Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 27 februarie 2023  pentru conservarea lostriţei - Hucho hucho    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 27 februarie 2023 pentru conservarea lostriţei - Hucho hucho

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 230 din 21 martie 2023
──────────
    Aprobat prin ORDINUL nr. 581 din 27 februarie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 21 martie 2023.
──────────
    1. Introducere
    În baza prevederilor art. 31 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul protecţiei şi conservării speciei Hucho hucho - lostriţa, s-a elaborat Planul naţional de acţiune pentru conservarea lostriţei - Hucho hucho, document care conţine obiectivele, acţiunile şi principalele activităţi care contribuie la protecţia speciei şi atingerea/menţinerea stării favorabile de conservare a acesteia.
    Modificările apărute în ultimele decenii asupra condiţiilor de mediu au afectat populaţiile salmonicole din apele de munte din România. Lostriţa, cel mai mare salmonid din România, a suferit un declin puternic, ca urmare directă a acţiunilor umane şi dezechilibrelor apărute în ecosistemele acvatice lotice. Până în urmă cu 150 de ani această specie era foarte răspândită în apele de munte şi colinare, în Mureş, Olt, Jiu, Lotru, Argeş şi Cerna şi chiar în Suceava, Moldova şi Siret. Întreruperea conectivităţii longitudinale a cursurilor râurilor principale prin amenajări hidroenergetice, pescuitul abuziv/iraţional şi poluarea produsă de industrie în perioada comunistă au dus această specie în pragul extincţiei la nivel naţional. Ţinând cont de faptul că aproximativ 15% din reţeaua hidrografică a ţării prezintă condiţii habituale propice salmonidelor, prezenţa lostriţei a fost conformată în ultimii ani doar pe cursul Tisei, al unor afluenţi ai acesteia, pe cursul superior al râului Mureş şi afluenţii acestuia, respectiv pe Bistriţa Aurie.
    În perioada 1990-2010, în urma diminuării activităţilor economice mari poluatoare, a limitării extragerii resurselor minerale din albia râurilor şi a extinderii reţelelor de canalizare şi epurare a apelor menajere, calitatea apelor s-a îmbunătăţit semnificativ. Populaţiile de lostriţă au rămas totuşi izolate în cadrul unor bazine hidrografice în care calitatea apei a fost favorabilă şi nu au existat amenajări hidrotehnice care să întrerupă conectivitatea longitudinală: râul Tisa şi afluenţii săi, râul Mureş şi afluenţii săi, râul Bistriţa în sectorul superior şi în câteva lacuri de acumulare: Izvorul Muntelui, Pecineagu, Vidraru, Brădişor.
    Prima fermă salmonicolă pentru lostriţă a fost înfiinţată la Ceahlău în anul 1965, lotul de reproducători fiind format din 7 exemplare. În anul următor lotul a crescut cu încă 5 exemplare, toate lostriţele provenind din râul Bistriţa Moldovenească - zona Broşteni. La finele anului 1989 exista un lot de reproducători de 244 de exemplare. Această crescătorie a funcţionat până în anul 2000, când în urma unei viituri puternice a fost distrusă priza de apă şi colmatată conducta de alimentare, producându-se o adevărată calamitate. A fost salvat un număr redus de exemplare, care a fost transferat parţial la Păstrăvăria Brădişor, judeţul Vâlcea, iar câteva exemplare au fost introduse în râul Mureş.
    Funcţionarea fermei piscicole Ceahlău a contribuit la popularea şi repopularea unei serii de râuri şi lacuri de acumulare începând cu anul 1970. După calamitarea fermei Ceahlău şi până în anul 2015, singura fermă în care au fost crescute exemplare de lostriţă a fost ferma Brădişor, aparţinând de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Vâlcea. În urma calamităţii conductei de aducţiune a apei în fermă, aceasta a fost în numeroase rânduri inundată, afectând efectivele de lostriţă.
    În prezent constatăm că nu mai există exemplare autohtone de lostriţă în captivitate, întrucât exemplarele transferate de la Brădişor la Gudea - judeţul Mureş şi Păstrăvăria Bei - judeţul Caraş-Severin au fost pierdute până la ultimul exemplar.
    Restrângerea constantă şi puternică a arealului natural de răspândire al acestei specii impune luarea unor măsuri ferme; stoparea declinului populaţional şi aplicarea unor măsuri de protecţie şi conservare a zonelor populate cu lostriţă.
    Prezentul plan de acţiune stă la baza implementării unor acţiuni de management pentru lostriţă, cu scopul asigurării şi menţinerii la nivel naţional a unor populaţii stabile şi viabile, şi a fost realizat de un grup de specialişti din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti (INCDPM).

    2. Statutul de protecţie şi starea de conservare a populaţiei de lostriţă (Hucho hucho) din România
    Lostriţa este un peşte răpitor dulcicol care face parte din clasa Actinopterygii, ordinul Salmoniformes, familia Salmonidae.
    Lostriţa prezintă un corp alungit, cilindric şi acoperit cu solzi relativ mari. Capul este mare, cu bot conic, gura largă cu dinţi puternici, dispusă terminal. Înotătoarea dorsală este aşezată înaintea înotătoarelor ventrale, iar înotătoarea anală mult în urma înotătoarei dorsale. Coloritul corpului este cenuşiu-brun pe spate, iar pe laturi şi abdomen argintiu. Depune icrele pe funduri pietroase, în perioada aprilie-mai, când poate fi practicată şi reproducerea artificială.
    Specia habitează în apele mari curgătoare de munte, cu fund pietros, din bazinul hidrografic al Dunării, fiind endemică în bazinul dunărean.
    Habitatul speciei: cursuri de apă în zona speciilor lipan - Thymallus thymallus şi moioagă - Barbus sp., în râuri mari de munte, cu apă rece, curată şi bine oxigenată, specia fiind foarte sensibilă la perturbări, mai ales la construcţii hidrotehnice şi exploatări ale agregatelor minerale. Trăieşte în apă adâncă şi în curent puternic. În general, limita superioară a habitatului speciei se poate regăsi amonte de zona lipanului şi moioagei, şi anume în regiunea de mijloc a zonei speciei Salmo trutta - păstrăv indigen, acolo unde lăţimea râului este cuprinsă între 5 şi 10 m, debitul mediu este sub 0,5-2 mc/s, iar altitudinea este de peste 900 m. În râurile alpine, limita superioară a distribuţiei speciei este atinsă acolo unde temperatura medie a apei în luna iulie este de aproximativ 10°C. Afluenţii acestor râuri, situaţi în amonte, sunt folosiţi ca zone de reproducere şi depunere a icrelor. Limita inferioară de răspândire a lostriţei pe cursul unui râu este situată în zona mrenei, însă factori limitativi, precum temperaturile ridicate ale apei şi accesul limitat la zonele de reproducere cu substrat format din pietriş şi bolovăniş curat, fac ca această zonă să fie rar ocupată de către specie.
    Cursurile de râuri cu conectivitate longitudinală intactă şi condiţii de habitat nealterate şi constante oferă speciei microhabitate prielnice diferitelor stadii de viaţă - habitate de reproducere, habitate specifice juvenililor sau adulţilor.
    Alevinii şi juvenilii preferă sectoare de râu cu o adâncime a apei mai mică, însă cu o viteză de curgere mai mare şi substrat format din pietriş. Adulţii preferă sectoarele de râu cu apă mai adâncă, cu debit mare de curgere, substrat format din pietriş şi bolovăniş, care să ofere şi zone cu vâltori care servesc drept zone de adăpost. Habitatele de reproducere sunt caracterizate prin adâncimea apei de 0,5 m, viteza apei cuprinsă între 40-60 cm/s şi substrat format din material rulant (nisip, pietriş) cu dimensiuni cuprinse între 20-200 mm. Printre cei mai importanţi factori ecologici pentru menţinerea unei populaţii sănătoase şi viguroase se regăsesc temperatura apei, prezenţa vegetaţiei ripariene pe maluri care determină un grad de umbrire ridicat care conduce la menţinerea constantă a temperaturii apei, adâncimea apei, concentraţia de oxigen dizolvat din apă, substratul şi proprietăţile fizico-chimice ale apei. Alterarea oricăruia dintre aceşti factori poate cauza absenţa acestei specii în cadrul unui curs de apă sau al unui sector al acestuia.

    Ecologia speciei
    Hrana speciei se constituie în principal din peşti, Hucho hucho hrănindu-se cu toate speciile disponibile în habitatul său. Primăvara se hrăneşte cu ciprinide, acestea aglomerându-se în zonele de depunere a pontelor lor. În cea mai mare parte a verii se hrăneşte cu peşti albi, din familia ciprinidelor, având o predilecţie pentru specia scobar - Chondrostoma nasus, care trăieşte în bancuri, iar toamna şi iarna vânează în zonele mai adânci, acolo unde cele mai multe specii de peşti se retrag în anotimpul rece.
    Menţionăm că până şi puietul de câteva luni consumă puiet de peşte aparţinând altor specii sau chiar din propria specie şi doar când această sursă trofică lipseşte, puietul consumă insecte şi larve ale acestora, împădurirea malurilor fiind astfel esenţială. Puii mai mari şi alevinii consumă în principal peşti, rar nevertebrate, iar adulţii au o dietă ihtiofagă, consumând ocazional păsări sau mamifere acvatice şi chiar terestre.
    Reproducerea are loc primăvara, imediat după topirea gheţii, scurgerea sloiurilor şi a apelor provenite din topirea zăpezii, în general la sfârşitul lunii martie, în aprilie sau chiar mai, când temperatura apei oscilează între 5 şi 10°C. Vârsta la care lostriţa atinge maturitatea sexuală este puternic dependentă de lungimea şi masa corporală a exemplarului şi de mediul de viaţă, în general fiind cuprinsă între 4 şi 5 ani, în cazul exemplarelor precoce. În cazul exemplarelor din ferme de creştere, maturitatea sexuală este atinsă de obicei la vârsta de 7 ani. Pentru reproducere, adulţii reproducători migrează în amonte, în râurile mari sau la gura afluenţilor acestora cu pat de pietriş. Ambii părinţi participă la pregătirea aşa-zisului cuib, care poate dura mai multe zile, scormonind pietrişul cu botul şi cu coada. Odată cu apropierea perioadei de reproducere, părinţii suferă modificări în ceea ce priveşte coloritul, prinzând o culoare roşiatică, masculii fiind un pic mai închişi la culoare decât femelele, de aici şi denumirea de „Rotfisch“ în Austria. În perioada boiştei sau de rut a lostriţei, adulţii renunţă la timiditatea lor caracteristică, iar femela este însoţită de 3-4 masculi, care luptă între ei, iar ea îşi alege unul cu care se împerechează. Numărul boabelor de icre variază în funcţie de talie, fiind cuprins între 3.000-4.000 la exemplarele de 4-5 kg şi 8.000-12.000 la cele de 10-12 kg. Mărimea lor variază între 4-6 mm, iar culoarea este galben-portocalie. Ritmul de creştere este diferit de la râu la râu, în funcţie de caracteristicile ecologice ale ecosistemului.
    Starea de conservare - Conform listei roşii întocmite de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN), lostriţa este încadrată în categoria periclitată (EN - Endangered).
    Conform prevederilor Directivei Consiliului Europei 92/43/EEC din 21 mai 1992 referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice, denumită în continuare Directiva Habitate (specia este prezentă în anexele II şi V), statutul de conservare este considerat „favorabil“ dacă:
    - datele de dinamică a populaţiei indică faptul că specia se menţine pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale;
    – aria de extindere naturală a speciei nu se reduce şi nici nu există riscul să se reducă în viitorul apropiat;
    – specia dispune şi este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-şi menţine populaţia pe termen lung.

    În urma evaluării stării de conservare a speciilor sălbatice şi a habitatelor naturale prevăzute în anexele IV şi V la Directiva Habitate, în vederea raportării către Comisia Europeană în baza art. 17 din aceeaşi directivă, pentru perioada 2013-2018, starea de conservare a populaţiei de lostriţă din România a fost evaluată ca fiind nefavorabilă-rea la nivelul regiunilor biogeografice alpină şi continentală.
    Specia este prevăzută în anexele nr. 3 şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
    Totodată, specia este prevăzută în anexa III la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, la care România a aderat prin Legea nr. 13/1993.
    Specia figurează în Cartea Roşie a vertebratelor din România, având statutul de specie critic periclitată (Bănărescu 2005).
    Mărimea populaţiei: în acest moment nu există o evaluare la nivel naţional a populaţiilor de lostriţă. În cadrul întocmirii planurilor de management au fost efectuate evaluări ale unor populaţii aflate în interiorul siturilor Natura 2000, evaluările din afara ariilor naturale protejate lipsind cu desăvârşire. Evaluările din interiorul ariilor naturale protejate au fost efectuate cu metode diferite şi de obicei într-o perioadă foarte scurtă.
    Mărimea populaţiilor a fost evaluată ca fiind, în ROSCI0368 Râul Mureş între Deda şi Reghin, conform planului de management care a fost propus spre dezbatere publică, actual, în momentul de faţă, mărimea populaţiei din sit cu siguranţă fiind de peste 100 de exemplare, foarte probabil această valoare să depăşească şi 1.000 de exemplare, cu menţiunea că o parte din populaţia din cadrul sitului se reproduce în situl ROSCI0019 Călimani-Gughiu; în ROSCI0010 Bistriţa Aurie populaţia este cuprinsă între 0-10 indivizi; în ROSCI0019 Călimani-Gurghiu, având în vedere dificultăţile privind colectarea datelor despre prezenţa exemplarelor de diferite vârste şi timpul nefavorabil pentru evaluarea speciei, nu s-a evaluat mărimea populaţiei, dar se menţionează că au fost identificate exemplare aparţinând a trei categorii de vârstă şi se oferă dovezi asupra faptului că există o populaţie în interiorul sitului, care se reproduce cu succes pe cale naturală; în ROSCI0124 Munţii Maramureşului, populaţia este de maximum 50 de indivizi; în ROSCI0196 Pietrosul Broştenilor-Cheile Zugrenilor, în cadrul planului de management, se menţionează că la nivelul acestui sit prezenţa speciei Hucho hucho este incertă, fiind neidentificată în campaniile din cadrul proiectului al cărui cod este SMIS CSNR 36219, ultimele semnalări în cadrul acestui sit datând din anul 1973, iar în ROSCI0251 Tisa Superioară, conform formularului standard actualizat al sitului (2021) nu există informaţii despre mărimea populaţiei de Hucho hucho la nivelul sitului.

    3. Metodologii utilizate în România pentru evaluarea bonităţii habitatelor şi estimarea efectivului populaţiei de lostriţă (Hucho hucho)
    Evaluarea capacităţii biogenice (expresia valorii nutritive a unui curs de apă) a râurilor de munte se realizează (după Cristea 2010) ţinând cont de:
    1. Factorii abiotici;
    a) caracterul torenţial;
    b) structura geologică a malurilor şi patului albiei;
    c) instabilitatea albiei în plan orizontal;
    d) altitudine;
    e) pod de gheaţă.

    2. Factori biotici:
    a) zone cu salmonide;
    b) zone cu nevertebrate bentonice;
    c) maluri neîmpădurite;
    d) zone cu chişcar;
    e) poieni şi pajişti.

    3. Factori antropici
    a) aşezări omeneşti;
    b) instalaţii de transport;
    c) surse de poluare.
    Capacitatea biogenică este definită ca fiind expresia valorii nutritive a unui curs de apă, analizat din punctul de vedere al bogăţiei lui în componente vegetale şi animale, care constituie hrană pentru speciile de peşti care populează apa respectivă. Astfel, pentru evaluarea capacităţii biogene se atribuie diverse punctaje, care se cumulează, iar în funcţie de acestea se stabileşte clasa de bonitate (capacitatea biogenică), care are valori între 1 şi 10 (1 minim, 10 maxim). Un alt indicator esenţial în stabilirea optimului populaţional al speciilor ihtiofaunistice constă în productivitatea piscicolă (kg/km), la care se adaugă lăţimea medie a corpului acvatic. În vederea stabilirii normelor de populare se aplică formula lui Leger, care poate fi adaptată în ceea ce priveşte specia Hucho hucho. Formula lui Leger, destinată repopulării cu păstrăv (Salmo trutta) şi lipan (Thymallus thymallus), este N = 20 x B x l, unde:
    N = numărul de puieţi în vârstă de 6 luni care va fi introdus/km;
    B = capacitatea biogenică a fondului piscicol;
    l = lăţimea medie a cursului de apă.


    4. Biotopuri şi ecosisteme:
    a) biodiversitatea floristică şi faunistică a habitatelor naturale ale lostriţei;
    b) structura ecologică a biocenozelor habitatelor terestre şi acvatice din segmentele reofile ale râurilor din România în care supravieţuieşte lostriţa;
    c) diversitatea geomorfologică şi hidrogeologică a biotopurilor din zonele de supravieţuire şi de reproducere a lostriţei;
    d) estimarea producţiei şi productivităţii acvatice a ecosistemelor din zonele de supravieţuire şi de reproducere a lostriţei;
    e) estimarea indicilor de integritate ecologică (densitate, frecvenţă, raport între specii, raport între sexe) din habitatele râurilor de refugiu a lostriţei din România;
    f) estimarea tipurilor de poluanţi, concentraţii în sediment şi masa apei, impactul lor asupra stării de sănătate a habitatelor acvatice, a populaţiilor piscicole şi în special a celor de lostriţă (impact ecotoxicologic);
    g) inventarierea populaţiilor de specii invazive de peşti din râurile de refugiu şi stabilirea impactului negativ al acestora asupra populaţiilor de lostriţă;

    5. Factorul hidrologic:
    a) tipuri de biotopuri acvatice preferate (microhabitate de vaduri şi microhabitate adânci (2-7 m adâncime/8-30 m lăţime/30-70 m lungime) şi estimarea suprafeţelor ocupate de acestea pe hărţi GIS;
    b) heterogenitatea habitatelor preferate (granulometria substratului, prezenţa stâncilor în apă şi pe maluri, maluri stâncoase/cu panta lină/împădurite, construcţii hidrotehnice, construcţii civile);
    c) calitatea apei (viteza apei, debite, concentraţia de oxigen, dioxid de carbon, nitriţi, nitraţi etc);
    d) prezenţa şi diversitatea asociaţiilor fitobentonice şi zoobentonice ale habitatelor şi zonelor reofile de supravieţuire şi reproducere.

    6. Vegetaţia:
    a) habitatele prioritare Natura2000 din albia majoră de refugiu a lostriţei din bazinul hidrografic şi forestier al fiecărui râu;
    b) asociaţiile fitocenologice naturale, speciile invazive erbacee din zona malurilor şi albia majoră a habitatelor prioritare din zonele de supravieţuire şi reproducere.

    7. Factorul antropic:
    a) ameninţări;
    b) presiuni antropice;
    c) specii invazive de floră şi faună din habitatele acvatice şi terestre (din albia minoră şi albia majoră);
    d) educaţie ecologică deficitară, mediatizare insuficientă, lipsa informaţiilor ştiinţifice-ţintă, control ineficient al autorităţilor, lipsa legislaţiei-ţintă pentru conservare şi măsuri antibraconaj.



    Estimarea efectivelor populaţionale de lostriţă (Hucho hucho)
    Având în vedere estimările populaţionale prevăzute la cap. 2, se constată necesitatea elaborării unui protocol de monitorizare la nivel naţional, care să poată fi aplicat şi la nivelul siturilor în care specia este prezentă, dar şi în afara acestora, în acele habitate acvatice, unde specia este prezentă. Cel mai probabil pentru o estimare corectă a efectivului populaţional trebuie combinate mai multe tipuri de metodologii, cum ar fi: pescuitul ştiinţific utilizând metode şi protocoale adecvate, marcarea exemplarelor, urmărirea acestora prin radiotelemetrie etc. Pentru capturarea exemplarelor în vederea marcării sau echipării cu PIT tag-uri sau diferite accesorii de monitorizare se poate utiliza cu succes şi pescuitul cu undiţa.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 1*). Distribuţia populaţiilor de Hucho hucho în România
    *) Figura 1 este reprodusă în facsimil.

    4. Obiective şi acţiuni necesare pentru menţinerea stării de conservare favorabile a populaţiei de lostriţă din România
    O1. Atingerea şi menţinerea unei stări de conservare favorabilă prin asigurarea habitatelor naturale reofile şi a mărimii populaţiilor de lostriţă din râurile de refugiu din România
    A.1. Renovarea, construirea şi amenajarea unor staţii de reproducere a speciei Hucho hucho
    A.2. Cartarea şi inventarierea tuturor habitatelor potenţial favorabile la nivel naţional din râurile în care lostriţa supravieţuieşte în populaţii mici până astăzi
    A.3. Reconstrucţia ecologică a habitatelor considerate a fi în stare de degradare ecologică
    A.4. Stabilirea unui areal minim şi a capacităţii de suport a habitatului la scară naţională, necesar pentru asigurarea stării favorabile de conservare a speciei
    A.5. Monitorizarea permanentă a factorilor/parametrilor fizico-chimici de calitate a apei din habitatele specifice speciei Hucho hucho
    A.6. Inventarierea surselor de poluare şi a cantităţilor de poluanţi emise şi menţinerea lor în limitele admise de legislaţie (Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; Directiva 60/2000/CEE; Directiva 76/464/CEE; Directiva 91/676/CEE; Directiva 78/659/CEE şi Directiva 91/271/CEE)
    A.7. Repopulări anuale în vederea stabilizării unei populaţii autosustenabile, care prezintă succes reproductiv demonstrat prin dinamica populaţională

    O2. Asigurarea conectivităţii habitatelor populate şi a calităţii genetice a populaţiei de lostriţă la nivel naţional
    A.8. Asigurarea conectivităţii populaţiilor de lostriţă, izolate prin construcţia de baraje, MHC-uri, diferite captări de apă, cascade podite, lucrări hidrotehnice antierozionale contra torenţilor şi alunecărilor de teren, protecţia malurilor/localităţilor/ podurilor/obiectivelor economice agricole şi industriale etc.
    A.9. Evaluarea obstacolelor care îngreunează migraţia exemplarelor de Hucho hucho şi identificarea, respectiv implementarea de măsuri active care să contribuie la facilitarea migraţiei
    A.10. Asigurarea viabilităţii şi variabilităţii genetice, a fluxului de gene şi stabilirea potenţialului evolutiv al speciei la nivel naţional prin realizarea mai multor staţii de reproducere a lostriţei, pentru fiecare bazin hidrografic în parte
    A.11. Menţinerea diversităţii genetice şi analizarea distanţei genetice a populaţiilor de lostriţă din Mureş şi din zona Moldovei
    A.12. Realizarea de rezerve ale materialului genetic la nivelul unei bănci de gene

    O3. Creşterea efectivelor populaţionale ale speciei, prin reproducere artificială şi repopulări
    A.13. Repopularea/Introducerea puietului de lostriţă în habitatele optime
    A.14. Creşterea succesului de reproducere a speciei prin fecundarea icrelor in situ

    O4. Fundamentarea măsurilor de management
    A.15. Fundamentarea măsurilor de management prin analize şi studii

    O5. Educare, informare şi comunicare cu privire la importanţa lostriţei pentru biodiversitate şi managementul speciei la nivel local, regional şi naţional
    A.16. Derularea de activităţi de informare şi conştientizare a grupurilor de interes


    5. Descrierea detaliată a acţiunilor
    Obiectivul 1. Atingerea şi menţinerea unei stări de conservare favorabilă prin asigurarea habitatelor naturale reofile şi a mărimii populaţiilor de lostriţă din râurile de refugiu din România

┌──────────────────────────────────────┐
│A.1. Renovarea, construirea şi │
│amenajarea unor staţii de reproducere │
│a speciei Hucho hucho │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │Creşterea efectivului │
│ │populaţional actual │
│Scop │identificat in situ prin │
│ │repopularea cu exemplare │
│ │crescute în sisteme de │
│ │acvacultură-piscicultură │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Se consideră necesar a se│
│ │avea în vedere │
│ │reconstruirea şi/sau │
│ │amenajarea unor staţii de│
│ │reproducere artificială a│
│ │lostriţei, precum şi │
│ │reabilitarea celor │
│ │existente în vederea │
│ │susţinerii populaţiilor │
│ │actuale prin repopulare │
│ │cu exemplare crescute în │
│ │sistem de acvacultură. │
│ │Astfel, amenajarea a două│
│ │staţii tip crescătorie, │
│ │una amplasată la Gudea, │
│ │cealaltă amplasată la │
│ │Frasin, va conduce la │
│ │obţinerea unor noi loturi│
│ │de exemplare din cadrul │
│ │speciei Hucho hucho │
│ │aflate la un stadiu de │
│ │dezvoltare adecvat, │
│ │utilizabile în cadrul │
│ │unor viitoare programe de│
│ │repopulare. │
│ │Principalele activităţi │
│ │care se vor implementa │
│ │sunt: │
│ │A.1.1. Identificarea şi │
│ │evaluarea locaţiilor care│
│ │vor fi utilizate în │
│ │vederea amenajării │
│ │staţiilor de reproducere │
│ │Se vor identifica şi │
│ │evalua adecvat locaţiile │
│ │care vor fi utilizate în │
│ │vederea amenajării │
│ │staţiilor de reproducere,│
│ │urmând a se demara toate │
│ │procedurile │
│ │administrative şi │
│ │legislative în vederea │
│Descriere │obţinerii dreptului de │
│ │utilizare a acestora cu │
│ │scopul construcţiei de │
│ │staţii de reproducere. │
│ │A.1.2. Construcţia şi │
│ │amenajarea staţiilor de │
│ │reproducere │
│ │Staţiile de reproducere │
│ │vor fi construite │
│ │urmărind parametrii de │
│ │dezvoltare a lostriţei, │
│ │astfel încât aceste │
│ │construcţii să │
│ │întrunească toate │
│ │necesităţile ecologice şi│
│ │biologice ale acestei │
│ │specii. Astfel, se va │
│ │impune amenajarea │
│ │acestora, urmărind ca │
│ │fiecare staţie să fie │
│ │divizată în trei │
│ │componente, după cum │
│ │urmează: │
│ │a) sistem de reproducere;│
│ │b) sistem de hrănire a │
│ │alevinilor şi a puietului│
│ │cu hrană vie; │
│ │c) sistem de dezvoltare a│
│ │alevinilor şi puietului. │
│ │Aceste trei componente │
│ │vor contribui la o │
│ │funcţionalitate adecvată │
│ │a staţiilor de │
│ │reproducere, urmărindu-se│
│ │o rată de succes a │
│ │acestora în conformitate │
│ │cu standardele europene │
│ │şi prevederile │
│ │legislative în vigoare │
│ │privind conservarea │
│ │speciilor de peşti aflate│
│ │în declin populaţional, │
│ │respectiv în stare de │
│ │extincţie. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Staţii de reproducere │
│ │funcţionabile conform │
│ │standardelor europene │
│ │Date actualizate privind │
│ │efectivul şi tendinţa de │
│Rezultate │creştere şi dezvoltare a │
│aşteptate │exemplarelor in vitro │
│ │Loturi de lostriţă în │
│ │parametri viabili, care │
│ │vor fi utilizate în │
│ │cadrul unor programe de │
│ │repopulare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Institute de cercetare şi│
│ │organizaţii de mediu cu │
│ │activitate în domeniul │
│ │conservării │
│ │biodiversităţii, │
│Responsabili│universităţi, Ministerul │
│ │Mediului, Apelor şi │
│ │Pădurilor, Romsilva │
│ │Mureş, administraţii │
│ │locale sau alte persoane │
│ │juridice cu profil de │
│ │cercetare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de │10 ani │
│implementare│ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă │1 │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.2. Inventarierea tuturor habitatelor│
│potenţial favorabile la nivel naţional│
│din râurile în care lostriţa │
│supravieţuieşte în populaţii mici până│
│astăzi │
├────────────┬─────────────────────────┤
│Scop │Inventarierea şi │
│ │evaluarea habitatelor │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Se vor efectua cercetări │
│ │ecologice prin │
│ │inventarierea şi │
│ │evaluarea habitatelor, │
│ │respectiv cartografiere │
│ │pentru mai buna │
│ │cunoaştere a stării de │
│ │conservare a habitatelor │
│ │acestora din cele trei │
│ │mari bazine hidrografice │
│ │de refugiu, unde lostriţa│
│ │supravieţuieşte │
│ │(Bistriţa, Vişeu-Tisa, │
│ │Mureş). Se vor evidenţia │
│ │şi carta în vederea │
│ │conservării totale │
│ │habitatele de iernare, │
│ │cele de micromigraţie de │
│ │hrănire şi habitatele de │
│ │reproducere naturală şi │
│ │creştere a puietului, │
│ │care vor fi declarate mai│
│ │apoi ca zone de │
│ │conservare stricte cu │
│ │interzicerea totală a │
│ │pescuitului de orice fel,│
│ │în afara pescuitului │
│ │ştiinţific, pe o perioadă│
│ │de 10 ani. Argumentul │
│ │care rezidă este acela că│
│ │prin măsuri stricte şi │
│ │bine implementate de │
│ │management al conservării│
│ │acestor habitate, │
│ │populaţiile de lostriţă │
│ │se pot restaura prin │
│ │autoreproducere. │
│ │Se vor implementa │
│ │activităţile: │
│ │A.2.1. Cartarea │
│ │habitatelor şi evaluarea │
│ │acestora din punct de │
│ │vedere ecologic │
│ │Luând în considerare │
│ │faptul că această specie │
│ │utilizează habitate │
│ │acvatice adânci, se │
│ │consideră necesară o │
│ │evaluare din punct de │
│ │vedere ecologic prin │
│ │recoltarea de probe de │
│ │fitobentos, zoobentos, │
│ │precum şi de apă şi │
│ │sediment. În vederea │
│ │analizării acestor probe,│
│ │se va recurge la analiza │
│ │acestora în laboratoare │
│ │de specialitate, │
│Descriere │respectiv la o analiză │
│ │statistică prin │
│ │utilizarea unui index ai │
│ │cărui parametri de calcul│
│ │vor utiliza drept şablon │
│ │matematic funcţiile de │
│ │bază din cadrul │
│ │parametrilor indexului │
│ │M-AMBI, utilizat pentru │
│ │apele costiere şi │
│ │tranzitorii. Acest index │
│ │va fi adaptat conform │
│ │cerinţelor ecologice ale │
│ │râurilor şi construit pe │
│ │baza eventualelor │
│ │evaluări in situ. Aceste │
│ │date vor fi incluse │
│ │într-o bază de date la │
│ │care vor avea acces toţi │
│ │factorii decizionali. │
│ │Habitatele vor fi cartate│
│ │în vederea realizării │
│ │unor hărţi GIS care să │
│ │evidenţieze arealul │
│ │actual de răspândire a │
│ │speciei şi, totodată, │
│ │habitatele vor fi │
│ │catalogate în funcţie de │
│ │statusul acestora │
│ │identificat in situ │
│ │conform normelor aflate │
│ │în vigoare. │
│ │A.2.2. Determinarea │
│ │calităţii habitatelor │
│ │prin identificarea │
│ │presiunilor │
│ │Se vor identifica │
│ │presiunile de ordine │
│ │antropică, respectiv │
│ │naturală asupra │
│ │habitatelor, care ar │
│ │putea determina │
│ │degradarea acestora sau │
│ │care au condus la │
│ │diminuarea efectivelor │
│ │populaţionale ale acestei│
│ │specii. Totodată, vor fi │
│ │identificate şi cartate │
│ │lucrările hidrotehnice, │
│ │în vederea examinării în │
│ │prealabil a acestora şi │
│ │identificării de soluţii │
│ │ecosustenabile în vederea│
│ │susţinerii stadiului de │
│ │conservare a lostriţei, │
│ │precum şi în vederea │
│ │susţinerii debitului │
│ │ecologic şi a debitului │
│ │de servitute. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Identificarea stării │
│ │actuale a habitatelor │
│ │Identificarea posibilelor│
│Rezultate │presiuni care ar conduce │
│aşteptate │la degradarea habitatelor│
│ │Analizarea din punct de │
│ │vedere ecologic a │
│ │habitatelor │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Instituţii de cercetare │
│ │şi organizaţii de mediu │
│ │cu activitate în domeniul│
│ │conservării │
│ │biodiversităţii, │
│Responsabili│universităţi, Ministerul │
│ │Mediului, Apelor şi │
│ │Pădurilor sau alte │
│ │persoane juridice cu │
│ │profil de cercetare, │
│ │laboratoare de │
│ │specialitate │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de │10 ani │
│implementare│ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă │1 │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.3. Reconstrucţia ecologică a │
│habitatelor considerate a fi în stare │
│de degradare ecologică │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │Identificarea unor │
│ │soluţii ecoeficiente care│
│Scop │să contribuie la │
│ │reconstrucţia ecologică a│
│ │habitatelor │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │În urma rezultatelor │
│ │obţinute în cadrul │
│ │activităţilor de evaluare│
│ │şi catalogare a │
│ │habitatelor specifice │
│ │lostriţei, se va demara, │
│ │după caz, o serie de │
│ │soluţii ecoeficiente care│
│ │să contribuie la │
│ │reconstrucţia ecologică a│
│ │habitatelor, urmărind a │
│ │le readuce la o stare │
│ │favorabilă conform │
│ │cerinţelor acestei │
│ │specii, precum şi │
│ │normelor legislative │
│ │europene privind starea │
│ │siturilor Natura2000. │
│ │Se vor implementa │
│ │activităţile: │
│ │A.3.1. Analizarea │
│ │cauzelor care au condus │
│ │la degradarea habitatelor│
│ │specifice speciei │
│ │Prin această activitate │
│ │se doreşte analizarea │
│ │presiunilor/cauzelor │
│ │identificate care au │
│ │condus la degradarea │
│ │stării ecologice a │
│ │habitatelor specifice │
│ │speciei Hucho hucho. Se │
│ │consideră necesară │
│ │această activitate, în │
│ │vederea identificării │
│ │unor soluţii pretabile de│
│ │reconstrucţie ecologică a│
│ │acestora. Totodată, vor │
│ │fi examinate lucrările │
│ │hidrotehnice prezente │
│ │de-a lungul arealului de │
│ │răspândire al speciei. De│
│ │asemenea se vor respecta │
│ │reglementările în vigoare│
│ │prevăzute în cadrul │
│ │planurilor de management,│
│ │care se suprapun cu │
│ │arealul de răspândire al │
│ │speciei. │
│ │A.3.2. Identificarea │
│ │soluţiilor ecoeficiente │
│ │de reconstrucţie a │
│ │habitatelor │
│ │Se vor identifica o serie│
│ │de soluţii ecoeficiente │
│ │care să contribuie la │
│ │reconstrucţia habitatelor│
│ │în conformitate cu │
│ │presiunile/cauzele care │
│ │au fost identificate în │
│ │urma deplasărilor in │
│ │situ. Aceste soluţii vor │
│ │fi centralizate, urmând a│
│ │fi analizate de către │
│ │specialiştii în domeniu. │
│ │A.3.3. Evaluarea │
│ │soluţiilor identificate │
│ │din punctul de vedere al │
│ │ratei de succes al │
│ │acestora şi implementarea│
│ │acestora in situ │
│ │Soluţiile identificate │
│ │vor fi analizate şi │
│ │evaluate comparativ, dar │
│ │şi prin utilizarea unei │
│ │analize de tip SWOT în │
│ │vederea departajării în │
│ │mod obiectiv a │
│ │avantajelor şi a │
│ │dezavantajelor pe care │
│ │fiecare soluţie le │
│ │prezintă, cu scopul │
│ │selecţionării celor mai │
│ │realiste şi avantajoase │
│ │soluţii. În urma acestui │
│ │proces se va trece la │
│ │implementarea în mod │
│ │adecvat a acestora. │
│ │A.3.4. Implementarea unui│
│ │management eficient de │
│ │conservare │
│ │Necesitatea implementării│
│ │unui management eficient │
│ │de conservare survine ca │
│ │o necesitate în urma │
│ │statusului identificat al│
│ │habitatelor, precum şi în│
│ │urma soluţiilor │
│ │implementate, în vederea │
│ │păstrării statusului │
│ │ecologic oferit în urma │
│ │activităţilor de │
│ │reconstrucţie ecologică. │
│ │În acest sens, se │
│ │consideră necesară o │
│ │analiză a legislaţiei │
│ │aflate în vigoare din │
│ │domeniul siturilor │
│ │naturale, domeniul apelor│
│ │şi al pescuitului şi │
│ │acvaculturii în vederea │
│ │armonizării acesteia, │
│ │astfel încât să se ţină │
│ │cont şi de necesităţile │
│ │speciei Hucho hucho şi să│
│ │se realizeze un │
│ │management eficient de │
│Descriere │conservare. Totodată, se │
│ │consideră necesar a fi │
│ │luate în considerare │
│ │următoarele măsuri, │
│ │prevăzute în cadrul │
│ │Planului de management al│
│ │Parcului Naţional │
│ │Defileul Mureşului │
│ │Superior: │
│ │- interzicerea tăierii │
│ │arborilor de pe malul │
│ │râurilor/pârâurilor; │
│ │- interzicerea amplasării│
│ │oricărei noi captări pe │
│ │aceste râuri; │
│ │- în acele zone în care │
│ │există captări de apă, │
│ │inclusiv │
│ │microhidrocentralele │
│ │existente - Iod, Fâncel │
│ │etc., trebuie asigurat │
│ │debitul de apă prevăzut │
│ │în procedura de avizare; │
│ │- interzicerea │
│ │exploatărilor de agregate│
│ │în albia minoră; │
│ │- reamplasarea pietrelor │
│ │mari în albiile minore │
│ │ale râurilor/pârâurilor │
│ │în acele zone în care │
│ │acestea au fost scoase/ │
│ │extrase - în cazul │
│ │lucrărilor hidrotehnice; │
│ │- în cazul în care se │
│ │exploatează sau se │
│ │prelucrează agregate │
│ │minerale din zonele │
│ │învecinate râurilor/ │
│ │pârâurilor, este necesară│
│ │decantarea apei folosite │
│ │la spălarea acestora │
│ │înainte ca aceasta să │
│ │reintre în râu/pârâu; │
│ │- colectarea masei │
│ │lemnoase nu se va face pe│
│ │sol îmbibat cu apă; │
│ │- construcţiile civile şi│
│ │industriale se vor │
│ │construi în afara zonelor│
│ │inundabile ale râurilor. │
│ │Pot fi avizate astfel de │
│ │construcţii unde │
│ │inundabilitatea este mai │
│ │mică de Q1% - se │
│ │preconizează că terenul │
│ │va fi inundat o dată la │
│ │100 de ani; │
│ │- echiparea │
│ │construcţiilor de orice │
│ │fel, neconectate la │
│ │reţeaua de colectare şi │
│ │epurare a apelor │
│ │menajere, cu fose septice│
│ │pentru colectarea apelor │
│ │menajere; │
│ │- se va interzice orice │
│ │fel de lucrare în albiile│
│ │minore ale râurilor - │
│ │recalibrări, reprofilări │
│ │-, cu excepţia celor de │
│ │restaurare ecologică - de│
│ │exemplu, cele de │
│ │înlăturare a pragurilor │
│ │existente. Aceste lucrări│
│ │trebuie interzise atât în│
│ │interiorul, cât şi în │
│ │imediata vecinătate a │
│ │ariei protejate - 20 km │
│ │amonte şi aval pe râurile│
│ │Mureş şi Gurghiu; │
│ │- interzicerea │
│ │depozitării de deşeuri în│
│ │habitatul speciei; │
│ │- spălatul şi scăldatul │
│ │animalelor domestice după│
│ │aplicarea tratamentelor │
│ │veterinare nu se vor face│
│ │în habitatul speciei; │
│ │- interzicerea amplasării│
│ │de microhidrocentrale în │
│ │habitatul speciei; │
│ │interzicerea pescuitului │
│ │în lacul Borzia; │
│ │- în perioada de │
│ │reproducere a lostriţei -│
│ │aprilie-mai, se va │
│ │interzice pescuitul pe │
│ │valea Răstoliţa; │
│ │- pentru prevenirea │
│ │răspândirii speciei │
│ │Salvelinus fontinalis, │
│ │ieşirile de la │
│ │păstrăvăriile existente │
│ │trebuie echipate │
│ │corespunzător, astfel │
│ │încât să se împiedice │
│ │ieşirea şi pătrunderea în│
│ │apele de munte a icrelor,│
│ │puietului şi adulţilor de│
│ │Salvelinus fontinalis; │
│ │- identificarea zonelor │
│ │de reproducere şi │
│ │monitorizarea cu camere │
│ │video; │
│ │- iniţierea de acţiuni de│
│ │repopulare, având în │
│ │vedere pericolul de │
│ │extincţie. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Identificarea soluţiilor │
│ │ecoeficiente de │
│ │restaurare a habitatelor │
│Rezultate │şi implementarea acestora│
│aşteptate │Restaurarea ecologică în │
│ │mod treptat a habitatelor│
│ │Instaurarea unui │
│ │management eficient de │
│ │conservare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Institute de cercetare, │
│ │universităţi, Agenţia │
│ │Naţională pentru Arii │
│ │Naturale Protejate │
│ │(ANANP), Agenţia │
│ │Naţională pentru │
│ │Protecţia Mediului │
│ │(ANPM), organizaţii de │
│ │mediu cu domeniul în │
│ │conservarea │
│Responsabili│biodiversităţii sau alte │
│ │persoane juridice cu │
│ │profil de cercetare, cu │
│ │consultarea │
│ │Administraţiei Naţionale │
│ │„Apele Române“/ │
│ │Administraţiei Bazinale │
│ │de Apă (ANAR/ABA) pentru │
│ │acţiunile care vizează │
│ │lucrări/activităţi în │
│ │albiile cursurilor de apă│
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de │10 ani │
│implementare│ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă │2 │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.4. Stabilirea unui areal minim şi a │
│capacităţii de suport a habitatului la│
│scară naţională, necesar pentru │
│asigurarea stării de conservare a │
│speciei │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │Stabilirea arealului │
│Scop │minim care asigură starea│
│ │de conservare a speciei │
│ │pe termen lung │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Deoarece o parte din │
│ │ariile naturale protejate│
│ │declarate pentru lostriţă│
│ │se suprapun cu │
│ │infrastructura │
│ │hidroenergetică, fapt │
│ │care impune un anumit │
│ │management contrar │
│ │intereselor speciei, sau │
│ │locaţii unde aceasta este│
│ │prezentă nu sunt incluse │
│ │în reţeaua naţională/ │
│ │europeană de arii │
│ │naturale protejate, se │
│ │vor identifica soluţii de│
│ │asigurare a unui areal │
│ │stabil la nivel naţional,│
│ │pe bioregiuni şi fonduri │
│ │piscicole astfel ca │
│ │specia să se menţină │
│ │într-o stare favorabilă │
│ │de conservare. │
│ │De asemenea, se vor │
│ │identifica şi alte râuri │
│ │în care specia a existat/│
│ │este oportun a fi │
│ │introdusă. │
│ │Se vor implementa │
│ │activităţile: │
│ │A.4.1. Identificarea │
│ │râurilor pretabile │
│ │repopulării/introducerii │
│ │lostriţei │
│ │Deşi în trecut, în urmă │
│ │cu un secol sau mai mult,│
│ │specia popula numeroase │
│ │râuri, ca urmare a │
│Descriere │antropizării acestora, │
│ │dar şi a braconajului │
│ │piscicol, arealul său de │
│ │distribuţie a fost │
│ │puternic restrâns. În │
│ │acest sens se propune │
│ │identificarea unor │
│ │locaţii care fie se află │
│ │într-o zonă de conservare│
│ │strictă, fie ar putea │
│ │găzdui în mod sustenabil │
│ │specia. │
│ │A.4.2. Desemnarea unor │
│ │noi arii naturale │
│ │protejate (situri de │
│ │importanţă comunitară) │
│ │pentru specia Hucho │
│ │hucho, în zone cu │
│ │habitate optime │
│ │Se va realiza în │
│ │prealabil identificarea │
│ │zonelor populate care ar │
│ │fi propice desemnării ca │
│ │arie protejată şi se va │
│ │realiza întreaga │
│ │documentaţie necesară │
│ │[cartarea şi descrierea │
│ │zonelor, cu menţionarea │
│ │oportunităţilor şi │
│ │motivaţiilor care stau la│
│ │baza desemnării ca sit de│
│ │importanţă comunitară │
│ │(SCI)], care ulterior va │
│ │fi înaintată, spre │
│ │analiză, ministerului de │
│ │resort - Ministerul │
│ │Mediului, Apelor şi │
│ │Pădurilor (MMAP). │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Inventarul râurilor │
│Rezultate │pretabile repopulării/ │
│aşteptate │introducerii lostriţei │
│ │Propuneri de noi arii │
│ │protejate │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Institute de cercetare şi│
│ │organizaţii de mediu cu │
│ │activitate în domeniul │
│ │conservării │
│Responsabili│biodiversităţii, │
│ │universităţi, asociaţii │
│ │de pescari, Ministerul │
│ │Mediului, Apelor şi │
│ │Pădurilor │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de │10 ani │
│implementare│ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă │3 │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.5. Monitorizarea permanentă a │
│factorilor fizico-chimici de calitate │
│a apei din habitatele specifice │
│speciei Hucho hucho │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │Descrierea şi evaluarea │
│ │parametrilor │
│Scop │fizico-chimici ai apei │
│ │din habitatele preferate │
│ │de lostriţă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │În cadrul activităţilor │
│ │de monitorizare in situ, │
│ │va fi abordată şi o │
│ │monitorizare adecvată a │
│ │parametrilor │
│ │fizico-chimici de │
│ │calitate a apei, prin │
│ │utilizarea de dispozitive│
│ │de teren specializate în │
│ │determinarea acestui tip │
│ │de parametri în timp │
│ │real. Prelevarea probelor│
│ │din masa apei va fi │
│ │realizată conform │
│ │protocoalelor în vigoare.│
│ │Totodată, vor fi │
│ │colectate şi probe care │
│ │vor fi transmise unui │
│ │laborator specializat în │
│ │analizarea acestui tip de│
│ │parametri, în vederea │
│ │obţinerii unor date │
│ │comparative, facile │
│ │coroborării acestora cu │
│ │datele obţinute în urma │
│ │activităţilor desfăşurate│
│ │in situ. │
│ │Se vor implementa │
│ │activităţile: │
│ │A.5.1. Identificarea │
│ │punctelor de prelevare a │
│ │probelor şi colectarea │
│ │acestora │
│ │Se vor identifica │
│ │punctele de prelevare a │
│ │probelor în funcţie de │
│ │arealul de monitorizare, │
│ │în vederea colectării │
│ │unor probe calitative, │
│ │dar şi cantitative │
│ │însemnate, în vederea │
│ │obţinerii unor rezultate │
│ │optime. Punctele de │
│ │prelevare vor fi marcate │
│Descriere │prin puncte GPS, urmând a│
│ │se realiza o imagine │
│ │cartografică de ansamblu.│
│ │A.5.2. Analizarea din │
│ │punct de vedere │
│ │fizico-chimic a probelor │
│ │Se vor colecta 2 loturi │
│ │de probe din fiecare │
│ │punct de prelevare, │
│ │astfel încât un lot să │
│ │fie analizat în timp real│
│ │in situ prin intermediul │
│ │aparaturii de │
│ │specialitate de teren, │
│ │iar al doilea lot să fie │
│ │trimis spre analizare │
│ │către un laborator de │
│ │specialitate. Astfel, se │
│ │vor obţine date │
│ │comparative, în vederea │
│ │obţinerii unui set de │
│ │date calitativ care va │
│ │contribui la realizarea │
│ │unei matrice comparative │
│ │şi complexe. │
│ │A.5.3. Realizarea unor │
│ │buletine de analiză a │
│ │probelor │
│ │Probele colectate şi │
│ │analizate vor fi │
│ │catalogate şi anexate în │
│ │cadrul unor buletine de │
│ │analize în vederea │
│ │stocării acestora pe │
│ │întreg parcursul │
│ │proiectului şi nu numai. │
│ │Aceste buletine de │
│ │analize vor deservi la │
│ │realizarea unei matrice │
│ │comparative şi complexe │
│ │asupra parametrilor │
│ │fizico-chimici de │
│ │calitate a apei la │
│ │nivelul habitatelor │
│ │preferate de către specia│
│ │Hucho hucho. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Situaţie complexă asupra │
│ │parametrilor de calitate │
│ │a apei din cadrul │
│Rezultate │habitatelor preferate de │
│aşteptate │specia Hucho hucho │
│ │Restabilirea parametrilor│
│ │de calitate a apei dacă │
│ │se consideră necesar │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Institute de cercetare, │
│ │universităţi, organizaţii│
│ │de mediu cu domeniul în │
│Responsabili│conservarea │
│ │biodiversităţii, │
│ │Ministerul Mediului, │
│ │Apelor şi Pădurilor │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de │5 ani │
│implementare│ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă │3 │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.6. Inventarierea surselor de poluare│
│şi a cantităţilor de poluanţi emise şi│
│menţinerea lor sub limitele admise de │
│legislaţie │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │Diminuarea cantităţilor │
│Scop │de poluanţi emişi la │
│ │nivelul habitatelor │
│ │preferate de lostriţă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Această acţiune │
│ │reprezintă o completare a│
│ │acţiunii A.5. Astfel, în │
│ │urma prelevării probelor │
│ │de apă şi sediment, │
│ │respectiv în urma │
│ │analizării şi evaluării │
│ │adecvate ale acestora, se│
│ │vor putea deduce cauzele │
│ │care au contribuit la o │
│ │posibilă poluare a apei. │
│ │Se vor implementa │
│ │activităţile: │
│ │A.6.1. Identificarea │
│ │surselor de poluare │
│ │Se vor identifica in situ│
│ │sursele de poluare │
│ │externe mediului acvatic,│
│ │care ulterior vor fi │
│ │cartate în vederea │
│ │realizării unei imagini │
│ │cartografice de ansamblu │
│ │prin intermediul unor │
│ │softuri specializate de │
│ │tip GIS. La nivel │
│ │acvatic, determinarea │
│ │factorilor de poluare se │
│ │va realiza prin │
│ │determinarea unor │
│ │indicatori │
│ │(microorganisme) şi a │
│ │unor bioacumulatori │
│ │(macronevertebrate │
│ │bentice), care vor fi │
│ │analizaţi prin │
│ │intermediul unei tehnici │
│ │moderne de chimie │
│ │analitică, în vederea │
│ │coroborării rezultatelor │
│ │obţinute cu sursele │
│ │externe identificate şi │
│ │validării faptului că │
│ │acestea contribuie la │
│ │degradarea habitatelor │
│ │specifice lostriţei, │
│ │implicit a statusului de │
│Descriere │conservare a acestei │
│ │specii. │
│ │A.6.2. Măsurarea │
│ │gradientului de dispersie│
│ │a poluanţilor │
│ │Se vor realiza hărţi │
│ │spectrale de dispersie a │
│ │poluanţilor în vederea │
│ │stabilirii undelor de │
│ │poluare, a ratei de │
│ │creştere - descreştere a │
│ │poluanţilor, precum şi a │
│ │identificării compoziţiei│
│ │şi concentraţiilor de │
│ │metale grele prezente la │
│ │nivelul corpurilor de apă│
│ │în vederea realizării │
│ │unei evaluări adecvate │
│ │asupra poluanţilor │
│ │detectaţi consideraţi a │
│ │fi un pericol pentru │
│ │biodiversitate, implicit │
│ │pentru specia Hucho │
│ │hucho. │
│ │A.6.3. Cercetarea │
│ │cadrului legislativ în │
│ │vederea identificării şi │
│ │aplicării de soluţii │
│ │eficiente │
│ │În urma acestor │
│ │demersuri, se consideră │
│ │necesară analizarea │
│ │cadrului legislativ │
│ │privind nivelul de │
│ │dispersie a poluanţilor │
│ │şi contactarea │
│ │componentelor │
│ │administrative abilitate │
│ │în vederea soluţionării │
│ │acestei probleme │
│ │considerată a fi una │
│ │dintre principalele cauze│
│ │de degradare a │
│ │habitatelor specifice │
│ │lostriţei şi de │
│ │periclitare a gradului de│
│ │conservare a acestei │
│ │specii. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Identificarea surselor de│
│ │poluare │
│ │Măsurarea adecvată a │
│ │gradientului de dispersie│
│ │Analiză integrată a │
│Rezultate │situaţiei identificate in│
│aşteptate │situ │
│ │Matrice comparativă şi │
│ │complexă de soluţii │
│ │privind combaterea │
│ │poluării şi diminuarea │
│ │factorilor de poluare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Institute de cercetare, │
│ │universităţi, organizaţii│
│ │de mediu cu domeniul în │
│ │conservarea │
│Responsabili│biodiversităţii, │
│ │Ministerul Mediului, │
│ │Apelor şi Pădurilor, │
│ │ANPM, Garda de Mediu, │
│ │ANAR │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de │10 ani │
│implementare│ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă │3 │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.7. Repopulări anuale pentru │
│refacerea stocurilor populaţiilor de │
│lostriţă la efective normale pentru │
│fiecare râu în parte │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │Refacerea stocurilor │
│ │populaţiilor de lostriţă │
│Scop │la efective apropiate │
│ │celor optime în râurile │
│ │pretabile susţinerii │
│ │populaţiilor speciei │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Repopulările anuale au │
│ │menirea să asigure │
│ │refacerea stocurilor de │
│ │lostriţă până când │
│ │acestea vor deveni │
│ │autosustenabile. │
│ │Momentan, în ceea ce │
│ │priveşte distribuţia │
│ │speciei la nivel european│
│ │se poate concluziona │
│ │faptul că majoritatea │
│ │populaţiilor depind de │
│ │repopulări, înmulţirea │
│ │naturală a acestora fiind│
│ │limitată din cauza │
│ │alterării habitatelor │
│ │(Kottelat&Freyhof, 2007).│
│ │În acest sens este nevoie│
│ │de următoarele acţiuni: │
│ │A.7.1. Capturarea │
│ │reproducătorilor din │
│ │mediul natural în │
│ │perioada imediat │
│ │anterioară depunerii │
│ │pontelor şi transvazarea │
│ │acestora în centrele de │
│ │înmulţire destinate │
│ │înmulţirii lostriţei │
│ │În vederea asigurării de │
│ │material biologic conform│
│ │repopulărilor/ │
│ │introducerii în medii │
│ │naturale adecvate │
│ │speciei, se vor urmări │
│ │reproducătorii în │
│ │perioada migraţiilor │
│ │reproductive │
│ │(aprilie-mai), când este │
│ │cel mai oportun să fie │
│ │manipulaţi în vederea │
│ │recoltării gonadelor │
│ │mature ale acestora. │
│ │Vor fi utilizate metode │
│ │ştiinţifice de pescuit │
│ │(complementar se poate │
│ │utiliza şi undiţa pentru │
│ │capturarea exemplarelor),│
│ │iar reproducătorii vor fi│
│ │preluaţi utilizând │
│ │logistică adecvată şi │
│ │transportaţi spre centre │
│ │de înmulţire │
│ │specializate. │
│ │A.7.2. Înmulţirea │
│ │artificială a lostriţelor│
│Descriere │şi incubarea icrelor în │
│ │unităţi specializate │
│ │În vederea înmulţirii │
│ │artificiale a │
│ │lostriţelor, acestea vor │
│ │fi anesteziate şi va fi │
│ │verificat stadiul de │
│ │maturare al gonadelor. │
│ │Gonadele vor fi extrase │
│ │la momentul optim, │
│ │utilizând tehnologia │
│ │adecvată şi incubate în │
│ │mod similar celor │
│ │obţinute de la alte │
│ │salmonide. │
│ │A.7.3. Predezvoltarea │
│ │formelor tinere de viaţă │
│ │(larve, aleveni, puiet) │
│ │prin hrănirea cu furaj │
│ │natural şi creşterea în │
│ │sistem seminatural sau │
│ │cât mai apropiat celui │
│ │din sălbăticie │
│ │În vederea asigurării │
│ │unui puiet de lostriţă │
│ │adaptabil condiţiilor de │
│ │viaţă din mediul sălbatic│
│ │se va utiliza un sistem │
│ │de furajare bazat pe │
│ │hrană naturală, care să │
│ │imite pe cât posibil │
│ │condiţiile din apele │
│ │naturale. │
│ │Sistemul de creştere │
│ │utilizat va fi unul cu │
│ │condiţii cât mai │
│ │apropiate celor din │
│ │mediul natural, în │
│ │vederea asigurării unui │
│ │puiet viabil în ape │
│ │sălbatice. │
│ │A.7.4. Repopularea cu │
│ │puiet de lostriţă a │
│ │habitatelor piscicole │
│ │pretabile susţinerii │
│ │populaţiilor speciei │
│ │În vederea repopulării │
│ │sau introducerii │
│ │lostriţei în habitate │
│ │optime se va creşte │
│ │puietul până la vârsta de│
│ │aproximativ un an. │
│ │Repopulările se vor │
│ │realiza cu notificarea │
│ │prealabilă ANAR/ABA │
│ │privind campaniile │
│ │respective. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Asigurarea unui lot de │
│ │reproducători de lostriţă│
│ │în captivitate │
│ │Susţinerea populaţiilor │
│ │autohtone de lostriţă │
│ │prin repopulări anuale cu│
│ │material biologic adecvat│
│Rezultate │(colectat din bazinul în │
│aşteptate │care se doreşte │
│ │repopularea sau dacă în │
│ │acel bazin lostriţa │
│ │lipseşte, atunci din cel │
│ │mai apropiat bazin │
│ │hidrografic), până la │
│ │atingerea optimului │
│ │populaţional │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Institute de cercetare şi│
│ │organizaţii de mediu cu │
│ │activitate în domeniul │
│ │conservării │
│Responsabili│biodiversităţii, ferme │
│ │piscicole, universităţi, │
│ │Ministerul Mediului, │
│ │Apelor şi Pădurilor sau │
│ │alte persoane juridice cu│
│ │profil de cercetare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de │10 ani │
│implementare│ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă │1 │
└────────────┴─────────────────────────┘


    Obiectivul 2. Asigurarea conectivităţii habitatelor populate şi a calităţii genetice a populaţiei de lostriţă la nivel naţional

┌──────────────────────────────────────┐
│A.8. Implementarea de măsuri active │
│care să contribuie la facilitarea │
│migraţiei │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │Identificarea şi │
│ │implementarea celor mai │
│ │bune soluţii tehnice/ │
│ │măsuri de reducere a │
│ │impactului pentru │
│Scop │asigurarea eliminării/ │
│ │reducerea obstacolelor │
│ │din calea migrării │
│ │peştilor şi asigurarea │
│ │conectivităţii pe toată │
│ │lungimea râului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Se va asigura asistenţă │
│ │tehnică de specialitate │
│ │pentru lucrările de │
│ │proiectare construcţii │
│ │hidrotehnice în scopul │
│ │identificării celor mai │
│ │bune soluţii de reducere/│
│ │eliminare a efectelor (de│
│ │exemplu, fragmentare) │
│ │construcţiilor │
│ │hidrotehnice, dintre care│
│ │se precizează │
│ │dezechilibrarea debitului│
│ │ecologic şi modificarea │
│ │rutei de migraţie a │
│ │speciei în vederea │
│ │depunerii icrelor. Se │
│ │consideră necesară │
│ │implementarea unor măsuri│
│ │active care au la bază │
│ │asigurarea conectivităţii│
│ │longitudinale, putând │
│ │preciza, spre exemplu, │
│ │scările de peşti. │
│ │În prezent, existenţa │
│ │anumitor praguri │
│ │nefuncţionale şi │
│ │eliminarea acestora vor │
│ │putea facilita migrarea │
│ │în amonte şi în aval a │
│ │speciei. Construcţia şi │
│ │implementarea unor scări │
│ │de peşti funcţionabile, │
│ │proiectate după │
│ │necesităţile ecologice │
│Descriere │ale speciei în cazul │
│ │pragurilor care nu pot fi│
│ │eliminate la fel, vor │
│ │reduce gradul de │
│ │fragmentare al │
│ │habitatelor speciei. │
│ │Totodată, se consideră a │
│ │fi necesare proiectarea, │
│ │amplasarea şi │
│ │construcţia, după caz, a │
│ │unor scări de peşti │
│ │funcţionale în diverse │
│ │areale unde în urma │
│ │evaluărilor in situ va │
│ │rezulta necesitatea │
│ │acestora. Acestea vor fi │
│ │proiectate astfel încât │
│ │să întrunească toţi │
│ │parametrii de │
│ │funcţionalitate, precum │
│ │şi parametrii │
│ │hidrotehnici necesari, │
│ │fiind necesare în │
│ │prealabil o evaluare │
│ │hidrotehnică, precum şi │
│ │evaluarea soluţiilor │
│ │propuse sub aspectul │
│ │fezabilităţii şi │
│ │costurilor. Se va asigura│
│ │asistenţă tehnică de │
│ │specialitate pe tot │
│ │parcursul evaluărilor de │
│ │mediu, în vederea │
│ │obţinerii autorizaţiilor │
│ │necesare pentru │
│ │implementarea acestor │
│ │activităţi. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Refacerea unor lucrări │
│ │hidrotehnice existente │
│ │care au deficienţe sub │
│ │aspectul asigurării │
│ │conectivităţii │
│ │longitudinale pentru │
│ │speciile de peşti (de │
│ │exemplu, lipsă scări de │
│Rezultate │peşti, derivaţii, │
│aşteptate │praguri, scări de peşti │
│ │nefuncţionale sau │
│ │funcţionale parţial - │
│ │adică numai pentru │
│ │anumite specii etc.) │
│ │Soluţii viabile pentru │
│ │construcţii hidrotehnice │
│ │fără impact asupra │
│ │deplasării speciilor de │
│ │peşti. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Instituţiile responsabile│
│ │cu elaborarea şi │
│ │aprobarea planului │
│ │naţional de acţiune │
│ │pentru lostriţă, în │
│ │parteneriat cu │
│ │autorităţile responsabile│
│ │de administrarea ariilor │
│ │naturale protejate şi/sau│
│ │de gospodărire a apelor │
│Responsabili│(ANANP, ANPA, ANAR cu │
│ │ABA-urile aferente şi │
│ │SGA-urile aferente, Regia│
│ │Naţională a Pădurilor │
│ │Romsilva; consilii │
│ │judeţene, ANPM, companii │
│ │de proiectare │
│ │specializate pentru │
│ │executarea de astfel de │
│ │lucrări speciale │
│ │hidrotehnice) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de │3-5 ani │
│implementare│ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă │2 │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.9. Asigurarea conectivităţii │
│populaţiilor de lostriţă │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │Asigurarea conectivităţii│
│ │longitudinale şi laterale│
│Scop │pentru populaţiile de │
│ │lostriţă/asigurarea │
│ │culoarelor ecologice │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │În cadrul anexei V a │
│ │Directivei-cadru Apă │
│ │(Directiva 2000/60/EC) se│
│ │defineşte „starea │
│ │ecologică bună“ ca fiind │
│ │starea unui corp de apă │
│ │de suprafaţă, astfel │
│ │clasificată în │
│ │concordanţă cu │
│ │prevederile anexei nr. │
│ │1.1, respectiv atunci │
│ │când valorile elementelor│
│ │biologice de calitate │
│ │pentru tipul de corp de │
│ │apă de suprafaţă prezintă│
│ │un nivel scăzut de │
│ │perturbare rezultat din │
│ │activitatea umană şi care│
│ │deviază uşor din valorile│
│ │asociate tipului │
│ │respectiv în condiţii │
│ │neperturbate. │
│ │Pentru accesibilizarea │
│ │unor habitate favorabile │
│ │speciei se vor înlătura │
│ │sau reamenaja pragurile │
│ │de tipul cascadelor │
│ │podite, se va reface │
│ │substratul albiei minore,│
│ │astfel încât să fie │
│ │asigurată traversarea │
│ │acestora de toate │
│ │speciile de peşti. În │
│ │scopul accesibilizării │
│ │sectoarelor din amonte │
│ │pentru indivizii juvenili│
│ │ai lostriţei, după caz, │
│ │se va efectua │
│ │reconfigurarea lucrărilor│
│ │hidrotehnice cum sunt │
│ │pragurile de fund, │
│ │stăvilarele, scările de │
│ │peşti, recalibrarea │
│ │albiei etc. În aceste │
│ │cazuri este necesară │
│ │consultarea entităţilor/ │
│ │instituţiilor care │
│ │administrează lucrările │
│ │hidrotehnice. │
│ │Pentru restabilirea │
│ │conectivităţii │
│ │longitudinale la acele │
│ │fragmentări care nu se │
│Descriere │pot elimina este necesară│
│ │amenajarea unor pasaje de│
│ │peşti funcţionale pentru │
│ │a facilita accesarea │
│ │locurilor de reproducere/│
│ │hrănire/iernare. Aceste │
│ │pasaje de peşti trebuie │
│ │echipate cu sisteme de │
│ │monitorizare moderne (de │
│ │exemplu, utilizând două │
│ │cititoare, unul la │
│ │intrarea în pasajul de │
│ │peşti şi unul la ieşirea │
│ │din acesta, iar unele │
│ │exemplare capturate în │
│ │habitatele din aval de │
│ │aceste pasaje de peşti │
│ │trebuie marcate cu │
│ │cipuri). Trebuie marcate │
│ │atât exemplare de │
│ │lostriţă, cât şi │
│ │exemplare provenind din │
│ │speciile pradă ale │
│ │lostriţei, de exemplu │
│ │scobar - Chondrostoma │
│ │nasus, lipan - Thymallus │
│ │thymallus, moioagă - │
│ │Barbus petenyi, beldiţă -│
│ │Alburnoides bipunctatus, │
│ │zglăvoc - Cottus gobio │
│ │etc. În vederea │
│ │realizării procesului de │
│ │marcare este recomandată │
│ │utilizarea atât a │
│ │mărcilor ultrasonice │
│ │clasice, precum şi a │
│ │mărcilor de tip GPS în │
│ │vederea coroborării │
│ │rezultatelor obţinute │
│ │prin intermediul │
│ │telemetriei pasive. │
│ │Totodată, se consideră │
│ │necesară efectuarea unor │
│ │sesiuni de pescuit │
│ │ştiinţific pentru o mai │
│ │bună inventariere a │
│ │exemplarelor autohtone, │
│ │precum şi o monitorizare │
│ │a acestora video prin │
│ │amplasarea de camere │
│ │subacvatice. De asemenea,│
│ │este necesar ca metodele │
│ │exemplificate să fie │
│ │coroborate cu studiul şi │
│ │monitorizarea genetică. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- Creşterea numărului de │
│ │pasaje funcţionale pentru│
│Rezultate │peşti │
│aşteptate │- Îmbunătăţirea │
│ │conectivităţii pentru │
│ │populaţiile de lostriţă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Institute de cercetare, │
│ │universităţi, organizaţii│
│ │de mediu cu activitate în│
│Responsabili│domeniul conservării │
│ │biodiversităţii, firme │
│ │specializate sau alte │
│ │persoane juridice cu │
│ │profil de cercetare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de │10 ani │
│implementare│ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă │1 │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.10. Asigurarea viabilităţii şi │
│variabilităţii genetice, a fluxului de│
│gene şi stabilirea potenţialului │
│evolutiv al speciei la nivel naţional │
│prin realizarea mai multor staţii de │
│reproducere a lostriţei, pentru │
│fiecare bazin hidrografic în parte │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │Creşterea efectivelor │
│Scop │populaţionale ale speciei│
│ │luând în considerare │
│ │variabilitatea genetică │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │În vederea asigurării │
│ │resursei genetice │
│ │necesare, se vor realiza │
│ │mai multe staţii de │
│ │reproducere artificială a│
│ │speciei Hucho hucho, │
│ │astfel încât să se │
│ │asigure suplimentarea │
│ │efectivelor populaţionale│
│ │din cadrul zonelor în │
│ │care specia este │
│ │prezentă, respectiv a │
│ │realizării încrucişărilor│
│ │genetice (dacă sunt │
│ │considerate a fi necesare│
│ │în ultimă instanţă) ale │
│ │exemplarelor din │
│ │populaţiile din cadrul │
│ │bazinelor hidrografice: │
│ │Tisa, Mureş şi Bistriţa. │
│ │Se va realiza câte un │
│ │centru de repopulare la │
│ │nivelul fiecărui bazin │
│ │hidrografic menţionat sau│
│ │în proximitatea acestora,│
│ │în cadrul cărora se va │
│ │construi o casă incubator│
│ │adaptată cerinţelor │
│ │speciei, respectiv │
│ │dotarea acesteia cu │
│ │echipamente speciale de │
│ │creştere şi dezvoltare a │
│ │puieţilor de lostriţă. │
│ │Totodată se va asigura │
│ │hrănirea în mod principal│
│ │a puieţilor cu specia │
│ │Artemia salina, dar şi cu│
│ │alte specii care │
│Descriere │constituie dieta │
│ │exemplarelor de lostriţă │
│ │în diferite stadii de │
│ │dezvoltare. │
│ │Luând în considerare │
│ │faptul că exemplarele │
│ │care vor fi crescute în │
│ │cadrul centrelor de │
│ │repopulare vor avea o │
│ │variabilitate genetică │
│ │particulară, iar │
│ │eliberarea acestora în │
│ │mediul natural va │
│ │conduce, prin │
│ │reproducerea cu │
│ │exemplarele sălbatice, la│
│ │încrucişarea genelor în │
│ │mod direct. Astfel încât │
│ │se consideră a fi │
│ │necesară analizarea │
│ │genetică atât a loturilor│
│ │de indivizi crescuţi în │
│ │mod artificial, precum şi│
│ │a exemplarelor sălbatice │
│ │înainte şi după o │
│ │posibilă repopulare cu │
│ │indivizii proveniţi din │
│ │mediul artificial în │
│ │vederea observării │
│ │diferenţelor survenite la│
│ │nivelul materialului │
│ │genetic care pot │
│ │influenţa fluxul de gene.│
│ │Totodată, se consideră │
│ │necesară analizarea │
│ │dinamicii populaţionale │
│ │prin utilizarea eDNA, │
│ │care să fie coroborată cu│
│ │metodele clasice de │
│ │analiză. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Optimizarea populaţiei │
│ │actuale de Hucho hucho │
│ │din cadrul bazinelor │
│ │hidrografice: Tisa, │
│ │Mureş, Bistriţa │
│ │Dezvoltarea unor centre │
│Rezultate │performante de │
│aşteptate │reproducere conform │
│ │cerinţelor speciei, │
│ │precum şi prevederilor │
│ │legale aflate în vigoare │
│ │Evaluarea adecvată din │
│ │punct de vedere genetic a│
│ │exemplarelor │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Institute de cercetare, │
│ │universităţi, organizaţii│
│Responsabili│de mediu cu activitate în│
│ │domeniul conservării │
│ │biodiversităţii │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de │10 ani │
│implementare│ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă │1 │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.11. Menţinerea diversităţii genetice│
│şi analizarea distanţei genetice a │
│populaţiilor de lostriţă din Mureş şi │
│din zona Moldovei │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │Acţiunea are ca scop │
│ │realizarea unui volum │
│ │informaţional necesar │
│Scop │pentru monitorizarea din │
│ │punct de vedere genetic │
│ │pe termen lung a │
│ │populaţiilor de lostriţă.│
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │În vederea menţinerii │
│ │diversităţii genetice, │
│ │respectiv analizei │
│ │distanţei evolutive ale │
│ │populaţiilor sunt │
│ │necesare următoarele │
│ │acţiuni: │
│ │A.11.1. Colectarea şi │
│ │analizarea datelor │
│ │genetice │
│ │În contextul acţiunilor │
│ │de conservare şi │
│ │repopulare, colectarea de│
│ │material genetic, │
│ │respectiv analizarea │
│ │acestuia constituie o │
│ │acţiune necesară în │
│ │vederea livrării unor │
│ │date care să suplimenteze│
│ │noţiunile ecologice, │
│ │respectiv taxonomice ale │
│ │acestei specii, precum şi│
│ │depistării zoonozelor. │
│ │Colectarea datelor se va │
│ │realiza prin extragerea │
│ │materialului genetic de │
│ │la fiecare exemplar │
│ │printr-o metodă minim │
│ │invazivă (decuparea unui │
│ │fragment din înotătoarea │
│ │dorsală, respectiv a unui│
│ │fragment din înotătoarea │
│ │caudală sau anală), în │
│ │vederea analizării │
│ │ADN-ului mitocondrial, │
│ │ADN-ului nuclear, precum │
│ │şi analizării întregului │
│ │genom, obţinând astfel un│
│ │set de date care vor │
│ │contribui la alcătuirea │
│ │unui volum informaţional │
│ │care să faciliteze │
│ │factorilor decizionali în│
│ │vederea hotărârii unor │
│ │decizii care să susţină │
│ │conservarea acestei │
│ │specii. Totodată, genele │
│ │identificate şi analizate│
│ │vor fi încărcate în │
│ │cadrul bazei de gene │
│ │NCBI. │
│ │A.11.2. Stabilirea │
│ │gradului de eterogenitate│
│ │a populaţiilor │
│ │Având în vedere acţiunile│
│ │anterioare, determinarea │
│ │gradului de eterogenitate│
│ │a indivizilor din cadrul │
│ │populaţiilor constituie o│
│ │activitate necesară în │
│ │vederea diminuării │
│ │procesului de │
│ │consangvinizare, │
│ │determinând astfel noi │
│ │aspecte de control asupra│
│ │populaţiilor obţinute în │
│ │urma proceselor de │
│ │reproducere in vitro prin│
│ │sisteme de acvacultură │
│ │(centrele de repopulare),│
│ │care urmează a fi │
│Descriere │eliberate in situ. Având │
│ │în vedere faptul că │
│ │populaţiile sălbatice │
│ │sunt unele izolate, │
│ │există posibilitatea │
│ │ridicată de transmitere │
│ │şi exprimare fenologică a│
│ │diferitelor alele │
│ │detrimentale. │
│ │A.11.3. Evaluarea │
│ │variabilităţii genetice │
│ │în cadrul populaţiilor │
│ │înainte şi după │
│ │repopulare │
│ │În cadrul sesiunilor de │
│ │monitorizare şi deplasări│
│ │in situ, în urma │
│ │capturărilor exemplarelor│
│ │de Hucho hucho în vederea│
│ │inventarierii acestora şi│
│ │determinării efectivelor │
│ │populaţionale actuale, │
│ │prin tehnici minim │
│ │invazive se va colecta │
│ │material genetic. De │
│ │asemenea, această acţiune│
│ │va fi repetată, în urma │
│ │procesului de repopulare │
│ │cu exemplare crescute în │
│ │sistem de acvacultură, │
│ │pentru a se realiza o │
│ │comparaţie la nivelul │
│ │fluxului genetic, │
│ │urmărindu-se posibile │
│ │modificări, dintre care │
│ │precizăm mutaţiile, │
│ │astfel încât să │
│ │contribuie la │
│ │determinarea │
│ │variabilităţii genetice │
│ │înainte şi după procesul │
│ │de repopulare. Prin │
│ │aceasta, se va stabili şi│
│ │potenţialul evolutiv în │
│ │cadrul populaţiilor │
│ │autohtone de Hucho hucho.│
│ │A.11.4. Evaluarea │
│ │populaţiilor din punct de│
│ │vedere filogeografic │
│ │Conform datelor deţinute │
│ │până în prezent, rezidă │
│ │faptul că există două │
│ │populaţii izolate şi │
│ │independente una faţă de │
│ │cealaltă (Mureş şi zona │
│ │Moldovei). În vederea │
│ │evaluării factorilor │
│ │evolutivi care au │
│ │determinat separarea │
│ │celor două populaţii în │
│ │cele două bazine │
│ │hidrografice, respectiv a│
│ │distanţei evolutive, se │
│ │consideră necesară │
│ │integrarea unei evaluări │
│ │populaţionale din punct │
│ │de vedere filogeografic, │
│ │prin analizarea şi │
│ │compararea │
│ │haplotipurilor, │
│ │identificând haplotipul │
│ │ancestral. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Identificarea │
│ │variabilităţii genetice │
│ │şi a modificărilor în │
│ │cadrul fluxului de gene │
│ │Analizarea unui set de │
│ │gene şi/sau a întreg │
│ │genomului mitocondrial │
│ │Determinarea distanţei │
│Rezultate │evolutive dintre cele │
│aşteptate │două populaţii │
│ │Identificarea │
│ │haplotipurilor │
│ │Determinarea unor │
│ │posibili factori genetici│
│ │care ar conduce la │
│ │zoonoze │
│ │Reducerea riscului de │
│ │consangvinizare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Institute de cercetare, │
│ │universităţi, laboratoare│
│Responsabili│de genetică moleculară │
│ │sau alte persoane │
│ │juridice cu profil de │
│ │cercetare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de │10 ani │
│implementare│ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă │2 │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.12. Realizarea de rezerve ale │
│materialului genetic la nivelul unei │
│bănci de gene │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │Stocarea datelor genetice│
│ │analizate în vederea │
│ │asigurării transparenţei │
│Scop │ştiinţifice şi │
│ │transferabilităţii de │
│ │date la nivel naţional şi│
│ │internaţional, precum şi │
│ │a materialului genetic │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │În contextul prelevărilor│
│ │de probe ADN, respectiv │
│ │analizarea acestora în │
│ │vederea obţinerii unui │
│ │set de date cu un │
│ │conţinut ştiinţific │
│ │valoros, aplicabil în │
│ │diverse studii şi analize│
│ │precum cele enumerate în │
│ │cadrul acţiunilor A.10, │
│ │respectiv A.11, se │
│ │consideră necesare │
│ │prelucrarea, exportarea, │
│ │încărcarea, respectiv │
│ │stocarea acestor tipuri │
│ │de date în cadrul unei │
│ │baze de gene │
│ │internaţională, şi anume │
│ │NCBI, pentru a asigura o │
│ │transparenţă ştiinţifică,│
│Descriere │precum şi un nivel │
│ │ridicat de │
│ │transferabilitate a │
│ │datelor. De asemenea se │
│ │consideră la fel de │
│ │necesară şi păstrarea de │
│ │material genetic la │
│ │nivelul unei bănci fizice│
│ │de gene, în vederea │
│ │conservării acestuia şi │
│ │utilizării ulterioare în │
│ │cadrul altor studii. │
│ │Totodată, dacă nu se va │
│ │identifica o bancă de │
│ │gene pretabilă, se admite│
│ │recurgerea la amenajarea │
│ │unei camere specializate │
│ │dotată conform │
│ │standardelor în vigoare │
│ │privind deţinerea, │
│ │manipularea şi stocarea │
│ │de material genetic. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Stocarea materialului │
│ │genetic în condiţii │
│ │optime │
│ │Conservarea materialului │
│Rezultate │genetic │
│aşteptate │Asigurarea transparenţei │
│ │ştiinţifice │
│ │Asigurarea │
│ │transferabilităţii de │
│ │date │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Institute de cercetare, │
│ │universităţi, organizaţii│
│ │de mediu cu activitate în│
│Responsabili│domeniul conservării │
│ │biodiversităţii, │
│ │laboratoare, bănci de │
│ │gene │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de │10 ani │
│implementare│ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă │1 │
└────────────┴─────────────────────────┘


    Obiectivul 3. Creşterea efectivelor populaţionale ale speciei, prin reproducere artificială şi repopulări

┌──────────────────────────────────────┐
│A.13. Repopularea/Introducerea │
│puietului de lostriţă în habitatele │
│optime │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │Îmbunătăţirea stării de │
│Scop │conservare a speciei la │
│ │nivel naţional │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │A.13.1. Aplicarea unei │
│ │tehnologii eficiente de │
│ │repopulare/introducere a │
│ │puietului de lostriţă în │
│ │habitatele optime │
│ │identificate │
│ │În vederea asigurării │
│ │optimului populaţional, │
│ │atât în arealul de │
│ │răspândire actual, cât şi│
│ │în zonele vizate de │
│ │repopulări, de unde │
│ │lostriţa a dispărut │
│Descriere │complet, sau în │
│ │habitatele optime │
│ │susţinerii populaţiilor │
│ │de lostriţă, identificate│
│ │ulterior, se va asigura │
│ │repopularea/introducerea │
│ │anuală a unui număr │
│ │prestabilit şi optimizat │
│ │de puieţi de lostriţă în │
│ │vârstă de un an, conform │
│ │recomandărilor │
│ │bibliografice, sau de │
│ │alte categorii de vârstă,│
│ │în funcţie de │
│ │oportunitate. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Creşterea populaţională a│
│ │efectivelor de lostriţă │
│ │Reintroducerea speciei în│
│Rezultate │areale din care a │
│aşteptate │dispărut │
│ │Introducerea speciei în │
│ │habitate unde se pot │
│ │dezvolta populaţii │
│ │autosustenabile │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Institute de cercetare şi│
│ │organizaţii de mediu cu │
│ │activitate în domeniul │
│ │conservării │
│ │biodiversităţii, │
│Responsabili│universităţi, asociaţii │
│ │de pescari, Ministerul │
│ │Mediului, Apelor şi │
│ │Pădurilor sau alte │
│ │persoane juridice cu │
│ │profil de cercetare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de │5-10 ani │
│implementare│ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă │1 │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.14. Creşterea succesului de │
│reproducere a speciei prin recoltarea │
│gonadelor mature din mediul natural │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │Asigurarea succesului │
│Scop │reproductiv sporit al │
│ │lostriţelor autohtone │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Pentru a preveni │
│ │pierderile suferite la │
│ │depunerea pontelor, │
│ │cauzate de lipsa │
│ │fecundării totale a │
│ │acestora, angrenarea │
│ │acestora în aval, │
│ │consumul de către │
│ │prădători, compromiterea │
│ │ca urmare a unor condiţii│
│ │improprii în perioada de │
│ │incubaţie etc., se │
│ │propune prelevarea │
│ │gonadelor şi fecundarea │
│ │acestora in situ, urmând │
│ │ca fecundarea acestora să│
│ │fie realizată în ferme │
│ │specializate, unde rata │
│ │de ecloziune va fi │
│ │incomparabil mai ridicată│
│ │în comparaţie cu cea │
│ │obţinută în natură, iar │
│ │ulterior se vor putea │
│ │creşte şi predezvolta │
│ │puieţi adecvaţi │
│ │repopulărilor/ │
│Descriere │introducerii în habitate │
│ │optime. │
│ │A.14.1. Pregătirea │
│ │fecundării icrelor in │
│ │situ │
│ │Se vor urmări │
│ │reproducătorii în │
│ │momentul accesului pe │
│ │afluenţi, către locurile │
│ │optime de depunere a │
│ │pontelor, unde vor fi │
│ │capturaţi prin metode şi │
│ │tehnici de pescuit │
│ │ştiinţific adecvate, │
│ │anterior depunerii │
│ │pontelor, dar la momentul│
│ │maturării acestora. │
│ │În vederea prelevării şi │
│ │fecundării gonadelor se │
│ │vor anestezia │
│ │reproducătorii şi se va │
│ │urma tehnologia adecvată │
│ │înmulţirii artificiale. │
│ │Ulterior prelevării │
│ │gonadelor, reproducătorii│
│ │vor fi redaţi mediului │
│ │natural. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Asigurarea puietului │
│ │provenit din părinţi │
│ │sălbatici, destinat │
│ │repopulărilor/ │
│Rezultate │introducerilor de │
│aşteptate │lostriţă în habitate │
│ │adecvate │
│ │Creşterea succesului │
│ │reproductiv al │
│ │exemplarelor autohtone │
│ │vizate │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Institute de cercetare şi│
│ │organizaţii de mediu cu │
│ │activitate în domeniul │
│ │conservării │
│Responsabili│biodiversităţii, │
│ │universităţi, asociaţii │
│ │de pescari, Ministerul │
│ │Mediului, Apelor şi │
│ │Pădurilor ş.a. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de │10 ani │
│implementare│ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă │1 │
└────────────┴─────────────────────────┘


    Obiectivul 4. Fundamentarea măsurilor de management

┌──────────────────────────────────────┐
│A.15. Fundamentarea măsurilor de │
│management prin analize şi studii │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │Derularea unor studii de │
│ │cercetare fundamentală │
│Scop │sau aplicativă cu rol de │
│ │a fundamenta măsurile de │
│ │management │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │A.15.1. Elaborarea │
│ │planului de management al│
│ │speciei Hucho hucho │
│ │Planul de management al │
│ │lostriţei în România se │
│ │bazează pe necesitatea │
│ │conservării speciei. │
│ │Planul de management │
│ │pentru conservarea │
│ │populaţiilor de lostriţă │
│ │din România se doreşte a │
│ │fi un document │
│ │fundamental în procesul │
│ │de luare a deciziilor, │
│ │stabilind liniile │
│ │directoare privind │
│ │măsurile de conservare │
│ │adoptate de către │
│ │autorităţile şi │
│ │organizaţiile │
│ │responsabile de │
│ │managementul acestei │
│ │specii. │
│ │Se presupune că planul de│
│ │management va fi eficient│
│ │timp de 10 ani, însă │
│ │măsuri/acţiuni │
│ │individuale vor fi │
│ │evaluate pe baza │
│ │criteriilor stabilite pe │
│ │parcursul implementării │
│ │şi dacă nu sunt suficient│
│ │de eficiente vor fi │
│ │revizuite. Planul de │
│ │management va avea o │
│ │durată de valabilitate de│
│ │10 ani. │
│ │Acest document va integra│
│ │toate rezultatele │
│ │ştiinţifice referitoare │
│ │la populaţiile de │
│ │lostriţă din România, │
│ │privind distribuţia │
│ │istorică, dezvoltarea │
│ │populaţiilor, cartarea │
│ │habitatelor favorabile, a│
│ │fragmentării, a │
│ │conectivităţii │
│ │populaţiilor, a │
│ │viabilităţii şi │
│ │variabilităţii genetice, │
│ │respectiv a fluxului de │
│ │gene şi stabilirea │
│ │potenţialului evolutiv al│
│ │speciei la nivel naţional│
│ │într-un document │
│ │fundamental pentru luarea│
│ │deciziilor de către │
│ │autoritatea responsabilă │
│ │de managementul speciei. │
│ │Alături de Planul de │
│ │acţiune, Planul de │
│ │management răspunde │
│ │următoarelor obiective: │
│ │1. menţinerea unei stări │
│ │de conservare favorabilă │
│ │prin asigurarea arealului│
│ │de distribuţie şi a │
│Descriere │mărimii populaţiilor │
│ │speciei Hucho hucho; │
│ │2. asigurarea │
│ │conectivităţii │
│ │habitatelor populate şi a│
│ │calităţii genetice a │
│ │populaţiilor de lostriţă │
│ │la nivel naţional; │
│ │3. îmbunătăţirea cadrului│
│ │legal şi capacităţii │
│ │instituţionale în vederea│
│ │implementării │
│ │managementului lostriţei │
│ │la nivel naţional; │
│ │4. educare, informare şi │
│ │comunicare cu privire la │
│ │importanţa lostriţei │
│ │pentru biodiversitate şi │
│ │managementul speciei la │
│ │nivel local, regional şi │
│ │naţional; │
│ │5. fundamentarea │
│ │măsurilor de management. │
│ │Planul de management va │
│ │conţine şi Planul de │
│ │acţiune la nivel naţional│
│ │al lostriţei - Hucho │
│ │hucho. │
│ │A.15.2. Derularea de │
│ │studii ştiinţifice care │
│ │au finalitate │
│ │îmbunătăţirea măsurilor │
│ │de management şi │
│ │menţinerea unei stări │
│ │favorabile de conservare │
│ │a speciei Hucho hucho │
│ │Cercetarea aplicativă │
│ │este esenţială pentru a │
│ │identifica cele mai bune │
│ │măsuri de management │
│ │adaptate condiţiilor │
│ │locale/naţionale. Doar │
│ │prin îmbinarea armonioasă│
│ │dintre cercetare şi │
│ │implementare se pot │
│ │îmbunătăţi continuu │
│ │măsurile manageriale. │
│ │În acest sens vor fi │
│ │promovate toate acţiunile│
│ │/proiectele/studiile care│
│ │se finalizează cu │
│ │completarea nivelului de │
│ │cunoaştere a biologiei, │
│ │ecologiei şi etologiei │
│ │speciei, a relaţiilor │
│ │acesteia cu alte specii, │
│ │cu biotopul, biocenoza │
│ │etc. De asemenea, se pot │
│ │studia tehnologii moderne│
│ │de monitorizare a │
│ │speciei, de evaluare a │
│ │habitatelor acesteia, de │
│ │estimare cât mai precisă │
│ │a populaţiei şi │
│ │criteriilor care intervin│
│ │în evoluţia/reglarea │
│ │populaţiei, criteriile de│
│ │dispersie şi distribuţie │
│ │etc. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Completarea gradului de │
│Rezultate │cunoaştere şi │
│aşteptate │fundamentarea măsurilor │
│ │de management │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Institute de cercetare, │
│ │universităţi şi ONG de │
│ │mediu cu activitate în │
│Responsabili│domeniul cercetării şi │
│ │conservării │
│ │biodiversităţii sau alte │
│ │persoane juridice cu │
│ │profil de cercetare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de │10 ani │
│implementare│ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă │1 │
└────────────┴─────────────────────────┘


    Obiectivul 5. Educare, informare şi comunicare cu privire la importanţa lostriţei pentru biodiversitate şi managementul speciei la nivel local, regional şi naţional

┌──────────────────────────────────────┐
│A.16. Derularea de activităţi de │
│informare şi conştientizare a │
│grupurilor de interese │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │Creşterea continuă a │
│ │gradului de informare şi │
│Scop │conştientizare vizavi de │
│ │managementul speciei │
│ │Hucho hucho a tuturor │
│ │grupurilor de interese │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Creşterea continuă a │
│ │gradului de informare a │
│ │tuturor grupurilor de │
│ │interese reprezintă un │
│ │obiectiv major de │
│ │conştientizare a │
│ │problematicilor de mediu,│
│ │respectiv a impactului pe│
│ │care anumite proiecte şi │
│ │acţiuni le pot manifesta │
│ │asupra acestei specii, │
│ │care de multe ori este │
│ │antagonic cu interesele │
│ │umane. │
│ │Prezenţa unor centre de │
│ │vizitare în habitatele │
│ │specifice lostriţei poate│
│ │manifesta un impact │
│ │ridicat asupra educării │
│ │persoanelor cu privire la│
│ │conservarea speciei Hucho│
│ │hucho. │
│ │Filmele documentare şi │
│ │spoturile de informare │
│ │sunt mijloace de educare │
│ │şi informare a întregii │
│ │societăţi. Impactul pe │
│ │care îl au acestea în │
│ │rândul populaţiei este │
│ │foarte mare şi depinde de│
│ │calitatea şi modul de │
│ │diseminare a informaţiei.│
│ │Pentru armonizarea │
│ │intereselor umane cu cele│
│ │de conservare a speciei │
│ │se vor implementa │
│ │activităţi ca: │
│ │A.16.1. Organizarea de │
│ │simpozioane, conferinţe, │
│ │grupuri de lucru │
│ │naţionale şi │
│ │internaţionale care să │
│ │contribuie la promovarea │
│ │speciei, a studiilor şi │
│ │proiectelor dedicate │
│ │speciei Hucho hucho │
│ │Prezentarea rezultatelor │
│ │cercetărilor care au avut│
│ │ca obiect populaţiile de │
│ │lostriţă din România este│
│ │important a fi comunicată│
│ │mediului academic │
│ │naţional şi │
│ │internaţional. Astfel, │
│ │România poate organiza │
│ │conferinţe naţionale şi │
│ │internaţionale privind │
│ │lostriţa (Hucho hucho) şi│
│ │problematica acesteia. │
│ │Implicarea în realizarea │
│ │de conferinţe anuale ale │
│ │diferitelor universităţi │
│ │cu profil de cercetare a │
│ │ecosistemelor naturale şi│
│ │implicit a lostriţei şi │
│ │promovarea participării │
│ │studenţilor şi │
│ │masteranzilor cu │
│ │cercetări în teze de │
│ │licenţă şi master privind│
│ │specia (Hucho hucho) │
│ │Întâlnirile, │
│ │conferinţele, │
│ │simpozioanele şi │
│ │congresele se vor │
│ │organiza de preferat │
│ │fizic. În condiţiile în │
│ │care situaţia naţională, │
│ │mondială nu o permite, │
│ │acestea se pot realiza şi│
│ │online. │
│ │A.16.2. Elaborarea unui │
│ │ghid de bune practici │
│ │pentru proiectele/ │
│ │lucrările derulate de │
│ │ABA, Sistemul de │
│ │Gospodărire a Apelor │
│ │(SGA), Agenţia Naţională │
│ │de Îmbunătăţiri Funciare │
│ │(ANIF) sau alte │
│ │instituţii cu domeniu de │
│ │activitate care poate │
│ │afecta specia Hucho hucho│
│ │sau habitatele acesteia │
│ │Proiectele de investiţii │
│ │derulate de ABA, SGA, │
│ │ANIF reprezintă cele mai │
│ │importante surse de │
│ │presiuni şi ameninţări la│
│ │adresa speciei Hucho │
│ │hucho, dar şi a │
│ │celorlalte specii care │
│ │trăiesc în mediul │
│ │acvatic. │
│ │Principalul obiectiv este│
│ │proiectarea lucrărilor │
│ │hidrotehnice de o manieră│
│ │modernă care să ţină cont│
│ │de prezenţa speciilor │
│ │protejate acvatice sau │
│ │semiacvatice, pentru că │
│ │alături de lostriţă mai │
│ │există şi alte specii de │
│ │peşti, amfibieni, │
│ │nevertebrate care sunt │
│ │afectate de lucrările │
│ │hidrotehnice. │
│ │Din acest motiv, este │
│ │esenţial ca părţile │
│ │implicate în protecţia şi│
│ │conservarea speciei să │
│ │colaboreze pentru │
│ │elaborarea unui ghid de │
│ │bune practici privind │
│ │proiectarea şi amplasarea│
│ │amenajărilor hidrotehnice│
│ │în conformitate cu │
│ │habitatele speciei Hucho │
│ │hucho, precum şi cu │
│ │necesităţile ecologice │
│ │ale râurilor, care să │
│ │poată fi aplicat cu │
│ │uşurinţă şi să permită │
│ │efectuarea lucrărilor de │
│ │investiţii propuse de o │
│ │manieră minim invazivă. │
│ │Faţă de anii anteriori se│
│ │poate observa o evidentă │
│ │schimbare de atitudine a │
│ │acestor instituţii, │
│ │existând clare preocupări│
│ │pentru găsirea unor │
│ │soluţii de realizare a │
│ │investiţiilor cu impact │
│ │minim asupra │
│ │biodiversităţii. │
│ │Principalul obiectiv este│
│ │proiectarea lucrărilor │
│ │hidrotehnice de o manieră│
│ │modernă care să ţină cont│
│ │de prezenţa speciilor │
│ │acvatice care realizează │
│ │migraţii pe distanţe │
│ │medii şi lungi, pentru că│
│ │alături de lostriţă mai │
│ │există şi alte specii de │
│ │peşti, amfibieni, │
│ │nevertebrate care pot fi │
│ │afectate de lucrările │
│ │hidrotehnice. │
│ │A.16.3. Elaborarea │
│ │ghidului pentru │
│ │reproducere artificială │
│ │şi repopulare a lostriţei│
│ │Pentru refacerea │
│ │arealului speciei la │
│ │nivel naţional sunt │
│ │necesare crearea unor │
│ │centre regionale de │
│ │reproducere şi │
│ │repopularea în râurile în│
│ │care lostriţa │
│ │supravieţuieşte şi în │
│ │cele din care a dispărut │
│ │după anul 1900. │
│ │Este necesară elaborarea │
│ │unui ghid care să conţină│
│ │principalele etape care │
│ │trebuie parcurse, de la │
│ │faza de proiect până la │
│ │cea de realizare │
│ │propriu-zisă a │
│ │repopulării. Se vor │
│ │popula prioritar cu │
│ │juvenili de lostriţă în │
│ │zonele unde habitatul │
│ │este favorabil menţinerii│
│ │speciei pe termen lung. │
│ │A.16.4. Editarea, │
│ │prezentarea, │
│ │popularizarea de │
│ │materiale de promovare a │
│ │necesităţii conservării │
│ │speciei Hucho hucho │
│ │Se vor realiza publicaţii│
│ │de promovare a speciei, │
│ │de informare şi │
│ │conştientizare a │
│ │aspectelor ecologice ale │
│ │acesteia. │
│ │În acest scop se vor │
│ │realiza materiale │
│ │informative, de │
│ │prezentare şi promovare a│
│ │necesităţii conservării │
│ │speciei: mape, fluturaşi,│
│ │postere, filme de │
│ │prezentare audio-video, │
│ │pagină şi aplicaţie web │
│ │destinate speciei. │
│ │Foarte importantă este │
│ │evidenţierea datoriei pe │
│ │care omul o are în │
│ │menţinerea nealterată pe │
│ │termen nelimitat a │
│ │biosferei. │
│ │A.16.5. │
│ │Seminare-întâlniri cu │
│ │autorităţile din judeţele│
│ │unde există populaţii de │
│ │lostriţă pentru găsirea │
│ │unor soluţii de │
│ │îmbunătăţire a │
│ │managementului speciei, │
│ │apelor de suprafaţă şi │
│ │deşeurilor │
│ │Se va organiza câte un │
│ │seminar în judeţele unde │
│ │există populaţii de │
│ │lostriţă, unde se vor │
│ │întâlni, pe de o parte, │
│ │specialişti în │
│ │managementul, conservarea│
│ │şi cercetarea speciei şi,│
│ │pe de altă parte, │
│ │autorităţi regionale, │
│ │judeţene şi locale, care │
│ │au rol în administrarea │
│ │teritoriului, în │
│ │managementul apelor, în │
│ │protecţia mediului, în │
│ │conservarea naturii etc. │
│ │Principalele judeţe │
│ │vizate de această │
│ │activitate sunt: Satu │
│ │Mare, Maramureş, │
│ │Bistriţa-Năsăud, Mureş, │
│ │Suceava. │
│ │În urma acestor seminare │
│ │se va identifica un set │
│ │de soluţii de │
│ │îmbunătăţire a │
│ │managementului speciei │
│ │lostriţă, a │
│ │managementului apelor de │
│ │suprafaţă şi deşeurilor, │
│ │care va fi înaintat │
│ │Ministerului Mediului, │
│Descriere │Apelor şi Pădurilor şi │
│ │autorităţilor cu rol în │
│ │aceste domenii. │
│ │A.16.6. Derularea de │
│ │activităţi de informare/ │
│ │conştientizare în şcoli/ │
│ │universităţi │
│ │Informarea şi │
│ │conştientizarea │
│ │reprezintă un element │
│ │esenţial al │
│ │managementului oricărei │
│ │specii, cu toate că în │
│ │multe cazuri acest aspect│
│ │este considerat minor, │
│ │pentru că nu prezintă un │
│ │impact direct asupra │
│ │speciei. │
│ │Tendinţa generală este de│
│ │implicare civică mai │
│ │activă a populaţiei în │
│ │problematica de mediu, │
│ │dar aceasta este total │
│ │ineficientă şi │
│ │contraproductivă dacă nu │
│ │există un minim bagaj de │
│ │cunoştinţe pe care să se │
│ │bazeze atitudinea şi │
│ │acţiunile publicului │
│ │larg. │
│ │Elevii şi studenţii sunt │
│ │un grup-ţintă care poate │
│ │fi uşor de educat în │
│ │spirit ecologic, în │
│ │cadrul unor teme cum ar │
│ │fi: diversitatea lumii │
│ │vii, ecosistemelor │
│ │acvatice, relaţiile │
│ │interspecifice, rolul şi │
│ │importanţa speciilor │
│ │protejate, care sunt │
│ │atinse tangenţial în │
│ │manualele de biologie. │
│ │Din păcate, programa │
│ │şcolară acordă un spaţiu │
│ │foarte limitat protecţiei│
│ │biodiversităţii, în │
│ │raport cu importanţa │
│ │acestui subiect pentru │
│ │întreaga societate umană.│
│ │Se consideră a fi │
│ │necesară armonizarea │
│ │programei şcolare cu │
│ │strategia naţională şi │
│ │planul de acţiune pentru │
│ │conservarea │
│ │biodiversităţii, în care │
│ │se menţionează că există │
│ │un interes scăzut şi │
│ │resurse limitate din │
│ │punct de vedere financiar│
│ │pentru activităţi şi │
│ │programe în domeniul │
│ │comunicării pentru │
│ │conservarea │
│ │biodiversităţii şi, mai │
│ │mult, că suntem o ţară cu│
│ │atitudine focusată pe │
│ │dezvoltarea economică, │
│ │chiar dacă acest lucru │
│ │presupune afectarea │
│ │mediului, doar un procent│
│ │foarte mic din populaţie │
│ │(circa 2%) considerând că│
│ │protecţia mediului │
│ │trebuie să fie o │
│ │prioritate. Ca urmare ar │
│ │fi necesar să se │
│ │depăşească acest impas şi│
│ │se impune regândirea │
│ │programei şcolare de o │
│ │manieră care să servească│
│ │şi intereselor de │
│ │protecţie a │
│ │biodiversităţii. │
│ │Se vor realiza: │
│ │- întâlniri de lucru cu │
│ │autorităţile din domeniul│
│ │învăţământului pentru │
│ │identificarea │
│ │posibilităţilor de │
│ │completare a curriculei │
│ │şcolare; │
│ │- întâlniri cu cadrele │
│ │didactice de profil din │
│ │învăţământul │
│ │preuniversitar şi │
│ │universitar; │
│ │- prezentări/discuţii/ │
│ │tabere/excursii etc. cu │
│ │elevii şi studenţii; │
│ │- editarea unor materiale│
│ │atractive de promovare a │
│ │speciei ş.a. │
│ │A.16.7. Organizarea de │
│ │activităţi cu ocazia unor│
│ │aniversări conexe │
│ │problematicii speciei │
│ │Activităţile de │
│ │informare-conştientizare,│
│ │popularizare a speciei cu│
│ │ocazia unor evenimente │
│ │conexe: ziua apelor, ziua│
│ │zonelor umede etc. Pot │
│ │avea un rol foarte │
│ │important în crearea unei│
│ │viziuni holistice în │
│ │rândul grupurilor de │
│ │stakeholderi. Prin │
│ │aceasta se va │
│ │conştientiza că nu se │
│ │poate vorbi de un │
│ │management durabil al │
│ │lostriţei, fără a vorbi │
│ │de managementul apelor │
│ │curgătoare, şi nu se pot │
│ │separa managementul │
│ │acestei specii de cel al │
│ │habitatelor ripariene. │
│ │Astfel, publicul mai │
│ │puţin avizat va avea o │
│ │imagine mai reală asupra │
│ │finelor mecanisme ale │
│ │naturii care la scară │
│ │macro asigură │
│ │stabilitatea biosferei. │
│ │Se vor organiza: │
│ │evenimente, publicarea de│
│ │articole, concursuri │
│ │tematice etc. │
│ │A.16.8. Înfiinţarea de │
│ │centre de informare şi │
│ │educaţie ecologică │
│ │Se vor realiza centre de │
│ │informare şi educare în │
│ │apropierea unor situri │
│ │Natura 2000 desemnate │
│ │pentru lostriţă şi/sau │
│ │cuplate cu centrele │
│ │regionale de reproducere │
│ │artificială. │
│ │De asemenea, fiecare │
│ │centru de informare va fi│
│ │dotat cu infrastructură │
│ │specifică necesară pentru│
│ │activitatea de informare/│
│ │conştientizare (acvarii │
│ │biotop reofile, machete │
│ │sisteme de incubare, │
│ │staţii de reproducere │
│ │etc.). │
│ │Se pot realiza şi │
│ │construcţii noi, cu │
│ │respectarea condiţiilor │
│ │de finanţare, în funcţie │
│ │de proprietarul │
│ │terenului. Dacă terenul │
│ │pe care se doreşte │
│ │construirea centrului de │
│ │informare este │
│ │proprietate publică, │
│ │atunci amenajarea │
│ │acestuia se va realiza cu│
│ │acordul UAT-ului de care │
│ │aparţine. În situaţia în │
│ │care terenul este în │
│ │proprietate privată, │
│ │acesta poate fi cumpărat │
│ │sau concesionat pe un │
│ │termen de minimum 20 de │
│ │ani de către custozi, │
│ │administratori de situri │
│ │Natura 2000. │
│ │A.16.9. Documentare de │
│ │promovare a speciei Hucho│
│ │hucho la nivel naţional/ │
│ │internaţional │
│ │Filme documentare, filme │
│ │scurte, spoturi de │
│ │informare sunt mijloace │
│ │de educare şi informare a│
│ │întregii societăţi. │
│ │Impactul pe care îl au │
│ │acestea în rândul │
│ │populaţiei este foarte │
│ │mare şi depinde de │
│ │calitatea şi │
│ │repetabilitatea │
│ │informaţiei. │
│ │Realizarea filmului │
│ │documentar de 30 de │
│ │minute, a spoturilor TV │
│ │de tip reclamă (de │
│ │maximum 2 minute) şi a │
│ │spoturilor radio pentru │
│ │difuzare publică, cu │
│ │respectarea prevederilor │
│ │Manualului de identitate │
│ │vizuală (MIV), dacă sunt │
│ │finanţate din fonduri │
│ │structurale │
│ │Temele abordate prin │
│ │filmele documentare şi │
│ │prin spoturi vor asigura │
│ │înţelegerea de către │
│ │publicul-ţintă a │
│ │necesităţii conservării │
│ │speciei şi a modului în │
│ │care poate contribui la │
│ │aplicarea măsurilor de │
│ │management de care │
│ │depinde atingerea │
│ │obiectivelor naţionale. │
│ │Subiectele filmelor şi │
│ │spoturilor vor urmări │
│ │prezentarea importanţei │
│ │speciei Hucho hucho, a │
│ │presiunilor şi │
│ │ameninţărilor cu impact │
│ │ridicat şi mediu asupra │
│ │populaţiei acestei specii│
│ │la nivel naţional şi │
│ │principalele probleme │
│ │privind conservarea │
│ │speciei. │
│ │Grupul-ţintă este │
│ │reprezentat de publicul │
│ │larg şi, în particular, │
│ │sunt vizate comunităţile │
│ │şi autorităţile locale │
│ │aflate în zonele de │
│ │prezenţă a lostriţei şi │
│ │entităţile direct │
│ │implicate în gestionarea │
│ │speciei. Filmele │
│ │documentare vor viza │
│ │sensibilizarea │
│ │publicului-ţintă faţă de │
│ │problemele existente │
│ │legate de conservarea şi │
│ │managementul speciei, │
│ │precum şi conştientizarea│
│ │şi cointeresarea acestuia│
│ │prin prisma beneficiilor │
│ │care se obţin prin │
│ │menţinerea pe termen lung│
│ │a unei populaţii viabile │
│ │de lostriţă la nivelul │
│ │ariei de distribuţie a │
│ │speciei. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Organizarea diferitelor │
│ │manifestări ştiinţifice │
│ │cu scop de informare │
│ │conştientizare, │
│Rezultate │promovarea speciei │
│aşteptate │Diferite materiale de │
│ │promovare: broşuri, filme│
│ │documentare, afişe etc. │
│ │Evenimente de promovare │
│ │în diferite categorii de │
│ │stakeholderi │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │ONG de mediu cu │
│ │activitate în domeniul │
│ │educaţiei şi conservării │
│ │biodiversităţii, │
│ │Ministerul Mediului │
│ │Apelor şi Pădurilor; │
│ │Agenţia Naţională pentru │
│Responsabili│Protecţia Mediului, │
│ │agenţii de protecţia │
│ │mediului, ANANP, custozi,│
│ │administratori de arii │
│ │naturale protejate, │
│ │institute de cercetare │
│ │sau alte persoane │
│ │juridice cu profil de │
│ │cercetare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de │10 ani │
│implementare│ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă │1 │
└────────────┴─────────────────────────┘



    6. Bibliografie selectivă
    1. Bănărescu P. 1964, Pisces - Osteichthyes. Fauna Republicii Populare Române, 13th, Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti, 962 p. (in Romanian)
    2. Bănărescu P. 2005, Peşti, în Botnariuc N. & Tatole V. (eds.), Cartea Roşie a Vertebratelor din România, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“, Academia Română. Bucureşti, pp. 215-255
    3. Bănăduc D. 2008, The Hucho hucho (Linnaeus, 1758), (Salmoniformes, Salmonidae), species monitoring in the Vioeu River (Maramureo, Romania), Transylv. Rev. Syst. Ecol. Res. 5: 183-188
    4. Crespi BJ, Fulton MJ 2004, Molecular systematic of Salmonidae: combined nuclear data yields a robust phylogeny. Mol Phylogenet Evol 31(2): 658-679
    5. Cristea, I., 2010, Managementul resurselor acvatice vii din bazinele hidrografice montane ale României, conform legislaţiei Uniunii Europene, Editura Matrixrom
    6. Crespi BJ, Fulton MJ 2004, Molecular systematic of Salmonidae: combined nuclear data yields a robust phylogeny. Mol Phylogenet Evol 31(2): 658-679
    7. Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică
    8. Hotărârea Guvernului nr. 997/2016 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi privind modificarea şi completarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare
    9. IUCN 2013 - The IUCN Red List of Threatened Species, Version 2013.1 - www.iucnredlist.org
    10. Kottelat, M. and J. Freyhof, 2007, Handbook of European freshwater fishes. Publications Kottelat, Cornol and Freyhof, Berlin, 646 pp
    11. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare
    12. Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, cu modificările şi completările ulterioare
    13. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările si completările ulterioare
    14. Juraj Holcik, Karol Hensen, Josef Nieslanik and Ladislav Skacel, The Eurasian huchen, Hucho hucho, largest salmos of the World, 1988, Dr. W. Junk Publisher, Bratislava
    15. Wilson, M.V.H., Williams, R.R.G. 2010, Salmoniform fishes: key fossils, supertree, and possible morphological synapomorphies - In: Origin and phylogenetic interrelationships of Teleosts (Eds) J.S. Nelson, H.P. Schultze, M.V.H. Wilson, Munchen, Germany: Verlag Dr. Friedrich Pfeil: 379-409
    16. Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei
    17. Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare
    18. Planul de management al Parcului Natural Defileul Mureşului Superior şi ariile naturale protejate anexe, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.556/2016


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016