03205│91063,01│Dacica │- │civilă │Amfiteatru, │romană │mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Sarmizeget │ │ │Temple, │ │ │5 │326946,131│447995,475│
│ │ │usa │ │ │Necropolă │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │6 │326845,115│448506,232│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │7 │326853,230│448518,027│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │8 │327463,782│448623,019│
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327549,631│448091,646│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │2 │326958,707│447985,100│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │3 │326950,272│447987,668│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │4 │326945,870│447993,169│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Zidul de │ │ │ │ │ │5 │326845,743│448507,744│
│ │ │incintă al │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │oraşului │ │125- │ │ │ │6 │326846,843│448513,796│
│ │ │Colonia Ulpia│Apărare │Fortificatie│Zid, şanţ de│Epocă │Perimetru ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Traiana │(construcţii│322-Monum │apărare │romană │zid: 1680 │7 │326851,244│448517,280│
│ │ │Augusta │defensive); │ent │ │ │m ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Dacica │ │ │ │ │ │8 │327465,580│448622,543│
│ │ │Sarmizeget │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │usa │ │ │ │ │ │9 │327472,549│448621,442│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │10 │327476,033│448615,757│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │11 │327558,678│448101,427│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │12 │327556,967│448095,192│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │13 │327549,631│448091,646│
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327997,000│448621,700│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │2 │327972,500│448732,700│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │3 │327979,500│448739,800│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │4 │327951,300│448899,700│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │5 │328000,700│448931,500│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Necropola │ │ │ │ │ │6 │328032,500│448891,500│
│ │ │estică a │ │ │Necropolă de│ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Coloniei │ │21 - │incineraţie,│Epocă │ │7 │328086,600│448923,200│
│ │91063,02│Ulpia Traiana│Funerar │Necropolă │Necropolă de│romană │68100 mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Augusta │ │ │inhumaţie │ │ │8 │328124,200│448875,000│
│ │ │Dacica │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Sarmizegetusa│ │ │ │ │ │9 │328146,500│448886,800│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │10 │328278,200│448733,900│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │11 │328191,200│448637,500│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │12 │328164,200│448643,400│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │13 │328138,300│448617,500│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │14 │327997,000│448621,700│
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327260,660│448380,163│
│ │ │ │ │ │For, │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │11 - Locuire│Basilica, │ │ │2 │327340,087│448390,915│
│ │ │ │Public, │civilă │Curia, Aedes│Epocă │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Forum Vetus │Religios, │322 - │Augustalium,│romană │7655.5 mp │3 │327350,492│448294,841│
│ │ │ │Ritual │Monument │Aedes │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │Fabrum, │ │ │4 │327273,840│448283,395│
│ │ │ │ │ │Groma │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │5 │327260,660│448380,163│
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327250,961│448280,523│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │11 - Locuire│ │ │ │2 │327349,862│448295,384│
│ │ │ │Public, │civilă │For, Templul│Epocă │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Forum Novum │Religios, │131 - Templu│Capitolin │romană │6842 mp │3 │327358,520│448227,115│
│ │ │ │Ritual │322 – │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Monument │ │ │ │4 │327259,600│448212,983│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │5 │327250,961│448280,523│
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327274,934│448577,284│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │Public, │11 - Locuire│Horea, │ │ │2 │327385,153│448595,126│
│ │ │Praetorium │Religios, │civilă │Templu, Area│Epoca │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Procuratoris │Ritual, │131 - Templu│sacra, │romană │12387.5 mp│3 │327400,640│448484,077│
│ │ │ │Domestic │322 – │Domus, Terme│ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Monument │ │ │ │4 │327292,227│448466,941│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │5 │327274,934│448577,284│
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 - │ │ │ │1 │327253,601│448850,209│
│ │ │ │ │Structură de│ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │cult/ │Templu, │ │ │2 │327441,614│448874,163│
│ │ │ │Public, │religioas[ │Aesclepeion,│Epoca │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Area Sacra │Religios, │131 - Templu│Sanctuar, │romană │49985 mp │3 │327482,564│448657,457│
│ │ │ │Ritual │132 - │Temenos │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Sanctuar │ │ │ │4 │327285,956│448624,925│
│ │ │ │ │322 – │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Monument │ │ │ │5 │327253,601│448850,209│
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327124,682│448716,11 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │3 │
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │2 │327130,318│448732,486│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │3 │327147,765│448748,859│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │4 │327168,700│448757,179│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Amfiteatrul │ │ │ │ │ │5 │327195,273│448752,616│
│ │ │Coloniei │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Ulpia Traiana│ │11 - Locuire│ │ │ │6 │327209,498│448742,685│
│ │ │Augusta │Public │civilă │Amfiteatru │Epoca │5225 mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Dacica │ │322 – │ │romană │ │7 │327220,771│448726,849│
│ │ │Sarmizegetusa│ │Monument │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │(EM1) │ │ │ │ │ │8 │327217,550│448708,329│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │9 │327202,788│448691,957│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │10 │327177,558│448682,026│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │11 │327152,596│448685,515│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │12 │327136,223│448697,056│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │13 │327124,682│448716,113│
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327241,571│448727,878│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 - │ │ │ │2 │327726,467│448726,859│
│ │ │Templul │ │Structură de│ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Zeiţei │Public, │cult/ │ │Epoca │ │3 │327226,467│448717,249│
│ │ │Nemesis (EM │Religios │religioasă │Templu │romană │600 mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │2) │ │131 - Templu│ │ │ │4 │327223,110│448688,158│
│ │ │ │ │322 - │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Monument │ │ │ │5 │327244,648│448689,836│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │6 │327242,970│448719,486│
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327234,019│448789,473│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │2 │327236,816│448750,591│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │3 │327209,963│448750,871│
│ │ │Clădire │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │diversă. │ │ │ │ │ │4 │327212,480│448766,853│
│ │ │Aşa-numita │ │11 - Locuire│ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │”Schola │ │civilă │ │ │ │5 │327201,851│448768,773│
│ │ │gladiatorum” │Public/ │322 - │ │Epoca │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │compusă din │Privat │Monument │- │romană │900 mp │6 │327203,250│448785,277│
│ │ │mai multe │ │143 - │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │corpuri de │ │Construcţie │ │ │ │7 │327216,956│448788,633│
│ │ │clădire (EM │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │11, EM 12, EM│ │ │ │ │ │8 │327249,124│448756,186│
│ │ │13) │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │9 │327253,320│448720,381│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │10 │327271,502│448722,060│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │11 │327267,586│448760,661│
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327280,732│448849,333│
│ │ │ │ │12 - │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Structură de│ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │cult/ │ │ │ │2 │327300,313│448851,751│
│ │ │Templul lui │Public, │religioasă │ │Epoca │ │ │ │ │
│ │ │Liber Pater │Religios │131 - Templu│Templu │romană │475 mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │(EM 14) │ │32 - │ │ │ │3 │327304,229│448827,235│
│ │ │ │ │Sanctuar │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │322 - │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Monument │ │ │ │4 │327283,809│448824,158│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 - │ │ │ │1 │327332,761│448777,165│
│ │ │ │ │Structură de│ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │cult/ │ │ │ │2 │327341,152│448837,305│
│ │ │Templul lui │Public, │religioasă │Templu, │Epoca │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Aesculap şi │Religios │131 - Templu│Aesclepeion,│romană │3400 mp │3 │327397,936│448837,305│
│ │ │Hygia (EM 15)│ │132 - │Temenos │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Sanctuar │ │ │ │4 │327393,180│448811,011│
│ │ │ │ │322 - │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Monument │ │ │ │5 │327373,320│448768,214│
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 - │ │ │ │1 │327343,949│448648,325│
│ │ │ │ │Structură de│ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Templul Mare │Public, │cult/ │ │Epoca │ │2 │327338,635│448691,682│
│ │ │(EM 18) │Religios │religioasă │Templu │romană │1480 mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │131 - Templu│ │ │ │3 │327372,201│448697,556│
│ │ │ │ │322 - │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Monument │ │ │ │4 │327378,075│448654,759│
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327342,271│448648,600│
│ │ │ │ │12 - │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Structură de│ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │cult/ │ │ │ │2 │327338,915│448677,416│
│ │ │Sanctuarul │Public, │religioasă │ │Epoca │ │ │ │ │
│ │ │lui Silvanus │Religios │132 - │Sanctuar │romană │350 mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │(EM 19) │ │Sanctuar │ │ │ │3 │327325,768│448675,738│
│ │ │ │ │322 - │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Monument │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │4 │327329,124│448646,087│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │11 - Locuire│ │ │ │1 │327376,117│448671,822│
│ │ │ │ │civilă │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Clădire │Public, │322 - │ │Epocă │ │2 │327390,943│448674,339│
│ │ │diversă (EM │Religios │Monument │Clădire │romană │172 mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │20) │ │143 - │ │ │ │3 │327394,299│448656,717│
│ │ │ │ │Construcţie │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │4 │327379,194│448654,759│
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Clădire │ │ │ │ │ │1 │327328,565│448646,367│
│ │ │diversă (EM │ │322- │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │21 - aşa- │ │Monument │ │Epoca │ │2 │327326,327│448660,074│
│ │ │numitul │Public │142 - │Clădire │romană │340 mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Atelier de │ │Construcţie │ │ │ │3 │327300,872│448655,598│
│ │ │sticlărie) │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │4 │327302,830│448641,892│
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327359,894│448862,200│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │2 │327365,768│448863,319│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │3 │327365,208│448866,396│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 - │ │ │ │4 │327369,964│448865,837│
│ │ │ │ │Structură de│ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Edificiu de │ │cult/ │ │ │ │5 │327370,523│448863,319│
│ │ │cult (Templu-│Public, │religioasă │ │Epoca │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Basilica EM │Religios │132 - │Templu │romană │230 mp │6 │327376,117│448864,158│
│ │ │24, EM 28) │ │Sanctuar │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │322 - │ │ │ │7 │327377,796│448848,774│
│ │ │ │ │Monument │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │8 │327371,642│448850,452│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │9 │327367,446│448850,452│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │10 │327367,446│448846,815│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │11 │327361,292│448846,815│
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Terme (Băile │ │322 - │ │Epoca │ │ │ │ │
│ │ │publice EM │- │Monument │Terme │romană │600 mp │1 │327151,210│448644,452│
│ │ │25) │ │144 - Terme │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 - │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Structură de│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │cult/ │Edificiu de │ │ │ │ │ │
│ │ │Edificiu de │Public, │religioasă │cult │Epocă │40 mp │1 │327262,708│448770,355│
│ │ │cult (EM 29) │Religios │132 - │Sanctuar │romană │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Sanctuar │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │322 - │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Monument │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │11 - Locuire│ │ │ │1 │327249,124│448756,186│
│ │ │Clădire │ │civilă │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │diversă (aşa-│Public, │322 - │ │Epoca │ │2 │327253,320│448720,381│
│ │ │numita Moară │Privat │Monument │Clădire │romană │170 mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │EM 30, EM 31)│ │143 - │ │ │ │3 │327271,502│448722,060│
│ │ │ │ │Construcţie │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │4 │327267,586│448760,661│
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 - │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Structură de│ │ │ │ │ │ │
│ │ │Templul lui │ │cult/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dominus et │Public, │religioasă │Sanctuar │Epoca │15 mp │1 │327310,612│448859,135│
│ │ │Domina │Religios │132 - │ │romană │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Sanctuar │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │322 - │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Monument │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327245,147│448327,380│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │12 - │ │ │ │2 │327247,133│448309,682│
│ │ │Templul │ │Structură de│ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │zeilor │Public, │cult/ │ │Epoca │ │3 │327272,856│448312,446│
│ │ │palmireni │Religios │religioasă │Templu │romană │400 mp ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │(Clădirea Y) │ │131 - Templu│ │ │ │4 │327271,645│448336,393│
│ │ │ │ │322 - │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Monument │ │ │ │5 │327259,332│448334,491│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │6 │327260,204│448329,422│
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327250,807│448303,788│
│ │ │ │ │322 - │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Monument │Clădire │Epoca │ │2 │327252,067│448286,442│
│ │ │Clădirea X │Public │142 - │cercetată │romană │- ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │Construcţie │parţial │ │ │3 │327279,811│448291,031│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │4 │327277,024│448306,562│
├──────────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │327191,435│448318,543│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │2 │327191,821│448313,296│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │322 - │ │ │ │3 │327196,395│448311,179│
│ │ │ │Public/ │Monument │Clădire │Epoca │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │Insula 3 │Privat │142 - │cercetată │romană │- │4 │327221,903│448313,996│
│ │ │ │ │Construcţie │parţial │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │5 │327221,725│448316,393│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │6 │327226,696│448317,355│
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │7 │327226,710│448321,694│
└──────────────┴────────┴─────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴──────────┴──────────┴───┴──────────┴──────────┘
┌──────────────────────────────────────┐
│SARMIZEGETUSA - obiective presupuse │
│sau cercetate parţial │
├───┬───┬───┬─────────────┬───┬───┬────┤
│Id.│Cod│Cod│Denumire │Nr.│X -│Y - │
│ │LMI│RAN│ │ │Est│Nord│
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 1 - │ │ │ │
│ │ │ │Templul │ │ │ │
│51 │- │- │zeiţei │- │- │- │
│ │ │ │Calestis │ │ │ │
│ │ │ │Virpo │ │ │ │
│ │ │ │(presupus) │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 2 - │ │ │ │
│ │ │ │Clădirea cu │ │ │ │
│52 │- │- │mozaicurile │- │- │- │
│ │ │ │homerice │ │ │ │
│ │ │ │(presupus) │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 3 - │ │ │ │
│53 │- │- │Clădiri │- │- │- │
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 4 - │ │ │ │
│54 │- │- │Clădiri │- │- │- │
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 5 - │ │ │ │
│55 │- │- │Clădiri │- │- │- │
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 6 - │ │ │ │
│56 │- │- │Clădiri │- │- │- │
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 7 - │ │ │ │
│57 │- │- │Mausoleul │- │- │- │
│ │ │ │Aureliilor │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 8 - │ │ │ │
│58 │- │- │Clădiri │- │- │- │
│ │ │ │diverse │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 9 - │ │ │ │
│59 │- │- │monument │- │- │- │
│ │ │ │(presupus) │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Necropola │ │ │ │
│60 │- │- │apuseană - │- │- │- │
│ │ │ │Drascov │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 10 - │ │ │ │
│61 │- │- │Mausoleul din│- │- │- │
│ │ │ │necropola │ │ │ │
│ │ │ │apuseană │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 14 - │ │ │ │
│62 │- │- │cuptoare de │- │- │- │
│ │ │ │ars ceramică │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Punctul 15 - │ │ │ │
│63 │- │- │Cuptoare de │- │- │- │
│ │ │ │ţiglă şi │ │ │ │
│ │ │ │cărămidă │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│64 │- │- │Delisor │- │- │- │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Urme de │ │ │ │
│65 │- │- │aşezare │- │- │- │
│ │ │ │Poiana Selii │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Sarmisegetusa│ │ │ │
│66 │- │- │- drumul │- │- │- │
│ │ │ │roman │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Clădire cu │ │ │ │
│67 │- │- │mozaic │- │- │- │
│ │ │ │(presupus) │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│68 │- │- │Templu │- │- │- │
│ │ │ │(presupus) │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │Templul lui │ │ │ │
│69 │- │- │Jupiter │- │- │- │
│ │ │ │Dolichenus │ │ │ │
│ │ │ │(presupus) │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │EM22 - │ │ │ │
│70 │- │- │Clădire │- │- │- │
│ │ │ │cercetată │ │ │ │
│ │ │ │parţial │ │ │ │
├───┼───┼───┼─────────────┼───┼───┼────┤
│ │ │ │EM23 - │ │ │ │
│71 │- │- │Clădire │- │- │- │
│ │ │ │cercetată │ │ │ │
│ │ │ │parţial │ │ │ │
└───┴───┴───┴─────────────┴───┴───┴────┘
Imobile de arhitectură care sunt propuse pentru clasarea ca monumente istorice (LMI) apar pe planşele U03, U04 şi au următoarele coordonate: 1. Biserica greco-catolică din Grădişte (1827-1835, astăzi biserica ortodoxă Duminica Mironosiţelor) 2. Hotelul turistic (1938, astăzi Muzeul arheologic Sarmizegetusa) 3. Palatul administrativ (1938, astăzi Primăria Comunei Sarmizegetusa) 4. Muzeul Sarmizegetusa (Muzeul vechi), cu clădirile anexă Alte construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită stabilite prin P.U.Z.C.P. 5-7. Gospodării (localizate în Planşele U03, U05) În afara teritoriului P.U.Z. gara din Sarmizegetusa poate fi propusă spre înscriere în L.M.I. (8) Documentaţiile tehnice - D.T. şi proiectele tehnice se elaborează de colective tehnice de specialitate, se însuşesc şi se semnează de cadre tehnice cu pregătire superioară numai din domeniul arhitecturii, urbanismului, construcţiilor şi instalaţiilor pentru construcţii, în conformitate cu Legea nr. 50/1991. Potrivit art. 24, alin. 2 din Legea nr. 422/2001, toate intervenţiile care se efectuează asupra monumentelor istorice, altele decât cele de schimbare a funcţiunii sau a destinaţiei, de întreţinere sau de reparaţii curente, ori de amplasare a echipamentelor, sau a infrastructurii fizice destinate susţinerii reţelelor de comunicaţii electronice, care se încadrează ca micro-lucrări, lucrări standard sau lucrări de mică amploare, aşa cum sunt acestea prevăzute în legislaţia privind facilitarea dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice, indiferent de sursa lor de finanţare şi de regimul de proprietate a imobilului, se fac cu specialişti şi experţi atestaţi şi sub inspecţia şi controlul propriu ale Ministerului Culturii, respectiv ale serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, în condiţiile legii. Conservarea vestigiilor se face în prezenţa responsabilului de şantier. (9) Avizarea şi autorizarea intervenţiilor propuse asupra imobilelor din teritoriul P.U.Z.C.P. care reprezintă bunuri de patrimoniu arheologic sau care reprezintă clădiri cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită protejate prin prezentul P.U.Z.C.P. se face doar având la bază următoarele piese obligatorii: 1. Studiul de fundamentare istorico-ştiinţific, întocmit şi asumat, în condiţiile legii, de către specialişti/experţi atestaţi de Ministerul Culturii pentru specialităţile proiectare intervenţii monumente istorice, studii/analize, urmărirea comportării în timp a monumentelor istorice, urbanism istoric, arheologie (după caz); 2. Raportul arheologic solicitat de serviciul deconcentrat al Ministerului Culturii în procedura de avizare; 3. Expertiza tehnică a imobilului, întocmită şi asumată, în condiţiile legii, de către specialişti/experţi atestaţi de Ministerul Culturii pentru specialitatea structuri portante istorice. 4. Documentaţia tehnică pentru autorizarea construirii/desfiinţării, întocmită şi asumată, în condiţiile legii, de către arhitecţi cu drept de semnătură care sunt, în acelaşi timp, specialişti/experţi atestaţi de Ministerul Culturii pentru proiectare intervenţii monumente istorice şi specialităţi conexe, în funcţie de specificul şi complexitatea intervenţiei propuse (ex.: componente artistice; instalaţii etc.). Avizarea documentaţiei se va face de către serviciul deconcentrat al Ministerului Culturii după consultarea comisiilor de specialitate, atât de către Comisia Naţională de Arheologie cât şi de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice sau Comisia Zonală a Monumentelor Istorice. (10) Documentaţiile de urbanism ulterioare, de tip P.U.Z. sau P.U.D., pentru orice imobil din teritoriul P.U.Z.C.P. vor fi întocmite şi asumate, în condiţiile legii, de către specialişti / experţi atestaţi de Ministerul Culturii pentru specialităţile proiectare intervenţii monumente istorice - urbanism, studii / analize - urbanism istoric; documentaţiile vor conţine studii istorice de fundamentare precum şi studii / rapoarte de cercetare arheologică. Avizarea documentaţiei se va face de către M.C.C după consultarea comisiilor de specialitate, atât de către Comisia Naţională de Arheologie cât şi de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice sau Comisia Zonală a Monumentelor Istorice. PARTEA II PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNCŢIONALE, SUBZONELOR FUNCŢIONALE ŞI UNITĂŢILOR TERITORIALE DE REFERINŢĂ Reglementări pentru zona studiată PUZCP pentru obiectivele "Intrare Forul lui Traian" şi "Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa" stabileşte următoarele reglementări, la nivelul zonelor funcţionale şi a unităţilor teritoriale de referinţă: ZIR MUTR-I Zonă arheologică - Terenuri cu destinaţie curţi-construcţii, situate parţial în intravilanul comunei, suprapuse arealului fortificat al oraşului din perioada romană. ZIR 1.1 zona arheologică principală 1.1. a - zona extramuros a Amfiteatrului 1.1. b - zona intramuros a Forului 1.1. c - zona intramuros a Horreum şi Domus procuratoris ZIR MUTR-II Zonă de aşezare - Terenuri cu destinaţie curţi-construcţii, situate parţial în intravilanul comunei, în afara arealului fortificat al oraşului din perioada romană. ZIR 2.1. - Lc - locuinţe colective ZIR 2.2. - centrul funcţional al localităţii ZIR 2.3. - zona de locuire rurală joasă ZIR 2.3.1. - sub-zonă de terenuri agricole situate în extravilan ZIR 2.4. - zona de locuire rurală înaltă ZIR 2.4.1. - sub-zonă de terenuri agricole situate în extravilan IS - Instituţii şi servicii publice şi de interes public - Terenuri cu destinaţie instituţii publice şi de interes public, situate în intravilanul comunei, amplasate în centrul satului C - Culte - Terenuri cu destinaţie imobile şi funcţiuni de cult - biserici, capele şi cimitire, multiconfesionale. S - Zonă servicii - servicii şi echipamente publice din sfera cultelor CS - Comerţ-Servicii - Terenuri cu destinaţie imobile şi funcţiuni de comerţ-servicii în clădiri dedicate, cu gabarit mic-mediu A - Teren agricol - Terenuri cu destinaţie agricolă, situate în intravilanul sau extravilanul localităţii Pentru toate tipurile de zone se impune cercetarea arheologică, pentru toate tipurile de intervenţii în sol şi subsol. ZIR MUTR-I Zonă arheologică ZIR 1.1 - zona arheologică principală parţial situată în intravilan 1.1. a - zona extramuros a Amfiteatrului 1.1. b - zona intramuros a Forului 1.1. c - zona intramuros a Horreum şi Domus procuratoris ZIR 1.2 - zona agricolă cu potenţial arheologic Se reglementează după UTR A - terenuri agricole ZIR UTR 1.3 - zona de locuire rurală joasă, între Amfiteatru şi For SECŢIUNEA 1 CARACTERUL ZONEI Caracterul actual Terenuri cu destinaţie curţi-construcţii, situate parţial în intravilanul comunei, suprapuse arealului fortificat al oraşului din perioada romană. Caracterul propus Zonă cu caracter mixt, predominantă fiind zona arheologică. Specifică este organizarea urbanistică de tip deschis, cu imobile situate în general pe aliniamente, cu regim mic de înălţime. Prin prevederile regulamentului se menţine modul de organizare tradiţional, volumetria generală şi caracteristicile de ocupare a parcelelor. A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE Zona cuprinsă în cadrul acestei UTR este constituită, majoritatea parcelelor fiind ocupate cu gospodării rurale. Modificări ale structurii parcelarului se vor face prin instrumente urbanistice specifice unei zone protejate, adică este necesară elaborarea de Plan Urbanistic Zonal de parcelare, cu respectarea prevederilor prezentului PUZCP pentru fiecare dintre parcelele rezultate. Aceste utilizări includ obiectivele: Intrare Forul lui Traian şi Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic. Pentru toate tipurile de zone se impune cercetarea arheologică, pentru toate tipurile de intervenţii în sol şi subsol. B. CORELĂRI CU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICŢII Nu e cazul. C. REGLEMENTĂRI PENTRU SPAŢIUL PUBLIC Străzile şi aleile publice vor păstra caracterul local, de profil partajat pentru pietoni şi alte mijloace de transport. Aleile şi străzile tradiţionale au îmbrăcăminte permeabilă de pământ tasat în timp, parţial înierbat natural în timp, ocazional cu pietre de râu. Acesta este caracterul care va fi păstrat pe perimetrul parcului arheologic, inclusiv după lucrări de reabilitare sau segmente de accese noi. Cablurile electrice şi de comunicaţii se vor introduce în subteran, ca şi toate celelalte reţele edilitare. Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea spaţiilor publice din întregul ansamblu. La intersecţiile de drumuri sau alveole pot fi amplasate grupări mici de mobilier, în special pentru şezut. Acestea vor fi complementare/alăturate elementelor de interpretare a patrimoniului (signalectică diversă). Spaţiile exterioare, cu precădere cele amenajate peisager, vor prevedea posibilitatea de preluare filtrată şi controlată a excesului de apă pluvială, prin retenţie şi absorbţie lentă în sol. Circulaţia publică a vizitatorilor este condusă spre locurile de parcare desemnate şi restricţionată în restul satului, în special a parcului arheologic. SECŢIUNEA 2 UTILIZARE FUNCŢIONALĂ Se va aplica lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, aşa cum au fost descrise în "Secţiunea 2 Utilizări" din cadrul Regulamentului aferent documentaţiei PUZCP pentru obiectivele "Intrare Forul lui Traian" şi "Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, descrise mai jos: 1. UTILIZĂRI ADMISE Locuire individuală pe parcele de tip gospodărie rurală cu anexe specifice. Comerţ mic cu amănuntul şi servicii de proximitate. Cazare temporară de tip pensiune, hotelier, sau cazare în regim hotelier familial. Conservare, cercetare, punere în valoare a vestigiilor arheologice. Aceste utilizări includ obiectivele: Intrare Forul lui Traian şi Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic. Parcaje cu acces public controlat, pentru vizitatorii obiectivelor de interes turistic şi arheologic. În cadrul parcării sunt permise amplasări de dotări mobile de alimentaţie publică. Amplasarea acestora se va corela cu amenajarea parcării, ca număr de unităţi, poziţionare şi eventuale branşamente la utilităţi. Pentru zona arheologică sunt permise construcţii noi, numai în scop de protecţie, cercetare, punere în valoare, depozitare de material arheologic şi unelte, grupuri sanitare, puncte gospodăreşti de max.10 mp pentru depozitarea uneltelor de întreţinere (doar prin grija şi folosinţa instituţiilor responsabile de întreţinerea sau investigaţiile din parcul arheologic), mobilier specific spaţiului public. De asemenea se pot amplasa panouri explicative, signaletică şi alte instalaţii, conform unui plan de interpretare a patrimoniului pentru tot situl arheologic. Iluminatul va fi dedicat doar punerii în valoare a materialului arheologic, cu impact constructiv şi vizual minim. Din punct de vedere al tehnicii de intervenţie, pentru construcţiile de protejare şi punere în valoare a materialului arheologic se vor respecta următoarele prevederi constructive: - Fundaţii se vor proiecta şi executa în regim izolat şi pe cât posibil reversibile. – Structuri uşoare de învelitoare pentru acoperiri, cu excepţia tablei ondulate tip ţiglă ("tablă ţiglată" sau "ţiglă tablată") – Materiale de anvelopare vor fi uşoare - lemn, sticlă, textile, materiale compozite, – Cromatica tuturor materialelor va exclude culorile puternice, contrastante cu peisajul şi situl arheologic. – Tâmplăriile vor fi de lemn, aluminiu sau metal. Se pot amplasa obloane de lemn exterioare şi rulouri interioare. Pentru construcţiile de protejare şi punere în valoare a materialului arheologic se interzice folosirea: - zidăriilor din cărămidă, bolţari de ciment, BCA, – structuri supraterane de beton armat Toate aceste intervenţii în situl arheologic trebuie proiectate şi realizate în sistem reversibil, cu demontare facilă şi posibilitate de reamplasare. Pentru toate construcţiile noi care nu folosesc amprenta clădirilor existente, se solicită în mod obligatoriu elaborarea unui Plan Urbanistic de Detaliu (PUD). Excepţie de la obligativitate de elaborare a PUD se acordă celor două obiective care au generat prezentul PUZCP, anume "INTRARE FORUL LUI TRAIAN" şi "CLĂDIRE CU SPAŢII MUZEALE ŞI ANEXE. ACCES SIT ARHEOLOGIC" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, care au fost detaliate în prezentul PUZCP. Proiectele de amenajare ale spaţiilor publice (străzi, alei, scuaruri) vor conţine şi faza PUD. De la elaborarea de PUD sunt exceptate următoarele categorii de lucrări: împrejmuiri, reţele edilitare, amenajări temporare pentru evenimente publice sau private, amenajări exterioare pe parcele private. 2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI Elemente aferente infrastructurii tehnico-edilitare, cu condiţia amplasării acestora în subteran sau în afara spaţiului public. În zonele de parcare cu acces public desemnate prin PUZCP se permite parcarea temporară a autovehiculelor şi amplasarea temporară a vehiculelor pentru servicii de alimentaţie publică (food truck). Funcţionarea şi amenajarea parcărilor se face pe bază de proiect avizat conform legii şi regulament de funcţionare şi taxare elaborat şi aprobat de către Consiliul Judeţean Hunedoara. 3. UTILIZĂRI INTERZISE Elemente supraterane independente ale infrastructurii tehnico-edilitare dispuse pe spaţiul public, cu excepţia suprafeţelor dedicate acestora. Instalaţiile nu vor fi vizibile din spaţiul public, ci vor fi mascate cu elemente uşoare sau acomodate în clădiri dedicate. Construcţii provizorii de orice natură. Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţadele imobilelor. Publicitate comercială realizată prin amplasarea de materiale publicitare de orice natură pe imobile - faţade, calcane, acoperişuri, terase sau pe împrejmuiri. Excepţie este publicitatea specifică activităţilor care se desfăşoară pe parcelă. Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2 (de pe parcursul acestei secţiuni). Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente. SECŢIUNEA 3 CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR Pentru ZIR 1.3 construcţiile existente se vor păstra ca amprentă la sol. În cazul înlocuirii imobilelor existente, integral sau parţial, noile imobile vor fi amplasate în interiorul amprentei la sol a imobilelor existente la data aprobării prezentului PUZCP, aşa cum apar ele pe plan topografic în vederea obţinerii autorizaţiei de construire, vizat de OCPI, obţinut de către solicitanţi. Pe teritoriul ZIR 1.1 şi ZIR 1.2 pentru toate construcţiile noi care nu folosesc amprenta clădirilor existente, se solicită în mod obligatoriu elaborarea unui Plan Urbanistic de Detaliu (PUD). Excepţie de la obligativitate de elaborare a PUD se acordă celor două obiective care au generat prezentul PUZCP, anume "INTRARE FORUL LUI TRAIAN" şi "CLĂDIRE CU SPAŢII MUZEALE ŞI ANEXE, ACCES SIT ARHEOLOGIC" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, care au fost detaliate în prezentul PUZCP. Proiectele de amenajare ale spaţiilor publice (străzi, alei, scuaruri) vor conţine şi faza PUD. De la elaborarea de PUD sunt exceptate următoarele categorii de lucrări: împrejmuiri, reţele edilitare, amenajări temporare pentru evenimente publice sau private, amenajări exterioare pe parcele private. 4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI Caracteristicile parcelelor - suprafeţe, forme, dimensiuni - sunt cele existente. Comasări şi divizări de parcelar sunt nerecomandate. În condiţiile legislaţiei actuale, ele vor trebui să fie făcute prin instrumente urbanistice specifice în cadrul unei zone protejate, adică este necesară elaborarea de Plan Urbanistic Zonal de Parcelare, cu respectarea prevederilor prezentului PUZCP şi obţinerea avizului DJC Hunedoara, la faza PUZ. Pentru comasarea parcelelor, în admiterea acesteia, nu se va depăşi un front la stradă de 40 m după comasare. 5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT Pentru ZIR 1.3 construcţiile existente se vor păstra ca amprentă la sol. În cazul înlocuirii imobilelor existente, integral sau parţial, noile imobile vor fi amplasate în interiorul amprentei la sol a imobilelor existente la data aprobării prezentului PUZCP, aşa cum apar ele pe plan topografic în vederea obţinerii autorizaţiei de construire, vizat de OCPI, obţinut de către solicitanţi. Pe teritoriul ZIR 1.1 şi ZIR 1.2 pentru toate construcţiile noi care nu folosesc amprenta clădirilor existente, se solicită în mod obligatoriu elaborarea unui Plan Urbanistic de Detaliu (PUD). Excepţie de la obligativitate de elaborare a PUD se acordă celor două obiective care au generat prezentul PUZCP, anume "INTRARE FORUL LUI TRAIAN" şi "CLĂDIRE CU SPAŢII MUZEALE ŞI ANEXE, ACCES SIT ARHEOLOGIC" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, care au fost detaliate în prezentul PUZCP. Proiectele de amenajare ale spaţiilor publice (străzi, alei, scuaruri) vor conţine şi faza PUD. De la elaborarea de PUD sunt exceptate următoarele categorii de lucrări: împrejmuiri, reţele edilitare, amenajări temporare pentru evenimente publice sau private, amenajări exterioare pe parcele private. 6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR Pentru ZIR 1.3 construcţiile existente se vor păstra ca amprentă la sol. În cazul înlocuirii imobilelor existente, integral sau parţial, noile imobile vor fi amplasate în interiorul amprentei la sol a imobilelor existente la data aprobării prezentului PUZCP, aşa cum apar ele pe plan topografic în vederea obţinerii autorizaţiei de construire, vizat de OCPI, obţinut de către solicitanţi. Pe teritoriul ZIR 1.1 şi ZIR 1.2 pentru toate construcţiile noi care nu folosesc amprenta clădirilor existente, se solicită în mod obligatoriu elaborarea unui Plan Urbanistic de Detaliu (PUD). Excepţie de la obligativitate de elaborare a PUD se acordă celor două obiective care au generat prezentul PUZCP, anume "INTRARE FORUL LUI TRAIAN" şi "CLĂDIRE CU SPAŢII MUZEALE SI ANEXE, ACCES SIT ARHEOLOGIC" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, care au fost detaliate în prezentul PUZCP. Proiectele de amenajare ale spaţiilor publice (străzi, alei, scuaruri) vor conţine şi faza PUD. De la elaborarea de PUD sunt exceptate următoarele categorii de lucrări: împrejmuiri, reţele edilitare, amenajări temporare pentru evenimente publice sau private, amenajări exterioare pe parcele private. 7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ Distanţa minimă dintre două clădiri aflate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 6 m. Se va păstra modul tradiţional de organizare al parcelei. Pentru ZIR 1.3 construcţiile existente se vor păstra ca amprentă la sol. În cazul înlocuirii imobilelor existente, integral sau parţial, noile imobile vor fi amplasate în interiorul amprentei la sol a imobilelor existente la data aprobării prezentului PUZCP, aşa cum apar ele pe ridicarea topografică viitoare, obţinută de către solicitanţilor, vizată de OCPI şi necesară pentru obţinerea viitoarelor AC. 8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE Parcelele vor fi accesibile din drumuri publice şi legăturile cu acestea. Reţeaua interioară de accese auto de diferite categorii vor permite utilizarea velo şi pietonală. Orice acces la drumurile publice se va realiza conform avizului eliberat de administratorul acestora. Pentru căile carosabile şi toate amenajările din interiorul parcului arheologic se vor utiliza învelitori permeabile, nu cele sigilate, cu excepţia străzilor din sat cu locuinţe deja asfaltate. 9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform normelor specifice funcţiunii. Pentru o gospodărie cu funcţiunea de locuire se vor prevedea două locuri de parcare, acoperite, în curte sau în garaje interioare clădirilor. Staţionarea autovehiculelor se va realiza numai în interiorul parcelelor. 10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR Regimul de înălţime va fi Parter + Mansarda. În funcţie de declivitatea terenului, este admis subsol şi demisol. Înălţimea clădirilor va fi determinată aplicându-se cumulativ următoarele criterii: - înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 5 m. la cornişă şi 10 m la coamă. – se admit nivele parţiale (supante, mezanine), cu condiţia încadrării în înălţimea la cornişă maximă de 5 m. – Demisoluri sunt permise, cu expunere subterană de minim 1.5 m pentru maxim 50% din nivelul îngropat. Expunerea supraterană a demisolului va fi de maxim 3m. – înălţimea clădirilor va fi măsurată de la cel mai înalt punct al terenului amenajat aflat în tangenţă cu imobilul. – Panta acoperişurilor se va înscrie între 30 şi 45 grade. Nu se admit acoperişuri tip terasă. 11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR Pentru construcţiile speciale, specifice parcului arheologic se vor respecta următoarele prevederi: - Fundaţiile se vor proiecta şi executa în regim izolat şi pe cât posibil reversibile. – Sunt permise structuri uşoare de învelitoare pentru acoperiri, cu excepţia tablei ondulate tip ţiglă ("tablă ţiglată" sau "ţiglă tablată") – Materiale de anvelopare vor fi uşoare - lemn, sticlă, textile, materiale compozite, – Cromatica tuturor materialelor va exclude culorile puternice, contrastante cu peisajul şi situl arheologic. – Tâmplăriile vor fi de lemn, aluminiu sau oţel – Se acceptă montarea de ferestre în planul acoperişurilor – Se acceptă montarea de obloane exterioare din lemn şi a rulourilor interioare, cu casete interioare de lemn – Vor fi proiectate şi realizate în sistem reversibil, cu demontare facilă şi posibilitate de reamplasare. – Se interzice folosirea structurilor supraterane cu caracter permanent, intruzive, de beton armat Pentru construcţiile de pe parcelele private (conform utilizărilor admise şi admise cu condiţionări) se vor respecta următoarele prevederi: - Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei (HG 525/1996, Art. 32) aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului rural. – Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă. (HG 525/1996, Art. 32). – Arhitectura clădirilor va fi de factură tradiţională şi va exprima caracterul programului. – Cromatica tuturor materialelor va exclude culorile puternice, contrastante cu peisajul şi situl arheologic şi al satului. Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. – Tâmplăriile vor fi realizate din lemn, oţel sau fontă. Este interzisă folosirea tâmplăriilor din PVC şi aluminiu. – Sunt permise structuri uşoare de învelitoare pentru acoperiri, cu excepţia tablei ondulate tip ţiglă ("tablă ţiglată" sau "ţiglă tablată") – Termoizolarea se va face cu respectarea materialelor de anvelopare tradiţionale. – Se acceptă montarea de obloane exterioare din lemn şi a rulourilor interioare, cu casete interioare de lemn – Se permite instalarea de panouri fotovoltaice, sisteme de panouri pentru producerea apei calde menajere. Acestea vor fi amplasate de preferinţă pe pantele acoperişurilor mai puţin vizibile din spaţiul public. 12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR Zona e echipată edilitar. Toate clădirile se vor racorda la reţelele edilitare publice. Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine. Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în clădiri. Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc). Fiecare parcelă va dispune de un spaţiu interior parcelei (eventual integrat în clădire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public. 13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE În toate spaţiile neconstruite este obligatorie amenajarea peisageră. Intervenţiile asupra spaţiilor verzi şi a sistemului de alei şi platforme se vor realiza numai pe bază de proiect şi se vor supune avizării şi autorizării conform prevederilor prezentului R.L.U. şi ale Legii nr. 50/1991. Amenajările se vor face pe baza unui proiect unic pentru întregul ansamblu. Comanditarul acestui proiect este instituţia publică responsabilă de gestiunea sitului arheologic. Nu se acceptă proiecte comandate de entităţi private şi oferite ca sponsorizări/adoptări. Proiectul se va aviza la instituţiile şi comisiile corespunzătoare la nivel naţional. Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 60% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Se includ zonele productive de grădini şi plantaţii. În afara perimetrului construibil se acceptă doar plantaţii de diverse tipuri şi amenajări pe teren natural nesigilat. Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor. În realizarea plantaţiilor noi, este interzisă folosirea speciilor invazive sau cu potenţial invaziv şi este interzisă crearea de garduri vii sau de aliniamente exclusiv din specii de conifere. Speciile nou introduse vor fi rezistente la boli şi dăunători, benefice faunei locale şi adaptate condiţiilor climatice ale zonei. 14. ÎMPREJMUIRI Împrejmuirile vor asigura transparenţa, fiind realizate din grilaj metalic sau lemnos, într- un sistem similar care permite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 1,7 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii. Se admit soclurile zidite aparent sau tencuite cu înălţimea maximă de 80 cm. Se admit şi împrejmuirile din zidărie de piatra aparenta sau zidărie tencuită, în mod tradiţional specific localităţii. Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide spre interiorul parcelei. Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu cel al clădirilor aflate pe parcelă. Împrejmuirile terenurilor agricole vor fi realizate tradiţional din lemn. Alternativ zonele de păşune/păscut pot fi împrejmuite cu fire electrice de tensiune slabă, semnalizate ca atare. SECŢIUNEA 4 POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI 15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) POT maxim = 35% din suprafaţa parcelei, fără a depăşi perimetrul construibil desemnat pentru fiecare parcelă. Totalul amprentei la sol a fiecărui corp de clădire nu va depăşi 200 mp. Pentru UTR 1.3 construcţiile existente se vor păstra ca amprentă la sol. În cazul înlocuirii imobilelor existente, integral sau parţial, noile imobile vor fi amplasate în interiorul amprentei la sol a imobilelor existente la data aprobării prezentului PUZCP, aşa cum apar ele pe ridicarea topografică viitoare, obţinută de către solicitanţilor, vizată de OCPI şi necesară pentru obţinerea viitoarelor AC. 16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) CUT maxim va fi cel reglementat prin norme specifice pentru programul arhitectural respectiv, inclusiv anexele gospodăreşti, fără a depăşi: CUT maxim = 0.8 În cazul mansardelor, suprafaţa desfăşurată care se ia în calcul CUT este de 60% din suprafaţa desfăşurată a etajului inferior. ZIR MUTR-II Zonă de aşezare - Terenuri cu destinaţie curţi-construcţii, situate în intravilanul comunei, în afara arealului fortificat al oraşului din perioada romană. ZIR 2.1 - Lc - Locuinţe colective ZIR 2.2 - centrul funcţional al localităţii ZIR 2.3 - zona de locuire rurală joasă ZIR 2.3.1 - sub-zonă de terenuri agricole situate în extravilan Se reglementează după UTR A - terenuri agricole ZIR 2.4 - zona de locuire rurală înaltă ZIR 2.4.1 - sub-zonă de terenuri agricole situate în extravilan Se reglementează după UTR A - terenuri agricole SECŢIUNEA 1 CARACTERUL ZONEI Caracterul actual Terenuri cu destinaţie curţi-construcţii, situate în intravilanul comunei, suprapuse arealului fortificat al oraşului din perioada romană. Subzona conţine şi principalele funcţiuni de interes obştesc, funcţiunile centrale şi clădirile cu gabarit mediu. Pentru imobilul de locuinţe colective existent s-a delimitat o subzonă specifică. Subzona conţine părţi importante ale parcului arheologic şi zone propuse pentru de parcare şi acces vizitatori. Caracterul propus Zonă cu caracter mixt, cu funcţiunile de interes obştesc şi cu un nivel mediu de densitate. Specifică este organizarea urbanistică de tip deschis, cu imobile situate în general pe aliniamente. Parcelele sunt structurate de-a lungul principalelor artere de circulaţie. A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE Zona cuprinsă în cadrul acestui UTR este constituită, majoritatea parcelelor fiind ocupate cu gospodării, instituţii sau imobile mixte. Nu sunt previzionate modificări ale structurii parcelarului, dar dacă acestea sunt dorite, ele vor trebui să fie făcute prin instrumente urbanistice specifice unei zone protejate, adică este necesară elaborarea de Plan Urbanistic Zonal de Zonă protejată pe una dintre subzonele delimitate de prezentul PUZCP. Pentru orice funcţiuni în afară de locuire individuală pe parcelă se solicită în mod obligatoriu elaborarea unui Plan Urbanistic de Detaliu (PUD). Proiectele de amenajare ale spaţiilor publice (străzi, alei, scuaruri) vor conţine şi faza PUD. De la elaborarea de PUD sunt exceptate următoarele categorii de lucrări: împrejmuiri, reţele edilitare, amenajări temporare pentru evenimente publice sau private, amenajări exterioare pe parcele private. B. CORELĂRI CU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICŢII Nu e cazul. C. REGLEMENTĂRI PENTRU SPAŢIUL PUBLIC Străzile şi aleile publice vor păstra caracterul local. Cablurile electrice şi de comunicaţii se vor introduce în subteran, ca şi toate celelalte reţele edilitare. Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea spaţiilor publice din întregul ansamblu. Spaţiile exterioare, cu precădere cele amenajate peisager, vor prevedea posibilitatea de preluare filtrată şi controlată a excesului de apă pluvială, prin retenţie şi absorbţie lentă în sol. Circulaţia publică a vizitatorilor este condusă spre locurile de parcare desemnate şi restricţionată în restul satului, în special a parcului arheologic. SECŢIUNEA 2 UTILIZARE FUNCŢIONALĂ Se va aplica lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, aşa cum au fost descrise în "Secţiunea 2 Utilizări" din cadrul Regulamentului aferent documentaţiei PUZCP pentru obiectivele "Intrare Forul lui Traian" şi "Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, descrise mai jos: 1. UTILIZĂRI ADMISE Locuire colectivă în imobilul existent Locuire individuală pe parcele de tip gospodărie rurală cu anexe specifice. Comerţ mic cu amănuntul şi servicii de proximitate. Cazare temporară de tip pensiune, hotelier, sau cazare în regim hotelier familial. Conservare, cercetare, punere în valoare a vestigiilor arheologice. Pentru zona arheologică sunt permise construcţii de protecţie, cercetare, punere în valoare, depozitare de material arheologic şi unelte, grupuri sanitare, puncte gospodăreşti de max.10 mp pentru depozitarea uneltelor de întreţinere (doar prin grija şi folosinţa instituţiilor responsabile de întreţinerea sau investigaţiile din parcul arheologic), mobilier specific spaţiului public. De asemenea se pot amplasa panouri explicative, signaletică şi alte instalaţii, conform unui plan de interpretare a patrimoniului pentru tot situl arheologic. Iluminatul va fi dedicat doar punerii în valoare a materialului arheologic, cu impact constructiv şi vizual minim. Din punct de vedere al tehnicii de intervenţie, pentru construcţiile de protejare şi punere în valoare a materialului arheologic se vor respecta următoarele prevederi constructive: - Fundaţii se vor proiecta şi executa în regim izolat şi pe cât posibil reversibile. – Structuri uşoare de învelitoare pentru acoperiri, cu excepţia tablei ondulate tip ţiglă ("tablă ţiglată" sau "ţiglă tablată") – Materiale de anvelopare vor fi uşoare - lemn, sticlă, textile, materiale compozite, – Cromatica tuturor materialelor va exclude culorile puternice, – Tâmplăriile vor fi de lemn, aluminiu sau metal. Se pot prevedea obloane din lemn sau rulouri interioare. Pentru construcţiile de protejare şi punere în valoare a materialului arheologic se interzice folosirea: - zidăriilor din cărămidă, bolţari de ciment, BCA, – structuri supraterane de beton armat Toate aceste intervenţii în sit trebuie proiectate şi realizate în sistem reversibil, cu demontare facilă şi posibilitate de reamplasare. 2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI Elemente aferente infrastructurii tehnico-edilitare, cu condiţia amplasării acestora în subteran sau în afara spaţiului public. ZIR 2.1 - Lc - Locuinţe colective Această utilizare este limitată la imobilul existent, delimitat într-o subzonă funcţională proprie, unică. Pentru imobilul existent din această subzonă se admit doar reparaţii, modificări interioare. Nu sunt permise amplificări ale volumul existent prin extinderi în plan sau în înălţime. 3. UTILIZĂRI INTERZISE Elemente supraterane independente ale infrastructurii tehnico-edilitare dispuse pe spaţiul public, cu excepţia suprafeţelor dedicate acestora. Instalaţiile nu vor fi vizibile din spaţiul public, ci vor fi mascate cu elemente uşoare sau acomodate în clădiri dedicate. Construcţii provizorii de orice natură. Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţadele imobilelor. Publicitate comercială realizată prin amplasarea de materiale publicitare de orice natură pe imobile - faţade, calcane, acoperişuri, terase sau pe împrejmuiri. Excepţie este publicitatea specifică activităţilor care se desfăşoară pe parcelă. Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2. Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente. SECŢIUNEA 3 CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR Imobilele principale şi anexele vor fi poziţionate în mod tradiţional, cu orientarea specifică zonei. Pentru parcele au fost indicate pe planurile de reglementare perimetre construibile, însă poziţionarea în interiorul acestora trebuie realizată cu respectarea celorlalte condiţii de conformare prevăzute în prezentul Regulament. Profunzimea perimetrului construibil variază în funcţie de profunzimea parcelei, după cum urmează: - pentru parcele cu adâncimi de până la 50m din profunzimea perimetrului construibil este de maxim 30 m. – pentru parcele cu adâncimi de peste 50m din profunzimea perimetrului construibil este de maxim 40 m. În cazul în care clădiri existente intabulate la data adoptării prezentului Regulament se află în afara perimetrului construibil stabilit de prezentul Regulament, aceste clădiri pot fi reabilitate şi refuncţionalizate (mansardate), fără a fi posibilă extinderea lor sau demolarea în vederea reconstruirii. 4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI Caracteristicile parcelelor - suprafeţe, forme, dimensiuni - sunt cele existente. Comasări şi divizări de parcelar sunt nerecomandate. În condiţiile legislaţiei actuale, pentru operaţiuni funciare care implică mai mult de 3 parcele, ele vor trebui să fie făcute prin instrumente urbanistice specifice, anume un PUZ. Cu respectarea tuturor prevederilor din prezentul Plan Urbanistic Zonal de Zonă protejată detaliate pe subzonele delimitate de prezentul PUZCP. În cazul apariţiei de noi parcele, acestea trebuie să respecte concomitent următoarele condiţii: suprafaţa minimă de 500 m, front la stradă 15 m, adâncime 35 m. 5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT Se va păstra frontul construit existent sau amplasarea corpurilor care pot fi înlocuite, pentru menţinerea ocupării tradiţionale cu construcţii. Retrageri de la aliniament pot fi acceptate în limita a maxim 3 m. 6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR Clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la limitele laterale ale parcelelor cu o distanţă de minim 60 cm. cu respectarea prevederilor specifice ale Codului Civil. În cazul vitrajelor transparente cu privire directă spre vecin, retragerea imobilului de la limita de proprietate va minim egală cu jumătate din înălţimea clădirii, dar cu nu mai puţin decât 2 m. Clădirile se vor retrage de la limita posterioară a parcelei cu o distanţă minim egală cu înălţimea clădirii, dar cu nu mai puţin decât 3 m. 7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ Distanţa minimă dintre două clădiri aflate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 6 m. Se va păstra modul tradiţional de organizare al parcelei. 8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE Parcelele vor fi accesibile din drumuri publice şi legăturile cu acestea. Reţeaua interioară de accese auto de diferite categorii vor permite utilizarea velo şi pietonală. Orice acces la drumurile publice se va realiza conform avizului eliberat de administratorul acestora. Pentru căile carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabile, nu cele sigilate. 9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform normelor specifice funcţiunii. Pentru o gospodărie cu funcţiunea de locuire se vor prevedea două locuri de parcare, acoperite, în curte sau în garaje interioare clădirilor. Staţionarea autovehiculelor se va realiza numai în interiorul parcelelor. 10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR Înălţimea clădirilor va fi determinată aplicându-se cumulativ următoarele criterii: - înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 5 m. la cornişă şi 10 m la coamă. – se admit nivele parţiale (supante, mezanine), cu condiţia încadrării în înălţimea la cornişă maximă de 5 m. – Demisoluri sunt permise, cu expunere subterană de minim 1.5 m pentru maxim 50% din nivelul îngropat. Expunerea supraterană a demisolului va fi de maxim 3 m. – Înălţimea clădirilor va fi măsurată de la cel mai înalt punct al terenului amenajat aflat în tangenţă cu imobilul. – Panta acoperişurilor se va înscrie între 30 şi 45 grade. Nu se admit acoperişuri tip terasă. – Regimul de înălţime va fi Parter + Mansarda. În funcţie de declivitatea terenului, este admis subsol şi demisol. 11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei (HG 525/1996, Art. 32) aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului rural. Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă. (HG 525/1996, Art. 32). Arhitectura clădirilor va fi de factură tradiţională şi va exprima caracterul programului. Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. Pentru construcţiile de pe parcelele private (conform utilizărilor admise şi admise cu condiţionări) se vor respecta următoarele prevederi: - Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei (HG 525/1996, Art. 32) aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului rural. – Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă. (HG 525/1996, Art. 32). – Arhitectura clădirilor va fi de factură tradiţională şi va exprima caracterul programului. – Cromatica tuturor materialelor va exclude culorile puternice, contrastante cu peisajul şi situl arheologic şi al satului. Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. – Tâmplăriile vor fi realizate din lemn, oţel sau fontă. Este interzisă folosirea tâmplăriilor din PVC şi aluminiu. – Sunt permise structuri uşoare de învelitoare pentru acoperiri, cu excepţia tablei ondulate tip ţiglă ("tablă ţiglată" sau "ţiglă tablată") – Termoizolarea se va face cu respectarea materialelor de anvelopare tradiţionale. – Se acceptă montarea de obloane exterioare din lemn şi a rulourilor interioare, cu casete interioare de lemn – Se permite instalarea de panouri fotovoltaice, sisteme de panouri pentru producerea apei calde menajere. Se interzice folosirea: - structurilor supraterane de beton armat 12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR Zona e echipată edilitar. Toate clădirile se vor racorda la reţelele edilitare publice. Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine. Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în clădiri. Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc). Fiecare parcelă va dispune de un spaţiu interior parcelei (eventual integrat în clădire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public. 13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE În toate spaţiile neconstruite publice este obligatorie amenajarea peisageră. Intervenţiile asupra spaţiilor verzi şi a sistemului de străzi, alei şi platforme se vor realiza numai pe bază de proiect şi se vor supune avizării şi autorizării conform prevederilor prezentului R.L.U. şi ale Legii nr. 50/1991. Amenajările se vor face pe baza unui proiect unic pentru întregul ansamblu. Acesta va avea în vedere cu precădere spaţiile publice - străzi, alei, spaţii verzi. Comanditarul acestui proiect este instituţia publică responsabilă de gestiunea spaţiilor publice. Nu se acceptă proiecte comandate de entităţi private şi oferite ca sponsorizări/adoptări. Proiectul se va aviza la instituţiile şi comisiile corespunzătoare la nivel naţional. Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 60% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Se includ zonele productive de grădini şi plantaţii. Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor. În realizarea plantaţiilor noi, este interzisă folosirea speciilor invazive sau cu potenţial invaziv şi este interzisă crearea de garduri vii sau de aliniamente exclusiv din specii de conifere. Speciile nou introduse vor fi rezistente la boli şi dăunători, benefice faunei locale şi adaptate condiţiilor climatice ale zonei. Pentru plantările şi extragerile de arbori se impune cercetarea arheologică, fiind incluse în tipurile de intervenţii în sol şi subsol. 14. ÎMPREJMUIRI Împrejmuirile vor asigura transparenţa, fiind realizate din grilaj metalic sau lemnos, într-un sistem similar care permite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 1,7 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii. Se admit soclurile zidite aparent sau tencuite cu înălţimea maximă de 80cm. Se admit şi împrejmuirile din zidărie de piatra aparenta sau zidărie tencuită, în mod tradiţional specific localităţii. Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide spre interiorul parcelei. Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu cel al clădirilor aflate pe parcelă. Împrejmuirile terenurilor agricole vor fi realizate tradiţional din lemn. Alternativ zonele de păşune/păscut pot fi împrejmuite cu fire electrice de tensiune slabă, semnalizate ca atare. SECŢIUNEA 4 POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI 15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) POT maxim = 35% Totalul amprentei la sol a fiecărui corp de clădire nu va depăşi 200 mp. 16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) CUT maxim va fi cel reglementat prin norme specifice pentru programul arhitectural respectiv, inclusiv anexele gospodăreşti, fără a depăşi CUT maxim = 0.8 În cazul mansardelor, suprafaţa desfăşurată care se ia în calcul CUT este de 60% din suprafaţa desfăşurată a etajului inferior. Is - Instituţii şi servicii publice şi de interes public Terenuri cu destinaţie instituţii publice şi de interes public, situate în intravilanul comunei, amplasate în centrul satului SECŢIUNEA 1 CARACTERUL ZONEI Caracterul actual Terenuri cu destinaţie curţi-construcţii. situate în intravilanul comunei. În afara arealului fortificat al oraşului din perioada romană, dar aflate în zona de interes arheologic prioritar. Caracterul propus Clădiri cu volum mediu, dedicate instituţiilor publice sau dotărilor de interes public. Specific va fi organizarea urbanistică de tip deschis, cu imobile situate în general pe aliniamente, cu regim mediu de înălţime (P+1+M). A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE Zona cuprinsă în cadrul acestui UTR este constituită, majoritatea parcelelor fiind ocupate cu imobile. Pe anumite parcele, în condiţiile prezentului Regulament, se pot amplasa corpuri suplimentare de clădiri. B. CORELĂRI CU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICŢII Nu e cazul. C. REGLEMENTĂRI PENTRU SPAŢIUL PUBLIC Străzile şi aleile publice vor dedica fără excepţie trotuare pentru accesul pietonal, conform profilelor stradale din planşa de reglementări. Cablurile electrice şi de comunicaţii se vor introduce în subteran. ca şi toate celelalte reţele edilitare. Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea spaţiilor publice din întregul ansamblu. Spaţiile exterioare. cu precădere cele amenajate peisager. vor prevedea posibilitatea de preluare filtrată şi controlată a excesului de apă pluvială. prin retenţie şi absorbţie lentă în sol. SECŢIUNEA 2 UTILIZARE FUNCŢIONALĂ Se va aplica lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, aşa cum au fost descrise în "Secţiunea 2 Utilizări" din cadrul Regulamentului aferent documentaţiei PUZCP pentru obiectivele "Intrare Forul lui Traian" şi "Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, descrise mai jos: 1. UTILIZĂRI ADMISE Instituţii şi servicii publice Dotări de interes public (cultural, comercial, cazare de tip pensiune, hotelier, sau cazare în regim hotelier familial. Amenajări de parcări desemnate prin prezentul PUZCP Pentru zona arheologică sunt permise construcţii de protecţie, cercetare, punere în valoare, depozitare de material arheologic şi unelte, grupuri sanitare minimale, puncte gospodăreşti de max 5mp, mobilier pentru şedere. De asemenea se pot amplasa panouri explicative, signalectică şi alte instalaţii, conform unui plan de interpretare a patrimoniului pentru tot situl arheologic. Iluminatul va fi dedicat doar punerii în valoare a materialului arheologic, cu impact constructiv şi vizual minim. Toate aceste intervenţii în sit trebuie proiectate şi realizate în sistem reversibil, cu demontare facilă şi posibilitate de reamplasare. 2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI Elemente aferente infrastructurii tehnico-edilitare, cu condiţia amplasării acestora în subteran sau în afara spaţiului public. 3. UTILIZĂRI INTERZISE Elemente supraterane independente ale infrastructurii tehnico-edilitare dispuse pe spaţiul public, cu excepţia suprafeţelor dedicate acestora. Instalaţiile nu vor fi vizibile din spaţiul public, ci vor fi mascate cu elemente uşoare sau acomodate în clădiri dedicate. Construcţii provizorii de orice natură. Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţadele imobilelor. Publicitate comercială realizată prin amplasarea de materiale publicitare de orice natură pe imobile - faţade, calcane, acoperişuri, terase sau pe împrejmuiri. Excepţie este publicitatea specifică activităţilor care se desfăşoară pe parcelă. Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2. Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente. SECŢIUNEA 3 CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR Imobilele principale şi anexele vor fi poziţionate în mod tradiţional, cu orientarea specifică zonei. 4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI Caracteristicile parcelelor - suprafeţe, forme, dimensiuni - sunt cele existente. Nu se admit comasări şi divizări de parcelar. 5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT Se va păstra fondul construit existent sau amplasarea corpurilor care pot fi înlocuite. 6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR Clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la limitele laterale ale parcelelor cu o distanţă minim egală cu jumătate din înălţimea clădirii, dar cu nu mai puţin decât 6 m. Clădirile se vor retrage de la limita posterioară a parcelei cu o distanţă minim egală cu înălţimea clădirii, dar cu nu mai puţin decât 6 m. 7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ Distanţa minimă dintre două clădiri aflate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 6 m. 8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE Sunt cele existente. Parcelele vor fi accesibile din drumuri publice şi legăturile cu acestea. Reţeaua interioară de accese auto de diferite categorii vor permite utilizarea velo şi pietonală. Orice acces la drumurile publice se va realiza conform avizului eliberat de administratorul acestora. Pentru căile carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabile, nu cele sigilate. 9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform normelor specifice funcţiunii. Staţionarea autovehiculelor se va realiza numai în interiorul parcelelor. 10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR Înălţimea clădirilor va fi determinată aplicându-se cumulativ următoarele criterii: - pentru clădirile instituţiilor publice înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 10 m. la cornişă – se admit nivele parţiale (supante, mezanine) sau etaje pline, cu condiţia încadrării în înălţimea la cornişă maximă de 10 m. – Regimul de înălţime va fi Parter + 1+ M. În funcţie de declivitatea terenului, este admis subsol şi demisol. 11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei (HG 525/1996, Art. 32) aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului rural. - Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă. (HG 525/1996, Art. 32). – Arhitectura clădirilor va fi de factură tradiţională şi va exprima caracterul programului. – Cromatica tuturor materialelor va exclude culorile puternice, contrastante cu peisajul şi situl arheologic şi al satului. Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. – Tâmplăriile vor fi realizate din lemn, oţel sau fontă. Este interzisă folosirea tâmplăriilor din PVC şi aluminiu. – Sunt permise structuri uşoare de învelitoare pentru acoperiri, cu excepţia tablei ondulate tip ţiglă ("tablă ţiglată" sau "ţiglă tablată") – Termoizolarea se va face cu respectarea materialelor de anvelopare tradiţionale. – Se acceptă montarea de obloane exterioare din lemn şi a rulourilor interioare, cu casete interioare de lemn – Se permite instalarea de panouri fotovoltaice, sisteme de panouri pentru producerea apei calde menajere. 12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR Zona e echipată edilitar. Toate clădirile se vor racorda la reţelele edilitare publice. Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine. Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în clădiri. Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc). Fiecare parcelă va dispune de un spaţiu interior parcelei (eventual integrat în clădire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public. 13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE În toate spaţiile neconstruite este obligatorie amenajarea peisageră. Intervenţiile asupra spaţiilor verzi şi a sistemului de alei şi platforme se vor realiza numai pe bază de proiect şi se vor supune avizării şi autorizării conform prevederilor prezentului R.L.U. şi ale Legii nr. 50/1991. Amenajările se vor face pe baza unui proiect unic pentru întregul ansamblu. Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 60% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Se includ zonele productive de grădini şi plantaţii. Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor. În realizarea plantaţiilor noi, este interzisă folosirea speciilor invazive sau cu potenţial invaziv şi este interzisă crearea de garduri vii sau de aliniamente exclusiv din specii de conifere. Speciile nou introduse vor fi rezistente la boli şi dăunători, benefice faunei locale şi adaptate condiţiilor climatice ale zonei. Pentru plantările şi extragerile de arbori se impune cercetarea arheologică, fiind incluse în tipurile de intervenţii în sol şi subsol. 14. ÎMPREJMUIRI Împrejmuirile vor asigura transparenţa, fiind realizate din grilaj metalic sau lemnos, într-un sistem similar care permite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de l,7 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii. Se admit soclurile zidite aparent sau tencuite cu înălţimea maximă de 80 cm. Se admit şi împrejmuirile din zidărie de piatra aparentă sau zidărie tencuită, realizate în mod tradiţional specific localităţii. Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide spre interiorul parcelei. Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu cel al clădirilor aflate pe parcelă. SECŢIUNEA 4 POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI 15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) POT maxim = 35% care se va înscrie în perimetrul construibil desemnat pentru fiecare parcelă. Totalul amprentei la sol a fiecărui corp de clădire nu va depăşi 400 mp. 16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) CUT maxim va fi cel reglementat prin norme specifice pentru programul arhitectural respectiv, fără a depăşi CUT maxim = 0.9 În cazul mansardelor, suprafaţa desfăşurată care se ia în calcul CUT este de 60% din suprafaţa desfăşurată a etajului inferior. C - Culte Terenuri cu destinaţie imobile şi funcţiuni de cult - biserici, capele şi cimitire, multiconfesionale. SECŢIUNEA 1 CARACTERUL ZONEI Caracterul actual Terenuri cu destinaţie religioasă, situate în intravilanul comunei, suprapuse arealului fortificat al oraşului din perioada romană sau perimetrului de interes arheologic prioritar din perioada romană. Caracterul propus Zonă pentru construcţii de cult şi anexe specifice acestui profil funcţional. Cimitire cu locuri de veci fără capele. Pentru zonele de extindere ale cimitirului se va face o cercetare arheologică prealabilă. A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE Zona cuprinsă în cadrul acestui UTR este constituită. B. CORELĂRI CU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICŢII Nu e cazul. C. REGLEMENTĂRI PENTRU SPAŢIUL PUBLIC Străzile şi aleile publice vor păstra caracterul local. Cablurile electrice şi de comunicaţii se vor introduce în subteran, ca şi toate celelalte reţele edilitare. Spaţiile exterioare, cu precădere cele amenajate pasager, vor prevedea posibilitatea de preluare filtrată şi controlată a excesului de apă pluvială, prin retenţie şi absorbţie lentă în sol. SECŢIUNEA 2 UTILIZARE FUNCŢIONALĂ Se va aplica lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, aşa cum au fost descrise în "Secţiunea 2 Utilizări" din cadrul Regulamentului aferent documentaţiei PUZCP pentru obiectivele "Intrare Forul lui Traian" şi "Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, descrise mai jos: 1. UTILIZĂRI ADMISE Imobile de cult, capele şi biserici. Parcelări pentru locuri de veci. 2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI Anexe religioase şi gospodăreşti care servesc funcţiunii de bază. Elemente aferente infrastructurii tehnico-edilitare, cu condiţia amplasării acestora în subteran sau în afara spaţiului public. 3. UTILIZĂRI INTERZISE Elemente supraterane independente ale infrastructurii tehnico-edilitare dispuse pe spaţiul public, cu excepţia suprafeţelor dedicate acestora. Instalaţiile nu vor fi vizibile din spaţiul public, ci vor fi mascate cu elemente uşoare sau acomodate în clădiri dedicate. Construcţii provizorii de orice natură. Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţadele imobilelor. Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2. Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente. SECŢIUNEA 3 CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR Nu e cazul 4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI Caracteristicile parcelelor - suprafeţe, forme, dimensiuni - sunt cele existente. 5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT Se va păstra fondul construit existent sau amplasarea corpurilor care pot fi înlocuite. 6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR Clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la limitele laterale ale parcelelor cu o distanţă minim egală cu jumătate din înălţimea clădirii, dar cu nu mai puţin decât 10 m. Clădirile se vor retrage de la limita posterioară a parcelei cu o distanţă minim egală cu înălţimea clădirii, dar cu nu mai puţin decât 20 m. 7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ Distanţa minimă dintre două clădiri aflate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 6 m. 8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE Parcelele vor fi accesibile din drumuri publice şi legăturile cu acestea. Reţeaua interioară de accese auto de diferite categorii vor permite utilizarea velo şi pietonală. Orice acces la drumurile publice se va realiza conform avizului eliberat de administratorul acestora. Pentru căile carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabile, nu cele sigilate. 9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform normelor specifice funcţiunii. Staţionarea autovehiculelor se va realiza numai în interiorul parcelelor. 10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR Înălţimea clădirilor va fi determinată aplicându-se cumulativ următoarele criterii: - pentru clădirile comune înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 15 m. la cornişă – Regimul de înălţime va fi Parter + Mansarda. În funcţie de declivitatea terenului, este admis subsol şi demisol. 11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei (HG 525/1996, Art. 32) aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului rural. - Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă. (HG 525/1996, Art. 32). – Arhitectura clădirilor va fi de factură tradiţională şi va exprima caracterul programului. – Cromatica tuturor materialelor va exclude culorile puternice, contrastante cu peisajul şi situl arheologic şi al satului. Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. – Tâmplăriile vor fi realizate din lemn, oţel sau fontă. Este interzisă folosirea tâmplăriilor din PVC şi aluminiu. – Sunt permise structuri uşoare de învelitoare pentru acoperiri, cu excepţia tablei ondulate tip ţiglă ("tablă ţiglată" sau "ţiglă tablată") – Termoizolarea se va face cu respectarea materialelor de anvelopare tradiţionale. – Se acceptă montarea de obloane exterioare din lemn şi a rulourilor interioare, cu casete interioare de lemn – Se permite instalarea de panouri fotovoltaice, sisteme de panouri pentru producerea apei calde menajere. 12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR Zona e echipată edilitar. Toate clădirile se vor racorda la reţelele edilitare publice. Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine. Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în clădiri. Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc). Fiecare parcelă va dispune de un spaţiu interior parcelei (eventual integrat în clădire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public. 13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE În toate spaţiile neconstruite este obligatorie amenajarea peisageră. Intervenţiile asupra spaţiilor verzi şi a sistemului de alei şi platforme se vor realiza numai pe bază de proiect şi se vor supune avizării şi autorizării conform prevederilor prezentului R.L.U. şi ale Legii nr. 50/1991. Amenajările se vor face pe baza unui proiect unic pentru întregul ansamblu. Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 60% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Se includ zonele productive de grădini şi plantaţii. Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedica realizarea construcţiilor. În realizarea plantaţiilor noi, este interzisă folosirea speciilor invazive sau cu potenţial invaziv şi este interzisă crearea de garduri vii sau de aliniamente exclusiv din specii de conifere. Speciile nou introduse vor fi rezistente la boli şi dăunători, benefice faunei locale şi adaptate condiţiilor climatice ale zonei. Pentru plantările şi extragerile de arbori se impune cercetarea arheologică, fiind incluse în tipurile de intervenţii în sol şi subsol. 14. ÎMPREJMUIRI Împrejmuirile vor asigura transparenţa, fiind realizate din grilaj metalic sau lemnos, într- un sistem similar care permite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 1,7 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii. Se admit soclurile zidite aparent sau tencuite cu înălţimea maximă de 80cm. Se admit şi împrejmuirile din zidărie de piatra aparenta sau zidărie tencuită, realizate în mod tradiţional specific localităţii. Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide spre interiorul parcelei. Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu cel al clădirilor aflate pe parcelă. SECŢIUNEA 4 POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI 15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) POT maxim va fi cel reglementat prin RLU fără a depăşi POT maxim = 20%, care se va încadra în perimetrul construibil desemnat pentru fiecare parcelă. Totalul amprentei la sol a fiecărui corp de clădire nu va depăşi 500 mp. 16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) CUT maxim va fi cel reglementat prin norme specifice pentru programul arhitectural respectiv, fără a depăşi CUT maxim = 0.5 S - Zonă servicii servicii şi echipamente publice din sfera cultelor conform PUZ aprobat prin HCL nr. 61 din 31.10 2023 - pentru reglementări se va studia RLU PUZ mai sus menţionat. SECŢIUNEA 1 CARACTERUL ZONEI Caracterul actual Terenuri cu destinaţie curţi-construcţii, situate în intravilanul comunei, suprapuse arealului fortificat al oraşului din perioada romană. Zona cuprinde funcţiuni de tip locativ. Caracterul propus Zonă pentru clădiri dedicate serviciilor şi echipamentelor din sfera cultelor, pe parcele mono-funcţionale de dimensiuni mici-medii. A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE Zona cuprinsă în cadrul acestui UTR este constituită şi ocupată cu funcţiuni conforme B. CORELĂRI CU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICŢII Nu este cazul. C. REGLEMENTĂRI PENTRU SPAŢIUL PUBLIC Străzile şi aleile publice vor păstra caracterul local. Cablurile electrice şi de comunicaţii se vor introduce în subteran, ca şi toate celelalte reţele edilitare. Spaţiile exterioare, cu precădere cele amenajate pasager, vor prevedea posibilitatea de preluare filtrată şi controlată a excesului de apă pluvială, prin retenţie şi absorbţie lentă în sol. SECŢIUNEA 2 UTILIZARE FUNCŢIONALĂ Se va aplica lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, aşa cum au fost descrise în "Secţiunea 2 Utilizări" din cadrul Regulamentului aferent documentaţiei PUZCP pentru obiectivele "Intrare Forul lui Traian" şi "Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, descrise mai jos: 1. UTILIZĂRI ADMISE Funcţiunea principală a zonei: Servicii şi echipamente publice din categoria cultelor. 2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI Funcţiuni complementare vor fi: circulaţii semi-carosabile, spaţii verzi amenajate, accese pietonale şi carosabile, parcaje, locuri de joacă. În cazul intervenţiilor în subteran, lucrările se vor executa după realizarea cercetării arheologice preventive şi obţinerea certificatului/avizului de descărcare de sarcină arheologică emis de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Hunedoara / Ministerul Culturii. 3. UTILIZĂRI INTERZISE Activităţi de depozitare în spaţiile exterioare ale parcelei, pe o suprafaţă mai mare de 20% din spaţiile libere. Elemente supraterane independente ale infrastructurii tehnico-edilitare dispuse pe spaţiul public, cu excepţia suprafeţelor dedicate acestora. Instalaţiile nu vor fi vizibile din spaţiul public, ci vor fi mascate cu elemente uşoare sau acomodate în clădiri dedicate. Construcţii provizorii de orice natură. Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţadele imobilelor. Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2. Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente. SECŢIUNEA 3 CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR Condiţiile de amplasare vor fi similare celor ale fondului locativ existent, pentru a păstra coerenta de imagine a localităţii. 4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI Caracteristicile parcelelor - suprafeţe, forme, dimensiuni - sunt cele existente. 5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT Clădirile vor fi amplasate la o retragere 6.90 m faţă de DC 86. (conform PUZ aprobat prin HCL nr. 61 din 31.10.2023) 6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR Clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la limitele laterale conform regulamentului stabilit prin PUZ aprobat prin HCL nr. 61 din 31.10.2023 Retrageri minime faţă de limite: - 2.00 m faţă de limita estică – 2.60 m faţă de limita vestică – 5.00 m faţă de limita sudică 7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ Distanţa minimă dintre două clădiri aflate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 6 m. 8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE Parcelele vor fi accesibile din drumuri publice şi legăturile cu acestea. Reţeaua interioară de accese auto de diferite categorii vor permite şi utilizare pietonală. Orice acces la drumurile publice se va realiza conform avizului eliberat de administratorul acestora. Pentru căile carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabile, nu cele sigilate. 9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform normelor specifice funcţiunii. Se vor amenaja locuri de parcare conform cu anexa 5 la H.G. nr. 525/1996, avându-se în vedere un număr minim de 5 locuri de parcare. Spaţiile destinate parcărilor la sol vor avea o suprafaţă minerală permeabilă apelor pluviale. Staţionarea autovehiculelor se va realiza numai în interiorul parcelelor. 10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR Înălţimea clădirilor va fi determinată aplicându-se următoarele criterii: - pentru clădirile comune înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 6 m. la cornişă şi 10 m la coamă. – Regimul de înălţime va fi Parter. În funcţie de declivitatea terenului, este admis subsol şi demisol. 11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR - Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei (HG 525/1996, Art. 32) aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului rural. – Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă. (HG 525/1996, Art. 32). – Arhitectura clădirilor va fi de factură tradiţională şi va exprima caracterul programului. – Cromatica tuturor materialelor va exclude culorile puternice, contrastante cu peisajul şi situl arheologic şi al satului. Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. – Tâmplăriile vor fi realizate din lemn, oţel sau fontă. Este interzisă folosirea tâmplăriilor din PVC şi aluminiu. – Sunt permise structuri uşoare de învelitoare pentru acoperiri, cu excepţia tablei ondulate tip ţiglă ("tablă ţiglată" sau "ţiglă tablată") – Termoizolarea se va face cu respectarea materialelor de anvelopare tradiţionale. – Se acceptă montarea de obloane exterioare din lemn şi a rulourilor interioare, cu casete interioare de lemn. – Se permite instalarea de panouri fotovoltaice, sisteme de panouri pentru producerea apei calde menajere. 12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR Zona e echipată edilitar. Toate clădirile se vor racorda la reţelele edilitare publice. Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine. Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în clădiri. Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc). Fiecare parcelă va dispune de un spaţiu interior parcelei (eventual integrat în clădire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public. 13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE În toate spaţiile neconstruite este obligatorie amenajarea peisageră. Intervenţiile asupra spatiilor verzi şi a sistemului de alei şi platforme se vor realiza numai pe bază de proiect şi se vor supune avizării şi autorizării conform prevederilor prezentului R.L.U. şi ale Legii nr. 50/1991. Amenajările se vor face pe baza unui proiect unic pentru întregul ansamblu. Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 35% din suprafaţa totală, conform PUZ aprobat prin HCL nr. 61 din 31.10 2023. Spaţiile verzi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor. În realizarea plantaţiilor noi, este interzisă folosirea speciilor invazive sau cu potenţial invaziv şi este interzisă crearea de garduri vii sau de aliniamente exclusiv din specii de conifere. Speciile nou introduse vor fi rezistente la boli şi dăunători, benefice faunei locale şi adaptate condiţiilor climatice ale zonei. Pentru plantările şi extragerile de arbori se impune cercetarea arheologică, fiind incluse în tipurile de intervenţii în sol şi subsol. 14. ÎMPREJMUIRI Împrejmuirile vor asigura transparenţa, fiind realizate din grilaj metalic sau lemnos, într- un sistem similar care permite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 1,7 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii. Se admit soclurile zidite aparent sau tencuite cu înălţimea maximă de 80 cm. Se admit şi împrejmuirile din zidărie de piatra aparenta sau zidărie tencuită, în mod tradiţional specific localităţii. Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide spre interiorul parcelei. Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu cel al clădirilor aflate pe parcelă. SECŢIUNEA 4 POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI 15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) POT maxim = 30%, în interiorul perimetrului construibil desemnat pentru fiecare parcelă. Totalul amprentei la sol a fiecărui corp de clădire nu va depăşi 300 mp. 16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) CUT maxim va fi cel reglementat prin norme specifice pentru programul arhitectural respectiv, fără a depăşi CUT maxim = 0.3 În cazul mansardelor, suprafaţa desfăşurată care se ia în calcul CUT este de 60% din suprafaţa desfăşurată a etajului inferior. CS - Comerţ servicii - Terenuri cu destinaţie imobile şi funcţiuni de comerţ şi servicii, în clădiri dedicate, cu gabarit mic-mediu SECŢIUNEA 1 CARACTERUL ZONEI Caracterul actual Terenuri cu destinaţie comercială situate în intravilanul comunei, în zona centrului de comună. Caracterul propus Zonă pentru clădiri dedicate funcţiunilor de comerţ şi servicii, pe parcele monofuncţionale de dimensiuni mici-medii. A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE Zona cuprinsă în cadrul acestui UTR este constituită şi ocupată cu funcţiuni conforme B. CORELĂRI CU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICŢII Nu e cazul. C. REGLEMENTĂRI PENTRU SPAŢIUL PUBLIC Străzile şi aleile publice vor păstra caracterul local. Cablurile electrice şi de comunicaţii se vor introduce în subteran, ca şi toate celelalte reţele edilitare. Spaţiile exterioare, cu precădere cele amenajate pasager, vor prevedea posibilitatea de preluare filtrată şi controlată a excesului de apă pluvială, prin retenţie şi absorbţie lentă în sol. SECŢIUNEA 2 UTILIZARE FUNCŢIONALĂ Se va aplica lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, aşa cum au fost descrise în "Secţiunea 2 Utilizări" din cadrul Regulamentului aferent documentaţiei PUZCP pentru obiectivele "Intrare Forul lui Traian" şi "Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, descrise mai jos: 1. UTILIZĂRI ADMISE Activităţi de comerţ şi servicii, publice sau private. 2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI Activităţi de locuire, în proporţie de maxim 50% din spaţiile utile. Elemente aferente infrastructurii tehnico-edilitare, cu condiţia amplasării acestora în subteran sau în afara spaţiului public. 3. UTILIZĂRI INTERZISE Activităţi de depozitare în spatiile exterioare ale parcelei, pe o suprafaţă mai mare de 20% din spatiile libere. Elemente supraterane independente ale infrastructurii tehnico-edilitare dispuse pe spaţiul public, cu excepţia suprafeţelor dedicate acestora. Instalaţiile nu vor fi vizibile din spaţiul public, ci vor fi mascate cu elemente uşoare sau acomodate în clădiri dedicate. Construcţii provizorii de orice natură. Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţadele imobilelor. Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2. Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente. SECŢIUNEA 3 CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR Condiţiile de amplasare vor fi similare celor ale fondului locativ existent, pentru a păstra coerenta de imagine a localităţii. 4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI Caracteristicile parcelelor - suprafeţe, forme, dimensiuni - sunt cele existente. 5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT Se va păstra fondul construit existent sau amplasarea corpurilor care pot fi înlocuite. 6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR Clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la limitele laterale ale parcelelor cu o distanţă minim egală cu jumătate din înălţimea clădirii, dar cu nu mai puţin decât 3 m. Clădirile se vor retrage de la limita posterioară a parcelei cu o distanţă minim egală cu înălţimea clădirii, dar cu nu mai puţin decât 5 m. 7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ Distanţa minimă dintre două clădiri aflate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 6 m. 8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE Parcelele vor fi accesibile din drumuri publice şi legăturile cu acestea. Reţeaua interioară de accese auto de diferite categorii vor permite utilizarea velo şi pietonală. Orice acces la drumurile publice se va realiza conform avizului eliberat de administratorul acestora. Pentru căile carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabile, nu cele sigilate. 9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform normelor specifice funcţiunii. Staţionarea autovehiculelor se va realiza numai în interiorul parcelelor. 10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR Înălţimea clădirilor va fi determinată aplicându-se următoarele criterii: - pentru clădirile comune înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 6 m. la cornişă şi 10 m la coamă. – Regimul de înălţime va fi Parter + Mansarda. În funcţie de declivitatea terenului, este admis subsol şi demisol. 11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR Conform utilizărilor admise şi admise cu condiţionări se vor respecta următoarele prevederi: - Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei (HG 525/1996, Art. 32) aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului rural. – Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă. (HG 525/1996, Art. 32). – Arhitectura clădirilor va fi de factură tradiţională şi va exprima caracterul programului. – Cromatica tuturor materialelor va exclude culorile puternice, contrastante cu peisajul şi situl arheologic şi al satului. Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. – Tâmplăriile vor fi realizate din lemn, oţel sau fontă. Este interzisă folosirea tâmplăriilor din PVC şi aluminiu. – Sunt permise structuri uşoare de învelitoare pentru acoperiri, cu excepţia tablei ondulate tip ţiglă ("tablă ţiglată" sau "ţiglă tablată") – Termoizolarea se va face cu respectarea materialelor de anvelopare tradiţionale. – Se acceptă montarea de obloane exterioare din lemn şi a rulourilor interioare, cu casete interioare de lemn – Se permite instalarea de panouri fotovoltaice, sisteme de panouri pentru producerea apei calde menajere. 12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR Zona e echipată edilitar. Toate clădirile se vor racorda la reţelele edilitare publice. Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine. Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în clădiri. Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc). Fiecare parcelă va dispune de un spaţiu interior parcelei (eventual integrat în clădire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public. 13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE În toate spaţiile neconstruite este obligatorie amenajarea peisageră. Intervenţiile asupra spaţiilor verzi şi a sistemului de alei şi platforme se vor realiza numai pe bază de proiect şi se vor supune avizării şi autorizării conform prevederilor prezentului R.L.U. şi ale Legii nr. 50/1991. Amenajările se vor face pe baza unui proiect unic pentru întregul ansamblu. Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 60% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Se includ zonele productive de grădini şi plantaţii. Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedica realizarea construcţiilor. În realizarea plantaţiilor noi, este interzisă folosirea speciilor invazive sau cu potenţial invaziv şi este interzisă crearea de garduri vii sau de aliniamente exclusiv din specii de conifere. Speciile nou introduse vor fi rezistente la boli şi dăunători, benefice faunei locale şi adaptate condiţiilor climatice ale zonei. Pentru plantările şi extragerile de arbori se impune cercetarea arheologică, fiind incluse în tipurile de intervenţii în sol şi subsol. 14. ÎMPREJMUIRI Împrejmuirile vor asigura transparenţa, fiind realizate din grilaj metalic sau lemnos, într- un sistem similar care permite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 1,7 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii. Se admit soclurile zidite aparent sau tencuite cu înălţimea maximă de 80 cm. Se admit şi împrejmuirile din zidărie de piatra aparenta sau zidărie tencuită, în mod tradiţional specific localităţii. Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide spre interiorul parcelei. Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu cel al clădirilor aflate pe parcelă. SECŢIUNEA 4 POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI 15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) POT maxim = 30%, în interiorul perimetrului construibil desemnat pentru fiecare parcelă. Totalul amprentei la sol a fiecărui corp de clădire nu va depăşi 300mp. 16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) CUT maxim va fi cel reglementat prin norme specifice pentru programul arhitectural respectiv, fără a depăşi CUT maxim = 0.8 În cazul mansardelor, suprafaţa desfăşurată care se ia în calcul CUT este de 60% din suprafaţa desfăşurată a etajului inferior. A-Teren agricol - Terenuri cu destinaţie agricolă, situate în intravilanul sau extravilanul localităţii SECŢIUNEA 1 CARACTERUL ZONEI Caracterul actual Terenuri cu destinaţie agricolă, situate în intravilanul şi extravilanul comunei, suprapuse arealului fortificat al oraşului şi zona de interes arheologic din perioada romană. Caracterul propus Zonă cu caracter agricol pentru plantaţii şi păşunat. A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE Zona cuprinsă în cadrul acestui UTR este liberă, parcelele fiind utilizate agricol şi lipsite de construcţii. B. CORELĂRI CU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICŢII Nu e cazul. C. REGLEMENTĂRI PENTRU SPAŢIUL PUBLIC nu e cazul. SECŢIUNEA 2 UTILIZARE FUNCŢIONALĂ Se va aplica lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, aşa cum au fost descrise în "Secţiunea 2 Utilizări" din cadrul Regulamentului aferent documentaţiei PUZCP pentru obiectivele "Intrare Forul lui Traian" şi "Clădire cu spaţii muzeale şi anexe, acces sit arheologic" din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, descrise mai jos: 1. UTILIZĂRI ADMISE Exploatare agricolă pentru culturi şi păşunat. 2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI Anexe gospodăreşti pentru depozitat unele de max 5 mp Se pot admite utilizări de terenuri ca amenajări specifice zonei arheologice şi deservirii acesteia, cu amenajări de depozite de material litic şi unelte, amenajări pentru pază, parcări în aer liber, mobilier de deservire a fluxului turistic. 3. UTILIZĂRI INTERZISE Elemente supraterane independente ale infrastructurii tehnico-edilitare. Instalaţiile nu vor fi vizibile din spaţiul public, ci vor fi mascate cu elemente uşoare sau acomodate în clădiri dedicate. Construcţii permanente de orice natură cu excepţia celor prevăzute la pct 2. Anexe gospodăreşti pentru adăpostirea utilajelor agricole sau garaje. Publicitate comercială realizată prin amplasarea de materiale publicitare de orice natură pe împrejmuiri şi anexele agricole. Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2. Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente. SECŢIUNEA 3 CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR nu e cazul 4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI Caracteristicile parcelelor - suprafeţe, forme, dimensiuni - sunt cele existente. 5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT nu e cazul 6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR nu e cazul. 7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ nu e cazul 8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE Sunt cele existente Parcelele vor fi accesibile din drumuri publice şi legăturile cu acestea. 9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR nu e cazul 10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR nu e cazul 11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR nu e cazul 12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR Zona nu este echipată edilitar. 13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE Nu se admite plantarea de arbori de gabarit mare, al căror sistem de rădăcini pot cauza vestigiilor arheologice. În realizarea plantaţiilor noi, este interzisă folosirea speciilor invazive sau cu potenţial invaziv şi este interzisă crearea de garduri vii sau de aliniamente exclusiv din specii de conifere. Speciile nou introduse vor fi rezistente la boli şi dăunători, benefice faunei locale şi adaptate condiţiilor climatice ale zonei. Pentru plantările şi extragerile de arbori se impune cercetarea arheologică, fiind incluse în tipurile de intervenţii în sol şi subsol. 14. ÎMPREJMUIRI Împrejmuirile vor fi realizate în mod tradiţional din lemn. Acestea pot fi înlocuite/dublate de fire electrice de tensiune joasă, semnalizate corespunzător. SECŢIUNEA 4 POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI 15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) nu e cazul 16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) nu e cazul SECŢIUNEA 5 CADRU LEGAL (extras) Regulamentul local de urbanism pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, aferent planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent planului urbanistic zonal, cuprinde şi detaliază prevederile referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor, materiale şi culori, pe zone, în conformitate cu caracteristicile arhitectural-urbanistice ale acestora, stabilite în baza unui studiu de specialitate. După aprobare [...] planul urbanistic zonal [...] împreună cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile în justiţie. Prevederile regulamentelor locale de urbanism sunt diferenţiate pentru fiecare unitate teritorială de referinţă, zonă şi subzonă a acesteia. OUG nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, art. I.27. 1. Acordul APNGM-C pentru activităţi şi pentru amenajări Pentru fiecare monument istoric se instituie zona de protecţie, delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în funcţie de trama stradală, relief şi caracteristicile monumentului istoric, după caz, prin care se asigură conservarea integrată şi punerea în valoare a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural. 2. Delimitarea şi instituirea zonei de protecţie se realizează, simultan cu clasarea bunului imobil ca monument istoric, în condiţiile legii. 3. Autorităţile publice locale competente vor include în planurile urbanistice şi în regulamentele aferente zonele de protecţie delimitate conform alin. (2). 4. În zona de protecţie pot fi instituite servituţi de utilitate publică şi reglementări speciale de construire prin planurile şi regulamentele de urbanism aprobate şi avizate conform legii. Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, art. 9 1. Intervenţiile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se află în zone de protecţie a monumentelor istorice sau în zone construite protejate se autorizează pe baza avizului Ministerului Culturii şi Cultelor şi a celorlalte avize, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. 2. Toate intervenţiile care se efectuează asupra monumentelor istorice, altele decât cele de schimbare de funcţiuni sau a destinaţiei, de întreţinere sau de reparaţii curente, indiferent de sursa lor de finanţare şi de regimul de proprietate a imobilului, se fac sub inspecţia şi controlul propriu ale Ministerului Culturii şi Cultelor, respectiv ale serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, cu personal atestat, în condiţiile legii. 3. În condiţiile legii, în cazul realizării de lucrări neautorizate, fără avize sau care încalcă avizele de specialitate, personalul de inspecţie abilitat are dreptul să întrerupă lucrările până la intrarea în legalitate, să aplice sancţiuni şi, după caz, să dispună revenirea la situaţia iniţială şi să sesizeze organele de cercetare penală. 4. Elaborarea expertizelor tehnice, a proiectelor de consolidare, restaurare, verificarea tehnică a proiectelor şi dirigentarea lucrărilor se efectuează numai de experţii şi/sau specialiştii atestaţi de către Ministerul Culturii şi Cultelor, cu respectarea exigenţelor specifice domeniului monumentelor istorice şi a cerinţelor privind calitatea lucrărilor în construcţii. 5. Protejarea şi conservarea monumentelor istorice reprezentând descoperiri arheologice rămase decopertate se fac, în condiţiile legii, de către investitori, sub coordonarea responsabilului ştiinţific al şantierului şi a instituţiei organizatoare. Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, art. 24 Categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Competenţe de avizare şi de aprobare a acestora: Categorii de documentaţii. Avizează. Aprobă Nr. crt. 0123 ● Plan urbanistic zonal şi regulament local aferent acestuia Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, anexa nr. 2; OG nr. 27/2008, art. I.31; Legea nr. 242/2009, art. I.16
┌─────────────┬─────────────┬────────────┐
│ │• Ministerul │ │
│Zone │Dezvoltării │ │
│protejate │Regionale şi │ │
│care cuprind │Locuinţei │ │
│monumente │• Ministerul │ │
│istorice │Culturii, │ │
│înscrise în │Cultelor şi │• Guvernul │
│Lista │Patrimoniului│ │
│patrimoniului│Naţional │ │
│mondial şi │• Organisme │ │
│zonele lor de│centrale şi │ │
│protecţie │teritoriale │ │
│ │interesate │ │
├─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Zone │• Ministerul │ │
│construite │Dezvoltării │ │
│protejate │Regionale şi │ │
│care cuprind │Locuinţei │• Consiliile│
│monumente, │• Ministerul │locale │
│ansambluri │Culturii, │• Consiliul │
│sau situri │Cultelor şi │General al │
│înscrise în │Patrimoniului│Municipiului│
│Lista │Naţional │Bucureşti │
│monumentelor │•Organisme │ │
│istorice şi │centrale şi │ │
│zonele lor de│teritoriale │ │
│protecţie │interesate │ │
└─────────────┴─────────────┴────────────┘
Documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului pentru zonele care cuprind monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial şi zonele lor de protecţie se elaborează sau se actualizează prin includerea prevederilor şi reglementărilor de urbanism şi amenajare a teritoriului din programele de protecţie şi gestiune, în termen de 12 luni de la aprobarea acestora. O.G. nr. 47/2000, privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, art. 6, alin. 3-5, modif. prin Legea nr. 564/2001, art. 3 Programul de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial cuprinde măsuri cu caracter administrativ şi măsuri cu caracter tehnic cu privire la aceste monumente şi la zona lor de protecţie. Realizarea Programului de protecţie şi gestiune se detaliază prin planuri anuale de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial. Planurile anuale de protecţie şi gestiune sunt elaborate de consiliul judeţean pe teritoriul căruia se află monumentul istoric înscris în Lista patrimoniului mondial, cu consultarea proprietarilor, administratorilor sau a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor în cauză, precum şi a consiliului local respectiv, şi sunt avizate de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de autorităţile administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniu. O.G. nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, art. 7, alin. 1, modif. prin L 564/2001, art. 4 Anexa nr. 1 - Lista activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului, care se supun evaluării impactului asupra mediului (EIM) O. nr. 860/2002 - Ordin al Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu. Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura dea lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică. Managementul parcurilor naturale urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale. Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului şi recreere. O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, modificată şi aprobată prin L. 49/2011 (M.Of. nr. 262/2011), Anexa nr. 1,e. Patrimoniu natural - ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural, ale căror importanţă şi valoare ecologică, economică, ştiinţifică, biogenă, sanogenă, peisagistică şi recreativă au o semnificaţie relevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice, al integrităţii funcţionale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă, bunăstare, cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare; O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice modificată şi aprobată prin L. 49/2011 (M. Of. nr. 262/2011), art. 4, pct. 15 Bun al patrimoniului natural - componenta patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, conservare şi utilizare durabilă în vederea menţinerii în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare; O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice modificată şi aprobată prin L. 49/2011 (M. Of. nr. 262/2011), art. 4, pct. 16 Arie naturală protejată - zona terestră si/sau acvatică în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale; O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice modificată şi aprobată prin L. 49/2011 (M. Of. nr. 262/2011), art. 4, pct. 18 Activităţi tradiţionale - activităţile de utilizare durabilă a resurselor naturale şi specifice zonei respective de către comunităţile locale, care au stat la baza dezvoltării comunităţii de-a lungul timpului şi nu afectează obiectivele de conservare a biodiversităţii; O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice modificată şi aprobată prin L. 49/2011 (M. Of. nr. 262/2011), art. 4, pct. 31 Peisaj - desemnează o parte de teritoriu, perceput ca atare de către populaţie, cu valoare remarcabilă prin caracterul său de unicitate şi coerenţă, rezultat al acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali si/sau umani, cuprinzând zone naturale sau/si construite având valoare particulară în materie de arhitectură şi patrimoniu ori fiind mărturii ale modurilor de viaţă, de locuire, de activitate sau ale tradiţiilor, agricole ori forestiere, artizanale sau industriale. O.U.G. nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, art. I.40. Zonă de protecţie - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu construit sau natural, al unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc. şi în care se instituie servituţi de utilitate publică şi de construire pentru păstrarea şi valorificarea acestor resurse şi bunuri de patrimoniu şi a cadrului natural aferent. Zonele de protecţie sunt stabilite prin acte normative specifice, precum şi prin documentaţii de amenajare a teritoriului sau urbanism, în baza unor studii de specialitate. O.U.G. nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, art. I.42. O.U.G. nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, art. I.43. O.U.G. nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, art. I.44. O.M.C.P.N. nr. 2408/2011 privind stabilirea personalului împuternicit să constate contravenţiile şi să aplice amenzile prevăzute de actele normative din domeniul culturii, precum şi pentru aprobarea modelului legitimaţiei persoanelor împuternicite şi a modelelor proceselor- verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, art. 1, art. 6
┌──────────────────────────────────────┐
│Zonă protejată - zonă coerentă │
│naturală sau construită, delimitată │
│geografic şi/sau topografic, │
│determinată de existenţa unor valori │
│de patrimoniu natural şi/sau cultural │
│a căror protejare prezintă un interes │
│public şi declarată ca atare pentru │
│atingerea obiectivelor specifice de │
│conservare şi reabilitare a valorilor │
│de patrimoniu. Statutul de zonă │
│protejată creează asupra imobilelor │
│din interiorul zonei servituţi de │
│intervenţie legate de desfiinţare, │
│modificare, funcţionalitate, distanţe,│
│înălţime, volumetrie, expresie │
│arhitecturală, materiale, finisaje, │
│împrejmuiri, mobilier urban, amenajări│
│şi plantaţii şi este stabilit prin │
│documentaţii de urbanism specifice │
│aprobate. │
└──────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────┐
│ │
├──────────────────────────────────────┤
│Unitate teritorială de referinţă │
│(U.T.R.) - subdiviziune urbanistică a │
│teritoriului unităţii administrativ- │
│teritoriale, delimitată pe limite │
│cadastrale, caracterizată prin │
│omogenitate funcţională şi morfologică│
│din punct de vedere urbanistic şi │
│arhitectural, având ca scop │
│reglementarea urbanistică omogenă. │
├──────────────────────────────────────┤
│U.T.R. se delimitează, după caz, în │
│funcţie de relief şi peisaj cu │
│caracteristici similare, evoluţie │
│istorică unitară într-o anumită │
│perioadă, sistem parcelar şi mod de │
│construire omogen, folosinţe de │
│aceeaşi natură a terenurilor şi │
│construcţiilor, regim juridic similar │
│al imobilelor. │
└──────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────┐
│Persoanele împuternicite să constate │
│contravenţii şi să aplice sancţiuni │
│sunt numite prin ordin al Ministerului│
│Culturii şi Patrimoniului Naţional, la│
│propunerea directorilor executivi ai │
│serviciilor publice deconcentrate ale │
│Ministerului Culturii şi Patrimoniului│
│Naţional. duce la îndeplinire │
│prevederile prezentului ordin. │
└──────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────┐
│Art. 1. (4) Evidenţa imobilelor │
│înscrise în planul cadastral şi în │
│cartea funciară se actualizează la │
│cererea persoanelor interesate sau la │
│iniţiativa autorităţilor publice ori │
│din oficiu. (...) (O.U.G. nr. 64/2010 │
│privind modificarea şi completarea │
│Legii cadastrului şi publicităţii │
│imobiliare nr. 7/1996) │
├──────────────────────────────────────┤
│Art. 8. (1) Activitatea Agenţiei │
│Naţionale şi a unităţilor subordonate │
│este finanţată integral de la bugetul │
│de stat, prin bugetul Ministerului │
│Administraţiei şi Internelor. Agenţia │
│Naţională poate beneficia de programe │
│cu finanţare internaţională (L. nr. │
│329/2009 - privind reorganizarea unor │
│autorităţi şi instituţii publice, │
│raţionalizarea cheltuielilor publice, │
│susţinerea mediului de afaceri şi │
│respectarea acordurilor-cadru cu │
│Comisia Europeană şi Fondul Monetar │
│Internaţional). │
├──────────────────────────────────────┤
│(16) Organele şi autorităţile │
│Administraţiei Publice Centrale, │
│unităţile administrativ-teritoriale, │
│precum şi alte persoane fizice şi │
│juridice interesate, care au resurse │
│financiare pentru Realizarea │
│Programului Naţional de înregistrare a│
│proprietăţii imobiliare, în afara │
│planului aprobat de Guvern, încheie │
│protocoale de colaborare cu Agenţia │
│Naţională cu privire la caietul de │
│sarcini, modalităţile de avizare, de │
│verificare, de recepţie şi de │
│înscriere în cartea funciară, precum │
│şi cu privire la utilizarea acestor │
│informaţii (O.U.G. nr. 64/2010) │
├──────────────────────────────────────┤
│Art. 12. (...) Un exemplar din │
│planurile şi registrele cadastrale se │
│transmite cu titlu gratuit unităţilor │
│administra-teritoriale. (O.U.G. nr. 64│
│/2010) │
└──────────────────────────────────────┘
Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată 2006 Baza legală a elaborării R.L.U. şi P.U.Z. R.L.U. este elaborat în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative cu caracter general: ● Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (O.U.G. nr. 214/2008, pentru modificarea şi completarea Legii 50/1991, aprobată prin Legea 261/2009). ● Legea 10/1995 privind Calitatea în construcţii. ● Legea 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară, republicată în 2006 ● Legea 114/1996, legea locuinţei. ● Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III - a - zone protejate. ● Codul Administrativ. ● Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 289/2006, O.G. nr. 27/2008, Legea nr. 242/2009, O.U.G. nr. 7/2011). ● Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (O.U.G.) nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; adoptată cu modificările şi completările ulterioare prin Legea nr. 49/2011. 2. 1.2.2. R.L.U. este elaborat în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative privind peisajul: ( ) Legea nr. 451/2002 privind ratificarea Convenţiei Europene a Peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000. ( ) O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, adoptată prin Legea nr. 265/2006. ( ) Legea 389/2006 privind ratificarea Convenţiei - cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003. ( ) O.U.G. nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului şi urbanismului. 3. 1.2.3. R.L.U. este elaborat în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative privind monumentele istorice, monumentele istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial: ( ) Decretul de Lege al C.P.U.N. nr. 187/1990, pentru acceptarea Convenţiei pentru protejarea patrimoniului mondial, cultural şi natural, adoptată de Conferinţa Generală a ONU pentru Educaţie, Ştiinţa şi Cultură, la 16 noiembrie 1972. ( ) Legea nr. 157/1997 privind ratificarea Convenţiei pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Granada la 3 octombrie 1985. ( ) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. ( ) O.G. nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, modificată şi aprobată prin Legea nr. 564/2001. ( ) Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată în 2008. ( ) Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, modificată şi completată prin Legea 468/2003. ( ) Ordinul M.C.C. nr. 2682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare şi evidenţă a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fişei analitice de evidenţă a monumentelor istorice şi a Fişei minimale de evidenţă a monumentelor istorice ( ) Ordinul M.C.C. nr. 2237/2004 privind aprobarea normelor Metodologice de semnalizare a monumentelor istorice. ( ) Ordinul M.C.C. nr. 2314/2004, privind aprobarea Listei Monumentelor Istorice actualizată şi a Listei Monumentelor Istorice dispărute. ( ) Legea 410/2005 privind acceptarea Convenţiei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptată la Paris la 17 octombrie 2003. ( ) Legea 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial. ( ) Ordinul M.C.P.N. nr. 2361/2010, pentru modificarea Anexei nr. 1 la Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr 2314/2004, privind aprobarea Listei Monumentelor Istorice actualizată şi a Listei Monumentelor Istorice dispărute. Ordinul M.C.P.N. nr. 2408/2011, privind stabilirea personalului împuternicit să constate contravenţii şi să aplice amenzile prevăzute de actele normative din domeniul culturii, precum şi pentru aprobarea modelului legitimaţiei persoanelor împuternicite şi a modelelor proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. 4. 1.2.4. R.L.U. este elaborat în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative privind patrimoniul arheologic: ( ) Legea nr. 150/1997 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuita), adoptată la La Valetta la 16 ianuarie 1992. ( ) O.G. nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, aprobată prin Legea 378/2001. ( ) Legea nr. 378/2001 pentru aprobarea OG nr.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional. ( ) Ordinul M.C.C. nr. 2483/2006 privind aprobarea Listei cuprinzând zonele de interes arheologic prioritar. ( ) Ordinul M.C.C. nr. 2103/2007 privind coordonarea activităţilor de cercetare arheologică în siturile arheologice declarate zone de interes naţional. ( ) Ordinul M.C.C. nr. 2518/2007 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a procedurii de descărcare de sarcină arheologică. 5. 1.2.5. R.L.U. este elaborat în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative privind documentaţiile de urbanism: ( ) HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism. ( ) Legea 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară, republicată în 2006. ( ) Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 289/2006, OG nr. 27/2008, Legea nr. 242/2009, OUG nr. 7/2011). ( ) Ordinul M.L.P.A.T. nr. 37/N/2000, pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic de detaliu". ( ) Ordinul M.L.P.A.T. nr. 176/N/2000, pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic zonal". ( ) Ordinul M.T.C.T. nr. 562/2003, pentru aprobarea Reglementării tehnice "Metodologie de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (P.U.Z.)". ( ) Ordinul M.D.R.L. nr. 839/2009, pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Ordinul M.D.R.T. nr. 1867/2010 pentru modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, aprobate prin Ordinul M.D.R.L. nr. 839/2009. 1.2.6. R.L.U. este elaborat în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative privind parcurile şi rezervaţiile naturale: ● Decizia Comitetului Executiv al Consiliului Popular al judeţului Hunedoara nr. 452/1979 privind înfiinţarea Parcului la nivel judeţean. ● Hotărârea Consiliului Judeţean (H.C.J.) nr. 13/1997 privind reconfirmarea Parcului la nivel judeţean. ● Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III - a - zone protejate. ● Hotărâre de Guvern (H.G.) nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora; modificată şi completată prin H.G. nr. 1529/2006 pentru modificarea Anexei 1. ● O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; adoptată cu modificările şi completările ulterioare prin Legea nr. 49/2011. Aprobarea şi modificarea R.L.U. Aprobarea s-a bazat pe următoarele avize şi aprobări prealabile: 1. Avizul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei nr. 2. Avizul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional nr. 3. Aprobarea Consiliului Local al Comunei Sarmizegetusa nr. 2. În conformitate cu Legea 350/2001, modificarea prevederilor prezentului R.L.U. se poate face printr-un nou P.U.Z. elaborat şi aprobat după următoarea procedură: 1. Cerere de eliberare a Certificatului de Urbanism cu solicitarea unei modificări a prevederilor P.U.Z. şi R.L.U., referitoare la cel puţin unul dintre următoarele elemente de reglementare: regimul de construire, funcţiunea zonei sau a unei parcele, înălţimea maximă aferentă a clădirilor; coeficientul de utilizare a terenului - C.U.T., procentul de ocupare a terenului - P.O.T., retragerea clădirilor faţă de aliniamentul parcelei combinate cu diminuarea distanţelor dintre clădiri şi limitele laterale şi posterioare ale parcelei. 2. Solicitarea Primăriei în care este amplasat imobilul ca persoană care urmăreşte modificarea prevederilor să elaboreze un nou P.U.Z.; solicitarea este bazată pe avizul de oportunitate aprobat de Primăria comunei respective. P.U.Z. va cuprinde întreaga suprafaţă a U.T. În care este amplasat imobilul în care se solicită schimbarea şi va fi iniţiat de solicitant, în condiţiile legii. 3. Avizarea P.U.Z. în condiţiile legii şi aprobarea P.U.Z. prin Hotărâre a Consiliului Local al Comunei şi prin o nouă Hotărâre a Guvernului, care abrogă Hotărârea iniţială de aprobare de la art. 1.4.1.a. 3. În condiţiile apariţiei unor necesităţi noi, neprevăzute la data elaborării P.U.Z CP., în teritoriul ZCP., Primăria Comunei poate solicita elaborarea unor documentaţii de urbanism - P.U.Z. - care respectă în totalitate prevederile R.L.U ale PUZCP. Elaborarea P.U.Z. se face în următoarele cazuri: 1. Amplasarea unor obiective de utilitate publică finanţate de Primăria Comunei sau, după caz, de alte autorităţi publice, în condiţiile respectării tuturor prevederilor din prezentul R.L.U; 2. Rectificarea minoră a traseului unor străzi sau amenajarea unor intersecţii de străzi care necesită exproprieri pentru cauză de utilitate publică; Aprobarea P.U.Z. se face de Consiliul Local al Comunei, după obţinerea avizelor legale, inclusiv avizele Direcţiei Judeţeană pentru Cultură a Judeţului Hunedoara şi Direcţiei de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului a Consiliului Judeţean Hunedoara. 1.4.5. În cazul necesităţilor de extindere ale construcţiilor din imobilele care constituie obiective de utilitate publică, pentru precizarea amplasării construcţiilor este necesară elaborarea unor documentaţii de urbanism - P.U.D.- care respectă în totalitate prevederile R.L.U. Pentru cunoaşterea şi respectarea specificului local, la solicitarea Ministerului Culturii Direcţia Patrimoniu Cultural, se va consulta şi folosi următorul document, aflat public şi pe site-ul Consiliului Judeţean Hunedoara, secţiunea Arhitect Şef, Compartiment Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Cadastru şi Gestiunea Localităţilor: Ghidul de Arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural - secţiunea Judeţul Hunedoara https://oar.archi/wp-content/uploads/2021/02/ghid de arhitectura zona hunedoara pdf 1599743595.pdf (a se vedea imaginea asociată) PLAN DE ACŢIUNE - PUZCP SARMIZEGETUSA 2025 PLAN URBANISTIC ZONA PROTEJATĂ pentru obiectivele INTRARE FORUL LUI TRAIAN şi CLĂDIRE CU SPAŢII MUZEALE ŞI ANEXE, ACCES SIT ARHEOLOGIC COMUNA SARMIZEGETUSA, HUNEDOARA PLANUL DE ACŢIUNE 2025-2050 Beneficiar: Consiliul Judeţean Hunedoara Cuprins 1. PREAMBUL 1.1. Condiţii de elaborare 1.2. Obiectivele Planului 1.3. Structura planului de acţiune 2. LISTA PROIECTELOR ORGANIZATE BENEFICIAR, PERIOADA DE IMPLEMENTARE ŞI FINANŢARE 3. CONDIŢII PENTRU REALIZAREA PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR 3.1. Condiţii de management 3.2. Condiţii financiare 3.3. Corelare cu documentaţiile de urbanism şi programul de investiţii al autorităţilor locale 3.4. Indicatori de monitorizarea şi evaluarea a implementării Planului de Acţiune 1. Preambul 1.1. Condiţii de elaborare Planul de acţiune pentru implementare şi programul de investiţii publice propuse prin planul urbanistic pentru zona protejată evidenţiază acţiunile, denumirea investiţiilor, valoarea estimată a acestora, sursele posibile de finanţare, etapizarea realizării investiţiilor, stadiul implementării acestora la momentul realizării programului şi părţile responsabile de implementare. 1.2. Obiectivele Planului Planul de acţiune contribuie prin proiectele incluse la obiectivele (SDG - Sustainable Development Goals) Agendei 2030 şi la obiectivele Europa 2020. Dezvoltarea durabilă şi incluzivă ca rezultat al unui demers participativ la nivel de comunitate este principalul macro-obiectiv urmărit prin lista de proiecte şi Planul de acţiune, precum şi asigurarea unui cadru eficient şi fezabil pentru protecţia patrimoniului local, coroborat cu un nivel de viaţă mai crescut pentru locuitorii comunei. Planul de acţiune ia în calcul propunerile Strategiei de dezvoltare judeţene precum este susţinut de reglementările urbanistice specifice cuprinse în Planul Urbanistic Zonal pentru Zona Protejată (PUZCP). Planul de acţiune condensează proiectele cuprinse în documentele menţionate şi dependente de operaţiuni şi sau reglementări de urbanism specifice ce pot fi prevăzute doar prin PUZCP. Astfel, Planul de acţiune, ca parte a PUZCP, asigură condiţiile pentru dezvoltarea durabilă a centrului comunei Sarmizegetusa, concretizând cadrul de realizare a proiectelor strategice. Planul de acţiune este instrumentul principal de coordonare multisectorială şi de pregătire a implementării de proiecte prin fonduri bugetare, fonduri structurale sau parteneriate public-private. În acelaşi timp este un instrument ce prezintă căi de monitorizare a dezvoltării comunei. Priorităţile şi capacitatea de finanţare pe proiecte a autorităţilor locale şi naţionale implicate pe teritoriul comunei sunt reflectate de plan, ele fiind stabilite de către Primăria Sarmizegetusa şi Consiliul Judeţean, prin structurile abilitate. 1.3. Structura planului de acţiune Structura planului este alcătuită din următoarele componente principale şi are rolul de a sprijini structurile abilitate în vederea monitorizării implementării şi a informării corecte asupra stadiului de implementare. Preconizând viitoarele perioade de finanţare din fonduri structurale structura planului prevede posibilitate de a realiza integrarea şi unor viitoare proiecte şi oferă o perspectivă de ansamblu în vederea sprijinirii procesului de decizie cu privire la acestea. Pentru o operaţionalizare eficientă este necesară corelarea cu instrumente de management şi monitorizare existente la nivel de Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară sau la nivelul Consiliului Judeţean, grupuri de lucru interinstituţionale, respectiv proceduri de raportare şi corectare.
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Componentă │Descriere │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Conţine lista proiectelor│
│ │pe priorităţi şi │
│Matricea │obiective, cu indicarea │
│integrată │termenelor şi valorilor │
│ │de investiţie, instituţii│
│ │responsabile de │
│ │implementare. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Graficul de │Durata de elaborare a │
│implementare│studiilor; Durata de │
│a │proiectare; Durata de │
│proiectelor │realizare fizică │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Conturează condiţiile │
│Condiţii de │financiare şi de │
│implementare│management necesare a fi │
│a │urmărite în vederea │
│proiectelor │realizării proiectelor şi│
│ │monitorizării calitative │
│ │şi financiare. │
└────────────┴─────────────────────────┘
2. Lista proiectelor organizate beneficiar, perioada de implementare şi finanţare Lista proiectelor este formată din proiecte cu impact spaţial semnificativ din punct de vedere al zonelor funcţionale şi regimului juridic al terenurilor, alcătuite în corelare cu strategiile şi programele de la nivel local şi judeţean, precum şi naţional, datorită statutului de protecţie de patrimoniu şi înscrierii pe lista UNESCO a sitului arheologic roman. Abrevieri: CJH - Consiliul Judeţean Hunedoara PCS - Primăria comunei Sarmizegetusa MNIT - Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei MCDR - Muzeul Civilizaţiei Daco-Române MC - Ministerul Culturii MDLPA - Ministerul Dezvoltării CNAIR - Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere UBB - Universitatea Babes-Bolyai INP - Institutul Naţional al Patrimoniului
┌───┬──────────────┬─────────┬─────────┬────────────┬────────────┬───────────┐
│ │Denumire │Valoare │Sursa │ │ │ │
│ │proiect │incl. TVA│finanţare│Implementare│Stadiu │Responsabil│
│ │ │(euro) │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Amenajare │ │ │ │ │ │
│ │şosea de │ │ │ │ │ │
│ │centură a │ │ │ │ │ │
│ │comunei, pe │ │ │ │ │ │
│1. │traseul fostei│ │Buget │2025-2035 │Propunere în│CJH, CNAIR,│
│ │căi ferate - │ │naţional │ │PUZCP │MDLPA │
│ │proiect în │ │ │ │ │ │
│ │afara zonei de│ │ │ │ │ │
│ │reglementare │ │ │ │ │ │
│ │PUZCP │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Achiziţionarea│Estimarea│ │ │ │ │
│ │de terenuri │rezultă │Buget │ │Strategie de│ │
│2. │pentru front │din │naţional │2025-2035 │achiziţii în│MCC, MNIT, │
│ │de cercetare │Studiul │- │ │PUZCP │UBB │
│ │arheologică în│de teren │judeţean │ │ │ │
│ │situl reperat │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │Solicitare │ │
│ │ │ │ │ │din avizarea│ │
│ │ │ │ │ │PUZCP 2023, │ │
│ │ │ │ │ │potrivit │ │
│ │Elaborare │ │Bugetul │ │pct. 3 din │ │
│ │PUZCP Ulpia │ │judeţean,│ │adresa │ │
│3. │Traiana Etapa │ │regional │2025-2030 │Ministerului│CJH, MNIT │
│ │II - pe zona │ │/ │ │Culturii - │ │
│ │extinsă │ │naţional │ │Direcţia │ │
│ │ │ │ │ │Patrimoniu │ │
│ │ │ │ │ │Cultural nr.│ │
│ │ │ │ │ │1255/ │ │
│ │ │ │ │ │02.03.2023 │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Trasee │ │ │ │ │ │
│ │culturale │ │ │ │ │ │
│ │transregionale│ │Buget │ │Idee de │ONG, CJH, │
│4. │- amenajare, │ │regional │2025-2035 │proiect │MCC │
│ │plan de │ │ │ │ │ │
│ │interpretare │ │ │ │ │ │
│ │şi informare │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Amenajare │ │ │ │ │ │
│ │albie pârâu │ │ │ │ │ │
│ │Râuşor cu │ │ │ │ │ │
│ │păstrarea │ │Buget │ │Idee de │Apele │
│5. │caracterului │ │naţional │2025-2030 │proiect │Române │
│ │natural şi │ │ │ │ │ │
│ │amenajări │ │ │ │ │ │
│ │hidro în │ │ │ │ │ │
│ │amonte │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Amenajare │ │ │ │ │ │
│ │parcări, │ │ │ │ │ │
│ │alimentaţie şi│ │ │ │ │ │
│6. │igienă publică│ │Buget │2025-2026 │Propuneri în│PCS, CJH │
│ │în zonele │ │local │ │PUZCP │ │
│ │publice de │ │ │ │ │ │
│ │acces în situl│ │ │ │ │ │
│ │arheologic │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Amenajare │ │ │ │ │ │
│ │traseu în │ │ │ │ │ │
│ │situl │ │Buget │ │ │ │
│7. │arheologic şi │ │naţional │2025-2026 │Propunere în│MNIT, INP │
│ │signalectică │ │(MCC) │ │PUZCP │ │
│ │(pe baza unui │ │ │ │ │ │
│ │plan de │ │ │ │ │ │
│ │interpretare) │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Construire │ │ │ │ │ │
│ │Clădire cu │ │ │ │ │ │
│8. │spaţii muzeale│ │PNRR │2025-2026 │Studiu de │CJH │
│ │şi anexe, │ │ │ │fezabilitate│ │
│ │acces sit │ │ │ │ │ │
│ │arheologic │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Realizare │ │ │ │ │ │
│9. │proiect │ │PNRR │2025-2026 │Studiu de │CJH │
│ │Intrare Forul │ │ │ │fezabilitate│ │
│ │lui Traian │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Reabilitare │ │ │ │ │ │
│ │muzeu actual -│ │ │ │ │ │
│10.│concept muzeal│ │Buget │2025-2035 │Idee de │MCDR │
│ │extins la │ │naţional │ │proiect │ │
│ │toate │ │ │ │ │ │
│ │dependinţele │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Achiziţionare │ │ │ │ │ │
│ │fermă privată │ │ │ │ │ │
│ │adiacentă │ │ │ │ │ │
│11.│muzeului vechi│ │Buget │2025-2035 │idee de │MCDR │
│ │pentru │ │naţional │ │proiect │ │
│ │activităţi │ │ │ │ │ │
│ │culturale │ │ │ │ │ │
│ │publice │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Reabilitare │ │Buget │ │idee de │ │
│12.│clădire muzeu │ │naţional │2025-2035 │proiect │MCDR │
│ │vechi │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Proiect de │ │ │ │ │ │
│ │conservare │ │ │ │ │ │
│ │vestigii │ │ │ │ │ │
│ │cercetate │ │ │ │ │ │
│ │- forul roman,│ │ │ │ │ │
│ │curie, │ │ │ │ │ │
│ │tribunal, │ │ │ │ │ │
│ │carcer, │ │ │ │ │ │
│ │- continuare │ │ │ │ │ │
│ │lucrări la │ │Buget │ │idee de │MCC, MNIT, │
│13.│copertina de │ │naţional │2025-2035 │proiect │INP │
│ │protecţie şi │ │ │ │ │ │
│ │hale laterale │ │ │ │ │ │
│ │forum, │ │ │ │ │ │
│ │- capitoliu, │ │ │ │ │ │
│ │- templul │ │ │ │ │ │
│ │palmirian de │ │ │ │ │ │
│ │la vest de │ │ │ │ │ │
│ │forum │ │ │ │ │ │
│ │- domus │ │ │ │ │ │
│ │procuratoris │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Achiziţionarea│ │ │ │ │ │
│ │de terenuri │ │ │ │ │ │
│ │private │ │ │ │ │ │
│ │destinate │ │ │ │ │ │
│ │amenajării de │ │ │ │ │ │
│ │parcări cu │ │ │ │ │ │
│ │acces public, │ │ │ │ │ │
│ │la nord de │ │ │ │ │ │
│14.│actualul drum │ │Buget │2025-2040 │Idee de │CJH │
│ │naţional. │ │naţional │ │proiect │ │
│ │Realizarea în │ │ │ │ │ │
│ │corelare a │ │ │ │ │ │
│ │unui plan de │ │ │ │ │ │
│ │circulaţie cu │ │ │ │ │ │
│ │măsuri sigure │ │ │ │ │ │
│ │de traversare │ │ │ │ │ │
│ │a actualului │ │ │ │ │ │
│ │DN. │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Evaluarea │ │ │ │ │ │
│ │stării tehnice│ │ │ │ │ │
│ │şi de │ │Buget │ │idee de │ │
│15.│conservare cu │ │naţional │2025-2026 │proiect │MNIT, INP │
│ │prevederea de │ │ │ │ │ │
│ │intervenţii de│ │ │ │ │ │
│ │urgenţă │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Programe │ │ │ │ │ │
│ │educative - │ │ │ │ │ │
│16.│practică │ │Buget │2025-2035 │Idee de │MNIT, UBB, │
│ │studenţească │ │local │ │proiect │MCDR, ONG, │
│ │şi şcoli de │ │ │ │ │ │
│ │vară │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Program de │ │ │ │ │ │
│ │sprijin local │ │ │ │ │ │
│ │pentru fondul │ │ │ │ │ │
│ │construit │ │Buget │ │ │ │
│ │tradiţional - │ │local │ │Idee de │ │
│17.│consultanţă │ │judeţean/│2025-2035 │proiect │CJH │
│ │tehnică şi │ │regional │ │ │ │
│ │financiară │ │ │ │ │ │
│ │(case, │ │ │ │ │ │
│ │garduri, │ │ │ │ │ │
│ │porţi, şuri) │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│18.│Reabilitare │ │Buget │2025-2033 │Idee de │PCS, CJH │
│ │spaţiu public │ │local │ │proiect │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Amenajare │ │Buget │ │ │ │
│ │traseu dintre │ │local │ │Idee de │ │
│19.│puncte de │ │judeţean/│2025-2033 │proiect │MNIT, CJH │
│ │belvedere │ │regional │ │ │ │
│ │istorice │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Elaborare │ │ │ │ │ │
│20.│strategie de │ │Buget │2025-2033 │Idee de │MNIT │
│ │cercetare │ │local │ │proiect │ │
│ │arheologică │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Consultanţă │ │ │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │ │ │
│ │deschiderea de│ │Buget │ │ │ │
│21.│Puncte │ │local │2025-2033 │Idee de │ADR, CJH, │
│ │gastronomice │ │judeţean/│ │proiect │ONG │
│ │locale şi a │ │regional │ │ │ │
│ │pensiunilor │ │ │ │ │ │
│ │agroturistice │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Plan de │ │Buget │ │ │ │
│22.│marketing │ │local │2025-2033 │Idee de │CJH │
│ │cultural │ │judeţean/│ │proiect │ │
│ │ │ │regional │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Amenajarea │ │ │ │ │ │
│ │peisajeră a │ │ │ │ │ │
│23.│centuriaţiei │ │Buget │2025-2033 │Idee de │MNIT │
│ │romane - │ │local │ │proiect │ │
│ │drumuri │ │ │ │ │ │
│ │agricole │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Reamenajarea │ │ │ │ │ │
│ │si │ │Buget │ │Idee de │ │
│24.│modernizarea │ │naţional │2025-2033 │proiect │MNIT │
│ │bazei │ │/ POR │ │ │ │
│ │arheologice │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Înfiinţare │ │ │ │ │ │
│ │Centru │ │Buget │ │Idee de │ │
│25.│Naţional de │ │naţional │2025-2033 │proiect │MNIT │
│ │Studii │ │ │ │ │ │
│ │Arheologice │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Programe │ │ │ │ │ │
│ │areologice şi │ │Buget │ │Idee de │ │
│26.│istorice │ │naţional │2025-2033 │proiect │MNIT, MCDR │
│ │educative │ │ │ │ │ │
│ │pentru copii │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Calendar │ │ │ │ │ │
│ │programe şi │ │Buget │ │Idee de │ │
│27.│proiecte │ │local │2025-2033 │proiect │CJH │
│ │culturale │ │ │ │ │ │
│ │locale │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Extindere şi │ │ │ │ │CJH, │
│28.│modernizare │ │Buget │2025-2033 │Idee de │deţinători │
│ │reţele │ │local │ │proiect │de reţele │
│ │edilitare │ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Amenajarea │ │ │ │ │ │
│ │accesului din │ │ │ │Idee de │ │
│29 │DN68, conform │ │Buget │2026-2030 │proiect │CJH, CNAIR │
│ │avizului DRDP │ │naţional │ │decurs din │ │
│ │TM 340/213/ │ │ │ │PUZCP │ │
│ │27.03.24 │ │ │ │ │ │
└───┴──────────────┴─────────┴─────────┴────────────┴────────────┴───────────┘
3. Condiţii pentru realizarea procesului de implementare a proiectelor 3.1. Condiţii de management Calitatea implementării Planului de Acţiune necesită cooperare inter-instituţională la nivel comunal-judeţean-regional şi naţional. Pentru coordonarea măsurilor şi comunicarea între niveluri administrative, consultative şi de decizie se propune alcătuirea unei Unităţi de management dedicată sitului/zonei Sarmizegetusa. Realizarea condiţiilor de organizarea a Unităţii de Management a Planului de Acţiune. Unitatea este numită prin ordin de guvern şi este alcătuită din reprezentanţii tuturor instituţiilor cu responsabilităţi pe teritoriul protejat al Coloniei Ulpia Traiana. Astfel se va putea ajunge la o coordonare necesară pentru gestionarea protecţiei monumentului şi implementarea eficientă şi integrată a investiţiilor. Unitatea de management analizează lunar şi informează primarul comunei Sarmizegetusa şi preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, precum şi responsabilul UNESCO, asupra evoluţiei proiectelor din planul de acţiune, urmând respectarea termenelor angajate şi a indicatorilor financiari şi de calitate. Personalul unităţii de management va urma cursuri de specializare privind elemente de management al proiectelor, management financiar, urbanism şi investiţii publice. Unitatea de management va propune constituirea echipelor de proiecte şi grupelor de lucru pentru elaborarea, evaluarea şi implementarea proiectelor din planului de acţiune. Unitatea de management va pregăti, monitoriza şi ghida procesul de luare a deciziilor prin organizarea unor grupuri de lucru intersectoriale. Ajustarea priorităţilor de bugetare şi alocării de resurse umane se va face periodic prin evaluare recurentă şi iterativă în cadrul grupului de lucru intersectorial pentru dezvoltare urbană integrată. Grupul de lucru va evalua şi centraliza listele de proiecte elaborate în cadrul diferitelor programe de finanţare, respectiv documente de planificare integrate sectoriale. Pentru a putea monitoriza impactul proiectelor la nivel socio-spaţial, cu un grad de granularitate relevant, Consiliul Judeţean va investi în ridicarea de date socio-economice agregate pe unităţi spaţiale predefinite, raportate la structura şi cartierele din mediul urban. Un proces decizional bazat pe date şi o interpretare interdisciplinară a acestora este condiţia esenţială pentru implementarea proiectelor din planul de acţiune. 3.2. Condiţii financiare Realizarea modelului de prognoză bugetară şi analiza realizării indicatorilor bugetari, atât în preţuri curente cât şi în preţuri constante (utilizând tehnica de actualizare) şi proiecţia valorilor viitoare a aceloraşi indicatori pe orizontul de prognoză 2025, în condiţii de păstrare a echilibrului bugetar. Modelul de prognoză va urmării determinarea "excedentului operaţional anual" - diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile curente, care poate fi alocat finanţării datoriei publice şi a programului de investiţii. Pentru minimizarea riscurilor apariţiei dezechilibrelor bugetare, proiecţia veniturilor se va face considerând şi a evoluţiei crescătoare a cheltuielilor curente. Pentru perioada 2023- 2027 prognoza trebuie să fie realizată pentru fiecare indicator bugetar în parte. A. Evoluţia veniturilor (venituri cu pondere importantă în bugetul local) 1. Evoluţia veniturilor din impozitul pe profit de la agenţi economici 2. Evoluţia veniturilor din cotele defalcate din impozitul pe venit 3. Evoluţia veniturilor din sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale 4. Evoluţia veniturilor din alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital 5. Evoluţia veniturilor din Impozit pe clădiri de la persoane fizice 6. Evoluţia veniturilor din Impozit pe clădiri de la persoane juridice 7. Evoluţia veniturilor din Impozit pe terenuri de la persoane fizice 8. Evoluţia veniturilor din Impozit pe terenuri de la persoane juridice 9. Evoluţia veniturilor din taxe judiciare de timbru, taxe de timbru pentru activitatea notariala şi alte taxe de timbru 10. Evoluţia veniturilor din Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor 11. Evoluţia veniturilor din taxe hoteliere 12. Evoluţia veniturilor din Taxa asupra mijloacelor de transport de la persoane fizice 13. Evoluţia veniturilor din Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane juridice 14. Evoluţia veniturilor din taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare 15. Evoluţia veniturilor din Alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurare de activităţi 16. Evoluţia veniturilor din Venituri din concesiuni şi închirieri 17. Evoluţia veniturilor din Venituri din dividende 18. Evoluţia veniturilor din taxe extrajudiciare de timbru 19. Evoluţia veniturilor din Alte venituri din taxe administrative, eliberări permise 20. Evoluţia veniturilor din Venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat 21. Evoluţia veniturilor din Subvenţii pentru compensarea creşterilor neprevizionate ale preţurilor la combustibili 22. Evoluţia veniturilor din Sprijin financiar pentru constituirea familiei, ajutor încălzire locuinţe, trusou nou născuţi B. Prognoza cheltuielilor (numai cheltuieli curente) 1. Evoluţia, în termeni reali, a cheltuielilor de personal 2. Evoluţia, în termeni reali, a cheltuielilor cu bunuri şi servicii 3. Evoluţia, în termeni reali a cheltuielilor cu transferurile între unităţi ale administraţiei publice 4. Evoluţiile celorlalte categorii de cheltuieli, pe fiecare capitol în parte şi pe titluri conform clasificaţiei economice au fost previzionate ţinându-se cont de domeniul respectiv de activitate, natura cheltuielii şi realizările anilor anteriori 3.3. Corelare cu documentaţiile de urbanism şi programul de investiţii al autorităţilor locale Din punct de vedere al corelării cu documentaţiile de urbanism şi de amenajarea a teritoriului, proiectele se vor realiza în coordonare cu reglementările prevăzute în Planul Urbanistic Zonal şi General în vigoare şi în condiţiile menţionate în Certificatul de Urbanism emis pentru fiecare din proiecte. 3.4. Indicatori de monitorizarea şi evaluarea a implementării Planului de Acţiune Indicatorii stabiliţi vor face referire la indicatori calitativi, cantitativi şi tendinţe cu privire la gradul de implementare a proiectelor prevăzute în PUZCP. Pentru o evaluare comparativă relevantă se va lua în considerare adaptarea la sistemul de indicatori a Agendei 2030. Unitatea de Management va monitoriza implementarea planului de acţiune pe baza următoarelor activităţi, în coordonare cu condiţiile de co-finanţare: - Asigurarea bugetelor pentru realizarea proiectelor la faza SF, PT şi DE în conformitate cu legislaţia în vigoare. Indicator: aprobarea bugetului de către consiliul local care va depune proiectul/proiecte spre finanţare - Realizarea documentaţiilor tehnico-economice de atribuire în vederea participării la procedura de licitaţie pentru elaborarea studiului de fezabilitate, proiectelor tehnice, şi detalii de execuţie pentru investiţiile propuse în planul de acţiune Indicator: postarea pe site-ul unităţii contractante a condiţiilor de atribuirea contractelor Organizarea procesului de stabilirea a contractanţilor pentru lucrării solicitate Indicator: semnarea contractului/contractelor - Realizarea documentaţiei tehnice în conformitate legislaţia existentă şi cu respectarea condiţiilor impuse de finanţator Indicator: Aprobarea documentaţiei şi semnarea contractului de co-finanţare - Organizarea procedurii de licitaţie pentru alegerea constructorului pentru realizarea investiţiilor. Indicator: Semnarea contractului-contractelor cu firmele de construcţii - Monitorizarea condiţiilor contractului/contractelor de realizare a lucrărilor de investiţii. Indicator: Calitatea lucrărilor, termenele de realizarea şi sumele cheltuite sunt respectate (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) ------ 
