Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLAN NAŢIONAL din 3 aprilie 2019  de acţiune în domeniul eficienţei energetice IV    Twitter Facebook
Cautare document

 PLAN NAŢIONAL din 3 aprilie 2019 de acţiune în domeniul eficienţei energetice IV

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 273 bis din 10 aprilie 2019
──────────
       Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 203 din 3 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 10 aprilie 2019
──────────
        Al IV-lea PNAEE a fost întocmit de un consultant independent contractat de Ministerul Energiei, pe baza informaţiilor publice, precum şi pe baza informaţiilor relevante privind consumul energetic, economii de energie, planuri de investiţii ş.a., furnizate în perioada august - noiembrie 2017 de către următoarele ministere/entităţi care implementează măsuri de eficienţă: Ministerul Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene*1), Ministerul Economiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ANRE şi Departamentul de eficienţă energetică din cadrul ANRE, precum şi operatori economici şi asociaţii ale acestora.
        *1) Ministerul Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a fost reorganizat în anul 2018 prin înfiinţarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi a Ministerului Fondurilor Europene


     CUPRINS
    1. INTRODUCERE
    2. Privire Generală privind Ţintele Naţionale privind Energia şi Economiile Realizate
    2.1. Introducere
    2.2. Progresele României înregistrate în vederea atingerii obiectivului pentru 2020 în materie de eficienţă energetică
    2.3. Cel de al IV-lea Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020
    2.3.1. Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie
    2.3.2. Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final de energie - art. 7 din Directiva 2012/27/UE


    3. Politici şi Măsuri de Implementare a Directivei 2012/27/UE
    3.1. Măsuri orizontale
    3.1.1. Scheme de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi măsuri alternative
    3.1.2. Audituri energetice şi sisteme de gestionare a energiei
    3.1.2.1. Audituri energetice
    3.1.2.2. Management energetic
    3.1.2.3. Monitorizarea rezultatelor obţinute în activitatea de audit energetic şi management energetic

    3.1.3. Contorizarea şi facturarea
    3.1.4. Programe de informare a consumatorilor şi de pregătire profesională
    3.1.5. Disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare şi certificare
    3.1.6. Servicii energetice
    3.1.7. Economiile rezultate de la măsurile orizontale
    3.1.8. Finanţarea măsurilor orizontale

    3.2. Măsuri de Eficienţă Energetică în Clădiri
    3.2.1. Introducere
    3.2.2. Economii rezultate din măsurile ce se referă la eficienţa energetică în clădiri rezidenţiale
    3.2.3. Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în clădiri rezidenţiale

    3.3. Măsuri de eficienţă energetică în clădirile organismelor publice
    3.3.1. Clădiri guvernamentale
    3.3.2. Clădiri ale altor organisme publice
    3.3.3. Achiziţii realizate de organismele publice
    3.3.4. Economii rezultate din măsurile aplicate la nivel guvernamental şi la alte organisme publice
    3.3.5. Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică la organismele publice

    3.4. Iniţiativa Finanţare inteligentă pentru clădiri inteligente
    3.4.1. Principalele măsuri ce se referă la eficienţă energetică în industrie
    3.4.2. Economii rezultate de măsurile în industrie
    3.4.3. Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în industrie

    3.5. Măsuri de eficienţă energetică în sectorul construcţii
    3.5.1. Introducere
    3.5.2. Principalele măsuri ce se referă la eficienţă energetică în sectorul construcţii
    3.5.3. Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în sectorul construcţii

    3.6. Măsuri de eficienţă energetică în transport
    3.6.1. Introducere
    3.6.2. Principalele măsuri ce se referă la eficienţă energetică în transport
    3.6.2.1. Transportul feroviar
    3.6.2.2. Transport naval
    3.6.2.3. Transport aerian
    3.6.2.4. Transport rutier
    3.6.2.5. Transport urban al populaţiei

    3.6.3. Economii rezultate de măsurile în transport
    3.6.4. Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în transport

    3.7. Măsuri de eficienţă energetică în serviciile de încălzire şi răcire
    3.7.1. Realizarea serviciilor de încălzire şi răcire
    3.7.2. Evaluare cuprinzătoare a potenţialului de aplicare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficiente
    3.7.3. Alte măsuri cu referire la eficienţă energetică în serviciile de încălzire şi răcire
    3.7.4. Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în serviciile de încălzire şi răcire

    3.8. Măsuri de eficienţă energetică în agricultură şi silvicultură
    3.8.1. Introducere
    3.8.2. Principalele măsuri ce se referă la eficienţă energetică în agricultură
    3.8.3. Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în sectorul agricultură

    3.9. Transformarea, transportul, distribuţia energiei şi răspunsul cererii de energie
    3.9.1. Criteriile de eficienţă energetică în tarifele de reţea şi reglementări
    3.9.1.1. Energie electrică
    3.9.1.2. Gaze naturale
    3.9.1.3. Energie termică

    3.9.2. Uşurarea şi promovarea răspunsului cererii
    3.9.2.1. Energie Electrică
    3.9.2.2. Gaze naturale

    3.9.3. Eficienţa energetică în proiectarea şi funcţionarea reţelei
    3.9.3.1. Eficienţa energetică în proiectarea Reţelelor Electrice de Transport
    3.9.3.2. Eficienţa energetică în funcţionarea Reţelelor Electrice de Transport
    3.9.3.3. Eficienţa energetică în proiectarea Reţelelor Electrice de Distribuţie (RED)
    3.9.3.4. Eficienţa energetică în funcţionarea Reţelelor Electrice de Distribuţie
    3.9.3.5. Eficienţa energetică în funcţionarea Sistemului Naţional de Transport a Gazelor Naturale
    3.9.3.6. Eficienţa energetică în funcţionarea la SNGN Romgaz SA
    3.9.3.7. Economii realizate de la toate măsurile privind furnizarea energiei prin reţele de transport şi distribuţie
    3.9.3.8. Finanţarea măsurilor privind furnizarea energiei



    BIBLIOGRAFIE
        Anexa A
        Anexa B
        Anexa C

     TABELE
        Tabel 1.1. Evoluţia PIB în perioada 2005 - 2015
        Tabel 1.2. Evoluţia structurii Valorii Adăugate Brute (VAB) în perioada 2005-2015 [%]
        Tabel 1.3. Evoluţia contribuţiei diferitelor ramuri industriale la formarea VAB [%]
        Tabel 1.4. Evoluţia consumului intern de energie primară [mii tep]
        Tabel 1.5. Evoluţia structurii consumului intern de energie primară în perioada 2005-2015
        Tabel 1.6. Evoluţia producţiei de energie primară [mii tep]
        Tabel 1.7. Dependenţa de importul de energie primară pentru acoperirea consumului intern
        Tabel 1.8. Evoluţia consumului de energie în perioada 2005 - 2015 [mii tep]
        Tabel 1.9. Evoluţia indicatorilor macroeconomici ai energiei în perioada 2007 - 2015
        Tabel 1.10. Evoluţia producţiei de energie electrică [GWh]
        Tabel 1.11. Producţia naţională de energie electrică şi termică în cogenerare în perioada 2007-2015
        Tabel 1.12. Capacităţile electrice şi termice de cogenerare instalate în anul 2015
        Tabel 1.13. Cantităţile de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică şi termică în cogenerare în perioada 2007-2015
        Tabel 1.14. Producţia de energie electrică şi economia de energie primară obţinute prin cogenerare de înaltă eficienţă în perioada 2007-2015
        Tabel 1.15. Consumul final de energie electrică [GWh]
        Tabel 1.16. Evoluţia indicatorilor referitor la energia electrică în perioada 2005-2015
        Tabel 2.1. Proiecţia Produsului Intern Brut
        Tabel 2.2. Prognoza consumului intern de energie primară şi a consumului final energetic [mii tep]
        Tabel 2.3. Economiile de energie pentru perioada 2014-2020 [Mtep]
        Tabel 2.4. Economiile de energie în perioada 2014-2016
        Tabel 2.5. Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie [Mtep]
        Tabel 2.6. Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final [Mtep]
        Tabel 3.1. Situaţia elaborării auditurilor energetice în perioada 2010-2016
        Tabel 3.2. Economiile de energie estimate în anul 2016 pe tipuri de audituri energetice
        Tabel 3.3. Economii de energie defalcate pe sectoare de activitate
        Tabel 3.4. Situaţia proiectelor pilot realizate în anii 2015, 2016
        Tabel 3.5. Structura autorizărilor/atestatelor/acreditărilor pentru anii 2014-2016
        Tabel 3.6. Consumul de energie în sectoarele rezidenţial şi servicii în anul 2015
        Tabel 3.7. Nivelele consumului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape zero
        Tabel 3.8. Inventarul clădirilor încălzite şi/sau răcite cu suprafeţele utile de peste 500 mp deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală
        Tabel 3.9. Inventarul clădirilor încălzite şi/sau răcite cu suprafeţele utile de sub 500 mp şi de peste 250 mp deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală
        Tabel 3.10. Numărul estimativ al clădirilor administraţiei publice locale
        Tabel 3.11. Proiecte de eficienţă energetică pentru modernizarea sistemului de iluminat public de FREE
        Tabel 3.12. Economia de energie în anii 2015 şi 2016
        Tabel 3.13. Proiecte de eficienţă energetică în industrie finanţat de FREE
        Tabel 3.14. Consumul de energie în sectorul construcţii în anul 2015
        Tabel 3.15. Consumul de energie în sectorul Transporturi în anul 2015 [tep]
        Tabel 3.16. Evoluţia parcursului mărfurilor în perioada 2007 - 2015 [1000 mil.tone- km]
        Tabel 3.17. Parcursul pasagerilor în transportul interurban şi internaţional în perioada 2007 - 2015
        Tabel 3.18. Evoluţia parcului auto în perioada 1990 - 2015 [mii buc.]
        Tabel 3.19. Economia de energie obţinută în perioada 2014-2016
        Tabel 3.20. Economia de energie obţinută în perioada 2014-2016
        Tabel 3.21. Indicatori de eficienţă pentru transportul aerian în perioada 2011-2016
        Tabel 3.22. Reînnoirea parcului de autovehicule în anul 2016
        Tabel 3.23. Transportul public local de pasageri
        Tabel 3.24. Transport public local de pasageri pe tipuri de vehicule de transport
        Tabel 3.25. Economiile de energie în perioada 2014-2016
        Tabel 3.26. Economiile de energie în perioada 2017-2020
        Tabel 3.27. Evoluţia producţiei de energie termică în perioada 2010-2015 [tep]
        Tabel 3.28. Evoluţia consumului final de energie termică, total şi pe principalele activităţi economice şi sociale în perioada 2010-2015 [tep]
        Tabel 3.29. Evoluţia consumul de resurse energetice în tep, pentru producerea energiei termice
        Tabel 3.30. Rezultatele aplicării schemei de sprijin pentru perioada 2014-2016
        Tabel 3.31. Proiecte de eficienţă energetică pentru alimentarea centralizată cu energie termică finanţat de FREE
        Tabel 3.32. Consumul de energie în sectorul agricultură în anul 2015 [tep]
        Tabel 3.33. Evoluţia parcului de tractoare şi maşini agricole principale din agricultură în perioada 2010-2015
        Tabel 3.34. Exploataţii agricole cu efective de porci şi păsări şi efectivele pe clase de mărime a suprafeţei agricole utilizate
        Tabel 3.35. Evoluţia veniturilor şi a costurilor aferente serviciului de transport al energiei electrice precum şi investiţiile planificate şi realizate
        Tabel 3.36. Tarifele de distribuţie aplicate de la 1 ianuarie în perioada 2008-2016 [lei/MWh, termeni nominali]
        Tabel 3.37. Evoluţia CPT în reţelele electrice de distribuţie a energiei electrice în perioada 2007-2016
        Tabel 3.38. Situaţia costurilor recunoscute cu CPT în veniturile liniarizate ale operatorilor de distribuţie a energiei electrice concesionari aferente fiecărui an al perioadei 2014-2016 (lei termeni nominali ai fiecărui an)
        Tabel 3.39. Evoluţia structurii consumului alimentat în piaţa cu amănuntul
        Tabel 3.40. Economii de energie la staţiile electrice Brazi Vest 400/220/110 kV, Domneşti 400/110 , Fundeni 220/110 kV
        Tabel 3.41. Valorile procentuale ale CPT realizate în 2016
        Tabel 3.42. Economiile de energie în perioada 2014-2016
        Tabel 3.43. Economiile de energie în perioada 2017-2020
        Tabel 3.44. Evoluţia consumului propriu tehnologic în perioada 2013-2016
        Tabel 3.45. Program de măsuri şi investiţii concrete pentru introducerea în cadrul infrastructurii reţelei a unor îmbunătăţiri ale eficienţei energetice în următorii 5 ani (2017-2021)
        Tabel 3.46. Economiile de energie realizate în perioada 2014-2016
        Tabel 3.47. Economii de energie din transportul de gaze naturale în perioada 2015-2016
        Tabel 3.48. Programul anual de măsuri de creştere a eficienţei energetice în perioada 2017-2020
        Tabel 3.49. Economiile de energie în perioada 2014-2016
        Tabel 3.50. Economiile de energie în perioada 2017-2020

     FIGURI
        Figura 1.1. Comparaţii internaţionale privind consumul final energetic pe locuitor (tep/locuitor), în anul 2015
        Figura 1.2. Comparaţii internaţionale privind ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară (%), în anul 2015
        Figura 1.3. Comparaţii internaţionale privind intensitatea energiei primare (tep/1000 Euro), în anul 2015
        Figura 1.4. Schimbarea relativă a intensităţii energetice a României şi UE-28 (%), în perioada 2000-2015
        Figura 3.1. Numărul de audituri energetice pe sectoare de activitate în anul 2016
        Figura 3.2. Evoluţia autorizărilor auditorilor energetici şi a operatorilor economici care au realizat audituri energetice
        Figura 3.3. Zonarea climaterică a României pentru perioada de iarnă
        Figura 3.4. Grad deservire SACET pentru localităţile care dispun de serviciile de alimentare cu energie termică la nivelul anului 2014
        Figura 3.5. Evoluţia tarifului de transport în perioada 2008-2016
        Figura 3.6. Evoluţia tarifelor medii de distribuţie a energiei electrice perioada 2012-2017 la clienţilor finali
        Figura 3.7. Evoluţia tarifului de distribuţie pentru E.ON Distribuţie SA
        Figura 3.8. Evoluţia tarifului de distribuţie pentru Distrigaz Sud Reţele SRL
        Figura 3.9. Evoluţia lunară a volumelor tranzacţionate pe componentele pieţei angro comparativ cu consumul intern
        Figura 3.10. Evoluţia numărului clienţilor alimentaţi în regim concurenţial şi a energiei electrice furnizate acestora
        Figura 3.11. Rata de schimbare la Consumatori necasnici mici şi casnici
        Figura 3.12. Rata de schimbare la Consumatori necasnici mari
        Figura 3.13. Rata de schimbare la Consumatori necasnici foarte mari
        Figura 3.14. Proiectele de dezvoltare RET

     ABREVIERI
        AP - Axa prioritară
        ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei
        ANRSC - Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilităţi Publice
        BERD - Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare
        BIRD - Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare
        CC-CPE - Codul European de Conduită pentru Contractul de Performanţă Energetică
        CE - Consiliul Europei
        CNP - Comisia Naţională de Prognoză
        CPT - Consum Propriu Tehnologic
        DDE - Directiva nr. 2012/27/UE privind eficienţa energetică
        DEE - Departament Eficienţă Energetică
        EE - Eficienţa Energetică
        EDS - Directiva Servicii Energetice
        ENTSO-E - Reţeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport a Energiei Electrice
        ESCO - Companie de servicii energetice (Energy service Companies)
        EU ETS - Schema de Comercializare a Emisiilor a Uniunii Europene
        FC - Fond de Coeziune
        FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
        FEDR - Fond European de Dezvoltare Regională
        FMI - Fondul Monetar Internaţional
        FREE - Fondul Român pentru Eficienţa Energiei
        FSI - Fonduri Structurale şi de Investiţii Europene
        GES - Gaze cu efect de seră
        HG - Hotarâre de Guvern
        IT - Înaltă Tensiune
        IMM - Întreprindere Mici şi Mijlocii
        INS - Institutul Naţional de Statistică
        ITI - Investiţii Teritoriale Integrate
        JT - Joasa Tensiune
        LED - Diodă (Light emitting diode)
        MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
        MDRT- Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
        ME - Ministerul Energiei
        MMSC - Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
        MT - Medie Tensiune
        OIF - Organizaţii de Îmbunătăţiri funciare
        OG - Ordonanţa Guvernului
        Opcom - Operatorul Pieţei de energie electrică
        OS - Obiectiv specific
        OSD - Operatorul Sistemelor de Distribuţie a Gazelor Naturale
        OT - Obiectiv tematic
        OUG - Ordonanţă de urgenţă a Guvernului României
        P - Priorităţi
        PAED - Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă
        PC-OTC - Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale cu negociere dublă continuă
        PCC - Piaţa Contractelor Concurenţiale
        PCCB - Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale
        PCCB-LE- Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale prin licitaţie extinsă
        PCCB-NC - Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale cu negociere continuă
        PCSU - Piaţa Centralizată pentru Serviciu Universal
        PE - Piaţa de Echilibrare de Energie Electrică
        PFA - Persoană fizică autorizată
        PI - Piaţa Intră Zilnică de Energie Electrică
        POIM - Program Operaţional Infrastructura Mare
        POR - Program Operaţional Regional
        PZU - Piaţa pentru Ziua Următoare
        PES - Economia de energie primară (Primary Energy Saving)
        PIB - Produs Intern Brut
        PJ - peta Joule
        PNAEE - Planul Naţional de Acţiune pentru Eficienţa Energetică
        PNR - Planul Naţional de Reformă
        RD - Reţele electrice şi conducte de gaze naturale de distribuţie
        RT - Reţele electrice şi conducte de gaze naturale de transport
        RED - Reţele electrice de distribuţie
        RET - Reţele electrice de transport
        SACET - Serviciu de alimentare centralizată cu energie termină
        SD - Sistem de Distribuţie a Gazelor Naturale
        SEE - Spaţiu Economic European
        SMI - Sistem de măsurare inteligent
        SEN - Sistem Electroenergetic Naţional
        STS - Servicii Tehnologice de Sistem
        SUERD - Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării
        TA - Turbină cu abur
        TG - Turbină cu gaze
        tep - tone echivalent petrol
        UE - Uniunea Europeană
        VAB - Valoarea Adăugată Brută
        Menţiune:
        Înţelesul unor termeni şi expresii se va interpreta conform definiţiilor cuprinse în Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi completările ulterioare sau altor acte normative primare aferente legislaţiei în domeniul eficienţei energetice.

    1. INTRODUCERE
        După aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, Guvernul Român a aprobat Programele Naţionale de Reformă 2007 - 2010, 2011 - 2013, 2014 - 2017, 2017 - 2020, care au stabilit şi stabilesc priorităţile de dezvoltare ale ţării, ţinând seama de liniile directoare ale Uniunii Europene, urmărind reducerea decalajelor faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene.
        Dezvoltarea economico-socială a României este strâns legată de dezvoltarea economico-socială globală şi de cea a Uniunii Europene, având loc într-un mediu internaţional deosebit de complex. Energia este un factor strategic în politica globală, o componentă vitală pentru dezvoltarea economică şi pentru progresul societăţii în ansamblu.
        Politica României în domeniul energiei până în anul 2020 se bazează pe obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene: durabilitate, competitivitate, siguranţă în alimentare.
        Măsurile privind eficienţa energetică au un rol critic în garantarea realizării la cele mai mici costuri a obiectivelor stabilite prin Pachetul Energie - Schimbări Climatice, contribuind în mare măsură la obiectivele privind durabilitatea şi competitivitatea în Uniunea Europeană.
        Până la aderarea României la Uniunea Europeană, Guvernul României a urmărit realizarea de economii de energie primară aprobând prin Hotărâri de Guvern următoarele strategii şi programe:
        ● Strategia naţională în domeniul eficienţei energetice aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 163/12.02.2004 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul eficienţei energetice, elaborată în contextul negocierilor de aderare;
        ● Strategia naţională privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 882/03.06.2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate;
        ● Programul Naţional "Termoficare 2006 - 2020 căldură şi confort" aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 462/2006 pentru aprobarea programului "Termoficare 2006- 2009 calitate şi eficienţă" şi înfiinţarea Unităţii de management al proiectului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Strategia Energetică a României pentru perioada 2007 - 2020 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020;
        ● Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018 privind adoptarea Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030.

        După aderarea României la Uniunea Europeană a fost aprobat Primul Plan Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice (PNAEE, 2007 - 2010). În cadrul acestui plan, România şi-a asumat angajamentul să reducă consumul de energie finală în sectoarele sub incidenţa Directivei de Servicii Energetice (EDS) cu 1,5% anual în perioada 2008-2016, faţă de media înregistrată în perioada 2001-2005 şi a adoptat ca ţintă intermediară reducerea consumului cu 940 mii tep (ceea ce corespundea unui procent de 4,5% din media consumului de energie finală pe perioada 2001 - 2005) pentru 2010. Conform acelor ţinte ritmul mediu anual de scădere a consumului de energie finală în perioada 2008 - 2016 urma să fie de 1,5%, cu 50% mai mare decât valoarea minimă impusă de Directiva nr. 2006/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie - 2006 privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice şi de abrogare a Directivei nr. 93/76/CEE a Consiliului.
        La elaborarea celui de-al doilea PNAEE s-a evidenţiat că valoarea totală a economiilor de energie finală realizate în anul 2010 a fost de 2.223 mii tep ceea ce reprezenta 79% din valoarea ţintă asumată de 2800 mii tep pentru anul 2016. În aceste condiţii era de aşteptat să se depăşească în anul 2016 valoarea ţintă asumată.
        În cadrul celui de-al doilea PNAEE s-a stabilit ţinta naţională privind economiile de energie primara la nivelul anului 2020.
        Principalele măsuri avute în vedere pentru creşterea eficienţei energetice vizau:
        ● Aplicarea schemei de ajutor de stat aferentă cogenerării de înaltă eficienţă;
        ● Intensificarea campaniilor de informare a populaţiei şi mediului de afaceri;
        ● Continuarea programului "Termoficare 2006 - 2020 căldură şi confort";
        ● Obligativitatea certificatului de performanţă energetică, începând cu anul 2010 pentru locuinţele unifamiliale şi apartamentele din blocurile de locuinţe existente care sunt vândute sau închiriate;
        ● Continuarea Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe;
        ● Continuarea atestării auditorilor energetici atât pentru clădiri cât şi pentru activităţile industriale;
        ● Modernizarea transportului feroviar de călători şi marfă şi a transportului cu metroul;
        ● Aplicarea de către autorităţile publice centrale şi locale a art. 7 al O.G. nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;
        ● Extinderea Programului naţional de eficienţă energetică (reabilitarea sistemului de termoficare, reabilitarea clădirilor publice şi eficientizarea iluminatului public) pentru perioada 2011 - 2015.

        În conformitate cu datele Eurostat şi cu situaţia energetică a celor 28 de ţări membre ale Uniunii Europene, în anul 2015 consumul final energetic pe locuitor al României a fost de 1,102 tep/locuitor, fiind de 1,93 ori mai mic decât media UE-28. România are cel mai mic consum final energetic pe locuitor dintre statele Uniunii Europene (figura 1.1.).
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 1.1. Comparaţii internaţionale privind consumul final energetic pe locuitor (tep/locuitor), în anul 2015
        (Sursa: Eurostat)
        Ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară în România a fost apropiată faţă de media UE-28 (de 1,02 mai mare faţă de media UE-28) (figura 1.2.).
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 1.2. Comparaţii internaţionale privind ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară (%), în anul 2015
        (Sursa: Eurostat)
        Din comparaţiile internaţionale privind intensitatea energiei primare, în anul 2015 (figura 1.3.) rezultă că intensitatea energiei primare a României de 0,227 tep/1000 Euro, identică cu cea a Poloniei, a fost de 1,89 ori mai mare decât valoarea acestui indicator pentru media UE-28. Cu toate că eficienţa energetică a crescut în perioada 2000-2015, România este printre primele patru-cinci ţări ce trebuie să îşi reducă intensitatea energiei primare.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 1.3. Comparaţii internaţionale privind intensitatea energiei primare (tep/1000 Euro), în anul 2015
        (Sursa: Eurostat)
        Scăderea relativă a intensităţii energetice a României în perioada 2000 - 2015 (figura 1.4.) a fost de 48,7%, datorită atât restructurării economiei româneşti, cât şi a aplicării Planurilor Naţionale de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice(PNAEE) I, II şi III.
        Dacă se analizează schimbarea relativă a intensităţii energetice a României comparativ cu cea înregistrată în UE-28 (figura 1.4.) se remarcă eforturile României pentru utilizarea eficientă a resurselor energetice, ritmul de reducere a acestui indicator fiind mult mai mare.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 1.4. Schimbarea relativă a intensităţii energetice a României şi UE-28 (%), în perioada 2000 - 2015
        (Sursa: Eurostat)
        Din analiza evoluţiei Produsului Intern Brut (PIB) în perioada 2005 - 2015 se constată că economia României a avut în perioada 2005 - 2008 o evoluţie pozitivă, a fost în recesiune în perioada 2009-2010 şi a ieşit din recesiune din 2011, atingând în 2015 un ritm de creştere a PIB de 3,9% (tabelul 1.1.).
        Tabel 1.1. Evoluţia PIB în perioada 2005 - 2015

┌──────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┬───────┬───────┐
│Anul │2005 │2006 │2007 │2008 │2009 │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│PIB [mld. │80,23 │98,42 │125,40│142,40│120,41│126,75│133,31│133,81│144,25 │150,33 │159,98 │
│Euro] │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│PIB [mld. │109,69│118,58│126,76│137,53│127,77│126,75│128,14│128,91│133,42 │137,56 │142,92 │
│Euro 2010]│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Ritm anual│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │4,2 │8,1 │6,9 │8,5 │-7,1 │-0,8 │1,1 │0,6 │3,50 │3,10 │3,90 │
│creştere a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PIB [%] │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Populaţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│[mii. │21320 │21194 │20883 │20538 │20367 │20247 │20148 │20060 │19989 │19913 │19819 │
│locuitori]│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│PIB/loc │3763 │4644 │6005 │6933 │5912 │6260 │6616 │6670 │7216,75│7549,12│8071,76│
│[Euro/loc]│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┴───────┴───────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României - colecţii)

        Evoluţia pozitivă a economiei româneşti în perioada 2000 - 2008 a condus la creşterea de 3,56 ori a produsului intern brut pe locuitor, valoarea acestui indicator scăzând în perioada 2009- 2010 şi crescând după 2011 atingând valoarea de 8071,8 Euro/locuitor în 2015, ceea ce înseamnă că România trebuie să realizeze progrese importante în dezvoltarea economica pentru a se asigura convergenţa la nivelul mediu al Uniunii Europene (28947,7 Euro/locuitor la nivelul anului 2015).
        Ajustarea structurală a economiei din România în perioada 2005-2015 a determinat ca în anul 2015 industria, agricultura şi construcţiile să contribuie cu 38,4% la formarea Valorii Adăugate Brute (VAB) faţă de 45,0% cât era contribuţia acestora în 2005. Se remarcă o tendinţă de creştere relativ continuă până în anul 2007 a contribuţiei sectorului servicii în defavoarea celorlalte ramuri economice, urmată de o scădere până în anul 2011. În perioada 2012 - 2015 serviciile au crescut mult, ajungând în anul 2015 să reprezinte 61,6% din VAB. În tabelul 1.2. se prezintă evoluţia VAB pe sectoare de activitate în perioada 2000-2015. Se remarcă că în perioada de creştere economica 2000-2007 sectorul industrie şi agricultura şi-au redus contribuţia la VAB în detrimentul sectoarelor construcţii şi servicii. Aceste tendinţe nu s-au menţinut în perioada de criză.
        Tabel 1.2. Evoluţia structurii Valorii Adăugate Brute (VAB) în perioada 2005-2015 [%]

┌───────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│Indicator │2005│2006│2007│2008│2009│2010│2011│2012│2013│2014│2015│
├───────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│TOTAL VAB, │100 │100 │100 │100 │100 │100 │100 │100 │100 │100 │100 │
│din care: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Industrie │28,1│27,8│27,5│25,8│26,8│31,9│32,5│28,6│28,6│28,6│27,1│
├───────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Agricultură│9,5 │8,8 │6,5 │7,4 │7,2 │6,4 │7,3 │5,3 │6,1 │5,3 │4,7 │
├───────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Construcţii│7,4 │8,4 │10,3│11,9│11,7│10,2│9,1 │8,5 │8,0 │7,0 │6,6 │
├───────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Servicii │55,0│55,0│55,7│54,8│54,3│51,5│51,2│57,6│57,3│59,0│61,6│
└───────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României - colecţii)

        Evoluţia diferitelor ramuri industriale ale României depinde de dezvoltarea economică în ansamblul ţării, precum şi de politicile adoptate în domeniu în cadrul UE, dar şi de contextul socio-economic la nivel mondial. În tabelul 1.3. se prezintă evoluţia contribuţiei diferitelor ramuri ale industriei la crearea Valorii Adăugate Brute (VAB), în perioada 2005-2014 constatându-se faptul că industria prelucrătoare deţine ponderea importantă, media pentru această perioadă fiind de 82%. Contribuţii importante la formarea VAB ca valori medii pentru perioada 2005 - 2014 au industria alimentară, fabricarea băuturilor şi produselor din tutun (aproximativ 26%), industria mijloacelor de transport (aproximativ 12%), industria energetică (aproximativ 11%) şi industria metalurgică (aproximativ 10%).
        Tabel 1.3. Evoluţia contribuţiei diferitelor ramuri industriale la formarea VAB [%]

┌───────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│Indicator │2005 │2006 │2007 │2008 │2009 │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Total VAB │100 │100 │100 │100 │100 │100 │100 │100 │100 │100 │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Industria │5,32 │5,65 │5,63 │4,38 │4,90 │5,84 │4,43 │5,64 │4,13 │3,08 │
│extractivă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Industria │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prelucrătoare, │86,09│86,24│86,58│85,41│82,22│76,26│75,40│79,09│80,55│82,76│
│din care: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Industria │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│alimentară, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fabricarea │28,52│27,50│26,58│27,12│26,88│25,44│24,88│26,42│25,23│21,91│
│băuturilor şi a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│produselor din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tutun │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Fabricarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│produselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│textile, a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│articolelor de │10,66│9,82 │9,34 │8,55 │7,79 │9,79 │11,03│10,93│10,70│9,41 │
│îmbrăcăminte şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a produselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din piele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Fabricarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lemnului şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│produselor din │8,22 │8,05 │8,45 │7,44 │7,66 │7,16 │7,50 │6,21 │5,79 │4,89 │
│hârtie si │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│poligrafie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Fabricarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│produselor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cocserie şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│produselor │5,85 │5,13 │3,64 │4,66 │3,49 │1,46 │2,99 │2,21 │7,72 │15,47│
│obţinute prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prelucrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ţiţeiului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Fabricarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│substanţelor şi│4,06 │4,23 │4,13 │2,96 │2,51 │1,48 │1,80 │3,64 │2,66 │2,77 │
│a produselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│chimice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Fabricarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│produselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│farmaceutice de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bază şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│preparatelor │* │* │* │0,98 │1,45 │0,27 │0,36 │0,86 │0,86 │0,88 │
│farmaceutice* │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(inclus la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│subcategoria de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mai sus) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Fabricarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│produselor din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cauciuc şi mase│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│plastice şi a │7,70 │8,42 │9,07 │9,58 │8,65 │4,50 │4,32 │7,25 │7,50 │7,13 │
│altor produse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din minerale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nemetalice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Industria │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│metalurgică şi │8,69 │9,00 │10,08│10,03│7,97 │10,56│9,63 │11,46│9,75 │8,67 │
│a produselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din metal │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Fabricarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│calculatoarelor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi a produselor│6,54 │7,65 │7,92 │3,76 │4,36 │7,54 │5,76 │2,24 │3,90 │2,85 │
│electronice şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│optice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Fabricarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│echipamentelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│electrice* │* │* │* │4,17 │4,16 │4,93 │4,72 │7,51 │4,34 │4,80 │
│(inclus la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│subcategoria de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mai sus) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Fabricarea de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│maşini, utilaje│5,06 │4,85 │5,00 │3,60 │3,72 │3,96 │3,24 │4,37 │3,83 │4,72 │
│şi echipamente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│n.c.a. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Industria │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mijloacelor de │9,90 │10,77│11,01│12,37│16,56│14,77│16,36│9,31 │9,67 │9,23 │
│transport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţi │4,79 │4,58 │4,79 │4,78 │4,78 │8,15 │7,40 │7,59 │8,05 │7,25 │
│industriale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│n.c.a., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Producţia şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│furnizarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│electrică şi │8,59 │8,11 │7,79 │8,21 │10,16│12,93│15,08│11,39│11,46│11,17│
│termică, gaze, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│apă caldă şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aer condiţionat│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Distribuţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│apei, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│salubritate, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gestionarea │0,00 │0,00 │0,00 │2,00 │2,71 │4,98 │5,10 │3,88 │3,85 │2,98 │
│deşeurilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│decontaminare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României - colecţii)

        Evoluţia economico-socială a României în perioada crizei economico-financiare şi după aceasta a influenţat consumul de energie şi structura acestuia.
        În tabelul 1.4. se prezintă evoluţia consumului intern de energie primară în perioada 2007-2015 şi structura acestuia. Evoluţia pozitivă a economiei în perioada 2000-2008 a determinat o creştere a consumului intern de energie primară. În perioada 2000 - 2008, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2010) a crescut cu circa 62%, dar consumul intern de energie primară a crescut doar cu 9%. Rezultă astfel că s-a reuşit decuplarea creşterii economice de creşterea consumului de energie. În perioada 2009-2010 de recesiune, consumul intern de energie primară s-a redus cu circa 14% şi în perioada 2011-2012 de ieşire din recesiune acest consum a crescut 2,3% şi apoi a început să scadă astfel încât în anul 2015 a atins valoarea de 31844 mii tep ceea ce reprezintă 74% din ţinta României în anul 2020.
        Tabel 1.4. Evoluţia consumului intern de energie primară [mii tep]

┌───────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│Anul │2005 │2006 │2007 │2008 │2009 │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Consumul intern│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de energie │37868│39381│39159│39799│34328│34817│35648│34851│31633│31537│31844│
│primară, din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│care: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Cărbune │8742 │9540 │10064│9649 │7436 │6911 │8147 │7552 │5725 │5719 │5858 │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Petrol şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│produse │9163 │9651 │9658 │9719 │8331 │7855 │8472 │8303 │7706 │7864 │8600 │
│petroliere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Gaze naturale │13820│14308│12862│12476│10642│10897│11187│10924│9892 │9458 │9015 │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Lemne de foc şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deşeuri │3185 │3185 │3275 │3710 │3742 │3982 │3458 │3654 │3590 │3618 │3514 │
│agricole │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Energie │1489 │1212 │1195 │1115 │1164 │1573 │1242 │1312 │1569 │1719 │1663 │
│hidroelectrică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Energie │1362 │1381 │1890 │2752 │2881 │2850 │2880 │2811 │2848 │2862 │2853 │
│nucleară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Alţi │88 │87 │194 │352 │107 │723 │225 │244 │257 │249 │293 │
│combustibili │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Energie din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│surse │18 │18 │21 │26 │25 │26 │37 │51 │46 │48 │48 │
│neconvenţionale│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Neenergetic │2231 │2044 │2061 │2040 │1704 │1511 │2032 │1953 │1635 │1705 │1299 │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Consum de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energie primară│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│= Consum intern│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│brut - │35637│37337│37098│37759│32624│33306│33616│32898│29998│29832│30545│
│Neenergetic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(conform art. 2│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din Directiva │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2012/27/UE) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Balanţa Energetică a României - colecţii)

        Din tabelul 1.5. se remarcă schimbarea structurii consumului de resurse de energie primară în perioada 2005-2015. Gazele naturale continuă să aibă ponderea cea mai mare, urmate de petrol şi cărbune
        Tabel 1.5. Evoluţia structurii consumului intern de energie primară în perioada 2005-2015 (%)

┌────┬───────┬──────┬────────┬─────────┬──────┐
│Anul│Cărbune│Petrol│Gaze │Energie │Altele│
│ │ │ │naturale│electrică│ │
├────┼───────┼──────┼────────┼─────────┼──────┤
│2005│23,1 │24,2 │36,5 │3,9 │12,3 │
├────┼───────┼──────┼────────┼─────────┼──────┤
│2006│24,2 │24,5 │36,3 │3,1 │11,9 │
├────┼───────┼──────┼────────┼─────────┼──────┤
│2007│25,7 │24,7 │32,9 │3,1 │13,7 │
├────┼───────┼──────┼────────┼─────────┼──────┤
│2008│24,2 │24,4 │31,4 │2,8 │17,2 │
├────┼───────┼──────┼────────┼─────────┼──────┤
│2009│21,7 │24,3 │31,0 │3,4 │19,7 │
├────┼───────┼──────┼────────┼─────────┼──────┤
│2010│19,9 │22,6 │31,3 │4,5 │21,8 │
├────┼───────┼──────┼────────┼─────────┼──────┤
│2011│22,9 │23,8 │31,4 │3,5 │18,5 │
├────┼───────┼──────┼────────┼─────────┼──────┤
│2012│21,7 │23,8 │31,3 │3,8 │19,4 │
├────┼───────┼──────┼────────┼─────────┼──────┤
│2013│18,1 │24,4 │31,3 │5,0 │21,3 │
├────┼───────┼──────┼────────┼─────────┼──────┤
│2014│18,1 │24,9 │30,0 │5,5 │21,5 │
├────┼───────┼──────┼────────┼─────────┼──────┤
│2015│18,4 │27,0 │28,3 │5,2 │21,1 │
└────┴───────┴──────┴────────┴─────────┴──────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Balanţa Energetică a României - colecţii)

        Datorită rezervelor limitate de resurse de energie primară, în România producţia internă de energie a rămas practic constantă la valoarea de circa 26 milioane tep. Fără aportul surselor regenerabile de energie această valoare va scădea treptat în următorii ani.
        Evoluţia producţiei interne de energie primară în perioada 2005 - 2015 este prezentată în tabelul 1.6. rezultând următoarele concluzii:
        ● Ponderea principală în producţia internă de energie primară o au gazele naturale. Producţia de gaze naturale a cunoscut însă o scădere treptată până în anul 2013, urmată de o creştere în perioada 2013 - 2015, ponderea acesteia în total fiind de 33,6% în anul 2015;
        ● Producţia de ţiţei a scăzut, de asemenea, ajungând la o pondere în total producţie de numai 14,8% în anul 2015. Astfel ţiţeiul a devenit al treilea purtător de energie în producţia de energie în România, pe locul doi fiind cărbunele;
        ● Combustibilii fosili (cărbune, ţiţei, gaze naturale) păstrează o pondere majoritară (66,2% în anul 2015) în producţia de energie primară;
        ● Lemnele de foc şi deşeurile agricole deţin o pondere importantă în producţia internă de energie. Acest lucru reliefează importanţa dezvoltării tehnologiilor moderne de obţinere şi utilizare a biomasei pentru producerea de energie (preponderent termică).

        Tabel 1.6. Evoluţia producţiei de energie primară [mii tep]

┌───────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│Anul │2005 │2006 │2007 │2008 │2009 │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Producţia de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energie │27090│27065│27300│28861│28034│27428│27468│27112│25853│26314│26387│
│primară, din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│care: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Total cărbune, │5793 │6477 │6858 │7011 │6447 │6795 │6663 │6346 │4657 │4449 │4711 │
│din care: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Alte huile │1082 │837 │902 │979 │751 │821 │730 │654 │649 │603 │443 │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Lignit │4698 │5628 │5933 │5985 │5718 │5946 │5933 │5692 │4008 │3846 │4268 │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Cărbune brun │13 │12 │23 │47 │8 │28 │0 │0 │0 │0 │0 │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Lemne de foc şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deşeuri │3229 │3235 │3304 │3750 │3838 │3900 │3476 │3795 │3657 │3646 │3521 │
│agricole │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Ţiţei │5326 │4897 │4651 │4619 │4390 │4186 │4129 │3891 │4028 │3952 │3906 │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Gaze naturale │9536 │9395 │9075 │8982 │8964 │8705 │8724 │8770 │8686 │8854 │8873 │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Alţi │87 │82 │127 │240 │98 │88 │152 │159 │188 │171 │232 │
│combustibili │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Energie din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│surse │18 │18 │21 │26 │25 │26 │37 │50 │46 │48 │48 │
│neconvenţionale│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Energie │1739 │1580 │1370 │1481 │1361 │1769 │1407 │1290 │1743 │2332 │2242 │
│hidroelectrică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Energie │1362 │1381 │1894 │2752 │2881 │2841 │2880 │2811 │2848 │2862 │2854 │
│nucleară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Balanţa Energetică a României - colecţii)

        Având în vedere costurile ridicate de valorificare a surselor regenerabile este puţin probabil ca pe termen mediu creşterea consumului intern de energie primară şi scăderea producţiei interne să poată fi acoperită integral din surse regenerabile, ceea ce va conduce la creşterea importurilor. Pentru a satisface necesarul de consum, România a importat cantităţi relativ importante de energie (11333 mii tep în anul 2015). Preponderent a importat petrol şi produse petroliere (86%), dar şi cărbune (9%), energie electrică şi gaze naturale în cantităţi mici.
        În ceea ce priveşte evoluţia exportului de energie primară, produsele petroliere au crescut ca pondere ajungând în anul 2015 să reprezinte 81% din total export de energie primară, energia electrică reprezentând 16%.
        Importurile de energie primară depăşesc de aproape 2 ori exporturile, România fiind importator net.
        Dependenţa de importurile de energie primară (tabelul 1.7.) a crescut continuu în perioada 2005-2007 atingând un maxim de 31,9% în 2007, anul premergător declanşării crizei economice. În anii 2009-2015 dependenţa de importuri a scăzut treptat, ajungând la 17,4% în anul 2015 prin scăderea activităţilor economice ca urmare a recesiunii şi a măsurilor adoptate prin PNAEE I şi II.
        Tabel 1.7. Dependenţa de importul de energie primară pentru acoperirea consumului intern

┌──────────┬───┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│Anul │UM │2005 │2006 │2007 │2008 │2009 │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │
├──────────┼───┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Sold │mii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│import - │tep│10538│11622│12498│10759│6635 │7247 │7446 │7995 │5791 │5276 │5551 │
│export │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼───┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Consumul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│intern de │mii│37868│39381│39159│39658│34328│34817│35648│34851│31633│31537│31844│
│energie │tep│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│primară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼───┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Gradul de │% │27,8 │29,5 │31,9 │27,1 │19,3 │20,8 │20,9 │18,2 │18,3 │16,7 │17,4 │
│dependenţă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴───┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Balanţa Energetică a României - colecţii)

        Perspectivele privind evidenţierea de noi rezerve probabile şi posibile sunt condiţionate de investiţiile ce se vor face în domeniul explorării geologice de producătorii autohtoni şi de companiile străine ce activează pe teritoriul României, precum şi de gradul de reuşită al sondelor de explorare, în sensul evidenţierii de noi zăcăminte. Este de aşteptat ca, prin identificarea de noi zăcăminte şi prin implementarea de noi tehnologii de explorare - cercetare - exploatare, situaţia resurselor şi a rezervelor să se manifeste în timp în sensul creşterii acestora.
        Pe termen scurt şi mediu, rezervele sigure de ţiţei şi gaze naturale se pot majora prin implementarea de noi tehnologii care să conducă la creşterea gradului de recuperare în zăcăminte şi prin implementarea proiectelor pentru explorarea de adâncime şi a zonelor off - shore din platforma continentală a Mării Negre.
    În tabelul 1.8. se prezintă evoluţia consumului intern de energie primară şi a consumului final energetic în perioada 2005-2015. Ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară a crescut în anul 2008 faţă de anul 2005 ca urmare a îmbunătăţirii eficientei energetice. Se remarcă şi în perioada 2007-2015 o creştere a ponderii consumului final energetic în consumul intern de energie primară, fiind în anul 2015 de 68,8%. Această creştere este parţial datorită îmbunătăţirii eficienţei energetice şi parţial datorită schimbărilor structurale în economia naţională.
        Tabel 1.8. Evoluţia consumului de energie în perioada 2005 - 2015 [mii tep]

┌────────────┬────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│Anul │2005 │2006 │2007 │2008 │2009 │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │
├────────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Consum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│intern de │37868 │39381│39159│39799│34328│34817│35648│34851│31633│31537│31844│
│energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│primară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Consum de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│primară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(conform │35637 │37337│37098│37759│32624│33306│33616│32898│29998│29832│30545│
│art. 2 din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Directiva │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nr. 2012/27/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│UE) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Consum final│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energetic, │25206 │25312│24658│25002│22387│22739│22750│22766│21885│21736│21896│
│din care în:│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Industrie │10092,68│9379 │9075 │8544 │6202 │6613 │6618 │6346 │5912 │6089 │6059 │
├────────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- │413 │619 │554 │571 │410 │407 │474 │450 │395 │367 │379 │
│construcţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- │4379 │4407 │4729 │5399 │5377 │5107 │5313 │5351 │5364 │5489 │5591 │
│Transporturi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- │8055 │7889 │7559 │8089 │8037 │8124 │7883 │8095 │7748 │7412 │7387 │
│Rezidenţial │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- │237 │262 │260 │293 │385 │391 │433 │499 │472 │426 │461 │
│Agricultură │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Servicii │2030 │2757 │2481 │2106 │1976 │2097 │2029 │2025 │1994 │1953 │2019 │
└────────────┴────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Balanţa Energetică a României - colecţii)

        În perioada 2007 - 2008 PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2010) a crescut cu circa 8,5%, dar consumul intern de energie primară a scăzut cu 1,6% şi consumul final energetic cu 1,4%. Rezultă astfel că s-a reuşit decuplarea creşterii economice de creşterea consumului de energie.
        În perioada 2011 - 2015 PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2010) a crescut cu circa 8,7%, dar consumul intern de energie primară a scăzut cu 10,7% şi consumul final energetic a scăzut cu 3,8%.
        În perioada 2005 - 2015 s-au înregistrat modificări în structura consumului final energetic. Astfel, ponderea consumului în industrie a scăzut de la 40,04% în anul 2005 la 27,67% în anul 2015. Ponderea consumului în sectorul rezidenţial a crescut de la 31,96% în 2005, la 33,74% în anul 2015, depăşind ponderea acestuia în industrie. Ponderea consumului în transporturi a crescut de la 17,37% în anul 2005 la 25,53% în anul 2015. De asemenea se remarcă o creştere a ponderii consumului în sectorul servicii de la 8,42% în anul 2008 la 9,22% în anul 2015.
        Dacă se analizează evoluţia principalilor indicatori macroeconomici ai consumului de energie (tabelul 1.9.) se constată faptul că, valoarea consumului intern de energie primară pe locuitor, care crescuse în perioada 2005 - 2008 cu un ritm mediu anual de circa 2,82% atingând valoarea de 1,931 tep, a scăzut până la valoarea de 1,607 tep în 2015, ceea ce reprezintă circa 50% din valoarea medie a UE-28 (3,201 tep/locuitor în anul 2015).
        Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2005-2015 cu 53% atât datorită măsurilor adoptate pentru creşterea eficienţei energetice, cât şi a restructurării ce a avut loc în perioada de criză.
        Având în vedere nivelul intensităţii energetice al economiei româneşti, se impune continuarea cu politici şi măsuri pentru creşterea eficienţei energetice care să asigure dezvoltarea durabilă.
        Tabel 1.9. Evoluţia indicatorilor macroeconomici ai energiei în perioada 2007 - 2015

┌────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│Anul │2005 │2006 │2007 │2008 │2009 │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Consumul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│intern de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│primară pe │1,776│1,858│1,875│1,931│1,685│1,720│1,769│1,737│1,583│1,584│1,607│
│locuitor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│[tep/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locuitor] │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Intensitatea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│primare [tep│0,345│0,332│0,309│0,288│0,269│0,275│0,278│0,270│0,237│0,229│0,223│
│/1000Euro │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2010] │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Intensitatea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│finale [tep/│0,230│0,213│0,195│0,182│0,175│0,179│0,178│0,177│0,164│0,158│0,153│
│1000Euro │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2010] │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Intensitatea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energetică a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│industriei │0,376│0,327│0,297│0,270│0,205│0,187│0,181│0,196│0,176│0,175│0,178│
│[tep/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1000Euro │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2010] │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României - colecţii)

        În tabelul 1.10. se prezintă evoluţia producţiei de energie electrică din România în perioada 2007 - 2015, precum şi structura de producţie. Se remarcă creşterea producţiei de energie electrică în centrale electrice eoliene ca urmare a realizării Planului Naţional de Acţiune privind Sursele de Energii Regenerabile.
        Tabel 1.10. Evoluţia producţiei de energie electrică [GWh]

┌─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│Anul │2007 │2008 │2009 │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │
├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Producţia de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energie electrică│61680│64956│58016│60979│62216│59047│58888│65675│66296│
│din care: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Energie │15970│17196│15807│20243│14946│12337│15307│19279│17007│
│hidroelectrică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Energie eoliană│0 │5 │9 │306 │1387 │2640 │4520 │6201 │7062 │
├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Energie solară │0 │0 │0 │0 │0 │8 │420 │1616 │1982 │
│fotovoltaică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Energie │7710 │11224│11752│10624│11749│11466│11619│11676│11640│
│nuclearoelectrică│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│termoelectrică, │38000│36531│30448│28806│34134│32596│27022│26903│28605│
│din care: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│• cărbune │25100│25824│21727│20675│24751│22926│16897│17749│18115│
├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│• hidrocarburi │11560│9921 │7632 │7253 │8366 │8698 │9253 │8010 │9391 │
│gazoase │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│• hidrocarburi │760 │568 │877 │500 │498 │427 │90 │72 │71 │
│lichide │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│• surse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│regenerabile de │580 │218 │212 │378 │519 │544 │782 │1072 │1028 │
│energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României - colecţii)

        Pe baza datelor de exploatare transmise de producători au fost evaluate conform H.G. nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă, cu modificările şi completările ulterioare:
        ● producţiile de energie electrică şi termică în cogenerare ale fiecărui producător de energie deţinător de unităţi de cogenerare, pe baza metodei de calcul prevăzută în Anexa II din Directiva nr. 2004/8/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piaţa internă a energiei şi de modificare a Directivei nr. 92/42/CEE;
        ● capacităţile (electrice/termice) de cogenerare;
        ● cantităţile de combustibil;
        ● cantităţile de energie produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi economiile de energie primară obţinute prin utilizarea cogenerării, determinate conform Anexei III din Directiva nr. 2004/8/CE (tabelul 1.11.).

        Se remarcă tendinţa de creştere a producţiei de energie electrică până în anul 2011 şi de energie termică până în anul 2012 a auto-producătorilor pentru consumul industrial, însă ponderea acesteia rămâne scăzută.
        Tabel 1.11. Producţia naţională de energie electrică şi termică în cogenerare în perioada 2007-2015

┌────┬──────────┬──────────┬─────────────────────┬──────────┬──────────┬─────────────────────┐
│ │ │ │ │ │Energia │ │
│ │ │Energia │din care în: │Cota de │termică │din care în: │
│ │Energia │electrică │ │energia │utilă în │ │
│ │electrică │produsă în│ │electrică │unităţi de│ │
│ │total │cogenerare├─────────┬───────────┤produsă în│cogenerare├─────────┬───────────┤
│Anul│produsă în│(Anexa II │ │ │cogenerare│(Anexa II │ │ │
│ │unităţi de│Directiva │Centrale │Auto- │din total │Directiva │Centrale │Auto- │
│ │cogenerare│nr. 2004/8│electrice│producători│producţie │nr. 2004/8│electrice│producători│
│ │ │/CE) │ │ │naţională │/CE) │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┤
│ │TWh │TWh │TWh │TWh │% │PJ │PJ │PJ │
├────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┤
│2007│14,23 │6,62 │5,65 │0,97 │10,70 │73,20 │61,70 │11,60 │
├────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┤
│2008│14,06 │6,21 │5,24 │0,97 │9,60 │71,50 │58,60 │12,90 │
├────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┤
│2009│12,33 │6,26 │5,40 │0,86 │10,80 │66,30 │54,70 │11,60 │
├────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┤
│2010│11,93 │6,54 │5,38 │1,16 │10,80 │69,00 │53,50 │15,50 │
├────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┤
│2011│13,47 │7,28 │6,01 │1,27 │11,90 │71,90 │55,00 │16,90 │
├────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┤
│2012│12,54 │6,72 │5,64 │1,08 │11,40 │66,10 │51,31 │14,79 │
├────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┤
│2013│11,10 │6,60 │5,36 │1,24 │11,30 │57,90 │45,17 │12,73 │
├────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┤
│2014│10,70 │6,10 │4,92 │1,18 │9,40 │55,40 │43,29 │12,11 │
├────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┤
│2015│9,20 │5,60 │4,7 │0,90 │8,5 │51,0 │41,6 │9,40 │
└────┴──────────┴──────────┴─────────┴───────────┴──────────┴──────────┴─────────┴───────────┘

        (Sursa: Rapoarte ANRE din perioada 2007-2015)

        În anul 2015 erau instalate capacităţile electrice şi termice de cogenerare prezentate în tabelul 1.12. în funcţie de tehnologii. Din acest tabel rezultă că la sfârşitul anului 2015 capacitatea electrică instalată a unităţilor de cogenerare din Sistemul Electroenergetic Naţional (SEN) era de 4321 MWe. Mai mult de 70% dintre capacităţile instalate au peste 25 de ani vechime, iar circa jumătate au peste 35 ani vechime. Majoritatea capacităţilor sunt supradimensionate şi în proporţie de 80% sunt utilizate exclusiv pentru termoficare urbană.
        Tabel 1.12. Capacităţile electrice şi termice de cogenerare instalate în anul 2015

┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │Capacitatea │
│ │maximă [MW] │
│Tehnologia de ├─────────┬───────┤
│cogenerare │Electrică│Termică│
│ │– │- Net │
│ │Brut │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Ciclu combinat │214 │214 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│TG cu recuperarea │144 │233 │
│energiei termice │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Motoare cu combustie│176 │157 │
│internă │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│TA de contrapresiune│733 │3238 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│TA de condensaţie cu│3502 │5979 │
│prize de termoficare│ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Alte tehnologii de │2 │10 │
│termoficare │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│TOTAL │4321 │9831 │
└────────────────────┴─────────┴───────┘

        (Sursa : Raport ANRE)

        În tabelul 1.13. se prezintă cantităţile de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică şi termică în cogenerare în perioada 2007-2015.
        Tabel 1.13. Cantităţile de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică şi termică în cogenerare în perioada 2007-2015

┌────┬─────────────┬─────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │Combustibilul│ │
│ │Combustibilul│utilizat │din care: │
│ │total │pentru │ │
│ │utilizat de │cogenerare ├───────┬──────┬────────┬────────────┬────────────┤
│Anul│unităţile de │(Anexa II │ │ │ │ │ │
│ │cogenerare │Directiva nr.│Cărbune│Păcură│Gaze │Regenerabile│Alţi │
│ │ │2004/8/CE) │ │ │naturale│şi deşeuri │combustibili│
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼───────┼──────┼────────┼────────────┼────────────┤
│ │PJ │PJ │% │% │% │% │% │
├────┼─────────────┼─────────────┼───────┼──────┼────────┼────────────┼────────────┤
│2007│221,4 │122,8 │38,2 │8,3 │52,8 │0 │0,7 │
├────┼─────────────┼─────────────┼───────┼──────┼────────┼────────────┼────────────┤
│2008│216,8 │118,1 │39,5 │6,3 │52,8 │0 │1,4 │
├────┼─────────────┼─────────────┼───────┼──────┼────────┼────────────┼────────────┤
│2009│188,6 │112,4 │39,8 │6,9 │49,7 │0,5 │3,1 │
├────┼─────────────┼─────────────┼───────┼──────┼────────┼────────────┼────────────┤
│2010│186,1 │117,3 │38,6 │3,8 │50,8 │1,9 │4,9 │
├────┼─────────────┼─────────────┼───────┼──────┼────────┼────────────┼────────────┤
│2011│200,3 │124,3 │38,2 │3,5 │52,4 │2 │3,9 │
├────┼─────────────┼─────────────┼───────┼──────┼────────┼────────────┼────────────┤
│2012│188,5 │114,5 │38,4 │3,3 │53,7 │2 │2,7 │
├────┼─────────────┼─────────────┼───────┼──────┼────────┼────────────┼────────────┤
│2013│159,7 │103,6 │37,4 │0,6 │54,6 │3,6 │3,8 │
├────┼─────────────┼─────────────┼───────┼──────┼────────┼────────────┼────────────┤
│2014│154,1 │97,7 │36 │0,5 │54,4 │5,4 │3,7 │
├────┼─────────────┼─────────────┼───────┼──────┼────────┼────────────┼────────────┤
│2015│135,0 │90,3 │34,9 │0,8 │54,8 │6,4 │3,1 │
└────┴─────────────┴─────────────┴───────┴──────┴────────┴────────────┴────────────┘

        (Sursa: Raport ANRE)

        Prin utilizarea cogenerării de înaltă eficienţă a rezultat producţia de energie electrică şi economiile de energie primară prezentate în tabelul 1.14. pentru perioada 2007- 2015. Economia de energie primară din tabel (PES- Primary Energy Savings) este determinată faţă de producerea separată a energiei.
        Tabel 1.14. Producţia de energie electrică şi economia de energie primară obţinute prin cogenerare de înaltă eficienţă în perioada 2007-2015

┌────┬──────────┬───────────┬─────────┬─────────┐
│ │Energia │Consumul de│ │ │
│ │electrică │combustibil│PES în │ │
│ │în │în │valoare │PES │
│ │cogenerare│cogenerare │absolută │(Anexa │
│ │de înaltă │de înaltă │(Anexa │III │
│Anul│eficienţă │eficienţă │III │Directiva│
│ │(Anexa III│(Anexa III │Directiva│nr. 2004/│
│ │Directiva │Directiva │nr. 2004/│8/CE) │
│ │nr. 2004/8│nr. 2004/8/│8/CE) │ │
│ │/CE) │CE) │ │ │
│ ├──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │TWh │PJ │PJ │% │
├────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2007│4,4 │67,9 │10,5 │13,4 │
├────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2008│3,7 │62,4 │9,2 │12,8 │
├────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2009│3,5 │49,6 │8,2 │14,2 │
├────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2010│3,3 │47,5 │8 │14,5 │
├────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2011│3,4 │43,3 │8,3 │16 │
├────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2012│3 │36,7 │7,2 │16,4 │
├────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2013│4,4 │56,9 │10,5 │15,5 │
├────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2014│3,3 │39,7 │8,7 │18 │
├────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2015│2,9 │34,4 │7,7 │18,3 │
└────┴──────────┴───────────┴─────────┴─────────┘

        (Sursa: Raport ANRE)

        Din aprilie 2011 a intrat în efectivitate schema de sprijin de tip bonus pentru promovarea cogenerării pe bazate pe cererea de energie termică utilă.
        Evoluţia consumului final de energie electrică în perioada 2005 - 2015 este prezentată în tabelul 1.15. rezultând următoarele:
        Tabel 1.15. Consumul final de energie electrică [GWh]

┌────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│Anul │2005 │2006 │2007 │2008 │2009 │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Consumul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│final de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energie │38858│40965│40949│41775│37605│41317│42714│42384│40627│41909│43027│
│electrică, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din care: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Industrie │22980│23464│21758│21993│17214│19734│20392│19685│18296│19372│20073│
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Construcţii │703 │813 │934 │842 │793 │697 │691 │720 │526 │483 │450 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Transporturi│1610 │1347 │1463 │1401 │1383 │1355 │1424 │1228 │1126 │1062 │1082 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Casnic │9234 │9999 │10039│10040│11021│11329│11577│12035│11896│11910│12095│
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Agricultură │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi │331 │442 │539 │555 │493 │671 │761 │821 │822 │855 │921 │
│silvicultură│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Servicii │4000 │4900 │5720 │6432 │6526 │7581 │7869 │7895 │7961 │8227 │8407 │
└────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Balanţa Energetică a României - colecţii)

        ● Consumul final de energie electrică a crescut, de la 38858 GWh în anul 2005 la 41775 GWh în anul 2008 (7,5%), scăzând la 37605 GWh în anul 2009 de criză şi a crescut până la 43027 GWh (circa 14%) în 2015;
        ● Ponderea principală în consumul final de energie electrică o are industria prelucrătoare (69,1% în anul 2005, 52,6% în anul 2008 şi 46,7% în anul 2015). Această pondere a scăzut în anul de criză 2009 la 45,8%;
        ● Creşterea cea mai mare a consumului final de energie electrică s-a înregistrat în sectorul servicii, ponderea crescând de la 4000 GWh (10,3%) în anul 2005 la aproape 8407 GWh (19,5%) în anul 2015;
        ● A crescut de asemenea valoarea consumului final de energie electrică în sectorul casnic, de la 9234 GWh (25%) în anul 2005 la 12095 GWh (28%) în anul 2015;
        ● Ponderea consumului final de energie electrică în agricultura şi silvicultura în total consum final a fost practic constantă (1,3%) în perioada 2007-2009 şi apoi a început să crească atingând valoarea de 2,1% în 2015.
        În tabelul 1.16. se prezintă evoluţia consumului final de energie electrică pe locuitor şi intensitatea energiei electrice finale în perioada 2005-2015. Se remarcă tendinţa de creştere a consumului final de energie electrică pe locuitor, atingându-se valoarea de 2171 kWh în anul 2015, care este de circa 2,6 ori mai mic decât valoarea medie a UE - 28 în anul 2015 (5390 kWh/loc).
        Tabel 1.16. Evoluţia indicatorilor referitor la energia electrice în perioada 2005-2015

┌────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│Anul │2005 │2006 │2007 │2008 │2009 │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Consumul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│final de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│electrică pe│1823 │1933 │1961 │2034 │1846 │2041 │2120 │2113 │2032 │2105 │2171 │
│locuitor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│[kWh/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locuitor] │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Intensitatea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│electrice │354,2│345,5│323,0│303,7│294,3│326,0│333,3│328,8│304,5│304,7│301,1│
│finale [kWh/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1000Euro │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2010] │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Ponderea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│consumului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│electrică în│13,3 │13,9 │14,3 │14,4 │14,5 │15,6 │16,2 │16,0 │16,0 │16,6 │16,9 │
│consumul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│final de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energie [%] │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Balanţa Energetică a României, Anuarul Statistic al României - colecţii)

        Ponderea consumului de energie electrică în consumul final de energie a avut tendinţa să crească în perioada 2005 - 2015. Totuşi această pondere, cât şi consumul redus pe cap de locuitor, arată încă nivelul redus de penetrare a energiei electrice în activităţile sociale şi economice.
        Evoluţia intensităţii energiei electrice finale în perioada 2005 - 2015 arată necesitatea continuării măsurilor de creştere a eficienţei energetice.

    2. Privire Generală privind Ţintele Naţionale privind Energia şi Economiile Realizate
    2.1. Introducere
        Ţinta naţională privind eficienţa energetică este în concordanţă cu Directiva nr. 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor nr. 2009/125/CE şi nr. 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor nr. 2004/8/CE şi nr. 2006/32/CE, directiva publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 315 din 14 noiembrie 2012.
        România a transpus această directivă prin adoptarea de către Parlament la 18 iulie 2014 a Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică.
        La 19 iulie 2016 Parlamentul României a adoptat Legea nr. 160/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică.
        Ţinta naţională indicativă pentru eficienţa energetică a fost stabilită cu respectarea cerinţelor articolului 3 al Directivei nr. 2012/27/UE.
        Prin Hotărârea Guvernului nr. 122/2015 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice a fost aprobată versiunea 2014.

    2.2. Progresele României înregistrate în vederea atingerii obiectivului pentru 2020 în materie de eficienţă energetică
        România şi-a stabilit ca obiectiv indicativ pentru anul 2020 reducerea cu 19% a consumului intern de energie primară, prognozat în scenariul de referinţă prin modelul PRIMES 2007, realizându-se o economie de energie primară de 10 milioane tep la nivelul anului 2020, raportat la consumul intern de energie primară prognozat pentru anul 2020, de 52,99 milioane tep. Astfel, ţinta naţională de consum intern de energie primară pentru anul 2020 cerută de art. 3, alin. (1) al Directivei de Eficienţă Energetică este de 42,99 milioane tep. Realizarea acestei ţinte conduce la un consum final energetic de 30,32 milioane tep.
        Având în vedere aceste valori se pune accent atât pe reducerea consumului final energetic, cât şi pe realizarea de economii de energie în sectorul de energie (transformare, transport şi distribuţie).
        Aşa cum rezultă din tabelul 1.8., consumul intern de energie primară din România a crescut de la 37,868 milioane tep în anul 2005 la 39,799 milioane tep în anul 2008 cu un ritm mediu anual de 1,66% şi a scăzut până la 31,844 milioane tep în anul 2015, cu un ritm mediu anual de 3,22%. Această valoare din 2015 este mult inferioară (circa 74%) obiectivului de reducere a consumului intern de energie primară de 42,99 milioane tep în 2020.
        Consumul final energetic din România a atins o valoare maximă de 25,312 milioane tep în anul 2006 şi apoi a scăzut până la valoarea de 21,896 milioane tep în 2015 cu un ritm mediu anual de 1,62%. Această valoare din 2015 este mult inferioară (circa 72,2%) obiectivului de reducere a consumului final energetic de 30320 mii tep în 2020.
        Restructurarea economică realizată, precum şi măsurile de creştere a eficienţei energetice aplicate conform primului, celui de al doilea şi al treilea PNAEE au determinat reducerea consumului intern de energie primară şi a celui final energetic.
        Comisia Naţională de Prognoză a prezentat în aprilie 2017 Proiecţia Principalilor Indicatori Macroeconomici pe perioada 2017-2020 pentru Programul de Convergenţă. Rata de creştere a PIB conform proiecţiilor Comisiei Naţionale de Prognoză sunt prezentate în tabelul 2.1.
        Tabel 2.1. Proiecţia Produsului Intern Brut

┌─────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┐
│Anul │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │
├─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│Produsul │ │ │ │ │ │ │
│Intern │711,1│761,5│816,5│879,5│946,7│1014,0│
│Brut [mld│ │ │ │ │ │ │
│lei] │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│- │ │ │ │ │ │ │
│creşterea│3,9 │4,8 │5,2 │5,5 │5,7 │5,7 │
│reală [%]│ │ │ │ │ │ │
└─────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┘

        (Sursa: Comisia Naţională de Prognoză)

        Comisia Naţională de Prognoză a prezentat în mai 2017 Prognoza Echilibrului Energetic pe perioada 2017-2020 în corelare cu proiecţia indicatorilor macroeconomici şi ţintele naţionale ale României privind eficienţa energetică, emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea resurselor de energie regenerabile şi altele asemenea. În tabelul 2.2. se prezintă prognozele privind consumul intern de energie primară şi consumul final energetic pe perioada 2017-2020 indicate de Comisia Naţională de Prognoză.
        Tabel 2.2. Prognoza consumului intern de energie primară şi a consumului final energetic [mii tep]

┌────────────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│Anul │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │
├────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Consum intern de energie│31844│31638│31100│31440│32195│33165│
│primară │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Consum în sectorul │3244 │3326 │3095 │3060 │3030 │3000 │
│energetic │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Pierderi │1078 │1051 │1050 │1030 │1015 │1000 │
├────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Consum neenergetic │1299 │1150 │1260 │1275 │1295 │1315 │
├────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Consum final energetic, │21896│22317│23060│23700│24315│24950│
│din care în: │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Industrie │6059 │5948 │6300 │6525 │6685 │6840 │
├────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Construcţii │379 │353 │400 │425 │455 │490 │
├────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Transporturi şi │5591 │6049 │6175 │6425 │6700 │7000 │
│telecomunicaţii │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Rezidenţial │7387 │7438 │7490 │7530 │7565 │7590 │
├────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- │ │ │ │ │ │ │
│Agricultura,silvicultura│461 │455 │465 │475 │490 │500 │
│şi pescuit │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Servicii │2019 │2074 │2230 │2320 │2420 │2530 │
└────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘

        (Sursa: Comisia Naţională de Prognoză)

        Din datele Comisiei Naţionale de Prognoză rezultă în perioada 2017-2020 o creştere a PIB de peste 5,2%, consumul intern de energie primară creşte cu un ritm mediu anual de 2,16%, iar consumul final energetic creşte cu un ritm mediu anual de 1,73%.
        Consumul intern de energie primară a României va fi în anul 2020 de circa 33,2 milioane tep reprezentând circa 77% din ţinta naţională de 42,99 milioane tep.
        Consumul final energetic al României va fi în anul 2020 de circa 25,0 milioane tep, reprezentând circa 82,4% din ţinta naţională de 30,32 milioane tep.
        Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Eficienţei Energetice (PNAEE III), elaborat în anul 2014, a fost completat cu măsuri de eficienţă energetică în sectoare economice noi (construcţii şi agricultură) majorându-se şi economiile prognozate în sectoarele rezidenţial, transporturi şi servicii, astfel încât să se respecte articolul 7 din Directiva nr. 2012/27/UE privind calculul economiilor de energie la consumatorul final şi anume valoarea calculată conform alin. (2) să fie cel puţin 75% din valoarea calculată conform alin. (1). În tabelul 2.3. se prezintă PNAEE elaborat în anul 2014 cu completările precizate.
        Tabel 2.3. Economiile de energie pentru perioada 2014-2020 [Mtep]

┌─────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┐
│Măsura politică │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │Total│
│energetică │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│TOTAL Sistemul de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│alimentare cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energie-transformare,│0,038 │0,055 │0,091 │0,174 │0,182 │0,196 │0,219 │0,955│
│transport şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuţie │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┤
│Sistemul de alimentare cu energie-transformare, transport şi distribuţie │
├─────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┤
│Planul Naţional de │ │ │0,024 │0,100 │0,100 │0,100 │0,100 │0,424│
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Reducerea CPT în RED │0,010 │0,010 │0,010 │0,010 │0,010 │0,010 │0,020 │0,080│
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Reducerea CPT în RET │0,001 │0,001 │0,001 │0,001 │0,001 │0,002 │0,002 │0,009│
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cogenerării de înaltă│0,005 │0,020 │0,030 │0,035 │0,040 │0,050 │0,060 │0,240│
│eficienţă │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Continuarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│programului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│„Termoficare │0,022 │0,024 │0,026 │0,028 │0,031 │0,034 │0,037 │0,202│
│2006-2020 - Căldură │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi Confort" │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┤
│EFICIENŢA ENERGETICĂ LA CONSUMATORUL FINAL (art. 7 DIRECTIVA 2012/27/UE) │
├─────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┤
│TOTAL │0,3083│0,4052│0,5028│0,6533│0,9759│1,186 │1,4795│5,511│
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Contorizare │ │ │ │0,001 │0,004 │0,005 │0,005 │0,015│
│inteligentă │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│TOTAL Eficienţa │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energetică în │0,190 │0,190 │0,190 │0,190 │0,190 │0,190 │0,190 │1,330│
│sectorul industrial │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┤
│Eficienţa energetică în sectorul industrial │
├─────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┤
│EE în industria │0,140 │0,140 │0,140 │0,140 │0,140 │0,140 │0,140 │0,980│
│încadrată în EU-ETS │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Audit energetic şi │0,050 │0,050 │0,050 │0,050 │0,050 │0,050 │0,050 │0,350│
│management energetic │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│TOTAL Eficienţa │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energetică în │0 │0 │0 │0 │0,003 │0,011 │0,012 │0,026│
│sectorul construcţii │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┤
│Eficienţa energetică în sectorul construcţii │
├─────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┤
│Achiziţionarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│echipamente cu │ │ │ │ │0,002 │0,007 │0,007 │0,016│
│performanţe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│superioare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Audit energetic şi │ │ │ │ │0,001 │0,004 │0,005 │0,01 │
│management energetic │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│TOTAL Eficienţa │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energetică în │0,052 │0,104 │0,174 │0,230 │0,270 │0,307 │0,362 │1,499│
│sectorul rezidenţial │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┤
│Eficienţa energetică în sectorul rezidenţial │
├─────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┤
│Reabilitare termică a│ │ │ │ │ │ │ │ │
│blocurilor de │0,035 │0,058 │0,074 │0,087 │0,090 │0,110 │0,142 │0,596│
│locuinţe │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Reabilitare termică a│ │ │ │ │ │ │ │ │
│locuinţelor │0,008 │0,029 │0,043 │0,059 │0,067 │0,075 │0,090 │0,371│
│unifamiliale │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Achiziţionarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│echipamente electrice│0,008 │0,014 │0,050 │0,075 │0,100 │0,105 │0,110 │0,462│
│cu performanţe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│superioare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Audit energetic şi │0,001 │0,003 │0,007 │0,009 │0,013 │0,017 │0,020 │0,070│
│management energetic │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│TOTAL Eficienţă │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Energetică în │0,005 │0,0185│0,036 │0,0845│0,295 │0,406 │0,565 │1,410│
│sectorul servicii │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┤
│Eficienţă Energetică în sectorul servicii │
├─────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┤
│Reabilitare termică │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în clădiri │ │0,003 │0,004 │0,004 │0,007 │0,009 │0,011 │0,038│
│guvernamentale │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Achiziţionarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│echipamente şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aparate electrice │0,001 │0,001 │0,001 │0,0015│0,0015│0,002 │0,002 │0,01 │
│pentru clădiri │ │ │ │ │ │ │ │ │
│guvernamentale │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Reabilitarea termică │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în clădiri publice │0,002 │0,005 │0,010 │0,012 │0,035 │0,057 │0,070 │0,191│
│(primării, şcoli si │ │ │ │ │ │ │ │ │
│altele asemenea) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Achiziţionarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│echipamente şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aparate electrice │ │0,005 │0,005 │0,005 │0,005 │0,010 │0,010 │0,040│
│pentru clădiri │ │ │ │ │ │ │ │ │
│publice │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Reabilitarea │0,001 │0,003 │0,005 │0,008 │0,009 │0,010 │0,012 │0,048│
│iluminatului public │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Reabilitare sisteme │ │ │ │ │ │ │ │ │
│publice de alimentare│ │ │ │0,001 │0,002 │0,003 │0,004 │0,010│
│cu apă │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Măsură politică │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │Total│
│energetică │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Reabilitarea termică │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a clădirilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(birouri, spaţii │ │ │0,009 │0,050 │0,090 │0,110 │0,150 │0,409│
│comerciale şi altele │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asemenea) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Achiziţionarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│echipamente şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aparate electrice de │0,001 │0,0015│0,002 │0,003 │0,0045│0,005 │0,006 │0,023│
│înaltă eficienţă │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru sectorul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│servicii │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│serviciilor │ │ │ │ │0,141 │0,200 │0,300 │0,641│
│energetice/piaţa ESCO│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│TOTAL Sectorul │0,0613│0,0927│0,1028│0,1478│0,2069│0,251 │0,3265│1,189│
│Transport │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┤
│Sectorul Transport │
├─────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┤
│Reînnoirea parcului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de maşini (automobile│0,024 │0,045 │0,045 │0,045 │0,065 │0,085 │0,100 │0,409│
│şi autovehicule de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│marfă) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Modernizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│transportului public │0,0195│0,0195│0,0196│0,0196│0,0196│0,0196│0,0196│0,137│
│urban │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Extinderea metroului │ │ │ │ │ │0,020 │0,033 │0,053│
│în Bucureşti │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Modernizare transport│0,012 │0,017 │0,017 │0,017 │0,021 │0,025 │0,027 │0,136│
│feroviar │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Modernizare transport│0,0005│0,0005│0,0005│0,0005│0,0005│0,0005│0,001 │0,004│
│naval │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Modernizare transport│0,0003│0,0007│0,0007│0,0007│0,0008│0,0009│0,0009│0,005│
│aerian │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Mobilitate │0,005 │0,010 │0,020 │0,065 │0,100 │0,100 │0,145 │0,445│
│alternativă │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│TOTAL │0 │0 │0 │0 │0,007 │0,016 │0,019 │0,042│
│Sectorul Agricultură │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┤
│Sectorul Agricultura │
├─────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┤
│Achiziţionarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│echipamente cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│performanţe │ │ │ │ │0,001 │0,005 │0,007 │0,013│
│superioare pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sistemul de irigaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Reînnoirea parcului │ │ │ │ │0,005 │0,006 │0,007 │0,018│
│de maşini agricole │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Reorganizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│terenului agricol sub│ │ │ │ │0,001 │0,005 │0,005 │0,011│
│formă de asociaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│agricole │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┘


        Economiile de energie pe perioada 2014-2016, prezentate în Rapoartele privind progresul înregistrat în îndeplinirea obligaţiilor naţionale privind eficienţa energetică, transmis de Departamentul pentru Eficienţă Energetică din ANRE (anii 2015, 2016, 2017) conform art. 3 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi completările ulterioare, sunt prezentate în tabelul 2.4.
        Tabel 2.4. Economiile de energie în perioada 2014-2016

┌──────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┐
│Măsura │ │ │ │Total │
│politică │2014 │2015 │2016 │2014-2016 │
│energetică │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│TOTAL Sistemul│ │ │ │ │
│de alimentare │ │ │ │ │
│cu energie- │0,374982 │0,340349 │0,516170 │1,231502 │
│transformare, │ │ │ │ │
│transport şi │ │ │ │ │
│distribuţie │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Planul │ │ │ │ │
│Naţional de │0,102478 │0,102478 │0,262284 │0,467240 │
│Investiţii │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Reducerea CPT │0,004046 │0,004331 │0,013042 │0,021419 │
│în RED │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Reducerea CPT │0,000156 │0,003017 │0,004234 │0,007406 │
│în RET │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Contorizare │0 │0 │0 │0 │
│inteligentă │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Promovarea │ │ │ │ │
│cogenerării de│0,262386 │0,228244 │0,236586 │0,727216 │
│înaltă │ │ │ │ │
│eficienţă │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Continuarea │ │ │ │ │
│programului │ │ │ │ │
│„Termoficare │0,005917 │0,002279 │0,000025 │0,008221 │
│2006-2016 – │ │ │ │ │
│Căldură şi │ │ │ │ │
│Confort” │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│TOTAL │ │ │ │ │
│Eficienţa │ │ │ │ │
│energetică în │0,048613 │0,048685 │0,104895 │0,202193 │
│sectorul │ │ │ │ │
│industrial │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│EE în │ │ │ │ │
│industria │0,000000 │0,000185 │0,059520 │0,059705 │
│încadrata în │ │ │ │ │
│EU-ETS*1) │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Audit │ │ │ │ │
│energetic şi │0,048613 │0,048500 │0,045375 │0,142488 │
│management │ │ │ │ │
│energetic │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│TOTAL │ │ │ │ │
│Eficienţa │ │ │ │ │
│energetică în │0,069830 │0,106570 │0,145490 │0,321890 │
│sectorul │ │ │ │ │
│rezidenţial │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Reabilitare │ │ │ │ │
│termică a │0,069830 │0,095570 │0,114790 │0,280190 │
│blocurilor de │ │ │ │ │
│locuinţe │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Reabilitare │ │ │ │ │
│termică a │0,000000 │0,010000*2)│0,029200*2)│0,029200*2)│
│locuinţelor │ │ │ │ │
│unifamiliale │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Achiziţionarea│ │ │ │ │
│de echipamente│ │ │ │ │
│electrice cu │0,000000 │0,001000*2)│0,001500*2)│0,001500*2)│
│performanţe │ │ │ │ │
│superioare │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Audit │ │ │ │ │
│energetic şi │0,000000 │0,000000 │0,000000 │0,000000 │
│management │ │ │ │ │
│energetic │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│TOTAL │ │ │ │ │
│Eficienţă │ │ │ │ │
│Energetică în │0,000000 │0,002240 │0,041240 │0,043480 │
│sectorul │ │ │ │ │
│servicii │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Reabilitare │ │ │ │ │
│termică în │0,000000 │0,002240 │0,002240 │0,002240 │
│clădiri │ │ │ │ │
│guvernamentale│ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Achiziţionarea│ │ │ │ │
│de echipamente│ │ │ │ │
│şi aparate │0,000000 │0,000000 │0,000000 │0,000000 │
│electrice │ │ │ │ │
│pentru clădiri│ │ │ │ │
│guvernamentale│ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Reabilitarea │ │ │ │ │
│termică în │ │ │ │ │
│clădiri │ │ │ │ │
│publice │0,000000 │0,000000 │0,016000*2)│0,016000*2)│
│(primării, │ │ │ │ │
│şcoli şi │ │ │ │ │
│altele │ │ │ │ │
│asemenea) │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Achiziţionarea│ │ │ │ │
│de echipamente│ │ │ │ │
│şi aparate │0,000000 │0,000000 │0,001000*2)│0,001000*2)│
│electrice │ │ │ │ │
│pentru clădiri│ │ │ │ │
│publice │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Reabilitarea │ │ │ │ │
│iluminatului │0,000000 │0,000000 │0,006000 │0,006000 │
│public │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Reabilitare │ │ │ │ │
│sisteme │ │ │ │ │
│publice de │0,000000 │0,000000 │0,000000 │0,000000 │
│alimentare cu │ │ │ │ │
│apă │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Reabilitarea │ │ │ │ │
│termică a │ │ │ │ │
│clădirilor │ │ │ │ │
│(birouri, │0,000000 │0,000000 │0,016000 │0,016000 │
│spaţii │ │ │ │ │
│comerciale şi │ │ │ │ │
│altele │ │ │ │ │
│asemenea) │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Achiziţionarea│ │ │ │ │
│de echipamente│ │ │ │ │
│şi aparate │ │ │ │ │
│electrice de │ │ │ │ │
│înaltă │0,000000 │0,000000 │0,000000 │0,000000 │
│eficienţă │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │
│sectorul │ │ │ │ │
│servicii │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Dezvoltarea │ │ │ │ │
│serviciilor │0,000000 │0,000000 │0,000000 │0,000000 │
│energetice/ │ │ │ │ │
│piaţa ESCO │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│TOTAL Sectorul│0,011227 │0,006661 │0,010153 │0,028041 │
│Transport │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Reînnoirea │ │ │ │ │
│parcului de │ │ │ │ │
│maşini │0,001000*2)│0,001500*2)│0,002000*2)│0,002000*2)│
│(automobile şi│ │ │ │ │
│autovehicule │ │ │ │ │
│de marfă) │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Modernizarea │ │ │ │ │
│transportului │0,000000 │0,000590 │0,002924 │0,003514 │
│public urban │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Extinderea │ │ │ │ │
│metroului în │0,000747 │0,000747 │0,000817 │0,002311 │
│Bucureşti │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Modernizare │ │ │ │ │
│transport │0,008480 │0,002106 │0,002064 │0,012650 │
│feroviar │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Modernizare │ │ │ │ │
│transport │0,000000 │0,000105 │0,000048 │0,000153 │
│naval │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Modernizare │ │ │ │ │
│transport │0,000000 │0,000113 │0,000300 │0,000413 │
│aerian │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Mobilitate │0,001000*2)│0,001500*2)│0,002000*2)│0,002000*2)│
│alternativă │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│TOTAL GENERAL │0,504652 │0,504505 │0,817948 │1,827106 │
│ANUAL şi PE │ │ │ │ │
│PERIOADA ├───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│2014-2020 │2014 │2015 │2016 │2014-2016 │
│ │ │ │ │ │
└──────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴───────────┘

        Notă:
        *1) Având în vedere că agenţii economici se află incluşi în lista agenţilor economici cu un consum total mai mare de 1000 tep/an, raportările s-au făcut la "Audit energetic şi management energetic";
        *2) Conform precizărilor din capitolele precedente.


        Din examinarea datelor prezentate în raportările întocmite anual de către ANRE se constată că pentru un număr important de componente ale PNAEE III evaluarea economiilor de energie a fost dificilă deoarece nu există date raportate în acest sens. Astfel, nu au existat datele necesare pentru raportarea economiilor realizate prin aplicarea unor măsuri de creştere a eficienţei energetice în sectorul transporturi (reînnoirea parcului de maşini, mobilitatea alternativă, modernizarea transportului public urban), sectorul servicii (achiziţionarea de echipamente şi aparate electrice de înaltă eficienţă, reabilitare sisteme publice de alimentare cu apă, reabilitarea termică a clădirilor (birouri, spaţii comerciale şi altele asemenea). În tabelul 2.4. sunt prezentate aceste economii realizate prin culegerea unor date care să permită estimarea indirectă a acestora prezentate în continuare la analiza fiecărui sector.

    2.3. Cel de al IV-lea Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020
        Cel de al IV-lea PNAEE 2017-2020 este structurat pe cele două componente:
        ● Economii de energie în sistemul de alimentare cu energie-transformare, transport şi distribuţie;
        ● Economii de energie la consumatorul final (art. 7 al Directivei nr. 2012/27/UE).

        Cel de al IV-lea PNAEE 2017-2020 s-a întocmit pe baza informaţiilor publice, precum şi pe baza informaţiilor solicitate relevante privind consumul energetic, economii de energie, planuri de investiţii ş.a., de la următoarele ministere/entităţi care implementează măsuri de eficienţă:
    - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice;
    – Ministerul Economiei:
    – Ministerul Transporturilor;
    – Ministerul Energiei;
    – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
    – ANRE-DEE;
    – Operatori economici şi asociaţii ale acestora.

    2.3.1. Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie
        Din analiza rezultatelor pe perioada 2014-2016 rezultă că prin Planul Naţional de Investiţii s-au obţinut economii de energie importante atingându-se ţinta stabilită pentru anul 2020 în PNAEE III. Acelaşi rezultat s-a obţinut şi prin promovarea cogenerării de înaltă eficienţă.
        PNAEE IV 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie este prezentat în tabelul 2.5. având la bază:
        ● programele de investiţii aprobate de ANRE pentru perioada 2017-2020 pentru transportul şi distribuţia energiei electrice şi gazelor naturale;
        ● promovarea cogenerării de înaltă eficienţă;
        ● continuarea programului "Termoficare 2006-2016-Căldură şi Confort".

        Tabel 2.5. Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie [Mtep]

┌─────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│Măsura politică │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │ │
│energetică ├──────┴──────┴──────┼──────┴──────┴──────┴──────┤Total │
│ │Realizat │Plan │ │
├─────────────────────┼──────┬──────┬──────┼──────┬──────┬──────┬──────┼──────┤
│TOTAL Sistemul de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│alimentare cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energie-transformare,│0,3750│0,3403│0,5162│0,3850│0,3874│0,3924│0,5090│2,9054│
│transport şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuţie │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Planul Naţional de │0,1025│0,1025│0,2623│0,1000│0,1000│0,1000│0,1000│0,8672│
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Reducerea CPT în │0,0040│0,0043│0,0130│0,0120│0,0130│0,0140│0,0200│0,0804│
│RD*1) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Reducerea CPT în │0,0002│0,0030│0,0042│0,0010│0,0010│0,0020│0,0020│0,0134│
│RT*2) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cogenerării de înaltă│0,2624│0,2282│0,2366│0,2424│0,2424│0,2424│0,3500│1,8044│
│eficienţă │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Continuarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│programului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│"Termoficare │0,0059│0,0023│0,0000│0,0296│0,0310│0,0340│0,0370│0,1399│
│2006-2016 - Căldură │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi Confort" │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘

        Notă:
        *1) RD - reţele electrice şi conducte de gaze naturale de distribuţie;
        *2) RT - reţele electrice şi conducte de gaze naturale de transport.



    2.3.2. Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final de energie - art. 7 din Directiva nr. 2012/27/UE Din analiza rezultatelor pe perioada 2014-2016 rezultă dificultatea de raportare a rezultatelor programelor de eficienţă energetică realizate la toţi consumatorii finali. Rezultatele raportate pe perioada 2014-2016 nu reflectă cu precizie economiile de energie realizate de consumatori cu toate că datele INS arată o decuplare între consumul de energie şi indicatorii macroeconomici.
        PNAEE IV a fost realizat avându-se în vedere Programul de Guvernare 2017-2020, Programele Naţionale de Reformă, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.
        PNAEE IV 2017-2020 pentru consumatorul final de energie este prezentat în tabelul 2.6.
        Pentru a se putea verifica aplicarea corectă a cerinţelor art. 7 din Directiva nr. 2012/27/UE în acest tabel sunt prezentate şi realizările 2014-2016.
        Tabel 2.6. Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final [Mtep]

┌──────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│Măsura │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │ │
│politică ├──────┴──────┴──────┼──────┴──────┴──────┴──────┤Total │
│energetică │Realizat │Plan │ │
├──────────────┴────────────────────┴───────────────────────────┴──────┤
│EFICIENŢA ENERGETICĂ LA CONSUMATORUL FINAL (art. 7 DIRECTIVA 2012/27/ │
│UE) │
├──────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│TOTAL │0,1297│0,1642│0,3066│0,7022│1,0965│1,3647│1,7472│5,5110│
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Contorizare │ │ │ │0,0010│0,0040│0,0050│0,0050│0,0150│
│inteligentă │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Eficienţă │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energetică în │0,0486│0,0487│0,1049│0,2340│0,2960│0,2960│0,3065│1,3347│
│sectorul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│industrial │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Eficienţa energetică în sectorul industrial │
├──────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│EE în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│industria care│ │ │ │ │ │ │ │ │
│beneficiază de│ │0,0002│0,0595│0,0622│0,0662│0,0805│0,1040│0,3726│
│ajutor de stat│ │ │ │ │ │ │ │ │
│conform H.G. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nr. 495/2014 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Audit │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energetic şi │0,0486│0,0485│0,0454│0,1718│0,2298│0,2155│0,2025│0,9621│
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energetic │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Eficienta │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energetica în │0,0000│0,0000│0,0038│0,0000│0,0030│0,0110│0,0140│0,0318│
│sectorul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│constructii │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Eficienţa energetică în sectorul construcţii │
├──────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│Achiziţionarea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│de echipamente│ │ │0,0038│ │0,0020│0,0070│0,0070│0,0198│
│cu performanţe│ │ │ │ │ │ │ │ │
│superioare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Audit │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energetic şi │ │ │ │ │0,0010│0,0040│0,0070│0,0120│
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energetic │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Eficienţa │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energetică în │0,0698│0,1066│0,1455│0,2300│0,2700│0,3720│0,5190│1,7129│
│sectorul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rezidenţial │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Eficienţa energetică în sectorul rezidential │
├──────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│Reabilitare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│termică a │0,0698│0,0956│0,1148│0,0870│0,0900│0,1100│0,1420│0,7092│
│blocurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locuinţe │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Reabilitare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│termică a │0,0000│0,0100│0,0292│0,0590│0,0670│0,0900│0,1200│0,3752│
│locuinţelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unifamiliale │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Achiziţionarea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│de echipamente│ │ │ │ │ │ │ │ │
│electrice cu │0,0000│0,0010│0,0015│0,0750│0,1000│0,1550│0,2300│0,5625│
│performanţe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│superioare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Audit │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energetic şi │0,0000│0,0000│0,0000│0,0090│0,0130│0,0170│0,0270│0,0660│
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energetic │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Eficienţă │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Energetică în │0,0000│0,0022│0,0412│0,0959│0,2750│0,3710│0,4650│1,2504│
│sectorul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│servicii │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Eficienţă Energetică în sectorul servicii │
├──────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│Reabilitare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│termică în │0,0000│0,0022│0,0022│0,0040│0,0070│0,0090│0,0110│0,0355│
│clădiri │ │ │ │ │ │ │ │ │
│guvernamentale│ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Achiziţionarea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│de echipamente│ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi aparate │0,0000│0,0000│0,0000│0,0015│0,0015│0,0020│0,0020│0,0070│
│electrice │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru clădiri│ │ │ │ │ │ │ │ │
│guvernamentale│ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Reabilitarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│termică în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│clădiri │ │ │ │ │ │ │ │ │
│publice │0,0000│0,0000│0,0160│0,0230│0,0350│0,0450│0,0500│0,1690│
│(primării, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şcoli şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│altele │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asemenea) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Achiziţionarea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│de echipamente│ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi aparate │0,0000│0,0000│0,0010│0,0050│0,0050│0,0070│0,0100│0,0280│
│electrice │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru clădiri│ │ │ │ │ │ │ │ │
│publice │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Reabilitarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│iluminatului │0,0000│0,0000│0,0060│0,0080│0,0090│0,0100│0,0120│0,0450│
│public │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Reabilitare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sisteme │ │ │ │ │ │ │ │ │
│publice de │0,0000│0,0000│0,0000│0,0014│0,0020│0,0030│0,0040│0,0104│
│alimentare cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│apă │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Reabilitarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│termică a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│clădirilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(birouri, │0,0000│0,0000│0,0160│0,0500│0,0700│0,0900│0,1200│0,3460│
│spaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comerciale şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│altele │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asemenea) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Achiziţionarea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│de echipamente│ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi aparate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│electrice de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│înaltă │0,0000│0,0000│0,0000│0,0030│0,0045│0,0050│0,0060│0,0185│
│eficienţă │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sectorul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│servicii │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│serviciilor │ │ │ │ │0,1410│0,2000│0,2500│0,5910│
│energetice/ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│piaţa ESCO │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│TOTAL Sectorul│0,0112│0,0067│0,0102│0,1413│0,2415│0,2937│0,4127│1,1173│
│Transport │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Sectorul Transport │
├──────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│Reînnoirea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│parcului de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│maşini │0,0010│0,0015│0,0020│0,0450│0,1000│0,1500│0,2000│0,4995│
│(automobile şi│ │ │ │ │ │ │ │ │
│autovehicule │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de marfă) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Modernizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│transportului │0,0000│0,0006│0,0029│0,0196│0,0196│0,0196│0,0196│0,0819│
│public urban │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Extinderea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│metroului în │0,0007│0,0007│0,0008│0,0020│0,0025│0,0001│0,0001│0,0071│
│Bucureşti │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Modernizare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│transport │0,0085│0,0021│0,0021│0,0089│0,0185│0,0230│0,0270│0,0901│
│feroviar │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Modernizare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│transport │0,0000│0,0001│0,0000│0,0001│0,0001│0,0001│0,0001│0,0005│
│naval │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Modernizare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│transport │0,0000│0,0001│0,0003│0,0007│0,0008│0,0009│0,0009│0,0037│
│aerian │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Mobilitate │0,0010│0,0015│0,0020│0,0650│0,1000│0,1000│0,1650│0,4345│
│alternativă │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│TOTAL Sectorul│0,0000│0,0000│0,0010│0,0000│0,0070│0,0160│0,0250│0,0490│
│Agricultură │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Sectorul Agricultură │
├──────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│Achiziţionarea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│de echipamente│ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu performanţe│ │ │ │ │ │ │ │ │
│superioare │ │ │ │ │0,0020│0,0100│0,0180│0,0300│
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sistemul de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│irigaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Reînnoirea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│parcului de │ │ │0,0010│ │0,0050│0,0060│0,0070│0,0190│
│maşini │ │ │ │ │ │ │ │ │
│agricole │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘


        Pentru atingerea ţintei de 5511 mii tep conform articolului 7 din Directiva nr. 2012/27/UE s-a realizat o corecţie a PNAEE III prin:
    - introducerea sectoarelor economice noi:
        ● Construcţii cu economii de energie de 31.800 tep;
        ● Agricultura cu economii de energie de 49.000 tep;

    – Majorarea economiilor prognozate la sectoarele:
        ● Rezidenţial cu circa 19,65%;
        ● Servicii cu circa 15,8%;
        ● Transporturi cu circa 6,2%.


        Pentru reducerea consumului final de energie se vor avea în vedere, printre altele, sisteme şi instrumente de finanţare sau stimulente fiscale care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali; ariile potenţiale de finanţare includ măsurile de eficienţă energetică în clădiri publice, comerciale şi rezidenţiale, cum ar fi: cogenerarea de înaltă eficienţă pentru procese de încălzire şi pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, sisteme de automatizare a clădirilor pentru eficienţă energetică, sisteme informatice de auditare energetică, precum şi dezvoltarea de competenţe în domeniul eficienţei energetice.



    3. Politici şi Măsuri de Implementare a Directivei nr. 2012/27/UE
    3.1. Măsuri orizontale
        Îmbunătăţirea eficienţei energetice reprezintă unul din elementele prioritare ale strategiei energetice a României având în vedere contribuţia majoră la realizarea siguranţei în alimentarea consumatorilor, în asigurarea dezvoltării durabile şi competitivităţii, la economisirea resurselor de energie şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Intensitatea energiei primare în România indică necesitatea adoptării unor măsuri în conformitate cu Directiva nr. 2012/27/UE maximizându-se performanţele politicilor existente şi adoptându-se noi măsuri pentru viitor.
    3.1.1. Scheme de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi măsuri alternative
        În conformitate cu articolul 7, alin. (1) din Directiva nr. 2012/27/UE pentru atingerea obiectivului ar fi necesară obţinerea unor economii de energie în fiecare an de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020 de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali ale tuturor distribuitorilor de energie sau ale tuturor furnizorilor de energie calculat ca medie pe perioada de trei ani anterioară datei de 1 ianuarie 2013. Vânzările de energie ca volum, utilizate în transport pot fi excluse parţial sau integral din acest calcul.
        Având în vedere consumul final energetic prezentat în tabelul 1.10., pentru perioada 2010 - 2012 rezultă următoarele consumuri medii:
        ● Consumul final energetic - 22752 mii tep
        ● Consumul final energetic pentru transport - 5257 mii tep
        ● Consumul final energetic fără transport - 17495 mii tep.

        Rezultă că economia de energie cumulată pe perioada 2014-2020 pentru atingerea ţintei angajate ar trebui să fie de 7347,9 mii tep.
        România a adoptat pentru calculul economiei de energie preconizată a fi realizată în perioada de obligaţie de şapte ani (1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020) la consumatorul final utilizarea metodologiei prezentate în art. 7 alin. (2) lit. (a) şi parţial lit. (c) (conform precizărilor din Anexa A). Prin aplicarea acestei metodologii prezentată în Anexa A a rezultat ca economia de energie cumulată pe perioada 2014-2020, impusă conform metodologiei, este de 5511 mii tep. Această valoare reprezintă 75% din valoarea economiei de energie calculată în conformitate cu art. 7, alin. (1) din Directiva nr. 2012/27/UE, respectându-se cerinţele art. 7, alin. (3).
        Aşa cum s-a precizat la elaborarea PNAEE III (pentru perioada 2014 - 2020), în urma analizei efectuate în cadrul grupului de lucru interinstituţional, constituit din entităţile cu atribuţii în implementarea măsurilor de eficienţă energetică a rezultat că nu este oportună introducerea unei scheme de obligaţii, conform prevederilor articolului 7 din Directiva nr. 2012/27/UE.
        Cu ocazia revizuirii PNAEE III s-a analizat oportunitatea introducerii unei scheme de obligaţii conform prevederilor articolului 7 din Directiva nr. 2012/27/UE şi a rezultat că nu se întrunesc condiţiile necesare pentru ca astfel de scheme să poată fi aplicate cu respectarea cerinţelor de certificare a economiilor de energie realizate şi cu justificarea economică a condiţiilor impuse.
        În PNAEE III s-au adoptat măsuri de politică energetică "alternative" având ca suport financiar surse proprii, împrumuturi bancare, fonduri europene, granturi.
        Principalele surse de finanţare a proiectelor de creştere a eficienţei energetice se pot grupa pe trei direcţii:
    - Surse de finanţare interne (fonduri din bugetele proprii);
    – Soluţii de finanţare nerambursabile (fonduri naţionale, fonduri europene, programe finanţate de Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European, granturi şi altele asemenea);
    – Surse de finanţare externe (atrase).

        Ministerul Fondurilor Europene are în vedere realizarea în perioada 2014-2020 a obiectivelor tematice legate de creşterea eficienţei energetice din cadrul următoarelor programe:
        ● Programul Operaţional Infrastructura Mare;
        ● Programul Operaţional Regional.

        Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Naţional pentru Reforma şi cu Recomandările Specifice de Ţară, concentrându-se asupra creşterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon, prin măsuri de eficienţă energetică şi promovare a energiei verzi, precum şi prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul şi o utilizare mai eficientă a resurselor. Priorităţile de finanţare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel naţional: Infrastructură şi Resursele.
        POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.
        POIM beneficiază de o alocare financiară de cca. 11,62 mld. Euro, din care:
        ● 6,93 mld. Euro Fond de Coeziune
        ● 2,28 mld. Euro Fond European de Dezvoltare Regională
        ● 2,41 mld. Euro Cofinanţare

        În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POIM au fost stabilite 8 Axe Prioritare (AP).
        Fiecare AP are obiective specifice (O.S)
        În continuare se prezintă AP şi OS care asigură acţiuni ce conduc la creşterea eficienţei energetice

     AP6 - Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susţinerii unei economii cu emisii scăzute de carbon
        Suma alocată - 197329787 Euro
        Obiectivele specifice sunt:
    6.1. Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal)
        În cadrul OS 6.1 se acţionează pentru:
        ● Realizarea şi/sau modernizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice şi/sau termice din biomasă şi biogaz;
        ● Realizarea şi modernizarea capacităţilor de producţie a energiei termice pe baza de energie geotermală;
        ● Sprijinirea investiţiilor în extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuţie a energiei electrice, în scopul preluării energiei produse din resurse regenerabile, în condiţii de siguranţă a funcţionării SEN.


    6.2. Reducerea consumului de energie la nivelul consumatorilor industriali.
        În cadrul OS 6.2 se acţionează pentru implementarea unor sisteme de monitorizare a consumurilor de energie la consumatorii industriali.

    6.3. Reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuinţelor.
        În cadrul OS 6.3 se acţionează pentru Implementarea distribuţiei inteligente într-o zonă omogenă de consumatori casnici de energie electrică (proiecte demonstrative la nivelul regiunilor acoperite de operatorii de distribuţie concesionari).

    6.4. Creşterea economiilor în consumul de energie primară produsă prin cogenerare de înaltă eficienţă
        În cadrul OS 6.4 se acţionează pentru:
        ● Realizarea/modernizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficienţă (maximum 8 MWe) pe gaz natural şi biomasă la nivelul întreprinderilor;
        ● Realizarea/modernizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficienţă care utilizează gaze reziduale provenite din procese industriale la nivelul întreprinderilor.




     Axa Prioritară 7 - Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în oraşele selectate
        Suma alocată - 249478723 Euro
        Obiective specifice sunt:
    7.1. Creşterea eficienţei energetice în sistemele centralizate de transport şi distribuţie a energiei termice în oraşele selectate.
        În cadrul OS 7.1 se acţionează pentru:
        ● Modernizarea/extinderea reţelelor termice primare şi secundare din sistemele de alimentare cu energie termică, inclusiv a punctelor termice; extinderea reţelei de transport şi distribuţie va fi finanţabilă doar în contextul în care reţeaua existentă a fost reabilitată, iar extinderea este justificată pentru a accentua sustenabilitatea sistemului;
        ● Achiziţionarea/modernizarea echipamentelor necesare bunei funcţionări a sistemelor de pompare a agentului termic;
        ● Implementarea de Sisteme de Management (măsurare, control şi automatizare a SACET).


    7.2. Creşterea eficienţei energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul Bucureşti
        În cadrul OS 7.2 se acţionează pentru:
        ● Optimizarea/reabilitarea/extinderea reţelelor de transport şi distribuţie a energiei termice prin redimensionarea acestora, corespunzător debitelor de agent termic vehiculate, în strânsă corelare cu programele de reabilitare termică a clădirilor şi efectelor de reducere a consumului de energie termică;
        ● Zonarea şi reconfigurarea (trasee şi lungimi) a reţelelor de transport şi distribuţie al agentului termic;
        ● Implementarea soluţiei de realizare a reţelei cu conducte preizolate (sau similar), dotate cu sistem de detectare, semnalizare şi localizare a pierderilor, în scopul reducerii acestora;
        ● Reabilitarea/reconfigurarea platformelor de vane, a racordurilor şi a elementelor constructive;
        ● Finalizarea Sistemului Centralizat de Monitorizare (SCADA).




     AP 8 - Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale
        Suma alocată - 68.026.595 Euro
        Obiectivele specifice sunt:
    8.1. Creşterea capacităţii Sistemului Energetic Naţional pentru preluarea energiei produse din resurse regenerabile.
        În cadrul OS 8.1 se acţionează pentru realizarea şi/sau modernizarea reţelelor electrice de transport (linii electrice aeriene şi staţii).

    8.2. Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine
        În cadrul OS 8.2 se acţionează pentru dezvoltarea/modernizarea Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale (construcţia unor noi conducte) şi îmbunătăţirea parametrilor de funcţionare a interconectărilor cu sistemele de transport ale statelor vecine.
        Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 este succesorul Programului Operaţional Regional 2007-2013 şi unul dintre programele prin care România poate accesa fondurile europene structurale şi de investiţii provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada 2014-2020.
        Viziunea strategică privind nevoile de dezvoltare cărora trebuie să le răspundă POR 2014-2020 are la bază analiza situaţiei economice şi sociale a regiunilor României (în Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020), care a dus la identificarea principalelor probleme.
        POR 2014-2020 îşi propune ca obiectiv general creşterea competitivităţii economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale şi regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii şi serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să îşi poată gestiona în mod eficient resursele şi să îşi valorifice potenţialul de inovare şi de asimilare a progresului tehnologic.
        Aceste obiective sunt traduse în 14 axe prioritare (plus o axă de asistenţă tehnică), care au în total o alocare estimată de 8,38 miliarde Euro, din care 6,86 miliarde de Euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro - contribuţia naţională. Aceste axe prioritare sunt:
        ● AP 1: Promovarea transferului tehnologic.
        ● AP 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM).
        ● AP 3: Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon.
        ● AP 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
        ● AP 5: Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.
        ● AP 6: Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională.
        ● AP 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului.
        ● AP 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale.
        ● AP 9: Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban
        ● AP 10: Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale.
        ● AP 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară.
        ● AP 13: Sprijinirea regenerării oraşelor mici şi mijlocii
        ● AP 14: Crearea infrastructurii spitalelor regionale de urgenţă
        ● AP 15: Iniţiativa pentru IMM-uri



        În continuare se prezintă AP care, prin activităţile ce se vor întreprinde, contribuie la creşterea economiilor de energie. Aceste AP sunt:
        AP 2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
        Suma alocată - 1152,56 milioane EURO
        Tipuri de activităţi ce se finanţează sunt: construcţia/modernizarea şi extinderea spaţiului de producţie/servicii IMM, inclusiv dotare cu instalaţii, echipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje, maşini, inclusiv noi tehnologii crearea/modernizare/extinderea incubatoarelor/acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dezvoltarea serviciilor aferente.

        AP 3 - Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon
        Suma alocată - 1727,51 milioane Euro
        Tipuri de activităţi ce se finanţează pentru realizarea de economii de combustibil sunt:
        ● eficienţă energetică a clădirilor publice, inclusiv măsuri de consolidare a acestora
        ● eficienţă energetică a clădirilor rezidenţiale, inclusiv măsuri de consolidare a acestora
        ● investiţii în iluminatul public
        ● măsuri pentru transport urban (căi de rulare/piste de biciclişti/achiziţie mijloace de transport ecologice/electrice şi altele asemenea)


        A 4 - Dezvoltare urbană durabilă
        Suma alocată - 1386,86 mil Euro
        Tipuri de activităţi ce se finanţează pentru realizarea de economii de combustibil sunt:
    - măsuri pentru transport urban (căi de rulare/piste de biciclişti/achiziţie mijloace de transport ecologice/electrice şi altele asemenea)
    – investiţii în clădiri destinate utilizării publice pentru activităţi educative, culturale şi recreative, cu scopul de a crea, îmbunătăţi sau extinde serviciile publice de bază (construcţie/reabilitare/modernizare), inclusiv dotarea acestora cu echipamente specifice
    – construcţia/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii educaţionale antepreşcolare şi preşcolare (creşe/grădiniţe)
    – construcţia/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii educaţionale pentru învăţământul profesional şi tehnic şi învăţarea pe tot parcursul vieţii (licee tehnologice şi şcoli profesionale)


        AP 6 - Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională şi locală
        Suma alocată - 1042,41 milioane Euro
        Tipuri de activităţi ce se finanţează pentru realizarea de economii de combustibil sunt:
        ● reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene care asigură conectivitatea, directă sau indirectă cu reţeaua TEN T,
        ● construcţia/reabilitarea/modernizarea şoselelor de centura cu statut de drum judeţean aflate pe traseul drumului judeţean respectiv.


        AP 8 - Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale
        Suma alocată - 68.026.595 Euro
        Tipuri de activităţi ce se finanţează pentru realizarea de economii de combustibil sunt:
        ● reabilitarea/modernizarea/dotarea cu echipamente a spitalelor judeţene de urgenţă;
        ● reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de servicii medicale (ambulatorii, unităţi de primiri urgenţe);
        ● construirea/reabilitarea/modernizarea/dotarea centrelor comunitare de intervenţie integrată;
        ● reabilitarea/modernizarea/dotarea infrastructurii de servicii sociale fără componenţă rezidenţială construcţie/reabilitare de locuinţe de tip familial, apartamente de tip familial, locuinţe protejate şi altele asemenea


        AP 9 - Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban
        Suma alocată - 88,65 milioane Euro
        Tipuri de activităţi ce se finanţează pentru realizarea de economii de combustibil sunt: construirea/reabilitarea/modernizarea locuinţelor sociale.

        AP 10 - Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale
        Suma alocată - 352,19 milioane Euro.
        Tipuri de activităţi ce se finanţează pentru realizarea de economii de combustibil sunt:
        ● construcţia/reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii educaţionale antepreşcolare (creşe), preşcolare (grădiniţe) şi a celei pentru învăţământul general obligatoriu (şcoli I-VIII);
        ● reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii şcolilor profesionale, liceelor tehnologice;
        ● reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii educaţionale universitare.


        AP 13 Sprijinirea regenerării oraşelor mici şi mijlocii
        Suma alocată: 235,29 milioane Euro
        Tipuri de activităţi ce se finanţează pentru realizarea de economii de combustibil sunt:
    - investiţii (construcţie/reabilitare/modernizare/extindere) în clădiri destinate utilizării publice pentru servicii sociale de zi, educative, culturale şi recreative, locuinţe sociale cu scopul de a crea, îmbunătăţi sau extinde serviciile publice de bază, inclusiv dotarea acestora cu echipamente specifice.

        Ministerul Fondurilor Europene are rolul de coordonator al implementării şi gestionării Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii (FESI). Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR) este programul prin care se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană şi Guvernul României pentru dezvoltarea economico - socială a spaţiului rural din România.
        Programul Naţional de Dezvoltare Rurală finanţat din FEADR pentru perioada 2014-2020 are următoarele obiective strategice (OS):
        ● OS1 Restructurarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole (P2+P3);
        ● OS2 Gestionarea durabilă a resurselor naturale şi combaterea schimbărilor climatice (P4+P5);
        ● OS3 Diversificarea activităţilor economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătăţirea infrastructurii şi serviciilor pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale (P6).

        Îndeplinirea obiectivelor strategice se va realiza prin cele 6 priorităţi (P) de dezvoltare rurală:
        ● P1 Încurajarea transferului de cunoştinţe şi a inovării în agricultură, în silvicultură şi în zonele rurale;
        ● P2 Creşterea viabilităţii exploataţiilor şi a competitivităţii tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile şi promovarea tehnologiilor agricole inovative şi a gestionării durabile a pădurilor;
        ● P3 Promovarea organizării lanţului alimentar, inclusiv procesarea şi comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor şi a gestionării riscurilor în agricultură;
        ● P4 Refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură şi silvicultură;
        ● P5 Promovarea utilizării eficiente a resurselor şi sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon şi rezilienţa la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar şi silvic;
        ● P6 Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei şi dezvoltare economică în zonele rurale.

        PNDR a adoptat 16 măsuri de dezvoltare rurală care trebuie implementate dispunându-se de fonduri de 9,473 miliarde Euro (8,128 mld FEADR şi 1,345 mld contribuţie naţională)
        Pentru realizarea obiectivului strategic 1, prin măsurile PNDR se finanţează următoarele categorii de intervenţie dispunându-se de fonduri în valoare de 2,751 miliarde Euro (FEADR şi contribuţie naţională):
        ● Înfiinţarea, extinderea şi modernizarea dotărilor la nivel de fermă (clădiri, drumuri de acces, irigaţii, tehnologii de reducere a poluării şi producţie de energie din surse regenerabile - doar ca o componentă secundară în cadrul proiectelor de investiţii la nivel de fermă-facilităţi de depozitare, comercializare şi procesare, inclusiv în contextul lanţurilor scurte şi altele asemenea);
        ● Investiţii în procesare şi comercializare, inclusiv în eficienţă energetică (susţinută secundar la nivelul unui proiect de procesare), marketing, depozitare, condiţionare, adaptare la standarde şi altele asemenea;
        ● Sprijin pentru restructurarea fermelor, în special a celor mici, şi întinerirea generaţiilor de fermieri.

        Ca surse de finanţare externe sunt considerate împrumuturile de la bănci şi de la (BERD şi Bănci locale sau de la Fonduri cu destinaţii speciale).
        Fondul Român pentru Eficienţa Energiei, organism de interes public, cu personalitate juridică independent şi autonom din punct de vedere financiar s-a înfiinţat în anul 2001 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român pentru Eficienţa Energiei publicată în Monitorul Oficial nr. 644 Partea I din 15 octombrie.
        Obiectul principal de activitate este de gestionare a resurselor financiare primite de România de la Fondul Global de Mediu prin Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) în baza acordului încheiat între BIRD şi România, precum şi de a finanţa proiecte de investiţii pentru creşterea eficientei utilizării energiei în România, conform priorităţilor stabilite prin programele anuale de eficienţă energetică, aprobate de Guvern.
        Aceasta O.U.G a fost aprobată prin Legea nr. 287 din 2002 publicată în Monitorul Oficial nr. 344 Partea I din 23 mai 2002.
        Scopul Fondului Român pentru Eficienţa Energiei este de a avea un efect demonstrativ, prin implementarea cu succes a acestui program GEF/BIRD de eficienţă energetică, şi de a creşte interesul sectorului bancar cu privire la susţinerea investiţiilor în domeniul eficienţei energetice în România.
        Principalele competenţe şi atribuţii ale Fondului Român pentru Eficienţa Energiei sunt:
        ● finanţarea proiectelor de investiţii care îndeplinesc cerinţele impuse de criteriile de evaluare şi de selecţie;
        ● utilizarea unui set de criterii de evaluare şi a unor proceduri de operare în conformitate cu standardele internaţionale acceptate pentru selecţia, identificarea, evaluarea, selecţionarea şi finanţarea proiectelor de creştere a eficienţei energetice;
        ● acordarea de asistenţă tehnică societăţilor comerciale şi instituţiilor publice de interes naţional şi local, care înaintează Fondului spre analiza şi aprobare a finanţării, propuneri de proiecte de eficienţă energetică, care respectă criteriile de eligibilitate specifice;
        ● promovarea şi difuzarea către potenţialii beneficiari a informaţiilor privind propria activitate, precum şi a celor referitoare la proiectele considerate eligibile de către Fondul Român pentru Eficienţa Energiei şi pe care acesta le poate finanţa.

        Instrumentele folosite de Fondul Român pentru Eficienţa Energiei în atragerea de potenţiali clienţi pentru alocarea de resurse financiare destinate realizării proiectelor de creştere a eficienţei energetice sunt:
        ● finanţarea proiectelor de eficienţă energetică şi de valorificare a surselor regenerabile de energie pentru acoperirea consumului propriu (prin acordarea de împrumuturi în condiţii comerciale competitive şi avantajoase);
        ● criterii transparente de evaluare şi selecţie (publicate prin intermediul site-ului www.free.org.ro);
        ● proceduri operaţionale conform standardelor internaţionale din domeniu (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare).
        ● informarea şi sensibilizarea (prin intermediul site-ului www.free.org.ro şi a revistelor de specialitate sau a volumelor publicate în urma conferinţelor implicând participarea reprezentanţilor Fondului),
        ● comunicarea şi diseminare (prin intermediul media, presei, congreselor, conferinţelor, seminarelor, atelierelor de lucru şi întâlnirilor bilaterale),
        ● asistenţă tehnică (prin contacte bilaterale cu clienţii eligibili).

        Fondul Român pentru Eficienţa Energiei finanţează cu prioritate următoarele proiecte:
    - La companii private şi public-private:
        ● modernizarea proceselor tehnologice (de la instalaţii şi echipamente cu nivel înalt de eficienţă energetică);
        ● extinderea recuperării şi utilizarea resurselor secundare de energie;
        ● integrarea resurselor regenerabile de energie în procese tehnologice;
        ● promovarea cogenerării de dimensiuni mici şi medii şi a trigenerării;
        ● utilizarea surselor regenerabile în scopuri industriale;

    – La municipalităţi:
        ● reabilitarea termică a clădirilor publice;
        ● reabilitarea sistemelor locale de alimentare cu căldură;
        ● utilizarea surselor regenerabile de energie pentru producerea de căldură;
        ● contorizarea contoare pentru căldură, sisteme termostatice şi altele asemenea;
        ● iluminat public în clădiri şi în exterior;
        ● promovarea cogenerării de dimensiuni mici şi medii;
        ● managementul energiei în clădiri administrative,
        ● modernizarea sistemelor de alimentare cu apă.


        Fiind complementar unor actori tradiţionali din sectorul bancar din România, interesaţi în susţinerea programelor de investiţii din diferite sectoare economice, Fondul este puternic motivat de a îşi crea propria nişă de finanţare atrăgându-şi potenţialii beneficiari şi ajutându-i pe aceştia să elimine obstacolele întâlnite în finanţarea proiectelor de eficienţă energetică, prin servicii profesionale orientate către client.
        În prezent, Fondul Român pentru Eficienţa Energiei are încheiate contracte de finanţare în valoare totală de 20,385 milioane dolari SUA.
        BERD asigură facilităţi de finanţare a proiectelor de eficienţă energetică prin intermediul a 4 bănci locale - BRD, BIR, Banca Transilvania şi CEC Bank.
        Rezultă existenţa fondurilor care urmăresc utilizarea eficientă a resurselor.


    3.1.2. Audituri energetice şi sisteme de gestionare a energiei
    3.1.2.1. Audituri energetice
        Auditurile energetice şi managementul energiei la operatorii economici se realizează în conformitate cu art. 9 din Legea nr. 121/2014. Prevederile stipulate de articolul 9 impun obligaţia realizării auditului energetic o dată la patru ani pentru toţi consumatorii de energie, cu excepţia IMM-urilor.
        Potrivit Regulamentului pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie aprobat prin Decizia ANRE-DEE nr. 2794/2014, auditorii energetici persoane juridice trebuie să transmită Comisiei de autorizare din cadrul ANRE-DEE până la data de 30 ianuarie a anului următor celui analizat, Raportul anual privind activitatea de elaborare a auditurilor energetice. Conţinutul şi modul de întocmire al raportului sunt prezentate în Anexa nr. 12 la Regulamentul din actul normativ amintit mai sus.
        Numărul de agenţi economici care au realizat audituri energetice în perioada 2010 - 2016 în conformitate cu rapoartele de activitate primite de ANRE-DEE este prezent în tabelul 3.1.
        Tabel 3.1. Situaţia elaborării auditurilor energetice în perioada 2010 - 2016

┌────┬──────────┬──────────┬──────────┬────────┐
│ │Auditori │Agenţi │ │Economii│
│ │care au │economici │Măsuri de │de │
│Anul│elaborat │care au │eficienţă │energie │
│ │audituri │realizat │energetică│estimate│
│ │energetice│audituri │ │(tep) │
│ │ │energetice│ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤
│2010│14 │72 │275 │176200 │
├────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤
│2011│6 │41 │103 │112171 │
├────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤
│2012│23 │198 │564 │406652 │
├────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤
│2013│33 │226 │701 │196705 │
├────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤
│2014│37 │349 │432 │26790 │
├────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤
│2015│73 │448 │1118 │247611 │
├────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤
│2016│70 │330 │1286 │144818 │
└────┴──────────┴──────────┴──────────┴────────┘

        (Sursa: ANRE - DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016)

        Din tabelul 3.1. se remarcă o uşoară scădere a numărului de operatori economici care au elaborat audituri energetice în anul 2016. Explicaţia constă în aceea că potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 121/2014 periodicitatea la care se efectuează auditurile energetice este de 4 ani astfel încât operatorii care au efectuat audituri energetice în anul 2015 au obligaţia realizării următorului audit energetic în anul 2019.
        În figura 3.1. se prezintă pentru anul 2016 repartizarea auditurilor energetice pe sectoare de activitate. Din această figură rezultă că cele mai multe audituri energetice au fost realizate în domeniul serviciilor, industria prelucrătoare şi industria alimentară. De remarcat faptul că în anul 2016 au fost efectuate 4 audituri energetice în domeniul administraţiei publice şi unul la o unitate de învăţământ.
        Întrucât prevederile art. 9 din Legea nr. 121/2014 se aplică şi consumatorilor care până la data intrării în vigoare a legii nu aveau obligaţia realizării auditului energetic, se constată conformarea cu prevederile legii mai sus aminte a categoriei consumatorilor de energie sub 200 tep. Operatorii economici din acest segment îşi desfăşoară cu precădere activitatea în domeniul serviciilor: consultanţă, IT, comunicaţii, comerţ, finanţe, depozitare, societăţi de asigurare-reasigurare, media.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 3.1. Numărul de audituri energetice pe sectoare de activitate în anul 2016
        (Sursa: ANRE - DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016)
        Economiile de energie estimate a fi obţinute în urma implementării măsurilor de eficienţă energetică recomandate de către auditorii energetici în anul 2016 au fost repartizate pe următoarele tipuri de audituri energetice:
        ● audituri termoenergetice;
        ● audituri electroenergetice;
        ● audituri complexe.

        Tabel 3.2. Economiile de energie estimate în anul 2016 pe tipuri de audituri energetice

┌─────────────────┬─────────────┬──────────────────┐
│ │Număr │Economii de │
│Tipul │auditori │energie (tep) │
│ ├───┬───┬─────┼────┬──────┬──────┤
│ │PFA│PJ │TOTAL│PFA │PJ │TOTAL │
├─────────────────┼───┼───┼─────┼────┼──────┼──────┤
│Audituri │4 │29 │33 │15 │23164 │23179 │
│termoenergetice │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼───┼───┼─────┼────┼──────┼──────┤
│Audituri │8 │64 │72 │808 │2771 │3579 │
│electroenergetice│ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼───┼───┼─────┼────┼──────┼──────┤
│Audituri complexe│21 │204│225 │1986│116074│118060│
├─────────────────┼───┼───┼─────┼────┼──────┼──────┤
│TOTAL │31 │297│326 │2809│142009│144818│
└─────────────────┴───┴───┴─────┴────┴──────┴──────┘

    (Sursa: ANRE - DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016)

        Din datele din tabelul 3.2. rezultă că majoritatea auditurilor energetice efectuate în anul 2016 au fost audituri complexe prin care se obţin şi cele mai multe economii de energie.
        În prima jumătate a anului 2016, până la publicarea în Monitorul Oficial nr. 562/26 iulie 2016 a Legii nr. 160/2016 privind modificarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică operatorii economici care au înregistrat anual un consum de energie mai mare de 1000 tone echivalent petrol au avut obligaţia de a realiza un audit energetic pe 100% contur de consum energetic ceea ce presupune realizarea unui audit energetic de tip complex.
        Economiile de energie estimate a fi obţinute în urma implementării măsurilor de eficienţă energetică recomandate de auditorii energetici, pe sectoare de activitate sunt prezentate în tabelul 3.3. pentru perioada 2014-2016. Se remarcă că cele mai multe economii de energie se pot obţine în urma măsurilor de eficienţă energetică recomandate în industriile cu consum mare de energie (industria materialelor de construcţii, industria chimică şi altele asemenea).
        Tabel 3.3. Economii de energie defalcate pe sectoare de activitate

┌────────────────┬─────────────────────┐
│ │Economii de energie │
│Sectorul de │estimate (tep) │
│activitate ├─────┬──────┬────────┤
│ │2014 │2015 │2016 │
├────────────────┼─────┼──────┼────────┤
│Industria │ │ │ │
│materialelor de │3170 │58560 │55127,47│
│construcţii │ │ │ │
├────────────────┼─────┼──────┼────────┤
│Industria │1822 │12727 │28368,28│
│prelucrătoare* │ │ │ │
├────────────────┼─────┼──────┼────────┤
│Industria │12783│117871│24995,09│
│energetică │ │ │ │
├────────────────┼─────┼──────┼────────┤
│Industria │1904 │14545 │20016,89│
│chimică │ │ │ │
├────────────────┼─────┼──────┼────────┤
│Servicii │1435 │9636 │7001,14 │
├────────────────┼─────┼──────┼────────┤
│Industria │1004 │15454 │1920,68 │
│metalurgică │ │ │ │
├────────────────┼─────┼──────┼────────┤
│Agricultura │- │- │1712,37 │
├────────────────┼─────┼──────┼────────┤
│Industria │2079 │5545 │1686,55 │
│alimentară │ │ │ │
├────────────────┼─────┼──────┼────────┤
│Industria │2398 │- │1208,13 │
│lemnului │ │ │ │
├────────────────┼─────┼──────┼────────┤
│Transporturi │- │7273 │885,32 │
├────────────────┼─────┼──────┼────────┤
│Învăţământ │- │- │817,12 │
├────────────────┼─────┼──────┼────────┤
│Construcţii │19 │- │472,05 │
├────────────────┼─────┼──────┼────────┤
│Industria │181 │- │471,52 │
│textilă │ │ │ │
├────────────────┼─────┼──────┼────────┤
│Administraţia │- │- │105,57 │
│publică │ │ │ │
├────────────────┼─────┼──────┼────────┤
│Sănătate │- │- │29,82 │
├────────────────┼─────┼──────┼────────┤
│TOTAL │26795│241611│144818 │
└────────────────┴─────┴──────┴────────┘

        * Notă:
        În industria prelucrătoare au fost incluse următoarele industrii: producţia de componente electronice pentru industria auto, producţia de anvelope, producţia de butelii din sticlă, producţia de articole ornamentale şi decorative, fabricarea armamentului ş.a.
        (Sursa: ANRE - DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016)



    3.1.2.2. Management energetic
        ANRE consideră că managementul energetic are ca principal obiectiv asigurarea unui consum al energiei judicios şi eficient, în scopul maximizării profitului prin minimizarea costurilor energetice, mărind în acest mod competitivitatea pe piaţă a societăţii comerciale.
        Serviciile de management energetic prezintă o importanţă majoră în cadrul unei societăţi comerciale în monitorizarea consumurilor energetice şi reducerea costurilor aferente acestora prin implementarea unui plan de îmbunătăţire a eficienţei energetice, ce conţine măsuri de eficienţă energetică care să conducă la economii de energie măsurabile şi cu efecte vizibile în scăderea costurilor cu energia.
        Acest lucru este posibil fie prin angajarea unui manager energetic atestat de ANRE în cadrul societăţii respective, fie prin încheierea unui contract de management energetic cu o persoană fizică autorizată (PFA) atestată de către ANRE sau cu o societate prestatoare de servicii energetice, care are angajat cel puţin un manager energetic atestat de ANRE.
        Prin Decizia ANRE nr. 1033/22.06.2016 privind aprobarea clauzelor minime care trebuie introduse în contractele de prestări servicii de management energetic pentru operatorii economici şi în contractele de prestări servicii de management energetic pentru autorităţile publice locale aplicabile societăţilor prestatoare de servicii energetice şi persoanelor fizice autorizate urmăreşte să se asigure un management energetic de calitate, în conformitate cu cerinţele din Legea nr. 121/2014 şi termenele de raportare la ANRE.
        Astfel managerul energetic al unui operator economic are următoarele obligaţii:
        ● Gestionează sistemul de evidenţă şi monitorizare a consumurilor energetice;
        ● Instruieşte personalul de exploatare referitor la culegerea datelor de importanţă deosebită;
        ● Colaborează cu structura responsabilă de aparatele de măsură şi control din cadrul beneficiarului pentru stabilirea unui set minimal de date de importanţă deosebită a căror corectitudine de măsurare se verifică permanent;
        ● Întocmeşte şi transmite la ANRE până la data de 30 aprilie a fiecărui an, pentru consumurile înregistrate în anul anterior raportării, Declaraţia de consum total anual de energie şi Chestionarul de analiză energetică conform modelului prevăzut în Decizia ANRE nr. 1765/2013 privind aprobarea machetelor pentru Declaraţia de consum total anual de energie şi pentru Chestionarul de analiză energetică;
        ● Participă la întocmirea caietului de sarcini pentru realizarea auditului energetic;
        ● Participă la recepţia lucrării de audit energetic;
        ● Coordonează elaborarea programului de măsuri de eficienţă energetică. Propune măsuri fără cost, cu cost redus sau măsuri ce presupun investiţii;
        ● Analizează stadiul de realizare al programului de măsuri de eficienţă energetică şi monitorizează implementarea măsurilor de eficienţă energetică incluse în acesta;
        ● Transmite la ANRE până la data de 30 septembrie a anului în care a fost elaborat Programul de măsuri de eficienţă energetică;
        ● Calculează şi analizează indicatori specifici de eficienţă energetică ai Beneficiarului; propune măsuri pentru îmbunătăţirea acestor indicatori;
        ● Asistă conducerea executivă a Beneficiarului în analizele energetice organizate cu departamentele de producţie pentru problemele energetice;
        ● Participă la procesele de achiziţie a echipamentelor eficiente energetic şi verifică încadrarea acestora în cerinţele stabilite de Anexa nr. 1 la Legea nr. 121/2014, precum şi de regulamentele europene de ecoproiectare;
        ● Întocmeşte rapoarte privind eficienţa energetică solicitate de beneficiar. Aceste rapoarte pot să includă: analiza evoluţiei consumurilor de energie, evoluţia consumurilor specifice, oportunitatea implementării unor măsuri/proiecte de eficienţă energetică, achiziţia unor echipamente eficiente energetic şi altele asemenea);
        ● Acordă consultanţă privind modul de aplicare a legislaţiei şi reglementărilor în vigoare privind eficienţa energetică;
        ● Întocmeşte rapoartele sau informările pentru Departamentul pentru Eficienţa Energetică din cadrul ANRE. Reprezintă Beneficiarul în relaţia cu ANRE;
        ● Participă la instruirile organizate de ANRE şi informează conducerea beneficiarului despre problemele discutate în cadrul acestora.
        Managerul energetic pentru autorităţi locale are următoarele obligaţii:
        ● Coordonează colectarea de informaţii privind consumurile energetice de la toate entităţile din cadrul primăriei, inclusiv societăţile comerciale la care Primăria are calitatea de acţionar pentru crearea unei baze de date la nivelul localităţii;
        ● Participă la elaborarea programului de măsuri de eficienţă energetică prin propunerea de măsuri fără cost, cu cost redus sau măsuri ce presupun investiţii;
        ● Analizează programul de măsuri de eficienţă energetică şi monitorizează implementarea măsurilor de eficienţă energetică incluse în acesta;
        ● Transmite la ANRE până la data de 30 septembrie a anului în care a fost elaborat Programul de măsuri de eficienţă energetică;
        ● Calculează indicatorii de eficienţă energetică conform Anexei la contract, care să permită evaluarea şi compararea performanţelor energetice locale, cu valori de referinţă medii înregistrate la nivel naţional şi/sau european; propune măsuri pentru îmbunătăţirea acestor indicatori;
        ● Acordă consiliere pentru întocmirea caietelor de sarcini pentru achiziţiile publice ale echipamentelor în vederea achiziţiei echipamentelor eficiente energetic şi verifică încadrarea acestora în cerinţele stabilite de Anexa nr. 1 la Legea nr. 121/2014, precum şi de regulamentele europene de ecoproiectare;
        ● Întocmeşte rapoarte privind eficienţa energetică solicitate de Beneficiar. Aceste rapoarte pot să includă: analiza evoluţiei consumurilor de energie, evoluţia consumurilor specifice, oportunitatea implementării unor măsuri/proiecte de eficienţă energetică, achiziţia unor echipamente eficiente energetic şi altele asemenea;
        ● Acordă consultanţă privind modul de aplicare a legislaţiei şi reglementărilor în vigoare privind eficienţa energetică;
        ● Întocmeşte rapoartele sau informările pentru Departamentul pentru Eficienţă Energetică din cadrul ANRE. Reprezintă Beneficiarul în relaţia cu ANRE.

        Prin asigurarea unui management energetic eficient, operatorii economici beneficiază de:
        ● Creşterea eficienţei energetice şi reducerea consumurilor de energie, în scopul reducerii costurilor;
        ● Responsabilizarea diferitelor compartimente din cadrul societăţii pe probleme energetice specifice şi realizarea unei bune comunicări între compartimente;
        ● Dezvoltarea şi utilizarea unui sistem de monitorizare a consumurilor energetice;
        ● Raportarea consumurilor şi dezvoltarea unor strategii specifice de optimizare a consumurilor;
        ● Identificarea metodelor de reducere a costurilor printr-un termen scurt de recuperare a investiţiilor;
        ● Asigurarea funcţionării în parametrii optimi ai instalaţiilor;
        ● Dezvoltarea interesului tuturor angajaţilor în utilizarea eficientă a energiei şi educarea lor prin programe specifice de reducere a pierderilor de energie;
        ● Asigurarea siguranţei în alimentare a instalaţiilor energetice.
        ANRE a făcut evaluarea managementului energetic analizând mai multe programe de management energetic implementate în diferite sectoare de activitate şi a constatat că:
        ● se pot obţine economii de energie şi băneşti de 5-15%, în timp foarte scurt, cu costuri minime sau chiar fără costuri, doar prin aplicarea unui management energetic agresiv;
        ● se pot obţine economii de energie şi băneşti de până la 30%, cu costuri mici şi medii, cu o perioadă scurtă de amortizare;
        ● se pot obţine economii de energie 50-70% prin realizarea unor investiţii cu costuri mari ce implică aplicarea unor tehnologii şi echipamente moderne perioadele de amortizare ajungând în aceste cazuri până la 5-6 ani.

        ANRE în procesul de atestare a managerilor energetici prin discuţiile purtate cu managerii energetici, a constatat că cel mai important lucru pentru asigurarea succesului implementării Programului de management energetic este implicarea managementului de vârf în realizarea programului. Fără această angajare, obiectivele programului nu vor putea fi atinse. Astfel, rolul managerului energetic în implicarea echipei manageriale la realizarea Programului este crucial deoarece trebuie să convingă echipa managerială de necesitatea implementării unui Program de management energetic.
        Cel mai bun mod de a convinge echipa managerială de necesitatea unui Program de management energetic este de a prezenta rezultate prin calcule de eficienţă energetică şi analiza Statistică a consumurilor şi costurilor.

    3.1.2.3. Monitorizarea rezultatelor obţinute în activitatea de audit energetic şi management energetic
        În cadrul ANRE - DEE există direcţia de monitorizare în domeniul eficienţei energetice (DMEE), care monitorizează conformarea cu prevederile Legii nr. 121/2014, cu modificările şi completările ulterioare, principalele categorii de consumatori de energie:
        ● Operatori economici;
        ● Autorităţi publice locale.

        Având în vedere că în cursul anului 2015, platforma software Sistemul Informatic Integrat al ANRE (MIS) a fost extinsă prin componenta destinată monitorizării consumatorilor de energie, în cursul anului 2016 în cadrul DMEE s-a continuat activitatea de implementare a acestei platforme.
        Monitorizarea operatorilor economici a fost realizată pe baza Declaraţiilor de consum total anual de energie şi a Chestionarelor de analiză energetică completate de operatorii economici conform articolului 9, alin. (4) din Legea nr. 121/2014.
        În cursul anului 2015 au fost monitorizaţi 714 agenţi economici cu consumuri mai mari de 1000 tep/an, din care:
        ● număr consumatori finali de energie peste 50000 tep/an - 4,9%;
        ● număr consumatori finali de energie între 5000 - 50000 tep/an - 25,9%;
        ● număr consumatori finali de energie între 1000 - 5000 tep/an - 69,2%.

        Managementul energetic la cei 714 consumatori finali de energie (inclusiv 52 sucursale, puncte de lucru) cu un consum anual de resurse energetice mai mare de 1000 tep/an este asigurat de 431 manageri energetici atestaţi de ANRE. Unii consumatori (313) au optat pentru externalizarea serviciului de management energetic fiind implicate un număr de 19 persoane fizice (PFA) şi 40 societăţi prestatoare de servicii energetice autorizate de ANRE. În acest context, gradul de acoperire cu management energetic atestat şi autorizat a fost de 96,9%, cu următoarea structură:
        ● cu manageri energetici proprii atestaţi de ANRE - 379 consumatori (53,1%);
        ● cu PFA şi societăţi de servicii energetice - 313 consumatori (43,8%);
        ● fără management atestat - 22 consumatori (3,1%).

        A fost continuată colaborarea cu Registrul Naţional al Comerţului (RNC), fiind astfel actualizată baza de date deja existentă în cadrul DEE din ANRE. Astfel s-a ajuns la concluzia că este necesar să se atragă atenţia unor operatori economici asupra obligaţiilor pe care le au privind respectarea prevederilor din Legea nr. 121/2014. Drept urmare, au fost trimise 113 scrisori către operatori economici, prin care au fost prezentate în mod detaliat obligaţiile reieşite din lege şi, totodată, subliniată necesitatea respectării termenelor de raportare.
        Pentru reducerea cazurilor de neconformare, după apariţia Legii nr. 121/2014, cu modificările şi completările ulterioare, au fost emise un număr de 125 scrisori de atenţionare, către operatorii economici privind această bază legală şi au fost emise un număr de 41 note de sesizare privind lipsa documentelor de raportare Direcţiei generale control pentru acţiuni de control în teritoriu şi acordare de penalităţi.
        Monitorizarea a fost realizată şi pe baza analizei programelor de îmbunătăţire a eficienţei energetice pe care operatorii economici au obligaţia să le întocmească conform articolului 9, alin. (1), lit. b), din Legea nr. 121/2014.
        Având în vedere că aceşti operatori au obligaţia de a trimite acest program care conţine măsurile de eficienţă energetică aplicate la nivelul anului anterior, până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate, în cursul anului 2016, agenţii economici monitorizaţi, sectoare de activitate, au raportat economie de energie de 156099 tep în creştere cu 1,11% faţă de anul 2015, când au fost raportate economii de energie de 141767 tep. Economia de energie în industrie a avut valoarea de 136127 tep.
        Luând în considerare că, proiectele de investiţii raportate de consumatorii monitorizaţi au o durată medie de realizare de 3 ani, rezultă o valoare medie anuală de 45375 tep.
        Conform prevederilor articolului 9, alin. (13), lit. b) din Legea nr. 121/2014 autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a numi un manager energetic pentru localităţi, atestat de către ANRE. Practica a arătat că foarte puţine dintre primăriile localităţilor cu peste 20000 locuitori au personal de specialitate în domeniul managementului energetic. Ca urmare, soluţia ar fi externalizarea acestui serviciu către societăţile prestatoare de servicii energetice sau PFA.
        Lipsa de resurse financiare şi în egală măsură lipsa unor sancţiuni pentru neîndeplinirea acestei obligaţii prevăzute în Legea nr. 121/2014 explică numărul redus de manageri energetici pentru localităţi care au aplicat până la această data în vederea atestării.
        Este de remarcat faptul că, unii agenţi economici au înţeles beneficiile existenţei unui management energetic serios la nivelul întreprinderii, fapt pentru care au trecut la implementarea standardului de calitate SRN ISO 50001 privind managementul energetic.


    3.1.3. Contorizarea şi facturarea
        Prevederile Directivei nr. 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţă internă a energiei electrice au fost transpuse în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, care la art. 66 intitulat "Sisteme de măsurare inteligentă", menţionează:
        ● alin. (1) ANRE va evalua implementarea sistemelor de măsurare inteligentă din punctul de vedere al costurilor şi beneficiilor pe termen lung pentru piaţă, al rentabilităţii, precum şi al termenelor fezabile de implementare.
        ● alin. (2) În situaţia în care prin evaluarea prevăzută la alin. (1) se constată că implementarea sistemelor de măsurare inteligentă este avantajoasă pentru funcţionarea pieţei de energie, ANRE aprobă un calendar de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă, astfel încât circa 80% dintre clienţi să dispună de sisteme de măsurare inteligentă până în 2020".

        Pentru evaluarea costurilor şi beneficiilor pe termen lung pentru piaţă, s-a realizat studiul "Contorizare Inteligentă în România" de către compania A.T. Kearney cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care a stabilit fezabilitatea implementării contoarelor inteligente în sectorul energiei electrice datorită beneficiilor provenind din reducerea pierderilor din reţea şi reducerea costurilor de exploatare la utilităţi.
        În conformitate cu studiul realizat de compania A.T. Kearney încălzirea centralizată este o piaţă extrem de sensibilă la variaţiile de preţuri, spre deosebire de energia electrică şi gazele naturale, unde cererea este mai stabilă. Această piaţă este în directă competiţie cu alte forme de încălzire, precum încălzirea cu gaze, cu petrol sau surse regenerabile. Aceasta face aproape imposibilă orice formă de recuperare a costurilor prin tarife, iar orice creştere sensibilă a tarifelor va conduce la pierderea clienţilor de către companiile de încălzire centralizată. Mai mult, întârzierile privind plăţile, subvenţiile sau ajutoarele de stat guvernamentale pot conduce la o presiune suplimentară în echilibrul bugetar al companiilor de încălzire centralizată.
        Instalarea contoarelor inteligente de energie termică în fiecare apartament al clădirii va însemna o imensă investiţie pentru orice companie, iar beneficiile nu vor compensa costurile.
        O soluţie potenţială pentru piaţa de energie termică, mult mai viabilă decât contorizarea inteligentă ar fi desfăşurarea contorizării pasante. Punerea în practică a acesteia pentru blocurile de apartamente, unde energia termică este livrată în sistem centralizat, este aşteptată să aducă beneficii majore comparativ cu situaţia actuală.
        În conformitate cu prevederile din Ordinul ANRE nr. 145/2014, privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă (SMI) a energiei electrice, cu modificările ulterioare, ANRE a avizat în anul 2015, 18 proiecte pilot în valoare de 69639770 lei, pentru cei 8 operatori de distribuţie a energiei electrice concesionari şi în anul 2016, 22 proiecte pilot în valoare de 67855333 lei, incluzând un număr de 187693 consumatori pentru 6 operatori de distribuţie a energiei electrice concesionari.
        Rezultatele monitorizării procesului de implementare au fost cuprinse în Rapoartele de analiză a stadiului realizării proiectelor pilot privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă, prezentate Comitetului de reglementare. ANRE a analizat rezultatele acestora atât din punct de vedere tehnic, cât şi economic, urmărind şi identificând problemele de natura tehnică generate de structura şi gradul de tehnologizare a reţelelor de distribuţie, precum şi structura şi nivelul costurilor de implementare, a beneficiilor estimate, cu scopul stabilirii condiţiilor implementării pe scară largă a sistemelor de măsurare inteligentă în România.
        În tabelul 3.4. este prezentată situaţia proiectelor pilot privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă realizate în anii 2015 şi 2016.
        Tabel 3.4. Situaţia proiectelor pilot realizate în anii 2015, 2016

┌─────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┬──────────────────────────┐
│ │2015 │2016 │TOTAL │
│Operator de ├────────┬───────┬────────┼────────┬───────┬────────┼────────┬───────┬─────────┤
│distribuţie │Număr │Număr │Valoare │Număr │Număr │Valoare │Număr │Număr │Valoare │
│ │proiecte│clienţi│În lei │proiecte│clienţi│În lei │proiecte│clienţi│În lei │
│ │pilot │ │ │pilot │ │ │pilot │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼───────┼─────────┤
│E-Distribuţie│3 │10126 │4083403 │6 │31122 │8305562 │9 │41248 │12388965 │
│Banat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼───────┼─────────┤
│E-Distribuţie│4 │10227 │3928854 │4 │26565 │7936769 │8 │36792 │11865623 │
│Dobrogea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼───────┼─────────┤
│E-Distribuţie│1 │11016 │3940472 │4 │50539 │13215654│5 │61555 │17156126 │
│muntenia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼───────┼─────────┤
│Distribuţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Energie │2 │20150 │15816050│0 │0 │0 │2 │20150 │15816050 │
│Oltenia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼───────┼─────────┤
│Delgaz Grid │2 │22622 │7913352 │2 │48721 │14265570│4 │71343 │22178922 │
├─────────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼───────┼─────────┤
│SDEE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Transilvania │2 │23024 │21167273│0 │0 │0 │2 │23024 │21167273 │
│Sud │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼───────┼─────────┤
│SDEE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Transilvania │2 │5470 │3232573 │2 │8210 │2480500 │4 │13680 │5713073 │
│Nord │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼───────┼─────────┤
│SDEE Muntenia│2 │2139 │1429431 │0 │0 │0 │2 │2139 │1429431 │
│Nord │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼───────┼────────┼────────┼───────┼─────────┤
│TOTAL │18 │104774 │61511408│18 │165157 │46204055│36 │269931 │107715463│
└─────────────┴────────┴───────┴────────┴────────┴───────┴────────┴────────┴───────┴─────────┘

        (Sursa: Raport anual ANRE, 2016)

        Prin proiectele pilot au fost integraţi în sisteme de măsurare inteligenţa aproximativ 270000 consumatori, din toate cele 8 zone de concesiune a serviciului de distribuţie a energiei electrice şi au fost testate mai multe soluţii tehnice implementate în zone urbane şi în zone rurale, cu densităţi diferite ale consumului de energie electrică, în reţele electrice de joasă tensiune recent modernizate şi în reţele electrice nemodernizate.
        Pe baza concluziilor evidenţiate în procesul de monitorizare a primelor proiecte pilot, s-a apreciat ca fiind oportun şi necesar ca în anul 2016 abordarea implementării SMI să rămână la faza de testare prin proiecte pilot, extinzându-se domeniul de aplicare pentru situaţia reţelelor electrice de distribuţie neretehnologizate din zone rurale şi urbane, având în vedere ca gradul de retehnologizare a reţelelor de joasă tensiune a rezultat ca fiind aproximativ 10%, conform informaţiilor transmise de operatorii de distribuţie.
        De asemenea, s-a apreciat că este necesară o perioadă de monitorizare de cel puţin 6 luni a proiectelor pilot realizate pentru obţinerea unor date care să ofere premise elocvente pentru fundamentarea deciziilor referitoare la implementarea pe scară largă a SMI.
        Un alt aspect evidenţiat a fost modul de abordare şi rezultatele analizelor cost-beneficiu transmise de operatorii de distribuţie care nu au permis realizarea unei analize comparative a rezultatelor şi a rezultat necesitatea realizării unei analize cost beneficiu de către ANRE pentru toţi operatorii de distribuţie, prin intermediul unui consultant/audit de terţă parte, în scopul evitării acuzaţiilor de lipsa de transparenţă sau lipsă de obiectivitate.
        Prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 177/2018 privind aprobarea Condiţiilor-cadru pentru realizarea calendarului de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice la nivel naţional, s-a abrogat Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 145/2014 privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice, cu modificările ulterioare, care a prevăzut pentru perioada 2014-2018 următoarele aspecte:
        ● Pentru anul 2016 se continuă monitorizarea proiectelor pilot realizate în anul 2015, astfel încât să se poată utiliza un set de informaţii relevante în analizele ulterioare;
        ● S-a stabilit realizarea, în anul 2016, de proiecte pilot în zone de reţele electrice de joasă tensiune neretehnologizate, prin care se va testa gradul de realizare a funcţionalităţilor de bază ale sistemelor de măsurare inteligentă în acest tip de reţele fără lucrări de modernizare şi, totodată, se va identifica şi evalua necesarul de lucrări care ar trebui realizate în acest tip de reţele pentru a se putea crea condiţiile pentru a implementa sistemele de măsurare inteligente cu performanţe de funcţionare satisfăcătoare;
        ● Au fost decalate termenele prevăzute pentru elaborarea planului naţional şi calendarului naţional de implementare a sistemelor de măsurare inteligente corelat cu propunerile de mai sus.
        ● Pentru anul 2017 s-a stabilit menţinerea nivelului valoric al investiţiilor în sisteme de măsurare inteligentă la 10% din valoarea programului anual de investiţii aprobat conform metodologiei de stabilire a tarifelor de distribuţie a energiei electrice, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 72/2013 cu modificările şi completările ulterioare.
        ● S-a stabilit realizarea analizei cost-beneficiu de către ANRE, în scopul utilizării unui singur model de analiză şi pentru asigurarea verificării şi validării datelor într-un mod unitar pentru toţi operatorii de distribuţie, pe baza unui studiu elaborat de un consultant independent de specialitate.
        ● Au fost definiţi indicatori pentru evaluarea sistemelor de măsurare inteligentă, care reprezintă un instrument de monitorizare/evaluare a proiectelor de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă.
        Principalele aspecte evidenţiate în procesul de monitorizare efectuat în anul 2016 asupra rezultatelor proiectelor pilot pentru implementarea SMI realizate în anii 2015 şi 2016, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare sunt:
        ● costul unitar al investiţiilor în SMI din proiectele pilot avizate de ANRE în anul 2016, a scăzut cu 52% faţă de cel al proiectelor pilot avizate de ANRE în 2015, în condiţiile în care doar 5 operatori au realizat proiecte pilot, 4 dintre aceştia aplicând aceeaşi soluţie tehnică;
        ● având în vedere costul unitar al investiţiei din studiul întocmit de compania A.T.Kearney pentru care analiza cost-beneficiu a avut un rezultat pozitiv (99 euro/client), rezultă că proiectele pilot implementate de operatorii de distribuţie conform avizelor emise de ANRE din anul 2016 se încadrează în limita respectivă;
        ● având în vedere: perioada scurtă de monitorizare (1-1,5 ani), lipsa datelor de referinţă (iniţiale) necesare cuantificării beneficiilor, precum şi lipsa de experienţă în gestionarea şi urmărirea unor astfel de proiecte, a rezultat că nu toate beneficiile estimate pot fi confirmate la nivelul estimat în studiul întocmit de compania A.T.Kearney;
        ● unele soluţii tehnice implementate s-au dovedit nefiabile şi costisitoare;
        ● pentru atingerea obiectivelor privind beneficiile estimate pentru consumatori, este necesară o informare eficientă a acestora.

        Pe baza concluziilor din rapoartele de analiză a rezultatelor proiectelor pilot, întocmite pe parcursul celor doi ani, 2015 şi 2016, ANRE urma să stabilească în anul 2017 condiţiile-cadru pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă în România şi calendarul de implementare.
        În concluzie, contorizarea inteligentă va avea un impact direct asupra:
        ● Consumatorilor deoarece: facturarea consumului de energie se va face pe date reale de consum eliminându-se estimările, se va asigura accesul la datele de consum, se va crea posibilitatea solicitării unor planuri tarifare, toate acestea conducând la o mai bună gestionare a consumului de energie şi obţinerea de economii financiare fie pe baza reducerii consumului, fie pe baza obţinerii unor tarife mai avantajoase pentru energia electrică şi nu în ultimul rând, se vor crea premisele transformării consumatorului în jucător activ în piaţă de energie electrică.
        ● Operatorilor de Distribuţie deoarece: se vor reduce costurile de operare şi mentenanţă, se vor reduce costurilor asociate pierderilor în reţelele electrice, se vor obţine date şi informaţii care să conducă la îmbunătăţirea managementului reţelelor şi creşterea calităţii serviciului de distribuţie a energiei electrice, flexibilizarea reţelei, integrarea RES fără investiţii suplimentare, integrarea consumatorilor care acceptă ca şi furnizori de servicii de sistem (întreruptibilitatea consumatorului ca serviciu de sistem), gestionarea eficientă şi, mai ales, eficace a reţelei. Implementarea SMI constituie primul pas de trecere către reţelele inteligente.
        ● Furnizorilor de energie electrică deoarece: se vor îmbunătăţi prognozele de consum şi se va realiza o mai bună predictibilitate financiară, posibilităţi aproape nelimitate de oferte tarifare.
        ● Furnizorilor de echipamente deoarece: se vor crea premisele pentru o piaţă concurenţială în domeniul echipamentelor energetice de măsurare şi în domeniul comunicaţiilor.
        ● Pieţei de energie electrică deoarece: modificări aduse de implicarea în piaţă a consumatorilor şi prosumerilor, asigură îmbunătăţirea prognozelor cererii de consum, contribuie la aplatizarea curbei de sarcină.

        Din analiza realizată rezultă că abordarea implementării SMI în două faze (de testare prin proiecte pilot şi de roll-out) a fost una prudenţială şi a ţinut seama de faptul că la nivel naţional este o lipsă de expertiză, atât din punct de vedere tehnic, cât şi economic. Astfel a fost necesar să se testeze soluţiile tehnice care transpun arhitectura de bază a SMI pentru satisfacerea funcţionalităţilor impuse, în condiţiile stării tehnice existente a reţelelor de joasă tensiune şi să se identifice, determine şi analizeze costurile aferente SMI. De asemenea, la implementarea SMI au apărut noi elemente şi probleme diferite de cele specifice sectorului energetic până în prezent: tehnologia comunicaţiilor, securitatea datelor, sănătatea populaţiei, interoperabilitatea - domeniu în care se lucrează şi în prezent la stabilirea seturilor de standarde aplicabile echipamentelor şi elementelor din arhitectura SMI, protocoalelor de comunicaţie şi transferului de date şi informaţii între entităţile implicate.
        Perioada proiectelor pilot a produs întârzierea implementării SMI, astfel încât, perioada de 8 ani (2013-2020), prevăzută în Directiva nr. 2009/72/CE şi în Lege pentru implementarea pe scară largă a SMI, s-a redus la 4 ani (2017-2020) pentru 80% din numărul de consumatori.
        Trebuie precizat că implementarea SMI pentru 80% din numărul de consumatori în doar 4 ani nu poate fi susţinută economic şi realizată fizic, simulările realizate dovedind acest fapt, efectele identificate fiind următoarele:
        ● depăşirea valorilor programelor de investiţii ale operatorilor de distribuţie aprobate pentru anii 2017 şi 2018,
        ● aprobarea unor programe de investiţii cu valori semnificativ crescute (până la dublarea valorii investiţiilor aferente implementării SMI) pentru anii 2019 şi 2020,
        ● creşterea tarifelor de distribuţie şi, implicit, a preţului energiei electrice la consumator,
        ● dificultăţi de gestionare logistică a procesului,
        ● afectarea altor tipuri de investiţii în reţelele de distribuţie.

        Având în vedere că Directiva nr. 2009/72/CE prevede ca, sub rezerva evaluării costurilor şi beneficiilor, "statele membre sau orice autoritate competentă desemnată de acestea pregătesc un calendar cu un obiectiv de maximum 10 ani pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligente", ANRE a propus ca implementarea pe scară largă a SMI în România să se deruleze pe o perioadă de 10 ani, începând cu anul 2017.
        Astfel, faţă de datele comunicate iniţial Comisiei Europene pentru România, şi faţă de prevederile Legii, conform cărora implementarea SMI se realizează pentru 80% din numărul de consumatori până în 2020, ANRE a propus implementarea SMI pentru cel puţin 30% din numărul de consumatori până în 2020 şi 80% până în 2026.
        Promovarea ordinului privind implementarea la nivel naţional a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice şi stabilirea calendarului de implementare depinde însă de armonizarea prevederilor Legii cu cele rezultate din analiza de impact realizată de ANRE, care demonstrează ca ţinta de implementare a SMI pentru 80% din numărul de consumatori de energie electrică până în anul 2020 nu se poate realiza în condiţii de asigurare a eficienţei costurilor şi beneficiilor pe termen lung pentru piaţă, al rentabilităţii, precum şi al termenelor fezabile de implementare.

    3.1.4. Programe de informare a consumatorilor şi de pregătire profesională
        Programele de informare a consumatorilor şi de pregătire profesională sunt deosebit de importante pentru a se asigura eficienţa implementării politicilor şi măsurilor utilizându-se resurse tehnice şi financiare adecvate.
        Departamentul de Eficienţă Energetică (DEE) al ANRE are un rol important în informarea consumatorilor şi în stimularea pregătirii profesionale.
        În temeiul dispoziţiilor art. 9, alin. (3), lit. a) din Legea nr. 121/2014, DEE din cadrul ANRE are responsabilitatea de a elabora un model de întocmire a Programului de îmbunătăţire a eficienţei energetice. Astfel, în anul 2015 a fost reactualizat Ghidul pentru întocmirea Programului de îmbunătăţire a eficienţei energetice pentru unităţi industriale, noul document fiind aprobat prin Decizia nr. 8/12.02.2015.
        La revizuirea ghidului au fost luate în considerare următoarele elemente:
    a. Necesitatea eliminării unor deficienţe în elaborarea programului propriu, constatate din raportările anterioare şi din discuţiile cu candidaţii la examenul de autorizare a managerilor energetici:
        ● Insuficienta fundamentare a programului corelat cu situaţia existentă şi de perspectivă a consumatorului de energie;
        ● Includerea în program a unor măsuri nerelevante de economie de energie în raport cu mărimea şi structura consumului de energie;
        ● Lipsa de informaţii asupra nivelului de performanţă energetică în ramura economică din care face parte consumatorul, astfel încât programul să susţină capacitatea de competiţie;
        ● Insuficienta fundamentare a finanţării necesare pentru implementarea măsurilor propuse;
        ● Lipsa de coerenţă în raportările de la un an la altul;

    b. Necesitatea furnizării unor date de benchmarking, care să permită compararea performanţelor proprii cu nivelele de performanţă pe ramură sau cu cele mai bune tehnologii (BAT) în domeniu;
    c. Necesitatea furnizării unor informaţii privind măsurile posibile de eficientizare energetică a diferitelor tipuri de instalaţii şi echipamente (cazane, cuptoare, sisteme de antrenare şi altele asemenea), care să ofere mai multe opţiuni celor care întocmesc programele proprii;
    d. Necesitatea structurării mai bune a datelor raportate care să faciliteze sinteza datelor la nivel naţional în cadrul monitorizării PNAEE şi raportărilor către Comisia Europeană.

        În anul 2015, ANRE a întocmit Modelul pentru întocmirea Programului de îmbunătăţire a eficienţei energetice aferente localităţilor cu populaţie mai mare de 5000 de locuitori aprobat prin Decizie ANRE-DEE nr. 7/12.02.2015.
        În 18 noiembrie 2015 a fost organizat în Bucureşti Primul Summit Internaţional pe Eficienţă Energetică pentru sectorul industrial şi al clădirilor din România, în cadrul RENEXPO SOUTH-EAST EUROPE. Evenimentul s-a desfăşurat sub patronajul ANRE şi a reunit autorităţi, persoane cheie din industrie şi furnizori de servicii energetice - companii ESCO, pentru a discuta posibilităţile de dezvoltare din domeniu. Reprezentanţii DEE au prezentat în cadrul Summit-ului noutăţile legislative din domeniul eficienţei energetice, atât la nivel naţional, cât şi european, iar în baza Memorandumului de Cooperare semnat între ANRE şi Agenţia pentru Energie din Austria (AEA), a fost invitat un expert austriac care a prezentat probleme legate de Legea Eficienţei Energetice în Austria.
        Având în vedere obligaţiile pe care autorităţile publice locale le au conform prevederilor Legii nr. 121/2014 privind eficienţă energetică, ANRE a venit în sprijinul acestora prin realizarea şi publicarea pe site-ul autorităţii a unui model de program de îmbunătăţire a eficienţei energetice.
        Dată fiind complexitatea acestei probleme, în vederea responsabilizării factorilor decizionali privind politicile şi măsurile active pentru creşterea eficienţei energetice, ANRE a iniţiat o serie de seminarii de instruire destinate reprezentanţilor autorităţilor locale, primul astfel de seminar având loc în data de 3 decembrie 2015.
        În cadrul seminarului au fost abordate o serie de aspecte privind culegerea de informaţii necesare realizării programului şi realizarea bazelor de date, analiza consumului de energie în localităţi, identificarea potenţialului de economie de energie, identificarea de măsuri de eficienţă energetică, surse şi mecanisme de finanţare a acestor măsuri.
        La întâlnire au participat reprezentanţi ai autorităţilor publice locale care s-au conformat corespunzător prevederilor legale, companii de consultanţă, auditori energetici, companii care furnizează echipamente de eficienţă energetică, precum şi experţi în utilizarea fondurilor europene şi altor surse de finanţare.
        Informarea opiniei publice s-a realizat şi prin intermediul mass media, prin comunicate de presă transmise ziarelor cotidiene, posturilor de televiziune şi de radio, interviuri şi răspunsuri la întrebările adresate direct de către jurnalişti.
        Ca urmare a acestor informaţii, în anul 2016, în special în presa scrisă, activitatea şi acţiunile ANRE au fost reflectate în aprox. 2046 de articole sau ştiri în care au fost menţionate acţiuni, realizări, evenimente, obiective şi planuri de perspectivă ale ANRE, principalele teme abordate referindu-se, în principal, la obligaţiile ce derivă din legislaţia primară şi cea europeană cuprinse în programul de reglementări, ca de exemplu: cadrul de reglementare pentru implementarea prevederilor în domeniul eficienţei energetice, precum şi în domeniul cogenerării de înaltă eficienţă şi promovării energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, implementarea sistemelor de măsurare inteligentă şi altele asemenea.
        Diseminarea bunelor practici europene în cadrul activităţilor de informare transparentă cu privire la avantajele şi la aspectele practice ale adoptării măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice, se realizează prin Punctul de Informare privind eficienţă energetică, înfiinţat de către DEE al ANRE în data de 23.03.2015. În cadrul tematicii aferente Punctului de Informare privind eficienţă energetică, se pot menţiona următoarele informaţii, adresate în mod special consumatorilor casnici de energie, şi anume:
        ● Legislaţia europeană şi naţională aferentă domeniului eficientei energetice, publicată inclusiv pe pagina de internet a ANRE www.anre.ro/Eficienţă Energetică;
        ● Ghiduri şi broşuri cu informaţii privind economia de energie, costuri reduse şi protecţia mediului din cadrul Proiectelor europene din domeniul eficienţei energetice derulate în cadrul ANRE;
        ● Schimbările eficiente din punct de vedere energetic şi uşor de realizat cu privire la utilizarea energiei în cazul consumului casnic de energie electrică şi gaze naturale;
        ● Informaţii cu privire la exemple de bune practici europene aplicate de către statele membre UE cu privire la măsurile de eficienţă energetică la nivelul consumatorilor casnici de energie.

        Participarea entităţilor din România la proiectele internaţionale este importantă asigurând condiţii optime pentru diseminarea rezultatelor obţinute, cu prezentarea unor studii de caz şi a unor experienţe obţinute în ţările UE.
        Pe parcursul anilor 2014 - 2016, în schimburile de experienţă europene în cadrul proiectului Proiectului CA EED - Acţiuni comune pentru directiva privind eficienţa energetică (EED - 2012/27/UE), s-au abordat: strategia pe termen lung privind renovarea clădirilor publice şi pregătirea PNAEE; bune practici în balansarea fondurilor publice pe piaţa financiară; proiectarea unor măsuri privind schimbarea comportamentului consumatorului; costul eficient al sistemului individual de măsurare şi contorizare; măsurarea efectelor măsurilor "soft" (schimbări de comportament, campanii de informare şi altele asemenea); cogenerarea/CHP (art. 14, 15) - rezultate ale analizei cost beneficiu; transpunerea obligaţiilor privind auditul energetic pentru marii consumatori din industrie; încurajarea altor organisme să urmeze rolul exemplar al renovării clădirilor; măsurarea economiilor de energie prin taxarea energiei; stadiul de implementare al art. 7 în statele membre; abordarea dublei contorizări la implementarea art. 7; eficienţa în aprovizionarea cu energie; domenii speciale exceptate de la punerea în aplicare a EED în sectorul public; împărţirea stimulentelor; măsuri noi sau actualizate de eficienţă energetică în statele membre; cerinţe de informare privind facturarea; selectarea instrumentelor financiare adecvate pentru a implementa fondurile structurale; disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare şi certificare; evaluarea potenţialului de eficienţă a infrastructurii.
        În cadrul Programul "Energy Intelligent Europe - Energie Inteligentă pentru Europa (EIE)" dedicat promovării politicii de creştere a eficienţei energetice, ANRE a participat la proiectul "Monitoring of energy eficiency in Europe" - ODYSSEE MURE - subsecţiunea MURE.
        Obiectivele majore ale proiectului ODYSEE MURE sunt:
        ● evaluarea şi compararea progreselor privind eficienţa energetică în diferite sectoare din ţările UE;
        ● evaluarea măsurilor politicilor naţionale de eficienţă energetică în ţările UE;
        ● monitorizarea ţintelor naţionale privind eficienţa energetică.

        În anul 2015 s-au realizat următoarele obiective:
        ● a treia actualizare a bazei de date ODYSSEE;
        ● a treia actualizare a bazei de date MURE. Toate politicile care au fost propuse de către statele membre în al III-lea Plan de acţiune privind eficienţa energetică naţională (PNAEE) au fost încărcate în această bază de date unică.
        ● furnizarea de date şi studii de caz pentru evaluarea instrumentelor dezvoltate în proiect;
        ● contribuţii la raportul privind tendinţele evoluţiei eficientei energetice şi implementarea politicilor şi măsurilor în domeniu;
        ● contribuţie la diseminarea rezultatelor - postarea pe site www.anre.ro a principalelor obiective şi rezultate;
        ● organizarea Seminarului Naţional Odyssee Mure.

        În vederea diseminării susţinute a activităţii din proiect, ANRE a organizat în 29 septembrie 2015 la sediul ANRE, Seminarul Naţional Proiectul Odyssee Mure instrument important în coordonarea politicii de eficienţă energetică în România. La seminar au participat peste 60 de reprezentanţi ai factorilor de decizie din România, companii de servicii energetice, asociaţii, instituţii de învăţământ şi agenţii din domeniul eficienţei energetice, manageri energetici şi auditori cu performanţe în acest domeniu.
        Tot în vederea diseminării activităţii, dar şi a noutăţilor europene din domeniul eficienţei energetice pe site-ul web al ANRE, au fost încărcate fişierele cu materialele elaborate în cadrul proiectului Odyssee Mure, varianta română şi în engleză: Naţional_report_RO şi România-efficiency-trendsRO precum şi prezentările făcute la Seminarul Naţional - Proiectul Odyssee Mure instrument important în coordonarea politicii de eficienţă energetică în România din 29.09.2015.
        Participarea ANRE din 2016 la proiectul INTAS - INdustrial and tertiary product Testing and Application of Standards se pliază pe atribuţia ce revine ANRE - DEE prin prevederile Legii nr. 121/2014 privind eficienţă energetică, articolul 3, lit. c), atribuţie privind asigurarea supravegherii pieţei de echipamente şi aparate pentru care există reglementări specifice privind eficienţă energetică şi proiectarea ecologică.
        Proiectul va sprijini creşterea conformităţii echipamentelor de pe piaţă europeană cu prevederile Directivei de Proiectare Ecologică pentru un număr de produse industriale complexe şi de gabarit mare (transformatoare de putere, instalaţii de ventilaţie industriale).
        În mod special, proiectul INTAS are următoarele obiective:
        ● sprijinirea autorităţilor naţionale de supraveghere a pieţei din Europa în a evalua conformarea produselor industriale de gabarit mare cu prevederile Directivei nr. 2009/125/CE;
        ● sprijinirea reprezentanţilor industriei echipamentelor industriale de mare complexitate şi agabaritice să cunoască obligaţiile ce le revin din prevederile Directivei de Proiectare Ecologică şi să se conformeze de o manieră acceptată de autorităţile europene de supraveghere piaţă;
        ● stabilirea unei proceduri europene comune pentru verificarea conformării produselor industriale de gabarit mare cu prevederile Directivei nr. 2009/125/CE.

        Participarea ANRE la Proiectului CA EED - Acţiuni comune pentru directiva privind eficienţa energetică (EED - 2012/27/UE) a permis valorificarea de bune practici europene.
        Întâlnirile plenare în cadrul proiectului au abordat subiecte de interes pentru statele participante în vederea transpunerii şi implementării Directivei nr. 2012/27/UE, cum ar fi: Planurile naţionale de acţiune în domeniul eficienţei energetice - raportări anuale şi măsurarea progresului în domeniul eficienţei energetice (PNAEE şi Rapoartele anuale); măsurare şi facturare, răspunsul la cerere şi aspecte legate de reţele de energie; implementarea actuală a art. 9 EED - surse şi tipuri de finanţare a măsurilor de eficienţă energetică; servicii energetice şi ESCO, audituri energetice, rezolvarea barierelor administrative; lista furnizorilor de servicii energetice, etichetarea calităţii şi soluţionarea plângerilor; sărăcia energetică în contextul directivei privind eficienţa energetică.
        De asemenea, prin modul în care a fost concepută finanţarea şi activitatea desfăşurată în cadrul proiectului, s-a dat posibilitatea, ca la întâlnirile grupurilor de lucru, să participe şi experţi din alte instituţii naţionale relevante procesului de punere în aplicare a legislaţiei europene, în acest fel contribuind şi la dezvoltarea dialogului interinstituţional la nivel naţional şi european.
        Eficienţa Energiei este un subiect deosebit de dezbătut în România, în mediu universitar, în şcoli, de asociaţii profesionale, camerele de comerţ şi industrie şi altele asemenea.
        Provocările şi oportunităţile generate prin direcţiile trasate de Uniunea Europeană prin Directiva nr. 27/2012 au fost dezbătute în cadrul Forumului Român de Eficienţă Energetică 2014, conferinţa organizată de către Asociaţia Română pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE) şi GOVNET Conferences, la care au participat peste 30 de vorbitori şi aproximativ 180 de persoane la nivel decizional. Odată cu adoptarea Legii nr. 121/2014 a eficienţei energetice, îmbunătăţirea eficienţei energetice devine un obiectiv strategic al politicii energetice naţionale. Pe lângă aspectele legislative menite să creeze condiţiile de derulare a unor asemenea proiecte, dezbaterile din cadrul Forumului au fost axate pe cele trei mari sectoare cu potenţial de eficientizare energetică: industrie, clădiri şi iluminat. Discuţiile au fost concentrate atât pe cele mai noi soluţii tehnologice, precum sistemele de producere de energie în cogenerare sau led-urile, în sfera iluminatului, dar şi pe soluţiile de finanţare, România beneficiind de programe în acest sens susţinute de către UE prin intermediul Băncii Europene pentru Dezvoltare şi Reconstrucţie.
        În Forumul Regional al Energiei pentru Europa Centrală şi de Est (FOREN 2016) organizat de CNR-CME s-a dezbătut tema Eficienţa energetică, conservarea energiei, Transformarea potenţialului în realitate. În anul 2016, reprezentanţii Agenţiei de Energie a Austriei au susţinut trei prezentări: " ISO 50001 Energy Management System on Municipal Level"; "Achieving Energy Efficiency: Energy Management Systems in Municipalities"; "Smart Metering as an Enabling Technology - More than an Illusion?".
        Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş împreună cu DENKSTATT România şi Centrul Naţional pentru Producţie şi Consum Durabil a organizat în noiembrie 2014, workshop-ul cu tema "Eficienţa energetică în firme prin ECO-DESIGN".
        Work-shop-ul a avut ca obiectiv instruirea firmelor cu privire la: Sisteme de management energetic; Cerinţe ale standardului ISO 50001; Metodologia de evaluare, identificare şi analiză a măsurilor de eficienţă energetică în firme; Eco-design-ul ca instrument al eficienţei energetice; Servicii oferite de experţii în eco-design. Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului "Danube-PIE-Inovarea produselor prin eco-design în Regiunea Dunării", co-finanţat prin Programul pentru Competitivitate şi Inovare CIP-EIP, şi a vizat promovarea eficienţei resurselor şi materialelor prin eco-design la nivelul IMM-urilor din regiunea Dunării. Beneficiile proiectului asupra firmelor constau în obţinerea de produse optimizate prin reducerea costurilor cu energia, deşeurile şi materiile prime, îmbunătăţirea impactului produselor asupra mediului.
        În cadrul proiectului expert 1 de eco-design al Universităţii din Viena şi experţi ai CCIAT au instruit un număr de 160 de firme cu privire la avantajele utilizării eco-design-ului. De asemenea, 90 de firme timişene au fost auditate în ceea ce priveşte amprenta de carbon cu software specific.
        Agenţia Locală a Energiei Alba a organizat în iunie 2017, primul Workshop Regional din cadrul proiectului european "SUPPORT - Sprijin pentru autorităţi locale privind implementarea strategiilor pentru emisii reduse de carbon" proiect derulat de ALEA în România în cadrul programului Interreg Europe.
        Prin proiectul SUPPORT, ALEA îşi propune sprijinirea autorităţilor locale din judeţul Alba în punerea în aplicare a politicilor energetice durabile din cadrul instrumentului de politica energetică - "Master planul energetic al judeţului Alba", aprobat de către Consiliul Judeţean Alba. De asemenea proiectul urmăreşte îmbunătăţirea calităţii operaţionale a fondurilor FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională) destinate administraţiilor locale pentru strategii integrate de reducere a emisiilor de CO(2), precum şi întărirea capacităţii autorităţilor locale în folosirea optimă a fondurilor FEDR pentru strategiile şi acţiunile privind energia durabilă integrată.
        Acest proiect are următoarele obiective:
        ● Implementarea mai eficientă a instrumentelor de politică energetică printr-un acces mai informat şi competent la fonduri publice şi private şi printr-o utilizare mai eficientă a fondurilor structurale pentru investiţii legate de energie;
        ● Reducerea semnificativă a consumului de energie şi a emisiilor aferente de GES;
        ● Implicare mai puternică a sectorului privat în implementarea acţiunilor legate de energie;
        ● Întărirea capacităţii actorilor regionali în implementarea politicilor energetice durabile;
        ● Integrarea mai eficientă a Planurilor de Acţiune pentru Energie Durabilă - PAED şi a altor instrumente de planificare energetică în cadrul de reglementare regională şi locală, ex. - Programe de Îmbunătăţire a Eficienţei Energetice - PIEE.

        În mai 2017 la Bucureşti s-a desfăşurat Conferinţa de mediu: Eficienţa energetică în unităţile de învăţământ - provocări şi avantaje pentru autorităţile locale.
        Conferinţa este parte integrantă a Proiectului "50/50-Creşterea eficienţei energetice în unităţile de învăţământ", program iniţiat de Asociaţia Environ în parteneriat cu Unabhangiges Institut fur Umweltfragen (Institutul Independent pentru Probleme de Mediu) (Germania) cu sprijinul Ambasadei Republicii Federale Germania la Bucureşti.
        Evenimentul reuneşte reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, ai autorităţilor locale care susţin proiectul (Primăria Sectorului 3, Primăria Tg. Mureş şi Primăria Corunca), ai unităţilor de învăţământ implicate în Proiect, ai Departamentului pentru tineret al Primăriei Oraşului Berlin, Unabhangiges Institut fur Umweltfragen - UfU, precum şi ai Ambasadei Republicii Germania la Bucureşti.
        Tema centrală a Conferinţei o reprezintă acţiunile concrete pe care autorităţile locale le pot implementa cu implicarea directă a cadrelor didactice şi a elevilor în aplicarea unui set de măsuri practice vizând utilizarea eficientă a resurselor energetice în unităţile de învăţământ.
        Programul "50/50 - Creşterea eficienţei energetice" reprezintă cel mai mare proiect educaţional la nivel european cu adresabilitate majoritară către elevi, reunind aspecte ecologice, economice şi sociale şi oferind o privire amănunţită asupra procesului de producere şi utilizare a energiei, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere ecologic. "50/50 - Creşterea eficienţei energetice" este un proiect de implicare activă. Aspectul social este evidenţiat în special prin tematica utilizării eficiente a energiei, comportamentul de consum şi transpunerea acestora în comunitate, un alt aspect pozitiv fiind posibilitatea elevilor de a îşi cunoaşte şcoala dintr-o nouă perspectivă, relaţionând mult mai puternic cu aceasta şi cu mediul lor.
        Pentru ca proiectul să îşi atingă scopul de modificare a percepţiei şi comportamentului populaţiei în ceea ce priveşte utilizarea eficientă a resurselor, este necesară şi implicarea activă a autorităţilor locale în ceea ce priveşte promovarea informaţiei şi a metodelor practice de creştere a eficienţei energetice în rândul comunităţii. În acest sens autorităţile locale au fost invitate să se înscrie în acest demers, prin care beneficiază de expertiză germană în implementarea unor măsuri concrete ce se traduc în scăderea facturii de energie prin măsuri simple, fără investiţii.
        În perioada 11-13 mai 2016 la Oradea şi Băile Felix a avut loc workshop-ul studenţesc "Creşterea eficienţei energetice la consumatori industriali şi casnici", workshop desfăşurat sub egida Centrului de creaţie ştiinţifică şi inovare al studenţilor energeticieni oradeni (CCSISEO) din cadrul Departamentului de Inginerie Energetică al Facultăţii de Inginerie Energetică şi Management Industrial de la Universitatea din Oradea.
        La workshop au participat studenţi însoţiţi de cadre didactice de la Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad, Universitatea Politehnică Timişoara/Facultatea de Inginerie Hunedoara, Universitatea din Petroşani, Universitatea "Eftimie Murgu" Reşiţa, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Universitatea "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu, Universitatea din Oradea.
        Participanţii au avut parte de un program al workshop-ului foarte vast:
        ● Interpretări şi confuzii legate de Legea nr. 121/2014;
        ● Eficienţa tehnică şi economică a sistemului de energie;
        ● Piaţa de energie factor stimulativ în domeniul eficienţei energiei;
        ● Eficienţa tehnică versus binele public;
        ● Casa pasivă independentă energetic;
        ● Atragerea de fonduri europene în domeniul eficienţei energetice.

        Succinta prezentare pentru perioada 2014-2016 demonstrează implicarea tuturor autorităţilor pentru promovarea celor mai bune practici la toţi consumatorii, asigurându-se eficienţa implementării politicilor şi măsurilor în domeniul eficienţei energetice cu folosirea adecvată a fondurilor.

    3.1.5. Disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare şi certificare
        În cadrul programului de reglementări pentru anul 2014 au fost realizate următoarele reglementări:
        ● Regulamentul pentru atestarea managerilor energetici şi agrearea societăţilor prestatoare de servicii energetice şi Regulamentul pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie, aprobat prin Decizia ANRE/DEE nr. 2794/17.12.2014, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I nr. 25 din data de 13.01.2015;
        ● Ghidul de elaborare a auditului energetic aprobat prin Decizia ANRE nr. 2123/2014;
        ● Regulamentul pentru atestarea managerilor energetici şi agrearea societăţilor prestatoare de servicii energetice şi Regulamentul pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie aprobate prin Decizia ANRE/DEE nr. 2794/17.12.2014.

        Activitatea de autorizare a auditorilor energetici de atestare a managerilor energetici urmăreşte promovarea şi dezvoltarea unui sistem care să pună în valoare potenţialul de economisire a energiei la consumatorul final.
        În temeiul dispoziţiilor din art. 3, alin. (2), lit. g) din Legea nr. 121/2014 Departamentul pentru Eficienţă Energetică din cadrul ANRE are responsabilitatea de a atesta managerii energetici şi de a autoriza auditorii energetici. Activitatea de autorizare auditori energetici/atestare manageri energetici desfăşurată în cadrul Direcţiei autorizare şi cooperare în domeniul eficienţei energetice DACEE care promovează şi dezvoltă un sistem ce asigură disponibilitatea unor audituri capabile să pună în valoare potenţialul de economisire energetic al consumatorului final de energie.
        În contextul articolului 9, alin. (13) din Legea nr. 121/2014 s-a impus introducerea cerinţelor şi a condiţiilor pentru atestarea managerilor energetici pentru localităţile cu peste 20000 locuitori.
    Regulamentul pentru atestarea managerilor energetici şi agrearea societăţilor prestatoare de servicii energetice şi Regulamentul pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie aduc faţă de regulamentele aprobate prin Ordinul ANRE nr. 38/2013, următoarele elemente noi:
        ● precizări privind criteriile minime care trebuie respectate la elaborarea auditurilor energetice, cerinţă impusă de Directiva nr. 2012/27/UE şi implicit de Legea nr. 121/2014;
        ● condiţii de agreare pentru formatorii profesionali care organizează cursuri de specialitate în domeniul elaborării auditurilor energetice şi respectiv domeniul managementului energetic;
        ● la solicitarea operatorilor economici au fost introduse noi domenii de licenţă, eligibile pentru atestarea managerilor energetici: inginerie electronică şi telecomunicaţii, ingineria transporturilor, ingineria materialelor; ingineria mediului;
        ● a fost inserată Lista de echipamente care include minimum de aparate necesare efectuării măsurătorilor la elaborarea auditurilor energetice;
        ● au fost revizuite condiţiile de suspendare şi retragere ale autorizaţiilor de auditori energetici şi atestatelor de manageri energetici;
        ● au fost introduse obligaţii de raportare pentru managerii energetici care prestează activitatea ca şi PFA şi obligaţii de raportare pentru societăţile prestatoare de servicii energetice;
        ● au fost introduse cerinţele şi condiţiile pentru atestarea managerilor energetici pentru localităţile cu peste 20000 locuitori.
        Potrivit Regulamentului pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie, aprobat prin Decizia ANRE-DEE nr. 2794/2014, auditorii energetici persoane juridice trebuie să transmită Comisiei de autorizare din cadrul ANRE-DEE până la data de 30 ianuarie a anului următor celui analizat, Raportul anual privind activitatea de elaborare a auditurilor energetice. Conţinutul şi modul de întocmire al raportului sunt prezentate în Anexa nr. 12 la regulamentul din actul normativ amintit mai sus.

        Conform Ordinului MDRT nr. 2237/2010 pentru aprobarea reglementării tehnice "Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri" Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului organizează şi asigură funcţionarea sistemului de atestare tehnico-profesională a specialiştilor - persoane fizice - cu activitate în construcţii ca auditor energetic pentru clădiri. Acest regulament a fost modificat şi completat prin Ordinul MDRAP nr. 996/2016 pentru modificarea şi completarea reglementării tehnice "Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri", aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2237/2010.
        În figura 3.2. se prezintă evoluţia autorizărilor auditorilor energetici în perioada 2010-2016. Se remarcă o creştere a numărului autorizaţiilor de auditori energetici persoane juridice în perioada 2011-2015. În anul 2016 comparativ cu anul 2015 numărul autorizaţiilor de auditori energetici persoane juridice nu a crescut. În anul 2016 un număr de 9 persoane juridice au solicitat obţinerea autorizaţiei de auditor energetic, dintre acestea 6 persoane juridice fiind la prima solicitare de acest tip.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 3.2. Evoluţia autorizărilor auditorilor energetici şi a operatorilor economici care au realizat audituri energetice
        (Sursa: ANRE - DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016)
        Numărul relevant de auditori energetici autorizaţi anual de DACEE indică deschiderea pieţei de servicii energetice, oferind posibilitatea consumatorilor finali de energie de a efectua un audit energetic conform prevederilor legale.
        În tabelul 3.5. se prezintă structura autorizărilor/atestatelor/acreditărilor pentru anii 2014-2016.
        Tabel 3.5. Structura autorizărilor/atestatelor/acreditărilor pentru anii 2014-2016

┌───────────┬─────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ │2014 │2015 │2016 │
│ ├─────┬───────────┬───────────┼─────┬───────────┬───────────┼─────┬───────────┬───────────┤
│ANUL │ │Atestate/ │Prelungiri │ │Atestate/ │Prelungiri │ │Atestate/ │Prelungiri │
│ │Total│Autorizaţii│Atestate/ │Total│Autorizaţii│Atestate/ │Total│Autorizaţii│Atestate/ │
│ │ │noi │Autorizaţii│ │noi │Autorizaţii│ │noi │Autorizaţii│
├───────────┼─────┼───────────┼───────────┼─────┼───────────┼───────────┼─────┼───────────┼───────────┤
│Manageri │117 │69 │3 │123 │71 │62 │183 │89 │94 │
│energetici │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼───────────┼───────────┼─────┼───────────┼───────────┼─────┼───────────┼───────────┤
│Auditori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energetici │89 │69 │20 │53 │43 │10 │80 │38 │42 │
│PFA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼───────────┼───────────┼─────┼───────────┼───────────┼─────┼───────────┼───────────┤
│Auditori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energetici │17 │9 │8 │14 │12 │2 │21 │9 │12 │
│Persoane │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│juridice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼───────────┼───────────┼─────┼───────────┼───────────┼─────┼───────────┼───────────┤
│Societăţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prestatoare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de servicii│4 │- │- │17 │- │- │11 │- │- │
│energetice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acreditate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────┴─────┴───────────┴───────────┴─────┴───────────┴───────────┴─────┴───────────┴───────────┘

        (Sursa: ANRE - DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016)

        La sfârşitul anului 2014 erau atestaţi: 351 manageri energetici, 192 auditori energetici persoane fizice, 46 auditori energetici persoane juridice, 20 auditori energetici PFA, 36 societăţi prestatoare de servicii energetice agreate (din care 15 PFA).
        La sfârşitul anului 2015 erau atestaţi: 431 manageri energetici, 233 auditori energetici persoane fizice, 73 auditori energetici persoane juridice din care 17 auditori energetici PFA, 59 societăţi prestatoare de servicii energetice agreate (din care 19 PFA).
        La sfârşitul anului 2016 erau atestaţi: 443 manageri energetici, 209 auditori energetici persoane fizice, 71 auditori energetici persoane juridice din care 17 auditori energetici PFA, 72 societăţi prestatoare de servicii energetice agreate (din care 19 PFA).
        În anul 2016 au fost atestaţi 12 manageri energetici pentru localităţi astfel încât la sfârşitul anului erau înregistraţi în baza de date a ANRE un număr de 17 specialişti atestaţi ca manageri energetici pentru localităţi. Activitatea de atestare a acestor specialişti a început în anul 2015.
        Există Registrul de evidenţă al auditorilor energetici şi al managerilor energetici postat pe site-ul www.anre.ro cu prezentarea pe judeţe şi pe municipiul Bucureşti.
        ANRE se preocupă pentru ridicarea gradului de pregătire profesională a managerilor atestaţi şi îmbunătăţirea modului de pregătire a dosarelor de prezentare la examinare şi reexaminare.
        În anul 2015 au fost elaborate Programele analitice pentru cursurile de specialitate în domeniul managementului energetic şi al elaborării auditurilor energetice ce au fost aprobate prin Decizia ANRE - DEE nr. 13/2015.

    3.1.6. Servicii energetice
        Piaţa serviciilor de tip ESCO este abia la început în România, cu mai puţin de 20 de companii active în această zonă. Este unul dintre motivele pentru care serviciile de eficienţă energetică sunt adesea confundate cu serviciile energetice. Diferenţa principală vine din aceea că, pentru un ESCO, remunerarea activităţii este legată de eficienţă energetică furnizată şi garantată clientului. Ca urmare, cea mai ieftină resursă energetică - cea economisită - se traduce în mod direct şi cuantificabil în resursă financiară.
        Prin prevederile art. 6 alin. (14) din Legea nr. 121/2014 s-a legiferat utilizarea societăţilor de servicii energetice şi a contractului de performanţă energetică de către organismele publice, inclusiv cele organizate la nivel regional şi local, ceea ce impune un nivel superior de reglementare pentru agrearea acestor societăţi care îndeplinesc normele etice de aplicare a contractului de performanţă energetică.
        Procedura de agreare se bazează pe aderarea acestor societăţi la Codul European de Conduită pentru Contractul de Performanţă Energetică (CC-CPE).
        ANRE a întocmit proiectul de Ordin pentru aprobarea Regulamentului de atestare a companiilor care pun în aplicare Contractul de Performanţă Energetică (tip ESCO) pentru instituirea procedurii de agreare, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 2 lit. h şi art. 17, lit. c din Legea nr. 121/2014 şi a supus consultării publice acest proiect la data de 26.09.2015.
        Obiectul Regulamentului constă în crearea cadrului legal pentru aplicarea în România a Codului European de Conduită pentru Contractul de Performanţă Energetică (CC-CPE), prezentat în Anexa nr. 1 la Regulament. Procedura aferentă aplicării CC - CPE este prezentată în Anexa nr. 2 la Regulament.
        CC-CPE are la bază următoarele 9 principii:
    - Furnizorul de servicii energetice asigură reduceri de consum eficiente economic
    – Furnizorul de servicii energetice preia riscurile de performanţă
    – Economiile de energie sunt garantate de furnizorul de servicii energetice şi determinate prin procedura de monitorizare şi verificare
    – Furnizorul de servicii energetice susţine utilizarea pe termen lung a managementului energetic.
    – Relaţia dintre furnizorul de servicii energetice şi client este pe termen lung, corectă şi transparentă
    – Toate etapele unui proiect bazat pe CPE sunt efectuate în mod legal şi cu integritate
    – Furnizorul de servicii energetice susţine clientul în finanţarea proiectului bazat pe CPE
    – Furnizorul de servicii energetice asigură personal calificat pentru implementarea proiectului bazat pe CPE
    – Furnizorul de servicii energetice se concentrează pe o înaltă calitate şi are grija de toate etapele implementării proiectului.

        Scopul Regulamentului constă în recunoaşterea oficială la nivel naţional a respectării normelor etice prevăzute de CC-CPE în vederea includerii companiilor de servicii energetice pe lista cu furnizorii disponibili de servicii energetice în conformitate cu prevederile Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică art. 17 alin. (1) pct. c.
        ANRE-DEE va îndeplini rolul de Administrator Naţional al CC-CPE în conformitate cu acordul dat de Administratorul European al CC-CPE. Lista naţională a semnatarilor CC-CPE va fi publicată pe site-ul ANRE şi se va actualiza permanent.
        În vederea monitorizării pieţei de servicii energetice, companiile de servicii energetice vor avea obligaţia de a transmite la ANRE-DEE anual o informare asupra proiectelor realizate cu aplicarea Contractului de Performanţă Energetică.
        Se impune ca în urma consultării publice să se emită acest ordin şi să se publice în Monitorul Oficial.
        În 7 august 2015 a fost publicat "Eurostat Guidance Note: The impact of Energy Performance Contract on Government Accounts". Analizând acest ghid, Asociaţia Europeană a Societăţilor ESCO (UEESCO) împreună cu Federaţia Europeană a Societăţilor de Servicii Inteligente de Eficienţă Energetică (EFIEES) au evidenţiat impactul negativ al acestui ghid asupra investiţiilor realizate pentru eficienţă energetică în sectorul public. Având în vedere aceste analize ce evidenţiază barierele în realizarea Contractelor de Performanţă Energetică în 19 septembrie 2017 a fost publicat "Eurostat Guidance Note: The recording of Energy Performance Contracts in Government Accounts" în scopul de a clarifica normele contabile aplicate la tratarea contractelor de performanţă energetică.
        Nota urmează eforturilor deja depuse de Eurostat de a clarifica unele lucrări deja întreprinse referitoare la normele contabile pentru diferite tipuri de investiţii publice, inclusiv Ghidul privind tratamentul statistic al parteneriatelor public-privat. Cu ajutorul acestor orientări, autorităţile publice pot investi acum şi în sectorul energetic, cu respectarea deplină a principiilor contabilităţii publice.
        Nota de orientări a Eurostat publicată pe 19 septembrie 2017 privind tratamentul contabil al EPC-urilor extinde considerabil posibilităţile organismelor publice de a utiliza astfel de contracte, prin abordarea şi clarificarea circumstanţelor în care aceste contracte pot fi înregistrate în bilanţul administraţiilor publice. Ea deschide, de asemenea, calea pentru dezvoltarea unei pieţe mai puternice a furnizorilor de EPC, implicând şi numeroase IMM-uri.
        Datorită orientărilor revizuite publicate, va fi mai uşor pentru şcoli, spitale şi alte clădiri publice - să investească pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice.
        Nota de orientări actualizată va ajuta Institutele naţionale de Statistică (NSI) din statele membre să înţeleagă mai bine impactul investiţiilor în eficienţă energetică asupra bilanţului administraţiilor publice. Nota oferă orientări statisticienilor privind interpretarea anumitor dispoziţii din SEC 2010 - Sistemul european de conturi - în cazul EPC-urilor, mai precis în cazul acelor EPC-uri care necesită cheltuieli de capital iniţiale pentru a îmbunătăţi eficienţă energetică a unei instalaţii. EPC-urile în care eficienţă energetică este obţinută prin măsuri de gestionare a energiei, fără nici o investiţie pentru adăugarea sau reînnoirea de echipamente, sunt tratate drept simple contracte de servicii sau de întreţinere.
        Orientările revizuite se aplică în cazurile în care contractantul EPC poate fi considerat proprietarul economic al activului.
        Facilităţile pentru asistenţă tehnică, precum Platforma europeană de consiliere în materie de investiţii înfiinţată de Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi de Comisia Europeană, vor utiliza această notă de orientări pentru a acorda asistenţă în cazul oricărei eventuale cereri. Nota va fi susţinută de un Ghid al practicianului elaborat în comun de Eurostat şi de Centrul European de Expertiză în domeniul PPP - urilor. (EPEC) al BEI, care va fi publicat până la sfârşitul anului 2017.
        În Programul Naţional de Reformă 2015 se precizează reactivarea grupului inter-ministerial cu atribuţii în domeniul eficienţei energetice. De asemenea, pentru promovarea serviciilor de tip ESCO şi a contractelor de performanţă energetică (CPE) în cadrul colaborării cu BERD s-a transmis părţilor interesate noua versiune îmbunătăţită a modelului de Contract de Performanţă.
        În 12 martie 2015 s-a constituit asociaţia ESCOROM a Societăţilor de Servicii Energetice de tip ESCO din România, pentru a răspunde lipsei de informare cu privire la acest tip de activitate şi pentru a oferi o "voce legitimă" industriei ESCO din România. Asociaţia este utilă şi pentru instituţiile bancare şi celelalte tipuri de finanţatori, pentru corecta lor informare, cu privire la specificul activităţilor ESCO.
        Pe lângă lipsa de informare, dezvoltarea serviciilor energetice de tip ESCO este întârziată în România de o serie de bariere, în plan legislativ, fiscal, financiar şi de reglementare. În cadrul evenimentului de lansare a ESCOROM s-a remarcat imposibilitatea de a încadra activităţile specifice eficienţei energetice într-un singur cod CAEN, ceea ce a dus la situaţii în care inspectorii ANAF au contestat corectitudinea încadrării anumitor activităţi.
        Prin Programul Orizont 2020 al Uniunii Europene-Cercetare Inovare s-a lansat proiectul EnPC - INTRANS "Contracte de Performanţă Energetică derulate pe Pieţele Europene în Tranziţie" cu durata martie 2015-februarie 2017 la care participă 9 ţări (Germania, Grecia, Slovenia, Serbia, Letonia, România, Slovacia, Croaţia, Ucraina).
        Rezultatele prognozate din realizarea proiectului erau:
        ● instruirea a 2000 experţi din cele 9 ţări pe partea de cerere de CPE pentru clădiri şi servicii publice;
        ● pregătirea pentru 500 clădiri publice a proiectelor de CPE de către experţi instruiţi.

        În cadrul acestui proiect a avut loc la 18 noiembrie 2015 "Primul Summit Internaţional pe Eficienţa Energetică pentru sectorul industrial şi al clădirilor din România". În cadrul acestui summit s-a precizat că se vor promova trei tipuri de CPE:
    - CPE "Light":
        ● Primul pas spre utilizarea modelului EPC în clădiri publice
        ● Servicii de management energetic
        ● Investiţii cu costuri aproape zero (doar în echipamente şi costuri operaţionale)
        ● Economiile de energie obţinute 10 - 20%
        ● Toate costurile ESCO sunt acoperite din economiile de energie garantate
        ● Durata contractului 2 - 3 ani (amortizare imediată)

    – CPE "Basic":
        ● Cel mai utilizat model EPC pentru clădiri publice în Europa
        ● Investiţii în reabilitarea termică a clădirilor (structură şi echipamente)
        ● Economiile de energie obţinute 20 - 40%
        ● Investiţiile sunt finanţate în totalitate de ESCO (ex. împrumuturi)
        ● Toate costurile ESCO (investiţie, operare şi altele asemenea) plătite din economiile de energie garantate
        ● Durata contractului 5 - 12 ani (amortizare rapidă)

    – EPC Plus:
        ● Importanţa în creştere împreună cu promovarea clădirilor cu consum energetic aproape zero ca fiind ţinta ideală pentru reabilitarea clădirilor publice
        ● Investiţii în reabilitarea termică în profunzime a clădirilor (include anvelopa clădirii)
        ● Economiile de energie obţinute cel puţin 70%
        ● Investiţiile sunt co-finanţate de către ESCO şi proprietarul clădirii
        ● Partea de finanţare a ESCO este plătită din economiile de energie garantate
        ● Durata contractului 10 - 20 ani (amortizare pe termen lung). În cadrul acestui proiect s-au instruit următorii:
        ● Factori de decizie politică la nivel naţional şi regional (ministere, instituţii tehnice)
        ● Factori de decizie politică la nivel local (primari, consilieri şi alţi actori)
        ● Administraţii municipale (departamente tehnice, juridice şi financiare)
        ● Consilieri tehnici, juridici şi financiari (arhitecţi, ingineri, avocaţi şi altele asemenea) din cadrul administraţiei publice
        ● Manageri ai clădirilor şi serviciilor publice
        ● IMM-uri interesate în a deveni ESCO la nivel local
        ● ESCO cu experienţa care îşi doresc să activeze în sectorul public din ţările partenere.


        Pentru promovarea contractului de performanţă energetică la nivelul municipalităţilor, ANRE a organizat reuniuni de lucru cu echipa de consultanţă BERD, precum şi cu reprezentanţii European PPP Expertise Centre. A fost realizat, de asemenea, un seminar online (webinar) despre contractele bazate pe performanţele energetice.
        Documentele standard necesare CPE au fost realizate în cadrul proiectului "European Energy Service Iniţiative", cofinanţat prin programul Comisiei Europene Intelligent Energy Europe şi publicate pe site-ul proiectului.
        Au fost lansate licitaţii pentru două proiecte pilot pe SEAP: nr. 157321/21.02.2015, respectiv nr. 159726/23.05.2015, Craiova şi Galaţi.
        În cadrul Programului ESCO, din Municipiul Craiova au fost aprobate a fi reabilitate 142 de imobile deţinute de 46 de grădiniţe, 23 de şcoli gimnaziale, 24 de colegii şi licee şi de Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Victor Babeş".
        Pe baza experienţei obţinute prin proiectele pilot se prognozează pentru perioada 2018-2020 dezvoltarea serviciilor energetice de tip ESCO.

    3.1.7. Economiile rezultate de la măsurile orizontale
        Din Rapoartele de monitorizare în anul 2015, 2016, 2017 prezentate ANRE rezultă următoarele: Auditul energetic şi managementul energetic este important în determinarea consumatorilor de a utiliza eficient energia. În perioada 2017-2020 se impune ca toate autorităţile locale având peste 5000 locuitori să se încadreze în cerinţele Legii nr. 121/2014.
        Prin programul de montare a contoarelor inteligente nu este de aşteptat ca după anul 2016 să se obţină economii de energie în perioada 2017-2020.
        Programele de informare a consumatorilor finali vor contribui la schimbarea atitudinii faţă de consumul de energie, economiile de energie rezultând în sectoarele în care îşi desfăşoară activitatea şi trebuie să ia decizii precum şi în sectorul rezidenţial.
        În perioada 2018-2020 se prognozează ca prin activitatea companiilor ESCO se vor obţine economii de 0,591 milioane tep.

    3.1.8. Finanţarea măsurilor orizontale
        Măsurile orizontale se finanţează din surse proprii şi din fonduri europene prezentate în capitolul 3.1.1.


    3.2. Măsuri de Eficienţă Energetică în Clădiri
    3.2.1. Introducere
        Clădirile constituie un element central al politicii guvernului român privind eficienţa energetică, având în vedere la nivel naţional, consumul de energie în sectorul rezidenţial şi sectorul servicii (administraţie publică, învăţământ, sănătate, comerţ, turism, poştă şi telecomunicaţii şi altele asemenea).
        O analiză a modului în care se consumă energia justifică importanţa acestei decizii. Astfel, în anul 2015 consumul final energetic al celor două sectoare a fost de 9.405.773 tep conform datelor din tabelul 3.6. Consumul de energie a celor două sectoare pentru încălzire, preparare de apă caldă menajeră şi preparare hrană reprezintă circa 79% din total consum final energetic. În tabelul 3.6 se prezintă consumul final energetic al celor două sectoare pe tipul de utilizări.
        Tabel 3.6. Consumul de energie în sectoarele rezidenţial şi servicii în anul 2015

┌──┬───────────┬───────┬──────────┬─────────┬─────────┐
│ │ │ │Pentru │ │ │
│ │ │ │încălzire,│Pentru │ │
│ │ │TOTAL │preparare │utilizări│Pentru │
│ │ │ │apă caldă │electrice│transport│
│ │ │ │menajeră │ │ │
│ │ │ │şi hrană, │ │ │
├──┼───────────┼───────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│1.│Rezidenţial│7386535│6345511 │1041024 │- │
├──┼───────────┼───────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│2 │Servicii │2019238│1091113 │723591 │204534 │
├──┴───────────┼───────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│TOTAL │9405773│7436624 │1764615 │204534 │
└──────────────┴───────┴──────────┴─────────┴─────────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Balanţa Energetică a României - colecţii)

        Îmbunătăţirea eficienţei energetice a fondului existent de clădiri este esenţială, nu doar pentru atingerea obiectivelor naţionale referitoare la eficienţă energetică pe termen mediu, ci şi pentru a îndeplini obiectivele pe termen lung ale strategiei privind schimbările climatice şi trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în anul 2050.
        În România, suprafaţa construită este de 493.000.000 mp, 86% din aceasta fiind reprezentată de clădiri rezidenţiale. Din cele 8,1 milioane de unităţi locative, locuinţele unifamiliale sunt dominante, reprezentând 61% din acestea. Aproape 47,5% din totalul locuinţelor sunt situate în zonele rurale. În zonele rurale 95% din unităţile locative sunt locuinţe individuale (unifamiliale).
        În zonele urbane 72% din unităţile locative sunt situate în blocuri de locuinţe (care au în medie circa 40 de apartamente pe bloc). Peste 60% din blocurile de locuinţe au regim de înălţime P+4 etaje, iar 16% au P+10 etaje.
        România are un patrimoniu important de clădiri realizate, preponderent, în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecţia termică a clădirilor şi a elementelor perimetrale de închidere şi care nu mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite. Consumul de energie finală la aceste clădiri variază între 150 şi 400 kWh/mp an.
        Se remarcă de asemenea că şi clădirile construite în primii ani după 1990 au performanţe energetice scăzute (150-350 kWh/mp an), dar s-au îmbunătăţit performanţele energetice la clădiri construite după anul 2000 (120 - 230 kWh/mp an).
        În cazul clădirilor nerezidenţiale consumul de energie finală variază între 120 şi 400 kWh/mp an în funcţie de categoria clădirii (birouri, educaţie, cultură, sănătate, turism, comerţ şi altele asemenea). Având în vedere această situaţie în PNAEE III, în conformitate cu art. 4 al Directivei nr. 2012/27/UE, s-a prezentat "Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice, cât şi private, existente la nivel naţional." ( versiunea I)
        Strategia a avut, în principal, rol de:
        ● stimulare a dezbaterilor între principalele părţi interesate în dezvoltarea şi implementarea acesteia pentru a se ajunge la un consens privind direcţionarea politicilor şi iniţiativelor care vizează creşterea performanţelor energetice ale clădirilor;
        ● încurajarea tuturor părţilor interesate în adoptarea atitudinilor ambiţioase, adecvate şi care au în vedere îmbunătăţirea calităţii spaţiilor de locuit şi comerciale, pentru a asigura avantaje imediate şi pe termen lung pentru deţinătorii clădirilor şi pentru a susţine economia.

        Strategia a propus o abordare, în etape, pentru mobilizarea investiţiilor privind renovarea, pe termen lung, a clădirilor existente, atât rezidenţiale cât şi comerciale, atât publice cât şi private. Această versiune I a strategiei a fost pusă pe site-ul MDRAPFE spre consultare publică. În acest proces de consultare au fost identificate noi organizaţii (de ex Asociaţia Română Green Building Council, Societate Română Geoexchange) care pot fi implicate atât în etapele de implementare a strategiei, cât şi în cele de actualizare.
        În perioada 2014-2016 s-au realizat investiţii pentru renovarea fondului de clădiri. La realizarea proiectelor de renovare s-au avut în vedere soluţiile de modernizare energetică a clădirilor prezentate în PNAEE III.
        Având în vedere rezultatele obţinute în realizarea proiectelor de renovare şi a experienţei obţinute în domeniu s-a actualizat "Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional."- versiunea II. Această nouă versiune se prezintă în Anexa C.
        Ca urmare a dezbaterilor tehnice în 28 martie 2016 a fost emis Ordinul nr. 386 al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pentru modificarea şi completarea Reglementării tehnice "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie al clădirilor" indicativ C107-2005 aprobată prin Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 2055 din 2005.
        Conform acestui ordin se introduce Zonarea climaterică a României pentru perioada de iarnă (figura 3.3.) şi nivelele consumului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape zero (tabelul 3.7.)
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 3.3 Zonarea climaterică a României pentru perioada de iarnă
        Tabel 3.7. Nivelele consumului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape zero (a se vedea imaginea asociată)

        În 30 iunie 2015 a fost emis Ordinul nr. 263 al Ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice privind inventarierea clădirilor încălzite şi/sau răcite, deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală, cu o suprafaţă totală utilă cuprinsă între 250 mp şi 500 mp şi punerea inventarului la dispoziţia publicului în conformitate cu cerinţele Legii nr. 121/2014.
        Datele şi informaţiile privind clădirile inventariate s-au transmis până în prezent, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia generală dezvoltare regională şi infrastructură pentru completarea băncilor de date specifice privind eficienţa energetică.
        În 1 februarie 2016 Guvernul României a emis Ordonanţa Guvernului nr. 13/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.
        Conform acestei OG certificatul de performanţă energetică a clădirii este document elaborat conform metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, prin care este indicată performanţa energetică a unei clădiri sau a unei unităţi de clădire şi care cuprinde date cu privire la consumurile de energie primară şi finală, inclusiv din surse regenerabile de energie, precum şi cantitatea de emisii în echivalent CO(2). Pentru clădirile existente, certificatul cuprinde şi măsuri recomandate pentru reducerea consumurilor energetice, precum şi pentru creşterea ponderii utilizării surselor regenerabile de energie în total consum.
        În această OG se definesc:
        ● clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero - clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit, în proporţie de minimum 10%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţă locului sau în apropiere;
        ● clădire de interes şi utilitate publică - clădire cu o suprafaţă utilă totală de peste 250 mp frecvent vizitată de public, ocupată de autorităţi ale administraţiei publice în care se desfăşoară activităţi de interes public naţional, judeţean sau local sau în care se desfăşoară activităţi comerciale, social-culturale, de învăţământ, educaţie, asistenţă medicală, sportive, financiar-bancare, de cazare şi alimentaţie publică, prestări de servicii şi altele asemenea.

        Conform acestei OG se precizează la articolul 14 următoarele:
        ● alin. 1 Clădirile noi, pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizaţiei de construire emise începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
        ● alin. 2 Prin excepţie de la prevederile alin. (1), clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităţilor administraţiei publice, care urmează să fie recepţionate în baza autorizaţiei de construire emise după 31 decembrie 2018, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
        ● alin. 3 Nivelul necesarului de energie pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabileşte prin reglementări tehnice, diferenţiat pe zone cu potenţial de energie din surse regenerabile, şi se actualizează periodic, în funcţie de progresul tehnic.
        ● alin. 4 Primarii localităţilor urbane cu mai mult de 5000 de locuitori iniţiază planuri locale multianuale pentru creşterea numărului de clădiri noi şi existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferenţiate în funcţie de zonele climatice şi de categoriile de clădiri prevăzute la art. 6 alin. (1), care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor locale.

        Conform acestei OG se precizează la articolul 23 următoarele:
        ● În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon se efectuează:
    a) inspecţie periodică, la intervale de 5 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil cu puterea nominală mai mare de 20 kW; inspecţia se efectuează şi pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează alte tipuri de combustibil;
    b) inspecţie periodică la intervale de 2 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane având puterea nominală mai mare de 100 kW; pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil gazos, inspecţia periodică se efectuează la intervale de 4 ani.

        ● (2) Pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW, indiferent de natura combustibilului şi la care există un sistem de monitorizare şi control al funcţionării acestora, inspecţia se efectuează la intervale de 10 ani.

        La 11 aprilie 2017 a intrat în vigoare Ordinul MDRAPFE nr. 2641/2017 privind modificarea şi completarea reglementării tehnice "Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor", aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007.
        În anexa 1 la acest ordin sunt prezentate Cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri şi elemente de anvelopă ale acestora. Cerinţele minime de performanţă energetică pentru elementele de construcţie care fac parte din anvelopa clădirii, precum şi pentru ansamblul clădirii sunt stabilite diferenţiat pentru clădirile noi şi existente, precum şi pentru diverse categorii de clădiri. Astfel conform acestui Ordin se prezintă:
    A. Cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri noi (A.1. Clădiri rezidenţiale A.2. Clădiri nerezidenţiale)
    B. Cerinţe minime de confort higrotermic în clădirile noi
    B.1. Cerinţele minime de confort higrotermic pentru elementele de construcţie care fac parte din anvelopa clădirii, precum şi pentru ansamblul clădirilor noi şi existente
    B.2. Pentru clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale, cerinţele minime pe elementele de construcţie ale clădirilor, din punct de vedere al confortului higrotermic, se referă la:
    a) diferenţa maximă de temperatură admisă între temperatura interioară şi temperatura medie a suprafeţei interioare
    b) rezistenţa termică corectată a elementului de construcţie, calculată cu luarea în considerare a influenţei tuturor punţilor termice asupra acestuia
    c) temperatura superficială minimă pentru evitarea riscului de condens superficial pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirilor


    C. Cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero
    D. Cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri existente
    D.1. La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor rezidenţiale existente este obligatorie îndeplinirea cumulativă a condiţiilor impuse la proiectarea clădirilor noi
    D.2. La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor nerezidenţiale existente este obligatorie îndeplinirea cumulativă a condiţiilor impuse la proiectarea clădirilor nerezidenţiale noi.



    3.2.2. Economii rezultate din măsurile ce se referă la eficienţă energetică în clădiri rezidenţiale
        Creşterea eficienţei energetice în sectorul rezidenţial se realizează prin următoarele programe:
        ● Programul naţional de creştere a performanţei energetice a blocurilor de locuinţe;
        ● Programele locale privind creşterea performanţelor energetice a blocurilor de locuinţe;
        ● Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe finanţat din fonduri structurale şi de coeziune ale UE, POR 2007-2013, DMI 1.2 Sprijinirea investiţiilor în eficienţă energetică a blocurilor de locuinţe;
        ● Programul Operaţional Regional 2014-2020. AP3 Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon. PI 3.1. - Operaţiunea A - clădiri rezidenţiale

        Prin Programul naţional de creştere a performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, finanţat potrivit O.U.G. nr. 18/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările şi completările ulterioare în perioada 2009-2016 au fost executate lucrări de eficienţă energetică la 1657 blocuri de locuinţe din diverse zone climaterice, reprezentând circa 62559 apartamente. Economia de energie rezultată este de 0,04840 milioane tep.
        În perioada 2014-2016 au fost emise următoarele Ordine ale MDRAP nr. 951/2015, nr. 292/2016, nr. 2775/2016 pentru aprobarea Programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe cu finanţare pe anul 2015 şi 2016. Conform acestor Ordine urmează să se reabiliteze termic circa 30000 apartamente pe an din anul 2017.
        În cadrul Programelor locale finanţate potrivit prevederilor art. II din O.U.G. nr. 63/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, din datele transmise de către autorităţile administraţiei publice locale până la 31.12.2016, au fost finalizate lucrări de intervenţie la anvelopa blocurilor de locuinţe la 1110 clădiri, reprezentând cca. 63.368 apartamente, pentru care economia de energie este de 0,03663 milioane tep.
        Prin Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin împrumuturi bancare cu garanţie guvernamentală, finanţat potrivit O.U.G. nr. 69/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 76/2011, până la 31.12.2016 au fost incluse în program 13 blocuri de locuinţe, din diverse zone climatice, reprezentând cca. 620 apartamente şi 3 locuinţe individuale economia de energie fiind de 0,000623 milioane tep.
        În conformitate cu regulamentele şi procedurile de accesare a fonduri din POR 2007-2013 şi în condiţiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării programelor operaţionale, până la 31 decembrie 2016 au fost finanţate 111 proiecte, reprezentând 715 blocuri de locuinţe, respectiv 41311 apartamente. Economia de energie rezultată la renovarea clădirilor rezidenţiale este de 0,0298 milioane tep.
        Prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, în cadrul apelului de proiecte închis la 16.11.2016 aferent Axei Prioritare 3: Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon, Prioritatea de Investiţii 3.1.A - eficienţă energetică în clădiri rezidenţiale, au fost depuse 182 cereri de finanţare, care cuprind 1148 clădiri rezidenţiale; lucrările urmează a fi executate în următorii ani. În perioada 2014-2016 s-au realizat reabilitări termice şi la locuinţe unifamiliale atât în mediu urban, cât şi în mediu rural prin fonduri proprii. Deoarece nu se dispun de date privind numărul locuinţelor unifamiliale reabilitate termic se face ipoteza că 1% din locuinţele unifamiliale (total ţară-4.940.000 locuinţe unifamiliale) şi-au îmbunătăţit performanţele energetice în perioada 2014-2016. Astfel se apreciază ca la circa 49.000 locuinţe unifamiliale rezultă o economie de energie de 0,0392 milioane tep.
        Rezulta că până în anul 2016 prin creşterea performanţelor energetice ale locuinţelor unifamiliale s-au obţinut economii de energie de 0,0392 milioane tep.
        Pentru perioada 2017 - 2020 prin continuarea programelor de creştere a performanţelor energetice în blocurile de locuinţe se prognozează obţinerea unei economii de energie de 0,142 milioane tep în anul 2020 conform datelor din tabelul 2.6.
        Prin reabilitarea termică susţinută şi la locuinţe unifamiliale în perioada 2017-2020 se prognozează să se obţină o economie de energie de 0,12 milioane tep în anul 2020 conform datelor din tabelul 2.6.
        În perioada 2014-2016 s-au înlocuit dotări (aparate electrocasnice, sisteme de iluminat şi altele asemenea) din clădirile rezidenţiale cu dotări având performanţe energetice ridicate.
        În rapoartele de monitorizare a implementării PNAEE din anii 2015 şi 2016 ANRE-DEE a făcut o analiză de detaliu a achiziţiilor de echipamente cu performanţe ridicate, bunuri de folosinţă îndelungata. Având în vedere aceste achiziţii s-au calculat economii de energie de 0,0001 milioane tep în anul 2015 şi 0,00005 milioane tep în anul 2016 conform datelor din tabelul 2.6.
        În perioada 2017-2020 se va continua reînnoirea cu aparate performante ce consumă energie electrică şi se prognozează obţinerea unei economii de energie de 0,23 milioane tep în anul 2020 conform datelor din tabelul 2.6.
        Având în vedere precizările din O.U.G. nr. 13/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor este important să se realizeze audit energetic şi managementul energetic în sectorul rezidenţial.
        În conformitate cu Ordinul MDRAPFE nr. 2641/2017 privind modificarea şi completarea reglementării tehnice "Metodologie de calcul al performanţei clădirilor", aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007, realizarea auditului energetic al unei clădiri presupune parcurgerea a patru etape:
    - Evaluarea performanţei energetice a clădirii în condiţii normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţie - instalaţii aferente (încălzire, apă caldă de consum, ventilare, climatizare, iluminat).
    – Respectarea cerinţelor minime de performanţă energetică pentru clădiri şi elementele de anvelopă ale acestora, prevăzute în anexa A15 din partea I - Anvelopa clădirii, indicativ Mc 001/1-2006.
    – Identificarea măsurilor de modernizare energetică şi analiza eficienţei economice a acestora.
    – Întocmirea raportului de audit energetic.

        În perioada 2017-2020 ca urmare a acestei măsuri este prognozată realizarea unei economii de energie de 0,066 milioane tep în conform datelor din tabelul 2.6.

    3.2.3. Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în clădiri rezidenţiale*ii)
        *ii) Material transmis de MDRAP
        Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în clădiri rezidenţiale se realizează conform cu precizările prezentate în subcapitolele 3.1.1 şi 3.2.2.
        În Programul Operaţional Regional 2014-2020 la AP 3 Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon la prioritatea de investiţii 3.1 Eficienţa energetică în clădiri rezidenţiale este alocat un buget de 420,61 mil Euro (buget FEDR 352,54 mil Euro) la care se adaugă buget ITI Delta Dunării 18,32 mil Euro (FEDR 15,57 mil Euro) şi buget SUERD 89,64 mil Euro (FEDR 76,20 mil Euro Euro). Până în prezent au fost depuse 457 proiecte cu valoare eligibilă de 500,89 mil lei. Ca indicator de rezultat al obiectivului este reducerea consumului final energetic în sectorul rezidenţial în perioada 2012-2023 de la 0,96 tep la 0,47 tep.
        Ca indicator de realizare este considerat numărul gospodăriilor cu o clasificare mai bună a consumului de energie şi anume:
        ● 18.186 gospodării în anul 2023, în regiuni mai dezvoltate;
        ● 83.469 gospodării în anul 2023, în regiuni mai puţin dezvoltate.

        În Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 - 2020 la AP 6 promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susţinerii unei economii cu emisii scăzute de carbon la Obiectivul Specific 6.3 reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuinţelor este alocat un buget de 40.550.688 Euro (FEDR 24.468.085 Euro).
        S-a deschis apel pentru proiecte în 2017.
        Indicatorul de rezultat este scăderea consumului anual de energie electrică pe locuinţă în perioada 2013 - 2023 de la 1,35 MWh la 1,2 MWh.
        Indicator de realizare la eficienţă energetică este numărul de utilizatori suplimentari de energie conectaţi la reţele inteligente: 80.000 în 2023.


    3.3. Măsuri de eficienţă energetică în clădirile organismelor publice
    3.3.1. Clădiri guvernamentale
        Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), care realizează politica guvernamentală în domeniul reabilitării termice a clădirilor, deţine pe site-ul sau (www.mdrap.ro) documentul "Inventarul clădirilor încălzite şi/sau răcite cu suprafeţe utile de peste 250 mp, deţinute şi ocupate de administraţia sa centrală", întocmit în conformitate cu informaţiile furnizate de autorităţile publice centrale până la data de 7 noiembrie 2018. Conform acestui document, inventarul cuprinde un număr de 2399 de clădiri încălzite şi/sau răcite, cu o suprafaţă utilă de peste 500 mp, reprezentând o suprafaţă utilă de 5,35 milioane mp şi un număr de 480 clădiri, încălzite şi/sau răcite, cu o suprafaţă utilă de sub 500 mp şi peste 250 mp având o suprafaţă utilă de 152.713,02 mp.
        În tabelul 3.8. se prezintă inventarul clădirilor încălzite şi/sau răcite cu suprafeţele utile de peste 500 mp deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală. În tabelul 3.9. se prezintă "Inventarul clădirilor încălzite şi/sau răcite cu suprafeţele utile de sub 500 mp şi peste 250 mp deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală", întocmit în conformitate cu informaţiile furnizate de autorităţile publice centrale până la data de 7 noiembrie 2018.
        Tabel 3.8. Inventarul clădirilor încălzite şi/sau răcite cu suprafeţele utile de peste 500 mp deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală

┌──────────────┬───────┬─────────────────────────┐
│ │ │Date tehnice │
│ │ ├────────────┬────────────┤
│Ordonator │Număr │Suprafaţa │Suprafaţa │
│credite │clădiri│utilă totală│construită │
│ │ │(mp) │la sol, în │
│ │ │ │(mp) │
├──────────────┼───────┼────────────┼────────────┤
│TOTAL GENERAL │2.399 │5.358.330,09│2.247.001,13│
│din care: │ │ │ │
├──────────────┼───────┼────────────┼────────────┤
│I. CAMERA │1 │188.172,00 │58.132,00 │
│DEPUTAŢILOR │ │ │ │
├──────────────┼───────┼────────────┼────────────┤
│II. MINISTERE │2.069 │4.267.837,94│1.829.135,28│
├──────────────┼───────┼────────────┼────────────┤
│III. ALTE │ │ │ │
│ORGANE DE │ │ │ │
│SPECIALITATE │179 │437.810,42 │201.699,67 │
│ORGANIZATE ÎN │ │ │ │
│SUBORDINEA │ │ │ │
│GUVERNULUI │ │ │ │
├──────────────┼───────┼────────────┼────────────┤
│IV. AUTORITĂŢI│ │ │ │
│ADMINISTRATIVE│150 │464.509,53 │158.034,35 │
│AUTONOME │ │ │ │
└──────────────┴───────┴────────────┴────────────┘

        (Sursa: date furnizate de MDRAP)

        Tabel 3.9. Inventarul clădirilor încălzite şi/sau răcite cu suprafeţele utile de sub 500 mp şi de peste 250 mp deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală

┌──────────────┬───────┬─────────────────────┐
│ │ │Date tehnice │
│ │ ├──────────┬──────────┤
│Ordonator │Număr │Suprafaţa │Suprafaţa │
│credite │clădiri│utilă │construită│
│ │ │totală │la sol, în│
│ │ │(mp) │(mp) │
├──────────────┼───────┼──────────┼──────────┤
│TOTAL GENERAL │480 │152.713,02│130.425,45│
│din care: │ │ │ │
├──────────────┼───────┼──────────┼──────────┤
│I. MINISTERE │404 │126.952,81│113.126,54│
├──────────────┼───────┼──────────┼──────────┤
│II. ALTE │ │ │ │
│ORGANE DE │58 │19.517,93 │12.882,14 │
│SPECIALITATE │ │ │ │
├──────────────┼───────┼──────────┼──────────┤
│III. │ │ │ │
│AUTORITĂŢI │18 │6.242,28 │4.416,77 │
│ADMINISTRATIVE│ │ │ │
│AUTONOME │ │ │ │
└──────────────┴───────┴──────────┴──────────┘

        (Sursa: date furnizate de MDRAP)

        În conformitate cu DEE, art. 5 alin. (1), începând cu 1 ianuarie 2014 trebuia să se asigure renovarea anuală unei suprafeţe utile medii de 202,2 mii mp (reprezentând 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia centrală) pentru a îndeplini cel puţin condiţiile minime de performanţă energetică stabilite prin Directiva nr. 2010/31/UE.
        În conformitate cu Raportul de monitorizare a implementării PNAEE III în anul 2016 rezultă că pentru realizarea ratei anuale de 3% de renovare a acestei categorii de clădiri, au fost realizate următoarele acţiuni:
        ● pentru 220 de clădiri au fost iniţiate/realizate, după caz, următoarele:
        ● expertizarea tehnică a structurii de rezistenţă a clădirilor;
        ● elaborarea auditului energetic, inclusiv elaborarea şi afişarea certificatului de performanţă energetică a clădirilor inventariate;
        ● elaborarea planului de eficienţă energetică, cu obiective şi acţiuni specifice privind renovarea majoră/reabilitarea termică a clădirilor inventariate şi economia preconizată de energie;
    – la 205 clădiri s-au executat lucrări de creştere a performanţei energetice care au constat în:
        ● înlocuirea corpurilor de iluminat incandescent/fluorescent, cu corpuri de iluminat economic şi eficienţă energetică ridicată;
        ● revizia/repararea instalaţiilor interioare de încălzire, inclusiv înlocuirea centralei termice, cu randament ridicat.

    – la 97 clădiri s-au realizat lucrări complexe de creştere a performanţei energetice (reabilitare majoră).

        Prin realizarea lucrărilor specificate la aceste clădiri se obţine o economie anuală de energie 0,00224 milioane tep.
        În programul 2017-2020 se va continua programul de creştere a eficienţei energetice în clădirile guvernamentale ceea ce presupune reabilitarea unor clădiri totalizând o suprafaţă utilă de circa 800000 mp prognozându-se o economie de energie de circa 0,0355 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6 prin realizarea acestui program în perioada 2014-2020.

    3.3.2. Clădiri ale altor organisme publice
        În PNAEE III s-a precizat că există clădiri aparţinând administraţiei publice locale şi anume ale:
        ● Consiliilor judeţene şi instituţiilor subordonate acestora;
        ● Consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor şi instituţiile subordonate acestora. Numărul estimativ al clădirilor aparţinând administraţiei publice locale sunt prezentate în tabelul 3.10. Numărul de unităţi din categoria învăţământ, sănătate cultură, sport este orientativ având în vedere permanentul proces de restructurare şi privatizare.

        Tabel 3.10. Numărul estimativ al clădirilor administraţiei publice locale

┌─────────────┬──────────────────────┬───────┐
│Destinaţia │Categoria │Număr │
│clădirii │ │unităţi│
├─────────────┼──────────────────────┼───────┤
│ │Prefecturi,consilii │84 │
│ │judeţene │ │
│ ├──────────────────────┼───────┤
│Administraţie│Primării, consilii │326 │
│publică │locale în oraşe │ │
│ ├──────────────────────┼───────┤
│ │Primării, consilii │2861 │
│ │locale în comune │ │
├─────────────┼──────────────────────┼───────┤
│ │Şcoli şi licee │5.982 │
│ ├──────────────────────┼───────┤
│ │Grădiniţe │1498 │
│Învatamânt ├──────────────────────┼───────┤
│ │Învăţământ superior │624 │
│ ├──────────────────────┼───────┤
│ │Cămine, internate │14.927 │
├─────────────┼──────────────────────┼───────┤
│ │Spitale │503 │
│ ├──────────────────────┼───────┤
│ │Policlinici,dispensare│515 │
│ ├──────────────────────┼───────┤
│ │Creşe │297 │
│Sănătate ├──────────────────────┼───────┤
│ │Cabinete medicale │36.502 │
│ ├──────────────────────┼───────┤
│ │Farmacii, laboratoare │13.049 │
│ ├──────────────────────┼───────┤
│ │Centre de îngrijire │403 │
├─────────────┼──────────────────────┼───────┤
│Cultură │Biblioteci publice │3.429 │
├─────────────┼──────────────────────┼───────┤
│ │Teatre │158 │
│ ├──────────────────────┼───────┤
│ │Cinematografe │68 │
│ ├──────────────────────┼───────┤
│ │Muzee │687 │
├─────────────┼──────────────────────┼───────┤
│Clădiri │Săli de sport, │ │
│pentru sport │agrement, bazine de │4700 │
│ │înot │ │
└─────────────┴──────────────────────┴───────┘

        (Sursa: www.mdrap.ro)

        În ceea ce priveşte performanţa energetică a clădirilor existente se precizează că consumul de energie finală este de 200-350 kWh/mp an la categoria de clădiri educaţie, cultură şi 200-400 kWh/mp an la categoria clădirilor din sănătate.
        Având în vedere performanţele energetice ale clădirilor din domeniul educaţional, sănătate şi altele asemenea se impune reabilitarea termică a acestor clădiri pentru creşterea performanţelor energetice. Din Raportul privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică realizat de ANRE la 26 aprilie 2017 rezultă că nu se deţin date complete privind economiile de energie prin realizarea creşterii eficienţei la această categorie de clădiri.
        Astfel ANRE a solicitat informaţii privind reabilitarea termică a clădirilor publice de la 115 municipalităţi cu peste 20000 locuitori. Din răspunsurile primite rezultă reabilitări termice la clădiri aparţinând spaţiilor de învăţământ de diferite categorii: colegi, şcoli generale, grădiniţe. Din cele 56 de municipalităţi, care au răspuns solicitării, 19 municipalităţi au raport economii de energie de 1500 tep prin implementarea măsurilor de reabilitare termică a clădirilor publice.
        Dintre cele 6 sectoare ale Municipiului Bucureşti, au fost primite răspunsuri de la sectoarele 3, 4, 5, economia de energie pe anul 2016 fiind de 134 tep.
        În aceste condiţii economia totală obţinută în anul 2016, raportată către ANRE, a fost de 1634 tep. Pentru realizarea unei raportări cât mai apropiate cu realitatea este necesar implementarea unui program ENERGY MANAGEMENT SYSTEM (EMS) - aplicaţie online cu acces permanent pentru monitorizarea consumurilor energetice şi de apă ale clădirilor publice.
        În prezent, programul de monitorizare a consumurilor energetice şi de apă ale clădirilor municipale, prin intermediul EMS, este funcţional în 11 municipii din România, respectiv: Aiud, Baia Mare, Bistriţa, Braşov, Deva, Făgăraş, Moineşti, Săcele, Sfântu Gheorghe, Timişoara şi Zalău. Acest program este implementat de către organizaţia neguvernamentală Oraşe Energie România - OER (www.oer.ro) ce reuneşte municipalităţi interesate de îmbunătăţirea eficienţei energetice în serviciile publice şi de promovarea surselor regenerabile de energie. Începând din anul 2009, Asociaţia OER este "Structura Suport" pentru oraşele din România care au aderat la Convenţia Primarilor (www.eumayors.eu).
        Din examinarea unor Planuri de Acţiune pentru Energie Durabilă aprobate se constată ca un oraş cu o populaţie de circa 150.000 locuitor şi-a propus o economie de energie în clădirile publice 600 tep până în 2020.
        Ţinând seama şi de investiţiile care s-au realizat şi în domeniul sănătăţii, a culturii şi în sport în vederea creşterii eficienţei energetice în clădirile publice se poate aprecia că economia de energie în acest domeniu în anul 2016 este de 0,016 milioane tep.
        În perioada 2014-2016 în cadrul Programului RO05-Eficienţa Energetică a fost implementat proiectul "Îmbunătăţirea eficienţei energetice prin optimizarea sistemului de iluminat din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu", finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) 2009-2014, cu un buget de 612,426 Euro realizându-se o reducere a consumului de energie de 360 MWh/an şi reducerea impactului asupra mediului de 252 t CO(2)/an.
        Cu fonduri de la FREE a fost montat şi pus în funcţiune în 2013 un cazan pe peleţi din lemn şi anexe la o clădire aparţinând domeniului sănătate obţinându-se economii de combustibil de 187 tep. În perioada 2017-2020 se prognozează o economie de energie prin reabilitarea termică a clădirilor publice de 0,050 milioane tep conform indicaţiilor din tabelul 2.6. astfel că prin aplicarea acestei măsuri pe perioada 2016-2020 rezultă economia cumulată de energie de 0,169 milioane tep.

    3.3.3. Achiziţii realizate de organismele publice
        În perioada 2014-2016 achiziţiile realizate de produse şi servicii s-au făcut cu respectarea cerinţelor din Directiva nr. 2010/30/UE privind etichetarea energetică şi Directiva nr. 2009/125/CE privind proiectarea ecologică, Regulamentul Energy Star nr. 106/2008/CE privind echipamentele de birou.
        Nu există informaţii privind achiziţiile realizate şi economiile de energie rezultate.
        Pentru a se putea evidenţia economiile realizate prin achiziţii publice este necesar implementarea programului ENERGY MANAGEMENT SYSTEM (EMS). Având în vedere precizările făcute la subcapitolul 3.2.2 s-au calculat economii de energie în valoare de 0,001 milioane tep în anul 2016:
        În perioada 2017-2020 achiziţiile publice de produse şi servicii se vor realiza pentru a asigura o eficienţă energetică ridicată respectând standardele enumerate în anexa III a Directivei nr. 2012/27/UE. Achiziţiile se realizează având în vedere rentabilitatea investiţiilor şi asigurarea concurenţei loiale. Se prognozează că în perioada 2017-2020 se vor realiza economiile de energie prezentate în tabelul 2.6.

    3.3.4. Economii rezultate din măsurile aplicate la nivel guvernamental şi la alte organisme publice
        Realizarea programului de reabilitare termică a clădirilor guvernamentale în perioada 2017-2020 va conduce la o economie de energie de circa 0,0355 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6 pe perioada 2015-2020.
        Achiziţionarea de bunuri şi servicii pentru clădirile guvernamentale în perioada 2017-2020 va conduce la o economie de energie de 0,007 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6. pe perioada 2016-2020.
        Realizarea programului de reabilitare termică a clădirilor administraţiei publice locale şi a achiziţiilor de bunuri şi servicii pentru acestea vor asigura o economie de energie de 0,169 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6. pe perioada 2016-2020.
        În perioada 2014-2016 autorităţile publice locale au realizat programe de modernizare a iluminatului public urmărind atât îmbunătăţirea calităţii serviciului, cât şi reducerea facturii la energie.
        ANRE a raportat în anul 2016 economii de energie de 1304 tep prin implementarea măsurilor de eficientizare a iluminatului public la 25 municipalităţi şi la sectorul 2 Bucureşti. Această economie este subestimată având în vedere valorile prognozate în cadrul celor 39 documente PAED aprobate. O estimare mai reală a economiei de energie în anul 2016 este de 0,006 milioane tep.
        Această evaluare este susţinută şi de economiile de energie obţinute prin finanţarea de către Fondul Român pentru Eficienţa Energiei.
        Portofoliul de proiecte pentru modernizarea sistemului de iluminat public al Fondului Român pentru Eficienţa Energiei având contracte de finanţate la 15 ianuarie 2014 este prezentat în tabelul 3.11.
        Tabel 3.11. Proiecte de eficienţă energetică pentru modernizarea sistemului de iluminat public de FREE

┌────┬──────────────┬─────────┬────────┐
│ │ │ │Economia│
│Nr. │Tipul │ │de │
│crt.│investiţiei │Stadiu │energie │
│ │ │ │în tep/ │
│ │ │ │an │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┤
│ │Modernizarea │ │ │
│ │sistemului de │ │ │
│1. │iluminat │realizată│47,0 │
│ │public │ │ │
│ │exterior │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┤
│ │Modernizarea │ │ │
│ │sistemului de │ │ │
│2. │iluminat │realizată│172,0 │
│ │public │ │ │
│ │exterior │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┤
│ │Modernizarea │ │ │
│ │sistemului de │ │ │
│3. │iluminat │realizată│97,0 │
│ │public │ │ │
│ │exterior │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┤
│ │Modernizarea │ │ │
│ │sistemului de │ │ │
│4 │iluminat │realizată│105,0 │
│ │public │ │ │
│ │exterior │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┤
│ │Modernizarea │ │ │
│ │iluminatului │ │ │
│ │public în │ │ │
│5. │comună prin │realizată│43,0 │
│ │utilizarea │ │ │
│ │tehnologiei │ │ │
│ │LED │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┤
│ │Modernizarea │ │ │
│ │iluminatului │ │ │
│ │public în │ │ │
│6 │comună prin │realizată│69,0 │
│ │utilizarea │ │ │
│ │tehnologiei │ │ │
│ │LED │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┤
│ │Realizarea │ │ │
│ │unei centrale │ │ │
│ │fotovoltaice │ │ │
│ │conectată la │ │ │
│ │reţeaua │ │ │
│ │publică de │ │ │
│7. │energie │execuţie │85,0 │
│ │electrică, │ │ │
│ │prin │ │ │
│ │utilizarea │ │ │
│ │energiei │ │ │
│ │solare ca │ │ │
│ │resursă │ │ │
│ │energetică │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┤
│ │Realizarea │ │ │
│ │unei centrale │ │ │
│ │fotovoltaice │ │ │
│ │conectată la │ │ │
│ │reţeaua │ │ │
│ │publică de │ │ │
│8. │energie │execuţie │70,0 │
│ │electrică, │ │ │
│ │prin │ │ │
│ │utilizarea │ │ │
│ │energiei │ │ │
│ │solare ca │ │ │
│ │resursă │ │ │
│ │energetică │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┤
│ │Realizarea │ │ │
│ │unei centrale │ │ │
│ │fotovoltaice │ │ │
│ │conectată la │ │ │
│ │reţeaua │ │ │
│ │publică de │ │ │
│9. │energie │execuţie │70,0 │
│ │electrică, │ │ │
│ │prin │ │ │
│ │utilizarea │ │ │
│ │energiei │ │ │
│ │solare ca │ │ │
│ │resursă │ │ │
│ │energetică │ │ │
├────┴──────────────┴─────────┼────────┤
│TOTAL Economie de energie │758 │
└─────────────────────────────┴────────┘

        (Sursa: www.free.or.rog)

        În perioada 2017-2020 se vor continua programe de modernizare a iluminatului public care vor conduce la economii de energie pe total ţară de 0,0450 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6 pe perioada 2016-2020.
        La stabilirea economiilor prognozate s-au avut în vedere şi economiile de energie ce se vor obţine până în anul 2020 prin finanţarea în cadrul Ariei de concentrare 4 "Îmbunătăţirea mediului înconjurător" în cadrul Programului de Cooperare Elveţiano - Român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse a următoarelor proiecte:
        ● Managementul modern şi eficient al iluminatului public din municipiul Suceava;
        ● Modernizarea şi extinderea sistemului de iluminat public şi modernizarea sistemului de iluminat în două clădiri ale primăriei municipiului Cluj-Napoca folosind tehnologia LED;
        ● Reabilitarea termică a unităţilor preuniversitare din Cluj-Napoca;
        ● Renovarea clădirilor municipale şi a şcolilor utilizând tehnologii de construcţii inteligente în municipiul Braşov;
        ● Iluminatul public cu LED în municipiul Arad.
        ● Reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie energie termică în zona rezidenţială Tractorul din Braşov
        ● Fondul pentru acţiuni în domeniul managementului energiei durabile (SEAF), prin care se finanţează acţiuni de eficienţă energetică - modernizarea iluminatului public - în oraşele din regiunile sărace/subdezvoltate ale României, respectiv în oraşele Băneasa, Bicaz, Buhuşi, Dorohoi, Nehoiu, Potcoava.

        În perioada 2014-2016 s-au realizat programele de reabilitare şi modernizare a sistemelor publice de alimentare cu apă în diferite localităţi însă conform raportărilor ANRE nu s-au precizat economii de energie.
        În perioada 2017-2020 se va continua programul de creştere a eficienţei energetice la sistemele publice de alimentare cu apă, economia de energie prognozată este de 0,0104 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6. pentru perioada 2017-2020.
        În raportările ANRE-DEE privind eficienţă energetică în sectorul servicii s-a precizat că agenţii economici mari (cu consumul de energie de peste 1000 tep) care acţionează în acest sector (supermarketuri) au raportat economiile de energie în cadrul auditului energetic şi nu mai sunt evidenţiate şi în cadrul acestui subcapitol.
        În acest subcapitol s-a determinat prin calcul economia de energie la agenţii economici care au consumul de energie sub 1000 tep. Astfel în perioada 2014-2016 prin reabilitarea termică a clădirilor din sectorul servicii (birouri, spaţii comerciale, hoteluri, restaurante şi altele asemenea) s-au obţinut economii de energie de 0,016 milioane de tep. Nu au fost evaluate economii de energie prin achiziţionarea de echipamente şi aparate electrice de înaltă eficienţă pentru această perioadă.
        În perioada 2017-2020 se va continua reabilitarea termică a clădirilor din sectorul servicii şi se vor achiziţiona echipamente şi aparate electrice de înaltă eficienţă fiind prognozate economii de energie de 0,346 milioane tep conform valorilor din tabelul 2.6.
        După anul 2017 ca urmare a clarificărilor legislative pentru stimularea activităţii ESCO, prin piaţă ESCO se vor obţine economii de energie de circa 0,591 milioane tep în perioada 2018-2020.

    3.3.5. Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică la organismele publice
        Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în clădiri organizaţiilor publice se realizează de la bugetul de stat şi din fondurile Programului Operaţional Regional 2014-2020 în conformitate cu precizările din subcapitolul 3.1.1.
        În POR prin AP 3 sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon, prioritatea de investiţii 3.1 eficienţă energetică în clădiri publice, clădiri rezidenţiale şi iluminat public sunt stabilite Operaţiunile B - clădiri publice şi Operaţiunile C - Iluminat public. Cele două Operaţiuni au alocat un buget de 509.08 mil Euro (FEDR 130.09 mil Euro) la care se adaugă buget ITI Delta Dunării de 35,59 mil Euro (FEDR 30,26 mil Euro) şi buget SUERD 37,55 mil Euro (FEDR 31,92 mil Euro).
        Pentru Operaţiunea B-clădiri publice sunt definite:
        ● Indicatorul de rezultat: consumul final energetic ce trebuie să scadă în perioada 2012-2023 de la 0,19 Mtep la 0,12 Mtep;
        ● Indicatorul de realizare: scăderea consumului anual de energie primară în 2023 la 2.797.305k Wh/an în regiuni mai dezvoltate şi la 28.567.324 kWh/an în regiuni mai puţin dezvoltate.

        Pentru Operaţiunea C - iluminat public sunt definite:
        ● Indicatorul de rezultat: consumul final energetic ce trebuie să scadă în perioada 2012-2023 de la 669 GWh la 446 GWh;
        ● Indicatorul de realizare: scăderea consumului anual de energie primară în 2023 la 501.262 kWh/an în regiuni mai dezvoltate şi la 3.214.049 kWh/an în regiuni mai puţin dezvoltate.



    3.4. Iniţiativa Finanţare inteligentă pentru clădiri inteligente
        A fost propusă de Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi aprobată în februarie 2018 intenţionează să ofere un cadru comun pentru produsele financiare ale BEI care susţin investiţiile în domeniul eficienţei energetice în clădiri, urmând să deblocheze o sumă totală de 10 miliarde euro pentru finanţare publică şi privată până în anul 2020 pentru proiecte de eficienţă energetică. Măsuri de eficienţă energetică în industrie
        Sectorul industrial este complex, cuprinzând industrii mari consumatoare de energie având intensitatea energetică mare (industria metalurgică, a materialelor de construcţii, chimică), industrii mici consumatoare de energie, dar cu intensităţi energetice mari (industria alimentară, băuturi, tutun, industria prelucrării lemnului, fabricarea hârtiei şi produselor din hârtie şi altele asemenea). În anul 2015 consumul final energetic al industriei a fost de 5912096 tep, iar consumul industriilor mari consumatoare de energie a fost de 3941536 tep reprezentând 66,7% din consumul total al industriei. Consumul de energie al celei de-a doua categorii a fost de 1007323 tep, reprezentând circa 17% din consumul total al industriei.
    3.4.1. Principalele măsuri ce se referă la eficienţa energetică în industrie
        Operatorii economici din industrie cu consumul mai mare de 1000 tep respectă cerinţele Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică referitoare la auditul energetic şi managementul energiei. Rezultatele acestor activităţi sunt supuse monitorizării ANRE-DEE conform precizărilor din subcapitolul 3.1.2.
        În raportul de monitorizare a implementării PNAEE III în anul 2015, ANRE-DEE analizând eficienţa energetică în industriile din sectorul ETS a precizat că agenţii economici sub incidenţa ETS sunt cu consum mai mare de 1000 tep/an şi sunt monitorizaţi prin programul audit energetic şi nu mai trebuie consideraţi pentru a evita dubla contabilizare.
        Ca urmare a acestei constatări ANRE-DEE a propus că economia preliminară de energie de 0,98 milioane tep să fie alocată altor programe.
        Ţinând seama de concluziile prezentate de ANRE-DEE se propune monitorizarea agenţilor economici din industrie care beneficiază de ajutor de stat conform Hotărârea Guvernului nr. 495/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cu modificările şi completările ulterioare.
        Autorităţile române au notificat, în iulie 2014, Comisia Europeană cu privire la un ajutor sub forma unei finanţări reduse a sprijinului pentru electricitatea din surse regenerabile de energie, planificat a fi acordat marilor consumatori de energie.
        Având în vedere că art. 8, alin. (8) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede posibilitatea ca un procent din volumul de energie electrică furnizată consumatorilor finali să fie scutit de la aplicarea dispoziţiilor legii în cauză, Guvernul României a emis Hotărârea de Guvern nr. 495/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.
        Conform H.G. nr. 495/2014 marii consumatori de energie care beneficiază de schema de ajutor notificată vor plăti (adică vor acoperi costul) certificatelor verzi aferente cotei obligatorii în legătură cu procentajele variabile ale consumului de energie electrică, în funcţie de volumul consumului de energie electrică, astfel:
        ● 15% în cazul unei electro-intensităţi mai mari de 20%,
        ● 40% în cazul unei electro-intensităţi cuprinsă între 10-20%,
        ● 60% în cazul unei electro-intensităţi cuprinsă între 5-10%.

        Rezultă că beneficiarii sunt exceptaţi de la plata certificatelor verzi corespunzător unor procentaje de 85%, 60% sau 40% din energia electrică pe care o consumă.
        Electro-intensitatea se calculează în conformitate cu anexa 4 din Orientările Uniunii Europene privind ajutorul pentru mediu şi energie, astfel:
        [Consumul energiei electrice * preţul energiei electrice]/[(VAB(n)+VAB(n)-1+VAB(n-2))/3],
        unde:
        ● VAB (valoarea adăugată brută) - cifra de afaceri plus producţia capitalizată plus alte venituri din exploatare plus/minus variaţia stocurilor minus achiziţiile de bunuri şi servicii (fără includerea costurilor de personal) minus impozitele pe produse aferente cifrei de afaceri care nu sunt deductibile minus impozitele şi taxele aferente producţiei;
        ● n - anul financiar anterior anului în care este solicitată exceptarea;
        ● consumul energiei electrice - media aritmetică a consumului energiei electrice pe ultimii 3 ani ai întreprinderilor;
        ● preţul energiei electrice - preţul mediu de vânzare cu amănuntul a energiei electrice, întreprinderilor cu nivel asemănător de consum, astfel cum rezultă din ultimul raport privind rezultatele monitorizării pieţei de energie electrică, aferent anului n, publicat pe site-ul ANRE:


        Preţul energiei electrice include, de asemenea, preţul integral al finanţării sprijinului privind energia electrică produsă din surse regenerabile de energie care ar fi transferat întreprinderilor în absenţa reducerilor.
    Articolul 8 din H.G. nr. 495/2014 prevede că nerespectarea de către beneficiari a condiţiilor stabilite în hotărârea menţionată atrage după sine aplicarea de către Ministerul Economiei a măsurilor necesare pentru recuperarea ajutorului de stat, în conformitate cu dispoziţiile europene şi naţionale.
        Durata măsurii notificate cuprinde perioada până la 31 decembrie 2024.
        Măsura a fost pusă în aplicare cu începere de la 1 decembrie 2014.
        Pe baza datelor puse la dispoziţie de Autorităţile române, Comisia Europeană a decis să nu ridice obiecţiuni cu privire la ajutor, considerând că acesta este compatibil cu piaţă internă, în conformitate cu articolul 107, alin. (3), lit. (c) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
        În anul 2015 s-a dat acordul de exceptare pentru 37 întreprinderi din care 30 sunt societăţi mari şi 7 IMM-uri din sectoarele expuse riscului de a îşi pierde competitivitatea din cauza finanţării sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, risc datorat electrointensivităţii beneficiarului şi expunerii în comerţul internaţional.
        În perioada 2015-2016 în industrie s-au obţinut economii anuale de energie în valoare de 59520,4 tep/an (tabelul 3.12).
        Tabel 3.12. Economia de energie în anii 2015 şi 2016

┌──────────────────────────────────────┐
│Economia de energie tep/an │
├──────────────────────────────────────┤
│Anul 2015 │
├──────────────────────────┬───────────┤
│Total anul 2015 │185,15 │
├──────────────────────────┴───────────┤
│Anul 2016 │
├──────────────────────────┬───────────┤
│Total anul 2016 │59334,9 │
└──────────────────────────┴───────────┘


        În perioada 2017-2020 sunt prognozate următoarele economii de energie la companiile industriale care s-au acreditat conform H.G. nr. 495/2014, astfel:
        ● 2668,63 tep/an în 2017
        ● 4040,61 tep/an în 2018
        ● 14224,36 tep/an în 2019
        ● 23553,86 tep/an în 2020.

        În cadrul întreprinderilor care aparţin industriei de aăarare în perioada 2014-2016 s-au aplicat măsuri pentru reducerea consumului de gaze necesar încălzirii halelor de producţie şi pentru contorizarea şi monitorizarea consumului de energie electrică obţinându-se o economie de energie de 2582 tep.
        Pentru perioada 2017 - 2020 sunt prevăzute aplicarea următoarelor măsuri:
        ● reducerea consumului de gaze prin modernizarea sistemelor de încălzire la hale şi hangare;
        ● compensarea factorilor de putere la posturile de transformare;
        ● introducerea în fluxul de fabricaţie a unor maşini şi utilaje performante;
        ● mărirea puterii la microhidrocentrala proprie şi altele asemenea.

        Aplicând aceste măsuri este prognozată o economie de energie în perioada 2017-2020 de 10155 tep. Portofoliul de proiecte pentru industrie al Fondului Român pentru Eficienţa Energiei având contracte de finanţate la 15 ianuarie 2014 este prezentat în tabelul 3.13.
        Tabel 3.13. Proiecte de eficienţă energetică în industrie finanţat de FREE

┌────┬───────────┬───────────────┬─────────┬────────┐
│ │ │ │ │Economia│
│Nr. │ │Tipul │ │de │
│crt.│Sectorul │investiţiei │Stadiu │energie │
│ │ │ │ │în tep/ │
│ │ │ │ │an │
├────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────┤
│ │ │Modernizarea │ │ │
│ │ │staţiei de │ │ │
│ │ │producere a │ │ │
│ │ │aerului │ │ │
│ │ │comprimat prin │ │ │
│ │ │înlocuirea │ │ │
│ │Construcţii│compresoarelor │ │ │
│1. │de maşini │existente cu │realizată│440,0 │
│ │ │unele moderne │ │ │
│ │ │de eficienţă │ │ │
│ │ │energetică │ │ │
│ │ │ridicată/ │ │ │
│ │ │Clientul a │ │ │
│ │ │realizat │ │ │
│ │ │investiţia │ │ │
├────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────┤
│ │ │Montarea unui │ │ │
│ │ │cazan │ │ │
│ │ │industrial │ │ │
│ │Industria │pentru │ │ │
│2. │alimentară │producerea │realizată│621,0 │
│ │ │energiei │ │ │
│ │ │termice pe coji│ │ │
│ │ │de floarea │ │ │
│ │ │soarelui. │ │ │
├────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────┤
│ │ │Modernizarea │ │ │
│ │ │sistemului │ │ │
│ │ │abur-condens la│ │ │
│ │ │maşina de │ │ │
│ │Industria │fabricat hârtie│ │ │
│3. │celulozei │si │realizată│1.130,0 │
│ │ │implementarea │ │ │
│ │ │unui sistem de │ │ │
│ │ │gestiune a │ │ │
│ │ │consumurilor de│ │ │
│ │ │energie. │ │ │
├────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────┤
│ │ │Modernizarea │ │ │
│ │ │sistemului │ │ │
│ │Construcţii│local de │ │ │
│4 │de maşini │încălzire │realizată│957,0 │
│ │ │industrială cu │ │ │
│ │ │tuburi │ │ │
│ │ │radiante. │ │ │
├────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────┤
│ │ │Modernizarea │ │ │
│5. │Industria │unor │realizată│898,0 │
│ │sticlei │echipamente │ │ │
│ │ │tehnologice │ │ │
├────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────┤
│ │ │Modernizarea │ │ │
│ │Industria │producerii de │ │ │
│6 │petrolului │energie termică│realizată│1.601,0 │
│ │ │în scopuri │ │ │
│ │ │tehnologice │ │ │
├────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────┤
│ │ │Modernizarea │ │ │
│ │ │micro │ │ │
│ │ │hidrounităţilor│ │ │
│ │ │de producere a │ │ │
│ │ │energiei │ │ │
│ │Industria │electrice │ │ │
│7. │celulozei │pentru │realizată│1.012,0 │
│ │şi hârtiei │acoperirea │ │ │
│ │ │exclusivă a │ │ │
│ │ │necesarului │ │ │
│ │ │propriu de │ │ │
│ │ │energie │ │ │
│ │ │electric │ │ │
├────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────┤
│ │ │Instalarea unui│ │ │
│ │ │sistem de │ │ │
│8. │Industria │co-generare cu │realizată│13.509,0│
│ │chimică │turbină cu gaze│ │ │
│ │ │si cazan │ │ │
│ │ │recuperator │ │ │
├────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────┤
│ │ │Modernizarea │ │ │
│ │Materiale │unei linii │ │ │
│9. │de │tehnologice de │realizată│648,0 │
│ │construcţii│fabricat │ │ │
│ │ │cărămizi │ │ │
├────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────┤
│ │ │Modernizarea │ │ │
│ │ │microhidro │ │ │
│ │ │unităţilor de │ │ │
│ │ │producere a │ │ │
│ │ │energiei │ │ │
│ │Industria │electrice │ │ │
│10. │celulozei │pentru │realizată│0,0 │
│ │şi hârtiei │acoperirea │ │ │
│ │ │exclusivă a │ │ │
│ │ │necesarului │ │ │
│ │ │propriu de │ │ │
│ │ │energie │ │ │
│ │ │electrică │ │ │
├────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────┤
│ │ │Sectorizarea si│ │ │
│ │ │optimizarea │ │ │
│ │ │consumului de │ │ │
│11. │Construcţii│apă tehnologică│realizată│148,0 │
│ │de maşini │şi aer │ │ │
│ │ │comprimat în │ │ │
│ │ │secţiile de │ │ │
│ │ │producţie │ │ │
├────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────┤
│ │ │Modernizarea │ │ │
│ │ │microhidro │ │ │
│ │ │unităţilor de │ │ │
│ │ │producere a │ │ │
│ │ │energiei │ │ │
│ │Industria │electrice │ │ │
│12. │celulozei │pentru │realizată│688,0 │
│ │şi hârtiei │acoperirea │ │ │
│ │ │exclusivă a │ │ │
│ │ │necesarului │ │ │
│ │ │propriu de │ │ │
│ │ │energie │ │ │
│ │ │electrică │ │ │
├────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────┤
│ │Industria │Instalarea unui│ │ │
│13. │chimică │sistem de │realizata│8.999,0 │
│ │ │co-generare │ │ │
├────┴───────────┴───────────────┴─────────┼────────┤
│TOTAL Economii de energie │30.651,0│
└──────────────────────────────────────────┴────────┘


        Aceste economii se contabilizează cu economiile realizate pe perioada 2014 - 2020.
        În aprilie 2016 au fost finalizate 50 de proiecte realizate în cadrul Programului RO17- Inovare verde în industrie (operator de program - Innovation Norway) cu un buget de 26.619.800 Euro. Acest program a fost dedicat inovării, eficientizării şi ecologizării proceselor tehnologice. Rezultatele estimate ale acestui program sunt:
        ● reducerea consumului de energie de 2784 MWh/an
        ● reducerea consumului de carburant de 56.625 litri/an;
        ● reducerea impactului asupra mediului de 110.120 t CO(2)/an. Aceste rezultate se vor contabiliza ca realizări în perioada 2017-2020.


    3.4.2. Economii rezultate de măsurile în industrie
        În anul 2020 este prognozată o economie de energie de circa 0,0907 milioane de tep la companiile industriale care s-au acreditat conform H.G. nr. 495/2014.
        În perioada 2017-2020 este prognozată realizarea economiilor de energie prin măsuri de creştere a eficienţei energetice la restul agenţilor economici din industrie care realizează audit energetic şi management energetic conform datelor din tabelul 2.6.

    3.4.3. Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în industrie
        Finanţarea investiţiilor pentru creşterea eficienţei energetice în industrie se poate realiza din surse proprii, împrumuturi bancare şi din Programul Operaţional Infrastructura mare 2014-2020.
        Astfel în POIM AP 6 Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susţinerii unei economii cu emisii de carbon la obiectivul specific 6.2 Reducerea consumului de energie la nivelul consumatorilor industriali este alocat un buget de 11.752.941 Euro, din care FEDR 9.990.000 Euro.
        Apelul pentru acest proiect este deschis fiind depuse 25 proiecte în valoare 23.477.480 lei, din care FEDR 19.096.560 lei, fiind aprobate 11 proiecte în valoare de 10.083.327 lei, din care FEDR 8.151.995 lei.
        Se are în vedere sprijinirea a 60 de întreprinderi până în anul 2023, urmărindu-se reducerea intensităţii energetice în industrie.
        Indicatorul de rezultat este scăderea intensităţii energetice în industrie de la 183,00 kgep în 2012 la 121,5 kgep în 2023.
        În perioada 2016-2021 prin programul Innovation Norway cu un buget de 22.775.000 Euro denumit "Dezvoltarea afacerilor, inovare, IMM" prin componenta Inovare verde în industrie se vor sprijini proiecte în mediul privat de investiţii de produse, servicii şi soluţii inovative ce conduc direct sau indirect la procese tehnologice mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor.


    3.5. Măsuri de eficienţă energetică în sectorul construcţii
    3.5.1. Introducere
        Având în vedere evoluţia indicatorilor macroeconomici în perioada 2014-2020 (tabelul 2.1) este de aşteptat o evoluţie importantă în activităţile sectorului construcţii.
        Consumul de energie finală în anul 2015 a fost de 379.000 tep. Conform prognozelor CNP (tabelul 2.3.) acest consum este prognozat a atinge în 2020 valoarea de 490.000 tep ceea ce înseamnă o creştere de circa 29,3% faţă de cel din anul 2015 ceea ce înseamnă un ritm mediu anual de creştere de 5,27%.
        Consumul de energie în sectorul construcţii în anul 2015 este prezentat în Tabelul 3.14. Acest sector este mare consumator de combustibili pentru camioane şi utilaje de transport (circa 68% din total consum), restul combustibililor fiind utilizaţi pentru procese termice.
        Tabel 3.14. Consumul de energie în sectorul construcţii în anul 2015

┌──────┬──────┬─────┬───────┬─────────┬────────┬──────┬─────┬──────────┬────────┬─────────┬───────┐
│ │Huilă/│ │ │ │ │ │ │Alte │Gaze │Energie │Energie│
│Total │lignit│Lemn │Benzină│Petroluri│Motorină│Păcură│GPL │Produse │Naturale│Electrică│Termică│
│[tep] │[tep] │[tep]│[tep] │[tep] │[tep] │[tep] │[tep]│petroliere│[tep] │[tep] │[tep] │
│ │ │ │ │ │ │ │ │[tep] │ │ │ │
├──────┼──────┼─────┼───────┼─────────┼────────┼──────┼─────┼──────────┼────────┼─────────┼───────┤
│379348│750 │3054 │9620 │87 │209253 │1111 │38538│9955 │64873 │38744 │3269 │
└──────┴──────┴─────┴───────┴─────────┴────────┴──────┴─────┴──────────┴────────┴─────────┴───────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Balanţa Energetică a României - colecţii)


    3.5.2. Principalele măsuri ce se referă la eficienţă energetică în sectorul construcţii
        Măsurile privind creşterea eficienţei energetice în sectorul construcţii sunt de două categorii şi anume măsuri cu caracter general şi măsuri specifice.
        Măsurile cu caracter general se aplică în conformitate cu cerinţele Legii nr. 121/2014 prezentate în subcapitolul 3.1.2. De asemenea, se are în vedere şi cerinţa conform căreia agenţii economici şi unităţile administrative publice locale şi centrale care deţin mai mult de 25 de autovehicule trebuie să monitorizeze şi gestioneze consumul de carburanţi în vederea reducerii acestuia.
        În sectorul construcţii deosebit de importantă este achiziţionarea unor tehnologii performante pentru activitatea desfăşurată şi a unor echipamente performante ceea ce permite reducerea atât a consumului de combustibili, cât şi cel al consumului de energie electrică.
        În perioada 2017-2020 prin măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice economiile de energie prognozate pentru acest sector sunt de 0,0318 milioane tep, ceea ce reprezintă circa 8,3% din consumul de energie al sectorului din anul 2015.

    3.5.3. Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în sectorul construcţii
        Finanţarea investiţiilor pentru creşterea eficienţei energetice în sectorul construcţii se poate realiza din surse proprii, din împrumuturi la bănci şi altele asemenea.


    3.6. Măsuri de eficienţă energetică în transport
    3.6.1. Introducere
        Dezvoltarea sectorului Transporturi se realizează în strânsă corelare cu dezvoltarea economico-socială a României. Având în vedere evoluţia indicatorilor macroeconomici în perioada 2014 - 2020 (tabelul 2.1.) este de aşteptat o evoluţie importantă în activităţile diferitelor moduri de transport.
        Sectorul transporturi este unul din cele mai importante sectoare atât din punctul de vedere al consumului de energie, cât şi al implicaţiilor asupra mediului înconjurător. Conform prognozelor CNP (tabelul 2.2.) este de aşteptat ca în perioada 2017-2020 ritmul mediu anual de creştere a consumului de energie în acest sector să fie de circa 1,07%.
        Consumul de energie al anului 2015 pe diferite moduri de transport este prezentat în tabelul 3.15. Cel mai mare consum de energie este în transportul rutier (circa 91% din total).
        Tabel 3.15. Consumul de energie în sectorul Transporturi în anul 2015 [tep]

┌─────────┬───────┬───────┬─────────┬────────┬─────┬────────┬───────┬─────────┬───────┐
│Mod de │ │ │ │ │ │Gaze │Alţi │Energie │Energie│
│transport│Total │Benzină│Petroluri│Motorină│GPL │naturale│Combus-│Electrică│Termică│
│ │ │ │ │ │ │ │tibili │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼─────────┼────────┼─────┼────────┼───────┼─────────┼───────┤
│Aerian │272244 │1114 │271130 │- │- │- │- │- │- │
├─────────┼───────┼───────┼─────────┼────────┼─────┼────────┼───────┼─────────┼───────┤
│Rutier │5068407│1270024│- │3522542 │62564│- │212186 │3654 │- │
├─────────┼───────┼───────┼─────────┼────────┼─────┼────────┼───────┼─────────┼───────┤
│Feroviar │202207 │1279 │- │113000 │120 │- │- │87858 │- │
├─────────┼───────┼───────┼─────────┼────────┼─────┼────────┼───────┼─────────┼───────┤
│Naval │44100 │151 │- │43950 │- │- │- │- │- │
├─────────┼───────┼───────┼─────────┼────────┼─────┼────────┼───────┼─────────┼───────┤
│Prin │4398 │- │- │- │- │1188 │ │1585 │1628 │
│conducte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼─────────┼────────┼─────┼────────┼───────┼─────────┼───────┤
│TOTAL │5591446│1270024│271130 │3679491 │62684│1188 │212186 │93097 │1628 │
└─────────┴───────┴───────┴─────────┴────────┴─────┴────────┴───────┴─────────┴───────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Balanţa Energetică a României - colecţii)

        Pentru definirea măsurilor şi politicilor ce se adoptă în perioada 2017 - 2020 pentru creşterea eficienţei energetice în sectorul transporturi din România se prezintă pentru perioada 2007 - 2015 următoarele informaţii:
        ● evoluţia parcursului mărfurilor pe cele 4 moduri de transport (transport feroviar, rutier, pe căi navigabile interne şi pe conducte petroliere magistrale) (tabelul 3.16);
        ● evoluţia parcursului pasagerilor în transportul interurban şi internaţional (tabelul 3.17);
        ● evoluţia parcului autovehiculelor (tabelul 3.18).

        Tabel 3.16. Evoluţia parcursului mărfurilor în perioada 2007 - 2015 [1000 mil.tone-km]

┌──────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│Anul │2007│2008│2009│2010│2011│2012│2013│2014│2015│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Transport │15,8│15,2│11,1│12,4│14,7│13,5│12,9│12,3│13,7│
│feroviar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Transport │59,5│56,4│34,3│25,9│26,3│29,6│34,0│35,1│39,0│
│rutier │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Pe căi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│navigabile│8,2 │8,7 │11,8│14,3│11,4│12,5│12,2│11,7│13,2│
│interne │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conducte │1,9 │1,7 │1,2 │1,0 │0,9 │0,8 │0,8 │1,0 │1,0 │
│petroliere│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│magistrale│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│TOTAL │85,3│82,0│58,4│53,6│53,4│56,4│59,9│60,1│66,9│
└──────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al Românei - colecţii)

        Tabel 3.17. Parcursul pasagerilor în transportul interurban şi internaţional în perioada 2007 - 2015 [1000 mil. pasageri km]

┌──────────┬────────────────────────────────────────────────────┐
│Modul de │Anul │
│transport ├─────┬─────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
│ │2007 │2008 │2009│2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │
├──────────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Feroviar │7,5 │7,0 │6,1 │5,4 │5,1 │4,6 │4,4 │4,9 │5,1 │
├──────────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Rutier │12,2 │20,2 │17,1│15,8 │15,5 │16,9 │17,1 │18,3 │17,5 │
├──────────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Transport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interioare│0,023│0,021│0,02│0,015│0,018│0,017│0,017│0,011│0,010│
│pe căi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│navigabile│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL │19,7 │27,2 │23,3│21,3 │20,6 │21,5 │21,5 │23,2 │22,6 │
└──────────┴─────┴─────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al Românei - colecţii)

        Tabel 3.18. Evoluţia parcului auto în perioada 1990 - 2015 [mii buc.]

┌────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│Tipuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│autovehicule│2007 │2008 │2009 │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │
│\ Anul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Autoturisme │3554 │4027 │4245 │4320 │4335 │4487 │4695 │4907 │5155 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Autobuze şi │35,8 │41,5 │41,2 │40,9 │40,9 │42,0 │42,8 │44,2 │47,3 │
│microbuze │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Autovehicule│587,4│645,3│661,9│667,2│696,3│719,9│761,5│806,5│856,3│
│de marfă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Motorete şi │56,5 │71,8 │80,0 │85,2 │90,1 │95,4 │101,6│107,3│112,9│
│motociclete │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al Românei - colecţii)


    3.6.2. Principalele măsuri ce se referă la eficienţă energetică în transport
        Măsurile privind creşterea eficienţei energetice în transport sunt de două categorii şi anume măsuri cu caracter general şi măsuri specifice fiecărui mod de transport.
        În anul 2016, Guvernul României a aprobat Master Planul General de Transport, document strategic care stabileşte principalele direcţii de dezvoltare a infrastructurii de transport din România în următorii 15 ani, pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian şi multimodal.
        Master Planul General de Transport al României va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a României pe termen lung, prin creşterea conectivităţii intermodale (legături create prin combinarea tuturor modurilor de transport) între regiuni, accesul populaţiei şi al mediului de afaceri la reţeaua de transport şi susţinerea dezvoltării regiunilor cu potenţial de creştere economică.
        Adoptarea Master Planului reprezintă şi o condiţionalitate a finanţărilor pentru România în domeniul transporturilor, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare.
        Măsurile cu caracter general se aplică în conformitate cu legislaţia în vigoare prezentate în subcapitolul 3.1.2. De asemenea, se are în vedere şi cerinţa conform căreia agenţii economici şi unităţile administrative publice locale şi centrale care deţin mai mult de 25 de autovehicule trebuie să monitorizeze şi gestioneze consumul de carburanţi în vederea reducerii acestuia.
    3.6.2.1. Transportul feroviar
        Master Planul General de Transport în domeniul feroviar are ca misiune creşterea atractivităţii transportului pe calea ferată şi ca obiective îmbunătăţirea condiţiilor de deplasare prin modernizarea reţelei feroviare naţionale şi dezvoltarea serviciilor feroviare. În acest document sunt prevăzute următoarele proiecte:
        ● Proiecte de modernizare căi ferate;
        ● Proiecte de modernizare căi ferate turistice;
        ● Proiecte cale ferată cu viteza sporită.

        Pentru perioada 2016 - 2020 aceste proiecte totalizează o lungime de peste 2000 km.
        Realizarea acestor proiecte va conduce la creşterea atractivităţii utilizării serviciului feroviar, ceea ce impune acordarea unei atenţii deosebite utilizării eficiente a energiei.
        Dintre măsurile specifice transportului feroviar propuse în PNAEE III, în perioada 2014 - 2016 s-au aplicat următoarele măsuri la cele două companii CFR Marfă şi CFR călători:
        ● Evitarea efectuării de kilometri izolaţi, urmărirea asigurării circulaţiei trenurilor directe de marfă la tonajul şi lungimea din livretele de mers, organizarea judicioasă a activităţii de manevră şi asigurarea tracţiunii electrice, acolo unde secţia de circulaţie permite economii de energie de 2044 tep;
        ● Reducerea consumurilor de energie electrică aferente producerii aerului comprimat necesar funcţionării instalaţiilor fixe de probă a frânelor trenurilor, prin reabilitarea instalaţiilor existente - economii de energie de 0,6 tep;
        ● Utilizarea eficientă a spaţiilor de producţie - economii de energie de 62,90 tep;
        ● Lucrări de eficientizare energetică a clădirilor de exploatare feroviară- economii de energie de 3299 tep;
        ● Introducerea de unităţi de semnalizare luminoasă cu LED - economii de energie de 2 tep;
        ● Introducerea iluminatului exterior economic în staţiile căilor ferate - economii de energie de 12 tep;
        ● Reducerea consumului de carburanţi aferent parcului auto propriu prin micşorarea cotei de combustibil alocată lunar cu 29% - economii de energie de 5,7 tep;
        ● Achiziţia de instalaţii şi echipamente cu consumuri energetice eficiente - economii de energie de 436 tep.

        Din rapoartele de monitorizare realizate de ANRE în perioada 2014-2016 au rezultat, prin măsurile de creştere a eficienţei energetice aplicate economiile de energie din tabelul 3.19.
        Tabel 3.19. Economia de energie obţinută în perioada 2014-2016

┌──────────────────────────────────────┐
│Economia de energie [tep] │
├────────────┬────────────┬────────────┤
│2014 │2015 │2016 │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│8480 │2106 │2064 │
└────────────┴────────────┴────────────┘


        Pentru perioada 2017 - 2020 se vor aplica următoarele măsuri:
        ● Implementarea unui sistem de telegestiune a energiei electrice şi de compensare a factorului de putere la substaţiile de tracţiune electrică - economii de energie prognozate de 25292 tep;
        ● Introducerea de unităţi de semnalizare luminoasă cu LED - economii de energie prognozate de 29456 tep;
        ● Introducerea iluminatului exterior economic în staţiile căilor ferate, economii prognozate de 19651 tep;
        ● Lucrări de eficientizare energetică a clădirilor de exploatare feroviară, economii de energie de 2970 tep;
        ● Achiziţia de instalaţii şi echipamente cu consumuri energetice eficiente, economii de energie de 436 tep.

        Având în vedere măsurile de eficienţă energetică ce sunt prognozate să se aplice în perioada 2017- 2020 se vor realiza economii de energie de 77805 tep ceea ce reprezintă circa 38% din consumul de energie al anului 2015.

    3.6.2.2. Transport naval
        Master Planul General de Transport în domeniul naval are ca misiune creşterea volumelor de mărfuri şi pasageri transportaţi pe ape şi ca obiectiv dezvoltarea infrastructurilor portuare şi a rutelor pe Marea Neagră, pe Dunăre şi pe canalele navigabile. În acest document sunt prevăzute următoarele proiecte pentru perioada 2016-2018:
        ● Modernizare Porturi: Galaţi, Brăila, Cernavodă, Orşova, Giurgiu şi altele asemenea;
        ● Modernizare ecluze: Agigea, Cernavodă, Ovidiu şi altele asemenea;
        ● Îmbunătăţirea siguranţei transportului naval prin achiziţionarea de nave tehnice multifuncţionale şi echipamente specifice.

        Realizarea acestor proiecte va contribui la creşterea eficienţei energetice în sectorul naval.
        Dintre măsurile specifice transportului naval propuse în PNAEE III în perioada 2014 - 2016 s-au aplicat următoarele măsuri specifice transportului pe căile navigabile interioare:
    - Retehnologizarea ecluzelor Agigea fir 2, Cernavodă fir 2 şi Ovidiu fir 1 continuând modernizarea echipamentelor şi instalaţiilor din ecluzele Agigea fir 1, Cernavodă fir 1, Ovidiu fir 2, inclusiv staţia de pompare complexă km 60 Cernavodă.
    – Reducerea pierderilor în trafo 1600 kVA prin utilizarea schemei cu un trafo pe 0,4 kV- economie de energie 3 tep/an;
    – Compensarea energiei reactive prin sisteme automate de reglaj şi compensare în porturile Medgidia şi Basarabi - economie de energie - 3 tep/an;
    – Asigurarea iluminatului exterior pe platforma Depozitului central cu surse de iluminat hibrid (fotovoltaic şi eolian): economie de energie - 3 tep/an.
    – Achiziţionarea şi punerea în funcţiune prin retehnologizări/modernizări succesive a echipamentelor de comunicaţii mai performante din punct de vedere energetic: economii realizate de 0,27 tep/an.

        Dintre măsurile clădirilor şi autoturismelor aparţinând companiilor în perioada 2014 - 2016 s-au aplicat următoarele măsuri:
    - Înlocuirea tâmplăriei metalice la turnurile de comandă de la ecluzele Cernavodă, Agigea, Ovidiu şi Năvodari cu ferestre termopan - economie de energie 12 tep/an;
    – Înlocuirea tâmplăriei de lemn de la sediul central al CN "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanţa cu ferestre termopan - economie de energie 6 tep/an;
    – Casarea maşinilor vechi de 8 ani şi achiziţionarea de maşini noi cu consum redus de combustibil- economi de energie 1,4 tep/an;
    – Reducerea încălzirii excesive şi reducerea temperaturii pe perioada când personalul administrativ nu este la serviciu (16:30-08:00) prin instalarea de termocronostate-economii de energie 0,07 tep/an;
    – Înlocuirea sistemului de iluminat clasic interior din incinta 1A Port Constanţa Sud;
    – Modernizarea a 5 posturi de transformare în Portul Constanţa;
    – Modernizarea reţelei de iluminat exterior nocturn la CN Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA;

        Pentru perioada 2017-2020 se vor aplica următoarele măsuri:
        ● Modernizarea şi retehnologizarea remorcherului multifuncţional HERCULES;
        ● Modernizarea şi retehnologizarea remorcherului maritim multifuncţional cu clasa de gheaţă PEREUS;
        ● Achiziţionarea a două pilotine maritime şi trei pilotine fluviale moderne;
        ● Rememorizarea şi modernizarea şalanda maritimă de 900 mc SILIŞTEA 2 şi navele remorcher CGALAŢI 3 (2400CP) şi navele de semnalizare SEMNAL3 şi SEMNAL4;
        ● Reabilitarea termică a clădirilor tehnologice şi administrative din cadrul CN Administraţia Canale Navigabile SA;
        ● Dotarea clădirilor de la CN Administraţia Canale Navigabile SA cu pompe de căldură;
        ● Creşterea eficienţei energetice a sistemului de iluminat exterior aferent canalelor navigabile;
        ● Modernizarea iluminatului la CN Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA
        ● Modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice în Portul Constanţa şi trecerea reţelei de distribuţie de MT cu funcţionare la 6kV la tensiunea nominală de 20kV,
        ● Modernizarea centralelor termice la CN Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA.

        În perioada 2014-2016 prin măsurile de creştere a eficienţei energetice aplicate s-au obţinut economii de energie prezentate de ANRE în Rapoartele de monitorizare (tabelul 3.20).
        Tabel 3.20. Economia de energie obţinută în perioada 2014-2016

┌──────────────────────────────────────┐
│Economia de energie [tep] │
├────────────┬────────────┬────────────┤
│2014 │2015 │2016 │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│0 │105 │48 │
└────────────┴────────────┴────────────┘


        În perioada 2017-2020 prin măsurile de creştere a eficienţei energetice propuse pentru aplicare se prognozează obţinerea unor economii de energie de 0,000474 milioane tep conform precizărilor din tabelul 2.6, ceea ce reprezintă circa 1% din consumul de energie al anului 2015.

    3.6.2.3. Transport aerian
        Master Planul General de Transport în domeniul aerian are ca misiune creşterea numărului de persoane şi a volumului de mărfuri transportat aerian şi ca misiune dezvoltarea infrastructurii aeroporturilor şi realizarea de noi legături naţionale şi internaţionale.
        În document se precizează că în perioada 2016 - 2018 se modernizează aeroporturile Bucureşti, Cluj Napoca, Timişoara, Sibiu, Bacău şi aerodromurile.
        Rezultă că prin aceste modernizări vor rezulta economii de energie ca urmare a achiziţiilor de instalaţii şi echipamente eficiente energetic şi adoptarea unor soluţii constructive ce respectă cerinţele, normele de eficienţă energetică.
        În anul 2011 a fost întocmit Planul Naţional de Acţiune pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul aviaţiei civile pentru perioada 2011 - 2020 aprobat prin Ordinul comun al Ministerului Transporturilor şi Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice nr. 169/2011.
        Din rapoartele de monitorizare privind implementarea măsurilor din acest plan conform Directivei nr. 2007/589/CE au rezultat indicatorii de eficienţă (cantitatea de combustibili raportată la tone.km) din tabelul 3.21.
        Tabel 3.21. Indicatori de eficienţă pentru transportul aerian în perioada 2011-2016

┌────┬─────────────────────────────────┐
│Anul│Indicator eficienţă │
├────┼─────────────────────────────────┤
│2011│0,372 = 203506000 litri kerosen/ │
│ │546088917 tone.km │
├────┼─────────────────────────────────┤
│2012│0,372 = 182719000 litri kerosen/ │
│ │490119064 tone.km │
├────┼─────────────────────────────────┤
│2013│0,347 = 168200000 litri kerosen/ │
│ │484088685 tone.km │
├────┼─────────────────────────────────┤
│2014│0,359 = 180769000 litri kerosen/ │
│ │502596946 tone.km │
├────┼─────────────────────────────────┤
│2015│0,345 = 210616040 litri kerosen/ │
│ │609964746 tone.km │
├────┼─────────────────────────────────┤
│2016│0,329 = 264615244 litri kerosen/ │
│ │804096156 tone.km │
└────┴─────────────────────────────────┘


        Din examinarea datelor din tabelul 3.21 se remarcă creşterea activităţii în transportul aerian în perioada 2014 - 2016 în condiţiile utilizării eficiente a combustibilului.
        Din analiza realizată de către ANRE a programelor de îmbunătăţire a eficienţelor energetice, rezultă că s-au obţinut economii de energie de 113 tep în anul 2015 şi 300 tep în anul 2016.
        În perioada 2017/2020 prin măsurile de creştere a eficienţei energetice ce se vor aplica se prognozează o economie de energie de 0,0033 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6, ceea ce reprezintă 1,2% din consumul anului 2015.

    3.6.2.4. Transport rutier
        Master Planul General de Transport în domeniul rutier are ca misiune creşterea conectivităţii rutiere între polii de creştere economică ai României şi ca obiective îmbunătăţirea condiţiilor de deplasare între regiuni prin dezvoltarea reţelei rutiere naţionale şi asigurarea mentenanţei celei existente. În cadrul documentelor sunt definite proiectele de autostrăzi şi drumuri expres.
        În perioada 2014 - 2016 printre măsurile aplicate au fost:
        ● Programul de înnoire a parcului auto naţional pentru înlocuirea autoturismelor vechi cu grad înalt de emisii şi consumuri specifice mari (Programul Rabla);
        ● Optimizarea transportului de marfă (Programul de audit);
        ● Programul de încurajare a achiziţiilor maşinilor hibride şi electrice;
        ● Programul de încurajare a utilizării mopedelor şi bicicletelor.

        Programul Rabla se desfăşoară din anul 2005 şi permite înnoirea parcului de maşini deţinut atât de persoane fizice, cât şi de persoane juridice cu maşini mai puţin poluante şi cu consum mai mic de combustibili. Administraţia Fondului de Mediu (AFM) a căutat permanent să perfecţioneze activitatea de reînnoire a parcului de maşini, prin acest proiect căutând să găsească stimulentele necesare.
        În cadrul programului din 2013 a fost utilizat un singur tichet valoric pentru achiziţionarea unui autovehicul nou, faţă de trei tichete câte se utilizau în anii anteriori, iar valoarea acestuia a fost de 6500 de lei, faţă de 3800 lei cât valora în 2012.
        În 2013 a fost posibilă cumularea eco-tichetului cu tichetul Rabla în cazul achiziţionării unui autovehicul electric. De asemenea, pentru stimularea achiziţionării autovehiculelor cât mai prietenoase cu mediul s-a oferit posibilitatea acordării, pe lângă prima de casare, a unui eco-bonus în valoare de 500 lei pentru:
        ● achiziţionarea unui autovehicul nou, încadrat în norma de poluare Euro 6;
        ● achiziţionarea unui autovehicul nou, al cărui motor generează o cantitate de emisii de CO(2) mai mică de 100g/km;
        ● achiziţionarea unui autovehicul nou, cu sistem de propulsie hibrid.

        La achiziţionarea unui autovehicul de acest tip, se putea acorda, pe lângă prima de casare, o reducere în cuantum de maximum 1000 lei, rezultată prin cumulul a cel mult două eco-bonusuri.
        Ca noutate, în Programul Rabla 2014, persoanele fizice care au beneficiat de un tichet electronic s-au adresat direct producătorilor/dealerilor validaţi în program. De asemenea, o altă modificare este aceea că au fost incluse în program maşini cu o vechime mai mare sau egală cu 8 ani. Pentru prima dată tichetele nu au fost acordate fizic beneficiarilor, acestea fiind alocate electronic în sistemul informatic al AFM.
        În anul 2015, cuantumul primei de casare a fost de 6500 lei, la care se putea adăuga câte un ecobonus la achiziţionarea unui autovehicul nou, dar nu mai mult de două ecobonusuri cumulate, pentru fiecare dintre următoarele caracteristici, astfel:
    a. un ecobonus în valoare de 750 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou al cărui motor generează o cantitate de emisii de CO(2) mai mică de 100 g/km, în regim de funcţionare mixt, potrivit menţiunilor înscrise în certificatul de conformitate al autovehiculului nou;
    b. un ecobonus în valoare de 1500 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;
    c. un ecobonus în valoare de 2500 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou electric hibrid.

        În 2016, Programul Rabla a fost divizat în "Rabla Clasic" şi "Rabla Plus", extensia dedicată maşinilor electrice şi dezvoltării infrastructurii specifice.
        Bugetul iniţial alocat celor două programe a fost de 220 milioane de lei, din care 75 milioane de lei pentru Rabla Plus, atât pentru achiziţionarea de autovehicule noi electrice şi electrice hibride, cât şi pentru finanţarea reţelei de staţii de încărcare a acestora. În interiorul programului Rabla Clasic, de 145 milioane lei, iniţial, 115 milioane de lei au fost alocate persoanelor fizice şi 30 de milioane de lei, persoanelor juridice. Dar, datorită succesului înregistrat imediat după lansarea din 14 iunie, cele 13000 de tichete electronice destinate persoanelor fizice fiind rezervate în primele trei săptămâni, Ministerul Mediului a suplimentat numărul de tichete pentru populaţie de trei ori - prima dată în iulie (cu 4000 de tichete prin realocarea a 10 milioane lei din bugetul persoanelor juridice), a doua oară în octombrie (1846 de tichete prin realocarea a 12 milioane lei din bugetul persoanelor juridice) şi a treia oară în noiembrie (3538 tichete prin suplimentarea bugetului cu 23 milioane lei).
        Conform datelor prezentate de ANRE în Rapoartele de monitorizare în perioada 2014-2016 au fost casate 71791 autovehicule. În anul 2016 au fost casate 25977 autovehicule fiind achiziţionate 25860 autovehicule noi prin Programul Rabla 2016 (tabelul 3.22.).
        Tabel 3.22. Reînnoirea parcului de autovehicule în anul 2016

┌────┬───────────────────────┬───────────────────────┐
│ │Autovehicule noi │Autovehicule casate │
│Anul├─────┬────────┬────────┼─────┬────────┬────────┤
│ │Total│Persoane│Persoane│Total│Persoane│Persoane│
│ │ │fizice │juridice│ │fizice │juridice│
├────┼─────┼────────┼────────┼─────┼────────┼────────┤
│2016│25860│22400 │3460 │25977│22499 │3478 │
└────┴─────┴────────┴────────┴─────┴────────┴────────┘


        În perioada 2014-2016 prin reînnoirea parcului de autovehicule a rezultat o economie de combustibil de circa 4500 tep considerând economia pe un autovehicul de 0,04 tep.
        Pentru perioada 2017-2020 se prognozează o economie de combustibil conform precizărilor din tabelul 2.6 având în vedere şi reînnoirea vehiculelor de transport marfă, vehiculelor tehnologice din diferite sectoare de activitate şi altele asemenea

    3.6.2.5. Transport urban al populaţiei
        Transportul urban al populaţiei se realizează cu autobuze, microbuze, tramvaie, troleibuze şi metrou. În tabelele 3.23, 3.24. se prezintă evoluţia transportului public local de pasageri ca dotare şi număr de pasageri în perioada 2010-2015.
        Tabel 3.23. Transportul public local de pasageri

┌──────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│Dotări │2010│2011│2012│2013│2014│2015│
├──────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Lungimea liniei simple(km) │
├──────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Tramvaie │901 │890 │860 │851 │868 │839 │
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Troleibuze│436 │437 │421 │430 │434 │448 │
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Metrou │162 │162 │162 │162 │162 │162 │
├──────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Numărul Vehiculelor │
├──────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Tramvaie │1411│1358│1350│1304│1295│1272│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Autobuze │ │ │ │ │ │ │
│şi │5244│5172│4805│4856│4942│4942│
│microbuze │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Troleibuze│614 │627 │605 │592 │594 │588 │
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Metrou │550 │550 │544 │490 │546 │546 │
└──────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘


        Tabel 3.24. Transport public local de pasageri pe tipuri de vehicule de transport

┌──────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Număr │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │
│pasageri │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│TOTAL mii │2117199│1989716│1914073│1927070│2162144│2021639│
│pasageri │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Tramvaie │629071 │569759 │523660 │537161 │530497 │438153 │
├──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Autobuze │ │ │ │ │ │ │
│şi │1119863│107759 │1055066│1052342│1247299│1212907│
│microbuze │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Troleibuze│191033 │171673 │162960 │167787 │211409 │195740 │
├──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Metrou │177232 │170525 │172386 │169779 │173209 │174829 │
└──────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘


        Transportul urban al populaţiei este realizat de Regii Autonome de Transport sau de Companie de Transport în subordinea autorităţilor publice locale. Cel mai solicitat este transportul cu autobuze şi microbuze.
        Din evoluţia liniei de transport şi a numărului de pasageri se constată că în perioada 2010-2015 în unele localităţi s-a renunţat la transportul cu tramvaie parţial sau total.
        Evoluţia numărului de vehicule în perioada 2010-2015 arată că nu s-au făcut investiţii importante în parcul mijloacelor de transport.
        Autorităţile locale au acţionat însă pentru creşterea eficienţei în transportul public local prin:
        ● Realizarea în oraşe a unor Studii de optimizare a funcţionării transportului public în scopul extinderii şi îmbunătăţirii acestuia;
        ● Încurajarea formelor de transport alternativ (ciclismul, car-pooling, car-sharing şi altele asemenea) prin planificare urbană şi dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru ciclism (piste de biciclete, rasteluri de depozitare, vagoane/compartimente speciale pentru biciclete la metrou şi în trenuri şi altele asemenea) şi extinderea zonelor pietonale în special în marile aglomerări urbane;
        ● Creşterea gradului de utilizare a transportului public, prin optimizarea mijloacelor de transport în comun (autobuze, troleibuze, tramvaie) şi a infrastructurii necesare pentru o bună funcţionare a acestora;
        ● Achiziţionarea de autobuze Mercedes, Solaris, ISUZU, KARSAN JEST.

        Din analiza Programelor de îmbunătăţire a eficienţei energetice ANRE a evaluat economii de 1692 tep în anul 2014, 590 tep în anul 2015 şi 2924 tep în anul 2016.
        Pentru perioada 2017-2020 se vor achiziţiona vehicule cu performanţe tehnice ridicate (consum redus şi emisii poluante reduse) pentru asigurarea unui transport civilizat şi prietenos faţă de mediu. Se prognozează o creştere a economiei de energie ceea ce conduce valoarea de 0,085 milioane tep în 2020 conform valorilor din tabelul 2.6.
        În oraşul Bucureşti se continuă lucrările la metrou pentru extinderea reţelei, prezentate în PNAEE III, şi se aplică măsuri pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice.
        În perioada 2014 - 2017 prin aplicarea măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice s-au obţinut economiile de energie prezentate în tabelul 3.25.
        Tabel 3.25. Economiile de energie în perioada 2014-2016

┌────┬─────────────┬─────────┬────────┬──────────────┐
│ │ │ │Economia│ │
│Nr. │Măsura │ │de │ │
│crt.│aplicată │Anul PIF │energie,│Finanţarea │
│ │ │ │în tep/ │ │
│ │ │ │an │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼──────────────┤
│ │Modernizarea │ │ │ │
│ │instalaţiilor│ │ │Fonduri │
│ │aferente │ │ │europene │
│1. │sistemului de│2016 │860 │nerambursabile│
│ │ventilare │ │ │POIM şi POST, │
│ │generală a │ │ │Bugetul de │
│ │staţiilor │ │ │stat │
│ │Mag.1-6staţii│ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼──────────────┤
│ │Achiziţia a │ │ │Fonduri │
│ │16 trenuri │ │ │europene │
│2. │electrice de │2014 │731 │nerambursabile│
│ │metrou │ │ │POIM şi POST, │
│ │produse de │ │ │Bugetul de │
│ │CAF │ │ │stat │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼──────────────┤
│ │Achiziţia a 8│ │ │Fonduri │
│ │trenuri │ │ │europene │
│3. │electrice de │2014 │163,4 │nerambursabile│
│ │metrou │ │ │POIM şi POST, │
│ │produse de │ │ │Bugetul de │
│ │CAF │ │ │stat │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼──────────────┤
│4. │Modernizare │2015 │11,24 │Fonduri │
│ │scări rulante│ │ │proprii │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼──────────────┤
│ │Iluminat │ │25 tep/ │Fonduri │
│5. │tehnologic │2014-2017│an │proprii │
│ │LED-6 staţii │ │staţie │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼──────────────┤
│6. │Achiziţia a 3│2016 │0,01 │Fonduri │
│ │autoturisme │ │ │proprii │
└────┴─────────────┴─────────┴────────┴──────────────┘


        În perioada 2017 - 2020 prin aplicarea măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice se prognozează că se obţinut economiile de energie prezentate în tabelul 3.26.
        Tabel 3.26. Economiile de energie în perioada 2017-2020

┌────┬───────────────┬─────────┬──────────┬──────────────┐
│ │ │ │Economia │ │
│Nr. │Măsura aplicată│Anul PIF │de │Finanţarea │
│crt.│ │ │energie, │ │
│ │ │ │în tep/an │ │
├────┼───────────────┼─────────┼──────────┼──────────────┤
│ │Iluminat │ │25 tep/an │Fonduri │
│1. │tehnologic LED │2017-2020│staţie │proprii │
│ │-8 staţii │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼──────────┼──────────────┤
│ │Achiziţia a 13 │ │ │Fonduri │
│ │trenuri │ │Trenuri cu│europene │
│2. │electrice de │2018-2020│recuperare│nerambursabile│
│ │metrou pentru │ │de energie│POIM şi │
│ │Magistrala5 │ │la frânare│Bugetul de │
│ │ │ │ │stat │
├────┼───────────────┼─────────┼──────────┼──────────────┤
│ │Modernizarea │ │ │ │
│ │instalaţiilor │ │ │ │
│ │pe magistralele│ │ │ │
│ │1,2,3 şi │ │ │ │
│ │tronsonul de │ │ │ │
│ │legătură de │ │ │Fonduri │
│ │metrou │ │ │europene, │
│3. │Modernizare │2019 │105,53 │Bugetul de │
│ │echipamente, │ │ │stat │
│ │transformatoare│ │ │ │
│ │de staţie cu │ │ │ │
│ │pierderi reduse│ │ │ │
│ │conform Norma │ │ │ │
│ │ecodesign EU548│ │ │ │
│ │/2014 │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼──────────┼──────────────┤
│ │Achiziţia a 4 │ │ │Fonduri │
│ │autovehicule (2│ │ │proprii şi din│
│ │autoturism, o │ │ │Programul de │
│4. │autospecială │2017 │0,01 │stimulare a │
│ │salvatori şi o │ │ │înnoirii │
│ │autoutilitară │ │ │Parcului auto │
│ │de 3,5 t cu │ │ │naţional │
│ │benă) │ │ │2017-2019 │
└────┴───────────────┴─────────┴──────────┴──────────────┘


        Din analiza Programelor de îmbunătăţire a eficienţei energetice ANRE a evaluat economii de 747 tep/an în anul 2014, şi 817 tep în anul 2016.
        În perioada 2017-2020 se prognozează economii de energie conform datelor din tabelul 2.6.


    3.6.3. Economii rezultate de măsurile în transport
        Economiile rezultate din măsurile de creştere a eficienţei energetice ce se aplică în sectorul transport, prezentate în tabelul 2.6, sunt în anul 2020 în valoare de 1,117 milioane tep ceea ce reprezintă 20% din consumul anului 2015.

    3.6.4. Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în transport
        Finanţarea investiţiilor pentru creşterea eficienţei energetice în transport se poate realiza din surse proprii, împrumuturi bancare şi fonduri europene prezentate în detaliu în subcapitolul 3.1.1.
        În cadrul POR 2014-2020 în cadrul AP 3 Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon la Prioritatea de investiţii, Obiectivul specific 3.2 Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană şi a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor - mobilitatea urbană există un buget alocat de 491,97 mil Euro (FEDR 410,67 mil Euro) la care se adaugă buget ITI Delta Dunării de 63,30 mil Euro (FEDR 53,80 mil Euro) şi buget SUERD 61,42 mil Euro (FEDR 52,21 mil Euro).
        În cadrul POR 2014-2020 în cadrul AP 4 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Prioritatea de investiţii 4.1. Promovarea strategiei de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană şi a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor - mobilitate urbană în municipii reşedinţă de judeţ există un buget alocat de 1.126.408.011 Euro (FEDR 957.446.809 Euro).


    3.7. Măsuri de eficienţă energetică în serviciile de încălzire şi răcire
    3.7.1. Realizarea serviciilor de încălzire şi răcire
        Sectorul rezidenţial este cel mai mare consumator de energie din total consum de energie finală. Conform prognozelor CNP (tabelul 2.2.) este de aşteptat ca în perioada 2017 - 2020 ritmul mediu anual de creştere a consumului de energie în acest sector să fie de circa 1,07%.
        În conformitate cu datele statistice ale anului 2015 consumul de energie al populaţiei a fost de 7386535 tep, utilizat în proporţie de 85,9% pentru asigurarea încălzirii locuinţelor şi a apei calde menajere şi pentru prepararea hranei şi numai în proporţie de 14,1% iluminat şi utilizări de echipamente şi aparate electrice.
        Astfel în 2015 cu un consum de 6345511 tep s-a asigurat încălzirea locuinţelor şi prepararea apei calde menajere şi a hranei utilizând următoarele surse:
        ● Gaze naturale 2265395 tep (35,7%);
        ● Lemne de foc 2950814 tep (46,5%);
        ● Energie termică 801503 tep (12,6%);
        ● Surse de energie neconvenţionale 2805 tep (0,04%);
        ● Alţi combustibili (hidrocarburi lichide, cărbuni) 324994 tep (5,1%).

        Rezultă că serviciile de încălzire, respectiv răcire s-au realizat în proporţie de 87,4%, respectiv 100% descentralizat.
        În ceea ce priveşte sistemelor de răcire existente, s-a constatat o creştere a utilizării aparatelor de ventilare tip splitere alimentate cu energie electrică în clădirile rezidenţiale, administrative şi din sectorul servicii.
        În anul 2014 numai 70 localităţi mai aveau sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET). Din totalul localităţilor rămase conectate la SACET în 2014, un procent de 64,3% (45 de localităţi) este reprezentat de localităţi cu o populaţie de cel puţin 20000 de locuitori. Referitor la localităţile cu o populaţie mai mică de 5000 de locuitori, se constată că doar 2 localităţi beneficiază de sistemul centralizat de alimentare cu energie termică.
        În anul 2014 din totalul oraşelor şi municipiilor din România (320 oraşe şi municipii) în aproximativ 22% dintre acestea se utiliza serviciul centralizat de alimentare cu energie termică.
        Dacă se are în vedere raportarea la numărul total de oraşe, municipii, comune şi sate (2861 comune şi 12957 sate) se observă că doar în 0,43% dintre acestea exista în funcţiune serviciul centralizat de alimentare cu energie termică.
        În figura 3.4 se prezintă principalele localităţi care dispun de serviciul centralizat de alimentare cu energie termică la nivelul anului 2014 şi gradul de conectare la SACET la nivelul acestora.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 3.4. Grad deservire SACET pentru localităţile care dispun de serviciul de alimentare cu energie termică la nivelul anului 2014
        O analiză sintetică a localităţilor care dispun de serviciul de alimentare cu energie termică, la nivel naţional, făcută pe baza datelor transmise de operatorii de termoficare, actualizată la nivelul anului 2015, arată că mai sunt în funcţiune sisteme centralizate de alimentare cu energie termică (SACET) în 62 localităţi, şi anume
        ● Municipiul Bucureşti şi 26 municipii reşedinţă de judeţ: Alexandria, Arad, Bacău, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Focşani, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Miercurea Ciuc, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Timişoara, Tulcea, Vaslui;
        ● 12 localităţi cu peste 20000 locuitori: Bârlad, Făgăraş, Hunedoara, Lupeni, Mangalia, Medgidia, Năvodari, Odorheiu Secuiesc, Olteniţa, Paşcani, Petroşani, Rădăuţi;
        ● 10 localităţi având între 10000 şi 20000 locuitori: Balş, Beiuş, Brad, Cernavodă, Drăgăneşti Olt, Gheorgheni, Motru, Nehoiu, Otopeni, Vatra Dornei;
        ● 13 localităţi având sub 10000 locuitori: Albeşti, Băile Olăneşti, Călimăneşti, Copşa Mică, Horezu, Huedin, Întorsura Buzăului, Lehliu Gară, Nădlac, Panciu, Sânmartin, Vlăhiţa, Vulcan.

        În 15 municipii reşedinţă de judeţ (36,6% din totalul de 41 judeţe) nu există sisteme SACET, respectiv în: Alba Iulia, Baia Mare, Bistriţa, Brăila, Buftea, Deva, Piatra Neamţ, Reşiţa, Satu Mare, Slatina, Slobozia, Târgovişte, Târgu Jiu, Târgu Mureş, Zalău.
        Avându-se în vedere gradul relativ ridicat de deconectare a consumatorilor de la SACET se poate spune că procesul de debranşare/deconectare este în plină desfăşurare.
        În anul 2014, erau alimentate cu energie termică prin SACET un număr de aproximativ 1.331.353 apartamente, din care aproximativ 93% în mediul urban şi aproximativ 7% în mediul rural. Din numărul total al populaţiei stabile din România de 19.043.767 locuitori, conform recensământului din 2011, aproximativ 3.822.000 de locuitori erau racordaţi, în 2014, la serviciul centralizat de alimentare cu energie termică, reprezentând un procent de 20%.
        În ceea ce priveşte cantităţile anuale de energie termică distribuită, în perioada 2010 - 2015, acestea au avut un caracter permanent descendent, cauzat pe de o parte de condiţiile climatice care au condus la creşterea temperaturilor exterioare şi, pe de altă parte de numărul de consumatori debranşaţi.
        În tabelul 3.27. se prezintă evoluţia producţiei de energie termică din România în perioada 2010 - 2015.
        Tabel 3.27. Evoluţia producţiei de energie termică în perioada 2010-2015 [tep]

┌────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Anul │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │
├────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Producţia de │ │ │ │ │ │ │
│energie termică │ │ │ │ │ │ │
│(inclusiv │2368783│2362958│2172506│2064563│1891889│1856026│
│autoproducătorii│ │ │ │ │ │ │
│) │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Balanţa Energetică a României - colecţii)

        În tabelul 3.28. este prezentată evoluţia consumului final de energie termică, total şi pe principalele activităţi ale economiei naţionale. Se remarcă o scădere a acestui consum cu circa 30% în perioada 2010-2015 cu un ritm mediu anual de circa 5,3%.
        Tabel 3.28. Evoluţia consumului final de energie termică, total şi pe principalele activităţi economice şi sociale în perioada 2010-2015 [tep]

┌────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Specificaţie│2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Consum final│ │ │ │ │ │ │
│energetic de│ │ │ │ │ │ │
│energie │1654337│1662710│1505041│1415674│1272799│1274507│
│termică, din│ │ │ │ │ │ │
│care în: │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- Industrie │282640 │291391 │278874 │258660 │265836 │270369 │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- │4837 │1682 │2248 │2027 │1675 │1625 │
│Transporturi│ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- Populaţie │1134744│1120525│959517 │904843 │799085 │801503 │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- │ │ │ │ │ │ │
│Agricultură,│18039 │23977 │30336 │26992 │20875 │17232 │
│Silvicultură│ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- Servicii │214077 │225135 │234266 │223152 │185328 │183778 │
└────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Balanţa Energetică a României - colecţii)

        Cel mai mare consumator de energie termică alimentat din sisteme centralizate este sectorul rezidenţial (62,34% în 2015), urmat de industrie (21,2% în 2015) şi de servicii (14,4% în 2015). Consumul de energie termică s-a redus semnificativ în sectorul transporturi, reprezentând în 2015 circa 0,12% din consumul anului 2010.
        Toate centralele ce produc energie termică folosesc combustibili fosili (cărbune, hidrocarburi gazoase, hidrocarburi lichide) şi biomasă lemnoasă.
        În tabelul 3.29. este prezentată structura resurselor utilizate pentru producerea energiei termice în perioada 2010 - 2015.
        Tabel 3.29. Evoluţia consumul de resurse energetice în tep, pentru producerea energiei termice

┌───────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Resurse │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │
│energetice │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Total resurse │ │ │ │ │ │ │
│energetice din │2436084│2510214│2280435│2109484│1988236│1920449│
│care pe: │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Cărbune │640872 │700395 │647256 │619531 │560405 │553326 │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Lemne de foc │ │ │ │ │ │ │
│(inclusiv │45843 │77252 │67325 │63311 │89073 │91880 │
│biomasă) │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Hidrocarburi │258927 │288405 │194554 │120274 │110883 │102527 │
│lichide │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Hidrocarburi │1490167│1443830│1367723│1302054│1214378│1159383│
│gazoase │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Alţi │275 │332 │248 │382 │1540 │332 │
│combustibili │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Energie din │ │ │ │ │ │ │
│surse │ │ │3329 │3932 │11957 │13001 │
│neconvenţionale│ │ │ │ │ │ │
└───────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Balanţa Energetică a României - colecţii)

        În ceea ce priveşte structura combustibilului utilizat pentru producerea energiei termice, o pondere importantă o deţin hidrocarburile (65,7% în anul 2015, în scădere cu circa 27,8% faţă de 2010), cărbunii reprezentând un alt procent însemnat (28,8% în 2015, în scădere cu 13,% faţă de 2010). Se remarcă creşterea ponderii resurselor energetice neconvenţionale în 2015.
        Datele prezentate arată scăderea încrederii populaţiei în sistemele de încălzire centralizată şi apariţia unui fenomen masiv de debranşare a consumatorilor casnici de la aceste sisteme şi apelarea la utilizarea gazului natural în centrale individuale şi sobe.
        Restructurarea economică şi închiderea unor întreprinderi industriale a accentuat criza cogenerării în România.
        Schema de sprijin tip bonus, aplicată de la 1 aprilie 2011, a fost destinată promovării sistemelor de producere de energie electrică şi termică în cogenerare, pentru a încuraja noi investiţii în tehnologia de cogenerare, precum şi pentru realizarea de lucrări de înlocuire/reabilitare a instalaţiilor existente. Această schemă a fost accesată doar pentru instalaţiile de cogenerare care respectă cerinţa privind economisirea de energie primară în comparaţie cu producerea separată, aşa cum s-a stabilit în Directiva nr. 2004/8/CE şi în Decizia Comisiei Europene nr. 2007/74/CE (înlocuită de Decizia nr. 2011/877/UE), deci beneficiază de sprijin doar energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă.
        În anul 2016 au fost emise o serie de reglementări specifice pentru îmbunătăţirea aplicării acestui program, după cum urmează:
        ● Ordinul preşedintelui ANRE nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Metodologiei de determinare şi monitorizare a supracompensării activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înalta eficienta care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus aprobata prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 84/2013;
        ● Ordinul preşedintelui ANRE nr. 24/2016 pentru modificarea Ordinului preşedintelui ANRE nr. 119/2013 privind aprobarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia;
        ● Ordinul preşedintelui ANRE nr. 28/2016 privind modificarea şi completarea Procedurii de avizare a proiectelor noi sau de retehnologizare ale centralelor de cogenerare, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 115/2013;
        ● Ordinul preşedintelui ANRE nr. 48/2016 privind abrogarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 38/2012 pentru aprobarea valorilor de referinţă armonizate ale eficienţei pentru producerea separată de energie electrică, respectiv de energie termică şi a factorilor de corecţie aplicabili la nivel naţional;
        ● Ordinul preşedintelui ANRE nr. 49/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului de calificare a producţiei de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă şi de verificare şi monitorizare a consumului de combustibil şi a producţiilor de energie electrică şi energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficienţă aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 114/2013;
        ● Ordinul preşedintelui ANRE nr. 53/2016 privind prorogarea termenelor prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. b) şi lit. c) şi art. 7 alin. (1) şi alin. (3) lit. b) din Procedura de avizare a proiectelor noi sau de retehnologizare ale centralelor de cogenerare aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 115/2013;
        ● Ordinul preşedintelui ANRE nr. 68/2016 privind aprobarea preţului de referinţă şi a preţurilor reglementate pentru energia electrică, aplicabile în anul 2017 producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare, care beneficiază de bonus;
        ● Ordinul ANRE nr. 69/2016 privind aprobarea valorilor preţurilor de referinţă pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă;
        ● Ordinul preşedintelui ANRE nr. 78/2016 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2017;
        ● Ordinul preşedintelui ANRE nr. 117/2016 pentru modificarea Ordinului preşedintelui ANRE nr. 119/2013 privind aprobarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia;

        În anul 2016 a fost emisă H.G. nr. 925/2016 de modificarea şi completare a Hotărârii Guvernului nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă şi H.G. nr. 129/2017 pentru completarea art. 8 din H.G. nr. 1215/2009. Astfel se asigură completarea cadrului legal pentru aplicarea şi implementarea schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, în vederea armonizării cu prevederile specifice din Orientările privind ajutoarele de stat pentru protecţia mediului şi energie pentru perioada 2014-2020 (OAME) şi Regulamentul (UE) nr. 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. În acest sens, s-au inclus în schema de tip bonus centralele cu unităţi de microcogenerare şi/sau cogenerare de mică putere totalizând o capacitate electrică instalată mai mică de 1 MW.
        Conform H.G. nr. 925/2016 schema de sprijin se aplică numai producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare care solicită ANRE acordarea acestui sprijin pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, pentru capacităţile de cogenerare înscrise în Lista specificată la art. 9 alin. (4) până la data de 31.12.2016, precum şi pentru capacităţile de cogenerare noi care înlocuiesc ulterior datei de 31.12.2016 capacităţi de cogenerare existente care au beneficiat de bonus pentru energia electrică de înaltă eficienţă, în limita capacităţii electrice instalate înscrise la data de 31.12.2016 în Lista specificată la art. 9 alin. (4), pentru fiecare producător beneficiar al schemei de sprijin.
        Datele aferente monitorizării schemei de sprijin pentru cogenerare pentru anii 2014, 2015 şi 2016 sunt prezentate în tabelul 3.30.
        Tabel 3.30. Rezultatele aplicării schemei de sprijin pentru perioada 2014-2016

┌──────────────┬───┬──────┬──────┬──────┐
│Indicatorul │U.M│2014 │2015 │2016 │
├──────────────┼───┼──────┼──────┼──────┤
│Cantitatea de │ │ │ │ │
│energie │ │ │ │ │
│electrică │ │ │ │ │
│produsă în │ │ │ │ │
│cogenerare de │GWh│5102 │4717 │4739 │
│înaltă │ │ │ │ │
│eficienţă care│ │ │ │ │
│a beneficiat │ │ │ │ │
│de schema │ │ │ │ │
│sprijin │ │ │ │ │
├──────────────┼γ