Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLAN REGIONAL DE ACŢIUNE din 25 februarie 2019  pentru lup (Canis lupus) în zona coridorului ecologic Apuseni-Carpaţii Meridionali    Twitter Facebook
Cautare document

 PLAN REGIONAL DE ACŢIUNE din 25 februarie 2019 pentru lup (Canis lupus) în zona coridorului ecologic Apuseni-Carpaţii Meridionali

EMITENT: Ministerul Mediului
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 456 bis din 6 iunie 2019
──────────
    Aprobat prin ORDINUL nr. 178 din 25 februarie 2019, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 6 iunie 2019.
──────────
                                LIFE CONNECT CARPATHIANS
 (a se vedea imaginea asociată)
        Îmbunătăţirea conectivităţii populaţiilor de urs şi lup cu ajutorul unei reţele regionale de situri Natura 2000 în România
        Planul regional de acţiune pentru lup (Canis lupus) în zona coridorului ecologic Apuseni-Carpaţii Meridionali
        2019

    Cuprins
    I. Introducere
    I.1. Date generale
    I.1.1. Contextul elaborării Planului regional de acţiune
    I.1.2. Descrierea zonei
    I.1.3. Zonarea coridorului ecologic
    I.2. Procesul de elaborare a planului de acţiune
    I.3. Cadrul legislativ internaţional şi naţional
    I.3.1. Legislaţia internaţională
    I.3.2. Legislaţia naţională
    II. Informaţii generale despre lup
    III. Populaţia speciei Canis lupus şi a speciilor-pradă în zona coridorului ecologic
    III.1. Unităţi de management (fonduri cinegetice)
    III.2. Analiza datelor raportate de către fondurile cinegetice
    III.3. Analiza datelor colectate prin metoda transectelor
    III.4. Analiza datelor obţinute în urma folosirii camerelor de supraveghere
    III.5. Analiza datelor obţinute în urma aplicării metodei de stimulare bioacustică
    III.6. Analiza datelor obţinute în urma aplicării unor studii genetice
    IV. Habitatul speciei în zona coridorului ecologic
    IV.1. Zone de habitat favorabil
    IV.2. Conectivitate
    V. Ameninţări la adresa conservării speciei
    VI. Starea de conservarea speciei
    VII. Aspecte socio-culturale cu privire la conservarea carnivorelor mari
    VII.1. Atitudinea şi toleranţa comunităţilor locale faţă de animalele sălbatice
    VII.2. Reducerea pagubelor şi rezolvarea conflictelor
    VII.2.1. Situaţia pagubelor produse de animalele sălbatice
    VII.2.2. Măsuri de prevenire a atacurilor folosite de fermieri
    VII.2.3. Studii de caz privind măsurile de prevenire şi reducere a pagubelor, implementate în cadrul proiectului LIFE
        Tabel centralizat al acţiunilor
    VIII. Planul de acţiuni
        Abrevieri
        ANEXE
        Anexa 1. Harta fondurilor cinegetice din zona Coridorului ecologic Apuseni - Carpaţii Meridionali
        Anexa 2. Fondurile cinegetice din cadrul Coridorului ecologic Apuseni - Carpaţii Meridionali şi imediata vecinătate a acestuia
        Anexa 3. Procedură privind modul de intervenţie a instituţiilor responsabile cu gestionarea situaţiilor generate de animalele (mamifere) periculoase la nivelul judeţului Hunedoara -extras-
        Anexa 4. Perimetrele de explorare/exploatare a resurselor minerale
        Anexa 5. Permeabilitatea Văii Mureşului pentru fauna sălbatică (sectorul Săvârşin-Sălciva)
        Anexa 6. Permeabilitatea Văii Mureşului pentru fauna sălbatică (sectorul Ilteu-Săvârşin)
        Anexa 7. Permeabilitatea Văii Mureşului pentru fauna sălbatică (Ilteu)
        Anexa 8. Permeabilitatea DN76 pentru fauna sălbatică (sectorul Lazuri - Criştioru de Jos)
        Anexa 9. Permeabilitatea DN76 pentru fauna sălbatică (sectorul Şoimuş - Ştei)
        Anexa 10. Micro-coridoarele de traversare a Văii Mureşului de către fauna sălbatică
        Anexa 11. Distribuţia speciei Canis lupus în zona coridorului ecologic

        Bibliografie
    I. Introducere
        Necesitatea elaborării şi implementării unui plan regional de acţiune pentru Coridorul ecologic Apuseni - Carpaţii Meridionali derivă din importanţa acestei zone pentru deplasarea carnivorelor mari şi a altor specii de faună sălbatică între cele două lanţuri muntoase (Carpaţii Occidentali şi Carpaţii Meridionali). Din punct de vedere tehnic, un coridor ecologic este definit ca reprezentând "zona naturală sau amenajată care asigură cerinţele de deplasare, reproducere şi refugiu pentru speciile sălbatice terestre şi acvatice şi în care se aplică unele măsuri de protecţie şi conservare" (O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice). Ori, singura rută care asigură deplasarea lupului între ariile muntoase amintite în care specia este permanent prezentă, este reprezentată de reţeaua formată din 17 situri Natura 2000 care leagă Munţii Retezat şi Munţii Ţarcu (la sud), de Munţii Apuseni (la nord). Pentru păstrarea acestei conectivităţi şi sub presiunea crescândă a unor factori cum ar fi intensificarea agriculturii, dar mai ales dezvoltarea la scară largă a infrastructurii rutiere şi feroviare, Fauna & Flora Internaţional alături de Asociaţia Zărand au iniţiat un program mai amplu la nivel de coridor denumit generic "Iniţiativa Zărand". Această iniţiativă are ca scop asigurarea unei conservări integrate a valorilor naturale şi culturale, susţinută şi acceptată de comunitatea locală. Tot în cadrul acestei iniţiative a fost demarat şi procesul de elaborare a unui Plan regional de acţiune pentru lup, care să răspundă nevoilor de conservare a speciei, dar mai ales să conţină acţiuni specifice zonei menite să asigure conectivitatea între Carpaţii Occidentali şi Carpaţii Meridionali şi să prevină izolarea exemplarelor de lup din Apuseni din punct de vedere demografic, ecologic şi genetic.
    I.1. Date generale
    I.1.1. Contextul elaborării Planului regional de acţiune
        Planul regional de acţiune pentru specia Canis lupus a fost elaborat în cadrul proiectului LIFE12 NAT/UK/001068 Enhancing landscape connectivity for brown bear and wolf through a regional network of NATURA 2000 sites in România - LIFE Connect Carpathians (Îmbunătăţirea conectivităţii populaţiilor de urs şi lup cu ajutorul unei reţele regionale de situri Natura 2000 în România), implementat în perioada 2013-2019. Proiectul este coordonat de organizaţia Fauna & Flora Internaţional şi este implementat împreună cu Asociaţia Zărand, Ministerul Mediului şi Inspectoratul General al Jandarmeriei Române. Necesitatea implementării proiectului a rezultat dintr-o evaluare a habitatelor favorabile pentru carnivorele mari la nivelul continentului European (LCIE 2008 - Large Carnivore Iniţiative for Europe), care a constatat că izolarea Munţilor Apuseni faţă de restul Carpaţilor din România reprezintă o importantă problemă de conectivitate pentru aceste specii.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 1. Localizarea coridorului ecologic Apuseni - Carpaţii Meridionali
        Finanţarea a vizat direct problema conectivităţii dintre Apuseni şi Carpaţii Meridionali, respectiv coridorul ecologic compus din următoarele situri Natura 2000: ROSCI0002 Apuseni, ROSCI0042 Codru Moma, ROSCI0324 Munţii Bihor, ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului - Codru Moma, ROSCI0289 Coridorul Drocea - Codru Moma, ROSCI0298 Defileul Crişului Alb, ROSCI0407 Zarandul de Vest, ROSCI0070 Drocea, ROSCI0406 Zarandul de Est, ROSCI0325 Munţii Metaliferi, ROSCI0064 Defileul Mureşului, ROSCI0355 Podişul Lipovei - Poiana Ruscă, ROSCI0250 Ţinutul Pădurenilor, ROSCI0219 Rusca Montană, ROSCI0292 Coridorul Rusca Montană - Ţarcu - Retezat, ROSCI0126 Munţii Ţarcu şi ROSCI0217 Retezat (Figurile 1 şi 2). Acestea sunt situate pe raza judeţelor Bihor, Cluj, Alba, Arad, Hunedoara, Timiş şi Caraş-Severin. Obiectivele proiectului sunt următoarele:
    - Îmbunătăţirea conectivităţii funcţionale prin conservarea şi restaurarea habitatelor critice şi a elementelor de peisaj în cadrul coridorului şi promovarea managementului durabil al terenurilor;
    – Abordarea ameninţărilor directe, respectiv conflictul om-animale sălbatice, braconajul asupra ursului şi lupului precum şi a speciilor-pradă, în vederea promovării co-existenţei dintre om şi carnivore;
    – Promovarea conservării integrate a peisajului prin iniţierea unei baze de date şi dezvoltarea capacităţii autorităţilor responsabile, precum şi prin realizarea unor planuri regionale de acţiune şi strategii de armonizare a sectorului forestier şi cinegetic cu măsurile de conservare a lupului, ursului şi speciilor-pradă în coridor;
    – Creşterea gradului de conştientizare şi sprijinirea comunităţilor locale şi a altor factori interesaţi pentru conservarea ursului şi lupului în cadrul coridorului.

 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 2. Siturile Natura 2000 care compun coridorul ecologic Apuseni - Carpaţii Meridionali

    I.1.2. Descrierea zonei
        Din punctul de vedere al folosinţei terenului, în zona coridorului întâlnim păduri de foioase (52,1%), păduri de conifere (15,8%), păduri de amestec (8,8%), fâneţe (6%), păşuni (5,5%), alte terenuri agricole (4%), tufişuri şi stâncării (3%), terenuri acoperite parţial de vegetaţie lemnoasă (2,9%), râuri şi lacuri (1,4%), elemente artificiale - drumuri, construcţii etc (0,5%).
        Coridorul ecologic are o lungime de 150 km şi leagă Munţii Apuseni de Carpaţii Meridionali. Altitudinea în această zonă variază între 126 m (Defileul Mureşului) şi 2509 m (vârful Peleaga, Munţii Retezat). Regiunea adăposteşte vaste ecosisteme naturale, cu o biodiversitate remarcabilă, fiind identificate aici cel puţin 28 de habitate forestiere de interes comunitar şi 59 de specii protejate de lege. Pădurile sunt formate în general din amestecuri de fag şi carpen, gorun şi cer, dar şi molid şi brad în zonele mai înalte.

    I.1.3. Zonarea coridorului ecologic
        Toate cele 17 situri Natura 2000 care compun coridorul ecologic (sau mai degrabă reţeaua ecologică) au fost desemnate şi pentru specia Canis lupus.
        Ţinând cont de datele raportate oficial cu privire la abundenţa speciei Canis lupus, dar luând în considerare şi observaţiile suplimentare legate de prezenţa acesteia şi informaţiile privitoare la zonele de habitat favorabil, realizate mai ales în cadrul proiectului Life Connect Carpathians, coridorul ecologic poate fi împărţit în mai multe zone distincte.
        În primul rând, trebuie menţionat faptul că o reţea ecologică este alcătuită din zone centrale ("core-areas"), zone-tampon, coridoare şi, eventual, zone de reconstrucţie ecologică (Maanen et al).
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 3. Zonarea coridorului ecologic
        Zonele centrale sunt arii protejate robuste, cu rol de refugiu pentru populaţii viabile de animale şi plante cu cerinţe ecologice specifice. Zonele centrale îndeplinesc rolul de "rezervor", producând indivizi "în surplus" capabili să disperseze cu succes pentru a susţine alte subpopulaţii din cadrul reţelei ecologice. Suprafaţa optimă şi calitatea habitatelor zonelor centrale depind de cerinţele ecologice ale celei mai "pretenţioase" specii din ecosistem şi de favorabilitate a matricei.
        Zonele-tampon au rolul de a proteja zonele centrale de efectele activităţilor antropice şi de posibila atragere a indivizilor în "capcane" ecologice (zonele unde rata mortalităţii indivizilor o depăşeşte pe cea a natalităţii şi este atât de ridicată încât pune în pericol populaţia din zona centrală învecinată). Zona tampon trebuie să îndeplinească rolul de tranziţie de la zonele nefavorabile la cele complet protejate.
        Coridoarele ecologice sunt reprezentate de zone mai mult sau mai puţin continue de habitate suboptimale şi favorabile care facilitează dispersia, în siguranţă şi eficientă, a animalelor între zonele centrale.
        În cadrul reţelei ecologice Apuseni - Carpaţii Meridionali, zonele centrale pentru lup sunt formate din 14 situri Natura 2000, conform figurii 3.
        Coridoarele ecologice care asigură dispersia eficientă şi în siguranţă a animalelor între zonele centrale sunt formate din siturile ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului - Codru Moma; Coridorul Drocea - Codru Moma şi ROSCI0292 Coridorul Rusca Montană - Ţarcu - Retezat. După cum se poate observa în figura 3, coridoarele ecologice au şi rolul de habitat pentru specia Canis lupus.


    I.2. Procesul de elaborare a planului de acţiune
        Planul regional de acţiune a fost elaborat în perioada 2017-2019, pornind de la nevoia primordială de asigurare a conectivităţii habitatelor pentru carnivorele mari în zona coridorului ecologic Apuseni - Carpaţii Meridionali. În această zonă, conectivitatea habitatelor se află sub o presiune crescândă în primul rând din cauza dezvoltării mai multor proiecte de infrastructură. Într-o primă etapă au fost centralizate rezultatele mai multe evaluări sau studii ştiinţifice şi de natură socio-culturală derulate în zona coridorului ecologic, unele fiind elaborate în cadrul proiectului LIFE Connect Carpathians, iar altele au fost preluate de la instituţii sau organizaţii care îşi desfăşoară activitatea în zona coridorului ecologic.
        Astfel a fost elaborat un prim draft al planului de acţiune, cu ajutorul unui grup de experţi în domeniul carnivorelor mari, din întreaga ţară. În etapa de formulare a acţiunilor de management au fost consultaţi de asemenea experţi internaţionali. În paralel, s-au constituit trei grupuri de factori interesaţi care au fost consultaţi în procesul de elaborare a planului de acţiune:
    - grupul custozilor siturilor Natura 2000 şi administratorilor de arii protejate din zona coridorului ecologic;
    – grupul de lucru naţional, format din reprezentanţi ai unor ministere sau instituţii reprezentative (Ministerul Mediului; Garda Naţională de Mediu; Regia Naţională de Pădurilor ROMSILVA; Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare; Autoritatea Naţională pentru Turism; Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere; Administraţia Naţională "Apele Române"; Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară; Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului; Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale; Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A.; Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism; Jandarmeria Română; Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene; Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea"; Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România);
    – grupul de lucru regional/local, format în general din reprezentanţi în teritoriu ai instituţiilor menţionate mai sus, precum şi gestionari ai fondurilor cinegetice, reprezentanţi ai administratorilor de păduri şi ai comunităţilor locale.

        În urma consultărilor cu factorii interesaţi şi după centralizarea observaţiilor şi sugestiilor acestora, a fost elaborată forma finală a planului de acţiune, care a fost transmisă spre aprobare autorităţii centrale pentru protecţia mediului.

    I.3. Cadrul legislativ internaţional şi naţional
    I.3.1. Legislaţia internaţională
        Principalele reglementări internaţionale care vizează specia-ţintă sunt:
        ● "Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa" (Convenţia de la Berna), adoptată la Berna la 19 septembrie 1979. Documentul are ca obiect asigurarea conservării florei şi faunei sălbatice şi a habitatelor lor naturale, în special a speciilor şi habitatelor a căror conservare necesită cooperarea mai multor state. Ca principiu general, fiecare ţară contractantă se obligă să ia măsurile legislative şi administrative adecvate şi necesare pentru a asigura conservarea speciilor de faună şi flora sălbatică enumerate în anexele I-III din convenţie. Specia Canis lupus este listată în anexa II "Specii de faună strict protejate". Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa a fost adoptată de România prin Legea nr. 13 din 11 martie 1993.
        ● Directiva Consiliului Europei nr. 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate), adoptată la 21 mai 1992. Scopul Directivei este de a contribui la asigurarea biodiversităţii prin conservarea habitatelor naturale precum şi a faunei şi florei sălbatice pe teritoriul european al Statelor Membre la care Tratatul se aplică. Măsurile luate în baza Directivei Habitate vizează menţinerea sau restabilirea, într-o stare de conservare favorabilă, a habitatelor naturale şi a speciilor din faună şi floră sălbatică de interes comunitar. Modul concret de punere în practică a obiectivelor acestei Directive a fost înfiinţarea unei reţele ecologice europene coerente de zone speciale de conservare, sub numele de "NATURA 2000". Această reţea, compusă din situri care adăpostesc tipuri de habitate naturale ce figurează în Anexa I şi de habitate ale speciilor ce figurează în Anexa II, asigură menţinerea sau, dacă este cazul, restabilirea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor într-o stare de conservare favorabilă, pe cuprinsul ariilor lor de răspândire naturală. Specia Canis lupus figurează în Anexa 2 a Directivei - "Specii de plante şi animale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea zonelor speciale de habitate" şi în anexa 4 - "Specii de animale şi plante de interes comunitar care necesită o protecţie strictă".
        ● Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES, sau Convenţia de la Washington), adoptată la Washington la 3 martie 1973. Convenţia subliniază faptul că este esenţială cooperarea internaţională între statele contractante pentru protecţia anumitor specii ale faunei şi florei sălbatice împotriva unei exploatări excesive, ca urmare a comerţului internaţional. Comerţul cu indivizi ai speciilor ameninţate cu dispariţia, între care şi lupul, este supus unei reglementări foarte stricte în scopul de a nu le mai pune în pericol supravieţuirea şi nu trebuie autorizat decât în condiţii excepţionale. România a aderat la CITES prin Legea nr. 69 din 15 iulie 1994.
        ● Convenţia privind diversitatea biologică (CBD), adoptată la Summit-ul Pământului, de la Rio de Janeiro, în 1992. CBD are trei obiective principale: conservarea diversităţii biologice; utilizarea componentelor sale într-un mod durabil şi partajarea corectă şi echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea resurselor genetice. Convenţia privind diversitatea biologică identifică obiectivele generale şi a politicilor, iar ţările sunt libere să stabilească modul în care acestea doresc să le pună în aplicare. Una dintre cele mai importante realizări CBD de până acum a fost creşterea interesului privind biodiversitatea, atât în ţările dezvoltate cât şi în ţările în curs de dezvoltare. Biodiversitatea este acum văzută ca un subiect de o importanţă majoră şi în dezvoltare. Convenţia a fost ratificată de România prin Legea nr. 58 din 1994.


    I.3.2. Legislaţia naţională
        Cele mai relevante acte normative naţionale care vizează conservarea speciei-ţintă sunt:
        ● Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979;
        ● Legea nr. 69 din 15 iulie 1994 pentru aderarea României la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de fauna şi flora pe cale de dispariţie, adoptata la Washington la 3 martie 1973;
        ● Legea nr. 58 din 13 iulie 1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;
        ● Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Potrivit Legii 49, scopul declarat al acesteia îl constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă. Lupul este listat în anexa nr. 3 - Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică şi anexa 4A - Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă;
        ● Legea nr. 149/2015 privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. Printre altele, legea prevede valoarea de despăgubire în cazul unor fapte ilicite pentru Canis lupus, ca specie la care vânarea este interzisă, la suma de 1000 Euro;
        ● Hotărârea de guvern nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor;




    II. Informaţii generale despre lup
        Lupul (Canis lupus L., 1758, ord. Carnivora, fam. Canidae) este al doilea cel mai mare prădător de pe continentul european, după urs. Masculul poate cântări între 20 şi 80 kg, iar femelele sunt mai mici şi cântăresc între 15-55 kg. Exemplare mai mari sunt întâlnite în nordul continentului. Lungimea corpului unui lup adult este cuprinsă între 110-148 cm, iar coada are 30-35 cm. Înălţimea la greabăn variază între 50-70 cm. Urechile au 10-11 cm lungime şi sunt triunghiulare (Boitani, 2000).
        Specia ocupă o varietate mare de tipuri de habitate, de la tundra arctică, la păduri, preerie şi zone aride. În ţara noastră, în principal în pădurile compacte de amestec din zona de deal şi de munte, la 600-2300 m altitudine. Sunt animale teritoriale. Au nevoie de teritorii vaste, în Europa aceste teritorii au suprafeţe cuprinse între 10000 şi 50000 ha. Lupii solitari nu au un teritoriu definit şi străbat distanţe impresionante pentru a-şi găsi perechea şi a se reproduce (Van Tighem, 1999, în Ionescu, 2013).
        Populaţia de lup din Europa se estimează că depăşeşte 10000 de exemplare. Mărimea populaţiei la nivel naţional este estimată la peste 3000 de exemplare, tendinţa fiind stabilă. După estimările oficiale, cea mai mare densitate se înregistrează în partea centrală şi nordică a distribuţiei lor în România (Ionescu, 2013).
        Principalele specii pe care le vânează lupul sunt ungulatele (căprior, cerb, mistreţ), fiind un animal carnivor. Totuşi, în unele situaţii se poate hrăni şi cu fructe, vertebrate mai mici sau nevertebrate. Atacă şi produce pagube în rândul animalelor domestice.
        Este monogam, se reproduce o dată pe an (în general o singură pereche de adulţi, perechea alfa/haitic). Perechile de lupi se formează în perioada decembrie-februarie, perechea conducătoare se păstrează mai mulţi ani, dacă nici unul dintre parteneri nu dispare. Împerecherea are loc în luna februarie. Perioada de gestaţie este de 9 săptămâni (62-64 de zile), după care femela fată 3-8 pui, orbi în primele 10-14 zile (Ionescu, 2013).
        Mortalitatea este ridicată în primul an de viaţă. În mediul natural pot trăi 7-8 ani sau chiar 10 ani. În captivitate pot trăi până la 15 ani (Ionescu, 2013).

    III. Populaţia speciei Canis lupus şi a speciilor-pradă în zona coridorului ecologic
    III.1. Unităţi de management (fonduri cinegetice)
     În zona coridorului ecologic Apuseni - Carpaţii Meridionali există 200 de fonduri cinegetice, distribuite pe judeţe după cum urmează: Alba - 9 fonduri cinegetice; Arad 43; Bihor - 19; Cluj - 16; Caraş-Severin - 31; Gorj 11; Hunedoara - 48; Mehedinţi - 6 şi Timiş - 17 fonduri cinegetice. Acestea sunt administrate fie de către Asociaţiile judeţene de vânătoare şi pescuit (AJVPS), fie de către direcţii silvice, ocoale silvice private, alte asociaţii de vânătoare sau chiar universităţi (Universitatea din Oradea - fondul cinegetic "Pietroasa", judeţul Bihor). Lista completă a fondurilor cinegetice şi a gestionarilor acestora este redată în Anexa 2.

    III.2. Analiza datelor raportate de către fondurile cinegetice
        În momentul de faţă, estimarea abundenţei speciilor de carnivore mari şi a speciilor pradă la nivel naţional se bazează pe datele provenite de la fondurile cinegetice. Pentru aceasta se folosesc metode ce implică observarea urmelor şi observaţii la locurile de hrănire, combinate cu opiniile unor experţi.
        În general, protocoalele de monitorizare a faunei sălbatice folosite de către fondurile cinegetice cuprind următorii paşi: administratorii acestor fonduri urmăresc şi înregistrează urmele animalelor pe zăpadă sau noroi, o singură dată pe an, de regulă în perioada martie-aprilie. Informaţiile colectate în acest mod sunt apoi transformate în cifre referitoare la abundenţa indivizilor, la nivel de fond cinegetic. Aceste unităţi administrative pot acoperi 100 - 150 kmp, pot avea o topografie a terenului destul de variată şi nu sunt potrivite pentru inventarierea carnivorelor mari, deoarece la acestea din urmă evaluările se efectuează pe suprafeţe mult mai întinse (mii de kmp). Datele sunt apoi comparate cu abundenţa optimă (capacitatea de suport), iar cotele de vânătoare sunt stabilite pe baza diferenţei dintre abundenţa estimată şi cea optimă, folosind metode simple care vizează asigurarea unor populaţii stabile şi randamente mari (de exemplu, numărul maxim de indivizi care pot fi extraşi fără a pune în pericol populaţia speciei). În final, autoritatea centrală pentru protecţia mediului centralizează datele la nivel de judeţ şi la nivel naţional, aplicând factori de corecţie a abundenţei, care însă nu sunt publici.
     Datele centralizate la nivel de judeţ care privesc abundenţa a trei specii de carnivore mari (urs, lup şi râs), cotele de vânătoare şi numărul de indivizi vânaţi legal, pentru perioada analizată (2005-2012), sunt redate în tabelul 1. De asemenea, în figura 4 sunt evidenţiate datele oficiale, la nivel de fond cinegetic, raportate pentru anul 2016, cu privire la abundenţa speciei Canis lupus, completate cu observaţiile efectuate în cadrul proiectelor LCC şi TRANSGREEN privind prezenţa speciei (punctele albastre de pe hartă). O altă variantă a acestei hărţi, în care sunt evidenţiate şi limitele fondurilor cinegetice, este prezentată în anexa 11.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 4. Datele cu privire la abundenţa speciei Canis lupus raportate oficial în anul 2016 şi prezenţa speciei evidenţiată prin proiectul LCC
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 5. Fondurile cinegetice în care au fost implementate metode suplimentare de observare şi inventariere a faunei sălbatice
        Pentru a evalua acurateţea datelor raportate de către fondurile cinegetice, în zona coridorului ecologic Apuseni - Carpaţii Meridionali a fost derulat un studiu care a vizat trei specii de carnivore (ursul brun - Ursus arctos, lupul - Canis lupus şi râsul - Lynx lynx) şi trei specii de ungulate (cerbul carpatin - Cervus elaphus, căpriorul - Capreolus capreolus şi porcul mistreţ - Sus scrofa). În acest scop, au fost analizate datele raportate la nivel de judeţ (perioada 2005-2012), precum şi la nivel de fond cinegetic (perioada 2005-2010, pentru 145 de fonduri cinegetice), care privesc abundenţa speciilor, cotele de vânătoare şi numărul de indivizi extraşi. Studiul s-a concentrat pe trei zone-ţintă din cadrul coridorului ecologic, dat fiind faptul că aici au fost implementate şi alte metode de observare şi inventariere a faunei sălbatice (camere de supraveghere, observarea urmelor pe zăpadă, "wolf howling" şi prelevarea unor probe ADN). Este vorba despre coridorul Rusca Montana-Ţarcu-Retezat (8 fonduri cinegetice), Podişul Lipovei - Poiana Ruscă - Ţinutul Pădurenilor (3 fonduri cinegetice) şi Munţii Bihor (4 fonduri cinegetice), conform figurii 5.
        Pentru fiecare specie, la nivel de judeţ, a fost calculată rata de creştere a populaţiei, în baza datelor raportate oficial, ţinând cont de exemplarele extrase prin vânătoare. Aceasta a fost apoi comparată cu rata de creştere a altor populaţii europene, conform informaţiilor din literatura de specialitate (tabelul 2). În urma acestei comparaţii a rezultat faptul că, în privinţa lupului, rata anuală de creştere a populaţiei depăşeşte semnificativ rata maximă de creştere a altor populaţii din Europa (1,29) pentru patru din cele opt judeţe din zona coridorului ecologic (Bihor, Cluj, Timiş şi Gorj).
        În al doilea rând, s-a verificat dacă ratele şi tendinţele de creştere rezultate din datele raportate oficial sunt plauzibile din punct de vedere biologic, ţinând însă cont şi de braconaj sau alte surse de mortalitate (de exemplu, accidentele de pe şosele). În acest sens, au fost realizate 1000 de simulări, folosind în mod randomizat valori diferite ale ratei de creştere a populaţiei, corespunzătoare unei distribuţii uniforme, din literatura de specialitate. Rezultatele studiului, luate în ansamblu pentru toate cele trei specii de carnivore mari (urs, lup, râs), au evidenţiat mai multe discrepanţe în privinţa estimărilor populaţiilor acestor specii. Spre exemplu, în cazul ursului (Ursus arctos) ratele de creştere ale populaţiei sunt în afara limitelor date de literatura de specialitate în judeţele Arad şi Alba, cu o evidentă tendinţă de supraestimare a populaţiei speciei, iar pentru judeţul Cluj cifrele raportate sunt situate sub limitele minime estimate. În cazul râsului (Lynx lynx), datele raportate oficial se situează sub limitele minime simulate pentru şapte din cele opt judeţe. Pentru lup (Canis lupus), cifrele raportate oficial se situează în cea mai mare parte în limitele ratei de creştere a populaţiei, corespunzătoare unei distribuţii uniforme, din literatura de specialitate, cu unele excepţii în judeţele Caraş-Severin, Bihor, Timiş şi Cluj (figura 6). (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 6. Ratele de creştere raportate oficial pentru specia Canis lupus
    în comparaţie cu simulările bazate pe datele din literatura de specialitate (n=1000) pentru judeţele din cadrul coridorului ecologic.
    Limitele maxime şi minime ale simulărilor populaţionale corespund limitelor maxime şi minime ale ratelor de creştere
    preluate din literatură. Linia neagră reprezintă datele raportate oficial. Liniile roşii reprezintă abundenţele simulate

        Rezultatele generale ale studiului ne conduc la concluzia că este nevoie de implementarea unor metode suplimentare de evaluare a abundenţei populaţiilor, bazate pe metode ştiinţifice şi care să fie derulate pe termen lung. Procesul actual de monitorizare şi evaluare a efectivelor populaţionale nu ţine cont de o serie de posibile surse de eroare (eşantionare dezechilibrată, erori ale observatorilor, alte surse de mortalitate a speciilor vizate ş.a.m.d.) şi în acest fel este posibilă propagarea unor informaţii eronate şi estimarea defectuoasă a abundenţei speciilor de faună sălbatică.

    Tabelul 1. Datele raportate la nivel de judeţ cu privire la abundenţa estimată, cotele de vânătoare şi exemplarele de carnivore mari vânate legal

┌┬─────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┐
├┼─────────────┼───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┼───┴───┴───┴───┴───┼───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
││ │Abundenţa │Cotele │Exemplare extrase │
├┤ ├───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┼───┬───┬───┬───┬───┼───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
││Judeţ │'05│'06│'07│'08│'09│'10│'11│'12│'06│'07│'08│'09│'10│'11│'05│'06│'07│'08│'09│'10│'11│
├┤ ├───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
││ │LUP (C. lupus) │
├┼─────────────┼───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
││Alba │233│242│241│253│250│262│270│289│21 │18 │20 │21 │25 │19 │10 │5 │6 │7 │7 │3 │2 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Arad │107│104│114│112│125│129│136│121│12 │12 │8 │12 │9 │4 │2 │1 │1 │0 │0 │1 │0 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Bihor │110│80 │67 │95 │86 │89 │85 │139│11 │9 │11 │10 │8 │10 │1 │0 │4 │0 │1 │1 │1 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Caras-Severin│250│320│335│339│320│281│271│253│28 │37 │36 │22 │14 │9 │17 │21 │30 │0 │0 │2 │1 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Cluj │228│255│130│174│156│301│316│317│26 │16 │18 │15 │14 │18 │11 │18 │5 │6 │3 │4 │1 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Gorj │64 │63 │81 │94 │95 │97 │94 │135│10 │8 │8 │11 │9 │10 │4 │4 │5 │4 │3 │2 │5 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Hunedoara │284│298│292│304│325│320│344│486│27 │20 │20 │14 │10 │30 │11 │8 │12 │8 │7 │6 │7 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Timiş │65 │73 │74 │23 │89 │123│105│93 │12 │9 │105│12 │10 │9 │5 │2 │1 │12 │7 │0 │0 │
├┼─────────────┼───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
││ │URS BRUN (U. arctos) │
├┼─────────────┼───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
││Alba │124│125│132│144│159│166│165│200│4 │3 │3 │3 │3 │3 │2 │0 │1 │2 │1 │1 │0 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Arad │11 │13 │13 │14 │14 │15 │15 │16 │1 │0 │0 │0 │1 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Bihor │22 │21 │25 │26 │28 │29 │22 │31 │0 │0 │0 │1 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Caras-Severin│95 │98 │86 │89 │96 │102│97 │108│4 │2 │2 │2 │2 │4 │0 │1 │0 │0 │1 │1 │1 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Cluj │140│150│73 │83 │77 │101│92 │97 │3 │0 │0 │1 │1 │3 │0 │0 │0 │0 │1 │0 │1 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Gorj │154│168│164│179│164│184│187│214│4 │4 │6 │4 │3 │6 │0 │2 │1 │0 │1 │1 │2 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Hunedoara │315│303│318│329│311│315│325│386│10 │9 │9 │6 │6 │12 │0 │7 │5 │6 │5 │5 │5 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Timiş │10 │11 │11 │10 │13 │10 │7 │13 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
├┼─────────────┼───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
││ │RAS (/.. lynx) │
├┼─────────────┼───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
││Alba │126│138│125│138│131│139│142│147│5 │6 │4 │6 │6 │2 │3 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Arad │74 │60 │53 │62 │59 │53 │53 │39 │4 │4 │3 │5 │3 │2 │1 │1 │0 │0 │0 │0 │0 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Bihor │28 │25 │21 │23 │25 │24 │28 │37 │1 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Caras-Severin│83 │109│115│121│114│88 │83 │86 │6 │7 │6 │6 │1 │1 │4 │5 │5 │0 │0 │0 │0 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Cluj │75 │85 │50 │81 │74 │68 │81 │64 │5 │3 │2 │0 │1 │2 │4 │3 │0 │0 │0 │0 │0 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Gorj │46 │50 │46 │47 │43 │48 │47 │53 │2 │2 │2 │4 │3 │2 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Hunedoara │173│172│166│174│164│166│178│198│9 │8 │7 │6 │3 │7 │2 │1 │1 │0 │1 │0 │1 │
├┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
││Timiş │21 │9 │11 │7 │22 │17 │17 │15 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
└┴─────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘


    Tabelul 2. Ratele anuale de creştere a populaţiilor de carnivore, din literatura de specialitate

┌┬──────┬─────────────┬───────────┬────────┬─────────┐
├┼──────┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┤
││ │Rata anuală │ │Perioada│ │
││Specia│de creştere a│Locaţia │de │Sursa │
││ │populaţiei │ │studiu │ │
├┼──────┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┤
││ │1.015 (cu │ │ │ │
││ │vânătoare la │ │ │(Swenson │
││ │5.5±2.1%) │ │1943 - │et al. │
││ │1.017 │ │1991 │1994) │
││Ursus │(populaţie în│Suedia │1945 - │(Jerina &│
││arctos│creştere) │Slovenia │1995 │Adamic │
││ │1.045 (media │Suedia │1998 - │2008) │
││ │naţională) │ │2007 │(Kindberg│
││ │1.0 to 1.102 │ │ │et al. │
││ │(la nivel de │ │ │2011) │
││ │judeţ) │ │ │ │
├┼──────┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┤
││ │1.29 ± 0.035 │ │1991 - │(Wabakken│
││ │(media ± SD) │ │1998 │et al. │
││Canis │1.135 │Scandinavia│1998 - │2001) │
││lupus │(include │Scandinavia│1999 to │(Liberg │
││ │braconajul) │ │2008 - │et al. │
││ │1.238 (fără │ │2009 │2012) │
││ │braconaj) │ │ │ │
├┼──────┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┤
││ │1.19 to 1.33 │ │ │ │
││ │(la nivel │ │ │ │
││ │regional,fără│ │ │ │
││ │vânătoare şi │ │ │(Andren │
││Lynx. │braconaj) │Suedia │1995 - │et al. │
││lynx │1.01 to 1.19 │ │2002 │2006) │
││ │(la nivel │ │ │ │
││ │regional, cu │ │ │ │
││ │vânătoare şi │ │ │ │
││ │braconaj) │ │ │ │
└┴──────┴─────────────┴───────────┴────────┴─────────┘

        Atunci când sunt folosite pentru luarea deciziilor de management, estimările eronate ale abundenţei pot conduce la creşterea exagerată a mortalităţii, cu impact asupra viabilităţii populaţiei unei specii (Rechow 1994; Harwood & Stokes 2003; Artelle et al. 2013).

    III.3. Analiza datelor colectate prin metoda transectelor
        Deşi inventarierea urmelor de-a lungul unor transecte poate reprezenta un slab indicator pentru determinarea abundenţei absolute a speciilor de faună, totuşi această metodă este destul de mult folosită datorită faptului că este relativ uşor de implementat. Metoda se dovedeşte însă eficientă în evaluarea distribuţiei spaţiale a speciilor, precum şi la evaluarea diferenţelor de abundenţă relativă între diferite zone de interes (de exemplu, prin Indicele Kilometric de Abundenţă - Kilometric Abundance Index, KAI).
        În cadrul proiectului Life Connect Carpathians, au fost derulate acţiuni de inventariere a urmelor, în perioada 03.01.2015-28.03.2015, pentru patru specii de carnivore: lup (Canis lupus), râs (Lynx lynx), vulpe (Vulpes vulpes) şi pisică sălbatică (Felis sylvestris) şi patru specii-pradă: cerbul carpatin (Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), şi iepurele (Lepus europaeus). Distribuţia speciilor-pradă reprezintă un factor important în analiza favorabilităţii habitatului pentru lup. Acesta este motivul pentru care prezentăm în cele ce urmează şi rezultatele care vizează monitorizarea unor specii-pradă.
        Derularea observaţiilor s-a suprapus cu perioada de hibernare a ursului şi ca urmare urmele acestei specii nu au putut fi inventariate, ci au fost observate doar accidental. Acţiunile s-au concentrat în partea nordică şi centrală a coridorului ecologic, fiind realizate 568 de transecte, cu o lungime totală de 284 km, după cum urmează: Zarandul de Est (78 km), coridorul Drocea-Codru Moma (53,5 km), Codru Moma (60,5 km), Munţii Bihor (50,5 km) şi Parcul Natural Apuseni (45,5 km) (figura 7). (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 7. Inventarierea pe bază de transecte

        În cadrul studiului au fost înregistrate 3482 de urme aparţinând celor 8 specii vizate. Dintre acestea, cel mai frecvent întâlnite au fost urmele căpriorului (1192) şi mistreţului (1085 de urme), iar urmele râsului au apărut cel mai rar (16).
        Rezultatele observaţiilor au relevat faptul că abundenţa relativă a speciilor diferă semnificativ de la o zonă studiată la alta (figura 8): (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 8. Abundenţa relativă a urmelor pentru cerb, căprior şi lup (KAI, Kilometric Abundance Index)
    - Cervus elaphus - abundenţa relativă a cerbului carpatin a fost mai mare în Zărand şi în Codru Moma în comparaţie cu celelalte zone;
    – Capreolus capreolus - abundenţa relativă a fost mai ridicată în Codru Moma şi mai scăzută în Apuseni şi Munţii Bihor;
    – Canis lupus - abundenţa relativă a fost mai ridicată în Zărand şi Coridorul Drocea-Codru Moma.


        În ceea ce priveşte distribuţia spaţială a speciilor de faună sălbatică în zonele studiate, analiza Getis-Ord a oferit mai multe informaţii, după cum urmează:
    - Cervus elaphus - s-a înregistrat o abundenţă relativă sub cea anticipată în partea centrală a coridorului Drocea-Codru Moma;
    – Capreolus capreolus - s-a înregistrat o abundenţă relativă mai scăzută decât cea anticipată în zona Munţilor Bihor;
    – Canis lupus - abundenţa relativă a fost mai ridicată în nordul Zarandului de Est şi partea centrală a Coridorului Drocea-Codru Moma (figura 9).
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 9. Abundenţa relativă pentru trei specii (cerb, căprior şi lup)

        Analiza datelor obţinute în urma aplicării studiului bazat pe metoda transectelor a mai scos în evidenţă şi următoarele aspecte:
    - Prezenţa speciei Canis lupus a înregistrat o corelaţie pozitivă cu abundenţa relativă a cerbului carpatin şi o corelaţie negativă cu media altitudinală, abundenţa relativă a căpriorului şi a mistreţului;
    – Abundenţa relativă a câinilor vagabonzi are un impact negativ semnificativ asupra apariţiei cerbului şi pisicii sălbatice;
    – Altitudinea medie a celulei caroiajului a avut un impact negativ asupra prezenţei majorităţii speciilor;
    – Abundenţa relativă a carnivorelor este asociată cu abundenţa relativă a speciilor-pradă. Astfel, prezenţa râsului a fost influenţată pozitiv de prezenţa căpriorului; vulpea este influenţată de prezenţa iepurelui de câmp iar prezenţa lupului este influenţată de prezenţa cerbului carpatin;
    – Abundenţa relativă a câinilor vagabonzi are un impact negativ atât asupra carnivorelor cât şi a erbivorelor. Speciile influenţate cel mai mult sunt râsul, pisica sălbatică, cerbul carpatin şi mistreţul şi iepurele.


    III.4. Analiza datelor obţinute în urma folosirii camerelor de supraveghere
        Urmărirea faunei sălbatice cu ajutorul camerelor de supraveghere reprezintă o metodă des întâlnită în acţiunile de monitorizare care au ca scop determinarea abundenţei relative şi gradului de ocupare a unui habitat de către anumite specii. Această metodă poate fi folosită atât în cazul animalelor marcate (bandă reflectorizantă pe antenele colarelor, sau culori şi modele diferite cu ajutorul cărora indivizii pot fi diferenţiaţi) cât şi în situaţiile în care indivizii nu pot fi identificaţi în baza unor semne distinctive. În prima situaţie (indivizi marcaţi) se pot obţine informaţii relevante cu privire la abundenţa absolută şi densitate, iar în situaţia în care indivizii nu sunt marcaţi metoda poate oferi doar informaţii referitoare la abundenţa relativă.
        În cadrul proiectului Life Connect Carpathians, s-a implementat un studiu cu ajutorul a 82 de camere de supraveghere, amplasate în trei zone-cheie ale coridorului ecologic (figura 10):
    - SCI Munţii Bihor;
    – SCI Dealurile Lipovei-Poiana Ruscă şi SCI Ţinutul Pădurenilor;
    – SCI Coridorul Rusca Montană-Ţarcu-Retezat, SCI Munţii Ţarcu şi Parcul Naţional Retezat.

 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 10. Amplasarea camerelor de supraveghere în zona coridorului ecologic
        Distribuţia şi abundenţa relativă a speciilor-pradă reprezintă un factor important care influenţează populaţia de lup şi distribuţia speciei şi ca urmare alegem să prezentăm în continuare rezultatele care vizează speciile-pradă, ca şi în cazul datelor colectate prin metoda transectelor. Camerele de supraveghere au surprins prea puţine exemplare de lup pentru ca rezultatele care vizează direct specia să fie relevante.
        Pentru derularea studiului şi optimizarea procesului de amplasare în teren a camerelor, s-a folosit un caroiaj de 3x3 km. Au fost vizate trei specii de ungulate: căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul carpatin (Cervus elaphus) şi mistreţul (Sus scrofa), care constituie specii-pradă pentru carnivorele mari. Camerele au fost amplasate în teren timp de 6 săptămâni (cu o relocare după primele 3 săptămâni), începând cu luna iunie 2015.
        Rezultatele studiului au relevat faptul că abundenţa relativă a celor trei specii vizate variază destul de mult în cele trei zone studiate (tabelul 3). Cea mai mare abundenţă relativă a mistreţului a fost înregistrată în Munţii Bihor (1,178±0,107 indivizi pe fiecare staţie de monitorizare), iar cea mai mică în Retezat (0,774±0,076). Abundenţa relativă a cerbului carpatin a fost ceva mai omogenă în cele trei regiuni, variind între 0,894 şi 1,044 indivizi pe fiecare staţie de monitorizare. În cazul căpriorului, abundenţa relativă a fost mai mare decât a celorlalte două specii şi a fost mai ridicată în Munţii Bihor (3,780±0,516 indivizi pentru fiecare staţie de monitorizare) şi mai scăzută în Retezat (2,108±0,328).

     Tabelul 3. Abundenţa relativă medie (pe staţia de monitorizare) şi probabilitatea de detecţie, estimate cu ajutorul modelului Royle-Nichols

┌┬──────────────┬───────┬─────┬────────┬──────────┬─────┬─────┐
├┼──────────────┴───────┼─────┼────────┼──────────┼─────┼─────┤
││ │ │Eroarea │Coeficient│Minim│Maxim│
││Regiunea │Media│standard│de │95% │95% │
││ │ │ │variaţie │CI │CI │
├┼──────────────────────┴─────┴────────┴──────────┴─────┴─────┤
││Mistreţ (Sus scrofa) │
├┼──────────────┬───────┬─────┬────────┬──────────┬─────┬─────┤
││Abundenţa │Bihor │1.178│0.107 │0.091 │0.968│1.388│
││relativă pe │Retezat│0.744│0.076 │0.102 │0.595│0.892│
││staţia de │Rusca │0.934│0.086 │0.092 │0.765│1.103│
││monitorizare │ │ │ │ │ │ │
├┼──────────────┼───────┼─────┼────────┼──────────┼─────┼─────┤
││Probabilitatea│ │0.177│0.004 │0.021 │0.170│0.184│
││de detecţie │ │ │ │ │ │ │
├┼──────────────┴───────┴─────┴────────┴──────────┴─────┴─────┤
││Cerb (Cervus elaphus) │
├┼──────────────┬───────┬─────┬────────┬──────────┬─────┬─────┤
││Abundenţa │Bihor │0.894│0.076 │0.085 │0.745│1.044│
││relativă pe │Retezat│1.044│0.125 │0.120 │0.800│1.289│
││staţia de │Rusca │0.952│0.076 │0.080 │0.803│1.102│
││monitorizare │ │ │ │ │ │ │
├┼──────────────┼───────┼─────┼────────┼──────────┼─────┼─────┤
││Probabilitatea│ │0.213│0.003 │0.016 │0.206│0.219│
││de detecţie │ │ │ │ │ │ │
├┼──────────────┴───────┴─────┴────────┴──────────┴─────┴─────┤
││Căprior (C. capreolus) │
├┼──────────────┬───────┬─────┬────────┬──────────┬─────┬─────┤
││Abundenţa │Bihor │3.780│0.516 │0.137 │2.768│4.792│
││relativă pe │Retezat│2.108│0.328 │0.156 │1.465│2.751│
││staţia de │Rusca │3.087│0.346 │0.112 │2.408│3.765│
││monitorizare │ │ │ │ │ │ │
├┼──────────────┼───────┼─────┼────────┼──────────┼─────┼─────┤
││Probabilitatea│ │0.134│0.003 │0.024 │0.127│0.140│
││de detecţie │ │ │ │ │ │ │
└┴──────────────┴───────┴─────┴────────┴──────────┴─────┴─────┘

        Sezonul estival a fost considerat cel mai potrivit pentru derularea studiului cu ajutorul camerelor de supraveghere deoarece coincide cu perioada de fătare la căprior şi cerb şi ca urmare animalele se deplasează mai puţin. Luând în considerare acest aspect şi folosind abundenţa relativă (număr de indivizi pe fiecare staţie de monitorizare), precum şi metoda Delta de calcul a erorii standard, a fost posibilă estimarea densităţii populaţiilor pentru speciile vizate (indivizi/100 kmp) în fiecare zonă de studiu (tabelul 4). Totuşi, rezultatele privitoare la densitatea celor trei specii studiate cu ajutorul camerelor de supraveghere trebuie interpretate cu o oarecare rezervă deoarece metoda implică o serie de posibile surse de eroare (de exemplu, aprecierea habitatului de hrănire al speciilor).
        Pentru o monitorizare eficientă a faunei sălbatice pe termen lung este nevoie de implementarea şi interpretarea integrată a mai multor metode. În cazul ungulatelor, este recomandată folosirea metodei care implică observarea şi numărarea granulelor (fecalelor), iar în cazul carnivorelor studiile genetice.

     Tabelul 4. Densitatea ungulatelor, estimată cu ajutorul camerelor de supraveghere

┌┬───────┬───────┬────────┬────────────┐
├┼───────┴───────┴────────┴────────────┤
││Densitatea la MISTREŢ (indivizi/100 │
││kmp) │
├┼───────┬───────┬────────┬────────────┤
││ │Media │Eroarea │Coeficientul│
││Bihor │47,12 │standard│de variaţie │
││ │ │7,395654│0,1569536 │
├┼───────┼───────┼────────┼────────────┤
││Retezat│29,76 │4,873624│0,1637643 │
├┼───────┼───────┼────────┼────────────┤
││Poiana │37,36 │5,890831│0,1576775 │
││Ruscă │ │ │ │
├┼───────┼───────┼────────┼────────────┤
││Media │38,08 │5,304270│0,1392928 │
││totală │ │ │ │
├┼───────┴───────┴────────┴────────────┤
││Densitatea la CERB (indivizi/100 kmp)│
├┼───────┬───────┬────────┬────────────┤
││ │Media │Eroarea │Coeficientul│
││ │ │standard│de variaţie │
├┼───────┼───────┼────────┼────────────┤
││Bihor │20,936 │2,752774│0,1314804 │
├┼───────┼───────┼────────┼────────────┤
││Retezat│24,449 │3,788554│0,1549533 │
├┼───────┼───────┼────────┼────────────┤
││Poiana │22,295 │2,824353│0,1266805 │
││Ruscă │ │ │ │
├┼───────┼───────┼────────┼────────────┤
││Media │22,560 │2,568888│0,1138666 │
││totală │ │ │ │
├┼───────┴───────┴────────┴────────────┤
││Densitatea la CĂPRIOR (indivizi/100 │
││kmp) │
├┼───────┬───────┬────────┬────────────┤
││ │Media │Eroarea │Coeficientul│
││ │ │standard│de variaţie │
├┼───────┼───────┼────────┼────────────┤
││Bihor │174.193│71.49968│0.4104611 │
├┼───────┼───────┼────────┼────────────┤
││Retezat│97.142 │40.52785│0.4171985 │
├┼───────┼───────┼────────┼────────────┤
││Poiana │142.258│57.32956│0.4029969 │
││Ruscă │ │ │ │
├┼───────┼───────┼────────┼────────────┤
││Media │137.864│54.44721│0.3949319 │
││totală │ │ │ │
└┴───────┴───────┴────────┴────────────┘


    III.5. Analiza datelor obţinute în urma aplicării metodei de stimulare bioacustică
        În cazul anumitor specii de animale sălbatice, metodele clasice de inventariere şi de estimare a densităţii populaţiei, bazate pe observarea directă a indivizilor, nu sunt eficiente din cauza dificultăţii cu care aceste animale pot fi observate şi studiate în mod direct în mediul lor natural. Este şi cazul lupului, care se deplasează repede dintr-o zonă în alta, este activ de multe ori în timpul nopţii din cauza deranjului antropic şi ocupă teritorii foarte întinse. În acelaşi timp, observarea urmelor pe zăpadă poate fi uneori imposibil de realizat din cauza schimbărilor climatice din ultima perioadă. În aceste situaţii, aplicarea unor metode de inventariere bazate pe identificarea şi analizarea sunetelor emise de animalele sălbatice reprezintă o soluţie viabilă, cel puţin în cazul speciei Canis lupus.
        Pentru prima oară în zona coridorului ecologic, în cadrul proiectului Life Connect Carpathians a fost derulat un studiu care implică metoda stimulării bioacustice, cunoscută şi sub denumirea de "wolf howling". Studiul şi-a propus ca prin această metodă relativ recent introdusă în Europa şi în România să se completeze baza de date cu privire la prezenţa/absenţa haitelor de lupi în zona centrală a coridorului ecologic şi să se estimeze numărul acestor haite şi numărul de indivizi din zona studiată.
        Metoda a fost folosită de multă vreme în Statele Unite ale Americii pentru lup (de ex., Harrington & Mech, 1982; Carbyn, 1982; Fuller & Sampson, 1988). În Europa a fost folosită pentru prima oară cu succes pentru şacal de către Giannatos (2004) şi alţii (de ex., Krofel, 2008; Szabo et al., 2007; Lapini et al. 2009, etc.). În România, metoda a fost introdusă de către Banea et al în 2012 şi folosită apoi şi de către alţi cercetători (de ex., Papp et al. 2013).
        Stimularea bioacustică reprezintă în momentul de faţă una dintre principalele metode de inventariere/monitorizare a lupului, fiind bazată pe tendinţa acestei specii de a folosi urlatul pentru marcarea teritoriului, ca răspuns la urlatul unor indivizi necunoscuţi (Passilongo et al. 2015). Procedeul este unul non-invaziv, nu implică costuri ridicate şi poate fi relativ uşor implementat de către personalul instruit în acest sens. Pentru studiul de faţă, a fost preluată metoda folosită de Harrington & Mech, 1982 şi adaptată de către specialiştii implicaţi în cercetare, în baza experienţei anterioare a acestora. Emiterea sunetelor (indivizi sau haite) s-a realizat în amurg sau noaptea, dar nu mai târziu de ora 1:00, când activitatea lupului încetează sau scade în intensitate. Sunetele au fost amplificate cu ajutorul megafoanelor de 25-50 W.
        Cercetarea s-a derulat pe o perioadă de 4 zile în luna februarie 2016 şi a implicat alegerea unor transecte şi amplasarea a 39 de staţii de inventariere (3-5 staţii pentru fiecare transect) în siturile Natura 2000 Zarandul de Est (SCI), Drocea (SCI), Munţii Metaliferi (SCI) şi Defileul Mureşului (SPA) şi 3 staţii situate între siturile Zarandul de Est, Drocea şi Defileul Mureşului (figura 10). Distanţa între staţii a fost de 1,5-3 km, în funcţie de stratul de vegetaţie, distanţa faţă de cursuri de apă, sate sau diferite activităţi umane (spre exemplu, parchete de exploatare forestieră). Suprafaţa extinsă acoperită de studiu este de aproximativ 1000 kmp.
        Din cele 42 de staţii de inventariere în care au fost emise sunete cu ajutorul megafonului, s-au înregistrat răspunsuri din partea lupilor aflaţi în mediul natural în 16 cazuri, ceea ce reprezintă o rată de succes de peste 38% (figura 11). Aceste rezultate pot fi considerate spectaculoase ţinând cont de faptul că alţi cercetători au obţinut o rată de succes de doar 3% când au testat această metodă (de ex, Crete and Messier, 1987).
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 11. Amplasarea staţiilor de inventariere pentru metoda "wolf howling"
        În urma centralizării şi analizării rezultatelor studiului şi după compararea cu rezultatele altor studii de inventariere, s-a putut concluziona faptul că în zona cercetată trăiesc 16- 22 de lupi. Dacă la acest număr ar fi să se adauge un procent de 12% de lupi solitari (Fuller et al., 2003), se ajunge la un număr de 17,9-24,6 indivizi. Ţinând cont de suprafaţa extinsă la care s-a raportat studiul (1000 kmp) se ajunge la o densitate estimată de 1,6-2,2 indivizi/kmp sau 1,79- 2,46 indivizi/kmp(dacă se iau în considerare şi lupii solitari).
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 12. Rata de succes a metodei "wolf howling"
        Teritoriile haitelor de lupi sunt vaste şi pot varia între 15 şi 1500 kmp (http://www.wolfcountry.net/, 2016). Unul dintre cele mai mici teritorii studiate de către cercetători este situat în nord-estul statului Minnesota, SUA, şi ocupă 33 kmp (L.D. Mech şi S. Tracy). Deşi lupii se deplasează pe distanţe mari, nu toată suprafaţa parcursă este considerată teritoriul unei anumite haite, dacă nu îşi apără teritoriul respectiv. În anumite situaţii, lupii pot să-şi părăsească teritoriul ("home range"), mai ales atunci când vânează, dar în zonele respective nu manifestă un comportament teritorial, de apărare.
        Ţinând cont de toate aceste informaţii şi de rezultatele studiului derulat în cadrul proiectului LCC, s-a ajuns la concluzia că în zona în care s-a derulat studiul cu ajutorul stimulării bioacustice, trăiesc între 3 şi 5 haite de lupi. În cazul celui mai strict scenariu (figura 13), prima haită ar ocupa un teritoriu de 380 kmp, cea de-a doua 200 kmp, iar haita a treia ar ocupa un teritoriu de cca 170 kmp. Mai plauzibil este însă scenariul al doilea, în care vorbim de prezenţa a 4-5 haite de lupi în zona studiată (figura 14).
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 13. Haitele de lupi din zona studiată (scenariul 1)
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 14. Haitele de lupi din zona studiată (scenariul 2)
        În orice caz, identificarea exactă a haitelor de lupi şi a teritoriilor acestora reprezintă o sarcină destul de dificilă, mai ales în zonele cu o densitate relativ ridicată a populaţiei acestei specii, aşa cum este şi cazul zonei Zărand, şi ţinând cont de faptul că haitele sunt foarte dinamice şi nestatornice (Blanco and Cortes, 2012).
        Datele obţinute cu ajutorul metodei ce implică stimularea bioacustică sunt rezultate preliminare şi vor trebui realizate în viitor studii similare şi în alte zone ale coridorului ecologic (de exemplu, Munţii Apuseni). De asemenea, observaţiile vor trebui realizate şi în timpul verii şi vor trebui repetate de două ori pe an, urmând acelaşi protocol, iar rezultatele vor fi completate şi cu datele obţinute din alte surse (observarea urmelor, studii genetice, colare, camere de supraveghere etc).

    III.6. Analiza datelor obţinute în urma aplicării unor studii genetice
        Diversitatea genetică contribuie semnificativ la potenţialul de adaptare al populaţiei lupului, incluzând aici şi abilitatea de a răspunde adecvat la schimbarea condiţiilor de mediu şi la influenţele antropice, cum ar fi schimbările climatice şi degradarea habitatului.
        În vederea realizării studiilor genetice asupra populaţiei de lup din coridorul ecologic, au fost prelevate probe din două zone principale, respectiv Ţarcu-Retezat şi Apuseni-Bihor, după cum se poate observa şi în figura 15. În total au fost analizate 179 de probe de fecale de lup, care s-au dovedit că provin de la 62 de indivizi diferiţi.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 15. Locaţiile de prelevare a probelor genetice
        De asemenea, au fost folosite şi 20 de probe de ţesut, care au fost prelevate în ultimii ani din zona coridorului ecologic (accidente rutiere care au implicat lup, exemplare extrase prin sistemul de derogări etc).
        Aceste din urmă probe au fost folosite doar în cadrul unor analize, împreună cu baza naţională de date care priveşte genofondul lupului.
        AND-ul a fost extras cu ajutorul kit-ului Macherey-Nagel, folosit pentru probele de calitate inferioară (Cotovelea et al., 2013).
        În vederea analizării structurii populaţiei şi fluxului de gene, datele obţinute prin analizare probelor menţionate mai sus au fost integrate în baza naţională de date care priveşte lupul.
        Concluziile studiilor genetice asupra populaţiei de lup din zona coridorului au fost următoarele:
    - Populaţia înregistrează o diversitate genetică ridicată, comparabilă cu alte studii din ţările învecinate (Bakan et al. 2014);
    – Populaţia de lup din zona studiată prezintă semnale de divizare în trei grupuri (clustere) genetice diferite, însă nu există dovezi de izolare a subpopulaţiilor;
    – Un nivel ridicat de flux de gene este înregistrat între cele trei clustere genetice, fiind confirmat fluxul de gene între partea de nord şi cea de sud a coridorului ecologic.

        Ţinând cont de implementarea în ultima perioadă a unor proiecte care vizează dezvoltarea infrastructurii liniare în zona coridorului ecologic, care afectează în mod direct conectivitatea, se impune analizarea atentă pe viitor a impactului potenţial pe care acestea îl pot avea inclusiv asupra fluxului de gene din cadrul populaţiei speciei.


    IV. Habitatul speciei în zona coridorului ecologic
    IV.1. Zone de habitat favorabil
        Lupul ocupă o varietate mare de tipuri de habitate, de la tundra arctică, la păduri, preerie şi zone aride. În ţara noastră, în principal în pădurile compacte de amestec din zona de deal şi de munte, la 600-2300 m altitudine. Lupii sunt animale teritoriale. Au nevoie de teritorii vaste, în Europa aceste teritorii au suprafeţe cuprinse între 10000 şi 50000 ha. Lupii solitari nu au un teritoriu definit şi străbat distanţe impresionante pentru a-şi găsi perechea şi a se reproduce (Van Tighem, 1999, în Ionescu, 2013).
        Pentru definirea şi evidenţierea habitatului favorabil pentru lup, dar şi a altor specii-cheie (urs, râs, căprior, cerb, mistreţ) în zona coridorului ecologic, s-au folosit cu precădere două metode de modelare, respectiv:
    - Analiza viabilităţii populaţiei (Population Viability Analysis, PVA) - reprezintă un procedeu care permite simularea pe computer a proceselor de extincţie asupra populaţiilor cu efective mici, pentru a estima viabilitatea lor pe termen lung;
    – Modelul calităţii habitatului (Habitate Suitability Model, HSM) - foloseşte hărţile de distribuţie ale unor factori de mediu şi ale unor factori consideraţi limitativi pentru speciile vizate (zone împădurite, localităţi, drumuri, cursuri de apă etc) în vederea definirii habitatului favorabil speciilor respective.

        Într-o primă etapă de modelare a calităţii habitatelor, au fost evidenţiate zonele care conţin factori limitativi, sau zone de non-habitat, pentru toate speciile-cheie, respectiv localităţi, drumuri, căi ferate, aeroporturi, zone construite, perimetre de exploatare a unor resurse minerale, corpuri şi cursuri de apă, facilităţi turistice (figura 16). Ulterior, s-a realizat modelarea pentru calitatea habitatului fiecărei specii în parte, unde, pe lângă factorii limitativi, s-a ţinut cont şi de alţi factori cum ar fi temperatura şi precipitaţiile.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 16. Zonele de în care există factori limitativi (non-habitat) pentru speciile-cheie
        După cum se poate observa în figura 17, suprafaţa favorabilă de habitat pentru specia Canis lupus ocupă 280526,00 ha, ceea ce reprezintă 83% din suprafaţa întregului habitat. De asemenea, o suprafaţă de 39333,10 ha (12%) prezintă condiţii medii de favorabilitate, în timp ce doar 5% (18500,80 ha) prezintă condiţii scăzute de favorabilitate.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 17. Habitatul favorabil şi prezenţa speciei Canis lupus în zona coridorului

    IV.2. Conectivitate
        Fragmentarea habitatelor reprezintă o cauză semnificativă pentru pierderea biodiversităţii la nivel mondial. Prin dezvoltarea economică nesustenabilă şi prin folosirea intensivă a terenurilor, habitatul unor specii se reduce sau se pierde, ceea ce conduce în cele din urmă la izolarea populaţiilor unor specii şi la o funcţionalitate ecologică redusă a ecosistemelor. În Europa această problemă este recunoscută şi tratată cu seriozitate, iar evaluarea fragmentării habitatelor este din ce în ce mai necesară în cadrul evaluărilor strategice de mediu, studiilor de evaluare adecvată şi al proceselor şi strategiilor de dezvoltare a infrastructurii.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 18. Zonele sensibile şi importante pentru deplasarea carnivorelor mari
        În cadrul proiectului LIFE Connect Carpathians, s-a realizat o analiză a conectivităţii habitatului în zona Apuseni-Carpaţii Meridionali, unul dintre cele mai importante coridoare ecologice din Europa pentru carnivorele mari. Din acest punct de vedere, Valea Mureşului reprezintă o zonă critică în care conectivitatea funcţională a coridorului este pusă în pericol de elementele de infrastructură liniară existente, planificate sau aflate în curs de implementare. Astfel, zona este traversată de la vest la est de drumul naţional Arad - Deva (DN7), iar segmentul de autostradă Lugoj - Deva se află în construcţie. De asemenea, există un proiect de reabilitare a căii ferate Arad - Simeria, care a obţinut deja aprobările necesare punerii în practică. La cele descrise mai sus se adaugă şi cursul râului Mureş care reprezintă o barieră naturală, putând fi traversat de către fauna sălbatică doar în anumite puncte. Până în prezent, studiile de monitorizare şi observaţiile efectuate relevă faptul că animalele sălbatice folosesc în continuare Valea Mureşului ca important coridor de dispersare/migraţie. Un număr mare de ungulate şi carnivore mari au fost înregistrate traversând râul Mureş sau folosind habitatele adiacente. Ţinând însă cont de viitoarele proiecte de infrastructură, dar şi de tendinţele de utilizare intensivă a terenurilor în agricultură, conectivitatea în această zonă ar putea fi pusă în pericol dacă nu se vor implementa măsuri de reducere a fragmentării habitatelor.
        Trebuie menţionat faptul că Acordul de mediu nr. 07/09.09.2010 (revizuit în 2013 şi 2016) emis pentru autostrada Lugoj - Deva impune realizarea a trei ecoducte şi două tuneluri pe sectorul cuprins între km 27+620 - km 56+220, pentru asigurarea şi menţinerea permeabilităţii pentru carnivorele mari.
        Pe lângă elementele de infrastructură din Valea Mureşului, reabilitarea drumului naţional Oradea - Deva (DN 76) reprezintă de asemenea o ameninţare importantă pentru conectivitatea habitatelor, mai ales pentru faptul că proiectul tehnic nu prevede măsuri de asigurare a permeabilităţii pentru carnivorele mari (figura 19).
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 19. Proiecte de infrastructură aflate în derulare sau care urmează să fie implementate în zona coridorului ecologic
        Analiza permeabilităţii peisajelor pentru carnivorele mari a implicat studierea hărţilor topografice ale zonei şi a informaţiilor GIS existente, completată de observaţii în teren. Pentru determinarea permeabilităţii şi identificarea potenţialelor puncte de blocaje în calea deplasării carnivorelor mari s-a ţinut cont de starea terenului, amploarea lucrărilor de infrastructură şi utilizarea terenurilor, fiind astfel analizaţi peste 1000 de km de drum.
        În urma acestui studiu au fost identificate mai multe zone sensibile în care conectivitatea este pusă în pericol şi care necesită o atenţie sporită şi un management adecvat. Acestea sunt considerate cele mai importante zone care trebuie protejate pentru a menţine deplasarea carnivorelor (figura 18).
        Dintre acestea, Valea Mureşului reprezintă o zonă extrem de importantă, fiind în acelaşi timp şi cea mai ameninţată, aşa cum s-a arătat mai sus. Tot în această arie există şi o tendinţă de intensificare a agriculturii prin înfiinţarea unor monoculturi sau împrejmuirea cu gard a proprietăţilor, care ar putea bloca şi ultimele rute de deplasare a carnivorelor mari pe direcţia nord-sud în cadrul coridorului. Luând în considerare permeabilitatea terenului şi a lucrărilor de infrastructură, dar şi categoria de folosinţă a terenului, au fost identificate şi cartografiate opt zone-cheie pentru traversarea Mureşului de către fauna sălbatică (figura 20). Acestea totalizează o suprafaţă de 800 de hectare (cca 100 de hectare pentru fiecare zonă), după cum urmează: zone împădurite (102,4 ha); păşuni (141,6 ha); zone umede (2,4 ha); livezi (5,6 ha); teren cultivat (230,4 ha); teren abandonat şi acoperit cu specii arbustive invazive (172,8 ha); drumuri, râuri şi altele (144,8 ha). Pentru a se putea asigura funcţionalitatea acestor suprafeţe-cheie, în cadrul proiectului Life Connect Carpathians s-au achiziţionat mai multe parcele de teren agricol în apropierea Mureşului care vor fi întreţinute într-o manieră care să asigure conectivitatea pe termen lung.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 20. Zonele-cheie de traversare a râului Mureş de către fauna sălbatică


    V. Ameninţări la adresa conservării speciei
        La nivelul continentului nostru, au fost identificate principalele ameninţări la adresa conservării populaţiilor de lup ca fiind reprezentate de gradul scăzut de acceptanţă, pierderea habitatului din cauza dezvoltării infrastructurii, hibridarea cu câinii, capacitate redusă de management din partea instituţiilor şi mortalitate cauzată de accidente (Boitani, L. et al, 2015: Key actions for Large Carnivore populations in Europe).
        În zona coridorului ecologic Apuseni-Carpaţii Meridionali, principalele ameninţări la adresa conservării speciei Canis lupus, identificate prin proiectul LCC, sunt următoarele:
    A. Fragmentarea habitatelor
        O primă ameninţare majoră la adresa populaţiilor de animale sălbatice este reprezentată de fragmentarea habitatelor de către activităţile antropice. Aşa cum s-a menţionat şi în capitolele anterioare, principala barieră în calea deplasării animalelor sălbatice pe direcţia nord-sud în cadrul coridorului ecologic este zona Văii Mureşului, unde sunt sau vor fi amplasate mai multe investiţii de infrastructură liniară (DN 7, Autostrada Lugoj-Deva, calea ferată Arad-Simeria). Acordul de mediu nr. 07/09.09.2010 (revizuit în 2013 şi 2016) emis pentru autostrada Lugoj - Deva impune realizarea a trei ecoducte şi două tuneluri pe sectorul cuprins între km 27+620 - km 56+220, pentru asigurarea şi menţinerea permeabilităţii pentru carnivorele mari. Reabilitarea drumului naţional Oradea - Deva (DN 76) reprezintă de asemenea o ameninţare importantă deoarece nu prevede măsuri sau amenajări care să faciliteze conectivitatea habitatelor pentru carnivorele mari.
        Pe de altă parte, abandonarea terenurilor şi implicit extinderea alarmantă a speciilor arbustive invazive (în special Amorpha fruticosa), dar şi deranjul generat de intensificarea activităţilor agricole din alte zone contribuie la îngreunarea deplasării faunei sălbatice. Proiectul Life Connect Carpathians a vizat, printre altele, această din urmă problemă şi prin achiziţionarea de teren şi întreţinerea acestuia în zonele importante de traversare din Defileul Mureşului se va menţine permeabilitatea habitatelor din acest punct de vedere.

    B. Politici şi strategii inadecvate
        Coridorul ecologic Apuseni - Carpaţii Meridionali este format dintr-o reţea de 17 situri Natura 2000, aşa cum s-a arătat anterior. Majoritatea dintre aceste situri nu deţin un plan de management aprobat, care să includă eventuale măsuri pentru asigurarea conectivităţii habitatelor pentru carnivorele mari. Este important ca, odată cu realizarea acestor planuri de management, să se facă şi o analiză clară a permeabilităţii habitatelor şi să se prevadă măsuri de asigurare a acesteia.
     De asemenea, planurile de management din sectorul forestier şi cinegetic nu vizează problematica conectivităţii habitatelor pentru carnivorele mari şi speciile-pradă. Acţiunile prevăzute în amenajamentele silvice, spre exemplu, pot avea un impact negativ asupra carnivorelor mari şi a speciilor-pradă prin deranjul generat de activităţile specifice şi prin degradarea habitatelor. În ceea ce priveşte vânătoarea, aceasta se aplică la speciile-pradă în baza evaluărilor efectuate de fondurile de vânătoare şi aprobarea cotelor de recoltă de către autoritatea centrală pentru protecţia mediului. Evaluarea efectivelor populaţiilor de faună sălbatică reprezintă un proces controversat, care nu implică de cele mai multe ori metode ştiinţifice recunoscute. În ceea ce priveşte carnivorele mari (lup, urs) vânătoarea este interzisă prin lege, dar anual se aprobă un număr maxim de derogări aplicabile la nivel naţional "în interesul sănătăţii şi securităţii populaţiei şi în scopul prevenirii unor daune importante". Spre exemplu, Ordinul nr. 1169/2017 prevede un nivel maxim al derogărilor pentru urs (Ursus arctos) de 140 de exemplare şi pentru lup (Canis lupus) de 97 de exemplare, în condiţiile în care ordinul a intrat în vigoare la începutul lunii septembrie 2017. Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de faună sălbatică ar putea fi de asemenea îmbunătăţită şi să aibă la bază studii ştiinţifice recunoscute.

    C. Lipsa capacităţii autorităţilor naţionale şi locale
        Ţinând cont de faptul că fragmentarea habitatelor şi managementul conservării la nivel de peisaj reprezintă teme relativ recente pentru ţara noastră, de multe ori autorităţile naţionale şi locale se confruntă cu lipsa de experienţă şi de capacitate pentru integrarea acestor probleme complexe în activitatea lor curentă. În cazul producerii unor pagube de către animalele sălbatice, spre exemplu, lipsa de promtitudine a autorităţilor în vederea despăgubirii proprietarilor sau prevenirii altor atacuri poate conduce la amplificarea conflictelor dintre comunităţile locale şi animalele sălbatice.
        Pentru a compensa această lipsă de capacitate, în cadrul proiectului Life Connect Carpathians au fost organizate mai multe seminarii de instruire a autorităţilor responsabile, atât la nivel naţional cât şi local.

    D. Conflictul dintre comunităţi şi animalele sălbatice
        Situaţiile care generează conflicte între comunităţile locale şi animalele sălbatice sunt asociate de regulă cu atacurile lupilor asupra stânelor şi omorârea câinilor; atacurile urşilor asupra animalelor domestice şi producerea unor pagube asupra culturilor, livezilor şi stupinelor şi pagubele provocate de mistreţi. O altă sursă generatoare de conflicte este perceperea carnivorelor mari ca potenţiali competitori ai vânătorilor. În momentul de faţă, majoritatea fermierilor încearcă să prevină şi să reducă pagubele provocate de fauna sălbatică prin păzirea peste noapte a culturilor şi şeptelului cu ajutorul câinilor, ceea ce poate conduce la creşterea deranjului şi scăderea prăzii naturale pentru carnivore. De asemenea, în unele situaţii, proprietarii păgubiţi pot să ucidă ilegal animalele sălbatice sau instalează laţuri pentru mistreţi, care însă reprezintă un pericol şi pentru carnivorele mari.
        Din aceste motive, în cadrul proiectului Life Connect Carpathians, au fost implementate o serie de măsuri menite să prevină producerea pagubelor şi să rezolve conflictele dintre comunităţile locale şi animalele sălbatice (capitolul VII.2.3).

    E. Braconajul
        Braconajul este definit în Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ca fiind "tentative sau acţiunea desfăşurată în scopul dobândirii sau capturării vânatului, finalizată cu rezultat sau nu, cu încălcarea prevederilor prezentei legi". Între factorii favorizanţi se numără:
    - Accesul dificil ca membru într-o asociaţie de vânătoare legal constituită, din cauza locurilor limitate, a taxelor mari pentru autorizare şi a cotizaţiilor anuale ridicate;
    – Atitudinea negativă sau gradul redus de toleranţă al populaţiei faţă de animalele sălbatice. Aceasta este generată de multe ori şi de pagubele produse culturilor sau şeptelului de către fauna sălbatică şi de procesul greoi de acordare a despăgubirilor;
    – Interzicerea vânătorii şi scoaterea anumitor specii din cotele de recoltă (speciile protejate);
    – Numărul prea mare de vânători în anumite organizaţii de vânătoare care dispun de resurse cinegetice reduse;
    – Obţinerea de venituri materiale din comerţul ilicit al cărnii sau trofeelor de vânat;
    – Posibilitatea de a procura arme neînregistrate sau artizanale;
    – Corupţia şi posibilitatea de a influenţa soluţionarea cazurilor de braconaj;
    – Sistemul de autorizare uşor de evitat;
    – Neaplicarea legislaţiei de către organele competente.

        Anterior perioadei de implementare a proiectului Life Connect Carpathians, numărul cazurilor de braconaj raportate legal în zona coridorului ecologic a fost aproape inexistent. Odată însă cu înfiinţarea Unităţii de prevenire şi combatere a braconajului şi implicit intensificarea patrulărilor, s-au aplicat mai multe sancţiuni pe această temă şi s-a dovedit astfel că fenomenul este relativ frecvent în zonă (capitolul VII.2.3.5).

    F. Atitudinea negativă a factorilor interesaţi faţă de conservare
        Reuşita acţiunilor de conservare a carnivorelor mari depinde în mare măsură de atitudinea comunităţilor locale şi a celorlalţi factori interesaţi faţă de fauna sălbatică. Este esenţial să existe un anumit grad de acceptanţă din partea localnicilor faţă de animalele sălbatice pentru a putea coexista cu acestea. Impactul generat de atitudinea negativă faţă de carnivore se manifestă de multe ori prin intensificarea braconajului şi escaladarea conflictului om-animale sălbatice, cu efect negativ asupra conservării acestora din urmă. Acest conflict însă este amplificat şi de lipsa de reacţie şi de sprijin din partea autorităţilor în cazul producerii unor pagube, dar şi de alţi factori cum ar fi experimentarea unor pagube sau frica faţă de urs şi lup (capitolul VII.1).

    G. Lipsa de cunoaştere a biologiei, ecologiei şi etologiei carnivorelor mari
        Atitudinea negativă a oamenilor faţă de carnivore este cauzată uneori şi de lipsa de cunoaştere a biologiei, ecologiei şi etologiei acestora. Din aceste motive, în cadrul proiectului Life Connect Carpathians au fost organizate mai multe sesiuni de conştientizare a factorilor interesaţi şi s-au implementat măsuri concrete de diminuare a conflictelor cu animalele sălbatice (capitolul VII.2.3).



    VI. Starea de conservare a speciei
        Specia lup (Canis lupus) este inclusă în Anexa II a Directivei Habitate, respectiv Anexa 3 aO.U.G. nr. 57/2007, care include specii de faună şi floră sălbatică de interes comunitar, a căror conservare necesită declararea de Arii Speciale de Conservare (SAC) formând Reţeaua Natura 2000. Specia este listată în Anexa IV a Directivei Habitate, respectiv Anexa 4A aO.U.G. nr. 57/2007, ca specie de interes comunitar care necesită protecţie strictă. Printre obligaţiile ce decurg din Directiva Habitate se numără: menţinerea stării de conservare favorabilă a populaţiei de lup, monitorizarea şi raportarea periodică către Comisia Europeană a stării de conservare a speciei.
        În conformitate cu Directiva Consiliului Europei nr. 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice adoptată la 21 mai 1992, starea de conservare a unei specii se referă la suma influenţelor care, acţionând asupra speciei, pot afecta pe termen lung distribuţia şi abundenţa populaţiilor sale pe un anumit teritoriu vizat de evaluare. "Starea de conservare" va fi considerată "favorabilă" când:
    - datele relative la dinamica populaţiei speciei în cauză arată că această specie continuă şi este susceptibilă să continue, pe termen lung, să fie o componentă viabilă a habitatului său natural;
    – arealul natural al speciei nu se reduce şi nu riscă să se reducă într-un viitor previzibil;
    – există şi probabil va exista un habitat destul de întins pentru ca populaţiile sale să se menţină pe termen lung.

        Analizarea stării de conservare din punctul de vedere al populaţiei
        În momentul de faţă, principala sursă de date pentru estimarea populaţiei speciei în zona coridorului ecologic şi dinamica acesteia, este reprezentată de cifrele oficiale raportate de către fondurile cinegetice. Astfel, la nivelul anului 2016, din centralizarea informaţiilor oferite de către fondurile cinegetice care se suprapun peste suprafaţa coridorului ecologic, a rezultat că au fost raportate 800 de exemplare de lup. Trebuie menţionat faptul că aceste cifre sunt cele brute, la care nu au fost aplicaţi factorii de corecţie a abundenţei conform procedurii descrise în capitolul III. 2 Analiza datelor raportate de către fondurile cinegetice.
     După cum s-a arătat şi în secţiunile anterioare ale Planului regional de acţiune, pentru evaluarea eficientă a abundenţei şi monitorizarea stării de conservare a speciei, actualele metode şi date raportate oficial nu sunt suficiente şi este nevoie, cu siguranţă, de implementarea unor metode ştiinţifice suplimentare care să fie derulate pe termen lung. Informaţiile obţinute în perioada de implementare a proiectului LCC prin prelevarea şi analizarea unor probe genetice, observaţii efectuate cu ajutorul metodei transectelor, în urma aplicării metodei de stimulare bioacustică sau montarea unor camere de supraveghere, reprezintă un început în această direcţie. Până în prezent, analizele genetice ale fecalelor prelevate din zona coridorului ecologic, au confirmat existenţa a 62 de indivizi, care însă nu reprezintă, în mod evident, întreaga populaţie de lup a zonei. Prelevarea de probe şi analizarea genetică a acestora va trebui să continue până la determinarea cu acurateţe a întregii populaţii. Pe de altă parte, anumite date obţinute în cadrul proiectului mai sus amintit sunt în măsură să completeze eficient informaţiile raportate oficial de către fondurile cinegetice, cum ar fi, spre exemplu, confirmarea prezenţei lupului pe toată lungimea coridorului ecologic (anexa 11).
        În ceea ce priveşte dinamica populaţiei, s-a arătat anterior că asupra datelor raportate oficial şi analizate în ultimii ani planează unele suspiciuni privind acurateţea acestora (figura 6). Cu toate acestea, studiile suplimentare atestă prezenţa speciei în zona coridorului ecologic, iar fluxul de gene în cadrul populaţiei de lup a fost favorabil, cel puţin până în momentul realizării studiului genetic. De asemenea, habitatul speciei este unul favorabil, sau prezintă condiţii medii de favorabilitate, pe suprafeţe întinse, aşa cum s-a detaliat în capitolul V. Habitatul speciei în zona coridorului ecologic.
        Toate acestea ne îndreptăţesc să afirmăm că specia Canis lupus continuă şi este susceptibilă să continue, pe termen lung, să fie o componentă viabilă a habitatului său natural, deşi fluxul de gene al populaţiei ar putea fi afectat în viitor de construirea sau modernizarea recentă a unor elemente de infrastructură liniară.
        Analizarea stării de conservare din punctul de vedere al arealului speciei
        Coridorul ecologic Apuseni - Carpaţii Meridionali este format dintr-o reţea de 17 situri Natura 2000, desemnate ca situri de importanţă comunitară (SCI) constituite în conformitate cu Directiva Habitate nr. 92/43 din 1992. Suprafaţa acestor situri reprezintă arealul natural compact al speciei în zona coridorului ecologic şi însumează o suprafaţă de 434747 ha. Cele 17 situri Natura 2000 vor exista şi în continuare iar suprafaţa însumată a acestora nu se va diminua. Modernizarea şi construirea recentă a unor elemente de infrastructură liniară (în special în zona Văii Mureşului, apreciem că va avea un impact mai redus asupra populaţiei de lup decât asupra populaţiei de urs.
        Analizarea stării de conservare din punctul de vedere al habitatului speciei
        Suprafaţa favorabilă de habitat pentru specia Canis lupus ocupă 280526,00 ha, ceea ce reprezintă 83% din suprafaţa întregului habitat. De asemenea, o suprafaţă de 39333,10 ha (12%) prezintă condiţii medii de favorabilitate, în timp ce doar 5% (18500,80 ha) prezintă condiţii scăzute de favorabilitate. În momentul de faţă, suprafeţele de habitat favorabil sau care prezintă condiţii medii de favorabilitate reprezintă cca 95% din suprafaţa totală a habitatului speciei, ceea ce ne îndreptăţeşte să apreciem starea de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului acesteia ca fiind favorabilă, dar cu perspectivă necunoscută din cauza proiectelor de infrastructură descrise mai sus.
        În tabelul 5 sunt prezentate în mod centralizat rezultatele analizelor care privesc starea de conservare a speciei Canis lupus în zona coridorului ecologic. Rezultatele evaluărilor efectuate au fost prezentate folosind "metoda semaforului", prin indicarea unuia dintre cele patru coduri de culoare: verde ("FV - favorabil"), galben ("U1 - nefavorabil/inadecvat"), roşu (U2 - "nefavorabil/rău") şi gri ("XX - necunoscut").

    Tabelul 5. Starea de conservare a speciei Canis lupus în zona coridorului ecologic

┌┬─────────────────┬───────────────────┐
├┼─────────────────┼───────────────────┤
││Parametrul │Starea de │
││ │conservare │
├┼─────────────────┼───────────────────┤
││Populaţia │FV │
├┼─────────────────┼───────────────────┤
││Arealul │FV │
├┼─────────────────┼───────────────────┤
││Habitatul speciei│FV │
├┼─────────────────┼───────────────────┤
││Perspective │XX │
└┴─────────────────┴───────────────────┘


    VII. Aspecte socio-culturale cu privire la conservarea carnivorelor mari
    VII.1. Atitudinea şi toleranţa comunităţilor locale faţă de animalele sălbatice
        Pentru a analiza percepţia şi atitudinea comunităţilor locale faţă de carnivorele mari şi speciile- pradă, în anul 2015 s-au aplicat chestionare în 602 gospodării din 100 de sate în zona coridorului ecologic. Numărul de interviuri aplicate în fiecare localitate a fost corelat cu mărimea acesteia şi a variat de la 0,5% din populaţie în satele mai mari până la 3% din populaţie în satele mai mici. Subiectele abordate de chestionare au fost: tendinţele percepute sau dorite în privinţa populaţiilor animalelor sălbatice; interacţiunea cu fauna sălbatică; experienţe legate de pagubele provocate de animalele sălbatice; reacţia oamenilor la atacurile şi pagubele provocate de fauna sălbatică; atitudinea faţă de animalele sălbatice şi cunoaşterea acestora.
        Din totalul persoanelor intervievate, 60% au fost bărbaţi, iar vârsta medie a repondenţilor a fost 50. În ceea ce priveşte educaţia, 50% dintre aceştia au terminat cel puţin liceul. Proporţia participanţilor la studiu care depind în întregime de veniturile obţinute din agricultură este de doar 5%, în timp ce pentru 81% dintre participanţi agricultura asigură cel mult un sfert din veniturile familiei. În privinţa ocupaţiei, 26% dintre repondenţi au fost pensionari, 19% femei casnice, proprietari de animale (8,6%) şi alte categorii (23%). Patruzeci şi trei la sută dintre participanţi au avut vârste cuprinse între 28 şi 51 de ani, iar 32% dintre ei au avut vârste cuprinse între 52 şi 71 de ani. Participanţii au fost selectaţi atât din interiorul siturilor Natura 2000 cât şi din afara acestora, în proporţii egale. Mărimea satelor în care s-au aplicat interviurile a variat între 10 şi 2000 de persoane, 36% dintre sate având o populaţie cuprinsă între 200-499 persoane.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 21. Răspunsul persoanelor intervievate cu privire la pagubele provocate de animalelor sălbatice
        Din analiza chestionarelor a rezultat că, în cea mai mare parte, participanţii la studiu au cea mai pozitivă atitudine faţă de căprior şi cea mai puţin pozitivă faţă de lup. Atunci când au fost întrebaţi cu privire la scăderea sau creşterea numărului de animale sălbatice, 65% dintre femei şi 75% dintre bărbaţi au răspuns că şi-ar dori ca numărul exemplarelor de căprior să crească. S-a constatat de asemenea că există o corelaţie strânsă între sexul participanţilor şi atitudinea acestora faţă de animalele sălbatice. În acelaşi timp, nivelul de educaţie al repondenţilor şi experimentarea directă, sau nu, a unor pagube provocate de animalele sălbatice au avut o influenţă semnificativă în răspunsurile date. Astfel, s-a înregistrat o atitudine negativă mai ridicată în rândul femeilor, al persoanelor cu o educaţie mai scăzută şi în rândul celor care au experimentat pagube provocate de fauna sălbatică. Şi ocupaţia persoanelor intervievate s-a dovedit a avea o influenţă importantă în răspunsurile date, silvicii, vânătorii, angajaţii ariilor protejate, poliţiştii şi şoferii dovedindu-se a avea o atitudine pozitivă faţă de animalele sălbatice în comparaţie cu femeile casnice, pensionarii sau persoanele care lucrează în agricultură, a căror atitudine a fost mai negativă. S-a putut evidenţia şi o corelaţie strânsă între sexul participanţilor şi frica faţă de animalele sălbatice, femeile indicând un nivel mai ridicat al fricii faţă de urs, mistreţ şi lup decât bărbaţii. Aceasta ar putea explica parţial atitudinea negativă manifestată faţă de aceste specii.
        Dintre speciile de animale sălbatice avute în vedere, atitudinea cea mai negativă a fost îndreptată către lup (67% în rândul femeilor şi 56% în cazul bărbaţilor), urmat de mistreţ (49% dintre femei şi 41% dintre bărbaţi) şi urs (45% la femei şi 36% la bărbaţi). Este însă interesant de observat că persoanele care au răspuns la chestionar şi-ar dori ca doar populaţia de lup să scadă (63% dintre femei şi 51% dintre bărbaţi), în timp ce populaţia de urs şi mistreţ ar vrea să crească sau să se menţină la nivelul actual.
        În ceea ce priveşte pagubele provocate de animalele sălbatice, 63% dintre repondenţi au indicat pagube provocate de mistreţ, 33% pagube provocate de lup şi 21% au indicat pagube provocate de urs (figura 21).
        Rezultatele referitoare la toleranţa comunităţilor locale faţă de animalele sălbatice sunt de asemenea interesante (tabelul 6). Astfel, participanţii la studiu s-au dovedit a fi mai toleranţi faţă de căprior, 71,1% dintre ei afirmând că ar lăsa în pace acest animal dacă le-ar provoca pagube. Nu acelaşi lucru se poate spune despre lup şi mistreţ; 34,2%, respectiv 31,2%, dintre repondenţi ar împuşca lupul sau mistreţul dacă le-ar provoca pagube. În privinţa ursului, cele mai multe răspunsuri au fost în favoarea capturării şi relocării animalului într-o altă zonă (29,4%) şi doar un procent relativ mic (13,1%) ar apela la împuşcarea animalului.
        Studiul a putut evidenţia de asemenea că atitudinea negativă a populaţiei este mai ridicată în zonele în care animalele sălbatice au produs mai multe pagube (Carpaţii Occidentali).
        Chiar dacă atitudinea şi toleranţa comunităţilor locale faţă de carnivorele mari depinde de mai mulţi factori, aşa cum s-a arătat mai sus, (educaţie, sex, experimentarea unor pagube etc), din studiul realizat se pot trage câteva concluzii generale. În primul rând, s-a putut constata că atitudinea este mult mai negativă faţă de lup (60%) decât faţă de urs (40%). Cea mai plauzibilă explicaţie pentru această situaţie este aceea că lupul provoacă mai multe pagube decât ursul, chiar dacă oamenii se tem mai mult de acesta din urmă în sensul siguranţei personale. Mistreţul provoacă însă mai multe pagube decât lupul şi ursul, dar în mod surprinzător atitudinea faţă de această specie este mai pozitivă şi toleranţa mai ridicată decât în cazul carnivorelor mari. Explicaţia ar putea fi legată de frica mai mare pentru siguranţa personală şi a familiei pe care oamenii o manifestă faţă de lup şi urs, în comparaţie cu mistreţul. În orice caz, riscul de pagube perceput de populaţie pentru siguranţa personală, a familiei şi a proprietăţii depăşeşte cu mult riscul real, dar în mod evident această percepţie are un impact negativ asupra atitudinii şi toleranţei faţă de carnivorele mari. Dacă riscul perceput de populaţie este mai mare decât riscul real, această situaţie poate reprezenta o oportunitate de educare a comunităţilor locale cu privire la importanţa ecologică a carnivorelor mari, precum şi cu privire la modalităţile de reducere a pagubelor.

    Tabelul 6. Toleranţa comunităţilor locale faţă de animalele sălbatice. Răspunsuri date de persoanele intervievate, în ipoteza producerii unor pagube

┌┬───────────┬────┬───────┬───────┬────┐
├┼───────────┼────┼───────┼───────┼────┤
││ │Urs │Căprior│Mistreţ│Lup │
├┼───────────┼────┼───────┼───────┼────┤
││Răspuns │% │% │% │% │
├┼───────────┼────┼───────┼───────┼────┤
││Informarea │ │ │ │ │
││şi educarea│ │ │ │ │
││vecinilor │ │ │ │ │
││cu privire │12.8│6.8 │7.6 │8.5 │
││la măsurile│ │ │ │ │
││de │ │ │ │ │
││prevenţie │ │ │ │ │
├┼───────────┼────┼───────┼───────┼────┤
││Animalul să│ │ │ │ │
││fie lăsat │17.3│71.1 │20.3 │14.5│
││în pace │ │ │ │ │
├┼───────────┼────┼───────┼───────┼────┤
││Alungarea │23.3│11.6 │25.6 │22.8│
││animalului │ │ │ │ │
├┼───────────┼────┼───────┼───────┼────┤
││Capturarea │ │ │ │ │
││şi │29.4│5.5 │13.1 │16.5│
││relocarea │ │ │ │ │
││animalului │ │ │ │ │
├┼───────────┼────┼───────┼───────┼────┤
││Împuşcarea │13.1│1.5 │31.2 │34.2│
││animalului │ │ │ │ │
├┼───────────┼────┼───────┼───────┼────┤
││Niciun │4.2 │3.5 │2.2 │3.7 │
││răspuns │ │ │ │ │
└┴───────────┴────┴───────┴───────┴────┘


    VII.2. Reducerea pagubelor şi rezolvarea conflictelor
    VII.2.1. Situaţia pagubelor produse de animalele sălbatice
        În cadrul proiectului Life Connect Carpathians a fost derulat un studiu cu scopul de a evalua nivelul pagubelor şi intensitatea conflictelor dintre comunităţile locale şi animalele sălbatice. În acest scop, s-au aplicat chestionare în 44 de sate din trei zone-cheie ale coridorului ecologic: coridorul Rusca Montană-Ţarcu-Retezat (1); coridorul Drocea-Codru Moma (2) şi zona Apuseni-Munţii Bihor (3). Studiul s-a derulat în anul 2015, ca urmare datele înregistrate fac referire la anul 2014. În proporţie de 95% veniturile persoanelor intervievate în cazul acestui studiu provin din agricultură. Creşterea animalelor a fost indicată activitatea de bază de către repondenţi, urmată de cultivarea pământului şi întreţinerea livezilor. Dintre animalele pe care le cresc fermierii, oile sunt întâlnite cel mai des (77% din ferme, cu o medie de 279 de oi/fermă), urmate de capre şi vite.

    Tabelul 7. Numărul de animale din fermele cuprinse în studiu

┌┬──────┬────────┬──────────────┬──────┐
├┼──────┼────────┼──────────────┼──────┤
││ │Nr de │Nr mediu de │Total │
││ │ferme │animale │ │
├┼──────┼────────┼──────────────┼──────┤
││Oi │65 │279 │18,153│
├┼──────┼────────┼──────────────┼──────┤
││Capre │26 │48 │1,242 │
├┼──────┼────────┼──────────────┼──────┤
││Vite │57 │10 │593 │
├┼──────┼────────┼──────────────┼──────┤
││Cai │28 │3 │76 │
├┼──────┼────────┼──────────────┼──────┤
││Măgari│8 │2 │12 │
├┼──────┼────────┼──────────────┼──────┤
││Porci │46 │8 │345 │
└┴──────┴────────┴──────────────┴──────┘

        În privinţa culturilor agricole, cele mai mari suprafeţe sunt acoperite cu fân, urmate de porumb, lucernă şi cereale. Pomii fructiferi întâlniţi cel mai adesea sunt prunii, urmaţi de meri şi nuci.
        Atunci când au fost întrebaţi care consideră că sunt principalele probleme cu care se confruntă agricultorii din România, 58% dintre repondenţi au afirmat că animalele sălbatice ar reprezenta problema principală, după care au fost menţionate bolile (21%) şi vremea rea (15%). Dintre animalele sălbatice care cauzează cele mai multe pagube, persoanele intervievate au indicat în primul rând lupul (49%) şi apoi mistreţul (48%).
        În conformitate cu răspunsurile date de persoanele intervievate, cele mai multe pagube sunt produse de către animalele sălbatice în perioada mai-septembrie (cu amplitudinea maximă în luna septembrie), care coincide de altfel cu lunile în care animalele sunt deplasate şi păstrate la păşunile de vară. Numărul mediu de atacuri pentru fiecare fermă a fost de 15/an (în anul 2014). Dintre participanţii la studiu, 11% au raportat atacuri doar asupra animalelor domestice, 45% doar asupra culturilor (inclusiv livezi), iar 44% au raportat atacuri atât asupra culturilor cât şi a animalelor domestice. Dintre animalele domestice existente la ferme, oile au fost cel mai adesea atacate, 86% dintre ele fiind omorâte în timpul atacului. Conform aceluiaşi studiu, procentul mediu al animalelor domestice pierdute din cauza atacurilor animalelor sălbatice a fost de 1,8%/an din totalul şeptelului pentru fiecare fermă.
        În ceea ce priveşte culturile agricole (inclusiv livezile), 62% dintre repondenţi au susţinut că au suferit pagube cauzate de animalele domestice. Dintre acestea, cele mai frecvente au fost pagubele produse fâneţelor (77%), urmate de porumb (55%) şi cartofi (43%).
        Fiind întrebaţi dacă nivelul pagubelor a fost mai ridicat, similar, sau mai mic în anul 2014 comparativ cu anii precedenţi, 48% dintre participanţii la studiu au susţinut că nivelul pagubelor a fost mai mare, 33% au răspuns că a fost similar, iar 21% au considerat că a fost mai scăzut decât de obicei.

    VII.2.2. Măsuri de prevenire a atacurilor folosite de fermieri
        În urma centralizării datelor studiului prezentat mai sus, a rezultat că 89% dintre persoanele chestionate folosesc câinii ca principală măsură de prevenire a atacurilor animalelor sălbatice. De asemenea, 88% dintre repondenţi folosesc gardurile simple, iar 78% dintre ei au răspuns că îşi păzesc şi noaptea culturile sau şeptelul (figura 22). Nicio persoană nu a răspuns, sau nu a recunoscut că împuşcă animalele sălbatice şi doar 2,4% au afirmat că folosesc gardurile electrice. Cei mai mulţi oameni folosesc cel puţin patru metode diferite de prevenire a atacurilor, cu precădere câinii de pază, folosirea gardurilor obişnuite, paza peste noapte şi evitarea zonelor cu risc ridicat. Majoritatea persoanelor chestionate (68%) consideră că metodele pe care le folosesc sunt eficiente, în timp de 29% consideră că aceste metode sunt doar parţial eficiente şi doar 2,4% au răspuns că metodele preventive folosite nu dau randament.
        Dintre cei care folosesc câinii ca metodă preventivă, aproximativ jumătate (53%) deţin şi pui pe lângă adulţi. În medie sunt cinci câini adulţi şi doi pui pentru fiecare fermă din zonele studiate.
        În ceea ce priveşte rasa câinilor, în cele mai multe ferme se folosesc metişi (63%), rasa Mioritic (39%), Bucovina (33%), Carpatin (12%) şi rasa Caucazian (7%). Întrebaţi dacă sunt eficienţi câinii pe care îi au la ferme, 88% dintre fermieri au răspuns "da", 4% au răspuns "nu" şi 8% au spus că sunt "relativ eficienţi". Dintre cei care au răspuns pozitiv, 23% consideră că lipsa sau nivelul scăzut al pagubelor suferite demonstrează eficienţa câinilor pe care îi au, 19% apreciază că au câini cu simţuri ascuţite şi 8% au răspuns că deţin câini care sunt atenţi la şeptel. Motivele invocate de cei care au răspuns "nu" sau "relativ" variază de la lipsa de experienţă a câinilor şi reacţii nepotrivite faţă de animalele sălbatice până la faptul că sperie şi împrăştie şeptelul. Câinii sunt procuraţi de cele mai multe ori de la alţi ciobani/fermieri (41%) ori sunt crescuţi în propria fermă (41%). Doar 15% dintre fermieri cumpără câini de pe piaţa locală.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 22. Principalele metode de prevenţie folosite de comunităţi
        Persoanele implicate în studiu au fost de asemenea întrebate de ce consideră că animalele sălbatice le atacă recoltele sau şeptelul. Marea majoritate (72%) a răspuns că nu există suficientă hrană naturală şi doar 19% consideră că sunt prea multe animale sălbatice.
        Provocaţi să sugereze ce consideră ei că ar trebui făcut pentru reducerea pagubelor, 32% dintre repondenţi apreciază că animalele sălbatice ar trebui împuşcate şi că această sarcină revine fondurilor cinegetice (56%), iar 19% dintre ei consideră că ar trebui suplimentată hrana pentru animalele sălbatice.

    VII.2.3. Studii de caz privind măsurile de prevenire şi reducere a pagubelor, implementate în cadrul proiectului LIFE
        În cadrul proiectului Life Connect Carpathians au fost implementate experimental trei metode de prevenire a pagubelor provocate de animalele sălbatice. Acestea sunt: amplasarea unor garduri electrice de protejare a culturilor sau a şeptelului; achiziţionarea şi distribuirea unor câini de pază din rasa Carpatin Mioritic şi amplasarea unor substanţe repelente (Hukinol(c)) pentru protejarea culturilor.
        Gospodăriile în care s-au implementat aceste metode au fost alese în urma studiului descris la subcapitolul anterior (VII.2.2 Măsuri de prevenire a atacurilor folosite de fermieri), în baza rapoartelor de pagube întocmite de autorităţile locale sau în baza informaţiilor obţinute de la gestionarii fondurilor cinegetice fiind amplasate în următoarele zone:
    - Coridorul Rusca Montană-Ţarcu-Retezat;
    – Coridorul Drocea-Codru Moma;
    – Zona Apuseni-Munţii Bihor;
    – Zarandul de Est;
    – Munţii Metaliferi
    – Codru Moma
    – Retezat
    – Podişul Lipovei-Poiana Ruscă

    VII.2.3.1. Studiu de caz. Amplasarea unor garduri electrice de protejare a culturilor sau a şeptelului
        Gardul electric reprezintă probabil cel mai eficient mod de împrejmuire a culturilor sau a şeptelului şi foloseşte o combinaţie de 5 sau şase fire, unele electrificate şi unele neelectrificate (alternativ), prinse de regulă pe stâlpi de lemn. Pentru a reprezenta o barieră utilă, gardul ar trebui să aibă o înălţime minimă de 1 m, iar firul de jos să nu fie amplasat la o distanţă mai mare de 15 cm de sol.
        În zona coridorului ecologic au fost amplasate 88 de garduri electrice (tabelul 8), începând cu luna septembrie 2016. Dintre acestea, 29 au fost instalate pentru protejarea stânelor, iar 46 au fost destinate protejării culturilor vulnerabile (cartofi sau porumb) sau a livezilor.
        Eficienţa şi funcţionalitatea gardurilor electrice a fost evaluată de mai multe ori, iar proprietarii stânelor şi a culturilor protejate de gardurile electrice s-au declarat mulţumiţi şi plăcut surprinşi de eficienţa acestora şi au susţinut că atacurile animalelor sălbatice s-au oprit de tot la cca o săptămână de la instalare.

    VII.2.3.2. Studiu de caz. Achiziţionarea şi distribuirea unor câini de pază din rasa Ciobănesc Românesc Carpatin
        Folosirea câinilor de pază s-a dovedit peste tot în lume a fi una dintre cele mai bune metode de limitare a pagubelor produse şeptelului de către diferite animale de pradă. Pentru a fi eficient, un câine de pază necesită atât un bagaj genetic superior cât şi dobândirea unui anumit comportament. Aşadar, când vorbim de câinii de pază, este importantă atât alegerea puilor potriviţi cât şi creşterea şi instruirea corectă a acestora. Un câine potrivit pentru paza şeptelului trebuie să fie demn de încredere, atent şi protector.

    Tabelul 8. Distribuţia gardurilor electrice în funcţie de obiectivul protejat

┌┬───────────┬───────┬─────────┬───────┐
││ │ │ │ │
├┼───────────┼───────┼─────────┼───────┤
││Anul │Garduri│Garduri │Garduri│
││instalării │la │pentru │pentru │
││gardurilor │stâne │culturi/ │stupine│
││electrice │ │livezi │ │
├┼───────────┼───────┼─────────┼───────┤
││2016 │20 │24 │0 │
├┼───────────┼───────┼─────────┼───────┤
││2017 │3 │13 │13 │
├┼───────────┼───────┼─────────┼───────┤
││2018 │6 │9 │0 │
├┼───────────┼───────┼─────────┼───────┤
││TOTAL │29 │46 │13 │
├┼───────────┼───────┴─────────┴───────┤
││Total │88 │
││general │ │
└┴───────────┴─────────────────────────┘

        În zona coridorului ecologic a fost promovată rasa Ciobănesc Românesc Carpatin, o rasă tradiţională românească, crescută de proprietarii de animale domestice încă din anii 1900. Acest câine şi-a dovedit de-a lungul timpului calităţile de a fi agil, dar în acelaşi timp suficient de puternic pentru a împiedica atacurile animalelor de pradă, cum ar fi lupul şi ursul.
        În perioada 2016 - 2017, patru ferme din zona coridorului ecologic au primit 8 căţei din rasa Ciobănesc Românesc Carpatin proveniţi de la Asociaţia "Carpatin Club România", care se ocupă de selecţia, ameliorarea, conservarea, creşterea numerică şi valorică a acestei rase. Beneficiarii au fost instruiţi cu privire la metodele eficiente de creştere a câinilor de pază şi au primit literatură de specialitate în cadrul unui atelier organizat de Asociaţia "Carpatin Club România" în cadrul proiectului Life Connect Carpathians. La acest atelier au participat şi alţi proprietari de animale domestice interesaţi de creşterea eficientă a câinilor de pază.
        Din primele evaluări efectuate la câteva luni de la distribuirea căţeilor şi după chestionarea beneficiarilor, aceştia din urmă s-au arătat mulţumiţi de evoluţia comportamentului câinilor, susţinând că manifestă curaj şi conlucrează bine cu ceilalţi câini.

    VII.2.3.3. Studiu de caz. Amplasarea unor substanţe repelente pentru protejarea culturilor
        Cele mai multe pagube pentru culturile agricole sunt provocate de mistreţi. Împotriva atacului acestora au fost dezvoltate anumite substanţe repelente care acţionează asupra simţurilor animalului (văz, gust, miros). Cu toate că studiile efectuate până în prezent nu au evidenţiat în mod foarte clar eficacitatea acestei metode de prevenire a pagubelor, în cadrul proiectului a fost folosită experimental o substanţă repelentă existentă pe piaţă - Hukinol.
        Principalele date colectate până în prezent provin dintr-o zonă amplasată între două situri Natura 2000 (Zarandul de Est şi Defileul Mureşului), unde au fost semnalate pagube la culturile de cartofi provocate de mistreţi. În jurul unei suprafeţe de 7 ha de culturi, echipa proiectului a amplasat stâlpi de lemn pe care au fost puse cârpe îmbibate în Hukinol. După două săptămâni echipa s-a întors în locaţia respectivă şi a concluzionat că metoda de prevenire a pagubelor prin folosirea substanţei repelente a funcţionat. După acel moment, substanţa a fost distribuită la mai mulţi proprietari de culturi din Zarandul de Est şi Coridorul Rusca Montană-Ţarcu-Retezat, dar până în prezent nu s-a făcut o evaluare a eficienţei metodei în zonele respective.
        În concluzie, folosirea substanţelor repelente poate constitui o metodă de prevenire a pagubelor produse culturilor agricole de către mistreţi, dar până în prezent există prea puţine date lege care să confirme cu certitudine eficienţa acesteia. În mod clar, metoda prezintă un dezavantaj important prin faptul că substanţa repelentă trebuie reamplasată în teren după fiecare ploaie.

    VII.2.3.4. Studiu de caz. Înfiinţarea unei echipe de intervenţie rapidă
        La începutul implementării proiectului Life Connect Carpathians, majoritatea fermierilor nu obişnuiau să raporteze daunele cauzate de atacul animalelor sălbatice, din cauza formalităţilor birocratice, inclusiv de condiţiile impuse pentru plăţile compensatorii, în special cerinţa pentru existenţa gardurilor permanente. În vederea reducerii pagubelor, fermierii au apelat la intensificarea pazei şi creşterea numărului de câini, această din urmă măsură putând avea un efect negativ asupra faunei sălbatice. De asemenea, s-a putut constata o creştere a nivelului braconajului, inclusiv prin otrăvire, cu efecte negative semnificative pentru urs şi lup. Astfel, s-a evidenţiat necesitatea înfiinţării unei echipe de intervenţie rapidă care să acţioneze în cazul conflictelor om-faună sălbatică, numită "echipa de intervenţie" în cadru proiectului amintit mai sus. Acţiunile acestei echipe au ca scop creşterea toleranţei comunităţilor locale faţă de carnivorele mari şi încurajarea convieţuirii cu acestea, reducerea conflictelor om-animale sălbatice şi promovarea unui mod eficient de acţiune şi comportament în cazul unor situaţii de urgenţă cauzate de urs, lup sau mistreţ.
        În mod concret, echipa de intervenţie are următoarele responsabilităţi:
        ● Colectarea de date cu privire la incidentele provocate de fauna sălbatică;
        ● Demonstrarea în teren pentru agricultori, vânători, silvicultori şi alţi factori interesaţi a metodelor de reducere şi soluţionare a incidentelor cu fauna sălbatică;
        ● Acordarea de sprijin pentru membrii comunităţilor locale care au suferit pagube cauzate de fauna sălbatică, prin aplicarea unor metode eficiente de protecţie;
        ● Sprijinirea şi consilierea persoanelor implicate în incidente cu fauna sălbatică, în vederea îmbunătăţirii gradului de conştientizare şi a toleranţei faţă de carnivorele mari;
        ● Eliberarea animalelor sălbatice prinse în laţuri;
        ● Descurajarea atacurilor provocate de animalele-problemă.

        Echipa de intervenţie rapidă a fost constituită din patru persoane din cadrul proiectului (rangeri) care cunosc biologia, ecologia şi etologia animalelor sălbatice şi un medic veterinar. Eficienţa acestei măsuri este incontestabilă şi este accentuată şi prin numărul din ce în ce mai mare de situaţii la care este solicitată prezenţa echipei de intervenţie. Spre exemplu, în anul 2016 s-a intervenit în 13 cazuri în care au fost implicate într-un fel sau altul animalele sălbatice, iar intervenţia a variat de la constatarea unor pagube şi consilierea fermierilor (Apuseni, Zarandul de Est, Munţii Metaliferi) până la relocarea unei capre negre (Aninoasa) sau eliberarea din laţ a unor urşi (Retezat, Ţarcu).
        În plus, la nivelul judeţului Hunedoara s-a elaborat şi o Procedură privind modul de intervenţie a instituţiilor responsabile cu gestionarea situaţiilor generate de animalele (mamifere) periculoase, aprobată de Prefectura judeţului (Anexa 3). Aceasta prevede paşii care trebuie urmaţi şi responsabilităţile fiecărei instituţii semnatare, în cazul producerii unor incidente în care sunt implicate animalele sălbatice, în funcţie de mai multe grade de risc (minim, redus, mediu, ridicat şi extrem). Documentul a fost elaborat şi semnat de către următoarele instituţii sau organizaţii:
    - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean "Decebal" Hunedoara;
    – Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara;
    – Garda Forestieră Timişoara - Garda Forestieră Hunedoara;
    – Direcţia pentru Agricultură Hunedoara;
    – Direcţia Silvică Hunedoara;
    – Comisariatul Judeţean Hunedoara al Gărzii de Mediu;
    – Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Hunedoara;
    – Fauna & Flora Internaţional.

        Modul de operare dezvoltat la nivelul judeţului Hunedoara, precum şi procedura descrisă mai sus ar putea fi multiplicate şi în cazul celorlalte judeţe din zona coridorului ecologic.

    VII.2.3.5. Studiu de caz. Înfiinţarea unei unităţi de prevenire şi combatere a braconajului
        După cum s-a arătat în partea introductivă, Inspectoratul General al Jandarmeriei a fost partener în cadrul proiectului Life Connect Carpathians. Rolul principal al acestei instituţii a fost acela de a contribui la prevenirea şi combaterea braconajului în zona coridorului ecologic. De asemenea, jandarmii însoţesc în teren Echipa de intervenţie rapidă în vederea diminuării conflictelor şi contribuie la conştientizarea populaţiei cu privire la implementarea măsurilor de diminuare a pagubelor.
        Pentru a pune în practică aceste obiective, în anul 2014, în cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi (IJJ) Hunedoara a fost înfiinţat Postul de Jandarmi Montan (PJM) Vaţa de Jos, cu atribuţii teritoriale extinse peste 8 judeţe: Alba, Arad, Bihor, Caraş-Severin, Cluj, Gorj, Hunedoara şi Timiş. Noul post de jandarmi dispune de două locaţii în zona coridorului ecologic (Vaţa de Jos şi Zam, judeţul Hunedoara) la care au fost transferaţi 9 subofiţeri din cadrul IJJ Hunedoara. Pentru buna desfăşurare a activităţii, unitatea a fost dotată prin proiect cu baze modulare, autovehicule 4x4, snowmobil şi alte echipamente de teren, iar subofiţerii au participat la mai multe cursuri de instruire.
        Unitatea de prevenire şi combatere a braconajului şi-a dovedit eficienţa imediat după instalare. Astfel, în anul 2015 au fost întreprinse 276 de acţiuni de patrulare, executate fie doar de către jandarmi, fie împreună cu alte instituţii partenere (Garda Forestieră, Ocoale Silvice, administraţii de arii protejate etc). În cadrul acestor acţiuni au fost aplicate 34 de sancţiuni contravenţionale, s-au întocmit documentele pentru 6 infracţiuni (cu 9 autori) şi au fost dezafectate şi confiscate 24 de laţuri. De asemenea, au fost identificate 13 animale moarte, intrate în putrefacţie, dintre care 4 căpriori (unul prins în laţ) şi 6 mistreţi (6 prinşi în laţ). Un urs a fost eliberat din laţ după tranchilizare în localitatea Uricani, judeţul Hunedoara.
        În anul 2016 au fost întreprinse 326 misiuni de patrulare, fiind aplicate 125 de sancţiuni contravenţionale. De asemenea, 23 de persoane au fost predate organelor de poliţie, fiindu-le întocmite acte de sesizare pentru comiterea a 26 infracţiuni silvice sau legate de braconaj.
        Toate aceste date indică faptul că în zona coridorului ecologic este absolut necesară prezenţa permanentă a unei unităţi de prevenire şi combatere a braconajului. Deşi sancţiunile menţionate mai sus nu fac referire în totalitate la fapte legate de braconaj, nivelul acestui fenomen s-a dovedit a fi îngrijorător, cu toate că înainte de înfiinţarea PJM Vaţa de Jos, practic nu existau raportări oficiale cu privire la astfel de fapte.

    Tabel centralizat al acţiunilor
 (a se vedea imaginea asociată)




    VIII. Planul de acţiuni
     Tema de management: CONECTIVITATE
     Obiectivul: Menţinerea şi îmbunătăţirea conectivităţii habitatelor pentru carnivorele mari
        Ameninţarea: Întreruperea conectivităţii

┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │A.1 Asigurarea │
││Titlul │conectivităţii prin │
││acţiunii │menţinerea şi refacerea │
││ │permeabilităţii │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Conectivitatea │
││ │habitatelor în zona │
││ │coridorului ecologic │
││ │Apuseni-Carpaţii │
││ │Meridionali este │
││ │ameninţată de existenţa │
││ │unor proiecte de │
││ │infrastructură liniară. │
││ │Astfel, zona cea mai │
││ │sensibilă din acest │
││ │punct de vedere este │
││ │Valea Mureşului, unde │
││ │există un drum naţional │
││ │intens circulat (DN 7), │
││ │un segment de autostradă│
││ │aflat în construcţie │
││ │(Lugoj-Deva) şi un │
││ │proiect de reabilitare a│
││ │căii ferate │
││ │Arad-Simeria. În cazul │
││ │autostrăzii, au fost │
││ │proiectate elemente care│
││ │să asigure │
││ │permeabilitatea pentru │
││ │animalele sălbatice, │
││ │respectiv 3 ecoducte şi │
││Motivaţia │două tuneluri, a căror │
││acţiunii │eficienţă va trebui │
││ │permanent monitorizată. │
││ │În plus, se efectuează │
││ │reabilitarea DN 76, care│
││ │traversează coridorul pe│
││ │direcţia NV-SE şi pentru│
││ │care nu au fost │
││ │prevăzute măsuri de │
││ │asigurare a │
││ │permeabilităţii. Există │
││ │de asemenea zone │
││ │sensibile care necesită │
││ │o atenţie deosebită, │
││ │deşi nu au fost │
││ │prevăzute până în │
││ │prezent lucrări de │
││ │modernizare a │
││ │infrastructurii (DN 68).│
││ │Toate aceste elemente de│
││ │infrastructură pot │
││ │conduce la întreruperea │
││ │conectivităţii │
││ │habitatelor pentru │
││ │carnivorele mari, dacă │
││ │nu se iau măsuri de │
││ │reducere a impactului şi│
││ │asigurare a │
││ │permeabilităţii. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Elaborarea unui ghid │
││ │care să cuprindă │
││ │măsurile ce trebuie │
││ │luate pentru asigurarea │
││ │şi menţinerea │
││ │conectivităţii │
││ │habitatelor speciilor de│
││ │carnivore mari, ţinând │
││ │cont de cerinţele │
││ │speciei şi stadiul │
││ │actual al dezvoltării │
││ │infrastructurii de │
││ │transport; - Evaluarea │
││ │de mediu să ţină cont de│
││ │permeabilitate; - │
││ │Instruirea autorităţilor│
││ │responsabile care │
││ │analizează studiile de │
││ │impact şi evaluare │
││ │adecvată pentru │
││ │proiectele de │
││ │infrastructură în │
││ │vederea păstrării │
││ │conectivităţii; - │
││ │Facilitarea menţinerii │
││ │permeabilităţii prin │
││ │punerea la dispoziţia │
││ │autorităţilor │
││ │responsabile şi a │
││ │factorilor interesaţi a │
││Descrierea │datelor, hărţilor, │
││activităţii │metodologiilor şi a │
││ │altor informaţii │
││ │relevante. O atenţie │
││ │deosebită se va acorda │
││ │zonelor sensibile (DN 68│
││ │Zeicani-Bucova, DN 68A │
││ │Marginea - Ohaba şi │
││ │Valea Mureşului DN7 + │
││ │calea ferată de mare │
││ │viteză); - Colaborarea │
││ │şi lucrul în teren, │
││ │punctual, cu │
││ │constructorul şi CFR, │
││ │respectiv CNAIR pentru │
││ │proiectele de │
││ │reabilitare a căii │
││ │ferate Simeria- Arad, │
││ │precum şi reabilitarea │
││ │DN 76; - Elaborarea unui│
││ │raport anual privind │
││ │eficienţa măsurilor de │
││ │reducere a impactului │
││ │prevăzute pentru │
││ │autostrada Lugoj- Deva │
││ │şi reabilitarea căii │
││ │ferate Simeria - Arad; -│
││ │Promovarea măsurilor │
││ │tehnice elaborate, atât │
││ │pentru conservarea │
││ │faunei sălbatice cât şi │
││ │pentru siguranţa în │
││ │trafic; │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Ghid care să cuprindă │
││ │măsurile ce trebuie │
││ │luate pentru asigurarea │
││ │şi menţinerea │
││ │conectivităţii │
││ │habitatelor speciilor de│
││ │carnivore mari, ţinând │
││ │cont de cerinţele │
││ │speciei şi stadiul │
││ │actual al dezvoltării │
││Rezultate │infrastructurii de │
││aşteptate │transport; - │
││ │Conştientizarea │
││ │administratorilor de │
││ │infrastructură şi │
││ │implicarea lor în │
││ │conservarea carnivorelor│
││ │mari; - Menţinerea/ │
││ │îmbunătăţirea │
││ │conectivităţii │
││ │habitatelor pentru │
││ │carnivorele mari; │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Ministerul Mediului, │
││ │Ministerul │
││Responsabili│Transporturilor, CNAIR, │
││pentru │CFR, ANANP/ │
││implementare│administratori arii │
││ │protejate, APM, │
││ │autorităţi locale şi │
││ │regionale, ONG-uri │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Primul an de │
││Perioada de │implementare (ghidul) şi│
││realizare │implicare permanentă │
││ │pentru celelalte măsuri │
└┴────────────┴────────────────────────┘


┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │A.2 Analizarea │
││Titlul │impactului asupra │
││acţiunii │conectivităţii generat │
││ │de proiectul de │
││ │reabilitare a DN76 │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Reabilitarea drumului │
││ │naţional Oradea - Deva │
││ │(DN 76) reprezintă o │
││ │ameninţare importantă │
││ │pentru conectivitatea │
││Motivaţia │habitatelor, mai ales │
││acţiunii │pentru faptul că │
││ │proiectul tehnic nu │
││ │prevede măsuri de │
││ │asigurare a │
││ │permeabilităţii pentru │
││ │carnivorele mari. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Sectoarele care mai │
││ │sunt încă permeabile să │
││ │devină prioritate pentru│
││ │analiza de conectivitate│
││ │a autorităţilor │
││ │responsabile (Garda de │
││ │Mediu, APM) - │
││ │Identificarea │
││ │specialiştilor în │
││ │domeniul conservării │
││ │carnivorelor mari care │
││ │să facă parte din grupul│
││ │de lucru; - Iniţierea │
││ │grupului de lucru şi │
││ │invitarea │
││Descrierea │administratorului de │
││activităţii │drum şi a altor │
││ │autorităţi responsabile │
││ │(CNAIR, APM); - │
││ │Stabilirea unei │
││ │metodologii de lucru; - │
││ │Găsirea unor soluţii │
││ │viabile pentru │
││ │asigurarea │
││ │permeabilităţii pentru │
││ │carnivorele mari a DN76;│
││ │- Implementarea │
││ │măsurilor tehnice de │
││ │refacere a │
││ │permeabilităţii; - │
││ │Monitorizarea │
││ │permeabilităţii pentru │
││ │lup pe DN76. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Grup de lucru pentru │
││ │identificarea soluţiilor│
││ │de asigurare a │
││ │permeabilităţii în cazul│
││Rezultate │DN76, format; - Set de │
││aşteptate │soluţii viabile pentru │
││ │asigurarea │
││ │permeabilităţii pentru │
││ │carnivorele mari a DN76;│
││ │- Permeabilitatea pentru│
││ │lup pe DN76 refăcută. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Responsabili│Ministerul Mediului, │
││pentru │CNAIR, ANANP/ │
││implementare│administratori arii │
││ │protejate, ONG-uri │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Primul an de │
││realizare │implementare (grupul de │
││ │lucru) │
└┴────────────┴────────────────────────┘


┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │A.3 Evaluarea periodică │
││ │a conectivităţii │
││Titlul │ecologice structurale şi│
││acţiunii │funcţionale a │
││ │coridorului Apuseni - │
││ │Carpaţii Meridionali │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Conectivitatea ecologică│
││ │se schimbă în timp şi │
││ │este influenţată de o │
││ │serie de factori, cum ar│
││ │fi dezvoltarea │
││ │infrastructurii sau │
││Motivaţia │schimbarea destinaţiei │
││acţiunii │terenurilor. Cum astfel │
││ │de factori sunt supuşi │
││ │unui proces permanent de│
││ │schimbare, evaluarea │
││ │periodică a │
││ │conectivităţii ecologice│
││ │este absolut necesară. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Deplasări pentru │
││ │evaluarea în teren a │
││ │eficienţei măsurilor de │
││ │reducere a impactului │
││ │(transecte anuale pentru│
││ │verificarea urmelor │
││ │animalelor sălbatice în │
││ │zonele de traversare a │
││ │infrastructurii │
││ │liniare); - Sprijinirea │
││ │autorităţilor │
││ │responsabile pentru │
││ │verificarea eficienţei │
││ │măsurilor de reducere a │
││ │impactului, în special │
││Descrierea │în cazul autostrăzii │
││activităţii │Lugoj-Deva. - │
││ │Monitorizarea video a │
││ │punctelor de traversare │
││ │a autostrăzii (ecoducte │
││ │şi tuneluri) în vederea │
││ │evaluării eficienţei │
││ │acestora; - Raportarea │
││ │cu privire la │
││ │conectivitatea │
││ │coridorului. - Evaluarea│
││ │permeabilităţii │
││ │structurale a │
││ │elementelor de │
││ │infrastructură liniară │
││ │din toată zona │
││ │coridorului ecologic o │
││ │dată la 5 ani │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Raport cu privire la │
││Rezultate │permeabilitatea │
││aşteptate │coridorului; - Harta │
││ │permeabilităţii │
││ │infrastructurii liniare.│
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Responsabili│Ministerul Mediului, │
││pentru │CNAIR, CFR, ANANP/ │
││implementare│administratori arii │
││ │protejate, ONG-uri │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Permanent │
││realizare │ │
└┴────────────┴────────────────────────┘


┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │A.4 Includerea măsurilor│
││ │tehnice pentru │
││Titlul │asigurarea │
││acţiunii │conectivităţii în │
││ │planurile de management │
││ │ale siturilor Natura │
││ │2000 │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Coridorul ecologic │
││ │Apuseni-Carpaţii │
││ │Meridionali este format │
││ │din 17 situri Natura │
││ │2000, situate pe raza │
││ │judeţelor Bihor, Cluj, │
││ │Alba, Arad, Hunedoara, │
││ │Timiş şi Caraş-Severin. │
││ │Una dintre modalităţile │
││ │cele mai eficiente de │
││ │implementare a măsurilor│
││ │de conservare şi │
││ │asigurare a │
││ │conectivităţii │
││ │habitatelor pentru │
││ │carnivorele mari este │
││ │includerea acestor │
││ │măsuri în planurile de │
││ │management ale siturilor│
││ │N2000. Doar câteva │
││Motivaţia │dintre aceste situri au │
││acţiunii │planuri de management │
││ │aprobate (ROSCI0289 │
││ │Coridorul Drocea - Codru│
││ │Moma; ROSCI0298 Defileul│
││ │Crişului Alb şi │
││ │ROSCI0064 Defileul │
││ │Mureşului), altele sunt │
││ │în curs de evaluare/ │
││ │aprobare (ROSCI0002 │
││ │Apuseni; ROSCI0406 │
││ │Zarandul de Est şi │
││ │ROSCI0217 Retezat), iar │
││ │pentru ROSCI0325 Munţii │
││ │Metaliferi s-au demarat │
││ │studiile care vor sta la│
││ │baza elaborării planului│
││ │de management. Cele mai │
││ │multe însă dintre │
││ │siturile Natura 2000 │
││ │care compun coridorul │
││ │ecologic nu deţin un │
││ │plan de management. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Urmărirea stadiului de│
││ │elaborare şi aprobare a │
││ │planurilor de management│
││ │al siturilor Natura 2000│
││ │care formează coridorul │
││ │ecologic; - Urmărirea │
││ │procesului de revizuire │
││ │a planurilor de │
││ │management Natura 2000; │
││ │- Întâlniri cu │
││ │reprezentanţii siturilor│
││ │Natura 2000 şi │
││ │promovarea măsurilor de │
││Descrierea │asigurare a │
││activităţii │conectivităţii │
││ │habitatelor pentru │
││ │carnivorele mari; - │
││ │Participarea la │
││ │sesiunile de consultare │
││ │publică pentru planurile│
││ │de management Natura │
││ │2000 şi susţinerea │
││ │introducerii măsurilor │
││ │de management privind │
││ │conectivitatea - │
││ │Includerea măsurilor │
││ │privind conectivitatea │
││ │în planurile de │
││ │management Natura 2000 │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Măsuri privind │
││ │asigurarea │
││ │conectivităţii │
││ │habitatelor pentru │
││ │carnivorele mari incluse│
││Rezultate │în planurile de │
││aşteptate │management ale siturilor│
││ │Natura 2000 din │
││ │coridorul ecologic; - │
││ │Păstrarea/îmbunătăţirea │
││ │conectivităţii │
││ │habitatelor pentru │
││ │carnivorele mari │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Responsabili│Ministerul Mediului, │
││pentru │ANANP/administratori │
││implementare│arii protejate, ONG-uri │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Permanent │
││realizare │ │
└┴────────────┴────────────────────────┘


┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │A.5 Managementul adecvat│
││Titlul │al terenurilor în zonele│
││acţiunii │importante pentru │
││ │carnivorele mari │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │În anumite sectoare din │
││ │zona coridorului │
││ │ecologic se poate │
││ │constata o tendinţă de │
││ │intensificare a │
││ │agriculturii, care se │
││ │manifestă prin │
││ │înfiinţarea de │
││ │monoculturi pe suprafeţe│
││ │mari, mecanizarea │
││ │lucrărilor iar în unele │
││ │situaţii împrejmuirea │
││ │proprietăţii. La │
││ │cealaltă extremă, pot fi│
││Motivaţia │întâlnite terenuri │
││acţiunii │abandonate şi care sunt │
││ │ocupate de specii │
││ │arbustive invazive, cum │
││ │ar fi Amorpha fruticosa,│
││ │în special în apropierea│
││ │râului Mureş. Niciuna │
││ │dintre aceste situaţii, │
││ │sau extreme, nu este │
││ │benefică pentru fauna │
││ │sălbatică din zona │
││ │coridorului ecologic, │
││ │contribuind la │
││ │degradarea habitatelor │
││ │şi întreruperea │
││ │conectivităţii. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Achiziţia de terenuri │
││ │şi managementul adecvat │
││ │al acestora în zonele │
││ │cheie - Promovarea │
││ │măsurilor de bune │
││ │practici în managementul│
││ │terenurilor agricole şi │
││ │diseminarea atât în │
││ │rândul proprietarilor │
││ │cât şi a │
││ │administratorilor UAT; -│
││ │Menţinerea şi │
││ │îmbunătăţirea │
││ │funcţionalităţii │
││ │coridoarelor de │
││ │deplasare a carnivorelor│
││ │mari prin managementul │
││ │adecvat al terenurilor, │
││ │în vederea reducerii │
││ │impactului generat de │
││ │intensificarea │
││ │agriculturii sau de │
││ │abandonarea terenurilor;│
││ │- Managementul │
││ │terenurilor ocupate de │
││ │specii de plante │
││ │invazive - Menţinerea │
││ │vegetaţiei lemnoase de-a│
││ │lungul canalelor de │
││ │irigaţie sau de desecare│
││ │şi a căilor de │
││ │comunicaţie, precum şi │
││ │benzile de vegetaţie │
││Descrierea │care delimitează │
││activităţii │terenurile agricole │
││ │deoarece acestea │
││ │reprezintă rute de │
││ │deplasare pentru fauna │
││ │sălbatică (mai puţin │
││ │cele care ar putea │
││ │conduce animalele │
││ │sălbatice spre │
││ │localităţi şi care în │
││ │acest fel ar putea │
││ │creşte numărul de │
││ │conflicte); - Includerea│
││ │în amenajamentele │
││ │pastorale de prevederi │
││ │care să asigure │
││ │conectivitatea │
││ │habitatelor pentru │
││ │carnivorele mari; - │
││ │Armonizarea planurilor │
││ │de urbanism în sensul │
││ │limitării extinderii │
││ │intravilanului în zonele│
││ │critice pentru │
││ │conectivitate; - Terenul│
││ │achiziţionat prin │
││ │proiectul LCC în vederea│
││ │creării unor micro- │
││ │coridoare pentru │
││ │carnivorele mari în zona│
││ │Defileului Mureşului va │
││ │fi întreţinut şi folosit│
││ │ca exemplu de bune │
││ │practici pentru │
││ │conectivitate │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Ghid de bune practici │
││ │în managementul │
││ │terenurilor agricole; - │
││ │Amenajamente pastorale │
││Rezultate │şi silvice care conţin │
││aşteptate │măsuri pentru asigurarea│
││ │conectivităţii; - Zone │
││ │permeabile pentru │
││ │deplasarea carnivorelor │
││ │mari │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Ministerul Mediului, │
││Responsabili│Ministerul Agriculturii,│
││pentru │autorităţi locale, │
││implementare│proprietari de terenuri,│
││ │ANANP/administratori │
││ │arii protejate, ONG-uri │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Permanent │
││realizare │ │
└┴────────────┴────────────────────────┘


┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │A.6 Crearea unui sistem │
││ │de plăţi care să │
││ │motiveze proprietarii de│
││Titlul │terenuri în vederea │
││acţiunii │creării unor zone de │
││ │habitat favorabil pentru│
││ │carnivorele mari şi │
││ │speciile pradă │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Întreruperea │
││ │conectivităţii │
││ │habitatelor reprezintă │
││ │în momentul de faţă una │
││ │dintre cele mai mari │
││ │ameninţări la adresa │
││ │conservării carnivorelor│
││ │mari în zona coridorului│
││ │ecologic Apuseni - │
││ │Carpaţii Meridionali. Pe│
││ │lângă proiectele de │
││ │dezvoltare a │
││ │infrastructurii liniare,│
││ │intensificarea │
││Motivaţia │agriculturii, sau din │
││acţiunii │contră - abandonul │
││ │terenurilor, reprezintă │
││ │factori care cresc │
││ │riscul întreruperii │
││ │conectivităţii │
││ │habitatelor. │
││ │Proprietarii de terenuri│
││ │nu sunt motivaţi în │
││ │prezent să administreze │
││ │terenurile într-un mod │
││ │care să asigure zone de │
││ │habitat favorabil pentru│
││ │fauna sălbatică, dar ar │
││ │putea fi stimulaţi în │
││ │această direcţie de un │
││ │sistem de compensaţii. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Includerea în PNDR a │
││ │unor măsuri ţintite │
││ │pentru conectivitate; - │
││ │Definirea şi localizarea│
││ │zonelor prioritare │
││ │pentru conectivitate │
││ │(studii de caz │
││ │Transgreen, LCC, │
││ │CoreHubs)Studierea │
││Descrierea │diferitelor programe şi │
││activităţii │modalităţi de acordare a│
││ │compensaţiilor; - │
││ │Demersuri pe lângă APIA │
││ │pentru includerea în │
││ │schemele de compensare a│
││ │unei măsuri care să │
││ │vizeze păstrarea sau │
││ │crearea unor habitate │
││ │favorabile pentru │
││ │carnivorele mari │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Harta zonelor în care │
││ │se impune crearea unor │
││ │habitate favorabile sau │
││ │un anumit tip de │
││ │management pentru │
││ │carnivorele mari; - │
││ │Schemă de compensaţii │
││Rezultate │pentru proprietarii de │
││aşteptate │terenuri care sunt │
││ │dispuşi să creeze zone │
││ │de habitat favorabil │
││ │pentru carnivorele mari │
││ │sau să administreze │
││ │terenul într-un mod care│
││ │să asigure │
││ │permeabilitatea pentru │
││ │carnivore │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Responsabili│Ministerul Mediului, │
││pentru │APIA, ANANP/ │
││implementare│administratori arii │
││ │protejate │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Permanent │
││realizare │ │
└┴────────────┴────────────────────────┘


┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │A.7 Managementul adecvat│
││ │al bazinelor │
││Titlul │hidrografice pentru │
││acţiunii │menţinerea │
││ │permeabilităţii │
││ │cursurilor de apă │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Din punctul de vedere al│
││ │managementului apelor, │
││ │coridorul ecologic se │
││ │suprapune parţial peste │
││ │cinci bazine │
││ │hidrografice, gestionate│
││ │de către Administraţia │
││ │Naţională Apele Române │
││ │(ANAR), prin structurile│
││ │din subordine. Acestea │
││ │sunt: Bazinul │
││ │hidrografic Someş; │
││ │Bazinul hidrografic │
││ │Crişuri; Bazinul │
││ │hidrografic Mureş; │
││ │Bazinul hidrografic Bega│
││ │şi Bazinul hidrografic │
││ │Timiş. Zona cea mai │
││ │sensibilă pentru │
││Motivaţia │conectivitatea │
││acţiunii │habitatelor carnivorelor│
││ │mari este Valea │
││ │Mureşului, dat fiind │
││ │faptul că în această │
││ │zonă există, sau sunt │
││ │planificate, şi mai │
││ │multe lucrări de │
││ │infrastructură liniară. │
││ │Râul Mureş poate fi │
││ │traversat în prezent de │
││ │către carnivorele mari │
││ │în anumite puncte în │
││ │care taluzul sau │
││ │vegetaţia ripariană │
││ │permit acest lucru. Este│
││ │important ca în aceste │
││ │puncte de trecere să nu │
││ │fie amplasate lucrări │
││ │sau proiecte care ar │
││ │putea bloca │
││ │permeabilitatea. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Informarea ANAR cu │
││ │privire la existenţa şi │
││ │importanţa punctelor de │
││ │traversare a râului │
││ │Mureş (în special a │
││ │celor 8 micro-coridoare │
││ │descrise în capitolul V.│
││ │2), şi eventual a altor │
││ │cursuri de apă, de către│
││ │animalele sălbatice; - │
││ │Interzicerea amplasării │
││ │sau derulării unor │
││ │proiecte sau activităţi │
││ │care ar putea afecta │
││ │permeabilitatea râurilor│
││ │din zona coridorului │
││ │(Mureş, Crişuri, Arieş) │
││ │în zonele sensibile │
││Descrierea │pentru conectivitate │
││activităţii │(balastiere, │
││ │regularizarea │
││ │malurilor); - Menţinerea│
││ │permeabilităţii tuturor │
││ │cursurilor de apă din │
││ │zona coridorului │
││ │ecologic; - Menţinerea │
││ │vegetaţiei lemnoase de │
││ │pe malurile cursurilor │
││ │de apă din zona │
││ │coridorului ecologic; - │
││ │Evitarea amplasării unor│
││ │obstacole pe terenurile │
││ │situate de o parte şi │
││ │cealaltă a râului Mureş,│
││ │precum şi a celorlalte │
││ │cursuri de apă, în │
││ │zonele de traversare de │
││ │către animalele │
││ │sălbatice; │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Menţinerea │
││Rezultate │permeabilităţii │
││aşteptate │cursurilor de apă pentru│
││ │deplasarea animalelor │
││ │sălbatice │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Responsabili│Ministerul Mediului, │
││pentru │ANAR, ANANP/ │
││implementare│administratori arii │
││ │protejate │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Permanent │
││realizare │ │
└┴────────────┴────────────────────────┘


    Tema de management: MANAGEMENTUL SPECIILOR
     Obiectivul 1: Îmbunătăţirea metodelor de colectare a datelor
        Ameninţarea: Lipsa unui sistem unitar de monitorizare a carnivorelor

┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │A8. Implementarea unui │
││Titlul │sistem unitar de │
││acţiunii │monitorizare a stării de│
││ │conservare a lupului │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Monitorizarea stării de │
││ │conservare a lupului │
││ │permite elaborarea şi │
││ │adaptarea măsurilor de │
││ │management în vederea │
││ │menţinerii şi │
││ │îmbunătăţirii │
││ │conectivităţii ecologice│
││ │în cadrul coridorului. │
││ │Prin alte două proiecte │
││ │finanţate de Uniunea │
││ │Europeană şi Guvernul │
││ │României (WOLFLIFE │
││ │(LIFE13NAT/RO/000205 - │
││ │„Implementarea celor mai│
││ │bune practici pentru │
││Motivaţia │conservarea in-situ a │
││acţiunii │speciei Canis lupus la │
││ │nivelul Carpaţilor │
││ │Orientali” şi LIFE 13 │
││ │NAT/RO/001154 FOR BEAR │
││ │Conservarea populaţiei │
││ │de urs brun -Ursus │
││ │arctos- din România”) au│
││ │fost realizate Planurile│
││ │naţionale de acţiune │
││ │pentru cele două specii.│
││ │Prin cele două planuri │
││ │naţionale se propune un │
││ │sistem naţional de │
││ │monitorizare a ursului │
││ │şi lupului, care trebuie│
││ │adoptat şi la nivelul │
││ │coridorului ecologic. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Analizarea datelor │
││ │oficiale; - Instituirea │
││ │şi implementarea unui │
││ │sistem de colectare a │
││ │probelor biologice │
││ │pentru analize genetice.│
││ │Folosirea analizelor │
││ │genetice, în corelaţie │
││ │cu celelalte metode │
││ │consacrate, va spori │
││Descrierea │eficienţa şi precizia │
││activităţii │inventarierilor. - │
││ │Cartografierea şi │
││ │monitorizarea anuală a │
││ │zonelor în care speciile│
││ │de carnivore mari au o │
││ │prezenţă confirmată pe │
││ │perioade mai lungi de │
││ │timp; - Înregistrarea │
││ │datelor care atestă │
││ │prezenţa speciei în │
││ │anumite zone specifice │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Metode şi protocoale │
││ │de monitorizare │
││ │îmbunătăţite pentru │
││ │populaţiile de carnivore│
││ │din coridorul ecologic; │
││ │- Implementarea │
││ │sistemului de │
││ │monitorizare (în special│
││ │de către administratorii│
││ │fondurilor cinegetice şi│
││ │administratorii Natura 2│
││ │000); - Date anuale │
││Rezultate │privitoare la │
││aşteptate │distribuţia, abundenţa │
││ │şi starea genetică a │
││ │lupului în zona │
││ │coridorului; - │
││ │Stabilirea efectivului │
││ │real al speciei în zona │
││ │coridorului ecologic; - │
││ │Evaluarea stării de │
││ │conservare a lupului în │
││ │zona coridorului │
││ │ecologic, inclusiv prin │
││ │realizarea unor studii │
││ │genetice │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │ANANP/administratori │
││Responsabili│arii protejate, │
││pentru │administratori ai │
││implementare│fondurilor cinegetice, │
││ │ONG-uri, Ministerul │
││ │Mediului │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Permanent │
││realizare │ │
└┴────────────┴────────────────────────┘


    Obiectivul 2: Limitarea impactului generat de câinii fără stăpân
        Ameninţarea: Impactul generat de câinii fără stăpân asupra carnivorelor şi speciilor-pradă

┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Titlul │A9. Controlul câinilor │
││acţiunii │hoinari │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Prezenţa câinilor │
││ │hoinari în ecosistemele │
││ │naturale nu este │
││ │binevenită din mai multe│
││ │motive. În primul rând │
││ │aceştia atacă şi ucid │
││ │exemplare din │
││ │speciile-pradă (căprior,│
││ │mistreţ, cerb etc), │
││ │concurând astfel │
││ │carnivorele şi reducând │
││ │baza trofică pentru │
││ │acestea. În al doilea │
││Motivaţia │rând, câinii răspândesc │
││acţiunii │o serie de boli în │
││ │rândul animalelor │
││ │sălbatice. Deoarece în │
││ │momentul de faţă nu │
││ │există un inventar exact│
││ │al câinilor hoinari în │
││ │zona coridorului │
││ │ecologic şi nici o │
││ │situaţie a impactului │
││ │generat de aceştia │
││ │asupra faunei sălbatice,│
││ │într-o primă etapă vor │
││ │trebui abordate şi │
││ │rezolvate aceste două │
││ │aspecte. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Informarea factorilor │
││ │interesaţi (vânători, │
││ │reprezentanţi Natura │
││ │2000, ciobani) cu │
││ │privire la impactul │
││Descrierea │câinilor hoinari asupra │
││activităţii │faunei sălbatice şi a │
││ │şeptelului; - Evaluarea │
││ │impactului generat de │
││ │câinii hoinari, dar şi a│
││ │celor nesupravegheaţi │
││ │sau nehrăniţi, asupra │
││ │faunei sălbatice; │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Reducerea impactului │
││Rezultate │generat de câinii │
││aşteptate │hoinari asupra faunei │
││ │sălbatice │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Ministerul Mediului, │
││ │Direcţia Sanitar │
││Responsabili│Veterinară şi pentru │
││pentru │Siguranţa Alimentelor, │
││implementare│ANANP/administratori │
││ │arii protejate, ONG-uri,│
││ │administratori ai │
││ │fondurilor cinegetice │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Permanent │
││realizare │ │
└┴────────────┴────────────────────────┘


    Tema: BRACONAJUL
     Obiectivul 1: Reducerea braconajului
        Presiunea: Existenţa braconajului, atât la carnivore cât şi la speciile-pradă

┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │A10. Menţinerea şi │
││ │intensificarea │
││ │patrulărilor cu scopul │
││Titlul │prevenirii şi combaterii│
││acţiunii │braconajului în zona │
││ │coridorului ecologic │
││ │Apuseni - Carpaţii │
││ │Meridionali │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Odată cu înfiinţarea │
││ │unităţii de prevenire şi│
││ │combatere a braconajului│
││ │(PJM Vaţa de Jos) şi │
││ │implicit intensificarea │
││ │patrulărilor, s-a putut │
││ │dovedi faptul că │
││ │braconajul este prezent │
││ │la un nivel destul de │
││ │ridicat în zona │
││ │coridorului ecologic. │
││ │Spre exemplu, doar în │
││ │anul 2015 au fost │
││ │dezactivate 24 de laţuri│
││ │şi au fost găsite 8 │
││ │animale în laţ, dintre │
││ │care şi un urs. În anul │
││Motivaţia │2016, subofiţerii din │
││acţiunii │cadrul PJM Vaţa de Jos │
││ │au aplicat 125 de │
││ │contravenţii silvice şi │
││ │cinegetice şi 23 de │
││ │persoane au fost predate│
││ │organelor de poliţie, │
││ │fiindu-le întocmite acte│
││ │de sesizare pentru │
││ │comiterea a 26 │
││ │infracţiuni silvice sau │
││ │legate de braconaj. │
││ │Aceste date indică │
││ │faptul că patrulările │
││ │trebuie menţinute şi │
││ │intensificate în zona │
││ │coridorului ecologic şi │
││ │după încheierea │
││ │proiectului LCC. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Menţinerea şi │
││ │intensificarea │
││ │acţiunilor de patrulare │
││ │în zona coridorului │
││ │ecologic, în aria de │
││ │competenţă a PJM Vaţa de│
││ │Jos, la nivelul │
││ │judeţului Hunedoara; - │
││ │Continuarea acţiunilor │
││ │de prevenire şi │
││ │combatere a braconajului│
││ │şi după încheierea │
││ │proiectului LCC şi │
││ │implicarea şi altor │
││ │posturi de jandarmi │
││ │montani din zona │
││Descrierea │coridorului ecologic din│
││activităţii │judeţele Hunedoara, │
││ │Caraş-Severin, Gorj, │
││ │Alba, Timiş, Bihor, Cluj│
││ │şi Arad; - Dezvoltarea │
││ │şi implementarea unui │
││ │sistem de centralizare a│
││ │datelor cu privire la │
││ │actele de braconaj din │
││ │zona coridorului │
││ │ecologic; - Instruirea/ │
││ │sprijinirea │
││ │autorităţilor │
││ │responsabile cu privire │
││ │la raportarea şi │
││ │rezolvarea cazurilor de │
││ │braconaj; - Prezentarea │
││ │imediată în mass-media a│
││ │cazurilor de braconaj │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Unitatea de prevenire │
││ │şi combatere a │
││ │braconajului constituită│
││ │la nivelul fiecărui │
││ │judeţ, la nivelul │
││ │coridorului ecologic │
││ │Apuseni - Carpaţii │
││ │Meridionali, activă şi │
││ │după încheierea │
││ │proiectului LCC, în │
││Rezultate │funcţie de competenţele,│
││aşteptate │asigurarea dotării │
││ │necesare continuării │
││ │activităţii şi │
││ │finanţarea efectivă a │
││ │activităţii; - Acţiuni │
││ │comune de patrulare │
││ │realizate; - Prevenirea │
││ │şi reducerea │
││ │braconajului în zona │
││ │coridorului ecologic, în│
││ │zona de competenţă a │
││ │fiecărui judeţ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Inspectoratul General al│
││ │Jandarmeriei Române, │
││ │Garda Forestieră, │
││ │Gestionarii fondurilor │
││Responsabili│cinegetice, ANANP/ │
││pentru │administratori arii │
││implementare│protejate, Ministerul │
││ │Mediului, Ministerul │
││ │Apelor şi Pădurilor, │
││ │Poliţia - Serviciul │
││ │Arme, Explozivi şi │
││ │Substanţe Periculoase │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Permanent │
││realizare │ │
└┴────────────┴────────────────────────┘


    Tema: MANAGEMENTUL CINEGETIC
     Obiectivul 1: Asigurarea unui managementul cinegetic adecvat
        Ameninţarea: Afectarea directă, indirectă (a speciilor-pradă) şi perturbarea cauzată de managementul cinegetic neadaptat

┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │A11. Sprijinirea │
││ │gestionarilor de fonduri│
││Titlul │cinegetice în vederea │
││acţiunii │menţinerii şi │
││ │îmbunătăţirii stării de │
││ │conservare a lupului │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │În zona coridorului │
││ │ecologic există 200 de │
││ │fonduri cinegetice, │
││ │administrate fie de │
││ │către Asociaţiile │
││ │judeţene de vânătoare şi│
││ │pescuit (AJVPS), fie de │
││ │către direcţii silvice, │
││ │ocoale silvice private, │
││ │alte asociaţii de │
││ │vânătoare sau chiar │
││ │universităţi │
││ │(Universitatea din │
││ │Oradea - fondul │
││ │cinegetic “Pietroasa”, │
││ │judeţul Bihor). Aceste │
││ │fonduri cinegetice au │
││ │existat şi au funcţionat│
││ │şi înainte de │
││ │înfiinţarea, relativ │
││Motivaţia │recentă, a siturilor │
││acţiunii │Natura 2000, motiv │
││ │pentru care principiile │
││ │dezvoltării durabile şi │
││ │de conservare specifică │
││ │a unor specii de faună │
││ │sălbatică nu sunt încă │
││ │suficient asimilate de │
││ │către toţi factorii │
││ │interesaţi. În prezent │
││ │nu există un set de │
││ │norme, ghiduri de bune │
││ │practici sau seturi de │
││ │măsuri de conservare │
││ │susţinute de un sistem │
││ │de plăţi Natura 2000 sau│
││ │similar, iar în cazul │
││ │carnivorelor este nevoie│
││ │de un management │
││ │cinegetic adecvat, │
││ │adaptat cerinţelor │
││ │acestora ca │
││ │specii-umbrelă. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Gestionarea speciilor │
││ │pradă în conformitate cu│
││ │cerinţele de conservare │
││ │ale carnivorelor mari; -│
││ │Reglementarea hrănirii │
││ │vânatului prin │
││ │includerea în │
││ │contractele de gestiune │
││ │a posibilităţii ca │
││ │fiecare gestionar de │
││ │fond cinegetic să decidă│
││ │dacă este nevoie, sau │
││ │nu, de aplicarea de │
││ │hrană suplimentară şi în│
││ │ce cantitate; - │
││ │Includerea │
││ │reprezentanţilor │
││ │gestionarilor fondurilor│
││ │cinegetice în comisiile │
││ │de evaluare a pagubelor │
││ │produse de animalele │
││ │sălbatice; - Stabilirea │
││ │unei proceduri clare │
││ │care să vizeze cazurile │
││ │de ucidere accidentală a│
││Descrierea │animalelor sălbatice şi │
││activităţii │în care să fie menţionat│
││ │clar rolul tuturor │
││ │instituţiilor abilitate;│
││ │- Înfiinţarea şi │
││ │autorizarea unui │
││ │incinerator, gestionat │
││ │de DSVSA, în zona │
││ │coridorului ecologic, │
││ │care să poată fi folosit│
││ │în cazurile de ucidere │
││ │accidentală a animalelor│
││ │sălbatice; - │
││ │Identificarea şi │
││ │implementarea unui │
││ │sistem de plaţi/ │
││ │facilităţi corelat unui │
││ │management adecvat; - │
││ │Instruirea personalului │
││ │factorilor interesaţi; -│
││ │Monitorizarea │
││ │implementării şi a │
││ │efectelor; - Evaluarea │
││ │periodică a │
││ │managementului cinegetic│
││ │şi adaptarea măsurilor │
││ │de conservare specifice │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Set de norme/ghiduri/ │
││ │măsuri; - Sistem de │
││ │plăţi compensatorii; - │
││Rezultate │Personal instruit; - │
││aşteptate │Implementarea │
││ │managementului adecvat; │
││ │- Evaluări şi adaptări │
││ │periodice ale │
││ │managementului cinegetic│
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Ministerul Mediului, │
││Responsabili│administratorii │
││pentru │fondurilor cinegetice, │
││implementare│DSVSA, ANANP/ │
││ │administratori arii │
││ │protejate │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Permanent │
││realizare │ │
└┴────────────┴────────────────────────┘


    Tema de management: SILVICULTURA
     Obiectivul 1: Asigurarea unui management adecvat al vegetaţiei forestiere
        Presiunea: Afectarea favorabilităţii habitatelor şi a permeabilităţii peisajului prin management silvic neadaptat

┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │A12. Sprijinirea │
││ │administratorilor şi │
││Titlul │proprietarilor de păduri│
││acţiunii │în vederea menţinerii în│
││ │îmbunătăţirii stării de │
││ │conservare a lupului │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │În prezent nu există un │
││ │set de norme, ghiduri de│
││ │bune practici, seturi de│
││ │măsuri de conservare │
││ │susţinute de un sistem │
││Motivaţia │de plăţi Natura 2000 sau│
││acţiunii │similar. Este nevoie de │
││ │un management adecvat al│
││ │pădurii/vegetaţiei │
││ │forestiere, adaptat │
││ │cerinţelor speciilor de │
││ │carnivore ca │
││ │specii-umbrela. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Prezentarea în │
││ │grupurile de lucru a │
││ │unor studii de caz │
││ │pentru evidenţierea şi │
││ │cimentarea principiilor │
││ │de conservare a │
││ │carnivorelor mari; - │
││ │Elaborarea unui set de │
││ │norme, ghiduri de bune │
││ │practici, seturi de │
││ │măsuri de conservare; - │
││ │Includerea în │
││ │amenajamentele silvice │
││ │(odată cu reamenajarea) │
││ │de prevederi care să │
││ │asigure conectivitatea │
││ │habitatelor pentru │
││ │carnivorele mari; - │
││ │Consultarea tuturor │
││Descrierea │factorilor interesaţi şi│
││activităţii │oficializarea │
││ │reglementărilor │
││ │specifice; - │
││ │Identificarea şi │
││ │implementarea unui │
││ │sistem de plăţi/ │
││ │facilităţi corelat unui │
││ │management adecvat; - │
││ │Instruirea personalului │
││ │factorilor interesaţi; -│
││ │Monitorizarea │
││ │implementării │
││ │managementului forestier│
││ │şi a efectelor acestuia │
││ │asupra conservării │
││ │carnivorelor mari; - │
││ │Evaluarea periodică a │
││ │managementului forestier│
││ │şi adaptarea măsurilor │
││ │de conservare specifice │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Set de norme/ghiduri/ │
││ │măsuri; - Sistem de │
││ │plăţi compensatorii; - │
││Rezultate │Personal instruit; - │
││aşteptate │Implementarea │
││ │managementului adecvat; │
││ │- Evaluări şi adaptări │
││ │periodice ale │
││ │managementului forestier│
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Ministerul Apelor şi │
││Responsabili│Pădurilor, Direcţiile │
││pentru │Silvice, Ministerul │
││implementare│Mediului, ANANP/ │
││ │administratori arii │
││ │protejate │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Permanent │
││realizare │ │
└┴────────────┴────────────────────────┘


    Tema de management: PREVENIREA PAGUBELOR ŞI DIMINUAREA CONFLICTELOR
     Obiectivul 1: Reducerea numărului de conflicte
        Presiunea: Existenţa conflictelor om-animale sălbatice

┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │A13. Crearea unei baze │
││Titlul │de date a pagubelor │
││acţiunii │provocate de animalele │
││ │sălbatice în zona │
││ │coridorului ecologic │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Existenţa unei baze de │
││ │date care să cuprindă │
││ │situaţia reală a │
││ │pagubelor provocate de │
││ │animale sălbatice este │
││ │necesară în primul rând │
││ │pentru a putea elabora │
││ │şi adapta măsurile de │
││Motivaţia │management din planul de│
││acţiunii │acţiuni. De asemenea, în│
││ │funcţie de intensitatea │
││ │şi distribuţia zonelor │
││ │de conflicte se vor │
││ │putea implementa │
││ │măsurile de prevenire a │
││ │pagubelor şi diminuare a│
││ │conflictelor şi se vor │
││ │putea stabili tipurile │
││ │de măsuri necesare. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Un formular electronic │
││ │cu detalii despre │
││ │fiecare pagubă va fi │
││ │elaborat şi distribuit │
││Descrierea │la toate primăriile din │
││activităţii │zona coridorului. │
││ │Primăriile vor transmite│
││ │aceste formulare la APM/│
││ │Garda Forestieră, care │
││ │vor centraliza toate │
││ │datele. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Bază de date digitală │
││ │care să cuprindă │
││ │situaţia reală a │
││ │pagubelor provocate de │
││ │animale sălbatice; - │
││Rezultate │Evaluarea şi stabilirea │
││aşteptate │unui nivel de referinţă │
││ │al situaţiei pagubelor │
││ │şi conflictelor cu │
││ │animalele sălbatice, │
││ │nivel la care se vor │
││ │putea raporta evaluările│
││ │ulterioare; │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │APM, Garda Forestieră, │
││Responsabili│ANANP/administratori │
││pentru │arii protejate, │
││implementare│Ministerul Mediului, │
││ │gestionari ai fondurilor│
││ │cinegetice │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Primul an de │
││realizare │implementare şi │
││ │actualizare anuală │
└┴────────────┴────────────────────────┘


┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Titlul │A14. Generarea unor │
││acţiunii │hărţi cu potenţiale zone│
││ │de risc │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Fiecare comunitate din │
││ │zona coridorului │
││ │ecologic ar trebui să │
││ │aibă acces la o hartă a │
││ │zonelor de risc care să │
││ │fie analizată în cazul │
││ │amplasării unor │
││ │investiţii, facilităţi │
││ │sau bunuri (livezi, │
││ │stupine, stâne, trasee │
││ │turistice, pensiuni │
││ │etc). Riscul se referă │
││Motivaţia │la posibilele daune pe │
││acţiunii │care le-ar putea suferi │
││ │proprietarii dacă │
││ │amplasează în anumite │
││ │zone investiţiile │
││ │respective. De asemenea,│
││ │pentru îmbunătăţirea │
││ │managementului speciei │
││ │şi distribuirea │
││ │eficientă a resurselor │
││ │de management, generarea│
││ │unor hărţi de risc cu │
││ │privire la braconaj ar │
││ │fi extrem de utile. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Pentru realizarea │
││ │hărţilor este necesară │
││ │cartografierea rutelor │
││ │de traversare a │
││ │carnivorelor mari. De │
││ │asemenea, este nevoie de│
││ │istoricul atacurilor │
││ │asupra şeptelului (loc, │
││ │tip de cultură, tip de │
││ │atac, perioada atacului │
││ │etc), precum şi o │
││ │situaţie a amplasării │
││ │stânelor (inclusiv │
││ │distanţa de amplasare a │
││Descrierea │acestora faţă de zonele │
││activităţii │de habitat al │
││ │carnivorelor mari). În │
││ │funcţie de aceste │
││ │informaţii se vor │
││ │realiza hărţi cu zone │
││ │împărţite pe grade risc.│
││ │În ceea ce priveşte │
││ │hărţile de risc cu │
││ │privire la braconaj, │
││ │este nevoie de │
││ │centralizarea datelor │
││ │deţinute de │
││ │administratorii │
││ │fondurilor cinegetice şi│
││ │Inspectoratele de │
││ │Jandarmi Judeţene │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Hărţi cu potenţiale │
││ │zone de risc care să fie│
││ │distribuite consiliilor │
││Rezultate │locale şi altor │
││aşteptate │instituţii; - Hărţi cu │
││ │zonele de risc pentru │
││ │braconaj; - Diminuarea │
││ │pagubelor şi reducerea │
││ │numărului de conflicte │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Responsabili│Garda Forestieră, APM, │
││pentru │fondurile cinegetice, │
││implementare│ANANP/administratori │
││ │arii protejate │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Primul an de │
││realizare │implementare │
└┴────────────┴────────────────────────┘


┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │A15. Distribuirea şi │
││ │popularizarea unor │
││Titlul │ghiduri de bune practici│
││acţiunii │privind paza culturilor │
││ │agricole şi a │
││ │efectivelor de animale │
││ │domestice │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │În urma aplicării unor │
││ │chestionare în cadrul │
││ │proiectului LCC, s-a │
││ │constatat că fermierii │
││ │folosesc în măsură mult │
││ │prea mică metodele │
││ │moderne de prevenire a │
││ │pagubelor provocate de │
││ │animalele sălbatice. │
││ │Amplasarea │
││ │demonstrativă, în cadrul│
││ │proiectului, a unor │
││ │garduri electrice a dat │
││ │posibilitatea │
││ │proprietarilor să │
││ │testeze şi să se │
││ │convingă de eficienţa │
││ │unor astfel de metode, │
││ │iar rezultatele trebuie │
││ │să fie diseminate. │
││ │Elaborarea şi │
││Motivaţia │distribuirea unor │
││acţiunii │ghiduri de bune practici│
││ │reprezintă o bună │
││ │modalitate de │
││ │conştientizare a │
││ │fermierilor cu privire │
││ │la riscurile la care se │
││ │expun dacă nu │
││ │implementează măsuri de │
││ │prevenire a pagubelor, │
││ │în paralel cu │
││ │prezentarea celor mai │
││ │eficiente metode de │
││ │protejare a culturilor │
││ │sau şeptelului. În │
││ │cadrul proiectului LCC │
││ │au fost elaborate astfel│
││ │de materiale de │
││ │informare, care trebuie │
││ │permanent adaptate şi │
││ │distribuite în toată │
││ │aria coridorului │
││ │ecologic │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Conceperea, editarea, │
││ │tipărirea şi │
││ │distribuirea unor │
││ │broşuri în care să fie │
││ │prezentate riscurile la │
││Descrierea │care se expun fermierii │
││activităţii │care nu îşi protejează │
││ │eficient şeptelul şi în │
││ │care să fie descrise │
││ │cele mai eficiente │
││ │măsuri de prevenire a │
││ │pagubelor │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Ghiduri/broşuri │
││ │adaptate şi îmbunătăţite│
││ │cu cele mai eficiente │
││Rezultate │metode de prevenire şi │
││aşteptate │cu exemple noi de bune │
││ │practici; - Reducerea │
││ │pagubele şi diminuarea │
││ │conflictelor │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Responsabili│ANANP/administratori │
││pentru │arii protejate, ONG-uri │
││implementare│ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Primul an de │
││realizare │implementare si │
││ │distribuire permanentă │
└┴────────────┴────────────────────────┘


┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │A16. Sprijinirea │
││ │proprietarilor de │
││ │animale domestice cu │
││Titlul │privire la aplicarea │
││acţiunii │unor metode tradiţionale│
││ │şi moderne de prevenire │
││ │a pagubelor şi diminuare│
││ │a conflictelor │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Legislaţia actuală │
││ │impune anumite obligaţii│
││ │proprietarilor de │
││ │culturi agricole, │
││ │silvice şi de animale │
││ │domestice pentru │
││ │prevenirea pagubelor │
││Motivaţia │provocate de animalele │
││acţiunii │sălbatice. De multe ori │
││ │însă aceste obligaţii nu│
││ │sunt respectate de către│
││ │fermieri, motivele │
││ │putând varia de la lipsa│
││ │de informare până la │
││ │starea materială │
││ │precară. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Conştientizarea │
││ │proprietarilor de │
││ │animale domestice cu │
││ │privire la obligaţiile │
││ │ce le revin pentru │
││ │prevenirea pagubelor │
││ │provocate de animalele │
││ │sălbatice; - Aplicarea │
││ │unor măsuri │
││ │demonstrative moderne de│
││ │prevenire a pagubelor; -│
││Descrierea │Informarea şi │
││activităţii │sprijinirea fermierilor │
││ │în vederea │
││ │achiziţionării unor │
││ │echipamente destinate │
││ │protejării şeptelului │
││ │(garduri electrice, │
││ │substanţe repelente │
││ │etc); - Asigurarea │
││ │instructajului de │
││ │folosire a │
││ │echipamentelor destinate│
││ │protejării şeptelului │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Reducerea pagubelor │
││ │asupra şeptelului │
││Rezultate │provocate de animalele │
││aşteptate │sălbatice; - Creşterea │
││ │gradului de folosire a │
││ │măsurilor de prevenţie │
││ │de către fermieri │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Responsabili│ANANP/administratori │
││pentru │arii protejate, ONG-uri │
││implementare│ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Permanent │
││realizare │ │
└┴────────────┴────────────────────────┘


    Obiectivul 2: Creşterea gradului de acceptanţă a comunităţilor locale faţă de fauna sălbatică
        Presiunea: Existenţa conflictelor om-animale sălbatice

┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │A.17 Sprijinirea │
││ │fermierilor în vederea │
││Titlul │accesării plăţilor │
││acţiunii │compensatorii în cazul │
││ │producerii unor pagube │
││ │de către animalele │
││ │sălbatice │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │În cazul producerii unor│
││ │pagube de către │
││ │animalele sălbatice, │
││ │mulţi proprietari nu │
││ │ajung să beneficieze de │
││ │despăgubiri şi din cauza│
││ │procedurii destul de │
││ │greoaie pe care trebuie │
││ │să o urmeze. Această │
││ │situaţie creşte │
││ │frustrarea │
││ │proprietarilor păgubiţi,│
││ │ceea ce conduce implicit│
││ │la intensificarea │
││ │atitudinii negative faţă│
││ │de fauna sălbatică şi a │
││ │braconajului. De │
││Motivaţia │asemenea, s-a putut │
││acţiunii │constata că, în cazul │
││ │producerii unor pagube │
││ │de către animalele │
││ │sălbatice, proprietarii │
││ │păgubiţi nu cunosc │
││ │procedura şi paşii pe │
││ │care trebuie să-i urmeze│
││ │pentru a beneficia de │
││ │despăgubiri. Această │
││ │lipsă de informare │
││ │îngreunează procesul de │
││ │constatare şi evaluare a│
││ │pagubelor de către │
││ │comisiile special │
││ │constituite, iar în │
││ │unele cazuri conduce la │
││ │imposibilitatea de │
││ │acordare a │
││ │compensaţiilor băneşti. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Discuţii cu │
││ │proprietarii care au │
││ │suferit o pagubă; - │
││ │Acţiuni de informare cu │
││ │privire la procedura de │
││Descrierea │acordare a │
││activităţii │despăgubirilor; - │
││ │Prezentarea actelor │
││ │necesare pentru │
││ │acordarea │
││ │despăgubirilor; - │
││ │Sprijin în completarea │
││ │actelor │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Mai mulţi proprietari │
││ │despăgubiţi; - │
││ │Diminuarea conflictelor │
││ │om-animale sălbatice; - │
││Rezultate │Creşterea gradului de │
││aşteptate │acceptanţă; - O mai bună│
││ │cunoaştere a procesului │
││ │de despăgubire; - Mai │
││ │mulţi proprietari care │
││ │să beneficieze de │
││ │despăgubiri │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │ANANP/administratori │
││ │arii protejate, │
││Responsabili│Reprezentanţii │
││pentru │comisiilor de constatare│
││implementare│şi evaluare a pagubelor,│
││ │Autorităţi locale, │
││ │Ministerul Mediului, │
││ │APM-uri, ONG-uri │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Permanent │
││realizare │ │
└┴────────────┴────────────────────────┘


    Obiectivul 3: Rezolvarea eficientă a incidentelor dintre om şi animale sălbatice
        Presiunea: Lipsa capacităţii autorităţilor naţionale şi locale

┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │A.18 Crearea unor │
││ │structuri regionale de │
││Titlul │intervenţie în cazul │
││acţiunii │producerii unor │
││ │incidente ce implică │
││ │animalele sălbatice │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │În cadrul proiectului │
││ │LCC s-a înfiinţat o │
││ │echipă de intervenţie │
││ │rapidă care să acţioneze│
││ │în cazul conflictelor │
││ │om-faună sălbatică, cu │
││ │următoarele obiective │
││ │principale: colectarea │
││ │de date cu privire la │
││ │incidentele provocate de│
││ │fauna sălbatică; │
││ │demonstrarea în teren │
││ │pentru agricultori, │
││ │vânători, silvicultori │
││ │şi alţi factori │
││ │interesaţi a metodelor │
││ │de reducere şi │
││ │soluţionare a │
││ │incidentelor cu fauna │
││ │sălbatică şi acordarea │
││ │de sprijin pentru │
││ │membrii comunităţilor │
││ │locale care au suferit │
││ │pagube cauzate de fauna │
││ │sălbatică, prin │
││ │consiliere şi aplicarea │
││Motivaţia │unor metode eficiente de│
││acţiunii │protecţie. Necesitatea │
││ │unei astfel de echipe a │
││ │fost demonstrată şi prin│
││ │numărul de intervenţii │
││ │în teren. Spre exemplu, │
││ │doar în anul 2016 s-a │
││ │intervenit în 13 cazuri │
││ │în care au fost │
││ │implicate într-un fel │
││ │sau altul animalele │
││ │sălbatice. După │
││ │finalizarea proiectului │
││ │însă este necesară │
││ │înfiinţarea unor │
││ │structuri regionale de │
││ │intervenţie în care să │
││ │fie implicate mai multe │
││ │instituţii responsabile,│
││ │activitate care trebuie │
││ │finanţată corespunzător.│
││ │Procedura de intervenţie│
││ │elaborată şi aprobată la│
││ │nivelul judeţului │
││ │Hunedoara (Anexa 3) │
││ │poate fi implementată şi│
││ │în alte judeţe sau la │
││ │nivel de regiune. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Contactarea │
││ │instituţiilor │
││ │responsabile în vederea │
││ │înfiinţării unor │
││ │structuri de intervenţie│
││ │în cazul producerii unor│
││ │incidente în care sunt │
││Descrierea │implicate animalele │
││activităţii │sălbatice şi asigurarea │
││ │finanţării activităţii; │
││ │- Stabilirea │
││ │procedurilor de lucru în│
││ │cazul unor intervenţii │
││ │(analizarea şi adaptarea│
││ │procedurii elaborată │
││ │deja pentru judeţul │
││ │Hunedoara) │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Structuri de │
││ │intervenţie stabilite şi│
││Rezultate │funcţionale; - Proceduri│
││aşteptate │de lucru adoptate; - │
││ │Reducerea conflictelor │
││ │om-animale sălbatice │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Inspectoratele de │
││ │Jandarmi Judeţene, │
││ │Agenţiile pentru │
││ │Protecţia Mediului, │
││ │Garda Forestieră, │
││Responsabili│Direcţiile pentru │
││pentru │Agricultură, Direcţiile │
││implementare│Silvice, Garda de Mediu,│
││ │Direcţiile Sanitare │
││ │Veterinare şi pentru │
││ │Siguranţa Alimentelor, │
││ │Ministerul Mediului, │
││ │ANANP/administratori │
││ │arii protejate, ONG-uri │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Primii doi ani de │
││realizare │implementare │
└┴────────────┴────────────────────────┘


    Tema: EXPLOATAREA RESURSELOR MINERALE
     Obiectivul 1: Menţinerea calităţii habitatelor favorabile carnivorelor mari
        Ameninţarea: Degradarea habitatelor

┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │A.19 Evaluarea │
││ │proiectelor de │
││ │exploatare a resurselor │
││Titlul │minerale şi din punctul │
││acţiunii │de vedere al impactului │
││ │potenţial asupra │
││ │carnivorelor mari şi a │
││ │speciilor pradă │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │În zona coridorului │
││ │ecologic Apuseni - │
││ │Carpaţii Meridionali │
││ │există mai multe │
││ │perimetre de exploatare │
││ │a resurselor minerale │
││ │(cariere, mine, │
││ │balastiere) (Anexa 4). │
││ │În momentul de faţă nu │
││ │există o evaluare clară │
││ │a impactului generat de │
││ │aceste activităţi asupra│
││ │carnivorelor mari. Este │
││ │însă important ca, la │
││ │înfiinţarea unor noi │
││ │astfel de perimetre, să │
││Motivaţia │se evalueze şi impactul │
││acţiunii │potenţial asupra │
││ │conectivităţii şi │
││ │calităţii habitatelor │
││ │pentru carnivorele mari │
││ │precum şi posibilul │
││ │deranj provocat în │
││ │anumite zone sensibile. │
││ │Spre exemplu, amplasarea│
││ │unor perimetre de │
││ │exploatare a agregatelor│
││ │minerale în albia minoră│
││ │a râului Mureş, în │
││ │zonele de traversare a │
││ │animalelor sălbatice, ar│
││ │putea bloca │
││ │permeabilitatea râului │
││ │pentru fauna sălbatică. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- În cadrul procedurilor│
││ │de evaluare adecvată │
││ │pentru proiecte care │
││ │vizează deschiderea unor│
││ │perimetre de exploatare │
││ │a resurselor minerale, │
││ │se va solicita şi │
││ │evaluarea impactului │
││ │asupra conectivităţii │
││ │habitatelor pentru │
││Descrierea │carnivorele mari şi a │
││activităţii │posibilului deranj │
││ │provocat în zonele │
││ │sensibile pentru aceste │
││ │specii; - Evaluarea │
││ │impactului generat de │
││ │perimetrele de │
││ │exploatare a resurselor │
││ │minerale, existente în │
││ │momentul de faţă, asupra│
││ │carnivorelor mari şi │
││ │habitatelor acestora; │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Evitarea şi reducerea │
││ │impactului generat de │
││Rezultate │perimetrele de │
││aşteptate │exploatare a resurselor │
││ │minerale asupra │
││ │carnivorelor mari şi │
││ │habitatelor acestora │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Agenţiile pentru │
││Responsabili│Protecţia Mediului, │
││pentru │ANRM, ANANP/ │
││implementare│administratori arii │
││ │protejate │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Permanent │
││realizare │ │
└┴────────────┴────────────────────────┘


    Tema: TURISM
     Obiectivul 1: Limitarea impactului generat de activităţile turistice asupra carnivorelor mari
        Ameninţarea: Deranj provocat de activităţile turistice

┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │A.20 Evitarea/reducerea │
││Titlul │impactului asupra │
││acţiunii │speciilor cauzat de │
││ │infrastructură şi │
││ │activităţile turistice │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Analizând Strategiile de│
││ │dezvoltare ale judeţelor│
││ │din raza coridorului │
││ │ecologic pentru │
││ │următorii ani, se poate │
││ │observa accentul tot mai│
││ │mare pus pe dezvoltarea │
││ │turismului prin │
││ │construcţia unor pârtii │
││ │de schi (spre exemplu, │
││ │extinderea pârtiei de │
││ │schi de pe raza UAT │
││ │Nucet, amenajarea unei │
││ │pârtii de schi la │
││ │Râuşor, pe raza UAT Rîu │
││ │de Mori şi UAT │
││ │Sarmisegetusa) │
││ │realizarea de noi │
││ │structuri de cazare │
││ │(hoteluri, pensiuni, │
││ │cabane), reabilitarea, │
││ │modernizarea, extinderea│
││ │structurilor de cazare │
││ │şi a utilităţilor conexe│
││ │în zonă, precum şi │
││ │reabilitarea, │
││ │modernizarea, extinderea│
││ │infrastructurii │
││ │turistice ce leagă │
││ │aceste obiective/ │
││ │structuri de cazare. Tot│
││ │în scop turistic, dar şi│
││ │comercial, există │
││ │intenţia de a transforma│
││Motivaţia │râul Mureş într-un curs │
││acţiunii │navigabil. În cadrul │
││ │procedurilor de obţinere│
││ │a actelor de │
││ │reglementare din partea │
││ │autorităţilor de mediu, │
││ │este important să se │
││ │evalueze şi impactul │
││ │potenţial asupra │
││ │conectivităţii şi │
││ │calităţii habitatelor │
││ │pentru carnivorele mari │
││ │precum şi posibilul │
││ │deranj provocat în │
││ │anumite zone sensibile. │
││ │În acelaşi timp, este │
││ │cunoscut faptul că │
││ │activităţile de tip │
││ │off-road, motocross, │
││ │snowmobiles şi altele │
││ │sunt practicate din ce │
││ │în ce mai mult în ţara │
││ │noastră, de multe ori pe│
││ │rute neaprobate. Un │
││ │exemplu în acest sens │
││ │din zona coridorului │
││ │ecologic este „Cupa │
││ │Sebiş Enduro Challenge”,│
││ │desfăşurată în │
││ │apropierea oraşului │
││ │Sebiş, judeţul Arad. │
││ │Aceste activităţi pot │
││ │afecta în mod negativ │
││ │carnivorele mari prin │
││ │deranjul generat în │
││ │zonele sensibile pentru │
││ │acestea. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Solicitarea evaluării │
││ │impactului potenţial │
││ │asupra carnivorelor mari│
││ │şi habitatelor acestora │
││ │în cazul proiectelor │
││ │care vizează │
││ │înfiinţarea, │
││ │reabilitarea, │
││ │modernizarea sau │
││ │extinderea │
││ │infrastructurii │
││ │turistice sau a altor │
││ │proiecte turistice sau │
││Descrierea │comerciale │
││activităţii │(transformarea Mureşului│
││ │în râu navigabil); - │
││ │Patrulări în teren │
││ │pentru evitarea │
││ │practicării sporturilor │
││ │de tip off-road, │
││ │motocross, snowmobiles │
││ │în afara rutelor │
││ │aprobate în acest sens; │
││ │- Monitorizarea │
││ │respectării condiţiilor │
││ │impuse prin actele de │
││ │reglementare în cazul │
││ │unor proiecte de │
││ │infrastructură turistică│
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Studii de evaluare │
││ │adecvată care să │
││ │analizeze şi impactul │
││ │potenţial asupra │
││Rezultate │carnivorelor mari şi │
││aşteptate │habitatelor acestora; - │
││ │Reducerea impactului │
││ │generat practicarea │
││ │sporturilor de tip off- │
││ │road, motocross, │
││ │snowmobiles │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Agenţiile pentru │
││Responsabili│Protecţia Mediului, │
││pentru │Garda de Mediu, ANANP/ │
││implementare│administratori arii │
││ │protejate │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Permanent │
││realizare │ │
└┴────────────┴────────────────────────┘


    Obiectivul 2: Creşterea gradului de acceptanţă
        Ameninţarea: Atitudinea negativă a comunităţilor faţă de carnivorele mari

┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Titlul │A.21 Promovarea lupului │
││acţiunii │prin ecoturism în zona │
││ │coridorului ecologic │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │În cadrul proiectului │
││ │LCC s-a derulat un │
││ │studiu prin care s-a │
││ │analizat atitudinea │
││ │comunităţilor locale şi │
││ │a diferitelor grupuri de│
││ │factori interesaţi faţă │
││ │fauna sălbatică. Atunci │
││ │când au fost întrebaţi │
││ │care consideră că sunt │
││ │principalele probleme cu│
││ │care se confruntă │
││ │agricultorii din │
││ │România, 58% dintre │
││ │repondenţi au afirmat că│
││ │animalele sălbatice ar │
││ │reprezenta problema │
││ │principală. Pe de altă │
││ │parte însă, conform unui│
││ │alt studiu implementat │
││ │în cadrul proiectului │
││ │LCC care a vizat │
││ │analizarea valorilor │
││ │culturale şi mijloacelor│
││ │de trai în zona │
││ │coridorului ecologic, │
││ │s-a evidenţiat │
││Motivaţia │potenţialul şi dorinţa │
││acţiunii │comunităţilor locale │
││ │pentru dezvoltarea │
││ │turismului. În acest │
││ │context, promovarea │
││ │ecoturismului care să │
││ │aibă la bază urmărirea │
││ │în libertate a faunei │
││ │sălbatice (asociată cu │
││ │vizitarea unor obiective│
││ │cultural-istorice, │
││ │degustarea de produse │
││ │tradiţionale etc) │
││ │reprezintă o soluţiei │
││ │viabilă atât pentru │
││ │schimbarea atitudinii │
││ │populaţiei faţă de │
││ │animalele sălbatice cât │
││ │şi pentru dezvoltarea │
││ │comunităţilor locale din│
││ │zona coridorului │
││ │ecologic. Majoritatea │
││ │comunităţilor locale │
││ │percep turismul ca fiind│
││ │o sursă generatoare de │
││ │venit, ca urmare lupul │
││ │poate fi promovat ca │
││ │reprezentând o resursă │
││ │importantă pentru │
││ │dezvoltarea turismului. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Inventarierea zonelor │
││ │în care s-ar putea │
││ │organiza acţiuni de │
││ │urmărire a faunei │
││ │sălbatice în libertate │
││ │şi amenajarea unor │
││ │trasee sau construirea │
││ │unor observatoare în │
││ │aceste zone; - Asocierea│
││ │activităţii de urmărire │
││ │a faunei sălbatice cu │
││ │unele obiceiuri, │
││ │festivaluri sau tradiţii│
││ │din zona coridorului │
││ │ecologic (meşteşuguri │
││ │tradiţionale: olărit, │
││ │împletituri nuiele, │
││ │pictură; mori de apă; │
││ │sărbători tradiţionale; │
││ │târguri; nedei; │
││ │obiceiuri de vară: │
││ │"Praznicul de pită │
││ │nouă"; obiceiuri de │
││ │toamnă:"La cules de vie │
││ │în Podgorie", "Balul │
││ │strugurilor"; obiceiuri │
││ │de iarnă: colindatul în │
││ │Ajunul Crăciunului; │
││ │festivaluri de diverse │
││Descrierea │tipuri: "Festivalul │
││activităţii │cântecului şi jocului │
││ │din Ţara Zărandului", │
││ │festivalul folcloric "La│
││ │izvor de cânt şi dor", │
││ │"Parada fanfarelor"; │
││ │gastronomie locală: │
││ │specialităţi culinare - │
││ │brânzeturi din lapte de │
││ │vacă, oaie sau bivoliţă;│
││ │preparate din carne: │
││ │cârnaţi, maioş, │
││ │caltaboş, slănină │
││ │afumată; degustări de │
││ │vinuri, etc). - │
││ │Inventarierea tuturor │
││ │obiectivelor turistice, │
││ │zonelor cu produse şi │
││ │obiceiuri tradiţionale; │
││ │- Încurajarea │
││ │proprietarilor/ │
││ │administratorilor de │
││ │hoteluri, pensiuni, │
││ │cabane, cu privire la │
││ │angajarea ghizilor │
││ │locali, care deţin │
││ │cunoştinţe despre │
││ │biodiversitate, │
││ │obiectivele turistice şi│
││ │produsele tradiţionale │
││ │locale; │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Harta ecoturistică a │
││ │zonelor de interes; - │
││ │Întâlniri cu proprietari│
││ │/administratori de │
││ │hoteluri, pensiuni, │
││ │cabane; - Aport mai mare│
││ │a turiştilor în zonă şi │
││ │sprijinirea │
││ │comunităţilor locale; - │
││ │Creşterea gradului de │
││ │acceptare a speciilor de│
││ │carnivore mari de către │
││Rezultate │populaţia locală; - │
││aşteptate │Creşterea interesului │
││ │turiştilor pentru │
││ │speciile de carnivore │
││ │mari şi pentru │
││ │speciile-pradă ale │
││ │acestora, precum şi │
││ │evidenţierea importanţei│
││ │conservării sau a │
││ │importanţei susţinerii │
││ │conservării acestor │
││ │specii - Standard pentru│
││ │practicarea │
││ │ecoturismului │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Responsabili│ANANP/administratori │
││pentru │arii protejate, ONG-uri,│
││implementare│Administratori ai │
││ │fondurilor cinegetice │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Permanent │
││realizare │ │
└┴────────────┴────────────────────────┘


    Tema: CONŞTIENTIZARE
     Obiectivul 1: Creşterea gradului de acceptanţă
        Ameninţarea: Atitudinea negativă a comunităţilor faţă de carnivorele mari

┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │A.22 Conceperea şi │
││ │derularea unei campanii │
││ │de informare şi │
││Titlul │conştientizare a │
││acţiunii │factorilor interesaţi cu│
││ │privire la importanţa │
││ │coridorului ecologic şi │
││ │necesitatea conservării │
││ │lupului │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │În urma aplicării unor │
││ │chestionare în zona │
││ │coridorului ecologic │
││ │Apuseni - Carpaţii │
││ │Meridionali, a rezultat │
││ │faptul că majoritatea │
││ │membrilor comunităţilor,│
││ │care au fost │
││ │chestionaţi, consideră │
││ │că animalele sălbatice │
││ │reprezintă principala │
││ │problemă cu care se │
││ │confruntă atunci când │
││ │vine vorba de creşterea │
││ │animalelor domestice. De│
││Motivaţia │asemenea, se dovedeşte │
││acţiunii │faptul că există destul │
││ │de puţine cunoştinţe cu │
││ │privire la biologia, │
││ │ecologia şi etologia │
││ │carnivorelor mari, │
││ │precum şi cu privire la │
││ │metodele moderne de │
││ │protejare a culturilor │
││ │şi de accesare a │
││ │compensaţiilor. Se │
││ │impune astfel conceperea│
││ │şi implementarea unor │
││ │acţiuni şi campanii de │
││ │conştientizare în rândul│
││ │comunităţilor locale, │
││ │care să atingă toate │
││ │aceste subiecte. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Organizarea şi │
││ │derularea unor întâlniri│
││ │de informare şi │
││ │conştientizare cu │
││ │reprezentanţi ai │
││ │comunităţilor locale şi │
││ │proprietari de animale │
││ │domestice, cu atenţie │
││ │deosebită acordată │
││ │crescătorilor de animale│
││ │şi gestionarilor │
││ │fondurilor cinegetice; -│
││Descrierea │Întâlniri de │
││activităţii │conştientizare cu │
││ │practicanţii/ │
││ │organizatorii │
││ │sporturilor de tip │
││ │off-road, motocross, │
││ │snowmobiles, cu │
││ │persoanele care avizează│
││ │acest tip de activităţi,│
││ │precum şi cu persoanele │
││ │care închiriază vehicule│
││ │motorizate pentru │
││ │turişti; - Conceperea şi│
││ │tipărirea unor materiale│
││ │de informare; │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │- Întâlniri de informare│
││ │şi conştientizare cu │
││ │reprezentanţi ai │
││ │comunităţilor locale şi │
││ │proprietari de animale │
││ │domestice; - Materiale │
││ │de promovare tipărite │
││ │(pliante, broşuri, │
││Rezultate │postere); - Grad │
││aşteptate │îmbunătăţit de │
││ │acceptanţă şi │
││ │conştientizare în rândul│
││ │comunităţilor locale cu │
││ │privire la carnivorele │
││ │mari; - Reducerea │
││ │impactului generat de │
││ │practicarea sporturilor │
││ │de tip off- road, │
││ │motocross, snowmobiles │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Responsabili│ANANP/administratori │
││pentru │arii protejate, │
││implementare│Ministerul Mediului, │
││ │ONG-uri │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││Perioada de │Permanent │
││realizare │ │
└┴────────────┴────────────────────────┘


    Tema: MONITORIZARE MANAGEMENT
     Obiectiv: Îmbunătăţirea măsurilor de management

┌┬────────────┬────────────────────────┐
││ │ │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │A23. Crearea unui grup │
││Titlul │de lucru care să │
││acţiunii │monitorizeze │
││ │implementarea planului │
││ │de acţiune │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Actualul plan de acţiune│
││ │este primul de acest fel│
││ │în zona coridorului │
││ │ecologic │
││ │Apuseni-Carpaţii │
││ │Meridionali. │
││ │Implementarea efectivă a│
││ │acţiunilor nu va │
││ │reprezenta o sarcină │
││ │uşoară, care să cadă în │
││ │sarcina unei singure │
││ │instituţii sau │
││ │organizaţii. Din acest │
││ │motiv este necesară │
││Motivaţia │formarea unui grup de │
││acţiunii │lucru care să cuprindă │
││ │reprezentanţi ai mai │
││ │multor categorii de │
││ │factori interesaţi, cu │
││ │scopul de a monitoriza │
││ │şi sprijini │
││ │implementarea │
││ │acţiunilor. Cu cât sunt │
││ │mai mulţi factori │
││ │interesaţi implicaţi în │
││ │procesul de monitorizare│
││ │a implementării planului│
││ │de acţiune, cu atât │
││ │şansele unei │
││ │implementări eficiente │
││ │vor fi mai mari. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Dat fiind faptul că o │
││ │bună parte dintre │
││ │acţiunile Planului │
││ │Regional sunt │
││ │implementate în Valea │
││ │Mureşului şi ţinând cont│
││ │şi de implicarea │
││ │anterioară a │
││ │instituţiilor din │
││ │această zonă în │
││ │implementarea │
││ │proiectului Life Connect│
││ │Carpathians, grupul de │
││Descrierea │lucru se va întruni la │
││activităţii │Agenţia pentru Protecţia│
││ │Mediului Hunedoara. │
││ │Grupul va cuprinde │
││ │instituţii şi │
││ │organizaţii relevante │
││ │din zona coridorului │
││ │ecologic, APM, GNM, GF, │
││ │reprezentanţi ai │
││ │fondurilor cinegetice, │
││ │administratori de fond │
││ │forestier, │
││ │administratori de arii │
││ │protejate şi organizaţii│
││ │ne-guvernamentale. │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Grup de lucru funcţional│
││Rezultate │pentru monitorizarea │
││aşteptate │implementării Planului │
││ │Regional de Acţiune │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │APM, GNM, GF, │
││ │reprezentanţi ai │
││Responsabili│fondurilor cinegetice, │
││pentru │administratori de fond │
││implementare│forestier, ANANP/ │
││ │administratori arii │
││ │protejate şi organizaţii│
││ │ne- guvernamentale │
├┼────────────┼────────────────────────┤
││ │Primul an de │
││Perioada de │implementare │
││realizare │(constituirea grupului) │
││ │şi funcţionare │
││ │permanentă │
└┴────────────┴────────────────────────┘



     Abrevieri
    – AAP - Administrator Arie Protejată
    – AJVPS - Asociaţia Judeţeană de Vânătoare şi Pescuit
    – APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
    – ANANP - Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate
    – ANAR - Administraţia Naţională Apele Române
    – ANRM - Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale
    – APM - Agenţia pentru Protecţia Mediului
    – CJSU - Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
    – CNAIR - Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere
    – DSVSA - Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
    – DN - Drum Naţional
    – EIRS - Echipa de Intervenţie Rapidă Specializată
    – GFC - Gestionar Fond Cinegetic
    – IJJ - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean
    – LCC - Life Connect Carpathians
    – MAI - Ministerul Afacerilor Interne
    – N2000 - Natura 2000
    – PJM - Postul de Jandarmi Montan
    – PNDR - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
    – PO - Procedură Operaţională
    – UAT - Unitate Administrativ - Teritorială
    ANEXA 1

    Harta fondurilor cinegetice din zona Coridorului ecologic Apuseni - Carpaţii Meridionali
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 2

    Fondurile cinegetice din cadrul Coridorului ecologic Apuseni - Carpaţii Meridionali şi imediata vecinătate a acestuia

┌┬───┬───┬───┬────────────────┬─────────────────────┐
├┼───┼───┼───┴────────────────┼─────────────────────┤
││Nr.│ │FONDUL CINEGETIC │ │
├┤crt│JUD├───┬────────────────┤GESTIONAR │
││ │ │Nr.│Denumire │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││1 │AB │4 │VALEA BISTREI │Asociaţia "Căpriorul"│
││ │ │ │ │Certege │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││2 │AB │3 │HOREA │SC OS Horea Apuseni │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││3 │AB │2 │ARIESUL MIJLOCIU│AVPS Bendis │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││4 │AB │1 │ARIESUL SUPERIOR│DS ALBA IULIA │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││5 │AB │9 │LUPSA │AJVPS ALBA │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││6 │AB │6 │VIDRA │AJVPS ALBA │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││7 │AB │5 │AVRAM IANCU │AV AVRAM IANCU │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││8 │AB │10 │POSAGA │SC OS MUNTELE MARE │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││9 │AB │11 │OCOLIS │AVPS Ocolis Hunter 1 │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││10 │AR │69 │RECEA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││11 │AR │37 │BATUTA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││12 │AR │65 │SLATINA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││13 │AR │73 │NEUDORF │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││14 │AR │55 │MONEASA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤DS ARAD │
││15 │AR │59 │MADRIGESTI │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││16 │AR │60 │DUMBRAVA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││17 │AR │67 │SAVARSIN │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││18 │AR │66 │TROAS │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││19 │AR │74 │ZABRANI │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││20 │AR │31 │COVASANT │AVPS Şoimul Lipova │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││ │ │ │ │Asociatia Vanatorilor│
││21 │AR │68 │PETRIS │Sportivi │
││ │ │ │ │Ghioroc-Păuliş │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││22 │AR │34 │MILOVA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││23 │AR │41 │TARNOVA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││24 │AR │47 │ROVINA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││25 │AR │49 │MINERAU │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││26 │AR │56 │ROSIA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││27 │AR │36 │MONOROSTIA │AJVPS ARAD │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││28 │AR │61 │CROCNA ZIMBRU │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││29 │AR │70 │FIAC │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││30 │AR │71 │ZABALT │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││31 │AR │72 │LIPOVA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││32 │AR │43 │SELEUS │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││33 │AR │48 │MINIS │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤Asoc. Lazăr Hunting │
││34 │AR │57 │CHISINDIA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││35 │AR │38 │NADAS │SC OS P Nădaş SRL │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││36 │AR │53 │HASMAS │Asoc. Vânătorii │
││ │ │ │ │Codrilor Urviş │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││37 │AR │30 │SIRIA │AVP Cetatea Siria │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││38 │AR │35 │CONOP │AVP Crişana │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││39 │AR │39 │TAUT │AV Lunca Tauţ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││40 │AR │40 │ARANEAG │AVP Arsilva │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││41 │AR │50 │ARCHIS │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤Asociaţia │
││42 │AR │52 │BOTFEI │Agro-Silvo-Cinegetică│
├┼───┼───┼───┼────────────────┤Ineu │
││43 │AR │46 │BALTA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││44 │AR │51 │SUSAG │AVPS Cervus Elafus │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││45 │AR │54 │PRUNISOR │AV Petrişana │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││46 │AR │58 │RADESTI │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤AVPS CRISIUS SOCODOR │
││47 │AR │62 │A. │ │
││ │ │ │IANCU_MAGULICEA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││48 │AR │63 │LEUCA_GAINA │AVPS BREAZA │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││49 │AR │64 │TISA _ LUNCSOARA│AVPS Grizzly │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││50 │AR │33 │CLADOVA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤AVPS Hubertus Lipova │
││51 │AR │32 │GHIOROC │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││52 │AR │42 │PANCOTA │AVPS Bizon Bonasus │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││53 │BH │66 │BIHAREA │AVPS Diana Hunting BH│
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││54 │BH │64 │DUMBRAVANI │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││55 │BH │67 │REMETI │DS ORADEA │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││56 │BH │68 │VALEA IADULUI │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││57 │BH │63 │PIETROASA │Universitatea din │
││ │ │ │ │Oradea │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││58 │BH │69 │VALEA DRAGANULUI│Asoc. Cinegetica │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤Apuseni │
││59 │BH │58 │SOHODOL │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││60 │BH │57 │ROSIA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││61 │BH │46 │LUNCA SPRIE │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││62 │BH │62 │CUSUIUS │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││63 │BH │41 │HODISEL │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤AJVPS BIHOR │
││64 │BH │61 │FERICE │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││65 │BH │56 │CURATELE │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││66 │BH │59 │FINIS │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││67 │BH │47 │CRANCESTI │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││68 │BH │65 │VARATEC │AV Varatec Codru Moma│
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││69 │BH │55 │FORĂU │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤FC ASOCIAŢIA GLIGANU │
││70 │BH │60 │DUMBRĂVIŢA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││71 │BH │52 │BĂLNACA │AV SELINA │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││72 │CJ │47 │GILAU │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││73 │CJ │49 │VALEA BELISULUI │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤AJVPS CLUJ │
││74 │CJ │41 │VALEA IERII │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││75 │CJ │22 │STOLNA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││76 │CJ │53 │CALATA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││77 │CJ │54 │HUEDIN │Asociaţia │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤Vânătorească Regal │
││78 │CJ │55 │VALEA DRAGANULUI│ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││79 │CJ │52 │CALATELE │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││80 │CJ │51 │RACHITELE │AV CORNUL DE AUR │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││81 │CJ │50 │GIURGUTA │Asoc. Vânătorul Alpin│
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││82 │CJ │44 │VALEA RACATAULUI│S.C OCOLUL SILVIC │
││ │ │ │ │HOREA APUSENI │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││83 │CJ │43 │SOMESUL RECE │AV SAMUS SYLVESTRIS │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││84 │CJ │42 │CAPRITA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤DS CLUJ NAPOCA │
││85 │CJ │40 │BAISOARA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││86 │CJ │46 │DUMBRAVA │AM VP Pro Mediu │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││87 │CJ │45 │SOMESUL CALD │USAMV Cluj-Napoca │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││88 │CS │16 │RUSCA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││89 │CS │20 │HIGEG │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││90 │CS │15 │POIANA MARULUI │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤DS CARAS-S │
││91 │CS │63 │VALIUG │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││92 │CS │30 │VALEA CERNEI │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││93 │CS │31 │PECINISCA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││94 │CS │5 │ILOVA │AVPS PRO Natura Cuntu│
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││95 │CS │14 │MARU │A Diana 2011 │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││96 │CS │27 │POLOM │A Hunting Semenic │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││97 │CS │56 │PATAS │A Hunters 2013 │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││98 │CS │12 │OTELU │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││99 │CS │22 │TEREGOVA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││100│CS │24 │BELENTIN │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││101│CS │57 │BORLOVENI │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││102│CS │29 │CRAIOVA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││103│CS │2 │TURNU RUIENI │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││104│CS │7 │POIANA │AJVPS CARAŞ-SEVERIN │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││105│CS │10 │MITNICU PRISACA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││106│CS │25 │DOMASNEA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││107│CS │4 │VARCIOROVA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││108│CS │13 │MAGURA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││109│CS │19 │ARMENIS │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││110│CS │18 │MARGA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││111│CS │6 │GOLET_PETROSNITA│AVPS Codrenii Văii │
││ │ │ │ │Caraşului │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││112│CS │26 │CORNEREVA │AVPS Argeselul 2014 │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││113│CS │21 │HIGIGEL │AVP Haiducii în │
││ │ │ │ │Rotunda │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││114│CS │1 │TINCOVA MACIOVA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤INCDS Marin Dracea │
││115│CS │3 │BORLOVA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││116│CS │62 │VALIUGEL │AVPS Arthemis Otelec │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││117│CS │23 │SLATINA │AVPS Jneapănu │
││ │ │ │ │Banatului │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││118│CS │17 │BAUTAR_BUCOVA │ACV Iezerul Bucovii │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││119│GJ │8 │SUSITA │ASOC. CERBUL CARPATIN│
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││120│GJ │3 │PADES │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤AJVPS GORJ │
││121│GJ │17 │BRADICENI │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││122│GJ │1 │MOTRU SEC │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││123│GJ │2 │MOTRU MARE │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││124│GJ │5 │TISMANA │DS Gorj │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││125│GJ │4 │DUMBRAVA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││126│GJ │7 │RUNCU │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││127│GJ │6 │BISTRITA │AVPS Ursul Carpatin │
││ │ │ │ │Gorj │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││128│GJ │28 │BOBOIESTI │Asociaţia Diana Gorj │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││129│GJ │27 │MOTRU │AVPS EGRETA GORJ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││130│HD │7 │BLAJENI │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││131│HD │39 │DEALU GROSI │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││132│HD │2 │BULZESTI │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││133│HD │11 │MICANESTI │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││134│HD │12 │GURA SADA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤AJVPS HUNEDOARA │
││135│HD │47 │HATEG │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││136│HD │26 │LAPUSNIC │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││137│HD │57 │FEDERI │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││138│HD │70 │GANTAGA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││139│HD │61 │BANITA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││140│HD │10 │RUDA BRAD │AVPS DEER HUNTER │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││141│HD │27 │VETEL │AVPS Pestisu │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││142│HD │52 │ZEICANI │AVPS Cinegetica │
││ │ │ │ │Hunedoara │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││143│HD │43 │LUNCA CERNII │AC Valea Cernii │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││144│HD │25 │BATRANA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││145│HD │54 │BORASCU GODEANU │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││146│HD │59 │RAUL BARBAT │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││147│HD │4 │BIRTIN │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││148│HD │23 │TISA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤DS HUNEDOARA │
││149│HD │60 │VALEA STREIULUI │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││150│HD │34 │GODEANU │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││151│HD │55 │RETEZAT │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││152│HD │62 │CAMPUSEL │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││153│HD │13 │VORTA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││154│HD │42 │BALEA │RPL Ocolul Silvic │
││ │ │ │ │Ţinutul Pădurenilor │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││155│HD │38 │VALEA ROATEI │AVS DIANA HUNEDOARA │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││156│HD │40 │RUNCU MARE │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││157│HD │41 │GHELARI │AVPS Corviniana HD │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││158│HD │63 │DEALU MARE │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││159│HD │64 │ŞIGLĂU │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤AVPS Băniceana │
││160│HD │65 │VULCAN │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││161│HD │24 │LAPUGIU │AVPS Şoimul Românesc │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││162│HD │5 │VALEA LUNGA │AVPS Valea Lunga │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││163│HD │1 │TOMESTI │AV Cota Zero │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││164│HD │56 │RAUL ALB │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││165│HD │58 │MARGINEA │AVPS Ursul Brun │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤Retezat │
││166│HD │48 │SILVAS │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││167│HD │44 │HUNEDOARA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││168│HD │51 │CARNESTI │AV Vodas Reghin │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││169│HD │14 │BRANISCA │AVPS Acvila │
││ │ │ │ │Chiscadaga │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││170│HD │15 │VALISOARA │AV Rex Băiţa │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││171│HD │46 │CIULA MICA │AVPS Lopătarul 2011 │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││172│HD │50 │URSICI │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││173│HD │49 │BRETEA │AVPS Căpăţâna │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││174│HD │6 │RIBITA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││ │ │ │ │OS Retezatul │
││175│HD │53 │RAUL MARE │Clopotiva - Rau de │
││ │ │ │ │Mori srl │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││176│HD │3 │CIUNGANI │AVPS Cerbul Carpatin │
││ │ │ │ │Deva │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││177│HD │45 │VALEA FIERULUI │AVPS VIDRA Buc. │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││178│MH │6 │PODENI │AVPS BAHNA │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││179│MH │7 │ISVERNA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤AJVPS MEHEDINŢI │
││180│MH │11 │BALA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││181│MH │8 │OLANUL │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││182│MH │9 │CERNISOARA │DS Mehedinţi │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││183│MH │10 │BAIA DE ARAMA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││184│TM │20 │BARA │Asociaţia Cacit │
││ │ │ │ │Venatum │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││185│TM │22 │BETHAUSEN │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││186│TM │25 │CURTEA │AVP Artemis Mănăştiur│
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││187│TM │34 │NEVRINCEA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││188│TM │23 │FAGET │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││189│TM │27 │LUNCANI │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤AJVPS TIMIS │
││190│TM │30 │TRAIAN VUIA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││191│TM │19 │PANIOVA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││192│TM │28 │NADRAG │AV Căpriorul Nădrag │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││193│TM │21 │OHABA │Asociaţia de │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤Vânătoare Valea lui │
││194│TM │15 │ALIOS │Liman - Făget │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││195│TM │26 │POIENI │Asoc. Banat Jagd │
├┼───┼───┼───┼────────────────┼─────────────────────┤
││196│TM │29 │SURDUC │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││197│TM │31 │DRANOVA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││198│TM │32 │TAPIA │DS TIMIS │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││199│TM │33 │VALEA LUNGA │ │
├┼───┼───┼───┼────────────────┤ │
││200│TM │24 │MARGINEA │ │
└┴───┴───┴───┴────────────────┴─────────────────────┘


    ANEXA 3

    Procedură privind modul de intervenţie a instituţiilor responsabile cu gestionarea situaţiilor generate
    de animalele (mamifere) periculoase la nivelul judeţului Hunedoara - extras -
        Data intrării în vigoare: .......... 2017
        EMITENŢI:
        ● INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN "Decebal" HUNEDOARA
        ● INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI HUNEDOARA
        ● INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ HUNEDOARA
        ● AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI HUNEDOARA
        ● GARDA FORESTIERĂ TIMIŞOARA - GARDA FORESTIERĂ HUNEDOARA
        ● DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ HUNEDOARA
        ● DIRECŢIA SILVICĂ HUNEDOARA
        ● COMISARIATUL JUDEŢEAN HUNEDOARA AL GĂRZII DE MEDIU
        ● DIRECŢIA SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR HUNEDOARA
        ● FAUNA & FLORA INTERNAŢIONAL

                                       PROCEDURĂ
                privind modul de acţiune a instituţiilor responsabile cu
                gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de animalele
                           (mamifere) sălbatice periculoase,
                             la nivelul judeţului Hunedoara
        APROBAT: PREFECTUL JUDEŢULUI HUNEDOARA
        CONŢINUTUL PROCEDURII
    1. SCOP:
        Stabilirea unui set unitar de reguli privind planificarea, organizarea şi executarea activităţilor specifice pe linia gestionării situaţiilor de urgenţă generate de animalele (mamifere) sălbatice periculoase, la nivelul judeţului Hunedoara.

    2. DOMENIU:
        Procedura se aplică de instituţiile responsabile cu gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de animalele (mamifere) sălbatice periculoase, la nivelul judeţului Hunedoara, inclusiv de gestionarii fondurilor de vânătoare.

    3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ:
    - Legea nr. 550 din 29.11.2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, cu modificările şi completările ulterioare;
    – Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor;
    – Legea nr. 180/2016 privind modificarea şi completarea Legii nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor
    – Legea nr. 46/2008 R - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare;
    – Legea nr. 407/2007 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;
    – Legea nr. 205/2004 R privind protecţia animalelor;
    – Hotărârea Guvernului nr. 1.118 din 22 septembrie 2005 privind desemnarea structurilor specializate ale Jandarmeriei Române şi a unităţii specializate din cadrul Serviciului Român de Informaţii ca servicii specializate de intervenţie;
    – Hotărârea Guvernului nr. 196/2005, privind aprobarea Strategiei M.A.I. de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale;
    – O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare;
    – O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;
    – O.G. nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea M.A.I, cu modificările şi completările ulterioare;
    – Metodologia privind cooperarea agenţiilor specializate de intervenţie în cazul urgenţelor primite prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă - ediţia 2014
    – Dispoziţia secretarului de stat a MAI nr. I/4810 din 04.03.2015 pentru managementul informaţiilor şi coordonarea resurselor în cazul intervenţiilor în zona montană

    4. DESCRIEREA PROCEDURII:

┌┬────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┐
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││Nr. │ACTIVITATEA │CINE EXECUTĂ │TERMEN │
││Crt.│ │ │ │
├┼────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
││I. ACTIVITĂŢI COMUNE │
├┼────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
││ │Primirea │ │ │
││ │apelului 112, │ │ │
││ │completarea │ │ │
││ │fişei de caz │ │ │
││ │şi │ │În momentul │
││1. │transmiterea │Operator STS │efectuării │
││ │acesteia către│ │acestuia │
││ │structura │ │ │
││ │responsabilă │ │ │
││ │conform │ │ │
││ │indexului de │ │ │
││ │incidente │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │ │Operator │După │
││ │Primire fişa │agenţie │completare şi │
││2. │de caz │specializată │transmitere de│
││ │ │(conform │către │
││ │ │INDEX) │operatorul STS│
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Apelarea │ │ │
││ │dispeceratului│Operator │ │
││ │unităţii şi │agenţie │După primirea │
││3. │transmiterea │specializată │fişei de caz │
││ │fişei de caz │Jandarmi │ │
││ │către dispecer│ │ │
││ │jandarmi │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Primirea fişei│ │După │
││ │de caz şi │ │transmiterea │
││ │raportarea │Dispecer de │de către │
││4. │inspectorului │serviciu 112 │operator │
││ │şef despre │ │agenţie │
││ │situaţia │ │specializată a│
││ │creată │ │fişei de caz │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││5. │Completarea │Dispecer de │După primirea │
││ │Fişei 1A │serviciu 112 │fişei de caz │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Informarea │ │După │
││6. │telefonică a │Dispecer de │informarea │
││ │eşalonului │serviciu 112 │inspectorului │
││ │superior │ │şef │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Trimiterea │ │ │
││ │subunităţii de│ │ │
││ │intervenţie │ │După │
││ │sau a altor │ │informarea │
││ │efective la │ │inspectorului │
││ │faţa locului │Dispecer de │şef şi │
││7. │pentru │serviciu 112 │evaluarea │
││ │confirmarea │ │preliminară a │
││ │informaţiilor │ │gradului de │
││ │din teren si │ │risc │
││ │pentru │ │ │
││ │asigurarea │ │ │
││ │zonei │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │In funcţie de │ │ │
││ │rezultatul │ │ │
││ │evaluări de │ │ │
││ │risc făcute pe│ │ │
││ │baza │ │ │
││ │informaţiilor │ │ │
││ │primite de la │ │ │
││ │apelant, │ │După evaluarea│
││ │atunci când │Dispecer de │preliminară a │
││8. │este necesar, │serviciu 112 │gradului de │
││ │va solicita │ │risc │
││ │sprijinul │ │ │
││ │CJSU1 si a │ │ │
││ │EIRS 2 pentru │ │ │
││ │luarea │ │ │
││ │deciziilor si │ │ │
││ │gestionarea │ │ │
││ │adecvata a │ │ │
││ │situaţiei, │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Informarea │ │ │
││ │preşedintelui │ │ │
││ │comitetului │Reprezentantul│ │
││ │judeţean │unităţii din │ │
││ │pentru │care face │După evaluarea│
││9. │situaţii de │parte agenţia │preliminară a │
││ │urgenţă despre│specializată │gradului de │
││ │situaţia │care a preluat│risc │
││ │apărută cu │apelul │ │
││ │propunere de │ │ │
││ │activare sau │ │ │
││ │nu a CJSU1 │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Informarea │ │După │
││ │structurilor │ │informarea │
││ │cu atribuţii │ │preşedintelui │
││10. │despre │Dispecer de │comitetului │
││ │situaţia │serviciu 112 │judeţean │
││ │creată şi │ │pentru │
││ │măsurile │ │situaţii de │
││ │dispuse │ │urgenţă │
├┼────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
││II. ACTIVITĂŢI ÎN CAZUL URGENŢELOR CU GRAD DE │
││RISC „NECONFIRMAT” │
├┼────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
││ │Verificarea │ │În cel mai │
││ │informaţiei la│ │scurt timp │
││ │locul indicat │ │după primirea │
││11. │şi │Echipaj IJJ │solicitării │
││ │documentarea │ │din partea │
││ │situaţiei │ │dispeceratului│
││ │reclamate │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Transmiterea │ │ │
││ │informaţiei │ │ │
││ │către │ │După ajungerea│
││12. │dispecerat │Echipaj IJJ │la fata │
││ │pentru │ │locului │
││ │completarea │ │ │
││ │FIŞEI 1A │ │ │
├┼────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
││III. ACTIVITĂŢI ÎN CAZUL URGENŢELOR CU GRAD DE │
││RISC „MINIM” │
├┼────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
││ │Verificarea │ │În cel mai │
││ │informaţiei la│ │scurt timp │
││ │locul indicat │ │după primirea │
││13. │şi │Echipaj IJJ │solicitării │
││ │documentarea │ │din partea │
││ │situaţiei │ │dispeceratului│
││ │reclamate │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Transmiterea │ │ │
││ │informaţiei │ │ │
││ │către │ │După ajungerea│
││14. │dispecerat │Echipaj IJJ │la fata │
││ │pentru │ │locului │
││ │completarea │ │ │
││ │FIŞEI 1A │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Evaluarea │ │După ajungerea│
││15. │riscului │Echipaj IJJ │la fata │
││ │conform grilei│ │locului │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Transmiterea │ │ │
││ │informaţiei │ │ │
││ │către │ │După culegerea│
││16. │dispecerat │Echipaj IJJ │tuturor │
││ │pentru │ │informaţiilor │
││ │completarea │ │ │
││ │FIŞEI 1B │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Informează │ │ │
││ │publicul si │ │ │
││17. │factorii │Echipaj IJJ │ │
││ │responsabili │ │ │
││ │locali │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Înlătură │ │ │
││18. │factorii │Echipaj IJJ + │ │
││ │favorizanţi │GFC │ │
││ │(atractanţi) │ │ │
├┼────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
││IV. ACTIVITĂŢI ÎN CAZUL URGENŢELOR CU GRAD DE │
││RISC „REDUS” │
├┼────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
││ │Verificarea │ │În cel mai │
││ │informaţiei la│ │scurt timp │
││ │locul indicat │ │după primirea │
││19. │şi │Echipaj IJJ │solicitării │
││ │documentarea │ │din partea │
││ │situaţiei │ │dispeceratului│
││ │reclamate │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Transmiterea │ │ │
││ │informaţiei │ │ │
││ │către │ │După ajungerea│
││20. │dispecerat │Echipaj IJJ │la fata │
││ │pentru │ │locului │
││ │completarea │ │ │
││ │FIŞEI 1A │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Evaluarea │ │După ajungerea│
││21. │riscului │Echipaj IJJ │la fata │
││ │conform grilei│ │locului │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Transmiterea │ │ │
││ │informaţiei │ │ │
││ │către │ │După culegerea│
││22. │dispecerat │Echipaj IJJ │tuturor │
││ │pentru │ │informaţiilor │
││ │completarea │ │ │
││ │FIŞEI 1B │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Informează │ │ │
││ │publicul si │ │După evaluarea│
││23. │factorii │Echipaj IJJ │gradului de │
││ │responsabili │ │risc │
││ │locali │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Prezentarea la│ │După anunţare │
││ │faţa locului a│Gestionar Fond│de către │
││24. │gestionarului │Vânătoare │Dispecerul IJJ│
││ │fondului de │ │Hunedoara │
││ │vânătoare │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Solicita │ │ │
││ │intervenţia │ │După │
││25. │EIRS pentru o │Dispecer │completarea │
││ │evaluare │ │FIŞEI 1B │
││ │suplimentara │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Documentare la│ │ │
││ │fata locului │ │ │
││ │şi │ │După ajungerea│
││26. │transmiterea │EIRS │la fata │
││ │informaţiilor │ │locului │
││ │pentru │ │ │
││ │completarea │ │ │
││ │FIŞEI 1C │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Informează │ │După primirea │
││ │structurile cu│Dispecer IJJ │informaţiilor │
││27. │atribuţii │Hunedoara │de la faţa │
││ │(semnatarii │ │locului │
││ │procedurii) │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Transmitere │ │ │
││ │sms către │Subofiţer │La ordinul │
││28. │structurile cu│Jandarm Staţia│Dispecerului │
││ │atribuţii │de Comunicaţii│IJJ Hunedoara │
││ │(semnatarii │ │ │
││ │procedurii) │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Informează │ │ │
││ │publicul si │ │După evaluarea│
││29. │factorii │Echipaj IJJ │suplimentară a│
││ │responsabili │ │EIRS │
││ │locali │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Propune │ │ │
││ │implementarea │ │ │
││30. │de masuri de │EIRS │După evaluarea│
││ │prevenire │ │situaţiei │
││ │specializate │ │ │
││ │pasive │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Înlătură │Echipaj IJJ + │ │
││31. │factorii │GFC + │După evaluarea│
││ │favorizanţi │Administraţia │situaţiei │
││ │(atractanţi) │locală │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Stabilirea │ │ │
││ │celor mai │ │ │
││ │eficiente │ │După evaluarea│
││32. │soluţii de │EIRS │situaţiei │
││ │prevenire │ │ │
││ │specializate │ │ │
││ │pasive │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Implementarea │ │După evaluarea│
││ │de masuri de │ │situaţiei si │
││33. │prevenire │EIRS + Echipaj│stabilirea │
││ │specializate │IJJ GFC + AAP │celei mai │
││ │pasive │ │eficiente │
││ │ │ │soluţii │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │ │ │După │
││ │ │ │amplasarea │
││ │ │ │masurilor de │
││34. │Monitorizare │Echipaj I.J.J.│prevenţie │
││ │generală │ │specializate │
││ │ │ │pasive, pana │
││ │ │ │la înlăturarea│
││ │ │ │situaţiei │
├┼────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
││V. ACTIVITĂŢI ÎN CAZUL URGENŢELOR CU GRAD DE RISC│
││"MEDIU" │
├┼────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
││ │Verificarea │ │În cel mai │
││ │informaţiei la│ │scurt timp │
││ │locul indicat │ │după primirea │
││35. │şi │Echipaj I.J.J.│solicitării │
││ │documentarea │ │din partea │
││ │situaţiei │ │dispeceratului│
││ │reclamate │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Transmiterea │ │ │
││ │informaţiei │ │ │
││ │către │ │După ajungerea│
││36. │dispecerat │Echipaj I.J.J.│la fata │
││ │pentru │ │locului │
││ │completarea │ │ │
││ │FIŞEI 1A │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Evaluarea │ │După ajungerea│
││37. │riscului │Echipaj I.J.J.│la fata │
││ │conform grilei│ │locului │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Transmiterea │ │ │
││ │informaţiei │ │ │
││ │către │ │După culegerea│
││38. │dispecerat │Echipaj I.J.J.│tuturor │
││ │pentru │ │informaţiilor │
││ │completarea │ │ │
││ │FIŞEI 1B │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Informează │ │ │
││ │publicul si │ │După evaluarea│
││39. │factorii │Echipaj I.J.J.│gradului de │
││ │responsabili │ │risc │
││ │locali │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Prezentarea la│ │După anunţare │
││ │faţa locului a│Gestionar Fond│de către │
││40. │gestionarului │Vânătoare │Dispecerul IJJ│
││ │fondului de │ │Hunedoara │
││ │vânătoare │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Solicita │ │ │
││ │intervenţia │ │După │
││41. │EIRS pentru o │Dispecer │completarea │
││ │evaluare │ │FIŞEI 1B │
││ │suplimentara │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Informează │ │După primirea │
││ │structurile cu│Dispecer IJJ │informaţiilor │
││42. │atribuţii │Hunedoara │de la faţa │
││ │(semnatarii │ │locului │
││ │procedurii) │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Transmitere │ │ │
││ │sms către │Subofiţer │La ordinul │
││43. │structurile cu│Jandarm Staţia│Dispecerului │
││ │atribuţii │de Comunicaţii│IJJ Hunedoara │
││ │(semnatarii │ │ │
││ │procedurii) │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │ │ │După │
││44. │Informare CJSU│Dispecer IJJ │solicitarea │
││ │ │ │intervenţiei │
││ │ │ │EIRS │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Informează │ │ │
││ │publicul si │ │După evaluarea│
││45. │factorii │Echipaj I.J.J.│suplimentară a│
││ │responsabili │ │EIRS │
││ │locali │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Propune │ │ │
││ │implementarea │ │ │
││46. │de masuri de │EIRS │După evaluarea│
││ │prevenire │ │situaţiei │
││ │specializate │ │ │
││ │active │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Înlătură │Echipaj IJJ + │ │
││47. │factorii │GFC + │După evaluarea│
││ │favorizanţi │Administraţia │situaţiei │
││ │(atractanţi) │locală │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Stabilirea │ │ │
││ │celor mai │ │ │
││ │eficiente │ │După evaluarea│
││48. │soluţii de │EIRS │situaţiei │
││ │prevenire │ │ │
││ │specializate │ │ │
││ │active │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Implementarea │ │După evaluarea│
││ │de masuri de │ │situaţiei si │
││49. │prevenire │EIRS + Echipaj│stabilirea │
││ │specializate │IJJ GFC + AAP │celei mai │
││ │active │ │eficiente │
││ │ │ │soluţii │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │ │ │După │
││ │ │ │amplasarea │
││ │ │ │masurilor de │
││50. │Monitorizare │Echipaj IJJ │prevenţie │
││ │generală │ │specializate │
││ │ │ │pasive, pana │
││ │ │ │la înlăturarea│
││ │ │ │situaţiei │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Daca │ │ │
││ │rezultatele │ │ │
││ │monitorizării │ │ │
││ │arata ca │ │ │
││ │masurile │ │După │
││ │implementate │ │monitorizarea │
││51. │nu au fost │EIRS │rezultatelor │
││ │eficiente se │ │masurilor │
││ │va propune │ │active │
││ │capturarea, │ │ │
││ │marcarea şi │ │ │
││ │relocarea │ │ │
││ │exemplarului │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Obţinerea │ │După primirea │
││52. │acordului MMAP│APM Hunedoara │recomandării │
││ │pt relocare │ │din partea │
││ │ │ │EIRS │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Solicitarea de│ │ │
││ │recoltare în │Gestionar Fond│ │
││ │situaţia în │Vânătoare │După analiza │
││53. │care acest │Garda │la faţa │
││ │lucru este │Forestieră APM│locului │
││ │imperios │Hunedoara │ │
││ │necesar │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │ │ │După primirea │
││ │Capturare, │ │acordului din │
││54. │marcare, │EIRS │partea │
││ │relocare │ │preşedintelui │
││ │ │ │CJSU │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││55. │Monitorizare │Echipaj IJJ │După relocare │
││ │generală │ │ │
├┼────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
││VI. ACTIVITĂŢI ÎN CAZUL URGENŢELOR CU GRAD DE │
││RISC „RIDICAT” │
├┼────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
││ │Verificarea │ │În cel mai │
││ │informaţiei la│ │scurt timp │
││ │locul indicat │ │după primirea │
││56. │şi │Echipaj IJJ │solicitării │
││ │documentarea │ │din partea │
││ │situaţiei │ │dispeceratului│
││ │reclamate │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Transmiterea │ │ │
││ │informaţiei │ │ │
││ │către │ │După ajungerea│
││57. │dispecerat │Echipaj IJJ │la fata │
││ │pentru │ │locului │
││ │completarea │ │ │
││ │FIŞEI 1A │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Solicita │ │ │
││ │intervenţia │ │După │
││58. │EIRS pentru o │Dispecer │completarea │
││ │evaluare │ │FIŞEI 1B │
││ │suplimentara │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Informare ISU │ │După aprobarea│
││ │Hunedoara │ │verbală │
││59. │pentru │Dispecer │primită de la │
││ │activarea CJSU│ │Preşedintele │
││ │ │ │CJSU │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │ │ │După │
││60. │Informare CJSU│Dispecer IJJ │solicitarea │
││ │ │ │intervenţiei │
││ │ │ │EIRS │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Informează │ │După primirea │
││ │structurile cu│Dispecer IJJ │informaţiilor │
││61. │atribuţii │Hunedoara │de la faţă │
││ │(semnatarii │ │locului │
││ │procedurii) │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Transmitere │ │ │
││ │sms către │Subofiţer │La ordinul │
││62. │structurile cu│Jandarm Staţia│Dispecerului │
││ │atribuţii │de Comunicaţii│IJJ Hunedoara │
││ │(semnatarii │ │ │
││ │procedurii) │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Evaluarea │ │După ajungerea│
││63. │riscului │EIRS │la fata │
││ │conform grilei│ │locului │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Documentare la│ │ │
││ │fata locului │ │ │
││ │şi │ │După ajungerea│
││64. │transmiterea │EIRS │la fata │
││ │informaţiilor │ │locului │
││ │pentru │ │ │
││ │completarea │ │ │
││ │FIŞEI │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Transmiterea │ │ │
││ │informaţiei │ │ │
││ │către │ │După culegerea│
││65. │dispecerat │EIRS │tuturor │
││ │pentru │ │informaţiilor │
││ │completarea │ │ │
││ │FIŞEI 1B şi 1C│ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Transmiterea │Dispecer IJJ │După │
││66. │Fişei 1 C la │Hunedoara │completarea │
││ │CJSU │ │acesteia │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Informează │ │ │
││ │publicul si │ │După evaluarea│
││67. │factorii │Echipaj IJJ │gradului de │
││ │responsabili │ │risc │
││ │locali │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Prezentarea la│ │După anunţare │
││ │faţa locului a│Gestionar Fond│de către │
││68. │gestionarului │Vânătoare │Dispecerul IJJ│
││ │fondului de │ │Hunedoara │
││ │vânătoare │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Înlătură │Echipaj IJJ + │ │
││69. │factorii │GFC + │După evaluarea│
││ │favorizanţi │Administraţia │situaţiei │
││ │(atractanţi) │locală │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Stabilirea │ │ │
││ │celor mai │ │ │
││ │eficiente │ │ │
││ │soluţii de │ │ │
││ │prevenire │ │ │
││ │specializate │ │ │
││ │active, │ │ │
││70. │inclusiv │EIRS │După evaluarea│
││ │capturarea, │ │situaţiei │
││ │marcarea şi │ │ │
││ │relocarea │ │ │
││ │exemplarului │ │ │
││ │sau chiar │ │ │
││ │eutanasierea, │ │ │
││ │daca este │ │ │
││ │cazul. │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Propune spre │ │ │
││ │aprobare │ │După evaluarea│
││71. │Preşedintelui │EIRS │situaţiei │
││ │CJSU, masurile│ │ │
││ │stabilite │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Dezbate şi │ │În cel mai │
││72. │aproba │Preşedintele │scurt timp │
││ │propunerea │CJSU │după primirea │
││ │EIRS │ │recomandărilor│
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Implementează │ │ │
││ │masurile │ │După primirea │
││73. │stabilite şi │EIRS │aprobării din │
││ │aprobate de │ │partea │
││ │Preşedintele │ │ │
││ │EIRS │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Solicitarea de│ │ │
││ │recoltare în │Gestionar Fond│ │
││ │situaţia în │Vânătoare │După analiza │
││74. │care acest │Garda │la faţa │
││ │lucru este │Forestieră │locului │
││ │imperios │ │ │
││ │necesar │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Întocmeşte │ │ │
││ │raportul │ │ │
││ │acţiunii şi îl│ │După │
││75. │înaintează │EIRS │încheierea │
││ │către │ │acţiunii │
││ │Preşedintele │ │ │
││ │CJSU │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │ │ │După │
││ │ │ │amplasarea │
││ │ │ │masurilor de │
││76. │Monitorizare │Echipaj IJJ │prevenţie │
││ │generală │ │specializate │
││ │ │ │pasive, pana │
││ │ │ │la înlăturarea│
││ │ │ │situaţiei │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Transmite │ │ │
││ │către MMAP │ │ │
││ │documentele │ │După primirea │
││ │rezultate în │Preşedintele │recomandării │
││77. │urma │CJSU │din partea │
││ │intervenţiei │ │EIRS │
││ │în vederea │ │ │
││ │înregistrării │ │ │
││ │cazului. │ │ │
├┼────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
││VII. ACTIVITĂŢI ÎN CAZUL URGENŢELOR CU GRAD DE │
││RISC "EXTREM" │
├┼────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
││ │Informarea │ │ │
││78. │preşedintelui │Dispecer │Imediat │
││ │CJSU │ │ │
├┼────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
││ │Eliminare prin│ │ │
││ │împuşcare cu │PAZNICUL DE │ │
││79. │respectarea │VÂNĂTOARE │Imediat │
││ │prevederilor │ │ │
││ │legale │ │ │
└┴────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┘


    5. RESPONSABILITĂŢI:
        Şefii instituţiilor emitente:
    - dispun măsurile necesare pentru diseminarea, însuşirea şi aplicarea procedurii;
    – urmăresc revizuirea în timp a procedurii, în funcţie de schimbările reglementărilor utilizate;
    – verifică respectarea acestei proceduri şi a variantei/variantelor revizuite în cadrul structurii pe care o conduce/coordonează.

        Şefii instituţiilor implicate, vor răspunde de organizarea şi executarea conform procedurii a activităţilor;
        Persoanele care utilizează această procedură aplică ediţia în vigoare a procedurii.
    - Pe timpul aplicării procedurii, utilizează toate reglementările aflate în vigoare.
    6. DISPOZIŢII FINALE:
    a) Procedura va fi difuzată în sistem controlat prin intermediul listei de difuzare (Anexa 1) la persoanele implicate în procesul activităţii procedurate. Aceasta se păstrează la emitent şi se poate actualiza independent de procesul de revizuire a procedurii;
    b) Procedura va fi revizuită ori de câte ori se consideră necesar (când apar modificări organizatorice sau ale reglementărilor legale cu caracter general şi intern pe baza cărora se desfăşoară activităţile care fac obiectul acestei proceduri, etc.). Lista modificărilor (Anexa 2) va însoţi procedura iniţială în procesul de avizare/aprobare, respectiv ediţia nouă în procesul de difuzare;
    c) Pe perioada absenţei de la serviciu a persoanelor care utilizează prezenta procedură în vigoare, aplicarea acesteia se va realiza de înlocuitorii de drept ai acestor persoane;
    d) Anexele 1 şi 2 se păstrează la emitent;
    e) Procedura se aplică începând cu data de ...............
    f) Prezenta procedură va fi revizuită după primele şase luni de la aplicare.





    ANEXA 4

    Perimetrele de explorare/exploatare a resurselor minerale
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 5

        Permeabilitatea Văii Mureşului pentru fauna sălbatică (sectorul Săvârşin-Sălciva);
        B = barieră structurală absolută; R = barieră structurală semnificativă; F = sector permeabil
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 6

        Permeabilitatea Văii Mureşului pentru fauna sălbatică (sectorul Ilteu-Săvârşin);
        B = barieră structurală absolută; R = barieră structurală semnificativă; F = sector permeabil
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 7

        Permeabilitatea Văii Mureşului pentru fauna sălbatică (Ilteu);
        B = barieră structurală absolută; R = barieră structurală semnificativă; F = sector permeabil
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 8

        Permeabilitatea DN76 pentru fauna sălbatică (sectorul Lazuri - Criştioru de Jos);
        B = barieră structurală absolută; R = barieră structurală semnificativă; F = sector permeabil
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 9

        Permeabilitatea DN76 pentru fauna sălbatică (sectorul Şoimuş - Ştei);
        B = barieră structurală absolută; R = barieră structurală semnificativă; F = sector permeabil
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 10

 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 11

    Distribuţia speciei Canis lupus în zona coridorului ecologic
 (a se vedea imaginea asociată)

     Bibliografie
        Acevedo, P., Ruiz-Fons, F., Vicente, J., Reyes-Garcia, A.R., Alzaga, V. & Gortazar, C. (2008) Estimating red deer abundance in a wide range of management situations in Mediterranean habitats. Journal of Zoology, 276, 37-47.
        Boitani, L. 2000. Action plan for the conservation of the wolves (Canis lupus) in Europe. Nature and Environment, Council of Europe Publishing
        Boitani, L., P. Ciucci, and E. Raganella-Pelliccioni, 2010, Ex-post compensation payments for wolf predation on livestock in Italy: A tool for conservation. Wildlife Research 37:722- 730.
        Bruskotter J.T. & Wilson R.S. (2013): Determining Where the Wild Things will be: Using Psychological Theory to Find Tolerance for Large Carnivores. Conservation Letters. 7(3), 158-165.
        Cazacu, C., Adamescu, M., Ionescu, O., Ionescu, G., Jurj, R., Popa, M., Cazacu, R., & Cotovelea, A. (2014). Mapping trends of large and medium size carnivores of conservation interest in România. Annals of Forest Research, 57(1), 97-107. doi:10.15287/afr.2014.170
        Gopalaswamy, A.M., Karanth, K.U., Kumar, N.S. & Macdonald, D.W. (2012) Estimating tropical forest ungulate densities from sign surveys using abundance models of occupancy. Animal Conservation, 15, 669-679.
        Hines, J.E., Nichols, J.D., Royle, J.A., MacKenzie, D.I., Gopalaswamy, A.M., Kumar, N.S. & Karanth, K.U. (2010) Tigers on trails: occupancy modeling for cluster sampling. Ecological Applications, 20, 1456-1466.
        Ionescu, O. 1996. Managementul cinegetic în pădurile României. VPR, 1:15 -18.
        Ionescu, O. et al, 2013: Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România. Editura Silvică
        Karanth, K.U., Gopalaswamy, A.M., Kumar, N.S., Vaidyanathan, S., Nichols, J.D. & MacKenzie, D.I. (2011) Monitoring carnivore populations at the landscape scale: occupancy modelling of tigers from sign surveys. Journal of Applied Ecology, 48, 1048-1056.
        KEry, M., Gardner, B., Stoeckle, T., Weber, D. & Royle, J.A. (2010) Use of spaţial capture- recapture modeling and DNA data to estimate densities of elusive animals. Conservation Biology, 25, 356-364.
        Lele, S.R., Moreno, M. & Bayne, E. (2012) Dealing with detection error in site occupancy surveys: what can we do with a single survey? Journal of Plant Ecology, 5, 22-31.
        MacKenzie, D.I., Nichols, J.D., Lachman, G.B., Droege, S., Andrew Royle, J. & Langtimm, C.A. (2002) Estimating site occupancy rates when detection probabilities are less than one. Ecology, 83, 2248-2255.
        MacKenzie, D.I. & Royle, J.A. (2005) Designing occupancy studies: general advice and allocating survey effort. Journal of Applied Ecology, 42, 1105-1114.
        Ord, J.K. & Getis, A. (1995) Local spaţial autocorrelation statistics - distributional issues and an application. Geographical Analysis, 286-306.
        Pinheiro, J.C. & Bates, D.M. (2000) Mixed Effects Models in S and S-Plus. Springer-Verlag, New York.
        Royle, J.A., Chandler, R.B., Gazenski, K.D. & Graves, T.A. (2013) Spaţial capture-recapture models for jointly estimating population density and landscape connectivity. Ecology, 94, 287-294.
        Solymos, P., Lele, S. & Bayne, E. (2012) Conditional likelihood approach for analyzing single visit abundance survey data in the presence of zero inflation and detection error. Environmetrics, n/a-n/a.
        Tyre, A.J., Tenhumberg, B., Field, S.A., Niejalke, D., Parris, K. & Possingham, H.P. (2003) Improving precision and reducing bias in biological surveys: Estimating false-negative error rates. Ecological Applications, 13, 1790-1801.

                                         -------

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice